Cuprins - s.c. ictcm s.a.

ISSN 0573 – 7419 

EDITOR: ICTCM – CITAf - OID.ICM 

041303 Bucuresti 

Şos. Olteniţei nr. 103, sector 4, O.P. 8 

Tel: 021 332.37.70/234 

Fax: 021 332.07.75 / 021 332.31.95 

E-mail: ictcm@ictcm.ro 

Responsabil editor: Irina Rădulescu 

Responsabil difuzare: Ionuţ Dimache 

INFORMAŢII, ABONAMENTE: 

Revista este evaluată CNCSIS la categoria B+, 

apare trimestrial. 

Abonamentele se fac direct, prin dispoziţie de 

plată sau mandat poştal, trimis pe adresa 

revistei. 

CONT – ICTCM: 

nr. RO58 RNCB 0075 0352 1240 0001; 

BCR sector 4 

TIPAR: OID.ICM 

COPYRIGHT 2003 

Toate drepturile asupra acestei ediţii 

sunt rezervate OID.ICM. Nu este permisă 

reproducerea integrală sau parţială a 

articolelor din revista „Tehnologia Inovativă” 

fără consimţământul scris al editorului. 

Opiniile exprimate în revistă aparţin 

semnatarilor articolelor, fără să reflecte 

obligatoriu şi punctul de vedere al editorului. 

REVISTA CONSTRUCŢIA DE MAŞINI 

Anul 62, Nr. 1 / 2010 

Din sumar 

MODELARE & SIMULARE / 

MODELLING & SIMULATION 

TEHNOLOGII INOVATIVE / 

INNOVATIVE TECHNOLOGIES 

MANAGEMENT. 

STRATEGII DE DEZVOLTARE / 

MANAGEMENT. 

DEVELOPMENT STRATEGIES

ANUL 62 / 2010 – NR. 1 

TEHNOLOGIA INOVATIVĂ 


COLEGIUL DE REDACŢIE 

Octavian BOLOGA - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 

Olivier BONNEAU – Universitatea din Poitiers, Franţa 

Ion BOSTAN – Universitatea Tehnică a Moldovei 

K.D. BOUZAKIS – Aristoteles University of Thessaloniki, Grecia 

Doug BRANHAM - Lubrication Systems Company, Houston, Texas, USA 

Dan BRÎNDAŞU - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 

Mircea CIOBANU - Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava 

Valeriu DULGHERU – Universitatea Tehnică a Moldovei 

Dan FILIPOIU - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Michel FILLON – Universitatea din Poitiers, Franţa 

Mohamed HAJJAM – Universitatea din Poitiers, Franţa 

Tudor ICLĂNZAN - Universitatea „Politehnica” din Timişoara 

Nicolae Valentin IVAN - Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov 

Gheorghe MOGAN – Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov 

Ilie MUSCĂ - Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava 

Nicolae OANCEA - Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi 

Dumitru OLARU - Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi 

Juozas PADGURSKAS – Lithuanian University of Agriculture, Lithuania 

Radu POPESCU – Academia Română - INCE – CEIS, Bucureşti 

Tudor PRISĂCARU - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Vasile PUIU - Universitatea din Bacău 

Stanisław PYTKO - University of Science and Technology, Kraków, Poland 

Alexandru RĂDULESCU - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Minodora RÎPĂ - Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi 

Lucian TUDOSE - Universitatea din Cluj 

Thami ZEGHLOUL – Universitatea din Poitiers, Franţa 

TEHNOLOGIA INOVATIVĂ – Revista „Construcţia de maşini” nr. 1 / 2010

COMITET ONORIFIC 

Gheorghe AMZA - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Niculae Napoleon ANTONESCU – Universitatea „Petrol şi Gaze” din Ploieşti 

Traian AURITE - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Gavrilă CALEFARIU - Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov 

Mircea COZMÎNCĂ - Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi 

Emanuel DIACONESCU – Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava 

Marian GHEORGHE - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Constantin ISPAS - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Valeriu JINESCU - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Aurel JULA - Universitatea „TRANSILVANIA” din Braşov 

Constantin MINCIU - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Eugen PAY - Universitatea de Nord din Baia Mare 

Iulian POPESCU - Universitatea din Craiova 

Aurelian VLASE - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

Ioan VOICA - Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti 

EDITOR 

Oficiul de Informare Documentară pentru Industrie, Cercetare, Management 

din cadrul 

Centrului Incubator Tehnologic de Afaceri 

S.C. ICTCM S.A. BUCUREŞTI 

RESPONSABIL EDITOR 

Irina Rădulescu 

REDACTOR 


WEBMASTER 

Ramona Ioanid 


CUPRINS 

MODELARE & SIMULARE / MODELLING & SIMULATION 

1. ASUPRA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE ALE STANDURILOR DE FRÂNARE 

CU RULOURI (I) 

Aurel P. Stoicescu 

Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, ROMÂNIA pag. 5 

2. ASUPRA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE ALE STANDURILOR DE FRÂNARE 

CU RULOURI (II) 


Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, ROMÂNIA pag. 11 

3. REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CONTACT ÎN INGINERIE 

CU AJUTORUL ANSYS WORKBENCH 

Dimache Ionuţ Cătălin, Niţă Raluca Magdalena 

S.C. ICTCM S.A. Bucureşti, ROMÂNIA pag. 15 

TEHNOLOGII INOVATIVE / INNOVATIVE TECHNOLOGIES 

4. ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA 

DE MATERIALE ECOLOGICE OBŢINUTE PRIN VALORIFICAREA 

DEŞEURILOR TEXTILE 

Leonard Mihăescu 1 , Vlad Călin Andronescu 2 

1 S.C. ICTCM-SA, Bucureşti, ROMÂNIA, 2 S.C.MATIRO-SA, Bucureşti, ROMÂNIA pag. 23 

MANAGEMENT. STRATEGII DE DEZVOLTARE / 

MANAGEMENT. DEVELOPMENT STRATEGIES 

5. RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (I) 

Radu Popescu 

Romanian Academy, Center for Industrial Economics and Services, Bucharest, ROMÂNIA pag. 31 

6. RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (II) 

Radu Popescu 


7. RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (III) 

Radu Popescu 


Informare privind înfiinţarea Societăţii Ştinţifice Viaţa şi Mediul pag. 47 

Informare privind activitatea Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii pag. 51 


ABSTRACTS “INNOVATIVE TECHNOLOGY” 1 / 2010 

ASUPRA CARACTERISTICILOR GEOMETRICE 

ALE STANDURILOR DE FRÂNARE CU RULOURI 

(I) 


Universitatea „Politehnica” Bucureşti, ROMÂNIA 

REZUMAT 

După ce se examinează influenţa diametrelor rulourilor 

asupra condiţiilor de rulare şi de măsurare a forţelor de 

frânare, se studiază stabilitatea automobilului pe stand, 

capacitatea acestuia de ieşire de pe stand şi limitele 

forţelor de frânare care pot fi măsurate, în strânsă legătură 

cu parametrii geometrici ai standului. Totodată , se fac fac 

precizări privind tangajul automobilului la încercarea pe 

stand. 


ALE STANDURILOR DE FRÂNARE CU RULOURI 

(II) 



REZUMAT 

După ce se examinează influenţa diametrelor rulourilor 

asupra condiţiilor de rulare şi de măsurare a forţelor de 

frânare, se studiază stabilitatea automobilului pe stand, 

capacitatea acestuia de ieşire de pe stand şi limitele 

forţelor de frânare care pot fi măsurate, în strânsă legătură 

cu parametrii geometrici ai standului. Totodată , se fac fac 

precizări privind tangajul automobilului la încercarea pe 

stand. 

REZOLVAREA PROBLEMELOR 

DE CONTACT ÎN INGINERIE 



S.C. ICTCM S.A. Bucureşti, ROMÂNIA 

REZUMAT 

Metodele aproximative de calcul se pretează foarte bine 

pentru a fi utilizate pe calculator şi implică un proces 

specific de discretizare, dar nu conţin în ele însele indicaţii 

cum să se facă aceasta. Astfel apare ca evidentă 

importanţa elaborării judicioase a unui model de calcul 

corect, precis şi sigur. Rezolvarea problemelor de contact 

în ANSYS se face cu ajutorul numeroaselor elemente de 

contact clasificate în patru modele mari. În acest articol 

este descrisă o aplicaţie fost rulată în ANSYS Workbench, 

pentru exemplificarea acestor posibilităţi de calcul 

aproximativ. 

ON THE GEOMETRICAL CHARACTERISTICS 

OF THE ROLLER BRAKE TEST STANDS (I) 


Un Universitatea „Politehnica” Bucureşti, ROMÂNIA 

ABSTRACT 

At first, the influence of the roller diameter on the tyre 

rolling condition and on the measurement of the braking 

forces is investigated. Afterthat, in connection with the 

geometrical characteristics of the test stands the following 

issues are examined: the motor vehicle stability during 

braking on the test stand, the motor vehicle capability to 

leave the stand after testing and the limiting values of the 

measured braking forces. Also, the pitch motion of the body 

during testing is examined. 


OF THE ROLLER BRAKE TEST STANDS (II) 



ABSTRACT 

At first, the influence of the roller diameter on the tyre 

rolling condition and on the measurement of the braking 

forces is investigated. Afterthat, in connection with the 

geometrical characteristics of the test stands the following 

issues are examined: the motor vehicle stability during 

braking on the test stand, the motor vehicle capability to 

leave the stand after testing and the limiting values of the 

measured braking forces. Also, the pitch motion of the body 

during testing is examined. 

ENGINEERING CONTACT PROBLEMS SOLVING 

USING ANSYS WORKBENCH 


S.C. ICTCM S.A. Bucureşti, ROMÂNIA 

ABSTRACT 

Approximate calculation methods is well suited for use on the 

computer and they involve a specific meshing process, but 

they not contain instructions how to do it. Such it is an obvious 

importance to develop a correct, accurate and reliable 

calculating model. ANSYS contact problems solving is made 

by using many contact elements, which are classified into four 

major models. This article describes an application which is 

running under ANSYS Workbench, in order to exemplify these 

approximate calculation possibilities. 

TEHNOLOGIA INOVATIVA – Revista „Construcţia de maşini” nr. 1 / 2010

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU 

REALIZAREA DE MATERIALE ECOLOGICE 

OBŢINUTE PRIN VALORIFICAREA DEŞEURILOR 

TEXTILE 


1 S.C. ICTCM-SA, Bucureşti, ROMÂNIA, 

2 S.C.MATIRO-SA, Bucureşti, ROMÂNIA 

REZUMAT: Lucrarea prezintă activităţile de cercetareproiectare-dezvoltare 

care s-au desfăşurat pentru 

realizarea de echipamente tehnologice specializate în 

cadrul unei Linii tehnologice pentru producerea de 

materiale ecologice obţinute prin valorificarea deşeurilor 

textile. Linia tehnologică materializează îmbinarea dintre o 

tehnologie clasică de obţinere a vălului cardat din fibre de 

bază (rezultate din deşeuri textile) şi fibre bicomponente 

termoadezive, o tehnologie nouă de pliere verticală a 

vălului şi o tehnologie de realizare a produsului finit prin 

termofixare.Proiectul a fost elaborat în cadrul contractului 

nr. 125/2007 – Program INOVARE, de un consorţiu format 

din S.C.MATIRO-SA Bucureşti, S.C.ICTCM-SA Bucureşti, 

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iaşi – Centrul de 

Cercetare şi Transfer Tehnologic POLYTECH şi 

Universitatea Politehnica Bucureşti – Centrul de Excelenţă 

Ştiinţifică şi Inginerie Mecanică şi Tribologie. 

Echipamentele realizate în cadrul proiectului constituie 

noutate pentru România şi răspund cerinţelor UE privind 

reciclarea deşeurilor textile şi protecţia mediului. 

RELANSAREA FIRMELOR 

INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (I, II, III) 

Radu Popescu 

Romanian Academy, Center for Industrial Economics and 

Services, Bucharest, ROMANIA 

TECHNOLOGICAL EQUIPMENTS 

FOR THE ACHIEVEMENT OF ECOLOGICAL 

MATERIALS OBTAINED BY TEXTIL RESIDUES USE 


1 S.C. ICTCM-SA, Bucureşti, ROMÂNIA, 

2 S.C.MATIRO-SA, Bucureşti, ROMÂNIA 

ABSTRACT: This paper presents design - research and 

development activities which took place for the development 

of specialized technological equipments, in a technological 

line, in order to produce organic materials obtained by 

textile waste recovery. Technological line materializes a 

combination of classical technology for obtaining the carded 

veil from base fiber (which are obtained from textile waste) 

and termoadezive bicomponent fibers; it is a new technology 

of vertical folding of the veil and it is a technology to achieve 

a finished product by termofixation.The project was 

developed on the 125/2007 contract in Innovation Program, 

by a consortium made by SC MATIRO - SA Bucharest, SC 

ICTCM - SA Bucharest, the Center for Research and 

Technology Transfer POLYTECH from "Gh. Asachi" 

Technical University Iasi and the Center of Scientifical 

Excellence and Mechanical Engineering and Tribology, from 

Polytechnic University Bucharest. Equipments made in the 

project are new for Romania and they reply the EU needs of 

textile recycling and environmental protection. 

THE REINFORCEMENT OF THE ROMANIAN 

INDUSTRIAL FIRMS (I, II, III) 

Radu Popescu 

Romanian Academy, Center for Industrial Economics and 

Services, Bucharest, ROMANIA 

ABSTRACT. Under economic crisis preasure, the 

REZUMAT. Sub presiunea crizei economice, Romanian industrial enterprises empirical act, but they 

întreprinderile industriale româneşti, deşi acţionează încă already have taken the first steps in developing their 

empiric, dar au făcut deja primii paşi în dezvoltarea intellectual property. In most cases, it is unprotected. Even if 

proprietăţii lor intelectuale. Aceasta este în marea intangible goods are not rigorously managed and accounted, 

majoritate a cazurilor, neprotejată. Chiar dacă bunurile they are already an important part of the assets of the 

intangibile nu sunt gestionate în mod riguros şi înregistrate organization.It notes that traditional Romanian industrial 

contabil, ele constituie deja o parte importantă a bunurilor companies, which have not give up to the Research and Design 

organizaţiei. Se constată că firmele industriale româneşti Centers, generally to the conception activities, (which involves a 

de tradiţie, care nu au renunţat la Centrele de Cercetare si quality effort), they managed to survive despite all the 

Proiectare, în general la activităţile de concepţie, care environment turbulences. They have gradually become 

implică un efort de calitate superioară, au reuşit să competitive at national and international level. 

supravieţuiască în ciuda tuturor turbulenţelor mediului. The business adaptability increases and it opened the way for the 

Ele au devenit treptat competitive la nivel naţional şi successful integration of the Romanian economy in the 

internaţional. A sporit adaptabilitatea întreprinderilor şi a European and world economic circuit. Significantly 

deschis calea spre integrarea cu succes a economiei improving of development strategies, their harmonization 

româneşti în circuitul economic european şi mondial. with the organizational culture by taking over the creative 

Ameliorarea semnificativă a strategiilor de dezvoltare, and flexible industrial tradition led to the attraction of 

armonizarea acestora cu cultura organizaţională prin foreign partners and customers; they have realized the 

preluarea creatoare şi flexibilă a tradiţiei industriale au viability and the innovative potential of Romanian 

dus la atragerea partenerilor şi clienţilor străini care au companies.Knowledge is one of the major resources for the 

sesizat viabilitatea şi potenţialul inovativ al firmelor crisis output and for the relaunch of the Romanian industry 

româneşti.Cunoaşterea constituie una dintre resursele and of the entire economic activity. 

majore ale ieşirii din criză şi relansării industriei 

româneşti, a întregii activităţi economice. 

TEHNOLOGIA INOVATIVA – Revista „Construcţia de maşini” nr. 1 / 2010


ALE STANDURILOR DE FRÂNARE CU RULOURI (I) 


OF THE ROLLER BRAKE TEST STANDS (I) 


Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, ROMÂNIA, email: a.p.stoicescu@gmail.com 

INTRODUCERE 

REZUMAT 

După ce se examinează influenţa diametrelor rulourilor asupra condiţiilor de rulare 

şi de măsurare a forţelor de frânare, se studiază stabilitatea automobilului pe stand, 

capacitatea acestuia de ieşire de pe stand şi limitele forţelor de frânare care pot fi 

măsurate, în strânsă legătură cu parametrii geometrici ai standului. Totodată , se 

fac fac precizări privind tangajul automobilului la încercarea pe stand. 

ABSTRACT 

At first, the influence of the roller diameter on the tyre rolling condition and on the 

measurement of the braking forces is investigated. Afterthat, in connection with the 

geometrical characteristics of the test stands the following issues are examined: the 

motor vehicle stability during braking on the test stand, the motor vehicle capability 

to leave the stand after testing and the limiting values of the measured braking 

forces. Also, the pitch motion of the body during testing is examined. 

CUVINTE CHEIE: automobil, forţa de frânare, măsurare, rulou, stabilitate, stand 

de frânare, tangaj automobil 

KEYWORDS: braking force, brake test stand, measuring, motor vehicle, pitch 

motion, roller, stability 

Pentru aprecierea performanţelor de 

frânare ale automobilelor se recurge la încercări fie 

pe calea de rulare, fie pe standuri speciale. Datorită 

numeroaselor avantaje, folosirea standurilor este 

larg răspândită astăzi, mai ales în activitatea de 

diagnosticare şi reparaţii şi pentru inspecţiile 

tehnice obligatorii. După principiul de funcţionare 

există mai multe tipuri de standuri a căror 

prezentare se găseşte în literatură [2,4,5,6,8,14,15]. 

Dintre acestea, utilizarea cea mai extinsă o au 

standurile de frânare cu rulouri pentru încercări 

cvasistatice, numite şi standuri de forţă, întrucât 

încercările sunt efectuate la viteze de rotaţie ale 

roţilor practic constante şi, în general, de valori 

reduse, aferente unor viteze ale automobilului de 

(2-5) km/h sau, mai rar, 10 km/h. În continuare, în 

lucrarea de faţă, referirile vor fi exclusiv la aceste 

tipuri de standuri. 

Primul patent pentru un stand de frânare 

cu rulouri a fost înregistrat în Danemarca în 1923 

(Andersen, H.P.)[10] şi apoi în Germania, în 1928, 

de către firma Schenck (Kluge, H.), care l-a şi 

fabricat[5,10] (În anul 2005, în lume existau în 

exploatare cca 70000 exemplare, iar în România 

cca 900 exemplare[10]). Ulterior au fost înregistrate 

şi alte brevete, chiar şi în anii din urmă, însă, de 

fapt, acestea nu au în vedere concepţia de 

principiu, ci metodele de achiziţionare şi de 

prelucrare a datelor privind mărimile măsurate, 

urmărindu-se sporirea preciziei de măsurare, 

simplificarea şi automatizarea operaţiilor la 

efectuarea probelor pe stand. 

În [10] se face o analiză a articolelor 

apărute în timp în publicaţii cu recenzare (peerreviewed 

publications), care tratează probleme 

privitoare la standurile de frânare. Se constată că 

sunt abordate chestiuni legate de: construcţia şi 

funcţionarea standurilor, particularităţile diferitelor 

tipuri de standuri, precizia de măsurare şi corelaţia 

dintre rezultatele obţinute pe stand şi performanţele 

TEHNOLOGIA INOVATIVĂ – Revista „Construcţia de maşini” nr. 1 / 2010 

5

de frânare în condiţii de drum. În aceste lucrări 

practic lipsesc indicaţii concrete cu privire la 

elemente de proiectare ale acestor standuri. Referiri 

la elemente de proiectare se prezintă în [4], 

precizându-se modul de stabilire a diametrelor 

rulourilor şi al distanţei dintre axele lor. Această 

distanţă este determinată din condiţia ca roţile aflate 

pe rulouri să nu patineze atunci când automobilul 

urmează să iasă de pe stand (în această fază 

rulourile sunt frânate). O abordare similară se 

găseşte şi în [14]. Nu se examinează şi în ce 

condiţii, în timpul încercării, se asigură stabilitatea 

automobilului pe stand şi nici limitele de măsurare 

ale forţelor de frânare. 

În lucrarea de faţă se analizează condiţiile 

pe care trebuie să le satisfacă principalii parametri 

geometrici ai unui stand de frânare cu rulouri astfel 

încât să se asigure stabilitatea automobilului în 

timpul încercării şi posibilitatea ieşirii acestuia de 

pe stand la terminarea probei, precizându-se 

limitele forţelor de frânare ce pot fi determinate pe 

stand. Totodată, se evidenţiază particularităţile 

condiţiilor de încercare pe stand, ceea ce permite să 

se tragă concluzii adecvate cu privire la 

oportunitatea anumitor reglaje la sistemul de 

frânare în urma verificărilor pe stand. 

1. DIAMETRELE RULOURILOR 

În continuare se consideră standurile la 

care se încearcă frânele de la fiecare punte separat, 

Figura 1. Roata de automobil pe rulouri 

astfel că o roată se sprijină simultan pe câte o pereche 

de rulouri (Fig. 1). Pe cele două rulouri se formează 

două pete de contact în centrele cărora se aplică forţe 

normale, forţe tangenţiale şi momente de rezistenţă la 

rulare Mrul .’ şi Mrul ’’ . Pe figura 1 acestea sunt indicate 

ca reacţiuni ale rulourilor asupra roţii. Ruloul 1 este 

antrenat direct printr-un arbore de ieşire al unui 

reductor situat după motorul electric de acţionare. 

Pe acest arbore se află o roată dinţată care 

antrenează un lanţ ce pune în mişcare ruloul 2 cu 

aceeaşi viteză unghiulară ca a ruloului 1. Ţinând 

seamă de sensul de transmitere a fluxului de putere, 

se poate scrie relaţia următoare privitoare la cupluri 

în sistemul motor-reductor-lanţ-rulouri: 

' ' '' 

'' 

[ Mi − X r + M ) ] η = X r + M 

rη 

r ( rl rul l rl rul , (1) 

în care: M este momentul realizat de motor; ir – 

raportul de transmitere al reductorului; rrl-raza 

rulourilor; ηl-randamentul transmisiei cu lanţ; ηrrandamentul 

reductorului. Dacă Mf este momentul 

creat de mecanismul de frânare al roţii echilibrul 

acesteia conduce la relaţia: 

' ' '' 

'' 

' '' 

M f = X rd 

+ X rd 

− M rul − M rul , (2) 

în care rd ’ şi rd ’’ sunt, respectiv, distanţele de la 

centrul roţii Or până la centrele petelor de contct (se 

pot considera ca raze dinamice). Considerând 

rd ’ ≈rd ’’ =rd, relaţia precedentă se mai scrie: 

' '' 

' '' 

M f / rd 

= Ff 

= X + X −( 

Mrul 

+ Mrul) 

/ rd 

, (3) 

în care Ff este forţa de frânare creată la roată. 

Ţinând seama de (3), în urma unor transformări 

algebrice adecvate relaţia (1) este adusă la forma: 

Mirηrηl 

' rd 

= F f + fr 

N ( ηl 

+ 1) 

+ 

rrl 

rrl 

(4) 

'' 

rd 

'' 

fr 

N ( + 1) 

− ( 1− 

ηl 

) X , 

rrl 

unde fr reprezintă coeficientul de rezistenţă la rulare 

al pneului la mişcarea lui pe rulouri (s-a avut în 

vedere că Mrul ’ =frrdN ’ , Mrul ’’ =frrdN ’’ ), el fiind dat de 

relaţia [1]: 

f r = f 1+ rd 

/ rrl 

, 

(5) 

în care f este coeficientul de rezistenţă la rulare pe o 

cale plană. 

Pentru determinarea lui Ff este necesară 

determinarea membrului I al relaţiei (4), respectiv 

măsurarea lui M. Aceasta se poate face montând 

carcasa motorului pe rulmenţi, astfel că, prin 

bascularea acestuia sub efectul momentului de 

reacţiune, se poate determina forţa aplicată la 

capătul unui braţ fixat pe carcasă. Randamentele ηl 

şi ηr pot fi considerate practic constante. Mai există 

însă alte două posibilităţi: bascularea reductorului şi 

bascularea ansamblului motor-reductor. Evident, a 

doua variantă este avantajoasă din punctul de 

vedere al preciziei întrucât se determină nemijlocit 

produsul Mirηr. 


6

Este soluţia folosită de unii fabricanţi. În acest caz 

forţa măsurată de dispozitiv este: 

Fm = Mirη 

r / lb 

, 

(6) 

unde lb este lungimea braţului de măsurare. În acest 

mod se pune în corespondenţă forţa măsurată 

direct, Fm, cu forţa de frânare, dar, aşa cum arată 

relaţia (4), între ele nu există proporţionalitate , 

chiar dacă se admite că, riguror, ηl este constant. Pe 

lângă forţa de frânare propriu-zisă se mai măsoară 

şi nişte rezistenţe la rulare al căror efect este 

diminuat de reacţiunea X ’’ . Precizia de determinare 

a forţei de frânare creşte la valori mari ale 

momentului de frânare, ceea ce este esenţial pentru 

aprecierea capacităţii de frânare a automobilului. La 

forţe mici la pedala de frână precizia de 

determinare a lui Ff scade. Se observă că pentru a 

diminua acest neajuns este avantajoasă alegerea 

unor diametre mari ale rulourilor, ceea ce ar duce la 

micşorarea lui fr, apropiind rularea de condiţiile 

reale. Plecând de la acest ultim considerent, pe baza 

unor date experimentale potrivit cărora pentru 

rrl/rd

Se pot scrie 4 ecuaţii de echilibru: 3 ecuaţii 

pentru automobil şi o ecuaţie pentru momente în 

cazul roţii frânate. Dar reacţiunile tangenţiale se pot 

exprima prin caracteristica de rulare a pneului 

[12,13], care în final conduce la expresiile sub 

forma generală: 

' 

' '' 

'' 

X = X ( arx 

, v, 

N ), X = X ( arx 

, v, 

N ), (9) 

în care v[m/s] este viteza periferică a rulourilor, iar 

arx [-] reprezintă alunecarea relativă dată de relaţia: 

rr0ω 

r 

arx 

= 1− 

, 

(10) 

v 

unde ωr[ rad/s] este viteza unghiulară a roţii, iar 

rr0[m] este raza de rulare a roţii conduse. Impunând 

viteza v, rezultă că necunoscutele problemei rămân 

N ’ , N ’’ , Z1 şi ωr, care se pot determina din cele 4 

ecuaţii de echibru. 

Ecuaţiile de echilibru pentru forţe pe 

direcţia longitudinală, normală la suprafaţa de 

sprijin şi ecuaţia de momente în raport cu Cp1 se 

scriu, în ordine: 

N ′ sin α + X ′ cosα 

− N ′ 

sin α + X ′ 

cosα 

− fZ1 

= 0, 

( 11) 

Z1 

+ N ′ cosα 

+ N ′ 

cosα 

− X ′ sin α + 

X ′ 

sin α − 0, 

5ma 

g = 0, 

( 12) 

( N ′ cosα 

− X ′ sin α)( 

L − l + rrl 

cosα 

) + 

( N ′ 

cosα 

+ X ′ 

sin α)( 

L + l − rrl 

cosα 

) − 

f r rd 

( N ′ + N ′ 

) + frs1Z1 

− 0, 

5ama 

g = 0, 

( 13) 

unde: 

ma[kg]-masa automobilului; 

a[m]-distanţa de la centrul de greutate al 

automobilului până la planul normal pe cale ce 

trece prin axa punţii faţă; 

rs1-raza statică a roţilor din faţă; 

L[m]-ampatamentul automobilului; 

l [m]-semidistanţa dintre axele rulourilor; 

g [m/s 2 ]-acceleraţia gravtaţională. 

Eliminând pe Z1 între (11) şi (12) se obţine: 

n′ 

(sinα 

+ f cosα 

) + x′ 

(cosα 

− f sinα 

) − 

(14) 

n ′′ (sinα 

− f cosα 

) + x ′′ ( coα 

+ f sinα 

) − f = 0, 

în care: 

N ′ N ′′ X ′ 

n′ 

= , n′ 

′ = , x′ 

= , 

0, 

5ma 

g 0, 

5ma 

g 0, 

5ma 

g 

X ′ 

x ′′ = . 

0, 

5ma 

g 

Ţinând seamă că 

(15) 

l = ( rd 

+ rrl 

) sin α (16) 

şi eliminând pe Z1 între (11) şi (13) rezultă (se 

presupune rs1≈rd): 

q 1 n′ 

+ q2n′ 

′ + q3x′ 

+ q4 

x ′′ − 2a pl ρ1 

= 0, 

(17) 

unde: 

q1 

= −2 

f r + ρ 2 + 2 sin α + 2ρ 

1 cos α − ( 1 + ρ 2 ) sin 2α 

+ ρ 2 cos 2α 

, q 2 = −2 

f r − ρ 2 − 

2 sin α + 2ρ 

1 cos α + ( 1+ 

ρ 2 ) sin 2α 

− 

(17 

ρ 2 cos 2α 

, q3 

= 1 + ρ 2 − 2ρ 

1 sin α + 2 cos α − 

ρ 2 sin 2α 

− ( 1+ 

ρ 2 ) cos 2α 

, q 4 = 1 + ρ 2 + 2ρ 

1 sin α 

+ 2 cos α − ρ 2 sin 2α 

− ( 1 + ρ 2 ) cos 2α 

’ ) 

cu notaţiile 

L rrl 

a 

ρ 1 = , ρ2 

= , apl 

= , fr 

= f 1+ 

1 ρ2. 

rd 

rd 

L 

Ecuaţia (3) se mai poate scrie şi astfel 


(18) 

x′ + x′′ 

− fr 

( n′ 

+ n′′ 

) = Ff 

/( 0, 

5ma 

g) 

= γ f , (19) 

în care γf reprezintă forţa specifică de frânare 

pentru o încărcare dată a automobilului. 

Definiţia lui γf adoptată aici corespunde unei stări 

oarecare de încărcare a automobilului. Pentru 

încărcarea nominală se defineşte forţa specifică de 

frânare γfn=Ff /man, în care man este masa totală 

nominală (maximă calculată). Prin urmare se poate 

scrie: 

man 

γ f = γ fn . 

(20) 

ma 

S-a ajuns astfel la sistemul de 3 ecuaţii 

(14), (17) şi (19) (bineînţeles, ţinând seama de 

funcţia X evidenţiată în relaţia (9)) cu 3 

necunoscute ωr, n ’ şi n’’. 

Rezolvarea acestui sistem se face prin 

metode numerice. În acest scop s-a elaborat un 

program de calcul în Mathematica, adoptându-se 

pentru caracteristica de rulare modelul HSRI cu 

date similare celor din [13]. 

Figura 3. Reacţiunile la roată în funcţie de forţa 

specifică de frânare 

Pentru ma=1300 kg, rr0=0,30 m, v=1 m/s, 

apl=0,50, ρ1=9,30, ρ2=0,30, f=0,015 şi α=37°, 

considerând forţa specifică de frânare ca parametru 

s-au obţinut rezultatele evidenţiate în figura 3. 

8

Se constată că pe măsură ce creşte momentul de 

frânare reacţiunea normală la ruloul din faţă scade 

continuu, astfel că pentru γf≈0,30 ea se anulează. 

Dacă se măreşte momentul de frânare şi mai mult, 

roata se desprinde de pe ruloul anterior, iar 

automobilul va fi expulzat de pe stand. Se mai observă 

că la valori mari ale momentului de frânare reacţiunea 

tangenţială X ’ se micşorează, anulându-se odată cu N ’ ; 

în schimb, reacţiunea X ’’ creşte accentuat. 

În continuare se examinează situaţia 

limită, staţionară, imediat ce roata s-a desprins de 

ruloul din faţă. Se vor folosi ecuaţiile stabilite 

anterior punând n ’ =0, x ’ =0. Deci sistemul de ecuaţii 

rezultat din (14), (17) şi (19) prin particularizările 

menţionate se transformă într-un sistem liniar de 3 

ecuaţii cu 3 necunoscute n ’’ ,x ’’ şi γf, pentru α dat. 

Prin rezolvarea acestui sistem rezultă: 

[ ] , 

m1 

+ m2 

cosα 

+ m3 

cos2α 

+ m4sinα 

+ m5 

sin2α 

γ f = (21) 

2 f −ρ1 

+ ( fr 

+ ρ2) 

cosα 

−( 

1+ 

ρ2 

− ffr) 

sinα 

unde: 

m1 

= f[ 

fr 

+ ( 1− 

fr) 

ρ2, 

m2 

= −2[ 

fraplρ 

f ( fr 

+ ρ1 

−aplρ1)], 

m3 

= f ( fr 

+ ρ2 

+ fρ2), 

m4 

= 2f 

( 1− 

frρ1 

+ aplfrρ1 

) −2aplρ1, 

m5 

= f ( −1− 

ρ2 

+ frρ2). 

De asemenea, mai rezultă n ’’ (α) şi x ’’ (α), astfel că se 

poate exprima forţa tangenţială specifică la frânare: 

ξf=X ’’ /N ’’ =x ’’ (α)/n ’’ (α): (22) 

n1 

+ n2 

cosα 

+ n3 

cos2α 

+ n4 

sinα 

+ n5 

sin2α 

ξf 

= , (23) 

p1 

+ p2 

cosα 

+ p3 

cos2α 

+ p4 

sinα 

+ p5 

sin2α 

unde: 

n1 

= −f 

( 2fr 

+ ρ2), 

n2 

= −2( 

−1+ 

apl) 

ρ1, 

n3 

= −fρ2, 

n4 

= −2f 

+ 2aplρ1, 

n5 

= f( 

1+ 

ρ2), 

p1 

= −f 

( 1+ 

ρ2), 

p2 

= −2f 

+ 2aplρ1, 

p3 

= f( 

1+ 

ρ2), 

p4 

= 2fρ1( 

−1+ 

apl), 

p5 

= fρ2. 

Cu datele numerice anterioare, prin aplicarea 

relaţiilor (21) şi (23) s-au construit graficele din 

figurile 4 şi 5. 

Figura 4. Forţa specifică maximă de frânare 

ce se poate măsura in funcţie de semiunghiul de împănare 

Aceste grafice nu sunt dependente de masa 

automobilului decât în măsura în care , 

schimbându-se starea de încărcare, se modifică şi 

poziţia centrului de greutate, respectiv apl. 

Dacă, la încercarea pe stand, automobilul 

este parţial încărcat, atunci forţa de frânare 

specifică ce trebuie realizată pe stand va fi dată de 

relaţia (20), în care γfn se înlocuieşte cu valoarea 

prescrisă pentru condiţiile date de încercare. 

De pildă, potrivit normelor, pentru frâna de 

siguranţă a autoturismelor se impune γfn≈0,30 

(deceleraţia de 2,9 m/s 2 ). Presupunând că aceasta se 

realizează prin frânarea roţilor din spate, din figura 

4 rezultă α=40,5°, dacă autoturismul este încărcat 

cu sarcina nominală. Acestui unghi, aşa cum rezultă 

din figura 5, îi corespunde ξf=0,89, astfel încât 

coeficientul de aderenţă trebuie să fie mai mare ca 

0,89. Dacă se încearcă un autoturism din clasa B 

[13] când este neâncărcat, atunci man/ma≈1,25, 

astfel că γf=0,375, rezultând α>50°, pentru care 

ξf>1,0. Ori, coeficientul de aderenţă realizat de 

rulouri nu depăşeşte, în general, 0,90 şi, ca atare, 

proba nu se poate efectua în condiţiile menţionate. 

Pentru frâna de staţionare normele impun 

pentru autoturisme γfn=0,20, rezultând din figura 4 

unghiul α≈25°, când autoturismul este complet 

încărcat, şi α≈32° când este neîncărcat. 

Figura 5. Forţa tangenţială specifcă maximă de 

frânare ce se poate măsura în funcţie de semiunghiul 

de împănare 

Deci, în general, pentru această verificare 

proba cu autoturismul descărcat se poate efectua în 

condiţii corespunzătoare. 

Autocamioanele sunt încercate pe stand, în 

general, fără încărcătură, când poziţia relativă pe 

lungime a centrului de greutate este similară cu cea 

de la autoturisme, astfel că graficele din figurile 4 şi 

5 sunt asemănătoare. Or, în acest caz, raportul 

man/ma are valori destul de mari, fiind dificilă 

încercarea pe stand cu forţe mari de frânare. Deci, 

în general, automobilele supuse încercărilor pe 

stand trebuie să fie încărcate cât mai aproape de 

încărcarea nominală, îndeosebi când se frânează o 

singură punte. 


9

De altfel, există standuri pentru 

automobile grele echipate cu dispozitive care 

realizează încărcarea suplimentară a punţilor aflate 

pe rulouri.Aşadar, la încercarea pe stand a unei 

singure punţi care se frânează, forţa specifică de 

frânare nominală nu depăşeşte valoarea 0,30.. 

Unghiul 2α poate fi considerat ca un unghi 

de „împănare” a roţii, el reprezentând o mărime 

caracteristică a unui stand de frânare. Cunoscând 

unghiul α, cu relaţia (16) se poate determina 

distanţa dintre axele rulourilor. Evident, pentru un 

anumit stand distanţa fiind dată, unghiul α se 

modifică în funcţie de mărimea roţilor, dar el nu 

variază accentuat , standul fiind destinat fie pentru 

automobile uşoare, fie pentru automobile grele. 

Analiza datelor de la realizările actuale arată că 

valorile lui α sunt în jurul a 30°÷36°, deci apropiate 

de valorile discutate mai sus. 

BIBLIOGRAFIE 

[1] Eckel, H.-G. „Rollwiderstand und Verlustleistung von 

Personenwagenreifen auf unterschiedlicher gekrummter 

Fahrbahn”, Dissertation, Universität, Karlsruhe, 1985 

[2] Flamisch, O. „Diagnostika avtomobilei”, Transport, 

Moscova, 1973 

[3] Gillespie, T. „Fundamentals of Vehicle Dynamics”, 

Society of Automotive Engineers, Inc., Warrendale, 1992 

[4] Govoruşcenko, N. Ia. „Diagnostika tehniceskogo 

sostoianiia avtomobilei”, Izdatelstvo Transport, Moscova, 

1970 

[5] Homann, R., Steinhiller, H., Wittmann, H. J. 

„Fahrzeufprüfstände-Bauarten und Erfahrungen aus 

Konstruktion und Anwendung”, ATZ, 79, Nr. 2, 3-1968, 

pp. 52-59, 94-98 

[6] Miroşnikov, L. V., Boldin, A. P., Pal, V. I. 

„Diagnostirovanie tehniceskogo sostoianiia avtomobilei na 

avtotransportnâh predprieatiiah”, Transport, Moscova, 

1977 

[7] Mitschke, M. „Dynamik der Kraftfahrzeuge, Band B- 

Schwingungen”, zweite, völlig neuarbeitete Auflage, 

Springer Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, Tokyo, 

1984 

[8] Robert Bosch, GmbH. „Automotive Brake Systems”, 

Society of Automotive Engineers, Inc., Warrendale, 1995 

[9] Sergheev, A. G. „ Tocinost’ i dostovernost’ diagnostiki 

avtomobilea”, Transport, Moscova, 1980 

[10] Shaffer, S. J. „Technical suport for „Daubert and 

Frye””, Battele Memorial Institute, September 7, 2005, 

www.truckbrakesafety.com/pdf/daubert-frye.pdf 

[11] Stoicescu, A. P. „Contribuţii privind metodele de 

înlăturarea tangajului la demarare sau la frînare”, Studii 

şi cercetări de mecanică aplicată , tom 36, Nr. 2, 1977, pp. 

213-228 

[12] Stoicescu, A. P. „Dinamica autovehiculelor”, vol. I, 

Institutul Politehnic Bucureşti, 1980 

[13] Stoicescu, A. P. „Proiectarea performanţelor de 

tracţiune şi de consum ale automobilelor”, Editura 

Tehnică, Bucureşti, 2007 

[14] Stratulat, M., Andreescu, Cr. „Diagnosticarea 

automobilului”, Societatea Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 

1998 

[15] Şumik, S. V., Lavrinovici, E. A. „Stend dlea 

diagnostirovaniia tormoznâh sistem avtotransportnâh 

sredstv”, Konstruirovanie i ekspluataţiia avtomobilei i 

traktorov-Sbornik, Vâpusk 2, Vâşeişaia Şkola, Minsk, 

1987. 

Quick Info 

Event Type: Brokerage Events 

Start Date: 25-Mar-2010 

End Date: 25-Mar-2010 

City: Birmingham 

Country: United Kingdom 

Description: 

Midlands Enterprise Europe in cooperation with 

UKTI invite you to take part in a conference and 

half-day international brokerage event on March 

25th 2010 addressing hydrogen technology and 

fuel cells. The brokerage event will run in parallel 

to "Hydrogen & Fuel Cells for Clean Cities, 

vehicles and buildings" organised by a consortium 

of public sector and research bodies from the West 

Midlands. 

This year's brokerage event builds on the success 

of last year's event which facilitated a whole 

afternoon of one-to-one meetings between 

industrial, research and public sector organisations 

from 9 countries. 

It is envisaged that the brokerage event will 

facilitate technical and commercial cooperation as 

well as partnerships for the EU 7th Framework 

Programme and the Joint Technology Initiative 

(JTI). 

Due to high efficiencies, zero emissions and easy 

conversions, Hydrogen and Fuel Cells are 

increasingly perceived as important components in 

a low carbon economy. 

The conference programme will address 

international policy and perspectives as well as the 

latest technological developments in the following 

areas: hydrogen production, storage and 

distribution , fuel cells for heat and power and fuel 

cells in transport. 

Over the years this conference has become 

increasingly international and the organisers are 

keen to attract larger numbers of delegates from 

European states. 

The brokerage event and the conference are both 

FREE OF CHARGE to non-UK organisations. 

The usual delegate rate is £125 plus VAT. 

Furthermore, delegates recruited through the 

Enterprise Europe Network will have FREE hotel 

accommodation on March 24th. 


10


ALE STANDURILOR DE FRÂNARE CU RULOURI (II) 


OF THE ROLLER BRAKE TEST STANDS (II) 


Universitatea „Politehnica” Bucureşti, Bucureşti, ROMÂNIA, email: a.p.stoicescu@gmail.com 

REZUMAT 

După ce se examinează influenţa diametrelor rulourilor asupra condiţiilor de rulare 

şi de măsurare a forţelor de frânare, se studiază stabilitatea automobilului pe stand, 

capacitatea acestuia de ieşire de pe stand şi limitele forţelor de frânare care pot fi 

măsurate, în strânsă legătură cu parametrii geometrici ai standului. Totodată , se 

fac fac precizări privind tangajul automobilului la încercarea pe stand. 

ABSTRACT 

At first, the influence of the roller diameter on the tyre rolling condition and on the 

measurement of the braking forces is investigated. Afterthat, in connection with the 

geometrical characteristics of the test stands the following issues are examined: the 

motor vehicle stability during braking on the test stand, the motor vehicle capability 

to leave the stand after testing and the limiting values of the measured braking 

forces. Also, the pitch motion of the body during testing is examined. 

CUVINTE CHEIE: automobil, forţa de frânare, măsurare, rulou, stabilitate, stand 

de frânare, tangaj automobil 

KEYWORDS: braking force, brake test stand, measuring, motor vehicle, pitch 

motion, roller, stability 

3. IEŞIREA DE PE STAND CU 

MIJLOACE PROPRII CÂND 

RULOUL DE SPRIJIN ESTE BLOCAT 

Figura 6. Poziţia automobilului la ieşirea de pe 

standul de frânare 

Roţile motoare ale automobilului se pot 

găsi fie pe rulourile standului, fie în afara lor. 

Pentru fiecare din cele două situaţii, corespondenţa 

dintre tracţiunea faţă şi tracţiunea spate este dată de 

reflexia în oglindă. Deci, din punct de vedere 

mecanic, tracţiunea faţă este echivalentă cu 

tracţiunea spate, sensurile de mişcare fiind opuse. 

Prin urmare este suficient să se studieze 4 situaţii 

din 8 posibile. 

Considerând cazul tracţiunii spate cu roţile 

motoare pe rulouri şi sensul de deplasare către 

înainte, forţele şi momentele care acţionează asupra 

automobilului sunt indicate în figura 6. 

Evident, roţile motoare încep să sprijine doar pe 

rulourile din faţă. În continuare nu se ţine seamă de 

deformaţiile suspensiei şi ale pneurilor. De 

asemenea se vor neglija momentele de rezistenţă la 

rularea pneurilor. Cu notaţiile de pe figură, ecuaţiile 

de echilibru pentru forţe şi momente în raport cu 

Cp1 se scriu: 

fZ 1 − X 2 cosα + Z2 

sinα 

= 0 , (24) 

Z 1 + X 2 sinα + Z2 

cosα 

= 0, 

(25) 

( dsinα 

+ rrl 

−ecosα) 

X2 

+ ( dcosα 

+ esinα) 

Z2 

= 

(26) 

( acosγ 

−hr 

sinγ 

) mag. 

De pe figura 6, din considerente geometrice rezultă 

sin γ = [( rd 

2 + rrl 

) cosα 

− ( e + rd1)] 

/ L, 

(27) 

d = L cos γ − ( rd 

2 + rrl 

) sin α, 

unde rd2 este raza dinamică a roţilor motoare. 


11

Prin rezolvarea sistemului liniar alcătuit 

din ecuaţiile (24), (25) şi (26) se stabilesc expresiile 

lui Z1, Z2 şi X2. Expresia forţei tangenţiale specifice 

ξt2=X2/Z2 capătă forma finală: 

t 2 e1 

e2 

, = ξ (28) 

unde 

e1 

= ( ef + a cosγ 

− hr 

sin γ ) sin α + 

f ( d − a cosγ 

+ hr 

sin γ ) cosα 

, 

e2 

= ( ef + a cosγ 

− hr 

sin γ ) cosα 

− 

f [ rrl 

+ ( d − a cosγ 

+ hr 

sin γ ) sin α]. 

Forţa specifică de tracţiune γt2=X2/(mag) se scrie 

( ef + acosγ 

−hr 

sinγ 

) sinα 

+ f ( d −acosγ 

+ hr 

sinγ) 

cosα 

γt2 

= 

. 

Lcosγ 

−rd2 

sinα 

+ ef − frrl 

cosα 

(29) 

În cazul forţei specifice de tracţiune sunt 

de făcut aceleaşi observaţii ca în cazul frânării, 

existând o relaţie similară cu (20). Cu datele 

numerice anterioare, folosind relaţiile (28) şi (29) 

se obţin graficele din figurile 7 şi 8. 

În cazul tracţiunii faţă, roţile din spate 

fiind pe rulouri, deplasarea făcându-se către înainte, 

procedând într-un mod similar celui de la cazul 

precedent, rezultă: 

unde 

( f cosα 

+ sinα)( 

acosγ 

−hr 

sinγ) 

ξt1 

= , (30) 

e3 

e3 

= ( ef + d − a cos γ + hr 

sin γ ) + 

( e − fd + fa cos γ − fhr 

sin γ ) − frrl 

; 

( f cosα 

+ sinα 

)( a cosγ 

− hr 

sin γ ) 

γ t1 

= 

. (31) 

( d + fe) 

cosα 

+ ( e − fd) 

sinα 

− frrl 

Graficele corespunzătoare acestui caz sunt 

indicate în figurile 9 şi 10. 

Pe figurile 7-10 sunt trasate şi curbele 

aferente mărimilor care aproximează funcţiile ξt1, 

γt1, ξt2 şi γt2. Evident, este necesar ca ξt1≤φx, ξt2≤φx. 

Pentru φx=0,8, de pildă, rezultă α≈34° 

pentru tracţiunea faţă şi α≈39° pentru tracţiunea 

spate. Se obţin astfel valori ale unghiurilor 

apropiate de cele discutate anterior. 

Aşadar, condiţia de aderenţă legată de 

posibilitatea ieşirii de pe stand este foarte apropiată 

de condiţia de aderenţă privitoare la frânarea roţilor 

pe rulouri. 

Pentru tracţiunea spate condiţia de 

aderenţă, cu o bună aproximaţie, poate fi pusă sub 

forma tgα≤φx, relaţie care este dedusă, într-un mod 

simplificator, în [4]. În [4], pentru calculul lui l se 

adoptă φx=0,50, rezultând însă o valoare mică 

pentru α, care, aşa cum s-a constatat, diminuează 

mult posibilităţile de încercare. 

Corespunzător limitelor de aderenţă, din 

figurile 8 şi 10 se obţin valorile forţelor specifice de 

tracţiune necesare care se situează în jurul valorii 

de 0,35. Forţa de tracţiune specifică nominală 

maximă are următoarele valori [13]: 0,35÷0,50 la 

autoturisme şi 0,35÷0,40 la autocamioane, posibil 

sub 0,30 la autobuze. Se constată, deci, că dacă 

automobilul este încărcat complet, el se află la 

limita posibilităţilor de tracţiune pentru a ieşi de pe 

stand, mai ales în cazul autobuzelor şi 

autocamioanelor.Când automobilul este încărcat 

parţial, se poate scrie γtn=γt.ma/man. Punând γt=0,35 

rezultă evident că γtn este mai mic decât valorile 

maxime menţionate. Când automobilul este 

neîncărcat ieşirea de pe stand se face fără 

dificultate. Este de reţinut că există standuri cu 

dispozitive care asigură ieşirea uşoară a 

autocamioanelor de pe stand [15]. 

Figura 7. Forţa tangenţială specifică de tracţiune 

la puntea din spate în funcţie de semiunghiul de 

împănare 

Figura8.Forţa de tracţiune specifică la puntea 

din spate în funcţie de semiunghiul de împănare 

Figura 9.Forţa tangenţială specifică de 

tracţiune la puntea din faţă în funcţie de 

semiunghiul de împănare 


12

Figura 10. Forţa de tracţiune specifică la puntea 

din faţă în funcţie de semiunghiul de împănare 

Figura11. Forţe şi momente acţionând 

asupra ansamblului roată-suspensie la 

încercarea pe stand 

Pentru celelalte situaţii de ieşire de pe stand 

abordarea este similară cu cea de mai sus, 

neexistând diferenţe notabile în privinţa 

concluziilor trase. 

4. POZIŢIA CAROSERIEI ÎN 

RAPORT CU ROŢILE ÎN TIMPUL 

FRÂNĂRII PE STANDUL CU 

RULOURI 

La frânarea pe calea de rulare caroseria 

automobilului capătă o mişcare de tangaj cu 

înclinarea către partea din faţă ( „scufundare”, 

„plonjare”, „brake dive”-l. engleză, „plongeon de la 

voitures vers l’avant”-l. franceză). Pentru 

diminuarea sau chiar înlăturarea acestei mişcări se 

aleg în mod adecvat mecanismele de ghidare ale 

suspensiilor [3,7,11]. La frânarea pe stand, întrucât 

nu există forţa de inerţie din mişcarea de translaţie, 

în mod evident poziţia caroseriei va diferi 

comparativ cu cea de la frânarea pe cale. 

Pentru un studiu complet al acestei 

probleme ar trebui cercetată frânarea pe stand prin 

luarea în considerare a cinematicii suspensiilor. 

În continuare, problema se abordează întro 

manieră mai simplă, evidenţiindu-se mai degrabă 

aspectele calitative. 

În acest scop se consideră, pentru început, 

cazul frânării roţilor din spate aflate pe rulouri. 

Se are în vedere cazul mai simplu al unei 

suspensii cu un braţ longitudinal pentru fiecare 

roată. Alte tipuri de mecanisme de ghidare pot fi 

echivalate cu acest tip de suspensii în condiţii 

studiate în literatură [11]. 

În figura 11 sunt indicate forţele şi 

momentul care acţionează asupra ansamblului 

format din braţul longitudinal, frâna propriu-zisă şi 

roată (nu este indicată forţa din articulaţia Ob. S-a 

considerat situaţia când roata se sprijină doar pe 

ruloul din spate. Forţele din contactul roţii cu acest 

rulou sunt reduse în centrul roţii Or, ceea ce implică 

adăugarea momentului Mf. Forţa aplicată de arcul 

suspensiei este Fa. Se pot scrie relaţiile: 

Z 2 = N ′ 

cosα 

+ X ′′ sinα 

, 

(32) 

X 2 = X ′′ cosα 

− N ′ 

sinα. 

Dacă Z20 este reacţiunea normală a căii asupra roţii 

când automobilul este pe un drum orizontal în 

repaus (se neglijează masa roţii) şi Fa0 reprezintă 

forţa dezvoltată de arc în această situaţie, se poate 

scrie: 

Z 2 = Z 20 + ∆Z 

2 , Fa 

= Fa0 

+ ∆Fa 

, (33) 

în care ∆Z2 şi ∆Fa sunt variaţiile de forţe produse 

prin aplicarea momentului de frânare. Scriind 

ecuaţia de momente în raport cu Ob, după o serie de 

transformări, rezultă: 

' 

∆Fa /( 0, 

5ma 

g) 

= γ f 2rd 

/ lb 

− ∆Z 

2 /( 0, 

5ma 

g). 

(34) 

La frânarea pe stand ∆Z20. Acest fapt este 

evidenţiat şi în graficul din figura 12, construit cu 

datele de la 2. 

Figura 12. Variaţia forţei arcului suspensiei în 

funcţie de semiunghiul de împănare 

Deci forţa totală preluată de arc va creşte, 

el se va comprima, astfel încât caroseria se va 

apropia de roţile din spate: caroseria va căpăta o 

mişcare de tangaj opusă celei de la frânarea pe cale. 


13

Dacă se analizează cazul frânării doar a 

roţilor din faţă, suspensia fiind cu un braţ 

longitudinal dispus astfel că articulaţia sa la 

caroserie este în spatele roţii, se ajunge la concluzia 

că are loc îndepărtarea caroseriei de roţi, 

generându-se tangajul de sens invers celui de la 

frânarea pe cale. 

Dacă braţul suspensiei este dispus 

transversal, forţa din arc nu este influenţată de Mf , 

ci numai de Z2. 

Cum această reacţiune se micşorează, 

arcul se destinde, dar foarte puţin, fiindcă 

│∆Z2│este redus. Deci tangajul este ca la frânare 

pe cale, dar foarte redus, prin comparaţie. 

Când se frânează toate roţile, situaţia este 

mai complicată, dar, în esenţă, reacţiunea Z2 

nemodificându-se semnificativ, mişcările de tangaj 

sunt asemănătoare cu cele prezentate mai sus. 

Bineînţeles, mişcarea de tangaj este influenţată 

hotărâtor de tipul suspensiei şi de repartiţia forţei de 

frânare la punţi, fiind posibil ca tangajul practic să 

nu se producă. 

Din acest motiv verificarea modului de 

funcţionare a repartitorului de frânare nu se poate face 

corect. Astfel, în cazul suspensiei cu braţ longitudinal, 

la încercarea pe stand în condiţiile arătate, repartitorul 

de frânare ori intră prea târziu în funcţiune, ori nu intră 

deloc (în general, presiunea fluidului de frână la care 

repartitorul intră în funcţiune depinde şi de poziţia 

caroseriei faţă de roţi). 

CONCLUZII 

a) Cerinţe legate de dimensiuni şi costuri ale 

standurilor, asociate şi cu durata foarte mică a 

încercărilor, au impus în practică valori destul 

de reduse ale diametrelor rulourilor 

((176÷210)mm pentru autoturisme, 

(256÷265)mm pentru automobile grele) în 

raport cu ceea ce ar fi necesar pentru 

condiţiile de rulare a pneurilor apropiate de 

cele reale. 

b) În general, forţa de frânare specifică maximă 

ce poate fi realizată şi măsurată la frânarea 

unei singure punţi aflate pe rulouri nu 

depăşeşte 0,30, situaţie în care roţile ajung la 

limita de aderenţă pentru un coeficient de 

aderenţă de 0,90. 

c) Unghiul de „împănare” al standului 

corespunzător situaţiei de la b) are valori în 

jurul a 70°. 

d) Ieşirea de pe stand a automobilului complet 

încărcat, mai ales în cazul automobilelor 

grele, necesită utilizarea posibilităţilor 

maxime de tracţiune ale acestora. 

e) La încercarea pe stand tangajul caroseriei 

poate fi opus celui de la frânarea obişnuită, 

ceea ce trebuie avut în vedere atunci când se 

apreciază funcţionarea repartitorului de 

frânare. 

BIBLIOGRAFIE 

[1] Eckel, H.-G. Rollwiderstand und Verlustleistung von 

Personenwagenreifen auf unterschiedlicher gekrummter 

Fahrbahn, Dissertation, Universität, Karlsruhe, 1985 

[2] Flamisch, O. Diagnostika avtomobilei, Transport, Moscova, 

1973 

[3] Gillespie, T. Fundamentals of Vehicle Dynamics, Society of 

Automotive Engineers, Inc., Warrendale, 1992 

[4] Govoruşcenko, N. Ia. Diagnostika tehniceskogo sostoianiia 

avtomobilei, Izdatelstvo Transport, Moscova, 1970 

[5] Homann, R., Steinhiller, H., Wittmann, H. J. 

Fahrzeufprüfstände-Bauarten und Erfahrungen aus 

Konstruktion und Anwendung, ATZ, 79, Nr. 2, 3-1968, pp. 52- 

59, 94-98 

[6] Miroşnikov, L. V., Boldin, A. P., Pal, V. I. 

Diagnostirovanie tehniceskogo sostoianiia avtomobilei na 

avtotransportnâh predprieatiiah, Transport, Moscova, 1977 

[7] Mitschke, M. Dynamik der Kraftfahrzeuge, Band B- 

Schwingungen, zweite, völlig neuarbeitete Auflage, Springer 

Verlag, Berlin, Heidelberg, New York, Tokyo, 1984 

[8] Robert Bosch, GmbH. Automotive Brake Systems, Society 

of Automotive Engineers, Inc., Warrendale, 1995 

[9] Sergheev, A. G. Tocinost’ i dostovernost’ diagnostiki 

avtomobilea, Transport, Moscova, 1980 

[10] Shaffer, S. J. Technical suport for „Daubert and Frye”, 

Battele Memorial Institute, September 7, 2005, 

www.truckbrakesafety.com/pdf/daubert-frye.pdf 

[11] Stoicescu, A. P. Contribuţii privind metodele de 

înlăturarea tangajului la demarare sau la frînare, Studii şi 

cercetări de mecanică aplicată , tom 36, Nr. 2, 1977, pp. 213-228 

[12] Stoicescu, A. P. Dinamica autovehiculelor, vol. I, Institutul 

Politehnic Bucureşti, 1980 

[13] Stoicescu, A. P. Proiectarea performanţelor de tracţiune şi 

de consum ale automobilelor, Editura Tehnică, Bucureşti, 2007 

[14] Stratulat, M., Andreescu, Cr. Diagnosticarea 

automobilului, Societatea Ştiinţă & Tehnică, Bucureşti, 1998 

[15] Şumik, S. V., Lavrinovici, E. A. Stend dlea 

diagnostirovaniia tormoznâh sistem avtotransportnâh sredstv, 

Konstruirovanie i ekspluataţiia avtomobilei i traktorov-Sbornik, 

Vâpusk 2, Vâşeişaia Şkola, Minsk, 1987 


14

REZOLVAREA PROBLEMELOR DE CONTACT ÎN INGINERIE 



S.C. ICTCM S.A. Bucureşti, România, e-mail: dimache@ictcm.ro, raluca@ictcm.ro 

REZUMAT 

Metodele aproximative de calcul se pretează foarte bine pentru a fi utilizate pe 

calculator şi implică un proces specific de discretizare, dar nu conţin în ele însele 

indicaţii cum să se facă aceasta. Astfel apare ca evidentă importanţa elaborării 

judicioase a unui model de calcul corect, precis şi sigur. Rezolvarea problemelor de 

contact în ANSYS se face cu ajutorul numeroaselor elemente de contact clasificate în 

patru modele mari. În acest articol este descrisă o aplicaţie fost rulată în ANSYS 

Workbench, pentru exemplificarea acestor posibilităţi de calcul aproximativ. 

ABSTRACT 

Approximate calculation methods is well suited for use on the computer and they 

involve a specific meshing process, but they not contain instructions how to do it. 

Such it is an obvious importance to develop a correct, accurate and reliable 

calculating model. ANSYS contact problems solving is made by using many contact 

elements, which are classified into four major models. This article describes an 

application which is running under ANSYS Workbench, in order to exemplify these 

approximate calculation possibilities. 

CUVINTE-CHEIE: discretizare, modelare, ansys, element finit. 

KEYWORDS: meshing, modeling, ANSYS, finite element. 

INTRODUCERE 

Modele de calcul pentru metode 

numerice aproximative [1] 

Metodele numerice (aproximative) de calcul 

au avantajul că sunt mult mai generale decât cele 

analitice şi se pretează foarte bine pentru a fi utilizate 

pe calculator. Majoritatea metodelor aproximative de 

calcul implică un proces specific de discretizare, prin 

care structura continuă reală este înlocuită cu o 

structură idealizată discretă. Este cazul metodei 

diferenţelor finite, a elementelor finite, a elementelor 

de frontieră, a relaxării dinamice, a colocaţiei etc. 

Punctele de intersecţie ale liniilor sau suprafeţelor 

reţelei de discretizare se numesc nodurile reţelei şi în 

acestea se definesc mărimile necunoscute(de obicei 

deplasări) care urmează să se determine prin metoda 

numerică de calcul respectivă. Prin aceasta, studiul 

mulţimii infinite de puncte a structurii continue date se 

aproximează prin studiul mulţimii finite de 

puncte(noduri) ale reţelei de discretizare a modelului 

de calcul. În principiu, cu cât reţeaua de discretizare 

are un număr mai mare de noduri, adică este mai fină, 

cu atât mai bună este aproximarea structurii date şi 

rezultatele obţinute prin calcul sunt mai precise. 

Metodele de calcul care folosesc discretizarea nu 

conţin în ele însele indicaţii cum să se facă aceasta. 

Alegerea reţelei de noduri a modelului de calcul 

discretizat trebuie să sintetizeze tot ce se ştie despre 

structura ce se calculează, să aibă în vedere intuitiv 

particularităţile acesteia şi să corespundă cât mai bine 

scopului propus. Astfel apare ca evidentă importanţa 

elaborării judicioase a unui model de calcul corect, 

precis şi sigur. 


15

Modelarea cu elemente finite [2] 

Modelarea numerică s-a dezvoltat în mod 

independent, dar nu exclusiv, pe două direcţii 

principale: a) metoda diferenţelor finite, b) metoda 

elementelor finite. În metoda diferenţelor finite, 

concepută sub forma calculului de mână încă de pe 

vremea lui Euler, este folosit ca punct de plecare 

modelul diferenţial al fenomenului analizat, model pe 

care îl transformă apoi într-unul numeric folosind 

procedeul de aproximare locală punctiformă a 

variabilelor de câmp. 

Dezavantajul principal al acestei metode cu 

diferenţe finite îl constituie utilizarea unei reţele 

rectangulare de discretizare a domeniului de analiză. 

Deci folosirea ei pe domenii cu contururi/suprafeţe curbe 

introduce o serie de dificultăţi şi de artificii de calcul. 

Totodată apar numeroase probleme de stabilitate şi de 

convergenţă a soluţiilor, fapt ce impune determinarea 

condiţiilor specifice – pentru fiecare clasă de probleme – 

de apariţie şi, respectiv, de evitare a lor. 

În metoda elementelor finite se utilizează ca 

punct de plecare un model integral al fenomenului de 

studiat. Acest model poate fi obţinut în mod direct prin 

calcul, sau poate fi derivat din modelul diferenţial 

corespunzător cu ajutorul calculului variaţional sau al 

metodei reziduurilor ponderate. Spre deosebire de 

metoda diferenţelor finite, această metodă se bazează 

pe aproximarea locală pe porţiuni sau subdomenii a 

variabilelor de câmp. Datorită folosirii unui model 

integral, ca bază de plecare, şi a unor seturi de funcţii 

continue pe porţiuni, metoda elementelor finite nu mai 

este condiţionată de existenţa unei reţele rectangulare. 

Cu ajutorul ei se pot discretiza practic corpuri 

geometrice oarecare(cu frontieră nu neapărat rectilinie 

în R 2 sau plană în R 3 ). 

CAPITOLUL 1. 

Rezolvarea problemelor de contact 

în ANSYS [3] 

Problemele de contact prezintă un grad ridicat 

de nonlinearitate şi de aceea necesită resurse de calcul 

serioase pentru a fi rezolvate. Este important să fie 

înţeles fundamentul fizic al problemei şi să fie 

dezvoltat pe îndelete un model care să ruleze în cel mai 

eficient mod posibil. 

Problemele de contact ridică două dificultăţi 

majore. Mai întâi, în general nu sunt cunoscute 

regiunile de contact până când este rulată problema. În 

funcţie de încărcări, material, condiţii la limită şi alţi 

factori, suprafeţele pot intra în contact şi se pot separa 

unele de altele într-o manieră foarte imprevizibilă şi 

bruscă. În al doilea rând, cele mai multe probleme de 

contact trebuie să ţină seama de frecare. Există câteva 

legi şi modele din care se poate alege şi toate sunt 

nonlineare. Răspunsul cu frecare poate fi haotic, 

făcând dificilă convergenţa soluţiei. 

În plus faţă de aceste două dificultăţi, multe 

probleme de contact se adresează efectelor multicâmp 

(„multifizice”), cum sunt conducţia termică, 

curenţii electrici şi fluxul magnetic în zonele de 

contact. Dacă nu este necesară luarea în considerare a 

frecării în cadrul modelului, iar interacţiunea dintre 

modele este întotdeauna fixată(contacte închise), 

atunci se poate folosi caracteristica de „constrângere 

internă multipunct” (MPC) (disponibilă la anumite 

elemente de contact) pentru a modela tipuri variate de 

ansambluri de contact şi constrângeri pe suprafeţe 

(detalii în capitolul „Constrângeri multipunct şi 

ansambluri” din cadrul documentaţiei de referinţă din 

Ansys). O alternativă este utilizarea ecuaţiilor pentru 

constrângeri sau grade de libertate cuplate, în locul 

contactelor, pentru modelarea acestor situaţii, dar 

ecuaţiile pentru constrângeri sunt utilizabile numai 

pentru aplicaţii cu deformări mici. 

În afara acestor posibilităţi, programul 

Ansys oferă de asemenea unelte explicite de calcul al 

contactelor în cadrul ANSYS LS-DYNA. Acestea 

sunt ideale pentru probleme de impact (durată scurtă 

a contactului), detaliile sunt disponibile în ANSYS LS- 

DYNA User's Guide. 

CLASIFICAREA GENERALĂ 

A CONTACTELOR 

Problemele de contact se împart în două 

categorii mari: rigid-cu-flexibil (r-f) şi flexibil-cuflexibil 

(f-f). În problemele r-f, una sau mai multe 

suprafeţe în contact sunt tratate ca un rigid(adică are 

o rigiditate mult mai mare decât corpul deformabil cu 

care vine în contact). În general, în orice moment în 

care un material moale vine în contact cu unul dur, 

problema se poate asimila cu una r-f. Multe probleme 

de formare/profilare/ştanţare a metalelor intră în 

această categorie. 

Cealaltă clasă, f-f, este mai des întâlnită. În 

acest caz, ambele (după caz, toate) corpuri în contact 

sunt deformabile, adică au rigidităţi comparabile). Un 

exemplu de contact f-f este cel al flanşelor fixate cu 

şuruburi sau bolţuri, cum este cel din aplicaţia 

prezentată în acest articol. 

Capacităţile de calcul de contact 

ale Ansys 

Ansys suportă patru modele de contact: nodla-nod 

(NN), nod-la-suprafaţă (NS), suprafaţă-lasuprafaţă 

(SS) şi linie-la-linie (LL). Fiecare tip de 


16

model utilizează un set diferit de elemente de contact 

Ansys şi este potrivit unui tip specific de problemă. 

Pentru modelarea unei probleme de contact 

trebuie întâi identificate părţile de analizat pentru 

interacţiunile lor posibile. Dacă una dintre interacţiuni 

este la punct, componenta corespunzătoare din model 

este un nod iar pentru interacţiune la suprafaţă este un 

element, bară, placă sau solid. Modelul cu element finit 

recunoaşte perechile de contact posibile prin prezenţa 

elementelor de contact specifice. Aceste elemente de 

contact sunt acoperite pe acele părţi ale modelului care 

sunt analizate pentru interacţiune. 

Elementele de contact suprafaţă-la-suprafaţă: 

Ansys suportă elementele de contact suprafaţă-lasuprafaţă 

r-f şi f-f deopotrivă. Aceste elemente de 

contact folosesc o „suprafaţă ţintă” şi o „suprafaţă de 

contact” pentru a crea o pereche de contact. Suprafaţa 

ţintă este modelată fie cu TARGE169, fie cu 

TARGE170 (pentru 2-D şi 3-D, respectiv). Suprafaţa 

de contact este modelată cu elementele CONTA171, 

CONTA172, CONTA173, şi CONTA174. 

Aceste elemente suprafaţă-la-suprafaţă sunt 

potrivite pentru aplicaţii cum ar fi contactul de 

asamblare sau de intrare al ajustajelor cu strângere, 

forjarea sau tragerea/ambutisarea adâncă. Aceste 

elemente au câteva avantaje faţă de elementul nod-lanod 

CONTA175: suportă elemente de ordin mai mare 

sau mai mic pe suprafeţele de contact şi ţintă(cu alte 

cuvinte, elemente cu nod la colţ sau nod la mijlocul 

laturii); asigură rezultate de contact mai bune, necesare 

în aplicaţiile inginereşti tipice, cum ar fi graficele de 

presiune normală sau tensiune de frecare pe contur; nu 

au restricţii în ce priveşte forma suprafeţei ţintă. 

Discontinuităţile suprafeţei pot fi fizice sau datorate 

discretizării reţelei. 

Utilizând aceste elemente pentru o suprafaţă 

ţintă rigidă, se pot modela suprafeţe plane şi curbe în 

2-D şi 3-D, chiar şi cu forme geometrice simple cum ar 

fi cercurile, parabolele, sferele, conurile şi cilindrii. 

Formele rigide mai complexe pot fi modelate utilizând 

tehnici de preprocesare speciale. Elementele de contact 

suprafaţă-la-suprafaţă nu sunt potrivite pentru aplicaţii 

de contact punct-la-punct, punct-la-suprafaţă, vârf-lasuprafaţă 

sau linie-la-linie 3-D, cum sunt asamblările 

rapide sau cele de îmbucare a conductelor. În aceste 

cazuri trebuie utilizate elementele nod-la-suprafaţă, 

nod-la-nod, sau linie-la-linie. Elementele de contact 

suprafaţă-la-suprafaţă suportă numai analize generale 

statice şi tranzitorii, flambaj, armonice, modale sau 

spectrale, ori de substructură. În problemele implicând 

contacte între două limite, una din ele e stabilită 

convenţional ca „suprafaţă ţintă”, iar cealaltă e 

„suprafaţa de contact”. Pentru contactul r-f, suprafaţa 

ţintă e întotdeauna cea rigidă, iar suprafaţa de contact e 

deformabilă. Pentru contactul f-f, ambele suprafeţe 

sunt asociate cu corpuri deformabile. 

Aceste două suprafeţe la un loc compun 

perechea de contact. Se utilizează TARGE169 cu 

CONTA171, CONTA172, sau CONTA175 pentru a 

defini o pereche de contact 2-D. Pentru perechile de 

contact 3-D se utilizează TARGE170 cu CONTA173, 

CONTA174, CONTA175, ori CONTA176. Fiecare 

pereche de contact este identificată prin acelaşi 

număr real constant. 

Elementul de contact nod-la-suprafaţă este 

reprezentat de Ansys prin urmărirea poziţiei 

punctelor pe o suprafaţă(suprafaţa de contact, 

modelată de CONTA175), relativ la liniile şi ariile 

altei suprafeţe(suprafaţa ţintă, modelată de 

TARGE169 or TARGE170). 

CONTA175 este un element de contact nodla-suprafaţă. 

Suportă alunecări mari, deformări mari 

şi reţele diferite între componentele în contact. 

CONTA175 este folosit de obicei pentru a modela 

aplicaţii de tip punct-la-suprafaţă, cum sunt piesele 

cu asamblare rapidă sau de colţ ce alunecă de-a 

lungul suprafeţelor de îmbinare. Se poate de 

asemenea utiliza CONTA175 pentru a modela 

contactul suprafaţă-la-suprafaţă dacă suprafaţa de 

contact este definită de un grup de noduri şi sunt 

generate elemente multiple. Suprafeţele pot fi rigide 

sau deformabile. Un exemplu al acestui tip de contact 

este o sârmă inserată într-o fantă. 

Spre deosebire de elementele de contact nod-la-nod, 

nu este nevoie să se cunoască exact locaţia ariei de 

contact în prealabil, nici componentele în contact să 

aibă reţele compatibile. Sunt permise deformările şi 

alunecările relative mari, cu toate că această 

capacitate poate de asemenea modela alunecările 

mici. CONTA175 nu suportă elemente 3-D de ordin 

înalt pe faţa de contact a suprafeţei. Elementul poate 

ceda dacă suprafaţa ţintă are discontinuităţi severe. 

Nu sunt disponibile grafice de contur pentru 

rezultatele contactului. 

Contactul nod-la-suprafaţă: Se poate utiliza 

elementul de contact nod-la-suprafaţă CONTA175 

pentru a modela fie contactul r-f, fie f-f între o 

suprafaţă şi un nod. În plus, se pot utiliza aceste 

elemente pentru a reprezenta contactul dintre două 

suprafeţe prin specificarea unei suprafeţe ca un grup 

de noduri. Contactul nod-la-suprafaţă este un 

fenomen care apare în cele mai multe aplicaţii 

inginereşti: organe de asamblare(piuliţe şuruburi, 

nituri, ştifturi), formarea metalelor, roluire, 

îmbucarea dinamică a conductelor etc. Inginerii sunt 

interesaţi să afle schimbări de tensiuni, rotaţii, forţe, 

şi temperaturi care apar în cursul contactului dintre 

părţile structurale. (Notă: CONTA175 se recomandă 

pentru probleme punct-la-suprafaţă sau vârf-lasuprafaţă. 

Poate fi de asemenea utilizat în 

suplimentarea perechilor suprafaţă-la-suprafaţă în 

locaţii strategice unde există contacte la vârf. 


17

Pentru contactul general suprafaţă-lasuprafaţă, 

se recomandă CONTA171 până la 

CONTA174.) 

Elementul de contact linie-la-linie, 

CONTA176, este utilizat de obicei pentru modelarea 

contactelor 3-D bară-la-bară (bare încrucişate sau bare 

paralele) sau o conductă alunecând înăuntrul alteia. 

Câteva aplicaţii practice sunt fabricarea ţesăturilor şi 

corzile de rachete de tenis. CONTA176 poate fi ataşat 

la elemente 3-D tip bară sau conductă şi suportă 

elemente de ordin mic cât şi de ordin înalt pe suprafaţa 

de contact. Suprafaţa ţintă este modelată cu segmente 

de linie 3-D(linii drepte TARGE170 sau linii 

parabolice). Acest element suportă alunecări mari şi 

deplasări mari în aplicaţii. 

Elementele de contact nod-la-nod sunt 

utilizate de obicei pentru modelarea aplicaţiilor de 

contacte punct-la-punct. Pentru utilizarea elementelor 

NN este nevoie să se cunoască exact locaţia ariei de 

contact în prealabil. 

Aceste tipuri de probleme de contact de obicei 

implică alunecări relative mici între suprafeţele de 

contact(chiar şi în cazul nonlinearităţilor geometrice). 

Un exemplu de aplicaţie de contact nod-la-nod este 

modelul tradiţional de îmbucare a conductelor (pipe 

whip), unde punctul de contact este întotdeauna 

localizat între capătul conductei şi constrângere. 

După încărcarea piesei conform solicitărilor 

rezultate din procesul de aşchiere şi rularea în 

Workbench, a rezultat următorul raport: 

Placa mobilă din componenţa ghidajului paralelogram 

Elementele de contact NN pot fi utilizate de 

asemenea pentru rezolvarea unei probleme suprafaţă-lasuprafaţă 

dacă nodurile a două suprafeţe se aliniază, 

deformarea de alunecare relativă e neglijabilă şi 

deflecţiile(rotaţiile) a două suprafeţe rămân mici. 

Acestea sunt uzual probleme cu geometrie faţetată şi 

simplă. Un ajustaj cu strângere este un exemplu de 

problemă suprafaţă-la-suprafaţă la care utilizarea 

contactului nod-la-nod poate fi suficient. O altă utilizare 

a contactului NN este analiza extrem de precisă a 

tensiunilor de suprafaţă, cum este analiza palelor de 

turbină. Elementul Ansys CONTA178 este cea mai 

bună alegere pentru majoritatea problemelor nod-la-nod. 

Oferă o gamă mai largă de opţiuni şi tipuri de rezolvări 

decât alte elemente. CONTAC12 şi CONTAC52 sunt 

uşor accesibile din motive de compatibilitate cu 

modelele anterioare. 

CAPITOLUL 2 

Aplicaţie ANSYS Workbench: 

ghidaj paralelogram [4] 

Piesa propusă pentru studiul contactului în 

ANSYS Workbench este o placă ce face parte dintrun 

sistem de ghidaj cu precizie ridicată, tip 

paralelogram. Am luat în considerare o operaţie de 

găurire în care intervine ghidajul paralelogram; astfel, 

solicitările la care este supusă placa sunt cele din 

figura următoare: 

Project 

First Saved Thursday, July 02, 2009 

Last Saved Thursday, July 02, 2009 

Product Version 11.0 Release 


18

Solution 

Figure 1. Model > Static Structural > Force Figure 2. Model > Static Structural > Moment 

Table 8. Model > Static Structural > Solution 

Object Name Solution 

State Solved 

Adaptive Mesh Refinement 

Max Refinement Loops 1. 

Refinement Depth 2. 

Table 9. Model > Static Structural > Solution > 

Solution Information 

Object Name Solution Information 

State Solved 

Solution Information 

Solution Output Solver Output 

Newton-Raphson Residuals 0 

Update Interval 2.5 s 

Display Points All 

Table 10. Model > Static Structural > Solution > Results 

Object Name Equivalent Elastic Strain 

Total 

Deformation 

Maximum Principal 

Elastic Strain 

Equivalent Stress 

State Solved 

Scope 

Geometry All Bodies 

Definition 

Type 

Equivalent (von-Mises) 


Total 

Deformation 

Maximum Principal 


Equivalent (von-Mises) 

Stress 

Display Time End Time 

Results 

Minimum 1.0717e-007 m/m 0. m 7.1079e-008 m/m 21435 Pa 

Maximum 1.5856e-004 m/m 1.7247e-004 m 1.5888e-004 m/m 

Information 

3.1713e+007 Pa 

Time 1. s 

Load Step 1 

Substep 1 

Iteration 

Number 

Material Data 

1 


19

Structural Steel 

Figure 3. Structural Steel > Alternating Stress Figure 4. Structural Steel > Strain-Life Parameters 

Tensiunile şi deformaţiile obţinute sunt prezentate în cele ce urmează: 

Deformaţia elastică Tensiunea echivalentă 

Deformaţia elastică principală maximă Deformaţia elastică echivalentă 

Deformaţia totală 


20

CAPITOLUL 3 

Concluzii 

Problemele de contact în inginerie prezintă 

un grad ridicat de nonlinearitate şi ridică două 

dificultăţi majore: nu sunt cunoscute regiunile de 

contact până când este rulată problema şi cele mai 

multe probleme de contact trebuie să ţină seama de 

frecare. Răspunsul cu frecare poate fi haotic, făcând 

dificilă convergenţa soluţiei. Aceste probleme pot fi 

rezolvate de capacităţile de calcul de contact ale 

Ansys, care suportă patru modele de contact: nod-lanod 

(NN), nod-la-suprafaţă (NS), suprafaţă-lasuprafaţă 

(SS) şi linie-la-linie (LL). Fiecare tip de 

model utilizează un set diferit de elemente de contact 

Ansys şi este potrivit unui tip specific de problemă. 

Aplicaţia pentru exemplificarea acestor 

posibilităţi a fost rulată în ANSYS Workbench. Piesa 

propusă este o placă ce face parte dintr-un sistem de 

ghidaj cu precizie ridicată, tip paralelogram. 

BIBLIOGRAFIE 

1. I. N. Constantinescu şi G. V. Dăneţ – Metode noi 

pentru calcule de rezistenţă / Ed. Tehnică, 

Bucureşti 1989 

2. V. Olariu şi C. Brătianu – Modelare numerică cu 

elemente finite / Ed. Tehnică, Bucureşti 1986 

3. ANSYS Release 10.0 – Documentation for 

ANSYS 

4. http://www.ansys.com/ - ANSYS Workbench 

Features and Products. 

Quick Info 

FUTURALLIA 2010 BROKERAGE EVENT 

Brokerage Events 

Event 

Type: 

Start 28-Apr-2010 

Date: 

End 30-Apr-2010 

Date: 

City: POITIERS-FUTUROSCOPE 

Country: France 

Description: 

FUTURALLIA "International Business Forum / 

Multi sectorial" 

After editions in Canada, in Belgium, in Poland, and 

most recently Qatar, the fifteenth edition will take 

place in France, at Poitiers – Futuroscope. 

WHO ? 

Enterprise Europe Network is actively cooperating 

with Futurallia : some of EEN members are already 

involved and have been nominated "Head of 

Delegation" to bring entreprises to the event (from 

Belgium, Poland, France....). The status "Head of 

Delegation" gives several advantages among you can 

find "special prices" participation. 

WHAT ? 

The FUTURALLIA concept is simple: it is to gather 

between 600 and 800 entrepreneurs for 2 days with 

personalized business to business meetings. Between 

7,000 to 9,000 business meetings will take place, 

over 2 days. 

***If you are SME's Chairman from any business 

sectors: industry, commerce, services, 

***If you are looking for partnership: strategic, 

commercial, financial, technological in order to 

broaden your market share..FUTURALLIA 2010 IS 

FOR YOU! 

6 Good Reasons to Participate at Futurallia 2010: 

* Reinforce your position in the international market. 

* Create new partnerships with different sectors and 

countries. 

* Look for commercial, financial, strategic or 

technical partnerships 

* Developing the international market. 

* Identifying new development centers 

* Research on international market characteristics. 

For information on the event and the opportunities it 

might brings to your enterprises (last year edition 

statistics), please contact your Enterprise Europe 

Network contact point in Futurocope (France) Mrs 

Maria Voronetskaja by email : europe@poitoucharentes.cci.fr 

and by phone +335.4960.5386 

More info on the Brokerage Event Website : 

http://www.futurallia2010.com/en/ 


21

BALTIC SEA INVESTMENT AND 

BUSINESS COOPERATION FORUM 

Description: 

The Enterprise Europe Network Lithuania, hosted 

by Klaipeda Chamber of Commerce, Industry and 

Crafts (KCCIC), invites the Network partners to 

participate to the brokerage event “BALTIC SEA 

INVESTMENT AND BUSINESS 

COOPERATION FORUM” organized in the 

framework of the International Lithuanian-German 

Business Conference and Exhibition “Development 

of economical and cultural cooperation in the Baltic 

Sea region”, which is held in Klaipeda on 13-14th 

May 2010. 

Companies from the Baltic Sea region – Lithuania, 

Latvia, Estonia, Finland, Sweden, Denmark, 

Norway, Germany, Poland, and Kaliningrad (the 

Russian Federation) – are invited to participate to 

the matchmaking event. 

Special attention will be given to the following 

business sectors: 

- Energetic and renewable energy; 

- Tourism; 

- Services; 

- Industry; 

- Investment and R&D. 

The participation in the matchmaking event is free 

of charge and the individual meetings will be 

organized according to participating companies' 

requests. 

Registration calendar: 

- Deadline for submission of profiles April 23rd 

- Pre-selection of meetings May 3 – 7th; 

- Meeting schedules May 11th; 

- Individual business meetings May 13 – 14th. 

Please register to the brokerage event on-line or use 

the following website www.kcci.lt. 

For more information please contact: 

Ms. Rimante Sniuolyte/Enterprise Europe Network 

Tel. +370 46 390 863 

E-mail: rimante.sniuolyte@chambers.lt; 

or send an e-mail to rimante.sniuolyte@chambers.lt 

or klaipeda@chambers.lt. 

Brokerage Event during WOD-KAN Fair 

- International Fair of Machines 


Start Date: 19-May-2010 

End Date: 19-May-2010 

City: Bydgoszcz 

Country: Poland 

Description: 

Enterprise Europe Network in Torun (Poland) is 

organising a Brokerage Event on the occasion of the 

WOD-KAN Fair in Bydgoszcz. The event is 

addressed to all interested in the field of machines 

and facilities for water-supply and sewage systems. 

We have the pleasure in inviting you to participate in 

the most prominent Fair of the water supply and 

sewage systems in Poland, which plays an important 

role in the environment protection and has a 17-year 

tradition. 

The subjects of the Fair are as follows: 

1. Systems and equipment for water conditioning, 

2. Technologies of water conditioning and sewage 

treatment, 

3. Sewage treatment plants, 

4. Measuring equipment for water conditioning 

plants, sewage treatment plants, 

the technique of measurement, control and analyses, 

5. Water and sewage meters, 

6. Machines and appliances for building, repairing 

and maintenance of water supply 

and sewage network, 

7. Hydraulic units, pumps and plumbing fittings, 

8. Regeneration of water supply and sewage network 

and deep wells, 

9. Modern technologies of renovation of water 

supply and sewage systems, 

10. Pipes, fittings and wells for building water 

supply and sewage systems, 

11. Specialistic vehicles, 

12. Security and rescue equipment, 

13. Software for water supply and sewage systems 

companies, for management of economy and 

technical infrastructure, 

14. Design, technology and equipment for 

swimming pools. 

To participate in the Fair, please download the 

participation forms: 

http://targi-wod-kan.pl/en/index.php?node=40 


22

ECHIPAMENTE TEHNOLOGICE PENTRU REALIZAREA 

DE MATERIALE ECOLOGICE 

OBŢINUTE PRIN VALORIFICAREA DEŞEURILOR TEXTILE 

1. INTRODUCERE 


1 S.C. ICTCM-SA, Bucureşti, ROMÂNIA, mihaescu@ictcm.ro 

2 S.C.MATIRO-SA, Bucureşti, ROMÂNIA, matiro@qnet.ro 

REZUMAT: Lucrarea prezintă activităţile de cercetare-proiectare-dezvoltare care 

s-au desfăşurat pentru realizarea de echipamente tehnologice specializate în cadrul 

unei Linii tehnologice pentru producerea de materiale ecologice obţinute prin 

valorificarea deşeurilor textile. Linia tehnologică materializează îmbinarea dintre o 

tehnologie clasică de obţinere a vălului cardat din fibre de bază (rezultate din 

deşeuri textile) şi fibre bicomponente termoadezive, o tehnologie nouă de pliere 

verticală a vălului şi o tehnologie de realizare a produsului finit prin termofixare. 

Proiectul a fost elaborat în cadrul contractului nr. 125/2007 – Program INOVARE, 

de un consorţiu format din S.C.MATIRO-SA Bucureşti, S.C.ICTCM-SA Bucureşti, 

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi“ Iaşi – Centrul de Cercetare şi Transfer 

Tehnologic POLYTECH şi Universitatea Politehnica Bucureşti – Centrul de 

Excelenţă Ştiinţifică şi Inginerie Mecanică şi Tribologie. Echipamentele realizate în 

cadrul proiectului constituie noutate pentru România şi răspund cerinţelor UE 

privind reciclarea deşeurilor textile şi protecţia mediului. 

ABSTRACT: This paper presents design - research and development activities 

which took place for the development of specialized technological equipments, in a 

technological line, in order to produce organic materials obtained by textile waste 

recovery. Technological line materializes a combination of classical technology for 

obtaining the carded veil from base fiber (which are obtained from textile waste) and 

termoadezive bicomponent fibers; it is a new technology of vertical folding of the veil 

and it is a technology to achieve a finished product by termofixation. 

The project was developed on the 125/2007 contract in Innovation Program, by a 

consortium made by SC MATIRO - SA Bucharest, SC ICTCM - SA Bucharest, the 

Center for Research and Technology Transfer POLYTECH from "Gh. Asachi" 

Technical University Iasi and the Center of Scientifical Excellence and Mechanical 

Engineering and Tribology, from Polytechnic University Bucharest. Equipments 

made in the project are new for Romania and they reply the EU needs of textile 

recycling and environmental protection. 

CUVINTE CHEIE: echipament tehnologic, deşeu textil, reciclare, termofixare, material ecologic 

KEYWORDS: equipment, textile waste, recycling, termofixation, organic material 

Proiectul de cercetare-dezvoltare a avut ca 

obiectiv prioritar realizarea în ţară, în concepţie 

originală, de către participanţii consorţiului a 

echipamentelor specifice pentru obţinerea de 

materiale ecologice provenite din reciclarea 

deşeurilor textile, pe baza unei noi tehnologii 

„curate”, care să corespundă cerinţelor de pe piaţa 

internă sau externă, în perspectivele globalizării 

activităţii economice. 

Prin realizarea proiectului de cercetare s-a 

urmărit: realizarea de echipamente competitive pe 

piaţa de profil; realizarea de noi tipuri de materiale 

ecologice, obţinute prin valorificarea deşeurilor 

textile, în vederea obţinerii de materiale neţesute cu 

porozitate controlată, având caracteristici de 

compresibilitate ciclică ridicată; realizarea 

materialelor ecologice pe baza unei noi tehnologii 

„curate” de valorificare a deşeurilor textile; 

eficientizarea utilizării resurselor de materie primă, 

respectiv utilizarea fibrelor recuperate din deşeuri 

textile. 


23

Proiectul corespunde obiectivului general al 

programului: „Creşterea capacităţii de inovare, 

dezvoltare tehnologică şi asimilare în producţie a 

rezultatelor cercetării, în vederea îmbunătăţirii 

competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii 

calităţii vieţii”. 

Obiectivele măsurabile ale proiectului sunt: 

noi echipamente de obţinere a materialelor neţesute 

cu porozitate controlată, prin valorificarea deşeurilor 

textile; o nouă tehnologie de valorificare a deşeurilor 

textile; demonstrarea posibilităţilor de realizare a 

funcţionalităţii şi a utilităţii noii tehnologii „curate” 

cu echipamentele tehnologice aferente, precum şi a 

materialelor noi ecologice care se vor realiza; 

îmbunătăţirea procesului de învăţământ de profil, prin 

abordarea pe un plan nou a unor aspecte 

fenomenologice şi constructive din cadrul ingineriei 

mecanice. 

2. DESCRIEREA NOII TEHNOLOGII 

DE OBŢINERE A PRODUSELOR 

ECOLOGICE DIN DEŞEURI TEXTILE 

Pentru stabilirea tehnologiei de obţinere a 

produselor ecologice s-a pornit de la definiţia 

materialelor textile neţesute voluminoase, care sunt 

acele materiale textile poroase, ce înmagazinează o 

mare cantitate de aer în porii capilari ceea ce 

permite o bună izolare termică dar şi absorbţia 

sunetelor (izolare fonică). 

Porozitatea este caracteristica de bază a 

materialului neţesut voluminos care influenţează 

capacitatea de izolare termică şi fonică. 

Pornind de la caracteristica de bază, 

porozitatea, s-a conceput noua tehnologie de realizare a 

materialelor neţesute voluminoase, fluxul tehnologic 

fiind prezentat în organigrama de mai jos (figura 1). 

Noua tehnologie se bazează pe obţinerea 

unui văl de fibre debitat de o cardă, care ulterior va fi 

pliat vertical. 

Prin pliere verticală (element de noutate) 

fibrele sunt paralele şi orientate pe direcţie verticală, 

obţinându-se un produs sub formă de pătură. 

După pliere urmează operaţia de termofixare a 

păturii. Ţinând cont că fluxul termic se deplasează 

perpendicular pe planul materialului, rezultă că acesta 

se deplasează paralel cu fibrele care nu vor opune 

rezistenţă la trecerea fluxului termic prin material. 

În stabilirea noii tehnologii s-a ţinut cont de 

următoarele caracteristici tehnologice ale materialelor 

neţesute voluminoase: 

• masa, 

• densitatea, 

• grosimea, 

• influenţa amestecului fibros, 

• influenţa gradului de consolidare 

determinat de procentul de fibre 

termoadezive. 

Porozitatea controlată se va realiza prin 

corelarea acestor caracteristici tehnologice. 

Materialele neţesute voluminoase cu 

porozitate controlată obţinute prin noua tehnologie 

au următoarele proprietăţi funcţionale, mai bune 

decât cele obţinute prin tehnologiile clasice: 

voluminozitate, rezistenţă la apăsare, elasticitate, 

izolare termică, fonică, proprietăţi de umplere. 

Specialiştii în domeniul prelucrării 

deşeurilor textile au stabilit în urma probelor 

efectuate că produsele neţesute se pot obţine cu un 

preţ de cost redus utilizând ca materie primă: 

• Fibre recuperate obţinute din defibrarea 

destrămăturii provenite din deşeuri textile; 

• Fibre termoadezive care să asigure 

consolidarea termică a suportului textil. 

S-au stabilit ponderile (procentele) 

componenţilor din trei variante propuse şi anume: 

70% fibre recuperate şi 30% fibre termoadezive. 

În funcţie de domeniul de utilizare al 

materialului neţesut s-a propus utilizarea fibrei 

bicomponente CO-PES/PES, cu punctul de topire 

între 110-130 °C. 

Deoarece s-a hotărât ca produsul neţesut să 

aibă grosimea de 30 mm, procesul tehnologic 

impune utilizarea fibrei termoadezive cu lungime de 

100 mm (lungime necesară) pentru a se forma un 

pliu complet. Punctul de topire al fibrei 

bicomponente este unul din parametrii de bază în 

conceperea Cuptorului de termofixare. 

Tehnologa de obţinere a materialele 

neţesute voluminoase cu porozitate controlată a 

determinat conceperea Liniei tehnologice cu 

echipamentele specifice pentru realizarea acestora. 

Pentru echpamentele din Linia tehnologică 

s-au stabilit scheme tehnologice şi soluţii 

constructive specifice. 

În mod special s-au analizat şi adoptat 

soluţiile constructive originale pentru următoarele 

echipamente: 

• Maşina de defibrat, 

• Carda, 

• Maşină de pliere verticală a vălului, 

• Cuptor de termofixare. 

La stabilirea soluţiilor constructive un rol 

important l-a avut amestecul fibros format din fibre 

recuperate scurte şi fibre bicomponente lungi. 

Amestecul fibros va influenţa dimensiunile 

organelor de lucru (diametre, ecartamente, viteze de 

lucru şi tipul de garnituri de pe organele de lucru). 


24

Defibrare preliminară a destrămăturii 

Alegerea componenţilor 

C1(Destrămătură) 

C2 (Fibre termoadezive) 

Stabilirea 

ponderilor 

componenţilor 

Stabilirea masei amestecului şi 

calculul maselor componenţilor 

Cântărire 

Formarea patului de amestec 

Prelucrare pe maşina de amestec 

Defibrare-cardare 

Pliere verticală cu formarea 

stratului fibros 

Consolidare 

termică 

Material textil neţesut 

voluminos 

Figura 1. Organigrama fluxului tehnologic al noii tehnologii de realizare a materialelor neţesute voluminoase 


25

3. LINIA TEHNOLOGICĂ PENTRU 

REALIZAREA DE MATERIALE 

NEŢESUTE VOLUMINOASE CU 

POROZITATE CONTROLATĂ 

Pentru realizarea de materiale neţesute 

voluminose cu porozitate controlată conform 

tehnologiei prezentate partenerii din consorţiu au 

LEGENDĂ 

proiectat şi realizat o linie tehnologică formată din 

următoarele echipamente (a se vedea figura 2): 

1. MAŞINA DE DEFIBRAT 8. MAŞINĂ DE PLIERE VERTICALĂ A VĂLULUI 

2. AMESTECĂTOR 9. CUPTOR DE TERMOFIXARE 

3. CONDENSOR 10. ROLATOR 

4. BUNCĂR DE ALIMENTARE 11. INSTALAŢIE DE AUTOMATIZARE 

5. MAŞINĂ ALIMENTATOARE 12. SURSĂ DE AER COMPRIMAT 

6. CARDĂ 13. FILTRU 

7. TRANSPORTOR DE VĂL 14. INSTALAŢIE DE TRANSPORT PNEUMATIC 

Figura 2. Schema tehnologică a Liniei tehnologice pentru realizarea materialelor neţesute voluminoase 

cu porozitate controlată 

Maşina de defibrat este echipamentul care 

are rolul de a transforma efiloseul (rezultat în urma 

destrămării deşeurilor) în material fibros (a se vedea 

figura 3). Se compune din: bandă transportoare, batiu, 

mecanism alimentare, tambur destrămător, tambur 

sită, mecanism blocare, instalaţie de exhaustare, 

transmisie, instalaţie electrică. 

Figura 3. Maşina de defibrat 

Figura 4. Amestecător 


26

Amestecătorul este un grup format dintr-un 

Dozator alimentator şi un Lup destrămător – 

amestecător (a se vedea figura 4). 

Dozatorul alimentator este un cântar cu 

platan mobil, prevăzut cu dispozitiv de eliberare de 

tară. 

Lupul destrămător este format dintr-un 

batiu pe care se montează un tambur principal, trei 

grupuri de valţuri lucrătoare-întorcătoare, un grup de 

alimentare format din două valţuri alimentatoare şi un 

tambur debitor. De batiu se prind diametral opus o 

masă de alimentare şi o gură de debitare. 

Materialul fibros alimentat pe dozator este 

cântărit în porţii şi destrămat şi amestecat în lup, de 

unde este evacuat pneumatic. 

Agregatul de alimentare este compus din: 

Condensor, Buncărul de alimentare, Maşina 

alimentatoare cu cântar automat. 

Condensorul este format dintr-un batiu care 

conţine un ventilator radial dublu aspirant cu palete 

drepte, un tambur sită şi un valţ debitor. 

Materialul fibros este transportat de masa de 

aer absorbită de ventilator prin tamburul sită şi depus 

pe periferia acestuia. Pătura este desprinsă de valţul 

debitor cu palete, materialul fibros căzând în buncărul 

de alimentare. Desprinderea de pe tamburul sită este 

facilitată şi de construcţia internă a acestuia. 

Buncărul de alimentare se compune din 

două tronsoane şi instalaţie electrică. Tronsonul 

inferior conţine organele de lucru, respectiv valţurile 

alimentatoare şi valţul debitor precum şi antrenarea 

acestora. 

Tronsonul superior este o incintă tampon 

pentru materialul fibros, prevăzută cu uşi de vizitare 

şi relee foto de nivel minim şi maxim. 

Materialul din tampon este preluat de 

valţurile de alimentare şi depus de valţul debitor pe 

masa orizontală a Maşinii alimentatoare cu cântar 

automat. 

Maşina alimentatoare cu cântar automat 

se compune din batiu, masă orizontală, masă 

înclinată, valţ egalizator, valţ debitor, cântar automat, 

instalaţie electrică şi pneumatică, valţuri de susţinere. 

Alimentarea cu material fibros se face automat (sau 

manual) pe masa orizontală. Masa înclinată prevăzută 

cu şipci cu cuie preia materialul şi îl aduce în zona de 

destrămare - debitare. Stratul de material transportat 

este egalizat cu valţul egalizator. Valţul debitor 

descarcă materialul de pe masa înclinată în cuva 

cântarului automat. Acesta debitează porţia cântărită 

conform secvenţei de alimentare programată. 

Carda (a se vedea figura 5) se compune din 

batiu, masă de alimentare cu valţ presător, grup 

rupător, tambur principal, grupuri de cardare 

(lucrători - întorcători), valţ fugător, valţ curăţitor 

pentru fugător, tambur perietor, pieptene detaşor şi 

transmisie pentru antrenarea transportorului de văl. 

Materialul fibros alimentat în porţii succesive pe 

masa de alimentare este preluat de grupul rupător şi 

prezentat de acesta tamburului principal. 

Cardarea se produce între acesta şi grupurile 

de lucrători. 

Descărcarea tamburului principal se face de 

valţul fugător, materialul fibros fiind depus pe 

perietor. Vălul fibros este desprins de pe tamburul 

perietor de pieptenele detaşor şi preluat de 

transportorul de văl. 

Figura 5. Cardă 

Figura 6. Transportor de văl şi Maşina de pliere 

verticală a vălului 

Transportorul de văl (a se vedea figura 6): 

este format dintr-o bandă cu şipci aşezată pe valţuri de 

susţinere, montate pe un batiu. Geometria benzii 

permite preluarea vălului de la Cardă sub un unghi 

optim şi conducerea acestuia către maşina de pliat văl 

vertical. Vălul intră în această maşină în poziţie 

verticală. 

Maşina de pliere verticală a vălului (a se 

vedea figura 6) se compune din: 

- Batiu 

- Antrenare 

- Pieptene oscilant 

- Piston 

- Valţ striat 

Materialul fibros (vălul de cardă) debitat 

vertical de pe transportorul cardei intră în batiu, între 

pereţii interiori ai acestuia, în zona de lucru. 

Pieptenele oscilant împinge valul către banda 

transportoare a cuptorului de termofixare. 


27

Pliurile sunt formate din vălul cardat şi 

împinse în zona de formare a materialului neţesut de 

pistonul prevăzut cu ace. Materialul neţesut este 

antrenat de valţul striat care îl împinge între banda 

transportoare şi grătarul cuptorului, în vederea 

termofixării lui. 

Cuptorul de termofixare (a se vedea figura 

7): La conceperea cuptorului s-au avut în vedere mai 

mulţi parametri determinanţi pentru obţinerea 

rezultatelor propuse prin tema de proiectare, printre 

care: producţia cardei, temperatura de termofixare şi 

timpul cât materialul se găseşte în cuptor. Prin 

corelarea acestor parametri a rezultat lungimea 

cuptorului. 

Cuptorul de termofixare se compune din: 

transportor, cuptor, grătar, ventilator de recirculare 

aer cald, instalaţie de automatizare. 

Transportorul (a se vedea figura 7) este un 

subansamblu complex prin intermediul căruia se 

realizează transportul materialului neţesut obţinut prin 

plierea verticală a vălului cardat. Acesta se compune 

în principal din: batiu, bandă transportoare, antrenare, 

suporţi de susţinere, arbori de antrenare – susţinere. 

Consolidarea produsului se realizează în 

curent de aer cald la o temperatură de 110 0 -130 0 C. 

Temperatura necesară termofixării se asigură prin 

intermediul rezistenţelor electrice grupate în baterii de 

rezistenţe prevăzute a fi cuplate şi respectiv decuplate 

separat. 

Rolatorul (a se vedea figura 7): este format 

dintr-un batiu pe care se găsesc valţurile de rolare, 

antrenate de la masa transportoare a Cuptorului de 

termofixare printr-o transmisie cu lanţ şi un dispozitiv 

de tăiere transversală a formatului rolat. 

Figura 7. Cuptorul de termofixare, Transportorul şi Rolatorul 

Instalaţie de filtrare: este formată dintr-o 

cameră de destindere susţinută pe un schelet 

autoportant, cameră care este echipată cu doi saci 

filtraţi din pânză specială. 

Instalaţie de transport pneumatic: este 

alcătuită din elemente de tubulatură (tronsoane drepte 

cu sau fără şibăre, coturi, reducţii). Prin asamblarea 

lor între Grupul de alimentare, descărcare, amestecare 

şi Condensor pe de o parte şi între Condensor şi 

Instalaţia de filtrare pe de altă parte se materializează 

circulaţia pneumatică dorită în cadrul 

amplasamentului ales pentru Linie. 

Sursa de aer comprimat poate fi un 

electrocompresor tip ECR 350 sau reţeaua proprie de 

aer comprimat (în situaţia când ea există). 

Instalaţia de automatizare cuprinde toate 

elementele de intercondiţionare între utilaje, precum 

şi echipamentele de realizare a alimentării şi comenzii 

motoarelor electrice şi componentelor electrice, 

electromecanice, electropneumatice şi electronice ale 

utilajelor Liniei. 


28

PARAMETRI TEHNICO- 

FUNCŢIONALI PRINCIPALI 

Pe baza datelor şi rezultatelor obţinute în 

etapele de experimentări partenerii implicaţi în 

realizarea proiectului au stabilit valorile principalilor 

parametri tehnico–funcţionali ai Liniei tehnologice 

pentru producerea de materiale ecologice obţinute 

prin valorificarea deşeurilor textile, prezentate în 

tabelul 1: 

Tabelul 1 

• lăţimea de lucru (mm) 1000; 

• numărul de cicluri de pliere(cicluri/min) 

250-400; 

• viteza de debitare a cardei (m/min) 17; 

• temperatura de consolidare (°C) 

110 - 130°C; 

• viteza de termocondensare (m/min) 

0,5 – 1; 

• înălţimea produsului realizat (mm) 

max. 30; 

• masa pe unitatea de suprafaţă (g/m 2 ) 

400 – 800. 

3. CONCLUZII 

3.1 Proiectul contribuie la reducerea impactului 

negativ generat de activităţile economice asupra 

mediului, prin implementarea unei tehnologii 

„curate“ în politica de management a mediului 

introducând în circuitul economic deşeurile textile 

rezultate în industria confecţiilor. Totodată proiectul 

se încadrează în cadrul strategiei Guvernului 

României conţinută în „Capitolul 18 – Politica 

privind protecţia mediului înconjurător“ prin 

promovarea ecoeficienţei şi provocarea spre inovare. 

3.2 Prelucrarea deşeurilor textile prin noua tehnologie 

realizată în lucrare şi reintroducerea acestora în 

circuitul industrial sub forma de materiale neţesute cu 

porozitate controlată va contribui la diversificarea 

bazei de materii prime, va avea un impact pozitiv 

asupra pieţei şi va îmbunătăţi calitatea mediului 

înconjurător. 

3.3 Utilizarea materialelor neţesute cu porozitate 

controlată având rezistenţă mare la încărcare 

mecanică ciclică va avea un efect preconizat pozitiv, 

întrucât va contribui la: 

- reducerea costurilor de producţie cu circa 

30% (comparativ cu produsele similare 

existente); 

- reducerea consumului energetic specific cu 

circa 20% (comparativ cu produsele similare 

existente); 

- reducerea impactului asupra mediului prin 

utilizarea noilor produse ecologice. 

BIBLIOGRAFIE 

[1]. Manoliu, M., ş.a. – „Dezvoltarea durabilă şi protecţia 

mediului“, Ed. Universul, Bucureşti, 1998; 

[2]. Ciobanu, S., Preda, C. - „Tehnologii flexibile şi 

neconvenţionale pentru obţinerea textilelor neţesute fono şi 

termoizolatoare“, Lucrările celei de a XI Conferinţe Române de 

textile şi Pielărie, Editura Ankarom, Iaşi, 1997 

[3].Parikh, D.V. Calamari, T.A., Goynes, W.R. - „Compressibitz 

of Cotton Blend Perpendicular –Laid Nonwovens“, Textile 

Research Journal, 74 (1), 7- 12 (2004); 

[4]. Rusu, T., Dolha, C. – „Tehnologii nepoluante şi gospodărirea 

deşeurilor“, Ed. UTPRES, Cluj-Napoca, 1998; 

[5]. Jirsak, Ohanus, J., Lukas, D. - „Comparative study of 

perpendicular laid highlofts fabrics“, Procedures INDATECH ’96, 

Crystal City, VA, 1996 

[6]. Jirsak, O., Hanus, J., Plocarova, M.- „Perpendicular laid 

nonwovens STRUTO“, in Procedures International Conference on 

Nonwovens, IIT, New Delhi, 1992. 

Quick Info 

B2B 4 Energy-Brokerage Event during 

ExpoEnergy 2010, Sofia 


Start Date: 13-Apr-2010 

End Date: 13-Apr-2010 

City: Sofia 

Country: Bulgaria 

Description: 

Enterprise Europe Network – Bulgaria is 

organising a technology and business 

matchmaking event during Expo Energy 2010, 

from 13 to 16 April 2010 in Sofia, Bulgaria. 

The Brokerage Event will take place in Inter Expo 

Center – Sofia. You can find more information 

about Expo Energy on the exhibition's website: 

www.iec.bg 

The focus of B2B 4 Energy will be on Energy 

Efficiency, Renewable Energy Sources, Heating, 

Ventilating, and Air Conditioning, Gas 

Installations, Electrical Engineering. 

The event will facilitate establishment of joint 

ventures and partnerships under EU projects and 

joint application for EU funding. 

Participants: 

Companies, academic and research institutes in 

the field of energy-efficiency, alternative and 

renewable energy sources, machinery and 


29

equipment applicable in the sphere, developers of 

specialized software and companies offering 

complete EE solutions with industrial application. 

EC Economic and efficient energy for 

Programmes: a competitive Europe 

Industrial 

Sectors: 

• ENERGY 

HANNOVER MESSE 2010 - Technology 

Cooperation Days during b2fair Matchmaking 


Start Date: 19-Apr-2010 

End Date: 23-Apr-2010 

City: Hannover 

Country: Germany 

Description: 

The "Technology Cooperation Days" is an 

embedded technology brokerage event organised 

within the frame of the b2fair matchmaking at 

Hannover Messe 2010. 

The "Technology Coooperation Days" during the 

b2fair matchmaking offer participants the 

opportunity to have pre-organised and qualified 

bilateral meetings with potential partners ranging 

from r&d partnerships to sales & distribution - in 

just one platform (b2fair). The event is open to all 

industrial topics of the Hannover Messe 

(www.hannovermesse.de), e.g. 

automation, robotics, industrial IT 

energy (renewable & conventional), mobile 

energy storage and alternative mobility 

solutions 

micro & nano technologies 

research & technology cooperation, FP7 

projects. 

Costs: 

Regular costs for the participation: Visitors 250 Eur 

+ VAT; Exhibitors 175 Eur + VAT. The price 

include the entrance ticket for the Hannover Messe 

as well as serveral services: translator services, 

refreshments and one evening reception. 

REGISTRATION PROCEDURE 

Registration for the b2fair Technology Cooperation 

Days is open till April 9th 2010 at 

www.b2fair.com/HannoverMesse2010 

• Select your local partner 

• Make sure to express your interest in R&D and 

technology cooperation at the beginning of the 

registration form 

• Complete the registration form by providing a 

profile of your company / organisation 

• Browse through the online catalogue to identify 

interesting profiles 

• Book one-to-one meetings with your preferred 

contacts and monitor the number of meetings 

organised for your company 

• Get regular updates of your schedule either on 

your booth or at the b2fair info counter 

Your meetings will be organised on one of the 

b2fair areas (Hall 2/ Hall 27); for exhibitors the 

meetings can be arranged at their own booth. 

Industrial 

Sectors: 

Industrial manufacture 

Transport 

Materials technology 

Automation/Robotics 

Electronics, microelectronics 

Information processing, 

information systems 

ENERGY 

Measurement methods 

(http://www.enterprise-europenetwork.ec.europa.eu/publicwebsite/calendar/viewdet 

ails.cfm?EventID=2238&type=future) 


30

RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (I) 

Radu Popescu 

Romanian Academy, Center for Industrial Economics and Services –CEIS, Bucharest, Romania, 

e-mail: radupopescuceis@yahoo.com 

REZUMAT. Sub presiunea crizei economice, întreprinderile industriale româneşti, 

deşi acţionează încă empiric, dar au făcut deja primii paşi în dezvoltarea 

proprietăţii lor intelectuale. Aceasta este în marea majoritate a cazurilor, 

neprotejată. Chiar dacă bunurile intangibile nu sunt gestionate în mod riguros şi 

înregistrate contabil, ele constituie deja o parte importantă a bunurilor organizaţiei. 

Se constată că firmele industriale româneşti de tradiţie, care nu au renunţat la 

Centrele de Cercetare si Proiectare, în general la activităţile de concepţie, care 

implică un efort de calitate superioară, au reuşit să supravieţuiască în ciuda tuturor 

turbulenţelor mediului. Ele au devenit treptat competitive la nivel naţional şi 

internaţional. 

A sporit adaptabilitatea întreprinderilor şi a deschis calea spre integrarea cu succes 

a economiei româneşti în circuitul economic european şi mondial. Ameliorarea 

semnificativă a strategiilor de dezvoltare, armonizarea acestora cu cultura 

organizaţională prin preluarea creatoare şi flexibilă a tradiţiei industriale au dus la 

atragerea partenerilor şi clienţilor străini care au sesizat viabilitatea şi potenţialul 

inovativ al firmelor româneşti. 

Cunoaşterea constituie una dintre resursele majore ale ieşirii din criză şi relansării 

industriei româneşti, a întregii activităţi economice. 

ABSTRACT. Under economic crisis preasure, the Romanian industrial enterprises 

empirical act, but they already have taken the first steps in developing their 

intellectual property. In most cases, it is unprotected. Even if intangible goods are 

not rigorously managed and accounted, they are already an important part of the 

assets of the organization. 

It notes that traditional Romanian industrial companies, which have not give up to the 

Research and Design Centers, generally to the conception activities, (which involves a 

quality effort), they managed to survive despite all the environment turbulences. They 

have gradually become competitive at national and international level. 

The business adaptability increases and it opened the way for the successful 

integration of the Romanian economy in the European and world economic circuit. 

Significantly improving of development strategies, their harmonization with the 

organizational culture by taking over the creative and flexible industrial tradition led 

to the attraction of foreign partners and customers; they have realized the viability 

and the innovative potential of Romanian companies. 

Knowledge is one of the major resources for the crisis output and for the relaunch of 

the Romanian industry and of the entire economic activity. 

CUVINTE CHEIE: criză economică, întreprinderi industriale, proprietate 

intelectuală, tradiţie industrială, cunoaştere 

KEYWORDS: economic crisis, industrial enterprises, intellectual property, 

industrial tradition, knowledge 


31

I. IMPORTANŢA NOULUI TIP 

DE PROCES INVESTIŢIONAL 

ÎN ECONOMIE 

Criza economică a afectat profund majoritatea 

firmelor româneşti. Metodele clasice pentru ieşirea 

din criză se dovedesc a fi insuficiente. Sursele 

necesare pentru relansarea investiţiilor lipsesc sau 

sunt deosebit de reduse. Se preconizează însă o nouă 

cale pentru ieşirea din criză. 

Aceasta este realizarea pe scară tot mai mare a 

unui nou tip de proces investiţional în firmele 

industriale româneşti, investiţia în bunuri 

intangibile. 

Într-adevăr, cunoaşterea a devenit un element 

de importanţă strategică la începutul mileniului al 

treilea. Ieşirea din criza economică, accesul la resurse, 

nu numai financiare şi valorificarea superioară a 

tuturor categoriilor de resurse depinde tot mai mult şi 

mai direct de nivelul promovării cunoaşterii în viaţa 

social economică. 

Ieşirea din criza economică, relansarea şi 

asigurarea dezvoltării globale durabile a omenirii este 

luminată de afirmarea extinsă a a Economiei 

Cunoaşterii în noi şi noi domenii de activitate. 

Creşterea volumului investiţiilor în bunuri 

intangibile, bunuri ale cunoaşterii, în cadrul 

întreprinderilor industriale româneşti, poate urma 

tendinţa manifestată in cadrul firmelor excelente care 

acţionează pe plan mondial. 

1. Procesul investiţional în economie. 

Acţiunea de a investi constituie reflectarea 

unei decizii pe termen lung, ale căror efecte sunt 

durabile şi deseori ireversibile. Investiţiile importante 

constituie un element de bază al dezvoltării 

întreprinderii. Este de dorit ca investiţia să se înscrie 

armonios în strategia firmei, constituind astfel o 

ocazie de a anticipa viitorul unităţii. 

Decizia de a investi revine conducerii firmei, 

dar actual propriu zis priveşte întrega întreprindere. 

Pierre Masse (1959) arată că: “investiţia reprezintă 

renunţarea la o satisfacţie imediată şi sigură de 

consum, în schimbul unei speranţe de câştig viitoare” . 

Nici o întreprindere nu poate da curs tutoror 

proiectelor de investiţii, deoarece nevoile firmei sunt 

infinite, în vreme ce resursele sunt limitate. Mai ales 

în condiţiile crizei, pentru a alege o investiţie 

anumită, este necesară instaurarea unui arbitraj (o 

ierarhizare a priorităţilor) bazat pe strategia firmei. 

Rentabilitatea investiţiilor ridică probleme 

complexe şi poate fi stabilită doar luând în 

considerare ansamblul de factori, de fluxuri financiare 

generate în cursul existenţei firmei. 

Dezvoltarea întreprinderii poate fi asigurată doar 

pe baza unui program de investiţii ce se extinde pe 

câteva exerciţii financiare. 

A investii fără o perspectivă pe termen lung 

este o acţiune care, în condiţiile crizei, pregăteşte eşecul 

întreprinderii, falimentul acesteia. 

Orice plasament de capital realizat cu scopul 

de a obţine profit constituie o investiţie, în sensul larg al 

cuvântului. Înţelesul restrâns consideră achiziţionarea 

de noi mijloace fixe şi vizează investiţiile de capital 

Acestea reprezintă suportul material al creşterii 

economice. 

Investiţiile de capital privesc atât construcţia 

de noi obiective cât şi modernizarea acestora. 

Investiţiile sunt o cale majoră de promovare a noului, au 

un caracter novator. 

Datorită faptului că investiţiile angajează profund 

viitorul firmei acestea implică asumarea unui risc. Orice 

proces investiţional reprezintă privarea societăţii de un 

consum cert, în schimbul unei speranţe . 

Această speranţă poate fi fundamentată prin 

calcule, dar certitudinea obţinerii rezultatelor scontate 

nu poate fi garantată într-o lume cu grad tot mai înalt de 

turbulenţă, în care singura certitudine este schimbarea. 

Procesul investiţional se materializează în 

România prin: investiţii autohtone, investiţii mixte şi 

investiţii străine. Datorită lipsei acute a fondurilor 

necesare aplicării în practică a programelor de 

dezvoltare, agenţii economici autohtoni îşi îndreaptă 

eforturile spre atragerea capitalului străin. 

Supravieţuirea şi dezvoltarea întreprinderilor 

industriale depinde în mare măsură de calitatea 

deciziilor privind investiţiile. Decizia de a investi 

influenţează viitorul întreprinderii şi constituie o acţiune 

cu un grad înalt de risc. Literatura de specialitate 

deosebeşte trei categorii de factori care influenţează 

decizia de investiţii: nevoia de a investi, posibilitatea de 

a investi şi posibilitatea de a prevedea. 

Nevoia de a investi, depinde de evoluţia cererii 

şi politica concurenţei. Evoluţia cererii este influenţată 

de criza economică care generează schimbările 

cantitative şi calitative pe piaţa produselor. 

Modificările cantitative care vizează creşterea 

cererii, implică achiziţionarea unor noi echipamente de 

producţie. Modificările calitative, de productivitate, sunt 

rezultatul schimbărilor în activitatea tehnică a 

întreprinderilor: modificări ale proceselor tehnologice, 

achiziţionarea unor utilaje performante, perfecţionarea 

metodelor de conducere a proceselor tehnologice. 

Investiţiile asigură promovarea progresului tehnic 

în cadrul întreprinderii, au un caracter de promovare al 

noului. Practic, orice investiţie are ataşată o 

compomentă care vizează promovarea cunoaşterii, a 

aspectului novator al muncii. 


32

Decizia de a investi este strâns corelată cu 

posibilitatea de a investi : situaţia financiară a 

firmei, existenţa lichidităţilor pentru investiţii sau 

posibilităţii de a se împrumuta. Varianta preferată în 

general este cea a surselor proprii: profit şi 

amortizare. În această situaţie o importanţă deosebită 

o are perspectiva temporală ce însoţeşte sursa de 

finanţare. 

Sursele atrase: băncile şi diverse organisme 

financiare, reprezintă o posibilitate de loc neglijabilă 

de finanţare a investiţiilor. Atunci când firma solicită 

un împrumut banca nu uită că, pentru a fi 

performante, investiţiile trebuie să corespundă unor 

nevoi socio-economice viitoare. 

Activitatea de prevedere a viitorului are o 

importanţă deosebită; aceasta vizează întreg mediul 

extern al firmei: cererea pieţei, evoluţia concurenţei, 

strategia de dezvoltare socio-economică naţională şi / sau 

regională, schimbările previzibile al cadrului legislativ. 

Decizia de a investi este determintă de 

intensitatea crizei economice. 

În general se consideră efectul net obţinut la efortul 

depus, precum şi următoarele elemente/ /criterii: 

- absenţa conflictelor între obiectivul proiectului şi 

dezvoltarea socio-economică; 

- corelarea elementelor proiectului: scop, strategie 

de marketing, tehnologii şi capacităţi de 

producţie, amplasare etc., cu resursele necesare, 

disponibilitatea acestora precum şi cu politica de 

folosire; 

- sensibilitatea proiectului la diverse modificări ce 

pot să apară privind cheltuielile, veniturile, 

cererea, restricţiilor economice, juridice, 

ecologice; 

- identificarea riscurilor asociate variabilelor 

critice, erorilor posibile în evaluarea proiectului, 

structura şi volumul lichidităţilor necesare şi 

disponibile; 

- menţinerea interesului investitorilor: aceasta este 

realizată prin asigurarea concordanţei dintre 

veniturile nete obţinute şi aşteptările 

finanţatorilor şi investitorilor; 

Capacitatea şi potenţialul investiţional al 

unui agent economic se reflectă atât prin volumul de 

resurse (financiare, materiale, umane, informaţionale) 

implicat, cât şi prin capacitatea managerilor de a 

obţine efecte economice superioare din combinarea 

abilă a resurselor utilizate. 

Abilitatea managerilor de a obţine sinergii înalt 

rafinate prin alocarea eficientă a resurselor existente, de 

a descoperi noi oportunităţi pentru a investi profitabil, 

în funcţie de potenţialul firmei şi tendinţele pieţei, 

deschid calea spre supravieţuirea firmei şi ulterior, spre 

excelenţa durabilă. 

Investiţia în cunoaştere, tehnică şi 

managerială, asigură cale pentru ieşirea din criză, 

încununarea reuşitei demersului întreprinderii spre 

competitivitate şi leadership în Economia Cunoaşterii. 

Efortul de adaptare al întreprinderilor 

industriale româneşti la provocările crizei în contextul 

competiţiei globale este necesar să se orienteze treptat 

spre creşterea volumului investiţiilor în bunuri 

intangibile, urmând astfel tendinţa firmelor performante 

care acţionează pe piaţa mondială. 

2. Investiţii în bunuri ale cunoaşterii. 

Într-o economie dominată de bunuri tangibile, 

măsurătorile financiare sunt adecvate pentru a înregistra 

investiţiile - bunuri de inventar, diverse proprietăţi: 

terenuri, hale, fabrici sau numeroasele echipamente şi 

utilaje - în bilanţul firmei. 

Declaraţiile de venit pot şi ele oglindi 

cheltuielile asociate cu acţiuni ca, folosirea acestor 

bunuri tangibile în scopul obţinerii de venituri, de profit. 

În economia de astăzi, bazată tot mai mult pe 

cunoaştere, chiar şi în cazul firmelor româneşti, 

bunurile intangibile au devenit sursa majoră de avantaj 

competitiv. Bunurile intangibile: know-how-ul, tradiţia, 

experienţa, abilitatea managerială etc., impun 

instrumente noi pentru a descrie bunurile bazate pe 

cunoaştere şi strategiile creatoare de valori, pe care 

aceste bunuri le fac posibile. 

În lipsa noilor instrumente de măsură, firmele se 

confruntă cu dificultăţi tot mai mari, deoarece ele 

gestionează (conduc) elemente pe care nu le pot descrie 

sau măsura decât în parte. Managementul cunoaşterii 

acţionează încă prin tatonări. 

În anul 1982 Brookings Institute a iniţiat un studiu 

extins pe o perioadă de două decenii. Studiul a 

evidenţiat scăderea ponderii valorilor tangibile 

(contabile) în valoarea de piaţă a firmelor industriale. 

În Tabelul nr.1. prezentăm evoluţia ponderii în 

procente a valorilor tangibile în valoarea de piaţă a 

întreprinderilor. 

Tabelul nr.1. Reducerea ponderii în procente a valorilor tangibile (contabile) în valoarea de piaţă a firmelor industriale. 

Anul Valori tangibile (contabile) Valori intangibile 

1982 62% 38% 

1992 38% 62% 

2001 Aprox.10%÷15% Aprox.85%÷90% 

Sursa: Robert S. Koplan, David P. Norton. ”The Strategy Focused Organization”, Harvard Business 

SchoolPress, Boston, Massachusetts, 2001. 


33

La aproape un deceniu de la realizarea acestui 

studiu observăm că tendinţa de creştere a procentului de 

bunuri intangibile se menţine. Creşterea se manifestă 

mai ales prin antrenarea unui număr tot mai mare de 

firme în efortul de diminuare a ponderii în procente a 

valorilor tangibile(contabile) în valoarea de piaţă a 

firmelor industriale. 

Din analizelea efectuate rezultă că firmele 

gestionează şi evaluează cu precizie circa 1/7÷1/10 din 

bunurile ce reprezintă valoarea lor de piaţă, restul 

rămânând în afara măsurărilor financiar - contabile. 

Oportunităţile pentru a crea valoare, se comută 

în mod evident, de la gestionarea bunurilor tangibile, la 

managementul bunurilor specifice cunoaşterii, în care 

bunurile intangibile au o pondere determinantă. 

Rezultate concrete ale eforturilor 

investiţionale în cunoaştere în unităţile industriale 

româneşti 

În actuala situaţie, firmele româneşti nu 

contabilizează practic în nici un fel bunuri intangibile. 

Prezentăm mai jos câteva exemple de bunuri intangibile 

aflate în posesia firmelor analizate şi care nu sunt 

contabilizate- scapă înregistrării- deşi s-au depus 

eforturi importante în cadrul firmei pentru obţinerea şi 

dezvoltarea acestor bunuri. Menţionăm că, în continuare 

se fac eforturi sistematice pentru sporirea acestor 

bunuri, sursă principală şi necesitate imperioasă pentru 

supravieţuirea şi progresul întreprinderilor industriale. 

În tabelul nr.2. sunt considerate bunuri 

intangibile ca: relaţiile firmei cu clienţii şi efortul 

sistematic de a-i câştiga, potenţialul creativ şi de 

inovare al specialiştilor firmei, posibilităţile de operare 

flexibile şi de înaltă calitate oferite clienţilor, împreună 

cu un înalt nivel al capacităţii de răspuns la cerinţele 

unor beneficiari exigenţi, utilizarea noilor tehnologii 

informatice şi valorificarea bazelor de date, atât pentru 

necesităţi de vehiculare a informaţiei economice, cât şi 

pentru necesităţi ale procesului de concepţie tehnică sau 

pentru producţie, capabilităţi ale angajaţilor, abilităţi 

manageriale, competenţe tehnice de vîrf ale 

specialiştilor, precum şi sisteme de motivare adaptate 

corect situaţiei firmelor. 

Nr. 

. 

Tabelul nr. 2. Tipuri de bunuri intangibile aflate în proprietatea firmelor româneşti 

Scurte comentarii privind efortul obţinerii bunurilor 

Crt. Bunuri intangibile Firma 

intangibile. 

1. Relaţiile cu clienţii S.C.GRIRO S.A. Prezenţa la loc de cinste a firmei GRIRO în bazele de date ale 

(efortul de a-i 

firmelor importante de engi-neering a necesitat un efort susţinut 

câştiga) 

în domeniile: marketing-promovare, concepţie, calitate, 

integrarea dintre concepţie, marketing şi producţie etc. 

2. Produse/ servicii S.C. T.M.G. S.A. Firma Titan Maşini Grele face faţă competitorilor renumiţi 

inovative 

(Yared Group) din domeniul maşinilor-unelte, oferind un service ireproşabil 

şi de o înaltă promptitudine (în 48 ore în orice parte a lumii) 

Clienţii sunt şcolarizaţi în modul corect de exploatare a 

produselor. Proiectanţii frecventează cu regularitate toate 

târgurile şi expoziţiile de profil pentru a fi la zi cu progresul 

tehnic. Sunt organizate schimburi informale de experienţă. 

3. Procese de operare S.C.Titan Implementarea Sistemului de Asigurare a Calităţii (S.A.C.) 

de calitate înaltă şi cu Componente de precum şi Laboratorul de Control Tehnic al Calităţii (CTC) 

răspunsuri prompte Precizie SA. asigură în prezent o creştere a preciziei chiar şi în situaţii de 

excepţie (şurub cu bile, cu lungime de 20.000 mm) 

Compartimentul de marketing asigură împreună cu cel de 

cercetare-dezvoltare adaptarea produselor la cerinţele unor 

clienţi deosebit de exigenţi. Firma livrează produsul într-un 

timp de două ori mai scurt decât principalul competitor din 

cadrul U.E.(Spania) 

S.C.Aversa S.A. Prin efortul de implementare a sistemului de Asigurare a 

Calităţii şi printr-o strategie flexibilă, firma câştigă în prezent 

licitaţii în faţa unor parteneri redutabili din cadrul U.E. sau în 

faţa competitorilor consacraţi din domeniul echipamentelor 

pentru Centrale Nuclearo-Electrice (CNE). 

4. Tehnologia 

S.C. GRIRO SA Printr-un training susţinut, firma GRIRO şi-a şcolarizat 

informaţională şi 

personalul în domeniul I.T. Datorită seriozităţii şi 

baze de date 

perseverenţei manifestate, firma IBM a organizat o platformă 

de training în incinta unităţii. În prezent proiectanţii îşi 


34

Nr. 

Crt. 

Bunuri intangibile 

Firma 

5. Capabilităţi speciale S.C.TMG.SA 

ale angajaţilor, 

abilităţi ale 

conducerii, 

competenţe tehnice 

sau de altă natură, 

modalităţi de 

motivare. 

S.C.GRIRO SA 

Din tabel rezultă că, în firmele industriale 

româneşti, bunurile intangibile contribuie în mare 

măsură la supravieţuirea şi reuşita firmei. 

Majoritatea eforturilor investiţionale în domeniul 

cunoaşterii şi a realizărilor obţinute constituie rezultatul 

competenţei manageriale a echipelor de conducere a 

agenţilor economici, de îmbinare armonioasă între 

strategia firmei şi cultura organizaţională. 

Activitatea inovativă, tehnică şi managerială se 

sprijină pe sinergiile generate de această armonizare. 

Bunurile intangibile enumerate în tabel au fost create şi 

sunt gestionate prin abilităţile manageriale obţinute prin 

aplicarea perseverentă a unor metode performante de 

management a capitalului intelectual al firmelor. 

Scurte comentarii privind efortul obţinerii bunurilor 

intangibile. 

elaborează propriul software pentru aplicaţiile necesare 

activităţii de concepţie. Bazele de date ale firmei conţin 

specificaţiile cu ansamblul caracteristicilor solicitate de 

principalele companii de engineering, caracteristicile 

echipamentelor livrate sunt actualizate printr-un efort 

continuu de păstrare a relaţiilor cu principalii clienţi. 

Constrânşi de lipsa resurselor financiare necesare investiţiilor 

(pentru bunuri tangibile) efortul specialiştilor români s-a 

canalizat în mod firesc spre bunurile intangibile, mai ales cele 

legate de competenţa, deja recunoscută şi apreciată a 

cercetătorilor şi proiectanţilor. 

TMG a valorificat şi dezvoltat know-how-ul existent înainte 

de 1990 motivând în mod adecvat pe tehnicieni (specializări 

în SUA, UE, salarizare bună). 

S.C.GRIRO S.A. – şi-a şcolarizat întreaga echipă de 

conducere în domeniul managementului şi a primit asistenţă 

PHARE timp de 2 ani; a obţinut certificări de prestigiu în 

domeniul calităţii şi-a modernizat echipamentele obsolete prin 

automatizări realizate de inginerii firmei. 

S.C.Technosteel Group SA şi S.C. Titan Componente de 

Precizie au folosit know-how-ul şi competenţele tehnice 

existente pentru a pătrunde pe nişe de piaţă unde nu se 

confruntă cu o competiţie periculoasă 

SC.Aversa SA şi-a implementat un sistem de Asigurarea 

Calităţii motivând personalul şi asigurând un service valoros, 

bazându-se pe tradiţia şi solidaritatea întregului personal. 

S-au făcut sacrificii pentru supravieţuirea firmei, principala 

motivaţie fiind păstrarea locului de muncă. Motivaţiile 

pozitive se lasă încă aşteptate dar unitatea nu şi-a spus încă 

ultimul cuvânt. Printr-o politică de marketing mai îndrăzneaţă 

încearcă să cucerească nişe accesibile, în situaţia actuală. 

S.C. GRIRO SA a ştiut să transforme ameninţarea controlului 

efectuat de beneficiar pe linia de producţie într-o metodă 

eficientă şi rapidă de sensibilizare şi şcolarizare a întregului 

personal în privinţa exigenţelor economiei de piaţă, a faptului 

că “principalul decident este clientul”. 

In prezent operatorii se interesează personal şi încearcă să 

respecte întru totul cerinţele clienţilor, fără a fi controlaţi sau 

stimulaţi în mod deosebit. 

CONCLUZII 

Economia Cunoaşterii se manifestă la nivel 

planetar; progresul tehnologic şi social au impus treptat 

acest lucru. Ea nu a sosit ca un tren, ci s-a afirmat 

progresiv, de pretutinderi din interiorul şi esenţa lumii 

ce ne înconjoară, asemeni radiaţiei solare. 

Toţi beneficiem mai mult sau mai puţin de 

cunoaştere. Fără aceasta, nu poate exista civilizaţie. Dar 

pentru a profita din plin de binefacerile ei, trebuie să 

fim pregătiţi. Densitatea cunoaşterii disponibile 

condiţionează în prezent nivelul calităţii vieţii, al 

bunăstării. 


35

Managementul bazat pe cunoştinţe (M.B.C.) sau 

managementul cunoaşterii (M.C.) se află încă la început 

de drum. În prezent, Asociaţia Mondială a Capitalului 

Intelectual ( I.C.M.G.) se preocupă de crearea unui 

limbaj comun, de definirea termenilor şi de posibilităţile 

de extragere a valorii din inovare. 

Întreprinderile industriale româneşti performante 

acţionează încă empiric, dar au făcut deja primii paşi în 

dezvoltarea proprietăţii lor intelectuale. Aceasta este în 

marea majoritate a cazurilor, neprotejată. Chiar dacă 

bunurile intangibile nu sunt gestionate în mod riguros şi 

înregistrate contabil, ele constituie deja o parte 

importantă a bunurilor organizaţiei. 

Se constată că firmele industriale româneşti de 

tradiţie, care nu au renunţat la Centrele de Cercetare si 

Proiectare, în general la activităţile de concepţie, care 

implică un efort de calitate superioară, au reuşit să 

supravieţuiască în ciuda tuturor turbulenţelor mediului. 

Ele au devenit treptat competitive la nivel naţional şi 


M.B.C. a sporit adaptabilitatea întreprinderilor şi 

a deschis calea spre integrarea cu succes a economiei 

româneşti în circuitul economic european şi mondial. 

Ameliorarea semnificativă a strategiilor de dezvoltare, 

armonizarea acestora cu cultura organizaţională prin 

preluarea creatoare şi flexibilă a tradiţiei industriale au 

dus la atragerea partenerilor şi clienţilor străini care au 

sesizat viabilitatea şi potenţialul inovativ al firmelor 

româneşti. 

Sub influenţa M.B.C. întreprinderile industriale 

româneşti au prosperat şi şi-au depăşit competitori atât 

pe piaţa internă cât şi pe piaţa mondială. Firmele care au 

neglijat bunurile intangibile sau le-au gestionat fără 

interes deosebit au ajuns în pragul falimentului în ciuda 

tradiţiei industriale prestigioase. M.B.C. constituie una 

dintre resursele majore ale ieşirii din criză şi relansării 


BIBLIOGRAFIE 

[1]. Druker, P. F. Managing of the Future, Butterworth Heinemann, 

Oxford, 1994. 

[2]. Popescu, R., Managementul proprietăţii intelectuale, Editura 

Chiminform Data, Bucureşti, 2006. 

[3]. Popescu, R., Tehnologie şi inovare în economia cunoaşterii, 

Editura Chiminform Data, Bucureşti, 2007. 

[4]. Vasilescu, I., Gheorghe, A., Cicea, C., Dobre, C., Eficienţa şi 

Evaluarea Investiţiilor, Editura EfiCon Press, Bucureşti 2004. 

Quick Info 

International Partnership Forum 

"Green Ventures" 

for Energy and Environmental Technologies 

Brokerage Events 

Event 

Type: 

Start 16-Jun-2010 

Date: 

End 18-Jun-2010 

Date: 

City: Potsdam 


Description: 

For 13 years in a row, the Potsdam Chamber of 

Commerce and Industry has been organizing the 

international partnership event “Green Ventures“. 

They were also implemented in China in 2002 and 

2004 as well as in Italy in 2008. This year, the 

“Green Ventures“ will take place from 16 to 18 June 

2010 in Potsdam, in the direct vicinity of Germany’s 

capital Berlin, in cooperation with the Enterprise 

Europe Network Berlin-Brandenburg. The 

partnership forum, one of the biggest events held for 

this sector in Germany, aims at companies of the 

energy and environmental sector (for water, air & 

soil, energy & construction, recycling & renewable 

materials) from USA, Sweden, Denmark, Finland, 

Poland, Russia, UK, China, Italy, the Czech 

Republic, Hungary, Tunisia, Germany and many 

other countries. All together, more than 3,500 firms 

from 93 states participated in the past events. The this 

year’s partner country will be the USA. 

A catalogue with the profiles and co-operation 

requests of all participants will be published in May, 

so that one can choose interlocutors in advance. 

That’s why there will be no risk for the participants 

as they know the firms they will meet before the 

journey. There is no restriction regarding the type of 

cooperation, whether one discusses subcontracting, 

distribution, technology transfer opportunities or just 

exchanges experiences. The main target is the 

creation of direct business contacts. 

For direct information: www.green-ventures.com or 

contact Mr. Thorsten Stehr, 

email: stehr@potsdam.ihk.de, Tel. +49-331-2786283. 


36

RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (II) 

Radu Popescu 











































37

II. ADAPTAREA FIRMELOR LA 

SITUAŢIA DE CRIZĂ ŞI LA 

COMPETIŢIA INTERNĂ ŞI EXTERNĂ 

CU AJUTORUL CUNOAŞTERII. 

În efortul de supravieţuire firmele au înţeles 

treptat că, elementele care decid succesul sau eşecul ţin 

mai degrabă de elementele intangibile decât de volumul 

echipamentelor existente. Elaborarea şi implementarea 

strategiilor bazate pe cunoaştere, precum şi evaluarea 

rezultatelor, ridică pretutindeni în lume probleme 

managerilor şi consultanţilor în management. 

Managerii români contactaţi, în majoritatea lor 

din cadrul I.M.M. au susţinut cu o majoritate 

semnificativă (peste 93%) că în majoritatea cazurilor 

(70% , cifra mai des menţionată) problema principală 

nu este calitatea strategiei ci abilitatea implementării 

acesteia, execuţia, este termenul preferat de manageri. 

Aproape toţi au susţinut că execuţia- spiritul în 

care se acţionează- este mai importantă chiar decât 

viziunea. Ne-am asigurat că ştiau bine ce se înţelege 

prin viziune şi că au comparat-o cu importanţa execuţiei 

în diverse situaţii. 

Strategia bazată pe cunoaştere, privită ca 

unicul mod durabil prin care întreprinderea crează 

valori, se schimbă funcţie de diverşi factori, în vreme ce 

metodele de măsurare rămân aceleaşi. Iată de ce firmele 

au dificultăţi serioase atunci când încercă să 

implementeze strategii bazate pe cunoaştere în 

organizaţii concepute pentru competiţia din era 

industrială. 

Până în 1990 firmele româneşti operau sub control 

centralizat, fiind divizate în compartimente funcţionale 

mari. Strategia putea fi dezvoltată la vârful ierarhiei şi 

implementată printr-o cultură de tip comandă-control. 

După 1990 a intervenit schimbarea, dar într-un ritm 

lent, de tip incremental. Managerii puteau folosi sisteme 

de control cu reacţie lentă şi tactice, cum ar fi bugetul. 

Aceste sisteme erau însă bune, funcţionau corect, în 

prima jumătate a secolului XX. 

În prezent, în secolul XXI, ele sunt total 

inadecvate pentru a face faţă crizei economice, 

concurenţei globale şi mediului în schimbare rapidă. 

Totuşi, numeroase firme româneşti folosesc, din inerţie, 

aceste metode în continuare. 

De aceea, nu este de mirare că au dificultăţi la 

implementarea unor strategii radical noi, concepute, tot 

de firme, dar pentru competiţia din secolul XXI. 

Este clar că firmele au nevoie de un nou tip de 

Sistem de Management, unul explicit proiectat, care se 

conturează treptat, menit pentru a conduce strategii nu 

tactici. 

Constatăm că: Firme ca GRIRO, TMG, Aversa, au 

de pe acum unităţi de afaceri descentralizate şi echipe, 

care sunt deosebit de aproape de client. 

Ele au aflat treptat- pe baza unor experienţe 

deosebit de dureroase- că avantajul competitiv vine de 

la cunoaştere, capabilităţi, relaţii create de proprii lor 

angajaţi; toate acestea fiind bunuri intangibile. În 

prezent firmele începe să înţeleagă importanţa tot mai 

redusă a investiţiilor în bunuri fizice. Implementarea 

corectă a strategiei cere deci, ca toate unităţile de 

afaceri, unităţile de suport şi angajaţii să se conecteze şi 

alinieze la strategia de dezvoltare a cunoaşterii.. 

Datorită schimbărilor rapide accentuate de 

intensitea crizei, cu efect direct în intensitatea 

competiţiei, în tehnologii şi mai ales în reglementări, 

formularea şi implementarea strategiei trebuie să devină 

un proces continuu şi înalt participativ, bazat pe 

armonizarea continuă cu cultura organizaţională a 

firmei. 

Întreprinderile au nevoie şi de un limbaj de 

comunicare adecvat strategiei precum şi de procese şi 

de sisteme care să le ajute să implementeze strategia şi 

să obţină un feedback prompt şi adecvat pentru strategia 

lor. 

Succesul strategiei este confirmat de reuşita 

implementării ei, de supravieţuirea firmei. Abilitatea 

managerială constă în a reuşi să se facă din strategie, 

sarcina zilnică a fiecăruia. 

Rezultă clar că bazarea exclusivă pe indicatorii 

financiari într-un sistem de management, dăunează 

firmei. Aceasta nu mai primeşte un feedback adecvat. 

Indicatorii financiari sunt întârziaţi. Ei se referă la 

rezultate, la consecinţe, la acţiuni trecute, neglijează 

viitorul. 

Bazarea exclusivă pe indicatorii financiari 

promovează comportamente periculoase care dăunează 

grav atât strategiei cât şi culturii de întreprindere: 

-urmărirea realizărilor pe termen scurt, prin natura 

lor efemere; 

-sacrificarea sistematică a realizărilor pe termen 

lung, a creării de valori care pot garanta dezvoltarea 

cunoaşterii şi o performanţă durabilă. 

Am arătat că indicatorii financiari nu oglindesc 

factorii determinanţi ai performanţelor viitoare 

(aşteptate în urma implementării strategiei). 

Ei nu arată cum să se creeze noi valori prin 

investiţii în clienţi, în angajaţi, în tehnologie, în inovare. 

Pentru a realiza aceasta, sunt necesare mai multe 

perspective strategice distincte. 

a) Perspectiva financiară: strategia de creştere a 

întreprinderii, de profitabilitate şi cea de risc, din 

punctul de vedere al proprietarilor sau al acţionarilor. 

b) Perspectiva clientului: strategia adăugării de 

valoare şi de diferenţiere a produselor sau serviciilor din 

punctul de vedere al clientului. 

c) Perspectiva produsului, a modului de 

desfăşurare a activităţii (afacerii): priorităţile strategice 

pentru diferite procese ale afacerii care crează 


38

satisfacţie suplimentară clientului sau acţionarului în 

raport cu produsul, ca în cazul firmei S.C. T.M.G. S.A. 

d) Perspectiva creşterii a învăţării, a acumulării de 

competenţe, de cunoaştere : priorităţile strategice pentru 

a crea climatul ce susţine schimbarea organizaţională, 

inovarea şi excelenţa durabilă. 

Măsurarea are consecinţe dincolo de simpla 

raportare a trecutului. Măsurarea produce focalizarea pe 

viitor, pe strategie şi pe transformarea culturii firmei, 

pentru că măsurările alese de managerii firmei 

comunică întregii organizaţii ceea ce este important 

pentru reuşită. 

Măsurarea se cere integrată într-un sistem de 

management, dincolo de simplul sistem de măsurare al 

performanţei. Este necesar un sistem de management 

strategic bazat pe cunoaştere care să conţină elemente ca: 

• un sistem amplu, cuprinzător şi inteligibil de 

schimbare şi transformare; 

• redefinirea relaţiilor cu clienţii; 

• reconceperea (re-ingineria) procesului de bază (al 

afacerii firmei în cauză); 

• sistemul de noi abilităţi pe care să fie asimilate de 

ansamblul operatorilor (toţi cei de la nivelul de 

execuţie: producţie, vânzare dar şi cei de la 

concepţie sau servicii funcţionale); 

• adaptarea infrastructurii tehnologice pentru a intra 

în mod eficace în formaţie de acţiune (automatizări, 

diverse alte modernizări, reparaţii, reamplasări, 

schimbări de fluxuri sau simple măsuri 

ergonomice); 

• făurirea treptată a unei noi culturi organizaţionale, 

centrată nu pe conservarea funcţională, ci pe efortul 

de echipă necesar ieşirii din criză şi susţinerii 

strategiei de promovare a cunoaşterii. 

Considerăm că un astfel de sistem de management 

oferă mecanisme pentru a mobiliza şi ghida procesul 

schimbării. Noua cultură organizaţională implică mai 

mult decât o simplă strategie managerială. Ea permite şi 

impune crearea unei organizaţii bazate pe strategia de 

dezvoltare a unităţii, pe inovare. Se realizează astfel 

întreprinderea centrată pe o strategie care susţine efortul 

investiţional în cunoaştere. Aceasta presupune: 

• a poziţiona strategia inovativă în centrul schimbării, 

al procesului managerial al firmei; 

• definirea clară, neechivocă a strategiei de 

promovare a cunoaşterii în unitate; 

• comunicarea eficientă a mesajului esenţial al 

strategiei, lămurirea eventualelor dificultăţi de 

înţelegere; 

• conectarea strategiei cu factorii determinanţi, 

motoarele schimbării; 

• construirea treptată a unui culturi a performanţei, ce 

leagă pe fiecare individ şi fiecare subunitate 

(compartiment, grup, sector) cu trăsăturile 

caracteristice unice, specifice strategiei unităţii. 

În prezent, firmele româneşti se bazează pe 

reducerile de costuri ca suport al strategiei. Cele care nu 

mai pot reduce costurile, efectuează reduceri de 

personal. 

Din nefericire numărul acestora creşte Semnalele 

de înviorare a pieţei forţei de muncă ţin mai mult de 

dorinţă decât de realitate. 

Puţine dintre firme ele au trecut la soluţia radicală: 

repoziţionarea firmei în spaţiul competiţional al pieţei. 

Menţionăm câteva exemple pozitive dintre firmele 

analizate: S.C. GRIRO S.A., S.C. TMG SA, S.C. 

Technosteel Group S.A., S.C. Titan Componente de 

Precizie S.A. 

Firma S.C. Aversa S.A. face în această direcţie 

primii paşi în vreme ce alte firme s-au menţinut pe 

opţiunea costuri reduse şi reduceri de personal, ceea ce 

a provocat în final dispariţia societăţilor altă dată 

mândrie a industriei constructoare de maşini româneşti 

(cazul a numeroase firme industriale, dintre care 

amintim S.C. Faur S.A.). Amânarea "sine diae” a 

repoziţionării, prelungeşte suferinţa personalului şi 

diminuează şansele de redresare ale unităţii. Provocarea 

necesităţii transformării radicale, devine tot mai clară. 

Firmele concurează între ele tot mai mult pe baza 

know-how-ului, proceselor, atitudinilor şi valorilor. 

Produsele, serviciile, tehnologiile lor, pot fi copiate cu 

relativă uşurinţă. Banii, informaţiile şi alte resurse se 

află în mediu, pentru cei abili să le culeagă, pentru 

firmele cu procese, atitudini şi valori culturale care pot 

să genereze pe baza lor valoare pentru clienţi. 

Managementul transformării firmei este noua 

provocare. El cere o perspectivă largă şi un tip special 

de conştinetizare. Transformarea de succes, este tot mai 

mult văzută ca depinzând de garantarea schimbării 

atitudinilor şi comportamentelor, prin coordonare se 

aduc împreună acele elemente ale transformării ce 

generează sinergii şi sunt în mod special relevante 

pentru depăşirea barierelor şi nevoilor fiecărei 

organizaţii, adevărate motoare ce împing firma spre 

excelenţă. 

Transformarea nu poate fi împlinită fără o schimbare 

fundamentală. Firmele devin conştiente de nevoia de 

învăţare continuă, adaptare şi schimbare. În cadrul firmei, 

interesul pentru reguli şi proceduri s-a diminuat iar dorinţa 

pentru noi procese, pentru cunoaştere, pentru generarea şi 

oferirea de valoare pentru clienţi şi a reuşitei adaptării la 

schimbare, a luat proporţii. 

Viziunea de ansamblu, holistică, devine tot mai 

necesară pentru succesul transformării, pentru făurirea 

noii culturi organizaţionale, de întîmpinare a 

adversităţii.. Întregul personal al unităţii va fi implicat 

în adoptarea acestei viziuni. 

Considerăm că elementele viziuni holistice 

necesare personalului sunt: 

• înţelegerea factorilor decisivi pentru a reuşi în 

lupta cu criza şi cu concurenţa; 


39

• acordarea atenţiei sporite viziunii, obiectivelor, 

valorilor, finalităţilor; 

• stabilirea de relaţii şi dezvoltarea acestora (în 

cadrul şi în afara unităţii); 

• delegarea şi motivarea, valorificarea 

potenţialului resursei umane; 

• acceptarea diversităţii, toleranţă; 

• realizarea unei culturi a învăţării, a acumulării 

sistematice de cunoaştere; 

• introducerea unor sisteme noi de competenţe şi 

abordări non-rutină; 

• folosirea adecvată a unei panoplii de unelte, de 

tehnologii şi procese complementare, mai 

cuprinzătoare dar accesibile; 

• focalizarea pe atitudini şi comportamente 

pentru a depăşi obstacolele; 

• identificarea şi trecerea la acţiune conform 

unor priorităţi cheie. 

Odată ce personalul posedă o asemenea viziune, 

transformarea se poate efectua. Rămâne ca bunele 

obişnuinţe să fie consolidate. Rezultatele nu vor întârzia 

să apară, armonizarea dintre strategie şi cultură devine 

un fapt împlinit. Investiţia în cunoaştere a devenit astfel 

un proces sistematic, cotidian, un permanent generator 

de sinergii pozitive, care presupune costuri minime. 

Pentru aprecierea performanţelor viitoare, se 

recomandă măsurarea nivelului de armonizare dintre 

strategia firmei şi cultura sa organizaţională. Din 

sinergia rezultată din combinarea armonioasă a 

acestora, atingerea tuturor obiectivelor firmei, 

financiare şi nefinanciare poate deriva în mod firesc. 

Viziunea ce călăuzeşte firma pe drumul spre excelenţă, 

înglobează astfel bunurile tangibile şi intangibile, le 

corelează armonios, asigurând un control flexibil, în 

timp real, inspirat din realităţile curente ale unităţii şi 

adaptat prin propria esenţă a viziunii, la exigenţele unui 

viitor puţin previzibil, în Economia Cunoaşterii. 

1.Orientarea eforturilor competitive 

Intreprinderile care urmăresc excelenţa nu se 

mulţumesc să reacţioneze la schimbările mediului 

extern. Ele caută în mod activ să creeze surse interne 

noi de avantaj competitiv în jurul principalelor lor 

puncte forte, al competenţelor de bază. 

Profesorii Hamel şi Prahalad arătau că, firmele 

japoneze au depăşit pe cele americane amplificându-şi 

competenţele de bază, în vreme ce întreprinderile din 

SUA şi-au abandonat în mod sistematic aceste 

competenţe. Ei definesc drept “competenţe de bază”, 

acele atuuri ce furnizează un acces potenţial la o mare 

varietate de pieţe şi aduc o contribuţie semnificativă la 

modul în care clienţii percep beneficiile oferite de 

produsul final. 

Menţionăm faptul că aceste competenţe de bază sunt 

în general dificil de imitat de către competitori ( ţin de 

cultura organizaţională, de un know-how particular etc.). 

In general competenţele de bază se dezvoltă ca 

urmare a unei strategii adecvate, pe o perioadă lungă de 

timp şi bazate pe tradiţia şi experienţa firmei. Orice 

competitor care ar încerca să imite produsul, trebuie să 

parcurgă întregul lanţ de eforturi depus de către firma 

iniţiatoare şi să consume timp şi resurse pe care nu ştie 

cum anume să le aloce în mod optim în vederea 

atingerii performanţelor, deja realizate de firma iniţială. 

Competenţele de bază se referă nu numai la 

armonizarea fluxurilor tehnologice. Ele se referă la 

organizarea modului de lucru precum şi la oferirea de 

valoare pentru consumator. In acest fel, competenţele de 

bază oferă modele de diversificare, şi modalităţi de 

pătrundere pe piaţă. Ele nu constituie doar un pod ce 

leagă afacerile de noi produse şi de noi afaceri. 

In mod structural, forţa ştiinţifică a SUA şi Europei 

este concentrată în universităţi. Acestea sprijină în mod 

deosebit procesul de generare al ideilor. Prin contrast, 

Japonia are forţa tehnico-ştiinţifică în unităţi strâns 

legate sau chiar aparţinând industriei. Iată de ce 

industriile în Japonia sunt deosebit de bine sprijinite în 

competiţie de către procesul de implementare rapidă a 

ideilor noi. 

A ne baza numai pe străpungerile tehnologice poate 

duce la eşec, deoarece efortul de cercetare-dezvoltare 

este: un proces cu nivel înalt de risc, un consumator 

mare de timp; deseori focalizat pe domenii înguste de 

C-D, tentat să ignore posibilităţile de a combina 

domenii tehnologice diferite. 

Pentru a-şi întări avantajul competitiv, 

întreprinderile trebuie să dezvolte ambele tipuri de 

procese de inovare: străpungerile tehnologice şi 

procesul clasic de inovare pas cu pas, prin progrese 

mici care se cumulează în mod treptat asigurându-şi 

astfel un portofoliu puternic de competenţe de bază. 

Dacă firmele româneşti doresc cu adevărat să 

supravieţuiască, şi să atingă excelenţa, este de dorit să-şi 

modifice modul de abordare al activităţilor de 

conducere. Fără cooperarea strânsă, în simbioză, cu 

firmele româneşti sau străine de consultanţă, nu se poate 

realiza un management la nivelul de performanţă 

prefigurat de era postindustrială, de Economia 

Cunoaşterii. In fapt, firmele româneşti se află undeva 

între o formă a producţiei de masă şi cea a 

marketingului (aceasta numai pentru firmele mai 

performante). 

Orgoliul nemăsurat, aroganţa şi lipsa de 

receptivitate a unei bune părţi a conducerii de vârf a 

firmelor, au dus la situaţia gravă în care se află unităţile 

româneşti. Compartimentele de marketing, conform 

unei statistici efectuate în anii 1999-2009 în unităţi mari 

din industrie (construcţii de maşini, chimie, metalurgie, 

cauciuc etc.) nu există sau sunt subdimensionate şi 


40

ealizează numai activităţi de rutină şi cu puţină legătură 

cu activitatea recomandată pentru astfel de servicii în 

cazul unor firme aflate în permanenta criză a 

portofoliului de comenzi. 

Menţionăm că situaţia este valabilă în bună măsură 

pentru firmele mari privatizate şi pentru IMM-uri. 

Firmele de consultanţă au şi ele un drum lung de 

parcurs, de la simpla utilizare a unor cuvinte la modă, 

la sprijnirea competentă şi efectivă a unităţilor 

economice. 

Reorganizarea firmelor de consultanţă şi realizarea 

unor contracte de colaborare pe termen lung, cu 

participare la afacerile firmelor industriale, ar putea fi o 

soluţie pentru pregătirea firmei în vederea obţinerii de 

avantaje competitive în raport cu concurenţii de pe piaţa 

mondială 

Se poate crea astfel prin simbioză, o 

supravieţuire garantată şi sprijinită biunivoc de 

către doi sau mai mulţi parteneri. Aceştia devin în 

mod implicit generatori de sinergii pozitive, de 

flexibilitate şi competitivitate. 

Pregătirea firmelor româneşti pentru a riposta la 

criză şi a supravieţui mediului concurenţial, presupune 

schimbarea de fond a mentalităţii manageriale, 

elaborarea unor strategii pertinente de promovare a 

investiţiei în cunoaştere, susţinută de armonizarea 

culturii organizaţionale cu strategia unităţii, de 

transformarea firmelor în organizaţii ale învăţării 

continue. 

Dezvoltarea infrastructurii naţionale (drumuri, 

servicii prompte de transport şi telecomunicaţii, 

încurajarea reţelelor de cooperare, a conexiunilor 

logistice, a know-how-ului tehnic şi managerial) vor 

spori curajul investitorilor, români şi străini, de a se 

implica în afaceri în România. 

Peter F. Drucker arată că în economia mondială sau 

produs unele schimbări calitative fundamentale; 

• economia produselor primare s-a separat de 

cea a produselor industriale; 

• în cadrul economiei industriale, producţia a 

devenit aproape independentă de gradul de 

utilizare al forţei de muncă; 

• mişcările de capital au luat într-o bună măsură 

locul comerţului cu produse şi servicii; ele au 

devenit principala forţă motrice a economiei 

mondiale. 

Producţia industrială se îndepărtează tot mai mult 

de procesele şi produsele ce implică un consum 

important de materiale şi energie, preţul materiilor 

prime scade în mod semnificativ. Noile ramuri 

industriale, bazate pe tehnologie avansată, au redus la 

minimum consumul de energie şi materii prime. 

Volumul de importuri ale acestora se reduce drastic mai 

ales pentru Japonia şi Uniunea Europeană. 

Are loc o pronunţată accelerare a înlocuirii 

muncitorilor cu echipamente automatizate şi roboţi 

industriali. Se constată o mutaţie a ponderii de la 

ramurile industriale clasice, spre cele bazate pe un 

volum mare de ştiinţă (industria farmaceutică, cea a 

microprocesoarelor, telecomunicaţiilor etc.). Produsele 

industriilor bazate pe informaţii pot fi importante, atât 

ca produse propriu zise, cât şi ca servicii. 

Peter Drucker concluzionează: 

1. Exportarea ştiinţei crează mai multe locuri de 

muncă decât exportul de produse finite. 

2. Comerţul internaţional pune un accent tot mai mare 

pe “comerţul invizibil”; vor fi înlăturate barierele 

ce îngrădesc comerţul cu servicii. 

3. Costul redus al forţei de muncă devine treptat un 

avantaj cu puţină greutate în comerţul 

internaţional: în ţările dezvoltate, cheltuielile cu 

forţa de muncă vor reprezenta o parte mai mică a 

cheltuielilor totale, ponderea cheltuielilor cu ştiinţa 

creşte rapid. 

Un alt aspect important îl constituie cel al fluxurilor 

internaţionale de capital. Până de curând “economia 

reală” – fluxurile de mărfuri şi servicii – a jucat rolul 

principal. In prezent se constată apariţia economiei 

simbolice, a mişcărilor de schimburi de valută, a 

fluxurilor de credite. Mişcările de capital, nelegate de 

comerţ şi în parte nelegate de activitatea comercială, au 

ajuns să depăşească cu mult, ca volum, activitatea 

financiară legată de comerţ. 

Valoarea totală a comerţului mondial cu produse şi 

servicii este de circa 3 trilioane de dolari iar tranzacţiile 

de capital pe piaţa eurodolarului de la Londra – unde 

instituţiile financiare de nivel mondial dau şi iau cu 

împrumut – totalizează 75 trilioane de dolari pe an, de 

peste 25 de ori mai mult decât comerţul mondial. 

Tranzacţiile de schimb valutar însumează 150 miliarde 

de dolari pe zi (încheiate în marile centre financiare ale 

lumii) sau peste 35 trilioane de dolari pe an, o valoare 

de circa 12 ori mai mare decât cea a comerţului mondial 

cu produse şi servicii. 

Peter F.Drucker apreciază că: 

“Activitatea economică reală şi cea simbolică, au 

devenit tot mai independente. Fluxurile de capital şi ratele 

schimbului valutar au evoluat, în mare măsură independent 

de comerţul internaţional”. “Ratele schimbului valutar sunt 

cele care determină tot mai mult raporturile dintre costurile 

forţei de muncă dintre două ţări”. 

Garanţia performanţiei pe termen lung o constituie 

urmărirea creării şi menţinerii avantajului competitiv. 

Avantajul competitiv se referă la factorii intangibili cu 

care o firmă sau ţară poate să-şi depăşească 

competitorii. Avantajul competitiv se naşte din 

presiune, dificultate, niciodată dintr-o viaţă uşoară. Este 

o confirmare a legilor biologiei. 

Michael Porter pune în centrul avantajului 

competitiv concurenţa. Competiţia este un peisaj în 

continuă schimbare în care apar mereu noi produse, 

procese de producţie şi chiar noi segmente de piaţă. 


41

Noutatea demersului, stă în încercarea de a explica 

raţiunea diferenţelor între ţări în privinţa inovării, 

principalul factor intangibil. Inovarea necesită investiţii 

în cercetare, resurse umane şi capital fizic. Acestea sunt 

mai bine susţinute, în unele ţări, decât în altele. Ele 

devin competitori de succes în segmente şi industrii 

sofisticate. 

Statele din ţările dezvoltate au adoptat fie o 

strategie voluntaristă, corespunzătoare opţiunii politice 

social-democrate care caută să organizeze schimbările 

structurale, fie o strategie liberală, care urmăreşte să 

creeze condiţiile necesare pentru a permite 

întreprinderilor să decidă liber asupra modalităţilor de 

adaptare la condiţiile exterioare de mediu. 

Strategia voluntaristă, specifică Franţei şi Japoniei, 

presupune o mai mare angajare a statului în finanţarea 

creşterii economice şi punerea în aplicare a politicilor 

sectoriale sau de ramură clar definite. 

Strategia liberală, specifică SUA, se bazează pe o 

promovare puternică a concurenţei. Statul acţionează 

mai puţin prin subvenţii şi credite. Sunt preferate 

acordarea de avantaje fiscale – detaxarea beneficiului 

întreprinderilor – precum şi aplicarea unor legi antitrust 

severe. Uneori sunt adoptate măsuri protecţioniste faţă 

de penetrarea pe piaţa internă a concurenţilor străini. 

In cazul particular al SUA, sunt acordate subvenţii 

agriculturii şi sectorului industrial de care depinde 

apărarea naţională. Cheltuielile militare şi spaţiale, 

reprezintă un stimulent puternic pentru cercetare şi 

inovare. 

CONCLUZII 











bunăstării. 





























româneşti. 









BIBLIOGRAFIE 


Oxford, 1994. 








42

RELANSAREA FIRMELOR INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI (III) 

Radu Popescu 











































43

III. DIRECŢII ŞI TENDINŢE 

ÎN EVOLUŢIA UNOR FIRME 

INDUSTRIALE ROMÂNEŞTI 

În cadrul OECD (Organizaţia pentru 

Cooperare şi Dezvoltare Economică) politica ştiinţei în 

ţările componente, cuprinde trei categorii de activităţi 

de Cercetare-Dezvoltare (C-D): cercetarea de bază, cea 

aplicativă şi dezvoltarea experimentală. 

Concepţia românească consideră următoarele 

componente: cercetarea fundamentală, cercetarea 

aplicativă, dezvoltarea tehnologică şi pregătirea tehnică 

a fabricaţiei. Pregătirea tehnică a fabricaţiei constă în: 

realizarea documentaţiei de execuţie a prototipului, 

execuţia şi omologarea acestuia; pregătirea materială şi 

organizatorică a fabricaţiei (organizarea activităţii şi 

dotarea cu aparatura şi echipamentele necesare); 

punerea în fabricaţie a produselor, aplicarea în producţie 

a tehnologiilor. 

Competitivitatea unei firme în secolul 21 

depinde tot mai mult de puterea de inovaţie în ceea ce 

priveşte procesele de muncă, organizarea muncii şi 

diseminarea rapidă a noilor tehnologii. Investiţiile în 

cercetare-dezvoltare, proprietatea intelectuală, 

specializarea forţei de muncă, procesarea datelor, devin 

domenii cheie ale viitorului. Se prevede formularea şi 

implementarea unor strategii pentru dezvoltarea 

domeniilor specifice tehnicilor de vârf: biotehnologia, 

materiale noi, microelectronică, avionică etc. 

Pe plan naţional şi în cadrul U.E, s-a convenit 

asupra necesităţii unei politici de cercetare-dezvoltare, 

care să permită obţinerea sau menţinerea 

competitivităţii internaţionale. Sunt sprijinite 

parteneriatele dintre cercetători, laboratoare şi mediile 

de afaceri (strategia de la Lisabona). 

O.S.I.M. (Oficiul de Stat pentru Invenţii şi 

Mărci) organismul acreditat şi pentru sprijinirea 

mişcării de inovare la nivel naţional, primeşte asistenţă 

tehnică de specialitate de la organismele U.E. . 

Cooperarea la nivel european este o condiţie a finanţării 

de către U.E. 

In cadrul numeroaselor programe comunitare, 

se poate beneficia de o subvenţie ce acoperă de regulă 

50% din costul proiectelor. 

Aceste programe sprijină mobilizarea 

resurselor umane, financiare şi tehnologice necesare 

cooperării în domeniul cercetării, prin: 

• finanţarea studiilor de fezabilitate pentru 

determinarea beneficiilor participării la 

programe de cercetare; 

• sprijinirea designului de produse noi ce pot fi 

plasate rapid pe piaţă (programul Eureka); 

• facilitarea transferului de tehnologie între 

firme (programul Sprint); 

• încurajarea firmelor mici în împărţirea 

costurilor legate de contractarea cercetărilor de 

care au nevoie (programul Craft); 

• sprijinirea micilor întreprinzători în 

valorificarea maximă a rezultatelor cercetării 

(programul Value). 

Un rol deosebit revine protecţiei proprietăţii 

intelectuale, prin sistemul patentelor (OSIM) care 

permite firmelor să-şi recupereze investiţiile în 

cercetare-dezvoltare. 

Elementul ce focalizează toate resursele necesare 

reuşitei în lupta cu concurenţa este competenţa 

managerială. Se vorbeşte deseori despre prăpastia (gap) de 

management dintre SUA şi ţările U.E.. Dacă firmele 

performante din Europa au redus în mod semnificativ 

acest “gap”, în raport cu firmele din SUA sau Japonia şi au 

ajuns să fie adversari redutabili ai acestora, nu acelaşi lucru 

se poate afirma despre ţările din Europa de Est. 

Se pot totuşi remarca tendinţe inovative în 

managementul firmelor industriale româneşti ca 

răspuns la provocările mediului concurenţial. 

1. Succese ale unor întreprinderile industriale 

româneşti 

Din observaţiile efectuate de către autor pe 

teren, se constată că firmele româneşti atât private cât şi 

unele dintre cele aflate încă în proprietate APAPS se 

adaptează cu viteză la condiţiile de mediu în schimbare 

– creşterea concurenţei pe piaţa internă şi necesitatea de 

a livra produse la export – încercând să valorifice 

competenţele şi know-how-ul existent. 

Prezentăm mai jos principalele tendinţe ale 

evoluţiei firmelor româneşti performante, confruntate cu 

concurenţa internă şi externă tot mai intensă. Primii paşi 

spre o economie de piaţă funcţională se fac mai ales 

prin revitalizarea unor domenii industriale în care 

tradiţia ţării noastre nu este contestabilă. 

Evoluţia firmelor româneşti în efortul depăşirii 

crizei economice 

1. Este conştientizată în bună măsură 

necesitatea inovării şi a efortului de adaptare la 

provocările crizei şi a competitorilor interni şi externi. 

2. Managerii de vârf din unităţile performante, 

concep, proiectează şi dezvoltă treptat structuri mai 

plate – cu mai puţine niveluri ierarhice – şi într-o bună 

măsură mai flexibile. Reproiectarea structurii a devenit 

ceva obişnuit. 

3. Structurile indică în mod frecvent apariţia 

unor componente tot mai autonome în cadrul firmelor: 

• se reduce personalul aflat la dispoziţia 

conducerii centrale; 


44

• numărul de adjuncţi, secunzi, locţiitori se 

diminuează simţitor, delegarea începe să-şi 

spună cuvântul în dezvoltarea iniţiativei; 

• se fac eforturi pentru a întări autoritatea celor 

din “prima linie” atât în zona fabricaţiei -zone 

tehnologice cu grad înalt de autonomie- cât şi 

în zona comercială; 

• sunt reabilitate şi dezvoltate centrele de 

proiectare, extinzându-se autoritatea şefilor de 

colective de a lansa tehnologii şi chiar produse 

noi; la stabilirea preţurilor sunt consultaţi şi 

realizatorii produselor (proiectanţii şi 

managerii de linie). 

4. Una dintre lecţiile mai bine învăţate de către 

ansamblul firmelor industriale româneşti performante, 

este orientarea spre diferenţierea produselor. 

În prezent diferenţierea se manifestă cu 

precădere prin: 

• crearea şi ocuparea fermă a unor nişe de piaţă 

– mai puţin apreciate de către competitorii cu 

mare putere economică – care deschid 

posibilitatea unui profit moderat şi a unei 

recunoaşteri treptate a firmelor româneşti; 

• realizarea de produse şi/sau servicii cu 

valoarea adăugată sporită, apreciate de către 

clienţi, chiar dacă firma prestatoare nu s-a 

afirmat încă pe plan mondial. 

5. Realizarea unui nivel mai înalt al calităţii 

produselor sau serviciilor oferite. Acest lucru este 

posibil prin implementarea pe scară largă a sistemelor 

de asigurarea calităţii şi autorizarea firmelor în 

domeniul A.C. 

6. Reacţiile de răspuns la solicitările clienţilor 

sunt mai prompte şi mai corect adaptate. Legătura 

strânsă dintre compartimentele de marketing şi C-D 

permite firmelor industriale să reacţioneze în timp util şi 

la nivelul tehnic şi economic al solicitărilor clienţilor. 

7. Sporeşte viteza de inovare tehnologică şi 

comercială. Sub presiunea solicitărilor clienţilor şi 

inspirate de aceştia, firmele româneşti performante din 

domeniul industrial reuşesc să ocupe unele nişe în 

defavoarea competitorilor externi. 

Tabelul nr. 4. Influenţe ale E.C. asupra comportamentului agenţilor economici 

Nr. şi denumirea 

a tendinţei 

Exemple de firme la care 

s-a constatat tendinţa 

respectivă 

8. Sub presiunea concurenţei corporaţiilor 

transnaţionale, firmele româneşti se pregătesc continuu 

pentru schimbare, pentru a face faţăcrizei şi 

confruntării cu unii competitori puternici şi 

experimentaţi. Competiţia în continuă creştere 

dinamizează creativitatea angajaţilor firmelor. Anumite 

domenii, mai puţin productive, sunt abandonate. Nişe 

noi de piaţă şi clienţi neglijaţi de marile firme 

occidentale, sunt în vizorul întreprinderilor româneşti 

performante. Nişa, odată cucerită, este treptat lărgită. 

Produsele ieftine şi de calitate transformă clienţii în 

agenţi de promovare ai mărcii firmei. 

9. Firmele performante utilizează persoane 

înalt calificate, selecţionate din masa de salariaţi 

disponibilizaţi şi care doresc să se întoarcă la 

specializarea în care au excelat 

Flexibilitatea şi competenţa acestor specialişti 

constituie principalul mijloc de a adăuga valoare produselor. 

10. Treptat, managerii români au căpătat o 

atitudine mai deschisă, a crescut spiritul transparenţei şi 

colegialităţii. Ei au început să iubească schimbarea, se 

adaptează tot mai uşor la mediul economic turbulent, 

pentru a asigura supravieţuirea şi prosperitatea 

întreprinderilor conduse. 

11. Stăpânirea informaţiei tehnice şi economice, 

diseminarea largă a acesteia la nivelul 

executanţilor, promovarea mărcii de firmă, la nivel 

naţional dar mai ales internaţional, contribuie decisiv la 

crearea şi dezvoltarea avantajului competitiv. 

12. Mariajul dintre C–D şi marketing, 

valorificarea informaţiei tehnice, au făcut ca firmele 

cele mai agresive să fie poziţionate la loc de frunte în 

baza de date a unor clienţi cu putere economică 

semnificativă. 

În tabelul nr. 4. se prezintă modul în care 

Economia Cunoaşterii a influenţat comportamentul 

agenţilor economici, prin stimularea investiţiei în 

cunoaştere, a managementului bazat pe conoaştere, 

generând succesul firmelor din industria românească în 

mediul concurenţial. 

Comportamentul şi aprecieri 

1 2 3 

1.Conştientizare Toate firmele în grade diferite. 

Firmele mici excelează: 

S.C.Tehnosteel – SA 

S.C.Componente de Precizie SA 

Suntem mai buni la a face doar planuri decât la a 

acţiona; firesc după 50 de ani de lipsă de confruntări 

cu competitorii. 

Punerea problemei inovării, acceptarea necesităţii şi 

urgenţei acesteia sunt certe. 


45


a tendinţei 



respectivă 

2. Aplatisare Majoritatea firmelor: 

S.C.Prodplast-SA 

S.C.Arctic-Găeşti-SA 

S.C.ARPECHIM-SA 

3.Autonomie Un procent însemnat: 


S.C.Ductil-Buzău-SA 

S.C.Dacia-Piteşti-SA 

4.Diferenţierea Firmele private excelează în 

acest domeniu: 

S.C.Titan-Maşini Grele-SA 

S.C.Tehnosteel-SA 

S.C.Componente de Precizie-SA 

dar şi S.C.GRIRO-SA 

5.Calitatea Asigurarea calităţii constituie un 

succes care se răspândeşte: 

S.C.Aversa-SA 

S.C.GRIRO-SA 

6.Legătura 

Marketing-Cercetare-Dezvoltare 

S.C.GRIRO-SA 

S.C.Aversa-SA 

S.C.Rulmentul Braşov-SA şi 

firmele private 

7.Inovarea Pentru firmele private, inovarea 

a devenit modul curent de a 

lucra: 



S.C.Componente de Precizie-SA 

8.Schimbarea Schimbarea a fost în genere 

acceptată. Firmele private sunt 

promotorii ei, mai ales în cazul 

firmelor mici: 



9.Specialiştii S.C.Ductil-Buzău-SA 


S.C.Aversa-SA 

S.C.Artic-Găeşti-SA 


Se constată o adevărată “modă” a aplatizării.Se 

extinde delegarea şi creşte iniţiativa la nivelul unor 

echipe şi formaţii de lucru. Creşte productivitatea 

muncii . 

Este clar că suportul real al competenţei manageriale, 

esenţă a unei reorganizări de fond, a devenit 

elementul care provoacă adaptarea la modă, sporind 

competitivitatea (S.C.Ductil-Buzău concurează pe 

piaţa mondială cu mult succes).Apar inovări de 

succes la nivelul zonei tehnologice. 

Toate firmele se preocupă de diferenţiere. Unele 

împinse de exigenţele clienţilor, altele ca urmare a 

confruntării pe piaţă cu competitori care le-au oferit 

exemple remarcabile. Câteva firme de stat, scăpate 

din chinga planificării se adaptează relativ prompt şi 

lucrează pe comandă fermă, conform specificaţiilor 

clienţilor. 

Majoritatea firmelor s-au ocupat de implementarea 

sistemelor de asigurarea calităţii. Unele au obţinut 

rezultate deosebite prin consolidarea pe piaţă, 

sporindu-şi vânzările şi asigurându-şi 

competitivitatea în mod confortabil. 

Toate firmele private şi o bună parte dintre firmele 

de stat au înţeles necesitatea unei legături puternice 

dintre activităţile de Marketing şi Cercetare- 

Dezvoltare. Unele dintre firme nu mai au practic nici 

o barieră între cele două activităţi, se asigură 

transparenţa internă a informaţiei şi un răspuns 

prompt la cerinţele clienţilor. Se câştigă în faţa 

concurenţei. 

Pentru firmele private, inovarea este modalitatea de a 

funcţiona. Compartimentul C-D conduce (şi decide) 

practic întreaga activitate a unităţii. Inovarea 

comercială se sprijină pe service şi pe strategii de 

service şi training concepute abil (S.C.Titan Maşini 

Grele SA) pentru a câştiga noi pieţe. 

Firmele mai mari, inerte, se luptă cu o cultură 

organizaţională încă amorfă. Confruntarea cu 

concurenţa accelerează procesul schimbării. 

Rezerva de specialişti şi comoara de know-how a 

industriei prelucrătoare româneşti este revalorificată, 

mai ales de firmele private care au sesizat 

oportunitatea. Know-how-ul ro-mânesc îşi dovedeşte 

eficacitatea în faţa competitorilor. 


46


a tendinţei 



respectivă 

10.Transparenţa S.C.GRIRO-SA 


11.Informaţia S.C.GRIRO-SA 

S.C.Produse Sodice-Govora-SA 

S.C.Petro-Brazi-SA 

12.Baza de date S.C.GRIRO-SA 


În tabel au fost menţionate firmele considerate 

campioni pentru domeniul respectiv. Firmele sunt tot 

mai preocupate de problema inovării, sub presiunea 

crizei economice şicreşterii concurenţei. Câteva dintre 

firmele prezentate au ajuns aproape la un nivel înalt în 

domeniul preocupării de a-şi asigura competitivitatea. 

Aceste firme tind spre excelenţă. 

CONCLUZII 











bunăstării. 















Calitatea managerilor de vârf îşi spune cuvântul. 

Firmele mai mari, ccu tradiţie sunt în frunte, 

colegialitatea există în mod real, competitorii au 

avut surprize. 

Adaptarea promptă a fluxurilor informaţionale a 

rezolvat unele probleme privind întârzierea în a 

răspunde clienţilor. Concurenţa s-a dovedit 

stimulativă şi în această situaţie. 

Baza de date a clienţilor a constituit un subiect de 

competiţie dur. Prezenţa la loc de frunte în baza de 

date a firmelor de renume, asigură unităţilor 

româneşti un portofoliu de comenzi vital pentru 

supravieţuire. 
















româneşti. 









BIBLIOGRAFIE 


Oxford, 1994. 








47

Quick Info 


Start Date: 15-Sep-2010 

End Date: 15-Sep-2010 

City: Munich 


Description: 

The EU Co-operation Unit of Bayern Innovativ is 

organising its 4th European Brokerage Event on 

Environmental Solutions, which will be strongly 

supported by the Sector Group Environment. This 

event will take place during IFAT ENTSORGA 2010, 

the 16th International Trade Fair for Water, Sewage, 

Refuse and Recycling. 

Participants have the chance to discuss potential 

business co-operations in bilateral pre-arranged 30minute 

meetings. The basis for the meeting schedules 

is an online catalogue containing the competence 

profiles and co-operation interests of each 

participating organisation. By means of this catalogue, 

the participants will have the chance early in advance 

to choose their meeting-partners according to their 

interest. These meetings aim at inititiating technology 

co-operations – such as licensing agreement, joint 

ventures, commercial agreements with technical 

assistance, manufacturing agreements, European 

research projects or other technical co-operations. 

The organisation will be handled via a separate 

database, which can be accessed from 1 February 2010 

at: www.een-bayern-innovativ/ifat/2010. 

DEADLINES: 

Registration & Submission of Profiles: 31/07/2010 

Booking of indiviudal meetings: 03/09/2010 

Participationg fee: 

150 € + VAT per person 

80 € + VAT for Universities 

(Early Bird discount of 20% for registering before 30 

April 2010!!) 

Fee includes one-day IFAT entrance ticket, public 

transportation, snacks and refreshments. 

Additional Services: 

- Business Breakfast(short company presentations) 

- Poster Session 

In addition to the Brokerage Event, posters can be 

displayed at the poster session. 

- Virtual Company missions 

- The EU Co-operation Unit also offers prearranged, 

tailor-made company visits at selected 

fair stands on 16 September 2010. 

Ecobusiness Cooperation Event 


Start Date: 3-Nov-2010 

End Date: 6-Nov-2010 

City: RIMINI 

Country: Italy 

Description: 

Unioncamere and the Chambers of commerce of Emilia- 

Romagna are going to organize the 2nd edition of 

Ecobusiness Cooperation event, a 

brokerage/matchmaking event in the framework of 

ECOMONDO – 14th International trade fair of Material 

and Energy Recovery and Sustainable Development 

(Rimini, Italy, 3-6 November 2010). 

ECOMONDO is the largest Italian expo for the 

environment and sustainability industry which 

endeavours to meet the global challenge of profitably 

combining development and sustainability, environment 

and energy, globalization and environmental protection. 

Briefly key figures of 2009 edition of Ecomondo: 

- 1050 exhibiting companies 

- 75.000 m2 exhibition space 

- 63.332 visitors (there was an exceptional increase in 

foreign visitors who rose to 5,066, up by 35% on 2008 

figures). 

The fist edition of Ecobusiness Cooperation event, 

supported by the Sector group Intelligent Energy as well 

as the network of Italian Chambers of commerce abroad 

was a great success: over 150 participants coming from 

16 countries had more than 500 bilateral business 

meetings (www.b2match.com/ecomondo). 

Ecobusiness Cooperation Event 2010 will offer 

companies, universities and research institutes the 

opportunity to meet potential partners in pre-arranged 

face-to-face meetings in order to establish and/or evaluate 

business co-operations and technological partnerships 

(commercial agreements, manufacturing and licensing 

agreements, joint ventures, European R&D projects, etc). 

The basis for the meeting schedules is an online 

catalogue containing the profiles and co-operation 

interests of each participating organization. 

Ecobusiness Cooperation Event focus topics will be: 

Waste cycle 

- Water cycle and air quality 

- Waste to energy 

- Renewable Energy 

- Energy efficiency in buildings 

- Sustainable mobility 

Participation in the brokerage/ matchmaking event is 

free of charge. 


48

Către cititorii Revistei Tehnologia Inovativă 

Sunt Constantin C. Neaga, Profesor la Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti, 

Catedra de Echipament Termomecanic Cla sic şi Nuclear (ETCN). 

Constatând “disputa” şi starea dependenţelor dintre Viaţă şi Mediu, am decis înfiinţarea 

Societăţii Ştinţifice Viaţa şi Mediul care îşi propune să prezinte, printre altele, idei rezultate în 

urma discuţiilor cu specialişti din diferite domenii de pregătire, analiza ştiinţifică a efectului de 

seră (cauze, efecte, prevenire), a încălzirii globale (cauze, efecte, prevenire) etc. 

Mai multe păreri găsiţi accesând: www.ssviatasimediul.upb.ro. 

Vă aştept ca împreună să închegăm un colectiv de lucru, care, în primă urgenţă, trebuie să 

elaboreze un Statut, o Platformă program, un Sumum de obiective, să fixeze limitele de 

competenţă etc. 

Să reamintim că societatea se doreşte “Ştiinţifică”, iar alături aveţi şi sigla, care poate fi 

discutată. 

Membru Fondator, 


Prof. Dr. Ing. Constantin Neaga 

constantin_neaga@yahoo.com 

49

Press Release 

SCIENCE AND SOCIETY - EUROPEAN ATTITUDES AND VIEWS 

According to a new EU-wide survey, European citizens are quite interested in science, but they say that information is 

poor and not necessarily of quality. Their preferred information source is television. 

'SCIENCE IS MORE INTERESTING THAN POLITICS AND ECONOMICS' 

Among the EU- citizens surveyed, 45.3% declare to be rather interested in science and technology issues, whereas 

less find politics (41.3%) and economics (37.9%) interesting. Culture (56.9%) and sports (54.3%) rate first. People’s 

interest in science is strongly correlated with their age and place of living. Countries most interested are Sweden 

(64.3%), Denmark (60.9%) and the Netherlands (58.9) – which are the countries that register the greatest number of 

higher education graduates in Europe. Gender also plays a significant role: far fewer women than men are interested 

in science (39.6% as opposed to 51.5%). 

'MEDICINE AND THE ENVIRONMENT COME FIRST' 

The scientific developments that most capture Europeans' attention are, traditionally, medicine (60.3%) and, more 

recently, the environment (51.6%), which is partly considered as a public health issue. The interest in environmental 

issues is highest in the case of women (68.4%) and the elderly European (69.5% of those over 55 years of age). It is 

also more widespread in southern and central Europe (Italy - 76.3%, Luxembourg - 71.8%, France - 69.5% and 

Greece - 67.3%). Mentioned by 27.9% of respondents, the scientific developments regarding the Internet come in the 

third place, encountering a high popularity among young (53.8% among the 15 to 24 year olds) and highly qualified 

people (37.8% of those who have studied). 

'I AM POORLY INFORMED ABOUT SCIENCE' 

Two thirds of European citizens asked consider themselves poorly informed, and a significant proportion (14.7%) 

would be interested in receiving more information. However, 45.8% of citizens surveyed declare to be neither 

informed nor interested in scientific issues. 

'I WATCH TELEVISION TO GET SCIENTIFIC INFORMATION' 

Television is mentioned as the most important source of scientific information by 60.3% of interviewees. TV comes 

first in all Member States. The printed press ranks second, followed by the radio (27.3%), schools and universities 

(22.3%), scientific journals (20.1%) and the Internet (16.7%). The best educated more often read the general press 

(41.5%) whereas the youth and students prefer using the Internet (29.1% and 33.1% respectively). Regarding the 

quality of the information provided, 36.5% of Europeans agree that "scientific and technical developments are 

presented too negatively". However, more people (39.1%) disapprove of this statement. More than half of the 

surveyed (53.3%) believe that journalists covering science do not have the necessary knowledge or training. 

These statistics are the results of interviews carried out with 16000 citizens from the 15 EU Member States at the 

initiative of the European Commission DG Research. The full survey is published in the December 

EUROBAROMETER report 'Europeans, Science and Technology'. All results, as well as the new Commission 

Action Plan 'Science and Society', 

can be consulted at: http://ec.europa.eu/research/press/2001/pr0612en.html 

For further information and to arrange interviews, please contact: 

Michel Claessens, 

Information and Communication Unit, 

Research DG 

Tel: +32-2-295.99.71 Fax:+32-2-295.82.20 

E-mail: michel.claessens@ec.europa.eu 

(http://ec.europa.eu/research/era/index_en.html) 


50

Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii 

(INIMM) 

DOMENII PRINCIPALE DE ACTIVITATE 

Departament Programe si Studii: 

Realizarea si coordonarea derularii de proiecte realizate in cadrul diferitelor programe 

nationale si internationale 

Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului de IMM-uri, probleme 

majore cu care se confrunta 

Realizarea de sondaje 

Organizarea de manifestari stiintifice, simpozioane, seminarii 

Departament Consultanta: 

Consultanta manageriala 

Asistenta in intocmirea de planuri de afaceri, studii de fezabilitate 

Asistenta in demararea unei afaceri 

Asistenta in intocmirea diverselor documentatii necesare pentru accesarea resurselor 

financiare existente pe piata 

Consiliere privind surse de finantare 

Departament Formare Profesionala: 

Formare profesionala continua 

Intocmire si coordonare de programe pentru formare profesionala 

Departament Social: 

Consultanta privind piata muncii, oportunitati; 

Realizarea de studii si cercetari in domeniul social; 

Realizarea de sondaje in randul IMM-urilor; 

Organizarea de manifestari stiintifice, simpozioane, seminarii de informare si de 

diseminare a informatiilor relevante privind relatia dintre IMM-uri si domeniul social 

TEHNOLOGIA INOVATIVĂ – Revista „Construcţia de maşini” nr. 1 / 2010 51

PRINCIPALELE REALIZARI ALE INIMM:ALE REALIZĂRI ALE INIMM: 

a. Servicii de consultanţă în: 

Management 

Probleme juridice şi legislative 

Planuri de afaceri 

Studii de fezabilitate 

Analiza SWOT 

Restructurare şi privatizare 

Combaterea şomajului 

Restructurarea şi dezvoltarea sectorului privat în România 

Relaţia dintre sectorul privat şi autorităţile publice 

b. Asistenţa şi sprijinirea întreprinzătorilor privaţi în relaţiile cu: 

Agenţiile de Dezvoltare Regională (ADR) 

Banca Română pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale 

(BRD-GSG) printr-un program comun de implementare a 

proiectelor de finanţare pentru întreprinderi private 

Banca Românească (BROM) 

Casa de Economii şi Consemnaţiuni (CEC) 

Camerele teritoriale de Muncă 

Administraţiile financiare locale 

Camerele de Comerţ şi Industrie Naţională şi regionale 

c. Organizarea de misiuni economice în România şi în străinătate 

d. Colaborarea cu organizaţii şi instituţii internaţionale reprezentate în 

România 

Delegaţia Comisiei Europene în România 

Misiunea Băncii Mondiale 

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 

USAID 

Programul Naţiunilor Unite de Dezvoltare 

Banca Europeană de Investiţii 

e. Coordonari si parteneriate de proiecte interne si internationale, 

precum: 

a) Phare, CEEX, POS DRU 

b) Leonardo da Vinci; Socrates, EUROPA. 


Proiecte in care INIMM activeaza ca beneficiar sau partener: 

Titlul proiectului Linia de 

finantare 

Numar contract Perioada Link site 

Pachet complex de Programul POSDRU/71/6.3./S/24567 2009- www.prowob.ro 

formare 

Operational 

2011 

antreprenoriala Sectorial 

pentru incluziunea Dezvoltarea 

sociala a femeilor Resurselor 

in conditii de 

egalitate de sanse 

pe piata muncii – 

PROWOB 

Umane 

Dezvoltarea de Programul POSDRU/52/5.2./G/38869 2009- - 

abilitati 

Operational 

2011 

antreprenoriale Sectorial 

pentru revitalizarea Dezvoltarea 

si dezvoltarea Resurselor 

mestesugurilor 

traditionale pentru 

femeile somere din 

mediul rural din 

regiunea Nord-Vest 

– PROWIN 

Umane 

Pachet integrat de Programul POSDRU/31/3.1./G/36776 2009- - 

dezvoltare a Operational 

2010 

abilitatilor Sectorial 

antreprenoriale Dezvoltarea 

complexe in randul Resurselor 

tinerilor si Umane 

seniorilor 

regiunea Centru 

din 

SMALL CITY Leonardo da ES/08/LLP- 

2008- 

COMMERCE Vinci 

Transfer de 

Inovatie 

LdV/TOI/149019 2010 

Collaborate to Leonardo da UK/08/LLP-Ldv/TOI- 2008- www.euc2c.com 

Compete 

Vinci 

Transfer de 

Inovatie 

163_103 

2010 

European 

Leonardo da 2008-1-GB2-LEO05- 2008- - 

Entrepreneurs: Vinci 00193 

2010 

Immigrants into Transfer de 

Entrepreneurship Inovatie 

Improving Leonardo da LdV/PAR/2009/RO/040 2009- - 

Diversity Training Vinci 

2011 

for SMEs 

Parteneriate 

Pro ALL - Grundtvig GRU-09-9-LP-7-B-PL 2009- - 

Promoting Adult 

Learning 

Parteneriate 

2011 


Comunicat de presă 


18 noiembrie 2009 

Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii lansează proiectul Pachet complex 

de formare antreprenorială pentru incluziunea socială a femeilor în condiţii de egalitate de şanse pe 

piaţa muncii – PROWOB finanţat din fonduri structurale de Uniunea Europeană prin Programul 

Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul este derulat în parteneriat cu Centrul 

de Consultanţă şi Management al Proiectelor EUROPROJECT, Consiliul Local al Întreprinderilor 

Mici şi Mijlocii Bihor, Asociaţia Patronatul Judeţean al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Giurgiu. 

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 24 de luni începând cu iulie 2009, în Bucureşti şi 

judeţele Giurgiu, Olt şi Bihor. Proiectul îşi propune ca obiectiv general stimularea promovării egalităţii 

de şanse pe piaţa muncii prin dezvoltarea de competenţe şi abilităţi antreprenoriale a femeilor din 

Bucureşti, Giurgiu, Slatina şi Oradea în cadrul unui curs intensiv de asistenţă şi formare 

antreprenorială. 

Proiectul urmăreşte instruirea femeilor în antreprenoriat pentru stimularea, cultivarea şi 

dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale ale acestora pentru a identifica şi implementa strategii adecvate 

de a penetra, menţine şi afirma pe piaţa europeană respectând principiul egalităţii de şanse între femei 

şi bărbaţi. 

Proiectul conduce la promovarea antreprenoriatului în rândul femeilor, afirmarea şi 

recunoaşterea rolului activ al femeilor în societatea europeană, creşterea numărului de firme create 

şi/sau conduse de femei. 

54

Necesitatea proiectului a survenit în urma identificării unor probleme precum: 

• scăderea ratei ocupării forţei de muncă (doar 59,9%); • fenomenul de muncă „la negru”; • slaba 

educaţie antreprenorială; • scăderea numărului de IMM-uri şi implicit a numărului de angajaţi (7%); • 

insuficiente facilităţi pentru formarea profesională continuă a populaţiei; • slaba adaptabilitate a forţei 

de muncă la tehnologiile de vârf; • existenţa decalajului informaţional între regiuni, toate acestea 

conduc la ideea că întreprinderile de pe plan local au nevoie de resurse umane bine pregătite, de 

oameni cu iniţiativă care să aducă valoare adăugată sectoarelor economice regionale, implicit 

naţionale. 

√ Efecte pozitive pe termen lung: 

•Evaluarea iniţială a femeilor pentru a cunoaşte nevoile, problemele, constrângerile grupului ţintă şi 

adaptarea curriculei antreprenoriale 

•Utilizarea de metode pedagogice personalizate pentru ghidarea, încurajarea şi consilierea cursantelor 

în funcţie de propriile nevoi şi asteptări 

•Organizarea unui training antreprenorial nonformal cu durata de 14 luni reprezintă şansa reală a 

femeilor să acceadă în antreprenoriat utilizând cunoştinţe şi abilităţi dobândite în PROWOB 

•Organizarea a 2 campanii de promovare a poveştilor de succes ale femeilor aflate în funcţii de 

conducere în mediul public/privat din România, în Slatina şi Giurgiu pentru conştientizarea 

importanţei şi potenţialului de implicare a grupului ţintă în antreprenoriat 

•Organizarea a 2 târguri de Creare de Reţele Profesionale pentru Femei în Bucureşti şi Oradea. 

Femeile antreprenor de succes le vor arata concret femeilor PROWOB că prin muncă, învaţare 

continuă, cursantele vor reuşi să aplice cu succes metode şi tehnici antreprenoriale 

•Lectorii experimentaţi vor îmbina tehnicile pedagogice astfel încât grupul ţintă să însuşească noţiunile 

şi abilităţi antreprenoriale în mod etapizat, logic, flexibil. 

Pentru mai multe informaţii despre derularea proiectului vă rugăm să contactaţi: 


Persoana de contact: Domnişoara Emilia Stănescu 

E-mail: inimm@inimm.ro; emilia@inimm.ro 


55

Comunicat de presă 


05 ianuarie 2010 

Institutul Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii lansează proiectul Dezvoltarea de 

abilităţi antreprenoriale pentru revitalizarea şi dezvoltarea meşteşugurilor tradiţionale pentru 

femeile şomere din mediul rural din regiunea Nord-Vest – PROWIN finanţat din fonduri structurale 

de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul 

este derulat în parteneriat cu Asociatia Patronatului Intreprinderilor Mici si Mijlocii Maramures si 

Consiliul Local al Intreprinderilor Mici si Mijlocii Sighetu Marmatiei. 

Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 18 luni începând cu decembrie 2009, în Bucureşti şi 

judeţul Maramureş. Proiectul îşi propune ca obiectiv general stimularea ocupării forţei de muncă prin 

dezvoltarea de competenţe şi abilităţi corespunzatoare nevoilor în evoluţie de pe piaţa forţei de muncă 

şi din activitatea antreprenorială în cadrul unui program de instruire în cultura antreprenorială din 

domeniul meşteşugurilor tradiţionale (olărit, brutărit, spătărit sau curelărit) pentru femeile şomere din 

mediul rural din regiunea Nord-Vest. 

56

Obiective specifice 

-Creşterea gradului de instruire în meseriile tradiţionale şi, implicit, a gradului de ocupare a femeilor 

şomere din regiunea Nord-Vest 

-Asigurarea sustenabilităţii femeilor din zona rurala Nord-Vest pe termen lung prin dezvoltarea 

spirirtului antreprenorial, implicit, punerea în practică a acestuia prin sprijinirea creării de IMM-uri cu 

obiect de activitate: meşteşugurile tradiţionale româneşti 

-Creşterea oportunităţilor de ocupare a femeilor şomere prin organizarea a două târguri de promovare 

a produselor create de cursantele PROWIN. La târgurile din Sighet şi Oradea vor participa 

personalităţi publice din regiunea Nord-Vest, precum şi antreprenori de succes din regiunea Nord- 

Vest. 

Valoarea adaugătă a acestui proiect constă în îmbinarea oportunităţii de instruire cu cea de punere în 

practică a abilităţilor dobândite în cadrul activităţilor antreprenoriale pentru care se oferă formare 

profesională, iar apoi şansa realizării unei reţele solide şi trainice în cadrul celor două târguri de 

promovare a produselor meşteşugăreşti create de femeile şomere PROWIN pe durata desfăşurării 

cursului. 

Pentru mai multe informaţii despre derularea proiectului vă rugăm să contactaţi: 


Persoana de contact: Domnişoara Emilia Stănescu 

E-mail: inimm@inimm.ro; emilia@inimm.ro 


57


SERIE NOUĂ 

îşi propune să prezinte 

cele mai valoroase realizări din domeniul 

Cercetării - Dezvoltării 

româneşti şi internaţionale. 

Revista oferă specialiştilor 

posibilitatea de a publica articole şi studii, 

de a-şi prezenta produsele realizate 

şi de a face cunoscută 

activitatea firmei sau instituţiei 

în paginile Revistei. 

Instrucţiunile privind redactarea şi trimiterea 

lucrărilor pot fi obţinute la adresa: 


S.C. ICTCM S.A. Bucureşti 

Şos. Olteniţei nr. 103 Sect. 4 Bucureşti 

Tel: 021 3323770 / 234 

Fax: 021 3320775 

E-mail: irena_sandu@yahoo.com 


SERIE NOUĂ 


SERIE NOUĂ 

S. C. ICTCM S. A. Bucureşti 

şi OID – ICTCM 

vă oferă posibilitatea 

unui abonament pentru 4 numere revistă ⁄ an 

la preţul de 60 lei ⁄ an. 

Pentru detalii şi informaţii suplimentare 

vă rugăm să luaţi legătura cu: 


S.C. ICTCM S.A. Bucureşti 

Şos. Olteniţei nr. 103 Sect. 4 Bucureşti 

Tel: 021 3323770 / 234 

Fax: 021 3320775 

E-mail: irena_sandu@yahoo.com 

Pentru a face cunoscute realizările din cercetare şi productie, 

Oficiul de Informare Documentară pentru Industrie, Cercetare, Management 

din cadrul 

Centrului Incubator Tehnologic de Afaceri 

S.C. ICTCM S.A. BUCUREŞTI 

publică revista "Tehnologia Inovativă” – seria nouă a Revistei "Construcţia de maşini", 

realizează prospecte, cataloage, postere, la comandă, 

în condiţii grafice deosebite, 

cu macheta beneficiarului sau cu design şi machete proprii. 


58

Cuprins - s.c. ictcm s.a.

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?