[PSB 18] Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri II

Ale celui intru sfinti 

pSrintelui nostru 

VASILE, 

Arlriepiscopul Cezateei Capad ociei : 

A S C E T I C E L E 

{ 't\ c z 11 r, ,, z c.')

PREALABILA INFATI$ARE ASCETICA 

- 

Cele legiferate de impdrat pentru supugii lui sint importante, dar de 

nlai mare autoritate $i mai impirrdtegti sint cele poruncite pentru ostasi.. 

Agatiar cel care doregte laudd inaltd gi mare 1, cel care doregte sd se 

aiie permhnent aproape de Hristos, cel care aude acel mare glas : 

"Docri-Mi s1ule,;te cineva sri-Mi urmeze, qi unde sint Eu, acolo sd fie ,Si 

sluj)torul Meur 2, sd ia aminte la acestea ca $i cum ar fi decretate porunt'i 

ostdgegti. Unde este impdratul Hristos ? Desigur, in cer. Acolo se' 

cuvir-rc sd-fi indrepfi pi tu, ostag 3, calea ta. Sd uiti de orice comoditate 

p5nrinteascd. Nici un ostag nu-gi construiegte casd, nu achizilioneazd 

teteluri, nici nu se indeletnicegte cu actirrithfi aducdtoare de cigtiguri 

(barr;}. "ly'ici un oslc,g nu se incurcd. cu treburile viefii, co sci lje pe plctc 

c{:luj cere stringe ooste) a. Ostagul are hrand impdrdteascd, nu trebuie 

sd-,l! orocure siegi hran5, nici sf, se preocupe pentru aceasta. Casa ii 

esle tleschisd lui pretutindeni, la cetdleni, din porunca impdratului. Ntt 

tre.iruie sd se preocupe pentru locuinla lui, locuinta se stabilegtd in 

locuri publice, hrana (ii este) clupd trebuinld qi bdutura lui este apa ; 

clar se ingdduie sd doarmii atit cit a acordat natura; marguri qi neodihnirj 

sint multe; (sint necesare) rezistenfe la cdldurd ql la frig; se Iuptd 

impclriva vrdjmaqilor gi infruntd primejdii pind la capirt qi adesea s-ar 

pulea intimpla {chiar) moartea ; insd moarte glorioasir qi onoruri gi, 

clai t-rri imptirdtegti. Viala lui este obositoare in riizboaie 9i minunatd inr 

lir,;; tle pace. Bdtrinul brav gi incununat ca unul care gi-a cheltuit viafa 

in iapte vreclnice, ca sd primeascii autoritate, sd fie numit prieten ai 

impi,ratului s, st"r stea in apropierea lui, sd se bucure de bund primire, 

sb jie cinstit cle mina impdratului, sd fie primul intre supugi qi sir mijloct'.scri"r 

(ia impdrat) pentru prietenii (lui) din afard, pgntru care ar 

clorj e. 

" Textul este dupd edilia J. P. Migne, P.G., vol.3l, col.6l9--626, 

1" Filip. 3. 14. 

:. Ioart 12, 26. 

';. 

ln Noul Testament se amintegte de mai multe ori creqtinul ca nstag. Mai tirziu 

si rl,,;!(ihii au fost socotili ca adevdrali ostati ai lui Hristos. (v. II Tim. 2, 3, 9.a.). 

1. ll Tin.2, 1. 

',. 

I ltlac. 2, 18i lacov 2, 23. 

{j. Aici se face aluzie la rnijiocirea stinlilor.

II 

SFINTUL VASILE CEL MAIIO 

Ilainte, agadar, ostaE al lui Hriltos, luind exempie mici clin lapt7. 

Sii nu te biruie natura trupului, nici sd nu te inillluie fiir'i sii 

vrei ; sd nu te faci prizonier in ]oc de iiber. Sir nu cauti sd la5i copii pe' 

pamint, ci sd-i inalfi la cer; s5 n1 te unegti in cirsdtorie trulleasc'i, ti 

sd doregti legdturi ciuhor.lice$ti 8; sd te ingrije;ti cle suflete ;i sit-L' trtstruiegti 

pe copii duhovnicegte, sd imiti pe Mirele ceresc ; si su'rimr 

riizvrdtirile vrdjmagilor nevdzuti e ; sH porli rdzboi impotrirra dotnnrilor 

9i stdpinirilor, alungindu-ier pc' acestea rnai intii din sutiettll t(ttl ' !-rSd 

incit nimeni sd uu aibd loc inlduntrul tiu ; $i apoi de aceia cate s'au 

refugiat in tine gi te socotesc cdpetenie qi intii luptStor ti carc' sinl 

apiirali prin cuvintul tiiu. Sii zdrobe;;ti qincturile cale sint inrpot.riv't 

,creclinlei lui Hristos; sf, 11p!i priu cttyitrttrl 1:iettilii impoiriva qintlu'lut 

nepios gi rdu. Cdci zicc Scriptura :

-{SCETICELE 

pentru Hristos, gi vei invinge in toate ; pentru cd urmezi Impdratului 

,cel biruitor, Care vrea sA te faci pdrtag al victoriei Lui. Cdci chiar murincl, 

fiind mic, r.ei inrringe desdvirgit, pdz'nd pind la sfirgit aclevdrul 

intact ;i arrind neclintit curajrtl pentru adevdr. 

iII 

$i de 1a moarte yc.i nerge spre viafa yegnicii, iar de la necinstirea 

tle la oatneni spre mdrirea de la Dunnezeu gi dc la supdriirile :ii pe- 

,depsele din luure spre odiltna veqnicir itlpreunii cu ingerii. Pirmintul nu 

te-a primit ca pe un cetdleau, dar cerul te va primi ; Iumea te-a alungat' 

dar ingerii [e \-or purta ca sir te iniiili;eze lui Flristos; qi El te va uumi 

pric,ten gi vei auzi acea foarte ctorita laudd : uBine , slugd burtct $i crctincictasri", 

ostag viteaz ;;i imitator al Stiipinului, urmdtor al lmllaralului, 

Eu te voi riispliiti cu darurilt'Nlele; Eu voi asculta cuvintele tale, 

fiintlcii ;;i tu ai ascr-rllat pe ale Nlele i vei cere mintuirea fraliior cei 

osLeni!i, g-l penlru lovartls;ii crecliniei tale ;;i pentrtt acler;rlii clragostei' 

tdle slinte vei primi tkr la irnpiirat irnpirrtdgire'a la bunurile taie i vei 

Cdntui dansurile ve;;nice ;i vei purta coroana inprer.tnii cu ingcrii, conrtucind 

crealia sub lurpiral s;i triiiud r,'eqnic fericit cu ceata cerlor fericifi 

15. Dar dacri totu:;i ar clori sit te lase incd (mai multil \rrerDe) in 

lume, dupii luptele tale, ca sir lupli in mai multe qi mai variate luple 

ii sii salr ezi pe multi de riizltoaiele virzute gi nevirzute, I'a fi tlai tnare 

slava ta s;i pe pdmint, gi vei Ii cinstit intre prieltelli, care le r.or socoti 

protector qi ajuliitor gi bun aurbasarlor (al lor), Aceqtia te vor hrdni c'a 

l)c un osta$ viteaz ; acesitia te lor criDsti Ca pe un \riteaz exceplional ; 

ace;tia ifi r.or intinde rnina gi tc vor primi cu bucurie, asemdniitor clelor 

care au prirnit pe un ingcr al lui Dttmrtezeu, clupii clilil spune Partel, ca 

1rc Hristos Iistts ta. Act'stea qi cele asetrlenea formeazti exemplele camllaniei 

cl ivine. 

Dar cur;intul (nostru) nu se referlt numai la birrbafi' Petrtru cil 9i 

femeile slujesc ca osta$e pe liugir l-Irislos, fiind primite in armata pen- 

tru bdrbdtia sufleteasc5, gi nu pentru sldbiciunea neplobatd a trupului. 

Iar rnuLte femei au excelat cu nirnic mai putin clecit biirbatii. Siut unele 

care s-au clovedit chiar rnai rrrult clecil lrtrrbafii. Dintre acestea sitrt cele 

care formeazti ceata fecioarelor. Dinlre acestea sint cele care strarlucesc 

prin luptele propoviduirii 9i prin victoriile mdrturisirii. Chiar 

Domnuiui insugi I=au urmat in timpul cit a fost in lume, nu numai bdrbafi 

ci 9i Iemei, iar slujirea Nlinluitorului s-a indeplinit 9i prin unii Pi prin 

13. Sf. Vasile foloseqtc in acest 

crdrile lui ascetice. 

14. Ga|. 1,14. 

pasaj stilul retoric, niai pulin obiSnuit in lu- 

qo

60 SFITUL \/ASILE CEL M.\RE 

alfii. Pentru cea asemenea pi astfel pentru strdlucifii supugi din armata 

t ea dupd Hristos, sd doreascd aceastd (armatd) 9i pdrinfii copiilor qi 

mamele fetelor (de astdzi). Sd ofere pe copiii lor bucurindu-se in ndclejdea 

celor vesnice, cle care se vor impErtdqi gi ei 9i copiii, dorind si 

fie pe lingd Hristos protectori li vrednici ambasaclori. Si nu ne 

descurajdm pentru copii 9i nici sd nu ne temem dacd vor suferi, ci si 

ne bucurdm cd vor fi giorificati. SA restituim Domnului cele date cle El, 

pentru a ne face pdrtagi ai succesului copiilor, oferindu-ne gi restituindu-ne 

gi pe noi o datd cu ei. Pentru ace$tia, deci, care au ar5.tat atita 

dorinfd, gi au luptat atit de mult va putea cineva sd spund ca gi psalrnistul 

: 

15, gi, ca Moise, se va ruga pentru acegtia : ubinecuvinteazd, 

Doamne, lucrurile lor, IoveSte mindria celor ce se ridicd impotriva 

/or> 16. Fili curajogi cum afi fost ndscufi, mergefi cu curaj pe drumul 

(ce duce) spre coroanele vegnice, in Hristos Iisus Domnul nostru, Cdruia 

I se cuvine mdrirea in veci. Amin. 

cuvINT ASCETIC {r) . 

gi sfitulre pentru renuntarea la viafa [lumeasci) 

gl pentru desivirqirea duhovnlceasci 

I 

ASCETTCSLE 

Si luat in ris la viata de la care se indepdrtase, fiindcd nu va putea sir 

se impotriveascd incercdrilor ce vor veni impotriva lui Si se va intoarce 

la viatd cu sufletul condamnat, iar pe mulli ii va scandaliza, provocind 

tuturor binuieli cd moclul de a lucra in Hristos este cu neputinfd. 

Iar tofi cifi .citifi Evangheliile sa ptili cit de primejdios este acest 

(lucru), pentru cii, privitor la acestea, spune glasul clumnezeie5q ; .moi 

bine i-ar fi lui sd-qi atirne de git o piotrd de moard. gi sd fie eruncot in 

mere decit sd sminleascd pe unul dintre oce,ttia mai micir 2. 

Cdci nu va fri vinovat de judecatd numai pentru dezertare, ci $i 

pentru pierderea acelora care s-au revoltat din cauza lui, gi chiar dacd 

ar l5sa impresia cd se convinge pe sine cu argumente absurde c6, triiind 

in lume, induplecd p€ Dumnezeu cu acJiuni de binefacere, aceasta 

lui nu-i este cu putinfi ; pentru cd acela care nu poate sd se impotriveascd 

maginatiilor'vrdjmaguiui in viala care nu este asaltatir uqor cle 

pdcat pentru motivul cd este stdruitor, cum va putea face ceva vir'tuos 

in viafd cel care este expus la multe pdcate gi este stdpinit de rrrdjmag 

? Chiar dacd cineva ar avea impresia 3 cd igi indreaptd viala proprie, 

nu va scdpa de acuzatia de a fi pdrdsit pe Hristos, aga cum siut 

prezentati gi ucenicii in Evanghelie, despre care dumnezeiescul evanghelist 

scrie : "mulfi dintre ucenici s-au retras qi nu mai umltlau cu El',, 

spunind : uEste greu cuvintul Lui, cine poate sri-l ascu/te ?D 4. Cdci pentru 

aceasta qi iubitorui de oameni Dumnezeu, Care poartd grijd de mintuirea 

noastrd, a impdrtit viafa oamenilor in dou5, adicd in viafa cdsdtoriei 

$i a fecioriei, aga incit cel care nu poate sd ducd lupta fecioriei 

sd-qi ia in cdsdtorie femeie, cunoscind cd i se va cere cuvint (fdgitcluinfd) 

pentru cump6,tare, sfinfenie gi asemdnare cu sfinfii care a\reau 

sofie pi au crescut copii. Asemenea a fost jn Vechiul Testament 

Avraam, care qi-a atras glorie prin preferinfa de a aduce jertfd lui Dumnezeu, 

fdrd compasiune, pe unicul sdu fiu gi avea cleschise 9i portile 

locuin{ei lui, fiind pregdtit pentru prirnirea celor care urmau sd-l viziteze. 

Cdci n-a auzit : "V inde-fi cwerile lole ti da-le sdracilot" 5. $i nai 

mari decil acestea a dovedit Iov qi mulli altii, ca David gi Salnuel. Iar 

in Noul Testament asemenea au fost Petru li toli apostolii 6. Cdci tot 

omul va cere roadele iubirii fafd de Dumnezeu 9i fafd de aproapele gi ss 

va judeca cu pedeapsa (corespunzdtoare) pentru infringerea acestor porunci 

gi a tuturor celorlalte. Precum qi Domnul aratd in Evangheiii 

2, Ivlatei 18, 6 i Marcu 9, 42. 

3. La traducerea acestei pdrti a textulLti s-a |inut seama de ideea din context 

referitoare la ucenici (v. E.P.E. vol. B, p. e5). 

4. Ioan 6, 60; 6, 66. 

5. Matei 19, 21. 

6. I Cor. 9, 5.

62 SI'INTUL VASILlj CUL I\IARE 

spunind:

ASCB]'IICELI] e? 

irrbitor ai legilor cereqti alc. viefii qi practicant al feiului de viafd ingereascd 

15, tu care doregti sd fii in armatd impreund cu sfintii ucenici ai 

lui Hristos, sii te fortifici pe tine, ca sd suporfi suferintele Si sd intri 

in adunarea nonahilor cu toatd hotdrirea. La inceputui renunfdrii tale' 

la lume si fii curajos, aqa incit sd te indepdrtezi de simpatia vie a rurlolor 

tale clupd trup gi cu infelepciune tare sd schimbi cele muritoare 

cu celt' nernuritoare. Iar cind te vei'despdrti de lucrurile care iti apartin, 

sii fli ferm gi sigur cd le faci sd ajungd in ceruri, ascunzindu-le in 

sinurile si"rracilor, dar gdsindu:le la Dumnezeu cu mult sporite. Sir nu 

tr' laqi c uprins cle intristare cd te desparti de prieteni 9i cunoscuti, 

ljrndcd te vei uni cu Hristos, Care a fost rdstignit pentru tine. Citci cine 

ar putea fi socotit mai prietenos pentru noi decit El ? Iar dacd, cu 

ajulorul iui Dumnezeu, vei invinge pe vrdjmagul tdu dupd primul pumn. 

sii nu te arunci pe tine ca pe unul dintre vasele fdrd cle pret. Pentru cd 

rl

SFINTUL VASILE CEL I'{ARE 

sigure (monahice) sau bdrbatului care ar urmdri 9i ar ind;,epta ',i:ate 

pdcatele noastre, ci altuia, anume unuia care laudd Ei justihcd propriile 

lui patimi, sub masca pogordmintului fafd de cei carc' trdtesc 

impreund, ca sd ne intoarcir la vechile legdturi ale pdcatului, Dar ciac.1 

te vei incredinfa unui bdrbat cu multe virtuli, vei deveni mo;tenitrlrul 

bundtdfilor lui si vei fi foarte fericit inaintea lui Dumnezeu 9i a oamenilor. 

Iar dacd, fiincl intristat trupul tdu, vei cduta dascdl care este 

ingdduitor fald de patimile tale sau, mai mult, care impdrtf,ge;te cf,- 

"derea ta, in zaclar ai intreprins lupta tdgdduirii, fiindcd te-ai increclinfat 

unei vieli pline de patimi, incredinlindu-te unui indrumdtor orb 9i inaintind 

spre groapd,, nCd.ci, dacd orb pe orb va cdlduzi, amindoi vor cd' 

,dea in groapd, 15, gi nesle clestul ucenicului sd fie ca invdlatorul saiuD ttt. 

Aceste currinte sint aLe lui Dumnezeu gi ele nu vor ingela. Se cuvine sli 

trdielti potrivit legii atletice ; altfel nu vei fi incoronat pentru ca, precum 

a spus Apostolul :

ASCErICELE 

minte sau ceva de alt fel sau varietate cle hrand sau masA care se intinde 

intr-un mocl nepotrivit cu timpul renunldrii tale sau o atitucline 

indecentd Sau o pozilie de geclere indecentd sau o muncd manualil mai 

ugoard si mai curat5. Toate acestea nu numai cind le-iii avea, ci 9i cind 

le-ai dori, nu vor avea bund reuqitd. Cdci dacd nu vei intelege cd sint 

maginaJii diavolegti qi nu le vei indepdrta indatd din inima .ta, ele pregdtesc 

cdderea ta clin viafa in Hristos. Dar agezindu-ti inlduntrul taru 

cd eqti mai ne'cinstit qi mai pdcdtos decit toli oamenii, str.lin 9i r-agabond 

gi primit din mild de cdtre cei care au renuntat (la lume) inaintea 

ta, grdbegte-te sd fii ultimul dintre toti 9i slujitor tuturor2r. Cdci acestea 

ili vor aduce cinste 9i glorie adevdratd, nu acelea. Sd ai urechile deschise 

spre ascuitare pi miinile pregdtite spre implinirea celor pe care 

le auzi. Sd ai gura tdcutd gi inima atentd (la ce se petrece in jur). Sii 

nu participi la glume, dar sd fii prudent 9i infelept pentru ascultdrile 

salvatoare ale Dumnezeie$tilor Scripturi. Ascultarea poveqtilor lurnegti 

sd fie pentru tine ca o gustare amard, iar povt'stirile ll5rbalilor sfinfi, 

ca un fagure cu miere. Grdbeqte-te sd iuili pe aceia care s-aLl exercitat 

inainte de tine in cele morale gi sd'nu aqtepfi ca fiecare sd invele. Sit 

tupli sd ajungi la riirtutri mai mari zz 5i sd nu fii indiferent pentru cele 

.mai mici. Sd nu clisprefuieqti nici o gregeali, chiar dacd o faptd este 

atit de micd incit n-ar provoca scanclai, ci ingrijegte-te cu grabii s-o 

redresezi prin pocdinld, chiar dacd rnulli siivirgesc incd multe gre5eli, 

mici Si mari, qi rdmin nepociiiti. Si nu te faci judecdtorul gre$eiilor 

.altora, pentru c.1 au judecdtor drept uCare va da tieciiruia dupd faptele 

Iuirzs, Tu poartir-fi sarcina ta qi ugureaz-o, atit cit pofi. Cdci ceL care 

adaugd greutate la sarcina lui, el insuqi o va purta. Pocdinfa este Inintuirea, 

prostia este moartea pocdinfei. 

V 

Ascunde-te de oamenii usuratici, dar lui Dumnezeu sd te ardfi cit 

mai des. Sd renunli la orice aparilie in public, atit cit depincle cle tine, 

evitind deqertdrile inimii tale. Cdci ai iegit din mindstire ? Ai renuufat 

atunci la cumpdtare 24. Te.-ai intors in Iume ? Te-ai intilnit cu femeia 

prostituatd. Aceasta dupd ce-fi va incinta urechile cu vorbe provocatoare, 

ochii cu frumusefea fefei ei, gustul cu mincdruri apetisante, te va 

atrage ia ea, ca (prins) in cirligul unclilei, apoi clupit ce te va implica 

cu membrc'le corpului tiru gi te va stringe in bralele ei, tirria clorintei 

21. Morcu 9, 35. 

22. Filip. 3, 14,. 

23. Rom.2,6. 

24. ln privinfa iegirii (din ministire) nu era (ceva) stabilit, cind intocmea Sf. Va 

sile aceastd cuvintare asceticd. 

5 - Sftntul Vaslle cel Mare

SF1NTUL \/ASILE CEL MARE 

tale penlru cumpdtarq se molegegte, 9i astfei te face vicios, dupii ce te 

alrage pe nesimtite ia ea de la viala de \iiltute. Iar dacd vei putea 

vreodatd, cu ajutorul iui Dumnezeu, sii scalli din piasa ei, te v'ei inloarce 

la mindstire (ci'iilie), {ar nu acelasi, ci ca un neputincios qi bolnar., 

fdrd zel pentrr-t vreo fapta de virtute, 9i rrei rerlobindi vechea ta 

o[i;nuin]d dupii rnultd \rreme. pentru cd dorinfa 5i a unuia 9i a celuilalt 

mricl de viafd te va turbura cu gindurile, dal cu multd ostenealti vei reuqi 

sii rlai sufletului tiin rrictoria (cintecele victoriei). Iar dacd s-ar intiinpltt 

ca pr.ntru vreo imltrejurare sd te gdsegti departe de mindstire (chilie) 25 

s.i te incingi cu plaloqa temerii de Dumnezetl, SA iei in miinile lale 

dragostea iui F{rislos Ei sd distrugi cu cumpiitare desdvirSitd dorinfele 

pliicerilor ; gi cind vei termina lucrul, sd pleci indat6, fdrd pierdere dc 

tinrp, 5i cu aripi iufi, ca porumbelul nevinovat, si te intorci din lume 

la arca de'unde ai fost trimis, purtind in gurd milostivirile 1ui Hristos2s"; 

astlel r.ei convinge gindurile tale interioare cd nu este cu putinld s'l 

tie gdsitii in oricare alt loc 26 odihna rninLuitoare. Fiincl tindr, lie cu 

tl Ltltul fie c'u infelepciunea, fugi de trecerea timpului in convorbiri ct'i 

crci clc ac:eea;i virstd 9i fugi de acegtia ca de foc. Pentru cf, vrdjmagui 

1;e rtrulfi ]-a ars prln acegtia si i-a dat focuiui vegnic qi cu a9a-zisa iu- 

[ire clnirovniceascd i-a aruncat in prdpastia ingrozitoare a Statului celor 

c.inri cetdti26a. si pe cej. salyali din mare 9i din valuri qi din furtuni, 

cinci se giiseau fiird griji in porturi, i-a afundat impreund cu corabia 

Si inctrrcdtura ei. i1 timpul mesei sX stai departe de cel tindr. Cind vei 

fi trinis sii te culci, hainele tale sd nu fie aproape de ale lui, ci mai degra};.r 

;d prime;ti ]a miiloc un bdtrin. Iar cind vorbegte cu tine satt 

ctinlit psalmi inaintea ta, sii-i rdspunzi cu ochii in jos' ca nu cumva crl 

Tlrr-irea fixat.l in falii sii primegti de la vrdjmag, care seamdnd in urln'i, 

siminfa dorinlei pi sd produci roadele seductiei 9i pierzaniei2T. in casii 

san in locul in care nimeni nu vede lucrurile tale sii llu fii gdsit imltrr,rund 

cu e1, sult ltretextul studierii cuvintelor dumnezeiegti sau a 

vreunei alte rnari nevoi. Pentru cd nimic nu este mai necesar ca Su- 

fle'tui, pentru care a murit HrisLos. Si nu te increzi in gindul fals care 

lti ..-ird in minte cd nu existb scandal, ci din marea experientd a celor 

care au cdzut qi care, infdfigindu-li acestea in mod clar, te incredinfeazd 

cir insusi clinclui este scandal. 

25. Aici se in{elege ci depdrtarea tle ministire nu este deterrninatd de voillli) 

monahului. 

2:l a. Se inieleg ci;tigurile muncii. 

26. A.lt loc in afard de chinovie. 

-16 a. in palestina celor cinci ora$e la care se face refe;irc erau: Sodoma, G6mora' 

Aonta, Zeboim 5i Zoar, aSa cum oragelc dorle'ue: Lindos, Iatysos, Kamiros, Eos 5i 

Kniiio. formau statul Pentapolis. 

27. Asemenca sfaturi sint recomandate ca folositQare pentru orice impreiuriri

ASCE!TTCELE 

VI . 

' Cirede in currintele mele, care au fost produse de inimii frdfeascd. 

Recurr;efi la bdtrini greu de abordat, care intdresc28 pe tineri pentru 

lapt

VII 

SFÎNTUL VASILE CEL MARE 

Liicomia a dat pe Adam s morlii 9i a adus in lume distrugerea din 

pldcerea pintecelui. Noe a fost batjocorit, Ham a primit blestem 3s", 

Esau a pierdut dreptul cle intii ndscut 9i a aiuns ginerele hananeilor:t5b, 

Lot ia ca femei pe fiicele lui si se face ginerele siu 9i socrul sdu, devine 

adicd tatdl bdrbat, 9i bunicul tatd, disprefuind astfel din ambele 

laturi legile naturii. Ldcornia a fdcut 9i pe israil inchindtor la idoli Si 

I-a facut s6 Ie cadd trupurile in pustie. Aceasta pe acela dintre profefi 

care a fost trimis de Dumnezeu ca sX mustre pe un rege ticdloSit., l-a 

fdcut pradd fiarei sdlbatice, Si acesta, pe care regele Ieroboam cu toatd 

puterea lui impdrdteascd nu a putut sd-l pedepseasch, fiind prilrs cu 

rnomeala pintecelui, 9i-a gdsit o moarte nefericitd 56. Dimpotrivd, Daniil, 

bdrbat cu (multe) dorinfe, fiindcd gi-a stdpinit pintecele a cucerit 

regatul haldeilor, a rasturnat idolii gi a ddrimat garpele' a imblinzit 

leii, a prezis intruparea lui Dumnezeu 9i a tiilmdcit Sfintele Tainr-' Cei 

trei sfinti tineri, fiindcd s-au ar6.tat superiori plScerii pintecelui, au disprefuit 

minia irnpdriteascd gi au ipclrdznit sA coboare cu curaj in rcel 

ingrozitor cuptor arzind, pe care a avut tdria sd-l aprinclii impiiratul 

Nabucodonosor. Ei au dovedit cd icoana cle aul, care era zeificatii, era 

iipsitd de putere, dar aceea care a fost pregdtitd cu mult timp inarnte 

de satana, ca sal dispretuiascir slava lui Dumnczeu, a fost luati ca 

pradd gi a fost oferitd stdpinului lor. Au fdcut pe acest rege foarte 

nepios gi toatd tabdra, (care era) impotriva lui Durirnezeu, sd laude pe 

Dumnezeu impreund cu toatd ziclirea. $i, ca si spun toate pe scurt, dacit 

vei stdpini pintecele, r'ei locui paradisul, iar de nu-l vei st5pini, vei 

rleveni pradb mortii. 

VIII 

Fa-te tezaur credincios al virtutilor 9i vei avea drept cheie gtosul 

pdrintelui tdu duhovnicesc 37. Aceasta sd-fi deschidd gura pentru imir'lt'td$irea 

piinii Si aceasta sd fi-o inchidd. Sd nu primegti ca sfdtuitor pe 

$arpe, pentru c5., in loc sd-ti dea sfat bun, vrea sd te ridice ca pradd. 

Feregte-te cle pdcatul tnincirii pe ascuns, chiar dacd ar fi vorba .le o 

simpl5 gustare. Cdci, dacd va putea sA te deviez€ spre un lucru rnic. te 

va arunca in luptd gi te face prizonier. Sd nu deschizi urechile ta.ie ia 

oricine vorbeste si sX nu rdspunzi oricdrui vorbitor in disculiile c: nu 

35. Ispita pdcatului stramosesc sc repeti la fiecare cre$tin; cel care nu r;e va 

supun€ acestei (ispite) va locui in paradis. 

35 a. Fac. 9, 22*25. 

35 b. Fac. 36. 2. 

36. I/I Regi, 13. 

3?. Formula npdrinte duhor.nicesc,r este folositd in special in monahismul or[odox.

ASCETlCELE 

au nici o legdturd cu scopul ascezei. Ascultd invdfdturile bune 9i intre- 

{ine inima ta cu studierea acestora. Fereqte urechiie tale de povestiri 

lumegti, ca nu cumva sd intinezi sufletul tdu stropindu-l cu noroi. Sd 

nu te intere'sezi sd urmd'regti disculiile altora, nici sd nu te amesteci in 

convorbirile lor, ca sd nu fii luat in ris gi tu, iar pe aceptia sd-i faci clevetitori. 

Sd nu fii curios gi sa nu vrei sd vezi toate, ca sii nu introduci 

otrava patimilor in gindirea ta. Sd privegti ceea ce este folositor, sd 

ascul|i ce,ea ce este folositor, sd vorbegti ceea ce este folositor, sd rdspunzi 

ceea ce este folositor. Sd nu te gribeqti sd te agezi cind de fald 

este unul mai mare decit tine. Chiar dacd ai fi invitat, sd nu te agezi 

aproape de el, ci sd privesti in jurul tdu ici 9i colo, grdbindu-te sd 

gisegti un loc mai jos, ca si"r te cinsteascd Dumnezeu pentru umilinla 

ta. Fiind intrebat, sd rdspunzi cu voce putind gi smeritd, dacd nu egti 

inlrebat, sd stai linigtit. Dacd esle itrtrebat altul, stringe-}i gura ca nu 

cLrmva din graba inimii limba sd-gi ia libertatea (sd vorbeascd) 9i' de- 

virnd, stl rirneascd pe vreunul dintre cei care erecutd asceza cu toatd 

strictefea si sd devii in acest fel delicvent. Iar cind te vei a;eza, sd nu 

ir.rrrmcigezi picioarele, pentru cd aceasta esie clovadd de inadvertenld Si 

ric inimi"r nestatornicd. Iar cincl vorbe;ti cu unul mai mic decit tine sau 

c intl eqti intrebat ceva de acesta, sd nu rispunzi cu lipsii de zel, ca unul 

ce dispre{uieqte pe fralele sdu gi defdirneazd astfel pe Dutnnezeu. Cdci 

70 

SFINTUL \iASTLE CEL M,\tiE 

cuvine sd rdmii la masa duhovniceascd 9i s6-fi intdregti sufletul prin 

rugdciune. cdci cu cit diferd cerul de pdmint 9i cele ce se aflf, in cer 

de ceie care se alld pe pSmiut, cu atit diferd sufletul cle trup. 

IX 

Sufletul este copie a cerului, pentru cd in acesla locuieEte Domnul, 

iar trrrpul este din pdmint, in care locuiesc oameni muritori 9i auimale 

friri rafiune. Agadar potrivegte-fi n-evoiie trupuiui dupd orele rugticiunilor 

gi sd fii pregirtit sd nu ascuifi cle gindul care te depdrteazd de rincluial6. 

Cdci obiceiul diavolilor {este ca) in timpul orelor de rugdciurre' 

sub t)retextul. unui aga-zis rnotiv binecuvintat, sd ne llreseze penlru retragere, 

sd ne rdpeasca, in mod aparent justificat, de la rug[ciunea mintuitoare. 

Sd l.ru spui, sub pretext fals, vai, capul meu' sau oh'! burta mea' 

aducincl acesiea ca mdrturii incontrolabile ale unei suferinfe inexisLt'ttte 

$i vlolind astfel intensitatea vegherii in favoarea odihnei. Ci mai degrabii 

si-r spui rugdciuni lainice pentlu care Dumnezeur Care vede in 

ascuns, ili va rtispldti Ia ardtare 41. SA faci negustorie toat6 viafa ca sd 

glsei;ii lrogiifie ascunsS. in ziua nevoii. in zilele slujirii tale 4 cu osterteala 

irupului sir ai qi cuvint de rugdciuntr pentlu dragostea celor slujili, 

t a, pentru slujirea ta, sd fie bineprimitd, dreasd (potrivitir) cu sare' Sii ntt 

iaSi sii facir altul lucrurile care !i s-au repaltizat {ie, ca sd nu se ia rle 

La lirte plala r;i sii se dea altuia, gi sd nu fie cilstit altui cu bogdfia',a, 

in tin,i; cr. tu vci li irrlilit. Sd indepiinepti lucri\rile slujirii tale cu cillsie 

5i r:u sirquiuiii ca serrr.ind pe FIrisios, "pentru cd blestentol -_ Spune 

Scripiura - eslc cel c:arc f ace lucrurile Domnului Cu ncgliientci" a:. 

Sii-li iie ieamd -- ca Si cun] le-ar supraicqhea Durnnezetl - sii loloselti 

riilt, riir c'xles sau clin ciispref, uneit'-:lr'cl: j.i s-atl increilinfal, chiar 

cl ac,i s-..:r l)tri(icl cit sint fdrii veloare. Lucrtll slujirii est('lnare 9i prin el 

se,:iol:ritrl'l;;tc iltri';.1tii fia r-c,rllirilor. Pentru cd estlr niivoclrtl "'irl.utilor care 

confige toatc porupcile lu.i I)unnezeu, 9i, inainte de toate, umilinla cea 

cu totui virtuoasd, cea care poartd fagurele bunitdiilor; apoi accasta : 

',(.:a'.: ii.,:tirri. cini fr.r"rl I Mi-a!i r'iat :;it tlritl;;ltr, it:selcl orn jcsi :;i 1t-i"li 

r/r.tl .:-ri i,tet' .t, ::triiin :2i ltctlrtc:,\' :!i 1n tcmnila,5i ,iii-c{r i.ilLIioI"i1. ;i e:sit: 

mai bine. cincl sluiir-ea rlatoratd se impline;te cu iltlilitti irlfelepciulri:' Iiird 

ciorf:ln!il, Lilrd ttritric;i far.i rlr:rrr1r.Iare. S; fil zellos peniru c-ci care li'i.i'r'jc 

ci't;1ri-;l.l s;l ils,.,rii faptele lor in inima ta. Sii Le rogi sd fii ir"nprcuud cu putini, 

{iaiLli";-'.t cli-i acesta cs'Lfi l-ln bun r-ar, rr"'titi'L]- 'r1-ee5ia i'rlrl;ni sirrt:;i ':ei 

.: i. r\{(ilci il, iii. 

...:.:.ii. Vasllr -cil rilief; lfitl;,lr,,,i i.t', 

irr ii {:,i'n';iinnion) i v. ;i.il.. 1l;5 i;i 2!J0 

.i :. ler. 31, lU. 

.. . iricier 2J, li:]---ril (licprodr:cerea Sl i,',rs,lit a)sie

ASCETICELE 

care intrfl in impirdiia cerurilor. SA nu crezi insd cd toti cei ce r-iefuiesc 

ln rniniistire se mintuiesc, $i cei rdi 9i cei buni. Cdci nu este a;a. Citci 

mulli vin spre viala virtuoasd, dar pulini primesc jugui ei, pentru ca 

celor sirguinciogi le aparfine impdrdlia cerurilor, "9i cei core se silesc 

pun lninl pe eoD +5, 

{dupd) cuvintul evanghelic. Silintd a fost numit."i 

oboseala trupului, pe care au suportat-o de bunbvoie ucenicii lui Hristos 

prin renuntrare la voinfele proprii gi Ia odihna trupului, dar cu pdzirea 

tuturor poruncilor lui Hristos. Apadar, clacd vrei si pui mina pe 

impdrirfia lui Dumnezeu, devino silitor, vird-fi gitul in jugul slujirii lui 

I-Iristos, stringe gUra juguluia6 in jurul grurnazuiui tbu 9i jugnl sd apese 

gitul tdu. tlgureazd-te cu osteneala virtulilor, cu postul, cu \regherea, cu 

ascultarea, cu linigtea, cu psalmociierlle, cu rugdciunile, cu lacritrile, ctt 

lucrul miinilor noaptea, cu rdbdarea oricdrei supdrdri care iti iese in:rinte 

Ei de la demoni gi de la oameni. 

X 

Sd nu i.e convingd cu timpul gindul mindriei sir-fi ugurezi sarcinile, 

ca sii nrt fii sLLrprins inaintea uqiior ielirii (din riiafii) gol cle virtuti 5i s.i 

lii gilsit afarii de porlile impdrS|iei. Sd nu tc rninriregLi cu treapta pe 

cale o ai in cler, ci mai degrabd sd devil moclest. Pentru c'.i llroqresul 

sufletului este plogres ln smelenie, din ingimfare llrovine ctlderc.r ;,i 

72 

CUVINT DESPRE ASCEZA * 

Cum se cuvine sd se pregiteasci monahul 

I 

SFINTUL VASILE CL]L MARE 

Se cuYine ca rnonahul, inainte de toate, sir aibd o r.iati"t lipsitd ricbr-rnuri 

materiale, izolare trupeascd 9i infS|i;are modestd, glas potrivit 9i 

c:ut,int infelept, sir uu cearir zgolnotos mincare Si bduturd 9i sd mdnince 

in linister ; in fata celor mai in virstd sd tacd ;i pe cei mai infelepli decit 

el sd-i asculte ; Fe cei egali cu el sd-i iubeascd 9i pe cei mai mici decit 

el sir-i sfdtuiasch cu dragoste; sii se indepdrteze de cei uquratici qi de 

cei cu pofte tr,upegti gi de cei care se amestecd in toate ; sa gindeascA 

mai rnult $i sd vorbeascd mai pufin ; sd nu fie indrdzlef la cuvint, sd nu 

flecdreasci gi sd nu fie gata sd ridd ; si:r se ilfdfigeze respectuos ; sd-$i 

itrclrepte privirea in jos, iar sufletul in sus ; sd nu contrazicd cu cuvinte' 

rc-.spingdtoare qi sd fie supus ; sd lucreze cu miinile lui 9i sd aibd tot- 

clcauna in minte sfirEitul (lucrurilor) ; sd se bucure cu nddejde, sd rabde 

in suferinfd, sd se roage fiirtl incetare 1 9i sd mulfumeascd pentru orice 

(lui Dumnezeu) ; sd fie srrerit fatrii de toli li sX urascd mindria; sd fie 

r.umpi"itat ;i sir pdzeascd inima de gindurile rele ; sd-li adune comoara 

in cer prin pdzirea porlilciLor, sil se analizeze pe Sine in privilfa gindu- 

rilor gi faptelor din fiecare zi ; sii llu se angajeze in indeletniciri lumepti 

pi in discufii fard rost ; sd l.]u allrecieze viafa celor dezordonali, ci s6. 

doreascd p(' c(,'a a sfipfilor ltarinfi ; sd se bucure cu cei care savirsesc 

virtutea qi sa nu-i inviclieze. Sd sufere cu cei care suferd 9i sd plingh 

impreund cu ei, sd-i deplingd mult, dar sd nu-i blameze ; sd llu certe pe 

cel care se intoarce de la picat, dar nici sd nu-i justifice. lnainte de 

toate sd miirturiseascd. inaintea lui Dumnezeu $i a oamenilor cd este 

pdcittos, sd dojeneascd pe cei fdrd de rlnduiald, sd imbdrbdteze pe cei 

slabi Ia suflel, sd serveascd pe cei bolnavi 2 9i sd spele picioarele sfin- 

lilor ; sa se ilgrijeascd de ospitalitate 9i de iu}irea frSfeascd, sd se impace 

cu cei de aceeapi credinfd ; sd-l mustrc pe omui eretic, sd citeascd 

ciirlile canonice, iar cle cele apocrife nici intimpldtor sd nu se preocupe ; 

sd nu discule despre Tatiil 9i despre Fiut qi despre Sfintul Duh, ci sd 

gincleascii qi sd rndrturiseascd cu curaj Taina cea de o fiinfd 9i necreatd, 

iar celor care intreabi sd Ie rdspundd cd trebuie sA ne botezdm, precurn 

am primit din tradi{ie, gi sd credem cum am mdrturisit la botez 9i sd 

+ Textul dupi cdilia J. I'. Migne, P. G., vol.31, col.648-652. 

l. Rom. 12, t2. 

2. I Tes. 5, 14.

ASCETICELE 

preamdrim pe Dumnezeu aga cum am crezut 3. Sd se indeletniceascA cu 

fapte si cu vorbe bune; sA nu se jure deloc; sd nu dea bani cu dobindd 

a, nici griu gi vin gi ulei, cu condifia sd i se restituie mai mult ; 

sa lie strdin de desfriiu, de belie 9i de griji tume$ti ; sd nu vor,beascd cu 

in$elbcilrne si sd nu \rorbeascd cleloc impotriva cuiva, sf, nu spund 9i 

nicj sd nu asculte cu plXcere clevetiri; sd nu creadd indatd (acuzafia) 

impoiriva cuiva; sd nu asupreascd din minie, sa nu se lase stdpinit de 

descurajare ; sd nu se minie cu uqurintd impotriva aproapelui, sd nu 

poatf trrr minie impotriva cuiva $i sd nu rdspundii la rd.u cu rdu ; mai degreb,r 

sd fie insultat clecit sii insulte, sb fie lovit decit sd loveascd, si 

iie lecireptSfil decit sd nedreptdteascir, sb fie jefuit decit sf, jefuiascS. 


Si inainte de toate se cuvine ca monahul si se infrineze de la intilri.i 

r, r:u femei gi de la bduturd, pentru cd vinul 9i femeile ingald pe 

cei illelepli 5 ; Si pe cel care indeplinegte dupd putere poruncile Domnuiu:, 

s;ii nu-L neglijeze, ci sd priureascd de la ei salariul (cuvenit) 9i laudd, 

l;i :;i'i elorredeascd bucuria viefii vegnice ; gi sf, aibd permanent inaintea 

ochjlor spusa lui David gi sd zicd: .Vcizut-arn moi inainte pe Domnul 

irutinica mea pururea, cd de-a dreapta mea esle ca sd nu md clatin,,6. 

5i, pe de o parte, ca fiu sd iubeascit pe Dutirnezeu din toatd inima 9i 

pr:terea gi curajul gi tdria, iar pe de altd parte, ca rob sd-L respecte 9i 

sii se teamd {de EI) gi sd I se supund gi cu fricd 9i cu cutremur sd lucreze 

la rn,i-iluirea lui 7 ; sd fie fierbinte cu duhul 8, sd fie imbrdcat cu armdturc! 

Di,thr-riui Sfint qi sd alerge cll sigurantd 9i sii minuiascd sabia ca 

fi lutrt ar lovi aerul 10 gi sd invingA pe rrrdjmaS cu slAbicitlnea trupului 

gi cr sirrdcia sufletului; sd indeplineascd toate poruncile 9i sd-;i spund 

netrebnic 11, sd mullumeasc5 sfintului, prealXudatului 9i infricogdtorului 

Durnnezeu, dar sd nu facd nimic din duh cle ceartd gi din mdrire deqartd, 

ci peniru Dumnezeu gi pentru bund pidcerea Lui '.

1) SFINTIJL VASILE CEL I/TARE 

se ardta oamenilor ; li sd caute numai lauda de la Dumnezeu 9i sd .tibi 

in minte prezenla Lui infricogdtoare qi glorioasd, trecerea cea de ,litri 

qi bunurile pregdtite celor drepli 13, li la fel : "Iocll cole este lrr*gcif il 

,diavolului Si ingerilor lui" la. Dar in plus fafd de toate acestea, sd-;i 

aminteascd currintul apostolic ; uCri nu sinl vrecinice pdtimirile vremii 

de acum d.e mdrirea c(tIe Ini se vc descoperit 15. $i impreund cu David 

sd prezicd ; uPentru cei ce voI pdzi porttncile Lui exislti rdspldtire 

multd> 16, platd multd, coroanerle dreptSfil, corturl ve;nice, viafii fiiLd 

de sfirgit, bucurie de nedescris, ;;edere' netulburatii in jurul Tataiui :;t 

Fiului si Sfintului Duh, adevdratului Dumnezeu in ceruri ; vedere ia['t 

cdtre fald, ddnfuiri impreuttii cu ingerii, cu pdrinfii, cu patriarhii, cu. 

profe{ii, cu apostolii, cu ntartirii, cu tniiriurlsilorii si cu Lofi cei catre'elt 

itinepldcut lui Dumnezeu ciin veci, ctt care sit ne instruimr sa t'e afliirn 

prin harul Domnului nostru Iisus llristos, Cdruia (I so cuvine) m6.rirea 

si puterea in vecii vecilor. Amin. 

CUVINT 

Despre judecata lui Dumnezeu 

'' 

I 

Ciralie nilostivirii ;;i iubirii cie' oailleLri a |lunului Dumnezeu, Caire 

S-a cic:;coperit prin harui Dorniluiui nosiru iisus ilristos cu luciare.' Sfin- 

:ithii Duit, tt1-am litterat, clr-rpii lraclific, dr: r'ecltca t,tLiiCiie a l] c: -rl'-i ;iLOt, 

5,ii qlli fosL cciricat cll ia int epul cle piiriiifi r;re$ti.;li, tic lti C.'.;.' iirr .'l iial 

din copildr;c 1 llflntele Scriltluri, carc mii conclt.lc la cuuoaqter,.:.; artt 'fi- 

iului. Dar cind an ajuns birbat2;i am cii-ldtorit mult3 $i m-an incicli:]"ti.i:i',,;-,lcr.ttm 

cra iiresc, cLl i'iuiLe LLir:r.lrj, ai',. ci,1i-lc\scLll. lllafc.i i;oiiirrire 

l art.: r:r;isla inire cci i:e st indeietciccsc (.tt riara iil' : atl.r, '*i cu 1ii 'l:l r-''- 

';,ilir;ii:. i)ar nut:'.-,i iit Lisc,rica .hLi Dut}jli.zcu. lii'i,1ril firi'- ii i rsl t'-'sl .1,:;l 

Ilr:;;l .'r:ii asrilrla i-i'r,',:iit sl.rl;,inegto: tlil i-,,'1;''1; Slril;ti1 ilujr, aii--l 1lfri, rir{lui 

i:'r-iil :;i ,..xii1irlaL cll';,,1c;-ri:i il riil-'.rLurLli i:;aj rilultora ici irL p;jrr:ii,- lrlr' 

iia,sili ' l:iii,Li.,:le Scrr1,iurr. 5i ililrit :1,.'i iirir,tr,r;:-i rtl;' '.ltcil lc:'re ;iil:ll,:i r;rir:sii.i.iiorii 

r.:i insiir."rri Sf .li'cs' l,r{)s.t i:iil i,'-r mr.:il lnir:e ci :l; 1-:.,' I :, , 

13. Jr,s. i2, 7. 

L.J..l\1(rlci -lJ, il 

iJ. j?r)/ri. iJ, 1il. 

i,i. I',,i. 1il, 1:1. 

' jiiri)ii icxii'.i cliji rrr:lilii: 

i. rj j-in. 3, 1i. 

1r. i (.ei. iri, i.1. 

li. i_:in ltr:ui llt_;rJ a,i:til , - j. ir l\ii.tre, r., (, 

. ,lr'.1 i l(: i' 

:.j'il::i t, ' ,l. i' . I , :, ;.i s; I'vif:::r'l,ti:.1 

'',1 

il.t , 

/iL

ASCETICELE 

cunoapterii qi tauclei (Iui Dumnezeu) 9i i;i insugesc cu atita contradiclir: 

lrorunc:i]c Dorrlnuiui nostru Iisus Hristos, 9i sfiqie fird milS Biserica lui 

Dutnnezeu gi turlturd fdrd crulare turma Lui, incit 9i ei implinesc acumr 

ca si odinioard, cind au luat na$tere anomeii 4, cuvintul : "'Si dintre 

I oi irr,trvd se \ior rielica bdrl:tili, grriind inlaliLturi rdstcilnacite, ca sri 

.tragd pc ucenici dupd ci,5. 

iI 

Acestea 9i alte asemenea vdzincl si intrebinclu-md in privinfa lor 

care este 5i de unde (vine) cauza unui asenenea rdu, la inceput m-aln 

glsit ca intr-un adinc intuneric ai inclinam, cum se intimpli cu jugul' 

cind intr-o parte, cind intr-alta ; pentru cd un mod dupd altul fie md inclina 

spre partea lui, sub tnotivul obilnuintei inclelungate a oamenilor, 

fie, iardgi, dupd alt mod, me respingea, fiindci am inceput sb recunosc' 

adevXrul iu Dumnezeieqtile Scripturi. $i in timp ce induram aceasta de 

multd vreme qi cirutam cauza rdului pe care l-am anintit, mi-a venit in 

minte cartea Judecdtorilor, unde se povestegte cd cineva a fdcut c'eear 

cre i s-a ltiirut cirept, pentru cd ' njn zilele acelea nu crq rege in Isracl 

5i liecarc f icea ce i se pdrea cu dreptate>> 6. Agadar, amintindu-mi 

clesltre a(:eStea, am socotit pi pentru siluaiia prezentd acel lncru pe Care 

e-1 spune este groaznic, poate gi ciudat, dar foalte adeviirat ca sd poatil 

fi infeles ; Cd l'lu cumva 5i acum aceastd atit de mare deosebire de piireri 

si lLLltL.i ciintre cei,:iin Bisericd sd se intimple cl!n cauza lipsei cle 

creciir-r!ii in Llnul, mare, eldevdrat 9i singur lmpdrat al tuturor 9i Dumnezi'u 

; (:aici iiecare, indepirtindu-se de invdfdtura Domnului nostru Iisus 

iIristos, \,rca sii i1:, 1;6nl{ unele ginduri 5i hciiiriri proprii prin autoritate 

oficialii si :1ai rlerlraliii sirr conciucd impolrivintiu-sc Don.nuitti, titcit si 

se ctoqrlucii iic Donn,,i. A:,adar, dupii re arr iuat in cotrsj .lerar. acodsld 

;i ti't-nlt.t turhural de erccsiva lipslr de pioSonie, c:er{:ctin'.i rnai r-rrult, 

m-arn cairrrins dropolrivf, qi ciin celtl r'e se intlmltl ii in ,ialir c'ir rnoiir-Ltl 

auiinl;L niai l;railte cst.) adcrriirat, inL-trc1i. ar;'. r,i,zt-it, pe clr o llairte, c.i 

loatii l.;r:.:r.r r)iiiillr gi a'';:-tcnie sr ilislr(.aziL in iutrre arita iilllp'cit io{i se 

sLtpui] u.uui i'otrducijLot', r.rr ite cie alt;: parl., tli Orir-L' -,'eitllr,,i.gel'e;;i 

1r;r;.;i,'iirr:, ciric;:,,i g,oii.r;irra, 1;rovin diu iilali'iit. Ciici eLi tlnl i:ttrrosr:ul 

irir;

t6 SFINTUL VASILE CEL MARE 

cei ce se indeletnicesc cu acestea, aqa incit 9i de Ia aceqtia se ciovedegte 

cu adevdrat ceea ce am spus eu 7, Aqadar, dacd buna ordine qi armonia 

clisting pe aceia cale Se Supun unei porunci 9i au un lege' orice discordie 

li impdrtire este dovacla anarhiei. Potrivit acestui mod, o asernenea deosebitd 

inlelegere fald cle poruncile Domnuiui 9i fafd cle aproapele nostru,. 

care se intilnegrte 9i Ia noi, poate fi dovada fie a depdrtdrii adevdratului 

rege, potrivit cu : upind ce vQ ti dat ]a o parte cel cole o line (lcum 

pe \oc,8, fie a ttgdduirii lui, potrivit c1 : "Zis-a cel nebun in jnjlna sc: 

nu existd Dumniz'eu, e. Dar ca semn 9i elelrlent justificatir; al aceste'i 

situafii s-a acldugat: ,,slrjcctlu-s -QU oomenii ^;i s-au Iacut urili intru 

indeletnicirile lor, lu. 

III 

Agaclar, aici Scriptura a ardtat cd rSutalea prezentatd este semnul 

lipsei de piogenie care se furigeazh pe ascurls in suflet. $i intr-adevitr 

fericitul Apostol Pavel, dind cu mai multd violentd fricii judecdtilor luJ 

Dumnezeu pe cei care $i-au pierclut inima, stabilelte judecala ca pecieapsi 

pentru cei ce au neglijat s.1 cunoascd cu adevdrat pe Dumnezeu. 

Cdci ce spune ? "$i precum n-au incercat sci pdslreze pe Duntnezeu in 

cugetele lor, aSa Si Dumnezeu i-a idsll ia mintea lor, Idra iuclecatd, sa 

lacd cele ce nu se cuvjn. P|ini |iind de toatd. nedreptatect, de desfrinare, 

de viclenie, fle ldcomie, cle rd.utate, flini cte piztttiL, de ucidereo S.c.l. 1r. 

$i am convingerea cd Apostolul nu a luat aceastii judecatd de la el (cdci 

avea pe Hristos care vorbea in ei), ci era condus de glasul lui Hristos' 

prin care gpune cd pentru aceasta volbeste rnulfimilor in para'bole f, ca 

sA nu infeleagd dumnezeiegtiie taine ale Evangheliei, pentru ca i-a prevenit 

gi a inchis ochii lor gi cu urechile au auzit greu, 5i a invirtogat 

inima lor ; aga incit in locul pedepsei sd supolte lipsa de privire spre 

lucrurile mai importante, toli cifi, fiind prevenili, de bund voie ;i-au 

omorit vederea sufletului, fiind orbitri i ceea ce David ingrozin'du-se cd 

va suferi, a spus : olumineQzd ochii mei (Doamne), co nrt cumvo sd' 

adorm intru moarte> 1i. 

Agadar din acestea gi din cele asemenea am socotit cd este clar 

cd in general rdutatea patimilor face sd pdtrundir in noi o parere de 

neacceprtat din necunoa$terea iui Dumnezeu i dar mai ales deosebirea 

7. Sf. Vasile a nutrit o dragoste deosebitd fald de 

Elpidios din Cezareea menlioneazh cd a trdit intre frali 

stupdriei. 

8. II Tes. 2, 7. 

9. Ps. 13. 1. 

10. Ps.13.1. 

11. Rom. l,28-29. 

12. Matei 13, 13 sq. 

13. Ps. 12, 4. 

naturd. Ciliva ani mai tirziu 

ca un mic regc in mijlocul

ASCETICELE 

,cle pdreri intre cei rnai muiti se datoreazd faptului cd ne facem pe noi 

inqine nevrednici de grija Domnului. Iar dacir vreodati a9 hotdri sA cer- 

'cetez rriala unuia de acest fel, nu voi putea sd socotesc mdrimea unei 

asemenea insensibilithfi sau nerozii sau disperdri sau, pentru ('xagerarea 

rdutirtii, n-ag avea ce sA spun. Ciici dacil 9i la animaiele n

7t) SFINTUL VASII,E CTTI, NI.A.RE 

t'oi fizmd qi ceartd $i dezbindri, nu sinteli, oare, trupe$ti?,,2s. Dar in 

acelagi timp ei ini,'alir clar consecinfele grave a1e acestei conduile ii 

incompatibilitatea ei cu pietatea, spunind cd : "dorinla cdrnii eslc r.'rdintciSie 

intpotrivct lui Dun-Lnezcu, pentru cd nu se supun6 lcgii lui Dunt- 

Irc:zeu. qi nici nLf pctetc" 21, cici, precum spune Domnul: uniliienj nu ptttrtc 

sci s-lufccrsca la doi rktntni,, )s. 

IV 

Apoi, dupd ce, Cel Unul-Ndscut, Fii-Li lui Dumnezett, Domnul nostrli 

Iisns Hristos, prin Care toate s-au fdcut, declarti : ,.ELl rU-0111 coborit 

tlin cer, nu co sd fac voia Mea, civoiaTatcilui, Celui care j|-r, tt'irnit,,'u, 

;i : udc 1o I'line fn.sumi nu fac nitnic, zz 5i: "Arn prirnit porurtcd ce sli 

s/)un tj cc sd vorbe,sc,.28, gi dupa ce Sfintui Duh, Care intltarte marile 

:;i minunatele harisine 5i lncrcazil totul intru toate, ot1 s])Lure cle la Sine 

nimic, ci numai cite la auzi de Ia Domnul 2e, oare ttrt este llevoi(' cu 

niult mai muit ca intreaga Bisericd a lui Dumnezeu sd se straduiascii sd 

ltiislreze unitatea Duhuiui intru legdtura Piicii;tt 9i sri se implinc'ascd, 

astfel gi ceea ce s-a spus in Fapte: "iar inima qi suilclul tt'rullitttil. cdctr 

cere eLr crezut eraLr LrneD 31 ? Este clar deci cd nici unul din cei care au 

crezul n-a plls rnai ilresus voinla sa proprie li cd toli triiiau cle obgte 

intru Unul Sfint Dr,th r,ointa Domnului nostru Iisus i{rislos, Care.r sPus: 

ASCETICELE 

urrrrir',oarele : care pdcate esle cu putinfir sd fie iertate cle Dumnezeu 3s 

i;i peniru cite ;;i ct: fel cle pdcate se face cinet'a r5spunzdtor ca sir fie 

jLrrlr,r'al pentrLL neascuitare. 

Asarlar, cc.rcelind Sfintele Scripturi, gisesc in \'rechir-rl 9i in Noul 

-fc.str:t.nenl 

L'i'l lteascultarea cie Dumnezell nu se juclecd nici dupd mu'llinrec 

piicatelor qi nici dupii lnirimea ior, ci pentru singura cdlcare a 

olit.aroi porunci, fiind juclccatd itr mod clar neascultalea de Dumnc)z.e1r, 

iar iudecata lui Dumnezeu (intervirle in mod obignuit) impr,r1.ri.. 

a 11ric'{rei neascultiiri ; iltr-adevdr, in Vechiul Testament citesr 

ar erl ingrozitor sfir;ii al lui Al.rar s6, 9i istoria celui care a 

80 

STINTUL VASILE CEL MARE 

opiancd $i-a |uat ca so/ie,)38, a fost rdnitd de o atit de mare suparrrn' a 

lui Dumnezeu, incit nu i s-a iertat pedeapsa pdcatului clecit la :ui1iimintea 

lui Nioise. Aqadar, cincl gtiu pe insuqi Moise, serrrtll lui Dtrmnezeu, 

cel atit de mare, cel invrednicit cle o atit de mare 9i cle tniuutratd 

cinste de cdtre Dumnezeu, ca de mai multe ori sd fie recunoscut .le EI 

Si sd aucld:

ASCETICELL 

r:ici> tt. A;atlar, IiincLc'a ialirl lor itLt s(' corrltorla latiii clc' el lllal asl)ru, 

i:L tintp

82 

SF.INTUL VASILE CEL MARE 

atit de aspre gi rnari suferinfe ale celor cale cad chiar numai intr-un singur 

ltiicat nu sint mai mici ciecit acelea care au fosL ariitate din Vechiui 

T'estament, ci mult mai mult, atunci infeleg asprimea conclamnitrii. I)entru 

cii, cle la

ASCETICELE 

itlltortante, sti cercclitm cu grijd indignalea lui Dumnezcu illlpotri\:a 

r:e'lor r-:are nu se Supun preotului sau jrtdeci'rtoruiui, ilreculn se arertii in 

Deuferononr. A;;adar (se) spune: ",ti omul care se va purta a6a. tlc itttltt' 

rrrlnic, incit sd nu ascu/le pe pleotul care std. ocolo la sluibii inaintett 

Dontnultti Dutnnezeului tdu, sou pe judecdtorul care ttct ti in zilele acclea, 

ontttl ctcela sti ntoarii; tj se va pierde tot rdul din Israel, Si tot popctrttl 

\ e uuzi tj se \-0 telne ^5i 1.1u se \r0 moi pLtrta in v-iitot cu incliiriitnicic" 55' 

Irafii r1e aceslea, Cunoscind Llrmarea, Cunr S:1 nu fie cuprins cineva lle 

f ricii Ioarte rlare $i sd lucreze cu intelelpciune ? 

Apoi (;\postolul) splrne : nAm pus sldpinire pe toatri girtclitca, spre 

(rscltllolco lui Ilristcts, 5'1. r,Toatd ginclirea;i, l1U dCe dsta sau aceea. n,ti 

sjnlcln glt(l s;d. ltcdepsitnr,, qi aici la fel, nu aceasta Sau aceea, ci ,'to.tiii 

p1,trsc,ullare6r:55; prin urmare ne-a in;elat obiceiul foarte rdu 56; prin urp-rtrrr' 

lraclitia cleose}itoare a oalnenilor Ile-a llrovocat rnari rele, priu 

agcea c:5 pe unele le condamnd ca pdcate a$a-zis determinate, iar pe 

a:ltc'le ler ia in considerare cu ugurinfd, Si in timp ce lasi imprt'sia c'ii str 

rcr,.oltir hottirit impotrir-a celor detertninate ca: uciderea, adnlte'rttl 5i 

s'6.1c, ilSem€nea, pe altele nu ie Socotegte rrreciirice nici chiar de o sirlpiii 

cpitirnie, ca: ninia, injuria, belia, ldcomia 9i cele aselnenca, itnpotriva 

ciirora, toate, in altii parte, Pat'el, vorbind in Hristos, a dat aceastii hotiirire, 

spulincl cii : 5?. Dar acolo unde se d6rimd orice forttirealii care se riclicii 

irnpotrirra cunoa$terii 1ui Dumnezeu pi tot gindul este robit spre ascttitaroa 

[.ri Hristos qi loatd neascultarea cle asemenea se peclep'se$,te, acolo 

nirnir; nu riilline necldrimat, nimic nu Se lasd nepedepsit, nimic nu rir- 

rnine filrii sii fie supus lui Hristos. Apostolul Pavel a arirtat cd in orice: 

ne'ascnltare existd obignuinfd gi foarte gravir necinstire cle Dttrnnetzeu, 

cind spune : ,.TLt, care te lauz:i cu legea, iI nccinsteSti pe Duntnezeu prin 

t:tilcarcu legii" 58. Dar nu cumva acestea sint nttmai rrorbe' gi nu realitifi ? 

Iatii a;adar (rdspuusul) : in Corint cel care avea pe femeia tatiilui siiu, 

fririi sii ii fost condamnat pentru vreo altd cdlcare a legii decit uumai 

pcntru aceasta, a fost predat satanei spre distrugerea cdrnii lui, pinii 

ce prin fapte vreclnice de pocdinfd iqi va indrepta plcatul ; gi nu nuinai 

el, ci intreaga Bisericii a fost socotitd vinovatd pentrr.i acel grarr clelicf, 

pcntru ci n-a indepirrtat pe cel care a pirciituit. uCe r.reli - intreabii 

53. /)cul. 17, l2--13. 

.1.1. 1/ Uor. 10, 5. 

5l). 1/ aior. 1(1, ti. 

5ti. hste r orb.r

ll Sl'IN f l. i, \ .iSILE CFll, ltilAliE 

irar-el, sa yjn lcL t,oi cu toiaguL 2.. se 

$i clupii 1tu{in'.

ASCI]'T'iC EI.E 

' 

\'iII 

l)cir claccr.rt \red sa menfiottt'z l.o.rte cite giisesc in \-echirtL si \ou. 

T't'slarnrenL, nu-tni r n ajunge lilrptLL. itrsit tlacir. \'oi ttlerge 1a insepi c'.tr,irttcic 

er-anr;heiiccr aie Donin.riltri nostru Iisus FIristos, clLlinte a]c 

Cclui catr'\.a judeccr pt'cr'i vii 1i 1te coi mor{i, r'are siut llctrtru c'ci 

c retlincrio;;i nai lrednir:e cle incrc.clerc rlt'cit orir:t-' porrestire-. islorictt sau 

clerit orice alto clovarlii, rtrii increclinfez cii ascullarea cle oricc'poruuc.r a 

Itti Dumnerzeu esle, c.r sii spun aga, rnare nec(,rsitate;;i cii celor care nll 

se pociriesc nn le riimine nici o iertare llentru neascultarea lor. Nitric: 

altceva nu putern sii spunem sau sd concep€)rn in fata r-tnor incredinf.rri 

otit tkr rleschise, inte.lepter ;;i hotiiritr'. Cilc'i Do.uruul spllne: "(]crul 5i 

ptttltttttttl t nr trcct:, tlur cttt'intele ,\leJc rtu i or lrc-ce,, 60, in llasa jlrl 

accsta nlr se rnarc'ht'azii nici o rleosebire pi nici o itnpiirfi re (inlrc ruvinte) 

qi nici rlu va riurini' r:et'a la o lreirte; r'iici tl-a sTlus ttr:estt:ai stiu 

act-lt'a, ci toate itlprett Llir : ',c'Lr\,.rltlcle .\{c1c t'tLr \ or lrect',r. Ciici 5crii.rtLtra 

arafii cii : *Doirtrtul eslc crcrlirtcios irttrtt totLta cut inlclc Lul') lii, lie 

cii'ir-rler-zicc ce\:4, Iie cd ;lorunr:e5te, fio ca fiigiicluic;te, fie t ii auteirirtti-i, 

fie ca sdvirtette cele interzise, fie cd ncglijeazii faptekr ltutre. Cir intr-arle-"iir 

ne.glijarca faplelor bune se peclepse;te cleolrotrivii cra gi sitl'ir;irea 

celor rr:le, este sufir:ientri - cti sii se clovedeascd;i sir se in- 

Itlrctrscii (aceasta) - jr,rclecata nren{iouatii a Domnului in cazril lui 

Petrtt, c:e1 pufin perntm sufletul care pilstreazii oarecare crerlin!,1. Peirtt 

u-a Jacut nimic ceea ce esle oprit, nici n-a neglijat, desigur, \reo t)orur)cti, 

din neglijentii sau clispre!. Ci, nurirai fiinclcii clin rcspect a ezitat 

s,i pril.neasci slujirea gi cinslea Stiipinului, a primit dcea rrare cutternir- 

|arc, cie care r]-ar fi scirpat clacii n-ar fi prer euit n.rinia, cum s-a su'rls, 

lrlin inclreptare iniecliatil gi foarte hotirltii. 

D.rr, liinclcii ltr-rnul gi inclelungriibdiLorul Duurnezeu a iriuevoit, tlin 

iultirea lr-ri, sir ne arate adeseori acresL lucru gi lrrin multe: e'retu1tle, int:it 

rlin riulfinlea $i din repetarea lor, sufletnl sii se inchiclii yi s.i pr-in.i irl 

rniqcare s;i pinii la urrnii sd se poatii elibera, clin cincl in c:incl , cle r,echiul 

cbicei al ciilcclrii lt:gii, pentru rnorrent esle necesar si arnintesr: numai 

pe' aleia care in rrarca gi infricosata zi a judecirfii vor sta 1a slinga 

DorrrrrulLLi nostrn lisr,rs I{rjstos ;;i Dournul, Care a primiL c,l

86 

sFlNTttL \'.^.stLt: cFl[, N'[AliE 

cb ati ucis sau ali desfrilat sar.r afi minfit sal ati nedreptiiiit pe cineva 

sau ali fdcut cer.a interzis, fie li cel mai neinsemnat luciru, ci va spune : 

fiinclcd atri ariitat neglijenfd pentru lucrurile bune: "Cd.ci flamind ctm 

fo.st gi nu lrli-ali rial sd tndninc, insetaf om fost Si nu NIi-aIi dat sd beuu, 

strdin ant \ost 6i nu M-afi pritnit, gol $i nu M-ali imbrdccrt, ltolnav Si in 

tamnila Si nu ivl-afi cc:rcetat,6e. Accstea 9i cele asemenea le-am invdtat 

clin Scripturile inspirate de Dlunezeur cu harul bunului Dumnezeu

ASCETICEI,E 

CUViNT 

Despre credinte - 

I 

Cincl cu harul bunului Dumnezeu n-aln incredinfat cii cererea pie- 

t.ifii voastre este vrednicii de iubirea voastrd cdtre Dumnezeu in Hristos, 

lrrin care afi cerut de la mine o rndrturisire scrisA a credillei pioase, 

lei inceput am ezitat sd rdspund, cunoscindu-mi umilinla 9i slabeie nr:ie 

1;uteri, ciar inciatb rrenindu-mj in rninte Apostolul cale spune ; "ingtidu' 

ind"u-vd unii pe altii in iubire> 1, 9i "edci cu initna se uede (cineva) spre 

clrcptate, iar cu gura se mdrluriscpte spre mintuire,,2, dfl socotit pri- 

rnejdios sd refuz sd vd rdspuncl ;i sd pdstrez tdcere despre mdrturisirea 

mintuitoarc, pentru ci am incredere in Dumnezeu prin I{ristos, cum spu- 

ne Scrintura :

88 sl'lNTr-rl- \--\sil.L cEr. MAril_ 

( dre se scarlliiJ]ai clet c,itre cliar.ctl, sii se ilnltierlice ltrin meLocl ci cuvi rr'reir,r 

contrart'sau r:hjar sd se cl istrugil blaslenriile introduscr; altdclatii, cu aji.r 

trt'loclt'r, sii sc i-rtfruntc lrotrivil nrrvoii celor Jtclhtarri; aclescori cu 

crLr itiler ( arc lrLl se intilrt'sc in ScriptLrrii, clar in gcneral nu sinl

ASCE']'ICEI,F] 


-\qaclar, an1 hotiiril sii er,itim acunt qi totck'attna orice cur-itrt Fi r r. 

Dar, inainte cle a trece Ia insi"rgi mdrlttrisirea creclinfei, ttrerit,i s- 

rlernfioniint Si aceasta, r:d mirrimera gi slava lui Dumnezell, cale ttr.t lrot 

sii lie cuprinse in-lnr,itrt;i sii fie c'oncellrite cu mintea, nn erste posiltil 

nici sd fic tdlmacite, ujc:i sd fie cuprinse intr-o expresier sau irtr-un 

gind; clar trltia, ;i c:u rlificultate, Scriptura de Durnltt:zcu inspiratir a ciat, 

ltrin mai r.nulte crur-intt', ('are s-all irnprutt.rulat clin folosiula troastr.t ziinicii, 

celol c'are alr inima curatii, o oarecare icloe slabd tlespre Dltrttttezc'ti, 

ca l)rin oglinclils, rirci r.c'clc.rea rillre lafa lui Dumnc'zeu Fi cunoa;telea 

clesijvirlitil s0 \ ()t: cla, ltolrit'it cru IiigticiLlin{a eristt'nt:i, in veacul r-ilior, 

13. 1 .l inr. (i, 20. 

14. Col. l, (). 

1 t. I ( -(tt. l'.\, 1') 

ltfl

s0 SFINTUL VASILE CEL MARE 

ceior r,rednici sd le primeasc5 i acum insii, chiar clacii cineva este pavei 

sau Petru, r.ecle cu aderrdrat, cite vede, gi nu riitdcegte, nici nu este vic- 

tirna inchipuirii iui, cum rrede in intuneric, ca in oglincla metalicii, gi 

prtme;te acum crl recunogtinld o parte a adevdrului, dar agteaptii cu 

trate bucurie desdvirgirea in {veacul) viitor 16, ceea ce potrirrincl cuvintul 

Apc.rstolul Pavel ne incredinfeazd intr-un asemenea mod, aproape cunr 

tt rtneazd '. ,,Cjnd eram copil" - cincl abia incepusetn sd invirt primele ele_ 

rrrente ale cuvintelor 1ui Dumnezeu - uvoil)eent ca Ltn copil, simlcan crL 

ttn copil, judecam co Lin copil ; cler cind. m-etn tdcut bdrbatD t7 - gi rni 

strtiduiam si ajung la rndsura virstei deplindtiifii l1i Hristss l8 -,a16111 

It:lxitlat cele ale copilului, le. $i atit de mare progres 9i imbundtdlire in 

in{.elegerea ceior dumnezeieqti (Sf. Scripturd) am avut, incit cunoagterc,a 

care se referd la cultul iudaic se aseamiinii cu migcdrile cluhuiui colri- 

lrlresc, in tinrp ce cunoag,lerea care se dobindegte prin E'anghelie se po- 

trivegte bdrbatului desdvirgit sub toate raporturile. Astfei, ceea ce sc 

cutroagle acum ca desdvirgit, dacd se compari cu cunoaqterea care se 

ya descoperi celor vrednici ,in veacul viitor, este atit de nric gi de irnper- 

ceirtibil, incit comparindu-I cu claritatea veacului viitor este mai inferior. 

cu atit cti cil imagritlea oglinzii este mai obscurd 1a veclere in comltaraiie 

r:u iigrLra realii. De aceasta ne incredinleazii qi fericitul petru gi Ioan gi 

to{i ucenicii Domnuiui, care, prin progresui continuu gi statornic 5i im- 

lrLrtiitiifirea 1or in r-iafa prezentt-r, garanteazd cii acea cunoattere care se 

tezert't-t iu riafa viitoare este tleopotrirrli cic exceplionalir ca:;i rn e.xegr- 

i;in{ ogliuzii. 

t'cc'tlicii inSigi, cl Lrpd r:e s-au rloveclil vreclnici cie alegerea Doinnului, 

ric'ir,rire irnPleunii cu El, de trinriterea de cii tre El (la propovicluire), rlr: 

irnlrirteigirea harismelor durnnezeicgti, gi au auzit :

ASCIiTICIILI] 


Din acrestea 5i clin alte asemenea cuvinte inviifdm cir, potrivit Scrip- 

turii inspirate de DumDezeu, cunoaqterea este fdrd sfirqit 9i dumuezeiostile 

taine sint in foarte mare masura inaccesibile firii omenegti in 

viala aceasta, pentru cd, in timp ce fiecare om' care progreseazS' cu- 

ltoagte continuu tot mai multe lucruri, aceastd cunoagtere a lui rdmine 

irrcreu in urmi in mod demn faff, de totalitatea (universalitatea) cunoapterii, 

pind cind va ajunEe perfeciiunea, cincl, adicii, r-a fi suprimat'i 

(cunoagterea) in parte. Aqadar nu e suficient un nume ca sit exprimi impreund 

toate atributele lui Durnnezeu, nici nu se poate Sir fie folosit, in 

92 SFIN'I'L'L \'-\SII-E C!:I- }4.A,NE 

iV 

Agaclar, crt'cleur gi rttirrLttiisinr un sirigur aclet,elrat ti ltrin Duinnezr,.r 

9i Tatci, cie Care au fost facuLc toate, Durnnezeu li'falcil Dornnului nostlu 

Iisus Flristos ; 5i L ntLi-\.iscrt-tt Fiul Lul, Domnul $i i)r-rinnezeui nosLru Iisu: 

Hristos, singurul aclevdrai, plin (Jeire s-au fiicut toate 23, gi celc vazutc: 5l 

celc'neviizute 2{, 

;i prin El toate au fost agczatc $i intdritr,. : nAcc.slcr

ASCli'f IC I]I-T 

lrt.irtr-trisir:e ltrttcisii a crcdinfei, 6i aclorare ltioasii 5i lnchinare cluhoviti- 

( edsc;r ;i aclert,iireata lui Durnnezeu fatii.l 5-q gi Lluuia-Niiscut Figlui Lui, 

Donrtlult-ti 1i Drut-rnezcultti nostru Iisus ilristos ;i Lui insi.rgi. Fiecare 

l1ul]te clitttre acesle,a nt' itrrnltteste nbtLii cr.r inlelepciune caracteristica 

rrtai cleosel;itii a rtt,'lul numil; clar la fiecare rrurne r-erlerr in rrocl pios 

r alltiiti lrarticulalt erct_'1t{iotrale. 

intr-aclei,-iir, nun.rele T'aialui se infck:ge 

r:u c:alitalca clet piirir-itr', al Fiuiui cu caiiteitca dt'fiu, iar a1 Sfintului 

IJtth, ru c'alilalea I-ui speciald; irici Sfintui Drih nu lorbeste cle la Sjne, 

;tici Fiul uu lace cer-a cle la Sine; ci Tatiil trimite lte Fiui, iar Fiul trimite 

tre Sfiltttll Duh. Astfcl credern gi astfel boteziur in Treirnea cea cle' o fiuriil 

, ltotrir-it cu ltornnca pe care a dat-o lusn:i Dortrtrr.rl nostru iisLrs ILis- 

':os 

cincl a sptls 1 "lvlerginrl intalali toatc nerutturile, Isotezinclu-lc in nu- 

n'ft:lc Trittilui si rLt Fiului,Ti ctl ,Sfintului Dult, intdlinrlu-te srr lxrzccscd 

ioatc cite en1 poruncit s-ctuci', 

il9. pu.,;, resltectiirtr acestea, dorerljm tlra- 

iltlstea tloastrd falti cit' El si ne Iaccr-n '. re'chric'i, cLun sllilte Scrilttnrtr, osd 

rrttttinent intru ect,.41i ; dacrii nu lc'rcs1tr.cl.irn, dcivedjrn cii sinti'm r-raima5i. 

circi Domnui sllune: oClcl c(tre nLt r{

94 SFINTUI, VASILE CEL MARE 

intrc crcrc,slcc esle clragostea,, s 

; agadar, in timp ce acestea gi cele asernenea 

au fost hotiiritc. astfel de Domnul gi de Apostoli, imi exprim mirarea 

cunl aratd oamenii atita zel gi frdmin'tare pentru cele anulate 

(abroga[e) qi pentm ce]e ce lipsesc, in timp ce pentru cele permanernte 

$i rnai ales pentru clragoste, cea mai importantd dintre toate, care carac:lerizeazii 

pe cregtini, nu nutlai cd ei inqipi nu se ingrijesc deloc, darchiar 

se impotrivesc celor zelogi gi cclor care luptd irnpotrivd, impli- 

ninclu-se astfe-'l currintul cd: 48, ;i sd umi;ldm astfel clupii rnodelul sf.n- 

|ilor, ca "liincl zitlili 1tc lcmelia apostolilor Si a proorocilor, piatrQ4e cacl 

^ 

ii-t r:-. ':i, t, ,, o, rr. 

'15. Malci 23. 13. 

.10. Cic/. 1, 8. 

47. Mcrltli 7, |it. 

48. 11 ? es. 3, 6. 

19. f:ies. l, 20.

ASCE'TICELE 

clin c:apul unghiului Iiind. insuSi Dontnfl nostru ltsus llrislos, intru Care 

rtricc zidire bine alccltuitd creSte ca sri ajungd un Jocct,s sfjnl in 

Domnul, s0. n,Si Dumnezeul pdcii fnsu,tj sd rrd sfinleascd pe voi des

:,'J S1.-INf'L-L. \'AS1I,i1 CIII, Nl.\{.tE 

TABEI-UI. R'(;ULI[(}II \IORALE " 

i. i),-slrrt l)i)r (iirti;r 5i r;rrc, e.t(, lilll)'.tl 17. (lurn trc']tuic sii >c, disyruili Lu pri- 

il',-riiirici, ci'r:1;1.' " ,, ,- iilr. r,i :i rlcsltrl r,jrc I.r lirnpul ltrc-zcr.rt, 

rr;.rir:le oi. 

'-. 

Despre' r)ri( e irtr]rotriVitOr si ca cslo 

18. Desprc rnoclul si clispozilio celor 

Ccrrc se pre ocupii cl(\ porullcat lui Dutncut'at 

studiul r:t'lor care r-oI si:i fil lrirlr. ltc,;tcLl. 

plr:ut.i lui l)urruczeu. 1!. L)cslttc ctcl c.rrc inpie.. 

7. \u 1i. c,stt' itrricstuliitoarr-' pcntfLl 

nlit'iLlir(, ntirrturisirea I)onrnnlni ctlrrr 

arrt r ai,,t l)orultc;lc Lui. 

i::. D{,sp.c r,rc,dintir 5i riesprc, invitarc,r 

t ur iir tclrrr IJonltului. 

ll. DcsllrLr ctutt0a)L0fc.t si Iitctt|0a.,11'rO.r 

cei r cc tri >c inrpun. 

i ). Ciarr: estc. r;irtt,,,t piictrtului si c.rlr. 

{cst,e) ccl (ri llr)rulrcii lui lJurrnczc,u. 

Il. Dcspro jutlc'c.ililc luj Duurilczcu si 

('.C:1,)i 

c l('cti:lil (C alceste€1. 

l j. l)e\llrc contr.tr-enirc.r 5i contr.rzir ci-a--i 

\.ttl .tst ttlt

1'-\I!ELUL R T.]C;ULILOIT MORALE g1 

35. Dcsprc cei cure dispretuiest cclc 

i)unc. 

il(i. Dcsprc cinstirca 1i burta dispozilic 

1;t.rrtru cci sfirtti. 

37. Despre'cei care, potrivit putcrii, sc 

inde.rmtrd la puline. 

38. Cum trebuic sd sc faci buni Pri- 

rillrc. 

::l{1. Dcsprc fcrrnitat.ea in cclc bunc. 

.1{}. De\})rL' cei carc ir}\'ala altr:cvit 

( f.r is ). 

11. l)csprc tiiierca {inclepirLarcir) celor 

rarr' far: scandaL 1i rlt'spt-t' ittr;itdttittiir 

icili dc cci mai slabl. 

"12. Despre iimurirc'ir l)ourttului c u ltt i- 

r irc lar cel care implincltc lcgca. 

11.1. I)cspre dcroscbircu poruttcilor lcqii 

si irlc Er-anghclici. 

11. Cti cstc uloarti sarcinii I)rrtnnulrri, 

c.rr irpisitor pdcatul. 

J.,. Dt.sprt. cg,rlitatc si snrcrt.ni,'. 

J{i. l)esprc sluclierctr faptekrr nlcl; nr.rri 

si nriri rnici. 

17. Dt.sprt' br:

98 SFINTUL VASILE CI'L }lAItE 

invlji;;i cuur sir atace pe cci carc sc 

oputt (rczist;i),;i ce mocl sir potrivctrsr:i 

c clol caLc le itun id dc fricd qi cum sii :,r: 

ittiicp5itczL: ,,ic, cci care clin ingratitLrciirr,.r 

nu se cobr.rr,l (.;i se justifice) I ;i r.:iri;i 

!i 1tc t i,re sii hi;otoneasr:.i, sau si irrci,-'p.irt.rze 

pe cei liirotoniJi ; ;i ctl se r:r.r-u 

lir: 

ra ficcare dinii-r. pioicstoli sir iie rispnn- 

zaitor pcntru r:1 insu;i gi pentru cci itr- 

crcd:n li-i f i iui :,pre in\-iilare clcspIc c,:.'lr' 

pc c.rre 1e ftrcc 1i le spune, 

71. Dcspre r:ci rinduiJi clr,rpii adc.zirrrrc 

5rib ir,r:,1esto5i. 

72. (,up:t sc (],1|iDc s(: cl\rosebc.t.rc:,.i r , l 

( ai{' invlli"r pc dulrovlicii clasciililrtr rlc 

i ci (rcu:ei iru sitrt asernenca, ;i curn sa lir: 

r.lislrLrsi (r;e atitucline sh ia) fa[5, dc irr:c!l];:, 

sau sii primcascii cclc dc la acelti.r. 

7li. i)lsprc r,ci c.-rs.ilrrr.iii. 

7J. ll.i:jpre Viciuve. 

;5. Despre sblavi ;i :;tdpirri. 

1i:. l)tsir:,'r'. pi! si lrJrirrli. 

;7. Desprc itcioare. 

i'8. Dcspre solda!i. 

79. Dcsp;:e conducdtori ;i supuryi. 

80. Ciuni vrea Cuvintul sii fic in rrcne, 

rll

. 

IIEGUI-trT-E 

I,.IORALE 

t'l'a'ilBL::i)

REGULILE MORALE 

Regula I 

Se crrr"' jne (,u ctcei(l care ued in D

SFINTUL VASILD CEL MARE 

ii,r ;i dupii inima ta nepochit5, iti ocluni rninie in ziua miniei si a ariitirrii 

cilci;iei judecdli a lui Dumnezeu, Care va da fiec.iruia ciupii faptele 

1ui,,7. Fapte,' (Dar Drlmnezeu, trecincl cu veder{}a vcacuriie negtiir-r[ei, 

\ csie$te aculr oamenilor ca to{i de pretutindeni sii se pociiiascii, lteni.l"u 

cii a hotiiril o zi in care va sii juclece lumea,, 13. 

fje cuvine ca aceie core se pocriiesc sd plingd arnor rsi sii arate din 

inimd toete ciie sint proprii pocuinlei. 

rValej ; r'$i Pelru gi-a adus aminle cte cuvintui iui lisus, Caler zisese 

: lvlai inainte de a cinta cocc;ul cle trei ori le vei lerpiicla de Mine. 

$i ie;;ind afarii a pli4rs cu drrlor, e. 

Catre Corinteni 11 r

R[;CULII-E 1\{OIiALE 

tl-auluatcuelerrrrtcleleti-rrr.Iarceieilr|elepteauluaturr|clelernnin 

vase, oclatii cu cancleielc lor" Dar mireler inlirziind, au atipit toate $i au 

aciormit. Ial la miezul nopfii s-a fticut strigare : Iatd, mirele vine ; iegili 

lntru iutimp,inarea lui. Atunci s-au sculat toate acele fecioare qi au impodobit 

canclelele lor. Iar ccle nel;une au zis c5tre cele infelepte : Dafi-ne 

din untclelemnul vostrir, cd se sting candeleltr noastre, Dar cele inJelepte 

ic-au rdspuns, zicind : Nu, ca nu cumva sd nu ne ajungd nici noud' tlici 

voud. Mai bine mergeli la cei care vind 5i vir cumpdrafi' Deci' plecind 

cle ca s6 cumperer a venit mirele gi cele care erau gata au intrat cu el 

la nuntd si u$a s-a inchis' Iar mai pe urmd au sosit 9i celelalte fecioare' 

zicind : Doamue, loamne, deschide nou5' lar el' rdspunzind' a zis : 

Aclevdra,t zic vouf,: Nu vii cunosc pe Voi>r 1a. Luca;

I (iJ S!'IN'TUL \TASILE CEL M-ARE 

,\lctlci r rrVai \ron,'r, cirrturari 6i farisc'i firlarnici ! cir voi curifafi 

ltartea clin afard a paharului ;;i a blicluLui, iar induntru sint pline cle 

ripire' qi de neclreptate, Fariseu orb I Curdld intii partea dinduntru er 

pairarr-tlui ;i a bliclului, ca sii fie curatd 5i cea din afard a lor,,2a. Ctitrt: 

Corintcni 11 ; ,,Avincl cieci aceste fdgiiduinfc, iubililor, sd ne curiitin. 

1tc'noi rle toatii intinarea trupului gi a cluhului, clesivirgincl sfinlenia in 

frica iui Dttnrnezeu,, 21, 

Nu y-roolc sd clevinri ucenic al Dontnului cel care clotc$lc. cu pa,srrrnt: 

ccva din celc prezente, suu tolereaza cc\;e (lintrc ceie cc indcprirteozct, 

clliet pcntrtt Ttulin tin4i, cle porlrnce ltti Dunnczcu. 

,\Jafu'r ; "Cel care iube;te pe tatii ori pe marr.l rnai r-nult clecit pr: 

\{ilte nu este vreclnic cle N{ine i cel care iubegte pe fiu gi pe fiicii niati 

tlult cleciL pe \4inc' nu este vreclnic cle Mine. $i cel care nu-gi ia crure,; 

;;i nu-N1i urureazii N,lie nu estc \.rednic tle NIine" 22. ,,Dactai \/rea cine\,a 

sti rriuai clupir lvilne, sir-;i ia crucea 5i sit-N{i llrtlez(' Nfie. Caci cine va 

toi sit-ti scape liala o va piercle i iar cine isi va pierrle viala pentru 

lrfine o va afla" 23. Lucct: "$i a zis 5i altul: ili roi rlrlra, l)oarrne, clar 

intii ingirclriie-rni ca sir rincluiesr; ct'[e clin casa inea. Iar lisus a zis c:iitre 

t'i: Ninreni care pune rnina pe plug gi se uitir inddriii nlr este potrivit 

ltetrtrti inrpitriitia lui DumneZeu,,24. ,,I)acir r,,ine cineva la Nline qi rtn 

uriipte' pe tatiii sdu ;i pe ndrrrcl sa pi pe femeia sa qi pe copil 9i pcr frali 

;i pe sttrori, c'hiar gi viala sa insfiqi, nu poate sii fie ucenicui N4eu. $i 

cel care nu-gi poarlii crucc:a sa gi nu vinc dupd Mine nu poate sd fic' 

ucetlic't-ll N4eu. Ciici cine clintre voi, rroincl sti zicleascd un turu, nu stii 

rnai intii gi iqi lace socoteala cheltuielii, tlac'a are sd-l isprir-,'eascii ? Ca 

nll cumva, punindu-i terlelia gi neputincl s5-1 termine, toli cei care vor' 

veciea st"r inceapt'r a-l lua in ris, zicincl : Acest om a inceput sd zideascr"r 

gi n-a putut isprirvi. Sau care imp.1ra,t, plecinci sd se batd in rdzboi cn 

all impdrat, nu va sta intii sd se sldluiascir, clacd r,a putea si intimpinr: 

cu z(rce mi-i pe cel care rrine inpotriva lui cu cloudzeci cle rnii ? Iar 

de nu, inc.i fiind el depart

REGUI-lLE I\,IORALE 

Regula 3 

Ct'u dinili Si marea poruncd in legea 

Dontnul e.ste sri iubc;ti pe Duntnezeu din 

iuhcS,ti pc eproapelc cu pe line insuli rd. 

Matei : .Iar El (Iisus) i-a rlspuns : Sit iubeqii pe' Dortrnul Dtlrnne- 

zr,'nl ti"ru clin toath inima ta, cu tot. sufletui idu 9i cu:tot cugetul t.iit. 

Aceasta este Cea clintii qi marea portlucit. iar a doua, la fei cu aceasta : 

Sti iubeqti pcr aproapele tdu ca pe titre insufi,, 27. 

Dot,rula celui carc nu iube$te pe Duntnczeu si pe Hrislosui lui cslc 

105 

cti nu piizaSte pctruncilc Lui ; iar clovada celui cQre-l iube.llc cstc ,r.irzircu 

1t

106 

tiiiii, r-are siitt Prin Iisus 

Cdtrt: Romani; uTu, care 

irii:i t:iticarea legii>, 11s. 

SFINTTIL VASII,E CT'L MAITE 

Hristos, spre slava i;i laucla lui Dumnezeurr 3't' 

te lauzi cu legea, il necinstegti pe Dumnezeu 

R.egula 5 

se cuvjne, curdlindu-ne cle toatd uta Iald de toli, sii iubitt'r ,;i lte 

t'rdima$i ; iar pentru prieteni sci ne punem Si viala, cind ar ti cazul' 

arrjncl o clragoste osemdnd"toare cu cea pc cLre 0 Q\tLlt-o Ialii clc nr'ti 

l)untnezeu ;i llristosul Lui. 

i\letei; ,,Afi auzit cd s-a zis {celor clinainte) : SI iubegti pe aprotrpele 

tdu li si urd$ti pe vrdjma;ul t5u. Iar Eu vd zic voud : iubifi pe 

vriijrnagii vo;,tri,r 36; $i dupd pulin: *Aqaclar, fiti voi desivir+ili, pIecunr 

'fatdl vostru CeI ceresc este desdvirqit,i i7' Ioan : "Ciici aqa a iubil 

Dumnezeu ]ttlrea, incit pe Fiul Sdu Cel Unul-Ndscut L-a dal" 33' 

.Aceasta este porunca Mea : Sd vii iubiti unul pe altul' precum v-am 

iubit Eu. N4ai mare dragoste decit aceasta, ca sd-pi pund cineva viata 

pen,rru prietenii siri, nimeni nu are)) 3s. Luctt; ,,$i vefi fi fiii Celui Preainalt, 

cf, El este bun cu cei nelnulfumitori;;i riri. Fifi, agadar, milostivi' 

precuin pi Tatiil vostru este milostiv),40. catre Romani ; .Da.r Dumnezelt 

invi:dercazd ciragostea Lui fald cle noi prin aceea cd' pcntru noi' Ilrlslos 

a murit, cind noi eram incd pdcdtoqi,,4l. Catre Efc'scni; "F'fi clar 

urrnirtori lui Dumnezeu ca niF'te fii iubili ; 9i umblafi intrr-r iubire' i'rrecitrlr. 

gi Hristos ne-al iubit pe noi 9i S-a dat' pe Sine pentnt noi prinos Si 

j,:rtfli lui Dumnezeu, 4i2. 

Dot-ad.ct ucenicilor lui llristos in accasta (consta), sd ailtit drugosta 

u.trii tatci cle ttliii. 

Ioln:.lntru aceasta vor cunoaste toli cii sintefi uceuicii Nfe'i, rl rr'r 

vtfi avea clragoste unii fafd de aliii" a5' 

Dctt;utla ca nu cua cinev(t dragosta clupd Hristos folo ilc oproopt'le 

r,.:ith(i ctirt Iaptul cc1 fitce cevQ celol carc l-t.tu pegubit ^sou i-ou intris' 

it.it :\Dri: tciicrca crec)irtlei, chiGr clacd ar lj ingacluit cic scripturii cu 

u : r'-ri l:isiifjt arc culll s-o 1tr

RECULILE MORALE 107 

Catre Rontani: ,,Dar daci penlru mincare, frai-ele tiitt se mihneqte, 

pu mai umbli potrivit iubirii. l.lu pictcle, cu tniticarea t.cr, prc aceia pcDtru 

care a murit I'Iristos', s. 

Se cuvjne ca creS;tinul Sj cel mihnit impotrittct cuil/Q sr; rtttrie.cc cu. 

orice ch"ip ceee ce se reterd, 1a ocestct. 

Matei; .,Deci, dacd ili vei aduce darril tdu ia altar ii acoio ifi rrei 

acluce amin,te cd fratele tdu are ceva impotriva ta, lasii ciarul tiiu acolo, 

inaintea altarului, gi mergi intii gi impacd-te cu fratele tdu 5i apoir venind, 

adu darul tdu> as. Cdtre Corinteni I : "Ocdrifi fiincl, ltirrecuviutiim, 

prigonifi fiind, rdbddm, hulili fiind, mingiiem" 46. 

Dragoste clupd Hristos ore cel care se qi inlrrstcazr.i pcntru jnlcrcsuJ 

c'elui iubit. 

Ioan: ,,Dar acum Md duc la Cel care lVI-a trirnis $i nimcrri ciiirtre' 

voi nu Md intreabd : Unde Te duci ? Dar, fiindcd v-am sPus Lr:aie acestea, 

iniristarea a umplut inima voastrd. Cu adevdrat vit slll-l.Il : \rI este 

cle folos ca sd Md duc. Cdci dac6 nu ivlii voi duce, N{ingiit'lorltl uu va 

veni la voi)) 47. Cdtre Corinteni 11 ;

108 

SFTNTUL VASILE CEL MARE 

ru;ina tle lrline Si cie cuvintele Nlele, de acesta ;i Fiul Omului se va 

ruginc, cincl \ra \ieni intru slava Sa qi a Tat5lui qi a sfinlilor ingeri";i. 

'l'imotei 

Catrc 

/I: .Deci nu te ruqina de mdrturisirea Domnultli nostru, 

nici tle tnine, care sint in ternnilii pentru Ei, ci' cu puterea lui Dutrrinezeu, 

fii piirtaS CLt mi tle ue'cazrtriior Evangheliei>r 52, "s3 un btin osta! 

al lu i lisus I Irislos', "3. 

Regula 7 

chiar rlocrr cincy ct nTarrluri.tc.ltc 1;c Dott-rttul :j rt,scu]lo cuvintelc Lui , 

clcrr nu urntc(Izd. poruncilor Lui, se condcnnnri, clcsi prin harurilc dultrtt-' 

niccSli, f)cntru oQIe.cQrc icrtnrtntie, ut putco sci lic icrtQt' 

'\lrrlr'l:*NttoLicittt'lrnizit.e:Doatttttc,Doartrttc,raitltrairrirrtlliiriifia 

cerlrrilrtr, ci nurnai cei Care face Yoia Tatiilui N{eu celui clin ceruri. 

Mul{i lmi vor zice in ziua aceea: Doamne, Doamne, au llu (lu llumele 

Tdu am proorocit, gi,nu cu numelt'T'au am scos denroni, 5i tlu cu 

numelc. I'du tDitttttti multe arn fiicul? $i atunci, voi iniilLtirisi lor: Niciorlaii'i 

l1ll \r-al.u cunoscul 1te voi. Delliirta!i-r-ii cle Ia jr'litlt'cei care lttcrati 

fdrddelcgca. Der aceea, oricine aucler aceste cuvinte ale Mele 9i le indt'plineqte, 

asem(ina-sc-r,a bdrltatului in!elept care a clirclit casa lui pe 

stincii. $i a ciizut ploaia, au venit riurile, au suflat vinturile s;i an biitttt 

in casa aceea, clar ea ll-a cizut, fiindcil era intemeiati pe stincii' iar 

oricine aude acesle Clr\rinte ate Mele qi nu le indeplineste, aselnandse-va 

biirbatului nechiltzuil care;i-a ciirclit casa pe nisip' $i a cizut 

ploai.a 'i au venit riurile 6i au suflat rrinturile 9i au izbit in casa aceea 

qi a ciizr.it gi circleroa ei a fOSt lrldr€;r 54. LUCA: ,,Dar, pen,lrtt Ce mii Clhen]a{i, 

Doamne, Doarnne, ;i nu face}i ce vir spun ?" 55. Cdtrc 'I'il :

REGULILE MORALTi lt]{) 

llrrlci; ular la a ltatra sirajir de uoapte, Iisus a \renil Ia ei, um- 

5lilcl De ltlarc. Vtizinctu-L urnltlinrl pe rncrre, ucenicii s-au inspitimitrlaL. 

zicincl cd r.ste nirLucii si cle fricir au strigat. Dar El le-a vorbit intlatir, 

zicinclu-lc: llclriizni{i, Ett si-ut, -t-tu vd leme}i ! Iar Petlu, rdsllunzit'rcl, a 

zjs : Doairlne, clacrt'i egti Tu, portln(:eSte si vitr la 'fine, pe api' El i-a 

zi.S: \'irlo ! iar Petru, collorinclLl-se cliu cora}ie, a mers 1le allti 5i a l'enit 

catre' Iisus. Dar viziucl vintul putertric, s-a infricoqat 9i' inc'epind sir se 

s(Llfltn(ie, a slrigaL, zicincl : Doarnue, scapd-tnd. Iar Ijsus, inlinzincl in- 

clatrt mina, l-a ajutat 9i a zis: Pufiri creclinciosult', pelltru (re te-di il'lclcrit 

?,,57.|oan: .Deci se c:ertau iudeii intrer ei zicind: Cum poate Acesta 

sli ne cie.a trultul Lui sir-l rnincr"tn.r ? $i ]e-a zis Iisus: Aclevirrat, aclet,drat 

zil r'oui, clacd 1u yefi nrinca trupul Fillui Onului qi nu vc-fi bea sinqt,lc, 

Lui, nu r.eii avea r.iali"r in voi" 58. Lucc ; "$i ingerul a zis cdtre el : 

NtL tr. tene, Zahalia, pentru cd rugiicliunea ta a fost asc'ultatd 5i Elisai:cla, 

fetreia ia, i{i t-a traste rin fiu,se. $i clupd pufin: "$i a zis Zaliaria 

calre inger: Dupd ce voi cunoatte aceasta ? Cdci eu sitlt lliitrip li fenteia 

mea inain,tatd in zilele ei. Si ingerul, rirspunzitlcl, i-a zis : "Eu 

.sipt Gavriil, ce1 care stir inainlea lui Dntnnezeu. $i sint trimis sd gritiesc 

ciitre tine Si sit-ti |inerrestesc acestea. $i iatii vei fi rnul;i nu t'ci lltttea 

I'rlrbi pinl in ziua cind vor fi acestea, pentru c[ n-ai crezut in cuviutele 

rrrr.lc, care se vor implipi la timpul 1or,, 60. Cdtre Rorttani: ,,$i nt'sldbind 

ip creclin{ir, Ittt s-a uitat la trupul siiu atlorfiL - ctici era aproapc cte o 

sutir cle aui -;i nici la amorfitt'a pinlccelui Sarrei. $i rlu s-a ilrdoit, 

plip 1c'c;redi1!ii, dc fdgaduinfa lui Dumneze'u, ci s-a intirit in crreciirtiii' 

riilrl slayii 1r-ri I)utnnezeu. $i fiinrl iucreclinlal cii ceea ce l-a firgiiclnil are' 

lrttterc, sii 5i lacii. De aceea, creclin!a lui I s-ar socotit cti clreptate"(jl. 

Cel cttrr: nu cred.e in Dontnul cu privire la cele ntoi ntici cslt' clrt- 

rient cci nu creclc ntai infii cu prit:ire Ja ce]c nlli tnruri' 

Ioan: r,I)acii \,'-an spus cele piiminteqti 9i nu crecle']i, c:tttlt 1e{i 

cr-erie rle r.i voi spune cie cele cere;ti ?"62. Luca; ..Cel r:are esle Crecllrrcios 

in loarte pufin, gi in mult este creclincios, q;i cei care este 11er:ilr'pL 

in loarte pufin, 9i in rlull esle n€rdreptl t;3. 

,\'u lrcbuic sri ne spri jinint in ginclurilc proprii ;;e neincrctierect irr 

cc1

l iil 

-\,jriiLi j .rAi...iiic'i Iisus ie-a 7i5 ; Vci r':i rteli sminti (rtl privrrc' ld 

lrlin.: in trcapit,ar aceasta)) ol. Iiar- I)etru, rirSpunzind, i-a Zls: Dacd tofi 

si! I"-Ot: stninti cll privirs la fine, eu niciorlatil nu mii vrri sminti' Zis-a 

Ilsr_rs iui: .Aclr:rtiriri zic Jii:, cii lrr noaP'Lea aceasta, mai inainte cle a 

cinta cocolul, cie 1;gi oli [c iei tcpSda de Mine'65' "Iar cind s-a fdcul 

setrLii, rr_,czr.il ia masii. CLt r,ei rloisprezece ncenici. $i 1le cind mincau, 

Iisus a zii; : Allevirral; griritrsc " oull, cti unul clintre r-oi l'4ii \ra vinclir' 

$i ci, in+.risiinrhr--se foalte, au inceput sa-I zicd fiecare: Nu cutnva eu 

sittt,Doi.Ltr,l.lc?,c6.t:a1.lte:o$iglasafostcii|reel:Sculindrr-te,Pe|re, 

irrgni" fr-oitni,r,r,i. iar Pctru 'r' zis: Niciclecun' Doan1ne' circi niciodalrt 

n-arl niiitr ai ni|tic sllurcat 9i necurat. $i iarii;i, cr cloua oar':, a fost gliis 

ciitre ei: Ci.jc' c., Dumn"zeu a cu::iilii, itl sii nu le nlimc;ii spurcat€rr tl1'' 

cdtrc Corjnlcnj //: ,,Noi su.rpiir,i gindul li toati'i trufia care se ridicii 

im-potriva cr:noil$lerii lui Dttmnezeu ti tot gindui il robin spre asculterrea 

lui i {ristcls,, i'8. 

ilegula I 

Nuircburesiinegtijdtncun()Q$teIeTCe]orirnpu.se;darsdinfelegem 

cu ctfenlie cele (iuzite din cuttintele Dontnului' '5i sd tacem voio Lui ' 

.\irrtcj : trSli Petru rdspunzind I-a zis : Liirnureqte-ne pilda aceasla' 

Iar I:i a zis: clliar ;i r-oi sinte!i llcl-rr;cepufi ? Nri infelegefi cf, tot ce 

intriiinl;urtiseduceinpinteceSisearuncdafarri?Iarce]eceiesdin 

gnrii pcl.rtcsc din rnimii :ii ar.eLea spurcd pe ol I)) 6e.

a 

RI,:GUI-ILE A{OEALI.] 

Pentrtt cele care nu i:;-olt impus nu trebuie sc: ne interesri;n deioc. 

Ioon:*$i clupii piine, a intrat atunci st-itana in'el. Iar lisus i-a zis: 

Ceett ce faci, fd mai degrabd. Dar nimeni din cei care gedeau la rllasd 

tr-a in{eles pt:irtru ce i-a zis aceasla"Ta. Fuptc r .,Iar ei, acluninclu-sll, 1I 

in.trebau zicind: Doamne, oare, in acest Lirnp r-ei ageza Tu", le loc, impiiriija 

1ui Isracl ? El a zis cdtre ei: Nu este a} vostru a ;ti anii san 

vremuriie ilc cere f'aliil le-a pus in stdpinirea Sa, ?5. t 

Propriu celor care au rivna de a binepliicecL Lui Dutitnczctt e,slc gj 

(rc:r:este cd traitt.tie sri .11 intrcbc cleslrre acestea. 

iia/ei; ,,iar ucenicii L'ui s-au apropiat de El, zicitrd: I-.imurc5i'--ne 

ttcttii pilda neghinei din farint"r,> 

7ti. ,,9i iati, venind un iirrijr 1a Ei, i-a 

r:is : lnvdfltorule bun, cc trebuie sd fac ca sd am viafh vcsnicd ?D 77. 

LttccL : "Deci zicc'a multimilor, care velfeau sii lie botezate c1e el : Pui 

cle vipere, cine ri-a ar.rtal sii fugiti de minla co va sl1 fic ? , ?8. 

$i dupii 

pufin :

I1l 

Regula 

Stit situl pacatului cste ttutartca' 

10 

SFINTUI, \'ASILE CEL MARE 

Ioatt:,,Cel care nri ascultir cle Fiul ntl \ia veclea viala' ci lniuia lui 

Durnnezeu rt-rmine pcste el)) s+. c)dtt'e llot'ttcrni; "cdci atunci cincl etati 

robi ai 1t.1catuiul, erafi lilleri fald cle clreptate' Deci ce roadit a\reati 

atuil.i ? Roacle de care acurn vd este nr$ine, pentru cd sflrsitul acestora 

esie lroartea,,85. $i cl upir llulin: 

TibGULiLE MORALI' 

Efcsenr : ,,Nimeni sd nu vir amdgeascii cu cnvinte cleparte, chci pentru 

acestea vine minia iui Dumnezeu peste fiii neascultdrii> ei. 

cel care s-a corijat de primele gre\eti rsi a fosr socotit vreclnic d.e 

ir:J|st'n, dacd va pdcdtui din nou, isi pregiiteste o iuclecatd a tniniei mai 

reu clacit cea anterioard. 

Ioan: 100. Cdtrc Tesaloniceni II : nFiindcd n_au pri_ 

ttit iubirea adevdrului, ca sd se mintuiascd, pentru aceea Dumnezeu le 

trimite lucrarea amdgirii, ca sd dca ci crezdmint rnitrCiunii,, ror. 

Nu mullimeo pdcdto$i\or imblinzestc pe DumnezeLt, ci cer binepldcut 

Luj, chiar claciL ar ti bcirbat, ctrier dacti ar f i lemeie. 

Lucct : "Adevirrat vd spur vouii, ct-r rnurte vdduve erau in zirele rui 

Ilie, in Israel, cinci s-a inchis cerul trei ani gi q;ase runi, incit a fost foaurete 

mare in toatd fara. $i ra nici una crintre ere n-a fost trimis lric. 

(1.i. Elcs. 5, 6. 

96. loon 5, 14. 

!)7. I,uca 13, 1,, j. 

9'd. Itaplc 5, !t. 

99. I Cor. 10, 1(l il. 

1(\). Rom. 1,2111 

I0l. .41 7cs.2, 10, iI 

t, * S iinl.ul Vasiie ccl Mar. 

I r'l

S!.1N-1.LII, V:lSTI,E CTiI, IVIAIiIi 

decit numai la Sareltta Siclonului, la o femcir: viicluvd'> LI.IJ' 

CTtrc Corirtfcni 

1 :

RE'; ULILE }./iOII.AI,I] li5 

,5,-. clrrine sii piizint, fctt'd ontiterc, toctt.c cite uu lost increcllrrlalc cic 

I)tsi:,ri,"tl pr)n L'''ctngltelie qi prin Apctstoli. 

;rlclci ; "ivlergincl invdfafi toate neamurile, botezinclu-le in nurnele 

Taiiriui ti erl Fiului li al Sfintului Duh, invSfindu-le sd pdzeascii toate 

r'itr. r,'-an poruncit vou:i)) 1o7. Luce r "$i erau amindoi drepfi inaintea 

1ui lJiurinezeu, umblind f.1rf, prihand in toate poruncile qi rincluielile 

Dori-'ttult1i,, 108. ((Cel care v5. ascultd pe voi, pe Mine Mii ascultii, 9i c.l 

(r.rr(] s€r leapdcl5 de voi, se leapddd de Mine" 1oe. Cdtre Tesctloniceni l!: 

.]J:..,ceea, deci, frafilor, stati neclintifi qi finefi predaniile pe care le-a{i 

iitr, iiiat, fie prin crlvint, fie prin epistola noastrai) r10. 

Sti nu ddm pr'ecddere voinlei noostre in raport cu voinla |ui DuittnczeLl, 

ci in orice lucru sd cdutiim $i sd facem voia ltti Duntnezeu. 

i()on: rrPenlru cti nu caut voia NIea, ci rroia Celui Care M-a irinii:.,' 

111. Luca: u5i, ingenunchind, Se ruga zicind: Pdrinte, de rroie$ti, 

li.r,'rr:ii de la N{ine acest pahar; dar nn voia N4ea, ci voia Ta sii se iin- 

tlz. 

l;liri,rerscii>r Cdtrc Efeseni; ,,lntre care qi noi totl am pelrecut oclinioelrai 

, dupX poftele trupului nostru, fiicind voiie trultului r;i ale sirnluriior 

;i tiin fire eram fiii miniei ca gi ceilalti' r1s. 

Regula 13 

Sc- crtvjrrc su fin totdcauno sobri ,5i sd Iim gatcL pentru ^sludiercu 

tulttt'lot' lt-ri 

l)umnezeu, cunoscind prime jclia amindrii. 

I.ucrt: "Sri r;ii fie rnijloacele incinse 9i fdcliile aprinse. $i voi fili 

.ts{'nlcnea oameniior care a;teaptir pe stdpinul 1or, cind se va intoarcr: 

cle la nun,tii, ca, venind qi bdtincl, indatii sil-i desciriciefi. Fericite sint 

slrrtlile acelea pe care, venind, stdpinul lor le va af,la rreghind. Acler,'rirat 

zic vouii, cd se va incinge gi le va pune la masii gi, venind lingd ele, ie 

r,'a sluji. $i cle va rieni la straja a doua sau la a treia Si le va gltisi aga, 

fc'rir:ite sint acelea. Iar aceasta sd gtifi cd : de ar Sti stdpinul casci in 

care ('eas vine furui, ar veghea qi n-ar lisa sir i se spargii casa. Deci, 

5i voi fiti gata, cd in ceasul in care nu gindili r:ine Fiul Omu.lui" u+, ;,i 

celt'laite, la care adaugd:

I io 

sir tniiniuce qi sii bea gi sb se irubete, veni--;a stdpinui slugii acel{:ia lil 

zina i1 care ea nu gindegte Si in ceasul in care ea nu qtie, 9i o va liiia 

iri c1ou5, iar partea ei o \-a plrne cu cei necredincio;;i" 11:'. Ccilrc '1 esalo' 

niceni I .. ,,Iar despre ani gi clespre vremuri, fratrilor, nu a\:eli nevoie sii 

1.ai scriem. Ciici singuri gtifi ltine cd ziua Domuului r,ine a;a' ca 1111 

fur noaptea,, u6. $i dupd pufine : (Atunci cind vor zice : Pace 9i iinigte' 

eriunci, fdrd cle veste, va \reni pestc ei pieirea, ca qi clurerile peste cea 

ins.ircinatd, gi scdpare nlt vor avea. Voi, ins5, frafilor, nu sil]teli in intuueric, 

ca sd vd apuce ziua aceea ca un fur. Cdci voi toti sinlefi fii ai luririnii 

qi fii ai zilei ; nu sintem ai nopfii, nici ai intunericului. De aceea 

s/r nu dormim ca gi 'ceilalli, ci t1? sd privegn-em gi sir fim'treji', '18. 

Se cuvjne ca totdeauna scl tim gata gtdbindu-trc spre implinirea celor 

Lt i neplircute lui Dumnczeu. 

Matei: oCine va fi intre 1'oi olpul care va avea o oaie qi, de va cirr_lea 

ea simbatS in groapir, nrl o va apuca 5i o va scoate ? cu cit se 

rleosebegte omui de oaie ! De aceea, Se cade a face bineie simbdta'r r1e. 

[oan : ,,N4ie ]vli se cacle sd fac, pinii este ziud, lucruriie Celui Care M-a 

lr'irnis pe lvline, r2o. Cdtre tlilipeni; r,Drept aceea' iubilii mei, precum 

ril-ati ascultat intotdeatlna, llu lllrmai cind eram de fat6, ci cu mult mai 

r,-irtos acun cinci sinl cieparie, lucrafi cu fricd $i cu cutremtlr lei mitrtuirea 

voastrilo r21. 

Regula 14 

Nu se cuvine sd omestecdm pe cele ce nu se polrii-esc, ci .sit ctt' 

iloqgtem tintpul potrivit pentru tiecare din cele spuse. 

Matei:

REG.U.I,II.E J\IORALE 

se piistreazii impreuhX:r 123. Ccrire Cialtilciti ;

lTE 

SFINI'u1., \..\.cII.u cllt, 1:'{AtlE 

;\latej ; ,,Iar rie Ia smochin inviifali pildi : Cind mliclila lui se foce 

fragedd, cunoagtefi cd vara este aproape. Asemeuea pi yoi, cind vefi r:e'clea 

toate acestea, sb ltitri cd este aproape, lingd uqi" rze. Luca: i'Cind 

r-cciefi un nor r.iclicindu-se dilspre apus, indatii zicefi cd vitte ploaie 

mare, Fi a$a este. IaI cind veclefi yintul suflind de la miazii-zi, zic'efi ca 

va fi arSitri, pi aqa esLe i fdlarnicilor, fala pdmintului gi a cerului $titi 

sd o cercetati, dar vremea aceasta cum de nu o cercetafi ?'r r3o. (i1it72 

Ct:rintenj / ;

REJGULILE MORAI-E 119 

Catrc Corinteni I ; ,,De aceea, ori cle nincafi, ori de beti, ori aitceva cle 

face{i, toate spre slava lui Dumnezeu sii le face}i>>136' CdtIe'l'esctkttti' 

129-_ SI.'INTI]L vASl.lE CT]I, \4AI]E 

fac: uilind cele ce sint in urma utea;i iinzind ia celr: dinainte, alerg iir 

{int;i, ia risplata ciumnezeiegtii c'hemiiri cle sus, intru Hristos Iisr-rs,) l'lti. 

Sc crivjne co poruncile Domnultti ostfel sd lie implinite, incit lotttl 

in ce-l priveSte pe cel cere e implinit sti lurnineze pe toli gi sd prearricireascd 

pe Dumnezeu. 

Matei,' ,,Voi sinteti iunina lumii; nu poate cetatea sd se ascunclii 

cind std deasupra muntelui. Njci nu aprind fdclie gi o pul sub obroc, ci 

in sfegnic, gi lumineazd tuturor celor clin casii. ASa sI lumineze lumin;r 

voastrii inaintea oamenilor, incit sir vaclii faptele voastre cele bune sii sii 

sidrreascd pe Tatdl vostru Cel din ceruri>> 147. Luco;

REGUI,ILE MORALE 121 

rirfia lui Dumnezeur752, Fupte; "$i ldminind noi acolo mai multe zile a 

coborit din Iucleea un prooroc cu numele de Agav. $i venincl Ia noi, a 

iuat briul iui Pavel, qi-a legat picioarele gi miinile qi a zis : Acestea zice 

Duhul Sfint: Pe bdrbatul aI cdruia este acest briu, aga iI vor lega iudeii 

la lerusalim gi-l r.or cla in miinile piginilor. $i cind am auzit acestea, il 

rugam gi noi gi iocalnicii sb nu se suie la Ierusalim. Atunci a raslluns 

Pavel : oCe facefi de plingeli Si-mi sfisiafi inima ! Cdci eu sint gata nu 

numai se fiu legat, ci sd gi mor in lerusalim, pentru numele Domuului 

Iisus. $i, neinduplecindu-se el, ne-am linigtit zicind :

t2'2 

Regula 20 

SF1N1'UL VASII-E CBL MARE 

,Se cut;ine ca aceio care cred in Domnul sii se boteze in nutnele Ta' 

ttiiui si al t'iului pi ol Sfintului Duh' 

:\lalei : oMergincl inviifafi toate neamuriie' botezindu-le in numele 

T'atiiluilialFiuluigialsfintuluiDuh"l5s'foon:

RDGTTI,II,E ITOR^\LE 

i lristos. lngropafi fiind imprelrn:i cu Et prin botez, cu EI afi pi inviat, 

prin creciinta in puterea lui Dumnezeu, Cel Care L-a inviat pe El din 

urorfir 16'1. Sii cultiviim pe Flristos in cei botezali gi sd facem pe tofi un 

singur trup in l-Iristos, Care este cap. Cdtre Galateni: "Cdci cifi in 

i-{ristos v-a}i botezat, in Hristos v-ati imbrdcat. Nrl mai este iudeu, nici 

i'lin, nu mai este nici rob, nici liber ; rru n]ai este parte biirbdteascd gi 

parte femeiascE, pentru cd voi ioli una sintefi in Hristos Iisus,, 165. Cdtrc 

iioloseni.'

t a I SFINTUL VASILE CEL I\TARE 

Cu c,: ntalivare (raliune) se cuvine sii mincdm trupul ,5i sd bem ,singe'Ie 

Domnultti in antintirect ascultiirii lui Hrislos pind. la tnoarte, pen- 

tt'u- ca ucei ce viazir sri nu ntai s,-ieze loruqi, ci Aceluia Care pentru ncti 

a t':'rurit si a inr-iat 172. 

Lttctt : , Si luind piinc.a, rnnJ.lu.mind, a frint qi le-a cla,t, zicind : 

Acesta este lrupul Nfeu, care se dd pentru voi ; acedsta sd facefi spre 

;romenirea \4ea. Asemenea gi ltaharul, dupd ce au cinat, zicind : Accst 

pahar este Legea cea nouii, intru singele N{eu, care se varsd petttt'u 

voi,> 173. Ciitre Oorinteni I ; "Asemenea gi paharul dupd cind, zicind : 

Acest pahar cste Legea cea nouii intru singele Meu. Aceasta sd faceii 

ori de cite oi-i leli bea spre pomenirea Mea. Cdci de cite ori veli mirrca 

aceastii piine gi \reli bea acest pahar, rnoartea Domnului vestiti pinA 

c'intl rra veni,, 174. Cdfie Corinteni 11 ; nCdci dragostea lui Hrislos ne 

stitpinegte pe noi care socotim aceasta, ct\ dacir unul a murit peniru t,rtfi, 

au murii deci tofi. $i a rnurit pentru toli, ca aceia care viazd sd nu tnai 

viezo lorttsi, ci Aceluia Care, peutru ei, a murit 9i a inviat,, 175. (iilrg 

Corinteni 1r "Piinea pe care o fringem nu este oare impiirliigirea cu 

trupul irii Hristos ? Ca o piine, un trup sintem cei multi ; cdci toti ne 

impirtir;irn dintr-o piine, 176. 

Se cuvjne ca, impdrtd1indu-ne cu cele sf inte, sd lauddnt pe DonlnLrl. 

,&Jatci .' *Iar pe cind mincau ei, Iisus, luind piine gi binecurrintincl 

a frint ;;i a dat ucenicilor,, r77 g.c,l., la care a addugat: u$i dupd ce au 

cintat Iaude au ieqit la Muntele Mdslinilor" r7a. 

Regula 22 

Lucrarea pdcatului instraineazd de Domnul .ti atayeozd diavolului. 

Loan : ,,Acleviirat, adevdrat zic voud : oricine sdvirgegte pi.rcatui 

este rob pilcatului,, l7e. ,.yoi sinteli din tatai vostru diavolul gi vreli 

sd faceli poftele latiilui vostru)) |N. Cd,tre Romani.' "Cdci atunci cind 

erali robi ai piicatului, erali iiberi fatd, de dreptate,, 18i. 

Legdturu apropiatd Iald de Dumnezeu nu se cunoa$le in rur.lcnict 

dup(t trup, ci in strricluinla de a implini voile lui Dumnezeu. 

LV2. ll Coi. -t, 15. 

1V3. Luc:r; 22, 19-20. 

L74. I Cor. tl, 25-26. 

17i. II Cor. i;, 14-15. 

l-j(,:. I Cot. 1U, 16-17. 

i77. Mttte i 26, 26. 

1?8. .rf61..; 26, 3U. 

':79. 

Ioart B, 34. 

lil(). Ioerl tl. 41. 

llJ l. R0m. ri. 2r).

RBGUI.ILE MORALE 

loan: ,,Cel care este de ia Dumnezeu ascuhA cuvintul lui Dumneszssr, 

r82, Luca : "$i I s-a vestit : Mama Ta 9i fratii Tiii stau afarit, r'oind 

sd f'e vadd. Iar El, rdspunzind, a zis citre ei : N{ama Mea ;i frafii \'{ei 

sint aceia care ascultd cuvintul lui Dumnezeu Si-l indeplinesc', 183. [s11p; 

"Voi sinteli prietenii Mei, dacd facefi ceea ce vd poruncesc'r 1M. Cdtre 

Ilomani; "Cdci cifi sint minafi de Duhul lui Dumnezeu, sint fii ai tui 

Datttt"""at,, ttu. 

Regula 23 

Cel care Idrd sd tzrea este tirit de pdcat trebuie sd sc cunoQscd pe 

sine, co fiind stdpinit de alt pd.cat existent in el mai dinainte, cciruiQ 

ilujindu-i de bund. voie este dus, a$adar, de Qcesto Pi s;lre cele pe core 

nu le vrea. 

Cdtre Romanj : ,,Cdci gtim cb legea este duhovniceascii ; (lar eu 

sint trupesc, t,indut, sub pdcat. Pentru cd ceea ce fac nu gliu ; ciici nu 

sdvirgeSc Ceea Ce voiesc, Ci ceea ce urASC. Iar dacd fac ceea ce llu \roicsc, 

recunosc cd legea este bund. Dar acum nu eu fac acestea, ci pdcatul 

care locuiegte in mine. Fiindcf, gtiu cd nu locuie;te iu mine, adicl 

in trupul meu, ce este bun. Cdci a voi se afld in mine, dar a face llinele 

nu aflu ; cdci nu fac binele pe care il rroiesc, ci rdul pe cale nu-l t:oiesc, 

pet acela il sdvirgeSc. Iar dacd fac Ceea Ce nu voiesc eu' llu r.'u fac aceasta, 

ci picatul care locuieste in mine,' 186. 

Regula 24 

Nu lrebuie sd minfim, ci sd spunent adevdtul pentru orice. 

Matei:

126 SFTN'TUL \:ASILE CEL NTARE 

Regula 25 

Nu lrc'buic sii Jcicelt intrebdri pagubitoare sou certarefe. 

Ciitre 'l'intotei 11 : ,,Aminteqte-Ie acestea gi indeamnti stdruitor iileiintea 

lui Dutnnezeu sd nu se certe pe cuvinte, ceea ce ia nimic nu foloseqle, 

decit la surparea ascultSlorilor, tso. $i dupd pufin : "Iar de intl'crbiirite 

nebrureEti;i prostegti fereqte-te, Etiind cd ciau prilej de ceart5,, 1ei. 

Nu lrcbrire sri Jdsrirn sd ne scape din gurd. cuvint des;ert Si din cctra 

rru (rezulti) nici un Iolos. Cdci a vorbi ce nLt esle spre zidirea crciiinlei, 

sau o nu Iece insu,5i binele, esle o intrista Duhul ce/ Slinl ttl ]t.ri 

Duntnezeu. 

Motei;.\rd sputt cti pentru orice cuvint degert pe care-l lror rosti, 

oarnenii vor da socotealii in ziua judecdlii" Iez. Cdtre Eleseni I "l)in 

grtra troaslrii sd nu iasi nici un cuvint rdu, ci numai care esle b'.rrr, 

spre zidire, clupir trebuintrd, gi care sd dea har celor care ascultd. Sii tlu 

intristali Duhul crel Sfini al lui Dumnezeu, intru Care afi fost pecetluifi 

Dentru ziua riiscurlDi-trirrii n le3. 

Regula 26 

Sc cur ine ca oticc cuvint sau lctptci sd sc incrcdinlazc cu tncTrturit: 

a Scripturii inspiratcl c|e Duntnezeu s[)re instruirea ce]or buni, clar ,sprc 

ru'inco celor rrii. 

;\'lalci ; ,,$i apropiindu-se, ispilitorul a zis catre EI : De e;;ti f'.r 

FiuI iui Dumnezeu, zi ca pietrele acestea sd se faci piini. Iar El' rdspuuzind, 

a zis : Scris este : (,Nu numai cu piine ya trdi omul, ci cu tot cuvintul 

care iese din gura lui Dumnezeu)) le4 oln lremea aceea, merg('cl 

Iisus intr-o zi de simbirtd, printre semdndturi, iar ucenicii Lui au fliminzit 

qi au inccput sd smulg[ spice li sd mdnince. Vdzincl aceasta, fcrriseii 

ati zis Lui : Iatd ucenicii Tdi fac ceea ce nll se cttvine sd facii 

simbdta. Iar EI le-a zis : Au n-ati citit ce a fdcut David cincl a fidminzit' 

ei gi cei care erau cu ei ? Cum a intrat in casa lui Dumnezeu qi a mincat 

piinile punerii inainte, care nu se cuveneau lui sf, le miinince, nici celor 

care erau cu el, ci numai preofilor ?)) 195. Fapte.' ,,$i s-au umplut tofi de 

Duhul Sflnt li au inccprit sii vorbeascd in alle limbi, precllln le cliidea 

190. 11 7'irn. 2, l.l. 

lOI. II Iint. 2,23. 

192. .N{otci 12, 3$. 

193. Eies. 4, 29-30. 

194. I-Nlalei 4, 3-1. 

11)5. r\laiei 12, l-4.

REGULILE 

MORALE 

Ior Duhul a griri,, Ie6. (($,i tofi erau uimiti 9i nu se dumirean, zicitlcl uuiti 

cdtre altul: Ce I'a sd fie aceasta ? iar allii, batjocorinclu-i, ziceau c'i 

sint plini de must. $i stind Petru cu cei unsprezece, a ridicat glasni 9i 

le-a vorbit: Bdrbati iudei 9i toli care locuifi in Ierusalim, accasta s,i vit 

fie cunoscutii qi luali in urechi cuvintele mele : cd ace9tia nu sint beti' 

cum vi se pare vouA, cdci este al treiiea ceas din zi. Ci aceasta esle 

ce s-a spus prin proorocul loii : ls? q,. u. 

,Sc cuvinc c61 .Si cle ce.le cunoscLlte din naturd,Si de ce.le cunoscllte 

c[n obiceiul viclii sd ne foJosim spre intarfue(l celor spllse. 

,Malej : "Feri!i-v5, de proorocii mincinoqi, care vin la voi in haine 

cle oi, iar pe dinduntru sint lupi rdpitori. Dupd roadele lor ii r,eli cu- 

noa5te. Au doard se culeg struguri din spini sau smochine din mdrdcini ? 

A$a cd orice pom bun face roacle bune, iar llomul rdu face roacle rele, 'le8 

;. u. Iuca .. .Dar fariseii gi cdrturarii Ior cirteatl, zicincl ctitre nceuicii 

Lui: De ce mincafi qi beli cu vame$ii qi cu pirciitolii? $i listts, ritspuir- 

zind, a zis cdtre ei : N-a1 trebuinld de cioctor cei sbnitoqi, ci cei bol.navi,, 

1ee. Cdtre ?'intotei 11 : ,,Nici un osta$ nu se incurcd cu trelluriie 

r:ielii, ca sa fit: pe 1tlac celui care strinEe oaste. Iar cind se luptd cinet:a 

la jocuri, nu ia ctlnuna ciac.l nu s-a luptat dupii legile jocului', 200. 

Regula 27 

Nu trebuje sd ne potrittim celor strdini de int,dldturu Domnultti , ci 

trebuie sd jmitdrn pe Duntnezeu $i pe Sfinlii Lui, clupd putcrea cc llj 's-o 

rlot de cdtre El. 

Matei; "Cdci dacd iubili pe cei care va iubesc, ce rdsplatd veti 

avea ? Oare nu fac $i vameqii acelagi lucru ? $i dacd imbrdtigali ntttneii 

pe fralii voStri, ce faceli mai mult ? Au nu fac 9i pbginii acelagi lticru ? 

Fifi, rtar, voi clesdvirgili, precum Tat[l vostru Cel ceresc desdr;ir$it 

cste,, 201. "$titi cd ocirmuitorii neamurilor domnesc peste ele 9i cei mari 

196. Fapte 2, 4. 

197. Fopte 2,12--17. 

198. Mofci 7, 15-17. 

199. Iuca 5, 30-31. 

200. II Tim. 2, 4-5. 

201. Molej 5, -16--"18. 

il 

' 

il

1aQ SI.INTUL VASILE CEL IVIARE 

le stiiplnesc. Nu tot aga va fi intre voi, qi care intre voi \;a vrea sd fie 

mare sd fie slujitorul vostru. $i care dintre voi va vrea sd fie intiiul, 

sd vd fie voud slugd. Dupd cum pi Fiul Omului n-a venit sd I se slujeascS, 

ci ,ca sd slujeascd EI li sd-$i dea viafa rdscumpdrare pentru 

nrulfi" zaz. Ccitte Romani;

REGULILE 

MORAT,E 

Regula 30 

Nu se cuvine ca lucrurile stinte sd Iie necinstite prin tolttsirea lor 

pentru trebuinfd. comund ( josnica), 

Mctei:.$i a intrat Iisus in tenrplu 5i a alungat pe toti cei care 

r. incleau qi cumpdrau in templu ;;i a rdsturnat mesele schimbdtorilor de 

irani gi scaunele celor care vindeau porumbei. $i a zis ior : Scris este : 

,,Casa Mea, casit de rugdciune se va chema, iar voi ali fdcut-o peqterd 

ile tilhari, ztr, Qfilvs Corinteni /: r,IrJ-avs1i, oare, case, ca sd mincati oi 

sri befi ? Sau disprefuiti Biserica lui Dumnezeu 9i ruginafi pe cei ce nu 

au?>212. olar dacd ii este cuirra foame, sd mdnince acasd, ca sil l]Lr vA 

aclunati spre osindd" 213. 

Ceea ce estc numit co ol Lui Dumnezeu pinii atunci trebuie sci ,sc 

respecte, pind ce voinla lui Dumnezeu se obsetvd" in acesta. 

Matei; "Jerusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci $i ucizi cu 

pietre pe cei trimigi la tine, de cite ori am voit sd adun pe fiii tdi, cum 

adr.rnd clo;ca puii sbi sub aripi, clar nu ati voit. Iati se lasii pr-tstie casa 

voastrd,, 214. 

Regula 3l 

Nu se cuvine cu ocelea afierosite celor inchinQli lui Duntnezeu sd 

Iie date s/ire con,sumare altrtra, decit numai ceva din ceea ce /lrisose,tfe, 

Marcu;

130 SF1NTUL VASILE CEL MARE 

nar : Al cui chip gi scriere are pe el ? Iar ei au zis : Ale Cezarului. $i 

El a zis cdtre ei : A$adar, dati cele ce sint ale Cezarului, Cezarului, Si 

cele ce sint ale lui Dumnezeu, lui Dttmnezeu,r216. Cdtte Romani: "Dali 

deci, tuturor, cele ce sintefi datori : celui cu darea, dare ; celui cu vamal 

vamd; celui cu teama, teamd; celui cu cinstea, cinste. Nimdnui cu nimic 

nu fiii datori, decit cu iubirea unuia fatd de altui)) 217. 

Regula 33 

Nu se cuvine a provoca smintedld. 

l,Iatei; *Iar cine va sminti pe unul dintr-acegtia mici care cred in 

Nline, mai bine i-ar fi lui sd-gi atirne cle git o pia'rrd de moaril Pi sir fie 

aruncat in adincul mdrii,> zta. $i iardgi : ,,Vai omului aceluia prin care 

vine sminteala)) 21e. Cd.tre Romani : 220. 

Tot ce se impotriveste voinlei Domnului esfe sminteald' 

Malci ; nDe atunci a inceput Iisus a spune ucenicilor Lui cd El trebuie 

sd meargd la Ierusalim 9i sd pdtimeascd multe de la bdtrini qi dc la 

arhierei gi de la cdrturari 9i sd fie ucis 9i a treia zi sd invieze. $i Petnt, 

luindu-L la o parte, a inceput sf,-L dojeneascd zicindu-I : Milostiv fii Tie, 

Doamne I Sd nu-Ti fie aceasta I Iar El, intorcindu-Se, a zis lui Petru : 

Mergi inapoia Mea, satano ! S4intealS Imi eqti, cd nu cugefi cele ale lui 

Dumnezeu, ci cele ale oamenilorr22l . 

Se cuvine ca $i lucrul sau cuvintul care este ingridujt de Scripturii 

sd fje aband.onat, cind. ailii s-cy' zidi sple pocat djn asemeneo (cuvint 

sau faptd) sou cr impiedica bundvoinla cd'tre ccle bune. 

Cdtre Corinteni 1 .. ,.1lar despre mincarea celor jertfite idolilor' Stim 

cd idol1t nu este nimic in lume 9i c5 nu este alt l)umnezeu decit unul 

singur. CXci, degi sint unii numili clumnezei, fie in cer, fie pe pdmint, 

precum sint dumnezei multi 9i domni multri ; totugi pentru noi, este ull 

singur Dumnezeu, TatXl din Care sint toate 9i noi intru El i 9i un singur 

Domn, Iisus Hristos, prin Care sint toate 9i noi prin El. Dar nu toti au 

cunoptinfd. Cdci unii, din obiSnuinla de pind acum cu idolul, mdnincd 

clin cdrnuri jertfite idolilor qi, congtiinla lor fiind slabd, se intineazd. Dar 

tIo. 

.r1'1 

1l o. 

2l\t. 

220. 

.>.) 

| 

Luca 20, 21-25. 

Rom. 13, 7-8. 

Molei 18, 6. 

Mater 18, 7. 

Rom. 14, 13. 

Mclei 16, 2l-23.

REGUI-ILE MORAI.T] 

nu mincarea ne va pune inaintea lui Dumnezeu. Cd nici dacd vom minca, 

nu nc prisosepte, nici dacd nu vom minca, nu ne lipsegte. Dar vedeti ca 

nu cumva aceastd libertate a voastrd sii ajungd poticnire pentru cei slabi. 

Ciici clacd te va vedea cineva pe tiire, cel care ai cunogtinfd, gezincl la 

liasil in tomplui idolilor, oare congtiinta lui, slab fiind, nu se va intdri si 

minince din ccie jertfite idolilor ? $i va pieri prin cunoqtinta ta cel 

slab, frateie t6u, pentru care a murit Hristos. $i aqa, pdcdtuind impotriva 

frafilor ;i lovind conqtiinfa lor slab5, pilcdtuili falii de Hristos. De 

a:ceea, clacl o mincarc srnintegte pe fratele mell, nu rroi minca in veac 

carlle, ca sd nu aciuc sminteald frateiui rr1slp 221. "Agadar, nu avem, 

oare, cireptui sii rninciim gi sd bem ? N-avem, oare, dreptul sd purtiim 

cu noi o ferr.eie sord, c.r pi ceiialfi Apostoii, ca gi fralii Domnului, ca Si 

Chefa ? Sau numai eu gi Varnava nu avem dreptui de a nu lucra ? Cine 

slujeite vrcoda'r5, in oaste, cu solda lui ? Cine sddegte vie $i nu mdnincii 

ciin tcr;:clele ei ? Sau, cine paqte o turrnd ii nu mdnincd din laplele 

turmei ? Nu dupd culn spun eu acestea. Nu spune, oarer gi legea aceslrea ? 

Ciici in LeEea lui lr{r:ise este scris : ,,Si nu legi gura boului care treicrii' 

. Oare de i:oi se ingrijegte Durnnezeu ? Sau, in adevdr, pentru noi 

zice ? Cdci peniru noi s-a scris : uCel care ard trebuie sA are cu n[dejdc, 

;i cei care tre.leri, trebuie sd. treicre cu nddejdea cd va avea parte clc 

roacicr. DacX noi am seminat la voi cele duhovnice$ti, este, oare, mare 

lucru dacd noi vom secera cele pdminteqti ale voastr,e ? Dacii alfii -ce 

bucurii de acest drept asupra voasird, oare nu cu atit mai muit noi ? 

Dar nu ne-am iciioslt de dreptui acesta, ci toate le rdbddm, ca sd nu 

]llrnein piedicii Evangheliei lui Hristos> ii23. 

Pcntru o niz scondaliza pe cineva trebuie sd lacem $i ceeo cc nu. 

csf{r rccesor. 

-&{ofei; .$i vcnind ei in Capernaum. s-au apropiat de Petru cei care 

stringeau clajciia (peniru templu) 9i i-au zis: Invdldtorul voslru nu pliiter;te 

dejdia ? Ba da, a zis el. $i intrind in casd, Iisus i-a luat inainte, 

zir-'itxl : Ce fi se parc, Sirnone ? Regii pdmintului de la cine iau dajdie 

sau bir ? De la fiii lor sau de la strdini ? El i-a rdspuns : De la strdini. 

Iisus i-a zis : tratd dar cd fiii sint scutili. Dar ca sd nu-i smintim pe ei, 

mergind la mare, arunci undifa gi pegtele care va iegi lntii, ia-l gi, deschizindu-i 

gura, vei giisi un satir {un ban de orgint). Pe acela luindu-l, ciii-l 

Ior penlru },llne gi pentru tincrz24. 

2'\.!.. I Cor. B, 4'--13. 

'2,!3. 

I Cor. !\, 4-12. 

2?4. Motei 17, 24--'2'i. 

131

t Ji 

SFINTUL VASILE CEL MARE 

In Ttrivinla t'oinfelor Domnului, chiar clacd s-or ,scondoliza unii, tre' 

buie sd clovedim curai neclintit. 

Matei: ,,Nu ceea ce intrti in gurf, spurcd pe om, ci ceea ce iese din 

cliri, aceea spurcii pe om. Atunci, apropiindu-se, ucenicii l-au zis : $lii 

c,i fariseii, auzinci acest cuvint, s-au scandalizat ? Iar El, rdspunzind, a 

zis : Orice rdsad pe care nu l-a siidit Tatil N{eu cel ceresc I'a fi smutrs diu 

r6ddcin5. Lisafi-i : sint cdlduze oarbe orbilor ; $i dacd orb pe orb va ciil.ruzi, 

arnincioi vor ciidea in groap6',225. Ioon; ,,Adevdrat, adeviirat zic 

vouti, daci nu r.eti minca trupul Fiului Omuiui 9i nu vefi bea singele 

I.t,ri, nu vefi avea viald in voi;r226. $i ciupi pufin: "De atunci, multi rlintre 

ucenicii Sdi s-au retras gi nu tnai umbiau cu E1. Deci, a zis lisus celor 

doisprezece: Nu vre{i ;i voi sd vd duce}i 2227. ctitre corinteni II : 

c,Pcntru cd sinteu lui Dumnezeu bund mireasmd a lui Flristos intre cci 

cai-e se mintuiesc qi intrc. cci care pier. Unora, adicd, mireasmh a morfii 

sp'J(' moartr,, iar altora, mireasmd a viefii sprc viafi. $i pentru aceasta, 

cirre cstr. destoinic ?D 228. 

Regula 34 

Se crrr-ipe co prilde celor buni sd fie inldlisata celorlalli, Iiecare tlupri 

t"r'!i:;ur(1 soQ. 

-Njalej; inviitati-v."r de ia lv{ine, cd si[t blind 9i sulerit cu in-llna,' ete. 

Critre Corinteni 1I ; ,,Cii pliu bundvoinfa voastrd, cu car'e, pentru \ioi, rlii 

laud cdtre macecloneni, cd Ahaia s-a pregdtit din anul trecut, 6i rivnti 

loastrii a insuflefit pe cei rnai muili') 230. Cdlre I'esaloniceni 1 ; "$i voi 

-.'-a!i fiicut urmdtori ai nogtri ;i ai iui Dumnezeu, 9i ali prirnit clr'intttl 

ctr i-rncuria Duhuir.ri Sfint, deli ati avut multe necazuri' A;;a incit r'-a[i 

f,irui pilclir tuir.ttor celor care cred clin N{aceclonia 5i din Ahaia)) J:li. 

Regula 35 

C)ci care vad roaclo Sfintului Duh intr-o oarecQre mtisurd- prctutin- 

cic;ri cgal pe cel cere este consQCIQt 

ltictcilii 1i pc cei core nu,sc con,socrc 

,Siinlu/uj Dttlt, ci sc coltsocrd t,rdimasttbti, itt QceostQ tlcfaintii 7rc Sfintu/ 

Drih. 

225. Matei i5, 11-14 

226. Ioan 6, 53. 

227. Iotn 6, 66-67. 

228. II Cor.2, 15-ltj 

229. Matei ll, 2{J. 

230. tI Cor.9, 2. 

231. 1 Tcs. l, 6-7.

REGULILE T{ORALE 

,'"icrfei .' ,,Alunci au acius la EI pe un clenonizat, orb ;i mut, gi l-a 

vinclecat, incit cei orlt gi mut vorbea gi veciea. Iar ntultimile toaie se ui- 

rau, zicincl : Nu este, oare, Acesta, Fiul lui David ? Fariseii insit, auziLrl, 

ziceau: Acr.sta nu scoate pe demoni decit ctt Reelzebul, chpetenia dr:- 

mor-ulor. Iar lisus, cunoscind ginduriie 1or le-a zis : Orice impiiriliie 

care\ se ttezbinir in sine se pustiegte ; orice cetate sau casii care se tlez- 

binrli in sine nrt r,a ddinui. $i dacd satana Scoate pe satana, s-a dezbinat 

in sit-re ; dar attuci cum va diiiuui impdrdlia l11i ?,' 232 

; 9i dupir pufin : "Iar 

clacii Eu qu l)uhttl lui Dumnezeu scot pe deinoni, iatii a ajuns la voi itn- 

piril{ia iui DutnneZ€u,, 23s. La care a addugat : "De aceea, r-il zic : Orice 

pticai gi orice boald se va ierta oamenilor, dar hula impolriva Duhr'rlui 

llLl se r,a ierta. Ceh.ri care rra ziccr cuvint impotriva Fiului Ornului, se \ta 

it ri.t iuti, clar celui care va zice impotriva Dr.rhttlui Sfint, uu i se i'a ierla 

li.ri lrici in r:eacul acesta, nici in crel ce t'a sd fier, ?11a. 

Regula 36 

Cei cura lttizt:3c Iortna invtiltiturii Dantnului cu toQtat si.ltn/> 

ltriitre;te pe it{irre, primeste pe Cel care N4-a trimis pe 23s. ,,fiF6' 

nrt vir va primi pe voi, nici nu va asculta cuvintele \roastre, ieqincl clin 

casa sau clin cetatea aceea, scuturafi praful cle pe picioarele voastre. 

Adeviirat griiesc voud, mai ugor va fi pdmintului Sodomei 9i Gomorci, 

irr ziua juciecirlii, ciecit ce'tdlii aceleia" 236. 

Iocln; "Cel care prime$te p€) 

ccl pe care-l voi trinrite Eu, pe Mine N{ir prime;te ; iar cine N{ri prin'.e;te 

pe Mine, prime;te pe Cei Care M-a trimis pe Nline,,237. Ciitre f ilipcni: 

.Arn socotit ck:l grabnici nevoie sd vd trimit pe Epafrodit, fratele;;i irn- 

preuni'i-luc-riilorul gi irnpreund-luptiitorul meu, cttm gi trirrisul vostrtt ti 

siLrjiiorr-rl nerroilor rnele,,238. $i dupir pu{in; r,Prilnifi-1, clar, intru Dotrinrtj 

, cu toatii bucuria, gi pe unii ca acettia intru cinste sti-i 31'sfi,,23e. 

2?''-1. ivlalt:i 12, 22--26. 

233. Mtttti 1'2,28. 

'234. 

Mtitei 12,31,32. 

235. .l4alci 1(1, .10. 

230. &lalci lO, lJ--15. 

237. Ir.;an 13, 20. 

238,. Irilip.2, 25. 

2it9. Filip.2,39. 

r')2

131 

Regula 37 

SFINT{.'L VA SILE CEI, I'TARN 

Bundvoinla dupit putere Si cea in lucrurile tourte ntici estc l>ine 

1:iricutii lui Dumnezeu, chior dacd ar ti de Ia Iemei. 

irrtatei; o$i cel care va da de bdut unuia din ace$tia rnici numai un 

pahar cu apd rece, in nume cle ucenic, aclevdrat grdiesc voud : Nu va 

pierde plata sa, zao. lug1: ,,$i primind, a viizut pe cei bogafi aruncind 

darurile lor in cutia darurilor (drn templu); ;i a vazut gi pe o viiduvd 

sirracd, aruncind acolo doi bani. $i a zis :

RBGULILE MORALE 135 

riispunzind, Domnul i-a zis : Marto, Marto, te ingrijegti 5i pentru multe 

tc silegti ; dar un lucru trebuie ; iar Maria partea cea bund gi-a ales, 

care nu se va lua de la ea, H5. 

Regula 39 

CreStinul nu trebuie sd fje |lexibil, ci tare in credinfd qi cle neclintit 

de la cele bune in Domnul. 

Matei.' ,,Cea semiinatd pe loc pietros este cel care aude cuvintul 9i 

inciatd il primelte cu bucurie. Dar nu are rdddcind in sine, ci fine pind 

la o vreme gi, intimplindu-se strimtorare sau prigoand pentru cuvint, indatd 

se smintegte>rz4a, Cdtre Corinteni.' ,.Drept aceear frafii mei iubifi, 

fili tari, neclintifi, sporind totdeauna in cuvintul Domnuiui,,2a7, Qfi11s 

Galateni; "Md mir cd aga degrabd trecefi de la cel care v-a chemat pe 

voi, prin harul lui Hristos, la altd Evanghelie,r 248. 

Regula 40 

lVu trcbuic sll fic tolereti cei care propovdduiesc altd invdldturd, 

chiar clacd au tost Iormali cd.tre eroare Fi blamare de cei nestatornici. 

Matei; ,,\'-edefi si nu vd amdgeascd cineva. Cdci multri vor veni in 

nunele Meu, zicind: Eu sint Hristos Si pe multi ii vor amdgi,)21e. LucQ ' 

"Pdzili-vii de cdrturari, cdrora le place sd umble in haine lungi 9i sd le 

facii lumea plecdciuni prin piefe gi sd stea in scaunele cele dintii in 

sinagogi qi in locurile cele dintii ia ospefe, mincind casele vdduvelor 

li de ochii lumii rugindu-se indelung ; acegtia vor lua mai mare 

osindd"250. Cdtre Galateni.'oDar chiar dacd noi sau inger din cer \/-ar 

vesti altd Evanghelie decit aceea pe care v-am vestit-o, sd f ie 

anatema !> 251, 

Regula 4l 

Se cuvjne ca tot ce scandalizeazd sd se stirpeescd, chiar dacd. s-ar 

socoti cd este ceva Ioo,rte convenebrl gi toarte necesor. 

Matei' ,,Vai omului aceluia prin care vine sminteala ! Iar dacd 

mina ta r,au piciorul tiu te sminte$tc, taie-l gi aruncd-l de [a tine, cd 

245. Luca 10, 38-42. 

246. Matei 13, 20-21. 

24V. I Cor.15, 58. 

248. Gal. t,6. 

249. Matei 24, 4-5. 

25O. I.uca 20, 46-47. 

257. Gal, 1, B-9.

130 SFINTUL VASILE CEL MARE 

este bine pentru tine sd intri in vialir ciung sau gchiop, clecit avinci 

amindoud miinile Si amindoud picioareie, sd fii aruncat in focuL ce'i 

vesnic,,. ,,5i clacd ocltiul tiru te sminteSte, scoate-l 9i aruncd-L cte la 

tioe,, zsz, 

,Se cuvine c0 oceia care s?nl mai slabi in credin[iL su lie menniali 

Si ctpdrali cu stciruinlri, in ved.eleQ d"escivir;itii i dar 0 nlenaiT, adic(t 

I(tr(t a neglija porunca lui Dumnezeu. 

Matei; "Trestie strivitd nu va fringe 5i fegtild care pilpiie nu \/a 

stinge, pind ce nu va scoate, spre biruinfd, judecata. $i in numele Lui 

vor nirddjclui neamurile,,253. Ccitre Romani.' .Pe cel slab in creclintlt 

prirnili-I, fdrd sd-i judecaf i gindurile,, 25a. Cutre Galateni: .,Fratilor, 

chiar de va cddea un om in vreo gregeald, voi, cei duhovnicegti, inclreptaii-l 

pe unul ca acesta cu duhtti blindetii, Luind seama la titlt,r 

insuli, ca sii nu cazi gi tu in ispitd, Pur|ali-vei sarcinile unii altora 5i 

a;a r,'eti implini Legc-'a lui Hristos,, 2s5' 

Regula 42 

sd nu se cread.d" cd Domnul a dezlegat in privinla stricQrii Legii 5i 

0 Wolelilor, 

rlcsrivir.5ili. 

ci in privinla implinirii Si addugdrii (creSterii) celor t'tiui 

\lalci: ,,Sir nu socotili cd am veuit sd stric legea sau proorocii, 

rr-arn venit si stric, ci sd ilnplirl€sC>r 2s6. ('fi1r" Ilomani: ,,Desfiinfiln noi 

lc.gc.a prin creclinld ? Si nu fie I Dimpotrivd, intdrim leEea" 257. 

Regula 43 

Asa cum legea interzicc laptelc cc]c reJe, la IeI Evanghelia (opreste) 

in"sc,li y:ntinile oscunse ale sulletului . 

Nlatei;

REGiJLILE N{OIiALE 

tiiiere imprejur este aceea a inimii, in duh, llll ill literrii, a c.1rui latidii 

nu vine cle la oatneni, ci cle ia Durnnezell, 25e. 

A;a cunt legea celcetcazd in parte (Iiecare Iapt), ]n lel EvangLtclicr 

cc r cctc azir totalitatea taptelor Iiecaruit. 

Luca : ,,vincle toate cite ai 5i te irnparte sdracilor 9i t'ei avea conroarii 

in Cer, s;i riino cle upneaZd Mie',260. Cotle Colosenj; "Tot in El 

afi Iost tiiiafi imprejur, cu tdiere imprejur nefiicutd de minir, prin clezbrdcarea 

de trupul pdcatelor ci"rrnii, intru t5ierea ilnprejur a lui 

I Iristosr 261. 

Nu esle cu putinld sd fjc socotifi Yrednici cle impdrdlia cerurilat 

cei ccre n-ou doveciit ca /c 1;risose^;le drcptalca dupd" Evanghelie, n1(ti 

nlult clecit cea clupd lege. 

Motei;.Dacd nu va prisosi cireptaiea \'oaslrd tnai mult clecit cea 

a cdrturarilor gi a fariseilor, ttu vefi intra in impdrdfia cerurilor" 262. 

Cdtre I,ilittcni;.Dacir \rreun altul socotcqte cir se poate bizui lle irull, 

eu cu atit mai muit. La opl" zile am fost tiiiat impreriur ; sint clin neamril 

iui Israel, clin semilfia ]1i Veniamin, evrett clin evrei, clupd leqe 

fariseu; in ce privegte rivtta, prigonitor al Bisericii; in ce privcqttr 

clrelttatea cea clupii lege, fbrf, cle prihand in vieluirea mea. Dar cele ce 

imi erau mie cigtig, acestea le-am socotit pentru Ilristos pagubd. ci mai 

virtos pe toale le socolesc cil sint pagubX, fafd de indltimea cttnoaqterii 

Iui Hrislos lisus, Dotnnul meu, pentru Care m-am piigubit clt' toate ;i itr 

privcsc drept gunoaie, ca sd dobindesc pe Hristos 5i sii mii aflu intru 

El, nu avind inclreptarea lnea Cea din 1ege, Ci pe aceea care este clin 

credinfa lui Hristos, dre,ptatea cea de Ia Durnnezeu, pe temeiul crerlintei> 

203. 

Regula 44 

Jugul lui llristos esle bun Si povarct luj esle uSoarii sprc ncllhna 

calor care |-au primit ; d.ar toate cele sftdine de int'dld.turu clul'ta Et.anghelic 

sint grelc Si suPdrdtoare. 

,N{alej ;

138 

Regula 45 

SFINTUL V-4SILE CRL MARE 

ly'u esle cu putinld sd fie socotili vrednici de impdralia cerurilor 

cc:i care nu intitd pe copii in pfivinla egalitdlii reciproce dintre ei. 

Itlatei.'

REGULILE MORAI,E 

care stringe oaste, Iar cind se luptd cineva, la jocuri, nu ia cuntlna 

dacii nu s-a luptai dupd legile jocului,, 272. 

Din evidenl,ierea (compararea) celor care dovedesc teomd in privinta 

lucrurilor mai mici d.e cred.infd ,:i djn dorinla de a ti uezuli in 

ceel ce spun, cei core se oratd displeluitori in lucrurile mai mari sau 

cei Jeneti vor avea condamnole mai osprd. 

Lucp.: ,,O impardteasa de la miazazi se va ridica la judecatd cu 

bdrbalii neamului acestuia gi-i va osindi, pentru cd a venit de la marginile 

pdminiului ca s[ asculte infelepciunea lui Solomon, 5i iatd, mai 

rnult decit Solomon este aici> 27s. Matei: "Bdrbatii din Ninive se vor 

scula ]a judecatcl cu n'eamu} acesta gi-1 vor osindi, cf, s-au pocbit la 

propovdduirea lui Iona, gi. iatd, aici este mai mult decit Ionao 2?4. 

Nu se ct tjne sd disprefuim pe cei mai mali cale doveclesc rivnd 

in privinla lucrurilor mai mici i cdci, cum s-o spus mci inainte, cel cQIe 

implineSte pe cele mai mari dintre porunci impline$te (tace) totodatd 

Si pe cele ntai mici. 

Matei; ovai voua, cirturari qi farisei fdfarnici ! cd dafi zeciuiald 

clin izm5, din m6rar gi din chimen ; dar ali lSsat pdrfile mai grele ale 

legii : judecata, mila gi credinfa ; pe acestea trebuia sd le faceti 9i pe 

aceiea sd nu le ldsati. Cdlduze oarbe care strecurafi fintarul Pi inghitifi 

cdmila !u 15. 

R.egula 47 

Nu lrebuie sd ne adundm comoatd. pe pdmint, ci in cer ; Si care este 

modul adundrii de comoard in cer. 

Matei; .Nu vd adunati ccmori pe pAnlint, uncie moliiie 9i rugina le 

strici qi uncle furii te sapd ii le furd. Ci adunati-rrii comori in cer, unde 

nici moliile, nici rugina nu le stricii, uncle furii nu le sapit 9i nu Ie 

iuri,, :76. Luca : "Vindeti averile t,oastre r;i Cafi tnilostenie ; facefi-rzd 

pr-lngi care nu se invechesc, comoard leimpufinatii in ccrtlri)) :77. (Vinde 

toate cite ai 9i le imparle sdracilor gi rrei avca conoarii iu cer, 210. Ctttre 

'i 

itnotei 1 ; ,,Sd lie clarnici, sd fie cu inirnd largii, agonisitlrlu-9i 1or buni 

teinelir: in veacul viitor, ca sd dobindeascd viaii veqnic(ol)) 27s. 


2V3. Luca Il,3I. 

274. Matei 12, 41. 

275. Mrnei 23, 23-24 

276. Matei G, 19-20. 

277. Luca 12,33. 

278. Luca 18,22. 

279. I Tim.6, 18-19. 

139

1.10 SI..TN'I'UL VASII,IJ CEI- J"IAiIJJ 

Regula 48 

I'rcbuie sd firn nrj/o,slir i $i darnici; cdci cci core nu sinl o.seit?c/rc..i 

st: c.ontlantnd. 

\{alei ; ,,Fericili cei rlilostivi, cI aceia se vor nrilui,' 2s0. Lucu : 

"Oricui i!i cere, dti-i), 261. Ccitre /loiricrni ; ,,Cei fiirir dragoste, cei J'iirii 

nild, acegtia, degi au cunosclrt dreptatea lui Dumnezeu, ciici cr.:i care fac 

utrelc ca acestea sint vrednici de n.roarte...,,282. Catre 'I'intotei 1: ,,Sii ii[i 

clarnici, sir ti{i cu inirna Iargau !'3. 

I'ol ccdo ce er e\-ee cincr a nei ntult rlccit ii lrebuic clin ce/e ncccsore 

co sd lrdiascri, ocelo esle dnlor s

BEGULILE MORALE 

ptlr impietii li din aur sau clin m5rgiiritar sau din r,'e$tninte cle mult 

pret,r 2e2

142 SI'INTUL VASILE CEL MABD 

Durnnezeul cel t:iu, Care ne dd cu belgug toate, spre indulcirea 

noastrd>> 296. 

Se cuvine sd purtitm grijd Si sd ne interesdm de nevoia tralilor, 

octrivit voii Doninului. 

Matei: "Veniti, binecuvintalii Pf,rintelui Meu, mo$tenili impdrdfia 

cea pregdiitd voud de la intemeierea lumii. Cdci fldmind am fost 9i 

Nli-ati dat sd mdninc ; inselat am;{ost 9i Mi-a}i dat sii beau ; strdin am 

fost ;i hi-a{i primit i gol am fost qi Vl-afi irnbrdcat ; bolnav am fost 9i 

Ii-afi cercetat ; in temnifd am fosi qi afi venit ia lvline,, rsz' $i dupd 

pr-riin : r

REGULILE MORAI-E 

di"r-i ; gi de la cel care ia ale tale, nu cere inapoi" s 

; Cdfte Coriitfclri 

I r ,,lndrdzne$te, oare, cineva dintre voi, avind vreo pirl impotriva 

altuia, sd se judece inaintea celor nedrepfi gi nu inaintea celor sfinli ?" 3m 

qi dupi pufin : "Negregit gi aceasta este cddere pentru voi, cd avefi 

judecdti unii cu aitii. Pentru ce nu suferifi rnai bine strimbdtatea ? Pen- 

tru ce nu rdbdali mai bine paguba? Ci -,-oi ingild facefi sirimbdlate 5i 

aducefi pagubd, gi aceasta frafiloro 307. 

Nu trebuie sci perseculdm sau sd ne rdzbunrim, ci, Iald de toli, do:.:d 

se poote, sd fim impdciuitori, dttpd porunce Donnului. 

NIdtei; "Atri auzit cil s-a zis : Ochi pentru ochi si dinte pentiu 

riinle. Eu insd vi spun voud : Sd nu stali irnpotriva celui rlu, iar cui te 

iovegte pcste obrazul drept, intoarce-l qi pe ce1d1u11,,308 $.u. Morcu j 

,,Avcli sare intru voi gi trdifi in pace unii cu alfii,r 30e. Cdtre Romoni: 

"Nu rdspliltifi nimdnui cu rdu pentru r5u. Purtati grijl de cele burie 

inaintea tuturor oameniior. Dacd se poate, pe cit std in putinfa voasirii, 

trdifi in bunti pace cu totri oamenii. Nu vd rdzbunali singuri, iubililor, r'i 

lasali loc miniei {lui Dumnezeu))) 310. Cdtre Timotei .I/; uUn slujitor aI 

Domnului nu trebuie s5. se certe, ci sd fie biind cu toii'r 311. 

Nu lrebuie sd opdrrlm pe un nedreptdlit, rd.zbuninclu-rie impotriva 

celui care a nedreptdlit. 

Matei;

144 

Regula 50 

SFINTUL VASII,E CEL IIIARE 

.Ser cuvinc sa impdciim .yi pe allii in pocet cea intru Hristos. 

ivlatei; ,,Fericifi fircitorii de pace, cii aceia fiii ltti Dumnezeu se \ror 

c'irella,,3|4. Ioen; ,,Pacer vii las vouii, pacea irlea o clau rtotiitt:115. 

Regula 51 

'l-Lebuie 

sa te incltepli pe tine mai intii, in Ttrivinfa oricdrui ]ucru 

clit't cele ntai mici, $i atunci sii reproSezi altuin. 

A{crfei ; oDe ce vezi paiul clin ochiul fratelui tiu ;i birna clin ochiul 

tiiu nu o iei in Seamd ? Sau, culn zici fratelui 'triu : Lasa s.I scot paiul 

clin ochiul tiiu li iati birna este in ochiul tdu ? Flfarnic'e, scoate intii 

birna clin ociriul tdu qi atunci vei vedea si scoli paiul clin ochiui fratelui 

tiiu,, 516. Cd.tre Romanj ; .Pentru aceea, oricine ai fi, o, onlule, care ju- 

cieci, eqti firrl cuvint cle riispuns, ciici in ceea ce jucleci pe altul, pe tine 

insufi te osindegii, cdci aceleaqi lucruri faci ;i tu care judeci. $i uoi 

gtirn cil judecata lui Dumnezeu este dupii adevilr, fafii cle cei care fac 

utrele Cta acestea. $i SocoteSti ttt, oare, omule, care jucleci pe Cei Care 

1ac ttnele ca acest(:a, clar le faci 5i trL, cii 111 \rt:ri sctilla ile judecala lui 

I) u n-r trezeu 7 ;t 3ri . 

Regula 52 

Nu frcbuie sci firn inclilercnli pentru cci carc piicittuiesc, ci si ne 

intri.stiint 5) ,srL 

ltlingcln l)cntru ci. 

Luccr : .Si cincl s-a apropiat, vdzincl cetalea, a plins pentru ea zicinrl: 

Dacii ai fi culoscut gi tu, mdcar in ziua aceasta, cele ce sint sllr

i.TECULILE MORAIE 

Nu lrcbuic sci strim |inistili Iala de cc.i c'rlrc /?r-grcgcsc. - 

LtLca: trDe-|i r-a gregi fratele tdu, dojertel;te-l,,32l S.Ll. Catre I f ':' 

seni.. ,,Sd nu fifi pdrtagi Ia faptele cele ftirii roadi ale intunericului, ci 

mai degrabd, osindili-Ie pe fafd 322. 

Se cut ine sci aratiint bunavoinld Ia[a de cei clre pdccituiesc, l)'-ll7' 

tru nintic crltceva j.ecit pentru a-i lechema spre pocciittlci, in orice r:trtc/ 

.ur ti posibil,in alara dc pd.cnt. 

lvlatej;

1.16 

,\14/t'j j ((De-li va grepi fie fratele tdu, mergi, mustrd.-I pe el intrc' 

tirrt' gi r:l singur; gi ck' le va asculta, ai ci;tigat pe fratele tdu. Iar dr: 

nu te va asculta, ia cr.r tine incd unul sau cloi, ca din gura a doi sau 

lrci martori sir se statorniceascd orice cuvint. $i de nu-i va asculta lle 

c'i, slrr.rne-l 

lJisericii; iar ric nu va asculta nici de Bisericd, sd-{i fie fie 

r a uir ptrgin gi vanrc';" :l:!. 

Regula 53 

Nu ,sc cuvinc crc,;liliuliri sd ltdstreze ronchiurui, cr sa ierte clirt 

inintri ct:lor ceic-r grcpcscr. 

Mritcl: ..Cii de: veti ic'rta oanrenilor gregerlile lor, ierta-va 51 vouit 

la[,rl vcslr-u ce] ceresc. Iar clc. nu ve]i ierta oamenilor gregelile ior, nici 

'I uIcrl vosi"t'u 

rru vd rra ir-'rta qreselile voastre',329. 

Legula 54 

Nu lrel-rr,ric .sri.rrc iudccdm unii cu a|lil in privinlct cek>r ingddttittrlt:,\criltlurc\,. 

.\{alei; .iriu judeca}i, ca sd nu fiti judeca}i; cdci cu judecata cu car(' 

lLrrllcafi, ve{i fi judecafi',530. luco r .Ntt judecafi 9i nu rrefi fi judecafi; 

rru osindifi pi nu veli fi osindi1i,,331. Cdtre llottiani: "Unul crede sd mirjnce 

de tc;alc; cel siab insa mirnluc6 legume. Cel care mdnincd si nu 

rlispreluiascii pe c:e1 care nu mdnincd; iar cel care nu mdnincd sd nr.t 

juciec:e pc ct'l care miinincd, fiindcd Dumnezeu I-a primit. Ci:ie eqti 1tt 

ctr r;ii jLideci iri. sluga altuia ? Pentru stdpinul sJru stit sau cade. Dar i"ii 

sia, cdci Domnul arc puterc ca sd-l fhcX'sii stea. Unul deosebegte o zi 

dr. alta, iar aitul judecd toate zilele la fel. Fiecare sb fie deplin increcl 

inlirt in ntintera lui. Cel care fine ziua, o tine perntru Dornnul gi ce1 

clre 11lr t.ine ziua, nu o finc pentru Domnul. $i ce1 care mirninc5, penirrr 

lJonrnul urdninci, cici mulfumegte lui Dumnezeu; gi cel care nu 

trir liircir , pentru Domnril nu rnirnincii, gi nruifumegte lui Durr'nezeu>r s!. 

Si riupil 1;utin: .Deci, clar, fiecare din noi'va da seama despre sine lui 

Drtmnezeu. Deci sii 1]rr ne nrai judecdm unii,pc altii" 333. 

Este, clrci, erriclcnl 

cd in cele asL.rnenea, ca $i din acestea, sd se faci luminii, ;i in 

ccle aie Evangheliei. Catre Coloseni ; "Nimeni deci sh nu vi judece pen- 

ll2B. Molci 1U, 15--17 

329. Matei 6, 1,1-15. 

330. Molei 7, l-2. 

33!. Lur-:a 6, 37. 

:132. Rom. 14, 2-6. 

:J:l13. Rom. 14, 12-13. 

SF1NTUL VASILE CEL MARE

REGTILILE MORALE 117 

1nt mincare Sau bduturd, Sau Cu privire la ttrt'o si"rrbi'rtoare, Sau J'unf, 

nou;'j, sau la simbete ; cdr€ sint umbrd celor rriitoare" B' 

Nu trebuie sa faeem ctistinclie cu privirc la ce]e ingdcluite de 

Sr:r i plurd. 

Oatre Romani;

Regula 55 

S!'IN'TUL \T-qSILE CL]L MARE 

Se cuvjne sa arittan'L,gi sri exprrrndnt ntullutnirc pantru rrrice itltrr:,5i 

cei care Trdlimesc pentru Hrislos sci aiba rabdare de lo Durnnezett 

[oan:

REG(IL-ILE MORAi-E tl9 

i s

150 


ce veli bea gi nu fifi ingrijorafi. cdci toate acestea, pdginii a|es"ei 

fiuni le cautd, iar 'falal r'ostru qtie cd ayeli ner,'oie tle acest€d>r 

35r' 

Cutt't trebuie sri ne rugdrn,9i cu cc ,sftlr-e clc sufle:l' 

Maler : .Deci r-oi a5a sir I'd rugafi : Tat5i nostrur Care eqti l:i ceruri, 

sfinfeascd-se numele T5u ; vie impardfia Ta ; facd-se voia Ta, prr'- 

cum irl cer, aia ;l pc pdmint ; piinea noastrd cea spre fiinld di-tt'r-rr 

noud astirzi ; ;;i ut' iartd ntiud greselile lloastre, precum 5i noi ierlain 

greSiliior no:;tt'i; $i nLI ne cluce pe noi in ispitd, ci ne izbS've;te de ceL 

rirn,,358. i\.1crlcl: ,,Ci ciiuta!i ltai intii impdrdlia lui Dumnezeu $i !r:?ptatea 

Lui,, ll5e. -\,{o1sll; .$i cind stafi de vd rugafi, iertafi orice a\'('ii ii'r}potrirra 

crlirra, 3tj0. (-dlIc 

'.1'rrnotcr 

1 - ,,\'rr

TIEGULILE MORALE l:)l 

Dumnezeu' orice biirbat care se roagd sau prooro(l{"s{p' aviucl callul ac'clperit, 

necinstegte capttl sAn i iar orice feme'ie care se roagd ori prooroce5le, 

cu capui neacolrcrit, i5i necinstegte capul,, 366 q.u' 

Regula 57 

-\'u lrebuie sd /re socotint mari prin cclc )nlripluilc ;i sri rlis7-ri'c- 

f rrlrrr pe ceilalli. 

I:uca:.$i cdtre unii c.are se credeau cd sint cirt'pfi r;i disprefuiau pt: 

ceilalfi, a zis pilda aceasla : Doi oameni s-au suit la 1en1plu, ca S.i scr 

roage: unul fariseu s;i cekllalt vame$. Fariseul stind, aqa se ruga irt 

sine : Durnnezeule, l1i mul|ttmesc cd nu sint preculll ceilalfi oamelti, r.lpitori, 

neclrepfi, adulteri, sau ca qi acest vame;; poslesc de clouil ori 1lc 

sdptdmir-rd, clau zeciuiald din tbate cite cigiig. Iar vailc'$ul, d

ta2 SJTlNI t'r. \..qSILE cEL vARF 

i se clir lrrin Duhul Sfint cuvint cle infelepciune, i'ar altuia, dup6 acelal, 

Duh, cuvintul cunogtintei. $i unuia i se d6 intru acelagi Duh crec.iinf.r, 

iar altuia darurile rrindecdrilor, intru acelagi Duh ; unuia faceri 

de nrinuni, iar altnja Pioorocie; urluia deosebirea duhurilor, iar altuie 

feilrri de lirnbi si altuia tiilrriicirea limbilor), 370. 

.5r-'cuyinc co liu.rul lui Dun'tnezeu ptitnit in dar, in d.ctr sd se clca" 

.5i sd nrr f ie negulatorit spre propriile pldceri. 

-\Trrlej;

RF'CT]L]LE N{Olt.\LE 

Si.rlrropiindu-se cel crarer iuase ciuci taianfi, a aclus alii cinci talanfi, 

zitlirrcl : Doatlne, cinci lalanfi lri-ai clat; iat6, alfi cinci tatau.li am ciSti- 

(lir[ (''.r ei. Zis-a lLri stirpinr,ri : Bine slugd buna 5i credincioasX, peste 

puxine ai fosL c:roriincioasii, pesle i'nu}te te r.oi puJre; intri intru bucuria, 

I)omr,.llr-ri tiiu. Altropiindu-se 1i cel care luaser rloi talan!i, a, zis: 

[)r;arnler doi tnlan]i nri-aj dat; iat6, al[i doi talanfi am cistiqat cu ei. 

ul.is'o lui stdltirttrl:Rinc slug.r irun.l $i creclincr ioasir, lteste 1tr-rfine ai fost 

. r'r t'rii;,cioasd, peste mr-t1te le r.oi l)une i intrir in tlr,L ltLrcuria Domnulni 

lilu. -Airrol.liinclu-s1,. apoi gi cerl care primise un lalant, a zis: Doarnne., 

1c'-.rrr; rtiut c'il, esti.om dspnrl care seceri unrle n-ai semirnat qi acluni

154 S}'INTTIL VASII-E CEI- \/IA!18 

i s-a inchinat, cdzincl la picioarele lui. Dar Petru }-a ridicat, zicil4u-i: 

Scoald-te. $i eu Sint otn,,381. Faplc: ,,$i intr-o zi rindui tii, Iro,i irlrbrlcindu-se 

in vegminte regegti ;i gezind la tribund, t,orbe'a catr: ei; 

iar poporul striga: Acesta este glas dumnezeiesc, nu omeltesc I ;r iudatb 

ingerul Dontnului l-a lovit, pentru cii nuua clat slar-it lui Dltnr':.'t*r!t. 

$i mincindu-l vierrnii, a tnurit,, 382. 

Regula 60 

Darurile Duhultti Iiind clilerite,1i nici unul (singur) nelttttirr-:';rr lt' 

ltrimeuscii 1tc toatc, nici toli sii lic 1o fel, se culjnc ca Iit'curc t i)er- 

.sc\rcreze cu inlclepciune ,'i cLr rTlul|unlire in cc i s-cr ckLt ,1i to[i rrr frc 

tlc ucord intre ei, in drogostea lui lIristos, ce mclnbrclc in corlt trt,:il 

ttici cel moJ mic, in contparerco daruriktr, sii rru fje irtrlcltcirtat su- 

Ircriorul lui, nici ce| ntai nlare sd nu tic' rlisprclttit clc cc1 rnai nti,, .",t'l 

,ti ccj dezbinali Si cei intrcijbili sinl vrcdnici clc ninticirc (lrierz:,'1. 

Matei; "Orice imp.irtitie care se clezbinir in sine se pustie;te' ,rlcc' 

rt'tate sau casd care se'ck'zbind in sine nu va ddinui,, llsli. f6il;s ()o1,,: tc:ni . 

',Iar,clacii vii rnugcati ulul pe altul ;;i r,'i rniucrali, r'erleii sa nrr \,r irr'ri- 

,citi intrc: voi>r 384. Ioan: "Dar nu nunai pentru acc'gtia Nfa rog, ci $i ,*r,lru 

c('i care vor crede in ir{ine, prin cuvinLul Lor. Ca tofi sii fit'Lrna iupiL 

r ull 'fu, Piirinte, in lvline gi Eu iu 'l'inc, as;a gi acc;tia in Noi s.r f i* uria, 

ca lumea sd creadd cd Tu M-ai trimis,,385. Faple;


Dacd arrem p,roorocie, sii proorocim, dupd n.i.1sura credintei. DacI artetl't 

slujbd, sii stdruim in slujbii; clacd unul inr:alir, sii se sirguiascd in inrrdldturi; 

clacd incleamlii, sd fie in indemnare; clacii: imparte altora, sd itnpartit 

cu fireascii nevinor,iilie / clacir std in lrunte, stl fie ('u tragele (]r' 

ilirrd; clac'ii rniluie:jte, sii Iltiluiascfl.cu voie bLtn.'t" 387. C(itIe Corinteni I : 

*v5 inclerln, frafilor, lteplru numele Domnultti tlostru Iisus l-Irislos, cd 

loti sir vorlti{i ta fel qi si1 nu fie clez}li1.1ri in sinul \rostrtl; ci sii fifi ctr 

totul uni{i in acelagi cuget 9i in aceeaqi in!elcgQr€,r 368. Ctitrc Carin' 

tenj I;..Circi precum trupul unul r'ste, ti are mi-lrlu]are r1ulte, iar toatt: 

mi-rdulareie trultului, multe fiinrl , sint un tru1l, aSa ti Ilristos. Pell'trtt 

cii intr-un Duh ne-ailr ltotezat noi to!i, ca sil Iim un singr-rr trr-r11, fie 

iurlei, fic eiini, fie rolti, lie liberi, si toli la uI Duh ne-am acli'rpat' Ciici 

gi trupul nu este un mddular, ci multr'; dac.r piciorul dr zicc: Fiilrrl(ii 

rtu sint mind, nu Sinl clin trup, nu pentlu aceasta llu este el clin [rut; 5i 

dacii urecl](-a ar y'ice: Fiindcir nu sint ochi, nu fac parte din tru1l, ttt.l 

ltenlru aceasta ltu esle ea clin lrttp. Dacit tot trulrttl ar fi ochi, ttncle 'rr ii 

auzul ? $i clacd ar fi tot auz, uncle ar fi nirosul .2 Dar acul.t.t DtLr-ln('zt'Li 

.i pLrs miirlularele, lle fiecare clin ele, in trup, cun-i a -rloil' Dacii toatc'at' 

fi un singur rnaciular, uncle ar fi trupui ? Dar acr,rrn sipl multe miiclu[aio' 

insii un singur trup. $i nu poate ochiul sti zicii miinii: N-am trelltittt't 

cle tine; sirur iardgi capul s5 zicrii picioare)tlr: N-am trebuinfd dc voi' 

ci cu rnult mai mult mddularr:k: ttupului, socotitt'a fi slabe, sitlt ntar 

trebuinc'ioase. $i pe cele Car€'ni Se par cd Sint rnai de necitrste, 1-rt' tr''''lea 

cu nrai rnultd cinstc'le imbrdcdtn 9i cele necu\riincioase ale ttoastrt' 

au rnai rnultd cuviinfi. Iar cele cuviincioase a].' noastre' u-au ll('- 

r.oi.e dc' r'a. Dar Dumnez,eu a intocmit astfel trupul, dind mai tllultir 

cinste celui citruia ii li1lse;te. Ca sd nu fie ciezllinare in trup, ci ttl'trlti - 

!arele sir iugrijc'ascd deopotrivir unele cle altc'le. $i dacii un miidular ru- 

ferd, toati, nrirclulatelc'suford impreund, si dacii un mxdular este critlstit. 

toate mdrlulare,le se bucurd impreund. Iar voi sinteli trupul lui Hristos Si 

miidulare (iiacnre) ir-r.parte. $i pe unii i-a pus Dumnezeu in Bisericd; irltii 

Apostoli, al doilea prooroci, al treilea inrrildtori, apoi pe cei care atl dat'r-tl 

cle a face rnir.nlti, apoi darurile vinclec.lrilor, ajutordrile, cirmuirile, felu- 

rile lirn[ilor. Oare toti sint Apostoli ? Oare toli sint plooroci ? Oare toti 

ilviifiitori ? Oare to!i au putere sir sdvirge'ascd minuni ? Oare toti au tia- 

rurilo vinclc'ciriftrr ? Oarc: loti rrorbesc in limbi ? Oare toli pot sd tdlmdceascii 

2, ils. C'iitIt' t ilipeni: "lmplinifi bucuria tnea, ca sii gindifi ia 

:t87. uom. 12, :\ u. 

3BU. 1Crrr. 1, 10. 

:l8i). 1(.or. 1'2, l)-.\t) 

I (q

I lrb SFINTUL VASILE CI-L M.{RF 

fei. ar ind aceea;i iubire, acelagi suflet; aceeagi cugetare. Nu far,ali nirnir 

clin clr-rh cle ceartd, nici clin mdrire de;;artir, c:i cu smercnie, unul pe alLul 

socoteascii-l nai de cinste clecit el insusj. Sd nu cautc_'nimcni numai a;c 

sale, ci fiecare gi al

ITIjGULILE NIOHAI,E 

Duhul in pustiu, ca sd fie ispitit de cdtre diavolul,, 3ea. 

"Iatd, Eu vd ti-irnit 

pe voi c'd pe nigte oi in mijlocul lupilor; fiti dar inlr,lepfi ca'qerpii si 

blinzi ca porumbeii. Ferifi-vd de oameni, cdci vd vor cla pe mina sinedrigtilor 

gi in sinagogile lor vd vor bate cu biciul. Incd qi la clregirtori 5i 

ia rc'gi vefi fi duqi pentru Mine, spre mdrturie lor gi pdqinilor ie5. gi dulrii 

pufin : ,,$i r,'a da frate pe frate la moarte gi tatd pe fiu pi se vor scula copiii 

impotriva pdrinfilor qi-i vor ucide. ,5i veli fi uriti de toti pentru nu, 

nr,:ler Meu, iar cel care \ra rdbda pind la sfirgit, acela se tu -iot-,ti,, r,]u. 

"$i cel care nu-$i ia crucea gi nu-Mi urmeazii N{ie, nu este vrednic de. 

i\4ine,' 3e7. 

Iocrn; *Acestea vi le-am spus, ca sd nu vd sininti[i. VE t',tr 

scoatc din sinagogi gi vine ceasul ca tot celui care \'5 \'a ucidc sii i st 

pari crd aduce inchifiare lui Dumnczcu. $i acestea vor fact:, pentru cii 

rt-au cultoscut nici pe Tattil, nici pe Mine. Iar trccstea vi le-an spus (it, 

aiunci cind va veni ceasul 1or, sd vd aducefi aminte cd vi le-am spus,, 3.,s, 

I-ucu :

58 SFINTUL VASILE CEL M.A,RE 

faci. Cdci nimeni nu lucreazd in ascuns, ci voiegte sd ser facd cunoscut' 

Dacd faci acestea, aratd-Te pe Tine lumii. Pentru cd nici frafii Lui nu, 

credeau in El. Deci le-a zis Iisus : Vremc'a Mea incd n-a sosit, iar vremea 

voastrd totdeauna este.gata. Pe voi lumea nu poate sd vd urascir, dar pe 

\4ine Mir urdgte, pentru cd Eu mdrturisesc despre ea cI lucrurile ei sint 

re'lr'.'Voi suili-vd la sdrbitoare ; Eu nu Md sui la praznicul acesta, c[,ci 

Yr('rnea M

RF.(] T]LJLE MORALI] I .)5 

rtinr'l pentru'fine gi Te r.or ridica pe nriini, ca nll cumva si izbegti de 

1;iai;,, picioruL'i'tiir ',. Iisus i-a rlspuns: Iar6gi este scris: "Sd nu ispitegti 

pt' Dorunul Durlnezeul f'du". Din nou diarrolul L-a dus pe un munt(' 

iriarte inalt 5i I-a ariitat toate impdrdliile lumii 9i slava lor. $i I-a zis 

L,Li ! :-AcesLea toate Ti le roi da Jie, clacii vei cidea inaintea mea gi mi 

I t. " r'i incirina. Atunrr,a11i,c1i 5i ia cire.girtori 9i 1a stiiplniri, nu vf, ingrijiti cum gi ce veli 

riispi:r;

'i 60 

ST-INTI,]L \'-.\S]ILE CI, I- 

.\{ \RC 

Ccitre Corinteni 1/: ,,Cdci nu voim, frafi}or, ca voi sil nu gtifi de rlecazul 

Jrostru, care ni S-a fdcut in ASia, cd, peste rnisurii, peste puteri attl fost 

ingreuiafi, incit nr,r mai ndciajduiam sd mai scdpiim cu riafd. Cr trol, 

irr ttoi .inSirtc, t)e-aln so( otit ca osindili Ia tnoarte, ( d S,r l)u ne puIIcltI itIcrc'rierea 

in noi, ci in Dumnezeu, Cel Carer inviazit pe cei morti' llare 

ne-a izbdvit pe noi dinlr-o moafie ca aceasta 9i ne iz[dve;;te 5i i1 ''l3re 

iriicliiiduim cd incd ne \/a izbiivi,, a15. 

Regula 64 

'I'rebuie 

sd sc /rucurc tot cel c.erc sutr:rci pinci la n1()Qrlt' (litt tttz'l 

,nuntelui Dctntnului si ct Doruncilor Lui. 

l4alei; ,,Fericili cel llrigonifi pentru clreptate, cii a Ior este irrtp'irir{ia 

ceruriior. Ferici{i r,efi fi 1oi cind vd vor ociiri 9i vit I'or pr:igoni i'i 

r.or zice tot cuyintul rdu impotrit-a t'oastra, miplind din Dricina l!4c:r' 

I3rLc'urafi-rrii 9i rr.1 r,eseiiti, cii plata r,oastrii muit:i este 1n c'orLr l'i" lrir' 

Luca : .Fericiti veli fi cind oamenii vd vor uri pe voi 9i r-a vot' izqoni 

,{intre ei gi rrir rtor ocdri gi vor lepdda nttmel

,:EGULILE MORALE 11ll 

dat Duhul,r 41. Fapte : "$i il bdteau cu pietre pe $tefan, caro se ruga 

si zicea: Doamne, Iisttse, prirnegte duhul meu. $i ingenunrhinti , tr :;l:.igat 

Iti glas mare: Doamne, nu le socoti Jor pircatul acesta I ,5i zicincl acrt'slea, 

a adormit,, a22. 

Regula 66 

Nu lrebuie sd ltariisim pe cei care luptd pentru pietute. 

Ioan:

t62 SFINTT'L VASILE CEI, MANS 

infd, ca sd nu vd intristafi precum ceilalfi, care nu au nddejde. Pentru cd 

de credem cd Iisus a murit gi a inviat, tot aga (credem) cd. Dumnezeu 

pe cei adormili intru Iisus ii va aduce impreund cu E1,,430. 

Regula 68 

Nu trebuie sd ne agteptd.m cd obisnuinlele veaculuj acesluia vor Ii 

Si dupd inviere, ci sd. ne reprczentdn'L viala 1n veacul' viitor ca ingercnscd 

Si tdrd trebuinld. 

Luca :

F 

h 436. 

REGI'LILE UORALE 163 

cer Si puterile care sint in ceruri se vor clitina. Atunci vor vedea pe 

Fiul Omului venind pe nori,.cu putere multd gi cu slavdrras6, QfiUs 12so]onjceni 

1 : "Cdci aceasta vd spunern, dupd cuvintul Domnului, cd noi 

cei vii, care vorn fi rdmas pind la venirea Domnului, nu vom trua inainte 

celor adormifi. Pentru cd, lnsuSi Domnul, intru poruncS, la glasul 

arbanghelului Si intru trimbila lui Dumnezeu, Se va pogori din cer' 9i 

cei morti intru Hristos vor invia intii,, a37. 

Regula 69 

Cite sint oprite dupd legdtura clintre ele li hotdrirca se primeqtc cu 

amcnir,larc *. 

Matei: "Cdci din inimd ies ginduri rele, ucideri, adultere, clesfrinirri, 

furtigaguri, mdrturii mincinoase, hule. Acestea sint care spurcd pe 

or!) 438. .,Ducefi-vd de la Mine, blestemafilor, in focul cel vegnic, care 

este gd,tit diavolului gi ingerilor lui. Cdci fl5mind am fost $i nu Nli-ali 

dat sd mdninc ; insetat am fost gi nu Mi-ati dat sii beau ; strdin am fost 

Si iru Nl-ali primit ; gol am fost gi nu M-ali irnbrdcat ; boina v gi in temnild 

gi nu M-ati cercetat> 43e. Luce.' ,,Dar, vai, voud bogafilor, cd vd luafi 

mingiierea voastrX. Vai voud, care sinteli sdtui acumr c.l veli fldminzi. 

Vai voud celor care rideli acum, cd veli plinge qi vd veli tingui. Vai 

voud, cind toti oamenii vX vor vorbi de bine,r 44o, Luca; ,.Luati deci 

aminte de voi ingivd, ca sd nu se ingreuneze inimile voastre de mlncare 

gi ,de b5uturd peste mdsurd gi de grijile v.ietii acesteia, Si ziua aceea sd 

rrind peste voi fdrd de vester aar. ]vtavgu: ,,Cdci dinlduntru, din inima 

oamenilor, ies cugetele cele rele, desfrindriie, hotiile, uciderile, adulterul, 

l5comiile, vicleniile, ingeidciunea, neruqinarea, pizma, hula, trufiai 

ugurdtatea. Toate aceste rele ies dinlduntru gi spurcd pe orlr> 442. Cdtre 

Romani : "$i precum n-au inc,ercat sd pdstreze pe Dumnezeu, in cugetele 

ior, aga.9i Dumnezeu i-a ldsat Ia mintea lor fdrd judecatd, sd facd cele 

ce nu se Cuvine. Plini fiind de toatd nedreptatea, de desfrinare, de 

viclenie, de ldcomie, de rdutate, plini de pizmd, de ucidere, de ceartd, 

de inleldciune, de purtdri rele, birfitori, grditori de rdu, uritori de Dum' 

nezeu, ocdritori, semeti, trufagi, Iduddrogi, ndscocitori de rele, nesupugi 

Morcu 13, 2l-26. 

437. I Tes.4, 15-16. 

* La Gribomont titlul acestei Reguli este: Despre cele oprite impreunti gi 

clupd legdturc lor scu sint ingd.duite de Scripturd., 

438. Molei 15, 19-20. 

439. Matei 25, 4l-43. 

440. Lucq 6, 21-26. 

441. Luca 21,34. 

442. Marcu 7, 2l-23. 

,o_ n

164 SFINTUL VASILE CEL MART 

pdrinfilor, neintelepti, cdlc&tori de cuvinti fdrd dragoste, fdrd mild + 

acegtia, degi au cunoscut dreptatea lui Dumnezeu, cd cei care fac unele 

ca acestea sint vrednici de moarte, nu numai cd fac ei acestea, ci le.gi 

incuv"iinfeazd ceior care le fac)443. , u5. Cdtre 

Corinteni 11 I "NId tem adicd de certuri, de pizmd, de minii, de intiiritiri, 

de cler.etiri, de goptiri, de ingirnfdri, de tulburdri,,aa6. Ccitre Go/afcni : 

..Iar faptele trupului sint cunoscute, ca unele ce sint : adulter, desfrinare, 

necuratie, clestrtibellare ; inchinare la icloli, fermecdtorie, vrajbe, certuri. 

zavistii, rninii, gilcevi, dezbindri, eresuri ; piznuiri, ucideri, belii, chefuri 

$i cele pe care vi le spun clinainie, precllm dinainte v-am gi spus, cdci 

cei care fac uncle ca acestea nu vor mogteni impdrdlia lui Dumnezeu,, 447, 

$i dupii pnlin : ,rSii nu fim iubitori de mdrire deqartS, intdritindu-ne unii 

pe alfii pi pizmuindu-ne unii pe alfii" +rs. Cd.tre Efeseni : ,,Orice amdriciune 

gi supiirare qi ninie gi izbucnire pi defdimare sd piard de Ia voi, 

impreund cu orice rdutate" 'r4e. ((Iar desfriu gi orice necurdtie gi poftf, de 

avere nici s5. se pomeneascd intre voi, cum se cuvine sfintilor r nici 

vorbe cle ruginr', nici vorbe nebunegti, nici giume care nu se cu\-ir" 45o. 

Catre Coloseni; ,,Drept ace(,!a, omoriti mddularele voastre, ale omuiui 

pdmintesc : desfrinarea, necurdfia, patima, pofta rea li ldcomia, care 

este o inchinare ia icioli, pentru care vine ninia lui Dumnezeu, peste 

fiii neascultdrii,, 451. ,,Acum, deci, lepddali $i voi toate acestea : minia, 

iutimea, rdutatea, hula, cuvintul de rugine, din gura voastrA ; rlu vd 

minliti unul pe aitul> 452. Cdtre 'l'imotei / ;

ff 

*, 

# ft 

NEGULILE MORALE 165 

Dumnezeu cea incredintatd mie> 455. Cdtre Timotei I : "ln vremurile cele 

de apoi unii se vor depdrta de la credintd, luind aminte la duhurile cele 

ingeldtoare pi la invdldturile demonilor, ale celor care intru fdrddelege 

grdiesc minciuni Si sint infierafi in cugetele lor. Acegtia opresc de Ia 

cisdtorie Si de Ia unele bucate, pe care Dumnezeu le-a fdcut, spre 

gustare cu mulfumire pentru cei credincioSi Si pentru cei care au cunoscut 

adevdrul" qv. Cd.tre Timotei 1 r "Jar dacd invatb cineva intr-alt 

chip qi nu se tine de cuvintele cele sdndtoase ale Domnului nostru Iisus 

Hristos 9i de invdfdtura cea bund dupd creclintd, acesta este un ingimfat, 

care nu stie nimic, suferind de boala discufiilor gi certurilor, din care 

pornesc : ceartd, pizmd, clefdimdri, bdnuieli nedrepte ; gilcevile necurmate 

ale oamenilor stricali la minte qi lipsifi de adevlr, care socotesc 

cd eviavia este un mijloc de cigtig. Depdrteazd-te de unii ' ca 

acegtia> a\s. 961r" Timotei // : "in zileie din urmd, vor veni vremuri 

.grele. Cd vor fi oamenii iubitori de sine, iubitori de argint, lduddroSi' 

trufaqi, hulitori, neascultdtori de pdrinli, nemulfumitori, fdrd cucemicie, 

tipsifi de dragoste, neinciuplecati, clevelitori, neinfrinati, cruzi, neiubitori 

de bine, vinzdtori, necuviinciogi, ingimfati, iubitori de desfdtdri rnai mult 

decit iubitori de Dumnezeu ; avind infdfigarea adevdratei credinfe, dar 

tiigdrtuind puterea ei. Depdrteazd-te gi. de acePtia)) 456. Catre Ttl ; t,Pentru 

cd 9i noi eram altddatd fdrd de minte, neascultdtori, amdgifi' sluiind 

poftelor gi multor feluri de desfdtdri, petrecincl viala in rdutate 9i pizriuire, 

urifi fiind li urindu-ne unul pe altul,, a5?. 

Cite sa intdresc dupd. rinduiald, f.iecarc are 9i promisiunea binecuviniitrii. 

Nlatei: "Fericiti cei sdraci cu duhul, cd a lor este impdrSfia cerurilor 

; Fericiti cei ce pling, cd aceia se vor mingiia ; Fericiti cei blinzi, cd 

ac'eia vor mogteni pdmintul ; Fericili cel ce fldminzesc gi inseteazd de 

dreptate, cd aceia se vor sdtura ; Fericiti cei milostivi, cd aceia se vor 

miiui ; Fericifi cei curafi cu inima, cd aceia vor vedea pe Durnnezelt ; 

Fericiti fdcdtorii de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se vor chenra ; Fericifi 

cei prigonifi pentru dreptate, cd a lor este impbrdtia cerurilor ; 

Fericiti veti fi voi, cind vd vor ocdii 9i vd vor prigoni gi vor zice tot 

cuvintul rdu impotriva voastrd, miniind din pricina lvlea. Bucurali-vd 

gi vd veselifi cd plata voastrd multd este in ceruri,, as8. lvlqlsi:

66 SFINTUL VTEITI gEL MAFE 

de la intemeierea lumii ; cdci fldmind am fost si Mi-ati dat s5 mdninc; 

insetat am fost ti Mi-aii dat sd beau ; strdin am fost 9i M-afi prinit ; gol 

am fost li M-ati imbrdcat ; boinav am fost pi M-ati cercetat; in temnitd 

am fost Si ali venit Ia Mine,' 45s, Cdtre Romani; ..Dacd avem slujbd, s[ 

stdruim in slujbd; dacf, unul invaf5, sd se sirguiascd in invdfdturd ; dacd 

indeamnd, sd fie la indemnare ; dacd imparte altora, sd impartf, cu fireascd 

nevinovdtie ; dacd sti in frunte, sd fi.e cu tragere de inimd ; dacd' 

miluie$te, sd miluiascd cu voie bund. Dreptatea sd fie nefdlarnicd; urifi 

rdul, alipifi-vd de bine ; in iubire frdteasc6, unii pe altii iubiti-vd; in 

cinste, unii altora dati-vd intiietate; la sirguintd, nu pregetafi; cu duhul 

fifi fierbinti ; Domnului slujifi. Bucurafi-vd in nddejde, in suferinte fiti 

rdbddtori ; in rugdciune, stdruili. Facefi-vd pbrtagi la trebuinlele sfinli- 

1or, iubirea de strdini urmind. Binecuvintafi pe cei care vd prigonesc ; 

binecuvintafi-i gi nu-i blestemafi. Bucurafi-vd cu cei care se bucurS; 

plingefi cu cei care pling. Cugetafi acelaqi lucru, unii fald de altii ; nu 

cugetati,la cele inalte, ci ldsafi-vd dugi spre cele smerite ; DU vd socotiti 

voi ingivd infelepfi. Nu rdsplStiti nimdnui cu rdu pentru rdu ; purtafi 

grijX de cele bune inaintea tuturor oamenilor. Dacd se poate, pe cit std 

in putinfa voastr6, trdifi in bund pace cu toli oamenii. Nu vd rdzbunati 

singuri, iubi{ilor, ci ldsati loc miniei (lui Dumnezeu), cdci scris este :

ffi 

* 

# 

H t 

AEGULILE 

MORALD 

r67 

dragoste, bucurie, pace, indelungd-rdbdare, bundtate, facere'de bine, crectinld, 

blindele, infrinare, cur6|ier q6a. Cdtre Efeseni .' "De aceea' vd rog 

eu, cel intemnifat pentru Domnul, sd umblafi cu vrednicie, dupd chemarea 

cu care afi fost chematri. Cu toatd smerenia gi biindefea' cu indelungd-rdbdare, 

lngdduindu-vd unii pe altii in iubire. Silindu-vd sd pdzifi 

unitatea Duhului intru legdtura pdcii' Este un singur trup 9i un singur 

Duh, precum gi chemati ali fost Ia o singurd nddejde a chemdrii 

voastre)) 46s. Cdtre Efeseni : "Ci fiti buni intre voi 9i milostivi", iertind 

unul altuia, precum gi Dumnezeu v-a iertat voud, in Hristos' $i umbiati 

intru iubire, precum pi Hristos ne-a iubit pe noi 9i S-a dat pentru noi 

pe Sine, prinos gi jertfd lui Dumnezeu, intru miros de bund rnireasmd" a66. 

Cdtre Filipeni:..Deci, cu orice indemn care este |n Hristos, cu orice 

mingiiere a dragostei, cu orice impdrtdgire a Duhului, cu orice milostivire 

pi indurare. Impiinili bucuria mea, ca sd ginditi la fel, avind aceea;i 

iubire, un suflet, aceeagi cugetare ; nu faceti nimic din duh de ceartd, 

nici din mdrire degartd" 467. Cdtre Filipeni; ,,Atadar, frafilor, cite sint 

adeviirate, cite sint de cinste, cite sint drepte, cite sint curate, cite sint 

de iubit, cite sint de nume bun, orice virtute 9i orice laudd, la acestea 

sd vd fie gindul. Cele ce afi invdfat 9i ati primit Si ali auzit qi ati tdztrl 

la mine, acestea sd le facefirr6s, Cdtre Coloseni " oAtadar, dacd afi inviat 

impreund cu Hristos, cdutatri cele de sus, unde se afld Hristos, Fezind 

de-a dreapta lui Dumnezeu; cugetafi cele de sus, nu cele de pe 

pdmint ; cdci voi afi murit gi viafa voastrd este ascunsd cu Hristos intru 

Dumnezeur 46e, ,,lmbrbcafi-v6, dar, ca aiegi ai lui Dumnezeu, sfinfi 9i 

preaiubiti, cu milostivirile indurSrii, cu bundtate, cu smerenie, cu |lindefe, 

cu indelungd rdbdare" 470. cdtrc Tesalonicenj 1 :


rdbdare ; l:itrinele de asemenea, sd aibd in infxfigare cinstitd cuviinfd. 

ueclevetitoare, nerobite de riin rnult, sd invefe de l:ine i ca sd inleiepteascd 

pe cele tinere, s5-9i iubeascd bdrbafii, sd-pi iubeascd copiii; qi 

sir fie curnpiitate, curate, gospodine, bune, plecate bdrbatilor ior, ca s6 

nu fier clefdimat cur,rintul lui Dumne7s11y472. 

Ctitre 7jl; .Aciu-Ie aminte 

sd se supund stdpinirilor ;i dregbtorilor, sir asculte, sd fie gata la orice 

lucru bun. Sd nu defaime pe nimeni, sd fie pagnici, sd fie ingdduitori, sd 

arate cdtre tofi oamenii blindele),473. cdtre Evrei;

t 

V 

r 

t, 

REGULILE MORALE t69 

{at ia cer, poruncind, prin Duhul Sfint, Apostolilor pe care i'd ales'r 471 

Fapte:

d70 

SFINTUL 

.I/ASILE CEL MARE 

primegti, decit din gura a doi sau ,tfei martori. Fe cei ce pdcdtuiesc, 

mustrd-i de fafd cu toli, ca gi ceilalli sd aibd teamd,,4s. 

Ce/ oles nu trebuie sd-gi lnsugeascd de la sine predicarecL, ci sd a$- 

,tepte timpul graliei lui Dumnezeu Si sd inceapd predicarea cind i se vc 

ingddui, gi sd predice acelora pentru (Ia) care c fosf trimis. 

Matei: 487. Cdtre Ro- 

'mani:. .Pavel, rob al lui iisus Hristos, chemat de El apostol, rinduit pen- 

'tru 

vestirea Evangheliei lui Dumnezeurr48s. (]fi|1s Romani r ,.$i cum vot 

auzi, fdrd propovdduitor ? $i cuTn vor propovddui, de nu se vor trimite 

?' aqs, Cdtre Timotei f : *Pavel, Apostol al lui Iisus Hristos. dupd 

4iorunca lui Dumnezeu, Mintuitorul nostru, Si a lui Hristos, nddejdea 

ttoastri' 4s. 

Cel care a Jost chemat ]a predicarea Evangheliei fuebuie sd sc' supund 

indatd Si sd nu ezite. 

Luco:

p 

B 

i 

,i 

FI 

h 

FF 

H. 

V 

r 

FI 

I 

v 

hx 

FIt 

F 

W[: 

ft 


muri, indatd nu am primit sfat de la trup gi de la singe. Nici nu m-am 

suit la Ierusalim, la Apostolii cei dinainte de mine, ci"m-am dus in Arabia 

gi m-am intors iardsi la Damasc,,4e2. 

Nu trebrde a lnvdta o altd invdldtutd (falsd). 

Ioan: .Adevdrat, adevdrat zic voud : CeI care nu intrd pe u$d in 

staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur 9i tilhar. Iar cel care intrd 

prin ug[ pistor este oilor,,4e3. $i dupd pufin :


. Luca:

I 

* lDcUL.EiF ltonanr I '':zr 

3 

$r 

3 

3 

H 

3 

voir 6Q8. Fdpte.' i cu tot 

c.urajul sd anunle cuvintul Sj sd mdrturjseoscd intru adevdt, chiar dacd 

unii ar impiedica Si ar prigoni in orice chip pind' Ia moarte. 

Matei: .Ceea ce vd grdiesc la intuneric, spuneti la lumind, 9i ceea 

ce auzifi la ureche, propovdduiti de pe case. Nu vd temefi de cei care 

ucid trupul, iar sufletul nu pot sd-l ucidd" 5r7, Matei; uNunta era gata, 

dar cei poftiti n-au fost vrednici. Mergefi dar la rdsptntiile drumurilor 9i 

Ioon 13, t2-15. 

Fapte 2O,35. 

I ()or. ll, I 

lftm1.L2. 

Molcr 5, 13. 

/orirr 6, 37--10. 

I 'l'cs. 5OtJ. 

5()9. 

.';10. 

.51l. 

ril?. 

:rl3 

.;r4. 2, 19-20. 

515. Mctci 4,23. 

516. Luca B, l. 

5t7. Molei 10, 27-28 

.(t-.. 

ts* 

.0t*8 . i 

- .-" - -;""-.. 

.,nlr; 

t73

174 SFINTUL VASILE cEL MARE 

pe cifi vefi gdsi, chemafi-i la nuntd> 518. Joon.' 6re. pspl..' ..$i, aducindu-i, i-au 

pus in fafa sinedriului, iar arhiereul i-a intrebat, zicind : Au nu v-am 

poruncit voud cu poruncd sd nu mai lnvdfafi in numele acesta ? $i iatd, 

ali umplut Ierrusalimul cu invdfdtura voastrd gi voifi sd aduceti asupra 

noastrd singeie Acestui Om. Iar Petru gi Apostolii, rdspunzind, au zis : 

Trebuie sd ascultdm pe Dumnezeu mai mult decit pe oameni>520. pepte: 

"Decit numai ,cd Duhul Sfint mdrturiseqte prin cetdfi, spunindu-mi cd 

nrir a$teaptd lanfuri gi necazuri. Dar nimic nu iau in seamd gi nu pun nici 

uri pre! pe viata mea, numai sd irrplinesc calea mea gi slujba mea, pe 

care am luat-o de la Domnul Iisus, de a mdrturisi Evanghelia harului lui 

Dumnezeu,,52!. Cdtre Tesaloniceni f ;

* 

f. 

& 

t, 

t # 

REGULILE MORALE t7& 

ce sint mai de folos gi ca sai fili curafi li fdrd poticnire in ziua lui Hristos 

; plini de roadele dreptdfii, care sint prin Iisus Hristos, spre slava $l 

lauda lui DumnezerJ,, 527. 

Cele realizate cu harul lui Duntnezeu trebuie ,sd lie cunoseute li a/lora 

spre slava lui Duntnezett, 

Luca :

ii 

r76 

sFtNluL vasll,E ffi, m,4ffi 

€ceea am voit sd venim, .la voi, indeosebi eu, Pavel, - o dat5 si incd 

altd data - dar ne-a impiedicat satand, 536. 

$i dupi pufin : *De acc.ea, nemaiputind 

rdbda, am hotdrit sb rdminem singuri la Atena. $[ am trimis 

pe Timotei, fratele nostru.9i slujitorul lui Dumnezeu gi impreund-Lucrdtor 

cu noi in Evanghelia lui Hristos, ca sd vd intireascd Si sd r-d indemne 

in credinfa voastrd. Ca nimeni sd nu se clatine in aceste necazuri, 

,cdci singuri qtifi cd spre aceasta sintem pugi, 537. 

Propriu celui cctre iubeSte pe Domnul este ca din multa iubire fufti 

de cei care inttald. cu to(ltd stdruinfa sd poarte grijd de ei in orice chip, 

ch;ar pind la moarte, ruiminind neclintit in invdldturd deopotrivd in 

obSte s' particular. 

Ioan : .,Pdstorul cel bun igi pune viafa pentru oi,, 5llti. ,,Deci dupi ce 

"r u prinzit, a zis Iisus lui Simon-Petru: Simone, fiul lui Iona, N{d iubcqti 

tu mai mult decit acer;tia ? El a zis : Da, Doamne, Tu $tii cd te 

iubesc. Zis-a lui : Pagte mieiugeii Mei. Iisus i-a zis iardgi, a doua oar.-r : 

Simone, fiul lui lona, Md iubegti ? El I-a zis : Da,'Doamne, Tu stii cd 

Te iubesc. Zis-a lui Iisus : Pdstoregte oile Mele. Iisus i-a zis a lreia 

oard : Simone, fiul lui lona, Md iubegti ? Petru s-a intristat, cd i-a zis 

a treia oard : NId iube;ti ? gi i-a zis : Doarnne, Tu gtii toate. Tu 

'Te Stii cd 

iubesc. Iisus i-a zis: Pagte oile N{ele" 53e. Fapte; oln ziua intii a sdp- 

'tdminii (duminicd), adunindu-ne noi sd fringern piinea, pavei, care avea 

de gind sd plece a doua zi, a inceput sd le vorbeascd 9i a prelungit 

cuvin'tul lui pind la rniezul nopfii" ;+0. 

$i dupd pulin : ,,$i suindu-se gi 

fringind piinea gi mincind, a vorbit cu ei mult pind in zori gi atunci 

.a plecat, 541. ,,$i cum n-am ascuns nimic din cele folositoare, ca sd nu vi 

-le vestesc Ai sd nu vd invdf, fie inaintea poporului, fie prin case, mdr- 

,turisind gi iudeilor gi elinilor pocdinfa cea intru Dumnezeu gi credinfa 

in Domnul nostru Iisus Flrist6s,, ''J2. 

,,Drept aceea, privegheali, aducin- 

,clu-vd aminte cd, timp de trei ani n-am incetat noaptea gi ziua sii rrd 

indemn, cu lacrimi, pe fiecare dintre "6i,, 543. Cdtre Tesaloniceni / ; "Cilci 

Stili voi inqivd, fralilor" 544, ..osteneala gi truda noastrd, lucrind zi,pi 

ltoapte, ca sd nu fim povard nici unuia dintre voi, aga v-am propovdduit 

,Evanghelia lui Dumnezeu. Voi sinteti martori gi Dumnezeu cle ase. 

rmenea, cit de sfint 9i cit de drept pi fdrd de prihand ne-am purtat 

I Tes. 2, 17-18. 

I Tes. 3, 1-3. 

/oon 10, 11. 

Ioan 21, 15-17. 

Fapte 20,7. 

Fapte 2{J, 11. 

Fapte 20, 20-21. 

Fapte 20,31. 

I Tes. 2, l. 

s, 

(

REdUIJLE MONALE 177 . 

intre voi credinciogii; ca un pdrinte pe copiii sdi, precum gtili' aga 

v-am rultalt gi v-am mingiiat. $i v-am rugat cu stdruin|d sd umblali 

cum se cuvine .inaintea lui Dumnezeu' Celui Care vd cheamd la impdrdfia 

gi la mdrirea Sa)) s5. 

Se cuvine ca proiestosu/ cuvintu/uj sri tie milostiv Si compdtimitor 

$i lndeoseb i tald. cie cei ce Si-ou inrdit suflele]e. 

Matei; "$i vdzind fariseii au zis ucenicilor: Pentru ce mdninci in" 

vdfdtorii voqtri cu vamegii qi cu pdcdtoqii ? $i, auzind El, a zis : Nu 

cei sindtogi au nevoie de doctori, ci cei bolnavi. Deci, mergind, invd- 

{afi ce inseamnd : ,,N{ild voiesc, iar nu jertfd", cd n-am venil sd chetn 

pe cei drepfi, ci pe cei pdcdtogi la pocdinfd":x6. $i rrdzind mullimile, I 

s-a fdcut mild de ele, ci erau necdjite gi rdtXcit,e ca niqte oi care h-au 

pdstor,r Y7. 

' t 

Trebuie. ca gi cu privire Ia nevoile ttupului sd ne tie mild talti de 

cei care ou uezut Si sd purtdm griid de ei. 

Matei: "Mild Imi este de multime, cd iatd sint trei zile de,ciud 

agteaptd lingd Mine Ei n-au ce sd mdnince ; ;i s5-i slobozesc fitiminzi nu 

voiesc, ca sd nu se istoveascd pe drumr s48. lvlqTgr: "$i a venit la El urn 

lepros, rugindu-L, ingenunchind 9i zic.ind : Dacd vei \irear pofi sd md 

'curdte$ti. 

$i fdcindu-I-se mild, a intins mina 9i S-a atins de eI li i-a 

zis: .Voiesc, curtilegte.te,, us, Fapte: ,.In zilele acelea, inmullindu-se 

.ucenicii, eleni$tii cirteau impotriva evreilor, pentru cd vdduvele lor erau 

trecute cu vederea ia slujirea cea de fiecare zi. $i chemind eei doisprezece 

mulfimea ucenicilor, au zis : Nu este drep'1 63 no'i, pdrdsind 

cuvintul lui Dumnezeu, sd slujim la mese. Drept aceea, cdutafi qapte 

bdrbati dintre voi, cu nume bun, plini de Duh Sfint li de inlelepciune 

pe care noi s5-i rinduim la aceastd slujbS" 550. 

Nu se cuvine ca proiestosul cttrvintului sd se arate iubitor al da' 

toriei in indeplinirea lucrurilor de mai micd impoltontd. ,:j sri lie ljps-il 

cle rivnd pentru cele mai importante 

Fapte.' ,,$i chemind cei doisprezece mullimea uceniciloi, au zis: 

Nu este drept ca noi, pdrdsind cuvintui lui Dumnezeu, sd slujim la 

rneseD sst. 

$i dupd pufin ; *Iar noi vom sidrui in rugdciune ;i in slujirea 

cuvintului,, w. 

545. I 7'cs. 2, g-12. 

546. .rufatei 9, 11-13. 

547. Mcfei 9, 36. 

548. Moler' 15, 32. 

549. Marcu l, ,1O-1t. 

55A. Fapte 6, 1-3. 

551. Fopte 6, 2. 

552. Fopte 6, 4. 

ri -.ro.t.,t vasile cel Xare

. 178 SFINTUL VASILE/ CEL !'ARE 

{u 

trebuie sd cdutdm sd ne ldllm, nici sd folosim cuvlntul lnvdldturii 

spre Ilatarea ascultdtorilor, spre inlormarea propriilor pldceri, 

adicd a trebuinlelor i ci unii co. ace$tia sd. lie, cind vorbesc, ca inainleo 

Iui Dumnezbu spre mdrirea Lui. 

Ivlatei:

F 

R,EGI-ILILD IIONAI.E 

teaptd gi in ceasul pe care nu-l cunoaStcr gi-l va tdia (scoate din dre' 

gd.torie) 9i partea lui o va pune cu fdfarnicii. Acolo va fi plinger@ 9i 

scrignirea dinlilor,557, !6sn..

80 

SFINTT'L VAS[,B' CEL II{ABE 

perit pruncilor. Da, Pdrinte, cdci aEa a fosl bundvoirea inaintea Ta' 56r. 

Cdtre Corinteni / : .Cdci Hristos nu m-a trimis ca se botez, ci sd binevestesc, 

dar nu cu intelepciunea cuvintdrii, ca sd nu rdmind stearpd 

crucea lui HristosD 56:'. ((Si eu, fratilor, cind am .venit la voi 9i v-am 

vestit taina lui Dumnezeur rr-dllr venit ca iscusit cuvintdtor sau ca 

infelept. Cdci am judecat si nu gtiu intre voi ,altceva decit pe Iisus 

Hristos, pi pe Acesta; rdstignit. $i intru sldbiciune 9i cu fricd 9i cu 

cutremur mare am fost la voi. Iar guvintul meu 9i propovdduirea rnea 

nu stdteau in cuvintele convingdtoare ale intelepciunii omeneSti, ci in 

dovada Duhului qi a puterii. Pentru ca credinla voastrd sd uu fie in 

infelepciunea oamenilor, ci in puterea lui DumnezeuD 566. 

' 

Nu lrebuie sd se creaQd cd reuqita predicdtii se realizeazd ptin con' 

. ceptii proprii, ci sd fim convin;i cd. totul vine de la Dumnezeu. 

Catre Corinteni II r "$i o astfel de incredele avem prin Hristos fafb 

de Dumnezeu ; nu cd de la noi inpine sintem destoinici sd cugetdm 

ceva ca de la noi ingine, ci des'toinicia noastrd este de la Dumnezeu, Cel 

Care ne-a 9i invrednicit sd fim slujitori ai Noului Testamen1,,s67.'Q6il7e 

Co.rinteni II : "$i avem comoara aceasta in vase de lut, ca sd se invedereze 

cd puterea covirgitoare este a lui Dumnezeu, 9i nu de la noi> 568. 

Cel cdruia i s-Q, incredinlat predicareo Evangheliei nu ftebuie so 

aibit ccva in plus in alard de cele de strictd necesitate. 

- Îdtci ; ,,Sd nu avefi nici aur, nici argint, nici bani in cingdtorile 

r oastre. Nici traistd pe drum, nici doud haine, nici incdltdminte' nici 

toiag ; cd rrrednic este lucriitorul de hrana,51, 56e. Luca : "Sd nu luafi 

riimic pe drum, nici toiag, nici traistd, nici piine, nici bani $i nici sd 

aveti cite cioud haine))s70. Fapte: *Argint, sau aur, sau haind n-am 

poftit de la nimeni. -Voi ingivd gtifi,, 571. Cdfte Timotei //: trNici un 

ostag nu se incurcd cu treburile vietii, ca sd fie pe plac celui care 

stringe oaste)) 572. 

In grija pentru cele ale vielii nu trebuie sd ai raporturi cu eei care 

se incleletnicesc pentru acestea cu osteneald, 

Luca; *Zis-a Lui cineva din multime :' lnvdtdtorule, spune-i fratelui 

lneu sd impartd cu mine mostenirea. Iar EI i-a zis : Omule, cine 

.564. Matei 1.1, 25-26. 

505. I Cor. 1, 1,7. 

.566. I Cor. 2, 1-5. 

567. Il Cor. 3, 4-6. 

568. II Cor. 4,7. 

ri69. Matei 10, 9-10. 

570 Lucn 9, 3. 

Fapt'e 20, 33-34. 

J;Z- 

II Tim. 2, 4. 

I

3 

REGULIIE MORALE 

M-a pus pe Mine judecdtor sau impdrtitor peste voi ?" 573. 

Cdfte Timotei 

IL' "Nici un ostag nu se incurcd cu treburile viefii, ca sd fie pe plac 

celui care stringe oasteD 574. 

Cei cqre neglijeazd cu indrdzneald voile ltti Dumnezell cQ sd fie pe 

plocul .eelor core ascultd, Idcindu-se robi ei in,;i.yi acelora'cdroro vor 

sa le fie pe plac, cad de sub stdpinirea Domnului. 

ioan : .

SFTNTUL VASILE CEL MARE 

Se cuvine ca pentru cei cQIe, din teamd sdu evl4vie, firdsesc ptezenta 

plopovdduitorului, (acesta) sd inceteze cuvintul 9i sd nu persiste 

cu (duh dc) ceartd. 

Luca: "$i L-a nigat pe El toatd mutfimea din finutul Gherghesenilor 

sd plecp de la ei, cdci erau cuprinqi cie fricd mare. Iar El, intrind in 

'corabie, S-a inapoiatr, 5@. 

Se cuvjnc ca sd ne indepdrtdm de cei caIe, din ingratitudine' n-ou - 

primit pred.icarea Evangheliej li de la aceStia sd nu se primeascd. nici 

, cele pentru nevoia trilpului, ca binetacere. 

Matei..

$ 

tr 

3 

, 


Trebuie sd pdzim tafd. de toli In oriee chip auivia cuvintelor Dom' 

nului, netd.cind nimic dupd invitare (cu pdrtinfue). 

Cdfte Timotei /; ,,Te indemn stdruitor inaintea lui Dumnezer,r 5i a 

lul iisus Hristos gl a ingerilor Lui celor aleqi, ca sd pdzegti acestea, 

fdrd a lua o hotdrire dinainte, nefdcind nimic cu pbrtinire,r se. 

Se cuvine ea proiestosul cuvintului sd lccd gi sd vorbeascd cu 

multd prudenld Si probarc, pottivit scopului de a Ii binepldcut lui 

Dumnezeu, trebuind. sd fie probat gi mfuturisit 9i de cei care i s-oLr 

incredinlat Lui. 

Fapte; ,,Voi Etiti cum m-am purtat cu voi, in ,toatd vremea, din 

ziua cea dintii, cind am venit in Asia, slujind Domnului cu toatd smerenia 

gi cu multe lacrimi li incerc{ri,, 5e0. 

$i dupf, pu}in : "Argint, sau 

aur, sau haind n-am poftit de la nimeni. Voi inlivd ltili cd rnlinile aces: 

tea au lucra,t pentru trebuinfele mele gi ale celol care erau CU mine,, ssl. 

Cdtre Tesaloniceni I:

18{ 

o 

SFINTUL VASILE CEL IITARE 

destoinic sd dea invdfdturd, ingdduitor, certind cu blindete pe cei care 

slau impotriv5> 5e5. Cdfue Timotei /1 :

F 

F 

l 

F 

; 

RECULILE MORALE 

1B5 

,n'Iatei.' aVai omului aceluia prin care vine smintedla !>r eoo. La fel gi 

pentru mind 9i picior 60l..Ioon I .uAdevdrat, adevdrat zic voud : Cel care, 

nu intrd pe upd in staulul oilor, ci sare pe aiurea, acela este fur gi tilhar- 

Iar cel. care intrri prin uqd pbstor este oilor. Acestuia portarul ii des* 

chide $i oile asculti de glasul iui gi oile sale le cheamd pe nume 9i le" 

mind afard. $i cind le scoate afard pd toate al'e saie, merge inaintea lor 

$i oiie merg dupd el, cdci cunosc glasul lui. Iar dupd un strdin, e1e nu 

rterg, ci vor fugi de la el, pentru cd nu cunosc glasul strdinilor,, 6@- 

Cdlrc Galcrteni.'..Dar chiar dacd noi sau inger.din cer v-ar vesti altd 

Evarighelie decit aceea pe care v-am vestit-o, sd fie anatema ! Precurrl 

v-am spus mai inainte, gi acum vd spun iardgi : Dacd vd propovdduiegte. 

cine."'a aitceva decit ali primit, sd fie anatema f )) 603. Cdtre Tesaloniceni I: 

"Proorociile sd nu le dispretuiti. Toate sd ie incercati ; lineti ce este 

bine ; ferifilvd de orice infdfi;are a rdului,, e. 

' 

Se cuvine ca aceia cere nu au multd. cunoostere a Scripturilor, in' 

roadele Duhului sd cunocscd caracterul stinlilot; $i pe cei esemenee' 

sd-i prittteascii; iar pe cei care ou altlel (de carctcter) sd-i clispreluioscci.. 

i'latei ; ,,Feriti-vd de proorocii mincinogi, care vin Ia voi in haine 

gle or, iar pe dinlduntru sint lupi rdpitori. Dupd roadele lor ii veli cunoa;;te,r 

605, 961r" Filipeni:

!86 

' SFII\iTTUL VASII,E CEI, MARE 

Motej ; "Cind nu vd r-a primi pe voi, nici nu va asculta cuyintele 

-voastre, 

iegihd din.casa sau din cetatea aceea, scuturali praful de pe 

picioarele voastre. Adevdrat grdiesc voud : mai ugor va fi pdmintului 

Sodomei gi Gomorei, in ziua judecdfii, decit cetdfii aceleia" 6rr. Luca' 

$ 

* 

s 

b 

r 

I. 

E 

[. 

H 

n. 

Fl 

1: 

,i, 

F. 

ti 

l 

t. 

k 

IBEGULILE MORALE 187 

Regula ?3 

Pentru cei cdsdtofil,i 

Nu ?rebuje ,sri se despartd bdrbatul d.e Iemeie sa1;- temei7 de bdrbat' 

decit numai pentru dcsfrinare sau docd ar ti piedicd spre pietate. 

Matei.. oS-a zis iard$i : cine va ISsa pe femeia sa, s5-i dea carte dd 

.despdrfire. Eu insS vd spun vou6 c5 oricine va ldsa pe femeia sa, afara 

de cuvint de desfrinare, o face s6 sdvirEeascd adulter, 9i cine va lua pe 

cea lSsatd sdvirgegte adulterr, 62!, Luca: ,.Dacd vine cineva Ia Mine 9i 

nu urdpte pe tatdl sdu 9i pe mama sa 9i pe femeie 9i pe copii 9i pe frafi 

$i pe surori, chiar gi viala sa inddgi, nu poate sd fie ucenicul Meu" 622. 

Mofei:

188 SFIIVT'UL VASILE CEL MARE 

Cdtre Eteseni; 6n, Cdtre Tit : 

,,Ca st-r infelepfeascd pe cele,tinere, sd-gi iubeascd birbalii, s5-;i iubeascir. 

copiii. $i sd fie cumpdtate, curate, gospocline, bune, pldcute birrbafilor 

lor, ca s{ nu fie defdimat cuvintul lui Dumnezeu)) 628. 

Nu se cuvine ca temeile sri se impodobeascd pentru infrutnuselare, 

ci sd aibd toatd rivna Si grija pentru taptg fu:uns 

Cdtre Timotei 1 : oAsemenea gi femeile, in irnbr6cdminte cuviincioasd, 

fdcindu-gi lor podoabd din sfiald qi din cuminlenie, nu din pdr 

impletit 9i din aur sau din mdrgdritare sau din vegminte de mult pret i 

ci din fapte bune, precum se cuvine unor femei temdtoare de DumneZeU) 

620. 

se cuvirle ea temeile sd lacd in bisericd, iar acasd. sd discute cu seriozitate 

despre bund1tlcicerea tald de Dumnezeu. 

C(rtre Corinteni r.; "Femeile voastre sd tacd in biserici, cdci lor nu 

Ie este ingdduit sd vorbeascd, precum zice gi legea. Iar dacd voiesc sd 

invele ceva, sa intrebe acasd pe bhrbalii lor, cdci este ruginos ca femeile 

sd rzorbeascd in biserigf,y' ti30. Cdtre Timotei I:

,r 

J 

f 

* 

* 

# 

* 

NEGU'-ILT 

IIORALE 

pe cind ,era cu ele' F3. Cdfte Timotei I; "Vdduva care are mai putin 

,de gaizeci de ani si nu fie inscrisd intre vdduve, 9i numai dacd a fost 

femeia unui singur bdrbat, bine cunoscutd pentru faptele ei bune, dacd 

adicd gi-a crescrrt copiii, dacd a fost primitoare de strdini, dacd a spdlat 

picioarele sfinfilor, dacd a venit in ajutorul celor strimtorali, dacd s-a 

{inut stdruitor de tot ce este lucru bun,, d4. 

Se cuvine ca vdduva care a tost probatd cu ptivire Ia taptele spuse 

xte Apostol ,lj a ajuns aslfel in rindul (tagma) vdduvelor, sd sfdruioscti 

in cereri $i rugd.ciuni cu postlri noapteo Si ziua. 

ls-tcu:

SFIITTUL IfASILE CEL MAAT 

pinilor loi, sd le fie binepldcute: intiu toate, sd nu 'le 'intoarcd vorba r sb 

nu doseascd ceva, ci sd Ie arate toati buna credinfd, ca sd facd de cinste 

intru toate invifdtuia -TT:::;H;ezeu" 

Se cuvine ca stdpinii, amintirldu-$i de ad.evdratul Sfdpln, cele de 

care se vor bucura din.pattea slugilot, sd le Iacd. gi ei ocestota dupd 

putere, cu tricd de Dumnezeu .pi cu ingd.duinld. tald de aeeStia, dupd imitarea 

Domnului. 

Ioan : .,Iisus, gtiind ci Tatil I-a dat Lui toate in miini 9i cd de la 

'Dumnezeu a iegit gi la Dumnezeu merge, S-a sculat de la cind, s-a dezbrdcat 

de haine gi, luind un gtergar, S-a inqins cu el,. Dupd aceea a turnat 

apd in vasul de spdlat gi a inceput si speie picioarele ucenicilor gi sd 

le gteargd cu gtergarul cu care era incins,, Eo. $i dupd putin : .,Voi Md. 

nurniti pe Mine lnvdldtorul gi Domnul $i bine faceti, cdci sint. Deci, dacd 

Eu, Domnul 9i Invdfdtorul, v-am spdlat picioar,ele, gi voi sintefi datori ca 

sd spdlafi picioarele unii altora. Cdci v-am dat pildd ca, precum v-am 

fdcut Eu voud, sd faceti 3i voi" ut, Cdtre Eleseni; olar voi, stdpinilor, 

facetri tot agd fafd de slugi, gi incetafi cu ameninfdrile, ca unii care ptifi 

cii Domnul lor $i aI vostru este in ceruri gi cd Ia EI nu lncape piirtinire, 

82 

'Regula 76 

(Cu privire la) CoPii 

Copiii ftebuie sd-t'i cinstea,scd pdnnlii gi sd li se supun d 1n toate, in 

cote nu se impiedicd porunca lui Dumnezeu. 

Inca: w. Cdtre Eteseni : 

"Copii, ascultali pe pdrinfii vggtri in Domnul, cd aceasta este cu dreptate. 

r,Cinslegte pe tatdl tdu gi pe mamq ta', care este porunca ceq dintii 

in fdgdduinf& : ,,Ca sd-fi fie tie bine gi s5 trdiegti ani mul|i pe p6mlnt>r&s. 

639. Tir 2, 9-10. 

640. ioon 13, 3-5. 

641. Ioon 13, 13-15. 

642. EIes. 6, 9. 

643. Luca 2, 18. 

6/,4. fuca 2, 51. 

645. Etes. 6, 1-3. 

s'

t, 

* 

f 

REGULILE MORALE l9r 

.i 

(Cu privire lal Pdtinli 

, Parinlii trebuie sd-gi creos cd copiii intru invdldtura gi eettolea Dorn'' 

nuliti cu toatd blindelca gi rdbdarea, sub nici un pletext, care s'ar referfi 

)a ei, sd nu le producd mlnie,5i inlrislore. 

Cdtre Eteseni; ,,$i voi, pf,rinfilor, nu intdritafi la minie pe copiii 

vo;tri, ci creqtefi-i intru invifdtura 9i certarea Domnului', u6. Cdtre Co' 

/oseni; "Pdrintilor, nu intdritali pe copiii vogtri, ca s5. nu se dezndddjduiascii,,617, 

Regula 77 

(Cu Privire Ia) Fecioare 

f'ecioarele ftebuie sd se ind.epdrteze de orice grijd. a veacului; 

, aceslu,ic, spre a putea, cu toatd slrguinla, sd plocd lui Dumnezeu dupa' 

cluh ,;i clupd. trup, in ndde jdea impdrdliei cerurilor. 

liotei ; "Sint fameni care s-au fdcut fameni ei ingigi, pentru impdrd- 

' .\ia cerurifor,>il8. Cd.tre Corinten; /; r

't[92 

SFINTUL \/ASILE CEL MARb 

gi vei avea laudi de la ea, caci ea este slujitoare a lui Dumnezeu spre 

binele tdu. Iar dacd faci rdu, teme-te ; cdci nu in zadar poartd sabie, 

pentru cE ea este slujitoare a lui Dumnezeu gi rdzbunitoare a miniei Lui, 

'asupra celui care sdvirgegte 1f,slv 6sr. 

Trebuie sd ne supunem inaltelor stdpiniri in cele ce nu impiedicd 

porunct lui Dumnezeu. 

Fapte.' qTrebuie sd ascultbm mai degrabd de Dumnezeu declt de 

oamenir>. Cdtre Romani ; ',,Tot sufletul sd se supund inaltelor stdpiniri, 

,cdci nu este stdpinire decit de la Dumnezeu ; iar cele ce sint, de Dum- 

Jrezeu sint rinduitb. Pentru aceea cel care se impotrivegte stdpinirii, se 

. impotrive$te rinduielii lui Dumnezeu..Iar cei care se impotrivesc igi vor 

'lua 

osindd. Cdci dregdtorii nu sint fricd pentru fapta bund, ci pentru cea 

rea. Voiegti deci sd nu-ti fie fricd de stdpinire ? Fd binele $i vei avea 

laudd de la ea,, 6e. Cdtre Tit: "Adu-le aminte sd se supunf, stdpinirilor 

gi dregdtorilor, sd asculte, sd fie gata la orice lucru |s1' 653. 

Regula 80 

Ce te| (cum) vrea Cuvinlul sd'tie creStinii : cg ucenici ai lui.Hrisfos, 

tormali numai dupd. cele pe care Ie vdd la El sau le aud de Ia EL' 

Ivftatei,;

TEGULILE MORAI,E 

Ca mddulore ale lui Hristos in toatd lucrarca poruncilor Domnului 

sou o harismelor Slintului Duh, sintem rinctuiti spre vrednicia Capului, 

ccre esle Hristos. 

Cd.tre Corinteni f .' ,,Oare nu gtifi cd trupurile voastre sint mdciularele 

lui Hristos Qross. g61re Efeseni.' "Ci finind aderrdrul in iubire, sd 

sporim intru toate, pentru EI, Care este capul - Hristos. Din El, tot 

trupui bine alctltuit li bine incheiat, prin toate legdturile care ii dau 

tdrie, igi sdvirgeqte crepterea, clupd lucrarea sevir;itd pe mdsura fiecd' 

rui mddular in parte, gi se zideqte intru dragoste> 660. 

Ca mireasd a lui Hristos, pdslrdtoare a curdleniei, in care se valori- 

I icd singur e vo i nlele' Mir elui. 

Ioan:

194 SFINTTIL VASITE CEI, MAII' 

.Matei..

TDGUlII,! HORAT;T 195 

gostea, cu duhul, cu credinfa, cu curdtia D 67E. Cdtre Timotei I/ :

t96 

SFINTUL VASILE CEL,MARE 

Ca sdditori ai mtaaiiletor lui Dumnezeu, CQ1e nu losd nimic"sd.se in' 

strdineze de vi[d, care este Hrislos, nici Idrd de roadd ; ci imbund.tdfesc 

' 

cu multd grija pe cele proprii li pe cele aducdtoare de roadd. 

Ioan: oEu sint vifa cea adeviratd 9i Tatdl Meu este lucrdtorul' Ori- 

' 

ce mlddifd care nu aduce roadd in Mine, El o taie 9i orice mldditd cpre 

aduce roadd, EI o curflfd, ca mai multd roadd sd aducd" 68e. Cdtre Cqrinteni 

I : oEu am sddit, Apollo a udat, dar Dumnezeu a fdcut sd creascd,' 6e0. 

Ca iconomi ai Bisericii lui Dumnezeu, cQIe pun ?n ordine suflelul 

Iiecdruia, spre o ti zidili la temQlia apostolilor Si protglilot. 

Cdtre Corinteni /; "Dupd harul lui Dumnezeu, cel dat mie, eu, ca un. 

infelept megter, am pus temelia, iar altul zideqte. Dar fiecare sd ia seama 

cum zidegte ; cdci nimeni nu poate pune altd temelie decit cca push, 

care este Iisus Hriste5p 6er. Cafte Efeseni I "Deci dar nu mai sinteli 

strdini gi locuitori vremelnici, ci sinteti impreund cetdteni cu sfintii Si 

casnici ai lui Dumnezeu, ziditi fiind pe temelia apostolilor 9i a proorocilor, 

piatra cea din capul unghiului fiind insugi Iisus Hristos. intru El, 

orice zidire bine alcdtuitd cregte, ca sd ajungd un locag sfint in Domnul, 

in Care voi impreund sintefi zidifi, spre a fi locaS al lui Dumnezeu iu 

Duhn' d2. Ce este propriu cregtinului ? "Credinta c'are este lucrdtoare prin 

. dragoste)) 6e3. Ce este propriu credinfei ? lnvdfarea fdrd distinctie a ade- ' 

vdrului cuvintelor iuspirate de Dumnezeu, fdrd nici un gind personal' 

nici introdus de vreo nevoie fizicd, nici format in vederea pietdfii, care 

ar zdruncina (credinfa). Ce este propriu celui credincios ? De a se or- 

- ganiza in aga fel in aceastd invdfare, (incit) sd nu indr5zneascd sd incicpdrteze 

sau sd porunceascd (cqva). Cdci dacd r,tot ce nu

I 

tr 

3 

r 

3 

NEGULILE MORALE 

Aceea cd, precum Hristos a murit pdcatului o datd pentru totdeauna 6e?, 

la fel gi acesta este.mort gi neclintit spre tot pdcatul, potrivit cu ceea ce 

s-a scris, cd

CUVINT ASCETIC II' 

. I 

onul a fost fdcut dupd chipul gi asemdnarea I lui Dumnezeu ; dar 

pdcatul a urifit frumusefea chipului dupd ce a atras sufletul spre pofte 

nestdpinite. Dar Dumnezeu, Care a f6cut pe'om, este viafa adevdrati. 

Agadar, cel care a pierdut asemdnarea cu Dumnezeu a pierdut 9i leg{tura 

familiard cu vibta ; iar cel care este in afard de Dumnezeu nu este 

ln stare sd trdiascd viatd fericitd. Sd ne intoarcem' a$adar, la harul de 

la inceput, de care ire-am instrdinat din cauza pdcatului. $i iardSi, sd 

ne infrurnusefdm dupd chipul iui Dumnezeu, fdcindu-ne asemenea cu 

Ziditorul, prin

. CUVINTE ASCET1CD 

gd de la normele cumptrtdrii. Cdci cel care in toate acestea se stdpine;te 

pe sine cu cumpdtare, in limitele fecioriei, dovedegte cu adevdrat cd harul 

fecioriei este in el deplin din orice punct de vedere. 


199 

Agadar, dacd dorin sd infrumusefdm caracterul sufletului nostru 

prin

SF1NTUL VASILE CEL MARE 

Agadar, acestea sd le ia aminte cel care s-a retras din lume, ca s& 

nu intineze cu nimic vasul lui Durnnezeu, adicd pe sine insugi, prin folosirea 

pdtimagd a iui. Dar se cuvine sd reflecteze indeosebi la aceea :. 

cd acela care a aies viafa ingereasci a depdgit limitele firii omenesti $i 

s-a rinduit pe sine in viafa netrupeascd, cdci semnul distinctiv al naturii 

ingeregti este liberarea de comuniunea cdsdtoriei, indiferenta fatd cle 

orice altd frumusete qi privirea continud numai spre fala lui Dumnezeu. 

Astfel, cel care a trecut in rindul ingeriior, dacd s-ar intina cu patimi 

omenegti, se aseamdnd cu pielea leopardului, aI cdrui pdr nu este nici 

complet alb, nici in intregime negru, ci poartd pete amestecate dup6 

culorile opuse gi nu este socotit nici intre cele'negre, nici intre cele 

albe. Agadai, aceasta sd fie singura instructiune pentru cei care au preferat 

viala cumpdtatd gi cast5 (curatd) 6. 


Totugi, fiindcd trebuie sd ne ocupdm cu precizie $i cu fiecare temd 

in parte, este necesar sd menfio4dm putin gi despre acestea. 

cei care s-au despdrfit de viafa obignuitd gi se strdduiesc pentru 

o viatd mai bund (mai dumnezeiascd), sd nu se strddlriascd singuri gi 

fdrd ajutor, cdci se cuvine ca o asemenea viald sd aibH mdrturie, aga 

incit sd fie in afard de orice bdnuiald r€d; ci, asa cum cere legea duhovniceascd, 

cei bare mdntnc5 pasha (pagtele iudaic) sd nu fie mai pufini 

de zece 7, astfel gi aici cei care se exercitd in viala duhovniceascd sd nu 

fie mai pufini de zece, ci chiar mai mulfi. conducdtor al acestei viefi 

cinstite sd fie rinduit unul, care a fost preferat de tofi in urma verificdrii 

vietii lui, a caracterului pi a relafiei lui lurneSti, 9i dupd ce, pentru 

preferinld, a fost luatd in considerare gi virsta, pentru cd din firea lor 

oamenii cinstesc mai mult pe cei mai bdtrini. Iar acesta sd aibd atit de 

mare autoritate fald de frafi, (incit) acegtia sd i se supun5 fdrd constringere 

qi numai de bund voie qi din modestie, a$a incit sd nu poatd nimeni 

din grupare sd se opqnd pdrerii lui, cind ar hotdri ceva din ccle care 

contribuie la infrumusefarea gi integritatea viefii. $i, precum poruncegte 

Apostolul, nimeni sd nu se impotriveascd autoritdfilor, caie au fost rlnduite 

de Dumnezqu, pentru cd cei ce se impotrivesc rinduielii lui Dumnezeu 

igi vor lua osinda, la.fel gi aici, ceilalli trebuie sd fie convingi cd 

aceastd autoritate i-a fost datd proiestosului s, nu intimplitor, ci din voia 

6. A5a cum s-a ardtat mai inainte despre viala ingcrilor. 

7. Dupd obiceiul iudaic, cei .care se impirtE.ssau cu pashl (pagtele iudalc) trrbuiau.sd 

fic cel pufin zcct'; in unele edifii este menfionat nurnirul doisprezece,'Joc.tit 

nai corect. 

_ U. Rom. 13, l-2.

fr 

[' 

r 

; 

fr 

F 

CUVINTE ASCETICE 

20f. 

lui Dumnezeu, a$a incit propdgirea dupd Dumnezeu sd fie neimpiedicatd; 

pentru cd acesta va ardta ceea ce este folositor de suflet gi util, iar tratii 

vor primi cu bundvoinld sfaturile lui bune. Agadar, fiindcb grupa .frdfeascd 

(sinodia) trebuic sd fie cu orice chip ascultdtoare qi supusd proiestosului 

e, e6te necesar, inainte de toate, ca acela care a fost ales superior 

- ze0r,7a,p,evo€ - al acestei viefi sd aibd un astfel de caracter incit 

viafa iui sd fie exemplu de orice virtute pentru cei care privesc spre el ; 

dar, precum spune Apostolul, trebuie sd. fie cuminte,.cumpltat, primitor 

cle strdini, destoinic, sd invete pe altii 10. Eu cred cd astfel trebuie s5. cerc:etdm 

r,'iala lui qi nu numai dacd este bdtrin (fiindcd este posibil ca gi cu 

peri albi qi cu zbircituri sd aibd caracter tinerersc), ci dacd mai inainte 

c'arlir'ierul gi manierele lui l-au imbdtrinit in mod cinstit, aga incit orice 

ar spune sau ar face sd fie pentru grupd (sinodie) lege gi canon. 

hfodul de hrand care se potrivegte celor ce trdiesc viafa monahalS 

cste cel pe caie il aratd Apostolul, a$a incit si-gi m5nince piinea lor iru 

rnod cinstii cu lucrarea miinilor lor 11. Iar lucrarea sir fie imnlinitd sub 

suprtn'egherea unui bdtrin, care este stimat pentru sfinlenia viefii lui. 

Iar acesta sd repartizeze lucrdrile care trebnie fdcute potrivit cu nevoile 

care existd intr-un asemenea mod incit, pe de.o parte, sd se implineascd 

porunca ce s-a dat, ca sd ne cigtigdm hrana cu sudori gi osteneald 

12, iar pe de altd parte,-conduita lor sd fie ireprogabild 9i absolut 

corecti, incit sd nu existe Ia acesta nici o nevoie ca sd expund in mod 

public lipsa lor. 

Cea mai bund hotdrire gi ccl mai bun mod de cumpdtare sd fie 

acesta : sd nu ravem ca scop nici pidcerea, nici oboseala cdrnii, ci s6 

evitdm lipsa de mdsurd in amindoud direcfiile, aga incit carnea noastrd, 

nici din prea buna stare sd nu se agite, nici din sldbiciune'sd nu-gi poat6 

indeplini poruncile. Pentru cd sufletul este vdtdmat deopotrivd din ambele 

extreme, adicd gi atunci cind carnea este nestdpinitd gi sare spre 

pldceri deplasate sub motivul bunei stdri fizice, gi atunci cind, obositd 

qi sldb:td gi fdrd vlagd, este continuu finutd dq suferinfe. Cdci cu aceastd 

stare ,a trupului, su'fletul nu este sirguitor sd priveasci spre cele inaite 

in mod liber, ci este preocupat de senzafia durer'ii $i se inclind dobcrit 

de sufcrinfa trupului. 

9. Aici proiestosul trebuie infeles ca intiistit6torul - staretul - ministirii. Sl. 

Vasile inlelegea ca fiecatrB qrupd _. cu pind la 20 de frati - sd aibd un proiestos, 

iar mlnEStirea, - formatd din 5-6 grupe -, si aibE un prim-proicstos, egumen saa 

stare!, care pistra permanentd legdturd cu proiesto5ii grupelor pentru unitatea do 

conducere. 

10. I Ti/x-.3, 2. 

' 


12. Fae.3, 19.

202 SFINTUL VASrI,E CEL MARE 

IV 

Agadar, folosirea lucrurilor sd fie dupd nevoia pe care o avem gi 

vindl ls sd nu fie detestat, dacd este folosit pentru vindecare, dar nici sd 

nu fie cdutat fdrd nevoie. $i toate celelalte lucruri sd se serveasci, de 

asemenea, dupd nevoile, gi nu dirpl dorinfele celor care se exercitd {in 

viata duhovniceascd) 

Toati viafa noastrd sX fie timp de rugdciune. Dar mai ales, fiindcd 

trebuie sd destindem intensitatea psalnodierii gi a, ingenuncherilor cu 

intervale de repaos, sd urmdm. orele de rugdciuni care au fost rinduite 

de cei sfinfi. Astfel spune marele David :

# cuvnmt AscETrcq 

F 

3 

b 

* 

$ 

F 

&' 

t 

intrebat Si s[ rdspundd pentrU cele pentru care este nevoie de convorbiri; 

iar ceilalfi sd nu rdspundd celor care pdldvrdgesc fdrd rost, ca sA 

nu se facd pdrtagi la consecinfele pdldvrdgelii. 

' 

V 

Iar toli sd aibd un depozit comun 9i nimeni Sd nu spune cd este 

ceva al lui : nici haind, nici incdlfdminte, nici orice alt lucru necesar 

pentru nevoile trupului ; ci autoritatea superiorului sd r'epartizeze folosirea 

acestor lucruri, aga incit sd dea din cele comgne ceea ce eSte necesar 

fiecdruia dupd pbrunca proiestosului. Cdci intr-o asemenea vietuire 

in comun, legea clragostei nu ingdduie prietenii 9i grupdri speciale. 

Pentru cd eforturile fdcute in special (din simpatie) pentru orice 

nevoie p{gubesc foarte mult armoniei comUne, Agadar. acum Se cuvine 

ca toli sA se priveascd intre ei cu acdeagi mdsur6 de bundvoinfd' 

iar in toatd comunitatea frdfeascd sd domneascd o singurd ndsurd a 

dragostei. Iar dacd, totupi, cineva ar fi gdsit cd are sentimente speciale 

de dragoste fatd de un monah ca;e este fratele lui sau rudd, sau fatd de 

oricate altul, pentru indiferent ce motiv, aeela sd se infelepfeasca, ca 

'unul 

care pdgubegte comunitbtea (frdfeascd). Pentru cd dragostea exdgeratd 

fatd de o persoand dov'ecleqte marea lipsd a acesteia fatd de ceilalfi. 

Iar epitimiile celui condamnat pentru vreo greseald sd fie pe miisura 

pdcdtuirii : oprirea de a participa la cintarea comund, excluderea 

lui de la rugdciunile comune pi oprirea de a participa la masa (comund). 

Pentru aceasta, cel care rdspunde pentru buna ordine comun[. va hotdri 

epitimia pentru cel care pdcdtuiegte, potrivit cu mdrimea gregelii. 

Slujirea comunitdfii frdtepti sd s.e facX cu rindul. Cite doi monahi sd indeplineascd 

in fiecare sdptdmind, in mod succesiv, toate lucrdrile necesare, 

ca sd fie comund gi rdsplata umilinfei, aga incit sd nu poatd nimeni 

sd depdgeascd pe frafi nici la bine, 9i sd se odihneascd tofi deopotrivd. 

Pentru cd alternarea rp.uncii li odihnei face ca aceia care lucreazd 

sd nu simtd oboseala. Proiestosul frdtiei sd aibd autoritatea, cind 

s-ar ivi vreo nevoie, sd trimitd in afard de mindstire pe cei care, dupd 

pdrerea lui, ar fi potrivifi, ,gi ca sd r.induiascd pe cei care, in interesul 

lor, sd rdmind induntru (mindstirii) 9i sd se indeletniceascd cu lucrdri 

interioare. Pentru dd adeseori, in trupurile viguroase, chiar 9i cind. se 

strdduiesc pentru infrinare cu zel deosebit, se dezvoltd intr-un anumit 

fel frumusefea virstei gi devine astfel motiv de dorinfd dupd cei pe care 

ii intilnesc. Agadar, dacd este vreunul tindr in privinfa vigurozitifii

SFINTUL VASILE CEL M.ARE 

.trupuflu,i, sd"pi st5,p:i'nte6uscd cit rnai asquns acerst aer d,e,tinre,re{e gi firre}e 

pind ce.pr'ezenftor,ea lui va ajunge ,ln o stare corrvenabild. 

la monalhi ,sd nu'existe mi,ci o urrnd de lnini€ sau de rancihiund sau 

O" i^vidrie sau de ceartd ,gi ,ni,ci o gesticurlalie, nici rnipcar,e, ni,ci cuvintn 

nici reacfi,e a rprivinii,, nirci e4presie a tfefei s€ru iatltcerzar 'c,e ar provoca in 

mod narturail rninia cglui cu ,care se gas,eSte inrrpreurrd. Iar dacd vreunul 

ar fi gdsit vinova,t de una dinrlre a,cesie€, fapturi cd ,a sufer,it mari flnainte 

vreun rrdu nu poate sd jusli-fice p.rcatu:l hxi,; pen{ru cd rdu,l, in ordce 

tri4p ar fri indrdznit cineva ,sd-l .farc'd, est]e tot,riru. 

Orice formd de jurdmint sd fie exc'lusir din rindul monahilor. hr' 

locurl jurdmintului sd f,le so,co,tit suficient gi pe,ntru cej care von'begte, gi 

pentru ce,L care 'aissu.ltd, aproba,rea cu capui gi aprobarea prin ,auvint. 

Iar dacd cineva nu s-ar increde in simpla afirmare, igi coindamnd congtiinta 

,lui, Jiindcrd n.a r,eugit sd fiie sincer in discu(ie, iar pentru ac€asia 

va fi rinduit intre cei care au pdcdtuut 6i va fi i,nrlelepfiit cu pedeapsd 

vindecd,toare. la, sdlrrlituJ ziilei, cind va inoela'orice lucr,ar,e rtrupsdscd 

qi duhovnicea'scd, se 'cuvifre ca fi,ec,ar,e sd-gi cerceteze, ,cu ini,rna rluri" 

inain,te de odihn5, congtiin(a. $i d,acd a fdcut,csva ce nu tr,ebuie, sau 

oprit, fie Efurd, fie d'iscutie, care nu erau in da,toria lui, sau lene,v-ie I,a 

.rugd'ciune, sa'u dndi,f'ere,nfi 'Ia cirntar,e, sau dorin]d a vi,efi,i ,iurmegti, sd nu 

assun'dd pdeattul, ci sd-'l. expund cornunitdfii, a$a inc'it prin ,rurgirci.uir

p, 

V 

p 

CUVINT ASCETIC III '' 

Viata asceticd are'un rsinqur scop; mintui,rea sufle'tului ; se cuvire, 

dec'i, ca tot ceea 'ce ,&r p;uitea ,sd c'o,laboreze spre a'ce'st s'corp sd fie pirzit 

cu tmrn6, 'c,a porungd dumm,ezeia,s,cd. Pentru cf, nict porun'ci,le lui 

Dumnezeu nu au in vede,re ,al,trceva, d,ecit mrrnai minituire,a cshii cnre lc 

orbservd. dg,ad,a,r, p ecu(n cdi carre fa,c birne leapddd o'rice imbrdcdrninte, 

,ag,a $i c'ei c,ar'e imbrdfi6'eazd via|,a asrc'etticd, se'cuvime 'sd se l'ilrcreze 

intii de oric,e bun m,aterial si sd-Si ducd apoi viafa cu inrlerlepciune. 

Deci, cee,a cre trebuie fdcu't rin pr'ealabirl, 9i de care ore$tinu,l se cuvine 

sd se in,grijeascd i,ndeo5ebir, es,te sd se dezbrace de patimile variale 9i . 

. I I 

SFINTUL VASILE CEL IdARI 

Dar fiindcd obiceiurile oamenilor sint variate gi nu glndesc tofl 

oamenii la fel cu privire la cele folositoare, ca si nu se creeze dezordine, 

fiindcd fiecare ar trdi dupd voia lui, trebuie sd fie scos in evidenld 

(recunoscut) ca superior (stare]) aI tuturor cel care dupd mdrturia 

comund ii depdgegte pe tofi ceilalfi in infelepciune, statornicie 9i 

viafd austeri, pentru ca virtutea lui sd devind bun comun aI tuturor 

imitatorilor lui. Cdci, a9a cum mulli pictori picteazd caracteristicile 

unei figuri gi toate chipurile se aseamhnd intre ele, fiindcd le-au fdcut 

asenenea cu o singurd figurd, la fel 9i aici : rnulte caractere, dacd privesc 

spre imitarea aceluia;i, in tofi va strdluci la fel caracterul bun al 

vielii. Agadar, dupd ce a fost preferat unul, vor inceta toate voile proprii 

; gi toli se vor forma pe viitor dup6 superior, increzdtori in porunca 

Apostolului, care cere ca tot sufletul sd se supund autoritdfilor 

superioare gi 'hotdrdgte ca aceia care se impotrivesc sd fie osinditri 2. 

'Adevdrata gi deplina ascultare a celor inferiori fafd de superior se 

aralir in aceasta : si se abfind nlr numai de la cele necuviincioase dupd' 

sfatul proiestosului, ci chiar pe cele vrednice de laudd sd nu le sdvirgeascd 

fdrd aprobarea lui. Cdci curnpbtarea 9i toatd osteneala trupeascd 

sint de folos la ceva ; dar dacd fiecare ar face ceea ce-i place, urmindu-gi 

propriile dorinle; ti n-ar da ascultare sfatului proiestosului, pdcdtuirea 

este mai mare decit fapta sdvirgitd (chiar dacd ar fi vrednic5 de 

laudd)

T 

# 

$ 

* 

* 

* 

CUVINTE ASCErICE 

iubegte pe unul mai mult decit pe alfii se condamnd pe sine cd nu are 

dragoste deplind fatd de toli. De asernenea se cuvine ca din comunita-' 

tea frdfeascd sd lipseascd rivalitgtea necuviincioasd gi prietenia deosebitd. 

Pentru cii din rivalitate rezultd vrdjmdgie 9i din prietenid deose' 

bitd iau naptere bdnuieli qi invidii. Cdci pretutindeni lipsa egalitdtii de: 

vine pentru cei mai rnici inceput qi motiv de invidie gi de rdutate. Pentru 

aceasta Domnul ne-a poruncit sd imitdm bundtatea lui Dumnezeu, 

Care face ca soarele sd lumineze gi pentru cei drepfi gi pentru cei nedrepfi. 

Agadar, precum Dumnezeu produce lumind pentru tofi oamenii, 

la fel gi imitatorii lui Dumnezeu sd imprdgtie fatd de tofi aceeagi 

egalS dragoste. Pentru cd unde lipsegte dragostea, acolo, in general, in 

locul ei pdtrunde ura. $i din moment ce, prercum spune Ioan uDumne-. 

zeu e ste iubire" 4, ura este in mod necesar diavolul. Agadar, precum cel 

care are iubire, are pe Dumnezeu, Ia fel cel care are ura nutreste in el 

pe diavolul. Pentru aceasta se cuvine ca dragostea sd fie egald gi aceeagi 

din partea tuturor cdtre toti, dar cinstea sd se dea fiecdruia precum 

se cuvine. Cei care s-au legat intre ei potrivit acestui principiu nu 

trebuie sd iubeascd pe rudele lor dupd trup mai mult. Dar nu se va 

arbta. dragoste mai mare fafd de rudele de singe, decit fafd de altii, 

nici dacd ar fi vorba de .fratele sau fiul sau fiica unui anume monah, 

Pentru cd cel care urrneazd in cazul dat instinctul lui dovedegte cd nu 

s-a debarasat complet de firea lui, ci este condus incd de trup. Iar discufii 

pdgubitoare gi amestecarea celui fdid experienfd (nepregdtit) in 

convorbirile dintre alfii sd nu aibd loc. Ci dacd ar fi ceva folositor spre 

zidirea. sufletelor, numai aceasta se cuvine sd se discute ; gi chiar cele . 

folositoare sd se discute in bund ordine, la timp potrivit, de cdtre acele 

persoene cdrora li s-a ingdduit sd discute acestea. Iar dacd cineva dintre 

cei mai mici ar dori sd vorbeascd, sd agtepte aprobarea superioru. 

lui.r$uqotirile gi vorbirile Ia ureche gi,acceptdrile prin semne cu capul, 

toate acestea sd fie inldturate, fiind condamnabile, pentru cd gugoteala 

produce bdnuiala ponegririi, iar acceptarea prin semne cu c,apul poate 

fi socotitd dovadd cd se insinueazd ceva,'(lucru) ascuns impotriva unui 

frate. Iar cele asemenea devin inceput de urd gi de bdnuiald. Dar cind 

cineva ar avea nevoie sd vorbeascd altora, mdsura vocii sd se adapteze 

dupd nevoie, aga incit cu cel care se gdsegte aproape sd se discute cu 

voce mai joasd gi cu cel care se gdsegte'mai departe, cu voce mai puternic6. 

In comunitatea frdfeascd sd nu se ingdduie ca vreunul sd sfdtuiascd 

sau sd indemne pe cineva cu ton tare gi poruncitor, fiindcd este 

insu]tXtor. Plecare din mindstire 5 sd nu aibd loc in afard de iesirile rin- 

4. 

I Ioon 4,16. 

In tert este folosit termcnul u&or.r,=dP,oun, 

adicd aschit> sau

208 sFINTUL vAsrLE cnr, rwAne 

duite gi necesare. $i pentru cd nu existd comUnitdti frdteSti numai de 

:bdrbati, ci gi de fecioare, toate cele cite s-au spus (pin5 aici) se cuvine 

sd fie comune gi pentru unele gi pentru altele ; dar un lucru se 

"cuvine sd se cunoascd, anume cd viafa in mindstirile de femei pretinde 

mai multd gi mai deosebitd bundcuviinfd 9i realizare de binefacere gi 

,de linigte pi de ascultare qi de iubire frdfeascd gi siguranfd in privinfa 

ieqirii gi supraveghc're a convorbirilor gi bundvointd intre ele gi sd nu 

.aibd grupdri separate. Cdci in toate acestea se cuvine ca viafa fecioarelor 

sd se infdptuiascd cu mai muitd rivnd. Cea incredinfatd cu truna 

ordine sd nu caute sd se facd agreabiid surorilor, nici sd nu se strd- 

.duiascd sd aibd recunogtintd de la ele pentru (implinirea) pldcerilor, ci 

.sd fie totdeauna respectatd gi temutd pi stirnatd pentru aceasta. Cdci 

trebuie sd se gtie.cd aceea va da socoteald inaintea lui Dumnezeu pentru 

gregelile irrtimplatr: in comunitate, in afard de ceea ce era necesar. 

:$i fiecare (sord) sd nu pretindd de la superioard ceea ce este pldcut, ci 

ceea ce este util gi folositor; nici sr=r nu contrazicd poruncile {pentru 

,cd acest obicei pregdteqte gi aduce dupd sine anarhia), ci, precum primim 

poruncile Domnului fdrd s6 le cercetdm, fiindcd gtim ci

I 

IF 

I 

1l - gfiniul vaslle cel llrrr 

REGULILE MARI 

('Opot xati n).titoe)

CUVINT INAINTE " 

.,,C, ajutorul lui Dumnezeu ne-qm adunat in acest loc, in numele 

Dornnului nostru Iisus Hristosi noi carg ne-am propus unul gi acelagi 

s9,opr de a ne trdi viata in pietate. $i, pe de o parte, voi dorifi limpede 

sd invdfafi ceva din cele ce ajutd spre mintuire, iar €u, pe de qltd 

parte, sint, nevoit sd fac cunoscute poruncile lui Dumnezeu .4iua qi 

noaptea, amintindu-mi de Apostolul care spune :


\ 

atunci vom cunoagte judecata Lui cea dreaptd, adicd atunci clnd von 

invia, unii spre pedeapsa veqnicd, iar alfii spre viafa ve;nicd, pi (cind) 

fiecare va primi dupd faptele sale. Pind cind vom amina ascultarea 

noastrd de Hristos, Care ne-a chemat la impdrdtia Sa cea cereasci ? Nu 

ne vom trezi? Nu ne vom intoarce de la viafa pe care o trdim in mod 

obignuit, la observarea strictd a Evangheliei ? Nu vom pune inaintea 

ochilor nogtri acea infricogatd gi mdreafd zi a Domnului, ln care pt' 

cei care pentru faptele lor vor trece de-a dreapta Domnului ii va primi 

impdrdfia cerurilor, iar pe cei impingi de-a stinga, fiindcd n-au fdcut 

fapte bune, ii va acoperi gheena focului gi intunericul cel vegnic ? 

"Acolo va-Ii - zice Scriptura - plingerea gi scri,gnirea rlinliloi"a. 


Noi spunem, intr-adevdr, cd dorim impdrdfia cerurilor, dar nu ne 

ingrijim s-o dobindim cu acele fapte cu care este cu putinfd sd se rea- 

Iizeze aceasta ; ci, fdrb sd ne ostenim deloc pentru implinirea poruncilor 

Domnului, ne inchipuim, cu de;;ertdciunea minfii noastre, cd vorn 

primi onoruri egale cu cei care s-au impotrivit pdcatului pind la 

moarte. Cine, stind in casi sau dormind in timpul semdnatului, Si-a umplut 

braful cu snopi in timpul secerigului ? Cine a cules via pe care n-a 

plantat-o gi n-a cultivat-o ? Fructele sint ale acelora ale .cdrora sint gi 

ostenelile ; onorurile gi cununile sint ale invingitorilor. Cine iI va incununa 

vreodatd pe cel care nici miicar nu s-a inarmat pentru intimpinarea 

dugmanului ? Cdci nu trebuie numai sd invingi, ci sd gi lupfi 

,legal, dupd cum spune Apostolul 7. Aceasta ,inseamnd sX nu se 

treacd cu vederea nici cel mai mic punct din cite s-au poruncit, ci sd 

se indeplineascd totul aga cum ni s-a poruncit.

p 

3 

# 

ft 

r 

3 

TECI'LII;SI/IAN! 

s-au incredinfat spre pdstrare, iar pe ceilalti i-a dat inapoi, nu este socotit 

recunoscdtor pentru cd a inapoiat partea mai mare, ci s-a dovedit 

, nedrept gi lacom pentru c5 a refinut partea mai micd. Dar ce sd vorbesc 

despre refinere, cind (gi) cel cdruia i s-a incredinfat un talant, li l-a 

restituit intreg gi neatins, a fost condamnat fiindcd n-a addugat nimic 

Ia ce i s-a-dat ? Cel care a cinstit pe tatdl sdu zece ani, iar dupX aceea 

l-a lovit o singurd datd, nu este cinstit ca binefdcdtor, ci este condamnat 

ca ucigdtor de pdrinfi. "Mergind - spune Domnul . invd.lali toate 

neamurile, povdluindu-le>, nu pe unele sd le pdzeascd gi pe altele sb Ie 

lnegliieze, ci usd pdzeascd toate cite am poruncit voud."10. $i Apostolul 

scrie la fel : oNu ddm nimdnui vreun prile j de sminteold, ca sd nu 

tie detdimatd slujirea, Si in toate ne intdli$dm pe noi inSine ca slujitoti 

ai lui DumnezelrrTr, Cdci dacd nu ne-ar fi necesare toate oorunciie 

pentru mintuire, nici nu s-ar fi scris toate, nici nu s-ar fi disp.ris ca 

toate id fie pdzite in mod necesar. Ce folos a$ avea din toate iaptele 

bune,' dacd spunind nebun frateiui meu, m,d fac vinovat gheenei ? Ce 

folos ar avea din libertatea'pe care i-ar da-o mai multi cel care este 

finut in sclavie de unul singur ? Cdci 13. Nu este nevoie sii spun cd aceasta nu aratd neglijenfb 

sau dispref, ci cd este dovadd de cinste qi respect (fafii de Domnul). 

$i totuSi poate sd spund cineva : Scris este cd

214 

SFINTTJL VAS.ILT" CEL I,lAEIr 

Care zice ; oNu tot cel ce'Mi zice : Doamne, Doarm'ne, va intro': 1n'lrfipardlia 

cerurilor, ci ce.- ce face voiT.7'atd]ui Meu Care este in ceru\ri"16. 

lnsd li acela care face voia Domnului, dar nri asa cum vrea Dumnezeu 

li nici *-o impline'te din indemnul dragostei cdtre Dumnezeu, zadarnic 

iSipunezelulinlucr$ls6u,dup6cuvintulDomnuluinostrulisus.Hr.is- 

Los, insusi, Care spune cd oei o tac ea sd se arate oame'ni|or ; adevdrat 

vd spun cd isi iau plata lorrtt. De aici a invdtat $i Apostolul Pavel sd 

spund cd i *chicr dacd aS impdrti toatd averea qi dacd oq do trupul meu' 

ca sri fie ars, ior dragoste ntf Qm, nimic nu mi-al Jol.osi> 18.,ln general, 

eu vdd aceste trei diferenle ale poruncii pentru nevoia indispensabild 

a ascultarii. cdci noi ne abatem de la rdu, fie cd ne infricogdm de'Pedepse, 

gi (atunci) sintem in sitrrafia sclaviei, fie cd implinim poruncile' 

urmdrind cigtigurile din leafd pentru folosul nostru propriu 9i prin 

aceasta sintem la fel cu lefegiii; fie (cd irirplinim poruncile) pentru binele 

ca atare din dragostea fafd de cel care ne-a dat leg6a, bucurindu-ne 

c6 ne-am invrednicit si slujim lui Durnnezeu, cel atit de glorios 

gi bun, gi astfel sintem in situafia de fii. $i, fdrd indoialS, cel oare im- 

plinegte poruncile lui Dumnezeu din teamd 9i gindegte neitrcetat 11..pudeapsapentruneglijen!6,nuvaobservanumaicitevadinaceste(porunci), 

iar pe altele le va neglija, ci va socoti pedeapsa pentru fiecare 

gregeald la fel de ingrozitoare pentru el. De aceea se fericegte cel care 

din evlavie se ingrozegte, dar rdmine tare in adevdr, putind sd spund : 

lg, pentru cd nu vrea sd se negliieze ceva din 

cele ce se datoreazd. $i

F 

SEGULILE MARI 

mai pufirl6 inserondtate ? Mai cu seamd amintindu-gi de Apostolul care 

;Sp[ne :.u$i sd nu mihnili pe Duhul ce1 Sfint a] Iui Dumnezeu. in Care ali 

dosf peeet1uili,,2l. 

IV 

215 

Deci, in care parte vor sd fie rinduifi cei care au cdlcat cele mai 

multe porunci ? Cdci nici nu-I slujesc lui Dumnezeu ca unui Tatd, nici 

nu I s9 incred, ca unuia Care fdgdduiegte lucruri mari, nici nu-I servesc 

cp unui Stdpin. i


mild ? Nici nu se indurd fdrd judecatd, nici nu juaec'd fdrd mild, pentru 

cd "Domnul este milostiv Si drept" m. A$adar sd nu cunoagtem pe Dum- 

.nezeu numai pe jumdtate gi nici sd nu ludm iubirea Lui de oameni motiv 

de neglijenfd. Pentru aceasta existd tunetele, pentru aceasta existd trdsnetele, 

ca sd nu se dispreluiascd bundtatea (lui Dumnezeu). Acela care 

face sd rdsard soarele 30 pedepsegte gi cu orbire 31. Cel care dd ploaie 32, 

ploud Si foc 33" Acelea (soarele pi ploaia) aratd bundtatea lui Dumnezeu ; 

acestea (orbirea gi focul), asprimea Lui. Deci ori sd-L iubim pe Dumnezeu 

pentru motivui celor dintii, ori sd ne temem de El pentru cel de al 

cloilea, ca si nu rii se spund Si noud I

F 

REICULILE MARI 2t7 

negliia cercetarea $i nu veti da dovaclS ae z.t 9i stdruinfd pentru pdzirea 

(poruncilor) ce ni s-au incredinfat gi pentru implinirea lor prin fapte. De 

aceea, zice Domnul : "Cuvintul, pe care l'am spus, ocelo il va iudeca pe 

el in ziua cea de pe Lrrmd,,38; gi

21.8 SFIIrIUL VASILE CEL MARE 

23. Desprertiilu- i 

24.'Despri:modul in care se, cuvihe sd 

trdim lotre noi. 

2{,, Cfl'es.te groaznicd judecata proiestosului- 

care nu mustrd pe cei care pdc6tuiesc. 

26. Ce toate, Si cele ascunse ale inimii, 

sE fie ar6tate proiestosului. 

27, Dacd gi proiestosul 'ar. gresi vreodatd, 

treb{ie sd fie mustrat 9i el de cdtre 

cei mai {stingi dintre frali. 

28. Cum trebuie sE procedeze toti 

{fratii) fatd de cbl neascult6tor. 

29. Despre cel care lucreazd cu mln- 

.drie sau cu Erurmurare, 

30. Cu'ce simtdminte trebuie sd poarte 

grijd proiestogii de.frati. 

31. Cd trebuie sd fie prirnitd slujirea 

de la proiestos. 

32. Cum trebuie se se poarte (c{lugdrul) 

cu rudele dupi trup. 

33. Care este modul convorbirii cr-l 

:urorile. 

34. Cum trebuie s{ fie cei care impart 

.bunurile fratilor ln comunitate. 

35. Dacd trebuie sd se formeze nrtri 

mtllte comuniteli de frali in acela5i iat. 

36. Despre cei care se rerrag din co- 

,rnunitatCa fralilor. 

37..Daci trebuie str se neglijeze lucrul 

sub pretextul rugdciunii Si psalmodiei, Si 

.ce timpuri sint potrivite pentru ru{dciune 

9i dacE mai lntli trebuie sd se lucreze. 

38. Care meserii se potrivesc cu profesiunea 

noastre. 

39. Cum trebuie sd se valorifice (vindd) 

cele produse de munca (noastrd) gi crrm 

se cqde sd cdldtoriri (in acest scop). 

40. Despre negotul ct'mdrfuri ln' &du-, 

niri. "t .! : 

41.: Despre autoritate gi despre ascultare. 

42. Cv" ce scep $i cu qe dispoziti.e ,trebuie 

sd lucreze cei ce se ocup5 cu lu- 

I 

crul. 

43. Ce fel se cuvine sd fie proiestogii 9i 

'cum sd lndrume pe frati. 

44. Cui trebuie sd i ,se ingiduie cdl{torii 

9i cum sd fie examinafi cind se .inapoiazE. 

45. Pe lingE proiestos trebuie sE mai iie 

unul ln miisurd sd poarte griJ6 'de frafi, 

cind acdla .a.r lipsi sau ar fi ocupat. 

46. Nimeni sd nu ascundd pdcatele, frafilor 

sau pe ale sale. 

47. Desprd ce,i care nu primesc cele 

hofirlte de proiestos. 

48. Nu trebuie sd fie privite (cerceta,te) 

din curiozitate lucrdrile proiestosului, 

ci fiecare sh fie crf luare aminte la 

lucrul sdu. 

49. Despre controversele care ar interveni 

uneori intre frafi. 

50. Cum trebuie sd procedeze proiestosul 

la stabilirea epitimiilor. 

51. Cum trebuie sd se indrepte'gregeala 

celui care a pdcdtuit. 

52. Cu ce dispozitie trebuie sd fie primite 

epitimiile. 

53. Cum vor lndrepta invitdtorii meseriilor 

pe copiii care gresese. r 

54. Proiestosii comunitdfii de fra;i si 

se sfdtuiascd impreund cu privire la. 

chestiunile comune. 

55. Dacd folosirea artei medicale corespunde 

scopului pietEfii.

REGULILE MARI'! 

CU 1NTREBAqE $I RASPUNS 

Intrebarea 1 

Despre ordinea qi inldnluirea poruncilor Domnului 

Fiindcd Sfinta Scriptu.rd ne-a dat libertatea sd intrebdm, inainte de 

toate trebuie sb ne documentdm dacd existd vreo ordine $i serie in po. 

runcile lui Dumnezeu, 'aga incit una sd fie prima, aita a' doua gi aga 

rnai departe ; sau toate fin una,de alta gi toate sint egale intre ele in 

privinfa cercetarii punctului lor de plecare, aga incit celui care ar. vr'ea, 

ji este ingdduit sd inceapd de oriunde vrear ca intr:un cerc. 

spuns 

Intrebarea voastrd este veche $i a fost expusd de demult in Evan- 

'ghelii, cind un cuno'scdtor de legi-a venit lnaintea Domnului si i-a zis : 

SFNSTUI. VASILE CEL T'AAT 

, 

lntrebarea 2 

Despre iubirea de Dumne:zeu $i cd inclinarea $i puterca pentru pd.zirca 

poruncilor lui Dumnezeu existd Ia oameni d.in natura (Ior). 

Agadar, sd ne 'vorbe$ti mai intii despre iubirea de Dumnezeu.'cd., 

lntr'adevdr, trebuie sd iubim, am auzit i dar . cum se poate implini 

aceasta dorim sd ttim. 

' 

Rispuns 

I 

Iubirea de Dumnezeu nu se poate invdla. cdci nici sd ne bucurdrn 

de lumin6 9i sd rivnim dupd viafd n-am invdtat de la altul, nici sE iubim 

pe cei care ne-au ndscut sau ne-.au hrdnit nu ne-a invdfat altul. Astfel, 

deci, cu mult mai mult invdfar,ea iubirii de Dumnezeu nu vine din 

afard; ci debdatd cu intocmirea viefii, adicd a omului, ni s-a implintat 

oarecare rafiune ca sdmintd 2, care. are de Ia sine inclinarea (facultatea) 

de a-pi insugi iubirea. Aceasti sdminfx de ra]iune au primit-o gi 

cei' care invafd poruncile lui pumnezeu si prin harul lui Dumnezeu 

devin capabili s-o cultive cu sirguintd, q-o dezvolte cu infelepciune gi 

s-g ducd la desxvirgire. pentru aceasta gi noi, dupd ce am aprotrat 

rivna voastrd ca necesard pentru r.eugita scopului nostrur cu harul lui 

Dumnezeu gi cu ajutorul rugdciunilor voastre, ne vom str5dui ca sd 

aprindem scinteia dragostei de Dumnezeu, care s-a rdcit in voi, cu 

puterea care ne-a fost dartd prin Duhul sfint. Agadar trebuie sd gtim 

cd iubirea de Dumnezeu, degi este o singurb simpld virtute, prin puterea 

ei se implinegte gi se cuprinde orice altd poruncd. .cdci cel eare Md 

iubetle pe Mine - zice Domnul - va. pdzi poruncile MeIe, s, gi uln 

aceste doud. porunci se cuprind toatd. legea gi ptoorocii> +. 

Acum nu vom incerc'a sd vorbim despre orice temd cu de-amdnuntul 

pentru cd. astfel, ocupindu-ne cu amdnuntele, am pierde din vedere 

adevdratul infeles aI porunc[Ior, ci, dupx puterea gi in mdsura in eare se 

incadreazd scopului nostru, vd voi aduce aminte despre iubirea pe care 

o datordm Lui Dumnezeu r inainte de a incepe, vd voi spune, totugi, cd 

Dumnezeu ne-a inzestra't cu puterile (necesgre) ca sd implinim toate 

poruncile pe care ni le-a dat, incit sd nu ne revoltdm, ca si cum ni s-ar 

cere ceva de care acum auzim prima datd, nici sd nu ne ingimfdm, ca gi 

cum am restitui mai mult decit ni s-a dat. c6ci cu aceste puteri, Iu 

crind corect gi dupd cuviintd,rfacem viata noastrd virtuoasd prin'pie- 

?. lnvEldtura despre.in creptinism se intilnegte pentru prima 

datd la Sfintul Justin Martirul gi Filozoful, in Apologia2, 13. 

3. loan 1,4,23. 

4. Matei 22, 4L

jREEULII,E IIARI 

tate ; dacd insd nu folosim actiunea lor, alunecdm spre rdu'tate. Iar 

definirea rdurtifii este urm6toarea: folosirea rea gi impotriva poruncii 

Ilomnului a darurilor pe care ni le-a dat Dumnezeu ca s{ facem binele; 

,dup5 cum tot aga db adevdrat, virtutea cerutd de Durnnezeu este folosirea 

acestor daruri ale lui Dumnezeu, cu buni gtiintd, potrivit po-. 

runcii lui Dumnezeu. 

Astfel stlnd lucrul, vom spune la fel 9i despre iubire. Deci, din 

mom'ent. ce am primit porunca si iubim pe Durnnezeu, avem implintatd 

si puterea iubirii, din momentul prirnei credri a noastre i iar dovada 

acestui lucru nu existd in afard de om, ci fiecare poate s-o 'invete de 

la sine insugi ii in sine insu$i. Cdci noi din naturd sin,tem doritori de 

ceea ce este bun $i frumos, chiar dacd de cele mai multe ori fieclruia 

ii pare bun Fi frumos altceva; qi, fdr6 s-o fi lnvdtat, noi avem afecfiune 

pentru cei ai casei gi pentru rudele noastre gi ardtdm spontan 

bund dispozifie in fiecare zi, fafd de binefdcbrtorii noEtri. Deci, ce este 

mai de admirat decit frurnusefea dumnezeiascd ? Ce,fugetar6 este mai 

pidcutd decit mirefia lui .Dumnezeu ? Ce dar aI sufletului este atit de 

arzdtor gi de nesuportat ca dorul ce vine de Ia Dumnezeu in sufletul 

acela care a fost curdfit de orice rdutate $i spune din afect adevdrat:' 

6 i ccind voi ajunge sd md ardt lnaintea telei lui Dumnezeu ?" 7 ; 

222 SFSitfUL VASIXTD:CEII MABE 

virea frumusefii.dumner?ib6ti;iacettia.{&ceau rug6ciune ca sI se €xr 

tindi la' tciatd viafa -vepnied:contemplarea dulcelit Dcirnnailui. Astfbli 

decis-oamenii din ,na'tur.a',Ioridoresc cele '.bune. ln gener'al,, ,bun' 'gi 

vrednic.de iubit egte ceea:ce este bun; iar bun este Dumndzeu; toate 

doresc binele ; dgadar toate dorescpe Dumnezeu. 

I , " j '': ,: 

Deci ceea ce facein bine, de;'b.,und voie, se'afld chiar din natUr6'''in 

noi, aceia, cel pufin, care n-am fost pervertili, in cugetele noastre, de 

rdutate. De aceea iubirea de Dumnezeu se cere de la noi cd o datorie 

indisiensabild I iar lipsa ei este pentru suflet cel mai insuportabil dintre'toate 

relele. Cdci instr5inarea gl indepdtarea de Dumnezeu este mai 

insuportabild dectt pedepsele care se agteaptl ln gheena, $i pentru 

cel care o incearc5 este mai lrea decit (este) pentru ochi Iipsirea de 

lumind, chiar',dacd n-ar fi legatd de durere, sau (cum este) lipsirea de 

viatd pentru'vietate. Iar dacd iirbirea copiilor fatd de.pdrinti existd din 

natur6, aceasta fiind demonstratd Si de obicelurile anirnalelor nerationale 

gi de inclinarea oamenilor cdtre mame, in primii ani ai virstei, 

atunci sd nu ne ardtd.m mai nerationali decit copiii $i mai sdlbatici 

decit fiarele, purtindu-ne fdrd iubire Si ca strdini fafd de Crgatorul nostiu, 

pc Care, chiar'dacd nu-L cunoag'tem cum este; din buridtatea !ui, slntbm 

datori sd-L iubim mai mult ca orice 9i sd-L adordm Si sd ne indreptdm 

nelncetat cu gindll cdtre ill, cum se indreapt{ copiii sp}e mafnele loi. 

Insd cel mai impdrtant dintre cei iubiti, din impuls na'tural, este binef6cdtorul. 

$i aceasta, adicd inclinarea cdtre binefdcXtori, nu este froprie 

nirniai oamenilor, ci aproape tu'turor animalelor.

REG,ULILE MARI 22C 

prin mirime 9i strllu,cire, totugl fiind intrecute in .lumind de cdtre cele 

mai mari, ata,cum desigur stelele sint ascunse de r-azele solarg, apar..in 

mai, slabd lumind fatd de acelea. . 

Nu vom vorbi, aeci, despre rdsdritul sqarelui ti despre cursd lunii, 

despre tempelatura .aerului, despre schimbarea nnotirnpurilor anului, 

despre apa care cpde din nori gi cea care .izvorS$te 4in pdmint, chia,r 

despre mare gi intreg pimintul, despre cele ce cresc. din pbmint; desple 

vietdfil,e ce tJEiesc in ape, despre pds6rile Si insectele din, aer, despre 

nepumdratele feluri:de vietdti, toate cite eu fost.intocslite pe[tru slujirea 

viegii noastre. Vom vorbi, totlrti, despre ceea qe nu putem:treqe 

cu vederea gi nici nu-i cu putinf[ sE tdinuiasgf, cine.va,,caie ar.q,.minte 

sd4dtoasd 9i judecatd dreaptd, despre care este incd mult mai cu ne. 

putinld de a voibi in mod demn: cd Dumnezeu l-a creat pe om dupd 

chipul gi asem6narea Sa, l-a invrednicit de cunoagterea Sa, I-a inzesrtrat, 

mai presus de toate vietdfile, cu rafiune, i-a ingdduit sd se desfdteze de 

nqspusele frumusefi ale par'adisului ti l-a pus sldpin peste toate cite se 

afld pe pdmint; 9i apoi, cind, fiind intelat de garpe, a cdzut in p5cat gi 

prin. pdcat in moarte qi toate urmhrile legate de ea, Dumnezeu nu L:i 

ldsat fdrd s6-i poarte de grijd i ci ,i-a dat, la ,ince.rput, o lege co sd.l 

aju,te, a rinduit (apoi) ingeri ca se-l pdzeascd gi s6-l,lngr[etscd, a tqi.qlis 

profeti ca se mustre reutatea 9i sd invels virtrltea, a pus stdvild pernir 

rilor spre rdutate prin aneninfdri ; pnin promisiuni i:a trezitt dorinfa gpre 

cele bune; a ardtat mai inainte, de multe gri, sflr$itul rdutdfii ti al vir* 

tufii'cu exem.plele diferite'lor persoane, ca sd se lnvefe alfii; li ln ciuda 

tuturor acestora gi a celor asemdnd,toare nu $i-a firtors ,f'ata de la noi 

cind am stdruit in neascultare. CEci bunhtatea Domnuluri nu ne-a pdrdsit 

gi iubirea Lui fafd de noi n-ap putut s-o ,impibdicdm; dimpotrivd, cu 

toate cd am ofenrsat pe Bine'fdcdtor,cu indiferenta noastrd fafd de dar'urile 

Lui, am fost rechemafi din moarte $i am obfinut iard$i viata prin InsuSi 

Domnul nostru lisus Hristos. Prin aceas{a 9i felul binefacerii devine mult 

mai minunatz "Cdci in chipul lui Dumnezeu tiind, nu rdpire q socotit 

a ti intocmai cu Dumnezeu, ci S-o golit pe Sine, chip de iob lulnd' rs- 

IV 

Chiar sldbiciunile noastre le-a luat asupra Sa (Hristos) gi bolile. 

noastr,e le-a purtat gi a fost rdnit pentru noi, ca prin rdnile Lui sd ne 

vindecdm noi ra ; El ne-a rdscumphrat din blestem, fdcindu-Se pentru 

13, PiL 2, 6-7. 

14. Isaia 53, 15. 

NI

22r SFTNAUL VASILE CEL MARE 

noi blestem rr, qi a suferit cea mai necinstift,d moarte pentru noi, spie 

a ne readuce la o viald glorioasd. $i nu s-a multumit cu faptul cd, fii,nd 

morti ne-a fdcut vii, ci ne-a dat gi demnitatea dumnezeirii 9i ne-a pregdtit 

locurile de odihnd veqnicd, care intrec in mhrimea bucuriei toatd 

cugetarea omeneascd, "A$adar cu ce vom rdspldti Domnului pentru 

taate clte ne-a dat noud?> 6. El este insd atit de bun incit nu cere nici 

o r5spldtire, ci se indestuleazd numai dacd este iubit pentru cele ce' a 

dat. Cind cuget toate acestea (ca sd-mi exprim simfdmintele mele Ii- 

,bere), cad intr-o oarecare fricd 9i extaz infiicol5tor, ca nu cumva neluind 

in seamd rafiunea, sau prin indeletnicirea cu lucruri degarte, sd cad 

din iubirea Iui Dumnezeu pi sd devin spre ruqine lui Iisus Hristos. Cici 

cel care acum ne in9eals li se sileyte cu toate iscusinfa vicleniei sale ca 

prin amdgiri iurhegti sd pricinuiascd in noi uitarea de Binefdcdtorul nostru; 

prigonindu-ne spre pieirea sufletelor noastre li dind asalturi asuprA-ne, 

(acela) va aduce atunci dispreful nostru inaintea Dornnului ca o 

rugine gi se va mindri cu neascultarea 9i cdderea noastrd ; el care nlci 

nu ne-a creat, nici n-a murit pentru'noi' ne-a fdcut, totugi, sd-l urmdm 

intru neaScultare ti in cdlcarea poruncilor lui Dumnezeu. Aceastd ofensd 

lmpotriva Domnului gi aceastd trufie a vrdjmagului imi pare ma'i grea 

decit pedepsele cele din gheeba; cdci (prin acestea) ddm dugmanului 

materie pentru mindrie gi ocazie sd se ridice impotrfua Aceluia Care a 

murit pentru noi 9i a tnviat gi Cdruia tocmai pentru aceasta Ii datordm 

mai mult, precum este scris 17. Numai atit despre iubirea lui Dumnezeu. 

Fiindcd scopul, cum am amintit mai inainte, n-a fost sd spun toate, c[ci 

este cu nepuiinfd; insd vd fac o scurtd ,rememorare a capitolelor rnai 

importante care sd trezeascd totdeauna in sufletele voastre iubirea dugn- 

.nezeiascd. 

, Intrebarea 3 

Despre dragostea cdtre aproaPele 

Vom vorbi deci despre porunca aceea care este a doua 9i ca ordine 

6i ca putere. 

Rispuns 

I 

Am spui mai lnainte cd legea cultivd 9i hr5negle puterile cqre se 

"4fl5 in noi ca sdmin|6. Dar fiindcd am primit poruncb sd iubim pe aproapele 

nostru ca, pe noi ingine, (se cade) sh' gtim dacd avem de la Dumneseu 

gi puterea ca sI implinim aceastd poruncd. Dar cine nu gtie cd 

15. Gol. 3, 13. 

16. Ps. ll5, 3. 

17. Rom. 8, 12.

REGULILE MARI 225 

omul este un animal blind gi sociabil, pi nu solitar 18 sau sdlba,tic ? Cdci 

nimic nu este rrai propriu naturii noastre decit sd fim sociabili intre noi, 

sd ne folosim unul de altul 9i sd iubim pe semenul nostru. $i drept urmare 

a seminfei pe care Dumnezeu a pus-o in noi, El cere gi fructele, 

cind zice : .,Pontncd noud vd dau voud" r sd vd iubiti unul pe altul" re. 

$i fiindcd a voit sd indemne sufl€tul nostru spre implinirea acestei porunci, 

n-a cerut (ucenicilor) semne gi puteri paradoxale ca dovadd cd 

sint uceuicii Lui (cu toatd cd gi acestora le ddduse puterea prin Duhul 

Sfint) i iatd ce spune :

226 SFTNTUL VASILE CEL MARE 

i Intrebarea 4 

Despre trica d.e Dumnezeu 

Rispuns 

Pentru cei care abia acum se inifiazd in viafa de'pieta,te, invdfarea ' 

prin teama de Dumnez'eu este mai folositoare, potrivit sfqtului inteleptului 

Solomon: oFrica de Dumnezeu esle lncept.ttul lnfelepclunii'' 27. Dar 

voi, care ati trecut de vlrsta copildriei tn Hristos gi nu m'ai aveti nevoie 

de iapte, ci purteti sd desdvirSiti cele dinlduntru cu hrana tare a dogmelor, 

aveNi nevoie de poru4oi mai importante, pentru cd in ,ace,stea i;i g5septe 

exprimarea deplind toatd'dragostea in Hristos. Voi insd trebuie 

sd fiJi atenti ,ca nu cumva bogdtia darurilor lui Dumnezeu sd 4evind 

cauza unui blam mai grav al vostru, d,acd veti areta nerecunoStintd fati 

de binefdcdtor ; pentru cd : ude Ia cel cdruia i s-o lncredinlat mult - 

spune Scriptura - mai mu/t se ve cerer28. 

lntrebarea 5 

Despre neimprd.Stierea minlii 

Rispuns 

I 

- Trebuie sd stim cd dacd mintea noastrd se imprdqtie la diferite lucrpri, 

nu putem sd implinim desdvirgit nici o altd poruncd, n'ici insdsi iubirea 

fatd de Dumnezeu, nici iubirea fatd de aproapele. Pentru cd nu 

poate sd invefe cineva cu precizie vreo artd sau gtiinfd, dacd mereu 

trece de la una la alta, pi nici nu ,e'ste cu putintd sd invete una perfect 

de la altele, fdrd sd cunoascd cele ce sint cerute (ca proprii) pentru implinirea 

scopului. Deci, trebuie c,a acfiunile sd corespundd scopului, pentru 

cd prin procedee improprii nu se obtine nimic drept (rafion'atl), fiindc& 

nu se poate ajunge scopul fierdriei prin lucrarea oleriei (ceramicii), nici 

laurii atletici nu se cigtigd prin exer'citarea (cintarea) la fluier. Pentru 

fie'care scop s'e cere o muncd anumitd gi corespunzdtoare. De qce'ea 9i 

asceza exercitatd dupd Evanghelia lui Hristos, pentru a pidcea lui Dumnezeur 

se face prin indepdrtarea de grijile lumii Ei prin totala noastrd 

instrdinare de distractii. 

27. Pilde l, 7. 

28. Luca 12, 48.

t 

AEGULII"E ![ARI 

Pentru aceasta, desigur, Apostolul, y'egi cdsdtoria este ing5duitd 9i 

este socotitd vrednicd de binecuvintare, a pus in arutitezd indatoririie 

cdsdtoriei cu grijile care se ieferd la Dumnezeu, fiindcd dupd pdrerea 

lui nu puteau sd meargd impreund una cu alta,'zicind;

228 srlNTuL vAsrr,E c€I, MARE 

{II 

Prin acestea ne invafd sd punem inaintea noastre totdeauua, ca scop 

al ldcrdrii pe care avem s-o indeplinim, voia Celui care ne-a dat porunca 

Si sd ne indreptdm sirguinfa cdtre scop, precum gi zic'e ln alt. 

1sc,

t f 

RTGULILD llIANI 

facd aceasta, sufletul trebuie sd aib5 incredinfarea tare atit cd fapteie 

cele bune slnt plXcute Judecitorului Si Rdspldtitorului viefii noastre' clt 

gi cd cele contrare igi vor'primi jgdecata de La propriul judecdrtor. Eu 

insd am pdrerea.cd odatd cu aceasta aiungem sd implinim poruncile 

Domnului, nu pentru a pldcea oamenilor. Cdci nimeni nu se indreaptd 

cdtre cel mai m,ic, dacd este incredinfat ce este prezent cel mai inalt, ci, 

dacd ceea ce se tntimpl{ este plecut $i primit de persoana mai insemnatd, 

iar celei inferioare i se pare contrar.voinlei, neplicut 9i demn de 

urgisit, dispretuiegte dojana din partea celui mai mic Si pune rnai mult 

pret pe aprobarea din partea celui mai mare. Dacd astfel se lntimpla cu 

oamenii, apoi un suflet cu adevdrat treaz 9i senatos 9i incredinfat de 

prezenta lui Dumnezeu $iciodatd nu va pdrbsi strdduinfa de a face ceva 

prin care ar deveni pldcut lui Dumnezeu, indreptindu-se Spre milili de 

la oameni, Si nici nu va neglija sd implineascd poruncile lui Dumneceu, 

ca sd ierveascd obiceiului omenesc sau sd se lase stdpinit de vreo pleiudecatd 

comune, saq se fie afectat (atras) de demnitdti (omenegti). 

Aceasta a fost gi pdrerea celui care a spus; "Spusu-mi'au cdlcdtofii de 

Icge birtele, dc/t ruJ ca legea Ta, Doamne' 45 ; $i iardqi : o$i am grdit In' 

tru mdrturiile Tale fuwintea regilor si nu m-om ruginot" +o' 

Intrebarea'6 

Cd este necesard izolarca de lume 

- ResPu.ns 

I 

Pentru pdzirea sufletplui de alunecdri (spre pl5ceri) este de folos 9i 

trdirea in singurdtatea?. Cum cd'este pdgubitor a trdi in iomuniune cu 

cei care se ara't{ fdrd fricd 9i cu dispre} fa}d de pdzirea strictd a poluncilor, 

se constatd gi din cuvintel€ lui Solomonr care ne invatd :


Si vedem, ca nigte forme 9i intipdriri (imagini) ale lor in zuflet, spre nimicire 

gi pieire, gi ca'sd putem sd persistdm in rugdciune, trebuie sd ne 

separdm mai intii cu locuinfa. Cdci astfel vom putea sd biruim gi obiceiurile 

noastre de mai inainte, prin care am trdit intr-un mod strdin de 

Porrncile lui Hristos ; (dar, aceastA luptd nu este mic5, adicd sd invingd 

cineva propria-i deprinder'e ; cdci obiceiul, care se intdregte prin lungimea 

timpului, primegte putere de'naturd), gi a;a vom putea gterge petele 

pdcatulu,i atit prin rugdcriunea sirguincioasd, cit gi prin continud meditafie 

asupra voiei lui Dumnezeu ; iar aceastd meditafie gi rugdciune nri 

e posibil sd le dobindim ocupindu-ne cu multe lucruri care ne distrag 

sufletul gi ne provoacd griji lumegti. Iar cuvintele: "Dacd voie$te cinbva 

sd vind dupd Mine, sd se lepede de orice,,4 cind Ie va putea implini cel 

care petr,ece intre acegtia ? Cd,ci noi trebuie sd ne iepdddm de noi ingine' 

sd ridicdm crucea lui Hristos ti astfel sd-I urmdm. Iar Iepddarea de sine 

este totala uitare a celor trecute gi depdrtarea de voinfa proprie, lucru 

care este foarte greu, ca sd nu zic chiar ce este imposibi,l sd-l indeplineascd 

cel care trdiegte dupd obicei (in lume). insd trdirea unei astfei 

de viefi (in lume) este piedicd gi pentru a.-gi lua crucea sa gi pe4tru a 

urma lui Hris'tos. CXci a fi pregdtit de moarte pentru Hristos 9i a-fi 

mortifica membrele ce sint pe pdmint gi a sta inarmat pentru orice pericol 

care ar veni asupra ta, pentru numele lui Hristos, gi a fi indiferent 

fafd de viata prezentd, aceasta ,este a-fi lua crucea ; dupd cum vedem, 

piedicile cele mari cdtre aceasta ne vin din obiceiurile viefii sociale. 


$i, afard de toate ce,lelalte mul,te piedici, sufletul, pr: i,riia muitimea 

p5cdtotilor, la inceput au .gdseqte timp sd-9i observe pdcatele proprii 

9i sd se infringd prin cdinfd pentru deliq.tele sale, ci, comparindu-se cu 

aifii mai rdi, lgi face chiar.o oarecare inchipuire de virtute ; ,apoi, ab5.tut 

de ia mult prefioasa aducere arninte de Dumnezeu, din cauza zgomotelor 

$i afacerilor pe care le'creeazd de obi'cei viafa sociald, nu numai cE este 

lipsit de bucuria gi pldcerea cea in Dumnezetr 9i de desfdtarea in Domnul 

gr de dulc,eata cuvintelor Lui, incit nu poate sd spund ; 5r ; ti aceasta : "Cit de dulci sint cuvintele 

Tale pentru cerul gurii mele, mai mult declt mierea pentru glJro. mee> 52, ' 

dar se gi deprinde cu dispr'efuirea pi uitarea totald a judec5filor lui 

(Dumnezeu), rdu mai mare $i mai stricdcios decit care nu se poate intimpla. 

50. Luca 9,23. 

51. Pc. 76, 4. 

52. Ps.118, 103.

I 

ri: 

REGULILE MARI 

Intrebarea 7 ' ' 

231 

Trebuie sd lrriirir impreund- cu cei care - simlind ta tel - 

au acela1i scop de a pldcea lui Dumnezeu ; 

gi cd este $i grcu gi primeidios d trdi 1n singutdtate 

. Agadar, fiindca cuvihtul tdu ne-a incredinfat e5 viata la un loc cu 

cei care se poartd cu dispref fatr5 de poruncile Domnulu,i este primejdioas5, 

vrem s5 gtim acum dacS cel care se desparte de acegtia trebuiesi 

trdiascd singur, numai pentru sine, sau sd vietuiascd impreund cu 

fratii de acelagi cuget, care $i-au propus acelaqi scop al pieiatii a 

RisPuns 

i 

gtim i5 traiul 1a un loc cu mai multe persoane 53 este mai de folos, 

pentru mai multe motive : intii, penitru cd nici unul dintre noi nu este 

in stare sd-gi satisfaqd singur'cerinlele trupului sdu ; iar pentru ci$tigarea 

celor necesare (vietii) avem nevo,ie unul de altul. Cdci precum piciorul 

are o anumitd putere, dar are nevoi'e 9i de alta, - cdci fdrd ajutorul celorlalte 

membre nu gdsegte pentru viatd nici energia proprie indeajuns 

de tare sau suficientd pentru nevoile sale, nici nU are cu ce sd inlocuiascd 

ceea ce-i lipse;te -, Ia fel 5i in viata solitard : ceea ce avem devine 

fdr6 folos gi ceea ce nu avem nu se pgate gdsi, fiindcd Dumnezeu 

Creatorul a hotdrit sd avem.trebuinld unul de altul, precum s-a scris 54' 

ca sd ne legdm intre noi. Afird de aceasta, nici ratiunea iubirii lui Hristos 

nu ingdduie ca fiecare sd aib6 in vedere numai interesul lui' Cdc'i 


grijd" 57. Un asemenea indrumEtor este cu neputinld sd gdseascd cineva 

in pustie, dacd n-a fost unit cu el mai inainte in viafd s. Incit se potrivesc 

eremitului cuvintele'scripturii :

3 

? 

6 

1 

T 

z 

rI 

I 

xt 

rI 

i 

I 

[. 

t 

I 

ri 

3 

NECIJLILE IIIARI 233 

mun este. necesar ca puterea Duhului sfint, care existd intr-insul, s5. 

treacd in acelagi timp la tofi. Deci, acela care triielte singur peate avea 

intimpldtor un dar, pe care il face totugi f6rd folos prin nelucrare, lngropindu-l 

in sine ;'cit de mare primejdie implicd aceasta ltiti toti care 

ali citit evangheliile. Dimpotrivd, in conviefuirea cu mai mulfi oameni, 

fiecare se bucurS. pi de dirul s5u propriu, inmultindu-l prin impirtdgire, 

. dar se Uucurl 9i de darurile celorlalfi, ca de ale sale. propri 


Viata comund posedd gi mai multe bunuri pe care nu e ugor a le 

enumera. Cdci pentru pdstrarea bunurilor date noud de Dumnezeu ea 

este mai folositoare decit singurdtatea, iar pentru pizir.ea de cursa exterioard 

a dugmanulqi este mai sigura ,trezirea din partea celor care ve* 

gheazd, dacd s-ar intlhpla cumva ca vreunul sd adoarmd intru,acel somn 

al morfii, pentru a cdrui indepdrtare de la noi ne-a lnvdtat David a ne 

ruga zicind: "Lumineazd-mi achii mei, ee nu cumva sd odorm- spre 

tnoerteD s. In plus intoarcerea de la pdcat este mult mai ugoard in viafa 

in comun pentru cel pdcdtos, fiindcd se rugineazd de dezaprobarea fdcutdr 

in cromun de mai multi, ,lncit i se pot aplica cuvintele.:

234 


telor Scripturi, face la fel ca acela care inva!6 sd zideasc5, dar ni'ciodatd 

nu ?idelte, Si ca acela care invatd fdurdria (lucrarea metaieior)' d'ar nu 

vrea totugi sd practice meseria invdta{d; Cdtre unul ca acesta ar putea 

spune Apostolul, cd : oNu cei cale aud legea slnt drepli lnaintea lui 

Dumnezeu, ci cei eare lmplinesc legea se vor lndrepta> 66. Cdci iatd 

Dornnul, din marea Lui iubire de oameni, nu Se muitumegte numai cu 

invSfdtura datd prin cuvinte,-ci, ca sd ne dea noud in mod precis 9i clar 

un exemplu de umilinfd in deplindtatea dreigostei, lnsu;i S'a incins 9i a 

,spdlat picioarele ucenicilor (Sdi). Tu, insd, pe cine vei spdla ? Pe cine vei 

servi? Fafd de cine vei fi,cel din urmd, dacd.trdie$ti singur, (numai) 

cu ,tine ? Cum se va implini in locuinfa singuraticd acea frumoasi 9i pldcutd 

locuire impreund a fralilor, pe car'e Duhul Sfint o aseamdnd cu mirui 

ce-gi imprdgtie miresrnele de pe capul arhi'ereului ? 67. De aceea' un 

cimp de luptd, un bun drum spre progres, un exerciliu neintrerupt 9i o 

studiere (contemplare) a poruncilor Domnului este locuirea impreund a 

fratilor, care, pe de o parte, are ca scop m[rirea lui Dumnez:u, potrivit 

. poruncii Domnului nostru Iisus Hristos, Care zice:

IREEULILE MARI 

rdgi : "Agodar, tiecare dintre voi, cere nu se leapddd de toate averile 

sclle^ nu poate sd fie ucenicul Meur 72, credem cd porun'ca aceasta se extinde 

asupra mai multor (Iucruri) de care este necesard instrdinarea. Cdci 

inainte de ,toate ne iepdddm de diavolul gi de poftele cdrnii, renuntind 

la (fap'tele) cele ascunse de rugine, la inrudirile dupd trup, la intovdrirgirile 

de oameni gi la viala obignui'td care se opune respectdrii stricte a 

Evangheliei mintuirii. $i, ceea ce este mai nec'esar decit toate acestea, 

acela se leapddd de sine, care se dezbracd de omul cel vechi cu faptele 

Jui 75, de cel stricat prin. pof,tele rdtdcirii 7a. EI se leapddd Si de patimile 

lumegti, care pof impiedica scopul pietdtii. Un asemen'ea om ii va soco'ti 

ca pdrinfi adevdrati pe aceia car'e l-au ndscut in Hristos Iisus prin Evanghelie 

7s, iar ca frali pe cei care au primit acelagi Duh al infierii $i va 

privi toate averile ca strdine, precum li sint in realitate: Cu un cuvint, 

cum poate sd mai fie pdi'tag grijilor lumii cel pentru care s-a rdstignit 

lumea intreagd prin Hristos $i el pentru lume ? 76. Fiindcd Domnul nostru 

Iisus Hristos"cere ca atit ura contra s,ufletului cit gi lepddarea de sine 

sd fie absolufd, atunci cind zi.ce ; uDacd voie$te cineva sd vind dupd 

Mine, sa sL leped.e d.e sine, sd-$i io crucea lui>, 9i apoi adaugd : oqi 

sri-Mi urmeze> 77. 

$i iardgi : "Dacd cineva vine Ia Mine $i nu-qi urdqte 

pe tatd,I lui li pe' mamd pi pe soli Si pe copii Si pe trali gi pe surori, 9i 

chiar sufletul sdtJ, nu poate sri-Mi tie ucenie> 28. Astfel renunlarea deplind 

se dobindegte cu indiferenfa omului'chiar gi fatd d,e viata proprie 

gi cu incredinlarea cd iI agteaptd moarte siguri, incit sd nu se increadd 

in sine insugi 7e. (Renunfarea desbvirgitd) incepe cu.instrdinar,ea de toate 

cele din afard, precum : de averi, de mdrire degartd, de viafd obignuitd 

{sociald), de strdduinfa pentru lucruri nefolositoare, precum ne-au ardtat 

9i sfinfii uceni'ci ai Domnului, Iacob 9i Ioan, car,e au pd,rhsit pe tatdl lor 

Zevedeu, ba chiar ti luntrea lor, singur'a lor surs5 de mijloace pentru 

viafd gi, (de asemenea), Matei, care, sculindu-se de ia masa de vameg gi 

urmind Domnului, a pdrdsit astfel nu numai veniturile pe care i le aducea 

oficiul sdu de vameg, dar a dispreluit $i pericoleie care trebuiau sd urmeze 

pentru 'eI gi pentru cei ai casei lui din partea autoritdtii (de stat) 

pentru cd ldsase socotelile oficiului de vamd neisprdvite ; iar pentru 

Pavel s-a rdstignit lumea intreagd Si el insuti pentru lume s. 

72. Luca 14,33. 

73. Col.3. 9. 

74. EIes. 4,2. 

75. I Cor. 4, 15. 

76. Gal. 6, 14. 

77. Matei 16.24. 

78. Luca 14,26. 

79. II Cor. 1; 9. 

80. GoI. 6, 14.

236 sFlI\:ruL vASItE CEL Ir{ARE 

J 

Astfel, cel care este stdpinit de dorinfa puternicd de a urma lui 

, Hristos nu se mai poate tngriji de cele ale acestei vieti; nici de iubirea 

pdrinfilor sau a rudeniilor, clnd aceasta ar fi contrard porlrncilor 

lui Dumnezeu (ceci atunci are loc Ai (cuvlntul) : cdocdl cinevo, vine la 

Mjne tj rru. urd.$te pe tatdl $i pe mama lui> si celelalte Er) ; nici de lrica 

oamenilor, incit din cauzq aceasta sd lase sd i se sustragd ceva din interesele 

(sale), lucru pe care l-au fdcut gi sfinfii' spunlnd: c?rebuie sd 

ascultdm mai mult de Du,mnezeu declt de oameni" E2, nici de cel care 

ride de lucrurile bune din afard {de la neamuri), incit sd se dea bdtut 

din cauza disprefului lor. Iar dacd cineva dorpgte sd cunoascd mai precis 

gi mai clar puterea.legatd de dorinfa celor care urmeazd Domnului, 

sd-$i aducd aminte {e Apostolul care istorisegte lucruri care-l privesc 

pe dinsul, spre invifdtura noastr5, 9i spune: .Daed cineva socote$te cd 

poate sd aibd lnctedere in cwne, eu cu atit mai mull: tdiot lmpreiur.a 

opta zi, descendent din neamul lui lsrail, drn seminlia lui.Veniamin, . 

evreu dJn evrei; dupd lege tariseu, dupd zel prigonind, Biserica, dupd 

dreptatea cea din lege liind Idrd prihand ; iar cite erau pentru mine ctttig, 

pe acesteo le-am socotit pagubd pentru Hristos. Ddr mai cles soco' 

fesc cd toote sint pagubd pentru ovanta|ul (cigtigarea) cunoasterii Jui 

Hristos fisus Domnu/ noslru, pentru Care m-am pdgubit de toote 9i pe 

toate le socolesc gunoaie, ea sd. elStig pe Hristos> 83. 

Cdci dacd (sd spun un lucru indrdzne|, dar adevdrat), Apostolul 

a asemdnat privilegiile legii, care au fost date de Dumnezeu 

pentru un anumit timp, cu resturile pe care le elimind corpul omenesc 

qi pe care cdutdm sil le lndep6rtdm cit mai degrabd, fiindcd a socotit 

cd acestea slnt piedici pentru cunoagteida lui Dumnezeu, pentru dreptatea 

in El gi pentru coDformarea noastrd cu moartea Lui, ce va spune 

cineva despre obiceiurile dobtndite de oameni ? $i de ce este nevoie 

sd fie intdritd afirmafia cu argumentele noastre rafionale gi cu exemplele 

sfinlilor ? Pentru cd este posibil sd citdm insegi cuvintele Domnului, pri'n 

care putern convinge $i sufletul ,cel mai fricos, (Domnul lnsu9i) mdrturisind 

aceasta cu lnfelepciune gi de nereplieat, cind zice : s; 

$i ln alt loc dupd (cuvintele) : .De voiegti sd fii desdvlrgil", 

a spus moi tntli : nlvlergi, vincle-li averile Si imparte-Ie sdtacilor> gi apoi 

ttl"* I{. 16. 

82. lagte 5,29. 

83. |ilip.3. 44. 

- 84. lucc 14. iI!.

REGULU,E I{ARI 

a addugat :

ST'INTUL VASILE CtL MARE 

modul de viafd pe care il hre Evanghelia lui Hristos. Cdci va putea fi 

cigtigati vreodatd infrlngerea inimii sau umilinta minfii sau eliberarea 

de minie, de tristefe, de griji 9i, intr-un cuvint, de pasiunile pierzdtoare' 

de suflet, aflindu-te in bogitie, ln giJile acestei vleti, ln pofta cdtre lucrurile 

din afari gi ln indeletnicirea cu ele ? Dar, pe scurt, cind unui 

om nu i se ingdduie sd poarte grijd, nici chiar de cele necesare, ca de 

hrand $i imbrdciminte, dupd care logicd gi lngdduire se se sufoce' ca 

de spini, de grijile rdutdcioase ale bogdtiei, care impiedicE rodired seminfei 

pe care o seamdnd cultivatorul in sufletele noastre ? Pentru cd 

Domnul nostru spune : clar cele cE au cdzut in spini sint aceia eare se 

sl-rfocd de gfiji, de bogdlie qi de pldcerile vielii $i nu aduc roadd>>s2. 

{ntrebarea 9 

Dacd trebuie ea acbla cate se unette 

cu cei ccre se consaerd. Domnului 

sd /ose,avereo sc |drd nici o distinclie 

tudelor nerecunosc dtoare 

RisPuns 

. Fiindcd Domnql spune : s ; 9i iar{gi |

REdUL]LE MARI 239 

administrat cu lene 9i neglijeirfd cete inchinate Domnului ? Nu vor fi 

vinovafi de pedeapsa celor neglijenfi dup6 cum este scris :

'2{o srlNrul- vAsrLE cEL MA8E 

Intrebarea 10 

Trebuie sd-i primim pe'toli cere vin, sou pe care (dintre ei)? $i trebuie 

.sd-i primim indatd, sou dupd o cercetare', Si ce IeI de cercetare ? 

. 

Rispuns 

Iubitorul de oameni Dumnezeu gi Mintuitorul nostru Iisus Hristos 

vestegte gi zice:

BEGULILE: MABtr 

ascara3e. de ,rugine 'i'se ifaeei insU$r,pirSgl,siui pe: db', o.,pa,rtey: tdqind du 

rugine,pe cei cu @r!,a eolab-orat;la faptGle tsele $iJdo*oddtirirlde@{induli 

pe acegtien dulirdcuVintUlibe*til catre)6 sis;rir,De4tt4frv& de loinir!'iaertofJ 

tdcdtorii de tele> Ifl4 ; iar.pe,d9;alti parteirdobindind.refguranfH fn c{;pen, 

tru viafa lui urmdtoare,,incltrs{.uu maircaddrfta memeci!6rpsfipi : l r;r, 

, ; :De dltfel;' hodul eoatraFde,tdrcstdt'e pEfl tfu tUti'itbile S€f be'eon$ihgd 

{de'ei}' dacE''s*rtigethS€+dtttttrf{cdetrmilt$$i:151}lstr,'gt.rtiitin€26,'Incilf 

sAiprirne8'Jcf,rr1s*;lffdeillised$cetilbi rifulginrhii,g6fnreffi.rateitucfutipdae6 

rafitnesi vaJ:hotiri,:d[,sftrfrgtri:e lor.;estd.tdltiSitroare:'gl ,€ind; ;dupd,teF, 

cetare conpletd de cdtre cell8afEtrint' $'m{Hifttl git, Uefdeteig dltgsf te 

lucruri, cu bund pricepere fiecare, va fi constatat ca'un vas folositor 

pentru Domnul 9i pregdtif ipe4tlq ]pf lqqr]+t bun 1tr5, (atunci) sd se numere 

cu aceia care s-au incredinfat Domnului 106. Dar mai cu seamd cei 

lui care vine din.n-o'b6tegorie 'S6'Cidla:dtiHtoUtta'9i 

S"'gtaU"gte spre umilintd, 

dupd imitarea Domnului nostru Jiflus Hristos, trebuie sd i se porunceascd 

citeva lucruri aln LiLfe$ tfr8 p* ruginoase celor din afard 

{profarlilofil .gi,istr;le':obBefaiej,daed Ec, pfbaint6 -,luil,hti*iezen ,cut deFlind 

convingele; ca irn,set'v care:nu'g r$giireezE. .i.. ,.r,,r.),rr',Li :, r i . , ,rr ,l 

'..; 

. 

,; 

.. :.1.,.{ 

, i2 ,:.. ', '';.( 

i i.. ., ;-.. ,.,lli 

')i' , , 'I ,lI 

i,iif e b.alr ti,a., 

ir:-ili:;r{r .. .';ir iri 

',,, : P,9fP'rg',f,.44g,vt i 

,,., I itlit.,.i 

:i.: i..;t ,i./,,.,rr.r":'. i,.,-,E,i,irlt,t ia.:; t.,,,'t,r,r'jtiiJi_j 

r il 1: .i,, i.,,r 

, .1, ,: . ,...; ,. ..,,, .' F,T t.p tl-n.l ". z 1;i,, .;.! , :. . .,\:: 

,il.... 

. , ' .Tofirsbltsvii ,qaser sint sub.jugl $i' ss ne&rglazdr jla, crom,unitdti ,fcreBtine]i 

dup{ 6 vdrrfi s*d:tulfirgi, indrep.tati, rsa fte\&nl4,isi.{indat6} lE stEnlnfrtlorr 

dg&;cud, a,fi0Utrferieibrl AErfeliicaf€,'.Sp.5 €e,,1;Q:.rn5sftltrr,BQ gnigim 

pli^n', Evangheltn lr.a itnini$ innppi, its i Fil$pp11 loJ,;, fil rpe Sclav; ilg€ hf:fen 

dmtat cd:jugnflt sc.lq$Lel, iepsC,estp.Fg{tpt:,lstr,;4q ,FgE,p-ldgqri P,qF. pUl!+ir 

il tagg vr€dnic dq;ipp6rggigs-ersrilpr,,igr:Rg,qt4plnrhe,iudgmq+t (uugal} 

nu numai sd renunle lq,l*pepi+lafpo.ce\ui..9e i.s.arl,np{4!y.i}, anninli+l 

du-gi cuvintele adevdratului Domn, care a spus t "De vefi ierta oarnenilo.r 

gregelile.lor, 9i Tatdl vostru cel ceresc vd va ierta gfegF I.JE;.*Yq?il,{e, 10s 

-.gi chiar,sd aibd o'corrportaf,e mei,bun'd.faf6' de el, seriindud.:, tcCdci 

podte pentni aceosta s-s dejpd'iJiit'eI iis' un'timp, ,ie'fdlil ai plq,yre'gid,"8iii 

104. Ps. 6. 8. 

105. II Tim.2, 21. 

106. Pentru lncercarea neofitilor nu se prevede un timp determiridt, 

1.0?. filrp. lr 1O"r.12. . i .rr; i,.r ; i '. . . .i 

108. Malei 6, 14. . : i i, . i 

16 - sflntul Vaslle cel Mare

SFINTUL VAJSILE CEL,MARE 

nu sa p6rqriglugdpcjjmai presdsdc.,lribil-m.,lx:,un,trsle,idhit" 1g0.,Totuoii 

dac6rs-ul6btiiglarca:st{pitord s6 ifier rddq.i.dr,ida polrnc! contra;e,,lqii 

5i ar sil*'pe s€ir\n s{,calce, Forunca adervErdtu}ui stdilin gi Ddur.nutui nos. 

trurliF{si fi{rietos;l{atirnci}i rtfebuiei-rst 5et{upt€-;,{i! isd. hii fi.tb rhuliti.nutnels 

lui Dunneacprdin.sau,ra,acelui,sianv card,.a:f6ctt csva,ce;nirei place ilui 

Qu'44gseu..Dq.r lqptqise gistigi {ie;prin,faplql1q'{,acgiifclgyl$giinErpeazd 

pentlu fdbdarpq,sqfefintelOri;Ge,se ,ptrrr ragEBtB rhtip pentrg 19,6 asculti 

;:rFrQclrs,gsteisGrlp'a-i.-ngilppltlde DunnqersB:iEce,it.dR,ory,!f9,6e,prin 

af egq, SE ,cei , care,, l-atr,pnimit iaB - qsqpr+ ]gq,. aFn cup; fi plece. lUi Dum, 

Rezeurrt,incaIcdrile,pr9F.eIfiedin,couza.,hli-'......l'i.','l,,t. 

Si pe cei cdsil{qritirricareivin spre o viat{,de.acest,fel, rtrebuier,ell 

intreba dacd fac aceasta cu consimt6mlnt,reciproe, dtlpe dispozifia'Apostolului 

()tt2 - 

$i astfel cel care vine sd [ip primit ig+inFg gnai multor martori. pentru 

cd nu este nimic mai de preferat decit ascultarea fafd de Dumnezeu. Iar 

dacd cealaltd parte nu este de atdid,'fiindcd se ingrijegte mai pufin cum 

sd-I placd lui Dumnezeu, sd-gi aminteascd de Apostolur ,care spune : 

I 

nEeul-rLfr r((AHl-' ,' 2itg 

: 

.,1 n t,re:b;ajf €'it' 13 

Cd, exercifar€o, "tdcBFJi i e ste de tt o 1651 1p6of i I j/6s :r I g 

9i ap6i Jne€ar0dt sdrbt ?dtragd'ldgU.dilinta : , 

i);rJ;t' : 

, i: .r,,' 

R'li,ii:lr'n s 

t 

' ll -i: , , 

' 'l 

oricine a fost pJimii incomunitatqa"-ttqatrpr) si fPoi si-a .el".lt 

ll": 

misiunea trebuie;s{ fie privit c9 u4ul care-a pac-A$i1 ilgpotliva.-lui 

Dumnezeu, i4aintea Cir$rp 9i ln Care pl.a dgpus accenlaf9a con{iifi!.9t1t 

Cdci zice Scriptp.ra : tDacd a pdg.dtttittcinevs .contra lur;,DB!44?29f;, 9:i3e, 

$e vo $ga perlt4u eI ?r;fl7,,,PBntrq ca,acelq,care s-a afierQsit,pe sing'lui 

Dumnqzeu;"€tpoi sta hdep{ftql'h altfql,Qe'yiafi,e {9, fflcut's+crilegr pqn. 

tru cd s-a,furat pre sine igsuti:gt a repft ofranda lUi Dqppeqgq,AgeFfpta 

nu mai este iafionalrsdr li,se.rdescbitl4i,.u$a,;fratilor,,nicl,rqhiar dacd.r.ar 

veni in.,trecere :Fentru, g8bduire firdvieorie! Fentru etl,este (destul de) 

clard regula apostolicd, care ne poruncegte sd ne dep6rt6{..ce lot cel 

fdrd de ordine gi sd nu avem relatii cu el, ca sd se rirpineze lIE. ,,, 

116. Aceasti Reguld, ca 9i 

: 

Sflnta Scripturi. 

tl?' I Re91,2,25. ' 

ll8. II Tes.3, 14. 

Regulile ; .26, 27, 38, 39, 49, 51, r53, 

",i,i ' 

; r, 

.,,i 

;.,

:il n t,rcth;airnglit s t5 

srll\rrsL vAalLD,eEL ilell 

De /c e cra virs&f trob rU e rsd be,ingd(h.tl's a . &icoJ]sc cr a c i nev a 

pe sine lui Dumnezeu Si clnd. ftebuie sd fie socotitd valabild 

. 

promi$tunqa te&ioriei 

' . ' ! : l : . ' , i ; ' l . i , ' - l J : ' - j * , t : ] ! l 1 ) i . ' . . : . l l , " . . i J . l ] j ' l . l i i , . ' . 

. i . : ' : 

sura'riedreaptd b'btioi'ldie'+6itbit nffferi lbnlydlirdasiia:3a ga"'8stupe. 

In consecintd, trebuie sd-i primim, dar nu indiYil'sH.t$it'nuin{tdrii;'ti se:i 

socotim deopotriv{ in corpul ce aparfine. frafilor, incit atacurile pen"tru 

vina lor sd. nu se atribuierviefii-?tdate'itihfilor; ci.acettia sd fie crescufr 

in tpatfipietata4,lge niEtSrqqgp-,rggpqq$i,Ei,f4AJi9ti$i: Si,s{ Ii se dea 

separat pi locuinter$tflEos{r.,Jntit,sBlor, derpe*,F65httpt" cit 9i celor de 

sex femeiesc r23, incit pe de o parte, sd nu doblndeasci fatd de cei mai 

in virstd dintre ei indrdzne4{r eFQ(Fg{d (obrdznicie) sau apropiere 

(deschiQere) (oescnrgere, nepotrivitd, nepotnvrta, iar rar pe dg oe altd alta parte, sd-gi sa-$r pXstreze respectul 

fatH fatii de'cei tai riiaii'oect't e'f,'ta riirnale'h riinnale'h fntflniitloi fntflniittoi itirb'tu 'bu:iibt*la, aed$ua. si ti 

'apoi, ' 

prin'itbcuinta 'k .cl1 

si"tmesa'sepffHie .k l6hi's l6h:'sd rie iitr ila evita' 'tn trirrrt# pei 

+-1":-:l' .l;.-',rL a.. -.rol.l'li -'- , 

d epseio r' ce s e iri{pun, celof -ubi peifeld;l p entt'd'' urigl i Jtire'a' indatoiirif6} 

(cind se intiii,ipird'sf ie''{Sirla',te:rli,'JPq?'st sql'.tra*x'li1tg1;.pe rl5bbservate,'usui6tat6;intpdcatu'irb'sdd 

due's'ed'jf Sintiie; \i.btftidg'ii riid"iLei triei 

tahini'gre$indititrbort'toemei'{triade}e.{lri$filil':pe Gare.eti,in$iti,}eiftil 

birre. ;Cdci' cbl ccifittl lb'rrrfhte'hui di deosebd*ei fttru.niItiiejde"cel ;care 

'este 

copil dup['virstd,,De.aceda;,b-rg e'dici.ormirarb;cEiades6oriise. af]d 

iacel'eagi'sedderi'la 'arhlnilo{.,;{Af{iu&'* aoeasfiA)s,:ar:rputea lnt$Dplarca} 

119. Mqtcu 10, 

l2O. II Tim, g, 

121. Eles.6, 4. 

' ,,; t22.'Iqv .W, 7.2. 

r2z. Fetitele sint incredintate suroiilor .ii'; i;ir-l"li dt;A'ri" i +fbe-*ilii 'jqd, 'ai' ;aglp. 

ln epistola 199 a . SJ. Vasile cel Mare se stabilegte anul hl l6-tea, ,i'i-ieo 

ca timp pentru partriciparea deplind a lor l-r viata frilttetdtii. :, ; , ,i ir .tij I

w 

br 

RECitILgrlF rtllAn 

eei tineli,,ln - utma petrecerit .dese'i ctr s6l: 11161 rl6t vlrstd| sX,'treac{ si. fac{ 

in mod nectr-v.iirtciqsrgi,-irairqte.de,'qrsre'e,:lucruri pe':care,,tei rnair'bd.; 

trlni,le fac in mod cuviincl,os;.pentru mstivul virstei.' ; 

' - , ' 

:.I, . II 

. i , 

Asadar, pentru aceastd iconomie gi pentru decenta cirvenitd, trebuie 

sd fie separatd locuinta copiilor de'cea a celor mai desdvirgifi. Astfel, 

locuin{a ascelilor- va.,fir,departe det ugb6.otB}.{tdierii invdfdturllorr care 

sint Recesare pentru:tei',tberi,;Totugil:-rugiciunile care sltrt:,.,hotdritd 

pentru,fiecare .zi' sd fisr,comilbe.ryi.pentru,,copiii.gi;pentru cei' mai: in 

virstd ; :edcl . gi eopiii,se ;.r.or, obigo.ul, spre" recutegere'din zelul, celor, mai 

desdvirgifi; 9i edi mai:ln;virrtd vor;fi,spriJin'!+i:h-ai..nult in ru(y*ciuni,'d'e 

citre ecegtia.:(copii). .Ins&,fn'priviaf&'somnulbi g[ a vegherii; a tirnpului, 

a mdsurii {tantitdlii). giratiti}ii hranei,r"sd *i se.hot{rascd:copiilor'exercifii 

deosebite Si,diet€ hxtr.oil',mod.oorespwriStbr'.e s5.se asez€ peste:ei 

unul dai, in v.kst{:5i Eai frlexp&iienlfrdec:lti,beila$i qi bine cunoscut 

pentru riHarea lui.,.lrcit sit lndrepte cu:blirtdep.,pllrinteascd 9i cu cu. 

vinte inlelepte gregelile'lcelq tiner,i,:'apliclnif '.reniediu corespunzitor 

pntru, fiecare gregeald" agd incih,eest,rdnedio: sS dbvind' gt pedeapsd 

pentru greteald gi. o,orercjtare-at epatieii pentrur.stiflet, Spre exemplu: 

S-a miniat un tindr pe,al.tul'de;aceeagi vlrstd:cu eI?,8d fie.constrins si-l 

linigteascd gi s5-i slujeascX dtlp6 utsura:,indrdzneliirluij Cdci depr"inderea 

umilinfei taie mlnia, din sufleti{n.tlmp,ce'i?ngief6tea de cele bai 

multe ori sdde$te in'noi mlnia,,A;nineat,inairite de v.rerne ?'85:.posteabcd 

cm mai mare parte din zi.,A.fostr$urprins'rnlncind'fdrd mdsurd sduae..r 

cuviincios? ln:ticrprd mlncdrii'fiind,rlnd6Pdftat de,cel,oare mdninsE,iiSfi 

fie constrlns s{ privaascA,pe alfii care;mdnfirce curn: se ctrvine; aqa-{rrif{ 

sd se ti pedepseasqd;irrin abstinenfE gi,sd;inve{e {totodatd) cuvl*n}aii'A 

zis o vorb& nepotriviHt dr:insul6.la -aifueba. aproapeluii.o tnitrciunE'isar 

altceva din cele'nein$dduite..? 56,se coriJeze gi prin postrpi gri*,t6eere; 

i , 

' i ' . , 

" t t i 

U L ; " 

lncd gi'stuaiu'r Stiinl6f6t'&ebuie sa iieitioinodet ibcijjiiliii,:asi'incit 

ei sd se fotoierlsbh'de' nrriir66 cild' tiin s .i1ip111{' sj'f"'iocili povettiior' sd 

li se expuh6'istoriaifaptelbr mirliinate, $d fij'instiuiti in sdntinfele din 

Proverbe gi sd'li se 'oieie'preuiii ';jehtru refinerear'hrinlelor'gi fait.tbr 

din a-cestea, ca sd-gl;ajrifige scopit'I'cii piacere ii'Cut'c'omo'ditate {recreti: 

re), fdrd'suferinte sitdrl'jiglriri; I# atenfia bpirit'u1rii ii obiceiul de,a'tnu 

se ingimfa gi-l vor insugi acegtia cu uguridfil"printr-o eduCalie'bun'6, 

dacd vor fi intrebafi nepontenit de cdtre.lnvdtdtori unde le sipt Elndu

SFIT.ITUL vAsILn cEL .IUABE 

.rile" i gi .rcu ,6er sorosupd {ni icugetele lorc.Gf,clil@a$t{ naiuitate. i(*inceri+ 

tate) alvirsteii r ffu d,,viclenie l gi.'imoapabtld rde',minciund,, id&de:oz6 cu upu' 

rinf d secretele suflettrlni; i pi loa r Bdrinu r fie,erini ctintinrtu, de : celd oprite, 

un tindr de acest fel va fugi de sufletele absurde gi se va techena singur, 

fird incetare, de la acestea, tefrindu-se de ruginea (ce i-ar aduce-o) 

darga lor pe ful.u' 

:,.:,..:. ',.,,. ," ,r, ) '. .r) \. . 

IV ' ., rj- 

. ,!, , , 

,'l'. ,.,.. ,i) .1,11, -:rrl,); r, 1",,,-.iif ,i.,,il,ii, r iil1U';itl i,; rir.ii 

Agaiiar trdbuie oa sufletul'sft , flie hidnimafi F@, practitalea faptelo,t 

bune' indat6;,de 'la, inceput; ic,ind este'inod,&ngorrderfocmAt'rgi''fraged Ei, 

fiind moale ca .cearari'prim.ester{u' Egnrinl{r;fqrrr.t. eare, se )Preseazd 

asupra.lui, ia$a inbit;'ia0nlai,'cindtivdr.v.snir'rafiUuea gi:,puterea,' de a ju. 

deca, sd,.ineeapdl.dnunl8i ifie,Iallgihdo n6giunt',bi;,de ila qebplele,,de 

pietate;,care:irat!,fosd pfedhtetr:perSfu-da

F. 

F 

v? 

& 

p 

I 

tF 

7' 

?i 

Ikt 

t 

I 

3. 

t; 

I 

F.; 

?. 

9. 

$r 

I 

t 

i, 

NEGI'LILE MAEI 

Dar cit' de irlErcib!{oar,s r este, necunp&todea,' a ar5tat .$ib A.p0$tolul,r 

numdrind-or;iritre,.infuqirile apostaelei pi)zicind :.ialn zilelqrldoipe{rutrnnd 

vor' veni timpurl, ettnfplfta, ,edet:'bamrelniil voi : Ii'tlubitor'i,drir{ivfnerxff5., $i 

dupd ce a numetat mai,mul'te iel{rrf deirEutate, a adEug'atrj

SFIIiITUL VASILE' CEG XUARS 

intii ndscutl3T.'Tot din cailza nes@hirH'dersine s-a intlmplat gi prima 

neascultare a,omulqi. .IaI pe$!ru l.r.rfrfnare au fqqt tdudafi.tofi sfinfii. ln 

aceastd privinfd np 'gs1e de'folos qi lhtreaga viaf{' a sfinltlor pi fericifilor 

gi exemplul ldai)' de 'lnstigi'Dornnril 

fiin petrecerea Sa tn carne. 

Moise a primit legea 136 dupd i4.Qelgngati stdruinfd in post gi rugdciune 

gi a auzit cuvintele lui Dumn6zeu'oca $r''cum at vorbi cineva- zice el 

- cu prietenul s{4,' r3e. Ilie atunci, (numai) s-a invrednicit de vederea 

lui Dupnezeu, ciqd gi ef .exe-rci,$se,iq plsufd egald infrinareala0. Dar 

q.e (sd spunen) despre D,,ayid? Cum a qjun5 in stare.sd vadd lucriiri.minunate? 

Nu dup64 doudqece,q zi d9 post?Ifr lar cei trei tineri. cum au 

stin-s puterea foculqi ? Ntl pri.n ipfrin_are ? t4? $i intreg ielul, de viatd al 

lui loan n-a lnceput cu lnfrinafee 1,113 Qg qceqstg (infrinareii) a inceput 

sj D9m1ul sX Se desc.spere p.e tarl. 

Fine 

priri 

lrifrfngre pu inlelegem insd 

dgloc abstinenfq, fotald de lti mincgre,.ftaci qc-egqta, e9te, un fel de nimicire 

cu forla a vie[ii), ci infrinare'a 

9u 

afegiere de la (lucruri) pl6cute, 

.,1t: face _pentru infringeree 

,:: fnglim{drii cdr4ii gi fn scopul dqbindirii 

pietdtii. 

III ,. ,i. . i , : j 

$i car se nu n|ai lungim.',noii ieei.dispugi spre',ptretate;',gs1. necesarb 

infrinarea de la (toatel acele {tutrtlri}:pd care doresd'sd,le guste.cei 

careitrdiesc dupd poftd. Darg:rercitarea lnfrlndrii $u,se dobindegte (prin 

refinereti) numai de l.* sir{gnrfo pldcere' e minc{ril6t {'u*toase, ci ,se,€:{:; 

tinde girasupra refinerii de Ia tot ceea ce lmpiedic5,binsle.,Astfel..,cel'care 

nu este cu adsvdrat i'nfr'inat nu-6i va stdplnri',plntecele; iar'de'giloria.ome: 

neascd va fi subjugat, gi nu va birui, o poftd ruginoasd, f6rd (a-gi stdpini) 

pofta dupd averi sau altd patimd n6demnd, ca minia, intristarea sau alte 

(schderi) care ajung sX subluge'sufletele eedisciplinote. G{ci,acea$ta o 

vedern.aproape la toate poruncile, (aaume) cE;0e.leag6:,lntre'ele $l cd 

este imposibil s& fier ihdeplinitd ua.a,SSrd:,cealalt6, ,ceea..:ce,'se observb 

foarte bine indeosebi,ln-,caznl, infrin{rii. CAci cel infrlnat,f4 pyiyi116 

gloriei:reste $i umilit; ${ celrc6rr€ s€:€nE€rcit5 cu,rinfrlnarea in'privi[fa 

a\ruliei iinpline$te gi, m{sura"evangtrelicd a sErXciei, Si,cel carc, se'infrineazd 

de la minie gi blestem este gi calm (moderat). lnfrinafea-desd. 

virgitd impune mdsurd limbii, limite ochilor qi auz fdrd.curioiitate ure- 

137. Fac.25, 33. 

138. Deul.9, 9. 

139. Ie$. 33, 11. 

140. III Regi 19, B. 

l4l. Dan. 10,3. 

142. Dan. l, 8. 

143. Matei 3, 4i Luca l, 15. 

144. Matei 4, 2.

RUGI'LILE MARI 

chilor ; iar cel care nu se, dcom,od€azd acestoral €s{e ne-cump*tat.ti {arE 

friu. Vezi; agadar,'cum in:jtlml acestei singure porunci.:(a:l.nfrindrii) 's€ 

fin resate intre ele toatl,cefeut*:;""*1r.. "r::.,::. .i,.,.:,,., 

!', , 

,,,,*,u:":.*;::::r,";'1, ; ;"'.' 

Rispuns 

I 

$i acel (lucru), care cle cdtrc mulli nu se bagd in seami, este demn 

de pazd atentd din partea celor care practigd asgg?,g:, Cdci a se deda 

cineva uirui ris neinfrirrat qi fbrd masuie, "ste'un"siriiri iI'tipsei de st6pinire 

de sine, a1 neputintei cle a iiil6 in''frig e*.o'iiiletti ci relaxarea 

sufletului nu este co;primata- prin'?afiirnda sL-i;6rlii'CACina-gi ardta revdrsarea 

sufletului piintr-un zimbet s.nin n" 6Stt ilijcUviiniios, adicd 

numai spre a ardta ce6a ce s-a seri3'r ac:t'*ni! 

'a-ii 

se_,Arilriia,tiriii:vr., se insenineazd 

tala> tts; dar i hohoti cu Vocea ti seqiiiiif involuntar iot 

corpul, nu este propriri aceluia',Care e'stel'iinigtil'tti' qut19tql,'nici .celui 

bine crescut gi nici ciilui care eite st5pin pe'sine. ,4.celt'fel'd.'its'il 

dezaprobii si Eccle ziastril, ca fiind;'in masiii& "roHtrte 

filare; UHlimdtor aI 

statorniciei sufletului ; el (EccleztastUl; zice : aElsut l-att'numit nebuy,i6, 

ra6 

9i : *Co pirlitul spinilor'sub cdl'dar6;i'qfa'gste-rls.trl nebunilor, tcl- 

Se gtie cd gi Dornnul a luat asupra Sa afeCtele necesare'iie cdrnii gi toate 

cele c111 pollt{,*d'.""^1 virtufii "i s: q:.-ldtimirea pentru 

3,:t"i-tbt" 

cei ::lrimtorafi ; dar o"-r.t.,,.,].u rrs nr1i9$a.-!a, aupa iit,(1e Stiel 9,:.rf,oria 

E.rangheliilor, ba chiar_ii numepte'defericiti pb aieig carq sirlt'gu-; 

prinei de el (de ris) 14s.,fair-sd 

lt 

pe iSqplii acest dqblu i1!9!ef.,g],:tit+lui". 

Cdci este un lucru.obipnuit Scr,rpturii 

!e 

a nrlmi 

5fl ,g$eqgp bucuria 

sufletului si dispozifia senin{.Be ca,Je g,prggug4,}tcrugile.!gn!1,gum,zice 

Sara: .,Ris nj-a Idcut mie.Duryngze\y 14, Si (c)lyi4tele).99e!e ,; uFericjli 

sinte gi cei care phngeli itcuin, cd vo'i u4!|lde", tlo,'$,\,,!rrgguCi,estg icqig. 

ia Iov : oGurc cea iubitoare de adevci; pe va +mple d,{iljsl l?,tr,c-4gi,tout" 

acr-.sle expresii au fost folosite pentru senindtatgq,iCe,ipvgriiiel Oin q1 

145. Pilcle 15, 13. 

i'16. Eccl. 2,.2. 

1,17. Eccl. ?, 6. 

148. Luca 6,25. 

149. Fac.21,6. 

150. luca 6, 25. 

151. Iov 8.21. 

;

sFINTUL VASII"E CEL lrIAEE 

curi a sufletuluinA* &Fr ac€lQ rearo, estei rurab prezus de, toatE' patim a, care 

nu,se,las{,'itdeEtenit'ide pidpefil Sel}rr€re;rse debataseasd,d6 ecesfea 9i 

rdmine lnfrlnat ti tare fdl&'dd tsatii stnicdcioasa:desfdtare,sedaual6"' acela 

este un infrlnat desdvirgit I un astfel (de om) este, bineinfeles, si iiber 

de orice pdcat. Citeodatd"insd !J9b-r1i"..re privdm gi de 

lg 

la acele lucruri 

care sint lngdduite gi neceSaie penfru"viafd, (anume) cind privarea 

se face ln folosul frafitrcr'nogtri:; Astfel' ziee .A,postolul :

SsCItLfiin MAjFII 

unui' nelnfd*et, in,ptlvinl*r.plnf€cglni: : tt. {rurl, va i tahi4hg*, e$q {quBi j (ar/ 

puteq F,o.fpqd) o simgffl tftilnire,inlfqplitearqr gu,g4iS4Jringt,,Si eqeEtta 

va si zicd, dup{ cun, se pal,%;a mipgg;qi;a,bea.i4,tpr..m4fiTqe lui,PFFFnezeu 

r asa incit 9i la maq{ Sf ,gltnlgc;SqsCa, f.qptels noastre,cgle bune, 

spre preamdrirea Tatdlui nostrd celui din ceruri.' 

Trebuie sd gustdin 

, l 

i r t : t ! i r ; ; i l r i ! 

Intrebarea l8 

iin troat"'8"1" !tt" ni "" pun inainte 

nr3fdhs 

155, I Cor. .9, 25... ., 

r{ 

156. I ?im. 4. 2,3. 

157. Tir. t, 15. 

158. I Tjrn. 4,4, 5. , , ,,. r,. 

159. Este vorba de adepfii sectei maniheice, care condamnd lum'eal gd lii+d cleate de 

cel rdu. 

160. I Cor. 10, 29. 

161. CoI.3, 3, 5. .

SFINTUL vAsfLE ctt.t[Anb' 

vintul:Do,ffinofti;&ffikt ,ad:estb!i.iluihi;-'pldbor*hlrvi€Siingiipoltble,'ce[or.. 

lalte'Iurruri:'tru"iiri*tiU$tr'trivrnfrritfi'fl'fac(i#i#& nideasce{&..'D4'dceasta 

(de'fnfiinafe) gt aeih'diili'fug, dupd iuiir tnsrtql Domrrul ne-ti'lnvfiht, c&: 

,Aiesfsoinujes0'decIi,ptinr!odc'iu4 i1isjp:|'l,ro3..' 

lntrebarea 19 

L . t - I . : 

Care este mlpura lnlrindrii ? 

X.ispgpq 

I 

In'privinta bati'rnilbr'iiutf6t{rrm'6*frt8'o Sirrriilx mrhith a iritirn*rti: 

indepdrtarea totald.de (hiclurile) bhre diic'lh'plteere tataie' ln privinta 

alimentelor insd, a9a .b'un "*oii" oq1g.rurbr ,ifpe#. a-le unora ce ale altora, 

dupd virstd, indeJgtnisfe; ti gbiroulnla, colpufui' la,.fel;Fi....p{sura 

9i modul. de,folosir,g,,a,ialimentetqt sip! diIentel:dgp6.gazt .At;!fet nu. ejSF 

putinfd sd fie'c*prir-rgi,iRtr-o singur{ rpgqld tqti cei car{i sg:,9x9rci,t9. in' 

p.etate, Avind insd..stabititd pFsUra pprltru.aQc€lti sftn$togi. pd,,,,l[qim 

celor rdspunzdtori cu, nlnuireq dcestor. prohlene,\64 dsr"sgte, e;x i4lelepl 

ciune de Ia aceastd;,mdsnvl,pent4u eazurile spdciale,intilqi'te.,Cdci.,nu 

estd posibil sd'vorbim 'de; 

fiecarercaa ln parte; el de cele care depind: de 

invdldtura comund 9i generald l6a; Cf,ei"lntiemarea celor 'bolnavi pnn 

aliinente (hrhnd),'sau a bblui'extbrtiatrde prlt6ti ln'urmar irneirmuntl'neJ 

intrerupte, sdu chiar a'celiii iire se ptegFlellg-.,p:.,t.t:t" o murrcd'obcjsi- 

toare,syiarlq,".rt!-{!:s:li.:it,.11T,,Tr,:,r**:T::,Tl; 

superiorii s-o rinduiascE totdeauna potrivil cu pevoia' urr ; ) j l 

a zis cd :

*n 

t..' 

lr 

lr 

?:,. 

l': 

lt 

w 

pdgubitoare. Nu trebuie ai$cs,ca scap.Gl p;incdrii, pl6cutul, ci necesarul 

pentru viafd, ferindu-_ne de desfriul pldcerii. Cdci,a servi plicerilor (sen. 

zuaielidrt"'gbte'dtttbcr'd:'Hecittd.$i iatd'pliitbr&'a drirhnlzEtiiiDeci,odtdS'brece 

corpul nostru, golindu-se gi scurgindu-se Fereu, aratd nevoia de umplere, 

(de aci gi aceea ci pofta,dethhetr& €lste naturald), dreapta ra]iune a 

intrebuinfSrrii bucatelor porunce$te inlocuirea a ceea ce s-a golit, pentru 

sustinerea animaiului, fie cd lipsa d.ar face de hrand uscatd sau umedd. 

", 

' ','; 

.',,,' '. -:,r;..,"|!, ,,;.,,','';,''' ,,,,,., ,,;',, .: 

,.. .'A$adac;le rnao{ritr€buieSS dr!ffipifeea i*i&fb}&t ae,{pg-de fgame cu 

PFgeJUp,sf4l sirnpJir,.Acsas:t*,q.?I+l4Jn*gsirPoqrqlrr$it;uli${.1ryr}Jirniie 

ph$itE,: c*Fl,*uJEli,bgqsg4,ot,s4pl,, plprcgp,gqlg:,sgi$ 1?1,,9?Si, d"ti p-rl: 

Je,e ,s+,pa1gespd i*pr"qiF ,_41 ,gin11qe, il, pSElFr,gri,* 

i+ygq$ga. ,uqei .r,nin: 

cdri mai luxoase, totusi le-a preqdtit o mincare atit de simpld si de ne. 

"oitiritou'e,' iniit pii"iiJ'.ii''i6ii'aih ooii, iil' ri' iriiti*j iii"' o biicita de 

pagt. t.s. Dbsprb"tdurrii-h'ihl8'nir't-d::ifriiltil d8roc,'pbtttio cd toti'ivbm 

tii' dt;3pbzitrih noririt?i apii 'aE'Yi'iibtlta'lnaeaJtins 'peiitru'nijvoile 

ndaStr,i! r 

af.dr5 de:caluT ernA. iiiAttfet'ad 'apitr:ptrteh' 

id fie pdlirib,itoare'aiil taUia 

unei'bo?i, dtunci aI trebtii Tbrit6' dupa'sfat[l (sfintulut) Phvdl;tetre'Timotei 

r6e. !6f €ste lid'ipeif6'c6'$i'altele fto6te) cite shit;p&ffifittare' tdsliuie 

feritE."Pentru cd b,$te necolrsecveht odi-1ie'del,o,pdhep56;loldbi'in 

alimem:tele pentfu intdrirea oorpulhi,,,iai,perdeialt6 pdftg ptin;drelea$l 

hlim€nte , sE ihiptEfr: cditra;,corpului ; : 

si s[L,IiEdisiisiifl6: r1fi16i lnplbrirea 

p'ciluncti; 'trdilrtooHtaf racds$liicru ine,'poatb'sffi9i, eh rCtieffiirl{rricfl:tfebdi€ 

s6 .ob{gnrrim,Sufletu}'sa tug& ide-celer,pegubitose}thidr,tlacdr a}'rptiidute 

pl&cere.'.69ada?",trobot* o6'',prbferdn:lwttot etfitfl bii#6i'qs.,fu ;poateipre. 

gdti' mai.Iesnei'{a EU [c$bv{i}j;sub;pretbi*ul ffir?n{}i.li'is'A a}efgdm.depe 

(lucruiil;'6hi,scunipggliifi6i2dodtibitoare"S.'sd ptegxt*mibucatdle cu f6I de 

fel . de ' condimente, '.scunpe: rf I Cl iSd ' dl€gerD t bdaa , iE , se .poab ' g[si: 11ggi; 

'iti 

fiedare, fard;':ceea i0e €U&i,leftin,girse pqat{ir:pregfetii,rfg6g't{E odtrb, ;eei 

multi 170 j,iar,din uele tnportiit6. sd,intreb[i8tdhiiruhaiisesa:c€ este: abt 

solut neeesar, pentru viafd,.cum jeste?untuldel'emnr qi;allelb.rBse!!ene+,f ti 

Gee&,cerpodter:$i:ser'veE$ir,Epf,e.,f,tflsal9arnpc€sel.dj:r.p"r,bolneVilOf, ,$l 

fl9essta,,d.aca.se pgate,rprocrtl&ifFr6,s-rult6:trrd,4rtrntare,,,fini,tapSj Sl' fdrfi 

multd algrgdtwd; , , ,: .,:,,. 

1,6V. Matei 15,32. 

168. Ioon 6,9. 

16S. I Tim. 5, 2.3. 

l7O. in Epistolc 2, par. 6, ,Sf. 

sint suficiente pentru c,regtini. 

,.ri' ::-, 

.,' i: .lr).,1 

Vasile ar&ta cd piinea, qpa 6i::ptodqB-ele.naturale 

.|. 

_

254 S:FI}ITUL VA8&T CEL'M;AI{T 

, r,")' :r ..:,'ii;:r,,;t: .'''i .''rt,lltig(1rtr.{rg,a: t0, ,rl-tri' .i )ii/ .. , :,:': :\ 

. ,::t,'r'iilrJ ,:t,i?b " 

i.rirl-).ri'i,'''i:i{ritil;'ii"t}t'}irir-1r:.i:i:ttir',1,,.!rr 

ir'iii'. 

, . ,Dupd, ce p1qn,,tyePltre sg pC?ggtl4t, l.tuq+a,tel elnd pfirr:.iyt. g{lDgfi.;:r; ,- 

,.-, 

-_.:j.,:-, 

t , ,.,BisprI,n,g, r,., -.,., , j., . 

fl,*t"' "''"' ,*A{t: ,...; ' , .,,: ;il 

' 

: i . . 1 , j ' . 

Mdrirea degartd, dorinfa de a pldcea oamenilor gi, in general, ceea 

ce se face pentru a fi vdzut se interzice cregtinilor in orice caz; cdci 

ehiar dac6 cineva indcplioegte pofunda, dar- face aeeasta nuraai'ca sa 

fie vdzut 9i pieahdrit de damehi, el lgi pierde din cauza aceasta'rHsplata. 

Aceia, aeci', 

'cait dill "cait'ih poruritii'Uolniitirul 'iiil' iuat' 'astrprd 

lor 'oribe 

fel de urhilinld,' frebuii : sd 'frigrt ' nai 6ii 

' 'Seamd 

t6' olice 'tn5tlre de9artf,. 

Dar fiindcd vedeui ct cei,'diri'araia (iei hin tuinel''de"rihiheazd de sdrdcia 

umlfi1a ei preg{tee! riigle,blsate si cu triuitiux,'qriidiprimesc yreun 

oaspete, ne,,lermem,ca nu.cumya un asemelleE vigiu,,fflrd.,gd vrem, sd To 

cuprindd 9i pe noi pe neobservate gi sd. dovediq prin aceqqla cd 4e rq$indm 

de sdrdcia cea.fericitd $e Hristocu1. A$adar, plecum nu se cuvine 

sd ne procur4n,din afard vqse de argipl,.coyogrq de;plrrpurEf ,pat moale. 

ti haine, transpf,rqnte, tgt:'qSa ng Eg cede rd g.{ndin la: bucate . cu totut 

deosebite de rnodul noEtru de vieJd..Cdei a alerga:,in toate pdrfile c6utind 

cele ce:nu ne folosgsc.pentru nevgile noa$lre elenentEre, ci au fost 

ndscoqite pentrs .pldcerea'nizerabilA gi pentru, venitatea, ruuadtoere, , este, 

nu nurnai rqSinos Si nBcoegspunzdtor scopuh.rirpe gafe jni |.:.am prop-tts,1cii. 

gi adugdtor de pagu.bd mflre, (atunci) -qlnd,qei. care irAiescrin imbuibEri: 

$i-Si mdsoard fericirqa rdup6 pldcerile pinteeolui, ne vid Si pe noi cA 

avem aceleati griji,:de:qar.e slnt ei afectati (stdpinigi),,Eeei,,deci,,-inbui* 

barea.este un riu pi poate,sS, fie ocolitd, atunci,se cade'ca s{.n-o alegem 

niciodatd, c6ci nipic din cele ce sint total opuite anr poate,.si f,ie bun 

(folosit) temporaf; Risipitofii,(eui'care {rdiesc in pliicert), cei'care:,se' 

ung cu .rnirurile belir,mai scuiupe gi,cei care,bbau vin, rafinat s'lnt ecu;. 

zali de'c6tre ScriptUrd t7z pio cauza destrdbdldrii se'ispune c&.o'vdduvd 

h mutiti trdindrinca 15. Bogatul d'fost:llpsit,de paradt$ din cattzai,iFleTl 

destrdbdlate de aici r7a. Asadar, ce avem noi comuri cu hikul ? Ne-a vizi* 

171. Molei 5, 3. 

172. Amos 6, 6. 

173. I Tt:m. 5,,6. 

174. Lucc 16.23. 

' 

. . . . . . 

I '

RTGULII-EI MANX 

tat un strdin ? Dacd este frate Si ,are'trcelagi scop in viafd, va recunoagte 

masa sa pro,prie' pgpFu;F4ivqtg$l 

lq,lqi c.e8a;ae fl.liqat;qcaFi. Estp insd 

cumvq,,obosit, de qildtorFq3,,{Atwci)tBit.,qi-1 nu$gpr rir\+ir}te,:(cq:, qq:!i 

obisnuitd)'cit,sd.I indestulede pentrir,obossdld:, :ri :' , ri ; , i,, , r,, r 

| ' I i ;r. 

. \: i. 

.,t 

rl. 


.. t . ,: .ri 

A venit up alfpl din ViO$e,deia$Sf,6,? gfl.,iovefe, dr4i.fepterce.etuqe 

cuvintele nu }-au, con$irls gi si ia,modeliryi.bxenpluide:, mulfirliiiF€ r.d+ 

sine intru ale mincdrli:,Bd-i'rdmlnd ln'atuinHre,Easa cregti[ilbr gi sd'rd- 

cia cle care nu se poate rusina pentru Hristos.'Dacd lns5 nlrr-- va lua, in 

seamd frtrgalitatea (noaptrd), ci (dimpotriv6) va ride, a doud oard sa nu 

. ,r- __' i: ,, r. 

t.-: 

- . .1r,. 

mqi v-ina sd ne Tecdjeascd. Noi tgJ{ea1rr,ra cirid ygg.e,m_p.g unii dintre'bo- 

gafi, care pun gustarea pl{4erilor-,in[{e, cefp dintiir.bqnurjc pg Jntrist6m 

foarte mult peniru ei i ,pentru cd, iii,ctheltuiese ioatd lulala:rinrde$ertd- 

ciune 9i-9i fdc pl{cerile drimhegeu;,;gi 

lutrrdt+i brpar.tu tlin:hrhuri. in 

viafa aceasta, nu lnteleg cd, prin'destrEbfiliir€d'dii'aiiij's'B'mat6aptal sire 

focul.cel pregitit pentru ei pi pentru aiaeiba in'etlzq.'$i, dach vbm iivea 

vreodatd ocazia, nu,-voT eqita sd le Ffpure4q clriar lB[*,1n,$a1i,.Eceqlga. 

Iar dacd s-ar intirnpla ca poi ill+iae sE .c4den ,in acglgpg1l,(piqatgl , $ir 

dupd puterea ce-o aveh,'sE cEutdm.plicerea,gi si:ae pregf,tirn: s-o egaldm, 

mE,tem,ca'rlu cumva s{ zidimidin',rrorr deea cu,derlmtrm.}I0.Si,g5,ner 

condamndm pe noi ingine prin cel.e pentru care.'acuz6m pe elfii.;'idr 

aceasta se va iritrriipld dacd trdim fdr6 sinceritate 9i ne schimbdm fatd 

dupd imprejurdri; dacd, desigur, nu ne vom schimbd' Oi hainele, 'cind 

s-ar intimpla sd convenirn cu oameni trufagi t tar iidca aceasta este (lucru) 

ruginos, cu mult mai ruginos pstg sd ne schimbim masa pentru d9strdbdlafi. 

Viafa cregtinulrri e;3e .{mp,l5,,penfrq ci el ore un s}qgur $c9pr 

preamdrirep lui DumnEzeu : .Feci, 'gri de,rnincqli, oil de beli, or,j.altceve 

d.e taceli,'toa.|c- *pre mdrirBe ,lui:Dumne',qtt,sd .leJgceri"Jf,,,,sPrlnq pdvel, 

vorbind intru Flristos;rDimpotrivS,'viata celor din;afar4 (din lume) este 

de multe feluri $i variat{, pentru cil,se transfornd clnd intr-un f0l, clnd. 

in altul, dupd gustul celor eu ca?e'se lntllnesc. 

j' . 

175. Matei 25, 41. 

176. GeI.2, 18. 

177. I Cor. lO,3l. 

.',,. 

'. .).. 

- ) .

'2.6 

ir''.'.-.': ir ! t:!;:,; .' ;:i 

BFINTUL VASILE] OgL .MARA 

' , De.'{clle''Sijt5lddcS:1i;:ilt'egat6dti Saea'!.t tquitd" db'lbucate si cu 

m€Il zbllpetftrt ,UES*iurea-ifa{ltuiiteiii.rd Udutr"ptr;el pdnttu''tfubirea"de 

pldceri, gi prin cele ce pre$H*e$i:nelnfuiadrii'stomhcrhltri"sdr dAi'rpe'fald 

pofta lui dupa placerile (ce stau) in acestea. oare, vdzind felul si mo. 

dulpregdtirii,n-amintelesadeseatpinesauceestecelagteptat?Dom. 

nul n-a-ldudat pe Marta oclnd era ocupAtd cu mult serviciu'; ci a zrs : 

.iu,i n iig*;b'i:li;i.,le'r1166,1rt'hrufrf'dgJpafirt"r#A b*te'lipsti,:'sau de un 

tucrr.* .,r{gri : t de p&iwir ge.ref ese j do4ur, ita pregAtire,r isr de r'a uri' luc.rlu;,.'' 

le.oBoR ea:,+f,;f.ig pqligfdcutiiF$Pie'trat'ee'feLfle:bucatQ'a:plrF.-Domnul 

inap;eq ,c91pr,;ggpci rs-ii, .no.Jii ptts,,qqcBsPfF}li, Slqi:luq"u lui Iacov 

c{t1e D.gnnp4g}, (S:igij .ooiatqi yii,4g''ryery,na,ziee el''piine ca sti 

mdninc si hoindi .o;i[ i*riq;" in ; ti ltli'i+' id-6d11t1. y e: i' da' deet dtar e 

;T'.T'ilt';ld;i'b,ih"i'i"€iup,iii'3arail6'i'i'"4oar;{i1 

s'rirdcre -'pon' 

;t ,-;mj6 sdr "at#Uiitl6 s&rmi'&ir cdli 'netbsare ti'lddebfuns, ea :'hit 

awv.aitinai.gdllul rsd,(f€v#iniincincirilf''rd;rlc'tt:Cine nrdr;vedLr ?' SotI'sd' 

rcc ti i nd: F dtun ur'UnnoiJ' rd $*, f u{' imb }fia' HtseJ e frwrnnq? su/Fi ;me u " lP-; 

"rit, rt" ,pii-n, u;pogilil3,. *1, ,i+t*lg$fi ,'qilqLale q"r9l:i,*Tol4, , iar ' p{i4 ,"gdrg' 

"ie,, iiilse t;i?li,de cele v-iatd'; dar prin omoderrlie>' 

1rgqgnt:,PF;tru 

sd nu aibd cineva riici mai' dutiri, di6ii$i;i *iii datf,'cei6 ndc'"suie''out 

mbderareht"rt6'*rrii p'&itii, ii*ir"iittftCpe'ntltt'artut, jdiiid'stariia' corflultri 

ii J"ed ceiinpleitdre*irua"htoaFd (eiddssei{$t&i)'*(iael uhti}'are trebuist& 

de hrat&-nni mr}fd qi @a&,co4si8fenti: (tnt6nitoare|'diru eauza slqrq 

eii, ,iar,,,altuli,d14:sbr:ga ;slSbiei-umir, ;9Eq'tlgvg'te,6g'$5aBA 1gei'fin6' 'nai 

utoqrn:*i corpsp{&qdiea+einiig$te1;,1+4-SSFTa},#Ei Pept[$ teti'Sof 'd3 

trgbr4+F&ra&a pqr, ieffiap.Si',94f,9,9q,p44,c$.*,r+Bt-,r$fi9l: Be'stg l.ll'inla 

'",;e;;l'xa. pupi"*vl+ii ln,*.u* !9jlr!Elt$?#qf*9li qis;1,^l}i"î"_l-"" 

voii noastre. Dar, sind ie, piimeqg, strdini,- flgta,pi.1i9 p,atisjafslea, qPrura. 

d'e nevo'ia' fiu.aruiatiinti,'e oaspoti. pd;i"(A'pbltblutl zice :

i1 

I 

i 

I, 

l': 

Igt'r:9'hqtrse'a'21 

cum tiiebiie 'sd'iihrir pU'CCduiti sau'sd \ rldtia$e2fia nt 

in timpul pri!!,",:"i."f{. oI cinei ? 18 

RisiPuns 

ln"gfa, p,orur-Ica ,fornXului, ,iii;,ou qeiiiliag uretutindelta ",1 

l,:j: 

rinta" ricr .Ce, ut+nci,,iiiir,+ nL,,lipr4*, ia, q4sg '* int5e c,gi rnqi diptinpi-qq 

ocupirn trpcu} ;cBL ilrai,dig l$m4,EG,' GQdQ ce iacale' qqI-P Fe' stridgtetle s4 

fac6 toate.dup6 poruneft s[nu.rtr6eci cu vederea niei aceaslS,rinduia]d; 

Deia'CC€a,r dacH'sbj?l$az$ im-p:fiUn$icu n6i tiitnasf, 9i dtifecari'loarnerii) 

at"imJ, Sd'crtvinb cA, $i^ irr'dd€sf cht,'dij'i Sil'ffrn-?6tttru'rei exeinplu, ca 

;"i,'ld ;"ri*rj ri sa nu-.uota ror.t,191 giitli', cn.l 

lffi:?^li:L1 lli:: 

qqelati scofr,ca ip orise oqpz|9,.ra,ii93,.aova4$, de,umilinta Iofv qtunci 

cind llgonvir|",fipqg*ip SE qCupg, $.lrpp,pof.tncg Dompului,,lopul cel rnai 

,din urmsl8?l,dar ca 66 n10;se lbusculeze intre ei cei,care doresc'ac,est 

ddin rirrn{},,}o€, ,o astfel de pnocedare,nu poaite -fi ,socot,it6.'bund' ]pentru 

,cd arlrdsttJftrh'oidinea 9i at pfidtnul tumult. Apoi, nevoind s6 ceddrn urtt'l 

;;;";';;;;;;-". 0"""u (acesti loc "", 

3'"ed,ot*^ :" :P 

qare se Efddesc pentnr' loc'ul cel 4intii' De'acqgo.pi aici' cuno'scind ti in' 

grijindu-ne de ceea ce- ne 'este' c'uvirinclos; 'sff' lHSn- pi ordirrea mesei in 

""u*a,celiiiiclre"pririregte,:eoni'te'btettfiditt Pi Domnrirl, cind sPune 

9d 

orindirirea a

lnt,f,eib.al'aai Sf 

SI..INTUL VASIT]E"CEL MANE 

,, .,:,9?,hgfud,esre. p,g!r,iv;tq,,,ngltll!,rcrefti{t.?r;, 

ii; -: 

' rl t :l , i-: i :' 

Rispuns 

r :,*. rr ;.ilr i !i 

Am ardtat mqi sus pd sint nggefgle. atit.umilipta 9i simplitatea, cit pi 

frugalitatea ln toate, precum si nicinr'e'a chettuieiiior, pantru "d di.t tr"besitdfilb:corpordle's6 

se nhsdd'irt;nbtpuiine' ihdem"Ui? spn"'iliStracfii, 

De aceleasirliccipuf{'frbbuie,s& ndrdohddceriir gi ln,privihfa imbrac&mlntei. 

Cdci dacd se cuvine:canoi sd ne si,lim,'sd,fi,m cei din ur,md'rdintre tofi, 

atunci,;.,bine; inf eles; se guville, ca Si,,iA; o.cea$i p.gyryt4, si pfefqr.Fn_,( lucrul) 

qql mai,.diq, ur,Iqa, qaci plgcr+p, rrth*glti de, gle11e ,.\ryqif,etg, glgria 

pi prin irnQrdcdmilten pq qlTg p pgeltF,, gfqtind. cu ryutt{,ptflruinfd ca 

sa iie vazritri si invidiafi peiiiru scpniiriiieii'irinraieemiitei,"iS'fel''gi' cet 

care s-a liotdiit ca sd tfdiascd pre'ciim ce/'dih rirme priti diriitintd, se caae 

s5-pi aleagd ti difltrb toate hainele,pe cea'mat diri'urn6.,Cdci:a9d cub 

eorintenii sin"t,lnvinovd'fifi cd le ospdful public 'ii rugineazd"lpe,cei sdraci 

187 

Brin,luxul,Ior-, la fe&,tdesiglr";prin^$oeparplie,.rgqlpqapflIpe.ggl 

pdrac cpl.car,e-se'imbracd, qar_rt+,g#qhpgllErli i.g ial{FF"sro1u4g,g,p,a\}i.c6, 

;;i luxoasd a hainelor. Pui,. fiindc{ Apostolul spuire j .Nu caitirli iete 

inatte si umblcili ii cdi' urr.ilnlii 166, 

'6i'iriitiiela 

n'bcaib sH se pd siiie'insu;i, 

(iH vadd) ce se potrivegtd:mai litrie'iregtinilur:',lrnithre< atelora 

care trdiesc,:in pa,late,funpErdtegti;,9[ .sgrimb*acd !n haine,fnoij_luxoFse, 

sau iq.ilarea celui,qare ,g apqntfl j fnqinlp,,Ei .qJ.p[eqigqt,4gspp. ,vgqilq+ 

lomnulqi, deg,i! care IFgi ggp,e,,prlrg-q,ristq;?t (qlpeyl) giltt"_ q:i,n$:+li 

rlin femei ? '!e Vreau sd spun, I.oan, fiu,l tui Zaharia a cdrui imbiacbi.irinte 

era din par'db cailit5ito.'bur ri sriiitii'niui'nilinfumdt'du'ih coibh'ie qi in 

piei de cdprd lgl"l'" 

t' ; :1) ri : r :'r; :jii 'i.: r, 

; ii, i., '!'ri 1'rr ',,:1. 

..ii 'il: .,;,. .i t!: rtr,i, .1.r.,., ,: , .. 

''' 

.r,... 

Iar scofut intrebuin!5rii' 1i-urataiiiiiid"iJ"l-u 

'roirrruiat tRiiost'otut 

printr-o singurd piopozifi'rin","rfiorririt , )iArrtriH"tirotrif $i Imbidctinlitei,, 

sd. Iili multumili cu acestea)) re2r ca gi cum aniiavea-nevoie ittitrftal "d" 

acoperirea noastrd, 

l:9"1"^:, 

nlr_ $l,di,,'urr"11jg,i,:i,d" ist"g"q,p,Te+/,"".s1 

nasc) din ea spre a cddea in vanitatea,cea pprit5,ica,sd.4u'zic, ceV,a,trai. 

187. .I Cor. ll,:22, 

l8B. Rom. 12, 16. 

189. Motei 11, 8, 11. 

190. Mclei 3, 4. 

l9l. Evr. ll,, 37. 

192. I Tim. 6, B.

V' 

FB 

& 

BB 

r 

5 

H 

E 

ll 

r 

wlb 

vt 

t 

? 

j 

rF 

? 

r 

) 

rb 

w 

3t 

b 

riu., C&ei ,acesteaL s,d&,iptrodlrsrln*iurali nei tlrziu, prin rliscociri deflarte 

gi.nefalositoarei,',Estdrelff,.ipsfi";.c&+rba,inlrebulnfale,de .imbrie{minte 

(a fost)i;cea'pe,:cafe ftfmpeaeu.lftisrbi.aidat.o, eNac eelon care ayeau'nei 

voie (de ea). $i: llle-@itdfr+.lor Durrtngzwt -,zice,Seriptutr€r - hqjne de 

Fiefe,i '183 

; ddci ppntru acoperirea; pdttibq rrusipotse;(ale raerpului)r ojunge 

gi o'astfelide,folosire;derhaine;rDarrjfiindc*€qrnai.aldituri,Si,trn,ia'trt scop; 

acela de ra ,rie.iubdlzt',prin, lrnbrilctWinte,,res,te Egvdie,cof ingebuinfarea 

(imbr6d&nintei) 's{ ,aib*;aEa,bEiler(scopuri),: i gi,race}o.de a: acoper"i p6rfile 

ruginoase.ale,nbastr6;',fii,aaeila, de ra,f,i SCut ,irapotriva influenfei:pdgubir 

toare a aerului. lnsd.,..dsoarece,girdintrei haine u$e&e slnt folositg@e .qai 

mult, altele mai pufin, trebuie sd preferdm pe acetrea care se pot acomoda 

la mai multe intrebqinfdri, .aFe ca pigi motivul sdrdciei sd nu se 

jigneascd, nici noi sd nu avenf,iin'eie'hairie'pentru iegirea in public, 9i 

altele pentru intrebuintarea ca,snicd,;,$i'ia,rdgi, unele vegminte Ce zi Si 

altele de noapte. Dar trebuie str inventdm procurarea unei astfel de lmbrdcdminte 

care se ne poatd aluagepedtft to,ate : gi drept haind trebuincioasd 

ziua, ,gi,,drep! (invelip). necg$qr noaptea. De aci urmeazd cd noi 

tiebuie'sd.avq14 ipfrqi?tiif4, si im.Urdcaminte coinun6, si c.d, prl gqrec,Ele 

semn carqcteristic se cuvinb ia aiUa cregtinul gi h iribrdceminte. CUci 

sele caqe ylmdiesc acqilii .9op1"d" 

'cele' mai multg o,fjj,ripi..a3?,4e[:i 

intre ele. 

r 

"',. ", tt',t' ' 

. . r 

: 

t,* '' 

, :,,' ,, r, ,IIi;. , ,,,r. ,,,,,r-',,.:''j:rit'. 1r"' 

Felul' der,i.mbricdmiate..d$g folositor,;S.i, pentru aoeefi.cii,anunfd,,iin 

mod. pubtic pe' fiecare gi.ri'mdr[utipegte,prbilisiurleair(f6qrtd]rpentr[r re 

viafd dup6 Dudner'zeu; incit oei:isr care ruie intilluaim.ren,de la:noir.gi o 

aefiune {corrduitd) iooreqpusrir*toar$ G$eii .crbie ,rrecuvlimi,cilgg ,pi,4qqig, 

stite nu.hpar, fur acel.a$i :feli,Ja ropmonii:d€ ,rlnG;gi rtra:,aceia care, gc.upd 

locuri irlr.portgnlq. C{ci,dacd BI},cet;teqB sau gr\iogfrecars fli*flp.oawFli 

de rind,:ba:te:sap ggfe.bdlgt *_n Bd,plblic;,pgap{ yg-rbg p.rqquyiigcioEpgl 

petrece F{iF. arpi$mi:si:{Bcg. aHe fi$Qtsg;rge;feplg, rggipoqgq,,(g,cgpt*[.+t+ 

va,fi bfuat in,fgepd,Ufpre;sefpti,gdu:gS cd. cefp intinpfpte gqlegpun4 iF: 

tregulqi- sdu msd 4e ylqt*l,,lps6,Be,pql qgI.e fr prqsis. g,vi,Qti perf9pl4, 

dacd va,negliie,pi pe c-eF,Ipei,,p\ci,Citfrg,in{q1pri1,itq;i$*le,.,toli,il,,pb., 

servd ti-i impu-td,aceastft aQ:g,rg,gir,rqr,fdgindg-pe.,seg*rFgsg;4,splF i:"&r 

torcindu-se vd.vor ruper, 1e4. De aceea, promisiunea fdcutd prin felul imbrd^cdmintei 

este ca o oarecare mdsurd pedagogicd pentru. cEi:mail,Elabi, 

incit qi fdrd voia lor sd se refind de la fapte rele. Deci, dfa cu,m'ostreanul 

are ceva caracteristic in costumul lui li altceva senatorpl; li altul 

1.93. Fac. 3,21. 

1,94. Matei 7,6.

260 

S]F1NTUL VASIT,D1 CETJ. :MAET 

itir6$i ,alttevaf {ilup{r{4ars ie ipot eirnoagterdhtnfuitdtilelpri'c*rmise 9i,inr 

tfunpl.{.de,tcle rfai,rri,ri,l{arsri !i;totn$aSd sttririe.rfil estaFotrivitt c'a,'pi cre'ir 

tiru!s&'8ib6r gi in,cosbom; cev&,oar:aieteridtic,'9irpninlinhrddmintea cuvi.r 

intlobsui 9i colesptmzatodre sd;s6.pd$r€,ze' nodestie-pbruticitd,de Apber 

taliedat{r i,.indnindica ,episcopu} chlfnei (imbr&mt}i cuviincio$ 1e!,':'altddafid 

porundind ca,{emei.le's&,f,ie (ini}ft6cnte}lln'haine'cuviincioasdll96irlruviin' 

cir3s.rlnleleg.indu-so dupir soopul ' proryririrl,'rat' 'credtlrisr$rlui. 'Acela$i lucru 

Vreau sb sptn. gi dbspfe ,inddltdminte r'lndltrieeea'ditDeste, mai'ptltin:cdu'l 

tat;,ceea eg:se'poate pltocil,la mai u;or gi edreepimde indeniuns,scopului 

neeesitdtiii'aceea:3{ fi6'preferatf ifi ori'ce{mpre$urdre. i ' 

i: 'i> I ' ': 

' 

Intre.bir'ei': 23" 

' : 

- : | . ) j '..1 -ri .,.,j l,!.][t ;t''.,/ii t.. .'. , : 

. t..r' .: ,. ,' .:, DeSpre>hfitlr r:. -ii,iiiiii ::': :.r' 

, i: f, | | 

,-. i i , -r.. 

:i;, i.: 

".t."1' .':., i, i:i . t:,. 

.. : . iRfi, 6tP,U'll,_S , , 

cx intrebuinfarea briului este necbsar6 q spoo # sfinlii de'rhai inainfq 

Aga Ioan igi lncingea codpsele gu un briu' de piele le; $i llie incd 

'iouini.. 

si iai 

Cdci s-a !"Jii .h o'insrisire'taia'cteriitica a acestui bdrbat, 

'iuril 

aceasta :, .un bdrbat pdros'9i un brif dd'iiel6'th coopsei rss. 

{PIe" 

$i Petru este ardtat cd s-a folosit d9, briu, cum rezultd clar din cuvintele 

ingerului citre el, spunindu-i : .Iniinge-te si incalld'fi inedlldmintele 

1a1g'lQl. $i "Fericttul F,aVelise.,pare.cii,a prlr*at,brfo;'idnp6,cun rei€se din 

profe}ia lui.A.Eav ldespre.,el c{cije}{rl|q|ari)llziee:..eArlfel 1l voidega in 

IerusoJirn ,p e bdrhatUl ,aI' cdruta aste bdurl'oc€islorr 200.,'$i lov primeqte po' 

rUncd d,e la DUrnneZeu sd setnciugd. Gdei; ca:9i;(cxr]n ar'fi'areasta un siil|r' 

bol'al vitejiei 9i'al pregdtirii pentrur{apte'{dd'luptd)i li zice:'alneinge-li 

cocpsele t6.le'tc ah bdrtial,z0r'. Tot'a$a dstb'€vident Ld purtareh'brfuttri 

a fost obignriitd la'tbti ucenicii'Dcitnndlul, dedarece'lor (la toti) ti s-a ilt' 

terzis sd aibd'bani Incurble (ctngdtorl)t00. De'tiltfel 9i acela caie e vorba 

sd facd singur vreun lucrti, este necesal{Se'fie birie'et}tipat $i leinpiedicat 

in mi$cdrile'sdte;i {6 aceeh'9i'tire'trebrlintd de brlu,'j sprrs''a'i'i 

stringe vdgmintul pb lirigd Lofp';i5i vdfrnliitulrfiind'strlns din toate pdr: 

lile il va:lntdlzi mai mult gi'niei'hu-l'Vd'impiedich trj'mibd5rile sale. Fi- 

195. I Ttrn. 3, 2. 

196. I Tim. 2, 9. 

tg?_ Ivlatei 3, A- 

198. IV Regi l,8. 

199. Fapte 12,8. 

2OO. Fapte 21, ll. 

201. Iov 38, 3. 

N2. Matei lA,9.

V 

I 

t 

I 

n:; 

l 

3 

V 

rtl 

I 

r! 

i 

ii 

t 

* 

t 

I 

indc6'$s.tDomnul; ,cind,se I,pegf,toa{6&,s&qiqnsGfi;i.$Ufllfgellef',&u]tiO ltnil 

rrn,gtergar gi.s,a,incinrr{cu el}l9?,rlfi,inisepfi$el,ternuq{ruIhginglof,';r4+ 

mai este nccesar sd spunem'€atnir f,t{*C€i leeeesta, jA. festr eXqninEt{ il+i 

deajuns in vorbirea noastrd despre sardcie 2u. Cdci daci cel care are 

doua haine este dator sd 4eg una eetui cP n$ are m5, este clar cd este 

opritd posesia mai multor haifiJ tnhhaii tfbfrtru sine. ASadar, la ce ar 

f olosi celor cdreilsi,ll,sra,interar$, R6. rqibd'dcu6'tbaineo qr'lp9e, in privinf a 

intrebuintdrii lor ? ,i:.,r',]irii -,1r)'r i', i 'ii'; !r..:a:-:ii'. "ri "1:r l 

Int'nerbqtel 24 

Dupd explicdrile ce ni s-ou datlindeaiuns or fi bjne sd glim, in con' 

tinuare, curnse cirv{nedg,ll(iif ,|r,t{tgrfigi(,q{t$l,,qRgllqll : i,;rJ.., , , : i 

l . , i r : r . * ' . ' ' i r , . l ) r . . , , ' ' i . ' ' , ' t ' | ' l , ' ! 

.r ,. r : ,. :.,:, .. ,,,, Bl,L+3,1i,:; r., j;,;r:6r it, iii,.,t :.,,t'ri: ,r:r, 

, Fiindcd Apristolul..sprne 2,]t/Xoata 'sd[ setfdcdrdupd'cuvrffnfd gitcu r]n' 

duialtii,igga,,socotiniiu{,actil'fbllde.rtraladef,er'i&PE;buvtitlfE,$i cu r'lnd'triald 

in' societdtea crdri&liJloqilcr;rfrinrasr.eise lpdstreaie/raportul dintre membrele 

corpuluil"a$n"inc{tiiulul:si:aib&oficiulroohiuluil celrcdruia i s-a tn: 

credinfat ingrijirea:de beleirejonurie Oi'rcare p6,cele 'ie''au fost le pro' 

beazd:.;irpe cele.ce,vor aVearlo! le.prevefle'9i]e analizeazd; iar"dlthL:sd 

aibd.diciul aunrluilsair,atintinii;,c8',sd nuddi6i'sdnEaciiaole,'ds\trebuinld 

I qi.,aga. mai:departei.fiecarei cui(cele) ale"sale;,Argad&.tfebuiers6 ee 

g.tie cdlprecnm Ia imenrbre' eStei,peridUlos, pentruvfiqcale' rde&bnr doutr 

neqlila 6eva din.ce{6 ceii;s+au impus"'sau'fleiurnu'dntreht3n$a pei'selElalt 

1membru) la,luarul, pelltru,careIa doet'rfioutrfte Dnhnezeu:Gt€atorul,(n6ai 

dacii mina sau piciorul nu urmeiiid:itrdrfuirii,roch'iului"''!rnina ise);i1ua 

prinde numaidecit de lucruri primejdioase pentrri distrugerea corpului 

intreg, iar piciorul se va lovi sau vti da ln prdpdstii) ; iar dacd ochiul se 

inc'hide astfel incit 4q 48i vQdg+ iq n-od +ecqFal,s9,va distru,gP li. ,el impriuna 

cu celelalt4'ni6gir[r9 ,1'cqr9"v'oj ttlr"{ilgSt" gpi+tife) q, qpiJet, si 

penrru F,gperioi, negtijdl;i1,',illi,fli,ttt{io-ai{.(rEdc6) ef. 

;9ri"$",,.",1, fei, 

tru tofi (frafii), dar ti gg,qIry,ip{?Iigli,,+ .ex:9}+I11T99 ?ste;psgu,?}to9{e.s\ 

ddundteplg; insd cu pult,-+1i Brinel$igqsi ggte,finqqtiig;.ifqf9q,,nea$9ryJtalea) 

dacd scandqli39975.,gr RF,4llil.r 4g4ar to,tiqsl, cq1e,lf, igcul 'sdq''Eg 

strdduinJd, se aratA ne9hasitrflir ipp'I'rReq;te ,pQr,uneo. 'r\pqstotru{iui' ' gqqo 

zice z sln sirgulnld ,nu,tilit leneqi".?O?:,; prioreqte'laud&;ipeftrir',bundvoipta 

203. Ioan 13, 4. 

204. V. rdspunsul precedent unde este vorba 9i desprc sdrdcie' 

205. luca 3. ,11, 

206. I Cor. 14, 40. 

207. Rom. 12. ll.

SFINTUL VAsfl&8,:r:nri.ltt]&L8 

lui ; dal,r,feiitr&'ndglli€nle4[p!ih€gte),o6fie'enkate;i adicfl.i icotipasiunea 

gi:acel',{ri{};.u6ft91;;Age.cuir:spuUe SCriilfuia rrrBJaitelricit.sri f,ie tot cel 

ce ftrte,hie?aille Dommtluteu irclgttJtnldr.{Q,',', ii,d.: , ,.; .'i, 

"... ',lrr; 

, r'r ,-, ,,jj ., ; .! 

.;i'.:i,i:t" ,,ii!,r 

r:t t..,.:i::t)!l i),i:iiii... llt ,-.,.. , : 

1. ' :r i ,'. , it 'i, 

l-: l .rrj.r i .::.!! ,, lt i, ::.i:., :_ 

',,1,','ill,tl,s,P,.rrtg;i|i#'.,,',i,r,,',',,,t;;,*'..,. 

.r ,i, ;,, ..i,. ,,:, 

rr.',i, i '), 

'\. i!) 

1,, ., .,t, 

Cd'egti,'dirOdr-ltfddl'Iudecc0o,pfojes{osdlilf,rir.J, .r ..,, 

care nu mustrd pe cei care pdcd"tuiesc ,,)'t,...,,, . t, 

i:^ I i sf:lrrths n f 

i. '.,, .,'.,!_, 

:t i) ;i...., l. ,',,.. I::.,,, tj,,,- i;., l., :.....:i.{ 

cel cdruia i $:Htitiiiadirilat'firirtileh'au jrija comund td"se pciarte 

ea gi cum ar fi dator sd dea socoteald- peptru fiecare; li sd gtie cd dacd 

unul dintre frafi ar cddea rn pedLil lt'tf du el si-l fi invdfat mai inainte 

legea;lui.DUninezetr,rsbllr, dlpE ee aisdtut" acesta1*tr5ruie:,(in.pHcat), fiindh6'nu 

ii;a ar6lfft,.modul'@retiriirlsiugele 'dai.dinrh.,iinile,,Ilri,se va 

cef e :pf eclrrb este, s cri s r ?q9, ffl .xtsi' cu seamd "da ci, bur stirimsE a negl,lj et. c eva 

di.i ;cele pl,icute.,lu i' Dumvrezed { i, peatru, lingup if,e*, acomorilindu*se vici. 

i.lor-:fi€c&ruia.sldbette integritatea disciplinel,, Cdoi I -i{Aa€ia _:.+*; zice 

ScriptUra:r-: cof€,.yd nume€e,ilerieifi,.tVdolngatti gi,turbwd, drynul. pieiWtelot.voo,sfre)r40:,.ius|',hceJ 

ierevd.tuthtrd, Tgilvapurts osinda, ori. 

cin6'at ti>2rr, Db:eceea;,ea.$d hu sUferimracedstai-,tsebuiersd.Urmim,regulei 

apostolire,ln,prlviqrta,apnsbbirt'lor a,fralii;no$tri. ccdei 4iciod.atd 

n-am intrcbuinlnt vatbe' Iingu4itoore,;ptt&,um.$ulj;.nrci url jcuvtnl pentru 

zglrcenie; Duinnezeu'tlmr' eite rndrntot.;:nici,nu drn cdutat mdrfue d.e Ia 

oameni, nlii de Ia voi, nici de la Alfii>r,?tz. , . : ., i, . j 

i 

, .,-, : .. .:. '.t" 

: ,i 

t' : ,.: ;:,,, [L .,.,....t':, .. ., , , 

Deci' cel care este curat- d'e acesfe vicii, acela va fi in stbre sd indeplineasca 

o miiiune de conduier" fdrH riitdcire. intr-trn roa aa""ator 

de rdspldtire'pentru dine:$i .ioiuitot'irintru cei caie ii:urmeazd. 

cdci acela care nu unblardupa ononiri'onenegti si'nri se f€te$te de a 

mustra pe cei care pdcdtuiesc, ca sX le fie pldcut gi drag, ci lucreazd in 

realitate din iubire, acela va vesti cuvlntul cu libertate (curaj) ln vorbire, 

cu sinceritate gi curdfie, pentru c6 et niciodatd nu va voi sd vicleneascd 

adevdrul. De aceea se potrivesc pentru el cuvintele:urndtoare: 

2O8- Ier. 48, lO. 

2O9. Iez.3, 20. 

2lO. Isaia 3, 12. 

211. Ooi.5. 10. 

212. I Tes,2, 5,6.

t': 

lP' 

ft: 

ll 

I 

x. 

I)l 

fl 

It., 

"Ci am tost blinzi in miJlaapld/eqt{Rir,pragrun doica i$i hrdne$le eopiii 

ei, la tel ftiind doritOri de.voi, am vrut sd vd impdrtdgim nu numai Evan- 

shetia lui eump9i,"+r,,* 1n"i{,11'l4it",tg9 

"oaiiiai 2ll.,,,l.nsh acela care nu 

procedeazd astfel, esti! o cElduzd oarb6, care nu numai cd se aruncd singur 

in groapd, ci trage cu sine Fi.pe pgpe il 

f+ 

urmeazd. Cit de mare este 

pe,.geama piejqii, l.rF s$lgl,ge,a"phlaecat,in,ppdqgptla pFgatglp.!, all; ,m?i 

trebuie,spus..Super,ior.nl es.te,;decj.ir&spttgtzdtor'{a}d derfrdti,etate sd ve."' 

gheze pdntru su,fleteler,lor gi'si rpndrte6Erild de.mintuir,earrfiecdruia, fir 

indcd.va.da,seamailpentru,aeeasta)1;:ba tacd lntr-atits sd se ifigriJeasca, 

lncit's&-9i arate 2elul. pdhtrrJ'ei"chini'dtniil"lilimbdfte'i ddf )aceasta,'ttu 

numai clupd poruncd igeriefald'a'Ib6finultli;r ct''pfoivire''la iubirea"cdtrb 

tofi:

:g'* sFlDrrul vAAfld*1 cSb.,TdCFE 

R I9i lrn'3 

i,t I i: ,, ' . I ,,1,;ri .; i-iri .:,i.'i lri iiJi:jr,,1 ': ti-rirlt>'i t;l.l ,j.';ttir.: .-. riii ,,j L: lit lt-ri,- 

. Da{r ara cusr..prpigplofpl gftg d*to,I,la,;i il9'"u$g,ze,,pi f1+,ti f,l.1gatet 

la ft,l sint datori si ceilalti sd-l sfdtuiascd pe el, dacd ar c{dea in bdnuiala 

vrbunui delict. Ins6,'ca sd nu se striie'o.laitiiju,'ii'rlstrireil'friibtiie ingiduifH' 

celor care sint'sti'rhdti"Fi"F€ntiu virlyta'5i' derrtirl l5rtteFbtd.'Ainaai 

dacd existd'ceva vrbdnic dd indTbptdu'(AtutrEtl'vbm tolosl aut'frate?ui, cit 

si nou6 inSinb prifi dli'ffftdcbll-alfi-lildldStdidalehlugd dieapfd{pe:el) 

'ca?it 

este .r- apa-2ft{tid.,ri-;li6igl,xiylegiirrCIasfreigi,tdd.ejpfia,eor€ttitudineailui; 

va indrepta perversiurcea rnoqsfud, r l dnst,uni& finSIuJsdr dBcbul& din cauzA 

lui, fird;nrotiv, si fie convin$i,rpfiardeOcntseriref,rgicplgpatru'ql[ese $esese 

io . m isparp, in, stpd,iglpgif"ri$A$i?la ; fol rn$,ginQ I qgev$rale" si , aplfel 

aceslia s{ se ellbere4e.de,indo1,ala,}gp{qq,pfJv].r.glbrul }iir.i ;i : ,. ,; ,.},,ri j 

' 

t',. 

, ;i !t:1 , 'r! ,.ir",-r;lt'l;l;i ', v.;r 

li i1i-11;1 |y 'i':, , iir:, 

i r',;. ,.,,,,. Iti,lf e"baf Gri'r;28:. liri ,--r,'rir 

it,. 

il tit,i! :i rri- 

- 

cc atitud.ine tr:ebi,tie s

ItI 

t 

FIF 

I 

r 

I 

ft 

I 

rI 

i 

L 

6I 

F. 

i 

h 

F 

I 

I 

t 

. 

NEG]ULILE;MIUnl 20s 

dupd porunca Domnului instrgi/,Garo diae i tD,acd ochiul tdu cel drept te' 

sc(rt)alizeazd. scoate-J si aluncd-l de Ia tine>,216. Cdci umanitatea fatd 

de asemen.u ioaniiiitil "rt.'i';"-"n"u u.rnitktii'cetbi o"r6'iotit" a lui Eli. 

penLru care a fost pedepsit, fiinpga,. q aqlicat-o la copiii sdi, impotriva 

voii lui Dumnezeu 217. A;adar, bunhtdtea aplicatd fafd de cei rdi este trddare 

de adev{r, cursd'.perttru cofruhitate, pi,depr{nder€ cu, 'indiferenfa' 

faf6 de cele rele rr;penifur rddiastfuF ndl-Se,'fdc'eele,ce s-aurbdris : ,trDe ce 

nu ali ptin s rnii'ibinbi"cd' )iryi aitaugf'fndat{ $i thotivul,. 

zicinC:

aFI!{TUL VA&U.B'SEIi MAnE 

'.'t ,'., '.).j:.)i r,,itf ir i.',:){'8tf,Ci5 lrli€il:-:Si:i ,i;ri:,i(iir:i! l,r r;': 

.':il,L:t,'.'i:''.'.I'caieltjiied,d,."i.ini:tiai;esj'i,lr}m,uro} 

!?,lP!? 9, , . i .' j r; :,,ri.'!,ii',, ir r' I.,:,i 'i ,.'fi , , 

'. ,r rliir' :>" ii, :i' i , ';r, t,il1 

ri':r.i rr;:r; !.'11i i, :,:j ' 

e !d,iitii,Ur '').. 

l,:: :jr' ! tr,'i :., ; ,,;: i,J,.r ,rjr, , :-,., ;,. .]ji,:tiiit ..,i,;:."i. . '' j._',, ., ,r,l{.i lr 

r Nq rtrebuie $d.$e, iamestece,;Iucrerea celUi, Gare r-nurlnurA $au ici dd 

.aererde mindrie, .cu , lr:c.tFrear,,fdqutF; 4eitcei huqliliti,,qu ,iniqra, li .t+f lipti 

e,rrr drhtrl ,; rlar. ce&ip,topixi, pu:fplgFqaseE aceeFtfi, leeralq delq,c,.,i

SEG]IXL&E:!l$8il r 

9i cel,.&upu$iqd.:fie.prpgijil; astfql,iacilrsi nu negliieze,4igi,o poruqc6, 

nici pe..cea rnai'grea,:..fiind.incr_edlntg&;od rnrrq:risplstdr{i}:,e;le6pt6} in 

cemri. Pe cel.srprls, rlech,,sdrl;rbusere, arrcraq.larmdririi*.,pentru;.ca,ltrr 

crul DgmnWui sirser;facg gu,toat{,pldnerea.iirrdbdarea,,,.r,,,.i, ,,. ,,. , 

: i .- ., 

':;'i,.i, 

#t: 

..tii:',t.)l 

1;;1: 

; ,',.,l : .rt l,t. , r.., , ; 

. ' ,. ":j\-,.i r;,..,';:'.i:Jtl.ti6dH're5,',s' ,,,, r,)::1 1,li ;r:,rr 

':it' , .i 

!". ,t|r.;,,,,. .i, 

::"-1.,.. ,; ;,t,-t.) ir,l)lri ;, r.i ,-.1,,..i,iii,j , r,,') .:..1], : 

" cE :egr.tintdilrinte:,fiehuiei'qd poe{tg,,pr.4i9rr$p$il,,griid.-dq,,tre|i,?, ,, : 

Dar pe proiestos demnitatea sd nu-r facd mindirr, ca *H rrd,caa$ gt et' 

din fericirea umilinfei 234, q+], ingu+JirrdqsF pe cadi in osinda diavolu- 

Jui 23s; ci sd fie incredi{rtat ci grija de mii mulli este siujire la mai 

multi. Deci aga ctiin coli'cirie 'ingrijegt6'se 

tral riri*ftirtdniii- pi curdfd 

puroiul fiecdrei rdni separat qi aplicd remediile, potrivit cu starea efectivd 

a rdului, fdrd sd ia aceajtE ilrlj{re ta motiv de ingimfare, ci mai 

degrabd de umilinfd, de zel 9i de pgrtare de grijd; la fel 9i cu atit mai 

mult cel cdruia i s-a incredinfai se vindece sldbiciunile frafilor, 

trebu.ie r s& arate' :purtar'e, de I grilbr gi,.3€L,rcq run - gervitqr, a.tr Urrtqror Si ca 

unul..care trebuie, qd dgA, Searqd,:pentru,:,rtoli. .Cdqi. i.n 4FelJ .fel,ligi va 

irnp[ni,g.cqpul;sdq,:,pe carg:il:a;fiXet Pomnul ci,nd. zice : rcDacd. cineva 

vre.g gd,tie g.e1,,d!.yt1r lntry ygi,qqe.Ia;p{, fi,e, cel din uimd d.intre toli Si 

slu jitor tuturot,! 2!6, 

.: ....!. : . 

Irit:rebalred Sl , : 

i . l 

'' 

, 

Trcbq.ie sd,lie primitd iliiiirea'pu'"orc o oierd"proiesrosqia 

I . , 

: I 

Risp'uns 

' stujirea corporal623? pe care o adue in comunitate,cei-socotili superiori 

sd se primeascd de cdtre cei rnulii (frafi). cdci, gqvirltul.umi- 

linfei sugereazd 

9i celui,iqrai mare;d,,9luiea1cd s1 qaia ri celui inferior 

cd nu este necuviincios de a fi servit. Cdci la aggasta ne'indru- 

:md exemplul Domnului, Care n-a socofit cd ar fi nederrjLn pentru El 

sd spele picioarele uceniciloi Lui, care (la rindur'io4 n-a'u indrdznit s6 

re opun6 la aceasta. chiar 9i Pelru;'care, din mult r'espedt, ta 'inceput 

n-a primit (slujirea Domnului), s-a supus indatd ascultrrii, auzind ce 

primejdie poate s5 atragx dup5 sine neascultarea. De aceea, cel inferior 

281. Matet 5,3. 

235. I Tim.3, 6. 

236. Mqrcu 9, 35; v. 9i 10. 43-44 5i Matei 20, 26--27. i : 

237. Ca gi cea duhovniceasc6.

SFDiITUL vASg4g,"rCEIi $if^68 

n-are de ce,s6r su'tijaUrril uE s-1a!iaba{iett}s'}a;'saopsl'uh{ADtEiir'dacd. ar 

fi servit,Clndrla, d€riunul)'ilAi :mairei:roilci'iserVii'ea'6ELfaosr dcsea mai 

mult- Bprerrilaveleturerrgi:lgrdlltFu, d.'rda:rdn exemplu eifi@Ce','dBett ca'irnpusd 

de necesitaterr 'A$adart',prih:oseultdr€A {ta'ltu!.mai'ri€yid)' $i prin 

imitarea (lui) sd-gi dovedeascd (cel mai mic) umilinta. $i sd nu facd un 

lucru din ingimfare 9i arggnnl{r,4g[ fQ rsf ,opund 

sub pretextul umilinlei. 

Cdci contrazicerea aratd cd nu depinzi de nimeni 9i nu te supui 

nimanui;rAtad8tr(eel,edreise(iopilneli lfllai,ideglhbE' d{"idovaQl5 de ingimfare 

ti disprel, iar nu de umilinti 9i de ascultare in toate. De aceea 

este necesar sd ne incredem Cdtdl trire t spus : "Sd vd lngddutli unul 

peaJtuJ.'dinlragg.sle1r|.9:,,ii;':r:r,|:,t],l.:y,'1',.,.i. 

; ,. : i, 1 ,,;;; , i,{il.tf1a,bii,r,6h ,{12 ,:.: ; , 

. ,':ir I 

' 

-'' ', i' 

',t :,,. 

'rf 

;i11 ' ; i 'rr:ll'ir; i 

: Cum fig$4i,e g rfie putlo su icei inrudiii:dupd 

I :_)f i 

tr,up 7 ,, , ,'i r, 

t 

/ . 

r) 

celdr. care ,au fost primili .odatd ihl conunitated'r frafilor,' 'proiestosul 

nu trebuie s'6'le ingdduie e{'35-r9i'ia';lib€f+ateat€tre cev6l7 's6'{ru'se'in' 

depdrterre de'fratll$ufu pietBftut'.{izttA$ii+Ud€{br $irsd;tl{rdu'bi viaid'fdix 

'io"iiri$f 

rnartdril qi'nicl'sa"nulll sd iit8uVtir?i€/6) sHl$i itrtn'trltbrbtUl ne.amurilor 

lor dupd trup. Cdci Scriptura opregte tn genbrat'Ba"thiCtJnl\rnitate 

fratii sX foloseascE gxvrin*qle it 4a.li R?pu' Si "aI tdrf,>; cdci

EtcutJr.a,lGaar 

oficlql,lrietEtii',Al,ihr drept,;up,lBgrs:de,niml€iirr+['se',GUsine}e-i,,ptit4i, 

ea lroii Fe.,'nu:,iubege pe Dormnuli Cdre.a;gis,!q

SFNTI'I" VAS&FdEE.!T.*R! 

ae plac oqmefillfirf,;311,qd€lichidl:lgt ,tlftibdfbat ufu rnd COni*tii$tSfi :se {iF 

tilnedscd'rbix6:,a:l tfbee :pl&Gre r''*af ve;Ute,f9e,;SdrP*ffrttlrrsdSUf,:;iattrnci 

efud',novolaro! itnptrneiiGar'tdrjirdo$ed6asb5'Thtbrb'suli:Pg,'asreirduptripo; 

runca liii Dur,rlnezeu'f;:ll':)ddtore&54(Si€eêY€l apoapeltri,rsdU. ',Dalrriotllntrea 

nu trebuie sd se ingdduie cu ugurinf{ celor care doresc aceasta; $i nici 

orice timp gi orice loc nu este potrivit pentru aceasta. Dar dacd vrem 

dupd pglunca Apostolului ?f, sd nu fim smintealE pentru nimgni. nici 

pentru,iudei, niqi.'pentru elini, ilici'g"nitu fise*ia. 

'9q,,iinauial5, lpi"Dumnezeur',gi qa 

le facem pe t.oote cu biin{cqviin}{'ii 

ti togG sPle, eaiticarg 

afspci trFb$ip g{ alegem,,d.eoqeb,,tn{ cum se suving',.9i ,pqrs,ggla 

gi tirnpul ti,lrebuint+ qi l99ul i :numli 

prin tqate aceste ma$Uri.;i,er nt 

inilepdrta giigg pmbrd a9 ug.qui.aJ+,r,."_.g,, 

,li :f,,y,a face dovada !il'mod 

ctar de buga-cuviipfd,ei de,iiri"ihpiiu+lu,'t"1bi' iglp 9u {9st aleil ci'sp 

sd se yq.de iptre ei ti ,gf ,v{e_+ $ discute,,Cesple luE5url. garg g}ac lui 

DumneTeu, tig g4.privescr. necetitatea coqqorald,,fie, cd. priyeqq grije 

sufletelor. Dar sd n11.,fiq,,mgi puJini de.$9i, de parl9,; 

fig,g,are 

pentru c6 

o sillsu,r4 pegp,o3nd, lgfl.e |gsne in ldnuiald,,Fl ?di4u,zic,*3LTllll,,pi a5e 

mai p4find p{!ere,.dacd ar,Ji cazul,fg illgl"usgd ce s-a, di5gutat, cdci 

Sciptura.qeciara rdspice'i cd origg iuvi4f. este '-alabi\ +3i1i9a e Ooi 

sau trei ;.narto-rj,* i iord tiiqi mii flglti 

qqcii t,{gr sd riu fie,' 6q 35 iu 

impibAice zelul pentr\ luqrareq,,ce'se tq9,*--,..p"lilu,ppid3ca' bomnului 

nostru..iisw,Hr.istg'r : r;;:1ir.,,.t! .,lrliJtt,,,,;,:,.,,,.,,.:.i 

,., ,,,,.,', ,-,,,,,r1 

Dac5, insd, este nevoie ca unii dintre ceilalti frafi din comunitate 

sd spund sau sd audd ceva care.,priveg;le i+. ;nod special pe unul, sd nu 

intre ei intisi in cliscufie cil ceiilalli'""ci frhti'mai bd'trini alegi anume sd 

discute in locul'lotre'tr.,surori.'rnWlbdtrine alesdr"$i ele. anume, si astfel 

prin mijiocirea acestora sd se facd convorbire'a necesar5. Dar aceastil 

rinduial5 sd se observe nu nortldi td lflvire ia legdturile femeilor cu 

bdrbalii, sau ale bdrbatilor cu femefle, ci 9i la legdturile dintre persoanele 

de acelagi sex. Deci ace;tia, pe lingd pietatea 9i seriozitetea in 

'tit 

toaie (probleuieiii),'t'retiuie'Ca rE'iiticeduli' hiit"id' filtiidbari; bi la 

raspuniuri 25o, $i indh tfluuie.F.F fie'credinci'oifr si'tnteriefii pentiii'b'feclzia 

ccior spuse 9i dd iiriplineasca luvintetti '' "Ei'ii$i ia"rindui'cu''iud+(dta 

vorbele'iateo zrr,'r;tiiin6it'ti 'n'6iroit'8ei5i 

tiiditi-tiu iu'S tnaredEred ih 

247, Ps. 52,6. 

248. I Cor. 10,32. 

249. Deut. 19, 15 i Mclei 18, 16. 

250. Ps. 111, 5. 

251. lndeosebi pentru muncile mai grele - pi in mod speoial'-ln.".mtn6stiFile de 

maici - este nevoie gi de oameni din afard, cum ar fi pentru reparat€a caqel6r'; muncile 

agricole sau pentru alte lucriri de strictd specialitate. 

': 

.:. i

&. 

!f 

* 

tr. 

b 

t; 

E 

v. 

E 

REeftIJLtg:MARiI 

ei s'x se 'ieprdveascS, gi,despre;:aelb,disctrtata in*re si rdd, Gxistdtotbilat* 

deplind, infelegere. Dar pentru,ai de,rnevoile materi-Ele ale.oornunitdfii 

este-nevoie qi de alfif carelsdi'le ilmplineascdr ,gi'dcqtia itrebuic,sd;.fie. 

alegi cu, incercare;, sd ,fi6r inainta.fi';inr:vir*tdlgi:.s6.,fib vredrdci..du,pnivire 

la purtare,: gi.moravuli, car'shrnu: digtragd; jreenstiieta,clfil,a,64l4e 

bdnuiald neintemeiatb.' r'??62. ,tf .' 't,,tit 

,: ri;l1.::,,.,, i;. ir1r.,i i .; .-rf.] .rl:ni:t i),rjji1.l 

''.,.' 

-I'ii,ti.e,.b,d,idt5:,gl " i,;:i .rr.'r'i-,,,,iriii. :: 

' 

., 

'i 

.-:.. tj: ) ::.: ..Jt, .:::'l,tt:. 

L i.'..,'i; ii r'ti... .,, ,:t.]; r,. 

Cum trettuie sd:.Ije, fej;iccrlg ltnparf,,bUnuri/e r,, .,.,!i!],_, : : 

.: n€cesore tra$ilor,in,.comu{ijtate'?, ,..:; r, i,r,: . jr..,, 

n *,! .r_i 

' ',i:lt " 

i j ti,(.l .ir 

$i dih'tre cei'care'i#part'nuilt iIt"'ii+8esai,b'ifi{iiirriul ftel.jdrei mindstiri, 

in general, sd fie rrnii care sd pzra, gi iardgi sd nu dea de bdnuit ci ar fi iubitor de 

ceartd, pe care aceiagi Apostol o dezaprobd ca pe ceva strdin pentru 

cregtini, spunind r. "De'se,vede tineva'cd:,gstezgilseuito\.(is.dr:gtie) cd 

noi nu qvem'astfe,l.de oDjcei;ti:njci,drsseicile,lqjjpqrnrrgzeu_ilL*I,.cun,pil.: 

deci, din;q€€a$fF:,cagqd, nici q{;pu;sugtyggft cgk;r&gfesFre,de la gqelfl,cu 

care sint.h;€9irt!i, 1lipi qd qu,dS,Fi,iF p,.lUrt,Selg[;cf,.r{e,Ff,f$,rinclln,i. Cflci 

una aratd sre.fatd de {lqXr., ial .atl+ Efgt,q,ipbirea,pifiiqitgar€,,F,g,{e ettg 

prin excelg,ntd d9 -cgndam4a!,.pentru CF pr.in ga se rnldturt un.irea diptre 

fr.ali care se sprijind pe i.gbiie, ti ,in r,opOi ei s.e fuii..qeq_t4 

' 

u1nliigli ,1{utbcioase, 

gelozie, certuri ii lincezeAlb spL actii;iiii;. 

, .. 

if' 

A$adar,.oentrg,,qe{e spusg,,glpelttrg,,l}Fltg alte.4senqpe4,.{,irnor-g. 

jurdriJ care pgt interveni, trepuie ca, cei care,irqpart ceje 

llecgsare;fra: 

i-n comunitete; 

Jilor fd,fie cu,{etir,jn. r+9$ dgsayir;i1,,de, e,p;!iqir,e si,i}+_ 

bire de,ce.q!.!d. Iq reafltate,,,.gcp$tiq,,in;i9i,,;i totl, Sei,,ggle,,in,plt,fnp* 

servc'sc fralilor trebuie sd fie convingi in congtiinia ior-de iceastd dis* 

25':. I Cor. 10, 29. 

253. Fapte 4,35. 

251. I Tim. 5,21. 

255. I Cor. 11, 16. 

qs

272 

SFINTUL VASIDD CEt IMAEE 

pqgilie; $i,fd:Afrfte igltrXll: atlt;denmale: ca:lirCh117 n"arrg€rvi ioafr'renilori 

ctDos'neulxi'.iasdgir,€arB,:dis,'mareaLui'rbunitate{'rsacole$t€rcinsleasi 

.zelul;.(ai6thte) fet*, de ieei.care-dis{au {son8acrab Lui',ca gi 'cum Irs-ar 'fi 

.adus:Lui;finsuSi giilftrgdduiegte rpentr]|rl'ele'iimp6r6fia cerurUorj 'Qdci 

,spf!ie,: r rrv enlfi. i ainecurtln talil' F d,r intelui' Mew, de, mot lenj li' lmp i t d{ia 

oeogrd$iddl wcirld de{d ;lnterm eleteat luntff*icdei'' tntrucit'sgitri" tdcut (acestea) 

"unuio dfntre acegti tralt aI Mei mai mici, Mie Mi;dlt fdcul''?ff"Dar; icei 

care administreazd bunurile',co.ryu,ne),,s8 cp,rrrqascd'li pericolul nepurtirii 

de griJ6, aducindu-$i aminie de cel iir. u ii3 : .Blestemat sd fie tot' cel 

care tace lucrutll'.$,oflnului cu neglijenld,n'252, C6ei nu numai ci sint 

'alunga|idinimpdrdtie;ddr-vor,.auzi:gia,cea.inflico'at5gigroaznicilrotdrire 

a Domnului, spusd celor,ql9,rye.+qa lor: 'Ducerli'vd de la i[ine 

.blestemotilor, 1n toci cel vesnilc',' iiue'"eite gdtit diavolului gi ingerilor 

Jui)) 25E. Deci, dacd cei care poartei de grijd 9i slujesc pe altii, dobindesc 

un cigtig aq1 -.te mar,9 pentru zelul,lor, ialipentru neglijenfi primesc 

o judecatd atii de flrea' ,ajgnci ,cii' $e 

rnare 'se cade sd fie striiduinta 

celor care F'au Pbliggt sd ser'veascS'' pentru a se ardta ciemnl 

de denunirea de frali ai Domnului, potr,ivit lnvdl turii Domnului, Jare 

eice:

RS6$T'I,E,DMARI z€t 

asculte de acelagi Apostol, cafe spuri€ '; rV'd:r@g pe voi, eu cel'Iegfat pent 

tru Hristos, sd urnbloti ln chlp demn de chbmarea in carc sXntegi ahe+ 

mali> %r, ,' ; : .'. ' 

.;:. Inirinarea35.,,., ,i i 

' ' j 

Dacd trebuie sd se iormeze rnai multe comunitdti de fuali 

ln ocelcgi sot 

. , t , . , ; ' : i . , . : : l ' 

. t u . . 

. , , 

, i... Flfi,0,o4it' 

1 . , ' l , . , . 1 f : : t i i j j . i 

1 , ' t t : 

. .l 

' ,"1 ,rr 

'r. 

:..)i)..;,:,,r,,iri 

,: ili,l.'-:".i';rl:'' r 'ii 

E4er-nplul gu membrele corpult4r,,per,cale,l-aaq:*tfgbltntat ip gqi 

multe. cazur.i, poatg sd ne ,explice bine ,ti chqstiuqea ageasta..fiindcd 

am ardtat, deja cd pgntru corpul qgre vlea sd fie :gc.g,moqql bine qi rational 

pentru orice acfiune, este nevoie.{e oclti Si ,lipbd $i, celelelte organe 

necesare pi indispensabile, a,tunci (sd gdsegti) un suflet in star.e sE 

fie ochi mai puftora.eg!e (lfptttt..fli{ici} si,'qpe}4piq+: Cdci, dacd ohser= 

varea stricd a ordiqii pretinde ca proiestosul copuqitAlii,d,e frali sh fie 

prevdzdtor, pric-eput in vorbire, sobru, milos. gi. cu inimd,.deplind, cdu' 

tbtor al indreptdriior lui Dumne?reu, cum sd flg posibil ca in acelagi sat 

sd se gdseascX mai multi de aceqtia ? ,Daf chiar decd s-ar . intimpla 

vreodatd sd se gdseascd doi sau trei, lucru ca.r.q nu este ugor Ei nici 

n-am auzit cd s-a intimplat cindva, este mult nai bine sd-gi impartd 

intre ei grija gi sd-gi ugureze unul altuia mlrnia, a;a incit atunci cind 

unul ar lipsi sau ar fi retinut sau impiedicat de alte imprejurdri, precum 

se intlmpld adesea sd lipseascf, din comuhitate unul, adicd proiestosul, 

trebuie sf, fie altul spre mingiierea (implinirea) lipsei ; sau, dacd nu se 

intirnpli aceas'ta, sd mearg5 la altd comunitate de frafi, care are nevoie 

de un conducdtor. 

Dar gi experienfa din viafa din afard de mindstire poate sd ne afute 

mult in scopul propus. C.dci aga cum cei.,care au experienta artelor co' 

mune se uitd cu ochi piznagi la rivalii artei lor, fiindci insdqi arta.obiSnuiegte 

sd insufle pe neobservate rivalitatea, aga se intimpld de cele 

mai multe ori gi in viafa aceasta (din aceeagi comunitate de frafi). Cdci 

ds unde la inceput pornesc de la intrecerea in virtute 5i de Ia zelul sd 

se intreacd unul pe altul ln iubirea de strdini gi in creqterea numdrului 

celor cu care practicd impreund .asceza sau in alte lucruri de acestea, 

in cele din urmd, in strdduinfa lor, ajung la certuri. De aici, faptul cd 

atunci cind frafii vin sd rdmind, se in,timpld sd se creeze induntrul lor, 

in loe de odihnd, mare indoiald 9i greutate, fiindcd nu se hotdrdsc spre 

261. EIes. 4, l. 

lt - St{ntul Vasllc ccl Mrrc

4. 

'271 SFINTUL VASTIJE @!AI[I3T 

ce garte,rs6,saiiqsrsptq picdoi; peider,g parte,irclrtoldrGtr,dera'l prefera 

peiunul;'pe. deultfi:panletrouiests'' cuputiufd sdri itli$umegti pe arnlndoi, 

mai ales cind, din intimplare, sint grdbifi ; iar acelora care incep: a:tr{i 

impreund cu ei, le vor cauza mare nelinipte, pe cine sd aleagS de proiestogi 

ai viefii lor 9i pentiu cb,'iii'feruililialegind pe unii, trebuie si 

desconside re pe alfii. 

1 ,' r1-:-:1i"i,,"'.r, ,r,,,,'..., 

,rll . ., lt:,,,." , : 

. "': 

Astfel se intlmpl5 ca aceia care se. aldturd vietii de comunitate frdfeascd 

sd aibd de suferlt chiar fliir$fiifth A din cauza mindriei, fiindcd ei 

Du se comportd ca ucenici, ci obi$nuiesc sd se facd judecdtori 9i cenzori 

ai frafilor din comunitate. A;adar, fiindcd se recunoagte cE din separarea 

locuintelor'nu -remlt$r'-hieiitin',bin{1'ti,irtiinp iei rdl€ lteLuttti"6ttt de 

inul{e, a-i sep'ata pe ffafi rinii'de'atiii'ebte"tu'totul rietolositdr':1Iar dacd 

s-ar fi corrstrdlt'deja oiasbriieheai''locuinltfj lbeithtatal, "trdbuie sX se 

dispund lndieptafeai:rdtrlui tndatH; qf'ma'i jaI'ed'ditpX'trtrioagter6a din experienfd 

a pagubelor, Cecl a persevera in hcttHrirb; eite evidentd iublre 

de cearti : olan:d.e se'iie'deciieva cd;esfa'Eilcevitot;'-- zice Apostolul - 

(apoi sd-gtie) c:d not nu rivem'un ai'emenea obi'eei'gl"fiici Bisericile lui 

Dumnezeu (nu-I au.),262. CAci ce motiv ar putea invoca impotriva unirii 

Ior ? Poate procurarea mijloacelor'de trai ? Dar'acestea se pot procuia 

mult mai ugor ln locuiirta itirinund,''Jlin"dee o;singurd lamph, o siirgur6 

vatrd gi toate cele'aselmdn5b"'aceiiora'i5ot'ti ittdba5utis pentru toti263- 

Pentru cd gi ln asemenearluiruii, pa'in oriiare altu!,:trebuie sd se'urmdreascd 

in primul rind lnlesnirea, piin limitar6a poseiiunii bunurilor necesare 

la minimum. Apoi, cinrt'fratii"$int separati este trebuinfd de mai 

multi care sd aducd cele necesare dip afard, in timp ce atunci cind 

trdiesc impreund este'nevoie nunai 4e iumA$te din ei. Dar cunoaqteti 

tofi, fdrd sd v-o spun eu, cit este de greu sd se gdseascd'qn bdrbat care 

sd nu facd de ru$ine :lumele lui Hristos atunci eind.'cdl*toregte; iar cind 

se intilnegte cu lume sd se poartuin:mod dernn de Idgdduinta lui' Afarf, 

de aceasta, cum pot cei care:trdiesc,despdriitri,sd edlfice:pe cei care duc 

un trai comun, fie lndrumindu-i pe ei Ia pace, daed ar fi vreodat6 nevoie, 

fie indemnindu-i sti pdzeascd celelalte porunci, din moment ce ei 

ingigi, netrdind in unire, dau motive de rele b8rluieii impotriva Ior ? $i 

pe lingd acestea toate, il mai auzim 9i pe Apostol scriind cdtre Filipeni : 

"Faceli-mi bucuria depJind, ca sd cugetali ]a tel, avind aceeagi iubite, un 

suflel gi un cuget; $i ni;nic sd nu Iaccli tlin iubirea de ceartd 5i de 

262.'I Cor. ll.16. 

263. Sfintul Vasile are in vcde"e comunitEiile mari, dar nu de grandoarea celei 

a lui Pahomie

IL 

Fit' 

r, 

t 

rY 

f' 

h 

u 

I 

ln 

H, 

mdrire de;aild, ci d,in smefenis' [i€odre., 8d; Socoteascd pe celdlalt mai 

destoinic d.ecit dinsul; sd nu se ingtiieascd Iiecare numai de qle sale, ci 

(Iiecare) sd poartd grijd si de aie' altoroD 264. 

.: .Ifl 

Agadar,'ce dovadd miri miire d9 prhilinfd poate p4:fie de-cit aceea ca 

proiesiogii comunit5fii freiegp gd'se s'unund gnul celuiialt 7 zsti'6-g' sh'ar 

haca sini ebati in darutiie biiiituai",'t6 mai Uine si',se ia ia int'recerei in 

iomun arcoii, aga c'un iq3uEi'boinnut ri-e:a ai5tat'cind a trimfs pe ucenici 

doi cite doi 266'. -cdci'fiecare 

dih cei zos gi altd datd cd z 2;o;-din acestea rezultf.-clar cd,n-a ocistat nici o sePa' 

rare intre toli, cd nu se conducq figgqre,d.9 .Slne, di.n propria-i autoritate, 

ci cd tofi erau condugi de una 9i aceea,li griie' degi.numdrul lor ajunsese 

la cinci mii, intre caye pQate cd nu erau. pufine lucruri ce puteau sd impiedice, 

clupd judecata oameii|or, unirea. Par acum, cind sint atit de 

pufini cei qare se ,afld in sate singuratice, ce motiv le-ar ingddui sd se 

separe intre ei ? Dimpo[riyd* dac-ar fi posibii, nu numai cei care sint Ia 

un loc in acelaEi sat sd rdmind a;a" ci 9i mai multe frdJii afiate iq dite-Iite 

locuri sd s,e conducd prin o singurd ingrijire de cdtre astfel de (oameni) 

care sint in stare sd administreze afacerile tuturor fdrd pdrtinire 9i cu intelepciune 

in mnire'a Duhu'lui 9i prih legd'tura pdoiri. 

264. Filip. 2, 2-4. 

265. Aici trebuie si lntelegem situatia proiestogilor dintr-o comunitate care a 

rezultat din contopirea altor comunitdli mai mict. 

266. Mo,rcu 6,7, 

26t. Luca 78,14. 

268. Filip. 2, 4. 

2C0. Fapte 4,32. 

27O. Fupte 2,44.

278 srllirurJ vASIrE obt.; &A*'t 

.. , ,,I n,t r.eU*$ gg:. ggli:,' friir r . .. . i 

Des pre cei core se retrag din'"omunitate;a,|ft'oiilor 

Rispuns 

.Cei c,are au promis odatd cd vor duce vigti in cor4un, nu se pot 

sep-ara chiar aga fdrd motiv. Fiindcd a nu rdmine'Ia hotdririle luate, 

poate avea doud cauze: sau un dezavantaj (c9 qr rezulta) din locuirea 

impreund, sau nestatornicia voinfei celui ce-9i schimbd (pdrerea). Astfel, 

cel care se desparte de frafi fiindcd este pdgubit,'sd nu ascundd motivql 

in sine, ci sd dovedeascd paguba dupd procedeul pe care ni I-a incredinfat 

Domnul, spunind : 9.c,1uI1 $i dacd se repard ceea ce el pretinde, (atunci) 

pi pe frafi i-a cigtigat, pi societatba lor n-o dezon-ofeat4 ; dacd insi vLde 

cd acegtia stdruie in rdu 9i nu primesc indrrlptiriea, sd arate c'izui celor 

competenfi sd judece asemenea cauze; gi numai dupd mdrturia mai 

multora, numai atunci sd s'e'sepdi'e. CHci iacum) nu se Va -ui J"sparfi 

de frafi, ci de strdini, deoarece Domnul pe cel ce stdruie in rdu il comparb 

cu un strdin gi vamep. Cdci un asemenea - zice Domnul

7 

F 

I 

rI 

. 

Rispuns :. 

I 

Deoarece Domnut,nostru,,Iisus,Hrlstos zice :,,rVrednic>, nu simphr., 

fiecare gi nici oricine',arrfi, ci;elucrdtoru}€ste fvrednic) de ht'ana ss1271, 

iar pe de,alti parte, fiindcd dpostolul pofut'Ic€gte si hacr6rn gi sd facem 

binele cu mfirile-noastre,proprii, ca,s6 avem sd ddm,celui car6rare lip; 

s{ 275, dh acestea'lezultb :clar .cd trebuie ,sd lucrdm cu sirguinfh. Cdci 

nu trebuie sd socstim idealul pietdtii ca pretext pentru lenevie sau ca 

mijloc pentru ,a fugi de munc{, clr ca prl}6j favor.abil de luptd, de rnunci 

rnai grele gi de rdbdare in,strimtor5ri,,ca 9i noi sE putem spune: .In 

osleneald gi in trudd,,&n privegllqi de mulle ori,7n toarne gi 1n sete,276, 

cdci o astfel de conduit5 ne..este,rfolositoare nu numai.pentru mortificarea 

truplrlui, ci ti perrtru iubirea fa|6 de aploapele, pentru ca Dumnezeu 

sd dda pqn noi indestulare gi celor slabi dintre frafi, dupd modelul dat 

de 

$postol in Fapt-e, unde,zice: oIn taate.v-qm.ardtat qs asttet lucfind 

se code sd aiutq,Ji, p cei sfobir ztt 

, Ei iardsi :

278 

aFINTUL vesrr,*: &i! .i*fifls 

parindu-l cu vietffile cele maf rn$ci,"'Cicind z .Mergi Ia turnicd, Iene' 

quler 2v. Agadar, trebuie sd ne ter.nem ca nu cumva 9i noi sd auzim 

aceastd condamnare in ziua judecdfii, cind (Domnul), Care ne-a dat puterea'ca, 

sd lucrdrn, .va. eere $i fucrir:corespunzXtor acestei pute'ril iCdci 

el zice:.,cCdruic- ri:S-o lnctdinltt .atull,.mai imult" 'voj icere der Ja:rdinr 

^guh,s5. Dar,fiinfudiuniir:suhrpretextuiL,'luExciunilcir'9i pga'Irnodibi pdrd' 

sesc.muncile, trebuie,s&,Se gtie- i5:pentru .fiecarediratre'orisare alte iui 

cruli existd timp ptopriu; dup6:Eclesi&st,.Care Epnne t 288 gi ((Nooptea.gi ziua luerin4",?Es,?:in.orige caz, 1iipflcd'mu'I: 

fumire4 in orice timp esi.q,ggruti ti,,4e lege,gj s;a:dpvedit.neggpagd,ppp; 

tru viafa noestrd gi dupd nature:I]gasqir9{ $upg,,1a.tiun9.,.}{ tq9b31ie,,sd 

neglijSm timpurile hot{ite, ip ,comu.9.i!6lilp d,q,frali peptru rygdrcigni, 

(timpuri) pe care din necesitate le-am ales, pentru cd fiecare ,timp con-' 

fine o anume aducere aminte de binefaCerile pe care ni'le dd'DUm.nezeu. 

Astfel : Utrenia s-a hotdrit (ca sd ne aducem aminte) ca primele rnigcdri 

284. Pilde 6, 6. 

285. Luca 12,48. 

286. EccI.3, L 

287. CoI. 3, 16. 

288. I Tes. 5, 17. 

289. Il Tes. 3, B.

I 

vF* 

E 

$f 

aEELIIJE;III&.I,' J gn 

ale: sufletul.ui .g!,ble, bugefului, no$tnr; sd:fic-.cqnsacrdts'lui:Dumtretetrrgl 

sE.nu lu6m nici.o, altd,gnild asupgir,nrigdtrd; irai.nte.dera,'qe.fi. desfd,tat 

i1: 6qgqtul .nostrul(crrr. d-ndtrl). I,alDfifrBnezerL,.pr€ig$r&:$Grid:{Script+.rb) r 

 

: -1 .:b,. .- 

' ,' ,r,, .-',f t' : 

inceput carabter partieular, R. M. 39; 

' r l . i , , , 

_ . j . r . : : . i i i . . 4 , . 

295. Mat€i 18, 20. 

296. Ps.54, 18. 

297. Ps. 90,6. 

298. Fapte 3, l.

m srlNrrtl. vAsr["t cEE.mAaE 

mulfumim {Iui$umnezeu}r p@tru: tsete clte.aer$.dat ln eceastX zl sau 

pentru cele pe, care }e.am; sdvirSit,bin4t, +i s{ gErturisin',ceea ce,n-am 

indeplinit, ori de amr s6\rlqFi,t vreun'p€c.at cu,voIQ sau'ftrrA.rroie sau chiar 

din negtiintd, cu cuvintul sau cu'fapt€rsau in Ins[gi inirca noastr6, cerlnd 

Ferrtru toate Inila lui: Drfn'frezeu pfid,iugdbiune.' Cdcijcugetarea st&rut. 

toare la cele trecute este'de'mare folos, ca'sE nu cddem iar5gi ln asem-enea 

pdcate. De aceeii: zice (Psiilmisftrl) :

REGULII,E,MARI s9s 

Rispuns 

Nu este ugor sd deta$dm.complet citeva meserii,'fiindct unele se 

cauti la unii, altele Ia alfii, dupd natura locurilor fi dup6 spedificul ndrfurilor 

(articolelor)rce ee prodric in fideare,fardssi ln'general'lnsd estq 

posibil sd schifdm o alegere a acestqrai:("anume acblea},care pdstreazt 

pacea gi linigtea viefii noastre r.adicd,acelea care.nu pretind multd osta: 

neald pentru procurarea mater-iei la,:.nici multe greutdfi pentlu vinderea 

obiectelor gata iuerate, slsi care,.s6 duc5 Ia intilniri necuvtincioase 

9i pigubitoare intre bdrbafi gi femei ; ci,noi trebuie sd socotim 

ca scop caracteristic al nostru, ca,in, toate sE,preValeze simditst€a Fi 

ieftindtatea, ferindu.ne sd servirr poftelor nesEbu.lte ,gi p{gubitoarei.ale 

oamenilor prin executarea de lucrdri ,cerut€ jde,ei (ln acest scop). De 

aceear in fesdtorie trebuie sd ne iuim ca sarcin{, ,pr,egdtirea a ceee ce 

corespunde modului nostru obignuit de.,viaf6,,.gi nu ceea ce,inventeazd 

cei desfrinati ca sd, vineze 9i sd atragi. in curs5 pe, tineri. Aselnenea gl 

in cizmdrie, sd punem arta in executarea,;numali a

2U SFI}TTUL VA$ItrJD' CDL, IiIARU 

Riispuns 

Daa; GebUid s& ne:ingrifi.raieaprpdusele'rnuncii noastre sd hu,Ie oxptmerng{ttFre 

vinaare}.rdeparter,gi,nici noi sd nF ne' expunern .i1 :public 

peatrb,vlnzarea,:lori Ctci,rstalea'lh uhul gi ,acehgi loc este gi mat,cuviireihasd,gi 

mai.fblmitoarq'61i1'rpentnu edificarea duhovniceascd reci' 

prord,ff ,uoastrd;. cit ryi-rpentru: ccn!.sec.viinf a statornic& a vietii noastre zil- 

.niCe;, de:'aceeaie.,qai binsrsd,,pref,erdm,sS,vindemr:[6 syrrpr€| ceva rnai 

aie.(ffud sd ne.adepirtil"rr.de;locul,$ostru)i;.decit s5, iegim din hotarele 

noastxe pentr,u,.rx1, cigtig.:neinsenanat.:rDar 

i dac6.rixperi6n{a..ne ar.atd cd 

aceasta au se poeter,rtrebuie s&alegdmgi locuri gi.orage cu barbaii piogi, 

ps.ntru, Ea s*nq 4e$le,fda6,{nici .in,) folos cdldtoria,5 9i la locurile'de, 

signate (in acest scop) sd meargd inpreunX mai mulfi frafi, fiecare ducindu-li 

produsele.muncii lui, gi sd cdlebreased impreund, pentru ca sd 

facE idrumul clntind gi rrpgindurse,::ia151iri6{r-sejastfelli'111lrii;ps' 

atrtul; itrr 

ajungind la"destinafie,SS-gi aleagd.aceleagi locuri pentfu clt timp r.cr 

rdmlne (acolo)i pentru ca;p€.der'o parte;. silr,se :supravegheXe uhul pe aittlt,gi,.sd 

nu,piardd nici; unrtimp d€iragdc.une, nici:idin zi, nici drn 

xonpte, iar pe.de altd parte, pentru:'ca fiecare, tiind'-impneuild cu rrrrdf 

mtrlti; sd poat6.face fafd, cu-mai.,putini pagiub[, eumpdrdtor,ir]or r[i .i] 

hrdpdrefi ; . pentru cd, gi' cei mai:, *riolenfi: se, feresc sA; Aibi mai,'lnulfi 

4artori ai nedreptdfii lor.:;,, ,: , - |' ..''| '..,'.;. : 

i: 

'. :. i, .. ;"'.r!i ,, 

l, ,:;';", iir 

',;. 

- .; ' ) . .'' .,tt-,' i 

,,:;i i:,.' ,. , , ,... lalr"e-bar,e;a ,40. : :, . r.', '. : ,,,. 

': - , 

Despre negolgl cu mdrlui 

. .t' l .:. 

in adundri 

,--:_-':--: . . 

:.,- ;-! ,. ., : ,j 

;. 

Rispuns 

' : :,: ,, t:.-: :,i ! :.. 

., Sfinia Scripturd ne i4yg[i .cd nu siut polrlvite pent{* nqgot ,(iocu, 

rile) unde se venereazd marti.rii., Qdci qu se cuvine,crestinilor sd se arate 

in .locurile de venerare, a maltirilor sau iA+elg,4!ilturate ocestora peptru 

aLt motiv decit numai pentru a se ruga gi.pentru 6-gi aduce aminte 

de statornicia sfintilor pentru pietate pind la moarte, spre a se entuziasma 

gi ei de un asemenea zel, aducindu-gi aminte de groaznica minie 

a Domnului, care, degi era'lntotdeauna: si in tot locul blind qi umilit cu 

imima, dupd cmm este scris 3m, 'a ridircat totugi biciiul impotriva c,elor 

'care. vindeau gi cumpdrau''ln, jurul 

'' 

tbrnplului 3m',' deoarece negotul 

schimbase casa de rugdciune in pegterd de tilhari aoa.r$i dacd'al1ii au 

corupt,obiceiul statornicit cu privire la sfinti $i,, in,lcc a5 se roage unul 

3O6. 

iYarei 11,29. : 

307. Ioan 2, 15. 

308. Matei 21, 13 i Marcu !1, l7 i Luca 19, 46. 

' 

. ";" 

1.;

esrour.rao uenr -- 283 

peniru-&ltul qi,'imptreanXisii;!fiialiiiti$lk[,is6*tiiehin€,]tli,Dtititfieseu'Oi s5d 

fmplore mila pentru pdca#le tor #rga-l mutttmeastd' perrtiu binef acerile 

Lui 'ti sd''se 'edlfice'un'tt pe 'eltlil' plin-ricririihteid€ 'rniri$iibfe,'ctjea'ce, 

dup6::cum $tirn,''incd'se'lbractl'U&'gt:be''til'jervai'pe timpul'oosrruroo;'In 

l

W' 

Sl.trYTUL VAEILE CFI.. MABg 

regte si-tSinplineqsci ptige&i,le,pFoprii;; aiqi'll,,afaeerile. aqestei lumi 

n:a Jenuntet,,dacH este sffpi4it de,FdJe,qi+tr$ul*i 91,9 .m{r!rii,, Desigu,r, 

gi:a mortificg!,qemlrele.Fale,cele p$rnlutegti 

,nici,nU 

acela carg nu s!rportd 

truda lucrului; dimpolrivd, dd dovadd de arogantd, din moment 

ce socgtegte cd judecata sa gstg mgi,$fgaptd decit hotdrirea mai multora. 

Dacb insd cineva exerCitd un m'egtdSqg care n-a fost deiaprobat 

de comuqitate, trebuie, sd pdr,{qgascd c{gi 

5r-u-1, i 

a nu pune cineva pret 

pe cele prezente estp 4ovadd,dq mlntg.ng.gtalornici,li de voinfi slab{; 

iar dacd nu are (nici o metgrlg), si nu-gi alqagd singur, ci sb prirneascb 

ceea ce au hotdrit cei mai mari, ca sd pXstreze ascultare in toate. Cdci 

precum s-a ardtat cd nu e,ste.cuviincigs sd-gi aleagd cineva singur meseria, 

la fel nu este corect de a uu primi ceea ce a fost aprobat de alfii, 

Chiar dacd cineva posedd o art6, dar practicarea ei nu este pldcutd comunitdtii 

de frafi, sd se lepede de ea lndatd, drdtind cd spre nici un lucru 

lumesc nu este inclinat cu patimd. Cdci a face cineva numai dupd 

voia proprie gi numai dup6 eu$etele Sale, este insugirea aceluia care 

n-are nici o speraptd, dupd cuvintul Apostolului 3r3 . dar ascultarea in 

toate este demnd de laud5, cdci acelagi Apostol laudd pe unii cd emai 

intii s-au d.at pe ei Domnului si apoi $i noud dupd voia lui Dumnezeu',314. 

A$adar, fiecare trebuie"settie.atent,la luctul'sdu 9i sX se ingriJeascd 

de el cu dragoste I gi sd-l lmplineascfi:-.s6 gi cun'Dumnezeu'l.ar privi 

; cu stdruinti neobositd gi:cu grijd deosebitd, lncit st aibd curajul sd 

spund totdeauna :'*(fold,r plecr8fr'.'slat zrcht'i,seivilor'la miinile domnilor 

Ior, aga (cautd. $i)'behiiinostrl']ilDomhul'Dirlnhezdul no,sltu,,:315, gir'sd 

nu se treacd de la un lucru ld Eiltul. Cdci.nic'i natura noaStrd'nu poate 

sdvirgi mai nulte'meserii'deodatd i $i'eSter rnai' de folos sd"implinim 

o (lucrare) crr grijd, declt Sd'tncepem.mai multe fdri, a le isprdvi. Cdci 

lmpdrtirea interesului la mai trulte (lucrdri) f,i trecerea de la una la alta 

aratd sau cd existH deja o'ugiir&tate'db horavuri sau cd, dacd'nu exist6, 

o produce. Dacd, Insh, vreod€td'neibla'ar cere, cel care are pliceperea 

necesard e naturai sd djute ii'dltoi;'in''moieriile lor; acdasta Sd nu se 

facd insd din inifiativd propiie, "i tto-'ui'dacd este solicitat; iar solicitarea 

sd se facd nut simplu, fiipdci vrea (cinev,a), ci numai dacd este 

(intr-adevdr) nevoie; agd ctrE desigur se Intimpld gi cu membrele corpu- 

313. I Tes.4, 13. 

314. II Cor. 8, 5. 

315. Ps.122,2. 


;A

I 

tI 

l 

, 

;, 

Ii 

ngqur.!6ti.uAnt. 

hlii':cftid' cedind piciorul, ne sp,rgirr+a tn htfd. gi iardgi prbtutn b$ti 

ddundtor sd schimbi neseitd' ainl ploprie inilibtiva, la fel este,ti'edrrlu 

de dojand (faptul) de ainu'pitmi tucr#€if ce (itlis! poruncegte,'agi'Irrclt 

nici viciul iubirii ae sine'f{ngtnifariij iH ilti 'sA nufieascE, nibi' hor-j 

supunerii ti abcultbrii sa ,4u:qe-qat"a.'ijui'giijh'un-ddel", ,-6-l;"';; ;;;; 

nr'aestruiui h'ec6rei me#rii 

i, duq+., tglu,tiYsiir:trrii-ptu "" "r"+iil ;; 

fie aegJijatd o atuqci gdje 

lneatti, 

g,cetei uaiilte s{ se poarte ca de 

:". o:" comul al tuturor, $e cfltre, cei care aq vdzut-o intil cdci, depi 

folosileq,.uneltelpr 

este pug*u,$l€r*,(,rn4iXi$fg,14;, toturitfplqlulrq. o 

realizeazi bu ele gs!e, qgmun,, Deci,.J.qptql, c6 ; c4lqva or, drsp{etqi.lrqgh 

tele altei_ mesetii,.,fiindgd nu-l intefeseaAE,pe elsersona,li constituie dq 

vada cd el le socotegte ,ca strdine., Dar rnieiraceia care exer'citd meserii 

sd nu pund stdpinire deplind pe unelte, aga,incit nicl pfoiestosului comunitdfii 

sd nu-i permitd folosirea lof ,la ceea ee,bl ar do,ri, sau sd-gi ingdduie 

sd le vindd, sd Ie schimbe sau st'lii valorifice ln.oricare alt mod, 

sau sd mai procure gi alte unelte (pe lingi6"cete,'ce 

slnt). cdci cel care 

a admis odatd cd nu mai este stdpin nici al miinilor lui, fiindcd a lncre- 

dinlet altuia folosirea lor, cum mai poate sd procedeze 

in consecinfd, 

dacd pdstreazd proprietatee uneitelor meseriei 9i qe prevaleazd d9 privilegiul 

autoritdfii absolute esupra lor ? 

Intre'bar ea 42 

Cu ce scop gi cu .ee'dispori.fler,lrebuie;sd,:Iwqeze 

cei cqxe .: 

se oa:.pd.eu lueruI? ,, . 

Rispuns 

.I 

Deci trebuie sE gtim.gi.ace.ea cI cef careJucreazd trehuie'sd lucreze 

nu ca sd-gi satisfacd_.propriile lui nevoi prin lucrul.sdu, ci ca sd 

implineascd porunca Domnului, Care zice :

II,. 

SFtrYTUL vAg4iq. cE& !{AEP 

cel care lgi punb nddejtlia ln sine'sdu In Scela care ii luat'asupra 

sa grija celor necesare (traiului), sau,cel'care crede cA lutrul sdu, orf 

cel al partenerului sdu constituie o bazd suficientd pentru susfinerea 

viefii sale, (acela) este in peric.ol, pgnlTq 

,cf li-a pu: nddejdea lui ln 

om, sd cadd in blestemul Cti ziie : .Blesfbmirt este omul care igf pune 

nddejdea'|n,om gi-gi va tace sprijin c1lnea bralului sdu, 9i s4flelu] Iui 

s-ar depdrta d.e Domnul" s14i'C5ei prin CWintele : , Scriptura opreste sd ne punem n[dejdea ln al'tul, iar 

prin (cuvintele) : o$i-gj va tace sprijin earnea btalului sdu" (opre$te) sd 

se increadd cineva in sine lnsugi; fiecare din acestea doud le numegte 

apostasie de la Domnul $i adaugd apoi sfirgitul amindurora :

AEGULII"E MARI r8r 

i: ,.i i[ 

In cele spuse (plnd acutn)'p 

{gql 

vgrba, pe'bcuri;''$i dffie aceiita;" 

dar fiindcd dorili i Fi,bine faLeii t'sA 

l"S"p.it4d nal'p!"targ iriiitea 

aceasta (fiindcd de cete -ei *,rtt" ori'ucenltiiidari;c;'S*''ai-ti pie cel 

care-i supraveghegzd, sau ii :conduce), 

. egte, necglar_'S.at n€ ocupdm' mai 

cu atenlie de partti'a'aceasta. Deci, trebui". ta"ijioi6stosul, aducindu-gf 

aminte de Apostolulrpare spune "fii 

i Wtad''i19]6!1tei,o,F;iler,.'327, s5-ti fec&. 

viata sa ca exemplu evident de'imliligil?,.u 

,fi::hrei norrllci a Domnului, 

incit sd nu dea celor pe care.ii,,i4yafd 4ici ua poliv qd.crgadd c{ 

porunca Domnului este inaplicabili-"seu, dgpni, de,{isgetr+1!., M.ai,.l,.,ntii, 

deci, 9i acesta este in.leali.{ate }trcrUl principaL;,trebuie.sd" exefcite 

umilinfa in iubirea lui Hristos, astfel incit, chiar gi atunci cind tace. 

exemplul faptelor lui sd fie pentru 

_invSfdturd mai eficace decit orice. 

vorbd. Cdci dacd aceastd normd a crestinismului este imitarea lui 

Hristos, dupd firea omeneascd'ailui, attt cit corespunde chemdrii fiecdruia, 

(atunci) cei cdrora li s-a incredin{at conducerea celor multi trebuie 

sd-i facd, prin mijlocirea lor, pe'cei mai slabi sd avanseze in imitarea 

lui Hristos, aga cum spune fericitul Pavel : oFili utmdtori ai mei* 

precum 6i eu (sint) al lui Hrist6s; 328. 


Agadar, cei dintii proiestogi se cade s{ se facd model desdvirgit, indeplinind 

mdsura umilinfei cea predatd de'Domnul nostru' Iisus Hristos. 

Cbci Domnul spune : "Invdlali d.e Ia Mine cd sint blind. Si umilit cu 

inima,32e. Agadar, blindetea firii gi umilinta inimii sd-l ,caracterizeze pe 

proiestos. Cdci dacd Domnul nu S-a ruginat sd slujeascd servilor Sdi, pl 

a voit sd fie serv pdmintului'9i'lutului, pe care El insugi l-a pldmddit pi 

l-a prefdcut in om (cdci zice) :

SFINTUL VAAII.E.' CET, !iTART 

selvegt€> 3S, Ce trebuie gf faCem' noi peutru semenii nogtri' ca sd credem 

cd L-3m. aJuns prin.iFltare (pe Hristos) ? Aceasta la.care ne referim 

"ste pii*-elfI'iu."'tteUui." "-o p'oS"a," ptoiestoiul. Apoi trebuie sd fie 

#ffii;i:Tri'sd tie teUddtor'iat!'ae cei care, din lipsf, de experientd, ar 

neqlii'a "evi aitt indatcririle tor i diir sd nu tredcd stit tdciire pdcatele' 

"i li-tiui"r" cu blindete pe cei care gi-ar uita de indatorlri 'li sd te aOministreze 

medicamentele cu.toalA. bundtatea 9i moderafiunea. Trebu'e 

sd fie in mdsurd sE gdseasca met6da de'lngrijire corespunzdtoare fiecSrei 

boli, fdrd sd dojeneascd cu asSime, ci sd mustre cu blindele li s;i 

invete, precum spune Scriptura ssl r trebuie sd fie vigilent cu priv;re 

ta cete prezente, prev{zdtor cu privire'la cele viitoare, in stare sd se 

mds'oare ln lupth lu cei tari gi'sd suporte cu fdbdare sldbiciunile celor 

neputinciopi, in staie ta fi.a"Si sI spund tbate spre perfecfionarea celor 

ce locuiesc impreunf, cu, el. Conducelea nu 9i-9 

f 

ia s;ngur' ci sd 

fie ales de proiestoSii celorlElte comunitdfi, dupd ee va fi dat o probd 

indesiuldtour" d"rpt"'felul viefii lui din trecut, cdci zice (./-postolul) : 

6u44'ttFt'.---,'. -.* ...^*.-'.- . _-.- .-- *2ati 

lntr-o cobunitate de frafi si nu s-xist6'rtici urr.ul;potrivit,p6ntru,trimtt6iii 

afoncl.f,raSl:.veeirii;116r,lnipilini;;lipsa, {dclad cildtorie impreundigii fSre 

sd, se deSpart{ uhil:de'e}tii,..{nclt atitrc-el bolnati' de suflel'cit gil,cgl 

slab de trup, sd se susfint priutr-o astfel de comuniune cu'cei mai ^tari,; 

dar aceasta'tfebuie ed'se.rlnduiascd ditl bund' vreme Oe cdtrd;firoiestos, 

ca Rr cuEirl. tfurat'Ea (in'aranJarea .unei astfel de caliltorii) s6 deyins 

imposibilE, cind.nevoia at'cere-oi din cauza seurtimii timpului; Dar, dupd 

intoarcetdi iel care a cdl&torit s5 se cercete?e ee., a,cdclizat, eu ce fel 

de oam.eni s-a Intilnit, c€ I discutat crr .€i;; cdfe a' fost gtndul sqtletuhni 

lui, dacd a petrecut ziua lntreagrt il noaptea intreagU cir trica de Dumnezeu 

sau dacr nu s-a abdtut cunva gi nia desconsiderat eeva din eele 

poruncite, fie invins de grreutdlile ext6rne,.rfie alunecind dinilrgurdtate 

proprie; : 

. ,i . .,II. 

$i ceea ce's-a fdcut bine s6 se lntilreascd prin aprobare; iar ceea 

ce s-a fdcut gregit sd se'ludrdpte piintr-o lnvifdturd stdruitoare $i inteleapt5. 

cei eare cd'Itrtoresc numai ata'vor deveni mai precaufi, gftndindu-se 

cd vor da socoteald (pentru ceea ce fac in timpul cdtdtoriei lor); 

iar noi vom apdrea cd ne lngrijim de viafa lor chiar gi ln absenla lor. ci 

aceasta era lucru obignuit gi Ia sfinfi aratd istoria Faptelor care rB invafd 

cun Petru, intorcindu-se la lerrlsalim, a dat socoiea'il'cekir .de 

acolo ln privinfa legdturii lui cu pdginii s 'c'urh 

; ti ?aul pl'vitn-ava, 

cind s-au lntors gi au adunat Biserica, au istbiisit cele 'od.t6cuse Duri. 

nezeu cu ei 8sE. In fine, mai trebuie sE se,gtie ti aceea cd frafii trebirie 

sd se fereased in orice mod de alergdri, negofuri li cigtiguri prin 

inselSciune. 

I'ntteU'a'r'ea 15 

Pe lingd proie.stos trebqie sd.,nlr,i.tie gnul in mdsurd sd poarte grijd 

de lrali in absenfo aceluia,gu ctnd ar Ii ocupat 

llspuns 

Fiindcr se intlmpld ci.adesea proiestosul$G se se'bespaitd de'clmunitatea 

frdteasct; fie din calxza unei sldbiciuni trupegti, fie din neVoia 

unei cdldtorii sau pentru oricare'altd imprejurare, este neci:sdr sd fie 

334, Fapte 11, 4 

ii 

9.u, 

335. Fapte 15,1,12. 

, 

336. Prolestosul era obli.gat sd- lip-seascd din minlstire pentru adundri obignuite 

ale proiestogilor sau pentru alt-e motive' blnecuvtntate. 

19 - Sfintul Vasllc cel Mare 

I. 

:

pi',urr *ltBtreH,:gfttct,q,Fno'betee,pr"o.t

.,,il:.i $lr 

.,j ! 

-.r11i' 

341. Luca 12, 42. 

342. Ps. lll, 5. 

343. I Cor. 15, 56. 

344. Pilde 27.5. 

3,t5. Pilde 18. 9.

2t2 stTbl.]ruL VASIDD cEG TATE 

1,.''i ;[g:]'i-r 

','-\ 

, .:.-,,:...:.h " j1:.: i', i:, r-ii; :iltii ,:' ,.1:.i.i.r'l:lUri ,..1. j i :t::','.tti;:i .S'li.rU 

: i ,DgaW1,cei cqre n11.p1ipps1..cer!e,$9,t(tite de prqie:loi 

.., 

,, 

, . .::,'.', :, l,l,t,P t 

T 

t -1, ., , , 

-' ' Gsl.care'nu pri,ne*te bof4rtsile *rqleFlp.Fllpi,:trepuie'qF.gtTp'$ri a€el: 

tuia obiectiile gg.l9, descf;is.{plblis|' sOu lq pq4ic.t+lprrilq{,_are vreqn 

motiy puJerniq !q sensul Sc1iptg,1iir, tqu ge.lagn $ :1,!+-$ineqgct qorunca. 

lar dacd singur se rutineazf,, sf, foloseascd.qe,qllit,lt acest scop 

ca m,iJl66i1ori, ipdt, dacd porunea ar crinFavenl Ssiipturii,'s5 9e scape 

9i pe sihe gi pe lrafii 5[f de'pagubt; iar dacE se va dovodi cd'(porunca) 

a fost datd'cu dfdaptt';iitiirti oii vif elibera lnsu$i'ite'lnd

h 

I 

J 

; 

] 

t 

r 

E 

rP 

L 

I 

r 

tF 

t 

rb 

E 

I} 

I 

v. 

I 

r 

r! 

t 

b 

I 

t 

t: 

r, 

i 

i 

i 

I 

i 

,, 

L 

v 

grad; 9l dupd intelepciune I pe cccgtia ti vr folosi proiestosul dupd nevoie, 

pentru consfdtuire gi deliberare asupra chestiunilor comune, urmind lndennului 

belui car6 a zis : .Tiiiite sd.'le taci cu' sfct, 350. CAci, dacd lui 

i-au incredintat conducerea su-fletelor noestrer ca unuia car€ va da seaml 

ll:t i": ti i .. 

lui Dumnezeu, ar fi cu totul nelogic sI nu se lncreadd ln privinfa lucrurilor 

celor mai netnseiirnate $i sd re' utiilld Fi pe btne 'de bEnuieli 

nesdbuite contra fratelui sdu Si !a dea'fi alto'iaimbtiv 'de (asemenea) 

bdnuieli. Deiabeea, ia-sa ni se lnttnple aCeasta,' flecare sd'redlnd la 

starea la care'a fost Chemit fi; dlddu-se c'ut'toiili lrflii intlatoririlor sald,' 

rd nu se-,intereseze din clrriozitaie $b alte lqcldri, imtiqa p" Jindi 

ucenici ai Dopluf$i,_pentrq c5, degi intilnirea qu sqmEriteiltrcd putea 

sd-i conduci la bbnuiFld, "nici .unul dintre,ei nu I-a zis : nCe cauti, sau 

ce vorbegti: cu dlnso ?', s1. 

tntrEIiroe'il9 

^;, '',.:r:. .r. lil.;i,,-' ,. l. .' 

diJctrflfle' eentrodf,elorfi dinfre lrufl {'i 

..,..::;', ., :iii., :7 g, f , i;. 11., :."..,;:; 

LIsPrrll3'r-:,' 

ii 

ln privinfa controversQlor dintre frati,, cin{, lnii n-ar fi de acord 

asupra vreunui lucru, nu trebuie s5 se sfddeascd lntre ei' ci si incredinfeze 

hotdrirea celor mai competeoti. lnsi pentru ca nici ordinea sI 

nu se strice, intreblnd toti;i necontenit,9i nici s6"nu se dea prilej de 

vorbdrie gi pdldvrdgeald, trebuie sd fie cineva mai incercat, care sd 

poatd fie sd supund frafilor spre cercetare in comun a cgntroverselor de 

cdtre mai multi frati, fie sd aducd cauza inaintea proiestosului. Cdci afa, 

cercetarea controverselor se va face cu nai mare temeinicie gi ir$elep- 

ciune. Cdci, daci in orice chestiune este necesard cunoagterea gi experienfa, 

apoi cu atit mai mult ln lucruri ca'acestea. $i dacd nimeni nu incredinfeazd 

instrunentele spre lntrebuinfare unor neindeminatici, cu 

atit mai mult se cuvine a l6sa folosirea cuvintelor pe seama celor competenfi, 

pentru cd acegtia vor fi in mdsurE si deosebeascd'l6cul, timpul 

gi felul intrebdrilor, 9i vor ceuta ca, atit prin lntreb[ri cuminti 9i departe 

de toatd cearta, clt gi prin ascultare cu infelepciune, sd dea chestiunilor 

In discufie dezlegdrile (cele nai potrivite) spre edificarea comunitdfii. 

35O. Pilde 21,6. 

351. Ioan 1,2?. 

Decptb

.;ir),.'rrr ..r.tubiuarl,rlior

1' 

separare,r(dorciellatli)J,asa'heffirfitci:ttul{ ffinti€'frilli!,sd;6{.?fEf6i€rs{,teJ 

eiene',iirtprednd'ctr 6{1''"1gigfr5f,: rdjrfualrtbdeiftrtnr} .}a1 €li:}utrifpe$u€Id}s 

Ia1$lprrrrmn s-a,spusrrrralifisa'kib,.ar&p1'6ssgur, d6,aanrF-t{rim.crftiid 

unef c{,trtfc,fd-cutd":ffr&slrr#d.EleE er dfati6v6di,dtf*rk{dtibd#apaottr,cnp 

Nuriai iln a$eest oe"6uvrerpdtrirtareDuft.{*tlril,irlruriatF.f6cutdfcaimutntui*€? 

daar(aaici';fni'acfesti.enz)j sdlr$Erfi€ itrtreb,uH}as,it'ifoilosurl fraiildr;itfi la.,d+fd 

rrevryier:Dar ddsproiacestea,$a spos fndedFras'inei: lndintb., r rr, ir,:ri i,.:nli 

l.Dn frbrb,6ira:d nS2 

.Tiio,:i,' 

- A$a cum am spus cd pr.eiestosul trebuie sd inqriieascd fdrd patimd 

ni".geflbaMail,'td rer'si'tei ciiijisifrr',irigiiirlt'uubtrt6 sx nu prtrkdasca 

afitliriiuei clf m'Aiii6stare'a"vt'$ifr*biet:sFhici sd 'hu ,socoteaiistitt'6'et 

ca'tiftntef6tililtle'rc#te't'-'oI'poartfft?oteltosu1 din;ifrrrrxietit u,ritilRuifd# 

suftetatui''iuli'F6rftr0 bs" e3tb'tirdfiibb' (cs 

b,6in,itii'lh l t$tji r sd r hi$&astr 

atft deriitsfuiiredeiiS'tii doctblri incltirsi:aturici .rr{a il;aif,rexh*,J;t ,catf; 

terizEazdlsadililndtdjesc ru'rneutca#dnte''aiiiare;jiii]{S,S;d"iJ;6'lfit"fa,. 

cdtorii lor, iar noi sd nu avem aceldgiittlfletrf&fErtd6]h,editll gt?tbtbliji, 

noastre, pentru cd lucreazd la mintuirea noastrd printr-o activitate ne-. 

obositd. In aceastd privinfd Aflostoldl+spirnil :

SFINTUL VAEiETB':CI& MSEL 

rea, confrEzigefea, neglileBls iS &rcru, pildvr{gnela,,nin€iuna sau orice 

altceva 94rtq9stea, care'nuiJlnt ingddlile;c,eJor,,pioii, trebuie,'sd fie ardtate: 

tnfiint€e :eforului 'care ,qonduse . diteiplina r aol4tsn6; eoir'.{c: ' sf,trg 

+.qp.Stia pX se ,stabileascd ti m6surE.,gi,rnodul vindeCdrii pica&+&oe- Cdci 

daci epitimia este medieament pentrursuflgt,.,nd oricine pcate sd,stabir 

leEscd epitinii,, precun" tttr.Foa-tersicirsH virrdece'(:orieine]i'afiirli aunai 

dacd proiestosul insu$i a inEdduit aceasta cuiva dupd,,multd ocaminare. 

lntrebarea 5{ 

Proiestogii comunitdliiffi trebuie sd se sldtuiascd lmpreund 

cu privire Io chestiunile (comune ale) Ior 

rrr'pui's 

. . . : : i . . . : : ' . ' ' | i : . : , : . ' . i 2 € : ? ' ' ; . ' , ' l ] . . ; : i l ' : : : 1 

; ::,,EFte bing qa Froiesto'gii comunif[tilgrssT de.frali si se aduge aitq- 

odati lmpreuni, ln locuri qi la timprri,.}ptdqite,, ti,qlT+,Sl E[-ti expunb 

unul altuia infinpldrile iegite din Comln, pqo,blemQle. de .ofdio mora] 

mai dificile li fe,lul tn care au procedat, cp,fiecare, a$a inclt ceea ce s-a 

ficrrt clndva greglt de cdtre vreunul, sd se expund cu tncrede;e (cqn 

era bine).prin judecata mai multora, iar ceea c€ sro fdcut bine, sE se 

lntdreascl prin mdrturia nai multora. : 

lntrebarea 55 

Daed tolosirea artel medicale cctespunde scopului ptetdlii 

R,esptns 

Fiecare artd ne-a fost dattr de Dumnezeu ca ajutor pentru natura 

noastrd slabd. Spre exemplu : agricultura ne-a fost dattr lntruclt cele ce 

cresc de la sine din pdmlnt nu slnt lndeajuns pentru satisfacerea nevoilor 

noastre; apoi, arta fesutuhri, fiindcd purtarea lmbricdnintei este necesard 

pi pentru bund-cuviintd li pentru aplrarea de influenfa d5un6toare 

a aerului; $i arhitectura (zid6ria) la fel, gi tot astfel $i arta medicaltr 

s68. Deoarece corpul nostru, din cauza sldbiciunii lui, este supus la 

356. I" t{rp""s se pare cil este vorba de proiestogii conunitii$lor de Irati (nu ai 

comunitltii). 

357. tn mln{stlrile de tlpul lul Pahomie, se convoca odunare generald de doutr 

ori pe an: la Pasti si la 13 august. 

358. Este vorba de problema vitalf, pentru comunrititile de fratr ale Sflntului 

Vasile, care au fost create, gi axenodochiile> pentru lngrijirea celor bolnavl.

Ti. 

# * 

9.: 

#l 

##' 

t 

'. 

* 

r* 

! 

I 

$ 

tv 

i: 

t 

It 

t 

l 

ri|(iIEIr.E r|A*r, 

diferite, irfluenle:ipng&lbitotre;' parte, venid diun afarln pArtqbolcdute 

{ipduntru,r.prin rrinc$rlui, .ti sufer6, eind di4 ce&zeigbsndcbtsi$ Srlftdh 

lipsd, de, aceea, ei €:* dot der citre, Qundezeq,coDdsc&onrl : yidlil raoarrt 

tre intregi,.arta medfcel{, ea tru:sodel-'pentru,viirdeadea..sutle&ului;pe,nr 

tru r ca pri4 r ea . S .se ; taih' ceeaj,ce, este do, prisoe f, i, tf, sO odatlgg ceet i cq 

este de nevOie.rc&cii' prEc'um n'ern fi avut, nevoie: de inVqtaroa Si*dnnan 

agricultu*il -dac{ im i,Ii , rhas , ,ln ; parn'diflrt, desftrtdriii, ilraofbkn i*ac avee 

nevoie de nici un, aiuter, tnedical',pen'trulhldhrruea' duerilor' dacd : aui 

fi rdrnas Ubefi,de,oriceduD€tre. rge .ctrfr,-re ela'dfli dnp* crenfc,rfuainte 

de cddere. Bar, ata:crun".{up5 ce, In:fostriEgmili dn aceatrdoi;:$i an 

auzit, cuvintele :.

sFnilrul" vAgbild6bti.s{*ff 

pArboeilaef Hqlesoluntda Sdisurpeldr$s Sl*6{d#piqur*lr:dHddatd : cltr& 

,stii.nlllq$ni4ffis1fidBt&sfi6infdEtilisp{r{hd::i*rVuloriugfff oitdtlt$r@,'iab 

parrulrilil$rtdber$$:*apt€'reu&ntftrtnf6}oTjcprebO+t{aae 66{';p}ob4i .pfid 

ispitiri#AbfbleseeffitaApltf str&stldrt al0e6datd *&oalh$[fnjrnoeljneM,{ztr$ 

.+i;:in.srcwtc{6&edadoote$eaitlareaCta: estein folirdr}sdftetcldrrooagts6; 

iautrl{dildEr$degtetrdioenuitnf6, 'shniatrre&ruirfagei:4i )KijSoeue rsaqf6r: 

riah' pnotcul+BoMejab&&eft @lel| rA r$rh rrmn iiiarea *taded6utl : sAr}rtg 

fseditna$ putenniclDS.ffitlrdbhitantd;.amintlf.cqlbtn66dueslt sa& fitrX',i pre; 

cr,itûilain,s$r&'' sf,qnb Es'a run mrodal 'da {rnitat.$enfiurripgrllio5n Sdletu..t 

lui: GEd'rFrbcum ,lfi Srfelfinieofpului'iesterrdecesudefie,tn{lbpf,rldiea 

,a 

cegdrc$rbstje sts$i$ fietdddugniEagiurbee&,!6rrg6ts'lsgysle,:l'&'fdligi,ttniBr.I-, 

viatn :stifletulrsi imosffi# Sg rpewawb*tnrdepdrttss (eodr ic€' est€, st!&ifl 

,qii; s6j'pirirdirsr;ceeii: qgJo3tergnfrislolcindrArF)ra@Gtfdl Pendru ,6{, i}q6i;. 

dedeid ldrfdid?p @rlhaphffsiOir;p*hqi.nEad rheaf )spse$Wte r $uap;' ssi 

iietirruIe g&.urtfrdfiiirnbq ni jrihrii ri r-;-rllirfrri r:)nrlroq J:rrr.ni; ilrr ,r :irr.i,l 

6srfD) nil,. 1rIrr,; .t:rroJirrijiii{ r;.r'}. r-'lilll'.r rt:,' jjilll jacrl rAn ii-:[:niil ri r.i,rri;i 

-."-,rh.6?$,i; !t ,.la.t t,j"

?.,i 

t; 

t;:1 'r 

?' 

L 

j 

:,,. 

t 'ti 

e 

$ 

$ 

*' 

E 

W.I[*.IIiP jl4ABl ii,.' 

rEdCejdeaderinsdnito6irre,.*ilpifhqmilifil B&initerFqetsr,ifiqrnsurnitds+) 

(€.6 ,fec),iubii:dirftre rtaefuaql$iumfefin,gi,iSbreank$F Frb,;is.Jituril',$+& 

nFqaepei pe :{dnf tgf i mhfpr,igti&tgrfprip psadgnaltdrqpFrberi esl,ele0sffilrpitiri 

egFB; si:rJp9i ras.*plqbidgrqrig{e, fglq$idiacclgda.al qqtarlFepoetclBdtrqg 

q,edie iss; EArr p{Ss$G., lqzEqhjc &,s . sastCIfifi] aud deqryaq. .irp i{rHry,{p3, 

Eartl'Ie lqi) drapt,glp fr*nc+BaHlo insdn6lpSriii*u,ir865'r$t sisirrnoqtfirbdi$ 

aggslu i* ry;i*d$ c g tB 6 Jgqtpp lui',$iu, ilcii 5 ffie :SrreBp fu if m i bA. p Du rynpq e uj a 

+ddgggt4l$-,4tmite.,peptnu lsressq rnsahirsbbi,lb JeL Su U[brc indprrip 

mi q,, p lfu ts tdg rlb r Dunne?F r&, rCeL i F.,cil q trqffi cer Isridre ptde $1 h-teiepr. 

thFe Yiat* : R9 a*trir fl . rsg dml ffiil q 6 { qq daf& a d}l r$nnoet try mrea Olen: 

!-rg gffifirnenlgumtB, qgJlngBTc5Ibssii.4pgrl 

srRerssape de;r$a"kinsB sry rir.. 

Be *err4bdanq,, ip;:*sq'fgl,' inpit edet4'ilIqrl&figrgeF#q,.6}F #a$q€in\gs# $tk' 

,p,tts$t*iinerde-e.rsi:fx&terAfl4f,,q;9p$ters,tUpolbis?ftt Iusr'-r rri tr,ltj.rriJ.rri e-a 

,'i'1.ti,:tltl qi :'.;1.: .2't(,,'; tr' ,-,ii -.:i-j ,r,itiii .;i -!\,triil;:l,i{_l OilS_r gli , rt.Iilti .t.;:. 

.-i.r 

r.,.ii.; i:"-.t- .'ri 

.,. 1 :.i .rij i.:-,1;1, ,,;, IiX.tlii,:r, .trl '' 

rti'".li.i i;;i lrifut iti ,i3 

liunea sdndtoasd ne invafd sd nu f.qgim nici de operallt,riiiti''dS"ti8iBl 

rizdri, nici de suferinfele pe care'le provoacd medicamentele tari gi 

dureropse, nrcirde*w,stlni-;nierr'# tegimirawBotpryi:*de ,ibls*Eriede la 

luefufi vdtdm*tqarerr'tLtoqte qpeobepl, oi repQtllieBii.[;€piEalxep%tropp! 

ktloruhurduflqtesc,',Eu* i4ritr;gvindilrli,pg.lagF$orgaorypd,ELfiqisA:0qyele 

grifa de sipe.0ns,\tgi.gExistd,iesi;perigqlpliderqte{dea'rinrpqngeBiFa.rr6t6-, 

citH rsi rpenffu,,qrisai,bagl6ies{e_nevoie,de rnj$tparple,lradtetnii:.r GEci, nlb 

toate.,bolilp,.ncivrn, &rla,eatlrldr,saa,,deirlni adiet{;grqtitdrnBw:*ln,re}tq 

cfluz,,e .c,efpglele;$e&ttt* 99161*.ed94,,qi, rl+S-dr$ie$irffitf ygitBgQqti)1d.q:{pr: 

tos-i fi,i4dq{ edppea.rbalilststst, pedEpse.penf{u}p{qc*gleinpf,s,trei,,.vopi*g, 

(asqpf€{;ngas-,trd) ,pent.r.u,l.stoaqge{ei CdciiSgapEfa cfF;ee ti.,.BB c,r{tg:iiur 

beSte Domnul, pe acela il ceartd":0e r gi :

3@ sF$rrul. vAlttl'tr cSLt,xIIE 

(atuncg nt'ant ddiUf' ltuiterdF. rftl#rftru i r 7hdPJas{,66' dDomaul; Stntern 

pedepslltt ccrlsdF,rttrrlftrrrdslirdry, *mr€bnd:drr,{ufiearfi.i,Atroar,: c€i de 

felul,dcdfuttltel$d $or.rduno$tu;gtoi6lile'Ior;:{liirdlltdiittfi tt ttttnd de 

alutbir6futnedicil6,-'tr€bule r56t:fufrqip: cele"trirhiser'Ssuprar-iilorir dopi 

exenflutseelutrc*e,'a ii$ s .t&drira-1'ol rglnla'Do&nrdtri, 6ilal Nn p&edtuf{'tthpotfiiarl{tl>i}n,; 

: gi, i r&'rdid : rdovadl rde ,{!idfcgt&e, , ,Flh iacedi. cf, 

fae;roads:rrfeddicerile',tfinta fii,Bd-ti.'educ,{i'aifttnte de',DUrtrnul, Cae 

spune':'t,rlatd,ell lelail'fdaiatlddrffosi'de acuffiljsd-nA';1ldrrBlbdtpiegti;'to 

sd nu;ti tte ce$a fialt.rdutiwitDar"bolilb"tal prdvln:'tiftiod&t6 5i;,la cdrrerea 

ice,lul rdu{r;,elnd,;$txflhEl;ice} lubit6r;,de 'oaudni ptrne rl:a lupt{ 

ca uD lmpotrivitor al 'aeestula p€'El m€fe lupt{tor gi d6rtmd trufia lui 

prin rHbdar€a la'cea,mai'tlnaltE treaptd aiservtlof Sili, ceea eelgtim'ef, 

s-a lntlmplat ln cazul 1fr 1i 6p,ffi; Sau' tnl eiemptU,pCrrtru,.cei'herdbddtori 

se aduc, de citre Dumnezeu, (unii) care pot sd suporte plni la moarte, 

ca ln cazul lui Lazdr care, acopeiit de astfel de bube f,6, d$n cum se 

aratd in Scripturd, picigdgll 

l-a cerut ceva.dq la, cel 

lggut. 9i nici nu s-a 

ardtat nemullumit din cauza.$t{rii lui; de aceea a ti oblinut,odihna in 

sinurile lui Avraam, ca unul ce primise cele rele in viafa ltri a7d Dar mai 

afldm 9i altd cauzd pentrg care se intinpld bolile la sfinfi, ca in cazul 

Apostolului. Cdci, ca si Fl*,.se pqre 

9$.tffF,e 

pgstg 

lpitele.naturii omenesti 

ei ca sdnq,creqdd,.cieqv,f, qF,qfrgr.rirfqzs6tTe!,ag 

h la"tot4 cu ceva 

ln plus 

$ucru 

p9,g,arg,lr,+,+ tqg*1,rlpii licagnlQgi,.c"are i-au,ldus qutr-uni 

9i l.auri) s7, era _bolsav necontenit, ._ca str arate c-d natura lui erq cu adevdrat 

omeneascd. 

Agadar, ce clgtig pot s6,aibd de la'mediciri'oamenii de acest fel? 

Nu este mai degrrabd un :pericol (pentru ei), ea unli care $-au abdtut 

de la lnvdfitura cea dreapti ca sE se lngriJeabci 'de corp ?' tnsi aceia 

care s-au lnbolndvit dintr.o dietd rea, trebuie sX se foloseascf, de vindecarea 

corpului ca de un model gi exemplu pentru lngrrijirea sufletului, 

precum s-a Spus nai tnainte. Cdci abtinerea de la cele pXgubitoare, 

(cerut6) de rafiunea medicald, ne este ti nouf folositoare, (ca gi) 

alegerea celor folositoare gi ptrzirea porunciloi (ei). Chiar gi trecerea 

corpului de la boald la sdndtate sd ne fie o mlngliele (lncuraJare), ca 

370. I Cot, ll, 30-32. 

31t. Mth.7, S. 

372. loan 5. 11. 

373. A diavolului. 

371. Iov 2, 6. 

375. Luca 16.20. 

376. lucc 16,22,25. 

377. Fapte ,1,{, 13. 

v

t& ':t 

ffi ft 

ir' 

T v 

aS 

r :, 

71 

,,. 

!. 

't 

v: 

I 

H: 

!& 

$# t 

# 

* 5. 

$ 

lt, 

rf 

t 

s 

it 

rl 

* 

RreUL&I TAII 

si nu ne decepfiondm in privinfa sufletului, ca gi cum nu s-ar mai putea 

lntoarce prin cd.urlg d$t-g;p{e+te;ta $1fggtfffgf,,'sa proprie. Agadar, 

nici nu trebuie sd fugim cu totul de dceastl art{, nici nu trebuie sd 

ne punem toatd nddeJdea ln ea. Ci precum folosim agricultura, dar roadele 

le cerem de la Dumnezeu, gi precum clrma o lnctbdintdm conducdtorului, 

dar pentru salvarea din mare ne rugdm lui DUmnezeu' la fel 

9i clnd chenfu ,. pe,r medici ;daci ar fi r ngvQie, sd ;yl*4f,rdsin,, qtdqidrea 

ln Dumnezeu. Dar rtie 'lht'go,pare cd aceast[ ,eft6,iti'ontfdtnlie ;6sH,;9i 

la lnfrlhare;'Cdci eu vhd' cd ea supriilrfl desfdtdfile, disprefuiegte s&r 

turarea (peste misurd) gi ?ntatura ca' nepriitohre Varidtatea bticatffot 

dietei gi abundenfa netrebuitoare a condimentelor 9i lu geperal e,q numc$te:,uobrietatea:.ca,maiq{,,a' 

sdndtdfii; tnclt,.li in, aeeast{:privinld..inr 

drumdrile ei ne slnt folositoare. : 

Agadar, fie cd ne-am folosi cindva de recomandirile m€dicftrei, fie 

cd le-am respinge pentru vreunul din frotivele ardtate mai lnainte, sd 

se pigireze totdeauna,gcopUl de a pldcea lui Dumnezeu' sd se poarte 

griJd,de,'folosul sufletulul ti,€d se implineaSc5 porunca Apostolului' care 

spune z .Deci, ori,jdli nd.nefitl;'btt de''bett,'oti altcevarde;'foeefi,'toate 

spre mdrire a lui Dumnezei sd Ie' Iaceli, na. 

' ',, 

,' , ,, ,' ,! r,; ; , 

378. I Cor. 10, 3t.

:i;y'tr ;: ri,iarasr 

t', :,.':it 'rii-7 

nfri'-d"rdr ig ar ,inlri.o[tua n,iiri-ri;ri nt mditc;iQ'i r{-jt; :i. l.i. 1j> 

.i,,t\ii1/, ,'r'ri1i-.1r1 t,Cilftftff#,Er1.p&iifldnfttrn|l;'r l;ttr;r:rij., :r,1 .'i.,r 

':. .,;rlir']'J::,gfr 

i.jiri',i,jtii 

'$iif:;;1i 

,)' 1 'ttul'';i,'liriril )1't!)ti i.!ti>t't,r':! tuti 

.,1; rt,rl,,i *.; ririlrl'l ilz. .tt.;it,,ti ;,. 1',,r: 

','ii"! 

il) .r,,, rr'r l,,ii,i"i;i;it r:,'jr,ii-;j iii.)jili{1 :.)ii 

i;|it:,r:t'rrr.irrii:.lrtriti rr aiilti : ,:ri, r,.t1i it' ,u.,s,,itii;:.,lil ::,; .;i! r;r,'- " ',j ;ii.ri-l 

r-'; li ,Ulrff fi:irr;il irjl r;ririrtt ' a:!fl ,ltr.,tfl nii.t o.tf Lr" iiiz'1,--rIi'r,r 'Ir::) ,:,it ,.^,. 

s$;gpiiri"316efiir'6uanlai,asatiiayr€ndli t$ fifirt'?in-n6.rctae',pqaferff',dovdC&&pt> 

foldicutvarrdrtstidl;'tnddfileriii.furlssdh 'qiiqla-,ldesEra*ti' "lrj{i .u,rs:,i, ,,iitl ,r.l 

sl,*ral$,p,9lq.rpftrq9rp,le,prnqleiF FIUF'1,r., t5, Ge tffgqqla:,ep91c.i!g,,,9.ri1|flry -{t 

fft'#ffiy'$,.*,g,i4lqlirP' 

,il'f?il?,!e,,, o, , ,*liti'i1#:ii 3::t,?ft,ifi ifilii.*l'Ji-ht,r, 

ui. 

e"- *kitii'r'rqrd,t ifebttt,!{+i*Jaltie' t's6rEif#uhst€;,tiproape' ttf,*ooc'autoa$t 

inti"'Cfltgf 

, o. Gr+n,ygq.!ntoFrsg,oo.69\,..qarFrp,4r,i,rPi!,h$l,i"tli$ .silin$E'-sfsfi,u:?,,Pf.,1t" t"cdtuieofp,sgu, 

'9qFa.ft*rff,r; 

il, ,uJff.,,frur '', ', fl'il?fll, "ti:'bhldta{ia+H, r.-rr-Lir:,,r, -.,?)r. 

trebuie 'i. sd ne comportik"iui&"ht"Jijt' -' illlrgrndliilcr auuce 

oii.a'ti.i6t'a'gi'bdiiffii'fA.A{t riri'cr)*rr anrrhteS['irr&iifrcd,raf6tjs-artronMna pc. 

strlnitoidl?d fr'diii rpttntne''ce t;.*ri€,::sE Sin€, oard!'gl ,kcesle ise,yatbohddpn4.,ga 

serse:poqi$add,.,[ur!$n\Gt$i g],es{e,pe-,i, Qi gelr-eareg.a, lngrijit?. 

.j.'it'. . . f}flilcj 

milostiv si suprim{ dragostea? 

_ :' r,.,, ,18. Rgce.se.cuvine 99 acqlq\q. par.e.9 

5. Cum trebuie sE se pocdiascd cineva' giedit';.doditH'in comuni'tatee"ftttehsct 

pentru fiecare pdcat. sd i se- incredinlezgrrv,r,eo-,safqTrfljdnpa 

6. Ce fel (de om) este cel care mEr. multd ihcercare, si, ,fu.l ib cuviid, care 

turisegte cu cuvintul cd se pocai€Ste, dar sluiife ? 

't6rStdoesO rajviatrtifrui itiji'rlfrrcrreculdlpirc ai;cun+drtosf,:ctupriucdc;o 

pieund dupd Dumnezeu. 

dure.rel 1is1 ; pf$SfrrieptSr ralli ,dq 'r iggp;l; 

pdcatul nu $i-l indreaptd. 

19, Dacd cineva este bdnuit de pdcat 

7. Care este tudecata acelora care apdrE dar nu face aceasta ln mod ardtat, trebuie 

pe cei care gre$esc. s6-l si urmdrim, ca sd se si afle ceea ce 

B. Cum trebuie sd fie primit cel care se se bdnuia ? 

pocdie5te ln mod sincer. 

20. Dacd cel care I trdit in p5.cate tre- 

9. Cum trebuie s6 ne cornportim fatd de buie si se fereasc6 sd aibd relatii cu etecel 

care pdcdtuind nu se pocdiegte. rodoc-sii sau si se separe chiar 5i de cei 

10. Sufletul care s-a ticdloSit ln multe care trEiesc rdu ? 

ptrcate, cu ce fel de teamE gi cu ce fel de 21. De unde (vine) tmprdgtierea (mintii) 

lacrimi trebuie sd se desparte de pecate. 

11. Cum ajunge cineva 'q sd rq urascd srsJes pdca. l,q!s' 

tele. 

12. Cum se va incredinta sufletul cd 

Dumneieu i-a iertat pac.l,tele. 

13. DacE cel care a pEcdtuit dupb botez 

trebuie s{ deznddhjduiascd pentru mlntui. 

5i gindurile, 9i cum le vom lndrepta ? 

22. De uncle provln ndlucirile cele necuviincioase 

din noaPte ? 

cuvinte se socoteste vor- 

,,:: a:*:rfrclte 

24' Ce este injuria ? 

rea lui, dacd a ficut multirne de p{cate, 25, Ce este clevetirea ? 

sau plnd la ce limitE a pdcatelor trebuie 26. Cel care clevetegte pe fratele sau cel 

sd ntrddjduiascE in iubirea de oameni a care ascultd pe clevetitor Si ll sufer5, de 

lui Dumnezeu, prin pocdintE. ce (pedeaps{) este vrednic ? 

+ Dupi textul din editia J. P. Migne, P.G., vol.31, col. 105l/1052 - 107711078. 

1. Mttei 18, 2!.

FEw 

E 

3 

1: 

F 

r 

I 

t 

I 

fl 

I 

r 

t, 

i 

$ 

F 

! 

i, 

t 

i 

: 

i 

i 

CAnIAqruLn. .BPFSLII;OBT UICI 809 

, 27, i DAr t daclt"cinevar .va cleveti,fl e. ;pf oieitos, 

cun trebuire Sd ird:,conioottim", iatE 

d€ €l ?, ,l ,,, . ., . , ',. t,, i.rii, i,ll+ :r. 

. 28. Despre cel care rEFplI.Idc,ouidlas.alai 

ridicat gi cu cuvinte tCf,iir .'r: i) r ')r,: 'h i 

29. ln ce .cbip ar,prdea lcirrevg:ist, ;nn: se 

minie. . ,it .. i:. rr .i 

30. Cum vom tdia pai0rna',poftni"reld,'. 

S1'. Dac{ sa.opdegte ou,-:totul','rlShljll 

32..De unde provine ' pofta d€ soflm 

f6rd de vreme si fdrf,rmbsui{,,bi;.bum o 

.vom indepdrta. 

33. Cum se demascE cel care-s6;dtriidirie$te 

str fie.binepltrcut, o@renilori t l 

34. Cum va evita crineva'patiine de a,fi 

binepldcut damenilor. 

35. Cun se cunoh$tb cetr.mlndru'5t:cum 

46. Dacd eelicare' tohreazE"pe'bltirl"36 

sbvir5eascd pdcat estel\Anovat':d63peiiit. 

I CoI. l3;,4; 

Matei 5,22. 

, r, 47' r Dac 6. titbuis,s6r fiir,'iBdif erenli Fentru 

cei care pdgdtuiesd,tir, i !i, .b i:isri ii'i;lr 

L :, rl&.'bdconia i pfuI i lc.r cei, (lipitl,il se.iiju- 

decd? ..r,tr;ii_i.-il-:, 

i r::i,.i 

,, 49. reer dnsosttnii.,E. rertfilli ? ?,,. 

50. Dactr iineva lnldturE::talndei lnof 

deumpe $'vrea tntot&auna p€ cea,haiief.i 

tind, fie haini fie incellaminte, ca si,cum. 

i' sra r j ervrsr& iFede$tB i uErcc sarr, de ; c $,patimd 

bolegte 7 .,.2',',ri'r:irui i,r,;fiUii;i:i r;: ii 

"; 

,51r, Gb';Srce.mirilnoRa{nJ ?13 'r.-t"r';il {ii.; 

52 lr €ine' erler .dcinitor i ile,mir,fte' ideeartF 

,!i cine.Ee i stf?ldidsg06 s! Iilqcd.,ohuredfld ? 

Se Viifdee{t r iir ,:,. tr) .: r, jj'i'.j:)li i;:. . 

36.'Dac5' tt\ebirie r s& icditd c2nevd' cinbte. 

37. ,!n;.i€rthtti as;td*teat s& devlidtfivnitor 

cel ,caic.cbte lendvos tn;trrilbrtmb 

poruncilor. i.'r{li}trliJ 

38. Dac6..u*':frdte ar, i br'imi'?orundE si 

s-ar impotriVfi dar ,duptr dce'ea rs-ar .i:Uhce 

de la sine' "" ;.ri r:1;r' 

39. Dacd clneva, ar ' asculta gi.t(dtrpd 

aceea) ar cirti. 

' i:' 

40. Daci,.un EraIe Ei mlhni ;.pe., fi€te, 

cum trebuie'sd sd,indreptg?:i: '' i.:ii,',i 

4t: .iaca' cel,care a tifllnit n-ir 6iirrri'sa 

se Jtrstifieei' 'i' ; ' " 

iz. oui date cel'cAte 6 *ftuitY'ff-u.'.ire 

iertare, iar cei lar.'a fott'.iithnit 'n.ai 

i - ! 

, : 

vrea sa se rmpace. 

t , r'ri: rtl-' i: 'ii t 

43. Cum trebuie sE se. poarte cineva cu 

cel care iI trezeste pentJu rugdciurre., 

44., Dacd ins{ cel, ca!e. g ;tost trezi,tis'gr 

minip sau cliar s3er.,, lnfufi+ 4e,.GQ,{pe, 

deapsd) esteivredpiq 2-, ,.,,\. ., 53. Ce este lntinarea trupuluri $i'ce:esit 

lnt i narea F 

.rire 

Buf !e fu lui''*i'dum, :; votnri turdti 

de, abestm,:sau cb este sfihfenia Si 

cum o vom dobindi ? 

. 54. Oe estcriubirca de sinb,si cuirr se:va 

,cunoaFte jro sinei finsugi ; ;itbibof ul de, sine ? 

,. t5t Oe, deogB$derests,lntr€ amirEciune, 

'rnlnla; hr|lnft€n$D'lhi*rFafa'F; 

', ilijir rj', ) , 

5Oi e0:Id' eStertdr c-aidLsC,tnaltl sir,3h- 

6ul,r, t{fidu s'btaclirdascl r, rgp ;cis$r rr6}td'icel 

ntxaifiin&ytmerlga ndfrs d31e otgaiid$ul 

'glrtind'fir{@16hrf*rr..riii :t r iltlid i: 1,"r"i! ; 

57. Dac6 cineva ar avea o 

1, , ,,:r, ,r1.,. 

45. Cel care negliJeaz6 sd cunoasc&'uoila 

Domnului sd: {!ui de j pedepseasci -Irf,ai .tfirll 

decit cel car€rle'ii curloscutrsi nu }e;i implinit. 

gpe{t(vicitf) 

nelnareptatl i$ gufn : busir&i'-fff eldtci:'impotriva' 

lui, srttlzUtrnd ;4eCat, oarc' ebte mai 

binel5t lie.l[sdttirr,?Adef 7 :iit: t't rr; , "]rF 

'' 88.: isg cvndiirnnt rnfrr}al' cel' t&re'' a mintif 

tn' lh.ird''dlfiUdrrat iau€ttblic&tr'6dne 

ceva complet neadevdrat din negtiin$-4lti: 

56.a D6€{u$i6yul 6,1 rfi fl dF tduniai, Ctr ;tdce 

uevd.i .dgr ;gli rilc fdtEltr66t€i'$t ebesta,,ib 

coiidhrfnd:CA dflirclddsul?,',ii,liri:iiii, l' 

i;, €0. Eeipnereol care,ai.'bot# bgfiahE sd 

la c d,ce'mr diru' ctlc r c ud ,linr- i i. s int. plir.ute 

[uti Drmnrezeu tr-.1:-'',f..t .'':i;r, 

;,,p 1 " I DE cp, qlne, yA .Il\\: ngate' p f., lgc-rerq 9i 

nici n-ar vrea sd lnvele psalmi.,r.:r is.r:,, 

62. D a4 q- "1$uya,,?rn,{3 gF lg,,i, 

"9,,i :f 

-? j.credinfat 

curr a fdcut cel care a ascUns 

r'i 

iararitui;'se'c6[Aekt"X?'"''. 

:2 

J 

' 

65."DdJf";iri"i;u'iji' ril"' $,.'i.u+ iure 

i:#ii :Tffjil'r,':1or,:u'3' lu vfnil in 

:,,; . i.:,ir',fii':r; ;r rritrtl .,rlittih:iii ,-,,.-i. 

, irrih'',

30a 

. r 64.. Ce lndcsindl a"rcctbdhlila $iieu.Dlr ne 

'vom pizi de aceastaE,;rria ;i{i }i;; i:r,r ",' 

, 65. ; qilhrqitirte, 

'lntru 

nedreptate. 

sI' tiirl . pindva r ddef.trrul 

' : 

6,6. Ce este titr.Gcerea (dircutarca).5i ce 

€ste tatlrttarea.i t:.;iir, i. ' i. r'.' : 

. ,6hr€s'este;ncaurtrlla $i ce este"neruli- 

OtlEes : ., tl .r i i: :.r 

.rrS$. rQ{.6la prOprlurulldei $os este;-pto. 

priu Indlgntrrii Judicioase. \ 'jlir -ri3. ; ,111, 

69 Despre' cel care.nicl,ou' ntrnl$cii; mnj 

'prrltn .decfi'ceilati;,nicl rrsr are' otitpul ne - 

sbtrtoc gi se.'plt,nge slutiicE'nupoate si 

lhftfefe. 

':.r ..,i .,.,. il'r . .., r.) 

-- 70"fum,.trebrdc Ftr , ,ne Durten cu cel 

tare sc,foloseste riu de halnb $-de tnetrl. 

tiilninle. l 

71, Slnl unii'cars.,cautir,lnafurte de toate 

pe eea dulc€ ,dintre mlnciruri, ,iar.. altii 

prefuri. pe coa icu. cantitate mar.s,* decit 

pe cea dulce, pentr.u"giturare. Deci cum se 

cuvine a-i instrui qi pe unii si pe altii ? 

' 

71. Dac6: cinova cu prilelul, meselor tn 

{riltelate s"ar plrta .e.$ ,necuviinttrirnlr 

clnd gi btnd cu ltrcomtq,:;rB.fiEy&Be,,qarc 

f-l critlca ? ii , j i.: it: .r'., -)i:r j'i 6 )r( I .:. 

73, DeelFej sl; GtferDt ;Cin r dorinla; de 

trdreplarer.q, tratehrl'ilqrrstfi- pa c€l . care 

gregegte, ci din-rpotlna,lui Ce rf,zbunare. 

'i4..Despre 

cei,clr€ tes..din comunitatea 

trl{eascl gi'dorese;16 trtriasc{ viafi singuratic!. 

- ir:i... : , ,;. .i l 

75., Dacd este:,Pgtr,ivjtr se,rFpulgtrt r ctr sata:ra 

erle prici4+itoruli on€iryi,FIcaL, tie 

cu gindul, fie cu.,cuvl+lpl, Iie pu,fapta. 

?O Dac[ !e crivlne ca, aga.ziclnd prin 

lcoromic, str. mlntlD.pentru Gevc G€'s-6r 

ptrrea folositor. .- ir ': ':.r.. 

7?. Ci este in$elEclunea pl ce este ndfavulrtru. 

" - ! : '/' 

78. Cinc slni tsiodltortl de'rele. 

?9. Daci clneva se acuzi iiniiouo pu 

sine cd se poa,rtd rdu cu fratele, cum se 

wa lndrepta ? 

80. De unde provine faptul cd mintii ii 

'lipsesc glndurile bune Sl grlJtle ce plac lui 

T,lunrnezeu gl cum (sd procediim) ca sE nu 

|pelim accasta. 

' 

; :"Sflt{!ruL' vArsrLE cbt,. LAio 

81. Dacd.'s6 ,cuvinesr!: fid s€rtati deoirotrir'8'del, 

cErcr}rlcl bi cre! iadifererti; clnd 

se ntld amlndol ln aceeasi gre5ali; ' : 

.'82 Fiindctr,$criptura relateazl ci : cpe 

bdtrine, ca pe m.nner {I Tim, 5; ?) ' daci 

c-ar intfunpla ca o bitrinirstr cadi ln acela$i 

pdcat ca una mai tinird, oare vor.f,i 

sub acelr$i.cetunoS . :3i ..: rii.i - 

83.:Dmlrcineva, sf,vlrqind. multe fapte 

'brune, at gre+ o singuril datE, cum vom 

proceda fati, de. el ? 

84. Despre cel care are caracter violent 

si turbulent. 

'i 

85. DaeI, se,.cuvine i 6y€o cpVar'propriu 

tn cohunitaien JrtrFascl. 

86. Dac{ cineva ar.sp@G ctr nic.i,'mr.iau 

de ,la comunitatca Critear{, nici nu dau, 

ci mE lndestulez cu ale mele, ce'atitirdine 

vom observa fctf, da unul,ca acestal 

B7.,Dactr se tngtduie. fiectrruraisE. dea 

haina lui cea veehc sau tnciltiimintea, 

ponurci. 

88. Ce este,grija cea:lumeascd ? 

lo 

;89. Fiia&i.:: 3-i€c[isr, : aRiscuqrr&rarea 

sutletului birbatului este bogdfla luir, ce 

,vda;fdce noi, cei la care nu eristi 

tie ? 

bogE- 

90. Dactr se tngtrduie,s{ avem haintr de 

noapte, fie de pir, fle de altceva. 

91. Daci un frate care nu are Rimic al 

silu ar fi rugat de cineva sd-i dee bainr pe 

care o poart& ce trebuie str factr, ctiar 

dgcE cel.oare a cerut qste gof ? 

92. FiindcH Domnul a poruncit sE vindem 

averile noastre, ce trebuie 

clnd friiern aceasta ? 

se intelFgem 

93. Cel care odatd 5i-a ldsat averile gi a 

ff,gidutt s{ nr mai aibd'nimic al siu, cu 

ce glndrrl se cuvlne sf, se fotoseasctr de 

cele nccesare spre a fiEl; adicl hainele sJ 

hrana ? 

9{. Despre,c.rl care datorlnd impotite intri 

lntr-o comrrnitate fr{lcosctr. 

95. Dacd este in interesul celor care au 

v-enit de -curtnd si tnceapl de lndati 

lnvetc din Script$ri. 

sE 

96. Dactr se cade s[, se lngdduie oricui 

ar l'rea sE lnvete carte sau sf, fle atent la 

cei care citesc.

ffi 

F H' 

F F 

r l, 

I 

t 

'''o7i'DdCE cineta ar:Spune: vreau'sd Iocuiosc 

Ia voi putine vr€rlne'-:"se'ttitrlne 

l;,1:.ij illi;.i')r)L 

oare a-l primi ? 

: .g8.. Ge 

. glnd. treblrie ser :biibit::pioidctosul 

ln cele"pe care ie pofirneaq$ s{lu'i }g r'ln' 

.rrli. .,...1 ri rr 

duieste. 

.'Sl''.cu'ce dispozitte sufleteasci' se; Icu' 

vino :sl, drtstle 1 cel -dare oste'tni idtlpt' sE 

mustre. 

. l0O Pe cel.' care vln din , afart: $l cer, 

cum t! ,vgm slobori. ..)r':-l :i.-j. 

'1 :1 -: 

todul:sd.t priaeascd p? utlul cotacest6'ff,rii 

pErerea fratilor. 

: " 

"r'tl&'tbre. pdote cel ciruh' ;li'd'a tntrc' 

, dif4dt,glrltaisufletido! rs{ p&zeascf, duaceas' 

ita : .rde nU.1|6 "eti itntoarce Si nu' vtrt vclti 

face ca pruncib ?' ;ii;,', ,.i :'. i 

r r ; : : I t1d1; iDagl. ab,i4vtEe, aj rscullp':fe oricine 

' $i orice'ar' Porundtr:., 

115. Cum trebuie sf, ne supuneE':udtll 

.AltUlni, I !.rf ..,,r 

tolera. 

',, l0l. Despre cel cdruli i s'a'lnc'redintal 

cbivernislrea, (bunurilor) Si,desptre cpij ce 

cer (cerSesch' ! :':: : :.: 

102. Despre'.cel care: pleacL'din comuni' 

tatea. fr{teagq6 pegtru orlce, potiY' : 

. 103.: Fiindqi se, lnttmplI , ca' ln upele 

cazrui chiqr;unul dlntre cel !n vilst{.(presviterl) 

str :a.lqqqce" .qF cuttt{le cs Si , ipe.qta 

sE fie.nustFat ? .: .. i,,, . :. : i ': . , r 

10,1. Cum trebuie 'sd se1'3l$Iptli4le*e 

pgrtErile,9".S4JF,ffg$Iot. :,,; . 

,':r ,;;i:i ,:;" :r,:r ; .rii,i 

I 16. Ptnd urtdc.,qe,Fuyirte.arJi FsS44lpri 

fnlrq;d$dqiph d.e;E,fl |lnepfftq$'Jui' $m- 

.tl€Z€\. ,r i,i. , :: ;,..:. :. ir., 

1l?. Cel care nu se lnvattr tatrlrr4eQle 

rlpdg{le snrq pprun6a,,9e.:1 , .qti.lQabt; ln 

. fieeare si cl cautl,tl lnvqte up PellP,lFg' 

.de ce patipa sufepd $i,daci re,-cqving,g'l 

') lii r 

. 19{,, Dryl,,pe cgvJnc .€Q: 4-ceia. vepit! {e 

curind tn comqnit6ti tr.dtesti sd lnv'ete Qe 

tndattr me$leQugud' 

100. Ce epitimti se cuwine sd r9 fglOseascd 

ln comunitatea frdteasc{. .r ::-,.:,.-:i 

107. Despre cel care, sp\r4e cd aqe do' 

rintd sd ir{iascd lntrlo comunilat6 flfteasc6. 

108. Dacd'r"""riitin" ca proiestbsul,,fdrd 

si fie prezentd priliestoasa (frdtiei de surori), 

sd voibeascf, iu'o oar€car€'sord cele 

"::"1 

cu privire la tntErtrea cfidinlbi'' 

109. bacd rsd 'cuviie'Ca ptdiestolul se 

vor$easci' des cu'prdid3todsri (sthieta)':' 

110.r Dactr s€ ctfirlne' ca]'aturrcir clnd - ,118. 9e},sErg;;se 

a 

'sorli se df,rturisefle-ontti 6uhd*nk dat ln 

virst6 3d'fie,de Htd :Sl b ,cflugirit{r mai 

in:vlrstf,r', 'i ,' :'': 

, 111. Daili o precviter{'(stare!6)'arfi' indreptdtit{ 

sd protesteze atuncl elrld''pres- 

Vitenil, (gtaretul) ar dispune s6, se facd 

ceva tn comrsrltdtile.de surori, firtr ca 

stareta s[,!l avul cuno$tipl6. i, i 

-. 1.12. Dac6.cineva.ar,veni ,la vial4,'cea 

du,pd Dunnezeu, rg$te oare d(ep,t.ca, proies- 

strgule5t?, rptg paru:cd 

gi lucreaz6 nu ceea ce se po)qlnc€ple 

instiintarea Proiestosului. 

t21. DacE esie lhgEduit sd se' rtinunte 

'"r '' "i' ' I "' 

la liliraiii'i mai"gigtb.' 

" 't122. 

iia'dr'iineva;'iiiha c6noriisit sd nu 

ia binecuvlntare, ar zice cd dacE nu iau 

"nirrbduvtiitar€ 'nu vol mlhca,'oare 'se cu' 

' :"i''' " 

vinb3iyi'e'tolerezda 

123. DtEt"cirreva' se' mihile$€i neingl' 

duindu-i-se str facd ce€h''Ce ftr postc'sE 

1fate; fiinal nbiscuslt, ib,cuvirtel oartr.6d i 

,se.toteibze? :, :: r,'!.."..,, 

124, Dacd cineva s-ar lntikii'underia'dn 

'ihtiitiplare i cur : €tr€tici' 5tao, ptgtni ;' be lfgddri,ld 

'sl 'msntitt€' lthpreund cui, ci i s6tr' s6 

se intrebo de sdn&lste, ,-, ; 

'.- 125., ,Daci celi ct?ula i iil E.s. .lncr€diEt6trio 

lucrare $i ar face ceva ftrrtr''lncuvlinfare' 

,,lm6iotriva' r a ceea ; sc ,.fu' orh por[hcit sau 

''peCte ceea ce i :srsrporuncitii sF ;Cr'uine 

oare sd pdstreie. lucrul 1 " ' 'i' , 

126. Cum poAlelclnetaa sd nu fie birtlit 

de,iubirea dulcalilo!:dlr.t bucatg', ,- '; 

.. 

4. Matei 18,3. 

20 - Sllntul Vaslle cel !4are

306 FIDISUL VAEILE .CEL ![ANE 

. lzV. Unii spuBlctr,este.clr. neputirlfi ca 

omul si nu se mlnle. ..j,., .j:...! 

r 128.. CehriilarE .vrca d, se: inlr&ze peste,putpre,'asdriuclt. 

sl sp lqpletlice 'si 

.porurca"..ce,i' sra dat,; se cuvine oare,sE 

i se lngiduie ? , 

',::: 129. .Ite$r€ cel c6ali postegte ,lirult, , dat 

la mas{ nu poate suporta.mlncarea cea de 

obgtc.' ,,,: .-i. 

130. Cum trebuie si se posteasc5 atrihci 

btiil.ar ft tiebuint6 de post...i ' r i '. 

r:r r$1"' g"1: Iaib nu mrntncC delruirue'lnanlncii 

fratii, ci cere altceva, oar6 face 

'bhe'? "'; ):' " i 

:l 

19.: S"prcarL' spunei ateastir',ht, td- 

. ttuii. st 6't lntrtstedzX eu.f nu i s-ar da 

att8'lfiittrcare), ce dtb de :itrcut l{2. Dactr se cu}n4g Fc Ee$lerii si prl. 

maesctr, de. la cltevq uq, lucru ftrr{ aplobarea 

proiestosului. 

,, 143, Cum gint dalori cei gare.luqreazd 

a[ poarle S$ji de multele ce le-eu fost 

incredinfate. 

. 144. Darrdacilrcineva ar pierde.ceva din 

negliretttr,,san i-ar;da o rea lntrebuintare 

din disprel. 

r, 145. Dar'daci cineva cu de la sine,putere 

ar lmprumuta cuiva (un lucru) sau 

ar prini ceva. 

146; Dar dacd, attnd urgentt nevoie, 

proiestosul ar cere de la acesta o unealti 

'Si €l ar refuzar{cd i"o,dea) ? . 

tn;dsb- 

' 

menea caz? 

!'..1 

'' "clrti' 

tgi. b,ii dac6'ir;gt clneva pbntru 

' ' ' . r 

I ' 

iiitniare ? ' 

.. 

l4?. Cel care'sd'tndeletdlc€Jte cu hictul 

ctieltrriei sdu al bucdttriel iau al altut 

' ldcru asemane&; 

j , dacl :n.af ' afunge, si 

iie prezent la rttrdirlala clntdrti de psdimi 

gi a rugdciunii, oare nu-5i ptrgubegtb cu 

nimlc sufletul ? 

.; 

148. Care este mltsura autoritE;ii pe care 

'(alimentelor) 

o dre ln admiht'strdrea 

cel 

tncredinfat cu grtJa chelHei. 

149. Ce Judecati va dVea attlninistratorul 

(iie altfi'ente)'hac!"Cr fdce ceva cu 

pErtinire iau cir cearttr.' ]"t 

134. Dar'dbctr cineva mlniinduise ar renunia 

sa'ia"din: celb spre rebuinte. 

i35. Daci se cuvine ca acela care se ostene$te 

si ceard chiar el ceva mai mult 

decit de obicei. 

136. Dacd trebBie si qe adune toli la 

ora mesei, 9i pe cel care abseriteazl $i 

pe cel care vine dup[ mas6, cum li vom 

,,t1atg" .i ,: t' t : : 

r.137. Dacd e bine ca s{ hotErasci qineva 

t50. Dar daci din negllJenfd n-ar da fra- 

: 

telui cele spre trebutnft i 

l5l. DacE li este lngitduit celui care 

sE se lnfrlneze pentru un.interval de timp, serve$te sd vorbeacl cti voce iriai iare. 

-spre exemplu,. de la un anurnit fel de 152. Despre cel care s-a ostenit peste 

mlncare sau bduturli. 

. 138, Daoi se cuvine ca tn comunitatea 

putere tq,sjgftre.,i:.. 

153. Aceea c6reia. i s.au lncreiiniat li- 

frdfeascd cineva str posteasci $a:i nult 

CATTOI)ELE NEG{II.iILOB MICI 'Jol 

,15?, ,Cu ice d.ispozitie sufleteasc6 sercuvine 

sil, sluleascd cineva lgl Enrmneceu. 

, t58. Cu ce dsporClte sufleteotctr $e'cuvine 

si primeaibd olnesa.dpi€orli'i , ', 

159. Qel carej se pllngeiilmpotiiva'cdlui 

care ,ii, de caf,bn eete lpsid,.'.-' 

', ; ' ' 

160. Cu ce dispozitle sufleteascd slntem 

datori s6.slu$m {rafilor. :,:r: 

. 161;iCercer fol do smereinle; ,e$rteidator 

cineva., ai :prfuaeasctr' sluJirea' de " la " frdte. 

162. Ct fel de dragos-te se cuvine sE 

avem lntre noi. 

l. 163..:ln ce cbip va putea cineVa.'sE ajunqd 

la iubirea fatd;'de iproapelb' ,',, 

1,64.'Ce ilnsemne@E'acer3ta : cNu' tudecaii 

gi nu veft Ii Judecatir ? s , i 

165 Cum va cunoa$te ,cinew'-Uac5'sc 

porne$te lmpotriva fratelui q61gr$re$e$t€ 

din rivna ,lui Dunurerpu,r sau se mlnle. 

166. cu de stare sufleteascd rse srndne 

sd ne supunem celui c€rd:ne silef0e la'lndeplinirea 

poruncii:r I t i 

16?. Cum se; cuvlne, sd fie 'sufleiul rcare 

a fost socotit vrednic s[ se lndeletniceasc8 

cu lucrul Domnului. 

168. Cu ce stare sufleteascd se cuvine 

si. primeascd cineva haina sau incf,lt{min' 

tea, oricum ar fi. 

[69. Dacd qn frate mai tin6r ar. rimi 

poruncE sd lnvete ceva ,pe unul .mai b6' 

trtl', cum se va comporta faf{ de aggsta. 

170. Dacd se cuvine si tr4t{p dqppo' 

trivi si pe cel,care"se tndregpti mai pull 

si pe cel care . se tqdregpt{ o.ai putin. 

,1?1. Dacd tnsi cel r,nai mic s-ar mflni 

fiindcd este cinstit mai mul! cel mai cu, 

cernic. 

172. Crt ce teamd sau cq ce incredintare 

saii cu ce stare sufleteascd se cuvinc 

sd ne impdrtigim cu trupul li singele 

lui Hristos. 

173. Dacd se cuvine ca la ora clnd se 

clntd psalml ln casd, sE se faci 5i oarecare 

vorbire. 

5. Iuca 6, 37. 

6. Motei 5, 44. 

7. Rom. 15, L. 

8. GoI. 6, 2. 

9. I Cor. 13, 2-3. 

174. 'Curn ar putea cineva sE'implineascE 

poruncile Domnului ln glnd 9i cu- dd' 

iinta,? ,,r 1 ,,i 

ti.S:f,ftlt.isg'vdddgte cel eare iubegte pe 

f ilatele dupeTottlnca : Domnului. 

' 

l?OiiclattcjStnil ilrljtnasii pe care ni s-a 

poruncitsd-iiubinr?c 

i i 

' 17?i 'eumr'stni ,' ddtori cei' puternici sd 

'poarte 

neputintele €elor slgbi z:' 

178. Ce lnseamni:

308 -,, E'ITTT U!- V'I,SILE,CNL ff AiNE 

186. Pentru corc prieterd,strseE .satori 

s{ ne punerq sufletul. , :. : 

187. Dac{ se cuvlne ca tiecare r|,:primearcil 

ceva. de lq rlderii,le, dupiltgp: 

l8B. Cum, vsn vdes :pc, €l,,fare,tu.$o. 

.cuit oarectnd cu noi, sau pe, rudentile .care 

vin Ia noi (ln mln{stire}j:i,;, .,.. ,,.. , 

. 189,:Dar dacll ns-ar gi,,rug6r vrtnd. si 

ne ducd pe noi ls dlntiir:.se.:e$yin€:.sd;i 

.asculttlm? . . ,., 

1S. Oare se cuvine str niluin:pe rudeniile 

dup6. trup, qare,dgresc{rlnlpEea- lor? 

: ,191; Carc este cel,bltgd?.10;, ..,.' . ,, ,, .., 

192, ,Care.,este 'rlbdreat.C! dup6 Dun. 

nereu si care est€ m.lhdrca,l|lmli?_r1 r,, 

, 193. Care este bueBrio la Dsmnul.:sl;ce, 

dacd facem; se onrlne strrne,;bqcnr€:? , 

194, Ce, pJtpgere {sp cede}sE lud.rn asu- 

,pra,poastrd, ca,,s5, fin sgcctiti::vrtdniei de 

fericirea (Dognulut)r?.D.,, 

195. Cum face cineva toate :spre slava 

lui Dumnezeu ? $ 

196. Cnrn mdnlncil cineva si bea spfp 

slava lui Dumnezeu ? ra 

197. Cum va lucra. dreapte rg41 s6: .nu 

ttie sttnga ? rt .: ,: | , , i 

198. Ce este smerenia gi cuur g vorD.do. 

brdi'? 

, 199. Cnn se va fi pregitit.cinwa:.ca, si 

se arunce 9i .ln prtmeJdli penFu'FruncE 

Donnulul ? i. : 

200. Cei care ostenesc mai db.,nifilt'it: 

lucrul lui Dumneieu. cum pot sE fle de 

folos celor care au vehit,de e{rlndl . 

' 201. Cum obtine clnevd cbirtdntrarea'tn 

rugEclune. 

;: ' , 2O?. Perttu"laptcfie,:hr$a&llniter dupd porun€a:,Dohffiui 

€Eta. oi.siqsci eisurE 

::":' ' " ':. , 

202. Dacd este postbil str se obttnll concentrarea 

in orice lucru Si tn orice trbprejurare. 

" 

,, 2@. Cbn5a InweaaiCe$te,cineva :str se 

faci pErtrt:al Dutului Sttnt. .:'rL, i,: .,ii: 

:;205.''€thg-.slht ccei s[raci cu E{rhulit ? 16 

206. Domnul ne poruncagte. sE nu,ne;lngtljib 

eae, vor- ,mlnct .seg.ce vom rbea. rsau 

c€ vom lmbrical r7.' €are.-s|nt liaitele;,acestei,poruncirgi.. 

crrri sa- poate : lnBlini. 

. 207;,Crlrce grid trebuie,str,se' lucreze., 

. . 208..Dac6, estc-bine. sf, practicim ln rgeneralticerea. 

, .t: 

, @.,efln,von putea i{.ne tetnern de 

judecdfilc lui Durnndzeu. 

;i2l0r;€e lnfdec,arc..podoaba. rroilesf6 pe 

care o recouiandl:Aposlolul; .,, . . 

2ll. Care este mEsura dragostei cdtre 

Dumnezeu. :: r, 

212 Cucr se doblnde$te:dragostea cEtre 

Dnmnezeu. : i: 

' ' i'i 

',,21.3. Care, stnt semnele distinctive ale 

dragostei fatE de Dumnezeu. , 

,214. Bunitatea $i railostenia .in €er se 

deo.sebesc una de alta, : 

215. Cine este fdcEtorllde pace care se 

fericegte de Dolbul$. ,', :. j 

'216. ln ce se cuvine str ne tntoarcem 

$i si ne facem ca pruncii 19. ,. ,' 

217. Cum vom primi inpdrdtia lui Dumnezeu 

ca pruncul. 

218. Ce lnfelegere.se cuvine si cererir 

de'la Dutrnezeu.' 

: )" i 

219. Dati am primit'o binefacere de li 

cineva, chm vom putea ca gl Domnului 

sll:l ddm mullumlrea cuvehit[ aurAta $l tntreagtr, 

dar 5l pe ced cdtre bineflcEtor se 

o achitlim cu bunl 

: : 

cump{nire. 

220. Dacd se cuvlne sE se tngEduie ori- 

' 

cui ar vrea sd vorbeascd cu surorile. 

10. MoteJ 5, 5. 

ll. II cor,7, to. 

t2. I"TqtqI 5, 4. 

13. I Cor. 10, 31. 

14. I Cor. 10,31. 

15. Motei 6. 3. 

16. Mctei 5, 3. 

17. Matet 6, 31. 

18. Molei 5, 9. 

19. MoleJ 18, 3.

n 

u 

6. 

wV 

! 

n 

F', 

W 

tt 

r 

V 

i9 

I 

v 

*" 

Il 

V 

ti 

I 

{ 

IF- 

E 

CAP.STOUf,LE REGULILOR MICI 5dd 

221.,Donu}:tnvaltr sI ne rug6m,oe:sd 

nu intrtrm tn isplttr m, se cuvine oErs ad 

ne.,rugau ca sE nu cf,dern, la ,sUferiute 

trup€5ti,? :,' ' i, ; : ; -,) 

222. Cine este ptrlgul lieclruia, dintre 

noi si cum ne vom tmptrca co eld. 

223. Cel care vrea str posteascl peltru 

un rnbtiv 6i16; pltrcut lul Dumnezerr" fiindci 

riu :rrryea ;SI se arate astfel oaure. 

nilor, ce va lace ? 

224.'DacE iexistd Si ast&i unll 'iare'lucreaz6 

din'rceasu! tntti St'ultii din,,ceasul 

al unsprezecelea, gi care slnt acesia 14., 

225. Fiindc{ Domnul a spus: cUhde slnt 

dot'sarl ti€i aduna'ti ln numel6 lrdeu, acolo 

slnt; $l Eu tn mijlocul lorn 8, cum :vom 

S fn privinta aeestuia porunrile €6re.s-ou 

dat ?ertrd vrEJmagi ? 

232. Dacl cineva ftlnd aedrepttrtlt' de 

altulinror.relata nimtrnui sub motlvsl..lndelungii 

rf,bdtrri sl-al nerf,uttrtli, Ci,ar,sot 

coti s{ Iase.lui ,Dumnezeu ludecata, oare 

face(aceasta),duFi,Dogmul?1,, 

.,,,28,, Dtq,{:. diar; loat€' JqPtele (fdcute cu 

dreptate) cuiva i-ar lipsi,ga9,, qare pen: 

tru age5tp.iFu pe 

Al4tulente ? 

234. Cun vesteste g4gya ngqrtea Donqulgi 

putea sE ne lnvrednicim de.aceasta. 

?26.'Fiirdc{ Apostolul spur'r Gliind 

ocErlti;.,binecuvlnttrm; -fHad huliti, ne,ir[gi^ru, 

cum si: .cuvtne s{, biuecuvistege 

cel ocirlt. sart ce..s6 {te ,rgSgGrf,Elr-hulit. 

227; Dac6,.se icuvlne ca fiecare str lncredin{eze,9i 

altora.;cele ce cugetll slu, 

fiind lncredintat .cd ceea ce face place .lui 

Dumneteu, ,si piistreze pentru sr+e. ,. 

228. Daci se cuvine ca tn orieei, lucru 

sE cunoagtem deplin voia celor :care se 

scandalizeazi,' sau erist{ unele ln privinta 

cdrorrl ntt trehui& sd ne afectlm, 

daci unli sc scandalizeazd. 

chiar 

229. Dacd se cuvine sd mirturisim faptele 

oprite, fdrtr ru$ine, tuturor sau nu- 

26i. 

. , :; , 

3r5..Ogg,gste de folos si lnv{tf,m mul- 

!e,din,QcriPf;tg\?,,. .. , ,. : :i,: 

236.,Ctti, q;qg lnvrednicit s6 invqte,bile 

celq,.patru prgnghelii, cum se cuvine sd 

primgasci dgrul (accsta) ? 

,,237. Care.suflet ae lndrund spre voia 

lui Dumnezeu 

?38iiDqcI, eFle cu putint4,.aceesta (adi' 

cd) si qe rql4l9, net9get9t,.saq. r4 se citegpe.i 

issF, si' ee v,qrbpgsE{. cu. rlY4;, 4s' 

.sprp, cwjntRl.g-.hrl,Dunaezpu,5i .s{ pp se 

lase delqg, F4,r1ff, ,pentrq nevrcia,9"e..?e:,1&tlmpltr, 

llnora pentru .trgbuiq{e19, nal nqcurate 

ale trupului. 

219.. Cgfe eqte comoara cea buni si.care 

cea rea 

. , ; 249. . Pentru qg 5.6 zis, c{ este largE ppar. 

ta si, lali calea,.gale duce le pleiret. 

241. Cum este strlmtd poarta gi lngusti 

calea care duce la viatd Si cufi poate sd 

maiunora,sicareslntace5tia'intrecinevaprinaceasta26. 

230. Ce este slujirea $i ce lnsemneazd 242. Ce inseamnd aceasta:''oCu iubire 

slujirea

310 

indci in all6:4nder;spune,: .,ctoatf,: dil 

riciunea, supirarea $tr ,mlnla si:sg ,lndepirteze,deiia;trohilt 

;r.', r i r:" '-'f" 

24if,/Ce'.lnbeamnE .aceagta :, ,

* 

kl 

i 

V 

h 

b 

v, 

k 

T 

I 

Fr 

ft' 

i 

f 

Ik 

i. 

rH 

7 

a 

i' 

CAPITOIJELE REGULILOR MICI 3lI* 

vid adevdrul clnd spune: 52. 

L ':11 :' | 1)' 

263. Ce vrea Donrhul str lnvet6 cu 

eremplele la care d''id6uEat'pe acestar 

adeci aga gi fiecare din voi care nu se 

leapid{ de tsatc averile sale, nu poate 

sd-Mi fie ucenico $. 

261. Ce este curdtenia (unceritatea),, 

265. Daci numai citre singuri priotii 

s-a spus aceasta: adaci lli vel.aduce darul 

tiu la altarr s.c.l.5{. 

2ffi. Ce este sarea po.care ne-a poruncit 

Domnul s'o avem{. , 

267. Dactr.,unul se va bate mult, isr aItul 

pu;in 54,, cum spun unii cE nu eristd 

sfirgit al muncii celor pedepsili ? 

268, Cu ce infeleq slnt nunili unii 9i

0r2 gEINTUIT :rdAAtLE .CtL. r{Am 

rst In , neputtqld, .'trspeasc6 : s{r.} , rdpcem 

ln casa pentru straid m. i, ' :t . t ,, 

, ?8?. Gafe; t[at:,rpadele , vredgics J de ; poclintd 

z. ...:'.'., 17;1i . ;,* .i':;,. 

, 298r,eel. carc dg[este s{-$,4+6rtu4sepscd 

pl{qtele ralg, s,e srrvfur€=o6r9-sI-,.19 FF 

tfrrise{sc.d, la..!otl.,qi, cqlgr core ,:.0r ,f!: 

timpla, sau ctrrora ? . 

iii:.!r ,,; .,i, : l;; _.1,J11 

p99. Ce.se c9v11e,,li facE. cel 

Sare 

$'a 

pogdit de uq, pfcat, aer gadg, 

$i.p,got. lrt 

acelasi picat. 

'2g0. 

iur sportg{e bineva intotaehuna in 

:i ' ' ' 

Iucrul Domnului. 

291. Ctne esti'trestia sirtvittr sau festila 

aprinsE i si cum cineva pe prima ir-6 na 

frlnge'si'pe d doiid;nu o #a stinge 2: 

;:3O1,. Dar dicf,. cinqrrai*tlsFErle cI ,rnu 

m6 va mustra congtiinta>. -r ,..1i ,. 

' 

292.'Oaiaiise'curtthdrta tri ccinrunifatea 

de frati sd existe ScdalE pehlru Coptii cef 

{or care.triiliesdrln soclctat€'? : ,i, 

, 293. Cum,g6' cuvine Sd,ne,purtemr cu 

cei care se lndepdrtedzd de cele mal'mari 

dintre p6cate, dar pe cele rnici le fac cu 

indiferenld. : ,. j .. .': 

294. Din: cafe .cauz*, decade.cinBwr din 

pomenirea' vegnici a,,lui,Dtlfiqq"e*., : 

295.:Ein ce seEuie in'cqflo$te,cel care 

plute$tei'{cB;&iniea}iln nQri;,, .,., i:,r-f .. 

296. Cum se poate lncredinla sufletul.cE 

estergufa.t:de ptrclte,.. . 

,l 291.' Cugr; sg c0ying, se se :tntgarcf, cinevp:de.. 

la ptrca!. 

.. 298. Oare tngddui.e Scriptura ca qcelea 

bune si se,facd dupi propria plfcgrg.! 

299. Cum se va tncredinta sufletul cd 

s-a indepdrtat de iubirea de slavd. 

300. Care este ehipul Intoarcerii, cind 

cuvlntul este pentru ceea ce nu se poate 

vedea. 

'. , 

3 3$ai,OAtre ee cUVirgrgtr dtrn din ieonomisire. 

calpr;.dint'ta{aIF, -;care stnt ;}flpgiti ? 

''3O3; Oare 5e 

'crlvine ' ca 'ln comgnitatba 

de 'ftatf=st'r;e- aseulta dtir 46tsir5pts6 ;de 

cetre toti ? 

304.'E.iC& rudble €elor card s-aliiriliduit 

iirF ol ggpunltate . de frati ar dqri i sd: dea 

c€ivai pentru,sce6tia.:$e cuviae ,si sq pri. 

measc6? .1. ii,. ,i,:,,,' 

j ,3O5. DacE se;',cuvine 'sd'se.ptimbasc6 

ceva de la cei din afar6, fie, sub $otlv{rl 

prieteniaii, .f le'sdl a0otivul i rudenLi f if Esti. 

306. ln'ce tet se oU-tine nelmprtrstleretr 

r': 

mintii. 

: 

' 

'30?; 'st'3e'liceap#'iin- 

Daci se' c#ine 

tarea de'pl{lmi sai rugkciuiida cu rrnauta 

t"3d-B. iour" ir" 

",rvirre sa ne'Pespiatit cet 

carc dE ceva comunitEtii de'frati, 'ii"dac6 

i . 

t::, . \' 

ceea ce se di ln schimb (9e. culine) sb 

{ii :,."j"?rH}'ili,I,,? "ts,? ,"9 era d;at',r 

309. Dac6 i se intlmpl6-cuiy-a,gefp- obi:l' 

nuifer,!5 dup&, fire. .ge c,[YjIIe.,si indrdz' 

neasc{;pi, le,:4ProPig spre i4pir!trgirqq cu 

cele sfinle,?,.,. , 

,,,,31o- Oare sg,cqYhe. cs.lntr-o casd de 

obste s6, se f4cir pros'coBidii ? 

. .31,1,. Gare,se ,cuvine si,,meroem ln vizitd, 

invitlndu-rto o&recari ? i .,\ 1 ,',' 

312. Oare se cuvine sd lndemnim la rugdciune 

pe mirenii car.e vin- la noi ? 

313. Oare se cuvine si lucr{tn clnd ne 

viziteazd oarecari'./ 73. 

70. ln editia Migne dupd acest capitol se menlioneaz6 ci pini aici s.a lolosit copia 

autenticd adusd din Pont, iar restul de 27 de capitole si epitimiile au fost addugate 

din Codicele din Cezareea 

71. Matei 3, B. 

72. Matei 12,2O. 

73. Grilomont in lucrarea sa: Hr'sloire du tcxte oes Asceligue ' cle S.,Bosr/e, 

Louvain, 1953, (p. 180-186) dupd Regula mici 313 a addugat incd 5 reguli care s-ar 

afla in Codicii Vaticanus Gr.413 si 428. Ata au fost rcproduse pi ln vol.59.:din

3 

ft 

,#, 

REGULILE MICI 

('Opot rae' 6tttoPrilv)

I 

'll,t .t 

REGULILE MICI - 

("Opor xat' 6ntrop{v) 

.rntqa5,f 

s'"r !r!1r $3 drt{I itit: ''r{eg! sg:. ?. so3airH 

' ')'i' 'rb: il) 

|cuarlNt 1NAINTEI 

lJtl 

f.,it 

ir', 

A . 

'rl?,-ir 

' ."x\( li 

EItaiI urlaos lsqmoC 

r,r slir il ,snia ol gb itrrt) 

t' 

iuncegte, prin Apostolul, celor cdrora li s-a incredinfat darui invdfdturii 

sd rdmind statornici intru inv5fdturd 3, iar pe cei care au nevoie de edificare 

din Dumnezeier;tile Scripturi ii sfdtuieqte prin Moise, spunind : 

.Intreabd pe tatdl tdu gi-l,i va vesti lie, Si pe cei mai bdtrini ai tdi Si-li 

vor spune lie" c. Iubitorul de om Dumnezeu, Care invafd pen6in cunoa;tered2, Poi 

De aceea este nevoie ca noi cArora 1i s-a incredinfat 

slujirea cuvintului sd fim gata in orice timp pentlu lndrumarea 9i perfectionarea 

sufletelor noastre ; gi citeodatd sd mirturisim cu curaj ina- 

intea intregii Biserici, iar alteori sd ingdduim in particular fiecdruia 

dintre cei care vin sd ne intrebe dupd cum vor, atit ln privinfa celol ce 

se referd lq dr'eapta credin|fi, cit Si in privinla celor ce se referd la adevdrul 

trdirii pe care o recomandd Evanghelia Domnului nostru Iisus 

Hristos, intrucit cu aceste doud omul lui Dumnezeu se desdvir;eqte in 

mod sigur ; iar voi sd nu ldsati nimic fdrd roadd, nimic neindeplinit 

pentru voi ; insd., in afard de cele care se invafd indeobgte, sd intrebafi 

qi in particular despre lucrurile edificatoare Si sd rinduifi toatd invdtr5tura 

viefii spre ceea ce este de folos. ASadar, dacd Dumnezeu ne-a 

adunat spre acest scop gi aici este multd linilte de zgomotele din afard, 

sd nu ne indreptdm spre airtd lucrare o,arecare Si sii nu ddm somnului 

trupurile noastre, ci sb trecem partea rdmasd din noapte in cercetarea 

Fi examinarea celor necesare, implinind astfel cele spuse de fericitul 

David, cd : 5. 

' * Dupe textul din P. G. Migne, vol. 31, col. 1079/1080-1305/1306. 

1. ln unele manuscrise nu existd acest Cuvint inainte, dar Regulile Mari (R.M.) 

fac un corp cu Reguiile mici (R.m.). 

2. Ps. 93, 10. 

3. Rom. 12,7 i I ?tm. t, 3. 

4. Deut.32,7. 

5. Ps.1,2. 

! 

ra. Ioipr. 

, 1.. 

-.r,,.r .-',t,..,.1.rr'.::.;:!', -.

316 SFINTUL VASILE CDL MARE 

Intrebarea I 

Dacd esle cu putinld scu tolosegte cuiva ca sd-,gi ingdduie sd Iacd 

sou sd spund cele pe care Ie socolegle bLrne, fdrd mdrturia Scripturilor 

de Dumnezeu insuflote ? 6 

Rdspuns 

Domnul nostru lisus Hristos spune despre Sfintul Duh cd (nu vo 

grdi de /o sjne, ci cite va auzi pe acestea Ie va grd.i" 7 

; iar despre Sine 

insugi i (nLt poate Fju/ sd tacd nimic de la Sine,8, 9i iardgi : "cd Eu 

n-om grdit de Ia Mine, ci Tatdl Care M-a trimis pe Mine, Acela Mi-a 

dat poruncd ce sd spun gi ce sd grdiesc ti ttiu cd porunca Lui este viala 

ve,Snicd ; deci cele ce gritiesc Eu, precum Mi-a spus Mie Tatdl, oslfeJ 

grdiesc, s. (Dupd aceste cuvinte ale Domnului), cine va fi atit de fdrd 

minte, incit sd indrdzneascd chiar gi si gindeascd ceva de la sine, din 

moment ce, pe tt ; "cd.ei in' 

tricosatd. este c.Sleplarea judecdtrii si proba tocului 1i va minea pe cei 

,care vor indrdzni ceva asemd.nd.tor> 12 

; iar pe de altd parte, pentru cele 

tdcute, Apostolul Pavel ne-a pus normd, spunind : uloate lmi sint ingdduite, 

dar nu toate edilicd ; nimeni sd nu coute numai a/e sole, ci Iiecate 

sd caute ;i ole ultuict, 13. Incit este nevoie ca in orice chip sd ne 

supunem fie iui Dumnezeu, potrivit poruncii Lui, fie unii altora din 

cauza poruncii Lui i pentru cd in Scripturd este scris : "Supuneli-va 

6. De aici se vede clar cit de rnare importdnli acordd Sfintul 

Sfintei Scripturi. 

. 7. Ioan 16, 13. \ .. I 

8. Ioan 5. 19. 

9. Ioan 12, 49-50. 

10. Ps. 18, B. r aii- .. 

Vas.ile cel Marc 

, : 

11. Deut.4,2. Pasagiul acesta este redat de Sf. Vasile ln mbd liber. 

12. Evr. 10.27. 

13. / Cor. 10,23-24. 

. -' i.lti ru!

F 

$ unii 

& 

I;' 

J F 

f, 

f 

REGULILE MfCT 

altora, ln Irica,lui Hristoso 14. 

$i Dumnezeu zice :

{ 


I 

it 

I 

9r8 

-rrlnitr cy1111 \.11.),, :s:is ljs.r.,Intrebarea 

SFINTUL VASfi,E GBLIMAAE 

4"rbl iui D':irt nr.uri-rllo iitti: 

Dacd cineva $i pentru pdcate mici ar strimtoto pe trali spunind cri 

trebuie sd se pocdiascd, nu cumva 9i e/ este nemilostiv ,Si risipegfe 

dragostea ? 

Rdspuns 

Intrucit Domnul a incredintat cd 22 9i a declarat cd: 

((.pentru tot cuvintul d.eSert pe carc-I vot gfii oamenii, vor da socoteald 

pentru eI ln ziua judecd.lii"8, DU trebuie sd fie disprefui.t nimeni ca 

mic. Cdci

p 

3 

x 

3 

F, 

# 

'G.. 

IE 

* 

NECULILE MICI 

pedeapsd (rdzbunote) a stfunit in voi : prin toate ali ardtot cd sinteli 

curali in privinla acelei lapte" 30. pentru aceasta, cel ce a gregit, trebuie 

sd inmulfeascd virtutea contrar{ (pdcatului sdvirgit), cum a fdcut 

Zaheu. 

Intrebarea 6 

. 

Ce tel (de om) este cel cate mdrturisegte cu cuvintul cd. se pocd- 

:iegte dar pdcatul nu gi-l lndreaptd ? 

Rispun's 

'.: 

Pentru unul ca acesta socotesc ed s-a seris : 31 r gi in altd parte :

lrb 

SFiNTIIL VASIT,T CtL I'AFT 

Ir'iii il* eln, Rispuns 'ii r) | t: 

Aga cum a invdtat Domnul, spunind cd.:

RECULILE 

MICI 

Iui Dumnezeu, grdind : "indlla:TeLvai, Doamne, cd m-ai ridicat 9i n-ai 

Irisat pe vrdjmasii mej sd se bucure impotriva meo.>4r, 

Intrebarea 11 

Cum"aiunge cineva sd urascd pdcatele 

Rispuns 

frli 

din lduntrui (sufletului), incearcd urd fatd de acestea' aSa cum a 

[' 

ft 

I F 

Ura impotriva cauzelor unor asemenea {pdcate) se na;te din consecinfa 

nepldcutd gi dureroasd (a acestora). Agadar, dac6. cineva se va 

incredinla cit de multe gi de mari rele produc pdcatele, in mod automat, 

ardtat (psaimistul) care a spus ;

,,i 1, 

SFINTUL VASILE CEL I\IARE 

-i11 , .9I1i. Rdspuns .iti> : i.,, ,i-l 

Dacd este posibil sd numdrim multimea indurdrilor lui Dumnezeu 

$i sd mdsurdm mdrimea milelor lui Dumnezeu, (atunci), in comparalie 

cu mulfimea gi m5rimea pdcatelor sd fie gi deznddejdea. Dar dacd pdcatele 

noastre, cum este natural, se intimplE sd le gi mdsurdm, sd Ie gi \ 

numdrdm, in timp ce mila lui Dumnezeu este de nemdsurat gi indurdrile 

lui de nenumdrat, nu este timp de deznddejde, ci de cunoagtere a milei 

(lui Dumnezeu) gi de condamnare a pS.cateior, a cdror iertare, precum 

spune Scriptura, existd intru singele iui Hristos. Dar cd nu trebuie sI 

dezndd5jduim, aceasta am invdfat-o in multe locuri pi in multe chipuri, 

dar mai ales din mrabola Domnului nostru Iisus Hristos cea referitoare 

la fiul care $i-a luat de la tatdl sdu partea de avere gi a cheltuit-o 

in pdcate. De citd 9i de cit de mare sdrb5torire s-a fdcut vrednicd pocdinta 

lui, cunoagtem din insegi cuvintele Domnului,l6. Iar Dumnezeu 

vorbegte (in legdtur6 cu ,aceasta) gi prin Isaia :

F' 

3 N.EGULILE MICI 

rp 

p 

F 

; 

se ingrijegte de conducerea sufletului iui. Pentru cd d,espre unii ca 

acegtia s-a scris cd : ..de se vor uni doi dintre voi pe pdmint, tot lucrul 

pe care-I vor cere se vo da lot de Ia Tatdl Meu Care este in cerurir sl. 

In privinfa intrebdrii cite pdcate putem sd iertdm, (aceasta) nici nu 

trebuie sd se pund, pentru cd NouI Testament n-a fdcut nici o deosebire 

52, ci fdgdduie$te ier,tare de orice pdcat celor care se pocdiesc cu 

adevdrat gi mai ales pentru cd Domnul a fdgdduit iertare din partea Sa 

8l4 SFINTUL VASILE CEL MARE 

ilntrebarea 1Z,,r,rr,; qh l;.ri 

Dacd. cineva in gincl Si-ar aduce aminte sd. mdnince, apoi r-o. "orrj 

dantna pe sine, oare Si acesta se vo condamna ca.5i ce,l core s-o ingrijit? 

Rdspuns i 

Dacd s-ar gindi la mincare, fdrd ca natura sd-l supere gi inainte de 

timpul mesei, este clard nestabilitatea sufletului, care dovedegte $i atagarea 

lui la cele prezente gi neglijenla lui fafd de cele bine pldcute lui 

Dumnezeu. Insd gi in 'acest'caz mila lui Dumnezeu este aproape. Fiindc,i 

dacd cineva s-ar judeca pe sine insugi, ia iertare prin pocdinta lui, 

dacd se gindegte la cele viirtoare din alunecare, purtind in cugetul lui 

cuvintul Domnului :

Ff, 

r 

ft 

F' 

3 

REGULILE MICI 

Rdsptrns 

f,lr:uielile cele rele care iau nagtere din intentia cea rduvoitoare 

sint conclamnate de Apostol 58. TotuEi cel rinduirt cu grija tuturor trebuie 

s5-i urmdreascd pe toti in clragostea lui Hristos 9i cu dorinla sd-l 

vindece pe cel bdnuit, ca sd se implineascd cele spuse de Apostolul : 


rele, neescultdtori de pdrinfi, nechibzuifi, cd.Icdtori ai convenliilor, neiubitori, 

de neimpdcat, nemilostivi i ace$tia, cunoscind d.reptatea lui 

Dumnezeu, n-eti inleles cd. aceia cate fiac unele ca acestea sint vrednici 

de moarte , dar nu numai cd tac acestee, ci si laudd. pe tdptuitorii 

(lor1" sz. 

Intrebarea Zt 

De unde (vine) lmprdStierea Si gind.irile, gi cum le vom indrepta. 

. Rispuns 

Imprdgtierea provine din nelucrarea mintii, nepreocupindu-se de 

cele necesare. Iar mintea nu lucreazd gi este fdri grijd din cauza necredinfei 

in prezenfa lui Dumnezeu, care cerceteazd inimile si rdrunchii. 

Cdci dacd ar fi crezu,t acea$ta, in mod sigur'ar fi fdcut ceea ce s-a spus : 

w 

3 

f 

REGULILE Mrcr 

' ;IitT'ldlfE 

muit mai mare, pentru c5, chiar dacd ceea ce s-a spus 'este bun, dar nu 

contribuie la intdrirea credintei, oel care a vorbit nu numai cd nu este 

scu'tit de primejdie din cauza cuvintului bun, dar gi intristeazd pe Duhul 

Sfint al lui Dumnezeu, fiindcd cuvintul n-a fost ziditor. Cdci aceasta ne-a 

invdtat cu infelepciune Apostolul, spunind : "Nicj o vorbd putredd sd. 

nu iosd din gura voastrd, ci numai dacd. este vreunul bun pentru intdrirea 

uedintrei, ca sd. aducd. folos oscuitd.torilor>, qi a addugat aceasta : o,Si 

sd nu intristali pe Duhul cel Sfint al lui Dumnezeu, infiu Care a|i Iost 

pecetluifi> 65. Dar cit este de mare rdul de a lntrista pe Duhul cel Sfint al 

lui Dumnezeu, mai este nevoie si spun 2 

' 

Intrebarea 24 

Ce este injuria? , 

Rispuns 

Orice cuvint care este spus cu intenifa de a necinsti pe cineva este 

injurie, chiar dacd cuvintul insugi nu pare sd fie injurios 66. $i aceasta 

rezultd clar din Evanghelie, care spune despre evrei cd : ol'au ocdrit pe 

el Si i-au zis : Tu egti ucenic al Aceluia" 67 

i, iii' :rttttvugs; 

'rlTui$rtrtnit,ni, ,oi 

Intrebarea 25 

Ce esfe clevetfiea? 

Rispuns 

0tJ':i 

Dupd pdrerea mea, in doud impreiurdri se poate spune ceva rdu 

despre cineva : cind este nevoie sd se sfdtuiascd cineva cu alfii, care 

sint iscusili in asernenea chestiuni, cum ar putea fi indreptat cel care 

a pdcdtuit gi cind ar fi necesar sd fie salvati unii care din ne$tiinfd pot 

sd se amestece de multe ori cu unul r[u, ca gi (cum ar fi) bun; pentru cd 

Apostolul poruncegte sd nu se amestece cineva cir unii ca acestia 68 ca 

s[ nu-$i ia cumva lat sufletului sdu. Aceasta afldm cd a fdcut-o lnsuqi 

Apostolul, prin cele ce scrie lui Timotei, cd "Alexandru tdurarul multe 

tele mi-a tdcut mie ; de eI sd fe fere;ti Si tu, pentru cd s-a impotrivit 

toarte mult cuvintelor noastr.e) 69. ln afard de o asemenea nevoie, cel 

care spune ceva impotriva cuiva, ca prin aceasta sX-l defaime sau sd-l 

batjocoreascd, este clevetitor, chiar dacd ceea ce spune ar fi adevdrat. 

65. EJes. 4, 29-30. 

66. Definitia aceasta pare cE rezultd din pasajul urmitor, si nu din insuqi iule' 

lesul cuvintului. 

67. Ioan 9, 28. 

68. 1/ Tes. 3, l.l. 

;{ ,lri!rJi "t\ 


- " 

';il

328 SFINTUL VASILE CEL ]\{ANE 

-!1 i 

Intrebarea 26 

CeI care cleveteSte pe lrate sou ceJ care ascultd pe clevetitor si iI 

suterd, de ce (pedeapsd) este vrerlnic ? 

, lj- 

;'l i Rispuns -eti' 1' 

Amindoi (sint vrednici) de afurisire. 7or iar,in altd parte s-a 

spus: ssd nu asculti cu pldcere pe cel cate clevetegte, ea. sd nu tii arun. 

cIt (atard)n it.t 

Intrebarea 27 

Dar daed cineva va eleveti pe proiestos, eum trebuie sd ne comportdm 

tald d.e e|? 

ispuns 

Judecata acestei compor,tdri este clard din minia lui Dumnezerl fal6 

de Mariam, cind aceasta a vorbit impotriva lui Moise ; Dumnezeu n-a 

lSsat' nepedepsit pdcatul ei, chiar dacd insugi Moise s-a rugat pentru 

ea72. 

Intrebarea 28 

Dacd cineva ar rdspunde altuiaeu.glas riclicat $i cu cuvinte tari gi, 

cind i s-ar atrage atenlia, or spune cd nu are nimic rdu in inima lui, tre- 

buie sri tie crezut ? 

,, ., ,.., l:: RiSpUnS 

. r !ri.)frr 

i:'..?,. 

Nu toate patimile sufletului sint evidente Ia to[i, nici chiar la cel 

care este bolnav, pr,ecum nu sint evidente nici patimile corpului. Deci 

a;a cum se intimpl5 cu corpul, unde specialigtii au anumite semne pentru 

bolile ascunse ale lui, pe care bolnavul nu le poate mascar la fel li 

cu sufletul ; gi chiar dacH cel care pdcd,tuiegte nu simte propria-i boald, 

trebuie sd aibd incredere in Domnul, Care l-a incrediniat gi pe el pi pe 

cei impreund cu el, ,cd omul cel rdu din camera cea rea a inimii lui scoate 

cele rele 73. Pentru cd omul rXu poate citeodatd sd spund un luvint bun, 

in mod ipocrit, dar omui bun nu p,oate niciodatd sd spund sau sd facd 

ceva rdu, in mod ipocrit ; c6ci Scriptura spune cd trebuie

s 

.NEGULILE MICI 929 

Intrebarea 29 

Et 3; 

In ce chip ar putea cineva sd nu se n'finie ? 

!-.f: 

RdsputrS, ri 

Dacd crede cd vede totdeauna in cugetul lui pe D.uruezeg, Care 

vegheazd totul, 9i pe Domnul (ii vede ca intr-o oglindd) cd este pretutindeni 

de fald. Cdci card supus ar indrdzni cindva sd facd inaintea mai 

mareiui sdu ceva care l-ar nemulfumi pe acesta ? $i chiar dacd n-ar agtepta 

ascultare de la allii, totugi ei sd fie pregd,tit spre ascultare, socotind 

pe ceilalfi (oameni) superiorii ,lui. Agadar, dacd ar cduta ascultare pentru 

nevoile sale personale, sd cunoascd cd cuvintul Domnului invatd pe 

fiecare (dintre noi) sd slujeascd altora ; dacd totugi s-ar fac,e vinovat 

de cdlcarea poruncii Domnului, nu are trebuinfd de minie, ci de miiS pi 

de impreund compdtimire, dupd cum s-a zis i 

? 75 

Intrebarea 30 

Rispuns 

Prin dorinfa infocatd ca sd implinim poruncile lui Dumnezeu qi 

prin aceasta, pe aceea pe 'care ne-a invdfat cd o are cel care a spus : 

SFN{TUL VASILE CEL MARE 

de marea multime a acelora care necinstesc pe Dumnezeu zs prin cdlcarea 

legii, gi a acelora care se omoard in pdcat; pentru acegtia trebuie 

sf, ne intristdm gi sd plingem. 

Intrebarea 32 

qrr - .- "(L 

De und.e pioHine pofta de somn tdrd de vreme si tdrd mdsur-fi 

gi cum o vom indePdrta? 

Rdspuns 

Aceastd poftd de somn vine cind sufletul se face mai leneg in privinta 

gindurilor pentru Dumnezeu 9i cind dispretuim judecdfile lui Dumnezeu; 

iar pe aceasta o lepdddm cind vom cugeta la maretia lui Dumnezeu 

in mod sincer $i demn 9i cind dorim voia Lui, ca acela care a 

spus:

f k 

* 

$ 

REGULIT-E MICI 

binte a fericirilor fdgdduite de Domnul ; cdci nimeni nu va gregi ca, in 

prezenfa stdpinului, sd multumeascd slugii celei impreund cu el, necinstind 

pe stdpin gi condamnindu-se pe sine insugi. 

;.r([,, Intrebarea 35 d. 

Cum se cunoaste cel mindrugi cum se vindecd ? 

Rispuns 

Se cunoagte din aceea cd umbld dupd cele ce sint mai presus de 

el; dar se vindecd, dacd crede in judecata celui care a spus :

,F;-I .,'!a Intrebarea 37 

In ce chip u putea sii devind tivnitor cel care 

plinirea poruncilor 

, RAsPuns .. 

SFII.ITUL VASILE CEI. MARE; 

este lenevos in im- 

icl Ui)... .1lJ 

Fiind deplin incredintat de prezenfa stbpinului Dumnezeu, care pe 

toate le vecle qi de ameninlarea care se intoarce impotriva celui leneS 

gi de nddejdea marii rdspldtiri de la Domnul, care s-a fdgdduit prin Pavel 

Apostolul, cd fiecare (om) iqi va lga plata dupd osteneala sa 85. Trebuie 

insd sd fie incredintat despre toate celelalte care slnt relatate in 

scripturd, cu,sc6irul ca sd provoace zel fiecdrui (om), adicd rdbdare spre 

slava lui Dumnezeu 

Intrebarea gg 

Dacd un trate ar primi poruncd- 9i s-or impotrivi, 

s-ar duce 

RisPuns 

85. I Cor. 3, 8. 

86. Pilde 17, 11. 

87. Luca 10, 16. 

BB. V. R.M. 29, 

cu cea a celor suPugi. 

Bg. Filip. 2, 14. 

90. V. R.m. 38. 

91. Asa se illierpreteazd la intrebarea 38. 

]ill 

..'r-) {iL.' 

3i'-:.. 

unde lucrarea ficutd cu 

3L 

dar dupd aceea 

Pentru faptul cd a contrazis ca un impotrivitor, indemnind 9i pe alfii 

spre. un astfel de act, sd $tie cd s-a fdcut vinovat de acea osindire, cd 

adicd

I 

,ft 

iffi1REGULILE MICI 

'ibt 

Intre.barea ,40 i.irrh 

Dacd. un ttate ar mihni pe trote, cum trebuie sri se indrepteze ? 

gF Rispuns 

Dacd l-a mihnit aga cum a infeles Apostolul, cind a zis :

334 S]FII\ITUL VASILE CEL MARI 

du-se gi-a retras darul fdcut slugii, pe care a incredintat-o torturilor, 

pind ce va restitui tot ceea ce datora e6. 

Intrebarea 43 

Cum ttebuie sd se poarte cineva cu cel carc iI trezegte. 

pentru rugdciune 

Rispuns 

Dacd cineva cunoagte paguba pe care o produce somnul, cd dupd 

somn nici pe el insu$i nici sufletul sdu nu se simte bine, gi dacd eunoagte 

cigtigul privegherii, dar mai ales mdrirea cea covirgitoare a 

apropierii inaintea lui Dumnezeu pentru rugdciune, pe cel care-l trezegte 

fie pentru rugdciune, fie pentru oricare altd poruned, il va avea 

in deosebitd atenfie, ca pe un binefdcd.tor care-i ddruiegte lucruri mari, 

mai presus de toatd dorirea. 

i. lDl . 

lntrebarea 44 

Dacd lnsd cel care c fost ftezit s-ar mlnia 

de ce (pedeapsd) este vrednic ? 

Rispuns 

,, 

S" va pedepsi cu afurisirea pe timp limital sz gi cu oprirea de la 

mincare, pentru ca astfel sd poatd gi sd se umileascd. Si sd inteleag& 

de cite gi cit de mari bundtdti se lipsegte pe sine din cauza nesimtirii 

lui, gi intorcindu-se sd se veseleascd in harul celui care a zis : oMi-am 

odus ominte de Domnul $i m-am bucuretrr es. Dacd, insd ar rdmine in 

nesimtirea lui, sd se taie, aga cum se taie din corp un mddular putred 

gi nesdnitos; cdci scris este (in Scripturd) : "e mai bine sd. piard. unul 

din membrele tale Si sd nu tie aruncat tot corpul tduin gheenarres, 

Intrebarea 45 

iri Daed cineva dupd ce a'auzit pe Domnul spunind cd',,slugc care e 

tunoscut voia stdpinului sdu' Si n-o td.cut, nici nu s-a pregdtit pentru voia 

/ui, se va bate mult ; iar cea care n-a cunoscut Si a ldeut (Iapte) vred- 

96. Mclei 18, 31-34. 

97. Spre ex., potrivit epitimiei a 4-a, pentru cel 

Vasile prevede afurisirea pe timp de o sdptdmind. 

98. Ps. 76, 3. 

99. Molei 5, 30. 

sau chjar s-ar inturia, 

:: 

,'r 1., 

care insultd sau contrazice, Sf. 

.bt*--rt ,u 

.tt,8J

3 

3 

3 

* 

F 

# 

REGULILE MICI 

nice de bdtd.i, se vo bate pulin, 1m, se va lenevi in cunoasterea voilor 

Domnului, are oare mingiiere ? 

Rispuns 

Este clar cd unul ca acesta, prefdcindu-se cH n-a avut cunogtin!d,. 

va avea pedeapsa corespunzdtoare pdcatului; pentru cd Domnul spune : 

> Lltt fiindcd Sfinta scripturd face cu.noscutd 

voia lui Dumnezeu pretutindeni tuturor. Aga incit unul ca acesta 

nu se osindegte mai ugor, impreund cu cei care n-au cunoscut (voia, 

Domnului), ci se osindegte mai aspru, cu aceia pentru care s-au scris {ur_ 

mdtoarele): 102. Dar dacd cel rinduit cu purtarea de grijd a cuvin* 

tului se va lenevi sd-l propovdduiascd, se judecd ca un ucigag precunl 

S-a Scris)) 1G|. 

Intrebarea 46 

Dacd ce| eare tolereazd. pe altul sd sdvirgeoscd 

pdcat este vinovat de pd.cat ? 

Ul ; 

Rdspuns 

o astfel de judecatd este ardtatd prin cuvintele Domnului cdtre. 

Pilat' cind a zis : ucel care M-a dat pe Mine tie are pdcat rnai mare> r04. 

Deci, din aceasta este clar cd gi pilat, pentru cd a tolerat pe cei care. 

L-au dat pe Domnul, a pdcdtuit chiar dacd (pdcatul se socotegte) mai mic., 

Aceasta se aratd clar gi de Adam, care a tolerat pe Eva, gi Eva care a, 

tolerat pe Sarpe ; pentru cd nici unul dintre acegtia n-a rdmas nepe_ 

depsit ca nevinovat. Insdgi minia lui Dumnezeu impotriva lor, dacd se. 

cerceteazd cu atentrie, aceasta o dovedegte ; pentru cd, atunci cind Adam,. 

in loc sd-gi ceard iertare, a spus : >, Dumnezeu i-a rdspuns : 

Kpentru cd ai ascultat de g/osu/ temeii lcle pi ai mincat din pomul din 

care ili poruncisem ca din acesta singur sd nu mdninci, blestemat vati 

pdmintul in toate lucrdrile tole, 105 s.a. 

100. Iuca 12, 47-48. 

l0l. Ioan 15, 22. 

101 a. Sarpe veninos, 

102. Ps. 57, 5-6. 

103. Iez. 33, B. 

lO4. Ioan 79, ll. 

lO5. Fac. 3, 12, 17. 

--- 

l).J 

e ; , \ 

'ril.- 

33S

336 

srlNr\JL vasiii}/ctr-' Mand 

rri , Intrebarea 47 

Dacd trebuie sd fim inditerenli pentru cei care pdcd'tuie sc ? 

-, Juv6 s-n E-J'. RisPuns 

lttttl' 

Cd. nu trebuie sd fim indiferenti este clar din'ryorunciie Domnuluir 

fut V"Jfti"f Testament, unde se spune: oSd certri cu curai pe aproapele 

tduqisdnuieipdcatpentru€l>r106,iarinEvanghelie(sespune):

tr REGULILE 

* 

rI 

F 

F 6:J 

MICI I,{E 

iatd, insug i taptul acela cd v-afi inbistat pentru Dumnezeu, citd sirguinld., 

citd. apdrare, citd nemullumire impoftiva celui vinovat, citd tricd, 

citd dorintd, citd rivnd, citd pedepsire s-o stirnjl in voi. Prin toate afi 

ctrdtat cd sinteli curali in privinla acelot tapte" 112, se primejduiesc in 

orice caz gi se supun acum tofi impreund la aceeaqi pierzare sau fi mai 

rea, cu cit este mai rdu cel care necinste;te pe Dumnezeu, decit cel care 

a contravenit legii lui Moise, Si cel care a indrdznit acelaEi (lucru)' cu 

cel care mai inainte a pdcdtuit gi mai inainte a fost osindit. Cdci dacd 

_ REspuns 

SFINTUL VASILE cgl, MARE 

Cel care vrea ceva ca gi cum i s-ar cuveni lui, ca sd placd oamenilor, 

este clar cd sufera de boala de a pldcea oamenilor, se indepdrteazd 

cu mintea de Dumnezeu, este stdpinit de patima fdlirii gi se informeazd 

numai de lucrurile uqoale 117. 

Intrebarea,Sl 

Ce inseamfid

NEGULILE MICI 

Rispuns 

- 

Intinarea trupului este cind ne amestecdm cu cei care fac lucruri 

oprite, iar a sufletului, cind rdminem indiferenli fatd de cei care gindesc 

sau fac asemene,a lucruri ; iar curat este cineva cind urmeazd 

Apostolului care a poruncit sd nu mincdm 1H impreund cu unul ca acesta 

gi cite ca acestea, sau clnd se va mihni, potrivit celei zise de David: 

"Mlhnire md cuprinde de cei pdcdtoli, care pdrdsesc legea te, t24, 

li cind aratd o astfel de mihnire, ca aceea pe care au ardtat-o corintenii, 

cind au fost mustrafi cd ardtau indiferenfd fat5 de cel care pdc5tuise, 

chiar dacd in general ei se dovediserd curafi de acel lucru. Iar 

sfinfenia este sd ne fdgdduim Sfintului Dumnezeu cu totul desdvir$it ti 

fdrd incetare, in toatd vremea, lngrijindu-ne gi strdduindu-ne pentru 

qele ce-i sint binepldcute Lui. Pentru cd animalul cu defect nu se primegte 

intre cele oferite spre jertfd ; Si ceea ce a fost oferit odatd lui 

Dumnezeu este necuviincios gi infricogdtor ca sd mai fie intrebuinfat 

pentru nevoi obgtegti gi omenegti. 

Intrebarea 54 

Ce esle iubfuea de sjne 125 $i cum se vo eunoaple 

pe sine insugi iubitorul de sine ? 

h ,. ,'ti i'l titt cii Rdspuns 

l, :,-i 

Multe se spun ca gi cum ar fi nepotrivit folosite, cum ar fi : oCel 

ce-1i iube$te sulletul sdu,'1l va pierde gi ce/ ce-qi urd.gte sufJetu,l sdu 

in lumea aceesta, iI va pd.zi pe eI pentru viala ve\nicd,r 126. p".i iubitor 

de sine este acela care, adic5, se iubeFte pe sine; dar s-e,cunoagte pe 

sine, dacd, ceea ce face, face pentru sine, chiar dac6.ceea ce face ar fi 

potrivit unei porunci. Cdci dacd din comoditate personald ar ldsa ceva 

din cele de care are trebuinld fratele, fie sufletegte, fie trupegte, este 

clar cd gi in altele are rdutatea iubirii de sine, al cdrei sfirgit este pierzarea. 

Intrebarea 55 

Ce deosebire esle intre amdrdeiune, minie, iulime rzz Si intdrilors 128. 

123. I Cor. 5, ll. 

124. Ps. 118, 53. 

125. II Tim. 3, 2, 

126. Ioan 12,25. 

127. EIes. 4,31. 

128. Fople 15, 39.

Rispuns 

ST'INTUI VASILE CEL MANE 

' Deosebirea intre ninie Si iulime consta poate ,intre dispozifie (pregdtire) 

gi pornire (manifestare), pentru cd cel care se iube;te are patima 

numai in pregdtire, pre,c,um aratd cel car,e a zis : , 12e, pe cind cel care se minie aratd ceva mai mult : ucdci 

minia lor - zice Scriptura - este dupd asemd.narea Sarpelub, 130, $i 

) - iutime - i se atribuie lui Dumnezeu in diferite locuri din V. 

Testement, pe cind n 0ug,rie> - minie - i se atribuie numai in Apocalipsi. 

133. Luca 18, 14. 

131. Rom. 11, 2O. 

135. II Tim. 3, 2. 

rt F 

136. I Cor, 13, 4. 

137. Luca lB, ll. 

138. I Cor. 5,2. 

139. Fi1ip. 3, 16. 

14O. I Tim. 6, 4, lil 

) ,

?, 

REGULILE 

MTCI 

Intrebarea 57 

i-: Docd cineva ar wea o Jipsd neindreptala 9i prin mustrd.rile continui 

impotriva Jui s-or inrdutdfi, oor",,u,:t: *,lr "u,j:: t 

ro*l"o l*".1,T_o*. i 

Rispuns 

Aceasta s-a spus gi in altd parte 141, cd pe cei care gretesc se cu- 

Vine a-i intoarce cu indelungfl rdbdare, dupd chipul ardtat de Domnul' 

Iar dacb mustrarea gi condamnarea mai multora llu vor fi de ajuns pentru 

intoarcere, unul ca acesta trebuie socotit ca un pdgin. insd a ldsa 

induntru pe cel condamnat de D6mnul nu este pentru nimeni fdrd pri-' 

mcjdie, gi in nici un chip ; pentru cd Domnul a spus cd este mai bine 

sd piardd cineva un ochi sau o.mipd sau un picior 9i sd intre in impdrdtie, 

decit dacd ar cruta pe vreunul din acestea' sd fie aruncat intreg 

in gheena focului, ,unde este plingefea 9i scrignirea dinfilor 142; iar' 

Apostolul incredinfeirzd cd

942 SFINTUL VASILE 'CEI! MARE 

Intrebarea 60 

Dacd. cineva grdbindu-se or hotdri sd. tacd. ceva din cele ce nu-i 

sint pldcute lui Dumnezeu,tce se cuvine mai degrcbd, sd zddd.rniceascd 

ceea ce s-a hotdrit rdu sau, de trica minciunii, sd sdvirgeascd pd.catul? 

Rispuns 

, 

Apostolul spune : (nu cd doar am ti vrednici sd cugetdm in aoi: 

Irrgine ceva ca (venind) de la noi in$ine> 116 9l insu$i Domnul mdrturisegte: 

.Eu nu pot sd tac de la Mine nimicn 147, 

$i iardqi: 148, Si in altd parte spune 

c6. "M-am coborit din cer, nu ca sd" Iac voia Mea, ci voia Tatdlui, Care 

M-a ttimis,, 149 ; potrivit acestor cuvinte, unul ca acesta este dator s6 

se pocdiascS, mai lntii, pentru cd indrdznepte de la sine sd hotdrascd 

ceva, ori de ce fel ar fi; cdci nici pe cele bune nu se cuvine sd le facd 

din autoritatea (sa), iar dupd aceea, $i mai cu tdrie, fiindcd nu s-a temut 

sd hotdrascd ceva impotriva a ceea ce-i place lui Dumnezeu. l)ar cd 

trebuie sd rdstoarne hotdrirea lu,atd cu grabd impotriva poruncii lui Dumn€zeu, 

rezultd clar din,cazul Apostolului Petru, care, dupd ce hotdrise in 

grabd cd : (nu-mi vei spdla picioarele mele 1n veci>r, atunci cind a auzit 

pe Domnul spunind hotdrit: .de nu te vai spdlci n-ai parte cu. Mine)r, 

indatd s-a pocdit Si a zis :

,f 

3 

ItEG'uLIEt' t9r'x(:f .,r. 

Intrebarea 62 

Dacd cineva ar tace ci ce i s-a incredinlat cum a tdcut cel care 

c ascuns talantul, se condamnd.? 

Rdspuns 

Cel care define un dar, dc orice fel, al lui Dumnezeu' spre desfdtarea 

lui personald, gi nu face bine altora, se condamnd ca 9i cel care ascunde 

talantul. 

Intrebarea 63 

Dacd cineva ar face ca aceia cale au cirtit impotriva celor cale au 

venit in urmd, se condamnd ? 

Rispuns 

Fiecare se condamnd pentru pdcatul sdu, Si cei care au cirtit, pentru 

clrtire ; insd adesea unii cirtesc pentru alt motiv ; astfel, unii ca 

gurmanzii gi ca aceia care i9i fac pintecele Dumnezeu, cirtesc pentru 

cii n-au indeajuns ca sd se sature ; iar alfii, pentru cd au fost cinstifi 

ca 5i cei de pe urma, dind dovadii de invidie, tovarSga uciderii; qi 

alfii, pentru altceva. 

Intr'ebarea 64 

Domnul noslru lisus FIrjsf os a grdit :

".*. SFINTUL VASILE'CEL MARS 

idolilor, nu se va intdri conStiinla lui, slabd Iiind, spre a minca jertte 

idoleSti ?,, ; Ia care adaugd ;

3 

V, 

pururea tala Tatdlui Me:a Care este ln cerurir ls. Dar gi Apostolul mdr-: 

turisegte, spunind uneori : "gindili-vd mai bine, ca sd nu puneli piedicd 

tratelui sou sminteqlfi, L6r, iar alteori, prin mai multd intocmire, opregte 

mai tare necuviinfa, despre care zice : ucdci dacd cineva te va vedea pe 

tine, care ai cuno$tinld, asezindu-te la mosa din templul idolilor, nu s€ 

va intdri con$tiinlu \ui, slabd tiind, spre a minca jertte idole1ti ? Si din 

pricina cunostinlei tale va pieri Iratele cel neputincios penfru core a 

a murit Hrislos> ; Ia care adaugS ; "$i astfel greSind fralilor Si biciuind 

,con$tiinla lor slabd, pdcd,tuifi impotriva lui Hristos ; de aceea dacd min. 

coree sminlegle pe Iratele melt, nu. voi minca carne in veac, co sd nu 

smjnlesc pe tratele meu> L@. 

$i in altd parte zice : 167 

; Si iar5gi i

Str"TlvITIL VASTI;T' CEL l1rATEi 

losit cie mdgu,Iire prin cuvinte, nici d'e dorinld de ciltig i mattor este 

Dumnezeu i nici nu cdutdm slovd de la oameni, nici de Ia voi, nici de la 

altrii> 168. 

Intrebarea 66 

Ce este intrecerea $i ce esle intd'ritatea16s. 

Rispuns 

Intrecerea este cind cineva, pentru a nu apdrea rnai jos decit altul, 

se strdduiegte sd facd ceva; iar intiritarea este cind cineva, din cele ce 

face cu ostentafie sau cu mlrire degartd, cheamd 9i indeamn5 qi pe alfii 

spre cele asemenea. Cdci qi Apostolul, amintind uneori de intdritare, o 

pune impreund cu mdrirea degart5, zicind : Knimic (sd' nu tace[i) din in' 

tdritarea (iubired de disputd.) sau din slovd degortd" 170, iar alteori pune 

lnainte slava degartd, dupd care interzice cu alt nume 9i intdritarea. 

spunind : .sd nu ne lacem iubitori de slavd degattd, unii pe alfii in' 

tarltittdu'nsY 17r' 

' Intrebarea 6? 

Ce este necurdlia Si ce este nerusinarea? 

Rispuns l 

Ce este necurSfia a ardtat legea cind a foiosit cuvintul pentru cele 

ce se intimpld fdrd voia noastrd din nevoia fireascfl; iar ce este neruginarea 

mi se pare cd o aratd preainfeleptul Solomon, cind o numegte 

ceva dulce gi nedureros772, aga incit neruginarea este o dispozifie sufleteascd, 

ce nu are sau nu poate se suporte durerea luptei' precum 

neinfrinarea 175 este cind cineva nu poate avea stdpinire asupra pldcerilor 

care il turburd. 

Intrebarea 68 

Ce esle propriu miniei 174 

$i ce este propriu indigndtii iudicioose 9i' 

cum, adesea pornind d.e Ia indignare, ne atldm miniindu'ne' 

i68. I Tes. 2,54. 

169. La traducereq termenilor ,cear'ta, 5i , i'ntriga, am tinut searna 

gi de infelesul care rezultd din cuprinsul rdspunsului. 

l7O. Filip. 2, 3. 

.P. ,,' 

! l 

l7l. Gal 5.26. 

172. Pilde 14,23. 

173. Matei 23, 25 i I Cor.7, 5. 

174. V. R.m. 55. 

i,)- .. --.t\'. 

. .81 ,;. 

.Bt ,j 

.rl ,f: .1 

,l 

'l .eEl 

' ''lnl

'ffi 

$ 

F 

. 

rc 

I # 

REGULIIJE MICI 

Rispuns 

Propriu miniei este pornirea violentd a sufletului ca sd cugete rdul 

impotriva celui care l-a supdrat; iar propriu indigndrii judicioase este 

scopul indreptdrii celui care a gregit, din ciispozifia dezaprobdrii pentru 

ceea ce s-a fdcut. Dar ca un suflet care a inceput de la bine sd cadd 

spre rdu, nu este ceva de necbnceput; cdci rnulte ca acestea ar putea 

cineva sd afle. De aceea se cuvine sd ne aducem aminte cuvintele 

scripturii, cea de Dumnezeu insuflatd, care zice : ulingd. cdtare mi-au 

pus eapcansp 175, gi iardgi t "gi chiar de se luptd. cineva, nLt se incununeazd,, 

dacd nu se luptd dupd. Iege" u6, gi sd ne ferim in toate imprejurdrile 

de lipsa de mdsurd, de lucrul nepotrivit cu vremea gi de lipsa de 

ordine, pentru ci din pricina celor amintite, fiecare, chiar gi ceea ce 

pdrea sd fie bun, de,multe ori a cdzut in rdu. 

Intrebarea 6g 

cum trebuie sd ne purtdm tald d.e cel care se plinge cd nu poate 

sci lucreze, in timp ce mdnincd d.eopotrivd. cu ceilalfi, are corpul sdndtos.gi 

nu suferd de nici o sldbiciune. 

Rdspuns 

Fiecare pretext de neiucrare este pricind de pdcdtuire i pentru cb 

se cuvine sd ardtdm sirguinfd, pind la moarte, precum pi r6bdare. Dar 

cd lenevirea, fiind injugatd cu viclegugul, osindegte pe cel leneg se aratd 

din cuvintele Domnului, cind zice:

sas SFINTUL VASII/E CEL M.4FE 

este nevoia neapdratd a trebuinlei; iar cea peste trebuin!{ are boala 

fie a ldcomiei, fie a iubirii de pl6ceri, fie a, mdririi deqarte. Iar cel care 

persevereazd in pdcat are judecata celui care nu. se pocdiegt"'uv, t.i 

,i rir 

ri r..i 

Intrebarea r'r r e 

7:o'''':7:t"tll';:::"';:;; 

tli'' i'lr - ";1 

'' ' Sinf unii care cautd inainte de toate pe ceT nai dulce dinfte mincci-' 

furi, iar allii prelerd pe cea cu cantitate mai mare; decit 1te cea duLce,. 

pentru sdturare. Deei cum se cuvine a-i instrui si' pe unii qi pe allii'? 

Rispuns , 

Toti aceltia sint bolnavi ; unul are boala iubirii de dulceli' altul p6! 

cea a ldcomiei. Dar nici iubitorul de dulcefi, nici lacomul, in oricare 

lucru, nu este in afard de osindire., ,A9adar, de ambii se cuvine se ne 

'ingrijim 

cu milostenie, pentru tdmdduirea boiii. Iar daci nu se vor 

I trrli 

vindeca de boald, este clard judecata celor nepocditi. 

i!rv!tu33J u-, 

, 

n6rti,,, 

Intrebarea 72 

:J 1;'î' 

jir 

t9s9't3ui i)? 

irin rb brsluz sn 14 eot 

Dacd cineva cu prileiul meselor in trdlietate s-or purtd cu necu- 

t'1\ 

viinld, mincind li bind cu |dcomie, se cuvine oQrea-i 

Critica ti ' ''ivu) ga 

179. I Cor. 10, 31. 

180. I Cor.14, 40. 

,ii r, 

Rispuns 

unul ca acesta nu peze$te porunca Apostolului, care spune : uor.i 

de mincali, ori de beli, ori altcevq de taceli, toate intru slava lui Dumnezeu 

sd Ie tacelir l7s, $i in aItS parte : "toate sd se lacd cu buna' 

1 

cuviinld qi "u rinduiald.,, r80 

, 9i are trebuintd de indreptarei in afard 

numai dacd cineva ar fi silit de nevoia unei oboseli sau de o grabd ; 

F 

3 NEGULILE MICI 

' -n 

asemenea om sd ,," J;;t lli ,.,0,r"r de sine si ca un iubitor 

de mdrire, 9i chipul indreptdrii lui sd se arate dupi infelegerea ade; 

vdratei pietdfi. Dacd insd rdmine in rdutatea lui, este clar (cd i se 

naplicd) pedeapsa celor care nu s,e pocdiesc. 

e!, 

1., 

Intrebarea 74 

.!.,, 

:ld 

b 

tr 

} 

$ 

* 

t 

s 

iate Si cloresc sd trdioscd 

urmeze aceluiasi scop a/ 

o1,r.ig r8t. 

din Scripturd dacd. pe cei care ies din trdfieviald 

singuraticd" sau lmpreund cu pulini sti 

bunei cinstiri de Dtunnezeu, se cuvine a-i 

Rispuns 

r9J.. 'il 

ril 

' 

Domnul de multe ori zice : oFiul de Io Sine nu ?oce nimie' rez ,i .5 t 

ra3, 9i Apostolul mirturisegte: ,,cd trupul potteStS 

lmpotriva ctuhului Si duhul impotriva trupului; iar acestea se impotiivesc 

uno alteia, ca sd nu Iacem cele pe cqre Ie dorimr> raa 

t tot lucrul ce 

se alege dupd voia proprie este strdin cinstitorilor de Dumnezeu. Dar 

pentru unele ca acestea am rdspuns mai pe largr in cele spuse Ia 

Regulile mari 18s. 

ntrebarea 75 

', Dacd. este potrivit sd spunem cd satanq este pricinuitorul .oricdtui 

pdcat, Iie cu gindul, tie cu cuvintul, tie cu fapta. ,A 

Rispuns 

i 

Cred cd in general satana insugi de la sine nu poate sd fie pricinuitorul 

vreunui pdcat, dar incearcd sd inducd ih eroare pe cei neatenfi 

faf5 de neputinfele lor, folosind uneori dorintele lor firegti, iar alteori 

patirnile oprite. Dorinfele firegti le folosepte a;a cum a incercat sE fac5 

cu Domnul, cin'd Il simlise pe El cd era fl5mind, zicindu-I :

SFII\TTUL \/ASILE CEL MARE 

seSte Si patimile oprite, ca in catul iui luda, pentru cX atunci cind s-a 

incredinfat cd acesta are boala iubirii de arginfi, i-a exploatat aceastd 

patimd rqi a aruncat pe iubitorui de arginti in crima trdddrii pentru 

treizeci dc arginli. 

- 

Dar cd gi cele rele provin cie la noi ingine ne-o aratd clar Domnul" 

pentru cd zice: "din inimd ies gindurile cele yslq1787. Ace,asta se intimpl5 

insd celor ,care din lene lasd nelucrate seminfele naturale ale 

bundtdfiior, a;a cum se relateazd pi in Pitde: 188. Deci in sufletul 

care a fost ldsat nelucrat gi a fost p5rdsit dintr-o astfel de nepurtare 

de grijd, ca urmare, in mod necesar, rdsar spini gi ciulini'Si p5timegte 

ceea ce s-a zis i (o$teptam sd iacd. struguri Si a tdcut spini, 18e. 

Pentru acest suflet s-a zis :

F 

$ 

L. 

$ 

E 

[l 

Al 

i 

3 

REGULTT.E MICI 

nevar iachipuind ceve (ca) bun; gi aceasta, ca,o amdgire punind-o 

intea cuiva, Iucreaz5 printr-insa cele,ale vrdjmdgiei. ;] 

ci"";;ffi;"olu,"** 

351 

Rispuns 

t 

sint aceia care, in afard de relele obignuite gi cunoscute celor 

mulfi, ndscocesc ai afld gi altele. 

Intre'barea Zg 

Dacd cineva se ecuzd continuu pe sine cd se poafid ospru cu tratele, 

cum se va ind;epta. 

Rispuns 

: r Acest lucru se intirnpl5, ata cum se infelege de,la sine, fie dintr-un 

sentiment exagerat d'e superioritate, fie dintr-o mihnire pe care o provoacd 

lipsurile celor care sint datori sd fie virtuogi. Pentru cd, dacd ,in 

locul unui bun nxddjduit, ar gdsi cineva impotrivire gi mihnire, aceasta 

rdnegte sufletul intr-un mod gi mai cumplit. Deci, este nevoie de mai 

multx sirguinfd, incit, ln primul rind, sd temperdm patima mindriei, iar 

in al doilea rind, sd ardtdm milostivirea noastrE, lnainte de a fi prea 

greu, prin rugdminte gi prin sfdtuire. Iar dacd chipul acesta al thmEduirii 

s-ar vddi nelucrdtor, atunci, deci, sd folosim logic qi Ia timp potrivit 

tdria indigndrii impreund cu compasiunea, spre folosul gi indreptarea 

celui care a gregit. 

Intrebarea B0 

De unde provine Iaptul cd minlii li Jipsesc gindurile bune gi grijile 

ce plac lui Dumnezeu, gi cum (sd proceddm) co sd nu pdlim aceasta, 

Rispuns 

Fiindcd David zice: 1e6, 

este clar 

cx aceasta se datoreazd dormitdrii sufletului gi nesimtririi. pentru cd de 

sufletul treaz qi stdpin pe sine nu se indepdrteazd gindul bun 9i grija 

binepl5cutd lui Dumnezeu, ci, dimpotrivd, sufletul observd cd nu este 

lipsit de aeestea. cdci dacd ochiul trupului este insuficient sd vadd nu- 

195. Rom. t, 30. 

196. Ps. ll8,2E. .l ,r.l ... I 

ina- 

fJ

SFINTUL VASILE CEL }IIARE 

mai putine din,zidirile lui Dumnezeu 9i nu se saturi dacd ar vedea ceva 

o singurd data, ci, chiar gi atunci cind ar vedea pururea acelaqi lucru, 

nu inceteazd sd-i priveascd, cu cit mai mult ochiul sufletuiui, dacS ar 

fi. treaz gi stdpin pe sine, nu es'te indeajuns sf, priveascd lucrurile mi' 

nunate gi judecdiile lui Dumneze'u. Pentru c6

tr 

p 

REGIILILE MICI 

tura:


cea mai in virstd vrednicd de un canon mai aspru, pentru cd virsta ei o 

ajutd sd fie blindd ti lini$itd. insd in afard de acestea se cuvine sd cercetdm 

9i felul picatului pentlu fiecare din cele doud persoane, ti astfel 

chipul potrivit al tdmdduirii sX se aducd printr-un canon colespunzAtor. 

Intrebarea 83 

Dacd cineva, srivirsind multe iapte bu.ne, ar gre$i o singurd datd, 

cum vom proceda lald. de eI ? 

Rispuns 

Cum a ptocedat Domnul cu Petru. 

Intrebarea 84 I 

Dacd cineva, avind. coracter, violent $i turbulent qi tiincl mustral 

pentru eceasta, at spune cd Dumnezeu a tdcut pe unii buni Si pe allii rdi, 

ocre spune bine ? 

Rispuns 

Aceastd infelegere a fost cunoscute de demult cd este ereticeascd i 

pentru cd este gi hulitoare ti nepioasX, 9i face sufletul sd alunece ugor 

spre pdcat. Drept aceea, sau si se indrepteze' sau sA fie scos din 

mijloc 2041 ca sd nu se intimple :

l# 

|"' 

b 

[' 

REGULILE MICI 355 

Intrebarea 86 

- Dacd cineva ar spune ed nici nu iau de la lrdfietate, nici nu dau, 

ei md indestulez cu ale msls 208, ce atitudine vom observa tald. de unul 

ea acesla ? 

. 

REspuns 

Dacd n-ar aplica invSfdtura Domnului, Care a zis :

356 SFINTUL VASILE CET, MARE 

Rispuns 

Dacd strdduindu-ne nu vorn putea 5d ne aducem aminte de rdspunsul 

Domnului cdtre Petru, care era nelinigtit in privinfa aceasta $i a 

zis :

f. 

rIF 

REGULILE MICI 

Intrebarea g2;s?s ,;i: ::. 

i iindcd Domnul a poruncit sd vindem averile noestre, ce lrebuie sd 

inlelegem cind Iacem aceasta i cd lacem aceaslc tiindcd averile nodstre 

vatd.md prin nature lor, sau tiindcd, provoacd disftugere (grijd) in suttet 

? z\9. 

R.ispuns 

Pentru aceasta se cade sd spunem, mai intii, cd dacd fiecare dintre 

averi ar fi rea in sine, n-ar fi fost zidirea lui Dumnezeu, pentru cd, dupd 

Scripturd ;

358 

srfi\'ruL vAslLE ctl, lrAlrE 

gi la timp potrivit, aga cum este scris: uSe dddea Iiecdtuia' atit cit tie' 

care avea ttebuinld." n+. 

Intrebarea 94 

Dacd cineva datorind, impozite225, Qr veni intt'o comunitate trd' 

leascd, iar rudele lui ar ti constrinse, cerlndu-li-se penttu eI, oare nu 

aduce aceasta un contlict $i o pagubd. aceluia sau acelola care I'au 

primit ? 

RisPuns 

,' 

Domnul nostru Iisus Hristos a spus celor care L-au intrebart dac6 

trebuie sd pldteascd dajdie cezarului sau nu :

REGULILE MICI 

Rispuns 

Fiindcd Apostolul spune i Kcd nu taeeli cele pe cale le doilli" zz8 

(sd 

le facefi), este pdgubitor sd ingdduim cuiva ceea cer dupf, voia sar a ales' 

in orice lucru, ci trebuie sd primeascd orice lucru care a fost aprobat de 

proiestogi, chiar dacd ar fi impotriva voii lui. Acestuia i se potrive$te 

insd 9i pXcatul necredintei, cdci, in timp ce Domnul a spus : "Fili gata, 

.pentru cd nu glndil,i in ce otd va veni FiuI Omulu.ir2zs, este clar cd eI 

iqi scrie pentru sine ani de viald. 

Intrebarea 97 

Dacd. cinevd ar spune i'vteau sd foJosese Ia voi putind vreme, se cuvine 

oare a-I Wimi ? 

Rispuns 

Domnul a spus : zsr, deci, 

potrivit cu acestea, se cuvine sd ingdduim aceluia sd intre 9i pentru nesiguranfa 

teugitei r pentru cd adesea, dupd ce s-a folosit de locuire tem- 

.porarb, s-a afierosit pentru toat6 viafa, precum s-a intimplat adesea i dar 

pi spre ar[tarea adevirului care este in noi, ce'iui care are, poate, alte 

bdnuieli despre noi. Insd trebuie sd observdm disciplina fafd de eI cu 

mai mul,td rivnd, pentru ca gi adevdrui sd se arate gi bdnuiala oricdrei 

indiferente sd se inldture. Astfel gi noi vom binepldcea lui Dumnezeu, 

iar acela sau se va folosi sau se va mustra. 

Intrebarea 9B 

' : 

Ce glnd trebuie sd aibd proiestosul in cele pe care le porunce;te sau 

lerinduie$te? 

Rispuns 

']:' 

Inaintea lui Dumnezeu trebuie sd fie ca un slujitor aI lui Hristos gi 

ca un iconom al tainelor lui Dumnezert2sz, temindu-se ca nu cumva sau 

sd zicd sau se rinduiascd ceva impotriva voii lui Dumnezeu, cea mdrtu- 

228, GaL 5, 17. 

229. Luca 12, 10. 

230. Ioan 6,37. 

231. Gal.2, 1-5. 

232. I Cor.1, l. 

!:*;;;,1.r,;!'i:fgi{i;'!, 

-.!:.::.it;..}::,.-..-},":.:-l:rg1}i

SFINTUL VASILE Cn'r IIABE 

risitd in Scripturi, Si sd fie aflat pa martor mincinos lui Dumnezeu sau ca 

necinstitor de cele sfinte, prin aceea cd ar introduce ceva strdin de invdtdtura 

Domnului, sau ar neglija ceva din cele bineplScute lui Dumnezeu 

; iar pentru frati sd fie : ..ca o doied ce-qi hrdne$te copiii sdi> 2331 

avind la inimd ca sd dea fiecdruia dupd pl5cerea iui Dumnezeu gi spre 

'folosul 

de obgte al tuturor, nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci Si 

sufletul sdu, dupd porunca Domnului gi Dumnezeului nostru lisus Hristos, 

Care a zis :

IBGTULIT-E MICI .' 

rinduieli, pinb ce va invdta sb'gi respecte locul sdu, cum a spus Apostolul: 

"fjecare sd rd.mind, Iralilor, in locul in careia tost chemabae. 

Intrebarea 101 

CeI cdruia i s-a incrle:d.inlat adminisftarea lucrurilor care ou fost 

,alierosite Domnului, este oore dator sd implineascd aceea, adicd : uOricui: 

cere de Ia tine dd-i, Si pe rel care vrea sd se imprumute de Ia tirie sd 

nu''lfes,inui?>uo' 

' oispuns ,'r'rt ;;, 

, este relatatd ca un fel de i'spitire, dupi cum 

aratd urmarea celor cu care se leag5; gi pentru cei vicleni trebuie sd se 

aplice porunca aceasta nu ca principiu, ci atunci cinci cer imprejurdrile. 

Pentru cd are precddere porunca Domnului (care zice) i

162 SF'TITTTUL VASILE CEL MARE 

aceasta, trebuie sX-l socotim (ldsdml ca strdin, pentru cd s-a scris cd : 

"Tot litsadul pe care nu I-a sddit Tatdl Meu CeI ceresc se vo smu/ge din 

rdddcind,.

REGULILE MICI 


' Ce epitimii trebuie sd folosjm ln comunitatea de trali penttu intoar' 

cerea celot care greSesc ? 

Rdspuns 

Durata 9i felul epitimiilor sd se hotdrascf, de proiestogi 252, 

dupd vigoarea 

trupului, dupd starea sufletului 9i dupS deosebirea gregelii. 


Dacd cinevo spune cd are dorinla sd trdiascd lntr-o conunitate de 

trali, dar cd este impiedicat sd se dea pe sine deodatd- acestei vieli, pen' 

tru cd trebuie sd se ingrijeascd de rudele dupd trup sau cd adesea tre' 

buie sd. pldteascd impoziteffi, oare se cuvine sd i se ingdduie intratea 

catre trali ? 

Rispuns 

, A tdia dorinfa lucrului bun nu este fdrd primejdie i totugi nu se 

greseste nici dacd celui care a intrat i se dd prilej sd cerceteze lucrurile 

lumii din afard $i strdine viefii dupd Dumnezeu. Dar are mai bund nd' 

dejde cel care intrind se incredinleazd pe sine cu totul celor dinduntru, 

tdrd si mai aducd cu sine griji din lumea de afard. 

1r,,- .$ 


Dacd se cuvine ca proiestosul, Idrd sd tie prezentd ptoiestoasa (trd' 

liei d.e surori), sd ingd.duie cuiva sd vorbeascd. cu o oarecate sord cele 

cu privire la intdrirect uedinleL 

Rdspuns 

In asemenea caz nu se respectd porunca Apostoluiui, care spune : 

2s. 


Daed. se cuvine ca proiestosu/ sd vorbeascd. des cu proiestoasd Si 

o:rai o/es dacd. din ceuza ocecsto se vatdmd unii dintre trali. 

, 

.F 

252. V. cele ardtate la nbta 251. 

253. R.m. 85. 

254. I Cor. 14, 40. 

.-rr) 

ruee'rg 

III ir 0tl 

ttsl I ri I

Rispuns t 

SFINTUL VASILE CEL MART 

Cu toate cd Apostolul spune : (pentru cel,ld tie judecatd libertatea 

mea de con1tiinla altuia" 255, este mai bine ca el sd fie imitat cind 

spune : .,Nu ne-am tolosit de acest drept, ca sd nu stinjenim Evanghelio 

lui Hristoszz zs6; dar dacd este cu putinf5, convorbirile impreuni sd aib6 

loc cii mai rar si sd se termine cit ma! repede. 


Daco se cuvine ca atunci ciid. o sord se mdrlurisegte unui duhovnic 

(presbitel mai in virstd) sd fie de Iald gi o presbiterd (o cdlugdrild mai 

in virstd) ? Il 

Rispuns 

r Mdrturisirea la un duhovnic mai in virstd fiind de fatS o presbiterd 

(o cdlugdrifd mai in virstd) se face mai decent gi mai cuviincios, duhovnicul 

fiind in mdsurd sd arate cu infeiepciun,e chipul pocdintei Si al indreptdrii. 


Dacd presbitera ar protesta pe bund dreptate cind presbiterulzstu 

ar dispune sd se facd ceva de edtre surori, td.rd ca presbitera sd fi .luol 

cunogtinla. 

Rispuns 

$i (incd) cu foarte multd (dreptate). 

Intrebarea ll2 

Dacd cineva ar veni Ia viala cea dupd. Dumnezeu, este oarc drept 

ca proiestosu/ sd-/ primeascd pe unul cc acestc Idrd. pdrerea tra[ilor, 

sau trebuie cain prealabil sd expund cazul $i acestota? 

Rispuns 

In privinfa celui care se pocdiegte, Domnul invafd sd se cheme impreund 

prietenii gi vecinii. AEa incit este cu atit mai necesar ca acela 

care vine sd fie primit cu $tirea tuturor fralilor, pentru ca sd se gi bucure 

gi sd se gi roage toti impreund. 

?... i_! !: 

. ,i) 

ZSt t C.r. n, ZS. 

256. I Cor.9, 12. 

256a lntrebdrile 110 gi 111 presupun existen{a minestirilor mixte; aici insi nu 

se folosegte, ca de obicei, termenul de proiestos, ci termenul de presviter pi presvilerd. 

t

e NTGI'LIIIiE 

I 

MICI 365 

91;. Intrebare.a 113,;bn l;r; gfilvln'!F. 

Oare poate cel cdruia i s-a incrLd.inlat grija sutletelor s&. pdzeascd 

qi aceosto ; od.e nu'vd veli intoarcle Si nu vd veli tqce ca pruncii,2s7, 

din moment ce are (sti se ocupe) cu multe 6i diferite persoane ? 

:. 

,1r, nasplffiji 

Fiindcd prea ,infeleptu'l Solomo4' spune i

306 

STTITTUL VASILE CEL MARE 

ei), re cuvine sd ne aducem aminte de Apostolul, care spune z 268' iar pe de 

altd parte de Apostolul, care pentru siguranta noastrd a indrdznit s5' 

atace chiar pe ingeri, prin eele ce a spus :

F 

I 

I 

F 

t 

] 

r 

: 

r 

; 

REGULIT-E MICI 361, 

I n t r e b a r e a 116 

- Pind unde se cuvine a Ii ascultdtori intru rinduiala bundpldcerii 

cdtre Dumnezeu ? 

Rdspuns 

Apostolul ne-a ardtat, punindu-ne inainte ascultarea Domnului 

Care : "S-o fdcut ascultdtor pind la moarte, iar moartea (i-a fost) pe 

cruce>, Si cind mai in'ainte a spus :

Intreb,area ,119 

SFINTUL VASIIJE.CEL MAIRI 

. Dacd. se ingd.duie tiecdruia sd-pi pdrdseascd lucrul ce i s-a incredinlat 

pr sd caute un altul. 

Rispuns 

Fiindcd, aga cum s-a spus nai inainte, mdsura ascultdrii este moar- 

'tea, cel care iSi pdrdsegte lucrul ce i s-a incredinfat gi cautd altul, intii 

stricd ascultarea gi dovedegte c6. nu s-a lepddat de sine; apoi se face 

,cauzd gi a altor nuite rele pentru el pi pentru ceilalfi. Cdci deschide 

uga contrazicerii pentru altii li pe sine se obipnuiegte cdtre aceasta. $i 

fiindcd nu poate sd cunoascd fiecare ce,ii este de folos, de multe ori 

'lgi alege lucrul ce-i este mai vdtdmdtor. ln plus, creeazd intre frafi suspiciuni 

viclene, ca gi curn ar fi pregdtit de mai inainte pentnu lucrul 

tpe care il cau'td' mai muit decit cei cu care este nevoie" sd .lucreze iln-i 

preund.. Drept aceea, neascultarea este in generFl rdddcilla a multoJ $i, 

mari rele. Dacd insd crede cd are oarecare motiv pentru pdrdsirea lucrului, 

s5-I arate proiestogilot zz6 gi sd-l incredinfeze examindrii lor. 

' : 1 

Intrebarea l2O , 

Dacd se cuvine a iesi 277 undeva Idrd incuviinlarea proiestosului ? 

: 

Rispuns rrb otri ,It 

' Fiindcd Domnu'l a spus : "edci-n-am venit'de Ia Mine: Insumi, ci 

.Acela M-a trimis, 2?8, cu cit rnai mult se cuvine ca fiecare dintre. noi; 

sd nu-gi ingdduie aceasta. Cdci cel care-gi ingdduie sie;i, este evident 

'cX este bolnav de orgoliu gi este pupus judecdfii Domnului, Care a zis : 

(ceea ce inaintea oamenilot este ind$af, este uriciune inaintea lui DumnezpuD 

2?e.'$i in general este condamnabil a-gi irtgddui sieqi. 

Intrebarea l2l 

Dacd este ingdduit sd se renunle Ia lucrurile mai grele. 

Rispuns 

trDl.I.f! i,!.,':. 

Cel care iubeEte cu adevdrat pe Dumnezeu gi are incredele puternicd 

in plata de la Domnul, nu este mulfumit cu cite se fac, ci cautd 

276. Eslr. voiba desigur dcspre clasa unicd a proiesto5ilor in comunitate. 

277. Este vorba de iegirile de mici importantE, care nu au legdturd cu cdl6' 

{oriile monahilor intreprinse pentru motive importante. 

!.i 

278. Ioan 7, 28. 

279. Luca 16, 15. 

. ..: 

.1 11

k 

I 

? 

l' 

tt 

l; 

t: 

L 

IVt, 

tr 

F 

*t 

$5 

r 

f' 

h 

h 

L 

I 

F, 

F 

p 

* 

p 

AAGULILE MICI 

mereu sd adauge la acestea $i dore$te mai mult. $i chiar dacd i s-ar pdrea 

cd face ceva peste puterile lui, el nu rdmine fdrd grijd' ca pi cum 

Si-a indeplinit mdsura, ci totdeauna se teme, ca gi cum a lipsit de la 

datoria lui, auzind pe Domnul Care poruncegte c5: "ctunci cind veli 

tace toate cele ce vi s-au poruncit, sd ziceli: slugi netrebnice sintern, 

pentru cd n-am |dcut decit ceea ce eram datoti sd facem,,280, 9i auzind 

pe Apostolul, pentru care s-a rdstignit lumea gi el pentru lume 281, 9i 

care nu s-a ruginat sd spund : uEu nu md socotesc cd. aS fi ojuns (desdvirgirea), 

ci numai una tac: uitind pe cele din urmd. Si indreptindu-md 

spre cele ce-mi sfau inainte, alerg sprc tintd penttu rdsp/ata chemfuii 

ceiei de sus o lui Dumnezeu in Hrjstos Iisus, 2M. Acesta, de$i avea 

'dreptul, propoveduind Evanghelia, sd trdiascd din Evanghelie 283 (n-a 

fdcut-o), ci zice : (cu osteneald Si trudd am lucrat ziua Si noaptea, nu 

cd doar n-am li avut dreptul, ci ca sd vd ddm ca model pe carc sd'l 

urmafi, pe noi ingine, 2s. A9adar, cine ar fi atit de nesimfit qi necredincios,. 

incit sd se mulfumeascd cu cite s-au fdcut, sau sd renunfe la 

ceva ca mai greu gi mai obositor ?' 

._; 

Intrebarea 

122 

Dacd. cineval tilnd canonjsil'sd nu ia bineeuvintarc'a$; ar zi'ce cd 

daed nu iau biinecuvintare, nu voi m1nca, oore se cuuine sd i se,to- 

Iereze ? 

Rispuns .!t)-. ..!r 

Dacd o gre$eal6 este vrednicd de o astfel de epitimie, ca sd se 

Opreascd ti de la mincarer desigur, cel care a canonisit va aprecia' dar 

dac5. cineva a fost .socotit nevrednic numai de binecuvintare $i, ingdduindu-i-se 

sd mdnince, n-ar asculta, sd se judece ca un nesupus intru 

aceasta qi ca un certdret; indatd insd Si pe sine sd se cunoascd 9i sd 

lnfeleagd cd nu se vindecd pe sine cel care cautd aceasta' ci cd adaugd 

pdcat la pdcat. .! : 1r 

Intrebarea 123 I 

, Dar dacd. cineva se mihne$te, neingdduindu-i-se sd Jacd ceeo ee nli 

poate sd. tacd, tiind neiscusit, se cuvine oare sd i se tolereze ? 

2BO. Luca l7n lO. 

t 281. Gal,6, 14. 

282. Filtp. 3, 13-14. 

283. I Cor.9, 14. 

284. lI Tes. 3, 8-9. 

285. Este vorba de binecuvintarea 

tl - Sfintul Vasile cel Mare 

r i)9 

.t| 

'iil! 

.I l-e 

ii! 

bisericeascd obisnuiti, nlr de Sf. Euharistie.

B?O SFnYTUL VAS?r.t" etE 

"lrrAn3 

-i;n to*a i 6rsb rsiri'r i2 r Rispuns lqfests sl sprobe Xa u":,tc 

Despre aceasta s-a vorbit in mai multe locuri, cd in general este 

impdtriva raliunii sdndtoase ca sd lucreze cineva dupi vointa proprie 

sau sd-pi ingdduie a;a ceva. $i a nu se supune plrerii celor mai mulli 

atrage primejdia nesupunerii li cirtirii. 

" Intrebarea 124 

' 

Dacd. cineva s-ar intllni undeva, din intimpldre, cu eretidi scu pdgini, 

se ingd.duie sd mdnince lmpreund cu ei scu sd se intrebe de sdndtate 

? 

Rispuns 

obiceiul indeobgte de a se saluta, Domnul nu l-a oprit in nici un 

chip, pentru cd a spus : 286. p61 in ce prive;te 

dacd se ingdduie sd mincdm impreund, avem porunca Apostolului in 

ce imprejurdri trebuie sd evitdm aceasta, pentru cd a spus : .In epistold 

v-cm scris sd nu aveli nici o legdturd. cu desffinafii, sau cu lacomii, 

sou cu rdpitorii, scu ctl slujitotii de idoli, cdci atunei ar trebui sri je- 

Sjli din |umea cceasla. Acum insd v-am scrjs voud sd nu aveti |egdtwd 

cu cineva eare se nurneqle trate, dar este desfrinot, sall l6com, sou s/Uiitor 

d.e idoli, sau grditor de rdu, sou betriv, sau rdpitor ; cu unul ca 

scestc njci sd nu mincatri impreundrr9eT. 

...fr Intrebarea 125 ,:J3. i9 

' t 

Dacd. eel cdruia i s-a inuedinlat o lucrare Si ar tace ceva Idrd incu' 

v,iinlare impotriva a ceea ce i s'o poruncit sau pesle ceea ce i s''o 

poruncit, se cuvine oare sd pdstreze luctul 2 t -)L " ) " 

,,s,. , ,,,i (-' ,, , ;35;, .,e Ufi 6: i 'lll 

REspuns 

.ln:6q 

A-gi lua cineva ceva siegi, in general, nu este pldcut lui Dumnezeu; 

ti nici nu se cuvine, nici nu folosegte celor care se sirguiesc sd pdstreze 

legdtura pdcii ; dacd insd ar rimine in obrdznicia lui, este de folos s& 

1 se ia lucrul, pentru cd nu observd porunca celui care a spus:

F 

F 

/ 

; 

& 

hEGULILE MICI 371 

eu lndemn :

Intrebarea l2g 

- III.EYTUL VASILE cEL MAnE 

Cel care poslegle mult, dar Ia masd nu poate suporfo mincanea ceq 

de obSte, ce este dator a alege mai mult, sd posteascd. impreund cu trctlii 

gi sd mdnince impreund cu ei, sau, tiindcd postepfe tdrd mdsurd, sd aibd 

trebuinld de alte bucate la masd ? 

Rispuns 

Vremea postului nu se determind de voia fiecdruia, ci de trebuinfa 

celor ce se cuvin spre pietate, precum gi Faptele Apostolilor 2e2 i5forisesc 

gi ne invdfdm de la alesul David s3. Deci, dacd cineva postegte 

dupd aceastd rinduiald, in general se invrednicegte gi sl poat5. "Caci 

cel care a dat tdgdduinla este ttrednic de crezqre"2s4. 


Cum sq euvinesd se posteascd atunci cind. trebuinla d.e ,or, or'ti 

ryllr?. ceva cele ca se ca\tg. spre pletate, precum ceva silnic sat4 

-din 

(tacut) cu Pld'cete? 

Rispuns 

Fiindcd Domnul spune :

F 

p 

& 

# V 

REGI'LILE MICI 

Ie cautd neamuriler zeT. p61 cel cdruia li este rinduit, i se cade sd implineascd 

cu sirguintd aceasta :

374 SFINTUL VASILE :CELI MARE 

,j ir Intrebarea.l$$ 1 .ursr. 

- Oare se cuvine ca acela core se ostene$le sd ceard 

mai ntult decit (partea) obiqnuitd ? 

ro9$ bl. ..; 9i 

chier eI ceva 

Ri s pun s,.i?ni!qi!, .r!.!1trr2 

qrns ls3 

q 

Dacd ia asirprdlglt osteneala pentru rdsplata de la ou*"iJr8llP rS 

trebuie sd caute aici mingiierea ostenelii, ci sd se pregdteascd pe sine 

pentru rdsplata de la Domnul, giiind cd precum de plata pentru osteneald, 

la fel gi de mingiierea pentru strimtorare se va invrednici de la 

Dumnezeu iubitorul de oameni. Iar cel rinduit sd facd aceasta i 6e dddea 

tiecdruiq potrivit cu nevoile 1ui> 303, 

trebuie sX cunoascd in mod 

necesar pe fiecare din cei care se ostenesc 3ut gi sd-i ingrijeascd precum 

se cuvlne. 

rj., ,:lr'. , 

:'t 

,,-i-- 

.^,-rli0:rnf. 

ri1;';r I ""Intrebarea 136 I.' ;itn nt' R n1 . 

Dacd trebuje sd se adune toli la ata meseis\|, $i pe cel care absen' 

teazd Si vine dupd mosd cum iI vont trata ? ,i I 

Dacd a lipsit din cauza muncii sau a lucrului pe care il indeplinegte, 

fiindcd observd porunca celui care a spus z ,306, supraveghetorul bunei rinduieli 

celei de obgte va cerceta pi iI va ierta; dacd insd ar fi putut 

s5 ajungd la timp gi nu s-a sirguit, degi cunogtea pedeapsa leneviei, sd 

rdmind nemincat pinb a doua zi Ia ora hotdritd. 

. Di bz Blnunsl 1r) e?-u$, ;.rDb .Dlqmilnt ov sa g:) 

.f ,-',., :-,;;y1ir:'-,{ 

, ,,rf.,-l,l1i,:.;t ...-ri. 

i'otrebarea lli',,',.1:i 

Dacd. e bine ca sd hotdrascd. cineva sd se intrineze pentru un interval 

de timp, spre exemplu, de la un anumit fel de mincate sau bduturd 

2 s|z. 

'i 

303. Pdpte 4, 35. 

304' R'm' 19' 

t)3!; 

305. Se da numai o masd pe zi; vezi in legdturd cu aceasta R.m,2l. '!c"r' 

306. I Cor.7. 24. 

307. V. Epistola 199, 28 : Aceea nu ni s-a pdrut ridicol cd s-a addugat ca unii 

dintre copii sd se abfind de la cirnuri. A;a incit sd socotiti demn .de laudd a-i lnvita 

pe ei sd se abtind de la rugdciuni pi promisiuni neinstructive.

ll 

*,EGIILILE MTCtr?A1"' 

Rispun,s ) I{(}1(j.: 

" .-,, 

. Fiindcd Domnul a spus i 31t. ltt"5 gi a voi mai mult in comparafie cu alfii' chiar 

ln lucrurile bune, este patima iubirii de cea,rt5, care se intimpld din mdrirea 

degart6, despre care Apostolul, ardtind-o ca fiind opritd' zice : 


cineva ar socoti cd are trebuintd de mai mult, fie in postire, fie in priveghere, 

fie in orice altceva, sd descopere celor care au fost incredinfati 

cu purtarea de grijd obgteascd motivul acesta, pentru care el socbtegte 

cd ,are trebuinfd de mai mult, gi sd pdzeascd ceea ce s-a hotdrit 

de cdtre acegtia. Cdci de multe ori va trebui sd se facd ceea ce este 

indestuldtor trebuintei mai bine in alt chip. 

:.. 2t"l 

t : 


Prelungindu-se poslu l, devenim mai slabi pentru lucru. Aqadar, ce 

se cuvine mai bine; sd rdminem in urmd. cu lucrul din cquza poslului 

sou sd neglijdm postul pentru Lucru? 

Rispuns 

Trebuie sd primim gi postirea gi mincareti cu gindul cel irivenit pietdtii, 

pentru ca, atunci cind ar trebui ca porunca lui Dumnezeu sd fie 

indeplinitd prin postire, sd postim, iar cind iardsi porunca lui Dumnezeu 

ar cere hrana care intdregte corpul, sd mincdm, nu ca gurmanzii, 

ci ca lucrdtorii lui Dumnezeu. Cdci se cuvine-sd pdzim ce s-a spus de 

cdtre Apostoi : .Ori de mlncafi, ori de befi, ori altceva de Iacefi, toate 

spre preamdrirea lui Dumnezeu sd. le taceli !>>3r7. 

Ii, 


infrina de Ia mincdrurile 

eind cu ldcomie ar cdcleain 

boald, oore se cuvine 

iire ? 

:,-lli , , ii.t 

Rispuns 

vdtdmdtoare, Si minsd 

i se acorde ingri- 

- Neinfrinarea are evidentd rdutate ; qi de aceastd patimd este neyoie 

sd ne ingrijim din vreme, cum sd fie vindecatd. Cdci iubitorul de 

oameni, Dumnezeu, vrind sd arate cit de mare rdu este neinfrinarea, a 

ldsat de multe ori ca gi sufletul sd,,se foloseascd de cele ce vatdmi 

corpul, prin patima neinfrinXrii, dacd astfel s-ar putea ca prin suferinta 

trupeascd, pe care o indurd din cauza neinfrindrii, sd ajungd Ia cunoagterea 

pagubei proprii gi sd se indrumeze spre infrinarea in toate. Dar 

a ne ingriji de trupul celor care sufdr din cauza neinfrin5rii este lucru 

vrednic de laudd gi caracteristic bundtdtii; insd acest lucru sd se facd 

dupd cercetare ,gi cu grija ca nu cumva vindecind trupul sd ldsdm ne- 

317. I Cor. 10, 31.

t[:. 

t: 

rI 

I 

I 

F. 

# 

REGULILE MICI 

vindecat sufletul. Incit, dacd cineva ar vedea pe unul ca acesta cd se 

invafd cu bundvoinfd din tdmdduirea trupului sd se ingrijeascd li de 

suflet in patimile sale, acestuia sd i se ofere ingrijire trupeascd ; dacd 

insd primind vindecarea trupului, s-ar ardta disprefuitor al sufletului. 

este mai bine ca unul ca acesta sd fie ldsat in durerile pe care le pdtimegte 

din neinfrinarea sa, dacd astfel, cu trecerea timpului, ar putea 

ajunge la intelegerea situafiei lui gi a pedepsei ve$nice gi gi-ar relua 

grija sdndtdtii sufletului sdu r pentru cE "fiind judecali de Domnul ne 

pedepsim, co sd nu Iim judecali cu lumea> 318. 

Intrebarea l4l 

Oarc se cuvine sd se af.le sfrdini in ateliere sau $i dintre cei de aici 

unii care pi-ou pdrdsit Locul lor ?31e. 

Rispuns:tri 

ln afard de cel care a fost incredintat cri vizitarelA telor care lucreazd 

sau cu orinduirea lucrurilor, cel care s-ar afla fdcind aceasta, 

sd i se interzicd gi intrarea ingdduitd, pentru cd stricd buna rinduiald 

a armoniei membrilor ; sd fie agezat intr-un loc care este socotit potrivit 

pentru pedepsire gi sd lucreze fdrd distrageri gi cu mai mare osteneald 

decit cea obignuitd, pind ce se va invdfa sd observe ceea cq s-6 

spus de cdtre Apostol:

378 SFINTI'L VASILE CEL MARE 

Rdspuns 

lntii ca de unele car€ au fost afierosite gi inchinate lui Dumnezeu, 

apoi ca d,e unele fdrd care n-ar putea si-gi arate rlvna neobositd datoratd. 


fil Dar d.acd cineva ar pietde ceva din neglijenld sau i-ar da 

intrebuinlare din disprel ? 

Rdspuns 

i 

l.ltr irrr ire i)i ! 

Cel care i-ar da o rea intrebuinfare sd fie judecat ca necinstitor 

de cele sfinte (ierosil), iar cel care a pierdut, ca pricinuitor de ierosilie, 

fiindcd toate lucrurile sint afierosite Domnului si inchinate lui Dumnezeu. 

rlJ?OI _r( j I 

Intrebarea l4,s 

(Ce se va intimpla) dacd cineva ar imprumuta cuiva (spre 

buinfare) sou or lua ceva pe rdspundere personald ? 

Rispuns 

o rea 

. ,.,q 

lntre- 

Sd se judece ca un indrdznef gi obraznic; pentru cd acestea sinl 

proprii celui care este rinduit cu grija gi administratorului. 

',.,:) rt.! l$)rli r. 


Dar dacd avind mare nevoie, proiestosul ar cere 

unealtd $j e/ ar retuza sd. 

i-o dea ? 

'i 'u: lir, I 

Rispuns 

Cel care pe sine gi membrele corpului sdu le-a inchinat slujirii altora 

intru dragostea lui Hristos, cum va putea sd rdspundd impotrivd 

pentru unelte proiestosului cdruia ii aparline gi grija uneltelor ? . 

. Intrebarea 147 

Cel carc se lndeletnicegte cu lucrul cheldrieiszl sau al bucdtdriei 

sau al altui licru esemenee, d.aed n-ar ajunge sd. tie prezent la rindu-. 

iala eintdrii de psalmj sou o rugdciunii, oare nu-Si pdgubeSte cu nimiC 

sulletul ? 

,'tlU ;)6911 riu. 

321. Depozit special de alimente al ministirii. 

:^-.:1- ik 

- 

tt* 

de Ia ocestc o 

.$S ,i .i.,-) i .u-L

F & 

3 

f 

* 

t 

t, 

13, 

ft 

3 

R,EGULILE MICI 

u] ,::.,;)19-1 ga6;? .. Rispun$}" rs rrbni ts-a 93 l:flig,${r\ 

t' 

Fiecure in lucrul sdu igi pdzegte pravila sa ca un mddular in trup, 

ji el se pdgubegte nepurtind grijd de ceea ce i s-a rinduit, 9i se primejduiegte, 

mai ales, complotind impotriva obgtei. APa incit cu cuge-' 

tul lui sd implineascd ceea ce s-a scris cd :

380 SFII|ITUL VASILE CUL MARG 

nezeur pind ce s-ar indrepta. Drept aceea se cuvine sa se cerceteze cu 

multd prudenfd la ce are iscusinfd fiecare, gi astfel sd se incredinteze 

orice lucru, pentru ca nici cei care incredinteazd cuiva un lucru nepotrivit 

sd se osindeascd ca rdi chivernisitori ai sufletelor gi poruncilor 

lui Dumnezeu, nici cei cdrora li se incredinfeazd sd creadd cd gdsesc. 

de aici scuzd pentru pdcat. 


6. 

- Dar dacd din neglijenld n-ar da tratelui cele spre trebuinld? 

rff 

tz i? 

Rispuns ,ii 

' Judecata aceasta este clard din cuvintele Domnului, Care a spus r 

"Ducel,i-vd de la Mine, blestemalilor, in tocul eel veSnic, care este pre' 

gdtit diavolului gi ingerilor sdi; cdci am tldminzit qi nu Mi-afi dqt sd 

mdnine, am insetat..> gi celel6|ls328; gi cd

I 

$6 

t 

3 

$ #' 

fi: 

,e 

p 

R,EGULILE MICI 


,;:i. Dacii-,eineva, ?mplinlndu-Si slujirea lui din zilele.sdptdminii la bued.tdlie, 

s-or osleni peste putere, incit ar Ii impiedicat de la lucrul obi$auit 

pentru citeva zile, oare se cuvine sd i se mai incredinieze o slujbd 

de acest tel ? 

Rispuns 

S-a spus cd se cuvine ca acela cdruia i-a fost incredinfatd chivernisirea 

lucrurilor sd rinduiascd poruncile cu socoteald, adicd dupd iscusinfa 

gi puterea celui care lucreazd, ca sd nu audd: Kcel ce unelte$te 

osteneald peste porungfiv 332. Insd gi cel care primegte porunca nu tretruie 

sd contrazici, pentru cd ascul,tarea pind la moarte are hotarul 333. 

Intrebarea 153 l 

Aceea cdreia i s-au incredinlat linurile, curn se cuvinelid Ie ad.ministreze 

(qi) cum sd suprovegheze pe lucrdtoare ? 

Rdspuns 

r:ri'a'r-' 

Trebuie sE administreze linurile ca pe un,depozit pe.care i l-a incredinfat 

Dumnezeu, dar sd rinduiasc5 pi sd chiverniseascd pentru fiecare 

sord lucrul cuvenit, fdrd ceartd gi fdrd pdrtinire. 

Intrebarea 154 r; 

iri Dacd s-ar intimpla ca tiind. trali pufi'ni st slujind. la mai'mu|te (teJ 

mei) surori$4, Ain nevoie s-ar separo unul d.e altul, despdrlindu-se la 

lucrdri, oare aceasta esfe tdrd prime jd.ie ? 

i ! 

'ifrUr 

31 , 

9{' : :i 'o 

6I i'RdSpUnS 

rb ir 

tJa -^" 

Dacd aceastd grij{ de porunca Doirnului este m5rturisitd gi se indeplinegte 

dupd Dumnezeu, la fiecare dintre cei care lucreazd, in lucrul 

s6.u, acfiunea de a pldcea cdtre Dumnezeu se indrepteazd ; iar unirea 

lor unul fafd de altul constd in faptul cd sint ca un suflet, gindesc 

acelagi lucru, implinind ceea ce s-a zis de cdtre Apostol ; "cdci de$i 

eu trupul /ipsesc dintrc voi, in duh insd sint cu v6jp 335. l 

332. Ps. 93,20. 

333. R.M. 28 si R.m. 116. 

334. R.M. 33 :

382 sFlN:rtrl. vAsrl.t cdt,lftfirRE 


' Fiindcd cei care slujim bolnavilor cUn coso de stfiini36 ne lnvdld.m 

sd slujim cu o asttel de dispozilie sulleteascd., ca qi cum slujim tralilor 

Domnului, dacd. cel care slujeSte n-ar Ii asttel, cum se cuvine sd-l 

tratdm ? 

Rispuns 

Domnul a spus : "Cel ce ve lace voia TatdJui Meu Celui din ceruri, 

aceslo imi este Irate, sord gi ftiamd" s7; deci dacd cineva nu este ca 

acesta, ci pdcdtuind, se face vrednic de acea hortdrire cd.:

} 

ft 

m, 

3 

nEGULILE MICI r.: rrd*.,-.:? 383 

{} Rispuns i' 

Socotesc cd buna dispozifie sufleteascd este dorinta puternicd,'n"sdturatd, 

infiptd gi de nestrdmutat a bunei pldceri cdtre Dumnezeu. Dar 

aceasta se obtine prin conit'emplarea sl infeleaptd gi neintreruptd a mdretiei 

slavelor lui Dumnezeu, prin ginduri recunoscdtoare gi prin continud 

aducere aminte de binefacerile pe care ni le-a dat noua Dumnezeu. 

Prin acestea se inplinegte in suflet:

3B4 st'tNTttt vAsrLE cEL MARE 

a 


Cu ce dispozifiel sufleteascd slni'ern datori sd'n9fr-rlim Irafilor' 

Rispuns 

itl r$i 

ca gi cum am aduce slujirea lnsugi Domnuluii care a spus : ointrucit 

atri tdcut unuia d,in acesti |rafi ai Mei mai mici, Mie Mi-afi 

Idcut, &?. lnsd la crearea acestei dispozitii contribuie 9i faptul cd aceia 

care primesc slujirea sint Si ei (oam,eni) de acest fel. Pentru aceasta se 

cuvine ca proiestogii sd poarte grijd de ei mai stdruitor, pentru ca sd nu 

slujeascd pintecelui gi pl}cerilor, ca nigte iubitori de trup, ci ca nigte 

iubitori de Dumnezeu gi iubitori de Hristos, prin rdbdare des6virEitd sd 

se fac6. subiect de laudd lui Dumnezeu, spre ocara diavolului, ca dreptul 

lov. 

!ntrebarea 

161 

Cu ie fel de .sm'brcnie este d.ator cineva Sd fiirneoscd 'irfuiireo de 

' 

la trate ? 

ffes$ t i''$ 

aga cum primepte sluga siujirea st5pinului 5i cu smerenia pe care 

a ardtat-o Apostolul Petru, cind l-a Slujit Dornnul,r. din.aceasta inv6r 

{5m gi primejdia care qmenint4 Pe cei care nu p-imesc slujirea' 

'' 

Iit'trebarea 162 

Ce IeI de dragoste se cuvine sd avem intre noi ? 

R'e, 

I o o, 

,.t^} 

Aceda pe care ne-a ardtat-o si ne-a invdtat Domnul, spunind : uiu: 

biti-vd unul pe altul, aSa cum v-Qm iubit Eu pe voi. Mai mare dragoste 

decit aceea, co sd-Si pund cineva sulletul pentlu:prietenii sd.i, nimeni nu. 

are> 548. Iar dacd gi sufletul trebuie sd pi-l pund cineva, cu cit mai mult 

este necesar sA arate rivnl in lucrurile mai mici, fdrd sd se intereseze 

de indatoriri (dregdtorii) omenegti, ci lucrind cu scopul bunei pldceri 

cdtre Dumnezeu, spre folosul fiecdruia ? i 

347. Matei 25, 40. 

348. Ioan 15, 12-13. 

.

F 

3 F, 

rI 

ft 

p 

F 

3, 

Bpcuf.rt,g,rratcr 

r 59 'ffq IU bj Intrebarea 163 uqA r,, bonrgiJ, i6 

In ce chip va putea cineva sd ajungd. Ia iubitea Iald de aptoapele ? 

,i? 

Rispuns 

. Mai intii temindu-se de judecata celor care calcd porunca Dom: 

pului, Care Insugi a spus c5:

SFINTUL VASN.T' CE& MARE 

ardtat in mod clar Apostolul ; ln privinta celor care sin't in puterea fie' 

cdruia gi nu sint poruncite de Scrip,turd, zicind.: gi iardgi : 3s8 I 

iar in privinfa celor ce nu-i sint pldcute lui Dumnezeu, a condamna't pe 

cei care nu judecd, gi insugi a adus judecatd de la sine, prin cele ce 

zice:

t? 

p 

# ' 

REGULILE MICI 

*, Intrebarea 166 i r;.. 

lr Cu ce sfare sufleteoscd se cuvine sd ne sup'unem celui cane ne 

si/e^5te la indeplinirea poruncii ? 

Rispuns 

Cu acea stare cu 'care se supune copilul cuprins de foame doicii 

care-l cheamd la masd, gi ca orice om care vrea sd trdiascd, aceluia care 

ii dd cele necesare pentru viafd ; dar mai ales gi cu mult mai mulrt. cu 

cit este mai de pref viafa vegnicd decit cea de acum, (pentru cd porunca 

lui Dumnezeu - spune Domnul - este viala veqnicdr 363. Dar 

ceea ce este in privinfa piinii mincarear aceasta est'e in privinfa poruncii 

lucrarea, pentru cd Insugi Domnul iard$i a spus : nMincarea Mea 

esle sd Iac voia Tatd"Iui Celui ce lt4-a frimi,s" 3s. 


: . Cum trebuie sd tie sutletul core a fost socotit vrednic sd se ?ndelelniceascd 

cu lucrul Domnului 365. 

Rdspuns 

Cum a fost cel care a zis :


sdrdcdcioasd sau cd nu este noud, sb-$i aducd aminte de Domnul, Care 

a spus z

F 

$ 

p 

r F 

REGUL]LE MICI 

', Intrebarea 171 

' 

Dacd lnsd cel mai mic374 s-s1 mihni, tiind.cd este cinstit fiwi mult 

cel mai cucernic, cum se cuvine sd ne purtdm lald de el ? 

: U I 

Rdspuns 

r Unul ca acesta este condamnat ln mod clar de parabola din Evan" 

ghelie, in care Domnul a spus cdtre cei care s-au intristat, pentru cd 

ceilalti au fost cinstiti deopotrivd cu ei :

AT'ITVTUL VASII,T,CEL 

MARE 

moarte pentru viafa noastrd, atunci socotesc ci igi va indrepta starea 

(sufleteascd) spre dragostea cea cdtre Dumnezeu 9i Tatdl : "CQre n'Q 

crulat pe Fiul sdu, ci L-a dat pe EI pentru noi toli>zaz; 9i cea catre cel 

UnuI Ndscut Fiul Lui, Care a ascuitat pind Ia moarte, pentru rdscumpdrarea 

gi mintuirea noastrd. $i astfel poate sd asculte pe Apostolr care 

a a5ezat buna cunoaqtere a acestora ca Oarecare normd pentru cei sdndtogi 

dupd creclintf, cind spune cd z

# 

* 

3, 

fr 

fr 

ft 

hEGULILE MICI 

Deci, ,fla65icineva,va uri gi se va scirbi de nedreptate gi va,r5mine 

curat de orice pdcat, pentru cd aga cum boala creeazd in corp nepoftirea 

gi dezgustul de bucate, la fel Si pdcatul creeazd in suflet moliciune 

gi lenevire spre drept5file lui Dumnezeu ; qi dacd ar fi incredinfat cd 

porunca lui Dumnezeu este viata vegnicd pi cd toate fdgdduinfele pentru 

cei care o pdzesc sint adevdrate, atunci ar ajunge sd aibd starea sufleteascd 

a celui care a spus cd :

SFINTUL VASILE CEI, MARE 

numit vrdjmag, dar in special cel carg picdtuiegte; pentru cd acesta, 

ln mdsura in care depinde de eI, vatdmd in diferite chipuri 9i intinde 

curse celui care este impreund cu dinsul sau vine Ia dinsul. Dar fiindcb 

omul este alcdtuit din trup qi suflet, in ce privegte sufletul sd-i iubim 

pe unii ca ace$tia, mustrindu-i Si sfdtuindu-i 9i indemnindu-i, in orice 

chip, spre intoarcer,e ; iar in ce privegte lrupul, sd le facem bine, cind 

au trebuinfd de cele necesare pentru viafd. Cd dragostea se afld in buna 

dispozifie, este clar pentru tofi, 9i cd este posibil de obfinut, a ardtat-o 

li a invdtat-o Domnul, Care a ard'tat dragostea Tatdlui 9i pe cea a Sa 

in ,asculrtarea pind la moarte p,entru vrdjmaqii Lui, nu pentru prietenii 

Lui, cum mdrturisegte Apostolul, spunind : uDumnezeu ,5i-o dovedit dragostea 

Sa cdtre noi ptin eceea cd Hrjstos a mutit pentru noi, cind eram 

incd pdcdto,gi, r8s. 

$i ne indeamnd pe noi cdtre aceasta, spunind : 

3e0. Pr,ea bunui 9i dreptul Dumnezeu 

nu ne-ar fi dat poruncS, dacd nu ne-ar fi dat 9i putere ca s-o implinim, 

lucru pe care |-a gi ardtat spunind cd se gdsegte, dupd nevoie, in fire. 

Cdci gi animalele sdlbatice, in mod natural, iubesc pe binefdcdtori. Ce 

binefacere mare ne produce prietenul, in comparafie cu cea pe care ne-o 

procurd vrdjmagii ? Pentru cd din pricina lor primim fericirea Domnului' 

Care a zis: otericili veli ti, cind vd vor prigoni gI vd vor oslndi pe voi 

,5i vor spune tot cuvintul rdu impoftiva voasftd, minlind pentru Mine i 

bucurafi-vd gi vri veselili, cd p'Iata voastrd este multd" in ceru-ri" 3sr. 


Cum sint d.atori cei puternici sd poarte neputinlele celor slabi ? 3e2 

' 

Ri'sPuns 

' Dacd a purta ins'eamni a ridica gi a vindeca, potrivit cu ceea ce s-a 

scris. cd : nAcesta a luqt asupra Sa nepufinlele noastre $i bolile noaslre 

Ie-a purtab 3e3, nu ca gi cum le-a primit pe acestea asupra Sa, ci cd a 

vindecat pe cei ce pdtimeau, atunci gi in cazul acesta, prin analogie, se 

va infeiege chipul pi sensul pocdintei, prin care cei neputinciogi vor fi 

vindecati prin purtarea de grijd a celor puternici. 

389. Rom. 5, B. 

390. EIes. 5, l-2. 

391. Matei 5, 1L-12. 

392. Rom. 15, 1. 

393. Isoic 53, 4i Matei 8, 17. 

I 

)fit? m0- 9 i .9Is1 

.i:r .!i 

'k\;!:i:;a'J.i: 

.o6t

7 

REGULILE MICI 


I Ce inseamnd

SFINTUL VASILE CE:..MARE 

dujesc pe Hrislos din pizmd.gi din iubire de ceartd, iar a[ii din bundvoinld.", 

la care a addugat, dupd pufin: S.c.l.4M. Dar dacd s-ar intimpla aceasta, cei sdraci se 

cuvine sd arate rdbdare in incredintarea minqiierii celei din veacul ce 

va sd fie, urmind p,e Lazdr. 

,s':.'1. :tLr I ,1") .U;i ' i rr. 

'".;J" 

lntrebarea lB2 

_ 1 

Din ce toade se cu'r'ine sd se probeze ce| care muslrd. cu mila pe 

lratele care greSeSte ? 

Rdspuns 

Mai intii din cele cu totul deosebite aje compasiunii, dupf, cele 

spuse de cdtre Apostol, cd : .,de sulerd un rnentbru, impreund cu eI 

401. Filip. l, 15, 18. 

_ 

402. Cassian spune cE obiceiul acesta i;i are inceputui lui in Capadocia (r'. Despre 

Institufii, 4, 17). 

403. Ps. 18, 10. 

404. Matei 25, 42. 

a 

::.i-!i*i3*-*.;. . -.-..:si

BEGULILE MICI 

toate membrele srrterd.r 4(fr 'gi cd : +06 gi apoi, dacd pentru tot pdcatul de asemenea se zdrobe$te, 

5i pentru tofi cei care gregesc, gi pentru cei care-i gre$esc lui 9i pentru 

cei care gre$esc aituia, de asemenea' se mihnegte 9i plinge, 9i, cind 

mustr6, sd nu strice chipui cel dat de Domnui. 

Intrebarea 183 

Dacd s-ar intimpta ca unii, trdind in comunitate de trali, sd se dezbine 

intre ei, oQre este Idrd primeidie pentlu dragoste sd ne comportdm 

Iald de ei cuingdduinld? 

Rispuns 

Fiindcd Domnul a spus i .,Da, Pcirinte, plecum Eu si Tu una sintem, 

la f c] $i ocettio sci fje una in Noi') 407 

; iar Apostolui a scris : .un su- 

IIet, un cuget,408 $i Fap,tele Apostolilor povestesc cd ,,inimQ ,5i suflctu/ 

.celor care crezuserd etell rtn1> oos, cei care Se dezbinb sint strdini de 

cele spuse. I'ar dragostea, care este dupd cuvint, pdzeqte ceea ce s-a 

spus : oCeI care iubeSte, cu griid peclepse,5te> 410, iar cea care nu este 

dupd cuvint, oricare ar fi, este reprobatd, fiindcd Domnul a zis cd : .,Ccl 

care iubeqte pe tatd sou pe mamd mai mult decit pe Mine nu este vred- 

'nic 

de Mine, 

qn. 

intrebarea 

184 

Cum poate cinevQ, $i cind, mlngiie si cind musttd, nu numai sd se 

strdduiascd sd vorbeascd. cu iscusinfd, dar sd-$i pdstreze atitudinea cuvenitd 

Si tald de Dumnezeu Si Iald. de cei cdrora le vorbeqte ? 

Rdspuns 

Dacd eineva igi va aduce aminte de Apostolul, care a spus ; "APc 

sd ne socoleascd pe noi omul, ca pe niste slujitori ai Juj Hrislos $i iconomi 

ai tainelor lui Dumnezeu, r2, nu va folosi cunogtinla lui dupa 

cum vrea, ci ca pe o slujire a lui Dumnezeu, in grija fald de sufletele 

rdscumpdrate prin singele lui Hristos, pe care o va implini cu 

teamh si cu cutremur fafd de Dumnezeu, dupd cel care a zis :

:..- 

SFIAITUL VASILE CTL MARB 

nu ca sd pldcem oamenilot, ci lui Dumnezert, Celui ce incearcd. inimile 

noastreD 413. Inse se cuvine sd ne purtdm cu bund dispozitie gi cu ingdduintd 

fatd de cei care ascultd, implinind ceea ce s-a spus :

R,EGI'LILE MICI 

Hristos a murit pentru noi, cind noi eram incd. pd.cdto$i> 416. ,Iar cdtre 

sfinti Apostoiul zice cd i


Iace voia Tatdlui Meu Celui din ceruri, acela'Mi este Irate, 9i sord, 9i 

Irremd, qzz. 

intrebarea lB9 

Dar dacd ne-ar gi ruga, vrind sd ne ducd pe noi la din$ii, oore se 

cuvine sd-j oscultcim ? : { 

,"' R i s p u n s 

Dacd, intr-adevdr, este pentru zidirea credinfei, cel care poa'te sf, 

meargd aga, sd se trimitd dupd incercdre ; dacd insd este pentru o indatorire 

omeneascd, sd asculte rdspun'sul Domnului cdtre cel care a zis : 

"Tngdduie-mi sd merg qi sd-mi iau rdmas bun de la cei din casa IfiQQ> ; 

cd

ffi 

3 

3 

3 

*# 

I 

tr 

I 

REGULILE MICI 399, 

fdgirduinlele, 9i e.ti ior sint pdrinlii ; fiindcd dintr-inqii este Hristos Cel 

dupd. 'trup, atita se cinstegte mintuirea lor ; cdutind nu la rudenia (aceea), 

ci la intrupare a pentru dingii a Domnului, Care a zis : "Nu sint 

lrimjs td.rd numai la oile cele pierdute a.le casei lui Israil" 4%. 


Cine este ceL blind ? 

Rdspuns 

Cel necldtinat in judecdfile (Iucrurilor) ce se 

buna pldcere a lui Dumnezeu. 

' 


. it 

Care este mihnirea cea dupd Dumnezeu 

Si care este mihnirea lumii (acesteia)? 

RisPo'rns 

rll; 

.ol* q3to, - itr, 

a 

fac cu sirguinfd spre- 

Mihnirea este dupd Dumnezeu, cind cineva s-ar mihni pentru negli-jarea 

unei porunci a lui Dumnezeu, precum s-a scris : 4.Mihniteq m-a cu'' 

prins din ceuza celor pdcdtoSi cate pdrdsesc legea Ta, +zt ; iar mihnirea. 

lumii acesteia este cind ceva omenesc gi vrednic lumii ar fi ceea ce' 

ne mihnepte. 


Care este bucuria in Domnul, Si de ee enLtme, 

dacd Iacem, se cuvine sd ne bucurdm? 

Rispuns 

,]t 9:) 

A se bucura pentru cele ce se fac dupd porunca Domnului spre slave 

lui Dumnezeu, aceea este bucuria in Domnul. Deci ctnd observlim poruncile 

Domnului, sau cind indurdm ceva pentru numele Domnului,. 

atunci se cuvine sd ne bucurdm, gi sd ne bucurdm gi unii cu altii. 


Ce plingere (se cade) sd ludm osuprc noastrd, ca sd tim socotilF 

vrednici Iericirii +zs 

lDomnului) ? 

426. Matei 15, 24. 

427. Ps. 118. 53. 

428. Matei 5, 4.

;66 SlfiN'fUI, VASE-IE gEri IIARE 

*aS a Rispuns 

,,fi i 

lntrebarea aceasta se cuprinde in (cele spuse despre) mihnirea dupd 

.Dumnezeu; 

cind plingem pentru cei care pdcdtuiesc, adicd pentru ne- 

,.cinstirea lui Dumnezeu, fiindcd prin cdlcarea legii cineva necinsteqte pe 

Dumnezeu, sau pentru cei care se primejduiesc in pdcat ("cdci suflefu/ 

care pdcdtuiegtel - Spune Scriptura -

} 

nEGULJLF,MIeI r:' t1 I 401 

u6r 1i.;r r)'r RdsPunt 'r{Ovll .$hz. 

Cind mintea, cu neimprdgtiatd gi vie dorinfd a bufiei pldceri cdtre 

Dumnezeu, se luptd sd nu cadd de la ceea ce se cuvine, se luptd dupd 

lege. Atunci de Ia nimeni, de, la nici: uR nlt mem,bru, nu ia idee, fdrd 

numai pentru ceea ce este de trebuintd la lucrul ce ii std in fald, aga 

cum megterul,'la fiec'are lucru, privegte numai la acea unealtd care ii 

trebuie lui. 

Intrebare4 198 

Ce este smerenio $j cum o vom d.obindi ? 

dspuns 

- Smerenia este sd socotegti pe tofi oarnenii supqriori fie, dupd normg 

Apostolului. Dar cineva doblnde$te modestia, mai intii, dacd i9i va aduce 

.aminte de porunca Domnului, Care spune : a32, (lucru pe care i-a ardtat li I-a invdfat in 

multe locuri gi in multe chipuri) pi (dacd) va crede fdgdduinfei Lui, cd 

iar in nota 77 (coL. 1214) se aratd cd in doud cdrli vechi este 

. Ata cum este redat 5i in textul corespunzdtor latin .- objiciendum 

- "napa6al,l,eo0dr> corespunde mai bine ideii desprinsd gi din rdspuns. , 

435. Filip. 2, f. iar. 

436. Ioan 1,2, 5O.

402 SFINTIIL VASILE CtsL UARE 

ioscd sufletul sdu, iI va pierde pe eL, iar cine 1$i va pierde sufletul sdu 

pentru Mine gi pentru Evanghelie, aceste il va mintui pe elaEt. ,,.) 

-5qrr 


Cei core ostenesc mai d.e mult in luctul lui Dumnezeu, cum pot st! 

tie de folos celor care au venit de curind. 

Rdspurrrlul 

Dacd slnt puternici cu trupul, sE se arate prin neobbseala rivnei $i 

sd se dea exemplu pe ei in orice lucru; iar dacd sint neputinciogi, intr-o 

asemenea stare a sufletului (sd se afle), incit.gi din infdligare gi din 

orice migcare sd se arate incredinfarea lor cd Dumnezeu ii privegte Si 

Domnul este prezent, gi din nenumdratele vorbiri despre dragoste ale 

Apostolului care spune :

3 

RTGULILE MICI 403 

I ' ; 

Esle posibi/ sd se obfind concentrarea I.n orice lucru qi 1n oilce 

prejurare, gi cum o poate obline cineva? 

' RisPuns I 

Cd este posibil, a ard,tat-o cel care a zis : "Ocha'i mei pururec spre 

Domnul> 440, gi :


Domnului, nici nu sintem ca unii ca acegtia; ca sd se mdrturiseascd de 

El (pentru noi),.cd:

V 

p 

h 

3 

REEULILE MICI 

,'9tt1e 

tiind, iatd cld trdim" 453. 

Dai la aceastd voinfd ajutd 9i sirguinfa infocatd 

gi dorinfa nesdfioasd pentru poruncile Domnului, pentru cd cel care este 

stdplnit de aceast5 dorintd nu mai are vreme sd se frdminte pentru nevoile 

trupului. . ,,t 

- if:,r: 


ASadar, dacd nu trebuie sd ne ingrijim de eele necesere pentru-o 

trdi, Si existd altd poruncd a Domnului, eare spune :


Respuns 

m1 

16""r"qa60 | f 

,)$ rtili 

.ir;iuqUll'-r.i'-rv 

Binele tdcerii se arat6 Lu' privire la vreme gi eu privire la persoand, 

precum am fost invdtati de Scriptura de Durn-nezeu insuflatS. Cu 

privire la vreme,' atunci cind se ziee cd ; $1, gi iardgi z ft5. 

,ei Ullfiog I 

iut 

:ia i. Intrebarea 208 tt. 

Oare este bine sd. practiedm in general 


l1.li, 

' I 

. t 

) ' 

Cum vom putea sd ne temem de judecdlile lui Dumnezeu. r fJl) 

' i 

Rispuns :l 

Din naturd, 'a.$teptarea oricdrui lucru primejdios provoacd teamd] 

Cdci aga ne temem gi de fiarele sdlbatice gi de autoritdfi 46, agteptindu-ne 

la incercarea unui'barecare rdu din par,tea acestora. Agadar, dacd 

cineva va crede cd sint adevdrate amenintdrile Domnului gi va a$tepta 

incercarea infricogatd gi prea cumplitd a acestora, se teme de judecdtile 

lui Dumnezeu. 

460. R.M. 13. 

461. Amos 5, 13. 

462. Ps.38, l. 

463. I Cor. 14,30,34. 

464. Etes. 4,29. 

465. EIes. 4,29. 

,fS ,ir 

.0e-p{ .!t I 

466. Sfintul Vasile cel Mare se referh la situalia din vremea lui, cind crestinii 

care rdmdseserd statornici in dreapta credintd au avut de suferit mult din partea 

autoritdtilor care, ca sE facd pI&cere impEratului Valens, apdrdtor al adeptilor lui 

Arie, supuneau la tot felul de chinuri pc cei care nu imbrdfigau arianismul.

p 

REGULILE MICIi,..rl .tlt'r'y!! 

' 


: Cs lnleles ore podo aba modestd. p carc' Q tecomandd Apostolul ? 

Rispun$ 

Este vorba de folosirea in scop propriu a unei imbrdcdminli demne, 

adaptatd fiecdrei imprejurdri, (adicd) vremii, locului, persoanei $i tre' 

buinfei. Pentru cd ratiunea insdgi nu recomandd aceeaqi imbricdminte 

iarna gi vara, nici aceleagi haine pentru cel care lucreazd qi pentru cel 

care este in (zi de) odihnd, pentru cel care slujegte 9i pentru cel care 

ingrijepte (pe un bolnav), pentru ostag 9i pentru cetdfeanul de rind, pentru 

bdrbat Si pentru femeie. 

. 1.t:.,$ .lt 

i?orlbi.iitolLlllnoq 

if.{r,' 

' it(r.-\'r' 

" '' i 

rt*fl1ntrebarea 

21i.'w"" 

I 'iii i' 'i' 

lri. i Care este mdsuta dtagostei cdtre Dumnezeu ? 

hi" 4 i ''''tn 

or,69,, 

Rispuns 

,it s. I .,)'lqe t;efliJ 

lt 

Lupta neintreruptd a sufletului peste Puterile lui, ca sd facd voia'itri 

Dumnezeu, cu scopul gi dorinta slavei Lui. 

{terl0l 

'' 

'i !ttn$o(l *tr tli'Intre'bar ea 212'ir ltJlotbrbl' )'t' ) 

Cum se dobindeSte dragostea cdtte Dumnezeu ? ' r'"'-"-t1.: 

Rdspuns 

Dacd cu bund gtiintd Fi cu recunogtinld am ajuns sd ne incredinfdtn 

de binefacerile primite de la El, lucru care existd 9i la necuvintdtoare' 

Cdci vedem ciinii iubind numai pe cel care Ie dd piine; dar aceasta o 

invdfdm gi din cele spuse sub formd de acuzare cdtre Isaia profetul' 

astfel ; "Fii am ndscul $i am crescut, dar ei m-au pdrdsit i boul cunoaste 

pe proprietarul lui $i asjnu/ jeslea stdpinului sdu; dar Israil nu N[-a 

cunoscul pe Mine Si poporut nu M'a inleles" 467. p"ttlto cd, a;a cum 

boului gi asinului din binefacerea din p,artea celui care-l hrdneqte i se 

creeazd de la sine dragostea fald de acesta, la fel Si noi, dacd vom primi 

binefacerile cu sensibilitate $i cu recunogtintd, cum sd nu iubim pe 

Dumnezeu, binefdcdtorul unor atlt de multe qi atit de mari (binefaceri) 

; in mod natural, ca sd zic a;a, 9i fdrd invdfdturd ia nagtere in 

sufletul sdndtos o asemen'ea bund dispozitie sufleteascd. 

467. Isaia 1. 2-3. .t, .bi i':,

408 SF.INTT'L vASIf,E CEI, MART4 

' 

Ihtrebarea'213 

Care sinl,semnele distinclive ale dragostei fiafd. de Dumnezeu? 

RispunS 

.' Insu$i Domnul ne.a invdtrat pe n6i',,zicincl ::

REGULILE MICI 409r 

6e: inAn r'/!JL Respuns i i , :rilulo! 

Pericopa aceasta a Evangheliei ne invald pe noi ardtind scopul. 

pentru care s-a spus aceasta, adicd sd nu cXutdm superioritate, ci s&r 

cunoagtem egalitatea de la naturd Si sd iubim deopo,trivd, ca egali, pe. 

cei care se cred a fi mai mici intru ceva. Cdci astfel sint gi copiii intreei, 

nefiind incd obignuifi cu rdutatea celor cu care sint in relafii. 

Intrebarea2lT 

Cum vom ptimi impartilia lui Dumnezeu ca pruncul ? 

Respuns ,i 

Dacd ne vom face ca acegtia pentru invdfdtura Domnului, adicd agi 

cum esie copilul in cele ce invatd i nu contrazice, nici nu se aratd fatd* 

de dascdli cb gtie bine (multe), ci primegte cu credinfd 9i cu supunere. 

cele ce i s': predau. 

E E ' 

F Intrebarea 218 

Ce inlelegere se cuvine sd. cetem de la Dumnezeu, sau cum vonl 

. pulea sd ne invrednicim de aceasta ? 

\ 

Rispuns 

rr;(t'legerea aceasLa o invdtdrn de la lnsugi Dumnezeri,'prin proorocul 

care spune : oSd nu se /oude cel inlelept cu inlelepciunea so, sd nu 

se loucie cel puternic cu putereo so, nici cel bogat sd nu se laude ctt 

bogalic lui, ci in aceasta sd se Jaude cel care se laudd, cd inlelege Si 

cunoogle pe Domnul" 478, gi prin Apostolul, care spune :

.410 STINTUL VASILE CEL MART 

bineldcdtorului sd-i rasplatim eu: recuno$tinla cuvenitd, aSa incit nici sd 

nu mic$ordm nici sd nu depdsim mdsurc. 

rrg:6 , . , 6rp6apd}fi{{r._, , 

,da i) ,stsJiroi^tsquz mdiudr un f,e. ' ,slao936 : iia 6-? ,;:r grtftgg 

.eq ,iirips 6f, ,5virloqoeb midr"R. i s p u n {,rt sl sb osJoJilope rr: 'i,ir{ru3 

,qr I 

Aceasta.se va intimpla, dacd vom fi incredintraticd 

Dumnezeu estd 

,cdpetenia gi implinitorul4s2 oricdrui bine 9i dacd vom recunoaste in bi- 

.nefdcdtor pe slujitorul binefacerii lui Dumnezeu. 

tit 

i ltli 

') 1 

. l! rr g i i! u r r r !i L 

Intrebarea220 

'^1' 

Oore se cuvine sd se ingdduie arlasi sd vorbeascd eu surorile; sou, 

eine, cind ti cum sd v orbel.scd cu sur orile. 

fta! 

':.1. rJ 

,,r t r' i, 

t u : i r : , 

Rdsprrrrs,.1r, 

rl3VtuJ ! 

.bs'- i 

i r;ii: ' 

..:b ) 

Despre aceasta s-a vorbit la Reguiile Mari, cd nici un biirbat nu se 

cuvine sd vorbeascd un bdrbat, simplu fiindcd vrea gi cum s-ar intimpla, 

ci numai celui care esLe in mdsur6, dupd incercare, sX se foloseascd 

; deci cu cit mai virtos (nu se ingdduie sd vorbeascd) cu femeie ? 

.Dacd, insd, cineva igi aduce aminte de Domnul, Care a zis : uTot cuvintul 

deSert pe care-I vor grdi oamenii,.uor da socoteald. pentru el in ziua 

judecdlii"4s, s€ teme in privinta oricdrui lucru de judecata aceasta qi 

are deplind incredere in Apostolul, care a zis : 4e, q.i in altd parte :

-tgl .ttt i ti: 

4-tt 

DomnuJ invald sd ne rugdm ca sd nu cddem in ispitd , se cuvine 

aare sd' ne rugdm ca sd nu cddem in suterinle trupeSti ?' ialr dacd. cinev.e 

er cddea, cum va trece peste ele ? 

-' i ; ' 

l'. Respuns 

Nu sa fdcut distinctie intre felurile ispi,tei, ti s-a poruncit fir general: 

112 SFINTUL VASILE cEL MASE 

cind se face spre mdrirea lui Dumnezeu, db'la fire are ca sd nu unelteascd 

spre a se ascunde de cei care iubesc pe Dumnezeu, precum a ardtat 

Domnul cind a spus c5: .nu poate sd se ascundd. cetatea care este' 

asezatd. deosupra muntelui ; nici nu aprind luminarea gi o pun pe eq 

sub obrocD $.c.1.4s3. 

Intrebar ea 224 

Oalb:exfstfi ;i astdzl unii care lucreazd din ceasul lnt?i 9i'allii din 

ceosuJ al unsprezecelea, gi core sinl oceqtia ? 

"s'v6 

:l i , 

'i 

Se pohte spune cd aceasta este foarte bine cunoscutd tuturor, ditri 

cele relatate in de Dumnezeu insuflata Scripturd cd, dupd mdrturia Apostolului, 

sint mulli care invafd Sfintele Scripturi din pruncie, dar cd sint 

mulli gi aceia care. precum Corneliu, folosesc bine indemnurile naturale 

ale Cbngtiinfei lor, insd amind desdvirgirea in cunoaqtere sub pretex{.ul 

lipsei dascdlilor. Cdci "cum vor crede> - zice Scriptura - "dacd 

nuvor auzi,,Ler'. A$adar, dacd s-ar intimpla ca sb fie unii ca gi Corneliu, 

adicd neindeletnicindu-se cu nimic rdu, ci, in dorinta desdvirqirii, fac in 

mod sincer faptele buntr care sint posibile gi pe cele ajunse la cunogtintd 

ie aratd nefalsificat; acestora Dumnezeu Ie ddruiegte ce'ea ce {i-a 

ddruit) 9i lui Corne'l'iu, fdrd sd Ie fi socotit timpul pierdut in nelucrare 

ca motiv de invinovdfire, pentru cd, aga cum am spus, nu erau rdspurirztitori 

pentru aceasta ; dimpotrivd, Dumnezeu este indestulat cu dorinfa 

lor, care s-a vddit prin sirguintele din diferite impr'ejurdri qi in 

sfirgit prin cele oblinute cu mai mare sirguintd. 

Intrebar ea 225 

Fiindcd DomnuI d spus :

4\3 

dac6.are scopul sd zideascd, se pregdtesc pentru zidire, la fel gi1 Gei:.che. 

mati de Domnul sint datori s5"-Si aminteascd de Apostolul, care zice: 

"Vd rog pe voi, eu cel legat pentru Domnul, sd vd purtali in chip vrednic 

de chemarea Ia care ali tost chemali i cu toatd smerenie gi blinde- 

lea Si ind.elunga rd.bdare, ingdduindu-vd unul pe altut din c)ra.goste, Si 

silindu-vd sd pdstuali unire.a,Duhului prin legd"tura pdcii ;.un lrup Ei un 

duh sintefi, precum Si ali fost chemali intr-o nddejde q chemdrii 

voastre> 4e6. Dar Domnul ne pune noud inainte in rnod mai clar inLreg 

lucrul prin fdgdduinfa cea cdtr-e gnul, zicind : uDe Md. iube$te cineva, 

va pdzi cuvintul Meu, Si Tatal Meu iI va iubi pe ei $i vom veni lq dinsu/,gi 

la dinsul vom Iace ldcaSr 4sT. 4tu6ut, precum la acesta se.feee ldcagul 

din fdzirea poruncilor, la fel este 5i in mijlocul celor cloi sau trei, 

dacd se vor pregdti cdtre voia Lui. Iar cei care sint adunafi;'nu dupii 

vrednicia chemdrii Si nici cd,tre voia Domnului, chiar dacd'ar socoti bd 

sint adunafi in numele Domnului, aud (aceasta) : *Ce mri chemali: 

Doemne, Doemne, Si nu taceli cele gs 2ig !, 4es, 

, ,,t. 

Intrebarea226 

Fiindcd Apostotul spune :

iirA SFINTT'L VASILE CEL MARE 

trd Si e'mea> 502, 

ti in altd parte : "dar Dumnezeu' CeI carc mingiie pe 

cei smerili, ne-e mingiiat pe noi prin venirea lui ?it> 503. 

.,)\;r .,r iu*i.r 


oaiatsE'rcuVirtU &'ti" care sd lncredinleidi3i' oltoro cele ce cugetd 

sau, Iiind inuedinlat cd. ceea ce se tace place lui Dumnezeu, sd pd.streze 

in sine ? 

Rispuns 

ss: ofniulrspoi rrirq ; ,ur 

- fflr 

i i* .;- iir' . il', 

- Se cuvine sd ne aducem aminte hotdrirea lui Dumnez'eu' spusd prin 

proorocul, cd : "Vai acelora care sint inlelepli in ochii lor gi Wiceputi 

inaintea lot>504; gi de Apostolul care a zis:. 505. Pentru aceasta socotesc cd este necesar sd impdrt5gim 

cugetele noastre cu cei care sint de un suflet 9i au dat dovadE 

de credintd 9i de infeleEere, incit sau eroarea sd se lndrepte, sau ce 

este drept sd se lntXreascd, iar noi sd scdpdm de judecata amintitd mai 

sus, cea impotriva celor intelepti in ochii lor. 

.ll.l*_ ,.* 

Intrebarea 228 l)n'l 

Ocre se cuvine ca in orice fiucru sd cUnocgtem deplin voia celor 

care se scandalizeazd, sau existd unele ln privinla cdtora nu trebuie 

SdneAfeCtdm,ChiardACd.Unii seScandoliZeAzd? ,tJ.:r e< tt:atLf))tlb i(. r;,.1.. 

. ., ) sr tjiL, .r .r i. -r.i +JI6f iS: eg r,rrid $f fr: i1 

. 

'! .iy g11 ? , r.) t(;! ,, RASpUnS 

:.4"]5'.fn,''rnl 4z , ,i:';; 

'r!7+ii,- .' .tri': '' l{ ,:1' < - 

Fiind intrebafi, am ardtat la locul respectiv 56 cd este deosebire 

clar5 in acestea ti am dat, atit cit mi-a fost posibil, indrumdri amdnun- 

fite despre aceasta. ioqoq eq , sJaegr. ni 61 ,r6vebc stqasb 

';1

F 

I 

F 

aEGULILE l!'l[Ick/'/' tvtl-{a 

Rispuns 

\{drturisirea pdcatelor are aceeati rafiune pe care o are $i ardtarea 

patimilor trupepti. ASadar, precum patimile trupului oamenii nu le 

descoperd tuturor, nici celor care s-ar intimpla, ci celor iscusifi in vin.:' 

decarea lor, Ia fel gi aritarea pdcatelor se cuvine sd se facd inaintea 

celor core pot sa le vindece, dupd cum este scris:

-416 SFINTUL VASgtrti cFr: rllABE, 

Rdspuns 

Domnul, in poruncile Sale despre vrdjmagi, n-a fdcut nici o ,deose- 

;bire intre un vrdjmag ori altul, sau intre o vrdjmaqd sau alta ; dar, in 

plus, a hotdrit cd acelagi pdcat este mai greu ,cind este fdcut de cei'care 

ocupd o treaptS mai inaltd, cind,a spus cdtre acegtia : ,qde,gs yszi,:paiul 

,din ochiul tratelui tdu, iar birna din ochiul tdu n-o simli?" 511. Agadari 

mai ales in privinfa unora ca aceptia gi a celor care se socqtesc cd sint 

mai sl5viti este trebuintd de sirguin|d 9i de cercetare, pentru ca 9i purtarea 

de grijd datoratd lor s-o facem cu cuvenita indelungd-rdbCare, fie 

,prin mingiiere (rugare), fie prin mustrare 9i celelalte toate, dupd porunca 

Domnului, observindu-le, sd ne pdzim pe noi nevinovati 9i in aceastd 

parte. 

-j. Intrebarea 232 

,l 

Dacd cineva, tiind nedreptdlit de altul, n-ar relata nimdnui,sub mo.] 

tivul indelungii rabddri qi al nerautalii, c! ar socoti sd Jase lui Dumnezeu 

iudecata, oare tace.(aceasta) dupd Domnul ? 

RdsPuns 

Fiindcd Domnul a spus uneori: 514, iar alteori: "de-li va gre$i tratele tdu,'du-te, mustrd'I pe eI 

intre tine qi e/ singu r i dacd te va asculta, ai cistigat pe tratele tdu , iai 

dacd nu fe vo osculta, mai ia cu tine incd unul sau doi, pentru Ca ptin 

gura a doi sau trei martori sd se statorniceased tot cuvintul ; iar de nu 

va. asculta de ei, spune (aceasta) Bjsericii, iar dacd nici de Bisericd. nu 

\./a oscu,lto, sd-li tie lie ca un pdgin gi co un vome$, 515, se cdvine a 

ardta roada indelungii rdbddri, aducind lui Dumnezeu rugdciuttea pentru 

cel ndpdstuitor, din sincerd dispozilie sufleteascd gi zicind : uDoQmne, 

nu-i socoti lui pdcatul,, 516, ca sd nu se facd vinovat judecdlii, ca acela 

care s-a miniat impotriva fratelui sdu ; dar, ca urmare. ndpdstuitorului 

sd i se dea gi mingiiere gi mustrare, pentru ca qi acel.a sd se libereze de 

minia ce vine peste fiii neascultdrii. Iar dacd va neglija gi sub motirrul 

aga-zicind al indelungii. sale rdbddri.va tdcea, cu dubld gnegealS pdcdtuiegte 

; cdci gi el insugi calcd porunca ce.a care spune i

3 

ft 

REGULII,E MICI at7 

celui ce pdcdtuiegte se face prin'ie6'i-.re, iar pe,cal pe care, poate, prin 

mustrdri l-ar fi putut cigtiga precum 9i Domnul a rinduit 518, 

P€ acesta 

il lasd sii piard intru rdutate. 

r, t, i rr d g r i ' i 

Intrebarea 23g 

'il?si. - 

Dacd d.in toate laptele, tdcute cu dleptate, cuivQ i-or iipsi una' oare 

pentru cceaslo nu se mintuie$te ? ...':) 

Rispuns 

t 

Fiindcd sint multe in Vechiul Oi in Noul Testament cele care pot 

sd ne informeze pe noi despre ac€asta, socotesc cd pentru cel credincios 

este suficientd qi singurd judecata cu privire la Petru ; acesta, dupd atit 

de urulte gi de mari fapte bune., 9i dupd atitea fericiri Si laude de la 

Domnul, pentru cd intr:una singurd s-a pdrut a nu asculta, 9i accasta 

nici din lene, nici din disprel, ci din credincioqia ;i. Cinstea sa pentru 

Domnul, pentru aceasta singurd aude :

4lE SFINTUL VASILE CEL MA.RE 

sd spunem cu indrdzneal5 : .vjne Stdpinul /umii acesleio 9i in Mine n'are 

ni171ig" 526. 

.,rll I lurlliltr(-j j, -ro 

'. -ri-.. j.::.i- ." 

,-i n 


Oare este de folos sd invdldm multe din Scriptu ri 7 527 

i,*-l ;-i Jlr, Rdspuns 

Frafii fiind impdrfifi in dou6 categorii mai generale, adich unii 

fiind incredinfafi cu indrumarea, iar altii fiind rinduifi spre supunere 

gi ascultare, cu diferite daruri, socotesc cd cel cdruia i s-a incredinfat 

indrumarea $i purtarea de grijd a mai multora este dator sd gtie 9i sd 

invete bine toate, pentru ca pe tofi s6-i invefe voile lui Dumnezeu, ardtind 

fiecdruia cele ce-i revin lui ; iar dintre ceilalfi, fiecare aducindu-gi 

aminte de Apostolul care a spus :

ffi 

r 


{10 

Intrebar'ea 231 

Care sutlel se indrumeazd spte'voia lui Dumndzeu? 

Rispuns 

t,I 

Cel care a primit propunerea Domnului, Care a zis: '

120 STII\TTUL VASILE CEL MARE 

Rdspuns 

Domnul, din multa iubire de'oameni, s-a folosit de numele gi cuvrntele 

lucrurilor cunoscute pentru prezentarea lnvdfxturilor adevdrului. 

Deci, a$a cum indepdrtarea de calea cea dreaptd pe pdmint are mult6 

ldlime, la fel, zice Domnul, cel care se indepdrteazd de calea ce duce la 

impdrdfia cerurilor se afld in muita ldlime a rdtf,cirii. Iar aceasta

F 

F 1I'CIJLfLB 

MICI 

': r'fi latf ebaf ea 2l;6= i.q*rir--; I 

ce vrea (sd spundJ Apostolul cind zice : nminiali-vd 9i sd firJ er€gifi; 

soare,le sd nu apund intru mlnia voastrdrt ill, fiindcd in'altd parte 

spune : 

aceasta gi dupd aceea a addugat :


potriva lui,.ci rdmlne statornic spre binefacere, precum porunceg'te Aposiolul 

spunind :

\23 

cu alutorul lur Hristos) 558. iar (lauda) opritx ar avea un tnfeles du'blai 

sau potrivlt eu aceasta :

421 


iardreptesteceeaceseddfiecdruiacardsplatdpentruvrednicialucru. 

ritor.$iinprivin|aceluicuviosrecunogtintaliplataestenumaipentru 

(Iucrurile)celefoartebune,darinprivin|aceluidreptsecerceteazdgi 

se rdspldtesc ai cele rele. 

ir 

rlJ{l'l h : 

lntrebarea 

250 

Cumd,acjnevaeeeacees'esfintciini]ot,soucruncdmdrgdritarele 

inainteaporcilor?saucurnseintimptdceeacesemairelaleQzd:(ca 

nu cumva sd le calce pe ele in picioarcIe lctr 9i inforcindu-se sd vd 

sfisie,) 568. . -,r1 

RisPuns :a\ 

Acebsta o lSmureqte Apostolul in cele spuse de el cdtre iudei' zicind 

: 56e. A$adar, aici Domnul a oprit necinstirea cu care necinstim 

sfintelecuvintealeDomnuluiprincalc]arealegii.Dincauzaacestei 

cdlcdridelegeseintimpldcagiceidinafarddecredin|dsdsocoteascd 

bunededispretuitinvdfsturileDomnului'gipentruinsegiaceleasSse 

ridice,maicuindrdznealdimpotrivanoastrd,cagi,cuml-arrupeprin 

ocdri Si mustrdri pe cel care le calcS' 

i i 

Intrebarea 

251 

pungd gi troistd la drum'?\, 

pungd sd o io, csemeneo 5i 

so $i sd cumqere sobie' ;zr' 

Cum Domnul opreSte uneori sd purtdm 

iar alteori spune I

# REGULILE 

MIC! 42 

adici "vo luer, ffi, (pentru cd astfel scriu cele mai multe manuscrise), ci 

ca proorocie, fiindcd Domnul a spus mai inainte cd Apostolii, uitind de 

darurile 9i legea Domnului, vor trebui sd indrdzneascd (sd se apuce) 

9i de sdbii. $i cd Scriptur'a se folosegte de multe ori de forma poruncitoare 

a cuvintului, in locul celei proorocetti, se vede clar in multe 

locuri, cum ar fi acesta i

126 

,, .l'r ']}?r- 

, -.) Care este 

argintulr 582. 

Intreba rea 25qt:3l':9 

SFINTUL VASiTE. &L 

'IUART 

ut,' olfr{,,S., o,t- 

banca la carc Domnul a spus cd

REGULT.E MICI. . 

eare au sbvirgit alergarea, celor care au pdzit credinfa s88, 

lntru dragostea 

Domnului nostru iisus Hristos. Dar se poate ca plata convenitd sd 

fie 9i cele lnsutite, pe care Domnul a fdgdduit cd Ie vor lua in vremea 

de aeum cei eare, pentru porunca Lui, au l6sat oricare din luerurile de 

aici ; a$a lnclt

128 SFINTUL VASILE cEL MARE 

,:r{1 ih" ri*rli:R ii s p u n s4} ,1nr-}ta{6 itarlv*e .. .q"!F" 

Cel care implinegte voia lui Dumnezeu in dragostea Domnului nostru 

lisus Hristos cu infocatd bundvoinfd, cu dorinfi de nesdturat gi cu 

sirgruintd nelenevoasd, precum spune Scriptura :

I 

F 

REGULILE MICI 

Rispuns I 

Domnul nostru Iisus Hristos a spus in rugdciun e : > 602, apoi a ad5ugat: 

60?. Cd acest lucru este adevdrat gi de netrecut a incredinfat 

Apostolul care a spus : "eu sint curat de acum d.e singele tuturor, 

pentru cd nu m-am lenevit sd vd veslesc toatd voia lui Dumnezeu,, 608. Iar 

dac6 cel care numai a ticut se g{segte vinovat pentru singele celui care 

a gregit, ce poate sd spuni cineva pentru cei care, prin ceea ce fac sau 

prin ceea ce vorbesc, smintesc pe altii ? Dar uneori se intimpld ca gi 

pentru nevrednicia celui care cere sd nu se impiineascd cerere,a, ca in 

cazul lui David, clnd s-a rugat sd zideascd casd lui Dumnezeu si a fost 

impiedicat, care de buna pldcere cea cdtre Dumnezeu nu era instrdinat, 

dar n-a fost socotit vrednic ai de acel lucru. lncd gi Ieremia se pare cd 

n-a fost ascultat, pentru rdutatea acelora pentru care se ruga. Dar de 

multe ori, fiindcd din cauza neglijenfei noastre trece timpul la care se 

cuvenea sd se facd cererea, slntem gdsifi ci cerem fdrx de vreme gi in 

zadar. 

602. Matei 26,39. 

603. Luca 22, 42. 

604. Rom. 8,26. 

605. luco 11,8. 

606. Isaia 10, 15-16. 

ffi?. Iez. 3, 18. 

608. Fapte 20, 26-27. 

129


Iar in privinfa aceea cd : openlru aceasta de trei ofi am rugat pe 

Domnul ca sd-J indepdrteze de la minen 60er se cuvine sd gtim ce sint 

multe Si diferite motivele din cauza cdrora sint provocate durerile noastre 

'trupegti sau cele care vin din afard ; pentru cd Dumnezeu sau le 

aduce asupra noastr{, sau le ingdduie pentru o mai bund icononie a 

scdpdrii (upuririi) noastre de ele. Agadar, dacd cine ar cunoa9te (aceasta), 

cd prin rugdciune gi cerere scapd de nevoie, rugindu-se, ar fi ascultat, 

ca gi cei ctoi orbi din Evanghelie ;i cei zece leprogi 9i mulfi altii; dacd 

ins6 cineva nu va cunoagte motivul pentru care a cdzut |n ispitd (pentru 

cd de multe ori se cuvine c,a 9i prin rdbdare sd ajungd la infelegerea 

scopului celor venite asupra lui) 9i, trebuind sd rabde plnd in sfirgit, s-ar 

strddui sd suporte suferinta, nu este ascultat, fiindcd nu vine in sprijinul 

scopului iubirii de oameni a lui Dumnezeu' 

Iar cu privire la : .docd doi dintre voi se vol t)ni>>, aceasta o ldmu; 

regte fnsdgi pericopa. cdci pentru cel care mustrd pe cel care ,a gregit 

gi pentru cel mustrat se f,ace cuvintul ; pentru cd Dumnezeu nu voiegte 

moartea pdcdtosului, ci sd se intoarcd 9i sd fie viu 610, dacd cel rirustrat 

se va umili cu sufletul $i va veni ln intlmpinarea scopului celui care-l 

mustrd pentru tot lucrul, adicf pentru tot picatul, de care, dacd ar cere 

iertare, Ii se va d,a lor de cdtre iubitorul de oameni Dumnezeu; cdci dacd 

cel mustrat nu se va pune de acord cu cel care mustrd, nu se mai face 

iertare, ci legdtura potriVit cu ceea ce se aratd mai jos : an, Siin alt loc: udorinla celoi 

sdraci o ai auzit, Doamner614, $i iardgi :

r 

REGUI-ILE MICI 

Rispuns 

Aducindu-ne aminte de Apostolul, care a spus despre Domnul cd: 

cpentru noj o sdrdcit, bogat Iiind" 612, socotim cd sdrdcit {scdpdtat) este 

acela care din bogdfie a ajuns in lipsd, iar s6rac este acela care de la 

inceput gdsindu-se in lipsd gi-a chivernisit aceastd situalie cu bund pldcere 

ln Domnul. Iar David mdrturisegte cd este srrdcit gi sdrac, inlelegind 

poate persoana Domnului, care este ardtat ca sdrdcit, dupd aceea : 

618, iar ca sdrac, intruclt ca om 

nu era fiul unui bogat, ci al teslarului 61e. insd David a spus cea de mai 

sus' po'ate, pentru cd gtia, ca gi Iov 620, s5 nu pdze,ascd averea lui ca tezaur 

gi sd nu priveascd bogdlia ca proprietate a lui, ci sd administreze 

toate dupd voia Domnului. 

Intrebare,a 26g 

'ce vrea Domnu/ sd ne invele cu exemplele Ia care a addugat aceaslo 

r "deci asc $i tiecate din voi, care nu se leapddd d.e tot ee ere, nu 

poate sd-Mi tie ucenic" 621. 

cdci dacd cel cete vree sit zid.eascd un lLrrn, 

sau sd se /upte eu alt impdlat este dator sd se pregd.teascd, 

tie pentru 

zidire f ie pentru rd.zboi, iar dacd ar ti lipsit d,e puterea necesard, fie sd 

nu pund. temelia de ]a lnceput, f ie sd se roage pentru pace ; ta tet si cel 

care ar vrea sd se facd ucenic al Domnului este datot sd renunfe (ta toate 

ale sale), iar dacd s-or incredintra cd cceaslo este (Iucru) greu pentru eI, 

jj este ingdduit ca de la inceput sd nu se fccd ucenic aI Domnului ? 

, l2l ia , itoi 

Scopul Domnului ln exemplele acestea este nu ca sd dea putere sd 

se facd ucenic al Domnului, sau nu, ci ca sd arate neputinla bunei plxceri 

cdtre Dumnezeu la cei care sint imprdgtiafi (turburafi) cu sufletul; 

pentru cd la acegtia (sufletul) se primejduiegte sd fie inrobit cu ugurintd 

de uneltirile diavolului gi se dovedegte vrednic de ocard gi de ris din 

cauza neimplinirii celor care pdreau cd sint urmdrite cu rivnd. Aceasta 

s-a rugat proorocul sd nu o pdtimeascd (atunci) cind ,a zis:

132 Str'IIVTUL VASILE CEL MARE 


Fiindcd ApostoJu/ spune : 623 t 9i iaragi :

I 

F 

V 

p, 

r Ccie 

REGUL,ILE MICI 

care: dintre acestea este comtln tuturor,. (do aceea) gi este necesar ca 

fiecare dintre noi sd dobindeascduna 

ca aceasta. 

, In-trebarea 26S rr 

Ce esfe: sdrea pe care iT -a poruneit Domnul s'o Qvem, cind a zis : 


orocul, cd viermele lot nu va muri gi focul Ior nu se va stinge 640. Faptui 

cd acestea gi unele ca acestea se gdsesc in multe locuri ale Scripturii 

de Dumnezeu insuflate este una gi aceeagi megtepugire a diavolului, 

cd adicd multi dintre oameni, ca 9i cum uitd de atitea gi atitea 

cuvinte Ei hotdriri ale Domnului, igi semneazd singuri lorupi sfirgit 

muncii ca sd indrdzneascd mai muli la pdcat. Cdci dacd munca vegnici 

va avea cindva sfirSit, in mod sigur va avea sfirgit 9i viat'a vegnicd. 

Cdci dacd in privinfa viefii (vegnice) nu prirnim sd cugetdm aceasta' ce 

motiv ar fi ca sd ddm sfirsit muncii vegnice ? Cdci adaosul de vepnic 

se referd in mod egal la ambele. Cdci zice :

} 

I 

3 

; 

REGULILE MICI 


Cu ce inleles sint numitri unii

436 SFINTUL VASILE CEI, MA.RE 

penttu cd nu se supune legii lUi Dumnezeu, ccici nici nu pcolc,, 6s3. i61 

voile cugetelor ar putea sd fie gindurile care nu sint mdrturisite de 

ScripturX, cum slnt acelea pentru care s-a zis: nnoi surpdm gindurile 

Si taatd trulia core se ridicd. impottirta cunoasterii lui DumneZeu>:, 9i infelesurile 

ce nu se inrobesc intru ascultarea lui p11111s2ss 654. Pentru 

aceasta e'ste necesar gi vrednic de incredere. ca totdeauta gi pretutindeni 

sd se pdzeascd cqe4. ce s-a spus de cdtre David : ".pr judecdlile TaIe 

sint sfotul rneu) 655. 

Intrebarea 2V0 

Ce insernn eaztr ,,1)lssi'ti Iiincl, dur ru cle'zttLlrlujtlttili z t;su 

Rispuns 

Apostolul,: ardtind adeverirea increderii lui in Dumnezeu din compararea 

cu infelegerea omeneascd, expune pe fiecare clin cele ce so cuprind 

in aceastd pericopd astfel : in privinta infelegerii oTenegti spune : 

ein toate tiind presali> ; iar in privinfa increderii in Dumnezeu, adaugd : 

; iardgi in privinta inlelegerii,omenegti (zice) : .,,tiind 

lipsili", dar in privinfa increderii in Dumnezeu, (adaugd) aceasta: nnu 

deznddiijduifi", gi celelalte asemenea. Asemene,a sint cele spuse de el 

;i irr altX parte: "ca liind pe pragtil morfii, degi iatd trdim; ca (niSte) 

sdraci, dar imbogdlind pe mulli; ea unii care nu au nimic, dar posedri 

toate" saz. 


Fiindcd Domnul a spus : ol.n atard de ocestec, dcrli averile voqslre 

milostenie, ryi, iatd, toate vd sl.nt eurate,.658, oare pentru toate cite a gregit 

cinet,a atld curdtire win milostenie 

Rdspuns 

. insdgi urmarea celor expuse ldmuregte ceea ce s-a zis. Cdci, zicincl 

mai inainte.:

$ 

ntefi,IdB MrUi:-' 

vd sinf voud curate>, adicX toate aceStba citei le greqim gi viclenim prin 

rdpire,si idcomie. Aceasta ne-o pune inainte.gi Zaharia zicind:',,iatd 

jumdtate d.in averile mele le dau sdracilor 6i, clcrcd. am pdgubit cuiva 

ceva, l.ntorc impdtrit,,. Prin urmare, tgqte pdcatele de acest fel, care 

este cu puiinfd sd fie gterse gi pentru care este cu putintd sd se restituie 

tnnulfit, in acest chip se curitd ; daf insuqi chipul acesta, zic, nu-gi 

estc siesi indestul pentru curdtire, ci estc trebuinld, mai intii, de mila 

lui Dumnezeu gi de singele lui Hristos, intru care ;;i cle toate celelaltb 

(pdcate) 

'a\,,,m izbdvire660, fdcincl pentru fiecare roade vrednice de pocdin15 

cot. 

Intrebarca 2t2 

Fiindcd este porunca Dontnu:Iul sd nu ne ingrijordm d.e ziua d.e 

ntiine662, cLtm trebuie inleleasd aceastd poruncd? Caci vedem ed ovenT 

tnultd sirguinld de acelect ce ne sinf spre trebuinfd, incit punem de o 

pcrrte gi pe cele ee pot sd ne ajungd pentru mai multd vreme. 

Rispuns 

Cel care a primrt porunca l)ornnului, Ct l care a zib :

438 SFINTTIL VASILE CEL MARE 


Ce ar trebui sd tacd cineva ca sd huleased imootriva Duhului 

Sf int a oaa 

Rispuns 

Din hula de atunci, pe care au hulit-o fariseii, impotriva ciirora s-a 

stabilit pi judecata aceasta, este clar cd gi acum hulegte impotriva Duhului 

Sfint cel care atribuie celui poirirrnic lucrdrile $i roaclele Duhului 

Sfint ; lucru pe care il pdtimim cei mai mulfi, cind, de multe ori, disprefuind 

primejdia, pe cel sirguitor il numim 'rranitos, iar ceiui care aratti 

rivnd bund, minfind, ii atribuim minie, li cind spunem altele ca acestea, 

minfind cu ginduri viclene. 

Cum se lace cineva nebun in veacul acesta ? 667 

Rispuns 

Dacd se va teme de judecata Domnului, Cel care a zis:

REGULILE MICI 

Rdspuns 

Dintre realizdrile in Domnul, unele se implinesc la gindul Si cu 

aprobarea sufletului, iar altele se realizeazd dc trup, fie cu rivnd, fie cu 

rdbdare. Deci, cite se afl5 in gindul qi aprobarea sufletului, pe acestea 

nu-i este cu putinfd satanei sd le impiedice in nici un chip; dar in realizdrile 

prin lucrare trupeascd de rnulte ori lnsugi Dumnezeu ingdduie si 

se facd im.piedicare, spre incercarea gi probarea celui ce se impiedicd, 

pentru ca sd se vd.deascd, fie schimbindu-se din intenfia bund, ca aceia 

semdnali pe piatrd, care au primit currintul cu bucurie, dar, la putind 

vreme, fdcinclu-se oarecare supdrare, s-au indepdrtat 673, fie rdminlnd 

statornic in cele bune ca sd se arate cu rivna faptelor bune, ca insugi 

Apostolul care, de multe ori, propunindu-gi sd meargd la romani, a fost 

impiedicat, cum insugi a mdrturisil 674, dar n-a incetat sd doreascd, pind 

cind n-a implinit ceea ce-gi propusese ; Si cu rdbdare, ca Iov care, atitea 

pdtimind de la diavolul, care il constringea sd grdiascd ceva huld sau sd 

nu mulfumeascd lui Dumnezeu, $i pind la cele mai din urmd nenorociri 

(calamitdfi), nu s-a indepdrtat de judecata pioasd gi de a gindi drept 

despre Dumnezeu. Cdci despre el Scriptura spune z

ll 

SFINTUL VASILE CEL IIART: 

milostiv> 678. IncX gi Apostolul spune : "t[i dar urmdtori lui Dumnezelt, 

ca ni$te Iii iubili, gi umblali intru iubire, precum qi Hrislos ne-a iubit pe 

noi> G7e. Dar cite le aduce asupra noastrd cu minie pentru pdcatele 

noastre, acestea fiind numite rele,'precum am spus, pentru., cuvintul 

chinuirii, in nici un chip nu ne este lngdduit noud sd le facem. Cdci, fiindcd 

voia lui Dumnezeu este ca de multe ori sd se distrugd oamenii prin 

foamete sau prin ciumd sau prin rdzboi sau prin altceva ca acestea, 

nu se cuvine ca noi sd slujim voii acesteia. Pentru cd pentru acestea 

Dumnezeu s-a folosit gi de slujitori rii, dupd ceea ce s-a zis c5, adicd : 

otfimis-a asupta lor urgia miniei Lui ; minia, urgie Si necaz, trimitere 

prin ingeri tdi 680' Deci intii se cuvine sd cercetdm ce este voia bund a 

lui Dumnezeu ; apoi,'cind vom cunoagte cd este b-und, sd cercetdm dacii 

aceastd (voie) bund este gi pldcutd lui Dumnezeu. Pentru cd existd ceva, 

care, prin insdsi rafiunea sa, este gi voia lui Dumnezeu, este gi bun ; clncl 

se face,'ins5, de persoand neindr"eptdtitd (pentru asemenea lucru) gi la 

vreme nepotrivit5, (lucrul) nu este deloc binepldcut lui Dumnezeu. Spre 

exemplu era voia lui Dumnezeu gi er'a lucru bun sd se aducd laudd lui 

Dumnezeu, dar nu era pldcut lui Dumnezeu sd facd aceasta urmagii lui 

'Datan 

gi Aviron os1 ' qi iardgi, este voia lui Dumnezeu 9i este lucru bun 

sd facd (cineva) milostenie, dar ca sd facb cjneva aceasta pentru a fi 

prosldvit de oameni, nu este de loc bineplScut lui Dumnezeu 682. 

$i iardli, 

era voia lui Dumnezeu gi era lucru bun ca ucenicii sd propovdduiascd 

prin case ceea ce auziseri.la ureche683, dar..ea ei sd spund ceva inainte 

de vreme, nu era deloc binepldcut 1ui Dumnezeu. Cdci Domnul le-a poruncit, 

zicind :

3 R]iGULILE MICI 

k 

nezeul tdu, din toatd inima ta, din tot sutletul tdu, din tot cugetul tdu 

;i din toatd. putereo ta gi pe aproopele tdu ca pe tine insuii" 687, precum gi 

Domnul a invdfat in Evangheli'a cea dupd loan. (Trebuie sd observdm) 

9i toatE porunca. precum este scris ; ' 6e1. Acelagi 

infeles il au gi cele cu privire la milostenie gi la post, care se afld 

in acelagi loc, $i in general cu privire,la orice lucru al pietdlii. 

687. Ilcrcu 12, 30. Am redat 

s5ts; i- din tot sufletul tdu, din 

getul tdu...o. 

688. Matei 24, 46. 

689. lsoia 26, 20. 

690. Ps.122,2. 

691. Molei 5, 1,1--16. 

4'&l 

textul dupi editia Bibliei din 1975; Ia Sf. Vasile 

toatd virtutea ta, din toata puterea gi din tot cu-



Cum duhul cuiva se roagd, iar mintea lui esfe ldrd roadd&n 

Rdspuns 

Aceast,a s-a spus pentru cei care inalfd rugdciuni in limbd necunoscutf, 

celor care ascultd. Cdci zice : . Pentru cd, atunci cind 

cuvintele rugdciunii sint necunoscute celor prezenfi, mintea celui care 

se roagd este fdrd roadd, nefoiosind nimic ; dar cind cei prezenfi infeleg 

rugdciunea care poate sd folose,ascd celor care ascultd, atunci cel care 

se roagd are ca roadd imbundtdfirea celor care se folosesc (ascultind). 

La fel este cu orice lecturd a cuvintelor iui Dumnezeu. Cdci s-a scris : 

6s3. 


Ce insemneazd : "cintati cu inlelegereD ? 6e4 

' 

Rdspuns 

Ceea ce este la mincdruri gustul calitdfii fiecdrui fel de mincare, 

aceasta este infelegerea cuvintelor Sfintei Scripturi. Pentru cd spune : 

acarul gwii gustd bucatele, iar mintea inlelege cuvintele> 6e5. Deci, dacd 

cineva igi rinduieqte sufletul din puterea fiecdrui cuvint, cum igi rinduiegte 

gustul din calitatea fiecdrui fel de mincare, unul ca acesta a implinit 

porunca cea care spune :

I 

?t 

AEGULILE MrcI 


Docd se cuvine sri silim sc cinle pe sord care nu y7sq69e. 

Rispuns 

DacS nu vine sX cinte cu rivnd gi dacd nu se vddegte la ea buna 

dispozilie a celui care a spus :

SEINTUL VASTTS CEL MARb 

sintem precum'eei mulli cate negutdtoresc cuvintul lui Dumner"u, zo6, 

9i 

iardgi: 707, 

9i multe asemenea, 

de care Apostolul ni s-,a ardtat noud cd era curat prin cele ce zice :

I 

F 

REGULILE MICI 

acesta, sd nu se jeneze luind, ci sd mulfume,ascd. Dar de la care se 

cuvine sd ia, cind gi cum, cel rinduit cu purtarea de grijd ce,a de obgte 

se cuvine sd hotdrascd, aclucindu-gi aminte de David, care a spus : 714, gi : ?1?; deci, dacd s-ar intimpla, cindva, o aseme_ 

nea nevoie, se cuvine ca acela care cumpdrd sd fie cu mai multd grijd 

decit cel care vinde, ca sd nu dea un pref mai mic decit valoarea (lucrului). 

Iar amindoi sd-gi aclucd aminte de cel care a zis :

l|l 

Rispuns 

SFIIVTI'L VASILE CEL MANE 

Lucrurile dreptdfii protivnice pdcatului, pe acestea se cuvine sd le 

rodeascd cel care se pocdiegte, fdcind ceea ce s-a spus : uAducind roadd 

ln orice lueru bunr72o. 


CeI care doreSte sd-gi mdrturiseascd pdcatele sale, oane se cuvine 

sd le mdrturisenscd la toti 6i celor care s-ar intimpla, sou cui anume ? 

Rispuns 

Scopul iubirii de oameni a lui Dumnezeu cu privire la cei care gregesc 

este clar, potrivit cu ceea ce s-a scris, cd .

] 

i 

REGULILE MICI 

ele sE sco'atd cauzele cele dintii ale acelor pdcate i cum este cearta sau 

invidia, care nu incep de la sine, ci incolfesc din rddlcina iubirii de 

slavd. cdci din dorinfa de slavd din partea oamenilor se ceartd cu cel 

cdruia ii merge bine gi pizmuiegte pe cel c,are-l depdgegte in renume. 

Agadar, dacd cineva fiind lovit (stdpinit) odatx de mindrie sau de ceartd, 

va cddea din nou in acestea, sd se cunoascd pe sine ca pe cea dintii 

cauzd a invidiei sau cerfii, (anume) iubirea de mdrire, de care este bolnav 

in profunzime. De aceea, se cuvine sd se vindece pe sine de patima 

iubirii de mdrire prin cea contrard, (adic5) prin exercitdrile umilinfei 

(cdci exercitarea umilinfei este indeletnicirea cdtre lucrurile de mai pufind 

insemndtate), pentru ca astfel, ajungind in buna dispozifie a umilintei, 

sd nu mai cadd in odrdslirile amintite m,ai sus ale iubirii de mdrire 

; gi (aceasta se potrivegte) la fel pentru fiecare din pdcatele asemdndtoare 

cu acestea. 

Intrebarea 2gO 

Cum sporette cineva totdeauna in luerul psr.rrn:uluj 

| 726 

Rispuns 

Fie inmulfind darul ce i s-a dat, prin folosul pi sporul celor ajutafi 

de el, fie ardtind mai mult{ rivnd in lucrul Domnului, in comparafie cu 

sirguintele omenegti. 


cine esle lrestio strivitd sou fe$tila oprinsd $i cum cinteva pe prima 

n-o va tringe $i pe c doua n-o va stinge ? 727 

Rispuns 

Trestia strivitd, socotesc, este cel care, degi are oarecare patimd, 

face (totugi) porunca lui Dumnezeu , pe acesta nu se cuvine sd-l fringem 

sau sd-I tdiem, ci mai degrabd sd-l vindecdm, cum a invdfat Domnui, 

cind a zis : z2e; gi in 

altd parte i (nu. Iaceli nimic din duh de ceartd sau din mdrire deqar- 

,d,, 730; iar fegtila aprinsd este cind cineva ar face porunca nu din do- 

726. I Cot. 15, 58. 

727. Matei 12, 2A. 

728. Matei 6, l. 

729. Filip.2, 14. 

-:q*::4*. 

j

448 SFfi$TUL VASILE CEL MARE 

rii,nfd i,nfo,catd gi ,rivnd desfvlngitd, cri mai ,cru lenevrirre Si mari fdrd vlaEd 

pe a,cesta 0rU 'sie' rcrade. sd-l oprim, ci mai degr,ab5 s,d-I 'irn'suflefim priul 

aducerea aminte a judecdfilor lui Dumnezeu 9i a fdgdduinlelor Lul. 


Oore se cuvine ca in comunitotea de ttati 

tru cooiii celor care trdiesc in societats ? i32 

RdsPuns 

so existe qcoc/d Ctr pen- 

, Apostolul a spus : "pfuinlilor; nu intdritali Ia minie pe copiii vo$fri, 

ci cre$teli-i intru invdldtura Si certarea Domnului,t 733. Deci,'.dacd eei 

care ii aduc, li aduc cu a'cest scop, iar cei care-i primesc au pregdtirea 

ca sd poatd cregte pe cei adugi in invdfdtura qi certarea Domnului' 

sd pdzeascd ceea ce s-a poruncit de Donnul cind a spus : 736 . gi iardgi i 4cuvintul pe cale l-am grdit, acela 

73O. Filip.2, 3. 

731. ln unele editii se g6seSte i€rrmenul . ln editia Migne s-a preferat termenul (nDtDaorcaleigv) 

in toc de ubrbdcxcl,ov>), Jinindu-se seama de realitdti, ci in rnajoritatea mlndstirilor 

au exi.stat tcoli, poate fi preferat termenul

t 

} 

r 

3 


1l va judeca pe eI 1n ziua cea de' hpo'i" 78? ; ti, fiind'cd loan a anunfat 

cd : ?38, nerascultarea igi are ameninlarea nu in deosebirea 

pdcatelor, ci ln nesupunere' Dar, pe scurt' dacd avem ingdduinfa 

sd deosebim pdcatele in mici 9i mari, in mod indiscutabil trebuie sd se 

accepte de fiecare, cd mare este acela c'are stdpineSte pe fiecare' 9i 

mic este acela pe care il stdpinegte fiecare ; precum este la luptdtori 

(atlefi), invingdtor este cel mai puternic, iar cel care a fost biruit este 

mai slab decit cel care .a invins, oricare ar fi. Deci' se cuvine pentru 

oricine greqegte orice fel de pdcat sd pdzeascd judecata lui Dumnezeu, 

Care a zis ci : "d,e-li va greSi lie tratele tdu, mergi, mustrd-l pe el in' 

tre tine gi e/ singur. $i de te va asculta, ai cistigat pe tratele tdu; iar 

de nu te vo osculta, ia cu tine incd unul sau doi, co din gura a doi sou 

trei martori sd se stotorniceo scd orice cuvint ; $i de nu-i va oscuJla pe 

ei,'spune-l Bjsericii i iar de nu va oscu/ta nici de Bisericd, sd-ti fie trie 

ca un pd.gin gi co un vameg> 73e. Dar sd se pdzeascd in toate ceea ce 

s-a spus de ,cdtre Apostolul :

450 SFINTIjL VASILTC CEL IEARE 

Intrebarea 296.,. ,: \, rin !i 

Cum se poate incredinla suf/etuJ cd este cwat de pdcate ? "^ 

J 

r 

Rispuns 

r. 

'.'e i 'rut. 

- 

, lr,.i rl-laibni br; 

,rim 

ni sl, , ffii,. rb Et 

Dacd cineva gi-ar lnsugi dispozilia (sufleteascd) a lui David, clnd 

spune :

REGULILE MICI.T\V JUTlllSe 

-errrb jjlrflrbolu ibtrr Q o ,lntrebare a 297 i iui lD dor ri ($-il ,1i, 

. 

USSSfUnt.. I. ,.5gr'7 ^. rf ^( 6-rrl..i- ,? 

nl 9I6j 

. Cum se cuvine sd se intoarcd cineva de la pdcat ?,r 

tiqia 

Rispuns 

on 

r:. I 

Rivnind dispozifia (sufleteascd) a lui David catre, mai intii zicind : 

*tdrddelegea mea crn cunoscut $i pdcatul meu nu l-am dscul?s'r a spus : 

152 SFINTUL VASILE CNT MARE 

nilor, n-ag ti rob aI lui Hrislos> 7s5. lnse existe o gi mai groaznicd ameninfare 

in Scriptura de Dumnezeu insuflatd, care spune cd.: "Dumnezeu 

a risipit oase]e celor ce plac oamefiIlor, zse . 

Intrebarea 299 : 

Cum se va lnc;redinla sutletul cd s-c indepdrtat de iubirea de slavd ? 

Rispuns 

Cind va urma Domnului, Care a spus: ,.Ata sd lumineze tumir* 

voastrd inaintea oamenilor, lncit sd vadd taptele voastre cele bune Si 

sd sJdveascd. pe Tatdl vostru CeI din ceruri" zs?, gi Apostolului care a 

poruncit cd : oori de mincali, ofi de beli, ori altceva de taceli, toate 

spre slovo lui Dumnezeu sd. Ie tacelir T5s ; aga incit, cel evlavios, nici 

mdrirea de aici, nici cea viitoare c6utind-o, ci preferind lnaintea tuturor 

dragostea cea cdtre Dumnezeu, sd aibd indrdzneald sd spund, fafd 

de iele infdtiSate, aceasta i

Ii 

V; 

t, 

& 

F 

ll tr' 

I 

a:, 

f,. 

Ir 

IF: 

rI 

I 

v 

l 

ti 

BEOIILItr,E itrICI 453 

':^ i\. lntrc'barea 30I :.r1j. ., 

Dar dbcd. (efrieva) br spune cd rru md va mustra eon$tilnla> ? 

Rispuns 

.' Aceasta se iiiftnpld gi in privinta patimiior trupegti ; pentru cd sint 

multe neputinfe de care nu-$i dau seama cei care suferd ; ci se incred 

mai degrabd in diagnosticul doctorilor, decit sd dea atenfie faptului 

cd ei inpigi nu sint nimic. Astfel, 9i in privinta patimilor sufletului, 

adicd .in privinfa pdcartelor, chiar dac6 cineva nu s-ar condamna p,e 

sine, nesimfindu-gi pdc,atul, se cuvine totugi sd se increadd in cei care 

pot sd vadd mai mult cele ale lui r.aceasta o aratd sfintii Apostoli, cind, 

fiind increzdtori in dispozifia lor sincerd fat6 de Domnul gi auzind cd : 

.unu^l din voi Md. va preda pe Miner, s-au increzut mai mult cuvintului 

Domnului gi nu erau de acord zicind i

{54 S!.INT'['L VASILE CEL'lilARE 

Intrebatrea 303 

Oare se cuvine,qa ln comunitatea de fuali sd se osculte de cele 

spuse de cdtre tofi ? 

Rispuns 

Intrebarea aceasta prezinte multd dificuitate pen'tru r6spuns. Intli, 

pentru cd a spune tofi cite c,eva este.dovadd evidentd de neorinduial6, 

9i Apostolul zice I oicr proorocii sd vorbecscd doi sau lrei, iar ceilalli 

sd deo dovad.d de politele (sd judece)D 771 . 

9i acelagi (lucru) la impdrtirile 

darurilor, rlnduind ordine proprie fiecdruia din cei care vorbesc, 

prin ceea ce a spus :

REGT'Lr,E MicI- 

nului' chiar dacd ar avea ameninfare cu'mbarte, se cuvine a asculta; 

iar dacd este ceva.impotriva poruncii sau.vatimd porunca, chiar dacd 

gi inger din cer sau vreunul dintre Apostoii ar porunci, chiar daci si 

fdgdduinfd de viafd ar avea, gi chiar ameninfare cu moarte, se cuvine 

ca nicidecum sd nu se asculte, fiindcd .Apostolul spune z ,rchiar noi 

lngine, sau lnger din cer v-ar vesti altd Evanghelie d,ecit cea pe care em 

veslil-o voud., sd fje e1etem1'!rrrn, 

: tIi, 

muf,glq rlut 1$ 

-!{}p i-: rl -.rr I r i. 

i?. Intrebarea 304;.irlso 

Inia,, )tq !!rl 

i l 

tj' Dacd rudele celor ccre s-ou rinduit Tntr-o comunitate d.e trali u 

dori sd dea ceva penttu acettia, se cuvjne sd se primeascd ? 780 

sls : 

' '.::r' r'i ',/ ril 6di,. Rispuns ;b l, ,r., i 

blij- ^ .. 

., 

r. 

urlia gi examinarea acestei (chestiuni) apartine proiestosului. lns6, 

duph pdrerea mea, socotesc cd neprimirea acestor daruri feregte de 

sminteald pe cei mulfi gi este mai folositoare pentru zidirea credinlei. 

.cdci din primire intii se intimpld sd se aducd de multe ori pi ocara 

obgtii ; apoi se dd gi prilej de mindrie rudeniei celor care au adus darul. 

In afard de acestea, ceea ce Apostorul a spus despre cei care mdnincd 

gi beau cele ale lor in obgte, se potrivegte gi aici, adicd

456 SFDiIT.(]L VASILE CEL MABE 

Intrebarea 306 -r-lr 

rr-,; ,irtlgtl 

In ce fel se obline nelmprd$tierea minlii ? 

i: ,nb rFi 

.: 

' ti?."ir. Rispuns 

inroSfoivsb6ttristr' t 

DacS cineva ar obtine mintea alesului David, care a spus uneori : 

nEGlItLtIrE MIel 

45? 

ni i[{nrr.rrhr, .,' "ih,'Intrebarea' 307,:,,rlt6d eb ia zo]alrH ir-rl 

,$i'' Docd se tirvine sd se lnceapd clntarea de psalmi sou rugdciuneo 

cu --- rindul - ? 

a- 

.:tg: J, Rispuns, 

eras,rT::"" 

'iiir 

'.s';;r 

,r.,- I r.., ;i 

Aceasta sd se pdzeascd ca bund rinduiald ln rnultimea chqstiurtii 

lor importante, pentru ca nici lucrul sd nu fie socotit de micd importantd 

gi de neglijat, nici regularitatea (urmarea) a unei 9i a dou5 per- 

'oul,l,, " dea,:r"":ltt t",,T::tff 

t:':l:J 

1u ;,:"*"":Tt;tj :: ::::-""ttt' 

r;;;;;Jr e a 3or 

- Oare se cuvine sd lie rdspldtit cel carc dd ceva comunitd.fii de Irali, 

tii 

aaca ceea ce se dd in schimb fse cuvine) sd fie colespunzdtol o. ceeQ 

ces-odat?' 

\' 

rrr' L i 

rrrltxle r 

RisPuns 

glqdc; *r 

Intreagd aceastd intrebare este omeneascd. Iar daci se cuvine sd 

se dea dovadd de recunogtinfa, examinarea in privinta primirii celor ce 

se dau Si a rdspldtirii celui car,e a dat sA fie rezervatd celui i care 

gdministreazd. .u iJu,s:, u..i, pJ, 

i:i ,.. ",. ,lriJ'-ri:'r . ,109 , 

Intrub'liild$: 

6oi: ,rII , i 

is,.!r:.: '-' i n.1r flif ii' i rn hn?r {lls' ,i6 

Dacd cuiva i se intimpld cele obignuile 9i dupd fire, se cuvine sd 

indrdzneascd sd se aryopie spre lmpdrtd$irea celor slinte ? 

Ilt: pispuns nl 

Apostolul :a' ar[iatl'cI iel care s-a ingroBat?ltuitrdtiil[.cU 

i]tiistoi 

intru Bote2 7e3 sslg mai bun decit firea gi decit obiceiul, spunlnd, in 

locul cel pentru botezul cu apa, dupd cele ce se afld inainte: (cunoscind 

aceasta, cd omuJ nostru cel vechi a fost rdstignit impreund cu EI, 

ca sd se nimiceoscd trupu/ pdcatxlui, ca ,sd nu mai tim robi ai pdcatu' 

Iui,7s; iar alteori poruncind :

458 sr.tlrrsL vAsrLE ctt ilAnit 

lui Hristos 9i de bdrbafi gi de femei $in tredinfa cea adeverati ln 

Hristos. Dar a se apropia cineva de cele sfinte, fiind in necurdlenie, 

sintem inv5fafi gi din Vechiul Testament, cd este mai infricogatd judecataTq.lar 

dacd aici este ceva mai mult decit temp1u17e8, Apostolul 

mai infricogat, adicd, ne va condamna pe noir zicind i

REcttLrLE MICr r r' 1r-?:-;,i 

, "1*t.,. l !. 'rr(l In.trebarea 312 

$0 

're iil?squtJ' eliledr rrl 

Oore se cuvine sd. lndemnd.m Ia rugdciune pe mirenii core ne 

viziteazd ? 

RisPuns 

'tt.: 

Dacd sint cr,edincioqi, se cuvine s-o facem, fiindcd Apostolul a scris 

cdtre ei :

aco grhITuL vAsrl,t ctf,; af,ABa 

tru bolile trupegti, c,lteodatd, pentru altd cauzd, Dumnezeu ori iartd, ori 

provoacd suferinle. 

Cdci, fie pentru ca cineva, drept fiind, sd fie distins gi pus in lumind 

strdlucitoare ca lov, cdruia i s-a spus din partea lui Dumnezeu, adicd 

cel care-L reprezenta, ardtindu-i gi motivul pentru care a fost incredintat 

ispitei :

REGI'LII,T MICI 

pe in trup, un lnger aJ sotanei sd md batd. peste obraz> sr4. Agadar, 

intr-adevdr, clnd cineva, pentru ceva din cele .spuse, cdzind in boald ar 

privi cdtre doctori, ca gi cum ar nesocoti judecata lui Dumnezeu, trudindu-se 

in zadar, disprefuie,gte pe Dumnezeu, dar dacd vreodatd ar fi necesar 

ca insugi sufletul sd se corijeze prin ingrijirea trupeascd, anume 

cind s-ar primi invdf5tu,ra Domnului spre vindecarea propriilor patimi, 

a9a cum primegte cel bolnav sfatul doctorului, atunci dispun cd este lni 

gdduit celui bolnav cu trupul s5 ceard ingrijirea (doctorului) li sd dovedeascd 

prin aceasta folos in privinta vindecdrii pentru sufl,e,t, 

lucru pe 

care ll spune Domnul celor care nu s,au simfit datori sd-I facd, din dispref 

(fafd de doctor), zicind:

&2 SFINTUL VASILI CEL MARE 

fnsbs. 

1T, 

-ritxrrJ 

' 

It ttr 

,l!t, ri. 

i"ibr ' 

Ddcd trebuie 

sului 8Ie. 

Respuns ,qh,i ,!*f . 

, 

Ni s-a spus pe larg la capitolul 19 818' 

Intrebarea 48 

ll.Si 3q 

'94. c!.r'. 

'i5-1 

;I3 ,..i., : lr I 

sd nu se cerceteze din curiozitate lucrdrile proieslo' 

RisPuns 

Ni s-a spus gi despre ac,easta in cele expuse pe larg la capitolul .19. 

Intrebar,ea Q15 

Care este deosebirea lntre vanitate (nfndrie de$altd) Si iubirea de 

mdrire. 

Lispuns 

Socotesc cd vanitatea este cind se urmdregte mdrirea prin lucruri 

degarte, iar iubirea de mdrire cind se face un lucru impontant 9i apreciat, 

dar se face pentru propria mdrire, 9i nu pentru mdrirea lui Dumnezeu, 

cum spune Domnul: .Aga sd lumineze lumina voostrd inainted' 

oomenilor, lnclt sd vadd, tapteJe vocslre cele bune 9j sd sldveascd pe 

Tatdl vostru Cel din ceruri> e0, gi cum porunceste Apostolul, cd |

Ii 

REGULITE MICI 

Rtrspuns 

Moartea, aga cum spune Apostolul despre Insugi Domnul nostru 

Iisus Hristos, ce S-a fdcut ascultdtor pind la moarte 824, pentru ca, spre 

exemplu, dacd ar fi poruncx grea (obositoare) de a contribui la pietate, 

cineva, chiar dacd ar fi primejdie de moarte, ar socoti mai de laudd sd 

moard pentru poruncd decit sd neglijeze implinirea poruncii din teama 

de moarte' aga cum insugi Apos'tolul aratd cd

';ii} 

. .i lr3fil: r -. rqgagt 

i;; ,65 gryi:."rq ,!':'n : 

'riq 'l "")1,lPj ' ,., 

..;:Ut'." ';,. 

:r''i.' ..:t'':" 

*91 r, : :i'ri f 

i 

l. Dacd cineva fiind s5ntrtos cu trupul 

or neglira.rugdciunile sau invdtarea psalmllorz, 

invoclnd cu viClegug dezvinovEfiri 

de p6cate, acesta sd se afuriseascd 3 sau 

si posteasc{ o sdPtdmlni. 

2. Dacd cineva ar fi mustrat, cu dragoste, 

pentru o gregeald tl n-ar primi mustrarea 

rugindu-se gi cerlnd iertare, cu tot 

respectul cuvenit, pentru cele ce a gre$it, 

gi acesta sd se afuriseascd o sdptemln6' 

3. Dacd cineva cunoa5te gregeala c-uivq 

si nu-l va indrepta pe el sau nu-l va mus' 

tra ln pace cu dragostea cea lntru Hristos' 

ci cu supdrare, ca ii cum (ar fi) mai degrab6 

biruitor al fratelui declt tdmiduitor 

al cauzet p{cdtuirii, $i acesta sd se 

afuriseascd impreune cu cel mustrat pentru 

p6cdtuire doud sdptdurini, fiindcd a 

mustrat ca un vrdjma$ 9i nu ca uD frate. 

4. Daci cineva dispreluiegte sau contrazice, 

clnd i se poruncesc de c{tre un 

frate cele dupd puterea (lui)' 9i nu se supune 

cu toatd bucuria cea lntru Hristos, 

ca gi cum el l-ar dnstrui pe acesta' de 

asemenea sd se afurlseasci o s6ptdmlnd. 

5. Dacd cineva ar flecdri sau ar spune 

glume, nepdzind cu fricE si cu cutremur 

tnvdtdtura fericitului Apostol 9i a Evangheliilor, 

9i acesta sd se afuriseasctr o 

s{ptimlntr. 

6. Dacd cineva tn afar6 de cdar 5i cnu>' 

ar face alt jurEmlnt; 9i acesta s{ se afuriseasctr 

o s6ptdmln{. 

- 

1305/1306 - -iii*itl.1" 

1315/1316. 

iiii 

t f i -i 

,. ,. EPITIMIII 

i,. ^;. 

,sq} 5?6 , 

'*ol 

'i 

,;.e 6l ,t , ti:l eil 

' ' 

) 

.,.{ il 16 E:; 

.|f;: 1t'. l\ 

' ''l'- ''i"^ 

il r. .i1 

.:. )J' q ' 

7. DacI cineva .ar ierta fratelui care i'o 

gre$it si dupd ce a trecut un timp l-ar 

ocdri, ca gi cum l-ar instrui, si acesta sd se 

afuriseascd o sdptdmintr, ca unul fdrd mild 

de semeni si ca unul ce se bucurd de rdul 

altuia. 

8. Daci eineva ar ierta cuiva gregeala 9i 

l-ar vedea pe acesta purtindu-se cu indiferenti 

si nu cu zdrobire de inimd 9i 

orin multe lacrimi milostivind pe Domnul, 

sd-l roage gi sd'l facf, atent sd se 

pocdiascd gi sh arate fapte de pociintd' 

Iar dacd fdcindu-se acestea ei-riu s-ar ln' 

griji de mintuirea sa, unul ca acesta sI se 

despartd cu totul de cei cu care era impreund: 

i'lmpo$iva 

EPlTIMU a85 

cuivo (sE ierte) precurn ti Hris- 

:.tos o lerlol, E. 

''r: 12. Dacd cineva ar iesi din mindstire 

neluind blagoslovenie sau fErE sd fie trimis 

de arhimandrit cu binecuvintare, sE 

fie netmpdrt6tit. 

13. Dacd cineva ar avea ceva (propriu) 

irin mindstire sau ln afard de mtndstire, 

sd fie ncimpErt6sit. 

, 14. Daci cineva se insoteste cu altci- 

I neva ca sE iasd din mlndstire pentru un 

alt oarecare (lucru) rdu, s6, fie nelmpdrtdgit. 

15. DacE vreunul dintrej $efii dormitoa- 

. relor afl6 pe cineva ctr face turburarc 

sau discutd in dormitor, Si nu-l alungd 

afari din localitate, acesta sA fie. lipsit 

gde binecuvlntare. 

' 16. Dacd cineva ar fi lipsit de binecuvintare 

din cauza pedepsirii Si din dkpret 

nu s-ar justifica 9i ar primi binccuvintare, 

si se afuriseascd. 

, 17. Daci cineva ar pune ceva la mese 

, sie5i sau altuia, ftrrd sd fi fost ingdduit 

de arhimandrit, sd fie lipsit de binecuvintare. 

18. DacE cineva fdrd acoperdmintul capului 

face un lucru in orice loc, sE fie 

lipsit de binecuvintare. 

19. DacE cineva ar sta de vorbd cu un 

'strhin'venit intimplbtor sau cu unul din ai 

'sdi, fErd sd fi luat aprobare de la arhimandrit, 

cu exceptia celor rinduiti la 

'aceasti sarcinii, sd fie lipsit de bine- 

'cuvlntare. 

20. Daci cineva ar sustrage ceva de la 

un frate gi l-ar ascunde, sE fie lipsit de 

binecuvlntare. 

i 21. Dacd cineva, fdrl sd fie pcdepsit, 

ar minca neluind binecuvlntare sd sc 

afuriseascd. 

22. Dac6, cineva nrl 5i-ar lua binecuvlntarea 

la rlndul siu, sd fie fdrd binecuvintare; 

dar dac6 din cauza vreunei tre- 

'buinte n-a ajuns, sd se justifice. 

8. Col.3, 13. 

9. Matei 6. 9. 

80 - Stlntul vaslle cel Mare 

23. Daci cineva ar 6i g6sit troaptea 

singur cu cineva sau schimblndu-gi locul 

unde doarme fdrd lncuviintarea celor rlnduifi 

supraveghetori, sd se afuriseasch. 

24. Dacd cineva se trece pe sine la alt 

lucru fdrd sd fi prinit aprobare, sd fie 

lipsit de binecuvlntare. 

25. Dacd cineva va schiurba ceva cu 

altul, sau va ddrui fdrd aprobarea arhimandritului, 

sd fie lipsit de binecuvintare. 

26. Dacd cineva ar fi g{sit vorbind seara 

dupd Tatdl no'stru e, sd se afuriseasctr. 

27. Dacd cineva dintre cei sdn6to5i 

doarme afard de bisericE, sf, fie afurisit. 

28. Daci cineva, mincind la masd, ar 

flecdri, sd fie ridicat la rugdciune. 

29. Dacd cineva ar ajunge fErE binecuvintare 

gi fiind amdrtt ar lnvdfa el pe cel 

care l-a pedepsit, sau contrazictndu-l n-ar 

ardta condescendent6, sd se afuriseasci. 

Iar daci ar splne cd este pedepsit pe 

nedrept, sd aducd la cunogtinf5 arhimandritului 

cauza ;;i sd se primeascd ceea 

ce s-a hotdrit de citre acesta. 

30. Dacd cineva are impotr'iva cuiva 

mihnire $i dispretuind nu s-ar lmp{ca 

inainte de slujbd sau nu spune cauza arhimandritului 

sau celui tnsdrcinat cu supravegherea, 

sd se afuriseascI. 

31. DacE cineva tn ziua dr aducere a 

jertfei se opregte pe sine de la impErtd' 

sire fare aprobarea arhimandritului, sd fie 

liosit de binecuvlntare, 

32. Daci cineva discutd din Scripturi 

din dorinla de intrecere, sd fie lipsit de 

binecuvlntare; iar dacd persistd dupd ce 

i s-a interzis, sd se afuriseascd ca un nesupus 

gi neascultEtor. 

33. Daci cineva spali haina fie a altuia, 

fie a sa flrd aprobarea arhimandritrlul, 

si fie lipsit de binecuvintare. 

34. DacE cineva lipsegte de la mese fdrd 

si spund motivul, sf, rdminE fErE mlncare. 

35. Dacd cineva'va pierde ceva $i neqtisindu-l 

nu va aduce la cunostinta arhimandritului, 

sd fie lipsit de binecuvintare.

466 STINTUL VASILE CEI^ MARE 

36. Daci doi ar fi gEsifi adeseori impreunE, 

apropiindu-se unul de altul si 

poruncindu-li-se nu s-ar despiirfi, sE se 

afuriseascd pind se vor indrepta. 

.. 37. Dacd cineva n-ar ajunge seara la 

.nTat&l no.struD 10, in.afard de vreun motiv, 

si stea ln picioare la rugdciune pind ce 

vor adormi toti. 

38. Daci cineva in vrcmea impirti;aniei 

avind mihnire fatd de vreun frate 

nu-i dd acestuia pacea, si.se afuriseascd. 

39. Dacd cineva ar muta pe un fl'ate 

de la rindul slujirii, in afard de cei c5rora 

li s-a incredinfat acea grijd, sE fie 


40. Dacd ciheva gtie pe vreun frate care 

vrea sd plece ln ascuns din mindstire gi 

nu va aduce la cunogtinta arhimandritului 

sau proiestogilor, sE se afuriseasci. 

41. DacE cineva s-ar ridica de la masd 

fird incuviintarea arhimandritului, si stea 

in picioare la rugdciune plnd la vecernie. 

42. Dacd, cineva dupd impErtdgire ar 

iegi de la slujbd pinE ce vor lua tofi binecuvintare, 

in afard de o nevoie omeneascE, 

sE m6nince separat. 

43. Dacd vreunul face pe cineva sd lie 

lipsit de binecuvintare fdre motiv, sd fie' 

si el lipsit de binecuvintare. 

44. Dacd cineva ar fi gdsit vorbind in 

chilii, cu exceptia celor care locuiesc in 

acestea sau a celor care fac liniste, sE fie 


45. Dacd cineva s-ar afla clevetind lmpotriva 

cuiva sau ar auzi despre oarecari 

clevetitori 5i nu-i va mustro sau nu-i va 

plrl arhimandritului, sd se afuriseascd tm- 

preuni cu acegtia. 

46. DacE cineva ar face glume sau ar 

llecdri, sd fie lipsit de binecuvintare. 

47. Dac6 cineva ar fi g6sit vorbind ln 

grddind cu cineva, sau recitind psalmi, sau 

dormind, in afari de cei care lucreazd sau 

de cei care supravegheazd, sd fle lipsit 

de binecuvintare. 

48. Daci cineva ar ie5i la locul porta- 

10. Mqlei 6, 9. 

rului fdrd ingiduinfa supraveghetorilorn sd 

fie liipsit de binecuvlntare, iar dac6 ar ieSi 

la locul gardianului (paznicului), sd se afuriseascii. 

49. Dacd cineva ar da ceva ln afari sau 

ar primi (ceva) f6rd aprobaroa arhimandritului, 

sE se afuriseasci. 

50. Dacd cineva, intlmpinind pe vreunul 

dintre strdinii care se inapoiazE, ii va 

vorbi ln afarE de darea pdcii, cu exceplia 

celor rinduili pentru aceast6, sd fie lipsit 


51. Daci cineva face supdrare arhimandiitului 

pentru rinduirea sdptdmlnali la 

siujbd, ln afari de chelar sau de incepStorul 

sdptdminii, si fie lipsit de binecuvintare; 

a$a lncit lncepdtorul siptdminii 

gi ccl rispunzdtor de orice trebuinfd sll 

se ingrijeasci cu sirguinti de rinduirea 

la slujbd in fiecare zi a sdptimlnii, ca sd 

nu cadE in Judecata lenevirii. 

52. Dach cineva vine fdrd motiv la bucdtirie 

sau la cheldrie cu exceptia celor 

rlnduiti eu supravegherea gi a celor care 

poartl grijE de buna rlnduiali, si fie lip- 

sit de binecuvintare. 

53. Daci cineva, fiind trezit de oarecare 

la vremea slujbei sau a citirii, s-ar 

supdra, sE se afuriseascd. 

54. Daci cineva intr6 in bolnitd fdrE 

motiv dupd cercetarea cea (fdcuti) pen- 

tru cele necesare de dimineafd, ln afar6 

de cei care fac linigte $i de cei cdrora li 

s-a incredintat aceastd grijd, sE fie lipsit 


, 55. Daci cineva, fdrd incuviintarea bolnicerului, 

intrind se odihne$te ln bolnitd, 

sE fie lipsit de binecuvintare; dor dacd 

este suferind sau bolnav, si spund mai 

intii bolnicerului. 

56. Dacd cineva dintre cei suferinzi lgi 

schimbd locul unde doarme, fird incuviinfarca 

bolnicerului, sd se afuriseasci. 

57. Dacd cineva diutre cei rlnduiti sd 

serveasci ]a bolnitd ofer6 ceva unui frate 

r ,a i.. .c 

r.J i33 9lla8:i.i .,-r.:ite 

ttf

F nprtrun 

l 

';ulqe 

fdri aprobarea bolnicerului, si fie lipsit 


58. DaCd vreunul dintre bolnavi va fi 

qdsit cd se muti fdrd incuviintarea bolnicerului 

sau a unuia dintre cei rirduili 

si slujeascd (la bolnitd), sd fie lipsit de 

binecuvintare. 

.iiifilo:' ,j, 

-'11: 

Epittmii pentru.. cilugtrri[e 

lio: 

59. Dacd cineva, ln afarE de arhimandrit, 

ar ti 

.0a9i.t scriind cuiva sau primind 

scrisori, sd lie afurisit. 

,,; 

60, Dacd cineva .trimite cuiva vreun dar, 

sau primegte ceva de oriunde, cu exceplia 

arhimandritului, s6. fie Iipsit de binecuvlntare. 

l'!aii: z i 

:riq j,{ .i,-, '-: 

, tnluqrnl 1.. 

1. Cda'care s-ar jura curorice fel de ju- 10. Cea care va vorbi cu cineva dintre 

rdmint, str se afuriseasca dou6 sdptdmlni. ci-'i care vin de afar6, inainte de a i se fi 

i. Cea care ar huli pe vreuna din bd- inghduit de cEtre cea cdreia i s-a lncretrinelc 

(prezbiterele) cXrora li s-a incredintat grija pentru toatE buna rinduial5, 

dintat sd hotdrascE cu privire la lucrurile sE se afuriscascd o sEpt5mind. 

din minAstire, sd se afuriseasc5 o,sEp 

tEminE. 

cu scopul de a.o ponegri, si se afuriscasctr 

o sdpt6mlnd. 

.1. Cea care a ponegrit pe careva cu 

orice fcl de oiar5, sE s6t'afuriseascE r> 

:ialDTamlna. F 5. Oricare alta s:ar gdSi, pugotiriit"in afa16 

F 

11. Cea care se va gdsi murmurind.din 

cauza. lipsei lucrurilor necesare, san din 

:. 3. Cea care ar spune ceva ln taintr im- . calrza. pboselii: muncilor, sd se afuripotriva 

unei surori, c6re.nu €ste de fatE, seascd osdpt6mini. 

12. Cea care se impotrivegte poruncii 

celor cirdra li s*a incredinfat grija, sd se 

afuriseasei o sbptdmlnd. 

13. Cca care din disprel, sub pretcxtul 

aparont al Iinigtii, n-ar indeplini porunca, 

dc cele bdtrine (prezbitt,rele) rirora li s-a 

sd se afuriseascd o sipthmind. 

lJ. Cea carc ar vrea sd se tmpodoinr:redinfat 

sE slujeascd, sd se afuriscascd beascd,,;dupd prima 9i.a doua sfituire, sd 

468 aFINTUL VASILE cEL MA,RE 

l. Se cuvine ca rugf,ciunea sd fie avut6 

ln vedere inainte de toate. 

2. Despre supravegherea glndurilor gi 

cd trupul nu este rdu, cum au socotit unii. 

3. Nu se cuvinc sd avem convorbiri cu 

femel, fdri supraveghere. 

4. Se cuvine sd potrdvim cumpdtarea 

dupd puterea trupului $i cd munca trupeascd 

este bund gi legltimS. 

5. Se cuvine ca ascetul sE se indeletniceascd 

cu lucrdri potrivite. 

6. Nu se cuvine ca ascetul sd stea de 

vorbd cu toti oamenii nesupravegheat. 

7. Nu se cuvine sE aibd loc iesirl dese 

Si necontrolate. 

g. Ascetilor nestatornioi nu trebuie sii 

li se acorde increderea sl libertatea de a 

vorbi, dar gi de cei asemenea sd se poarte 

grij5. 

9. Se cuvine ca ascetul sd nu doreasci 

cu nici un chip sd devind clericul sau 

superiorul fratilor. 

10. Nu se cuvine si dorim cele bune 

din vanitate (mdr,ire degartd). 

11. Despre timpul potrivit pentru 

vorbiri. 

12. Nu se cuvine ca ascetul sd lncllne 

spre glume. 

13. Despre bun{tate gi in ce mod se 

formeazd dragostea. 

14. Despre lnlelepciune. 

15. Despre credinli 9i nddejde. 

16. Despre umilintd. 

17. ln cite chipuri lau na5tere glndu- 

rile rele. 

lB. Cdtre odlugirii care vieluiesc ln 

comun (chinovittc), 

19. Se cuvine ca ascetul sd treacd la 

viafa asceticd cu examinare hotArltd, $i 

despre supunere. 

1. Textul este dupi edilia J. P. 

Capltolele constitufillor {ascetice) I 

20. Nu se cuvine str se urm6reascE lntretinerea 

de convorbiri cu rudele care 

trdiesc tn viata civil{, sau sli se poarte 

grijd de lucrurile acelora. 

21. Nu se cuvine sd se separe (nimeni) 

de comunitatea frdteascd spirituald, 

22. Despre supunere mai pe larg. 

23. Se cuvine ca ascetul si ia asupra 

sa cu multd plicere chiar lucr5rile disprefuite. 

24. Nu se cuvine ca ascetul sf, doreasc6 

cinstiri si demnit6ti. 

25. Despre modestie gi simplitate in 

felurile de mincare. 

26. Cel care tinde spre desEvlrgire nu 

va putea sd pdgubeascd progresul. 

27. Nu se cuvine ca ascetul si aibi 

lndeletniciri (private). 

28. Se cuvine ca proiestosul sd distribuie 

cu bunivointi pErinteascE celor de sub 

ascultarea sa cele ce li se cuvin. 

29. Nu se cuvine sd se formeze grup2lri 

de doi sau trei frati ln sistemul ascetic. 

30. Nu se cuvine ca ascetul sd caute 

s6-9i aleagi (dupd gust) tmbrdcdmintea. 

31. Se cuvine ca proiestosul sd potriveascd 

cele rlnduite dupd puterea corpului; 

qi despre cei care lgi ascund puterea. 

32. Se cuvine ca fratii sd nu se lntristeze 

clnd celor mai slabi li se incredinteazd 

ceva mai u5or. 

'33. Nu se cuvine ca proiestogii sd incuraJeze 

pe ascetii care pirEsesc (din nesupunere) 

propria comunitate fr6feascd, 

sau pe unii ca acegtia sE-i primeascd in 

viata chinoviticd. 

34. Nu se cuvine ca ascetul care trEieste 

in sistemul chinovitic sd aibd in proprie- 

tate personald bunuri materiale. 

-n 

Migne, P.G. vol. 31, col. 1315,/1316-1319/1320. 

'- -.5i' ,iJi.;:31;;&.E:*.

F 

3 

rp ir, 

r lJ 6l'if- 

&s' .. CONSTITUTIILE ASCETICE * l 

('AorrTrrnai SratriEecc) 

Cdtre cel care loculesc chinovltic Ai singurl 

Introducere 

Dupd ce ai redoblndit, prin Hristos, uSurinta de a infelege 9i ai 

tndlfat mintea deasupra dorinfelor, pldcerilor 9i grijilor lumegti 9i dupd 

ce te-ai strdduit cu rivnd sd separi gi sd smulgi, cu orice chip, gindul 

de la patimile trupegti, de multe ori ne-ai impdrtdqit gindurile, cdutind 

sd inveti cum trebuie sd duci la capdt lupta inceputd, fdrd sd fii stdpinit 

vreodatd de pldcerile trupegti care asalteazd sufletul prin trup. Ai 

dorit dupd aceea sd ltii care este cel dintii lucru pe care se cuvine sd-l 

evite cineva inainte de toate, apoi pe care (sd-l evite) dupd primul, 9i 

pe eare dintre lucrurile bune trebuie sd le doreascd cu ardoare, aga 

lncit prin veghere atentd sd evite sdvlrgirea lucrurilor ce nu se cuvin, 

iar prin rivnd sd oblind lmplinirea celor bune. 

I 

Mi-ai cerut, dupd aceea, ca sd-ti expun in scris pdrerea mea in pri- 

vinfa aceasta. Pentru aceasta m-am gi grdbit, c,a sd nu pi,erd din vedere 

rivna ta cea bund ; ci sd intdresc chiar buna dispozifie a ta 9i s-o confirm 

cu propriile mele sfaturi ; dar nu fiindcd ofer invdfdturd potrivitd 

pentru obiectul discutieri, ci ca sd nu ascund sub tdcere, ca in fdrind, 

ceea ce existd, gi ca sd evit, astfel, pedeapsa care a fost pronunfatd 

pentru cel care a ascuns talantul in pdmint. 

Fdrd indoiaid, cdsdtoria este, de obicei, pentru oameni, motivarea 

antrendrii lor in dorinfele, pldcerile 9i grijile lumegti. Cdci nimeni nu 

poate descoperi o dorinfd mai puternicd 9i mai constringdtoare, existind 

in natura trupului, declt dorinfa bdrbalilor pentru femeie, sau a femeilor 

pentru bdrbat; gi e chiar foarte natural, pentru cd de la naturd se 

tinde cdtre nagterea descendenfilor. Ei bine, fiindcd are putere excep- 

" Textul, dupd J. P. Migne, P. G., vol.31, col. t32tll322 - 142711429. 

r l-r 

i?.

STINTUL VASILE CEL I\IARE 

fionald, cdsdtoria trebuie sa poarte gi o sarcind mai grea. Cdci nici 

chiar grijile care se intimpid oamenilol pe neagteptate nu sint mai 

grele decit acelea care vin cg grdmadg din cauza cdsdtoriei, precum 

spune Sf. Pavel, cd, adicd "cel cdsdtorit se ingri jegte de cele ale lumii, 1, 

fiind ndpddit de'griji. Irrtr-adevdr, cel necdsdtorit poate sd se intretind 

singur pe sine pi nevoile legate de trup, sau poate chiar sd le gi infrunte, 

pentru cd are puterea sd se convingd ugor spre aceasta; d'ar cel care 

are grija soliei gi a copiilor nu este stdpinul pdrerii lui, ci lucreazd de 

nevoie dupd pldceri Si - fiindcd. $q ocupd cu ingrijirea copiilor - este 

invadat de griji nenumdrate, pe care vom putea sd Ie enumerdm mai 

pe larq altd datd. 

. ,.:.i:r 3ii 


,-:...:.i ..r..i --, 

Agadar, cel care doregte mult sd fie liber de legdturile lumii evit& 

cdsdtoria ca pe cdtuge ; iar dupd ce evitd ,aceasta, i9i inchind viafa lui 

Dumnezeu gi acceptS fdrd rezervd viafa castitdfii, aga incit sd nu poatd 

sd se mai intoarcd la cdsdtorig, ci sd lupte cu orice chip pentru castitate, 

luptind contra naturii gi, mai ales,, contra pasiunilor mai violente 

ale ei. Cdci, dupd ce devine un astfel de iubitor al lui Dumnezeu, fiindca 

dorepte sd se impdrtdgeascd de linirgtea (apatia) Aceluia, oricit de pufin 

9i fiindcd doregte sd guste sfinteni,a duhovniceascd, calmul, linittear 

buna dispozifie 9i ,desfdtarea gi bucuria care rezultd din acestea, veghe,azd 

cu grijd sd-gi find gindul departe de orice patimd materiald gi 

trupeascd, care tulburd sufletul, 9i cerceteazd cele dumnezeie$ti cu 

privirea curatd gi neumbritd a sufletului, umplindu-se, fdrd sd Se Sd; 

ture, din lumina care vine de acolo. $i, dupd ce a exersat sufletul intr-o 

asemenea obignuinfd gi stare, devine familiar lui Dumnezeu, atit cit 

ingdduie (asemanarea> 9i se face iubit gi foarte dorit de Acesta, fiindcd 

a indurat lupta mare gi greu de ciptigat gi a avut bucuria sd intre in 

IegdturS cu Dumnezeu cu mintea curdfitd de amestecul celor materiale 

gi desprinsd de frecventarea patirnilor lumegti. Este potrivit, deci, 9i 

jubt ca acela care s-a indlfat la o asemenea obignuinfd, prin exercitarea 

de eare am amintit mai inainte, sd nu mai coboare iardgi prin excitdrile 

:edrnii la practicarea pasiunilor ei ; sd nu accepte nici aburii care sb 

ridicd de acoloi ca sd nu se intunece astfel ochiul sufletului ca de o 

picld foarte adinci qi:sd nu decadd din contemplarea dumnezeiascd, a$a 

cum se iritd privirea cugetului de fumul patimilor. , ,: ,. 

l. I Cor.7,33. l{' i-4'.q' i

CONSTITUTIILE ASCTICE 171 

CAPITOI]UIJ I 

. SE CUVINE CA RUGACIUNEA 

SA FIE AVUTA IN VEDERE INAINTE DE TOATE 

Orice faptd, iubitule, gi orice cuvint al Mintuitorului nostru lisus 

Hristos este normf, de pietate gi de virtute. Pentru aceasta, desigur, S-a 

gi intrupat, infdfigind ca intr-un tablou pentru noi pietatea gi, virtutea, 

pentru ca privind la acest tablou sd imitdm fiecare, dupd putere, originalul 

(arhetipul). Cdci pentru aceastra poartd insugi corpul nostru, pentru 

ca sd imitdm gi noi, pe cit se poate, viafa Lui. Agadar, tu, cind auzi 

cuvintul gi fapta Lui, sd nu asculfi cu indiferenld gi simplu, oricum ar 

fi, ci sd pdtrunzi in fondul sensurilor ; sd devii pdrtag acelora crare l-au 

transmis dupd intelesul tainic. Pentru cd, intr-adevdr Marta primegte 

bine pe Domnul, iar Maria se agazd lingi picioarele Lui 2; dar amindoud 

surorile aveau bdnbvoinfd. Sd separi acum lucrurile ; Marta s-a 

apucat sd pregdteascd cele necesare pentru satisfacerea trebuinfei Lui 

trupegti, iar Maria s-a agezat lingd picioarele Lui gi I-a ascultat cuvintele. 

Deci una gi-a achitat congtiinla fafd de ce se vedea, alta a slujit 

la ce nu se vedea. Pentru cd intr-adevdr cel prezent era gi om gi Dumhezeu, 

acelagi Stdpin c,are a acceptrat bundvointa ambelor femei. Dar 

Marta, fiindcd era coplegitd de oboseald, a rugat pe Domnul sd intervind, 

pentru ca sora ei s-o ajute la slujire, ziclnd : *Spune-I sd se ridice 

qi sd sJuieoscd cu mine>), Domnul, insd, rdspunzind, i-a zis:

SFINTUL VASILE cEL MARE 

Mei, mai mioi, Mie Mi-ali |dcut" 4. Pentru cd dacd ai primit pe strdini 

9i ai ajutat pe sdraci 9i ai mingiiat pe,cei in suferinfi pi ai dat ajutor 

celor aflati in stare de nevoie gi calamitate, gi ai servit pe cei bolnavi, 

toate ,acestea Hristos le primegte ca fdcute Lui insugi. Dacd totugi vrei 

sd imiti pe Maria care a ldsat slujirea trupului 9i s-a ridicat la contemplarea 

obiectivelor duhovnicegti, sd faci aceasta cu consecvenfd gi sinceritate. 

Lasd trupul, lasd agricultura, bucdtdria gi pregdtirile, qi agazd-te 

lingd picioarele Domnului gi ascultd cuvintele Lui, ca sd devii 

pXrtag al tainelor dumnezeirii. Pentru cd (contemplarea) invdtdturii lui 

Iisus este mai inaltd decit slujirea trupului 

.,i l, i! 

,' --, 'te 1. , .in(r i? ; imi 6a 63 Utl 

U. 

. ,itj,l r" ,1 iE Iu'''i.ttt) 

Ai primit deci; iubitule. exemplele $i dovada; sH ilrifi cebh-'ce Vreii;: 

pofi sd devii sau slujitorul sdracilor s'au iubitorul invdfdturii luj Hristos. 

Dar dacd ai putea sd le imifi pe amindoud, din amindoud pdrtile 

vei primi roada mintuirir. Deci, primul vine cuvintul duhovnicesc, iar 

toate celelalte al doilea,

CONSTITUTIILE ASCETICE'' 

care in tiecare zi ai indurare pentru greselile me/er,$i care ne-ai dat 

noud tuturor posibilitatea pocdinfei. cdci pentru ccecsla treei sub tdeere 

gi ne ierfi, Doamne, ca sdTe,preamdrim pe Tine, Care d.ai, din iubire, 

mlntuire neamului nostru, uneori insuilind teamd, alteoti indemnlnd, 

alteori folosind pe proteli si, 1n cele din urmd., cercetjndu-ne prin 

venirea Hristosului Tdu. Pentru cd Tu ne-ai creat pe noi, gi nu noi. Tu 

e'ti Dumnezeul nostru> 6. 

III ] 

[ar cind vei preamdri, dupd Scripturi, precurn pofi, gi vei indl]a 

laudd cdtre Dumnezeu, atunci sd incepi gi sd spui, cu umilinld :

414 

S'FINIUT,' VASfi'f 

' CE1E' MAEE 

boala ; ci sd ceri, aga cum s-a poruncit, impdrdfia lui Dumnezeu 11. C6ci' 

pentru nevoile trupului tdu, precum s-a spus mai inainte, acestra se va 

fngriji. Pentru cd lmpdratul nostru este foarte exigent 9i se minie dacd 

cineva i-ar cere ceva fdr[ importanfd, dacd cineva dintre noi L-ar ruga 

pentru lucruri ce nu se cuvin. Agadar, ln rUgdciUne,a ta sd nu-ti ardfi 

disperarea, ci sd ceri pentru tine lucruri vrednice de impdratul Dumnezeu. 

Iar cind ceri cele binepldcute lui Dumnezeu, sd nu incetezi' pind 

cind vei obtine cele cerute. Cdci la aceasta a fdcut Domnul aluzie in 

Evanghelie, cind a spus ;

3 

F 

3 

cgNsTITUTffr-E ASCDTICE 

Pentru cd cel care vrea sd fie ajutat de Dumnezeu nu-gi pdrdsegte datoria; 

ti cel care nu-gi pdrdsegte datoria nu este pdrdsit niciodatS de 

ajutorul dumnezeiesc. Se cuvine, a$adar, c,a sd nu-l condamne congtiinfa 

pentru nimic ai astfel sd ceard ajutorul dumnezeiesc. Dar sd nu 

ceard (ajutorul) cu indiferenfd, ci cu mintea concentratd, pentru cd, 

altfel, nu numai cd nu va primi ceea ce a cerut, ci mai degnabd va minia 

pe Stdpin. Pentru cd dacd cineva care, stind gi vorbind inaintea gefului' 

std drept, cu multd teamd, avind nemigcatd si privirea externd gi 

cea internd a sufletuiui, pentru ca nu cumva sd-gi atragd vreo nepldcere, 

cu atit mai mult se cuvine ca inaintea lui Dumnezeu s{ stea 

cu team6 si fricd, avlnd indreptatd toatd atentia numai cdtre El gi in nici 

o altd parte. Pentru cd El nu privegte numai pe omui exterior, ca oamenii, 

ci cerceteazd gi pe cel interior. Agadar, dacd stai inaintea lui 

Dumnezeu, ala cum se cuvine, gi ii oferi toate puterile tale, sd nu incetezi 

pind ce vei primi ceea ge ai cerut; dar dacd con$tiinta ,ta te acuzd 

ca mindru gi dacd, degi pofi, nu te rogi concentrat, sd nu indrdznegti sd 

stai inaintea lui Dumnezu, pentru ca sd nu devind rugdciunea ta p6cat. 

Dacd insd, fiind sldbit de pdcat, nu poti sd te rogi cu stdruinfd, constringe-te 

atit cit pofi 9i stai stdruitor inaintea lui Dumnezeu, avind mintea 

concentratd cdtre El gi rugindu-L (sd fie) aldturi de tine ; 9i Dumnezeu 

iartd, fiindcd nu pofi sd stai aga cum trebuie inaintea lui Dumnezeu, nu 

din dispref, ci din.sl5biciune. Dacd in acest fel te silepti spre tot lucrul 

bun, sd nu lncetezi pind ce nu vei prini ceea ce ceri, ci s6 bati cu rdbdare 

la uga Lui, cdutind implinirea cererii tale.

SFTNTUL'VASILE'CTT UJtffF 

Pentru cd doi bdtrini, ce nddejde (sd mai) avem ? N-a spus acestea, nu; 

le-a gindit, ci a rdmas nezdruncinat in credinfd, gi intr-adevdr, dupd 

vlrstd imbdtrlniserd, dar nddejdea era tindrd ; trupul mergea spre sldbiciune 

gi producea deznddejde, dar credinta intdrea gi sufletul Si 

trupul. Dumnezeu - spunea - este cel care a fdgdduit, Stf,pinul firii 

gi nu se poate intimpla altfel. El face posibile pi pe cele cu neputinfd, 

pentru cd El face gi schimbd toate, aga cum vrea. Sd imili, deci, credinfa 

lui Avraam. Intr-ade'n'dr, atunci cind firea a sldbit gi impulsurile' 

cdrnii au amorfit, atunci a luat viafd fdgdduinla lui Dumnezeu. insuqelte-ti 

exemplele. Dar noi ne rugdm un an pi incetdm stdruinfa ; postim' 

doi ani 9i renuntdm. Aqadar, sd nu sldbim in agteptarea fdgdduinfei lui 

Dumnezeu. Cdci Cel care a fdgdduit aceluia cd-i va inmulti urmagii, 

ne va fdgddui qi noud cd ne va implini dorinla, dacd cerem fdrd incetare. 

Pentru cd spune (Scriptura) '. "Venili la Mine toli cei ostenili $i impovdrali 

9i Eu vd voi odihni pe voi" 16. Pentru cd in timp ce tu erai 

departe de El, obosit gi apdsat de sarcina foarte grea a pdcatului, El 

S-a milostivit de tine pi te-a chemat, ca s5. te upureze de sarcind qi sd-ti 

dea odihnd in viitor, si tu sd nu te increzi in El ? Acum, insd, chiar 

dacd am vrea sd tdcem, vom fi mustr,ali de congtiinfa noastrd ; cdci 

n-avem incredere in El, fiindcd - aga-zicind _- n-ar putea sd ne odihneascd, 

9i ezitbm sd ludm asupra noastrd jugul Lui cel comod gi ugor 

9i sd intrdm in impdrdfia cerurilor prin poarta cea strimtd, ci preferdm 

mai degrabd sd lulm asupra noastr5. povara grea a pdcatelor gi prin dorinfele 

pldcerii noastre sd urmdm calea fdrX ingrddiri gi sd intrdm prin 

poarta largd spre pierzare. Dar, va spune cineva, in repetate rinduri am 

cerut gi n-am primit. Aceasta s-a intimplat, in orice caz, fie pentru cd 

ai cerut intr-un fel cum rlu s-ar fi cuvenit, fie cu necredintd, fie cu 

mintea imprdqtiatd, fie lucruri care nu-fi erau de folos. Dar chiar dacd 

uneori ai cerut lucruri care erau spre folosul tdu, n-ai stdruit in cerere, 

Pentru cE Scriptura spune :

V 

CONSTITUTIILE ASCETICE 

bunurile materiale, spre a ne bucura de ere, gi, fiindcd este bun, ploud 

9i peste cei buni gi peste cei nedrepfi gi face sd rdsard soarele sdu gi 

peste cei rdi li peste cei buni le, gi inainte ca sd le cerem noi ; totugi, 

credinf,a gi faptele virtufii 9i impdrdfia cerurilor nu le vei primi dacd nu 

le vei cere cu osteneali gi cu multd stdruinld. pentru cd se cuvine ca 

m,ai intii sd le doregti gi dupd aceea sd le ceri in mod sincer, cu cre_ 

dinld 9i rdbdare, oferind toate puterile tale, gi in nici un caz sd nu fii 

acuzat de congtiinfa proprie ca cerind fie cu neglijentd, fie cu lenevie ; 

gi atunci vei primi cind va vrea Domnul; pentru ci El gtie mai bine 

cele ce-ti sint de folos. $i poate pentru aceasta amind sd implineascd 

cererea ta, gindind la sirguinfa ta cdtre El, gi ca sd cunogti ce importanfd 

are darul lui Dumnezeu gi sd pizegti cu fricd ce fi s-a dat. pentru 

cd oric'e dobindegte cineva cu trudd multd, se ingrijegte ca sd-l pdzeascd, 

pentru ca nu cumva pierzindu-l sd piardd astfei gi osteneala lui 

mare' pi disprefuind darul lui Dumnezeu sd devin[ nevrednic de viafa 

vegnicd. Cdci ce ar fi folosit Solomon dacd ar fi luat cu ugurinfd darul 

inlelepciunii gi l-ar fi pierdut ? 

Agadar sd nu-fi pierzi curajul d,acd nu fi se va implini indatd cererea 

ta. Cdci dacd Stdpinul cel bun ar $ti cd, primind indatd darul, nu-l 

vei pierde, ar fi gata. sd fi-l procure chiar inainte de a-l cere. Acum 

insd procedeazd aqa (amind) din grija fa|d de tine. cdci dacd cel care a 

primit un talant 9i l-a pdstrat intreg a fost condamnat pentru cd n-a 

cigtigat nimic cu el, cu cit mai mult va fi pedepsit cel care l-a pierdut 20. 

$tiind acestea, cd, mai curind sau mai tirziu, o si primim (totugi) sd rdminem 

mereu mullurnitori Domnului, pentru cd toate cite le face Stdpinul, 

pentru mintuirea noastrd le rinduiegte ; num'ai sd nu ne descurajdm 

gi sd incetdm sd cerem. cdci pentru aceasta a spus Domnul parabola 

despre vdduvd, car,e cu perseverenla ei l-a induplecat pe judecdtorul 

nedrept 21 

; pentru ca gi noi, prin stdruinf5 necurm,atd, sd. primim 

cele cerute de noi. cdci prin aceasta se vddegte gi credinfa gi dragostea 

noastrd fafd de Dumnezeu, cind, 9i fdrd sd se implineascd indatd cererea 

noastrd, continudm sd-I multumim. Agadar, sd-I mulfumim fdrd ?ncetare, 

ca sd ne invrednicim sd dobindim bunurile Lui vegnice, pentru cd Lui 

I se cuvine mdrir,ea in vecii vecilor. Amin. 

i 

19. Matei 5, 45. 

20. Matei 25,25-30. 

21. Luca lB, 2-5. 

r;Uf.,.r -:::*i*ia-r'.. :, -1,:*t;i;.k:ii;t: 

VII

?rs BFINTTTL vAsILE iilii' MARE 

:1, 

::j 

, 

CAPTTOLUL U 

DESPRE SUPRAVEGHEREA GINDURILOR 

$I CA TRUPUL NU ESTE RAU 

uM AU socorll' UNII 

I 

lnainte de orice gi cu orice chip trebuie stdpinitd ratiunea, avind 

neadormitd supravegherea gindului, aga incit sd nu ingdduie sufletului 

sd incline cu ugurintd, din cauza dorinfelor nerationale, cdtre acliunl 

contrare ale trupului. Cdci vederea trupului este ochiul, iar vederea sufletului 

este mintea (care este) de aceeaqi naturA cu el ; dar nu aSa ca 

existind unul in celdlalt, ci sufletul gi mintea se identificd, pentru cd 

mintea este puterea natunald de ratiune a sufletului, iar nu ceva din 

afard. Cdci atunci cind sufletul - precum il stimuleazd inteligenta lui' 

- care a fost sdditd in el in mod natural de Sflnta Treime cind I-a 

creat - reflect5 la cele bineplicute gi necesare, atunci indat5 se elibereazd 

de influenfele pdgubitoare ale trupului ; dupd cum, presimfind 

Si infrinind pornirile dezordonate ale trupului, redobindegte linigtea ce 

i se cuvine Si, fdrd nici o piedicd, se atageazd gindurilor conforme cu 

natura ei, cdci, potrivit puterii care existd in ea, contempleazd cu intensitate 

sfinta gi adorata Treime gi reflectd, Ia inaccesibilitatea mdririi 

dumnezeiegti, din cauza extraordinarei ei strdluciri, la curdfenia fericirii, 

Ia infinitatea intelepciunii, Ia constanfa 9i pldcerea linigtii, Ia natura 

nepdsdtoare gi de necldtinat. Cdci aceluia ce nu i se poate intimpla 

nimic neprevdzut, pentru cd detine cunoagterea celor intimplate gi a tuturor 

celor care s-ar putea intimpla, gi are in miinile sale toate, aceluia 

cdruia nimic nu i se poate impotrivi sau este ln mHsur5 sd prevadd totul, 

la acela este logic sd existe linigte $i netulburare continud. Pentru 

cd tulburdrile in gindurile oamenilor le provoacX, prin natura lor, imprejurdrile 

neagteptate gi neprevdzute. Aga incit cel care nu se tulburd 

de nici o rdutate pi are toatd virtutea gi tot binele care urmeazd, acela 

pe drept va clgtiga bucuria necldtinatd gi vegnicd. Pentru cd bucuria ur: 

meazd virtutea gi bundtatea, precum spune profetul : iivese/'r-se-vd 

Domnul de lucrurile Luirn. 


Agadar, sufletul care-gi pdstreazd mintea cu vegherea gi fortelq 

ce-i aparfin se va afla in gindurile amintite mai inainte 9i va exercita 

oaracterul sdu spre ceea ce este corect gi drept, cinstit gi papnic. Dar 

22. Ps. lO3,32. 

.c^-l $ i ir

CONSTITUTIb,E ASCEfiC€ 

cind va inceta sd reflecteze gi sd priveascd cu atenfia cele ce se,cuvin, 

;atunci patimile trupului, ca gi ciinii rdi gi lndriznefi care pierd din vedere 

supravegherea; se trezesc ai atacd cu forla sufletul, fiec,are dintre 

patimi incearcd in mod diferit oa sd-l divizeze, repartizindu-9i siegi o 

parte din puterea lui vital5. cdci gtiu cd sufletul, degi este unul $i acelagi, 

are (totugi) doux puteri : una este cea vital{ a trupului, iar ceaialt5 

este cea care are in vedere cele ce existd, pe care o gi numin rafiune. 

Dar puterea vitald a trupului, fiindcd trupul gi sufletul sint unite, existd 

de la natur5, in temeiul unirii, gi nu dintr-o dispozifie ; cdci a$a cum 

soarele nu este i:r mdsurd sd nu lumineze lucrul cdtre care gi-a trimis 

razele, la fel gi sufletul nu poate sd nu dea viafd trupului in care va fi 

creat. Totugi puterea speculativx este pusd in migcare de vointd (din 

dispozifie). Agadar, dacd, in general, sufletul se invoiegte cu puterea lui 

speculativd gi rafionald sd vegheze, precum spune profetul i (nu va 

dormita cel ce te pdzeqte> 23, atunci el adoarne patimile trupului in doud 

moduri : pe de o parte, le cuminfegte gi le calmeazd. prin infdfigarea lucrurilor 

celor mai bune gi mai convenabile cu care se indeletnicegte, iar pe 

de altd parte, prin grija lui, (supraveghind) linigtea trupului. Dacd insd 

sufletul va adopta lenevia 9i prin aceasta nu va pune in lucrare partea 

lui de veghere, atunci patimile trupului vor gdsi inactivd puterea vitald, 

o vor impdrfi, gi, fiindcd nu va exista nimeni ca sd supravegheze gi sd 

impiedice rdul (patimile), vor antrena sufretul spre propriile lor pldceri 9i 

acfiuni. Aga incit patimile trupului sint violente atunci cind puteree rafionald 

care existd in noi lincezegte, dar sint ascultdtoare atunci cind 

aceasta reacfioneazd gi dispune. Agadar, nu este de cond,amnat trupul la 

aceia care vor sd gindeascd corect despre el. se cuvine deci ca prin 

expunerea pdrerii mele sd dezminfim gi pdrerile gregite ale acelora care 

gindesc rdu despre trup. cdci, iubitule, asa cum calul este lucru bun 

gi cu cit este mai vioi 9i mai impetuos de la naturd, cu atit este mai bun, 

el are totugi nevoie de cineva care sd-l lnfrineze gi sd-l conducd pentru 

cd este lipsit de gindire ; iar atunci cind cel care-l infrineazd este cdlare 

pe el, calul se va forfa sd facd uz de natura lui. 


Dacd, ,agadar, cdldretul va folosi cum trebuie vioiciunea calului, igi 

servegte interesul, igi implinegte scopul, se sal\/eazd pe sine insugi, gi 

calul se dovedegte foarte bun in vederea folosirii ; dacx insd cdldreful 

va conduce rdu calul tindr, anima,lul adeseori se abate din drum, pe unde 

nu existd drum, iar atunci cind revine la drumul normal, citeodatd il 

23. Ps. 120, 3. 

Jr ;j r $iiii:;': irii i< 

. iil.ii,._),,ijr){l 

1:79

SFINTIJL VASILE CEL MARE 

aruncd jos chiar pe cel care este cdlare, 9i neindeminarea celui care fine 

friul ii poate pune in primejdie pe amindoi. Aqa sd ginde9ti 9i pentru 

suflet 9i pentru trup. Cdci trupul n-a primit pornirile lui naturale fdrd 

motiv, ci in general spre cele bune Si de folos fiecdruia ; dar este lipsit 

de gindire rationald, pentru ca sufletul sd fie cinstit cu virtutile gindirii. 

Cdci dacd sufletul folose;te, aga cum se cuvine, pornirile trupului, salveazi 

$i trupul gi este gi el insugi in afard de primejdie ; dacd insd va 

neglija lucrarea conducerii gi, cuprins de somnul neglijenfei, va abandona 

indrumarea trupului, atunci acesta, fiindcH este lipsit de gindire 

rafionald, se lndepdrteaz5 de la drumul drept gi antreneazd spre acelagi 

rdu sufletul, nu din propria-i rdutate, ci din cauza acelei indiferente (a 

sufletului). Cdci, dacd patimile trupului n-au putut sd fie subjugate de 

suflet, pe bund dreptate trupul va fi rdspunzdtor; dacd lnsb el s-a fdcut 

ascultdtor multora, care s-au strdduit sd-l stdpineascd, trupul este nevinovat 

fatd de cei care au incercat sd-l acuze de (a fi) cdpetenie a rdutdtii' 

iar rdspunzdtor pentru lipsa de griji este sufletul, ca acela cdruia li revine 

conducerea asupra trupului, dar nu fiindcd acesta ar avea de la naturd 

rdul in sine, ci pentru cd-i lipsegte binele care a fost instituit in el. Cdci 

viciul nu este nimic altceva decit lipsa virtufii. 

- 

CAPITOLUL III 

NU SE CUVINE SA AVEM CONVORBIRI CU FEMEI, 

FARA SUPRAVEGHERE 

Despre supravegherea gindurilor gi despre infrinarea patimilor 

trupului, despre destinderea 9i odihna omului interior 9i despre cunoagterea 

pi studierea indatoririlor lui am vorbit mai inainte, pe cit a 

fost posibil, lndeajuns. Dar este nevoie nu numai de supravegherea ginclurilor, 

ci ch,iar de ferirea de a vorbi despre ele, pe cit este posibil' 

mai ales, acelea care - fiindu-ne apropiate -, De readuc in minte pa' 

timile gi astfel agitd 9i tulburd gindirea 9i provoacd in suflet lupte 9i 

rdzboaie, Cdci rdzboiul care, fdrd voia noastrd' vine asupra noastrd, ni-l 

asumdm de nevoie ; la primul rdzboi 9i infringerea poate sd fie iertatd' 

dar sd ne rugdm sd nu se intimple aceasta cu luptdtorii care urmeazd 

pe Hristos ; la ,al doilea (rdzboi) insd' infringerea' in afard de faptul cd-i 

face pe om de batjocurd, il lipsegte gi de iertare. Se cuvine deci sd evi'r 

tdm, cit se poate mai mult, relafiile Pi intilnirile cu femeile, in afard dacd 

I 

:.'.r.jdi


vreo nevoi,e indispensabild ar face intilnirea de neevitat. Dar 9i atunci 

cind s-ar produce o asemenea nevoie, sd ne pdzim cra de foc' 9i sd ne 

despdrfim ,cu hotdrire gi cit mai iute posibil. Sd ai ln minte ce spune 

despre aceasta lnfelepciunea : oOcte va pune cineva toc ln slnul lui td.rd 

caveSmintele lui sd nu ardd? sou vd melge cineva pe cdrbuni aprinSi, 

f

M2 SFINTIIL VASILE CEL MARE 

general pe fiecare (femeie), ca una ce participd la firea omeneascx, dar 

indeosebi pe acele,a care au luat asupra lor luptele castitdfii, ca surori 

impreund luptdtoare cu noi ; dar sd fim atenfi, ca nu cumva intllnirea 

sd ne readucd in memorie patima pe care reugisem s-o indepdrtdm gi 

s-o depdgim. 

CAPITOLUL IV 

SE CUVINE CA SA POTRIVIM CUMPATAREA 

DUPA PUTEREA TRUPULUI, IAR MUNCA TRUPEASC.A, 

ESTE BUNA $I LEGITIMA 

Agadar, se cuvine sH avem stdpinire gi asupra pintecelui. Cdci educarea 

pintecelui este inldturarea pasiunilor, iar inldturarea pasiunilor 

este linigtea gi senindtatea sufletului, iar linigtea sufletului este izvorul 

cel mai productiv de virtufi. Dar cea mai bund 'cumpdtare a pintecelui 

este cea potrivitd fiecdruia dupd puterea trupului. cdci unora oboseala 

poruncitd nu le-a produs supdrare, ci le-a dat mai degrabd bund dispozifie 

decit mihnire, datoritd soliditdfii gi neobignuitei construcfii 9i 

puteri ,a trupului, gi ceea ce pentru acegtia era utor de suportat, pentru 

allii a devenit cauzd de primejdii. Pentru ci intre trupuri poate sd gaseascd 

cineva atita deosebire citd existd intre aramd gi fier, pe de o. 

parte' gi bucdfelele de lemne. pe de altd parte. Aga incit cumpiitarea se 

cuvine sd fie practicatd |inindu-se seama de puterea existentx. cdci virtufile, 

cind sint obtinute numai in suflet, au aceeagi valoare pentru tofi, 

precum bundvoinfa, indulgenta, modestia, bundtatea, dragostea frdfeas, 

cd, sinceritatea, dragostea de adevdr, compasiunea, amabilitatea, filantropia 

; dar pe acestea le numim virtufi proprii sufletului, pentru cd, 

desigur, la dobindirea gi insugirea lor trupul nu contribuie cu nimic mai 

mult pentru suflet, decit numai cd se face pentru el camera de deliberare 

in care sint discutate virtufile $i sint luate hotdririle. Totugi cumpdtarea 

se cuvine sd fie limitatd pentru fieoare om dupd puterea lui 

trupeascd, aga incit nici sd nu contribuim mai pufin decit ingdduie puterea 

reald., nici sd nu ne forfdm peste putere. Pentru cd gi aceasta, socotesc, 

se cuvine s-o aveTr in deosebitd atenfie, ca nu cumva, adicd, sd 

consumdm rezistenta trupului cu excesul cumpdtdrii gi sd.l facem nep{rtincios 

sd inplineascd actele importante. pentru cd Dumnezeu cind a 

creat pe omr n-a voit ca el sd fie nelucrdtor gi nemigcdtor, ci s6 fie 

activ pentru indatoriri, cdci pe Adam l-a agezat in paradis poruncin- 

I

3.. 

coNsTrTuruLE AtrcurlcE 

du-i ca sd-l lucreze gi sd-l pdzeascd z6 (cdci chi'ar dacd in poruncd ar fi 

sens de teorie, totugi inielesul special al ei a fost vrednic de zel gi 

studiu), iar dupd cdderea lui de acolo i-a poruncit sd-gi mdnince piine,a 

in sudoarea fefei zz. Iar cd ceJ.e spuse pentru Adam au fost spuse 

gi pentru tofi descendenfii lui rezultd clar din aceasta : Cd Dumnezeu 

a hotdrit impotriva lui (Adam) 9i moartea cind a spus r "pdmint eqti pi 

in pdmint te vei intoarce" 28, gi cd tofi urmagii lui au devenit pdrtagi 

cu el intru totul la aceastd nenorocire. Se cuvine a5adrar sd nu se intervind 

cu ceva contra naturii gi contra celor hirdzite de Fdcdtorul naturii, 

ci, fiecare respectind aceste hot6riri, sd aibd corpul capabil sd 

activeze gi sd nu fie niciodatd extenuat prin excese. Acesta cred c6 

este modul cel mai bun pentru activitate, sd pdstreze fiecare cu fidelitatc 

Iegile rinduite. 


. De altfel, chiar din mulfimea mdrturiilor Sfintei Scripturi putem sd 

stabilim cee'a ce s-a spus. Cdci Sfinta Scripturd poruncegte intr-adevdr 

ca sd lucrdm gi sd ne migcdm cu trupul gi mai degrabd sd sprijinim neputinfa 

unora decit sd folosim ajutorul altora, dar sd nu-l secdtuim gi 

sd nu-l sldbim cu ascezd exageratd. $i pentru aceasta, ifi voi prezenta 

ca martor mult mai vrednic de incredere pe Sfintul Pavel, care spune : 

"Auzim cd-unii de Ia voi umbld Idrd rinduiald., nelucrind nimic> 2e; dar 

confundind nelucrarea cu neorinduiala, spune :

484 

sFtNr.uL vAsrLE cpr. $ftbr 

totdeauna ,am fdcut ceea ce a hotdrlt bine ; Si fiindcd ne-a creat bine, 

tofi cifi nu pdstreazd pe cit este posibil ceea ce a fost bine construit, 

Phcdtuiesc' 

rrr 


Agadar ascetul pios un lucru sd reflecteze : ca nu cumva viciul sd 

se instaleze in sufletul lui din neglijenfd., ca nu cumva curdfenia gi atenfia 

gindului cdtre Dumnezeu sd inceteze, ca nu cumva sfintenia Duhului 

Si luminarea care vine de acolo in suflet sd se intunece, Pentru 

c6., dacd cele menfionate se dezvoltd bine, pasiunile trupului nu vor gdsi 

in nici un caz prilej sd se trezeascd atunci cind sufletul se indeletnicepte 

cu cele de mai sus $i nu oferX prilei trupului pentru trezirea pasiunilor. 

Cdci dacd de multe ori, cind reflectdn, cu gind stdruitor,, ceva 

pentru viafd, vederea gi urechea rdmin impasibile gi intreg sufletul este 

atent la gindire, ldsind senzafiile izolate, cu atit mai mult nu vom avea 

timp sd gindim la patini, dacd dragostea dumnezeiascd prinde vigoare 

ln sufletul nostru. Dar chiar dacd cumva acestea s-ar rdzvrdti pulin, 

ele vor fi liniltite indatd cu superioritatea sufletului. Cdci spune-mi, 

ce este mai bine, sX imithm pomii fructiferi, care gi pe ei se umplu pfn{ 

sus gi pe altii ii bucurd de roadele lor, sau sd ne facem asemenea plantelor 

care se ofilesc de cdldurd gi secetd, 9i sd fim - dupd profet - 

sfecld pe Jumdtate coaptd 34, care nu poate sd fie lntrebuintatd nici pentru 

nevoile familiei (degi avem in noi de la naturd puterea pentru tratamentul 

care ne este necesar), gi sd urmdrim adevdrul pe jumdtate, 

numai pentru suflet, nu gi pentru trup ? Cici dacd 'am fi fost stabilifi 

fdrd trup, ar fi fost necesar sd cercetdm ceea ce este m,ai de pref numai 

pentru suflet; dar fiindcd omul este dubiu, dubl6 se cuvine sd fie gi 

cdutarea virtutii, obfinind-o gi prin oboselile trupului 9i prin exercitdrile 

sufletului. Dar oboselile trupului nu sint nelucrarea, ci munca. 

IV 

' 

Iar orice caz se cuvine ca si aceasta s-o avem in vedere, ca sd nu 

rie lSsdm antrenafi ln slujirea pldcerilor, sub pretextul trebuintei trupului. 

Cdci dacd era posibil sd indeplinim muncile trupului, suportind o 

lipsd continud, aceasta ar fi (fost) extraordinar ; dar fiindcd foarte pufine 

trupuri pot sd se mentind cu asemenea regim, se cuvine sd postim 

cu masurd gi sd procurdm trupului intdrirea care-i este necesard, fdrd 

ca placere,a sd comande in privinta alimentelor, ci gindirea sd stabileascd 

precis trebuinta, a$a cum un doctor cunoscdtor al indatoririlor 

34. Isaia 51,20.

h 

CONATITUTIILE AACETICE trR5 

(cu experienfd) trateazd o boald fdrd nici o dificultate. Agadar, cind sufletul 

va dobindi aceast5. dispozitie, cel care mdnincd nu va apdrea deloc 

mai prejos in infelegere decit cel care nu mdnincd, iar ln privinfa 

scopului urmdrit lgi va impune siegi nu numai postul continuu, ci chiar 

inanifia, gi cu procurarea celor necesare pentru corp va avea lauda unei 

foarte bune iconomii. Cdci educarea bine fdcutd trupului gi cumpdtarea 

in mod obitnuit nu infierbintd dorintele gi nu produc dorinfe de neinfrinat. 

Pentru cd aceasta provine din poftd nesdtioasd 9i din voluptate. 

Agadar acestea, (urmate) pe cit este cu putinfd dupd legile naturii 9i 

mdrturiile dumnezeieptii Scripturi, vor fi suficiente ca sd intbreascd pe 

cel care sti inaintea noastr5 spre examinare. Totugi fiindcd se cuvine 

sd lntdrim cele spuse nu numai cu sfaturi orale, ci sd gi confirmdm sfatul 

cu exemple practice, vom merge la insdgi viata dupd trup a Mintuitorului, 

pe care a ldsat-o ca model gi exemplu de virtute pentru tofi cei 

care doresc sd trdiascd pios; aga incit ceilalfi, vdzind acele exemple, 

s5 trdiascd intr-un mod asemdndtor cu acestea, fdrd sd denatureze in 

nici un caz originalul (arhetipul) prin deosebirea imitdrii. Dar cd Mintuitorul 

a ldsat propria Lui viafd ca model al celei mai bune viefi pentru 

tofi care doresc sd I se supund Lui, ascultafi-L chiar pe El invdfind despre 

aceasta'.

SFIAITUL VASILE CEL MARE 

tele rele, dispare totodatd gi existenfa pdcatului.

coNsrfltrfff u :*,scl'rlgg-' '487 

a fostisocotit tatdl Lui e. rar intelepciunea Lui se constatd.din faptul 

cd, pe de o parte, a mustrat pe saducheii care incercau sd ia in deridere 

inviere,a cu povestea celor gapte frafi care au murit ca soti ai 

uneia gi aceieiagi femei 43, iar pe de altd parte, a ru$inat pe ucenicii 

fariseilor impreund cu irodianii cind L-au ispitit intrebind

SEb[!'I'L \IASIT"!"CEL MARE 

trd. O datd a folosit un asin 50, ti aceasta, se pare, numai pentru pufin, 

dar nu ca sd odihneascd trupul, ,ci ca sd se lmplineascd prin fapte profefia. 

Iar Apostolii ce-au fdcut ? N-au imitat pe Stdpin ? Nu s-au supus 

ei fdrd incetare la oboseli ? Sd privim la Pavel c,are lucra fdrd incetare, 

cdldtorind continuu, pe uscat, pe mare? a trecut prin primejdii' a suferit 

rdut5|i, a fost alungat, a fost biciuit, a fost bdtut cu pietre ; la toate 

ispitirile a rdspuns cu ardoare,a sufletului gi cu forfa trupului. Dacd totugi 

prin excese gi-a sldbit puterea trupeascd, nu va fi incununat pentru 

cele de mai sus. 

Aqadar este bine'ca acela care imitd prin virtufi sufletepti qi prin 

exercifii trupegti viata Stdpinului gi a ucenicilor Lui qi a Apostolilor 

sd-gi pdstr,eze trupul activ gi sd-l foloseascd in slujirea celor mai bune 

fapte. Pentru cd acfiunea (misiunea) sufletului este sd dea preferinfd 

faptelor bune cite se implinesc ai cu colaborarea trupului, iar actiunea 

(misiunea) trupului (este) sd infdptuiascd pe acelea cdrora sufletul le 

dd preferinfd. Dar cind trupul sldbegte pi nu mai este in stare sd lucreze, 

faptul rdmine neterminat, ascuns in intentie, ca un vldstar care 

se ofilepte in pdmint gi nu mai ajunge sd fie de folos celor care l-au 

plantat. 

VII 

Dar, va spune cineva, gi Domnul a postit mai mult timp, ca gi Moise 

gi profetul Ilie. Ia aminte insd gi la aceasta, cd Domnul nostru numai o 

singurd datd a fdcut aceasta, 9i Moise gi Ilie la fel ; iar tot restul timpului 

au ingrijit trupul dupd rinduiala cuvenitd 9i l-au pEstrat activ 9i 

exercitindu-l permanent cu strdduinfe gi osteneli, au realizat astfel strdlucitoare 

virtuli ale sufletului cu colaborarea trupului, dupd ce au reutit 

sd facd m,ai intii viafa lor reald pecete gi desdvirgire a viefii sufleteqti. 

Astfel a fdcut Moise, astfel a f6cut Ilie 9i lnsugi loan, care potrivit 

iconomiei planului nedezvdluit al lui Dumnezeu a trdit timp indelungat 

in pustie, dar dupd ce s-a implinit planul lui Dumnezeu, el a venit in 

lume, unde a predicat gi a botezat - acestea aparfin vietii practice - 

qi din cauza curajului fatd de Irod gi-a incheiat lupta. Aceasta a fdcut-o 

tot catalogut sfinfilor qi lnsu;i lisus, pentru ca din toate pdrfile sd devind 

clar, pi din legile firii gi din invdfdtura Dumnezeieg'tilor Scripturi 

gi din faptele tuturor sfinfilor gi din felul vielii Mintuitorului nostru 9i 

din rinduiala viefii celor cuvioti, cX este bine qi avantajos ca'mai degrabd 

sd intdrim corpul decit sd-l pdrdsim gi mai bine sd-l faeem in stare 

de fapte b,une decit sd-l facem nelucrdtor cu voinla noastr6. 

50, Ms.tel 21, 7,

$ 

3 

cot{str'fttfirLa *.scgrfe8 ss 

ia CAPITOLUL V ; rfiov ' ,!|rbri: rci" 

sE cuvINE cA ASCETUL SA. SE INDELETNICEASCA fso.' 

CU LUCRARI POTRIVITE 

.I 

FdrX indoiald, se cuvine ca ascetul sd se ocupe cu lucrdri potrivite, 

cele care, adicd, nu ,au nici o legdturi cu negustorla gi cu petrecerile 

indelungate gi cu cigtigul necinstit, cele pe care le putem executa, in 

general, intr-un spafiu acoperit, aga incit gi lucr,area sd se facd gi linigtea 

sd se pdstreze. Dar dacd totugi o nevoie indispensabil6 ar impune 

indeplinirea unei lucrdri in loc descoperit, nici aceasta sd nu lmpiedice 

infelepciunea. Pentru cd inteleptul adevdrat, care are trupul 

(drept) sald de meditafie pi de locuinfd sigurd a sufletului, chiar dac6 

s-ar afla din intimplare in piafd, sau la bilci, sau I,a munte, sau pe 

cimp, sau in mijlocul unei mari multimi, el igi concentreazi mintea in 

sine gi reflecteazd la cele ce i se potrivesc lui. Cdci este posibil ca ascetul 

stind in casd, cu gindurile sd rdtEce,ascd afard gi aflindu-se in 

piatd sd fie linigtit, ca gi cum ar fi in pustie, indreptindu-gi gindul numai 

spre sine gi spre Dumnezeu gi sd nu accepte in simfuri tulburdrile c,are 

din simfuri lovesc in suflet. 

NU SE CUVINE CA ASCETUL SA STEA DE VORBA 

CU TOTI OAMENII NESUPRAVEGHEAT 

: 

' I 

...t 

. Se cuvine ca nici sX nu ne incredem in tofi oamenii, nici sd nu ne 

ddm pe fafd sau sd ne descoperim fXrd nici o precaufie. Cdci cel care 

trSiegte dupd Dumnezeu are pe multi care-I pindesc, gi deseori ingigi cei 

apropiafi (ai casei) sint spionii viefii lui. Agadar, se cuvine sd nu avem 

intilniri cu cei din afard, pe car,e nu i-am cunoscut. Cdci, dacd Mintuitorul, 

precum spune Evanghelia, nu S-a increzut in tofi (pentru cA 

spune cd "fnsugi lisus nu Se incredea in ei") s1 t dacd El, Cel curat, Cel 

cdruia nu I se poate aduce nici o lnvinuire, Cel irepro$abil, CeI Drept, 

Cel intru totul virtuos (se comportd astfel), cum noi, cei pdcitogi, care 

alunec5m usorr care nu ne ajungem totdeauna scopul, fie din cauza sldbiciunii 

fizice, fie din cauza celui cdre luptd mai dinainte irnpotriva 

noastrd in mod pervers qi fdrd incetare, dac6 ne vom incredinJa oame- 

51. Ioan 2,24. 

CAPITOLUL VI 

xl 

. r"l

srhrttlt' vAsrLE dEL MARr 

nilor ciudafi, nu vom atrage asupla noastrd acuzatii rdutdcioase 9i nu 

vom intdri maginafiile impotriva noastrd ? Cdci adeseori cei pervergi 

incearcd sd ponegreascd gi pe cele fdcute bine 9i nu suporte sd lase fdrd 

ponegrire chiar gre'pelile cele mai mici. 


Se cuvine, agadar, ca relafiile cu cei din afard sd aibd Ioc cu pru' 

clenld, pentru cd prin ele celor retragi din viald, din lipsd de experi- 

entd a gindurilor, le-ar putea surveni li altd suferintd. Cdci ei socotesc 

cd nu s-a schimbat pdrerea celor care gi-au schimbat felul de viafd, ci 

cd s-a schimbat firea omeneascd a lor ; qi nu gindesc cd ascelii slnt frdmintafi 

in ei de aceleagi patimi gi cd le inving cu puterea sufletului 9i 

cu instrdinarea lor de pldceri, ci socotesc ci patimile au fost smulse 

complet din natura trupului lor. Pentru aceasta, deci' dacd duhovnicul 

ar cedea chiar gi numai intr-o micd gregeald, indatd toti, 9i cei care mai 

inainte iI ldudau $t il admirau cu mutrtd cdldurd, se fac acuzartori aspri 

gi demonstreazd cd laudele anterioare ale lor nu erau adevdrate. Cdci 

aga cum atunci cind un luptdtor ar aluneca, adversarul indatd se ridicd' 

il loveste li il doboard, la fel gi aceia, cind vdd p'e cel care igi duce 

viala in exercitarea virtutii cd se indepdrteazd oricit de pufin de la 

bine, il acuzd cu injurii gi calomnii, ca 9i cum ar arunca cu mii de sdgefi, 

fdrd sd tind seama cd ei inpigi sint rdnili in fiecare zi cu sigeti a1e 

patimilor. Cdci luptdtorii virtutii, degi sint atacali de patimi asemdn6- 

toare, nu sint influenlafi de ele decit ln micd mdsurd sau de obicei deloc, 

cu toate cd sint atacali de cel potrivnic mai puternic decit aceia. Pentru 

cd intr-adevdr acerytia au recunoscut lupta impotriva aceluia, 9i ca ur- 

mare ,pentru cel rdu este mare victoria ca sd-i invingd, dar mai importantd 

este rana dacd el este invins, fiindcd este invins definitiv in toate 

celelalte laturi ale virtufii ; dimpo,trivd, rdzboiul impotriva celor care se 

incredinteazd vietii lumegti este dispretuit, pe de o parte' pentru cd cei 

mai mulfi dintre acegtia, in mod inevitabil, aleargii cdtre infringere, fi' 

ind atragi de diferite p,ldceri gi de dorinfe cdtre pdcat, procurindu-i 

.acestuia victoria ugoard lmpotriva lor, iar pe de altd parte, pentru cb 9i 

aceia care se aratd cd se opun orirecum pdcatului, cu diferite pretexte se 

retrag ugor din luptd gi, intorcind spatele 9i adoptind o atitudine ind6rdtnicd, 

poartd multe gi ruginoase urme ale infringerii.

# 

coNsTrntTfrr.E Ascltfief- ! 


Dar dac5, citeodatd, unii sint impingi de dorinfa pldcerilor lumegti 

si ar fi putut sd reziste rdzboiului celui rdu, ei nu ajung totugi sd duc6 

la capdt asemenea lupte, cu toate cd luptele lor sint inferioare in mdsurd 

infinitd in comparafie cu iuptele ascefilor. pentru cd unul se strdduieste 

sd-si pdstreze drepturile 9i luptd stdruitor in controversele pentru 

situafiile exis,tente, in timp ce altul cedeazd gi drepturile sale celor care 

le contestd, irnplinindu-se aceea : nDe Ia cel care ia ale tale nlt cere 

inapoi> 52. lntr-adevdr, unul a intors iovitura cind a fost lovit, 9i nedrep,1a1"u 

cin'd a fost nedreptdfit, gi crede cd astfel se afld la egalitate, 

tn timp ce altul rabdd atit de mult, pind ce provoacd dezgust celui care 

nedreptdfeste sau celui car,e loveEte. Unul (ascetul) se strdduiegte sd 

pund stdpinire pe toate p'ldcerile trupului, in timp ce altul (cel din lume) 

se bucurd de pldceri fdrd sd se sature. Agadar, cum poate fi socotit luptdtor 

omul din lume in comparafie cu ascetul ? Dar s{ se find se,ama 9i 

de altcevar care se intimpld de obicei celor care poartd grijd de viafa 

prezentd atunci cind se cerce,teazd cele cu privire Ia ascefi, cdci atunci 

cind ascetul, dupd indelungatr postire socotegte c6 e bine si intdreascd 

corpul cu hrand, acegtia vor, ca gi cum ascetul este f6rd trup pi imaterial, 

sau sd nu primeascd deloc hran6, sau sd primeascd foarte pulind. 

IV 

$i chiar dacd vdd pe ascet cd nu dispretuiegte cu totul corpul, ci iI 

ingriiegte potrivit cu nevoia lui reald, ei denigreazd, calomniazd gi calificd 

pe unii ca mincd'ciogi gi gurmanzi, intinzind a,stfel injuria de la 

unul gi de la o rea conduitd a unuia, la toti, fdrd sd find seama cd ei 

mdnincd de doud ori, iar uneori de trei ori pe zi alimen'te foarte consistente 

pi grase gi cd s,e indoapd cu cantitdfi enorme de cdrnuri si beau 

peste mdsurd vin, gi astfel ca'd pe sub mese, ca si ciinii care au fost lisafi 

liberi dupd indelungate privafiuni. Dar adevxrafii asceti folosesc 

hrand slabx 9i pufin nutritivd 9i o datd pe zi ; intr-adevdr, fiindcd ei gtiu 

sd ,trdiascd cu disciplind gi sd se hrdneascx cu miisurd gi cum se cuvine, 

ei satisfac in mod rafional nevoia trupului la ora mesei cu ,congtiinta curatd. 

Pentru aceasta se cuvine, desigur, sd nu fie judecatd libertatea 

noastrd de alt6 congtiintd. Pentru cd, dacd noi ne hrtinim cu mulfumire, 

pentru ce sintem ponegriti pentru oite mulfumim (lui Dumnezeu) noi, 

care preferdm iipsa gi rnoderalia hranei cu atita pldcere cu citd nici 

aceia nu iau parte la strdlucite gi variate dineuri ? Dar daci unul dintre 

52. Luca 6,3O. 

491

*92 SFIIiITI'L VASILE CEL MARE 

oamenii amintifi ar fi ,cunoscut p€ntru lnfelepciunea 9i pietatea lui 9i 

prin bundcuviinfd duce viata noas,trd, a sta la masd cu un asemenea 

(om) nu este nerational, dacd nevoia ar impune aceasta. 

CAPITOLTII. VU 

NU SE CUVINE SA AIBA LOC IE$IRI 

sI NECONTROLATE 

I. 

,l6t 

.11 

DESE ;i 

Nu se cuvine nici sub motivul vizitdrii 9i lntitnirii fratilor sd aibd 

loc ieSiri multe gi dese, (pentru cd 9i aceasta este o inventie diavo- 

Ieasc6, din moment ce cu acest procedeu se strdduiette vrfjmagul sa 

slSbeascd statornicia noastrd Si disciplina viefii ti sd ne arunce in iubirea 

de pldceri gi in ginduri dezordonate), ci sd ne lntretinem cu noi 

lnpine ln iinigte 9i sd reflectdm ca sd indreptdm p5catele sufletului. Cdci 

cel care a pdrbsit de curind lumea au filea ei este intr.adevdr demn de 

laudd pentru inclinarea lui spre cele bune, dar n-a ajuns totugi des6virgit 

in virtuti, ci adeseori nu este in stare sd conceapd modul sdvirgirii 

lor, ci este nevoie sd se cerceteze pe sine in linigte, ca sd vadd 

bine pasiunile qi pornirile dezordonate ale sufletului 9i sd lupte cu curaj 

impotriva lor $i sd indrepte cu ginduri mai bune pe cele dezordonate 

; pentru cd ordinea sufletului este condifia virtutii. Aqadar, cel care 

voiajeazd continuu gi trece dintr-o parte intr-alta, cel care totdeauna 

risipegte gi distruge atagarea pi concentrarea sufletului $i se obignuie9te 

pufin cite pufin sd se intoarcd spre pl5cerile trupului, cum va putea sd 

se vadd pe sine clar sau sf, cunoasci pe cele ce nu sint bune sau sd le 

indrume pe acestea spre oeea ce se cuvine, in timp ce el incd afitd sufletul 

spre pldceri violente ? ,; 


Se cuvine, agadar, ca fiecare sd rdmind linigtit 9i sX-gi treacd timpul 

in mod obi$nuit in propria-i locuintd, ca sX aibd aceasta ca dovadd 

a cur5feniei lui; sd nu se inchidd insd complet, ci sd 9i iasd cind t:ste 

nevoie, insd in mod deschis, incit sX nu-9i cre,eze probleme de conqtiinfd' 

ci sd viziteze pe cei mai buni Si mai de folos frali prin austeritatea vietii 

lor, luind exemple de virtufi din lntilnire folositoare, ie;ind ata cum 

am spus, cu mdsurd gi intr-un mod de nerepropat. Pentru cd adeseori iegirea, 

dupd ce inldtur6 neglijenfa ce se instalase in suflet 9i procurd 

oarecare reconfortare gi ugurare insufld bund dispozitie pentru reluarea 

luptelor pentru pietate. Dar dacd cineva se mindregte cd nu iese din camerd, 

sd Stie cd se mindreyte pentru un lucru sec. Cdci nici neieqirea nu 

este bund de la sine, nici iegirea din timp in timp nu face bine sau rdu,

} 

EONSTITIJ:TIEE ASCETTCE trfi1 

ci atagarea sigurd $i necldtinatd Ia bine constituie un lucru important, 

dupd cum contrariul, nestatornicia, constituie un lucru rdu. Dar dacd 

cineva stabilegte in mod sigur binele in sufletul lui gi prin exercitare 

indelungatx dobindegte experienfa conducerii pasiunilor gi tempereazd 

neinfrindrile trupegti qi pune stdpinire pe deregldrile sufletegti, iar prin 

curaiul pe care i-l da controlul asupra gindului, ar dori sd iasd mai des, 

spre a face bine gi sd viziteze p,e frafi, acesta are un motiv in plus sd 

iasd, pentru ca punind luminarea in sfegnic, sd procure tuturor lumina 

indrumdrii faptelor bune ; numai dacX ar avea curajul, cd gi prin vorbd 

gi prin faptd, sx s,e arate pe sine celor cu care se intreline ca gcoald a 

virtufilor; astfei se va salva gi pe sine, precum a spus Apostolul : 53. 

cAPrroLUL vrfi 

; :1 '! ' 

ASCETILOR NESTATORNICI NU TREBUIE 

SA LI SE ACORDE INCREDEREA 

$I LIBERTATEA DE A VORBI, 

CI DE CEI ASEMENEA SA NE FERIM 

I 

lntr-adevdr, se cuvine sd ne ferim de cei nestatornici, care pleacd 

de la ei la alfi frati, asaltind din pldceri eontinui gi stdruitoare mind,stirile 

gi, sub pretext de apa-zis5 dragoste frdteascd, igi satisfac pl6cerile cdrnii; 

dar nu au ca podoabi in sufletele lor nici siguranfd, nici statornicie, 

nici ordine, nici infelepciune, ci tot ceea ce este ciudat.qi josnic, fiind 

plini de continud visare gi nejudeca,td, de lngeldciune gi prefdcdtorie, 

de vorbdrie mincinoasd gi lduddrogenie ingel5toare. Acestia sint neinstruifi 

ln vorbd gi neinfrinafi la pintece ; in suflet sint mereu nehotdrifi 

9i schimbdtori de ici-colo ; gindurile le au asemenea zborului liliecilor 

; niciodatd nu prives'c spre ceea ce este drept, ci zboard oblic ai 

schimbind mereu dir'ecfia; un6r lasx s{ se intrevadd de la primele migcdri 

gi cdtre altceva se indreaptd prin schimbar,ea pdrerii impotriva ori. 

cdrei asteptxri; lncep multe gi nu continud (pind ta capdt) nimic. 

il 

Dar se aseamdnx gi cu animalele de povard, care se invirtesc in jurul 

pietrelor de moard gi, cu toate cd umbld timp indelungat, se gdsesc 

mereu in acelagi loc; gi lntr-adevdr, trupul se obosegte, dar ele nu se 

indepdrteazd deloc de spafiul rnic; astfel gi aceia, invirtindu-se mereu 

53. I Cor.9,27.


in jurul patimilor. trupului, .nu fac nici un progres in privinfa indltdrii 

spirituaie, ci aleargd intr-un cerc fdrd sfir;it Si indeletnicindu-se mereu 

cu dorinfele gi pldcerile trupegti, trec de la ac'estea iardgi Ia aceleagi 9i 

nu se indepdrteazS de sclavia rdutdlii din cauza pelversitetii intentiei 

lor. Acegtia scot, in evidentd chipul oii ca momeald pentru cei care vdd 

;i ascund in ei lScomia Si mirgdvia gi vulpea perfidS, dar se striduiesc 

sd atragd spre rdutatea lor pe mulfi r cei car'e nu gtiu sd-5i indrumeze 

gindul gi urmeazd cu ugurinfd $i indrumarea bund 9i pe cea rea 9i tot 

ceea ce ar indica 'cineva ca drept sau posibil; 9i pe ace;tia, agadar, se 

strdduiesc sd-i impingd spre propria Ior prdpastie, socotind deformarea 

acestora ca propria lor justificare gi asocierea acestora Ia perversitate 

ca micAorare a gravitdtii retelor fdcute. De acegtia, deci, se cuvine s5 

se poarte grijd prin orice chip, ca sd nu vateme pe altii prin transmiterea 

intindrii sufletegti, gi chiar ei, fiind respinsi de p,retutindeni, se vor 

intoar'ce citeodatd spre bine, luind ca indrumdtor ruginea 9i 'ca sfdtuitoare 

pentru indepdrtare de rdutate aversiunea fratilor seriogi. Cdci 

ac,easta a invdtat gi Pavel cind a vorbit despre cei care nu lucrau nimic, 

ci umblau fdrd rinduiald : cpe acela sd-I insemnati pi sd nu aveli cu eI 

nici un amestec ca sd-i lie tu$ine" 64. 

.. 

APrroLrrL D( 

SE CUVINE CA ASCETUL SA NU DOREASCIL 

TN NICI UN CHIP SA DEVINA CLERiCUL 

SAU SUPERIORUL FRATILOR 

Intr-adevdr se cuvine c,a ascetul sd nu doreascd in ni,ci un chip sE 

devind clericul sau superiorul fralilor 5a'. Pentru 'cd boala aceasta este 

diabolicd Si delictul este dovada iubirii de mdrire, care este s'emnul distinctiv 

al celei mai inalte rdutdti a di,avolului. Cdci Ei acela din aceastd 

patimd a cdzut in mindrie ; 9i cel care se las6 condus de aceastd patimd 

suferd la fel cu acela. Ca urmare aceastd patimb pe cei pe care pune 

stdpinire ii face sd devind calomniatori, certdreti, ponegritori, neruginafi, 

lingugitori, pldsmuitori de neadevdruri, servili peste mesurd, josnici, 

aroga,nfi gi provo,catori de nenumdrate tulburdri. Cdci un asemenea 

(om) igi bate joc de cei vrednici gi ii calomniazi, iar adeseori se va 

ruga pentru moartea lor, pentru ca, in lipsa celor buni pentru lucru, voturile 

sd se indrepte spre eI. Va linguqi incd pe cei in drept sd avan- 

il. II Tes.3,4. 

54 a. Prin aceastd recomandare, Sflntul Vasile cel Mare lnfelegea ca monahii sd 

fie mereu modegti, .agteptind ca pentru asemenea vrednicii pi demnitdti sd fie dorili 

de frati, de obgtea fratilor.

* 

b, 

* 

CONSTITUTULE ASCETICT 

seze pe cineva cleric Ei pentru aceasta va fi servil; dar devine indrdznef 

fatd de cei m'ai mici dacx se opun. Agadar va unelti gireilicuri, va 

provoca multe agitatii gi suspiciuni pi va distruge liniqtea sufletului. $i 

Dumnezeul pd,cii va fi alungat, nemaigd,sind trnd'e sa se odihneas,cd. 

cunoscind agadar paguba, sd evitdm inconvenientul dorinfei. Dar aaci 

Dumnezeu va alege pe cine'a pentru aceste lucrdri, cel priceput gtie 

cum sd procedeze ca s5 fie recunoscut cel vrednic, fdrd ca in noi ingine 

sd tindem 'cdtre aga ceva, sau sE provocdm in sufiet dorinta (aceasta). 

cdci gi aceasta este o board foarte grea a sufletului gi indepdrtare de 

faptele bune. 

CAPITOLUL ,l 

NU SE CUVINE SA DORIM CELE BUNE DIN VANITATE 

I 

se cuvine sd evi'tdm indeosebi mindria, care nu ne indeprrteazd de 

la inceput sd reludm osten,elile (cdci astfel rdul ar fi mai rnic), ci dupd 

osteneli ne rdpegte coroanele, gi punincl stdpinire pe noi ne impiedicd 

mintuirea ; instaleazd impotriva noastrd in apropierea boltei ceregti legiunile 

ei, ambifionindu-se sd doboare virtufile, care au fost indlfate 

pind la ceruri. cdci dupd ce vede pe c,el ,care cdlitoregte pe drumul 

pietdfii cd gi-a umplut corabia gindirii lui cu felurite virtuti, atunci 

pune in migcare uraganul ei gi se luptd sd rdstoarne qi sa scufunde 

incdrcdtura cordbiei. Cdci dupd ce a convins gindirea cordbierului 

impdrdfiei de sus sd priveascd spre cele de jos gi spre mdririle 

omenegti, indatd into,arce in afard toatd bogdfia sufletului gi trdgind pe 

pamin't temeliile virtufilor, provoacd osteneli pind la cer de inalt-e, pentru 

cd face sd sd ceard de Ia oameni rdsplata pentru ostenelile care au 

fost impr5gtiate, in timp ce trebui,a sd se priveascd numai spre Dum; 

nez'eu qi la El adunind faptele noastre (bune), de la El sd primeascd 

rdsplata dupd dreptate. Insd noi am preferat sd lucrdm pentru slava 

oamenilor in loc sd urmdrim cu zel cele bune pentru Dumnezeu, pi cerem 

de la oameni r5splata goald a laudei; d,ar astfel, in mod logic ai 

pe bund dreptate, pierdem rdspldtirile dumnezeiegti, pentru cd nu ne-am 

osteni't pentru Dumnezeu, ci am lucrat pentru oameni. Agadar, dupd 

ee, dd la acegtia, in rocul rdspldlilor culegern paguba rdspldtilor, ce 

vom 'cere de la Dumnezeu pentru care n-am voit sd lucrdm deloc ? $i 

cd aceasta este adevdrat, ascultd sfinta Evanghelie, care spune pentru 

cei care fac lucruri bune, c'a se prach oamenilor z nAd.evdrat grdiesc 

voud : iqi iiru rdsplata lon ss. 

55. Matei 6, 5.

lrtii 

{qi II 

sFrNTuL vAsrLE cEL MARB 

Agadar, sd evitdm vanitate,a, ciinele rdpitor aI bogafiei sufletegti' 

vrdjmagul agreabil aI sufletelor noastre, viermele virtufilor, jefuitorul 

cU pldcere aI faptelor noastre bune, cel cale a uns cu miere otrava inqeldciunii 

ce-i este familiard 9i a intins cdtre cugetele oamenilor paharul 

aducdtor de moarte, pentru ca - gtiu - sd se indoape pe nesetu' 

rate, din patimx. cdci slava lumeascd este pldcutd pentru cei neinstruiti. 

Dar altfel ea pregdtegte pe cei pe care pune stdpinire s5 pdcS'tuiasci 

cu ugurintre li prin judecatd dreaptd. cdci cel care doregte s1av5 

intoarce judecdlile ca se-i fie favorabile ; si aceasrta socoteste el cinstit 

ceea ce-l face admirat de cdtre prirnii venitri. DacS cei rdi gi fdrd minte 

admird rdui gi cel ldudat va face, in orice caz' ceea ce crede cd aplaudd 

judec5torii faptelor lui, atunci vani'tatea nu este numai omoritorui faptelor 

bune, ci $i indrumdtorul cdtre cele rele. Pen'tru ace'asta trebuie sd 

privim c5tre cuvintul drept 9i cdtre Dumnezeu, Indrumdtorul bun aI cuvintului 

drept, gi sd mergem astfel precum ne aratd Dumnezeu ; iar 

dacd unii laudd acest drum, sd nu socotim lauda lor mare lucru, ca $i 

cum privim spre un laudator cerescr ci numai sd ne bucurdm impreund 

cu ei pentru prefuirea dreaptd a faptelor bune ; iar dacd altii blameazd, 

s5 nu ne cldtindm deloc, ci sd-i compatimim pe aceia care nu ltiu s5 

judece drept gi indurd c,el mai infricogdtor intuneric al gindirii' 

CAPITOI-UL :rI 

DESPRE TiMPUL POTRIVIT PENTRU VORBIRI 

Agadar, acestea sint cele ,ce formeaza sumarul faptelor pe care nu 

le-am expus dupd mdrimea propliei lor virtuti, ci dup6 mdsura puterii 

noastre ; lnsd Si celelalte virtuti care infrumuseteaze felul obilnuit (de 

v1atd), cum slnt cuvinte potrivite Ia timp potrivit 9i cu scop folositor' 

Socotesc cd este u$or tuturor sd Ie cunoascfl. Iar cuvinte folositoare sint 

discutiile, la timp potrivit, despre virtute, sau acelea care au in vedere 

o nevoie existentd ti urgen'te sau 9i acelea care, lntr-un fel, tind spre 

zidire,a ascultdtorilor ; celelalte cuvinte (vorbiri) sd fie evitate, ca inu' 

: 

tile Si pdgubitoare. 

CAPTTOLI'T 

XN 

ASCETUL NU TREBUIE SA INCLINE SPREGLUME 

,.} 

se cuvine ca ascetdl sd se abtind de ia olice glumd. cdci de multe 

ori se intimpld ca aceia care se ocupd cu cele asemenea s5 se ratdceasca 

de la cuvintul drept, pentru cX sufletul se imprdgtie in ris 9i sldbeEte 

-.,r,' 

' f

Coxsrrtulrt.E AscETrcE 

,.lntelepciunea, $i'.concentrarea,.gindirii. Iar'adeseori- rdul dupd mersiil 

lui,-ajunge gi:,Ia.un limbaj ruginos Si la cea din urmd lipsd de cuviintA, 

aqa incit si nu se pund de-:acord in acela;i timp cumpdtarea sufletului 

gi inclinarea spre glumd. Iar dacd vreodatd ar fi nevoie sa se creeze o 

Lrund dispozifie prin cuvinte,.ca sd se inldture (ugureze) o durete, cuvintul 

vostru sd fie plin de har duhovnicesc a,i dr,es cu sarea evanghelicd, 

ca sd exale parfumul bunei dispozilii de infelepciune interioard 9i 

sd bucure pe ascultdtor Si cu destinderea 9i cu harul infelepciunii. 

CAPITOLUL XIII 

DESPRE BUNAI'ATE 

$I iN CE YOD SE FORMEAZA DRAGOSTEA 

Ascetul trebuie sd fie indeosebi plin de bundtate, fiindcd de duhul 

bunitdfii sau s-a impdrtdgit sau doregte' sd se impdrtf,geascd. $i se cur-ine 

ca cel strdin de acest duh sd fie aseminat celui care s-a instrdinat' 

Iar dacd ar fi necesar vreodatd sd ne indigndm impotriva superiorului 

,nostru nep6s5'tor, indignarea sd fie iogicd. Pentru cd de instrumente cu 

tdig se folosesc gi ucigaqii, se folosesc qi doctorii. Unii insd fiindcd 

minuiesc instrumentul cu minie gi cu cruzime, sdvirqesc iucruri cu totui 

absurde, omorind pe semenii ior,; in timp ce doctorii, fiindcd folosesc 

instrumentele tdioase cu rafiune, procurd cea mai mare binefacere, cdci 

salveazd pe cei aflati in primejdie. Astfel gi cel care a invdfat sd se indigneze 

in mod rafional aduce mare folos celui impotriva c6ruia indreaptd 

indignarea lui, fiindcd repard nepdsarea sau rdutatea ; pe 

cind cel care este stdpinit de patima miniei, niciodatd nu sdvirgeqte 

ceva bun. Din acestea rezultd clar cE indignarea la timp potrivit es'te 

necesar6 gi celor care poartd foarte mult grijd de bundtate. Fiindcd Si 

N{oise, care a fost mdrturisit ca cel mai blind dintre tofi oamenii:6, cind 

i-a cerut-o momentul, s-a indignat gi a ajuns la un asemenea punct de 

tulburare, incit sd-gi manifeste indignarea prin uciderea celor din acelaqi 

neam, o datd cind au fabricat vifetul (de aur) s7, altX datd cind s-au 

'lntinat 

prln lipirea de Baal-Peol'58. A$a incit est'e posibil ca 9i cel blind 

'sd 

se indigneze, aSa cum'hotdrdgte raliunea, 9i sd nu distrugd virtutea 

blinde{ii. Dar ca sd rdmlnb cineva inflexibil sau sd nu se indigneze, aqa 

cum este logiic, riu insemneazd blindefe; ci inactivitatea naturii. Iar 

blindelii ii urmeazd precum ceva natlral toleranta, pentru cd blindetea 

este rnama tolerantei, Dar in cei:cu adevfirat blinzi existd deopotrivi 9i 

56. Num. 12, 3. 

57. IeS. 32, 27,24. 

58. Num. 25, 5. 

32 - Sflntul Vasile eel Mare


bundtate, ihs5 nu gi in cei care au caracterul clistrus, rpentru cd bundtatea 

este materia blindefii. Dar cind acestea se combind intre ele $i se unesc, 

formeazd impreund cea mai bund dintre virtufi, dragostea. 

CAPITOLUL XIV 

DESPRE INTELEPCIUNE 

Inlelepciunea trebuie sd fie in fruntea tu,turor faptelor ; pentru cd 

fdrd infelepciune orice, chiar si ceea ce pare bun, se schimbd in r[utate 

cind se face la timp nepotrivit gi fdrd mdsurd. Dar cind cuvintul gi 

infelepciunea fixeazd. timpul gi mdsura pentru lucrurile bune, cigtigul 

din folosirea lor este minunat gi pentru cei care dau gi pentru eei care 

primesc. 

. CAPITOLUL XV 

DESPRE CREDINTA SI NADEJDE 

Tuturor intreprinderilor sd le premeargd credinfa in Dumnezeu gi 

sa urmeze (insoteasci) optimismul, aga incit cu credinta sd intdrim 

puterea sufletului gi cu optimismul sd fim bine dispugi pentru faptele 

bune ; pentru cd fdr6 ajutorui de sus nici urmdrirea celor bune din partea 

oamenilor nu poate fi dusd la capdt, dar nici harul de sus nu vine 

la cel lipsit de rivnd ; ciimpotrivd, pentru ca virtutea sd fie cleplini, 

trebuie ca ambele sd fie unirte, adicf, gi buna dispozifie omeneascd g 

intdrirea care coboar5 de sus prin credintd. 

., 

aAPITOLUL XVr 

DESPRE UMILINTA 

Pentru toate faptele sdvirgite de noi, sufletul sd prezinte motivdri 

St6pinului, socotind logic cd, in general, nimic nu se realizeazd cu propria 

lui putere. Cdci o asemenea dispozifie sufleteascd ne inspird umilinfd. 

Iar umilinla este tezaurul virtulilor. Acestea sint de la noi pentru 

tine, cum ar spune cineva, seminfele cuvintelor despre I'ir,tute ; iar 

tu, luindu-le de aci, sd ne restitui multd roadd 9i sd implinegti cuvintul 

trnfelepciunii, care indeamnd si ddm mo,tivdri (sfaturi) celor infelepfi, 

ca sd se facd mai inlelepfi 5e, 

59. PiIcIe 9, 9. 

) .. .,,Lr.S: r:r:.... .. j:ea+:e, .

b 

v 

w 

F 

coNsTrruTrrlE AscETreEr : 

,, i 

:,t; 

, . CAPITOLUL XVII, jrrtr ,. i[.. , irtf"l_i_,i. ;r 

iN CIT,E CFIIPURI IAL] NA$I'ERE GINDURILE RELE lN SUFLET 

I 

Fiindcd am cercetat deja cele despre ginduri, dar n-am distins in 

cite chipuri incollesc cuge,te rele in gindurile bune, am socotit sd addugdm 

acum gi aceasta, aga incit cercetarea acestei pdrti sd fie cleplind. 

Aqaclar, existx doux chipuri potrivit cdrora cugetele r,ele provoacd tulb,rxri 

in gindurile bune : sau sufletul din cauza propriei lui neglijenfe 

se ingal{ cu privire la lucruriie care nu se cuvin gi se gindegte ra 

lucruri neralionaie, sau diavolul se strdduiegte cu vrdjmagii sdi sd-i inspire 

cu orice chip in minte lucruri neralionale si s-o indepdrteze de la 

contempiarea pi de la cugetarea lucruriror rdudabile. Agadar, cind sufletul 

lasd in nelucrare concentrarea gi intensitatea gindirii gi doregte 

ce'le ce se intimpld sd-i iasd in cale, atunci gindul este purtat cdtre 

lucruriie pe care gi ie reamintegte fdrd o ordine gi cunoagtere corespunzdtoar'e, 

gi preocupindu-se mai mult cu acestea trece cre ia rirtdciri 

la riitdciri mai nari gi de muite ori prin ginduri c6tre cele ruEinoase gi 

necuviincioase in cele din urmd be distruge. Dar neglijenta de acest 

fel pi dezorclinea sufletului trebuie sd le indreptrm si sd te restabilim 

.cu atenfia mai puternicd qi neintreruptd a minfii gi sb intoarcem mintea 

Jotdeaunalalucrulprezentprincugetareadespre1ucrurilebune. 

.- 

Ii 

iar cind diavolul ar incerca sai ne atace gi s-ar grdbi sd dezrii'fuicr 

crt multd violenfS, ca nigte sdgefi inropite in foc, gindurile iui impotriva 

sufletnlui fdrd grijd pi linigtit, qi sd-r arcli pe neaqteptate ;i sd-l fac6 

sa-gi reaminteascd pentru multd,vreme gi stdruitor acelea pe care le-a 

suferit o singurd datd ; atunci trebuie ca aceste curse sd le primirn in 

fafir cu veghere gi atenfie gata de infruntare, a$a cum iace luptiitorul 

care evitii cu o precaulie foarte precisi 9i cu iufeala trupului lovituriie 

adversarilorj gi sb oferim in rugdciunile qi in invochrile ajutorului 

cle sus sfirgitul rdzboiului gi indepdrtarea sdgefilor. pentru cd aceasta 

Ile-3 inv{}6t-o Pa'el, zicind 1 "Luali pavdza cred.infei cu cere \.etri putea 

sa stingeli toate sdgelile ce|.e arzdtoarc ale vicleonuluj,r 60. Agadar, 

chiai- dacd in tirnpur acestor rugdciuni ni s-ar sugera inchipuiri (viziuni) 

rele, sufletul sa .u inceteze sd. se roage gi ii ,ru creaclii ci el 

poartd rdspunderea pentru sugestiile rele ale vrdjrnagului, ca gi pentru 

imaginaliile ciudatului scamator ; dimpotrivd, sr fie con,gins c[ imagi_ 

60. EIes.6, 16. 

499


natia cugeteior rele se datoreazd obrdznicei inven,tatorului de riutate 

Si sd redubldm ingenuncherea i;i sd rugdm pe Dumnezeu sd distrugd 

pentru aceasta bariera rea a cugetelor nerafionale, aga incit, fdrd obstacole, 

cu puter,ea mintii sd treac5 indatd gi neimpiedicat spre Durnnezeu, 

fdrd a fi intrerupt vreodart5 de asaltdrile amintirilor rele. Iar 

dacd influenfa pdgubitoare a gindurilor al deveni mai puternicd din 

cauza nerugindrii vrdjmagului, nu trebuie si ne ddm bdtufi gi nici sd 

nu ne oprim la mijlocui luptelor noastre, ci sd rdbddm pind atunci pind 

cind D,umnezeu va vedea perseverenfa noastrd gi ne va lumina cu harul 

Duhuiui, care pe vrdjma$ sd-l pund pe fugd, iar mintea noastrd s-o purifice 

qi s-o umple de lumini dumnezeiascd gi sd facd in aqa fel incit 

Eindul nostru sd slujeascd lui Durnnezeu cu linigte netulburati gi "cu 

Pldcere' 

cAPrroLUL xvnr 

CATRE CALUGARII CARE VIETUIESC CHINOVITIC 

Agadar, am vorbit mai inainte, atit cit a fost posibil, pentru fiecare 

ascet gi pentru cel care a imbrdfigat viafa retrasd, cum, anume, trebuie 

sd exercite sufletul spre ce este bun gi sd indrumeze trupul spre ceea 

ce se cuvine, pentru ca sd poatd sd imprime in noi pe filosoful (infeleptul) 

desdvirgit. Totugi fiindcd mai multi asceti trdiesc in chinovii (mai 

mulfi la un loc), unde indeamnd unul sufletul celuilalt cdtre virtute gi 

prin compararea faptelor se indeamnd spre desdvirgire morald, am socotit 

cd este drept sd-i indrumdm gi pe acegtia prin cuvinte, Dar trebuie 

sd cunoascd intii cit de mare gi de important este bunul pe c,are il urmdresc 

Ai dupd aceea sd primeasc6 indemnul cdtre acest bun, ca sd dovedeascd 

bundvointd ;i rivnX corespunzdtoare importanfei faptului. La 

inceput, a$adar, se intorc la bunul dupd naturd, pentru cd imbrdfigeazd 

comuniunea gi viefuirea impreund. Cdci comuniune perfectd de viafd, 

dupd mine, existd acolo unde nu mai sint proprietari, contradictiile de 

pdreri au dispdrut, iar orice tulburare gi contestare gi ceartd au fost 

indepdrtate, gi unde toate sint comune; inimile, cugetele, trupurile gi 

acele prin care se hrdnesc Ai se ingrijesc trupurile, comun este Dumnezeu, 

comun este tot ceea ce duce spr.e pietate, comund este mintuirea, 

comune sint luptele, comune slnt ostenelile, comune sint coroanele, unde 

multi formeazd unu,l gi unul nu este singur, ci in mai mulfi. 

I

F coNsrrruTiiLE AscETrcE 


Ce poate sd fie egal cu acest fel de viafd ? Ce este mai fericit ? Ce 

este mai prefios decit reunirea gi unirea ? Ce este mai pldcut decit combinare,a 

caracterelor Si sufletelor ? Oameni de neamuri diferite qi din 

tdri diferite au aclionat gi s-au unit intr-o atit de des6virgiti unitate, incit 

sd poatd fi socotifi un suflet in multe trupuri, gi trupurile multe sd apard 

ca organe ale unui singur cuget. Cel slab la trup are pe mulfi care il 

ajutd cu bundvoinfd ; cel bolnav 9i abdtut cu sufletul are pe mulfi care 

il ingrijesc Ai il redr,eseazd. Sint deopotrivd robi unul altuia, sint stdpini 

unii altora gi cu libertate de neinvins se strdduiesc sd-gi dovedeascd 

reciproc cea mai desdvirgitd slujire, pe care n-a reuqit s-o producd vreo 

nenorocire de forfd majord (calamitate), care provoacd multd neliniqte 

celor oare conduc, dar a fost infdptuitd cu plScere de libertatea de opinie 

; pentru cd dragostea supune pe cei liberi unul altuia, gi asigurd libertatea 

fiecbruia cu alegere personald. Asemenea acestora ne-a voit 

Dumnezeu dintru inceput gi asemene,a lor ne-a creat. Acegtia ne reamintesc 

vechiul bun, pentru cd trec in umbrd pdcatul protopdrintelui Adam ; 

cdci n-ar exista impdrliri Si neintelegeri intre oameni dacd pdcatul n-ar 

fi impdrtit firea in doud. A;adar, acegtia sint imitatori'adevdrafi ai Mintuitorului 

qi ai vietii Lui dupd trup. Cdci, precum Acela, forrnind un tot 

cu ucenicii, a fdcut toate comune gi pe Sine - Apostolilor, Ia fel ti 

acegtia, cifi observii desigur cit mai corect buna rinduiald a viefii -imitd 

cu exactitate viala Apostolilor pi a Domnului. Aceptia rivnesc 

viata ingerilor, pdzind ca gi aceia, cu exactitate viafa in comun. La ingeri 

nu existd ceartd, nici discufie, nici contradicfie. Toate apartin fiecdruia 

Ei toli inmagazineazd pentru ei inpigi toate bunurile, Cdci bogdfia 

ingerilor nu este materie care se descrie, care sd se facd bucdfi, dacd 

ar trebui sd se impartd la mai rnulfi, ci este creatie nemateriald, bogdlie 

a minfii. 


$i lrcntru aco.lst,a, 

bunurile rdmin intregi ca ale fiec6ruia gi pe toli 

ii fac bogali deopotrivd, fiind indiscutabil socotite ca o realizare proprie 

a lor. Cdci contemplarea celui mai inalt bun li posesia celei mai 

clare dtntre virtufi este aqoniseala (comoara) ingerilor, cdtre care este 

ingddult tuturor sd priveascd gi fiecare sd ia intreaga cunoagtere qi 

posesie a lor. Asem,enea acestora sint ascefii adevdrafi ; ei nu urmdresc 

cele pdmintegti, ci cautd cele ceregti, Si toti, fi'ecare in p,arte, dobindesc 

intreg acest tezaur pentru ei inli;i prin distribuire crare nu separi in 

pdrfi. Cdci este vorba de posesia virtulii 9i de bogdfia faptelor pi de 

liicomia vrednicd de laudd pi de rdpire fdrd (a provoca) vdrsare de la-

SFINTUL VA.SILE CEL MA'REJ 

crimi gi de ldcomia care se incunune,azd, unde cel care nu este harnic 

este vinovat. Tofi rdpesc Ai nimeni nu este pdgubit gi pentru aceasta 

pacea este rdspldtitd ipremiatd) cu bogdlia. Acegtia rdpesc de la inaintagi 

bunurile impXrSfiei anuntate, pentru cd prezintd viafa lor virtuoasd 

gi conuniunea lor cu o copie exa,ctd a felului de viafd ti a situaliei de 

dincolo. Acegtia au realizat sdrdcia in mod desdvirSit pcntru cd nu au 

nimic propriu, ci toate aparfin tuturor. Acegtia au ardtat cu intelepciuncr 

cit de mari bunuri ne-a, adus intruparea Mintuitorului, pentru cd firea 

dubld a oamenilor, care a fost fdcuid bucdti a fost readusd, aiit cit a 

depins de ei, la ea insdgi qi Ia Dumnezeu. Pentru cd acesta a fost, pe 

scurt, scopul coboririi dupd trup a Mintuitorului: sd readucii firea omeneascd 

la ea insdgi qi la El ; $i dupd ce va gterge reaua impdrfire in doud, 

sd rcstabileascd vechea unire, aga cum un foarte bun doctor reunegte 

prin remedii salvatoare corpul care a fost despdrtit in multe pdr{i 60 ". 

i:ii 

6t) a. Dupd comparafia ficutd cle Sf. Vasile ccl 

{in a doua jumdtate a vcacului IV), t,xistau doclori 

IV 

lo 

,flm${l 

Am relatat acestea, nu ca sd, ardt dorinf a mea de glorie gl sd 

?nai{ prin cuvinte realizdrile celor care viefuiesc.chinovitic (cdci cuvintele 

nu au putere atit de mare, incit sd laude lucrurile mari, ci mai degrabd 

sd le umbreascd prin sldbiciunea expunerii), ci ca sd reiatez dupd 

pulerc' ;i sd ardt multimea gi mdrimea realizdrii. Cdci ce ar putea sd 

ajungd la egalitate, prin comparafie cu acest bun ? Pentru cd, acolo unde 

existd un tatd care imitd pe Tatdl ceresc Si mulli copii care se strdduiesc 

cu rivnd sd se depdgeascd unul pe altul prin acte de condescendentd faid 

de intiistdtdtor, acolo copiii trdiesc in bund inlelegere intre ei gi primesc 

pe tatd cu faptele lor virtuoase, fdrd sd atribuie firii cauza vietuirii 

imprettnd, ci pentru cd implinesc cuvintul indrumdtor gi pdzitor al vie- 

|uirii in comun mai sigur decit firea gi pentru cd se fin unifi prin leg5tura 

Sfintului Duh. Agadar, cu ce chip din lume ar putea sd fie reprezentatd 

puterea {acestei) realizdri ? Cu nici un chip de pe pdmint; singur 

chipul cel de sus rdmine. Tatdl Cel de sus este calm, fdrd pasiune, gi El 

ii atrage pe toli (numai cu cuvi'ntul). Copiii Tatdlui de sus nu sint intinati ; 

curdfenia i-a fdcut fii gi pe acegtia. Dragostea unegte cele de sus; dragostea 

i-,a unit gi pe acegtia intre ei. in realitate, insugi diavolul depune 

armele in fafa acestei falange, pentru cd este insuficient pentru atit de 

multi luptdtori, care se rinduiesc in ordine de luptd. impotriva, lui bine 

inarmafi gi reunifi, dar atit de bine stringi intre ei, prin dragoste 9i protejati 

de Duhul (Sfint), ca un baraj, incit nici ,cea mai micd dintre sdge- 

Mare, rezultd ch in vremea lui 

chirurgi, bine apreciali. 

-.".-.-.;

k 

cdNsrIlrcful,E AscETtcE 

tile lui nu reu$ette sd se strecoare. Ia aminte, impreund cu mine la 

lupta cu suflet unit a celor gapte Macabei gi vei gdsi cd acettiia erau 

unifi mai cald. Referindu-se la acegtia, proorocul David a exclamat in 

psalmi : alatd acum ce esle bun gf ce esle trumos deeit numai a locui 

fralii impreundD6l, Si lnfelegea prin , viafa stimatd gi prin

SFINTUL VASIITE .CDt [4AREl 

sufletului .prin rerrolta pldcerilor. Cdci, culn iar rnai :putea, sufletul' 

care a fost absorbit jos de, pl5cerea cdrnii,, sd priveasci, cu ochiul liber 

spre lumina cu care se' inrudegte 9i sg, infelege ugor ? Pentru aceasta' 

trebuie inainte de toate sd exercite cumpdtarea, care este paznicul sigur' 

al infelepciunii 9i nu ingdduie gindirii stdpine sd rdt5ceascd ici 9i colo.: 

Cdci, precum ap.a fi$negte drept gpre suprafafd prin canale sub presiune' 

gi nu poate sd se, imprdgtie ,aiurea, la fel gi cugetarea oamenilor ; cdci: 

cumpdtarea, ca un canal impenetrabil, care este presat din toate pdriile," 

se va indlfa in cele din urm5, ca din frica de a se mi.;ca, spre dorinla 

celor mai inalte, fiindcd nu are unde sd se imprdgtie. Cdci nu este cu 

putinld'vreodat6 ca sd stea fix cel care a primit de Ia creator firea de 

a se miqca fdrd incetare ; iar eind este impiedicat sd se migte cdtre cele 

departe, este cu neputinfd sd nu urmeze drumul drcrpt al adevdrului. D'ar 

cumpdtare socotim cd insemneazd nu nurnai abfinerea de la mincdruri 

(fiindcd aceasta o realizeazd li multi dintre filosofii elini), ci inainte dq 

toate nedistrarea ochilor. Cdci c e folos cste dacd te abfii de la tninc6-' 

ruri, dar mdninci cu ochii pofta adulterului, sau cu voinfa ta asculfi cu 

urechile strigdte degarte pi diavolepti ? Nu folosegte la nimic sd te abfii 

de la mincdruri, dar sd nu te abfii de la aroganfa mindriei gi vanitdtii 

gi de Ia alte patimi. intr-adevdr, la ce folosegte sd fii cumpdtat la mincdruri, 

dar sd nu te abfii de la ginduri rele gi degarte ? Pentru aceasta 

9i Apostolul a spus: .Md tem ca nu cumva sd. abatd gind.urile voos.: 

tre,62. Agadar sd fim cumpdtafi, de la toate acestea, pentru ca sd nu 

ajungd 9i la noi acuzatria Domnului, cd strecurdm finfarul 9i inghitim 

cdmila 9s. , 

CAPITOLUL XX 

NU TREBUIE SA SE URMAREASCA INTRETINEREA DE CONVORBIRI 

CU RUDELF. CARE TRAIESC IN VIATA CIVILA, 

SAU SA SE POARTE GRIJA DE LUCRURILE ACESTORA 

A$adar, se cuvine ca de neamuri pi de prieteni 9i de pdrinli sd fim 

separafi cu starea sufleteascd, a$a'cum vedem pe cei morfi cd lipsesc 

dintre cei vii. Cdci acela care cu adev5rat s-a incredinlat luptelor vir- 

{utrii Si a renunfat la toatd lumea, imprbund cu cele ce ii aparfin'ei, $i 

ca sd md exprim mai deplin, s-a rdstignit pe sine, acbla a murit pentru 

lume $i pentru toti cei din lume, fie ca sint pdrinfi, fie cl,sint frafi, fie 

62. II Cot, 11,3. 

63. Matei 23, 24

coNsTITUTrrr.E ASCETICJE 

cd'aparfin rudeniei de a treia sau, de, a patra sau de o mai indepdrtatd 

treaptd. Agadar, dacd pdrinfii se separd d9 viata (lumeascd) Si imbrdligeazd 

viafa copilului, ei sint rude cu adevdrat,.dar.nu mai ocupd locul 

de pdrinfi, ci locul de frafi, Cdci cef mai adevbrat p5rinte, primul, este 

Tatdi tuturor, iar al doilea dupd Acela este superiorul (stareful) viefii 

duhovnicepti. Dar dacd neamurile rdmin sd pdstreze viafa de mai inainte, 

ele sint parte a lumii de care noi ne-am separat pi nu se asemdnd deloc 

cu cei care au lepddat pe omul trupesc ai au refuzat reconcilierea cu 

acegtia. Iar cel care acceptd cu sirguinfd prietenia celor din ,lume, sd 

se indeletniceascd tot timpul impreund cu ei, instaleazd in sufletul lui, 

prin intilnire (convorbire) permanentd, stdrile sufietegti ale acelora. $i 

atunci, dupd ce mintea iui a fost cuprinsd din nou de gindirea lumeasci, 

ii sldbegte rezistenfa cea bund, se desparte de gindirea duhovniceascd, 

ii revine in suflet indispozilia anterioard gi este rdnit de cel vrdjmag, 

care tulburd viafa duhovniceascd prin rudenia dupd trqp. 


Agadar, pentru neamuri'sd dorim cele mai bune (lucruri), dreptatea, 

"numele bun gi pietatea gi .pe acelea pe care noi ,le socotim cinstite. 

cdci'acestea e bine sd ni le dorim $i noud, ca, gi ,acelora aI cdror interes 

este sd beneficieze. de la noi. Noi insd sd ne debarasdm gindurile de 

grija gi preocupare,a pentru aceia. CSci diavolul, vizind c.{ am iepddat 

orice grijd lumea,scd,gi ne indrept5m bine inarmafi spre cer, vird in noi 

ideea pentru neamuri, ne pregdtegte sd purtdm grijd de afacerile lor Si 

astfel face ca gindul nostru sd se preocupe cu griji lumegti ; care anume, 

este averea neamurilor li dacd este indeajuns sau lipsegte, care sint cigtigurile 

pe care le realizeazd din tranzacfiile lor, $i cit cregte averea lor, 

care sint pagubele ce li se intimpld clin imprejurdri neferi,cite ale vielii 

gi cu cit se micqoreazd averea existentd; $i il face sd se bucure de bu. 

ndstarea lor, dar sd se.nelinigteascd de nereugitele Ior ; sd aibd impreund 

cu ei aceiagi vrdjmagi (chiar dacd -dupd porunca lui Dumnezeu nu trebuie 

sd avem nici un vrdjmag 6a), gi se bucurd impreund cu prietenii, 

care nu pretuiesc dupd cum se cuvine, de multe ori, familiaritatea duhovnice,ascd, 

dar se bucurd,chiar de cigtigurile nedrepte gi ilegale ale 

lor gi igi vird iardgi in cuget toate preocupdrile rele ale problemelor lumegti, 

pe care, dupd ce le-am indepdrtat, le-am primit in gindurile 

noastre duhovnicegti, gi dupd ce cultivd din nou in suflet gindirea pdminteascd 

9i lumeascS, suprimd pe ascetul lduntric Ai pregdtegte pe 

curajosul care poartd numai pe deasupra forma ascetului, dar nu rnai 

b 64. Matei 5,44.

SFIISIUL VASILE CEL MARE 

este deloc preocupat de virtufi. Iar de multe ori, din cauza interesului 

(favoritismului) puternic pentru neamurir ascetul indrdznegte sd sdvirgeascd 

$i ierosilie, ca sd remedieze nevoia neamurilor. Pentru cd toate 

clte s-au strins pentru sfinfi, care s-au afierosit pe ei ingigi lui Dumnezeu, 

sint socotite gi privite ca sfinte gi adevdrate ofrande. Agadar, cel 

care igi insuqegte ceva dintre acestea devine ierosil (necinstitor de cele 

sfinte). 


, ilr 

Agadar, dupd ce am cunoscut paguba de nesuportat pe care o provoacd 

bundvoinfa fafd de neamuri, sd ne indepdrtdm de grija lor, ca sd 

nu fie ea o armd diavoleascd. Pentru cd Insugi Domnul a oprit legf,tura 

9i familiaritatea de acest fel, cind n-a ingdduit unuia din ucenicii Lui 

nici. chiar sd-Si ia rdmas bun de la cei ai casei lui, iar altuia nici sd 

ingroape trupul rnort al tatdlui sdu. Aqadar, celui care a vrut sd-gi ia 

la revedere de la neamurile lui I-a spus cd: 68, gi la fel 

pi Apostolul:


I' 

Dar tu ai murit 9i te-ai rdstigmit pentru toatd lumea. pentru cd ai 

lepf,dat bogdfia materiald 9i ai iubit sdrdcia, te-ai fdcut ofrandd lui Dumnezeu 

gi ai devenit obiect de pre| al lui Dumnezeu. Deci, ca un mort 

egti liber de orice obligafie fatd de neamuri gi ca un sdrac nu ai nimic 

ca sd le oferi. Nici chiar de roadele muncii tale manuale nu-ti este in-' 

gdduit sd dispui pentru oameni, pentru cd nu mai ai putere nici asupra' 

corpului tdu, ca ofrandd (fdcutd lui Dumnezeu), ci trebuie sd trdiesti 

numai impreund cu ascefii, pentru cd 9i aceqtia sint intru totul afierosifi 

lui Dumnezeu. Aqadar, cum fi s-ar potrivi fie cuvintele care au fost 

amintite de Sfintele scripturi ? sau cum nu vei pdcdtui dacd ai contraveni 

fdgdduinfelor tale cu privire la viala asceticd ? 

!) 

NU SE CUVINE SA SE SEPARE NIMENI 

DE COMUNITATEA FRATEASCA SPiRITUALA 

lntr-adevar gi despre aceast'a trebuie sd fim incredinfali in mod clar, 

cdci cel care a intrat o datd in legdturd gi impreund-viefuire intr-o co. 

munitate frdleascd duhovniceascd, nu mai poate sd se retragd gi sd se 

despartd de cei cu care s-a legat. pentru cd, dacd o,amenii unindu-se 

adeseori in comuniune chiar de viald materiald nu pot, din cauza infe- 

|egerilor asupra cdrora s-au pus de acord, sd se despartd, sau - altfel 

- cel care ar face aceasta este supus, ca vinovat, la sancfiunile stabilite 

(de legi), cu atit m,ai mult cel care s-a angajat la impreund-vietuire duhovniceascS, 

(angajare) care este de nedezlegat gi vegnicd, nu poate sd 

se separe gi sd se despartd pe sine de aceia cu care s-a unit, Iar dacd ar 

face-o, se expune pe sine celor m,ai grele pedepse de sus ale lui Dumnezeu. 

cdci dacd o femeie care s-a cdsdtorit 9i are unire trupeascd cu bdrbatul 

ei, gi ar fi doveditd complotind impotriva lui, se condamnd la 

moarte, cu atit mai mult se face vinovat pentru separare cel c,are s-a 

gnit in comuniune duhovniceascd, avind ca martor gi mijlocitor pe lnsuti 

Duhul Sfint. 

b.r, 


-lr 

Agadar, precum mddularele trupului, care slnt unite cu legdturd 

'z-icd, 

finu 

pot sd se separe de corp, sau, dacd se Sep,ard, ceea ce s-a separat 

moare, la fel gi ascetul, fiindcd este legat de comunitatea frdteascd si 

.';1*:+;:l:--4., 

IV 

I 

fi7


este legat cu legdtura Duhului, care este legdturd mai puternicd decit 

legdtura fizicd, nu are dreptul sa se separe de ceilalfi cu care s-a legat. 

Iar dacd ar face aceasta este mort in suflet 9i este lipsit de harul Duhului, 

pentru cd a contravenit convenliei frdlegti intdritd de Acesta. $i dacd 

cineva ,ar spune cd unii dintre fr.ati sint r{i, - fiindcd n-'ar putea s5-i 

acuze, fdrd indoiald, pe tofi, din moment ce n-au fdcut comuniunea 

cu scop rdu, a$a incit tofi sd fie rdi conform inlelegerii - dacd, deci, 

ar spune cd unii frafi sint 1di gi din neatenlie dezorganizeazd binele, ncglijeazd 

bunacuviinld, nu observd disciplina care este proprie ascefilor 

gi pentru aceasta trebuie sd se separe de ei, acesta n-a infeles indeajuns 

justificarea pentru separare ; pertru cd nici Petru sau Andrei sau Ioan 

nu s-au detagat de restul Apostolilor din cauza rdutdtii lui Iuda, nici 

alt apostol n-a recurs la aceastd justificare ca motiv ca sd se despartd, 

gi nici n-a fost impiedicat in ascultarea lui fala de Hristos de rdutatea 

aceluia; dimpotrivd, s-au supus invdtdturii Domnului ti'au urmrat pieta' 

tea gi virtutea, fdrd ca, desigur, sd se ildrepte spre rdutate'a aceluia. 

Astfel cel care ar pretinde cd a fost nevoit s5 se despartd de comuniunea 

duhovniceascd din cauza celor rdi, n-a gdsit bund justificarea p'entru nestatornicia 

lui, ci este pdmint pietros, unde, din cauza nestatorniciei cugetului 

lui, nu poate sd prindd rdddcind cuvintul adevdrului ; ti n-a rezistat 

in viata virtufii din cauza asaltdrii micii ispite sau a nestdpinirii 

patimilor, si indatd s-a uscat tin6rul vl{star al invdfdturii de cdldura 

mare a patimilor ; ci, concepind dupd propria-i informare pretexte 

ugoare gi neindestulStoare pentru apdrare inaintea scaunului de judecatd 

al lui Hristos, se in;ald cu uqurinfd gi pe sine. Cici nimic nu este mai 

ugor (pentru om) decit sd se ingele pe sine, fiindcd fiecare se socotepte 

hdrdzit sd-gi fie siegi judecdtor, socotind cd cele pldcute sint 9i folositoare' 


Agadar, un 'astfel de om care va judeca aldturi de adevdr, sd fie blamat 

ca fdcindu-se motiv de sminteald pentru mulfi, adicd indemnind 

totdeaun,a cu exemplul lui rdu spre rivnirea unor actiuni asemdnitoare Si 

fdcindu-se mogtenitorul acelui ovai> : "Mai bine i-ar ti 1uj sd-pi atirne 

d.e git o piatrd d.e moard Si sd fie aruncat in adincul mdr ii, 70. Cdci atunci 

cind sufletul se va obiqnui cu indepdrtarea de cele vrednice, se umple cu 

multd necumpdtare, ldcomie 9i imbuibare, minciund 5i tot felul de lucru 

necinstit; si in cele din urmd se prdpddette in prdpastia rdutdfii, fiind 

lncercat cu cele mai josnice rdutdti. Agadar acela care este instituit indrumator 

al acestor orameni sd aibi in vedere pentru cite suflete se face 

70. Malei 18, 6.

CONS.TITUTULE ASCETICE "50e 

vinovat de pieire, m,ai ales atunci cind n-ar fi in stare sd ia asuprd.gi 

nici rdspunderea propriului sdu suflet, Cdci pentru ce unul ca acesta nu 

imitd mai degrabS pe marele Petru gi nu se face pentru ceilalfi exemplu 

de adevdratd credinld gi de luptd pentru cele bune, aga incit cu strdlucire'a 

luminii faptelor lui 9i cei c,are se gdsesc in intunericul rdut6fii 

sd fie indrumafi spre mai bine ? $i apoi dreptul Noe 71 n-a spus inaintea 

Iui Dumnezeu : trebuie sd fug de lume, cdci tofi sint rdi, ci mai degrabii 

a rezistat ca un atlet gi curajos, 9i in adincul rdutdfii gi-a pdstnat necldtinatd 

pietatea, gi n-a cirtit deloc impotriva lui Dumnezeu, ci cu rdbdare 

gi cu nezdruncinati tdrie in luptd cu valurile impietdfii qi-a salvat barca 

pietdfii. $i Lot in Sodoma 72 

in timp ce se invirtea in mare impietate, nelegiuire 

gi nedreptate, gi-a pdstrat virtutea intreagd, fdrd sd fie abdtutd 

in vr.eo parte de ispitele rele ; ci, dimpotrivd, in mijlocul omoritorilor de 

oaspeli, gi a acelora care, disprefuiau mult gi contraveneau legilor naturale 

gi-a pdstrat neintinatd sfinfenia, el, pe cit i-a fost cu putinf6, a indemn'at 

la aceasta 9i pe alfii, invdlind binele prin fapte inainte (de a-l 

invdla) prin cuvinte. Tu, insd, aduci ca pretext neglijentele fralilor, fie 

cd sint reale, fie cd sint inventate de tine, concepind indepdrtarea (apostazia) 

gi imaginind contravenirea sfintului Duh, 9i pregdtegti calomnierea 

fratilor ca perdea pentru rdutatea ta gi pentru lenevia ta in ostenelile 

cele pentru virtute. 

IV 

Aga incit, cel care a fost astfel infeleptit prin exemple, sd accepte 

cu pldcere unirea Duhului, pe care a primit-o cind a fost instruit ca 

prunc in invdtd,tura cereascd. Cdci nici nu s-a intimplat ca unul din 

degetele miinii sd fi suferit ceva din cele dureroase, gi celdlalt s-a 9i 

pregdtit sd suporte cu curaj tdierea ; insd mai intii va dispdrea durerea 

tdierii gi apoi rdmine el ferm, aga incit sd implineascd pentru corp lipsa 

degetului care a fost primejduit, iar mina sd nu piardd in intregime membrele 

ei fizice Si sd fie lipsitd astfel de rinduiala respectivd, care a fost 

socotitd potrivitd gi de nratuy[72a. Sd raportezi acum exemplul la cazul 

ascetului gi sd cercetezi cit de mare durere gi neorinduiald provoacd 

prin tdiene (desprindere) celor cu suflete sensibile gi cum se pregdtegte 

pe sine ca mort gi rupt de viatd. Iar cd superiorul (staretul) nu va dori 

sd indrumeze pe ucenicul lui spre rdutate, aga incit indrumarea reia a 

dascdlului sd devind pentru ucenic pretext de separare gi indepdrtare, 

sd reflectdm, dacd doregti astfel : Ce este tatdl ? gi ce este dascdlul ? gi 

3 71. Foc.6, 9. 

72. Fac. cap. 19. 

- 72 a. Se poate intelege cd armonia intre membrele corpului se stabilegte din 

chiar momentul concepfiei.

5f0 

SFINTUL'VASIIi' :CEL }TATE 

unul Si altul slnt dascdli (pentru copii). Dar unul se roagd 9i d'oreqte cu 

rivnd cele mai bune pemtru copil, iar celdlalt le doregte pentru ucenici' 

Cdci natura pdrinfilor este sd se roage ca fiii lor sd devind cit se poate 

mai buni si mai intelepfi, mai cinstiti si mai cunxpatali, aga incit copiii 

sd realizeze progrese, iar pdrinfii sd'se mindreas,cd prin raportarea cdtre 

ei a virtutilor copilului, Profesorii (maeqtrii) de gimnasticd, de altd parte, 

se lngrijesc ca ,aceia pe care ii pregdtesc sd devind foarte curajogi 9i indeminatici 

in mod excepfional, aga incit, pe de o parte, cu forfa corporald 

pi cu experienfa sd lupte a9a cum trebuie 9i sd cigtige victorii strdlucite 

impotriva adversarilor, iar pe de altd parte, lupta lor bine disciplinath 

sd devind un merit clar aI maegtrilor, Cdci e'ste in firea oricdrui 

dascil sd vrea ca ucenicii lui s5-9i insu;eascd cu toatd precizia cele ce 

i s-au predat. Aqadar, din moment ce astfel este firea pdrinfilor' cum nu 

se va ruga gi dascdlul sfinfeniei ca ucenicul lui sd se dovedeascd in mod 

desdvirgit fdird rdutate 9i inlelept in infelepciunea duhovni'ceascd ? $i 

mai ales cind Stie in mod clar cd dupd ce ucenicui ajunge astfel' acesta 

$i de oameni va fi ldudat li de la Hristos va primi cununi strdlucite' pentru 

cd pe ucenicii Lui, sau mai bine pe frafii Lui 73, cum prefera Hristos 

s{.-i numeascd, i-a fdcut, prin grija Lui, vrednici de familiaritate fatd 

deEl. ,h 

v 

Dar sd analizdm si celdlalt (aspect), anume, dacd ucenicul devine 

rdu din cauza indrumdrii lui, ruqinea dascdlului, la festivitatea universald 

a judecdfii, va fi jalnicd ; gi acesta nu numai cd va, fi ru$inat inaintea 

tuturor puterilor ceresti, ci va fi 9i pedepsit. Pentru care motiv, 

deci, s-ar pute,a ca superiorul (stareful) sd nu vrea ca ucenicul lui sd 

devind cinstit 9i ingdduitor ? Dar 9i dupd alt chip este nefolositoare pentru 

dascdl rdutatea ucenicului. Anume fiindcd amindoi au infeles sd ducd 

impreunS viafa comun6, ucenicul impdrtdgegte dascdlului, primul, roa,dele 

rdutdtii la care eI ar participa, a9a cum gerpii veninogi trec (des' 

carcd) veninul intii in cei care ii incdlzesc ; a$a incit sd fie gtrer din 

orice punct de vedere, cd, - 9i din natura lucrurilor li din folosul pentru 

cel care invatd -, acest€I va dori 5i se va strddui' in orice chip' ca 

ucenicul lui sd devind cinstit Si milostiv. Cdci, dacd dascdlul este stdpinit 

de rdutate gi perversitate, cdtre acest scop va indruma gi pe uc'enicii 

pe care ii invafd ; iar dacd, dimpotriv5, este dascdl de virtute 9i dra.. 

goste, nu cred cd el va dori ca ucenicul lui sd ajungd la un rezultat opus 

strdduintelor lui. Aqadar, pentru cel care doregte sd se despartd de felul 

duhovnicesc (de vi,atd) orice justificare ar putea fi socotitd dreaptS. Dar 

'13. Matei 12, 49

* 

3 CoNSTITUTITLE ASCETTCE 

3 

; 

s'a ardtat cd motivul unei asemenea hotdriri a lui (de a se separa) este 

.neinfrinarea patimilor, indiferenfa (lipsa de compasiune) faf5 de suferinfe 

gi ugurinfa gi nestatornicia judecdfii lui. Cdci acesta n-a auzit 

despre proorocul David c6

SF.INTUL VASILE CEL MARE 

eru cale n-ar ti sple folosul voslru, 77. Atadar, dacd lipsa supunerii fafd 

de normele vietii.ascetice este pdgubitoare, tf@buie sd urmdrim ceea ce 

ne este mai folositor. Cdci ceea ce este nefolositor pricinuie$te - $tim -mare 

pagubd, (dar) 9i enerEia pentru pocdinfd 5i indreptare' 


Se cuvine, ceci, sd rivnim irrdeosebi supunerea sfinfilor, pe care au 

ardtat-o ei fatd de Dumnezeu, dac.a vrem cu adevbrat s5 ardtdm supunere 

dupd chipul cel drept, folosind ca indestul{tor acest exemplu pentru cazul 

nostru. $i sd nu socoteascd nimeni cd vrem sd intdrim supunere'a fatd 

de egumeni, folosind exemple exagerate 9i cd indrdznesc si compar in 

chip nesocotit supunerea fafd de oameni cu supunerea fald de Dumnezeu' 

pentru cd n-am recurs sd fac o asemenea comparafie de la mine, ci fiind 

sprijinit de insegi Dumnezeiegtile Scripturi. cdci ia aminte ce spune 

Domnul in Ev,anghelii, cind hotdrdgte supunere pentru ucenicii Lui : 


socotind acestea ca rdspldtiri ale supunerii lui ; ci h suport,at cu rdbdare, 

nu o singurd datd, chi.ar gi pe aceasta ce i s-a lntimplat din partea regelui 

gherarilor, (socotitd) cea mai gravd dintre to'ate nedreptdfile. Cdci a hotdrit, 

fdrd ezitare, s5. se supund lui Dumnezeu ; n-a cercetat ce pldnuiegte 

Dumnezeu pentru el, ci cum sd dovedeascd o supunere cit mai desdvirgitd 

gi fdrd repros. Cu sigurantd, pentru aceasta a gi avut, in cele din urm5, 

de la Dumnezeu pe Isaac, care a fost rdspldtirea 9i darul rug6ciunii gi 

credinfei; dar cind l-a vxzut pe acesta cd a inaintat in vigoarea tinerefii 

gi cd ar procura pdrinfilor lui bune speranle pentru succesiunea gi inmulfirea 

descendenfilor lor, atunci, dupd atitea nddejdi, Avra,am a primit 

poruncd de la Dumnezeu sA urce pe un munte inalt gi sd aducd jertfd 

lui Dumnezeu pe cel pe care i l-a dat. Atunci a primit acel glas ingrozitor 

gi sarcina infricogdtoare gi porunca 9i zgomotul peste putere,a firii, 9i a 

suportat-o liniqtit, fdrd sd-9i piardd rafiunea 9i fdrd s5-9i piardd curajul, 

ci ca pi cum ar fi trebuit sd jertfeascd un oarecale miel, astfel cu mintea 

linigtitd qi netulburat5, a purtat jugul ascultdrii pi a mers cu copilul sX 

implineascd porunca, fdrd ca, - nici chiar in acest c,az -, sd comenteze 

hotdrirea lui Dumnezeu sau sd-L critice ; dimpotrivd a fost atent numai 

la sine, cum sd implineascH, fdrd vreo lipsd, ascultarea. Astfel gi-a ,atras 

gi coroana strdlucitd gi a siabilit gi pentru toati lumea coloand de sprijin 

pentru credinfd gi supunere. Fdrd indoiald ar fi posibil sd ne referim gi la 

ascultare,a celorlalfi strdlucifi sfinfi ai Vechiului Testament, pentru ca 

ascefii sd lnvefe supunerea fdrd contestare; totugi, ca sd nu lungim prea 

mult cuvintul, vom indrum,a pe fiecare, 'care doregte sd se invete, la 

studierea Sfintelor Scripturi gi ne vom referi Ia ucenicii Mintuitorului, 

ardtind cum s-au supus gi cum au poruncit. Iisus.le-a spus cind se gd- 

seau incd la inceputul uceniciei gi agteptau ca, in curind, Stdpinul sX 

domneascd gi socoteau cd gi ei nu se vor mai osteni deloe, nici nu vor 

mai fi primejduili, nici nu vor mai lucra, ci vor domni cu Hristos gi vor 

participa impreund cu El la mdrirea impdrdteascd gi la supraveghere gi la 

cinstire. $i ,aceasta o dovedegte Petru dojenind pe Iisus, cind le vorbea 

despre insdgi patima Sa (ce urma sd I se intimpie). Cici, spune Scrip- 

tura :

5t4 SFIIiITUL VASILE cEL MARE 

Domnul ca se le facd favoarea de a sta la loc de cinste unul de-a dreapta 

gi altul de-a stinga Lui. Cdci dacd n-ar fi crezut cd v,a domni indatd, 

n-ar fi indrdznit sd-I ceard aceasta, avind in minte scaunul Mintuitorului 

de-a dreapta Tatdlui din ceruri, 

IV 

Agadar ce a spus celor care agteptau 9i ndddjduiau acestea ?


V 

$i aceasta o invdtdm de la Insugi Hristos, cind a instituit pe Petru 

ca pdstor, dupd El, al Bisericii Lui, cind i-a zis :

5t6 SIFINTUT, VASE,E CEL MARE 

SE CUVINE CA ASCETUL SA IA ASUPRA SA 

cu tuurrA PLA,CERE $I LUCRARILE DISPRETUITE 

Se cuvine, deci, ca ascetul sd ia asupra s,a ti lucrdri mai putin pretuite, 

cu multd rivnd 9i bund pldcere, cunoscind cd tot ceea ce se face 

pentru Dumnezeu nu este (lucru) mic, ci mare gi duhovnicesc gi vrednic 

de ceruri gi ne procurd rdspldtiri ceregti. Atadar, chiar dacd ar trebui 

sd insofeascd animalel,e de povard, care transportd bunurile pentru nevoile 

comunitdfii frdtegti, nu trebuie sd se impotriveascd, amintindu-9i 

de Apostoli, cum s-au supus cu pldcere poru,ncii Domnului, ca sd aducd 

minzul (de asin) gi socotind ci gi cei pentru care au primit ingrijirea 

animalelor de povard sint frafii Mintuitorului ; dar bundvoinfa gi rivna 

pentru acestea se referd la Domnul, Care a spus :

coN$flTuTfrDt AscETtcE 

viaf5 prezentd este pentru lucrdri gi lupte, ln timp ce cea viitoare este 

pentru incorondri gi rdspldtiri, aga cum spunea marele Pavel, cind era 

pe punctul sd termine viafa de aici gi sd treacd la ce,a de dincolo : 

 

aici, ci - aain ziua aceea, El, Dteptul Judecdtor,,87. $i iardpi Mintuitorul 

spune ; "In lume necazuri veti avea,,88. $i din nou, acelagi Pavel 

spune cd :

518 SETNTSI! I/ASILE CEL MARE 

CA'PITOLUL XXV ,' 5inr.' 

DESPRE MODESTIE $I SIMPLITATE IN FELURILE DE MINCARE 

Intr-adevdr ascetul trebuie sd nu doreascd varietate de mincdruri 

gi nici sub falsa aparenfd a cumpdtdrii, schimbarea felurilor de mincare, 

pentru cd aceasta rdstoarnd buna ordine obignuitd gi provoacd tulburdri, 

iar cel care aduce in felul ascetic de viatd asemenea motive de tulbu- 

rare se face mogtenitorul acelui (vai)) i Dar, chiar dacd o asemenea 

mlncare, cea sdratd, preferatd de sfinfii pdrinli ln locul altui condiment, 

este foarte pufind ca sd completeze cina impreund cu apa gi legumele, 

sd nu se invoce ca pretext evlavia vanitoasd, ;i sd se cear5, - ca gi 

cum se renun|5 la carne -, feluri de mincare m,ai alese. gi de mai bun 

gust; dimpotrivd, (ascetul) sd moaie pe neobservate o micd bucatd de 

piine In fiertura de buruie,ni sdratd gi sd consume aceasta cu toatd 

mulfumirea. Cdci acea buc6|icd (de piine) dacd ar fi aruncatd in atita 

apd sau in legume, dacd ar fi cazul, nu aratd voluptate, ci este in realitate 

cea mai exactd pi mai asprd cumpdtare. Agadar, Iucrurile de acest 

fel, ascetul pietdtii sd nu gi le insugeascd, pentru cd ne abfinem de la 

cele asemenea nu ca iudaizantii 02., ei evitind sdturare deplind din vanitate. 

. CAPI'rO&UL X:IVI 

PE CEL CARE TINDE SPRE DESAVIRSIRE, 

IE$IREA NU VA PUTEA SA-L PAGUBEASCA 

DacX ascetul ar spune cd se vatdmd prin iegirile sau prin cdldtoriile 

care se intreprind pentru ingrijirea de cele necesare comunitdlii, gi pentru 

aceasta refuzd sd iasd, el n-a inteles inc5 exactitatea ascultdrii $i 

nici nu s-a convins cd, pentru asemenea nerozii, singur faptul (cd nu 

iese) nu desdvirgegte. Sd prive,ascd, deci, exemplele sfinfilor; cum au 

realizat ei ascultare des5virgitd, fdrd sd se inpotriveascd sau sd poarte 

controversd, nici ln cel mai neinsemnat lucru, pentru vreuna din aceste 

porunci care se lndeplinesc atit de greu, gi s5 invefe ascultarea desd- 

vir9it6. Dacd totuti, vreunul se vatdmX cu ,adevdrat, sd roage comuni- 

92 a. Cei qqrg i4terpretau literal. 

I

coNsrIruTIILE ASCSTICE 519 

tatea frdteascd sd roage pe Dumnezeu pentru el gi el insugi sd ceard de 

la Dumnezeu cu nddejde nezdruncinatd s5-l faci instrument puternic Ai 

util pentru toate faptele duhovnicegti gi pentru toate slujirile trupegti 

care tind cdtre fapte bune. Atunci gi Domnul, Car,e privegte cu bunevoinfd, 

fdrd indoial5, rivna celor care caute binele, va aeorda puterea, 

pentru cd lnsugi a indemnat pentru cerere gi a spus aceasta z

520 

a 

r..', CAPITOLIIL)(XVII .,- nne,-rr 

ASCETUL NU TREBUI,E SA AIBA 

INDELETNI,CIRI PARTICULARE 

SFINTUL VASILE.CEL MANE 

Ascetul nu poate sd se imputerniceascd pe sine nici pentru moment 

ca sd se indeletniceascd cu lucrurile lui particulare, cdci nici un instrument 

nu poate sd fie migcat fdrd maestru, nici un mbdular al corpului 

nu poate sd fie separat, pentru oricit de pufin, de corpul intreg' sau sa 

fie migcat impotriva pdrerii maestrului din lduntru $i a celui care are 

supravegherea intregului corp; la fel nici ascetul nu are dreptul sd 

facd ceva sau sd lucreze impotriva pirerii proiestosului. Iar dacd ar 

spune cd nu poate sd indeplineascd cele ce i s-au poruncit, sub motivul 

sldbiciunii trupului, sf, incredinfeze.staretului (categumenului) examinarea 

sldbiciunii lui. Altfel, dupd ce a luat in considerare gi ceea ce 

(spune) Scriptura, sd se indemne pe sine spre implinirea celor poruncite, 

ca Si cum ascultd ce spune Scriptura ; .NLt v'a|i impotrivit incd' pind 

Ia singe, in lupta vooslrd cu pd.cotulr sG $i ; "lndreptafi miinile cele 

oslenile Si genunchii cei sldbdnogili"sT. 

CAPITOLUL X>(VIII 

SE CUVINE CA PROIESTOSUL SA DTSTRIBUIIE 

CU BUNAVOINTA PARINTEASCA CELOR 

DE SUB ASCULTAREA SA CELE CE LI SE CUVIN 

"r{-:? 

; I1I 

$i lnsuSi stareful (categmmenul), ca pdrinte care poartd grijd de 

copiii lui adevdrali, va cerceta nevoia fiecdruia 9i va repartiza' dupd 

posibilitdti, grija qi ingrijirea corespunzdtoare ; 9i va grupa pe membrul 

cu adevdrat sldbit cu sufletul sau cu trupul, cu dragostea 9i cu bundvoinfa 

potrivitd tatdlui. I i.r 

CAPITOLUL )

j 

coNsrrrurrllE ASCETICE 32r 

dacd acegtia ar iubi ce este comun bunei conduite, ar avett dragoste co- 

mund 9i egal6 fafd de tofi; dacd insd se separd gi se despart gi formeazd 

grupare inlduntrul grupXrii, unirea unor asemenea prieteni este rea, li 

unegte vreun motiv strdin comunitdlii, lucru care este inovafie potriv- 

nicd bunei ordini pdstrate. Agadar, nu trebuie nici prietenii de acest 

fel sd fie ingdduite, nici din sentimentul dragostei sd se lege cineva cu 

frateie care are scopuri josnice $i stricd rinduielile bunei conduite co- 

mune ; insd, in mdsura in care tofi stdruiesc in bine, sd se impdrtdgeascd 

fiecare frate gi sd fie unit cu toti. Dar dacd vreunul, care ar dori sd se 

lmpotriveascd stdrii existente, ar antrena {in cddere) pe un frate, acesta 

la inceput sd fie sfdtuit in taind de cdtre cel care se poartd corect, ca 

fiind bolnav in ginduri; dacd insx n-ar vrea sd se indrepte (fiind sfd- 

tuit) in p,articular, sd mai fie luafi gi alfi frafi, mai inlelepti, cu scopul 

lndreptdrii lui, precum spune Sfinta Evanghelie z

. CAPTNOLUL ICE:(I 


SE CUVINE CA PROIESTOSUL SA POTRIVEASCA CELE RINDUITE 

DUPA PUTEREA CORPULUI FIECARUIA; 

$I DESPRE CEI CARE I$I ASCUND PUTEREA 

Proiestosul trebuie sd fie atent ca nu cumva sd dea porunci peste 

puterea trupului gi astfel sd provoace la contradicfie pe cel care nu este 

in stare sd le indeplineascd. Sd cerceteze, deci, ca un tatd binevoitor gi 

cinstit fafd de toli, puterile trupegti ale fiecdruia, 9i dupd aceea sd impartd 

gi sd fixeze poruncile. Vor primi deci cea mai mare judecatd cei 

care tdgdduiesc puterea reald a trupului, care le-a fost datd de Dumnezeu 

gi care se poartd cu totul ne,cuviincios fafd de proiestogi gi nu se 

supun celor ce le sint poruncite. Cdci dacd pentru proiestos este deosebit 

de primejdios sd ascundd tatrantul cuvintului gi sd nu arate fiecdruia 

judecata ce va urma pentru pdcat, cu atit mai mult este primejdios sd 

suprime gi sd ascundd cinev,a puterea trupului, pe care o primegte de 

Ia Dumnezeu spre folosul comun. 

FRATII NU TREBUiE SA SE INTRISTEZE 

CIND CELOR MAT SLABI 

LI SE INCREDINTEAZ.A. CEVA MAI USOR 

Agadar, frafii sd nu se intristeze gi si nu se indigneue cind proiestosul 

ar repartiza celor mai neputinciogi slujiri corespunzdtoare gi i-ar 

menaja, d,acd astfel ar impune nevoi,a; ci cei mai puternici sd menajeze 

pe membrii mai slabi, oare au nevoie de menajare, gi astfel sd 

implineascd dragostea duhovniceascd. Cdci nici piciorul nu se va intoarce 

in trup lmpotriva miinii, sau s-o constrlngd pe aceasta pentru 

slujirea lui, nici mina intreagd nu va impune greutate@ funcfiunii ei degetului 

mic ; ci fiecare mddular pune in lucrare puterea pe care a primit-o 

de la naturd qi poartd (astfel) ptnd la capdt 9i pe (mddularele) 

cele mrai slabe. Pdstrindu-se aceastd rlnduiald in sistemul duhovnicese' 

se va dovedi cd ln realitate sintem trupul lui Hristos $i mddulare (fiecare) 

in palte 1@, pentru cd pdzim totdeauna armonia legdturii $i unirea 

cea mai pldcutd intre noi, 

l0O. I Cot. 12,27.

k co!(srrrqrrrlE AscETrcE 523 

h 

. CAPITOLIIL ]()(XIII 

PROIESTO$II NU TREBUIE SA DEA CURAJ ASCETILOR 

CARE PARASESC (DIN NESUPUNERE) 

PROPRIA LOR COMUNITATE FRATEASCA, 

$I PE UNII CA ACE$TIA SA NU-I PRIMEASCA 

lN VrATA CHTNOVITTCA 

I 

Apadar, trebuie ca gi proiestogii grupdrilor duhovnicegti, care practicd 

dnagostea unul fafd de celdlalt ti cei care igi asumd grija unul fafd 

de celdlalt, sd nu anuleze unul hotdririle celuilalt, nici sd nu primeascd 

simplu qi fdrd examinare pe fratii care se despart de ceilalfi. Pentru 

cd aceasta este amestec general gi destrdmare gi distrugere a lucrdrii 

duhovnicepti. Cdci cei mai infelepfi dintre fnati, fiind stdpinifi de frica 

de Dumnezeu,'rdmin cu statornicie in bine, in timp ce aceia mai lenegi 

pi mai neglijenfi sint instruifi 9i indrumafi spre bine pi de ruginea din 

partea oamenilor gi de nevoia ce se impune de oameni. Deci, dacd cel 

leneg ar vedea cX ii este cu putinfd sd evite, fdrd sd fie ped,epsit, 

ostenelile ce se impun in felul (de via|5) pe care 9i l-a ales o d,ati Si 

sd treacd la altul 9i sd trdiascd fxrd mdsurd gi cumpdtare, va indrdzni 

cu ugurinfd, iar cel care il primegte pe el cu ugurin|d se face vinovat 

de pierderea lui. Iar rdul acesta, dacd s-ar lntinde, de multe ori lndepdrteazd 

de drumul drept gi corect gi pe cei care merg bine ; gi pierderea 

tuturor se va ingrdmddi la acela care dd motive pentru alunecdri. 

Apadar, ca sd nu se intimple aceasta, pe frafii care se indepdrteazd {de 

comunitate) sau sd-i sfdtuim gi sd-i readucem acolo de unde s-au indepdrtat 

sau, dacd nu ne ascultS, sd ne pdzim gi sd evitdm societatea 

lor gi sd indemndm la aceasta pe tofi fratii ; aga incit, fie cx aceia se 

vor infelepfi ei ingigi din aceastd mustrare gi se vor inapoia la comunitatea 

lor frdleascd 9i vor fi indrumafi de pdstorul pe care-l p5rdsiserd, 

fie, dacd aceia persistd in tigdduirea comunitdfii duhovnicegti, 

alfii, cel pufin, dupd ce ii vdd pe ei cit de dezgustdtori au ajuns, se vor 

infelepfi din exemplele lor gi vor evita sd-i imite, indepdrtind rupinea. 


cd acestea nu sint cuvintele mele, ci cuvinte infelepte ,ale Duhului, 

o voi dovedi citind insegl cuvintele lui Pavel, cu care a pedepsit pe 

cei neinfrinafi lmpreund cu allii ti a supus la epitimii pe befivi gi pe 

ocdritori ; cxci spune :

521 SNN,rUL VASIDT"CET,' MART 

sau lacom, sau inehindtor lci idoli, sdu ocdritor, sou beliv, sau rdpitor, 

cu unul ca acesta nici sd nu Sedeli Jc masd" 101. Iar in altd parte se referd 

la cei care nu lucreazd, ci igi risipesc timpul, Si poruncegte :

coltstrruli-u,E As cETrcE 

Hristos cu ,ajutorur harului Lui aveau totdeauna, din abundenfd, toate 

cele necesare ? Este crar, deci, cd unur ca acesta pregdteqte tdierea gi 

omorirea sufletului lui, cd, in schimbul monezilor de pufind valoare, iqi 

vinde mintuirea, cd - sd-mi fie ingdduit - devine al doilea lu.da, pentru 

cd ,incepe de la furt (adicd de la ,avere micd) 9i ajunge la trddare; pentru 

cd ri el trddeazd cuvintul adevdrului, aga cum acela (a trddat), desigur, 

pe Domnul. Cdci atunci cind rinduiala (canonul) viefii chinovitice 

ar hotdri sd nu ne sep,ardm de ferur de viafd pe care l-am imbrdfigat, 

nici sd nu realizdm avere personald, nici sd nu negociem in vreun fel 

ceva pe ascuns sau in paguba fratilor, d,evenind exempru rdu pentru cei 

care doresc sd se mintuiascd, atunci, dacd vreunur ar disprefui teama 

de Dumnezeu gi legile Duhului sfint, intii sdvirgegte furt (pentru cd furt 

este averea personald care s-ar realiza in orice mod gi de oriunde), apoi, 

gindind la apostaziere (indepdrtare gi separare), cum sd nu trddeze un 

asemenea om cuvintul adevdrului li sd. nu devin5 al doilea Iuda, trd_ 

dind' in ce-l privegte, adevdrul ? Agadar, se cuvine ca sd evitdm, cu 

orice chip, realizdri de bunuri personare, in afard de cele ce aparfin 

chinoviei, gi sd nu pdstrdm astfer numai mintea neintinatd, ci sd curdfim 

9i omul lduntric de toate intindciunile 9i de gindurile necurate gi 

rele, care lnconvoaie ldcagul lduntric aI Duhului, gi dd ingerdciuner prefdcdtorie, 

rdutate pi ceartd, care dezrdddcineazd dragostea gi rndepdrteazd 

pe Dumnezeu din sufletur oamenilor de acest fer. pentru cd, dacd 

Dumnezeu este iubire t05, cel care nu are iubire este lipsit de harul dumnezeiesc. 

Fiecare ascet trebuie sd-gi intdreasc5 sufletul cu deplind smerenie 

gi sfinfenie gi promptitudine pentru fapte bune 9i astfel sd-gi concentreze 

gindul spre cele prezente, fiind atent c,a nu cumva in timpul pre_ 

zent sd nu reugeascd sd indeplineascd vreuna din voile lui Dumnezeu 

9i sd distrugd puterea acestei viefi. Pentru cd aceastd stare a sufletului 

ne va elibera de orice formd de instabilitate gi ne va face s6 urmdm 

toate cele bune cu pietate gi gindire statornicd, instituind in sufletul 

nostru inainte de toate acestea : cd Dumnezeu este bun ri autorul tu_ 

turor celor bune, dar in nici un caz autorul rdului, gi ch noi incd sintem 

supugi, ca sd fim indreptati, la ingrijire mai asprd. Cdci Dumnezeu, 

ca doctor al sufletelor omenegti, procurd, potrivit cu natura bolilor, pu- 

lO5. I loan 4, B. 


--:i--i---.. .' 

sf6

t26 STINTUL VASILE CEL MANE 

tere corespunzdtoare medicamentelor, ca sd curefe, cind va fi necesar' 

cea mai adincd rdutate. Agadar, dupd ce vom intdri aceasta in congtiinfa 

noastrd, sd fim recunoscdtori totdeauna, fiind eliberafi de neglijenfd, 

chiar daci mai sintem incercafi cu ingrijire mai asprd. Dar rdbdarea 

incercdrii in ispitiri este semnul distinctiv, in mod exceptional' al 

pufinor oameni, care urmeazd exemplul (prototipul) lui Avraam. 

Toate cite au fost lnfdligate pind acum le-a d5ruit harul lui Dumnezeu 

smereniei mintii mele, ca sd vd intdrifi voi' care ati imbrdfigat 

viafa chinoviticd. Aga cum a dovedit cuvintul 9i a inteles bine mintea 

mea, nici un fel de viafd intre oameni nu po,ate fi aflatd' nici mai strdlucitd, 

nici mai pldcutd, nici mai inaltd decit aceastd viafd (chinoviticd). 

Dar fiindcS adresdm indemn, dupd putere, gi celor care au imbrdfigat 

viaf,a (pustnicd) solitard, iar scopul ambelor categorii de monahi este 

acela$i, adicd de a fi binepldcufi lui Hristos, 9i fiindcd invdfdmintele 

pentru ambele (categorii) sint asemenea, sd ddm lecturd cuvintului 9i 

pentru aceia; fiindcd este posibil, ca gi de acolo, prin acelagi cuvint, 

sd se ajungd la ceva folositor, putind sd facd (sX apard) mai strdluci. 

toare ti mai frumoasd viefuirea in acest fel.

Cuvint pentru inforrnare 

despre exercitarea ascezei 

(tr61oe eic ci;v 6rotunootv t{c &oxqoeoc) 


La acestear se va adduga mdrturisirea bunei cinstiri a lui Dumnezeu 

gi Tatdl gi a unuia ndscut Fiului sau 9i Dumnezeu si a Sfintului Duh' 

Dupd aceea, cunoagterea celor ce ni s-au pus inainte ca lnv[ldrninte de 

Sciipturd : (cele) de care trebuie sd ne indepdrtf,m' dar mai ales cele 

aldturfl de care trebuie s5 rdminem cu fideiitate, cele care lndeamn5 

(aspird) Ia viafa vegnicd 9i impdrdfia oerurilor ; 9i sd se urmeze pind 

la capdt cele foarte bune ale fiecdrui grad sau tagmd (ordin)' de aseme' 

nea ln mod egal, dupd ceea ce este propriu (fiecaruia). ln plus, a$a cum 

este caracterul scurt gi concis aI cregtinului - avind modelul ca poruncd 

- aga sd vd strdduifi sd ne dali invdfdturd din sfintele Scripturi ; 9i, la 

fel, sd adoptafi caracterr asemdndtor proiestogilor cuvintulu'i invdtrdturii 

lui Dumnezeu , prin acegtia se lumineazd rafiu,nea exactd 9i cu grijd 

curdfitd a disciplinei ; 9i, ca sd spun astfel, ac'easta va face sd strdluceascd 

aici demnitatea celor urmdtori (ucenicilor)' 

Urmind cu cons'ecvenfd acestora, se vor adduga noud toate (cite 

sint necesare) pentru trdirea viefii dupS Dumnezeu : am raspuns, fi'ind 

intrebat de frati; am facut sd ajungS Ia dragostea voastra cea intru 

Hristos exemplele tuturor acestora, ca sd se impli,neascd in voi c-eea 

ce.s.aspusdecdtreApostol,anume: 

(II Tim.2,2)n. 

,', . 

il 

.it,' 

'Rli: 

$tr' 

lrlv lui 

; iOi 

, 

'$. 

,t ((i. 

..t,. 

,l.j: 

iriiii':;; 

r9 

.Y 

l'.:, *!? 

:ia 

!ilJ 

r;') Uii?'-r 

' j 

, , , i 

-l !r{J 

j ; r._ r t, 

:ti..; -r.5 SVgf 

'1 

.:L 

r\ 

' t_: 

a?oe

tl - Sflntul Vasile cel Mare 

ANEXE 

EPISTOLE ASCETICE

EPISTOL A 2 * 

Cdtre prietenul Grigorie 

I 

Am iecunoscut scrisoarea ta, ca 9i cei care recuncisc pe copiii prietenilor 

lor dupX asemdnarea pe care acegtia o au cu pdrinfii lor. Cdci 

sd n,u spui cd infdfigarr'ea ('co'nrfigura'fi'a) l'orcull'ui nu"dete'rmin'd 5i o imp'ortantd 

punere in migcare, prin provocarea, in sufletul tdu, a unei anumite 

dispozifii ca sd trdiepti impreund cu noi, in'ainte de a cunoagte 

ceva despre modul gi forma viefii noastre, aceasta fiind in realitate propria 

ta gindire, demnd indeosebi de sufletul tdu, care ia in calcul toate 

cele pdmintepti, a;a incit nimic (sd nu lipseascd) in compararea fericirii 

care ne agteaptd potrivit fdgdduinfelor' 

Dar eu, cite fac eu insumi in aceastd pustie noaptea 9i ziua' md ru: 

ginez sd le descriu, cdci am pdrdsit intr-adevdr viafa de lume (civild)' 

ca pricinuitoare de nenumdrate rele, dar n-am reugit sd md pdrdsesc 

pe mine insumi. Dimpotrivd, sint la fel cu cei care merg Ia mare 9i sub 

pretextul lipsei de experienfd la navigafie sint nelinigtifi 9i sint cupringi 

de rdu de mare ; sint incomodati de mdrime'a cordbiei, pentru cd din 

cauza ei se balanseazd mult, gi cind trec de acolo in barcd sau in vaporag, 

au din nou rdu de mare 5i sint amelifi, pentru cd rdul de mare 

gi amdreala bilei (Vomarea) ii insofesc pretutindeni. Ceva asemdndtor 'se 

intimpla gi cu noi. Atita timp cit purtdm cu noi patimile din noi (care 

+ Epistola aceasta a fost scnisd de Sfintul Vasile cel Mare la putin timp dup{ 

epistola 14, in anul 360 sau 361. Prietenul sdu, Sf. Grigorie, ii rdspunsese la acea 

eplstold cd frumuselile naturale ale localitdlii pe care Sf. Vasile o addugase la propiietatea 

sa din Pont, nu-l entuziasmaserd atit de mult 9i cd ceea ce-l interesa pe 

el era sd cunoascd modul de viatd al Sfintului Vasile gi al ascetilor care vietuiau 

impreund cu el. 

ln r[spunsul sEu, Sf. Vasile i-a trimis aceastd lungd scrisoare, care a fost conceputi, 

se pare, ca un ghid al vietii unei chinovii ascetice. Principiile care guvernau 

conceptiile ascetice ale Sfintului Vasile erau in acel timp foarte aspre. Ca tindr, 

era stdpinit de idealunile vietii ascetice in pustie. lvlai tirziu Si-a schimbat insd' 

conceptiile. .{ rnut'at comunitatea asceticd din pustie la oraq fi i-a stabilit caracte! 

filantropic, temperind in acela$i timp, intr-o oarecare mdsurd, asprimea' 

In urma acestei scrisori, Sfintul Grigorie gi-a vizitat prietenul in Pont Si a rdmas 

impreund cu el mai mult timp. Au studiat impreun6 teologia hristologictr, au lntocmit 

o antologie din lucrErile lui Origen 9i au schifat regulile monahale. 

UG

532 SFINIUL VASILE CEL llIANE 

igi au ldcagul in noi), sintem pretutindeni in aceleagi nelinigti ; ata incit 

n-am cigtigat nimic important din aceastd pustie 1. 

In orice caz cite va trebui sd facem gi cite ne vor face in stare sd 

urmdm pagii Celui Care ne-,a ardtat drumul mintuirii, prin cuvintele : 

EPISTOLE ASCETICE 

dului odihna,ca sd le dezr5ddcineze desdvirpit din suflet. cdci, aga cum 

animalele sdlbatice sint ugor de condus cind sint imbrinzite, la fel gi 

pldcerile, miniile gi supdrdrile rele, veninoase impotriva sufletului, cind 

sint imblinzite prin linigte pi inceteazd sd mai irite prin continud exci_ 

tare, devin ugor de invins prin puterea rafiunii. prin urmare, rocul trebuie 

sd fie exact cu specificur nostru, indepdrtat de relafia cu oamenii, 

aga incit legStura exercitdrii (ascezei) sd nu depindd de nici una din 

grijile (nevoile) externe. Iar exercitarea pietdtii hrdnette sufletul cu 

gindiri dumnezeiegti. Agadar ce este mai fericit decit sd imite cineva 

pe pdmint tovdrdqia (corul) ingerilor ? o datd cu zorii zilei sd se grdbeascd 

la rugdciune, ca sd laude pe Ziditorul cu imne 9i cintdri I Apoi; 

dupd ce soarele va lumin,a clar, sd se intoarcd la lucrdri, in timp ce 

rugdciunea sd-l insofeascd toatd vremea ! A;a incit sd facd pldcute lucrdrile 

]ui cu imne ca gi cu sarea ! pentru cd indulcirile imnelor avantajeazx 

starea sufleteascd in care predomind bucuria, gi nu supdrarea. 

Agadar, inceputul purificdrii sufletului este linigtea, potrivit cdreia nici 

limba nu discutd chestiuni (fapte) omenegti, nici ochii nu pr;vesc trupurile 

parfumate gi armonioase, nici urechea nu atrage ,atenfia sufretului 

spre ascultare,a melodiilor care sint compuse pentru a produce pldcere 

(voluptate)' sau spre cuvintele oamenilor glumeti $i hazlii, ceva care 

are' prin excelenfd, puterea sd dezorganizeze marea atenfiune a sufletului, 

pentru cd mintea, cind nu este imprdgtiatd cdtre cele din afard 

gi nu se rdspindegte prin simturi cdtre lume, se intoarce la sine gi de 

la sine se inalfd cdtre infelegerea lui Dumnezeu. Dar indatd ce frumusefea 

este inconjuratd de splendoare gi este luminatd de Acela, uit5 chiar 

gi propria ei n,aturd ; nu antreneazd sufletur spre grija pentru hrand, 

nici spre ingrijirea pentru imbrdcdminte, ci, eliberatd de grijile pdmintegti' 

toatd atenfia ei trece la dobindirea bunurilor vepnice, adicd la : 

cum sd dobindeascd inferepciunea gi curajul, dreptatea gi prudenfa 2, 

precum gi atitea alte virtufi, care se claseazd in cele generale de mai 

sus' care fac in stare bdrbatul bun sd indeplineasc5 toate indatoririle 

viefii. 

IN 

Dar cale foarte importantd pentru aflarea indatoririlor este si studierea 

Scripturilor inspirate de Dumnezeu, cdci in acestea se cuprind gi (sfa_ 

turile) poruncile referitoare la faptele 9i viefile fericifilor bdrbati, trans_ 

mise in scris ca chipuri vii are conduitei binepldcute rui Dumnezeu, puse 

z A*"" 

,- 

*tuti-formau tetractul eticii,grecilor (elinilor) 

(Tetract 

antichit6fii 

era gi numirul 

clasice. 

zece care rezulta din nrimerele r'1 1-z + t+ 

mentul tuturor 

4, socotit 

lucrurilor 

funda- 

ln doctrina lui pvtaqoral.

SFINT\'L.\rASILE CEL MARE 

inaintea oamenilor pentru imitarea faptelor bune ale lor. Astfel, decii 

fiecare om pentru ceea ce simte cd-i lipseqte, gdsepte piinea binecuvintatd 

spre remediul bolii ca gi de la o oarecare clinicd obgteascS, dacd 

s-a consacrat imitdrii corespunzdtoare. 

$i intr-adevdr prietenul intelepciunii deschide fdrd intrerupere istoria 

lui Iosif 9i invafi de la acesta faptele infel':pte, aflind la el nu 

numai simpld infrinare in fata pl&cerilo,r, dar 9i in'clinare in mod statornic 

spre ,virtute. Iar curaj (bdrbdfie) invafd de la lov, care nu numai 

cind yiata lui s-a schimbat intr-o situafie cu totul opusd, cind a ajuns 

dintr-odatd din bogat sirac Ai din cu copii buni fdrd copii, a rdmas 

neclintit, pdstrind totdeauna neumilit cugetul sufletului, 9i n-a fost cuprins 

de minie nici cind prietenii care au venit s5-l consoleze aprobau 

gi m5reau nenorocirile lui. Iardgi, dacd reflecteazd cineva cum s-ar putea 

sd devind in acelagi timp blind $i mdrinimos, aga incit minia s-o 

foloseascd impotriva pdcatului, iar bundtatea fald de oameni, va gdsi 

pe David intr-adevdr viteaz in acte de bravurd rdzboinicd, dar blind 9i 

neclintit in rdzbunarea impotriva vrdjmapilor. Un asemenea q fost Si 

Moise, care indlfa cu minie statura lui fatd de cei care pdcdtui,au impotriva 

lui Dumnezeu, dar calomniile impotriva lui insu$i le suporta cu 

bundtate de suflet. $i in general, aga cum pictorii, cind picteazd chipuri 

dupd modele, se strdduiesc sd transmitd car,acterul modelului tehnicii 

lor (pentru a realiza un tablou frumos), la fel pi cel care se strdduieqte 

sd se realizeze pe sine desdvirgit in fiecare fel de virtute, trebuie sd 

priveascd la viefile sfinfilor, ca 9i cel care lucreazd gi finiseazd statui, 

gi sd-gi insugeascd bundtatea acelora prin imitare. 

IV 

La rindul lor, rugdciunile, urmind lecturile, afld sufletul mai intinerit 

qi mai viguros, aga incit (acesta) se pune in migcare cdtre Dumnezeu 

din pldcere. Dar rugdciunea bund este aceea care inspird in suflet 

adevdrata nofiune (cunoagtere) a lui Dumnezeu. Iar ldcaSul lui Dumnezeu 

este acesta, si nu aibd nimeni pe Dumnezeu stabilit inlduntrul 

lui din amintire. $i devenim biserici ale lui Dumnezeu atunci cind inldnfuirea 

amintirii nu se desprinde de grijile lumegti gi mintea nu se tulburd 

de patimile neagteptate. Iubitorul de Dumnezeu se retrage la Dum' 

nezeu - evitind toate cele de mai sus gi alungind patimile care il provoacd 

la necumpdtare pi stdruie in indeletnicirile care conduc la virtute.

ilPGIstor,l A3cbfiLlt ! t-:T\' I a' 535 

) og *iraseatr63i ',' ,, I V 

l 

Iar inainte de toate trebuie sd se ingrijeascd sd nu s'e,amestece in 

discufii, cind nu cunoagte, ci, sd intrebe fdrd ceartdi sd rdspundd fdrd 

dispref, sd nu intrerupd convorbirea cind ,ar spune ceva folositor, ,nici 

si nu doreascd sd intercaleze ostentativ cuvintul lui, observind echilibrul 

cuvintului 9i al ascultdrii ; sd invete (de la altul) fard rugine gi sd 

invele (pe altul) fdrd invidie ; $i, dacd ar fi invdtat de altul; sd nu as; 

cundd (aceasta), ca femeile uguratice care prezintd pe copiii ndscttti din 

flori ca ai lori ci sd arate cu recunostinfd pe tatdl cuvintului. Iar tonul 

vocii sd-l potriveascd aga incit nici ulechea sd nu-l scape din cauzE 

slabei lui intensitdti qi nici supdrdtor sd nu fie din cauza marii lui intensitdti. 

Sd exteriorizeze cuvintul dupd ce mai intii a examinat in sine 

ce anume e cazul sd spund. Sd fie binevoitor in discufii gi pldcut in 

vorbiri, sd nu urmdreascd sd se facd agreabil prin glumd, ci sd-gi pdstrq: 

ze farmecul prin sfdtuire binevoitoare {generoasd). Sd inldture asprimeg 

totdeauna, chiar gi atunci cind este absolut necesar sd mustri. CEci, dacd 

vei ardta de la inceput modestie gi smerenie, te vei face agreabil celui 

care ,are nevoie de vindecare. Dar, de multe ori, ne esie folositor gi 

modul mustrdrii profetului care, Iui David, cind pdcdtuise, nu. i-a pronunlat 

hotdrirea de condamnare, ci folosind o persoand imaginard, ' s-4 

instituit judecdtorul propriului lui pdcat ; aga incit dupd ce el insu$i q 

pronunfat dinainte judecgta impotriva sa, sd nu mai poatd. sd acuze pe 

cel care a blamat. 

VI 

Gindirii umilite qi impovarate ii urmeazd privirea intristatd Si injositd, 

infdfigarea neingrijitd, pdr neingrijit, imbrdcdminte murdard, a;a 

incit cele pe care le fac cei care poartd doliu cu pref{cdtorie, acestea 

ni se infdfigeazd in mod automat. Tunica (sd fie) strinsd cu curea.pe 

gorp ; iar incingerea sd nu fie deasupra stomacului, lucru care este femeiesc, 

qi nici ldb6rfat5, aga incit,tunica sd filfiie, ceea ce este lucrq 

prostesc. La fel, mersul sd nu fie nici incet, ca sd arate lenevirea sufletului, 

nici vioi gi de paradd, ca sd exprime pasiunile lui puternice. 

Destinafia imbrdcdmintei este una, aceea ca sd indeplineascd acoperirea 

trupului in mod satisfdcdtor, pe timp de iarnd gi de vard, gi s5. nu 

urmdreascd nici strdlucirea in privinta culorii, nici finetea qi suplelea 

in privinfa confectiondrii ; cdci aceasta sd n-o urmdre'ascd nimeni, adicd 

culori deschise la imbrdcdminte, spre a egala in imbrdcdminte impodobirea 

f,emeiascd, pe care acelea o adaptau, vopsindu-gi obrajii gi pdrul 

cu culori tehnice. Dar $i in grosime tunica sd fie in aga fel incit sd nu 

1b'

s:lt sfbrrul. vAsrr,r.enl. MAnr 

fie nevoie de imbrdcdminte ajutdto,arE, ca sd incdlzeascd pe cel ce o 

poartd. Iar incdlfdmintea sd fie ieftind dupd valoare, dar sd acopere indeajuns 

nevoia. 

Dar. ca sd scurtdm, ata cum in lmbrdcdminte se cuvine oa oricine 

sd urmdreasc6. necesarul, la fel $i in hrand piinea sd satisfacd nevoia 

pentru sdndtate gi apa sd vindece setea, precum, de asemenea, gi produsele 

naturale care ajutd sd se pdstreze tdria corpului pentru nevoile 

indispensabile. sd mdnince, dar fdrd sd arate l5comie sdlb,aticd, ci pdstrind 

pretutindeni statornicia si bundvoinfa gi cumpdtarea in fata pldcerilor. 

Nici atunci (cind mdnincd) sd nu aibd mintea opritd de la gindirea 

despre Dumnezeu, ci sd ia motiv pentru pre,amdrire,a Lui de la 

natura aiimentelor gi de la structura corpului ce le primegte, cum au 

fost concepute de cel care a rinduit toate felurile diferite de alimente 

corespunzdtoare particularitdfilor corpurilor. Inainte de m,asd sd se 

facd rugdciuni adaptate ddrniciilor lui Dumnezeu, gi acelea pe care le 

dd acum pi acelea pe care le va stringe pentru viitor. La fel gi rugdeiunile 

de dupd masd, c,are cuprind mulfumirea pentru cele date gi cererea 

pentru cele fdgdduite. sd fie stabilitd o ord precis5 pentru masa, 

ac,eeagi in fiecare zi, a$a incit din cele doudzeci gi patru de ore ale zilei 

gi noptii, numai aceasta si fie destinatd corpului, iar timpul celorlalte 

aseetul sd-l foloseascd in lucrdri ale mintii (gindirii). Iar somnul sd fie 

ugor gi acomodat, urmind in mod n,atural mdsura hranei. dar sd fie intrerupt 

in mod deliberat pentru studiere,a problemelor importante. pentru 

cx incredinfarea somnului greu, care, prin relaxarea membrelor, procurd 

prilej pentru inchipuiri nerafionale, poartd pe cei care dorm in 

acest mod la moarte zilnicd. Dar c,eea ce este pentru altii zorii zilei, 

ace,asta este pentru ascelii pietdfii miezul nopfii, cind linigtea nopfii 

procurd recreere in suflet r pentru cd atunci nici ochii, nici urechile nu 

comunicd inimii audilii gi spectacole pdgubitoare, ci singurh mintea comunicd 

de la sine cu Dumnezeu gi se indreaptd pe sine prin amintirea 

pdcatelor, dar i9i pune siegi hotHrlri pentru indepdrtarea rdului gi cere 

de la Dumnezeu colaborarea (ajutorul) pentru terminarea celor cercetate. 

Lr 

fr 

t. 

l:

'Ji" 

6a 

.,ii 

oh ll., 

,rr6'l iuf.r 

, 

-, 5 

EPISTOI*A 22 ' ., 

...-..:-:.. ..& 

Despre desivirgirea vietil monahilor 

{creqtinilor} * 

I 

i'te 6a .litr, 

.rte6 :.,' 

rffl 

',ilUtj i'f! 

rtt't 

'/t 

-tt . luaol 

Dintre multele lucruri pe care le aratd Scriptura inspiratd de Dumnezeu 

;i pe care trebuie sd le realizeze cei care s-au hotdrit sd fie bine' 

pldcufi lui Dumnezeu, am socotit necesar sd mentionez acum, intr-o 

scurtd enumerare, numai pe acelea pe car,e in prezent le discutati intre 

voi, aga cum am invdfat din Sfinta Scripturd, expunind pentru fiecare 

dovada care este ugor de infeles pentru cei care se indeletnicesc cu lectura 

(Sfintei Scripturi), care vor fi in mdsurd s-o facd infeleasd 9i altora. 

Cregtinul trebuie sE se socote'ascd pdrtag (vrednic) chemdrii ceresti 1 

pi sd se poarte in chip vrednic de Evanghelia lui Hristos 2. 

Cregtinul nu trebuie sd fie uguratic 3 9i sd nu se lase indepdrtat 

de cineva de la amintirea lui Dumnezeu gi de la voile pi judecdfile Lui. 

Cregtinul trebuie sd devind in toate mai presus de judecdtile dupd 

lege, nici sX nu jure, nici sd nu mintd a. 

Nu trebuie sd defdimeze 5, nici se nu batjocoreascd 6, nici sd nu 

se certe 7, sd nu se rdzbune singur 8, sd nu rdspldteascd rdul cu rdu 9, 

nici sd nu se minie 10. 

Trebuie sd fie indelung-rdbddtor 11, Si sd mustre la timp potrivit pe 

cel ce se rdzbund 12, rru insd din patima rdzbundrii, ci din dorinta indreptdrii 

fratelui, dupd porunca Domnului 13. 

* Aceastd epistolE a fost scrisd la anul 364, ctnd Sf. Vasile a slrrlit ca preot 

ln Cezareea. Expune pe scurt concepfia lnvdtdturii morale a Evangheliei. Multe dintre 

aceste sfdtuiri se gdsesc gi in Regulile Morale 9i in Regulile Mari Si Re,gulile mici. 

7. Evr.3, 7. 

2. Filip. l, 27. 

3. Luca 12,29. 

4. Matei 5, 34 

5. Tit 3, 2. 

6. I Tim. l, 13. 

7. II Tim.2, 24. 

8. Rom. 12, 19. 

g. Rom. 12, 17. 

lO. Matet 5,22. 

11. Iccov 5, 8. 

t2. Tit 2, 15. 

13. Malei 18, 15. 

- i.,,:*tu;:aidl!." ' 

1,. iU! 

,8 .l' vo-rtl ; .u.7 lS 3 or$l 

.gs .b . 

c 

, 

lS,SI . h 

.rC ,i. 

o t o

srffiTUL VA$Lf cfl. IwAif 

Nu trebuie sd spund ceva impotriva fratelui care nu este de fat5, 

cu scopul de a-l cleveti, ceea ce este calomnie, chiar dacd ar fi adevdrate 

cele spuse 14. 

Trebuie sd dispretuiascd pe cel care c,alomniazd pe fratele 15. Nu 

trebuie sd spund vorbe de rugine 16. 

Nu trebuie sd ridd qi.nici sd nu tolereze pe cei care rid 17. 

Nu trebuie sd vorbeascd cuvinte rele, spunind ceva c,are nici la folosul 

celor care ascultd nu duce, nici I,a familiaritatea necesard Ei ingdduitd 

cu Dumnezeu nu contribuie lt. ASa incit gi cei care lucreazd sd 

se ingrijeascd,.,atit cit este posibil, sd lucreze cu. lini$te gi sd se adreseze 

cu cuvinte cuviincioase celor care sini incredintafi sd rinduiascd 

cuvintul cu discerndmint spre zidirea credinfeir cd Sd nu intristeze Du: 

hul cel Sfint al lui Dumnezeu. 

Nu se cuvine ca vreunul care vine de la altii sd indrdzneascd sd 

se apropie sau sd vorbeascd cuiva dintre frati, inainte ca aceia care au 

primit sarcina supravegherii in toate sd fie cercet,afi cum place lui Dumnezeu 

spre folosul comun. 

Nu trebuie sd fie robit de vin re, nici sd nu fie stdpinit de patina 

pentru mincare de carne 20, nici, in general, sd nu devind lacom pent1u 

orice mincare. sau bduturd 21, pentru cd cine se luptd, se infrineazd 

de la toate 22. 

Din cite se dau fiecdruia spre folosire, nu trebuie sd, aibd nimic 

c,a al sdu propriu sau sd inmagazineze2s, ci fiind atent cu grijd pentru 

toate, ca gi cum aparfin lui Dumnezeu, sd nu dispretuiascd nimic din 

cite intimpl5tor sint aruncate s,6ru 

pus€ deoparte; Nimeni sd nu socoteascd 

ceva ca al sdu (proprietate), ci ca fiindu-i incredinfat de Dumnezeu 

spre slujirea frafilor c,are formeazd o inimd gi o simtire %, astfel gi 

sd gindeascd Si sd facd toate, 9i fiecare (sd rdmind) in rindul cetei sale 25. 

14. II Cor. 12, 20 Si I Petru 2, 1. 

15. I Petru 3, l6i lacov 4, ll. 

16. EIes. 5, 4. 

17. Luca 6, 21 g.u. i lacov 4, 9. 

18. EIes. 4,29. 

19. Tit 2, 3. 

20. Rom. 14, 2l 

2r. II Tim. 3, 4 

22. I Cor.9,25. 

23. Fapte 4,32. 

24. I Cor.9, 19. 

25. I Cor. 15,23. 

p.: .:l 

('.. 

.ei 

t 

,r ! .i: 

\'1 .A 

i,

DPISTOLE ASCETICE :na!/t.,:: 


I''d4$ :'. 

Nu trebuie sd cirteas'cd 26, nici de strimtorare din Iipsa celor necesare, 

nici de oboseal5 din muncd, pentru cd in orice imprejurare, judecata 

o au cei cdrora li s-a incredinf,at puterea (autoritatea) corespunzdtoare. 

Nu trebuie sd facd strigare sau altd manifestare sau migcare, in care 

se manifestd minie 2? sau indepdrtare de incredinf,area cd Dumnezeu este 

de fafd 28. 

Glasul sd fie potrivit dupd imprejurare. 

Nu trebuie sd rdspundd cuiva sau sd facd. ceva cu obrdznicie gi 

dispre| 2e, ci sd dovedeascd in toate 9i fafd de tofi ingdduinld 3o Si 

cinste 31. 

Nu trebuie sd facd semne din ochi cu viclenie sau .sd folose,ascd 

altd formd sau migcare a unui membru (a corpului), care intristeazd pe 

frate sau dovedeqte dispref 32. 

Nu tr,ebuie sd se impodobeascd in imbrdcdminte sau incblfdminte, 

ceea ce dovedeqte degertdciune (mindrie) 33. 

Trebuie sd foloseascd lucruri simple pentru nevoile corpului. 

Nu trebuie sd cheltuiascd nimic mai mult decit cele necesare sau 

pentru lux, ceea ce este abuz (necumpdtare). 

Nu trebuie sd oaute cinstiri gi.sd urm5reascd intiietate 34. 

Trebuie ca fiecare sd socoteas'cA pe toli ceilalfi mai de cinste decit 

pe sine 35. Nu trebuie sd fie rdzvrdtit (nesupus) 36. 

Cel care poate sd lucreze, dacd nu lucreazd, nu trebuie sd mdnince 

37, ci chiar gi cel care se indeletnicepte cu ceva dintre faptele spre 

mdrirea lui Hristos, trebuie sd se forfeze pe sine pentru implinirea lu: 

crului dupd putere 38. 

Fiecare trebuie s5 facd toate prin examinarea proiestogilor cu cuvintul 

9i invdtdtura, chiar gi minc,area gi bdutura, apa incit gi acestea 

sd se facd spre slava lui Dumn'ezeu 3e. 

26. I Cor. 10, 10. 

27. EIes. 4,31. 

28. Evr.4, 13. 

29. Tit 3, 2. 

3O. Filip. 4, 5. 

31. Rom. 12, 10 Si I Petru 2, 17. 

32. Rom. 14, 10. 

33. Molej 6, 29 si Luca 12, 27. 

34. Morcu 9, 35. 

35. Fitip. 2, 3. 

36. ?il 1, 10. 


38. I Tes. 4, 11. 

39. I Cor. 10, 31. 

'1e bt.: 

. ; . 

316? 

'-: F.-' 

; uftffr -1 riffrif! ,i. l:t 

,A ,8 .". ' LOA 

lS ,Sl .r, i .ln 

.0s ,e . 

.S ,S .r,r 

.0s ,4", 

.R .[ 

334) 

,.li

540 srbrruL''9IEltf, 

'cEf,I IUAf, t 

Nimeni nu trebuie sd treacd de la o lucrare Ia alta fdrd examinarea 

celor care au puterea (autoritatea) sd rinduiascd asemenea lucruri, in 

afard de cazul cind pe cineva, pe neagteptate, l-ar chema o nevoie urgentd 

in ajutorul celui lipsit de puteri. 

Trebuie ,ca fiecare sd rdmind la ceea ce a fost rinduit gi sd nu 

treacd din proprie inifiativd la lucrSri strdine, afard de cazul cind cei 

oare au rdspunderea pentru 'asemenea (situafii) ar socoti cd cineva are 

nevoie de ajutor. 

Nimeni nu trebuie sd se gdseascd in att atelier decit cel aI sdu. 

Nu tre,buie sd facd ceva fafd de cineva din duh de contrazicere sau 

ceartd. 


Nu trebuie sH fie invidios pentru succesul altuia, nici sd nu se bucure 

pentru defectele cuiva 40. 

In dragostea lui Hristos, trebuie sr se lntristeze gi sd se mihneascd 

pentru defectele fratelui, dar sd se bucure pentru realizdrile lui a1. 

Nu trebuie sd fie indiferent pentru cei care pdcdtuiesc sau sd stea 

liniptit pentru ei 4. 

Cel care mustrd trebuie sd mustre cu toatd indelunga-rdbdare 43, 

cu frici de Dumnezeu gi cu scopul sd intoarcd pe cel pdcdtos a. 

cel mustrat sau pedepsit trebuie sd fie primit cu bunevoinfd, cunoscind 

folosul sdu in indreptare. 

cind cineva este acuzat, nu trebuie ca altul sd contrazicd pe acuzator 

inaintea aceluia sau a altor citiva. Dar dacd vreodatd s-ar intimpla 

ca acuzafia sd aparh cuiva nedreaptd, (acesta) de la sine sd ia cuvintul 

pentru cel acuzat gi, fie sd-l ldmureascd, fie sd se ldmureascd. 

Trebuie ca fiecare, in mdsura in care ii este posibil, sd linigteascd 

(imblinzeascd) pe cel care are vrdjmdgie impotriva lui. Nu trebuie sd se 

pdstreze ranchiund impotriva celui care a pxcdtuit gi se cdie$te, ci sd 

fie iertat din inimd 45. 

Trebuie ca acela care spune cd 

tristeze nu numai pentru pdcat, ci 

in16 ao. 

40. I Cor.3, 6. 

41. I Cor. 12,26. 

42. I Tim. 5, 20. 

43, II Tim. 4,2. 

44. Iacov 5,20. 

45. II Cor.2,7. 

46. luca 3, 8. 

se poc6iegte pentru p6cat, sd s'e insE 

gi facd roade vrednice de pocd- 

.tC .ct n'xr.I iz ,iJ 

g r 

ji. 

.re , 

.nL 

i .sc

t" 

], IqPITII1OLD ASCETTCE 

I 

fr 47. 

cel care a fost pedepsit pentru pdcate anterioare gi a fost gdsit 

vrednic de iertare, dacd va gregi din nou, igi pregdtegte siegi judecata 

miniei dumnezeiegti mai rea (asprd) decit cea dinainte a?. 

cel oare dupd prima pi a doua mustrare persistd in gregeala lui aB, 

trebuie sd fie ardtat proiestosului, pentru ca astfel, fiind mustrat de mai 

mulfi, sd se rugineze4e. Dar dacd nici astfel nu se va indrepta, sd se taie 

ca sminteald a celorlalfi gi t 50, 

spre siguranfa celor care lucreazd instruirea ascultdrii, potrivit celor 

spuse :

[PSB 18] Sfântul Vasile cel Mare, Scrieri II

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?