Ce este un incendiu? - ISU OLT

Definiţii
Incendiul, reprezintă o ardere
autoîntreţinută, care se desfăşoa-
ră fără control în timp şi spaţiu,
care produce pierderi de vieţi ome-
neşti şi/sau pagube materiale şi
care necesită o intervenţie organi-
zată în scopul întreruperii procesu-
luideardere.
Cauza de incendiu este suma fac-
torilor care concură la iniţierea incendi-
ului, care constă, de regulă, în sursa de
aprindere, mijlocul care a produs aprin-
Reprezintă situaţia creată de cumu-
larea factorilor care concură la iniţierea
Totalitatea acţiunilor de împiedica-
Ce este un incendiu?
Ce este cauza unui incendiu?
42
derea, primul material care s-a aprins,
precum şi împrejurările determinante
careauduslaizbucnireaacestuia.
Ce este un pericol iminent
de incendiu?
incendiului, declanşarea acestuia fiind
posibilăînoricemoment.
Ce este prevenirea incendiilor?
re a iniţierii şi propagării incendiilor, de

43
asigurare a condiţiilor pentru salvarea
persoanelor şi bunurilor materiale şi de
controlul, supravegherea şi reducerea
pericolelor de incendiu ori a
consecinţeloracestora;
asigurareacondiţiilordeevacuareşi
salvare a persoanelor în siguranţă şi
de securitate a echipelor de intervenţie
proprii în cazul izbucnirii unui
incendiu;
Ansamblul măsurilor tehnico orga-
asigurare a securităţii echipelor de
intervenţie, reprezintă prevenirea
incendiilor.
Cele mai frecvente cauze
care au produs incendii în judeţul Olt
Care sunt regulile generale
de prevenire a incendiilor?
întreţinerea în stare operativă a instalaţiilor
de detectare/alarmare/
stingere a incendiilor şi mijloacelor
deprimăintervenţie;
pregătirea planurilor de protecţie
împotriva incendiilor (evacuare,
depozitareşiintervenţie)
Ce este organizarea intervenţiei
în caz de incendiu?
nizatorice necesare stabilirii forţelor,

esponsabilităţilor, sarcinilor, mijloacelor,
metodelor şi procedeelor ce pot fi
utilizate pentru evacuarea şi salvarea
Totalitatea acţiunilor de limitare şi
întrerupere a procesului de ardere prin
Este persoana fizică sau juridică ce
foloseşte un bun, cu orice titlu, în inte-
Apărarea împotriva incendiilor
reprezintă ansamblul integrat de activităţi
specifice, măsuri şi sarcini organizatorice,
tehnice, operative, cu caracter
umanitar şi de informare publică, planificate,
organizate şi realizate potrivit
prezentei legi, în scopul prevenirii şi
reducerii riscurilor de producere a
Organizarea activităţii de apărare
împotriva incendiilor pe locul de muncă
are ca obiectiv principal asigurarea
pentru colectivul de salariaţi a condiţiilor
care să permită acestora ca pe baza
44
persoanelor şi animalelor, protecţia
bunurilor şi vecinătăţilor, precum şi
pentrustingereaincendiilor.
Ce este stingerea incendiilor?
Ce este un utilizator?
utilizarea de metode, procedee şi mijloacespecifice.
resulsău,alaltuiasauîninterespublic.
Ce se înţelege
prin apărarea împotriva incendiilor?
incendiilor şi asigurării intervenţiei
operative pentru limitarea şi stingerea
incendiilor, în vederea evacuării, salvării
şi protecţiei persoanelor periclitate,
protejării bunurilor şi mediului împotriva
efectelor situaţiilor de urgenţă determinatedeincendii.
Ce se înţelege prin organizarea
activităţii de apărare împotriva
incendiilor pe locul de muncă?
cunoştinţelor de care dispun şi cu mijloacele
tehnice pe care le au la dispoziţie
să acţioneze pentru prevenirea şi
stingerea incendiilor, evacuarea şi
salvarea utilizatorilor construcţiei,

45
evacuarea bunurilor materiale, precum
şi pentru înlăturarea efectelor distructive
provocate în caz de incendii, explozii,
avariisauaccidentetehnice.
Organizarea apărării împotriva incendiilorpeloculdemuncăconstăîn:
a) prevenirea incendiilor, prin
evidenţierea materialelor şi dotărilor
tehnologice care prezintă pericol de
incendiu,surselorposibiledeaprindere
cepotapăreaşiamijloacelorcarelepot
genera, precum şi a măsurilor generale
şispecificedeprevenireaincendiilor;
b) salvarea utilizatorilor şi evacuarea
bunurilor, prin întocmirea şi afişarea
planurilor specifice şi menţinerea
Persoanele fizice şi juridice răspund,
potrivit legii, de stabilirea şi aplicarea
măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, precum şi de consecinţele
produceriiincendiilor.
În cazurile de forţă majoră determinate
de incendii, persoanele fizice şi
juridice care deţin, cu orice titlu, terenuri,
construcţii, instalaţii tehnologice
sau mijloace de transport au următoareleobligaţii:
să permită necondiţionat accesul
serviciilor de urgenţă şi al
persoanelorcareacordăajutor;
să permită necondiţionat utilizarea
apei, a materialelor şi a
condiţiilor de evacuare pe traseele
stabilite;
c) instruirea salariaţilor prin elaborareadocumentelorspecificeinstructajului
p.s.i. pe locul de muncă, desfăşurarea
propriu-zisă a instructajului şi
asigurarea certificării efectuării acestuia,
precum şi afişarea schemelor de
intervenţie sau a instrucţiunilor de
apărareîmpotrivaincendiilor;
d) marcarea pericolului de incendiu
prin montarea de indicatoare de securitate
şi de orientare sau a altor inscripţii
orimijloacedeatenţionare;
e) organizareastingeriiincendiilor.
Care sunt răspunderile şi ce obligaţii
au persoanele fizice şi juridice?
mijloacelor proprii pentru operaţiuni
de salvare, de stingere şi
de limitare a efectelor incendiilorproduselabunurilepropriiori
alealtorpersoane;
să accepte măsurile stabilite de
comandantulintervenţieipentru
degajarea terenurilor, demolarea
unei construcţii sau a unei
părţi din construcţie, tăierea/
dezmembrarea mijloacelor de
transport, oprirea temporară a
activităţilor sau evacuarea din
zona periclitată şi să acorde
sprijin, cu forţe şi mijloace proprii,
pentru realizarea acestor
măsuri.

Persoana care observă un incendiu
are obligaţia prin lege să anunţe prin
orice mijloc serviciile de urgenţă, primarul
sau poliţia şi să ia măsuri, după
posibilităţile sale, pentru limitarea şi
stingereaincendiului.
În caz de incendiu, orice persoană
trebuie să acorde ajutor, când şi cât
este raţional posibil, semenilor aflaţi în
pericolsauîndificultate,dinproprieiniţiativăorilasolicitareavictimei,areprezentanţilor
autorităţilor administraţiei
Care sunt obligaţiile unei persoane
care observă un incendiu?
46
publice, precum şi a personalului serviciilordeurgenţă.
Care este obligaţia persoanelor
în caz de incendii produse la păduri,
plantaţii, culturi agricole, mirişti,
păşuni şi fâneţe?
În cazul incendiilor produse la păduri,
plantaţii, culturi agricole, mirişti,
păşuni şi fâneţe, persoanele aflate în
apropiere au obligaţia să intervină imediat
cu mijloacele de care dispun, pentru
limitarea şi stingerea acestora. De
asemenea trebuie să anunţe Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă Olt, la
telefonul 0249 432 211 sau la numărul
unicdeurgenţe 112.
N umărul unic de urgenţe – 112

47
Amenajarea pădurii constă între altele
în crearea de întreruperi ale masei
combustibile, prin zone tampon, ceea
ce permite reducerea riscului de propagareaincendiului.
Curăţarea este o operaţie ce constă
întăierea,parcelareasauardereavege-
Odată produs, un incendiu poate
lua diferite forme, fiecare fiind condiţionată
de catacteristicile vegetaţiei şi
condiţiile climatice (în principal forţa şi
direcţiavântului).Astfelsedisting:
În ce constă
activitatea de amenajare a pădurii?
taţiei de la marginea zonelor locuite,
căilor de comunicaţie şi de pe zonele
tampon(fâşiileantifoc).
Proprietarii,gestionariişiutilizatorii
spaţiului forestier trebuie permanent
sensibilizaţi privind prevenirea incendiilordepădure.
Cunoaşteţi tipurile de incendii la păduri
şi modul lor de manifestare?
incendii de sol,
în care arde materia
organică conţinută în litieră,
humus sau turbă; viteză mică
depropagare;
incendii de suprafaţă,
în care
arde vegetaţia de talie joasă; ele
se propagă în general prin
radiaţie;
incendii de coronament,
în care
arde partea superioară a arborilor
şi se formează o coroană de
incendiu; ele eliberează în general
mari cantităţi de căldură, iar
viteza de propagare este foarte
ridicată. Sunt cu atât mai intense
şi dificil de controlat cu cât
vântul este mai puternic iar
combustibilulmaiuscat.
Aceste 3 tipuri de incendii se pot
producesimultanîntr-ozonă.

Când conţinutul de apă este scăzut,
vegetaţia se aprinde la temperaturi
relativ joase. Temperatura de inflamare
O O
variază între 260 C şi 450 C. Această
temperatură este asigurată de surse de
căldură precum chibrituri, ţigări şi des-
cărcărielectriceatmosferice.
48
Care este temperatura la care se poate
produce incendiului de pădure?
Care sunt principalele esenţe de arbori
şi ce caracteristică a acestora
favorizează dezvoltarea incendiului?
Printreesenţeledearborisedisting:
esenţele pirofile (pinul, iarba
neagră), ale căror caracteristici
(răşina, esenţele) favorizează
Prin efectele sale, incendiul este
un factor de distrugere atât pentru
oameni şi activităţile lor cât şi pentru
mediu.
Riscuri pentru oameni
În urma incendiilor de pădure, cea
maiafectatăsuntpopulaţiaşigospodăriiledinvecinătate,caresepotaprinde.
Riscuri pentru mediu
Impactul unui incendiu de pădure
Care sunt riscurile
incendiilor de pădure?
dezvoltareaincendiilor;
esenţe pirorezistente (stejarul,
castanul), capabile să reziste la
incendii.
asupra faunei şi florei este legat de intensitatea
sa şi interesul pe care-l pre-

49
Previziunea constă în controlarea
zilnică a parametrilor ce pot concura la
producerea incendiilor, în principal pe
timpul perioadelor cele mai critice ale
anului. Condiţiile hidro-meteorologice,
precum şi starea vegetaţiei, sunt permanent
supravegheate, nu doar pentru
a determina situaţiile în care riscul este
cel mai ridicat, dar şi pentru a mobiliza
preventiv forţele de intervenţie necesare
în caz de incendiu. Supravegherea
esterealizatăcuajutorulpatrulelor.
În ţările din Europa de Vest, previziunea
se asigură şi prin datele obţinute
prin sateliţi, care transmit în direct imaginidinzonă.
În ce constă previziunea
şi prevenirea incendiului?
Prevenirea constă în punerea în
practică a unei politici globale de amenajare
şi întreţinere a spaţiului forestier
şi rural din vecinătate. Ea impune măsuri
de protecţie a oamenilor şi de prevenireaincendiilorcaretrebuieluatede
administraţiile publice locale în cadrul
competenţelorlor.
În ce constă acţiunea de intervenţie
în caz de incendiu de pădure?
În cadrul măsurilor de protecţie a
pădurii împotriva incendiilor, planurile
de intervenţie şi schemele de acoperire
a riscurilor au ca scop îmbunătăţirea
condiţiilor de protecţie a forţelor de intervenţie
şi a populaţiei. Pentru îmbunătăţirea
rapidităţii de intervenţie, se
recomandă amplasarea cisternelor (rezervoarelor)
cu apă pe masive în apropiereazonelorforestiere.
N umărul unic de urgenţe – 112

Fiecare salariat are, la locul de
muncă, următoarele obligaţii
principale:
să respecte regulile şi măsurile
de apărare împotriva incendiilor,
aduse la cunoştinţă, sub
orice formă, de administrator
sau de conducătorul instituţiei,
dupăcaz;
să utilizeze substanţele periculoase,
instalaţiile, utilajele, maşinile,
aparatura şi echipamentele,
potrivit instrucţiunilor
tehnice, precum şi celor date de
administrator sau de conducătorulinstituţiei,dupăcaz;
să nu efectueze manevre nepermise
sau modificări neautorizate
ale sistemelor şi instalaţiilor
de apărare împotriva incendiilor;
să comunice, imediat după constatare,
conducătorului locului
de muncă orice încălcare a normelor
de apărare împotriva
incendiilor sau a oricărei situaţii
stabilite de acesta ca fiind un
pericol de incendiu, precum şi
orice defecţiune sesizată la sistemele
şi instalaţiile de apărare
împotrivaincendiilor;
50
Care sunt obligaţiile principale
pe linia apărării împotriva incendiilor
la locul de muncă?
să coopereze cu salariaţii desemnaţi
de administrator, după
caz, respectiv cu cadrul tehnic
specializat, care are atribuţii în
domeniul apărării împotriva
incendiilor, în vederea realizării
măsurilor de apărare împotriva
incendiilor;
să acţioneze, în conformitate cu
procedurile stabilite la locul de
muncă,încazulapariţieioricărui
pericoliminentdeincendiu;
să furnizeze persoanelor abilitate
toate datele şi informaţiile de
care are cunoştinţă, referitoare
laproducereaincendiilor.

51
Instruirea persoanelor angajate în
muncă în domeniul situaţiilor de
urgenţă constituie parte componentă a
activităţii de pregătire desfăşurate de
persoanele fizice şi juridice în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă,
potrivitprevederilorlegaleînvigoare.
Instruirea salariaţilor în domeniul
Ce se înţelege prin instruirea în domeniul
prevenirii şi stingerii incendiilor?
Care sunt măsurile care se adoptă
pentru asigurarea condiţiilor de evacuare
şi salvare a persoanelor în siguranţă în
caz de incendiu?
stabilirea unui concept propriu de
alarmare şi evacuare în caz de
incendiu;
păstrarea căilor de evacuare, salva-
situaţiilor de urgenţă este componentă
a pregătirii profesionale şi are ca scop
însuşirea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor necesare în vederea prevenirii
şi reducerii efectelor negative ale
situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor
la locul de muncă şi în incinta
instituţiilorşioperatoriloreconomici.
re şi intervenţie libere şi în stare de
utilizare la parametrii la care au fost
proiectateşirealizate;
marcarea şi semnalizarea căilor şi
acceselor de evacuare, salvare şi
intervenţie;
asigurarea şi funcţionarea iluminatului
de siguranţă şi celei de-a doua
sursedeenergieelectrică;
afişarea extrasului corespunzător
din planurile de protecţie împotriva
incendiilor pe fiecare nivel în parte,
încorelarecusituaţiaexistentă;
asigurarea şi funcţionarea sistemelor
de alarmare şi semnalizare a
incendiilor la parametrii de performanţă
pentru care au fost
proiectate;

asigurarea numărului şi tipurilor de
stingătoare,corespunzătoareclasei
deincendiu;
verificarea asigurării blocării lifturilorlaparterîncazdeincendiu;
organizarea şi desfăşurarea, periodic,
de exerciţii şi aplicaţii, cu salariaţii,
gradat, pe locul de muncă, pe
alarmarea imediată a personalului
de la locul de muncă sau a utilizatorilorprinmijloacespecifice,anunţarea
incendiului la forţele de intervenţie,
precum şi a dispeceratului,
acoloundeacestaesteconstituit;
salvarea rapidă şi în siguranţă a
personalului, conform concepţiei
stabilite;
întreruperea alimentării cu energie
electrică, gaze şi fluide combustibile
a consumatorilor şi efectuarea altor
intervenţii specifice la instalaţii
şi utilaje de persoane anume
desemnate;
Ce presupune intervenţia
pe locul de muncă?
52
clădire şi pe mai multe clădiri din
cadrulaceluiaşioperatoreconomic;
în cazul manifestărilor cu public numeros,
organizatorul anunţă în scris
cu 48 ore înainte administraţia publică
locală şi serviciul pentru situaţii
de urgenţă în a cărui zonă de
responsabilitate se va desfăşura
evenimentul.
acţionarea asupra focarului cu mijloacele
tehnice de apărare împotriva
incendiilor din dotare şi verificarea
intrării în funcţiune a instalaţiilor
şi sistemelor automate şi, după
caz,acţionarealormanuală;
evacuarea bunurilor periclitate de
incendiu şi protejarea echipamentelor
care pot fi deteriorate în timpul
intervenţiei;
protecţia personalului de intervenţie
împotriva efectelor negative ale
incendiului (temperatură, fum, gaze
toxiceetc.);
verificarea amănunţită a locurilor în
care se poate propaga incendiul şi
unde pot apărea focare noi,
acţionându-se pentru stingerea
acestora.

53
stabilirea locurilor unde, periodic
sau permanent, se pot efectua
lucrări cu foc deschis (topirea bitumului,
arderea deşeurilor combustibile,
curăţări prin ardere etc.) şi a
persoanelorcarelesupraveghează;
stabilirea şi marcarea locurilor cu
pericol de incendiu în care este
interzisăutilizareafoculuideschis;
În vederea prevenirii incendiilor în
apartamentele din spaţiile unifamiliale/multifamiliale
şi gospodăriile
cetăţeneşti se iau următoarele măsuri
minime:
folosirea focului deschis, inclusiv
la lucrările de igienizare este
permisă numai sub supraveghere
permanentă, cu respectarea
regulilor specifice de prevenire a
incendiilor;
se interzice folosirea chibriturilor,
lumânărilor, lămpilor de
iluminat cu petrol, în spaţii cu
pericol de incendiu (depozite de
furaje, grajduri, magazii, alte
anexe, poduri,…) şi explozie (în
Cum este reglementat modul
de executare a lucrărilor cu foc deschis?
nominalizarea persoanelor care au
dreptul să emită permis de lucru cu
foc;
descrierea procedurii de emitere,
semnare, aducere la cunoştinţă şi
păstrare a permisului de lucru cu
foc;
aprobarea unor instrucţiuni specifice
de prevenire a incendiilor pentru
astfeldelucrări.
Care sunt măsurile de prevenire
a incendiilor în spaţii rezidenţiale/
gospodării cetăţeneşti?
apropierea buteliilor de aragaz,
instalaţiilor de gaze naturale,
încăperi în care depozitaţi
produse petroliere), cât şi la

executarea lucrărilor agricole (în
lanuri de cereale, pajişti…), în
pădurişiînapropiereaacestora.
se interzice folosirea flăcării
pentru verificarea etanşeităţii
buteliei.
se interzice utilizarea aparatelor
electrice, cablurilor electrice,
prizelor şi întrerupătoarelor cu
defecţiunisauimprovizaţii.
se evită suprasolicitarea reţelei
electrice prin conectarea mai
multoraparatelaprizemultiple.
se interzice înlocuirea siguranţelor
electrice cu cuie, monezi,
sârme,etc.
sursele de foc (chibrituri, brichete,
lumânări, lămpi cu gaz, etc)
se păstrează în locuri în care
copiinuauacces.
se interzice lăsarea copiilor nesupravegheaţi
precum şi închiderea
lor în casă cu lumânări
aprinse, sobe, plite, radiatoare
şi/sau aparate electrice aflate
înfuncţiune.
se interzice folosirea buteliilor
de gaze lichefiate fără regulatori
(ceasuri) de presiune cu garnituri
deteriorate ori cu furtunuri
de cauciuc fisurate sau lărgite la
capete.
se interzice cu desăvârşire încercarea
cu flacără a etanşeităţii
buteliei, garniturilor regulatorilordepresiunesauafurtunu-
54
lui; verificarea se va face numai
cuemulsiedeapăcusăpun.
se interzice aşezarea sau păstrarea
buteliilor de gaze în apropierea
oricăror surse de căldură
orisubacţiuneadirectă a razelor
solare.
se interzice încălzirea buteliilor
ori folosirea acestora în poziţie
culcată, răsturnată sau
înclinată.
se interzice trecerea (transvazarea)gazuluidinbutelieînorice
alte recipiente sau folosirea de
buteliiimprovizate.
se interzice depozitarea de materiale
lemnoase, furaje sau alte
materiale combustibile sau
inflamabile (butelii, bidoane cu
produse petroliere, etc.) în podurileclădirilor.
se interzice folosirea afumătorilor
improvizate în podurile clădirilor
prin scoaterea unor
cărămizi din coş sau neridicarea
zidăriei coşurilor deasupra aco-

55
perişului ori lăsarea deschisă a
uşiţelordecurăţare.
se interzice folosirea afumătoarelor
improvizate ori amplasarea
acestora în magazii, şuri, remize,
sub şoproane sau lângă
interzicerea utilizării focului deschis
în zonele afectate de uscăciune
avansată;
restricţionarea efectuării, în anumite
intervale din timpul zilei, a unor
lucrări care creează condiţii favorizantepentruproducereadeincendii
prin degajări de substanţe volatile
sausupraîncălziriexcesive;
asigurarea protejării faţă de efectul
la instalarea şi folosirea sobelor trebuie
asigurate distanţe de siguranţă
faţă de materialele combustibile
sau alte obiecte care se pot aprinde
uşor;
la aprinderea focului în sobe se impune
atenţie deosebită la folosirea
lichidelor inflamabile şi utilizarea
materialelor combustibile (lemn,
cărbune, etc) care să permită închiderea
uşilor sobelor; la folosirea
combustibilului gazos se va utiliza
Ce măsuri luăm pentru a ne feri
de incendii pe timpul secetos?
direct al razelor solare a recipientelor,
rezervoarelor şi a altor tipuri
de ambalaje care conţin vapori
inflamabili sau gaze lichefiate sub
presiune, prin depozitare la umbră
(copertine, şoproane deschise etc.)
sau, după caz, prin răcire cu perdele
deapărece;
asigurarea şi verificarea zilnică a
rezervelordeapăpentruincendiu.
Ce măsuri de prevenire luăm
pe timpul sezonului rece?
materiale combustibile. Afumătorile
se confecţionează din
zidării de cărămidă şi materiale
incombustibile şi se amplasează
independent de celelalte
construcţiidingospodărie.
principiul„gazpeflacără“;
amplasarea unei table metalice, pe
duşumea, parchet ori linoleum în
faţauşilorsobelor;
sobele în funcţiune şi aparatele
electrice de încălzire sub tensiune
nu vor fi lăsate fără supraveghere şi
niciîntr-uncazîngrijacopiilor;
verificarea, curăţirea şi după caz
remedierea defecţiunilor coşurilor
de evacuare a fumului de către
personalautorizat;

nu se vor folosi instalaţii şi aparate
electrice de încălzire defecte sau
improvizate, cu conductori neizolaţi,
prize sau întrerupătoare cu
defecţiuni,siguranţenecalibrate;
utilizarea sitemelor de afumare a
produselor din carne se va face doar
petimpulzileişisubsupraveghere;
atenţionarea, în special a copiilor,
pentru a nu folosi lumânări, jocuri
de artificii, petarde, pocnitori improvizate
şi alte mijloace explozive
care sunt utilizate frecvent în această
perioadă, în apropierea materialelorcombustibileoriinflamabile;
supravegherea pomului de Crăciun
decorat cu instalaţii electrice de
De regulă arderea unor resturi menajere
sau a altor materiale, se face în
locuri special amenajate şi inscripţionate
de către primăria localităţii dvs.
Dar dacă dvs. ardeţi astfel de materiale
56
iluminat, lumânări ori artificiilor de
către persoane adulte şi instruirea
copiilor pentru folosirea acestora
doarînprezenţaadulţilor.
Cum poate fi preîntâmpinată izbucnirea
incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti,
atunci când se foloseşte focul deschis?
în propria gospodărie este bine să respectaţiurmătoarelereguli:
nu daţi foc resturilor menajere
sau altor materiale, pe timp de
vînt;
supravegheaţi permanent focul,
având la îndemână o găleată cu
apă;
stingeţi cu apă sau acoperiţi cu
pământ jarul rămas după
ardere;
asiguraţi-vă că daţi foc la o distanţă
suficient de mare faţă de

57
materialele combustibile, astfel
încât flacăra sau radiaţia termică
să nu aprindă materialele
combustibiledinapropriere;
nu utilizaţi focul deschis sub nici
o formă, în magazii, grajduri, depozitedefuraje;
pentru remedierea deficienţelor
apelaţilaspecialişti;
nu utilizaţi aparate electrice cu mâinileude,riscaţisăvăelectrocutaţişi
săsuferiţiarsuri;
nu trageţi de cabluri pentru debranşareaunuiaparatelectric,acestase
poate deteriora devenind o sursă de
incendiu;
nu folosiţi prize multiple, adeseori
suprasolicitate acestea se încălzesc
şi există riscul producerii unui
incendiu;
nu cumpăraţi jucării electrice care
se conectează direct la prize o
nu aruncaţi la întâmplare,
resturiledeţigarăaprinsă;
dotează-te în gospodărie cu cel
puţinunstingătordeincendiucu
pulberede6kg;
Ce reguli şi măsuri de p.s.i.
trebuie respectate la exploatarea
instalaţiilor şi consumatorilor electrici?
jucărie prin care trece o tensiune de
220Vpoatefipericuloasăpentruun
copil. Vă recomandăm jucăriile cu
un transformator de protecţie, care
reduce tensiunea la o valoare
inofensivă,deregulă,de12V;
nu amplasaţi un obiect metalic de
lungime mare (scară, ţeavă, antenă,
etc.) în apropierea unei linii electrice
aeriene, aceasta duce adesea la
accidentemortale;
în cazulunuiscurtcircuitse interzice
folosirea la înlocuirea siguranţei, a
unui fuzibil cu diametrul mai mare
decâtcelcorect.

Incendiile produse de fumat se datorează
atât flăcării (chibrit, brichetă)
utilizate pentru aprinderea ţigării, pipei
sautrabucului,câtşirestuluicerămâne
laterminareaprocesuluidefumat.
Flacăra de chibrit are o durată de
arderedecirca20desecunde.Chibritul
aprins şi aruncat la întâmplare poate
iniţia incendierea materialelor uşor
inflamabile, cum sunt: paiele de grâu
(când gradul de uscare este avansat şi
curenţii de aer favorabili), resturi de
hârtie şi lichide inflamabile, aflate în
vasedeschisesauîmprăştiate.
Se interzice aprinderea unui chibrit
sau a unei brichete într-o atmosferă
potenţial explozivă şi în încăperi
închiseîncares-auprodusscurgeride
gaze, aprinderea amestecului gaz –
aerfiind,deregulă,instantanee.
Temperaturauneiţigăriaprinseeste
cuprinsă între 550ºC şi 600º C, iar
timpul de ardere diferă în funcţie de
calitateaţigării,fiindcuprinsîntre7,5şi
12minute.
Analizând aprinderea unor materia-
le combustibile de la resturi de ţigară
aprinsă, experimental s-au obţinut
următoarelerezultate:
a) materialele din bumbac 100% se
aprind în 30 de secunde şi ard mocnit în
continuare;
b) materialele tip bumbac 67% se
aprinddupă6-7minute;
Unde se interzice fumatul?
58
c) materialele tip bumbac 50% (PE
50%) se aprind după 5-10 minute şi ard
mocnitpeporţiunilimitate;
d) materialele realizate în întregime
din fire şi fibre sintetice (relon, viscoză,
PE, PA) se termodegradează sub formă
detopiturăcarenuseaprinde;
e) materialele de origine animală
(lână, mătase naturală) se termo-
degradează şi nu favorizează arderea
mocnită;
f) vatelina se carbonizează fără a
prezenta puncte de incandescenţă şi
fărăaseaprinde;
g) zegrasul se aprinde mocnit, influ-
enţând aprinderea celorlalte elemente
detapiţeriecucareseaflăîncontact;
h) rumeguşul arde mocnit 2 – 3 ore,
dupăcare,cuprobabilitatescăzută,are
locaprindereacuflacără;
i) talaşul de lemn se aprinde, în
cazurirare,după1 – 2ore;
j) hârtia se aprinde în circa 30 – 45
deminute;
k) paiele şi fânul se aprind, numai în
stareuscată,în30– 45deminute;

59
l) litiera de pădure (frunze, produse
vegetale etc.) se aprinde după 2 – 2,5
ore,înfuncţiedeumiditate.
În cazul ţigărilor aprinse sau al res-
turilor acestora, fenomenul de aprin-
dere depinde de numeroşi factori, cum
sunt: curenţii de aer, umiditatea, posi-
bilitatea acumulării căldurii, modul de
dispunere a materialelor combustibile,
la trecerea prin planşeu, grosimea
zidăriei coşului trebuie să fie de
minim 25 cm, iar izolarea coşului
faţă de planşeu se va face cu azbest
saupâslăcuargilă;
la trecerea prin acoperiş, între coşul
pentru evacuarea fumului şi ele-
mentele constructive ale acoperişu-
lui, se va lăsa o distanţă de cel puţin
10cm;
posibilitatea realizării aportului de aer
proaspăt.
Prin urmare, la marea majoritate a
materialelor combustibile există o fază
intermediară de 1 – 3 ore de ardere
mocnită, care este cea mai probabilă în
considerarea ţigării drept sursă de
aprindere în cazul producerii unui
incendiu.
Cunoaşteţi cu ce trebuie să fie prevăzute
locurile pentru fumat?
scrumieresauvasecuapă,nisipsau
pământ;
instrucţiuni afişate, cuprinzând
măsuri de prevenire a incendiilor şi
reguli de comportare în caz de
incendiu;
după caz, mijloace tehnice de
apărareîmpotrivaincendiilor.
Ce măsuri de p.s.i. se vor respecta
la coşurile de fum?
coşurile pentru evacuarea fumului

vor fi construite cu 0,5 – 0,8 m mai
înaltedecâtacoperişul;
Mirajul focului, reprezintă pentru
copii o atracţie şi o încântare, fără a
reliza la ce riscuri se expun şi ce urmări
poate să aibă jocul copiilor cu focul. De
aceea este necesar ca părinţii (adulţii)
să suprevegheze permanent copiii, să
nu lase la îndemână surse de foc (chi-
brituri, brichete, etc). Foarte important
estesăliseexplicecopiilor,funcţieşide
nivelul de percepţie a acestora, ce este
unincendiu,ceurmăriareacestaşicare
sunt riscurile la care se expun. Şi şcoala
are un rol determinant prin lecţiile de
educaţie civică antiincendiu ce se des-
făşoară prin programe şcolare. De ase-
orice mijloc de încălzire trebuie să
fiedetipstandardizatşiomologat;
funcţie de tipul de sursă de producere
a căldurii (gaz, electric, combustibil
lichid ori solid) trebuie cunoscute
şi respectate prescripţiile
tehnice ale producătorului privind
utilizareamijloculuideîncălzire;
nu se acceptă improvizaţii la
sistemul de alimentare cu energie
electrică sau la ce de alimentare cu
60
anual coşurile de fum trebuie
curăţate,verificateşisaureparate.
Cum prevenim jocul copiilor cu focul?
menea şi vizita la o subunitate de pom-
pieri ori vizualizarea de către copii a
intervenţiei pentru stingerea unui
incendiu, poate fi o sursă de educaţie
preventivăacopiluluitău.
Ce măsuri
de p.s.i. trebuie respectate
la mijloacele de încălzire?
produs de ardere (gaz, combustibil
lichidorisolid);
funcţie de legislaţia în vigoare şi
prescripţiile tehnice de securitate,
mijloaceledeîncălzirevorfiverificate,
reparate sau iscirizate periodic
(ex.: centralele termice cu gaz se
verificăla2ani);
mijloacele de încălzire cu gaz, amplasate
în imobile, vor fi doar de tip
omologat cu tiraj forţat şi cu cameră
deardereetanşă;

61
mijloacele de încălzire cu radiaţie
termică directă (ex.: reşou cu rezistenţe
electrice) nu vor fi amplasate
lipit sau prea aproape de materiale
combustibile;
sobele cu acumulare de căldură nu
vor fi utilizate decît după ce coşurile
de evacuare a fumului sunt verificateşi/saureparate;
sobele metalice nu se vor amplasa
transportulbuteliilorfără capace de
protecţie, poate duce la producerea
deaccidentecuurmărigrave;
folosirea buteliilor de gaze lichefiate
fără regulatorul de presiune, cu
furtunurifisurateesteinterzisă;
amplasarea buteliilor în aproprierea
surselor de căldură sau sub acţiunea
directă a razelor solare, poate
duce la producerea de evenimente
grave;
buteliile cu gaz lichefiat se vor
exploatadoarînpoziţieverticală;
verificarea etanşeităţilor racorduri-
la o distanţă mai mică de 1 m de
materialelecombustibiledinjur;
sobele vor avea funcţionale fără defecte
şi improvizaţii, uşile cenuşaruluişialfocarului;
în sobe nu se vor introduce lemne
mailungidecâtdimensiunilesobei;
rufele pentru uscat nu se vor amplasa
la distanţe mai mici de 1 m
faţădesobă;
copii nu vor fi lăsaţi nesupravegheaţiînapropriereasobelor;
se va evita supraîncălzirea sobelor
cusaufărăacumularedecăldură;
în faţa cenuşarului şi focarului se va
amplasa o tăbliţă metalică cu
dimensiunile50×70cm.
Ce măsuri de p.s.i. se vor respecta
la buteliile de aragaz?
lor şi robineţilor se face cu soluţie
deapăcusăpunşinucuflacără;

este interzisă trecerea (transvazarea)
gazului din butelie în orice alte
recipiente sau folosirea de butelii
improvizate;
se interzice folosirea afumătoarelor
improvizate sau amplasarea acestora
în magazii, şuri, remize, podurile
caselor, sub şoproane sau lângă
materialecombustibile
afumătoarele se confecţionează din
zidării din cărămidă şi materiale incombustibile
şi se vor amplasa independent
de celelalte construcţii
dingospodărie.
amplasarea lumânărilor, candelelor
cât mai departe de materialele
combustibile folosind suporţi de
protecţie;
se interzice lăsarea acestora fără
supraveghere;
stingerea lumânărilor
înainte de
culcare.
62
buteliile se vor amplasa la minim 2
mfaţădesurseledecăldură.
Ce reguli de p.s.i. trebuie respectate
la afumătoare?
Ce măsuri principale se iau pe timpul
sărbătorilor tradiţionale (zile de naştere,
onomastice, sărbători religioase etc.)?

63
Executarea lucrărilor de construcţii
este permisă numai pe baza unei autorizaţii
de construire sau de desfiinţare.
Autorizaţia de construiresau de desfiinţareseemitelasolicitareadeţinătorului
Construcţiile si instalaţiile tehnologice
independente, grupate sau comasate
potrivit reglementărilor tehnice, se
amplasează la distanţe de siguranţă faţă
de vecinătăţi sau se compartimen-
Ce măsuri principale se iau
la decorarea Pomului de Crăciun?
pomul de Crăciun se dispune cât
mai departe de sursele de căldură,
într-un recipient cu pământ sau
nisipcareseudăzilnic;
se interzice aprinderea lumânărilor
şiartificiilorînpom;
se interzice utilizarea instalaţiilor
electrice de ornament cu defecţiuni
oriimprovizaţii
Se recomandă utilizarea brazilor
dinmaterialplastic.
Putem executa lucrări de construcţii
în orice condiţii?
titlului de proprietate asupra unui imobil
– teren şi/sau
construcţii – ori a altui
act care conferă dreptul de construire
saudedesfiinţare,încondiţiilelegii.
Trebuie săpăstrămdistanţa faţă de vecinătăţi?
tează astfel încât, în caz de incendiu, să
nu pună în pericol alte construcţii, compartimente
de incendiu, instalaţii şi
vecinătăţi.
N umărul unic de urgenţe – 112

se interzice depozitarea furajelor
din gospodăriile cetăţeneşi
şi asociaţiile
agricole la o distanţă mai mică
Ce reguli de prevenire a incendiilor sunt
în vigoare pe teritoriul judeţului Olt?
64
de 5 m faţă de clădiri şi de 3 m faţă
degospodăriilevecine;
depozitarea furajelor sub liniile de
înaltă şi joasă
tensiune se admite la
o distanţă de cel puţin odată şi
jumătate
distanţă pe verticală de la
solpânălaconductoriielectrici;
arderea resturilor vegetale se execută
numai în locuri special amenajate
şi sub supraveghere. Cenuşa
şijarulnestinsseevacueazăîngropi
specialamenajate;
se interzic focurile deschise, nesupravegheate
în incinta gospodării
lor cetăţeneşti şi asociaţiilor
agricole,
precum şi construirea şi folosirea
bucătăriilor şi afumătoriilor
improvizate;
coşurile de evacuare a fumului se
vor curăţa şi repara periodic şi se vor
proteja faţă
de materialele combustibile.

65
Rana
Reprezintă o leziune a pielii (contuzie,
strivire, tăiere, înţepare). Dacă rana
este adancă pot fi lezaţi muşchii, arterele, venele, nervii, oasele şi
organeleinterne.
Primulajutorînrăniri
Constă în toaletare şi
spălare (bandajare);
curăţirea rănii de corpuri străine;
spălarea rănii cu o soluţie de apă
oxigenată, rivanol etc; pudrarea rănii cu
pulbere de saprosan, sulfamidă etc.;
acoperirea rănii cu comprese sterile de
tifon; aşternerea peste comprese a unui
strat de vată; pansarea rănii cu ajutorul
feşelordetifon. Arsura
Reprezintă o leziune a pielii produsădeagenţitermicisauchimici.
Primul ajutor şi ajutorul sanitar
Arsurilesuntdetreifeluri:
• arsuri de gradul I (caracterizate
prinroşeaţă); • arsuri de gradul II (caracterizate
prinbăşicimariculichid); • arsuridegradulIII(caracterizate
prin distrugeri ale pielii – carbonizare).
Primulajutorînarsuri
Constăînacoperirealeziunilorcuun
material pansamentar curat; administrarea
de băuturi cu efect antişoc; transportarea urgentă a victimei spre
unităţilemedico-chirurgicale.
Fractura
Reprezinta ruperea osului. Dacă
prin secţionarea cărnii, fractura comunică
cu exteriorul este deschisă şi
este
mult mai gravă decât fractura închisă.
Cele mai frecvente fracturi sunt fracturile
de membre superioare sau inferioare.
Primulajutor
Constă în imobilizarea locului cu
ajutorul atelelor unde se află osul rupt.
O fixare corectă a osului rupt impune în
mod obligatoriu cuprinderea între atele
a celor două articulaţii învecinate. Atelele
pot fi improvizate din nuiele, plăci
din masă plastică, tablă, etc. În lipsa

acestor materiale, în caz de fractură de
brat sau antebraţ, se leagă membrul
superior respectiv de trunchi. În caz de
fractură de coastă sau de gambă, se
leagă membrul inferior respectiv de cel
sănătos.
Hemoragiile
Reprezintă scurgerea sângelui în
afara vaselor prin care circulă. După vasul
care sângerează, hemoragiile sunt
de trei feluri: arteriale, venoase, capilare.
Semnelederecunoaştere: • înhemoragiilearteriale,sângele
este de culoare roşie-vie şiţâş- neşte cu putere în jet ritmic, cu
cadenţacontracţiilorcardiace;
• în hemoragiile venoase, sângele
este de culoare roşie-vineţie şi
seprelingecontinuu;
• în hemoragiile capilare, sângele
curgesubformădepicături.
Primulajutorinhemoragii
Constă în executarea hemostazei
(oprirea hemoragiei) provizorii. Oprirea
66
hemoragiilorarterialeexternealecapului,
membrelor superioare şi
inferioare
se efectuează prin compresiunea digitală
a vaselor care irigă aceste segmente.
În cazul hemoragiilor interne sau externe
se poate realiza o „autotransfuzie“
prin ridicarea membrelor inferioare.
Aplicarea garoului este o altă
metodădeoprireahemoragiilor.
În cadrul acţiunilor de prim ajutor,
transferul corect şi rapid al răniţilor
spre unităţile de asistenţă medicală
de ur-genţă constituie o activitate importantă.
Alegerea procedeelor şi mijloacelor
de transport al răniţilor este
deregulădeterminatăde:
• caracteristicile căilor de acces
sprerăniţi;
• localizarea leziunilor şi
gravitatealor;
• natura mijloacelor de transport
aflateladispoziţie;
• distanţa la care trebuie transportaţirăniţii.

67
Transportul
fără brancardă
Se executa atunci când căile de
acces spre răniţi sunt strâmte sau când
lipsesc brancardele obişnuite sau im-
provizate; transportul răniţilor trebuie
efectuat după posibilităţi, de către una
douăsautreipersoane.
Transportul
cu brancarde
În anumite imprejurări, datorită lipsei
brancardelor obişnuite, trebuie să
se utilizeze brancarde din diferite materiale
uzate. Punerea pe brancardă trebuie
să se execute într-un mod care să
nu dăuneze rănitului. De regulă, brancarda
se pune lângă partea rănitului
unde se află leziunile cele mai grave.
Mişcările se execută la comandă. Rănitul
se pune pe brancardă cu capul spre
sensuldedeplasare,într-opoziţiepotrivită
cu natura şi
localizarea leziunilor
sale. Răniţii agitaţi se leagă de brancardă.Echipacaretransportărănitulpoate
fi formată din două sau patru persoane,
deci modul de aducere al brancardei
este diferit. Pentru evitarea balansării
brancardei,nusepăşş e teîncadenţă.

Compendiu legislativ
• LEGE nr. 307 din 12 iulie 2006,
privind
apărarea împotriva incendiilor.
Publicat în
MonitorulOficial,nr.633din21iulie2006
• HOTĂRÂRE nr. 1.491 din 9 septembrie
2004, pentru aprobarea Regulamentuluicadru
privind structura organizatorică, atribuţiile,
funcţionarea şi
dotarea comitetelor
şi
centrelor operative pentru situaţii de
urgenţă. Publicată în Monitorul Oficial nr.
885din28septembrie2004
• HOTĂRÂRE nr. 1.490 din 9 septembrie
2004, pentru aprobarea Regulamentului
de organizare şifuncţionare şiaorganigra
mei Inspectoratului General pentru Situaţii
de Urgenţă. Publicată în Monitorul Oficial
nr.884din28septembrie2004
• ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 15
aprilie 2004, privind Sistemul Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 361 din 26
aprilie2004
68
• HOTĂRÂRE nr. 1.489 din 9 septembrie
2004, privind organizarea şi
funcţionarea
Comitetului Naţional pentru Situaţii de
Urgenţă. Publicată în Monitorul Oficial nr.
884din28septembrie2004
• HOTĂRÂRE nr. 1.492 din 9 septembrie
2004, privind principiile de organizare,
funcţionarea şi
atribuţiile serviciilor de urgenţă
profesioniste. Publicată în Monitorul
Oficialnr.885din28septembrie2004
• LEGE nr. 262 din 5 octombrie 2005,
pentru modificarea şi completarea Legii nr.
126/1995 privind regimul materiilor explozive.
Publicată în Monitorul Oficial nr. 904
din10octombrie2005
• ORDIN nr. 712 din 23 iunie 2005, pentru
aprobarea Dispoziţiilor generale privind
instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor
de urgenţă. Publicat în Monitorul Oficial nr.
599din12iulie2005
• ORDIN Nr. 718 din 30 iunie 2005 pentruaprobareaCriteriilordeperformanţăprivind
structura organizatorică şi dotarea serviciilor
voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Publicat în Monitorul Oficial nr. 636 din 20
iulie2005
• ORDINUL M.A.I. nr. 736 din 22.07.
2005, privind instituirea serviciului de per-
manenţă la toate primăriile din zona de risc
în caz de iminenţă a producerii unor situaţii
de urgenţă.
Publicat în Monitorul Oficial,
ParteaInr.671din27.07.2005

69
• ORDINUL M.A.I. nr. 786 din 2 septembrie
2005, privind modificarea şi completarea
Ordinului ministrului administraţiei şi
internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea
Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor
în domeniul situaţiilor de urgenţă.
Publicat în Monitorul Oficial nr. 844 din 19
septembrie2005
• ORDINUL MAAP nr. 313 din 9 august
2001, privind interzicerea aprinderii şi
arderii resturilor vegetale rezultate în urma
recoltăriicerealelorpăioaseşiaaltorculturi
în câmp deschis.
Publicat în Monitorul
Oficialnr.458din8octombrie2001
• Dispoziţie generală din 14 iunie 2001,
privind echiparea şi
dotarea construcţiilor,
instalaţiilor tehnologice şi
a platformelor
amenajate cu mijloace tehnice de prevenire
si stingere a incendiilor – D.G.P.S.I.-003.
Publicat în Monitorul Oficial, nr. 583 din 18
septembrie2001
• Dispoziţie generală din 5 septembrie
2001, privind organizarea activităţii de
apărare împotriva incendiilor – D.G.P.S.I. -
005. Publicat în Monitorul Oficial, nr. 606
din26septembrie2001
HOTĂRÂRE nr. 448 din 16 mai 2002, pentru
aprobarea categoriilor de construcţii şi
amenajari care se supun avizării/autorizării
de prevenire şi
stingere a incendiilor. Publicat
în Monitorul Oficial, nr. 346 din 24 mai
2002
• Ordonanţa nr. 88 din 30 august 2001,
privind înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea
serviciilor publice comunitare pentru
situaţii de urgenţă. Publicat în Monitorul
Oficial,nr.544din1septembrie2001
• Dispoziţie generală de ordine interioară
din 15 noiembrie 1999, pentru prevenirea
şi
stingerea incendiilor – DG P.S.I.-001.
Publicat în Monitorul Oficial, nr. 78 din 22
februarie2000
• Dispoziţie generală din 1 august 2001,
privind reducerea riscurilor de incendiu
generate de încărcări electrostatice –
D.G.P.S.I.-004. Publicat în Monitorul Oficial,nr.597din24septembrie2001
• ORDINULM.I.nr.775–Normăgenerală
din 22 iulie 1998, de prevenire şi
stingere a
incendiilor. Publicat în Monitorul Oficial nr.
384din9octombrie1998
• Ordin nr. 718 din 30 iunie 2005, pentru
aprobarea Criteriilor de performanţă pri-
vind structura organizatorică şi dotarea ser-
viciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Publicat în Monitorul Oficial, nr. 636 din 20
iulie2005
• HOTĂRÂRE nr. 560 din 15 iunie 2005,
pentruaprobareacategoriilordeconstrucţii
la care este obligatorie realizarea adăpos- turilor de protecţie civil ă,
precum şi a celor
la care se amenajeazăpuncte de comandă.
Publicat în Monitorul Oficial, nr. 526 din 21
iunie2005
• HOTĂRÂRE nr. 642 din 29 iunie 2005,
pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a
unităţilor administrativ-teritoriale, institu-
ţiilor publice şi operatorilor economici din
punct de vedere al protecţiei civile, în
funcţiedetipurilederiscurispecifice.Publi

cat în Monitorul Oficial, nr. 603 din 13 iulie
2005
• HOTĂRÂRE nr. 501 din 1 iunie 2005,
pentruaprobareaCriteriilorprivindasigura-
rea mijloacelor de protecţie individuală a
cetăţenilor.PublicatînMonitorulOficial,nr.
482din8iunie2005
• HOTĂRÎRE nr. 630 din 29 iunie 2005,
pentru stabilirea semnului distinctiv naţio-
Bibliografie
1. * * * Buletinul Pompierilor, nr.
2/1999
2. Lt. col. drd. Niculae Stan – Manual
de protecţie civilă, Editura M.A.I.,
2005
3. I.S.U. Bihor – Reguli de comportare
însituaţiideurgenţă,2006
4. P. Bălulescu – Prevenirea incendiilor
70
nal prin care se identifică personalul şi se
marchează mijloacele tehnice, adăpostu-
rile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma
şi cartea de identitate specifice personalu-
lui specializat cu atribuţii în domeniul
protecţiei civile.
Publicat în Monitorul
Oficial,nr.597din11iulie2005
• LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004,
privind protecţia civilă. Publicat în MonitorulOficial,nr.1094din24noiembrie2004
5. Col. D. Popescu Gheorghe, col.
Căplescu Victor, col. (r) Soare
Alexandru – Manual de pregătire
generală a comisiilor şi formaţiuni
lor de protecţie civilă, Editura Piatra
Craiului,Bucureşti,1997
6. Ion Chiciudan, Irina Stănciugelu,
Aurel Bilanici, Marius Dogeanu –
Comunicarea în situaţii de urgenţă,
S.N.S.P.A.,Bucureşti,2006

71
Informează-te!
Află mai multe accesând site-ul:
www.igsu.ro

Ce puteţi găsi pe
www.igsu.ro
• Cum săteprotejezi şi
săintervii încaz de incendiu, inundaţii, înzăpeziri,cutremur • Prevenire situaţii de urgenţă în
şcoli
• Prevenire incendii îngospodă riilepopulaţiei • Ghid practic de prevenire a
incendiilorînapartamente • Măsuri de protecţie încaz
de
accidentchimic
• Măsuri de protecţie încaz
de
accident nuclear şi
urgenţe radiologice
• Măsuri de protecţie încaz
de
utilizarearmăbiologică • Măsuri de protecţie încaz
de
utilizarearmăchimică • Seismul – măsuri de prevenire a
incendiilor
• Pă durea– aurulverde
• Lista experţilor tehnici atestaţi 72
pentru cerinţadecalitate sigu-
ranţalafoc • Lista experţilor tehnici atestaţi pentruinstalaţiisanitare • Lista verificatorilor de proiecte
atestaţipână la data de 30
septembrie2005
• Lista cu mijloacele tehnice
certificate
• Listăfirmeatestateautospeciale • Listăfirmeatestateignifugare • Listăfirmeatestatesemnalizare • Listăfirmeatestatestingătoare • Listăfirmeatestatestingere • Listă firme atestate termo-
protecţie • Lista laboratoarelor autorizate
pentruîncercărilafoc • Lista organismelor desemnate
pentru atestarea conformităţii produselor