Colindatul la romani..

PETRU CARAMAN
COLINDATUL LA ROMÂNI, SLAVI SI LA ALTE POPOARE
Studiu de folclor comparat
ş
- 1 -
INTRODUCERE
î î ă ă î ă ă ț
— 2, fiind teza sa de doctor î ț ă î ă ă î ă
ă ăț ă ă î ă ş
ş î â ă ş ă ț
ă ş î ă ă ă î ă î ş
ă ă â ă ă
ş â ă ăş ş
ş
î â ş Originea datinei, ă ş ă
ă ă 3
î î ă ă ă ă ă ă
î î ă ş ă
ță ț ă ă descolindatul, ă ă ă
ț ă ă ț ă ş
î ă
V
ăş î ă ş
ă ă ă î â ă ă ț ş î î
1 ş î ş ț ă î
ț ță î ş ț ă î ă
ă ț â ă ă î î î
ă î ă ă ş ț î ț ț ț ă î
ş ă î ț ă ş
îş î î î î ă ă ă ă
ă ță î î ş-

- 2 -
î ş î ă
ă ă ă ă ă ț
ş ț ş ă ă ă
ț î â ă ă remedieze pe plan românesc prin întocmirea unui Chestionar folcloric
asupra colindatului 5 î î ț î -
î î ăț î ă ă ă ă
ț ț ă
î î ț î ț ş ă ă
ă ă „ ă „ ş ş ă î ă
ă î î ț ț ă „ ț ț ă ş î ă ă î
î î ă ă î ă î î ă ț ă
î ă ş
VI
nograf sau folclorist, ci unui amator, Septimiu Albini, în vremea cînd era redactor la Tribuna lui Slavici. 6 Urmarea ă î
î ț î ă ț ă ă
ț ă ț ă î ş
ă ăț î ş
ă ă ț ăş ă ă ă ă ă ă
î ă î î ț î î î î
ă î ş ş ă ă
ă î ț ă ă ş ă —
î ă — ă ş ă — ț — ă î î ț ț î
î ş ă î ă ț ă
ț ă î ă epulum publicum, î
ă ă ă ă ă ş ă î ț ă ă ş
ă ă ă ă î ă î
ş ă ț ş ăț ă ăş ş ă
ă î ă ă î ă ă ă ă î
î Ț ş ş î ăț ă ş ț
ă ț î ă ă ț ş
ă îş î ş epulum
publicum de la ă ă s ț ț ă ț
ă î ş î â ă ă
ț ț „ ş „ ă ă „ ş ş ş î
ț î ă ă ă
VII
î ă ă ă ă ş ă „ î ă „î ş ă capra
(brezaia, cerbul) „î ă ă „ „
î ă î î ț ă ă, ş ă î ăş ş î
î ă ă î ă ț „ ț î ă ă
etc.) a anulat necesitatea alegerii unui „rege" care la î ş ă ă ă
ț ă ş î
ă ă tegorii : colindatul celor mici ş ță ă ş ă ă ş
î ăş {capra, brezaia, ursul î ş ă
î ş ş ă ă (steaua, irozii,
vicleiul etc).
ă ț ă ş ă ț î î ş
ă ă ț ăş ț ă ş
î ă â ț ă
ă ț ă ă ş î ş
î î ță ă ț ă ă ăț ă î ş
ă ă ă ță
ă ş ă ă ş î âă
î urarea (sau ță ă î ă
î ş ă î ă
î ă î ț ş ă ş ț
colinda griului, ş î bice toate fazele agricole, îrucepînld cu facerea jugurilor
VIII
ş î ă ă î ă ş î ă ă 9 -

- 3 -
ş î î î ță ă î
ă ț î ț (Stoguri peste stoguri I Vrauri peste vrauri) 10, fie impetuozitatea aratului
ă ro cu plug pornea I ă u), ă î ă î î î
î î ş î î ă î î ț ă
ş
ă ă ț ă î ă ă
î ş ă ă î ă â î
ă ă
ă ă ă î î î ş calendae, î ț Calendae lanuariae
care denumea Anul nou al romanilor. Astfel, derivatele din vechiul slav kolejla î î ț
(kaleda) ş (kalada). ş colendra î ş
kalado let ță ă ă î ă î î ş ă ă î
ă ş î â ă ț
ş ă ş Troian. î â ş ă ă î ă î
î î î î î — corin ă — î
ă î ş ş ş ş ş î ă î ş
î ț I. ş ț ă ş ț î ş ş ş
ă ş î ă ă î
î ă î ț ă î ă ă ă ă
ă ă î ă ă ă ş
î ț ț ă ă
IX
împrumutat ă ț ă î ă ă î ş
â î î l ă î r î ă ă ț
î î î î ă ă â ă
ț ă ă ă 12 : ă calendae a devenit ă ă ț ş
ă î ă ă ă î ă ă â
Denumirea speciei folclorice a suferit extinderi semantice, oarecum prefigurate de cele petrecute în sectorul românesc. Ca atare,
ă ț ă ă ş ă
ț ă ă ț ță ă î ț ă î ăş î ă ă -
ă ă ă ă ț ş î ş ă ş ă
ț la vechiul la noul an).
ț î ă î ş ă â
ă î î ț ă ă ă ț ă î
calendae ă ă î ă ță ă ă ă î
ă ț ă î ț ț
ă ță ă ş ă ă
ă î î ş ă â
â î ă ăț ă ă î ț ă ă ş
(accipiunt ramos olivae et sal), î ță ț ă î ț ă ț ă ă
ă ă î î ă ț ă ț ț ş
î ă ă î ăț ş ş ă ş î -
î î ă ăț î ş
X
î ă in fapt a turcii (caprei), î î
ț ş ă ă ş ă ă ă î ă ă ş î
ă ş ă „ î î î ă
ă (sibilando sonant timpanum, eunt per domos, circum-dant scutum, timpanum. sonat, larva sibilat). t;! La Calendae Ianuariae
ş î ă vanissimae et turpissimae cantiones î ş ş -
ş cantica luxuriosa, cantiones luxuriarum î ă î M ț ă î
ță ă î î ă ăț î î
ă ş î vitiorum laudes ă
15 î î ăş ă ă ț
ă ă ă î î ă
ă î
â î î î ş î ă
î ă ă î ă ş ț
î ă î â ă î ț â ă ă
ă ă ă ț ă ş ț ă ş

- 4 -
ță ț î ă ş â î î ă î ş
î â ț î ț ț ț ă ă ă
î ş ă ă î ă ă î ş ş ş î ş
ş î ă î ş ă î
â ă ă î ă ă î ş ă ş
ă
/
ş ă ț î ă
ă î ă î Curs de filolo ă din
1393-1894 : „colinda nu e un slavism, la români, ci un românism la slavi",. l'' î ş ț colinda quidem tota nostra
est l î ă â î
î î ăț î î ă -
ț ă â î ă î î ă
forma princeps, ă î ă ă ă
î î ț ă
ț î ță ş ț ă ă î
ă â ş ş ț ț ă ă
ă ş ă ț ăş ş ț î
ă ă ă ț \ ş ă ş
ă ş ă ț ăş ă î ă â ă ; mu
ă ş ş ă ş 18 ă ă î
î ță ă ă ă ă
ț î î î î â
ş ă î ă ăț ă ă î
ş ț ă ț ă ă î î î ă î
ş î ş ă î ț ă ă ă ş
î î ă ă (a casei, a mesei ă ş
ă ă ă ş ă î ă ă
XII
ă ă ă ş î î ş î ț ă
â ț ă î ă ă ă î î
ş ă ş î î î ă î ă ță
ă ă ă ş ş ă ă ț ş
î î ă a
ă î î ă î ă ă î ă î ț ă -
ț ă ă î ă ț î ă ă
î ă ă ă î Ş î
ă î ă î ă î î ş ş ă
ă ă ă ț ă ă ă I ă I Ş ă ă ş I Ş ă
ță ş 19, î î ş î ț î î ă ă ă
ă î ă ş î
ț î â ă î â
ă — — ş î î ă ă
ț ț ț ş ă ă
ț ț ă „ ă ş ă ă î ă ş ă ă
ț î î ă î ț ț m
ă î î î î î î
ă ă ş ă î ă î
ş î ă ă ă ă ş ă î ă î ş ă î
ş ş î ă ă
XIII
â ă ă ă ă ț î ă
ă ă ă ş ă
ă — ă ă ă ă ş ă —
î ă ă ă ă ț î î ță ă ă
XI

- 5 -
ş î ş ă î ă „ î
ț ă î ț ă î ț ă î î ă ş î
ț î ă î ş î ă ță
ă ă î î î ş î î
î ă ă î ță ă ț ă ă ă ă î
ț ă ă ț ă î
ş ț ă ăț ă ă ță â
ş î î ă î ț -
î ă ă ă ă î ş î î
î ăț î ț ă î ț
î ă î ă î â ă ş ă ă ă ş
ă ă î â „î î
ş ăț ă ă ț ă ă ă ş
ță â î ă ă ă î
ă ă ț ă ă ă î ă ă
ț î ş ş ă ț ă ă ş 2t ş î
î ă ă î
XIV
ă n î ă ş
ă
ă ă ş î ă ă ă ă aleluia -
ş ş hei leluia, leluia), dar la români cu rotacismul caracteristic Alerui (lerui — ş ă î î
ță — î ț î aleluia ț 23 ş ă ă î ă ț î ă
ş ă î â Florile dalbe, sub variatele lui forme ă
ş ă ă î ă ă ă ş ă ă ş ă ț
ță ă ă ț ă ă etc), sau chiar prin îmbinare cu cel dintîi ş
ă ă î ă î ş Alerui, ă ă ă ă
ă î ă ă ă ă ă î Ş ă ă ă î ă I
Ş I Ş ş ă ă ă ă 1 ă
ă ț î î ă ă ă î ă ă v\ î
ă ă ă î ț ş î
â î ă ş î ă ă î flori.
ă ş ă ă ă î ă ă
In chip inexplicabil, refrenul din unele colinde polon ş Hei nam hei ă ă
î ă ş ă ş etc).
î ă ț ă ş ă â
ă î ă ă ă ț ă î î î
ț ă ă ță â ş ă -
ă şă ă ă ă ă î ă â ă ş î
XV

- 6 -
/
lui cu ilariantul ,a fas şă î ă ă ă ă ă
ă î ş ă ă ă ță
ă â ă
î ț ş ăț î ăş
î ă ă ț ş ă ă ă ş î ă ă
ță ă ț ă ă ş î î ț ă
ă ş ă ş ă î ă
ş ă
ş ă ă ş ț î î î ă ă î ş
ă î î ă ă ă ț 2G împrejurarea ar sem
ț î ş î ț ă ă î ş
î ă ă ț î ț ş î ă ă
ț ă ț ă î ă
ş ş ă î â ş ț ă
ă jus valachicum, ă ş ă î „ ş î

- 7 -
ț ă ă î
ş ă ş ş ' n ț
ş ă ă ă ț î ă ț ş
ă ă ă ă ş ă ă ş „ -
ă î ă ă ş ă
ă î ă î ă î ț ă ă ă ă
XVI
ş î ă ă
ş â ț ă ă ă ă ă î ă î -
ță â ş ă ă ț ă ş î — î
ț ă — ă î ț î
ă ş ă ş ă ă ş î
â ş ă ă ă îş î â ş ț
ş î ă ă ț
ă ă ă ă ă ă ă
î ă î ş
ă ş ț ă î ț ă ş
î â ş î î ă ă î ă î ă
ă ă ă ă î ă ă î ă ț î ț ă î ț î
î î ă î
ă
ă â ş ă ş ş ț ă ă î
ă î ş ă î ă î î
î ş ț â ă ă ă ă ă ț î ț
î ă
Capitolul despre ş ă ă î ă ă
ă ă ş ă î ă î â î ț ă
ț ă ă ț ş ş e viu
practicat în Moldova, Muntenia ă ă ă ş ă î
XVII
ă ț ş î ț ş ă î ț
î ş ă ă ă
ă ă
ă î ăş ă ă ț
î ă ş
ş ă ş î ă ț ț ă î
ț ă ă î ă ă î î ă
ă î
ă ă ă ă ş ă î ă ț
ş ş â
Î ş
NOTE
1 Petru Caraman : Obrzqd kolqndowania u Slovian i u Rumunow. Studjum porownawcze. Krakowia, 1933, VIII + 630 p.
2 ț ş ăț î iu Bîrlea : â ş ş
ă A 80-a aniversare a profesorului Petru Caraman, în ă ş ă XXVI (1977-1978), p. 269-274 ;
Ion H. Ciubotaru : ş ş ț ă în ă ş ă XXVII (1982), p.
257-283.
3 P. Caraman : ă ă ă â ş în ă
XXXVIII, nr. 2-4 ,1 ş
4 P. Caraman : „Descolindatul" (To xetraguadisma) dans le Sud-Est Europeen. Extrait des comptes rendus du IV-e Congres des
geo-graphes et des ethnographes slaves, Sofia, 1936, p. 321-327 ; P. Cara-
XVIII
man : Descolindatul în' sud-estul Europei, în Anuarul de folclor, II (1981), p. 57-94, III (1982), p.
5 Republicat recent în : Petru Caraman : ă ă ş î
Caietele Arhivei de folclor, ş
6 Septimiu Albini : ă în Tribuna, IV.

ă ă ă ă
ş î ă ă „ î ț ă
ă ă ş ă ă ț Memorandum-ului, ă
ă ă ț
7 Ovidiu Bîrlea : Colindatul în Transilvania, în Anuarul Muzeului etnografic al Transilvaniei pe anii 1965-1967,
ş
8 Traian Herseni : ă ă ă â ă Ț -
9 â ş â ț ț ş ş
ă ă â ă ş ț
ş ş ă
10 Alexiu Viciu : Colinde din Ardeal, ş
11 Frâncu-Candrea, lucr. cit., p. 188.
12 Al. Rosetti : Colindele religioase la români; ş ț
colend® ă calenda, propune etimologia colendum > co-rind. (Studii de folclor, Cluj-Napoca, 1979, p. 263).
13 Simeone Mangiuca : ă ş poporalii românu... ț ş
14 Petru Caraman : Substratul mitologic..., p. 399.
15 Ibid.
16 B. P. Hasdeu : Studii de folclor ; Cluj-Napoca, 1979, p. 262.
17 Alexiu Viciu, lucr. cit, p. 20.
18 O. Bîrlea : Colindatul în Transilvania, p. 286-288.
19. B. Bartok : ă Budapesta, 1968,. p. 224.
XIX
20 ş ă î ă ş î ş ş -
ă
21 G. Alexici : ă â ă I, „ ş î ă la sîrbi..., la ț la
bulgari...".
22 „ ş î î ş apoi în colindele ă ş p. 289).
23 Gh. Cucu : 200 colinde populare; ş — ă î ă
ă ț ț
24 „..Ia ă ț î ă ă Ş ă ț î î ă I Ş ț ă î
ț ă
25 Elisabeta Moldoveanu-Nestor : ă ş
26 Tiboldt Schmidt : Turca în comitatul Hunedoara, în Transilvania, ş
27 Ş ş ă â ş î XIII-XX ; ed. a II-a, Bucu ş
28 Ovidiu Bîrlea : Colindatul în Transilvania, p. 274.
29 Ovidiu Bîrlea : Eseu despre dansul popular românesc; ş
Ț
- 8 -
ț ță ă ț — î î â ă — ă
ă ă ă ş î ț ă î ă î ă
î ă ă ş ă ț ă ă î
ă ț î ăț ă ă ă ă ă
ă ş ă î ț
î î Datina colindatului la greci, ă ă ț
ă arat acest studiu de folclor neogrecesc; ț ş ă
„ ă ă î î ă ă î ț
".
ş î ă ă ă ă
ță ş î î ă ş ă
ă ă ă ă
ş î ă ă ă î ă ă ă
ă ă î
XXI

*
ă ă ş
ă î ă ă
ş ă ş î ț ş î ț î î
ă ş ă ăț î ş ă
î ă ş ă ă ă î ă ă
î ă î ă ă
î î ă ş î â ă ă
î ț — ț ă —
ă î ă ă ă î ş ț ț
î ă î ă î ş -
ț ă ş î ă î ț ță
ă î î î • par în plus în manuscris sint delimitate prin paranteze drepte ([¦,.]).
ț ă î ț ă î ță
î ă ăț î ă ă
ă ă ă ă î ş î ş
ă ă ț ă î ş ă ă „
î ț ă ă ă ț î ş ş î
ă î ş
ă ă ț ț ă î ă
ş ş î î î ă ş
XXII
ă ț ă ş î ț ă
ă
ă î î î î
ă ă ş ă
î ț ă culegere proprie,
ş ă ă ă î „ ş
„ î ț ş
ş ț î ş ă ă ş
ăț „ I. ş
Exeeptînd studiul ă ă ă â ş ț ş
ă î Arhiva, ş ă
ş î ă
î ă ă
ă ş î ă î
î ă ş Ş ş ț
ăț ş ă ț
î ă ă
ă ă ă ă î ă ă ş ă î ă ş
Ş ă ă ă ă î ă ă» ă ă ş ă î
î î â ş ă ț
tipul :
- 9 -
ă ăț î ş
ă ativ prezent, persoana a IH-a singular sau plural, de
*
ă ş au fost înlocuite cu variantele lor actuale : constituie, coase, sade, sînt. La fel, pluralul unor substantive,
cum ar fi : ț i, panglice, ă ț Formele vechi de genitiv-dativ,
ț ş au fost înlocuite cu cele actuale : ț ş Neologismele cu grafie de influ
XXIII

e ță ă ă au fost ortografiate :
ă î ş ă î ce.
S-au unificat grafiile în cazul pronumelui relativ — interogativ (cari-care), a pronumelui demonstrativ (acel-acela), a adjectivului de
monstrativ ş ş ş ță ț
ă ă ă ă î boeri-boieri, tae-taie,
contribue-contri-buie, asediare-asediere. î ă ă î ă ă
ş ş ş ş
î î ă î (Chocim-Chotin-Hotin) î
ă â î î ă
ă Ş ş
Ş Toate cuvint î
ț ă ț î
ă ă ă ț î
ş ş ț ț ş ş
ă ă ț ş ş
ț î ă î
ă ş ă ăț şş
ă ă ă ă ă î ț ş ț â ş ş
XXIV
î ă ă ț
ă ă ță î ă î ă ț
ț ă ă ş
ă ş î î î î
COLINDATUL LA ROMÂNI, SLAVI Ş
Studiu de folclor comparat
- 10 -
SILVIA CIUBOTARU

_^
- 11 -
ă ş ă î î ă ă ă î î ă ş ț
ş ş ă
ă ă ă î ț ă
î ă î ş ş ă ş ă ă ț ă ă
ş ş î ă ă ş ă
ă ă ş ă
ă ş â
ț ş ş ă î ă
ă î ă â ş
î ă ş î î ă î
ă ă ş ă ă â
ță î ă î ă
ă â ş ă î
î ş î
î ş î ă tinei, nu
Ț

numai prin aceea
3
ă ț ă ă ş ş ă ă
ț î ă ă ă ă ă
ş â ă î ț ă ă ț î
î ț â ă ț i.
î î ă ă ş â
ş ă ț
î ş ț î ă â
ă ă î ă î ă î î ă ț ă ş î ă
ş ă ă î ț ş î ă î ă î ăț şă î
ă ț ă ă
ş ă ş ă ț î
â ş ş
â ț ă ă ă ă
ş ă ă î ş ă ă
ă ş ă ă î ş
ă î î ă ă î ă î ă î ă
î ă ă ş î
ț ă ă ă ă ț î ă ă ă ă ă ă ş ță
ş ă ş ă ş ă ă
î ă ț ă ta.ce- î ă ă
— î -au sepa-
4
- 12 -
î î — ă î î ă
ş ă î ă
ă ț ă î ş
î ă ță
ă ă ă
î ț
ă ş
ă ă ț î î
î ş î ş î ț
ş ă ă ş ț ă î ă
î ă ă ă ă
î ă î ă ț î ă ă ă Ş î ă
ă ă ă î ăț ă î ă ş
ă ă î ăț ş
ă ă ă ă ş ă ă ă ă ă î
ă ăț î ă ş ă ă
ă î ă ă ă ă
ă î î ă î ă î ă
ş ş ă ă ț î
î
ş ă ă î
ri ; o, care poate duce la rezultate frumoase.
î ț ş
ă
ă î î î
ț î ă ă ț ă ă ă ă
ş î ă Ş ă î î ă
ş ț
ă ă ă ț
5

î ă ă î
ă ¦
PARTEA I
DESCRIEREA DATINEI COLINDATULUI
ț ă ă ş ş ş ş î
de la popor la popor.
î ăț ş î ă î ş ş î ş
ş î î ă î ț ş î
î ş ş ş î
ş ă î ş
î ă ă î î ş ă ş
ă î ă ă ş ă ă ă
ță ă î ş î ă ă î î î î ă
ă ă ş ă
ă ş î ă î formele p ş î ş
ă î ă ă î
»
- 13 -
La români colindatul e de multe feluri ; î ă a ş ă
stincte :
lC£hndMld_Qro2[îu^i^, ă ă ş î î ă î ă ş
ş î ă
II QoUndatiil^ copiilor, ş
î î ă
î ş ă
î ă î î
III ş ş
IV ăş ş ă ş
V Vasilca, ă î ț â î ă î ă ă ă î
î î ț ş ț ş ă
ă î ş ş 1 ă
ş î ă î ă ă
ă ş
VI Ş 2 , ă î ț ă ț î -
î ă î ă ă ță î î î
3 .
ă ă ă î â ă
I,. .Steaua, ă î ă î ă ă î ă -
ă
ii Vicleimul sau_Jrozii, â ă î ă
ă ş ş î ă ş î ă â ă
ă ş ă ş ă ş ă î ş
ă ş ă ă î î î ă î
?

ş ş î î
8
^c î ț ericii, paralele cu colindele^ iar Vicleimul paralel_ â ă
î î î î ă ă ă ă
în colindele numite de noi ^de tipu î ă ă ş Kle abun
— ă — ă ă dele în care se ă ¦ ă ț colindele strict profan
ş ă ă î iul gopular J_îm.pletindu-se în chipul cel . ' rna^ fantastic cu cele mai diferite elemente
pr ş
ă
jâîes7 ă au fost decât profane — pot,*fi cuprinse sub acest nume generic d
î ă ă ț ă ă ă â
ă — ă î î ă ş — ş
ț ş ş ă â 4 ş ă ş ăş
ia români, capra ş turca, l ş ş koza, la bulgari, prezaia, la
polonezi, turoni, kobyla sau konik. ş babe, evrei: la sîrbi, dzalamari, la bulgari, ă sau
stârci ş ş Fj , la ucraineni travestirile de la ă etc.
Dintre cnli ă » â ă î ş ş
â sorcova) colindatul eu surva e î ț suruvakane 7 , î î
î ă ă î â ă ă ă î
î î î ăț î ă ă ş î
ă ă ă ş ă ț î ăț î ă 8
ş â î ă ț î ă
î £ şț me strict religioase. el_e __________
« comun tuturor ş ă î ă lumea sl ă ă ță
ă £ â zvezdari, î ş f î ă î î 9 ț . De
asemenea s ş betlehemari,
ă
ă ă ă betlehem sau jaslice, î î î ş
9
î ă ț î î ț ă steaua ş vicleimul la
români, la podani gwiazda ş szopka, ş ş ş wertep-ul.
ă ă
ş â îî şî a' de~sigUT~rrriMma î î
ă ă î ă î ă
ț ă— î ă
ă î ă ş ă ş e orgi>
ă ă ă ă ă â ş
în ce â ă ă ş nizarea el_la__aeeste trei popoar ă
;
î țî laLJM^wVJvrf&^^ î ȚȚ ă ț î ț î ă î
î ă î ă ă ț £ î î ş
~~~ ^ -------- ~" ~~
La ro â „ ă î î î ă î 18, 20, 3Q s î ă
ă ț ă
11
.
î ț ă ă ş î ț ț ă
ă î
12
.
ă ă ă î
i3
ă ă ă î ă ă ş î unui
ceremonial foarte serios, pe __care nu-1 poate îndeplini oricine.
ă î ă ă î ă Ignazden ă ă ă
ă ş ş glavatar-uczitel' numit cu aceist prilej ă î ăț ş ş
ş ă ş ă „ ş ț
î ă ă ă ă ă
14
ă î
ă ă î
io 1
- 14 -
â î ă ş ă ă sau jude, -

- 15 -
ă î ş î ş ă ă ț 15 ş
bereza ă ă
ă î ă î ă ă ă ă ț ş bereza. m
ț ă îş ş stânenik. ă ş ă
ă ț î ă ă ă î ă stânenik îi împarte
în ceti sau kudi î ş ş ă î ş cetnik sau â ş ş -
î ț ş ă ă î ş ă î ă ş
care e stânenik. Ca cetnik sau â ş î ă ă î ăț î ă î -
ş ş î ă 17 .
ă ă ş î ă î ă ă ă ş
î ă ă î ş ă tro-chober
„ ă ş magare 18 „ ă ă ş ă ă ă care e numit mace 19
ă ă îț î ă î ş ă
ş ă ă î ă ă ă
ă ă ş ă ă ş î ă
ă ă ă ă ă ş ă î ă nea, în
trecut 20 ă ă ț 21 ă ş ț ş â
ă ă î ă ă ă ă e aiurea,
din datinele ă ă î ş
11
ă ă ăț ă ă î ă
ş ş ş ă
La români întî ş ă ă î ş ă ş ş
ăş (turca), î ă ăş î
Ț ă turca. î
ă toana, ă ă 1 — ş ă ş
ş î ă ă î
ş ş ă ă ă ă ăş
ă ă ă â ț juzi — ă
ă ă ă î ă ş ă pristavi —
ț ă ru pîrgari — ă 2: ă î î
î ş se ş î ă ş
î ă ă
ş ă poate fi numit ă 2'\ vornic sau
chiar jude. î î ă ă ă ă î colcer, I
culcer sau ă ă ă ă ş 0 ăț ş bere 2(; î ă
î î ă Ş â î se împart în mai multe cete 27 î â ă
ş ț ț î ă ă ş ă 2S
sau_caZ- 9 î ț
î ț ă ă ă î î
î ă tabory, fiecare tabor î î î ş bereza. ă
bereza îş „ ş ă ne clin
12
î ță ş î ă cal, ă ă ş î Calul
ă ă î î î î ă ¦— plesanniki —, fie
î î ş 30 ă ş î ț î ă
ă ă ş ă î
ă ş î ă ț î ş ş ş ă
ş ă ă magare, kin, cal sau ă ț ş ă
ă ă î ă ă â ş
ă ă ş ă 31 ă ă ş ş ă î ş ă
î ă î ăț
ă ş ş ă ă â ş ş ă
ş ț ş î ță î ță î ă ş ş î î ță ş î
poate ă ş ă î ăț î ă ş
î ă ă ş ş î ță ă ş
ță e^ î ă ț ă ă ă î ț
î ş â î ă 32 -. ă î
ț â ă î ă ă â ă î ă î

- 16 -
ă ş î î ă î î î ă 33 .
La ucraineni, colindatul are loc în prima 3/ ' sau în a doua zi 33 ă ă ş ă
ş „ î ă ş ş î ă ă 3C
ă ş
13
ş ă ş â ş î î î î î î î
ă î ț ă ă ei ă
ță ă ă ă ă î 37 ş 38 . începutul colindatului în
noaptea dins ă ş ă ă ş â ă î ă ă
î ă ț î ş î ş î ă ț ă ă
î ă ă ă î
ă ă ă ă ă ă ă
î ă ă ş ă î î ş â ş ă ă
ă ă ă î ă î ş ă
ă ş ă ă « Ş ă ă
„ ă î ş » 39 â ş î
î ş ă î ă ă î ă ş ă ă ş î ț î ă
ă î ă 40 ă ț ă ă -
ă î
ă î ă î ş
La bulgari, coli ă î ă ț î ă ă ă ă ă
ă ş ă ş ă ă
î ş ă „ ă ă 'A . ă ă î ă ş ă ă
ş ă ş ă „ ă ă ă î -
42 Ş î î ă ă ă ă î ă ă ă
ă 43 î ă ă polozajnik, ă ă ş
ă ț ă
14
î î ă ă ş tA . ă ă î ş ş î î î ă
cetnik sau ă ş ă î ț î ă ă ş î ă 45
î ă ț ş î ț ş î î ă î ş
ă î ț ş ş î ă ă î ă î î î ă
î ăță ş
â î ă ă ş ă m , ş
ş ă ă ş â î î ă ă
î
47 .
ă ă ă ă î î -
ă î ă î î ă î ț î ă î ă
ț î ă „ ă î ă ş
ț ț ă î î ț 4
ă î ă ş î ț ş ț ş ă ă î » ă ş ă
ă ş ă ă „ ă ț ş ă î ă ă ş
î ş î ă ă ă ă ă ă î ş
ă î î ă î ț ş ă ț /|9 .
î ă ă ț ă ă
î ş ă ă na stânenika. ă ă ț
ş î î ă
I „ şă ş 30 . II Colinda ş 5i , î ă
III Colinda na domovladikata 32 , pentru gospodari,
ă ț ă î î ă ăț ă î ş ă î ă
ă ă ă ă ete. Iar ca încheiere a colindatului, la bulgari avem ă
kravai, ş ş ă cetnik 53 ş
ț ă î ă cetnikului anumite expresii repetîndu-le în cor.
â î ă î ă ş î ă
ț ă ă ă î
ă î ă î î ă î î
*5

- 17 -
ă care ă î ă ş ş ă
ă î î ț î ă ş ă î î î ț
ş î ă ă îş î
ă ă
ă î ă î ă ^jColmdul_ ă 5i , ă
ă II Colindul cel mare 55 sau Colindul casei, î î ț
ă ş î ă '.
IÎI CoUxiduL_de__gos^podar. Apoi ă ă ă ă ş ă ță î ă „
â ş ă urarea turtei 56 sau urarea colacului sau
descîntecul colacului 57 , apoi urarea banilor, urarea brînzei, urarea rochiei etc. 58 . Dintre toate aceste
ă sau ț cea mai însemn ă urarea colacului m . ă ş ă
(sau, cum e numit pe aiurea, vornicul sau judele) î ş ă ă
ş eomandînd din cînd î î ă ă ț ş
IfTcor. " ........... — ...................... - ...... -- ~ ......... —-^—~
9»m —¦ -------------------------------------------------------------------------- — ¦ --------------î
ş î ă î ă ă ă
ş ă î ă ă î ă î ş
ă î ă î ă
î ă î ă 60 .
ie
î ț ă brezaia ş ş ă î ş
ă î ă î î ă ă ă ț
ă î ă î ă CJ
ă î indatul propriu-zis.
Deci ele ar înlocui colindele ă de pe aiurea, tf
ă î ă ț ă î â î ă î ă „
â ă ş ț ă ş î ă ă
62
ă
„ î î î ş î ă ă ş ă
ț î î ă ş ă ş ă î ă ă ă
ă î ă ă
63
î ă ă ă î ț ț ă ă
Ş
î ă
â ă sau judele ă
ă ş ş
6/
ş â î ă ț
turca, brezaia, capra) ăş ă
ă î ş î „ ă
ă î î ă ă ă turca ş ş ă 69 .
î ă ă ă î î
î ă ț î tabory sînt, destinînd cîte una pentru fiecare tabor, ă î ă
î î ț ş ş „ ă ă ş ş r>6
ş stânenik. „ ă ă
ă ş ş î ț î î ă ş î ă
î î ț ă î ă ş
67
. Acest început îl numesc ei
„începutul colindatului" 68
ş ş ă ş ă ă
ț î ă î
17
ă î ț „î î ă ă ş ă
î ă î ă î ț ş î ă 69 ş ş
„ ă î începutul colindului, î ă 70 ă ş ă
ă ş â î ş î
ă ş ă ş î î
De la preot încep colindatul casel î ă ț ş î î ă
71 î ă ă ă ț ş ă î ță î
ă ă ă ă ă î ş î î î î ă
ş bereza în ă plesanniki, î î ț berezii, ş
î î ă î î ă ă ă î ă

î î î ă î ş î 72 ă kolomiijki 73 ,
ț ă „ î ă
î î ş î ă ă ă î
î ă 74 /. Ajungînd în ț ă ț
75 ş ă bereza î ă ă 76 ă
ă ş ă berezii ş ă î skarbonka.
ă ă î ă bereza, ă ă ă 77 . Pentru darurile acestea
bereza ț ş ă ă ş ă î ă ş îş
ă berezei, ş î ă ă î ă î ă
î î 8 ă ş ă î bereza, î ş ă ş
18
f \J
- 18 -
î ă ă ş î î ă î î î
ă ă ă ă ă ş ş ă î ă î ă ă
79
. î ş
ş î î ş ă
ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ş
î î ş ă ş
80
.
ş î ă î ş î ț ă
î ă ă î ă ş î ă
ă ă î ă „ î ă ă îț ş î
ă ă î ş ț ă î î ă ă î ă ă
ț ă ă î î ă î ă
î ă ă ă ş ț ț ă ă î
81
ă
ă ț ă ă ă ă î î ă ț
ă (ko-le_da stolowa 82
ă bereza î ă î ă ăş
ă ă ă ş ă ă ş ă î ş ş
ă
83
ş â ş ă ă î ş ş
„ ă (ptiys) pentru eare sînt ț î ț ă
ă î î bereza..."/ 84
ă î ă kolomiiki 85 sau
chiar colinde a-daptate la joc 86
ă î ă î ă ă na po-winszowanieS7 , ş
bereza ă ăş ț ță ă ă îş
ă î ş ă plesaki, î ă ş
ş î î ă „ ă ă ă
ă î ş î ăş ă î î î ă
ş
19
ă 88 î ă î ț „ ț î ă ş î
î î î ț ă ă țî ş ă 8

20
- 19 -
ş î ă ă ă ş
î î ă î î ă î î
ş ă ş ț î ş ş
ă ă â ş î ş ş colac, ă
î î ş ş â ş î ă î
ăş â ă
î ă ă ş ă ă
ț î ă î î
ş ț ş ş î î ă ă
ă î ță
ă î ă
î ț ş ă î
ț î ă ş ş ş
ă î bereza ă ş î ă ț
ă î ă ă ăş ă ț ş î î w ş
î ă ă
ă ă â ş ş ş
ă ş ă ă ă ş
â î ă ă ă
ă ă î ş ş î ă
ă ă î ă î
98
.
î ă ş ă ă ă ş
ț ț î ț ț ş ă îş ă
ş
21
dau în folosul bisericii, formînd pentru aceasta un însemnat venit anual. De o
ş î ă ă â ă î
ş î ă ă ş ă ş ă î ț î
ț ă ş ă ă î ț ț ş ă ă drujini
ă I ț ț „ ş II ț ț „ ț î
ă drujini ă î ă îş î î ă
î ş ă ă ă î î ă î „
ă ă î ş .."/ 10 ° ț ă
ă î ă „î ă î ț ş ț
ț ă ă î ă ă ă
î ă m .
ă ă ț î ț ț ă î
ă ă î ş î „ ă ă ă ă î ă
102
î ț ş î ş ă î
î ă ă ă î ă ă ă ă ă druji-nile ă
î ă ă îş ă ş ă î ş
î „ ş ț ş bereza
ă
103
ş bereza :' „ î î
ț
10s
.
ă ă î ş ă ă
ă îş ă î ş î ț ă ş
ă ă
ş
22
ş î ă î ă ă ş

î ăț ş ă se în colinde,
mai ales atunci cînd în ț ț ş î ță ă
î î ă ă î ă ş
ş î ă
ăț V
- 20 -
î î ăț
î ş ş ț ă ă ă î ț
ă ă ă î ă ăț î ş ş
ş î ă m . ă ă ş
S ă ă ț î î ă ă ş â ț
ş ă ş ă
î î ă î î ă ț ț ş
106
ț ă î ă ă ă
ă ă ă ț în cete numite beri. -
ă î „ ț ă î ă î ă î ț ă
ț î ț ş ş ă 107 .
La fel e atest ă ț ț ă ş
ş ă ă î ş ă ă
î îş ă ă ă ă 108 .
î ă ă ă ț
ă î î ă î ş
ă ț î î î ăț ş ş î ă
ă ş ş ă ă
109
.
ş ă ş ț ă î ă î ă
ă î ță ă ş volocebniki-lor,
ă ă î ă ă î
ş ăț î ă ț ă i] K[
ț ă
â ş ă ş — î —
ță ț î ă î ă
ă ă î ă ă ț
î ă ş ă î ş ş ă
ă î î ă ă ă ă ț
ă ş ă ă î ă
ăş ş ş î ă
ă ă ş ă ăț ă ş î
ț ş ăț
ț ă ț ă ă î ă ş ş
ă
ăț ă î ă î
ăş î ăț ă ş ă ă ă ă ă ă
î î ă î ă î ă
24
î ă î ă ă ă ş î ş ț ă ş
ă ş î „î ă ă î ă îş -
ă ă ț messa ă ă ă ă ă
23

ț ă î â ostii ț ş î ă ă
ă ă ă ă ă î ă î ă
ş î ă ş î ă î ă ț ş
ă ă î m .
î ă ă ş ă „ â ă ă ş
ă îş ț î î ă ț î ă ă ă ş ț ăț
ț
1J ~.
ă î ă ăş ă ş -
„ ă î ț ă î ț î ă ş î ă ă
î ă î î ă ă ă ă 113 ț ă „ ă
î î ă ş m .
ă î î ş
ă î ă î ă ă ă
î î ț
ş d^atina colindatului.
ăț ț ş ă
ă ț î î î î ă ăț
ă î ă ă —
—
COLINDELE ,
V
ă î ă ş
ă â ş ă ț î ă ă ă
î
î ă ă
- 21 -
î î ă închinate sau speciale.
Din prima categorie întîlnim la bulgari : a) colinda ț sau ş
colinda ş UG . La români le corespund :
a) ă U7 sau şă ă 118 .
b) colindul casei ş
119
.
ă
a) podvirna koleadka
ă ăț
120 .
b) pidstinna koleadkain , pidvikonna koleadka m sau piufco-leaclka 123 .
î ş î î ă
ă î ă ț â ă ş î ă
ă ț î ă î ş
ă ă ț ă ă î ş
â î ş ă ă î ă
î ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ş ă de asemenea ă ş cioban. In sate erau
: â ă ş ş ă ă î ş
ă î ă ş ț m . â î ă ț
ă ă â ă î î ă î ă ă î
26
colind ă ță ă ă ă î ăț ă ă î ă
ă 6a-trtni. ă ț ă î ă gustor 126
ş ş ă ă î ă ă ă ă
ă ă etc. La ucraineni la fel : colinde ă ă ă ă î
ă ă ă ă ț
127
ş ş ă î ă ț ă
ş
128
.
î ă ț ă ă î ş î ă ț
ă î ă ă ă î î
ă ă ț î ă ş î
115 .
m .
25

X
î ă
ş ş î î ă
ă ă ă ş ă ă ă î ă ț î
ă î î î ă ă îş ț ă
â î ăş ăş
î ă
î ş
\
Colinde generale y (Cîntate în curte)
î î ă ă î ş î ăț ş
ă î î ă
La bulgari, de exemplu, Colind cîntat ă
ă ă ă
Gospodine, bun de glume,
ă
ş ă
Ş ă
ă ă
ă ț ț ă
ț ă 129
- 22 -
î ă ă ă îş ş ş ă ă
ă ă
Ş ț ă î ă ț ă 130
ş ş ş ă
27

• î ş ă ăț ş ă îş
ă îş î ă
ş î ă ă ț ş î ț ş î ş
ş ş ş ă îş ă ă
â
ă ă
ă ă î ă
Ş ă ă ț ă
Ş ă ă
Ş ş ă ț ş ă ț î
'Ntinde masa ț m
ă
Ş ă ş ă ş ă ă ă ț ş
ă ş ă î
ă î
23
ă ă ă ă 132.
ă î ă î î ăş ă ă ă
ă 133.
â ă ă ă ă ă ş î î â ă
î ş ş ă ş
ă Domnul bun, jupîn (cutare).
ă ă El, de veste cum prindea,
ă ă î ş
ă ă C-un clondir plin de rachiu :
ă ă ă Cu clondirul d-a dreapta,
ă ă ă Cu paharul d-a stînga... VA.
ă ş ş ă ă ț ă ş ț
î ă „ ț „ ă ț ă „ ă ă
C-un colac de grîu curat,
Pe colac vadra de vin,
Fie galbenul deplin... l:ir'.
ă brezaia ş ă î ş ă ă ă
ă î ă ț ț ă î ă
î ă ă î ă î
ă
1. ă ă ă
2. î ăță
3. de cîrciumar.
4. de preot.
î î î ă î ăță
ă ă ă î
î ăță ă ț ă
ă î Ş ă ă m.
29
ă î ă î ă ă ă ă ş ă ă ă î î
ă ț ț ă ă ă ş î
ă ă Ş î ă
Domnule Istrate, ță
C-am s ş Nu pe datorie ;
ş ă ă Ş ă ț
- 23 -

ă ă ț ț ț
Vro cinci vedre de rachiu Ş ă ț 137
î î ă ă ş ş brezaia
ț „ ă ă î ă î î ş
30
ă ă Ş ş ă
Frate Niculae, ă ț ş ă 138
ă
î ă ş ă â ă ă ă
ă ş ş
ă ă
Seara-i mare a lui Ajun,
Mîne-i ziua ă
î ă 139
ă î î ş
ă ă î î ă ş
î ă ă ț
â ă
Ş ă ă ă :
î ă î ă î ă ă ă ă ă ş Ş î ă
ă m
ă î ă ă ă î ă „ ă ş ă
ă ț ă ț ă ț
*«—l
ş î î ă ă î ş 141.
î ş ş ă ă ă ş
î ş ă ă ă ț
ț ț ă ă ă
Ş ț î î ă ş ă
ă ă ă ț ş
ă ă ț ş ă 142
— ă î
ă î î
143
întrebare la care ă ă î ă ă ş ă î î ă
ă ş î ă
. . ă î ş i
ă ă î ă I44.
¦ ă „ ă
î
145
- 24 -
ă ă ă 146 î ă
î ă 147.
ă ă ş

î ă î ă ă
— ă ă 148.
î ş ă î — ă ă î ă ț
î ă î ă ț î ă ă ă ă ță 149.
ă ş â î — ă ă ă ,î>0.
Adesea colindul începe cu cererea permisiunii de a colinda :
— Pan gospodare,
ă ă 131
ori :
— Ne d ț ă ă
ă ă î
Casa s-o înveselim, pe 1 ă ț la2.
ă ț î î ş î
— E acasă, e acasă panul gospodar ?... iar apoi :
— E acasă, e acasă gospodina ?...
— E acasă, e acasă fiul lui ?...
— E acasă, e acasă fiica lui ?
ă ă ă î ă
î ă gospodina ă î ă ă ă ț ă fata ț î ă i53
ă ă ă ş ă î
15
ă
ă ă î ş ş ă ă ă ț
— î ț ă
— î ț ă 155.
ă î î ş ş
â î î
ă î ş ă î
ă î ă ă î
ă ță î ț ş ş ăț
15r
'.
ă ă ă ă ri :
32
- 25 -
31
ă îş
I î î ă
ă
a) ă îş ş ş ă
b) ă ş ă ă ă ş ă ă
c) îş ă î ă
II ă
a) ă ă î ă ş ă
b) ă ş î ş
ş î ă ă ă
c) ă ț î ş
î î ă î
ş ă î
15
''.
III Foarte ad î î
ş î
î ă ă ş ă
â ş

Colinde speciale î î ă
K
ă ă â ş ş
ț ă î
Colinde pentru gospodar
Trecem la colindele legate de al doilea moment al d î ă
î ț î î î ă ă î ş
î ț ă î î
î ă ă
33
ă î ț ş ăț â
ş ş ț
La bulgari î ă ă ă ă ăț
î
ă î ț ă Ş î ă ț ț
ă ă ă ă ă
ă
ş
lr'8
sau
ă î ă î ț
vitele de toate soiurile. Astfel oile :
ă ț ț ă
ăş ț ă ă
ă ț ă î ț 159
apoi caii :
ă ț ă ț ă ă ş ii,
caprele :
ă ă ț ă ş î ț
ş ă ă ş ă ă ă ț ț î
ț
Iar spîrcanii coarne dalbe.
vacile :
34
- 26 -
ă ț ă ț ă ă ț î ț
albinele :
Ş ț ț ă ă ț ă Ş ă ş

î ş ț
ă ş ă
ă m.
Ambele tipuri sfârş ş
î î ă ă ă ă 161.
..
\Lg români] ş ă ş
ă ă ț î î ş ă ş
ă î ă ă ş ş ă ț ş ț ¦— ă
Turma-i î ă ă ş ă
ş î ş ş albinele : î ă î ă ă
ă î ş ş î ă ă ță ă ă ță ă ă ş
ş î ă î ă î
ă şi rîul curge .' Las' fie-i de bine... 162
ă ş ă î ă ş ăț ş
î ă ă ă ă vaci, oi, cai, care cu grîu :
ț
ț
Voi boieri b ț
ă
ă
ț
ă
ă
ă ă ă cirezi de vaa î ț ş î ț î ț
ă Caii nechezind,
în aur poleite. M ț
ț ț
ț ă de grîu,
ă ă ă î țî
Tot turme de oi ă ă ş î î
Oile zbierînd, Din bice trosnind.
ş ț
ț î Murgu-mpodobit
ț Cu Mu poleit,
Herghelii de cai ş
î ş
'^J ă ă ă ă ă ă ă Lti3.
La ucraineni: ă ă î î
î ă ă
ă ş î ț ş ăț
— Ei, panul nostru gospodar...
ş ă
ț ă ă
ă î e,
Binecuvîntînd pe cele sterpe,
îț ş
- 27 -
33

î ş ă ă ş
boi, cai, oi, ă ş ă î ă ă î ț banii ş hainele :
ț ă Ş ț ă ă ş ț
ț ă ă ță ă î ț
36
î ă î î ț ş ş ă â
Domn ț ă î î ț î ă ă
164.
î ş ş ă ă
— ă ă
ş ă ț ț ă ă ş
ț ă ă ş ț 103
Tot ş ş î ă ă ă ş ş ă
ă ă ă ş ă ă
— ş ş ă
îț
îț î ț ță : ă ă ță
ş ță î ş î 166.
Acest tip e cel mai favorit la ucraineni, apare cel mai des în colindele de gospodar.
2) Rândunica sa ă ă î â ă ă
ă ă ă î â î ț
î î ă Ş ş î ă ă Ş ă ă ă — ş ş ă
Ş î ă ă ț ă ă ă ş ț ă ş ş ş Ş ă ş 167.
Iar alta, unde vestitor este cucul:
ț ț
ă ț
Ş ş
ş
¦— ş ă
ş ă ț ț
ş
37
vestesc norocul :
- 28 -
ț î ț ă at !
— ț ă
Ț ă
î ă ă ă ă
— ă ț ă
ă ț î ț ă
ț ț î
ă î i68.
ă ă ă ă ş —I

— Gospodare...
ă ț ă
ă î ă ă
ă ț ă 16°.
ş ş î î ă ă
ă ă î ş ş ă î ă î
— ă ț î
Ş ş
ş ă Ț
C-am venit cu-o cireada de boi, ă ş î ț ă
î ț — ă
Cu toate jujeiele de aur. ț ă
— ă Oile sînt fiecare de zece puduri
C-am adus o herghelie de cai ; î ă ă ă ă
ă ş ăț î ă î î
î î ă ă ă podarului :
38
Ş
ă î
ă ț ă ț
... ogari ... m.
Alteori motivul ia forme înrudite cu ale altui motiv de colind de gospodar, pe care l-am putea numi tabloul be
ş ş î î î ă ă ă ă î
î î ț ă ă ă î ă
ş ț ă ț ă ş ă ă ă ş ă î
î ă ă ă ş
Iar cea cireada cu coarne argintii, Cu coarne-argintii, cu coame-aurii, Cu coame-aur
ț ț ț î ță ă î
172.
ş ă ş î î î
î ă în plesni volocehnia 17/l î ă ş ş î
La poloni, ă ă
ă î ț
- 29 -
A cîntat cucul, aleluia !
t-a trezit pe gospodar :
— ă ă
î
ă î ă ă ă ț î ț Ş ă ț
— Ş ă ă
— Unuia, corn de aur,
Iar celuilalt, corn de argint... 175
î ă ă ş
Am
ă ă ă ă ă î
ă î ț ş ă ş î ț
„ ă î ă ă î ță 1
ucrainean.
ă ă ă szopak,
ț î î ă
173
170
î

ă ă ă ă ă t colind,
Ş ş ă ț î î
î ă ş î î ă ă
Fiecare ă ță ă ă ță ă ă
Fiecare ă şă ă ă ş ă
Porcii ş ț
ă î ț ă ă ş
Caii ş mînjii ş ă il&.
î ă î ț
î ă ă
â ă ă î „ ă ț ă ă î î
ă „ ă ț î ț Ş ă ț î î ă ă ț
î î ă ş
ă ş ş ă î
ş î ă ş ş â ă ă
î î ă ț
ță ş
ă ă otivului polon este o urare ş ă ă
î ă î î
î î ă
ă ş ă î
40
ă ş ă ş î ş î ă î î
ş ă ş ț ş î ş ț
ă ă ş î ț ş
ăț ă ă î ț ă ă ă î ş ş î
î ă ă ă ăț î î ț
ş ş î ă ş ț ă
ă î
ă ş ă
ă
e aproape.
ş ă ă ă î ă ț
ă
ş ş î ş î ş î ş â î ă ş
ă î ă î ă
umblatul cu plugul în ajun de Anul Nou.
î ă ă ă ă ş ă ă î ş
ă ş îş î ş ă ț ş ă ş ş ț
î
ă ă î î ă
ă ă ş 177
La ucrain ş î ă ă ă ş ț ă
î ş ă ă ă ă ş
ş î î î ă ă ş
î ă î ş
ă î ă î
ă ă î ț
ă î ț ă ş î ă
— ă ă ă î ă 178
ă î ş ş ş ă ă
Ş î
Iar spicele mai mari ca buruienele,
ş ă ă
- 30 -
4!

'¦ 2
ă
Iar la legat numai tineri.
ă ț î
Iar stogurile vor fi cît dealurile
Ş ă
ă ă î î ă
De la arie în hambare,
Pentru un an fericit ! 179.
Hei, hei ! iar pe acest ogor Ş
ă ă ă
î ă ă ă
î ăț ă ă
Iar pe un cal mîndru Numai fecioare,
ă î Ş ă
î î î ă î ă urile de ploaie
Iar în urma plugului ă ă
ă ş Cît stelele pe cer,
î ă Iar carele (cu bucate)
Aducea mîncare... îț î
Fericire îi ura : — ş î
— ă Tot c ă
Toate grînele, Ş ă
ă Ca luna printre stele... 180
ş ă
ş ă ş ş ş ț î volocebnîia pesni i8i .
ş ş î ă î ă ş ş
ă ş î ț ş ă
— ă
„ Pe ogorul lui î ş ă
„ El aş ă î î ..
„ Ş
„ Numai de grîu !
ş î 182.
ă ă î ş ă
î ş
ă ş ă ş ă ş ş ă rei
rînduri,
î î ă ş ş ă î ă
î ă 183
Tipul acesta ultim corespunde perfect tipului de la motivul anterior î ț
ă ă ş î ț ş ăț î ă
ă anterior : î ț ş ăț
ă
ş ş ă ă ă ă
— ă
Ş ț ă ş ă ă
Al treilea cu grîu
Pentru pîine,
ş ă
ă
ă 184
î ă ş
- 31 -

î ă
ă î
ş ă
Dintr-un spic — un blid de boabe,
Dintr-un snop — poloboace trei cu vîrf... 183
43
î ă ă î ş ă â ş î ă ă
ă ă
ă ț ă î
Ț ă ă ă ț ă ă ă î 188
ă ț ş î
Ț ă ă ă ă î ă ț ă ă ă ă ş ă ă
ş
187 .
ş ş ş ă ă ă ă î ă ă î
— ă ă
ă ț ă
Ț ă ă ă
ă ş morcov...,
ă ă ă ă ş 188
ț ă î
â ă ă ă ş î ş ă 18! î ă ş
ş ă î
ş ă ş ş
ă ă ă ț ş ă ă
î ă ş ă „ ă î ă ă ş ă ă ă
ş ş ă ă
ă ş 190 ş ă ă 19J .
Motivul recoltei bogate privit în general, independent de ă ş ț
ă ă î ț î
44
ş ş â ă ță ă ş ă
î ă ş ş
ş ş ş ş î ă ă
î ă ă ă ă î
ă î ş ă ă ă î ă ă î
ă ă ă îş î ş ş
î ă î ă ă ă
ă ă ț
î ş ă î ă ă î ă ş ă ş
â î ă ț î ş ş î ă
sau :
Sade în capul mesei
Ş î ță î ă
ş ă ă ă
î ă
ă ,
ă î ă m
ă I93
- 32 -
ă ă ă

î ă ş â ş ş ă ş
ă ă ț ț ş î ă ş î î
î ă ă î ă ă ş
î ă ă ă ă î ă
— Se poate, se poate, bun sosit,
ă
ă ş î ă
ă î 19/l
â î ă î ă ț „ î ş ş ă
ş î
— î ă ş ş ă ă Ş î ă
î
Sus pe ă s cu vin
î ă
— ş
ş ț ă
î ț
Ş î 195
ş î ş ț ă ă
î ă ă ă ă î
ă
ț
ț
î ă ț ş
ț ț ş 196
Un alt tip â ş
ț
ă ş ă
197
ş ă
ş ş ă ş ş î
ă ă ț
ă ă ş
ă î ăț î ă ă
ă
Sus, în slava cerului, La scaunu d ă
ă ă 198.
Pîn' la poarta raiului,
î ă ăț ş î
Tot cu fir de calomfir,
Cu ciucuri de barbaifir... 199.
ş
Frumos casa-m ş
- 33 -
46
î î ă î ț î ă ă
— D-or mi-ai fini d-a boteza ? ş
— Ba n-am fini d-a boteza, ă ş 200 Nici n-am fini d-a cununa,
I ă ă ț ă Ş ă
ş ş â ă ă â
ş ă ă ț
ă ă î ă ş Î ă î
45

ă ă ăț ş ş ă ă î ă
ț ş î ş ş î ş
ă ă ă Zelenim vinom, pe Maica Domnului, ca pe o femeie, cu slodkim miodem, ț
ă î ş
201
. Uneori Dumnezeu este invitat de-a dreptul de gospodar :
ă ă ă 202
- 34 -
ă ş ş ă ş â — î î ă ş
ă ă â ă î î ă ă â ş
ă ă ț
203
ş
ț î ă ş î ă
204
ş ş
ă î ş î î ă ă
â î î
î ă î ît una din diviziunile ei : casa, vitele ş
cîmpul. î ă î î ă ă ş ş
ş î ş
î ă ăț î ş î î î ă ă
ță ş ă î ş ț ă î
î ă î ş ă î ş ă
î ț ă ă î ş ă
ț ă ş ă ă î
ă ă ă ă ă î ş
ă
î ă î
ă î
ă ă ă ă
ț
ă î ă î î
î ă
ă ă ş î ț ă î ț î
ă
î ş î ş ă î ă ă ş
î ă ă ă î ă
î î ş ă î ă ă
ă ă ț
ă î ă
48
ş ş ț ă î ă cerven safian. î ă ş ă ă ț ă î
ț ă î ăț ă î ă ă ş ă ă
ă ă ț î î ă ă ă ş ă ă ă
ă ă ă î ă ă ă
î ¦— ă ş î ă ă ă şă ă
ă ş ă ş ă — î ă
ş ț ş ț ă î ă
î ş î ă ă î
ă
47

ă ş ş ă ă
ț ă î ş ț ş ă
ă î ş ă ş ă î â î oa^re chiar sînt numite în aceste sens :
î ăț ă ă ă ț ş ț
ă ă ş ş â ț
î ă ț ă ă ă
ş ş â 20 ° ț ş ă ă
î ă ş ă ț î ă ță
ă ă ă ă ă ş î ă
— ț ț Ş ă
ă ş ț Ş ă ă
C-asar ja venit ă
Frînt de ostenit ă 2m.
ă ă ş ă ță ş ă ş î
ş ş ă ă ă
Postav de cel bun, Ş ă
ă Ş ă ă ă 207
ă ă
La ucraineni 208
ț ț ă ă î ă ş
ț ă î ă ă ş
ă ț ş ă ț
ă ă
ă ț ă 209
sau aiurea
ă
Ast' noapte, ă î ă 210
- 35 -
î ă ă ă ş ă î ț ă ş ț ă î ş
ă ă ă ş î ț
— Ş ă ță ă ş
— ş î ş ță
— ț ă ț ş 211
ş ă ț î ă î î ă
ț î ă ț ă ş î ă ş ă
î ă ş î î ă ț
ță ăț ă ț ă ț
î î â ț ş ă ă î ă ă ş
ță ț ă ț î î ă
î ă ă
ă ă ă ă
ş î ă ă î re, cînd nu sînt
50
ă ă ă
î ă ă ă ț ş 212
ă
ş ă ş ăț ă î ă
ă ă ț
ă ă
49

. XCol ă ă ă ă ă î
ş î ă ț
î
.', I M ț ă ă ă ă ă ş ă II
ă ă î ț ă ă ş
III Motive erotice.
ş ă ă ț î î
ț ă ă ş ă ă ță ă
ă ş ț +111, numai în cazul cînd avem contaminare de
motive).
î ț ş ț ş î
ş î
ăț ă ă î ă ă î
ă ă ş ă î ş ă î ă ş î ş
î ă ă ț ă ă ă ă ă î ş ă
î
ă
- 36 -
51
ă ş ă 2i3 . î î ă ă ă
ț ă ță ț î î ă ă
ță î
î î ă î ş î -
ă ă ă îş î
ă â ş fi lauda calului eroului.
ş ă ă ăş î ş ț î ă ă
â î ă ă ş ă
ț î ă ă
ă ă ş ă î î ă î ş
...Laudă ă ă ă
ş î î ă
ță ş !
ă
Un cal bun, un cal sireap,
Bate vînturile, viforele,
ş î
ă
ă î ă ă nte... m
ş ă ăş ă î î ă î î ț ă
îş ă ă ă ă ă î ă î ă ă ț î ă î -
ă ă ş ț ț „ ă î ş î î î
ă î ă î ă 2t5 . Sensul colindului bulgar este glorificarea vitejiei f ă ă
La români 216 ş ă î î ă ş ş î ă
52
ş â ă ş ş
î ş ă ensîndu-1 :
— ă î ă ş
ş ă ă
ă ț ă cum te-ntrec pe tine 217.
î ă â ă ş ş î ă
ă ă î
— ă î ă î Ş ă ă î ă ş ă î ă î ă
ă ă ă ă ş 218.

Ş î â ş ă â
ă î ă ț
ă ă 219
Aripa din dreapta...
ă î ă ăş î î ț î î î ş ş î
î ță ă
î ț ț
ş ă ş ş ă ă ş î ă ă î î î
î î ă ă î ă
î î ă ş
ă î ă î ă î
ş ă ă ă Ş ă ă ş
Ş î î ă î
ă ă î î ă î
ă î î ă ş
î ă ă ă ă ă ă ă 22°
î ă ş ş ş ă î î î â ă ă ă
î ă ă ă ă î ă
Murgul d-auzia, — ă î ă î
ă ă Ş ț ț
Ş ă ă ă ț 22)
ă ă î â ă ă î î ă ă ț
ă Ş â î ă ă î ş
î ă î î î ț ă î ă ă ă ş î ă
ă ă î ş ă ă â ş
54
La ucraineni 222 ş ş 223 ş
22 1
' ş ț î
ă ă ăț
ş ă ă î ă î î ă
î ă î ță
î ă
î ă î ş î ă
î ă î ț ş î ț ă
ă î
ă î
De acel cal ca pana corbului ;
î ă ă î
ă
Ce cu urechile ascu ă
ă
ă î
ă ă î 225
2) ț ş ş ş î
ş î îş ă ă ş
ă ă î
î ă ă î 226
î ă ă î ț î
- 37 -
53

ă ş
Ş ă î ț — Nu are nici regele un asemenea cal !... 227
Apoi îi face portretul :
ă
Calul meu are urechile ca frunza,
Calul meu are ochii ca porumbele,
Calul meu are coama de aur,
Calul meu are copite de argint,
ă
ş
î ă
Ochii-porumbe stele scînteie,
ă
ă
ă ă ă
î ş î ş 22S
în alte variante a ă ş ş ă ă
î ă
229
- 38 -
î ă î ă ă
î ă ş ş î â ş î
ă ş ş ş â ş
ă ă ă ă ş
î î ă ă î ă î î
ş ş ă î ă ță
55
ş â ă î î ă
î ş â ăț î ă ț
ă î î ă ă î
ț â î ă ş ş ă
ă î ă î â î
ă ă ă ă ă î ş â ş
ă ă ăț ă
ăț ă ă î î ă şă
â
bulgar-ucrainean-bielorus-polon.
II Tipul românesc.
ş î ă ă I Tipul
începem cu tipul I ş ă ă ă ă ă ă ă
„ î ş — ă ă ă î â î ă
ă î ă ă î ă
Ş ț ă ț ă
ă ă ă ş ă
ț ă ă ț ş ş
ă ț ă ț ă
ț ă ț SB
î ă î î ă ă
ă ț ă ă ă
ă îş ă Ş ş
îş ă ț ă Ş ă ai
La ucraineni 232 î ă ă î ş î

î ă ă ă î î
î î ă ă ăț ț
5S
ş î ă î ț î ă ă î
î ş ă î ş ă ă ă ț ă ş ă ă ă ă î
â ş î î krasnu pannociku,
ț ş ş ş î ş
ă ă ă î î î ă ă
ă ă ă î ă ă ş
î ă ț î ă ă î ăț ş
ş â ă î ş ş 233
î î
ță 23 '\ î ă ă ă î ă
î ă ță ă î ț ş
ş ă ă î -
ă î î
Ş î ă ăş
Nici asta nu vrea. El vrea Lvovul...'
Apoi îi aduc pare kaftanâw, pare kamizel, sukman, capecek î ă î ş ă ă î ă ă
ă
Ş î
ț ş ă 2a5
î ş ă ş ă î î ş â ş ă
î ă ş î ă
ăț ă ă ă â ş
ş î ă ț
â ş ş ă î î
î
236
ă î
ă
Bate-o turci de pe uscat Ş ă ă
Ş î ă Să ă 237
ş î
î ă ă ăț ă ă ş î ă țî
— Cine-n lume s-o d-afla,
ă
ă ă
ş
ț î ă ş
ă ş ă î ş ş
ă ă ş ş ț ş B8
ă î ă ă î ă ă î ş ăț
— ă
ă î
ă î 239
Ş ă ă î ă î ă ă
— ă ă
ă ş
- 39 -
ă ş M0
57

- 40 -
ă ăț Ş ă 241
ş î â ş ş ă ă ă fata, ş î
ş ă ş â
ă î ş ş î ă ş
â ă ă ş ă
â î ă ă î ă î ă î
ă î ă î ț ş ă ă
58
ş ă ă 242 â ă ş ş ă î ă î ă
ț ț ț â ă ş ă ş
ț ă ă î ț ă â ă î ă ş ț
î â î ă ț ş ă î â ş 243 ş î ă
ă ă î ă â î ă
î ăț ă ă î ț ă
ă â ă î ş î î î ă î î ă ş
ț 244 ă ă î ă ş î î î ş î î ă 245 ă
ş ă ă ț î ă ş î ă 246 ă î ş î î
ş ş â ă ş ă ă 247 â ă ă
î ă ă î ş
î ț ş î î ă î ă ă ț ă
ş ă ă î ş ă ă şă 248 .
î î ț î ă ş
î ăț î î ă î ă ă
î î ă ş î ă ță ță ă ț î
ă ă ş ş î ă
â ă ă î ă ă î ă ăş ş ă ț ă ş
î ț ă 249 î ş î ă ş
— Ț î Ț î ț Ț ş ț 250
î ț î ă ş ă â î î ă
î ş ş ă î ă î ă
ş î ă î ă
î ă ă ş î ş î ă
ş ă ş
î ă î î ş î î ă ş ă ş î ă ă î
ă î î ă ă ş ă ă
— Hei, tu, Peio, voinice !
ț
Calul corb de sub tine !
Nu sînt cerb pentru vînat.
Nu sînt cerb crescut de-o zi,
Nu sînt cerb crescut de-un an,
Ci sînt cerb crescut de trei ani,
ă ş
ă ş ş ă ă
ş
î ă ă
ă ă
Din ş
ț ă ă
ă ş ă ă
î ă î ă î î ă ş ă
î î ş
— Fugi, fugi, cerbule sur ! Ci de trei ani e crescut,
5&

Ş ă î ă
î ă î ă ă
Calu-mi nu-i doar de un an, î ă ă
î ă ş ă î ă ț ş
ai fru-
eo ş ă î ă î ă î ă î ă î ă ă ă ă
— ă î ă ț
î ş î ă ă ă ț
25i
.
â ă ă ă ă ă
ă ş ă
La tulpina unui brad... U ă
ă ă
ă ă Ş î ş
ă ş
ş î ă î ă „ş î î ă ă î ş ă ă
î îş ă ă î ă ă ă ş
ă ă î ş ă ă î ş
ă ş ă ă ăț ă ffi2 . ă ş
Cerb mi se-ngîmfa, Ş
ă ş
ă îş î Ş lui,
Cu coarnele lui, Fuga calului ' S3.
Fala bradului,
- 41 -
â ă î ă ă î î î ş î îş ă ă
ă î ă ş ă ă î ă î ş â
î ă ă ş î ş î î î ă î
î ă ă î ş ş â î î ă ț î ă
ț ş ă ă ş ş â î ă ț
ă ş ă
ăț ă ă ă
2o4 . T â ă ş î ă ă ă ă
î ă ă ă ă ă
ă ă Iarbă ăş
ă ă ă
ă ă ă
Un cerb, fratele ei, sau celelalte ciute o între ă ă ş ă ă ş ă
ă ă ' Xa
ă ă î î ă î ă î ă ă î ț ş
ş ş le va vina în ă ş ă î „ ă
„ î „ ş ă ț ă ț 256 .
ă ş â ş ş ă î ş
ț î î ă â
ă ă ă ă î ă î ă ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ş
ă ă ş
ă ă ă ă
ei

ă ă ş î ş
ă î îş ă ş ă ă ă ă î ă
Ş
— ț
ț ă ț
ă ț ț
ă î ă
î ă î ă î ă
«2
î î ă ş ă î ă î ă î ă î ă ş ă ă
î î î î ş î
Ş
— Tu, p ă ă
ă ă ă ă
ă ă ă
ă
Acolo m-ai putea prinde, acolo m-ai putea ucide... 257
î î ă ş ă ş ă ş ă ă ă
— ț ş
ț ț ş ță
ş ă î î ş
î ş
ă ă ă ă
ă ă ă ă ă 258
î ă ă ă
— ă ş
ă ş î
ă 259
ă ă ă ă ă ă î
ț ă ş ă ă
â ş ş ă ă ş ă ă ă
ă î ă î ş ă ț ă
î ş â ă î î
î ă ă ş ă î ă ă ț ă ă î î
ă â ă ă ă ş î ă
ă î ă î ă ă
63
ş ă ă ă î ă
260
.
î ă î ă ă
ă ş ş ă
î î ă ş ă
ă ş ă ş ă ş
ă ă ă ă î
ş ț ă
— Hei, voi slugile mele prea credincioase !
ț ă
Ş ă ț ă
ă ț ă ă
ă ă ca un bour,
Ş ă ț ă ț
Ş î ț ț ă ț
ț ă ț ă ț
- 42 -

Ş ă ț ş ă î ț
î ț î
în odaia mare, sus pe un perete,
ă ă î ă M1
ş ş â ş ş ă ț
ş ş ş ă ț î
î ț î „ ş ş
ş ă î ă î ş ț ă 262
â ă ă ț ț ş ț
ă ă ă
ă Ş ă 03
ă ă
64
ă î ş
ă ş ş ş ş â î ă ă
ț â ş ă ă
ş ă ț î î ă ă ă
ț ş
î ă î ă ş
î î ş
Trecem acum la categoria motivelor pur erotice. -
î ă
ă ă î î î ş ş ă ş
î ş î ă î ă î î
â ş ă
ă ş ă î î î î ă
ă ă î î î î ă
î
ă î î î ş ă ş ță ş din motivele favorite,
ş î î ă î î
î ț ă ț
î ă î ă ă ă ca daruri :
ă ă î ş ă ă ă ă 2S4
ă ă
- 43 -
65
ă ă î
ăț ş î ă ă ă ă ă î
ş î ş ş î ă ă ă
î ă ş ş ă ă ă â
ță ă ț ă
ă ş ă
ă ă îş ă
Trei ibovnicele â ț ă
în trei sâticele,
ă î ă ă ă
î ă î ț ş ă
î
â ț ă ă ă
Ea a poruncit ă
ță Ş î ă
— ță Ş ş
ă Ş
ă ță ă
î ă ş ş ă ț

ță Ş Ş ei
Ş ță ă ă ă ț ă
Ş î î ş ş ă î ş ă î ş ş
Ş ş Ş ță ă
66
ă ă î
ță
ă î -a copt,
S-a trecut de copt
Ş ă ă
ă î î ă ă
ă î ş ă ă ă î
ş ț î ă î î
î ă ş ă ă ă
î î ă ş ş î
ă î ă
ă ă ă ă
ă —
î î ă
ă ă
ă e... 266
î ă î ă ă ş
î ă 267
î ă î ă ă ă
ță ă î ă ă î î ă ă ş ă
—
ă
ă
mea-i
ă
î ă î
ă ă ă 268
î ă ț ş ă ă ț ă
î ă î ă ş ă
î ă
— ă ț ă
— ş ț
î ă î ş
— ț
ț 2f'9
î î ă ş î ă
Ş î 2/0 >
- 44 -
î ă ă ă ă ă ă î ă ă ă ş ă
ă ă ă 1
ş ă î ă ă ă î
ă ş ă ş
S-â urcat repede pe primul deal,
Cu tunul a tras, ca tunetul Domnului,
S-a urcat repede pe al doilea deal,
ş
S-a urcat repede pe al treilea deal,
67

ă ă ă
ț ă ă 272
ă î ş î
ş ă î
Voi dura poduri tot- cu inele,
Voi coperi drumul numai cu cunune,
Voi pune stîlpi numai de aur,
î ă
Voi ara cîmpul cu vulturi porumbaci,
ă ă ă ă
ş
ă
ş ş
ă î
ă î î
î ă ă î ă 273
ă î ă ă ş ă ă ş
Ş ă ş
ă ş ă ă duce... 274
î ă ă ă î ă î ă
ş î ă ț ă î ă ăț
27S
â ş ț ş î ă î ă
î ă ț ş ă ă
ă ă î î ă ă â ț ş
ă ş î ş î ă î î ă
Sare ici, sare colea, Sare-n poarta raiului.
î î î ă ă ş ă ă ş
276
,
ă ă ş ă ş î ă ă ț î ă î ă
ă ă ş ş î ă
ă î ă
C ă Luceferi ispititori 277.
î ă „î î ă î ş ă ă
ă ă ş ă ă î ă ă ă ş î ță ă
ă ă
Iau soarelui d-un cal bun ;
ă ă ă
ț ă
ă ş
Ş ă ă ă m.
în î ş î ă ă Eroul î ă ă î
Ş ă ş ă ă Ş ă
ş ă ă
— Ț î
ş
- 45 -
î ă ă î ă ă ş ş î î ă ş
ă î ă ă î ă î î î î ă
ă î Ş ț 279
/într-un colind bulgar, la nunta eroului vin soarele, luna, ş
280
69

â î â ş î ă
î ş ă ă ă ț ş ă î î
ț î ă
î ț ă ță ă ş
ă ş
ă ț ş ț
ă ă ă
ă ă ă ă î
ă ț ă ă ă 281.
Iar l â î ă ă
ă ă ț ă ă ț
ă î ă ț ă ă
ț ă ă î ă 282
ăț ă ț
î ş ă ă î ă
î ăț ăț ş ț î
ă ă ă ă î ă î
ş ț ă ă ş — â î ă — ş
ă ă ş ță ă î ă î ă
i.
î ş ă ă ț î ă î ă ăț î ă ă î
ş ă î ă ă ț î î î
ăş ț ş ă
ă
70
lorlalte • voinicia ş î ă ă î ă ş î ă Ş ă ă
î ş î
ă î
ă î ă î
ă ă ş ş ă î ț ț
ă ă ă ş ategoriile : I ț ă ă
ă ă
II Motive erotice.
î ă ă î ă î ă
î ă ă ş
ş î ț
Despre c ă ă î î ă î ă ă ş ă
ş ă 283
- 46 -
ă
ş î ă
ă ă î ă ă ă ă ă ă î ş
î ă ş ă ă ş ț î ă ă ă
ş ş î ă ş ță
ă ă ş î ş î î î ă
ş ă ă ă î î
ă ă ş ă ă î ă ă
ş ă î ă ş

ă ă î ă ț î ă
î ş ă ă
ă ş ă î ă ş î ă î
î ă ă î â î î î
ă ă î ă ă
ă ş î ă
ş ş ş î
ă î ă ă ş
ă
ş ă ă
ă
ă ş
ă
ă
O va da la fete,
ă ş
O ă
ă ă
ă 284
72
ş
ă ă ă ă ş ă
ă ă ietenului s-o deie... 285
î î ă ă ă î ă
ă ă î ă ă ş ă ă î ă ş
ă ş ă ă ă î ă
ă ş ă î ă ă
ă ă î ă ş ă 236
ă ăş î ă ă ă ă
ş ă ă 287
î ş ş ț ă
ț î î ş ță ă ă
ş î ş ă ş ă ş
ț î ă ă î ş ă î ş î ă
ş ş î ă î î î ş
ă ă
A cusut trei îngeri.
Ş
De al doilea spune : este draga mea
Iar de-al treilea spune : e doica mea... 288
â ş ş
î î ş ă ş ă î ă
î ă ă ă ță î ş
î ă ă ş ş
289
.
î „ ă „ ă ă ă „î ă ă î
sau
ş ă î ă
- 47 -
Ş ă ă ă 90
ă ă ş ă ş M1
71

ă ț ă î î ă î î î ă ş ş
ă ț ă î ă ă
ț ă ț ă ă
î ă ă î ă
ş 293
ț ă ț ă ă ă ă
ă î 29/'.
ă â ă î ş ă ă ş
î ă ă ă ăț ş ş ț ă ă
î
ă ă ț ă î ă ă î ă ă -
â î ă ă ăț
ț ă ă ă ăț ă î
ă î
ă î
ă ş î ă î
293 ş ă ă ş
ă ă ă ă ă ț ă ă ă ă î ă ă î ă ă ț
ş ă ț ă ț ă ă ă ş ț ă țî
ş ă ă î ă î ă
ă î ă
Calul meu e potcovit, î ă î
î â ă î fata culege in' 291 . De asemenea motivul fata ă ă
ş î ă ă ă
74
ă ă ță ă 298 î ă î ş
î î î ă
î ă î ă ă ă ş — ă ă
î Te,
ț
î ă ț
ă î ă ă ă
ă ş ț ă î ă ă ş ă ț ş
ş ă ț ă ă şă
ăț ă P° ;
sau în alte colinde ucrainene :
Ş ă ă — ă ă ă — ă ț
ă ă — ăț ă ă ă ă ă ş ă ț ă ă
ă ăț ă ă 3
ş
- 48 -
î ă ă ă ă î â ă ă
ă ă î ăț î
ă ă ț
î ă ă ş ş î ț
ă î ă î ă
ă ş ă ă ț ă ț ă ă ă
ă ă ş
? 02
' . Foarte pro-
73

73
ă ț ă ş î ă ş
ă ă ț î
ă ăț
O ă şă ă ă ă
ş ă 303,
ă ş
3(n
î ă ă ă
ă
Pantoflori de aur,
î olindele polone /în forme stereotipe/ :
ă ț ş
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă
î ă î ă
ă chusteczki, katanki, spodniczki ş
î ă î î ă ă
ă ş
30fi
, î ă ş ă
30
ulpe ', o ă ă
ț
308
ş î î ț ş ț
309
î
î â î ş î ă ă ş ă ă
ă ş ă ă î ă î ă î ş ş
î ă ă ă ă ă ă î ă
— ă ț
î ă ă ă î ă ă
î ă î î ă î ă
î ă
De-mi voi lua botinele,
ă şă ă
ț
ă
ş
ă î ă
De-mi voi atirna coralii cei scumpi,
76
ş ă î ă ă ă ă ă ă
ă ş ă ă ă ă î ă ş ă ă ă
î ă ă ş ă ă ă ă Ş ă
î ă Ş ă ă î ă ă ă ă î ă ş
ă ă 310
ş î ă ă ț ă ă ț
ă ş ă ă î ă ă î ă
î î ă î ş 3tl
î ş â
ă Dar ca una nu-i nici una,
Sîntu-mi flori de toate flori, ă ă ă 312
â ă
ă
ță re,
Numa sfîntu soare 3U,
sau, iar la ucraineni :
î ă ă î ă ă ă
î ă î ă î
VA
- 49 -

ă ă 31''
sau, cum spune un colind românesc din Ardeal :
Sus în malul Jiului, ş
La tîrgul Sibiului, Ț 316
ă
77
ş î ă î ă ă ă ş ă ş ă
ş ă ț î î ă ă ă ş
ă ă ț ş ş ț
î ă ş ă î î ş ă î î ă
ă î ş î î ț ă ă î ă
78
ă ă ă ă ş ă ă ş ă
— ş ț ş
— ț ă ă ă :u7
ă ă
ă ş î ă ă î ă
1
î ă
ț ă ş î ă ă ă ă
ş î ă ş ş î ă ă
îş ş
ă ă ă ă ăş ț ă ă ăş ț ă 318.
î ă ă ş î
î ă ț ț î
ş ş î ă ă
ț î ş ă ă zolota reasa ă
î î î ț 3i9 .
î ă ț ă î ț ă ă
ă ă
ă ă ă ță 32°
ş
în cadru epic.
â ț ă î ş ş ş anume
ă ă ă î ş
321
:
ă ă
ă ă ă
ă î
ă î
Decît sora lui, decît luna... 322
ă şă
î ă î î ț ă ă ă ş
î ă ă ă î ş ă ă ş
ş ă î
Unu-i soarele pe cer
- 50 -
ă î 323
î ă ă ă ă ă ă 4e î î ş
ă ş ciobanii :
ă ă
ă ş ăş
ă ş 324
ă ş ă ț ă î
ă ă î î ş ă ț ă î

ă ş ş ă ă
ă ă ă ă î ă ş «
ă î ă ă ş sori... 323
î ț ă —¦
î ță ă î î ă ă —
ă ț
î î ş ă î ş ț — — î
â ş ă ț ă ă
ş ț ş ş î î ş ş
ă ă ă ă ă î ă ă ă ț ă î ă ță
are sau chiar ele un fiu de rege 32e . î ă ț ş
Ferice, Doamne, ferice, ă ş ă
Ferice de cest domn bun, ă
î Ş .. 32;
ă î ă ă ş ă ş ă
ă ț ă
Cam vreo mie de mioare, Ş ă î
ş ă î ş
ă ă ă ă
Ş ă ă î ă
De berbece, Ş
Cu linele poleite, Cere pe Negrul din grajd,
ă î î ş ş
Ş ş ă,
ş ă ă ă ă
Ş Ş ă
Cu pogonaci... 528 Ş
Ş
î
Ş ş 329.
ă ă î
80
ă ț ş ț î ă ş î ă ş ă
ă ă î ă î ă î ă ă ş ş î ă ş ă
î ă ş î ă ă ă î ă
— ă ț
ț î ț
Ş ț ş ț
ț ş ț î ț 30
ă ă ă ş î
ă ă Ț
Dintr-o mie Ş
Ş De pe la turci ^K
Ş î
- 51 -
î ă ă ă ă
Ş ă ă
Serdar-mare mi-o vedea, ă ț 332
ă ă
ț ş î ț cît ă
î ă î ă ă ă ă ț ş
ă ă ț ă ă
333
ă î ă ță ă
79

ț ă î î ş ă
î ă ț î î ă ă ă ă
ă î ă îş ă ş ț î
ă
ă ă
ă î ş ă
î ă
ț ă
ă ă ă ă ă
ă î ă ă
ă ă
î ă î
ț ă
Ş ă ă î ă
ă î ă
ă chinezesc... ^
81
ț î ă ă ş ă ă ă
î â ş î î î ă ă
ă î î ă ă
ă ă î î ş î ă î ă „
ş
333
. Un tip de portretizare a eroinei de â î ă
ă î ț ț ş î ă
¦— î ț î Mai pe sus sprîncenele,
Cest corp 'nalt, mîndru îmbrînat,
ş
î î ăț 33(i
ă ă î ă ță ş ță ă ă ş
î ă ă ş
î ă ă Ş î
Ş Cest corp nalt, mîndru-mbrînat,
ş ş ' al
ț
î ă ă
ă ă î ă ă î
Cine mi te-a-mpodobit Ş î ă îu ?
ş î ş ă
ă î î
ă ț ă Ca sarea berbecilor,
ă ş
ă ăş ă ş
ă ă ă î 338
Ca otava juncilor...
- 52 -
ă ă ț î ț ă î
â ă ă
ă ă
ță ă Chip de jupînea ă :i39
ă
82
î ă ă ă î ă ț î ă
ț ă î ă
ț ă î ş ă
ă ă ş ă î ă ă ț î ă
ă ş ăț ş ş ă ş ă ă ă

ş î
ă
â î î ă ş î î î ş î ă ă
î ă ă ă ă ă ă ş î ă î î ă
ă ă ă Ş î 340.
ă î î î î ă ț
ş î ă ăş ă ț ă î ă ă
ă î ă î ă ă țî î
ă î ă ş î ă ş ț î ă 341 î ă â ă
ş î î î ş ş â :
ă î ă
ş î ă
Un cîntec minunat, un cîntec divin... 342
ă ă î î ă ță î
Mîndrul pa ă ş ă
ă ă ş î ă 3'' 3
î ş ă î î ă î ăț î ş ă nenka radnenka 344 .
ă ă ă ă î ăț î ă ă î
î ă ş « ă ă ă ă
î ă „ ă ă ă î ă 34 Ş
î ă î ă
— ă î
î ă ş î î ă y,G
ă î ă ă ş î ă î ăț ă î ş ă ş î
ă ă
„ ăț ă ț '¦ v'~.
ă î ă ț ă ş ă ş ț
inct decît oriunde, anume în motivul enigmelor. î ă î î ş ş î î ț
î ă ț ă ț
— ş ă ă ă ă
- 53 -
— Ce înfl ş ă ă ă î ță
— ă ă ă ă 3'' 8
ş ă ă ş ț î ă ă î ş ş
ş ş ş ş î ț ă î
ă ă î ă ă ă 3 '' 9 ş î ă
ă 3)0 .
î ă ă ț ăț -
ă ă î ă ă ă î î ă
î ş ă î î ă ăț
î î ă ş ă ş ş ț
84
ş ț ă î î ş î ă
ă ş â ă ă
ț î ă ş
ă ă ă î î ş î ă ă ş
î ă ă ă ă ă î ă
î ă ă î ă
ă ş î ă ăț î
ăț ă ț ă î â ă ş î
ă ă î ş î ă î ă î
ț î î ş ă ş ă ț
â ş â
83

ă ş ă î î î î ă ă ț
ă 35' i . ă î ț ş
ş
352
ş ț î ă î ş î ăț ț
ț ş
ş ş
ă ț ş 3S3.
ț ă ş ă ă î ă ş
î ț î î ă ț î î ă
î ăş 354 îş ş ț
355
ş —
î ă î î ă „
„ ă ş „ ă
— î ă — ă ş
ă
ă ț
ş ş ă
86
ă ă î
— ă ă ă ...
î ă ş î ă î ă ş î ă ş î
— ă ț ă
ă
ă
ă „ ă î ț "
î ă
î ț „ ă
î ă
— ă 35°
ă ă ă
ă ă î
ț ăț
337
î ț î
ş î ă
ț ş ă
â ş ț ş ă ş ăş
ț ă ă
ă ă ă ă î ă
¦ i
ț ț î ă ă ț
ă ă ş ț ă î ş ş
ă ă ă î ă î ă
î ă ş ț
ş ț î ă
î ă
ă
ă ă
ă ş ă ş ă 3De
î ă ț ă î ă ş ă î ă ă î ă
— ă
ă ă ă
- 54 -
85

ă ş ț
Ş ț ş î
Ş ă ă ț ă ț
Ş ă ă ț ă 3j!)
î ă ş ț ț ț î î ăş
ă ă î ț
ă
î ț ş
ă ş
ş ă ă ț 3G0
î ă î ă ş ă
ă ă ş î ă ă 36i .
â ă ț ş ă ă ş
ț ă ş ş î ă
O cer din trei laturi De pe-un vad o cere...
De peste trei vaduri, ş ă
ă ă ă
Dar lui nu o da, Ş ă ă
ă î ş ă ă
ă ă Numai alergînd,
î ă ă ă ă ă î
ță Rochii sfîrtecînd... 362
ă ş ță
ă ă „ ă ă ă
...are ci prea multe, Ş ă 303 ,
î ă ă
Ş ş î ă ă î
Untul alegînd Oi multe mulgînd m .
î ş ş î ă 365
î ă î î ă ă ă
...Are vii prea multe, Vinul îş ă
Cîte frunze-n munte ă î 36°.
Ş ăş
ă î ă ă î
De pe-un vad o cere, î ă
ă ă
ă î ă ă ă
î ş î ă
Ş Cocia de aur... 307
ă
î ă ă î ă
Ş ş î ş
ă ă
ă ă Ca 1-o- ă ă ă
ț î ă
Hinteie chichind Un bît ferecat 368.
în tîrguri mari mergînd.
- 55 -
ț ş ă ş î ț ă ă
ş e î ă ă î î ț ă ă ț
î ă ă ț ț ă ş ş ş ăț
ş î ăț î ş
87

ă î ă ă ă î
â ş ă î ă
ă ă ț î î ă ş î ă ş ă
ță molodîi sujenki 369
î ă ş î ă ă
ă ş ță î ş
î ă î ă
ă ă ă 3/0 ;
ş î ş ță
î ă
ă ță ă •
ş ă î ă ă ş ă ă
î ă ță ă î ă ă ță
ă î ă ă ş ț ță ț ă
â ş ă ă ş
ă ț î ş
ă î ş ş ă î ă ă ă
ş ş ş â î ş î ă ş
ă ăț ă î
apoi sora :
iar fratele :
ş ă
ă ț
ă Ş i... ?~'-
ț ă ş ş î ă
ă ț ț îş ă ă î ş
— La o parte, boieri greci,
ă ă
ă ă
ă î î ă
ă
ă î ă
„ ă ă
„ ă ă ț
„ ă ă ă ă ă 3'3
- 56 -
ă ă ț
ă ă ă
— ă ă î
ă ă mi dea, ă ă
ă ă 17/'
î â ă ş ă
î ă ă ă ț ă î
î ă â î î ă ă ş
ă ț î ă ă ş ş
ă ț î â
ă ă î ş ş :
ş
Am podit podurile cu inele,
ă ă
î ă ă
î ă ă ă
89

90
377
Ş ă
ă
ă ă
I ă
î ă ț ă
Iar de va trece dragul meu pe cîmp,
î ă ă
ă ă î ă 375
- 57 -
ş ă ş î ă ă ă ă ă
â ă ş î ă ă ş
ş ă ă
î ă ş Ş
Sfî ă ă ă Ş 37°
ş ț ş î î ă î ă ă ț
â ă ş ă ă şî ă î
ă ț î ă ă
ş î î ă ă
ă î ş ă ă
ă ă ț ă ă î ă
ă ş
Ş î ă Cîte unu, cîte doi,
ă î ă ț
ă ă ț ț
ş ț Ş ă ă ă
ă ță ț ă ț
ă î ă ă ă ț
Ş î ă ț î ă
ă â ş „ ț ă ş £ ş
ş î a-ceste specii derivate din colinde ă ă sau ț ă ă
ă ă
î ăț
ă ş ță î ă ă ş ă ă î ă ă
ă ă ă ă ă ă î â
ş ț ă ă ş ă ă ş ă î
ş â î ăț sau ă ă ț sau chiar de ă ă
ş ă î ă ț ă ă
ă ă ă ă ş ă î ă ş
ş ă ă ț ă ă î î ăț
ş î „
#Un colind de î ăț ş â ă î ă î ț
ş ş î ăț ă ş
î ă ă ş ă î ă ă ş ă ă ă ş ă
ț
91

ş ş ț î
— ă ă î
ă ț ş ş ş
— ă ă ă Prin pometul raiului,
ă î ă
î ă ă ă :i78
1
ă ă ă î ă î ă ă
î ă ă Ca doi-trei
Flori de ă Trandafirei. S78
ț
ă ă ă
ță ş ă ă ă î ță
92
griji ă ă ț ă î ş
ț ț ă ă /
î î ăț ş î ş ş ş ț ț ş
ță ă
ş ț ț ş ț
î „ ă ț î ş â
ă ş
în î ş
ă ş
Ş ş
— Ferice-mi, ferice,
Ferice de mine
Ş ă ț
ă
Parte ce-am d-avut
î ă ă ă
î ă ă ă î ă ăş Ş î ă ă ă ă
ț ă ț
ş
ă î î ă ț ă î ă ă â
Sus, la vîrf de meri,
In dalbele flori...
ş ş î ş î ă
ş Ş ă ț ă ă
ă
Ş î ş ă ş
ş î ăş ă ă ă Ş î ă ă ă î
La brîu de argint ă ş
ă Paftale cu zale,
De cî ă ă ş 3
Paftale cu bolduri, . .y /
- 58 -
î ă ă î ăț ş î
î ă ă ț î ă ă ş ț ă ş
93

î ş î ş î ă ă ş ş
ă ț î î ş ş
î ă î ă ş î
ț ş ă î î ț ă î î ă
ş î î ă ț
î ăț
ă ă
Trecând acum la colindele ă ă ş î
î î ş ă ă î î ă ş
ă ă
ă ț î ă î î ă
ă î
ă ă ă ş ă î ă î
î de gospodar, î ă ş
ă ă ş ă ş î ă
ă
94
Hino tPj n rl ¦ iT-"i^M.va ă» Aîm9 ă ă ă ț ă ă
î ă ă ă ă ş ş
ă ă î î ț î ă î ş ț ț 3Sl î
ă î î ă ş î ă ş ă ț î ş
ă ă ă ă ă ă -
ă ă â ş î ă ş ă ă
ş ş î ă î ş î ă ă
î ă ă ă ş î ş ş î ă ț ă
ț î â î ş â î ă ă
ă ş ş ă î ă ă
ț
î ă ă ă ță b coroana pomilor
ță
ă ă ăț ş
Cu aripi de aur de gît se coprindeau...
î â î ă ş î ş ă ță ş ă ă î î ă ă
ă
. ă ă î ă ă
î ş ă î ă
î ă ă ă ă î
ă
ă ă î ă ă ă
î ă î ă ş ț î ă îş
ş ă ț î ă ă ț
ă
ă ş
ş ă
/ î ă ț ț ă
Cum a fost dragul meu, cu aripa de aur,
- 59 -
95

î ă ă
ț ă ş î 382
ț ş ă ț ş ă î Ş î î
ş 383
î ă î ş ă ă ş ă ă
ă ş ş ş î ş
ş î ă
ă î ă ă
ț
ț ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ă ț ' .
ă ă ă ş ț î î ă î ş Ş
î ă ă [m
96
- 60 -
ş ă ă ă ț ş ă ă
ă ă ă ş
ă ă ă ă ă î
ă
ş î ă
ă ă ț
ă ă ă î î
în plîns a izbucnit pentru gospodarul... 383
ă ă î î î ă ț ț î
î î ă
ş ă ă 386
Ljie
¦ â î ă î ță ş ă î
ă ă ț ă ă ț ă ă ț ş î î î
ă ă î î ă ă ă ț
...Tinerei voinici, ț ă
Pe cai povîrnici, ț
ț Luat de Dumnezeu ?
ă ă ă î ă ă ă ă î
ă î ă
ț ş ă ş
Spuma laptelui, Puiul leului,
ă Ş ț
Spicul griului, Falca zmeului,
ş ț
Peana corbului, Doi balaurei
ş Cu capul de zmei,
Mura cîmpului. ț
ă ă ă ş ț
ă î ț
De fulg de ninsoare... ă ă î .. 387
ă î ă ă î ă ă ş â ă î ă î ş
ă ă ă 'N sinul Domnului,
ă ță 'N poarta raiului,
ă ță î ă
Noi l-am cunoscut ă ş ă ă
Ş ă ă ă 383
â î ă ş ț ț ă ă

î ă ş ş ş ț ă ță ă
ă îş ă /ne-ar da oarecare ex-
97
î â î ş 389 ă î ă ă ă î
Isus. Dar asupra acestor motive vom reveni la alt capitol.
ă ă ă î î î ă
î ă î ă ț ă
ă ă ă ă ă ă ă ț ă î
ă â î î
ă î ă ț
ă ă ş ă î ț î î ă â
ă î ț ş ă ă ş ă ă
ş ş ă ă ş
ă ă î ă î î ă ă î ă ă î ă ă
ş î ă î ş
— î î ş ă î
î ă ă î ă ş ă ă î î ă î î ă ă
ă ş :m Acest colind, în culegerea lui G. Dern. Teodorescu, e dat drept colind ă ă
î ț ă ă ă ă sau de burlac. ş rigine poate fi ă ă î
î ă ă î ă î ă î
ă ă ş ă sînt atît de uzitate.
93
^——~———»-. ____________ «mJ*
ă olinde sî ă î î ş â î
„ ş î ț î î ă
ş ă ş î î î î „
391 ă î ş ş î
ță ş ş î ş ă ş î ă ă ț
ț ş î ă î ă ş
ă ă î ă ş î ă î ş
ă ț ă ă î Ş
ă ă î ă ț ă î
î ț ă î ă î ş ă î î î î ă î ă
î ă ş ă ş î ț
ă ă î ş â ş î ă ş î ă le religioase, avem colinde ă î
cu motive profane.
De exemplu, [lajo

ț î ă
ă ă ă
ă ă ă Ala-i v ă ă ă ă ă
ă ă î ț ş ț Tu cu doamna ta. Ş ă ț ş
ă
„ ă î ă
Ş te ce le-ai dat. î ş ă ă ă ă
ă ă î î ă ă î ă ă ă
ă 392
în alte variante, printre oas ț ă ş ş î
î ăț ş ă ă ț ă ț ă ă î ă î ț ş
ă ş ş ă î ş ț î ă ă ță ă
ă ă î ă ă ă î î î î î ă ş ă ăț
î ă ş ă ş ă ş î ă ă
ă î î î ț
ă ț ş î ă ş
100
ă î ț ş î ț ă
ă î î ş ă ă î î
ț î ă î â ă
ă ă ă î â ş î
vodicearca dedicat, de asemenea, „na star cioveak" :
Aici este un copac secular,
Un copac secular,
î ă
ă ă î î ă î
ă î
ă ă
ă î 1 ț 393
ă ş ş â î ă ă
Mai apro î ă â vodicearca î î î ă
ş ş ă ă î ă â ă î ă
ă ş
Draga Ianc ță
ă ă
ş ă ă ă
î î ț
ă ă
Ş
Cinci mere aurite...
ş ț ă ă ş ...Iancu ță ă
ş ă ş ş ş ş 394
ă î ă î ş ă
ă î ț î â ă î ş î î â
ă ă ş ă î ă vodicearca :
Ş ş ă î
în cerdacul cel înalt,
Pe divanul cel înalt,
î î ă
- 62 -
101

Pe patul de borangic,
ă
ă ț
Ş ă
ă ă î
î ă ă
ț ă ă
ă ă ă
ă ş ț
ț ă 393
ş ă î ț ă ş î ă
ă ț ă î ț
ş
- 63 -
ă î ă î ă ț ă î ă ă ş ță ş
de prunc î ă î ă î î i, de asemenea, foarte rar sînt specificate.
La români, de obicei colindele ă sînt colinde ă ă ț ă
ă ă î ă ă ă î î î ă ă ă
î î ă î ț ț ă care aiurea sînt cunoscute drept colinde ă ă
cum este, de exemplu, colindul cu motivul prinderea leului
102
ş ă ă ş ță ă ă î
î ş î ă ă ă ă â ş
ş ă ş „ ş ă 396 , ne spune Marinov.
â ş ă ă ş î ă -
ş ă î î ă ş „î ă î ş m ~ i . Mai departe
avem motivul relevat deja la colindele ă ă ş ă „ î ă î ă ş
ş î ă î ăț ă î ş ă
î ăț ă ă ă
ă ă ă î ă î ă 3 ".
â î ă î ă ă
ş î ă î ş ă î ă ă î î ă ş
î ă î ă ş ă ă ă ă ă ăț
ă
ă Ce-au umplut dealurile.
ş ş ă ă ş Du vacile la suhat
Ş ă ă Ş
ă ş ş ă ă
Ş te du cu oile ă
Pe toate vîlcelele, ă ț
Ş î Ş ş m
ă ă ă ă ă ş ț ă î â
î ă ț ă î ă ş ă ş î ă ă ă î ă î ă
î ă ş î ă
103
î ț ă ă î ă ă ş î ă
ă ț
ş „ ț ş ş ă
ț ş ş î ş ț

ă î î ț î ă î ă î -
ă ț ă ă ț ş ă ț î ă
ță î ă ă î ță î ă ş
ş ş ă î ăş ț ă
î î ă ț ă î ă ş ş ă
ă î ă ă î î ă ă ş ă î ă
î ă ă ță î
ț ş î ăț ş ă ă ş î î
ş ă î ă ş ş ă ă ă nu
sînt altceva decît colinde ă a-daptate.
104
ă ț ş î ă
Trecem acum la alt ciclu de colinde. Speciile de colinde c ă
ă ş î
î ă ş ă ă
î ț m .
Colinde pentru preot
Colindele de preot, ş „ ță
ă „ ă î ă î ă ă 48â
î î ță ş ă
î m , precum ş î ă ş
ă î ă î ş ă
ă ş ă ş î ț 405 .
î î ă ă î ă î ă ă ă
ț ă î ă ță 406 .
â î ță ă ş ş ă ă
ă ă Ş îț ş 407
ă ă
Sub un crac de tjparos, Cu mirosul pre frumos... 408
ț ț ş ă ş ă î ă 1 ț ş î
ş ă
ă ă ă
ş ă ă m ;
ă ă nchine
iar preotul nostru
- 64 -
ă ă ă ă
ş ă ă
Patrafir la gît punea, ă ă
ă ț ă ă
ă ț Din greseale a treia parte 110.
î ă ă î
105
ă ş ă ță ț ş ță
ş ț ă ş î ă
ă ă ă ț ş l,
ă â ă ț ț
!

ş
/l1 2 ' .
ă î ț ş î î ăță ă ț
ă î ă ş ă lf, â î ă ă ş ț î î ă ş ă î
Colinde pentru hagiu
ă ț ă -
ă ă î î ă
ă ț î ă î ă î ă ş
ă ăț ă ă 4i5
ăț ş ă
Dintre colindele c î ă ț î î î ă
ş Colindele î ă sînt, de fapt, colinde ă ă î ă
106
cerbului sau întrecerea d ş ş ş ă î ă ş
î ă î de cioban î ă ă ț ă
â ş
Colinde pentru cioban
î î ăț ş î î ă î ă ă
ş ț î ă ă ă ş ă
ă iiG . ț ț î
ă ă ă
Peste munte, peste vale ;
ă
ă ă
Ci era Noiko ciobanul,
ă .. '' n
ă ț ă î î
î ă
Ş î
Dar nu este nour negru,
ă
ă
Merge un mîndru tinerel...' 1'8,
ş ă ă
— ă ă ă ă — ă ă 4W
â ț
ş î ță
ş ță ă 42°
î ă ț
ă Cîte-s floricele
ă Atîtea-s miorele ;
ă îț î
- 65 -
107

ş ă îț 421
Cîte flori pe munte ;
ă î ciobanului
cu trei buciume. î
î ă
î ță
î ță ă
¦ • A treia trîm ță 422
ă ă ă ă 1
î ş î
...Of, cînd am suflat în cea din alun,
î ă ă
î î ă
î ă
Of, cînd am suflat în cea de aur,
î ă ă 423
î ă î ă î ă ă î ă ă
ş ț
— ş ş î ă
ş î ă ăț 424
î ă î ă î ă ş
...Maica Domnului a auzit glasul,
ş ă 423
î ă ă ş î ă ş ă î ă
o ă ă ş
108
ş ă ț
ă ă î ş uat,
î ş ş ş ă 426.
- 66 -
î ă
427
...L-a auzit Maica Domnului :
î ă ăț î
— ă ş ă ş ş
ă ş î ă ş
ă ş î ă
î ă ă
î ă î
î Ş î /l28
î î ş î ă ş ă î ă ă
ş ş î ă
Al cu î ă î ă
ş ă ă
ă ă ă
ă ă
Ş î ă î ță
î ță ş î ă ă ă 429
ă ă ț ş
î ă ă ş
î ț ă ş ş ă î î î
de cioban ucrainene 43 ° ă î ă ț ă ş ş
ă î â î ă ş ş
î trembita sau trymbita, ț î ă â
ă ş ă î î î ă ş ş

ivului celor trei buciume ă ă î ă ă î ă î ă ş
ă ş ă ă î ă î ş
ş ț î ă î
109
î ă î ă î î ă î
ă î î ț ş ă ş ă î ă
ă m . î ă ă
î ş ş ă ă
ă ş î ă î î ă î ț
â ă ş ă î ă ş ă
î ş ț
ă ă ş „ ț ă ă ă
î î ă î î ă ş î î î
î ă î ă ă î ş î ă :
— ă ă
Ale cui sînt ceste oi,
De zbierar-asia frumos,
ş
î ă î ă ş î ş ă î ş
...— D-ale tele, cu-ale mele, Eu Ie ț ş
ă ş ş
...La Sînzene Vn miel frumos,
ă La Ispas
La Sînjos ş
ă î ă î ă î î ă î
ăț ş î î î ă
ă ă ş ă î
110
ă î â ş ş „ ă
ă ă ț ă ă î
ă î ă ă 433
.
ş ț â ț ă î
ă ă
î ă ă împrejur de curte,
ăş ț ă Toamna le-aduna...
Vara le vara Jarna... le ierna
Pe vîrful de munte, ță
- 67 -
ț î îş ă ş ă ă ă î
ş ț ă î ş î ă ş ă ş ță
țî ă î ă ş ă î
ă Turm'oi apuca
Ş î Ş î
î ă î ă ă ă
ă î
ă î ă î Tu de vei bui,
ş ă î Tu vei uiui,
ă ăț Cîi ț
ş ş Te vor blehoti...
Ş î ă ț î î ş ă î ş ă ş ă î ă î
î ă î ş îş ă ă ă ă

...Turma mi-a suit
Sus, pe munte, sus,
Ş 4M
î ă ă
î ă ă ț ă î î ț ă ş î
î î ă î ă ăş ă ă ş î ț
ă ă Pe la fete mari,
Prin satele dese, Cu cincizeci de cîini,
Pe la jupînese, î ăț
Prin satele rari, De un an mai mici... fâ5
Alt motiv de colind de cioban, la români, este ă ță ă ă ă
ă 436
î ă î î S37
î ță ă î ă î ş î
ă
Ş ă ă
ă î ă ă 438.
ă ă
Ş î ă ă ă ă ş ă î ț î ă ă ă
î ă ă î ă ă ş
La Sîngeorz un miel fru î ă
ş ă ° 9
Foarte adesea colindul acesta ă
Dumnezeu sau, adesea, un sfînt
este cioban la oile gazdei :
— ț ş Cînd cu fluierul zice,
— Ş ă î
ț Cînd cu fluierul tace,
ă ă
440
sau
112
- 68 -
— ă ă
— ă l... H1
î ă
Pe poiana cu flori dalbe — Ş ă ş ă
ă Cu fluierul pe tureac
— ş Ş î M2
Iar aiurea, cioban este sfîntul Ion :
— ş C î ț
— Tot Ion, Sîntionu, îş
î ş ț ț Turma i se strînge... ''' 3
Cu fluieru-nferecat,
lll

î ă ț ă ă ş ş
ă î ă ă ă ă țî ă î ț
ş ă î ă ă î
Trei cîrduri, la trei tîrguri : ş
ț ă ş domnilor... VA
î ăț î ț
ă î î î ş â ş
ş ş ț î
de gospodar, ă de plugar: ş ț ă
ț ț ă
ş ț ă ş î ş ş
ă ş î ă î ă ş
î ă î ş ă ă ă î ă î î ă ă
î ț î î ă
— Doamne milostiv,
î ş
Ce rost ai avut ?...
ă ă
— ă Sus la Rusalim... ' /l5
î â î ă î ă î
î ş î î „ ă ă
ț ă ă ă etc. devin adesea, colinde de
cioban. De exemplu, motivul se ş ă ă î ăş ă
ă ă ş ă ă î ă ă
— Mulge, frate, cît mai tare,
ă ă ă
ă
!M
î ă ş ş î ă î ț ă ş ă ş
Multe sute î ț
Oi cornute, Cere zeciuri
î ă De berbeciuri... k ' a
ă ş î ş ă
ă ă î î ş ă ă î î
ț î ț ă ă ă ş î ă -
ț ă ă ă î ă ă
ț ă ă î
ă ş ş ă î î ă ş
ă ă ă
44K ,
114
Colinde pentru pescar
- 69 -
113

„
- 70 -
ă â ş ă ă
de pescar. Cu deosebire sînt ele cultivate în r
ț ă
ă ş ă ă ț ş
î ț ş ă î de pescar sau
ă ă
ă ş ă ă ă ă î î ă
ş ă ă ă ă î ă ă
ă ş ț ț /l49 î ă ă ş ă
ț ă ş ă ă ă ă
ă ă ş ă ş ş
La potmolul ş
Cu somnul, ş
ş ă ş Ii5°
Atunci, eroul î î ă î ş ă î î
ă î ă ă ă ş ă
î ş ş ă ş ş ă ă î ş ş
ş ş ă ă 451 î ă î ă —
—
ă î î ş ă ă î ş î î ă
ă î ăț ş
Colinde pentru negustor
Colindele de negustor, în special de cîrciumar, ț ă ş ă
ă ă î ă ă
ă î ț â ş î ş
ț i motive ca î ă ă ă
4r,2
5
ț î î î
î î ş ă ă
453 sau „zydowi karczmarzowi" 454 î ă ă ță ă ă
de negustor î ş â ş i.
ă ă î ş ț
ă ă ț ă ă ă ă î
Oi lelum, lelum !... Nevestei, un diamant,
î ț ă Fiicei sale, un inel de aur,
î ă ă ă
ă ă Oi lelum, lelum !... 455
— î ț
ț ă ă ț î î î î colind de
cîrciumar. în el avem un element foarte cunoscut colindelor ucrainene, ă sau ă
î ț ă ă
â î ă î ă ț ț
ă î ş ă „ ş ă ă î
ă ț
ă ț ț ț
Ş ă ț 450
116
î â ă ț î ă ă ă î ş î ț
ă ă ă
ă ț de negustor.
115

ş î
Ş î
ă
ă ş
De acel pan care-i mai omenos...'""'
â ă ț „ de negustor
ş î ă ă â
ş
458
ță ă ț
ă î ăț ț
ă ț ă „ ță
ă ă
459
ş ş ă
ă ş î
ş ă â ță ă ț ş
ă ă ş ă ă ă
ă î î î „
ş de negustor, î ş ş î ă
ț ț ț î ă ăț î ă ă
î ă î î
Colinde pentru soldat
ă ea a colindelor ă ă î ă
î ă ş ş ş î ț ț de soldat.
ă â ş ă olinde ş m() , î
î î ă ț î î ă 461 sau de ă ă 462 .
ă ă ă jovnirska 463 sau cu alt
termen, mai vechi, ț
464
î ă
â î ă ă ş î
î ş î ş ț ă ş
46a
î ă ă î ă ă ă ă
î ă ă ț ă ş î î ş ă
ă î î ă ă ş ş
ț î ă î ț
ț ț î ş ă ş
â ă ş ă î ă î
...— Dane, Bane Boliarine ! ă
ă ă ț ă
Un fecior drag c-ai avea, ă ă
ă ț Dane Bane !...
î ă ă
118
ă ă î ă î ă ş î ă ă
î ş
— Am, ii am, Domnul sa-1 apere,
î î ă
ş ă ă
ş ă ă
ş
Ş ă se Iovi...
î ă ă î ă ă î î ăț
— Acolo trei regi vor fi;
- 71 -
117

Unu pe cai î-o sui,
Altu trupa o instrui,
ş
Iar voievozii pe cîmp s-or lovi... iC£
â ă ă î î ş
ă ă ă
ş ş Ş ş ş
467
ă ă ț î ş î ă ă —
Ş ş ă ăț 4C8
cînd
„mari
sau :
ă ă ă ă î ă
ă Ş Ş ş ă ă ț ă
C ă ă
Cal d-a-nching-a strmge,
ă
ş î
î ă ă î ă ş
— ă ă ă ă ş ă
ă ă ă ă ă ş ă ¦
ă sne-a domni ă ă ă î
Ş ă ăț ă ă
ă î Lefi la lefegii,
ă Spade la spahii,
ş ă ş ă ş
ă ă ă Cai la că ă ş 47°
Ş ă î ă ț ă
Aici se oglindeş ă î î
ă ă ş ă ş
ş ă ț ş ă ă
î î ă ă ț ă • ă
ă ă ă ă ă î î ăț
— ă ă ă ă
ă ă ă ă ț
ă î ă Să
î ş ă î Calu în Mu d-a strînge,
ă ş î 471
ă ă â î î ăț ş ă î ri trei (regi. Desigur, la
origine, colindul acesta a fost colind ş ş ă î ț ă
ă î î ş â ş î ă ț
ă î
„ ă
Ş
sau, la bulgari :
- 72 -
ă î î ă ş ă ă 472
Î19
«69

î
î ă ş ă ş
î ț luarea lui la oaste. ş î ț
ă î î „
ş ă ț ş ă î ă ț
.120
î ă î î ă î ă ă ț ş
ă ă î ă ă î ă ş ă ă ț î
î ş î î ş î î ş â ş
ă î î ăț ş î ş ă ş î ă ă ă ă
ă â î î ş ă ă ă ă ț î î ă î
ş
ă
m
ş î î ă ă î î î
ş
ş â ş î î
Ş
î ă ş î î
ş ş î
ş ă ă ş ă
ş ă ş ț ş ă î ă
î ă ş
Croitor croitu-1-a, î ă ă ț
ă Scris cîmpul cu florile.
Scris mi-e-n spate, Iar în cei doi umerei
Scris mi-e-n piept, Scrisi cei doi luceferei,
ş Jur prejurul poalelor
Scris e-n poale, ă
î ă ă ş ă î ş ă
- 73 -
ă ă ă ş ă
ă ță ă ă ş ş ă ş 4 ' 3
121
Astfel, în final, colindul acesta revine la motivul din colindul anterior, unde ostile aleg domn pe erou.
î ă ă ş -
î ă î ă î ă ş î ş
î î ă î ă â î ț î ț
ş ş î ă î î
ş î ă ş î ă ă ş î î
î ă ă ță ă ş
ă î ț ță ă ş î ț î ş î
î ş
ă
î ă ă ş ă î ş ă ă î î î î ă
ş ă ş ă ă ă ă î ă ş
ş ş ț î î
470
ş ț ă ş ă ă ț ă î â ş
â î ă ă 4 ' 7 î ă ă ă petrecerii
la oaste ă ă
ă ş
Cînd luna împlinia,
Armele-ncingea...

122
Ş î ă ț ş î ă î î
î ă ț ş î ă ş ş î ă î ă
ă ă
Cînd taica îl da, Taica nu mi-1 da.
Maica nu mi-1 da ; La vremea de-apoi
Cînd maica mi-1 da, Da-l-or amîndoi...
îş ă ă ă
ă ț ş ă î ă
...—Fiule... ficiorii maicii, Cele doamne mari
ă Prinde-le mumîni,
î ță ă Cei ficiori de domn
î ă î ăț
Ceia domni mai mari Cele fete de domn
ă î Prinde-le surori !...
ă ă î ă ă ş
ă ă ă
ş ă ă î
...în lunca Oltului, In vatra Motrului...,
cînd
...în lunca Jiului, în vadul Diului... 478,
î ă ş ă ăş î ă ă ş ă / ' 79 ş
î ă
...Ea de jelea lui ă ă
Ş ă La domni in ă /so
ă ă
ă ă ă ş ş ă ş ă ş ă ş ă ă
î ă î ă
Ş ă Cu craiu petrecînd,
Dr ț Paharul umplea,
ă ş î La craiu-nchina... m ;
î ă ă î
- 74 -
ă ş î ă ț î țî 482
î ă ă ă ş ă ț
ă ț ț î ş ş ă
ş ş ț ă î ă ă î ă
Motivul petrecerii fiu ă ă ă
483 ¦—
î ă î ş ă ş ă ț ¦— î ă î ă ă
ş ă ț î ă
î ş ă ş â
ş ă ț ş ă ş î ă :
...Iar respectuosul pan, î ă
Scrise o scrisoare mamei sale :
— ț ă
Aici o duc bine,
ă ă 484
ă jovnirska koleadka ă î
ş ă ş ă ş ă ă ă
123

124
î ă ş
ă
Ş î î ă ă ț
D e ă
—
ă
î ş ş ă
- 75 -
î ă ț
î ă ț ă ă î ă
485.
Ş ă ă ă ă
ă ț Ş ă 4*
î ş ş î ă ş î ă
ă
Ş ă ă 487.
Avem dar, în ă ă ță ă ş î
î î ă
ă ăț ş ă î ă î î ț
ă î ă ț
— î ă î ă ț
ă 488
î î î ş î â î î
î ț
— ă ă ă — ă ă ă
— ă ă ă — ă ă ă /18i, I
ă î ă ă ă ț ț
ă î ă
Ş ă ă î m].
ă î î î
î ț ă
125
ş î î ă ă ă ț ț ă î
ă ş ă ă ă î ă
ț ă î ă ț
î ş ț
Colinde ă
î ă ț ă â î -
ă ă ă ă ş ă -
ş ş ă ş î
ş ț î î ş î ă ă ă
ă ş ş ă î ă ă ț «ş ă
î ă ă ț ț ă
— Tinere Iva ț ă ț ă
ț ă ă
ă ț ă ț ăş î ă ă î ş ş
ă ş î ă

126
- 76 -
— ă ă
Al meu frate-i arcu-ntins, ă /,9L
ă scopul colîn-
ş î ț ț ăş ă ă ă î ă î
ş ț î ă
î ş î ă ț ă ă ă
ă î î î ă ț î ă ă ă ț ț ă
ă ă, ă
ă ă ăț ş /,n
ş î ă ț ă ă î ă î î
ş ț ă ş î ă ă ț ă ă
ş î
î ă ă ă ă â ş î î î ş
ă î ă
ă î ă î ă ț ă
— ă î ş
ă ț î ă
Draga mea e-n inima mea../'" 3
î ă î ă î ă ă ă ț ț ş î ț
ă î
ă ăț ş ț
ă ț ă î ă
ă
ă ă ă î
î ă î ă ă ă ş
ş ă ş — î ş ş — ş î ță
127
î î ă ş ă î ă ț î
ă î î
ş ă î ş ță ă
ă â ş ă ş ță
ă î ă â ă ă
ă ă
ă
ă î î ă 493.
Tot la specia ac ă ă ă ă î ț ă
ă ă î ț ă ă ă ă ă Luna nu ă ş ă ă
ş î ă ,

128
La domn Constandin ; Cu paharu-n dreapta.
ă î ă ă ă î î î ă ă ă ț ă
De greu ce-mi ofta, ț
ă ă ă ş
ă î ă ă ş ă î î ă ş îş î ă î
ă ă î ă
î ă
— ă Ş
ă ş ț ă ă
î ă ş
ă ă ț
î ă ă ă ă î ă ță î ă ş ş ă
ă ț ş ț î
— Doamne Constantine... ăț
ț î ă ă
ă ă în grajd se spetesc,
Ci eu m-am gîndit ă î
ț Tot ele mila mea ş
ă ț Ş î
ă Peste lunci cu flori,
Prînzul ce-1 prînzesc, La drage surori ;
Nu mi-1 pot prînzi Surorile mele
Tot de mila mea Cununi ce-mpletesc,
Ş î ş
Ş gîndit, Nu le pot purta,
ş Tot de mila mea,
ț Ş
ş ă ă ă ă ă
î ă ă ă î ă ă ă ă
ă î ă ă ă ă î ă ă
ă ă ă â î ă î ă
ă î î ă ş ț ş ă ă ş ă ț
ă î ă ă ş î ă
plecare de la dînsul :
— ă mn, ă
ă ş ț ă Cu doisprece cai,
ă ş ş
ă ş ț ă ş
î î ă Negri-mi sînt ca corbul,
Cînd se-mpart domnii, ț î î
ş Ş
Ş ă ț
C-un cal, c-un cioltar. ă ț
î
ă ț ț
- 77 -
ă ă ț ăț î
Prînzul ce-1 prînzese ț ă
ț ăț Ş ă
ț î ă Surorile tale.
Ş ă Cununi ce-mpletese
ăț ă ț ț ,98
ş ă
129

- 78 -
ă î ş î ă î ă ş î ă î ă
ț î -
ă ş î î ă î â ă ş
î ş ş î
ă ş ă î ă î
î ă ă ă î î ş ă ă î ă
â ă ş
ă ş î ă
î ă î ă ță
130
ă 4 ă ş ă ă ă ă ă î ă
î ă î ă ş î ă ş î ş î ş
ă î î ă ă ă î ă ă ă ă ă ş
ă ş ă ă îş î
ş î ă ş ă â î
ş ş î î ă ă î î ă ş î ă ț ş -
î ă î
ă ă ş â ț
ă ă ț
î ă ş ş î
ă 50 °, este colind de mort. ă î ă î î ă
î ă ă ă î ă î ă ă
ă ş ă î ş î ă ț
î ă ă ş ă ă î
ă ă ă ț ă î ă ă ă ț ț
ş î ă â ț ă ț î ț ş î ă
ă
Ş
601
Lol.
Aceste împr ă î ă ş ş ă î î ă ă
ă ă ă ț
î ț ă ă ă î ş
ț ț ă ț M2 ,
ă ă ț î ă ă
î ş ş ă ş
î ă ă ă ă ț ă î
ă „ ț ă ț
Totuş ț
ă ă ț î ă ş
ă ă î ă î ț de mort ş î
ă â ă î ă ş
ă ă ț î î
ă ă ş ă ă ț Ş î ă —
; — î ş ş î ă ă ş
ă ş ă ş ă ă ă ş ă ş ş ă
î ş ț ş î ă î ş ă î ă
ă ț î ă ț ă ă ă î
ă ă ş î ş ț î ă ă
ț

ş î ă â ş ş ş ă î
ă î î ă ş
132
î ă î î ş 503
Colindul acesta de mort, de tipul ă î ş ş â ă
ț â „ ă
504
I î ă ă î ă î
ă ă ă ă ă ă î ă ş
ă î î ş î ț
î ă ş ă ă ă î î ț ă ă î
ă ă î î
505
.
ş â ă ă î ă
î ă ă ă î ă î ă
î ă ă ş ț ă Ş ş
08
î ş ă î ă î ă ă țî
ț ş ă ă î ă â
ă î ş ş î ă ț ş motiv trece drept
colind ă
ă ț î î ă ş ş
î ă â ă ă ă î ă
ă ă ă ă ă ă ş ă â
ă ă ş ță ă ă ă ă
ş olind ?
ă ă
133
î ț ă -
ă ț ă ş ă ş
ş ă î î ş ă
ă ă ă ş ă î ă
î ă ă
ă Ş
ă î ă ă
Dar pe mare ce-mi aduce ? ă ă ă 10',
ş ă
î ă
Lat, mai iat mare-a venit, Printre brazi, printre molifte,
ă ă ă ă ă
P ă ă ă ă ă ş ă f>i,s.
ț ă ț
ă î ş ță ă â î ă ă
î ă î ă ş ă ă ă ă
ă ă ă ă ă ş î ă ă ş î ă ă î
î ă ă ă î ă î
ă ă ț ă ă ă
ă ă ş ă
ă — ă ă ă ă
ă ă Ş ă ă ş ă ă î î
ă î î ță ț î
î î ă ă ş ş î î ă ă ă
134
- 79 -
ă ă î ă ăț ț î ş ă

î ă ine.
ă î ă ş î î â ş
î — î ş ă ă
ă î ş ă î î ş ă
ă ă î ă
â ă ş ă nu cunosc altele indicate precis a fi de mort; ş
ă î ț ş î
ăş ş î ă ă â ă î î
î ş î ă ț ş ț î ă ă î ă ă
ă ț ş ă ă ă
î ă ş ă ă ț ț ă
ă ş ş ă ă î ă
ă ă î î ă î ş ş ă
î î ț ț ă ă ț î î ă
î î de mort î ț
ş ş î ă ă ă î ă ă
310 î ț î ă ă ş î ă î ă
ă ş ă ț ş ț ț î ă î ş
„ ă î ă ă ț ț ă î ă „ ă ă 5il î
ă
136
î ăț ş ă ă ş : î
ă ş ş ă ț
Ş ş sa ă
ă ă ă ă î ă ă țirea asia
ş ă şă ă ă ț ă ț '4
î î ț îş ă ț ş ş ă ă
ță
ț
ă ă ă ă ă
ț
î ă ă ş ă 513
ş
ă ă ă ț ț ă ă ş ă ă
ă .-.Acela îi cere Domnului anul 5W.
ş ț ă ă ă
ă 515
— ț ț ă
ă ă ş ț ş
— ş ă ă '¦ ¦
ă 5171 •
- 80 -
ă ş ş ă
î ă
ă ă ora le împarte haine : . ' ¦ :,
Ş ă ă
ă ă ¦
ă ă î 5j-8
î ş Ş ă ă ă ă ă î ă
•
135

î ă t 3
î ă ă ă ş ă î ă ăş ă
ă
— ă ă ă ă
ă ă ă ă 52°
ă îş ă ş î ă
aprinse :
La prima luminare trupul a murit,
ă ă
î ă 521.
î â î ă ț
Oi ş ă ț î
ț î
î ă „
ț ț
î î ă ă
î ă ț
în al cincilea car înger ț 52a,
î ă ă î
In al cincilea car trupul celui luat 523.
ă ă ă ă î
î ă ş î î ă ă
î ă
Bisericile singure s-au deschis,
ă
ă ț 4.
ă î ă î î
ă ş î ă ă ş î î
137
ă ş î ț ş ă
ă ă î ş î î î ă
ț î ă ă ă ț
î î ă 525.
. .Te vei odihni aici,
î î îți vor cînta 526.
- 81 -
î ş ă ş ă ă î ț
î ş ă
— ş
ş ț
ş ă î
Ş î udecata de apoi, îl petrecu spre raiul luminos :
— ş
ă
ş î 527
î î ă ă î ă ş ă ă
î ă ă ă
î ț
Ş î î ț ț
Ş ă ă

Pentru gazda aceasta, pentru cop ş
ă ă
ş 528
î ă î ă î ă ț î â î ă ş
ță ş î ă ă ă ă î ă nu-1 uite :
î ț ț ş 529
138
sau aiurea :
mortului :
Ş î ă ă ă — ă ă ă ț î
î ă ă ă ț î î ă ă ş colaci, cu acatiste, Iar ă
ă î ă ă ă ț ț " i0
î ş ş î ă be-rezei de a se ruga lui Dumnezeu pentru odihna
¦— ă ă ț ă
ă ă î ă ță î
ă î ă ță î ă ă
ş
ă ă ă ă
ă
Ş î ă ăț ă ă ă 531.
î ă ă ş ă ş î ă ă
„ ş 532
ă ă
Uneori colindul de mort î ş ş ş o parte este a ă
— ă ă
ă ă ă
ă ă ț
ț î ă 5:i3
Colindele ă ă în genere, sînt de ac ş ş de gospodar. ă
ț ş ă ş ş ă î ă ă
î
îț ț
ț î ă ăț ~' x'.
în cu ş ă ş ă ă ş
ă ă
138
ş ă In cel ă ă ş ă î ă ş ă î ț
î ă ş
ț
ş ş 5''°.
î ă ş ă ă î î ă ş ş ş ă
ț î ă
- 82 -
î ă ş K7
Iar în cel d ă ă ț ă ş ă ă î î ă
î ă ă ă î ă ş ă 538 . Ambele sînt cunoscute motive de colinde
ă ă ş ă adaptate ț ă ş
î ă ş ț ă î ş î
ț ă ă ț
ă Sjyîi duchoilni ş î ă ăş ț ă ț
ț ă
ț ă ă

sau,
ă ț ş 5-9,
ț 51°.
ă î ț ă ş î ă ăş ă ş
ă ă î ă î â ă ş ă
ă î ş
î ă î ă ă ă î ă ăş ă
ț ă ă î
140
ă
ă de mort, î ş â
54î ț î ş
î ă ş î de mort, î
ş î î ă. Motivul e zidirea bisericii minunate
î ş ş î î ă ț
ă ă 3'> 2
î ă î ş ş ă de mort; ă ş ă ă ă ă ş î
î ă î ă î ă ă ă
ț ş î ă ş ă
543
î ț ă ț ş ş î -
ț î ă ă „Ş ă
ță . î ă ă ş î
ț î ş ă ş î ă ăş ă
ş ă â ş î îş ă ş î î
î î ă ă ă â ă î î î ş ț
î î î ț ă
ă î î ă î ş ă
ă â ă ă î ă ă ă
ă ă ş î ă î â î
ş
141
î
ă ă î î ă
î î î î â ă ş ă ă
ş î ț î î ă ă moarte etc.
î ă de mort, ă î ş ță ş
î ă ă ă de gospodar mort, de
ă ă ă ă ă Ş ț ă
ă ă ț ă î ă ț ş ă
â ă î ă
cioban mort, ă î îş î ă â ă
— ă ă ă
Ne-a d ă Ş ă
Ş ă ă La izvor curat r,/'3
ă ă
- 83 -
ă ă ş ț ş ț
ă ă ş
ă î ă ă
ă ş ț ă ş -
ă ş ă ă -
ț î ă ă ț u totul deosebit, din pricina scopului care e deosebit de al
celorlalte, am socotit mai nimerit a le trata aparte.
î ă ț î ă

142
1) Colinde pentru vii.
2) ț
î şă ă î î ă ă î
ş î ă ş
ț ă î
ş ă ă ş ț î ş ă ş î ț
ț ă ş ă î
— ă — î ă ț ă î î ă
î î
1) ț î ş ă î ş
2) Inv î ț ş
ă ță ț ă î
ț uniformizare.
Aceste cauze e ă î ă ş ă ă ş î
ț ş ă î ț ță ă
î î ş ş ț î ț î
ă ț î ț ă î ă î ş ş ă ş -
ț ă î î ț î ăț datinei.
î ă exclusiv pe7itru vii, î ă ă ş î
î ță ş ă ă ă ş ț
ț ț î ță ță
ă î î ț î ță
ş ț î ăş ş î ă î î ă ă ă ş
ă ş ă ş ă î
î ă î ă ță ă
143
conce ț ă ă ț ă ş ş ă ță
ş î î ă ă ă î î ă
ă ă ț ă ț ă ț ă ş
ț ş î
/Baza pentru aceste colinde a eon'stituit-o ă ă ă ț ț
ă ă ă î ş ş î
î ş î ă ț ă ş î ț
ş î ă ă î î ț
î ț î ş ă î ț
ş
URÂRI A. Finaluri de colind
- 84 -
î î ă î ă ă î
ă ş ş î î ş ş î ă ț ş
ă ă
ă ş î ş
ş î ț î
î ă ş ță î ş
ş ț î ş î
ă î ă ț ă ă î ă ş ț de
gospodar, de ă ă ă ă ț î ă

ă ş î ă ă ş
ş î ă ă ş î
â ş î î î ă
ş ă î pokoleade, ă î ă ă
ă î ă ă ş
145
ă î ş â ş ă
ă î ş ă î ă ă
î ă ş ă î ă î î in
ab-stracto ceea ce colindul ne-a prezentat in concreto. î î ă ă
ă ş î ă î î ă ş
Ş ă î ă ă ă
ă ă ă podare,
ă
ă ț
Ş
Ş
ş
ă î ă
î ă
In hambar grîne, în obor vite,
î ă va... 0
146
ş mobile : — ă î ă ă ă î ă ă ă ț
Ş ş î ă î î M7.
î ă îş î ă ă ă ş î ă -
ş ă î ş ă î ă î ă ă ă ş ă ă
î ă ă î ă î ă
î ă ă ă ă ş
î î ă
Ț ă ă
Pe ă ț îț ă
ă ă
sau aiurea :
Ş ş ş ț ă
Ş
ş ță î
- 85 -
ş ță î M8
ă ă ă ă ă ă ă
ş ă ă M9
Perfect paralele cu cele din colindele ă ă vor fi fi-nalurile colindelor ă ț
ă ă ş
ă ă ă ă ă
ă
ț
— ă î ş ță
î ş ță î ă
î ş ă ă
ă ă ă
î ş
î ă ă r,5°
ț colindelor ă ă ă ț
ş pokoleade-le ă ă ă ă î ş î ş
ă ă ă ă ă ță

ă ță ,
ă ş ț î ă
ă ț ă
î î ț ă
ă ă B51
Finalurile colindelor ă î î ş ă î ş î ş
ă î ă ă ş î ă ă ă ă
î
î ă î ă ă ş ă
daria, ea primi ă î ş ş î ă
— Ş ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
î ă î ă ş ş ş
— ă î ă ă ă
î ă ă ă ț
î î ă î
î 552.
Foarte reduse sînt finalurile în colindele de copil mic, ă ă ă ş ş
ă ă î ş
ă ă ă ă
Nu singur, ci cu tata, cu mama,
Cu slugile, cu cei ai casei,
ă ş ă ț 553.
148
sau
Dintre pokoleadele ț ă ă
de preot; ă ş î ă î ş
— ă ă e aur,
Cruci de aur, cheile cerului,
Cheile cerului de la Domnul Hristos,
Ş ş ă ă
ş ță ă
Ş î ă ş î ă
ă î ț
Ş
î ă ş 5y*.
La români, aceste finaluri la colindele de preot ț ă
î ş ă
exemplu :
- 86 -
Cuvios preot (...) ă
ă ă ă Ş ț ă 555,
ă ă
ă Cu-a lui fete preotese,
ă ă ă ă ă
ă ă Ş î ş a lui Hristos,
ț ț ş ț r>56
î ă î pokoleadul colindului de preot, acesta este tratat ca simplu gospodar, de
— Nu ne goni, pane gospodare,, • ¦ • ¦
ă indat,
147

ş ă ă 357,
în colindele ă ş ş ă ă
ă î
558
sau, apoi, ă ă
ț ş ă ş ă ă ăț ş î
ă ă
— ț î ă ş ț ț
ă -am colindat aici,
ă î
î ă
î ş
î î ă 559
ă 56°,
Ca gusla de aur, ca strunele de-argint... !
sau :
— Gospodare, gospodare,
ă ț ă
ă î
Ş ț ş ă
ă
ț î 562.
sau la bulgari :
149
â ş ă nu-s deloc distinct
ă ț ă î â
— ă
ă 563,
ş ă ă 564.
561
ş â î î ş ş î ş
ă ş ț ş
ă ț ă ă ț ă ă î
ş î
în pokoleadele ă ă ță ă
î ă ş î â ş ă ț
î
î î î ă ă î ă sî5,
sau într-un colind ă
ă ă 366
sau într-un colind ă ă
ă ă ă ă ă 567.
La români :
sau :
150
sau :
- 87 -
ț ă ă ă ă î ses
ă ă ă ț ă ă ț ă ă ă ț Ş ț ă ț m
ă ă ă ă ă ă

- 88 -
Peste an mai veselos, ş ț
ă ş 57°
ş ă
ş
ş ț 571
ă î î ş î şi, mai ales, la români :
ă ă ă ă ă Rupe-un fir de busuioc,
ă ă ş ă ă
Cu-n colac de grîu curat, ă ță
î ț ă ță 572
ț ului.
î ă ă din Ardeal :
Ş ă ă ț
ă ă ş ă Ş îț ă ț 573.
ă ă î ş ă ş ă ă ă ț
î Ş ă ă ă ă ă ă 57".
ă 575.
î ă
De la noi de la vreo doi,
Noi silim de o zicem,
Vo ț ă ț
Mai vîrtos de la Hristos,
La bulgari :
ş ă ă Ț îț î ă ă
ă ă ş ă ş ă ş ă ă ț ă S76 ;
La fel la ucraineni : Iar ş ş
ş ă ă ş
151
î ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă
— ă ă ă ă ş i,
ă ă ă ş ă
ş
ă ş 577.
sau :
sau :
sau :
â î ă
Ş ă ă .
ă ț ț
Cu colaci de grîu curat, Plata colindatului... 578
â î î ş ă ă
ă ă
Trand ă ă î ă ă ă ă 579 ă ă 580 ;
ă ă ă î ă ă 581

ă î ă 583.
La ucraineni, de asemenea :
ă î ă ă ă î î î ă î 683
¦ '
sau aiurea :
Ş ă î ă ă 1
Tot la ucraineni, în unele colinde, la primirea darurilor, în ă î ă ț
152
— ă ă ă ț ț ă ă ț
ă ă 5S5.
î ş ă ță î ă fi cîntat
bine. Astfel în pokoleadul unui colind ă ă
ă ă ț î ăț ă
ă ş ă ă î ăț ă ş ă 586.
ă ă
sau în altul, de gospodar :
ă ş
ş ț
ț ț 5S"
â ş î
ă î l, schimbîndu-se numele. Astfel, la români,
într-un colind ă ă ă
Da N. cel frumos, ț ă ă
ă ă ă Ş ă ă 588
sau de copil mic :
ă ă ă 589 ;
iar în colind ă
ă ț ă ă
ă ă ă ă Ş ă 590
* Aici cu sensul de colac.
î ş
ă ă
ă ț ă ă
Iar drujina cea voio ă
ă ă î B91;
- 89 -
Ț îț î ă î ă
sau, ă sau, pentru gospodar: doma-kine mi , ş
— Ț îț î ă
Ț îț î ă î ă 593,
sau, pentru a o adapta l
domakinka sau stanenine sau malka moma.
ă î î ă sau
â ş ă
„ ş ț !" 594
â ş î
153

ț ă ă ş
Oi, gospodarule, oi, panul nostru,
Ş
Ş ş ş ț
ă ă ă
ş 595.
ț ă
La români e foarte frecvent acest element în final :
— ă î ă ă ă ă 59fi
Ca un trandafir frumos... — ă ă ă
ă î ă ă ă ă ş ă ş ă 597
sau, în colind ă ă ț
ă ş
ă ă ă ş 598
Ş ă
î â î ş ă
î ă ă ă î î î ¦—
ă ă ă ă ă î ă —
â
ț ă ă ă ă î 5"
154
Apoi, în rîndul al doilea, vin celelalte : fericire, veselie... etc, care de asemenea sîn î ț
ă î ă ş î ă ă
ă ă ă
î â ş ş ă ă ă ş ă
ă ş â ț î ă
ă ă ă ă ă î î ş ț ă
î ț î pokolead la colindul de gospodar :
sau, într-un colind ă ă
— ă ă ă
într-un colind ă
— ă ă ă
ă ă ă
Gospodarule, pe nume Ivan,
Dar nu singur, ă î
ă î ş ț
ş ş
Ş ț î 60°
Dar nu singur, cu tata, cu mama,
Cu tata, cu m ş
Ş ăț ş
ă ş 601.
— ă ă ă ă ă ță
ă
ț m
- 90 -
Iar la români, într-un colind de gospodar :
Domnul (cutare), ț ț
ă ă ă ş °° 3 ;
ă ă

într-unui ă ă
ă ă ă ă ă
Ş ă ț ş ă ă ț ă ț m,
sau, într-unui ă
ă ş
ă ă ă ă
ă ț ă ă ț 605;
sau, în culegerea G. Dem. Teodorescu, /finalul la colindul de
ă î ă ă ş
ş Ş ț ş
ă ă ă ă Ş ă m.
ă ă
La fel, în colindul de preot:
ă ă ă î ă ă ț ț
Cu-a lui fete, preotese,
ă ă ă
Ş î ş ml
î ă â ş î
î â
ă ş ş î ăț
î
Ş ă ă ă ă
s ă ă ă ş ț ă ă ă ă ă ț ă ă ț
ş ă î
ă î co8
Ş ă ă ț
ş
De cînd s-a urzit lumea m.
156
- 91 -
î ț î ăş î ă î
ă î
ş î ş ă ă
ă î î î ă ă ț î
î ă î ă ă ț î ş
î ă ă ş
ă ț ă ş ă ş î î ş
ă ă ş ă ş ță ¦—
î ă — î ş ş î ă
ț ă de încheiere. ă ă
ş ă ț ă „ ă î î ă
ă ă ă ă 61 °, ne spune Fedkowicz despre po ă î
ă î ț „ ă
ă ă ă ă ă î
Cu aste zise, din clo ț ă ț ă î ă î ă
ă 611.
135

â ş ş ă ă ş
ş ț ț ş
ă ă ă ă î
ş ş î ea, le putem considera ca
ingrediente incidentale în final, izvorîte din a-numite momente ale datinei, ingrediente care nu se împotrivesc
deloc caracterului de urare per ezcellentiam î ă ă î ă
ă î ă ă ă ă
î ă î î
ă ț
în continuare ă ş î ă ă ă ş â
ă la bulgari, blajanki, la ucraineni, ş î ă ă
î ş ț ă î ă î ă primirea
darurilor. ă ț â
ă ă ță ă ă podeaka. ă î
ş ă ă î ă ă ț ş
ț ă ă ț î ă
î ț
ă
- 92 -
Domnului Dumnezeu, gospodarilor,
Gospodarilor, gospodinelor
Ş ă ş ă ă
ş ă
î ă
Ş ă
ăț
Pent ă ă
ă ț ă
ă ă ăț
ă ă ț
Ş ă ă ț ş ş
Ş ț en
ă î ă podeaka sto-lovi, ă ț î î -
ă ă ş ă î ă ă î ş ă
î ță î ă ț î ă ş î î ă ă
ş koleadka stolovi, î ț ş î î ş ă
ă î ş
158
„ ă ă ă ț î ăş
ă ă ş ă ț ă î î î ş ş ă
ă
„ ă ă ț ş ă î ş ă
ă ț î ă ț
ă ă ă ă
î î î ă ț
ă ă ă î ş
Iar î ă ă ă î
î ă ă ş î ă
ă ş î ț
Ş î ă î 613.
ş â ş ş î ş î ă ă ă ş ă ş ă
ă ț ăț ă î ă ă
â ă î ă î
157

î ă ă î ă
ă î blajanki, slavi, hlagoslavii. La români, cu nume spe
ă urarea turtei sau colacului, urarea banilor, urarea brinzei, urarea rachiei etc.
î ă î ă ă ş ă ă
cetnik sau ş ia la bulgari, la ucraineni de bereza, iar la români de ă sau vornic, ă ş
ă ă ş vomicie, ş vornici, ă ă
î ă ă e urarea colacului, ş ă
ă ă î î ă ț ă ş ă „ î
î ş î cetnik ț î ă ă ş î ei/ '
ț î ă ă ş ă ă
ă î ş ă î ă ş ş ş
î „ î ă ş î î ş ă ă î ă ş
Ş ă Pe colac argint, aur,
Un dar bun, pîine de grîu, Argint, aur, cruce — ducat 613 .
Pîine de grîu, un colac,
î ă ă î ț ă î ă ă î ă î
î ă ă î î ă î ă ă î
ă î ă î ă
ă ă ă
— Ci Domnul s-ajute !
Aici cetnik ă ă orilor :
— „ ă ă ț ă într-un „ ă ă
î
ă
ă ă ț
ş ă
— ă
— î ă ă
— ă ş ă
— ă
ă
ț
Cu fiice cinstite... 6)6
î ă î ş î î ă î
ă ă
ț ă
ă î ă Tinerele fete aplecate,
160
ă ă î
— Sp
— Amin !
ă
ă
Cu doi cai, doi corbi,
ă
ă
ă î
Ş ă î î ş
—
— Amin !
ă
ă î Cetnik ă î î
Acel colac :
ă
ț
ă
- 93 -
159

ş
î î ă î
ă ă ă
ă ă ă
Alb, dalb,
î ă ă ş î ă ă
— ă
•— Amin !
ă ă ă î ş î
Acel colac,
ă ş
ă ă ă
Toate fetele cu plete de aur,
ț ț
— Spun
î, ă
ş ă ă ț ş î ă î î ă î
fc.pl
ă
Ş î î ă ă ă
î ă ă ş ț ă î ă ş ă ă ă î
î ă ț ş î î ț î î e,
ă î
ă ă
î ă ă î î
ă ă
— ă ° 17
- 94 -
La români, urarea colacului sau a turtei ă ş î
ă ă ă ă ş ă â ă
ş ă ă ă ă
ă ă î î ă î ă ş
î ă ş ă ă î ş
â ă ă î î î ăş ț
ă ă Vornicul: ...— ț ț ă ță
ă ă ş î ă
C-un colac de grîu curat
î ă ă ă
ă ă ă ț ă — ț 018
ă ă ş
Vornicul: — ț ț ş ț ă î ă
ş ă î î ă ş î î
ț ă ă ț î ă ă
ă ă Cl9
ț ă ş î ăț ş î
ă ă Urarea
162
colacului î ă urarea colacului în genere ă î ă
î ă ă ă ă ț ă î
ş ă î î î ă ă
ă ă ş î î ş ă ă
ă î ă ă ă
161

Vornicul: — ț ț ş ț ă ă ț î ă ță ță ă
î ş ă
ă
î î ț Boi boureni, în coarne cu inei, Perechea cu 500 de lei. Boii
dinainte cu coarne poleite, Boii dinapoi cu coarne de custoriu, Boii de la spate, cu coarne împreunate...
ă î î Ş ă î ş î ş
ă ă î ş Ş ă
î Ş î î ş î ă ă î
ă ş ă
Ş Pe cal a-n ă
ş ă
ă î ț î ă ă ă ş î ă
Ş
ț ş ț
ă
. ă Cu coamele-ntr-aurite,
ă ş ă ț
sau aiurea :
ă ă î ă ş ş ă
toarne-n saci ca ş omul :
Cu cozile felezuia, ' Cu urechile-n sac îl punea
ă î ă ă ş
De colb îl alegea,
î ă ă ă „ ă ş ş î ă î ă î ă î
ru :
ț ă Pogonicii-n bici pocnind,
î ă ă Puse coada pe spinare
ă î țî Ş ă
ă
ă ă ş ă ă ță ş ă ş ă ă î
î ă ă
Ş ă
ă
ă
sau aiurea :
164
ă ă î ă
C-un colac de grîu frumos,
Ca fata lui Hristos,
- 95 -
ă î
ă ă
ă
î ă ă ă î î
î ă ă ă ă ă ş ă
î ă î ă ă ă
ă î ă
ă î
ă 621.
G2 °
163

Ş î ă
â î ă ă ă î ăț ş ă ă î î ş ă î
î ş ă
ă î î ş Urarea
colacului â
î ş î ş
ş urarea colacului ă ş ă ă î
î Ş ț ş â ă ă
ă ă ă ă
„ ă ă î ă 622
ş ă ş ă ă ă „ ț ț ă ț
ă ă î
ă 623
ă î ț î ă ă î ş ş
î ă ă ă î podeaka stolovi. î ş
ă ş ă ă î ş î â ş ş
î ă ş ş ă bereza, primind ;
ă
ş ț ă ă ş î ă ă ț ă ă
Bereza : — ă î „ ă ă
ă — S-auzim !
B. — ț ă ă
C. — ş îş î ă
B. — ă ă
C. — ă ă ş ă ă ă ț
ă ă ş •
î ă î î î
ă î ă î
îț î î î ă
î ă
Ş ş ă ă
ş ț ț ă î ă ă î
î ă
îț ă ă ş 624
ă ă î î bereza, ă î
ă î ă ă â î ă „
Bereza — ă ă ă ă C. — ă B. — Ş î ă v C. — ă
B. — Ş ş î ă ă
C. — ă
B. — ă ş
C. — ă 625 ;
ş ş ă ă „î „î „î ă ş
î î ă ă ă
ă ț ț ț ş ț î î ț î ț ț 626
166
- 96 -
ş ă î ş ț î ă „
ă î ă ă â ă
ă î ă ț î
ă ă ă î ş ă î
ă î ț ă î î î î î
î ă ț ț ş
627
î ă ş ş ş
î
165

ă ă â ş ă î ă ă ş
ş ă
ă ş ț
Cîte boabe sînt în el,
ă ş ă ă
î ş ă î
ş ă
Atîta ă ă ş î ă ă 628
ă ă ă ă a colacului, ş â
urarea banilor, ş ț ă Cetnik „ ă î ă î ş
ă
Acest ducat :
ă ă — ă ă ©
ă — ă
ă — ă ă ş ă
ă ță
ă ă
î ă ă ă
ş ă ă ă
Ş ă ă
ă ş ă ă
ț
Asemeni florilor vara !
ş
Ş ă
— ă
— Amin !..." m
sau, aiurea :
ă ă î ă
Cîte stele sînt pe cer,
î ă ă î ă ă
167
ă ă î ă
ă î ş ş î ăț ş
ă ă
â ă ță sau urarea banilor, ă
ă ă ş ț ş ă î ă
ț ş î ă
ă
ă
Ş
C-un florint de argint
î ă ă
î ă ă
Cu tri asiprilisori
ş î ă
ă
ă ş ş
ă ă ă
ă ă ă ț ral
ş î ă
Ş 6H
ă î ă ş
Ş
- 97 -

168
ă ă
ă
Cu masa raiului,
ă î
î ă
De la noi binecuvîntat,
ă ț
ț — ț fi;!3
ă
ă ş ă ț
— ț ş ă ă ț
— ț c:!4
- 98 -
ă î ă ț î î ş
ă ă
„ ă ă ş ț rubiniu" 6:î3.
ş î ă ă
â ă î î ă ş
ă î î ş ă î
ş ş ă ă ț ş ă ş
î ă urarea colacului ş î ş ă urarea
colacului ş ă ă 636 . ă
ă independente, începînd cu urarea
colacului.
î ă â ş
ă ă î ş ă
î î ş ă ă ț
î ț ă î ş
loc de pokoleade, ă ă ă
î ş î ă ş ş
î ă ă î ă
ță de ş sau ş ă î
pokoleadele. ă ă ă
ă î ț ă ă ă
pokoleade.
â ş î ă î î ă ă
ă î ş ț
ă î ă ă â ă
ă urarea colacului, ă
ă elor
Conturarea tipurilor de colinde
ucrainene-bulgare-române
ă ă ă ş ă î ă
ă bulgar-român-ucrainean. ş
î ă ă ț î ă î ă
ă
169

- 99 -
î ă ş î ă ă ț ş ă ăț
ş î ă ț â ț î î ş ş ş î
î î ş î ş
ă î ă î ț î ă î ă
de gospodar, î ă ă
î ă î î ă ă ă ă ă ă
ă î î ş ă ă
î î ț
ă ă ă ț ăț
170
ă ă ță ă ă î ăț
ă î ă ț ş ă lind :
ă ş î ş ş ă ă ță ă ă ț ş
ş î î ă ă ă î ă ă
Gosp î î ă ă ă î
ă ă ț ț ş ț ă â ă ă
ă ă ț î ă ă ş î ă ă ă
ă ă î î ț ă î ă î ă
ă î ă ă ă ț ă ă ş
î î ă î ă ş ă î ă ăț ş
ț
ş î ă ş î î ş ă ț
ă ă ă î ă â î î ț ă ş î ă
î ăț ă î ă ş â î ț ş ț ț
ă î ă ă î ă ă î ş ă ă ță ț î ă ăş ş
ț ță ț î ă ă ş ă î
î ş î î ă î î ă ă
ă â ş ă î ş ă î ț şă
ş ă ă ş î ă ț î
ț ă î î ş
H
ş ş ă î ă î ă ă ş ă
ş ă ț î ă î ț
î î î ş î ş ş î ț ş î ăț ț
ț
î ă ă ş î ş ă
î ă î ş ş ş ă
oilor sale.
ş ă ă îş ş
î î î ăț ş
î ş ț ş î ă
ă ş î ă ş ț ş î î
î ă ş î î ă ă ă ă î ă â ă î ă ă
ă ş ă ă ş ă
ț î ă ş î ț ă î ț ă ă ş
ț î î ş î î ă ă î ă ş ă
ş a sufletului lor.
171

172
*
ş ă î î ă
î ă ț ş î ă î ş
î ă î ă î ță ă î ă
ă î î î ă î ş
ş î î ț ă ă ş
ă î ş ă ț ță î î ăş î
ş ă î ă ş î ț
,,
ş ă ş î ă ă
ş â ş î
î ş ă î ț ş
ț ț ş
î î ță î î ă î ă ă
I. ă î ă î â ă
ă ță ş â ş ă ş
â î ă î
II. ț ă ă î
î ş ă
ă î î ă î ă ş ş ă î
î ă ă î ă ță ş ş
ă ă ş î î î ț
î ă î ț ş î î
 ță ă ă per ex-cellentiam,
ă î ă ă ț ş ş
ț î ț ă î ă ă ă
î î ă ă î ş ş î
î â
ă
ț î ş ă
î ş î ă ş ă
ă ă ă î ț ş ş ă
ă ț ă
ă ş ă ă ă
ț ă ță ț ş ă ț î
ț ță ț ş î ş ş ț Ş ş ă
î ş ă î ă î ă ț î ş
î ă ă ă ş î ță
ă î ă î -
ă î î î
î chinat colindul :
Ț îț î ă
„ ă ă ă
ă î ş
- 100 -
ă ă î ă ță ă ea' 7.
ă ă î ş ş ă î ş ş î ț ă î ş
173

ş î ț ş î ă ş ş
ă ş ă î ş
ă ă ță ă ă î
ş ş ă
174
A. La poloni
Ş Ț
â ț î ă
ă î ță ş ț ş
ş î ă ă ț ț ă ă î ă
ş ă î ş ş ă
â î ă
ă ă ş ă ş î ț î
ă ş rialul pe care îl vom
ă î ă ă ă ă
ă ă ă ă ă
â ş
î ă ş î î
— ț —
ă ă â ă î ă ă
religioase (kantyczkowe) ş laice. ă ă î ă î ă
î î î ă î ă
ă ş
175
ş vom î ş ă ă
ă î î ă ă
ă ă ă ă ă ț ă ă 638
Ş ă î ț ț ă î î î ş î ț
î â ş ă ş ă ş î ă „ ă î ț
ț ş ă î ț ş ă ă
63
ă ş Michonosz : „îş worowego, î
ță ă î ă ş ă ă î ş
ă ă î ş ță
640
ă ă
î ă ş î î ă
ă byc za worowego 641 î
ş î ă ă
î ăț ă ă ă î ă ă î
ă „ î ş
î ăț ț ă ă î
2
ş â ş ă î ş ă îş
ă ă ă „ ă î ă
ş î ă î ț
643
ă ş ş â î
ş î ț ă ț ă ş î ă î î
î ăț ş î GVl . î ăț ă î ț ş
6
'
j5 Ş î î î î î ă ă î
î Ş î ă ț ț î ă î 6i6 7j
176
- 101 -
Colindele laice se îm ş ş â ă î ă î ă ş ț

î î ă ț î î ț î ă ț
ă ş ă ă ă ş de copii. „î î ă
ş 6i7 î î â ş ă î
î î î „ ă î î -
ş ă m . î ă
î ă î ş î
ainean-bulgar-român.
ă ăş ă ă î î
î ă ț ă ă ă ş ă
ă ă î ă „ ă î
ă ş ă
ă ă
Va fi bucuros sau nu,
De colindat tot l-om colinda e'* 9.
Sau :
ă ă Iar la vara care vine
ă ă ă ă 05°
sau în acest fel :
sau :
ă
î ş ă î ş
ă ă
— ț ț
ă 65'
— ă ă î
*®
— ş gospodare ? C53
ă G34
ț ă î
ă început, ă î î
ş ă î ă Zacynanie (începutul) precede aproape totd
î î î î î ă î ă ă î
ă ă ț ă î î ă
î ş î ă ă
î ă î î î ă
¦— Bun venit, Doamne Isuse,
ş ă
ş
- 102 -
î ă ă ş ă
î ă
—¦ ş ă
î ă ț ă ă 655,
ş â
ă ă ă
ă ă ă ăş ță î î ă
începutului, ă ă ă ş ă
â
începem în ordinea în care sînt cîntate, deci cu colindele de gospodar, ş ă
ă î ă
177

178
â ş ă ă ş ş
ă ă î î î ă î ăț ş ă
ş ț ă ă â ă î ă î
î ț â ş î ş ă ă
ă ş î î ş â ă î ă ț
ă „
ă ă ăş ş
î ş ş î î
ăş ş
ş ă î 657
Ambele ipostaze ale motivului sînt identice cu cele ucrainene. Motivul î ț ş
tivul cupei de aur. ă î î ă î â ş î
ă ă î ă ş ş î î î ă
ă î ş î
ă î ț ş ă ă
î î ă ă î ş ş î
ă ă ă ş ț î î ă ş
î ă ă ă ă ş
î ă î ş ă ş î ă
658
î î ă î î ț î
Pă ă ă ă ă ă ă
— ă ă ă ă ă î
ă ă ă
ă ă ă ă
Gospodina s-a sculat devreme,
ă ă
ş ă
Pe î ă ț
ț ă ă
Ț ă ă ş Ş
î ş ă ă ă ş ă î ț
ă ă ă — ă ă
ă ă î
ă ă Totul e bine !...< 559
ă î ă ă ă ă ă î ş
î ț — ă ă — ă î ş î ț —¦
î — ş ă ă ă ă
1. ă ă ă ț ț
2. î ț
3. Cupa de aur.
4. î ă ă
î ț ş ş
656 .
ț ă ă
ă ş ă Numai mînji ca pana corbului,
ă ă
sau, la bulgari :
ă ă
ț ş î ş
- 103 -
rai
179

- 104 -
dalbe ; ş ă m'.
ă î â ş ă
î ă ă ş ş ă ş î
î ț ş î ă ş î
î î ă î î ț ş
î ş ă î ş î ă ă ă î ț
ț
180
ş ă î ț ă ă ț
ț ă ă ă ă
ă ă ş î î ă ă
ş î ă ț î ț g cu jug de aur 662
î ă ă ş ă
ă ă
ă ş ă
î ă î î ă î ş
ț ă ş ş ț ş
ă î ş ş ă ă
ț ță
î î ă
— ă î ă ş
Ş ş î
ț ă
ă ş î î ă
î î ă ă
ă î
ă ă î
ş !
ă
ă
Iar carele tale, toate-s ferecate !
Policioarele, din argint curat !
ă 663
Motivul aratului într-un colind ca acesta putea fi atras de motivul introductiv al cucului vestitor de noroc,
ă î î ț ş ă ă
î ă ă ş ță ă ş ă ă
ă î
ă î
î ş —
A cîntat cucul — Aleluia !
L-a trezit pe gospodar : — Aleluia !
— ă ă
Ş ă e !
ă
ă ț ă
ă ă ş
ă ş ț
— Ş ă
— — — ă ăț ă ă ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă Ş
— Ş ă
polon cu motivul ă ş ă e :
181

— îl ducem la aurar,
î ă ă ă
ă
de-argint,
Pe placul preasfintei Fecioare.
— Ş ă
— Ş ş ă
— ă î ă ă î
ă Ş î ă
— Ş î ş ț î ă
ț ă ț ş 6M.
Acest c ă ă ă ş ă ă î
ă
ă ă î ş ă ă ă ş
î ă ă ă ă
ă î î din ele subiectul unui colind. Prin urmare, putem
socoti colindul drept o ț ă 663
182
î ă ş
ă î ş ă
ă ş ş â î î ă
ş ş ş
ă ş ă ă î î ț
î ă ă ă î ş ş
ă ş ş î ă ş ă
î ț ț
î ț
î ă ă
Ş
Ş ş ă ă
Ş î ş ț
Ş
Ş
- 105 -
— ş ş ă ¦— ă
— î ş î Ş ă şă ă ă eluia !... 666

î ă ş ț ă ş
î ă < 3 ' ş î
ă ă d>~
sau :
- 106 -
ă
ă ă ş î

f
jt
î ă
ă î ° 71;
ă ă î ă
î ă ă ă ă î ăş
672
î ă
ş ş î ă î ă
ă ş
— Hei, aurarule, pu ş ş ş ş ă
î ş ă ă 673 ;
ă ă sribni lojiciki ş zoloti chilh,
ş ă
674
î ă ă zalatîi kubak ă
ă ş ă ă ş ă ă
Ş â ă î ă
ă î ă ă ş ț ț
ț î ă î ă ă
ă ă î â
ă ¦
/iar în al loc :
- 107 -
Ş î ă ş Ş ă 676.
î ă ş
677
î ă ş
ş ă ă îş
ş ă ă
184
ă ă ă ş î ă î
î î ț Ş 878
Aici motivul î ă ă ş ă ş
â î ă ă ă ş î
ă ă ț se. Motivul acesta îl întîlnim în Transilvania, pe malul Oltului 679 .

La bulgari, motivul este identic cu tipul ucrainean-bie-lorus :
ă ş ăț ă ă ă î ă ăț ă ă ş ă ă ă î ă ă ă ş n inel de aur Inelul
de aur s-o înlocuias'
ă î Ş î ă Ş —
ă ş ă ă ă î ă ă
i?
**£
>^ata înț
9 *
Singurul element prin care se dif ț ă ă
ă ă ă ă î ă ă ă ă
î ă craineni, bieloru r vul aurarului apare într-o ipos +
ă ă ş ă
î î ă î
v

ş ă
î ă ă ă ptele Domnului !
Sub cruce a îngenunchiat ş
Ş î î Bucuroase de Isus,
în pahar 1-a strîns, Slujbele singure au început...
ă ă ț 683.
ă ă ț ță ă
î ă ă î ă ă î
Prin examinarea motivului aurarului, infiltrat într-un colind de gospodar, î î ş
ăş ş ş
ă ă
ă ț ş î â ş î
ş ă ă î ă
ă ă î
î ş ă
ă ă ă ăş ț ş ț
ă ă ă ş î ă
ă ş ă ț î -
ş ă ş multe decît altele, aproape
totalul de-
186
clin, la poloni, al datinei colindatului de tipul ucrainean-bulgar-român.
î ş ă ă ă ş -
Toate ă î ă ă ă ț
ş î ă ț ş î â î ş î -
ă ş î ă ă
ă I. ă ă î ă ă
1. î î
ă ț î ă ă
Ludovisia n ă ă ă ă ş
ş
m
ă ă î î ă î ă ă ş ă
ă î ş ț ă ț
ş
685 ; sau altele :
Pe sub cerdac se plimba mândra Marysia,
ă şă ă ț oso.
2. ă ă ă ă
ă ă ă cu învoirea
mamei :
Are Kasiunia frumoase botine — mi s-a spus !
— ă ă — ă
— ă
ă
î ă ă ă 087. »
ă ă ț
688
3. î ă ă ă ă î î
ş ă î ă ă
Pe acesta luntre ei îi fac botine, ă î ă ş
Brodate cu aur le fac, ă
ă ş
6S9 .
- 109 -
187

4. î î ă ş
— ă î ă ă ță ă
ă ş î ă
Apoi îş
690
5. ă ş ă ă
ță ă ă ş
î ă ă Ş ț î ă î ă
Ş îş ă şă ă Ş ț ş
ă î
ă ă ă î î î ă ă ă ă
ă ă
Vorbesc despre ea,
ț ă
ă ă şă ş 692.
II. ă ş î ş ş
ă ă î ă î î ț
— ş î ă ă ă ş
O floare de trandafir ! ă ă ă
ă ț ş ă ă ă î ă
î ă î ă ă 693.
Botine de aur,
188
î ă ş ş ă ă ă î ă
ă ă
îş ă ț ă
ț î ă î
ă şă î ă ş
ă ş
694
ă ă ă ă ă î ă î î î ă
ă
ă î ă
O floare de trandafir !
— ă
ă î ă (i95,
sau în varianta din Silezia :
ă e ea, Pentru capul ei,
ă ă ă ă
ă ă ă Pentru umerii ei... ş ț
ă ş 6%.
2. ă î ă ă
— ă Botine de aur
Marysia, ş ş C97.
ă ț ă
î î ă
ă
ă î ă
ț C9S
- 110 -
în alte cazuri înmînarea darurilor are loc în modul cel mai
simplu :
Ş ă ă ă ț ş 6".
691
î ț

702 .
ă ş î â î î ş ă ă
ăț ş ă ă ş ă ă
3. î ă ş î
ă î
ț ă
a) iubitului :
ă î ă ă ă ă
La ă ă ă
ă ă ş
î ă ă
ă ş
b) mamei :
70
°.
Iar ce coase, îi duce mamei.
î ă î ă
ă ă ă ş
701
c) reginei sau unei alte doamne :
ă ă ă ă ş
ă Iar doamna, în schimb,
sau :
Ş ă li dă ă
ă Regina î ă pentru asta
ă ş ă 703
ă ă ă
ă ț ț ț ă
ă ț ă ă î ă ă î
ă ă
— Nu ă ă ă
î ă ă ş ă 704
î ş î ă ă ă î ă ă ă ă
— ă
ă î 705
IV. în s î ş ă ă ă
ă ă î
ă ş î ă î îş
ă ă ă
ă ă — ş ă ă
ă ă î ț ş 706
— ş ş
ă
190
- 111 -
ă ă
ță î ă ă î ş
î ă
ă ş î ă ş
î ă ă ă „ î
ă î ş ă ă î î ă ă ş ş
î ş ş ubieranie î ă ş
ă ă î ă î ă ă ă ă î
189

î ă ă ă Ş ă ă î
ă ş ş ş ş î ă ț ă ă
î ă î ă î î î î î ş
ă
— î ă 707,
sau, aiurea :
— 'Te-am colindat, fato, de-acuma,
î ă î ă 708
î ă î î c presia a î ă î î ț ş
î ş ă ă
— Mîndrule Iasiu, acuma ai de toate,
ă ă ă
Noi de-acum te-am î ă ț
ă
ă ă ă î
ş ata enumerîndu-se diferit--
— lucru interesant — în r
?>V
citat nu e deloc vorba â

î ț î ă ş ă î î ă
— ț ț î ş ă ț
ă ț ş
ă ă ă ț ă 7li
ă ă ă
ă ş ă ă ă la
192
î ă ă ş eze :
ă ă (velimojna)
ă ă ă ă 7,/'
î ă ă ă ă
ş î ă î ă e :
— ă — ş ț î ă ş
î ă ş ă ă ă î ş ă şă 715
ă ş
î ă ă ă
ă ă ă
ă şă ă
Cine i-a dat-o ? — Cui îi este Ksenusea pe plac.
î ă ş î kajtanik ă ț ă korali
ă ciobitki (botine). 7l6
ş î ă ă ş
ț ă ă ă ț
ă î ă 717
Printre colindele pol ă ă î ă ă — ă
ş ş Ş î ă
ă ş
ă ş î ăş
Mîndra Marysia penele le aduna ;
ă
ă
ă 718
î ă ă î ş ț ş ă ;
ă ş ă
Fata le culege
Coroniț î ş
î ş ă ş
î ă ă
î ă ă ă î ă ă î î ă ă ş
î ş ț
î ş ă ă
î ă ă 72°
Acest motiv este ă î
pare într-un cîntec de Lazarski :
— ă ă ă
ă ă ă
Ca r ă ă ă ă ă
ă ț ă ă ă ă 721
ă ă ă
- 113 -
î ş ă î î î î ş ş

ş î ă ă ş î ă ă î
ă î ă ă ă ş ă î ță ă
ă ă î î ț ş ă ă ă
ă ş ă ă ț î î
ț î ăş ț
722 . Cu toate acestea, motivul, atî ş
î ă î ş ş î ă ă ă ş î î î î
î ă ă ă î ță ă
ş î ă ă ă ş î î
ă ăş ț î ă ă î î ă
ş î î ş î ă ă
194
sau :
Î ă ț ă ă ş ț
î ă ş ă
ă î
Pe crengi, frunze de aur, hei leluia !
Ş
Ş
—¦ — ş
— Ş
— ă
ț
72S
ă ă î ş ă ş
ț ță î ă ă ă ş ă
ț — ă ş — î ă ă î
î ă ă
ă ă
— ă
ă îş
— Ori mi-1 dai
Ori mi-1 vinzi... lv'
— ă ă
ț
ă ț ă ț î 725
î ş î î ă î ă ş
— î
ă 726
- 114 -
195
ă î
ă ă ă î ş ş î î ă ț î ă ă
ăț ă ş ş
727
î ă
ă ț î ă ă ă
ț î ă î ă ă ă ş Ş î ş
ă ă ă ş ă ş ă î
î ă ă ă î
î ă ă î ş
A dat frunze de argint,
ă ă
j

Mere aurii de soare ~- 8.
- 115 -
ă î ă ş î ş î ă ş
ă ă î î î ş â ă î ă ă
ă î ă ă ă ă ş
î î
729
ă
ş î ă î î ş ş
Boarea cînd borea, Merele-mi pica,
ă ă Boieru le-aduna " 30.
î î „ ă ă î ă î ş
â ă ă ş îş ă ț ă ă î
î ş î
ă î î ş ă î ă î ă
73J
î ă
196
ă â ş ş ş
ă ă î ş ş ă î
ă ă ă
Hei, peste cîmp, peste întinderi, colinda !
î ă ț
ă ă ă ă î
î ă ă
— ă
ă î
ă ă
Ş î ¦ • ¦ ă ş
î ş î ă 732
î ă ş ş î ă ă î ă
î ă î ă î î ş ă ă ă î ă ş î ă î
ă ă î ă ă ă î ş ă ă
ă ă ă
î ă î î î ă 73S.
â ă ă ă î
ă ă î ă ă î î ă ş ă Ş ş ă ă î ț
Ş ă
ş ă L ă
ă — Ş ă
Ş ş — î ă ,34
ț î î ş î ă
în pridvorul de brad Cu grîu verde
Ț fata calul, Ş
Rum, rum, rumali ! — în ce i-a dat mîncare?
— ă — î ă
— Cu boabe de grîu, — ț ă
— ț â — Cu ce 1-a prins ?
— ş — ă ă ...
— ă ă ă ă — ă
— î ş — î ă ¦— ş
î î ă î ă î ă ş î ă ă ă ş ă ă â ă ă
197

ă
ă ț î icat, A prins calul...
ă î ă Pentru asta a primit fata
ă Ş ă 73°
Motivul din final, prinderea calului, ş ş â ş
î ă ş î ț î ă
ş î î î ă ş ş ş ă ă ă ă ț ă î ă
ş ț ă î ă ă î
ă ă ă ă ă ş î Ş î
ă ă ă ă ş ş ă ă ş
iar lumea ş ă
737
î ă
ă î ă
ă ă ă ă ă 738
198
ă ă î ă ă î ă ă
ă ş î î ț î ă
ț ț
ş ş î ă ă ă ă :;fl.
â î ăş ă ă ă ş ă î î
...Negrul nebun,
Ş ă
î ă
ă
spunîndu-le :
— Cine-n lume s-ar d-afla, ă ă ş ă ă î
ă ă ă î ă ă ă ăstru,
ă ă ă î î ă
Ş ş ş ş
- 116 -
ă ă
î ă ş ță î ă î ă ă î ă ă î
ş ş ă î î ş ă ă ă ă ă ț
740
î ț ş
ă î ă ş î ă ă ş de.
Ş ă ă
î ă ă
ă ă
Ş î
—¦ Vai, cine-mi va prinde calul,
î ă
ă ş ă
ş ț ă
Ş ă ă ă
ă î ă î ă ț
î ă
ă î ă î ță 741
ă ăț ță ş ă î ş ă ă
ă ă ă î ă ă ă ă
î ş ş
ă ă ț ş ş ş ă î ă ă
ă î ă î ă
199

ț ă ă ț ă ț î ă ă ă
î î ă ă î ş
ş ş î ă ă î
ă ă ă î ță
— î
ă ă
ă ă ă
—¦ ă ț
— ş
ă ş
— C e ş ş ă ă ă
— ş ş ă ă ă
ă î î ă î ş î ă î
ță ă ă
— ş ş î
— ş ş î
— î ş ş
— î ş ş 742
Fata, dezlegînd eni ț î ă ă î ă ă
ă ă î
200
ă
ş î ă ă
ț Ş ă ă 7'' 3,
î ă ă ş î
ş ş î ă î ă â î
ş ță î ă ş ă
ă ă ş ă
ăş ă ş ă ă ă î ă î ț
ă ş ă ă şă
— ă ă ş ă ă ş
ă ă ş ă
ă î ț ă î ă ă ă î ă
ă î î ă
— ă ă ş
ă ş ă 744
ă ă ş î
pierde boii 745 , ca în citatul colind polon, adesea herghelia de cai 746 , turma de oi 747
î ă ă î 748 . secera 749 sau chiar cununa ori inelul 75 °
ă â ş ă ă ă
ş î ă î
ă ă ă ş ț ț
/51
ş ț ş
ă î ă ă ş î î î
î ă ş
752
.
Motiv î ă ş î ă ă î ă ş ş
â ă ă ă 753
ş ț ş ă ă ă ă
ş ă î ă ă ă
ă ă ă ş ş
754 .
î ă î ă ă ş ă ă ă
î ă ă ş ț î
— ț
— ă ă —
- 117 -

ă ă ț ă ț ş
ț ă 755
ă ă ş ă ă
ț ț î ş
ă ă ă
ă şă ă ț 736.
Pretututindeni, în specia colindelor ă ă ă î ă
ă ă î ă î ă ş ă
ț ş ț ă î î ă
ăț î ş ş î ş ă ş ş
î ă ş ță area acestui tip cu tipul
ubiemnie dziewczyny, ăț î ş ă ş
î î ă ă ă ă ă ş î ț î ş
ă ş ş ă ă
ă ă
Ş î ă
Ş ă ş
ț
ă
Hei colinda, colinda!
202
ă
ă ş ă ă ă ă ş ş î
ş ă
Ş î ă
ț
î ă ă
Hei colinda, colinda .' 737
î î ş „ î ş â
758
ă î
î ă ă î ş î ş
ă ş ă â ă
ăț
- 118 -
î ă î ă î î ş 759
ă ş ăț î ş ă
ă ă î î
ă ă ă ş ş ş
î
ă î î ş
ş ă
ă ă î î ş ş ă
î ă î î ş ă
ş î ă ă ă
ă ă î ă ă î ă
ă î ă ă ă î ă ă 1
ă ă ă î ş ş î î î ă
Ş ş î ă
Pe cîmpul negru, spre vale, ă 760
Ş î ă
2.01

ş
î ş ş ă ă î ă ă î ş ă ş î
ş î
ț ş 7C1
ă ă î ă ă
ş î ă î ă ă ă
ş ț
î ă î ă î ş ă
ă ă â ş î ă ă î
ă ă î ă 762
ă ță ă ş ă ă
î ş ă ş î ț ț
î ă ț ă î ă î ă ş
î ă ş ă ş ă ă
ă ş ă î î ă ă ă ă
ț ş î ă
ă ț ş ş
ă ă Cu cioltar de argint...
Apoi pornesc l î ă
— ş ă ş ă ă ă
ă ă Nu celui de la Roma,
ă Ci lui Isus din ceruri... /fi3
ă î ă
î ă ă ă î ă î ă ş
ş ş î î î ă î ă
Hei nam hei ! Gospodarului nostru ?
ş — O pereche de porumbei
Tare s-a avîntat, La micul dejun.
A zburat peste cîmp ş
î ă î — ş
— ă ă Gospodarului la prînz.
204
ş — Ii aduce gospodarului
— ş ă ă
ă ă daie
ş î ă ă
¦— ă ă Fruntea-i stră ş
Gospodarului nostru ? ă î î ț î %i.
î ş ă ş â ş ş ă î ă
ă ş ş ş ă
î ț î î ă ş ş ț ş â ă
ă ă ă la vînat :
ă î î
î ă ă
ă ă ă î
- 119 -
Fiecare, întorcîndu-se, îi aduce cîte ceva :
ă ț î ă ă ă ă ă ă ă ş
ş 763
ş
203

î ă ş î
ă î ş ş ş î ă î î ş 7m , iar adese
ă î î ă ă
ş ă ş ă ă ş î ă
ş ă î ă ț î î ă
î î ă î ă 767
ă â ă ă ă ă ă ă
î î ş ț ă ă ț ă
ă ă ă 768
205
Alt motiv de colind ă ă la poloni, ă
ă î ă î ă ă î ş
î ă ț îş ț ă
î ă î ă ă ă ă
î ă
ă ă î î ă
Mo î ă î ă î ă ubieranie ş
ă ă ă ă ă î ş ş ă ă î ă
apoi :
ă ă ş '
ă
769
î ş ă
ă ă ă ă ă î ă îş ă
ă ă ă ş î ş î ş ă ă
ă î ă î ă ă î ă î ş
ş î ă întreg.
î
Opt cai aduce,
ă
î î ă ă
ă ă ş ş
ş ă
î ă
Ş sumanul...
Cinci cai aduce... tunica.
Unul aduce... de tot s-a udat 770.
- 120 -
Ş cai aduce... pantalonii ş
206
ă ş ăț ă ă
ş
771
Examinînd motivul ă din punctul de vedere al sensulu î
î î ş
ă ă î ț ă ă
î ă ă î ă î â ş
î ş î î ş î ş ş ş
ă
ă Vîrf de buzdugan... 772 ,
ă ă î ă â î ă ă
î ş â ă ă ş ă ă ş
ă ă î ț ă ă

ă ț î A prins calul...
ă î ă Pentru asta a primit fata
ă Ş ă 773
î î ă ă ş î ă î ă î ă
î ş î î ş î ă ş ă
ă ă ă
— Ce ai dobîndit, mîndrule Jasienko ?
— ă ă
ş î
ă ş ă î î ă
...Un cal negru, cu cioltar pe el...
ş
ă ț
„ ă 77/>.
207
î ş ă ă ă ă ă
ă ş ă ă ă î î
Un alt motiv de colind de ă ă ă î ă ț portretizarea calului,
ş î î î ă ă î î
776.
ă î
Ş ă
Ş
Cu urechile, cu urechile oastea s-o auzi,
ă ş
Cu coama, cu coama oastea s-o acoperi,
Cu coada, cu coada oastea s-o înconjuri"'''"',
ăț î
776
ş
ță î ă ă î
ş ş ă ă Cu coada, cu coada oastea s-o înconjuri
Ş î ă îş ă ă î ă î
Nu mi-e jale, nu mi-e jale de calul cel sur,
Cît mi-e de jale, cît mi-e de jale de potcoavele de argint,
ă 777.
- 121 -
Pe cî ă ă ă î î ă ă ă
ă î î î î î
ă î ă ă î î
î ă î ş ă
ă ă de gospodar sînt pre ț
ă ă zaczy-nanie ; ş î î î ă
ş ă ă
208
î î î ă ă î ă ă
î ş î ş ă
ă î ş umita
oddawanie, ă (zakonczenie). ă ă ț
oddawanie, ă ă ț zaczynanie plus colindul propriu
zis plus oddawanie.
ă ă ă oddawanie pentru colindele de

gospodar :
ă ț î hei nam hei!
ă ă
hei nam hei!
— Ț întec, hei nam hei!
Ț î ă ț hei nam hei! 778
î ş odawanie î ă î
— Ț ț î hei nam hei!
ă
Noi de-acum te-am colindat, Marysia, hei nam hei.'
ă ă
Noi de acum te-am colindat, Jasiniu, hei nam hei! 77!)
î ă ă ț ş oddawanie
sînt cele a-dresate fetei, ceea ce e firesc, mergînd paralel cu dezvol î ăş ă
ț
—
ă ț
ă ț
ă
ă
ă
ă
ă ț
ă
Unul de argint...
ț î
ă ț
Iar noi, pentru asta, pe Jasinio ă
ă î ă ,
Ea s-a bucurat,
ă ă
I-a întins mîinile
Ş
— ă ş
ă ă 780
ă î oddawanie ă ă
Cel mai dezvoltat motiv din toate aici este cererea de daruri, ă î ă ă ă
î ş ă î ă ş î
ş î
ă ă 7S1,
sau :
î 782
- 122 -
ă ş ă ă î ț ă
ş ă ş ă ă
—¦ ă ş ț ă 783,
209

î ă
...Ia cheile d ță Ia banii gră ă
Ş ă ț 78''
î ă ş î
gospodar :
ă ă î î — ț ă
Ş ț ş Care mult trudesc,
I-a r ă Hei hani hei, colinda ! 783
ț
210
în colindele ă ă î ă ă
î ş î ă în cele ă ă la fel motiv î ş ă
ă î kluczykami brzaka vom avea ă
78fi
ă ă ăş ş ă
/Uneori motivul cererii darurilor se ă î ş
î î î ă ş
ă ț î ă ă ă
— ă ă ă ş
ş ă ă
ă ş ă
Hei colinda, colinda !
î ă ă ă î
ă ş ă ş ă
Porunc ş î ă ş
Hei colinda, colinda!
Curcan de stropit, milostive domn,
Ş ă î ă ş
ă ă ă ă î
Hei colinda, colinda!
ă ă ă ş
ş ă ă ă î ă
ț ț ş
Hei colinda, colinda!
ă ă ă ş
ş ă ă ă
ă ş
Hei colinda, colinda !
ă ă ă ă
î ă ă î ă ț
ă ă ă
Hei colinda, colinda!
— ă ă ă ă î ă
.
.:
ă ț ă ş ă
ă î ş ă ş î ă
Hei colinda, colinda !
ă ă ă ă î ă
ă ă î î ț
Ş î ă î ă ă ț ț
Hei colinda, colinda .'" / 787
- 123 -
211

înt ă oddawania colindelor ă ă ă ă
ş ă î odda-wanie ă
— îț e Jasinio cel drag... 788, -sau :
— ă ş î ă ă ț î ă ț 789.
î ă ş ă ş ă î ă î ă ă î î
ş î ă ă ă ă ş ă î
î ă î ă „ ă ț ş ă ă
790
î ş
— Te-am colindat de-acum, Marysia,
ă ă ş
ş ă ă ă ă
ă ț ş
ă î ă 791
ă ş ă ş ț ă ă
ă ş ă ă ă ă ş ă
ă ă î ş î ş
m sau :
ă ă ă
Vodcă ă Ş ă 92,
ă ă ă ă ă ă wi
ş î ă ă î ă ă ş î
— Te-am colindat de-acum, Jasinio,
ă ă
Ş ă ț ă î ă
ă ă ă ă
î ă ă 79!
Aceasta nu-i altceva decît o oddawanie ă ă ş î ă ă î ş
ş ă ă ă
Te-am colindat de-acum, Marysia,
ă ă ă
ă ş î ă 795
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă 796,
- 124 -
ă î î î oddawania la colindele de ă ş
ă î ă î
ă ă ă ă
î ă
î ț ă ă ş ă î ă
ş 797
Motivul ț î ă
ț ă ş ă ă
î ş
— ț ă ț ă ă ț
ă ă ă ă ț 798

sau :
- 125 -
— ț ă ț ț ț ă ă ț 7"
Prin urmare, oddawania îş î â
ă ş ț ă ă ță
ş ă î â ş
ă ă oddawania ă ş ş î ş ş ş ă
ă ț ş â ş
î ă ş ț î
î ş ă â ş î î ăş ă î î ă
ț î î ă
ş î ă î ă ț ş
ă î ă ş
pokoleadele. ş î ț
ă ş oddawanie. ş î â ț
î ă î ş ş
î î ță ă
ă â ă ş î
oddawanie, ş ă î ă î î î ş î î ă î
ă î ă ş ă î ă î ă ă ă ş
î î ă ş
î ă ă ă ş î î de
toate este
214
ț ă ş ă ă
ă ă ş ă ş ş ț ş ă
î ă
ă î
ă ş ă
ş ță î ă ă ă ț ă ş ă ă
î ă ş ă ş î ă şă ț ş ț ă ă î ț ş
ă ț
ş ă ş ă î
ă ț ț ă gar, î ăş
ă ş
ț ă ă ț luifzaczynanie,
colindul propriu-zis, oddawanie), ş â
ă ă ț
î ş ț ă ă ă
ş ă ă î ț ş
ă î ă î ş
D ă ş ț î ucrainean-român-bulgar, ă
ă ş ă ă î ş ă ț
ă ă ă î î î
ş ş ț
zloty kielich, apoi, îndeosebi, tipul ubiera-nie dziewczyny,
ă î ăț
ă î ă — ş ț î â —
ț ş î ă
1) ă â ş î î
213
215

î î ş ă
ă î ț ş
ş ă î
ță ş ă ă î î ş î î î
ț î î ă î ă ă ță î
ă â ă
ă î î ă ț ă ş ă î
î î ță ş
2) ă ț ă ă î î î ă
î ă î ă î
3) ă î ă ă ă ă — 1
ş
î ş kolqda ş — î ş
ş â Ş î ț ă
ş î ț ță ş
î ț î ă ă ă ă ş ă
ă ț ş ț
â ț î ă î ă
ă ş ş ş â ş ă ă î ă ă ă ă
ă
216
ă ş ă ă î ş
ş â ă ă î -
î ă ț î ă ş î ă ş ț
ț ş â ă î ă
ş î î î
ă ş ă ş ă
ş ță î ă ă ă î ț
ă ă â î î ă
ş î ă ă î ş î î ă î ă
î î ă ă î
ş ă ş
ț ă î î î
ş ț ț ă
ş ş î ă î ă ă ă ă ş ă î ă ț î î ă
ă ş ț î : tipul ucrainan-român-bulgar, au caracterele lor specifice, formînd în interiorul amintitului
tip un subtip ap ş ş ă î ț
ş ă ş ă ă ț ță
ă ă î ş ă î ț ş
î ă î î ă î ț ă
ş
- 126 -
217
ț î ă ă ă î ş
ă ş î oddawanie
ă ț î ț Oddawanie

- 127 -
oddawania, dau fetei pe unul dintre ei, pe acel care are atunci rolul mirelui. ă
ă î î
„ ă La început oddawanie î ă ă ş ț
ă ă î ş î î î ă î ă ă
ă î î ă î ă ă
ă î ş ț ş ă ă î ă ă î ş ă
ă ş î ă ş
ă ă ă ă î ă ă ă î ăş ş ă ă
î î ă ă ş î î ă ă ş ă ă
ă oddawanie ă ă î ă ş ă oddawania
ă
218
î ă ş î ş ş
î ă î î ă ş ă
â ş î î î
ş ş ă ş
ş ă ț ş ă ă ă
î ş ă
î ț ă
I. ț ă ş
â ă î
ă ă î ă
ă ă ă
ț ş î
ă
î ş ă
â ă
ă ă î
î î ță
ă ț î ă
î
II. ță ş î î ş
ă ț
ă ă ă
ă ț ă ă
ă ă ă ş
î ă ubieranie dziewczyny,.
ă ş î ț ă
ă ş ă
î
ă
ă ş ş ă î ş
î î
ş î prumutîndu-le atît
motivele sale ca oddawanie. ş ă
î î ă ță ş ă
ț ă î ş ț î ş
219
î ă ă ț î ă î ă î ş
â ă ă î î ş
î ț î î ț î ş ță
ț â ş î ă ş

ț ş ă ă st la
baza colindatului la toate popoarele slave].
ț î ş ş ş
La slovaci ă â ț
ă î ă ale sus-numitu-lui tip :
— ă ş ă ă
ă ă ă î ă î ş ş î
ț ă
ă ț
ş
ăcinte ;
ă
Fata dumitale
ă ă ă
Cîte farfurii,
îț ț
î ț
î ş
Pe masa dumitale e un picior de porc ;
Fiul dumitale
ă ă ă ă
în curtea dumitale
Un coş ț
î ş ț
î ț
ă
Ş m.
î ă î ă ă ă ş ă ă
î ă
ş ş â ă ă ă ş
ş
ă ă
ca la ucraineni :
ă î ă
eai
- 128 -
ă ă ă ă ă 802,
î ă ş ă ă
â ă moravi. ş î ă
î î ş ş ş ş ş
ş koledy svetske m . ş î milosne 805 ă
ă î ă î ş î î
â î ă ț ă ă î ă -
ă ă ă ă ş ş ă î ț ş î

î î ă ş ă ă ă ț ă
ț ă
ş ş î ț ş ş
ă î ă ă ş ă ă
ă ă ă î
ă de gospodar î ă
ă ş ă
222
— ş tu ? m,
î ă ă
— ş ă ă 807,
î ă
— Dormi, dormi oare, pan gospodar, sau nu ?
— ă ă Ş ş ş ă 808
Aceste formule introductive reproduc exact pe cele ale colindelor ă ucrainene în special :
sau :
iar la bulgari :
sus-citate :
— ă
î ă ț î ă
î ă ț î ă ă ă m.
— Dormi sau ne auzi, gospodare ? 8,°,
ş 8U
ş î de gospodar, ă ă î î ă ă
— ț ț ă ț ă 812
Tot ca motiv introductiv la c ă ț ş ț
â
sau :
la bulgari pe iar la români
ă ă ă ă ă
ă î ă ă 813.
ş ş ş î
ă ă ă ă ă ă 81'',
ț
î ț ă ă 813,
ț
ț ş 816,
ț 817,
- 129 -
223

...minunate...
î ă
Ş 8,s
ş ă ă re :
ă ă — De ce oare ciripeau ?
ă — Sus pe deal a înverzit... w0
î ă ă ş ă ă
ă î ă ă ă
ă î î î î î ă ş
î ă î î ş
î ț ă ş
î țî ă ă ă in care ă
î ă
ță Ş ă î
— Pe cine vom cinsti cu ea ?
— î î ă
— ă ă ă
— Peste acel deal, peste acea vale,
Apoi spre Rimek, în odaie,
ă
î ă ă
î ăş î ț
Are un inel de aur în deget,
Cine inelul îi va scoate,
î ă ă ă î ş
— Cine acel inel îl va scoate,
î ț
ă ă ă ăț ş 821
- 130 -
ță 820 ;
î ş ă ş ş â ă ă
ă ă ă ă ş ă î
ş ț
Unele colinde ă ă sau ă î î ş ă ă
â ă ă ă î ş ă ă
ă ă î ă î ă î ă î ă
numai mirosul unei flori :
ă ă
Ş hei, hei
în ea este o floare verde ;
ă ă
ă î ă
A venit la ea frumosul Janicek
ă
— ă ț ă ă ă
— N-am nevoie de ajutor
ş î ă ț
— î ă î ă ă î ă î î ă ă
— ț ț ă
Un inel de argint,
Dar am ă ț ă ț ş ş 822
225

ş î ă ă î ş ă î ş î
ă ă ă ;
ă ş
î ăş ț ă ă ă ă ț
ş ă î ş ț î ță ă ăț î
ț î î î ă î ş î
ă
obicei idila se petrece la izvor :
ş ş ă ă ş î â ş i. Aici de
î î ță ă Fete merg cu vedrele
Unde curge apa-ncet, Ş
î ă Cu caii murgi 823.
- 131 -
î î ş ă ă ş î ă
ă ă ş ă
Ş ț Cununa-te-ai cu dînsa,
— ă î ă S2''
— ă ă
î ă ă î ă î
ă
ş î â — î
î ă ă ă ă ă
î ă î ş ş
ă î ă o trimite iubitului :
Frumoasa Marianka Ce-a de aur a dat-o iubitului,
î ă ă Cea de argint a dat-o fratelui,
A rupt trei ruje Cea de flori a dat-o cumnatului.
Ş rei cununi : ă
ă î ț
ă ă
ă î ă S25 ;
î ă
ă î
Pe aceea a dat-o iubitului.
ă î ess
Motivul darurilor trimise ă î ş
î ă ț ă ş ă ă ă
ă ă î î ş ş ă ş
— (svaty) — ă ă î ă ş
î ă ş ă ă î ț
— ă î ă ț
— ă ă ț
— ă ş ț ş ț primi un pol.
— ă ş
ă î ă ă ț î î ă ă ă ț 827.
ă ă ş î ş î ş
ă î ăț ț ăț
ă
La colindat
Ş ț
ă
Ş
ă
ă
Ş ț
ă ă ş ă

Cu ochi foarte ageri,
ă ă ă ă
ş
Ş
ă ță
ş
Ş
ş
ş î ă
Ş
Un astfel de inel
ă
ță
Ş
Ş ş ri,
î ă
ă
ă
ă
în care fata
îş ă 828.
227
ş î î î ă ă ă ț
ş ş â ă ă
ş ş ă ă î ț î
ş ă ă î ă ț ă ă ț
ş ț î ă ă î ă î
ş ă î ă î î ă ă ă î î ț —
ț ă ă î — ş ț â î î ă
Pe masa aceea este un castron cu nuci...
— ă î ă ă ă ă ț ț
ă ț ț
Nu vei mai fi al meu !
Pe masa ace î î ă
— ă î ă ă ț ă ă
ă ț ă
Nu vei mai fi al meu 829.
î ă ă î ă ă ă ă ă ă ă î ă
Aduce Frantisek o sticlă
— ă î ț 8:!0
ă ă ă ț
Alt motiv de colind la moravi, ş â
îngrijirii calului iubitului ă ă
î ă î ă î ă
09Q
Fata aceasta — ă ă
ş î î ă ă
Un rnînz negru în tinda de lemn Dintr-un jgheab de aur,
— ă ş Frumosule Janicek,
— ă ă ă ş lfine î ă — î ă ă
— ă ă
ş ă ă
î ă Ş ş B1.
- 132 -

î ă ă î ț ă ț ă
832
î î ş ă
834 .
î ă î î ş ă ş
ă î ş ş ă ă ş
ă ă ă ă ă î ă î
ă
835
ă ă
ş ă ă ă ț ă ă ă ă ă
î î ă ă ă ă ă ă î ă
ț ă ş ă ă ş ă ş
ă ă ş ă î
836
î ă
ă ş ş
!
ă ă î ț ț
A mers iubitul pe lac
Ş ă ş ă
ă
ă ă ş
— ă î ă ă ş ă î ță î
— ț î ă ş
î ă ț ă 837.
ă
ş ță ă ț ş «
ă ş ă î î ț ț ă ă ă
ă ş ă ăț
ă ş ă î î ă ă ă ă ş
î ş î ş ă î ă zlaty
holobki sau husicky ş î î ş ă
— ă ? leluia .' î ă
— ă — Fugi, ț
— ț î î Strînge fulgii,
— ş ă
— ş Ş ă S38
— Porumbei de aur
De asemenea, alt motiv foarte cunoscut tipului ucrainean-român-bulgar este acel al vînatului cerbului. îl
a ă ş î ă î ă ă ă ş î ş ş
â ş Ş ă ă
ă ă ă îş ă ş ş ş î ă
î î ă î ă ă
ă ă ă
ă ă 839.
zban :
- 133 -
ă ă ă ă ă î ş ş î ă ă î
î ă î zloty kielich, care la moravi devine slaty
ț
ț
ă ț
Ş ă
— Cine va bea din acele pahare ?
— Cine altul decît fiul.
— Ş ă
— Ce altceva decît vin ? m
•— î ă
ă î ț ă î ă ş î ş î
833
ă
229

230
ă ş ă î î î ă
ț
— î ț ă ă î ă ulciorului de
aur ă î ă ă ă ă
î ă ă sugerînd petrecerea veselă ă ă ş
ă ă
ă ă ă î ă
ă ă î ă î ă ş ă ă ş
ă î î â
î ă ă
ț — ă — î ă ăş ă ă ă ă
A venit la ea frumosul Janicek,
Pe calul lui cel negru au ;
- 134 -
îş î ş
La vecini e un grajd nou, colinda ! Ş el grajd cai ca pana corbului.
— î ă
— Cine altul decît fiul ?
— Ş ă
— ă ă ă ă ă
— Ş ă
— Dintr-un butoi frumos de aur W2.
ă ă ăş î ă ă ă ă â
ă î â ş î ă ă
î î ş
...— Cal cum ş ş Ş
Ş ă ş De vînt vînturat,
— Tot cu fin tocat ă ă ă s'' 3
ăş î ț ş
î ă î î î î ş î
231
ş â ş î î
â ş gare 8/l4
ă ță ă ă ă ă
î ă ă
Un loc însemnat în colindele svetske ă ş î ă î
ă ă ă e * s
â î
ă î ă ă ă î ă î ț
ă ă ă î ț
Ne oprim aici cu citatele din colindele propriu-zise ale moravilor. Trecem la ă ă
ă î î ş ă î
ă ş ă î ş
ă î
ț ă îş
Scroafele purcei, ț ş s',fi,
sau :
Anul acesta va fi foarte bine, ş
ă ş ş
ş ă Vi se va umple hambarul,
ă ş ă Se va bucura punga 847.

ă
î ă î ă î ă ă ț
ă ă ş ş î
ă ț ă ă ă ă &48.
ă ă î ş ş î î ă î î darul, apoi
gospodina...
Mai întîi, pane gospodar... 8i9
232
ă
â
ă ă ă le,
ț î
ă ă ă î ă 83°.
â ş î ă ş ă ă
î ă ă ş ț ă ă
î ă î ț î ă î ă î ăț ş ă
î ă —• cerere de daruri ¦ — î ă î
ă ă ă
— Ş
— ă ă ț
— Ş ă ă
— ă ă ş
— Ce ne dai, frumosule argat ?
— ă
— Ş ă ă — ă ă
— Ş ț
— ă ă ă ş
— ă ă ă ă ă
— ă î
ş î ş î ă î ă ş
— Ş ă ț ă
— ă iesc un cîrnat
ț ă î Ş
— Ş ă ş ă ă
— ă Ş 852.
ă ă ă ț caracteristic, colindelor î ă
ă î ă ț
ă â ş ş î ă 853 .
ş î ş ă
ă ş ă ă î î î
î ă ă ă ă apoi, p ă
ă ş î ă î î ş î ş î ă
ă â ş ă
ă ş ă î î
î ă ă î ă î
ă
— ă ş ă or ?
— ă ă î ş ă ă Ş
- 135 -
î ş ă
233

koleda ! 8jJ ş ă leluja! 85e , mai prez ă ş hej
nam hej '. 857 , hej, hej, kolqda ! 858 ş spomen na nas s koledu ! 859 (la poloni : hej nam hej l, hej, koleda l
kolqda! ş hej, nam hej, kolqda! ş wspomnij na nas z koledq !). Prin urmare, o ă
ş ă ț â î ă ă ă
î ț ş ț ă ş
ă ă ş ă î ş ț
ş î ă î ț
La cehi, â ă ă î ş
ă ă ă podekovânî a ă
ă
234
î ă î ă ă
— ă ă ă ă ă
Ş ă ă ă
ă ă ă î
î ă ă
Prunii, merii, grîul,
ă ă
ă ă ă ă
ță ă ă
ă ş
ț ă ă 86°
ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ş
— ă ă ă ă ă ă
Ş ț ă ş ă ț î î
î ă ş î î ă ă ă ă
ă ță ă î ț ă
ă ă
ă şă ă ă
ă î ț ă ş ț
Ş ş ă
ş ş î ă ă e... 86j-
Ş ă ş ă ă î
â recoltei bogate ş î ț ă
ă ă ă directe.
ă ă ă ă î XV
î ț Stedry Vecer ă
Largissimum vesper seu colledae historia 862
ă
î ț
ş ă ş î ă
î î ț
Acest ăş î î ă ă î ă
ă ă î „ „
ă î î ț
- 136 -
Se ve î ă ă î â ă
ă ă ă ă î ă ă ă ă ă
î ă î ă î î î ă ă ă î ş
ă î î ă î ă
ş ă ă ă ă ş ă î
235

ă ă î ă ă
, ă ă î ț
In ultima vreme 863
ă ă ă ț ă ă
ă î ş ăț ş î ț „
î ş î ț
864
.
ț ;— ă î ă ă —
ş î ă ă î ă ă ă î î
ă ă
ă ț ş sl ț î ăț ş ă ş
ş ă sîrbi. ă ț ț î ă ă
ş î ş î ă ă ț
sau : 236
sau :
. « si mea :
— ă gospodare ! 865,
— ă 866,
— ă
— ă 868
8C7
versuri care ne amintesc de colindele ă de tipul ucrainean-român-bulgar. Alteori, gospodarul e c
ă ă ă ă î î ă î î
— ă
ş î ț ț
ț ț 869
în c ş ş ț ş ț ă
ă ş ă î ă ă î ă
î ț
ă ă
ă ă 87°
ă ț â ă î î
â ş ț
— ț
ă
î î ă sn
î î ă î „ ț î
ă ă
î ă
Ş ă ă 873
î ă ă
ă î
ă
Ş ă ă ă 874
- 137 -
Alteori, se glorifi ă
î ş ă ăț î î
872 ț
237

— ă î ă ț
Ia pe tine o manta verde, Ş î
încinge un brîu de-argint, Pe car ț 8 °
ț ş
în chip analog la ucraineni, gospodarul, care :
Ş ă î ă ă
ă ă Ş ă ă 876
E-ncins c-un brîu fermecat,
î ş î ă ş ş î ă ă
î ă ă ă ăț ş î ă ă î ă
î ă ş ă ț
— ă î ă
Cu bine v-a venit ceata de tineri, în spatele casei vorbe goale,
î ț î ă line... 877
ă ț ă ă
. ¦
Aiurea, privitor la idealurile familiale :
ş î ă 878.
î ş â î ă ț ă
ă î ă ț î ă î ț ş ă
ş ă ă ă î ă ş î ă ă
î î î ă ă ă
ş ă
238
î î î î î ş
ş ş ă ă ă
— ă ş î ă
î ț ă
î ă ă ț î ă Pe scufie un buchet,
ă ț ş î ă ță 879,
sau, aiurea :
— Bună ț î ț
î ş ă 88°
ş î ă î ă ş ă ă ă ă
î ş ț ă î ț ă ş ă ă ă
ş ă ă
— ă ă î ă ă ă ă ă î ă de la munte, ă ă ă ă
un cal corb, ă Ş ă ş ă ă Ş ş ă ş ă Ş
ă calpac de samur, ă Pe calpac, ă ş ă ă ă ă
ă ş ă m
â ă ț ă ă
ş ş ăț
ă â ă ă ş â
ş î ă
sau, aiurea :
- 138 -
ță ş î ă ă ş ă ă
ă ă ş ă ă î
ş î ă ă ă ă ă ă ț ă 882,

ş ă ă ă î ă 883
239
ce
ă ț ş ță â
ă î ă ă ş î ă ă ț
ă ă ă
— ă ă ş ă ă
— Colo jos, în vale ; Cînd vor da fire de aur, Fire de ă
ă ă ş ă î ş ş î ă ț
ş ă ă ă ş
ă ă î ă î ş ş 884
Cum vedem colindul este neîndoios ă î î ă ş î
î ş â î ă ş î î ă
ş ă î ă î
ă ş fetei cu soarele. ă ă ă ă ă ă ă
ă î î î ş â
ă ă ş î ă î ăş
ă ă ş ă î î
Soarele-apune, ă
ă ă
Ş ş ă
Dealul nostru, ă
Ş ăş ă
ş ț ă
î ă ă
Norul se-ntinde, ă
Pe cerul senin, ă ă ă ă Tunetul bubuie, ă ă ă ă
ş ă ă ... f 6
240
- 139 -
î ă ă ă ă ş î â
— ă ă Ş ț ă
ăş ă ă ă ă
ă ț ă ă ț ă m
Trecînd acum la sîrbi, — ț — î
ț ş ş ă î ş î
â ş ş ş ț ş ă
ş ă ă î î î
ă ă î ă ă ş â ş
î ă î ă ş ă î ş
ş î ă ş ş
ță ă ță î ă ş
â ş î ț ş
ş ş î ă ț ă ş î ă ş ă ş î î ş
î î ă ă ş ă â ş
ă î ăş ă ş ş ă ă
î ț ă î ş ă ă ă î ă î î
î ță ş
î ş ă nul de gospodar
ă î ş ă
ş â î ț ă
î ă
ă ț ă ă ț

Juncanii coarne viguroase, ă ț ă
ă ț ă î ă 887
ă î ş ş ăț ă î
— ă ă domnule, ă Te-am nimerit la c ă
ă
Cu vin albul gît îl uzi,
ă
î ş î ş 88S
ă ă î î â ş
ă î ş î ț ş
ă
î ş î ț ş ă ă â
î î ş ă ă
— ț ț ă
î ă ă ă ă ş 889.
ă ă î
î ț ş
î ă ş î â î ş î î
ui cîntat persoanei colindate. De exemplu :
sau :
— ț 890,
ț ă ă î ă m
î ş a ş î ă
— Ră î ț ş
Iar noi vom porni ca oamenii 892,
- 140 -
â ă ț ă
î î
Gospodaru-i cum e ă — 893
242
î ă î ă ş ă ă ă ă
— ă ,
In vecii vecilor, amin ! 894
Î î ț ş î î -
î î
Despre colindele bieloruse, î ă î ă î ş î
ă ă ş ă
î ă î ță î î
ă î
tip de contrast. Oel mai des apare el î ă
ță î î ă ă ț ă
ş ă ț ă ă ş î ă ă ă
ă ă î ş ă ş ă î ş î ă ă ş î ă
ț
II î ă ă
î ă ă
ă ă ă
î ă
ă î ă
211

ă ă
ş ă î ă
î ă ă
ă ă î
Sp î ă ț ă
îi voi trezi, îi voi trezi :
ă î
î ă ă
îi voi petrece, îi voi petrece :
ă î ă ă
î ă î î ă 3
î ă ă ă î ş ț ş î ă ă î
— ă ş î ă
ă ă î ă ,89C
ă ş
î ă î
— R ă ş ş î ă
ş ă ă ă ă î ă mi
ş
î ț ț ă ş ț ă
î ă î ă ț ş ă î ş
î ă î ă na gusilkah. ă î î ş
ş ă î î ă ă î
ț ă î î 893,
î î ă î ă î ă
î ț î î 8"
Foarte adesea, ş ț ş ă ț ă ă ă î ă î
ț ă ă ş ă î ă î ță
ă ț ă î ş ț rounii. î î
ă ă ş ş î ă ş ş î ă
î rounomu 900
ă î ş ş ă î ă
244
î ş ăț î î î ă ă ă ă
ă î ă
ă î ă ț ş Ş î
ă
- 141 -
ă ț Ş ă
î ă ă ă ă ă ă ă î ă
ă ț ş Ş ă 901
Alteori, motivul celor ț ă ş ă ă î ş
ă î î ț ă î ş î ă
î î ă îş ş ă î
ă î ă ă
ă ă ş ă î ă ă ş
ă
ă ş ă ă î ă
902 .
243

ț tipul contrastelor, este în colindele ă expunerea prin contrast a traiu
ă ă ț ță ă ă ă ş ă ş î ă
î ă ă ş ă î ş ş î ă
î ă ă ă ş î
903
ş
ş î ă ă î ă ă ă ă ă ă ă ă ă ş
ă
î ă î ă ă ă ă ă ş ă îş î ăş ş ş
245
ă
ă ă ş î ş ă ş ă ă ă ş ş
904 .
Forma de contrast devenind favor ă ş ă ş ş
î ă ă î ă ă ă ă ă ț
a) î î ă î ă ă
ț ă ă î ă ț ă ă
ă î ă
— ă ă ă ă ă
ă ăț
ş ă ț ă ă
ă ă ş 9"5.
î î ă ă
ă î î ş î
ă î ă at :
— ă ăț
La un pan bun pe nume N. N... ț ă ă
î ă ş
Numai fîn ales îmi da, ş 906
ă ă
Tipul contrastelor în colindele
â î ă î ă ş ă î
î ă î î ă ă ță
ş ă ă
î î ş ț ş
î ă î î ă ă î ă î î
ă ț î î ă î ă ă ă
246
- 142 -
— ț ă
— î ă ăț ă Ş ş î Ş ă
ă ă Ş ş ă ț ă ă
ă ă ă ă 907.
î î î ş ă
î ă ş — î
ț — ă ț ş ă
î ă ş ă
ş ă
ă ă î î
î ă î ă î î ş ț ă
ş
î ă â î ă î
î î ț î ă ă ş
î ă ş î
î ă ă î î ță
ş ş ă ă î ş ă ş ă
î ş ă ă ă ă ă
ță ță ț ă ş ă ş ț

î ă —
— â î î î î ă
ş ş
Ion ¦— kantyczko — pastorale ¦ — sînt împrumu â î ş
ă ț ț ă î ă ă î î
î â — ş anume în formele ucrainene.
Ar mai fi de cercetat colindele Ia ş ş ă ş î ş ş
ă î î
ş ă ă â î ă ă î
î ă ă
î î ț cu refrenul usen!, ovsen '., tausen. î ț
î ă ă
— Oi Ovsen ! Oi Ovsen î Pe la case vesele,
Mergi de petrece Oi Ovsen ! Oi Ovsen ! 908
ă ă
Iar alteori personificare ş ă î ă ă ş ş ş î ă
ă
248
î ă î ă ş
ă ă ț
ş Oi Ovsen !
Oi Ovsen, Ovsen ! — ă ă
Ş ț
ă — ă ă
î ă De Anul nou.
ă Oi Ovsen, Ovsen .' m
ă î ă ț ț ă ă
ă î ă ă î ă ă ş ț
— — Uhssing, ă î î
î î ă ş î ş î
ş ă ă ş ă î
Vino, Usen, vino, Cai ş ă ă
ş ă ă î 9m,
sau, aiurea :
sau :
ț ă ă ă ă an,
ă ş ă ț ă ă ş Ş ă ş 912.
ă ț ş
ă î î î ă î î î î ă
ăş î
ă î ş î ă ț ț
equorum deus 9V \ ă ă ă î ş ş
Usen ş î î ț î ă ă ş
î î ă ț
- 143 -
9[4 . Letonii l-ar fi împrumuta ş î
î ă ă ş î ş ă ă ă ă î ă
î ş î î î ă ş ță
î ț ă — ş ş î — ă
ă î ă î ă
î ă koleada ş
247

sau :
sati :
sau :
î ă
A venit colinda în seara de Ajun 9I3,
ă ă ş ă î ă ă — ă
ă ă ț 916.
A venit colinda pe un cal sur,
ş ă
Ş ş ă ă ă î 917
ă
ă ă ă 9I8,
— ă 919
ă Colinda, colinda mea! Ş î
î î ş î ă
Ş ț Ş î
î ț — ă ş olindei... 920
ă ț ă
Kolada ă î ț ş ă ă ă ț ş
ş î ş ă ă kolady 921 . Per
ă ă — ă î ț —
î ă Rizdvo, la români ă î î ş
ț ă ş
922
în c ş î
î ț ă ă ă ş ă
î ă î oves sau, în tot cazul, radicalul s din st, ă
923
ă ă ă î ă î ş Ovsen
ță ăş ş ă ă iurea.
Motivul caracteristic în colindele Usen, ă î ă ş î ă ă
î ă
250
ță ă î ă ț â ş î
titoare :
Ş ă 924,
ş î ă ă ş ş ş
ă ş ă ă ş ă ă ă
ă Pune mina pe topoare,
ă Să ş ş »
— ă ă î ş 925.
î ă ă ă î ă
ă A Sfîntului Vasile,
ă ă ă ă
ă ă A Sfintei Boboteze
î ă ă J~ •
ă ă
î ă ă ă ă ă î ă ş ş
ă î ă ă ă are : cu Anul nou :
—¦ ă ă — ă ă
ț Ş 927
- 144 -
249

Ş ş ă ă î ş ă ă ş
ă ş ş î ş
ş ş
92S
, în cele ă ă ă
ş ă ă î
î ă î ş sl
ă ă ş ă
ş ş ă ă ă
251
ă Ovsen, î ă ă ță
ă ă ă ş
ă ă ț
ă ş
ă
ă ă ş
ă 929
î ă ă î ul refren rus Ovsen, Usen, î ă
â î ă ş î
ă î ă
deja :
...La Pavel în curte, Avsen, Avsen! E un foc de lemne, Avsen, Avsen ¦' ă
Avsen, Avsen! î ă Avsen, Avsen ! 930
î ă ş ț î î
î ş ă
ț — ş
Copiii lui — stelele curate, dese 931.
î î î î ş â
ă ț ş ț ş î ă ş
ş î ă ă î â
î ş
Ca-n inima Moscovei ş
252
î ț ş Oi Ovsen, oi Ovsen .'
ş î ț ă ş ă
Oi Ovsen, oi Ovsen .' Ş ă
ă Oi Ovsen, oi Ovsen ! 9i2
ă ă î ă
ă ş ă
„In curte la Filimon ş
ță ş Stelele curate.
ş î ă
ş Gospodarul nostru,
Oi Ovsen, oi Ovsen ! Mîndrul soare
ş ț
î ă Stelele curate
ş ş !m.
Mîndrul soare,
- 145 -
î ş ț
â ă ă ă
ă
îş au zburat, Fete frumoase

ă ş ă
ă ă ț 934.
î ț
ă ă ă ț ele mai multe ori de cereri de daruri sau chiar numai cerere de
daruri :
ă N-o întrerupe, nu o frînge
ă ă ă 9:;5
ă ă ş ş ş î Ovsen,. ă ă î
ă ă â ş î ă î
ş ț
apoi personificarea Koleadei:
A sosit colinda
ă 93S,
î ță ă ş ş ă ş Usen cu
tipul de colind ucrainean-român-bulgar, ele au fost cîndva cu totul distincte ă ă
ă ukaz ă „ î ş ț î
ş useni 937 .
254
î ă ă â î ă
253
ț
ă ă ț ț ă î ă ş
ă â ă î
ă ă î î ă ă ă ă
ă ă ş î ță ă ă
Ş ă ă ă ță î ş
ț ă ş ță ă ă ă ă
ț ş â
1 cînd la slavii
î ă ă î î ă ş ş ă ş î
î ț ă ă ş ă
ă ț î ă
Ş
- 146 -
ă ş ă ă
â î ă colindatul copiilor.
ă â ş ă î
î ă ă î ş
ă ă î ş î ă î ă
malka koleda938 ş ă ț î ă î ț
î î î ă — ş koledarce, ă î
ț ă î ă ă ă ă ă ă
î ă ă ă ş „ ş î ă
ş î ş
939
.
â î î î ă î ă
9/
° î
ş î ă ă ț ş î ă î ț s' d î ă
î î ă ț — î ă ă ț ă î ă
942
ş ă ă ă ş „ ă ț ş
„ ă

255
ț „ „ ş ț 943 , iar în Ard ş ă „ î
ță ă î î ş â ă î ăț î
â î â — ă ş
ş ş ț sau koledarca sau ț 945 ; la români se numesc :
ț î ț ă ă î
ă ă â î ă î ă ă î î
î î ş 946 ț î ş ş ă ă
ş ț ă î ă ă î ă î ă î î ş î ş
ă 947 .
ă ş ş î ț ă î ă ă ş
â ş Ş ă ş ş ă ă
î î ă „î ă ț
î ă ă î ă î ă 9i8
ş ă ă î ă î
î î ț şă î î
ă ă î ă ț î ş ă fel :
ă ă ă ă
ă ă
ă ă ă ă J'' 9
sau :
ă ă ă 930.
î ț ă ț î î ă ă
256
La români, în Oltenia de nord, gospodaru ă „ ă
— ă ş —¦ ă
î î ț î
ă î î ş
î î ă ț ă ță ă
ă ă î ă
ă î ț ă îț ă
ț ă î ă ş ț r'1
sau :
sau :
ă ă î ă î ă
â ă
ț ț ț
ş ț 932
ț ş î 953,
ț ă ț ş
ț ț ț bun S... 954 .
Pa cele ă ş ă îş
ş „ ă ț „ ş ă ş î î
î ;
sau :
ă ă ă
ă ă ă î ă 955,
ă Câ~s mai dulci,
ă ă
ă ă 95G
- 147 -
E interesant la cîntecele sau recitativele acestea ale micilor ă ă ş

ă ş ă ¦— î „ ă ț ş L„ ă
ă ă
057
— ş î „
v
anul ş ț
sau
95S
î ă ă ă ă ă ț ă
ă
ş î ă î î ă
ă ăş ă
î ş ă îț ă K' 9
îț îț ă i !...

în o ă î ă ă Cu patru pluguri !
ă ț ă
ă ă ă ă
îş ț ă ă
îț Dar unul grozav..."/ 967.
îț ță ş ş
ă
ț ț ă ă
ț ț ă 96S
ă ă ă
ă ă ă ă ş
â â ă ă ă ă î
ă î ă ă
ă î ş ț
î â
ş ă ă ă ă
ț ă ă ă ă 969
ă cîmpu Rusalimului,
sau la ucraineni :
ă ț Pe ogoare,
ă î ş ă
î ă ț ş 97°,
î ş
î ă
ă ş lui,
ț
ț î ă
Ca un potir cu miere,
ă ă ă î ă ă
ă ă
ă ă 9n.
- 149 -
ş ă ş
B7S , ț î î ă â
î ă î î î
î ă î î î ă ă ă î ş ă î ă
î ă î î ă ş ş
ă ă î î ă
ță ă î ş ă ş
î î ă ă î î
î ă î ț î ță î
â ă î enumerarea: î ş ă ă
ă ă ş ă ă
ă ş ă î ă ă
ş ă ş
î ă î ş î î ă
ş
260
î ş ă ă ş â î
ă î î ş ă
î â ă ț ă ş ă î ț
259

ă ă ă ş
ş î î ă ă ă ă ă ă
ă îm ş ş
î ă
ă ş ş ş
ă â î ă ă
ă î ş ă ă ă î ă
â ş î ş ă ă ă
ă ă ă ă î -
ă ă ă ş î ş ă ă ă ş
¦
ă î ă ț ş â
ş ă ă
ă ă î
¦ '
-
' ¦¦¦ ' ¦
Ş Î
I ț î ă î î
ş ş î
ă ş î ş î
â ş ț ă î ă ş ş
ă ş ă î ă ță ş ă ță ț ă
î ă ă î
ă î î â ş î
ă ă î ă ă ă ş ă ă ă î
î î î
ă ă â ş
ă ă ă î ă î ş ă ă 973 — î ă
ă ş ă ă ă ă î ă ă
î — ă î ț ş — ă
î ă ă ă ă ă ă
ă în
262
acele eîntec^ c'are stt cîntaTe î ?"' ^^ : " C ° Unde ' ă ț 0I ^ T de ă ă ț sau ă : ş
» ş ă
tos" A DaTnu numai ntmC12iy mi Ş 3 b ° tezului Iui Ch trd dtate ă ă
este în uz la gre^co inda !? PUi ***&
de exemplu KatanhwW f T' Cl în Unele ăț
01imp- dat£aeS at~- - SltUat Pe versantul muntelui rea sflatulS Ion B^elto^JT de .? ianUarie' Ia ă ă -,,AYlo; 'Icplvv^ 6 S&SS' « Un7 U nUmesc S reci :
- 150 -
loa -P66p^oc ? ă ăto? e (a? ÎSTcF^ *• ^^
numele lor de nonSon.,»"».- I ş
în acel zi Cu mW T + neni Care ă cU colindu l
ă î aC f Ş ă §i Ia datina ce ei
ă ă ş P f ț ă ' ş cam ă des ~
ă î & f ă ă slujba bi "
celelate sate Sfd^î ' m ^ timp al anuIui < ca * în
total al fScMo r vatru Ti f*** CU ă ă " D

ă de °& sau zece *«& ^coSerm c7tucruTk2^i gaSe ^ ş P tind ă î ă
ă ăş rZ coU uf ospSTdu ? ă CU ^ ^
complet cu gazdele ei înrenTî- Ş ? Ce S_au familiarizat
ş T Umple traistele de pieJe $
de lucruri pe care ef nu le nn "t ° P6ntrU îş cu tot <
ă ț ț î ă m?-coruri Pe Tnt^T V" $** APOi' îm "
ă î alternativ cîntece adresate
& â Ş £*«$£ C
ă datinei : diviziunea co-dintre î ă dJf^ Me satului ş pentru

m '. ă ă â ț ă î
â ş colinda casei î ă î colindul cel mare, î î
î ă ă ă ă ă
î — ă ă — â
î ă ş î î podarului.
ă î ă î ță ă
ş î î ă î î ă î î î î ,,o-to
voixoxupT]" sau ,,Sta tov oiy.oSzanoxry.
265
ă ă î ăț ş î ş ş
ă ă ță ă î ă
ă ă ş â ş ă ă ă ă
— î ț ă ă ă ț ă ş ă 983
ă ă â ă î ă —
— ță ă ă ă ă î
ă î î ş ă ă ț ş î ş
î ă î ă ş ă î ş
ă î ş ț î ă ă ă î ț ş ă
ă î
[...Fapt-am, Doamne, iar am fapt-am, ă ă ş
î ă Ş î ă ş 986]
Tins-am masa peste drum,
î ă ş î â ă ş ăț ă
ă ş î ş ă î ă ăş ş
ă ă ă î ț
— î ă ă Ş ş ț ă î
ț ă ă ă ț ă ă î ă
ş ț ă ş ă 987.
ş ă ă ş î ş ă ă
ş î ă ă ă ă ă
î ă î
266
ț î ă ă î ş ă
ă ă ă ă
î ă ă ă ă ă î ă
î î ş î
îț îț ş îț ş
î ă ă ş ă ț 988
ş ă ş ş ă ă
â î ş ş
î ă
îț ă 989]
- 152 -
ă î ă ă î ă
î î ă î ă ă
î î ă î casei („ fK. f tîjv * v
ă ă ă ş ă ă î ț ă
ă ă ă ă ă ț
ă ă î ă ă ş ş î ş ă
î

ă
ă ă ă ş
d« aur,
î ț ț
ă î ă ş ă
Ai luat rumenul obrajilor de la trandafiri, iar albul lor de la
ză ă
Ş ş ă î 0!)0.
ă ă ă î ț
î ş ă î ă ş î
ă ă ă îş ş cele ş î ă
ț
267
ă ş î ă ă ț
ă î ă ă ț ă ă ă e
ş ş ă ț 991.]
î ă ă ă ă ă ş
ă ț ă
ş ş ş
ă ş î ă ț îş ă î 2.
ş î ă î ă ş ş ş
ă î
ă î î ț e ț î î ă ă ş î ă ă ş ț ă ă ă
î ă ț î î ț
ă ş ă î ş ă î ş
ă ş ă
ă „ ş ă
ă ă ş î
ă ş î ă ă ă î ă ş
ă î ă ă ț ş ț ş
ț î ş î Ş î ă
ş ă ş ă
î ă ț ă î ă ă ț ă ă
ț ă ă ş ş ă ş ă ă Ma
268
î ă ț ă î ă „
î ăță ă ă ț ă î ț
ş î ă
ț ă
ş î ăț ă
Motivul zestrei mari ț î ă ş î ă ă â ş î ă
î ă
â ă ă ță ă ă î ş ă
— î ță ă — ş ă
— ă ă —
ă
1
- 153 -
î î ş î î
ă ă ă ă ă ă ă î ş ă ş
ă ă ă î ă îş î ş
ă ă ț ă î ț ă
ş ă ț î ă î ş ă ¦
î ă â ă

î ț ă â ă ă
ă î ț î ă î ă î î ă
ă
ă ă ă ă ă î
ă ă ă î ă ă ă î
ă ă î
ț ță ă î ă î ă
ț ă ă î
ă ă î î ă
ă î ă ş ă ă
ă ă ă ă ă ş ş ă ă ă ş ă
î Ş ă ă ş ă ă ă ş ă s;)3.
î î ă î ț ă
î ă ă ă ă ă
ă ă ă î §
î î ț ă ă ă mc \
ş ş ăț î ş
ă ş ț ă ă î
î î ă — î ş ş — ț
î î ă î î î
î ş â î ă
ş ă ş â ş î ă ț
ă î ț ă î
î ă ț
— ş ă ă ă ă 7
ă ă care are de obiect ex ț ă ă
î î ă ş î î ş ă ş
ă î ş ă
î ă î î î ăş ț
270
î î ă ş ț
ă ț î ț ş ă 8.
ț î ă î ă î ş ş î ă ă ă ş
ă ş
ă ă ă ş
îț ş ă ă î
ădia de trup,
Ş ă ş m
ă ă ş î ă ş î ă
ă ă ă î ț ț ț ş
ț î ț ş ă — ă ă —
î ş
...Unul îi aduce galbeni o mie, altul cinci sute,
ț î ă 100°.
- 154 -
î ş ş ăț ş ț ş
ă ă î ță ă
269

ă ă ş â î ă ş ă ă
ă î ă ă â ă î ă ă ă ă
ță De flurinț ă ț
Ş ță ş
ț ă De strulechiuş
ț ă ă ț
ă ț De inele... ,001
î ă ă ț î ă
î î ş ş î ş
ă ă ş ț im.
— 'Ntoarce-te, Mario,-ncoace !
— ă ț ş
ş î
î ă ă ț ă ă
ă ă („t^ xocXauSat $14 veaviav'') sau {„oro [i.YaXu.0 Tio toO oixoSso-tcotou") ă ş â
ş î ş î ț î
ăț ă ă î ă ă ă ăț ă ă
ă î î ş î gîndu-i 1003 î ă ăă
ş
ă ă ă ă ş 1004.
Ş ă ă ş — ş ş ă — ş î
î î ă î ă ă î ş ă 1003
î ă ş ă ş î î î ă
ă ă î ă ă ă ă
272
— ă ă ă ă î ş 1006.
ă ă î ă ă
ş â ă ă ş
ă ş ț ş ă ț ă
ă ă ț î î ă î ă ă ş ă ă ț
î ă ă ă î ă ă
Ț ț î ă ş î ă ş ă ă ț ă ă ț ă
1007
- 155 -
ş ş ț î ă ă ăş ş ăş
î î ă ă ş ă ăț ă ț î ă
î ă î î ă ă
ă ă ¦— ă ț ță •—¦ î
ş ț — ă ă
ă ă ă ş ă î ă ț ă
ă ă î ă
î ă ă ă ț ş ă ă î ă
ă ă ă ă ă î ă ă ă
ă ă ă ă ă ş ă ă ă
ă ş î ş
î ă ş ă ă ă
ă ş ă ă ă 1008.
î ă ă
271

ş
ă ă — ă î ¦— ă
Dintre colindele ă ă ă î î ă ş ă
î ă î , este uneori cunoscut sub numele special de ă ş
ț ă ă ş ă î ăț
— ş ă ă ă ă ş î ăță 1009
ă ă ă ă ă ă ă î
273
ş ş â — ă ț ț ă î
î ăț ş ă ă ş ă ă
ț î ă ț ă ă ă ă
ş î â ă ş î ă ă ț ț
î ă ă î ş ț
Nu vreau pe fiul rege ț
î ş ş W1 *.
ă fel :
- 156 -
ă ă ş î ă î î
ş ă ş
â ț ă mi r
sau aiurea :
ă î ăță ă ş
ă ş ă e patrahirul... i0ia
î ă ă ă ş ă î î ăță î ă ş ă
ş — ă îț î ăță ă ț î 1Mâ
î ă î ă
— î î î ă
ş ă ş î ş ă 1014 .
ă ă ă ş
ă î î ăț î ă â ş ă ş
ă ț ă ă ă î
ă ă ă
274
ă ă î î ă ă î ş ş
î ă ă ț ş ă î ş
ț î â — ş ş â — î ă i cu totul speciale, ca
de exemplu colinde ț î î ş î ă ță ş
ă
OCpppWVKTfXSVTJV *) l
ă ă ă (,,?K
— î ă ă ă ă ş ă
Auzi tu, cea cu frumoase sprîncene-mbinate ?
ț ă ă
ă ă ă ă ş
ă ă ă ț
ă ț tu batista. 1015
ă ă ă î ă ă ş ț
ă ş ă î ă (,?.fi? vsaviocv appafJcmcjfAsvov") sau („si? [jt,vT)crt7; î
ş ă ă ş
— ş
î î
ț
ă ă ț ă ă

— î ă ă ş ă
ă ă ă ă î ş ă
spumegate la ea. 101S
ă î ă î ă
î ă
Foarte înrudite cu colindele pentru logodnici sînt, la greci, colindele î ăț („et? vsovu|i. i: PovTmx,ag' W_
î ă ă î ă ş ă î ă î
— ş ş â — ă ț
Dintre acestea, cele dintîi care trebuie examinate sînt colindele de preot (,.

— ş ă ă ş ă ş
- 158 -
ă î ț î ă ş 1022
î ă ă ă î ă ă ă ț
ț ă ş
— ă ă ş ş
ă î ş ă ă ă î ş
ă ă ş î î
Din toate clopotele ei : din cele patr ş
Ş ş ş ă ş 102 1
ă ş î ă ă î ă
ă ă î î ă î ă ță
î î ă î ă ş ă ă î ăş î ă ă
ă 102/l ş î ă ț ă
î ț ă ă ăț ă ş ă ț ă ă
ț ă
î ă ă ă ă ş î
î ş î î î ş ă ă
ă î ş î
ă
ş ă ă
ă ă ă ş
ă ă ă ş
ă ă ă ş 1025
ş î ă â ă î ă ă ă ă ă
ă ă ă ş ă
ă ş ă ă lui, iar
ă ă Ş îț ă ă ă ă ă ş ă î
î m6 .
î ăță ş ă ă î ă ă îş ş f ,,ff?ov oaoxaXoT").
Subiectul ei, de o ă ț ă î ăță ş
278
ă ă ş ş ă ă î ă ă
— ă ă ş î ă ț ş
î ş ă ă
î ş î ă ă Ț î ş ă
— ă ş ă ă ă ă
ă ş ş î ă î ă
— î ă ş ă ă ț ă ş m7 .
ă ă ă ă î î ț
ă ş ă IV, ă „ î î ă ă â ă î î ă
î ăț â ă ă ă" 1028 ă ă î ă ă ă î ă ş î î ă
ş î ă ş ă ță î ă
î ăță ă î ă ş ă ă ş ă ă ă î
ț ş î ş î â ă ă
î ă î ă ț ă ă î î ş ă ş î ăță î ăță
ă ş â î ă ş î ț î ț ță ş ț
ă î ă
¦— ț ş ă î ¦
—¦ î ț î ă î î ş ă î
ă î ş î î ă
î ă ş î î ş ş
ă
277

î ă ş ă ă
î ş
î ă 1 la munte, se umple codrul întreg de turme ;
î ă ă î
ş ă ş
ă î î ă 1029.
î ă
ă ă „ î î ă ă
ă î ă ă ă ă ă î ă
î î ş ă ş ă ă ă
ț ă ă î ă ă
ă ă ă ă ş ă ă
ă
î ă ş ă ă î ş ă î î
î ă ăş Ş ă
Ş ă ă î î ă ă îş î ş î ă ă
— î î ă ă î ?
— î ă ă
— Ş î î ă
— Tot ş î î ă M3°.
î î ă ă
ă ă ț ă ă
ă ă ă î ă
î ă ă ță ă î ş î ş î ş î
î ş ă ă ă î — ş î
— ă ă î ă
280
î ş ş î ă ă ă
ş î ş ț ă î ă
ă ş î î ă î ş ă ş ă ş
î ț î
â ş
î ş ş ş î î ă ş ş ț
perfect ana-loage. La români, de exemplu, într-o
:
ă ă din Hunedoara ni se spune despre cioban
ă ş î ş
Cîte flori pe munte îț ş
Atîtea oi de multe ;
Cîte-s viorele,
îț mi
Sau, ace ş ă ț ă ă
ş î î ă
Este-un eîmp mare frumos, î ă tflJ2
- 159 -
î ş ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ă î ă â ă î ă ş
î ă î ă ă ț î ă ă î ă
ş â ă ă ă î ă ă ă
â ă ş ă î ş ă —
ş — î ă î ş ă î ă
î
1033
î ă î ă
ş ş ă î î ț
ş
279

Colinde pentru gospodarul plugar („st? cHxoSeoTTOTTjv ă
î ț ă î î ă î î
î î ă î ă ă ă
ă î ă î î
decît ca realizate, precum e obiceiul :
— Ț ț ă ş
Ş ş î ş î ț î
ă ă ț ă ț ă
ă î ş ş ş ş ă ş
ă ă ş î ă î î
ă î î ş ă ă ă î i03i.
ă ă — ă ¦— î
ă ş î î ă îş ă ă î î
ş ă ă ă î 1035
î ă
ă ță ă ă ă ă î ă
î
ă î ă î ş ț î
î î colindele pentru
marinar. î ă î ş î ț
î î ş ş
ț ă ş î de marinar (, sic, vocimxov") sînt un
î ă ă ş î ş î ş
ă ă ş ă ț ă
î ă ă ă î î ă ş ă ş
ă ă
— ş
Ț ț ă ă zi,
ă ă î ă ş
ă ă ş î ă
ă ă î ă ş ț
ă ă ț
- 160 -
282
î ț
prieln Ş î î î ş ă ă
ă
ă î
ț ă Ş î ă î ş ş ă ă ă î ş î
î ă î ă ă î ă î
ă ă te î ă ț î
cu galbeni 1036.
ă ă ă ă ă ă î
î î ă î ă ş î ă ă î ț ă
I ă î ă ă î ăț ă î ț î ş ş
ă ă ă ă î
„ ă
Ş ă ă ă ă ă î ț lfl37
ă de ă ț ă ț î
ă î ă î î î î
ş ş al satului („«

î
î î ă ț ă î
1038
â ă ş ă ț ş ță ă ă î ş
Boierul din sat — vreun mare proprietar, poate chiar — îş
ă ş ă ă î
ă ă î î ă î ăț î î î ş se
ă ă ş ă ț
— ş î î
oameni,
ă ă
ş ş ă ă
ă î ă ş ă ă
ă ț ă
Aduci miresei ca dar un prea frumos inel
Ş ş ă
î ş l0:19.
ă ă
ț
î ă î ă î ă î
î ă — î ă ț ă
— ă ă ă î ă (,,"? «^ o§n[i ă
ț
ă ă ă ă ş ț î
ă ă ă î ă ă ă
ă ț ă ş î ă ț
284
î ț ş mo.
- 161 -
ă ş Ț ş î ă ă
ă ă ă ş ă î ă —
ă î — ş
1041
ă „ ă
â ă ă ş
ă î î „ ă î î ş ă
î ă
î ă m2 . ş ă ş î
„
1043
.
i
â ă ă — î î î î î ă ă
ă — ă î î â ă ă
ă ă ă ş ă ă
ă î ă ă ă ț ă â ă
ă ă î ş ă î
ă î ă î î ş ă
ş ă ă
ță
ş î
ă î ă
î ă ă
ț ă ş ă
ă ş ş
î ă ă ț ă ş
ă î ă
283

ş
ă ă î ț ă
î ă î
ă ț ț ş
ă î ă
ă î Ş ă
î î
ş î î î ă -,Tp«
ToiiSioc ty)

sau :
— ă ă ă ă boierule ltm,
— ă ă
ă ă ă ş ț 10;,t,
î ă
— ă ă H52.
î
ă ă ş ț ă ă
— ă ț ț ă
ă ş ț ț 1053
ă ț ă ş ş â
Colindele speciale î ă ă ă î î ă
— Boierul meu, boierul meu, de cinci ori boierule imi.
î ă î ț rificatoare :
— ă ă ă ă ă ă î ă ms,
î ă
— ă ă ă ş
ț î î ş î ă
ț ă ş ă ț
— ă ț ă î ă 1037,
sau :
— ț u... im,
î ă ă
— ş ă ț ă 1058.
sau :
î ă î ț î ț
ş î
î ă
î ă ş ă ă 106°,
ț î ă ă im,
î ş î e
ă ş î ă m2
287
de aur ^ 3S.
ă ş î ț ț ş ş
ş â î î ş ă
îş ă ț ță ă î ă ă
— Ale cui sînt aceste case, ă
î ş Pe deasupra stoborîte
ă ă Cu stobor de busuioc ? 10C3.]
288
- 163 -
Trecînd acum la formulele finale ş ă ă ț ş
â ă

î ă î ă ă ă
ț î ă î î î ş ă î
î ă ă î ă ş î î ă ă
ă î ş î ă î ă ă ş „
î ă ă ă ă
ă î ă ă ă ț
ă ă ă ă ă ş î ă
ă ă ă î ă ț ş ă ă
ă ă ă ş ş ă ă ă ş î ş
Ş ă ț ş ă ț ă
— B ş
ă ă ş î ț î ş 1064
ă î ă ă î ă ă î ț
ă
Aici unde am cîntat... 1063
ț î ă ş î ş ț ă ă
Ş ă î ă î ă ă ă î ă ă 1006 .
ş ă î î ă
— ă ă ț
Ş ă ă ă
lipseas ă ă ş ă
ă î ă ă ă î ş ă ă ş ş
totdeauna,
ă ă ş ă ş
ă ă ş î î ă 10fi7
ă
289
ț ă ă ă î ă ță ă î ă
ă î ă ş î ă ă ă ă
ş ş ă ă ă ă î ş 10CS
ț ă ă ă ă
Ş ă ş ă ă ă ş ă
ă ă im J
sau din alta :
î ă ă ă ă ă
ă î ț ă
ă ă ă ă ş ă ă ă
â ş
î ț ş â ă ă
ă ă ă ă î ă
ă î ă ă ă ă î ă 1Q72 J.
- 164 -
ă ă î ă ă ă ă ă ă ă ă mi ,
In fine, uneori, î ă î ț ț ă ț ă ț ă î -
ă şă î ă
Aici unde am colindat, bine ne-au p ă
ă ă î î ă 1IV;
ă ță î
ă ă î ş îş î
ş

290
â ş î ş î ț
ă î î
î ț ă ă ă î
ă ă ț
a) partea religi ă ă î ş â ă ă ă ş
b) ă ă â ă ă ş î
ă î ă
î ț
î ă î ă î î ş ă ă ă
10 4
' . Acest
ş î î
ă î ț ț î î ț
î ă ă ț ă ş
î î
ț ă î ş ă ş ă ă
î ă ă î â ă ş ă ă ă ă
ă ă ț ă ă ş ă
ă ă ă ă î ă ă ă ă
î î â ă ş î ş ț ă î ă
ă ă ş î ă ă ă ă ă
ă ş ş ă ă
ă ă ă ă — î ¦— ă ă ț ş
ă ş ă ț ă ă ă ț â ş ă ă ă ¦
— ş ă — î î î â
i075
. O oarecare încercare de a se face tran-
ț î ă î ă ț ă ț
ă — — ş ă ă î î ă
ă î ț ă ă ă î
ț î ş ş ş ă ă î î ş ă ț î
ă ş
cucoana 1(>w ,
sau :
ă ş
cucoana ml .
î ş
Am spus m ş ă 10,s ,
sau aiurea :
- 165 -
ț ă ă ş
dumneaei W7!l .
î ş ț ş î ă ă ă ă ă
ă loso .
ă ț ă ț ă ț ă ț î ş ş â
ă î ă
L-am colindat pe fecior ş ă ă
ă 1081 ,] ¦
ț î ş ă ă ă
ă ă ț î ş
ă î ă
ț ă ă î ă ş ă î ț ş
ă ă ă â ță ă
291

292
ă â
l este legat.
ă ț ş ă ă ş
ă î î
ă ă ă î ă ş ă ă ă â ă î ş î î ă ă
ş „kpcttotâtk tou A.a^âpou" :1082 sau „Xa^api qmxa TpaYouSia" 1083 sau simplu „Xa^ocpiava." 1084
ş „ ş 1()83 ă ă ă ă ă ă ă ț ă
î ş „ tov Baica v" ş „ 1086
â ş ț 1087 ă î ă
ă ă î ț ş ă ă
ă ă ă î ă
Ş ş î ă î ăț î ă
ş î ş ă ă ş ă ă ă ă ă ă
ă ă î î ă ă ş — î
ş î ț î ş î
atului acest fapt are o extrem de mare valoare.
î ş ă ă ă î î ă ăț ă
ă ş î ă
ă ă „ ă î î ț ş
ă ă î ş ăț î ş ă î ț
ă ț ă î ț î 1088
ă î ş â ş î ț ). în paracliser, la care
293
ă ă ă ş ş ş s.ta-nenik
â ş î ț î ă î î
î ă î ş ă ă ă ă ă
ă
ăț ă ă ă ă ă ş
î î ă ț ț
ă ă ă î ț î
ă ăş ă ă
ț
wss
î ă î ă ă
î ă
î â ț î ş ț ş â ş
ț
î î î — ş î ă — ă
ă â ş î î â ş
ă ă ş ă ă ă
ă ă â ş î î
ă î î ş ş î ş
— ă â ă î ă ă — ă
ă ă ă ă â
ă ş ă ş
î ă ță ă
ă î î
î ă ă ş ă
ş ă ş ă
294
- 166 -
ă ț ă ş ț ă î î î
ş ş ş
ş î ş ă ță
ă ă ă ă î ă ă î ă ă
ă
î ă ă -
ş ț î î î î î

ă ă î ă ş î
ă ă ş ş î î î
î â ă
ț ă î ă ă î ş î ă ă
î î
ă ă ş ă
ş î „ ă ț î ă -
î ş î ă ă î î ă Â
1090 .
î î ă ă ş î ă „ î î î ă
ă mi . ă ă î ă î ț
ă ă
„KoXsvSpa MlXsvSpa''
ş â m -. ş î .
ă ă ă ă
ț î ş â
295
ț î î ă ț ş ă ă ă ă ş ă ş
ă î ă ş î î î
ță ă ş ă ă ă ă ş î î ă
â ă î ş î ş ă ț
ță ă ş ă ț ş
ă ă ă ă ă ş
ă ă î ă
Am vorbit aici despre datin â ş î â
ă ă î ă ț ă î ă
ă ță â ş î î î
ț ş î ă î
î î ă ă ă î ă
ş î ț î â ț ă -
ă ş ă î ă ş
koleda, holhida, ă î â ă
î ă î ăț î â ş
î ă â ş ă î î î î
ț â î 1093 ț ă î î ă
â mr> . ă î â 1095 î
ț î ă î î ş ş î î ă
ş
296
â ă ş â î î
ă î î ț
ă ț î î î ă ț
ă ş ă î
î î ş ă ă
ț
kaladâ.
ă ş ka-leda, kaledos ; let. kalada,
ş ş ă î î î ă ă
ă ă î î
ă ă ă „ â â
1096
.
Acest cîntec ă î ă ă
Ț ă
Kaladâ, Kaladâ!
Ț ă
Kaladâ, Kaladâ !
ț ă
Kaladâ, Kaladâ !
- 167 -

ă
Kaladâ, Kaladâ.' 1(m.
- 168 -
Este un î ă â ă
î ş ț ă ț ț ş
ț ş ă ă î a colinda
ă ă î ă ş â ă
ă ț ş „ î ă ă
Refrenul kaladâ î î î ş î â ă î ş
ă ț La petit. Aceste jocuri, cu puternic element dramatic
297
— ă ş î ă ă — î ş ş î î ț
î ț ş 1098 .
ț î ă î ă ț
ă ț ă ş ț ş
ă ş ă î î â -ucrainean.
î ă î ă â ş ă ă ă
ă ă î
ă ă ă ă ş ă â ş ş
ă ă ă ă â î î ă î
ă ş î î î ş î
NOTE
1 G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, ş ă —
Teodorescu, Poezii),
2 Ibidem, p. 158.
3 Simion Mangiuca, ă ş â ț — ş
î ă ă ş ă ă î ă
î ă ă î ă ț ă î ă ț ă ş ță ă
î ă î II, fiind colind de copii mici; precum, de asemenea, trecem colindatul
junilor, grupat aparte de el, la tipul I. î ă î ă ț â î
î ă ă ş ş egorii. / (Mangiuca, ă
4 Koledarceta, ă (malka koleda). Cf. D. Marincv, Narodna vera i religiozni norodni obiciai.
(Sbornik za
298
ă ă kniga XXVIII, Sofia 1914, p. 276
(Marinov, Ob.,).
5 Românescul ş ş
6 Edmund Schneeweis,
1925 = (Schneeweis), p. 145.
7 Marinov, Ob., p. 337—338.
8 Ibidem, p. 337.
9 Schneeweis, p. 149.
ă ă XV zur Wiener Zeitschrift fur Volkskunde), Wien,
10 Marinov, Ob., p. 309.
11 G. De in. Teodorescu, ț â ş „ â
ț
12 Wlodzimierz Szuchiewiez, Huculszczyzna, tom I—II, Krakow, 1902, tom. III, Krakow, 1904, tom. IV,
ş Koljadki i szczedriwki, I, II, Etnograficznyj Zbirnyk, wydaje Etnograficzna
Komisja Naukowoho Toivarystwa imeny Szewczenka, u Lwowi, XXXV—XXXVI Lwow, 1914. (Hnatiuk, Kol.), I, p. XV ş
13 Marinov, Oh., î ş
ş ț
bastarzii, ş ă ță
14 Ibidem, p. 309.
15 Tudor Pamfile, ă ş ă Alexiu Viciu,
ă ş ț ț ş ş ş
Colinde,).
16 Hnatiuk, Kol., I, p. XVI.

17 Marinov, Ob., p. 310.
18 Ibidem, p. 7.
19 Ibidem, p. 310.
20 Idem.
â ă î
21 Poate într-una sau în an ăț ă
22 Numele de ă ung. biro ă î î
î î ă ă ă ă
23 Pamfile, ă p. 168—172.
24 Viciu, Colinde, p. 9.
25 Ibidem, p. 12.
26 Ibidem, p. 10.
- 169 -
299
27 Ibidem, p. 9.
28 Pamfile, ă 179.
29 Ibidem, p. 166.
30 Szuehiewiez, t. III, p. 19—20 ; Hnatiuk, Kol., I, p. XV ş
1915. (Lud,), V, p. 208.
Lud, organ Towarzystwa Ludoznawezego we Lwowie, 1895—
31 Marinov, Ob., p. 309 ; Oskar Kolberg, Pokucie. Obraz etno-graficzny, 4 tomy, Krakow, 1882—1889 (Kolberg, Pok.,), I, p. 86
; Hnatiuk, Kol., I, p. XV., Pamfile, ă ş ț uni p. 36
32 Marinov, Ob., p. 309 ; Viciu, Colinde, p. 11 ; Teodorescu, JVo-ț
ț
33 Viciu, Colinde, p. 11.
34 Hnatiuk, Kol., I, p. XIX.
35 Szuehiewiez, t. III, p. 19.
p. 32; Teodorescu, Poezii, ă
36 P. P. Ciubinski, Trudi etnog
p. 264.
ț III, S. Peterburg, 1872 (Ciubinski,),
37 Jaromir Karel Erben, ă V, Praze (Erben,). Vezi cap. Koledy vanocni.
38 Materjali rekopismienne ze zbioru Seweryna Udzieli (zwiczaje ludowe w czasie Swiat Bozego Narodzenia), pisane w
1903-1904 = ă ş Lud nadrabski. Od Gdowa po Bochnie, Krakow, 1893. (Swietek,), p. 69 ; Materjaly
antropologiczno-archeolo-giezne i etnograficzne, Wyd. Akad. Um., w Krakowie, (MAAE,), III, p; 173.
39 Marinov, Ob., p. 309.
40 Viciu, Colinde,
p. 53.
41 Marinov, Ob., p. 309.
42 Ibidem, p. 312.
43 Idem.
ă ț ț p. 37 ; Hnatiuk, Kol., I, p. XXV ; Szuehiewiez, t. III,
44 ş inieni : Hnatiuk, Kol., I, ă ş â Colinde.)
45 Marinov, Ob., p. 311—312.
46 Cf. Viciu, Colinde, p. 154—155.
47 Ibidem, p. 9.
48 Marinov, Ob., p. 312.
49 Ibidem, p. 313.
50 Ibidem, p. 312.
51 Ibidem, p. 312—313.
52 Ibidem, p. 313.
53 Ibidem, ş
54 Teodorescu, ț ă • ă p. 50.
55 Pamfile, ă p. 50.
56 ă — ț
57 în Ardeal. Cf. Viciu, Colinde, p. 181—195..
58 Ibidem, p. 183—185.
59 „
11.
ă ă ă î î î ă Colinde, p.
60 I. G. Bibiceseu, Poezii populare din Transilvania, ş Poezii,); Pamfile,
ă ul, p. 50 ; Szuchiewicz, t. III, p. 20—21.
61 ă ă p. 178—179.
62 Pamfile, ă 41.
63 Viciu, Colinde, p. 9—10.
64 Pamfile, ă p. 164.

- 170 -
65 Idem.
66 Szuchiewicz, t. III, p. 19.
67 Cf. Hnatiuk, Kol., I, ş olindul cîntat cu acest prilej.
68 Cf. Szuchiewicz, t. III, p. 20—21.
69 Hnatiuk, Kol., I, p. XIX.
70 Szuchiewicz, t. III, p. 21.
71 Kolberg, Pok., t. I, p. 92.
72 Hnatiuk, Kol., I, p. XIX — XX ş
73 Ibidem, p. XIX.
74 Szuchiewicz, t. III, p. 38.
75 Kolberg, Pok., t. I, p. 92.
76 ş
77 Ibidem, p. 53.
78 Idem.
79 Hnatiuk, Kol, I, p. XXVI ; Szuchiewicz, t III, p. 73 ; Kolberg, Pok., t. I, p. 94.
80 Kolberg, Pok., t. I, p. 95.
81 Hnatiuk, Kol., I, p. XXV.
82 Szuchiewicz, t. III, p. 188.
83 Ibidem., p. 188—189.
84 Ibidem, p. 139.
85 Ibidem, p. 189—195.
86 Hnatiuk, Kol., I, ş
87 Szuchiewicz, t. IU, p. 195—196.
88 Ibidem, p. 196.
301
89 Hnatiuk, Kol., I, p. XXXII.
90 Szuchiewicz, t. III, p. 196.
91 Ibidem, p. 199.
92 Ibidem, p. 20 ; Hnatiuk, Kol, I, p. XX.
93 Szuchiewicz, t. III, p. 54.
94 Hnatiuk, Kol, I, p. XX.
95 Kolberg, Pok., t. I, p. 93.
96 Hnatiuk, Kol, I, p. 4.
97 ş â
98 Ciubinski, III, p. 265 ; Kolberg, Pok., t. I, p. 94 ; Viciu, Colinde, p. 9.
99 Kolberg, Pok., t. I, p. 94 ; Ciubinski, III, p. 265.
100 Kolberg, Pok., t. I, p. 94.
101 Szuchiewicz, t. III, p. 19.
102 Kolberg, Pok., t. I, p. 94.
103 Szuchiewicz, t. III, p. 20.
104 Ciubinski, III, p. 265.
105 Pamfile, ă p. 172.
106 Viciu, Colinde, p. 10—14 ; Wilhelm Schmidt, ă ,
Her-mannstadt, 1866 (Schmidt, Das Jahr,) p. 3.
107 Viciu, Colinde, ş
108 Kolberg, Pok., t. I, p. 96.
109 Swietek, p. 70.
110 E. V. Anicikov, Vesennaia obriadovaia piesnia na zapadie i u slovian, ciasti I, 1903, ciasti II, 1905, S. Peterburg (Sb. Otdiel,
tom 74, nr. 2, tom 78, nr. 5) = (Anicikov,), I, p. 241.
111 Milcetic, Koleda u juznich Slavena (Zb. Nar. Tiv. XXII) Zagreb, 1917, = (Milcetic,), XXII, p. 123—124.
112 Idem.
113 Ibidem, p. 124.
114 ă ț ş Zbornik za narodni zivot i obicaje juinih
Slavena, Zagreb, (Praputnik, Zbor. ziv.,), I, „ ă î î ş
ş ă î ă
115 ş ț î ă ş Kol, I, -
ț
116 Marinov, Ob., p. 312—313.
117 Teodorescu, ț p. 33 ; Poezii, p. 17—18.

302
- 171 -
118 în Ardeal. Cf. Viciu, Colinde, p. 25—26.
119 Pamfile, ă p. 50.
120 Hnatiuk, Kol., I, p. 1.
121 Ibidem, p. 3—4.
122 Ibidem, ş
123 Hnatiuk, Kol, I, p. 5.
124 Marinov, Ob., p. 310.
125 Ibidem, p. 325.
126 Teodorescu, Poezii, ă ț ă Literat ă ă â ă ş
ă Lit. pop.,) etc.
127 Hnatiuk, Kol, I—II ; Szuchiewicz, t. III.
128 E. Romanov, Bielorusskii Sbornik, I—II, Kiev, 1885 ; VIII, Vilno 1912 (Romanov, B. Sb.J; Materiiali po etnografii
grodnenskoi gubernii, Vilno, 1911 (Romanov, Mat.,); P. Bezsonov, Bielorusskiia piesni, I, Moskva, 1871 (Bezsonov,) ; P. B.
Sein, Bitovaia i semeinaia jizni bielorussa v obriadaci i piesniah, tom I, ciast. I—II, (Sb. Otdiel, XLI, nr. 3 ; LI, nr. 3), S.
Peterburg 1887—1890 = (Sein, jizni Brus.,); Romuald Zienkiewicz, Piosenki gminne ludu pinskiego,
ş
129 Marinov, Ob., p. 312.
130 Idem.
131 Teodorescu, Poezii, p. 18—19.
132 Idem.
133 ă ăş â ş voi. I, ă I,
ă ăş Versuri,), p. 23.
134 Teodorescu, Poezii, p. 16—18.
135 Idem.
136 Pamfile, ă p. 179.
137 Idem.
138 Ibidem, p. 180.
139 ş (A.F.M.B., Caraman,), I, p. 3.
140 Szuchiewicz, t. III, p. 44.
141 Hnatiuk, Kol, I, p. 3 ; Szuchiewicz, t. III, p. 46.
142 Hnatiuk, Kol, I, p. 6.
143 Ibidem, p. 7—8 ; Szuchiewicz, t. III, p. 39—40, 44, 47, 49—51.
144 Szuchiewicz, t. III, p. 39, 51 ; Hnatiuk, Kol, I, p. 7.
145 Szuchiewicz, t. III, p. 49.
303
146 Ibidem, p. 49—50.
147 Hnatiuk, Kol, I, p. 8 ; Szuchiewicz, t. III, p. 47.
148 Szuchiewicz, t. III, p. 44.
149 Ibidem, p. 41, 45.
150 Hnatiuk, Kol, I, p. 9.
151 Ibidem, p. 6.
152 Ibidem, p. 7.
153 Ibidem, — ş jizni Brus.,
154 Ş â Poezii, p. 16—19.
155 Hnatiuk, Kol., I, p. 15.
156 Szuchiewicz, t. III, p. 39—52.
157 ş ț ț ă ț î î ş
ă î ă ş ă î ă ă pentru fiecare membru în
parte Cf. Hnatiuk, Kol., I, p. 9—13. La români la fel, în zona Muscelului, ap
158 Marinov, Ob., p. 311.
159 Ibidem, p. 313.
ț ă ț
160 Ibidem, p. 311 ; Sbornik za narodni umotvoreniia nauka, Kniznina, Sofia (Sb. Umotv.,), I, nr. 1, 4—6 ; III, nr. 1 ; XXI, p. 4.
161 Marinov, Ob., p. 311, 313.
162 At. Marian Marienescu, Colinde
p. 167—170.
ş ş ț ă Colinde,),
163 Pamfile, ă — ă Lit. pop., p. 40—41.
164 ț î ț I—III, Moskva, ț 2, p. 12—14, 111 ; II, p.
14 ; Ciu-binski, III, p. 346—348 ; Lud, V, p. 209 ; Kolberg, Pok., t. I, p. 97—98 ; Szuchiewicz, t. III, p. 42—43, 50—52, 65—66

- 172 -
; Zbior wiadomosci do antropologii kraiowej. Wydawnictwo Komisii Antrop. Akad. Um., w Krakowie, 1877—1895 (18 tomow) =
(Zb. W.J, V, p. 72.
165 Szuchiewicz, t. III, p. 52.
166 Ciubinski, III, p. 421—422.
167 Ibidem, ț II, p. 32 ; A. Metlinski, Narodniia iuinorusskiia piesni, Kiev, 1854 (Metlinski,), p. 341 ; Zb. W.,
V, p. 81—82.
î ă î ă ă ş ă
î ă ă ă î ă ă
169 ț II, p. 15—16.
304
170 Szuchiewicz, t. III, p. 49.
171 ț II, p. 2—3.
172 Ibidem, III , p. 7—8.
2
173 Sein, jizni Brus., p. 81—82.
174 Ibidem, p. 148—153 ; Romanov, B. Sb., VIII, p. 167 ; Zb. W., XVII, p. 190—191.
175 Jan Konopka, Piesni ludu krakowskiegp, w Krakowie, 1840, (Konopka,), p. 98, ap. Oskar Kolberg, Krakowskie, 4 tomy,
Krakow, 1871—1875 (Kolberg, Krak.,), I, p. 237 ; MAAE, III, p. 185, ap. J. St. Bystrori, Polska piesn ludowa, Krakow, f.a.,
p. 56 (Bystrori, Polska,).
17$ Lud, XI, p. 149—150 (Szopka krakowska) ; MAAE, IX, p. 117.
177 Marianov, Ob., p. 314.
178 ț II, p. 8.
179 Idem, IH , p. 14—17 ; Jurij Fedkowicz, Ruski cerkowni i na-rodni koljadki i szczedriwki, Lwow, 1885 (Fedkowicz,), p. 40
2
—41 ; Lud, V, p. 67, 210—211 ; Zb. W., XI, ț II, p. 39 ; Ciubinski, III, p. 336—337 ; Szuchiewicz, t. III, p. 44—45,
56—57, 60—64, 72—73 ; Kolberg, Pok., t. I, p. 98—99.
180 Konopka, p. 97—98, ap. Kolberg, Krak., I, p. 236 ; Zb. W., IX, p. 12—13 ; MAAE, p. 179—180 ; Lud, XI, p. 160—161 ;
Swietek, p. 71 ; Lud. IX, p. 403, XIII, p. 130—131.
181 Zb. W., XVII, p. 188—189.
182 MAAE, VI, p. 222.
183 ş
184 Ciubinski, III, p. 370.
185 Ibidem, p. 385—386.
186 Fedkowicz, p. 36—38.
187 Ibidem, p. 37.
188 Ibidem, p. 37—38.
189 ț II, p. 17—18, 77—78.
190 Ibidem, III , p. 14—15 ; Szuchiewicz, t. III, p. 60—61, 102, 105 ; Ciubinski, III, p. 388—390.
2
191 Wurzbach, Die Sprichworter der Polen, II, aufl., Wien, 1852, (Wurzbach,).
192 ț , p. 7.
2
193 — — — ț 2, p. 111—112, 544
—555 ; Sein, jizni Brus., p. 76; Zegota Pauli, Pie§ni ludu ruskiego w Galicji, I, Lwow, 1839 (Pauli, rusk.,), p. 12; Jan Czeczot, Piosnki
wiesniacze z nad Niemna i Dâwiny, Vilno, 1846 (Czeczot,), p. 1—2 ; Hnatiuk, Kol., I.
194 Marinov, Ob., p. 311—312.
195 Marienescu, Colinde, p. 67—68. (De cele mai multe ori î ă ă ț î î ş
ă p. 62—63.)
196 Andrei Bîrseanu, Cincizeci de colinde, ş ş ş ț
î ț ă ş 03 (Bîrseanu, Colinde,), p. 8—9 ; Tit Bud, ş ş â ă
Poezii,), p. 73 ; Viciu, Colinde, p. 65—66 ; Teodorescu, Poezii, p. 23—25.
197 Pamfile, ă p. 77 ; Teodorescu, Poezii, p. 22—23 ; T. T. Burada, ă ă î ş ț ă
Dobrogea,), — ă ț
198 Pamfile, ă p. 77.
199 Idem.
200 Idem.
201 ț II, p. 31, III 2 , p. 5 ; Fedkowicz, p. 38—39 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 166—171 ; Sein, jizni Brus., p. 72.
202 ț II, p. 31.
203 Pamfile, ă p. 77.
204 ț 2, p. 33—34, II, p. 47 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 220— 221 ; Ciubinski, III, p. 386—387, 406.
205 Pamfile, ă 79—80 ; Ioan I. ă ț Colinde culese de ... din comuna Dra ş
ă ț Colinde,), p. 15—17 ; Burada, Dobrogea, p. 65—68 ; Marienescu, Colinde, p. 146—148 ; Teodorescu, Poezii, —
305

- 173 -
ă Lit. pop.; Petru Caraman, ă ă Antologie, introducere, not ş ş
„ Lit. pop.,), p. 7—10.
206 Pamfile, ă p. 80.
207 ă ț Colinde, p. 17.
208 B. Antonoviici i M. Dragomanov, Istoriceskiia piesni inalo-russkago naroda s obiasneniiami, I, —
— ț II, p. 1-^2, 50, 89—90 ; III,, p. 30—32, 84—85, 131—132 ; Szuchiewicz, t. III, p. 78—79 ; Lud., XVIII, p. 202
—203 ; Hnatiuk, Kol, I, p. 233—236 ; Ciubinski, p. 403—404.
209 Ant.—Drag., I, p. 44—45.
210 Szuchiewicz, t. III, p. 78—79.
211 ț , p. 30—31.
2
212 Ibidem, II, p. 166—168, III,, p. 545—546 ; Fedkowicz, p. 30—46 ; Szuchiewicz, t. IV, p. 78—79 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 252
—256.
213 ț II, p. 149—152 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 72—73.
214 Marinov, Ob., p. 317.
'
215 Ibidem, p. 317—318 ; Sb. Umotv., ş — —
216 Teodorescu, Poezii, p. 62—64 ;
217 Teodorescu, Poezii, p. 63.
218 Caraman, Lit. pop., p. 33.
219 Idem.
220 Ibidem, p. 34.
221 Teodorescu, Poezii, p. 63.
ț p. 9 ; Caraman, Lit. pop., p. 32—35.
222 ț II, p. 65—67, III,, p. 35, 41—42, 58—59, 546 ; Ciu-binski, III, p. 280, 285—289, 292—1293 ; Pauli, rusk., I. p. 9 ;
Szuchiewicz, t. III, p. 99—101, 107 i Hnatiuk, Kol., II, p. 94—106.
223 Bezsonov, p. 75 ; Zienkiewicz, p. 24—26.
224 ş —
225 ț , p. 42.
2
226 Ibidem, p. 41.
227 Fedkowicz, p. 41—42.
228 Szuchiewicz, t. III, p. 100.
229 Fedkowicz, p. 41—42 ; Hnatiuk, Kol., II, ş
230 Sb. Umotv., XXI, p. 2—3.
231 Marinov, Ob., p. 318.
232 Ani—Drag;., I, — — ț II, p. 18, 53—54, 62—65, 102—104, III , p. 22—23, 46—48, 50—51, 53—54,
2
56—58, 116 ; Clubinski, III, p. 276—279, 295—297, 318—319 ; Metlinski, p. 335—336 ; Fedkowicz, p. 42—45 ; Boris Hrincenko,
Etnograficeskiie materiali, III, Cernihov, 1899, (Hrincenko,) p. — — ş Bit russkago
naroda, ş — Kol., II, p. 41—58 ; Lud., IV, p. 92—93.
233 Sein, jizni Brus., p. 63—64 ; A. M. Dmitriev, Sobraniie piesen, skazok, obriadov i obiciaev krestian sievero-zapadnago kraia,
Vilno, 1869 (Dmitriev,) p. 240—241 ; V. Dobrovolski, Smolenskii etnograficeskii sbornik, ciasti IV, Moskva, 1903 (Dobrovolski, Sm.,) p.
44 ; Romanov, B. Sb., VIII, p. 118, 169.
234 Konopka, p. 90—91 ; Kolberg, Krak-, V, p. 232; Zygmunt GJoger, Piesni ludu, w Krakowie, 1892 (Gloger, P.,) ş
Zb., W., XIV, p. 118 ; Lud, V, p. 73, XIII, p. 134—135 ; MAAE, III, p. 193—195, XI, p. 143—144 ; Rp., Udz. (Jurczyce).
235 Swietek, p. 80.
236 Grigore Ureche, ț Ță î ă ă —1595), î ş . Giureseu, pref. I.
ş — ț p. 80—94.
307
237 Caraman, Lit. pop., p. 57.
238 Ibidem, p. 58.
239 Teodorescu, Poezii, p. 54.
240 Caraman, Lit. pop., p. 58.
241 Teodorescu, Poezii, p. 53.
242 Dobrovolski, Sm., p. 65—67.
243 Sb. Umotv., VI, p. 5, IX, p. 10, X, p. 6 ; Marinov, Ob., p. 323.
244 Hnatiuk, Kol, II, — — — — ț II, —
— — ş
245 Ciubinsk — ț II, p. 29—30, III , p. 101, 129 ; Metlinski, p. 339—340; Hrincenko, III, p.
2
14 ; Ant-Drag., I, p. 23—28 ; Teodorescu, Poezii, — ă ț Colinde, p. 28—31.
246 Kolberg, Pok., I, p. 101—102; Pauli, rusk., I, p. 165—166; Hrincenko, III, p. 43—44 ; Metlinski, p. 338 ; Ant.-Drag., I,
— — — ț II, p. 34—35, III 2, p. 130—131 ; Szuchiewicz, t. III, p. 104—105.
247 Pamfile, ă — ă ț Colinde, p. 9—10 ; Burada, Dobrogea, — ță
ş ț â I, ă ț Datinile,) p. 336—337 ; Teodorescu, Poezii, p. 54 ;

Caraman, Lit. pop., p. 65—67.
248 Ant.-Drag., I, p. 6—
p. 280—281.
ț II, p. 168—170 ; Szuchiewicz, t. III, p.-107; Hrincenko, III, p. 11—12; Ciubinski,, III,
249 Teodorescu, Poezii, p. 62—64 ; Caraman, Lit. pop., p. 32—35.
250 Ant.-Drag., I, ț II, p. 154—156, III p. 40 ; Dobrovolski, Sm., p, 40.
2
251 Marinov, Ob., p. 318—319 ; Sb. Umotv., XII, p. 4, XIII, p. 6—7.
252 Burada, Dobrogea, p. 64.
253 Teodorescu, Poezii, p. 65—66.
254 Marienescu, Colinde, p. 155—156; Bîrseanu, Colinde, p. 36—37.
255 Teodorescu, Poezii, p. 58—61.
256 Idem; Burada, Dobrogea, p. 97—101 ; Pamfile,
257 Lud. XVIII, p. 205.
ă 81—82.
258 ț , p. 18.
2
259 Lud, XVIII, p. 205—206.
260 Marienescu, Colinde, p. 155.
261 ț II, p. 48—49.
262 Ibidem, III , p. 18—19.
2
308
- 174 -
263 Teodorescu, Poezii, p. 69.
264 Sb. Uniotv., XII, p. 5.
265 Bîrseanu, Colinde, p. 30—31.
266 Hnatiuk, Kol., II, — — ț II, p. 58—59.
267 Bîrseanu, Colinde, p. 33—34.
268 Ciubinski, III, p. 464.
269 Szuchiewicz, t. III, p. 105.
270 Hnatiuk, Kol., II, p. 119 ; Kievskaia Starina, Kiev, (Kiev. Star.,) 1906, voi. I, p. 10 ; au — ț
II, p. 611 ; Hrincenko, III, p. 43.
271 Szuchiewicz, t. III, p. 72.
272 Idem.
273 Hnatiuk, Kol., II, — — ț II, p. 168—170 ; Hrincenko, III, p. 42—43.
274 Hnatiuk, Kol., II, p. 124.
275 Teodorescu, Poezii, p. 54—56.
276 Bîrseanu, Colinde, p. 35—36.
277 Burada, Dobrogea, p. 57.
278 Teodorescu, Poezii, p. 20.
279 Caraman, Lit. pop., p. 64.
280 Marinov, Ob., p. 319—320.
281 Hnatiuk, Kol., II, p. 124.
282 Teodorescu, Poezii, p. 82.
283 A. N. Veselovski, Raziskaniia v oblasti ruskago duhovnago stiha, S. Peterburg, 1883 (Veselovski,) p. 266.
284 Hnatiuk, Kol., II, p. 209.
285 Romanov, B. Sb., VIII, p. 120.
286 Ibidem, p. 214.
287 ț
288 Hrincenko, III, p. 48 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 217.
289 Viciu, Colinde, p. 124—125, 132—133.
290 Idem.
291 Ibidem, p. 124.
292 Ibidem, p. 125.
293 Ibidem, p. 124.
294 Ibidem, p. 125.
295 Kolberg, Pok., t. I, ț II, p. 152—154 ; Ciubinski, III, p. 320, 468 ; Iwan Kolessa, Halycko-ruski narodnii
pisni z melodijamy (Etnografieznyj Zbirnyk wydaje Etnograficzna Komisja
Naukowoho Towarystwa imeny Szewczenko, u Lwowi) XI, p. 16—17 (Kolessa, Hal.,); Hnatiuk, Kol., II, p. 206—208.
296 Hnatiuk, Kol, II, p. 207.
297 Ibidem, p. 205—206.
298 Ibidem, p. 149.
299 Szuchiewicz, t. III, p. 120.
309

310
- 175 -
300 Hnatiuk, Kol., II, p. 209.
301 M.U.E., XVIII, p. 143.
302 Metlinski, p. 343—344 ; Ciubinski, III, p. 470—471 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 150—151.
303 Hnatiuk, Kol, II, p. 154.
304 Ibidem, p. 157.
305 Lud, XI, p. 155—156.
306 Metlinski, p. 333.
307 Ciubinski, III, p. 313.
308 Fedkowicz, p. 48—50.
309 Sein, jizni Brus., p. 67—68, 84.
310 Hnatiuk, Kol, II, p. 154.
311 Ibidem, p. 146.
312 Viciu, Colinde, p. 126.
313 Ibidem, p. 127.
314 Hnatiuk, Kol II, p. 147.
315 Ho ț , p. 70.
2
316 Bîrseanu, Colinde, p. 33.
317 Zinaida Radcenko, Gomelskiia narodniia piesni. (Bieloruskiia i maloruskiia), St. Peterburg, 1888 (Radcenko,) p. 110—111.
318 Hnatiuk, Kol, II, p. 147.
319 ț , p. 67 ; Sein, jizni Brus., ş.a.
2
320 Ciubinski, III, p. 299, 474 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 135.
321 Marinov, Ob., p. 320—321 ; Sb. Umotv., XXI, p. 5—6 ; M. Dri-nov, Socineniia, I, 1909, II, 1911, Sofia (Drinov,) II, p. 543.
322 Marinov, Ob., p. 320.
323 Idem.
324 Idem.
325 Ibidem, p. 320—321.
326 Voronca, Datinile, I, p. 63—64.
327 Teodorescu, Poezii, p. 87.
328 Ibidem, p. 87—88 ; Caraman, Lit. pop., p. 67—70.
329 Teodorescu, Poezii, p. 88.
330 Caraman, Lit. pop., p. 68.
331 Caraman, Lit. pop., p. 68 ; Teodorescu, Poezii, p. 88—89.
332 Caraman, Lit. pop., p. 68 ; Teodorescu, Poezii, p. 88.
333 Teodorescu, Poezii, p. 86—89 ; Caranian, Lit. pop., p. 67—70 ; Marienescu, Colinde, p. 112—113 ; Burada, Dobrogea, p. 58—
61 ; Voronca, Datinile, I, p. 63—64 ; Bud, Poezii, p. 69 ; Pasculescu, Lit. pop., p. 54— 55 ; Viciu, Colinde, p. 123—124, 147.
334 Dobrovolski, Sm, p. 39.
335 Pamfile, ă — ş
336 Caraman, Lit. pop., p. 53 ; Pasculescu, Lit. pop., p. 54.
337 Caraman, Lit. pop., p. 53 ; Viciu, Colinde, p. 124.
338 Viciu, Colinde, p. 126—127.
339 Pamfile, ă p. 92.
340 Teodorescu, Poezii, p. 83 ; Caraman, Lit. pop., p. 46—47 ; Marienescu, Colinde, p. 50—52 ; Pamîile, ă p. 90 ;
Pasculescu, Lit. pop., p. 56 ; Viciu, Colinde, p. 131, 135.
341 Marinov, Ob. p. 322.
342 Idem.
343 Ant.—Drag., I, ț II, p. 65 ; Hrincenko, III, p. 20—21.
344 ț , p. 118.
2
345 Ibidem, p. 73—74, 118 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 227.
346
347 Idem.
ț , p. 73—74, 118.
2
348 — ț II, p. 83, III, p. 71—75, 134 ; Szuchiewicz, t. III, p. 114 ; Hrincenko, III, p. 12—13 ;
Sein, jizni Brus., p. 184 ; Romanov, B. Sb., VIII, p. 167—168 ; Dobrovolski, Sm., p. 172 ; Swietek, p. 88—89 ; Rp. Udz. (Lazany).
349 ț II, p. 52.
350 Hnatiuk, Kol, II, p. 185.
351 Viciu, Colinde, p. 125.
352 Bîrseanu, Colinde, p. 89.
353 Pamfile, ăciunul, p. 89.
354 Ciubinski, III, p. 405 ; Pauli, rusk., I, p. 6.
355 ț II, p. 61, 92—93.
356 Ibidem, p. 92—93.
357 Idem. â î ă ă „ ş ş
358 Ibidem, p. 92.
359 Ibidem, p. 89 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 254.

312
360 ț Ț —
361 Hrincenko, III, p. 21—23 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 257.
362 Marienescu, Colinde, p. 109—110.
- 176 -
311
363 Viciu, Colinde, p. 127.
364 Ibidem, p. 128.
365 Marienescu, Colinde, p. 111.
366 Viciu, Colinde, p. 127—128.
367 Marienescu, Colinde, p. 111.
368 Viciu, Colinde, p. 128.
369 Sein, jizni Brus., p. 162—163.
370 ț ă ă ă ş ă ă ță -
ă
371 Dobrovolski, Sm., p. 32.
372 Teodorescu, Poezii, p. 91.
373 Hnatiuk, Kol., II,
374 Hnatiuk, Kol, II, p. 264.
— ț , p. 124—125, 536 ; Szuchiewicz, t. III, p. 125—126.
2
375 ț II, p. 87, III , p. 73 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 245—246.
2
376 Viciu, Colinde, p. 145.
377 Caraman, Lit. pop., p. 47 ; Teodorescu, Poezii, p.
378 Caraman, Lit. pop., p. 77.
379 Teodorescu, Poezii, p. 77.
380 Ibidem, p. 79—80.
381 Hnatiuk, Kol., I, p. 257—260, 263—264.
382 Szuchiewicz, t. III, p. 90—91.
383 Ibidem, p. 88.
384 Hnatiuk, Kol, I, p. 260.
385 Ibidem, p. 261.
386 Idem.
387 Teodorescu, Poezii, p. 92.
388 Ibidem, p. 93.
389 Caraman, Lit. pop., p. 98—99.
390 Ibidem, p. 93—94 ; Teodorescu, Poezii, p. 93.
391 Hnatiuk, Kol, I, p. 17—111.
— ă Lit. pop., p. 56.
392 Caraman, Lit. pop., p. 83 ; Marienescu, Colinde, p. 171—173 ; Pamfile,
393 Marinov, Ob., p. 348.
394. Idem.
395 Idem.
396 Ibidem, p. 310.
397 Szuchiewicz, t. III, p. 139.
398 Idem.
ă 104—105.
399 Ibidem, p. 138.
400 ă Lit. pop., p. 59.
401 Marinov, Ob., p. 210.
402 Viciu, Colinde, p. 151—152. Cf. Colindul de primar, care aiurea e colind de gospodar.
403 Szuchiewicz, t. III, p. 21.
404 Ibidem, p. 29—36 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 218—219.
405 Hnatiuk, Kol., I, p. 217.
406 Idem.
407 A.F.M.B., Colindatul, nr. 149 a, p. 9.
408 Burada, Dobrogea, p. 49—50.
409 A.F.M.B., Caraman, I, p. 15.
410 ă Lit. pop., p. 18.
411 Hnatiuk, Kol., I, p. 218.
412 Idem.
413 Sb. Umotv., XII, p. 3—4.
414 ă Lit. pop., p. 16.
415 Marinov, Ob., p. 315.

- 177 -
416 Ibidem, p. 314.
417 Idem.
418 ț II, p. 60, III , p. 52 ; Pauli, rusk., I, p. 7 ; Hnatiuk,, Kol., I, p. 213, II, p. 81—82 ; Lud, V, p. 211.
2
419 ț , p. 110 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 211—212.
2
420 N. I. Dumitrascu, î ă ş ț „ ă
— î ă p. 127.
421 Viciu, Colinde, — ă Ut. pop., p. 65.
422 Szuchiewicz, t. III, p. 91—92.
423 Idem.
424 Hnatiuk, Kol., II, p. 82.
425 Szuchiewicz, t. III, p. 92 ; Lud, V, p. 211—212 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 81, 83.
426 Hnatiuk, Kol, II, p. 81.
427 Szuchiewicz, t. III, p. 92 ; Lud, V, p. 211—212.
423 Hnatiuk, Kol, II, p. 83.
429 Idem.
430 Szuchiewicz, t. II, p. 88.
431 ț , p. 110, 544 ; Szuchiewicz, t. III, p. 58—60 ; Fedkowicz, p. 33—34 ; Hnatiuk, Kol, I, p. 208—214.
2
432 Teodorescu, Poezii, p. 41 ; Bîrseanu, Colinde, — ă Lit. pop., p. 65—66 ; Viciu,
Colinde, — ă ț Colinde, p. 42—43.
433 Sb. Umotv., XII, p. 6 ; Marinov, Ob., p. 457.
434 Marienescu, Colinde, p. 157—160.
435 ă Lit. pop., p. 65.
436^£>vid Densusianu, ț ă ă î ă ă ş Ş I—II,
1922—1923 (Densusianu, ț II, p. 160.
437 Viciu, Colinde, p. 169.
438 ş î ă p. 127—128.
439 Marienescu, Colinde, p. 163.
440 Bud, Poezii, p. 70.
441 Bîrseanu, Colinde, p. 18.
442 Voronca, Datinile, I, p. 57.
443 Bud, Poezii, p. 70.
444 Bîrseanu, Colinde, p. 18—19.
445 Pamfile, ă p. 67.
446 ă ț Colinde, p. 39—41.
447 Bîrseanu, Colinde, p. 21—22 ; Viciu, Colinde, p. 145—147.
448 ă ă î
449 Cf. Teodorescu, Poezii, p. 94—96 (Iuda, Vidra); Caraman, Lit. pop., p. 12, ț Termenul Iuda,
ş î ț î ş
450 Caraman, Lit. pop., p. 13.
451 Teodorescu, Poezii, p. 94—96 ; Caraman, Lit. pop., p. — ă Lit. pop., p. 66—67.
452 ț II, p. 87—88, llî 2 , p. 81—82 ; Ciubinski, III, p. 391, 473; Kiev. Star., 1887, I, p. 184, 1904, I,
p. 10 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 235—239.
453 MAAE, III, p. 195—196.
454 ş —
455 MAAE, III, p. 195.
456 Pamfile, ă 179.
457 Szuchiewicz, t. III, p. 46.
458 ă Lit. pop., p. 45.
459 Teodorescu, Poezii, p. 84—86 ; Caraman, Lit. pop., p. 7—10
460 Teodorescu, Poezii, p. 54—55.
461 Viciu, Colinde, p. 110.
462 ă Lit. pop., p. 65.
313

463 Hnatiuk, Kol., II, p. 134 ; Lud, XVIII, p. 206.
314
!8 ; Teodorescu, Poezii, p. 49.
III, p. 270—273 ; Hnatiuk, Kol., II, ş
464 Ciubinski, III, p. 277 ; Metlinski, p. 337.
465 Teodorescu, Poezii, p. 54—56.
466 Marinov, Ob., p. 316 ; 5b. Umotv., I, p. 12, II, p. 17, III, p. 20, V, p. 6, VIII, p. 28, X, p. 4, XI, p. 42—43, XII, p. 4 ; J. T. Uiev,
Sbornik ot narodni umotvoreniia, kn. I, Sofia, 1889 (Iliev,) p. 27, 55, 69, 95; Kacianovski, Pamiatnik bolgarsk narod tvorcestva, vip.
I, (Sbornik Zapadno-bolgarskih piesen), Sofia, 1882 (Kacianovski, Pam.,) nr. 21.
467 Teodorescu, Poezii, p. 50.
468 Idem.
469 ă ț Colinde, p. 37 ; Teodorescu, Poezii, p. 49 ; Pamfile, ă p. 100—101.
470 Burada, Dobrogea, p. 82—84 ; Teodorescu, Poezii, p. 50.
471 Teodorescu, Poezii, p. 49.
472 Marinov, Ob., p. 316.
473 ă ț Colinde, p. 36—
474 Teodorescu, Poezii, p. 52.
475 Idem.
476 Ant.-Drag., I, p. 69—70.
477 Viciu, Colinde, p. 110—112.
478 Ibidem, p. 110—111.
479 Ibidem, p. 112.
480 Ibidem, p. 111.
481 Ibidem, p. 112.
482 Ibidem, p. 111.
483 ț II, ş
484 Hnatiuk, Kol., II, p. 37.
485 Lud, XVIII, p. 206 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 134.
486 Hnatiuk, KoZ., II, p. 134.
487 Lud. XVIII, p. 206.
488 Hnatiuk, Kol., II, p. 37.
489 ă Lit. pop., p. 65.
490 Idem.
491 Metlinski, p. 337 ; Ciubinski, III, p. 277.
493 Lud, IV, p. 86.
494 Hnatiuk, Kol., II, p. 18.
495 Lud, V, p. 77—78.
496 Hnatiuk, KoL, II, p. 11.
497 Idem.
498 Teodorescu, Poezii, p. 46—47.
ț 2, p. 48—49.
315
499 Ibidem, p. 47—48.
500 Ibidem, p. 46.
501 Caraman, Lit. pop., p. 91.
502 Idem.
503 Teodorescu, Poezii, p. 47.
504 Caraman, Lit. pop., p. 92.
505 Astfel, un motiv foarte frecv ă ă -
ă î ă î ă ă ă ă
„— ă ă
ă ă ă
ă ț
• ă ă ş ă
ț î
Cu cuvîntul i-a batjocorit, cu judecata i-a judecat.
Ş ă ş
Ce n-a pr ă î ă
ă
ă ă
- 178 -

ă ş
ă
î ă ă
ă ă î ă ă ă
— ş ă ă ă ă
„ ă ă ă
Care vinerea a cîntat cîntece (sau a dansat),
î ă ă
ț î
ş
{Ci. Ciubinski, III, p. 444.) Sau :
„Iar duminica a stat,
ă
Domnului nu s-a închinat...".
ț II, ş Kol, II, p. 275.)
506 ş î ă p. 134.
507 Ibidem, p. 133—134.
508 Caraman, Lit. pop., p. 50.
509 Marinov, Ob., p. 531 ; Drinov, II, p. 547—548.
- 179 -
316
510 Szuchiewicz, t. III, p. 179.
511 Idem.
512 Hnatiuk, Kol., II, p. 268—269.
513 Szuchiewicz, t. III, p. 180. , ; 514 Hnatiuk, Kol., II, p. 270.
515 Idem.
516 Idem.
517 Ibidem, p. 271.
518 Szuchiewicz, t. III, p. 181.
519 Idem.
520 Ibidem, p. 180.
521 Idem.
522 Ibidem, p. 181.
523 Ibidem, p. 180.
524 Ibidem, p. 180—181.
525 Hnatiuk, Kol., II, p. 269.
526 Idem.
527 Ibidem, p. 271.
528 Ibidem, p. 269.
529 Szuchiewicz, t. III, p. 182.
530 Ibidem, p. 180.
531 Ibidem, p. 180—182.
532 Hnatiuk, Kol, II, p. 269, 278.
533 Ibidem, p. 271.
534 Szuchiewicz, t. III, p. 187.
535 Idem.
536 Ibidem, p. 184.
537 Idem. (Col ț
538 Ibidem, ş
539 Hnatiuk, Kol, II, p. 278.
540 Szuchiewicz, t. III, p. 187.
541 Ibidem, p. 182—183 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 272—276.
542 Szuchiewicz, t. III, p. 185 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 274.
543 Hnatiuk, Kol, II, p. 269.
544 Ibidem, p. 268—269, 271, 276, 278 ; Szuchiewicz, t. III, p. 181.
545 Pamfile, ă p. 76 ; Densusianu, ț II, p. 158.
546 ț II, p. 37.
547 Hnatiuk, Kol, II, p. 286.
548 Fedkowicz, p. 29.
549 ț , p. 63.
2

550 Szuchiewicz, t. III, p. 119.
551 Holovatki, III 2 , p. 96.
552 Hnatiuk, Kol, II, p. 293.
553 Szuchiewicz, t. III, p. 139.
554 Holovatki, III 2 , p. 554 ; Fedkowicz, p. 27—28.
555 Teodorescu, Poezii, p. 43.
556 ă Lit. pop., p. 17.
557 Hnatiuk, Kol., II, p. 292.
558 Fedkowicz, p. 26—27.
559 Szuchiewicz, t. III, p. 52—53.
560 Hnatiuk, Kol, II, p. 302.
561 Holovatki, III 2 , p. 556.
562 Ibidem, II, p. 36.
563 Teodorescu, Poezii, p. 40.
564 Sb. Umotv., XIII, p. 8.
565 Marinov, Ob„ p. 311, 313.
566 Sb. Umotv., XXI, p. 5.
567 Idem.
568 Pamfile, ă p. 55.
569 Ibidem, p. 106.
570 Bîrseanu, Colinde, p. 20.
571 ă Lit. pop., p. 62.
572 Pamfile, ă p. 53.
573 Viciu, Colinde, p. 129.
574 Bud, Poezii, p. 73.
575 Sb. Umotv., XIII, p. 8.
576 Holovatki, III 2 , p. 123 ; II, p. 36.
59. 27—28
Pamfile, ă p
91.
Hnatiuk, Kol. 288.
Hnatiuk, Kol 298.
II, p. 285.
II, p. 285.
577 Hnatiuk, Kol, II, p. 300.
578 Pamfile, ă p. 61
579 Bîrseanu, Colinde, p -89.
580 Pamfile, ă p
581 Ibidem, p. 93.
582 Ibidem, p. 62.
583 Holovatki, II, p. 35 ;
584 Hnatiuk, Kol, II, p.
585 Holovatki, II, p. 35
586 Hnatiuk, Kol, II, p.
587 Holovatki, II, p. 36.
588 Pamfile, ă p. 81.
589 ă Lit. pop., p. 59.
590 Pamfile, ă p. 86.
591 Sb. Umotv., XXI, p. 3—6.
592 Idem.
593 Marinov, Ob., p. 318.
594 ă Lit. pop., p. 62.
595 Hnatiuk, Kol., II, p. 286.
596 Bîrseanu, Colinde, p. 4 ; Pamfile, ă p. 87, 100.
597 Viciu, Colinde, p. 126.
598 ă ț Colinde, p. 17, 19, 48.
599 Pamfile, ă p. 55.
600 Hnatiuk, Kol., II, p. 284.
601 ț
- 180 -
317

- 181 -
602 Ibidem, p. 96.
603 ă Lit. pop., p. 44.
604 ă ț Colinde, p. 38 ; Pamfile, ă p. 87.
605 ă ț Colinde, p. 46.
606 Teodorescu, Poezii, p. 83.
607 ă Lit. pop., p. 17 ; Teodorescu, Poezii, p. 42—44.
608 Pamfile, ă p. 102 ; Teodorescu, Poezii, p. 39, 84.
609 ă Lit. pop., p. 16.
610 Fedkowicz, p. 26.
611 Ibidem, p. 27.
612 Hnatiuk, Kol., II, p. 280 ; Szuchiewicz, t. III. p. 188.
613 Hnatiuk, Kol., II, p. 281.
614 Marinov, Ob., p. 326.
615 Ibidem, p. 327.
616 Idem.
617 Idem.
618 Viciu, Colinde, p. 178—179.
619 Ibidem, p. 181.
620 Ibidem, p. 182, 193—194.
621 Marinov, Ob., p. 327.
622 Szuchiewicz, t. III, p. 53.
623 Idem.
624 ț i, III , p. 122.
2
625 Szuchiewicz, t. III, p. 188.
626 Hnatiuk, Kol, II, p. 310.
627 Idem.
628 Marinov, Ob., p. 327.
629 Ibidem, p. 328.
630 Viciu, Colinde, p. 183.
631 Ibidem, p. 177,
632 Ibidem, p. 186.
633 Ibidem, p. 177.
634 Ibidem, p. 186.
635 Hnatiuk, Kol., II, p. 310.
636 Viciu, Colinde, p. 176, 183—185.
637 Bud., Poezii, p. 65.
638 Swietek, p. 70.
639 Rp. Udz., (Jurczyce).
640 MAAE, III, p. 173.
641 Idem.
642 Swietek, p. 69.
643 MAAE, III, p. 173.
644 Swietek, p. 69.
645 Idem.
646 Idem.
647 Idem.
648 Rp. Udz.
649 Swietek, p. 69.
650 Lud, X, p. 283.
651 MAAE, III, p. 174, 177.
652 Konopka, p. 87 ; Kolberg, Krak., p. 232.
653 Szuchiewicz, t. III, p. 45.
654 Ibidem, — ş £ MAAE, XIII, p. 225.
656 Lud, IX, p. 403, XI, p. 160, XIII, p. 131 ; Swietek, p. 71 ; Kolberg, Mazowsze, 5 tomow, Krakow, 1885—1890 (Kolberg,
Maz.,) MAAE, III, p. 179 ; Konopka, p. 97 ; Kolberg, Krak., I, p. 236 ; Oskar III, p. 68 ; Wurzbach, p. 148 ; Gîoger, P., p. 54—55.
657 Swietek, p. 72 ; MAAE, VI, p. 222.
658 Zegota Pauli, Piesni ludu polskiego w Galicji, Lwow, 1833 (Pauli, poîsk.,) p. 5 ; Konopka, p. 98 ; Kolberg, Krak., I, p. 237
;Zb. W., IX, p. 11—12 ; MAAE, III, p. 183—185 ; Bystron, Polska, p. 56—57 ; Lud, III, p. 72 ; Swietek, p. 72—74.
659 Lud, III, p. 72.
660 ț , p. 15—16.
2
661 Sb. Umotv., XXI, p. 4.
662 Zb. W., IX, p. 11—12.
663 Ant.-Drag., I, — ş — jizni Brus., —

ă ş â î ş
- 182 -
320
664 MAAE, III, p — ă ş î ă ş Cî.
Juliusz Roger, Pie§ni ludu polskiego tv gornym Slqsku, Wroclaw, 1884 ((Roger,), p. 208.
665 MAAE, III, p. 180—187 ; Lud, — ş
666 Pauli, polsk,, p. 5 ; Gîoger, P., p. 55.
667 Bezsonov, p. 74 ; Zienkiewiez, p. 18—22 ; Ciubinski, III, p. 471.
668 Sein, jizni Brus., p. 87.
669 — ț II, p. 88—89 ; Romanov, Mat., p. 100—101.
670 Romanov, Mat., p. 104 ; Ciubinski, III, p. 471.
671 Bezsonov, p. 74.
672 Romanov, Mat., p. 104.
¦673 Ciubinski, III, p. 471.
674 Ibidem, p. 326.
675 Pamfile, ă p. 58—59.
676 Ibidem, p. 54.
677 Viciu, Colinde, p. 102.
¦678 Marienescu, Colinde, p. 71. 679 Viciu, Colinde, p. 158. •680 Iliev, p. 260. 681 Gloger,
P., p. 55. ¦682 MAAE, III, p. 185.
683 Swietek, p. 72—73.
684 Ibidem, ş
685 Lud, XI, p. 151.
686 Ibidem, p. 154 ; Konopka, p. 93.
687 Rp. Udz. (Lazany).
688 Idem.
¦689 Zb. W., XIV, p. 42—43.
690 MAAE, VI, p. 226.
691 Swietek, p. 84.
692 MAAE, III, p. 193.
693 Lud, XI, p. 155—156 ; Swietek, p. 85 ; MAAE, III, p. 188—189 ; ¦ Gîoger, P., p. 55 ; Konopka, p. 93 ; Kolberg, Krak., I, p.
234.
694 MAAE, III, p. 190 ;Lud, XI, p> 157 ; Konopka p. 92 ; Kolberg, Krak., I, p. 233.
v
695 Rp. Udz., (Jurczyce) ; Zb. W., XIV, p. 43.
696 Zb. W., IX, p. 272—273.
697 Rp. Udz. (Jurczyce).
698 Lud, XI, p. 151—152.
321
699 Ibidem, p. 154, 159.
700 Rp. Udz. (Lazany).
701 Lud, IX, p. 158—159.
702 Konopka, p. 91 ; J. St. Bystron, Piesni ludu polskiego, Krakow, 1924 (Bystron, Piesni,), p. 23 ; Kolberg, Krak., I, p. 232—233 ;
Gioger, P., p. 54.
703 Lud, XI p. 152.
704 MAAE, III, p. 189—190 ; Lud, XI, p. 153.
705 Rp. Udz. (Prohocim).
706 MAAE, VI, p. 226—227 ; Zb. W., XIV, p. 43—44.
707 Lud, XI, p. 160.
708 Ibidem, p. 159.
709 Swietek, p. 81—82.
710 Lud, V, p. 66.
711 Idem.
ț II, p. 144.
71,3 Idem.
714 Hnatiuk, Kol., I, p. 222.
715 ț II, p. 143 ;Ciubinski, III, p. 319—320 ; Hnatiuk, Kol., I, p. 257.
716 Hnatiuk, Kol, II, p. 157.
717 Lud, V, p. 74.
718 MAAE, III, p. 190—191 ; Lud, XI, p. 53 ; Swietek, p. 83.
719 Konopka, p. 92 ; Kolberg, Krak., I, p. 233 ; Gioger, P., p. 54 ; Rp. Udz., (Lagiewn).
720 MAAE, UI, p. 191.
721 Marinov, Ob., p. 311.
722 ț II, p. 85, 91, III,, p. 94 ; Pauli, rusk., I, p. 3—4 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 167—173 ; Bezsonov, p.
26—27 ; Romanov, B. Sb., VIII, p. 430, 450, 560 ; Sein, jizni Brus., p. 160—164 ; Iliev, p. 224, 2,38 ; GJoger, P., p. 16 ; Vuk Stef.
Karadzic, Srpske narodne piesme, I, u Becu, 1841, t. II, 1845, (Karadzic, Srpske,) I, p. 381 ; Frantisek Susil, Moravske narodni pisne,

322
- 183 -
II, wyd. v Brne, 1860 (Susil,), p. 747.
723 Pauli, poZsfc., p. 3—4 ; Gîoger, P., p. 55 ; MAAE, III, p. 192 ; Zb. W„, IV, p. 105, XIV, p. 43 ; Lud, X, p. 286—287, XI, p. 155 ;
Rp. Udz., (Lazany).
724 Lud, V, — ț II, p. 74- -75.
725 Idem.
726 ț II, p. 74—75, III 2 , p. 91—92, 106, 134—135.
727 Zb. W., XIV, p. 43.
728 Marinov, Ob., p. 324—325.
729 Viciu, Colinde, p. 93.
730 Ibidem, p. 91, 158.
731 Ibidem, p. 94—95, 159.
732 Kornel, Kozlowski, Lud. Piesni, podania, basnie, zwyczaje, przesady ludu z Mazowsza Czerskiego, Warszawa, 1867 (Koztowski,)
p. 186 ; Kolberg, Maz., I, p. 108 ; Zb. W., X, p. 155—156.
733 ț , p. 66 ; Dobrovolski, Sm., p. 41—54 ; Zb. W., XVII, p. 192—193.
2
734 Caraman, Lit. pop., p. 41.
735 Zb. W., IX, p. 271—272.
736 Hnatiuk, Kol., II, p. 89.
737 Idem.
738 Ibidem,
III, p. 44—46 ; Zienkiewicz, p. 22,
739 Hnatiuk, Kol., II, p. 91.
ț — Kiev. Star., I, p. 186—187 ; Hrincenko,
740 Teodorescu, Poezii, p. 74—75 ; Caraman, Lit. pop., p. 32—35.
741 Ciubinski, III, p. 392—393.
742 Rp. Udz. (Lazany).
743 ă —
744 Wisla, miesiecznik geograficzno-etnograficzny, Warszawa, 1887— 1905 (Wisla.) XVI, p. 702.
745 Pauli, rusk., I, p. 33—34
—220.
ț II, p. 144—145, III , p. 86—87, 133 ; Kolessa, Hal, p. 19 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 218
2
746 ț II, p. 75 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 220.
747 Hnatiuk, Kol., II, p. 221.
748 ț Kol, II, p. 221—222.
749 Hnatiuk, Kol., II, p. 222.
750
222—226.
ț II, p. 74, 76, IH , p. 85 ; Kiev. Star., I, p. 167—168 ; Hrincenko, III, p. 25 ; Kolessa, Hal., p. 18 ; Hnatiuk, Kol, II, p.
2
751 Zb. W., XIV, p. 43.
752 Wisla, XVI, p. 703.
753 ț , p. 37—38 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 133.
2
754 Wisla, XVI, p. 703.
755 Rp. Udz., (Lazany).
756 Swielek, p. 78.
757 Koztowski, p. 189—190 ; Kolberg, Maz., I, p. 107 ; Krak, I, p. 232 ; Konopka, p. 90—91 ; Gtoger, P., p. 54 ; Bystrori, Polska, p.
58— 59 ; Piesni, p. 24—25 ; Zb. W., X, p. 118, XIV, p. 44 ; Swietek, p. 80 ; MAAE, III, p. 193—195, XI, p. 143—144 ; Rp. Udz.
758 Swietek, p. 80.
759 MAAE. III, p. 193—194 ; Bystrori, Plesni, p. 24—25.
760 Swietek, p. 79.
761 Idem.
762 Pamfile, ă ă ț Colinde, p. 3—5 etc.
763 Zb. W., IX, p. 11.
764 Ibidem, p. 8—9.
765 ț II, p. 154—155, III,, p. 40 ; Ant.-Drag., I, p. 7 ; Dobrovolski, Sm., p. 40.
766 ț II, p. 2.
767 Hnatiuk, Kol., II, p. 124.
768 MAAE, III, p. 194.
769 Idem.
770 Swietek, p. 81 ; Lud., XI, p. 163.
771 Lud., XIII, p. 134—135.
772 Caraman, Lit. pop., p. 36 ; Teodorescu, Poezii, p. 56.
773 Zb. W., IX, p. 271—272.
774 Rp. Udz. (Lazany).
775 Swietek, p. 82—83.
776 ț II, p. 66—67, 608—609, III,, p. 35, 42 ; Ciubinski, III, p. 289, 294—295 ; Oskar Kolberg, Wolyn, Krakow, 1907
323

324
(Kolberg, Wolyn) p. 82—83 ; Kolessa, Hal., p. 8—9 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 102—106.
777 Swietek, p. 82—83.
778 MAAE, III, p. 177—178.
779 Ibidem, p. 178.
780 Rp. Udz. (Pfokoeim).
781 Ibidem, (Jurczyce).
782 Ibidem., (Opatkowice).
783 MAAE, III, p. 186.
784 Ibidem, p. 187.
785 Konopka, p. 87 ; Kolberg, Krak ; I, p. 232.
786 Lud., XI, p. 163.
787 Rp. Udz. (Bochnia) ; Lud., XI, p. 149— 150, XIII, p. 131—135.
788 Lud., XI, p. 154.
789 Rp. Udz. (Jurczyce).
790 Lud., XI, p. 154.
791 Rp. Udz. (Opatkowice).
792 Ibidem (Lagiewnice).
793 Lud, XI, p. 154.
794 MAAE, III, p. 194.
795 Ibidem, p. 185.
- 184 -
796 ş Rp. Udz. (Jurczyce).
797 ş
798 Lud, X, p. 283, XI, p. 149.
799 Rp. Udz. (Lagiewniee).
800 Lud, XI, p. 154 ; Cf. Jan Karlowicz, Slownik gwar polskih, I—IV, Krakow, 1900—1911 (Karlowicz,) III, p. 394.
801 ă ă wydawa Matica
Slovenska^ vo Viedni (Sb. slov.,) I, 1870, 168.
802 Idem.
803 Ciubinski, III, p. 454.
804 Susil, p. 742.
805 Ibidem, p. 748.
806 Idem.
807 Ibidem, p. 737.
808 Ibidem, p. 746.
809 Szuchiewicz, t. III, p. 41.
810 Ibidem, p. 38, 45.
811 Marinov, Ob., p. 312.
812 MAAE, III, p. 174, 177.
813 Susil, p. 749.
814 Szuchiewicz, t. III, p. 43.
815 Zb. W., XVII, p. 188.
816 Marinov, Ob., p. 312.
817 Teodorescu, Poezii, p. 39.
818 Bîrseanu, Colinde, p. 9.
819 Susil, p. 749.
820 Idem.
821 Idem.
822 Ibidem, p. 750.
823 Bîrseanu, Colinde, p. 28.
824 Idem; Teodorescu, Poezii, p. 86.
825 Susil, p. 752.
826 Idem.
827 Ibidem, p. 754.
828 Ibidem, p. 748.
829 Ibidem, p. 751.
830 Ibidem, p. 751—752.
831 Ibidem, p. 753.
832 Idem.
833 Ibidem, p. 754.

834 Zb. W., IX, p. 271—272.
835 Ibidem, XVII, p. 193—194 ; Romanov, Mat., p. 109.
836 Hnatiuk, Kol, II, p. 93—94.
837 Susil, p. 753.
838 Ibidem, p. 747.
839 Ibidem, p. 754.
840 Idem.
841 Ibidem, p. 750.
842 Ibidem, p. 754.
- 185 -
843 Teodorescu, Poezii, p. 62 ; Caraman, Lit. pop., p. 32—35.
844 Pri î ă ş ț ă ă î
845 Susil, p. 743.
846 Ibidem, p. 740.
847 Idem.
848 Idem.
849 Idem.
850 Idem.
851 Ibidem, p. 745.
852 Ibidem, p. 737—738.
853 Vezi capitolul ă
854 Susil, p. 748.
855 Ibidem, p. 753.
856 Ibidem, p. 745—747.
857 Ibidem, p. 748, 750—752.
858 Ibidem, p. 742—743.
859 Ibidem, ş
860 Erben, p. 49—50.
861 Lud, XI, p. 149—150.
862 ă ă ă î î
863 / Vezi capitolul Formule introductive. Ace
ă ă î ş ț
ş ş î î î ş î ş
î ă polsk, ă
P., p. 55, întî „ ț ț
ş ă î
î dicbec = stejar, avem aici
jawor ț î stejar apare alt copac, cel
ma ă ş Rozprany Akad. Um., Wydi.
fii. L. IV, p. 308—351, Krakow, 1916 /.
326
864 Vezi mai ales : Cesky Lid., XXV, p. 81 ; V. Flejshans, Brenov-skij mnich Ales o staro-ceskem, slavem vanoc (o kolede) ve veku
XIV, p. 83 ; Cenek Zibrt, Ohlas staro ceske koledy v koledach — Sbornik praci venoranych moravskych (Prof. Vâclavu Tillovi), Praha 1927,
p. 46 ; Adam Fischer, Kult Welesa u Slowian, Vestnik ceske Akademije IX, 1900 ; Frânt. Cerny, Kazani kne'ze Mateje s ceskymi glossami.
865 Milcetic, p. 36.
866 Ibidem, p. 35.
867 Ibidem, p. 57.
868 Ibidem, p. 53.
869 Ibidem, p. 28.
870 Ibidem, p. 45.
871 Ibidem, 11, 35—36, 57.
872 Ibidem, p. 17—18.
873 Ibidem, p. 391.
874 Ibidem, p. 38.
875 Ibidem, p. 36.
876 Hnatiuk, Kol., I, p. 7.
877 Milcetic, p. 38—39.
878 Ibidem, p. 46.
879 Ibidem, p. 73. "]
880 Ibidem, p. 11, 28, 53, 57, 74.
881 Ibidem, p. 65—66.
882 Ibidem, p. 57.
883 Ibidem, p. 28.
884 Ibidem, p. 33.
325

885 Ibidem, p. 28.
886 Idem.
887 Karadzic, Srpske, I, p. 114 ; Milcetic, p. 63—69.
888 Karadzic, Srpske, I, p. 115.
889 Milcetic, p. 100.
890 Karadzic, Srpske, I, p. 115.
891 Ibidem, p. 116.
892 Milcetic, p. 100.
893 Hrincenko, III, p. 37.
894 Milcetic, p. 100.
895 Dobrovolski, Sm., p. 47
896 Ibidem, p. 48.
897 Idem.
898 Ibidem, p. 49.
899 Idem.
327
900 Ibidem, p. 48—48.
901 Ibidem, p. 48.
902 Ibidem, p. 50.
903 Sein, jizni Brus., p. 67—68.
904 Dobrovolski, Sm., p. 45—46.
905 Sein, jizni Brus., p. 72—74.
906 Idem.
907 Ibidem, p. 69—70.
908 P. Saharov, Piesni russkago naroda, t. IV, S. Peterburg, 1839, (Saharov,), p. 370.
909 Ibidem, p. 369—370 ; A. Potebnia, O miticeskom znacenii nekotorih obriadov i povierii, Moskva, 1865 (Potebnia,
Mit.,), p. 22.
910 Anicikov, I, p. 314.
911 Ibidem, p. 312.
91,2. Idem.
913 Ibidem, p. 313. 914 Aleks. Briickner, Staro'zytna Litwa ludy ib ogi, Warszawa. 1904 (Briickner, Litwa,) ş
Slovanske Starozitnosti. 2ivot Starych Slovanu, Dil,, II, Sv. I, W. II, v Rraze, 1924 (Niederle, tiv.,) II, Sv. I.
915 Bezsonov, p. 76.
916 Fedkowicz, I, p. 106.
917 Czeczot, p. 9.
918 Fedkowicz, I, p. 106.
919 Dobrovolski, Sm., IV, p. 15.
920 Bezsonov, p. 71.
921 Fedkowicz, I, p. 286.
922 Cf. S. FI. Marian, Legendele Maicii Domnului, ş , (Marian, Legendele,); Pamfile, ă
923 Veselovski, p. 107.
924 Dobrovolski, Sm.; ş
925 Dobrovolski, Sm., p. 16.
926 Idem.
927 Saharov, p. 370 ; Potebnia Mit., p. 22.
928 ş
929 Saharov, p. 373—374.
930 P. B. Sein, Russkiia narodniia piesni, I, Moskva, 1870 (Sein, Rusk.,) p. 368—369 ; P. B. Sein, Velikoruss v svoih piesniah,
obriadah obiciaiah, vierovaniah, skazkah, legendah i.t., p. I, S. Peterburg, 1898 (Sein, Velikoruss,); Potebnia, Mit., p. 23.
931 Idem.
328
- 186 -
932 Saharov, p. 371—372.
933 Idem.
934 Sein, Rusk., p. 365—366.
935 Ibidem, p. 366—370.
936 Ihidem, p. 365.
937 Franz Miklosich, Die Christliche Terminologie der slavischen Sprachen (Denk. XXIV) = (Miklosich, Term.,) p. 22^-23.
938 Marinov, Ob., p. 276.
939 Ibidem, p. 277.

330
- 187 -
940 Mangiuca, ă p. 9.
941 Pamfile, ă , p. 37.
942 Mangiuca, ă p. 9.
943 Pamfile, ă p. 7—9.
944 7dem ; Mangiuca, ă p. 9.
945 Marinov, Ob., ş
946 Mangiuca, ă p. 15.
947 Pamfile, ă ă ; Marinov, Ob., p. 278.
943 Kolberg, Pok., I, p. 92.
949 Marinov, Ob., p. 277—278.
950 Idem.
951 Pamfile, ă p. 12.
952 ă Lit. pop., p. 5.
953 Ibidem, p. 5—6.
954 Teodorescu, Poezii, p. 11.
955 ă Lit. pop,, p. 5 ; Teodorescu, Poezii, p. 12.
956 Viciu, Colinde, p. 191.
957 Idem ; ă Lit. pop., p. o.
958 ă Lit. pop., p. 5.
959 Viciu, Colinde, ă Lit. pop., p. 7 ; Mangiuca, ă p. 11.
960 Mangiuca, ă p. 11.
961 Idem.
962 Viciu, Colinde, p. 191.
963 Ciubinski, III, p. 452.
964 Ibidem, p. 475.
965 Ibidem, p. 430.
966 Hnatiuk. Kol., II, p. 367.
967 MAAE, IX, p. 117.
968 Idem.
969 Viciu, Colinde, p. 190.
329
970 Ciubinski, III, p. 138.
971 Hnatiuk, Kol, II, p. 359.
972 Marinov, Oh., p. 278.
973 G. F. Abbott, Macedonian Folklore, Cambridge, 1993 (Abbott,) p. 89.
974 Dem. Kalligeropoulos, Ta kalanda holes tes Ellcdos, Athenai, 1923, (Kalligeropoulos.).
975 Ibidem, p. 10.
976 Abbott, p. 88—89.
977 Const. Fauriel, Chants populaires de la Grece Modeme, I—II, Paris, 1824—1825 (Fauriel,) p. XXVIII.
978 Laographia — Deltion tes hellenikes laographikes hetaireias, en Athenais, (Laographia,), tom. II, teuch. IV, s. 684, tom. III,
teuch. I—II, s. 263, tom,. VIII, teuch. I—II, s. 221 ; Kalligeropoulos, p. 25—27, 29—30, 32 ; Fauriel, II, p. 248 ; N. Tommaseo,
Canti popolari corsi, illirici, greci, toscani, III (greci), Venezia, 1842 (Tommaseo,), p. 276 ; Arnoldus Passov, Tragoudia
RomaUka (Popularia Carmina Graeciae Recentioris), Leipzig, 1860 (Passov,), p. 218 ; P. Arabantinou, Sylloge demodon
asmaton tes Epeiron, Athenai, 1880 (Arabantinou,), p. 121 ; Abbott, p. 82.
979 Vechiul Testament, Cartea numerelor, Cap. XVII.
980 Passov, p. 217 ; D. Sanders, Das Volksleben der Neugriechen, Mannheim, 1844, (Sanders,), p. 133 ; M. de Marcellus, Chants
du peuple en Grece, Paris, 1851, (Marcellus,), II, p. 158 ; Arabantinou ; Kalligeropoulos, P- 11—13, 16.
981 ş
983 Fauriel, t. I, p. XXVI—XXVII.
984 Abbott, p. 89.
985 Kalligeropoulos, p. 82 ; N. G. Polites, Eklogai apo ta tragoudia tou ellenikou laou, Athenai, 1925 (Polites, Eklogai,) p. 214 ;
Arabantinou, p. 199.
986 A. F. M. B., Caraman, I, p. 7.
987 Polites, Eklogai, p. 213 ; Kalligeropoulos, p. 82.
988 Abbott, p. 90.
989 Teodorescu, Poezii, p. 145, 156.
990 Polites, Eklogai, p. 215 ; Kalligeropoulos, p. 44, 83 ; Pan. Sepherles, Ta kalanda tou Hagiou Basileiou, en Laographia, torn
II, teuch. IV (Sepherles,), s. 686.
991 Tommaseo, p. 277.

- 188 -
992 Arabantinou, p. 197—198 ; Polites, Eklogai, p. 214 ; Kalligero-poulos, p. 83.
993 Kalligeropoulos, p. 44 ; Arabantinou, p. 196 ; T. Chr. Chasiotou, Sylloge ton kata ten Epeiron demotikon asmaton, Athenai,
1866, (Chasiotou,), p. 33.
994 Kalligeropoulos, p. 44 ; Sepherles, p. 686 ; Chasiotou, p. 195.
995 Kalligeropoulos, p. 85.
996 „Ş î ă ă Ta oraiotera demotika tragoudia tes
agapes, Athenai, 1927 (Drosine,), p. 107.
997 Kalligeropoulos, p. 85.
998 Polites, Eklogai, p. 216.
999 Ch. K. Priakou, Ta kalanda tou theophaneion en te periphereia Almirou, en Laographia (Priakou,), t. V, teuch. I—III, s. 230.
1000 Idem.
1001 Pamfile, ă p. 87.
1002 Bîrseanu, Colinde, p. 27.
1003 Priakou, p. 229.
1004 Polites, Eklogai, p. 215.
1005 Kalligeropoulos, p. 83.
1006 Ibidem, p. 84.
1007 Priakou, p. 231.
1008 Idem.
1009 Idem ; Chasiotou, p. 196.
1010 Drosine, p. 107 ; Chr. Lambrake, Tragoudia ton Tsounerkon, en Laographia, (Lambrake,), t. V, teuch. I—III, p. 113.
1011 Kalligeropoulos, p. 45 ; Chasiotou, p. 195.
1012 Kalligeropoulos, p. 31—32.
1013 Polites, Eklogai, p. 215 ; Kalligeropoulos, p. 31, 84 ; Arabantinou, p. 195 ; Leonidas Zoes, Kalanda, en Laographia, (Zoes,),
t. III, teuch. I—II, s. 264.
1014 Polites, Eklogai, p. 215.
1015 Priakou, p. 229.
1016 Idem.
1017 Idem.
1018 Arabantinou, p. 200—201.
1019 Ibidem, p. 199 ; Polites, Eklogai, p. 214.
1020 Priakou, p. 228.
1021 ă şă ț
1022 Kalligeropoulos, p. 85 ; Chasiotou, p. 196.
331
1023 Priakou, p. 227—228.
1024 Kalligeropoulos, p. 88.
1025 Polites, Eklogai, p. 214 ; Kalligeropoulos, p. 87 ; Arabantinou, p. 199.
1026 Polites, Eklogai, p. 214.
1027 Priakou, p. 228.
1028 Fauriel, t. II, p. 246, 252.
1029 Priakou, p. 231.
1030 Abbott, p. 89.
1031 Sabin V. ă ş ş de..., â ă Colinde,), p.
80 ; Viciu, Colinde, p. 165—166.
1032 Bîrseanu, Colinde, p. 18.
1033 Teodorescu, Poezii, p. 41.
1034 Polites, Eklogai, p. 213 ; Kalligeropoulos, p. 83.
1035 Priakou, p. 228.
1036 Kalligeropoulos, p. 86 ; Chasiotou, p. 194—195.
1037 Kalligeropoulos, p. 86.
1038 Polites, Eklogai, p. 214 ; Kalligeropoulos, p. 87.
1039 Kalligeropoulos, p. 87.
1040 Priakou, p. 230.
1041 Fauriel, t. II, p. 252.
1042 Ibidem, p. 246.
1043 Ibidem, t. I, p. XXVII.
1044 Spiridon Zambelios, Aismata demotika tes Hellados, Kerkyra, 1852, (Zambelios,), p. 275. Vezi î
ă
1045 Arabantinou, p. 201.
1046 Idem.
î ă

332
1047 Idem.
1048 Kalligeropoulos, p. 26.
1049 Zoes, p. 263.
1050 Kalligeropoulos, p. 40.
1051 Ibidem, p. 48.
1052 Ibidem, p. 52.
1053 Ibidem, p. 49.
1054 Priakou, p. 228.
1055 Polites, Eklogai, p. 214.
1056 Ibidem, p. 215.
1057 Kalligeropoulos, p. 31.
1058 Ibidem, p. 84.
- 189 -
1059 Polites, Eklogai, p. 216.
1060 Priakou, p. 227, 230—231.
1061 Polites, Eklogai, p. 214 ; Kalligeropoulos, p. 87.
1062 Kalligeropoulos, p. 43.
1063 ă ț Colinde, p. 23.
1064 Arabantinou, p. 197 ; Kalligeropoulos, p. 81.
1065 Sau : „Aici, unde am colindat".
1066 Hnatiuk, Kol., II, p. 287.
1067 Abbott, p. 92.
1068 Passov, p. 222.
1069 Ibidem, p. 220.
1070 Ibidem, p. 219.
1071 ă Lit. pop., p. 49.
1072 A.F.M.B., Caraman, I, p. 15.
1073 Kalligeropoulos, p. 23.
1074 Ibidem, p. 81.
1075 Cf. Sepherles, p. 685—686 ; Zoes, p. 263.
1076 Passov, p. 219.
1077 Kalligeropoulos, p. 44.
1078 Ibidem, p. 53.
1079 Ibidem, ă ă ă ă ş ă
î ă ț î ă ă ă „ ă ă ş
ă
1080 Kalligeropoulos, p. 45.
1081 Idem.
1082 Ch. Soule, Ta tragoudia tou Lazarou, in Epeirotika Chronika periodikon syngramma hidrythen kai ekdidomenon pronoia
tou Mitro-politou îoaninon Siridonos Blachou, Etos deuteron, 1927, teuch. I—II, ş
1083 Abbott, p. 32.
1084 Idem.
1085 Idem.
1086 Polites, Eklogai, p. 213.
1087 Idem.
1088 Abbott, p. 93.
1089 N. G. Polites, Meletai peri tou biou kai tes glosses tou helleni-kou laou, Paradoseis, Meros B', Athenai, 1904 (Polites,
Meletai,), ş ş
333
1090 Johan Georg von Hahn, Albanische Studien, I—III, Viena, 1853—1854 (Hahn,), I, p. 154.
1091 Idem.
1092 Perlele Papahagi,
1093 Viciu, Colinde, p. 17.
1094 Ibidem, p. 18.
ă mânilor, ş Lit. pop.,).
1095 Gheorghe Alexici,
(Alexici, Texte,), p. 288.
1096 Sb. W., XV, p. 232.
1097 Idem.
1098 Ibidem, p. 237.
ă â ă t. I ; ț ă Budapesta, Editura autorului, 1899

334
PARTEA A II-A
ORIGINEA DATINEI
ă ă ă î ț ă ă
ă ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă î î ş î
î ă ş î ă ă ă
ț ț ş î ă ă ă î ş ă ă
ă ă ş ă î ş ă ț
ă ă ş î ă
î î ă şă ă ă
ş îş ă ț ă
î ş
1
ş « î ş î
î ă î ă î
ă ş Micile Dionisiace 2 ş ă ă î
ă ş ă î ă ăş
ă ț ş
3
.
335
ă î î ă ă ă î ă
ş Opalia, î ă ă ş ț
ă î
4
ă î â î
î ă ă ă ş ş ă â Kronia
ăş şă ă î ş ş
5
.
ă ş ă „î
ş ăț ă ă ş
ă
î ț ş
6
ț ş
ă -
ț ă ță ă ş ă
ă î ă ă ş ă ț
„ ă ă
ă ş ă ț ă
ă ş î ă ă â ă ă ă ă î ş ă
7
î ă ă
ă â ă
8
. Tot la Sa-turnalii avea loc alegerea regelu
ă ăț ş ş
9
ş
ă ă ă ă ă î ă
î
10
ă ă â ş ă î ă ş
ă â â ț î
î ă î tutindeni.
336
- 190 -
«

î ş
ă ă â ă ă ț ă ă ă î ă ş
ş ş ă ş ă ş
î ş î anul roman. „Kalendae seu
festum Kalendarum, ita appellant scripto-res publicas illas ac superstitiosas laetitias quas
Kalendis Januarii quibus annus aperitur, exhibuare primum gentiles, usur-pavere etiam
postmodum Christiani..." n . Ele erau închinate lu ă ț i2 .
„ ă ă -
ă î ă î ț î ă ăț î
î ş ă
ă ă
ş
ă î ă ț ț
ă ş .." 13
ş „ ă ă ă
ă ă î ă
ş î (Vigilia). ță îş î ş
ț î ş „ ț ş î
î ț î ş î ş
ă ă ş ă ş ă ş ş uri în
schimb 15 . Ziua întîi a Calendelor se petrece în vizite, ă î ă
ă ă ă ă î ă ă ă
î î ş ț ă î
î ă ă
16
î î ă ă
î ă î
î î ş ț ț
î ă ş î ş î
„
17
- 191 -
ş 1 , î î
î î ă î ă omen : prima mîn-care 18 , primul întîlnit 19
ş î ă ă
20
. Iar
337
ă î ş
ă ş ă î
ă î î î ă ş
ț ț î î ă ă ă 21
î ă ă ă ş î ă „ ri .
Aici s-ar încheia c ă ă ă î î ă î ş
ş ă î ş ăț ă ş
ş ă 2:î ă ă ă î
ț ş î
ş ă î ş ă ă ş ş ă ă ş -
ş ş î ş ă î ț
î ş ă î ă î ă
î ț î ă î ş ă ă ă ă î
ul soarelui : Dies Natalis Solis Invicti. ă ş î
ă î ş î î î î ăț î ă ă
14 .

u , la î ă î î
ş
ă ă ă î ă ă î ă ă şş
î ă ț ă ț ț ş ş
î î
temelie.
ş î ş ş ț ă î
338
ă ă ă ş î ă î ă ă
ş ă ă î ă ş ă î ă ş
î
ă ă î
ă ă î ă ă ă
ă ă ş ă ş ş î î
ă ă ă ă î ă
ă ă î ă î ă ş
ă ă ă î î ş ă î ş ă
ă ă ă ț î î ă ă ă ă
ț ț ă ț î
ț ş ă „ ă î ş î
ă ş ă î î ă
25
ş ă î ă ă ă ş ă
ş ş © ă ă
ş ă ă ă ş ş ă î ş ă
ş ă ş ş â ş î î ş ş
„ ă ă ă
ă î ă ă ă ă ă ă î
ş ă î ş î ă
26
î ț ă ş
ş ş ş î ă ă ă ă ş
ă ş ă ă ă î
IV. î î ă ă ă î î î ă
ş ț î ă ă ă ă ş
Natalis Solis Invicti, ă pe ă ă ă ă
ă ş î ț Sol Invictus - 1 . în
339
aceasta 1 s-ar vede ş î ă ă ă î ă î ă ă ă
î ă ă ă ă ă î ă ş ă ş
ă â 28 .
ă ă ă ă ă ă ă ă î ă ă ă
ş ă ă ă ă ă î ş ş
ă ă ă î ă ă ă Dies Natalis Solis Invicti 29 .
ă ă î ă ş ă ă ă ă ă
î ă ă ă ă ă ă ş
ă î (annus eccle-siasticus), ă ş ă ă ă ă ş
î ă î II-lea, a început Anul nou la 25 decembrie 30 î
ă î ț IX, ă ăş î î
ş 31 . Difer ă ț ă ă ă î
ț ş Sacramentaria, î ă ă ă
î î ă î ş ț ă ă ă î
î ă î
I
Sacramentarium î ş
32 , începe cu Vigilia Nativitatis 33 .
ă î î î ă ă î ă ț
ş ă î
ă ă î ş ă ă ş ă
ă î î ă ă ş ă ă
ă ț ă
340
- 192 -
ă ț ă ă ă ă ă

ă ă ş ă î ş ă ă ă î e, ă
ş ț î î ş
— 6 ianuarie).
î ă ă ă î ş ş ş î
ş ă ă ă î î ă ş î î ă ş
ă ă ă î î î ă ş ş
ă â si-noade 34
î ş ț ă î î ş
î ş î ă ă 35 .
ă ş î â ş
î ăț î ş â î
ş ş ş ă î
î ş î ă ş ă ş ă ă ş
ă î ă î ş ş ă î ş
ă î ă ă î ț ă ş
ț î ț ş ă ă ş ț ă î
ş ă î ă î ă î ă ă î
ă ă ş ă ț ță ă î ş î
ş ă î ă ă
ă ă ă î I ă ş
„ ă ă â î ă ş ă ă î
ş
36
.
ş ă î ă ț ă ă ş ă —
342
- 193 -
341
ă — ş ă ş ă ă ă ă ă
ă î ă ă ş î ă î ă
î ş ş î ş î î ă
ă ă î ş ş î ş î ă î ş
î ş ş î
ă ş ă î ş î î ă î ă ă
ță ă î î î ăț ă ş
ă ş ş ă 37 .
ă ă ă î ă ă ş ă ş î î
ă ă ă ă ț î
ş
ă ă
1. ț î ş î î ş de- ş ă ă „ ă ă î
„ 38 ş î ăț ă â ş
2. ă ă ă î ă ă ă ş 39 .
3. Unul dintre cele mai izbitoare caracte î ă ță ă î ş -
î ă ş ş î ş î ă î Ş
î Ş Merg amîndoi ş
ă ş ă î
Gospodarul cu sluga î ă 40.
î ă î ă î ă ă ă ă ş ă î
ă î ă ă
ă ş ă ă ă ă ă ă ă î ă ă ă 41.
ş ă ă „ î Ş
' ă . ş î î ț ş
î ță ş ă ş î ță ă î ă î
ă ă ă ş ş 43 .
ă î ş ă ş î
ă î Ş ş î ță î ț ă î

ă î
ă î ă î ă
ş ț ț ă î ş ă ă ă ş
ă ă î ă ă ă î ă î ă ă
Ş ă î ț
— ă ă î
î ă ă
ă ă î u,
ă ă /,r>
- 194 -
La poloni, în Krakowskie, acest „târg na ludzi" 46 î î „
ă ş ă ă î ă ț ă î 47 . Deci acest raport ă î ş ă
ş ş 48 ă ă ță ă ă
ă î ş ță
m .
î ş ă ă ş
ț omen î î ă î ă î î polajenik, ă în special la
ăț „
50
. Apoi prognostice diferite ce se fac cu acest prilej, mai ales privitoare la rodnicia
sau nerodni-cia anului viitor.
2. ă ă
3. ă ă ă ă ă î ă ă ă î ă ş ă
ş ă ă ş ț ş
ă ă ă î ă î ş î ă
ț î î ă ş
ş î ț ț
ă î ă î ş ă ă Dies
Natalis Solis Invicti pe care ar fi înlocuit-o. Cele imai elocvente probe pentru aceasta ar fi :
1. î ă î
î ş î badnjak, bulgarul brt.dniak ş ă 51 ). La români de-abia e atestat, azi paire a fi di
ă
53
ă î
53
ş
(Weihnachtsblock, Julblock, Christmasblock, Yulelog) 54
343
ț -
ă ă î ț
ă ă ă „î ț ă ă ă ă ă ț
ă ă ț ă ă ş î ă ş ă
55
ş ă ă ş
ă ş ț ă ă Dies Natalis Solis Invicti,
ă î ă ț î ă ă ă î ă
ă ă ş ş ă ă
ă
2. ă ă ă roatele de foc ă ă şă ă î ă
344
„ ț î î ş
î î ă 56 sau Wqpelrot, ă
ş ă „Wepelrot ă î ă
ş î ă ț ăş î î
ă Wepelrot ă î ă ă 57
â ă ă „ 58 .
ă ă ş ă ă
59 ş î ă ă
Cam acestea ar fi prob ț ă ă ă î ă î î â ă
ă î ă ă ă ț ş ă î
î ț ă ă î ț

- 195 -
ă ță ă
ă ă ă ă ă Jul î ță
ş ă ă ț ă ă î â î ă
î Seelenfest 60 ă ă ț î ş ă ă
ş î î ş ț ş ă ş î „ ă
ț ă î ş ț ş î ț ş
ț 61 ă G2 ț ă î ă ă ă ă
ă î î ț (Zadus-nice). ț î ş
ă ş
ă ă ț ă î î ă î ş â
ă î î ş ş
345
tine. Astfel, la â î ă ă ă ă ț ş
ş ă ă ş î ş î — -
dziadi, ucraineanul didi, rusul ş ă — — î ă â „
ă ă ă ț
63 . ş ş ş î ş î ă 64 ş î î ă ț ă
(pizerei) ă ț ă ă î î î ş ş
ş ț ă ă î
ş ă â î î ț î colinde, -
ă î ă î î î ă ț ă ă î
ț î ş î î î ă ş „ ă
65 .
în Bucovina, în n ă ă „ ş ă ă ț î
ă ă ş ş ă ă 66 ă î î ă ă î ă
ă 67 .
S. Mangiuca 68 î ă ş ă â ț ş 69 î ă
ă ă ț ă î ş ă ă
â „î ă ță ă ă ş ă ț
î ț î ă 70 ă ă ă ă ş î
ş ă „ ă ş ş ş ş ă ă î ă
ă î ă ş î ă ă 71 .
ă î ț ş ă ț coliva 72 ă
346
ş ş ă ă kutia ş ă ă
ă ă ț â ă
ț 73 ț ț ă ă î
de mort sau ă potrivit sexului, vîrstei celui ce-a murit, înc î î ş
ț
â î ă ă î ă ş ă â î ț ț
e în Ardeal se numesc ă (sau zorit) 74 , iar aiurea, de exemplu în Oltenia,
zori. Cîntatul acestor colinde în Oltenia coincide cu ă î ț ă î ă „
ă ț î ă î ă ă ş ă î
ț ă ă ş î ă ă î î
zori, î ă î ă î ă zori î ț „ î ă ț î
ă ă 75 î „ ă î ă „ ă ț ş
î Ț 76 . Aces î îş
77
Alte caractere de ş â ş ță î ă î ş ă
oficial num ț ş ț î „ ş ă ş ț ă ş
1. în rîndul întâi sînt diferite î ă ț ă î ă ului : ku
tia ş ă ş î ş î ă ă 78 ş î ş
blini ş ş 79 .
2. ă
a) î ă ă ş ş ă ă î ă
b) ş ş
347

î ă ț ă ă karmienie dusz ă
î ş ă î ă ă î ă
ă djedovi ş
8i
ă
3. î
alunga
ă ț ş ă ă î le
82 .
4. î ş ă ă ş suflet,
5. ț ă ă î ă se ¦ deschid mormintele ş ş
ț î î ă ă ă
ă ă î î ş „ ă ă ş î ț ț
83
ă î ă ă ă pogani dni,
ă ă ş î ă î î î ş ț ş î ă
î î ă ă ş ță ă ă
ş ş ş ț î ş
î ț ş ş ă î ă ş
ă ş ă ă ă ț
84
] /La poloni, în ziua de 7 ianuarie (Trzech Kroli),
ă ț ă ț ş â
ă ț ă î ş ş ş ş ă ă
6. ş „î ă ă
85
.
ş ă ț ă î ă
7. Oprirea anumitor treburi în timpul celor 12 zile ale ciclului ă ă
ă ț ă ț ă ă ț ă ă ş
ă ă ş ş ă ă ş î
ă ă î ş ă ă ț ț ş ă ă
ă ă î î sau serile strîmbe /. 86
348
- 196 -
ş î ț ă ă ă ț ă
ş î ă ş î î
87
ş ă
Festum ani-marum orrmium. î ă ă „ ă
ă ă ă ş ă ă ă ț
88
ş
„ ă ş ă ş î ă ş î î ă î
ă ă ț
89
. ă ă î ă ă î
ț ş ă ă ş ă „ ş ă î
î 90 . ş ă î ş ă ă ă î ă î
ă ă ş ă ş ă î
ă ă ă ă ă ț î „ ă ş
ă ş
91
.
ă ş ă ş ş ă
ă ş ă ă ă ț î
ă î ă ă ş ă î ş
ță
vom vedea la locul cuvenit.
ă ă ță
î ă ă ă ă ă ă ț ă ă
ş ă ă ă ă ş ă ă î
ş ă ă ş ă ă
ş ă ă ş
ă ş ş ş
î ă ă ş ă
ş
ă î ă ă ă
ş
349
ă ă ş
ă ă î ă ă ă

ş ă ă ă ş ă
ş î î ă î ş ş ă
î î
1. ă ă ş
2. ă ş ă ă
3. ăş
ă ş
ş ă ă ă
ş ă ş ş
î ă ă î î ț ă î î ț
ş ă
ş ă ş ă ş î ț ş î
ă ă î ă ț ă ă î ă î ă ă ă ă
î „ ă î Ş țî ț
ă î ş î ăş î î ă î ş ă
ț î ă ț ț ț î î â ş ț
ă ă ă ş ş â ă ă î ă î ă î ă
î ț ă ț î ț ş î „ î
ă ă ț î ă ț î î
92 . Fap
ă ă ă ă ă î î ş
ă î ă ă î ă ă ă ță ă î ş
ă ă ă ş ă ă ş î ă ă
î ş ă ă ă î î ă
350
- 197 -
î ş ă ă ă
ş ț ț ă ă ş
ț ă ă ă î
ş ş ț ş îş ă ă î ă î
ş ş ş
ă î ă ă ă ă ă
ă ț ş ă î ă î ă ă ş
î î ă ă 93 î ă ă
ă ă I, Ia 25 decembrie;, II, la 1 ianua ş 94 .
ă î ş ț ă ă ă
ş î ş ă ă î î ț
î ă ş î ş
î ă ă ă ă ă î ă ă ş ț
ă ă
ş ş ă ă ă î î ă ă ş ă
î ă ş ă ă ş ş ă
ă î ş ă ş î î ă
î ă ă ă ş ă ş ă ă
ă î ă î î ă ş î
î ş ă ă ț î
ş
ț ă ă
ş ă î î ă
ăş ş î ă
„ ă ş î ş î ă
ă î ş î ş ă ş ş î
ț îş î ă ă
351

— ă ă ă ă
- 198 -
ş ă î ş
1
î ăț ş ă
ş ş
ă per excellentiam ş î ă ş ş
î ț ț ă î ă ă
ş ă î ț ț ş
Dovezi pen ă î î î î
ă
ş ă
î ş î î ă ă
î ş ş ă ă
î ă ş î î
ă ă ă î ă ă Ț î
ă ă ă ă ă
ă ă ş ă î ă ş ă ă
ngem la con-
352
ă î ă î ă ă ă
ă ă ă ă ă ță
ă ă î î î î
ă ă ă î î
ă ă ş ă Ş ă ă î
ş ă î ă
î ă ă ă ă ş
î ă ă ă î î ă —
ă î î ă — ă ş î ă
â ță ă î
â î ă ş ă ă ă î î ă ş
ă ă ă ă ş ş ă ă
ş ş ă â ă î î ş ă ş
â ş î î ă î
ă ş ă ş î ă ă î ă
ş de gospodar, ț î î ă ş î
ă ş î î ă ş â
ă ă
î ş ş ă
ă î ş ă
353
ş î ă ă ş colind-urare, î ț ă ă
î ț î î ă ă ă î ă ă ț î î ă ț
ş ă ă ă ă ă ş
î ă î ă ă ş ță ă ă ă
ş ă ş ță ş ă ă ş ță î
ă ş umirea de buhai ş ă
ț ț ş ă î î ă î ă ă ț î ş î
î ă sau cerb. ă ă î ăş î
ă ă ă î ăş
ă ă ă ă î â î ă
ş ă ț ş ă î ă î î -
ă ă ă î ă ă ă
ă ă ş ş ă ă
ă ă î ă î î ă ă

- 199 -
ă î î î î â ş î î ț î ț î ş
î ş â ăş ă î ă
ă î ă î ă ă
ă
ă ă ț ă ă î
î î ş ă ă ă î
354
î ă î ăş ă ş
î ă ă ş î î ă
ă î ă
î ă ă ş ş
î î î ă î
ş ț ă ț ă î î ă ă î ă 96 .
Pe aiurea, tot în Germania, în februarie, „La H î ă î ş î ş î
ă ă ț ă ş î
ă ă î ț ță ă ă ă ă ş î î ță ă ş
97 98 . De asemenea, în localitatea Bischofheim are loc la 22 februarie .
ț î î ş ş ă
î ă î î ă ă î ş
î ă î ă î ă ă ă î
î îş ă
ă ă ă î ț ă ț ă
ă ş ă î
ă î î — ş — ț î ă
ă ă ă ă î ă !0 °.
ş ă ă î
î ă ă ă
ş ă ă î ă ş â ş
355
ş ă î î ş 1

ă î î ă î ă î ă ă ş
ă ş ă ş ă
ş ă î
î ă ă ă î ț ă ă ă
î î ş ă ă — ă
per excellentiam — ş ă ă ă
ă ă ă ț î ță î ă ă
ş ă
ă ş ă ă î î ş ş ă ş î ş
ă
ş ă ă ă —
ă î „ ş ă ă
ă ă ă î ă ă 105 Ş ă ă ă ă ă ă
ă ş ă ş ş ă ă ş î ă
î î ă ă
î ă „ ă î
î ă ă ă m , î îş ş ă ț
ş ă ă ă î
107 ş ş ş ă ă ă ă ă
ş carea originii datinei colindatului.
ă ă ă ă ă î ă ă ş î ă
ş — î ă
ă ă ă î ă ş î
ă î ă ş â ă ă
î î ă ă ă ă
țî ş ț
ă î î ă î ş ş ă ă ă ă î
ş
î ă ă î
ş ă ă î ă ă ă ă î î —
ă ă — ă ă ş ă ă ă
ă ă ă
358
- 200 -
Colindele de tip' roman
î ă î î ă ă ț
ț ş
ş î ă ă î ş ț
ş ş ă ă
ş ă ă ş
î ă ă ă ă î ş
ş
î ă î ş
Ş î ă ț ă
ş î ă ş ş
ş ă ă î ă ă ț
î ă ț î â ă ă
ş ă ş
ă î
ş ă î ă ă î ş
ă ă î î ş ş
î ă ă ă î
ă î ă — î ş
357

360
ş — ă ț ă ă ț â
ă ă ă î
ş ă ă ă î ăş ț ă ă ă
ş ă ă ă
ă ă ă î ă î ă ş ş
ă ă ă î ă ă ş
î î ă ă ş î ă î
î ă
359
î ă ț î îş ă
î ă î ă ă ă ă
ă
ă
î ă î ă ă ş ă ş ă
...Dai je ti Boje v poli urojai !...
ă ă ă ă ă
î ă ş â ă î
ă ă î
ă î ă î ş î
î ă ă ă î ă î
ă î ă ă ş ă î ş ă
ă ă ț an nou fericit
Ş ă ă ă î
ă ă ş ş ă
Ş ă ă ță î ă ăț !08.
ă ă î â ş ş ă ă ş
ă ă
ă î ă î î ă î î ă
â î î ă ț ş î ă
ş î ă ă
ă ă ă
Gaudium et laetitia
Sit in hoc domo !
- 201 -
Tot filii, tot porcelli, tot agni !... m
î ț î ă
ă ă ă
ş â ă ş ă ş â ă
ă
îț Atîtea vaci,
îț ț îț
îț î ț
îț î î ă ț 11°
Atîtea oi,
ş ă ț
ş ş î ă
ț ă ş î î
Prin urmare, stabilind primul tip de colind, tipul roman, ă ă î ă

- 202 -
ă î ț ă î ă î ă î
ş î ş ă î ă
î ă î ă î î î î
îş ă ă î î î ă ă î
î ş î ă î
ă î ş ț ă ă î
î ț î ă ț ă
ță ț ş ț î ă
ă ț
361
ă ă ă ă
ă î ț
î ă ă î ț
ă tabu ț
ă ş ă
ă î ă ş î î ă ş ă
ț î ă ş ă ş
ş ş ă ă ş
ă Una din formele lor este blestemul, iar alta binecuvîntarea.
ă ă ă î ă ă î ăş î ă
îş
î î ă ă
ț ă ț ă ă ă ă î ă ă
ă ă ă ț ă ă ă î î
ță î ă ă ă ă ă î
ă ă î î î ă
ă î ă î î î
î ş î ă î ş î
ăț î
ă î ă ndele.
î ă î ă ă ț
ă ă ş ă ş î ş î
ă ă ş ță î ț ă
362
ță ă î î î î ă ță ă ă
ă ă
î ă ț ă î î
î ă ț î î ț ă
î ă ă ț ă ş
ă ț î ă ă ă ă
î ă î ță
cele â î
ă ă ă î ă
ă ă ş ă î ă î ț
ă ă ă ț ă î ăş ş ă ş î
î ț ă ă ş î ă î ț î
ă

ă î ă ă î ă ă î ț
î ş ă ă ă î
ă î ş î ş î î ă ă
î ă „ î ş î ş
îț
Atiț ț
îț
îț
Atîtea oi, ...vaci, turmaci etc. m
ă î ț ă î ț
ş î ă ă ş
ă ă ă ş ş
î ă ă î ă ş
î ă ț î ă î
112
î ă
practica -f- urarea, î ță ă ț î „
„ î ț ă ă ă ă ş ş
ț î ă „ ş ă ă ă
ă î ț î ă ş ă î ş
î ş ț ă „ ț ă î ş ş
ă ă î ă î ț î
113
.
ă î ă ş î î ş
Tot filli, tot porcelli, tot agni...
ă ă ş ă ă î ț ă ş ă ă î ț ă
ş îț îț îț ă â ş ă âț
î ă î ă ă ă ş ă
ă î ț ă â î ț î ă ă
î ă ă î ă ă ă ă ă ă î î
ş ă ă ş ş ă î ț ş
ş î ă ş ă ă
î ț ă î î ă ă î
ă ă ă ş ă ă î ă
î ă î ş î ş î ț
î î ă ă ş ă
î î t unele cu scopuri agrare, al-
364
- 203 -
ă ă ă ş ă ă ş î
ş ă ş â ş ă îu sau
de alte cereale, ă ă ă î ă ă
î î ă ş
m .
ă î î
î î ă ă ă ş î î î
ş ă ă î ş î î î ă ă
— î ă ă ă î ă î î ă — î ă ăş ş ş ş
ă ă ă ă ă ă î ă î ă ă
ă ă ă î ă ă ă
ă ă ă î ă ă ă
î ă î ă ă ă ă ă — ă —
ă î ă î î ă ă ă î
383

î ş ăț ă ă ă î
115
î ¦— î ş — îş ă ş
ț ă ă î ş ăț î ş
ă î ă ț
Strena, î â î ț î î ă
î ă
116
ă î î ț Strenia,
ț Salus, ț ş
ț ă ă ăț ă •— ă
ă
365
î ță
ă ț omen, ă ă
ă ă î ă ş
118
. Mai tîrziu, Strenae ă ă î ț
— ț ă ş î — ş ă î ă ă î ă î
etrennes = ş ă ă
î ă ş ă ț ă ¦¦ ă ă ă ț ş ş
î ă î ă ă ă ă î ă î î
î ă ă ă ă
ă ă ş ă „ ¦ ramos olivae et sal
et intrant per domos, salutant dominum : gaudium et laetitia sit in hac domo !" 119 Pentru popoarele moderne avem
f ş ă ă î
ă î ş „ ă î ă î ă
ş î ț î ă
1) ă ă ş
2) rodnicie, la vite, femei, pomi ;
3) ş
4) ă
120
.
ă ă î ă
î ț ă ă ă
366
m
ă ă
117 —
î „ ț ă „ ă
î ă î ț î ş ş
ă ă ă ş ă ă ş rodnicia vitelor :
...în numele Domnului am intrat aici,
ă ă ă
ă ă ă ş
ş
ş
î ă
î ă ă ş ță
Ca ele (vitele) să ă î ş ă ă ă
Ş ă ă ă î ă ă 122.
ă î ț î ă ț ă
î î ă î î ț ă ş
î ă ț ă î î ă î î ă ă
î î ă ț ă î î ă
î î ț ş î ț
Vine Sîn' Martin
Cu nuiaua sa ;
î ă
îț ş
Atîtea ramuri, atîtea butoaie... m.
- 204 -

ă ă ă ş ă ă ă ş
ă î î ă ț ă
ă îț îț
ş ă ă ş î ă
â ş ă ă ă î ț ş ă
î î ț ş ă ă ț ş
î ă ş ă ă ă „ î ă
î î î ă î ă ă î
î m . ț ț ă î ă ț ă ț
ă ă ăț
r
ă ă ăț ş î ş ş ş
î ă ş ă
ă ă ăț î ță ă î
ă ş ă î ă ț ă ț
125 Ş ă ă ă ă î ă ț
ă ț i Strenia m ; lu ă ă
î î ş î ț
ş ă ă î ă ț ă ă ăț
ă ț ă ă ăț
ț
ş ă ă î î î ț â
ă ă ă ț î î
Suruvacane 127 , sîrbo-croat Surva m , românescul Sorcova. I ă â
ă
Sorcova, vesela, Tare ca piatra,
ă ă ă ă
ă ț ă ă ă ț Tare ca fierul,
ă ă ț
Ca un fir de trandafir, ş ț i29
In ă â ă ă ş
ță ă î ă î
ă t mai amplu :
Un an ploios, un an ploios,
An cu veselie.
Spicul mare pe ogoare,
ş î ă ă
ă î ă
368
Struguri mari in vie,
ă
In anul ce vine, amin ! 1;i0
ă ă ț ă ă î
ț ş ă î ț ă 131
ă ş ă ă ş ț ă î ă î ă ă
î ş î ț ăț î î ă î
ă ă ă î ă ă ă ț ă ş ă ă î î
î ă ş î ă ă â ş
ă î
- 205 -
132 ț ț î ă î ă
ă ş î ş ă î ă î ț
per excellentiam :
133
367

ă ă ă ă ă ă r:A
ă ă ă ă ş ă î ă î
ş â „ „
ă
L35
ă î î î ş î î ş
â ş ă ă î ă ş ă î
â ş ă î â
î ă ă î î â î ț ş ă ă ț
ă î Ş ă î ş ă î -
ă ă ă „ ă
ş ă ă î ă â ă ă ă î
ă
ț î î ă
ț ț î ț
ă ț ş „î ț ş ț ă ă î ă
î î ă î ă
î ă ă ă ă â ă ă ă î ă
ă ş ță ă î linde.
ă î ă
ă
136
î ă ț ş î ț ă
ă ă ă ă î ă ş î î ş
î ț ă î ă î ă ă
ă î ş ț î î ă ş î ă ă î ă î
î ă î ț ă ă î
î î ă ț
ă ă â „ ă î ă
î ¦— ă — ş î î
â î î ă ă ă ă ă
î ă ă ă ă ă ă ă
ă ă ă ndeni în colinde un loc de frunte.
sau :
370
Cîte stele sînt pe cer,
î ă ă ă î ă ă
- 206 -
ț ă ă ă ă î
î ă ă ă ă
ă ş ă
ă ă ă î ă ă ă ț
ă ă î ț ă
î ă ă ă
ă ă ă î ă ț Desig
ş î î ă ț ă ă ă ă î ş ă
ă ă ț ş ă ă
ț ş
ă ă î ă ă
137
369
î î ă ă -
ă ț îş ț ă
ț ă î î ă î î ş ă ă
ă î ş ă î
ț ă ă î ă ă ş î
î ş „ a

eis dulcis (sine lite et labore magno..." 138
ş
î î ş ăț ă ă ț î
omen al aces ă ă î î ă î ă î ă î î ă ă
ț î ă îş ă ă ț ă ă î
î ț ă î ă î ă ț î î ț ă
î ş ț ă
371
ă ă î ă ț ă ț ş
ş î strenae, î î ă î
î ț î ş ă
ă ă ă
î
1) ă ă ă ş ă
2) î ă ț ă ț
3) î ă ț
ă ş ă ă î î ă ă î
ă ă î î ă ă
ă î
ă î ş ă î î ă ă
ă î — ă
ă — ă î
î ț ă î ă î „ ă
ă ă ț î î ş ă
ş î ă ş ț î ă
î ă î ă î ă ț
ş ă î
ş î ă ă â î ă
ş ă î î ț î ş
ă ă ş ă ş ă
372
ş î ă ă ă ă ş ă î
î ş ă î î î î
î ş ă î ă ă ş ă
ş ă î ă î î
ă primind de la gospod ă ț ă
î
139
- 207 -
ş ă ă
ş ă ă ş ă ă î
ş î ă ț ă ă î ț
î ă ş î ă ă î ț ă
ă î
î ş î ă ş ş ş î î ă
ă ă ă ț ă ă
ş ă ă î ă î ă
ă î ş î ă
ă ş ă ă î î „
ă î -.simpatia ş ț ă î
ă ş ă î î ă
î ă ț ă
î ț ă ț î ă î
ț
I. ă ă ă r II. ă ă
ă ț
ț ă ă
373

(
îş î ă ț
ă ş
î ț „ ş „ î â ă ă
î î ă ă î ş î ă
î ş ă î î
ă ş ă î îț î
î î î î ă ă
îț îț ț îț î î î î ă ă ă ă
ă ă ş ă ă
ă ț ă ă ă ă ă ă ă
ă ş ă ă Atîtea vite în obor.
îț ă î ă ă ă
Cît grîu în ogor, îț î ă ă 1/,°,
sau :
sau :
î ă î ă ă
îț îț î 1'' 1,
î ş ă îț
Atîtea fete la cuptor, îț ț va
î ă î ă ț ă ă ă ă
ă
î ă ă ă î ă ş ă ă
îț î ă ă î ă ă
ă ă
Cît grîu în ogor Atîtea vite în obor.
374
î î ă î
ş ă ă
â î ț ă î ă
î î î î î î ă ş
ă ă î „ î ş ă „ î ă î
îț ă
ă î
ş î ă „ îț ă î î
„ î ă şă ă î ă ț
ă ş î şă
ă ă ş ă ă
ă ă ş ş badniakului, ă
ă î î
ş ş î î ă
î ă ă
î ă 143 . Datina arderii butucului existînd î
â ş ț ă ă
ă â î
ă
ă ş ş î
Cî ă î î î ă
îț ă Cîte trestii groase,
î î î ă î ă Wi,
î ş
- 208 -
îț ă î î ă şă ă
îț î îț ț ă 145.

ş ş
sau la slovaci :
îț îț ț ş
î ă ş ă ă îț ă ț î ă vs,
Cîte farfurii, î ț
îț ț î ş 147,
sau, la bulgari, foarte frecventul final de colind :
Cîte stele sînt pe cer,
î ă ă ă î ă iiS.
375
ă ă ş ă ț ¦ ă ş ă ț
ă ă ă ă ş ță
î ă ă ț ă î ț ă ă ț ş ş ă î
ş â ă ă
ă ă ă î ş
ă ă ț ă
ă ț Ca un fir de trandafir...,
ă
„ ț î ă ă î ă ă ț
ş „ ă „ ă ş î î î ț ă
ă î ă ă ă ț î ş î ă
ă ț ă î ț ă ă
ă ă î ă ă î ş ă ț
î ă î ăş ț „
ă ă ț — ă — ă ă
î ă ă ă ă î
ă î ă ă ă
ă ş ş
ț ş ă ță î ¦— ş î
â — â ă
ă ț ă ă ş ă
ț ă î â
ă î ă ă î ă ă
ă Ci era Noiko ciobanul,
Acum s ă ă ă 149 ;
¦376
la ucraineni :
la români :
- 209 -
S-a-nnegurat dealul negru, Dar nu e negru nor,
î ă 150 ;
ş î ță
ş ță ă ¦
ă ț ă ă ş ş î ă ă
î ț î ş î î ă ă ă ă ă
î ă ă î î ț ş
î ă ă ă ă
întorcîndu-ne acum la ă î
î î ă î ț ă ă î
î ț ă ț î
ț ă â ă ă

- 210 -
ă î ț ă ş ă ş ț
ă ă î ş ă î î î ă ă îş
î î ăş î ă
î ă ă ț ă î ă î ă
î ă ă ă î î ăş î
î î ăț ă ț î î ț ă ț
ă î î î ă ț î ş î î î ă
ş ă ă î ş îş ş ț ă ă ă ă ă ş
î ă al ă ă
37?
ă îş ş î ă ă ă ă
î ş ă ă î î
î ă ă î î ş
ă î ă ț
ş ă î ş ă
ț ă î ă ț
ă î ț ă
ă ă ş ş ă ş
ă î ă î ş ă ă ş ş ț î ş î
ă ță ă ă ă ă î ă ă
ă ă ă ă ş ăț î î î ă
ț î ăş ă ă ăț ş î
î ă î ş
ă î ş ş ă ş
ă ă ă — ă î î ț
ă î ă ş ş î î ş —
ă ț î ă ş î
î ă ă ă ă î ă
ă ă ț ț î
î ă ă î ă ş
ă î ă ț ă î ă ă ş
ă ş ă ă ă ț —
378
ă ă ăț ăț ¦— ş î î ă î ş
ş î ă ă î î ă
ă ț ă î — î ț — ă î ă
î ă ț ă ț ă î ş ă ț î ş ş ă -
ş ş î ă ț ă î î î î
ă ă î ț ă î ă
î ă ă ş ă î ă ț ă
ă ă ă ăț ă ş î ță ă
ă ă î ă ă î ă ă — î ăş — ă
ă ă ş î ş ăț 152 .
ă ă î î ță ă ă î
ă ă şă î ă ă ă
î ş ă ş
ă ă î ă ş ță î ş ş ă
ş ş ă î î
ă ă î ț ă ă ă î ă ă
ă ă î ă ă ț ă ă
î ă î ă ş ă ă ă î ț ă ă
î ă ă î ă îş ă î ş î -
ț ş ț ă ă formula-urare care devine colind.
ş ă ț î ăț ă ă
379

- 211 -
ă î ş ă ă ă ş ş ă ş î î
ță ă ț ş ă
Paralel c ă ă ş ă
î ă î ş ă
ş î ă î ă ă ă ş î
â î ț ă ă î î
î î ă ă ă î ş ă
ț ş ă ă ă
ă ă ă ă î 153 .
Pui, vaci, oi, purcei... etc.
Tot astfel, la slovaci, c ş ă î î ă ă î î ă ş ă î
ă ă ț
ă
î î ă
ă ă ş ă
ă ă î î ş ă
ă î ț ă
ă ț
Pe ogor rod,
ă ş
ă ă
ă ț &l .
î ă ț ă î ă ă î î î î ă î ț ă î
ş î ă ă ă ă ă î ă ş ță ă
ă ă ş î ă ă ă
330
ă ă î ă ş ă — ă
ă î ă ă ă
ț ă î î jor-mida-urare ă î ă ț colind.
ă ă â ă î
ț ă î ş î ăş ă pe
care l-am numit tipul roman ş ă ă î ă â ş î ş -
î â î ş
ț î ă î ş ă ă
ă ş ş ă î ă ă
ş ț ă ş â î ă ă ş
ă î ş ă ă ş ă ş
ă ă î î î ă ț î ă ă ță ă î
î ț î ă ă î î ş î ă ş
ț ş â î
î ş ă î ă
î ă ț ț î ă ă
ă ă ş ă ă ăş ş ş
ă î ş ă ş ş
colindatul numit de noi : ă
ă î ț tipul roman la ă ş ă
ă î ă î
ă ă ă ăş ş ş ț ş
î ă ă ăş
ă ă î ş î ş ă ț
î ş î î ş ă ă î ă ş ț ă ă
ş î ă ă ă ă ă
ă ă î î ă ă î
381

î ă î ă ş ț ă ş ă
î ş î ă ț î î ă ă ă
ț î ă ă ă ă ă î ă
ă
ă ă ă ş î
ă î ț ş
î ă ă î ă ă ăț ă î ş ş ş î
î ț î 155 ă ă
ă ă ă î î ă
ă ă î ă ă ş î
ă ă î ş ă ă ă î ă â
î ă ş ă î î ă
ă ț
ă â î ă ă
382
ă ă î ş
î ă ş ț
ş ă
1 de
la formarea lor. . . .
ț â ş î ă ş
î ă ț î ț ț ă ț ț
î ț .'. A â ş ă î ş
î ă ş î ă ă ş
î ă ş ă î î ş ă ă ă î
ț ț î î ț ă î
multsani, multsan, ş î î multsani, ş ă î ă î ă î
ță ț n la! m ş ă la u ă ț ă
ă ț înt ă î ă ă î ț î ț
î î î î ş î ş î ă ă im ă
î ă ă î ş î ț ă ă ş ț De
asemenea, forma ț ă î ă ş â ță
î ț ț ş î ă ă „ ț ă ă ț
ă î î î ă ă
ă ă î ț ț ă ă î ă ă
ț î ă ă ş ă ă ț î ă î
ț ă ş î ş acelei amintite familii de cuvinte.
383
ă ă î ă
â „ î „ ță ă î ş ş „
„ ță ă „ „ ță ă ă î î ă
î ț u~ rare ş ț ț î ă î ț „
„ î — î ă ț ş î ă î „ ță „ ă ş
ş ă „ ț „ ț „ ț
„
Vornicul :
ț ă ă ă
— „ ț ş ă ță
ț
— „ ț
sau :
Vornicul :
— „ ț ț ă ț
ț
— „ ț ț 1W.
- 212 -
ă ță ă î „ ț „ ț
ă ă ă „ ț „

ț ă „ ț î
„ ț ă
ă ă ş î ă ş ş î î
î ş ă ă
ț î ț ă ă ț â ă
î ă „ ț ă ă ă î î ț î ş
ş ț î ă ă ț î î ț
î î â ă î
384
- 213 -
î ş î â ş ş î
ț „ ț î î î ă — ă ă
â
î ă ă î î â î
î ş î ş
ă î ă â
ş î î î ş î ă ş ă ş â
ă î ş î ă ă ş
ă î
caîenda la popoarele din estul Europei,
în mod special la români.
ş î ş ermenului
ă ă ă î â
ă ă ş ă ță ş î ă ş ă
ş î ă î ă ă ă î
î ă î ş î ş ă ă ă î ăş î ă ă î î
ă â ş ă â ş
ş ț ă ă ț î î î ş ş î ă ță î
ş ă ş ă
385
î ă ă ă ă ă
î ț ț chalendal în Dauphine, ă în Provence 158 , calignaou, calenos,
chalendal în Franche-Comte, caouhade în Gers 159 .
î ă ă î ş î î î ăş
ă ă ă î ş î ț ă
ă koleda, kolada, slovenul kolede t6 °, ucraineanul, vechi rusul ă bielorusul kaliadim , î î ă ă ş kaliadi ă ş î ă
ă ă ă —
162
î ş ă
ş
,(i3
ş î ă ş ş m , sloveni, cehi l65
ă
î ț ă ă ă ş ş ă ă î
ă î ă î ț cmtec.de ă î ă ă
â ş â colinda, colind, sîrbo-croatul koleda, ucraineanul koliada, koliadka;
rusul koliada, bielorusul ă cehoslovacul koleda, polonezul kolqda. î ț î ă ş
î ă ă ă
ş
166
î ț ă ş ş î î ă dar î
î ă ț ş ă ş
167
.

Apoi, de la citatele cuvinte, direct derivate de la latinul kalenda,
ț î î â a colinda = „a cîntâ colinde" ; bulgarul koledovam = „a cînta
colinde" ; slrbo-croatele koledovati, koledvati ş kolendati; vechi-rusul koliadovat; u-craineanul
ă slovenul ş cehoslovacul ko-ledovati; polonezul kolqdovac J68
ă
koleadniki, rusul koleadovniki, bulgarul koledari. ț ă ă
colinda la românim , koledarka la bulgari (macedo-bulgarul kulidacka) 17 ° ă
ț „ ă ă
m 172
, sîrbo-croatul kolada, koladek ; macedoneanul kolado
ă kalenda : ă
386
- 214 -
focul ă ş ă ă ş „
173
.
ă î ş ş î calenda ş î
ă ă ă ță Însea ă ă ă î ă î
ă ă ă î î ş î î î ş
ț ă î Ş î ă ă î ă
î ă ț ă ă ă ă
î î î ț
î
ă întul calenda ă ă î ț „ „
ă Ş ă ă î ț î ş
î ț ă ă ş ț ş î ă
ă î î ă ă ş ă ă î ț
î ț î ă î ş î
ă î ă ă — ț î ă ă î
— ş ă ă ş ț ă î î ă ă î î ț
ă ă ş î
ă î ă ă „ ă ă î ă
ă î ă ă ț î ş
î ă ă ă „ ă î ă
ă ş ă „ ă î
î ă î ş î ş î î
ț ă ț rar de romani prin Traian" 174
ă
387
ă ş ț ş „Î î
î ă î ş î ă î ă ă ş
ț i7:> ă ş ță
ă ă ş ă „ ă ă î î ş
î ş î î ă ă î
ă
17fi .
Intre filologi, Miklos ă î î calenda
ş ă î „ î ă ăț
î l77 . De ce î ă î î î ț ş ă
ş î ț ş î rusalia: „ ă î î
ă î ă î â ş
î î ă î m . Din cele ce spune relativ la rusalia, ş
colinda ă ă î î ț ță ă
ă î ă ă ş ț ă ă ă ă
ă ă î ăş î colinda ş
î ş „ ț ş î ă î
ă ă anonia" J79 ă ă ă
1) ță ş ş î ă ă ă ă ş ă î
2) Chiar de-am admite aceasta, cuvîntul colinda î ă î ş ă ă
î ă ă ă ă Ş î ț î colinda ş î ă î ş ă

388
ă ă ş -
ă ă ă „ î î
ă ş ă î ă î ă
ă ț ă ă ş 180 ț î ă î ă ă
ă ă ă î ă ă î ă hi
mai mult decît latina, dar aceste triburi au constituit un factor destul de important în sudul Europei de est/.
Ț î ă ă ă ă ă ă
ă ț colinda î ă I. La slavi :
II. /III
vechi-slavul kolqda, bulg. koleda, kolada, ucr. koliadâ, pol. kolqda, sîrbo-croat. ko-leda,
bielorus, ă sloven, kolqda, ceh. koleda, slov. koleda, vechi-rusul koliadâ ş ă
koleda.
La unguri La greci :
â ă ă ă ă ă
xaXocvtki = Anul nou ;
toc xaAavTot. = cîntece de Anul nou.
IV. La albanezi
kolendre (din bu ă ă ş î ă
V. La lituanieni
VI. La români :
- 215 -
kaledos = ă kaleda = daruri în grîne pentru preot.
colinda, corinda m , ş ă ț a.
389
î ă ă î î ă
ş kolqda — ă ă î ă î ă ş
ă ă î koleda î ă ă
î ă î î ă ă
ă î ă î ă
ă ăț î î ş
ă ă ă
î ă ă î ş î
ă ă ă ă „ ă
ă ă ă ă „ ş î î î î
ă î î
ş î { î ă ă ă ş î ță
î ă î ş ă
(an ă ă ă ş ă ă
î î Ț ță î ă ă î
î ă ă ă î
î ț ş ă ă î
ă î ş î koleda apare cu fonetismul slavilor de
vest, în albanezul kolendre, fonetismul bulgar/, iar lituanianul kaledos, kaleda —¦ fonetism bielorus. Iar ia
români colinda pr ă î ş ă
ă ă ş î ț ț
Deci slavii n-au putut primi datina indirect de ț
390
ă ă ă
I. tipul grec, foarte restrîns ;
II. şă ă î ă î
ş de la romani.
ă î ț ă ă î
182
ț ă

ş î ă ă î ț ă â ă
î ă ț î î ş ă ă ş â
ă 183 . Poate n-a fost alt popor cu care ă ş î ă ă
î ț î ț ă
ă ă ă î ă ț î î î ă ă ă -
ş â ă ă ț â ş ş ă
â â ă ş â ă î ş
ş ă î î î â ş ă ț î ă
î î ă î ş î î ş ț m . ş
ț ă ş ț ş ă ă î
î î ş ă î ă ă ă ă î
î ş ă ț ş
î ă ă ă ă î ă ă
ă
ş î ă ță ă î ş î ăş
â ă colinda, ă â ş ă
ş î î ă ş
î ă ş â ş ă ă
391
î ş ă ş ă ă ş
ă Calendae Januariae, ă î ş ăț ă
ă ş î ă ă â ă
â î uvîntul, trebuia ca latinul calenda, ă
â ă ă unde l — ă ş — ş o caracteristic în
expresiile respective ale tuturor slavilor sînt argumente definitive contra acestei presupuneri, ci ă ă
î î ă ă î â ş ă î ă î ă ş
ă corind, verbul a corinda), unde l ă ă â
î ă ă mereu pe acel o specific slav, care la români sub nici un motiv nu poate proveni din a al cuvîntului
latin calenda, ă a î î ş î î
â î ă ă ă 185 î ă ă ş î ă
ă ş ț î ş ş ă ă ă ş ş ă
â ă — î ă â î î î ş î
î ă ă î î ă î ț î ă ă ț
Cînd îs gerurile tari...
- 216 -
î ă
ț î ă la români, din latinul ca-lendarius, ş ă â î
ă ş calenda, primit tot direct de la romani, el stînd în fruntea întregii familii de cuvinte,
calendarius fiind numai un derivat al lui. Cuvîntul calenda, în gura ac ț
ş â ă ş ă ă
calenda, ş ş î ă ş â — î ul, primul
a din calenda nu mai era a curat ci trecuse deja la ă ă
392
î â ş î ă ă l86
ț
ş ă î î î ă ț
ț î î ă — colenda. Iar grupul en a fost perceput ca
e, î ă ş ă î ş ş â î î ş
ş ă colin ă (cu nazalizarea lui i), iar nu ă Apoi q, î î
ă ă ş ă » kolqda > koleda sau koliada,
î ă ş koliada > kolada 187
ă ă
ş î
ş ş ă ă î ş ă

ă â „
l88
ă î ă ă ş â
ă ă ş î ă ş î ă
î ş â î ş î ț ă â î ț
î ş î ă 189
ă î î ă ă
ş ț ă ş â î î
î ă î ăş ş ş ş
calenda ar fi de exemplu : acetum > slavul ț românul ț ş ță 190 ; altar >• slavul oltar; vechi-românul
oltari J9t ş ă â ă ş ă ş
ă ă â ş â ă î ş
î â ş calenda. Sunînd pretutindeni la slavi coleda, ă
î ă î ă ț î â î â î
ş î î ş î ă ă ă
ă ă î â ş
ă la colenda ş ş
393
â ă î
â ă legile fonetice ale limbii române : Z intervocalic > r 192 ,
colenda >• corenda î ă ț ă î
î â en ^> in î î
ă î ş î ă greda >- ă Deci, în Ardeal :
corenda >> corindam , iar aiurea, colenda > colinda. ă colinda â ț ş
ă ț î ş î corinda, ă ă
î ş ă â ă corinda — ă ş
ă corinda, anume în re ă ț
î â
Cuvîntul latin-vulgar Calendarius = ianuarie, pe vremea cînd vor fi împrumutat slavii pe colenda din
ă ş * ă ş î koledar 194
ş ă ş î î
"'koledar, ț î â ț
colqda, ț ă î ş ț ă Calendarius
ă â ş î î l cel mai normal ă ă
ş ă î ă
195
.
Deci vechi-slavul koleda î ă ă Calenda, ă
î ă ă pe a în o,
ş ă ă ş ă ț î ă
ă ă
î
mai departe, la nord, la lituanieni.
ă a : koliada >• kaliada, iar de aici a trecut, la fel,
394
- 217 -
ş ă
1. ă î î ş kolqda ş
ț ă ă ş â
2. ă î î ă î ş î
3. î ă î ă ă ă ş î
ă î ă ă î ş î
ă
m \
Pentru istoricul colindatului la româ î ă ă ş ă
î ț î ăş
întîiul moment: î ă ă
Al doilea moment, po â ş ş ă î ş ă
ă â ş
întîiul, posterior primului moment la români, primirea datinei tot în forme romane, ş

ț ă î
ş ță â ă slavizarea
datinei, ă ăş ş î ş ă ş ş ş
î î ă î ă
î ă ă ă
î î ă î ş ă ă î
ş ă î î ş î
ă ă î ă
ş
ă
ă ă
ă ă î ă î ă ț ă ă ă
î î ă ă â ă
î ă î ă ă ă ă
î î î î ă ă ă
ă î ă ş î ă ş ț
ă ă ță ă ă ă -
ă ă ă î î î ş
ă î î ă ă î
ă ă ă ă â
ă î ă ă î î ț
ă ş ă ă î ă î ă î ă
ă ă ş ă î ş ă ă
ț î î ț ă ş
î î
ă ă ă î î
ă ă ț
ă î ă ă î
ă ă ş î ă ă ş ă ă ş ț
ță î ă ă
ă
396
- 218 -
ă ță ă ă ă ț ă ş
ş ă ă ş ş ş î ş ş
ț ț ă î ă ă ă ă
î î î ş
î ă î î î î
ş î î î î ț
ă ă î î î î ş -
î ă ă ă ş î ă
î ț ş
î ş
ț î î î ă î â ă
ş ş ță ă î ă ă
î î ă î -
î ă ă
ă î ă î ă î î ă ş
ă ă ă ş ă î ț
ă ş ț î î
¦¦ .
395

- 219 -
ş ț î ă ă î ş
ş ă ş â
î ă ă ă ă ă î ă î ă
î ț î ă â ă
ț î î î ă ă
397
î ă ă ă ță ă
î î î
î â de tip ucrainean-bulgar^ român ă ă
î ăț ş ă ă ă ă ă î â
ş ă î ş
ă î ă ă
ă î ț
ă ş ț î î ş ță ă Ş ț ă
ț ă ă ă î
î ă ă ă î ă ă î
î î ă â ş î
î ăş ş ă ă ă
ă ă ă î ă ă ă ă ă ăț
ă ş ță ş ăş ă î
â ă ă ă ăț ă ă î ă ă ț
ă î ț ş î ă ț ă ă î
ț ş î ş î ț î î
ş ț ț î ț ă î î
ă î î î de gospodar ş ă î
ă ş ă ă ă î ă ă ă î ă ă
ă ş ă ă ț
î ț ă î ă ț î ă
398
a) î î î ş -
ă
b) descînteee care au drept s î î ț
î ă ă î î ă ț î
ă ă ț î ă î ă ă
ț î ă ş
î ț ă î î tat.
ş î î ă î ă -
î ă ț ă î î
ă ă ă ă ă
î ă ă î ț î î
ş ă ă ă ă ă ş
î ăş î ț î ş
î ă î î
Polajenik, ț ş ț ş î î
ş î ă ş Polajenik, î ă ş
ă ş ă ş î ă
ş ă ş î ă ă ă
î ă î ăş î î î ş
ă î ă „ ă ş m ş ă â ă ş ş
î ă ă ă î î î „ î î îț î î îț
îț î a fe-
399
ş
lf)8
ă ş ş ă ă
â î ț î ă ț polajenik-ul ț ş ş ş
ă ă ă ă ă ă ş î î ă î

î ş î ş ă ă ă î
ş ț polajenik-ului, ț î ă ă ă
î ă polajenik î ă ă polog î
ă — polojak ş pt urmare, cu-vîntul polajnik sau polajenik a trecut în
polojajnik ă ă krocika ş ă 199 .
ş ă î ă ă ț polajenik
(excep-tînd practicile referitoar ă î
ă badniak. ță ă î î î
ă î calenda (fr. chalendal, prov. caligneaou 2(X) , rom.
ă ă ă ă ă ă î ț
ț ş ț ă
20i
ă ă ă î -
ş ță Polajenik, î ă ț
î î ă ă ă
202
ş ă î
î î ş
03
ă ă î ț ş ş î
î î î î ş î
ă ă ă ş î ță
ş ă ț ş
î î ş î ă ă î î ş
ş ş î î ă polajnik, polajenik, polgajnik, poiajac (polajiti
— ă î ț
400
diferent ă ş ă î ă î ă ă î
ă ş ă î ă ț
polcijnik-ului, î î î î ă ță ş â î ă în!
î ă â ă î ă ă ă
â ț ă ă 204 î ă î
î î î î ț â î î
î ă ă ă 1 î ă ă țîț ş ț ş
ț ă ă î î ş ă ă 205 â ă ă
î ş ă î ăț ă ă ă ă ă
î î î 2Mi ț î ă ă ă
ă ă ă î ă polajenik, î â ş î
â î țîță ă ă
ă ş î â ă ă ş ă țîță ş
ş polajenik-ul î ş ă numit aici badniak. Astfel, la
sîrbii din Turcia, polajaci, î ă î ț î țîță ă
ş 20 ă badniak-ul ă țîț ă ă ă â ş
ț ă ş î ă ț î ş
î ş ă ă 2n8 î ă ț ş ă ță ă ş
ț polajenik; de exemplu, înconjurul casei de trei ori, timp în care se spune
colindul 20!) ş polajenik î î ş â ş
ă
401
țîță ț ă ă ă ă „ ă
î ă ş ă ş ş polajenicii" 210 . Datina polajenik,
trecînd â ă palaje-nicii
ă polajnicii î ş ă ă polajnici
ă î ă ş î ş ă ş ă ă
sau :
ş ă Pe Domnul Isus îl vestesc
Cînt mereu, întruna, Ş ă 2n,
î ă
Ş
ț ş
- 220 -

ş ş
ş î ă ş ă î î
21,i
402
212
ă î ă î ț polajenik-ului
ă ă î ăț ş ă ă
î î ş î ăț î
ă ă î ă ş ă ă ă ă podlaz-ul
î î ă ă ă î ț î î î ă
Pentr ă ă î
î ă î ş ă ă 2X/'.
ă ă ă
ță î
215
. Astfel, Podlazic î ă „
î ă a colinda. Podlazy î ă „
î
î ă ț „ î î
podlainik î ă „ î ă
21fi
î î ş ă
î ă ț ş Sad. ă ă
ă î ş ță ă î
ş podlaznika, polaknika sau podlainiczka2i', î ş î ş
Podlaznika ă ă ț ț podlazniki,
ă ă î ă î
ă țî podlaznika la poloni, mai ales peste unele elemente împrumutate ele la germ.
Christbaum, ş ț î ş ş
î ă î î î ăş ă ă î ă ă
ț î ă î
ş î umblatul cu pomul sau cu o ă
ă ş ş î î ă ă î
ă î ă î ă ş î
ă ă
ul cu ele, urînd :
ț „ ă ț ş ă „ ă ț
ț
ş
ş ț î ă
ş 2,s.
- 221 -
ş ă ț î î ă ț ş ă ă „
219
î î ă polajac î ț
220
ă
ă î podlainica ş ă „ ț î ă
ş ă podlainica. ă ă ț î ă
ş
221
î ă ț „î
403
ă ț ă ă ă podlainiczki 2- 2 . La poloni, pretutindeni, la baza ț ă
ş ă ş î î ş ă Sad ş
colindat. ă ă ă î ă î î î ă
î â ş ă ă ă î ă ş î ă
: „ î ş î ă 223 ş ă ş ț ş
â pola- ă ă ă î Sad.
ță ş ă ă
ă ă ş ă ă î î
ş ț ş â î î
ă ță ă ă â ț

- 222 -
ă ă ă ță ă ă ă
ț î ț ă î î î ă î
ă „ ă î î e numesc
pod-lazniciki" 224 ț ş ă â
Christbaum ă ş ă ă ă ş ă ă ă ă î î
î ş ă ă ă
ă ă ă ă î ă ă
ş ă î î ă î î
ă ț î ă ă ăț 225 ă ă ş ş ş ă ş
ă ă ț ă ă ă ă ă ş ă ă î ăş
—
404
î ă ă ¦— face cu vechiul obicei al podlajnik-ulul,
î ă î ă ă ă î
î ă î ă ă ță -
ă
î ă î ț ă ă ă î ă ă
ă î ț pod-\ainik-ului, ă ă
ş ş î ăț î î ț ă ă
ă ă î î ă î ă ă î ă ă
ă ă ă colindatul ş polajenik-ul. ş ş î ț ă
î î ă î 1 ş ă ă î î ş
ă ş ă î ă ă î ş -
ă î ă î ă
ă ş î ț î ă ă ă ă ă ă ă
ă î ş ț ă î ă ş ă ă ş ă
ş ş ş î î ă
ă î ş ă î î î ă î
î ş î î î î ă î î î ă
ă — colindatul ş polajenik-ul — ă â ă
ă „ Ş ă meridionali mai ales. nu sînt considerate drept un bun
omen ş ă î â ă î ă
405
ă î ă ă ă î ş ă
ă ş ă ă î ă ț ş
î ă ă î ă î î ş ş â ă î ț „ ț
î î ş î â ă ă î î „ î
ț ă 2fi ă ă ă ă ş ă
„ ş „ 227 î „
ă î ă î ş ă ă ă
î î ă pola-jenik-ului, ă ş î î î î
ă ă ă ă ă î î
î ş â ă î î ă ă ă î
polajenik-ului î î ă ă ă ş î ă ț ă î
ş ă î î î ă î
ă ă ă ă ă ț î î ş ă ş
î î ă ă ă î ă ă î î â ă ă
ă ă ş î ă ă ă ă ă â
ă ş î î î ş ț ă ă
ă ă ă î â î ă ă
ă ă â ă ă î ă
î ă ş ă ă ă ă ț
ş â î
406
î ă ă î ş ş ă ț
ă ț ă ă
ă ă ă ş ă ă
ă ş î ş ă ş

- 223 -
ă ă ă î ț î ă ă ă ă
ă ă ă î ă î î
î ă ş ț î ş
ş î ă ş ă ă
î ă ă ş ă ă ş
ş ă ş ă ă ă ş
ă ă ă ş ț ă ă ă
î î ă ă î ă ş
î î ă î ă îş ț î
ă î ă ă ă î
ă î ş ă ă î
polajenik-ului ş ă î
omen ă î ă î ş
ă pola-jenik-ului, ă î î
ă î î î de copii, î î ş
â ă î ă l-
407
ț ă ă ă î
ț î
I. ă II. î ă ț î ț ț tori.
ă ş â ş ță
î ş ş polaje- ă ă ş
ă ă î ă ă î ț
î î î ă ă ă î ă
î ț ş ă î ările directe devin
ă ț
ă ă ă ă ă ă -
ă ă î ş ă ă ă ă
î ă ă ă î î ț
î ă î ă î ş
î ş ță
î ț ă ă ă î î ă î
ă ă ă ă ă î ş
î ă ț ă î ă ă ş
ă ă ă î
408
ş î î ă î î î ă î ă ş
ă î ş badniak-ului ş î ă ă ă „
ă ț î ă î î 228 . Efectuarea acestui ritual revine celui mai
în î ă ă ă ă î ş ă ț ă
ş ă ş ă ă î „î ă ță ş ă î ă ă
ă palejnik, palecinik, lemej, ralnik" 229 î ă ă ă î ă ă î ă ă î
ş î î ță ş ă
ă ă î î ş î î ă ă ş ă ă
„ ă ă ă î ț ş ş ' m . î ş ş ă î
ă :
ă ă î ă î
ă î ş ă î r>t
Ş ă ă ă
ş ă ă ş î ț -
î ă ş ț ă î

ț
ă ă ț ță — ă ă
ă î ş — ă ş 232.
Ş ă ă ă
ă
ă ă
ă ş ş 233
î ă ă ş î ț
ț ă ă î ş ă ă î ă î ă ş î î
ț î ă ă ş ă î
î î ț ăş ă ş ț ă ă ă ă
— ă ă
— ă îş
— ă ț
— ă ă ş 23/>.
- 224 -
ă ă ă î ă ț ş â ă
• ă ă î ş țî kutia din cu
ş ă ă
235
. La sîrbii din Turcia, gospodarul, aducînd
ceremonios badnjak-ul î ă ă ş ă î ă î badnjak-ul la
foc 23S . Pe alocuri, la sîrbi, ă ă ă â ț
ş ă ă î ş ț ă ă î ş
ă î ă ă ş ă ț ă
ă ş î î î
ă ş ă ă ă î
237
ă ț î â
ă ă '23S . â ă ă î ă ă
ă ă ă ă ț
239
î î ă
„ ă ă ş ă ş ă
24
° ş î î ă ş ş
î ă ă
241
.
ă ă î
ă ş ăț
ă ă
ş
ă ă ă ş î ă
410
î ă ă ă ă ă ă î
ă î î ş î ț î ş
ă ş î ş ăț
ă ț ă ă
ă ț ă ă î ş ț ă ş ă ş
ş ş ă î ă ă ă ş ş î
î ă ş ş ă ă î î ă ă ş
î ş ş ş ă
ț ş ă ă î ă ă ă î
î ăț ă ă
ă ş ă î ş ă ă î î ț ă
ă î ş î î ă ă ă ă î
ăț ță î ță ă î ă î ş
ă î ț ş ă ă ă ț ă ă
ă î ş ş î ş ț ă ă ăț ă ă
ă î ț ă ă î ă ş
409

î î ş î î ă ț ț
î î î î î ă ş î î î ă î
î ă î ă î ă ă ş 2/ ' 2 ă î ş „ ă ş
2 '' 3 . Ş â ă
411
ă î î î ț î ț î ă
ă ă ăț — ă ş ă — ş ă ş î î ă 1
ş ă î ă „ ă î î ă ă
„ ă î ă ă ş țe)" 2V '. ă ă 1 ăş ă î
ă ă î î ă ă imitarea, î ă ă — ă
î ă ă ş î ă — ă ă ş
î ş — — ş î
â ă ă ă î ă î î ă
ț î ț ă ă ț ş ă î
î î ă ă ş î î ă ş ă î î
ă ş â ş
î ş î ă î ă î
ț ă ă ă ă
ă ş — ş ş ¦— î î ă ă
î î ă ă ă țî ă ă
ă î ă ă
— ă ă
— ă î ă 2'' 3
î ă ț ş ă ă ă ă ş ă î
ă î
412
ş ă ț
— ț ă ă ă
î ț M

414
ă ă î 252
- 226 -
ă ă ş ță
ă î ț ă î ş î î
ă ă î ă ă î ă ă ă ă ă -
ț î ş ă ț ă ă î ă ă
ă ă ă î î î ş î ă ă — —
ăț ă î î î ț ță
î ş ă î ăş î ă ț
ă ă ă 2:,: ş ă î ăş ă •
ş ă î î ă ă î ş î ăş î î ă ă
ă î ț ă
î ă ă ă ă Ş ă ă ț
î ă î î ă ț
î ă ț ă î ş ăț
î ă â ş ş î î î ă î ă -
î ă ş ş ă ăş ă î ă
ț ă î ț ş ă
— Te temi de mine ?
— ă
— ă ă ț 2M.
ă î ă ă
— Femeie, te temi de mine ?
— ă
— ă ț ă ă 255.
ş ă î â ş ş î ă ş î ş ă
ă î ță ț ş ş î ț
ă ă î î ă ş ă
î ă „— ă ă ă ă ş
ă
— ă ă ț
— ă
— ă ă ă ț ă 25(i,
î î î ş ş ă î î î
ă î ş ă î
ă ț
257
ă î î ă ă
ş î ă î ț ț î ă
— ă ț
— ț
— ț ă ă 23S.
î ă ă ă î ş
ă ş ă ş ă ț ă ă
â ă ț î ă ă ă î
ă î ă î î î ş
î î ş ă î ă ş
ț ă î ăş ă ț î ă
415
ă „ ă ă ț ă
259
.
Tocmai acest fapt ne conduce la un dualism analog al colindelor de tjp ucrainean-bulgar-român,
ă ă ă ț î î ă
ă
ă ş ă ă ă î ă ş ă î ă
ă ă î ă ă ț î ă ț ă

î ă î ş ş î ț ş î ț î
î ț î ă
— Cine bate acolo ?
— î ş
ă ă ă ş ă ă ă ă ă ă
ă
— ț î ă 2W)
Sau, pe î ă ş î î î ş ă
ă ă î î ț ă ă ş î ă ă î ş
ş
— Cine umb ă — Ş
— ă — ş 2CI
î ă ț ş î
î ă î î ă î î ă ş
ă ă ă ăț ț ă
î ă ă ț î î ş ă î î
ăț î î ă ş ă ă ă
ă ă î ş ă ă ş î ş ş -
ş ş
416
î î ş î ă ă î ă ă
î ă ăț ş î ă ă ă ă
tabla, ă ş ă î ă ş ă
î ț ă ă ş ă î ă ă
ț ă ă î î ă î ț ț
î î î ă ă î ă ă ş ş î î ă ă
ă î ă „ ă ă ă î ă ş ş
ă î ă 262 .
ț î ț ă î
î ă î ă ş
î ă şă î
— ş ă ş ă
ă ț ă ş ă ă
— ă ț ă ă ă ă ă 26:î
La slavi este bine cunoscut obiceiul de a invita gerul în seara de ajun, de exemplu, la ş
— ă î ă ă
ă î ț î ă ş ă ă
ă î ă ş
— ă î ț ă ț
ş ' m .
â ă
— ă ă ă 2

ş ş ă ă ță î
ă ă î ă ă ş ş ş
ş ă ă ă
ş ă ă ă ş ț
— ă ț ă ă ă ă ă 2,;s
ă ă ă ă poftirii grindinii,
gerului etc. Cu aceasta încheiem citarea descîntecelor.
ă ş ă î î
î ş î ț ă ş
ă ăț ă ş î
î ă î ş î ă ă ă ă î ă
ş î şă ț ă î ş î â î
î î ă î ş ă ă „ ş
— ş ş ă ş ă î ş ă
ță î î î î ă ă î ă
ă ă î are, de asemenea,
418
ă ă î
ă ă
î ş î
î ț ă ă ă ă —
î ă ț ă ă î î
ță ă ă ț î
ă ş î î ă ă ă ț
î ă (nemijlocite), le vom numi tipul ă
î ă ă ă î ă
î î î ş î î î î
î î ş ş ă ă
ț ă î ă ş î ă ă
'"^Frecînd acum la analiza colindelor de tip ucrainean-bul-gar-român, ă î
î ă î î
î î î ă ş â ță ă
ă ă ă ă ă î
207
ă î
Re-re-re, oaie de frunte, ă î
Nu sui tare la munte, ă 288 .
Sau :
ă ă î î ş ş îs>.
Speriate de ă ț î ă ă ă ă ă ă ş ă î ă
țî ă
419
ă ş î ăş î ă ă ă î ț ş
ă î ă ş î ă î ăț
— ă î ă C-un miel frumos,
ă ă ță
Ş ă ă î ță
ă La îs, as
La Sîn-Jo^z Ti-om da si cas.
ă ă î
- 228 -

ă ț ț î ț
ț ş ț
Ş ăț ă î ă
Ş î ă ț 271.
î ă ț â ă
ță ş ă ă ț î ş
î ş ă ă ş î ă ățî
ț ă cu coasa.)
î ă ş aducerii de ăț ş ă ă î
ă ă î ă
1. î ş ş ăț î ă î ă
2. î ş î ă
î î ă ă î ă ş ş ăț ț
î î î ă î î î ş interpret :
— Ei, stai, nu dormi, gospodarule !
Deschide-ne poarta în curte,
îț ă î
O herghelie de cai, o cireada de vaci.
ă 272
î ă ă î ă ii sînt numai vestitorii
noro-
420
ăț
sau, la bulgari :
ă ş î ă ă ă ş ă ă
— ă ă ş ă ț ț ă Ş ş î
ț îț
273,
— ă ț
ț ă
ş ' m
- 229 -
î „ ă ț am adus" ^5 .
în ¦ î ş î â ț ş â
376
,
ă ă î ă
ă palajenik, ă ş
î — — â î ă ă
ă ă ă î Vasilca, î
â ş â ă ă ă î ă
ț ă ă ă î
Vasilca Ț ă ă î ş
ş ă î ă ț ş î
ă ț ş ă î
ă ă ă ă ă î ă ț ş
ş ş ş ăț î ă
î ă porte-honhew, ă
Vasilca, â ț â ă
î î olindatului

- 230 -
421
ş â î ş ă ă ă î ă ş
ş ă î ş Ț
ă î ă î ş ă
ş î ş î ă ş î î ț
ş ă î â
ț î î ă â îş ă ş ț î ă
ț î î ă ă î ă ă î ă
î ă ş ț Vasilca
ă ă Vasilca, obicei care apare
ă ă î ă î â ş î î
ă ă ş ă î ă 277 ă î â
î ă î ă ț ă
î ă ş ă ă
î ă
a) ă ă ş ş î ă ş ş
î ă ă ş ă ă ş ță î ă î ă
ă ăț
b) Dumnezeu v î ț
ț ă ă ă ă
î ă ț ă ă ă ş
î ă ț ş ă ă î ş î ş ă î î ş î
ă î î î â ş î ă ă î ă î
ă ă ă
422
motivul ă î ă ş
ă î ş î
î ă î ă ş î
î î ă ă î ă î
ş î ă
— ă
ț
ț ş ş
ă îț ț ț ă Ş ț ş
ă ă
— ş ă ă î â
ă î î ş ă ă
ş î î ț 278
ă î ț î ă ş ă î î î ă
— Sînt pr ă
ş ă ă
ă î ă
Ş ț î
ț ş ă 279
ă ă î ă ăț
î ă î î ş ş ă î î î
î î ş î ț ă î î
î î î ă ă ş î ş
ă ă î ş ă ă î ă (prosimo do hatî) ş
ă ă î ă ă ă ă ă î
ăş ă ă î ă
423

- 231 -
î ă â î ă î ă
ă ă ă î ă ă ă î ş î ă ă ş ş ă
ăț ă ă ă î ă ă î ț î ă
î î ă î ş ă î ă ă î ă ş ă ă ă
î ş î ț ă ş
â ş ă ş
ă ă ăț î ă ş î ă
ă ş ă î î
ț â î ț ă ă ş ă ş ă î î ă
ă „ ț ț ş ă ă ă
î â î ă Dumnezeu plugar ş Dumnezeu cioban î ă
ă î î ă ă ş ă î
ă ă ă ă sau ă ş î ț succes, cum e cazul colindelor în ches
ă î ş ş ă î ă î
î ş î ş ă ş ă î
ă î ă ş ş ş ă
î ă ț î ă ş î â ş î
î î î ă ş ă ă
î ă ă ă ă Ş î î ş î ş im.
424
ă î â ş ş ă ă î ş
î ă ț î ț î î
â „ î ş ă î î
ță ş ă ş î î ă
î ă ță î : ă ş ă î
î ă î ț ț î ă ă ş ț ă ă
ăş ş ă î ă î
î î ş ă î ş ț ş ă ş
ă ă î ş ă î ă î
î ă î ă ă ş ă î
î ş ă ă ă ă ă ă ş
ş î ă ă ă î
ă ăț ş ă ă î î î ş
ă ş î ț
î î sensul magic.
ă ă ă î î ă ă ă î î
ă î ş î ă ă ă î î
ă î ş î ş ă ă ş
ă î ş ă î ş î ăț ă ă ş
ă ă î îş ă ă ă
î î ă ă
425
ă î ş ț ă î ă ă î
ş ț ă î
î ă ă ă ă ț î ă î ă „— ş ț ş ț
ă ă î î ă ş ț
— ă
— ă ă î
ăş ă ¦— ş
— ă î ă ş
— ş
— ă ă î ă
— ş
— Ş ă ă ă ¦—
— ă ă ă
— ă
— ă ă ă ă
— ă 281

426
- 232 -
ă ă î ş ş ă î î ş ş ş ă â
ă î ş î î ă î ă ş î ă
ă ş ă
ă ă ă ş ă î ş ț î ț
ă î ă ş ş ş î ă ț
î î ă ă î ă ă î î ă
282 .
î î ă ş ă
î ă ă î ă ț ş ă ă î
ă î ă î ş
ț î ş ş â ş
î â ş ş ă ă î dealtfel.
î ş
î ă ț
ă î î î ă
ă ă ş ă î ă î ă
ă ă î î
ă îş î ă ă î î ă ță
ță ă ă î ă î ş ță î
ş ş ă
ă ş ă î î ş î ă ă
î ă ă î î ş ş ă
î ş ă ț ă î ț ş ş
ă î î ş î ă ț ă
î î ş î ă
ş î î î
427
ş ț î î ă ş î
î î ă ă ă ță î ă î ă î ă î ă ă ă î
ă î ăş ş ă î
ț î ş ş
î ş ă ță ă ă î î
ț â îş î ă
ă î ş ă ăş î ş ă
ță ă ă ă ă ă ş
ă ă ă î ş ă î ş ță ş ş ş
î ă î î ț ă î
ă î ă â ă î
ă ş ă ă ă ă
ț î î î î î î ă ă
î țâ tipul negativ. î ă ă
tipul pozitiv. î ă ț ă î ă ă
I ă ¦— apostrofarea duhurilor pricinuitoar ă
ă
î ă ă
ă î ă ă
ş ă ă ț î ță
ş
II ă — ă î ă
ş
î î

ş ă ă î ă î î ă
428
ă ă ț î î ă -
ț î î ş ț î
ț ț ț î
ă ş ă ă ş î
î ş ă ă ă ă ț ş ă ă ă ă
ț ă ă î ț ă ă î ă ă ş î
ă î ă ă ă î
ă iar a doua colindelor de tipul ț ă î ă
ă î î î â ş î ă
„ „ „ ă î î î ă î
:
S-a sculat La izvorul
Ş î Cu sporul...
Lelea Ana Ş ă
Pe Rujana Ş î
La fîntîna Ş ă ă ş
Cu simntîna, Ş î 2S3
î ă î î ş „ ş ă ț ş î ă î
î î î ş î ă î î ş ăț
î ă „ î î î î ş î ă ă ş ş ş ă ă ă ş
ă î ă 284 î ă ă ă î î
Țîț ă
ş
ă ş
Mana dobînditu-si-o 285
429
ă î ă î ă ț
î ă ț ă ă ş ă ă ă ă ă
î ă ş î ă ă î î ă ă î
îț î ă
— Cine-i aceea ? — Piele de lup ! Cine-i aceea ? — Ce are pe vine ?
— Catrina ! — Piele de cline !
— Ce are pe cap ? — C î ă
— Piele de drac ! — ş ă 28r>
— Ce are pe trup ?
ă îț î ă ț
îț î ş î ă ă ă î -
ț î ă „ ă î ă ş ă
ă ă ț ă ş ă î ş î ă ță î
ş î ț ă î î ț î ă ş ă î î ş
ş î ț î î ş 287 .
Interesant ă î ş ă ă
ă îş ă ț î ă ă
ă ş Ca de lup
ă ă Ş ă ă ă
Ca de dracu Ca de-un cine turbat 288 .
Ş ă ă
430
- 233 -
¦— ă ț ă —
â ş ță ă î
ț î ş î
ş ță î ă ă ă
î î ț

ă î ă î ă ă
ă ă î ş Ca aurul cel curat...
Ca argintul strecurat, Ca soarele-n senin... 289
î ş
â
ă î ş ă î î ă
ă ă ță —
î ă î î ¦— ă ă î ă â
ă ş ş ă ş
î ş î ă ş
ă î ă ă ț
î ă î ă ă
î ă ă
ă ă
î ă cica prin curte mergea,
ă
î ă î
î ă î ă
ă îş
ă îş î
—¦ ş î ă ă ş ă ă
— î î ă ă ă ă ă
î ş ă 29°.
î ă ț ă ş î ă ă ş ă
â ş ş ț ț
Ei, la panul Ivan, la curtea lui,
î ă ă
ă
Ş ă ă
î ă ă î ă
ă î ă ş ă
ă ă î ă
Restul colindului e la fel cu cel dintîi citat :
ş î
—¦ ş î ă ă ă ş ă ă
— î ă ă ă ă ă
î î ță m.
- 234 -
î ă î ă ă ş î ş ă î
ă ş ă ă ă ă ă î ş ă
ş î ă îş ă
ă ă îş Ş î
— ş î ă ă ă ş ă ă
— î ă ă ă ă ă î î ă ă 292.
ş ş ş ă ş
—¦ ş ă ş ă — ă ă î ă ă 293
.
ă ş ş ă
ă ş ț ă î î ă ş
431

432
â ă î ă ş ă
ță ă â î î ă
î ă ă ță
ă ț Ş ă ă
ş ă î î ă
Ş ță ă î ă 29t.
ş ş itul motiv fiind unul din cele mai favorite în colindele ă
ț ş ă ă î ş
ă ă î î ş î ă î
ț ă î ş î
ă ă î î ş î ă Erou î î î ă
ă ă î ă ş ş
ă ț âț î ă î ț ă ă ă ş îş ă î
ş ş ț ă ă ş ă ă ş ă î —
ş ş ț
Ş ă ă
- 235 -
— ț î t al tatei fiu, Fecior de cazac ! 295
î ă î
ă î î î ş î ț sau de
dragoste ; ă
î ş î
ă î ț â
ă ță Tot buciumî ş î țî
ş îț
ță ă ă ț ă
ă ă ț
ăț î ă Ş î
î ă — Cine vine buciumînd ?
Bucium de argint curat î țî
î î ă ă ă ă ă
Prin mijlocul satului am alergat, ă ă
— î ă î ă ă ă Ş
ă ă î ă ă
ă ă î ă
ă ț
ă ă 2m.
ş ă
ă buciumul î
â ă ă
ş ț
ă
ş î ă
ş ă ş î î ş
î ş ă ş
ă ă ă î ă ş
î ş ă ț î
î ă ă
ț î ț
ă
î ă ş ă ş
î ă ă e, ă
433

ş ă ş ă Cum î ă ă
Decît toate fetele ! Ş ă
Cum îi argintul mai ales ş ă ş
ă ă w
Acest final al descîntecului d ă ş â
ă ă ş ă
ț ş î î î ş ş
î î ă ş î ă î î î
ă î î ă î î î î
î ț ş î ş „ ş ă ş
ț ă ă ş ă ă ş î ş
î î ță î ă ă ă ă î ă î ă
434
î î ă ă ț ă ă ă ă
î ă ă î ş
298
ă ă ă
ş ă ş î î ț ă î ț
ş ă î ț ț
ă ă î ş ă î î ă î de dragoste,
ş î ă
— Cine vine ? ă ă
ă ă ă
ă ă ă
ă ă
ă ă ă
ă ă 2".
— î ă ă ă
ă ă ă r cu al descîntecului ț
ă î ț î „ ă
î ă în alte variante ale acestui descîntec,
motivul î ă ț î ă ş
ă î ă ă
Ş aduna ă
Ş ă ă
— Cine vine ? ş ă
Cine vine ? Ce vorniceasa ?
ă ă ă ă
ă — ă ă ă
ă Nici ministreasa... 30°
- 236 -
î ă ă ă ă ă î ă ş ă ă
î ă ş î ă
— ă ă ă
î ă ă ă ă î ă
Va veni ă ă
Ş a joc va fi ? ă ă
— ă ă ă ă
î ă ă ă
ț
ă ă
â ă î ş î ă î
ş î î î î î
435

ț ă ț
î ă î ă ş ă ş
ă î î î î
ă ă ş î ă tipul negativ, î
ă ş tipul pozitiv,
ă î ă îş î ă î ş
ț îț ă ă ă î
ă ă ț ă î î ă ă ş î
î ă ă ă î î ş î î ț ş
de dragoste, î ş î ă ț î ă
î î ă î ă ş ş ă ă
ă ă ă ț ş ă î ă ă î ă ă
ş ă ă ă ş î î ă ş ă
ş ă ț
ă î î î ş î ă ă ş ă
ă ş ş ă ş ă ş ă î ă î ă şă ă
ş
436
î ță î î ă „ î ă î ță
ă ă ă ă ț ă ț ă ă ş
ă ă ă î î
ă î — ă ă ă
Ş ț î ă ă ă
ț ă ă
Ş ț î Pe calul Sfintei Dumineci
—¦ Oare cine-i aceasta ? î ă ă
ă ă ă î î ă ă
î ă ă ă Ş î ă ă 302
î ț ş ă î î î ă â
î ă ş ă î
î î de dragoste sau ț î î ş ă
ă î î ă
ş ă ț ş ă ă ş
ă î ă ă
Dumi ă ță
ă ță î
Cînd a-ntrat popa-n altari,
ă ă ă î
Cînd popa-n altari a întrat,
ă
Cu pahar de aur m-am cinstit
Ş ă
î î ă trat,
ț
Ş ă ț
Ş
ț ă î 303.
î ă ă î ț ă
ş î
ă
Mesele s-au strîns,
- 237 -
437

ț
ă î 304.
ş ă ă ă î î î î ă î î ş
ă ă â ş ş ț
ță
Ş î
î ă ă
ă şă î î ă
ă î
î ă î
î ă ț
ă î î ă
Bucium î î î ă
ş ă
î ă
ă ă
Ş
î ță
Tafta ghivizie croiam,
î ță ă
ă ă ă ă
î î ă
ş au deschis,
ă
Mesele s-au întins,
ț ă
ț ț î
Cu inimile plecate... 305
î ă ț
ă î Cu î ă ă
La sfintele icoane m-am închinat. Ş ă
Ş ă ă Ş ă ă
Ş ă Ca soarele în senin ! 306
438
- 238 -
ă ş ț î î ă ş
—¦ ă î ț ă — î
ă ț î îş ă
„ ț î ă ă ă ă
ă î De la 99 scroafe cu purcei,
ă ă î ă ă ş
D e la 99 de miri cu mirese, ț ş i.
ă ă ă
ă ț ă ă î ă ă ț
De la 99 ț ă î ă î ă
ă ă ă
ț Iar î ă î ă
De la 99 ț De trei ori,
De la 99 de oi cu miei, ă 307
ă ă î ş î ă ă î ă ă î
ă ă î ă î ă ş î
ă ă ț ă ă ş î ă ă
ş ş î ț î
ă ă ă ă ă ă
ă ş ă î ă ă î î
ă îş ă ş îş î ş ă ă
ă ă ă ă ă ă ă

ă ş ă
308
ă ă ş
ă ă atît de preferat în colindele ă ă
î de dragoste, ş î î ț ş î
ă ă ă
ă ă ă î î ă ă ă ă
ă î ă țea ei, este împrumutat din des-cîntecele de dragoste ori ț
î ă î ă ş ă î
î ă ş ş â î î
î î ă ş ş ş î
î î î ț ă
î î ă ț î î ă ă
ă î ă ă ă î î
î ă î ă ă î
ț î î ă î ă î ă î
î ş î ă î ă
î î ț ş ă
ş ț ş
ă ă î ă î î
ă ă î î î ț ş ă ă ş
î ă î ă î ă ă
ă ă ț — ş î ă ă ă — î ă â ş ş
ă î ă ț ă ă ă ş ă î î
î ă î ă ă
î î ă ă î î î î ş
ş ă î î â ş ă
îş ă ş
440
ă ăț ă ş â
ş ă ă ă î
î â ş de dragoste ş ț ă ă ț ă î ă ş
ă â ş ş ş ă î ă ă
ă ă î î ă
ț î î de dragoste î î ă ă ță ț
„ ț ş ă î î ă ă ț ş î ț m .
ş ă î î ă îş ă
ț ă ă (umbrella regalis). î ă î
ă ă ş ă ş î î ă î ă
ă ciale.
Cînd am discutat colindele de soldat, î ță ş î î ă ă
Iar în pieptul lui Cerul plin de stele,
Scris îmi este, scris, ă
ş ş
In spatele lui, Soarele cu razele,
ă Cerul tot cu stelele,
în ambi umerei, Luna cu luminile,
Doi luceferi ! ă î
Jur-prejur de poale,
- 239 -
¦ 310
î ş ă ş î ş ă
ş î ă ă ă ş î ă ă ă ț
ă ț ş â
439
441

... ă
ă ă
Pe poalele ei, stelele mici,
Ş ă ş ț 3U
î ă ă ț ă ț
ă ă ă î î de dragoste ş ț î
ă î î ş ş î ă ă î ă î ăț ş ă
ă ă ş î ă î ş ş î ă î ş
ță ț ț ă ț ă
Ş ş 312
Apoi fata spune :
Ş ă ă ă ă ă Ş ț ă ț î ă
î ă ă î î ă î 313
ş ă ă ă ş
î ă ă ş
ă î
ş
Soarele în piept mi-o pus
Ş spate,
Iar pe umerei,
Cei doi luceferei
ă î
Soarele mi-o luminat
Ş ă
ă
Luminată
Ca de la Dumnezeu ă !
La joc am alergat,
îț m-au ă
ț
Eu în frunte am ă
Ş tuturor le-am ă ! 315
- 240 -
442
î ă ă — — î ăță
ă ă ş î ş
Sora soarelui cea mare
Luna-n piept pusu-mi-o,
Luminatu-mi-o,
ă
Ura cu grebla greblatu-o,
ă
Sora soarelui cea mijlocie
Luceferi în umeri pusu-mi-o,
Pusu-mi-o luminatu-mi-o,
Ura de la mine cu furca azvîrlitu-o,
ă
ă
ă
ă
ă
ă ă
ă 316
314

- 241 -
Apoi, ce î ță ă ş î î ă
317
ă ă
î î ă ă î ă ş î ă î
ă ț ă ț ş î
ş î ă ă ă ă î ă
î î â ț î
î â ş î şti
î ă ă ă î â ş ş ă ş î
„ î î ă ş ț ş î ş
ă ă î ş î
ă î ă î î ă
443
pe de o parte, în îndepă ă îț ă î ț
î â de dragoste, în lipsa motivului
împodobirii cu stele, î ş î î ă ş î
ț î î centura soarelui, î
ă ş ş ț ă î ş
ă î ț â
î ş î ă î ş a-pare în colinde ă ă ş ă î î ş î ă
ş ă ă î ă ă î î î ă iar de aici
abia a trecut în colindele ă ă î î î î ă
î ț ă î î ă ă ş
ț î ă ş pentru fete ş ă ş â î ş ş
ă ă î ş ă î î ă ş î ă ş
ă ă ş î î ă î î
ț î î î
ă ă â ă ă ă ş ş ă ă ş î
î ş ă ş ă
ă î î ş î ă î ă
ță ş ă ă ş
ă ț ş î î î ă î â ş
ă ş ă î ă î
ă ş ş ț î ă
î î î î „ ă
ă ă ş ă
444
î î ă î î
ă î ş 318 ță ă
ă ță ş ă
ă î â ş î ă
ă î ță îş ă î ă
î ă ă ă ş î î î â î ă ă
ă ş î ş ă
î de dragoste ş ț Î ț ş
ț ş ă î ă î
ă ş î ă ț ă î
ă ă î ă ş ă ă î î ş ț Ş ş
ă ă î î î ş ă „ ț
ă î î î ă î ă ă
ş 319 î ă —
— î î â ş ş îş î „ î ă ă
ş î ă ă ş expressis
verbis în apocri ş ă ăț î 320 î ț ă ț
ă î ş î ă ă î ă ț î ă

ă ă ş ă
î ă ț ş î ă ă ă
ş ă ă î ț î î î ă
î ă ş î î
î ă ă ă ă ă î ş î
î î ă ă ă î â ş ş î
ă ş ă î î ă î ş
î î ț ş ă î î ş î ş ă
î ț î ă ț ă
împodobirii cu stele se întî ş ş î î ş
î ăț
ş ț î
î 321
ă ş î ă ă î ă ă ă
ş ă î ş
î Ş ş î î ă ă ă ă î
ş ă ş ț ă ă ăş
ă î î ă î î ă
î î ş ş —
ț
ş ş î ş ă
ş î de gospodar,
ă î î ț
î
446
ş
- 242 -
ă î î
ş ă ț
ă
Trei cuvinte :
î
â — ă
î — ă
Al treilea cuvînt — limpezii zori.
ă î ş
ă ț
Limpezii zori — copiii lor ! :!-2
ă — ş — ț — 323.
ă ş ă ț ț
ş î ă ă — ț — ț
Oi, nimic nu era acolo,
Unde cîmpiile verzi au înflorit,
ş
înverzitul ogoras,
Erau doar patru stele :
— î ă
— î ă
¦— î ă
— î ă
Ş
Unde cîmpia verde a înflorit,
ț
ță — î ă
ță — î ă
445

ță — î ă
ță — î ă
Iar floarea Ganulka e fata lui Ivanek,
Iar floarea Gapulka e iubita lui lakimek,
Iar floarea Houricika e fata lui Lekseek,
Iar floarea Audulka e fata lui Vasilek 324
447
ş ă î ă î
î î ă ț î
î î ş ş -
ş ş ş ț ă ă ş — ş
ă ă — ă ă î ş ă
ă ă î î ş â
ş ță ă ă ă ă
î î î ă ă ş
î î ă ț î
ă ț î ă ş ş ț
ă ă î ă ă î î ă ă ş î
ț î î î de dragoste ş ț ț ş
ş î î î î busuiocul, ş î
î ț ă î ă ş ă î î ş
ă î ă ş ş magiei
simpatice. ă ş care în popor e ă
ă î ş ă
î ă ş ță ş floarea de mac ori ă î ă ă
î î î î ț
ă î ş ț î ş
448
- 243 -
ş ă î îş ț ă ş
î ş ț ț ă ă ă ş ă îş ş ă
ă ş î ş îş ă ă ă ş ă ă ă
ă ş
î ă ă ă
ă
ă ă ş
Ci trei feluri de plante :
ş
ă
ă
Ş
î ş
ş ț ş
ă î ț ş ă
ă ă e boier,
ț
î ă ă
Ş ş
ş
ă ă
ă
î ă
Ş ş ț
ț
ă ă
ă ță ?,2:>
î ă ă î
ş îi voi place preotesei
Ş brajii mei : Ş 326.

ță
î ă ă î ă ă ț ş
î ă î ş
ă
ş ş
Ş ş
ş ş
Ca acest mac.
ş ă î ă
ă î ă ă 127
ă î î „ ş
ă î î î î
ă î ş ă ş î ă
ă ă ă î ț
ă î „ î ă ț
Pe un deal, delusor, a înflorit kosatenul,
ş ă î ță
ă
ş
ț
— ă î î ț
ă :i28.
ş ț ş î ă ă
ă ă
Ş ț ş
ă ță
ță ă
ş
ş ă m
î ă ă ă îş ş ț î ă ă ă
î ă ță
Ş ă
ă ț
ă
ş
Ş ă
<
- 244 -
î ă ță
Ş ă ă
ă ş
ă ă
ă ță
ă ță
ă ță
ă
ă p
ă ă
ă
ă ş 33°
în colindul de mai sus, imaginea descîntecului ț ş ă ă î ş
ă — ț ş î î î î ş ş
î î ă ă î î î ă ă
î ă î ț ă î
449

ă
...Hei, av ă ț
î ă ță — ş
î ă ă ță —
î ă ță —
ş — ă
— ț
— ş 331.
ă ț î î ăț ş ă ă
ă — î ¦— ț ş î ş
ț î î ş
î ț ă î ă ă
ă ă î î ş î ă ă
î î ş ț î ă ă
ş ş ş î î ă î ă ă ă
î ă îş
451
ț îş ă î îş ş ț
ă ă î î ă ă ă ş ă
ş ă ț ț ă ă î ă
ă î ă ț — ță
Trandafirul sau macul, mura sau kosatenul încete ă î
ț î ă ț ş ă ă
ş î ă î ă ă î ă ş
ă ă ă ă ă ş
ă ş ț ă ă ă ă ş
ță ă ă î ă î ă ă ă ă
î ț ă ă ş
ț î ă dragoste, la unele popoare exotice. Astfel, la micronezieni, fata ş ă
ț ş ă ă
ă ț
ă
Fac ț
ț ă 332.
452
î î î ş ş î ă ă î ă ă ă î ă
ă ă î ş î ş î â î ă
î ş ă
ş ş ă
Ş ş In Podolia mă
ă ă Trei mî ț ă 3:i3.
Ş ță ş ă
ş î ă ă î î î ț ş
ă
ă î î ă ă ă ă ş
ă ă
ă ă ă
Iar batista cu trei noduri :
Primul nod e busuioc,
Altul e floare de mac,
- 245 -

Al treilea e floarea dragostei.
î î ă
— Dragul meu, Lekseiucica,
ț
— ă ă
— ț
— î ă
— ț
— ă
— ț
— ă ă ă ă ă 3M
ă î î ă î
ă ă ş ă ă î î
ă î ă îş ă î ă ă î
ă ă ă ă ş
ş ş ă ă ă ă î ă ă
ț ă î î î ş ş
ă ă ă ă ş ă î î ă
ş î ş
ă î î ț sau de draqoste.
ă î ă ş ă î ă ă ş ă
ş ă ă ă
Ş
ă ă ă ă ă 335
ă î ă îş ă ă î ă ț
ş î ş ă ă ş „ ț ş ă
ă ă ț ă ă
— ă ă ă ă ă
— ă ă ă ă 336
ă ț ş î
ă î ț î
ț î ă ț ț ş ă ă
ă ă
ă ş
ță ă ă
ă ă
ă 337
ă ă ş
ă
Astfel de ă ş 338
ă
- 246 -
Motivul î ă ă ă
î ă î ă ă î
ă ş ş ă ă ț ă ă ş ş
î ş ă ş î ă ă î ă ă ă î î
ă ş ă ş ş
î î î î î
ă ă î î ul î ă î de strîns legat de
alt motiv, care, neîndoiel-
454
nic, provine din descîntece, anume, cu ă ş ă
453

î î ă ă
ț ş ț ă
ă
ă
ă ă
ş î ă î
î ă ş
ă
î ă
O p ş ş îş
— ț ă ă 339
ş î ă ță î î î ă ă
ă frecvent în versurile finale ale colindelor ucrainene, es ş î ă
î ă î ț ş î
ț
Gospodarul ca strugurele,
ă ă
Iar copii ca bobocii florilor... 340
Avem de a fa ş ş î împodobirii cu stele,
î ă ț ă
Tot din formulele magice, desigur, a fost preluat în colin ş ş î ț
î î ş ş ă î ă î î
î î î ă ă
î ă
— ț ă
ă ă
Spre lauda Domnului Dumnezeu,
Iar mie, gospodarul vostru, mult folos 341.
î ă ş ş î ş
î ă ă ă ă ă
ă î ş ă î ş î ă
ă ş ş
ă ă ă
î ă ă
ă î ă îş
î î ş î ă
— ş rece, Iarna vom ierna, vara vom vara ?
— î ă ă ț
— ş ț ă ț
ă î ă ă ă va
î ă ă î ă ă ă
ț ă ă ă
Dulce miere, ă
ă ă î ă 3'' 3
î ț î î ă ă î ă
î ă î
Nu e chiar un nor, ci aprige-albine.
— ț
ț
ț ş ă
ş ă ă
ă î
- 247 -
455

ş ă î ă î lui... :VA
ă ă î ă ă î ă
î ş î ț ş ă ă î ă î ț ț
ă ş ă î
456
î ă î ş ş ş ă ă ă î ş î
î ă î â î ş ă ş î ă î ă î ă
î ă ă ş ă î î ă ă ă î
î ă ă ă ă î î ă
ă ă ş ă ă ă ă ş ă ă î ă
î ş ă ă ă î î ă î
î ă î ă ă î
ă ă î ț
ă ă — „ ă 345 — ă ă î ă ț î
Cu aceasta încheiem analiza motivelor care au trecut din descîntece în colinde. Natural, m î -
ă î î ă ă ă ț î
î ț ă î
ă î ă ş ă î ş
ă ă ț î de tipul
ă ă î ăş î î î ă
ă ț î ă
ă ă ş î ă
î ă î î ă î ş î ț ă î
ă î î î ț
î ț ş î ă î ț î
457
ă î ă î î ă ă
ă ă ş ă
ş ă
î ă ă î î ş
î î ş ş ț
ş ă ă
a) Repetarea unui singur cuvînt:
S-o luat omu negru, Ponegru,
Ponegru, Ş ă
ă ă Ponegru,
ă
Ş ă ă gru,
ă Cu coarne negre,
Cu topor negru, Ponegre,
Ponegru, Cu corman negru,
Ş ă Ponegru... 3iG
ț î ă ă „
ă ț ş î î
ă î ş
î ă ă ă ă ă
ă şă ă
î ă
Merg î ă ă ă 347
- 248 -
î î ă ş de deochi, adjectivul ă ş
ț ă ş
Din vale vine un om negru, ciudat,
El are o secure nea ă ă
ă ă ă

458
Aici se ascute neagra, ciudata secure
Ş
ț 3'' 8
b) ş ă ă î
ț î regi. ş î î
ş
ş ț ă
Eu te chem, eu te strig, Eu cu foc te-aprind... 349
c) Repetarea unei strofe sau a cltorva versuri. î ă î ş î ă î î
ă
3a0 .
d) ț ă î ş ă ă
î ă î ş ă tfel, la ucraineni :
...Trandafir negru, trandafir verde,
Trandafir albastru, trandafir alb, .
Trandafir mirositor, trandafir spinos,
ă
ă ă ă î ¦
ă ă 351, îi
iar la-români >¦
ă Cu puschele
Bubele
Cu udrriele,
¦ ' Cu scurtele... 352,
- 249 -
î ă ş ă „
ă ă ă
— ş ă
ț razului, Din spate,
Din auzul urechilor, De sub, spate,
Din vederile ochilor, î ş
ă ă 353
î î ț ă î ă -
î ț î ă î ă ă
ă ă ş ă ă ț
ă ă î ă î ă
459
ăț ă ă î ă î
ă î î ş î
ț ă ş î ă ş î î
ț ă ță ă ş ț ş ă î ş
î ț ă ț ț î î ț ț ț
ş ă ț î ă
î ț ă î ş ş ş
î ş ț ă î ă ă
ă ş î ț
î ăț î î ş ă
î î ț ă ă ă ă
î ă ă ț ă î ă ş ă
ț ă ş ă ă ă ț î
î ă î ş ț ăş î ă ă ă ț
ş ă î ă ț ă î î
î î ş ş ă ş şi izvoare.
î î ş ț î
Repetarea unui cuvînt
ă
Prima alinare — aprigele albine,
A doua alinare — alba hermi ă

460
citim :
A treia alinare — negrul samur... 3Vl
î „ ă ş ț î î î î
ă î ă ă „ ă î ă î ă
...Au venit la Adarka trei ț
Primul ț ş ță
Al doilea ț ş ă
Al treilea ț ş ă ă 3r>5
Ş î ă ă ț ă î ă î î
ă ț ă ă ă
b) ă ț
ă â î ş
ă ă î
ă ă
Trei sute de stupi cu albine,
ă Cu albine, toate arhipline... m
No ă
sau :
La români :
ă
ț
ț ț ş ț 357
ț
ă ă ă ă 3r>8 ,
sau :
Ferice, Doamne, ferice, ă ş ă
Ferice de cest domn bun, ă :!5S ,
Cest domn bun, jupîn (cutare),
ş ş
ă ț ă ă ă î ă
ă î ă Ş
461
ş ă ă ş ş ş ş î ă
• î ă î ş ş î ă • î ă ' m
ş ț î ă ă
î ş
ă ă
ă ş î î î
ş â ă
: : - ; " i -
ă î ă ă - ş :!i;i
ț î
ă î î ş î la ucraineni
: . . -.,,,.¦ • - -- ¦ ¦ • • ¦ ¦ -
,. : Ț ă seara, domnule gospodar, am venit la tine
Invitîndu-1 pe Domnul la bucuria ta, -....-.¦
îț ă ă ş ă ț î
• ă ț ă .,!''. ,
ă ță ă ă ă 302 . ;
ă î
ă ă î î
- 250 -

ş ă ț ă
î , în colindele polone de tip ucrainean-bielorus
363 . "" ."
d) ă î ăț şă ş î î
î ă î ă ă
î ă ă
ă
î ă ă â
Merge Dom ă ¦
î ă î î
î ă ă
462
î ă ă ă ă ă ă ş 364. .
Enumerarea diferitelor î î ă î ț
ă î î ă î ă ă î ă ț
ă
ă ă î ş î ă
î ț ş
ă ă ş ă ț ş
ă î ş ş î î î ă ă
ă ă ț ă ă î ă
î ă î scîntecele de tip pozitiv ă ş
î ă î î â :
ț ă î î ş î
ț
ă ă
ş ş
ț ă ş ă ă ă ă
ă î î ş
formalismul. Ş î ş î î
ă ă ț ă î
ş ă
î ă ă î
î î ă
î î î ă ă
ă ă î ş
ice. De exemplu : ................................
Ş ă Ca steaua cerului, ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ ¦
Ca argintul de curat, ă î 36?,
Ca cerul de luminat, M • ¦,-
sau, la bulgari :
sau :
sau :
î ă ă ă Ca argintul curat,
ă ă ă ă .. :m
î ț
sau, la bulgari :
î ă î î
ă
ț ț
ă ă ă ă ş ă
ă
- 251 -
463

La ucraineni, la fel :
- 252 -
— ă ț
ă ş
î ț î î î î
ă î ă î î î
ă î ă
într-un ceas bun ! î ă ă X1
Refrenele de colind sînt tot un fel de formule ; el ş ță ş ă ă
ă ă ă „ ă „
„ ă „ ă ă ă ă ă ă „ ă
„ ă ț î î ț
ă î ă ă
ă ă î î
464
descîntecul românesc ă ă ă î ț ță ă „ ă ă m , sau,
în descîntecele împotriva deochiului ă ă „ 369 .
ă î î î î ş î ă ă î ă î
ş ă ă î î î ş î î î ş
î ță ă ă ă ă ă ă ă ş ă ă ă
ă î ş ş ş ş ă
ă ă î î î ă ă ță ă î ă
ă ă î î ț î ă ă ş ă î ş ț ă ş
î î î ț ă „ ş ă ă ț î ă
ş ă â ă ă î ă
ă „ ă ş ț î ță ş
â ă ş ş ț î ş ț
î î ă
ă „ ă „ ă ş ă î ăț
î î ş ş ă ă
ă î ă î ăț ă î ă ş ş ă ă î ă
ş î î — ă î ăț î î —
ş ă ş î ă ă ț ş ă ță
ță î ț î ță ă ş ă
ă
465
In memorarea aceste ă
î ă î ă ță î ă î ş î ă ¦— î ş —¦
ț care în ă î ă ăț
î ă î î ă ăş ț
„Ț î ț î î ă ă ă ă î « î »
â ă ă î ă ă
ă ț ăț î ă 370 ț
ş î î ă ț ă
e-bie-loruse, l-am putea numi sistematica celor trei. De exemplu :
ț î ț ă
ă ş
ş ¦—¦
ş —
ş —
— Pentru ce boierii ? ¦ ¦—
— Pentru ce cazacii ?
— Pentru a lupta !
— Pentru ce mujicii ?
— Cîmpul a ara... ! 37i
ă î
ă î ă ă ă ț ă ş ă

î ă ă ş ă ă î
î î î î ă î „ -
ă ş 372 ă ă ț î ă î ă
ă ş î ş î î ă
ă ț î put, „Domnul N. N. are
466
ă 373 ă ş ă „ ă
¦— — ă —
374
- 253 -
ă î ş care le aduce eroului fiecare „alinare".
— ă
ă — ț ă
— ă ş
ă ş — ş ă ş 373
î ă ş ă
ă ş ă î ş
ş ş î î î ş â î ş ş
ă
î ş ț î ț -
ă î ățîş
La ț ă ă
La al doilea, Sf. Petru, fratele lui,
La al treilea, Sf. Ioan,
ă î ț
î ț ț 3'6
ț î î
ă ă ş ă
ă ş ş ă ş
Formalismu ț ă ă ă ă î
ă ț î ă ă ă ă ă ă ă ță î î
ă î î ă î ă î î î
ş î
467
î ț ş ă ț î ş ă ă
î î ă ț ă
ă ă ş ă ăş î ă î
î ş î ț ş î ă î
ă ț ş î ă
î ş ă ț ş î
ă ă ț î ță ț
ă â ă
î ş î ş â
ț ă î î
ă î
î ă î ş î â ă ă ă „
î ț ă ş
ă ă î
ă ț ă
377
. Prin urmare formula, lucru c ă î î
î ă ş ă î î ş
ă î î ş ț î î ă ă ş î
î î ă ă ă ş ț ă
ă ț î î î ă ță

ş ă î ă ă ş ă ş
ț ş ă ă ş
ă ță
â ă
468
ț ț î ă
ă î ă ță
ş ş ă ş ş ț
ă ă ă ț ş ş ț ă î ş î î ă ş î
ă ț ăț
î — — ă ă ă î ț î
ş ă î ț ț î î
ă ă ă î ă î ş
î ă ă ă ă ă
ă ă ă î ă â
î ț ă î ă ț ț î ş
ş ş î ă î ă î
î ț ă ă ă „ ş ă î ă
î ț î ă ş î ță
ă ă î ş î ț â „
ț „ „ „
î ă î î î ş ă î ț
ă ă ț î ă ă ă î î ț
â î ț ț ă î ă î
î ă ă ă ă ăş ă
ş ă ă al colindă î
469
printre altele, un colind ă ă ă î î ş â ă ă ă ă ş
ă ă î ă â ş „ ş
ş ş ş ş ă î „ ş ş ş ş ş
ş ă ă î ş în ş ş sensul ; ş
ț î î multe-s ă ț î ş —
ş î î ă ț ă ț î l ş ş
î ț î ş ă î ş ă î ş „ ş
ş ş ş ş ş ş ş ă
î ş în ş ş ă î ş ă ă ă ă î ă î ş ț
î î î ş ş î ă
ă î ş î ş
î î î î ă ş î
ă ă ă ă î ț î î ă î
ă î ț ă î ă î ț ă
î ş ă î ț
î ă ă î
ă ă ş ă î ț
ă — •— î ă î
ă ț î î ț î
470
1) î î ş ă ă ă ă şă
ă ş ă ă ă î
2) î ă
a) anumit ă ă î
ş î îş
;
ş îş
- 254 -
ă
ă şă î ă ă ă 378

î ț ă î î ț î ț ă ă î ă
î ă ă î î î î î î ț
ă
î ă î î ț î ă ă î ă î
î ț ă ă ş
ş Ş ă î ă ă ă
î ăş ş î
ş ş ț „ „
ş „ ă î ş „ â â î
ă ă ă ă ă î ț ş î î ț
ă î ăț ş ă ă ă ă
ă ă î ă
ț î ăş î ă ă ă ă ş ş
ş ă î
471
î ş ş
î ă ă î î ă ă -
ț ş î î — î ş —
ş ă ă î ț
î ş
ă ță ț ş ă
ț î î ț ț î
ă ă ă ț ă î ă î ă ă
î ță î ă ă î î
ş î ă ă ă ță ă ă î
ță ă î î ă individualizarea colindelor, care con ă î
tip roman ă ă
ş ă î î ă ă
î î î ă ă î î ă ă î de copii. ş
ă ă ă ă ă ş ă ă ă î
ă ă ă ă — î ă î —
î î ă ă ă î
î ă ş ă ă ş ă ă
ă ă ț ş î ă ş
ş ă ă î ă ş ț ş îş ț
472
ă ş
- 255 -
î ă ă ă ppTp mai importante —
ş ă ă ț -~ s î ț de produse speciale din aluat. în fiecare din
acp.stp prilejuri, copturile au un rol ritual bine determinat, strîns l ă _ia întregimea ei sau de caracteristicile
speci 1 f ă ă . în ăş e~-remoniale din aluat cons ț
; lă â î ăş î c ță ă î
ă ț ă ă ă ă î ă mportanta_ri-tuală î e. ş
l, c ă e b ş î ă ă
ă î î î î ă t, ă ă
a cunosc ă - de_ asemenea la bulgari, în zona Filipopol ¦ im . La hu-ț ă î î ^". ă
ă ş î ă ş gospodină î ă țâ ă
, orie ț ă ă şă u sp şă ş
î acest i'el"^e~l^jcj^ooop^j _4gasupra .mesei." îl rup"în do âȚ ă niAş ă ip separa i" 381 .
ă ă î ă î ă ț î î î ş
â î î ă ş ț î ă
î ă î ă ş ț ț ă ă ă ă ă
ă ş î ă î ă î î î ă ț ş î â ş
î î î ă ț ă î
î ş â ş î ă
ş î

- 256 -
473
pararea diferitelor tipuri ş ă ă ă -
ă ă î ă ț
ă ă ă ş ă ț
ă ă ş î ş î ă î ă ă
ş ă ț ă Trodusple ceremoniale din aluat, se
deosebesc de PîTnpa obisnuita_: " ' T.' î ț î ă r :
1) ă ă ş î ă ă ă -darul plugului.
2) ă î ă î ă ş ă î î ă î ă ă ă ă e s
ă î ț ă ă ă ă î ă ă ă î ă î î ă î ă
ă ă ă î ă ă ie ă ă î ş 82
î ş â ă î c ă ?, 8S .~ " ~"
5)~ ă î luatului pentru colaci nu se face ca de obicei, ci cu un resteu de îa jtl'g, laT ace ă ț
e f î î ă ă
4) ş ă î î ă mite cîntece, folosite numai cu acest prilej. " II.
ş rrdte__figuri care îl împodobesc, dar care în realitate nu sînt* e
ț ă v ă î î ă
ă t ă ş ă ş
ă ci, s ț ă ț inov a î
ț e tipuri care se r ă ăț ş ă ş
1) ă — ş ă ă ă ş sau tok. ț
ă ă ă ă
474
cercuri desch ă î ă ă î î
î ş î ă î ă ă î
î î î ț ş ț î ă ş
ş ă î ă î ă ă î ş ă
ş î ă î ă ş ăț
î tipul gumno 384 .
¦ 2) ă ă ă
ş ş ă î
ş ă ă ă ş ă ă î
î ş î tipul gumno, î ă î şă ă ă
ă ş î ş ¦ (cîrd de vite) 385 , iar cel ce ă î —
ş (cîrd de oi) 386 ă ă ă ă ş ț î ş
ş (cîrd),
3) ă ă
a) carul cu boi 387 ; acest ş kola (car) ;
b) jugul 388 ;
c) ă ş ralo 3 ^ 9 . ş ă ă ş
4) î ă ş ă ş
ă ă î ă ă ă ş
î ăş î î î ț î î tipul
butoi. ă ş ă 390 .
5) ă î î ă
ş ă î î ă ț colaci, ci numai
cu o rea-
475
ă ş ă ț î
î î îş ă ă ă ă î î ş ț ş î î
î ş ț ş —
ă î tipul gumno — ă â tipu ş iar pe de a treia
ă ş î î ă
î ă î tipul conglomerat.
Trecînd acum la explicarea tipurilor de î î ş î ț 391 ă
A) Simbolizarea bogatelor recolte de cîmp în tipul gumno ş î ă ş
B) î ş vitelor, în ş
C) Simbolizarea recoltelor bogate de struguri, în tipul

- 257 -
butoi.
D) î ă ş
î î tipul conglomerat.
ț ă î î î ă
î
ă ş ă î ă ş
î ă ă ş ă
gumno ă avea recolte bogate,
tipul ş ă ă ă î
ț ă butoiul ă ă
î î îş ă ă ă
î î ş ipul conglomerat,
î ăț î î ă ă ş
ă ă
— ¦— ¦— 392 .
ă ă î ă î î î î ş
conglomerat ă ț ă î ş î
conglomerat, aceasta în cazul cînd el duce între ă ş ă ă î î ă
476
ă ă ş tipul conglomerat. î ş î ş
î ş î ă -
ă ă î îț î î ă ț ț î ă ă
ă ă ă ă î ă orul împarte col
ă ş î î î ş țe Hin ă î î ă ăț
ă fe o Ja ă ă ş ăț e colac de
tipul aumno ă ş e cîmp. ă plug. Proprietarul sau pazni ț
ă ăț butoi. iJe multe ori, o parte din colacul de tip gumno ă ă î ă
î ă ă î ă â ț ş e s ă ă î ă ă n
ă ă ă ă du-li-se în ş ă ă ş aM3 . ărgi ă
î fund. se_ ă ă de preparare ş
ă ă ț rmipatp pP rar e le conț r ț ă
î î â în ă i neînrpputp într-n t-Wrp
ă î ă ă ă ă v ă
î ă î , pp porigorie sau în grajd, pIp dup la îndppl ț un_
î ă ci a ă ei anumi ă Cdo-rinte) pentru diferite
succese în v ț ă Avem aici a face cu o ă ă tipul cel mai primitiv.
î î î î ă î ş ț
ă ă ț ă ță ă —
ță ă — ț ă
477
t î ă ă ş î gumno,
ă ă î î ă î ă ă î ă î ă hind
asupra binelui. In tipul ş ă ă
î ă î ă î ă ț
ă ț ă î ă
ă ă ă ş ă î ă î .
î ă ă ă ț î ş
ucrainean-bulgar-român. î • ş
ivi. în colindele de. gospodar-, ă t şî ş ; î ş ă
ă î ş ş : în :îndeletnicirile gosp ă ş
ş ă ă ş ş recolte bogate, ş î ț
î ă î ă î ă ipul gumno, al
doilea,' tipul ş î ş â ş ă
butoi. ă
ă ş î ş ă ş
ă ş î î â î ş î î î
î ă ş ă ş conglomerat. î ă
ă ş olacii redau imaginile î î î ț ă î î
p ra^jp pniinpip plas ă narp rio rarp dispune doar__ ă ă
ş î î ă î ş î

ă î lindele de gospodar ă î
478
ă î
ț
¦
ă
ş ț ă ă ş ă ş
ț ă ă
ş î ț ş ă ă ă
ă ş ş ş ă î ş
î ş
î ă ş ă î
ş î ț ş
â ă ă
ucrainean-bulgar-român ş ă ă ț
î î î ¦ î ă ă
ț î ă
de gospodar, ş ş
î ăț ş ă ă ă
ă ă ă ¦
î ă ă » ş •¦
î ă ş
ă î
1
ț î ă
ă î î î ă ş
î î ¦ ¦ ' ; - :r ¦'¦ '-¦'¦ -¦'-¦'¦
î ă ă ă î ă ă : ş de gaspodnr, î
ă ă ă ă î
¦• • ă î ă î ş ş ă l ă
ş î î ă ă e" "reamintim anumite momente ale datinei colindatului _'
ă î e descrie datina la români, bul-gi !ll- si ucra î ă ă î a
ş ț î ă î ş ă ă î . l ț • , împodobit,
_,,. ă ă ulgari, : ă kravai. î ăş
î i-,-. p ă n moment foarte important,-ca ă
Î ț ă ă â ă ă ura- ..
¦479 r<
rea turtei sau urarea colacului ț ă ş c ă ă î ş ă ur ă riî
î ă ă îîF r ă î ă ăț ă primul
loc între daruri. ş ă î ă ş ț ă î ş ă
ă ă î
ă ş ă î î ă kravai
ş î
Vom primi un dar bogat, Pe kravai, aur, argint,
Dar bogat, din aluat, ş ț :!9''
Din cuptor, pîine kravai,
ă
â ă ş
ă ă
- 258 -
C-un colac Fie galbenul deplin... :m
De grîu curat,
ă ț î î ț v tipul kravai ş î
ă ă ă ă ă gumno ş ş ă ț
ă î ş kravai. ă î ă ț ş
ă ă ț ă î ă ă ă kravai-ului,
î î ş kravai, ş gumno sau ş
Potcoava sau cercul de pe kravai ă
ă ă ş î gumno sau ş î ă
î ă ă î ş î î
kravai ă î ă gumno sau ş la tipul kravai. Astfel, în

una din ele, în care potcoava se închide într-un cerc cu multe
480
î ț ă ă ă ă
ş î î ă ş 3m . întâlnim de asemenea o mare varietate de
kravai, â ş ş î 39/ 398 sau în exterior ă
ş ă ă fel de variante de kravai, acest tip de colac provine neîndoios din gumno ori din
ş ț ă ă ă kravai, s-a produs prin : 1) pierderea detaliilor simbolice de tip
gumno sau ş ş ă potcoavei, ă î î ă ş î
gumno sau ş 2) modificarea anumitor simboluri, care în tipul kravai
ț ş î î ă ă ă î ă ă
ă ă î ă ă kravai este doar o modificare a tipului
gumno sau ş ca forme arhaice, în timp ce kravai r ă ă î ă î ă ş
ş î ş ă gumno sau ş ă
î ă î î î ț ă î ă ş
ă ă ă ă î
ț ă ş î ă ă ă
î ş ă î î ță î î ă ă
î ă ă gumno ori ş ş -
ă î ă ă ă ş ă ă colacul de tip
gumno, ă î ă ă î ă î ş
î ă ş ă ş î ă ă
ț ț ă ă î ş ş ă ă ş ță
ă ă ă ă ă ă
ă ă ş ă ă î ă î î ț
ş î gumno sau ş ş î ă ă
ă ț ş
ț î ş ă î î ă ț
ş nareciniak sau blagoslovnik, î î ş ă
ț ş ş
3 ". Tipul kravai, care se trage din tipul gumno. sau ş -
î ț ă ă ă î î î
gumno ori ş ş ă î ă
ă ț ț ă
î ț tipului.de î ă î ă ță
ă î ă ț î ă ş î ț
â ă î ş ă ț
ş ă ă ş î î î ă î â ş
ă ¦ ş â î
î ş î ă î ță î â î ş ț
ă ă kravai-ului ă ş ş
ă ă ț ă î
â ş i, acest colac nu are o denumire s ă
ş ş simplu colac ț , c â ț ă. ă ă î ă
ă ă ă â ş
ş ț psa celor mai
482
- 259 -
î ț
Datele aflate la Mangiuca ă ă î î â
ă ă „ ş ş ă ita cu_l>ucate in noaptea de ajun" 4ut
ă -lacit ă ş î ă ț -colosi â
ă ă ş e ță Plinea în f ă ă este un motiv tipic pastoral, in
schimb stelele ş ă ă ă î î ț ş
ă ț ă ă î î stelele ar fi tot un mo
ă ă ş ş ă ă
481

- 260 -
ț î ăț ş ş ş î
401
î ță â
numit ă are forma oo ş î ă ş ăț
ă ă ă ş î kravai 402
ă ă
ă ă î ă ă î î ă î ă ă î ă î ă
403
î î ă ş gumno.
ă ă â ă ăş ță
ă ş ă ă ă
ăț ă ă ş ă ă ă ă î
ă î ş ş ş ş î
kozulka î ă ă ă ş ă ă
ț ă î ă î ț Kozulka ă ş ț
ă î ă ăş ă m . ă ş
ă î ş ă ț ş î
ă ț î ş ț ă ț
Julbock. ă ă î ă ă
483
ă ă ă î ă ă î ță ş ă ă î ă î
ț 40a ş ă Calenda, ca de exemplu, kolendari î ă
m , ț ă î ț â
ş ț ț /1{l/ ă ş ă î
ă î ă î ă ă pain de calendre ±ț ş panes calendarii, î
ş panis natalitius. î ă ş ț ă î ă
ş ț ă Calenda,
ă ă ă ş ş ş ă ă î â ş
ț î
ă ş ă ă î ă ă
ş î î ț î ă ț î ăş ş
ş î î î î ă ă ă
ă ț care cons
ț â ş
ă ț ț ă ş î ț
î ă ț ă ă ş î î
ă gumno ori ş ă î ă ă ă î
ă ă ă ă ă ă î î ă ă
ş —
ă ă î ă î î — î ă î ş ă î ă
484
ț î ț ş ă
ă ă ă ț î ț ă
î ă ă ă ț
î î î î ş ă
ă î î ă î ş î ă
ță — ş ă — ă ă î
ă ă î î î ă ă
î /l09 ț ă ă ş
î ă ş î ă
ț ă ă î ă ş ş î ş
ă ă ş ă
ă ş ță î ş î
î î ă ă
î ă î
ă ă ă î ț ă ă odus în mod evident consolidarea elementului magic în
colinde, destul de slab manifestat în tipul roman al ă ă î
î î î ă
ă ş ț ă îş ă
î î î ş ă î î
ă ă î ă ş î ă ş

ă ă
ă .
î î ş
ă ş
peste care se suprapune
â ă ă ă î ă ă
ă ă î î ă ă ă ă ă î ă
ă ă ş ş ş ş
ț „ î ă î î ş ş
ț ă ă ă racter agrar, lucru
dovedit de diferite ceremoniale legate de plug, care aveau loc tot în perioada începutului noului an" 410
— ă —
î ț ă î ă ş
ț ă ă ț ă î ă
ş ă î ă ă ă —
ț — ă ş ă ă
î î ă ț î
ş ă î ş î
ă ş ă î ă ş î ş ă
ă ă ă ă ă ş
ă ă est, Anul nou
486
î î „ î î
ă ț ț ă î ă ă ă
ă ă î ț î
ă î ă î ă î ț votiacii, permienii..., încep Anul
nou în Joia mare'' 12 . Volkov. vo ă ă ă
ă ă î ă ă „
ă î ă ă î
ă
4i3 .
- 261 -
ă î ă
ş î ă ă î ş
ă ş ț î ă î ă
ă ă î ă
î ț î ă
â ă apoi motivul preferat al ă ă ț unde imaginea
fericirii conjugale es ă î ă ă ă ț î
î ț î ț î î â
î ă î î î î
î â ş ş ă ă ă î ă ă î ă
ă ă ă ă ă ă ş î ă
î ş ă ă î ă ă Ş â î
ş „ ă ă ă w \ La slavi, în mod deosebit
ă î ă ă ş î ă
ă ă î ş ă î ă
ă ş ț ă î ț î
ă ă ț ş
485
/jil
487

ş ş î ă ş î ă
ă
ă ş
ă ş
— ş ă ă
ț ă
ț ş ş 415
Apoi, în colindul bielorus ş motivul apare într-o
ă ă
Rîndunica a zburat, — ş ă
ş Ş ă ț
îneepînd a ciripi, Ț ț m
Gospodarul a-1 zori :
î ă ă î ş ă
î ă ă î ş
ă î ă — ă ş ă ş î
ş ț ş î î î /*17
ş î î î î î ş
agrar, este, se pare ă ş î
Pe cîmpul curat o cruce-a-ngropat,
ă î
ş 418
- 262 -
ş ş ş î ş î ț
488
Cucul a cîntat, Ş
Pe gospodar 1-a sculat : ț
— ă ă ț ă ț im
Acestea sînt, desigur, cele mai vechi for î ă î ă ă
î ă î ă ă î î ț
î ă ă ş î î
ăş ş de gospodar ş î î
ă ş î ş
— îț ş — ă ă ă ț
— î ă ă Î ă ă ă ă ă
— ă ț ă ă ț ă l,%>
Acest motiv se în â ş ş î ş Ş ş — ă ă ă ş
ş m
ş â ă î î porumbelul, care
poate fi o înlocuire mai tîrzie a cucului sau rîndunicii. î ț
ă ă ă ă
î ă ş î ş î ş
ă ă ă ă ş m
î ş î ă î î
ț
In care s-a oprit un porumbel;
Gospodarii îl privesc :
Oare ce dar ne-a adus porumbelul ?
ț 423
489

ă î porumbelul, ş ş î
ş î ț ă ă ț î î ț
ț ț ă ă ă
ă ă ă ă ă
424
ă ă ă î î î
ă ă ş î ş î ă ă î
î ă ş î ț
ă ă î ş ă ă î ş ă
ă î ă ă ş î
ă î ț „ ă ă ă
î î ă ă ă ş î — rîndunica ori cucul
— î ă ă ă î ă
î ă î ă ă ț ş
ă ă î care am putea-o numi un autentic colind popular grecesc. La grecii
antici se umbl ş cu cucul, ă
42S
ă ă -
î ă
490
ț ş
ş
ă î a... ' al
ş ă ț XeliSoviavai î î î î ă ă ă ş
î ă î ă î ă î î î
ş î î ş ă
ş „ ă ă î
ă ş î ş î ă ă
ş tu, februarie, aspru,
ă '
ă ş ț /l29
î ț ş ă
î ş ă ă ă ă
î cu rîndunica ş
ă ă ¦— umblatul cu co ş — ă
ă ț ă î ă ş î î ş î
ă î î nate deseori de
cîntecele smigurtnicilor 43() î ă ă
Vara vine, iarna trece,
ş ț 4aI
- 263 -
ş ş ă ş î ă
ă î ă
ş ă ă
î ă ă ă ă îş î cu rîndunica
ă î î î
ă î ț î î cucul,
ă ță ş ş ă ă
ă ă ă porumbelul. ă î ț
ă ă î ă î ă ă ă
ş î ă ă î ă ă ă ş
ă î ț ă
î ț î î î ş î ş
425
491

ş ă î î
ş ă î î î ş î î î î î î ă
ş â ă ț
ă î ş ă î
î ță î ă î î î ă
ă ă ă ț î î î
ă ş ă î î
ț ă ă ă ă î ş ă î
ă â ță ş
î ț î ț î
ă î ă ă î ă ş
ă î ă ă î
Gaik, deseori este vorba despre Anul nou sau despre ă î ş ă ă
e, Anul nou, ş ă ă î ț
î ş ă
sau :
- 264 -
ă ă ă ă ă
Vară ă vale, ă i32,
ă ă ş ă i33
ă î ă ă ş ş î ă ă
Gaikul aduc
492
ă ş ă ă ă î lato, latko ă
ş ă leto, î î î ş î î ş
ă î ă î an ,ca ş ă mai bine zis anotimp cald.
ă ă ş î î î Anul
nou în loc de ă ă
ă ă An nou (Nowy Rok) Dat de Dumnezeu... ff 4'
ă ă ş î î î ă an nou ş ă ă ă ş
ă ă ă ă î An nou î ă ă ă
ț i... '* 35
î ş ă ă î î î î î ş ț
ă ă vine-n sat... 436
ş î ş lujici: Scoate moartea din sat. ă ă ă 437
ă î „ ş î ă
ț ă ă ă noi era începutul de an". 438
ă ă ă ă î î ă ş
volocebnicilor ş î ă ş
ă î î
î î ă
ă ă
Pentru an, noul an,
ă ă ă ă 430
ă ț ă ă ă ă
țî ă ă ă ă ă
ă ă
493

ă —
- 265 -
ă ă
ț ă ă î ă ă volocebnicilor. ă ă î
î î ş ş
ă ă î ă ă
ă ă ă
î ă ş î ă
ă volocebnicilor, ă î ă ă
ă ă î î ş î ş ț î ş
î volocebnicilor, ă ă ă ă î ăț ş ă
„Hristos, fiul lui Dumnezeu, a înviat !" ^o sau „Aleluia" VA . ă
ş ă ă î ş ă î ă — volocebnia —
î î ț î ş
î ăț ş ă ă ş ă ă
ă ş ă ă ă ă ă î
494
ă ă ă ă
volocebnicilor ş ă ş î î ăş
ă ă volocebnicilor, ă ă ă î ă ț î
ă ă î /,i2 , î î ş ă ă ş ş
volocebnaia noci ii3 , ş î ş ă ț ă ă ă
î — — ț ț volocebnici sau volociomnici,
ă î ă î î ş î volocebnîie. Organ ă
ă ă â ş ş ş
pocinalnik î ă î î î î î ş ă
ă ț î ă ț podhvatnici î î ă ă ş
ă î î pocinalnik ț î ă î ă î î ş ă
ă î ă î volocebnicilor ă î pocinalnici ş
podhvatnici, î ş ători sub numele de ă
î ță ş î ş ş ă ă î î ş ş ş
ă îț ş ş ă î ă ț î ş î
volocebnic ş î î î ş ş î
ă î ă ş î î ă ă î ț
ş volocebnici ş ă ă ş î î ț î ă ş î î ă
ă î ă ă î
ă ă volocebnicii ă ş î ă Volocebnicii,
ş ă ă ă
495
ş î ă ț ă ă
îş ț ă ă ă ă ă î ş ă
ă î ă ă volocebnicilor, ă
î Volocebnicii ă ă ă ă î
volocebnice. Foarte rar, acest ob î ă ă Wl .
Analizînd cîntecele volocebnice ă ă î ă ă ş
ă „ î î ă ă ă î
volocehnic ă ă î â ş ş î
î volocebnicilor, ă î ă ă î ă ă ă
î î î volocebnice, î ț î î î î
ş ă ă „ â este imens", ne spune Romanov m . ş î
ă ş ă ă ş î ț ş ă
ă ă î î volocebnice ă ucrainene :

1) Aproape orice cîntec volocebnic ț ă ă
î ă î î î
ă ă î î ă î ¦
— î — ă
ă ă ă ă ă ă ă î
ă ă ă î volocebnic 446 ă î ț
ț
496
a) ă ş ă
b) î ă ş ă î ă
c) ş ă ş
d) ş î ă ş î
e) ă ă î ă
f) ş ş
g) ă ş ă
ă ă ț î
volocebnice î î ț ă ă ă î
ă î î
2) Cîntecele volocebnice ş î ăț ş î â ă î
î ă î î ă ă
3) ă î î volocebnicilor este ă
î î î î î ş î ă ă î î
î volocebnice ă ă ă ă î ş ă ă
î î ş ş glorificarea gazdei.
ă ă î ă î ă ă î ă ă ă î volocebnice -
ă ă î ş ă î
îş ă ă ş ş î ş î ă î
volocebnice, din contra, aceste cîntece s-au subordonat în întregime tipului de colinde. Datina volocebnicilor, atît prin
organi ş î ş î î î ă
497
ă ă î ş ş ă
ă ă ă ă ă ă î
î ş î î î î î î ş
ş î ă î î ă Ş î
ă ă ă ă ă î ş ă â ă î
î ă î fetelor mari, î ă î î ă
Toate celelalte motive, raportate la motivul gospodarului, ț î ă ă -
ț î de gospodar ş î ă ă ă
ă ă î î ă ă
î ă î î ă î ă ă
ț î ă î î ă
ă î ş ă î î ecele de gospodar ale volocebnicilor. ă
ă ă î ă ă î î ş ş
î î ş ş â ă î î ă ă ț ş î ş ă ă
î î volocebnicilor î ă ă îş î
ă ă ă ă ă ă î ă
ă î volocebnicilor ş ă ț î ă
î î ț î ă ă î î
volocebnicilor, o ă î î î ă î
î î ă ş î ț Aproape toate cîntecele volocebnice de gospodar par
498
ş î î ă ă
ă î ă ă ă ă ă î ț ş î
ă î ş ă ă
î
î î ş
- 266 -

ă ş
ă î zicile,
ă ă ă ă
ă î î ă ț ş ă
ă î
ă î ă î
ă î ş î
ă î ă î ă ş ă
ă î ă ş
î ț ă
ă ş î
vn
î ă ş ț î î ă ăă
ă ă ă ă î
— ă ă î î ¦—¦ ă ă ă î
ă ă ț ă Ş ț Gromnici cu tunete grele... m
ă ă ă ă ă î volocebnice ă ş
ă ă ă ş ă î ță ă ş ă
î
î ț î ă î
ă ț ă 449
îndeletnicire agricole încep propriu-zi ă î î
ş ş ă î ă ă
ă î ă ă ă ă ş
î î î î ă ț
ă î î î ă ă î ă ă
ă ş î ă î ț ă 45°
ă î ă ă î ț ț î ț ă
î ă ă î ă ă ă
ță ă î ă ă î ă ă
î ță ț ă ță î î ă
ă î ț
ă ă ă ă ă ă î
ă ă ț îț
ă ă ă muncilor agricole. De exemplu,
într-un cîntec volocehnic ş î î ă ă î â ş î
î î ă î ă î ă ă
500
— ă ş
Bobul îi este greu,
Paiul ca tulpina,
Spicul înspicat,
Pe-o parte aplecat,
Panului gospodar închinat... 451
î ă ş î î ă ă î ă ş î î î î ă
î î î ă de :
ş
- 267 -
— î î ă ă î î ă î î ă
î î î ță ă 452
ş î î ă
453
î î ă ă ă î ş
499

ă î ş î
454
îț ț 453
ă ă
ț î î volocebnice, ă î ă ş î î ă
ă î â ş îț ț ş î ț î ă ă
ă î ă ş ă î ş ță ă
ă î ş î
...L-a întîlnit Sfîntul Gheorghe : ă ă ă
— ă Paiul este ca tulpina,
— î ă ă Spicul are miezul greu... 45C
— î ț
î î î ă ă ă ă ş ă ş ă ş ă
ă
— Mergi la cei mai buni fierari,
ț
ă ă î î 4o7
ş ă î î ş ă î ț î
501
ă
ă ş ş î î â ş î î ă ă ş ă î
ă ă ş ă î ț 458
ş î î ă
î îț ț ă ului :
...Sfîntul Gheorghe la cîmp a plecat,
ă ă ț ă î
Sfîntul Neculai la cîmp a plecat,
î î ş ă ă
Sfîntul Ilie la cîmp a plecat,
ă ă ă
ă ă aur... 439
ş ă ă î ş ă î ă ț ă ă ă â ă î
ț ş î â volocebnice. î ă î î
î î ş ă î ț ă
ş î î volocebnice, rodind secara :
— ă ă î ş
ă ş ş î ş /,co
î ş ă ş ă ă ă î
ă ă ă ş î ă ă ă
î î î
502
t
î ă ă î ă ă î ă ț
î î
Merg, merg si sosesc
ă ă
— ş
ă î ă
— Ce dar i se aduce ?
— ă ă
î ă ă ş 461
- 268 -
Printre motivele agrare întîlnite în cîntecele volocehnice, care lipsesc în colinde, apare, de exemplu, jeluirea

secarei, care nu poate duce greutatea spicelor ei lungi :
Devreme s-a trezit cîmpul curat
Ş ă ă ă
— ă î
ă ş î ă ă
î ă îş ă ă î ă ă î ă ş ă ă
ă î ă ă ă ă î ă ă î
— î ă
Vino în cîmp, secara de-o vezi... 463
î ă ă ş ă î ă î
— ă î
ă ş
ă ă î
462
ă î ă ş î ă
— ă
ş ă ă
ă î ă er cu
ele../' 64
ă î î î volocehnice, ş ş ă
î î ă
ă ă ă ă ă ă î
ă î î î î î î î ş î
ă ă î ă ş î î ț ! m
ă ş î î î î î ş ş
î ă ă î ț
în grajdul cu cai bucuria domnului,
ă
Patruzeci de ie ă
Ş î
î ă ă
ă ț
Ş î ă ş ă ț /,GB
are :
ă ş î ş ş î ă
ă î ă
— ă
A doua bucurie — patruzeci de stupi i-au roit!
— ş 4B7
î î ş î î ş
î ț î î î î volocebnice ă î î ț
î î ş î î ă ş î
ă ă
504
- 269 -
î — ă ă î î — ă ă î î —
î ă ă ă ă ă 468
De altfel, î ă ş ş î î î ş ă ă
ş î î î î
503

- 270 -
economice sau ă ş Î ț ă ş -
î î ă î î î ț î -
ş ş ă ă ş ă î î â ş
ț î î ț ă ă ă ş
ă ş ă ă ță ă ş
volocebnicilor.
ț î î î ă ă ă ă
ă ş î ă ă ă
î volocebnice ă ă ă ş ă ă ă ță
A ă ă î ş
ă ş ă î ă ă
î volocebnicilor. Ş ă ă „ ă ț ă ă ă ă
ă î volocebnicilor ş ă ă ş ă 469 ă ă ş
ă •— vo-locebnicU — î ț ă ă
ă ă ț ă ă î ş începutului
ă ă ş ă ă î ă ş ă ă ă ş
ă î ă î volocebnicilor, ă ă ă
ă ț ş î ăț î ă ă î î î ş
î î ş ă ță ă ă ă â ă
505
ă î volocebnicilor ş î ă ă î
47
° ă ț ă ă î ă ă î ăț ă î î î
ş ă î î ş î ş î
ş î volocebnicilor ş „ î
ş ă ă ț î -
ă ă ă ă î î î
î î ă î î ă ț î ş ş ț
î volocebnice, închinate gosp ş
ă ă ă ă ş ț ă ă ă
ă î ă
ă ş ț ă ă ă ă ă
ş î ş î ăț ş
ş ă ă ă ă ă ă î
ă î î volocebnicilor ă ş î î
ă ă ă î ă î ş ă î
ă ă ă ă î ă î
î ă ă ş ă ț î î
î î ă ă î ă ă î ă î ă
ă î ăță ț ă ă ț
î ă î volo-cebnicii ă ț ş
ă î volocebnicilor in . ă ț
„î ş ş ă ă ă volocebnicii, ş aleluinicii,
î î ş „ ă
473
ă
506
provine de la refrenul religios al cîntecelor lor : „Alelui ă ă ă î î ț ă ă
î ă ț volocebnicilor, î î î ă î ş î ț
ă î î „
ă î volocebnice ă ț
„ î ş care, pe alocuri, a înlocuit denumirea volocebnici, ă ț ă
Ş „î î ş sau volocebniki î ț î ă ă î ş ă î
ă ă 474 ă ț ra ş î ț volocebnici nu-i numesc
altfel decît ş 473 .
ă Aleluia, caracteristic cîntecelor aleluinicilor ş î ş ă ă -
ş Aleluia s-a format, mai întîi, denumirea cîntecului lalîn, ă
î ă ț î ş de la care, prin disimilarea lui l ț î ă ț ş ă
ă î raik (cutie cu ă ş ă ş — un fel de teatru de marionete — în stilul
Vicleimului) ş 476 ă ş < * ş deoarece, în acest caz, nu am putea nici cum ex­

- 271 -
plica de unde provine l în cuvîntul ş Acest nume, dat volocebnicilor sau cîntecelor lor, care provine din Aleluia,
ă ă ă ță ă ă ă ş ă ş ă î ă
ă î î ş ț ă î i Aleluia, ă ă ă
î ă ă î ş volocebnicilor
ş ş î ş ă î ş î î ț
ă î î î î volocebnicilor. ț ă ă ă î ă
ț ă ț î
ă
507
ş î ă ă ț volocebnicilor avea un caracter pur agrar. Dar cîntecele acestui obicei au
fost supuse nu numai invazie î ă ă ță
ş ă volocebnicilor.
î ăț ş ă ă î ş ă ă î
ță ă ă ă ş ă ț volocebnicilor
ț
Obiceiul acest î î ş ă ş ă î ță
ă ş ă ş î ă î
ă ă î ă
ă
Ş — ă ăş ță
Cel mai real folos care decurge din ana ă ă ă volocebnicilor
ă ă ă ă î ă ş
î ă ă ă ă
ă ş ă î volocebnicilor
ă ş ş ă
ăş ş ț î î ă î
ş î ă ă ă ă
ă
508
biceiul bielorus al volocebnicilor ă ă ă î ă ă î î
ă ă avem a face cu un fenomen invers, de transferare a elementelor datinei volocebnicilor î ă
ă ă î ă ă ş î ă ț î ă
ă î ă ă ă ă ş ă
î î ă ă î ă
î a volocebnicilor, ş î ă î ş
ă ăț ş ş ă ă ț ş
ă ş ț ă ă ă
î ă ă î ă ă
ă ă ă î
î î ă ă volocebnicilor î ă
ş ă ț ă î ş
ă ă î ă ă ăş ă î volocebnice
ă ă ş ivek, ă ț
ş sau bohatii vecir. ş ă î î ă î ş
î î î î î ş ş î ă sciadruh l{11 , ă
î Sceodrovanie ş î
ă szczodrowka, î ă î î
ă î ă /l78 ş î ă 479 . La ei, ziua szczodry sau seara
szczodry î ă 480 ş î Poloniei, scodraki sau scodracarze ă î
nou 48J ş ş ş ă î î ş î ă î
ş ă ş sau bohatii ' ,82 . Slovacii numesc stedry vecer 483
509

ă ş ț ă -
î ă ă î ă î î -
ă ă ă î ă ă ă
ț ş ăț ă ă ă ț l la 6 ianuarie, iar apoi pe 25
decembrie. La polonezii din Radomsko, prin szczodredni î ț î ă ă 484 .
ă ă ă ş ă ț ă ă î ț î
ş ț szczodrowki-lor nowolatniki /,8:i sau ă ă î î -
ăț volocebnicilor. î ă ă ă
ş ş ă î ă ă î volocebnice, ă
ă ă ă ă î ă — ă
ş ă î î ş ă -
ăț î ă ă ă î î ş ş
î î î ă ş ă — ț —
ă î ă
î ă ă ă ă î ş
ă ă ă ş ță ă
î î î î ă î î î î ă
ă ă sce-drivki atît din punctul de vedere al form î ş
ț
510
ş ş ş ț ş ş
— colinde ş scedrivki — ă ă ț drept scedrivki ş
ă ă ă î
ş î ă ă ț „ ă ¦—• colinde ş scedrivki — n î -
ş ă î î î ă î ş
ş î ăț ă ă ă ş ş
î ă ş scedrivki. î ță î ş ă ş scedrivki"
48fi ț ă î ă ă ă 487 . Singura deosebire dintre
colinde ş scedrivki ă î ă ş ă ş ă ă
ş ă î dobrim liudeam na zdorovle '. î ă ă
scedrivki la guralii (muntenii) subcarpatici este folosit ca refren de colind, în loc de î ă ă sau ă 488
ă ț ă ă ă î î
— Gospo ă
ă 480
Asemenea motive formale se folosesc pentru adaptarea colindelor la scedrivki, ă î ă
490 . Scedrivki nu au melodia lor proprie ă ş
î î ț ş ă î
ş î â ş ş cîntecele resp î
ă ă ş ă colindele. ă ă
ță ă ă î ă ă ă ă ş ă
î vo-
locevbnicilor ă î î
ş ş î ş
ă ț ă ă î ă ş ă ă ă
ț ț ş ț î ă ş
ş î ă
r î ş Am analizat aceste motive atunci cînd am caracterizat cîntecele volocebnicilor.
ă szczodraczniky ț ş î î ă
ă ă î n nou,
ă ă ş ă
ş
ă ă ț ț
Scodraki ş
ă î ă ă ş ă ,92
- 272 -
î ă szczodraki (daruri speciale din aluat) :
ă ă î ț ă ț szczodraki,
511

512
ă ă
Cartofii — cît butucul ! — î ă ş
— î ă ş Meiul — cît ionatanul !
ă — î ăț Iar bobul ¦— cît cupa... 493
î ă ă â szczodroczniki-lov î ş ă
î ş ă ş ă ă î
ă ț ă îț î
ă î ț scodracki...
ă î — î
S ț ă î
ă ă î ă
ş î ş ă
î ă ă
ş
ă 49''
- 273 -
î î î ş — î
ă ă — ț ă
— ă 9i~\ î ă ă
ă ț ă
ă ă ă or !
ă ă ă ă î ă ă I
ă î ă ă
ă ă ă ă ț ă
ă ă ț ă
ă ă î î ă ,96
î î ş , în colindele szczodrciczniki-lov î î î ă ş
î ă Pline poduri, pline,
ş î ă Pî ă î
Ş ş V-a dat Domnul pîine
Ş ş Din înaltul cer
Dă Ş ă ă
Pe cîmp rod bogat, ă ă /|97
ă î ă ă î ă ă
î ă ş în ş de copii :
Ş
ă ă ț
ă ş
ă ă 498,
î ă î ă Ş ț 499
ă ț ş ă ă î
ă î î î ş ş î ş a putut fi împrumutat din colinde care, ulterior, se
identificau cu ş ță î ț
ă ă ă ş ş ş î ş ş î
ş î î ț ă ă ă ă î
volocebnicilor, ă ă ă ă ț
ă ş î ă ă ă î
î ş â ş ş
513

â î î ă ă ă
ş sau plugurelului, ă ş î ăş
î ş ă î ă ă
ă ă î ă â î ă ă
ă ş , de obicei, are cîteva sute de versuri.
î ş î ă î î â î ă î î
ă ş cîntecelor de stea ş î ă în timpul urnblatu-
514
Iui ş ş ă ş ă â ă
ş ă ț î î ş î ă ă ă ă
î ă ă ş ț plugul î ă
ă î î ă ş ă
ş sau plugurel. To ă ă ă ş
ş ş î ă î
ă ț ş ă ă î ă î ă î î
ț ă ă î ă ă ă
ă ă î î
î ă ă ş ă ă
î colindului. ă ăş ă ş ă -
ş ş ă ă
ă ă ă î ă
ă ă ş ă ț ş ță
î î ş ă ş ă ă
ă â î î ă ă
ă ă ş î ş î
ş românesc, deoarece este prea lung — uneori are pe •
— ş ț ț ş ă ă î scedrivkî-le,
î ş ă î ă ă î
fel, motivul recoltelor bogate î ț ş î ă ş
ă ş â ă î ă
ş ă ş ş ă ă
ă î ş ă î ş ă
ă ş î ş î
î ş ă ş ă " m
Gospodarul ad ă ă ă ă ş ă Ş Ş ş
501.
ă ş ă ă î î î ş î
ă ş î î ț 532
ă ş ă
ş ş ă ă î ă
ă — ş î î î ş â
ă ş ă î ş ă ă î
Din bucium a buciumat, La ocol d-au alergat
ş Ş
Slugilor porunc-a dat, Dintre cei mai buni de soi ssa.
î ă
- 274 -
ă ă ş
ă î im,
515

ă Ş 505
La români, ş ş ş ț
Ş ă sm.
516
iar în ş
ț ă 507.
î ş ț ă ş ț ia,
ă 50S
- 275 -
ă ă ț ş î î
ă î î ş î ş ş î ş î
ş este ş ă
î ă
ă ț Tot cudalbi,
ă ț ț ă ă
ş E din fag,
î ă ă
ş ț Fie din aur !
Un cal corb, ă ă
ş ă
Pe cîmpul deschis ! ă ț
Pe cîmpul deschis ț
ă Policioarele tale
ă ă Toate-s din argint,
Numai tineri ! Pernele pe care stai
ă ă 509
â î ă ş î
ă ş î î ă î
Boi, bourei, B ă ă
î ă ă Cu coarnele belciugate,
î ț ăț Cu aur suflate ! 51°
ă
ă ş â ş î ă ă ă
î ă ă ă ă ă
î ş
517
„ î ă „ 511 ş î î î ş î ş ş î
ş î â ă ş ț î ă î î
ş î î ă ă ş
ă ă ş ş ă î ă ă
î ă ă î ă î ş
î î ş ş
ă ş î î ş ă î ă ş
ă î ă î î
î î ş ş ă
ă ț ş ă ă î î î ă ă
ş â ş ş ş ă
î scedrivki ş ă ă
scedrivki ş ş Ş î ț ă ță
ş î ăț ş ă ş ş â ă ş î ă ă
ț ă î ş ş
ă scedrivki. în acest se ă ş â ă
ă ş ț ă ş ş ş â

- 276 -
— î — ț ă ş ş ă ă ă
î ş â ă ş
ă ş ş ş românesc. A ț î
î
518
ă ă
512
î ş ă „î ț î
ă î ă ş î ă ş
513
ț î â ş ă ț î
î î ă â ş ş
ă î ă ş ş ş
ă Malanka, ă
ă ş î î ț ş ă ă Malanka ă ă
î ş î ă Malanka ț
ş nu putem trece cu vederea faptu ă Malanka
î ă ăş — Malanka ş Vasilcik —
ță î ță ă ă î ă ă ş ă î î
ă ă ă ă ş ă ă
î
— Oi, Vasilek, Vasilcik, ă
ş Iar Malanka bea întruna...
— Cum s-o iubesc pe Malanka,
ă ă ă ă ă
ă ă Oamenii merg cu secerile,
Iar Malanka doar un snop ! Malanka cu paharele... M4
î ă spus, Malanka ă ă ă ă ă ț
î ă ş ț
î ş î ş ş ț î ă ă î ă î ă ă
515 ă ă ă î î ț Malanka ă
ă î ă ş ă ş ă î ă ă
â ă î
519
ă î ş ă ă ă î ă ț ă î
ă ş ț î
ă ă î ță î î î
Malanka ş ş ă î î ă
ă î ă
î
mul sau cu religia.
ț ă ă ă ă ş ­
Revenind la scenariul ş ă ț
ț ă ă ță ş ă ă ț ă î
ş ă ț ă ă ş ă
ă î ă ț ă ă
ă î ă î î Ş ă ă ă î
ă î î ă ă
516
ă î ă î ț
ă ş ş ă ă
ă ă ă ăş ță î î ă ă ă
ş ă ă ă ă î
ă ă î Ş ă ă ă î ă î
Ş ş ş ă ț ț 517
ă î ş atît de bine cunoscut, s-a înlocuit expresia „de Anul nou" cu
„de a Ş ă ă ă î î ş î
î ță î ț

520
are loc ă
518 ă ă î ş î
ă ă ş ş
î ş ă
Ş î 5I9
ş ă ă ş ă ă ă
î ă ță
ă ş â ă ă ă î ă ă ț î
î ă ş ă, ă î
ă î ă ă
ş ă ă î ă
ă ş ă ş ț â
ț ă ş ă ă ş
ă ă î î î ă ă ă
„ ă ă ş ă ă
520
ă ă
ş î ă ă ş ă
ş ț ă ă î î ş î ț
ă ă î ă ş ă î î
î ț
Prin urmare, ş î î ş ş
ş românesc. Dintre ş î ă ă î ă
ă ă
Hei, hei,
— De ce dormi, nu auzi, pane gospodare,
ă î
- 277 -
Hei, hei,
ț î ă ă î ță ă ă ş
î ă
Ş ă ş ă ă
ă ă ță î
Iar lupul cel sur ş ț
î î ă î ă 521.
î î ă ă ă ăş î ț —
ş ă ă ş î
ş î ț ş ş Motivul î
î ă ă ş î
â î ş ş î urarea turtei, motivul animalelor
care iau parte la diferite munci agricole,
î î ă î î ă î î ă î
...Cu cozile felezuia, Cu urechile-n sac îl punea,
ă î ă ă ş 522
De colb îl alegea ;
ă ş ş ă ă „ îş ț ş î ă
î
Pe ogor o ci ă ță ă
ă
ş ş
ț ă
ă
ş î II ă
ă
521

ă ă ă w3.
- 278 -
522
î ş â ş î
ă ă ş î ă
ce ă ă ă ă î ş ciclu cu ş ş
ş ş ş ş ă ă ă ă ă
ă ă î ț „
î î ă ț ş usen iar în seara Anului nou
spuneau (klikali) plugul..." 524
ă ă ă ă ş î ă
ă ş ş
ă ă î î ă ă ț
î plug ă ş ă î ț ă klikali ă ă
ă î declamate ş ş î ş
ț ş î ş ş Prin urmare, ni-i
ță ă ă ş ț î ă
ă ş ş ş ş î ş ş ă ş
â ş ş ă ş volocebnîia, ş î
ş ş
î ă î ă ă ă
ş ş î
î ă ă ş î î î î î ă î ă
ț ă ă ț — î — ă
ă ă ă ş î ț ă î ă ă ă î
ă ă î ă ț î
523
ş î ț î ă ş î ă ăş ş ț
ț î î î î ă ă î ş
ă î ă ă î ț ş â
ț ă ă î ş ț ş ă
ă ă ă ă ş ă ş alte elemente ce ne
vor furniza dov ă ă ş î ă î
ă ț â ş
ț ă
¦
ț ş şi ş â ă
ş s-au contaminat cu colindele, pe cînd la români ş ă î ă ă
ş ă ă ă ț î ă â pl ş ă
ă ă ă ş ş ț ă
ş î î î koliadki ş ş Foarte
curios ă â î ă ş
î ț ă î â ş ă â
ş î ş ş ş ş ş ucrainene :
— ă ă ă ă ş ă ă ă ă ă ă ă
î ş ă ă ă ş ă ă î
î î ță
De Dumnezeu d-oblicr ă ă î
Dumnezeu s-a scoborît, Pîn' la brîie,

ă ă Ş ă
ă î î ă ăță
ă î ş ă Ş
Cit de dese... m"'
ă ă î î al în cele ă „
ă î ă
526
î ă ă ă ş ş ă
ă î î
527
.
Motivele agrare, deci, sînt toate concentrate în ş , ă ă per excellentiam â
î ă â î î ă
î ş ş în tot cazul, cînd au primit-o ei aveau
ă î ă î ă â ț ă ță ş
ă ă ă ş ă
ă â ă ş ă ş î -
ă â ş ț
ş î ă ă
ă î î î ă î ă î
ă ă ă ță ă ă î
î ă î â
ă ş ă î
C-un colac de grîu curat... ă î 528,
la bulgari :
la ucraineni :
ă
- 279 -
Un dar bun, un cuptor de pîine 329,
ă î î î 53°.
525
ă î ă ă ă ş
ă ş ă ț ă î ă
î ă ță ă î ă ă ş
ă î ă ă olacul înainte de a-1 fi urat 531
î î ă urarea colacului, ă ă
ă ă î ă
ş â Urarea turtei la români ă
î ă ă ş ă
ă ş î ş ă ă ş ă î ă
î ş î
ă î î î ă
ă ă ş î ş ă
î î ş ă ş ă î ă î
ă ă ă ă î
Ş ă
ă
ă 53L>.
î â î ț ă ă
ă ă î ş ş î î ă
î î ă ş cu urarea turtei â ă î î î ş
ă ă ş ă ş
ş ă ă ă î urarea turtei; apoi stilul
ş ă î ş î î urarea colacului se amestecă
î ă
526
- c ă ă ş î ă

ă urarea turtei ş ş î ş ă ă urarea
turtei î ă ş ă ş ă ă
ă ş î ță ă urarea
turtei ă ş sau, mai exact, urarea turtei nu-i altceva decît ş î ă
î ş ă î î î ă ş
î î ă ă ă — ş ț —
ă ş î ş ă î â
ă
ş î ă î ăş ă ă î î ă
ă ş ă ă ț î ă ă ț
urarea turtei ş ş ț ă ă
ă î ş ă
â ş ş ş ş ț ă ă
â î ă ă
ă ş ă
ă î ă î î ă ă
urarea colacului ş ş ş â î î î î ț
ă tindeni în urarea colacului; ş ă î
ă î î î ă ă î ă ț ă ă î ă ă
ă ă ă ă î ş ş ă
la bulgari :
ucraineni :
— ă ț — S3J,
— ă ă ă ă ț — ă — Ş î ă ț
— ă . aî'',
români :
— ț ă ță ă ă ş
î ă î
ț — ț 535
ş ă ş ş ă ă ş ş î
ş ă ă î ă ă
ă ăş î
— ț ă ț — ă ă M6
â ț î ț ă ş urarea colacului î
ş â ă î ş ă î î ă
ț ă î ă î ş ă ă
ş ă ş ş â î ă
ț î î ă ă ă
î ă urarea turtei ş ş â ă
ă ă ş urarea colacului ă
î î ă ă ă ş
ş î ş â ş ş î ş ă
528
Ş ă
Tinere fete-ncovoiate,
- 280 -
ă ă ă -strîmbe r>37.
ă ş ş ş ş ă î ă ă ş ă
527

ă ă ă ă î î
ş ă 538
ă î ă î urarea colacului la bulgari, motivul ă ă î î î
ă ş ă î urarea turtei ş î ş românesc. La ucraineni, toate
motivele agra î ş ă ă ă î ă ş
ă î urarea colacului ă ă ă î î
ş î ş ț ă ş î urarea colacului,
ț ş ă ş î ă ă î ă
ă ț ă î 539 .
î ă î ş ă ă î
î ă
ă ş ş â ă
ț ş ş ă ă
ş ş î ş ă ş
ă ă ă ă ă î ş românesc, anum ă î ă î
ă ş ş ş urarea colacului: ş ă
ă ă ă î ă
Iar D ă Ca faț
ă ă ş ă Ş î
Ş î ă Să 5/,

La analizarea colacilor cu motive analoage celor din colindele de gospodar, am relevat ca tipuri foarte
distincte : tipul gurnno, ş ş ă ş î ă ă ă
ț ş ş gumno ş ş
ş ă ş î ş ş î ş î ă ă
ț ă î ă ă î ă gumno, într-alta ş î
ă ă î î ă ă
ş ă ş ş ț
gumno ă ă ş cercetând întreaga culegere a lui
ă î ă ă î ş î
gumno ă ş ă ş sau
simplu ş sau, mai rar, ovcerska pita ş ă
î ş ă ă
- 282 -
ş ş ț gumno
ă ş ş î î ş
î î ă ă ă ă
•\
ş ă ă î ă î î ă
ş ş ş ă î ă
î gumno sau de ş ă Ş
î
ă gumno, colac ceremonial agrar per excellentiam; ă ă
ă ă ă Ş ă ă gumno ă
ă ă î î ă ă ă ş
ş ț ț î î ă
ş ş ă ă gumno ă
ş ş ă ş ă ă ş
ț ă ă ă ă ş
ă î ă gumno ş ă ă ă ă ă ă
ş ă ă î ă ă î ă -
ă ă î ă ă ă ț ă ă ş ț
ă ş ş ş gumno. Ş ț ă ă ă î î î
ă î ş ş ă ş ț ă gumno
ă ă ă î ă gumno ă
î ă ub numele general : tipul ă ş ş
ă ț 5i? '. ă gumno ş
gumno ş ş ț ă ş ă gumno ă —
ă ă — ă ă ă
532
tipului ş ă ă ă ă ş ş ă
ă î ă ă ş n-a putut avea a î ț î gumno, ă
ă ă ş e tipul primitiv, iar ş un derivat posterior al lui.
ă ă ă tipul gumno ă
ş î ă î î î ş ă ț — ¦—
ă î ă ă ă
ă ă ă
î ş ş î ş ă î ş ş
ț î ă ț ş ă
â ț ț
Ipoteza originii un ă î ă ă ş ă î ț ă
gumno. ă ă ă îş ă
ă ă ş ț ă î ă î ă
kravai. ş ş ă ş 544 ă ş
ş ă ş ovcearski kravai 545 ă ş î ă î î
542 .
531

kravai ă kravai î ă ă î ş ş ă
ă decît primul. Kravaiul ă ă ă ă î î
ş kravai-ului ă î î ă
î î un stadiu cu mult mai înaintat.
î ă ă ş ă ă ă î
'
— ă î ă — ă î ă ă ă î
ă ă î ă ş î ă ă ş
î ş â ă ă ă ă ă ă
î ă
ă ă ță
ă 546.
- 283 -
ă ă î î ă î ş ş î ăț â ş
ă ă ă ă î ă ş ş î
5 7
''
ă ă ă ă î ț ă ş
ş î ş ă ş î ă ş ă î
î ă ă ă ş — derivat al vechiului tip agrar gumno — ă
ă ş î î î ă ț
î
> 8 M9
'' , iar printre bulele de aluat vom afla unele duble ce închipuiesc oile gemene etc .
ă ş ă ş ă ă ă î ş
î ă ă î ă
550
la 9 martie
ț ş ă ă î
551
ț
ş l ă ă î ă ă ă ț ă ă ă
â ă ă ă î ş ță ă ă
î ă ă ipul gumno,
ă ş — ț — ă ț î â î
î ă ă ş î ă ă î ă
î ă ş ă ă
534
l a ă ă ă ş ă ă ă î ă î ă
î ă î ă ă
ă î î ă ă ă
1. ă î ă ş ă ă ă ă
2. Cunoscînd la s ş â î î ă
ş ş ş ă kravai — derivat
direct al tipului ş — nu poate fi îndo ă ă ă
ă ă ă ă î volocebnîia ş î ă
î ă ă ă ă ț ă ş ş
ț î ăş şă ă ş ț ş
ț î ă ă ă î ă
G. Use ă ă ă ă ă î î ț
î ă ă ş ă useni ță ă ă ă ă ă
ă ț — ă Uhssing î
533

ă 552 — ă ă ă ş î
useni î ş ă
ă ă ă ş ț ă î ă î
ş ă ă ă î ă î ă ă ă ă —
î î î ă ăş
;
ă ă ă Uhssing ă ă volocebnîia ă ş
î ă ă u vite :
Sfîntul Iagor, chelarul Domnului,
ă î ă ~' si,
ş î î î ă î
ă ă
ş î î ă
ă
555
îş ă î î ă î
Uhssing ă î ş
ă î ş Uhssing,
î î ş volocebnîile ş ş
ă î ă ă kukolniki-lor, ă ş ş
ă ă „Î ă voloceb-niki, î î ş î
ăț ț ş kukolniki. î ş î
ş ş volocebniki, ă î î „ ț
ț
556
ă ş „
ş î ş ş î î
557
î ş
î î ş î volocebnîi î î ş
renul Useni ă ş ă ş î î ă î
ă ț ş ă î ă î ț î ş ş
î ovesi, deoarec ă ă ă ş ofseni Ş
î
- 284 -
î ă ț ță ă Urseni ş
536
iarna, iar Uhssing ă î î e î î
ş ă ă ă ă ă î ă ă ş ă
ă ş Useni a ş ă ă ă ă ă
ş ă î ă ă ă ş
ă ă ă ă volocebnlia. Useni pare a ă
ă ă î ă î î ă
â ş ă ă ț ă ş î î
ş î ă ă î Useni î
î ş î volocebnlia î ă ş
ş î ț
ă ă volocebnîie la vechii slavi ?
535

- 285 -
Ş ă î î ă
ă î â ă ă ş ş
î ş ă ă ă ț
ş ț ă î
ă î ă ă ă
ă î î
î ăț ş î ă ță ă î ă
537^
ş î
ă volocebnîia. î ă ă îş ă
ț ş ă volocebniki-Jor î ț î
î ă î Volocebniki î ş
ă ă î î ă
ea volocebniki î ă î volocebniki-lov
ş ă „ ă ă
ă maiskoe derevo sau maiskii stolbi î î ş î î ă
î vese-neavo privetstviia ă volocebnîia),
î ă
55s
ş datina volocebnîia, ş ă ă ă
î ă î ă ş
ş î ş
î ă ț ă î ă
ş ă ă ă î
î ă ț ă ş î ş î ț î
ă ă ă ț ş î ă ă „
ă ț ă
559
ă ş
î ă î î ă volocebnîie ş î
ş ş ță î ă
ă ă ş î ț ş â ă ă î ă ț
ă î ă î î ă ț
ă ă ş ă
volocebnîia î ă ş ş ă
538
ă ă ă î ă î ă
î î î ă volo-cebnîia î ş î
ă ă î ă ă ă
î ă ă ț ş â ş ă ş ă
ă ă î ă ş volocebnîia. Volociti, termen specific a î
î ă î ş î ț a boroni, î ă „ î î ă Volocebniki,
ă î ă î ț î ă î
ă ş î ă ă î î volociti, î ț ă
a umbla colin-dînd î ă ă î a colinda în genere ă î î î
ă tîrîrea plugului. ă ț
î î ă î ă ă ț a tîrî plugul
î ț ă ă ă î
ă î ă ş ă ă ş ă ă ă s
î ă ț ş ă î a colinda ă
wloczyc ş ş ş volocitisia) ă ț ş ş
î ă ş ş î ă ş volocitisia î ă î ă a umbla
colindînd. Astfel, în cîntecele volocebnice foarte adesea ne întîlnim la începutul lor cu expresia : „Volocebniki volocilisi..."
65 °.
Ev ț î ț volocitisia de la a umbla colindînd la cel de ă ă ă — ă
— îş ă â a colinda, ă ş î
ă ă atina (a umbla cu colindul) la cel general de ş î ş ă ă ş

- 286 -
539
î ț î ă ă ă ş ț
î î ț l ucrainean a lui volocinne, ă ş ă ă ş 561 î ş
î ț a colinda, î ş -
ş î î ă ă î
î ă ă î î ă
î î ă î ă î volociti, ă î
ă ă ă î î ț a umbla colindînd, tîrînd plugul, ă
ț î ă ş ă ă ă
î ş volocebnîia, ş ş ă
ă ă î ă 1 ş î ă î î ş ş î
volocebnîia, ă ă ă ă
ă ş ă î ş ă ă
ă â ă ă
ă î î î î ă
ş ț ă volocebnîia
ă ă ă ț î î ă ă
ă ă ă
ă ă ă ă î
î ă ş ă ă î î ț
ă volocebnîia)
klikali
540
plugu, ț ş ă ă î
â ă ş ă ă ță
î î ă î î ț ț â
ă î â volocebnice ş
â î ă ş î ă ă î ă ă
ă î ă ă ş ş î ă ş ş ş
pochialnik, ț podhvatniki. ă ă ă
ă î â ş ț î î
â volocebnice ş ş î ă ş ne ă ă ă ă
ă ş ă ş ă ț ă ă ț ț
ă ă î ă ă î ş â ă ş î
ă â ş ş ă urarea colacului, ş
ă ă ă î î î ă â ş ă â
„ ț „ „
î ă ă ă ş ş ş ă ş
ş î ş ş ş î ă î ă î ş ş â
ă î ă ă ț î â î ş â ş
urarea colacului la români-ucraineni-bulgari e caracterul tipului primitiv, iar nu cântecul ca le ş ăă
ț î ă ă ă ş â î ş urarea colacului î -
â ă ă ş ță ş ă
ă ț
¦ î ă ț ş ă î ă î ă ă
ă ş ă î ă ş
ă î ş
Pane gospodare, hei, hei,
î ă ă
ş ş
ş ş
ă ț ă ă ț ă 3(a,
Aici refrenul Hei, hei! î ş „ ă ă ț î â
ă Hei t hei! ă p ş m: \ î ă ă
ă î î ş ă
541

- 287 -
î ț î î î ă ş
• ş ă î
ț î urarea colacului, ă ă ş ă
ă î „ î ă ş ă ş colinde ş ş la ei.
Urarea colacului ț ş ă
ă ă î î tece.
ă ă ă î
ă î ă ă ş
ă ă â urare > lat. orare ă
ă ă ă Ş î ă î
(urarea turtei sau urarea colacului), î ăş ț ş stfel, în loc de a declama
ş î â ş î ă a ura, î ş a
umbla cu uratul, ă î ş
De urat am mai ura,
ă î
542
Pec î î â ă î ț ă
î ț Ş î ă ă a ă ă
ă ă ăâş şă î ă ă ț
ă ă blajanki, blogosloviia, ucraineanul ş ş ă
î î ş â
ă ă volocebnîia nu cîntau colindele lor, ci le declamau. Acele recitative se prezentau desigur
cam în forma pl ş â ă ț
ă ă î ă ă ă î ă ț ş
volocebnîia ş ş colindele ă î ă î î ă î ă ă
ă î î ă ă î ț ă
î vechii datine volocebnîia
î â ță î ă
ş î ă ş «ş ă ş î î ă ă ş
î ă î ş român, în urarea colacului â ş ş î ş sau colinde
ş î ă ş î ă ă ş î î ț nea ş
î î — ă ă ă
— î ă î î ş ț ş
î volocebnîia ă ă î ă
ş ă ț î de gospodar.
ă î volocebnîia la slavi erau totdeauna adresate gospodarului, chiar
î ă î ş î
al cîntecelor volocebnîia î ă ț î î ă
î ş î ă ă î
ă ă ă ț
î â ă
volocebnîia, bielorusul volocebnîia ş ş ă
ț î ă ă ă î
î ş ş ă î ş hile
cîntece volocebnîia, ă ă ă î ş ş volocebnîile
ş î î â ¦—
ț ă — îş ă î ă ş î î ă ă
î ă
Î ț î ă
ş ş ă ă ş ş â
ă ă î ă ă î
ă 565
ă ă ă ă ă
ă ă ş ă ă î ş î ă ă î
543

- 288 -
ță ă î ță ă
ă ă volocebnîia,
ă ş ă
ş ş ă ş ă ă ş ă ă
ă
544
b) Cuvîntul volociti ă ț 56(i ş ă ş ă care
va fi fiind un sens derivat din a colinda, ă a colinda ş ă ă î
ă î ă ş ş ş ă ț î ă ş ă î
ş ă ț ă colindare â ă vlociti, î î ț a
colinda, ă ț ă î ăş ş
ş ă ă kolqda, kolendovati, î ş ă
ă ă ă ă î î ă ț
ş — ş î ş ş î ş —
ă ț — î ă î —
ț ş ş î
î ă î ş î ă ă ş
volocehnîia ă ă î
î ş
ă î ş

)
ş re primele
- 289 -
î â
î ă ț î ă ă î
ț î ă ă ă ă î
ă ț ă
î ă ț î î ă ş ş ă ă
ş î î ş ă
â ş ț ă
ş de gospodar, ş
ă ă ă ă ă î
Cunoscîndu-se bine datina colindatului, nu e ă ț ă de
gospodar. î ă î ă ă ă î ă
Ț

ă î â ş ă
ş ă ă — ş ă ¦— î ă
î î ă ă ă ă
546
tru ş ă î ă ă
î ăş ă î ă î ă î
ă ă î ă ă î
î î ă
ț ă ş î ă ş ş ăț î
ă ă ă ă î
ă ă ă î ț î
ă ă î ă î ş ş
î ş ă ă î ă ă
ă ț de gospodar î ă ş ş
ş ă ă
ă î ş de gospodar ță
de gospodar, nefiind de cele mai multe ori dedt o repetare a colindelor ă —
ă î ă ă î î î — î ă ă îş
î ă ă ă î ă ş ă ş î
ş ă î
ş ă de gospodar. ă î ş
ă ă î î ă ă ş de
gospodar sînt cele mai vechi dintre coli ă ă î ă ş ă care la
colindele de gospodar î ş î
ş ț ă ă î ş
ş î î ă ă
ş ă
547
î ă Ş î ă ă î ă ă ă
ă ă de gospodar, ț ă î î
ş ş î
ă ş ă ă ă ă
ă ş î
ț ă î
ă ă ă ă î
ț î ă ă
î ă ț ă î ă î ă
ă ă î ă
ă î ă ă î î î ă
ă î ă î ă
ă ă î ă ț î î ă î ă î ă ă ă
ă ş î
ă ț ă ă
ă de gospodar, ă ă ă ă
ț ş ă ă ă î ă î
ă ă î ă ă ă ă ş î ă ă ş
ş ț ă ă ă î l, în perioada cînd colindele de
gospodar î ă î ă î ț
î ă ş ş ț ă î ă ş ț î ă
ă ş ă î ă ă ă ă
î ă ş ş
543
- 290 -

- 291 -
îfltîlnim colinde ă î î î ăț şî î
ă ă ț ă î ț î î
— ş ă ă ă
ă ă
ă ă Ş î ş ă ă â
ă î ă ă ă Ş el ne va da cîte un ban 567.
ă î î
— ş ă ă ă
ă ă
Dar o vedem pe ea î ă î î ă ă ă î ă ă ă ş
— ş ă ă î ă ț î ț ă
— ş ă ă ?
î ă ă îş 568.
ş re în forme identice :
— ş ă
ă ă
ă î ă
ă ă î ă
— ă ă ță
î ă ă ă ă î
— ă ă
î ă ă ț ă î ă ă ț
— ă ă
î î ş 569.
Ş ş î ă ş
î
549
î ă ă ț ş ă ț ț î ț î ă ă ş
î „ „ i de „fiica lui", „fiul lui". Uneori întîlnim colinde de gospodar
ă ă ş „î ş ă ş ă ş î ț ă
î ț î ş î ş ț
ă 57 ° ț î ă
ă î ț î ă ă ş î î
571 ă ă î ă î ă ş de
gospodar. ț î ă ț rea colindelor în categorii.
ă î ş ț î ă ă ă
î ț î ă î ăț ş ă ş
î î ț ă 572
ş ă ă ă ă î ă
ă ş ă
ț Ş ş ă de ă
ă ă ă ă î ă ş de
gospodar, î ă ă ă ă ă ă î ă ş
ă î ă î ă ă ă ş â î
ț ă î î ă ă î de
gospodar î î ş
î ă ă ă ş ț
ă ă ă ş 573.
Ş
550
Jn colindele de ă ă enumerarea începe cu ş ă ş ă
ş ă ț
— ă ă Ş ş ț ş 37'*.
în felul acesta, într-un colind ă ă ă î ț ş ț î ş î
ă ă „ ă ă ă ă î ă ă ț ş
575
.

î ă î ă ă î ă î î
ă î î ă ă ă îş î î
de gospodar, iar în alte tipuri este numai adaptarea lui. De aceea, în finalul colindelor de gospodar,
ă ă ă ă ă ă ă ă
gospodar s-a desprins colinda de ă apoi cea ă ş î ş ă ă ş
î ă î î ¦—
ă — ă ş ăț ă
ă ă ă î ă ă
ă ț ă ă ă
gospodar atîtea alte tipuri ?
î ă ț î ă
Este posibil ca datina colindatu ă î ă î â ă î
î î ă ț î
î ă â ă î î
55Î
î
ț î ă ă ă ă ă î ă ă ă ă ă
ş ş ă ş î ț
ş î î ă î ş
ş ş în realitate. în datinile numite de bulgari
lazarovanie, ia sîrbi ț ț î î î
ş ț ț î î ă apare mai ales
la bulgari : în cîntecele lor, lazarski, ă î ă ț ş
ă ă ă ă ş î ă ț ă ț ş ț â ă ş
ț (na ter â ț ă ă
ă ş
576
î ş î ț ş
î ă ă ă î ă ş î
ă ă î ă ă ă ă ă ă ă î lazarski ş ț
ă ă î ă î
ă ă ă î ă î î ă ă
ă î ş ş î ț
î î ă ş ă î ă ă ă ă ă ă î ă ț
ă ă î ă ă ş ț î lazarski
ş utut înlesni împrumutul.
ă ă î lazarski î
î î î î ă ă î ş ă
î ăț ă î ş ă ă ă ă ş î ş î î
552
- 292 -
ț ă
ă ă ş ă ş ă
Ş ş ş ă Aducî ş
Ş ş se rînduri. Ş ă
ş ă ă 377.
în acest cântec, la fel ca în colindele de gospodar, ă î
e prezentat aici ca îndeplinit. Gospodar î ăț ă ă ț
î î lazarski î î î ş î
ă ă î ă ă î ă ş :>78.

î î țî ț î ă ă
— ă ă
ă î
î ă î ş ă ă ş ă ă î țî ț
î ă î ă ă ă
ă
î ă ă ă ț ă î î ş î ă
ă ă lazarski. ă î ş ş ă î î
ă ă ş ă ă î
î ş de gospodar ț ş ş ş
î ş ț
î ă ță ă ş ş ă ş ş
ă î te, care apare chiar în încheiere cuprin-zînd cererea de daruri pentru
lazarski. Gospodarul îi spune norei :
— ă
ă ă 579.
- 293 -
Nu ne vom ocupa de alte categorii de cîntece îazarski ş ț Exemplele sînt suficien ă î
ă ă â î î ă ă î
î ş î î î ş ă î ş ă
ş î ă ț î î î îazarski sau ț ă î
ă î ă ă ă juns chiar la confundarea lor.
Unele colinde se folosesc în interpretarea unor cîntece îazarski ş î îazarski devin colinde - 580
ă ă ă ă ț ț î ă ă
ă î îazarski ş ț ş ă ă î ă ă
î ă î î ț ă î ă
î ă ț ă î î
ț ă ă ă î
ă ş î î ă ă â ş î ă ă
ăț ş î ț ş î
ă î î î î î îazarski ă ă
ă ă ă ă î ă
ă ş ă î î îazarski. ă ă
î ă î ă ă î ă î î
ă ă ş î ş ă
î ă ț î ă ă ă ă î ă î
ă î ă ş î
554
ț ă ă ă ă ă î
ă ş ceremonialele de lazar ş ț î î ş ş
ă ă ă î ă ț ă ă î ă
î lazarovarda ş ă ă ul â ă ă ş ă ă ă
ă lazarova subota ,sl î ă ă ş ă ă ă î ă ă
ă ă ă ă ă â î ț ş ț ă ă ş ț ă ă
î ă ă ă ă ş ă î ş ț î ă
rege ş ă î ş ă â î ş î ă
ă ă ş î î ă ă ă î
ă î î ț sîrbii t ş ş
lazarovanie. ă ă
582 .
î ş î ă ş ă ş î
î ş ț î ă — î ă —
â î î ş î î ş ă ă
ş ă lazarovcinia ț ă ț
î ş î ă î ă ă î ă
553

- 294 -
ă ă ă ă î ț ă ă î î
ş ă ă î ă ş
erge cu ă ă ă
ă ă ă ă „ î ă î î ă
î ă ă ă
555
ă ă ă ț
583
ă ă ă ă î ță
Despre ț î ț ş ş î
î ă ț ş ă
ă ă ă ță ş ă
ă ă ş ă ş ă ă ț sau kral ş ț ă ă
ă î ă
ă ş regele ş regina; î ă î ş
î î î ț ş ă ş ă ă ă
ş ță ă ă ț
ă ă ă ă ă ă
ş
ă ş ă î
585
. La
polonezi 586 , datina gaik, maik sau nowe latka ă ă ă ă ă
585
î ă ă ş
î î ă ț ăş ă ş î ş
ă î ă ş
ă ă
588
.
î î ş ă hailki, iahilki. ă
ş î ă ă î ă
ț ă ță ă ş î î
ă ă î ă ă î ă î ş
ăş ă î î î ă
î ă ş ă ț ă ă ă ă î
556
cazia acestei datine „tot satul ia parte la petrecere, cea mai mare parte a tineretului" 589 .
Ca peste tot, rolul principal revine ță ă „î ă iahilok -
ş ă ț î î ă î 59 ° î ță
î ş ă ă ț
î kralka 39t ț ş î ă
ăş ă î î î î ă î î ş
ş ț ă î ă ă ă ă ă î
ăş ă ă ă
regina, în timp ce întreg cortegiul de ă ă ț î ă î î ț ă
ă ă ă î ă „Ş î
î ă ş ă ă ş ă ă ă ă ă ă ăş ă î
r ' 92 ă ă ă ăş ță ă ş ş î
ă ă ş ă ă 59: ă ă ă î
ț — ş — ă ş î ă î ă ț
î î ă î î ă ş lazarski sau sîrbe țki. ă î ă ț
ț ă ăş ă î ă ă ț ă ă ă
ț ă ă ş ț
î lazarski ş ț
î ă ş ă ă
î ă î ă ț î ă
ă î
ş ş ăț ş î
557

ă ă î Lazarovania sau umblatul cu ț ă ă
ă ă ț ă â ă î
ă ă î ă ț î ş
î ă î ț
î î ă ă î ă ă î ă î ă ş
î ă ă ş ă ă colindele.
ă ă
ț ț ş
ă ă ă ă â î î ş
ş î î lazarski sau ț cele mai cultivate
sînt î ă ş ă ă î ş ă ş
î ăț î ş ş
â î ăț ş ț ş î ş
ă ă întee lazarski î ă ă ț ă ă ă ă ă î -
ă ă ț ş î ă ț î ă ț î ț
ă ş ț ă
558
— Rado, Radke, Lazare, ş î ă ă
ț ă ț ă
ț Spuma laptelui,
— ă ă ş î
ă ț ă
ă — ă
ț el ? ă ş ă
ş î ş î ă ă
ț ă ț ă
— Rado, Radke, ă
ă ă — ă ă
ş î ă ă ă
ă ț ă Cireş ă
ț ă ş î î
— ă ă Ochii mei cei negri 59
ă ă
- 295 -
în alt cîntec lazarski, ă ț î
ă ă ă ş ă ț ă
ă ț ş î î ă
ă ț ă
ă ț ă ă 595
ş î lazarski sau ț ă ă ă î ă ă
ă ă ă ş
î ă î lazarski sau ț întîlnim aproa
ă ă ăț ă ă ă ă ă
ă ă î ş ş ț ă ă ă ă ă î
ş ă î ă ă ă ă ă î ă ş ă ş ă
ă ă ă ț ă ş î î
ă ă
— ă ă ă Ca un cerb pe munte,
ă ă ş 59G
559
In general, comparînd cîntecele lazarski sau ț cu colindele, ă ă ă

ță ă î ă î ă ț ț ă ă
ş î î î î lazarski sau ț î î ă ş
ț ă ă ă ă ă ă ă
î ă ă ă î ă ă î ă
î ă ț ş î ă ă
î ă ă ț î
ă ă ă î ă ă
ă ş î ă
I-aici un viteaz ne-nsurat,
— î ț î ț
ş 597.
ă ă ă
— ă ț ă ț
ş 598,
ă î ț
Aici, ni se spune, ă ț
ă ă ă ă ă ț r>W>.
ă î î â î î ă ă ş ş ă î ă
î ă ş ş ă î î ț
î ă ă î ş î ă î ş
ă ă î
ă î î ă î î ă
ă ş ă ă î î î ă ă
î î ă ă
î
560
cele ă ă ă î ă î ă ă ă
î ț ă î ă
ă ă î î ş ă ă ă ă î î
ă ă ă ă î ă ă ş î ă â ă ă
„ hailki ş
ă ă ă î î ă
Printre hailki ş î ă ă ă ă î
ă I. ă ş
1) ă ă
— ă ță î ă
ă ă ş î ă
ă ş ă î ă
ă Ş ă ă m.
2) ț ț î
ț î ă ă
ă ă ă ă
Primului ce m-o lua. Dup-al treilea ce venea ;
— ă ă ş — ă ă ş
ă ă ă ă ă
ă ă ă ă ăț ă
î ă ă ă
ă ă Dup-al zecelea ;
Dup-al doilea ce venea ; — ă ă ă,
— ă ă ş ă ă ş
- 296 -
600

mi
603
ă ă ă ă
ă ş ă
ş ă î ăț ş ş ț ț
ă î î ț ț ă ş ă ă
ă ă ş ş ț ț ț ş ş î
ă
604
, care-i
561
înving ț ă î î hailka ş ă
ț ă ă î
— ş ă ş ă ş ă ş
ă ă — ă ă ță
ț ă ț ă ă ță 60°
ă
ă ă ă ă ş î î
ă î î ă î hailki.
c. Conduce ă
ă î ă ş ă
ă ă ă ă î ă ă ă 006.
Lui Mihai, fiul lui Muha,
II. î ă î hailki ş î ă
Ş ă î
ă ă ă
ă ă ă 600,
sau aiurea :
—¦ ț ă
ă ț ş ş m
ă ț ăşă
III. între hailki ă î î
î ț ț ă ă
ă ă ă Ş ş ă
î î ă ă — Ia-o pe Muhasunea,
Iar unul ce sta deoparte, Iar eu pe Marusia a Matronei,
ă ă ş ă ă ă
î ş ă ă î ț m.
562
î î ț ş ă ă
ă ş
Doi luceferi lucitori, E fiul lui Iandru,
Doi mîndri feciori. ş
ă ă ă ă 610,
ă ă ă ă î
ă î ele.
IV. î ă hailki î
ş ă
darurilor aduse de iubit fetei î
î ț
- 297 -

sau :
ă
Un inel de aur pe deget De la dragul meu frumos 81;l,
ş î ă ț ă 612,
¦— ă ă ță
ă ț î ă î ş 613,
— ă ă a verde,
î ă
ă
— ă
— ş 614.
V. în hailki ă î ă
ă ş î î
î î
î î î ă ă
— ț
— ă ş ț le-a furat 615.
Ş î hailki-le cu motivul ă ă ş
şă
îş ă
ă ă şă
sau mea :
Oi, nu ă
ă ă ă ă şă
ă ă —
ț ă ş
î ş ă ă ş ş ă
ă ă ă ¦— Oi, cum am mîncat la tata,
Ş ş î ş 617.
Alt motiv umoristic favorit este ă ş ă î
ş î
— ă ă
— ş ş î ă
— ă î
ă ă ț 619
6!8
î ş
î ă ă ă ă î ş ă ă
— Cu cit o dai, Romanonka ?
— ă
— Scump o dai, Romanonka 62°,
— Unde te duci, Romanonka ?
— La iarmaroc, panule !
— Ş ă ?
— ă î
- 298 -
563

iar mai departe :
— ă ă ă î
— Cu cît îi dai, Romanonka ?
— ă ț
ş î ă ă 621.
VI. Numa î ă ă ş ă ă ş î hailka este
vorba de un pisar î ş ă ț ş ă ş î ă ş
ş î
A dezgropat o ă ă ă ă ă î î ă ă
ă ă
ă ă ă ț
ă ă
584
ă ț ă
Bine cioata nu fierbea, — ă î
ă î ă Vreun necaz, vreo bucurie ?
— De ce iute ai venit ? — ă î ă 622.
— ă
î ă ă hailki au un caracter erotic per excellentiam. Ele
tratea ă î ă ă ă ă î ă
î î ş
î ă ş î ț î î ă
î ă ă î ş ă î î ş ă
î ă hailka cu motivul ț ilor. ă î ă
ț ă ă ă
ă î ă ă ş
ă î â — ă ță î ă 623
Dramatismul e dominant din punct î ş
ă î
ă ă ă
Iubesc dragul tinerel, Iubesc mierea, dulce fie,
ă ş ț ă 6M
ă î ă ă ă ă î
î
ă ş
ă ă ț 625.
ă ş î ă ă î î ă
ş î
565
ş ă ă ă ş
ță î ă ă î î î ă ş ț î ă ă ă ă ş
î î ă ă î gaik cu motivul ă ş
ă î ă ă ş
ă ă
ă î ț ă
ş
Ea i-a dat mîna,
î ă
Acolo s-a ă
- 299 -
;

sau aiurea :
ş ă
ă ă
ă
ă
ă ş ț 626,
ă ă
Ş ă ş ă ş ş 627.
ş ț î ă ă ă ă ş î î gaiki :
ț ț ă ă ă ă şă ă ă
ă
— ă ş ă ț
— ă ă
ă ă 628,
ă ă
în casa asta, bogatul gospodar
ă ă ş
Ş ş
ă
î î ă î ă ă ă 629.
De asemenea, el ă ă ş
ori :
ă ă
Mîndrul din Zglinnice,
ş 630,
î ş 631.
î ă î î î ă î ă ă na
powitanie wiosny 632
î ă ş ş î gaik. Acestea corespund
perfect hailki-lor ş î orbesc despre
panienska krasa ş kavalerska krasa 633 .
ă ş î î ă ă
î ă ă î î
ă î ă ă
ă î
— î ă ăț ă ă ă 634.
ă ă ă
ă ă ț Dar fetele frumoase
î ă Sî ş ş 635
ă î ă ă ă î hailki,
î ă î ă ă „ ă ț ă ă
ş î ă ă ă (maik). ă ț î ş ă ă
636
ş ş î î
sau :
ă Eu cu ramura mea
î ă î ă ă
Ş ă ț ă î ă ă
Cu carafa de bere... ă ț ă
Eu cu ramura mea ă 637,
Mergem cu ramura ă ț ă
- 300 -
587

sau :
î ă ă ă m,
ă ă ă ț m0
ş î ă ş î hailki: „ ă ă ş ă î ş î ă î ş
ş
m .
ă î ă ă ă „ î ă
î ăț ş ă ă ă î ă î ă î î
ă î ă î ă 641
ă ă
ş ă ga'ik, ă
ă î ă ă î
„ ă ă ă ă ț ă ă î ț
ă ț ş î ă
642
.
î ă ă ă ă ă
î î ă ş ă î
regelui ş reginei,
î î ă ț î ă ă ă ă
568
ț î ă ă
Vorbind despre ț ş lazarski ă ş ă
ş ş ş î ă ş ă ț
ş ă ş ă ş ă î ă lazarski ş
ă î ş ş vesneanki-le ță ş ş ă
ş î ă ă î ă vesneanki-lor ş
hailki-lor, în special. De exemplu, motivul ț ş e iubit în colindele de ă e, precum am
remarcat, foarte frecvent în vesneanki-le î ă î
ş ş ă şă ă î
ț ş ă ş maladii, sau starîi, malîi ş rounîi, î ş î
vesneanki. Acest tip, în colindele bieloruse, este foarte tîrziu împrumutat din vesneanki, ş
ă ă
ş î î î ş î ț sub alte
forme, care, desigur, sînt îm î ă ă ş
vesneanki-lor motivul darurilor aduse de iubit fetei sau chiar al darurilor reciproce 643 . Alt motiv,
cunoscut colindelor, este ă ă ă î . Cînd motivul acesta e în
colindele ă ă ă ă ț
ț ț
ț ă ță 644 ,
iar în colindele ă sau ă ă ă ă ă cucul, ş î
ă
alteori, ț
î ă î î ă ă ă ă Ş ă ş ă ă 45,
ş î vesneanki:
ş
Pitpalace,
ă î ă ț 647.
- 301 -
— ă ă M6
Pretutindeni, în aceste colinde sau în vesneanki-le ă ă ă ă
569

î ț fie la adresa fetei, cînd apare ț sau ă ş ă
ă ă ă ă ă ă ş ă ă î
ț ă ă ş ă ă ță ă
ş î ă ă ă ş î î
ă î ă ă ă î
ț ț ă ț
ă ț n, îț ă 648
în vesneanki, î ă ă ă ă ă ă ă
ş î ş ă ă ă ă î
ț ă ă ă ț
1) ă ă ă ş ă ş
2) ă î ă î
570
ş î
— Ei, Vasile, Vasilionok, Soacra, cînd se va mînia,
ț ă î ă ă ă îț ă î m9.
ş ă î ă ă î ş
— Ş Ş Tata. de se va mînia,
ț ă î ă ta, ă ț ă î
ă î ş ă — ț ă î ă ă ț ă î ă ț ă
î ă ă î ă
— ă ț î ă ă î ț ă 650.
Cînd cîntecul alegoric are în vedere fata, atunci cucul sau ț ă ă î
ă ş ă ă î î ş ş î ş
î ă ă ş ş ț
vesneanka ă ă ă
ț
ț ă ă
— Und ă ă ă C5! .
ă ă î ă ă ă
ă ă ă ă ă ă ă ş ț ş ă ă
ş ş î ă ă ț î ă î
ă ă ş î ş î ă ş ş î vesneanki:
ă î
î ă ă 652.
ş î vesneanka, î î ă
ă ş cucul. Astfel, într-un colind, cucul ă ăş ă ş ă ă î ă î
ă ş î î ț ş î ş ă î ț
î ş
î ş î î
Acolo vo î ț
ț î ă
— ă ă ă î
ă ă ț î
îț 6S;.
- 302 -
ş ț vesneanka cu motivul ă ă
ă ş ă î vesneanka îş ş ă ş ş
571

ă ț î ş ă
ă ă ă
î ț ă ă ă ă î ț
65 ''.
ş ă ț ş
ş î ă a motivului înecarea fetei, ă ă
î î ă î ă ț
-— ț
ă î ț ă
— ț
ă î î ş
— ț ă
ă î ă î ş
— ț ă
ă 655.
Ace ț ă ă î ț ț ă î î
î ă ă î î î î
572
La poloni obser ă î ă ă ă î î ă ă gaik ş
î ă î î ă pare a fi la origine comun cu cel din gaik. î ă ş
î ă ş ă
ş ă ş ă ă ş
Regina, pentru asta,
î ă ă
în colinde krolowa sau jejmosc im î ț î ă
ă ă ă ă î ă ă ş
ă î ă ă ă krolowa
î ță ă ă î î ă krolowa
wiosny. î ă î î î ț ş ă ă ă ş
î î
Ş ş ă ță Ş ă ă ță î ă ă ă ă ş
ă ă ă ă
— Ce face ea acolo ?
— Coase la gherghef ;
— Cui ii coase ?
— Reginei preafrumoase !
— Ş î ă ş
— ță 0".
î î ă ă ş ă î ă ă
ț î ă ă î
ă î ş â ă vesneanki-le î
ă ă î ş ş ț ț
î ă ă î ă
573
ă î ă î ă î lazarski ş ț ă
î ş ță ț î gaik î î ă
gaik-ul ă î ă ş î î
ş lazarski ş ț ț ă ă
ă î gaik ş ş î
sau :
659
Cu ramura la cona ă ă ă 658
La acest conac venim, ă ă ă
ă ă ă ă ă ă
- 303 -

sau :
ă î ă ă ă î ş or :
î ă ă ă
ă î ă ă î î
ă î
ă î ț ă ă ă 66°.
ă î î
Pe cîmp, griul ă
ă î Ca eu s-o secer... mi,
ă
î ă
ă î î
ță ă ă ă
Pe cîmp, grîul frumos ş î ă
î ț ş î ş ă îț
Gospodarul merge peste tot; ă ă
.3
574
î î Ş î 062,
ş cererii de daruri, î î î î î ş tot
î ă î ă î
Gospodina merge prin odaie, Ca pentru noi
ăş ş ă m
ă
î ă ă ş ş
— ă ă ă ă ă ă ț
ă ş ă ț ă 605 .
î ț ă ă î ă ă ă â î
colinde motive de vesneanki slave. Astfel, în colindele de ă e cunoscut motivul ț ț î ă
î î ă î ş ă î î hailki ş vesneanki-le bieloruse. La
ucraineni :
— ță ş ă ț
ă ț ă ță
ă
ă ă ă .
— ă ă ță ă ă ță
— ă ă
— ă ă ță ă ă ță C(M! ;
î ş
— ă ă ță ă ă ță
ă ă
î ă
ă ş ş
ş 668.
- 304 -
î ț ă
ş î ă ş ă î ă ă
ă ă ă 067.

ă ş ş ă 669 î î î ț
ş ş ă î
575
ş î î ă ş ă
î ă vesneanka ă
â ş ț
ş
î ă ă ă
ă î ăş ş
î ă ăț
— ă ă ăş La ş î
ă ş î 6;o.
ăş ş
ă
¦— ă ă ă ş ă 671.
ă î ş î î
vesneanki ț ş ț ă ă ț ă
â î ă î ş ț ț ț î
ț î ț ş î ă
672
â ş
ă î î î ă
î î ă â ă ă ă
â ş ş î ă ă î ă ă
ă ă ă Astfel, în cîntecele lazarski, î ă ă ş
ş ă ă ț ă ă ă
ă ț Astfel, la sîrbii turci, într-o lazarska î ă ă ă
Nebun vine d la bine, e Tata se va bucura,
ă ă ă
ă î ă ă
ă ş î ş 87:\
— ă
576
- 305 -
î ă î ă ă ă ă ă ă ş ă î ă ă
ş Ş ă
ş î ă — ă ță,
î î ăş Ț ă ă
Ş ş Tata se va bucura,
ă î ă ă
ă Fratele, apă 074
â ă ă ă ş chiar ă ă
ă ă ş ă ă î î ă î
ş ş ț ş ă ă î ş î ă
ă î î ă î î î ă ă ț
— ț î Ş ă ă ț
ă ă ăț ă ț
ă ă ă î ă ț 675.
ă ț ,
ş â ă ş ț ş ă ă ță
ş î â ă î î î lazarski; î ş ă
î ă ț ă î ă ă
ă ă ă ă ă â ş î

ă ă ă ă.
î î ă ă â
ă î ş ă ş
ă ă Cu atît mai puternice au trebuit ă ț î ă ă î ş
ş ă ş ă î ă
ț ță ță î ă î î î ă î
ă ă ă ă ă ă î
577
î î î ă ă ă î
ț ă î î ă ă ă î ă ă ă ă ă
ă ş ă ă ă î î
ă ă ă ă ş ă ă î ş ş
ă ă î ă î î
ş vesneanki ă ş ă î „ ă gaik-ui î
ş ş ă ş î ă G/6 /- De asemenea, în gubernia Moghilev, „ş ă
î
'".
ț ş ă ă ț ă î ş î ă î ă '¦
ş î kralka n-ar fi alta decît regin ă ă
ş ă ş î î ă ă î ă ă ă ă
î î î ă ă î ă ă ş
ă î ț î ă î ă î î ă ă
î ş î ş î î ă î ă î ă î î
ă ă 678.
Subiectul, precum se vede, e de vesneanka ş î ş lazarska î ă -
î î ş ț ț ş ă î ă
ț ş ă ş ă ă
î ş ăş ă ț ță ă ă ş
ş
573
ă lazarski sau cu kr ț ş î ş ă
ă ş ă î ş î ț î
î ă ă ă ă ț vesneanki ş î ş ş fi79
ă ă ă ă î ă ă ă î ă î
ă ț ă
ă ă 080 î î ă î ă ă
ă ț î ă î ă ț
î î ş ă ş î 681
ă ş î ă î î ă ş î ş ă ț
ă î î î ş ă ă î î
î ț î ş î î ă î ț ă ă
î
1) ă ă ş
2) ț î ă ă ş
ă
ă ă — ă ă
ş ă ă ț
- 306 -
î î ă î ă ă
de gospodar, ă î ă î ă ă î
ş
579

î
î ş ş î î ă ă ă
ă ă ă ă ă ş ă ă ş ă ă
î ă î ă ă
ş î î î lazarski sau ț ş ă ă ă î ă
î gaik-ul la poloni. Deci n-au ă
ă ă ş ț î î î
ă sau chiar ă ă î ăş ş î
î ş î
ă
ă î î ă ă ă î î ț
ă ş ă ş ă ş î ă ă î ă
ă ă ă ş ă î ş ă
ş ă ş ț ă ț
î ă ş ăț ă
ş ă ă ş î î ă ă î ă î
î ă ă î ă ă î ă ă ă ă
ă
6a
ă î ă â ă ă î ț î î ă î
ă î î ă î î ă
î î ş
ă ş ă ă ş
Cu solzii de aur Ş ş tul ciulini,
Ş ă ă ă
ă î ă m.
Ş î
- 307 -
580
ă ă ă ă î î 685 . Tot cu scopul de a ş ă -
â î î ş î e ş ş î ă
ş î ş ț î î î ă î ț ț ă ş
ț â î ş ă ş
686 ă ă ă ş 687 ă ă î ă î ă ş î ă ă
ă ş îş î î ă
î â ş ă ă ă ă -
â ş ă ă ță î ă ă
ă ă ş ă ă ă ă ă î ă î ă
ță ă ă ă ță ş ş ă îş î ț ă ț
î ă ă ă î ă ț ă î ă î
s. Tot la români, p e î ț ă
ă ă ă î ă
ă ă ş ş ă ă ş î ă ă î îş ă
î ț ă ă ă ş î ă
ş ț ş ă î ă ă ă
î ă ă ă ă ă î î
în noa ă ş î ț
â ă ş ă î ş ş ă
ş î ă ă î î â „
țî î ă ă ă ă î îş ă î
581
ț
ă ț da ! î î ă ă î î ă ă
„stai !" sau „ş ț „nu", ă ă
688
ş ă î î ă ă ă ă ă ă î ă ă ă
ă ță ă ă î ă ş
6 9
* î ă ă ț
î ă îş î î ț î ă ă ă ă
î î ț ă „ â ă îț
690
Tot la slovaci, e cunosc
682
ă

- 308 -
ă ă ă ă î î ă ă î
ş ă î ț î ă ă ă ă î ă
î ă ă î ă î ță ş ă ă î â ă ş ă ş ă
ă î ă
691
ă î
ă ş î î ă ă ş
ă î ă ă
ă î ă î ă ă ț
ă ş î ă ş î ț ş î ă ă â
ă ă ă ă ş ă ă î î
î ț ă ă ț
ă ş ă î ă ă
ă î ş î ă ă ă ă ă î î
ş î î î ă î ț î
ă ă ă ă ță omen î ă ă ă ş î ă ş
ă ă ă ă
582
ă ă ş
î ă ş ă ă ă ă ă ă
ă ț î îş ă ă
ă ş ă ă ă î ă ş î ă
ț ă ț ț î ă ă
ă ă î ă î ă î î î ă ă
î ă ă ă ă ş î îş ă î ă
î ă ă ă ş ț î
ă î î ă
Că ă î î
ă ă î
î ă ț ă ă ş ă ă î
ț î î ş
ă ă ş î ț
ă ă î ş ț ț ş î ă î î
î ă ă î ă ş ă ş ă ş
î ă ă ă î ă î ă î ă î î
ş ş î ş ă î ță
î î ă ş î ş
ă ş ă ă ț ă î î ă
ş ț ă î î î î ş ă î ă
ă ț ț ă î ă
583
ă ă î ş
ă ă î â ş ă ă ş
î ş î ş
ț ă î ă î ş
ț ă ț â
ă ă î î ă ă ț ş ă
î ă ă
ță — ă ț
— ă ă ş
ă î ă î î
î î ă î î î î î î î
î î ă î î ță ş î îş
ă ă ă î ş î ă î î ă
692 .

î ță î ă ă ă ă ă ă î î ă
ă ă ă ă ş î ş ț
ă ț î
ş î ă
693 ă ă ă „î
ă ă ă m . ă ă ă
î ă î ă
ă ă ă î
î î î ă ă ă î
î ş ă ă ă ă
ă ă ă ă î ă
584
aCestui ă ț ă de dragoste ț n ă ă ă î
ă s_ a ă îş ă ă î ş î ş ş
î n ă ă ş î ă ă â î
î ă â î ă ă ă
ă ă
ă ă ă
— ă ă ă ă ă ă ă 095 .
ă î î ă ş îş ă ț î ț
ă î î î ă î î î ă ă ă
ă ă ă î ă ă
ă ă colindatul.
ă ş î ş î ă ă î î ă
î ă ă ş ț ă ă ă ă ă î ă
ă ă ş î ă ă ă
„ ț ț î — ă ă ş
ă ş ă ş 696
- 309 -
ă ț ă ş î
î î ă ă ş ă
î
ă ă ă î ă ş î ă î ă î
î ă î î ă
î î ă ă ă î î ă
î î ă î ă ă
î î ş ă ă î ă
î î
ă ă î ă
Ş ş ă în cîntecele d ă ă ă ă
ş î ă ă ă ă ş î ă ş ă
ț ț î î
î ş î ă ă ă ş î î î
ă ă î ă • „ ş ş ă î î
ă ă î î ăş
C97
585
ă ş ță vesneanki-\e
ț ă
ă ă ă î ă ă î
î ă ă ă ă ş ă
ă ăş şă î ă ă ş ă ă ț î ă î
î î î ă ă
î ț ş ă ă
Primele colinde ă î ă ă î ă ă ă î ț î
î ă ă ă

- 310 -
ă ă ă î ă ă
î ş ă î ă î ă ă
ă ă ă ă ă ă î idealul cel mai important cîntat în colindele
ă ş î î ă ț ăț î ă ă
î ă ş ț ş ă ă î ş
î ş ş cele
ă ă ă î ă ă î ă î ț ş ş
ot fi unele foarte
586
ț, e î î ă î ă î ş
ă ă de q 0Spodar, colindul ă ă ă
ş colindelor ă ă îş ă î î î ă ă
î ş ă ă ş î î î î ă ă î ş
ă ă ă î ă ă ă î
î ă î ă ă î ă ş î
ă ş ş î ş ă ă ş ă
ă ă ă ş ă ş î ă ă î
ă ă ț î î ă ă ă
ă 698 ă ă ă î ă ă ă
ă ă ț ş
ă î ă î
ă î ă în special.
ă ă ă ş ț î
ă î î ă î
î î ă ă -
î ă ş ă ț î ş
ă î ă
ă ă ă î de gospodar,
deoarece întot î ă ă î
ş î
587
ă î plu, în ş apoi în unele colinde ş
ş ă î ă î î ăț ț ă ă
ă î î ă ş ă ă î ă ă ă
î ă ă î
î ț ş ă
ă ț ă â î ş
î ă î ă ă
ă s-a format posterior colindelor ă ş ă ă
ă ț ț ă în colindele ă ba,
foarte adesea, [apar] întregi colinde ă adaptate sumar pentru ă
Cît despre alte sp ă ț î ă
ă ț
ă î ş ă ş î ă
ă ă ă ş ş ă ă î ă ă ă ă î
ț ş â ş î ă î ş î
ă ă ă ă ă
ă î ă ă ş ț ş î ă ş
î ă ț
ă ă ț ă ă ă
ă ă ă î î ş
î î ț
î ă î î ă ş lazarski, clar despre acestea am
amintit mai sus, în cursul acestui capitol.

588
- 311 -
NOTE
1 Wilhelm Tomaschek, Vber Brumalia und Rosalia, (Sitzungsber, LX), 1869, (Tomaschek,).
2 ă Şă ă Şă Mitologie).
3 Veselovski, p. 99.
4 Şă Mitologie, ş Romische Mythologie, I—II, Berlin, 1865 (Preller,).
5 J. G. Frazer, Le rameau d'or. Paris, I, 1903, II, 1908, III, 1911 (Frazer), III, p. 396—397 ; Witold Klinger, Obrzedowa§c
ludowa Bozego Narodzenia, Poznari, 1926 (Klinger), p. 11.
6 Frazer, III, p. 385.
7 Ibidem, p. 387.
8 — ă ă ă ă î ă
9 Du Cange, Glossarium ad scriptores mediae et infiniae latini-tatis, Parisiis, 1840—1850 (Du Cange) : „Ludi de rege et
regina".
10 Macrobii Satumalia, Ed. Reiske (Macrobii), I, p. 12 ; Laurentus Lydus, De mensibus, I—IV, (Corp. script. hist. byz.) =
(Lydus), III, p. 15.
11 Du Cange, III, p. 959.
12 — ă ă ă ț
13 Libdnii opera, I—IV, Ed. Reiske (Libanii), I, ş
14 Lydus, III, p. 66.
15 Schneeweis, p. 161.
16 Cf. l a â î ă
17 Du Cange, III, p. 962.
18 Lydus, IV, p. 8.
19 Ovidii Fasti, I—III, Ed. Teubner (Ovidii), I, p. 180.
20 Ibidem, p. 169.
21 ş
22 Tomaschek, p. 367 ; Klinger, p. 11—12 ; Veselovski, ş ş ş î ă ă ă
ş ă ş ț Encikl. Slov. XV.
23 W. H. Roscher, Lexicon der griechischen u romischen Mytho
logie (Roscher) ; Pauly-Wissowa, Real Encik ă
Stuttgardt, 1919 (Pauly-Wissowa).
24 ş
ă î ă
ă idit templul zeului soare.
589
25 — „ î ş ă ş ă ă î
ş ă „ ş ț ş
ă ă ă â ş ț ş în „Arhiva", an.
XXXVIII, nr. 2—4, 1931, p. 392.
26 Cassel, p. 35.
27 Hermann Usener, Das Weihnachtsfest, ş Rheinisches Muzeum, LXI (Rhein, Muz.),
ş
28 ă ă î ă Natales invicti
ă ă natales invicti solist; î ă ş ş ă „Invictus war
— ă ț ş Invictus, ş pius, felix, divus, î ă ț
ş î ă ț ă î ă ă î ă ă ă ă ş ă natales
invicti ă î ă î —60). ă î ă
ă ă î î ț
î ş ă î ş ă ă ă „ ă ț ă ă
ă ş ă „ ă ş ă ă
ț î î î ş ă î ş î
2.9 Dr. Karl Weinhold, Weihnachtspiele u. Lieder aus Suddeut-schland unei Schlesien, ş
30 Cassel, p. 259. 31 Nork, Mithologie des alten und neuen Testaments, I, Stuttgardt, 1842, (Nork), p. 184.
32 ş „
33 Schneeweis, p. 164.
34 începînd cu Coneiliul Trulan, sec. VII. (Cf. Canon nr. 62, ap. Veselovski, p. 97—98).
35 ş ț ț I. Chrisostom (sec. IV) contra

590
- 312 -
proorocilor ; episcopul Asterios din Amaseia (sec. IV) contra darurilor. Apoi Augustin (sec. IV—V). Cf. Cassel, p. 71.
36 Schneeweis, p. 215.
37 ă ă ă ş ă î ş
38 Iuliu A. Zanne, Proverbele românilor, I—X, ş — I, p. 20.
39 Martialis, XIV, p. 70 ; Horatius, III, XIV, XVII, apud Schneeweis.
40 MAAE, XII, p. 222.
41 Ibidem, p. 222—223.
42 Dmitriev, p. 238.
43 Klinger, p. 22—23.
44 Dar (kaladu) de adio dat slugilor.
45 Czeczot, p. 8.
46 MAAE, III, p. 175.
47 â î ă » ă iu, în Introducere la
Colinde din Ardeal, ş ş â ă Colinde, p. 17.
48 Klinger, p. 22—23.
49 ă nici la români, ci numai în apus.
50 Sf. Hieronymus — apud Bilfinger, Das germanische Julfest. (Programm des Eberhardt-Ludwig-Gimnasium), Stuttgardt, 1900
—1901 (Bilfinger), p. 51.
51 Marinov, Ob., p. 279.
52 Pamfile, ă p. 223 ; Viciu, Colinde, p. 15.
53 Henri Bachelin, Noel et ses coutumes. („Mercure de* France", CLXXXIV) Paris, 1925 (Bachelin), p. 599, 620.
54 Weinhold, p. 12.
55 Schneeweis, p. 181.
56 Weinhold, p. 13.
57 Ibidem, p. 13—14.
58 Mangiuca, ă 1881—1882, sub data de 25 decembrie.
59 Cf., pentru bulgari, admirabila co ț
60 Feilberg, Das nordische Weihnachtjest. (Hessische Blâtter fur Volkskunde...) = (Feilberg), V, p. 26—40.
61 Ibidem, ş
62 Schneeweis, p. 156—157.
63 Pamfile, ă p. 206.
64 Idem.
591
65 Ibidem, p. 206—208.
66 Voronca, Datinile, p. 389.
67 S. FI. Marian, Inmormîntarea la români. Studiu etnografic, ş Inmormîntarea), p. 380.
68 Cf. ş ț în Mangiuca, ă I, p. 135—143.
69 Ibidem, p. 136.
70 Ibidem, p. 140—141.
71 Idem.
72 Vgr. xoX(.(3st; Â î î ț ă I, p. 141—146.
73 Cf. Hnatiuk, Kol., II ; Szuchiewicz, III.
74 Viciu, Colinde.
75 Pamfile, ă p. 123.
76 Viciu, Colinde, p. 206.
77 â î ă ş ă linger.
78 ş
79 Sein, jizni Brus., p. 53.
80 „ ş
81 Schneeweis, p. 156.
82 ă
83 Cf. Klinger, p. 37 ; Schneeweis, p. 156—157.
84 ă ă ş â ă î ă ă ț î
ă ă ş ț ă e.
85 Klinger, p. 40.
86 Ibidem, p. 37—38.
87 Ibidem, — î ăş ă ă ă ă ț ț ă
ă ăț î î
88 Ibidem, p. 75.

592
- 313 -
89 Ibidem, p. 63.
90 Ibidem, p. 74.
91 Ibidem, p. 82.
92 Pamfile, ă p. 206.
93 Enc. Slov., XV, p. 809.
94 Anul nou cel mare, î î ş ă ă ş î ă î
95 Klinger, p. 5.
96 Wilhelm Mannhardt, Der Baumkult
97 Idem.
98 Idem.
ă Berlin, 1875 (Mannhardt, Bk.,), p. 556. "
99 Paul Sartori, Sitte und Brauch, I, Die Hauptstufen des Men-schensdaseins, Leipzig, 1911, II, Leben und Arbeit duHeirh und
draussen, Leipzig, 1911, III, Zelten und Feste des Jahres; Leipzig, 1914 (Sartori)^ III, p. 105 ; Mannhardt,'Bk., p. 556—557.
'' "'
100 Anicikov, I; p. 33L ! ,U
101 Mannhardt, BA:., p. 556—559.
102 Ibidem, p. 559.
v
103 Preller, p. 140, 797. fii ',
104 Ibidem, p. 159.
105 Frazer, III, p. 394.
'' ; -l ,V
106 Preller, p. 244, 798. (1 i . >''l; .-:¦¦ "'-!'
107 Frazer, Illy p.!393. '¦¦•¦ ¦' "¦ v ' ,' '¦

594
- 314 -
Mit., p. 4.).
144 Teodorescu, Poezii, p. 156.
145 Voronca, Datinile, p. 122.
146 MAAE, IX, p. 117.
147 Sb. Slov., I, p. 168.
148 Marinov, Ob., p. 311.
149 Ibidem, p. 314.
150 ț , p. 52.
2
151 ş î ă 127.
152 Pamfile, ă 9.
153 Ibidem, p. 21.
154 Sb. Slov., I, p. 172—173.
155 Frazer, III, p. 389.
156 Viciu, Colinde, p. 170—195, 202.
157 Ibidem, p. 185—187.
158 Bilfinger.
159 Bachelin, p. 620.
160 Schneeweis, p. 205.
161 Dmitriev, p. 237 ; Erich Berneker, Slavisches etymologisches Worterbuch, I, Heidelberg, 1908—1913 (Berneker), p. 544.
162 Romanov, B. Sb., VIII, p. 68.
163 Slovar russkago iazîka, t. IV, S. Peterburg, 1912 (Slov. rus.,) p. 1680—1682.
164 Berneker, p. 544 ; Slov. rus.
165 Slov. rus.
166 ş rus., p. 1681 ; Berneker, p. 544 ; Schneeweis, p. 205.
167 MAAE, III, p. 175 ; Dmitriev, p. 238 ; Slov. rus., p. 1681.
168 Berneker, p. 544.
169 Pamfile, ă p. 8—9 ; Mangiuca, ă p. 13.
170 Schneeweis, p. 205.
171 Mangiuca, ă p. 14.
172 Schneeweis, p. 205.
173 Dmitriev, p. 237.
174 Drinov, I, p. 217—218. .
175 Const. Jirecek, Geschichte der Bulgaren, ă ă ă ă
î ă î Einleitung in die slavische Literaturgesichte, Graz, 1887 (Krek,), p. 278.
176 Lubor Niederle, Slovanske ă dil II, sv. I, Praha, 1906 (Niederle, Puv,,) p. 164.
177 Franz Miklosich, Die christliche Terminologie der slavischen Sprachen. (Denk. XXIV) = (Miklosich, Terni.,), p. 23.
178 Ibidem, p. 25.
179 Krek, p. 278.
180 Edward Klich, Polka terminologia chrzescijanska, ş „
ş 1 ț ş ş ă ă î
ş ă ă ă ț ă ă ş ă
ă î ă ă ş ă ă ş ş ă ă
ă ă ş ă „ ă î „ ă
î ă î ş ş ă î î î ş ă î
„
181 Franz Miklosich, Etymologisches Worterbuch der slavischen Sprachen, Wien, 1886 (Miklosich, Ttym.,) p. 123—124 ;
Fremdworter in den slavischen Sprachen. (Denk. XV) = (Miklosich, Fremdw.,) p. 99 ; Term., —
ş 44—545.
182 Berneker, p. 544.
183 î ă ş â ă î ş â
595
ă î ş â ă Ş ț â ă î ş
ă ă ă ă ă ş ă î ă ş
ă ă ț ă â ă
â î ă ț ț ş ă ş ă ş ă ă ă
ț â ă î ă î ă ăț Originea
Românilor, I, ş — ş

- 315 -
184 Acest moment istoric, ce va fi fost destul de lung, e fixat, aproximativ, ca durînd din secolul IV î ă î VI e.n.
185 • ă î ă ă > ă 33 ă ț ă 2s ă ă >
ă s.a.
186 ş t> ă î ş
ă ă ă ş ş ă ă
187 Schneeweis, p. 205.
188 Gustav Weigand, Dje Arumunen, II, Leipzig, 1894 (Weigand,).
189 î ă ş î ş î î ă
ă î ş ă ă ț
190 I. A. Candrea, Ş ț ă ă ş ş II, î
ş
191 Ibidem, p. 44—82, 100, 173, 249,
192 De exemplu : lat. solis^> soare ; salis ^> sare ; malum > ă ă > ă etc.
193 Cf. forma ă în : Viciu, Colinde; Bela Bartok, î â ş ş
ş Colinde; Materiale, manuscrise— Leontin T. Turcu, Cluj. ,y
194 Schneeweis, p. 205.
195 ă î î ț Calendar e mult posterior.
196 Ş „ ş î ă
596
î ş ță î î VIIî
ț ă „ î ă î
ă ă
î kolinda î ş ş ş ă ă ă î ş î ş î ă
ş
197 Mannhardt, Bk., p. 225.
198 Vuk Stef. Karadzic, Zivot i obicaji naroda srpskoga, u Becu, 1867 (Karadzic, Ziv.).
199 Schneeweis, p. 171.
200 Mannhardt, Bk., p. 226 ; J. Grimm, Deutsche Mythologie, I, Berlin, 1875 (Grimm, Myth.,), p. 521—522 ;
Cassel, p. 265—266.
201 Schneeweis, p. 181.
202 Sartori, II, ş
203 Ovidii, p. 177.
204 Mangiuca, Calindariu (pe data de 25 decembrie).
205 Pamfile, ă p. 8—9 ; Mangiuca, Calindariu, p. 10.
206 Pamfile, ă p. 12.
207 I. Iastrebov, ț S. Peterburg 1886 (Iastrebov), p. 24.
;
208 Pamfile, ă p. 10.
209 Mangiuca, Calindariu, p. 16.
210 Marinov, Ob., p. 278.
211 Sb, Slov., p. 173.
212 Idem.
213 MAAE, IX, p. 117.
214 Idem.
215 Karlowicz, IV, p. 180—181.
216 Rp. Udz.
217 Karlowicz, IV, p. 180—181.
218 Iastrebov, p. 36.
219 Idem.
220 Ibidem, p. 24.
221 Karlowicz, IV, p. 181.
222 Idem.
223 Rp. Udz. (w Opatkowicach).
224 Karlowicz, IV, p. 181.
225 Rp. Udz.
226 Mangiuca, ă p. 10 ; Pamfile, ă 8.
227 Karlowicz, IV, p. 180.
228 Marinov, Ob., ş
229 Idem.
597

- 316 -
230 Idem.
231 Idem.
232 Idem.
233 Ibidem, p. 308.
234 Kolberg, Pok., I, p. 86—87.
235 Sein, jizni Brus.
236 Iastrebov, p. 32.
237 Voronca, Datinile, p. 46—52.
238 Pamfile, ă p. 29.
239 Ibidem, p. 108.
240 Lud, ş
241 Sein, jizni Brus., p. 47.
242 Lud, V, p. 213.
243 Idem.
244 Idem.
245 T. Efimenko, Sbornik malorosiskih zaklinanii, Moskva, 1874 (Efimenko), p. 45 ; Ciubinski, III, p. 437.
246 Efimenko, p. 45.
247 Iastrebov, p. 35.
248 Sb. Umotv., XV—XVI, p. 7.
249 „Ş ă ă ă — Ş ă VI, p. 51—52.
250 MAAE, III, p. 171.
251 Swietek, p. 65—66.
252 Idem.
253 Wilhelm Mannhardt, Antike Wald — und Feldkulte, Berlin, 1887 (Mannhardt, A. W.), p. 171. S e ă ăț î
ț „ ă
254 Sein, jizni Brus., I, p. 47.
255 Idem.
256 Ciubinski, III, p. 438 ; Efimenko, p. 42 ; Potebnia, Mit, p. 46.
257 î ă ă î ț î ț ş ş ă
î
253 Potebnia, Mit., p. 46. 259 Sein, jizni Brus., I, p. 47.
260 Ibidem, p. 46. .
261 Ibidem, III, p. 380; Kazimierz Moszyriski, Polesie Wschodnie, Warszawa, 1928 (Moszynski), p. 227.
262 Anicikov, I, p. 249.
263 Marinov, Ob., p. 308.
264 Sein, jizni Brus., I, p. 47.
265 Pamfile, ă p. 26 ; Voronca, Datinile, p. 801.
266 Marinov, Ob., p. 308.
267 Dumitrascu, î ă p. 129—130 ; Marienescu, Colinde, p. 163.
268 Dumitrascu, î ă p. 129.
269 Bud, Poezii, p. 70 ; Densusianu, ț II, p. 160.
270 Densusianu, ț II, p. 160.
271 Dumitrascu, î ă p. 128.
272 Szuchiewicz, t. III, p. 48—49.
273 ț II, p. 15—16.
274 Marinov, Ob., p. 313.
275 Iastrebov, p. 26.
276 Pâsculescu, lAt. pop., p. 78—79.
277 Din turcescul ă Cf. Heimann Tiktin, ă ş I—III, 1903—1925 (Tiktin), III.
278 Marinov, Ob., p. 312.
279 Idem.
280 î ă ş î iubinski,
III, p. 421.).
281 Ş Mordovskii etnograficeskii sbornik, Ş —
222 Ibidem, p. 695.
283 S. FI. Marian, Legendele Maicii Domnului, ş Legendele), p. 332—336.
284 Ibidem, p. 336.
285 Teodorescu, Poezii, p. 375—377.
286 S. FI. Marian, ă ş ş ă p. 100.
287 Idem. ă î ță ş ă ş ț ş ş
ş ş î ă ă ş ş î î ță

325.
297 Idem.
î ț î ă ă ă ă î î
ă î ă ă ă
288 Idem.
289 Marian, Legendele, p. 328—330.
290 Radcenko, p. 110—111.
291 Metlinski, p. 331.
292 Sein, jizni Brus., p. 78—79.
293 Zb. W., XIII, p. 232.
294 Voronca, Datinile, p. 67.
295 Ciubinski, III, p. 280.
296 Marian, ă p. 118.
298 Ibidem, p. 119.
299 Ibidem, p. 108.
300 Idem.
301 Ibidem, p. 170—171.
302 Marian, Legendele, p,
303 Marian, ă p. 113.
304 Ibidem, p. 153.
305 Ibidem, p. 154—155.
306 Ibidem, p. 155.
307 Ibidem, p. 112.
308 Ibidem, p. 114.
309 Werner, p. 27.
310 ă ț Colinde, p. 38.
311 Marinov, Ob., p. 321.
312 Marian, ă p. 113.
313 Idem.
314 ă Lit. pop., p. 114.
315 Marian, ă p. 166.
316 Ibidem, p. 129.
317 Idem.
318 V. J. Mansikka, Dberrussische Zauberformeln mit Beriicksi-chtigung der Blut und Verenkungssege, Helsingsfors, 1909 (Mansikka,
Zauber.), p. 132.
319 Ibidem, p. 161.
320 Ibidem, p. 162.
321 ț , p. 5, II, p. 31.
2
322 Metlinski, p. 342 ; Zb. W., XI, p. 156 (Wolin).
323 Romanov, B. Sb., VIII, p. 115.
324 Sein, jizni Brus., p. 70.
325 ț —
326 Ibidem, II, p. 83—84.
327 Ciubinski, III, p. 418.
600
.
- 317 -
328 ț î , p. 77—78 ; Hnatiuk, Kol, II, p. 141.
2
329 Hnatiuk, Kol., II, p. 144.
330 Lud. V, p>. 60.
331 Hnatiuk, Kol., II, p. 139.
332 Werner, p. 27.
333 ț î II, p. 59.
334 Dobrovolski, Sm., p. 42.
335 Vezi mai sus.
336 S. FI. Marian, Descîntece poporane române, Suceava, Tip. Eckhardt, 1886 (Marian, Descîntece), p. 293.
337 ț î —
338 Idem.
339 Hnatiuk, Kol, II, p. 149.
340 Hrincenko, III, p. 37 (A—B).
5SS

341 Efimenko, p. 53.
342 Hrincenko, III.
343 ț II, p. 176.
344 Zienkievvicz, p. 30—32.
345 Szuchiewicz, t. III, p. 199—200.
346 Marian, Descîntece, p. 49—50.
347 Ivan Franko, ț Ț (Etnogr. Zbirn. V, 41—72) = (Franko, ț p. 63.
348 Sb. Umotov., XVI—XVII, p. 263—264.
349 Franko, ț p. 54.
350 Teodorescu, Poezii, p. 380—381.
351 Franko, ț p. 54.
352 Teodorescu, Poezii, p. 365.
353 Ibidem, p. 387.
354 Radcenko, p. 112—113.
355 Ibidem, p. 112.
356 Marinov, Ob., p. 311.
357 Teodorescu, Poezii, p. 77.
358 Caraman, Lit. pop., p. 95.
359 Teodorescu, Poezii, p. 86—87.
360 Hnatiuk, Kol., II, p. 156.
361 Fedkowicz, p. 24.
382 Ibidem, — â ă Lit. pop., p. 40—41 ; la bulgari, cf. Marinov, Ob., p. 311.
363 Vezi, în acest sens, colindele cu tema ă
364 Swietek, p. 70.
- 318 -
365 ă Lit. pop., p. 115, 118, 121.
366 Sb. Umotv., XVI—XVII, p. 265.
367 Franko, ț p. 42 ; la români, cf. Teodorescu, Poezii, p. 359.
368 Teodorescu, Poezii, p. 374—376.
369 Ibidem, p. 370—371.
370 Werner, p. 99.
371 Radcenko, p. 119—120.
372 Idem.
373 Ibidem, p. 112.
374 Idem.
375 Idem.
376 Bîrseanu, Colinde, p. 8—9.
377 Werner, p. 37.
378 L. Levy-Bruhl, Les fonctions menlales dans Ies societes inje-rieures, Paris, 1922 (Bruni, Fonct,,), p. ă
ț ț ț î ț ş
î î ț ț
379 Sartori, III, p. 31 (Notele).
380 Vezi mai sus.
381 Marinov, Ob., p. 308.
382 Ibidem, p. 2 „ ă î ă ş ă
383 Pamfile. ă p. 108.
384 Vezi Marinov, Ob., p. IX, tabelele nr. 21—22.
385 Ibidem, p. XI, nr. 33.
386 Ibidem, p. XII, nr. 37.
387 Ibidem, p. X, nr. 23—24, p. XX, nr. 86.
388 Ibidem, p. XXII, nr. 94.
339 Ibidem, nr. 97, p. XXVI, nr. 117.
390 Ibidem, p. X, nr. 28, p. XI, nr. 34, p. XXII, nr. 10 a.
391 Cf : ț ă î II. (Vezi D'r. Mirko Kus-Nikolajev, Setnje kroz
Etnografski Muzei u Zagrebu, Zagreb, 1927, ;.i. 30—31 ; Cf., de asemenea, Srpski Etnogr. Zbornik, VIII, p. 538, ibidem, XVI, p. 146,
ibidem, XXXII, p. 224—225.
392 Marinov, Ob., p. 296.
393 Ibidem, p. 285.
394 Ibidem, p. 327.
395 Teodorescu, Poezii, p. 15—17.
396 Marinov, Ob., p. XV, nr. 58.
397 Lbiclem, p. XXVII, nr. 128, 130. 393 Ibidem, nr. 120.
399 Ibidem, p. 290, 299.
400 Mangiuca, ă 1882—1883, sub luna decembrie, 25.
401 Teodorescu, Poezii, p. 18.
402 Marinov, Ob., p. XXX, nr. 139, 141.

- 319 -
403 Pamfile, ă p. 6.
404 Enciklopediceskii Slovar, tom XV, S. Peterburg, 1895 (Enc. Slov.), p. 810.
405 Mannhardt, A. W., — î ă
Julbock ă ă î ăț
406 Iastrebov, p. 29—30.
407 Pamfile, ă p. 5.
408 Cortet, p. 267.
409 Mansikka, Zauber, p. 33—34.
410 Lubor Niederle, Slovanske Starozitnosti. Zivot Starych Slovanu, di!. II, sv. I, w. II, v Praze, 1924 (Niederle, Ziv.), p. 245.
411 Zelenin, Russische Volkskuncle, 1927 (Zelenin), p. 364—365.
412 Zabilin, Russkii narod, ego obiciai, obriadi, predania, suie-vieria i poezia, Moskva, 1880 (Zabilin), p. 49 ;
ş XIV, 1884 (Zapiski), p. 35.
413 O. Volkov, Ukrainskii narod, 1916, (Volkov), p. 615.
414 ă Lit. pop., p. 25, 30.
415 ț II, p. 32 (rîndunica).
416 Metlinski, p. 341—342.
417 Ant.-Drag., I, p. 52—53.
418 Sein, jizni Brus., p. 61 ; Bezsonov, p. 72—73 ; Zienkiewiez, p. 10—12.
419 Konopka, p. 98.
420 Hrincenko, III, p. 48—49.
421 Sb. Slov., I, p. 168.
422 Milcetic, p. 28, 57.
423 Kolberg, Krak., I, p. 237.
424 Marinov, Ob., p. 267.
425 Milcetic, p. 28, 57.
426 Rink, Religion der Helenen, II, ş
427 Homer, Himni homerici accedentibus et Batrachomiomachia. (Homero vulgo attributis), ex recensione Augusti Baumaister,
Lipsiae, 1377 (Homer), epigr. XV.
603
428 ş I, p. 217—221 ; Mangiuca, ă p. 19.
429 Kalligeropoulos, p. 74—75 ; Kyriakidos, p. 33—34.
430 Kalberg, Maz., I, p. 146—147 ; ibidem, Radomskie, 2 tomy, Krakdw, 1887—1888 (Kolberg, Rad.,), I, p. 106. (Smigurtnik
ş î î ş ă î
ş smigurtnik.).
431 Idem.
432 Oskar Kolberg, Poznanskie, 7 tomy, Krakdw, 1875—1882 Kolberg, Pozn.), II, p. 197.
433 Gloger, Piesni, p. 1, 15.
434 Idem.
435 Kolberg, Maz., I, p. 151.
436 Fr. Celakowsky, ă v. Praze, 1822—18 ş
437 Ignacy Klatecki, Nove Lato, uroczystosc staroslowianska, Poz-nan, 1886 (Klatecki), p. 18.
438 Ibidem, p. 29.
439 Bezsonov, p. 3.
440 Sein, jizni Brus., p. 136, 145, 149, 155, 158.
441 Ibidem, p. 145.
442 Ibidem, p. 133.
443 Romanov, B. Sb., VIII, p. 162.
444 Ş Volocebniki v vitebskoi gubernii. „ Ş
445 Romanov, B. Sb., VIII, p. 162.
446 Sein, jizni Brus., p. 136—140.
447 Romanov, B. Sb., I—II, p. 453—454.
448 Sein, jizni Brus., p. 153—154.
449 Idem.
450 Idem : ş Zb. W., XVIII, p. 206—210.
451 Sein, jizni Brus., p. 145.
452 Romanov, B. Sb., I—II, p. 452—453.
453 Sein, jizni Brus., p. 148.
454 Romanov, B. Sb., VIII, p. 174.
455 Sein, jizni Brus., p. 156—157.
456 Ibidem, p. 142—144 ; Romanov, B. Sb., VIII, p. 175.
457 Idem.
458 Sb. Umotv., XXI, p. 4.

459 Sein jizni Brus., p. 148 ; Zb. W., XVII, p. 188—189.
- 320 -
604
460 Sein, jizni Brus., p. 142—144.
461 Romanov, B. Sb., I—II, p. 455—456, VIII, p. 172.
462 Ibidem, VIII, p. 164.
463 Sein, jizni Brus., p. 143.
464 Dobrovolski, Sm., p. 184.
465 Romanov, B. Sb., VIII, p. 175.
466 Ibidem, p. 166—167.
467 Sein, jizni Brus., p. 148.
468 Ibidem, p. 156—157.
469 Ş jizni Brus., p. 574.
470 Sein, jizni Brus., p. 136.
471 P. B. Sein, Bieloruskiia narodniia piesni, S. Peterburg, 1874 (Sein, Brus. nar.) p. 80.
472 Mihailo Hrusevski, Istoria ukraiinskoi literaturi, Kiev, I, 1923, IV, 1925 (Hrusevski), I, p. 179.
473 Sein, jizni Brus., p. 576.
474 Ş jizni Brus., p. 573.
475 Sein jizni Brus., p. 135 ; Romanov, Mat., p. 109.
476 Sein, jizni Brus., p. 135.
477 Ibidem, p. 88.
478 Kolberg, Rad., I, p. 90.
479 MAAE, XII, p. 227—228.
480 Karlowicz, V, p. 292.
481 MAAE, X, p. 115, XI, p. 145 ; Rp. Udz.
482 Bronislaw Sokalski, Powiat Sokalski,
483 Sb. Slov., I, p. 170.
484 Kolberg, Rad., I, p. 90.
485 MAAE, X, p. 115 ; Rp. Udz.
486 Hrincenko, III, p. 2.
487 Ciubinski, III ; Hnatiuk, Kol., I—II.
488 Potebnia, Mit., p. 19—20.
489 Ciubinski, III, p. 464.
490 Cf. Sokalski, p. 189—202.
491 Sein, jizni Brus., p. 88.
492 Zb. W., X, p. 117 ; MAAE, VI, p. 220-

516 Swietek, p. 68.
517 MAAE, XIII, p. 224.
518 MUE, XVIII, p. 149.
519 ț , p. 150—151.
2
520 Moldova de sud.
521 Hnatiuc, Kol, II, — ț , p. 147.
2
522 Viciu, Colinde, p. 189 ; Burada, Dohrogea. Poezii, p. 147.
Veselovski, p. ¦ 28.
108.
9.
3.
: '
;
¦
606
. . . .
-
523 Susil, p. 742.
524 Potebnia, MU., p. 21
525 Viciu, Colinde, p. 27-
526 Teodorescu, Poezii, p. 18.
527 Pamfile, ă p. 98
528 Teodorescu, Poezii, p. 17—1
529 Marinov, Ob., p. 327.
530 Szuchiewicz, t. III, p. 49.
531 Viciu, Colinde, p. 11.
532 Ibidem, p. 188—189, 194.
533 Marinov, Ob., p. 327.
534 Szuchiewicz, t. III, p. 188.
i-' t \%$ * ;" ¦ si i i ¦¦ ¦¦¦ i
¦
> *'

' ¦¦¦ '. ¦¦ ; ¦ %, :; '' -' ¦ .
.. ¦¦¦ . ¦ ¦ :, ¦¦ ¦¦ :. ¦
Ț ț
/ ¦ ¦

111 1
ă
:
\ com. Pui, jud. Hunedoara. Apud Miclea, fig.
40.
- 323 -
¦¦ ^
:
¦ ;,:': ; ¦¦¦ ; ¦ ::;
mi

- 324 -
ă â ă ş— ă ş . Hunedoara). Apud Miclea, fig. 283.

- '"•• ¦ -...
- 325 -
î ă ță ş Ed Dacia Clui-Napocs
1977, fig 129.

..' , ' :- ..... ' ....;. ^ *
. iîm .
- 326 -
¦.¦«¦ Hss^^^mII^^^Hf'^ -

.,.
- 327 -
ă jud. ş ț
ă ă î î ă ş ț

ş Jula, V. ă ă ț ş ş î ş
ş
-
.,:** ¦ :;;.;;:.:« :"> ¦ ./ v :! : ;;, :: :Vij : ',: : ' .;.. :.:,? ;
¦ " :.". 1
|
.
- 328 -

- 329 -
ăş î ş ț

aisi
- 330 -
S ă ş ă ă ă op. cit., fig. 105.

- 331 -

mm
- 332 -

â ță
- 333 -
Colaci ceremoniali. A. Tipul ş Apud D. Marinov,
Narodna vera i religiozni narodni obicia, Sofia, 1914, pi.
LXXVIII, nr 322. B. Tipul unelte gospo ă ş (Ibidem,
pi. b XX, nr. 83, 86 ; pi. c XXII, nr. 94 ; pi. XXVI nr. 117 ă
'ZZZ 'JU 'An 'id ''ip -do 1 ț « pndv -dlixu-o

- 334 -

:^i'^^M^îW^.
: ':' : :! ¦ """ -V-
- 335 -
ă ă ț pi. LVII, nr. 223 a)
535 Viciu, Colinde, p. 178—179.
536 ă Lit. pop., p. 19—36.
537 Marinov, Ob., p. 327.
538 Idem.
539 Ibidem, p. 327—328; Szuchiewicz, t. III.
540 ă Lit. pop., p. 27.
541 ț ă î szczo-drakami se numesc „bulcile î ă î ă Lud,
III, p. 160—161.
542 Marinov, Ob., p. LXXVI, nr. 313 ; LXXVIII, 322 ; LXXIX, 328 ; LXXX, 334, 336 ; LXXXI, 340, 342, 344 ; LXXXII 348,
350 ; LXXXIII, 352, 354, 356 ; LXXXIV, 358, 360 ; LXXXV, 364, 367—368 ; LXXXVI, 370, 372, 374 ; LXXXVII, 376, 378,
380, 382, 384, 387 ; XC, 389.
543 Vezi mai sus.
544 Marinov, Ob., p. LXXVI, 311 ; LXXVII, 319 ; LXXVIII, 326— 327 ; LXXX, 338 ; LXXXI, 345.
545 Ibidem, LXXX, 338.
546 Ibidem, p. 439.
547 ă ş
548 Cf. Marinov, Ob., (tabelele cu gravuri, nr. 354, 356, 378, 387).
549 Ibidem, LXXVI, 313 ; LXXX, 336 ; LXXXV, 364.
550 Ibidem, p. 359.

551 Ibidem, LI, 202, 206, 207 ; LII, 212.
552 Briickner, Litwa, ş
553 Romanov, B. Sb., VIII, p. 174.
554 Sein, jizni Brus., p. 156.
555 Romanov, B. Sb., I—II, p. 452—453.
556 Sein, jizni Brus., p. 135.
557 Ibidem, p. 136.
558 Anicikov, I, p. 243.
559 ț , p. 526.
2
560 Romanov, B. Sb., I—II, p. 451, 453.
561 ş I, p. 177.
562 Hnatiuk, Kol., II, p. 347.
563 Ibidem, p. 345—346.
564 „De urat am mai ura,
Dar ni-e ă î ă Lit. pop., p. 22—25.
565 ă ş ş â ă
ă î ă ă î
ă
- 336 -
607
566 ş bielorusul ucraineanul bavorumu, bulgarele bvara, bvbka (bvuran,
bvbkban), sîrbo-croatele ă cehoslovacele ă polonezele tvlec, wloczyc, cf. Miklosich, Etyra.
567 — ț II, p. 70—71, III,, p. 8—9, 17—18.
568 Idem.
569 Sein, jizni Brus., p. 58.
570 Ciubinski, III, p. 404.
571 Vezi capitolul ț
572 ă ț ş conglomerat, care sînt foarte dezvoltate. Vezi
capitolul despre colindat la greci /.
573 ț II, p. 37. /: As ă ş ş de gospodar. Cf. capitolul despre colindat la greci /.
574 ț II, p. 69—70.
575 Teodorescu, Poezii, p. 83.
576 Iliev, p. 141—143 ; Marinov, Ob., p. 398.
577 Iliev, p. 242.
578 Marinov, Ob., p. 391—392.
579 Idem.
580 / La f î î ă ş î ă ş î lazarski. Cf. capitolul
despre colindat la greci /.
581 Marinov, Ob., p. 390.
582 Karadzic, Ziv., p. 25.
583 Marinov, Ob., p. 390.
584 Erben, p. 74—75.
585 Pauli, polsk. p. 17 ; Klatecki.
586 Kolberg, Maz., I, p. 147—148, IV, p. 128—129 ; ibidem, Kaliskie, Krakow, 1880 (Kolberg, Kal.), I, p. 89; Kozlowski, p.
197; Pauli, polsk, p. 17 ; K. Wl. Wojcicki, ş I—II, Warszawa, 1836—1837
(Wojcicki,), I, p. 191, 194, 264, II, p. 313 ; Klatecki, p. 8—15.
587 „î ş ă ă ă ş î ț î ț ă ă
î g, Rad, I, p. 187, Pozn., II, ş ş ă ă
î ş Leczyckie, Krakow, 3889, (Kolberg, Lecz.,), p. 31.
588 Gloger, Piesni, p. 15.
589 M. Mihanko, Iafulki : 51 ukraiinskih narodnih pisen i zabav n a velikden, Lvov, 1922 (Mihanko), p. XI.
590 Idem.
591 Voidem, p. XLI, 122.
592 Anicikov, I, p. 196.
593 Germ. Maihraut, Pfingstbrud, fr. mariee, val. sposa, engl. lord and lady of May.
594 Marinov, Ob., p. 393 ; Iliev, p. 157.
595 Marinov, Ob., p. 392 ; Sb. Umotv., III, p. 3.
596 Marinov, Ob., p. 394.
597 lastrebov p. 111 ; Karadzic, Ziv., p. 39, Srpske I, p. 99—100.
598 lastrebov, p. 111.

599 Karadzic, Ziv., p. 39 ; Srpske, I, p. 98.
600 Mihanko, p. VI.
601 Ibidem, p. 28.
602 Ibidem, p. 26—28.
603 Ibidem, p. 21—22.
604 ț II, p. 687—688.
605 ț II, p. 687.
606 Mihanko, p. 29.
607 Ibidem, p. 32.
608 Ibidem, p. 11.
609 Ibidem, p. 31.
610 Ibidem, p. 12.
611 Ibidem, p. 16.
612 Ibidem, p. 33.
613 Ibidem, p. 35.
614 Ibidem, p. 13.
615 Ibidem, p. 33—34.
616 Ibidem, p. 34.
617 Ibidem, p. 36.
618 Ibidem, p. 25—26.
619 Ibidem, p. 41.
620 Ibidem, p. 19.
621 Idem.
622 Ibidem, p. 15—16.
623 Pauli, rusk., I, p. 22.
624 Mihanko, p. 18.
625 Idem.
626 Kolberg, Pozn., II, p. 198.
- 337 -
609

610
627 Ibidem, Rad., I, p. 107.
628 Ibidem, Maz., I, p. 151—152 ; Gloger, Piesni, p. 15—16.
629 Kolberg, Maz., I, p. 152, 154.
630 Ibidem, p. 151.
631 Idem.
632 Gîoger, Piesni, p. 16.
633 Ibidem, p. 18 ; Mihanko, p. 1—2.
634 Klateckî, p. 12.
635 Idem.
636 Ibidem, p. 13.
637 Kolberg, Maz., IV. p. 123.
638 Ibidem, I, p. 150.
!v.9 Ibidem, Rad., I, p. 107 ; Kozlowski, p. 196.
640 Mihanko, p. VI.
641 Ibidem, p. XXVII.
642 Ibidem, p. VI.
643 Potebnia, Ob., p. 191 ; Mihanko, p. 32—33.
644 Ciubinski, III, p. 450.
645 ț II, p. 78—79.
646 Potebnia, Ob.. p. 259.
647 Sein, jizni Brus., p. 195—196 ; Zienkiewicz, p. 158.
- 338 -

648 ț , p. 38—39.
2
649 Idem ; Pauli, rusk., I, p. 24.
650 Lud, V, p. 68.
651 Hnatiuk, Kol., I, p. 258—260.
652 Ibidem, p. 258.
653 ț II, p. 78—79.
654 Ciubinski, III, p. 299, 474 ; Hnatiuk, Kol., II, p. 135.
655 Lud, V, p. 70.
656 Vezi mai sus.
657 Gloger, Piesni, p. 15.
658 Kolberg. Pozn., II, p. 196.
659 Ibidem, Maz., IV, p. 128, I, p. 150, Kal-, I, p. 89, Lecz., p
660 Ibidem, Maz., I, p. 149.
661 Ibidem, Rad., I, p. 107.
662 Gloger, Piesni, p. 15.
663 Ibidem, p. 14 ; Kolberg, Pozn. II, p. 196.
664 Kolberg, Lecz, p. 32, Maz., I, p. 159, IV, p. 129.
665 Ibidem, Lecz, p. 32.
666 ț II, p. 687—688.
- 339 -
667 Idem.
663 Idem.
669 Mihanko, p. 21—22.
670 ț 2, p. 69—70.
671 Ibidem, II, p. 91—92.
672 Marienescu, Colinde, p. 110—111.
673 Iastrebov, p. 111.
674 Ibidem, p. 102—103.
675 Teodorescu, Poezii, p. 54—55 ; Caraman, Lit. pop., p. 66—67.
676 Kolberg, Lecz., p. 31.
677 Radcenko, p. XLI.
678 Ibidem, p. 122.
679 Cf. Dobrovolski, Sm.
680 ş
681 Klatecki, p. 24—25.
682 Pamfile, ă p. 31 ; Sb. Slov., I, ş
683 Pamfile, ă p. 31.
684 ă Lit. pop., p. 129—130.
685 Pamfile, ă p. 31.
686 Mangiuca, ă ş ş
687 Sb. Slov., I, p. 170—171.
688 Pamfile, ă p. 31.
689 Sb. Slov., I, p. 170—171.
690 Ibidem, p. 170.
691 Idem.
692 Pamfile, ă p. 31.
693 Anicikov, II, p. 213.
694 / Tot astfel ş î ş ă ă ă ş ă «
ă ă
695 A.F.M.B., Caraman, III, p. 54.
696 Pamfile, ă p. 21.
. 697 Anicikov, II, p. 100.
ă ț ă î ă
BIBLIOGRAFIE

- 340 -
ABBOTT — G. F. Abbott, Macedonian Folklore, Cambridge, 1903.
A.F.M.B., Caraman — ş Fondul Petru Caraman, caiete de t ă
ALEXICI, Texte — Gheorghe Alexici, ă â ă t. I: ț ă Budapesta, Ed. autorului, 1899.
ANICIKOV — E. V. Anicikov, Vesennaia obriadovaia piesnia na zapadie
i u slovian, ciasti I, 1903, ciasti II, 1905, S. Peterburg (Sb. Otdiel,
tom 74, nr. 2, tom 78, nr. 5). '
ANT.-DRAG. — B. Antonovici i M. Dragomanov, Istoriceskiia plesni malorusskago naroda s obiasneniiami, I, Kiev, 1874.
ARABANTTNOU — P. Arabantinou, Sylloge demodon asmaton tes Epeiron, Athenai, 1880.
ARCH. SL. PH. — Archiv fur Slavische Philologie, Wien, 1880.
ARCH. TEOLOG. — Archiwum Teologiczne, III, Poznan, 1836.
AUGUSTIN — Sancti Aurelii Augustini Hipponensis Episcopi Operum, t. V, Antwerpiae, 1700.
BACHELIN — Henri Bachelin, Noel et ses coutumes. („Mercure de France", CLXXXIV), Paris, 1925.
BARONZI — ă ă
BARTOK — Bela Bartok, î â ş ş ş —
BARTOS — Frantisek Bartos, ă Praze, 1901.
ĂŞ Versuri — ă ăş Versuri populare române ceremonioase, ş I, ă I, Craiova,
Ramuri, f.a.
613
BERNEKER — Erich Bernecher, Slavisches etymologisch.es Worterbuch, I, Heidelberg, 1908—1913.
BEZSONOV — P. Bezsonov, Bielorusskiia piesni, I, Moskva, 1871.
BIBICESCU, Poezii — I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, ş
BILFINGER — Bilfinger, Das germanische Julfest. (Programm des Eberhardt—Ludwig—Gimnasium), Stuttgardt, 1900—1901.
BÎRSEANU, Colinde — Andrei Bîrseanu, Cincizeci de colinde, ş ş ş
ț î ț ă ş
BOBOWSKI — M. Bobowski, Polskie piesni katolickie (w Rozpr. Ak. Vm. Wydz. filol. ser. II, tom IV), Krakow, 1893.
BOGUSLAWSKI, Hist. — Edward Bogusîawski, Historja Slowian, II, Krakow—Warszawa, 1899.
BOGUSLAWSKI, Met. — Edward Boguslawski, Metoda i srodki poz-nania czasow przedhistorycznych w przeszîosci Slowian, Krakow
—Warszawa, 1901.
BRUHL, Fonct. — L. Levy-Bruhl, Les fonctions mentales dans Ies societes injerieures, Paris, 1922.
BRUHL, Ment. — L. Levy-Bruhl, La mentalite primitive, Paris, 1925.
BRUCKNER, Litwa — Aleks. Briickner, Staro&ytna Litwa ludy i bogi, Warszawa. 1904.
BRUCKNER, Mit. — Aleks. Briickner, Mitologia slowianska, w Kra-kowie, 1918.
BRUCKNER, Srecl. — Aleks. Briickner, Sredniowieczna piesn religijna polska, Krakow (Bibi. Nar.).
BURADA. Dobrogea — T. T. Burada, ă ă î ş ț ă
BUD, Poezii — Tit Bud, ş ş â ă 1908.
BYSTRON, Piesni — J. St. Bystrori, Piesni ludu polskiego, Krakow, 1924.
BYSTRON, Polska — J. St. Bystron, Polska piesn ludowa, Krakow, f. a.
BYSTRON, Zwycz. — J. St. Bystron, Zwayczaje iniwiarskie w Polsce, w Krakowie, 1916.
CANDREA — I. A. Candrea, Ş ă ă ş ş II, î
ş
CARAMAN, Lit. pop. — Petru Caraman, ă ă ş
„ ş
614
CASSEL — Paulus Cassel, Weihnachten — ă
Aberqlauben, Berlin, 1861. CELAKOWSKY — Fr. Celakowsky, ă v Praze,
1822—1827 (3 dil.). CHASIOTOU — T. Chr. Chasiotou, Sylloge ton kat a ten Epeiron demotikon
asmaton, Athenai, 1866. CIUBINSKI — P. P. Ciubinski, Trudi etnograjicesko — statisticeskoi
ț — russkii krai, t. III, S. Peterburg, 1872. CUMONT — Fr. Cumont, Les mysteres de Mithra.
CZ"CZOT — Jan Czeczot, Piosnki wieiniacze z nad Niemna i Dzwiny,
Vilno, 1846. DACHNOWSKI — Jan Karol Dachnowski, Symjonje Anielskie z r.
1631, Krakow, 1913. DENK. —Denkscriften der Kaiserlichen Akademie der Wissenschajten.
(Philolog. — hist. Classe), Wien. DENSUSIANU, Flori — Ovid Densusianu, Flori alese din cîntecele
poporului, î ă ş
1920. DENSUSIANU, ț — Ovid Densusianu, ț ă ă ă ă ş Ş I—

- 341 -
II, 1922—
1923. DOBROVOLSKI, Sin. — V. Dobrovolski, Smolenskii etnograjiceskii
sbornik, cisti IV, Moskva, 1903. DOBRZYCKI — Stanislaw Dobrzycki, O kolqdach, Poznan, 1923. DMITRIEV —
A. M. Dmitriev, Sobraniie piesen, skazok, obriadov i
obiciaev krestian sievero-zapadnago kraia, Vilno, 1869. DRAGO!, Colinde — Sabin V. ă ş
ş aiova, Scrisul rbmânesc, 1931. DRINOV — M. Drinov, ă Sofia, I, ^909, II, 1911. DROSINE
— Teorgiou Drosine, Ta oraiot^ra demotika tragoudia tes
agapes, Athenai, 1927. DU CANGE — Du Cange, Ş
latinitatis, Parisiis, 1840—1850. \
Ş ă — N. I. ş î ă ş
ț „
ă — — Sbornik malorosiskih zaklinanii, Moskva,
1874. EISNER — Paul Eisner, Volkslieder der Slaven, Leipzig, 1926. ENC. SLOV. — Enciklopediceskii Slovar, tom XV, S.
Peterburg, 1895.
«15
ERBEN — Jaromir Karel Erben, ă
V, Praze. FAURIEL — Const. Fauriel, Chants populaires de la Grece Moderne,
I—II, Paris, 1824—1825. FEDEROWSKI — Mihal Federowski. ş
I, Krak6w, 1897. FEDKOWICZ — Jurij Fedkowicz, Ruski cerkownl i narodni koljadki
i szczedriwki, Lwow, 1885. FEILBERG — Feilberg, Das nordische Weihnachtfest. (Hess. Bl. Volks.
V.). FISCHER — Adam Fischer, Polskie widowiska ludowe, 1916. FRANKO, Apok. — Ivan Franko, Apokrifi i legendi
z ukraiinskih
rukopisiv. (Pam. Ukr, rusk. m.L), t. I—VI. FRANKO, ț — Ivan Franko, ț (Etnogr. Zbirn.
V, 41—72). FRAZER — J. G. Frazer, Le rameau d'or, Paris, I, 1903, II, 1908,
III, 1911. GASTER, Lit. pop. — M. Gaster, ă â ă ş Rum. — M.
Gaster, ă ă
Gotter — lehre. (Arch. SI. Ph. XXVIII), 1906. GENNEP — Arnold van Gennep, La formation des legendes, Paris,
Flammarion, 1910. GLOGER, Gody — Z. Gloger, Gody weselne, 394 piesni i spiewek
weselnych, Warszawa, 1880. GLOGER, Obchody — Z. Gloger, Obchody weselne, Krakow, 1869. GLOGER, Obrzqd ¦—
Z. Gloger, Obrzqd weselny polski z piesniami
i przemowami, Warszawa, 1902. GLOGER, Piesni — Z. Gloger, Piesni ludu, w Krakowie, 1892. GRIMM, Myth. — J.
Grimm, Deutsche Mythologie, I, Berlin, 1875. GRUPPE — Dr. O. Gruppe, Griechische Mythologie und Religionsgeschichte
II, Miinchen, 1906. GRYNBERGOWA — Zofja Grynbergowa, Staromiejskie. Ziemia i ludnosc,
Lwow, 1899. GUBERNATIS — A. de Gubernatis, La mythologie des plantes, I, Paris,
1868. HAHN — Johan Georg von Hahn, Albanische Studien, I—III, Viena,
1853—1854. HASDEU — B. P. Hasdeu, ă î t. I—III, ş
â ț ă — HESS. BL. VK. — ă V.
616
Ț — ț î ț
Rusii, I—III, Moskva, 1878. HOMER — Homer, Himni homerici aecedentibus epigrammatis et Batrachomiomachia.
(Homero vulgo attributis), ex recensione Augusti
Baumaister, Lipsiae, 1877. HNATIUK, Kol. — Volodymyr Hnatiuk, Koijadki i szczedriwki, I—II,
Etnograficznyj Zbirnyk, Wydaje Etnograficzna Komisja Naukowoho
Towarystwa imeny Szewczenka, u Lwowi, XXXV—XXXVI,
Lwow, 1914. HRINCENKO — Boris Hrincenko, Etnograficeskie materiali, III, Cer-
Ş — ş Istoria ukraiinskoi literaturi, Kiev,
I, 1923, IV, ,1925. IASTREBOV — I. Iastrebov, ț S. Peterburg,
1886. ILIEV — J. T. Iliev, Sbornik ot narodni umotvoreniia, kn. I, Sofia, 1889. JARNÎK — Bîrseanu — I. U. Jarnik — A.
Bîrseanu, ş ă ă ş — Geschichte der
Bulgaren, Praga, 1876. KACIANOVSKI, Pam. — Kacianovski, Pamiatnik bolgarsk narod tvorcestva,
vip. I (Sbornik zapadno — bolgarskih piesen), Sofia, 1882. KALLIGEROPOULOS — Dem. Kalligeropoulos, Ta
kalanda holes tes
Ellados, Athenai, 1923. KARAD2IC, Srpske — Vuk Stef. Karadziâ Srpske narodne piesme, I,
u Befiu, 1841, t. H, 1845. KARADZlC, Ziv. — Vuk Stef. Karadzic, Zivot i obicaji naroda srpskoga,
u Becu, 1867. KARLOWICZ — Jan Karlowicz, Slownik gwar polskih, I—VI, Krakow,
1900—1911. IEV. STAR. — Kievskaia Starina, voi. I, Kiev, 1906. IT. PAM. — Pamietniki Kitovica, v Tarnovie, 1881.
LATECKI — Ignacy Klatecki, Nowe Lato, uroczystosc staroslowianska,
Poznari, 1886. KLICH — Edward Klich, Polska terminologja chrzescijanska, Poznan,
1927. KLINGER — Witold Klinger, Obredowosc ludowa Bo'zego Narodzenia,

- 342 -
Poznari, 1926. KOL. KANT. — Koledy kantyczkowe. (Rozne drobne zbiory polskie
lub maloruskie). KOL. KANT. a — Kolqdnik — piesni i koledy na czas Bo'zego Narodzenia w Mikolowie.
617
KOL. KANT. b — Kanlyczki, zbior kolqd i piesni na caly rok, w
Wadowicach, 1912. KOL. KANT. c. —¦ Kantyczki, zbior piesni, koled i pastoralele, spiaiccnych
powszechnie po domach polskich w czasie swiqt Bo'zego
Narodzenia zebral organista Brzakala, Biala, Galicja. KOL. KANT. d. — ă Warszawa. KOL. KANT. e.
— 60 koîe.d i piesni na Bo'ze Narodzenie z melodjami.
zebral i opracowal, X, Fr. Bornik, Warszawa, 1905. KOL. KANT. f. — Piesni adwentowe i kolqdy ks. Josef Polit, Przemysl,
1920. KOL. KANT. g. — Kantyczki polskie. Wybor kole.d zebral Swojeslaiv,
Warszawa, 1907 i inne. KOL. KANT. h. — Koliady abo pisni na rizdwo chrystowe, Zowka,
1918. KOL. KANT. i. — Koliady obo pisni nabozni na rozdestwo Chrystowa
i Bohojawlenije Hospodne, Lwow. KOL. KANT. ]. — Malyj koljadnik, Czernywci,, 1909. KOLBERG — Oskar Kolberg, Lud,
jego zwyczaje, sposob zycia, mowa,
podania, przyslowia, obrze_dy, gusla, zabawy, piesni, muzyka i
tance. KOLBERG, Chelm. — Oskar Kolberg, Chelmskie, 2 tomy, Krakow,
1890—1891. KOLBERG. Kal. — Oskar Kolberg, Kaliskie, Krakow, 1880. KOLBERG, Kiel. — Oskar Kolberg, Kieleckie, 2
tomy, Krakow, 1885—
1886. KOLBERG, Krak. — Oskar Kolberg, Krakowskie, 4 tomy, Krakow,
1871—1875. KOLBERG, Kuj. — Oskar Kolberg, Kujawy, 2 tomy, Warszawa, 1867—
1869. KOLBERG, Lecz. — Oskar Kolberg, Leczyckie, Krakow, 1889. KOLBERG, Lub. — Oskar Kolberg, Lubelskie, 2
tomy, Krakow, 1883. KOLBERG, Maz. — Oskar Kolberg, Mflzowsze, 5 tomow, Krakow,
1885—1890. KOLBERG, Pok. — Oskar Kolberg, Pokucie. Obraz etnografiezny, tom
I, Krakow, 1882, tom II, Krakow, 1883, tom III, Krakow, 1888,
tom IV, Krakow, 1889. KOLBERG, Pozn. — Oskar Kolberg, Poznanskie, 7 tomy, Krakow, 1875—
1882. KOLBERG, Przem. — Oskar Kolberg, Przemyskie, Krakow, 1891.
618
KOLBERG, Rad. — Oskar Kolberg, Raodmskie, 2 tomy, Krakâw, 1887—
1888. KOLBERG, Sand. — Oskar Kolberg, Sandomierskie, Warszawa, 1865. KOLBERG, Wolyn — Oskar Kolberg, Wolyn,
Krakow, 1907. KOLESSA, Hal. — Iwan Kolessa, Halycko — ruski narodnii pisni z melodijami. (Etnograficznyj Zbirnyk
wydaje Etnograficzna Ko-misja Naukowoho Towarystwa imeny Szewczenko), u Lwowi, XI. KOLESSA, Myth. — Alexandre Kolessa,
Le sujet mythologique lunaire astral dans l'ancienne chanson de Noel ukrainienne (krotki referat z okazji, II, Zjazdu Slow. Geogr. i
Etnogr.), w Polsce, 1927. KONOPKA — Jan Konopka, Plesni ludu krakowskiego, w Krakowie,
1840. KOZLOWSKI — Kornel Kozlowski, Lud. Piesni, podania, basnie, zwyczaje, przesqdy ludu z Mazowsza
Czerskiego, Warszawa, 1867. KREK — Dr. Gregor Krek, Einleitung in die slavische Literaturgesichte,
Graz, 1887. KRUPSKI — Jan Krupski (Tadeusz Estreicher), Szopka krakowska,
Krakow, 1904. KYRIAKIDOS — Stilp Kyriakidos, Ellenike laografia, I. LAOGRAPHIA — Laographia. Deltion tes hellenikes
laographikes hetaireias,
en Athenais, tom II—VIII. LAMBRAKE — Chr. Lambrake, Tragoudia ton Tsounerkon, en Laographia, tom V, teuch. I
—III. LIBANII — Libanii opera, I, IV, Ed. Reiske. LOZINSKI — I. Lozinski, ş 1836. LUD — Lud, organ
Towarystwa Ludoznawezego, we Lwowie, 1895—
1915. LYDUS — Laurentus Lydus, De mensibus. (Corp. script. hist. byz.). MAAE — Materjaly antropologiczno —
archeologiczne i etnograficzne,
Wyd. Akad. Um., w Krakowie. MACROBII — ă Ed. Reiske.
MAKSIMOVICI — Maksimovici, Ukrainskiia narodniia piesni, Moskva, 1834.
(I—II) — Simion Mangiuca, ă â ț — ş 881, ...p e
ă A.W. — Wilhelm Mannhardt, Antike Wald — und
Feldkulte, Berlin, 1887. MANNHARDT, Bk. — Wilhelm Mannhardt, ă
Berlin, 1875.
619
MANNHABDT, Weih. — Wilhelm Mannhardt, Weihnachtsbliitten in
Sitte und Sage, Berlin, 1864. MANSIKKA, Relig. — V. J. Mansikka, Die Religion der Ostlaven, I,
(Quellen F. F. Communications, nr. 43), Helsinki. MANSIKKA, Zauber. — V. J. Mansinkka, Ober russische Zauberformeln
mit Beriicksichtigung der Blut und Verenkungssege, Helsingsfors,
1909. MARCELLUS — M. de Marcellus, Chants du peuple en Grece, Paris,

- 343 -
1851. MARIAN, Descîntece — S. FI. Marian, Descîntece poporane române,
Suceava, Tip. Eckhardt, 1886. MARIAN, tnmormîntarea — S. FI. Marian, tnmormîntarea ia români.
ş Gobl, 1892. MARIAN, Legendele — S. FI. Marian, Legendele Maicii Domnului,
ş Nunta — S. FI. Marian, Nunta la români. Studiu istoricoş
Gobl, 1890. MARIAN, Poezii — S. FI. Marian, Poezii poporale române, adunate
ş î ă ț — ă — rian, ă ş
adunate
ş Colinde — At. Marian Marienescu, ş
corectate de..., ş ț ă Ob. — D. Marinov, Narodna vera i religiozni
narodni
obiciai. (Sbornik za narodi umotvoreniia i narodopisi izdava
ă ă kniga XXVIII, Sofia,
1914. MARINOV, Ziva — D Marinov, Ziva Starina, kniga III, Russe, 1892. MASPERO — G. Maspero, Etudes de
mythologie et d'archâologie
egiptienne, Paris, I. METLINSKI — A. Metlinski, Narodniia iujnorusskiia piesni, Kiev, 1854. MIHHANKO — M.
Mihanko, ldhilki: 51 ukraiinskih narodnih pisen
i zabav na velikden, Lvov, 1922. MIKLOSICH, Etym. — Franz Miklosich, Etymologisches Worterbuch
der slavischen Sprachen, Wien, 1886. MIKLOSICH, Fremdw. — Franz Miklosich, Fremdworter in den slavischen Sprachen,
(Denk. XV). MIKLOSICH, Paleosl. — Franz Miklosich, Lexicon paleoslovenicograeco-latinum,
Vindobonae, 1862—1865. MIKLOSICH, Rum. — Franz Miklosich, Die slavische Elemente im
ă (Denk. XII).
620
MIKLOSICH, Rus. — Franz Miklosich, Die Rusalien. (Sitzungsber,
XLVI). MIKLOSICH, Term. — Franz Miklosich, Die christliche Terminologie
janskich jazykow, w Wiedniu, 1885. MIKLOSICH, Term. — Franz Miklosich, Die christliche Terminologie
cler slavischen Sprachen. (Denk. XXIV). MIKLOSICH, Wand. — Franz Miklosich, Vber die Wanderungen der Rumunen in den
dalmatischen Alpen und den Karpaten. (Denk. XXX). MILADINOVICI — Dim. i Konst. Miladinovici, ă
pesni, Sofia, 1891. MILCETIC — Milcetic, Koleda u juznich Slavena. (Zb. Nar. Ziv. XXII),
Zagreb, 1917. MIODUSZEWSKI, Past. mei. — M. Ks. Mioduszewski, Pastoralki i
koledy z melodyjami, Krakow, 1843. MIODUSZEWSKI, Past. wes. — M. Ks. Mioduszewski,
ş sov od roku 1695, cz. I—II, Krakow, 1883. MOSZYNSKI — Kazimierz Moszyriski, Polesie
Wschodnie, Warszawa,
1928. NIEDERLE, Piîv. — Lubor Niederle, Slovanske Starozzitnosti. Puvod a
pocâtky Slovanu jiznich, dil, II, sv. I, Praha, 1906. NIEDERLE, Ziv. — Lubor Niederle, Slovanske Staro&itnosti. Zivot
Starych Slovanu, dil. II, sv. I, w. II, v. Praze, 1924. NIKOLAJEV — Dr. Mirko Kus-Nikolajev, Setnje kroz Etnagrafski
Muzej u Zagrebu, Zagreb, 1927. NORK — Nork, Mythologie des alten und neuen Testaments, I, Stuttgardt,
1842. NOVOSIELSKI — A Novosielski (Marcinkovski), Lud ukrainski, Vilno,
I—II, 1857. OVIDII — Ovidii Fasti, I—III, Ed. Teubner. PAMFILE, ă — Tudor Pamfile, ă
ş ec — Sfetea, 1914. PANN— Anton Pann, î ă î ă ş î
ş Graiul — Tache Papahagi, ş ş ş
PAHAGI, Lit. pop. — Pericle Papahagi, ă
aromânilor, ş — Tragoudia Romaiika (Popularia Carmina
Graeciae Recentioris), Leipzig, 1860.
621
PAULI, pols. — Zegota Pauli, Piesni ludu polskiego w Galicji, Lwow,
1838. PAULI, rusk. — Zegota Pauli, Piesni ludu ruskiego w Galicji, j/
Lwow, 1839. PAULY-Wissowa — Pauly-Wissowa, ă
Altertumswissenschaft, Ă ULESCU, Lit. pop. — ă ă ă
â ă ş — Originea Românilor, I, ş —
Eklogai — N. G. Polites, Eklogai apo ta tragoudia tou
ellenikou laou, Athenai, 1925. POLITES, Meletai — N. G. Polites, Meletai peri tou biou kai tes
glosses tou hellenikou laou, Paradoseis, Meros B', Athenai, 1904. POTEBNIA.Mit. — A. Potebnia, O miticeskom
znacenii nekotorih
obriadov i povierii, Moskva, 1865. POTEBNIA, Ob. — A. Potebnia, Obiasneniia maloruskih i srodnih
narodnih piesen, Warszawa, 1883—1887. POTEBNIA, Perepr. — A. Potebnia, Pereprava cerez vodu kak predstavleniie
braka. (Drevnosti, arheologiceskii viestnik), Moskva,
1868. PRAPUTNIK, Zbor. Ziv. — Praputnik, Zbornik za narodni Zivot i
obicaje juznih Slavena, Zagreb, I. PRELLER — Preller, Romische Mythologie, I—II, Berlin, 1865. PRIAKOU — Ch. K.

- 344 -
Priakou, Ta kalanda ton theophaneion en te
periphereia Almirou, en Laographia, t. V, teuch. I—III. RADCENKO — Zinaida Radeenko, Gomelskiia narodniia piesni.
(Bielo-
 Ț Colinde — Ioan I. Ră ț Colinde culese de..., din
ş — Rheinisches Muzeum LXI. RINK — Rink, Religion der
Helenen, II, Zurich, 1885. ROGER — Juliusz Roger, Pesni ludu polskiego w gornym Slqsku,
Wroclaw, 1884. ROMANOV, B. Sb. — E. Romanov, Bielorusskii Sbornik, I—II, Kiev,
1885, VIII, Vilno, 1912. ROMANOV, Mat. — E. Romanov, Materiiali po etnografii grodnenskoi
gubernii, Vilno, 1911. ROSCHER — W. H. Roscher, Lexicon der griechischen u. romischen
Mythologie. ROSETTI — Al. Rosetti, Colindele religioase la români, ş â ă
622
RP. VDZ. — Materiali rekopismienne ze zbioru Seweryna Udzieli
zwiczaje ludowe w czasie Swiat Bozego Narodzenia), pisane w
1903—1904. SAHAROV — P. Saharov, Piesni russkago naroda, t. IV, S. Peterburg,
1839. SANDERS — D. Sanders, Das Volksleben der Neugriechen, Mannheim,
1844. SARTORI — Paul Sartori, Sitte und Brauch, I, Die Hauptstufen des
Menschensdaseins, Leipzig, 1910 ; II, Leben und Arbeit daheim
und draussen, Leipzig, 1911 ; III, Zeiten und Feste des Jahres,
Leipzig, 1914. SBIERA — I. G. Sbiera, î ş ă ț
ă ț ă SB. SLOV. — Sbornik slovenskyh nârodnich piesni, povesti, prislovi,
ă vydawa Matica Slovenska,
vo Viedni, sv. I, 1870. SB. UMOTV. — Sbornik za narodni umotvoreniia nauka, Kniznina
I—XXI, Sofia. SCHMIDT, Das Jahr — Wilhelm Schmidt, Das Jahr und sein Tage in
ă Hermannstadt,
1866. SCHNEEWEIS — Edmund Schneeweis, ă
ă — zungsband XV zur Wiener Zeitschrift
fur Volkskunde), Wien, 1925. SCHULLER — J. K. Schuller, Kolinda, eine Studie uber rumânische
Weihnachtslieder, Hermarmstadt, 1860. SEPHERLES — Pan. Sepherles, Ta kalanda tou Hagiou Basileiou, en
Laographia, tom II, teuch. IV. S.E.Z. — Srpski Etnografski Zbornik. SITZUNGSBER. — Sitzungsberichte der phil. histor.
Class e der Kaiserl.
Akademie der Wissenschaften, XLVI, LX, Wien. SLOV. RUS. — Slovar russkago iaztka, t. IV, S. Peterburg, 1912.
SNEGIREV — I. Snegirev, Russkiie prostonarodniie prazdniki, vip.
I—IV, Moskva, 1837—1839. SOKALSKI — Bronislaw Sokalski, Powiat Sokalski, we Lwowie, 1899. SOULE — Ch. Soule, Ta
tragoudia tou Lazarou, in Epeirotika chronika
periodikon syngramma hidryten kai ekddomenion pronoa cou
Mitropolitou Ioaninon Siridonos Blachou, Etos deuteron, 1927. SREZNEVSKI — I. Sreznevski, Materiiali alia slo-uaria drevne — russkago
iazîka po pismennim pamiatnikam, 1, S. Peterburg, 1893.
623
STREKELI — Dr. K. Strekeli, Slovenske narodne pesmi, III, 8 sn., v
Ț Col. — ț Naucinoe izuceniie koliadok i scedrivok.
(Kievsk. St. — Ț Kult. — ț Kulturniia perejivaniia.
(odb.
Kievsk. St), Ț Tur. — ț Tur v narodnoi slovesnosti, Kiev,
1887. SUSlL — Frantisek Susil, Moravske narodni pisne, II. wyd. v Brne,
1860. SZUCHIEWICZ — Wlodzimierz Szuchiewicz, Huculszczyna, tom I—II,
Krakow, 1902, tom III, Krakow, 1904, tom IV,
po Bochnie,
Ț — şț Lud nadrabski. Od Gdowa
Krakow, 1893. SWJENCICKIJ — J. Swjencickij, Obraz mi'znarodnoho pochodu kaliadnoj
slowenosti, Ş — Ş Mordovskii etnograficeskii sbornik,
Ş — Ş ă Sofia,
— ŞĂ Basme — ă Şă Basmele române în comparaț
ş î ă ă î ş
comparativ de..., ş ŞĂ Mitologie — ă Şă ă Craiova,
Samitca, 1898. SEIN, Brus. nar. — P. B. Sein, Bielorusskiia narodniia piesni, S. Peterburg, 1874. SEIN, jizni Brus. — P. B. Sein,
Bitovaia i semeinaia jizni bielorussa
v obriadaci i piesniah, tom I, ciast. I—II (Sb. Otdiel., XLI, nr. 3,
LI, nr. 3), S. Peterburg, 1887—1890. SEIN, Rusk. — P. B. Sein, Russkiia narodniia piesni, I, Moskva, 1870. SEIN, Velikoruss
— P. B. Sein, Velikoruss v svoih piesniah, obriadah

ă p. I, S. Peterburg,
„Ş Ă — „Ş ă ă ă —
Ş — Ş Volocebniki v vitebskoi gubernii. („Russkii
Dnevnik", nr. 101), 1859. TALKO-HR. — Talko — Hryncewicz, Zarysy lecznictwa ludowego na
ş Krakow, 1893.
624
TALVJ — Talvj, Volkslieder der Serben, Leipzig, 1853.
TARNOWSKI — Stanislaw Tarnowski, O koledach, w Krakowie, 1894.
TEODORESCU, î ă — G. Dem. Teodorescu, î ă ț ş â
ş — , 1874.
TEODORESCU, ț — G. Dem. Teodorescu, ț â ş „ â
TEODORESCU, Poezii — G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, ş ă .
Ş — ş Bit russkago naroda, VII, 1848.
TERTULLIAN — Q. Tertullian, Opera. Libri apologetici.
TIKTIN — Heimann Tiktin, ă — deutsches Worterbuch, ş I—III, 1903—1925.
TOMASCHEK — Wilhelm Tomaschek, Vber Brumalia und Rosalia. (Sitz — ungsber. LX), 1869.
TOMMASEO — N. Tommaseo, Canti popolari corsi, illirici, greci, toscani, III (greci), Venezia, 1842.
TYLOR — Edw. B. Tylor, Primitive culture, I—II, Londra, 1871.
URECHE — Grigore Ureche, ț Ță î ă ă —1595), î ş I.
ş
USENER — Hermann Usener, Das Weihnachtsfest, Bonn, 1911.
VESELOVSKI — A. N. Veselovski, Raziskaniia v oblasti ruskago du-hovnago stiha, S. Peterburg, 1883.
VICIU, Colinde — Alexiu Viciu, ă ş ț ț ş
ş —
VOLKOV — O. Volkov, Ukrainskii narod, 1916.
VORONCA, Datinile — î ță ş ț â I, ă ț
WEIGAND — Gustav Weigand, Die Arumunen, II, Leipzig, 1894.
WEINHOLD — Dr. Karl Weinhold, Weihnachtspiele u. Lieder aus Silddeutschland und Schlesien, Wien, 1875.
WERNER — Heinz Werner, Urspriinge der Lyrik, Hamburg, 1924.
WINDAKIEWICZ — Stanislaw Windakiewicz, Dramat liturgiczny w Polsce sredniowiecznej, Krakow, 1903.
WISLA — Wisla, miesiqcznik geograficzno — etnograficzny, Warszawa, 1887—1905.
WOJCICKI — K. Wl. Wojcicki, Piesni ludu ş I—II, Warszawa, 1836—1837.
625
WURZBACH — Wurzbach, Die Sprichwbrter der Polen, II, aufl., Wien,
1852. ZABILIN — Zabilin, Russkii narod, ego obiciai, obriadi, predania,
suievieria i poezia, Moskva, 1880. ZAMBELIOS — Spiridon Zambelios, Aismata demotika tes Hellados,
Kerkyra, 1852. ZANNE — luliu A. Zanne, Proverbele românilor, I—X, pref. G. Dem.
ş — ZAPISKI — ş diel etnogr., XIV,
1884. ZB. W. — Zbior wiadomosci do antropologji krajowej. Wydawnictwo
Komisji Antrop. Akad. Um., w Krakowie, 1877—1895. ZELENIN — Zelenin, Russische Volkskunde, 1927. ZIENKIEWICZ —
Romuald Zienkiewicz, Piosenki gminne ludu pinskiego,
Kowno, 1851.
A
INDICE DE NUME
- 345 -
Abbot, G. F. : 255, 260, 298, 330,
332, 333, 613. Albini, Septimiu : VII, XIX. Alexici, G. : IX, XIV, XX, 296,
334, 613. Anicikov, E. V. : 302, 328, 538,
557, 584, 586, 593, 599, 604,
607, 669, 611, 613. Antonovici, B. : 306, 307, 308, 311,
315, 320, 324, 603, 606, 613. Arabantinou, P. : 286, 330, 331,
332, 333, 613. Augustin, Sf. : XI, 590, 613.

B
Bachelin, Henri : 591, 594, 613. Baronzi, George : 613. Bartdk, Bela : IX, ă ăş
ă
614. Berneker, Erich : 390, 594, 595, Bezsonov, P. : 303, 304, 307, 320,
321, 322, 328, 603, 604, 606,
614. Bibicescu, I. G. : 301, 61 î ă XX.
Bîrlea, Ovidiu : XVIII, XIX, XX. Bîrsean-a, Andrei : 306, 308, 309,
310, 311, 314, 318, 319, . 325,
331, 332, 594, 602, 614. Bobowski, M. : 614. Bogdan, I. : 307. Bogusîawski, Edward : 61 ă XX. ă
XX. Briickner, Aleks. : 249, 326, 328,
535, 607, 614. Bruhl-Levy, L. : 602, 614. Bud, Tit : 306, 311, 314, 318, 320,
594, 599, 614. Burada, T. T. : 306, 308, 309, 311,
313, 315, 594, 606, 614. Bystrori, J. St. : 305, 320, 322,
323, 324, 614.
C
Cajkanovie, Veselin : 345. Candrea, George : XIX.
6i7
Candrea, Ion Aurel : 596, 614.
Caraman, Alice : XXV.
Caraman, Petru: V, VI, VII, VIII, XI, XII, XIII, XV, XVII, XVIII, XIX, XXI, XXII, XXIII, XXIV, XXV, 300, 301, 303, 306, 307, 308,
309, 310,
311, 312, 314, 316, 323, 24, 326,
330, 333, 590, 601, 611, 613,
614.
Cassel, Paulus: 39, 340 589, 590,
597, 615.
Catallus : 590. Celakowsk, Fr. : 604, 615. Cenek, Zibrt : 327. Cerny, Frânt. : 327. Chasiotou, T. Chr. : 331, 332, 615. Chrisostom, I. : 590.
Ciubinski, P. P. : 300, 302, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311,
314, 315, 316, 321, 322, 323,
324, 325, 329, 598, 599, 600,
605, 606, 608, 610, 615. Ciubotarii, Ion H. : XVIII, XIX,
ş I. : IX, XVII. Cortet: 603. Cucu, Gh. : XX. Cumont, Fr. : 615. Cyrillus : 590. Czeezot, Jan : 305, 328, 591, 615.
D
Daehnowski, Karol Jan : 615.
Densusianu, Ovid : IX, 314, 317,
599, 615.
Drnitriev, A. M. : 307, 308, 591,
594, 595, 615.
Dobrovolski, V. : 307, 308, 311,
312, 323, 324, 327, 328, 601,
605, 611, 615. Dobrzycki, Stanisiaw : 615. Dragomanov M.: 306, 307, 308
311, 315, 320, 324, 603, 606
ă V. : 332, 615. Drinov, M. : 310, 316, 387, 595
615. Drosine, Teorgiou : 331, 615. Du Cange : X, XI, 360, 361, 364
365, 366, 367, 400, 484, 589
593, 594, 615.
ş I. : 133, 313, 314 316, 594, 599, 615.
E
Efimenko, P. : 598, 601, 615.
Eisner Paul : 615.
Erben, Jaromir, Karel : 300, 326
608, 616. Estreieher, Tadeusz : 619.
F
- 346 -

Fauriel, Const. : 264, 285, 279
284, 330, 332, 616. Federowski, Mihal : 616. Fedkowicz, Jurij : 157, 305, 306
307, 310, 313, 316, 317, 318
319, 328, 601, 616. Feilberg : 345, 591, 616. Fischer, Adam : 327, 616. Flejshans, V. : 326. Franko, Ivan : 601, 602, 616. Frazer, J. G. :
357, 358, 589, 593
594, 616.
Frîncu, Teofil : XIX.
628
G
Gaster, M. : 616.
Gennep, Arnold van : 616.
Giurescu, Const. : 307.
Gloger, Zygmund : 183, 307, 320,
321, 322, 323, 326, 604, 609, 610,
616.
Grimm, J. : 597, 616. Gruppe, O. Dr. : 616. Grynbergowa, Zofja : 616. Gubernatis, A. de : 616.
H
Hahn, Johan Georg von : 295, 333, 616.
Hasdeu, B. P. : XII, XVII, XIX, 616.
Herseni, Traian : XIX.
Hnatiuk, VVolodymyr : 17, 20, 99, 135, 136, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 305, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 316,
317, 318, 319, 320,
322, 323, 324, 326, $7, 329,
333, 592, 600, 601, 606, 607, 610,
617.
Homer : 490, 603, 617.
Horatius : 590, 591.
Hrincenko, Boris : 307, 308, 309,
311. 315, 323, 327, 601, 603,
ş
I
lastrebov, I. : 597, 598, 599, 603,
609, 611, 617. Iliescu Ion : XX.
Iliev, J. T. : 315, 321, 322, 608,
ă
Jarnik, U. I. : 617.
Jirecek, Const. : 388, 595, 617.
K
- 347 -
Kacanovski, M. : 315, 617. Kalligeropoulos, Dem. : 291, 330,
331, 332, 333, 604 Ş
555, 597, 608, 609, 617. Karlowiez, Jan. : 325, 402, 597,
598, 605, 617. Kril : 388. Klatecki, Ignacy : 493, 579, 604,
608, 610, 611, 617. Klich, Edward: 389, 595, 596, 597,
617. Klinger, Witold : 345, 349, 352,
589, 591, 593, 617. Kolberg, Oskar : 300, 301, 302.
305, 308, 309, 320, 322, 323,
324, 329, 598, 603, 604, 605,
608, 609, 610. 611, 618, 619. Kolessa, Iwan : 309, 310, 323, 324,
619. Konopka, Jan : 305, 307, 320, 321,
322, 323, 324, 603, 619. Koktowski, Kornel : 323, 608, 610,
619. Krek Gregor Dr. : 388, 595, 619. Krupski, Jan : 619. Kus-Niko)ajev, Mirko Dr. : 602. Kyriakidos, Stilp : 604, 619.

Lambrake, Chr. : 331, 619. Libanius : 337, 589, 619. Lozinski, I. : 619. Lydus, Laurentus : 337. 589, 619.
M
Macrobius : 589. 619.
Maksimovici : 619.
Mangiuca, Simon : X, XIX, 298,
329, 346, 483, 591, 592, 594, 595,
597, 603, 604, 611 619. Mannhardt, Wiihelm : 366. 414,
483, 593, 597, 598, 603, 619,
620. Mansikka, V. J. : 444, 445, 485,
600, 603, 620. Marcellus, M. de : 330, 620. Marcinkovski, A. : 621. Marian, S. FI. : 328, 346, 592, 599,
600, 601, 620. Marienescu, At. Marian : 304, 306,
308, 311, 312, 314, 321, 599, 611,
Marine v, D. : 9, 10, 11,
26,
103,
255, 260, 298, 299, 300, 302,
303, 304, 305, 306, 307, 308, 309,
310, 311, 312, 313, 314, 315,
316, 318, 319, 322, 325, 329, 330,
401, 422, 474, 480, 482, 490, 530,
531, 532, 554, 555, 560, 591, 593,
594, 597, 598, 599, 600, 601,
602, 603, 606, 607, 608, 609,
ş Ş XX. Metlinski, A. : 304, 307. 308, 310,
315, 323, 599, 600, 693, S88. Metodiu : 388. Mihanko, M. : 556, 561, 568, 609,
610, 611, 620. Miklosich, Franz : 329, 388, 595.
608, 620, 621. Miladnovic, Dim. i Const. : 621. Milcetic : 25, 302, 327, 603, 621. Mioduszewski, Ks. M. 621. Moldoveanu-Nestor,
Elisabeta :
XX.
621.
ț imierz : XXII, 599,
N
ță 600, 606, 625.
Niederle, Lubor : 328, 388, 486, 4.94, 595, 603, 621.
Nikolajev, Mirko Dr. : 621.
Nork: 590, 621.
Novosielski, A. : 621.
O
Ovidius: 589, 594, 597, 621. P
- 348 -
Pamfile, Tudor: 29, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 306, 308 311, 312, 314, 315, 317, 318, 319, 321, 324, 329, 331, 346, 483, 585, 591,
592, 594, 595, 597, 598, 599, 602, 603, 606, 611, 621.
Pann, Anton, 621.
Papahagi, Pericle 334.
630
papahagi, Tache : 621.
Passov, Arnoldus : 330, 33, 621.
Pauli, Zegota : 133, 184, 185, 305, 307, 311, 313, 320, 321, 322, 323, 326, 606, 608, 609, 610, 622.
Pauly-Wissowa : 589, 622.
ă 59, 594, 599, 6@0,
601, 603, 607, 611, 622.
Philippide, Alexandru : 596, 622.
Plinius : 594.
Polites, N. G. : 330, 331, 332, 333,
Ş
606, 610, 622. Praputnik : 302, 622. Preller, Ludwik : 365, 368, 589,
629

593, 594, 622. Priakou, Ch. K. : 331, 332, 333,
622.
R
Radcenko, Zinaida : 310, 600, 601,
602, 611, 622.
ă ț I. : 306, 308, 314, 315, 319, 324. 333 600, 622.
Rink : 603, 604 622.
Roger, Juliusz : 321, 622.
Romanov, E. : 303, 305, 307, 309, 311, 321, 322, 326, 496, 594, 600, 604, 605, 607, 622.
Roscher, W. H. : 589, 622.
Rossetti, Al. : X. XIX, 622.
S
Saharov, P. : 328, 623.
Sanders, D. : 330, 623.
Sartori, Paul : 593, 597, 602, 622.
Sbiera, I. G. : 623.
Schmidt, Tiboldt : XX.
Schinidt, Wilhelm : 302, 623.
Schneeweis, Edmund : 299, 589,
590, 591 592, 593, 595, 596,
597, 623. Schuiler, J. K. : 623. Sepherles, Pan. : 330, 331, 333,
623. Slavici, Ioan : VIL Snegirev, I. : 623. Sokalski, Bronisîlaw : 605, 623. Soule, Ch. : 333, 623. Sreznevski, I.
ț
322, 325, 326, 604, 624. Swietek, Jan : 176, 186, 300, 302,
305, 307, 311, 320, 321, 322, 323,
324, 325, 598, 601, 606, 611,
624.
Swjencickij, J. : 624.
Szuchiewicz, Wîodzimierz-. 18,
105, 135, 136, 139, 166, 299,
300, 301, 302, 303, 304, 305, 306,
307, 308, 309, 310, 311, 312,
13, 314, 317, 319, 319, 320, 321,
325, 592, 599, 601, 603, 606 607,
608, 624.
Ş Ş
Ş
831
Şă ă
Sein, P. B. : 303, 304, 305, 306, 307, 310, 311, 312, 320, 321, 322, 328, 329, 506, 507, 536, 592, 598, 599, 600, 603, 604, 605, 606,
607, 608, 610, 624.
Ş
T
- 349 -
Talko-Kryncewicz, Jan : 624.
Talvj [Elise Voiart]: 625.
Tarnowski, StanisJaw : 625.
Teodorescu, G. Dem. : X, 12, 91, 98, 131, 298, 299, 300, 301, 302, 303, 304, 306, 307, 308, 309, 310, 311, 312, 314, 315, 316, 318, 319,
323, 324, 325 326, 329, 330, 332, 591, 593, 594, 599, 601 602, 603, 606, 608, 611, 625.
ş
Tertullian, Q. : 590, 625.
Tetmajer, Kazimierz : 321.
Tiktin, Heimann : 599, 625.
Tillovi, Vâclavu : 327.
Tomaschek, Wilhelm : 589, 625.
Tommaseo, N. : 330, 625.
Trocin, Dumitru : XXIII.

Tureu, Leontin T. : 596.
Tylor, Edy. B. : 625.
U
Ureche, Grigore : 307, 625. Ursu, Nicolae : XIX. Usener, Herman : 590, 625.
V
Veselovski, A. N.: 71, 250, 309, 328, 589 590, 595, 606 625.
Viciu, Alexiu : XII, XIX, XX, 15, 17, 296, 299, 300, 301, 302, 303, 306, 309, 310, 311, 312, 313, 314, 315, 318, 319, 320, 321, 323, 329,
332, 334, 591, 592, 594, 596, 606, 607, 625.
Volkov, O.: 487, 603, 625.
Volovici, Hanna: XXII, XXIII.
Vopiscus, FI. : 589.
W
Weigand, Gustav : 596, 625. Weinhold, Karl Dr. : 340, 590, 591,
593, 603, 625. Werner, Heinz : 466, 468, 593, 600,
601, 602, 625. Windakiewicz Stanislaw : 625. Wocicki, WI. K. : 608, 625. Wurzbach : 305, 320, 626.
Z
Zabilin, M. : 603, 626. Zambelios, Spiridon : 332. 626. Zanne, Iuliu A. : 591, 626. Zelenin, Dymitr. : 486, 603, 626. Zienkiewicz, Romuald
: 303, 307,
320, 321, 323, 601, 603, 606, 610,
626. Zoes, Leonidas : 331, 332, 333.
SUMAR
INTRODUCERE ................................................................................... V
Ț XXI
ță „
PARTEA I
- 350 -
DESCRIEREA DATINEI COLINDATULUI .............................................. 7
ăț 03
COLINDELE . . . . . . . . '. ' ' i26
Colinde generale (cîntate în curte) .................................................. 27
Colinde speciale (cîntate în curte) .................................................. 03
Colinde pentru gospodar ....................................................... 33
Colinde pentru g ă 43
ă ă .51
ă 71
ț 91
î ăț 92
ă ă 94
ă î 99
ş 102
ă ț ş î ă 104
Colinde pentru preot .............................................................................. 105
Colinde pentru hagiu ........................................................................... 106
Colinde pentru cioban ......................................................................... 107
633
Colinde pentru pescar .........................................................................

Ă
Colinde pentru negustor ......................................................................
Colinde pentru soldat .........................................................................
ă
C ț
A. Finaluri de colind ...........................................................................
B. ă ț
ă
colinde ucrainene-bulgare-române .........................................................
ț î ş ă
COLINDATUL DE TIP LAIC Ş Ț
A. La poloni ...........................................................................
B, ț î ş
ş ş
Ş
Ş
DIN ESTUL EUROPEI .....................................................................................
NOTE . . . . . . . . . . . . .
partea a ii-a "originea datinei
ă ă ă î ț ă ă
noastre ............................................................................................... . .
^_ Colin ¦— ă ă ă ă
Colindele de tip roman ........................................................................ .
ă
ă î ă î
estul Europei ..........................................................................
ă pra terminologiei legate de cuvîntul calenda
î â
ş î ş
ă
î ă ă ş
- 351 -
«34
t&. ă ş â ş ță
datina colindatului ............................................................................................. 408
î ş .... 427
ă ş e .................................................. 473
î â ş
ă ş
A. ă ă
B. Dati ă —
494
C. Ş — ă ăş ță
503
D. â
ş ş
E. ă ț â ş
ț ă 524
ă
ă îş ă ț î
ă ă 531
ă ă ă ă ă î
î ț
ă ă
vechii slavi ...................................................................................... 537

CONSTITUIREA COLINDE Ț
A. ş
B. î ă ț î ă
C. ă ă
ț ț ş
D. ț î ă ă
E. ă ă — î
ă ă ă ş
ă ă ț . . . . , 579
NOTE ................................................................................................................. 589
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................... 6*3
INDICE DE NUME ................................................................ _ . 027
Lector : IORDAN DATCU
Tehnoredactor : VASILE CIUCA
- 352 -
551
569
(335