Propunere Planul de Management Magura Odobesti

Plan de Management
Situl Natura2000
ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Septembrie 2012
1

Planul de management al sitului Natura 2000
Aria Specială de Protecție Avifaunistică
Măgura Odobești
2

1. Introducere
Ariile de Protec ie Specială Avifaunistică sunt arii naturale protejate ale căror scop este
conservarea, men inerea i, acolo unde este cazul, refacerea la o stare de conservare
favorabilă a speciilor de păsări i habitatelor specifice, desemnate pentru protec ia păsărilor
migratoare, mai ales a celor prevăzute în anexa nr. 3
aprobată prin Legea nr. 49/2011.
i 4A din OUG 57/2007 modificată i
În mare, aceste obiective vizează asigurarea unui statut de conservare favorabil al speciilor de
păsări şi habitatelor acestora, gestionarea durabilă a resurselor naturale şi conservarea
peisajului actual prin menţinerea şi încurajarea activităţilor antropice tradiţionale.
Pricipiile planului de management urmăresc trasarea unor linii generale pe care s-a sprijinit
acţiunea de realizare a planului de management.
Principiul opiniei generale unitare
Crearea unei imagini unitare asupra unui teritoriu, prin cunoaşterea integrată a structurii şi
funcţionalităţii lui constituie un atu incontestabil pentru dezvoltarea echilibrată a acelui
spaţiu. Cunoaşterea unitară a valorilor şi a problemelor permite selectarea celor mai bune
măsuri de management care să fie conforme cu obiectivele de conservare pe termen mediu şi
lung al biodivestiă ii, precum i armonizarea aspiraţiilor factorilor de decizie şi populaţiei
locale cu acestea.
Existenţa unei opinii generale comune asupra unui anumit aspect reprezintă o condiţie
esenţială de abordare pluriinstituţională a unor aspecte de care depinde reuşita aplicării
prevederilor prezentului plan de management. Astfel, integrarea într-un sistem de cooperare a
acţiunilor tuturor factorilor de decizie din zonă cu cele ale custodelui ariei protejate constituie
un pas înainte în scopul creşterii eficienţei managementului ariei protejate.
Planul de management al Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti se doreşte a fi
un mijloc de armonizare a acţiunilor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor din
acest spaţiu, în scopul atingerii obiectivelor legate de conservarea resurselor şi dezvoltarea
activităţilor socio-economice. Cooperarea între instituţii situate la acelaşi nivel (local,
judeţean, naţional) reprezintă elementul cheie de care depinde aplicarea planului de
management.
Principiul dezvoltării durabile, ameliorării calităţii vieţii şi asigurării coerenţei
managementului
Dezvoltarea durabilă înseamnă menţinerea posibilităţilor şi condiţiilor de viaţă pentru
generaţiile viitoare, în special a resurselor naturale regenerabile cel puţin la nivelul celor
3

existente pentru generaţia actuală, precum şi redresarea factorilor de mediu afectaţi de
poluare.
Strategia de realizare a unei dezvoltări durabile are ca problemă centrală existenţa
colectivităţii umane atât în plan temporal, cât şi spaţial, precum şi realizarea unui sistem
coerent care să suporte costurile generate de dezvoltarea economico-socială, de prevenire a
poluării şi de înlăturare a efectelor negative ale acesteia. Planul de management urmăreşte
îmbunătăţirea gestiunii patrimoniului natural şi cultural al zonei prin promovarea acţiunilor
cu impact redus asupra mediului.
Conservarea şi valorificarea calităţii mediilor naturale
Spaţiile naturale reprezintă o sursă de resurse regenerabile incontestabilă, în condiţiile în care
acestea sunt menţinute într-o stare funcţională corespunzătoare. Din această cauză se
urmăreşte menţinerea tehnicilor de exploatare durabilă a resurselor mediului natural,
înlocuirea treptată (în măsura în care colectivităţile umane pot suporta aceste costuri) a celor
existente şi restricţionarea promovării unor activităţi care se constituie în noi forme de
presiune umană asupra naturii şi mediului în general.
Custodele ariei protejate trebuie să urmărească promovarea ecoturismului şi a industriilor
mici la scară locală care să se constituie în noi mijloace de exploatare a valorii peisagistice a
spaţiilor naturale. Planul de management urmăreşte promovarea exploatării spaţiilor naturale,
în măsura în care se respectă condiţiile de protecţie şi conservare.
Promovarea realizării regulamentelor locale de urbanism şi a planurilor de
amenajare a teritoriului care să integreze obiectivele planului de management al
Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Gestionarea teritoriului reprezintă o activitate obligatorie care se desfăşoară în scopul
dezvoltării spaţiale echilibrate, pentru protecţia patrimoniului natural şi construit şi pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, în concordanţă cu valorile şi aspiraţiile societăţii şi cu
cerinţele integrării în spaţiul european.
Gestionarea teritoriului se realizează prin amenajarea teritoriului şi urbanism. Scopul
amenajării teritoriului şi urbanismului este de a armoniza politicile economice, sociale,
ecologice şi culturale, stabilite la nivel local şi naţional pentru asigurarea echilibrului în
dezvoltarea diferitelor zone.
Obiectivele de management ale ariei protejate trebuie integrate în regulamentele de urbanism
generale, care stau la baza elaborării planurilor de amenajare a teritoriului, pentru a promova
o dezvoltare echilibrată a zonei.
Integrarea obiectivelor de management în regulamentele de urbanism este necesară nu numai
pentru impunerea unei strategii coerente de dezvoltare a acestui spaţiu, ci şi pentru a asigura
reuşita aplicării planului de management care se constituie într-o alternativă de dezvoltare
socială şi economică a zonei şi într-un mijloc de realizare a protecţiei şi conservării resurselor
naturale şi culturale ale acestui teritoriu.
Armonizarea hotărârilor Consiliilor Locale şi Judeţene cu acţiunile promovate de custodele
ariei protejate, reprezintă una din condiţiile absolut necesare ( i legislative obligatorii)
pentru ca planul de management să devină operaţional.
4

Promovarea dezvoltării armonioase a fondului forestier şi cinegetic
Pădurile, prin funcţiile de protecţie şi socio-economice pe care le îndeplinesc, constituie,
indiferent de forma de proprietate, un patrimoniu de interes naţional de care trebuie să
beneficieze întreaga societate. In acest scop este necesară asigurarea gestionării durabile a
pădurilor, prin stabilirea de măsuri eficiente de administrare, îngrijire, exploatare raţională şi
regenerare. Indiferent de forma de proprietate, politică de punere în valoare economică,
socială şi ecologică a pădurilor este un atribut al statului.
În cazul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti planul de management are drept
scop pe lângă conservarea i protec ia speciilor de păsări pentru care a fost desemnat situl
i asigurarea habitatului optim, ceea ce în cazul acesta presupune conservarea şi protecţia
resurselor forestiere şi promovarea modurilor tradiţionale ecologice de exploatare a acestora,
în conformitate cu prevederile Codului Silvic.
Trebuie să inem cont i de faptul că dezvoltarea unor activităţi industriale de importanţă
locală şi regională (ex. industria de prelucrare a lemnului etc) a mărit presiunea asupra
fondului forestier, mai ales că majoritatea acestora nu au ţinut cont de fragilitatea mediilor
forestiere.
De asemenea, se urmăreşte informarea celorlalţi factori de decizie, care sunt interesaţi de
menţinerea caracteristicilor fondului forestier, asupra acţiunilor din planul de management
prevăzute a se realiza în amenajamentele forestiere pentru armonizarea acestora.
Încurajarea ecoturismului cu respectarea echilibrelor locale
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti este o zonă cu un real potenţial turistic dat
de valori naturale şi culturale. Distanţa mare de centrele urbane, dezvoltarea redusă a
infrastructurii de pană acum şi acoperirea redusă a căilor de comunicaţie au determinat o
dezvoltare foarte înceată a acestei ramuri economice în acest spaţiu.
Planul de management nu doreşte să impună un plan de acţiune pentru dezvoltarea
turismului, ci doar să propună alternative de dezvoltare echilibrată a acestui spaţiu.
Susţinerea intensă a informării populaţiei, dezvoltării culturale şi a educaţiei
permanente
Dezvoltarea culturală, promovarea educaţiei şi a informării populaţiei reprezintă modalităţi
de dezvoltare a unor spaţii pe termen lung în condiţiile în care resursele umane formate nu se
îndreaptă spre alte direcţii.
Sectorul educaţional şi cel cultural nu excelează în zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075
Măgura Odobe ti şi nici în apropierea acestuia prin prezenţa unor instituţii educaţionale
medii sau superioare cu tradiţie care să promoveze modele culturale şi educaţionale specifice.
De asemenea, slaba reprezentativitate a şcolilor primare şi gimnaziale pune în evidenţă
dificultatea formării superioare a resurselor umane din acest spaţiu în condiţiile în care
resursele financiare nu le permit deplasări la distanţe mari.
Atitudinea ostilă a populaţiei din zonă faţă de orice activitate nouă din zonă este
pusă pe seama slabei comunicări cu autorităţile locale şi a lipsei de participare în
luarea deciziilor
5

Îmbunătă irea calităţii vieţii, asigurarea continuităţii activităţilor cu impact redus existente şi
evaluarea continuă a impactului asupra mediului sunt obiective care trebuie avute în vedere la
administrarea ariei naturale protejate.
Planul de management reprezintă un instrument de promovare a activităţilor cu impact redus
asupra mediului şi de restricţionare a acelora care aduc prejudicii grave mediului şi
colectivităţilor locale. Acestea sunt realizate în scopul îmbunătă irii calităţii vieţii.
Imbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor umane din zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075
Măgura Odobe ti, cu respectarea valorilor mediului natural reprezintă o condiţie esenţială
pentru ca planul de management să devină operaţional. Neglijarea acestui aspect duce la
creşterea intervenţiei necontrolate a comunităţilor locale în spaţiul natural în scopul procurării
resurselor necesare supravieţuirii care determină extinderea rapidă a arealelor degradate.
Principiul respectării autonomiei locale
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară şi priveşte organizarea,
funcţionarea, competenţele şi atribuţiile administraţiei, precum şi gestionarea resurselor care
aparţin comunei. Autonomia locală poate reprezenta un instrument de promovare a acţiunilor
ce ţin de competenţa acestora în teritoriu fără a fi nevoie de aprobare la niveluri superioare.
Importanţa pe care o au administraţiile locale pentru aria protejata este dată de faptul că
deciziile de la acest nivel au proiecţie directă în mediu. Planul de management ia în calcul
autonomia locală, chiar dacă a fost promovat de foruri superioare ierarhic acestora.
Implicarea custodelui în problemele comunităţilor locale se va realiza de acesta doar în
momentul în care prin deciziilor luate va fi incălcat Regulamentul de funcţionare al ariei
natural protejate.
Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei
Orice acţiune sau decizie, indiferent de caracterul ei trebuie să fie analizată din punct de
vedere al beneficiilor şi costurilor pe care aceasta le presupune, dar şi din prisma efectelor
negative asupra mediului şi asupra colectivităţilor locale. Beneficiile pe termen scurt nu
trebuie să reprezinte un criteriu de adoptare a deciziilor.
Precauţia este un instrument de mediu foarte util pentru evitarea apariţiei unor areale cu
disfuncţionalităţi. Aceasta nu impune excluderea activităţilor economice dintr-un spaţiu, ci
includerea în faza de investiţie a aspectelor ce privesc impactul asupra mediului. Evaluarea
impactului asupra mediului realizată în această etapă trebuie să reprezinte un ghid de
desfăşurare a activităţilor, beneficiarul investiţiei fiind obligat să il respecte conform
legislaţiei de mediu în vigoare.
Principiul precauţiei trebuie să stea la baza tuturor deciziilor care privesc în mod direct sau
indirect zona Sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti pentru împiedicarea
creşterii suprafeţelor degradate, a căror refacere implică costuri semnificative care nu pot fi
suportate în acest moment de comunităţile locale.
Unde există ameninţarea unei reduceri semnificative sau a pierderii diversităţii biologice,
lipsa certitudinii ştiinţifice totale nu trebuie folosită ca motiv pentru amanarea măsurilor de
evitare sau de reducere a acestui pericol. Se impune o transparenţă ridicată în luarea
deciziilor, situaţiile conflictuale fiind astfel indepărtate.
6

Principiul conservării diversităţii biologice
Diversitatea biologică are o importanţă deosebită dată în primul rand de valoarea ei
ecologică, genetică, socială, economică, ştiinţifică, educaţională, culturală, recreativă şi
estetică. Diversitatea biologică prezintă o importanţă deosebită pentru evoluţie şi pentru
conservarea ecosistemelor şi speciilor. Cerinţa fundamentală pentru conservarea diversităţii
biologice este conservarea „în situ” a ecosistemelor şi habitatelor naturale şi menţinerea şi
refacerea populaţiilor viabile de specii în mediul lor natural.
Un număr semnificativ de comunităţi locale depind de resursele biologice pe care se bazează
modurile de viaţă tradiţionale, fiind recomandabilă promovarea continuităţii acestora, fără a
se neglija utilizarea inovaţiilor privind conservarea diversităţii biologice şi utilizarea durabilă
a elementelor sale. Utilizarea durabilă a resurselor mediului natural este necesară întrucât
pentru refacerea sistemelor naturale degradate sunt necesare investiţii substanţiale pe care
majoritatea comunităţilor umane nu le pot suporta. Animalele şi plantele sălbatice, în
nenumăratele lor forme, sunt o componentă de neinlocuit a sistemelor naturale.
Protecţia şi conservarea habitatelor, a speciilor de plante şi animale sălbatice este
reglementată prin OUG 57/2007 cu modificările i completările ulterioare aprobate prin
Legea 49/2011, prin care se preiau conceptele şi instrumentele comunitare de acţiune
promovate în Directiva 92/43/EEC privind conservarea habitatelor natruale i a speciilor de
faună i floră salbatică i Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice.
Pentru creşterea eficienţei acţiunilor de protecţie a habitatelor şi a speciilor din zona sitului
Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odoebe ti se propun o serie de măsuri:
- Îmbunătă irea condiţiilor de habitat pentru speciile de păsări criteriu ;
- gestiunea şi protecţia elementelor valorificabile în economie;
- informarea publicului asupra importanţei sitului Natura 2000;
- o mai bună cunoaştere a politicilor organismelor decizionale aflate pe nivele ierarhice
superioare şi a obiectivelor lor;
- identificarea conflictelor dintre utilizatorii de resurse şi mediul natural.
Planul de management stabileşte un cadru de acţiune în scopul conservării diversităţii
biologice şi în special a habitatelor şi speciilor de plante şi animale pentru care a fost declarat
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti.
Principiul integrării şi informării populaţiei în acţiunile desfăşurate
Atitudinea populaţiei faţă de orice schimbare de proporţii este privită cu suspiciune datorită
numeroaselor probleme economice cu care se confruntă locuitorii acestui spaţiu şi a gradului
ridicat de izolare ce a caracaterizat zona în decursul timpului.
Din acest motiv, în planul de management vor exista acţiuni pentru integrarea populaţiei
locale în acţiunile promovate prin planul de management şi pentru crearea unei atitudini
cooperante a acesteia. Acţiunile se referă în special la promovarea beneficiilor care pot
rezulta din noul regim de gestionare a zonei.
Comunităţilor locale trebuie informate de modalităţile de compensare a acţiunilor de
conservare ce pot aduce prejudicii de natură materială prin această formă de gestionare a
teritoriului.
7

Principiul ameliorării şi refacerii ecosistemelor şi peisajelor degradate
Numeroase dezechilibre provin azi din privilegiul acordat pe termen scurt colectivităţilor
umane ori agenţilor economici. Se impune astfel, realizarea şi aplicarea unui set de politici şi
strategii care să urmărească protecţia şi conservarea mediilor naturale.
Acordarea unor privilegii nejustificate activităţilor umane şi exploatarea abuzivă a mediilor
naturale au condus la degradarea unor suprafeţe extinse, unele dintre acestea intrand în
categoria zonelor neproductive. Reintegrarea acestora în circuitul economic solicită costuri
semnificative pe care colectivităţile umane la nivel local nu le pot suporta.
În scopul evitării extinderii zonelor degradate şi a reabilitării ecosistemelor şi peisajelor se
urmăreşte:
- aplicarea prevederilor legislative existente;
- restructurarea şi reabilitarea ecosistemelor şi peisajelor degradate;
- conştientizarea populaţiei asupra necesităţii reducerii suprafeţei ocupate de ecosistemele şi
peisajele degradate.
Acţiunile de restabilire a condiţiilor iniţiale sunt legate de dimensiunile pe care le au factorii
perturbatori din aceste spaţii. In funcţie de aceasta se pot delimita acţiuni de: restructurare,
pentru restabilirea structurilor afectate de diferiţi factori perturbatori şi de reabilitare, care au
drept scop restabilirea funcţiilor acestor spaţii pentru a le mări importanţa socială şi
economică.
Principiul corelării acţiunilor cu situaţia reală şi aplicarea de măsuri
organismele competente
În fiecare comunitate umană apar disfuncţionalităţi impuse de gestionarea necorespunzătoare
a resurselor mediului natural, de riscuri naturale sau tehnogene, de creşterea sau modificarea
nevoilor unei comunităţi umane impuse de apariţia unor noi activităţi etc. Rezolvarea acestor
probleme nu trebuie realizată întamplător şi izolat. Rezolvarea problemelor trebuie realizată
de organisme abilitate, pentru a se evita complicarea situaţiei. Deciziile şi acţiunile trebuie să
fie în legătură cu specificul problemei, cu caracteristicile mediului social şi natural, cu
disponibilităţile financiare, cu impactul prognozat al acţiunii etc.
Aplicarea unor măsuri teoretice pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă
comunităţile umane locale poate avea efecte nedorite cu reflectare în plan natural, social şi
economic. De exemplu, pentru rezolvarea problemelor determinate de riscurile naturale este
necesară intervenţia rapidă a autorităţilor locale sau judeţene pentru minimizarea pierderilor
materiale şi umane (echipaje ale autorităţilor locale, ale poliţiei, pompierilor, salvării, etc.
funcţie de dimensiunile efectelor riscului natural).
1.1. Scurtă descriere a planului de management
Planul de management reprezintă documentul oficial cu rol de reglementare pentru to i
proprietarii i administratorii de terenuri i activită i din interiorul ariei protejate i
vecinătatea acesteia.
Măsurile prevăzute în cadrul planului de management au ca prioritate respectarea obiectivelor
de management rezultate din categoria ariei naturale protejate, a legisla iei, liniilor
8

directoare IUCN i directivelor europene. Măsurile iau în considerare condiţiile economice,
sociale şi culturale ale comunităţii locale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale
zonei.
Respectarea planurilor de management şi a regulamentelor este obligatorie pentru
administratorii ariilor naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează
activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi
juridice care deţin sau care administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care desfăşoară
activităţi în perimetrul şi în vecinătatea ariei naturale protejate.
Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice
alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi
armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
Sarcinile uzuale în managementul ariilor protejate sunt:
- Aplicarea legislaţiei;
- Protecţia şi monitorizarea speciilor şi habitatelor;
- Cercetare şi monitorizare ştiinţifică;
- Cooperare cu instituţii de profil, la nivel naţional şi local;
- Colaborarea cu comunităţile locale;
- Colaborarea cu organizaţiile guvernamentale şi cu alţi factori interesaţi;
- Promovarea participării în procesul decizional a tuturor factorilor interesaţi;
- Informare, conştientizare şi educaţie ecologică în randul comunităţilor locale şi a
vizitatorilor;
- Asigurarea folosirii durabile a resurselor;
- Promovarea şi susţinerea dezvoltării comunitare durabile;
- Managementul turismului şi al vizitatorilor;
- Managementul personalului, a bugetului şi a resurselor.
Cateva din motivaţiile pentru necesitatea elaborării unui Plan de Management sunt:
- furnizează informaţiile de bază şi descrierea ariei protejate;
- identifică politica de management ce trebuie urmată, obiectivele ce trebuie atinse şi
- managementul necesar pentru atingerea obiectivelor;
- anticipează orice conflict şi sugerează cele mai bune căi de rezolvare a acestuia;
- implementează politicile şi strategiile curente, identifică monitoringul necesar pentru
- măsurarea eficacităţii managementului;
- joacă rolul unui ghid şi garantează continuitatea unui management eficace;
- oferă un compendiu întocmit profesional privind sursele de finanţare şi susţinere, în
vederea obţinerii resurselor şi alocării acestora în mod eficient şi efectiv;
- este un instrument de comunicare şi educaţie;
- demonstrează că managementul este efectiv şi eficient;
- evidenţiază zonele legislative ce necesită îmbunătăţiri;
- furnizează îndrumare pentru dezvoltare fizică şi pentru nevoile mai largi de
planificare;
- promovează recunoaşterea unui set de valori a biodiversităţii/ariei protejate locale;
- defineşte cui i se adresează activitatea de planificare şi management.
Managementul unei arii protejate poate să fie relativ simplu sau foarte complex. Pentru o
rezervaţie ştiinţifică, managementul poate să fie foarte simplu, implicând prevenirea oricărei
9

activităţi dăunătoare, dar pentru celelalte categorii de arii protejate managementul este un
proces complex, implicând mai mult de un singur scop şi o mare varietate de factori
interesaţi.
Ce asigură planul de management, respectiv managementul unei arii naturale protejate?
- Asigură menţinerea statutului favorabil de conservare pentru speciile şi habitatele care
fac obiectul conservării ariei naturale protejate, sau asigură îmbunătăţirea statutului de
conservare, după caz;
- Stabilirea unor măsuri concrete de conservare ce ţin cont şi de exigenţele economice,
sociale şi culturale, precum şi de particularităţile regionale şi locale ale zonei,
prioritate fiind însă obiectivele care au dus la constituirea ariei naturale protejate;
- Îmbunătăţirea coerenţei ecologice a reţelei de arii naturale protejate de interes naţional
şi comunitar, în general.
1.2. Scurtă descriere a ariei naturale protejate
Aria naturală protejată Măgura Odobe ti a fost desemnată ca Arie Specială de Protec ie
Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată
identificare al ariei este ROSPA0075.
i modificată prin HG. 971/2011. Codul de
Ariile de Protec ie Specială Avifaunistică reprezintă, conform anexei 1 a Ordonan ei de
Urgen ă nr. 57/2007 cu modificările i completările ulterioare adoptate prin Legea
nr.49/2011, ”acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt conservarea, men inerea
i, acolo unde este cazul, readucerea într-o stare de conservare favorabilă a speciilor de
păsări i a habitatelor specifice, desemnate pentru protec ia speciilor de păsări migratoare
sălbatice, mai ales celor prevăzute în anexele nr. 3 i 4 A”.
Situl Măgura Odobe ti este situat în regiunea continentală, având o suprafa ă totală de
13.164 ha. Situl se suprapune apoape în totalitate unită ii geografice Măgura Odobe ti, cel
mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpa ilor Vrancei.
Delimitată la nord de Valea Putnei
bună individualitate în peisaj.
i la sud de cea a Milcovului, Măgura Odobe ti are o
Situl este situat pe teritoriul administrativ a 7 comune situate în jude ul Vrancea: Bolote ti
(47%), Bro
(20%).
teni (37%), Jari tea (24%), Mera (41%), Regiu (4%), Valea Sării (

Cuvinte cheie: Măgura Odobe ti, SPA, cicănitori, muscari, răpitoare, caprimulg, impact
antropic redus, pădure de foioase.
1.3. Cadrul legal referitor la aria naturală protejată şi la elaborarea
planului de management
Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti a fost desemnată ca Arie Specială de
Protec ie Avifaunistică prin HG. 1284/2007 actualizată i modificată prin HG. 971/2011.
Codul de identificare al ariei este ROSPA0075.
Realizarea planului de management al sitului s-a făcut în baza prevederilor Ordonan ei de
Urgen ă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei i faunei salbatice, cu modificările i completările ulterioare,
aprobate prin Legea 49/2011, articolul nr. 21. La elaborarea Planului de Management s-a avut
în vedere prevederile „Ghidului pentru Elaborarea Planurilor de Management pentru ariile
protejate din România”, elaborat în 2001 de către Michael R. Appleton, precum şi o
cooperare strânsă cu factorii interesaţi.
Actele normative care au transpus în legisla ia na ională Directiva 79/409/CEE privind
conservarea păsărilor sălbatice, precum i alte directive sau regelementări europene
relevante în contextul aplicării planului de management sunt următoarele:
Nr
Tip
act
Număr
act
An
act
1 OM 1948 2010
2 OM 19 2010
3 OM 1142 2010
4 OM 135 2010
5 OM 979 2009
Denumire Descriere act
privind aprobarea Metodologiei de atribuire a
administrării ariilor naturale protejate care necesită
constituirea de structuri de administrare şi a
Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor
naturale protejate care nu necesită constituirea de
structuri de administrare
6 L 46 2008 Codul Silvic
pentru aprobarea Ghidului metodologic privind
evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale
planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale
protejate de interes comunitar;
privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către
administratorii/custozii ariilor naturale protejate şi
de stabilire a cuantumului acestora
privind aprobarea Metodologiei de aplicare a
evaluarii impactului asupra mediului pentru
proiecte publice i privat
privind introducerea de specii alohtone,
intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi
reintroducerea speciilor indigene prevăzute în
anexele nr. 4A si 4B la Ordonanţa de Urgenţă a
Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei sălbatice, pe teritoriul naţional
nepublicat în
Monitorul
Oficial
7 OM 1710 2007
privind aprobarea documentaţiei necesare în
vederea instituirii regimului de arie naturală
protejată de interes naţional
8 OUG 57 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, completată,
11

Nr
Tip
act
Număr
act
An
act
9 HG 1284 2007
10 OM 1798 2007
11 OM 207 2006
12 L 407 2006
Denumire Descriere act
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice
Privind declararea ariilor de protec ie
avifaunistică ca parte integrantă a re elei europene
Natura 2000 în România
pentru aprobarea Procedurii de emitere a
autorizaţiei de mediu
privind aprobarea conţinutului Formularului
Standard Natura 2000 şi a manualului de
completare al acestuia
vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic,
modificată şi completată de Legea nr.197/2007
13 OUG 195 2005 privind protecţia mediului
14 L 347 2004 Legea muntelui
15 HG 1076 2004
16 OM 552 2003
17 L 451 2002
18 L 5 2000
19 L 389 2000
20 L 13 1998
21 L 58 1994
22 L 13 1993
privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri şi programe
privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de
vedere al necesităţii de conservare a diversităţii
biologice
pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000
privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional – Secţiunea a III a- zone
protejate
pentru ratificarea Convenţiei privind accesul
publicului la informaţii participarea publicului la
luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de
mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998
pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea
speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată
la Bonn, 23 iunie 1979
pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea
biologică, adoptată la Rio de Janeiro, 5 iunie 1994
pentru ratificarea Convenţiei privind conservarea
vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa,
Berna, 19.07.1979
modificată şi
aprobată de L
49/2011
Modificată i
completată prin
HG. 971/2011
Modificată i
completată prin
L. 197/2007,
L.215/2008,
OUG 102/2010
Aprobată,
modificată de L
265/2006, OUG
164/2008, OUG
114/2007, OUG
57/2007
Republicată în
2009
12

1.4. Procesul de elaborare a planului de management
Elaborarea Planului de Management al sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti sa
realizat în cadrul proiectului naţional “SINCRON – Sistem Integrat de Management şi
Conştientizare în România a Reţelei Natura 2000” de către S.C. TeamNet International S.A.,
iar beneficiarul proiectul este Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM).
Finanţarea acestui proiect s-a făcut prin intermediul Programului Operaţional Mediu - Axa
prioritară 4 „Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii”.
Pentru evaluarea speciilor de păsări criteriu din sit, evaluarea stării de conservare a acestor
specii i pentru compilarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075
Măgura Odobe ti a fost subcontratată Societatea Ornitologică Română. Diferite părti
(capitole/subcapitole) din planulul de management au fost realizate de diver i
subcontractan i, rspectiv: sec iunea de mediu abiotic a fost realizată de...., sec iunea
referitoare la habitate a fost realizată de ..., iar sec
de...
iunea de impact antropic a fost realizată
Planul de management al ariei natural protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti este realizat
conform prevederilor legale din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cu completările şi modificările
ulterioare. Având în vedere faptul că aria protejată Măgura Odobe ti este Aria de Protec ie
Specială Avifaunistică, ce face parte din Reţeaua Natura 2000, este necesar ca cerinţele
Directivei Habitate să fie integrate în planul de management. Acestă directivă reglementează
acţiunile care se desfă oară pe suprafa a sitului i care trebuie să menţină sau să
îmbunătă ească starea de conservare favorabilă a speciilor de interes comunitar pentru care a
fost desemnat situl i care sunt menţionate în Formularul Standard Natura 2000.
În acest context Planul de Management al ariei naturale protejate ROSPA0075 Măgura
Odobe
Vidra.
ti este elaborat prin colaborarea custodelui sitului – Ocolul Silvic Experimental
Etape în elaborarea planului de management
Principalele etape în elaborarea planului de management al sitului Natura 2000 ROSPA0075
Măgura Odobe ti au fost:
‐ Identificarea şi implicarea principalilor proprietari în procesul de administrare a
terenurilor suprapuse ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti.
‐ Identificarea principalilor factori interesaţi implicaţi în procesele de administrare.
‐ Proprietarii de terenuri/managerii au fost consultaţi în scopul realizării unui grup care
va reprezenta interesele acestora în procesul de realizare al planului de management.
‐ Delimitarea problemelor actuale şi potenţiale din aria protejată ROSPA0075 Măgura
Odobe ti
‐ Suprapunerea intereselor de conservare şi a celor economice, determină apariţia unor
conflicte inerente între comunităţile locale, persoane fizice şi juridice şi custodele
ariei protejate. De asemenea, situl se caracterizează printr-un ansamblu de probleme
specifice legate de factorii antropici (ex: interese ridicate pentru exploatarea resurselor
13

forestiere şi cinegetice). În acest context, rolul planului de management este de a
limita efectele acestor probleme şi de a evita conturarea altora noi prin promovarea
celor mai adecvate măsuri de management.
‐ Stabilirea direcţiilor prioritare ale planului de management. Planul de management se
bazează pe direcţii prioritare, unde vor fi promovate acţiuni concrete pentru
îndeplinirea obiectivelor ariei naturale protejate. Definirea direcţiilor prioritare s-a
realizat ţinând cont de realităţile existente şi de obiective realizabile. Au fost
identificate ca domenii prioritare: conservarea diversităţii biologice şi a elementelor
de peisaj, dezvoltarea durabilă a comunităţilor umane, dezvoltarea turismului,
promovarea activităţilor de educaţie şi conştientizare a publicului, promovarea
imaginii ariei protejate.
‐ Identificarea obiectivelor şi acţiunilor planului de management pe domenii prioritare,
planificarea şi identificarea posibilelor surse de finanţare. În această etapă au fost
stabilite acţiunile pentru toate domeniile prioritare, cu accent special pe acţiunile de
conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar, au fost planificate aceste
acţiuni, au fost stabilite resursele tehnice, financiare şi umane necesare pentru
implementarea acestora şi sursele posibile de finanţare.
‐ Colectarea datelor privind efectivele speciilor de păsări criteriu i analiza acestora
necesare pentru elaborarea măsurilor de management.
‐ Colectarea datelor privind alte specii de plante i animale ce pot fi importante pentru
biodiversitatea sitului
Planul de management a fost elaborate de către o echipă formată din mai mul i specialist din
diverse domenii, cu implicarea factorilor interesa i. Implicarea celor care sunt afecta i sau
pot influen a acest plan i respectiv realizarea obiectivelor planului de management, s-a
asigurat prin:
a) organizarea a trei întâlniri cu comunită ile loale i factorii interesa i desfă urate
la sediul Ocolului Silvic Experimental Vidra:
1. prima întâlnire a avut loc în data de 31 mai 2012 i au participat un număr de
19 reprezentan i ai factorilor interesa i;
2. a doua întâlnire a avut loc în data de 31 iulie 2012 i au participat un număr
19 reprezentan i ai factorilor interesa i;
3. a treia întâlnire a avut loc în data de 29 septembrie 2012 i au participat un
număr de 16 reprezentan i ai factorilor interesa i
b) solicitarea de date, comentarii/sugestii de la factorii interesa i i de la speciali ti
din diferite domenii în perioada de lucur pentru elaborarea planului de management;
c) propunerile factorilor intresa i au fost analizate i incluse în planul de
management cu respectarea prevederilor legale;
Anterior iniţierii consultării factorilor interesaţi s-a realizat elaborarea structurii Planului de
management, pe baza Ghidului Solicitantului pentru POS Mediu, Axa 4 şi a Documentaţiei
de atribuire, cât şi a Ghidului Appleton referitor la elaborarea planurilor de management.
Structura incipientă a Planului de management a fost avizată de către Beneficiar cât şi de
către Ministerul Mediului şi Pădurii, Direcţia Biodiversităţii.
14

Totodată consultarea factorilor interesaţi s-a realizat conform Ghidului Appleton. S-a urmărit
în principal opinia factorilor interesaţi referitor la următoarele aspecte principale ale Planului
de management:
‐ Obiectivul general al Planului de management
‐ Temele principale ale Planului de management
‐ Analiza valorilor biodiversităţii şi a ameninţărilor la adresa acestora
‐ Măsurile de management din cadrul Planului de management
2. Descrierea ariei naturale protejate
2.1. Informaţii Generale
2.1.1. Localizarea ariei naturale protejate
Aria de Protec ie Specială Avifaunistică (ROSPA0075) Măgura Odobe ti apar ine din
punct de vedere administrativ regiunii Sud – Est, fiind situat în totalitate în jude ul Vrancea,
la aproximatix 5 kilometrii de ora ul Odobe ti i aproximativ 15 kilometrii de ora ul
Foc ani. Situl este situat între văile râurilor Putna i Milcov pe teritoriul administrativ a 7
comune, conform tabelului de mai jos:
Nr. crt.
Judeţ Localitate
1 Vrancea Boloteşti 39%
2 Broşteni 43%
3 Jariştea 17%
4 Mera 48%
5 Reghiu 6%
6 Valea Sării 1%
7
Vidra 18%
% din suprafaţa
localităţii inclusă în sit
Localită ile din vecinătatea sitului sunt reprezentate de Burca, Vităne tii de sub Măgura,
Pietroasa, Găge ti, Bolote ti, Scânteia, Pădureni, Vărsătura, Pitulu a. Bro teni, Arva,
Ro ioara, Mera, Vulcăneasa, Livada , Milcoveni, indrilari, Ruget, Tichiri i Scafari.
Suprafa a totală a Ariei Speciale de Protec ie Avifaunistică Măgura Odobe ti actualizată
la 20 octombrie 2011 însumează 13.164 ha, perimetrul ariei având o lungime de 86 km.
Situl Măgura Odobeşti se suprapune apoape în totalitate unităţii geografice Măgura Odobeşti,
cel mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte reprezentativă a Subcarpaţilor
Vrancei
Odobeşti.
i este delimitat la nord de Valea Putnei şi la sud de cea a Milcovului Măgura
15

În cadrul Subcarpaţilor Vrancei se diferenţiază patru subunităţi cu caractere distincte: ulucul
depresiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), dealurile subcarpatice interne, depresiunile
intracolinare şi dealurile externe şi piemontul. Măgura Odobeşti aparţine ultimei unităţi.
Harta nr.1. Pozi ia Ariei de Protec iei Specială Avifaunistică Măgura Odobe ti în cadrul unită ilor
administrative i localită ile aflate în vecinătatea sa
2.1.2. Limitele ariei naturale protejate
Limitele Situl Natura2000 Măgura Odobe ti au fost stabilite prin Hotărârii de Guvern nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protec ie special avifaunistică ca parte integrantă
a re elei ecologice europene Natura 2000 în România, i modificate de Hotărârea de
Guvern nr.971/2011.
Limitele ariei de protecţie specială avifaunistică Măgura Odobeşti (cod sit ROSPA0075) au
fost delimitate în format digital, ca vectori cu referinţă geografică în sistemul naţional de
proiecţie Stereografic 1970, se pot descărca de pe pagina web
http://www.mmediu.ro/protectia_naturii/protectia_naturii.htm.
Precizia geometrică a acestor limite a fost îmbunătăţită de către Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării în anul 2011(actualizare 20 octombrie 2011, H.G. nr 971
din 2011). A fost utilizată limita ariei de protecţie avifaunistică delimitată la scara 1:25.000 –
1:100.000 transmisă Comisiei Europene în 2007 (H.G. 1284/2007).
16

Harta limitelor ariei naturale protejate
Harta nr. 2. Limitele Ariei de Protec ie Specială Măgura Odobe ti din 2007 (conform HG nr.1284/2007) i
2011 (HG 971/2011) suprapuse peste imaginea ortorectificată (ortofotplan) (linie ro ie - limită SPA 2007, linie
galbenă – limită SPA 2011
2.1.3. Zonarea internă a ariei naturale protejate
Nu este cazul
2.1.4. Suprapuneri cu alte arii naturale protejate
Aria de Protec ie Specială Avifaunistică Măgura Odobe ti se suprapune cu Situl de
Importan ă Comunitară ROSCI0377 Râul Putna în propor ie de 0,01%.
Lista cuprizând suprapunerile cu alte arii protejate
Nr
Cod Denu
mire
1 ROSCI Râul
0377 Putna
Arie cu care se suprapune
Tip Suprafaţă
Tip Categ
orie
Tip
responsabil
Denumire
responsabil
supra
punere
totală
suprapusă [ha]
SCI - custode OSE Vidra partială 1.343
Obs
17

Harta suprapunerilor cu alte arii naturale protejate
Harta nr. 3. Suprapunere limite
ROSPA0075 Măgura Odobe ti
(albastru) cu ROSCI0377 Râul
Prut (ro u)
Harta nr. 4. Detaliu corela ie
limite ROSPA0075 Măgura
Odobe ti (galben) i
ROSCI0377 Râul Prut (ro u)
18

2.2. Mediul Abiotic
2.2.2. Geologie
Hartă geologică
Harta nr. 5. Harta geologică format vectorial, sit Măgura Odobeşti
(realizată după harta geologică la scara 1:200 000)
Caracterizarea geologică şi influenţa geologiei asupra speciilor şi habitatelor
Din punct de vedere geologic situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti este format
pe o structură monoclinală ce cuprinde seria concordantă sarma ian-pliocen ce este separată
la vest de Depresiunea Vrancei printr-o falie intrasaliferă ce străbate subzona miocen
presarma iană a zonei de molasă sau neogenă, structură complicată de străpungerea diapirică
a unor forma iuni salifere.
Din punct de vedere al elementeleor structural-stratigrafice Subcarpa ii externi s-au format
în avanfosa carpatică externă care reprezintă o depresiune asimetrică, cu un flanc intern
îngust, sprijinit pe zona cutată, i pe un flanc extern, având o lă ime considerabilă i o
u oară înclinare către Subcarpa i. Aceasta este larg extinsă în Măgura Odobe ti i în alte
culmi cum ar fi: Blăjani, Buda, Căpă ânii, Deleanu, dealurile dintre Trotu i Putna.
Linia de maximă îngro are a forma iunilor Sarma ian-Holocene din avanfosa externă este
orientată NNE-SSV, trecând aproximativ prin localită ile Odobasca, Lacul lui Baban,
19

Dedule ti, Racovi eni i Blăjani Est. Potrivit hăr ii tectonice a României pe aliniamentul
men ionat, rocile meo ian-cuaternare au grosimi de 8500 m la Dedule ti în bazinul
Râmnei. Studiile efectuate în bazinele Putnei, Milcovului i Râmnicului Sărat au relevat că
în intervalul Sarma ian superior-Romanian mediu pe flancul intern i în zona axială a
avanfosei externe s-au acumulat până la 5000 m roci fli oide arenitolutitice (forma iunea de
Milcov). Deasupra stau aproximativ 3000 m roci grosiere raportate forma iuni de Cânde ti
de vârstă Romanian superior-Pleistocen inferior. Către est la contactul Subcarpa ilor cu
Câmpia Buzău-Siret grosimea forma iunii scade la 500 m.
În ceea ce prive te litologia în sectorul subcarpatic predomină gresiile, conglomeratele,
isturile, marnele i tufurile în timp ce în subcarpa ii externi i în special în Măgura
Odobe ti predomină stratele de Cânde ti (pietri uri, bolovănă uri, argile i nisipuri)
acestea fiind în depozite până la 500 m altitudine
grosime de 10-20m.
i acoperite cu forma iunii loessoide cu
În mare măsură Subcarpa ii Vrancei se suprapun ariei cu maximă activitate tectonică i
seismică a Curburii i în cuprinsul lor apar diferen iei între tendin a de puternică înăl are
a ulucului depresionar subcarpatic într-un ritm de +3-4 mm/an fa
pe latura lor externă.
ă de numai +0,5-1 mm/an
În Cuaternar, acestui spaţiu îi sunt specifice mişcările neotectonice (produse în fazele valahă
şi pasadenă) care au condus la diversificarea trăsăturilor reliefului.
Pe teritoriul judetului Vrancea aceste mişcări s-au manifestat diferenţiat de la o regiune la
alta. Astfel, zonei montane îi sunt specifice înălţări cu intensităţi cuprinse între l şi 2 mm/an,
ce scad de la vest la est. Mihaela Dinu şi A. Cioacă (1987) indică pentru zona montană
înălţări de 2-3 mm/an. Mişcările neotectonice din Cuaternar au condus la accentuarea
generală a fragmentării reliefului (datorită schimbărilor nivelurilor de bază).
Procesele neotectonice mai recente, ca urmare a mişcărilor seismice de mare intensitate, au
produs modificări locale importante asupra albiei şi cursului Putnei, în zona cascadei. Astfel,
aceste procese neotectonice şi rezultatul lor se recunosc în teren, după cum urmează:
• pe malul stâng al Putnei, amonte de actuala cascadă, se recunoaşte patul stâncos al
vechii albii, continuată în aval de cascadă şi întreruptă printr-un mal abrupt, vertical, pe o
distanţă de cca 300 de metri;
• după această întrerupere, patul vechii albii reapare, fiind presărat cu material rulat de
apă, de dimensiuni variabile - de la mărimea unor bolovani, până la blocuri de gresie cu
diametrul de cca. 1 – 2 m;
• vechiul curs al Putnei forma o cascadă actualmente părăsită, despărţită de actualul
curs printr-un “paleointerfluviu”, deasemenea presărat cu material rulat: nisip, pietriş,
bolovăniş;
• acest “paleointerfluviu”, în zona mediană, aval de cascada părăsită, prezintă o
înşeuare care corespunde văii cu profil în litera “V” care debuşează pe malul drept al Putnei
actuale şi care, anterior se vărsa în vechiul curs, suspendat şi părăsit.
În mare măsură Subcarpa ii Vrancei se suprapun ariei cu maximă activitate tectonică i
seismică a Curburii i în cuprinsul lor apar diferen iei între tendin a de puternică înăl are
a ulucului depresionar subcarpatic într-un ritm de +3-4 mm/an fa
pe latura lor externă.
ă de numai +0,5-1 mm/an
Activitatea seismică din zona Vrancei se impune prin persistenţa ei, reflectată de
periodicitatea de producere a cutremurelor cu diferite intensităţi. Printre cele mai puternice
20

evenimente de acest gen din secolul nostru, cu epicentrul în această zonă, se înscriu cele din
10 noiembrie 1940 şi din 4 martie 1977 cu magnitudini de 7,4 şi respectiv 7,2 grade pe scara
Richter. Cutremurele puternice produc modificări importante în evoluţia formelor de relief,
influenţând în diferite grade desfăşurarea proceselor actuale de modelare a reliefului.
Cercetările efectuate în diferite regiuni seismice au pus în evidenţă rolul important pe care îl
au cutremurele în declanşarea deplasărilor în masă pe versanţi (Dan Bălteanu, 1979).
Procesele de versant declanşate de cutremure depind de alcătuirea litologică a versanţilor, de
grosimea depozitelor de alterare, de conformaţie, de orientare şi de raporturile cu principalele
linii structurale.
Astfel, în funcţie de elementele menţionate anterior, procesele de versant declanşate de
seisme pot fi: prăbuşiri, rostogoliri, alunecări, curgeri de noroi, procese de creep şi avalanşe.
Procesele de modelare manifestate imediat sau chiar in timpul seismelor s-au produs şi în
cadrul spaţiului analizat.
2.2.2. Relief şi geomorfologie
Relieful, el însuşi rezultantă a interacţiunii factorilor primari şi secundari ai mediului
înconjurător, prin altitudine, energie de relief, declivitate, frecvenţa versanţilor, forme majore
şi minore, procese de modelare, poate introduce diferenţieri în ansamblul condiţiilor
ecologice dintr-un biotop.
2.2.2.1. Unităţi de relief
Harta unităţilor de relief
21

Harta nr. 6. Încadrarea sitului în unităţile de relief, după Posea, Gr., Badea, L. (1984),
România. Unităţile de relief
Harta puncte de cota si curbe de nivel
Harta nr. 7. Modelul numeric altitudinal al sitului, incluzând curbe de nivel (echidistanţa
50m)
Altitudini
o Altitudinea minimă: 164 m
o Altitudinea maximă: 996 m
o Altitudinea medie: 484 m
Unităţile de relief şi procentul de ocupare
Nr Unitate de relief Procent ocupare
1 Subcarpaţii Vrancei 100%
Caracterizarea generală a unităţilor de relief
22

Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti se suprapune apoape în totalitate unită ii
geografice Măgura Odobe ti, cel mai înalt deal subcarpatic din România, 996 m, parte
reprezentativă a Subcarpa ilor Vrancei. Relieful subcarpatic se află într-o fază de adaptare
generală la structură, litologie i neotectonică.
Delimitată la nord de Valea Putnei i la sud de cea a Milcovului Măgura Odobe ti are o
bună individualitate în peisaj.
În cadrul Subcarpa ilor Vrancei se diferen iază patru subunită i cu caractere distincte:
ulucul depresiunilor subcarpatice (Depresiunea Vrancei), dealurile subcarpatice interne,
depresiunile intracolinare i dealurile externe i piemontul.
Treapta dealurilor subcarpatice ce include şi depresiunile intra-colinare şi dealurile de podiş,
cuprinde dealurile înalte vestice sau interne (doua şiruri între Valea Putnei şi Valea Şuşişei)
depresiunile intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Şuşiţei, Putnei şi Milcovului,
precum şi la cumpăna apelor între bazinul Milcovului şi Râmnei), dealurile estice sau externe
(între cursul superior al pârâului Zăbrăuţi şi Valea Râmnicului, dominate de Măgura
Odobeştilor – 966 m) şi glasicul piemontan periferic, care realizează spre răsărit racordul la
treapta joasă a câmpiei.
Depresiunea submontană, situată între povârnişurile vestice ale Munţilor Vrancei şi cele
vestice ale dealurilor înalte. După caracteristici morfologice (Grumazescu, 1970) aceasta
depresiune prezintă trei sectoare: sectorul nordic situat între aliniamentul Tulnici – Negrileşti
şi limita nordică admnistrativă a judetului Vrancea; sectorul central – între Valea Putnei şi
Dealurile Tipau-Tojanul; şi sectorul sudic – ce urmează celui central până sub povârnişurile
vestice ale culmii subcarpatice.
Dealurile înalte vestice, care sunt localizate între Valea Putnei, Şuşitei la nord şi Valea
Râmnicului la sud.
Depresiunea intradeluroasă, aflată între dealurile înalte vestice şi cele estice. Relieful aici
este dispus în două trepte principale: prima treaptă, mai înaltă, cuprinde dealuri dispuse
transversal faţă de linia structurii şi Văii Şuşitei, Putnei şi Milcovului, iar cea de a două este
reprezentată de depresiuni şi poduri de terasă, dezvoltate pe valea Milcovului şi Putnei.
Dealurile sud-estice, se întind la sud de cumpăna de ape dintre bazinul Milcovului şi Râmnei
şi se caracterizează printr-o serie de culmi prelungi cu orientare generală nordv-est – sud-vest
şi au o altitudine de maxim 700 m.
Dealurile înalte estice, rezultate în urma proceselor de eroziune, provin din fragmentarea
mărginii vestice a cuverturii de pietrişuri, nisipuri şi argile. Cele mai impunătoare sunt
Măgura Odobeşti (996 m) şi Dealul Deleanu (693).
Glacisul subcarpatic este forma mojoră de relief care face legătura între dealurile estice şi
Câmpia Siretului.
Măgura Odobe ti apar ine ultimei unită i i se prezintă ca un larg sinclinal u or cutat.
Acesta se continuă spre câmpie printr-un glacis subcarpatic ce atenuează diferen ele de nivel
(600-800 m) dintre dealuri i câmpie.
Fragmentarea reliefului prin modificarea condiţiilor microclimatice, a frecvenţei şi
expunerii versanţilor, influenţează direct i indirect repartiţia diferitelor asociaţii vegetale. În
acelaşi timp, datorită culoarelor de vale, dezvoltate pe diferite direcţii, sunt influenţate şi
perioadele de producere a diferitelor fenofaze.
23

Fragmentarea reliefului se constituie într-un factor favorizant al proceselor de eroziune şi a
celor gravitaţionale (prăbuşiri, rostogoliri, curgeri noroioase), procese întâlnite frecvent în
judetul Vrancea. Aceste procese duc la o accentuare a degradării mediului.
Energia mare de relief denotă o puternică activitate erozională.
Ponderea cea mai mare o reprezintă zone cu o fragmentare a reliefului cuprinsă între 300 şi
400 m. Cu valori sub 200-300 m se înscriu organismele hidrografice de dimensiuni mici, în
general cu caracter torenţial.
2.2.2.2. Expoziţia versanţilor
Harta expoziţiei versanţilor
Harta nr. 8. Harta expoziţie versanţilor derivată pe baza modelului numeric altitudinal
Ponderea expoziţiei versanţilor
Nr Expoziţia Procent ocupare
1 N 10,61
2 NE 18,11
3 E 19,2
4 SE 12,2
5 S 9,52
6 SV 11,12
24

Influenţa expozitiei versanţilor asupra speciilor şi habitatelor
Din analiza ponderii expunerii versanţilor se poate observa că în acestă arie protejată
ponderea cea mai ridicată o au versanţii vestici (22,98%), urmaţi de versanţii nord-vestici
(14,5%) şi nordici (12,40%), ceea ce însemnă că aproape jumătate din versanţii sitului Natura
2000 ROSPA0075 Măgura Odobeşti beneficiază de insolaţii reduse. Versanţii însoriţi, calzi şi
semiînsoriţi ocupă în total o pondere de aproximativ 40% din totalul suprafeţei ariei protejate.
După cum se poate observa în harta de mai jos, cea mai mare parte a versan ilor este
orientată către nord, nord-est, sud i sud-vest.
2.2.2.3. Pante
Harta Pantelor
7 V 11,02
8 NV 8,21
Harta nr. 9. Harta pantelor (grade) derivată pe baza modelului numeric altitudinal
25

Influenţa pantelor asupra speciilor şi habitatelor
Declivitatea constituie un parametru morfometric care ilustrează gradul de înclinare a
versanţilor, interfluviilor şi patului albiilor.
Fiind unul dintre factorii potenţiali de care depinde geneza, dinamica şi evoluţia
numeroaselor procese geomorfologice, panta constituie o reflectare veridică a specificului
condiţiilor în care se desfăşoară modelarea reliefului, în strânsă legătură cu factorii de ordin
climatic, hidrologic, pedologie, geologic, fitologic, antropic etc.
Sectoarele de versanţi, suprafeţele de racord şi alte părţi ale reliefului, concentrează în cadrul
lor condiţii morfoclimatice, morfodinamice, ecologice şi domenii de utilizare specifice.
Declivitatea se constituie şi ca un indice morfometric limitativ pentru repartiţia vegetaţiei şi
împreună cu expunerea versanţilor joacă un rol hotărâtor în dispunerea plantelor heliofile şi
ombrofile. Pantele albiilor şi ale bazinetelor hidrografice au o deosebită importan ă în
procesele de formare şi propagare a viiturilor, cunoaşterea lor fiind importantă pentru
prognozele hidrologice.
Declivitatea a fost calculată în grade, pe baza modelului numeric altitudinal, variind între 0
i 47.9 grade. Panta medie este de 14.3 grade, abaterea standard fiind de 7.3 grade.
2.2.2.4. Geomorfologie
Caracterizarea geomorfologică şi influenţa proceselor geomorfologice asupra
speciilor şi habitatelor
Particularită ile litologice ale Subcarpa ilor Vrancei dau na tere unui relief de detaliu ce se
înscrie în cadrul general printr-o mai mare amplitudine a reliefului creat prin eroziune
diferen ială i printr-o dinamică accentuată a proceselor geomorfologice actuale.
Marea mobilitate pe care o înregistrează acest sector din cuaternar până în prezent
manifestată prin înăl area lui accentuată i adâncirea prin eroziune a văilor care au nivele
de bază foarte coborâte s-a răfrânt în excep ionala intensitate a eroziunii de toate felurile,
favorizată de friabilitatea rocilor mio-pliocene i de unele defri ări. Alunecările de teren i
procesele de ravenare constituie princilalele procese de instabilitate a versan ilor i de
degradare a terenurilor.
Relieful actual este supus la modificări permanente datorită acţiunii proceselor modelatoare
actuale, potenţate deseori de acţiunea factorului antropic, directă asupra reliefului sau
indirectă prin modificarea celorlalte componente ale geosistemului.
În perimetrul analizat acţionează modelarea fluvială, procesele de deplasare în masă,
eroziunea şi acumularea eoliană.
De asemenea modificările datorate activităţii antropice din ultimii ani precum defrişarea unor
suprafeţe forestiere, supraîncarcarea versanţilor cu construcţii, modificarea unghiului de
pantă a versanţilor, săparea la baza versanţilor pentru construcţia de case sau drumuri, etc au
avut ca efect activarea sau reactivarea unor procese geomorfologice cu efecte în degradarea
echilibrelor ecosistemice din aria protejată.
Marea diversitate a condiţiilor de relief din Subcarpaţii Vrancei, este evidenţiată, printre
altele, cu ajutorul unor elemente de ordin cantitativ şi calitativ ale căror valori oscilează de la
o zonă la alta.
26

Aceste elemente calitative şi cantitative ale reliefului au un rol, hotărâtor în ceea ce priveşte
influenţa asupra stării mediului.
Astfel, componentele biotice ale ecosistemelor, particularităţile climatice, caracteristicile
hidrologice, depind, în mare parte, de aceste elemente cantitative şi calitative ale reliefului.
Tot acestea au jucat un rol hotărâtor, ca factori de favorabilitate a mediului, pentru inserţiile
antropice din aria protejată analizată.
2.2.3. Hidrografie
Harta hidrografică incluzând reţeaua hidrografică
Harta nr. 10. Hartă hidrografică - prelucrare după Atlasul Apelor pentru situl Măgura
Odobeşti
Caracterizarea hidrografică şi influenţa hidrografiei asupra speciilor şi
habitatelor
Râul Putna este afluent direct al râului Siret şi împreună cu reţeaua de râuri tributare drenează
o suprafaţă totală de 2487.4 km 2 . Bazinul Putnei are o dezvoltare asimetrică, majoritatea
afluenţilor principali primindu-i pe partea dreaptă (Milcovul, Râmna). Cea mai mare
suprafaţă a bazinului corespunde sectorului subcarpatic (48%) de unde îşi adună majoritatea
afluenţilor (Milcovul cu afluenţii săi).
27

Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia (versantul nordic al Masivului Lăcăuţi-Goru), de
la altitudinea de 1750 m şi are o lungime de 153 km. După ce străbate toate cele trei unităţi de
relief având un curs predominant longitudinal, se varsă în Siret în apropiere de Călieni,
punctul de confluenţă fiind la altitudinea de 16 m. Cel mai important afluent din sectorul
superior, pe care îl primeşte pe partea dreaptă, la 28 de km după ieşirea din Carpaţi este
Zăbala. Alte arii de convergenţă hidrografică, de dimensiuini diferite şi cu importanţă
hidrologică deosebită mai sunt cele din depresiunea Vidra, Mera şi Râmna, iar în sectorul
inferior, punctul de convergenţă Răstoaca, unde debuşează Milcovul şi Râmna şi unde la
creşterile mari ale debitelor cele trei râuri se unesc afectând tot spaţiul din jurul localităţii, aşa
cum s-a întâmplat la inundaţiile din 2005.
Bazinul Putnei are o dezvoltare asimetrică, majoritatea afluenţilor principali primindu-i pe
partea dreaptă (Zăbala, Milcovul, Râmna), ce însumează o suprafaţă de 2080 km 2 (9 bazine
secundare) din care Zăbala 559 km 2 , Milcovul 458 km 2 şi Râmna 415 km 2 , celelalte bazine
secundare însumând 648 km 2 . Pe partea stângă, râul Putna şi-a dezvoltat mai multe bazine
secundare (11 bazine), dar cu suprafeţe mult mai mici, de sub 90 km 2 , cele mai mari fiind ale
râurilor Lepşa (71 km 2 ) şi Vizăuţi (86 km 2 ). Cea mai mare parte a bazinului corespunde
sectorului subcarpatic (48%) de unde îşi adună majoritatea afluenţilor (Milcovul cu afluenţii
săi, Râmna cu afluenţii săi), sectorului montan revenindu-i doar 25% din suprafaţă, iar celui
de câmpie 27%.
Putna primeşte 90 de afluenţi de ordinul întâi, 220 afluenţi de ordinul doi, 201 de ordinul trei,
102 de ordinul patru, 20 de ordinul cinci, 6 de ordinul şase şi 2 de ordinul şapte (conform
ierarhiei Gravelius). Râul Putna izvorăşte din Masivul Arişoaia de la altitudinea de 1 750 m şi
are o lungime de 153 km. Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate de Milcov (70 km
lungime) formând la rândul său un bazin hidrografic important.
Cunoaşterea principalilor parametri morfometrici ai văilor principale şi secundare este
importantă pentru stabilirea măsurilor de combatere a eroziunii în suprafaţă şi adâncime şi de
amenajare a bazinelor torenţiale, de stabilire a măsurilor de prevenire a inundaţiilor şi
elaborarea hărţilor de risc la inundaţii, ţinând cont de forma bazinelor, coeficientul de
sinuozitate şi lungimea văilor pentru a se putea calcula timpul de propagare a undelor de
viitură.
Apele din sectorul subcarpatic sunt adunate de râurile Milcov (70 km lungime) şi Râmna (66
km lungime), ambele având izvoarele în Subcarpaţii Interni, formându-şi la rândul lor bazine
hidrografice importante, reprezentând 35% din suprafaţa totală a bazinului Putnei.
Repartiţia debitelor şi a scurgerii râurilor, alimentare este în proporţie de peste 80% pluvială,
restul de 20% fiind asigurată în sectorul superior de alimentarea nivală iar în sectorul inferior
din surse subterane.
Parametri caracteristici scurgerii medii multianuale în regiunea subcarpatică
Nr. Râul Postul hidrometric Qo (mc/s qo (l/s.kmp) Wo (mil.mc)
crt.
1. Putna Colacu 11.7 10.6 369
2. Milcov Goleşti 1.39 3.5 44
Qo – debitul mediu multianual; qo – debitul specific mediu multianual; Wo – volumul de apă
mediu multianual
28

Situl analizat este delimitat la nord de valea Putnei i la sud de cea a Milcovului (principal
afluent de dreapt a al Putnei). Din Măgura Odobe ti pleacă radiar o serie de văi: spre nord,
Valea Rea tributară Putnei, spre est Sturza, de asemenea tributară Putnei, spre sud, Arva cu
afluentul Arva Seaca, colectate de Milcov, spre vest mici pâraie alimentează Milcovelul (care
delimitează situl spre vest) afluent de stânga al Milcovului.
2.2.4. Clima
Hartă temperaturilor - medii multianuale
Harta nr. 11. Temperaturile medii multianuale (1961-2000), prelucrare după România. Calitatea
solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Hartă precipitaţiilor - medii multianuale
Harta nr. 12. Precipitaţiile medii multianuale (1961-2000), prelucrare după România. Calitatea
solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
29

Caracterizarea climei şi influenţa ei asupra speciilor şi habitatelor
Poziţia geografică imprimă sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti caracteristicicle climatice
generale temperat continental-moderate, cu influenţe zonale datorate condiţiilor fizicogeografice
locale, pe fondul circulaţiei generale a aerului care se desfăşoară sub acţiunea
sistemelor barice principale. Mase de aer umede şi relativ reci, influenţate de pătrunderea
Anticiclonului Azoric dinspre vest şi nord-vest, determină ploi abundente în semestrul cald;
masele de aer temperat continentale, determinate de pătrunderea Anticiclonului Ruso-
Siberian dinspre nord-est şi est provoacă răciri puternice iarna şi intensifică fenomenele de
îngheţ, iar vara determină încălziri puternice şi secete.
Dispunerea reliefului determină o expunere favorabilă la radiaţia solară a versanţilor cu
orientare est, sudest şi sud. Drept urmare, durata de strălucire a soarelui depăşeşte la altitudini
medii 2000 ore/an (la staţia Odobeşti), cu valori mari în lunile semestrului cald (peste 200
ore/lună) şi mult mai mici în cel rece (când, din noiembrie până în ianuarie valorile acesteia
scad sub 100 ore/lună). Valorile acestui parametru cresc spre regiunile de câmpie datorită
predominării cerului senin şi a timpului calm şi scad spre cele de munte, favorizate de
frecvenţa mare a zilelor cu ceaţă, cu cer noros şi acoperit. Neuniformitatea reliefului,
reflectată cu deosebire în alternanţa ariilor depresionare cu dealuri şi culmi muntoase dispuse
pe direcţia nord-sud, creează condiţii favorabile pentru producerea inversiunilor de
temperatură.
Temperatura medie anuală înregistrată la Odobeşti (în zona glacisului piemontan) este de
10.3 ºC.
La aceeaşi staţie meteorologică, variaţia lunară a temperaturilor medii din cursul anului
evidenţiază aceeşi creştere valorică din ianuarie (minimul lunar mediu din timpul anului de -
0.2°C) până în iulie (maximul lunar multianual de 22.4°C). Amplitudinea medie înscrie un
ecart de variabilitate în cursul anului de 22.6°C.
25
20
15
10
5
0
-5
Odobesti
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Odobesti -1.7 -0.2 4.1 10.8 16.4 19.9 21.5 20.7 16.5 10.8 4.7 0.4
Temperatura medie lunară (1961-2000)
Temperaturile extreme absolute s-au produs în anumite perioade sinoptice deosebite. Astfel,
temperaturi maxime absolute s-au produs în perioade caracteristice, când circulaţia
atmosferică a antrenat mase de aer tropical-continental, cald i uscat din sud i est, în
condiţiile anticiclonice din estul Europei sau nordul Africii, de timp senin i stabil.
Producerea unor astfel de condiţii, au determinat temperaturi maxime absolute înregistrate la
staţia Lăcăuţi de 27,2ºC (în 06.07.1988), 37°C în 25 iulie 1987 la staţia Tulnici, 38,3°C în
data de 25 iulie 1987 la Odobesti i de 38,5ºC la Focsani (06.07.1988).
30

Analiza datelor meteorologice reflectă faptul că distribuţia spaţială a precipitaţiilor este în
strânsă legătură cu altitudinea, sectorul subcarpatic încadrându-se între 600-700 mm/an şi
respectiv 637.4 mm/an la sta ia Odobe ti, situată în imediata apropiere a sitului analizat.
Precipitaţiile prezintă variaţii lunare în funcţie de gradul de dezvoltare a sistemelor barice şi
intensitatea proceselor termoconvective locale, evoluţiile fiind diferenţiate atât de la o lună la
alta, cât şi de la un anotimp la altul. Cele mai bogate precipitaţii se înregistrează în lunile
iunie, iulie şi august, pe fondul pătrunderii în bazin a maselor de aer aparţinând ciclonilor
atlantici, regimul pluviometric caracterizându-se, de altfel, prin maxime de vară şi minime de
iarnă. Toamna, la sta ia Odobe ti s-au înregistrat 45.3 mm iar iarna 37.9 mm, precipitaţii
bogate înregistrându-se primăvara, cu un maxim secundar în luna mai, minimul secundar
înregistrându-se toamna.
În Subcarpaţii Vrancei maximul pluviometric anual se remarcă în acelaşi interval mai-iunie,
cu valori medii lunare aproape egale (87, respectiv 88mm) şi o perioadă ploioasă mai –august
cu peste 60 mm lunar. Perioadele anuale deficitare pluviometric se înregistrează în ianuariemartie
şi octombrie, iar minimul anual, în februarie, cantitativ sub o medie de 35 mm.
Precipitaţiile căzute în cantităţi mai mari de 30 mm cumulate în 24 de ore sunt foarte
frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Frecvenţă mare o au şi cantităţile maxime diurne
cuprinse între 40 şi 80 mm, indicator al agresivităţii mari a precipitaţiilor şi al rolului activ în
scurgerea superficială în pânze, în eroziunea solurilor etc. în special în regiunea Glacisului
Odobeşti şi a dealurilor subcarpatice. Recordul diurn în perioada 1886…2005 a fost de 113.0
mm/15.06.1942 la Odobeşti, 112.5 mm/25.10.1944 la Focşani, 100.5 mm /20.08.1949 la
Adjud etc.
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Odobesti
Precipitatii
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Precipitatii 35.2 34.8 36 50.4 86.6 88.4 69.2 62.3 49.3 39.8 46.9 43.6
Cantităţile lunare medii multianuale de precipitaţii (mm), (1961-2000), Odobeşti
În ceea ce prive te regimul eolian, pentru Subcarpaţii externi (din care face parte situl
Măgura Odobe ti), predomină circula ia nord-vestică, calmul atmosferic fiind de 13.4% la
Odobeşti datorită largii deschideri către Câmpia Română, viteza medie lunară şi anuală a
vântului având valori apropiate ce rar depăşesc 3.5 m/s (Odobeşti). Caracteristic acestui
spa iu este fenomenul de tip foehn ce conferă un caracter mai blând iernilor i care
favorizează cultura vi ei de vie.
Climatul mai cald dominat de fenomenul de foehn al ariilor protejate din zona subcarpatică şi
depresionară este relevat şi de analiza comparativă a histofenogramelor realizate pentru
staţiile meteorologice Odobeşti şi Focşani. Astfel, se poate observa ca deşi altitudinea la care
sunt localizate staţiile este diferită, durata relativa a sezonului de vegetaţie este foarte
apropiată, 237 de zile la Odobeşti şi 233 de zile la Focşani.
31

Staţia
meteo
Altitudine(m) Durata relativă a
sezonului de vegetaţie
Durata efectivă a
sezonului de vegetaţie
Durata perioadei cu
activitate biologică maximă
Lăcăuţi 1776 20 V- 26 XI 129 12 VII-12 VIII 31 - -
Tulnici 571 28 III-8 XI 225 24 IV - 9 X 168 - -
Odobeşti 150 25 III-18 XI 237 15 IV - 23 X 191 19 VI-21 VIII 63
Focşani 57 22 III -10 XI 233 14 IV- 18 X 187 25 VI-22 VIII 58
Fenomene meteorologice periculoase
Fenomen meteorologic obisnuit în lunile de iarnă, dar prezent i în anotimpurile de tranziţie,
îngheţul, care constă în coborârea sub 0°C a temperaturii aerului, este un factor important
pentru vegetaţia spontană i pentru cea cultivată, atât în regiunile joase de câmpie cât i în
regiunile înalte.
Atât datele primului i ultimului îngheţ, cât i duratele intervalelor fără îngheţ, pun în
evidenţă influenţa inversiunilor termice. De asemenea, îngheţul şi dezgheţul influenţează
dezagregarea mecanică a rocilor, în special unde stratul de sol este subţire sau nu s-a format
deloc.
La staţia meteorologică Odobeşti data medie a primului îngheţ este 27.X şi a ultimului îngheţ
21.V. Datele extreme de producere a acestui fenomen cu influenţă asupra vegetaţiei sunt:
pentru primul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 29.IX, cel mai târziu la 17.XI; pentru
ultimul îngheţ - cel mai timpuriu s-a produs la 16.III şi cel mai târziu la 25.IV. Durata medie
a îngheţului este de 157 de zile pe an.
2.2.5. Solurile
Hartă solurilor
32

Harta nr. 13. Harta pedologică format vectorial, sit Măgura Odobeşti
(realizată după harta solurilor la scara 1:200 000)
Caracterizarea solurilor şi influenţa lor asupra speciilor şi habitatelor
Evoluţia şi formarea solurilor în acest spa iu se explică prin variabilitatea spaţială şi
temporală a factorilor şi proceselor pedogenetice. În condiţiile lito-bio-climatice din
Subcarpa ii Vrancei, procesele de solificare sunt complexe, desfăşurarea altitudinală
impunând diferenţierea mai multor tipuri şi subtipuri de sol.
Solurile brune luvice au o extindere mare, fiind solurile dominante ce ocupă 70% din
suprafaţa sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Ele se regăsesc aproape exclusiv sub
pădurile iniţiale de quercinee cu frasin, arţar şi jugastru, care nu au fost defrişate. Din această
cauză s-a putut menţine procesul de podzolire, respectiv persistenţa orizontului eluvial (El
sau Ea) îmbogăţit în siliciu, ca urmare a migrării argilei în orizonturile inferioare (Bt).
Luvosolurile ocupă, în principal dealurile subcarpatice şi sunt acoperite în cea mai mare
parte de păduri de foioase cu randamente silvice superioare. Procesul pedogenetic dominant
este argiloiluvierea, prin care argila translocată mecanic se acumulează la nivelul orizontului
B conferindu-i acestuia proprietăţi impermeabile, menţinând o umiditate benefică în
orizonturile superioare
Luvosolurile sunt soluri cu orizont A ocric (Ao), urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi
orizont B argic (Bt) cu grad de saturaţie în baze (V) peste 53% cel puţin într-un suborizont
din partea superioara; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E si Bt pe

litosolurilor, aşa cum se întâlnesc în situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Litosolurile se
definesc prin prezenţa orizontului Ao sau O, se întâlnesc pe suprafeţe mici în regiuni cu roci
consolidate compacte şi sunt influenţate foarte mult de climatul umed şi răcoros care
determină dezagregarea şi alterarea rocilor magmatice şi metamorfice consolidate. Sunt
soluri sărace sau mijlociu aprovizionate cu humus sau elemente nutritive din cauza volumului
edafic util foarte redus.
Datorită fertilităţii reduse şi a volumul edafic scăzut, sunt utilizate pe suprafeţe mari pentru
pajisti şi fâneţe naturale, precum şi pentru diferiţi arbuşti. Pentru îmbunătăţirea însuşirilor şi a
fertilitaţii acestor soluri, se recomandă îndepartarea materialului scheletic de la suprafaţă,
folosirea îngrăşămintelor organice şi minerale precum şi târlirea.
În ultima perioada, se impune în cazul litosolurilor aflate pe versanţii puternic înclinaţi,
plantarea de arbuşti care să stabilizeze acesti versanţi şi să fie stopate procesele de eroziune.
Solurile brune eu-mezobazice ocupă areale restrânse în sudul sitului ROSPA0075 Măgura
Odobeşti şi areale mai mari în nord-vest. Gradul de fertilitate este mai redus în comparaţie cu
solurile din zonele joase, dar au o bună pretabilitate silvică şi pastorală. Sunt ocupate de
păduri de amestec şi chiar de conifere şi de pajişti secundare, cu o îndelungă valorificare
pastorală. Solurile brune acide reprezintă cambisolurile cu humificare de tip acid, se întâlnesc
în vestul şi pe linia centrală a sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti. Oferă condiţii
dezvoltării arboretelor de foioase sau de amestec cu răşinoase de productivitate mijlocie.
Scăderea volumului edafic odată cu creşterea pantei şi procesul slab de humificare constituie
factorii care diminuează productivitatea acestor soluri. Acestea se întâlnesc în areale cu relief
reprezentat de culmi si versanţi cu diferite înclinari si expoziţii, conuri proluviale, terase şi
lunci înalte fiind raspândite la altitudini de pâna la 1200-1300 m în Subcarpaţi
Solurile brune acide s-au format în condiţiile unui climat caracterizat prin temperaturi mai
ridicate, veri mai călduroase, ierni mai puţin reci şi precipitaţii mai scăzute în raport cu
etajele montane înalte; pădurile sunt mai rare, mai aerate şi laminate. Condiţiile climatice şi
microclima favorizează descompunerea activă a materiei organice, astfel că după o litieră
subţire, urmează orizontul A cu mull acid bine amestecat cu partea minerală.
2.2.6. Elemente de interes conservativ, de tip abiotic
Nu este cazul
2.3. Mediul Biotic
2.3.1. Ecosisteme
În cadrul sitului întâlnim ecosisteme forestiere reprezentate de pădurile mezofile de foioase
i paji tile mezo-higrofile. De asemenea, în ROSPA0075 Măgura Odobe ti mai întâlnim
i ecosisteme praticole reprezentate de paji tile mezofile i paji tile mezo-higrofile.
Totodată, ecosistemele artificializate sunt reprezentate de terenurile agricole prezente în
cadrul sitului. Toate aceste tipuri de ecosisteme sunt descrise, în detaliu, mai jos.
Harta ecosistemelor
34

Harta (nr. 14) habitatelor din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Acestă hartă se poate încărca de către custode/administrator având un grad de
detaliere suficient de mare în relaţie cu marimea ariei naturale protejate.
Harta parcelelor silvice
Acestă hartă se poate încărca de către custode/administrator având un grad de
detaliere suficient de mare în relaţie cu marimea ariei naturale protejate.
Descrierea ecosistemelor şi prezentarea speciilor şi tipurilor de habitate specifice
Ecosisteme forestiere
Păduri mezofile de foioase
La Est de localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea Scânteia (coordonate
locale: N 45° 49' 50,6" / E 27° 02' 06,4" / 274 m alt.), există comunităţi vegetale edificate de
gorun (Quercus dalechampii) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), şi cu: Quercus
petraea, Fraxinus ornus, Tilia tomentosa, Tilia platyphylllos, Populus tremula, Acer
campestre, Fagus sylvatica (juv.), Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare,
Euonymus verrucosus, Corylus avellana, Hedera helix, Rubus caesius, Asarum europaeum,
Lamium galeobdolon, Euphorbia amygdaloides, Convallaria majalis, Cynanchum
vincetoxicum etc.
35

În amonte de satul Scânteia (coordonate locale: N 45° 49' 42,0" / E 27° 01' 19,3" / 325 m alt.)
către Mânăstirea Tarniţa există păduri de gorun (Quercus petraea) cu Cytisus nigricans şi
Genista tinctoria.
În amonte de satul Scânteia, către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 49' 43,5" / E
27° 01' 12,3" / 329 m alt.) mai sus de gorunetele cu Cytisus nigricans şi Genista tinctoria
încep să apară făgete (Fagus sylvatica) în amestec cu gorun (Quercus petraea), cu: Cerasus
avium, Rubus hirtus, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Lathyrus venetus, Mycelis
muralis, Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Galium odoratum, Euphorbia
amygdaloides, Melica uniflora, Carex pilosa etc., mai cu seamă în expoziţii nordice ori
estice.
În expoziţii sudice (coordonate locale: N 45° 50' 43,9" / E 26° 59' 27,6" / 543 m alt.) apar
gorunete (Quercus petraea), cu: Cytisus nigricans, Tilia tomentosa, Corylus avellana, Melica
uniflora, Pteridium aquilinum, Sanicula europaea, Galium odoratum, Galium schultesii,
Carex pilosa etc.
Ecosisteme praticole
Pajişti mezo-higrofile
Pe alocuri, pe marginile drumurilor din sit şi în locurile depresionare şi umede apar
comunităţi vegetale de coada calului (Equisetum maximum). ex. pe drumul către Mânăstrirea
Tarniţa (coordonate locale: N 45° 51' 18,4" / E 26° 58' 40,1" / 644 m alt.).
Malurile pârâului „Arva Seacă” sunt acoperite pe alocuri (coordonate locale: N 45° 46' 51,5"
/ E 26° 58' 33,1" / 221 m alt.) de comunităţi vegetale de coada calului (Equisetum maximum).
Pajişti mezofile
În jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti (coordonate locale: N 45° 51' 22,3" / E 26° 57'
00,0" / 988 m alt.) există pajişti mezofile edificate de Festuca rubra şi Agrostis tenuis, în
amestec cu diverse alte specii precum: Festuca rupicola, Arrhenatherum elatius, Carlina
acaulis, Seseli annuum, Trifolium montanum, Senecio erucifolius, Briza media, Peucedanum
oreoselinum, Dactylis glomerata, Galium rubioides, Dianthus carthusianorum, Galium
verum, Stachys officinalis, Campanula glomerata, Centaurea phrygia etc.
Limita altitudinală între distribuţia făgetelor şi a gorunetelor pe versantul estic al Măgurii
Odobeşti este pe la cca 600 m. A fost efectuat şi un relevu la această zonă de ecoton, la
coborârea de la releu către Mânăstirea Tarniţa (coordonate locale: N 45° 51' 17,4" / E 26° 58'
52,1" / 612 m alt.), unde se remarcă speciile: Fagus sylvatica, Quercus petraea, Quercus
dalechampii, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum
vulgare etc.
Versanţii estici şi nord-estici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Boloteşti şi Vidra (a fost
efectuat un releveu având coordonatele locale: N 45° 53' 31,8" / E 26° 59' 55,5" / 198 m alt.)
sunt acoperiţi de făgete (Fagus sylvatica), cu Carpinus betulus, Cardamine bulbifera,
Sanicula europaea, Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis,
36

Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa,
Euphorbia amygdaloides, Melica uniflora etc.
Versanţii nord-vestici şi vestici ai Măgurii Odobeşti, între localităţile Vidra, Scafari, Tichiriş,
Ruget şi Milcovel, sunt acoperiţi de comunităţi vegetale edificate de fag (Fagus sylvatica), în
amestec cu Carpinus betulus şi cu alte specii, precum: Cardamine bulbifera, Sanicula
europaea, Cerasus avium, Genista tinctoria, Lamium galeobdolon, Mycelis muralis,
Cephalanthera longifolia, Poa nemoralis, Lathyrus vernus, Galium odoratum, Carex pilosa,
Euphorbia amygdaloides, Melica uniflora etc.
Pe latura sudică a Măgurii Odobeşti, din dreptul localităţii Pituluşa (coordonate locale: N 45°
46' 21,8" / E 27° 00' 16,4" / 260 m alt.) către Arva, Roşioara, Livada şi Milcovel, versanţii
sitului SPA Măgura Odobeşti sunt acoperiţi de păduri de amestec, fag (Fagus sylvatica), în
amestec cu gorun (Quercus petraea), tei arginitu (Tilia tomentosa), şi cu alte specii, precum:
Carpinus betulus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Ligustrum vulgare, Euonymus verrucosus,
Corylus avellana, Hedera helix, Rubus caesius, Asarum europaeum etc.
Versanţii adiacenţi ai pârâului „Arva Seacă” (coordonate locale: N 45° 47' 04,4" / E 26° 58'
49,3" / 271 m alt.) sunt acoperiţi de păduri dominate de fag (Fagus sylvatica), în amestec cu
gorun (Quercus petraea) şi tei arginitu (Tilia tomentosa), pe lângă care mai contribuie şi alte
specii, precum: Quercus dalechampii, Acer campestre, Populus tremula, Tilia cordata,
Cerasus avium, Cornus sanguinea, Crataegus monogyna, Corylus avellana, Viburnum
lantana, Viburnum opulus, Cytisus nigricans, Sanicula europaea, Hedera helix, Galium
schultesii, Tamus communis, Primula veris ssp. columnae etc.
Prin HG 1284/2007 Măgura Odobe ti devine Arie de Protec ie Specială Avifaunistică
ROSPA0075, cu o suprafa ă de 13164 ha, declarată pentru protejarea a 12 specii de păsări
enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/ECN (Dendrocopus syriacus, Lullula
arborea, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Pernis apivorus, Hieraaetus pennatus, Bonasia
bonasia, Caprimulgus europaeus, Picus canus, Dendrocopus medius, Dendrocopus leucotos
i Falco columbarius). Chiar dacă situl Natura 2000 Măgura Odobe ti nu a fost desemnat
pentru habitate de interes comunitar, prezentăm pe scurt principalele habitate Natura 2000
existente în acest sit.
40C0* Tufărişuri caducifoliate ponto-sarmatice
Distribu ia generală: Sud-estul Europei
Distribu ia în România: în zona de silvostepa si în mod secundar în cea nemorala, în
Podisul Dobrogei de Nord, Podisul Dobrogei de Sud, Podisul Central Moldovenesc (Vaslui-
Mânjesti, Tanacu, Crasna), Câmpia Moldovei (Iasi, Valea Lunga, Holboca), Subcarpatii
Moldovei – Humulesti, Podisul Sucevei – Câmpulung Moldovenesc, Depresiunea Radauti.
Distribu ia în sit: la poalele Măgurii Odobeşti, pe alocuri prin poienile de pe Măgura
Odobeşti, chiar în poienile din jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti
Biologie: sunt tufărişurile caducifoliate ale zonei de stepă ori silvostepă, cu arbuşti din
regiunile pontică şi sarmatică şi ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de
limita estică a pădurilor de stejari. Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este as Pruno
spinosae-Crataegetum monogynae Soó (1927) 1931.
37

Starea de conservare: bună
Factori de risc: defrişările, incendiile.
Măsuri de protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
6520 Fâneţe montane
Distribu ia generală: în tot lanţul carpatic
Distribu ia în România: Muntii Maramuresului, Muntii Rodnei, Muntii Ignis, Muntele
Gutâi, Muntii Lapusului, Muntii Tiblesului, Muntii Rarau, Bazinul Sucevei, Bazinul Bistritei
Aurii, Bazinul Susitei, Bazinul Milcovului, Muntii Bistritei, Muntii Calimani, Mt. Ceahlau,
Muntii Hasmas, Bazinul Râmnicului Sarat, Mt. G漷bova, Mt. Siriu, Mt. Penteleu, Mt. Piatra
Mare, Muntii Bucegi, Muntii Piatra Craiului, Muntii Iezer-Papusa, Muntii Fagaras, Muntii
Sureanu, Muntii Capaţânii, Muntii Cindrel, Parâng, Retezat - Godeanu, Muntii Cernei,
Muntii Tarcu, Muntii Poiana Rusca, Muntii Semenic, Muntii Apuseni
Distribu ia în sit: în jurul releului de pe vârful Măgurii Odobeşti
Biologie: habitatul este reprezentat de pajişti (fâneţe şi păşuni) mezofile din etajul montan
până în cel subalpin al Carpaţilor (majoritatea la peste 600 metri altitudine), bogate în specii,
dominate de obicei de Festuca rubra şi Agrostis tenuis, şi cu Trisetum flavescens, Carum
carvi, Salvia pratensis, Anthoxanthum odoratum, Trollius europaeus, Pimpinella major,
Cynosurus cristatus etc. Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este as. Festuco rubrae-
Agrostietum capillaris Horvat 1951.
Starea de conservare: bună
Factori de risc: desţelenirea terenurilor, regimul hidric deficitar, uneori volum edafic extrem
de mic, alteori retenţia apei în sol extrem de puternică etc.
Măsuri de protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
91I0* Păduri stepice euro-siberiene de Quercus spp.
Distribu ia generală: Euopa până în Siberia
Distribu ia în România: “Dealul Cetatii Lempes - Mlastina Harman, jud. Brasov; Padurea
de gorun si stejar de la Dosul Fanatului, jud. Brasov; Padurea de gorun si stejar de pe Dealul
Purcaretului, jud. Brasov; situl Sighisoara - Târnava Mare; Suatu-Ghiris, jud. Cluj; situl
“Lacul Stiucilor, Sic, Puini, Valea Legiilor”, jud. Cluj; Padurea Bejan-Deva, Jud. Hunedoara;
Coridorul Jiului; Padurea Calugareasca, jud. Olt; Padurea Vladila, jud. Olt; Branistea
Catârilor, jud. Olt; Padurea Comana, jud. Giurgiu; Padurea Irmolea-Homita, jud. Iasi;
Padurea si pajistile de la Mârzesti – Iasi; Padurea Uricani, jud. Iasi; Padurea Roscani, jud.
Iasi; Padurea Seaca – Movileni, jud. Vaslui; Padurea Gârboavele, jud. Galati; situl Padurea si
Valea Canaraua Fetii – Iortmac, jud. Constanta; situl “Dumbraveni, Valea Urluia, Lacul
38

Vederoasa”, jud. Constanta; Canaralele Dunarii; Podisul Nord Dobrogean; Muntii Macinului;
Câmpia Careiului.
Distribu ia în sit: la Est de localitatea Boloteşti, în limitele sitului, către localitatea
Scânteia; în amonte de satul Scânteia; în amonte de satul Scânteia, către Mânăstrirea Tarniţa;
în toate expoziţiile sudice ale Măgurii Odobeşti şi peste tot unde altitudinea este sub 600 m în
cadrul sitului.
Biologie: reprezintă pădurile xero-termofile de stejar din câmpiile din sud-estul Europei.
Clima este foarte continentală, cu o mare amplitudine a temperaturilor. Substratul constă din
loess (soluri de tip cernoziom). Speciile de plante caracteristice sunt: Quercus robur şi Q.
pedunculiflora care domină stratul arborescent al acestor păduri, bogate în elemente stepice
continentale şi geofite din alianţa Aceri tatarici-Quercion Zólyomi 1957. Acest tip de habitat,
care forma odată vegetaţia naturală a Europei de sud-est, este foarte fragmentat în prezent. Pe
alocuri este întrerupt de plantaţii de salcâm (Robinia pseudacacia).
Starea de conservare: bună
Factori de risc: defrişările, incendiile.
Măsuri de protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
91V0 Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion)
Distribu ia generală: Sud-estul Europei (Carpaţii româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei)
Distribu ia în România: în etajul nemoral din întreg lantul M-tilor Carpati.
I. Carpatii Meridionali: M-tii Bucegi, M-tii Leaota, M-tii Piatra Craiului, M-tii Capatânii, Mtii
Cindrel , M-tii Latoritei, M-tii Lotrului, M-tii Parâng, M-tii Sureanu, M-tii Cernei, M-tii
Godeanu, M-tii Mehedinti, M-tele Mic, M-tii Retezat, M-tii Tarcu, M-tii Vâlcan , Masivul
Cozia, M-tii Fagaras, M-tii Iezer-Papusa, M-tii Ţaga.
II. Carpatii Occidentali: M-tii Apuseni, M-tii Bihorului, M-tii Codru-Moma, M-tele Gaina,
M-tii Gilaului, M-tele Mare, M-tii Mesesului, M-tii Metaliferi, M-tii Padurea Craiului, M-tii
Plopis, M-tii Simleu, M-tii Trascaului, Masivul Vladeasa, M-tii Zarandului, M-tii Poiana
Rusca, M-tii Almajului, M-tii Aninei, M-tii Dognecei, M-tii Locvei, M-tii Semenic.
III. Carpatii Orientali: M-tii Gârbova, M-tii Baraolt, M-tii Bodoc, M-tii Bretcului, Masivul
Ciomatu, Masivul Ciucas, M-tii Grohotis, M-tii Întorsurii, Masivul Penteleu, M-tii Persani,
Masivul Piatra Mare, Masivul Postavarul, M-tii Siriu, M-tii Tataru, Mtii Vrancei, M-tii
Bârgau, M-tii Gutâi, M-tii Ignis, M-tii Lapusului, M-tii Maramuresului, M-tii Oas, Obcina
Brodinei, Obcina Feredeu, Obcina Mare, Obcina Mestecanis, M-tii Rodnei, M-tii Suhard, Mtii
Tibles, M-tii Calimani, Masivul Ceahlau, M-tii Ciucului, M-tii Giumalau, M-tii Giurgeu,
M-tii Gosmanu, M-tii Gurghiu, M-tii Harghita, M-tii Hasmas, M-tii Nemira, M-tii Rarau, Mtii
Stânisoarei, M-tii Tarcau.
Distribu ia în sit: în toate expoziţiile nordice, estice sau vestice ale Măgurii Odobeşti şi
peste tot unde altitudinea este de peste 600 m în cadrul sitului
Biologie: sunt pădurile de Fagus sylvatica şi Fagus sylvatica-Carpinus betulus din Carpaţii
româneşti, ucraineni şi din estul Serbiei, şi din dealurile subcarpatice, din alianţa Symphyto
cordati-Fagion, cu specii tipice de Fagetalia, dezvoltate pe substrate neutre, bazice şi uneori
39

acide. Asociaţia caracteristică acestui tip de habitat este as. Symphyto cordati-Fagetum Vida
1959. Altitudine: (500-) 600-1400 (-1450) m; clima: T=8,0-3,0°C, P=750-1200 mm; relief:
versanti slab până la puternic înclinati, în expozitii diferite, platouri, culmi, vâlcele umede,
coame, funduri de văi; roci: variate, în special fliş, conglomerate, sisturi cristaline, gresii
calcaroase, roci eruptive si metamorfice, bazice, intermediare, rar acide; soluri de tip:
eutricambosol, luvosol, stagnosol, litosol, rendzine, districambosol, superficiale-până la
profunde, mai mult sau mai putin gleizate, oligo-mezobazice, mezo-eubazice, eubazice,
mezotrofice, eutrofice, slab-scheletice până la scheletice, slab acide-acide, jilave până la
umede.
Starea de conservare: bună
Factori de risc: defrişările, incendiile.
Măsuri de protec ie: menţinerea actualei stări a vegetaţiei
Măsuri de management: menţinerea neschimbată a utilizării terenurilor
2.3.2. Habitate în baza cărora a fost declarată aria naturala protejată
2.3.2.1. Habitate Natura 2000
2.3.2.3. Hărţile de distribuţie a tipurilor de habitate
2.3.3. Specii de floră şi faună pentru care a fost declarată aria naturală
protejată
2.3.3.1. Plante inferioare
Nu este cazul
2.3.3.2. Plante superioare
Nu este cazul
2.3.3.3 Nevertebrate
Nu este cazul
2.3.3.4. Ihtiofaună
Nu este cazul.
2.3.3.5. Herpetofaună
40

Nu este cazul
2.3.4.6. Avifaună
Păsările reprezintă un segment faunistic cu importanţă deosebită în cadrul sitului,
reprezentând motivul declarării ariei protejate. Dintre aceste specii, următoarele sunt protejate
prin anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE:
Lista speciilor de interes comunitar din ROSPA0075 Măgura Odobe ti
COD
SPECIE
A429 Dendrocopos syriacus
A246 Lullula arborea
A320 Ficedula parva
A321 Ficedula albicollis
A071 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
A104 Bonasa bonasia
A244 Caprimulgus europaeus
A234 Picus canus
A238 Dendrocopos medius
A239 Dendrocopos leucotos
A098 Falco columbarius
DENUMIRE SPECIE
A429 Dendrocopos syriacys
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A429
2 Denumirea Dendrocopos syriacus
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Ciocănitoare de grădini
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: asemănătoare cu ciocănnitoarea pestri ă mare. Se
difern iază de aceasta prin lipsa dungii negre de pe laturile gâtului
până la ceafă, mai pu in alb pe rectricele exterioare, subcodalele de
un ro u pal. Flancuri u or striate.
Habitat: în regiuni deschise: parcuri, livezi, grădini, vii
Reproducere: depun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură
excavată în copaci de diferite tipuri. Depun 4-7 ouă.
41

6 Perioade critice Aprilie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte, semin e, fructe.
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Azerbaijan,
Bulgaria, Grecia, Ungaria, Macedonia, Rusia, Serbia, Turcia
Ucraina.
i
9 Distribuţia
România
în Specie răspândită în toată ara.
10 Populaţia naţională 24.000 – 32.000 de perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A429 Dendrocopos syriacus–Ciocănitoare de grădină, Anexa I a
Directivei Păsări 2009/147/EC
2. Informaţii specifice Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în
speciei
toate cele 12 luni ale anului.
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această
specie, în special în zonele cu livezi, vii i în apropierea
a ezărilor umane.
5. Statutul de prezenţă rezidentă
6. Statutul de prezenţă marginală
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă prezen
comună
ă certă
9. Perioada de Anul 2012, lunile aprilie-mai
colectare a datelor
din teren
42

10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările
comune din România: din habitate agricole, localită i i păduri,
Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird
Guide 2nd Edition, HarperCollins
A246 Lullula arborea
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod Specie - EUNIS A246
2 Denumirea ştiin ifică Lullula arborea
3 Denumirea populară Ciocârlie de pădure
4 Statutul de conservare Preocupare minimă
în România
5 Descrierea speciei Descriere: pasăre de talie medie, ce prezintă un colorit maro,
uniform. Se aseamănă foarte mult cu ciocârlia de câmp, de care se
diferen iază prin coada mai scurtă, sprânceana evidentă – deschisă
la culoare, creasta scurtă ce de obicei nu este ridicată i o pată
închisă mărginită de un alb-crem.
Habitat: preferă marginea pădurilor de foioase, lizierele i zonele
cu stufări uri. Foarte importante sunt prezen a ierbii mai scurtă
de 5 cm i a petelor goale de sol.
Reproducere: specie teritorială. Baza cuibului este reprezentată de o
adâncitură, ascunsă sub un smoc de iarbă, căptu ită cu fire fine.
Sunt depuse 3-5 ouă începând cu jumătatea lunii aprilie.
6 Perioade critice Aprilie-Mai
7 Cerinţe de habitat În perioada de cuibărit consumă, insecte. În restul anului dieta e
suplimentată cu semin e.
43

8 Arealul speciei Larg răspândită în Europa. Poate fi observată în următoarele state:
Albania; Austria; Armenia, Azerbaijan; Belarus; Belgium; Bosnia
& HG; Bulgaria; Croa ia; Cipru; Cehia, Danemarca; Estonia;
Finlanda; Fran a; Germania; Grecia; Ungaria; Italia; Latvia,
Lituania; Luxembourg; Macedonia, Moldova; Olanda; Norvegia;
Polonia; Portugalia; Rusia; Slovacia; Slovenia; Spania; Suedia;
Elve ia; Turcia; Ucraina; U. K.
9 Distribuţia în O putem întâlni în SPA-urile din Transilvania dar i în Dobrogea
România
i Moldova.
10 Populaţia naţională 65.000 – 87.000 perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A246 Lullula arborea–Ciocârlie de pădure, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată începând cu
specifice speciei luna aprilie.
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Specie localizată la nivelul lizierii, în apropierea terenurilor deschise
5. Statutul
prezenţă
de cuibăritoare
6. Statutul
prezenţă
de marginală
7. Statutul
prezenţă
de nativă
8. Abundenţă prezen
comună
ă certă
9. Perioada de Anul 2012, lunile martie-aprilie
colectare a datelor
din teren
44

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice
Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:
Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide
2nd Edition, HarperCollins
A 320 Ficedula parva
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A320
2 Denumirea Ficedula parva
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Muscar mic
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: masculul prezintă pieptul portocaliu-ruginiu de intensitate
variabilă. Femela – u or crem pe bărbie i piept. Ambii prezintă două
pete albe pe coadă. in coada ca un pietrar.
Habitat: în pădurile umbroase de fag, dar
i în livezi.
i în pădurile de stejar, molid
Reproducere: cuibul este amplasat în scorburi naturale sau artificiale, în
crăpături mai mari sau bifurca ii de ramuri.
6 Perioade critice Mai-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte.
45

8 Arealul speciei Albania; Austria; Azerbaijan; Belarus; Belgium; Bulgaria; Croatia;
Cipru; Cehia, Danemarca; Finlanda; Fran a; Germania; Grecia;
Ungaria; Italia; Latvia; Lituania; Luxembourg; Macedonia, Olanda;
Norvegia; Polonia Portugalia; Rusia, Slovacia; Slovenia; Spania;
9 Distribuţia în
România
10 Populaţia naţională N/A
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Suedia; Elve ia, Turcia, U. K
Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai
poate fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării,
atunci când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire. Mai
pu in întâlnită în Muntenia.
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A320 Ficedula parva–Muscar mic, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii
specifice speciei
N/A
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Specie localizată în sit în regiunea NV, centrală i SV
5. Statutul
prezenţă
de cuibăritoare
6. Statutul
prezenţă
de larg răspândită
7. Statutul
prezenţă
de nativă
8. Abundenţă prezen
comună
ă certă
9. Perioada de Anul 2012, perioada mai-iunie
colectare a datelor
din teren
46

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a
Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:
Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide 2nd
Edition, HarperCollins
A321 Ficedula albicollis
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A321
2 Denumirea Ficedula albicollis
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Muscar gulerat
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: păsări de dimensiuni mici, ce prezintă un colorit caracteristic
de alb cu negru. Masculul are un guler alb i o pată albă întinsă pe frunte.
La femelă, dunga albă de pe aripi se întinde până la baza remigelor
primare.
Habitat: păduri bătrâne cu strat arbustiv bogat, grădinile cu vegeta ie
deasă i parcuri.
Reproducere: î i construie te cuibul în scorburi, efectivele dintr-o zonă
putând fi mărite semnificativ prin instalarea de cuiburi artificiale. Depun
4-7 ouă la sfâr itul lunii aprilie.
6 Perioade critice Aprilie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte prinse în zbor.
47

8 Arealul speciei Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Austria, Azerbaijan,
Belarus, Cehia, Fran a, Germania, Macedonia, Polonia, Rusia, Serbia,
Slovacia, i Ucraina – efective mari. Poate fi observate i în alte ări
9 Distribuţia în
România
din Europa, dar în efective mai mici.
Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai poate
fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării, atunci
când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire.
10 Populaţia naţională 460.000-712.000 perechi
11 Calitatea datelor Medie
privind
naţională
populaţia
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A321 Ficedula albicollis–Muscar gulerat, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii Specie cuibăritoare în cadrul sitului. Poate fi observată începând cu luna
specifice speciei aprilie.
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Specie localizată în centrul sitului
i SV a sitului.
i în parcelele situate în partea de NV
5. Statutul
prezenţă
de reproducere
6. Statutul
prezenţă
de larg răspândită
7. Statutul
prezenţă
de nativă
8. Abundenţă prezen
comună
ă certă
9. Perioada de Anul 2012, luna mai
colectare a datelor
din teren
48

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A072
2 Denumirea Pernis apivorus
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Viespar
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială Avifaunistică
ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a
Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide 2nd
Edition, HarperCollins
A071 Pernis apivorus
49

5 Descrierea speciei Descriere: se diferen iază de orecar prin capul mai mic i gâtul mai
sub ire. Când planează, aripile sunt inute aproape orizontal.
Masculul prezintă capul cenu iu i ochii galbeni. Deasupra este marocenu
iu, iar dedesubt prezintă dungi pronun ate maro. Femela mai
maro pe cap decât masculul, prezintă mai mult negru pe vârful aripii.
Coada brăzdată de dungi de culoare închisă, una la vârf
bază.
i două la
Habitat: păduri de foiase i de conifere, dar pot fi prezen i i în alte
tipuri de pădure (ex. molidi uri), cu condi ia să existe o intercalare a
paji tilor cu arboretele. Prezen a apidelor i a altor insecte de sol
este obligatorie.
Reproducere: cuibul este construit în arbori la aproximativ 10-20 metrii
înăl ime. Pot să î i construiască singuri cuibul, dar pot folosi i
cuiburi deja folosite de orecari. Cuibul este continuu împrospătat cu
noi frunze i plante verzi, pentru a-l face mai pu in vizibil. Depun o
singură pontă (1-3 ouă), în mai.
Sosesc în România în aprilie/mai
începând cu luna septembrie.
i părăsesc teritoriul de cuibărit
6 Perioade critice Mai-Iulie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu larvele i ouăle insectelor cu aripi membranoase: albine,
viespii, bondari. Atunci când nu găsesc himenoptere, se pot hrăni i cu
opârle, alte insecte, mamifere mici i chiar puii altor păsări.
8 Arealul speciei Larg răspândit în Europa. Prezent cu efective mari în: Austria, Belarus,
Croa ia, Cehia, Finalanda, Fran a, Germania, Grecia, Latvia,
Norvegia, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Elve ia, Ucraina. Efective
mai pu in importante sunt înregistrate i în alte ări din Europa.
9 Distribuţia în Prezent în pădurile din regiunile de es i de deal, până în zona
România
montană.
10 Populaţia naţională 2000-2600 perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Slabă
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A072 Pernis apivorus–Viespar, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (10-15
speciei
perechi conform formularului standard 2011). Sosesc începând cu
lunile aprilie/mai i părăsesc situl începând cu luna septembrie.
3. Distribuţia speciei N/A
4. Distribuţia speciei Cuibăresc în pădurile din cadrul sitului
apropierea locurilor de cuibărit.
i se hrănesc în paji tile din
50

5. Statutul de prezenţă reproducere
6. Statutul de prezenţă N/A
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă prezen ă certă
9. Perioada de
colectare a datelor
din teren
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
N/A
A. Date generale ale speciei
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A092
2 Denumirea Hieraaetus pennatus
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Acvilă mică
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:
Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide
2nd Edition, HarperCollins
A092 Hieraaetus pennatus
51

5 Descrierea speciei Descriere:
Habitat: în păduri cu copacii cu frunze căzătoare, cu lumini
poeni, în regiuni montane mai joase, mai rar la câmpie.
uri i
Reproducere: depun ouălele la începutul lunii mai, într-un cuib pe care
îl construiesc în copacii, la 6-16 metrii înăl ime. Depun 2 ouă, rar 3.
Sosesc în România în aprilie
cu luna septembrie.
i părăsesc teritoriul de cuibărit începând
6 Perioade critice Mai-Iulie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu păsări i mamifere mici, opârle.
8 Arealul speciei Prezent cu efective mari în: Azerbaijan, Fran
Rusia, Spania, Turcia.
a, Grecia, Portugalia,
9 Distribuţia
România
în Prezent în SPA-urile din regiunile montane, în special în Transilvania.
10 Populaţia naţională 80-120 perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A092 Hieraaetus pennatus–Acvilă mică, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (1 -2
speciei
pereche conform datelor colectate în anul 2012). Sosesc începând cu
lunile aprilie i părăsesc situl începând cu luna septembrie.
3. Distribuţia speciei N/A
4. Distribuţia speciei Cuibăresc în pădurile din cadrul sitului
apropierea locurilor de cuibărit.
i se hrănesc în paji tile din
5. Statutul de prezenţă reproducere
6. Statutul de prezenţă N/A
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă prezen ă certă
9. Perioada de
colectare a datelor
din teren
N/A
52

10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife
International. (BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-
Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide
2nd Edition, HarperCollins
A104 Bonasa bonasia
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod Specie - EUNIS A104
2 Denumirea ştiin ifică Bonasa bonasia
3 Denumirea populară Ieruncă
4 Statutul de conservare în Preocupare minimă
România
5 Descrierea speciei Descriere: cele două sexe sunt similare, de culoare maro.
Masculul se deosebe te de femelă printr-un mo pe
cre tet. Prezintă coada de un gri-albastru uniform, vizibil
când se ridică.
Habitat: păduri de conifere, preferabil umede i dese, în
amestec cu fag, ar ar, arin negru, mesteacăn.
Reproducere: depun ponta începând cu sfâr itul lunii
martie, până în luna mai. Cuibul este construit pe sol, la
adăpostul unui copac sau tufi . De obicei este bine ascuns
i căptu it cu materiale vegetale.
6 Perioade critice Martie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu semin e, insecte, plante i rădăcini.
8 Arealul speciei Efective mari înregistrate în Belarus, Cehia, Rusia, Suedia,
Elve ia – dar i în alte ări din Europa, prezentând
efective mai reduse.
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective
scăzute apar i în Moldova.
10 Populaţia naţională 10.000 – 13.000 perechi
53

11 Calitatea datelor privind Insuficientă
12
populaţia naţională
Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei
fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A104 Bonasa bonasia–Ieruncă, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii specifice speciei Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului
(8-12 perechi conform formularului standard 2011). Specie
rezidentă în cadrul sitului.
3. Distribuţia speciei N/A
4. Distribuţia speciei N/A
5. Statutul de prezenţă reproducere
6. Statutul de prezenţă N/A
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă N/A
9. Perioada de colectare a
datelor din teren
10. Alte informaţii privind
sursele de informaţii
A. Date generale ale speciei
N/A
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie
Specială Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series
No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010,
Păsările comune din România: din habitate agricole,
localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New
York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins
Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins
A244 Caprimulgus europaeus
54

Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod Specie - EUNIS A224
2 Denumirea ştiin ifică Caprimulgus europaeus
3 Denumirea populară Caprimulg
4 Statutul de conservare în Preocupare minimă
România
5 Descrierea speciei Descriere: specie nocturnă, greu de observat. Penaj gri-maro.
Masculul prezintă pete albe pe gât, pe aripi i pe coadă.
Habitat: preferă zonele uscate i deschise. Pădurile trebuie să
prezinte poieni i rari ti.
Reproducere: cuibul este construit pe sol. Ponta (2 ouă) e
depusă târziu, în mai.
6 Perioade critice Mai-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte.
8 Arealul speciei Prezent cu efective mari în: Belarus, Fran a, Grecia, Latvia,
Lituania, Spania, Turcia, Portugalia. Specia mai poate fi
întâlnită i în alte ări din Europa, dar înregistrând efective
mai scăzute.
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în toate regiunile ării, preponderent în SPAurile
din Transilvania.
10 Populaţia naţională 12.000-15.000 perechi
11 Calitatea datelor privind Insuficientă
populaţia naţională
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii
şi informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A224 Caprimulgus europaeus–Caprimulg, Anexa I a Directivei
Păsări 2009/147/EC
2. Informaţii specifice Această specie poate fi observată cuibărind în cadrul sitului (20-40
speciei
perechi conform formularului standard 2011).
3. Distribuţia speciei N/A
4. Distribuţia speciei N/A
5. Statutul de prezenţă reproducere
6. Statutul de prezenţă N/A
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă prezen ă certă
9. Perioada de N/A
colectare a datelor
din teren
55

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
A. Date generale ale speciei
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife
International. (BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările
comune din România: din habitate agricole, localită i i păduri,
Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird
Guide 2nd Edition, HarperCollins
A234 Picus canus
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A234
2 Denumirea Picus canus
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Ghionoaie sură
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: mai mică decât ghionoaia verde, cu mai pu in gri i ro u
pe frunte. Masculul prezintă ro
iar femela deloc.
Habitat: preferă pădurile umede.
u doar pe partea frontală a capului,
Reproducere: depun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură
excavată de ambii părin i.
6 Perioade critice Aprilie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte de pe scoar a copacilor.
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus, Bulgaria,
Cehia, Croa ia, Estonia, Finlanda, Fran a, Germania, Ungaria,
9 Distribuţia în
Italia, Lituania, Polonia, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina.
Specie întâlnită preponderent în SPA-urile din Transilvania i mult
România
mai pu in în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.
56

10 Populaţia naţională 28.000 – 36.000 de perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atri
but
Observaţie
1. Specia A234 Picus canus–Ghionoaie sură, Anexa I a Directivei Păsări
2009/147/EC
2. Informaţii Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în toate
specifice
speciei
cele 12 luni ale anului.
3. Distribuţia
speciei
N/A
4. Distribuţia
speciei
N/A
5. Statutul
prezenţă
de rezidentă
6. Statutul
prezenţă
de N/A
7. Statutul
prezenţă
de nativă
8. Abundenţă prezen ă certă
9. Perioada de
colectare a
datelor din
teren
10. Alte informaţii
privind sursele
de informaţii
Anul 2012, lunile aprilie-mai
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă Avifaunistică
din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice Române şi a
Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune din
România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:
Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide 2nd
57

A. Date generale ale speciei
Edition, HarperCollins
A238 Dendrocopos medius
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A238
2 Denumirea Dendrocopos medius
ştiin ifică
3 Denumirea
populară
Ciocănitoare de stejar
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: scapulare albe i cre tet ro u, atât la femelă, cât i la
mascul. Prezintă flancuri striate
abdomenul cafeniu-gălbui.
i tectrice subcodale roz deschis, iar
Habitat: în pădurile mature cu frunze căzătoare, în special de fag
carpen
i
Reproducere: depun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură
6 Perioade critice
excavată în crengi mai groase, înclinate sau aproape orizontale. Cuibul
este construit în lemn putred. Depun 5-6 ouă.
Aprilie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu insecte culese din crăpăturile scoar elor i a
trunchiurilor. Hrana este suplimentată cu fructe, semin
copacilor
e i seva
8 Arealul speciei Foarte răspândită în Europa. Poate fi întâlnită în: Armenia, Austria,
Azerbaijan, Belarus, Belgia, Bulgaria, Croa ia, Cehia, Fran a,
Germania, Grecia, Olanda, Latvia, Lituania, Macedonia, Polonia,
Rusia, Serbia, Slovacia, Spania, Turcia i Ucraina.
9 Distribuţia în Specie prezentă în efective mari în SPA-urile din Transilvania, mai
România
poate fi întâlnită în efective mai mici i în celelalte regiuni ale ării,
atunci când găse te condi ii prielnice pentru cuibărit i hrănire
10 Populaţia naţională 20.000 – 24.000 perechi
11 Calitatea datelor Medie
privind
naţională
populaţia
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A238 Dendrocopos medius–Ciocănitoare de stejar, Anexa I a Directivei
Păsări 2009/147/EC
58

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
2. Informaţii Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în
specifice speciei toate cele 12 luni ale anului.
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această
specie. Poate fi observată în pădurile sitului localizate în NV, centru
SV.
i
5. Statutul
prezenţă
de rezidentă
6. Statutul
prezenţă
de larg răspândită
7. Statutul
prezenţă
de nativă
8. Abundenţă prezen ă certă
9. Perioada de
colectare a datelor
din teren
10. Alte informaţii
privind sursele de
informaţii
A. Date generale ale speciei
comună
Anul 2012, lunile aprilie-mai
Datele sunt stocate în baza de date SOR.
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population estimates,
trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife International.
(BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii Ornitologice
Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările comune
din România: din habitate agricole, localită i i păduri, Cluj-Napoca:
Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird Guide
2nd Edition, HarperCollins
A239 Dendrocopos leucotos
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod
EUNIS
Specie - A239
2 Denumirea Dendrocopos leucotos
ştiin ifică
59

3 Denumirea
populară
Ciocănitoare cu spate alb
4 Statutul de Preocupare minimă
conservare
România
în
5 Descrierea speciei Descriere: cea mai mare dintre ciocănitorile pestri e, cu târti a i
partea inferioară a spatelui albe. Peste aripi prezintă benzi albe i
negre. Dunga neagră de sub obraz nu ajunge până la ceafă i este
separată de negrul aripii printr-o bandă neagră. Subcodalele sunt de
un ro u deschis care devine ters spre abdomen. Masculul prezintă
cre tetul ro u, iar femela complet negru.
Habitat: în păduri cu frunze căzătoare i de amestec, cu arbori
putrezi (fag, plop de pădure, arin negru, mesteacăn, stejar)
Reproducere: depun ponta la sfâr itul lunii aprilie, într-o scorbură
excavată în copacii bolnavi i bătrâni. Depun 3-5 ouă.
6 Perioade critice Aprilie-Iunie
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu larve de insecte pe care le caută la nivelul solului, pe
arborii căzu i i în bu tenii bătrâni
8 Arealul speciei Specie larg răspândită în Europa. Efective mari în: Belarus, Bulgaria,
Grecia, Latvia, Lituania, Norvegia, Rusia, Slovacia, Ucraina
Turcia.
i
9 Distribuţia în Specie întâlnită preponderent în SPA-urile din Transilvania i mult
România
mai pu in în Dobrogea, Moldova sau Muntenia.
10 Populaţia naţională 16.000 – 24.000 de perechi
11 Calitatea datelor
privind populaţia
naţională
Medie
12 Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei fotografii şi
informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A239 Dendrocopos leucotos–Ciocănitoare cu spatele alb, Anexa I a
Directivei Păsări 2009/147/EC
2. Informaţii specifice Această specie este rezidentă în cadrul sitului, putând fi întâlnită în
speciei
toate cele 12 luni ale anului. Specie foarte sensibilă la lucrările
forestiere de îndepărtare a copacilor bătrâni.
3. Distribuţia speciei Vezi figura X
4. Distribuţia speciei Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru această
specie. Poate fi observată în pădurile localizate în partea de NV a
sitului, precum i în cele localizate în SV i centru.
5. Statutul de prezenţă rezidentă
6. Statutul de prezenţă larg răspândită
7. Statutul de prezenţă nativă
60

8. Abundenţă prezen
comună
ă certă
9. Perioada de Anul 2012, lunile aprilie-mai
colectare a datelor
din teren
10. Alte informaţii Datele sunt stocate în baza de date SOR.
privind sursele de
informaţii
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie Specială
Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK: BirdLife
International. (BirdLife Conservation Series No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010, Păsările
comune din România: din habitate agricole, localită
Cluj-Napoca: Gloria
i i păduri,
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western Paleartic,
Concise Edition, Oxford University Press, New York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins Bird
Guide 2nd Edition, HarperCollins
A. Date generale ale speciei
Nr Informaţie/Atribut Descriere
1 Cod Specie - EUNIS A098
A098 Falco columbarius
2 Denumirea ştiin ifică Falco columbarius
3 Denumirea populară oim de iarnă
4 Statutul de conservare în Preocupare minimă
România
5 Descrierea speciei Descriere: masculul gri-albastru deasupra, crem-ruginiu
dedesubt. Femela este maronie deasupra. În toate penajele,
masculul prezintă fa a u or marcată de o dungă neagră.
Habitat: în apropierea clădirilor localizate lângă terenurile
agricole cu copaci solitari.
Reproducere: cuibăresc în regiuni deluroase, montane sau
mlă tinoase, în cuiburi vechi, în copaci, pe stânci, uneori
chiar pe sol. Depun 3-5 ouă. Oaspete de iarnă pentru
România, sose te începând cu luna
6 Perioade critice N/A
7 Cerinţe de habitat Se hrănesc cu păsări mici prinse în zbor.
61

8 Arealul speciei Pentru teritoriul de cuibărit, efective mari sunt înregistrate în
Finalanda, Islanda, Norvegia, Rusia – dar
Europa, prezentând efective mai mici.
i în alte ări din
Pentru teritoriul de iernare, efective mari sunt înregistrate în
Armenia, Finalnda, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Polonia
Olanda
i
9 Distribuţia în România Specie întâlnită în SPA-urile din Transilvania. Efective
scăzute apar i în Moldova.
10 Populaţia naţională 400-1500 indivizi
11 Calitatea datelor privind Insuficientă
12
populaţia naţională
Fotografii Fotografiile reprezentând specia, o descriere a fiecărei
fotografii şi informaţiile privind drepturile de autor.
B. Date specifice speciei la nivelul ariei naturale protejate
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Specia A098 Falco columbarius– oim de iarnă, Anexa I a
Directivei Păsări 2009/147/EC
2. Informaţii specifice speciei Această specie poate fi observată în sezonul rece, în cadrul
sitului (1-3 indivizi conform formularului standard 2011).
Oaspete de iarnă
3. Distribuţia speciei N/A
4. Distribuţia speciei N/A
5. Statutul de prezenţă Odihnă i hrănire
6. Statutul de prezenţă N/A
7. Statutul de prezenţă nativă
8. Abundenţă N/A
9. Perioada de colectare a
datelor din teren
N/A
62

10. Alte informaţii privind
sursele de informaţii
2.3.4.7. Mamifere
Nu este cazul
Formularul Standard Natura 2000
Surse bibliografice
Formularul standard 2011 pentru Aria de Protec ie
Specială Avifaunistică ROSPA0075, Măgura Odobe ti;
BirdLife International (2004), Birds in Europe: population
estimates, trends and conservation status, Cambridge, UK:
BirdLife International. (BirdLife Conservation Series
No.12)
Pappp T., Fântână C. - editori (2008), Ariile de Importanţă
Avifaunistică din România - publicaţie comună a Societăţii
Ornitologice Române şi a Asociaţiei „Grupul Milvus”
Zoltan Z.D., Marton K., Tamas M., Daroczi S.,2010,
Păsările comune din România: din habitate agricole,
localită i i păduri, Cluj-Napoca: Gloria
Snow D.W., Perrins C.M., 1998, The Birds of the Western
Paleartic, Concise Edition, Oxford University Press, New
York
Svensson L., Mullarney K., Zetterström D., 2010, Collins
Bird Guide 2nd Edition, HarperCollins
2.3.3.3 Hărţile de distribuţie ale speciilor
Hărţile distribuţiei speciilor sunt reprezentate pentru toate speciile pentru care s-a realizat
evaluarea stării de conservare a biodiversităţii.
2.3.3.3.1 Hărţile de distribuţie ale speciilor ca poligon
A429 Dendrocopos syriacus
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus–Ciocănitoare de grădină, Anexa I a
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
Directivei Păsări 2009/147/EC
Populaţie permanentă (rezidentă)
63

A.2 Localizarea
speciei
A.3 Localizarea
speciei
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii
speciei
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru
această specie, în special în zonele cu livezi, vii i în apropierea
a ezărilor umane.
3-8 perechi
Medie
Scăzută
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii Punctul A4 prezintă datele din cadrul formularuli standard
pentru situl ROSPA0075
A246 Lullula arborea
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A246 Lullula arborea–Ciocârlie de pădure, Anexa I a Directivei
Păsări 2009/147/EC
64

Cod Parametru Descriere
A.2 Tipul populaţiei Populaţie nerezidentă cuibăritoare
speciei în aria
A.2
naturală protejată
Localizarea
speciei
A.3 Localizarea Specie localizată la nivelul lizierii, în apropierea terenurilor
speciei
deschise
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
30 - 60 perechi
A.5. Calitatea datelor Medie
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii Medie
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii Date ob inute prin extrapolare
Cod Parametru Descriere
A320 Ficedula parva
65

Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A320 Ficedula parva–Muscar mic, Anexa I a Directivei Păsări
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
A.2 Localizarea
speciei
2009/147/EC
Populaţie nerezidentă cuibărtioare
A.3 Localizarea
speciei
Specie localizată în sit în regiunea NV, centrală i SV
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
2200 - 3400 perechi
A.5. Calitatea datelor Medie
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii Ridicată
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii Date ob inute prin extrapolare
A321 Ficedula albicollis
66

Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A321 Ficedula albicollis–Muscar gulerat, Anexa I a Directivei
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
A.2 Localizarea
speciei
Păsări 2009/147/EC
Populaţie cuibăritoare
A.3 Localizarea Specie localizată în centrul sitului i în parcelele situate în
speciei
partea de NV i SV a sitului.
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
4167 – 4882 perechi
A.5. Calitatea datelor Medie
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii Ridicată
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii Date ob inute prin Analiza în Distance
67

A071 Pernis apivorus
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A071 Pernis apivorus – viespar, Anexa I a Directivei Păsări
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
A.2 Localizarea
speciei
[geometrie]
2009/147/EC
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria
naturală protejată pentru reproducere);
A.3 Localizarea Teritorii posibile de cuibărit (perechi identificate) au fost
speciei [descriere] localizate în NV i SV ariei protejate
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
2 perechi
A.5. Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
slabă
A.6. Clasa densităţii
speciei
Scăzută.
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice;
A.8. Alte detalii Date de la punctul A 4 se referă strict la datele colectate din
teren în anul 2012.
68

A092 Hieraaetus pennatus
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvila mică, Anexa I a Directivei
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
A.2 Localizarea
speciei
[geometrie]
Păsări 2009/147/EC
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează aria
naturală protejată pentru reproducere);
A.3 Localizarea Teritorii posibile de cuibărit (perechi identificate) au fost
speciei [descriere] localizate în SV ariei protejate
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
1-2 perechi
A.5. Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
slabă
A.6. Clasa densităţii
speciei
Scăzută.
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice;
69

A.8. Alte detalii n/a
A104 Bonasa bonasia
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă Anexa I a Directivei Păsări
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
A.2
naturală protejată
Localizarea
speciei
A.3 Localizarea
speciei
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii
speciei
2009/147/EC
Populaţie permanentă (rezidentă)
n/a
n/a
8 - 12 perechi
Medie
n/a
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii n/a
A234 Picus canus
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A234 Picus canus–Ghionoaie sură, Anexa I a Directivei Păsări
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
A.2
naturală protejată
Localizarea
speciei
A.3 Localizarea
speciei
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
2009/147/EC
Populaţie permanentă (rezidentă)
n/a
n/a
63 - 176 perechi
70

A.5. Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa densităţii
speciei
Medie
n/a
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii n/a
A238 Dendrocopos medius
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A238 Dendrocopos medius–Ciocănitoare de stejar, Anexa I a
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
A.2 Localizarea
speciei
A.3 Localizarea
speciei
Directivei Păsări 2009/147/EC
Populaţie permanentă (rezidentă)
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru
această specie. Poate fi observată în pădurile sitului localizate în
NV, centru i SV.
71

Cod Parametru Descriere
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
413 - 493 perechi
A.5. Calitatea datelor Medie
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii Medie
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii Date ob inute prin metoda extrapolării diferen iate
A239 Dendrocopos leucotos
Cod Parametru Descriere
A.1 Specia A239 Dendrocopos leucotos–Ciocănitoare cu spatele alb, Anexa
A.2 Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
I a Directivei Păsări 2009/147/EC
Populaţie permanentă (rezidentă)
72

A.2 Localizarea
speciei
A.3 Localizarea
speciei
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
A.5. Calitatea datelor Medie
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii Scăzută
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
Situl oferă condi ii bune pentru cuibărit i hrănire pentru
această specie. Poate fi observată în pădurile localizate în partea
de NV a sitului, precum
58 - 71 perechi
i în cele localizate în SV i centru.
A.8. Alte detalii Date ob inute prin metoda extrapolării diferen iate
Cod Parametru Descriere
A098 Falco columbarius
73

A.1 Specia A098 Falco columbarius –
Păsări 2009/147/EC
oim de iarnă, Anexa I a Directivei
A.2 Tipul populaţiei Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată
speciei în aria
A.2
naturală protejată
Localizarea
speciei
n/a
A.3 Localizarea
speciei
n/a
A.4 Mărimea
populaţiei speciei
în locul respectiv
1-3 indivizi
A.5. Calitatea datelor Slabă
referitoare la
populaţia speciei
în locul respectiv
A.6. Clasa
speciei
densităţii n/a
A.7. Confidenţialitate Informaţii publice
A.8. Alte detalii n/a
2.3.3.3.2 Hărţile de distribuţie ale speciilor ca punct
Nu este cazul
2.3.4. Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală
protejată
Alte specii de floră şi faună relevante pentru aria naturală protejată vor fi descrise din
punctul de vedere a existentei acestora în aria naturala protejată şi a caracteristicilor
pe care acestea le au în general. Descrierea va fi realizată conform tabelului următor:
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
1. Codul speciei Ulterior căutării şi selectării denumirii ştiinţifice a speciei, se va
înregistra codul unic al speciei (conform nomenclatorului EUNIS
al Agenţiei Europene de Mediu).
2. Denumirea ştiinţifică Reprezintă denumirea ştiiinţifică a speciei aşa cum este ea
prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS
3. Denumirea populară Reprezintă denumirea populară (vernacular name) a speciei aşa
cum este ea prevăzută în nomenclatorul de specii EUNIS
4. Observaţii Observaţii privind specia în cadrul ariei naturale protejate
În formatul tipărit al planului de management, informaţia introdusă în acestă
secţiune va fi organizată în urmatoarele secţiuni în funcţie de specie:
2.3.4.1 Plante inferioare
Nu este cazul
2.3.4.2. Plante superioare
74

Campanula serrata (Kit.) Hendrych
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
5. Codul speciei 4070
6. Denumirea ştiinţifică Campanula serrata (Kit.) Hendrych
7. Denumirea populară n/a
8. Observaţii Arealul speciei: endemit carpatic (Cehia, Slovacia, Polonia,
România, vestul Rusiei)
Distribu ia în România: M-tii Gutâi, M-tii Maramuresului,
Rodnei, M-tii Suhard, Obcinele Bucovinei, Campulung
Moldovenesc, M-tii Giumalau - Rarau, M-tii Stanisoarei, Podisul
Sucevei, M-tii Ceahlau, Cheile Bicazului, M-tii Hasmasu Mare,
V. Sabasei (Piatra Neamt), M-tii Calimani, M-tii Gurghiului, Mtii
Harghitei, M-tii Ciucului, M-tii Nemira, M-tii Vrancei,
Penteleu, Siriu, M-tii Ciucas, Postavaru, Piatra Mare, V.
Prahovei, V. Ialomitei, M-tii Piatra Craiului, M-tii Bucegi, M-tii
Fagaras, Sibiu, V. Sadului, V. Dambovitei, Mt. Cozia, Baile
Olanesti, M-tii Capatanii, V. Luncavatului, Parang, M-tii
Sureanu, M-tii Valcan, Retezat, M-tii Tarcu – Petreanu, M-tii
Godeanu, Muntele Mic, Poiana Marului, Domogled – Valea
Cernei, V. Tesnei, M-tii Semenic, Vf. Rusca, M-tii Apuseni, Mt.
Gaina, M-tii Trascaului, Mt. Mare, M-tii Bihor, Vladeasa, M-tii
Padurea Craiului, M-tii Plopiş
Distribu ia în sit: prezentă în poiana de sub releul de pe
Măgura Odobeşti (ROSPA0075 Măgura Odobeşti), în expoziţie
nord-vestică am identificat specia, specie aflată pe anexa II a
Directivei Habitate 92/43/EEC.
Biologie: specie perenă, hemicriptofită, înfloreste între iulie si
septembrie. Fata de factorii de mediu este mezofita, oligo –
mezotrofa, slab – moderat acidofila.
Starea de conservare: neameninţată
Factori de risc: schimbarea destinaţiei terenurilor unde creşte
Măsuri de protec ie: menţinerea pajiştilor
Măsuri de management: cosirea pajiştilor după maturizarea
fructelor şi seminţelor
2.3.4.3 Nevertebrate
Nu este cazul
2.3.4.4. Ihtiofaună
Nu este cazul
75

2.3.4.5. Herpetofaună
Nu este cazul
2.3.4.6. Avifaună
Nu este cazul
De
2.3.4.7. Mamifere
i Aria Specială de Protec ie Avifaunistică (ROSPA0075) Măgura Odobe ti a fost
desemnată pentru protec ia speciilor de păsări criteriu, în cadrul sitului au fost identificate
i specii de mamifere care merită men ionate. Astfel în cadrul sitului au fost observate
următoarele specii: Canis lupus, Vulpes vulpes, Ursus arctos, Martes foina, Meles meles,
Lutra lutra, Felis silvestris, Lynx lynx, Sus scrofa, Cervus elaphus, Capreolus capreolus,
Lepus europaeus.
( de introdus sau nu în structura tabelară ???)
Canis lupus (Linnaeus, 1758) – Lupul
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
9. Codul speciei 1367
10. Denumirea ştiinţifică Canis lupus (Linnaeus, 1758)
11. Denumirea populară Lupul
76

12. Observaţii În suprafa a ocupată de aria protejată Măgura Odobe ti,
prezen a lupului este certă, fapt confirmat atât de localnici,
vânători dar i de identificarea urmelor pe zăpadă. Pe parcursul
etapelor de teren, urme pe zăpadă ale unei haite de lupi a fost
înregistrată pe Pârâul Arva, în apropierea confluen ei cu Pârâul
Arva Seacă.
Figura X. Loca ii cu semne ale prezen ei lupilor în cadrul
sitului Măgura Odobe ti
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Situl Măgura Odobe ti este o zonă favorabilă prezenţei
permanente a lupului, datorită resurselor trofice existente. Gradul
redus de fragmentare a habitatelor oferă condiţii optime speciilor
de pradă i contribuie la prezenţa lupilor pe areale extinse. Lupul
acoperă teritorii vaste în căutarea speciilor de pradă. Datorită
suprafeţelor vaste din sit acoperite de pădure, lupul găseşte
suficiente zone de linişte pentru fătare şi creşterea puilor.
O zonă importantă pentru reproducere i cre tere a puilor în
masivul Măgura Odobe ti o reprezintă versantul sud-vestic,
areal care prezintă numeroase surse de apă. În restul ariei
protejate (mai ales pe versantul estic), dispunerea stratelor
77

geologice, nu permite formarea unor cursuri de apă de suprafa ă
cu curgere permanentă, fapt ce generează un factor de
restrictivitate în alegearea unor zone pentru fătare i cre tere a
puilor.
Figura x. Urme de lup lângă pârâul Arva, situl Măgura
Odobe ti
Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758) – Vulpea
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
13. Codul speciei n/a
14. Denumirea ştiinţifică Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758)
15. Denumirea populară Vulpea
16. Observaţii Au fost identificate 22 de locaţii cu semne ale prezenţei speciei
în cadrul ariei protejate, fiind observate în principal urme şi
excremente. Astfel, tinând cont şi de datele bibliografice,
numărul estimat pentru suprafaţa studiata este de 50 exemplare
de vulpe, incluzând exemplare juvenile.
78

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura x. Locaţii cu semne ale prezenţei speciei în cadrul sitului
Măgura Odobe ti
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Distribuţia spaţială a utilizării terenurilor, tipurile de habitate,
localizarea altitudinală şi geografică a ariei naturale protejate
indică existenţa unor condiţii de optim ecologic pentru vulpe.
Astfel zonele de hrănire acoperă integral suprafaţa sitului în timp
ce zonele de adăpost sunt reprezentate de zonele de tranziţie cu
arbuşti existente în vecinătatea versanţilor abrupţi, cu depozite
argiloase în care specia î i poate săpa vizuini.
Figura x. Vulpe la vânătoare de rozătoare în zona de pă une din
apropierea pârâului Arva
79

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu câinii
hoinari;
- transmiterea de boli de la alte specii inclusiv de la câinii
hoinari sau câinii de la stâne.
Ursus arctos (Linnaeus, 1758) – Ursul brun
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
17. Codul speciei 1354
18. Denumirea ştiinţifică Ursus arctos (Linnaeus, 1758)
19. Denumirea populară Ursul brun
80

20. Observaţii Situl este utilizat de urs mai mult pe timpul toamnei, cand se
înregistrează prezen a a cca. 20-24 indivizi, concentra i în
zonele cu fructifica ie abundentă.
Figura X. Localizarea ursului brun în cadrul sitului ROSPA
0075 Măgura Odobe ti
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
În cadrul sitului, zonele de favorabilitate pentru bârloguri i
pentru hrănire sunt determinate de relief, prezen a unor surse de
apă, inaccesibilitate pentru activită i antropice sau de prezen a
unor suprafe e de habitat dominate de specii care intră în dieta
ursului brun.
În cadrul sitului, bazinul pârâului Milcovelu, datorită expozi iei
sudice i prezen ei unor cursuri de apă permanentă, este zona
cu cea mai mare densitate de bârloguri de urs. Un barlog activ în
iarna anului 2011, s-a identificat i pe pârâul Arva, unde a fost
localizată o femelă cu doi pui de 2-3 luni.
81

Figura X. Pui de urs în imediata vecinătate a bârlogului de pe
pârâul Arva. Foto: Despinel Dragomir
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu câinii
hoinari;
- transmiterea de boli de la alte specii inclusiv de la câinii
hoinari sau câinii de la stâne;
- deranjul provocat de exploatările forestiere executate în
perioada de iernat;
- vânătoarea la goană şi selectarea indiviziilor de talie mare ce
contribuie la destructurarea populaţiei.
Martes foina (Erxleben, 1777) – Jder de piatră
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
21. Codul speciei n/a
22. Denumirea ştiinţifică Martes foina (Erxleben, 1777)
23. Denumirea populară Jder de piatră
24. Observaţii La nivelul sitului a fost eviden iată o distribu ie neuniformă a
celor 30 de exemplare de jder, identificate. Astfel, a a cum
rezultă din analiza favorabilită ii habitatelor pentru existen a
speciilor de mamifere, versantul sud-vestic prezintă condi ii
mult mai bune pentru majoritatea speciilor, comparativ cu
versantul estic, lipsit de apă i mult mai antropizat.
82

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei jderului
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii
inclusiv câinii hoinari;
- transmiterea de boli de la alte specii inclusiv de la câinii
hoinari sau câinii de la stâne;
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;
- braconajul.
Meles meles (Linnaeus, 1758) – Viezure/Bursuc
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
25. Codul speciei n/a
26. Denumirea Meles meles (Linnaeus, 1758)
ştiinţifică
27. Denumirea populară Viezure/Bursuc
28. Observaţii Habitatul favorit al viezurelului este reprezentat de zona de
contact dintre pădure şi terenuri agricole, enclave forestiere etc.
Din această perspectivă bursucul ocupă aceleaşi tipuri de habitate
ca şi vulpea. Zonele cele mai importante din acest punct de
vedere sunt cele situate la limita sitului in imediata vecinătate a
83

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
satelor Milcovelul, Arva i Mera, acolo unde localnicii cultiva
porumb la limita cu ecosistemele forestiere.
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii
inclusiv câinii hoinari;
- transmiterea de boli de la alte specii inclusiv de la câinii hoinari
sau câinii de la stâne;
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;
- braconajul;
- deranjul în habitatul natural provocat culegătorii de fructe şi
ciuperci.
Figura X. Bursuc în habitat natural
Lutra lutra (Linnaeus, 1758) – Vidra
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
29. Codul speciei n/a
30. Denumirea ştiinţifică Lutra lutra (Linnaeus, 1758)
31. Denumirea populară Vidra
32. Observaţii Prezenţa vidrei a fost identificată pe pârâul Milcovelul i pe
pârâul Lupului. Având în vedere faptul că vidra nu a mai fost
semnalata pana in prezent in acesta zona, nu exista date istorice
care sa evidentieze dimanica speciei.
84

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei vidrei în cadrul sitului
Măgura Odobe ti
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Amble pâraie pe care a fost identificată prezenţa vidrei sunt
pâraie cu scurgere permanentă tot timpul anului. Pâraiele sunt
caracterizate de prezenţa unor zone cu anin, zone mlăştinoase ce
se constituie ca zone favorabile pentru amfibieni.
Figura X. Urme de vidră imprimate pe zăpadă în bazinul
pârâului Milcovelul
85

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- lucrările hidrotehnice şi de amenajare a malurilor;
- exploatarea forestieră ce cauzează tulburarea pe perioade lungi
de timp a apelor şi reducerea populaţiilor de peşti;
- braconajul direct - specia fiind considerată dăunătoare de către
pescari.
Felis silvestris (Shcreber, 1777) – Pisică sălbatică
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
33. Codul speciei n/a
34. Denumirea ştiinţifică Felis silvestris (Shcreber, 1777)
35. Denumirea populară Pisică sălbatică
36. Observaţii Întreaga suprafaţă a sitului poate fi încadrată ca fiind o zonă de
optim ecologic pentru pisica sălbatică.
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei pisicii sălbatice în
cadrul sitului Măgura Odobe ti
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Zonele preferate de pisica sălbatică sunt aceleaşi zone de tranziţie
dintre păşuni şi habitate cu arbori şi arbuşti.
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
86

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
- reducerea resursei trofice datorită competiţiei cu alte specii
inclusiv câinii hoinari;
- distrugerea vizuinilor datorită incendiilor;
apariţia de indivizi hibrizi între pisica sălbatică şi pisica
domestică.
Sus scrofa (Linnaues, 1758) – Porc mistreţ
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
37. Codul speciei n/a
38. Denumirea ştiinţifică Sus scrofa (Linnaues, 1758)
39. Denumirea populară Porc mistre
40. Observaţii Specie comună în zona sitului Măgura Odobe ti, utilizează
suprafeţe mari de teren pentru procurarea hranei, fiind prezent tot
timpul anului în cadrul sitului.
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei mistreţului
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Zonele utilizate frecvent de către mistreţ sunt zonele împădurite
cu fag i stejar, iar pentru zonele de fătare sunt preferate
desi urile inaccesibile din suprafe ele unde au fost realizate
tăieri rase sau alunecări de teren (pârâul Milcovelul, planta iile
de sub releul de televiziune sau pe versan ii însori i ai pârâului
Arva Seacă).
87

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. „Scărpinătoare” i porci mistre i în situl Măgura
Odobe ti
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- prezenţa câinilor hoinari;
- îndepărtarea arborilor maturi care fructifică.
Cervus elaphus - Cerbul
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
41. Codul speciei n/a
42. Denumirea ştiinţifică Cervus elaphus
43. Denumirea populară Cerbul
44. Observaţii Specia este prezentă pe toată suprafaţa sitului, preferând zonele
înalte, situate pe culmea principală a dealului Măgura Odobe ti.
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei cerbului
88

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. Pelete de cerb observate în situl Măgura Odobe ti
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- prezenţa câinilor hoinari;
- boli parazitare;
- braconaj.
Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – Căprioară
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
45. Codul speciei n/a
46. Denumirea ştiinţifică Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758)
47. Denumirea populară Căprioară
48. Observaţii Specie comună de ungulate, se află în zona studiată în optimul
său ecologic.
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
În cadrul sitului, zonele favorite pentru adăpost sunt zonele
acoperite cu arbori şi arbuşti. De asemenea, s-a constatat o
concentrare a urmelor în jurul zonelor de tranziţie de la un tip de
habitat la altul şi în zonele cu terenuri agricole.
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- prezenţa câinilor hoinari;
- braconaj.
89

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei căprioarei în cadrul
sitului Măgura Odobe ti
Lepus europaeus (Pallas, 1778) – Iepurele de câmp
Nr Informaţie/Atribut Observaţie
49. Codul speciei n/a
50. Denumirea ştiinţifică Lepus europaeus (Pallas, 1778)
51. Denumirea populară Iepurele de câmp
52. Observaţii Iepurele comun este o specie prezentă permanent în cadrul
sitului, ocupând toate tipurile de habitat. S-a observat o
concentrare a urmelor în zonele de tranziţie cu arbuşti.
Zone de favorabilitate (hrănire, adăpost)
Pentru perioada de iarnă, resursele trofice disponibile sunt
concentrate în zonele de tranziţie cu arbuşti, observându-se o
concentrare a exemplarelor în aceste zone.
Amenin ări la nivel de specie
Principalele ameninţări la nivelul speciei sunt generate de:
- prezenţa câinilor hoinari.
90

Nr Informaţie/Atribut Observaţie
Figura X. Locaţii cu semne ale prezenţei iepurelui în cadrul
sitului Măgura Odobe ti
Figura X. Urmă de iepure în cadrul sitului Măgura Odobe ti
2.4. Informatii socio-economice şi culturale
91

2.4.1. Comunităţile locale si factorii interesaţi
A. Comunităţi locale
Harta unităţilor administrativ teritoriale
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custodelui şi este provenită din harta unităţilor
administrativ- teritoriale (scara 1: 10.000), la nivel naţional.
Harta unităţilor administrativ-teritoriale, detaliată
În vederea înlocuirii hărţii anterioare, acestă hartă, având un grad de detaliere mai
mare decât harta la nivel naţional, se poate încărca de către custode/administrator.
Lista unităţilor administrativ-teritoriale
Situl Natura ROSPA 0075 Măgura Odobesti este localizat pe raza a 7 unităţi administrativ
teritoriale situate în judeţul Vrancea. Cele mai importante localitati din perspectiva suprafetei
sitului incluse in acestea sunt Mera (cuprinde 35.6% din suprafata sitului), Bolotesti (29.4%),
Vidra (17.2%) si Brosteni (9.1%). Celelalte trei localitati (Jaristea, Valea Sarii si Reghiu)
cumuleaza, impreuna, mai putin de 10% din intreaga suprafata.
Popula ia totală aferentă acestor localită i este de 27170 locuitori. De i suprafa a sitului
nu se intersectează cu nicio suprafa ă urbană, o mare parte din popula ie se poate
identificata în comuna Vidra, respectiv 7448 locuitori reprezentand 27% din populatia totala
din interiorul si proximitatea sitului, urmata apoi de Bolotesti (18%), Jaristea (15%) si Mera
(15%).
Distribu ia suprafe elor acoperite de sit, pentru cele 7 localită i componente, este una
echilibrată. Suprafa a din localitate acoperită de sit variază de la 1% (Valea Sării) până la
48% (Mera).
92

Distributia localitatilor functie de suprafata acoperita de sit
Aceste date prezintă o importan ă aparte inând cont de faptul că manifestarea factorilor
antropici este mai puternică pe raza acelor localită i care au o pondere mai mare din
suprafa a încorporată în situl Natura 2000, pe raza acestui sit fiind vorba despre localită ile
Mera i Bro teni.
nr
crt UAT Judet
% din
UAT
% din
suprafata
sitului pe
localitate
Procent
cumulat
din
suprafata
sitului
1 Boloteşti Vrancea 39% 29.4 29.4
2 Broşteni Vrancea 43% 9.1 38.5
3 Jariştea Vrancea 17% 5.1 43.6
4 Mera Vrancea 48% 35.6 79.3
5 Reghiu Vrancea 6% 3.1 82.4
6 Valea Sării Vrancea 1% 0.4 82.8
7 Vidra Vrancea 18% 17.2
100
100.0
Datele permit conturarea câtorva concluzii privind predispozi ia de manifestare a factorilor
de impact antropic asupra stării de conservare a sitului:
a. Factorii de impact antropic au o manifestare mai mare în localită ile cu o suprafa ă
mai mare inclusă în sit
b. Este necesară concentrarea eforturilor de informare i reglementare a regimurilor de
utilizare a terenurilor din sit în special în localită ile care cumulează cea mai mare
parte din suprafa a totală a sitului, aici fiind vorba despre localită ile Mera i
Jari tea.
c. În condi iile adoptarii unui sistem de clasificare a localitatilor in trei grupe egale de
93

clase de risc antropic poten ial functie de procentul de suprafata inclus in sit,
principalele categorii de risc antropic poten ial identificat sunt:
a. risc mic (între 0 i 33% din suprafa a acoperită de sit);
b. risc mediu (între 33 i 66 % din suprafa a acoperită de sit);
c. risc ridicat (peste 66 % din suprafa a acoperită de sit).
Plecând de la această conven ie, comunele componente ale sitului Bodoc Baraolt se împart
din punct de vedere al riscului antropic poten ial astfel: 4 localită i prezintă un nivel scăzut
al riscului antropic potential iar 3 localitati se insciu intr-o clasa de risc potential mediu.
.
Caracterizarea unităţilor administrativ-teritoriale
Manifestarea poten iala a factorilor antropici asupra stării de conservare a speciilor i
habitatelor din interiorul sitului Natura 2000 este condi ionată nu doar de suprafa a sitului
ce acoperă fiecare unitate administrativ teritorială, ci i de dimensiunea demografică a
comunită ilor locale. Principiul explicativ este simplu: cu cât popula ia din interiorul sau
proximitatea sitului este mai numeroasă, cu atât mai probabil să asistam la o intensificare a
prezen ei umane în interiorul sitului.
Analizând datele la nivel de sit, se observă o scădere demografică de -0.77, numai în două
dintre cele 7 comune componente ale ariei varia ia popula iei înregistrează valori pozitive
(localită ile Bro teni i Mera). Scăderea demografică de ansamblu a comunelor
componente se men
2008-2011.
ine în trendul de scădere sesizat la nivel na ional pentru perioada
Prin raportare la nivelul înregistrat al natalită ii în cei patru ani de referin ă, se poate
preconiza pe viitor o u oară cre tere a numărului popula iei la nivelul sitului. Astfel,
cre tere natalită ii de la 242 în 2088 la 269 în 2010 este un factor determinant în acest caz.
nr
% din
ctr Localitate Judet localitate
acoperit
Populatie Natalitate Migratie
de sit 2008 2001 Variatie% 2008 2011 2008 2011
1 Boloteşti Vrancea 39% 4874 4868 -0.12 26 47 - 20
2 Broşteni Vrancea 43% 2249 2251 0.09 19 19 - 10
3 Jariştea Vrancea 17% 4130 4076 -1.31 33 37 - 31
4 Mera Vrancea 48% 4003 4005 0.05 38 40 - 8
5 Reghiu Vrancea 6% 2491 2470 -0.84 27 32 - 3
6 Valea Sării Vrancea 1% 2103 2052 -2.43 14 14 - 6
7 Vidra Vrancea 18% 7530 7448 -1.09 85 80 - 25
TOTAL
2717
POPULATIE 172% 27380 0 -0.77 242 269 - 103
Varia ia pozitivă sau negativă a popula iei este în măsură să exprime intensitatea cumulată
a impactului antropic asupra speciilor i habitatelor din interiorul sitului însă aceste date
94

trebuie analizate în rela ie cu densitatea demografică măsurată ca număr de locuitori pe
suprafa ă (Ha). Pentru surprinderea impactului antropic poten ial determinat de numărul i
densitatea popula iei locale am utilizat 3 indicatori distinc i:
a. Densitatea demografică la nivelul unită ii administrativ teritoriale
(popula ie/suprafa ă în UAT).
b. Densitatea demografică la nivelul suprafe ei sitului aferent unei unită i
administrativ teritoriale (popula ie/suprafa ă sit în UAT).
c. Varia ie demografica în intervalul măsurat. Acest indicator a fost clasificat în 3
categorii: scădere demografică (scădere de peste 1%), stabilitate demografică
(varia ie între -1 si 1 %) i cre tere demografică (peste 1 %)/
Pornind de la ace ti indicatori a fost calculat un indice de risc demografic poten ial
măsurat ca media aritmetică între valoarea celor 3 indicatori care îl compun.
Variatia
populației Risc
Densitate Densitate (%) 2008- impact
Nr ctr Localitate Judet sit comuna 2011 antropic
1 Boloteşti Vrancea 1.3 0.5 -0.1 1
2 Broşteni Vrancea 1.9 0.8 0.1 2
3 Jariştea Vrancea 6.2 1.1 -1.3 2
4 Mera Vrancea 0.9 0.4 0.05 1
5 Reghiu Vrancea 6.2 0.4 -0.8 1
6 Valea Sării Vrancea 38.2 0.4 -2.4 2
7 Vidra Vrancea 3.4 0.6 -1.1 1
Potrivit datelor statistice densitatea medie pe hectar a popula iei aferente sitului este de 8.59
persoane/ha. Distribu ia localită ilor sitului func ie de densitatea popula iei ce revine la
un hectar din sit prezintă anumite varia ii, cea mai mare densitate fiind înregistrată în
localitatea Valea Sării (38.2). Situatia se explica prin procentul foarte mic din suprafata
localitatii acoperit de sit (1%) astfel ca numarul mediu de persoane ce revine la un ha din sit
este foarte mare comparativ cu situatia inregistrata in celelalte localitati.
Din perspectiva indicelui de risc antropic poten ial se remarcă faptul că 4 localită i sunt în
situa ia de risc scăzut (Bolote ti, Mera, Reghiu i Vidra) i numai 3 înregistrează un risc
al impactului antropic mediu (Bro teni, Jari tea i Valea Sării). Niciuna dintre localită i
nu este în situa ie de risc antropic accentuat.
Pe ansamblu evolutia indicatorilor demografici indica o tendinta ameliodativa din perspectiva
obiectivelor de mediu, cele 7 localitati inregistrand tendinte de scadere demografica si, pe
cale de consecinta si o scadere a influentei pe care prezenta umana in sit si activitatile
economice locale o au asupra starii de conservare a speciilor si habitatelor din sit.
Analizele cu privire la situatia si dinamica demografica din interiorul si proximitatea
sitului ne permit sa apreciem ca potentialul de risc demografic este unul scazut la atat la
nivelul intregului sit cat si la nivelul fiecarei localitati.
95

B. Factori interesaţi
Tabel centralizator al celor mai importanţi factori interesaţi, care se manifestă şi implică cu
privire la aria naturală protejată.
Nr. Denumire factor interesat Tip Aria de interes
1
Ocolul Silvic Experimental Vidra
Custode Managementul
sit-ului N2000
2 ARPM Galati Institutie publica Protectia mediului
3 Agentia pentru Protectia Mediului Vrancea Institutie publica Protectia mediului
4 Consiliul Judetean Vrancea Autoritate publica Administratie
5 Primaria VIDRA Autoritate publica Administratie
6 Primaria REGHIU Autoritate publica Administratie
7 Primaria BROSTENI Autoritate publica Administratie
8 Primaria BOLOTESTI Autoritate publica Administratie
9 Primaria JARISTEA Autoritate publica Administratie
10 Primaria MERA Autoritate publica Administratie
11
12
13
14
15
Sistemul de Gospodarire a Apelor Vrancea
Direcţia Silvică Focşani
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de
Vânătoare Focşani
Regia Nationala a Padurilor – ROMSILVA
Ocolul Silvic Focsani
16 Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor
Sportivi VRANCEA
Institutie publica Managementul
resurselor de apa
Regie autonoma Exploatarea
padurilor
Institutie publica Management
forestier/resurse
cinegetice
Regie autonoma Exploatarea
padurilor
Regie autonoma Exploatarea
padurilor
Societate
comerciala
Vanatoare, pescuit
17 Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Jaristea Institutie publica Invatamant
18 Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
Vrancea
19 Garda Nationala de Mediu - Comisariatul Judetean
Vrancea
20
Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Vrancea
Institutie publica Agricultura
Institutie publica Protectia mediului
Institutie publica Paza si ordinea
publica
21 ASOCIATIA PENTRU PARTENERIAT ONG Dezvoltare
96

22
23
24
25
26
27
28
29
COMUNITAR FOCSANI comunitara
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Bolotesti
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Vidra
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Reghiu
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Brosteni
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Mera
Liceul Teoretic “Simion Mehedinti” - Vidra
ICAS Bucuresti – Statiunea Focsani
Administratia Parcului Natural “Putna-Vrancea”
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie publica Invatamant,
educatie
Institutie
stiintifica
Cercetare/manage
ment forestier
Administratie Management de
arie naturala
protejata
2.4.2. Utilizarea terenului
Harta utilizării terenului
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custodelui şi este provenită din harta utilizării
terenului (scara 1: 100.000), la nivel naţional.
Harta utilizării terenului, detaliată
În vederea înlocuirii hărţii anterioare, acestă hartă, având un grad de detaliere mai
mare decât harta la nivel naţional, se poate încărca de către custode/administrator.
Lista tipurilor de utilizări ale terenului
Nr. Clasă CLC Ponderea
din
suprafaţa
sitului
[%]
1. Construcţii 0.01
2. Cursuri de apa 0.57
3. Drumuri 0.52
97

4. Livezi 0.15
5. Păduri de foioase 83.00
6. Pajişti naturale 0.05
7. Păşuni secundare
8. Terenuri arabile neirigate 0.21
9. Terenuri predominant agricole in
amestec cu vegetatie naturala
0.19
Lista tipurilor de utilizări ale terenului la nivel de unitate adminstrativ teritorială
nr ctr UAT
10. Vegetaţie naturală 0.22
11. Vii 0.01
12. Zone de culturi complexe 0.15
13. Zone de tranziţie cu arbuşti (în
general defrişate)
Suprafata
totala
Suprafata
totala
ocupata
in UAT
Ponderea
din
suprafata
UAT (%)
Caracterizarea utilizării terenurilor
Datele din această sec iune analizează regimul de utilizare a terenurilor la nivelul unită ilor
administrativ teritoriale pe raza cărora este localizat situl.
Sub acest aspect, la nivelul întregului teritoriu analizat suprafa a agricolă ocupă 38.2% din
totalul suprafe ei unită ilor administrativ teritoriale. Din aceasta suprafa ă 33% reprezintă
suprafa a arabilă, 19% suprafa a ocupată de pă uni, 15% din totalul suprafe ei agricole
este destinat cultivării viilor i pepinierelor viticole, iar 4% reprezintă suprafa a agricolă
ocupată de livezi i pepiniere pomicole. Alte tipuri de culturi sunt identificate în 29% din
suprafa a agricolă a sitului.
2.05
Supraf
Arabila Pasuni
Vii si
pepiniere
viticole
livezi si
pepiniere
pomicole
1 Boloteşti 9643 4545 47.1 2187 1218 704 210
2 Broşteni 2713 638 23.5 191 180 172 23
3 Jariştea 3874 2597 67.0 680 216 1658 24
4 Mera 9505 1360 14.3 226 314 36 17
5 Reghiu 6637 2282 34.4 267 630 20 29
6 Valea Sării 5378 2105 39.1 344 256 72 75
7 Vidra 12217 5536 45.3 2360 896 134 385
49967 19063 38.2 6255 3710 2796 763
98

Datele din tabelul de mai jos reliefează aceste discrepante între localită ile cu mai pu in de
20% suprafa ă agricolă i localită i cu peste 60% suprafa ă agricolă.
Regimul de proprietate al terenurilor este unul mixt fiind reprezentat atat de proprietate
publica de stat, proprietate publica locala cat si proprietate privata. Nu exista masuratori
clare cu privire la delimitarea sitului in interiorul unitatilor administrative astfel ca
interviurile realizate la nivel de primarii si consilii locale nu au furnizat date relevante pentru
aproximarea acestui aspect.
Distribu ia culturilor la nivel de localitate
Nr.
crt
Judeţ Localitate
Suprafață
cultivată
cu grâu și
secară
Suprafață
cultivată
cu
porumb
Suprafață
cultivată
cu floarea
sorelui
Suprafață
cultivată
cu cartofi
Suprafață
cultivată
cu legume
1 Boloteşti Vrancea 85 1692 - 20 120
2 Broşteni Vrancea - 112 - 20 35
3 Jariştea Vrancea 4 456 15 25 70
4 Mera Vrancea - 152 - 18 21
5 Reghiu Vrancea - 45 - 30 35
6 Valea Sării Vrancea - 264 - 22 21
7 Vidra Vrancea - 1457 - 250 150
Din perspectiva culturilor, activitatea agricolă este una bazată pe culturi tradi ionale. Pe mai
mult de 80% din suprafa a sitului predomină culturile de porumb. Suprafe ele cultivate cu
legume sunt în propor ie de 8.8%, de cartofi în propor ie de 7.5%, grâu i secară 1.7%.
Cel mai pu in cultivată plantă la nivel de sit este floarea soarelui, numai 0.3% reprezintă
culturile de floarea soarelui.
99

Supraf.
cultivată cu
Grâu și
secară
Supraf.
cultivată cu
Porumb
Supraf.
cultivată cu
floarea
soarelui
Supraf.
cultivată cu
cartofi
Supraf.
cultivată cu
legume
89 ha 4178 ha 15 ha 385 ha 452 ha
1.7% 81.6% 0.3% 7.5% 8.8%
2.4.3. Situatia juridica a terenurilor
.
Harta juridica a terenurilor
Acestă hartă poate fi încărcată de către custodele/administratorul ariei naturale
protejate prin împărţirea suprafeţei ariei naturale protejate în categoriile de proprietate
din tabelul din paragraful următor (DS, DPS, DAT, DPT, DP, PF, PJ, PP, XX).
Centralizarea situaţiei juridice a terenurilor
Tip de proprietate % din suprafata
ANP
Proprietate publica Cca 85%
Proprietate privata Cca 15%
Caracterizarea situaţiei juridice a terenurilor
Cea mai mare parte din suprafata sitului este acoperita de paduri de foioase (cca 95%) aflate
in proprietate publica. Potrivit aprecierilor reprezentantilor APL proprietatea privata este
limitata (cca 15%) si este localizata mai ales la nivelul terenurilor agricole aflate la marginea
sitului dar si la nivelul fanetelor si a unor portiuni de padure. Confidentialitatea datelor cu
privire la delimitarea exacta a corpurilor de proprietate (motiv invocat de reprezentantii
institutiilor contactate) dar mai ales lipsa unor baze informationale accesibile a facut dificila
delimitarea exacta a corpurilor de proprietate.
2.4.4. Administratori şi gestionari
Cel mai important administrator este Ocolul Silvic Experimental Vidra (cu sediul in comuna
Vidra, jud Vrancea) care asigura gestionarea celei mai mari parti a fondului forestier aferent
sitului (fondul forestier copera o suprafata de cca 95% din sit). Potrivit Registrului National
al Administratorilor de Paduri si Ocoalelor Silvice OSE Vidra administreaza in total o
suprafata de 8066 ha si este unic administrator (nu sunt alte persoane fizice sau juridice cu
statut de membru sau asociat). Acelasi registru nu cuprinde nici un alt fel de administrator
pentru restul suprafetelor impadurile aflate in interiorul sitului acestea fiind in proprietate
publica locala si, partial, in proprietate privata.
2.4.5. Infrastructură şi construcţii
Harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate
100

Acestă hartă este provenită din harta infrastructurii rutiere, drumuri şi căi ferate,
(scara 1: 25.000), la nivel naţional.
Harta infrastructurii, detaliată
În vederea înlocuirii hărţii anterioare (harta infrastructurii rutiere şi căilor ferate),
acestă hartă, având un grad de detaliere mai mare se poate încărca de către
custode/administrator şi trebuie să cuprindă toate elementele de infrastructură
prezente în interiorul ariei naturale protejate referitoare la drumuri, străzi, cai ferate,
poteci şi transport pe cablu.
Harta privind perimetru construit al localităţilor
Acestă hartă este pusă la dispoziţia custodelui şi este provenită din harta privind
perimetru contruit al localităţilor, (scara 1: 25.000), la nivel naţional.
Harta privind perimetru construit al localităţilor, detaliată
În vederea înlocuirii hărţii anterioare (harta privind perimetru contruit al localităţilor),
acestă hartă, având un grad de detaliere mai mare se poate încărca de către
custode/administrator.
Harta construcţiilor
Acestă hartă se poate încărca de către custode/administrator şi trebuie să cuprindă
construcţiile prezente în interiorul ariei naturale protejate.
Descrierea infrastructurii şi construcţiilor
La nivelul întregului sit, în interiorul i proximitatea acestuia erau luate în eviden ă la
sfâr itul anului 2011, 11343 de construcții de locuit. Dintre acestea mai mult de 3000 de
construcții erau localizate în comuna Vidra.
Pe ansamblu, numărul construcțiilor s-a mărit, chiar dacă trendul de creștere a fost unul foarte
mare.
nr
ctr Localitate Judet
Locuinte existente
la sfarsitul anului
Autorizatii de
constructie eliberate
in anul
2008 2011 2008 2011
Variatie
constructii
1 Boloteşti Vrancea 1951 1969 34 18 18
2 Broşteni Vrancea 869 881 9 5 12
3 Jariştea Vrancea 1852 1849 18 16 -3
4 Mera Vrancea 1380 1390 3 7 10
5 Reghiu Vrancea 1046 1057 8 7 11
6 Valea Sării Vrancea 939 944 3 6 5
7 Vidra Vrancea 3221 3253 18 26 32
11258 11343 93 85 85
Datele privind evolu ia mediului construit indică numai în 4 din cele 7 localită i
componente o cre tere a numărului de locuin e (Bro teni, Mera, Reghiu, i Vidra).
101

Acestea sunt localită i susceptibile a intensifica riscul antropic prin presiuni de extindere a
intravilanului, schimbarea regimului de utilizare a terenurilor si cre terea gradului de
utilizare de materiale de construc ii din interiorul sitului (balastiere, lemn, etc.), dar si prin
cre terea riscului de generare de de euri specifice i cre tere a gradului de poluare fonică.
Stadiul utilită ilor
Boloteşti – Stadiul utilităților În
comună
Nr gospodarii 1793
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
100%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Broşteni– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
100%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Jariştea– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
82%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Mera– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
100%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
102

Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Reghiu– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
0%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Valea Sării– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 0%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
0%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Vidra– Stadiul utilităților În
comună
Gospodarii racordate la sistem public de canalizare 19%
Gospodarii cu contract salubritate (ridicarea
gunoaielor si resturilor menajere)
100%
Gospodării racordate la rețeaua de gaze 0%
Gospodarii ce utilizeaza lemnul pentru incalzire 100%
Investiții publice
planificate
Boloteşti Broşteni Jariştea Mera Reghiu
Valea
Sării Vidra
Alimentare cu apa nu da nu da da da da
Canalizare da da da da nu da da
Introducere gaze da nu da nu nu nu nu
Dezvoltarea unui sistem
de colectare a deseurilor
(servicii salubritate)
nu da nu da da da nu
Gropi de gunoi ecologice nu nu nu nu nu nu nu
103

2.4.6. Patrimoniu cultural
Harta bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural naţional
Acestă hartă se poate încărca de către custode/administrator având un grad de
detaliere suficient de mare pentru evidenţierea acestor bunuri culturale clasate în
patrimoniul cultural naţional.
Descrierea bunurilor culturale clasate în patrimoniul cultural
Patrimoniul cultural si istoric al zonei include monumente si locuri legate de trecutul istoric al
Moldovei si Tarii Romanesti si este reflectat in literatura, istorie si arta. Milcovul si Valea
Milcovului reprezinta elemente ale patrimoniului national prezente in metafora din poezia lui
Alecsandri „Hora Unirei”: „Vin’ la Milcov cu grabire, sa-l secam dintr-o sorbire, ca sa
treaca drumul mare peste-a noastre vechi hotare” si se refera la eliminarea granitei,
reprezentate de Raul Milcov, dintre Muntenia si Moldova. Granita de la Valea Milcovului a
functionat pana in anul 1859, cand Tara Romanească si Moldova s-au unit sub domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, formand Principatele Unite. Poezia lui Alecsandri “Hora Unirei” a fost
publicata in gazeta Steaua Dunării, la data de 9 iunie 1856.
Casa memoriala Ion Roata din localitatea Câmpuri, evoca povestea batrânului taran Ion
Roata, direct implicat în evenimentele premergatoare Unirii Principatelor Romane. Ion Roata
a fost un simplu taran român, deputat în Divanul Ad-hoc si totodata un înflacarat sustinator al
Unirii Principatelor Moldovei si Munteniei.
Zona sitului Natura 2000 Magura Odobesti a fost locuita inca din Paleoliticul timpuriu.
Aşezarea paleolitică de la Vităneştii de sub Măgură-La Coasta Lacului reprezinta o locuire
civila, o asezare paleolitica. Situl arheologic se află la cca. 600 m Sud-Sud Est de biserica din
localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", pe terasa mijlocie, de pe partea dreaptă a
râului Putna, la o altitudine medie de 20-22m. Nivelul de locuire Gravettiană are o grosime
cuprinsă între cca. 20 - 30 cm şi se situează stratigrafic, la limita inferioară a loessului gălbuicenuşiu,
şi în partea superioară a solului brun-roşcat închis. Un număr de câteva piese
arheologice au fost descoperite şi în depunerea III de culoare brun-roşcat deschis. Sub
adâncimea de 0,50 m nu a mai apărut nici o piesă.
Vrânceanul işi defineşte trecutul prin motto-ul: “ Noi durăm pe aceste locuri de
când lumea şi pamântul (…) înaintea noastră fosta numai soarele şi vântul “ . Vrancea arhaică,
teritoriu închis şi apărat din toate parţile de munţi şi dealuri, a oferit condiţii unice si
propice de dezvoltare ş i conservare a populaţ iei dacice ş i daco-romane si
de formare a poporului roman.
Un alt obiectiv de patrimoniu din zona sitului Magura Odobesti il reprezinta fosta mănăstire
Mera, cu hramul "Sfinţii Împăraţi". Aceasta se află situata în satul Podul Mănăstirii, comuna
Mera, judetul Vrancea, fiind amplasata pe un platou aflat pe malul stâng al văii Milcovului.
In prezent este compusă dintr-o biserică aflată în planul central al unei incinte fortificate cu
turnuri de colţ şi cu alte turnuri pe laturile de Est şi Vest, cel de pe latura vestică având rolul
de turn de poartă şi clopotniţă. În literatura de specialitate este considerată a fi singura ctitorie
a familiei Cantemir. Anterior incintei actuale a funcţionat o altă mănăstire, la Est de cea
cunoscută, ctitorită de către boierul Moţoc şi episcopul Ioan al Romanului, soţia lui Moţoc
închinând-o domnitorului Constantin Cantemir. Biserica actuală a fost ctitorită de Antioh
Cantemir, între anii 1706 - 1707. Staţiunea a mai fost cercetată arheologic de către Luminiţa
104

Munteanu şi Gheorghe Cantacuzino în anul 1974, Ion Motzoi - Chicideanu în 1977 şi Aurel
Nicodei în 1998.
În „Tara Vrancei” se mai pastreaza si astazi mestesuguri traditionale cum ar fi: prelucrarea
artistica a lemnului, îndeletnicire întâlnita în special în zonele de munte, se remarca prin
celebrele „papusi de cas”, folosite de localnici la producerea casului si a cascavalului, dar si
ca obiecte de decor. Aceste tipare mai pot fi întâlnite si astazi în zonele montane, in zona
localitatilor Negrilesti si Nereju.
Alte mestesuguri traditionale sunt reprezentate de tesutul a diferite obiecte artizanale utilizate
pentru împodobirea interiorului caselor; olaritul, reprezentat foarte bine în localitatea Iresti;
confectionarea portului popular si mai ales a ineditelor masti populare. Portul popular
ilustreaza continuitatea si unitatea etnografica a poporului român iar „Parada mastilor” se
bucura de un interes deosebit chiar si astazi, pastrând vechile obiceiuri traditionale nealterate
de trecerea timpului.
În fiecare an, în ultima decada a lunii Octombrie, vrâncenii sarbatoresc Festivalul
International al Viei si Vinului, manifestare în care sunt slavite vinul, portul popular,
obiceiurile si mestesugurile traditionale de pe aceste meleaguri. În Vrancea exista si un asanumit
„Drum al vinului” (marcat corespunzator pe multe drumuri nationale si judetene) care
traverseaza podgoriile din Cotesti, Vârtescoiu, Odobesti si Panciu.
In registrul patrimoniului national cultural in localitatile din interiorul si proximitatea sitului
figureaza urmatoarele obiective:
Descriere obiectiv patrimoniu Tip Judet Localitate Perioada
Aşezarea paleolitică de la Vităneştii de sub
Măgură-La Coasta Lacului. Situl arheologic
se află la cca. 600 m sud de biserica din
localitate, "Sfinţii Arhangheli Mihail şi
Gavril", pe terasa mijlocie, de pe partea
dreaptă a râului Putna
Situl arheologic de la Boloteşti. de o parte şi
de alta a şoselei Focşani-Vidra, pe terasa
superioară a râului Putna
Aşezarea Cucuteni de la Pietroasa - "Dealul
Înalt". la SV de sat
Biserica fostului schit Căpătanu din Arva -
Vrancea
Situl arheologic de la Pădureni - "Piţigoi". în
vatra satului, spre NV
aşezare Vrancea
necropolă
tumulară
Vrancea
aşezare Vrancea
biserică şi
cimitir
Vrancea
aşezare Vrancea
Vităneştii de
sub Măgură,
com.
BOLOTESTI
Boloteşti,
com.
BOLOTESTI
Pietroasa,
com.
BOLOTESTI
Arva, com.
BROSTENI
Pădureni,
com.
JARISTEA
Paleolitic
Epoca
bronzului,
Neolitic
Eneolitic
Epoca
medievală / sec.
XVIII
Latène,
Hallstatt, Epoca
bronzului / sec.
I a. Chr. - sec. I
d. Chr.
105

Fosta mănăstire Mera cu hramul "Sfinţii
Împăraţi". pe Dealul Merei, la 1 km de DJ
Focşani - Andreiaşu, pe partea stângă a
Milcovului
Aşezarea paleolitică de la Tichiriş. în vatra
satului, pe terasa râului Putna
2.4.7. Peisajul
mănăstire Vrancea
aşezare Vrancea
Mera, com.
MERA
Tichiriş,
com. VIDRA
Epoca
medievală /
1685
Paleolitic
Denumirea de “Vrancea“ are mai multe origini. Una dintre acestea provine de la
caracteristicile peisajului, cuvântul “Vrană“ semnificand “deschizatură” deoarece aproape
întreg teritoriul Vrancei este o depresiune intramontană protejată din toate părţile de culmi
înalte şi masive păduroase, cu ieşire spre câmpie pe Valea Putnei, mai jos de localitatea
Vidra. Aproape total despadurit in perioada 1890-1937, tinutul Vrancei a fost reimpadurit
treptat incepand cu anii 1950 (aceasta activitate fiind din pacate mult incetinita dupa 1990)
astfel incat astazi putem admira mandre paduri de rasinoase in amestec cu foioase, populate
de o bogata fauna carpatina (urs, lup, caprior, cerbul carpatin, ras si pisica salbatica etc).
În toate satele din zona sitului Natura 2000 Magura Odobesti putem observa case traditionale,
alături de case noi, dar construite în stil arhitectonic propriu vrâncean. Casele
mai vechi au acoperişul din ş iţa (ş indrilă) sau scândură de brad prinsa
în cuie, cele mai vechi fiind fixate în cuie de lemn. Locuinţ ele
construite recent au faţade şi stâlpi încrustaţi, materialul preponderent utilizat ramane
lemnul prelucrat in diferite moduri traditionale.
Urmand drumul judetean DJ 205 putem parasi orasul Focsani urmand drumul modernizat
spre obiectivele turistice Cimpineanca - Odobesti - Virtescoiu - Brosteni - Mera – Andreiasu.
Peisajul de deal este completat de renumitele podgorii viticole Odobesti si Beciul Domnesc.
Masivul Magura Odobesti este unul deosebit de pitoresc si accesibil unei mari categorii de
iubitori de frumos - fiind cel mai inalt deal subcarpatic din toata Moldova iar Manastirea
Mera dateaza din secolul al XVII-lea si se afla intr-o stare relativ buna de conservare. La
limita dintre localitatile Andreiasu de Jos si Andreiasu de Sus, pe un promontoriu situat pe
partea dreapta a Milcovului, la aproximativ 350 metri de la soseaua asfaltata, se afla "Focul
Viu" sau "Focul Nestins", monument al naturii.
Frumusetea peisajelor Tarii Vrancei deriva, in primul rand, din faptul ca aici se intrepatrund
Carpatii de Curbura (Muntii Vrancei) cu Subcarpatii, dand nastere unui relief deluros, uneori
presarat cu abrupturi spectaculoase, care alterneaza cu vai adanci. Clima in aceasta regiune
este de regula calda si uscata - mai ales pe timpul verii cand ploua rar- fiind perfecta pentru
drumetii pe jos sau cu bicicleta cat si pentru pentru vizitarea obiectivelor turistice. Cele mai
importante orase din regiune sunt Focsani, Marasesti, Odobesti si Panciu (vestite pentru
cramele de vin), obiectivele naturale spectaculoase din punct de vedere peisagistiv fiind
cascadele, vulcanii noroiosi, focul viu, rezervatiile naturale sau monumentele istorice
(majoritatea acestora fiind lacase de cult) din mediul rural, prea putin antropizat inca.
106

2.4.8. Obiective turistice
Harta obiectivelor turistice şi punctelor de belvedere
Acestă hartă se poate încărca de către custode/administrator având un grad de
detaliere suficient de mare pentru evidenţierea obiectivelor turistice şi puncte de
belvedere în cadrul hărţii reprezentând aria naturală protejată.
Descrierea obiectivelor turistice
Infrastructura turistica (zone de cazare, campare) este slab dezvoltata insa se remarca o
activitate turistica sustinuta mai ales sub forma drumetiilor (utilizarea cortului) si a
„excursiilor” cu autovehicule. Intreaga zona este brazdata de o retea de drumuri forestiere
care urca pana in cel mai inalt punct al dealului Magura Odobesti lucru ce atrage turistii ce
utilizeaza autovehiculele pentru astfel de excursii. Un punct aparte de atractie il reprezinta
schitul Buluc (sat Padureni, comuna Jaristea) accesibil pe drumul ce il leaga direct de satul
Padureni. Infrastructura de ghidare si informare a turistilor este slab dezvoltata.
Alte zone de interes sunt reprezentate de cursurile de apa accesibile din proximitatea
asezarilor si a drumurilor forestiere dar mai ales varful Magura Odobesti cel mai inalt varf al
subcarpatilor Orientali care se recomanda ca un veritabil punct de belvedere prin privelistea
larga pe care o ofera asupra intregului tinut.
Tinutul si judetul Vrancea dispun de asemenea de un potential balneo – turistic variat si
atragator, atat prin peisajele sale calde si frumusetile naturii, cat si prin pozitionarea lor
geografica favorabila si usor accesibila. Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel
cultural sau istoric favorizeaza dezvoltarea a diferite forme de turism: turism de circulatie si
de sejur, turism cultural, rural, turism de vânatoare si pescuit, agromontan, ecoturism,
agroturism, precum si turismul de week-end.
Un punct de atractie deosebit îl constituie si „Hrubele lui Stefan cel Mare” situate in orasul
Panciu. Aceste hrube pot fi vizitate in cursul intregii saptamani, turistii având prilejul de a
observa cum se produce vinul spumant si de a degusta produsele traditionale.
Turismul de sejur este favorizat de peisajele pitoresti, nepoluate de activitati industriale si
particularitatile microclimatice deosebite – spre exemplu Soveja reprezinta unul dintre
locurile cu cel mai ozonat aer din tara sau Vizantea, cu apele sale minerale din ce in ce mai
cunoscute la nivel national si international. Vititurismul se practica atat toamna în timpul
culesului strugurilor pentru producerea mustului (turistii fiind invitati sa participe la zdrobirea
strugurilor in cadrul unor seri campenesti si sarbatori populare) cat si permanent, pentru
degustari de vinuri (in cadrul podgoriilor Panciu, Odobesti, Cotesti si împrejurimile lor).
Turismul rural, ecologic si cultural se afla într-o continua dezvoltare si expansiune teritoriala
si se desfasoara în pensiuni satesti omologate, cuprinse în circuitul ANTREC, precum si în
cele peste 950 de case de vacanta din zona.
Foarte interesanta si spectaculoasa este rezervatia geologica „Focul Viu” de la Andreiasu de
Jos, in apropiere de satul Terca. Aici putem observa cum au loc emanatiile de gaze din
subteran, care tasnesc brusc si se aprind la contact cu aerul, dand nastere unor flacari care pot
ajunge si pana la jumatate de metru inaltime. Pentru a va bucura pe deplin de acest rar
fenomen , este recomandat sa vizitam rezervatia seara, cand “Focul Viu” este mai vizibil.
107

2.5. Activităţi cu potenţial impact (presiuni şi ameninţări)
Identificarea activităţilor cu potenţial impact (presiune sau ameninţare) asupra ariei naturale
protejate este o etapă importantă în cadrul procesului de elaborare a unui plan de management
pentru o arie naturală protejată. În acest sens se urmăreşte eliminarea efectelor negative ale
acestor activităţi cu potenţial impact, în vederea micşorării, eliminării sau compensării
acestor efecte şi/sau interzicerii oricărei activităţi viitoare susceptibile de a afecta
semnificativ aria naturală protejată.
Ca răspuns la un impact măsurile specifice/măsurile de management vor fi adaptate funcţie
de intensitatea efectului activităţilor cu potenţial impact asupra ariei naturale protejate, în
sensul în care pentru o aceeaşi activitate, măsurile specifice/măsurile de management pot să
difere în funcţie de intensitatea impactului (ridicată sau scazută).
Metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact a fost dezvoltată iniţial pentru
raportarea formularelor Natura 2000 către Comisia Europeană şi aprobată prin Decizia
Comisiei 97/266/EC modificată ulterior prin Decizia Comisiei 2011/484/EU privind
formularul standard pentru siturile Natura 2000. În baza acestei metodologii, evaluarea
activităţilor cu potenţial impact se face la nivel de sit Natura 2000. Această metodologie a
fost adaptată pentru a fi aplicată şi la nivelul fiecărei specii şi tip de habitat dintr-o arie
naturală protejată. Totodată metodologia de evaluare a activităţilor cu potenţial impact, care a
fost dezvoltată pentru raportarea formularelor standard Natura 2000, prevede raportarea atât a
activităţilor cu impact negativ, cât şi a celor cu impact pozitiv. Această metodologie a fost
adaptată pentru elaborarea planului de management în sensul evaluării doar a activităţilor cu
impact negativ. Activităţile cu impact pozitiv nu au fost incluse în evaluare, fiind luate în
considerare ca măsuri de management.
Pentru siturile Natura 2000, informaţiile cuprinse în formularul standard Natura 2000 asigură
o bază de pornire pentru evaluarea impactului asupra ariei naturale protejate, însă acestea
trebuie confirmate, îmbunătăţite şi aduse la zi. De asemenea în vederea stabilirii măsurilor
specifice/măsurilor de management, trebuie furnizate informaţii suplimentare privind
indicarea pentru fiecare activitate cu impact asupra speciilor şi tipurilor de habitate impactate,
inclusiv a intensităţii impactului funcţie de localizare.
În acest sens, pentru evaluarea impacturilor trebuie furnizate informaţiile necesare pentru:
Evaluarea activităţilor cu impact asupra ariei naturale protejate, în general
Evaluarea activităţilor cu impact asupra speciilor de interes conservativ
Evaluarea activităţilor cu impact asupra tipurilor de habitate de interes
conservativ
Din punct de vedere al temporalităţii activităţilor cu potenţial impact acestea trebuie
clasificate în două categorii: presiuni actuale şi ameninţări viitoare. Definiţiile acestor
doua categorii sunt următoarele:
Presiune actuală (P) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra stării
de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ, care
se desfăşoară în prezent, sau care s-a derulat în trecut, dar ale cărui efectele
negative încă persistă
Ameninţare viitoare (A) – acea activitate cu potenţial impact negativ asupra
stării de conservare a speciilor sau tipurilor de habitate de interes conservativ,
care este preconizată să se deruleze în viitor. Nu poate fi considerată
108

ameninţare viitoare o presiune actuală decât dacă se preconizează o creştere
semnificativă a intensităţii sau o schimbare a localizării presiunii actuale.
2.5.1 Lista activităţilor cu potenţial impact
Se vor descrie pe scurt activităţile cu potenţial impact asupra ariei naturale
protejate, a speciilor şi a habitatelor de interes conservativ din acesta, precum
şi concluzii.
2.5.1.1 Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate
Lista presiunilor actuale cu impact la nivelul ariei naturale protejate se va
realiza prin completarea următoarelor informaţii referitoare la activităţile cu
impact negativ asupra ariei naturale protejate
Tabelul A: lista presiunilor actuale asupra ariei naturale protejate
Cod Parametru Descriere
A.1 Presiune actuală A 0.1 Agricultura
A.2 Detalii Suprafata agricola ocupa o pondere redusa in cadrul sitului
fiind localizata mai ales la nivelul comunelor Bolotesti,
Jaristea, Brosteni, Mera si Reghiu. Agricultura este
traditionala fiind realizata ca activitate economica de
subzistenta. Gradul de utilizare a substantelor chimice este
redus astfel ca impactul asupra mediului este unul scazut.
A.3 Presiune actuala A0602 Culturi perene altele decat padurile
A.4 Detalii Plantatii pomicole (livezi) si culturi de vita de vie
A.5 Presiune actuala A040205 Pă unatul neintensiv mixt
A.6 Detalii Cresterea animalelor este o activitate economica de baza la
nivelul comuntatilor din proximitatea sitului fiind realizata
preponderent ca activitate de subzistenta (la nivel de
gospodarie). La nivelul sitului suprafata acoperita de pasuni
este relativ mica (5%) zonele de pasunat fiind localizate in
proximitatea sitului. Densitatea animalelor/ha pasune este
redusa si nu implica efecte antropice substantiale.
A.7 Presiune actuala B02 Gestionarea i utilizarea pădurii i planta iei
A.8 Detalii Aproximativ 95% din suprafata sitului este acoperita de paduri
iar activitatea de exploatare a lemnului este una intensa.
Exploatarea si prelucrarea lemnului reprezinta una din
activitatile economice dominante. Dat fiind ca toate
gospodariile din localitatile aferente sitului utilizeaza lemnul
pentru incalzire (nu exista sistem de alimentare cu gaz)
presiunea asupra exploatarii lemnului este ridicata.
A.9 Presiune actuala B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare
naturala
109

A.10 Detalii Presiunea generata de aceasta activitate are o intensitate medie
la nivelul sit-ului. Taierea necontrolata si ilegala a lemnului
este apreciata ca intensa. Exploatarea lemnului nu se face
tinand cont de regulile de exploatare care favorizeaza
conservarea speciilor protejate pentru care a fost institutit situl.
A.11 Presiune actuala D0102 Drumuri, drumuri auto
A.12 Detalii Infrastructura de transport din proximitatea sitului este relativ
bine dezvoltata. In interiorul sitului este dezvoltata reteaua de
drumuri forestiere care impanzeste intreg situl si face zona,
relativ usor accesibila. Se poate ajunge cu autovehicule pana
pe coama dealului Magura Odobesti.
A.13 Presiune actuala D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
A.14 Detalii Turismul este slab dezvoltat in ciuda potentialului turistic
ridicat. Zone mai intens utilizate de turisti sunt zonele
limitrofe raurilor Milcov si Putna. Infrastructura de ghidare si
informare a turistilor este slab dezvoltata. Toate acestea
conduc la o intensitate scazuta a presiunii generate de aceasta
activitate.
A.15 Presiune actuala E0103 Constructii dispersate
A.16 Detalii Activitate cu impact scazut.
A.17 Presiune actuala F0301 Vanatoare
A.18 Detalii Vanatoarea este o activitate puternic dezvoltata la nivelul
intregului judet dar si la nivelul asezarilor din proximitatea
sitului. Datele curente privind fondurile de vanatoare
existente si regimul de utilizare al acestora nu permit insa o
apreciere cu privire la intensitatea fenomenului. Activitatea de
vanatoare nu este reglementata astfel incat sa tina seama de
perioadele si zonele de cuibarit.
A.19 Presiune actuala G0102 Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
A.20 Detalii Acest factor antropic este adiacent profilului turistic al zonei.
Dezvoltarea turismului a atras si o diversificare a ofertei
turistice prin stimularea drumetiilor calare sau cu bicicleta. Nu
sunt trasee speciale pentru biciclete insa se folosesc drumurile
forestiere in acest sens.
A.21 Presiune actuala F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)
A.22 Detalii Colectarea de fructe de padure si ciuperci reprezinta una din
principalele activitati ce determina o prezenta umana sporita in
interiorul sitului.
A.23 Presiune actuala C0101 Extragere de nisip si pietris
A.24 Detalii Este o activitate localizata pe malurile raurilor Putna si
Milcov, in afara sitului insa in relativa apropiere. Impactul
este indirect si limitat la proximitatea zonelor de exploatare.
Se apreciaza insa ca aceste activitati sunt asociate cu
accentuarea fenomenelor de eroziune.
A.25 Presiune actuala D0203 Piloni telecomunicatie
110

A.26 Detalii In perioada 2008-2009 s-a inceput construirea unui turn de
radiorelee si o statie de baza GSM (cca 40 m inaltime) de catre
un important operator de telefonie mobila(COSMOTE) chiar
pe culmea dealului Magura Odobesti. Lucrarile au fost
stopate si s-a dispus readucerea zonei in starea initiala.
Retelele electrice si de telefonie raman insa un factor de
impact antropic.
A.27 Presiune actuala E0301 Depozitarea de eurilor menajere
A.28 Detalii Aruncatul gunoaielor de catre turisti, mai ales in zonele
limitrofe celor doua rauri care delimiteaza situl dar si in
interiorul sitului este o practica des intalnita si recunoascuta de
catre reprezentantii APL.
A.29 Presiune actuala G0103 Vehicule motorizate
A.30 Detalii Parcurgerea de trasee cu masini de teren. A fost o activitate
realizata in anii anteriori. In ultimii 3 ani nu s-au mai raportat
astfel de activitati insa lipsa capacitatilor de supraveghere a
teritoriului acoperit de sit face dificila clarificarea acestui
aspect. In prezent se organizeaza, ocazional, „excursii” in
interiorul sitului utilizand drumurile forestiere existente insa
aceste excursii nu fac parte dintr-un calendar clar prestabilit de
evenimente de tip „enduro”. Sunt, mai degraba excursii
organizate in plan individual sau in grupuri mici. Nu exista o
frecventa clara a acestor activitati insa exista tendinta de
intensificare pe timp de vara. Dat fiind ca asociatiile care
organizeaza astfel de evenimente sunt, de regula, ONG-uri cu
implicare activa in domeniul mediului, este putin probabil ca
acest factor sa se manifeste pregnant in viitor.
A.31 Presiune actuala F03.02.03 Braconaj cinegetic
A.32 Detalii Se observa o intensificare a acestei activitati in ultimii ani cu
un impact crescut asupra sit-ului.
A.33 Presiune actuala K03.06 Antagonism cu animale salbatice
A.34 Detalii Prezenta cainilor vagabonti in apropierea zonelor locuite de
oameni
A.35 Presiune actuala
D02.01.01 Linii electrice și de telefonie
A.36 Detalii linie electrica aeriana 20kv
2.5.1.2 Lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei
naturale protejate
Tabelul B: lista ameninţărilor viitoare cu potenţial impact la nivelul ariei
naturale protejate
Cod Parametru Descriere
111

B.1 Ameninţare
viitoare
G0208 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote
B.2 Detalii Se intentioneaza amenajarea unui spatiu de campare de catre
primaria Valea Sarii.
Cod Parametru Descriere
B.3 Ameninţare
viitoare
G02.10 Baza sportiva
B.4 Detalii Exista un proiect de construire a unei baze sportive in
localitatea Mera
2.5.2 Hărţile activităţilor cu potenţial impact
2.5.2.1 Harta presiunilor actuale şi a intensităţii acestora la nivelul
ariei naturale protejate
Tabelul C: lista atributelor hărţii presiunilor actuale şi intensităţii acestora
Cod Parametru Descriere
A.1. Presiune actuală A 0.1 Agricultura/cultivare
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
112

C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In interiorul sit-ului, localizata mai ales la nivelul comunelor
Bolotesti, Jaristea, Brosteni, Mera si Reghiu
Scazută (S)
C.4 Detalii Agricultura este traditionala fiind realizata ca activitate
economica de subzistenta. Gradul de utilizare a substantelor
chimice este redus astfel ca impactul asupra mediului este unul
scazut.
Cod Parametru Descriere
A.3. Presiune actuală A0602 Culturi perene altele decat padurile
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In zona extremitatii Nord-Vest a sit-ului
Scazută (S)
C.4 Detalii O zona traditionala pentru plantatii pomicole (livezi) si culturi
de vita de vie
113

Cod Parametru Descriere
A.3. Presiune actuală A040205 Păsunatul neintensiv mixt
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
zonele de pasunat localizate in proximitatea sitului
Scazută (S)
C.4 Detalii La nivelul sitului suprafata acoperita de pasuni este relativ
mica (5%). Densitatea animalelor/ha pasune este redusa si nu
implica efecte antropice substantiale.
114

Cod Parametru Descriere
A.5. Presiune actuală B02 Gestionarea i utilizarea pădurii i planta iei
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In Aproximativ 95% din suprafata sitului care este acoperita
de paduri
Ridicata (R)
C.4 Detalii Taierea necontrolata si ilegala a lemnului este apreciata ca
intensa. Exploatarea lemnului nu se face tinand cont de
regulile de exploatare care favorizeaza conservarea speciilor
protejate pentru care a fost institutit situl
115

Cod Parametru Descriere
A.7. Presiune actuală B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare
naturala
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In zone din sit adiacente localitatilor.
Medie (M)
C.4 Detalii Taierea necontrolata si ilegala a lemnului este apreciata ca
intensa. Exploatarea lemnului nu se face tinand cont de
regulile de exploatare care favorizeaza conservarea speciilor
protejate pentru care a fost institutit situl.
116

Cod Parametru Descriere
A.7. Presiune actuală D0102 Drumuri, drumuri auto
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
Infrastructura de transport in proximitatea sitului este relativ
bine dezvoltata.
In interiorul sitului este dezvoltata reteaua de drumuri
forestiere care impanzeste intreg situl
Medie (M)
C.4 Detalii In interiorul sitului este dezvoltata reteaua de drumuri
forestiere care impanzeste intreg situl si face zona, relativ usor
accesibila. Se poate ajunge cu autovehicule pana pe coama
dealului Magura Odobesti
117

Cod Parametru Descriere
A.9. Presiune actuală D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
zonele limitrofe raurilor Milcov si Putna.
Scazuta (S)
C.4 Detalii Turismul este slab dezvoltat in ciuda potentialului turistic
ridicat. Infrastructura de ghidare si informare a turistilor este
slab dezvoltata.
118

Cod Parametru Descriere
A.11 Presiune actuală E0103 Constructii dispersate
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In interiorul sit-ului
Scazuta (S)
C.4 Detalii Presiunea generata de prezenta acestor constructii este scazuta
asupra sit-ului.
119

Cod Parametru Descriere
A.15 Presiune actuală F0301 Vânătoare
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
La nivelul asezarilor din proximitatea sitului.
Medie (M)
C.4 Detalii Datele curente privind fondurile de vanatoare existente si
regimul de utilizare al acestora nu permit o apreciere exacta
cu privire la intensitatea fenomenului. Estimat 60% din
suprafata sit-ului.
120

Cod Parametru Descriere
A.17 Presiune actuală G0102 Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
Drumurile forestiere din interiorul sit-ului
Medie (M)
C.4 Detalii Dezvoltarea turismului a atras si o diversificare a ofertei
turistice prin stimularea drumetiilor calare sau cu bicicleta. Nu
sunt trasee speciale pentru biciclete insa se folosesc drumurile
forestiere in acest sens.
121

Cod Parametru Descriere
A.19 Presiune actuală F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
in interiorul sit-ului
Scazuta (S)
C.4 Detalii Stagnare cu tendinta de crestere prin dezvoltarea turismului.
122

Cod Parametru Descriere
A.23 Presiune actuală C0101 Extragere de nisip si pietris
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
activitate localizata pe malurile raurilor Putna si Milcov, in
afara sitului insa in relativa apropiere.
Scazuta (S)
C.4 Detalii Impactul este indirect si limitat la proximitatea zonelor de
exploatare. Se apreciaza insa ca aceste activitati sunt asociate
cu accentuarea fenomenelor de eroziune.
Cod Parametru Descriere
A.25 Presiune actuală D0203 Piloni telecomunicatie
123

C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
culmea dealului Magura Odobesti
Scazuta (S)
C.4 Detalii Lucrarile de constructie releu au fost stopate si s-a
dispus readucerea zonei in starea initiala. Retelele
electrice si de telefonie raman insa un factor de impact
antropic.
124

Cod Parametru Descriere
A.27 Presiune actuală E0301 Depozitarea deseurilor menajere
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
in zonele limitrofe celor doua rauri care delimiteaza situl dar si
in interiorul sitului
Scazuta (S)
C.4 Detalii Aruncatul gunoaielor de catre turisti este o practica des
intalnita si recunoascuta de catre reprezentantii APL.
125

Cod Parametru Descriere
A.29 Presiune actuală G0103 Vehicule motorizate
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
pe drumurile forestiere care duc catre varful dealului Magura
Odobesti
Scazuta (S)
C.4 Detalii Nu exista o frecventa clara a acestor activitati insa exista
tendinta de intensificare pe timp de vara. Dat fiind ca
asociatiile care organizeaza astfel de evenimente sunt, de
regula, ONG-uri cu implicare activa in domeniul mediului,
este putin probabil ca acest factor sa se manifeste pregnant in
viitor.
126

Cod Parametru Descriere
A.31 Presiune actuală F03.02.03 Braconaj cinegetic
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In interiorul sit-ului
Medie (M)
C.4 Detalii Se observa o intensificare a acestei activitati in ultimii ani cu
un impact crescut asupra sit-ului.
127

Cod Parametru Descriere
A.33 Presiune actuală K03.06 Antagonism cu animale salbatice
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
In apropierea zonelor locuite
Scazuta (S)
C.4 Detalii Prezenta cainilor vagabonti in apropierea zonelor locuite de
oameni
128

Cod Parametru Descriere
A.33 Presiune actuală
C.1. Localizarea
presiunii actuale
[geometrie]
C.2. Localizarea
presiunii actuale
[descriere]
C.3. Intensitatea
presiunii actuale
D02.01.01 linii electrice și de telefonie
Tarnziteaza o parte din suprafata de est a sit-ului.
Scazuta (S)
C.4 Detalii Existenta unei liniii electrice aeriane de 20kv
129

2.5.2.2 Harta ameninţărilor viitoare şi a intensităţii acestora la nivelul ariei
naturale protejate
Tabelul D: lista atributelor hărţii ameninţărilor viitoare şi intensităţii acestora
Cod Parametru Descriere
B.1 Ameninţare
viitoare
G0208 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote
D.1. Localizarea
ameninţării
viitoare
[geometrie]
D.2. Localizarea
ameninţării
viitoare
[descriere]
D.3. Intensitatea
ameninţării
viitoare
Localitatea Ciolacu, comuna Valea Sarii
Scazută (S)
D.4 Detalii Se intentioneaza amenajarea unui spatiu de campare
pentru turisti.
130

Cod Parametru Descriere
B.3 Ameninţare
viitoare
G02.10 Baza sportiva
D.1. Localizarea
ameninţării
viitoare
[geometrie]
D.2. Localizarea
ameninţării
viitoare
[descriere]
D.3. Intensitatea
ameninţării
viitoare
Localitatea Mera
Scazută (S)
D.4 Detalii Constructie baza sportiva in zona adiacenta sit-ului poate
fi considerata o posibila amenintare dar cu o intensitate
scazuta.
131

2.5.3 Evaluarea impacturilor asupra speciilor
2.5.3.1 Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale
asupra speciilor
Tabelul E: Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei
Cod Parametru Descriere
A.1 Presiune actuală A 0.1 Agricultura/Cultivare
E.1 Specia A098 Falco columbarius
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazută (S)
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.3 Presiune actuală A0602 Culturi perene altele decat padurile
E.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus
132

E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Medie (M)
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.5 Presiune actuală
A040205 Pășunatul neintensiv mixt
E.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus
A098 Falco columbarius
133

E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Medie (M) - A092 Hieraaetus pennatus
Scazuta (S) - A098 Falco columbarius
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.7 Presiune actuală
B02 Gestionarea și utilizarea pădurii și plantației
134

E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
A104 Bonasa bonasia
A234 Picus canus
A238 Dendrocopos medius
A239 Dendrocopos leucotos
A320 Ficedula parva
A321 Ficedula albicollis
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Medie (M) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus
pennatus, A234 Picus canus, A238 Dendrocopos medius
A239 Dendrocopos leucotos, A320 Ficedula parva
A321 Ficedula albicollis
Scazuta (S) - A104 Bonasa bonasia
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
135

A.9 Presiune actuală B03 Exploatare forestiera fara replantare sau regenerare
naturala
E.1 Specia A234 Picus canus
A238 Dendrocopos medius
A239 Dendrocopos leucotos
A320 Ficedula parva
A321 Ficedula albicollis
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Medie (M) - A234 Picus canus, A238 Dendrocopos
medius, A239 Dendrocopos leucotos, A320 Ficedula
parva, A321 Ficedula albicollis
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.11 Presiune actuală D0102 Drumuri, drumuri auto
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
136

E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazuta (S) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus
pennatus
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.13 Presiune actuală D0101 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
137

E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazuta (S) - A072 Pernis apivorus, A092 Hieraaetus
pennatus
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.15 Presiune actuală E0103 Constructii dispersate
E.1 Specia -
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
138

E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
-
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.17 Presiune actuală F0301 Vanatoare
E.1 Specia A104 Bonasa bonasia
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Medie (M)
139

E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.21 Presiune actuală F0402 colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc)
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazut (S)
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
140

Cod Parametru Descriere
A.21 Presiune actuală
D.02.01.01 linii electrice și de telefonie
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazut (S) - A072 Pernis apivorus
Mediu (M) - A092 Hieraaetus pennatus
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
141

A.21 Presiune actuală G0103 Vehicule motorizate
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Scazut (S) - A072 Pernis apivorus
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
Cod Parametru Descriere
A.21 Presiune actuală F03.02.03 Braconaj cinegetic
E.1 Specia A072 Pernis apivorus
A092 Hieraaetus pennatus
142

E.2 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[geometrie]
E.3 Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
[descriere]
E.4 Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale asupra
speciei
Descrierea detaliată a localizării impactului cauzat de
presiunii actuale care afectează specia pentru care se
face evaluarea.
Mediu (M) - A092 Hieraaetus pennatus, A072 Pernis
apivorus
E.5 Confidenţialitate Precizarea sensibilităţii acestor date pentru specie se
realizează prin alegerea uneia din următoarele valori:
Informaţii confidenţiale
Informaţii publice
E.6 Detalii Se vor putea preciza detalii considerate relevante pentru
descrierea impactului cauzat de presiuniile actuale
localizate şi a efectelor sale asupra speciei.
2.5.1.1 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra
speciilor
In urma evaluarii impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor identificate la
nivelul sitului - G0208 Locuri de campare si zone de parcare pentru rulote si G02.10 Baze
sportive nu s-a identificat o valoare semnificativa a acestor impacturi.
143

3. Evaluarea stării de conservare a speciilor şi tipurilor de
habitate
Aspecte legislative referitoare la starea de conservare
Conform articolului 2.2. al Directivei Habitate 92/43 EEC, măsurile prevăzute în Directivă
sunt destinate să menţină sau să readucă într-o stare de conservare favorabilă tipurile de
habitate naturale şi speciile de floră şi faună sălbatică de importanţă comunitară.
Prin urmare atingerea și/sau menţinerea „stării de conservare favorabilă” (SCF) reprezintă
obiectivul care trebuie atins pentru toate habitatele şi speciile de importanţă comunitară.
Starea de conservare, inclusiv starea de conservare favorabilă sunt definite în Directivă în
cadrul articolelor 1(e) pentru habitate şi 1(i) pentru specii astfel:
” (e) Starea de conservare a unui habitat natural reprezintă suma influenţelor ce acţionează
asupra unui habitat natural și asupra speciilor sale specifice și care ar putea afecta negativ
pe termen arealul său natural de distribuţie, structura și funcţiile sale, precum și
supravieţuirea pe termen lung a speciilor sale specifice.
Starea conservare a unui habitat natural este considerată favorabilă dacă:
- arealul natural al habitatului și aria suprafeţelelor ocupate de către habitat sunt
stabile sau în creștere; şi
144

- structura și funcţiile specifice habitatului necesare pentru menţinerea sa pe termen
lung există în prezent și există premizele ca acestea să continue să existe şi în
viitorul predictibil; și
- starea de conservare a speciilor sale tipice este favorabilă.”
”(i) Starea de conservare a unei specii reprezintă suma influenţelor ce acţionează asupra
unei specii, şi care ar putea afecta pe termen lung distribuţia și abundenţa populaţiei
acesteia.
Starea de conservare a unei specii este considerată favorabilă dacă:
- datele de dinamică a populaţiei pentru specia respectivă indică faptul că specia se
menţine pe termen lung ca element viabil al habitatelor sale naturale; şi
- arealul natural al speciei nu se reduce și nici nu există premizele reducerii în
viitorul predictibil; și
- specia dispune și este foarte probabil că va continua să dispună de un habitat
suficient de extins pentru a-și menţine populaţia pe termen lung;”
145

3.1. Evaluarea starii de conservare a fiecarei specii de
interes conservativ
Evaluarea stării globale de conservare a fiecărei specii se va realiza pe baza evaluării stării de
conservare a speciei din punct de vedere al:
populaţiei speciei;
habitatului speciei;
perspectivelor speciei în viitor.
3.1.1 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
populaţiei speciei
TABELUL A) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de
vedere al populaţiei
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A429 – Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie rezidentă în aria naturală protejată
aria naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei speciei
în aria naturală protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere a
mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei actuale
3-8 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului 2006,
îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
D
n/a
3- 8 perechi
A.10. Tendinţa actuală a mărimii ”x” – necunoscută
În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei
în zonă considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru
specie în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data
declarării sitului respectiv 3 – 8 perechi
”x” – necunoscut.
146

populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
A.14. Structura populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei.
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
”X” – necunoscută
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei speciei
n/a
A.17. Starea de conservare ”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili
necunoscută din punct de că starea de conservare din punct de vedere al
vedere al populaţiei
populaţiei speciei nu este în nici într-un caz
favorabilă.
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
20 – 50 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
D – popula ie nesemnificativă
30 – 60 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)
30 - 60 perechi
147

A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
Metoda extrapolării pe suprafa a de habitat. În lipsa unor
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă
considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru specie
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din
2012, respectiv 30 - 60 de perechi. S-a ales această estimare
deoarece a rezultat în urma unei metodologii mai robuste
decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
n/a
n/a
n/a
n/a
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
120 - 140 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
148

A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
2-15 %
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
2200 – 3400 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)
2200 – 3400 perechi
Metoda extrapolării pe suprafa a de habitat. În lipsa unor
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă
considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru specie
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din
2012, respectiv 2200 - 3400 perechi. S-a ales această
estimare deoarece a rezultat în urma unei metodologii mai
robuste decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
149

Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
120 - 140 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
2-15 %
2200 – 3400 perechi (estimarea la nivelul anului 2012)
2200 – 3400 perechi
Metoda extrapolării pe suprafa a de habitat. În lipsa unor
date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă
considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru specie
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din
2012, respectiv 2200 - 3400 perechi. S-a ales această
estimare deoarece a rezultat în urma unei metodologii mai
robuste decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
n/a
n/a
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I, DP)
150

A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată pentru reproducere);
300 – 500 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
2 – 15 %
4157 – 4882 perechi (estimarea de la nivelul anului 2012)
4157 - 4882 perechi
Analiza în Distance. În lipsa unor date istorice privind
mărimea populaţiei speciei în zonă considerăm ca valoarea
de referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu
mărimea populaţiei la estimarea din 2012, respectiv 30 - 60
de perechi. S-a ales această estimare deoarece a rezultat în
urma unei metodologii mai robuste decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
151

A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
n/a
n/a
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
10 – 15 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
D
n/a
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
10 – 15 perechi
În lipsa unor date istorice privind mărimea popula iei
speciei în zona protejată, considerăm că valoarea de
referin ă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu
mărimea popula iei la data declarării sitului, respectiv 10 -
15 perechi.
”≈” – aproximativ egal,
152

A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
n/a
n/a
n/a
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”x” – necunoscută
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus - acvila mică (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
1 pereche (conform estimărilor de la nivelul anului 2006,
îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
0-2 %,
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
153

A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
1-2 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului 2012)
1-2 perechi
Recensământul speciei în sit.
”≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
n/a
n/a
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)
154

A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
8 – 12 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
n/a
n/a
8 -12 perechi
În lipsa unor date istorice privind mărimea popula iei
speciei în zona protejată, considerăm că valoarea de
referin ă favorabilă pentru specie în sit să fie egală cu
mărimea popula iei la data declarării sitului, respectiv 8 –
12 perechi
”x” – necunoscut.
n/a
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”x” – necunoscută
155

A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
n/a
n/a
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
20 – 40 perechi (conform estimărilor de la nivelul anului
2006, îînregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
0-2 %
n/a
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
fără măsurători prin eşantionare;
20 – 40 perechi
În lipsa unor date privind mărimea populaţiei speciei în zonă
considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru specie
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data declarării
sitului, respectiv 20 – 40 perechi.
”x” – necunoscut.
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
156

A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
n/a
n/a
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”x” – necunoscută
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa 1, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3. Mărimea populaţiei 40 – 60 perechi (estimarea de la nivelul anului 2006,
speciei în aria naturală înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
protejată
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
A.4. Calitatea datelor
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
0-2 %
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
63 – 176 perechi (estimare la nivelul anului 2012)
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
63 – 176 perechi
157

A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
Metoda extrapolării la suprafa a totală de habitat. În lipsa
unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei în zonă
considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru specie
în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la estimarea din
2012 respectiv 63 – 176 de perechi. S-a ales această estimare
deoarece a rezultat în urma unei metodologii mai robuste
decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
n/a
n/a
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar (Anexa I,
DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
aria naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
280 – 320 perechi (estimarea de la nivelul anului 2006,
înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
158

A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
2 – 15 %
413 – 493 perechi (estimare la nivelul anului 2012)
413 – 493 perechi
Metoda extrapolării diferen iate. În lipsa unor date istorice
privind mărimea populaţiei speciei în zonă considerăm ca
valoarea de referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie
egală cu mărimea populaţiei la estimarea din 2012 respectiv
413 - 493 de perechi. S-a ales această estimare deoarece a
rezultat în urma unei metodologii mai robuste decât
estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
159

A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
n/a
n/a
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spate alb
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
aria naturală protejată
A.3. Mărimea populaţiei
speciei în aria naturală
protejată
A.4. Calitatea datelor
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
16 – 20 perechi (estimarea de la nivelul anului 2006,
înregistrată în Formularul Standard al sitului din HG
1284/2007 cu modificările i completările ulterioare)
0-2 %
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători parţiale;
58 – 71 perechi (estimare la nivelul anului 2012)
58 – 71 perechi
Metoda extrapolării diferen iate. În lipsa unor date istorice
privind mărimea populaţiei speciei în zonă considerăm ca
valoarea de referinţă favorabilă pentru specie în sit să fie egală
cu mărimea populaţiei la estimarea din 2012 respectiv 58 - 71
de perechi. S-a ales această estimare deoarece a rezultat în
urma unei metodologii mai robuste decât estimarea din 2006.
”≈” – aproximativ egal,
160

A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
”x” – necunoscută
Deşi există două estimări diferite (2006 şi 2012) acestea nu
sunt comparabile datorită faptului că au rezultat pe baza unor
metodologii diferite.
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
n/a
n/a
n/a
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim de iarnă (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
Populaţie care doar iernează în aria naturală protejată;
A.3. Mărimea populaţiei 1-3 indivizi (estimarea de la nivelul anului 2006, înregistrată în
speciei în aria naturală Formularul Standard al sitului din HG 1284/2007 cu
protejată
modificările i completările ulterioare)
A.4. Calitatea datelor
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau
referitoare la populaţia
speciei din aria naturală
protejată
fără măsurători prin eşantionare;
A.5. Raportul dintre mărimea
populaţiei speciei în aria
naturală protejată şi
mărimea populaţiei
naţionale
0-2 %
A.6. Mărimea reevaluată a
populaţiei estimate în
planul de management
anterior
n/a
161

A.7. Mărimea populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă în aria naturală
protejată
A.8. Metodologia de apreciere
a mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea
favorabilă
A.9. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă
pentru starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
actuale
A.10. Tendinţa actuală a
mărimii populaţiei speciei
A.11. Calitatea datelor privind
tendinţa actuală a mărimii
populaţiei speciei
A.12. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
A.13. Magnitudinea tendinţei
actuale a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin calificative
A.14. Structura populaţiei
speciei
A.15. Starea de conservare din
punct de vedere al
populaţiei speciei
A.16. Tendinţa stării de
conservare din punct de
vedere al populaţiei
speciei
A.17. Starea de conservare
necunoscută din punct de
vedere al populaţiei
1-3 indivizi
În lipsa unor date istorice privind mărimea populaţiei speciei
în zonă considerăm ca valoarea de referinţă favorabilă pentru
specie în sit să fie egală cu mărimea populaţiei la data
declarării sitului respectiv 1-3 indivizi
Considerăm că mărimea populaţiei de referinţă la o specie care
iernează în sit este un indicator puternic în aprecierea stării de
conservare a speciei în sit. Se recomandă un accent mai
puternic pe aprecierea calităţii habitatului speciei în aprecierea
stării de conservare.
”≈” – aproximativ egal,
n/a
n/a
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei
speciei.
nu există date privind structura populaţiei.
”X” – necunoscută
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili
că starea de conservare din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor nu este în nici într-un
caz favorabilă.
3.1.2 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
habitatului speciei
Tabelul B) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de
vedere al habitatului speciei
162

Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria
naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
protejată nu s-a realizat, deoarece specia nu a fost
evaluată
”x” – necunoscut
n/a
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
163

B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea
stabili că starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei nu este în nici întrun
caz favorabilă.
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
DP)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
n/a
Suprafa a habitatului speciei în aria protejată nu a fost
evaluată (conform Formularul Standard Natura 2000,
conform HG 1284/2007 cu modificările i
completările ulterioare)
n/a
n/a
840 ha zone deschise (estimare la nivelul anului 2012)
Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei sa
realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei i a hăr ilor disponibile.
” ≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
bună (adecvată)
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”FV” – favorabilă,
164

B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
12.505 ha
Suprafa a habitatului speciei în aria naturală protejată
este reprezentată de suprafa a de pădure, repsectiv 95
% din suprafa a sitului, conform Formularul Standard
Natura 2000, HG 1284/2007 cu modificările i
completările ulterioare)
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor
cu sau fără măsurători prin eşantionare;
11.075 ha
11.075 ha
Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei s-a
realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei precum
disponibile.
i a hăr ilor forestiere/silvice
” ≈” – aproximativ egal,
”0” – stabilă
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători
parţiale;
bună (adecvată)
”0” – stabilă,
165

B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători
parţiale;
”0” – stabilă,
”FV” – favorabilă,
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
DP)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
12.505 ha
Suprafa a habitatului speciei în aria naturală protejată
este reprezentată de suprafa a de pădure, repsectiv 95
% din suprafa a sitului, conform Formularul Standard
Natura 2000, HG 1284/2007 cu modificările i
completările ulterioare
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor
cu sau fără măsurători prin eşantionare;
11.075ha
11.075ha
Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei s-a
realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei i suprapunerea acestora peste hăr ile
forestiere/silvice disponibile.
” ≈” – aproximativ egal,
”0” – stabilă,
166

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători
parţiale;
bună (adecvată)
”0” – stabilă,
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau
modelării datelor obţinute prin măsurători
parţiale;
”0” – stabilă,
”FV” – favorabilă,
n/a
n/a
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
n/a
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
n/a
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
n/a
B.7. Metodologia de apreciere a suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
protejată nu a fost apreciată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
”x” – necunoscut
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
167

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
n/a
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
n/a
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
n/a
B.7. Metodologia de apreciere a suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
protejată nu a fost apreciată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
”x” – necunoscut
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
168

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
n/a
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
n/a
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
n/a
B.7. Metodologia de apreciere a suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
protejată nu a fost apreciată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
”x” – necunoscut
169

B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A244 Caprimulgus europaeus – capimulg (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
n/a
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
n/a
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
n/a
B.7. Metodologia de apreciere a suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
protejată nu a fost apreciată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
”x” – necunoscut
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
170

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
n/a
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
3612 ha
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
3612 ha
B.7. Metodologia de apreciere a Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei s-a
suprafeţei adecvate a habitatului realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei în aria naturală protejată speciei i suprapunerea acestora peste hăr ile
forestiere/silvice disponibile.
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
” ≈” – aproximativ egal,
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
171

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
bună (adecvată)
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”FV” – favorabilă,
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
7603 ha
7603 ha
Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei s-a
realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei (păduri cu cvercinee), precum
forestiere/silvice disponibile.
i a hăr ilor
” ≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
172

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
bună (adecvată)
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”FV” – favorabilă,
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele
alb (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
n/a
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa n/a
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
9729 ha
9729 ha
Aprecierea suprafe ei adecvate a habitatului speciei sa
realizat pe baza cerin elor specifice de habitat ale
speciei (păduri cu fag), precum
forestiere/silvice disponibile.
i a hăr ilor
” ≈” – aproximativ egal,
”x” – necunoscută
173

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
bună (adecvată)
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”FV” – favorabilă,
Nr Parametri Descriere
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim de iarnă (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
B.3. Suprafaţa habitatului speciei în
aria naturală protejată
B.4. Calitatea datelor pentru suprafaţa
habitatului speciei
B.5. Suprafaţa reevaluată a habitatului
speciei din planul de management
anterior
B.6. Suprafaţa adecvată a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.7. Metodologia de apreciere a
suprafeţei adecvate a habitatului
speciei în aria naturală protejată
B.8. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
actuală a habitatului speciei
B.9. Tendinţa actuală a suprafeţei
habitatului speciei
DP)
n/a
n/a
n/a
n/a
Populaţie care doar iernează în aria naturală
protejată;
suprafaţa adecvată a habitatului speciei în aria naturală
protejată nu a fost apreciată
”x” – necunoscut
”x” – necunoscută
174

B.10. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a suprafeţei habitatului
speciei
B.11. Calitatea habitatului speciei în aria
naturală protejată
B.12. Tendinţa actuală a calităţii
habitatului speciei
B.13. Calitatea datelor privind tendinţa
actuală a calităţii habitatului
speciei
B.14. Tendinţa actuală globală a
habitatului speciei funcţie de
tendinţa suprafeţei şi de tendinţa
calităţii habitatului speciei
B.15. Starea de conservare din punct de
vedere al habitatului speciei
B.16. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al habitatului
speciei
B.17. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al habitatului
speciei
n/a
n/a
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
necunoscută
”x” – necunoscută
insuficientă – date insuficiente sau nesigure.
”x” – necunoscută
”X” – necunoscută
3.1.3 Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al
perspectivelor speciei
Tabelul C) Parametri pentru evaluarea stării de conservare a speciei din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
”x” – necunoscută;
populaţiei
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
175

C.5. Perspectivele speciei din punct de
vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct de
vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare
asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
X – perspective necunoscute
”x” – necunoscută
”x” – necunoscut.
X – necunoscute.
”X” – necunoscute
Scăzut
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia
gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung
al speciei
”X” – necunoscută
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
DP)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
”0” – stabilă,
176

C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
C.5. Perspectivele speciei din punct de
vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct de
vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare
asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
”≈” – aproximativ egal,
FV – perspective bune
”0” – stabilă,
”≈” – aproximativ egal,
FV – favorabile,
”FV” – favorabile,
Scăzut
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere)
C.17. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”0” – stabilă,
177

C.18. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
C.19. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
C.20. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.21. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.22. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
C.23. Perspectivele speciei în viitor
C.24. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.25. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.26. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.27. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.28. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.29. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.30. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
”≈” – aproximativ egal,
FV – perspective bune
”0” – stabilă,
”≈” – aproximativ egal,
FV – favorabile,
”FV” – favorabile,
Scăzut
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
DP)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
”0” – stabilă,
178

C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
”≈” – aproximativ egal,
FV – perspective bune
”0” – stabilă,
”≈” – aproximativ egal,
FV – favorabile,
”FV” – favorabile,
Scăzut
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”x” – necunoscută;
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
179

C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
X – perspective necunoscute
”x” – necunoscută
”x” – necunoscut.
X – necunoscute.
”X” – necunoscute
Scăzut
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia
gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung
”X” – necunoscută
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
naturală protejată
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”0” – stabilă,
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”≈” – aproximativ egal,
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
FV – perspective bune
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
180

C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
”x” – necunoscut.
X – necunoscute.
”U1” – nefavorabile - inadecvate,
”X” – necunoscute
Scăzut
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
Scăzut
Gestionarea i utilizarea pădurii
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”x” – necunoscută;
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
X – perspective necunoscute
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
”x” – necunoscut.
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
X – necunoscute.
181

C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
n/a
”X” – necunoscute
Nu există suficiente informaţii în ceea ce
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în
viitor.
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia
gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung
al speciei
”X” – necunoscută
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea
stabili că starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este
în nici într-un caz favorabilă.
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I,
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
C.5. Perspectivele speciei din punct de
vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct de
vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
DP)
Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care
utilizează aria naturală protejată pentru
reproducere);
”x” – necunoscută;
”x” – necunoscut.
X – perspective necunoscute
”x” – necunoscută
”x” – necunoscut.
X – necunoscute.
”X” – necunoscute
182

C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare
asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
n/a
Nu există suficiente informaţii în ceea ce
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în
viitor.
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia
gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung
al speciei
”X” – necunoscută
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea
stabili că starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este
în nici într-un caz favorabilă.
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”+” – crescătoare,
C.4. Raportul dintre mărimea populaţiei
de referinţă pentru starea
favorabilă şi mărimea populaţiei
viitoare a speciei
”>” – mai mare,
C.5. Perspectivele speciei din punct de
vedere al populaţiei
FV – perspective bune
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
”+” – crescătoare,
C.7. Raportul dintre suprafaţa adecvată
a habitatului speciei şi suprafaţa
habitatului speciei în viitor
”>” – mai mare,
C.8. Perspectivele speciei din punct de
vedere al habitatului speciei
FV – favorabile,
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile,
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
Scăzut
183

C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor viitoare
asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în
viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare necunoscută
din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
Mediu
- Gestionarea i utilizarea pădurii
Scazut
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, călărie si vehicule nemotorizate
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
- Drumuri, drumuri auto
- Plimbare, calarie si vehicule nemotorizate
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoare de stejar
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii ”+” – crescătoare,
populaţiei
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
C.9. Perspectivele speciei în viitor
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
”>” – mai mare,
FV – perspective bune
”+” – crescătoare,
”>” – mai mare,
FV – favorabile,
”FV” – favorabile,
Scăzut
184

C.11. Intensitatea presiunilor actuale Mediu
asupra speciei
- Gestionarea i utilizarea pădurii
C.12. Intensitatea ameninţărilor
Scăzut
viitoare asupra speciei
- Gestionarea i utilizarea pădurii
C.13. Viabilitatea pe termen lung a viabilitatea pe termen lung a speciei este
speciei
asigurată;
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
”FV” – favorabilă,
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
n/a
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele
alb (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria
naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”+” – crescătoare,
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”>” – mai mare,
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
FV – perspective bune
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
”+” – crescătoare,
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
”>” – mai mare,
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
FV – favorabile,
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”FV” – favorabile,
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
Scăzut - impacturile, respectiv presiunile
actuale şi ameninţările viitoare, vor avea un
efect cumulat scăzut sau nesemnificativ asupra
speciei, neafectând semnificativ viabilitatea pe
termen lung a speciei;
Mediu
- Gestionarea i utilizarea pădurii
Scăzut
- Gestionarea i utilizarea pădurii
185

C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
n/a
viabilitatea pe termen lung a speciei este
asigurată;
”FV” – favorabilă,
Nr Parametru Descriere
A.1 Specia A098 Falco columbarius
A.2. Tipul populaţiei speciei în aria Populaţie care doar iernează în aria naturală
naturală protejată
protejată
C.3. Tendinţa viitoare a mărimii
populaţiei
”x” – necunoscută;
C.4. Raportul dintre mărimea
populaţiei de referinţă pentru
starea favorabilă şi mărimea
populaţiei viitoare a speciei
”x” – necunoscut.
C.5. Perspectivele speciei din punct
de vedere al populaţiei
X – perspective necunoscute
C.6. Tendinţa viitoare a suprafeţei
habitatului speciei
”x” – necunoscută
C.7. Raportul dintre suprafaţa
adecvată a habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului speciei în
viitor
”x” – necunoscut.
C.8. Perspectivele speciei din punct
de vedere al habitatului speciei
X – necunoscute.
C.9. Perspectivele speciei în viitor ”X” – necunoscute
C.10. Efectul cumulat al impacturilor
asupra speciei în viitor
C.11. Intensitatea presiunilor actuale
asupra speciei
C.12. Intensitatea ameninţărilor
viitoare asupra speciei
C.13. Viabilitatea pe termen lung a
speciei
C.14. Starea de conservare din punct
de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
Nu există suficiente informaţii în ceea ce
priveşte efectul impacturilor asupra speciei în
viitor.
Scăzut
Scăzut
nu există suficiente informaţii pentru a aprecia
gradul de asigurare al viabilităţii pe termen lung
al speciei
”X” – necunoscută
186

C.15. Tendinţa stării de conservare din
punct de vedere al perspectivelor
speciei în viitor
C.16. Starea de conservare
necunoscută din punct de vedere
al perspectivelor speciei în viitor
n/a
„XX” - nu există date suficiente pentru a putea
stabili că starea de conservare din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor nu este
în nici într-un caz favorabilă.
187

3.1.4. Evaluarea globala a speciei
Tabelul D) Parametri pentru evaluarea stării globale de conservare a speciei în cadrul
ariei naturale protejate
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A429 Dendrocopos syriacus – ciocănitoare de grădini
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei
în aria naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”X” – necunoscută
D.4. Tendinţa stării globale de n/a
conservare a speciei
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
starea globală de conservare nu este în nici într-un
caz favorabilă.
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A246 Lullula arborea – ciocârlie de pădure (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
în aria naturală protejată aria naturală protejată pentru reproducere);
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A320 Ficedula parva – muscar mic (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
în aria naturală protejată aria naturală protejată pentru reproducere);
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
188

D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A321 Ficedula albicollis – muscar gulerat (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A072 Pernis apivorus – viespar (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”X” – necunoscută
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
conservare necunoscută
starea globală de conservare nu este în nici întrun
caz favorabilă.
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A092 Hieraaetus pennatus – acvilă mică (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere)
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
189

Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A104 Bonasa bonasia – ieruncă (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”X” – necunoscută
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
conservare necunoscută
starea globală de conservare nu este în nici întrun
caz favorabilă.
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A224 Caprimulgus europaeus – caprimulgul (Anexa I,
DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie nerezidentă cuibăritoare (care utilizează
aria naturală protejată
aria naturală protejată pentru reproducere);
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”X” – necunoscută
D.4. Tendinţa stării globale de n/a
conservare a speciei
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
starea globală de conservare nu este în nici întrun
caz favorabilă.
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A234 Picus canus – ghionoaie sură (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A238 Dendrocopos medius – ciocănitoarea de stejar
(Anexa I, DP)
190

A.2. Tipul populaţiei speciei în
aria naturală protejată
Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
conservare necunoscută
n/a
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A239 Dendrocopos leucotos – ciocănitoare cu spatele alb
(Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
aria naturală protejată .
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”FV” – favorabilă,
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de n/a
conservare necunoscută
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
Nr Parametru Descriere
A.1. Specia A098 Falco columbarius – oim de iarnă (Anexa I, DP)
A.2. Tipul populaţiei speciei în Populaţie care doar iernează în aria naturală
aria naturală protejată
protejată;
D.3. Starea globală de
conservare a speciei
”X” – necunoscută
D.4. Tendinţa stării globale de
conservare a speciei
n/a
D.5. Starea globală de
”XX” - nu există date pentru a putea stabili că
conservare necunoscută
starea globală de conservare nu este în nici întrun
caz favorabilă.
D.6. Informaţii suplimentare Pentru mai multe informa ii, vezi capitolul Biotic din
prezentul Plan de Management
3.2. Evaluarea starii de conservare a fiecarui tip de habitat
de interes conservativ
Nu este cazul
191

4. Scopul si obiectivele Planului de Management
4.1 Scopul planului de management
Scopul planului de management pentru Situl Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti
este men inerea stării de conservare favorabilă i îmbunătă irea stării de conservare
nefavorabile a speciilor pentru care a fost desemnat situl în contextul dezvoltării durabile în
cadrul localită ilor de pe teritoriul sitului.
Au fost selectate temele principale ale planului de management. Acestea au fost discutate în
cadrul grupurilor de lucru i la întâlnirea publică cu factorii interesa i. S-a considerat că o
temă este titlul unei secţiuni a planului care abordează un set de subiecte ce au legătură între
ele.
Totodată s-a agreat ca subiectele identificate să fie cuprinse în cadrul a maxim 6-8 categorii
de teme principale, care să fie detaliate în obiective i măsuri de conservare specifice, pentru
a men ine coeren a logică a Planului de management.
În urma discu iilor în grupurile de lucru i în cadrul dezbaterilor publice s-a concluzionat
i au fost definite următoarele teme principale care vor fi luate în considerare în elaborarea
în continuare a planului de management:
1. Conservarea şi managementul biodiversităţii (al speciilor
conservativ)
i habitatelor de interes
2. Inventarierea/evaluarea detaliată i monitoringul biodiversită ii
3. Inventarierea/evaluarea detaliată i monitoringul biodiversită ii
4. Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea
durabilită ii managementului
5. Comunicare, educa ie ecologică i con tientizarea publicului
6. Utilizarea durabilă a resurselor naturale
7. Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale)
4.2. Obiective generale, măsuri generale, măsuri
specifice/management şi activităţi
OBIECTIV GENERAL/TEMĂ 1.
Conservarea şi managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000
ROSPA0075 Măgura Odobe ti şi habitatelor acestora
Obiectiv specific/măsură generală 1.1
Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări criteriu,
cuibăritoare din cadrul sitului
192

Cod
MS
1.1.1
Titlu Descriere
Menţinerea procentajului actual
de pădure matură (peste 80 ani)
raportat la întreaga suprafaţă
forestieră de pe cuprinsul sitului
(conform datelor din
Amenajamentele Silvice)
Comentariu: menţinerea în
timp a procentului de pădure de
peste 80 ani este cazul ideal.
Conform Amenajamentului
silvic, pădurea este condusă
până la vârsta exploatabilităţii.
Dacă restul de paduri mai
tinere nu ajung in timp util la
80 ani, atunci va trebui o
periodă să nu se facă tăieri, ceea
ce duce la probleme
silviculturale si la nerespectarea
amenajamentului. Cred ca ar fi
mai bine in mod realist să se
pastreze un procent minim de
…..% păduri de peste 80 ani. De
ex: dacă acolo sunt deja cam
50%, să ziceţi minimum 40%.
Dacă se vor acorda concret
despăgubiri proprietarilor de
păduri, atunci se poate pune un
procent de 50%, cât este acum.
Pentru menţinerea nivelului actual al
populaţiilor majorităţii speciilor de păsări
criteriu în sit, se impune menţinerea unei
structuri pe vârste astfel încât procentajul de
pădure peste 80 de ani să nu scadă raportat la
nivelul întregului sit. Planificarea activităţilor
forestiere (în special a celor de exploatare) se va
face astfel încât pe suprafaţa sitului să se
păstreze (sau să se favorizeze creşterea) în
permanenţă procentajul actual de pădure peste
80 ani, care conform calculelor actuale este de
aprox. 3500 ha, reprezentând cca. 25% din
suprafaţa pădurilor din sit. În acest sens este
necesară coroborarea şi armonizarea
amenajamentelor silvice existente sau nou
dezvoltate pe suprafaţa sitului astfel încât acest
procentaj să se menţină şi în timp să crească la
nivelul întregului sit. Speciile care beneficiază
de această măsură sunt în primul rând speciile
de ciocănitori (atât habitat de cuibărit cât şi de
hrănire), răpitoarele de zi şi de noapte, respectiv
speciile de muscari (Ficedula albicollis şi F.
parva). Pentru favorizarea speciilor de muscari
se va urmări şi menţinerea zonelor cu subarboret
bogat (seminţiş).
Rezultate aşteptate: menţinerea habitatelor
forestiere caracteristice majorităţii speciilor
criteriu din sit.
Indicatori de succes: procentaj de pădure peste
80 ani menţinut la nivelul sitului.
193

1.1.2
Stabilirea suprafeţelor de zone
tampon în jurul cuiburilor şi
limitarea/controlul activităţilor
forestiere în zona tampon, în
perioada de cuibărit pentru
protecţia speciilor de răpitoare şi a
berzei negre
Lucrările forestiere în imediata apropiere a
cuiburilor speciilor de păsări răpitoare sau a
berzelor negre, în special dacă sunt desfăşurate
în prima parte a sezonului de cuibărit, pot
compromite succesul reproductiv în acel an. În
anul respectiv, succesul reproductiv al
perechilor afectate este nul în cele mai multe
cazuri. În acest sens, în perimetrul cuiburilor
identificate se va institui o zonă tampon cu rază
de 300 de metri în care în perioada 15Martie-
15August vor fi interzise activităţile legate de
silvicultură (inclusiv tăieri de conservare,
igienizare etc.). Aceste activităţi vor fi permise
în afara perioadei menţionate (respectiv între 15
August – 15 Martie). Modalitatea de identificare
a cuiburilor în teren este parte constituenta a
obiectivului general 2.
Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut
pentru speciile menţionate.
Indicatori de succes: deranjul prin activităţi
silvice al cuiburilor cunoscute eliminat.
Măsură de management 1.1.3.
Menţinerea unei structuri forestiere mozaicate în cadrul unităţilor de producţie, prin
păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de recoltare
Descriere: Prin păstrarea acestor pâlcuri se favorizează menţinerea de condiţii de cuibărit
pentru speciile de răpitoare diurne, în special Hieraaetus pennatus şi Pernis apivorus. Este
foarte important ca aceşti arbori rămaşi sa nu fie izolaţi unul faţă de altul, ci să fie păstraţi în
pâlcuri. Această măsură nu va avea rezultatul scontat în condiţiile în care în jurul pâlcurilor
rămase se realizează tăieri definitive (decât dacă în jur există deja arboret în creştere). În
cadrul parchetelor de exploatare, la tăierile definitive se vor păstra astfel de pâlcuri, ce se vor
conserva şi ulterior, în viitorul arboret, până la eliminarea naturală a arborilor respectivi.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele, ocoale silvice
Parteneri de implementare:
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: succes reproductiv crescut pentru speciile menţionate
Indicatori de succes: arbori păstraţi conform descrierii activităţii
Prioritate: mare
Măsură de management 1.1.4.
194

Menţinerea lemnului mort pentru asigurarea condiţiilor specifice de habitat pentru
speciile de ciocănitori
Descriere: Cantitatea disponibilă de lemn mort este un factor esenţial pentru prezenţa speciei
Dendrocopos leucotos. Prezenţa lemnului mort influenţează calitatea habitatului pentru
majoritatea speciilor de ciocănitori (ex Picus canus). Specia Strix uralensis foloseşte lemnul
mort pe picior (trunchiuri scorburoase şi iescari – trunchiuri moarte pe picior) pentru cuibărit.
În consecinţă, pentru toate subparcele / u.a.-urile, în cazul unor intervenţii - lucrări de
îngrijire sau exploatări forestiere se va lăsa un număr de 4-8 arbori/ha din categoria iescarilor,
arborilor groşi, scorburoşi, parţial uscaţi, în funcţie de particularităţile fiecărui u.a. O atenţie
deosebită se va acorda tăierilor definitive în parchetele de exploatare, când firma ce
exploatează trebuie să cunoscă şi să aplice această prevedere.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele, ocoale silvice
Parteneri de implementare:
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite pentru speciile menţionate
Indicatori de succes: arbori păstraţi conform descrierii activităţii
Prioritate: mare
- evitarea extragerii ilegale a lemnului
Măsură de management 1.1.5.
Menţinerea unui număr mare de stejari bătrâni necesari pentru asigurarea condiţiilor
optime de cuibărit pentru Dendrocopos medius
Descriere: Stejarii bătrâni (peste 100 ani) reprezintă un factor esenţial ce influenţează
calitatea habitatului pentru specia Dendrocopos medius, atât în ceea ce priveşte oportunităţile
de cuibărit cât şi de hrănire. Pentru a asigura condiţii optime de habitat, se va menţine în orice
condiţii de exploatare/intervenţii forestiere un număr de 3-4 arbori bătrâni la hectar în
gorunete pure, respectiv 1-2 în cele pădurile de amestec cu Quercus sp. De asemenea, în
aceste păduri se vor menţine pe picior un număr de 2-3 arbori cu scorburi, neimportanţi
d.p.d.v. economic, cu rolul de a asigura condiţii optime pentru cuibărit. Pentru arboretele ce
au depăşit vârsta exploatabilităţii şi care au fructificaţie satisfăcătoare, inclusiv regenerare
naturală, se vor evita tratamentele silvice cu tăieri definitive. Pot fi aplicate doar tăieri de
igienă / accidentale, însă marcarea arborilor se va face sub supravegherea custodelui /
specialistului ornitolog.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele, ocoale silvice
Parteneri de implementare:
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite pentru Dendrocopos medius
195

Indicatori de succes: arbori păstraţi conform descrierii activităţii
Prioritate: mare
- problematica compensatiilor avand in vedere valoarea lemnului
- problematica proprietarilor pe suprafete mici
Măsură de management 1.1.6.
Interzicerea aplicării tratamentelor chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de gradaţii
sau defolieri şi doar în cazul ineficienţei sau imposibilităţii aplicării altor tipuri de
tratamente (biologice, integrate etc.)
Descriere: Această măsură vizează în special speciile de muscari (Ficedula albicollis şi F.
parva). Pentru aceste specii au un efect benefic (pentru asigurarea habitatului de cuibărit) şi
măsurile anterioare prevăzute, în special cele de favorizare a populaţiilor de ciocănitori.
Pentru a nu afecta calitatea resurselor trofice ale acestor specii insectivore, aplicarea
tratamentele chimice va fi limitată doar la cazurile de gradaţii sau defolieri care au fost
dovedite prin certificat eliberat de unităţile de cercetare specifice (ICAS).
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele, ocoale silvice
Parteneri de implementare: ICAS
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite în special pentru pentru
Ficedula albicollis şi F. Parva.
Indicatori de succes: tratamente chimice aplicate doar în cazurile menţionate
Prioritate: mare
Măsură de management 1.1.7.
Interzicerea aplicării degajărilor şi curăţărilor chimice în pădurile din sit
Descriere: În pădurile din sit vor fi permise doar degajările efectuate manual, degajările
chimice fiind interzise datorită faptului că nu se cunoaşte efectul de durată al arboricidelor
introduse în pădure, nefiind recomandat pentru un spectru larg de păduri.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele, ocoale silvice
Parteneri de implementare: Direcţia silvică
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: condiţii de habitat menţinute/îmbunătăţite
Indicatori de succes: Absenţa degajărilor şi curăţărilor chimice
196

Prioritate: mare
Măsură de management 1.1.8.
Izolarea liniilor de medie tensiune prin colaborarea cu companiile de transport a
energiei electrice
Descriere: Liniile electrice neizolate, şi în special cele de de medie tensiune rerezintă una din
cauzele majore de mortalitate în special în rândul răpitoarelor de zi şi a berzelor prin
electrocutare la nivelul stâpilor folosiţi de păsări. În scopul prevenirii acestui fenomen, se vor
izola la nivelul stâlpilor liniile de medie tensiune cu izolatorii de pe stâlpi orientaţi în sus din
sit şi de la periferia sitului. În măsura posibilităţilor, alte alternative (linii subterane) vor fi
preferate izolării. Se aplica la nivel de intreaga sectiune de linii de medie tensiune pe
suprafaţa sitului.
Perioada de timp: anul 3 şi 4 al implementării planului de management
Responsabili: custodele, companie de transport şi distribuţie a energiei electrice
Parteneri de implementare
Rezultate aşteptate: mortalitatea păsărilor cauzată prin electrocutare pe linii de medie
tensiune eliminată
Indicatori de succes: număr stâlpi/lungime secţiuni de linie izolate
Prioritate: medie
Obiectiv specific/măsură generală 1.2.
Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări
dependente de terenurile agricole
Măsură de management 1.2.1. Promovarea şi aplicarea prevederilor din pachetele
existente în cadrul măsurii 214 din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă valoare naturală.
Practici agricole tradiţionale, Pajişti importante pentru păsări
Descriere: se vor promova şi respecta şi prevederile GAEC7 – “Intreţinerea pajiştilor
permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată
pe an”. Arderea vegetaţiei, ca măsură de igienizare sau stimulare a creşterii acesteia este
interzisă, cu exceptia cazurilor speciale prevazute de legislaţia in vigoare.
Perioada de timp: permanent; primii 2 ani de implementare a planului de management
pentru realizarea studiului
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, organizaţii
crescători de animale, primării, proprietari păşuni.
Rezultate aşteptate: calitatea păşunilor îmbunătăţită (evitarea suprapăşunatului, a
abandonării păşunilor)
197

Indicatori de succes:
Prioritate: mare
OBIECTIV GENERAL/TEMĂ 2
Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul biodiversităţii
Obiectiv specific/măsură generală 2.1
Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient
cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu
Măsură de management 2.1.1.
Identificarea potenţialelor zone de cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi, respectiv a
principalelor zonelor de hrănire necesare pentru menţinerea populaţiilor de răpitoare
Descriere: La ora actuală, deşi există o estimare populaţională pentru speciile menţionate,
cunoştinţele cu privire la locaţiile de cuibărit sunt limitate. În scopul aplicării măsurilor de
protecţie active (zone tampon în jurul cuiburilor) se vor efectua transecte de căutare a
cuiburilor în perioada de iarnă. Datele vor fi centralizate într-o bază comună , ce va conţine
localizarea (cu coordonate GPS) cuiburilor identificate. Detaliile metodologice vor fi descrise
în cadrul planului de monitorizare. Cuiburile identificate vor fi verificate în perioada de
cuibărit. De asemenea, se vor colecta informaţii referitoare la zonele principale de hrănire
folosite de speciile menţionate.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,
voluntari
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la zonele de cuibărit şi hrănire pentru
speciile menţionate
Indicatori de succes: număr de perechi cunoscute, număr de cuiburi identificate, rapoarte
anuale elaborate
Prioritate: mare
Măsură de management 2.1.2.
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus
Descriere:Pentru speciile menţionate este necesară o evaluare detaliată în scopul reevaluării
efectivelor, trasării hărţilor detaliate de distribuţie şi a instituirii măsurilor active de
conservare. În primii 3 ani de implementare, se va realiza evaluarea populaţiilor acestor
specii şi trasarea hărţilor detaliate de distribuţie conform metodologiilor specifice care vor fi
198

elaborate pentu fiecare specie în parte. În perioada de implementare se va evalua şi
importanţa sitului pentru specii ca Crex crex, Aquila pomarina etc.
Perioada de timp: primii 3 ani de implementare a proiectului
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,
voluntari
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la efectivele şi distribuţia speciilor
menţionate
Indicatori de succes:
- efective populaţionale disponibile pentru speciile menţionate
- hărţi de distribuţie disponibile
Prioritate: mare
Măsură de management 2.1.3.
Monitorizarea speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului
Descriere: în cadrul acestei activităţi se va elabora planul general de monitorizare/evaluare
pentru speciile criteriu în baza cărora a fost desmnat situl. Planul de monitorizare va avea o
perioadă de implementare de 5 ani. În cadrul planului vor fi actualizate protocoalele de
monitorizare pentru speciile criteriu şi se vor stabili resursele umane şi materiale necesare
desfăşurării. Planul va fi implementat pe perioada de desfăşurare a planului de management,
cu rapoarte anuale de activitate. În alcătuirea planului de monitorizare se va ţine cont de
metodologia şi indicatorii recomandaţi în studiul de evaluare a populaţiilor speciilor criteriu
anexat planului de management.
Perioada de timp: planul elaborat în primul an de implementare, desfăşurarea monitorizării
în anii 2,3,4,5 de implementare a planului de management.
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare facultăţi de profil, organizaţii neguvernamentale, ocoale silvice,
voluntari
Rezultate aşteptate: cunoştinţe îmbunătăţite cu privire la efectivele populaţionale pentru
speciile prioritare din sit cunoscute
Indicatori de succes:
- plan de monitorizare realizat şi implementat
- date despre efectivele speciilor prioritare cunoscute
- distribuţia speciilor prioritara cunoscută
Prioritate: mare
Obiectiv specific/măsură generală 2.2.
Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici
alternative de management al habitatelor din sit
199

Măsură de management 2.2.1.
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a tipurilor de pesticide folosite în pajiştile, păşunile
şi terenurile agricole din sit
Descriere: Neexistând o situaţie centralizată a utilizării pesticidelor în sit, impactul acestor
practici nu poate fi estimat. În acest sens se va realiza un studiu referitor la utilizarea şi
tipurile de pesticide utilizate în sit. Deasemenea se va investiga folosirea substanţelor
otrăvitoare utilizate pentru protecţia culturilor şi a fondului cinegetic.
Perioada de timp: anul 3 si 4 de implementare a planului de management
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare: Primării, APIA, AJVPS, organizatii neguvernamentale,
facultăţi de profil.
Rezultate aşteptate: date disponibile referitoare la folosinţa pesticidelor şi a otrăvurilor în sit
Indicatori de succes: raport disponibil referitor la folosinţa şi impactul pesticidelor şi a
substanţelor otrăvitoare în sit
Prioritate: medie
Măsură de management 2.2.2.
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei plantelor invazive în sit (lista de specii potenţial
invazive)
Descriere: speciile invazive pot afecta calitatea pajiştilor care constituie 25% din suprafaţa
sitului. Gradul de expansiune al acestora este insuficient cunoscut şi poate afecta calitatea
habitatului de hrănire pentru speciile criteriu din sit. Se va efectua un studiu pentru evaluarea
amplitudinii acestui fenomen, cauze şi a modalităţilor de eradicare a speciilor problematice.
De asemenea, pentru activităţi de replantari etc. se vor utiliza numai specii autohtone.
Perioada de timp: anul 3 si 4 de implementare a planului de management
Responsabili: custodele
Parteneri de implementare: Primării, organizatii neguvernamentale, facultăţi de profil.
Rezultate aşteptate: date disponibile referitoare la specii de plante invazive şi distribuţia
acestora
Indicatori de succes: studiu realizat
Prioritate: medie
Măsură de management 2.2.3
Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri
selective (transformarea pădurii spre codru gradinarit)
Descriere: structura pluriană a pădurii conferă condiţii heterogene de habitat în fondul
forestier, condiţii care fac posibilă existenţa unui spectru mai larg de specii. Se va realiza un
studiu care să urmărească modalităţile de exploatare pentru a se obţine o astfel de structură în
zonele unde acest lucru nu se întâmplă la momentul actual. Se va avea în vedere şi impactul
200

economic pe care acest tip de administrare a fondului forestier îl presupune. Rezultatele
acestui studiu vor fi încorporate în prevederile următorului plan de management al sitului
dacă se vor dovedi fezabile. Se poate crea o modelare privind compoziţia avifaunistică
(specii, densitati, zone de concentrare etc.) raportată la structura habitatului (structura pădurii
– compoziţie, consistenţă, vârstă, etajare etc.)
- costuri implicate
Perioada de timp: primii 3 ani
Responsabili:custodele
Parteneri de implementare: Facultăţi de Silvicultură, institute de cercetare silvică
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: studiu disponibil
Indicatori de succes: studiu disponibil
Prioritate: medie
Măsură de management 2.2.3
Investigarea posibilităţii obţinerii unei structuri pluriene a pădurii realizate prin tăieri
selective
Descriere: structura pluriană a pădurii conferă condiţii heterogene de habitat în fondul
forestier, condiţii care fac posibilă existenţa unui spectru mai larg de specii. Se va realiza un
studiu care să urmărească modalităţile de exploatăre pentru a se obţine o astfel de structură în
zonele unde acest lucru nu se întâmplă la momentul actual. Se va avea în vedere şi impactul
economic pe care acest tip de administrare a fondului forestier îl presupune. Rezultatele
acestui studiu vor fi încorporate în prevederile următorului plan de management al sitului
dacă se vor dovedi fezabile.
Perioada de timp: primii 3 ani
Responsabili:custodele
Parteneri de implementare: Facultăţi de Silvicultură, institute de cercetare silvică
Costuri estimate
Surse de finanţare posibile
Rezultate aşteptate: studiu disponibil
Indicatori de succes: studiu disponibil
Prioritate: medie
OBIECTIV GENERAL/TEMA 3
Administrarea şi managementul efectiv al Sitului Natura 2000 şi asigurarea
durabilită ii managementului
Obiectiv specific/măsură generală 3.1.
201

Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men inerii stării de
conservare favorabilă a speciilor i habitatelor de interes conservativ
Măsură de management 3.1.1.
Respectarea convenţiei de custodie privind administrarea ariei protejate
Descriere: Aria Specială de Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti este
administrată în prezent de către ICAS Bucureşti - Ocolul Silvic Experimental Vidra, pe baza
convenţiei de custodie încheiată cu autoritatea de mediu responsabilă, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare. Pe baza prevederilor din acest contract custodele va lua toate
măsurile pentru respectarea drepturilor şi obligaţiilor stipulate, conform legisla iei în vigoare
(ex: întocmirea regulamentului ariei naturale protejate i transmiterea spre avizare către
autoritatea de mediu responsabilă, să asigure instruirea necesară a persoanelor implicate în
activitatea de custodie, să promoveze ac iuni de constientizare i informare etc). Anual va
fi transmis către autorităţile de mediu competente un raport privind starea ariei protejate şi
modul de administrare al acesteia, conform legislaţiei de mediu în vigoare.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: APM, Garda de Mediu, Ministerul Mediului i Pădurilor
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate.
Rezultate aşteptate: respectarea obiectivelor şi termenilor din contractul de custodie.
Indicatori de succes: întocmirea anuală a rapoartului de activitate şi a celui privind starea
ariei naturale protejate.
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.1.2.
Asigurarea personalului necesar administrării ariei naturale protejate
Descrierea: În conformitate cu prevederile convenţiei de custodie încheiată cu autoritatea de
mediu responsabilă, custodele este responsabil pentru asigurarea personalului necesar
administrării ariei naturale protejate. În funcţie de bugetul elaborat anual, custodele asigură
prin personalul propriu desfăşurarea activităţiilor de administare, sau, alternativ va fi nevoie
de completarea structurii de administrare a ariei protejate prin angajarea personalului necesar
îndeplinirii atribuţiilor de administrare.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 12 luni
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: autorităţile locale, cercetători, biologi, tehnicieni, studenţi,
voluntari.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
202

- fondurile de administrare a ariei protejate
- finanţare extrabugetară
Rezultate aşteptate: resurse umane şi instituţionale optime pentru implementarea planului de
management
Indicatori de succes: organigramă adecvată, rapoarte anuale de activitate
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.1.3.
Organizarea de întâlniri pentru func ionarea administrării optime a sitului
Descrierea: Pentru corelarea activităţilor de pe raza ariei protejate i asigurarea atingerii
scopului ariei protejate este necesară organizarea anuală a cel puţin două întâlniri ale
custodelui cu instituţiile implicate în gestionarea resurselor naturale de pe raza ariei protejate
i cu reprezentan i ai proprietarilor de terenuri/ de fond forestier.
Cooperarea între instituţii situate la nivel local, judeţean, regional sau naţional reprezintă unul
dintre elementele cheie de care depinde implementarea planului de management. Elaborarea
de strategii pentru zona sitului se va realiza doar prin colaborarea cu custodele, care va stabili
în ce măsură acestea ţin cont de realităţile existente.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: de două ori pe an.
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Direcţia Silvică, Ocoale Silvice, Consiliul Judeţean Vrancea,
APM, autorităţile locale, proprietari privaţi de teren/ de fond forestier.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
Rezultate aşteptate: corelarea intereselor instituţiilor responsabile de gestionarea resurselor
naturale şi ale proprietarilor de teren cu obiectivele de conservare ale ariei protejate.
Indicatori de succes: organizarea a minim doua întalniri de lucru anuale.
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.1.4.
Colaborarea cu toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea diferitelor activităţi ce
vizează potenţialul sitului (cercetare, proiecte de conservare implemenate în zonă,
conştientizare, activităţi generatoare de venit etc.)
Descrierea: Pentru o implementare adecvată a măsurilor de conservare i con tientizare
enunţate în prezentul plan de management este necesară încheierea unor protocoale de
colaborare (în cazul în care ele există deja, trebuie completate şi actualizate conform
măsurilor de management impuse de prezentul plan de management) cu custozii altor situri
Natura 2000, în vederea schimbului de experienţă şi de bune practici, în special cu acele situri
cu care se suprapune situl ROSPA0075 Măgura Odobeşti, şi anume Situl de Importan ă
Comunitară ROSCI0377 Râul Putna. Protocoale de colaborare vor fi încheiate şi cu
furnizori/prestatori de servicii (ex. companii furnizori de energie electrică, firme care se
203

ocupă de managementul deşeurilor etc.) pentru desfă urarea optimă a măsurilor de
management pe teritoriul sitului.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 12 luni
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: custozii ai altor SCI-uri şi SPA-uri, firme cu activităţi
generatoare de venit cu impact asupra naturii, furnizori şi prestatori de servicii relevante.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
Rezultate aşteptate: protocoale de colaborare semnate pe perioada implementării planului de
management.
Indicatori de succes: implementarea acţiunilor prevăzute pentru speciile prezente în siturile
sunt armonizate cu activită ile generatoare de venit; nivel de experien ă ridicat.
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.1.6.
Implicarea unor institu ii/organiza ii partenere şi a comunităţii locale pentru
realizarea unui management participativ
Descrierea: Pentru buna desfăşurare activităţiilor de cercetare, dezvoltare durabilă şi turism,
este necesară încheierea unor protocoale de parteneriat cu instituţii de cercetare interesate de
potenţialul zonei, organizaţii neguvernamenatele implicate în conservarea patrimoniului
natural şi cultural al ariei şi firme private care promovează un turism şi dezvoltare
sustenabilă. Comunitatea locală trebuie consultată permanent şi implicată participativ în
acţiunile de management prin întâlniri de informare periodice.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: departamentele de cercetare ale universităţiilor, NGO-uri cu
profil de mediu, firme de profil ecoturistic cu interese locale.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- fonduri ob inute de către ONG-uri
- fonduri structurale
- surse de finan are na ionale (FDSC, FP etc.)
- fonduri private
Rezultate aşteptate: protocoale de parteneriat semnate pe perioada implementării planului
de management, întâlniri cu comunitatea locală.
204

Indicatori de succes: actvităţi de cercetare facilitate şi rezultate publicate, vizibilitate
crescută a sitului, calendar de întâlniri cu comunitatea locală îndeplinită, iniţiative locale
sustenabile de succes.
Prioritate: Mare
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.3.2.
Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime
Măsură de management 3.2.1.
Elaborarea bugetului anual necesar pentru activităţile de administrare şi management
pentru atingerea scopului principal al planului de management din resurse proprii
Descrierea: Implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de
management necesită un managementul performant al personalului, a bugetului şi a resurselor
infrastructurale din partea custodelui. În acest scop vor fi identificate resursele proprii ale
custodelui care pot fi redirecţionate pentru diferite activităţi din planul de management şi
ulterior va fi elaborat bugetului de venituri şi cheltuieli anual (plan de lucru anual) care va fi
alocat activităţiilor prevăzute. Această dinamică financiară va fi proiectată (şi ajustată, unde
este cazul) pe toate perioda implementării planului de management.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Consiliul Judeţean Vrancea, primării locale
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- bugetul de stat
Rezultate aşteptate: buget realist, viabil şi echilibrat
Indicatori de succes: documente financiar-contabile, raport de audit.
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.2.2.
Identificarea unor noi surse de finanţare (accesare fonduri, sponsorizări) şi elaboarea
unor proiecte de conservare cu finanţare externă
Descrierea: Având în vedere că resursele financiare proprii de multe ori se dovedesc
insuficiente pentru a acoperii în totalitate cheltuielile ce presupun impelemntarea ac iunilor
din planul de management, este necesară atragerea de surse de finanţare prin proiecte
naţionale, internaţionale sau din mediul privat. În acest scop se vor elaborarea cereri de
finan are pentru diferite fonduri i programe de finan are care vizează conservarea
valorilor naturale, se vor organiza campanii de strângere de fonduri (inclusiv 2%) şi se vor
percepe de taxe pentru avizele acordate.
205

Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Ministerul Mediului, Consiliul European, Consiliul Judeţean
Vrancea, primării locale, instuti ii din Statele Membre ale Uniunii Europene.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- Programe de cercetare a mediului sau de conservare (POS Mediu), Programul
Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)
- fonduri private
- fonduri europene de mediu (LIFE+)
Rezultate aşteptate: cel puţin un proiect de conservare substanţial implementat în sit,
fonduri nerestricţionate disponibile, rezerve financiare pentru urgenţe.
Indicatori de succes: documente financiar-contabile, rapoarte către finanţatori, cereri de
finan are depuse.
Prioritate: Mare
Măsură de management 3.2.3.
Întocmirea planurilor de lucru anuale
Descrierea: Pentru implementarea corectă a măsurilor de conservare prevăzute în planul de
management de către personalul responsabil de administrare a sitului (desemnat sau nou
angajat) vor fi elaborate planurile de lucru anuale în concordanţă cu calendarul activităţilor şi
bugetul anual.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: anual
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Consiliul Judeţean Vrancea, primării locale, parteneri ai
proiectelor în derulare.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- bugetul de stat
Rezultate aşteptate: plan de lucru anual viabil
Indicatori de succes: documente financiar-contabile, plan de lucru anual, rapoarte de
activitate din teren şi birou.
Prioritate: Mare
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 3.3.
206

Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj
piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare, managementul
neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
Măsură de management 3.3.1.
Realizarea şi instalarea bornelor, panourilor
limitelor ariei naturale protejate
i indicatoarelor, pentru eviden ierea
Descrierea: Se va realiza stabilirea limitelor Ariei de Protecţie Specială Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura Odobe ti şi a diferitelor zone de protecţie (de interes deosebit din
punct de vedere al biodiversităţii) prin marcarea în teren a limitelor (bornarea acesteia).
Pentru loca iile de o importan ă ridicată pentru reproducerea speciilor de păsări protejate
(în special răpitoare) sau orice alte zone care vor fi considerate de către custode de
importan ă ridicată pentru biodiversitatea sitului, se va realiza o bază de date, care va fi
transmisă către toti proprietarii de fond forestier (precum i autorită ii de mediu), în
vederea limitării activită iilor în aceste zone conform Ac iunii .... Aceste loca ii vor fi
verificate periodic şi întreţinute corespunzător de către custode pe toată perioada planului de
management.
În cadrul sitului (la limita acestuia i pe drumurile de acces principale) se vor amplasa
panouri de avertizare privind reglumantul ariei protejate
vizitatorilor.
i normele de comportare a
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 24 luni/întreţinere permanentă
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: APM, Ocoale Silvice private şi de stat, autorităţile locale,
Consiliul Judeţean Vrancea, comunitatea locală
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
Rezultate aşteptate: marcarea, bornarea, semnalizarea limitelor sitului şi amplasarea de
panouri de avertizare realizată în primul an de implementare.
Indicatori de succes: publicul larg şi comunitatea locală conştientizată; deranjul în perioada
de cuibărit la diferite specii de păsări redus; rata reproducere a speciilor răpitoare crescută.
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.2.
Dezvoltarea capacită ii personalului implicat în administrarea/managementul ariei
naturale protejate
Descrierea: După desemnarea/angajarea personalului implicat în managementul ariei
naturale protejate se va realiza evaluarea nevoilor de formare a personalului. Pe baza
rezultatelor vor fi elaborate materiale de instruire şi organizate cursuri de dezvoltare a
capacităţii personalului implicat pentru a asigura funcţionarea corespunzătoare a structurilor
de administrare. Cursurile de instruire vor fi conduse de specialişti (biologi, ingineri silvici,
experţi în activiţăti de supraveghere şi pază).
207

Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 12 luni
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Mediul Academic, Instituţii de cercetare, APM, Ocoale Silvice
private şi de stat, autorităţile locale, comunitatea locală, Jandarmeria
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- accesarea fondurilor disponibile pentru dezvoltare (ex. FDSC)
Rezultate aşteptate: două cursuri de pregătire organizate în primul an
Indicatori de succes: personal calificat
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.3.
Implicarea activă a custodelui în evaluarea activită
stoparea braconajului cinegetic
ilor/resurselor cinegetice i
Descriere: custodele va colabora cu asocia iile de vânătoare în vederea cunoa terii cât mai
detaliată a activită ilor cinegetice care se desfă oară pe teritoriul sitului, precum i a
datelor privind popula iile speciilor cingetice de pe teritoriul sitului. În acest sens custodele
va putea participa la activită ile de evaluare a popula iilor speciilor cinegetice. În cazul în
care datele colectate privind popula ia de iernucă (Bonasa bonasia - specie din Formularul
Standard al sitului ROSPA0075 Măgura Odobeşti) va indica un declin pronun at, custodele
va impune restric ii privind vânătoarea la această specie pentru o perioadă suficientă de timp
i va lua măsuri necesare pentru refacerea popula iei de ieruncă.
De asemenea, custodele va colabora cu asocia iile de vânătoare pentru combaterea
braconajului cinegetic în sit i în vecinătatea sa. Pentru sesizarea activită ilor de braconaj,
custodele poate folosi reţele de voluntari.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: asocia
Costuri estimate:
iile de vânătoare, ocoale silvice.
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- fonduri de vânătoare
Rezultate a teptate: cunoaşterea nivelului popula ional real al speciilor cinegetice din sit
(în special al speciei Bonasa bonasia), stoparea braconajului.
Indicatori de succes: număr de cazuri de braconaj semnalate; date privind speciile cinegetice
din sit
Prioritate: medie
208

Măsură de management 3.3.4.
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte
instituţii relevante pentru realizarea unui sistem de patrulare integrat
Descrierea: Pentru urmărirea respectării regulamentului şi prevedereilor planului de
management, precum şi pentru asigurarea eficienţei personalului desemnat pentru pază şi
supraveghere (agenţi ecologi), se va elaboara un plan de patrulare integrat, valabil pe tot
parcursul implementării planului de management. Pentru eficientizarea activităţii agenţilor
ecologi, se vor încheia protocoale de colaborare cu Jandarmeria şi Garda de mediu, APIA,
Inspectoratul Silvic şi alte instituţii relevante care posedă mijloacele legale şi capacitatea
tehnică în cazul unor intervenţii necesare (ex. combaterea braconajului sau a extragerilor
ilegale de material lemnos).
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 12 luni/patrulare permanentă
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Garda de Mediu, Jandarmeria, APIA, Inspectoratul silvic,
APM, Ocoale Silvice private şi de stat, autorităţile locale, comunitatea locală
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- sponsorizare externă
Rezultate aşteptate: protocoale de colaborare încheiate în primul an; plan de patrulare
integrat elaborat.
Indicatori de succes: reducerea activităţilor ilegale prin amenzi aplicate şi intervenţii
prompte.
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.5.
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului de intervenţie şi instituirea unui sistem de
reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor
Descrierea: În corelaţie cu cele prevăzute în planurile de lucru anuale (Ac iunea 3.2.3.) se
va întocmi şi se va aplica în continuu un plan de intervenţie în regim de urgenţă pentru
cazurile care necesită stopare imediată (ex. activităţi ilegale, cu potenţial dăunător
patrimoniului natural). Folosind sprijinul acordat prin protocoalele de colaborare cu instituţii
competente (Ac iunea 3.3.3.) se va interveni prompt şi eficace ori de căte ori integritatea
patrimoniului natural sau starea de conservare a speciilor cheie va fi ameninţată. Pentru
sesizarea cazurilor custodele, în colaborarea cu o companie telefonică va pune la dispoziţia
publicului o linie verde accesibilă.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: 12 luni/actvitate permanentă
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Garda de Mediu, Jandarmeria, APIA, Inspectoratul silvic,
APM, Ocoale Silvice private şi de stat, Consiliul Judeţean Vrancea, autorităţile locale,
comunitatea locală, voluntari
209

Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- sprijin logistic şi tehnic extern
Rezultate aşteptate: plan de intervenţie aplicat
Indicatori de succes: număr de sesizări şi intervenţii anuale, rapoartele agenţilor ecologi
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.6.
Acordarea de avize (negative/pozitive) pentru planurile/programele, proiecte i
activită ile care se realizează pe teritoriul ariei naturale protejate
Descrierea: Custodele în calitate de autoritate administrativă pentru implementarea
prevedierilor din planul de management va evalua fiecare plan/program, proiect sau
activitate cu potenţial efect negativ asupra valorilor naturale/culturale ale sitului şi după o
analiză amănunţită va acorda aviz negativ sau pozitiv, în funcţie de caz.
Această ac iune va fi corelată cu Măsura 5.3.2.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Garda de Mediu, Inspectoratul silvic, APM, Ocoale Silvice
private şi de stat, Consiliul Judeţean Vrancea, comunitatea locală.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- taxă percepută pentru procedurile de avizare
Rezultate aşteptate: se vor desfăşure pe teritoriul sitului numai planuri şi programe avizate
favorabil de către custodele sitului
Indicatori de succes: număr de avize negative/pozitive anuale
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.7.
Implicarea reţelelor de voluntari în raportarea imediata a delictelor
Descrierea: Voluntariatul reprezintă o formă foarte eficientă prin care se poate realiza
educaţia ecologică şi conştietizarea populaţiei din zonă privind valorile ocrotite în sit.
Custodele va stimula activităţile de voluntariat atât prin racolare directă în interiorul sitului
(responsabilizarea şi implicarea membrilor comunităţii locale) cât şi prin apelarea la reţele de
voluntari deja existente. Custodele va elibera certificate de voluntar organizaţiilor sau
persoanelor ce vor desfăşura astfel de activităţi în folosul sitului. Pentru grupurile de
voluntari se vor delimita spaţii amenajate pentru campare.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
210

Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: reţele de voluntariat, şcolile locale, autorităţile locale,
comunitatea locală.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de ecologizare cu finanţare na ională sau externă
Rezultate aşteptate: reţea proprie de voluntari, contracte de colaborare cu alte reţele de
voluntari
Indicatori de succes: eficienţă mare în executarea actvităţilor de conservare şi management,
costuri reduse
Prioritate: medie
Măsură de management 3.3.8.
Asigurarea logisticii necesare pentru administrarea eficientă a ariei naturale protejate
Descrierea: Pentru urmărirea respectării regulamentului şi a prevedereilor planului de
management şi asigurarea eficienţei personalului desemnat, custodele va achizi iona/va
desemna spre folosinţă (resurse proprii existente) elementele de logistică necesare (sediu,
ma ină, echipamente de teren etc.) şi va asigura întreţinerea acestora pe tot parcursul
valabilită ii conven iei de custodie. Echipamentele, soft-urile specifice procurate şi
imobilele închiriate/cumpărate/construite vor fi destinate exclusiv executării activităţilor de
conservare şi management.
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: instituţii de stat relevante, autorităţi locale, sponsori, reţele de
voluntariat.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
Rezultate aşteptate: personal echipat, infrastructură asigurată
Indicatori de succes: documente financiar-contabile ale achiziţiilor, inventarul bunurilor.
Prioritate: mare
Măsură de management 3.3.9.
211

Monitorizarea implementării planului de management şi realizarea raportărilor
necesare către autorită i relevante
Descrierea: Custodele în calitate de adiministrator al sitului va urmărirea realizarea
indicatorilor de monitorizare (calitativi şi cantitativi), milestone-urilor şi a livrabilelor
planului de management şi va ajusta/modifica indicatorii în funcţie de modificările inevitabile
survenite în procesul de implementare a planului de management. Periodic vor fi elaborate
rapoartele de activitate şi cele financiare necesare şi vor fi trimise, în funcţie de solicitări,
către autorităţile relevante (Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agen ia Na ională
pentru Protec ia Mediului Administraţia Financiară etc).
Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii: permanent
Responsabil: custodele ariei protejate
Instituţii ce pot fi implicate: Garda de Mediu, Ministerul Mediului, Agen ia Na ională
pentru Protec ia Mediului, Administraţia Financiară, alte instituţii de stat relevante,
autorităţi locale.
Costuri estimate:
Surse de finanţare posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
Rezultate aşteptate: raportare periodică
Indicatori de succes: rapoarte tehnice şi financiare, anuale sau ocazionale, la solicitare
Prioritate: mare
OBIECTIV GENERAL 4
Cre terea nivelului de con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor
interesate privind importan a conservării biodiversită ii i pentru ob inerea
sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului
ROSPA0075 Măgura Odobe ti
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.1
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protec ie Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura Odobe
altor mijloace de comunicare
ti prin intermediul materialelor informative, site-lui web i
Măsură de management 4.1.1.
Crearea unei identită i vizuale a ariei naturale protejate
Descriere: Crearea unei identită i vizuale a ariei naturale protejate va avea drep scopul de a
folosi elemente specifice (grafice, coloristice etc.) în vederea promovării unei identi i
vizuale distincte a Ariei Speciale de Protec iei Avifaunistică ROSPA0075 Magura
Odobe ti, atât pe plan intern cât i extern, reprezentând un element cheie a strategiei de
brand. În acest sens se va realiza în primul rând un manual de identitate al ariei naturale
212

protejate în baza căruia se vor produce totalitatea materialelor ce vor fi folosite pentru
circuitul comunica ional intern i mai ales extern, precum i regulile de folosire a acestora.
Elementele de identitate vizuale vor fi folosite de către custodele ariei protejate, precum i
de către beneficiarii finan ărilor ob inute pentru implementarea diferitelor ac iuni ale
planului de management al sitului (cu acordul custodelui).
Perioada de timp: în primul an de implementare a planului de management
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare: administratori ocoale silvice, parteneri de proiecte.
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: manualul de identitate a ariei naturale protejate i materiale de
identitate (ex: silga, antet, plic cu antet, căr
etc.).
i de vizită, legitima ii, mape, calendare, insignă
Indicatori de succes: număr de elemente de identitate vizuală produse
Prioritate: mare
Măsură de management 4.1.2.
Realizarea site-ului web al ariei protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti i
actualizarea permanentă a acestuia cu informaţii relevante pentru factorii interesa
i publicul larg
Descriere: Crearea site-lui web al ariei naturale protejate va contribui la:
i
a) cre terea gradului de informare privind importan a sitului pentru conservarea
biodiversită ii;
b) măsurile necesare (planificate
ariei protejate;
i în desfă urare) pentru conservarea i protec ia
c) regulamentul de func ionare al ariei naturale protejate;
d) responsabilită ile custodelui;
e) responsabilită ile proprietarilor priva i i de stat de pe suprafa a ariei protejate;
f) cerin ele privind dezvoltarea economică în cadrul sitului etc.;
g) modalită ile de avizare a activită ilor economice cu posibil impact asupra ariei
naturale protejate;
h) de asemenea, prin intermediu site-ului web se vor promova valorilor naturale (speciile
de păsări protejate, specii de plante protjate, pădurea resursă naturlă etc.), culturale
(tradi ii i obiceiuri din cadrul sitului, situri arheologice) i istorice (monumente
istorice, evenimente istorice) ale sitului.
213

Perioada de timp: site-ul web va fi realizat în primul an de implementare al planului de
management; actualizarea i între inerea site-lui web– permanent.
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare:
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: grad ridicat de informare a publicului larg, a investitorilor, altor factori
interesa i; cre tere numărului de turi ti în zonă.
Indicatori de succes: numărul de persoane care vizitează site-ul web; site-ul web
func ional.
Prioritate: mare
Măsură de management 4.1.3.
Realizarea
sit
i amplasarea de panouri informative în localită ile din cadrul sitului i în
Descriere: Realizarea i amplasarea de panouri informative privind importan a sitului
pentru conservarea biodiversită ii, specii sau habitate de interes din sit, anumite restric ii în
cadrul zonei protejate, va contribui la o bună informate a publicului larg/vizitatorilor i la
îmbunătă irea condi iilor de protec ie a speciilor sensibile.
Panourile infromative vor fi amplasate la intrările principale (drumurile de access cele mai
circuite) în cadrul sitului i în localită ile din apropierea sitului. Numărul de localită i i
localită ile unde vor fi amplasate panourile vor fi selectate de către custode în func ie de
fluxul de vizitatori i de gradul de impact antropic prezent în aceste zone.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: Consiliul Jude
ONG-uri.
Costuri estimate:
ean i consiliile locale, investitori priva i,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
214

- fonduri private
Rezultate a teptate: comunitatea locală i vizitatorii sitului sunt informa i; grad ridicat de
protec iei a sitului.
Indicatori de succes: număr de panouri informative amplasate; număr mic de încălcare a
restric iilor.
Prioritate: mare
Măsură de management 4.1.4.
Realizarea de materiale informative referitoare la aria naturală protejată (de ex.
pliante, broşuri, CD-uri etc.), de promovare a valorilor naturale, culturale
sitului
i istorice a
Descriere: pentru a face cunoscute valorile naturale, culturale i istorice din cadrul sitului
i pentru a spori gradul de interes pentru zonă se vor produce o gamă variată de materiale
informative ce vor contribui la o cunoa tere mai bună a biodiversită ii din cadrul sitului, a
speciilor de păsări protejate din sit, a ac iunilor desfă urate de către custode, , restric iilor
din cadrul sitului, proiectele desfă urate etc. Materialele informative se vor realiza în
func ie de grupul intă (ex: elevi, turi ti, autorită i locale, localnici etc.) i de mesajul
care se dore te a fi transmis. Materialele informative vor fi distribuite la punctele de
informare i folosite la diferite evenimente organizate de către custode sau autorită ile
locale i jude ene.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de impelementare: autorită
investitori, ONG-uri
Costuri estimate: -
ile locale i jude ene, insitu ii de învă ământ,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: cre terea gradului de con tientizare i informare.
Indicatori de succes: numărul de materiale informative realizate
Prioritate: mare
i distribuite.
Măsură de management 4.1.5.
Utilizarea i difuzarea filmului documentar realizat în cadrul proiectului Sincron
privind Aria Specială de Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti,
precum i crearea unor noi filme specifice
215

Descriere: Folosirea filmului documentar privind Aria Specială de Protec iei Avifaunistică
ROSPA0075 Măgura Odobe ti va cre te nivelul de informare i con tientizare privind
protec ia i conservarea biodiversită ii din cadrul sitului. Acesta va fi folosit în
promovarea ariei protejate în cadrul diferitor ac iuni de promovare sau educative.
De asemenea, pe parcursul implementării prezentului plan de management (mai ales în cadrul
desfă urării unor proiecte de conservare sau con tientizare) se vor produce filme de scrut
metraj axate pe anumite subiecte (spre ex: una dintre speciile de păsări prioritare, anumite
ac iuni de educa ie ecologică desfă urate în cadrul sitului etc.).
Perioadă de timp: în perioada celor 4 ani de implementare a planului de management.
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: televiziunea locală/sau na ională, consiliul jude ean,
institu ii de invă ământ, ONG-uri etc.
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: cre terea nivelului de informare i con tientizare; atragerea unui
număr mai mare de vizitatori de o anumită categorie (ex: ornitologi amatori sau
profesioni ti, fotografi etc.)
Indicatori de succes: numărul de difuzări ale filmului/filmelor; umărul de vizionări ale
filmului/filmelor pe site-ul web; numărul de televiziuni unde va fi difuzat filmul/filmele.
Prioritate: medie
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.2.
Crearea/amenajarea spa iilor de distribuire a informa iilor privind Aria Specială de
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Măsură de management 4.2.1.
Amenajarea unor puncte de informare pentru publicul larg
Descriere: În scopul promovării ariei naturale protejate ROSPA0075 Măgura Odobe ti se
vor amenaja puncte de informare care vor con ine în permanen ă materiale informative
despre aria protejată, activită ile care se desfăoară în cadrul sitului, evenimentele ce
urmează a fi organizate în legătură cu aria protejată.
Punctele de informare pot fi amenajate la sediul custodelui, la primăriile din cadrul ariei
protejate (primăriile unde se vor amenja puncte de informare vor fi selectate de către custode,
în func ie de fluxul de vizitatori/turi ti) i la unele pensiuni din zonă. Personalul acestor
216

loca ii va fi instruit în vederea oferirii de informa ii de bază despre sit i regulamentul de
vizitare al acestuia.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Institu ii ce vor fi implicate: consiliile locale, ONG-uri
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a teptate: comunitatea locală i vizitatorii sunt informa i.
Indicatori de succes: numărul de puncte de informare amenajate; gradul de informa
oferite (la cerere).
Prioritate: mare
ii
Măsură de management 4.2.2.
Crearea i amenajarea unui centru de vizitare pentru Aria Specială de Protec ie
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Descrierie: În scopul atragerii vizitatorilor i a promovării valorilor naturale (dar i
culturale i istorice) ale sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti, custodele prin intermediul
unui proiect, va crea i amenaja un centru de vizitare. Amplasamentul centrului de vizitare
se va selecta în baza unei analize privind fluxul de vizitatori/turi
i ale previziunilor viitoare.
ti în diferite zone ale sitului
În cadrul centrului de vizitare se vor amenaja spa ii pentru materiale informative, pentru
expozi ii de fotografie permanente sau temporare, un (mini)muzeu privind valorile naturale,
culturale i istorice ale sitului sau din vecinătatea acestuia. De asemenea, se pot amenaja
spa ii de cercetare pentru studen i/doctoran i/cercetători care vor putea realiza activită i
de cercetare în cadrul sitului. Prezen a activită ilor de cercetare va contribui la atragearea
fondurilor de cercetare. În acest sens, custodele va promova posibilitatea de realizare a
studiilor/activită ilor de cercetare în cadrul sitului căte diferite institu ii de învă ământ
na ionale.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Institu ii ce vor fi implicate: autorită ile locale i jude ene, instutu ii de învă ământ,
ONG-uri, ocoalele silvice, ICAS.
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
217

- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a
de cercetare;
teptate: comunitatea locală i vizitatorii sunt informa i; atragerea fondurilor
Indicatori de succes: centru de vizitare func ional; număr de vizitatori; numărul de
studen i/doctoran i.
Prioritate: mare
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 4.3.
Desfasurarea de activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul
sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Măsură de management 4.3.1.
Realizarea unei campanii de con tientizare privind situl ROSPA0075 Măgura
Odobe ti, importan a valorilor sale naturale, culturale i istorice
Descriere: Campania de con tientizare va viza consolidarea ac iunilor către un mesaj
centrat atât pe scopul planului de management cât i pe ac iunile de management ce se vor
desfă oara în cadrul sitului.
Obiectivele campaniei de con tientizare se vor orienta spre:
a) con tientizarea grupurilor intă privind speciilor de păsări prioritare pentru care a
fost desemnat situl i măsurile necesare de protec ie/conservare pentru acestea;
b) con tientizarea membrilor grupurilor intă privind oportunită ile (economice)
existente în cadrul sitului;
c) con tientizarea grupurilor intă privind regulamentul i legisla ia specifică care se
aplică pe teritoriul sitului;
d) atragea participării reprezentan ilor grupurilor intă în ac iunile ce se vor
desfă ura în cadrul sitului
Campania de con tientizare va cuprinde diferite activită i precum: întâlniri cu localnicii,
întâlniri cu institu iile de învă ământ din perimetrul sitului; introducerea informa iilor
educative privind situl ROSPA0075 Măgura Odobe
presă, comunicate de presă; etc.
ti în cadrul colilor; conferin e de
Acestă ac iune poate fi corelată cu Ac iunile 4.1.3., 4.1.4., 4.1.5., 4.3.2. i 4.3.3.
Perioadă de timp: în primii 2 de implementare a planului de management.
Responsabili: custodele ariei protejate
218

Parteneri de implementare: autorită
ONG-uri etc.
Costuri estimate: -
i locale i jude ene, institu ii de invă ământ,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: cre terea nivelului de informare i con tientizare; atragerea unui
număr mai mare de vizitatori.
Indicatori de succes: număr întâlniri cu localnicii/institu iile de învă ământ; informa ii
privind situl ROSPA0075 introduse în cadrul
comunicate de presă.
Prioritate: mare
colilor; număr conferin e de presă; număr
Măsură de management 4.3.2.
Implementarea unor activită i educa ionale (cercuri tematice, ziua Păsărilor, ziua
Interna ională a Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a informa popula ia locală cu
privire la importan a speciilor de păsări din cadrul sitului
Descriere: Activită ile educa ionale vor contribui la educarea tinerei genera ii. Astfel, se
vor stabili tematici specifice care vor fi abordate în profil educa ional în fiecare an (spre ex:
protec ia păsărilor, gestionarea de eurilor i igienizarea sitului, protec ia pădurii etc.).
Tematicile vor ine cont de problemele caracteristice la un moment dat în cadrul sitului, dar
i de viziunea de ansamblu al custodelui ariei protejate fa
rezolvate.
ă de problemele care urmează a fi
În programul activită ilor educa ionale vor fi incluse sărbătorile clasice din calendarul
mediului: Ziua Pământului, Ziua Mediului, Ziua Păsărilor etc.
De asemenea, se va stabili Ziua ariei naturale protejate cu scopul de a cre te popularitatea
ariei naturale protejate în rândul popula iei rezidente nu ca pe un nou factor de presiune din
partea statului, ci ca o valoare locală
Perioada de timp: permanent
i regională.
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare institu iile de învă ământ, APM, autorită i locale i
jude ene.
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
219

- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a teptate: planificarea activită ilor i includerea acestora în calendarul de
activită i educa ionale; organizarea evenimentelor specifice calendarului de mediu;
declararea i organizarea Zilei ariei protejate; organizarea de activită i tematice.
Indicatori de succes: numărul de evenimente organizate din calendarului de mediu; ziua
ariei protejate; numărul de activită i tematice
Prioritate: mare
Măsură de management 4.3.3.
Realizarea de expozi ii de fotografii cu valorile naturale, culturale i istorice din
cardul i vecinătatea ariei naturale protejate
Descriere: realizarea de expozi ii de fotografii va contribui la cre terea nivelul de
informare i promovare a sitului. Aceasta ac iune va fi desfă urată de către custodele ariei
protejate împreună cu unită ile de învă ământ din vecinătatea sitului ROSPA0075 Măgura
Odobe ti sau împreună cu autorită ile jude ene sau locale. Expozi iile de fotografie se
vor axa pe valorile naturale ale sitului, în special speciile de păsări pentru care a fost
desemnat situl, valorile culturale i istorice, i promovarea activită ile tradi ionale din
localită ile situate în vecinătatea sitului. Expozi iile vor putea fi organizate pe două
categorii: pentru elevii din diferite institu ii de învă ământ sau pentru fotografii
semiporfesioni ti i profesioni ti. Expozi iile vor putea fi organizate cu ocazia a diferite
evenimente privind protec ia mediului: Ziua Mediului, Ziua Păsărilor etc.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate, institu ii de învă ământ
Parteneri de implementare: colile generale din localită ile din vecinătatea sitului,
consiliile locale, consiliul jude
Costuri estimate: -
ean, ONG-uri.
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri structurale
- fonduri private
Rezultate a teptate: cre terea gradului de con tientizare i promovare a sitului la nivelul
copiilor i tinerilor; implicarea consiliilor locale în promovarea sitului.
Indicatori de succes: număr de expozi ii fotografice organizate; număr participan i la
expozi iile fotografice.
Prioritate: medie
Măsură de management 4.3.4.
220

Realizarea de cursuri tematice pentru cunoa terea mai bună a speciilor de păsări,
ecologiei
în natură)
i comportamentul acestora, ac iuni de protec ie necesare (incluzând lec ii
Descriere: Custodele, în colaborare cu institu iile de învă ământ /ONG-uri va realiza
cursuri tematice (ce vor include teorie i practică) pentru elevii i tinerii care doresc să
cunoască mai bine păsările, elemente din via a i comportamentul acestora precum i
ac iunile de protec ie necesare. Cursurile tematice vor include lec ii în natură pentru
recunoa terea păsărilor i observarea caracteristicilor habitatelor specifice păsărilor etc.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare: unită ile de învă ământ de pe raza sitului; ONG-uri
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a teptate: cre terea nivelului de în elegere a necesită ii protec iei sitului i a
naturii de către genera ia tănâră; cre terea nivelului educa ional.
Indicatori de succes: număr de persoane care participă la curs; numărul de
organizează cursul.
Prioritate: medie
coli unde se
Măsură de management 4.3.5.
Evaluarea atitudinii popula iei locale fa ă de speciile de păsări (răpitoare i barza
albă) i luarea unor măsuri dacă atitudinea este ostilă
Descriere: Se va realiza o evaluare (pe bază de chestionare) a popula iei locale privind
atitudinea ostilă i supersti ioasă privind unele specii de păsări (ex: supersiti iile în
legătură cu păsările răpitoare de noapte, distrugerea cuiburilor de barză etc.). În baza
rezultatelor ob inute se va hotărî dacă este necesar să se ia măsuri pentru îndepărtarea
atitudinii ostile/supersti ioase a popula iei i necesitatea informării privind importan a
acestor păsări în natură i în sit.
Perioada de timp: în primul an de implementare a planului de management.
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: consiliile locale, ONG-uri, APM
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
221

- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
Rezultate a teptate: reducerea semnificativă a gradului de ostilitate i a supersti iilor
popula iei locale; informarea popula iei locale.
Indicatori de succes: număr chestionare distribuite
Prioritate: medie
i completate.
Măsură de management 4.3.6.
Evaluarea impactului activită
chestionare sociologice)
ilor de con tientizare realizate în sit (sondaje,
Descriere: Spre sfâr itul implementării prezentului plan de management se va realiza o
evaluare a impactului activită ilor de comunicare, informare, con tientizare i educa ie
ecologică. În acest sens se vor produce chestionare, sondaje cu con inut specific în func ie
de grupurile intă. Grupurile intă vor fi reprezentate de: institu iile de învă ământ,
popula ia locală, investitori, ONG-uri, etc. Întrebările din chestionare, sondaje vor face
referire la ac iunile de comunicare, informare, con tientizare i educative organizate pe
parcusul celor 5 ani de către custodele ariei ( i/sau în coloaborare cu alte insitu ii)
Perioada de timp: la sfâr itul celor 5 ani de implementare a planului de management
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare: institu iile de învă ământ, autorită ile locale, ONG, etc.
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: grad ridicat de con tientizare; participare ridicată la ac iunile de
educa iei ecologică pe parcusul celor 5 ani; suficiente ac iuni de comunicare (comunicate
de presă, informa ii pe site-ul web etc.).
Indicatori de succes: număr de chestionare sociologice/sondaje completate; numărul de
răspunsuri pozitive la întrebările din chestionare/sondaje; numărul de răspunsuri negative la
întrebările din chestionare/sondaje.
Prioritate:
OBIECTIV GENERAL (TEMĂ) 5
222

Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile
i habitatele de interes comunitare
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.1.
Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
Măsură de management 5.1.1.
Adoptarea certificării forestiere (FSC) pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei naturale
protejate.
Descriere: Ocolul Silvic Experimental Vidra (custodele ariei) a ob inut pentru suprafa a de
pădure aflată în administrarea sa certificarea forestieră. Cu toate acestea suprafa a sitului
ROSPA0075 este mai mare decât suprafa a fondului forestier administrat de OSE Vidra.
Prin urmare, custodele va promovara ob inerea certificării forestiere pentru restul de pădure
din cadrul sitului realizând o serie de întâlniri de infromare privind certificarea i avantajele
acesteia cu proprietarii/administratorii de pădure de pe surpafa a sitului.
Desigur că certificarea managementului forester este un act voluntar, iar procesul de
certificare va putea fi demarat numai la solicitarea proprietarului/administratorului pădurii.
Custodele va sprijini proprietarii/administratorii de pădure, dacă ace tea se vor hotărî să
demareze procesul de ob inerea a certificării forestiere.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare: ocoalele silvice, proprietarii priva i de pădure, ICAS
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- fonduri private
Rezultate a teptate: ob inerea certificării forestiere pentru majoritatea suprafe elor de
pădure din cadrul sitului; îmbunătă irea managementului forestier
Indicatori de succes: număr de întâlniri realizate cu propritetarii/administratorii de pădure;
suprafa a de pădure certificată forestier
Prioritate: medie
Măsură de management 5.1.2.
Includerea prevederilor Planului de management al ariei naturale protejate (măsurile
referitoare la habitatele forestiere) în amenajamentul silvic.
Descriere: custodele trebuie să solicite i să urmărească armonizarea i includerea
măsurilor de management pentru speciile criteriu de păsări în cadrul planurilor de
amenajament silvic existente pe suprafa a sitului. Pentru proprietarii priva i care nu de in
223

un plan de amenajament, custodele ariei protejate va solicita elaborarea acestora i
includerea măsurilor referitoare la habitatele forestiere în cadrul acestora.
În acest sens custodele va organiza întâlniri cu administratorii ocoalelor silvice, precum i cu
proprietarii priva i pentru a-i informa asupra acestor aspecte.
Prevederile planului de management sunt prioritare oricăror alte planuri de
dezvoltare/amenajament etc.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei naturale protejate
Parteneri de implementare: administratorii ocoalelor silvice, proprietari priva
ICAS.
Costuri estimate:
i, APM,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- fonduri private
Rezultate a teptate: armonizarea amenajamentelor silvice cu planul de management
Indicatori de succes: măsurile de managenent privind habitatele forestiere incluse în
planurilor de amenajament silvic.
Prioritate: mare
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.2.
Promovarea utilizării durabile a pajiştilor (păşuni, fâneţe) i terenurilor agricole
Măsură de management 5.2.1.
Promovarea elaborării unui ghid, cuprinzând cele mai bune practici de administrare a
paji tilor i promovarea acestuia în rândurile proprietarilor/ gestionarilor de paji ti.
Descriere: elaborarea ghidului de bune practici de administrare a paji tilor va avea drept
scop informarea fermierilor locali privind pachetele de agro-mediu pentru paji ti, cerin ele
minime i cerin ele specifice ale pachetelor de agro-mediu, condi iile de eligibilitate, lista
comunelor eligibile cuprinse în PNDR, alte informa ii relevante. Ghidul va con ine de
asemenea, date specifice pentru situl ROSPA0075 Măgura Odobe ti i vecinătatea acestuia
Ghidul va fi distibuit de către custode la toate punctele de informare ale sitului i la
primăriile localită ilor din cadrul sitului. Reprezenta i ai primăriilor vor fi instrui i de
către custode privind desiminarea informa iei către fermierii locali. De asemenea, ghidul va
fi prezentat la diferite evenimente organizate de către custode.
Totodată, custodele va participa în cadrul sesiunilor de informare organizate anual de APIA
i, atunci când va fi posibil, va sublinia importan a men inerii paji tilor i pă unilor în
condi ii optime pentru biodiversitatea din cadrul sitului, precum i necesitatea unui număr
cât mai mare de aplican i.
224

Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: APM, APIA, ONG-uri, primăriile i consiliile locale, APDRP.
Costuri estimate: -
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri structurale (PNDR, FEGA)
Rezultate a teptate: administrarea optimă a paji tilor din cadrul i vecinătatea sitului;
publicul larg i fermieri informa i privind pachetele de agro-mediu
Indicatori de succes: numărul de exemplare de ghid distribuite; numărul de loca ii de
distribu ie a ghidului; calitate ridicată a paji tilor (teritorii de hrănire optime pentru
răpitoare).
Prioritate: medie
Măsură de management 5.2.2.
Promovarea Ghidului pentru bune conditii agricole si de mediu (GAEC) în rândul
agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale protejate.
Descriere: custodele va promova ghidul privind cele mai bune practici agricole i a Codului
pentru bune cond ii agricole i de mediu (GAEC) în cadrul a diferite evenimente organizate
de către autorită ile locale. De asemenea, informa ii privind ghidul vor fi distribuite la
punctele de informare/centru de vizitare ce vor fi create pentru sit. Personalul punctelor de
informare/centrului de vizitare va fi instruit de către custode privind desiminarea informa
către fermierii locali.
iei
Prin intermediul primăriilor localită
aria naturală protejată.
Perioada de timp: permanent
ilor din sit se vor organiza întâlniri cu agricultorii din
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: autorită
Costuri estimate:
ile locale i jude ene, APIA
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: administrare optimă a terenurilor agricole din sit (inclusiv men inerea
unui mozaic de culturi); public larg
mediu.
i agricultori informa i asupra pachetelor de agro-
225

Indicatori de succes: numărul de evenimente unde se va promova ghidul; numărul de
agricultori care aplică pentru măsurile de agro-mediu; calitatea ridicată a terenurilor agricole.
Prioritate: medie
Măsură de management 5.2.3.
Promovarea includerii măsurilor şi regulilor de gestionare durabilă a paji
terenurilor arabile în contractele de închiriere
tilor i
Descriere: pentru paji tile i terenurile arabile din cadrul i vecinătatea sitului care
apar in de consiliile/primăriile locale (sau consiliul jude ean, dacă este cazul) i doresc a fi
închiriate/concesionate, custodele va discuta în prealabil cu reprezentan ii acestor institu ii
posibilitatea includerii măsurilor
de concesionare/închiriere.
Perioada de timp: permanent
i regulilor de gestionare durabilă în cadrul contractulelor
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: primăriile
concesionarii.
Costuri estimate:
i consiliile locale, consiliul jude ean,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: administrarea optimă a paji tilor din cadrul i vecinătatea sitului.
Indicatori de succes: număr de contracte care con
durabilă incluse.
Prioritate: medie
in măsurile i regulile de gestionare
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.3.
Promovarea unei dezvoltări durabile a localită ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei
naturale protejate.
Măsură de management 5.3.1.
Luarea în considerare a prevederilor Planului de management în procesul de elaborare
a planurilor de urbanism (PUG, PUZ), amenajare teritorială, de utilizare a terenurilor
i a tuturor modurilor de utilizare a resurselor
Descriere: custodele trebuie să solicite i să urmărească introducerea prevederilor relevante
ale planului de management în cadrul planurilor de amenajare, de urbanism (PUG-urilor,
PUZ-rilor etc.), planurilor de dezvoltare regională, etc. La actualizarea sau elaborarea acestor
planuri conform legisla iei în vigoare 1 trebuie să se ină cont de existen a ariei protejate,
1 OUG 57/2007 cu completările i modificările ulterioare adoptate prin Legea 49/2011
226

să fie eviden iate limitele acesteia pe harta i să se aibă în vedere restric iile impuse de
către legisla ia specifică ariilor naturale protejate i a prevederilor planului de management
al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti.
Perioada de desfă urare (sau frecven a) de desfă urare a ac iunii:permanent
Responsabil:custodele ariei naturale protejate, autorită ile locale i jude ene, APM-ul
Institu ii ce vor fi implicate: autorită i locale, APM, consiliile locale i cel jude ean
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- fonduri private
Rezultate a teptate: includerea prevederilor planului de management în PUG-uri, PUZ-uri,
regulamentul de urbanism etc., după caz.
Indicatori de succes: numărul de PUG-uri, PUZ-uri care au inclus i respectă prevederile
planurilor de management.
Prioritate: mare
Măsură de management 5.3.2.
Dezvoltarea unui mecanism de avizare internă a activită ilor cu posibil impact negativ
asupra sitului, bazat pe hărţile de distribuţie ale speciilor şi cu respectarea măsurilor de
conservare specifice
Descriere: conform legisla iei în vigoare, custodele unui sit Natura 2000 trebuie să avizeze
activită ile cu posibil impact asupra sitului (planuri i programe, precum i proiecte
publice sau private) care se doresc a se dezvolta. Custodele va dezvolta un mecanism de
avizare intern, care va fi respectat i care va lua în considerare aspecte precum:
a) speciile de păsări pentru care a fost desemnat situl i care este posibil să fie afectate
pe termen scrut, mediu i lung;
b) hăr ile de distribu ie ale acestora;
c) dacă activitatea planificată contravine sau nu măsurilor de conservare specifice
implementate în sit;
d) Etc.
În acest sens, custodele poate desemna o persoană (sau mai multe) cu expertiză care să
analizeze aceste aspecte sau poate cere consultan
ONG-uri cu expertiză.
ă din partea APM-lui, institu ii sau unor
Custodele va informa autorită ile de mediu competente pentru eliberarea
avizului/acordului/autoriza iei de mediu privind avizul emis.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: APM, ICAS
227

Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- taxele percepute pentru procedurile de avizare
Rezultate a
cadrul sitului
teptate: dezvoltarea activită ilor fără impact sau cu impact nesemnificativ în
Indicatori de succes: numărul de avize eliberate de către custode
Prioritate: mare
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 5.4.
Promovarea
protejate
i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale
Măsură de management 5.4.1.
Promovarea păstrării i revitalizarea activită ilor tradi ionale în cadrul
comunită ilor locale
Descriere: custodele sitului trebuie să promoveze la nivelul institu iilor decizionale i a
comunită ilor locale necesitatea păstrării tradi iilor i obiceiurilor locale, ca resursă
culturală i economică locală pentru cre terea gradului de interes al zonei. Promovarea se
va realiza prin organizarea, împreună cu comunitatea locală, a unor evenimente cu profil
tradi ional, producerea de materiale de promovare a produselor tradi ionale, etc.
Custodele poate realiza sondaje (sau chestionare) privind activită ile tradi ionale i
dorin a de revitalizare a celor dispărute în cadrul comunită ilor locale.
Custodele poate fi implicat direct (în calitate de partener) în proiecte de revitalizare i
promovare a activită ilor tradi ionale în cadrul localită ilor aferente sitului.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: Consiliul Jude
ONG-uri.
Costuri estimate:
ean, autorită ile locale, comunitatea locală,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri structurale
228

Rezultate a teptate: tradi ii i obiceiuri locale introduse în circutul economic ( i
turistic); materiale de promovare a tradi iilor locale realizate; cre terea gradului de interes
al vizitatorilor pentru zonă; cre terea gradului de con tientizare al localnicilor privind
păstrarea activită ilor tradi ionale.
Indicatori de succes: număr de materiale de promovare a activită ilor tradi ionale; număr
de sondaje efectuate; grad de con tientizare al membrilor comunită ii locale; grad de
mul umire al vizitatorilor.
Prioritate: medie
Măsură de management 5.4.2.
Elaborarea unui plan de promovare a produselor locale de către custode (în colaborare
cu autorită ile locale) prin conferirea identită ii de provenien ă a produselor de pe
teritoriul sitului (brand garantat)
Descriere: Trebuie accentuat faptul că unul dintre factori importan i care va determina
dezvoltarea socio-economică a zonei este publicitatea înso ită de „branding”, respectiv
promovarea produselor de marcă (brand) cu recunoa tere regională, inclusiv sus inerea
realizării de mărci proprii ale produselor tradi ionale.
În acest sens, custodele în colaborare cu autorită ile jude ene i locale, va elabora un plan
de promovare a produselor tradi ionale, locale i posibilită ile de comercializare a
acestora. Produsele tradi ionale vor avea incluse în marcă (brand) numele ariei protejate
(exemplu de produse tradi
etc).
ionale ce pot fi promovate: brânzeturi, cioplitul lemnului, olăritul,
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: consiliul jude
APM, ONG-urile
Costuri estimate:
ean, autorită ile locale, comunită ile locale,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri structurale (PNDR)
Rezultate a teptate: men inerea patrimoniul cultural i natural al zonei prin promovarea
i comercializarea produselelor tradi ionale; păstrarea identită ii culturale i naturale a
zonei; cre terea gradului de dezvoltare socio-economică a zonelor rurale; cre terea gradului
de con tientizare a comunită ilor locale.
Indicatori de succes: planul de promovare al produselor locale (cu brand garantat); produse
cu mărci proprii ce fac referire la aria protejată; grad de dezvoltare socio-economică a zonelor
rurale.
Prioritate: mare
229

OBIECTIVUL GENERAL (TEMĂ) 6
Crearea de oportunită i pentru desfă urarea unui turism durabil (prin intermediul
valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului
OBIECTIVUL SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 6.1.
Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice
locale
Măsură de management 6.1.1.
Elaborarea un plan strategic pentru dezvoltarea turismului durabil prin formarea unui
grup de lucru cu to i factorii interesa i din zonă
Descriere: Pentru a pomova eficient aria protejată i pentru cre te numărul de vizitatori în
cadrul sitului
definite.
i vecinătatea sa este necesară dezvoltarea unui plan clar, cu direc ii bine
Custodele ariei protejate va ini ia un grup de lucru pentru elaborarea acestuia. Din grupul de
lucru vor face parte toti factorii interesa i din zonă, precum i persoane cu expertiză în
domeniu. Se vor organiza o serie de întâlniri pentru elaborarea planului, identificarea
poten ialului turistic al zonei, a tipului de turism la care se pretează zona etc. Se va ine
cont de obiectivele de conservare ale sitului, precum
istorice. Se va pormova dezvoltarea eco-turismului.
i de valorile naturale, culturale i
Perioada de timp: în primul an de implementare a prezentului plan de management
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: Consiliul Jude
APM, ONG-uri, etc.
Costuri estimate:
ean, autorită ile locale, operatorii de turism,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a teptate: grad mare de implicare a factorilor interesa i
Indicatori de succes: număr de persoane/institu
Prioritate: mare
ii nominalizate participante
Măsură de management 6.1.2.
230

Realizarea unui ghid adresat pensiunilor, tour-operatorilor privind includerea în
activitatea acestora a unor programe de prezentare a valorilor naturale i culturale.
Descriere: ghidul turistic va fi realizat cu scopul de a contribui la promovarea sitului i a
valorilor naturale, culturale i istorice ale acestuia (ex: trasee tematice în cadrul sitului,
locuri de observat specii de păsări, situl arheologic de la Bolote ti, fosta Mănăstirea Mera,
etc.). În cadrul ghidului vor fi intorduse diferite programe de prezentare a valorilor, loca iile
unde pot fi văzute acestea, trasee de vizitare a sitului, de unde pot fi solicitate mai multe
informa ii, tour-operatori i ghizi locali etc.
Ghidul turistic poate fi realizat de către custode în colaborare cu autorită
cu operatorii de turism, proprietarii de pensiuni.
ile jude ene sau
Perioada de timp: în primii 2 ani de implementare a planului de management
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: autorită ile locale, jude ene, reprezentan ii/adminstratorii de
pădure, tour-operatori, proprietari de pensiuni etc.
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri ob inute de către ONG-uri
Rezultate a teptate: ghid turistic al Ariei Speciale de Protec ie Avifaunistică Măgura
Odobe ti i al localită ilor adiacente ariei; cre terea gradului de con tientizare,
informare.
Indicatori de succes: număr de exemplare de ghid produse i distribuite; număr de touroperatori
i pensiuni care distribuie ghidul; număr de vizitatori.
Prioritate: medie
Măsură de management 6.1.3.
Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de prezentare a valorilor naturale, culturale
istorice din sit
i
Descriere: pentru a introduce cu succes în circuitul turistic valorile naturale, culturale i
istorice din cadrul sitului se vor organiza cursuri de instruire pentru ghizii locali. Aceste
cursuri de instruite pot fi realizate în cadrul unor proiecte de promovare turistică a zonei de
către custodele ariei protejate singur sau în colaborarea cu autorită ile locale i jude ene
sau institu ii de învă ământ, ONG-uri.
În cadrul cursului de instruire se va pune accent asupra măsurilor restrictive privind
desfă urarea turismului, ce fel de activită i pot fi desfă urate i perioada optimă de
desfă urare a acestora (ex: birdwaching, ciclism etc.), programe de prezentare a valorilor
naturale i culturale.
De asemenea se va face o informare asupra valorilor:
231

a) naturale: specii de păsări, specii de plante etc.
b) culturale: tradi ii, case memoriale, produse tradi ionale etc.
c) istorice: monumente istorice, situri arheologice, zone cu semnifica ie istorică etc.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: autorită ile locale i jude ene, institu ii de învă ământ,
ONG-uri, ghizi locali, operatori turistici
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri ob inute de către ONG-uri
Rezultate a teptate: ghizi locali instrui i; cre terea gradului de con tientizare i a
cunoa terii valorilor sitului.
Indicatori de succes: număr de cursuri realizate; suport de curs disponibil; număr de ghizi
care practică eco-turismul.
Prioritate: medie
OBIECTIV SPECIFIC/MĂSURĂ GENERALĂ 6.2.
Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui turism durabil în cadrul sitului
Măsură de management 6.2.1.
Realizarea infrastructurii de vizitare (trasee, zone de popas şi picnic, centru de vizitare,
etc).
Descriere: existen a unei infrastructuri de vizitare reprezintă principalul instrument de
atrac ie a vizitatorilor în cadrul sitului. În acest sens se vor amenaja:
a) traseele turistice/sau tematice marcate. Acestea repezintă o atrac ie atât pentru
practicarea drume iilor, cât i pentru practicarea altor tipuri de turism, spre exemplu
ciclism montan. Acestea vor fi amenajate în principiu pe drumurile forestiere deja
existene în sit.
b) zone de popas. Acestea se vor amenaja pe parcusul traseelor turistice/tematice i vor
fi dotate cu panouri informative
respectate de către vizitatori.
i prevederile regulamentului sitului ce trebuie să fie
c) Spa ii de recreere/picnic – acestea vor fi atent selec ionate de către custodele
sitului, în a a fel încât să nu producă derajnul speciile de păsări, dar i altor animale.
Spa iile de recreere/picnic vor fi dotate cu co uri de gunoi i panouri informative.
Perioada de timp: permanent
232

Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de impelementare: Consiliul Jude
locale.
Costuri estimate:
ean, administratorii de pădure, autorită ile
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- buget de stat
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri ob inute de către ONG-uri
Rezultate a teptate: trasee turistice/tematice marcate; zone de popas i spa ii de
recreere/picnic adecvate.
Indicatori de succes: număr de trasee turistice/tematice; grad de informare/con
Prioritate: mare
tientizare
Măsură de management 6.2.2.
Păstrarea i promovarea arhitecturii locale tradi ionale, atât în ce prive te clădirile
vechi cât i cele noi
Descriere: custodele sitului trebuie să promoveze la nivelul institu iilor decizionale
necesitatea păstrării arhitecturii locale tradi ionale ca resursă culturală pentru gre terea
gradului de interes al zonei (ex: case tradi
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
ionale, textile de interior specific vrâncene, etc).
Parteneri de implementare: Consiuliul Jude
consiliile locale, comunitatea locală.
Costuri estimate:
ean i serviciile deconcentrate ale acestuia,
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
Rezultate a teptate: păstrarea arhitecturii tradi ionale la construc iile existente; realizarea
de noi construc ii care respectă stilul arhitectural tradi ional; cre terea gradului de interes
al vizitatorilor în zonă.
Indicatori de succes: număr de construc ii; număr de vizitatori; grad de mul umire al
vizitatorilor; grad de con
Prioritate: medie
tientizare al membrilor comunită ii
233

Măsură de management 6.2.3.
Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii tradi ionale de către localnici, care să
diversifice şi să crească calitatea experienţelor vizitatorilor
Descriere: se va promova dezvoltarea unor servicii tradi ionale la nivelul pensiunilor i
localnicilor din sit, care vor putea include aceste servicii în circuitul turistic: bucătăria
tradi ională, portul tradi ional, me te ugul sculptatului în lemn, vinul de Odobe ti etc.
Custodele ariei protejate va promova i va participa activ la dezvoltarea de proiecte de
promovare a serviciilor tradi ionale. Promovarea serviciilor tradi ionale poate fi discutată
cu proprietarii de pensiune ( i tour-operatorii) în cadrul diferitelor întâlniri de promovare a
valorilor sitului sau a activită ilor de con tientizare.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: autorită i locale i jude ene, institu ii de învă ământ, touroperatori,
proprietari de pensiune, ONG-uri etc.
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: includerea serviciilor tradi ionale în serviciile oferite vizitatorilor;
cre terea nivelului de cultură i informare a localnicilor i vizitatorilor.
Indicatori de succes: număr de pensiuni care prestează servicii tradi ionale; numărul de
vizitatori i gradul de mul umire al acestora.
Prioritate: mare
Măsură de management 6.2.4.
Promovarea realizării de eco-pensiuni.
Descriere: în vederea cre terii gradului de atractivitate pentru sit, custodele va promova
realizarea de pensiuni – eco, în combina ie cu stilul tradi ional, în zone adecvate pentru
astfel de dezvoltări. Aceste pensiuni vor putea fi introduse în strategia de brand ale sitului.
În acest sens, custodele (singur sau în colaborare cu alte autorită i/organiza ii) va organiza
evenimente/workshop-uri de promovare a dezvoltării de eco-pensiuni.
Perioada de timp: pe tot parcursul implementării planului de management
Responsabili: custodele ariei protejate
Parteneri de implementare: autorită ile locale i jude ene, comunitatea locală,
proprietari de pensiuni, ONG-uri
234

Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri ale administra iilor locale i jude ene
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: dezvoltarea de eco-pensiuni; includerea acestor pensiuni în strategia de
brand a sitului.
Indicatori de succes: număr de eco-pensiuni; număr de vizitatori al eco-pensiunilor în
compara ie cu celelate tipuri de pensiuni.
Prioritate: medie
Măsură de management 6.2.5.
Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele turistice locale şi tour-operatori na
pentru turism şi recreere orientate spre natură
ionali
Descriere: tot în vederea unei mai bune promovări a zonei, precum i pentru a beneficia de
schimb de experien ă cu al i administratori/custozi ai ariilor protejate din ară, se vor
identifica posibilii colaboratori în vederea stabilirii unor protocoale de colaborare, re ele i
structuri asociative tematice la care se poate adera. Astfel se va putea analiza oportunită ile
i avantajele aderării la aceste structuri. Prin crearea de parteneriate se va putea identifica
grupurile interesate de turism cu orientare spre natură
vizitatori.
Perioada de timp: permanent
Responsabili: custodele ariei protejate
i astfel se va putea cre te numărul de
Parteneri de implementare: autorită i locale i jude ene, institu ii de învă ământ, touroperatori,
proprietari de pensiune, ONG-uri, structuri similare etc.
Costuri estimate:
Surse de finan are posibile:
- fondurile de administrare a ariei protejate
- proiecte de sponsorizare
- fonduri private
- fonduri structurale
Rezultate a teptate: îmbunătă irea cuno tin elor i dobândirea de experin ă în ceea ce
prive te administrarea ariei naturale protejate; promovarea sitului; cre terea numărului de
vizitatori.
Indicatori de succes: cre terea perfoman elor în gestionarea ariei protejate; cre terea
solicitărilor de servicii sau produse oferite de către membrii comunită
mare de vizitatori.
ilor locale; număr
235

Prioritate: mare
236

5. Planul de activitati
Nr Activitate
Tabel 1 – Planificare temporală a activităţilor
Anul 1 Anul 2 Anul 3 ..... Anul N
T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T
2
T3 T4 T1 T2 T3 T4 T
1
T
2
T
3
T
4
Prioritat
e
1 Conservarea i managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti i habitatelor acestora
1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului
1.1.1
1.1.2
1.1.3
.
Menţinerea procentajului actual de
pădure matură (peste 80 ani) raportat la
întreaga suprafaţă forestieră de pe
cuprinsul sitului (conform datelor din
Amenajamentele Silvice)
Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în
jurul cuiburilor şi limitarea/controlul
activităţilor forestiere în zona tampon, în
perioada de cuibărit pentru protecţia
speciilor de răpitoare şi a berzei negre
Menţinerea unei structuri forestiere
mozaicate în cadrul unităţilor de
producţie, prin păstrarea de pâlcuri de 3-5
arbori bătrâni (peste 80 ani) la hectar în
zonele de recoltare
Menţinerea lemnului mort pentru
1.1.4 asigurarea condiţiilor specifice de habitat
pentru speciile de ciocănitori
Menţinerea unui număr mare de stejari
1.1.5 bătrâni necesari pentru asigurarea
. condiţiilor optime de cuibărit pentru
Dendrocopos medius
1.1.6 Interzicerea aplicării tratamentelor
. chimice, cu excepţia cazurilor dovedite
Respon
sabil
Mare Custodele
Mare
Mare
Mare
Mare
Custodele,
Ocoalele
Silvice
Custodele,
ocoalele
silvice
Custodele,
ocoalele
silvice
Custodele,
ocoalele
silvice
Mare Custodele,
ocoalele
Partener
237

1.1.7
.
1.1.8
.
de gradaţii sau defolieri şi doar în cazul
ineficienţei sau imposibilităţii aplicării
altor tipuri de tratamente (biologice,
integrate etc.)
Interzicerea aplicării degajărilor şi
curăţărilor chimice în pădurile din sit
Izolarea liniilor de medie tensiune prin
colaborarea cu companiile de transport a
energiei electrice
Mare
silvice
Custodele,
ocoalele
silvice
Custodele,
Compania
de trasnport
i
distribu ie
a energiei
electrice
1.2. Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole
1.2.1
.
Promovarea şi aplicarea prevederilor din
pachetele existente în cadrul măsurii 214
din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă
valoare naturală. Practici agricole
tradiţionale, Pajişti importante pentru
păsări
2 Inventarierea/evaluarea detaliată i monitoringul biodiversită ii
Custodele
2.1. Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu
2.1.1
.
2.1.2
.
2.1.3
.
Identificarea potenţialelor zone de
cuibărit pentru speciile de răpitoare de zi,
respectiv a principalelor zonelor de
hrănire necesare pentru menţinerea
populaţiilor de răpitoare
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a
distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos
syriacus
Monitorizarea speciilor de păsări criteriu
din cadrul sitului
Mare Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Direc ia Silvică
Facultă i de profil, ONG-uri,
Organiza ii crescători de animale,
primării, proprietari pă uni
Facultă i de profil, ONG-uri,
ocoale silvice, voluntari
Facultă i de profil, ONG-uri,
ocoale silvice, voluntari
Facultă i de profil, ONG-uri,
ocoale silvice, voluntari
238

2.2 Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative de management al habitatelor din sit
2.2.1
.
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a
tipurilor de pesticide folosite în pajiştile,
păşunile şi terenurile agricole din sit
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei
2.2.2 plantelor invazive în sit (lista de specii
potenţial invazive)
Investigarea posibilităţii obţinerii unei
2.2.3 structuri pluriene a pădurii realizate prin
. tăieri selective (transformarea pădurii
spre codru grădinarit)
3 Administrarea i managementul efectiv al Sitului Natura 2000 i asigurarea durabilită ii managementului
Medie Custodele
Medie Custodele
Medie Custodele
Primării, APIA, AJVPS, ONG-uri,
facultă i de profil
Primării, ONG-uri, facultă i de
profil
Facultă i de Silvicultură, insitute
de cercetare silvică
3.1 Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men inerii stării de conservare favorabilă a speciilor i habitatelor de interes conservativ
3.1.1
.
3.1.2
.
3.1.3
3.1.4
.
3.1.6
.
Respectarea convenţiei de custodie
privind administrarea ariei protejate
Asigurarea personalului necesar
administrării ariei naturale protejate
Organizarea de întâlniri pentru
func ionarea administrării optime a
sitului
Încheierea de protocoale de colaborare cu
toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea
diferitelor activităţi ce vizează potenţialul
sitului (cercetare, proiecte de conservare
implemenate în zonă, conştientizare,
activităţi generatoare de venit etc.)
Implicarea unor institu ii/organiza ii
partenere şi a comunităţii locale pentru
realizarea unui management participativ
3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime
Mare Custodele APM, Garda de Mediu, MMP
Mare Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Autorită ile locale, cercetători,
biologi, tehnicieni, studen i,
voluntari
Direc ia Silvică. Ocoalele silvice,
Consiliul Jude ean, APM,
autorită i locale, propritari priva i
de fond forestier
Custozi ai altor SPA/ SCI-uri, firme
cu activită i generatoare de venit,
furnizori i prestatori de servici
Facultă i de profil, ONG-uri, firme
cu profil ecoturistic, Consiliul
Jude ean
239

3.2.1
.
3.2.2
.
Elaborarea bugetului anual necesar
pentru activităţile de administrare şi
management pentru atingerea scopului
principal al planului de management din
resurse proprii
Identificarea unor noi surse de finanţare
(accesare fonduri, sponsorizări) şi
elaboarea unor proiecte de conservare cu
finanţare externă
Mare Custodele Consiliul Jude ean, primării locale
Mare Custodele
3.2.3 Întocmirea planurilor de lucru anuale Mare Custodele
MMP, Consiliu Europei, Consiliul
Jude ean, primării locale,
institu ii din Statele Membre ale
UE
Consiliul Jude ean, primării locale,
parteneri ai proiectelor în derulae
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare,
3.3.
managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
Realizarea şi instalarea bornelor,
panourilor i indicatoarelor, pentru
3.3.1
eviden ierea limitelor ariei naturale
protejate
Mare Custodele
APM, Ocoale silvice, autorită ile
locale, Consiliul Jude ean,
comunitatea locală
Dezvoltarea capacită ii personalului
3.3.2
implicat în administrarea/managementul
.
ariei naturale protejate
Mare Custodele
Mediul academic, institu ii de
cercetare, APM, ocoale silvice,
autorită ile locale, comunitatea
locală, jandarmeria
Implicarea activă a custodelui în
evaluarea
3.3.3
cinegetice
cinegetic
i
activită ilor/resurselor
stoparea braconajului
Medie custodele
Asocia iile de vânătoare, ocoalele
silvice
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de
Garda de Mediu, Jandarmeria,
3.3.4 mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte
. instituţii relevante pentru realizarea unui
Mare custodele
APIA, Inspectoratul silvic, APM,
ocoale silvice, autorită ile locale,
sistem de patrulare integrat
comunitatea locală
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea
Garda de Mediu, Jandarmeria,
3.3.5 planului de intervenţie şi instituirea unui
. sistem de reacţie rapidă pentru verificarea
Mare Custodele
APIA, Inspectoratil silvic, Consiliul
Jude ean, autorită ile locale,
sesizărilor
comunitatea locală, voluntari
Acordarea de avize (negative/pozitive)
Garda de Mediu, Inspectoratul
3.3.6 pentru planurile/programele, proiecte i
. activită ile care se realizează pe
Mare Custodele
silvic, APM, Ocoalele silvice,
Consiliul Jude ean, comunitatea
teritoriul ariei naturale protejate
locală
240

3.3.7
.
3.3.8
.
3.3.9
.
4
4.1.
Implicarea reţelelor de voluntari în
raportarea imediata a delictelor
Asigurarea logisticii necesare pentru
administrarea eficientă a ariei naturale
protejate
Monitorizarea implementării planului de
management şi realizarea raportărilor
necesare către autorită i relevante
Medie Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Re ele de voluntari, scolile locale,
autorită ile locale, comunitatea
locală
Institu ii, autorită i locale,
sponsori, re ele de voluntari
Garda de Mediu, MMP, APM,
Administra ia financiară, insitu ii
relevante, autorită i locale
Cre terea nivelului de con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor interesate privind importan a conservării biodiversită ii i pentru ob inerea
sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protec
lui web i altor mijloace de comunicare
ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti prin intermediul materialelor informative, site-
Crearea unei identită
4.1.1
naturale protejate
i vizuale a ariei
Realizarea site-ului web al ariei protejate
ROSPA0075 Măgura Odobe ti i
4.1.2 actualizarea permanentă a acestuia cu
informaţii relevante pentru factorii
interesa i i publicul larg
4.1.3
4.1.4
4.1.5
Realizarea i amplasarea de panouri
informative în localită ile din cadrul
sitului i în sit
Realizarea de materiale informative
referitoare la aria naturală protejată (de
ex. pliante, broşuri, CD-uri etc.), de
promovare a valorilor naturale, culturale
i istorice a sitului
Utilizarea i difuzarea filmului
documentar realizat în cadrul proiectului
Sincron privind Aria Specială de
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075
Măgura Odobe ti, precum i crearea
unor noi filme specifice
Mare Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Mare Custodele
Medie Custodele
Ocoale silvice, ONG-uri, insitu ii
locale
Consiliul Jude ean, primăriile
locale, ONG-uri
Autorită i locale i jude ene,
insitu ii de învă ământ, sponsori,
ONG-uri
Televiziunea locală/na ională,
Consiliul Jude ean, Institu ii de
învă ământ, ONG-uri
241

4.2.
4.2.1
4.2.2
4.3.
4.3.1
4.3.2
4.3.3
4.3.4
4.3.5
Crearea/amenajarea spa iilor de distribuire a informa iilor privind Aria Specială de Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Amenajarea unor puncte de informare
pentru publicul larg Mare Custodele Consilii locale, ONG-uri
Crearea i amenajarea unui centru de
vizitare pentru Aria Specială de
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075
Măgura Odobe ti
Medie Custodele
Desfasurarea de activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Realizarea unei campanii de
con tientizare privind situl ROSPA0075
Măgura Odobe ti, importan a valorilor
sale naturale, culturale i istorice
Implementarea unor activită i
educa ionale (cercuri tematice, ziua
Păsărilor, ziua Interna ională a
Pădurilor, Ziua Mediului etc.) pentru a
informa popula ia locală cu privire la
importan a speciilor de păsări din cadrul
sitului
Realizarea de expozi ii de fotografii cu
valorile naturale, culturale i istorice din
cardul i vecinătatea ariei naturale
protejate
Realizarea de cursuri tematice pentru
cunoa terea mai bună a speciilor de
păsări, ecologiei i comportamentul
acestora, ac iuni de protec ie necesare
(incluzând lec ii în natură)
Evaluarea atitudinii popula iei locale
fa ă de speciile de păsări (răpitoare i
barza albă) i luarea unor măsuri dacă
atitudinea este ostilă
Mare Custodele
Mare
Medie
Medie
Custodele,
insitut ii
de
învă ămân
t
Custodele,
insitu ii de
învă ămân
t
Custodele,
insitu ii de
învă ămân
t
Autorită ile locale i jude ene,
insitu ii de învă ământ, ONG-uri,
ocoalele silvice, ICAS
Autorită ile locale i jude ene,
insitu ii de învă ământ, ONG-uri
Institu ii de învă ământ, APM,
autorită i locale i jude ene
colile generale din cadrul sitului,
consiliile locale, consiliul
jude ean, ONG-uri
colile generale din cadrul sitului,
ONG-uri
Medie Custodele Consiliile locale, ONG-uri, APM
242

4.3.6
Evaluarea impactului activită ilor de
con tientizare realizate în sit (sondaje,
chestionare sociologice)
Medie Custodele
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes comunitar i a habitatelor acestora
5.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
5.1.1
5.1.2
Adoptarea certificării forestiere (FSC)
pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei
naturale protejate.
Includerea prevederilor Planului de
management al ariei naturale protejate
(măsurile referitoare la habitatele
forestiere) în amenajamentul silvic
5.2. Promovarea utilizării durabile a paji tilor (pă uni, fâne e) i terenurilor agricole
5.2.1
5.2.2
5.2.3
5.3
5.3.1
Promovarea elaborării unui ghid,
cuprinzând cele mai bune practici de
administrare a paji tilor i promovarea
acestuia în rândurile proprietarilor/
gestionarilor de paji ti
Promovarea Ghidului pentru bune
conditii agricole si de mediu (GAEC) în
rândul agricultorilor de pe teritoriul ariei
naturale protejate
Promovarea includerii măsurilor şi
regulilor de gestionare durabilă a
paji tilor i terenurilor arabile în
contractele de închiriere
Promovarea unei dezvoltări durabile a localită ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate
Luarea în considerare a prevederilor
Planului de management în procesul de
elaborare a planurilor de urbanism (PUG,
Medie Custodele
Mare Custodele
Medie Custodele
Medie Custodele
Medie Custodele
Mare
Custodele,
APM,
autorită il
Insitu ii de învă ământ,
Autoritî i locale i jude ene,
ONG-uri
Ocoalele silvice, proprietarii
priva i de pădure, ICAS
Administratorii ocoalelor silvice,
proprietari priva i, APM, ICAS
APM, APIA, ONG-uri, primăriile
i consiliile locale, APDRP
Autorită ile locale i jude ene,
APIA
Primăriile, consiliul jude ean,
concesionarii
Autorită ile locale i jude ene,
APM
243

5.3.2
5.4
5.4.1
5.4.2
PUZ), amenajare teritorială, de utilizare a
terenurilor i a tuturor modurilor de
utilizare a resurselor
Dezvoltarea unui mecanism de avizare
internă a activită ilor cu posibil impact
negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de
distribuţie ale speciilor şi cu respectarea
măsurilor de conservare specifice
Promovarea i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate
Promovarea păstrării i revitalizarea
activită ilor tradi ionale în cadrul
comunită ilor locale
Elaborarea unui plan de promovare a
produselor locale de către custode (în
colaborare cu autorită ile locale) prin
conferirea identită ii de provenien ă a
produselor de pe teritoriul sitului (brand
garantat)
e
Mare Custodele APM, ICAS
Medie custodele
Medie Custodele
Consiliul Jude ean, autorită ile
locale, comunitatea locală, ONG-uri
Consiliul Jude ean, autorită ile
locale, comunită ile locale, APM,
ONG-uri
6 Crearea de oportunită i pentru desfă urarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra mediului
6.1.
6.1.1
6.1.2
6.1.3
Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice locale
Elaborarea un plan strategic pentru
dezvoltarea turismului durabil prin
formarea unui grup de lucru cu to i
factorii interesa i din zonă
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor,
tour-operatorilor privind includerea în
activitatea acestora a unor programe de
prezentare a valorilor naturale i
culturale
Realizarea de cursuri pentru ghizi locali
de prezentare a valorilor naturale,
Medie Custodele
Medie Custodele
Medie Custodele
Consiliul Jude ean, autorită ile
locale, operatorii de turism, APM,
ONG-uri
Autorită ile locale i jude ene,
administratorii de pădure, touroperatori,
proprietari de pensiuni
etc.
Autorită ile locale i jude ene,
insitu ii de învă ământ, ONG-uri,
244

culturale i istorice din sit ghizi locali, operatori turistici
6.2 Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui tursim durabil în cadrul sitului
6.2.1
6.2.2
6.2.3
Realizarea infrastructurii de vizitare
(trasee, zone de popas şi picnic, centru de
vizitare, etc)
Promovarea păstrării arhitecturii locale
tradi ionale, atât în ce prive te clădirile
vechi cât i cele noi
Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii
tradi ionale de către localnici, care să
diversifice şi să crească calitatea
experienţelor vizitatorilor
Mare Custodele
Medie Custodele
Medie Custodele
6.2.4 Promovarea realizării de eco-pensiuni Mică Custodele
6.2.5
Incurajarea parteneriatelor între
iniţiativele turistice locale şi touroperatori
na ionali pentru turism şi
recreere orientate spre natură
Medie Custodele
Consiliul Jude ean, administratorii
de pădure, autorită ile locale
Consiliul Jude ean i serviciile
deconcentrate ale acestuia,
consiliile locale, comunitatea locală
Autorită ile locale i Jude ene,
insitu ii de învă ământ, touroperatori,
proprietari de pensiune,
ONG-uri
Autorită ile locale i jude ene,
comunitatea locală, proprietari de
pensiuni, ONG-uri
Autorită ile locale i jude ene,
insitu ii de învă ământ, touroperatori,
proprietari de pensiune,
ONG-uri etc.
245

Nr Activitate
Tabelul 2 – estimarea resurselor necesare desfăşurării activităţilor planificate
Resurse
Umane
Total
(zile/om)
Resurse Materiale (altele decat cele necesare
dotarii permanente a custodelui)
Resurse financiare estimate
Denumire UM Cantitate Total (Lei) Sursa fonduri
1 Conservarea i managementul speciilor de păsări criteriu din cadrul sitului Natura 2000 ROSPA0075 Măgura Odobe ti i habitatelor acestora
1.1 Menţinerea şi eventual creşterea nivelului populaţional al speciilor de păsări criteriu, cuibăritoare din cadrul sitului
1.1.1
1.1.2
1.1.3
1.1.4
1.1.5.
1.1.6.
Menţinerea procentajului actual de pădure
matură (peste 80 ani) raportat la întreaga
suprafaţă forestieră de pe cuprinsul sitului
(conform datelor din Amenajamentele
Silvice)
Stabilirea suprafeţelor de zone tampon în
jurul cuiburilor şi limitarea/controlul
activităţilor forestiere în zona tampon, în
perioada de cuibărit pentru protecţia
speciilor de răpitoare şi a berzei negre
Menţinerea unei structuri forestiere
mozaicate în cadrul unităţilor de producţie,
prin păstrarea de pâlcuri de 3-5 arbori
bătrâni (peste 80 ani) la hectar în zonele de
recoltare
Menţinerea lemnului mort pentru
asigurarea condiţiilor specifice de habitat
pentru speciile de ciocănitori
Menţinerea unui număr mare de stejari
bătrâni necesari pentru asigurarea
condiţiilor optime de cuibărit pentru
Dendrocopos medius
Interzicerea aplicării tratamentelor
chimice, cu excepţia cazurilor dovedite de
gradaţii sau defolieri şi doar în cazul
ineficienţei sau imposibilităţii aplicării
altor tipuri de tratamente (biologice,
integrate etc.)
90 - - - 10000
30
- Harti GIS cu zonele
tampon
- combustibil
litri
100
0 - - - 0
5600
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Alocare
subprogram
0 - - - 0 Sp13
0 - - - 0
30 combustibil litri 150 2400
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp13
Sp11
Sp13
Sp13
Sp13
246

1.1.7.
1.1.8.
Interzicerea aplicării degajărilor şi
curăţărilor chimice în pădurile din sit
Izolarea liniilor de medie tensiune prin
colaborarea cu companiile de transport a
energiei electrice
Total masura
generala 1.1
30 combustibil litri 150 2400
120 izolatori buc ?? ??
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate, Compania de
transport şi distribuţie a
energiei electrice
300 n/a 20.400 n/a
1.2 Dezvoltarea practicilor agricole în concordanţă cu cerinţele ecologice ale speciilor de păsări dependente de terenurile agricole
1.2.1.
Promovarea şi aplicarea prevederilor din
pachetele existente în cadrul măsurii 214
din PNDR 2007-2013 Pajişti cu înaltă
valoare naturală. Practici agricole
tradiţionale, Pajişti importante pentru
păsări
120 studiu
subcont
ractare
Sp13
Sp13
1 20.000 Sp13
Total masura generala 1.2 120 n/a 20.000 n/a
Total obiectiv general 1 420 n/a 40.400 n/a
2 Inventarierea/evaluarea detaliată i monitoringul biodiversită ii
2.1. Recensămăntul în cazul speciilor de păsări la care nivelul populaţional este insuficient cunoscut şi monitorizarea speciilor criteriu
2.1.1.
Identificarea potenţialelor zone de cuibărit
pentru speciile de răpitoare de zi, respectiv
a principalelor zonelor de hrănire necesare
pentru menţinerea populaţiilor de răpitoare
180 studiu
subcont
ractare
1 80.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ionale
2.1.2.
Evaluarea efectivelor populaţionale şi a
distribuţiei speciilor Bonasa bonasia,
Caprimulgus europaeus, Dendrocopos
syriacus
100 studiu
subcon
tractare
1 80.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ionale
Fonduri de administrare ale
2.1.3.
Monitorizarea speciilor de păsări criteriu
din cadrul sitului
100 studiu
subcont
ractare
95.000
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
Sp11
Sp11
Sp11
247

Total masura generala 2.1 380 255.000
interna ionale
2.2 Evaluarea unor factori de potenţial impact negativ asupra speciilor prioritare şi a unor tehnici alternative de management al habitatelor din sit
2.2.1.
2.2.2
2.2.3.
Investigarea şi evaluarea utilizării şi a
tipurilor de pesticide folosite în pajiştile,
păşunile şi terenurile agricole din sit
Evaluarea speciilor şi a distribuţiei
plantelor invazive în sit (lista de specii
potenţial invazive)
Investigarea posibilităţii obţinerii unei
structuri pluriene a pădurii realizate prin
tăieri selective (transformarea pădurii spre
codru grădinarit)
30 studiu
40 studiu
30 studiu
subcont
ractare
subcont
ractare
subcont
ractare
1 20.000
1 25.000
1 25.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ionale
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ionale
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ionale
Total masura generala 2.2 100 70.000
Total obiectiv general 2 480 325.000
3 Administrarea i managementul efectiv al Sitului Natura 2000 i asigurarea durabilită ii managementului
3.1
Asigurarea managementului eficient al ariei naturale protejate cu scopul men
conservativ
inerii stării de conservare favorabilă a speciilor i habitatelor de interes
3.1.1.
Respectarea convenţiei de custodie privind
administrarea ariei protejate
120 combustibil litri 150 15.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp42
3.1.2.
Asigurarea personalului necesar
administrării ariei naturale protejate
7200 - - - 300.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp42
3.1.3
Organizarea
func ionarea
sitului
de întâlniri pentru
administrării optime a 30 - - - 3000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp42
3.1.4.
Încheierea de protocoale de colaborare cu
toţi factorii interesaţi pentru desfăşurarea
diferitelor activităţi ce vizează potenţialul
sitului (cercetare, proiecte de conservare
implemenate în zonă, conştientizare,
activităţi generatoare de venit etc.)
30 - - - 2000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Sp43
Sp13
Sp11
Sp11
248

Implicarea unor institu ii/organiza ii
3.1.6. partenere şi a comunităţii locale pentru
realizarea unui management participativ
30 - - - 3000
Total masura generala 3.1 7410 323.000
3.2. Asigurarea resurselor financiare necesare unei administrări optime
Elaborarea bugetului anual necesar pentru
activităţile de administrare şi management
3.2.1. pentru atingerea scopului principal al
planului de management din resurse
proprii
50 - - - 4000
3.2.2.
Identificarea unor noi surse de finanţare
(accesare fonduri, sponsorizări) şi
elaboarea unor proiecte de conservare cu
finanţare externă
100 - - - 9000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
3.2.3 Întocmirea planurilor de lucru anuale 50 - - - 5000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp43
Total masura generala 3.2 200 18.000
3.3.
Limitarea activităţilor ilegale şi dăunătoare valorilor naturale specifice sitului (braconaj piscicol şi cinegetic, exploatări neautorizate de material lemnos, poluare,
managementul neadecvat al deşeurilor, incendieri, construcţii ilegale)
Realizarea şi instalarea bornelor,
Borne
30
3.3.1
panourilor
eviden ierea
i indicatoarelor, pentru
limitelor ariei naturale
180
Indicatoare
Panouri de avertizare
70
50
150.000 Sp42
protejate
Combustibil
litri 400
Dezvoltarea capacită ii personalului
3.3.2. implicat în administrarea/managementul
ariei naturale protejate
Implicarea activă a custodelui în evaluarea
20 subcontractare buc 3 8.500 Sp44
3.3.3 activită ilor/resurselor cinegetice i 50 combustibil litri 600 2200 Sp11
3.3.4.
stoparea braconajului cinegetic
Parteneriat cu Jandarmeria şi Garda de
mediu, APIA, Inspectoratul Silvic şi alte
instituţii relevante pentru realizarea unui
sistem de patrulare integrat
50 combustibil litri 300 3200 Sp43
Întocmirea, aprobarea şi aplicarea planului
Fonduri de administrare ale
3.3.5. de intervenţie şi instituirea unui sistem de 360 combustibil litri 300 10.000 ariei protejate
Sp43, Sp42
reacţie rapidă pentru verificarea sesizărilor
Contracte de sponsorizare
Sp42
Sp42
Sp42
249

3.3.6.
3.3.7.
3.3.8.
3.3.9.
Acordarea de avize (negative/pozitive)
pentru planurile/programele, proiecte i
activită ile care se realizează pe teritoriul
ariei naturale protejate
Implicarea reţelelor de voluntari în
raportarea imediata a delictelor
Asigurarea logisticii necesare pentru
administrarea eficientă a ariei naturale
protejate
Monitorizarea implementării planului de
management şi realizarea raportărilor
necesare către autorită i relevante
120 - - - 12.000
50
120
Combustibil
Material de curs
Ecusoane
Sediu
Masina 4x4
Laptop
Soft bază
GIS pack
GPS
Mobilier
Litri
Buc
Buc
Buc
buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Combu
stibil
100
1
80
1
1
3
3
1
3
3
4000
10.000
450.000
60 - - - 6000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Total masura generala 1250 651.900
Total obiectiv general 8860 992.900
4
Cre terea nivelului de con tientizare i educa ie a publicului i grupurilor interesate privind importan a conservării biodiversită
sprijinului în vederea realizării obiectivelor planului de management al sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
ii i pentru ob inerea
4.1.
Promovarea valorilor naturale din cadrul Ariei Speciale de Protec
site-lui web i altor mijloace de comunicare
ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti prin intermediul materialelor informative,
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
4.1.1
Crearea unei identită
naturale protejate
i vizuale a ariei
Manual de identitate al
ariei naturale protejate
subcont
ractare
1 15.000
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
Sp32
interna ională
4.1.2
Realizarea site-ului web al ariei protejate
ROSPA0075 Măgura Odobe ti i
actualizarea permanentă a acestuia cu
informaţii relevante pentru factorii
interesa i i publicul larg
Crearea site-lui web
subcont
ractare
1 24.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională Contracte de
sponsorizare
Sp42
Sp42
Sp41
Sp43
Sp32
250

4.1.3
4.1.4
4.1.5
Realizarea i amplasarea de panouri
informative în localită ile din cadrul
sitului i în sit
Realizarea de materiale informative
referitoare la aria naturală protejată (de ex.
pliante, broşuri, CD-uri etc.), de
promovare a valorilor naturale, culturale
i istorice a sitului
Utilizarea i difuzarea filmului
documentar realizat în cadrul proiectului
Sincron privind Aria Specială de
Protec ie Avifaunistică ROSPA0075
Măgura Odobe ti, precum i crearea
unor noi filme specifice
Panouri de informare
Materiale informative
Filme cu caracter
specific
subcont
ractare
subcont
ractare
subcont
ractare
7 35.000
1 45.000
?
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan arsponsorizaree
na ională i interna ională
Contracte de
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Total masura generala n/a n/a 119.000 n/a
4.2. Crearea/amenajarea spa iilor de distribuire a informa iilor privind Aria Specială de Protec ie Avifaunistică ROSPA0075 Măgura Odobe ti
Fonduri de administrare ale
4.2.1
Amenajarea unor puncte de informare
pentru publicul larg
Stand de informare buc 7 10500
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
4.2.2
Crearea i amenajarea unui centru de
vizitare pentru Aria Specială de Protec ie
Avifaunistică ROSPA0075 Măgura
Odobe ti
Centru de vizitare
subcont
ractare
1 670.000
Proiecte de mediu cu
finan are na ională
interna ională
i
Total masura generala 680.500
4.3. Desfasurarea de activită i educa ionale i con tientizare privind biodiversitatea din cadrul sitului ROSPA0075 Măgura Odobe ti
4.3.1
Realizarea unei campanii de
con tientizare privind situl ROSPA0075
Măgura Odobe ti, importan a valorilor
sale naturale, culturale i istorice
Campanie de
constientizare
subcont
ractare
1 40.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
4.3.2
Implementarea unor activită i
educa ionale (cercuri tematice, ziua
60 Materiale de curs 3000 20 60.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Sp21
Sp32
Sp32
Sp21
Sp21
Sp32
Sp33
251

4.3.3
4.3.4
4.3.5
4.3.6
Păsărilor, ziua Interna ională a Pădurilor,
Ziua Mediului etc.) pentru a informa
popula ia locală cu privire la importan a
speciilor de păsări din cadrul sitului
Realizarea de expozi ii de fotografii cu
valorile naturale, culturale i istorice din
cardul i vecinătatea ariei naturale
protejate
Realizarea de cursuri tematice pentru
cunoa terea mai bună a speciilor de
păsări, ecologiei i comportamentul
acestora, ac iuni de protec ie necesare
(incluzând lec ii în natură)
Evaluarea atitudinii popula iei locale
fa ă de speciile de păsări (răpitoare i
barza albă) i luarea unor măsuri dacă
atitudinea este ostilă
Evaluarea impactului activită ilor de
con tientizare realizate în sit (sondaje,
chestionare sociologice)
Realizare i printare
fotografii
subcont
ractare
1 5000
5 Specialist de comunicare contract 1 2000
50 Sondaje/chestionare
subcont
ractare
1 10.000
Sondaj de opinie contract 1 70.000
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Total masura generala 115 187.000
Total obectiv general 115 991.500
5 Promovarea utilizării durabile a resurselor naturale, ce asigură suportul pentru speciile de interes comunitar i a habitatelor acestora
5.1. Promovarea utilizării durabile a resurselor forestiere
5.1.1
Adoptarea certificării forestiere (FSC)
pentru pădurile aflate pe teritoriul ariei
naturale protejate.
60 Combustibil litri 70 2200
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Includerea prevederilor Planului de
5.1.2
management al ariei naturale protejate
(măsurile referitoare la habitatele
forestiere) în amenajamentul silvic
100 Combustibil litri 100 10.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Total masura generala 160 12.200
Sp32
Sp33
Sp33
Sp32
Sp13
Sp42
252

5.2. Promovarea utilizării durabile a paji tilor (pă uni, fâne e) i terenurilor agricole
5.2.1
5.2.2
Promovarea elaborării unui ghid,
cuprinzând cele mai bune practici de
administrare a paji tilor i promovarea
acestuia în rândurile proprietarilor/
gestionarilor de paji ti
Promovarea Ghidului pentru bune conditii
agricole si de mediu (GAEC) în rândul
agricultorilor de pe teritoriul ariei naturale
protejate
40
Subcontractare elaborare
ghid
Brosuti
Combustibil
Buc
Buc
Buc
1
300
300
35.000
50 combustibil litri 100 3700
Promovarea includerii măsurilor şi
5.2.3
regulilor
paji tilor
de
i
gestionare
terenurilor
durabilă
arabile
a
în
20 Combustibil litri 80 2000
contractele de închiriere
Total masura generala 110 40.700
5.3 Promovarea unei dezvoltări durabile a localită
Luarea în considerare a prevederilor
Planului de management în procesul de
ilor aflate pe teritoriul sau în vecinătatea ariei naturale protejate
5.3.1
elaborare a planurilor de urbanism (PUG,
PUZ), amenajare teritorială, de utilizare a
20 combustibil litri 70 1900
terenurilor i a tuturor modurilor de
utilizare a resurselor
Dezvoltarea unui mecanism de avizare
internă a activită ilor cu posibil impact
5.3.2 negativ asupra sitului, bazat pe hărţile de
distribuţie ale speciilor şi cu respectarea
măsurilor de conservare specifice
30 - - - 3000
Total masura generala 50 4900
5.4 Promovarea i sprijinirea activită ilor tradi ionale din sit, etichitate cu sigla ariei naturale protejate
5.4.1
Promovarea păstrării i revitalizarea
activită ilor tradi ionale în cadrul
comunită ilor locale
50
Combustibil
Subcontractare
Pliante
Litri
Buc
Buc
80
1
200
18.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Sp43
Sp43
Sp43
Sp42
Sp42
Sp31
253

Elaborarea unui plan de promovare a
Contracte de sponsorizare
Fonduri de administrare ale
produselor locale de către custode (în
ariei protejate
5.4.2
colaborare cu autorită ile locale) prin
conferirea identită ii de provenien ă a
60 subcontractare Buc 1 10.000
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
Sp31
produselor de pe teritoriul sitului (brand
interna ională
garantat)
Contracte de sponsorizare
Total masura generala 110 28.800
Total obiectiv general 430 86.600
6
Crearea de oportunită
mediului
i pentru desfă urarea unui turism durabil (prin intermediul valorilor naturale i culturale) cu scopul limitării impactului asupra
6.1. Promvarea turismului în cadrul sitului prin intremediul valorilor naturale, culturale i istorice locale
6.1.1
6.1.2
6.1.3
Elaborarea un plan strategic pentru
dezvoltarea turismului durabil prin
formarea unui grup de lucru cu to i
factorii interesa i din zonă
Realizarea unui ghid adresat pensiunilor,
tour-operatorilor privind includerea în
activitatea acestora a unor programe de
prezentare a valorilor naturale i culturale
Realizarea de cursuri pentru ghizi locali de
prezentare a valorilor naturale, culturale
i istorice din sit
50
Combustibil
Subcontractare
Pliante
Litri
Buc
Buc
100
1
200
20.000
40 subcontractare buc 200 8.000
30
Combustibil
Material de curs
Litri
buc
100
200
10.000
Total masura generala 120 38.000
6.2 Dezvoltarea infrastructurii i serviciilor necesare unui tursim durabil în cadrul sitului
6.2.1
Realizarea infrastructurii de vizitare
(trasee, zone de popas şi picnic, etc)
40 Subcontractare Buc 2 50.000
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Contracte de sponsorizare
6.2.2 Promovarea păstrării arhitecturii locale 50 Subcontractare Buc 1 8000 Fonduri de administrare ale Sp31
Sp43
Sp22
Sp22
Sp21
254

6.2.3
tradi ionale, atât în ce prive te clădirile
vechi cât i cele noi
Iniţierea şi sprijinul dezvoltării de servicii
tradi ionale de către localnici, care să
diversifice şi să crească calitatea
experienţelor vizitatorilor
6.2.4 Promovarea realizării de eco-pensiuni 50
6.2.5
Incurajarea parteneriatelor între iniţiativele
turistice locale şi tour-operatori na ionali
pentru turism şi recreere orientate spre
natură
100 -
50
Pliante Buc 200 ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Subcontractare
Pliante
Combustibil
Pliante
-
Buc
Buc
Litri
Buc
- 10.000
1
200
70
200
8000
7000
Contracte de sponsorizare
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Contracte de sponsorizare
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Contracte de sponsorizare
Fonduri de administrare ale
ariei protejate
Proiecte de mediu cu
finan are na ională i
interna ională
Contracte de sponsorizare
Total masura generala 390 83.000
Total obiectiv general 510 121.000
TOTAL 10.815 n/a n/a n/a 2.557.400 n/a n/a
Sp31
Sp22
Sp23
255

6. Bibliografie şi referinţe
Ardeleanu, L., Răileanu, V., (2010), The focal mechanism of low magnitude subcrustal
earthquakes of Vrancea retrieved by high frequency waveform inversion.
Romanian Report in Physics (in print).
Ardeleanu, L.A., (2010), Modelarea formelor de undă generate de cutremurele crustale de
mică magnitudine din regiunea Vrancea, pentru estimarea parametrilor sursei
seismice. 108 pg., Editura Tehnopress, Iaşi, ISBN978-973-702-787-0.
Burfield, I., Bommel, F. von., 2004. Bird in Europe: Population estimates, tredns and
conservation status. Cambridge.
Bălteanu D., Badea L., Buza M., Niculescu Gh., Popescu C. and Dumitraşcu M. (eds.)
(2006), Romania. Space, Society, Environment. The Publishing House of the
Romanian Academy, Bucharest, 384.
Bălteanu, D. (1997), Landuse changes and geomorphological processes in the Romanian
Carpathians and Subcarpathians, Odzwierciedlenie Zamian Klymatyczmych
Ostatniego 1000 Lecia Srodowisku Przyrodniczym, editori K. Klimek, K. Kocel
Sosnoviec, p. 7-8.
Bălteanu, D.(1987), Mobilitatea reliefului si sistemele teritoriale în Subcarpaţii Vrancei.
Strategii si tipuri de acţiune socială în dezvoltarea sistemelor de localităţi rurale,
Centrul de Multiplicare al Universităţii din Bucuresti
Bălteanu, D., Chendeş, V., Sima, M., Enciu, P., A country-wide spatial assessment of
landslide susceptibility in Romania. Geomorphology, Special Issue „Recent
advances in landslide investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 102-112, Elsevier.
Bălteanu, D., Cioacă, A. (1997), Mass movements in the Vrancea seismogenic region, Studia
Universitatis Babeş-Bolyai Geographia, 1-2, Anul XLII, p. 83-86
Bălteanu, D., Dinu, Mihaela, Cioacă, A. (1989), Hărţile de risc geomorfologic, SCGGG-
Geogr., XXXVI, p. 9-13, 3 fig., abstr.
Bălteanu, D., Mateescu, F. (1973), Procese de modelare actuală a reliefului, în Atlas R. S.
România, pl. III/2, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Bogdan, O., Niculescu, E., (1996), Caracteristici climatice ale regiunii subcarpatice de la
Curbură şi specificul utilizării terenurilor, Anal. Univ. Suceava, Geol.-Geogr., V:
79-86.
Bogdan, Octavia, Niculescu Elena (1999), Riscurile climatice din România, Academia
Română, Inst. Geogr., Compania Sega-International, 280 p.
Botnariuc, N., Tatole, Victoria, 2005 - Cartea roşie a vertebratelor din Romania, Academia
Romana, Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa
Buza, M., Florea, N. (1978), Regiunile pedogeografice, în Atlas R. S. România, sc. 1: 3 000
000, pl. VI/5, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Cernescu, N., Florea, N., si colab, (1964-1999), Harta Solurilor din România, Institutul
Geologic – ICPA, Scara 1: 200000
256

Chendeş V., Cheval S., Dumitru Sorina, (2010), The assessment of some
hydrometeorological aridity indices in the Bend Subcarpathians and peripheral
zones, Research Journal of Agricultural Science, vol. 42. no. 3
Chiriac S.( 2009), Potenţialul ecologic si exploatarea biologică a ariilor protejate din judeţul
Vrancea, Rezumatul tezei de doctorat
Chiriţă, C. D., Păunescu, C., Teaci, D. (1967), Solurile României, Edit. Agrosilv., Bucureşti.
Chiţu, C. (1975), Relieful şi solurile României, Edit. Scrisul Românesc, Craiova.
Constantinescu, L., Enescu, D. (1985), Cutremurele din Vrancea în cadru ştiinţific şi
tehnologic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Costandache Cr., Nistor Sanda, (2008), Reconstrucţia ecologică a terenurilor ravenate si
alunecătoare din zona Subcarpaţilor de Curbură si a podisului Moldovei, Editura
silvică, Bucuresti
Coteţ, P. (1973), Geomorfologia României, Edit. Tehn., Bucureşti, 414 p.
Croitoru A.E. and Moldovan F. (2005), Vulnerability of Romanian territory to climatic
hazards, Analele Universităţii de Vest din Timişoara, Seria Geografia, XV/2005,
55-64.
Croitoru Adina, Moldovan Florin, Dragotă Carmen-Sofia (2010), Considérations sur
l’évolution des quantités maximales de précipitations en 24 heures dans les
Carpates Roumaines, în vol. Geographia Technică, Numéro spécial dédié au
XXII ème Colloque de l’Association Internationale de Climatologie, Cluj-Napoca,
1-5 septembre 2009, Cluj-University Press, p. 121-124.
Croitoru Adina-Eliza, Drignei D., Holobâcă I., Dragotă Sofia-Carmen, (2011), Change-point
analysis for serially correlated summit temperatures in the Romanian
Carpathians, Theoretical and applied climatology, Springer Velag, DOI
10.1007/s00704-011-0508-7 (online).
Diaconu C., Şerban P., (1994), Sinteze şi regionalizări hidrologice, Ed. tehnică, Bucureşti, p.
184; 251
Diaconu, C., Stănculescu, S., (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, Bucureşti,
752 p
Dragotă Carmen-Sofia, Mărculeţ Cătălina, Mic Loredana-Elena, (2011), Mapping wet timescales
in the Curvature Carpathians and Subcarpathians (Romania) by the Standardized
Precipitation Index, Aerul şi Apa – Componente ale Mediului
Dragotă, Carmen (1999), Precipitaţiile atmosferice excedentare în România şi influenţa lor
asupra mediului, Teză de doctorat, Institutul de Geografie, Bucureşti.
Dragotă, Carmen, Bălteanu, D. (1999), Intensitatea precipitaţiilor extreme pe teritoriul
României, Rev. Geogr., VI.
Dragotă, Carmen, Măhăra, Gh. (1997), Durata efectivă (în ore şi minute) a precipitaţiilor
lichide pe teritoriul României, AUO – Geogr., VII.
Drăgan, L, Stănescu, P. (1970), Zonarea erozivităţii pluviale, Analele ISCIF – Ped., III.
Dumitrescu I, (1952), Cercetări geologice în Vrancea de nord, Dări de Seamă, Inst. Geol.
Român, XXXVI, Bucureşti.
257

Florea, N., Buza, M., Chiţu, C. (1983), Solurile, în Geografia României, I, Geografia Fizică,
Edit. Acad. Rom., Bucureşti, pp. 494-448.
Florea, N., Munteanu, I. (2003), Sistemul român de taxonomie a solurilor (SRTS), Institutul
de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, Edit. Estfalia, Bucureşti, 182 p.
Florea, N., Munteanu, I., Bălăceanu, V., Asvadurov, H., Oancea, C., Conea, Ana (1978),
Solurile, în Atlas R. S. România, sc. 1:1.000.000, pl. VI/1, Edit. Acad. Rom.,
Bucureşti.
Florea, N., Munteanu, I., Dumitru, Sorina (2004), Tipurile de sol, în România. Calitatea
solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas Geografic, pl. X, Edit. Acad.
Rom., Bucureşti.
Florea, N., Munteanu, I., Rapaport, Camelia, Chiţu, C., Opriş, M. (1968), Geografia solurilor
României, Edit. Şt., Bucureşti, 510 p.
Forsman, D., 1999 - The Raptors of Europe and the Middle East: A Handbook of Field
Identification, London.
Francisco Gutiérrez, Mauro Soldati, Franck Audemard and Dan Bălteanu, Recent advances in
landslide investigation: Issues and perspectives, Geomorphology, Special Issue
„Recent advances in landslide investigation”, vol. 124, issues 3-4, p. 95-102,
Elsevier.
Gâştescu, P. (1971), Lacurile din România, Enciclopedie regională, Edit. Acad. Rom., Buc.,
372 p.
Gâştescu, P. (1990), Water resources in the Romanian Carpathians and their economic
management, RRGéogr., 34.
Gâştescu, P. (2002), Resursele de apă ale bazinelor hidrografice din România, Terra,
XXXI(LI), 1-2/2001.
Grozescu H., (1916), Asupra constituţiei geologice din bazinul râului Putna, Dezbateri
ştiinţifice, Institutul Geologic Român, V, Bucureşti.
Grumăzescu, H. (1961), Contribuţii la cunoaşterea teraselor fluviatile din zona subcarpatică
dintre Câlnău şi Şuşiţa, Probl. Geogr., VIII.
Grumăzescu, H., (1967), Rolul eroziunii laterale în evoluţia reliefului regiunii Subcarpaţilor
dintre Buzău şi Trotuş, SCGGG-G, XIV, Bucureşti.
Grumăzescu, H., (1973) Subcarpaţii dintre Câlnău şi Şuşiţa, Ed.Academiei, Bucureşti
Grumăzescu, H., Ştefănescu, Ioana (1970), Judeţul Vrancea, Edit. Academiei, Bucureşti.
Hagemeijer, E. J. M., Blair, M. J., 1997. The EBCC Atlas of European Breeding Birds: Their
Distribution and Abundance. London
Ielenicz M, (1982), Modelarea actuală în Carpaţii de Curbură, Terra, 2, Bucuresti.
Ielenicz, M. (1998), Sisteme de modelare a versanţilor în Subcarpaţii de Curbură şi impactul
manifestărilor asupra peisajului, Com. Geogr. – UB, II.
Ielenicz, M. (2000), Sisteme de modelare a versanţilor în Subcarpaţii de Curbură si impactul
manifestării lor asupra peisajului, Revista Geo-Carpathica, 1.
Ielenicz, M., Pătru, Ileana, Ghincea, Mioara, (2003), Subcarpaţii României, Editura
Universitară, Bucuresti;
258

Macovei Gh., (1958), Geologia stratigrafică, Ed. Tehnică Buucreşti
Maria Sandu, Dan Bălteanu (coord.), Hazardele naturale din Carpaţii şi Subcarpaţii dintre
Trotuş şi Teleajen. Studiu geografic, Ed. Ars Docendi, Bucureşti: 40-46.
Mateescu, Şt., (1927), Cercetări geologice în zona externă a Curcurii Sud-estice a
Carpaţilor, Analele Institutului Geologic Român, XII, Bucureşti.
Micu M., Sima Mihaela, Bălteanu D., Micu D., Dragotă Carmen-Sofia, Chendeş V., (2011),
A multi-hazard assessment in the Curvature Carpathians of Romania, in
Mountain Risks. Bringing Science to Society, Proceedings of „Mountain Risks
International Conference”, Firenze, Italy, November 24-26, 2010.
Micu, M., Bălteanu, D., (2009), Landslide hazard assessment in the Curvature Carpathians
and Subcarpathians, Romania, Zeitschrift fur Geomorphologie, Suppl.3, 53, E.
Schweizerbart'sche Verlagsbuchhandlung, Stuttgart, Germany.
Mihăilescu V, (1969), Geografia fizică a României, Editura Stiinţifică, Bucuresti.
Mocanu V., Russo R. M., Dinu C., Flower M., (2000), Seismic attenuation in the Vrancea
Region, Romanian Geophysics, vol. 7, suppl. 1.
Mutihac V., (1990), Structura geologică a teritoriului României, Ed. Tehnică, Bucureşti
Mutihac V., Ionesi L., (1974), “Geologia României”, Ed. Tehnică, Bucureşti
Mutihac, V. (1982), Unităţile geologice structurale şi distribuţia substanţelor minerale utile
în România, Edit. Did. Pedag., Bucureşti, 199 p.
Mutihac, V., Mutihac, G., (2010), Geologia României în contextul geostructural central-esteuropean,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 648 p.
Mutihac, V., Stratulat M., Fechet R., (2004), Geologia României, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 250 p.
Naum, T., (1977), Zona de contact a Subcarpaţilor Orientali cu zona de platformă, Analele
Universităţii Bucureşti – geografie, Bucureşti.
Papp, T., Fântână, C., 2008. Ariile de Importan ă Avifaunistică din România. Publica ie
comună SOR i ”Grupul Milvus”. Tg-Mure .
Pauliuc S., (1962), Constribuţii la studiul floşului Cretacic şi Paleogen dintre Bâsca Mare şi
Zăbala, Dări de seamă, Comunicări Geologice XLIV.
Posea, Gr., Badea, L. (1984), România. Unităţile de relief (Regionarea geomorfologică),
hartă, scara 1: 800 000, Edit. Şt. Enciclop., Bucureşti.
Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Edit. Şt., Bucureşti, 484 p.
Pricăjan, A. (1972), Apele minerale şi termale din România, Edit. Tehn., Bucureşti, 296 p.
Radu C., (1965), Regimul seismic al regiunii Vrancea, S.C.G.G.G., Geofizică, 3,2, 231-279
Rădulescu N.Al (1937) Vrancea, Geografie fizică şi umană, Bucureşti;
Roman, Fl., 1989, Munţii Vrancei, Editura Sport Turism, Bucuresti
Rosu Al., (1963), Geografia fizică a României, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti.
Sandu I., Pescaru V., Poiană I., Geicu A. Cândea I. and Ţâştea D. (eds.) (2008), Clima
României, Editura Academiei Române, Bucureşti, 365.
259

Saulea Emilia et al., (1967), Harta geologică a României 1:200 000, foaia Focşani, Institutul
Geologic al României, Bucureşti.
Saulea, Emilia, Ghenea, C., Bandrabur, T., Ghenea, Ana, (1968), Notă explicativă la Harta
geologică 1:200 000, Foaia Focşani, Comit. De Stat al geologiei, Inst. geologic,
Bucureşti.
Săndulescu, M. (1984), Geotectonica României, Edit. Tehn., Bucureşti, 336 p.
Sorocovschi V., (2002), Riscurile hidrice, în volumul Riscuri şi catastrofe, Editura Casa Cărţii
de Ştiinţă, p 55-65, Cluj-Napoca
Spârchez Gheorghe, Dincă Lucian, Costandache Cristinel, (2011), Soil forming processes in
Vrancea Mountains and Sub-Carpathians, Factori şi Procese Pedogenetice din
Zona Temperată 10 Serie nouă, 129-134
Stănescu Al. V., Drobot R., (2002), Măsuri nestructurale de gestiune a inundaţiilor, Editura
HGA, Bucureşti, p 33, 86-89.
Stănică D. A., (2010), Analysis of electromagnetic data related to significant earthquakes
occurred in February-March period, 2010, in Vrancea zone. Extended abstract in
Abstract Volume, EMSEV Workshop, Chapman University, Orange, CA, USA,
October 3-6, 2010, 81-84.
Stefănescu, Ioana, 1972, Subcarpaţii dintre Susiţa-Zăbrăuţ si Buzău. Studiu geograficoeconomic,
Editura Academiei, Bucuresti;
Surdeanu, V. (1998), Geografia terenurilor degradate, Edit. Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
Tufescu V.(1966) Subcarpaţi”, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti;
Tufescu V., (1958) Vrancea - prezentarea geomorfologică şi degradarea terenurilor prin
denudare, Probl. Pedol., Instit.Cercet.Agron.Rom.
Tufescu, V. (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Edit. Acad.
Rom., Bucureşti, 620 p.
Tufescu, V., (1959), Torenţii de noroi în Vrancea, Com. Acad. Rom., IX, Bucureşti.
Ujvári, I. (1972), Geografia apelor României, Edit. Şt., Bucureşti, 592 p.
Vasiliniuc I, Ursu A., Niacşu L., (2010), Soil cover transitions in the Vrancea Region, Factori
şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată 9 S. nouă (2010) 99-118
Vatau, A., Teodorescu, V., Ionescu, V., (1993), Harta erodabilităţii solurilor la sc.
1:500.000, DTM-Bucureşti.
Velcea Valeria, Savu Al., (1982), Geografia Carpaţilor şi a Subcarpaţilor româneşti, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti
Viorel Capatana, (2007), The influence of geomorphologic processes on land use in
Vrancea’s Subcarpathians, Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
Tom LIII, s. II-c, Geografie.
Zaharia Liliana, (1999), Resursele de apă din bazinul râului Putna. Studiu de hidrologie,
Editura Universităţii din Bucureşti, 305p., ISBN 973-575-334-0.
Zaharia Liliana, (2005), Studiul resurselor de apă din Carpaţii şi Subcarpaţii Curburii în
vederea optimizării valorificării lor pentru alimentarea populaţiei din
judeţele aferente regiunii in the volume „Lucrări şi rapoarte de cercetare.
260

Centrul de cercetare „Degradarea terenurilor si Dinamica geomorfologica”,
vol. I, Ed. Universităţii Bucureşti, p. 137 – 171, ISBN 973737012-9.
Zaharia Liliana, Beltrando G., (2009), Variabilité et tendances de la pluviométrie et des
débits de crue dans la région de la Courbure de l’Arc carpatique (Roumanie),
Geographia Technica, pag. 471 – 476, ISSN : 2065-4421, Indexed by SCOPUS.
Zaharia Liliana, Gérard Beltrando, (2007), Variabilité spatiale et temporelle de la
pluviométrie dans la région de la Courbure de l’Arc Carpatique : étude par
Analyse en Composantes Principales, Revue Roumaine de Géographie, Toms 47
– 48, p. 175 – 184, 2003 – 2004, Bucureşti.
Zaharia Liliana, Ioana-Toroimac Gabriela, (2009), Erosion dynamics – precipitation
relationship in the Carpathian Curvature Region (Romania), Geografia Fizica et
Dinamica Quaternaria (Geogr.Fiz.Dinam.Quat.), 32, p. 95 – 102 (in Web of
Science, including the Science Citation Index Expanded –SCIE- as well as the ISI
Alerting Services) ISSN 1724-4757.
Zaharia Liliana, Toroimac Gabriela Ioana, (2007), Relaţia dintre indicii sintetici ai
variabilităţii spaţio-temporale a precipitaţiilor şi scurgerii lichide din regiunea
Curburii Carpatice şi indicele ONA, Comunicări de geografie, vol.XI, Bucureşti,
p. 249 – 254.
Zamfirescu, Fl. (1995) Hidrogeologie. Dinamica apelor subterane. Edit. Univ. Buc.,
Bucureşti
* * * BirdLife International (2012) IUCN Red List for birds, http://www.birdlife.org
23/02/2012.
* * * Monografia hidrologică a bazinului hidrografic al râului Siret. Studii de hidrologie
vol. XXII, Bucureşti 1967
* * * (1954-1985), Anuarele hidrologice, IMH, Bucureşti.
* * * (1962, 1966), Clima R. P. Române/R. S. România, I , II, CSA, IMH, Bucureşti,
285+165 p.
* * * (1966), Atlas Climatologic, CSA, IMH.
* * * (1972-1979), Atlas R. S. România, Inst. Geogr., Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
* * * (1983), Geografia României, I, Geografia Fizică, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 663 p.
* * * (1992), Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile şi Câmpia
Banatului şi Crişanei, Podişul Mehedinţi, Subcarpaţii, Piemontul Getic, Podişul
Moldovei, Edit. Acad. Rom., Bucureşti, 577 p.
* * * (2002), România. Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas geografic, Edit.
Acad. Rom., Bucureşti.
* * * (2004), România. Calitatea solurilor şi Reţeaua Electrică de Transport. Atlas
geografic, Edit. Acad. Rom., Bucureşti.
Bucureşti.
* * * Harta expoziţiei versanţilor
* * * Harta geomorfologică. 1: 200 000, Arhiva Institutului de Geografie al Academiei
Române
Bucureşti.
261

* * * Harta hidrogeologică a României 1:100 000, Institutul Geologic al României, Bucureşti
* * * Harta pantelor
* * * Modelul Numeric al Terenului
8. Anexe
8.1 Regulamentul ariei naturale protejate
Această anexă trebuie să cuprindă informatii despre regulamentul ariei naturale
protejate, precizându-se daca regula mentul este aprobat, data aprobarii şi numărul
actului prin care acesta a fost aprobat. Acest regulament nu este obligatoriu de ataşat la
planul de management dacă acest a fost realizat anterior şi aprobat printr-un act normativ
8.2 Alte hărţi relevante pentru planul de management
Această anexă trebuie să cuprindă alte hărţi relevante pentru planul de management care
nu au fost prezentate în capitolele şi subcapitolele acestuia.
8.3 Fotografii
Această anexă trebuie să cuprindă toate fotografiile din planul de management care au
fost asociate cu capitolele şi subcapitolele acestuia.
a) Fotografii cu speciile de interes conservativ
b) Fotografii cu habitatele din aria naturala protejata
c) Fotografii cu impacturi din aria naturala protejata
d) Alte fotografii relevante pentru aria naturala protejata
8.4 Formularul standard Natura 2000 / documentaţia de
constituire a ariei naturale protejate / fişa ariei naturale
protejate
Această anexă trebuie să cuprindă documentul prin care s-a dispus constituirea ariei
naturale protejate, fişa ariei naturale protejate şi formularul standard Natura 2000 daca
aria protejată naturală este parte a reţelei Natura 2000. Acest formular nu este obligatoriu
de ataşat la planul de management
8.5 Alte documente si informatii relevante
Această anexă trebuie să cuprindă referinţele la alte documente care sunt relevante pentru
planul de management şi vin în sprijinul acestuia.
262

8.6 Nomenclatoare
8.6.1. Unităţi de măsură pentru populaţia speciei
Nr Cod Unitate măsură EN Unitate măsură RO
1. i individuals număr de indivizi
2. adults adults număr de adulţi
3. subadults subadults număr de subadulţi
4. bfemales breeding females număr de femele gestante
5. cmales calling males număr de masculi cântători
6. males males număr de masculi
7. p pairs număr de perechi
8. shoots shoots număr de lăstari
9. tufts tufts număr de smocuri
10. fstems flowering stems număr de tulpini florifere
11. localities localities număr de localităţi
12. colonies colonies număr de colonii
13. logs inhabited logs număr de buşteni colonizaţi
14. trees inhabited trees număr de arbori colonizaţi
15. stones inhabited stones/boulders număr de stânci/bolovani
colonizaţi
8.6.2. Statutul de conservare al speciei
Nr COD Denumire RO Denumire EN
1. EX Dispărut Extinct
2. EW Dispărut în sălbăticie Extinct in the Wild
3. CR Critic Periclitat Critically Endangered
4. EN Periclitat Endangered
5. VU Vulnerabil Vulnerable
6. NT Aproape ameninţat Near Threatened
7. LC Preocupare minima Least Concern
8. DD Date Deficiente Data Deficient
9. NE Neevaluat Not Evaluated
8.6.3. Intervale de estimare a mărimii populaţiei unei specii
Clasă Mărimea populaţiei
Minim Maxim
0 0 10
1 10 50
2 50 100
3 100 500
4 500 1 000
5 1 000 5 000
6 5 000 10 000
7 10 000 50 000
8 50 000 100 000
263

9 100 000 500 000
10 500 000 1 000 000
11 1 000 000 5 000 000
12 5 000 000 10 000 000
13 10 000 000 50 000 000
14 50 000 000 100 000 000
8.6.4. Statut de prezenţă temporală a speciilor
Acest nomenclator se aplică numai în cazul speciilor de păsări.
Nr Cod Denumire RO Denumire EN
1. P Rezident Permanent
2. R Reproducere Reproduction
3. C Odihnă şi hrănire Concentration
4. W Iernare Wintering
8.6.5. Teme
Acest nomenclator conţine temele care pot fi ales în cadrul unui plan de
management.
Nr Cod Tema de baza
1. T1
Conservarea şi managementul biodiversităţii (al
speciilor şi habitatelor de interes conservativ)
2. T2
Inventarierea/evaluarea detaliată şi monitoringul
biodiversităţii
3. T3
Administrarea şi managementul efectiv al ariei naturale
protejate şi asigurarea durabilităţii managementului
4. T4
Comunicare, educaţie ecologică şi conştientizarea
publicului
5. T5 Utilizarea durabilă a resurselor naturale
6. T6
Turismul durabil (prin intermediul valorilor naturale şi
culturale)
8.6.6. Obiectiv specific
Acest nomenclator va conţine lista obiectivelor specifice care pot fi utilizate în
cadrul unui plan de management şi care sunt asociate unui obiectiv general..
Acest tabel este dat doar ca titlu de exemplu
Nr Cod_OS Cod_OG Denumire Descriere
1. OS1 OG1 Asigurarea conservării speciei, în
sensul menţinerii stării de
conservare favorabilă, a speciei (S)
264

2. OS2 OG1 Asigurarea conservării habitatului,
în sensul menţinerii stării de
conservare favorabilă, a habitatului
(H).
3. OS3 OG1 Realizarea/actualizarea
inventarelor (evaluarea detaliată)
pentru speciile de interes
conservativ
… … …
4. OS19 OG4 Promovarea utilizării durabile a
resurselor forestiere
8.6.7. Activităţi
Acest nomenclator va conţine o listă de activităţi care sunt asociate direct
măsurilor specifice şi care pot fi utilizate în cadrul planului de management.
Acest nomenclator se va completa şi cu alte activităţi care vor fi definite şi
utilizate în planul de management.
Acest tabel este dat doar ca titlu de exemplu
Nr Cod_A Cod_MS Denumire
Plantarea de pâlcuri adiţionale
Descriere
1. A1 MS1
de salcii în combinaţie cu plop
alb, în zonele predilecte de
cuibărire
Realizarea unor zone pentru
2. A2 MS1 uscatul penelor şi odihnă pentru
specia (S)
Utilizarea unor mijloace
3. A3 MS1 inofensive de protecţie
împotriva păsărilor ihtiofage
Realizarea/actualizarea
4. A4 MS3 inventarelor (evaluarea
detaliată) pentru herpetofaună
Realizarea/actualizarea
5. A5 MS3 inventarelor (evaluarea
detaliată) pentru ihtiofaună
8.6.8. Măsuri restrictive
Acest nomenclator va conţine o listă de măsurile restrictive care pot fi utilizate în
cadrul planului de management. Acest nomenclator se va completa şi cu alte reguli
restrictive care vor fi definite şi utilizate în planul de management.
Acest tabel este dat doar ca titlu de exemplu
Nr Cod_R Cod_MS Denumire Descriere
1. MR1 MS1 Interzicerea tăierii arborilor de pe
malul apelor (lacuri, bălţi, râuri)
265

2. MR2 MS1 Armonizarea fluctuaţiilor de
nivel ale apei cu ciclul
reproductiv al păsărilor (martie –
septembrie)
8.6.9. Calitatea datelor
Acest nomenclator prezinta scara de evaluare a calităţii datelor utilizare la
aprecierea diverselor aspecte din cadrul planului de management.
Nr Cod Descriere
1. bună estimări statistice robuste sau inventarieri complete
2. medie date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării datelor
obţinute prin măsurători parţiale
3. slabă date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără măsurători
prin eşantionare
4. insuficientă date absente
8.6.10. Tendinţa actuală şi/sau viitoare
Acest nomenclator prezinta lista de valori pentru notarea evaluării populaţiei unei
specii sau a suprafeţei habitatului.
Nr Cod Descriere
1. Crescătoare: influenţele pozitive (de ex. din măsurile de
+ management) cel mai probabil vor depăşi influenţele negative ale
impactului
2.
-
Descrescătoare: influenţele negative cel mai probabil vor depăşi
influenţele pozitive
3. 0 Stabilă: scăderile şi creşterile vor fi cel mai probabil în balanţă
4. x Necunoscută: Nu există suficiente date pentru estimarea tendinţei
8.6.11. Tipuri de arii naturale protejate
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de arii naturale protejate..
Nr Cod Descriere
1 B Botanică
2 F Forestieră
3 S Speologică
4 G Geologică
5 P Paleontologică
6 L Peisagistică
7 Z Zoologică
8 U Zona umedă
9 M Marină
266

8.6.12. Clasele conform „Corine Land Cover”
Acest nomenclator prezinta clasele de utilizare a terenului conform „Corine
Land Cover”.
Nr Cod Descriere
1. 111 Spatiu urban continuu
2. 112 Spatiu urban discontinuu si spatiu rural
3. 121 Unitati industriale sau comerciale
4. 122 Retea de cai de comunicatie si terenuri asociate acestora
5. 123 Zone portuare
6. 124 Aeroporturi
7. 131 Zone de extractie a minereurilor
8. 132 Gropi de gunoi
9. 133 Zone in constructie
10. 141 Zone urbane verzi
11. 142 Zone de agrement
12. 211 Terenuri arabile neirigate
13. 212 Terenuri irigate permanent
14. 213 Terenuri cultivate cu orez
15. 221 Vii
16. 222 Livezi
17. 231 Pasuni secundare
18. 242 Zone de culturi complexe
19. 243 Terenuri predominant agricole in amestec cu vegetatie naturala
20. 244 Terenuri agro-forestiere
21. 311 Paduri de foioase
22. 312 Paduri de conifere
23. 313 Paduri mixte
24. 321 Pajisti naturale
25. 322 Vegetatie subalpina
26. 324 Zone de tranzitie cu arbusti (in general defrisate)
27. 331 Plaje, dune, renii
28. 332 Stancarii
29. 333 Areale cu vegetatie rara
30. 334 Areale incendiate
31. 411 Mlastini
32. 412 Turbarii
33. 421 Mlastini sarate
34. 511 Cursuri de apa
35. 512 Acumulari de apa
36. 521 Lagune
37. 523 Mari
38. 999 Constructii
39. 998 Cimitire
40. 997 Vegetatie
41. 996 Drumuri
267

8.6.13. Lista tipurilor de habitate naturale de interes comunitar
din România şi a tipurilor de habitate asociate din sistemul
românesc de clasificare
Habitatele de interes comunitar din România Sistemul românesc de clasificare al habitatelor
Cod Prioritar Denumire Cod Denumire
1110 Bancuri de nisip acoperite permanent de
un strat mic de apă de mare
R1101 Comunități litorale cu Zostera marina şi Z. noltii
1130 Estuare şi guri de vărsare ale râurilor
mari în mare
– Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
1140 Nisipuri şi zone mlăştinoase neacoperite
de apă de mare la reflux
– Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
1150 DA Lagune costiere R2301 Comunități vest‐pontice cu Ruppia maritima
1160 Melele şi golfuri R2303 Comunități ponto‐sarmatice cu Najas marina
1170 Recifi – Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
1180 Structuri submarine create de scurgeri
de gaze
1210 Vegetație
țărmului
anuală de‐a lungul liniei
1310 Comunități cu Salicornia spp şi alte
specii anuale care colonizează terenurile
umede şi nisipoase
1410 Pajişti sărăturate de tip mediteranean
(Juncetalia maritimi)
1530 DA Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi
ponto‐sarmatice
– Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
R1601 Comunități vest‐pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia
sibirica
R1511 Comunități vest‐pontice cu Crypsis aculeata
R1515 Comunități vest‐pontice cu Crypsis schoenoides
R1518 Comunități ponto‐sarmatice cu Salicornia europaea var. prostrata şi
Suaeda maritima
R1527 Comunități ponto‐panonice cu Acorellus pannonicus
R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum
R1501 Comunități vest‐pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis
R1502 Comunități vest‐pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia
hirsuta
R1503 Pajişti vest‐pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa
R1504 Pajişti vest‐pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi
Limonium gmelinii
R1505 Pajişti vest‐pontice de Carex divisa
R1506 Pajişti vest‐pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex
distans
R1507 Pajişti ponto‐sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi
Aster tripolium ssp. pannonicum
R1508 Comunități vest‐pontice cu Camphorosma annua şi Bassia laniflora
Kochia laniflora
R1509 Comunități vest‐pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia
santonicum
R1510 Comunități vest‐pontice cu Limonium gmelinii şi Artemisia
santonicum
R1512 Comunități vest‐pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum
R1513 Pajişti vest‐pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica
R1514 Comunități vest‐pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi
Ranunculus sardous
R1516 Comunități vest‐pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago
tenuiflora
R1517 Pajişti vest‐pontice de Agropyron elongatum
R1519 Comunități ponto‐sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera
R1520 Comunități ponto‐sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia
limosa
R1521 Comunități ponto‐sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago
maritima
R1522 Comunități ponto‐sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium
gmelinii
R1523 Comunități ponto‐sarmatice cu Rhaponticum serratuloides,
Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium
R1524 Comunități ponto‐sarmatice cu Iris halophila
R1525 Pajişti ponto‐sarmatice de Juncus gerardi
R1526 Comunități ponto‐sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium
ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium
268

2110 Dune mobile embrionare (în formare)
2130 DA Dune fixate cu vegetație herbacee
perenă (dune gri)
R1529 Pajişti ponto‐panonice de Hordeum hystrix
R1530 Pajişti ponto‐panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale
şi Artemisia santonicum ssp. patens
R1531 Pajişti ponto‐panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
R1532 Comunități dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum
officinale
R1533 Pajişti ponto‐mediteraneene de Polypogon monspeliensis
R1602 Comunități vest‐pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia
(Arenaria) tschernieviana
R1605 Comunități vest‐pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi
Bromus tectorum
R1608
R1603
R1604
R1609
Comunități vest‐pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria
Comunități vest‐pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya
Pajişti vest‐pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca
Comunități vest‐pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)
R1610 Pajişti vest‐pontice de Calamagrostis epigejos şi Holoschoenus
vulgaris
R1611 Comunități vest‐pontice cu Petasites spurius
R6404 Pajişti ponto‐sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago
arenaria
2160
2190
Dune cu Hippophaë rhamnoides
Depresiuni umede intradunale
R3133
R1606
Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
Comunități vest‐pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus
vulgaris
2340 DA Dune panonice
R6401 Pajişti panonice de Corynephorus canescens şi Festuca vaginata
3130 Ape stătătoare oligotrofe până la
mezotrofe cu vegetație din Littorelletea
uniflorae şi/sau Isoëto‐Nanojuncetea
3140 Ape puternic oligo‐mezotrofe cu
3150
vegetație bentonică de specii de Chara
Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip
Magnopotamion sau Hydrocharition
R2211 Comunități danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
R2212 Comunități danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides,
Lindernia procumbens
R2213 Comunități danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora
R2201 Comunități danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis
obtusa şi Lychnothamnus barbatus
R2202 Comunități danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza
şi Wolffia arrhiza
R2203
R2204
Comunități danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla
caroliniana şi A. filiculoides
Comunități danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
R2205 Comunități danubiene cu Hydrocharis morsus‐ranae, Stratiotes
aloides şi Utricularia vulgaris
R2206 Comunități danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P.
lucens şi Najas marina
R5304 Comunități danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium
latifolium
3160
31A0 DA
Lacuri distrofice şi iazuri
Ape termale din transilvania acoperite
de lotus (drețe)
R2207
R2209
Comunități danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar
lutea şi Potamogeton natans
Comunități terțiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis
3220 Vegetație herbacee de pe malurile
râurilor montane
R5416 Comunități sud‐est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga
stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata
R5418 Comunități sud‐est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha
laeta
R5420 Comunități sud‐est carpatice de izvoare şi pâraie cu Cardamine opizii
R5423 Comunități sud‐est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi
Caltha laeta
R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
3230 Vegetație lemnoasă cu Myricaria
3240
germanica de‐a lungul râurilor montane
Vegetație lemnoasă cu Salix elaeagnos R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi
de‐a lungul râurilor montane
răchită albă (Salix elaeagnos)
3260 Cursuri de apă din zonele de câmpie,
până la cele montane, cu vegetație din
R2208 Comunități danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris
Ranunculion
Batrachion
fluitantis şi Callitricho‐
3270
4030
4060
Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație
din Chenopodion rubri şi Bidention
Tufărişuri uscate europene
Tufărişuri alpine şi boreale
R5312
R3112
R3101
Comunități ponto‐danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus‐
galli şi Polygonum hidropiper
Tufărişuri sud‐est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă
neagră (Calluna vulgaris)
Tufărişuri pitice sud‐est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens)
R3104 Tufărişuri sud‐est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium)
cu afin (Vaccinium myrtillus)
269

4070 DA Tufărişuri cu Pinus mugo şi
4080
Rhododendron myrtifolium
Tufărişuri cu specii sub‐arctice de Salix
40A0 DA Tufărişuri subcontinentale peri‐panonice
40C0 DA Tufărişuri de foioase ponto‐sarmatice
6110 DA Comunități rupicole calcifile sau pajişti
bazifile din Alysso‐Sedion albi
6120 DA Pajişti xerice pe nisipuri calcifile
6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat
silicios
6170 Pajişti calcifile alpine şi subalpine
R3107
R3108
Tufărişuri sud‐est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi
ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
Tufărişuri sud‐est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
R3109
R3111
R3115
R3617
Tufărişuri sud‐est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp.
hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)
Tufărişuri sud‐est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
Tufărişuri sud‐est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)
Tufărişuri pitice de argințică (Dryas octopetala)
R3105 Tufărişuri sud‐est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar
(Rhododendron myrtifolium)
R3102
R3103
R3110
R3116
R3118
Tufărişuri sud‐est carpatice de Salix hastata
Tufărişuri sud‐est carpatice de Salix bicolor
Tufărişuri sud‐est carpatice de anin verde (Alnus viridis)
Tufărişuri sud‐est carpatice de cununiță (Spiraea chamaedryfolia)
Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)
R3121 Tufărişuri ponto – panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă
moale (Euonymus europaeus)
R3123 Tufărişuri sud‐est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista
radiata
R3124
R3125
R3126
Tufărişuri sud‐est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium‐
ruta‐muraria
Tufărişuri sud‐est carpatice de Sorbus dacica
Tufărişuri sud‐est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)
R3127
R3130
R4413
Tufărişuri sud‐est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean
(Fraxinus ornus)
Tufărişuri ponto‐panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)
Tufărişuri sud‐est carpatice cu Syringa josikaea
R3122
R3128
Tufărişuri ponto – panonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel
(Crataegus monogyna)
Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina‐christi) (p.)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans) (p.)
R3131 Tufărişuri ponto‐panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)
R3132 Tufărişuri ponto‐sarmatice de Caragana frutex
R3503 Comunități dacice‐getice de Sedum acre, S. sexangulare şi
Petrorhagia saxifraga
R3502 Pajişti daco‐balcanice de Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum
ssp. molinerii şi Ventenata dubia
R6402 Pajişti ponto‐sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus
R6403 Pajişti ponto‐sarmatice pe dune continentale nefixate, cu Mollugo
cerviana
R3602 Pajişti sud‐est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima
R3603 Pajişti sud‐est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi
Oreochloa disticha
R3604
R3615
Pajişti sud‐est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla
ternata
Tufărişuri pitice sud‐est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)
R6301 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Arenaria biflora
R6302 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis
R6303 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Luzula alpino‐pilosa
R6304 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi
Soldanella pusilla
R6305 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi
Nardus stricta
R6306 Comunități sud‐est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium
cerastioides
R3601 Pajişti sud‐est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi
Oxytropis carpatica
R3605
R3606
Pajişti sud‐est carpatice de păiuş cu colți (Festuca versicolor) şi
Sesleria rigida ssp. haynaldiana
Pajişti sud‐est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)
R3607 Pajişti sud‐est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus
tenuifolius
R3611 Pajişti sud‐est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp.
haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)
270

6190 Pajişti panonice de stâncării (Stipo‐
Festucetalia pallentis)
6210 DA Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu
tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco
Brometalia) ‐ siturile cu orhidee sunt
R3612 Pajişti sud‐est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare
(Sesleria bielzii)
R3613 Pajişti sud‐est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi
Trisetum fuscum
R3616 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S.
reticulata)
R3618 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice de sălcii
kitaibeliana) cu degetăruț (Soldanella hungarica)
endemice (Salix
R3619 Tufărişuri pitice sud‐est carpatice de sălcii endemice (Salix
kitaibeliana) cu degetăruț alpin (Soldanella pusilla)
R3403 Pajişti daco‐getice de Festuca pallens şi Melica ciliata
R3405 Pajişti sud‐est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum
canum
R3412 Pajişti carpato‐balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema
saxatile
R3614 Pajişti sud‐est carpatice de Festuca xanthina
R3404 Pajişti ponto‐panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
R3408 Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria
macrantha
6230 DA
prioritare
Pajişti montane de Nardus bogate în
specii, pe substraturi silicioase
R3413
R3608
R3609
Pajişti panonic‐balcanice de Festuca rupicola şi Kengia serotina
Pajişti sud‐est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
Pajişti sud‐est carpatice de țăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata
6240 DA Pajişti stepice subpanonice
R3414 Pajişti ponto‐panonice de Festuca valesiaca
R3415 Pajişti ponto‐balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
R3501 Pajişti balcanice de Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina
62C0 DA Stepe ponto‐sarmatice
R3406 Pajişti daco‐sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium
pinnatum
R3407 Pajişti ponto‐panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia
(provincialis) alpina
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase,
turboase
caeruleae)
sau argiloase (Molinion
6420 Pajişti mediteraneene umede cu ierburi
înalte din Molinio‐Holoschoenion
6430 Comunități de lizieră cu ierburi înalte
higrofile de la nivelul câmpiilor până în
etajele montan şi alpin
6440 Pajişti aluviale din Cnidion dubii
6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus
pratensis, Sanguisorba officinalis)
6520 Fânețe montane
R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis
R3418 Pajişti ponto‐panonice de Agropyron cristatum ssp. pectinatum şi
Kochia prostrata
R3419 Pajişti vest‐pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphylla
R3420 Pajişti vest‐pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon
dactylon şi Poa angustifolia
R3421 Pajişti ponto‐balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi
Agropyron brandzae
R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea
R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
R1607 Comunități vest‐pontice cu Schoenus nigricans
R3701 Comunități sud‐est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum
tauricum
R3702 Comunități sud‐est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles
alliariae şi Doronicum austriacum
R3703 Comunități sud‐est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium
waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum
R3706 Comunități sud‐est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites
kablikianus
R3707 Comunități sud‐est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia
speciosa şi Petasites hybridus
R3708 Comunități daco‐getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi
Scirpus sylvaticus
R3714 Comunități daco‐getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi
Chaerophyllum hirsutum
R3712 Comunități dacice cu Deschampsia cespitosa şi Agrostis stolonifera
R3715 Pajişti danubian‐panonice de Agrostis stolonifera
R3716
R3802
Pajişti danubiano‐pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi
Alopecurus pratensis
Pajişti daco‐getice de Arrhenatherum elatius
R3801 Pajişti sud‐est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
R3803 Pajişti sud‐est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
271

7110
7120
DA Turbării active
Turbării degradate
regenerare naturală
capabile de
R3804
R5101
R5102
R5415
Pajişti daco‐getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum
Turbării sud‐est carpatice mezo‐oligotrofe acide cu Eriophorum
vaginatum şi Sphagnum recurvum
Turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐eutrofe cu Sesleria uliginosa
7140 Mlaştini turboase de tranziție şi turbării
oscilante (nefixate de substrat)
R5403 Turbării sud‐est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi
Sphagnum recurvum
R5404 Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi
Swertia punctata
7150 Comuntăți depresionare din
Rhynchosporion pe substraturi turboase
R5407
R5408
R5412
R5409
Mlaştini şi turbării sud‐est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa
Mlaştini şi turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Carex limosa
Mlaştini sud‐est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
Turbării sud‐est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi
Sphagnum cuspidatum
7210
7220
DA
DA
Mlaştini calcaroase cu Cladium mariscus
Izvoare petrifiante cu formare de
travertin (Cratoneurion)
R5417
Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
Comunități sud‐est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum
şi C. filicinum
R5419 Comunități sud‐est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum
7230 Mlaştini alcaline
R5405
carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi Achillea
oxyloba (DC.) Sch. Bip. ssp. schurii
Mlaştini sud‐est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum
latifolium
R5406
R5413
R5414
Mlaştini sud‐est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus
compressus
Mlaştini sud‐est carpatice mezo‐eutrofe cu Carex davalliana
Mlaştini sud‐est carpatice eu‐mezotrofe cu Schoenus nigricans
7240 DA Formațiuni pioniere alpine din Caricion
bicoloris‐atrofuscae
– Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan
până în cel alpin (Androsacetalia alpinae
R6101 Comunități sud‐est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi
Minuartia sedoides
şi Galeopsietalia ladani)
R6102 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu
Festuca picta şi Senecio incanus ssp. carniolicus
R6103 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga carpathica
R6104 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab
fixate cu Oxyria dygina
8120 Grohotişuri calcaroase şi de şisturi
R6105
R6106
Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu
Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica baumgartenii
Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase
calcaroase din etajul montan până în cel
alpin (Thlaspietea rotundifolii)
semi‐fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum, Saxifraga moschata
şi Saxifraga aizoides
R6107 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐
mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver alpinum ssp. corona‐
sancti‐stephani şi Doronicum carpaticum
R6108 Comunități sud‐carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate
redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga spp. şi
Doronicum columnae
R6109 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐
mobile cu Papaver alpinum ssp. corona‐sancti‐stephani, Cerastium
lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum
R6110 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi‐
mobile, cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon
R6111 Comunități sud‐est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium
macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum
R6112 Comunități montane sud‐est carpatice de grohotişuri mobile sau
semifixate, cu
montanum
Thymus comosus, Galium album şi Teucrium
R6113 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria
officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum
8160 DA Grohotişuri medio‐europene calcaroase
ale etajelor colinar şi montan
R6114 Comunități sud‐est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere
nefixate, cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus
R6115 Comunități daco‐balcanice pioniere de grohotişuri mobile, cu
Achnatherum calamagrostis
8210 Versanți stâncoşi cu vegetație R6202 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia
chasmofitică pe roci calcaroase
eriantha şi Gypsophila petraea
R6204 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga
moschata şi Draba kotschyi
272

8220 Versanți stâncoşi cu vegetație
chasmofitică pe roci silicioase
8230 Comunități pioniere din Sedo‐
Scleranthion sau din Sedo albi‐
8310
Veronicion dilleni pe stâncării silicioase
Peşteri în care accesul publicului este
interzis
9110 Păduri de fag de tip Luzulo‐Fagetum
9130 Păduri de fag de tip Asperulo‐Fagetum
R6206 Comunități sud‐est carpatice ale fisurilor pereților stâncoşi, calcaroşi,
cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga cuneifolia şi
Valeriana sambucifolia
R6207 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus
pulcherrimus şi Poa rehmanii
R6208 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea oxyloba
ssp. schurii şi Campanula cochleariifolia
R6209 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium
trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis
R6212 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga
mutata ssp. demissa şi Gypsophila petraea
R6213 Comunități sud‐est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteo‐viridis şi
Silene zawadzkii
R6214 Comunități sud‐est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga
marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea
R6216 Comunități daco‐balcanice pe
officinarum şi Draba lasiocarpa
stânci calcaroase cu Ceterach
R6217 Comunități daco‐balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga
ssp. petraea, Asplenium ruta‐muraria şi Asplenium trichomanes ssp.
quadrivalens
R6218 Comunități sud‐est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu
Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta‐muraria
R6222 Comunități daco‐balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula
crassipes
R6223
R6201
Comunități sarmatice xerofile de stânci calcaroase cu Asplenium ruta‐
muraria şi Schivereckia podolica
Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica
R6203 Comunități sud‐est carpatice pe stânci
lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus
silicioase cu Silene
R6205 Comunități daco‐balcanice pe stânci
lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana
silicioase cu Silene
R6210 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium
trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
R6211 Comunități daco‐balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare,
Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
R6215 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium
septentrionale şi Woodsia ilvensis
R6219 Comunități dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium
adiantum‐nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans ssp.
dubia
R6220 Comunități sud‐est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii
şi Veronica bachofenii
R6221 Comunități dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium
vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
R6501 Peşteri
R4102 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4105 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Festuca drymeia
R4106 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Hieracium rotundatum
R4107 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Vaccinium myrtillus
R4110 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Dentaria bulbifera
R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Carex pilosa
R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia
tomentosa) cu Carex brevicollis
R4111 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Cephalanthera damassonium
R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi
carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
9150 Păduri medio‐europene de fag din
9170
Cephalanthero‐Fagion
Păduri de stejar cu carpen de tip Galio‐
Carpinetum
9180 DA Păduri din Tilio‐Acerion pe versanți R4117 Păduri sud‐est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer
273

abrupți, grohotişuri şi ravene pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria rediviva
91D0 DA Turbării cu vegetație forestieră
R3106 Tufărişuri sud‐est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini
oligotrofe de Sphagnum
R4412 Rarişti sud‐est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin
silvestru (Pinus sylvestris)
91E0 DA Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi
R4414
R4401
Tufărişuri sud‐est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula
pubescens)
Păduri sud‐est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia speciosa
91F0
Fraxinus excelsior (Alno‐Padion, Alnion
incanae, Salicion albae)
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur,
R4402
R4404
Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus
glutinosa) cu Stellaria nemorum
Păduri danubian – panonice de luncă, mixte, de stejar pedunculat
Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, din lungul marilor
(Quercus robur), frasini (Fraxinus spp.) şi ulmi (Ulmus spp.) cu Festuca
gigantea
râuri (Ulmenion minoris)
R4409 Păduri danubiene de luncă de stejar pedunculat (Quercus robur) şi
brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae
R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus spp.) şi frasini
(Fraxinus spp.) cu Galium rubioides
R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus spp.), frasini
(Fraxinus spp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium rubioides
91H0 DA Vegetație forestieră
Quercus pubescens
panonică cu R4160 Păduri‐rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Lithospermum purpureocaeruleum
91I0 DA Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu
Quercus spp.
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat
(Quercus robur) cu Acer tataricum
R4146 Păduri‐rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş
(Prunus avium) cu Acer tataricum
R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu
Convallaria majalis
R4156 Păduri danubian‐balcanice de stejar brumăriu (Quercus
R4157
pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniță (Q. frainetto) şi stejar pufos (Q.
pubescens) cu Acer tataricum
Păduri‐rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus
pedunculiflora) cu Acer tataricum
R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus
91K0 Păduri ilirice de Fagus sylvatica
(Aremonio‐Fagion)
R4112
R4113
R4114
R4115
pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa
biebersteiniana
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus
Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
91L0
91M0
Păduri ilirice de stejar cu carpen
(Erythronio‐Carpiniori)
Păduri balcano‐panonice de cer şi gorun
R4121
R4127
R4132
Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus
colurna) cu Knautia drymeia
Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica)
şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium dens‐canis
Păduri panonice‐balcanice de gorun (Quercus petraea) şi cer (Q.
cerris) (fag‐Fagus sylvatica) cu Melitis melisophyllum
R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
R4140 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi
tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc
(Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
R4149 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria
mollis
R4150 Păduri danubian‐balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca
heterophylla
R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum
purpureocoeruleum
R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Digitalis grandiflora
R4153 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniță (Q.
frainetto) cu Crocus flavus
R4154 Păduri danubian – balcanice de gârniță (Quercus frainetto) cu Festuca
heterophylla
R4155 Păduri danubian ‐ balcanice de gârniță (Quercus frainetto) şi cer
(Quercus cerris) cu Carex praecox
91Q0 Păduri relictare de Pinus sylvestris pe R4215 Păduri sud‐est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria
91V0
substrat calcaros
Păduri dacice de fag (Symphyto‐Fagion) R4101
rigida
Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
274

R4103 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi
brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
R4104 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Pulmonaria rubra
R4108 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba)
cu Leucanthemum waldsteinii
R4109 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum
cordatum
R4116 Păduri sud‐est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis
scolopendrium
91X0 Păduri dobrogene de fag – Nu exista nici un habitat descris in clasificarea românească.
91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi
carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus
sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria
bulbifera
R4135 Păduri vest‐pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu
(Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carpesium cernuum
R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum
bihariense
R4144 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Molinia
caerulea
R4145 Păduri panonice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Carex
brizoides
91AA Vegetație forestieră ponto‐sarmatică cu
stejar pufos
R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei
argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
R4161 Păduri‐rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Galium dasypodum (p.)
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Paeonia peregrina
R4163 Păduri‐rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu
Echinops bannaticus
9260
92A0
Vegetație forestieră cu Castanea sativa
Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba
R4141
R4405
Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan
(Castanea sativa) cu Genista tinctoria
Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
R4406
R4407
R4408
Păduri danubian – panonice de luncă de plop alb (Populus alba) cu
Rubus caesius
Păduri danubiene de luncă de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
92D0 Galerii ripariene şi tufărişuri (Nerio‐
Tamaricetea şi Securinegion tinctoriae)
9410 Păduri acidofile de Picea abies din
regiunea montana (Vaccinio‐Piceetea)
9420 Păduri de Larix decidua şi/sau Pinus
cembra din regiunea montană
9530 DA Vegetație forestieră sub‐
mediteraneeană cu endemitul Pinus
nigra ssp. banatica
R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
R4203 Păduri sud‐est carpatice presubalpine de molid (Picea abies) cu
Soldanella hungarica
R4205 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
R4206 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Hieracium rotundatum
R4207 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Hylocomium splendens
R4208 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu
Luzula sylvatica
R4210 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum spp.
R4214 Păduri sud‐est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica)
cu Hieracium rotundatum
R4201 Rarişti sud‐est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru
(Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia
R4202 Rarişti sud‐est carpatice subalpine de molid (Picea abies) şi zâmbru
(Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium
R4204 Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia
R4218 Păduri‐rarişti sud‐est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp.
banatica) cu Genista radiata
275

8.6.14. Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de
clasificare
Prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră reprezintă
subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt prezentate în
nomenclatorul „Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor
naturale din România”
Cod Denumire
R1101 Comunităţi litorale cu Zostera marina şi Z. noltii
R1201 Comunităţi vest-pontice cu Scolymus hispanicus şi Ecbalium elaterium
R1501 Comunităţi vest-pontice cu Juncus maritimus şi J. littoralis
R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta
R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa
R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini
R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa
R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans
R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum
R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora
R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum
R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum
R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata
R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum
R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica
R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous
R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides
R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora
R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum
R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima
R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera
R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa
R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima
R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini
R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium
R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila
R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii
R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum
latifolium
R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus
R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum
R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix
R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens
R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale
R1533 Pajişti ponto-mediteraneene de Polypogon monspeliensis
R1601 Comunităţi vest-pontice cu Cakile maritima ssp. euxina şi Argusia sibirica
R1602 Comunităţi vest-pontice cu Elymus (Leymus) sabulosus şi Artemisia (Arenaria) tschernieviana
R1603 Comunităţi vest-pontice cu Carex colchica şi Ephedra distachya
R1604 Pajişti vest-pontice de Stipa borysthenica şi Koeleria glauca
R1605 Comunităţi vest-pontice cu Secale sylvestre, Apera maritima şi Bromus tectorum
R1606 Comunităţi vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris
R1607 Comunităţi vest-pontice cu Schoenus nigricans
R1608 Comunităţi vest-pontice cu Melilotus alba şi Plantago arenaria
R1609 Comunităţi vest-pontice cu Scabiosa argentea (ucranica)
R1610 Pajişti vest-pontice de Calamagrostis epigeios şi Holoschoenus vulgaris
R1611 Comunităţi vest-pontice cu Petasites spurius
R2201 Comunităţi danubiene cu Chara tomentosa, Nitella gracilis, Nitellopsis obtusa şi Lychnothamnus barbatus
R2202 Comunităţi danubiene cu Lemna minor, L. trisulca, Spirodela polyrhiza şi Wolffia arrhiza
R2203 Comunităţi danubiene cu Salvinia natans, Marsilea quadrifolia, Azolla caroliniana şi A. filiculoides
R2204 Comunităţi danubiene cu Riccia fluitans şi Ricciocarpus natans
R2205 Comunităţi danubiene cu Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides şi Utricularia vulgaris
R2206 Comunităţi danubiene cu Potamogeton perfoliatus, P. gramineus, P. lucens, Elodea canadensis şi Najas marina
R2207 Comunităţi danubiene cu Nymphaea alba, Trapa natans, Nuphar luteum şi Potamogeton natans
276

R2208 Comunităţi danubiene cu Ranunculus aquatilis şi Hottonia palustris
R2209 Comunităţi terţiare relicte cu Nymphaea lotus var. thermalis
R2210 Comunităţi danubiene cu Bolboschoenus maritimus şi Schoenoplectus tabernaemontani
R2211 Comunităţi danubiene cu Cyperus fuscus şi C. flavescens
R2212 Comunităţi danubiene cu Ranunculus lateriflorus,Radiola linoides, Lindernia procumbens
R2213 Comunităţi danubiene cu Eleocharis acicularis şi Littorella uniflora
R2301 Comunităţi vest-pontice cu Ruppia maritima
R2302 Comunităţi ponto-panonice cu Zannichellia palustris şi Z. pedicellata
R2303 Comunităţi ponto-sarmatice cu Najas marina
R3101 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de azalee (Loiseleuria procumbens)
R3102 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix hastata
R3103 Tufărişuri sud-est carpatice de Salix bicolor
R3104 Tufărişuri sud-est carpatice de smirdar (Rhododendron myrtifolium) cu afin (Vaccinium myrtillus)
R3105 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) cu smirdar (Rhododendron myrtifolium)
R3106 Tufărişuri sud-est carpatice de jneapăn (Pinus mugo) în mlaştini oligotrofe de Sphagnum
R3107 Tufărişuri sud-est carpatice de coacăză (Bruckenthalia spiculifolia) şi ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
R3108 Tufărişuri sud-est carpatice de ienupăr pitic (Juniperus sibirica)
R3109 Tufărişuri sud-est carpatice de vuietoare (Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum) cu afin vânăt (Vaccinium gaultherioides)
R3110 Tufărişuri sud-est carpatice de anin verde (Alnus viridis)
R3111 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus)
R3112 Tufărişuri sud-est carpatice de afin (Vaccinium myrtillus) cu iarbă neagră (Calluna vulgaris)
R3113 Tufărişiri sud-est carpatice de soc roşu (Sambucus racemosa)
R3114 Tăieturi de pădure cu zmeur (Rubus idaeus)
R3115 Tufărişuri sud-est carpatice de cetină cu negi (Juniperus sabina)
R3116 Tufărişuri sud-est carpatice de cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
R3117 Tufărişiri sud-est carpatice de alun (Corylus avellana) cu cununiţă (Spiraea chamaedryfolia)
R3118 Tufărişuri de taulă (Spiraea crenata)
R3119 Tufărişuri de alun (Corylus avellana)
R3120 Tufărişuri de soc negru (Sambucus nigra)
R3121 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi salbă moale (Evonymus europaeus)
R3122 Tufărişuri ponto – pannonice de porumbar (Prunus spinosa) şi păducel (Crataegus monogyna)
R3123 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Genista radiata
R3124 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) cu Asplenium-ruta-muraria
R3125 Tufărişuri sud-est carpatice de Sorbus dacica
R3126 Tufărişuri sud-est carpatice de mojdrean (Fraxinus ornus)
R3127 Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus)
R3128 Tufărişuri balcanice de păliur (Paliurus spina-christi)
R3129 Tufărişuri balcanice de iasmin (Jasminum fruticans)
R3130 Tufărişuri ponto-panonice de vişinel (Cerasus fruticosa)
R3131 Tufărişuri ponto-panonice de migdal pitic (Amygdalus nana)
R3132 Tufărişuri ponto-sarmatice de Caragana frutex
R3133 Tufărişuri de cătină albă (Hippophaë rhamnoides)
R3401 Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida
R3402 Pajişti sud-est carpatice de Helictotrichon decorum
R3403 Pajişti daco-getice de Festuca pallens şi Melica ciliata
R3404 Pajişti ponto-panonice de Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
R3405 Pajişti sud-est carpatice de Sesleria heuflerana şi Helianthemum canum
R3406 Pajişti daco-sarmatice de Carex humilis, Stipa joannis şi Brachypodium pinnatum
R3407 Pajişti ponto-panonice de Stipa stenophylla (S. tirsa) şi Danthonia (provincialis) alpina
R3408 Pajişti dacice de Bromus erectus, Festuca rupicola şi Koeleria macrantha
R3409 Pajişti pontice de Stipa lessingiana, S. pulcherrima şi S. joannis
R3410 Pajişti daco-balcanice de Sesleria filifolia
R3411 Pajişti daco-balcanice de Chrysopogon gryllus şi Festuca rupicola
R3412 Pajişti carpato-balcanice de Festuca pseudodalmatica şi Aethionema saxatilis
R3413 Pajişti panonic-balcanice de Festuca rupicola şi Cleistogene serotina
R3414 Pajişti ponto-panonice de Festuca valesiaca
R3415 Pajişti ponto-balcanice de Botriochloa ischaemum şi Festuca valesiaca
R3416 Pajişti balcanice de Festuca callieri, Sedum sartorianum ssp. hillebrandtii şi Thymus zygoides
R3417 Pajişti balcanice de Thymus zygoides şi Agropyron brandzae
R3418 Pajişti ponto-panonice de Agropyron cristatum şi Kochia prostrata
R3419 Pajişti vest-pontice de Stipa ucrainica şi Stipa dasyphilla
R3420 Pajişti vest-pontice cu Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia
R3421 Pajişti ponto-balcanice de Artemisia lerchiana, Koeleria lobata şi Agropyron brandzae
R3501 Pajişti balcanice cu Chrysopogon gryllus şi Danthonia alpina
277

R3502 Pajişti daco-balcanice cu Dasypyrum villosum, Trifolium incarnatum ssp. molinerii şi Ventenata dubia
R3503 Comunităţi daco-getice cu Sedum acre, S. sexangulare şi Petrorhagia saxifraga
R3601 Pajişti sud-est carpatice de rogoz pitic (Kobresia myosuroides) şi Oxytropis carpatica
R3602 Pajişti sud-est carpatice de coarnă (Carex curvula) şi Primula minima
R3603 Pajişti sud-est carpatice de părul porcului (Juncus trifidus) şi Oreochloa disticha
R3604 Pajişti sud-est carpatice de păruşcă (Festuca supina) şi Potentilla ternata
R3605 Pajişti sud-est carpatice de păiuş cu colţi (Festuca versicolor) şi Sesleria rigida ssp. haynaldiana
R3606 Pajişti sud-est carpatice de păiuş de stânci (Festuca saxatilis)
R3607 Pajişti sud-est carpatice de Festuca amethystina şi Dianthus tenuifolius
R3608 Pajişti sud-est carpatice de Scorzonera rosea şi Festuca nigrescens
R3609 Pajişti sud-est carpatice de ţăpoşică (Nardus stricta) şi Viola declinata
R3610 Pajişti sud-est carpatice de Poa media
R3611 Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynaldiana) şi rogoz (Carex sempervirens)
R3612 Pajişti sud-est carpatice de rogoz (Carex sempervirens) şi coarnă mare (Sesleria bielzii)
R3613 Pajişti sud-est carpatice de Carduus kerneri, Festuca carpatica şi Trisetum fuscum
R3614 Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina
R3615 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix herbacea)
R3616 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii alpine (Salix retusa, S. reticulata)
R3617 Tufărişuri pitice de arginţică (Dryas octopetala)
R3618 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ (Soldanella hungarica)
R3619 Tufărişuri pitice sud-est carpatice de sălcii endemice (Salix kitaibeliana) cu degetăruţ alpin (Soldanella pusilla)
R3701 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Aconitum tauricum
R3702 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Adenostyles alliaria şi Doronicum austriacum
R3703 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum
R3704 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Senecio subalpinus şi ştevia stânelor (Rumex alpinus)
R3705 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Rumex obtusifolia şi Urtica dioica
R3706 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Petasites kablikianus
R3707 Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Telekia speciosa şi Petasites hybridus
R3708 Comunităţi daco-getice cu Angelica sylvestris, Crepis paludosa şi Scirpus sylvaticus
R3709 Comunităţi danubiene cu Juncus effusus, J. inflexus şi Agrostis canina
R3710 Pajişti dacice de Molinia caerulea
R3711 Pajişti dacice de Nardus stricta şi Molinia caerulea
R3712 Comunităţi dacice cu Deschampsia caespitosa şi Agrostis stolonifera
R3713 Pajişti antropice de Juncus tenuis şi Trifolium repens
R3714 Comunităţi daco-getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre şi Chaerophyllum hirsutum
R3715 Pajişti danubian-panonice de Agrostis stolonifera
R3716 Pajişti danubiano-pontice de Poa pratensis, Festuca pratensis şi Alopecurus pratensis
R3801 Pajişti sud-est carpatice de Trisetum flavescens şi Alchemilla vulgaris
R3802 Pajişti daco-getice de Arrhenatherum elatius
R3803 Pajişti sud-est carpatice de Agrostis capillaris şi Festuca rubra
R3804 Pajişti daco-getice de Agrostis capillaris şi Anthoxanthum odoratum
R4101 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
R4102 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4103 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
R4104 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
R4105 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia
R4106 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4107 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus
R4108 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Leucanthemum waldsteinii
R4109 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Symphytum cordatum
R4110 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
R4111 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Cephalanthera damassonium
R4112 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Aremonia agrimonioides
R4113 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Helleborus odorus
R4114 Păduri balcanice mixte de fag (Fagus sylvatica) cu Ruscus aculeatus
R4115 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) cu Geranium macrorrhizum
R4116 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolopendrium
R4117 Păduri sud-est carpatice de frasin (Fraxinus excelsior), paltin (Acer pseudoplatanus) şi ulm (Ulmus glabra) cu Lunaria
rediviva
R4118 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera
R4119 Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
R4120 Păduri moldave mixte de fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
R4121 Păduri balcanice de fag (Fagus sylvatica) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Knautia drymeia
R4122 Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) şi gorun (Quercus petraea) cu Galium kitaibelianum
278

R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa
R4124 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Lathyrus hallersteinii
R4125 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), tei (Tilia cordata) cu Carex pillosa
R4126 Păduri moldave mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis
R4127 Păduri dacice mixte de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Erythronium denscanis
R4128 Păduri getice – dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera
R4129 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia
R4130 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Lembotropis nigricans
R4131 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus sylvatica) cu Vaccinium – Calluna
R4132 Păduri panonice-balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi fag (Fagus sylvatica) cu Melittis melissophyllum
R4133 Păduri balcanice de gorun (Quercus petraea) cu Helleborus odorus
R4134 Păduri vest – pontice de gorun (Quercus petraea) cu Merculialis ovata
R4135 Păduri vest-pontice mixte de gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi carpen (Carpinus betulus) cu
Carpesium cernuum
R4136 Păduri vest-pontice mixte gorun (Quercus petraea), tei argintiu (Tilia tomentosa) şi cărpiniţă (Carpinus orientalis) cu
Nectaroscordum siculum
R4137 Păduri vest-pontice de gorun (Quercus petraea) şi tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos) cu Galanthus plicatus
R4138 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Acer tataricum
R4139 Păduri getice de stejar pedunculat (Quercus robur) şi gorun (Quercus petraea) cu Carex praecox
R4140 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea), cer (Q. cerris) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Lychnis coronaria
R4141 Păduri dacice – balcanice de gorun (Quercus petraea) şi castan (Castanea sativa) cu Genista tinctoria
R4142 Păduri balcanice mixte de gorun (Quercus petraea) şi alun turcesc (Corylus colurna) cu Paeonia dahurica
R4143 Păduri dacice de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Melampyrum bihariense
R4144 Păduri dacice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Molinia coerulea
R4145 Păduri panonice de stejar pendunculat (Quercus robur) cu Carex brizoides
R4146 Păduri-rarişti moldave de stejar pedunculat (Quercus robur) şi cireş (Prunus avium) cu Acer tataricum
R4147 Păduri danubiene mixte de stejar pedunculat (Quercus robur) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Scutellaria altissima
R4148 Păduri panonice psamofile de stejar pedunculat (Quercus robur) cu Convallaria majalis
R4149 Păduri danubian–balcanice de cer (Quercus cerris) cu Pulmonaria mollis
R4150 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) cu Festuca heterophylla
R4151 Păduri balcanice mixte de cer (Quercus cerris) cu Lithospermum purpurocoeru-leum
R4152 Păduri dacice de cer (Quercus cerris) şi carpen (Carpinus betulus) cu Digitalis grandiflora
R4153 Păduri danubian-balcanice de cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto) cu Crocus flavus
R4154 Păduri danubian-balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) cu Festuca heterophylla
R4155 Păduri danubian - balcanice de gârniţă (Quercus frainetto) şi cer (Quercus cerris) cu Carex praecox
R4156 Păduri danubian-balcanice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora), cer (Q. cerris), gârniţă (Q. frainetto) şi stejar pufos
(Q. pubescens) cu Acer tataricum
R4157 Păduri-rarişti danubian – vest – pontice de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) cu Acer tataricum
R4158 Păduri danubian – vest – pontice mixte de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Viola
jordanii
R4159 Păduri şi rarişti danubiene de stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) şi stejar pedunculat (Quercus robur) cu Tulipa
bibersteinniana
R4160 Păduri-rarişti dacice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Lithospermum purpurocoeru-leum
R4161 Păduri-rarişti vest – pontice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Galium dasypodium
R4162 Păduri vest – pontice mixte de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Paeonia peregrina
R4163 Păduri-rarişti balcanice de stejar pufos (Quercus pubescens) cu Echinops banaticus
R4164 Păduri balcanice de nuc (Juglans regia) şi sâmbovină (Celtis australis) cu Scutellaria pichleri
R4165 Păduri-rarişti de Betula pendula
R4201 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Bruckenthalia spiculifolia
R4202 Rarişti sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi zâmbru (Pinus cembra) cu Rhododendron myrtifolium
R4203 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Soldanella hungarica
R4204 Păduri şi rarişti de larice (Larix decidua) cu Saxifraga cuneifolia
R4205 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Oxalis acetosella
R4206 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum
R4207 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Hylocomium splendens
R4208 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica
R 4209 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Leucanthemum waldsteinii
R4210 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Sphagnum sp.
R4211 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra
R4212 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Pleurozium schreberi
R4213 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) cu Doronicum columnae
R4214 Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi fag (Fagus sylvatica) cu Hieracium rotundatum
R4215 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Sesleria rigida
279

R4216 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Leucobryum glaucum
R4217 Păduri sud-est carpatice de pin silvestru (Pinus sylvestris) cu Daphne blagayana
R4218 Păduri-raristi sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp. banatica) cu Genista radiata
R4401 Păduri sud-est carpatice de anin alb (Alnus incana) cu Telekia specioasa
R4402 Păduri dacice – getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum
R4403 Păduri danubian- panonice de anin negru (Alnus glutinosa) cu Iris pseudacorus
R4404 Păduri danubian-panonice de luncă mixte de stejar pedunculat (Quercus robur), frasini (Fraxinus sp.) şi ulmi (Ulmus sp.) cu
Festuca gigantea
R4405 Păduri dacice – getice de plop negru (Populus nigra) cu Rubus caesius
R4406 Păduri danubian-panonice de plop alb (Populus alba) cu Rubus caesius
R4407 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Rubus caesius
R4408 Păduri danubiene de salcie albă (Salix alba) cu Lycopus exaltatus
R4409 Păduri danubiene de stejar pedunculat (Quercus robur) şi brumăriu (Q. pedunculiflora) cu Fraxinus pallisae
R4410 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.) şi frasini (Fraxinus sp.) cu Galium rubioides
R4411 Păduri danubiene deltaice mixte de stejari (Quercus sp.), frasini (Fraxinus sp.) şi anin negru (Alnus glutinosa) cu Galium
rubioides
R4412 Rarişti sud-est carpatice de tinoave de molid (Picea abies) şi/sau pin silvestru (Pinus sylvestris)
R4413 Tufărişuri sud-est carpatice cu Syringa josikaea
R4414 Tufărişuri sud-est carpatice de mlaştini de mesteacăn pufos (Betula pubescens)
R4415 Tufărişuri dacice de cătină mică (Myricaria germanica)
R4416 Tufărişuri de salcie (Salix triandra)
R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)
R4418 Tufărişuri de răchită roşie (Salix purpurea)
R4419 Tufărişuri sud-est carpatice de zălog (Salix cinerea) cu Calamagrostis canescens
R4420 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu muşchi de turbă
R4421 Tufărişuri de zălog (Salix cinerea) cu mur (Rubus caesius)
R4422 Tufărişuri danubiene de cătină roşie (Tamarix ramosissima)
R4423 Tufărişuri de salcâm pitic (Amorpha fruticosa)
R5101 Turbării sud-est carpatice mezo-oligotrofe acide cu Eriophorum vaginatum şi Sphagnum recurvum
R5102 Turbării sud-est carpatice oligotrofe cu Sphagnum magellanicum
R5301 Comunităţi palustre cu Glyceria fluitans, Catabrosa aquatica şi Leersia oryzoides
R5302 Comunităţi danubiene mezo-higrofile cu Eleocharis palustris
R5303 Comunităţi danubiene cu Oenanthe aquatica şi Rorippa amphibia
R5304 Comunităţi danubiene cu Sparganium erectum, Berula erecta şi Sium latifolium
R5305 Comunităţi danubiene cu Typha angustifolia şi Typha latifolia
R5306 Comunităţi danubiene cu Typha laxmannii şi Epilobium hirsutum
R5307 Comunităţi daco-danubiene cu Glyceria maxima şi Schoenoplectus pallustris
R5308 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Thelypteris palustris
R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris
R5310 Comunităţi daco-danubiene cu Carex elata, C. rostrata, C. riparia şi C. acutiformis
R5311 Comunităţi vest-pontice cu Phragmites australis ssp. humilis şi Aster tripolium
R5312 Comunităţi ponto-danubiene cu Bidens tripartita, Echinochloa crus-galli şi Polygonum hidropiper
R5401 Turbării sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. dacica şi Plantago gentianoides
R5402 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Eriophorum scheuchzeri
R5403 Turbării sud-est carpatice mezo–oligotrofe cu Carex rostrata şi Sphagnum recurvum
R5404 Mlaştini sud-est carpatice mezo-oligotrofe cu Carex chordorrhiza şi Swertia punctata
R5405 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Eriophorum latifolium
R5406 Mlaştini sud-est carpatice eutrofe cu Carex flava şi Blysmus compressus
R5407 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex lasiocarpa
R5408 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Carex limosa
R5409 Mlaştini sud-est carpatice oligotrofe cu Rhynchospora alba şi Sphagnum cuspidatum
R5410 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex echinata şi Sphagnum recurvum
R5411 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Carex nigra ssp. nigra, Juncus glaucus şi J. effusus
R5412 Mlaştini sud-est carpatice mezotrofe cu Carex diandra
R5413 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Carex davalliana
R5414 Mlaştini sud-est carpatice eu-mezotrofe cu Schoenus nigricans
R5415 Mlaştini sud-est carpatice mezo-eutrofe cu Sesleria uliginosa
R5416 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Saxifraga stellaris, Chrysosplenium alpinum şi Philonotis seriata
R5417 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cratoneuron commutatum şi C. filicinum
R5418 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Philonotis seriata şi Caltha laeta
R5419 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Doronicum carpaticum, Saxifraga aizoides, Chrysosplenium alpinum şi
Achillea schurii
R5420 Comunităţi sud-est carpatice fontinale cu Cardamine opizii
R5421 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara
280

R5422 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Glyceria nemoralis
R5423 Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Carex remota şi Caltha laeta
R6101 Comunităţi sud-est carpatice de pietrişuri silicioase cu Silene acaulis şi Minuartia sedoides
R6102 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Festuca picta şi Senecio carniolicus
R6103 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga pedemontana ssp. cymosa şi Saxifraga
carpathica
R6104 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase mobile sau slab fixate cu Oxyria dygina
R6105 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri silicioase semifixate cu Saxifraga bryoides, Silene acaulis şi Veronica
baumgarteni
R6106 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri şi bolovănişuri calcaroase semi-fixate cu Cerastium arvense ssp. calcicolum,
Saxifraga moschata şi Saxifraga aizoides
R6107 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Cardaminopsis neglecta, Papaver coronasancti-stephani
şi Doronicum carpaticum
R6108 Comunităţi sud-carpatice de grohotişuri calcaroase cu mobilitate redusă şi umiditate ridicată cu Rumex scutatus, Saxifraga
moschata, Saxifraga aizoides şi Doronicum columnae
R6109 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Papaver corona-sancti-stephani, Cerastium
lerchenfeldianum şi Cerastium transsilvanicum
R6110 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri calcaroase mobile şi semi-mobile cu Acinos alpinus şi Galium anisophyllon
R6111 Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macrrorhizum, Sedum fabaria şi Geranium lucidum
R6112 Comunităţi montane sud-est carpatice de grohotişuri mobile sau semifixate cu Thymus comosus, Galium album şi Teucrium
montanum
R6113 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria officinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum
R6114 Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri mărunte sau grosiere nefixate cu Gymnocarpium robertianum şi Thymus comosus
R6115 Comunităţi daco-balcanice pioniere de grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis
R6201 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene dinarica
R6202 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Artemisia eriantha şi Gypsophila petraea
R6203 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Senecio glaberrimus
R6204 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga moschata şi Draba kotschyi
R6205 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Silene lerchenfeldiana şi Potentilla haynaldiana
R6206 Comunităţi sud-est carpatice ale fisurilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi, cu Cystopteris fragilis, Campanula carpatica, Saxifraga
cuneifolia şi Valeriana sambucifolia
R6207 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Thymus pulcherrimus şi Poa rehmanii
R6208 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Achillea schurii şi Campanula cochleariifolia
R6209 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens şi Poa nemoralis
R6210 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium trichomanes ssp. trichomanes şi Poa nemoralis
R6211 Comunităţi daco-balcanice pe stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
R6212 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga mutata spp. demissa şi Gypsophila petraea
R6213 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci cu Saxifraga luteoviridis şi Silene zawadzkii
R6214 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci calcaroase cu Saxifraga marginata ssp. rocheliana şi Gypsophila petraea
R6215 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Asplenium septentrionale şi Woodsia ilvense
R6216 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Ceterach officinarum şi Draba lasiocarpa
R6217 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Silene saxifraga ssp. petraea, Asplenium ruta-muraria şi Asplenium
trichomanes ssp. quadrivalens
R6218 Comunităţi sud-est carpatice din fisuri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-muraria
R6219 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Asplenium adiantum-nigrum, Asplenium septentrionale şi Silene nutans
ssp. dubia
R6220 Comunităţi sud-est carpatice pe stânci silicioase cu Jovibarba heuffelii şi Veronica bachofenii
R6221 Comunităţi dacice din fisuri de stânci silicioase cu Polypodium vulgare, Ctenidium molluscum şi Hypnum cupressiforme
R6222 Comunităţi daco-balcanice pe stânci calcaroase cu Campanula crassipes
R6223 Comunităţi sarmatice xerofile pe stânci calcaroase cu Asplenium ruta-muraria şi Schivereckia podolica
R6301 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Arenaria biflora
R6302 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Polytricum sexangularis
R6303 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Luzula alpino-pilosa
R6304 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Ranunculus crenatus şi Soldanella pusilla
R6305 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Gnaphalium supinum şi Nardus stricta
R6306 Comunităţi sud-est carpatice chionofile cu Poa supina şi Cerastium cerastioides
R6401 Pajişti panonice de Corynephorum canescens şi Festuca vaginata
R6402 Pajişti ponto-sarmatice de Festuca beckeri şi Dianthus polymorphus
R6403 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Mollugo cerviana
R6404 Pajişti ponto-sarmatice pe dune continentale nefixate cu Plantago arenaria
R6405 Pajişti ponto-panonice pe dune continentale nefixate cu Bromus tectorum
R6501 Peşteri
R8701 Comunităţi antropice din lungul căilor de comunicaţie cu Cephalaria transsilvanica, Leonurus marrubiastrum, Nepeta cataria
şi Marrubium vulgare
281

R8702 Comunităţi antropice cu Onopordum acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa
R8703 Comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra
R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major
R8705 Comunităţi vest-pontice cu Petunia parviflora şi Solanum retroflexus
R8706 Comunităţi sud-est carpatice cu Calamagrostis arundinacea, Epilobium angustifolium şi Atropa bella-donna
R8707 Comunităţi sud-est carpatice cu Poa supina
8.6.15. Clase şi subclase în sistemul de clasificare al habitatelor
naturale din România
În nomenclatorul „Lista habitatelor naturale din sistemul românesc de
clasificare” prima cifră a codului după litera R reprezintă clasa, iar a doua cifră
reprezintă subclasa din care face parte habitatul. Clasele şi subclasele sunt
prezentate în tabelul următor:
Cod Denumire clasă/subclasă Tip
1 Comunităţi litorale şi halofile clasă
11 Comunităţi marine subclasă
12 Braţe de mare şi ţărmuri subclasă
15 Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile subclasă
16 Dune şi plaje de nisip litorale subclasă
2 Ape continentale (non-marine) clasă
22 Ape stătătoare dulcicole subclasă
23 Ape stătătoare saline şi salmastre subclasă
3 Tufărişuri şi pajişti subclasă
31 Lande şi tufărişuri temperate subclasă
34 Stepe şi pajişti xerice calcicole subclasă
35 Pajişti xerice silicicole subclasă
36 Pajişti alpine şi subalpine subclasă
37 Pajişti umede şi comunităţi de ierburi înalte (buruienişuri) subclasă
38 Pajişti mezofile subclasă
4 Păduri clasă
41 Păduri temperate de foioase cu frunze căzătoare subclasă
42 Păduri temperate de conifere subclasă
43 Păduri şi tufărişuri de luncă şi de mlaştină subclasă
5 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate clasă
51 Mlaştini de turbă înalte (tinoave) subclasă
53 Vegetaţie de margini de ape subclasă
54 Mlaştini, turbării, izvoare şi pâraie subclasă
6 Stâncării clasă
61 Grohotişuri subclasă
62 Stânci continentale şi roci la zi subclasă
63 Vegetaţie chionofilă subclasă
64 Dune de nisip continentale subclasă
65 Peşteri subclasă
8 Terenuri agricole şi peisaje artificiale clasă
87 Comunităţi ruderale subclasă
8.6.16. Activităţi, presiuni actuale şi ameninţări viitoare
Lista activităţilor pentru indicarea impacturilor, respectiv al presiunilor actuale
şi al ameninţărilor viitoare şi corespondenţa cu nomenclatorul activităţilor din
peroada 1996 - 2011:
order code nume selectabil old_code nume_vechi
1 A Agricultura n
2 A01 Cultivare y 100 Cultivare
3 A02 modificarea practicilor de cultivare y 101 Modificarea practicilor de cultivare
282

4 A02.01 agricultură intensivă y
5 A02.02 schimbarea culturii y
6 A02.03
înlocuirea pășunii cu terenuri arabile
cosire/taiere a pășunii
7 A03
y 102 Cosire/Taiere
8 A03.01 cosire intensivă sau intensificarea cosirii y
9 A03.02 cosire ne-intensivă y
10 A03.03 abandonarea/lipsa cosirii y
11 A04
12 A04.01
13 A04.01.01
14 A04.01.02
15 A04.01.03
16 A04.01.04
17 A04.01.05
18 A04.02
19 A04.02.01
20 A04.02.02
pășunatul
pășunatul intensiv
pășunatul intensiv al vacilor
pășunatul intensiv al oilor
pășunatul intensiv al cailor
pășunatul intensiv al caprelor
pășunatul intensiv în amestec de animale
pășunatul neintensiv
pășunatul ne-intensiv al vacilor
pășunatul ne-intensiv al oilor
y
y 140
y
y
y
y
y
y
y
y
y
Pășunatul
283

21 A04.02.03
22 A04.02.04
23 A04.02.05
24 A04.03
25 A05
pășunatul ne-intensiv al cailor
pășunatul ne-intensiv al caprelor
pășunatul ne-intensiv în amestec de
animale y
abandonarea sistemelor pastorale, lipsa
pășunatului
y
y
y 141 Abandonarea sistemelor pastorale
creşterea animalelor şi creşterea animalelor
(fără păşunat) y
creșterea animalelor
Creșterea animalelor
26 A05.01
y 170
27 A05.02 furajare y 171 Furajare stocuri de animale
28 A05.03
lipsa creșterii animalelor
culturi anuale și perene nelemnoase
29 A06
y
30 A06.01 culturi anuale pentru producţia de alimente
culturi anuale intensive pentru producţia de
alimente/intensificarea culturilor anuale pt
y
31 A06.01.01 producţia de alimente
culturi anuale ne-intensive pentru
y
32 A06.01.02 producţia de alimente y
33 A06.02 culturi perene nelemnoase
culturi perene nelemnoase intensive/
y
34 A06.02.01 intensificarea culturilor perene nelemnoase y
35 A06.02.02 culturi perene nelemnoase neintensive y
36 A06.03 Producţie de biocombustibili y
37 A06.04 Abandonarea culturii pentru producţie
utilizarea produselor biocide, hormoni şi
y
38 A07 substanţe chimice y 110 Utilizarea pesticidelor
39 A08 Fertilizarea (cu îngrăşământ) y 120 Fertilizarea
40 A09 Irigarea y 130 Irigarea
41 A10 Restructurarea deţinerii terenului agricol
îndepărtarea gardurilor vii si a crângurilor
y 150 Restructurarea deţinerii terenului agricol
42 A10.01
43 A10.02
sau tufișurilor
îndepărtarea zidurilor din piatră și a
y
y 151 Îndepărtarea haturilor si crângurilor
y
284

digurilor
Alte activităţi agricole decât cele listate
Alte activităţi agricole decât cele listate mai
44 A11 mai sus y 190 sus
45 B Silvicultură n 160 Managementul forestier general
46 B01 plantarea de pădure pe teren deschis
plantare pădure, pe teren deschis (copaci
y
47 B01.01 nativi)
plantare artificială, pe teren deschis (copaci
y 161 Plantare de pădure
48 B01.02 nenativi) y 162 Plantare artificiala
Gestionarea și utilizarea pădurii și
49 B02 plantaţiei y
50 B02.01 replantarea pădurii y 163 Replantare
51 B02.01.01 replantarea pădurii (arbori nativi) y
52 B02.01.02 replantarea pădurii (arbori nenativi) y
53 B02.02 curăţarea pădurii y 164 Curătarea pădurii
îndepărtarea lăstărișului
Îndepărtarea lăstărișului
54 B02.03
y 165
îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de
Îndepărtarea arborilor uscaţi sau in curs de
55 B02.04 uscare
producţia lemnoasă ne-intensivă (lăsarea
lemnului mort / neatingerea de copacii
y 166 uscare
56 B02.05 vechi) y
57 B02.06 decojirea scoarţei copacului
exploatare forestieră fără replantare sau
y
58 B03 refaceree naturală y 167 Exploatare fără replantare
folosirea biocidelor, hormonilor și
59 B04 chimicalelor (în pădure) y
60 B05 folosirea de îngrăşăminte (în pădure) y
pășunatul în pădure/în zona împădurită
61 B06
y
62 B07
Alte activităţi silvice decât cele listate mai
sus
Minerit, extracţia de materiale şi de
y 190
63 C
producţie de energie n
64 C01 Industria extractivă y
65 C01.01
Extragere de nisip si pietriș
cariere de nisip și pietriș
Alte activităţi silvice decât cele listate mai
sus
y 300 Extragere de nisip si pietris
66 C01.01.01
y 301 Cariere
67 C01.01.02 scoaterea de material de pe plaje y 302 Îndepărtarea materialului plajelor
Puţuri de argilă (lut) și chirpici
68 C01.02
y
69 C01.03 Extracţia de turbă y 310 Extragerea turbei
70 C01.03.01 extragerea manuală a turbei y 311 Tăierea manuală a turbei
285

71 C01.03.02 extragerea mecanizată a turbei y 312 Îndepartarea mecanică a turbei
72 C01.04 Mine y 330 Mine
73 C01.04.01 minerit de suprafaţă y 331 Minerit de suprafaţă
74 C01.04.02 minerit subteran y
75 C01.05 Saline y 340 Saline
76 C01.05.01 saline abandonate y
77 C01.05.02 saline modificate y
78 C01.06 Prospecţiuni geotehnice y
79 C01.07
Minerit si activităţi de extragere la care nu
se referă mai sus y 390
Exploatarea și extracţia de petrol și gaze
80 C02
y 320
81 C02.01 foraj de explorare y
82 C02.02 foraj de producţie y
83 C02.03 instalaţii de foraj y
84 C02.04 instalaţii semi-submersibile y
85 C02.05 Foraj cu ajutorul navelor speciale pt foraj
Utilizarea energiei din surse regenerabile
y
86 C03 abiotice y
87 C03.01 utilizarea energiei geotermale y
88 C03.02 utilizarea energiei solare y
89 C03.03 utilizarea energiei eoliene y
90 C03.04 utilizarea energiei mareice y
91 D Reţele de comunicaţii n
Drumuri, poteci și căi ferate
Minerit si activitati de extragere la care nu
se refera mai sus
Exploatarea și extracţia de petrol și gaze
92 D01
y 500 Reţele de comunicare
93 D01.01 poteci, trasee, trasee pentru ciclism y 501 Poteci, trasee, trasee pentru ciclism
94 D01.02 drumuri, autostrăzi y 502 Drumuri, drumuri auto
parcuri auto și parcări
95 D01.03
y
96 D01.04 căi ferate, căi ferate de mare viteză y 503 Linii de cale ferata, TGV
97 D01.05 poduri, viaducte y 507 Pod, viaduct
98 D01.06 tunele y 508 Tunel
99 D02
100 D02.01
101 D02.01.01
Linii de utilităţi și servicii
linii electrice și de telefonie
linii electrice și de telefon suspendate
linii electrice și de telefon
y
y 510 Transportul energiei
y 511 Linii electrice
102 D02.01.02 subterane/scufundate y
103 D02.02 conducte y 512 Conducte
286

piloni și antene de comunicare
104 D02.03
y
105 D02.09 alte forme de transport de energie y 513 Alte forme de transportare a energiei
106 D03 rute navale, porturi, construcţii marine y
107 D03.01 zona portuară y 504 Porturi
108 D03.01.01 rampe y
diguri/zone turistice și de agrement
109 D03.01.02
y
110 D03.01.03 zone de pescuit y
111 D03.01.04 zona industrial portuară y
112 D03.02 Navigaţie y 520 Navigaţie
113 D03.02.01 benzi de marfă
benzi de transport de pasageri (de mare
y
114 D03.02.02 viteză) y
115 D03.03 Constrcuţii marine y
116 D04 aeroporturi, rute de zbor y
117 D04.01 aeroport y 505 Aeroport
118 D04.02 aerodrom, helioport y 506 Aeroport, heliport
119 D04.03 rute de zbor y
120 D05 Îmbunătăţirea accsului în zonă y 530 Îmbunătăţirea accesului la zona
121 D06 Alte forme de transport şi comunicaţie y 590 Alte forme de transport şi comunicaţie
Urbanizare, dezvoltare rezidenţială și
122 E
comercială
Zone urbanizate, habitare umana(locuinţe
n 4
123 E01 umane) y 400 Zone urbanizate, habitare umana
124 E01.01 urbanizare continua y 401 Urbanizare continua
125 E01.02 urbanizare discontinua
habitare dispersata (locuinţe risipite,
y 402 Urbanizare discontinua
126 E01.03 disperse) y 403 Habitare dispersata
127 E01.04 alte modele (tipuri) de habitare/ locuinţe y 409 Alte modele (tipuri) de habitare
128 E02 Zone industriale sau comerciale y 410 Zone industriale sau comerciale
129 E02.01 fabrici y 411 Fabrici
130 E02.02 depozite industriale y 412 Stocare industrială
131 E02.03 alte zone industriale/comerciale y 419 Alte zone industriale/comerciale
132 E03 Descărcări y 420 Descărcări
133 E03.01
depozitarea deșeurilor menajere/deșeuri
provenite din baze de agrement y 421
depozitarea deșeurilor industriale
Depozitarea deșeurilor menajere
Depozitarea deșeurilor industriale
134 E03.02
y 422
135 E03.03 depozitarea materialelor inerte (nereactive) y 423 Depozitarea materialelor inerte (nereactive)
136 E03.04 Alte tipuri de depozitări y 424 Alte tipuri de depozitări
Depuneri costiere de nisip/creșterea
137 E03.04.01 plajelor y
138 E04 Infrastructuri, construcţii în peisaj y
139 E04.01 Infrastructuri agricole, construcţii în peisaj y 430 Structuri agricole
287

Baze și construcţii militare în peisaj
140 E04.02
y
141 E05 Depozite de materiale y 440 Stocuri de materiale
142 E06
Alte activităţi de urbanizare și industriale
similare y 490
demolarea de clădiri și structuri umane
143 E06.01
y
144 E06.02 reconstrucţia, renovarea clădirilor
Folosirea resurselor biologice, altele decât
y
145 F
agricultura și silvicultura
Acvacultura marină și de apă dulce
n
Urbanizarea, industrializarea si alte activitati
similare
146 F01
y 200 Acvacultura : peşte şi scoici
147 F01.01 piscicultură intensivă, intensificată y
148 F01.02 culturi suspendate y
149 F01.03 culturi bentonice y
Piscuit și recoltarea resurselor acvatice
150 F02
y
151 F02.01 Pescuit profesional pasiv y 210 Pescuit profesionist(industrial)
152 F02.01.01 pescuit cu capcane, vârşe, vintire etc. y 211 Pescuit într-o locaţie fixă
Pescuit cu plasa în derivă (de ex. pescuit la
scrumbie)
153 F02.01.02 pescuit cu plasa y 213
154 F02.01.03 pescuit cu paragate, în zona litorală y
155 F02.01.04 cu paragate, în zona pelagică y
156 F02.02 Pescuit profesional activ y
157 F02.02.01 traule în zona bentonică sau litorală y
158 F02.02.02 traule în zona pelagică
pescuit de adâncime într-o locatie fixa
y 212
Pescuit cu plasa tractată (de ex. pescuit cu
trauler)
159 F02.02.03 (pescuit cu setca/ava, în zona litorală)
pescuit pelagic într-o locaţie fixa (pescuit
y
160 F02.02.04 cu setca/plasa-pungă, în zona pelagică) y
161 F02.02.05 dragare bentonică y
162 F02.03 Pescuit de agrement y 220 Pescuit sportiv
163 F02.03.01 săpat după momeala/colectare y 221 Săpat după momeala
164 F02.03.02 pescuit cu undiţa y
165 F02.03.03 pescuit cu ostia y
Vânătoarea și colectarea animalelor
166 F03 sălbatice (terestre) y
167 F03.01 Vânătoare
prejudicii cauzate prin vânătoare
y 230 Vânătoare
168 F03.01.01 (densitatea populaţională în exces) y
169 F03.02 Luare / prelevare de fauna (terestră) y 240 Luare / prelevare de fauna
170 F03.02.01 colectare de animale y 241 Colectare (insecte,reptile,amfibieni…)
288

171 F03.02.02
(insecte,reptile,amfibieni…)
luare din cuib y 242 Luare din cuib (şoimi)
172 F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj y 243 Braconaj, otrăvire, capcane
173 F03.02.04 controlul prădătorilor y
174 F03.02.05 captură accidentală y
175 F03.02.09 alte forme de luare (extragere) fauna
Luare/prelevare de plante terestre, în
y 244 Alte forme de luare (extragere) fauna
176 F04 general y 250 Luare/prelevare de flora
prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile
Prădarea staţiunilor floristice (rezervaţiile
177 F04.01 floristice)
colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
y 251 floristice)
178 F04.02 pădure etc) y
179 F04.02.01 adunare manuală y
180 F04.02.02 colectare manuală y
181 F05 Luare ilegală/prelevare de faună marină y
182 F05.01 dinamită y
183 F05.02 pescuit de scoici y
184 F05.03 pescuit prin otrăvire y
185 F05.04 braconaj y
186 F05.05 vânătoare cu arma y
187 F05.06 luarea în scop de colecţionare y
188 F05.07 altele (ex.cu plase derivante) y
Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau
Alte activităţi de vânătoare, pescuit sau
189 F06 colectare decât cele de mai sus y 290 colectare decât cele de mai sus
190 F06.01
staţii de creștere a păsărilor/vânatului (în
general) y
Intruziuni și dezechilibre umane
191 G
n
192 G01
Sport în aer liber şi activităţi de petrecere a
timpului liber, activităţi recreative y 620 Activităţi sportive şi recreative în aer liber
193 G01.01 sporturi nautice y 621 Sporturi nautice
194 G01.01.01 sporturi nautice motorizate y
195 G01.01.02 sporturi nautice non-motorizate
mersul pe jos, călărie şi vehicule non-
y
196 G01.02 motorizate y 622 Plimbare, călarie şi vehicule nemotorizate
197 G01.03 vehicule cu motor y 623 Vehicule motorizate
conducerea obișnuită a vehiculelor
198 G01.03.01 motorizate
conducerea în afara drumului a vehiculelor
y
199 G01.03.02 motorizate y
200 G01.04 Drumeţii montane, alpinism, speologie y 624 Drumeţii montane, alpinism, speologie
201 G01.04.01 alpinism şi alpinism y
202 G01.04.02 speologie y
vizite de agrement în peșteri
203 G01.04.03
y
204 G01.05 planorism, delta plan, parapantă, balon y 625 Planorism, delta plan, parapantă, balon
205 G01.06 ski in afara pârtiilor
scubadiving, snorkeling (scufundări cu
y 626 Ski in afara pistelor
206 G01.07 scafandru autonom sau cu snorkel) y
alte activitati sportive si recreative in aer
Alte activitati sportive si recreative in aer
207 G01.08 liber y 629 liber
289

complexe sportive și de odihna
complexe sportive și de odihna
208 G02
y 600
209 G02.01 terenuri de golf y 601 Terenuri de golf
210 G02.02 complex de ski y 602 Complex de ski
211 G02.03 stadion y 603 Stadion
212 G02.04 circuite auto y 604 Piste, circuite
213 G02.05 hipodrom y 605 Hipodrom
214 G02.06 parc de distracţii y 606 Parcuri de atracţie (distracţie)
Zone de practicare a activităţilor sportive (de
215 G02.07 baze sportive y 607 ex. golf etc.)
locuri de campare si zone de parcare
Locuri de campare si zone de parcare pentru
216 G02.08 pentru rulote y 608 rulote
217 G02.09 observatoare ale faunei sălbatice y
218 G02.10 alte sporturi / complexe de agrement
Centre de practicare activităţi
y 609 Alte complexe sportive/de odihnă
219 G03 demonstrative y 610 Centre de practicare activităţi demonstrative
Utilităţi militare și antrenament civil
220 G04 (mişcări civile) y
221 G04.01 Manevre militare y 730 Manevre militare
222 G04.02 Utilităţi militare abandonate y
Schimbari provocate de oameni in sistemele
223 G05 Alte intruziuni şi dezechilibre umane y 790 hidraulice (zone umede si mediul marin)
225 G05.01 tasarea, supraexploatarea
abraziune de suprafaţa / deteriorare
y 720 Instalaţii utilizate în exces
226 G05.02 mecanică a suprafeţei fundului de mare
penetrare / deteriorarea suprafeţei fundului
y
227 G05.03 mării y
228 G05.04 vandalism
întreţinerea intensivă a parcurilor publice /
y 740 Vandalism
229 G05.05 curăţarea plajelor
curăţarea copacilor, tăierea pentru
siguranţa publică, îndepărtarea de copaci
y
230 G05.06 pe marginea drumului y
231 G05.07
lipsa sau îndreptarea greșită a măsurilor de
conservare y
închiderea peșterilor sau a galeriilor
232 G05.08
y
233 G05.09 garduri, îngrădiri y
234 G05.10 survolarea cu aeronave (agricol) y
235 G05.11 moartea sau rănirea prin coliziune y
236 H Poluare
Poluarea apelor de suprafaţă (limnice,
n 700 Poluarea
237 H01 terestre, marine si salmastre)
poluarea apelor de suprafaţă de către
y 701 Poluarea apei
238 H01.01 combinate industriale y
239 H01.02 poluarea apelor de suprafaţă prin inundaţii y
240 H01.03 alte surse de poluare a apelor de suprafaţă
poluarea difuză a apelor de suprafaţă prin
y
241 H01.04 inundaţii sau scurgeri urbane
poluarea difuză a apelor de suprafaţă,
y
242 H01.05 cauzată de activităţi agricole şi forestiere y
243 H01.06 poluarea difuză a apelor de suprafaţă y
290

244 H01.07
245 H01.08
246 H01.09
247 H02
248 H02.01
cauzată de transport și de infrastructura
fără conectare la canalizare / maşini de
măturat străzi
poluarea difuză a apelor de suprafaţă
cauzată de platformele industriale
abandonate y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă
cauzată de apa de canalizare menajeră şi de
ape uzate y
poluarea difuză a apelor de suprafaţă
cauzată de alte surse care nu sunt
enumerate y
Poluarea apelor subterane (surse
punctiforme şi difuze) y
poluării apelor subterane cu scurgeri din
zone contaminate y
poluării apelor subterane cu scurgeri
provenite din zone în care sunt depozitate
deșeuri
249 H02.02
y
250 H02.03
poluarea apelor subterane asociată cu
infrastructura din industria de petrol
poluarea apelor subterane prin evacuarea
y
251 H02.04 apelor de mină
poluarea apelor subterane cauzată de
y
252 H02.05 descărcarea apei contaminate de infiltraţie
poluarea difuză a apelor subterane cauzată
y
253 H02.06 de activităţi agricole şi forestiere
poluarea difuză a apelor subterane cauzată
y
254 H02.07 de non-canalizare
poluarea difuză a apelor subterane cauzată
y
255 H02.08 de terenurile urbane y
256 H03 Poluarea apei marine y
257 H03.01 deversărilor de petrol în mare
descărcarea de materiale toxice chimice în
y
258 H03.02 mare y
259 H03.02.01
contaminare cu compuși non-sintetici
contaminare cu compuși sintetici
260 H03.02.02
y
261 H03.02.03 contaminare cu radionuclizi
introducerea de alte substanţe (de exemplu,
y
262 H03.02.04 lichide, gaze)
macro-poluare marină (de exemplu, pungi
y
263 H03.03 de plastic, polistiren)
Poluarea aerului, poluanţi răspândiţi pe
y
264 H04 calea aerului y 702 Poluarea aerului
265 H04.01 ploi acide y
266 H04.02 poluare cu azot (compuşi azotaţi) y
267 H04.03 Alte forme de poluare a aerului
Poluarea solului şi deşeurile solide (cu
y
268 H05 excepţia evacuărilor) y 703 Poluarea solului
269 H05.01 gunoiul şi deşeurile solide y
270 H06 excesul de energie y
y
291

271 H06.01 Zgomot, poluare fonică
poluarea fonică cauzată de o sursa
y 710 Poluare fonica
272 H06.01.01 neregulată
poluarea fonică cauzată de o sursa difuză
y
273 H06.01.02 sau permanentă y
274 H06.02 Poluare luminoasă y
275 H06.03 încălzire termică a corpurilor de apă y
276 H06.04 modificări electromagnetice y
277 H06.05 Explorare seismică, explozii y
278 H07 Alte forme de poluare
Specii invazive, alte probleme ale speciilor
y 709 Alte forme de poluare
279 I
şi genele n
280 I01 specii invazive non-native (alogene) y 954 Invazia unei specii
282 I02 specii native (indigene) problematice y
283 I03 organisme modificate genetic (OMG) y
284 I03.01 poluare genetică (animale) y 964 Poluarea genetică (animale)
285 I03.02 poluare genetică (plante) y 974 Poluarea genetică (plante)
286 J Modificări ale sistemului natural n
287 J01 focul şi combaterea incendiilor y 180 Incendiere
288 J01.01 incendii y
289 J01.02 combaterea incendiilor naturale y
290 J01.03 lipsa de incendii
Schimbari provocate de oameni in
y
sistemele hidraulice (zone umede si mediul
Schimbari provocate de oameni in sistemele
291 J02 marin)
Umplerea bazinelor acvatice cu pământ,
y 890 hidraulice (zone umede si mediul marin)
Umplerea bazinelor acvatice cu pământ,
293 J02.01
294 J02.01.01
295 J02.01.02
îndiguirea și asanarea: generalităţi
y 800
“polderizare” –îndiguire în vederea creării
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
recuperarea de terenuri din mare, estuare
y 801
sau mlaștini
umplerea șanţurilor, zăgazurilor,
heleșteelor, iazurilor, mlaștimilor sau
y 802
îndiguirea și desecarea pământului:
generalităţi
“polderizare” –îndiguire în vederea creării
unor incinte agricole, silvice, piscicole etc.
Recuperarea terenului din mare, estuare sau
mlaştini
Umplerea cu pământ a șanţurilor,
zăgazurilor, heleșteelor, iazurilor,
mlaștimilor sau gropilor
296 J02.01.03 gropilor y 803
297 J02.01.04 recultivarea zonelor miniere y
298 J02.02 Inlaturarea de sedimente (mâl. ..) y 820 Înlaturarea sedimentelor (mâl)
299 J02.02.01 dragare / îndepărtarea sedimentelor limnice y
300 J02.02.02 dragare în estuare şi de coastă y
301 J02.03 Canalizare şi deviere de apă y
302 J02.03.01 deviere a apei, la scară mare y
303 J02.03.02 canalizare y 830 Canalizare
304 J02.04 Modificări de inundare y
305 J02.04.01 inundare y 840 Inundarea
306 J02.04.02 lipsa de inundaţii
Modificarea funcţiilor hidrografice,
y
307 J02.05 generalităţi y 850 Modificarea funcţiilor hidrografice
292

modificarea debitului de apă (maree și
308 J02.05.01 curenţi marini) y 851 Modificarea curenţilor marini
modificarea structurii cursurilor de apa
Modificarea structurii cursurilor de apa
309 J02.05.02 continentale y 852 continentale
310 J02.05.03 modificarea apelor stătătoare y
311 J02.05.04 rezervoare y
312 J02.05.05 hidrocentrale mici, stăvilare y
313 J02.05.06 modificărea gradului de expunere la valuri y
314 J02.06 Captarea apelor de suprafaţă
captări de apă de suprafaţă pentru
y
315 J02.06.01 agricultură
captări de apă de suprafaţă pentru
y
316 J02.06.02 alimentarea cu apă y
317 J02.06.03 captări de apă de suprafaţă pentru industrie
captări de apă de suprafaţă pentru
y
318 J02.06.04 producţia de energie electrică (de răcire)
captări de apă de suprafaţă pentru fermele
y
319 J02.06.05 piscicole
captări de apă de suprafaţă pentru hidro-
y
320 J02.06.06 centrale
captări de apă de suprafaţă pentru cariere /
y
321 J02.06.07 deschise (cărbune) y
322 J02.06.08 captări de apă de suprafaţă pentru navigare
captări de apă de suprafaţă pentru
y
323 J02.06.09 transferul de apă y
324 J02.06.10 alte captări importante de apă de suprafaţă y
325 J02.07 Captarea apelor subterane y
326 J02.07.01 captări de apă subterană pentru agricultură
captări de apă subterană pentru alimentarea
y
327 J02.07.02 publică cu apă y
328 J02.07.03 captări de apă subterană pentru industrie
captări de apă subterană pentru cariere /
y
329 J02.07.04 deschise (cărbune)
alte captări importante de apă subterană
y
330 J02.07.05 pentru agricultură
Creşterea nivelului apelor subterane /
y
331 J02.08 recircularea artificială a apelor subterane
evacuări în apele subterane în scopuri de
y
332 J02.08.01 recirculare artificială
recircularea de apă subterană la bazinul
y
333 J02.08.02 freatic de la care a fost extrasă y
334 J02.08.03 recircularea apei de mină
alte recirculări importante a apelor
y
335 J02.08.04 subterane y
336 J02.09. Salinizarea apelor subterane y
337 J02.09.01 intruziune de apă sărată y
338 J02.09.02 alte intruziuni y
managementul vegetatiei acvatice si de
Managementul vegetatiei acvatice si de mal
339 J02.10 mal in scopul drenarii
Variaţiile ratei de înnămolire, de
y 810 in scopul drenarii
340 J02.11 descărcare, depozitarea materialului dragat y
descărcarea, depozitarea materialului
Depozite de deşeuri, materiale rezultate din
341 J02.11.01 dragat y 860 dragări
342 J02.11.02 Alte modificări ale ratei de înnămolire
Stăvilare, diguri, plaje artificiale ,
y
343 J02.12 generalităţi
Lucrări de protecţie a mării sau a coastei,
y 870 Stăvilare, diguri, plaje artificiale
344 J02.12.01 baraje maree
diguri de apărare pentru inundaţii în
y 871 Lucrări de protecţie, costieră sau marină
345 J02.12.02 sistemele de apă interioare y
346 J02.13 Abandonarea gestionării cursurilor de apă y
347 J02.14 Deteriorarea calităţii apei din cauza y
293

348 J02.15
modificărilor antropice de salinitate
Alte schimbări ale condiţiilor hidraulice
cauzate de activităţi umane y
349 J03 Alte modificări ale ecosistemelor
reducerea sau pierderea de caracteristici
y
350 J03.01 specifice de habitat
reducerea disponibilităţii prăda (inclusiv
y
cadavre, rămășiţe)
351 J03.01.01
y
352 J03.02
reducerea conectivităţii de habitat, din
cauze antropice y
353 J03.02.01 reducerea migraţiei / bariere de migraţie y
354 J03.02.02 reducerea dispersiei y
355 J03.02.03 reducerea schimbului genetic y
356 J03.03 reducere, lipsa sau prevenirea eroziunii y
357 J03.04 cercetări aplicative (industriale) distructive y
358 K
Procesele naturale biotice şi abiotice (fără
catastrofe) n
359 K01 procesele naturale abiotice (lente) y
360 K01.01 eroziune y 900 Eroziune
361 K01.02 colmatare y 910 Colmatare
362 K01.03 secare y 920 Secare
363 K01.04 inundare y 930 Inundare
364 K01.05 salinizarea solului y
365 K02 Evoluţie biocenotică, succesiune y 950 Evoluţie biocenotică
366 K02.01
schimbarea compoziţiei de specii
(succesiune) y
367 K02.02 acumularea de material organic y 951 Uscare/acumulare de material organic
368 K02.03 eutrofizare (naturală) y 952 Eutrofizare
369 K02.04 acidifiere (naturală) y 953 Acidifierea
370 K03 relaţii interspecifice faunistice y 960 Relaţii interspecifice ale faunei
Competiţia (exemplu: pescăruș/chiră)
371 K03.01 competiţia y 961
372 K03.02 parazitism
introducere a unor boli (patogeni
y 962 Parazitism
373 K03.03 microbieni) y 963 Introducerea de boli
374 K03.04 prădătorism y 965 Prădătorismul
antagonism care decurge din introducerea
Apariţia antagonismului ca urmare a
375 K03.05 de specii y 966 introducerii unor specii
376 K03.06 antagonism cu animale domestice y 967 Antagonism cu animalele domestice
alte forme de competiţie interspecifică
Alte forme sau forme mixte de competitie
377 K03.07 faunistice y 969 interspecifica a faunei
378 K04 Relaţii interspecifice ale florei y 970 Relaţii interspecifice de flora
379 K04.01 competiţie y 971 Competiţia
380 K04.02 parazitism
introducere a unor boli (patogeni
y 972 Parazitismul
381 K04.03 microbieni) y 973 Introducerea de boli
382 K04.04 lipsa de agenţi de polenizare y 975 Lipsa agenţilor polenizatori
daune cauzate de erbivore (inclusiv specii
Pagube produse de speciile introduse pentru
383 K04.05 de vânat) y 976 vânătoare
Alte forme sau forme mixte de competiţie
384 K05 fecunditate redusă / depresie genetică
fertilitate redusă / depresie genetică la
y 979 interspecifică a florei
385 K05.01 animale (consangvinizare)
fertilitate redusă / depresie genetică la
y 990 Alte procese naturale
386 K05.02 plante (inclusiv endogamia)
alte forme sau forme mixte de competitie
y
387 K06 interspecifica a florei y
388 L Evenimente geologice, catastrofe naturale n 940 Catastrofe naturale
389 L01 activitate vulcanică y 945 Activitate vulcanică
294

390 L02 valuri mareice, tsunami y 947 Tsunami (val mareic)
391 L03 cutremure y 946 Cutremure
392 L04
393 L05
avalanșe
prăbușiri de teren, alunecări de teren
prăbușiri subterane
y 942 Avalanşe
y 943 Alunecările de teren
394 L06
y
395 L07 furtuni, cicloane y 944 Furtuni, cicloane
396 L08 inundaţii (procese naturale) y 941 Inundaţii
397 L09 incendii (naturale) y 948 Incendii
398 L10 alte catastrofe naturale y 949 Alte catastrofe naturale
399 M Schimbări globale n
400 M01 Schimbarea condiţiilor abiotice y
401 M01.01
402 M01.02
schimbarea temperaturii (ex. creșterea
temperaturii și extremele)
secete și precipitaţii reduse
inundaţii și creșterea precipitaţiilor
403 M01.03
y
404 M01.04 schimbarea pH-ului
modificări de debit (limnic, mareic,
y
405 M01.05 oceanic) y
406 M01.06 modificarea valurilor y
407 M01.07 modificarea nivelului mărilor y
408 M02 Schimbarea condiţiilor biotice y
înlocuirea și deteriorarea habitatului
409 M02.01
y
410 M02.02 desincronizarea proceselor y
411 M02.03 declinul sau dispariţia speciilor y
412 M02.04 migraţia speciilor (nou veniţi, natural) y
416 U Presiune sau ameninţare necunoscută y
413 X Nu există presiuni sau ameninări
Presiunile şi ameninţările din afara
y
415 XE teritoriului UE
Presiunile şi ameninţările din afara
y
414 XO României y
y
y
295

8.6.17. Tipuri de acte legislative
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de acte legislative.care:
stau la baza constituirii ariilor naturale protejate,
asigura cadrul legislativ în domeniul protecţiei mediului
Nr Cod Descriere
1 L Lege
2 O Ordonanţă
3 OUG Ordonanţă de urgenţă
4 OM Ordin
5 D Decret
6 DL Decret-Lege
7 DEC Decizie
8 HG Hotărâre
9 HCL Hotărâre consiliului local
10 HCJ Hotărâre consiliului judeţean
11 HCM Hotărâre consiliului de miniştri
12 DEU
Directiva Consiliul Comunităților Europene
13 REU Regulamentului Consiliului (CE)
15 DC Decizia Consiliului (CE)
16 A Altele
8.6.18. Trepte hipsometrice
Acest nomenclator prezintă lista treptelor hipsometrice tinând cont de unitatea
majoră de relief.
Nr Treapta hipsometrică
1. 0-50
2. 50-100
3. 100-200
4. 200-300
5. 300-500
6. 500-800
7. 500-800
8. 800-1200
9. 1200-1800
10. 1800-2000
11. 2000-2200
12. >2200
296

8.6.19. Expoziţia versanţilor
Acest nomenclator prezintă lista expoziţiilor versanţilor de care se ţine cont în
analiza GIS.
Nr Cod Descriere
1. N Expoziţie Nordica
2. E Expoziţie Estică
3. S Expoziţie Sudică
4. V Expoziţie Vestică
5. NE Expoziţie Nord-Estică
6. NV Expoziţie Nord-Vestică
7. SE Expoziţie Sud-Estică
8. SV Expoziţie Sud-Vestică
9. ZP Zonă plată
8.6.20. Treptele de pantă
Acest nomenclator prezintă lista treptele de pantă
Nr Treptele de
pantă
1. 0-2
2. 2-5
3. 5-10
4. 10-20
5. 20-30
6. 30-50
7. >50
8.6.21. Categorii de arii naturale protejate
Acest nomenclator prezintă lista categoriilor de arii naturale protejate.
Nr Cod Descriere
1 I rezervaţie ştiinţifică
2 II parc naţional
3 lll monument al naturii
4 lV rezervaţie naturală
5 V parc natural
6 SCI sit de importanţă comunitară
7 SAC arie specială de conservare
8 SPA arie de protecţie specială avifaunistică
9 BR Rezervaţia Biosferei Delta Dunării
8.6.22. Desemnări internaţionale
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de desemnări internaţionale.
1 BR rezervaţie a biosferei
2 WHS sit natural al patrimoniului natural universal
3 GEO geoparc
4 Ramsar zonă umedă de importanţă internaţională
297

8.6.23. Programe
Acest nomenclator prezintă lista programelor pentru care se face raportarea
financiară pentru activităţile din planul de management
Nr Cod Descriere
1 p1 Managementul biodiversitatii
2 p2 Turism
3 p3 Constientizare, conservare traditii si comunitati locale
4 p4 Management si Administrare
8.6.24. Subprograme
Acest nomenclator prezintă lista subprogramelor pentru care se face raportarea
financiară pentru activităţile din planul de management
Nr Cod Descriere Cod_Program
1 Sp11 Inventariere si cartare p1
2 Sp12 Monitorizare starii de conservare p1
3 Sp13 Paza, implementare reglementari si p1
masuri specifice de protectie
4 Sp14 Managementul datelor p1
5 Sp15 (Re)introducere specii (extincte) p1
6 Sp16 Reconstrucţie ecologică p1
7 Sp21 Infrastructura de vizitare p2
8 Sp22 Servicii, facilitati de vizitare si
p2
promovarea turismului
9 Sp23 Managementul vizitatorilor p2
10 Sp31 Traditii si comunitati p3
11 Sp32 Constientizare si comunicare p3
12 Sp33 Educatie ecologica p3
13 Sp41 Echipament si infrastructura de
functionare
p4
14 Sp42 Personal conducere, coordonare,
p4
administrare
15 Sp43 Documente strategice si de planificare p4
16 Sp44 Instruire personal p4
8.6.25. Tipuri de suprapuneri
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de suprapuneri între ariile naturale
protejate
Nr Cod Descriere
1 P Suprapunere parţială
2 I Includere
298

8.6.26. Unităţi de relief
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de unităţi de relief
Nr Cod Descriere
1 C Câmpie/Luncă
2 D Deal/Podiş
3 M Munte
8.6.27. Tipuri de zonări interne
Acest nomenclator prezintă lista tipurilor de zonări interne unei arii naturale
protejate după cum sunt acestea enumerate in OUG 57/2007
Nr Cod Descriere
1 PS Zona de protecţie strictă
2 PI Zona de protecţie integrală
3 TA Zona tampon
4 DD Zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane
8.6.28. Unităţi de măsură a suprafeţei
Acest nomenclator prezintă lista unităţilor de măsură pentru suprafaţa
habitatului.
Nr Cod Descriere
1 kmp Kilometru pătrat
2 ha Hectar
3 mp Metru pătrat
8.7. Modele de tabele pentru informaţii de tip descriptiv
În secţiunile care necesită introducerea unui text descriptiv pot fi furnizate atât
imagini cât şi tabele care să centralizeze datele relevante după modelele
furnizate mai jos, în funcţie de subsecţiunea în care acestea vor fi utilizate.
Aceste modele de tabele sunt orientative, ele putând fi adaptate prin adaugarea
sau eliminarea unor coloane sau rânduri.
9.7.1. Modele de tabele pentru secţiunea „Geomorfologie”
A) Model de tabel pentru centralizarea listei proceselor geomorfologice din
cadrul ariei naturale protejate.
Nr Proces geomorfologic Observații
1
2
B) Model de tabel pentru centralizarea listei proceselor geomorfologice
endocarstice din cadrul ariei naturale protejate.
Nr Proces geomorfologic endocarstic Observații
299

1
2
Nr. Nr.
bazin
C) Model de tabel pentru centralizarea listei cavităților din cadrul ariei
naturale protejate.
Denumire Dez
[m]
Den
[m]
Categorie Importanta
protecție SP MF HD PL AR FA
Unde campurile din tabelul de mai sus au următoarea semnificație:
An
descop
1) Nr bazin – numarul de bazin hidrografic conform cadastrului realizat de
Institutul de Speologie.
2) Dez – dezvoltarea totala a cavității, exprimată în metrii
3) Den – denivelarea maximă (pozitivă sau negativă) a cavității, exprimată în
metrii
4) Categorie protecție – categoria de protecție a cavității conform claselor
de protectie: A, B, C, D
5) Importanța: importanța cavității din mai multe puncte de vedere după
cum urmează:
SP – speogeneza
MF – morfologia
HD – hidrologia
PL – paleontologia
AR – arheologia
FA – fauna
Pentru fiecare dintre acestea trebuie făcută notarea importanței conform
următoarei convenții:
1 – foarte important
2 – important
3 – neimportant
4 – absent
6) An descop – anul în care a fost descoperită cavitatea
300

9.7.2. Modele de tabele pentru secţiunea „Hidrografie”
Model de tabel pentru centralizarea listei de lacuri din cadrul ariei naturale
protejate.
Nr Nume lac Tip lac Suprafață [ha] Adâncime maximă [m] Volum [m 3 ]
1
2
Unde câmpul „Tip lac” se completează cu una din valorile: natural, antropic.
9.7.3. Modele de tabele pentru secţiunea „Soluri”
Model de tabel pentru centralizarea listei tipurilor de soluri din cadrul ariei
naturale protejate.
Nr Cod SRTS Tip sol Suprafata [ha]
1
2
Unde în câmpul „Cod SRTS” se completează cu una din valorile din
nomenclatorul 8.6.12. Clasele conform „Corine Land Cover”.
9.7.4. Modele de tabele pentru secţiunea „Comunităţile locale si
factorii interesaţi”
A) Comunități locale
Modelele de tabele pentru centralizarea datelor referitoare la
comunitățile locale sunt date mai jos şi sunt grupate logic după
aria pe care acestea o acoperă.
1. Date demografice privind comunitatea locală
Populația localităților aflate în interiorul ariei naturale protejate
Nr Judet Localitate Sexe
Total
Masculin
Feminin
Total
Masculin
Feminin
An de
referință
_____
An de analizat ____
Număr
total
Prezență
estimată în sit
Populația localităților aflate în imediata apropiere a ariei naturale
protejate, şi care sunt relevante din punct de vedere al prezentei
umane în interiorul sitului
301

Nr Judet Localitate
An de analizat ____
Prezență
Număr total
estimată în sit
Natalitate: născuti vii per localitate pentru localitățile aflate în
interiorul ariei naturale protejate
Nr
Judet Localitate
An de
referință
An de analizat
Migrație: Stabiliri de resedință în localitățile aflate în interiorul
ariei naturale protejate
Nr
Judet Localitate
An de referință An de analizat
Notă: anul de referință trebuie să fie mai mic cu cel puțin 3 ani
față de anul analizat pentru ca datele furnizate să poată fi
comparate
302

2. Utilități publice
Utilități publice din anul ____, pentru localitățile aflate în
interiorul ariei naturale protejate
Apă
Canalizare
Stație epurare
Incălzire cu lemne
Incălzire cu gaze
Colectare deşeuri
Utilități Județ Localitate Exista
[Da/Nu]
Comunicații ‐ telefonie
fixă
Comunicații ‐ telefonie
mobilă
3. Efective de animale
Efectivele de animale, pe principalele categorii de animale, judete şi localitati,
referitor la un anul ____, pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale
protejate
Principalele
categorii de
animale
Bovine
Porcine
Ovine
Pasari
Numar de animale
Județ Localitate Permanente Aduse din
altă
localitate
4. Date privind activitățile economice
Localitatea
de proven.
303

Nr Denumire factor
interesat
Distribuția tuturor formelor de organizare pentru desfăşurare a
activităților economice (SRL, SA, asociații familiale, asociații
producători) active la nivel local funcție pe domenii de activitate,
pentru localitățile aflate în interiorul ariei naturale protejate
Domeniu
activitate
(CAEN)
Formă de
organizare
B) Factorii interesați
Județ Localitate Nr. societăți
comerciale
Tabel centralizator al celor mai importanți factori interesați, care se
manifestă şi implică cu privire la aria naturală protejată.
Nr.
Denumire factor
interesat
Tip Aria de interes
Rezultatele analizei factorilor interesați din punctul de vedere al
cunoştințelor, atitudinilor, practicilor şi interesului acestora, referitor
la valorile biodiversității şi resursele naturale ale ariei protejate se pot
prezenta centralizat în următorul tabel:
Domeniul Cunoştiințe Atitudini Practici
de interes Calificativ Descriere Calificativ Descriere Calificativ Descriere
304

9.7.5. Modele de tabele pentru secţiunea „Administratori şi
gestionari”
Pentru centralizarea informațiilor privind administratorii/gestionarii
se va prezenta lista acestora, perioada pentru care aceştia
adminstrază/gestionează terenul respectiv, suprafața totală şi alte
detalii considerate relevante se va putea prezenta după modelul
următor:
Nr.
1.
2.
Adminstrator /Gestionar Perioada
Adm/Gest
Suprafață
totală [ha]
Detalii
9.7.6. Modele de tabele pentru secţiunea „Infrastructură şi
construcţii”
Lista tipurilor de construcții din cadrul ariei naturale protejate, care au
fost identificate în cadrul ariei naturale protejate se pot centraliza în
tabelul următor:
Nr. Județ Localitate Tip construcție Numar Total
Unde câmpul „Tip construcție” va fi completat cu numele tipului de
construcție ca de exemplu: clădire rezidențială, clădire individuală,
cabană, hotel, refugiu, statie telecabină, spital, sanatoriu, construcție
industrială, etc.
Detalierea informațiilor privind numărul total de locuințe din aria
naturală protejată se poate realiza în următoarele două tabele, după
cum urmează:
Locuințe existente în anul _____, grupate pe localități
Nr. Județ Localitate
An de
referință
An de
analizat
Autorizatii de construire eliberate pentru cladiri pe categorii de
construcții, judete şi localitati şi cereri de avize/acorduri de mediu
305

Categorii de
constructii
Județ Localitate
An de
referință
An de
analizat
9.7.7. Modele de tabele pentru secţiunea „Obiective turistice”
Centralizarea obiectivelor turistice din interiorul arie naturale protejate,
se poate realiza utilizând următorul tabel:
Nr Judet Localitate
Obiective
turistice
Unde câmpurile au următoarea însemnătate:
Tip obiectiv
turistic
1. Obiectiv turistic – se completează cu numele complet al
obiectivului turistic
Observaţii
2. Tip obiectiv turistic – se completează cu tipul de obiectiv turistic
de exemplu: mănăstire, monument al naturii, chei, cascadă,
biserica de lemn, biserică fortificată, castel, castru, cetate,
vestigii arheologice, partie de schi, pestera, rezervatie, etc.
306