VIAÀ VIAÀ VIAÀ

More documents

Recommendations

Info

www.viata-libera.ro firmelor Viaþa Analiza zilei Euro stagnează aproape de 4,36 lei După ce a depăşit miercuri, pentru a treia oară în acest an pragul de 4,36 lei, ieri cursul euro a scăzut la 4,3557 lei, pe o piaţă unde tranzacţiile s‑au realizat într‑un cu‑ loar foarte îngust, cuprins între 4,3550 şi 4,36 lei, la ora 14:00 cotaţiile fiind de 4,3540 – 4,3590 lei. Aprecierea leului s‑a datorat mai mult evolu‑ ţiilor de pe pieţele inter‑ naţionale, unde euro a atins un nou maxim faţă de dolar, decât celor de pe plan intern, având în vedere revizuirea de că‑ tre Comisia Europeană a prognozei de creştere a PIB pentru acest an la 1,6%, faţă de estimarea de 2,1% din toamnă. Cursul dolarului a coborât de la 3,2954 la 3,2714 lei, însă francul elveţian a crescut de la 3,6120 la 3,6133 lei, un nou maxim al acestui în‑ ceput de an. Monedele din regiune se depreciau comparativ cu euro faţă de miercuri, cea poloneză fluctuând între 4,18 şi 4,20 zloţi iar cea maghiară între 287,8 şi 290,7 forinţi. Perechea euro/dolar s‑a apreciat ieri‑diminea‑ ţă până la 1,3343 dolari, nivel care nu a mai fost atins din 12 decembrie, faţă de un minim de 1,3232 pe pieţele asiati‑ ce. Creşterea s‑a datorat publicării indicelui Ifo care măsoară climatul de afaceri din Germania, care a urcat de la 108,3 puncte, în ianuarie, la 109,6 puncte în februarie. Odată acest maxim atins, moneda unică a început să scadă, după ce Comisia Europeană a publicat previziunile sale privind economia din euro‑zonă, care indică reintrarea în acest an într‑o „uşoară recesiune”, PIB‑ul urmând să se contracte cu 0,3%, după ce toamna trecută prognoza indica o creş‑ tere de 0,5%. Reamintim că FMI prognoza luna trecută pentru 2012 o re‑ cesiune de 0,5%, după ce în septembrie miza pe o creştere de 1,1%. În piaţa la termen de la Sibiu, euro creştea pe martie la 1,3274 – 1,3337, iar pe iunie la 1,3277 – 1,3349 dolari. Uncia de aur se tranzacţiona pen‑ tru scadenţa de luni la 1.773,2 – 1.779,9 dolari iar pentru aprilie la 1.776 – 1.780 dolari. Sunt folosite date şi informaţii disponibile până la ora 14:00. Radu Georgescu Cursul Valutar Valute în cont Curs lei 23 februarie Valută LEI 1 franc elveţian 3,6120 1 EURO 4,3602 1 liră sterlină 5,1815 1 leu moldovenesc 0,2788 1 dolar SUA 3,2954 1 gram AUR 185,7489 Solarele din comuna gă‑ lăţeană Matca, cel mai important bazin legu‑ micol al ţării, arată în aceste zile ca după bombardament: foliile de plastic ce protejau culturile au fost sfâşiate de vânt, în une‑ le locuri nici măcar structura de susţinere nu a rezistat presiunii tonelor de zăpadă, iar straturile cu legumele ce ar fi trebuit să ajungă în câteva zile în pieţele din întreaga ţară zac îngheţate sub nămeţi. „Am pierdut tot ce am pus răsaduri în octombrie. Toată munca, toţi banii s‑au dus, singura «recoltă» cu care am ră‑ mas sunt datoriile la bănci….”, ne‑a spus unul dintre cei peste 200 de mătcaşi care s‑au adunat ieri în faţa primăriei cu speranţa că programata întâlnire cu mi‑ nistrul Agriculturii, Stelian Fuia, le va aduce un răspuns pentru ceea ce‑i aşteaptă în viitor. Dezastrul care a lovit comuna este fără precedent. Gerul, vis‑ colul, căderile masive de zăpadă din ultimele săptămâni au strivit mai bine de 280 de hectare de solare, adică aproape 35 la sută din suprafaţa cultivată cu legu‑ me de mătcaşi. Pagubele sunt colosale. „Numai pentru struc‑ tura de susţinere a solarelor, la hectar, costurile sunt de vreo 120 de milioane de lei vechi. La asta se mai adaugă sămânţa, foarte scumpă, adusă din stră‑ inătate, care ajunge şi la 100 euro pumnul. Mai puneţi folia de plastic, 4 euro pe kilogram, şi cheltuielile de zeci de milioane de la încălzire”, ne explică Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume‑Fructe din Matca. Dezastre fără acte Potrivit primarului comunei Matca, Nelu Costea, viaţa tutu‑ ror celor 12.000 de locuitori ai comunei depinde într‑un fel sau Piaţa bancară Primul trimestru din acest an va aduce o înăsprire a standar‑ delor de creditare pentru toate categoriile de împrumuturi, atât în cazul firmelor, cât şi în cazul po‑ pulaţiei, potrivit rezultatelor unui sondaj realizat de BNR în rândul principalelor bănci prezente pe piaţă. Acest trend vine după ce, în ultimele trei luni din anul trecut, standardele au fost menţinute relativ neschimbate. În acest an, o amploare mai ridicată a înăspririi creditării se va manifesta în cazul IMM‑urilor, precum şi pentru fi‑ rubricã realizatã de Ovidiu Amãlinei ovidiu@viata-libera.ro Dolar 22 februarie 2012 [ Ec o n o m iE Vineri, 24 Februarie 2012 nanţările corporaţiilor pe termen lung. În ceea ce priveşte termenii creditării se manifestă intro‑ ducerea treptată a unor clauze contractuale mai restrictive, de exemplu prin solicitarea de prime de risc adiţionale şi prin creşterea dobânzilor. La nivelul Galaţiului, agenţii economici înregistrau la începutul anului credite totale de 2.212,6 milioane de lei. Potrivit băncilor, numărul sec‑ toarelor care cauzează presiuni asupra sectorului bancar este în 4 v i aţa libEr ă Solarele legumicultorilor arată ca după bombardament! Jale la Matca [ Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a inspectat la faţa locului proporţiile dezastrului [ El a promis că, în zece zile, va prezenta măsurile de ajutor care se pot lua pentru legumicultori [ O comisie specială va evalua pagubele la fiecare gospodărie Ovidiu Amãlinei ovidiu@viata-libera.ro foto Vasile Caburgan foto@viata-libera.ro altul de legumicultură. Şi, din pă‑ cate, în ultimul an legumicultorii au fost parcă urmăriţi de un bles‑ tem. În vară, isteria castraveţilor infectaţi cu E‑coli a făcut ca mii de tone din recolta lor să ajun‑ gă pur şi simplu la platformele de gunoi. Pe cei mai mulţi dintre legumicultori nu i‑a despăgu‑ bit nimeni pentru că „nu aveau acte”. Mulţi şi‑au pus speranţele în recolta de legume extra‑tim‑ purii din această primăvară, dar totul a fost din nou pus la pă‑ mânt. Din păcate, şi acum şan‑ sele sunt destul de mici pentru a fi cumva despăgubiţi. „În cazul în care nu sunt asigurări făcute, formele de ajutor, fie din bani naţionali, fie din bani europeni, sunt limitate…”, a arătat ministrul Stelian Fuia. „Dar cine ne asigură pe noi? Nimeni nu vrea să audă nici de secetă, nici de ger? Atunci, ce asigurare să faci?”, au replicat oamenii. Dezastrul solarelor de la Matca este cel mai mare de acest fel din ţară. Ministrul Agriculturii a putut să se convingă cu ochii lui de proporţiile nenorocirii care i‑a lovit pe mătcaşi vizitând câteva gospodării. „Domnu’ ministru, nu vrem pomană, dar măcar aju‑ taţi‑ne să nu ne mai speculeze toţi! După ce ne‑a lovit nenoro‑ cirea a crescut preţul la folia de plastic, dacă te duci să te împru‑ muţi ţi se cere azi dobândă mai mare decât ieri!”, i‑au spus oame‑ nii ministrului. „Chiar dacă o luăm de la capăt, suntem întârziaţi cu recolta cel puţin o lună de zile. În timpul acesta vin pe piaţă turcii, bulgarii, când vom intra noi, cu mare lucru nu o să ne alegem”, ne‑a explicat şi Matei Mirela. Legumele extra‑timpurii erau „colacul de salvare” pentru mulţi dintre mătcaşi. În vară, cu roşii‑ le, cu castraveţii nu poţi să bagi mâna în foc pentru câştig, când legumele au ajuns să se vândă şi cu zece bani kilogramul, mai ieftin chiar şi decât un litru de apă! „Uneori te întrebi pentru ce o mai facem. De afară vine marfă peste marfă, în piaţă e mafie, nici nu poţi să te apropii de o tarabă, acum avem solarele distruse, am ajuns să sărăcim muncind!”, s‑au plâns oamenii ministrului Fuia, dar şi celorlalte oficialităţi de la instituţiile din Galaţi care îl înso‑ ţeau. Comisie de evaluare Deocamdată încă nu se poate spune exact care este valoarea pagubelor, după unii e chiar şi Credite mai greu de obţinut [ Standardele de acordare a împrumuturilor se vor înăspri atât pentru firme, cât şi pentru populaţie, apreciază băncile creştere. Alături de sectoarele imobiliar si construcţii, unde ris‑ curile asociate creditelor au fost constant în creştere, în ultima pe‑ rioadă riscul de credit a fost perce‑ put în creştere şi pentru sectoare precum intermedierea financiară, comerţ, turism. Companiile care activează în sectoarele energie şi industrie sunt considerate ca având risc de credit în scădere. În funcţie de dimensiunea com‑ paniei, microîntreprinderile sunt în continuare considerate de ma‑ joritatea instituţiilor de credit ca de ordinul a câtorva milioane de euro. Pentru evaluarea pagube‑ lor s‑a făcut o comisie din care fac parte reprezentanţi ai auto‑ rităţilor locale, dar şi din partea DADR Galaţi. „Sperăm ca până săptămâna viitoare să avem gata aceste evaluări, iar în zece zile sperăm să putem prezenta legu‑ micultorilor şi eventuale soluţii pentru ca, sub o formă sau alta, să‑i putem ajuta”, a declarat mi‑ nistrul Agriculturii, Stelian Fuia. Printre posibile măsuri iden‑ tificate în urma discuţiilor cu să‑ tenii ar fi, de exemplu, acordarea unor fonduri din ajutoarele de minimis (ajutoare de stat care se pot acorda pe perioade limitate de timp, în baza unor plafoane reglementate la nivel comunitar – n.r.). Acest ajutor poate merge în cazul unei ferme până la 7.500 de euro, dar rămâne de văzut în ce măsură acest tip de ajutoare poate fi acordat şi gospodăriilor de tipul celor de la Matca. Un alt posibil ajutor ar fi obţinerea din partea Comisiei Europene a aprobării pentru finanţarea în acest an a tuturor proiectelor de‑ clarate eligibile pe Măsura 1.4.1. – „Sprijinirea fermelor de semi‑ subzistenţă”, din cadrul PNDR, la care sunt înscrişi foarte mulţi având cel mai ridicat grad de risc. La nivelul populaţiei, băncile previzionează o scădere, în primul trimestru al acestui an, a cererii de credite atât pentru achiziţia de locuinţe, cât şi în cazul creditelor de consum. Pe de altă parte, pri‑ ma parte a acestui an va duce la o accentuare a evoluţiei distinc‑ te pe cele două tipuri de credite, respectiv, o creştere a ponderii creditelor pentru locuinţe în ra‑ port cu cele de consum, chiar dacă cele din urmă vor rămâne în continuare la un nivel net supe‑ De la Bruxelles Prognoza de creştere economică, revizuită Comisia Europeană a revizuit prognoza privind creşterea Produsului Intern Brut (PIB) al României pentru acest an la 1,6 la sută, faţă de estimarea de 2,1 la sută înaintată în toamnă, în principal din cauza efectelor negative generate de turbulenţele de pe pieţele financiare şi de criza din zona euro. CE anticipează că principalul motor de creştere economică va fi în acest an cererea internă, deşi populaţia va continua să treacă printr‑o perioadă de ajustare financiară în primul semestru. Comisia mizează pe scăderea şomajului şi pe inflaţia mai redusă. Mediafax/M.Z. Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia (primul din dreapta), într-un solar din Matca legumicultori din Matca. „Pe mă‑ sura 1.4.1., la nivel naţional, sunt vreo 26.000 de proiecte, din care în jur de 12.000 sunt eligibile, dar nu au finanţare. Numărul de pro‑ iecte a fost surprinzător de mare. Prin urmare, am discutat cu co‑ misarul Dacian Cioloş varianta de a da, eventual, finanţare pentru toate proiectele şi de a nu mai ţine o nouă sesiune de depune‑ re de proiecte în iunie. Rămâne de negociat la nivelul CE şi sper să şi reuşim”, a precizat ministrul Agriculturii. La rândul său, tot ca formă de ajutor, deputatul Mircea Toader a promis că va încerca să identifice un producător mare de folie de polietilenă care să le vân‑ dă materialele necesare refacerii serelor fără a profita „umflând” preţurile pe seama nenorocirii care i‑a lovit pe legumicultori. Deocamdată, singurul lucru cert pe care îl ştiu mătcaşii este că „într‑un fel sau altul, trebu‑ ie să o ia de la început”. În zece zile li s‑a promis un răspuns de la Ministerul Agriculturii pentru ne‑ voile lor, dar experienţa de până acum i‑a învăţat că singurul lucru pe care se pot baza cu adevărat este doar dorinţa lor de a recon‑ strui ceea ce au distrus vitregiile naturii. rior. Termenii creditării au cunos‑ cut o înăsprire în ultimele luni, în cazul creditelor imobiliare fiind diminuată ponderea maximă a serviciului datoriei în venitul lu‑ nar, în timp ce în cazul creditelor de consum au primat alţi factori, precum venitul debitorilor. La începutul anului, populaţia avea credite pentru locuinţe în valoare de 605,2 milioane de lei şi credi‑ te de consum ce totalizau 1.164,6 milioane de lei. Ovidiu Amălinei Moratoriu în prelungiri Terenurile agricole, interdicţii pentru străini Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, vrea ca străinii să nu poată cumpăra tere‑ nuri agricole în România nici după sfârşitul anului 2013, când expiră inter‑ dicţia inclusă în tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Cetăţenii străini pot cum‑ păra terenuri doar prin intermediul firmelor înre‑ gistrate în România. “Noi ne‑am luat obligaţia ca la 1 ianuarie 2014 să deschi‑ dem piaţa. Dar intenţia mea este de a obţine o prelungire, prin modifica‑ rea tratatului de aderare”, a precizat ministrul. O.A.C. Proiect ministerial Taxă pe suprafeţele nelucrate Proiectul taxării tere‑ nurilor nelucrate este sus‑ ţinut de noul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, acesta apreciind că intro‑ ducerea unei astfel de mă‑ suri ar aduce în exploatare ultimul milion de hectare nelucrate, astfel încât în‑ treaga suprafaţă agricolă a României ar ajunge să fie cultivată. “Vrem să adu‑ cem un milion de hectare de teren agricol nelucrat în cultură prin taxarea suplimentară. Lucrăm la proiectul de act normativ şi o să vedem cum îl pro‑ movăm, prin ordonanţă de urgenţă sau prin lege în Parlament”, a declarat Fuia. El a precizat că în ter‑ men de două săptămâni să înainteze Guvernului proiectul de act normativ. Potrivit lui Fuia, suprafaţa agricolă nelucrată la nivel naţional s‑a redus de la 2,5‑3 milioane de hectare în urmă cu câţiva ani la sub un milion de hectare anul trecut. O.A.C. ARHIVA "V.L."
Viaþa De la bar la spital Bătut la birtul din comună Un tânăr în vârstă de 28 de ani din comuna gălăţeană Frumuşiţa a fost adus miercuri seara la Urgenţe de un echipaj al Ambulanţei, după ce a fost bătut la barul din localitate. Informaţia o avem de la dr. Mihai Polinschi, şeful Serviciului de Ambulanţă Galaţi, care ne‑a explicat faptul că tânărul avea o rană la cap şi una la faţă. Bărbatul a povestit că s‑a dus seara în comună să cumpere mâncare şi că s‑a oprit la bar. Aici, în urma unei altercaţii, a fost bătut de câţiva clienţi ai barului. Remus Basalic www.viata-libera.ro la zi În „Ţigareta de Galaţi” Mandatele lui Bujoreanu şi Sârghe sunt legale Cei doi arestaţi în dosarul „Ţigareta de Galaţi”, Jenică Bujoreanu şi Daniel Maricel Sârghe, s‑au ales cu mandate prelungite de către ma‑ gistraţii Judecătoriei Târgu Bujor, care au constatat legalitatea măsurii. Pe site‑ul aces‑ tei instanţe apare doar Bujoreanu ca fiind după gratii, dar cei de la Târgu Bujor ne‑au asigurat că este vorba şi despre Sârghe şi că apariţia unui singur nume este cauza‑ tă de o eroare. Cei doi au calea recursului deoare‑ ce decizia Judecătoriei din 22 februarie nu este definitivă. Reamintim că, anul trecut în noiem‑ brie, oamenii legii au interceptat un transport ilegal de ţigări. Acesta a fost considerat drept cea mai mare captură a anu‑ lui, vorbindu‑se despre mai bine de 400.000 de pachete cu tutun cărate cu tractorul şi nu numai. La acel moment a fost reţinut şoferul tracto‑ rului, celălalt ocupant al cabinei reuşind să fugă. Ulterior a mai fost reţinut Sârghe, care s‑a dovedit a fi şoferul auto‑ turismului, iar Ion Vulpe, cel de‑al treilea arestat în acest dosar, a primit mandat, dar în lipsă. Maria Fabian Protest în fiecare sâmbătă Studenţii, contra ACTA Potrivit unui comu‑ nicat de presă remis redacţiei, Primăria mu‑ nicipiului Galaţi a dat aviz favorabil protestelor studenţeşti împotriva ACTA (Tratatul Comercial pentru Combaterea Contrafacerilor). Adu‑ nările publice sunt or‑ ganizate de un grup de studenţi reprezentaţi de Andreea‑Mădălina Răgălie şi Valentin G odinac, în zilele de sâmbătă care urmează: 25 februarie, 3, 10, 17, 24 şi 31 martie, între orele 16,00‑21,00, pe platoul din faţa Casei de Cultură a Sindicatelor. Anca Melinte Roxana Artene Penciu roxana@viata‑libera.ro foto Vasile Caburgan foto@viata‑libera.ro [ EvEnimEnt Vineri, 24 Februarie 2012 5 v i aţa libEr ă Diete de România Oamenii străzii, hrăniţi mai bine decât bolnavii În fiecare zi, săracii oraşu‑ lui primesc la Cantina de Ajutor Social mâncare de 8 lei, însemnând un prânz, cu felul unu, doi şi desert, plus hra‑ nă rece pentru cină. Directorul cantinei, Stelică Croitoru, sus‑ ţine că la prânz săracii primesc ciorbă (de legume sau cu carne) şi felul doi (tocăniţă, salată ori‑ entală, ghiveci, fasole etc.), iar pentru seară li se distribuie fie 250 de grame de salam, conser‑ ve de carne sau peşte, brânză, caşcaval, în general produse neperisabile. De patru ani, aceeaşi alocaţie de hrană Dacă pentru două mese pe zi pentru săraci se cheltuiesc 8 lei, pentru cele trei mese zilnice ale bolnavilor din spital, plăti‑ tori de asigurări de sănătate, se acordă doar 7 lei. Cuantumul alocat prin HG 429/2008 a ră‑ mas neschimbat de patru ani, deşi preţurile pe timp de criză au crescut destul de mult. Nu se mânca prea bine în spital nici în 2008, dar acum, aproape toţi bolnavii recunosc că fără „sub‑ venţiile” de acasă nu s‑ar putea hrăni în spital, mai ales că boala presupune o alimentaţie boga‑ tă în proteine, vitamine şi săruri minerale. Conform aceleiaşi hotărâri de guvern, masa bolnavilor de A vrut să cumpere o motore‑ tă, a dat banii, dar, la un moment dat, vânzătorul nu i‑a mai răspuns la telefon. A încercat să poarte un dialog cu acesta, dar prin in‑ termediul a două persoane, şi a constatat că mesajul lui ajunge deformat la cel pe care‑l viza. Tânărul, care acum este arestat şi trimis în judecată pentru furt şi distrugere, a uitat că are o nevas‑ tă şi doi copii şi a găsit că merită să‑şi facă singur dreptate. A luat Judeţul Galaţi se află în Zona 1, cu expunere mare la inunda‑ ţii, alături de alte 12 judeţe din sud‑estul ţării, conform unui [ Masa la cantina săracilor este de 8 lei pe zi, în timp ce un bolnav mănâncă de numai 7 lei [ Puşcăriaşii au regim caloric fix [ Cea mai mare alocaţie de hrană zilnică o primesc copiii din centrele de plasament [ Sunt şi pensionari care mănâncă mai prost decât „instituţionalizaţii” TBC sau a celor infectaţi cu HIV este de 13 lei, bolnavii de diabet adulţi primesc 12 lei, iar copiii – 14,5, deoarece aceste boli ne‑ cesită regimuri de alimentaţie speciale. În mod ciudat, statului îi pasă cel mai mult de bolnavii străini internaţi la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, pentru care se alocă 16,2 lei. O clipă de nebunie l-a făcut să uite de copii motoreta în schimbul banilor pe care‑i dăduse, după care a mers şi i‑a incendiat garajul intermedi‑ arului mesajelor, vinovat, în opi‑ nia lui, de halul în care ajunsese situaţia. Au ars acolo o maşină şi o motoretă, pe care acum vino‑ vatul trebuie să le achite. După toată această nebunie, era firesc să se ajungă şi la poliţie. Tânărul a recunoscut ieri fapta aşa cum au prezentat‑o procurorii, cu scopul de a primi o pedeapsă scenariu realizat de Pool‑ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale. Temperaturile în creş‑ tere urmate de topirea bruscă a Regim caloric fix în Penitenciar De la Penitenciar, am aflat că nu se cunoaşte exact suma alocată pe zi pentru deţinuţi. Aceştia au însă un număr fix de calorii care trebuie asigurate: „Un deţinut care nu munceşte are o anumită normă de hrană, A furat şi a incendiat un garaj Scenariu realizat de PAID blândă. El a făcut însă şi o cerere de eliberare, iar mesajul lui a fost cât se poate de clar: îşi doreşte li‑ bertatea pentru a‑şi pune familia pe linia de plutire, după care va veni să‑şi ispăşească pedeapsa. Ce s‑a putut remarca ieri în sală a fost faptul că inculpatul s‑a apă‑ rat foarte bine şi cu argumente pertinente şi pe lege, avocatul abia făcându‑şi simţită prezenţa. Galaţiul, expus la inundaţii Maria Fabian zăpezii ar putea provoca peste 17.000 de daune în aceste 13 judeţe. „Pentru zona rurală din aceste judeţe, pentru locuinţe de tip A, PAID a estimat o inci‑ denţă de apariţie a daunelor de 5 la sută. A rezultat astfel un număr total de 695 de dau‑ ne posibil a se produce, a căror valoare totală a fost estimată la 2,43 milioane de lei. Pentru lo‑ cuinţele de tip B, PAID a luat în calcul o incidenţă a daunei de 15 la sută. A rezultat astfel un număr de 17.032 de daune po‑ sibile, a căror valoare s‑ar putea ridica la 59,61 milioane de lei”, a spus directorul general al PAID, Marius Bulugea. La nivel naţional, numărul de daune estimat este de 32.800, a căror valoare se va ridica la 115 milioane de lei, aproximativ 26,4 milioane de euro. Marius Chiriliuc Foto: Bogdan Codrescu cei care muncesc – alta, iar cei bolnavi au regim special. Nu ştim exact suma care se alocă zilnic pentru masa persoanelor private de libertate, pentru că noi o parte dintre produse le achiziţionăm, în timp ce altele sunt obţinute în ferma agricolă a penitenciarului, de la Şendreni”, ne‑a declarat purtătorul de cu‑ vânt Safta Trincu. Ionuţ Haivas, copilul găsit după ce a dispărut două zile de acasă, nu şi‑a petrecut noaptea de miercuri spre joi acasă, alături de tatăl şi fratele lui, ci într‑un centru aparţinând Direcţiei pen‑ tru Protecţia Copilului. „Un fost coleg de la Fundaţia Inimă de Copil l‑a văzut pe Ionuţ la televi‑ zor şi i‑a spus mamei lui că mino‑ rul se juca în faţa blocului. Aşa a ajuns Ionuţ la Secţia 3 de Poliţie. A fost interogat de poliţişti şi aşa s‑a aflat că a plecat cu verişoara lui. Se pare că minorul nu a vrut să se întoarcă acasă de teamă că tatăl lui îl va bate pentru că a întârziat”, ne‑a spus Cristina Tatulici, purtătoarea de cuvânt de la IPJ Galaţi. Ionuţ a dormit două nopţi într‑un apartament de la blocul G4, din Micro 19, acolo unde lo‑ cuieşte verişoara lui. „Fata nu lo‑ cuieşte cu părinţii, ci cu o familie de romi”, ne‑a explicat Cristina Tatulici. Manon Cristoloveanu, di‑ rectoarea de la Direcţia pentru Protecţia Copilului, ne‑a spus că Ionuţ este bine şi că acesta îşi doreşte să rămână în centru. În Club S „De Dragobete, iubeşte româneşte... cât mai poţi” De Dragobete, sunteţi invitaţi astăzi, în Club S, începând cu ora 22.30, la o serată cu specific românesc. Evenimentul numit “De Dragobete, iubeşte româ‑ neşte…cât mai poţi” este organizat de Casa de Cultură a Studenţilor, în parte‑ neriat cu Liga Studenţilor şi Teatrul Muzical. Participanţilor li se vor pregăti o serie de surprize, momente artistice şi concursuri cu premii. Mihaela Gîdei Conform normelor stabilite de Ministerul Justiţiei, din meni‑ ul zilnic al deţinuţilor nu trebu‑ ie să lipsească niciodată carnea, alimentele trebuind să asigure 2855 de calorii pe zi, suficiente motive pentru a trage concluzia că până şi puşcăriaşii mănâncă mai bine decât bolnavii de pe patul spitalelor. 10 lei pentru copiii din centrele de plasament Ceva mai multă grijă se pare că există pentru copiii din cen‑ trele de plasament. Potrivit de‑ claraţiilor directoarei Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, alocaţia zilnică de hrană s‑a majorat anul acesta de la 8,3 lei la 10 lei, conform hotărârii Consiliului Judeţului. Pensionarii, la limita supravieţuirii Cei mai mulţi dintre pensio‑ nari au pensii care abia dacă de‑ păşesc 600 de lei pe lună. Dacă mai scădem în jur de 200 de lei întreţinerea, 50 lumina, 50 tele‑ fonul şi încă 100 medicamen‑ tele, rezultă că rămân doar 200 de lei pentru mâncare pe toată luna. Împărţind această sumă la 30 de zile, reiese o alocaţie de hrană de 6,6 lei pe zi. Cum sunt pensii şi mai mici de atât, sunt cazuri în care oameni care au muncit toată viaţa nu‑şi permit să cheltuiască pe mâncare nici cuantumul care se acordă pen‑ tru hrana săracilor care apelea‑ ză la municipalitate. După ce a lipsit două zile de acasă Ionuţ Haivas a ajuns la Protecţia Copilului „Colegii mei au stat de vorbă cu el şi şi‑au dat seama că este des‑ tul de şmecher. Se pare că nu s‑a mai întors acasă de frică că va lua bătaie din cauză că a întârzi‑ at. Vom aştepta certificatul me‑ dico‑legal pentru a vedea dacă a fost sau nu abuzat. De asemenea, vom demara o anchetă socială la domiciliul copilului pentru a ve‑ dea în ce condiţii este crescut. Ştim că mai are un frate de şase ani. Ancheta va stabili şi dacă cel mic mai poate sau nu rămâne în grija tatălui. Ionuţ va merge la şcoală însoţit şi se va întoarce în centru. El trebuie să reintre în programul normal. Vom stabili mai multe după ce va fi efectu‑ ată ancheta socială”, ne‑a spus Manon Cristoloveanu. Soarta lui Ionuţ este acum în mâinile asistenţilor de la Protecţia Copilului. Vom vedea ce vor decide ei şi unde va creşte de acum înainte copilul. Păcat că s‑a ajuns aici, mai ales că Silviu Haivas a făcut multe eforturi pentru a‑şi ţine copiii aproape şi pentru a le oferi, pe cât posibil, o viaţă normală. Teodora Miron În judeţul Galaţi Se deblochează câte două drumuri pe zi Temperaturile din ter‑ mometre au crescut de câ‑ teva zile şi cu toate acestea în judeţul Galaţi sunt încă închise patru drumuri ju‑ deţene, cu două mai puţin faţă de ziua precedentă. Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, joi la ora 14,00, erau închise DJ 252H (Tecuci – Furceni), DJ 252 G (Braniştea ‑ Ţepu), DJ 253 (Umbrăreşti – Cudalbi) şi DJ 252 (Barcea – Movileni). “Localităţile Sîrbi şi Grozăveşti sunt încă izo‑ late din punct de vedere al comunicaţiilor rutiere”, ne‑a spus căpitanul Eugen Chiriţă, purtătorul de cu‑ vânt de la ISU Galaţi. T. Miron Săptămâna trecută Mai puţini gălăţeni răciţi În săptămâna 13 – 19 februarie 2012, la nivelul judeţului Galaţi au fost înregistraţi 2.850 de paci‑ enţi cu infecţii respiratorii acute. 74 dintre aceştia au avut nevoie de spitalizare pentru tratament intensiv. Faţă de săptămâna 6 – 12 februarie, când s‑au înre‑ gistrat 3.056 de cazuri de viroze, numărul de săptă‑ mâna trecută este în scă‑ dere. Şi numărul pneumoni‑ ilor s‑a micşorat sensibil faţă de săptămâna 6 – 12 februarie, ajungându‑se de la 423 de cazuri la 405, în săptămâna preceden‑ tă. 147 dintre pacienţii cu pneumonie au fost inter‑ naţi, ei fiind ţinuţi sub su‑ praveghere medicală. „Faţă de celelalte peri‑ oade monitorizate în acest sezon rece, săptămâna trecută nu a fost semna‑ lat niciun deces care să aibă legătură cu infecţii‑ le respiratorii. Am avut şi două suspiciuni de gripă, care au fost infirmate de Institutul «Cantacuzino»”, ne‑a informat dr. Valentin Boldea, directorul execu‑ tiv al Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică Galaţi. De la începutul iernii, în judeţul Galaţi au fost con‑ firmate trei cazuri de îm‑ bolnăvire cu gripă. Dr. Boldea pune scăde‑ rea numărului cazurilor de răceală din această peri‑ oadă pe seama apropierii primăverii şi a încălzirii uşoare a vremii. Totuşi, persoanele predispuse la a dezvolta astfel de afecţi‑ uni sunt sfătuite să poarte îmbrăcăminte adecvată şi să evite aglomeraţiile. Remus Basalic Miercuri noaptea Pacientă cu tăieturi la mână O femeie în vârstă de 61 de ani din Galaţi a fost adusă miercuri seara la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean, cu mai multe tăieturi la mâna dreaptă. După ce perso‑ nalul medical din camera de Stabilizare i‑a acordat primele îngrijiri medica‑ le, pacienta a fost trimisă spre internare în secţia de Chirurgie Plastică. La internare, femeia a declarat faptul că a fost agresată de persoane ne‑ cunoscute. Joi dimineaţa, femeia se afla în operaţie, astfel că nu am putut afla amănunte. Remus Basalic ARHIVA "V.L."
Page 1 and 2: ic meseria, aici mi-am format și n
Page 3: Viaþa Mărţişor antiPDL Primăva
Page 7 and 8: Viaþa www.viata-libera.ro ca joc D
Page 9 and 10: Viaþa Patru gălăţeni Cercetaţi
Page 11 and 12: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 13 and 14: De pa r ta m e n t p u b l Ic Itat
Page 15 and 16: www.viata‑libera.ro Atenţie! Pen
Page 17 and 18: Carnavalul de la Rio 2012 Unidos da
Page 19 and 20: Ghidul perfect pentru vacanţe Ga b
Page 21 and 22: Caleidoscop3 Cu linguriţa sau cu p
Page 23 and 24: 24 februarie 2012 Bijuterii ale Rom
Page 25 and 26: Întotdeauna, primii! tvr Cultural
Page 27 and 28: 24 februarie 2012 Alimente care te
Page 29 and 30: 24 februarie 2012 Special19 Acasă
Page 31 and 32: 24 februarie 2012 De trei luni de z
Page 33 and 34: 24 februarie 2012 Su d o ku Înscri

VIAÀ VIAÀ VIAÀ

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?