Fizica în şcoală 23 ROUA ŞI BRUMA

24 Fizica în şcoală
mai joasă îşi micşorează temperatura până la punctul de rouă şi se condensează în mici
picături.
De regulă, temperatura aerului coboară mai jos de punctul de rouă noaptea. “Noaptea
inundase pământul cu aerul ei cel negru şi răcoare.” (Mihai Eminescu, “Făt-Frumos din
lacrimă”). “Iată şi apusul / Cu a soarelui rază munţii poliia, / Luna după dânsul / Negura şi
roua lin împrăştiia. / Iată pe ceri vânăt / Stelile clipesc,” (Constantin Stamati, “Fiica lui
Decebal şi Armin Cântăreţul”). “Noaptea se lăsase pe câmpii... Roua căzuse...” (Mihail
Sadoveanu, “Neamul Şoimăreştilor”). “Pământul e înrourat / la ceas de noapte, / ochiul meu -
totdeauna.” (Lucian Blaga, “Mirabila sămânţă”).
Dintre nopţi, oamenii cu spirit de observaţie de la ţară le disting pe cele cu lună plină.
Când nopţile sunt cu lună plină vara, ei spun că o să cadă rouă (toamna - brumă, iar iarna - că
va fi ger). “Domnitoarea nopţii, Luna, mângâioasă, / Răsărind se uită holbat peste codri, / Şi
din a sa urnă se revarsă rouă...” (Constantin Stamati, “Dragoş”). “Mireasa ceriului albastru /
Îşi împânzeşte-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Şi-nfiorează-se nisipul. / S-aştern
bobiţele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul
mir...” (Octavian Goga, “Pe înserate”).
De fapt, nu s-a înregistrat nici o legătură între Luna plină şi roua dimineţii. Fenomenul
se datorează cerului senin. În nopţile senine (cînd se vede în toată splendoarea ei şi Luna
plină, “clar de lună”, fapt pentru care fenomenul a fost legat de Regina Nopţii), Pământul
pierde, prin iradiere în spaţiul cosmic, o cantitate de energie cu mult mai mare decât în cazul
când cerul e acoperit de nori. Ca urmare, temperatura aerului la sol coboară mult mai jos de
punctul de rouă şi de aceea vaporii din atmosferă devin saturaţi, încep să se condenseze în
picături şi dimineaţa e multă rouă. “… Florile răzleţe care însufleţeau întinderea cu multe feţe
a prundişului mort, sfioase şi nemişcate, îşi înclinau spre pământ fruntea lor strălucită, sub
greutatea scânteietoare a bobiţelor de rouă…”(Calistrat Hogaş, “Singur”). “Dimineaţa era rece
şi o pătură groasă de rouă argintie acoperea împrejurimile verzi.” (Calistrat Hogaş, “Un
popas”).
În timpul nopţii, atmosfera atinge temperatura cea mai scăzută spre dimineaţă. “Aerul
rece al dimineţii îmi pătrundea pieptul, simţeam cum îmi amorţeşte gâtul de răceală...” (Mihai
Eminescu, “Geniu pustiu”). Anume dimineaţa, înainte de răsăritul Soarelui, temperatura
aerului coboară de cele mai multe ori sub punctul de rouă, vaporii ajung la saturaţie şi încep
să se condenseze în picături de apă care se depun pe plantele şi obiectele de la sol, adică cade
roua. “Ş-o lacrimă din pleoapă-i luci precum luceşte / Pe geana aurorei o rouă ce pisteşte /
Dintr-un azur senin.” (Cezar Bolliac, “Sila”).
De aceea, fenomenul de rouă este văzut mai frecvent de truditorii câmpurilor, de cei
care îşi încep munca dis-de-dimineaţă, “pe rouă nescuturată”. Nu întâmplător poeţii compară
lacrimile ţăranilor cu roua dimineţii. “Şi fluturii sunt mai sfioşi / Când zboară în zări albastre,
/ Doar roua de pe trandafiri / E lacrimi de-ale noastre.” (Octavian Goga, “Noi”). “Uşor nu e
nici cântecul. Zi / şi noapte - nimic nu-i uşor pe pământ: / căci roua e sudoarea privighetorilor
/ ce s-au ostenit toată noaptea cântând.” (Lucian Blaga, “Catren”). “Sus la munte ninge, plouă,
/ La Craiova pică rouă / Din al nopţei ochi cereşti / Şi din ochii omeneşti.” (Vasile Alecsandri,
“Banul Mărăcină”).
De fapt, comparaţia se potriveşte nu numai metaforic. După calităţile ei chimice, roua e
apă pură, distilată. “O ! Roua primăverii, ninsoarea afânată / Nu poate fi ca dânsa, ca dânsa de
curată!…” (Cezar Bolliac, “Muncitorul”). “Şi-atâta e roua ce-o plânge / Câmpia, ca-n palme-o
poţi strânge / Ca-n cupă s-o bei.” (George Coşbuc, “Faptul zilei”). “Stropi calzi de rouă-i cad
pe buze: / unu, / doi, / trei. / Natura îşi adapă zeul.” (Lucian Blaga, “Paşii”).
Cei care se află în mijlocul naturii înainte de răsăritul Soarelui au ocazia să vadă şi alte
fenomene interesante legate de rouă. O plăcere deosebită ne dăruie în timpul răsăritului
FIZICA ŞI TEHNOLOGIILE MODERNE, vol. 1, nr.1, 2003