Manual de securitate şi sănătate în - Fremap

Manual de securitate şi sănătate în
LABORATOARE

Au colaborat:
Antonio Serrano Ruiz-Calderón
Licenţiat în Drept
Tehnic Superior în Protecţia Muncii
Miguel Angel Hernández Olmos
Licenţiat în Ştiinţe Chimice
Tehnic Superior în Protecţia Muncii
2

•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Cuprins
3
Página
Principii generale de siguranţă şi sănătate în laboratoare. . . . . . . . . . . . . . . . 6
Manipularea substanţelor chimice:
- Produse chimice ca factori de risc. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
- Identificarea substanţelor şi preparatelor periculoase. . . . . . . . . . . . . . . . 8
- Recomandări cu caracter general. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Depozitarea produselor chimice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
Manipularea microorganismelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
Manipularea materialului din sticlă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
Manipularea echipamentelor electrice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
Frigidere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Aparate cu flacără. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Dispozitive de încălzire:
- Băi calde. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
- Radiatoare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Instalaţii de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Centrifuge. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Autoclave. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
Instrumente analitice:
- Cromatograf de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Cromatograf de lichide de mare rezoluţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Spectrofotometru de absorbţie atomică. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Spectrofotometru de UV-VIZIBIL şi infraroşu, fluorimetru, etc. . . . . . . . . . 17
- Instalaţii de raze LASER. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17
- Instalaţii de radiaţii ionizante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

•
•
Intervenţii în caz de urgenţă:
Page
- Incendii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
- Arsuri termice. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
- Stropiri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Ingestie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Vărsări. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
- Scăpări de gaze. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
- Electrocutare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
- Ameţeli sau pierderea cunoştinţei datorită unei scăpări toxice
persistente. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe grupe de substanţe. . . . . . . . . . . . . 21
• Obligaţiile Muncitorilor în ce priveşte Protecţia Muncii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
- Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
4

RISCURI GENERALE
5

Principii generale de siguranţă şi sănătate
în laboratoare
• Proiectarea laboratorului (distribuţie, instalaţii,
procedee de lucru, etc) trebuie să fie adecvată
pentru menţinerea unui bun nivel preventiv.
• Pe lângă echipamentele de protecţie individuale
(numite EPI-uri), trebuie să se dispună de
instalaţii de urgenţă sau elemente de intervenţie
cum ar fi duşuri, duşuri pentru ochi, extinctoare,
etc.
• Laboratorul, incluzând zonele de trecere, ieşirile,
căile de circulaţie, aparatele şi instalaţiile
trebuie să se găsească în perfectă stare de ordine
şi curăţenie, stabilind pentru aceasta o întreţinere
periodică a acestora.
• Resturile, petele şi rezidurile de substanţe periculoase se vor elimina cât mai repede.
• Este interzisă realizarea altor munci decât cele autorizate de către responsabilii direcţi, precum utilizarea
aparatelor şi instalaţiilor fără a cunoaşte în prealabil modalitatea lor de funcţionare.
• Personalul trebuie să-şi spele mâinile înainte şi după intrarea în laborator.
Principii generale de siguranţă şi sănătate
în laboratoare
• Îmbrăcămintea de lucru trebuie să fie închisă
tot timpul, evitând mânecile largi sau
prea lungi, iar părul trebuie strâns.
• Mâncatul, băutul şi fumatul sunt interzise
în laborator.
• Dacă se poartă lentile de contact, va fi obligatorie
folosirea ochelarilor de protecţie.
• Buna stare a produselor şi materialelor precum
şi etichetarea acestora, trebuie verificate înainte de utilizare.
• Toate preparatele trebuie etichetate în mod adecvat, corect, fiind interzisă reutilizarea ambalajelor
goale, fără îndepărtarea etichetelor originale.
• Pentru aprinderea becurilor Bunsen se recomandă utilizarea aprinzătoarelor piezoelectrice, încercând
să se reducă la maxim folosirea flăcărilor odată aprinse.
• Trebuie să se lucreze, ori de câte ori este posibil şi operativ, în vitrine.
• Odată finalizată operaţia sau activitatea în laborator, trebuie păstraţe materialele şi reactivii, curăţăt
locul de muncă şi se deconectate aparatele, conductele de gaz, etc.
6

Manipularea substanţelor chimice
Produse chimice ca factori de risc:
Substanţele chimice periculoase sunt acele elemente chimice şi compuşii lor, aşa cum se prezintă în
stare naturală sau cum sunt produse în industrie, care pot dăuna direct sau indirect persoanelor,
bunurilor şi/sau mediului înconjurător.
Aceste substanţe chimice, în funcţie de gradul lor de pericol, se clasifică în:
a) Explozive.- Substanţe şi preparate care pot exploda datorită efectului unei flăcări sau a căldurii
ori pentru că sunt foarte sensibile la ciocniri sau frecări.
b) Comburante.- Substanţe şi preparate, care în contact cu altele, în special cu cele inflamabile,
generează produc o reacţie foarte exotermică.
c) Inflamabile.- Substanţe şi preparate ale căror punct de explozie este scăzut. În funcţie de gradul
lor de inflambilitate, se disting trei grupuri:
• Extrem de inflamabile
• Uşor inflamabile
• Inflamabile
d) Toxice.- Substanţe şi preparate care prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, pot altera sănătatea
individului.
Gradul de toxicitate se stabileşte în trei categorii:
• Foarte toxice
• Toxice
• Nocive
e) Corozive.- Substanţe şi preparate care în contact cu ţesutul viu, pot exercita o acţiune distructivă
a acestuia.
f) Iritante.- Substanţe şi preparate necorozive care prin contact imediat, prelungit sau repetat cu
pielea sau cu mucoasele pot provoca o reacţie inflamatorie.
g) Periculoase pentru mediul înconjurător.- Substanţe şi preparate care în contact cu mediul înconjurător,
pot presupune un pericol imediat sau viitor pentru unul sau mai multe componente ale acestuia.
h) Cancerigene.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare sau penetrare cutantă, pot produce cancer
sau îi pot mări frecvenţa.
i) Teratogenice.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanată, pot produce
alteraţii în făt în timpul dezvoltării intrauterine.
j) Mutagene.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie, penetrare cutanată, pot produce
defecte genetice ereditare sau le pot mări frecvenţa.
k) Alergenice.- Substanţe şi preparate care, prin inhalare, ingestie, penetrare cutanată, pot provoca o
reacţie a sistemului imunitar, astfel încât o expunere posterioară la respectiva substanţă sau preparat,
produce efecte negative caracteristice.
7

Manipularea substanţelor chimice
Identificarea substanţelor şi preparatelor periculoase:
Orice produs chimic prezent la locul de muncă trebuie să conţină informaţii cu privire la riscul inerent
al substanţei sau preparatului.
Eticheta
Este prima sursă de informare care permite identificarea produsului în momentul utilizării. Trebuie să
fie vizibilă şi trebuie redactată în limba oficială a Statului. Conţinutul este următorul:
• Numele substanţei sau al preparatului.
• Numele, adresa şi telefonul producătorului sau al importatorului.
FRAZE R
(Riscuri specifice)
NUMELE ŞI ADRESA PRODUCĂTORULUI
ŞI DISTRIBUITORULUI
NUMELE SUBSTANŢEI
Nr. CAS %
FRAZE S
(Sfaturi de prudenţă)
PICTOGRAME
• Simboluri, pictograme şi indicaţii de pericol pentru a evidenţia riscurile principale (Figura 1).
COROZIVE EXPLOZIVE INFLAMABILE TOXICE
EXPLOZIVE PERICULOASE PENTRU
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
Figura 1.
• Fraze R care permit complementarea şi identificarea determinatelor riscuri prin intermediul descrierilor.
• Fraze S care, prin sfaturi de prudenţă, stabilesc măsuri preventive pentru manipulare şi utilizare.
Fişa datelor de siguranţă
Această fişă trebuie furnizată obligatoriu odată cu prima livrare a produsului chimic şi se compune din
16 alineate care includ următoarele informaţii:
01. Identificarea substanţei sau a preparatelor
şi a societăţii sau firmei.
02. Compoziţia/ informare despre componenţi.
03. Identificarea pericolelor.
04. Primul ajutor.
05. Măsuri de luptă împotriva incendiilor.
06. Măsuri care trebuie luate în caz de
vărsare accidentală.
07. Manipulare şi depozitare.
8
NOCIVE
08. Controlul expunerii/ protecţie individuală.
09. Proprietăţi fizice şi chimice.
10. Stabilitate şi reactivitate.
11. Informaţii toxicologice.
12. Informaţii ecologice.
13. Consideraţii cu privire la eliminare.
14. Informaţii cu privire la transport.
15. Informaţii reglementare.
16. Alte informaţii.

Manipularea substanţelor chimice
Recomandări cu caracter general:
• Trebuie să se cunoască reactivitatea produselor sau
reacţia.
• Întotdeauna trebuie utilizată o cantitate minimă de
reactivi.
• Deschiderea cutiilor care conţin substanţe chimice
trebuie să se realizeze încet şi cu atenţie.
• Când un lichid se varsă din cutie în pahar, trebuie să
se facă cu atenţie, evitând stropirile.
• La manipularea substanţelor toxice sau nocive, trebuie
evitate contactul cu pielea, inhalarea posibililor
vapori şi ingestia.
- Pentru apucarea substanţelor solide, se vor folosi
linguri sau spatule.
- Pentru manipularea lichidelor, se vor folosi pipete
de siguranţă.
• Golirea dintr-un vas în altul se va realiza astfel:
- În mici cantităţi sau în zone specifice.
- Substanţele inflamabile se vor goli departe de sursele
de căldură.
- Se va utiliza echipamentul individual de protecţie
potrivit substanţei manipulate, în special cu
substan-ţe toxice, iritante şi corozive.
- Se vor utiliza pâlniile, dozatoarele sau sifoanele.
9
• Eliminarea rezidurilor trebuie să se realizeze
urmând următoarele recomandări:
- Soluţiile trebuie neutralizate înainte de vărsarea
lor în canalul de scurgere.
- Nu trebuie păstrate sticle goale neacoperite.
- Pânzele sau hârtiile impregnate cu substanţe
sau preparate chimice, nu se pot arunca
la coşul de hârtii.
- Trebuie angajat un gestor pentru îndepărtarea
rezidurilor periculoase, precum şi a
celor inflamabile, metalelor grele, etc.

Manipularea substanţelor chimice
• Ori de câte ori se lucrează într-un laborator,
trebuie să se dispună de un echipament
individual de protecţie adecvat (ochelari
de siguranţă, mănuşi, aparate respiratorii,
etc.) garantâdu-se perfecta stare de întreţinere
a acestuia.
• Tot personalul trebuie să cunoască modul
de funcţionare al aparatelor extinctoare,
folosirea trusei de prim ajutor şi mecanismele
pentru primirea ajutorului exterior.
Depozitarea produselor chimice
• Toate locurile de muncă unde se manipulează produse chimice, trebuie să dispună de un depozit, de
preferinţă exterior, care să fie perfect semnalizat.
• Toate produsele trebuie să fie adecvat etichetate şi registrate.
• Orice produs fără etichetă trebuie analizat în mod adecvat atât pentru a-l identifica şi determina caracteristicile
cât şi, în caz contrar, pentru a fi distrus.
• Produsele chimice cu caracteristici asemănătoare trebuie grupate, separate cele incompatibile şi izolate
sau închise cele cu caracteristici speciale (foarte toxice, cancerigene, explozive, cu miros urât, etc.).
• În incinta laboratoarelor, se poate
dispune de dula-puri de siguranţă
rezistente la foc de cel puţin
RF-15, astfel încât să poată depozita
un număr cât mai mare de
produse inflamabile.
10

Depozitarea produselor chimice
• Produsele agresive trebuie depozitate în dulapuri
specifice şi niciodată la o înălţime mai mare
de 165 centimetri.
• Frigiderele trebuie să fie antideflagrante sau de
siguranţă mărită, pentru a păstra produse inflamabile
foarte volatile.
• Produsele chimice trebuie conservate în diferite
materiale, în funcţie de caracteristicile lor:
- Substanţe care atacă sticla: recipiente din
materiale sintetice sau metalice.
- Substanţe care se descompun la lumină: recipiente
de cristal opac sau închis la culoare.
- Metale alcaline: Cu strat protector de solvenţi
cu punct ridicat de fierbere.
- Fosfor alb: sub un strat de apă.
- Cantităţi mai mari de 3 Kg: recipiente de oţel cu închidere cu filet.
Manipularea microorganismelor
Pentru a putea defini normele de bază de siguranţă şi sănătate care se referă la manipularea microorganismelor,
este necesar să definim următoarele concepte:
- Microorganism.- Toate entităţile microbiologice, celulare sau nu, capabile de a se reproduce sau de
a transmite material genetic.
- Cultură celulară.- Este rezultatul creşterii “în vitro” a celulelor obţinute din organisme multicelulare.
- Agenţi biologici.- Microorganisme, incluzându-le pe cele modificate genetic, culturi celulare şi
endoparaziţi umani, care pot genera orice tip de infecţie, alergie sau toxicitate. Între agenţii biologici,
se disting următoarele tipuri:
- Bacterii.- Organisme unicelulare simple care se înmulţesc prin diviziune simplă. Exemplu: Burucella,
serotipuri de Salmonella, etc.
- Viruşi.- Agenţi necelulari, inferiori bacteriilor, incapabili să crească sau să se înmulţească în afara
celulei vii. Exemplu: Hepatita B, SIDA, Rabia, etc.
- Ciuperci.- Au o structură vegetativă, numită miceliu. Exemplu: Aspergillus fumigatus, Cryptococcus
neoformans, etc.
- Paraziţi.- Organisme superioare asociate plantelor sau animalelor. Exemplu: Leishmania, Echinococcus
granulosus, etc.
11

Manipularea microorganismelor
- Paraziţi.- Organisme superioare asociate plantelor şi animalelor. Exemple: Leishmania, Echinococcus
granulosus, etc.
- Rickettsia.- Microorganism sub formă de coc sau bacil. Mărimea sa este inferioară mărimii bacteriilor.
Depinde de alte organisme şi este asociat cu antropoidele.
Ori de câte ori se manipulează mostre biologice, chiar dacă nu sunt infecţioase sau toxice, mai ales
dacă sunt necunoscute, trebuie avute în vedere următoarele măsuri de securitate şi igienă:
• Primul lucru care trebuie luat în considerare este proiectarea laboratorului. Pereţii, pardoselile, tavanul
şi chiar suprafeţele de muncă trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
- Să fie netede.
- Uşor de curăţat.
- Impermeabile.
- Rezistente la orice acid, alcalin, dizolvant şi dezinfectant.
• Accesul la instalaţii trebuie restrâns în momentul realizării vreunei activităţi.
• Toate echipamentele din laborator trebuie să fie perfect ordonate şi curate.
• Mâncatul, băutul şi fumatul sunt interzise în laborator.
• Tot personalul trebuie să utilizeze rutinar îmbrăcăminte adecvată (halate, uniforme, etc.), ochelari de
securitate şi mănuşi. Dacă se manipulează agenţi infecţioşi, se va utiliza şi echipamentul de protecţie
respiratorie.
• Fiecare individ trebuie să fie responsabil de igiena sa personală, spălându-se înainte şi după intrarea
în laborator cu apă şi săpun.
12

Manipularea microorganismelor
• Întotdeauna când este posibil, utilizaţi cabinele de siguranţă
biologică, de clasă I, II, şi III.
• Aparatele de laborator trebuie manipulate respectând următoarele
recomandări:
- Pipetele trebuie manipulate folosind dispozitive de aspirare
mecanică. NICIODATĂ cu gura.
- Materialele infecţioase trebuie introduse în centrifugă cu
atenţie, în recipiente (ambalaje sau tuburi) închise.
- Dacă se rupe vreunul dintre aceste recipiente în interiorul
centrifugii, după oprire, se lasă în repaos aproximativ 30 de
minute.
- Înlăturarea cristalului rupt infectat trebuie să se realizeze folosind mănuşi rezistente la tăieturi.
• Toate materialele utilizate trebuie dezinfectate sau sterilizate corect, urmând procedeele specifice.
• Trebuie să se dispună de un depozit de siguranţă pentru agenţii biologici.
• Toate produsele trebuie etichetate şi păstrate într-un loc sigur odată finalizată munca în laborator.
Manipularea materialului de cristal
• Înainte de a utiliza orice material de cristal, trebuie verificată buna sa stare şi în caz negativ, trebuie
aruncat.
• Când materialul utilizat suferă o lovitură violentă, trebuie aruncat chiar dacă nu este detectată nici o
anomalie aparentă.
• Cristalul trebuie încălzit interpunând zale metalice
între flacără şi material.
• Când se realizează montaje de cristal, trebuie respectate
următoarele recomandări:
- Evitaţi ca materialele utilizate să rămână în tensiune.
- Utilizaţi suporturi şi cârlige de siguranţă.
- Utilizaţi grăsime de silicon în toate fixările şi
dopuri de plastic (întotdeauna când e posibil),
pentru a evita posibile înfundări.
13

Manipularea materialului de cristal
• Baloanele de cristal trebuie introduse în apă caldă
lent şi progresiv iar uscarea lor trebuie să se facă
folosind aer comprimat la joasă presiune.
• Pentru desfundarea materialului de cristal, trebuie să
se folosească echipamentul individual de protecţie;
această operaţie trebuie realizată sub o hotă cu paravan
protector.
• Manipularea baghetelor de cristal implică o serie de
sfaturi, detaliate în continuare:
- Trebuie tăiate susţinându-le cu o cârpă aproape de
semnul care indică pe unde se va realiza tăierea.
- Odată tăiate, se modelează vârfurile prin încălzire.
- Atunci când se introduc prin orificiul unui dop, trebuie
umezite cu apă pentru a le lubrifia.
• Manipularea pipetelor:
- Este interzisă aspirarea lichidului în pipetă cu gura.
- Pentru aspirarea lichidelor cu pipeta, se vor folosi aşa numitele “pere de cauciuc”.
- Se vor folosi echipamentele individuale de protecţie, mănuşi rezistente la substanţele utilizate, precum
şi ochelari de protecţie, ori de câte ori este posibil.
Manipularea echipamentelor electrice
• Trebuie să se dispună de un tablou general în fiecare
laborator, cu următoarele componente şi caracteristici:
- Siguranţă potrivită.
- Împământare eficientă.
- Întrerupător automatic de tensiune sau magnet termic.
- Distribuţie cu protecţie la doza de derivaţie.
• Nu se vor folosi în mod continuu prelungitoarele şi
multiconectoarele.
• Toate aparatele folosite pentru munca cu substanţe inflamabile
trebuie să fie neinflamabile.
• În laboratoarele de practică sau în cele care au un grad ridicat de umiditate, trebuie să se lucreze cu
un voltaj scăzut (se recomandă 24 V) şi cu prize prevăzute cu capac.
14

Frigidere
Frigiderele care se folosesc în laborator trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
• Să nu dispună de instalaţie electrică interioară.
• Cele destinate să păstreze substanţe inflamabile trebuie să fie omologate în acest scop.
• Nu trebuie păstrate recipiente deschise sau prost acoperite.
• Va trebui controlaţă periodic temperatura din interior.
• Aparatele cu flacără trebuie să fie prevăzute cu un sistem de
securitate care să permită întreruprea furnizării de gaz în caz de
urgenţă.
• Lichidele inflamabile trebuie încălzite la temperaturi inferioare
celor de auto-ardere.
• Trebuie să se lucreze întotdeauna sub o hotă de extragere.
Băi calde:
Aparate cu flacără
Dispozitive de încălzire
• Nu trebuie umplute până la margine.
• Utilizaţi suporturi pentru asigurarea stabilităţii băii.
• Cristalul care se utilizează trebuie să suporte temperaturi
ridi-cate.
• Dacă se folosesc dispozitive izolante termice, nu trebuie
să conţină azbest.
• Întotdeauna când este posibil, trebuie să se lucreze sub
un sistem de extragere localizată.
• Utilizaţi întotdeauna un sistem de controla al temperaturilor.
Radiatoare:
• Întotdeauna când se lucrează cu vapori inflamabili, trebuie să se utilizeze radiatoare de siguranţă
mărită sau o instalaţie antideflagrantă.
• Încălzirea substanţelor volatile implică folosirea unui sistem de extragere localizată şi filtre, sau un
sistem de condensare pentru oprirea acestora.
• Se va utiliza un sistem de control al temperaturilor.
15

Instalaţie de gaze
• Buteliile de gaz trebuie fixate de un suport
cu ajutorul unui lanţ.
• Se vor utiliza ochelari de siguranţă.
• În cadrul Planului de Urgenţe, vor fi reflectate
normele de manifestare în cazul scăpărilor
şi incendiilor la gura buteliilor.
Centrifuge
• Încărcătura trebuie împărţită simetric.
• Aparatul trebuie să dispună de un sistem
de securitate, astfel încât să nu permită
acţionarea cu capacul deschis.
• Sistemul de securitate trebuie să împiedice
deschiderea capacului atunci când aparatul
se află în stare de funcţionare.
Autoclave
• Aparatul trebuie să dispună de un manometru.
• Creşterea presiunii şi depresiunii trebuie să se realizeze progresiv.
16

Instrumente analitice
Cromatograf de gaze:
• Toate aparatele ale căror funcţionare implică emiterea unei
surse de căldură, trebuie localizate într-un spaţiu corect aerisit.
• Circuitul trebuie să fie închis, conectând ieşirea divizorului de
flux al injectorului de capilare şi detectorilor nedistructivi spre
exterior.
• Se va folosi echipamentul individual de protecţie atunci când
este necesar.
Cromatograf de lichide de ridicată rezoluţie:
• Operaţiile de schimbare a recipientelor lichidelor trebuie să se
realizeze cu mănuşi potrivite.
• Materialul de cristal utilizat în operaţiile efectuate în vid trebuie să fie suficient de rezistente.
Spectrofotometru de absorbţie atomică:
• Se va utiliza un echipament de exţractie localizată deasupra
flăcării şi de ventilare generală a halei.
• Mixturile acide trebuie realizate sub vitrină.
• Se va folosi echipamentul individual de protecţie adecvat
(mănuşi, ochelari, etc).
• Manipularea gazelor precum acetilenul (între altele) trebuie
să se facă respectând recomandările care apar în aliniatul
despre instalaţia cu gaze.
• Evitarea contactului ochilor cu făcările sau lămpile utilizate.
Spectrofotometru UV-Vizibil şi infraroşu, flourimetru, etc.:
• Se vor utiliza ochelari de siguranţă în faţa radiaţiilor UV şi infraroşii.
• Se va evita contactul radiaţiilor cu pielea.
• Dacă se formează ozon (gaz toxic detectabil prin miros), se va utiliza un echipament de protecţie respiratorie
adecvat (cu filtru de carbon activ) şi se va aviza responsabilul de laborator.
Instalaţii de raze LASER:
• Zona trebuie să fie perfect semnalizată.
• Se vor stabili norme de muncă sigure.
Instalaţii de radiaţii ionizante:
• Zona afectată trebuie semnalizată corect iar accesul trebuie să fie limitat.
• Se va folosi dozimetria individuală şi ambientală.
• Se vor monitoriza limitele anuale ale dozelor.
• Supravegherea medicală.
• Se vor folosi echipamentele de protecţie adecvate.
17

Incendii
• Daţi imediat alarma.
Intervenţie în caz de urgenţă
• Laboratorul trebuie dotat cu extinctoare portative, adecvate tuturor tipurilor de focuri, uşor accesibile.
• Tot personalul prezent în laborator trebuie să cunoască cum funcţionează aceste aparate şi să practice
periodic cu ele.
• În cazul micilor incendii, utilizaţi pături (niciodată apă), iar dacă se aprinde îmbrăcămintea, folosiţi
duşuri de siguranţă.
• Atunci când trebuie evacuat laboratorul, se va proceda cu mult calm, închizând toate uşile.
• Trebuie să fiţi atenţi la toate componentele extrem de inflamabile, dintre care amintim în continuare:
Arsuri termice:
• Prima intervenţie:
• Acetaldehidă
• Acetonă
• Acetonitril
• Acetat de amil
• Benzen
• Disulfat de carbon
• Clorobenzen
• Ciclohexan
• Ciclohexen
• Dioxan
• Etanol
• Eter
• Acetat de etil
• Peroxizi
- Spălaţi zona afectată cu multă apă pentru a o răci.
- Nu daţi jos îmbrăcămintea lipită de piele.
- Nu spargeţi băşicile.
- Acoperiţi partea arsă cu haine curate.
• Hexan
• Metanol
• Metiletilcetonă
• Pentan
• Eter de petrol
• Propanol
• Oxid de propilenă
• Piridină
• Toluen
• Acetat de vinil
• Xilan
• Hidruri metalice
• Metale alcaline
• Fosfor galben
• Nu aplicaţi nici o pomadă, grăsime sau dezinfectant în
zona arsă.
• Nu administraţi accidentatului băuturi sau alimente.
• Rămâneţi cel puţin o persoană lângă accidentat.
• Solicitaţi întotdeauna prezenţa unui medic, independent de gradul arsurii.
18

Stropiri:
Intervenţie în caz de urgenţă
• Spălaţi-vă cu multă apă timp de 10 sau 15 minute, folosind dacă
este cazul duşul de siguranţă.
• Dacă stropirea a afectat ochii, folosiţi duşul pentru ochi timp de
15 sau 20 minute.
• Daţi jos îmbrăcămintea afectată de produs.
• Nu încercaţi să neutralizaţi produsul.
• Mergeţi la medic arătându-i eticheta sau fişa de securitate a produsului.
Ingestie:
• Strângeţi informaţii (eticheta sau fişa de siguranţă) despre produsul înghiţit şi mergeţi la medic.
• Neutralizaţi sau evitaţi absorbirea toxicului în organism în funcţie de natura substanţei:
- Acid: beţi soluţie de bicarbonat.
- Bază: beţi băuturi acide (băutură răcoritoare: cola).
• Nu provocaţi voma decât dacă este indicat pe etichetă.
• În caz de îndoială, consultaţi serviciul de infomare toxicologică
Vărsări:
• Deschideţi toate ferestrele.
• Puneţi în funcţiune toate vitrinele cu paravanele complet deschise.
• Închideţi toate aparatele cu flacără.
• Dacă vărsarea este importantă, evacuaţi laboratorul, anunţând echipa de intervenţie prevăzută cu
material adecvat de protecţie.
• Nu permiteţi intrarea în spaţiul evacuat până când concentraţia ambientală a poluantului nu prezintă
nici un risc (se pot utiliza măsurători directe cu senzori sau tuburi calorimetrice specifice).
• Vărsările ar trebui să se absoarbă sau elimina în funcţie de natura compusului:
- Mercur: Se absoarbe cu polisulfură calcică, sulf sau cu amalgamaţi, comercializaţi sau nu. Dacă
intră în crăpături, sigilaţi cu lac de fixare sau aspiraţi cu o pipetă Pasteur.
- Lichide inflamabile: Se absorb cu carbon activ sau alţi absorbanţi comercializaţi. Nu folosiţi rumeguş.
- Acizi: Se neutralizează cu produse comercializate pentru absorbire sau neutralizare. În lipsa acestora,
se foloseşte bicarbonat de sodiu.
- Baze: Se neutralizează cu produse comercializate pentru absorbire şi neutralizare. În lipsa acestora,
se foloseşte apă cu pH uşor acid, spălând apoi zona afectată cu apă şi detergent.
- Alte lichide necorozive, netoxice, neinflambile: Se absorb cu rumeguş.
19

Scăpări de gaze:
Intervenţie în caz de urgenţă
• Când scăparea de gaze s-a produs într-o instalaţie fixă, se închid robinetele buteliilor conectate la
instalaţie, comunicându-i-se aceasta responsabilului de laborator pentru a se începe intervenţiile de
urgenţă necesare (evacuare, anunţarea pompierilor, izolarea zonei, etc.).
• Dacă scăparea de gaz se produce într-o butelie şi gazul nu este aprins, respectaţi următoarele norme
de intervenţie:
- Apropiaţi-vă de butelia afectată întotdeauna cu vântul în favoarea dumneavoastră.
- Închideţi robinetul dacă este posibil.
- Dacă este vorba de un gaz neinert sau diferit de oxigen, anunţaţi imediat pompierii.
- Utilizaţi un echipament adecvat de protecţie pentru a duce butelia într-un spaţiu deschis, departe de
persoane sau instalaţii, semnalizând zonele afectate şi împiedicând accesul la acestea.
- Odată scoasă în exterior, controlaţi butelia până la totala ei golire.
- Avizaţi furnizorul buteliei odată trecut pericolul.
• Dacă scăparea de gaz se produce într-o butelie şi gazul este aprins, respectaţi următoarele norme de
intervenţie:
- Închideţi robinetul întotdeauna când este posibil.
- Utilizaţi pentru stingere un extinctor, de preferinţă prevăzut cu praf.
- Odată stinsă flacăra, trebuie luată în considerare scăparea de gaz în încăpere (mai ales dacă este
închisă), acţionând după cum se indică la punctul anterior.
- Dacă datorită pericolului pe care îl prezintă gazul nu se decide stingerea flăcării, anunţaţi imediat
pompierii.
Electrocutare:
• Tăiaţi imediat alimentarea electrică a aparatului care provoacă electrocutarea. Nu vă apropiaţi de victimă.
• Retrageţi accidentatul după tăierea furnizării electrice.
• Dacă este necesar, faceţi-i reanimarea cardiorespiratorie (întotdeauna de către personal calificat).
• Pentru activarea respiraţiei Nu i se administrează produse, alimente sau băuturi.
20

Intervenţie în caz de urgenţă
Ameţeli sau pierderea cunoştinţei datorită unei scăpări toxice persistente:
• Înainte de a se apropia de zona unde se găseşte accidentatul, verificaţi concentraţia de poluant în
atmosferă, precum şi concentraţia de oxigen.
• Dacă există riscul unui intoxicaţii, utilizaţi un echipament de protecţie respiratorie potrivit cu contaminantul
(dacă există suboxigenare, utilizaţi un echipament de protecţie autonomă) pentru a retrage
accidentatul şi a ventila zona afectată.
• Se necesită prezenţa unei persoane în afara zonei afectate care să poată da alarma în cazul în care salvatorul
îşi pierde cunoştinţa.
• Odată transportat rănitul la loc sigur, se acţionează în felul următor:
- Culcaţi-l pe partea stângă (poziţia de siguranţă).
- Lărgiţi-i îmbrăcămintea care l-ar putea deranja.
- Verificaţi dacă şi-a pierdut cunoştinţa şi dacă poate respira.
- Luaţi-i pulsul.
- Dacă este necesar, faceţi-i reanimarea cardiorespiratorie (întotdeauna de către personal calificat).
- Pentru activarea respiraţiei nu i se administrează produse, alimente sau băuturi.
Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe
grupe de substanţe
SUBSTANTA
ACIZI
ANORGANICI
ACIZI
ORGANICI
HIDROCARBURI,
ALCOOLI,
CETONE,
ESTERI
ELIMINAREA VĂRSĂRILOR
- Acoperiţi zona contaminată cu bicarbonat de sodiu sau
cu un amestec asemănător.
- Adăugaţi apă şi amestecaţi pentru formarea suspensiei.
- Strângeţi suspensia şi vărsaţi-o în canalul de scurgere cu
multă apă.
- Spălaţi locul afectat cu soluţie de carbonat de sodiu.
- Acoperiţi zona contaminată cu bicarbonat de sodiu sau
cu un amestec asemănător (carbonat de sodiu).
- Adăugaţi apă.
- Strângeţi suspensia şi neutralizaţi-o cu OHNH4 6M sau
HCl 6M.
- Strângeţi suspensia şi vărsaţi-o în canalul de scurgere cu
multă apă.
- Spălaţi locul afectat cu soluţie de carbonat de sodiu.
- Înlăturaţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Absorbiţi cu o hârtie, evaporaţi şi apoi ardeţi hârtia.
21
E.P.I-uri PRODUS TIP
- Mănuşi de cauciuc.
- Echipament respiraţie.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de cauciuc.
- Protector facial.
- Şorţ pentru laborator.
- Dispunerea de protector respiratoriu.
- Mănuşi de protectie.
- Protector facial.
- Şorţ pentru laborator.
- Masca cu multifiltru.
- Ac. acetic
- Ac. sulfuric
- Ac. nitric
- Ac. fosforic.
- Bifosfaţi.
- Bisulfaţi.
- Etc.
- Ac. acetic
- Ac. butiric
- Ac. fenilantranilic
- Ac.naftalinsulfonic.
- Ac. succinic
- Ac. sulfamic
- Ac. toluensulfonic.
INCOMPA -
TIBILITĂŢI
- Baze
- Amine
- Metale în general
- Baze
- Amine
- Surse de căldură

Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe
grupe de substanţe
SUBSTANTA
AMINE
ALIFATICE
ALCALINE
ALCALINE
TEROASE
ALCHILI
ALCOXIZI
METALICI
ALDEHIDE
COMPUŞI
OXIDANŢI
MERCUR
SUBSTANTA
PLUMB,
CADMIU,
ARSENIU,
SELENIU
COMPUŞI
ORGANICI
HALOGENAŢI
AMINE
AROMATICE
ALCALINE ŞI
AMONIAC
ELIMINAREA VĂRSĂRILOR
- Acoperiţi cu bicarbonat de sodiu sau cu un amestec asemănător.
- Adăugaţi apă pulverizată şi amestecaţi pentru formarea
suspensiei.
- Acoperiţi zona contaminată cu carbonat de sodiu uscat în
exces.
- Adăugaţi lent alcool butilic.
- Lăsaţi în repaus 24 de ore.
- Diluaţi amestecul şi vărsaţi-l în canalul de scurgere, cu
multă apă.
- Înlăturaţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Absorbiţi cu o hârtie, evaporaţi în vitrina de laborator şi
apoi ardeţi hârtia.
- Pentru cantităţi mari, acoperiţi cu bisulfit sodic şi amestecaţi
cu o cantitate mică de apă.
- Strângeţi amestecul şi goliţi-l în canalul de surgere după
cel puţin o oră.
- Strângeţi aurul, argintul şi cuprul.
- Strângeţi picăturile cu o pompă de absorbire şi o baghetă
de absorbire cu un tub lung.
- Picăturile inaccesibile se acoperă cu polisulfură calcică
şi sulf în exces.
- Păstraţi în recipiente ermetic închise.
ELIMINAREA VĂRSĂRILOR
- Dizolvaţi pentru a forma o sare insolubilă.
- Dizolvaţi soluţia.
- Saturaţi cu acid sulfidric în vitrină.
- Solidul format se spală şi se depozitează într-un
recipient pentru substanţe toxice.
- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Absorbiţi cu o hârtie.
- Aşezaţi hârtia pe o placă de cristal sub vitrină şi lăsaţi să
se evapore.
- Ardeţi hârtia, dacă este posibil sub vitrină.
- Spălaţi pielea cu disoluţie de săpun si clătiţi în continuare
cu apă din abundenţă.
- Vărsările mici se absorb cu prosoape de hârtie iar particulele
solide se strâng pe hârtie.
- Poluantul se aşează pe o placă de fier in interiorul unei
vitrine şi se lasă să se evapore.
- Se adaugă hârtie mototolită şi se arde.
- Strângeţi şi diluaţi.
- Neutralizaţi solidul sau disoluţia cu HCl 6M, într-un
recipient adecvat.
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.
22
E.P.I-uri PRODUS TIP
- Mănuşi de cauciuc butilate.
- Protector facial.
- Mască cu multifiltru.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de piele.
- Protector facial extins.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de gumă.
- Protector facial.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de cauciuc.
- Şorţ pentru laborator.
- Protector respiratoriu.
- Dietilamină
- Tritanolamină
- Sodiu
- Litiu
- Magneziu
- Hidruri
- Benzaldehidă
- Formaldehidă
- Mercur metal
- Compuşi de
mercur
E.P.I-uri PRODUS TIP
- Mănuşi de cauciuc.
- Ochelari de siguranţă.
- Mănuşi de cauciuc.
- Protector respiratoriu cu
multifiltru.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de piele.
- Protector facial extins.
- Şorţ pentru laborator.
- Mănuşi de cauciuc.
- Mască cu filtru pentru
amoniac.
- Şorţ pentru laborator.
- Compuşi de
metale grele.
- Cloroform.
- Diclorometan
- Tetraclorură de
carbon.
- Anilină.
- p- toluidină
- N- metilanilină
- Amoniac
INCOMPA -
TIBILITĂŢI
- Ac. derivaţi.
- Derivate halogenate.
- Metale în general.
- Apă
- Umiditate
- Acizi
- Substanţe
combustibile
- Substanţe reductoare
- Materii organice
- Carbon, sulf
- Aur, argint, cupru
- Amoniac
- Gaze amoniace
- Acid fulminic
- Acetileni
- Tutun şi alimente
INCOMPA -
TIBILITĂŢI
- Tutun
- Alimente
- Baze
- Acid nitric
- Peroxid de hidrogen
- Mercur
- Clor
- Hipoclorit calcic
- Acizi (pentru alcaline)

Eliminarea şi recuperarea rezidurilor pe
grupe de substanţe
SUBSTANTA
SĂRURI
ANORGANICE
MERCAPTANI
ŞI SULFURI
ORGANICE
CIANURI
NITRILI
SUBSTANTA
NITROCOMPUŞI
ETERI
FLUORURI
FOSFOR ŞI
FOSFURI
ELIMINAREA VĂRSĂRILOR
- Strângeţi (dacă este solid) şi dizolvaţi în multă apă.
- Acoperiţi zona contaminată (dacă este disoluţie) cu carbonat
de sodiu, amestecaţi şi strângeţi în recipiente cu
apă.
- Neutralizaţi cu HCl 6M.
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.
- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Acoperiţi şi amestecaţi zona contaminată cu disoluţii
apoase de hipoclorit calcic.
- Strângeţi după o oră şi neutralizaţi cu HCl 6M.
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.
- Evacuaţi şi izolaţi locul de muncă contaminat şi retrageţi
din zona afectată toate sursele de explozie şi produsele
inflamabile.
- Absorbiţi lichidul cu hârtie.
- Aşezaţi hârtia pe o placă de cristal sub vitrină şi lăsaţi să
se evapore.
- Ardeţi hârtia, dacă este posibil sub vitrină.
- Evacuaţi şi izolaţi locul de muncă contaminat.
- Adăugaţi hidroxid sodic şi disoluţie de hipoclorit calcic
în exces până la formarea cianatului corespunzător.
- După o oră, vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.
- Spălaţi locul de vărsare cu disoluţie de hipoclorit.
ELIMINAREA VĂRSĂRILOR
- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Absorbiţi lichidele, incineraţi în vitrine, în mici cantităţi.
- Acoperiţi şi amestecaţi solidele cu nisip şi ardeţi în vitrină
în mici cantităţi.
- Retrageţi din zona afectată toate sursele de explozie şi
produsele inflamabile.
- Evaporaţi în vitrină, în mici cantităţi, cu puţin sulfat
feros, evitând astfel formarea amestecurilor combustibile.
- Formarea peroxizilor se evită adăugând fir de sodiu, fier
sau alţi agenţi reductori.
- Amestecaţi cu carbonat calcic pentru a forma precipitat
de florură de calcio.
- Spălaţi şi aruncaţi precipitatul în containere pentru substante
toxice.
- Dizolvaţi materialul în vitrine, sub atmosferă de nitrogen,
cu un amestec rece de hipoclorit de calciu şi hidroxid
de sodiu, agitând în continuu.
- Diluaţi cu apă.
- Vărsaţi în canalul de scurgere cu multă apă.
23
E.P.I-uri PRODUS TIP
- Mănuşi de cauciuc.
- Şort pentru laborator.
- Ochelari de siguranţă.
- Mănuşi de cauciuc.
- Aparate respiratorii
autosuficiente.
- Şort pentru laborator.
- Mănuşi de cauciuc lungi.
- Protector respiratoriu
autonom.
- Şort sau halat pentru
laborator.
- Mănuşi de cauciuc lungi.
- Protector respiratoriu
autonom.
- Şort sau halat pentru
laborator.
- Hidroxid de
potasiu.
- Carbonat potasic.
- Mercaptiobenzotiazol
- Tiofenol
- Sulfură de etil.
- Cloruri variate.
- Acetonitril.
- Cianură de
izopropil.
E.P.I-uri PRODUS TIP
- Mănuşi de piele.
- Protector facial.
- Şort pentru laborator.
- Mănuşi de protecţie.
- Protector facial.
- Şort pentru laborator.
- Mască cu filtru.
- Mănuşi de protecţie.
- Protector facial.
- Şort pentru laborator.
- Mănuşi de protecţie.
- Protector facial.
- Şort pentru laborator.
- Nitrometan
- 2, 4, 6 Trinitrofenol
- 2, 4, 6 Trinitrotoluen
- Eter etilic
- Eter de petrol
- Tetrahidrofuran
- Floururi variate
- Fosfor alb
- Fosfor roşu
INCOMPA -
TIBILITĂŢI
- Acizi
- Metale
- Derivaţi halogenaţi.
- Acizi
- Săruri acide
- Dicromaţi
- Permanganaţi
- Tutun şi alimente
- Acizi.
- Acizi.
INCOMPA -
TIBILITĂŢI
- Materiale combustibile.
- Acizi puternici.
- Oxidanţi puternici.
- Alcaline.
- Amine.
- Surse de căldură
- Compuşi oxidanţi.
- Metale
- Derivate halogenate
- Aer
- Oxigen
- Alcalin
- Agenţi reductori
- Apă

Obligaţiile muncitorilor în Protecţia
Muncii
24
Aricolul 29 din Legea Protecţiei Muncii atribuie muncitorului obligaţia de a veghea asupra propriei
siguranţe şi sănătăţi precum şi a tuturor persoanelor afectate de natura propiilor sale activităţi
profesionale.
În particular muncitorii, potrivit formării sale şi în conformitate cu formarea lor şi urmând instrucţiunile
angajatorului, vor trebui:
• Să folosească corect utilajele, aparatele, uneltele, substanţele periculoase şi în general, orice alte mijloace
prin care îşi desfăşoară activitatea.
• Să folosească şi să întreţină corect mijloacele şi echipamentele de protecţie facilitate de către patron,
solicitând înlocuirea lor în caz de deteriorare.
• Să nu scoată din uz şi să utilizeze în mod corect dispozitivele de siguranţă existente.
• Să-şi informeze urgent superiorul ierarhic direct cu privire la orice situaţie care, după cum crede de
cuviinţă, poate fi periculoasă pentru sănătatea şi siguranţa muncitorilor.
• Să coopereze cu angajatorul pentru ca acesta să poată garanta condiţii sigure de muncă fără a presupune
vreun risc pentru siguranţa şi sănătatea muncitorilor.
• Nerespectarea obligaţiilor cu privire la riscuri, la care se referă normele mai sus amintite, poate fi considerată
ca şi nerespectare a condiţiilor de muncă, potrivit Articoluli 58.1 din Statutul Muncitorilor.

Bibliografie
Guardino, X. el al.
Seguridad y Condiciones de Trabajo en el Laboratorio.
INSHT, Madrid, 1992
J. LELEU
Prévention des risques dans les laboratoires de chimie.
Cahiers de notes documentaires, nº 160, 1995.
D. BERNABEI
Seguridad. Manual para el laboratorio.
E. Merck, Git Verlag, Darmstadt RFA, 1994.
COMMITEE ON HAZARDOUS SUBSTANCE IN THE LABORATORY
Prudent Practices for Disposal of Chemicals from Laboratories.
National Academy Press. Washington DC, USA, 1993.
Lunn, G., Sansone, E.B.
Destruction of Hazardous Chemicals in the Laboratory.
John Wiley and Sons, New York, USA, 1990.
Picot, A., Grenouillet, P.
La securité dans les laboratoires de chimie et biochimie (a 2-a ediţie).
Technique et Documentation – Lavoisier, Paris, 1992.
25

Am primit Manualul de Securitate şi Sănătate care
include riscurile şi măsurile preventive de bază ale
muncii în laboratoare şi un rezumat al obligaţiilor muncitorilor
conţinute în Articolul 29 al Legii Protecţiei
Muncii.
Act de Identitate:
Data:
MANUAL DE SECURITATE ŞI
SĂNĂTATE ÎN LABORATOARE
Numele şi semnătura muncitorului:
26

Editor:
FREMAP
Mutua de Accidentes de Trabajo y Enfermedades
Profesionales de la Seguridad Social Nº 61.
Design:
Imagen Artes Gráficas, S. A.