expresivitatea limbajului poeziei religioase a lui ... - Doctorate ULBS
expresivitatea limbajului poeziei religioase a lui ... - Doctorate ULBS
expresivitatea limbajului poeziei religioase a lui ... - Doctorate ULBS
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
EXPRESIVITATEA LIMBAJULUI POEZIEI RELIGIOASE A<br />
LUI VASILE MILITARU<br />
Literatura română cunoaşte azi un proces de revizuire a setu<strong>lui</strong> de valori şi o mutaŃie în<br />
cuprinsul canonu<strong>lui</strong>. Ideea „revizitării” operelor literare dobândeşte în acest sens o consistenŃă<br />
importantă, cu atât mai mult cu cât pot fi puse în evidenŃă noi componente ale operelor şi se<br />
pot îmbogăŃi reperele culturale ale unei epoci trecute.<br />
Lucrarea noastră, Expresivitatea <strong>limbaju<strong>lui</strong></strong> <strong>poeziei</strong> religiose a <strong>lui</strong> Vasile Militaru, îşi<br />
propune aducerea în câmpul de interes şi în circuitul cultural a unei opere în care componenta<br />
religioasă dă conŃinut identităŃii româneşti.<br />
OpŃiunea <strong>lui</strong> Vasile Militaru asupra unei forme de poezie tradiŃională este legată de<br />
cuprinderea unui topos clar definit, tradiŃional, genetic, care este semnificat poetic şi<br />
configurat în raport cu receptorul prin accesibilitate, ritm, rimă, credinŃă creştin-ortodoxă, mai<br />
general, printr-o viziune românească asupra fiinŃei şi a valorilor specifice. Zona de interes a<br />
cercetării noastre o constituie îndeosebi stilistica <strong>poeziei</strong> sale. Aceasta este cercetată având în<br />
vedere următoarele elemente definitorii: a) limbajul figurat; b) procedeele expresive; c)sintaxa<br />
poetică; d) prezenŃa <strong>limbaju<strong>lui</strong></strong> oral.<br />
Cercetarea s-a făcut urmând următorul algoritm: 1) Stabilirea contextu<strong>lui</strong> literar-<br />
cultural, de la începutul secolu<strong>lui</strong> al XX-lea şi opŃiunea poetu<strong>lui</strong>. 2) Elaborarea unei structuri<br />
teoretice corespunzătoare exigenŃelor descriptive ale textu<strong>lui</strong> literar. În poezia <strong>lui</strong> Vasile<br />
Militaru imaginile dobândesc expresivitate prin versificarea stării de religiozitate şi prin<br />
năzuinŃa accederii la condiŃia creştinu<strong>lui</strong> mântuit. Conceptul de poezie în înŃelesul formulat de<br />
poet are conŃinutul exprimat de către romantici şi concretizat prin aspectele formei: ritm, rimă,<br />
măsură, vers, strofă. Este reflexul concepŃiei post-eminesciene al cărei exponent a fost Al.<br />
VlahuŃă. 3) Analizele asupra creaŃiei <strong>lui</strong> Vasile Militaru s-au desfăşurat din perspectivă<br />
culturală şi au fost aplicate urmărindu-se relevarea valorii estetice. Poetul va pune în valoare<br />
tradiŃiile printr-un proces de creaŃie care porneşte de la trăirile proprii legate de credinŃă şi va<br />
ajunge la concepŃia teologică, canonică în încercarea de a construi o epopee pe baza Sfintei<br />
Scripturi. 4) Opera literară ia naştere într-un câmp de influenŃe şi determinări. Viziunea<br />
1
poetu<strong>lui</strong>, mai ales în poezia religioasă, are la bază sentimentul credinŃei, de aceea cercetarea a<br />
fost condusă pentru stabilirea unui raport între contextul scrierilor sfinte şi modul în care<br />
<strong>expresivitatea</strong> poetu<strong>lui</strong> reuşeşte să concretizeze forma sensibilă a viziunii <strong>religioase</strong>.<br />
Bibliografia lucrării, considerată în sine, e o componentă şi o metodică a configurării<br />
conŃinutu<strong>lui</strong>. Precizăm că traseul urmat în stabilirea valorii informaŃiei şi a prelucrării acesteia<br />
poate fi sistematizat asftel:<br />
a) Stabilirea si parcurgerea textu<strong>lui</strong> operei propriu-zise; sursa fundamentală a informaŃiei a<br />
fost analizată prin specificul ei, ca informaŃie beletristică. Perceperea ei a avut în vedere<br />
tipul de lectură dublă, după propunerea de poetică a lecturii aparŃinând <strong>lui</strong> Matei<br />
Călinescu. Am urmărit axa orizontală, sintagmatică a operei şi, în acelaşi timp, aspectul<br />
construcŃiei, al proprietaŃilor structurale clar definibile. Aceasta a condus la:<br />
- situarea textu<strong>lui</strong> poetic în contextul liricii tradiŃonale ale cărei caracteristici le-am<br />
subliniat în cuprinsul lucrării;<br />
- particularităŃile textu<strong>lui</strong> legate de tematică, stilistică şi retorică definitorii pentru o<br />
direcŃie a <strong>poeziei</strong> româneşti;<br />
- limitele şi dificultăŃile <strong>lui</strong> Vasile Militaru, imposibilitatea asimilării unor experienŃe<br />
estetice noi, defazarea <strong>poeziei</strong> sale în raport cu căutările, inovaŃia şi izbânzile<br />
epocii;<br />
- individualitatea elaborării unor constructe lirice <strong>religioase</strong> şi de aici deschiderea<br />
spre dimensiunea spirituală a culturii;<br />
- evaluarea estetică prin prisma categoriilor acesteia conduce la situarea <strong>poeziei</strong><br />
<strong>religioase</strong> în sistemul axiologic specific artei, cu atât mai mult cu cât, în prezent,<br />
această specie lirică este împărŃită între poezia cu tematică religioasă (deci<br />
superficială) sau poezia de trăire, care poate fi autentică, dar care deschide o altă<br />
posibilă interpretare: trăire religioasă sau trăire artistică?<br />
b) Cercetarea bibliografică generală a fixat contextul socio-politic şi cultural şi<br />
reprezentanŃii exponenŃiali. Izvoarele importante au fost istoriile literare de autori (N.<br />
Iorga, E. Lovinescu, G. Călinescu, Const. Ciopraga), dicŃionarele indicate, lucrările de<br />
sinteză şi ideologie literară (Sămănătorismul <strong>lui</strong> Z. Ornea), monografiile ( Al. VlahuŃă<br />
şi epoca sa de V. Râpeanu).<br />
2
c) Prin bibliografia specializată parcursă s-a urmărit aprofundarea informaŃiei din<br />
perspectiva exegezelor <strong>religioase</strong> de autoritate pentru a argumenta drumul parcurs de<br />
poet de la „creştinismul cosmic” sau tradiŃional, ce străbate opera de început, la<br />
creştinismul teologic, care are drept efect atât armonizarea viziunii poetice a autoru<strong>lui</strong>,<br />
cât şi concretizarea unui misionarism de nuanŃă didactică al <strong>poeziei</strong> sale.<br />
d) Stabilirea bibliografiei analitice a urmărit atât analiza poeziilor şi volumelor, cât şi<br />
judecăŃile sintetice de valoare ale criticilor în majoritate negative, unele vădit ironice<br />
(G. Călinescu, Perpessicius, N. Scarlat ). InformaŃiile legate de stilistică şi retorică au<br />
fost asimilate folosind autori şi surse consacrate şi aplicate la analizele din cuprinsul<br />
lucrării. Dimensiunea teoretică prezentă în lucrare este rezultat al acestor acumulări de<br />
informaŃie analitică şi este utilizată pentru redimensionarea operei din perspectivă<br />
actuală.<br />
e) Sursele de informaŃie folosite au fost şi cele paratextuale. EdiŃiile operelor consultate<br />
au cuprins Cuvânt către cititori, semnat de autor şi editor, prezentări ale biografiei<br />
poetu<strong>lui</strong>, note, adnotări şi menŃiuni legate de momente aniversare, precizări de ediŃii,<br />
mulŃumiri aduse autorităŃilor bisericeşti. InformaŃia a fost preluată şi prelucrată critic<br />
avându-se în vedere cele trei componente ale valorii informaŃiei: valoarea formală, cea<br />
semantică şi valoarea pragmatică. Ca valoare formală, fără semnificaŃie, amintim<br />
informaŃiile legate de munca la realizarea Divinei Zidiri, datări ale poeziilor, colaborări<br />
ocazionale, poezii conjuncturale. Valoarea semantică , complementară ne-a condus la<br />
evaluarea lexicu<strong>lui</strong> poetic, a nivelurilor acestuia şi, mai departe, la judecata de valoare.<br />
Valoarea pragmatică (efectul asupra receptoru<strong>lui</strong> şi a acŃiunilor acestuia), ne-a inspirat<br />
ideea că opera este purtătoarea unui paradox; audienŃă mare cu efect de feed-back<br />
puternic la nivel social, respingere la nivelul evaluării criticii specializate.<br />
Procesul prelucrării informaŃiei şi diversitatea surselor impun câteva trăsături calitative<br />
lucrării. Bibliografia este cuprinzătoare şi ordonată pe următoarele categorii: I.Opere; II.<br />
Antologii; III. DicŃionare; IV. Poetică şi stilistică; V. Istorii ale literaturii;<br />
VI. Literatură patristică, exegeze biblice; VIII. Lucrări de istorie,critică literară şi<br />
filosofie; IX. Articole, studii.<br />
Originalitatea este dată de modelul de lectură, de înŃelegerea operei, de interpretarea<br />
acesteia şi perspectiva situării axiologice.<br />
3
O idee originală este considerarea operei ca unitară. Astfel, tipul de poezie epigonic<br />
eminesciană are componenta credinŃei ca formă concretizată a spiritualităŃii tradiŃionale şi<br />
ilustrează o direcŃie a literaturii, promovată de publicaŃiile care configurează modelul de<br />
existenŃă tradiŃional.<br />
Originalitatea este deductibilă şi din considerarea perspectivei culturale. Opera <strong>lui</strong><br />
Vasile Militaru este expresia spiritualităŃii româneşti aflată în momente de expansiune<br />
axiologică. Poetul exprimă idealuri noi, legate de o viziune naŃională împlinită. Istoria –<br />
trecută şi actuală vremii sale - este eroică, entuziasmul dăruirii şi sacrificiu<strong>lui</strong> sunt<br />
organice, încrederea în dinamica proceselor dobândeşte confirmare într-o naŃiune întregită<br />
având ca suport spiritual valorile credinŃei creştin ortodoxe. Mai mult, libertatea înŃeleasă<br />
plenar îi induce poetu<strong>lui</strong> şi spiritul critic. Fabulele, mult apreciate de public şi sancŃionate<br />
de către critică, sunt un exemplu.<br />
O a treia articulare a originalităŃii lucrării constă în configurarea ideii de creaŃie<br />
epopeică. În opinia noastră, Divina Zidire, după cum rezultă din analiza ei, nu este o<br />
ilustrare / versificare a versetelor Bibliei. Ea este mai degrabă epopeea genezei lumii, a<br />
păcatu<strong>lui</strong>, a pedepsei, a prigonirii, a mântuirii, încheindu-se cu Scrisoare pentru fratele<br />
meu OM şi Iisus Hristos e viaŃa - poeme incluse din alte volume – ceea ce dă claritate<br />
mesaju<strong>lui</strong> operei.<br />
Actualizarea operei prin formele de analiză de la structura ideatică la analiza<br />
comparativă şi analiza stilistică este o altă abordare originală. Argumentele ar fi: în<br />
Cuvânt către cititori, din fruntea Divinei Zidiri poetul explică prezenŃa trimiterilor la<br />
versetele biblice şi invită cititorul să le citească după lectura versurilor pentru „a cunoaşte<br />
cutremurătoarele cuvinte ale <strong>lui</strong> Dumnezeu adresate prin Prooroci”. Cu alte cuvinte, este<br />
prezentă intertextualitatea, ca de altfel şi prin procedeul citării în cuprinsul versurilor a<br />
unor versete biblice. La fel, paratextualitatea aminită este un alt argument, poetul indicând<br />
prin dedicaŃii, datări, inclusiv lista abrevierilor şi structura surselor, elemente suplimentare<br />
înŃelegerii sau ilustrarea „ conştiinŃei asigurării accesibilităŃii” textelor sfinte după expresia<br />
profesoru<strong>lui</strong> Victor V. Grecu. Există argumente şi în favoarea hipertextualităŃii (chiar<br />
Divina Zidire poate fi astfel considerată) autorul arătând că cele scrise „nu sunt după<br />
închipuiri”. Elementele originale prezente în analiza operei nu înseamnă neapărat noutatea<br />
exegezei. Considerăm caracteristici specifice noutăŃii, rezultatele analizei conexiunilor şi<br />
4
influenŃelor care se regăsesc în operă. Lectura structurală dezvă<strong>lui</strong>e tipul de lirism<br />
descriptiv, evoluând înspre obiectivizare cu efectul scăderii valorii artistice, pentru ca în<br />
operele <strong>religioase</strong> să se ajungă la simple versificaŃii. Poetul înŃelege, prin ordonarea ritmică<br />
şi ritmată a cuvintelor, dimensiunea persuasivă a modelu<strong>lui</strong> comunicaŃional. Sugestia unui<br />
clasicism este întemeiată tocmai pe aceste aspecte: obiectivare, preocuparea pentru<br />
aspectul formal, prezenŃa raŃionalităŃii şi controlul eficienŃei mesaju<strong>lui</strong>. Un element al<br />
noutăŃii puse în valoare este sublinierea unor experimente (versul liber, cel minulescian) şi<br />
a unor invenŃii în dispunerea şi realizarea versificaŃiei (tipuri de strofă, mărimea acestora,<br />
alternarea rimelor).<br />
Limitele invenŃiei poetice, alt element de noutate prezent în lucrare, sunt date de<br />
limitele culturale ale poetu<strong>lui</strong>, chiar dacă pasul pe care îl face spre teologie pare unul de<br />
aprofundare a substanŃei spirituale. Dimpotrivă, prin această opŃiune discursul liric devine<br />
monoton (dovezi: stilistica şi inventarul figurilor de stil), imaginile poetice convenŃionale,<br />
lirismul se converteşte în epică. Noutatea interpretării pune în evidenŃă şi cultivarea<br />
poeŃilor şi scriitorilor tributari modelu<strong>lui</strong> romantic, dar şi influenŃele simboliste<br />
manifestate în exploatarea muzicalitătŃii, în simbolistica versurilor, în tentaŃia exoticu<strong>lui</strong>.<br />
(E vorba despre poemul „arab” Ben – Hamar cântă).<br />
Prin analiza unor programe ale revistelor vremii la care a colaborat, poetul dovedeşte<br />
permeabilitatea conştiinŃei la formele modernităŃii, deşi se orientează înspre valorile<br />
specifice tradiŃionale, fără a le îmbogăŃi decât prin conŃinutul religios.<br />
Procesul de modernizare a societăŃii perceput şi înŃeles îi provoacă atitutini ironice;<br />
fabulele sunt exemplu în acest sens. ExperienŃele dramatice trăite – cele două războaie<br />
mondiale în care îl găsim şi combatant – sunt exprimate în spirit civic, elementul de<br />
noutate al lucrării fiind sublinierea convingerii poetu<strong>lui</strong> că imperativul patriotic şi cel<br />
moral sunt valori indestructibile credinŃei ortodoxe.<br />
Am întâlnit în opera <strong>lui</strong> Vasile Militaru o conştiinŃă, oglindind realitatea trăită din<br />
perspectiva sistemu<strong>lui</strong> de valori ale timpu<strong>lui</strong>, văzute în idealitatea lor. Poetul are<br />
convingerea că indică un drum înspre aceste valori şi e chemat să conducă conştiinŃele spre<br />
acestea.<br />
Lucrarea are următoarea structură: PrefaŃă, Introducere, Capitolul I – Poetul şi poezia.<br />
IdentităŃi, Capitolul II – Divina Zidire – sinteză biblică în versuri; Capitolul III –<br />
5
Expresivitatea <strong>limbaju<strong>lui</strong></strong> <strong>poeziei</strong>; Capitolul IV – Poezie şi credinŃă; Stil şi limbaj religios;<br />
Capitolul V – Configurarea şi valoarea estetică; Concluzii; Bibliografie.<br />
În PrefaŃă sunt precizate argumentele care au condus la desfăşurarea cercetării.<br />
Acestea ar fi: 1) încercarea de descoperire a noi zone din literatură şi a unor poeŃi care<br />
ilustrează „credinŃa în Dumnezeu în suflet şi în nemurirea <strong>lui</strong>” alături de „iubirea de neam<br />
şi de grai”. 2) contribuŃia la instituirea şi ilustrarea noŃiunii de poezie religioasă şi de<br />
literatură creştină, iar în acest context al unei opere, care încearcă să dea conŃinut<br />
„profunzimilor <strong>religioase</strong> ale omu<strong>lui</strong>”, sursa coerenŃei sale, a armoniei sale. 3) examinarea<br />
contextu<strong>lui</strong> cultural, relaŃiile culturale, reconstituirea elementelor „care au concurat la<br />
producerea textu<strong>lui</strong>, elemente în primul rând de ordin istoric, dar care se referă la spaŃii<br />
mult mai largi decât biografia propriu-zisă sau istoria evenimenŃială ”. 4) demersul nostru<br />
Ńine de istoria literaturii însăşi. Am încercat să răspundem la întrebarea pe baza căror<br />
principii evaluăm o operă şi prin operă o dimensiune a literaturii. Actualitatea literară are o<br />
trăsătură principală, dinamică. Din moment ce poezia a renunŃat la limbajul figurat, a repus<br />
în discuŃie literaritatea textu<strong>lui</strong>. Noi încercăm să arătăm că poezia, pe dimensiunea ei<br />
religioasă, implică tocmai literaritatea înŃeleasă în stil clasic.<br />
Introducerea cuprinde prezentarea generală a climatu<strong>lui</strong> literar şi cultural din prima<br />
jumătate a veacu<strong>lui</strong> al XX-lea, marcat de disputa dintre tradiŃionalism şi modernism. Sub<br />
aspect cultural, asistăm la continuitatea formelor de dezbatere cunoscute în secolul trecut:<br />
modelul critic junimist versus modelul liberal, amploarea influenŃelor culturii apusene<br />
versus tradiŃiile literaturii române, şi concluzia amară a <strong>lui</strong> Ibrăileanu că spiritul novator şi<br />
spiritul critic este un diagnostic pentru contextul cultural de debut al autoru<strong>lui</strong> cercetat.<br />
Cultura românească cunoaşte o desfăşurare diversă de voci lirice, de viziuni poetice, de<br />
stiluri şi de personalităŃi. Poezia <strong>lui</strong> Vasile Militaru – ea însăşi diversă – va străbate epoca<br />
concentrându-se pe dimensiunea credinŃei, iar travaliul său artistic va cuprinde un interval<br />
de douăzeci şi cinci de ani cât va lucra la Divina Zidire (1926-1955). La intersecŃia<br />
imaginată a sămănătorismu<strong>lui</strong>, tradiŃionalismu<strong>lui</strong> (în accepŃie călinesciană), a<br />
poporanismu<strong>lui</strong> (înŃeles ca afirmare a specificităŃii naŃionale şi a vieŃii româneşti), a<br />
ortodoxismu<strong>lui</strong>, întâlnim locul geometric în care putem situa pe baza argumentelor originii<br />
poetu<strong>lui</strong> (înŃelegând orizontul de valori asimilat), a mentorilor săi literari, a orizontu<strong>lui</strong> de<br />
6
aşteptare al publicu<strong>lui</strong> şi a climatu<strong>lui</strong> de modelare a unei culturi româneşti, exprimând<br />
naŃiunea întregită, unitară, între hotarele ei fireşti.<br />
Capitolul I, intitulat Poetul şi poezia. IdentităŃi., circumscrie tematica operei autoru<strong>lui</strong><br />
stabilind că în acest proces sunt implicate două identităŃi, coexistente şi reciproc<br />
modelatoare: identitatea autoru<strong>lui</strong> şi cea a <strong>poeziei</strong>, cu precizarea că nu întreaga experienŃă<br />
a autoru<strong>lui</strong> se regăseşte în operă, care, odată scrisă, şi aflată în circuitul cultural îşi<br />
răsfrânge asupra autoru<strong>lui</strong> nivelul de receptare şi instituire în ordine valorică. ÎnŃelegem<br />
conceptul de identitate drept „ceea ce este permanent şi fundamental”, la care se adaugă<br />
notele psihologiei sociale, sentimentele legate de comunitatea geografică, lingvistică şi<br />
culturală. Născut la Dobreni (jud. Giurgiu) în 21. IX. 1886, poetul poartă în sine ansamblul<br />
reprezentărilor culturale specifice, astfel încât imaginarul, credinŃa, simplitatea rostirii,<br />
ritmul alert al comunicării, substituirea formei şi strălucirii adâncimii şi gravităŃii,<br />
dispoziŃia spre formulări eliptice, cu tâlc, îi vor fi caracteristice. CredinŃa ortodoxă este<br />
legată de categoria organicu<strong>lui</strong> (după L. Blaga). ViaŃa, pământul, firea sunt categoriile<br />
preferate ale ortodoxismu<strong>lui</strong>. Chiar şi biserica are pentru individ relevanŃa unui organism;<br />
individul este parte a acestui organism, a cărui structură este plină de Duh Sfânt (Blaga ar<br />
spune „corelaŃii magice”). Debutează cu versuri în revista Literatură şi artă română, 1904,<br />
şi este primit şi elogiat de către Al. VlahuŃă şi B. Delavrancea care îl vor susŃine în carieră.<br />
Ocupă funcŃii publice la Ministerul Lucrărilor Publice şi la Ministerul Cultelor, va debuta<br />
în volum în 1919 (Stropi de rouă), cunoscând un succes de public şi obŃinând cu Psaltirea<br />
în versuri, 1933, Premiul Academiei Române. Critica însă îi va fi ostilă, apărând paradoxul<br />
între succesul literar public şi reticenŃele criticii privind valoarea operei. După 1944 este<br />
ignorat, continuă să scrie cu deosebire la Divina Zidire, iar în 1959, Tribunalul Militar din<br />
Craiova îl va condamna la 42 de ani de muncă silnică. Poetul, în vârstă de aproape 73 de<br />
ani, nu va supravieŃui, şi, după câteva săptămâni de detenŃie, moare la Ocnele Mari. Poezia<br />
sa prezintă următoarele trăsături identitare: a) un orizont tematic clar, în care regăsim<br />
lirismul încărcat de nostalgie a desprinderii de matricea existenŃei sale naturale, aşezată<br />
într-o lumină clară, strălucitoare; b) o angajare a conştiinŃei sale în opŃiuni civice şi politice<br />
fundamentale pentru existenŃa neamu<strong>lui</strong> şi a statu<strong>lui</strong> român întregit, trăind dramatismul<br />
celor două războaie mondiale în calitate de combatant, în cel de-al doilea susŃine poetic<br />
campania de realipire a Basarabiei şi Bucovinei, iar volumul Eroii de la Stalingrad este<br />
7
închinat memoriei celor căzuŃi eroic; c) identitatea <strong>poeziei</strong> este întregită de ideea credinŃei<br />
exprimată printr-un creştinism organic. Pentru poet, CărŃile Sfinte sunt un îndreptar şi<br />
chemarea sa este menită a le converti în forme expresiv – sensibile, care să inducă<br />
receptoru<strong>lui</strong> conŃinutul cognitiv şi moral, implicit frumuseŃea viziunii. Astfel, subcapitolele<br />
denotă atât contextul formării poetu<strong>lui</strong>, cât şi elementele fundamentale definitorii pentru<br />
identitatea operei. Amintim ordinea lor: Reviste. Programe culturale şi influenŃe; Etnic şi<br />
liric; Istorie şi poezie; Natură şi stare poetică; Poezie şi conştiină morală.<br />
Cel de-al doilea Capitol cuprinde analiza celor două mari reconstrucŃii ale CărŃilor<br />
Sfinte – Divina Zidire şi Psaltirea în versuri. Legat de aceste două opere putem sublinia şi<br />
câteva elemente ale Poieion-u<strong>lui</strong>, a modu<strong>lui</strong> în care poetul elaborează poezia pe baza<br />
textelor sfinte. Temele importante ale Sfintei Scripturi sunt tratate într-o concepŃie<br />
superior-didactică asupra <strong>poeziei</strong>, folosind texte şi notaŃii care să indice sursele,<br />
intercalarea tropilor şi elaborarea versurilor în spiritul ideii majore a receptării acestora şi a<br />
funcŃiilor modelatoare. Lucrarea cuprinde în acest capitol o analiză filologică a textelor<br />
folosite pentru că Divina Zidire de fapt este o epopee a omu<strong>lui</strong> aflat în relaŃia sa cu lumea<br />
şi cu Divinitatea. Poetul structurează conŃinu<strong>lui</strong> Sfintei Scripturi pe baza unei teme-simbol<br />
din Sfânta Scriptură în 7 CărŃi Cartea I: CreaŃiunea; Cartea a II-a: Lumina din lumină;<br />
Cartea a III-a: Coborârea în Iad, Învierea, ÎnălŃarea la Cer; Cartea a IV-a: Crucea <strong>lui</strong><br />
Christos, Faptele Apostolilor, ÎnvăŃăturile; Cartea a V-a: Biserica <strong>lui</strong> Hristos şi prigonirea<br />
credincioşilor; Cartea a VI-a: Semnele <strong>lui</strong> Dumnezeu, Îngerii, Cartea VieŃii, Cartea MorŃii;<br />
Cartea a VII-a: Sfârşitul lumii, Judecata din urmă, ViaŃa Veşnică. Această reconstrucŃie se<br />
zămisleşte din substanŃa literară (teza cultural-textualistă), reproduce („imită”) imagini<br />
cunoscute, este şi „emulaŃie”, dar din perspectiva originalităŃii (criteriul estetic) este<br />
inferioară, iar adâncimea mesaju<strong>lui</strong> şi potenŃialul afectiv sunt diminuate. În cuprinsul<br />
amplei construcŃii lirice, Vasile Militaru introduce problema creaŃiei artistice, condiŃia<br />
acesteia, inspiraŃia şi opera – rezultatul inspiraŃiei considerată ca o dublă natură:<br />
Dumnezeu provoacă şi omul o primeşte. Psaltirea în versuri are în vedere ideea poetu<strong>lui</strong><br />
că omul credincios urmează o cale spre îndumnezeire. Versificarea Psalmilor urmează<br />
tradiŃia literaturii <strong>religioase</strong> în limba română, valoarea literară a acestora determinând<br />
reluarea şi reconstrucŃia afectivă a mesaju<strong>lui</strong> acestora. Dar Vasile Militaru aşează formele<br />
poetice în vers, constrâns de exigenŃele versificaŃiei, simplifică noŃiunile, elimină aura<br />
8
conotativă şi astfel Psalmul pierde, în opinia noastră, din virtuŃile artistice, prevalând<br />
dimensiunea morală. Sunt prezente în capitol conexiunile cu creaŃiile poeŃilor, inclusiv a<br />
celor contemporani legate de imaginea Psalmilor.<br />
Capitolul III examinează <strong>expresivitatea</strong> <strong>limbaju<strong>lui</strong></strong> <strong>poeziei</strong>. Principiile estetice ale<br />
autoru<strong>lui</strong> le găsim enunŃate în trei poeme: Eu; Poezie şi Cuvântul. Poetul are menirea să<br />
descopere lumina celestă şi lumina <strong>lui</strong> Dumnezeu în tot şi toate, poezia este elixir făcută<br />
din „lacrimi - diamante” şi poleieşte cu aur „zdrenŃele cui Ńi se îndură”. În lucrare este<br />
argumentată ideea că această concepŃie romantică este proiectată asupra istoriei, asupra<br />
naturii, asupra credinŃei şi spiritualităŃii. În subcapitolul Stilistica <strong>poeziei</strong> <strong>lui</strong> Vasile<br />
Militaru sunt sistematic examinate sonoritatea, tipurile de ritm, rimă, măsură specifice,<br />
modalitatea de creaŃie (trecerea de pe axa selecŃiei pe axa combinaŃiei), tipurile de<br />
metafore existente, specificul gândirii poetice prin comparaŃia cu gândirea logică,<br />
versificaŃia. În subcapitolu<strong>lui</strong> Nivelul fonematic sunt prezentate formele de accidente<br />
fonetice care califică poezia autoru<strong>lui</strong>: întâlnim frecvent afereza ca aspect al limbii<br />
populare, aliteraŃia răspândită pe tot cuprinsul versurilor, asonanŃa, folosită pentru<br />
realizarea rimei. Apocopa este des întâlnită şi este o influenŃă a <strong>poeziei</strong> populare, dar şi a<br />
<strong>poeziei</strong> <strong>religioase</strong> în configuraŃia expresivă a <strong>poeziei</strong> <strong>lui</strong> V. Militaru. Adăugăm haplologia<br />
cu apariŃie rară în poeziile sale, mutacismul şi cu frecvenŃă ridicată onomatopeea şi<br />
invocaŃia retorică. Paragoga şi sinalefa sunt întâlnite cu deosebire în poezia religioasă.<br />
Tipurile de rimă sunt alăturată, încrucişată, îmbrăŃişată şi mult mai rar monorima. Întâlnim<br />
rime sincategoriale şi heterocategoriale, iar în poezia cu tematică religioasă în intenŃia unei<br />
exprimări solemne şi grave poetul foloseşte versul lung de 16-18 silabe în ritm trohaic cu<br />
rime alăturate. Subcapitolul Lexicul stabileşte că în poezia <strong>lui</strong> Vasile Militaru avem patru<br />
tipuri de discursuri, fiecare delimitând un lexic specific. Lexicul idilelor şi al pastelurilor<br />
şi lexicul marilor momente ale istoriei neamu<strong>lui</strong> cuprind arhaisme: birclacă, durdă,<br />
hoardă, plăieş, pedestrime, regionalisme: amnar, bătătură, copaie, gârlă, izvor, luncă,<br />
păpuşoi, razachie, specii de flori de câmp cum ar fi: aglică, cicoare, iasomie, brânduşă.<br />
Tot aici întâlnim trăsătura oralităŃii preponderentă şi sinonimia, antonimia. În poezia<br />
religioasă întâlnim lexicul specific constând din substantive comune, divin, cruce, înger,<br />
înălŃare, odăjdii, rugăciune, colid, liturghie, oharisire, cât şi substantive proprii, unele<br />
dintre ele cu încărcătură metaforizantă. De exemplu: Crucea <strong>lui</strong> Hristos, Faptele<br />
9
Apostolilor dar şi Miresele <strong>lui</strong> Hristos, Cel ce în mâna Lui ne Ńine, Cel ce-n mila Ta, sunt<br />
metafore pentru Dumnezeu. Lexicul fabulelor este o altă particularitate şi cuprinde numele<br />
unor specii de păsări şi animale dintre cele mai diverse: pupăza „democrată”; măgarul<br />
„comunist”, făzăniŃa, pupăzoi,(„în pădurea dintre Dunăre şi Nistru / Tot mereu fost<br />
ministru”). Subcapitolul Nivelul morfosintactic este concretizat de cele zece părŃi de<br />
vorbire care alături de părŃile de propoziŃie sau propoziŃii contribuie la creşterea gradu<strong>lui</strong><br />
de expresivitate al textu<strong>lui</strong>. Substantivele si verbele la diferite moduri şi timpuri au o<br />
pondere mare în poezia <strong>lui</strong> Vasile Militaru. Dintre figurile sintactice întâlnim refrenul şi<br />
apostrofa. Una din particularităŃile care dau identitate stilu<strong>lui</strong> este caracterul concluziv al<br />
câte unui text pe care autorul îl marchează grafic. ConjuncŃiile subordonatoare dobândesc<br />
în acest caz valori expresive exprimate de obicei prin propoziŃiile principale. Nivelul<br />
stilistic este dat de ansamblul figurilor de construcŃie sau sintactice între care amintim<br />
paralelismul, anafora, mai rar epifora şi cu prezenŃă scăzută parigmenonul. Sunt în<br />
general folosite figurile semantice (tropi sau metasememe) din seria metaforică: metafora<br />
in praesentia (coalescentă), comparaŃiile, personificările, sinecdoca, metonimia, şi mai rar<br />
simbolul. ComparaŃia este cea mai prezentă dintre tropi în întreaga poezie. În amplul poem<br />
Cântarea Neamu<strong>lui</strong> sunt întâlnite toate tipurile de comparaŃii personificatoare,<br />
metaforizante, sinestezice şi negative prin care se realizează antiteza. Metafora este o<br />
figură semantică de bază. Metaforele in praesentia sunt cele mai numeroase, iar cele in<br />
absentia sunt exprimate şi prin onomatopee. De exemplu: of, vai, expresii ale unei stări<br />
sufleteşti de jale. Metafore nominale, verbale şi lanŃul metaforic sunt de asemenea figuri<br />
semantice care arată diversitatea expresiei poetice. Epitetul este întâlnit în continuitatea<br />
preromanticilor, romanticilor şi epigonilor eminescieni, astfel încât cele ornante sunt cele<br />
mai prezente. Avem exemple de epitete generalizatoare, cum e albul, epitete evocative<br />
care asociază realitatea fizică cu cea morală, epitetul personificator. În subcapitolul<br />
Ipostazele <strong>poeziei</strong> şi mijloace expresive întâlnim cu deosebire repetiŃia, comparaŃii,<br />
sinecdoca de tipul „totum pro parte”. În poezia patriotică apare şi climaxul, la fel ca şi<br />
alterarea – procedeu actual tipic analizei naratologice. Dintre speciile lirice, imnul este<br />
preferat şi cu deosebire atmosfera <strong>poeziei</strong> sale este una solemnă, specifică imnu<strong>lui</strong>;<br />
pastelul este cultivat în linie tradiŃională şi romanŃa, muzicalitatea versurilor permiŃând<br />
transpunerea verurilor pe muzică.<br />
10
Capitolul al IV-lea are în vedere stilul şi limbajul religios. În subcapitolul Sacrul<br />
tradiŃional şi formele lirice sunt prezentate modurile prezenŃei în lume şi în om a<br />
divinu<strong>lui</strong>. Omul prin credinŃă este legat de divinitate prin iubire. Divinitatea, potrivit <strong>lui</strong><br />
Rudolf Otto s-ar caracteriza prin numinos. Sentimentele omu<strong>lui</strong> configurate de către<br />
credinŃă sunt de înfiorare, respect sacru, atracŃie mistică, energie vitală şi iubire, încât<br />
„creştinismul creează lumea din nou asociind pe om la lucrarea divină”. Este modul<br />
teandric, modul divin-omenesc prin care omul încearcă să se îndumnezeiască. Vasile<br />
Militaru conştientizează acest tip de raport, iar poezia sa religioasă, folosind ansamblul<br />
retoric amintit, argumentează meditaŃia şi condiŃia credinciosu<strong>lui</strong> privind raportul său cu<br />
divinitatea. În subcapitolul Poezia reprezentărilor biblice, lucrarea analizează imaginile<br />
viziunilor pornind de la prezenŃa îngerilor şi modul în care sunt prezenŃi în poezie la<br />
rugăciune ca raport comunicaŃional cu divinitatea, la Maica Domnu<strong>lui</strong> şi Iisus, până la<br />
chipul <strong>lui</strong> Iisus şi dualitatea condiŃiei sale Dumnezeu-om.<br />
Stilistic vorbind, în poezia autoru<strong>lui</strong> se observă procesul dezvoltat înspre transformarea<br />
omu<strong>lui</strong> pe coordonata religioasă într-o fiinŃă morală de condiŃie superioară. În spirit critic<br />
însă, arătăm că, deşi în climatul interbelic, când spiritualitatea ortodoxă era ridicată la<br />
temperatura unei forŃe modelatoare spiritual, nu-l găsim pe Vasile Militaru între<br />
colaboratorii Gândirii, nici între apropiaŃii <strong>lui</strong> Nae Ionescu şi ai Cuvântu<strong>lui</strong> (va publica<br />
totuşi în Porunca vremii) şi nici mai târziu între participanŃii la mişcarea Rugul aprins<br />
condusă de Sandu Tudor – toate focare importante de dezbatere a ortodoxismu<strong>lui</strong> şi a<br />
implicaŃiilor sale culturale.<br />
Capitolul al V-lea, Configurarea şi valoarea estetică, analizează poezia din<br />
perspectiva ansamblu<strong>lui</strong> operei luată ca obiect estetic. Astfel sunt puse în evidenŃă procesul<br />
creaŃiei şi tipurile de poezii pe care le propune poetul. 1. În poeziile monologate lirismul<br />
este exprimat în mod direct. Sunt analizate elementele care configurează poezia. 2. Celălalt<br />
tip de poezie este dat de atitudinea detaşată, obiectivă a poetu<strong>lui</strong> şi Ńine de formele în care<br />
îşi valorifică amintirile legate de sat, oameni şi obiceiurile locu<strong>lui</strong>, psihologia şi raporturile<br />
dintre ele. 3. Se pune în evidenŃă şi un al treilea tip, cel al unei dimensiuni epice folosite în<br />
epopeile <strong>religioase</strong>. Valoarea estetică este analizată prin prisma categoriilor specifice. Am<br />
amintit originalitatea, frumosul (înŃeles ca şi criteriu estetic), sublimul, dramaticul, dar care<br />
nu se împlinesc la intensitatea cerută de completitudinea lor. Versul lung, strofa compactă,<br />
11
dialogul, portretizările, invocaŃiile, onomatopeele fără funcŃie estetică, forŃarea ritmicii,<br />
limbajul comun sunt trăsături care fac neîmplinite amintitele categorii estetice. De aceea,<br />
probabil, în masa creaŃiei poetice a vremii vocea <strong>lui</strong> Vasile Militaru n-a fost distinctă în<br />
mod deosebit.<br />
1. Concluziile lucrării fixează elementele judecăŃii critice asupra operei <strong>lui</strong> Vasile<br />
Militaru. În primul rând pot fi conturate patru direcŃii în care s-a manifestat poetul: a)<br />
ExistenŃa în orizontul satu<strong>lui</strong> văzut ca nucleu generativ al viitoarelor modele sociale şi<br />
raporturi umane. De aici neosămănătorismul poetu<strong>lui</strong>, estetic irelevant şi desuet. b) FiinŃa<br />
istorică cu o geneză ilustră, trăsături alese, reprezentanŃi viteji, putere de sacrificiu,<br />
sentimentul unităŃii şi convingerii în destinul măreŃ al neamu<strong>lui</strong> unit între Dunăre, Nistru şi<br />
Tisa. Din această viziune romantic- epigonică lipseşte actualitatea trăită de poet şi mai ales<br />
critica ei. c) ExistenŃa socială, moravurile şi decăderea morală, puse în termenii alegoriei şi<br />
în spirit moralizator, specific tradiŃiei care refuză modernitatea. d) Coordonata majoră, cea<br />
a credinŃei, înŃeleasă drept cunoaştere, sens şi vocaŃie a neamu<strong>lui</strong>.<br />
2. În al doilea rând, poetul şi opera stau sub semnul paradoxu<strong>lui</strong>; opera receptată de<br />
publicul larg, sancŃionată critic; literatura religioasă apreciată prin premii, neluată în seamă<br />
aproape de către critică şi de către publicistica culturală de anvergură.<br />
3. În al treilea rând stilistica demersu<strong>lui</strong> poetic poate fi caracterizată prin prezenŃa<br />
figurilor retorice cunoscute: metaplasmele sunt susŃinute de ritm, metrică şi rimă, aliteraŃia<br />
şi asonanŃa, iar accidentele fonetice sunt cele întâlnite în poezia populară. Metataxele sunt<br />
reprezentate de repetiŃie şi simetrie si contextual de asindet şi silepsă. Metasemele sunt<br />
reprezentate de comparatii, metafore, epitele şi personificări, iar metalogismele care indică<br />
figuri de gândire sunt ilustrate prin antiteză, hiperbolă, alegorie şi ironie. Măiestria<br />
artistică este dată şi de atmosfera imnică, ceremonială, sărbătorească, oficiată prin poezie<br />
în comuniune cu metafizicul.<br />
12
THE EXPRESIVITY OF THE LANGUAGE IN VASILE<br />
MILITARU′S RELIGIOUS POETRY<br />
13<br />
Ph.D<br />
Vaşca Mariana Corina<br />
The romanian literature encounters today a revizing process of the value pack and a<br />
mutation witthin its dogma. The idea of the revising the literay act gains thus an important<br />
consistence mainly because new parts can be highlighed and the cultural marks of a lost era<br />
can be enriched.<br />
Our work , The expresivity of the Language in Vasile Militaru′s Religious Poetry<br />
desires to bring into the field of interest and into the cultural circuit of a literary work in which<br />
the religious compound offers content to the Romanian identity.<br />
Vasile Militaru′s option concerning one form of traditional poetry is linked by a certain<br />
traditional, genetic topos which is poetically signified and configured through accessibility,<br />
rhyme, rhythm, Christian- orthodox faith, and more general, by a Romanian vision concerning<br />
the human being and certain values. The interest area of our research mainly consists of the<br />
style of his poetry. It is researched regarding the following determining parts:<br />
a) Figurative language<br />
b) Expressive devices<br />
c) Poetic syntax<br />
d) The existence of oral language<br />
The research was undertaken following a certain pattern: 1) setting the cultural- literar<br />
context: the beginning of the xx th century and the poet. 2) the development of a theoretical<br />
structure corresponding to the descriptive requirements of the literar text. In Vasile Militaru′s<br />
poetry, the images gain expressivity through metrical of the religious condition and through<br />
striving to access to the state of the saved Christian. The concept of poetry in the form<br />
conceived by the poet has its content expressed by the romanticists and materialized through<br />
rhyme, rhythm, measure, verse and stanza. It is the reflex of post eminescian concept whose<br />
representative was Al. Vlahuta. 3) The analysis regarding Vasile Militaru ′s work developed in
a cultural direction and tried to reveal the esthetic value. The poet will emphasize the tradition<br />
through a creation process which starts from his own feelings regarding faith and up to the<br />
theological conception, tormenting in trying to build an epos based on the Holy Bible. 4) The<br />
literary work rises from a field of influence and determination. The poet’s vision, especially in<br />
the religious poetry, is based on faith, that’s why the research was set to determine a relation<br />
between the context of the Bible and the way in which the poet’s expressiveness manages to<br />
shape the sensitive form of religious vision.<br />
The bibliography of the paper, taken as a whole, is a part and a method of configuring<br />
the content. We mention that the path followed in establishing the value of the information and<br />
its processing can be materialized like this: a) setting and going through the text of the opera<br />
itself; the main source of the information was studied through its properties, as belletristic<br />
information. Perceiving it required a double reading, as Matei Calinescu suggests as poetic of<br />
reading. We followed the horizontal and historical axis, and, at the same time, the aspect of the<br />
construction, of the structural qualities precisely definable. This lead to:<br />
- The placement of the poetic text in the context of traditional liric whose<br />
properties were underlined in the content of the work;<br />
- The specific features of the text regarding the subject, the stye and the rhetoric<br />
important for a definite direction in romanian poetry;<br />
- Vasile Militaru ’s borders and his impossibility to assimilate new esthetic<br />
experience, the difference between his work and the search, innovation and the<br />
success of his era;<br />
- The uniqueness of creating religious lyrical constructions, and thus the opening<br />
to the spiritual dimension of the culture;<br />
- The esthetic evaluation through its categories leads to placing the religious<br />
poetry in the axiology sistem of art, mainly because, in our times, this lirical<br />
genre is split between religious subjects (shallow) and mood poetry which can<br />
be authentic but which opens anothes possible explanation: religious mood or<br />
artistic mood?<br />
14
f) The bibliographic general research settled the socio-political and cultural context and<br />
the exponential reprezentatives. The important sources were the literary history books<br />
by authors (N. Iorga, E. Lovinescu, G. Călinescu, Const. Ciopraga), the below<br />
mentioned dictionaries, the synthesiss and literary ideology works . (Sămănătorismul<br />
by Z. Ornea), monographs ( Al. VlahuŃă şi epoca sa by V. Râpeanu).<br />
g) With the help of specific bibliography we tried to search for further information<br />
related to the religious exegesis of authority to argue the path chosen by the poet from<br />
the “cosmic Christianity” also called traditional which traverses the whole literary<br />
work from the beginning to the theological Christianity which has as outcome the<br />
harmonization of the poet’s poetic vision and also revealing a missionary with didactic<br />
roots belonging to his poetry.<br />
h) By setting the analitic bibliography we managed to analize the poems, the volumes,<br />
and also the precious synthetic judgements of the literary critics, most of them<br />
negative, some openly ironic ( G. Călinescu, Perpessicius, N. Scarlat ). The<br />
information related to style and rhetoric was implemented with the help of known<br />
authors and sources and used for the analysis contained in the literary work. The<br />
theoretical dimension in the paper is a result of the analytical information and it is<br />
available for rearranging the paper from an up-to-date point of view.<br />
The paratextual source of information was also used. The books from where we<br />
extracted ideas were Cuvânt către cititori (Word for the readers) signed by the author and<br />
by the publisher, the biography of the poet, notes, annotation, quotes regarding<br />
anniversary moments, explanations of certain editions, thankful words uttered for the<br />
clerical authorities. The information was used and processed from a critical point of view<br />
having in mind the three parts of the value of the information: the formal value, the<br />
semantic value and the pragmatic value. As formal value, without meaning, we can take<br />
into consideration the information linked by his labor in realizing The Divine Building<br />
(Divinei zidiri), dates of the poems, casual collaborations, haphazard poems. The semantic<br />
value, additional, led us to appreciate the poetic lexica, its levels, and, further on, to the<br />
value judgment. The pragmatic value (the influence over the receiver and his actions)<br />
inflicted us the idea that the literary work is the carrier of a paradox, strong audience with<br />
15
a powerful feed-back effect socially speaking, and rejection from the critic experts. The<br />
process of altering information and the diversity of the sources adorn the paper with<br />
certain quality features. The bibliography is wide and arranged by the following<br />
categories: I.Literary works; II. Anthologies; III. Dictionaries; IV. Poetics and style; V.<br />
Hystories of the literature; VI. Patristic texts, Biblic Exegesis; VIII. Hystory works,<br />
literay critic and filosophy; IX. Articles, studies.<br />
Originality is given by the example of the reading, the understanding of the literay<br />
work, its interpretation and the perspective of the axiologic placement.<br />
Another original idea is taking the literary work as a whole. Thus, the epigonic<br />
eminescian type of poetry contains the faith as a materialized form of traditional<br />
spirituality and pictures a literary way found by the literary magazines which present the<br />
traditional model of existence.<br />
The originality can be traced from a cultural perspective. Vasile Militaru`s work is the<br />
essence of the romanian spirituality placed in a field of values. The poet voices new ideals<br />
linked to a fulfilled national vision. The hystory- past and up to his present time- is heroic,<br />
the enthusiasm of the sacrifice and of the offering can be found inside the human being.<br />
The faith in the progress of the process gains approval from a united nation having as<br />
spiritual support the values of the orthodox belief. More over, freedom understood plainly<br />
gives the poet a critical spirit. The fables, largely appreciated by the public and<br />
disapproved by the critics are a good example.<br />
Another part of the paper originality consists of shaping the idea of epopeic creation. In<br />
our opinion, The Divine Building ( Divina Zidire ), as ilustrated after its analysis is not a<br />
metrical / illustration of the Bible. It is more like a saga of the Genesis of the World, of sin,<br />
of punishment, of chasing, of salvation, closing with Letter For My Brother MAN and<br />
Jesus Christ is life – poems contained in other volumes- that gives clarity to the message<br />
of the work.<br />
The updating of the literary work through its analysis form starting from its ideative<br />
structure to the comparative and style analysis is another original idea. The reasons would<br />
be: in Word To The Readers (Cuvânt către cititori), at the beginning of the The Divine<br />
Building, the poet explains the existence of the notes regarding the Bible and asks the<br />
reader to read them after reading the poem to „know the frightening words of God<br />
16
presented through the voice of the Prophets”. In other words, intertextuality is found, also<br />
with the method of quoting into the verses Biblical texts. Also, the above mentioned<br />
paratextuality is another reason, the poet offers indications, datings, including the list of<br />
abbreviations and the structure source of understanding or the illustration of „the<br />
conscience of accesibility”of the Holy Texts as the professor Victor V. Grecu tells us.<br />
There are reasons in favor of hypertextuality (even The Divine Building can be considered<br />
one) the author proving that those written „is not fiction”. The original elements existent in<br />
the analysis of the paper don’t necessarily mean that the exegesis is new. We take as<br />
special qualities of the new the results of the analysis of the connections and influences<br />
which are met in the text. The structural reading reveals the descriptive type of lyricism,<br />
evolving towards objectivity having as effect the diminishing of the artistic value, until it<br />
comes to simple metrical in the religious literary work. The poet understands through the<br />
rhythmic and rhymed arranging of the words the persuasive aspect of the communicational<br />
model and the hint for classicism is based on these aspects: care for the formal aspect, the<br />
presence of rationality and the control for the message efficiency. Another highlighted<br />
element of the new is underlining some experiments (free verse, the minulescian one) and<br />
innovation is placing and making the metrical (stanza type, its size, the succession of the<br />
rhymes).<br />
The boundaries of the poetic innovation, another element of the new places in the<br />
literary work, are given by the cultural limits of the poet, even if the step taken towards<br />
technology appears to be one of deepening the spiritual substance. On the contrary, this<br />
option makes the discourse a dull one (proof: the style and the sum of figures of speech),<br />
the conventional poetic images, and the lyricism is turned into epic. The new type of<br />
interpreting puts into the light the romantic poets and the writers, but also the symbolic<br />
influences present in music, in the symbolism of the verses, in the temptation of the exotic.<br />
(We are talking about the Arabian poem Ben-Hamar is singing).<br />
Analyzing some of the magazines of that time to which the poet contributed proves<br />
that his will is weak to the forms of modernism, although he leans towards the specific<br />
traditional values without adding any enrichment beside the religious content.<br />
The modernization process of the society perceived and understood causes his ironic<br />
attitude; the fables are a good example. The dramatic experience the author went through-<br />
17
the two world wars- as a soldier, are expressed in a civical way, an element of the new in<br />
the paper being the belief that the patriotic and the moral imperative are unbreakable for<br />
the orthodox faith.<br />
We encounter in V. Militaru’s work a conscience reflecting the reality seen through the<br />
system value of that time and in its ideality. The poet is convinced that he shows a way<br />
toward these values and he is called to lead the minds to them.<br />
The literary has the following structure: The Preface, The Introduction, Chapter I- The<br />
Poet and The Poetry, Chapter II – The Divine Building –Biblical synthesis in verse;<br />
Chapter III – The Expresivity of poetry language; Chapter IV – Poetry and beliefi; Style<br />
and religious language; Chapter V – The configuration and the esthetic value; Conclusion;<br />
Bibliography.<br />
In the Preface the reasons which led to the research are presented. These are: 1) The<br />
attempt to discover a new area in literature and some poets who picture „faith in God, in<br />
soul and in its immortality” alongside to „devotion for the ancestry and language”. 2) The<br />
contribution to innovate and present the notion of religious christian poetry and literature<br />
and in this context of a literary work which tries to embodies „the depths of the religious<br />
beliefs of humans”, the source of his coherence, his harmony. 3) The examining of the<br />
cultural contex, cultural relations, re-creating the elements „which took part in the making<br />
of the text, hystorical elements but which refer to a wider space than the biography or the<br />
event history. ” 4) Our approach stands for the history of the literature itself. We tried to<br />
reveal the guidelines to which we evaluate a literary work and through it a certain field of<br />
literature. The literary actuality has a main dinamic feature. Since the poetry gave up the<br />
figurative language it brought into discussion the literary of the new text we tried to show<br />
that the poetry, on its religious dimension involves the very literary understood in a<br />
classical way.<br />
The Introduction contains the general picture of the literary and cultural ambient in<br />
the first half of the XX th century, distinguished by the dissension between traditionalism<br />
and modernism. As a cultural aspect we take part to a continuity of the debating types<br />
known in the last century: the critical model (junimist) versus the liberal model, the<br />
influence on a big scale of the western culture against the traditions of the romanian<br />
18
literature, and Ibraileanu’s bitter conclusion was that the innovative and the critical spirit is<br />
a diagnosis for the cultural debute context of Vasile Militaru.<br />
The romanian culture develops in a multitude of lyrical voices, poetic visions, style and<br />
different personalities. The author’s poetry- very diversified- will cross the era<br />
concentrating on the dimension of faith, and his artistic striving contains a range of twenty<br />
five years, while he creates The Divine Building (1926-1955). At the crossroad of several<br />
romanian literary movements (samanatorism, traditionalism, poporanism, ortodoxism)<br />
there is the specific point where we can place the wide audience, its expectations and the<br />
way the romanian culture sculpts itself as a shape of a whole nation, united between its<br />
natural boundaries.<br />
Chapter I, The Poet and the Poetry. Identities. It contains the thematic of the literary<br />
word. The author establishes that there are two coexistent identities which modify one<br />
another: the identity of the poet and the identity of the poetry, but not all the author’s<br />
experience can be found in it. The literary work, once written, reflects on the author the<br />
level of reception and establishment into a value order. We define the concept of identity<br />
as what is lasting and basic, to which the notes of the social psichology are added, feeling<br />
related to the geographic, linguistic and cultural community. Born in Dobreni (jud.<br />
Giurgiu) in 21. IX. 1886, the poet has the imprint of specific cultural representations, so<br />
that the mythic, the faith, the plain speech, the vibrant rhythm of communication, the<br />
substitution of form , depth and gravity, his proclivity for meaningful expressions are all<br />
characteristics of his work. The orthodox faith is linked by the category of the organic (L.<br />
Blaga). The life, the land, the existence are the favourite categories of the ortodoxism.<br />
Even the church has the importance of an organism for the human being; he is a part of<br />
this organism, whose structure is full of the Holy Ghost (Blaga would explain it as magic<br />
links). He starts with verses in Literature and romanian art magazine, 1904, and he is<br />
received and praised by A. Vlahuta and B. Delavrancea who will support him in his<br />
carrier. He is then a clerk at the Public Projects Ministry and the Ministry of Cults and<br />
Education, his first volume in 1919 is Drops of Dew (Stropi de roua), very appreciated by<br />
the public, and in 1933 he obtains with The Rhymed Psalter the Romanian Academy<br />
Award. The critique dissaproves his work, protecting the paradox between the public<br />
literary succes and the hold back of the critics regarding the value of the literay work.<br />
19
After 1944 he is ignored but he continues to write especially to The Divine Building, and<br />
in 1959 the Military Court of Law in Craiova convicts him to forty-two years of ground<br />
work. The poet, aged almost seventy-three, doesn’t survive, and, after a few weeks of<br />
detention, dies at Ocnele Mari.<br />
His poetry has the folowing unique feature: a) a clear thematic horizon, in which we<br />
find the lyricism linked to the melancholy caused by his departure from home; b) his<br />
implication in civic and national options, fundamental for romanian existence, his taking<br />
part in the two world wars as a soldier. In the Second World War he sustains the military<br />
campain for uniting Basarabia and Bucovina, and the The Heroes of Stalingrad (Eroii de<br />
la Stalingrad) is dedicated to the memory of those lost in battle; c) the identity of the<br />
poetry is crossed by the idea of faith expressed by an organic christianity. To the poet, the<br />
Holy Books are a guideline and his calling is ment to turn them into sensitive forms, meant<br />
to induce to the receptor the cognitive and moral content, including the beauty of the<br />
vision. Thus, the subchapters reveal both the context of the poet’s completness and the<br />
fundamental element important for the identity of the work. We enumerate their order:<br />
Magazines. Cultural programmes and influences. Ethnic and lyric; History and poetry;<br />
Nature and poetic mood; Poetry and moral conscience.<br />
The Second Chapter contains the analysis of the two great reconstructions of the<br />
Holy Books- The Divine Building and The Rhymed Psalter. The important themes of the<br />
Holy Scripture are written in a superior – teaching way , using texts and notes to indicate<br />
the sources, the succesion of the figures of speech, the making of the verse so as to be<br />
understood. The work contains in this chapter a philological analysis of the texts used<br />
because The Divine Building is in fact an epos of the man related to his world and God.<br />
The poet organises the content of the Holy Scripture based on a symbolic theme: : Book I:<br />
Genesis; Book II: The Light, The Grace and Jesus; Book III: The Descending in Hell;<br />
Book IV: The Cross. The Apostols. The Teaching; Book V: Christ’s Church and the<br />
Christian Martyrs; Book VI: The Darkening of the Times the Signs of the Apocalypse;<br />
Book VII : The Apocalypse and The Judgement Day. This reconstuction builds itself from<br />
the literary substance (the cultural-literal thesis), it recreates known images, it is also<br />
rivalry, but from the esthetic criterion it is inferior and the depth of the message and the<br />
emotional potential are diminished. The poet introduces the problem of artistic creation, its<br />
20
condition, the inspiration and the literary work – the result of it is considered to have a<br />
double nature: God challenges and the man receives it. The Rhymed Psalter shows that the<br />
religious man follows a path to become one with God. The versing of Psalter follows the<br />
romanian religious literature, its literary value determines the emotional reconstruction of<br />
the message. But the poet puts the poetic forms into verses, forced by the requirement of<br />
metrical, simplifies the notions, takes out the connotations and thus the Psalter loses, in our<br />
opinion, the artistic virtues revealing the moral dimension. We can also find in the chapter<br />
the conexions to other poets’ creations, including the contemporary ones linked to the<br />
image of Psalms.<br />
Chapter III examines the expresivity of the poem’s language. The esthetic principles<br />
of the author can be found in three poems: I, Poem and Word. The poet has the fate to<br />
discover the celestial light and the God’s light in all, the poetry is a balm made of „tears-<br />
diamonds” and covers in gold „the rags of who has mercy”. The idea that this romantic<br />
thought is reflected upon history, nature, faith and spirituality is presented in the paper. In<br />
the subchapter The Style of Vasile Militaru’s poetry the sonority, rhyme, rhythm types, and<br />
specific measure, the kind of creation (crossing from the selection axis to the combination<br />
axis), types of existent metaphors, the particularity of the poetic thinking comparing to the<br />
logical thinking and metrical. In the Phonemic Level subchapter the forms of phonetic<br />
accidents which characterize the poetry of the author are presented: the omission of a<br />
certain sound or syllable situated at the beginning of a word (afereza), particular to the folk<br />
speech, the alliteration met widely in verses, the assonance used for the rhyming. The<br />
omision of a certain sound or syllable situated at the end of the word (apocopa) is often<br />
met in the authors’a work and has an influence over the folklore poetry and also the<br />
religious poetry. Rarely, in his poetry a syllable which is repeated can be eliminated<br />
(haplologia), also we find onomatpoeia and rhetorical invocation. (Sinalefa) another<br />
figure of speech used in the religious poetry is uniting the final sound of one word with the<br />
beginning sound of the next work. The types of rhime are adjacent (alăturată), crossed<br />
(incrucişată), embraced (îmbrăŃişată), and seldom we encounter the monorhyme. We also<br />
find rhymes formed by the same parts of speech (nouns, for example - sincategoriale), and<br />
rhymes formed by different parts of speech (nouns and verbs for example –<br />
21
heterocategoriale), and in the religious poetry we also find the long verse up to eighteen<br />
syllables, trochee with adjacent rhyme.<br />
The Lexicon subchapter reveals that we have four types of discourse. The lexicon of<br />
the nature poetry, the lexicon of the great history moments of the romanians contains<br />
archaisms, words specific for a certain part of the country (regionalisme), flowers species,<br />
trees species. Still here we find synonymy and its opposite. In religious poetry we find a<br />
certain lexicon constisting of nouns which show either things or signs of religious cult like:<br />
the cross, the prayer, carols, mass. Common nouns are also met and particular nouns: The<br />
Cross of Christ, The Apostols’ Deeds, Christ’s Brides and metaphores for God.<br />
The lexicon of the fables is another particularity and contains the names of varied<br />
species of birds and animals: the hoopoe (democratic), the donkey (communist), the<br />
pheasant, the he-hoopoe („In the woods between the Danube and the Nister /He has always<br />
been a Minister”).<br />
The subchapter The Morphosyntax Level contains the ten speaking parts which<br />
together with the sentence parts or the sentences help raising the expressiveness level of<br />
the text. Nouns and verbs in various tenses and moods are widely met in Vasile Militaru’s<br />
poetry. Although rich in epithets, these are formed either by adjectives or by adverbs, thus<br />
diminishing their presence within the verses. Among the syntactical figures there are the<br />
refrain and the apostrophe. One of the peculiarities which offer authenticity to the style is<br />
the conclusion quality of a certain text which the author underlines graphically. The<br />
coordinating conjunctions gain expressive value expressed by main sentences. The style<br />
level is given by the building figures or syntactical ones, and here we mention: the<br />
parallelism, the anaphora and its opposite, and rarely, the polyptoton. The semantic<br />
figures (tropes) are generally used linked to the metaphors: the metaphor in praesentia, the<br />
simile, the personification, the synecdoche, metonymy, and more rarely, the symbol. The<br />
simile is most met in the whole work. In the large poem The Song of the Nation all types of<br />
simile are met. The metaphor is a main semantic figure, those in praesentia are the most<br />
numerous ones, and those in absentia are also expressed by onomatopoeia. Nominal,<br />
verbal metaphors or the metaphoric chain also show the diversity of poetic expression.<br />
22
The Epithet encountered at romantics and eminescian epigones are rich and are widely<br />
met in text. There are examples of general epithet, like white, evocative epithets link the<br />
physical reality to the moral one, the personification epithet.<br />
In the subchapter Hypostasis of the poetry and the expressive means we often find<br />
repetition, simile and synecdoche like totum pro parte. In patriotic poetry we find climax,<br />
and among the lyrical figures the hymn is a favorite and especially his poetry issues an<br />
impressive air, the nature description in verses is widely spread current, and also the<br />
musicality of the verse which allows it to be changed into a song.<br />
Chapter IV regards the style and the religious language. In the Traditional Sacred and<br />
The Lyrical Forms the presence in the world of the divine and of the human being is<br />
shown. The man is related by the Divinity through his faith and his devotion. The Divinity,<br />
according to Rudolf Otto is characterized by numinous. The feelings of the man<br />
concerning his belief are: awe, sacred respect, mystical attraction, love and vital energy, so<br />
that “the Christianity re-creates the world by binding the human to the Divine work. It is a<br />
divine-human way in which the man aspires to holiness. Vasile Militaru is aware of this<br />
type of relation and his religious poetry, using the rhetorical group mentioned and explains<br />
the coaching and the destiny of the religious being. In The Poetry of Biblical Embodiment,<br />
the work analyses the images of the visions starting from the angels and the way they are<br />
presented in the poetry to the prayers as a means of communication with the Divinity, to<br />
the Saint Mary and Jesus, to His Face and his dual condition, human and God.<br />
Stylistically speaking, in the author’s poetry the process developed towards the<br />
changing the religious man on a spiritual axis into a superior moral being can be observed.<br />
Critically, we show that although the inter-war surrounding of the time when the orthodox<br />
spirituality was a modeling force, we cannot find Vasile Militaru among the contributors<br />
of Gândirea, or near Nae Ionescu’s disciples of Cuvântul (he publishes though for the<br />
Porunca vremii), and also we can’t spot him among the participants at the Rugul aprins<br />
(The Burning Pyre) movement led by Sandu Tudor – all important kernels of debating the<br />
orthodoxy and its cultural implications.<br />
Chapter V, The Configuration and the esthetic value analyses the poetry as a whole<br />
esthetic object. Thus are underlined the process of creation and the types of poetry the poet<br />
puts forward. In the soliloquy type of poetry, the lyrical is expressed directly. The<br />
23
elements which form the poem are explained. The other type of poetry is given by the<br />
poet’s relaxed and objective attitude and pictures the memories linked by the village,<br />
people and local habits, the psychology and the relationships between them. A third type<br />
comes out, the one of religious saga. The esthetic value is analyzed through the specific<br />
categories. We mention the originality, the beauty (understood as esthetic criteria), the<br />
sublime, the dramatic but which don’t appear in their greatest form. The long verse, the<br />
compact stanza, the dialogue, the portrayals, the invocations, the onomatopoeia without<br />
esthetic function, forced metrical, the common language are features which do not fulfill<br />
the esthetic categories. This is why, maybe, in the literary works of his time, Vasile<br />
Militaru’s voice wasn’t heard so loud.<br />
The Conclusion of the literary work sets the elements of the critical judgement<br />
concerning Vasile Militaru’s work. First, four directions can be distinguished: a) his<br />
existence inside the boudaries of the village seen as a productive kernel for future social<br />
models and human relations. This is a result for the poet’s irrelevant and old-fashioned<br />
literary orientation. b) the historical being born with an unusual feature, with distinctive<br />
attributes, brave men, sacrifice power, with a strong belief in the great destiny of the united<br />
romanian nation among the Danube, the Nistre and the Tisa. This romantic vision lacks the<br />
present time lived by the poet and its dissaproval. c) the social existence, the ambigous<br />
morality placed in terms of allegory and moralising spirit, particular to the tradition which<br />
rejects modernity. d) the main axis, of faith, understood as knowledge, meaning and<br />
specific feature of the romanians.<br />
Secondly, the poet and his work are seen as part of paradox; the work is read and<br />
accepted by the public and rewarded with awards but the critics and the important cultural<br />
publications reject it.<br />
Thirdly, the style can be caracterized by the presence of the rhetorical known figures:<br />
the metaplasms are completed by the rhythm, metrical and rhyme, the alliteration and the<br />
assonance, and the phonetic alterations are those encountered in the folklore poetry. The<br />
tropes are represented by simile, metaphores, epithets and personifications, and figures of<br />
thinking are exemplified by antithesis, hyperbole, allegory and irony. The artistic value is<br />
given by the ceremonial, himnical atmonsphere in perfect communion with the<br />
metaphisical.<br />
24
I. OPERE<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
1. Vasile Militaru, Stropi de rouă, Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1919.<br />
2. Vasile Militaru, Stropi de rouă, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 1992.<br />
3. Vasile Militaru, Cântarea Neamu<strong>lui</strong>, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 1992.<br />
4. Vasile Militaru, Temelie de veac nou, Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1938.<br />
5. Vasile Militaru, Temelie de veac nou, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 1992<br />
6. Vasile Militaru, Divina zidire, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 1993.<br />
7. Vasile Militaru, Şoaptele îngerilor sau Vorbe cu tâlc, Bucureşti, Editura „Lumină din<br />
lumină”, 1995.<br />
8. Vasile Militaru, Poemele Nemuririi, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 1995.<br />
9. Vasile Militaru, Curcubee peste veac, Fabule, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”,<br />
1997; volumul I, Viermi şi stele – Fabule – volumul II, Fabule volumul III.<br />
10. Vasile Militaru, Psaltirea în versuri, Bucureşti, Editura „Lumină din lumină”, 2000.<br />
11. Vasile Militaru, Ben – Hamar cântă. Poeme arabe. Bucureşti, Editura Cartea Românească,<br />
1937.<br />
12. Vasile Militaru, Partea I Psalmii vieŃii fără de moarte (33 la număr), Partea a II-a<br />
Şoaptele îngerilor, Partea a III-a Poemele Nemuririi (20 poeme), Iaşi, Editura Sapientia a<br />
Institutu<strong>lui</strong> Teologic Romano-Catolic, 2007.<br />
13. Vasile Militaru, Partea I Cartea <strong>lui</strong> Iov, Poemă biblica în versuri, Partea a II-a Satana,<br />
Iaşi, Editura Sapientia a Institutu<strong>lui</strong> Teologic Romano-Catolic, 2007.<br />
II. ANTOLOGII<br />
l. Literary theory. An Anthology (Second edition). Edited by Julia Rivkin and<br />
Michael Rylan, Oxford V.K. Blackwell Publishing, 1998.<br />
2. Poezie creştină românească, EdiŃie îngrijită de Magda Ursada şi Petru Ursache,<br />
PostfaŃă de Petru Ursache, Iaşi, Editura Institutu<strong>lui</strong> European, 1996.<br />
3. Între cer şi pământ. Poezie creştină românească, antologie de Leon Magdan,<br />
Bucureşti, Editura Sfântul Alexandru, 2004.<br />
25
4. Poetică şi stilistică. Orientări moderne, prolegomene şi antologie de Mihail<br />
Nasta şi Sorin Alexandrescu, Bucureşti, Editura Univers, 1972.<br />
III. DICłIONARE<br />
1. Bidu-Vrânceanu, Angela; Călăraşu, Cristina; Dindelegan, Pană, Gabriela;<br />
Mancaş, Mihaela; Ruxăndoiu, Ionescu, Liliana; DicŃionar de ştiinŃe ale limbii, Bucureşti,<br />
Editura Nemira, 2001.<br />
2. Chevalier, Jean; Gheerbrant, Alain; DicŃionar de simboluri, vol.I-III (A-D; E-O;<br />
P-Z), Bucureşti, Editura Artemis, 1994.<br />
3. Cocagnac, Maurice, Simboluri biblice. Lexic teologic, traducerea Michaela<br />
Slăvescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1997.<br />
1994.<br />
4. Ciobanu, Radu, Mic dicŃionar de cultură religioasă, Timişoara, Editura Helicon,<br />
5. ***, DEX, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1998.<br />
6. ***, DicŃionar cronologic. Literatura română, coordonatori I. C. ChiŃimia, Al.<br />
Dima, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1979.<br />
7. ***, DicŃionarul general al literaturii române, vol. IV, (L-P), Bucureşti, Editura<br />
Univers Enciclopedic, 2006.<br />
Creangă, 1973.<br />
1992.<br />
1993.<br />
1993.<br />
8. GhiŃă, Gh.Fierăscu C., DicŃionar de terminologie poetică, Bucureşti, Editura Ion<br />
9. Lăzărescu, George, DicŃionar de mitologie, Bucureşti, Casa editorială ODEON,<br />
10. ***, Le petit Larousse.Dictionnaire encyclopédique, Paris, Edition Larousse,<br />
11. Peters, E. Francis, Termenii filosofiei greceşti, Bucureşti, Editura Humanitas,<br />
IV. POETICĂ ŞI STILISTICĂ<br />
1. Blaga, Lucian, Trilogia culturii. Orizont şi stil. SpaŃiul mioritic. Geneza<br />
metaforei şi sensul culturii, Bucureşti, Editura pentru Literatură Universală, 1969.<br />
26
Humanitas, 1994.<br />
1988.<br />
2000.<br />
2003.<br />
2. Blaga, Lucian, Geneza metaforei şi sensul culturii, Bucureşti, Editura<br />
3. Bourgos, Jean, Pentru o poetică a imaginaru<strong>lui</strong>, Bucureşti, Editura Univers,<br />
4. Bousoño, Carlos, Teoria expresiei poetice, Bucureşti, Editura Univers, 1975.<br />
5. Caracostea, Dimitrie, Expresivitatea limbii române, Iaşi, Editura Polirom,<br />
6.Călinescu, Matei, A citi, a reciti. Către o poetică a lecturii, Iaşi, Editura Polirom,<br />
7. Cătănescu, Cvasnâi Maria, Elemente de retorică românească.Poezie. Proză.<br />
Text dramatic, Bucureşti, Editura All Educational, 2001.<br />
8. Coteanu, Ion, Stilistica funcŃională a limbii române. Stil. Stilistică. Limbaj,<br />
Bucureşti, Editura Academiei, 1973.<br />
1975.<br />
9. Dorcescu, Eugen, Metafora poetică, Bucureşti, Editura Cartea Românească,<br />
10. Dragomirescu, Mihail, Teoria <strong>poeziei</strong>, Bucureşti, Editura librăriei SOCEC<br />
&Co., Societatea Anonimă, 1927.<br />
11. Dubois, Jacque; Edéline, Francis; Klinkenberg, Jean-Marie; Minguet,<br />
Philippe; Pire, François; Trinon, Adeline, Retorica generală (Grupul µ-Liège), Bucureşti,<br />
Editura Univers, 1972.<br />
12. Dufrenne, Mikel, Poeticul, Bucureşti, Editura Univers, 1971.<br />
13. Irimia, Dumitru, Structura stilistică a limbii române contemporane, Bucureşti,<br />
Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1968.<br />
Editura Facla, 1980.<br />
1983.<br />
14. Iordan, Iorgu, Stilistica limbii române, Bucureşti, Editura StiinŃifică, 1975.<br />
15. Fontanier, Pierre, Figurile <strong>limbaju<strong>lui</strong></strong>, Bucureşti, Editura Univers, 1977.<br />
16. Funeriu, Ionel, VersificaŃia românească. Perspectivă lingvistică, Timişoara,<br />
17. Hrabak, Josef, Introducere în teoria versificaŃiei, Bucureşti, Editura Univers,<br />
18. Iser, Wolfgang, Actul lecturii. O teorie a efectu<strong>lui</strong> estetic, Piteşti-Bucureşti-<br />
Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2006.<br />
27
19. Magheru, Paul, NoŃiuni de stil şi compoziŃie, Bucureşti, Editura Coresi, 1991.<br />
20. Magheru, Maria Doina, Paronimia ca fenomen lingvistic, în Limbă şi<br />
literatură, I-II, Bucureşti, 2004.<br />
de Vest, 1995.<br />
2006.<br />
1972.<br />
2000.<br />
Enciclopedică, 1988.<br />
21. Mavrodin, Irina, Poietică şi poetică, Bucureşti, Editura Univers, 1982.<br />
22. Munteanu, Ştefan, Introducere în stilistica operei literare, Timişoara, Editura<br />
23. Munteanu, Ştefan, Limbă şi cultură, Timişoara, Editura UniversităŃii de Vest,<br />
24. Munteanu, Ştefan, Stil şi expresivitate poetică, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică,<br />
25. Negrici, Eugen, Expresivitatea involuntară, Bucureşti, Editura Universalia,<br />
26. Oancea, Ileana, Istoria stilisticii româneşti, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi<br />
27. Oancea, Ileana, Semiostilistica, Editura Excelsior, 1998.<br />
28. Modele de analize literare şi stilistice. De la Ion Budai Deleanu la Zaharia<br />
Stancu, Bucureşti, Editura Albatros, 1971.<br />
29. Papadima, Liviu, Literatură şi comunicare. RelaŃia autor-cititor în proza<br />
paşoptistă, Iaşi, Editura Polirom, 1999.<br />
1964.<br />
30. Plett, F. Heinrich, ŞtiinŃa şi analiza de text, Bucureşti, Editura Univers, 1983.<br />
31. Probleme de stilistică. Culegere de articole, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică,<br />
32. Ricoeur, Paul, Metafora vie, Bucureşti, Editura Univers, 1984.<br />
33. RovenŃa-Frumuşani, Daniela, Semiotică, societate, cultură, Iaşi, Editura<br />
Institutul European, 1999.<br />
34. Tohăneanu, G.I., Dincolo de cuvânt. Studii de stilistică şi versificaŃie,<br />
Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1976.<br />
35. łepelea, Gabriel, Bulgăr, Gh., Momente din evoluŃia limbii române literare,<br />
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1973.<br />
1968.<br />
36. Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică,<br />
28
37. Vianu, Tudor, Estetica, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1968.<br />
38. Vianu, Tudor, Cercetarea stilistică în Despre stil şi artă literară, Bucureşti,<br />
Editura Tineretu<strong>lui</strong>, 1965.<br />
39. Vianu, Tudor, Problemele metaforei şi alte studii de stilistică, Bucureşti,<br />
Editura ŞtiinŃifică pentru Literatură şi Artă, 1975.<br />
1976.<br />
40. Walzel, Oskar, ConŃinut şi formă în opera poetică, Bucureşti, Editura Univers,<br />
41. łepelea, Gabriel, Bulgăr, Gh., Momente din evoluŃia limbii literare, Bucreşti,<br />
Editura Didactică şi Pedagogică, 1973<br />
2005, nr.12, p. 27.<br />
V. ARTICOLE, STUDII<br />
1. Barbu, Ion, Zburătorul văzut de Ion Barbu în Vremea 1932, nr.232.<br />
2. Borcilă, Mircea, Noul umanism şi perspectivele integralismu<strong>lui</strong> în Steauna,<br />
3. Constantinescu, Doina, Limbaj şi poezie în orizonturile coşeriene, în Cercetări<br />
de limbă şi literatură, Tom XI, 2000, Societatea de ştiinŃe filologice, filiala Sibiu.<br />
4. Eminescu, Creangă, Studii, Timişoara, Universitatea de Vest Timişoara,<br />
Facultatea de Filologie, 1965, Redactor Eugen Todoran, Ştefan Munteanu, Ionel Stan.<br />
5. Grecu, Victor V., Probleme ale limbii române în cărŃile bisericeşti, în Cercetări<br />
de limbă şi literatură, Tom XI, Societatea de ştiinŃe filologice, filiala Sibiu.<br />
6. Ibrăileanu, Garabet, Scriitori şi curente, în Vatra Românească, I/ 1906.<br />
7. Mărcuş, Dumitru, Note despre poezia religioasă, în Teologia, 2002, nr.2.<br />
8. Mocanu, Titus, Morfologia artei moderne, Bucureşti, Editura Meridiane, 1973.<br />
9.Robrieux, Jean-Jacques, Elements de Rhetorique et d’Argumentation, Paris,<br />
Edition DUNOD, 1993.<br />
10. Stahl, Henri N., Satul în Criterion 1935 (an II) nr.6-7.<br />
11. Stanca, Dan, Literatura mare este religioasă, în ViaŃa Românească, 2004, nr.3.<br />
12. Şerban, Vasile, Sintaxa limbii române, Curs practic, Bucureşti, Editura<br />
Didactică şi Pedagogică, 1970.<br />
13. Ullmann, Stephen, Reconstituirea valorilor stilistice în Poetică şi stilistică.<br />
Orientări moderne..., Bucureşti, Editura Univers, 1972<br />
29
VI. ISTORII ALE LITERATURII<br />
l. ***, Istoria literaturii române, vol.III, Bucureşti, Editura Academiei, 1973.<br />
2. Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Madrid-<br />
Paris-Roma-Pelham N.V., Editura Nagard, 1980.<br />
Minerva, 1986.<br />
Minerva, 1979.<br />
Minerva, l990.<br />
1990.<br />
3. Ciopraga, C., Literatura română între 1900 şi l918, Iaşi, Editura Junimea, 1970.<br />
4. Iorga, Nicolae, Istoria literaturii contemporane vol.II, Bucureşti, Editura<br />
5. Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane, vol.I, Bucureşti, Editura<br />
6. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, vol.I, Bucureşti, Editura<br />
7. Scarlat, Nicolae, Istoria <strong>poeziei</strong> româneşti, vol.IV, Bucureşti, Editura Minerva,<br />
8. Rotaru, Ion, Istoria literaturii române, vol.II, Bucureşti, Editura Minerva, l987.<br />
VII. LITERATURĂ PATRISTICĂ, EXEGEZE BIBLICE<br />
1. Biblia sau Sfânta Scriptură, traducerea Vasile Radu şi Gala Galaction. Cuvânt<br />
către cititori de Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, Editura Institu<strong>lui</strong><br />
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1998.<br />
2. Sfântul Ambrozie, Scrieri, partea a II-a, Bucureşti, Editura Institutu<strong>lui</strong> Biblic şi<br />
de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994.<br />
Saeculum, 1999.<br />
3. Avram, Vasile, Creştinismul cosmic – o paradigmă pierdută?, Sibiu, Editura<br />
4. Berdiaev, Nicolai, Un Nou Ev Mediu, Craiova, Editura Omniscop, 1995.<br />
5. Benoist, Luc, Semne, simboluri şi mituri, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.<br />
6. Sfântul Chiril al Alexandriei, Comentarii la Sfânta Evanghelie de la Luca,<br />
Oradea, Editura „Pelerinul român”, 1998.<br />
7. Sfântul Ioan Damaschim, Cultul Sfintelor Icoane, Bucureşti, Editura Institutu<strong>lui</strong><br />
Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1937.<br />
8. Efrem Sirul, Cuvinte şi învăŃături, Bacău, Editura „Bunavestire”, 1997.<br />
30
9. Fairbairnn, Donald, Ortodoxia răsăriteană din perspectivă occidentală, Arad,<br />
Editura Multimedia, 2005.<br />
10. Sfântul Ioan Gură de Aur, Scrieri, partea a treia, Omilii la Matei, Bucureşti,<br />
Editura Institutu<strong>lui</strong> Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994.<br />
1994.<br />
11. Kernbach, Victor, Universul mitic al românilor, Bucureşti, Editura ştiinŃifică,<br />
12. Origen, Scrieri alese, partea întâi, Bucureşti, Editura Institutu<strong>lui</strong> Biblic şi de<br />
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982.<br />
13. Origen, Scrieri alese, partea a doua. Bucureşti, Editura Institutu<strong>lui</strong> Biblic şi de<br />
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1982.<br />
14. Fericitul Theodorit al Ciru<strong>lui</strong>, Tâlcuire la Cântarea Cântărilor, Bucureşti,<br />
Editura Cartea Ortodoxă, 2006.<br />
15. Sfântul Vasile cel Mare, Tâlcuire duhovnicească la Psalmi, Bucureşti, Editura<br />
Institutu<strong>lui</strong> Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 2000.<br />
Banatu<strong>lui</strong>, 1984.<br />
16. Mitropolit Nicolae Corneanu, Studii patristice, Timişoara, Editura Mitropoliei<br />
17. Pr.prof.Nicolae Ciudin, Studiul Vechiu<strong>lui</strong> Testament, Bucureşti, Editura<br />
CredinŃa noastră, 1997.<br />
18. Magdan, Leon, Slujitorii cuvântu<strong>lui</strong>. Interviuri cu preot Cleopa Ilie, preot<br />
Galeriu Constantin, preot Arsenie Papacioc, preot Teofil Părăianu, preot Ioasaf Popa,<br />
Bucureşti, Editura Sfântul Alexandru, 2004.<br />
19. Pr.prof.dr.Vasile Mihoc, asistent dr. Daniel Mihoc, drd.Ioan Mihoc,<br />
Introducere în studiul Nou<strong>lui</strong> Testament, vol.I, Sibiu, Editura Teofania, 2001.<br />
editurii.<br />
Elikon, 2000.<br />
20. Mitropolit Antonie Plămădeală, Rugul aprins, Sibiu, 2002, fără menŃiunea<br />
21. ***, Mari duhovnici români despre Maica Domnu<strong>lui</strong>, Cluj-Napoca, Editura<br />
22. Părintele Alexander Schmemann, Biografia unui destin misionar. Jurnal (1973-<br />
1983), Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2004.<br />
23. Soloviov, Vladimir, Fundamentele spirituale ale vieŃii, Alba Iulia, Editura<br />
Deisis, Mănăstirea Sf.Ioan Botezătorul, 1994.<br />
31
Editura Dacia, 1993.<br />
24. Pr.Prof Dumitru Stăniloae, Trăirea <strong>lui</strong> Dumnezeu în Ortodoxie, Cluj-Napoca,<br />
25. Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Iisus Hristos sau restaurarea omu<strong>lui</strong>, EdiŃia a II-a,<br />
Craiova, Editura Omniscop, 1993.<br />
26. Dumitrescu, Sorin, 7 dimineŃi cu părintele Stăniloae (Convorbiri), Bucureşti,<br />
Editura Anastasia, 1992.<br />
Ancora, 1989.<br />
VIII. LUCRĂRI DE ISTORIE, CRITICĂ LITERARĂ ŞI FILOSOFIE<br />
1. Aderca, F., Mic Tratat de Estetică. Sau lumea văzută estetic, Bucureşti, Editura<br />
2. Andriescu, Al., Studiu introductiv la Dosoftei, Opere I, ediŃia critică de N.A.<br />
Ursu, Bucureşti, Editura Minerva, 1978.<br />
Humanitas, 1997.<br />
1995.<br />
Humanitas, 1997.<br />
3. Aristotel, Poetica, traducere D. M. Pippidi, Bucureşti, Editura Academiei, 1965.<br />
4. Băncilă, Vasile, Duhul sărbătorii, Bucureşti, Editura Anastasia, 1996.<br />
5. Berca, Olimpia, Poetici româneşti, Timişoara, Editura Facla, 1976.<br />
6. Bernea, Ernest, SpaŃiu, timp şi cauzalităŃi la poporul român, Bucureşti, Editura<br />
7. Beevor, Anthony, Stalingrad, Bucureşti, Editura RAO, 2005.<br />
8. Blaga, Lucian, FiinŃa istorică, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1977.<br />
9. Bodiu, Andrei, George Coşbuc, Braşov, Editura AULA, 2000.<br />
10. Bohm, David, Plenitudinea lumii şi ordinea ei, Bucureşti, Editura Humanitas,<br />
11. Boia, Lucian, Istorie şi mit în conştiinŃa românească, Bucureşti, Editura<br />
12. Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr şi ficŃiune, Bucureşti,<br />
Editura Humanitas, 1998.<br />
1966.<br />
13. Bote, Lidia, Simbolismul românesc, Bucureşti, Editura pentru Literatură,<br />
32
14. Cattin, Yves, Les grandes notions philosophique. Méthaphisique et réligion,<br />
Edition du Seuil, 1997, traducere în limba română: Mari noŃiuni filosofice. Metafizică şi<br />
religie, Iaşi, Editura Polirom, 2006.<br />
15. Călinescu, G., Ulysse, Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967.<br />
16. Călinescu, G.; Călinescu, Matei; Marino, Adrian; Vianu, Tudor, Clasicism,<br />
baroc, romantism, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1971.<br />
Humanitas, 1979.<br />
17. Cărtărescu, Mircea, Postmodernismul românesc, Bucureşti, Editura<br />
18. Ciopraga, C., Literatura română între 1900-1918, Iaşi, Editura Junimea, 1970.<br />
19. Contele Ciano, Galeazzo, Jurnal politic, Bucureşti, Editura Elit, f.a.<br />
20. Cornea, Paul, Interpretare şi raŃionalitate, Iaşi, Editura Polirom, 2006.<br />
21. Crainic, Nichifor, Nostalgia paradisu<strong>lui</strong>, Iaşi, Editura Moldova, 1996.<br />
22. Crăciun, Gheorghe, Aisbergul <strong>poeziei</strong> moderne, Piteşti-Bucureşti-Braşov-Cluj-<br />
Napoca, Editura Paralela 45, 2002.<br />
23. Curtius, Robert Ernst, Literatură europeană şi Ev Mediu latin, Bucureşti,<br />
Editura Univers, 1970.<br />
24. Drimba, Ovidiu, Istoria culturii şi civilizaŃiei, vol.I, Bucureşti, Editura<br />
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, 1984.<br />
25. Dufrenne, Mikel, Esthétique et philosophie, Paris, Edition Klinckienec, 1967.<br />
26. Eliade, Mircea, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică<br />
şi Enciclopedică, 1980.<br />
1994.<br />
1994.<br />
27. Eliade, Mircea, Făurari şi alchimişti, vol.I, Bucureşti, Editura Humanitas,<br />
28. Frye, Northrop, Anatomia criticii, Bucureşti, Editura Univers, 1972.<br />
29. Gadamer, Hans-Georg, Actualitatea frumosu<strong>lui</strong>, Iaşi, Editura Polirom, 2003<br />
30. Hawking, Stephen, Scurtă istorie a timpu<strong>lui</strong>, Bucureşti, Editura Humanitas,<br />
31. Hegel, G.W.F., Prelegeri de estetică, vol.I, traducerea D.D.Roşca, Bucureşti,<br />
Editura Academiei, 1966.<br />
32. Herseni, Traian, Sociologia literaturii, Bucureşti, Editura Univers, 1973.<br />
33. Iankelevich, Vladimir, Ironia, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1994.<br />
33
1973.<br />
34. Ionescu, Nae, Curs de metafizică, Bucureşti, Editura Humanitas, 1995.<br />
35. Irimia, Dumitru, Introducere în stilistică, Iaşi, Editura Polirom, 1999.<br />
36. Jung, G.C., Ma vie: souvenirs, rêves et pensées, Paris, Editure Gallimard,<br />
37. Kayser, Wolfgang, Opera literară. O introducere în ştiinŃa literaturii, Bucureşti,<br />
Editura Univers, 1979.<br />
38. Kogălniceanu, Mihail, Despre literatură, Bucureşti, Editura E.S.P.L.A, 1956.<br />
39. Liiceanu, Gabriel, Tragicul. O fenomenologie a limitei şi depăşirii, Bucureşti,<br />
Editura Univers, 1975.<br />
40. Lovinescu, E., Istoria literaturii române contemporane 1900-1937, Bucureşti,<br />
Editura Minerva, 1989.<br />
41. Lovinescu, E., Revizuiri, EdiŃie îngrijită de Ion SimuŃ, Piteşti-Bucureşti-<br />
Braşov-Cluj-Napoca, Editura Paralela 45, 2003.<br />
42. Lovinescu, E., Texte critice, Bucureşti, Editura Tineretu<strong>lui</strong>, l968.<br />
43. Lucaci, Florea, FiinŃa. De la Parmenide la începuturile filosofiei creştine, Arad,<br />
Editura UniversităŃii „Aurel Vlaicu”, 2006.<br />
44. Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. Introducere, vol.I,<br />
Bucureşti, Editura Minerva, 1990.<br />
45. Manolescu, Nicolae, Metamorfozele <strong>poeziei</strong>. Metamorfozele romanu<strong>lui</strong>, Iaşi,<br />
Editura Polirom, 2003.<br />
1987.<br />
1968.<br />
46. Marino, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Cluj-Napoca, Editura Dacia,<br />
47. Markiewicz, Henryk, Conceptele ştiinŃei literaturii, Bucureşti, Editura Univers,<br />
48. Manstein, von Erik, Victorii pierdute, Bucureşti, Editura Elit, f.a.<br />
49. Mărcuş, Dumitru, FiinŃa şi firea în gândirea <strong>lui</strong> Mircea Vulcănescu, Arad,<br />
Editura Nigredo, 2002.<br />
Vlaicu”, 2007.<br />
50. Mărcuş, Dumitru, Estetica şi arta literaturii, Arad, Editura UniversităŃii „Aurel<br />
51. Munteanu, Ştefan; Vasile, łâra, Istoria limbii române literare, curs litografiat,<br />
Universitatea Timişoara, 1971.<br />
34
52. Noica, Constantin, Cuvânt dimpreună despre rostirea românească, Bucureşti,<br />
Editura Eminescu, 1987.<br />
53. Otto, Rudolf, Sacrul, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2002.<br />
54. Pandrea, Petre, Turnul de ivoriu. Memorii. Fapte. Idei. Documente, Bucureşti,<br />
Editura Vremea XXI, 2004.<br />
1968.<br />
1972.<br />
Editura Dacia, 1989.<br />
1973.<br />
55. Papu, Edgar, EvoluŃia şi formele genu<strong>lui</strong> liric, Bucureşti Editura Tineretu<strong>lui</strong>,<br />
56. Perpessicius, MenŃiuni critice. Opere. Vol.V, Bucureşti, Editura Minerva,<br />
57. Pleşu, Andrei, Minima moralia, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1988.<br />
58. Pleşu, Andrei, Limba păsărilor, Bucureşti, Editura Humanitas, 1994.<br />
59. Plotin, Eneide I, 6 (1) Despre frumos, Oradea, Editura Atanaios, 2000.<br />
60. Pop, Dumitru, Obiceiuri agrare în tradiŃia populară românească,Cluj-Napoca,<br />
61. Riffaterre, Michel, Essais de stylistique structurale, Paris, Edition Flammarion,<br />
62. Roceric Alexandrescu, Alexandra, Fonostatistica limbii române, Bucureşti,<br />
Editura Academiei, 1968.<br />
Academiei, 1968.<br />
63. Roşca, D.D., InfluenŃa <strong>lui</strong> Hegel asupra <strong>lui</strong> Taine, Bucureşti, Editura<br />
64. Rosenkranz, Franz, Estetica urâtu<strong>lui</strong>, Bucureşti, Editura Univers. 1996.<br />
65. Scaeffer, Jean-Marie, Adio, estetică, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică, 2001.<br />
66. Schopenhauer, Arthur, Studii de estetică, Bucureşti, Editura ŞtiinŃifică, 1974.<br />
67. Simion, Eugen, Fragmente critice. Scriitura taciturnă şi scriitura publică,<br />
Bucureşti, Editura Grai şi Suflet, Cultura NaŃională, 1998.<br />
68. Starobinski Jean, Melancolie, nostalgie, ironie, Piteşti-Bucureşti-Braşov-Cluj-<br />
Napoca, Editura Paralela 45, 2002.<br />
Meridiane, 1981.<br />
69. Şăineanu, Lazăr, Basmele voinicilor, Bucureşti, Editura Minerva, 1978.<br />
70. Tatarkiewicz, Wladyslav, Istoria celor şase noŃiuni, Bucureşti, Editura<br />
35
71. Tihan, Teodor, Militaru Vasile în DicŃionarul general al literaturii române,<br />
vol.V (L-O), Editura Universul Enciclopedic, 2006.<br />
72. Todorov, Tzvetan, Littérature et signifiation, Paris, Editure Larousse, 1966.<br />
73. Tohăneanu, G. I., Studii de limbă şi stil, Timişoara, Editura Facla, 1973.<br />
74. Tohăneanu, G. I., Dincolo de cuvânt. Studii de stilistică şi versificaŃie, Editura<br />
ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976.<br />
Literatură, 1967.<br />
Şcoalelor, 1943.<br />
75. łuŃea, Petre, Omul. Tratat de antropologie creştină, Iaşi, Editura Timpul, 1992.<br />
76. Vianu, Tudor, Portrete lirice, Craiova, Editura Ramuri, 1938.<br />
77. Vianu, Tudor, Scriitori români din secolul XX, Bucureşti, Editura pentru<br />
78. Vianu, Tudor, Filosofie şi poezie. Filosofi şi poeŃi., Bucureşti, Editura Casa<br />
79. Vianu, Tudor, Introducere în teoria valorilor, Bucureşti, Editura Cugetarea –<br />
Georgescu Delafras, 1943.<br />
80. Vulcănescu, Mircea, Dimensiunea românească a existenŃei, Bucureşti, Editura<br />
FundaŃiei Culturale Române, 1991.<br />
81. Vulcănescu, Mircea, Războiul pentru întregirea poemu<strong>lui</strong>, Bucureşti, Editura<br />
Saeculum I.O., Editura Vestala, 1999.<br />
IX. ARTICOLE, STUDII<br />
1. Andru, Vasile, Filonul religios, în ViaŃa Românească, 2004/ nr.3.<br />
2. Anghelescu, Mircea, Criza de identitate în Vatra, 2000/ nr.1-2.<br />
3. Pr.dr.Breda, Ioan Nicu, Iconologia românească actuală, în Universitatea „Aurel<br />
Vlaicu” Arad, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Simpozion aniversar, 2001.<br />
36