VIAÀ VIAÀ VIAÀ

More documents

Recommendations

Info

eekend Săptămâna 24 februarie - 1 martie 2012 agazin ] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă” Poante diverse Darwinism O maimuţă-şi sfătuia Puiul ce se căţăra: - Nu ieşi din cuşcă-afară, Oamenii sunt ca o fiară! Ginerele către soacră Soacra a primit scrisoare: „Suntem fericiţi la mare...” - Doamne, fiica mea de chintă L-a-nvăţat deja să mintă! Ambiguitate Spune-mi, scumpul meu bărbat, Care flori mi-ar face faţă? Şi răspunsul a urmat: - Artificiale, soaţă! Mătreaţa Gătit la patru ace, Dar cu un handicap, Mătreaţa-n cap îşi face... de cap. Vasile Plăcintă Catrene... înzăpezite Directorul răcit Răguşit îi este glasul Chiar de a făcut gargară Şi tare-i mai curge nasul După noua secretară. Rachieri înzăpeziţi Retraşi tactic într-un bar S-au luat rapid la ceartă N-au pus ţuica în pahar Până n-au făcut-o… fiartă. Meniu pescăresc Unii vor o saramură Alţii preferă frecvent Un rasol cu garnitură Sau o pană… de curent. Inerţie Ne-aţi alungat de lângă voi, Spuneau femeile bătute Şi ne-am întors deja-napoi Doar din virtute… Vasile Manole Tramvaiul încăpăţânat Un automobil de gală Şi un tramvai, inamical Lovitu-s-au, dar nu frontal, Un pic pe partea laterală... Un accident stupid, banal, Produs recent în capitală, Şi cine da-va socoteală? Se-ntreabă presa de scandal... Eu spun: tramvaiul e de vină, Căci eleganta limuzină, Sonor, vizându-l de departe: „Dă-te, bă, naibii,la o parte!“, Tramvaiul încăpăţânat Ca un catâr pe şine-a stat! Iulian Bostan miniroman în d o u ă pă r ţ i, c u suspa n su l i n c l u s Prima parte Buzunar20 24 - Stimate domnule profesor, iată că s-au scurs douăzeci de ani de la primul interviu cu dvs. Îmi spuneaţi atunci că la nivelul fizicului uman vor avea loc modificări importante prin tendinţa de liliputanizare a semenilor, prin înfometare, o soluţie, precizaţi dvs., pentru salvarea omenirii de grija locuinţelor şi a combustibililor. Într-un bloc va încăpea un judeţ întreg, iar maşinile se vor deplasa prin rotirea banalei cheiţe. Sătenii mei au auzit de trecerea într-o altă dimensiune şi mă întreabă ce poate fi aceasta? - Este tocmai ce vă spuneam. Prin supunere la privaţiuni din ce în ce mai aspre vom deveni tot mai mici. Manifestaţiile de stradă de azi din întreaga lume nu sunt Chiar şi la frumoasa vârstă de 62 de ani, domnul Tache a rămas un visător, iar dorinţa sa cea mare, aceea de a ajunge pe prima pagină a ziarelor locale, s-a aprins cu tot mai multă pasiune în urma unei idei care i-a încolţit pe nesimţite, la un pahar de vin în compania vecinilor de bloc. - Ştiu cum am să devin una dintre feţele cunoscute ale oraşului, a trâmbiţat dintr-odată domnul Tache şi a sărit în picioare cu-n entuziasm tineresc de care cei în compania cărora se afla nu-l mai credeau de mult în stare. După patru decenii de muncă inumană la combinatul chimic, abia acum m-a fulgerat ideea asta! Domnul Tache nu a vorbit niciodată despre încercările sale desfăşurate de-a lungul celor patru decenii, ba mai mult, se simţea deranjat dacă cineva îi amintea de ele. Cu toate acestea, exista o excepţie: doamna Tache care, realistă din fire, strica mereu visele soţului şi avea obiceiul de a-i menţiona, în epilogul discuţiei, toate încercările eşuate... - Dragul meu, când te văd aşa de bucuros simt că mă va apuca din nou durerea de cap, a anticipat dumneaei de cum şi-a văzut soţul înfăţişându-se, numai zâmbet, în cadrul uşii de la bucătărie. Ce invenţie mai doreşti să brevetezi? Ce afacere vrei să mai pui decât efectul a ceea ce aminteam atunci. Desigur că procesul va fi de lungă durată, trecând prin mai multe etape. De pildă, consumul de carne şi lactate va scădea, din ce în ce mai mulţi vor deveni vegetarieni, asta activând din nou apendicele, acel organ din perioada copilăriei omului, când acesta se hrănea cu plante şi fructe de pădure. - Aveţi perfectă dreptate. Iată această fotografie reprezentând un ţăran ce paşte şapte vaci. Ele sunt tot ceea ce a mai rămas din şeptelul comunei mele! - Deci, vedeţi, tocmai ce vă spuneam. Exemplul e mai mult decât grăitor. A, dar ce văd în fotografia dvs.! Ţăranul se sprijină într-o bâtă, obiect primitiv, dispărut demult în ţările civilizate unde animalele sunt dotate cu microcipuri pe roate? - O gogoşerie, a răspuns domnul Tache, ridicând bărbia cu mândrie. Voi face cea mai bună gogoşerie din oraş... Doamna Tache l-a analizat din cap până-n picioare cu-n surâs ironic în colţul gurii, surâs care avea să se stingă imediat în faţa strategiei ticluite din timp de soţ. - Şi de ce crezi tu că o să fie cea mai bună gogoşerie din oraş? - Din două motive: primul, gogoşile vor fi făcute după reţeta ta, iar al doilea, tu vei supraveghea activitatea, aşa, ca o şefă cu experienţă. De data asta, doamna Tache nu i-a mai amintit soţului nici despre invenţia robotului de bucătărie cu magneţi care s-a încheiat cu vizita grabnică a pompierilor, nici despre fertilizatorul cu cărbuni şi pedale care a stârnit băşcălia ţăranilor din Bisericani şi nici despre mătura electrică ce a zburat prin geamul de la bucătărie... Nu. De data asta, doamna Tache a fost de acord să-şi susţină soţul. Nr. 1136 Uluitoarele previziuni ale profesorului Sever Latinian Perpetuum mobile - aproximativ sonet O geană de soare zâmbea pe furiş omătului mare cât casa iar mama ne face un lapte cu griş să fie bogată şi masa. Din cer se prăvale un stol cenuşiu de ciori înălbite de soare şi Molda le latră domol şi pustiu iar tata ne face cărare! senzoriale, iar grosolana bâtă e înlocuită cu o gingaşă telecomandă. Şi apropo de... cele şapte vaci. Să nu fie şi o premoniţie biblică, precum cea din visul faraonului pe care Iosif l-a descifrat în şapte ani de secetă cumplită! - Asta ne-ar mai lipsi, domnule profesor! Să vorbim acum şi de evoluţia viitoare a Terrei cu implicaţii asupra omului. Se vorbeşte de migrarea polilor magnetici şi implicit modificarea climei. Ce ne puteţi spune despre iarna aceasta atât de severă? - Aşa este. Polul magnetic din emisfera noastră se va muta pe undeva prin Siberia şi numai pronunţând acest cuvânt te ia cu friguri. Vai de exilaţii de acolo! Cât priveşte răcirea globală, este paradoxal, dar explicabil, tocmai efectul încălzirii globale! Surplusul Aşa s-a făcut că după trei luni şi jumătate, la intersecţia străzilor Orhideei şi Episcopilor, a apărut o gogoşerie spaţioasă, cu vitrine mari, din geam reflectorizant, iar parfumul de aluat prăjit şi aromat a înnebunit imediat două cartiere. Deşi erau zece măsuţe şi patruzeci de scaune, dimineaţa şi la amiază gogoşeria era neîncăpătoare; oa- Blestemul Regelui Gogoaşă menii stăteau la coadă ca-n vremurile apuse. Cu toate acestea, domnul Tache tot n-a ajuns pe prima pagină a ziarelor... - Of, Doamne, de ce nu-mi asculţi şi mie rugămintea, a gemut omul nostru cel visător. În urmă cu trei săptămâni, într-o seară de vineri, carosabilul umezit de ploaie a îngheţat dintr-odată. Familia Tache se pregătea să închidă gogoşeria când o maşină de Poliţie a trecut prin vitrină şi s-a oprit la câţiva centimetri de tejghea. Un alt eveniment s-a petrecut în cursul săptămânii ce a urmat: în pauza de prânz, doi hoţi au furat o parte din câştigul soţilor Tache, chiar din maşina de februarie 2012 de căldură consumat în timpul verii va fi lipsă în timpul iernii şi de aici ni se va trage! Iată cauza ninsorilor care au depăşit zăpezile de altădată, a viscolului devastator şi a gerului pe care deja am început să le simţim pe pielea noastră! Schimbările climaterice implică în comportamentul uman dereglări esenţiale. Nu vedeţi că suntem tot mai nervoşi, mai instabili emoţional, preocupaţi numai de viaţa materială, mai violenţi şi tot mai grăbiţi? Toate acestea vor avea şi un aspect benefic în evoluţia speciei umane, în special din punct de vedere genetic. Se va naşte o nouă generaţie de „copii la indigo“ sau „copii de cristal“, mult mai deştepţi decât părinţii şi dascălii lor! (va urma) Iulian Bostan Am vrea să ne dăm cu patina pe deal dar dealu-i departe şi moale ar fi mai ca lumea s-avem şi un cal să ducă patina la vale! Probabil că dealul şi valea-s totuna ca noi s-avem iarnă mereu, totdeauna! Anton Stanciu încasat. Nici săptămâna trecută n-a fost privată de evenimente neplăcute: o roată de autobuz a intrat prin uşă, a dărâmat două mese şi a stricat unul dintre malaxoare. Consumatorii au tras o sperietură groaznică şi s-au răspândit pe stradă precum puii de potârniche. - Din cauza mecanicilor de la I.T.P., a urlat Mano d’Oro, intrând după roata evadată. N-au strâns-o bine şi uite ce s-a întâmplat! Domnul Tache l-a privit cu doi ochi mari şi goi, vorbindu-şi sieşi: - Incredibil! În fiecare săptămână se întâmplă câte ceva, dar presa tace! Mai întâi maşina de Poliţie care a trecut prin vitrină, pe urmă hoţii, acum roata asta... Săptămâna viitoare, cine ştie, poate cade tavanul peste noi! Nevastă, – a schimbat el audienţa – m-am hotărât: închidem afacerea. Ne apucăm de altceva, ştiu şi eu, de plantat bumbac sau de crescut struţi! E clar, cu gogoşeria n-am să ajung niciodată pe prima pagină a ziarelor, nici dacă Poliţia trece cu maşina prin vitrină, în fiecare zi, nici dacă mă calcă hoţii non-stop, nici dacă toate roţile de autobuz din urbe îmi bagă în sperieţi clienţii şi-mi distrug malaxorul! Şi aşa a fost: familia Tache a renunţat la gogoşerie înainte de a începe o nouă săptămână... Ovidiu Anghel HIVA "V.L
24 februarie 2012 De trei luni de zile, tânărul refăcea ipotetic atacul. Se închidea în cămăruţa lui din căminul studenţesc şi parcurgea zilnic, la ora stabilită, toate etapele planului, atât de amănunţit gândit, încât nu-i scăpase nici măcar meniul pe care avea să-l servească înainte de a pleca la acţiune, şi anume, două ouă fierte, 30 grame de unt, o banană şi un măr. Se oprise la această combinaţie, numai după ce calculase cu mare precizie aportul caloric şi impactul metabolic al fiecărui element, precum şi efectul asocierii lor. Tocmai rodea din ultimul măr din program, când sună telefonul. - Puiule, ai grijă cum te îmbraci astăzi, e tare frig afară, ia-ţi fularul ăla alb, să nu cumva să-mi răceşti! Era mama lui, devenită extrem de grijulie după ce singurul ei băiat contractase o rebelă sensibilitate la aerul rece. Tânărul o expedie însă rapid şi porni spre obiectiv, fără a lua fularul alb, pentru că nu era prevăzut în plan. Sosise momentul. Văzuse multe atacuri prin filme, dar al lui trebuia să fie perfect şi mai ales original. - Scoate lănţişorul de aur cu cruce de rubin, cu diamant şi topaz, de 24.833 lei noi!, strigă către fata încremenită în spatele vitrinei. Surprinsă de precizia exemplară a noului hoţ (în ziua aceea o mai prădaseră doi, dar foarte confuzi în pretenţii), tânăra vânzătoare se conformă. - Şi să nu activezi alarma, că te Rizom [ Lev Tolostoi către Anton Cehov: „Piesele lui Shakespeare sunt proaste, dar ale dumitale sunt şi mai proaste.” Ce ţi-e şi cu gusturile genialilor! [ „Poetul este un animal marin care trăieşte pe uscat şi visează să zboare.” (Nichita Stănescu) Ce vieţuitoare îmbârligată! [ „Japonezii omoară sau mor cu uşu- Buzunar21 infectez cu SIDA!, mai spuse tânărul, în timp ce înşfăca lănţişorul şi scotea cu iuţeală o seringă din buzunar. Fata încremeni, iar tânărul dispăru, în trei secunde, exact cum era stabilit în planul iniţial. Sigur că vânzătoarea a apăsat de îndată pe butonul alarmei, dar reacţia destul de rapidă a firmei de pază, ca şi amănunţitele cercetări ulterioare ale organelor de poliţie se dovediră zadarnice. Planul reuşise. Ajuns în cămăruţa de la cămin, băiatul se dezbrăcă într-un ritm ce trăda o uriaşă nerăbdare, aruncă hainele în toate direcţiile şi îşi puse cu gesturi precipitate la gât lănţişorul ţinut strâns în mâna stângă. Se privi apoi în oglindă, se închină, se îmbrăcă iarăşi, de data aceasta, cu gesturi lente, bine calculate, ca după o lungă şi reuşită partidă de amor, şi porni fredonând un crâmpei de hit spre cea mai apropiată berărie. Vroia să sărbătorească reuşita. „Doamne, de când îmi doresc eu lănţişorul acesta de aur cu cruce de rubin, cu diamant şi topaz, de 24.833 lei noi!”, exclamă pipăindu-şi pieptul. Trecuseră patru ani de la ziua atacului, când, într-o după-amiază răcoroasă de octombrie, o tânără şi elegantă domnişoară tocmai urca pe unul dintre cele şapte poduri ce legau cele două mari componente ale urbei separate de Dunăre, Ga şi Laţi, numite aşa după modelul Buda şi Pesta. Din sensul opus, din Laţi, veneau spre Ga, câteva persoane, iar din spate, doar un tânăr elegant, purtând o modernă geantă de umăr. Acesta din urmă avea o Lănţişorul de aur cu cruce de rubin Chiar şi sensul se lasă cucerit tare greu Ah! sânii tăi minunaţi ieşiţi din decolteu O minciună o înghiţi cumva pe nerăsuflate Tu, companion capabil de infidelitate, Cunoşti singurătatea esenţială tare bine Tarele de fast citadin se regăsesc la tine Mai aproape inaccesibilul acum îţi apare În adâncuri toate domeniile sunt solidare Realitatea este tot ceea ce e adevărat Ah! coapsele tale captive într-un halat Sufletul tău precum acea tăbliţă cerată Cu capul în nori umbli şi cu inima beată Destinul tău se află precis în mâinile tale În pielea goală ai lăsat atâtea portocale Domenii imitând reţeaua acelui rizom Tu, pământ fertil, un presupus cernoziom Cuvintele te scriu pe tine de când te ştii În cetate există o grămadă de morţi vii Singură, singurătatea e precum un munte La tine, ridurile s-au adâncit acolo, pe frunte. Ilie Matei Citate... adnotate La balamuc, birjar! rinţa cu care noi ne facem nevoile.” (James Clavel) Când suntem deranjaţi la stomac? [ „În curând nu va mai fi posibilă nedreptatea, aşa cum astăzi nu mai e cu putinţă canibalismul.” (L.N. Tolstoi) Cum nu e posibil? Dar nu ne mâncăm noi zilnic unii pe alţii? Vasile Ghica constituţie atletică şi emana aerul unui bărbat extrem de preocupat, oricum, total absent la cele ce se întâmplă în jur. Tocmai de aceea a surprins reacţia sa, mult comentată după aceea. Martorii aveau să relateze că, la doar câteva secunde după ce tânăra femeie fusese luată în braţe de un bărbat ce venea din sens invers şi aruncată, fără nicio explicaţie sau motivaţie, peste pod, tânărul s-a aruncat cu geantă cu tot după ea, a înotat spre locul în care aproape că se înecase, a prins-o şi a adus-o la mal, unde au leşinat amândoi, mai întâi el şi după aceea ea. Fata şi-a revenit însă destul de repede şi a fost invitată la poliţie pentru a da o declaraţie. Băiatul însă a trebuit să fie internat în spitalul de urgenţe pentru îngrijire şi analize amănunţite. Unui agent El se vrea inteligent Şi cred că aşa e logic, Însă l-a-nvins alt agent... Patologic! Eva Ea a fost prima femeie Înzestrată cu un rost: De-i cere omul, să-i deie Chiar şi-n zilele de post... Despre hoţ Doar atâta poţi să zici Când pleacă de la servici, Niciodată el nu merge, O „întinde” ori o „şterge”... - Insist să-l văd, mi-a salvat viaţa, nu înţelegeţi? Îi ofer buchetul acesta de flori şi-l las în pace! repetă fata. - Bine, zise, în sfârşit, medicul, exasperat de perseverenţa domnişoarei, dar numai două minute, pacientul este foarte slăbit! Tânărul dormea în patul dinspre fereastră, cu o mână întinsă peste cearşaf şi cu cealaltă uitată pe pătură. De sub pijama, pieptul vânjos, ornat cu câteva fire de păr, se insinua bărbăteşte, etalând, în toată splendoarea sa, spre lumina ce pătrundea generos prin geam, un lănţişor de aur cu cruce de rubin, cu diamant şi topaz. - Hoţule! Tu eşti hoţul cu seringa!, strigă uluită vizitatoarea. - Stai liniştită, răspunse buimac tânărul trezit brusc, era plină cu apă plată! În acel moment, intră în salon o doamnă elegantă, având în mână un superb fular alb şi disputa se încheie. La şase luni de la schimbul acesta de replici, tânărul, care între timp terminase facultatea, devenind diplomat, şi tânăra, care cumpărase magazinul de bijuterii şi ajunsese patroană, se hotărâră să-şi unească destinele, stabilind toate amănuntele pentru nuntă. Asupra unui singur lucru nu au ajuns încă să fie de acord, discutând, probabil, şi astăzi: unde să programeze cununia civilă: la Ga sau la Laţi? I o n M a n e a Desen de Pavel Matei Catrene cu dichis Convingere Nu sunt un tip auster, Însă eu merg pe ideea Că cel mai mare mister Pentru om este femeia. Ajutor Vine vecina la mine S-o ajut, că nu-i e bine... Şi se pune pe oftat Că vecinul a plecat... Seara, la uşa directorului Pe la opt şi jumătate Vine la uşă şi bate Să lucreze cu el... seara, Cine alta? Secretara! Ionel Jecu eekend Săptămâna 24 februarie - 1 martie 2012 agazin ] Supliment gratuit al cotidianului “Viaţa liberă” Hai cu şutu-n Europa! - cronică rimată Pita cu reformă unsă Din cuptorul cârpăcit, Chiar de nu-i de copt pătrunsă Iată, s-a cam râncezit. Nu ştim bine, bunăoară, Cu reforma cum rămâne, Iată, chiar din astă vară Fotbal vom mânca pe pâine. Azi zburdalnica băşică Ne dă-n lume mari şi tari Căci trudesc şi se implică Chiar şi bravii demnitari. Pentru-n meci cam atâtica, Dar mai mult decât o ţurcă, Zăbovesc pe la Săftica Cu băieţii lui Piţurcă. După-atâtea griji de ţară O miuţă ar încinge, Cu mândrie demnitarii Dau, vârtos, cu şutu-n minge. Bănuind cum se descurcă, Băşicuţa şugubeaţă Îi fentează şi-i încurcă, De mai cad şi-n poponeaţă. Şi cum patima-i apasă Tot sperând un meci de vis, Ies şi ei un pic din casă Pân’ la Londra sau Paris. Până şi la microfoane Îşi încearcă uneori După ifose şi toane Şi talentul de şutori. Însă confundând rotundul De obiect şi-n şut păgâni Nimeresc mai mult în fundul Rupt al bieţilor români! Constantin Cristian Epigrame en-gros Toţi românii strigă „Jos!” Toată lumea strigă „Jos!”, E dreptul lor şi au dreptate, Dar ştiţi ce este curios? Mai jos de-atâta... nu se poate! Adagiu adaptat Tot ce se-ntâmplă-n ţară Face ca un optimist Să spună ferm întâia oară: Dacă mai cuget, nu exist! Condiţii pentru un scriitor Din jocul tău şi al naturii Ţi-ai scos un look strălucitor, Dar nu-i de-ajuns literaturii Ca să devii... nemuritor! HIVA "V.L Unui prieten Spiritul tău, mereu acid, Mereu atent, mereu pe fază, Mă face greu să mă decid: Să pun pe tine oare bază? Ion Grosu Selecţia pag. 20-21: Dan Plăeşu e-mail: dan.plaesu@yahoo.com
Page 1 and 2: ic meseria, aici mi-am format și n
Page 3 and 4: Viaþa Mărţişor antiPDL Primăva
Page 5 and 6: Viaþa De la bar la spital Bătut l
Page 7 and 8: Viaþa www.viata-libera.ro ca joc D
Page 9 and 10: Viaþa Patru gălăţeni Cercetaţi
Page 11 and 12: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 13 and 14: De pa r ta m e n t p u b l Ic Itat
Page 15 and 16: www.viata‑libera.ro Atenţie! Pen
Page 17 and 18: Carnavalul de la Rio 2012 Unidos da
Page 19 and 20: Ghidul perfect pentru vacanţe Ga b
Page 21 and 22: Caleidoscop3 Cu linguriţa sau cu p
Page 23 and 24: 24 februarie 2012 Bijuterii ale Rom
Page 25 and 26: Întotdeauna, primii! tvr Cultural
Page 27 and 28: 24 februarie 2012 Alimente care te
Page 29: 24 februarie 2012 Special19 Acasă
Page 33 and 34: 24 februarie 2012 Su d o ku Înscri

VIAÀ VIAÀ VIAÀ

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?