MV, 196p..pdf

GLORIILE ROM1\NILORU 

MICHAI VITEAZULU 

. 

POEMA ISTORICA IN VERSURI 

DE 

ALESSANDRU PELIMON 

,C2 

BUCURESCI 

TYPOCPAPTIIA NATIONALt, ANTREP. C. N. RIDITLESCU 

24, Strada Acs.(lemiel 24. 

1 8 7 5 

People duol lel 50 haul. 

r.

GLORIILE ROMANILORU 

MICHAI VITEAZULU 

POEMA ISTORICA IN VERSURI 

DE 

ALESSANDRU PELIMON 

.,.....- 

Mt noua editiune corigeata. 

BUCTJRESCI 

TYPOGRAPHIA. NATIONALS, ANTREP. C. N. ReD17LESLIr 

24, Strada Academid 24.

CLCIRE LECTORI 

- MUNICIPIULUI - 

Avuseiii ideea d a eerie in versuri cate-va fapte memorabile 

din Viaca lu PIlchai Viteazuld, erould Romani- 

lord din seculul XVI, pe cari le-amt. intitulatd precum 

se araii. 

Scopuld nu 'flai a fost d'a face u'd epopee omerica, acdsta 

va ft reservata vre-unei somit'ati in litere; ddra 

amd ca'utatil a presinta publicului ua poems original6 

in versuri, in care m'amil servitii cu ua limbs de-tot 

populare, conservandit tai 

chant ritmulti poesiilord d'a- 

semenea. 

Lebada dna. vede terminulii ei data. Acestil 

canted' este profeticil precum e visiunea celorii cari se 

despartil de viata, sad ca ua confesiune la ora din urmg... 

Tacerea d6rd intrerupt6 dupe unit lungii timpii, milcarea 

dintr'ua inertie, ce se asdm6n5, cu gemetuld despre 

trecutd, and suspinit de durere e0tu din inimg de romanti, 

unit sunetd care dice viitorulti, este une on ca i mugetulit 

ce prevestesce oraganuld mai'nainte d'a fi sositil in skuld 

muntelui. 

Asemenea acestora, dupe unit lungit timpd de Were,

INT 

anili cautatii a descrie compatriotilorti mei trecutulti terei 

n6stre, cu WO, stralucirea fameI romane si detunarea 

vijeliosa a unei epoce..; 

Amu meditatii si mill descrisn acea epochs consultandil 

cronicarii si istoria, al &aria tabloil ne amintOza, 

nevoile si greutatile Cu. cari s'an luptatil strebunii nostri, 

pentru a garanta si a conserva ac6sta patrie, RomAnia 

verging posteritatil si incununat6 de lauril eroismului 

din trecutil... 

Eroii el', flu patril nu lasso armele decatu dupe marl 

succese ; numai lord ddru datorimil vista politicg si essistenta 

iubitei nOstre V6ri... 

Cats (Mei a ne iubi patria 1 .. cat5, a citi cu placere 

istoria eroismului Romaniei, cat6, a sanctifica numele 

bArbatilortl ei celebri 1 ..

UNU DOCUMENTtr 

&luta cati-va ani , trimisd fiincld de guvernd cu ul misinne archeologicd, 

d'a cerceta monastirile din districtele Buzed, Remnicu-saratd, 

Ialomita si Focsani, merseid a visita si monastirea Macsinenii, care 

e situatd lengA apele Siretului, fare Focsani si Braila, una din numerosele 

fundatiuni a le lul Mittel Basaraba. 

Biserica si casele acestul sAntil stabilimentii tocmai se reparad , 

sub egumenia cuviosului ieromonachd Chiprian. 

Mesteril surpad tencuiala cea veche did intruld bisericei pentru 

a o Inoui. in altarii ei nu intrasera enc,. 

Dupe cercetArile ce facuid asupra monumentului , observAndu-ld 

bine de tote pArtile, aflaid h proscomidie, in altard, und pomelnicd 

ctitorale, care aprOpe era nedescifrabild, de inegrirea si mucigaiuld 

ce timpuld pusese d'asupra murulul. 

Curatindd acestA negreld, amd gAsitil in ordind cronologicii, numele 

a IA serie de Domni, cu Domnele sogele lord, din genealogia Basarabl, 

incependd cu Neagoe VV. Si terminandd cu Mate VV. 

in rendulti acestora este numitd si Michal dimpreund cu Domna sa. 

ChM bucurie simtiiu el cu acesta ocasiune esiid din erorea in 

care si ed fusesemd alts -data dimpreund cu mar multi altil, despre 

numele acestei D6mne, sogia lui Michal Viteazuld. Ea nu se numia 

dupe cum o area istorografil , Florea, ci Stanca Domna, aria este 

numith in pomelniculd ctitorale aflatd la acea mstre., negresitil pusii 

pe peretil proscomidiel din timpuld fundari el. 

Acesta s'a constatatii end si prin publicarea unul documentil gdsitd 

in Archivele Statulul. 

Pentru ore -care autenticitate amd inseratii aci numituld pomelnicil. 

ha de ce mare servicid este conservarea monastirilord si monumentelord 

din tea I SA se conserve derd si sa se reguleze la vocatia 

lord, coca ele infagiseza istoria si trecutuld patril n6stre 1 ..

VI 

Totti asemenea, Romani, nu prd ye dephrtati si de datinele cele 

vechi salutaril ale Terel; aduceti-veaminte de legile si dreptatea profesath 

de strabunit vostri , cari s'aU ilustratii prim inima lord cea 

milrinimOsh, catd si prin celebritatea eroismului lord. 

Fundarea monastirilorti a fostu tot-d'auna ocasionath prin chte una 

din faptele lore cele marl; si d'aceia instituirea lord, ospitalitatea 

ce ad data cal6torului ospe, era tipuld marinimiei real pietatil, 

imprimatii la unit locti cu numele pr6 fericitiloru sel fundatorT.... 

Monumentulu derd $i institutiunea trebuescd conservate, ca ua 

imagine a istoril patrii. 

Amu clisti totuld ce privesce preface, restuld flu yeti gasi in poema 

present&

POMELNICULU CTITORALE DE LA MONASTIREA 

MACSINENI. 

NEAGOE VOEVOD. 

DESPINA DONNA. 

TEODOSIE VV. 

RADII VV. 

Moist VV. 

VLADU VV. 

PtTRASCU VV. 

ALECSANDRII VV. 

MILOq VV. 

PETRII VV. 

MICHAIL VV. 

STANCA DONNA.. 

NECULA. VV. 

bIMEON VV. 

MARGRITA DONNA,. 

EBBAN VV. 

LENA DONNA. 

Io&N VV. 

ELENA DONNA. 

GAVRIII. VV. 

ARGII1RA DoNNA. 

ALECSANDRU VV. 

ECATEBINA DONNA. 

MATEI BASARAB VV. 

ELENA DONNA. 

GRIGORLE VV. 

cI CII TOT NEAMIIL LORD.

Detorii pe Teri multe, 

Jeafd, peire, jele grea. 

t Wean straini 'nsulte, 

i chiard tronu-Y flu vindea... 

Sclavd mit populd care plange, 

Nutu sclavtl de dreptit lipsitt! 

Tremura cum n'avea singe, 

'N voia Sortel parisitd. 

Musultnanuld casunase 

Crude atunci, barbarti, ferosli, 

Cate 'n ceriti eld cautase 

La Romani gisise josd... 

Caul i cei neospi, de rele 

Inventatori pentru bans, 

Rai de' doi colsca teo4a, Ehois inElxer 'Axg 

Taps tiro Tonov eilyev6wv dirob16co. 

I. 

Homere. 

Sub alit treile-Alessandru, 1) Lupi ascunsi cu-a of pele: 

Mergea Tera spre cidutt... 

Umbre marl ca Mirci si Radu, 

Crestini tradatori I tirani!.. 

Din Morminte, o-ad vNutd. Cu Masacru si 

rusine 

i despretiuld pentru Vlacht1, 

Inainte lath -o tine 

'Nchinatoril lei Alachti ! 

Tera geme. in durere, 

Dreptil, tractate nu dura; 

innecandd amard i fiere, 

Val ! Romanuld tremura. 

Acei stribuni se 'ntristard, 

Veclendd tera 'n mars nevol; 

Din ceriti Santa se uitarli 

Insuflandd genii erol... 

Ald Craiovei Michai Banuld, 

Veclendd tera-I cum peria, 

De durere, a tiranuld 

Alessandru o vindea, 

1

10 MICHAI viTizuLtr. 

A plecatii din Oltenia, 

La Sultanu-a protesta, 

Pentru tot& Romania 

Suferinda care sta... 

Alessandru, cum aude.. 2) 

Gana 'I O., de morte-aprinsal.. 

E captiva Michar; cu crude 

Fere, 'n carcere e prinsli... 

Sosi cliva, §i 'la condamna 

Ca rebelil, ca criminalt. 

MOrtea sa curenda o 'nsemna 

Pe ala Dtmbovitei mala. 

Cum faceaa stramo§1 al-data, 

In a luptelora cereal% 

SI le-ajute Santulli Tat5, 

In a§ia impregiurarl, 

Teratil Banu la la perylare, 

Inteunt loca s'a fosta °prat , 

S5, se 'nchine cu 'nfocare 

Dumnecleulut marita... 

Bucurescil ca sa 'la vela, 

Hauindli at alergata. 

Una altars gatita de grOza 

E, §i &lea inarmatli... 

Godea, omula cela de sange, 

Pe Michal dada l'a veclutt, 

Cum era, ca ochi 'nfige 

Pe dal crunta tie necretluta, 

Niel cuteza sa 'la mesOre 

cam ela fu de uriasa; 

Tremurat-a pe piciore 

Ala sea glide uciga§a. 

Si securea trantinda tare 

Din mains, Oise spaimantatt: 

Ca s5, taie nu e 711 stare 

Una asemenea barbatt!.. 

Se schimba lucruri ca minune !.. 

To se dusera la domna. 

Si boiarif umera pune 

De ertarea astaI oma... 

Prin purtarea4 §i finitula 

Alessandrula veni; 

Ganda de °sit a data cutitult, 

Insa§Y Porta la mazili . , 

Inteuna salty ob§tesca boiaril 

Unga la trona pe Rant Blichaii!, 

Romani", sciinda rana Terei, 

§'ala poporulul grey train ! ..

GLOBULE nominthoutr 

Se unesca a sdrobi rata, 

Prin barbatula cell alesii, 

Care-a spalmttntata calgula 

La supliciti candii a mersil... 

0 ! tu sore alts dreptatil 

De lumina, datlitorit 1 

i tu fila a libertrttil 

Penteuna suferinda popora, 

Musa! spune marnim6sa., 

Cine santa ace! barbag, 

Cu ul t. inima foc6sit, 

Fill patril devotatl ? 

Teta. nume respect6se 

De Romttnl pene la Bang, 

Cd-ce patria o sc6se 

De la jugult musulmana : 

Cela de frunte Manta Banult, 

Si Michalcia de pe JR , 

Banulti Udrea, cttpitanultl, 

Renumita de vitezi!, 

i unit Vorniculti Dumitru, 

§i sptttartl Preda; Clucerti, 

Cu ILl frail, iii renumitu 

Buzescii : inimit de felt ! ... 

Fratii. Wu CalonfiresciT, 

Raduld, June 1ntre el; 

Totil asemeni ca Buzescil 

De Roman!, ca fratil sel, 

11 

Logofetl Mar, Vintiltt, 

Teodose §i Bercant, 

Hierea, §erban cu Mira , 

Vistlerl: Paul, Mitrea, Dant... 

Suma altl Rom&nI de fapte 

Marl prin iniml §1 bravurl ; 

Nu tiranilorti departe, 

Mi§el, servill creaturi! ... 

Ci cu doll d'a lord mo§le 1 

De dreptate, de poporil; 

Crestinl phial de vitezie 

Pentru bine 'n viitora ; 

R6ula den A curme 'n tea 

Stelpi tug all lucrata ; 

Ca din soma se de§teptara,, 

De la m6rte s'all sculata. 

Dena Michal unde statut-a, 

Cu credinta 'n Dumneyleii, 

Ult bisericit facut-a , 

Dtlndu-i chiarti numele sett. 3)

12 MICHAI VITEZULt. 

Calduresit, infocata, 

i credinta Domna avenda 7 

Purta inima de tats 

§i la fapte §i 'n cuventa. 

Provedintei celel Sante 

Ce tau binele ne da, 

La ala Ceriulul Parinte 

Michal a§ia se rugli : 

aPasula eY, Pre Sante Winne ! 

a Romania 'n mine-a push ; 4) 

a Spre -a'I conduce legiOne 

aLa victorie m'a unst ! 

aBratula Tea pre tots e Tare , 

«Ochi-ti t6te le-a veclutt , 

aD6mne I adu indreptare 

«Celia slabfi, celul cacluta I 

a Oh! cad numal de la Tine 

«Romania, tera mea 7 

a Cu dreptate se cuvine 

a De sub jugu-1 a scapa I 

aEa cunesce a to lege 7 

aPentru Crucea Ta luptinda , 

aLa nedrepta ea este rece , 

«Paganu palo§u a 'nfrinta. 

«Demne ! Banta e chiamarea 

« Crestinescului popora ! 

aNe-adormita ;I e rugarea 

«Ca sa '1 fir in ajutort ! 

«Totu§1, Demne I. Tu voit-al 

aPre cela slabs a redical 

qi bataia Ta pornit-al 

a Ca sit cercl credinta sa. 

aDrepta causa crestina, 

«Tota Romanula a atinsa, 

aDintunerica la lumina, 

«De credinta e aprinsii. 

«Cata Demne din 'naltime 

aLa cell drepta §i apasata 1 

aCurm' a lupulul cruipme 

',Care turmali a calcatal... 

Asa ma Domnuld terel 

Spre icene proferanda , 

Se ridica, .. Murgula sera 

Grabia neptea roarandii. 

Din profunda cugetare, 

De la ruga, inspiratil 

Michal merse la Banti mare , 

Unde fuse a§teptata.

GLORIILE Romirn mitt 

Acolo, In mecliulu noppi, 

Boilri, clerulti,---. bravi Romani, 

At juratfl fruntarea mortii , 

Cu arms §i cu facie 'n maini... 

i tilt splendidl reunire, 

Cu desbaterl pe tont largt, 

Fact boi5xii, spre mArire. 

intre el Eftimie-Ierarcht 

Ain Tirgoviscei pre Santult, 

Le Vorbia, Metropolitt, 

C5 evangeliu, cu cuventult, 

i din cugett ne-adormitt. 

Ierarchti acesta 'nspirA 

Pe Romani 'nflgarati 

Can cu top se unirk 

Pentru Patrie §i fraIL.. 

A§ti boiAri purtat vestminte 

Largi, cu-arginturi p'imprejurk 

Du lami, brat, cu 'ncaltthninte 

Cavalerkblani,- - samurt, 

La cIciull tremuritore, 

Rubini, pen5, 'n diamantt ; 

Cu paftale 'ncingtitOre, 

D'aurt floe, pretiost smaragdu 

; 

'aveat spada pre %MA, 

D'otelt crucea catre mans ; 

Arnatitur' avead foc6s5, , 

Gatti i inimi de Romani ! ... 

13 

Intre den§i Michai vine 

Cu O. frunte ce lucra; 

Falnict, §i 'It prindea pre bine 

Gugiumana, manta sa. 

C'uA figura pre maretit I 

Care, asprit, impunea ; 

Ensa plina de dulceapt, 

A sa bus candt ridea, 

Aged ochil c5,tandt forte, 

Viuo§ie 'nvederia ; 

Uit5,tura-i dedea morte, 

Pe culpabilt ametia ... 

Cum u5, stea pe cerit paqesce 

Incarcata de lumini, 

Eld 'Area c5, inca14sce 

Viata §' inima 'n Romani. 

Iert Tergoviscea faim6s5, 

De sperant,e-a tresaritt , 

Ca IA mama pre voi6s5, 

Pentru fiiult ei doritt ;

14 micHA1 VITE1I1:7Lt. 

Pentr' unit fill care-o redid 

La via tit, la mitrirT, 

Dandu-I strAlucire-antics, 

Pe unit drumtl de fericiri. 

Da, boidri ! o ! da, pArinte ! 

Eld vorbi la patriot!, 

ahrimd ! patriel ferbinte, 

oBratuld, viata sit Unit top.. 

.Si luptitmu cu inemicil, 

Fie Turell, on cine-o fi! ... 

aSA tritiascit deft voinicil, 

D'a Invinge s'a muri I 

JurAmti! jurAmd!.. Romdnimea, 

C'ult speranti, un' a clisti , 

SA Invingemtl pAga.nimea!! 

Top boilril spade-a 'ntinst... 

Si &Ida serele mllrire! 

Orisonttl a 'nseninatd, 

Fapta patrii Unirel !.. 

Intiund campti s'a luminatd. 

Oste multit romanescit 

La Tirgovisce campa, 

Cult 'nsuflare IngerescA 

Cerendti patria a scApa... 

Precum muguru 'nverOesce, 

Unit timpa bunt primAverosd, 

Pe Romani Intineresce 

Si ild face multd voiosd; 

SuflA ventuld de la munte 

R6dicandd terena 'n nuort, 

Feat 'n vizuini s'ascunde, 

SuflA I' austrulti writ; 

Sufllt ventuld, sari aduce 

De la baltA spre cAtund, 

ford aid ierneI viscold fuge, 

De voinici e timpuld band I_ 

Cei Romani, cApitAnime, 

VI* 'nsuflA pre ferbinti, 

Si ostasir, din vechime, 

Spund din Oise de. Orin% 

CA 'n a ierneI tristit stare 

In Sclavie 'n jugti greti, 

E a mortii sugrumare, 

Pe pAmentd ce e mai red !... 

6stea dent campat' ascultA 

orl 

Prinde palosuld cu multA 

Energie ysi aventd... 

Scirea Terei ce yenta,

GLOBULE nomlmontr 

Sbord vulturil pe stindarde, 

FalfAindd peste o§teni ; 

Grupele se 'ntindu departe 

De armate de Olteni. 

De pe DimbovitA, Vede, 

De pe Arge§i, Jii, Buzed, 

De la margin! se repede 

CAtinime, curgi mered 

CAlAra§T §i pedestrime 

Venetori, stain! fusta§Y; 

Se adunb. IA multime 

De mazili §i boigrna§T. 

De entusiasmi, in flacari 

Top RomAni acum traescd, 

I§i dad mainifatesce, 'n lagari, 

i la sufletil se marescil ! 

A lui Michai lucit6re 

UA egreta 'n ventd:cldea, 

Unit diamantd precum e sore 

Peste frunte-1 se vedea; 

' otel6sa-1 armti.tur A, 

ScinteindI spada sa, 

Uimi tapir ce Id veclura 

P'unt colt albti ce'n foal sbera... 

15 

Vorba-i e detungtore ! 

Mi§ca 'n muntl sateand, boerd, 

Top o-ascult5, cu ard6re, 

Pen' la Marele Clucerd. 

Generaluld Manta Banuld, 

Board betrb,nd cbipzuitd; 

D' auritd purtandd minteanuld, 

Bine '1 sta pe call gAtitd ; 

$i 'mpregiuru-i d'alde Raduld, 

Jun ele Cal omfirescd , 

Multi voinici, voinici ca braduld, 

Pentru luptl se 'ntrunescd. 

Tot* asemeni §i Michalcia 

Banuld, §i multi apitani, 

Chiaml l'arme pen' la Salcia, 

Mehedintil §i Gorjianr. 

Spada 'ncinge cu iutiall 

i chiard popa din Farca§i, 

Pentru terit, pentru fall, 

Cu null peptli de uria§t. 

i mai multi, mai multi venirli 

Sub stindardu lul Michas, 

§i de banl se pregittira, 

§i de arme, §i de cal.

16 maul TITiZITLt. 

Domnuld falnictl susil se pane, 

Ca Pionuld in Carpal, 

Mutn *i cel-labs apune 

Mititel si ne 'nsemnafi ; 

Romania tot' armezl, 

Balta, campuld, °Huth, munti. 

Cu putere infrunteaz1 

Inemicil sel cei mull. 

U. suflare, unti corgi, Ter a, 

Si und sufletd reclicandt, 

SA loviascl 'n cruda ferA, 

Totl Romanif all and gondt. 

Und omit mare le sta 'n minte, 

ail era, und semicled, 

SA le-arete inainte 

Calea, prin coragiuld sell... 

Vocea astui omd s'aude 

In tad loculil pre -maritd, 

Natiund sa prelude 

Eroismuld eI doritd. 

Precum Mircea la Rovine 

Osman Fulgerd umili; 

Si puterile Crestine 

Inteund sange oleli. 

Apoi Vlad pransia sub tepe, 

Pentru Turd ingrozitord ; 

Pentru TAtari de la stepe 

FAcendil una pen' la nuord . . 

Nu puginti urma ast-datti, 

Si pe Radul d' Afumal, 

Candd cu mana sa armatl 

De la jugd scApl pe frati. 

Cu pumnaluld plind de sange 

Doruld este acita, 

Sigurd, sigard d'a infringe 

Pe barbari ce-ameninta. 

NAvAlindd ca fulgerd tare, 

Michal, calcA pe barbari ; 

S'a versatil flrA crutare 

Sange gred sireie marl ! 

Fapte marl inatigurase 

Michal Domnult, de atunci, 

LuptA cruntl meditase 

Cu LeVY, Unguri, TAtarI, Turd . 

La und semnd din OM tera 

Neamicil a fostd lovitd ; 

Sange negru sc6se feara, 

Serpele uriasi sdrobitt ..

Leu hi desteptatg ug-datg, , 

Cautg d'a nu 'lli lgsa , 

Cg to sfasie pe-datg 

Intre ghiare, prada sa. 

Ast-felg Michal. Impumnase 

Leti teribilii Agareang, 

Din a cgrui ghiare trase, 

Prada, fiiT lui Traian. 

Lucrule ensg, urea sg 'iii face 

Sigurg, ca erog lucrAndii, 

Elg cu patria nu calcg 

Peste putrecli scanduri st'andg. 

Solemnelg tractatti legat- a 

Cu -alit Moldovei Domn Aron; 1) 

Batori, Ardealti, e gata 

A da sacrulg legionti.. 

Ia putere ug aliantii 

D'ofensivg si defensivg ; 

BucurescI a data vigil, 

La tractatulfi respectivg. 

II. 

De ajunuld Mari-ArchangelT , 

Deputati, 'n mare 0i, 

inspirati de Santil Angell, 

Jurgmentulil deplini... 9) 

Intre delegatii care 

La BucurescI &aft glsitt, 

Ung Bogdan, ung Duce mare 

De la Crisiil a fosttl sositti ; 

Pentru Batorl Sigismundul , 

CeluT Principe d'Ardealg, 

Elg tracteazg legamentulg 

Cualiatii amicall 

Bogdan, Mang cu-albe plete, 

Duce Crisianii si RomAnt, 

Pentru Romani, cum se vede 

Elli lucra cu focu 'n song. 

La Michal cAndil se presintg, 

Ca osteant, ca apitang , 

Vorbi mare d'a sa gintg,, 

Ca ung Duce, ung Crisiant.

18 maul viTizuLtr 

PresintA cu eld pe Radulil, 

Junele Calomfirescd, 

Ce a mersd la Imperatuld, 

L' Arehiducele nemtescu... 

MichaT Domnuld mama 'ntinde 

Astord regescl comisari ; 

De la Cri§iuld elii pretinde 

Arnica §i fapte marl. 

Avansatd cu-a lul etate, 

§i en 'n sufletd forte viii, 

Ca 'n strabun' antichitate, 

Sta betranuld cu-alii sell fiid : 

Mare MichaT Basarabe ! 

Bogdan Ducele a clisd, 

Vin petrunsd, cu plete albe 

«Me 'nehinti tie; spund deschist, 

4 De la tine top Cre§tinii 

.Pace, bunulil train dorimo ; 

.0 cunascemt nol RonfaniT 

aDe lungd graph ce suferimd 1 

«Ed me 'ntornii eu 'nsarcinare 

simplinitl, cum gondescii, 

«CAtre Batori la care 

.Prin conventie serveseti. 

«Credd a tine cu dreptatea 

«Acestil tractatti ce legAmii, 

«SA sAltAmd crestinAtatea, 

0 Pentru care ne luptAmit 

«P'acestd june, aci facia,, 

«-V- 'ld aretd, 0, 'mbrAti§ati, 

«E de laud' a Jul viatA : 

«Viteazd, sincert intre frail. 

.SA nl ajute Santa Cruce ! 

«Acum pled mergil inapoT, 

«§i aminte 'ml void aduce 

aincurendd A fill en vol. 

«Da-ml-vei o§ti de comandare 

«CatAnime ce 'ml vel da, 

«SA me luptd cu celd mai tare, 

«§i In loch a te urma. 

.Batori m' a§tepta 'Ate, 

«CAtre densuld acum mergd, 

.Cu tractaturi §i cu tote 

4 Care urele le §tergll. 

«Sanetosa te lash build Domne I 

«MT ed all me depArtezti ; 

q ierAO titnpulii si me 'ntorne 

«Catre tine cureadd, crecIt...

GLOBULE Rom:moat 

Mi-ti plecara delegatil, 

Ce 'n primirl s'aa bucuratti, 

Dupe 'mbratisarl cu fratii, 

Inchiainda formalu tractata. 

Dera Bogdan candu fu sa piece 

Lill MichaT aria vorbi : 

.NicT unit ant. d'acum n'o trece 

Si cu toil iera vomt fi !.. 

Si Michai din a lul parte 

Stranse mina lul Bogdan. 

ET acuma se desparte 

Pentru timpu de unit ant. 

Aron tine, Domnitorulil, 

La una simtimenta frittesca : 

Si trimite ajutorula 

Contingenta moldovenesca. 

De la principe si rege, 

Duce mil ostenl d' Ardeala 

Cu Michal Chorvat, $i trece 

Ming, hotarult la Predeala. 

Sangele Osman rosise 

Locu 'n Iasi $i 'n Bucuresci; 

Michal Ora curatise 3) 

De beslil §'agall turcescl... 

La crucliml cruclime versa, 

MichaT cu ostl avail 

Peste Giurgiu, ca sa 'la arcle, 

Valvirtegiu ti 'lit rescoli.. 

Dent castelu-T armatt forte 

Nu 'lit putu curenda lua; 

Turcil se bateau de m6rte 

Si pre bine '1fi apara. 

19 

Lupta dent aci se curma ; 

Se re'ntorna aT terei 111. 

Trece Dunitrea pe urmit 

Una cadit cu Turd duct jnil. 4) 

Musulman trimist de Porte, , 

Emirfi, trage 'n Bucuresci; 

Blanda p'alocurea se porta, 

Ipocritil, cu ()chi serpescl. 

Pe Michal ca A '111 braveze, 

L' insocia delil clad ; 

Venia clicenda sa ierneze 

L'a imperiulul carnal. 

Derti cum vine-ua pl6ie rece, 

Din nuort fulgeril p'orisontti, 

Otelitulti palosti trece 

Drepta in sknti,ucide tote! ..

20 reflOHAI VITEZULt. 

Michal Domnulil, cu 001 glote, Michai Domnuld chiar pe iarna 

Ti 'l urmeza Turd a§ia; In Rusciucti a navalitt, 5) 

Mi ti-I aka Inteua nopte, Mita ca sa 'Id Word, 

Si 11 are prada sa... Numa 'n flacarI §i Mita. 

Ast-feld rumpe-ua vijelie 

Morte n' neamici ducendli ; 

A RomanuluI manie 

Trasnetu p'al for capti trecendd. 

In grea curs/ da emiruld, 

Cum se prinde-und §oriceld : 

Aman!.. strigd, mortis spahiulti, 

Perindil cruntuld ianicert ! 

Michai fulgera, e tare 

Cu-ajutorulti ce '1 veni ; 

Bate cetati cu turbare 

Si 'ntariff le demoli. 

Capitand Albert Chirale, 

Cu Ardelenl ce comanda, 

Ia pe Ialomita 'n vale, 

Turd, cetatl a matura; 

Ca IA bomb/ aruncati, 

La de Flop cetate sta : 

0 lovesce dinteui-data 

i castelu-Y asaltA... 

Ver§unatl Romani 'n sange, 

Ce 'n tote loculti §iroia, 

Chian haremurY care plange 

Inima nu le-o 'moia... 

Dunarea e ghiaca 'ntrega, 

Twit de viscoll §i nemeti, 

Septe miI de Turd ataca, 

Pe Rominii indrasnell. 

EY se batti, ca 'n cerit Archa ngelT, 

Acarnatl §i peptd la peptic ; 

Michailil, 

rebelii Angell 

IT invinse §i sta dreptd ; 

Pre Lucifer cum '1A alunga, 

ling Archangel stralucitti, 

Ostea 'nvinge, §Iard s'arunca 

Pe Rusciucti nefericitil. 

Pulbere nici nu s'alege 

De astil furnicard turcescd ; 

Ce eld pate, se 'ntelege, 

Sub asaltula Romanescd !

Michail mergea 'nainte, 

i ,pe Dirstord elu cdclu, 

Timpi nenumerati aminte 

Iii v'aduce ce veclu. 

Fortereta-I renumita 

CAA multi s'ad inchinatd, 

La pamentti fu demolitd, 

Stingerea 'I a destinatd... 

Porta, spaimantatd, vede 

Ala Romanilord aventii, 

i mai multe osti repede , 

Sd, n'ajunge la mormentd. 

Multe chipurl se gOndesce, 

Se gondesce la trecutd : 

-and Domn In grab numesce, 

Ca sa lucre pe tticutd... 

Unit Domnd fie cum, cutare 

Cu asemenea'ncercari, 

Va sit slice pasd ; stare 

De miserie pe tee. 

Din Stambul deril pled Dom- 

;lulu 1) 

Ocolitd d'ai set recruti ; 

Mustafa pasa 'I e omulit 

Ce'lit sustine cu Turd multi. 

GLOBULE ROBLINILORti 21 

L. 

6) 

Totit ult-datd, is §i Chanuld 

Ordine de a pleca : 

Trei-cleci-mil Marl firmanuld 

Sa redice ii Iicea. 

Michailit, 

Romanuld mare, 

Cum d'aceasta a 'ntelesil , 

Contra hordelord Ware 

Pe Buzescii a trimesd. 

Mantel Banului ud-parte 

De Romani colon& 'I da, 

Sd se lupte inteuttparte, 

§i spre Dundre pled. 

Iu curendd Buzesci atacd, 

Pe Gherai Chan-tatard ; 

Cu Romb,nii derd se freed 

Versunatuld adversarit. 

Mudd Michai, spre'ntempinare 

Musulmanilort esi , 

Cu ostirea sa cea mare 

Peste Dundre pasi, 

Tatar- sangele scaldase 

Putineiulti §i StAnesci, 8) 

Prin conflictulti ce urmase 

intre barbari cu Buzsscl.,

22 MICHAI VITAZULt. 

Chiarti de duoe oil, in harta, 

Mutt Buzesci ' nvingetorY, 

Fiiul ChanuluT Iti inhatA 

Dintre mil de luptAtorl... 

Banu 'n SerpAtescI mi v bate 

Foca §1 'n DunAre-aruncandt 

Gletele nenumerate, 

Mort!, barbari 'n campti zacend... 

Ierti Michai lovindfl in centruln, 

Cu armata cea d'inteiti, 

A §i datti cu pa§a peptuld , 

Dandti la sfadti clipetiid. 

Mustafa §l'a datti sfer§ituld, 

In dureri pre chinuitt ; 

Beiuld sell, uitA 'mpqituld 

Pentru trout, care-a venitil... 

Inderetd la slated 

Turd §i Domnuld drama '§I ia: 

Nu e nu tera lapt6s1 

VacA pentru cine-o urea !.. 

Arde foculti tote 'nainte !.. 

Band Michai Calomfirescii 

Cala Hirsova ardinte 1 

Sparge lagAruld turcescii.-- 

Duntirea trecend ti, Chirale, 

Dobrocea tot' a supust ; 

Prin Bulgaria la vale 

GheIi cu RonAni s'a dud .. 

In Balcan MichaT petrunde, 

Ca and §oinid din stend in stencl; 

Vocea -i ca-oragand respunde 

Cu resunete adend -- 

Unit miraclu se lAtesce 

Vorba, de presenta luI ; 

De figura4 se 'ngrozesce 

Cel mai maturl Osmanlil. 

Pretutindeni avea nume, 

Nume forte 'ngrozitord, 

Pentru fiT §i -pentru mume, 

Candd vorbiatt cittre ai lord : 

a Musulmana,Michal,marte! 

a Parth spada luY de focal ; 

«E teribilti §i crudil f6rte 

6 Pen' 1' alii ochilord seT jocti !.. 

/lii descrie Musulmanuld 

Care uti-data l'a 'ntelnitd ; 

Si femeia §i imamuld 

De fiinta-1 e 'ngrozito.

GLOBULE RODIANILORfr 

Pre Balcani Michal 'nainte 

Prinde drumurT si stremtorl : 

Parea bratu-T ca coprinde 

Intregd Emuld pen' la nuorT. 

Tocm' atunci, din Intemplare 

Pasa Sinan se 'ntorcea 

Din Ungaria cea mare, 

Care 'n ghiare o storcia. 

IsT clued Tamil pritilT luate, 

De tesaure 'ncarcatT; 

Michal acuila, IT bate, 

Remand prinsi si despuigT. 

Dete-ua lupti sanger6s1 

Cu acesta numitu Sinand, 

Aron Domnuld, chiard cu tots 

Tirania ce-ecsersa, 

OA ce Merl!, tractatit 

Ne 'mplinita nu lasa. 

Culp, batu Tighina, ') 

Si Cetatea-Alb' a arsd ; 2) 

Pene chiard si de rugina 

Musulmand, Mat a rash... 

Cea maT crunta, durer6 sit 

Pentru Tare!, peste Balcand ... 

Mit Thracia percurge 

Cu vulturil rominesci, 

Michal Domnuld, care duce 

Gr6za faptei vitezesd. 

Chiarti si numele-I insufid, 

Ud, ter6re, unit mormentd; 

Dinaintea lui nu sufla 

Musulmanuld pe pamentd. 

CetatT, sate i se 'nchinit 

Fara nicI a murmura; 

Capitala Bisantina 

Incepuse-a tremura! .. 

Derit red se resplittesce 

Zeluld sat de cdaliatit; 

Rece-unit muritorti privesce 

Sortea omulul tradatti. 

Cu ua dreptd, socotela 

La rondd tote desvitlindd, 

Adeverd Wit sfiala 

Ild vomit spune noT vorbindit. 

2'3

21 MILHAI TITEZULtr. 

Adeverult cum se spune, 

Domng Aron bravo s'arag,, 

Pentru Cre§tinT peptulg pune, 

Cu TAtari, cu Turd luptg.... 

Batori, prin incuscrire 

Cu 'mpetitg imperialg, 

Casa d' Ausburg, la 'nsocire, 

Ti dl titlu sell regalg ; 

D' Archiduce Carlu fife 1 

GMT titlu 'lli reflects, 

Cu Maria d' Austrie 

Maritagit contracts; 

Si apol suprematia 

Pe trel state du visa : 

Pe Moldova, Rominia, 

Si cu Ardealulg tera sa. 

Insufla §i desbinare, 

Cu tofu actulti solemnelg, 

Si Ronigna ne-atarnare 

Vrea, gelosg, a smulge-o elf... 

Michal Domuulf, de §1 forte 

Cu resbeluld incurcatu, 

Echilibru cats se pete 

Litre amenT a phstratt. 

Aliatg Aron se pled, 

De abusg se leggna ; 

Ulan Stefan Rasvan sit 'I fad 

Opositle s' ardica. 

Ajutoril Arond §i cere 

De la Principe-Ardeleang ; 

Niu acesta dg putere 

Conspiratil lul Rasvang. 

Ajutbrele intrarg; 

Pe Rdsvan l'a sustinutt, 

Si trgdarea fu amarg 

Pentru 'n principe cgdutg. 

Prisonerg Aron se dete ! .. 3) 

Tradatorii 'lli duct" la Vinti, 

Unde terminulg 41 vede 

Piing de lacrime ferbinti. 

Stefan Rgsvang se proclamg 

Princip p'ald Moldovel trout" ; 

Creaturile 'IA aclang, 

Pe ruina luT Aron... 

Rgsvan, mare-acum §1 tare, 

Principelul Transilvanti 

A jurata cu devotare 

Pentru statulg Moldovant.

Michal ensa, 'n Romania, 

Seama lucrurilorg ia, 

De pretentil, de mania 

AstuT Ungurli se mira. 

Dera bine se gondesce, 

Cugeta ca omil de state, 

In ce stare se gasesce, 

Cu resbelulli incurcatg ; 

GLOBULE ROBLINILOBt 

Apol simte §i mir6se 

Una complotil §i 'n statulfi seg ; 

Urea, pipae, desc6se 

Pe tote omulfi bung §i reg. 

Lucru 'nteig a fostg prudinta. 

Cati-va neme§I de Ardealil, 

In prepusti despre credinca, 

II trimise peste dealg. 

Cod, precatd se intelese 

Cu Chorvat, cati-va d' aid, 4) 

Unici, costele didese 

Pentru banY cu inemici. 

Pe Chirale flu opresce, 

Ca p'ung valorosg maghiarg ; 

Capit ceilalp pornesce 

Inapol catre Ardealg. 

i aria de uit-camdatit 

Spiritele s'ati muiatg. 

L' Alba-Iulia indata, 

CA41-va boiarT au plecatg. 

Care Baton Sigismundula 

S'ag trimisil acestT Romani, 

Sa tracteze, cu cuv6ntulg , 

C' onorate conditlunT. 

Pre Eftimte Chiriarchulti 

Metropolitu, Teofilt 

Episcopulti, §i ierarchulg 

De la Romnicg (Severing) 

§i pre Luca fericitulti, 

Episcopuld de Buzeg, 

§i pe Vornicu Dumitrulg, 

Cristian, colegulli seg. 

Logofetl, pe Dimitriu 

§i pe Preda §i pe Beret, 

Pe Vistiarulg. Dan §a§iu, 

Teodose, cu totl mergu ; 

§i pe Radul, pe Stamate, 

Toci Postelnicil boittrI ; 

Pe Vintila §i c' ung frate 

Radu, cu rang5 de Cluceri... 

25

26 MIL HAI VITEZULfT. 

L' Alba-Iulia merserit 

Acestl boittrI deputatT, 

' aT lul Rksvand ajunserit, 

Dupe principe 'nsuflatl. 

Ce fitcurtt, ce tractara, 5) 

Unii deputatI din plant 

Ad e§itti, Intitulara 

Pe Sigismundg suverand. 

Batori a push sementa 

De discordil de la Ian, 

Armonia §i credinta 

De la Doran! o atacatu. 

Prin acea Impregiurare, 

Catre orT ce domnitort, 

Sigismu nduld num e are 

De spergiurd §i tradd,tord. 

Mahomet, 6) hrttnindd veninuld 

P'alti set peptd jdratect, spiny, 

Bucurosh veclu desbinuld 

Intre principil cre§tini. 

Um& i6rit§I c'utt armata, 

Sub comanda luT Ferchatt 

Pa§a, c' Oste echipatti, , 

Cite Dundre-a plecatd. 

Cituta, In mesliuld veriT, 

Cu Marl a ataca 

Pe Michal, pe Domnuld 1,eriI, 

A 'Id constange-alit fereca. 

Curgd 'Mari! mare sums, 

Ca §i valurT in oceanh, 

i a§ia cam nu e glumd, 

Cu Ferchat, TAtarl cu Chang. 

Michal stindu precum pastorult 

L' a sa turmit priveghindii 1 

DA la intrigl cu piciorulg, 

Spre ne-amiculti set pornindt 

Eli Imparte Ostea 'n dug , 

6ste frunte de RomanY, 

Cum §' adunAturit noue, 

D'a infrange pe piLganI... 

Cdpitanii bItendd vatrit 

Turtucaia, demolescd 

AI BrrtiliT murl de peatra; 

Spre Nicopoll se 'ntelnescil... 

Pe dada bietuld capitanuld 

Farca§I Stoica, pe 'ntrecutt, 

A. pd. tit-o cu aianulg, 

La Vidin dna s'a brttutt.

GLOBULE Bond/smoker 

De serviciulti lui Chirale, 

Ce e dreptg, multil pretuitii, 

Domnulg strange a le sale 

Maini, fatesce, multig,mitti. 

Unit Maghiarg, iubite Irate , 

Ce '16 stimg, Voda Michel 

Cgaitg, de a se bate 

Si cu barbaril Nogai. 

Michal palosulti ascute 

Mai anteit pentru Mari ; 

Bate Chanulg catfi mai cute 

Cu armate forte tail. 

Ierg Ferchat nici nu apucg, 

Cu Mari a se 'ntruni, 

Si speranta sa nAltica 

Ca ung fumii se risipi... 

S'a luatti apa la m6rg, 

Musulmanilorg s' acum ! 

Past cu past Ferchat mlisorg, 

Timpulg push de la Batum ; 

CM 'Marti mai departe 

De Romani fiindg loviti, 

Cete cadti,s>' ntu cete sparte, 

Din 'nainte asverliti. 

Ca torentu Michal 'I ajunge, 

I-a batutg ca val -de ei ! 

Forta lord Romani o smulge, 

Si 'Mari advint pigmei. 

27 

Aceld colosti d'acibie, 

Ce Europa spitimintrt, 

Roman-bratulg mi ti '1g m6ie 

Sub lovirea ce II dg, ; 

Si espirg, monstru 'n singe, 

Desarmatg si josh teritd, 

Cutezarea i se 'nfrang3, 

Dintr 'ug,-datg, doboritil. 

Nici nu -e chipg sa se 'ntru niasce 

Tatari horde cu Ferchatti ; 

Nevoitli fu sa primesce, 

Pasa, lupta isolatli. 

Ostea tura glOte siruri , 

Ug, multime de ctilari , 

Are pasi muiati in firurl 

Si cu ageri armgsari. 

Campulg verde se confundg, 

Cu turbanele de salt, 

EMI pe el i'mbraca. bundit 

C'uti, colore de salcaln ;

28 

Ra4a sorelui lucinda 

Arde-otelulti infocatu, 

Si c'uti, lance scinteindO 

Beduinulti e armatti. 

Fulgere se misca 'n trupe 

D'arme lace fiorosti, 

Purtandu trOsnetu din grupe, 

Purtandu feruld veninosd. 

Si Rominit d'altl-parte 

Sher& inima in et, 

Titezia focli it arde 

Cu mania unoril lei. 

Bratu ld lord se otelise, 

Hotarirea l'e granite, 

Induoiala le perise, 

Voindt lopp necontenitfi. 

Dup6 ce Michat Ware 

Bata osti, cum s'a caclutti, 

Ca unit vulturti pe pract tare, 

Peste Ferchat a caclutt ... 

MIOHAf VITEZULtr. 

Versiunata Mahe 

Si 'ncairarr de trupe mart 

S'a urmatii.Chiarft nu se scie 

Cap caclurg adversart. 

Tunetulil detunandfi forte 

1VIultti departe s'auchtt ; 

Vocea Angelul de morte, 

Musulmanit a 'ngrozitti. 

Desfacuta-armata fuge, 

A lui Ferchat celfi betranti. 

Pasa la Stambul aduce 

PlAngere pentru Roma* 

Cu Michat la capd n'o scote 

Nimeni ! ! . Oise desperatfi. 

Turcii credit pe et cA, p6te 

Alachu este maniatfi. 

A perdutO s'atunct bataia 

Turculti, MO s'a fostii sumesti, 

Ca unit puiti canda ilfi is gaia 

De la clo§cO pe unit §esti ! ..

Inteua luptA necurmatA 

Curse timpu de optg luni, 

Neputandu si Turd uti-datA 

SA hiving pe Romani. 

Semiluna cu 'mperatulti 

Se pAlescti in agonii ; ') 

Pasii unulg dupe altulg 

Cade si perde bltAlii . 

Mahomet c'ul redicare 

Concentrezh', dupe sfatt, 

Formidabili trupe care 

Ii dA starea de 'mperatti. 

Misirt, Tunist, tell supuse, 

Crimii, Egipetulti, Damascg , 

Beilicuri cate-avuse 

Energil §i forte 'I nasal. 

Face OM detoria 

Pan' la beiult celti mai micg, 

Cu ranforturi, Romania 

SA o face pasalicg. 

Cod resbelulit en Rominii 

Se la'tesce seriosg ; 

IV. 

Se abates Mahometanii 

Din prestigiul gloriosa. 

$i ostili Romani trecurA 

DunArea ca nisce smell 

$i Rusciucu ilfi avurA 

Jeafg, in tipetA de femei. 

$'apoi Dirstorulg ca densulti 

Vag Muth, li s'a 'nchinatg,- - 

$i singeacurii dintr' ensulfi 

De ghiauri s'a fostti luatg. 

Mustafa pas' a pg,tit-o, 

Cum vre-odata nu visa ; 

Unti dervisg 'I a tAlmAcit-o, 

Cana cu &tea lui pleca. 

S'apoi Hirsova la vale 

Catti Balcanulti a cAtlutg ; 

$i chiart Diiulti, cg a le scale 

Verging nu s'a mai cretlutg... 

$'apoi Chanuld cu TAtaril 

Inondati in sane, rig, 

Rusinati cAdeati, cAlarii, 

Cum cadg spicele de grail.

30 MIOHAi VITEZITLfT. 

SIgeti arme, topurti, lance 

Fermecate par' ca- era ; 

Musulmane bairace 

In i.erb,n it se tera. 

Red pti,Iira Turd delii 

lei be§legi, mul0m1 de Pa§i ; 

Ca emirulti cu spahii, 

Vrenda sa face §' eld ceva§i... 

Nu e gluma, cd ast e multe 

Intemplari de 'nfioratt, 

Ne vrendu Vlachuld sa asculte 

De firmand §i de 'mperatu! 

Padi§achul, descendinte 

Din ilustrul Mahometd, 

*'a adusu curendd aminte 

D' Alcoran §i de Profetd. 

Tote fortele i l pune 

De afronth a se scapa, 

Toth imperiuld s'adune, 

Vlach valcand-a astupa. 

Padi§achuld dg, comanda 

Lul Sinan, vizird ce fu, 

De respundere lnalta 

Pretuld Capulul ceru. 

Visuri forte 'ncantatore 

Ce viseaz6, und Sultand 

Eli se'ncrede pe valore 

Amiciel lul Sinan. 

Coci Sinan fu mina dreptd. 

Celui falnicti Padi§achd, 

Sa arete lumi 'n fapta, 

a cu eld este Aladin ! 

i de mil mai multe sute 

A sa este numerandd, 

S' 

amintezd, lupp trecute, 

intregd globuld tremurandd . 

De concuista, resbunare, 

Eli nimict mai josh nu va ; 

Und vlachd beiti §' Europa mare 

Jugu -1 cats a purta. 

Precum nuoril tau s'aduna 

Grel, cu trasnete 'ncarcati, 

Prevestindd ua rea furtuntt 

Peste campi IntunecaV ; 

Precum dell se mica nuorii 

Despre balta, de plot marl, 

Ast-fell curgti Inchinatoril 

Semilunel cruel §i tar'. 

,

GLOBULE BOmixthontr 

Cum canta-vomt dad, o ! Mush, ! 

Preghtirile-ostasesci !. 

Si miscarea cea prodush, 

Pentru iniml romanesci ? 

Cum chnta-vomg desvoltarea, 

Celorii fapte, genii' rug ? 

Pe Michal §i 'mbarbatarea, 

Fagg. 6stea cis adversarg ! 

Michal Bravulg s' a sa &Smug, 

Partindg titluri stramosesci, 

Se umbresct subt ug, corOng, 

A puterei rominesci. 

Ochl in ochi priviri senine 

Stralucitil soc1 avea; 

Domnulg linistitti se tine, 

Stanca Damna il vorbia. 

Domna Stanca s' a sa fiich 

Flgrea, voevoclii fib, -- 

Intruniati virtute-antich 

Frumusetel celel viul. 

V. 

L' ale Terel lunge confine, 

Ostea push pe piciorg 

De resbelg, phrea cit'i vine 

Toti Archangell d'ajutorg. 

Suuetg agert de victoril 

Pe totg bravu 'nfiachra, 

Si in Domnulii, luptg.torii, 

Tera, drepturi apara ! ... 

31 

«Grele &duel te muncesce 

«Sogulg met, stopanula met ! 

vise ea, nhdajduesce, 

«Este mare Dumnecleti! 

Asia, sinta datorie 

a D' a lucra Ong 'nsfersitti 

.Este, a clist la sogie 

Michal Domnuld celd mgritg. 

Der& suferY ! =long bine, 

Dupe cele ce ml al spusli ; 

.urt durere simtd in mine, 

«Ori-si-catg te afii msg.

32 MICHAI TITAZIJLt. 

Ce feld nu ? Michal apasg, 

Vorba; este 'ntre crestini 

«Vin06,tori,de care'ti past, 

aintre-al tei, ca §i 'n strain?... 

.Turculli este leg §i fora, 

iMahometg, infariatg, 

Ca sl sterg' a nostrA fera 

«Din flint,A, s'a juratt. 

«I -a clisd Domnul : Ste plgine ! 

aBiciu vointa-mi te-a alesti ; 

«Ctitre vetrele romane, 

.Stai ! opresce alg tell merst ! 

aEspiAndg a§ia *ate 

Ce strAmo§i all uneltitt, 

aVetrele ne-ad fostg cAlcate ; 

aEssistenta o-arag cer§itg. 

aDerg trecut-a anathemulfi ! 

.Prin angelici aretari , 

DesfAcutu-s'a blestemulil 

aDe barbari §i de cAlch'ri. 

aDe la morte la view 

aTera mea a redica, 

SN, incabilescri inimi de ghiagti, 

aSufletll, gloril 11 voig da. 

«Top Romikuii una tine, 

«Bratulil lore e bratult meti : 

*El dal sange pentru mine, 

USA scApamil din totg ce-e reg. 

aLa nevol, de ajutOre 

a Amu tractatil §1 : 

.LegAturi mentuitore 

«Pentra cel amenintatl. 

.Anitt juratti ca Crestinismulfi 

uSA opresca fera 'n loch : 

a SA nu 'mparte Islamismulg 

«11/forte, sabie §1 focti... 

aDerg ru§ine ce veclurAmil ! 

Gonda lorg era spurcathi. 

Candu mai mare foci! avurAmti, 

«JurAmentulg s'a calcatti. 

aBatori, In legAturl, 

Ascundea unit mer§avg scopt, 

Ca M. 'ml 

face 'ncurcaturA, 

«SA m'arunce inteung hopit 

«Si Rodolfo Imperatulg 

a Ca §i Ungur' una e ; 

gElti respect' atunci tractarulg 

((Cana. castigg, vre ung ce!

GLOBULE BOMANILORt 

(Ca sti.'§1 face dresuri, gata, 

.Vorba 'I e de galantomii ; 

.Nu me 'nerecla §i chiara in tata, 

«E viclentt vulpea oma ! 

«Ca lumina 'mi este Tera 

« Scumpa, scie Dumneclet ; 

«A vimprii crud& fora 

.0 uresca §'o blestemt ret! .. 

«La aces ce imi facura 

«Ret §i curse mi all intinsti, 

«Le plati-voiti c' ua mosura 

« Rene unde m' at impinst. 

.Dertin Domnulti amt crediqa! 

«Si me reslema pe Romani ; 

«In a patriei fiinta, 

.De a 'nvinge pe pagani. 

«In vitezii Bani, Spatarit 

«Capitanii, boiari frunp, 

«Venatorii §i calarii, 

«Oste, stegurile 'n lupp ! .. 

. Arum dulcea mea sogie 

qi pericoli se 'nmulteset, 

((MA de lupte grozavie 

aTimpil grei ne gramadesct. 

.A§ia dera mi te gatesce 

«Cu domnita a pleca ; 

«Din pericoli te feresce, 

.Tu in lupta a nu sta. 

((In Ardealti e ul cetate, 

«Alt Cre§tinilora domniatti, 

«Mergi acolo, catti se 'Ate 

0 E Sibiiult aparatti ; 

«Pelle lupta terminate, 

«Scopulti met va 'ncununa, 

.Si atunci pre Unclad, 

«Segia mea t'ei inturna. 

Oh ! ca cugetula imi clice, 

«Sogulti met ! Maria to ! 

a-nt minute pre neferice 

«Pentru dada te-oit asculta; 

«Alti met pugett clice 'n mine 

aLucruri ce me 'nfiorezt ; 

«Sa te last, st, plea, nu'ini vine ! 

«Me terna, Winne, ate perclti!... 

«Nu, socia mea, is semi, 

«Inemicula este-aci ! 

a Trompa luptei 41 me chiama, 

«Spada 'n singe voiti ro§i. 

33

34 MIOBAI vntztrar 

«Destinata-mi este mare, 

«Totti asia este s' a to ; 

a Oh ! iubito! 'n lgcrimare 1 

aIn resbelurl nu poti sta , 

a Ci in stritmosesci palate, 

4L' ald Mailatilord amine, 

a Sufletu-g de pietate 

Si de pace va fi piing. 

«Rogg. Santa-Nascetere 

a Cu caldue a ne-ajuta ; 

«Ea ne e mentuitere 

«Orl si clan o vomg ruga... 

- 

Ceruile! ce-aucld ? Pgrinte! 

«Cum lgsa voiti sociulg meg ? 

aMe coprinde jelea, Sante ! 

«Pre 'ndurate Dumnecleti! 

Dulcea, mea scumpg socie ! 

Cu blindete ele a clisg, 

a Timpu pre lungg nu o se tie, 

«Astaill vitezil 'ml e scrisg. 

«Adg-ml spada §i -mi o 'ncinge 

«Ct a to maug, 'n cgtgrami 

- 

aPune-mi zaoa, si nu plange ' 

aSkia mea, celti palosT da -mI 1 

«AdA-ml scumpft barbatie 

«Si 'nfocate sgrutgri ! 

«Dumneclet sa mi to tie 

«Prin tote locu 'n departari!.. 

Dna rack de laming 

Stralucesct in ochil lore, 

Bate 'n senulti lorg diving 

M. scfnteie de amore . 

Ochil lore zgresen pe-dati 

Voivo0 aT lord copil ; 

La domnita Flerea cats 

Oda mameT de pe fit. 

Ca ug rosg, suriclendg 

Si florica lgcrima, 

Stanca Domna, tremuranda, 

Ultra soy -4 se raga. 

Dera socu-I, omulti mare, 

Cu ung ochig inflAcgratg, 

Privia ceriulg cu 'nuorare, 

D' a sa tea preocupatg...

Hal 1 baiete 'n bAtilie ! 

Haideti frail I haidep Romani ! 

Vol copil cu vitezie 

SA Unit peptuld cu pitgani... 

CI suntd duld aste minute 

Care sufletulti mArescd ; 

Santa-Cruce A ajute 

La tad neamuld crestinescil ! 

TOtA &tea 'n Romanie, 

Cu unti fon aria cantandd , 

Pune naultA bIrbAtie 

Maluld Ord aperandu. 

Cu boiari si micd si mare 

Datoria s' ad facutd, 

Scutuld lui Michai e tare, 

6stei peptu nestrAbAtutd. 

VI. 

Und mat sigurd locd el ti cat l, 

S. se lupte pe campil, 

D'a invinge cea armatA 

De atatea sute ma .. 

Deril vecinl puterl aliate. 

Ce mat clicti? ce socotescd ? 

Nu si ele-amenintate 

Ca Romanii se gAsescd ? . . 

Ungurl, Nemtii de departe 

Cam pe manic' o-a bligata : 

La vecind calldtl casa arde 

Foculti trece peste satu. 

La Ungaria se uitA 9) 

Top, Germans all tremuratti; 

Soleiman... 3) ca cine 'Id uiti 

Candti Vien'a 'ncongiuratd ? .. 

Michai face sA opr6scit Ca s'acum cu 'nversunare, 

t upta 'n Giurgiu, cd, n'a 'nvinsti Luanda Turd acestd aventd, 

NAvAlirea cea turciascA In tad loculd subjugare 

Maluld stangil ce a coprinsti. ') Vorti aduce pe pAmentti.

36 

Haide! hal! se hotarirA 

Pe tractatii o§tiri a da : 

Ca al scape, sa &dill, 

Fie care vatra4sa. 

Pen' atunci (lord ce-o sa fie ? 

E periclu mare, gra! 

Ajutord candii o sa vie, 

ha mai scie Damneder'. 

«Romani! rise Michal Unsuld, 

aCine-asteapta, la straind 

.Ajutord, e vaT de densuld ! 

«N'are viata, nicl camind ! . 

«Multd mai bine e d'a '§i face 

.Fie-care lucru lul ; 

«Lasild pe straind in pace, 

«Chipu §i midlocti altuld nu-e ! 

Tint consiliil capitanii 

Pentru lupta, cum vorti sta, 

Sfatuitu-s'ati §i Banil, 

Si pe Domnuld asculta. 

Mai minto§T, Michalcea Banuld 

Si cu Manta chipzuia, 

Preda Spatard, Farcd§anulti 

Popa, Buzescl se unia ; 

MICHAI MEWL. 

Serbult, Gheorga, multi la nu- 

- 

mere 

Capitani, §' Albert Chiral 

Cu cea atila pe unArd, 

De 'ntrecea unit generald ; 

Iera Radul, cell mai june 

Dintre frati, Calomfirescu, 

Pumnandii spada, la tots spune 

Foculd sell celil romanescti ; 

Raduld carui nume 'Id scie 

Praga §i 'mperatti germand: 

Saida 'n casatorie 

Pe principele-Aedeleand. 

.Bine derd, copil, pe bine! .. 

Michai Domnuld le-a vorbitd, 

«SA veniti acum cu mine 1 

«Aceld locd e nemeritti! 

((Mai pe Neajlofd la stremtbre, 

fftntre codri §i 'ntre malt, 

«E build locil de venatore 

«Pentru turcil Jul Sinand. 

«A§edendti peste colnica 

«Ostea, la podd §i 'n campii, 

(rPrecum nuorulii s'aridica 

((Vomit da grosnici batalii !..

D'uti parere-ua' cugetare, 

Top' asculta pe Nichol, 

S'a mugita in departare 

Campulii d' Este si de cal. 

Preeatt timpulil deft IT orta, 

El pe Neazlofa se 'ntaresca. 

Ostea tabard, cu arta 

Santuri, tabii pregatesea. 

De si brate Arita pugine 

Lenga Turcil ce sosiail, 

'ajut6rele vecine 

Tocm' atunci intarchat, 

Trompa falnica r6suna, 

Ca momentula a sosita, 

Bate inima romans 

De unit foca neobosita. 

GLORIILE ROMINILORtr 

Pe stindarde strelucesce 

Crucea s'acuila in sbora ; 

Sorele d'Augusta isbesce 

D'arme-una camp scinteitorii. 

Podula gOrleT ocupara 

Catanime, venlitori, 

i la spate se 'ngrupara 

Verclisori si Rosiori ; 

Caci pe psi' si callirime 

De judete dorobanti; 

Cu cal mid, Mt ca agerime, 

In bataie ca turbati. 

Cursierii rods zabala, 

Batt pamentuld si nicheza ; 

Surle ostasesci chimvala 

Cantecii aspru repeteza. 

Candy tempesta se areta, 

Intr'ua, clipa schimba tots, 

Ventu 'ncepe ca sit bats, 

Dese fulgerl nuoril scota, 

Codril vijie de spaima, 

Pagri, feareie alerga, 

Riurile mai cu semi 

Unda turbura candy merge. 

Cod conflictula este tare, 

Supusi mortii adversari , 

Precum e nisipu 'n mare, 

Turcil vino, ca valurl marl. 

Calarimea otomana 

Renumita pe atunci., 

Iti prindea giretu 'n gang, 

Ca IA pasere pe stenci; 

37

38 menAl VITkurt. 

TAO luptit i deprind 

Cu multimi de priAll purtAndt; 

Pen' la Neazlof fu IntinsA, 

Grupe-enorme rttndri in lima. 

Otomana avangardA 

De mai multe (led de mil, 

In positie de gardl, 

StA pe malurt i 'n campil ; 

Ca locustele candit vine, 

Rele, famete-aducendill 

Tote locurile stintri pline 

De turbane furnicandti. 

Michai DomitulU Yl privesce 

Tabariti unde eta ; 

Numai apa 'I despitrtesce, 

Writ nu '1 coke numera. 

Adversarii faca 'n fact,. 

Se gitsesca si se mesoril 

Cu desprett, dent In sperant6. 

Asteptil lupta, scopu 1oru. 

Ieart Romttnii de cea parte 

Gurl de focuri ascundea, 

Gata silutil s'aduce morte 

OrY t unde volt citdea. 

Si 'ncIrcate topchanele 

Turcil nu le-aveati mai jest, 

Purtandil cart cu ghialele 

De calibru monstruosii. 

Si aria pgduri d'armate 

Lungulfi ape termuiati, 

Una Turcii peste sate 

Cittre Neazlofti totq roiat. 

Aril:4 tine calArasii, 

Moldovenii d'ajutoro ; 

Chiarti sosira §i cazacii ') 

Cindt a fostn mai mare zort. 

Nue 'n clitia, cum se spune, 

D'ambe part lupt 'a 'nceputu ; 

$' 

uit pies4 rugliciune 

Michal Domnulii a fitcutil . 

PAO sera cliva 'ntregrt 

Michal &tea mbarbAtk ; 

Pe spumatti cursierti alerga, 

Foculu barbarti infruntii. 

Candil duos nuori purtati de 

venturi 

De ua-datit se 'ntelnescii, 

Se ajungA in multe renduri, 

Se isbescti si se ciocnescti

RomAni-astfelt nAvalira 

Atacandt pe inemict ; 

Dinteui apg, §i voir§, 

Ca st, 'la face de nimict. 

GLORIILE ROMANI!" ontr 

Feru 'ncruci§anda RomAnult 

Cu ald celui musulmant, 

SPncruntandil pe arme pumnuld, 

RIst ftcea de iatagant. 

InemiculuI respunde 

Trimitendu-I plumbu 'n pepta, 

Si cu jungiult flu petrundej 

SI 'I dea partea lul pe dreptd. 

Mil de arme se redid 

Care morte trimiteat, 

Mil de trAsnete despicA 

Nuorult ce le inveliat. 

Uri& aerult, detung, 

Dealuri, codru tremura, 

Punt" viteaza cu 

Patria a usura. 

tots man& 

Cine enstt hotgrasce 

Lupta bravilord cu Turd ? 

Cine gloria renasce 

Pe rominult campy atunci ? 

Cine ? cine-opri roirea 

Musulmanului ferostt ? 

Cine II sdrobi pornirea 

Si fi dete planuld joss ? . . 

Candy fu cliva mai trecutti, 

Cu 'nil succest necunoscutt, 

Gemea podulti d' Este multa, 

Sub all focurilort scat. 

ChlaretI roiat pe punte 

SA, resbune Anti] ogeact ; 

Ianicerult Pap., 'n frunte, 

Purtandt verd.ile singeact ; 

Ct alfi set ferii t&iosu ca focult 

Alt set fulgert scapAra, 

LIAndt. m6rte pre tat loculd 

Si stindardult apera... 

oBateti pe nemici in coste ! 

DaV pe ei ! II dumicati I 

A. clisti Michal c &tre Este, 

.Acum, copil, me urmati! ! 

i asia pe tau osteanuld 

Ininfandu-la cats dark 

Trase spada, capitanult , 

Lovi calult §i sbavI . 

39

40 DISIOHAf VITAZULt. 

Cana se surpa, vre ult Wend, 

Dinteund munte, detunindd, 

Ploit petre 'n vale-adena 

§'o preface in mormentd, 

Ast-feld Michel, in mi§care 

PurtAndd tr4suetuld in sbord, 

Mi-ti ficsa Al Pa§i Ware, 

Cu unii ochid hotaritert. . 

Cu und bran a smulsii, erould, 

Ianicerului drapeld, 

i cu st&nguld sparse nuoruld 

Cif da focuri cAtre elti. 

Anlau! strigi damdd pe spate, 

Lovitfi d'arma IuT Alichald , 

Caraiman Pa§a se bate 

Pend 'n baltA de pe mid. 

i unil negru singe curge 

P'a sa urmit, unit §ioiIl, 

Barba, nesimtindd, eld smulge, 

Mu§candd balta de noroid. 

Prinde spaimA cei de facd.; 

Cal sard, se 'ncurcd, lovescd, 

NicI de fred nu .iad povatA, 

Coma 'n frunte-le sburlescd. 

Cdpitanuld tnainte , 

Tritsnetuld sea repeta; 

i in lupta cea ferbinte 

Pe Vizirul (luta. 

Pe Vizirulii VW zaresce, 

SpAtost, cruduld renegatd, 

Care pe podu se silesce 

A da ordini desperatt. 

Dal Turcii nu 'Id asculta. 

Micbai gi Id II gAtia 

Morte, ce 'ngrozi IA multa, 

Shag, d'ameni mai colea. 

Ast-feld termind puse 'ndata 

Pe amid descoragendd 

La ua lupt& 'nver§unatd, 

Michal, victimi semdnandd. 

Ieard Sinan, Sinan ce fuse 

Comandantd nefericitti, 

Dinti 'n gad, §i 'I perduse, 

Ca, in Neazlofd s' asverlitu. 

Candy al mortii furl% prada,, 

IJA multime luptatori, 

Ca §i umbra pere 'n data 

Planuld celord traddtorl...

GLORIME 110MINILOR11 

Lepadatuld de credinta, 

De tint pa§a, strensd legatti, 

Teratord cu umilinta 

La Turd, Michnea, renegatt, 

Trece c' ult-aripa turceasca 

Ma lu 'n josd, stejarl betrani, 

Cautandu ca so loviasca 

De la spate pe Roman!. 

Derd remasera 'n ruOne ; 

Prin paduri, cum §i Sinan, 

Ca dihoru, 'n maracine 

S'ascundii Michnea §i Hasan 

Dupe tunurl, p'ue, colnica, 

Comandate de Chiral, 

Versa trasnetd, trasnetd pica : 

E Tartard aprinst pe maul. 

Estasiate, e turcimea 

D'astd cratert fulgeratort ; 

Prinde inim! romaaimea 

Subt cell scuts triumfatord. 

S'orl ce inima vitezA, 

S'ori ce sufletd cu aventd, 

Concurs atunci se, vela 

Pe neamicult Teri 'nfrantd. 

41 

Turcii fugd mancand pamentulti, 

Azraehl IT spaimanta; 

Multi deli! §'aflad mormentuld, 

Cari 'n frunte se lupta. 

Dupe crunta baffle 

Ce tinu numai ua iii, 

Leng' a mortilord faclie 

Bucurie s'aucli ; 

Surle resun all fanfara 

De victorir la Romani, 

Resunat-a Vita 'era 

CA invinse pre Mani ! 

A crestinilord salvare, 

Prin acesta aclama, 

A Romanilord purtare 

Timpi eroici rechiama! 

Pe Michal flu incununa 

De success nemarginitt, 

Fama gloria strabuull. 

Pe erod acoperitd. 

Neptea ensa pre gelesa 

Vold .aterna 'ptre o§teni; 

sangeresa 

inceta 'n alugareni . 5)

n tempests cum se trage 

De la campl pe culmi inalti, 

Prin consiliti, se retrage 

T6t6. &tea la Carpati. 

Acolo si Ardelenil 

Ajutor e an son; 

Osebitil de Moldovenil 

Frati Roman! ce-ati ma! venitti. 

Litre Rucrtrii, pe frumose 

Dealurl cu paduri si stenci 

§i pe vIile umbr6se 

&Mita Crestini aliatii strensi. 

Curtea-d'Argesi, Capital6 

A lul Negru din'ceputti, 

Tresgri, ca 'n di de falg, 

Pe Marl candu a biltutti ; 

Campu-Lungu de la parte 

§i Tirgoviscea p'aci, 

Munti §i riuri ce 'I desparte 

Cu mirare II privi. 

VII. 

Curgil stindarde care-aduce 

Ajutorii pentru CrestinY, 

Cavaleri de santa Cruce 

Batti in pinteni, de feril plin!: 

Chianti ducatulti de Toscana 

P' Arcliiducele-a trimisti, 

§i din liga cea germanA 

Contigente s' a inscrist. 

Unguri, Nemtii, Romanime, 

Popull, nobilii armati, 

Concura cu catanime, 

Cipitanil cel cercati. ' 

Ilea corpu mare desvoltar5, 

Peste munte zoboriti, 

Val si dealurr ocupara, 

In col6ne ttLbarii. 

Michai Domnulii is de ming, 

ChpitaniT §i osteni ; 

Fruntea Este! cea rorranti, 

Saint/ pe-Italieni.

Aliatii vind in frunte 

Cu- amicali man ifestd ri, 

hard Romahil le respunde 

Cu ferbinti ImbrAtisdri. 

Iutr'u Ali de dimineata 

Toth osteanuld se gItia; 

CApitanii plini cu viatd, 

Planuld luptei pregatia 

Cavalerii la sorti trage ; I) 

El vorbescd a concura 

Iu Tirgoviste sa bage 

Iasc' apring s' a o mina, 

Recunoscere sa fac6 

Peste Turcii Ianiceri, 

Inainte ca sa trOc6 

Vre unit corpii de cavaleri. 

Turcii multd inaintase 

Cu ostire de ajunsd, 

Centruld terei ocupase, 

De Tirgovisce mai susti. 

Bucurescii ilil facurd, 

Magasinl de zacherea, 

Monastirl el le umplurd, 

Cu munitii de gemea. 

GLORIIL ROMINIL 01111 43 

kart Tirgoviscea 'ntarird, 

Cu marl santuri si cu muri 

Parapeturl construirk 

Si cu tabii p'impregiuril. 

Dese el facendd esire , 

Pen6 'n munti inaintad, 

Cu Crestinii intelnire 

Dese lovituri avead. 

Cavalerii s' aprindil tare 

Si se disputd, la sorb. 

Sate sortiuld fie-care 

Pentru glorie si ford. 

Ese -untt june blondu ca crinuld 

Sveltd §i agent infocatd, 

Cu desprep privindd scrutinuld, 

De locd sortiuld n'a luatd. 

Elil plsesce cu mandrie. 

Trage spada 'nfiora,ndd : 

« Cavaleri! ye 'ncredeti mie In 

A vorbitd la top deramdd. 

a Cine viata 10 

iubesce 

«Pate aici a r6mttnea, 

a eine nu, si dent voesce, 

aVie ! Jura pe spada mean

44 MICRAI VITEZUIA 

«Ca in frunte si la morte, 

.Cavaleri, ea gata sAntti; 

Anal unit sfinge nobilti forte, 

uDin al Crisiului pamentd. 

.Buns, strdbuni meT, ul-data, 

«Taie calea la Tatars, 

(Yard care-Europa OM 

uEra 'nvinsd, de barbari ; 

aRadul, DragosT, nobild sange, 

Din strabuni mei ad fostfi ; 

aDe bravuri nu imi vets plange!.. 

«Ca ostasfi, void fi la postd ; 

.Vitezia cautd parte 

utn tots loculu s'o gasescd, 

Setea luptei peptu 'ml arde 

«Pear' and nume stremosescii ! 

Cavaleri ! cu mine-acuula 

D' aide sorts et nu visezd; 

if SA (lama Turcilord de urml, 

(rSit 'T invingemti, asta creed L.. 

Acestd june se aventg 

Pen6 'n cortuld lui Michaid. 

Palosuld in joss implAnta 

Pe picioruld unui plaid. 

-- aDomnuld met ! acesta 

aBasarabe, mare Domnd ! 

.Crasescd edile deschise 

«La onore penteund omit ! 

uLa bdtaia ce re'ncepe 

e'Cu Sinan, teribilti Turcti, 

«De-asta-data void incepe 

((EU, in frunte same duct ; 

Vinil a 'ti cere invoire 

« i osteni mai inimosT, 

«A sfida cu hota'rire 

aPrin tots loculd Turd ferosi; 

qapoi &tea numerbsd 

a in 

campanie va infra; 

.Mare lupta sangerosa 

«Cavaleril volt afla. 

.Deca vrei cu stdruintd 

«Recunosceri §i cercari 

« §i invingeri cu putintd 

«De a face, is calari 

Oise, 

«Din catane; mergi cu Domnulii! 

Cestui june Vod' a clisu ; 

a Niel and picti it to is somnuld; 

It Fil prudentd, viteazd deschisdb.)..

GLOIUTLE ROMANILORt 

Cavaleril 'nmArmurirA 

De astt june, und omti noa, 

be coragiu-I amutirA ; 

Tot! tins ochil pe flacAd. 

Disputele cavalere 

De la sort!' a contenita ; 

Fri loca de 'ntarcliere 

Multi cu junele-a pornitii 

NM catI-va Maghiari se call 

Ca onerea s'a ctilcata, 

Pentru ce In avangardA 

SA comatide tint bdiata ? 

Acesta lucru nu le place, 

Santa atinsl la sufieta chiard : 

BortiturA 'n ceria se face, 

Ca cum Zefs' ara fi Maghiara! 

Cine ensa e-acesta june 

Care mintile-a ocupata ? 

Despre ela mai multi, ne spune 

Ca de feta-frumost in satii. 

tit cun6scetT, camarade ? 

Verule TransilyAneanti ? 

Iea ! ne spune $i to frate 

De pe Putna Moldoveand? 

Acesta june, 

Mal de colo 

Se amestecA 

Versa sange 

E fiintA pre 

Nu e Nemta, 

E 'ma june 

Ila scima not 

ne respunde 

una ostasa, 

or! unde 

cinevasi., 

ciudatA : 

nu e Maghiara ; 

ca ut, feta, 

de la Chivara. 

45 

' on si cum ela se numesce, 

E d'una s'ange cu Bogdan. 

hcmont pe ela Ha inbesce, 

Ca pe cela dental Crisian. 

AuclitI acu or! tine ? 

Una copila, iea! cavaleri , 

V'a facuta colea rusine 

ComandA,ndd alibarderT ? 

Decl onorea este! lupte 

Numl densula va lua, 

CA sciu a merge 'n frunte 

Cu nemica a se lupta. 

Ma, tatani-sea ce face ? 

Unde e? cum n'a venita ? 

Eld cu Jicmont flea pace, 

Dupe sficli necontenita.

46 MI HAI NITiZULt. 

Jicmont bietti fusese mire, 

Cdcl abia s'a 1nsuratd ; 

E 'n regescit incuscrire, 

Ludadd Md. de 'mperatti. 

Eld Meth, de ! alene vine, 

Nu 'I pre arde de resboin, 

Pe Bogdan cu densu It tine 

Vrendd sd vie amenduoI. 

Derd Baton s'a§teptd, 

Jicmont. principd Ardeleand ; 

Eld sosesce pentru faptd, 

De resbeluld musulmanti... 

Ast-feld mi-II vorbia o§tenil 

La picioruld unui plaid ; 

La and 'oat Transilvdnenil 

Cu Romanil lul Michaid. 

Trompele s'audd, fanfarl 

Pomposd falnice remind ; 

Aligil se mi§carrt, 

Cdpitanil se adund. 

Pe Principiuld saluteazd 

Sigismundul Ardeleand ; 

L' Archiduce 'nainteazi, 

Renumitd Massinailian. 

Si Michal gi Sigismunduld, 

De nevoie infrittiV, 

La and locd 'I adunl ventuld 

De restri§te ocoliV. 

pi de gloriI! de 'nfratire 

Pentru Cre§tini aliati! 

A Europei strilucire 

Reunitd, e'n Carpal ! 

uTe glsescd acum cu bine ! 

u Mare Domne Basarab ! 

«Ea amd spus-o pentru mine 

u CA void fi aicl ingrabd... 

Voiosti brate-a 'ntinsd Cri§ianuld 

Bogdan, card 'I a respunsd 

MichaiDomnuld : uEste anuld 

uDe la nol de &Ida to -ai dusti!.. 

Dupe multd, curtenire 

Lui Michal, cd, Turd a 'nvinsil, 

Pregrttit-au de o§tire 

Und ospetd de drumt intinsu. 

Falnicti cupa coronatd, 

Mare-osp60 ocolia, 

Pen' la rege, infocatd, 

Ud, urare toi scotea.

GLOBULE ROMANILORt 

Derg pre lungt ospetulil tine, 

Cu dantg, mese si urgri; 

Dina trece, neptea vine, 

Arc lendti focuri pe carari. 

Luna splendidg-ocolesce 

Firmamentulg seninost, 

i pe trupe strelucesce 

Discula el celti albiciosg. 

Inimi june si 'nfocate 

Bucuria desvglia , 

Mai tarcliti, thrcliti in nopte, 

Michai cupa 'n lilting is : 

- 4 CApitanl ! cu voie bung! 

Aucliti ! le-a clisil celti bravg, 

«In victoril viata-e bung, 

aDerg amarii pentru sclavg ! 

«SU fimil bravi! Crestinii una 

.Ce dorimg sg apgrAmti , 

«Pe nedspil tots-d'auna, 

aTerel nestre, s'alunglmii ! . 

«Vedeti tirguri, cetiti, sate 

.Ce-felti suferti, in ce jugt ? 

«Plangeti crestinesce state, 

«Ce insulte Ii s'aducti! 

uSa nu stamd in nelucrare, 

«Pentru crucea ceo mgrimn; 

S'alergama cu mica cu mare 

«In pagaliti ca sg lovimti !.. 

-- «lira! ura! ... 6spi Terri, 

is au falnicg IT vecini, 

«MMne resbelg, cavaleriT ! 

«MAine gloril la Crestinfl.. 

i resunetulg se duce 

Prin tots loculu, de meseni, 

Alegrete-era pe buse 

Zugravita la ostenT. 

Stooa clilei nu 'ntirclie 

Orisontele rosindfi, 

MuntIT jail coldre viue, 

Grosil aburl risipindti. 

rearg acuila, simbolulg 

De putere de cetAti, 

De pe culmini isT is sborulti, 

St1 se-avente dupe pritcli. 

47 

[Tug strging ospe pe-datg 

A sosita parlamentard ; 

Domnulul romans s'areta 

Una Turcti mare, una Tatarn.

48 mmHg viTEzuLt. 

P'impregiurfl c'uit furisare 

De ochiD, tote vrea a sci ; 

Pasi 1uT prepusurl are 

De spiont, cam pe aci. 

Voia totulU ca sit vede 

Astft stritintt cu ()cliff lul, 

Despre tote sh se 'ncred6, 

i sittulfi 'Area ca nuT. 

aCine estl ? ST cum to chiama? Wit si 6stea cea cresting, 

.D'unde vii ? vre-d, carte al ? 

«Potl vorbi fArg, de teams, 

L'a 'ntrebatti Domnuld Michal. 

«Stintu trimist de Sarascherultl, 

aAlti tneu nume Abdalachti, 

44 Cele bune sA dea ceriu14 

uLa raiele, la Beid VlachU! 

Si c'uit lung/ reverint,it, 

Mina ducendu pe turbang, 

Salutit cu preferintIL, 

Ca credinciosu musulmanti. 

Ua padure de armatg, 

Lancele In susU lucindo, 

Impregiuru-1 Insirata 

6stea de crestini privindu, 

i RomEtnil ajut6re, 

Volontaril cavalerT, 

Trupe end, fumatore 

D'ace10 stinge versatil 

C'ochl de Argos flu privia, 

CAutatura lul strain& 

InduoialA, ca dedea. 

Si 

'nteacestu chipil musulmanul, 

andu mesagiulu set a diet. 

De trel orl s'atinsu turbanula, 

to satanicu-T suristi. 

Padi§achulii da ertare, 

Elu vorbi, la ce-a trecutil; 

PadisachulU plange tare 

uPe acel ce au adutn ; 

»Padisachulti dice pace ! 

uLa raieli supusi sel ; 

aPe Michal Domnu flu face 

aCelu potenta alU Terei bei ; 

.Derti ostirile straine 

Sit se 'ntorne Inapoi, 

.NumaI astfelu nodulti tine 

«De tractate Intre vol...

0Padisachuld den &tit, 

uNu putemd si not erta I 

«Padisachuld den certii,, 

uNoi cu armele scimd da L. 

Scutt respunsd ti dete Domnul, 

F6rte scurtd, deril sanetost. 

Mesageruld lama tonuld 

Unlit omit necaziciost : 

a P6te- se 0, nu vret pace 

Cu Sultanu 'ndurgtord ? 

Tributarii vrel a to face, 

a Cer§indil strlinti ajutord ?.. 

0 AfIA derd s'acesta. parte : 

0 °stile ce all pornitd 

aSpre Went, si nu departe , 

Musulmanil le-a 'ntelnitti. 

01'6rte pucind se tinura 

Acei frumosi cavaleri ; 

a Mort ca muscele aclura, 

.Cel mat multi stintit prisoneri... 

Bogdan tresari 'Maul : 

Filca meal.. val ! prisonerli?, , ". 

vise cu-inima 'ntristatd, 

Acestil nobild cavalert. 

GLORIILE ROMINILORt 49 

00h! amoruld ! ce durere 

0 Despre fiica-mi mi-a lasatti ! 

Add.ogl dupe thcere 

B6trind omu-essasperatd. 

Si Bogdanti si Sigismunduld, 

Amid bunt ea nisce frati, 

Vamenduot 'I ocupit gondula, 

De Augusta pre-ocupati. 

La nuvela ne-asteptata, 

Bietil betrAnuld se jelea, 

Se bocea plangendd ca tats 

Pentru fiica -I ce perdea. 

Profundd planse eld ferbinte, 

Ce durere '14 a ajunsil : 

Pentru fli, cAtd null pArinte 

Plange, suferA d'ajunst ! 

Sigismundu '111 indulcesce 

Promitendu-i ajutord, 

Ca la Turd eld pregatesce 

Focii si trasnetd arcielord. 

Si Bogdan lipsitil de pace 

Dusu-s'a la primii Duct, 

Domnuld terei de a 'T face 

Mi. dreptate chianti atunci,

50 MICHAY VITEZITLfr. 

D'a constrange cu torture 

Omu Id care a venitti, 

Intemplarea, cu -a lug guru 

Ca sh spue deslusitd. 

Derd in astu 'mpregiurare 

Mesagerd a disphruta, 

§i 'ntr'unti nuora fuginda chlare 

Se Meuse neveclutt. 

Dupe densulu se luarh 

Cavaleril vre-urt chti-va ; 

Pe Christosd el se jurar1 

De a 'ld prinde s' ale lega. 

Ca virtegiuld se tot duse, 

De gonad urmatti merea, 

Blestematti de trel on fuse 

§i bltuta de Dumneclea... 

tntr'uu cliptt to sciura, , 

Dern atuncia pre tArclia; 

Bine uni Id cunoscurh, 

Cine-a fosta acela beslia, 

Care Domnului vorbise, 

Ca trirnisfi de 1' adversari, 

i in tabhrh venise 

'aella capu'l &dull marl... 

Din al ngstri tot- d'auna, 

Instrumente la stritinT, 

Cu Satana s'ad data mana 

SA 'mpileze pe Crestini. 

Michuea I Michnea renegatula! 

'earn una aspirants la trout), 

Era Michnea lephdatula, 

Ce venise ca spiond. 

Derd atuncia si me tare, 

Acelti sufleta amarita, 

A phrintelui 'ntristare 

Pass armati-a hothrita. 

Resbunare mai arclendh 

Capd si inimh n' atinsa, 

Precum ura inferbinth 

Capula junilora aprinsa ; 

Ascultanda pe acestti tatu 

Care cere ajutord, 

Pentrd eroica sa feth, 

S'a atinsa onerea lore. 

Precum tigru muginda forte , 

Veclendti pull sangeranda, 

Se arunch pen' la mOrte, 

tusitsi carnea lul rupendd ,

GLORIILE ROMINILORt 

Pe nemiculti sett ill cats, 

Ca sd Id OM sfe§iat, 

Turburatd, furiosd d'ud-data 

Dupe urma lui se is ; 

Ast-fell armele resund, 

Ostea din munp spre campii, 

In Septembre cu recore, 

Florile mai ridd pe plaid, 

Ville se coca de sore 

Cu all duoilea timpti Mail. 

Muni invelip de ceata, 

Redid" fruntea pen' la nuord; 

Wile de diminega 

Scott unti sunetd mugitord. 

Subt a ostei grea calcare 

Oil ce sgomote-amqescd, 

Cheard §'a acuilei strigare 

Dintre neguri cars crescu. 

VIII. 

Coborandu-se 'mpreund, 

Peste §ese-deci de miT. 

Turcil deal ed.td jail de scire 

De retragere se 'ncercti, 

§i Cre§tinii in unire 

Si '1 atace, spre eT mergd... 

Principii, unicl sub steagurl, 

0§tile le-a impArtitd 

In colone de atacuri, 

Subt und capti mai renumitd. 

Sub Michai, rordni lancerii, 

Caldrimea §i pura§I, 

Sit atace Ianicerii 

Fact ud, frunte de osta§I; 

Bocceai cu Secuime, 

Cei cu case inarmaV, 

Sigismundulo, nobilime 

Lenga densuld adunap; 

51

52 maul viTizur.t. 

Mal era Picolomini, 

Comandandd Italieni , 

Rasvan Voda, cu vecinii, 

Cu calarif Orcheieni. 

Treed colonele 'nainte, 

Ca troieni nenumerati, 

0§tile mergendt potinte 

P'intre §irurl de Carpap. 

Riurile fAcendil sunetd 

Peste prunturl §erpuescd, 

Cele-armate, cu resunetii, 

Yr' und obstaclu nu gasescii. 

Unuld Iasi', dupe altuld 

Dealurile inapol, 

Inainte aliatuld 

Trece lunci, colnice, val. 

Spre Stanesci §i Dragoslave, 

Pe la RucArCifilne ured ; 

i potinte §1 mai brave, 

Spre Tirgovisce se duct. 

Ieatli ajun0 pe campie ! 

Lund, paduri osta,§1 umplendti, 

Pentru Turd, uti vijelie 

Ventult despre mung suflandii. 

hard Sinan facendu-§1 pransuld 

De pe-ua culme II privia ; 

Michnea era lengli densuld 

i consilii ii dedea. 

Michnea cell ce 'n viclenie 

Pe Cre§tini a spionatil, 

Cu movila Ieremie 

Lind complotil a coulucratii. 

Coci ell Domnd ca sit se face 

Cu Satand era ajunsil : 

Nu era turcitd de claca,. 

Nici d' an simOmentfi petrunsii... 

Pe Cre§tini veclendd cum vine, 

Turculti este In estasd ; 

Sub pretecstil ca nn'i convine 

Loculd, Wile §'a trasd. 

La Tirgovisce ell lasa 

Pe Ali din Trapesuntii 

Cu puteri, cu bans in cask 

Arnie, provisiuui ... Pe puuctd 

Promitendu-I ranforlare, 

IT ordon' a se lupta ; 

*'a lupta cu forp, mare, 

Patru mil Turd l'asculta...

Astfela Sin an se retrage 

Catre Bucuresci in joss, 

In speranta, de a trage 

De la locuri tint( folosa. 

La Braila sta putere, 

Trupe Turd ce-o ocupa, 

La nevoie le va cere 

De nemict a 'la descurca. 

GLOBULE ROMANILORff 

Promitea l'ai sei, de scusa, 

Sigurd una maretti succesii, 

Ca va trage inteua cursa. 

Pe Crestinii, maI la sesl. 

Bogdan merge chiara in frunte 

C' unt aventa si cu 'n foal rani, 

Tine una de pe munte 

Catinda c' ochiu-I p'adversara. 

El stair linie de lupta, 

§i 'n cohine aseclap, 

Vocea trombiti o-asctilta, 

Cel ostasI imbarbatat.I. 

Precum cade Id ua turma, 

Pe IA prada, tail, isbesca 

Cu putere de pe urma, 

Pc nemica el navalesca. 

Dern, minune! ce 'ntemplare ! 

EI, in lagarula osmana 

Nu veda omfi, nu e miscare, 

Pustiiii, muta e locult plana. 

Remand prinsi d'estasiere; 

Capitanil marmuresca ; 

El se temil cu prevedere 

Vre ua, cursa a gasescii. 

D' ua-camdata hotarira 

A sta loculul cum sta, 

Peste camp ii el tabarira, 

Care-ala Turcilora era. 

53 

Ati remasil ua cli s' ull, nopte, 

S' iearia ua. cli meret lucranda, 

All veghiata precata se 'Ate, 

S' iearii O. nopte de-pe-randa. 

Mt colona, Turd sosesce 

In amurga pe innoptatt, 

Niel prin gonda nu le plesnesce 

Despre cate s'a urmatt. 

El facenda diversiune, 

De la pricll se intorceail, 

Pracli aduca el de minune, 

Catre fratil lord trageail.

54 MICHAI VI1EZULT77. 

Cinch in castre el intrarti, 

Pe und timpu neasteptatil, 

Tarc lid soma isi luarl 

Ca in curs all intratii. 

ResplAtirea §'o avurg, 

Prin aid faptelord decretu ; 

Lengd prade, se perdurd 

C' ochi 'n cerid pe Mahometti... 

Debutard dera Crestinil 

Princlendti duoe mil de Turd ; 

Atuncl Bogdan cu strainii 

'I-a trimisti la Hurii : (furci)!.. 

silt 

Apoi planulti trasard, 

Duel armatel planuinda, 

TJA coking, o 'bard 

Spre Tirgovisce venindti. 

Michal is pe Turd in g6nA, 

Bate feru pane -e caldu, 

indatI se intarnd 

Pregatita pentru asaltd. 

i i 

Sigismunduld chiard comanda 

Aid Tirgoviscel asedit, 

i incepe-ud canonadd 

Turnandti focurl peste redid. 

T6t1 6stea se 'ndrepteazi 

Cu asaltd a nlvtili 

Pe cetate ca s'o racld, 

Garnisona a 'I strivi. 

Dupe vorbe, inspiratd 

GarnisOnal de Sinan, 

Astepta ranfortti d'armata, 

Ca sg, tie lupta -und and. 

De la 'nteia, imbrincesce 

Aid Crestinilord asaltd, 

Fora el o re'nonesce 

i 'n ataculd celdlaltd. 

i mal multe Sigismundu 

In cercarl essecuta 

Ca sl intre inlduntru, 

Ilustrarea '§i cauta... 

§anturl in giurd, cu-apd pline. 

Mud ormuld 'Id incingeat ; 

cadavre nu pnine 

In tots loculd se lungiat. 

Se tint Tamil cAtfi se p6te, 

Ocolitl de adversari, 

§i 1' 

atacuri, dupe t6te, 

El respunde tad §i marl,

Campu ducele 'ntreiesce 

Artileria lucrindd, 

$i 

Wire grAnaddesce 

Ca se, termine 'ncurandfi. 

Anse vede cu mehnire 

Ce 'nde§ertt e lupta sa, 

A Tirgovisci 'ntarire 

Nu pre lesne 'Ate Ida. 

D'a o tine 'ncongiurath 

E parerea tutulord, 

C'ua, lucrare regulate, 

A constrange-o Ducii vord. 

pile multe °eolith' 

El Tirgovisce-au tinutd, 

Sortea el nefericitd 

ti getia und tristd initial. 

GLORITLE ROMINILORU 

Din focd stet, facd incetare 

D'a ploa in incruci§iti ; 

Ostea de incongiurare 

Sta campatd pe costi§id... 

Bogdan trash cu sigismunduld 

Subt und arbore umbrindd, 

hi aline, pucind &dui% 

La Tirgovisce privindn 

55 

Mal intei §i 'nteid de t6te 

Bogdand, nobild Romand Cri§id, 

Citre principe eta pate 

Vorbi multe §i feckafi. 

Sigismunduld, ginereluld, 

Lini§titd candd se gdsia, 

Dese on privind1 inelule 

La consertea lui &dia. 

Dupe ce d' asediere" 

All vorbitt ei de ajunsd, 

Bogdan scapard 'n durere 

Foculd ce '14 ardea ascunsd. 

- «Spune derd, Bogdaneb) Oise, 

Principele josh trantitu , 

Unde ochiu-I aromise 

piumetate adormitd. 

a Ce se spund? Bogdan respunde, 

«Despre fiica-mi se vorbescil, 

« mai multd ce me patrunde 

«De tote neamuld romanescd,.. 

Sigismundu nu 'Iti pre-ascultd; 

Eia visa Samo§id casteld, 

Tinerice, secia-1, cultd 

Fiore, angeld pentru did 1

56 MICHAI VITEZITIt. 

Care fuse refugia, 

Precum Stanca 'n Fagaracid, 

A lui Michel Domnd, scutita 

De resbeluld uriacii. 

aDe Romani voescd a spune, 

A. Oisit nobiluld Criciand, 

a Prin bordee, prin catune 

«Flit marelut Traiand. 

«Numa-ua fiicit init remase, 

aAugusta, fiica mea, 

a Peutru Romani se armase, 

a Se armase chiarti ci ea! 

«Ed §i fiica-mt ult suflare 

a§i ud, inima avemil, 

»Si pelrunci de intristare 

oPrivimil cele ce vedemd. 

((Dacia cea stralucita, 

((Roma! Roma, sortea et !.. 

4111I e imaginea 'ncleitit, 

«i Romanit fii met! . . 

',Ca IA mare nedreptate, 

aDe la nobill isvorendd, 

«Face-Ardeald atatea sate 

«A fi triste O. plangendil .. 

(rScii, o! Principe ! pre bine, 

«Huta Romanti de sange ed ,- - 

a Cricid Ardealuld una tine 

«Cunoscutri de Dumnecleil ! 

«Si sa 'ncepemu mai departe 

aDe la Ungurulli Arpatd , 

«Millie in parte 

«Cu Romani" Menomoratu; -- 

«Peste Cricid se retrasese 

«Tad batendu-se pe pasil , 

«Ducele Romanti fusese 

alieinvinsii ci pre viteazii. 

«Bine, eld avuse-ua fiie . 

a Zolta, fiuliI lui Arpatd, 

«A cerut-o de socie, 

«S'ast-feld lupta s'a curmatd; 

«Cum Augusta, fiica-mt, cere 

. Cu 'n Romand a se 'nsoci; 

«Simtd parintir mangaiere 

aFiica lord a o 'mpeti. 

aDerd acea impregiurare, 

a Transilvania cum fu, 

«Subt a Zoltei dominare, 

a Atunci sub Maghiari trecu

«Deci, Romanic protestard, 

«Sub Gelod §i sub Claude; 

«Mini de inima purtard, 

«Ai Cri§ianl und resbeld crudd. 

«Rene ce, fatalitate I 

&MEI see,Optumu9nepotti, 

a Dupe Claudd se mal bate, 

« i subt arme caclu mortd... 

«Santulli Stefan, prin credintd, 

«Pe Romani catti 'I a supust, 

eil lug, c'ud. influinta 

«A bisericel d' Apusti. 

«Cei Romani ce se 'nchinard, 

a Misionarului stop&nti, 

«IA noblete se 'n&ltara, 

Cei-l'alti ca servi remand 

«Writ acestA preferinta 

«A credintei de Apuso, 

«Pe popore, 'n neputint& 

« i in eerturi le-a adusti 

«Nisce aspi apol venirA. 

0 Transilvania 'I priimi 

a Ca pe &pi.... El se lipird, 

« Cu indigenil a trii. -- 

GLOILIELE RomirmoRtr 57 

-- 

nAcordatu-li s'a dreptuld, 

«De la regii ce 'I scutiati ; 

«EI puindu-se cu peptuld 

aCetAti, tirguri 9 pitmentd iati. 

(Lenga den§i indigenil 

«Ad r6masd ca suferiti; 

«Romanimea §i sitenii 

((Cu durere sfintd strivitI I 

«De atuncia tote Intr'una 

;Pamenteni all protestatu, 

« i 'n revolte tote-d'auna 

aFrgtescu sange s'a versatd. 

eUnguri, Sassil se acordl 

«Pe sateand a fereca ; 

.Face et legi §i pund pre rOta, 

«Pe eel capl ce protesta. 

«Anton Magnu §i consocil i),. 

«Capi Roma,nilord sculati, 

.§i cu Dozsa, s'ad datd mortis, 

0,Cum mai barbard torturati... 

Sigismunduld mar! ochi face, 

Ca §i cum s'arU de§tepta 

Dintr'und vise teribild ; taco, 

Eld conclusie a§tepta.


Fruntea-i e posomorita 

Ca and omd nemultumitii, 

Aspru la Bogdan se uita 

Pucint, $' i6rAsi 'adormitt. 

Derd infiptd Bogdau II spuse 

SuferinOle, torturl 

Ce Romani lord se puse : 

TOpa, streanguld, rot!, securi... 

«Din acea impregiurare 

«Romanimea s' a rasnitd; 

. Ati trecutd peste hotare, 

« Subt alp Domni s'ad reunitd... 

«State noul constituira 

«Asti vitezi, vitezi Romani. - 

«ET cu peptu lord oprird, 

.Roiuld barbard de pagani... 

«Ald Ungaril Huniade, 

«Aceld rege litudatd, 

r(Consangeand fu cum se cade 

Din tulpina ce 'Ill a datfil ... 

«Inteua lupta desperate, 

«Ca si acli cu Turd, cum vecli, 

«Crestinimea fu scapata 

a Prin Romanis cei vitezi.., 

4 CA ndii a clisd si Matia Creduld, 

«Batendti Turcii prin Romani], 

«Ca selbatect Paul Chinezuld 2) 

«Manca carne de paganii .. 

uFara Romani, semilaua 

«Loculd Cruel ar' fi linutd, 

«Fara Romani, tot-d'auna 

«Popull marl and -fi caclatil ! 

«Writ and pied de simpathie 

Pentru Romani sa avell ! 

«Pentru multa barbatie, 

uPetru fapte ce vedep! 

Sigismundulti se destepta ; 

h peruse ca visa, 

Ca Tirgoviscea l'astepta 

.1i vercli lauri if da. 

Pe Bogdan ci 'Id mai intreba : 

allei 1 imi spune de femei! 

«Fiica ta, ce-atata grabs ? 

S'a batutd cu Turcil lei ? 

Fiica mea e ca si mine, 

Bogdan Oise; nos avema 

«Ua vointa pentru bine, 

«Viitord la populi vremd! ..

GLORITL f ROMANILOPtif 

«§i apoT ca ea trAesce 

«Petite unit June cum spuse 

«Radu junele o-iubesce , 

«E-a lul viata viata ei! 

«Michai Domnultt ill trimise 

«L' alu GermaniT Imperatd, 

«Acestli june Implinise 

«Cate sarcinT i s'a data 

«Chiarti 1' a vestry Insocire 

.Elu cu frate-seil veni : 

.SalutarT de fericire 

.Pentru Domnniti sett vorbi. 

.TotT RomaniT, totT 115 scie 

«E tutu angelg de omit bunt'', 

.A cerutti pe a mea fife, 

«Dupre lege sit 'I cununii. 

«MAO. pedica ne fuse 

«Asta resbelii mahometanti, 

«La dorinta ce avuse 

«Junde, a'acum unit anti. 

«Elfi pe Domnuln sell si bra 

.0 servesce de atunci, 

«Teta ierna, tots vera 

«S'a luptattt lured cu Turd. 

Patin ce alts, - data, 

D barbare 

«A coprinsa pe lumea total 

.§' a data grosnicl sguduirl, 

59 

«A. chiltmatit pe top la arme, 

DBArbati, copil §i femeT, 

. Ca sit 'nsufle, sit Intearme 

a Crestinescile idel. 

«TotT Crestinii 'n cruciatrt 

.S'at armatu contra pAganT, 

.Si ug, flicA i unit tats 

«SI ajute pe Romani. 

-- 

death, dent ca ce iubire 

p' Augusta a 'nfIldratil ! . 

Sigismundulg nesimtire 

L'aste vorbe aretatt. 

Mai pe urmit ce IT vine, 

Omuletulti resufltindu : 

.Vomit vedea, eT bine ! bine!.. 

«Vomit vedea la tote 'n Hindu 

Bogdan eng till cunesce, 

L'intelege, dice desa : 

«Ia aminte si Mace ! 

aFit dreptate maT alesti !

60 MICEIAT VITAZULt. 

Sigismunduld colea, clise : 

aDestinate de popord 

a De la cent fiindd prescrise, 

a Popull pert& crucea lord.. 

--- a Prescriptft gintele nu areal.. 

A respunsa Bogdan d'a dreptii. 

cDreptuld este-alt celut tare, 

a Ce §i la apara cu peptil ! .. 

Ast-fell el din cadtatura 

Aprinsera und vulcand, 

Si 'ntr'ua, disputa aqua, 

Cu totd pasuld lul Bogdan, 

Detunari atunci de arena, 

Ce 'mpregiurd s'a auclitii, 

Da in tablet alarms, 

La Tirgovisce sub zidd. 

Sigismunduld e 'n piciere. 

Vichai Domnuld mai de§teptd, 

tntre este veghetore 

Sts martiald en fool 'n peptd... 

Bogdan ensa se petrunde 

Din cotro a resunatii 

Detunari, can respunde 

Lungindd echo 'n departatd. 

Se intinde nil padure 

Pe nau loci monastirescu ; 

Ea protege loviture 

De nemici candu se 'ntelnescd. 

Duoi neespi ca sa, se bats 

Lodi mat bunt nu convinea. 

Fruntea unui e legata 

Pentr' IA plaga ce avea. 

Pre aprin§Y, §i multit ura 

Vadversarii calareV, 

Unuld Turd, cu gre-armaturit, 

Altuld Cre§tinii din MeV. 

Celul Cre§tinii sangereza 

Fruntea-1, Turculii e turbatt, 

Amenduoi se 'mbrati§eaza 

Cu isbiri de spaimantatd. 

Lancea Turculd §'o repede 

D'alii strapunge ca pe chinl, 

Junele minutt nu perde 

Si 'I o apnea cu tart maini. 

tnclestati, ei toff" se bate, 

Se impingil §i se lovescd ; 

A lord arme descarcate 

La nimicil nu folosescil.

GL 0lalME ROMINILORt 

In curendii era sit cap, 

Geld ma! slabd. la and asaltd; 

In curendd era sit vecle 

Unuld mortea celuTaltd. 

Bogdan pintenA-atunc! caluld, 

D'a'I ajunge ma! cnrendd. 

Sigismunduld urea maluld 

DimboviteT, cu-a! seT rancid 

Ce uimire ? ce mirare 

Pe Bogdan §i luptatorT ? 

Cunoscu pe fie care, 

P'amenduoT gladiator!. 

Renegatuld Michnea fuse 

Turculd care se lupta . 

Pe Cre§tind ild cunoscuse, 

TocmaI Radu ca. era. 

0Blestematil spiond ! §'aicia ?.. 

0 Stai acum cu to gatescd ! 

Strigit Bogdan, pen' aicia 

a IT a fostd vaculd ted dracescu I 

Atunci Michnea cindd se vede 

De ma! multi amenintatd, 

Ganda cunosce cA va perde 

Lupta, ULM de 'nferbintatt, 

D'adversaru se degageazit, 

Ce la lupta tin Linea; 

Niel pe Diavolu Witt vecle, 

i nicT truce '§1 chuta ; 

Peri Michnea ca nttlucA. 

Raduld nici c'art's fi pututd 

Cu nemiculd sea s'o duca, 

De darer! fiindd batutd. 

Bogdan : 0fiiule ! TT dice, 

00 minune ! Dumnecled ! 

a D'unde viT pene aice ? 

a E§t1 ranitti §i forte red... 

61 

iFiica -m!, spune, unde este ? 

«Prin totd Wu o-amt's cantata ? 

«Pot! sl dal utt bunk veste 

«UnuT tata intristatd ? 

a Oh! da, da! respunse Raduld, 

nE la schitd de male! pe plaid, 

0Decatil prinsa, la 'mperatuld. 

a Necre§tind, sclavii 'n seraid. 

aCine ere 1mi cuteza 

. Cu acest gendt? Bogdan striga. 

aMichnea ! Raduld repetezA, 

a Celd-ce patria '§! trada.

62 NICHAI VITEMILt 

Dem et nu ldamd de scire, 

4Prisonera-acum era. 

--«Fiica-mi ?.. o! nefericire ! 

Bogdan tatald murmura. 

Si atunci, cu 'mbrati§are 

Parintesce l'a priimitd, 

ti da dulce sitrutare 

CA de bine 'Id a &Rd. 

- 

a Care ? care-e monastire 

«Uncle fiiica-mi se umbri ? 

aRadule, de fericire 

«Nu still cum a ly mulptani! 

intreba Bogdan pe june 

Care sta ca ameVtii. 

Cate una una spune 

Radial trite ce-a Mita. 

Bogdan plinfi de nerabdare 

L' ascultA, se bucura; 

i 'ncurendd el de plecare 

Pe duol caT Maid. 

Diva, noptea tad suirg, 

Drumu 'n mist p' unit plait 

vecinti. 

P' Augusta o gAsirn, 

Brava, titre unti locti crestinii.. 

Pentru tats §i cu filet 

§i 

cu Radu, aT lul fiT, 

Monastirea se redidi 

Pen' la cerid de bucuriT. 

S' Augusta, ca ui, fiere, 

Eroinit de principti, 

Ca unt crind involtd spre sore, 

Ea zimbi cu 'n dulce chipd. 

Pre sening, inimesti, 

La ea Raduld cats privi, 

0 gIsesce mai frumdsA, 

Mal frumesa d'a-o iubi . 

Damneclet ne die seal! 

A clist Ducele Cri§ian ; 

«Plecamd, fiT mei! ne chiama 

«Mare luptA cu du§niand. 

leant de luptl cindd 11 spune, 

OchiT filed s' aprindea, 

Ca sl pdtA sg. '§1 resbune; 

SA §1 resbune tad gondia 

«Vre-u g trAdare, flied, bunt! 

atmi clic! tu, vi s'a 'ntemplatd'l r -- 

Pe- cAndtl merserA 'mpreunit, 

Bogdan ieara§i a 'ntrebatt.

GLORIILE RomiNiLoRt 

,,Vistierulii Dan, respunde 

ladult, intrigi a ursitt, 

xDan §i Michnea on §i unde 

x Baril" la Este a 'mpartitt. 

63 

l «Bine derti ! a clist betranulti, 

«P'acestt Dan nit Meta , 

a Si pe Michnea, pe paganult, 

«Limba 'n grincli i-oI acatal.. 

Dievolii §i vrajba bag Avu Romult alia file, 

«Acesti omens in Cre§tini : Rege alt Romei tundatorti, 

, Michnea Domntivrea sa se face, Amazona Ersilie 

.Dan is ban cu pumnfi plini; Pumna lancea cu lint doril; 

aPe Michai pe Domnu, 'n curse 

«Caut' alt duce di aliacT, 

uSi p' Augusta o venduse 

«De pe§che§i la imperati. 

No oprimt acilea, flick 

Lenga Cre§tinl a lupta! 

lea! cum E:Vele s' ardica 

Pe ceriti, negurf a 'nfrunta. 

Crucea splendida s' avent6 

Intre fulgert §i ()telt ; 

Trompa inima 'nferbinta 

La °Sid pentru resbelt !. . 

In ilustra capitale 

Sa vedemt pe Mircea, Vladu; 

Ix. 

Cif a§ia fiicti eroina, 

Bogdan mandru se tinea , 

Si la tabara cre§tint 

Ca unti ventd Wad venia... 

Memoriamfi o cli de fall, 

A lnI Michaifi, fulgerd bravt ! 

Josti OsmanT §' a lorti cruclime, 

BarbarY, crunte 'nriuriri ; 

Salutamd altari cre§tine 

S'a lord sante suvenirl! 

Iata-Y dell' la peptd Crestinii 

Cu Osmanii 'ncitiratt! 

Pe Tirgovisce Romanic 

Se arunca 'nfuriap...

64 MICHAI VITAZITIA 

PrincipiT se dug 'nainte 

to mAcelg de ostI cumplitti ; 

Preggtiri de focu s' aprinde 

Peste §anturl asverlitti. 

MichaI Domnul, despre-ug parte 

Fortereta 'n susti bgtea, 

D' adversarI unde desparte 

Ung riii iute ce curgea. 

Mai la vale, Ardelenil 

Ca sg, intre se siliag, 

i Semi cu MoldoveniI 

Tote fortele '§I puneag. 

Capitala-e sugrumata ! 

Una lagung avendti secrete, 

IJa, speluncg 'ntunecatg 

Din ora§u iu munti da dreptti. 

MontistirI spre capett legal 

Prin profunde ree§irl. 

La speluncg, Turd alOrga 

Se s' ajute la e§irl. 

DOM d' afar se observg. 

A le Turcilorti mi§carT, 

i o§tirea de reserve 

II ia 'n Ong d'acalgri... 

Flama 'ntregg ora§u 'ncinge, 

Arde, fumegg, plesnindg ; 

TurciI se luptu de a 'Iti stinge, 

Cu grameclile venindti. 

DesperatI, pe parapete 

Neamiculul tint peptg; 

Ca din cerig ploindti rachete 

Cadead focurl pe el dreptu. 

Murl §i intgrill grgmada, 

Case cu 'nvell§g cg,dea, 

Infocata canonadg, 

Din afarg le -aprindea. 

De asaltg,vulcang, cre§tine 

Pregatiri, irumpli mgretg ; 

Cu scarf, borne §i machine, 

Alergg o§tile indrasnetfi. 

Dag asaltg Cre§tinil tare 

Peste §antg, pe murg s'a 'ntinst ; 

A desordinei suflare 

Garnisona a coprinsti... 

Crucea falnicg ia loculg 

Semilund pe ora§I, 

N'o atinge pe ea foculd, 

NO o surpg, cinevali...

GLOBULE ROMANILORt 

Comandantil d' apArare 

Si cu pasa lorA Ali, 

Chiaml, striga 'n desperare 

Pe spar-Tap Osmanli. 

Cu Profetulil A '1 r4lice, 

IT congiurA d' ajutorg, 

ParadisulA le predice, 

Ca sa tie randu lord. 

Ens nu; nici sta. chiamAriT 

Garnisona, a lupta ; -- 

Si ca valurile mAriT 

La asaltA CrestinT urca. ... 

Cea din urmA, desperare 

Cu macelulu ce dedea, 

Cea din urmA detunare 

Fu castelulti candii cAdea. 

Sute gun de focurT bate 

De uA-datA 'n parapetu, 

Unde ascunsT sta 'n cetate 

Ali, Hasan si Mehmet... 

Tremuri din temelie 

Edificiu aceld grosA, 

Cade pArti din zidarie 

Cu unfit urletu fiorosii, 

65 

EsplosTune face mare 

Magasinile ardendiI, 

Lase tau 'n sfArb,mare, 

Stenci pe 'ncongiurati cAdgnthi. 

Si aria WA silinta 

GarnisOnei e 'n deserta, 

Plinl de grozA, $i credinta 

Musulmani- atuncI o perdu. 

BAtutT, striviti cu durere, 

Pe pAmentft, prin foca teritT, 

Gratie la crestini cere 

A nu fi mAcelAritT... 

Ieart Tirgoviscea ruTnatl, 

Portile §i le-a deschisq, 

SAngerandArincendiatA, 

CatA nu este de descrisil. 

SusA crestinele drapele 

A le celorii natiuni! 

Preda0 Tura' zacherele, 

Arme, tunnel minipill_ 

Sot stindardele Romane ! 

Pe cetAtT, pe dome 'n east ! 

In susa 4ma ce r6 mine 

A luT Michal maTpresusA! ! . 

I)

De CrestinT cetatea lflatk 

inlkuntru r6spindea 

Bucintirile d.'armatit, 

Si desordinea ch.'dea. 

Musulmanii se lnchink 

Prisoneril la Cresting : 

ET sorbead din cupa plink 

Cu amard §i 

cu venind. 

PrincipiT s'alegfi cartierulil. 

Ali Pasa, fiindu prinsd, 

Arunck din mane, feruld, 

Ca und cripitand invinsu. 

Perclendd Turcu-a sa trufie, 

Lenga Crestini se tera; 

Din crestina detorie 

Ajutord clementu spera. 

Celli pucind compatimire 

La uk sorti aria de plansii ; 

PrincipiT Inteuk unire 

Mina luT Ali a strensu 

X. 

Dud di aria mkrinimie 

Michal, Batori, Rksvand, 

Chiard Bogdan cu a sa fiie 

L' intrebark de Sinan; 

De campania acdsta 

Si de on ce pland fricutd, 

Ali tristd, in starea asta, 

Spuse totuld ce-a sciutd : 

CI 'n Moldova unit* Movilk 

Cu Polonil a intratu, 

S'a urcatil pe trond in silk, 

Si cu Turd e aliatd ; ') 

De la densuld ajutdre 

La Tirgovisce spera, 

Pentru lupta fiitore, 

Cana. CrestinT o 'ncongiura. 

Rksvan fack, mai- cu-sernk 

Tronuld sea cd, 'T s'a rapitd, 

Pe Movill ild blasternk 

Ca p'und fill:Wort cumplitu.

GLOMILE 

Batori veninu 'T sterge 

Promitendu-1 ajutord, 

In Moldova ca va merge 

SA dea josd pe-usurpatord. 

Ali spuse cite-aflase, 

CA, §i Michnea cum lucra 

Cu boiArii, complotase 

Pe Michal a resturna. 

Radu clrui sAngereazI 

Plaga sa, mai de curendd, 

Atunci 'Area a turbeazA, 

De la Michnea suferindii. 

Milord pe Michnea 'ld dase, 

L' all Satanei negru fiiii, 

Si Bogdan derd se jurase 

De a 'ld jupui de vill. 

Augustei, pre iubitA, 

Fiica nobilul Crisiand, 

S'a luT Radu impetitl, 

BAtu peptu-T de osteand , 

LengI principT, generesA, 

Ea c' unii ochid de vultureld, 

Privia starea singer6sA 

UnPi cetAti in maceld. 

ROMINILORCT 

In mIceluri si 'n durere 

Eroismu-1 s'a niscutd, 

Pentru -aT seT simcia plAcere 

Ca sa pOrte arme, scutd ; -- 

C'ua tunics d'albA land, 

RomAnescd alesuld porta, 

PurtAndd spadl/ §i pe mina 

Cu muscheta 0 'n acordd; 

CAlAria aria de bine 

Ca cell mai build cavalerd; 

Sangele 'T curgea prin vine 

De a fi erod lAncert. 

OchiT fulgere revarsa, 

Mintea el purta cununt, 

Vanitatea 'n ea nu versa 

Vinovate pasiuni. 

Geniuld DacieT crestine 

S'ard fi clisd ca este ea, 

Cu armatele straine 

Can 'n lupti se gAsia 

Pentru patrie, credintA, 

Si feciorele-ad luptatu ; 

De Roman essistintA 

Bratuld, sufletuld s'ad &Ad. 

67

68 

0! Michai! ca ce bravura! 

Unde mal sup0 tipnpY aces? 

De viAate cue caldura 

Pe Romanele ifemel?.. 

Und asemenea essemplu 

A data mama lul Stefan, 

Care a 'nsuflatti din templu 

Vitezii la Moldoveanu... 

Augusta 'n cugetare, 

Pentru vitezi cavalerl, 

Spera a da liberare 

La cre§tinii prisoneri: 

Cel -ce eft armele in mans 

Inteud, curs& all cadutii, 

Si in patria romand, 

Suferinta all vedutd. 

Cugeta Augusta f6rte 

leara§1 armele-a lua, 

Sad pe viata, sat pe mOrte, 

Pe eel prin§I a libera. 

aRadule ? tu suferI tare? 

Singele cum curge, iea! 

uDe la frunte; cautare 

uE nevoie d'a avea ? 

InorrAl viTizuLti. 

A disd Bogdan catre IWO% 

Plaga-I cu '11 stergprd legkudd; 

Alt-feld yoinict. ca §i bradult, 

Spatosii, brace tars avendd. 

Eld respunde ; «pied de sange 

uPene candy in vine-ml slant, 

uDe atata nu void plange, 

aNici copild siintu ca sa OW. 

«Inainte, fratI! cu bine ! 

E de lucru 'n BucurescT, 

«Si la Giurgiu, adi orl maine, 

§i pe malurlle turcesci 1.. 

«0 ! pe Michnea ada-ral Sante ! 

Rise all Calomfirescii, 

«Sail me 'nghite tu pamente 

«Neputendii sit 'id mai gasescd I 

((Cod ald Michnea multe rele 

uTotil-d'auna ne-a facutd, 

«Sa 'I platescu derd pentru ele 

Cate-avemd de desfacutd... 

Principil in asta stare, 

Reuniti pentru lucrarT, 

Lul All da ascultare 

L' a le WI solicitarI.

GLORLT.LE ncmiNzonti 

Chiarti §i'm plange despre s6rte, 

Eng captivu ei 1111 in&; 

IT promite pen' la morte 

Tratamentd blandd de c;estind. 

CAM ostasil resuflara 

In Tirgovisce -au sedutii; 

Prinsii Turcii se r&licara, 

Peste hotarii I ad trecutii. 

Monastirile priimid 

Pe 1'5,1141 §i pe bolnavi, 

Ajutore oferid 

Pentru 6thenii cei slabi. 

Pentru morti, dupe credinta, 

Dat -all tributd pe pamentfi, 

a temaeI preferinta 

Arse la tot pe mormentii. 

Precum sufletuld impinge 

Gondurile On' la cerig ; 

Precum inima in sange 

Bate, 'n pepturl care sperti ; 

Precum fulgeruhl strtibate 

Spatiult nemtirginitii, 

De sperance-adev6rate 

E Romanulfi ocolitO. 

Asia dad in frunte merge 

La victorie sumetd ; 

Eld, Romanuld, care sterge 

Doliu patriI, 'ndrasne0; 

Michal Domnuld e in frunte, 

Cu armatele plecandii 

Din Tirgovisce, sa 'nfrunte 

Cursele, pe Turd calcindii; 

Eld ce cugetit a Ter& 

Limpedit' a o vedea, 

S5, alunge acea lead, 

Ce ne'nvinsa se credea, 

Chiarli si nume sa n'auda 

De aceld nemicd impid, 

Ca §i urma sit $l ascunda 

In aid Asiel pustid , 

Face a suna trompete, 

Ca si ventuld resunandu, 

Bucurescii sit 'la astepte, 

Igarasi liberd remanendd. 

Cursed, cum curgu siroie 

De pe munti catre campiI, 

i cadura ostI ca ploie 

Pe spariacii Osmanlii,.. 

69

70 MICHAIt VITEZULt. 

Dell Sinan, ce Bucurescii 

Tinea, Giurgiu 'n ghiara sa , 

Monastirea VAcArescii, 

Radu Iroda ill mina, 

§i la vale multe sate 

Cu °Oki a ocupatt, 

Prin a Giurgiului cetate 

D' O. flotila-e ranfortatt ; 

Bucurescii parasesce 

Cum Tirgoviscea caclu ; 

FrigurT, friguri ill gasesce 

Cite Sinan le vecla... 

Trupele crestine derA 

Lenga Bucurescl °preset ; 

InlAuntru nu intrarli ; 

De vre-uA cursa se ferescii. 

Radu-Voda, prin minare 

Arse 'n foci, se risipi ; 

EsplosTunea efectil n'are, 

Cod Crestini o ocoli. 

S' auclitt atunci departe 

Mare urlet4 tunatorti ; 

S'a vtclutii de ceia parte 

Sburinda casele in nuort. 

Fratilort ! §i mg 'nainte, 

Pe Sinan sit navalimu! .. 

picead trupele ferbinte, 

Liberi, bravi sa ne falimil! 

Ostile se duct la vale; 

In falange se desfacii, 

Cu energie pe tale, 

i 'n colone de atact ; 

*i ct asemenea iu0ala 

Citil n'art crede tine -va , 

Ca unt let far& 'ndoiala 

Care prada 'sY climb.. 

Catre Giurgiu, o ! minune ! 

Unt convoiil venia turcesct, 

Cara, cu provisiune 

De ascheri se insocescu. 

Ma aveaa unt dealt sA urce, 

Apo! vat de coboritt, 

Pent cindfi era s'apuce 

Unde &tea-a tabaritt. 

Dorobaqii s'aventara 

SI atace astt convoi, 

lute el se 'ncAirara, 

§i luara Zara, boi...

may in centru peptuld pane, 

Se repedd din cavaleri ; 

Tali in randu cu provisiune 

Mergeat cre§tinI prisonert 

Ad ! Radule, pe den§il!.. 

Augusta a strigatd. 

Ca uli acuilit intren§iI, 

De Turd rAnduri el strdbatt. 

Augusta inainte 

Ca si fulgerult pe maxi, 

Dupt (Musa mai ardinte 

Bogdan, Radu, d'acaldri 

Apucar' WI furiosti 

Luptti 'n peptt cu ianicerl, 

C' ua calcare viforOsii 

D'a opri pe prisonert 

CLORIILE Romermopd 

Lovesct el, se bath, se 'mpumnit, 

Sparge-unt randt numai-decatt, 

Mi 1i restornit §i sugrumd, 

Neamicult strensil de gOtt. 

&PIM acestia cel de frunte 

i vitezi dintre Cre§tini, 

Ce plecaserd, din munte, 

Cu aventti, cu corajt plini, 

Secul, Nernti §i Romanime, 

Leuga junele erod ; 

Radult a condust multime 

Comandatl de omit not ; 

S'ati fostu furi§atd cu densii 

i acelt Vistidrult Dan, 

Care 'I duse ca pc den§i 

Dreptil in cursti, pentru baud. 

Ce de lacrimi ! bucurie 

Pentru bietil intristati! 

GLIM sclipard din sclavie, 

Prin Augusta ajutatl ! 

Lovitura fuse iute. 

Cavalerii se grabiati, 

Frati pe frate ca s'ajute, 

Prisonerii inimi iati. 

Punt el mitna p'ale arme 

A le Turcilord clicluti 

; 

Punt el peptuld st intr arme 

Pe cel prisoneri facuti ; 

71 

Ca ud unda peste unde, 

Peste victims re'dicati, 

Prisonerii le respunde, 

Candt se vedt prin el scdpati. 

1)

72 MICHArtir VITEZ171M. 

Angela serafin s'aretg 

Amazona cum 'ajunsd : 

Prin ea sOrele indatg, 

Si in temniti a p6trunsg. 

Contigentult, Turcil can 

La Tirgovisce s'ag prinsil, 

Fu aces -ce, prin trAdare, 

Cursa la Cregtini a 'ntinso. 

Aurora focg aprinde 

P'intre nuorii uria§i, 

Ea suride mai 'nainte 

Bravilorg In campt osta§i. 

Pe unit bratu alg apel care 

Curge 'n valurl rig spumkndu, 

Peste Giurgiu ea apare , 

Giurgiu de o§tiri gemendg. 

Intrepidulil Sinan scie 

Pe Michai in faca sa ; 

Elg cunosce §'ug fg§ie 

Din bravura ce purta. 

XI. 

Deng acestg, hartuialii, 

Intre dealuri, spre Frgtescil 

E 'nceputti fall 'ndoialg 

De mail fapte-urig§esci. 

Ostea cre§tinescg. vine 

Scoboritg de pe dealg ; 

Musulmanil peptu 'I tine 

Lenga Giurgiu §i pe mall... 

Iute-ug punte construesce, 

Care termii legit 'n loci'', 

Intre puncturi ce domnesce 

Fortereta din micllocg. 

Se asigurg din spate, 

Prin Mg Dungrei 'yid cursg, 

Ganda nerniculg va strgbate 

Peste &tea cea din susg. 

Ensg Michai impresorg 

Giurgiulg cu totg ce-a ggsitg, 

Si cu Turcil se m6s6ra, 

In tag loculti nelipsitg.

GLOBILE RUSLINILORtr 

TurciT 'T °punt resistintg 

La alt foculul semnalg ; 

A ViziruluY fiintg 

Le da inimg, 'n dreptg malt. 

Capulg puntei baricade 

Si cu trupe ilg pgzia, 

Carl OM cu luta legate , 

In trek rondurl se 'ntesea. 

Citadela este tare, 

Fortu 'n insula, romang ; 

Venial vase despre mare 

Protegendii pe Musulmang. 

Fortereta e-armatg, 

Puntea, insule legendti, 

Bratt puternict pentrt armata 

De la Dungre fgandg. 

Peng Batori sä vie, 

Ce 'ndargtii s'a fostd lap tatt, 

Michai dete-uit bltglie, 

Peng 'n Giurgiu 'naintattl. 

Si aprope de trek file 

Generalg lupt' a 'ncinsg ; 

Pritcll de arme §i camile 

Suing mare ostea -a prinst. 

73 

Lengl Giurgiu 'n susti pe malurl, 

Ocupg locg Romanii crunti : 

ET doming peste valurl 

Fortulg, insula §i puntl. 

Cu Aurora, pea 'n cliug, 

Musulmanil podg umpleat, 

RepeclitT ca dinteug plug., 

Peste Dungre treceat. - 

Desperarea tea amarg 

Se desemni 'u eT ca morn ; 

Fugg,ora§ulii deq.ertarg, 

inteug nopte s'ag dust top_ 

MichaT scopu'§I isbutesce ; 

Candi' §i Baton a sositt, 

Predoming §i lovesce 

Osman pasulii de dositt ... 

Chiarii §i vasele armate, 

Pentru Turd de ajutort, 

SiIntg ajunse, sfdrimate 

De ung focg sfa§iitorit. 

Ast-felt MichaT de pe malurl 

Fortereta domina; 

Elg scufundg puntea 'n valurl 

Si pre insult detuna.

74 arzong viTiztat. 

Bate puntea dreptu in duoe 

Pe candg Turci 'n josh trecea; 

Desvalinthi ua lung, noue 

La mormentg mi ti '1 ducea. 

Umple aeru 'n vaitare; 

Strigari, tipeti d' inecati, 

CAM e Dunarea de mare 

SAntii in valurl aruncatt 

Mg MT Sigismuud peruse 

Pentru timpulg celg perdutg, 

Cit Sinan cu ostea-I fuse 

Peste Dunare trecutt ; 

Cod §i gloria falmosi 

Sigismundul o perdea, 

Prin a fug ru§inosa 

Unde Sinan s'ascundea. 

Giurgiulg devastate de multe 

Loviturl ce-a suferitg, 

De bataile trecute, 

Sta mine gramaditg ... 

Derg o§tirile cre§tine 

Nu 'lli putura ocupa, 

Cod cetatea focuri tine, 

Bateriile ploa. 

Turcil, insula cea mare 

In-dreptg Giurgiu o-all umplutg; 

Fact cu mugeta aclamare, 

Strigg: Alach ! Alach ! pe pruntg. 

Citadela construita 

De Romanii ce! vitezT, 

Mal tirdig reconstruita 

De maestri! Genovezi : 

Positiune, turnuri, trage 

Murl de petra, baterir; 

In alt Dunarii curse face 

Mare-obstaclu 'n Mall 

Garnisana-I de optu-sute 

laniceri §i bine-armati, 

Matti in stare si se lupte, 

136n' la unulti devotati. 

Dert Michal o tote lovesce 

Ca granate peste tote ; 

Pe Sinan Vizirii silesce 

De a trece apa 'nnotg. 

Sinan lase 'n citadela 

Pe unit age comandantu ; 

Trece 'n insult, pe schela 

Punta, la capu cel-laltii.

GLORILLE Rom.A.N* 

Batori se pane 'n facrt, 

Umple ctimpuld martiald ; 

Cu putere cu viatA, 

Bate Dunarea din mald. 

Fortereta de departe 

Intr'unii foct o-a bombardatu, 

Chiart cu tunurile-o arde, 

Din Tirgovisce ce-a luattl... 

La cetate se vecluse 

spArturl la und loett, 

D'a le bombe ce cAcluse 

Ca uA grinding de foal 

Unguril, fllrf rAbdare, 

Se grAbesed a da asaltd ; 

El s' aruncit cu 'nfocare 

Peste fortuld aceld 'naltd. 

Renumitl vertosi catane, 

Spre asaltd unto paste ducendt, 

Lenga cete-italiane, 

Iii bath pintenil cAlcAndti. 

Puntea,randd de vase prinse , 

Bratuld Duntiril unindd, 

Ajuta colOne stranse 

La sparturd, nivalindd. 

Sub lovirile pre multe 

Ce cetatea repeclia, 

Et atacA fAcendt frunte, 

Si coragiuld i'neSlylia. 

Ca la apft turburatA, 

FuriesA, s'arunca, 

El strigendd en to'l uA-datA 

Incepd murl a. scalada. 

Derft furia musulmank 

Desperarea asia 

DA puterl la garnisen1 

§' 

o aprinde mat cu foal 

Ud, loch, 

75 

IncAirati en 'n ferbentare, 

Dup' uti luptA, Maghiarl Budd 

Imbranciti, batu l prae tare, 

Mort! in sAnge fratl litsAndd. 

Garnisena fI silesce, 

Spatele cd. ad Intorsd, 

Si Maghiarii pltrtisesce 

Loculd luptel sAngerosd... 

Generosd Picolomini, 

Mudd veclu ce s'a 'ntemplattl, 

Pentrn luptAtorI Crestini 

E atinstl, e revoltatd.

76 MICHAI ITITEZIII.tct 

Cd artilerie sub maul, 

Spre cetate o 'ndrepta ; 

Cu ajutoril la indemand, 

Pentru Maghiarl alerga. 

Iearti concursuld este mare 

Ce Romanii rad adusd ; 

Cu mat multd, 'nversunare 

Bombardad fortuld de susfi. 

§i din insula vecind 

Lovesca Turcil p' adversarY. 

Teta tabdra cresting., 

Pune peptd pentru Maghiari... 

Incurendd dent citadela 

Munipune a slei Id, 

incurendil, in timpt acela 

Focurile s'a raritd. 

i cu petre incepurd, 

Musulmanl a arunca, 

Precatd-timpti el se veclura 

Cd, nemiculd II calca. 

De la instill, lutr'ua nopte, 

MuniIiunl at primitt, 

Citadela iearasT pate 

SI se lupte, din granitti .. 

Derti MaghiariT, sa se spele 

De rusine-afrontu lord, 

Euc'uadata, de pe schele, 

Spre cetate -a merge vord. 

hard Secuil, frap de sange 

Cu Maghiaril, se opunfi; 

El cetatea volt a strange ; 

Pentru 'n not asaltd s' adunii. 

Dreptd, spartura se mdrise 

Dup' atatea bombardari ; 

Adversaril s' otelise 

Furia de resbunarI. 

§i Secuil jail aventulti 

Inarmati Ono la ding, 

La cetate mergd ca ventuld, 

SangerosI si pre ferbintl. 

Ca,ndil ajuns-au la spllrtura 

Forteretel, sdntd opriti; 

§ovaescd sub lovitura 

GarniseneI, ca uimip 

Mortea cautd, sa 'nfrunte, 

De cadavre ne-avendd loci'', 

Inlauntru a petrunde 

Se luptd, se luptt plinI de ken.

Grimiditl in loci IT tine 

Fortult, Turcii viguro§T ; 

Vedil atuncl SecuLT bine 

Cine 'sil AT victorio§T. 

liAndu 'ntel cadt cliumetate; 

Creeri de fratI stropia 

Pe aces ce-era in spate, 

Cari fruntea i§i stergea 

GLOIIIILE noxibniont 

Asudari de turbare, 

Inainte grimiditT ; 

Mei curendfi, in asti stare, 

Inapoi se 'ntornt silitY... 

Trage-atunci Picolomini 

Spada sa. Pe-Italieni 

Ii aventi, ca Cre§tini, 

Si ajute p' Ardeleni. 

Se arunct §1 eel en sange 

AT Italii soldatT ; 

Dat asaltd spre a infringe 

Forta celort asaltati. 

Sumett mart punt ca fratiT, 

Peste eel ciclutT pArsct : 

Strigt, amenintt, soldatil, 

§i 'ntregi rAnduil se topescii. 

Anse, chiart §' Itatienii 

Cu Secui stall pe loct, 

Le respunde Musulmanir 

FulgerAndu-T intent-it foul 

Acum ceT din suferinti 

Can fost-at prisoneri, 

I§1 arett recanoseinti 

Citre cre§tini cavaleri. 

Randu lord venia acuma 

La alt fortului asaltd; 

Inspirati stintt tott-d'auna 

De unt simtimentt inaltt I 

Lengi acuila mireti, 

Veda tint angelt luptitort, 

Simtii of aripi 'ndrisnettt 

Care di la gloriT abort; 

Lengi MichaT Domnult mare 

Celt ce fam' a 'nsufletitt, 

Prin a eirui combinare 

Succest falnicti a 'nsocitu, 

AscultAndu d'a sa vointi, 

i de ordinT ascultAndt, 

Patria din suferinti 

Fruntea prin elu redicanda ; 

77

78 ntroHArty vniztrver. 

A lul Radu sod, frate, 

Angelt, logodita sa, 

Cu ochi dulcY, cu sent ce bate, 

Josh Rominult nu lAsa: 

«Inainte frap!..» vorbesce 

Ce lort de ea animati, 

Inainte ea pornesce, 

Cu Romani 'nflAcArap ; 

Inainte! dintr' ua unda 

Neamicult a sdrobi! 

Top se supunt, o-ascultA, 

Top cu inima vorbi. 

Arma duce fie-care 

Transilvan in mina sa. 

Augusta c'ul chilmare 

Locult luptel le-areta. 

Top atuncia se grAbirA 

SA alerge la spArturi ; 

Fil Raiff se 'ntArirA, 

Ajutort cerendu sub mud. 

Privip ensit 'n lupti tare 

Pe MichaT cu spada 'n mini ! 

Cu a acuilel cAtare 

Miscandt braviT sel RominT ! 

Strigandt : «Copil! cold ieati! 

«Turd acolo s' Incuibap!.. 

.Vedep copil 1 astft-datit 

«Locu-acela '14 curittap 

a Pe zidti, copii! c'ult vointit, 

«Cu alit vostru bratu vertosti 

«Sustl copil inteua credintA ! 

Resturnap cetatea josh I!. 

A lul MichaY voce suns 

Ast-felt cittre-ai sel ostasi; 

Ea atinge voia bung, 

A voinicilorh fustasT. 

qi aced& niv,lire 

De Rominl si de strAini, 

S'a v6clutd uh infrh,tire 

In comunli pentru Crestinl ; 

Cod ITnirea e putere 

Pentru populI impilap, 

La unit pitst, la nit durere, 

La durere 'mbrittisap! 

Precum puerile trece 

PitdurT, riuri, marl §1 

munp, 

La aria asaltti se 'ntrece 

Animap Crestinii frunp.

hard Mehmet Aga se luptd 

Cu Cre§tinil ce-asalta ; 

Vitezie ne 'ntrerupta 

Din tottt Turculd resalta. 

Si d'uit-parte qi de alt,, 

Ver§unatii adversary 

Respandiad de sange baltd, 

De cadavre sume marl. 

GLOBULE ROMINILORtr 

klluntru in cetate 

E 'nclirare, focti, mini; 

Turcil stints' coprin§1 din spate 

Si din facit, de Cre§tinI. 

Inde§ertd Sinan privesce 

Si cu inima turba, 

Din ostrovti, orl catd voesce 

Ajutord cetdti a da ; 

Cod Chirale cdpitanuld, 

ca artileria din dealti, 

IV constrange Musulmanulti 

A pdzi pe drepta 'n malti. 

Mehmet Aga imbrincesce 

Precatu 'Ate ,std asaltd... 

Dupe ce puteri sleesce, 

Se inchide 'n turnu 'naltti, 

79 

Cu al NI ce end tine 

Lupta cu 'n chipti desperatd. 

Singurd lucru ce'l convine, 

Ierbdria 'mpresuratil... 

Formidabild detunarea 

Esplosiunei dada WO, 

Mehmet pldti resbunarea 

Fratilord ce Iti ascultd. 

Bogdan atunci, piing de sange, 

Palo§uld sell fumegand, 

Lenga fiica-I care 'nfringe 

Mortea §i 1' asaltd mergendt, 

Eld §i Rada impreund 

Acuill cu main! barbatescl 

Pe cetate 'nfigt, §1 sung, 

Triumfd ostel romanesci 1.. 

MaI infortunatil ca Agd 

Mehmet, Sinan lAcrimandu, 

Inima in elti 41 seed, 

Capulti sub satiril veclendd. 

Trece Dundrea in coste, 

D' a le lift dureri gonitd ; 

Din cea sute mii de oste 

piumItete a peritil.

80 mianA! vrriztrzt. 

Dera si ceia ce 'I remase 

Pentru luptti nici visa, 

De Michai se spaimantase, 

De Crestini, de 6stea sa! 

Ast-felu Sinan si colosuld 

Ce Europ' ameninta, 

Michal Domnulti, Unsulti mire 

Pentru neamulti crestinesct, 

Repurta cu stralucire 

Triumfa mare rominescii. 

Mare triumfti ! mare fama 

Pretutindeni !sestina ! 

Tot! Romani! ilu aclama 

Cu urari 'lit tucununa. 

Dell marea serbat6re 

Ua latesce Alti poporo, 

Bucuria domnit6re 

In tree ter! luase shorn. 

XII. 

Terming. si dete d °sniff, 

Si rusinea-T tromb41. 

Fortereta Santulti-Georgiu, 

Turcil catu o aparata, 

La CrestiniT de la Giurgiu 

Fruntea ei a inchinatfi... 1) 

Navalirea musulmata 

Care margine n'avea, 

Acum spada cea romans, 

In ranunchil o lovia. 

Si cu 'nvingerea mareta, 

Prin acel aliat! venitY, 

Domnulli, frati se! i 'nveta 

Cum se cade-a fi unip... 

Din BacegT IAA la balta, 

Peste ming, peste hotara, 

TO Romani! una salts 

Si se roga, la altarti.

Da, se HO pentru-aceia 

Cari 'n lupta ail caclutii ; 

Tota sora §i femeia 

Jelea inimei §' avutu. 

Sigismundulg chiara is parte 

La serbarea 'ntregei tee; 

Si fanfara de departe 

A sunatii la cavaleri. 

La Gherghia ei s' aduna. 

Capii se salutd marepi : 

Romani, strain' voie bung, 

S' impg,rtescg la ung ospecg. 

Archiduci Germani d'a rondult, 

Maghiari, Secui, Italieni, 

Si cu Batori-Sigismundult, 

Se intornt cu Ardeleni. 

Mulpimip cu bucurie 

Top suntg. ') Intre el Rasvan 

Simte 'a inima maul°, 

Turburata ca unli Titan... 

Elg la top soliciteazi 

Unit ajutorg legiuitg. 

De necaza mai lacrimeaza, 

Pentru tronuld sett rapita ; 

GLOBULE BOM/NILONO 81 

Celli Movila Ieremie, 

Carne sufletg ca Polont, 

A Moldaviei domnie 

Usurpatu-i -a §i trong. 

Sigismuudulg joca rola 

De supremil, ce 'I a plg,cutg, 

Pentru trona if da parola 

Sii, 'Ili restagre, ca 'n trecutg 

Michal Domnulg insocesce 

Cualiatil... Domna sa, 

Dulce palpitg, 'Id doresce, 

In Faggra§i 1' a§tepta. 

Din Sibilli ca ea pornise 

Catre Fagara§! acum ; 

Unde socu-i ii promise 

Sa o 'ntempine pe drumg. 

I 

Apoi Bogdan vru s'o face 

Mai presusg In Fagara§1, 

Nunta mare ca sg, place 

La top 6spil §i nunta§1; 

Michal Voda, Stanca Damna, 

SI cunune p' ai lui fiT, 

Ca sa tie OM tomna 

Serbatori §i bucuri!.

82 MICHAI VITAZITLiff. 

Ca de Turd nici uti, nevoe 

Name e, sciea Bogdan ; 

Eli, betrb,nti ca si unit Noe , 

Veclu multe inteuull anft... 

Cu trompete, cu fanfare, 

Crestini ostile pleca, 

Bucnria 'n fie-care 

Pentru tera lul misca. 

Lul Rasvan, precum '1 e gonduld, 

Ajutord de cala'rep 

I se dli, de Sigismunduld: 

001, Secuil indrasnetl. 

*i cu inimli, moldavit 

DevotaV du cat! gasi, 

Vrea a merge la Suciavg, 

Pe Movil' a pedepsi... 

A lul Radu insocire 

Cu Augusta 'n Figarasi, 

Fu-asistatI cu mlirire 

De principi si de ostasl. 

Pe unit sesil ce eld domnesce, 

be Carpat1 allturatd, 

ngitrasia 'ntineresce, 

Basarabilord domniatu.., 

Scaunulti la care vine 

Top Roman! a asculta, 

La unit stupii precum albine, 

Nu se p6te a 'lii uita. 

Ast-felti sesuld se 'nvelesce, 

Dintre Brasovd si Sibil, 

De serbarea care cresce 

D'aT lul Traian voiosl fit 

Nuntd, mare rominescl 

Cu °rite, cu colficed, 

Si 

cu pompA, 'mperittesca 

Ficeati falnicil boilirl. 

a Te iubescd! 11 dice Raduld 

Skei sale en ochI duld, 

Si de mint' aduse bradulil, 

C' unit resunetd de haiducl. 

aTe iubesdi 1 s'amea simOre 

.Fara mOrte ll consintescd! 

aTe iubescd ca fericire, 

a Ca p'unu dard dumnecleescti ! 

uttl iubescd $'a to virtute, 

«Indemnd binelul cell Bantu, 

a Ca sA-ml dal clile placute, 

iDulce skit pe plimentd!

GLORITLE Remit/moat 

aVe4ii ea ceriula dimineta, 

«Vecla cum noptl stele lucescu, 

awsla dtmpia cu verdeatg, 

«Vek Id tii flori, tote iubescal.. 

Precum focuri se 'mpreung 

Canda s'atinga duoe fgclil, 

Radu §' ea, miresi jung , 

E una sufleta in duoT fir. 

L' a cetgtil catedrale 

S'at unity iubitiI socl ; 

Cetatenil In ggtealg, 

Lul Bogdan ura cu top... 

Ara-fi oisa atuncT oil tine 

Gintele el se mgritt, 

Pentru pace, pentru bine, 

Pentru 'n viitora mgritd. 

S'a lul MichaI scumpg soca, 

Mama sa, cuconi, Mani, 

Casa lul era a viatg 

De sperante la Romanl... 

Fericirea asti-datg 

Mal buns loca§ii nu ggsi, 

Pentru-a fi incununatg, 

Sg, insemne-ug, mare cli. 

Chipuld Domnel de bland* 

Alti el sufleta descria, 

Suriclenda cu tinerete 

Pietate respandea. 

I 

83 

Catlitura-I rata ling, 

Buza el dedea profuma, 

Ca ug rosi in grAding, 

S'avea d' Angel sufleta buns , 

Falnicg, mgrinimesg, 

Respectata de RomftnT, 

Ug matrons pre virtuosa, 

La tots binele da main!. 

Demna lul Michal iubitit , 

Ch,nda pe socu-I l'a veclutt , 

Pen' la ceriii fu fericitg, 

Peptula tenera 'T a Muth. 

Ce devotamenta I simtire 

Pentru squid el purta ! 

0 is 'n brate cu iubire, 

Tata fii '§1 sgruta .. 

Multi vorbirg. Litre alte 

Pe Romini d'a u§ura ; 

Tera din nevol sit salte, 

Stritinii jugfl a scutura.

84 MICHAI viTizulig. 

Monastirile fundate 

D'al sel fericitY strAbuni, 

Ca asilti de pietate, 

De lumina, 'nchinaciuni, 

Altaril, patrie, credinti 

insuflandu aste zidirY, 

Prin luming, in sciinp, 

AN, sufletu 'ntirirY; 

Si 'nstitutele crestine 

Sub blesteme a lega, 

Da nu cuteza ori tine 

Dupe timpi a le strica... 

--. .0h ! pirintele met ! Oise 

DOmna, scumpulll soculg met! 

«Ani sg, aibl! sg aibl ferice 

Si-41 ajute Dumnecleti ! 

Viata! o ! a nostri viati ! 

Domnulg Oise cu 'nil surisg, 

«Papti si avemt mireql, 

0 Cocl altminterl e unit visit. 

aDerg in lumea peritdre 

«Viala-e dulce, squill met, 

0 S'ug, idee 'ngrozitore 

611116 pre-ocupi desg si greti! 

«Care e ? Si ce prevede 

a Sufletu-ti ?.. Domnu 'ntrebi, 

Amil ug, grozi el to -oit perde, 

«Minutt trista ce Sorta di. 

«0 ! destuld A se 'mplinesci 

«intru bine scopulg met ; 

«Nicl-de-cum si te 'ngroziasca 

«Ce e scrisil de Dumneclefi !.. 

Si din ochi ciprui de Ving, 

Gingasi lacrime curgea, 

Candi" usiora alba ming, 

P'a sociei atingea; 

Si unit aert de iubire, 

Cu 'n ehipg, Domna, simtitorti, 

Respindia cu strelucire 

Pentru socu-I domnitorg. 

Intl' acestea serbP,t6rea 

Memorabili 'nsociri, 

Faggrasiult si splendorea 

Generale!( infriVri 

Termini, si fie-care 

6spe, conmeseanti, nuntast, 

Se gitia pentra plecare 

La 0 sei, 1' alt sett locasg.

GLOBULE BOXINILORTI 

Bert d'uti datinh, strabunit 

Din eel timpi ma! departatT, 

TotT Romani! impreunA, 

Si in noue imbracati, 

In triumfu cereat sa porte 

Ca pe consul! la Roman!, 

Cu orari, cu sunett forte, 

Pe Michal. Ace! reran! 

Ca O. 'lii duca se gatira. 

AA adusti unt cart. Roman! 

CeT voinicT se ronduira 

De a 'it trage el' cu maini. 

T6ta Vera da buchete 

De florT si cu spied de grafi ; 

Intorct hora junT si fete 

Cu cosite pen' la brat. 

De la vie lucratoril 

TOrna vinu 'n cane noul, 

Si la rendt laboratoril 

Tragt cu plugult prinst cu WI. 

Pastore lulu de la munte, 

Si cu celti de la campii, 

Fact cu fluerult ua frunte 

In alt turmei clipetil. 

Tote lin, tote ad6r11 

In caminulic stremosesct ; 

Romania, ult fedora, 

In triumfil le renduescn.. 

85 

Pe eroulit e! aclama 

CA pe Turd a alungatt; 

Cu cuconil si cu Dom* 

Inteunt cart pompostl purtatu... 

De la densult viitorulti 

Top Romani! astepta, 

Elt e s6rele ce nuorult 

De tirani va departa ; 

Rane din trecutil sa, lege 

Suferiinele-a slabi, 

Subt ua acuila, s' IA lege, 

Pe Roman! a re'ntregi... 

Cu triumfil MichaT se porta, 

Prin Ott locult cu orarT, 

Si l'a Romania porta, 

Reincept din not serbaxi. 

Cu peril albt betrani se line 

Lenga caru -! triumfalt, 

Junil satenT meret vine, 

De pe vai si de pe dealt ;

86 micuAl ill zurt. 

Fiicele cele frum6se 

Cu unti portA serbatorescti, 

Cu cununT pe capt, voi6se, 

impresord carult domnescA. 

Se umbrescti gi 'nsurateiT 

De marirea luT MichaT ; 

LengA Domna, tinereiT 

UrcA la muntl, scoborti pe plaT. 

Peste patru miT d'armatA, 

Cu Rasvan -Voila mergea ; 

UngurT gi Romanic g16t1 

Peste Trot* incurgea; 

Pe la Radii, a ogtire, 

Pe la Roman trece 'n susti, 

halt Movilti is de scire, 

La Suciava unde-e dusil. 

CAM Rasvan aka de sigurti, 

Cu putere ce-aducea, 

§i Movill nu e singurtt, 

CA aliatil se 'nfigea. 

XIII. 

Atunci, ochiu-T ctitti privesce 

Populil multu ce se 'ndesa, 

MichaY gloriosd vorbesce 

CAtre Stanca D6mna sa : 

«E de lucru multil gi bine 

4 Pe RomAnT a re 'ntregi ; 

(t Se agteptit de la mine 

a Steoa patril a luci L. 

Lengl &tea rominescA 

Elti avea Polonil lui, 

Ca sit Oa sA goniascl 

Pe Rasvan gi pe Secul... 

IeatA gi ce se intemplA 

La Suciava pe cAmpii, 

Unde ochiulA to contempll 

Alit cetAtil cApAtIT: 

intre Siretti gi Moldova, 

Riuri cari se 'mpreuntl, 

Cu ogtire de Moldova, 

Stit Movilli, 'ntr'unt cOtunA.

C'a Moldova capitale 

Se 'mpreserit cltre mums 

De 'Mari si mung cu fall, 

Spre Siretti si RAdAup, 

Si Polonil ce-adastarit 

Prada, drumurile 'nchidii, 

Si pAdurile din ter. 

Si potecile coprindti. -- 

Cum RAsvan se 'ncumetiAzA, 

Num' atata si voia 

P' adversaru-I ca se vecle 

Trash fu tepa ce-I gittia. 

Dert d'asemenea minune, 

Mal adesea s'a 'ntemplatd 

CA nu ese cum propune 

Ganda e omuld superatd! 

De Suciav' aprope este 

Lung vale §i unt rid; 

Rasvan cat& fArl veste 

S'o coprindA pen la brad. 

Net cetatea din Suciava, 

IntArita binisortt, 

Ori-si-candil putea gelciava 

A o sparge pre usord. 

GLOBULE ROMANIL0111) 87 

La Movila, uncle 'n pa vc 

i In pandg, se Linea , 

Una dervisti c'uft veche rash 

SA 'I vorbiasca II venia. 

II insir' acesta multe, 

Cu temel, fhrh temei, 

Capuld principelui umple, 

Bunt limbutd precitd nu vrel 

Dell Rasvan ce ild vecluse 

La Movila dada mergea, 

Dupe chipd flit cunoscuse 

Cine e si ce fillea. 

De Michat merett vorbesce 

Turcu, aspru '16 infera; 

Pete 'n sore IT gAsesce 

Infocatu cum eld era. 

Cl Michal cu uugurime 

Precitit este aliatu, 

Terile vorti fi victime, 

Si supuse la altd stath. 

Ild gasise atuncl foculti 

Pentru .ceri, pentru Romani, 

Precum 41 gAsia noroculd 

Teratord pe la pitganT !..

88 BfIcHAI viTizurir. 

Michnea derd adlogase, 

(In dervisii Michnea schimbatu) 

Despre Batori c' aflase 

CA cu Turcil s'aliata ; 

Pe Michal In latti a II duce, 

SI urziascl unu complotti, 

De la u§il sit apuce 

SA restorne pe despotfi; 

Michal singurn numai pdte 

Cu Sultanult a lupta ; 

De Poloni urith e forte, 

N'are tine -a 'Iii ajuta ; 

Tront atuncI s' asigureaza 

Pentru fratiT MovilescI, 

Cel-ce gata &hail sit cap 

Cu armate 'n Bucurescl; 

i 'n acestea Ieremia, 

Cu cell Michnea Domnti gonitt, 

Partea bung, 'n Romania 

Vora avea cum au doritti... 

Vorbi Michnea ; multe cercA, 

CA va merge spre Buceagil, 

Ca cu Chanul sA 'ntelea gA, 

Cu TAtaril mai pe large. 

RAsvan infocatg, privesce 

Pe nemicu 'n facia sa, 

Ostea sa oranduesce 

Cum victorie visa. 

Cu anti corpt, RAsvan, d' Wire, 

Nu e lucru de colea ? 

A speranteT mltgulire 

Suriclendg, 'ld ocolia. 

Cavalerii ca sa s' arete, 

Ieremia l'a somatli, 

SA desface aceste-armate 

Ce 'n Moldova au intratt ; 

DecA nu, MovilA 'I lice, 

Se jura pre legea lul, 

Cu 'n frigare MI va frige 

Cum are arde nisce put. 

Derti la solu-I nicT r6spunde, 

RAsyan, forte furiosil : 

Vomii vedeal.. cu creIu 'n 

frunte 

Elt 41 Oise maniost. 

*i ordong, la oprialA 

De a tine pe trimisii; 

LuT MovilA socotelA 

SA IT eery 'I a promisii.

GLOBULE ICONANILORtr 

Dent MovilA timpt nu pude, Tremurl ()rapid, po puld 

mu nu vine -alit set osteant, Ce 'n Suciava locuia, 

Cavaleria repede teremia 's1 vede scopult 

SA, Incurce pe Rasvant... piumetate el 'I ridea. 

Semnult luptei se incepe. 

Cele WI s'ati si miscatti, 

Cu Mara lt de la stepe 

Prin Poloni amestecatt. 

Se Incairi de luptl, 

P'alfi Suciavei camp tntinst ; 

Ca si trasnetulti se 'ncruntI, 

Faca lul Rasvan aprinst. 

Tragt Secuil lunge spade 

Manuindule defoct; 

Noldovenil, frail cu frate 

Se ucide la unit loct . 

i Movith, Ieremie 

i cu 'n frate Simion, 

S' opintesct la bAtIlie 

SA se-asigure de tront. 

De RIsvan ca sN, se scape, 

Hatmant, clipitanii seI, 

Par'a camp abia i 'ncape, 

Se repedd ca nisce lel. 

Zamoischi, Hatman Duce, 

Dandu Poloni spre ajutorfl, 

De la luptti ce le-o aduce, 

SperA multii in viitort!.. 

De la Batori, de 'ndatti 

Ce si 'lit are de patronfil 

Cu a Secuilort armata, 

Risvan spera reclemt,tront. 

La strains cu catt alerga 

Pre 'nfocatil patrioti, 

Val de Ora cum o 'ncarc.61 

Val de flu si stranepoti 1 .. 

Tunurile dent detuna, 

Una In aert sgomotescl ; 

Urue pamentulfi, sung, 

De c6,1ArY ce se isbesct. 

Dent cu tots aventult mare 

Ce avu de apitant, 

De a sertei Incruntare 

Nu scapa Stefan Elsvan. 

89

90 mmHg vniztrar. 

In conflicts de bAtalie,. 

Prin cadavre, sfarmiturl, 

Di Ithsvan, cu 'n peptii manie, 

. Di cu spada lovituri; 

i 1)10pda-se se 'mpinge 

In multimea ce venia : -- 

Tot lovindd spada-I se frange, 

i nemicu 'ld ocolia . 

Stefan cere-uli spadh, chiama 

Pe al sel d'a 'ld ajuta, 

Cine ensh '1 is de Being.? 

Elti striga, elti asculta. 

Val ! amarh desperare 1 

Claud dlovilit 'Id desarma" ; 

i lovindu-ld forte tare 

Feru 'n mains i 'lit sfariml... 

i ne-avendit eld ce sh face, 

Ithsvan, on §i catii d'aprinsd, 

Franta arma puse 'n teach 

Si Blau se dete prinsu... 

Dumnetleule Pre Sante I 

Ce durere ? chind §'amard ? 

Cum '1 al destinatd pimente 

Una alia cumplitfi pachard ? 

Pentru Ildsvan, °maid care 

Ca and osta§ii s'a luptatt, 

ling ora§d, Suciava mare, 

Ce-a veclutd s'a sphimantatu. 

Stefan Rasvan a patit-o 

Cum §i 'n visit nu 'I a trecutt ; 

BAthlia a perdut-o, 

Ia torturi de necretlutil. 

Inte uh tepa lung, fOrte, 

Ca 'n frigare a fosta trash, 

De-uh teribil' aria merte 

Populd, Este e 'n estast! .. 

Ierna asprd, §i receala, 

In amarl durerl coprinsli, 

IT sventa fa'rd, 'nduoiall . 

Foculd vietil de tau stinsfi. 

Negri], vinetd, fall fach, 

Ochl e§itI §'und capit turtitu, 

Mid de singe, rece ghiacit, 

Trlia 'n morte chinuitt. 

Venindd 6menil sh 'Id vecld, 

Crud orl-care 41 fAcea, 

De torturd, §i de greza, 

Curendd ochiI §' Intorcea ..

GLOBULE 80MINIL OE fr 

Ceata lul cea numerasit 

Muntil DorniT a umpluta ; 

DesfAcutk, ru§inasa, . 

Niamtulti, Peatra o-a veclutti. 

Si bagage ce-adusese 

Cu transportulti ce 'I servia, 

La Tirgovisce s'a§eailk 

Domnulti cu consarta sa ; 

Tate noA se repareaza, 

Din ruin! se realta. 

Vede ochiu-T de parinte 

Cate Tera-a suferitt, 

Ceuta, MichaT, ferbinte 

A'T da binele doritt. 

Ca uk taring, calcatit, 

Smulse, rupte plante tat, 

Tara-era despopulath, 

Camp! pustii §i pluguW mortn. 

MoldoveniT le prinsese, 

PracIT pe tate le, avea... 

0 ! Arone ! trista Sarte 

A avutti rivalulu tell... 

A plAtitfi cu a sa matte 

Fapta sa ! trecutulti sett I.. 

XIV. 

Populatia la munte, 

Satele, s'al't transportatt ; 

§' orT ce cask maT de frunte 

Aver!, stare §'a 'ngropatd - 

Toth era in doliii mare, 

Vi!, paragini gi gradini, 

FontanT, arbor! in ruinare, 

Palamidk 'n ogorti, spin!. 

Casele, bordel, Mune 

Niel mkcarti se cunoscea , 

Aril, grAdinT §i pktule 

Niel de semnti nu se sciea... 

91

92 IfICHAi VITAZTTLC 

A resbeluluT lovire 

Toth preface, multe peril, 

Supusa totula la 'nnoire, 

'Jude trece foci §i felt. 

Cale& glotele armate 

if &lune, orzuri, pitini, 

Prin foci trece tergurT, sate, 

Surpti, tote josa cu miini. 

MichaT Domnulil cu durere 

Vede starea tristei tell, 

Se silesce din putere 

A 'I da balsamt,mb,ngieri. 

Pentru popula anteia vede 

D' ala poporulul bunts' traiu, 

Totu 'ntempinA, prevede, 

Inteleptula Domna Michal. 

Proclamatu crud 'n luptit, 

Una minute ela nu a statil; 

Cel-ce 'ntrema, §i ajuta,, 

Este capula la unit statt 

De la Domna decurge tote 

Rea sail bine unel tell ; 

Ela e medicula ce 'Ate 

SA o scape din dureri!.. 

Eta mI-c1 cautA, 'ngrijesce, 

De producte umple-ambarT ; 

SArAcimea Inlesnesce, 

Danda semi* la plugarl... 

Casele sa se repare, 

TirgurT restatornicinda, 

Prin concursula sea cela mare 

Revint tote stralucindit 

Ens meta la-uA lege : 

SA nu IAA deserta, 

De pamentil pe oma sa 'lli lege, 

Prin Indatoriri ce 'T da... 

Stergenda lacrimI, suveranula, 

Patril face bine multi ; 

0 asigura 'n tota anula 

Ca marirea dedemulta. 

i Michal cu tote, scie 

Arma josti a nu lAsa ; 

Renumita-T vitezie 

A fosta, §' este fama sa L. 

DOM discordia n'aminA 

Timpt, A potA 'nrturi, 

Chiara din ceata cea rominA 

Instrumente '§1 fluri.

Cele intrigi cu resbeluld 

Inteund timpri s'armoniezd; 

Instrumenta e tots mi§eluld 

Pentrti argintil §i interest.... 

In aceld timpd cad se scie 

Statele supt arme sta ; 

In totd loculd pe campie 

Ro§indt singe abura. 

De principit adversaruld 

Ce Europa ne-odihnia 

Era Turculd §i. TAtaruld, 

Ce 'n cre§tine teri domnia. 

Rene la Ocean Cre§tinii 

Tremurati, lig facead; 

Derl Unguril, Rominii, 

Avangardl, se Mead... 

Se insemn' aicia ens/ 

Ce Polonia roll juca, 

Pe Cre§tini, geles', aprins6,, 

Srt domniascl 

Mahomet ce '§I duse fauna 

P' all Ungariei pamentd, 

Acum ru§inatft §1 'n spaiml, 

De MichaI fiindt infrantd, 

GLORIILE ROMINILORt 93 

data._ 

tsl versa sinioruld foculd 

In Moldova nlvl,lindd .. 

S'ait intorsd Polonil jocult, 

1.6ngrt principe fiindil. 

feat' acum ca §i Movile., 

Pe-candd NemtiI ill 

Sad de voie, sad de sill, 

Cu Mahomet mana da. 

all, 

Turculd scopu ce '§I propune 

Este scurtil §i limuritt, 

Pe Michal sä nu '§I r6sbune ? 

Ell mai bine-ard fi muritd 

Apia derd, de ceia parte, 

E Movila, Le§T, Mari, 

Ell mai cearcl d'altl-parte, 

SI 'I 

creeze adversari. 

Lul Rodolfo, cu-aspa 0111 

11' mit resbelti infuriatti, 

Cel-ce '§I aptir/ corOnit 

Ce Zapolia ',I a 'nchinatd, 

Cana mai mare foci s' aprinde, 

Turd cu Nemtil, l'Agria, 'n 

peptil. 

Negotiatie deschide, 

Cu Rodolfo, Mahomet .

94 MICHAY VITEZ17L tr. 

Pe unit poll sA tracteze 

De la Buda 'nsarcing, 

Avantage sA '! cedeze 

Pentru pace, destinit. 

Se 'ntelege cum urea pace 

Ce o cere Mahomett, 

Pentru Michai buba awe!. 

Dart Rudolfo, 1%eleptt, 

IT respinge-u1-a§ia tractare, 

D' a jertfi erot cre§tint. 

Mahomet fAcu 'ncercare 

Pen' la base cu venint. 

Apo! ochiT §i '1 redid 

CAtre Batori, unit rivalt, 

Ca sit 'It tragit la uit click 

Care al lingqi l'Ardealu. 

Or! - §i -cum, catil lit gasesce 

Furtunaticti, schimbittort, 

Batori se cam sfiesce 

De Rodolfo-imperatort. 

Alte cugete awl 

Pe astit principe, 'nteuit cli, 

Vrea 'n chinovit sit se ducA, 

Lumea de a pitrAsi, -- 

Mahomet in non nu leagA 

i 

cu acesta learit nimict ; 

Se gAndesce ce sit face 

Cu Romanuld inemict ! . . 

Ha ! II vine 'n minte una ; 

Sare 'n sust depe sofa 

Cum se face tot-d'a-una, 

Prin Romani de a lucra... 

Prin Romini, prin bank aceste 

Arme sigure creclu ; 

Padi§achult uimitit este 

CAte 'n calculti le veclu. 

Pe will AgA, Padi§achult, 

De loch chiamA' a 'I vorbi. 

Cu banl, iute ca olaculil 

A 'Id trimite se grabi... 

BaniT se! §' acea purtare 

Pre omit lacomt ce-a0ca, 

Pasiun! orl MA de tare 

Sit aprindA 'lit InvecA ; 

La nebuni s'atIte clad 

In alt nemultitmirei sent, 

IIA, revoltA ca sit face 

Contra Domnulul Romant ! ..

GLOBULE 

Pene cAndt ea se va eke, 

SA §i face pregAtiri, 

Peste Dun Are dincoce 

Ca BA intre cu o§tirl ; 

Din Moldova Domnulil pote, 

Cu PolonI §i cu TAtari, 

Si, It ajute intru tote 

CAlcandu Turcii la fruntari. 

Ast-felt cugetA Sultanult, 

Si In lucru plant a puss, 

Dete ordine la Chanult 

Ca O. iasii pe dinsust. 

S'a luT Constantin cetate 

In mi§care tot' era, 

Cadilicuri din spate 

Inainte le tera. 

PregAtirea ostel cresce 

Cu entusiasmu 'n peptt : 

Lupta sAntA o numesce 

Temerariult Mdhomett. 

Din o§tirea cea bAtuta, 

A lul Sinan remA§41, 

BOMANILORTI 95 

La Ungaria permutit : 

Chiart pe ianicerl Infipt1. 

Asia dolt elA recruteazii 

Pen' l' all Africel oceant, 

Si redid, §i 'narmeazit 

Popululil din Turchistant. 

Duoe cetat1 cari tine 

Lenga Duniire 'ncii tarT, 

Le fortificA pre bine, 

D'a respinge p' adversari. 

Din Nicopoll ochiu -1 catii, 

Si din fortereta DiT, 

La Michai, l' a sa armatA, 

In tau largult RomAniT. 

IearA§T timpult se 'nuoreazA, 

Cu 'ntunerict de 'ntristatt ; 

IearA§I intrige lucreazA 

Si 41 turburA not Statli 1... 

Cursil la lucrurl ensit merge, 

Subt unit mare Domnitortl; 

Michal lacrimile sterge 

Precatt 'Ate la poport ! ..

UA famine rominesel 

Era reunitg 'n sfattil 

Inteug camerii, domniasca, 

L' ald Tirgoviscei palittd. 

Bolt!, pilastri §i sculptura, 

GradinT, fontini, marmuri, 14 

Se d' aurescd sub catitatura 

Pre frum6selort femel. 

hit femeile cunune 

Lengg cgmind stremo§escil ; 

Calitati sublime pune 

In id lord ce le iubescd. 

Ast -felil svelt' Augusta jund, 

FericirI pgrea rourAndd, 

Cu -all ei Radu impreung, 

Mitritata de curendii. 

Ea tinea ug cruciulitg 

In nAinl, sacrulti el odord, 

Prin a careia eredintl 

MultIl aflase ajutord. 

XV. 

Raduld de la-ud, parte, cal, 

Cu peptl tinerd §i voiosil, 

Spre socia-I adoratit 

Ochi 'n t6rce amorost. 

Pe unit jett, Bogdan, e 'n stare 

Cu pee albI, on dad betrind, 

A da vlatg, a da stare 

Pentru nume de Rorand. 

uRadule, copile, 6re ? 

vise fliuluI iubitt, 

.Fruntea, spune, to maT d6re 

((Uncle to al fostil lovitit ?» 

Jea! nimicu ! uit loviturg 

. Din gre§ialg ce luaiil, 

Ieard cu ochii Radulil fury, 

Und surisfi de flori de Mai. 

« Ba nu! nu! Bogdan urmeazg 

P' alit set Hill a intreba, 

Void sg scud ce se lucreazg 

«Pe aid §i 'n cotro-va ?

GLOBEILE 11.031111110101 

«Nu 'mI al spusil cu d'amenuntul 

«Ca sg, scitl ce s'a urmatg. 

«Batelg crucea si mormentulg 

«Pe acelg ce va trgdatg ! 

Si Bogdan, ce tats, 'I dice 

Tinerii insurgtei, 

Pre iubitel sale fiice, 

Intrebgri fgcu si el. 

a Ce sg mai vorbimg, o ! tats, ! 

«De acele ce-a trecutg ? 

«SA vecli asta- II ce ne-asteaptg, 

aLucru tristti si neplAcutt!.. 

Radu lui Bogdan rgspuncle, 

Crquri fruntea Jul %and*. 

a Cefelti, fliule ? §i nude ?9 

Intrebg Bogdan curend. 

«T6tg, noptea, Radul spune, 

a Voda 'n &due se pretimbla, 

aN'a 'nchist °cliff, ca minune, 

«Peng 'n cliuti 'ntirgti umbla. 

Augusta: a Ce e ? ce e ?« 

Mai curi6s1 a 'ntrebata. 

«Nucum-vase dreg ug, chigie 

a Dievoliasci pentru Stag ?.. n 

Bogdan dice : «se clocesce 

a Conaplotg, rasmiritg, jeafg ? 

«Iearasf ce-va uneltesce 

.A.ia du§m an uluY tarafg ?.. 

97 

ffTocm' asia!Radul urmeza, 

aDomnulg gnsa le-a Aga. 

«N' a vrutg vorbelorii sit credit, 

a Sg nu fie inselatg. 

«Domnuld se, se 'ncredinteze 

a Cerceteazd s'afle tott, 

«Pune omeni sit vegheze, 

a Urmgrindt acestil complotil. 

a Hel ! Mete, asta sung, 

a Ca complotulg cu Chorvatg, 

«Cu boigril Impreung , 

«Cali Domnulg 'I a ertatil. 

«Tocm' asia ! s' acuma este 

«Cu aceia Intelesi, 7 

. Sa rgsufle fgrit veste 

a Cu pratiticu gmeni dresi 

«Drace! Drace! Bogd an grintg, 

Necitzitti, infuriate, 

a Mergii la Domnulg in creciinO, 

Sit tragti &tea la palattl.

98 

aLasA, lash! forte bine 

a Von scie lucru luT, 

« Cu boihrulit Manta tine 

ClUnti consilid, et iti split 

Radu sth lengh socie. 

Bogdan lash p' a! se! flY : 

Betrand arde 'n bArbAtie 

Si to s6rbe en ochi vii. 

Merge la palatti sit scie, 

Chiarli pe bomnuld a 'ntreba, 

Ce complotd, ce nebunie 

!era iearitsi turbura? 

inteuli, largh curte, trash 

La u5, margine 'n orast, 

Se afla nit vechih cash 

Unui mazilitt armasti. 

Ruin!, grAmecli se yea end, 

invelisuld arsti, pustil, 

Cu uh pivnith adench, 

Crescd pe densa WAHL 

Dosnicti loct, s'ul curte mare ; 

Portl de stejard vechi,un lad 

Facia, din plot si ninsore, 

Si 'nfundatd ca intr'und sad. 

mioHAY VITAZIrLt. 

UmbrA, intunericti, ghiach 

Mucigaill pe muril sta; 

Nu s' ark/ nici lilt vieti, 

UsT, ferestre nu-essista. 

Paslirea pe verfue,nOpte, 

S'auclia de pe ruin!, 

De a cobe nimen! pate 

SA mar d6rmA din vecinr. 

Ast-feld era armasiasca 

LocuintA, dupe focti, 

De la curtea cea domniasch 

Mal la vale, cu 'nchisd loch. 

Dan vistierulil intrh, vine, 

Si pe ceritt se tote uita; 

Stelele privesce bine 

Precitti noptea 'nainta. 

Cu nit lamph infundath, 

In josh treptele pisia. 

L' astepta in becit uA ceatA, 

Caudill intra si dada esia. 

$i 'n tad chipuld, de tottt feluld 

6menT fitrit capetii, 

Insogise pe boihruld 

Turd, cu portuld capanlil.

Adunati erad cu arms, 

i unit semnil num' astepta 

Ca sit dea afar' alarmd, 

Toth orast a revolta. 

GLOBS:LLB ROMAN. ILoat 

Acolo ursiad complotuld 

Contra Domnulul Michai, 

La 'ntunericd lucrad totuld ; 

Bans desagi s' aducd pe cal, 

Ii descarcit si '1 imparte, 

Ochil marl la bani faciendt; 

Capii luau mal mare parte, 

La dulapurl intorcendd. 

Argintil, aurti, Deft la care 

Clicoteil se inchind, 

Cel -ce strigd, 'n gura mare: 

Patrie ! cu pumnult piing. 

Cocl se scie, traditoril 

Cu marl vorbe se servcsa, 

Tot-d'auna venclatoril 

Ca §i Santi 'n cerid vorbescil !.. 

Scopuld lord acesta este, 

Spaimit 'n ter' a da de Turd, 

La palatd fdrit de veste 

A intra mai multi atuncl, 

Pe Michal sit ti 'ld coprincle 

De la usid, de la path, 

Cursil mare sd '1 intincle, 

Cum si altord s'a 'ntemplatil. 

Teat& tots fapta lung, 

Patriotic cum lucra, 

i cd acesta buns la pungd 

Mil de galbinl a bAgal.. 

99 

Michai Domnuld tote-aflase, 

Avea liste scrise randd, 

Conspirarea ce lucrase, 

'6,I amid ce-avead in gondd. 

. 

Tacea;facia-era senind ; 

Era liniste 'iltru-totd ; 

Vrea sa, iasd la lumina, 

Totl pirtasii din complottl. 

Nesmintitt, WA gresialli 

Tocm' asia se §i 'ntempla. 

Omeni, farms, ametiald 

lieptea, tirguld resculd,... 

Bogdan, plink de somnti,s'arunca 

Josh din path numaidecdtd, 

Se imbracd, §i s'aruncit 

Spada cu 'n cordonti de goto.


Si luase Radul scire 

Ca revolta a -eclatatii. 

Domnult Michal, cu o§tire, 

Era via §i de§teptatti. . 

Pune 'ntel. de 1ncongiora, 

Nimen1 a mica din locti, 

Piata, strade, uliciara, 

Cu o§tirea sa de-focti. .. 

Perturbarea 'n suss §i 'n vale 

Prin Tirgovisce-alerga, 

Cu %chi,. cu masalale : 

u Turd! vino!.. Tamil striga... 

In a noptil grea putere, 

CetAten1 s'au spAriatil, 

Unil murindu de durere, 

Altil tempi all apucatil. 

Si 'n asemenea alarma 

De urlArl, strigArI, plAnsorT, 

JucA ferule, §treangulti, arma, 

Vail §1 vai 1 turburitori 1 .. 

Adeverti, ast' ametise 

Pe on care cetAtiand, 

Si pe eel cari simtise 

De complota ursitt de DanA, 

LuI MichaI veni in minte 

Tepo§I, Lapu§nen1, Romani, 

CandA flcuse piraatide 

De culpabill capetint 

Deril pecAndu perturbatorii : 

Turci viva, Turd sbera, 

Nu lipsi, cum vine nuoriI, 

Turcif la fruntarl era... 

Unii boilri, din o§tire, 

CAW sciea, dal nu sciea, 

Spre paTatil venia 'n grabire, 

Si tumultult i 'nbulzia. 

Domnuld derA mAsurI luase, 

Brace-avendA ce 'IA ajuta, 

Pe rebell ii sub-minase, 

Si p'acasit '1 aresta. 

Lacrimi de femei §ir6ie 

La piciore curgA la Domnu, 

A sa inimA 1nmoie, 

Jelea, plangerea la trout!. 

Donne! gratie ! ertare L. 

Mame socele plangeau, 

Isi smulgd Ora 'n desperare, 

Pen' la Domnii se tat duceaa....

GLOBULE EOMINILOBt 

Duce le, pe Rada apuca : 

.Vino, fill& In 'I-a clist. 

Vrea Bogdan ca sd, se duc6 

A 'si vedea cu ochl mit visa. 

.Nu me 'will! totd Turcul care 

(rA venitd ca sold, in plat, 

. S'a tinutfi parlamentare 

gen Marirea Sa Michai, 

aL'amti veclutd cu ochi, Satanal.. 

a0 fi Michnea celil turcitt ? 

Iii areta Radul rana, 

S'apoi Oise : a afurisitd!... )' 

Heil... se vede ca 'nvertesce 

.Lucru Dracului s'acum ! 

Ochil mei nu m'amagesce , 

L'amtl v6clutd umblind pe drum. 

.N'ai strigatti ? si n'al pusti 

mina ? 

Lui Bogdan Radulti vorbi. 

aBat6111 OM septemana ! 

. Ca si Diavoluld peri !.. 

a Haide ! el 'in gasimu de 

sigurd, 

Ai vre-ua casd, sta ascunsd. 

aA! de 'ld voiu afla, ell singur, 

QUite-mi spada ! e de-ajunsti !.. 

Prin tumultd si prin ostire 

Totd orasu-ad traversatt ; 

Cauta on ce wire, 

Strada, case eat %%att. 

101 

L'a armasului cea curte 

GrAmiditi cu mini, 

Unde arse lumini multe 

P'impregiurti pe la vecini, 

Bogdan sta cu destil aretit : 

Acolo ? A Iti cautimd !..D 

Acolo, ce spui ? o WV 

Eld sa fie ?.. A intramt!..n 

i tumultuld, masalale, 

Lumini arde 'n strade-atunci, 

Lefegil mergti la vale, 

Aducendt pe prinsi la munci. 

Bogdan, Raduld cautark 

Beciuri, cave, surpaturi; 

Alit nimica nu afiarit 

De-citt mucigaiti pe mull. 

Cana esira, ce sa vecl6 ? 

La vecini, la-ua cas' ardea. -- 

Masalaoa lumineza, 

Lumea tote se griimadia.

102 MICHAI vrrAzuar 

i tntr'una: gDan Vistieruldhi 

Versunap strigtt ostast. - 

hl tmpumnA Bogdan feruld, 

CA '1 promise field cevasi. 

Ill fa'curit loci! Indatit, 

La Vistleruld a intra, 

Prin multimea adunat1 

Care furie purta. 

Ce sit veclA candd intrarA ? 

Und spectaclu fiorostl. 

Pe ferestrA sare-afarit 

Und omd, to grAdini din-dosti ; 

Pe divantt unit altulu zace 

Vin6t0, morta de sine-ucisd. 

indAretd Bogdan se trage, 

De uA mare spatula prins 

StrigA dmenilord tare, 

In grAdin' a cituta. 

Rupe garduri, intro,, Bare 

Omenil ce '111 asculta. 

Se 'ngrozescil el 

cel d'afarl : 

Dan ?.. 6rI Dan s'a omoritil ? ? 

SA nu bea din cup' amarA, 

Cum si altil all sorbitil ?.. 

Intril, unuld crate unuld 

Spectatoril a 'lit privi ; 

Bogdan clise cA paganulu 

Michnea pe ferestI sari. 

Se pitrea ca ild cundsce, 

Fie-care murmura : 

Tott RomA,nulti recuu6sce 

Fapta lui i till ura 

UntI spectaclu d'asia singe, 

P'intre &Art §i tumultd, 

Spaima, groza cum se strange, 

I 'nfi6rit si ma! multi .. 

Michal Domnuld sta de facit, 

Candi" teribiluld semnald 

Care inima inghiacit 

S'aucli de peste malt... 

Capetele josu s'asverle, 

A le celord vinovatl ; 

Sangele curgea ua &lit; 

Tremuratt ce! revoltatT I.. 

§i pe Din Hu aduserA 

Pe maint morta, precum era, 

i p' und Tared ce Hit prinserit, 

Legato coba, flu tera.

GLOBULE ROMINIL010 

Capetele joss trunchiate, 

Adunate la unti loch, 

De la umere se bate, 

Ochi 'sti ghiackjele 'n focti I 

Dan lungitti, Orin tAciune, 

Desformatt, ingrozitort, 

Lengit capete se pune, 

De utt-sarte cu a lord .. 

Chiard in n6pte, cum se slice, 

Pe candti torte-o lumina, 

Timpu 'ncepe BA se strice ; 

Fulgeri s'unft incenditi tuna. 

Nuoril, fumd si vijelie 

Turbura seninulti ceriti, 

La-orisontu era manie, 

Stelele s'ascundd si pea.. 

Elementele 'ucruntate 

Se pariah c'ad protestato, 

Cu nemiculti ci, unti frate 

Contra altul a lucratd. 

Numal slaba derd lucire 

De la fulgerd mai cAdea 

Pe fine de ingrozire, 

La pAmentd ce se vedea... 

103 

Turculti prinsd, a datu pe faca, 

La 'ntrebAri, orY ce-a sciutil ; 

CA 'I promise Domnuld viatA, 

In Ardealti l'a si trecutd. 

Eli a spusu ci, Michnea fuse 

Cu 'n ciausti impirAtescd, 

Ce rebelia facuse 

Pe plmentuld romanescd. 

learn ace cari cacluri 

Amagiti, mai multi era, 

Pentru banY eY se vendurA 

Si la m6rte se Ora. 

Cod in ast-felti de lucrare 

NumaY cei mid pAtimescd, 

Nu se prinde lesne-Ali mare, 

Cu totti ginduld dievolescd ... 

Bogdan, Radu maid isi hinge, 

CA ieard Michnea le-a scApatd; 

Pe vistieruld Dan ild plange; 

Cu Geld mortu s'ad achitatt! ..

Multi avemt on ore tine 

Vre ua arta, ca sä std,md, 

Mai antei ne batemii bine, 

i pe urmi ne 'mplcamti ; 

Si cu Turcil ast-fehl fuse, 

Cu 'Mad de Perecopil, 

Ce Michal learn 11 Muse 

Neperclendil timpa la scopfi.. 

Cod IVLichai spargendd complotuld, 

De clicasi se desfacu ; 

Strensele ostirT ca totuld 

La fruntaril le trecu. 

Lauri sei, Domnitoruld, 

Nu Ii las' a se 'ngropa ; 

Prinde palosuld, is sboruld 

Pe cat agert, d'a luptal.. 

Bdtutd Chanuld clad se Vote, 

Si mai red death on cinch), 

Curma lupta dupe tote, 

Eld la pace alergendu. 

XVI. 

Sit 'hi impace cu Sultanuld, 

Chanuld flea juramentfi, 

Sa '1 aduce cu firmanuld, 

Drepturi s' amicii,pdmentd, 

Titlu suverand s' aduce, 

De Doman mare- ereditaru; 

§i tributuld sd reduce 

De pe Terd, c' orl ce dart; 

Chanuld ast-fell 11 promite, 

Si Michai a consimcitd: 

El s'ajungii, face legaminte 

Prin multi jaramentd santitt. 

Uit condi0e-edictatd,. 

Cam la care Domnuld sta, 

SA, reducd, din armatd, 

Pe strains.. Asta lu costa! 

Si p' acesta o primesce 

Michai. ITne motivil era 

Care prea multd ild silence 

Cu Turd pace a 'ncheia. 

-

3igismundulu vorba, lungl, 

Tagoistt, cu peru 'n duos, 

geincredere aruncit 

[2 alt cre§tinilort era ; 

GLOBULE ROMINILORt 

foci on dna gemea pAmentult 

'Janda barbaril navAlia, 

Li venia §i Sigismunduld 

Cu pretentii de '10. lovia , 

Gault afla cg, 'n bAtIlie 

E Michai invingetort, 

Amutia acea mandrie 

Principelui schimbatort. 

Val de lume ! vas de tears 

Candy I§I are-a§ia steptint ! 

Tad Ardealulti arde-uA pail 

De und Principe nebunt !.. 

Apafi §i Galfii can 

Domnitort ca '1fi at alesil, 

Puteat simti remu§care 

Patrii lord cum lucru-a mersil. 

Chendi, nobilult betranult, 

Chiart d'atunci de loct le-a clisii: 

Yeti vedea cine-e stOpanult 

Pentru care a g subscrist L. 

105 

Iojica cg, 'ld lingu§esce 

Pentr' unt postt de cantelert, 1) 

Chiart cu capula set plAtesce, 

§i s'a dust martini in cerit.. 

Din Ardealt magnati veclendu-lli 

Nestatornicii, schimbAtorli, 

La grel timpi §1 cunoscendu-lt 

A'lt da jost din trong et volt. 

Batori, cum i se spune 

CA la Turda s' aduna 

Contra-I neme§1, elti §i pane 

JurAmentt d'a '§I resbuna. 

Mai Anteit bolnavt se face, 

Apoi pled. spre Chioaril; 

VersA singe, dada se 'ntarce, 

Veralui sell Baltazar .. 

CAclu nobili ul multime 

Furiosel resbunAri, 

It lovi cu ug. cruclime 

Pe la publici adunari .. 

Dupe ce versa la sane, 

Prin unti partitu sustinut t, 

Pe guvernu-I myna 'nfige, 

SA domine cum a vrutu..,

106 mionA1 vagzupt. 

Pe Romano Principate 

Puse ochi de suverand ; 

Dupe ce Cu Turd se bate ; 

Lu! Amid a fostd Wand; 

Dupe ce §i in cuscrie 

Fu cu casa d' Ausburgd; 

De 1' a Spanii cumetrie 

Decorgil i s' aduct ; 

Se insorA a la fine, 

Arde fragedti ginereld, 

§i de-ul-dati ce it vine, 

De sogie fuge el/ ; 

Din amore ea tinerete 

De ui-datti s' a recite, 

Simtimintele-1 mArete 

I s' ae §tersti, s' all nimicitu. 

De sogia-1 despartire 

A cerut-o eld formal/4 

Face Pape! curtenire 

Ca BA 'Id 

unge Cardinald. 

Ieat' acum de pietate 

Cd e Batori aprinstil 

SA se spele de *ate 

Consciinta 'Id a coprinsti, 

Derti Anteid §1 'ntei 11 vine 

Turcilorti a se 'nchina, 

Cu Ardealult, cu cAtu tine 

Statele ce guverna ; 

Ile opresce de 1' acesta 

Ere -care 'mpregiurdri; 

Nu cd, 'I pose pentru asta 

Cii, sacrific' alte tern. 

Cu Germania s'ajunge, 

Cu Rodolfo 'mperatord. 

Catd, Nemtif sd apuce 

Transilvania c' a lord. 

Sigismunduld negotiazA 

SA abdice, §1 In schimbd 

Alte state 1 se cedeaza, 

§'1u subventie lungd timpti... 

Pnsd, vrea §i RomAnia 

De German! a aterna ; 

SA '§1 Impace nebunia 

till 

Care-atAtt domino,. 

Leng' acesta fArA-semi,, 

Batori se pomenia 

Pe Michal cd ild tot/ chitin* 

GiurAmentd nod 11 cerea. 

3)

Cote-acestea pe Domnd face 

Da s& fie Ingrijitli, 

'Joel vedea a are-aface 

Cu und principe smintitd; 

Cod Michal nu vrea stopinult 

Precum sclavulit a schimba; 

Drepturi 41 cerea Romanuld, 

Pentru care se lupta... 

Mina Uri!, dupe bAtaie, 

ChanuluY, Michel, a 'ntinst, 

Red vre-ni-dat& sti. nu '1 paie, 

La tractare s'a decisd. 

Cele 'n giurAmentt legate, 

OM la care natiunl, 

Unii bArbatti cu demnitate 

Implinesce conditiunT. 

Michel derd reduce-armata, 

Precum Chanulti a dicta* 

Cu Turcia este gata 

SA §i 'nchei& and tractatil... 

Mil o I grea nefericire ! 

Laicrurile s'ar'i Intorsii : 

Cu Movil& In unire, 

Chanuld pune masca josii... 

CL ORME BO miNmoRt 107 

Curs& Domnulul e 'ntinsit! 

Chanuld sigurd a creclutd 

Pe Michel di o a 'Id princ16 

Desarmatti, In lath cliclutt... 

Si sti, tinemt socoteald 

D'adeverd si !Ind faptu red, 

Mari pradA In iutial& 

T6tA tera, jeafu mere! ! 

Cutitit, m6rte agonie, 

Amaril, stingere caclu 

Pe 'ntristata Romanie, 

Si mull fil captivi veclu... 

Wit precum Cartagenesil 

Contra Rome1 s'ai'l armatti, 

Michel chiam& pe vitezi1 

Cu unit sunett desperatti ; 

Sung, bucing prin teari, 

Strig' a patrii peiri, 

Si 'n aceasta s'adunarit 

Sum& mare de °stir! .. 

Pentril a cincia 6a bate 

Pe Tatar!, Michel, cumplitt; 

Trupele Inferbintate 

Pe spergiurl all umilitil...

108 MICHA/t VITiZtflt. 

Lai MovilA turta eke 

Michel Domnu 'ntaritata, 

Resbunarea sa ila face 

Mai aprinsti mai incruntatt. 

Cu MovilA dert in urma 

Socoteli va descurca. 

Cod resbelulu nu se curet, 

i mai ret se Incurca. 

Agria-o bAtea ardinte 

Machomet fulgeratort ; 

Sta aprope a conchide 

Lupta,elti invingetorti; 

§i Ardealula despre-ul parte 

Se gAsia amenintatt : 

Intre focuri Michai arde, 

Dern s'aretA mai bArbatt. 

Dupe ce cA imbrencesce 

Pe- TAtarii 1napoi, 

Ii desface, IT strivesce 

i 'I injunghe ca pe bol; 

§i 'n ce cursit, curs, mare 

Gherai-Chanul s'a fosta prinsa , 

Ela co.clu 'n disgratiare 

La Sultana, pe ela aprinsa, 

CA la Agria if aduse 

Una energica ajutora ; 

In pedepst, Chanula fuse 

i tacsata de trAdAtort... 

Isi arunc' a sale-armate, 

Michai, vulturi romlinesci, 

Peste DunAre ieara bate 

Cate-va cetAti turcesci. 

La Nicopoli risipesce 

Pe top Turcii ce 'I gAsi, 

i cetatea o silesce 

'o coprinde Intr'UA cll. -- 

Re'ncepu din not sa, sune 

Fama 6stei romanesci ; 

In ter6re iearA§T pune 

CadilicuriT turcesci... 

Dupe ce Nicopoli lasA 

Ca p'unii arbure uscatti, 

Furia in Ernst §'o versa, 

Ori pe unde a cAlcata, 

A trecuta ca. vijelie 

Cu o§tirea sa spre Dii ; 

Dete-acol' ul ba,talie 

Concentratelorti ordii

Aci pat aid 6steI, Marte I 

Ce maul& te-a coprinsd ? 

U6, sagiatA de-departe 

&null lul Michal 'atinsil. 

La pAmentd cutezAtoruld 

In Michal care-a ficsatd ! 

La pAmentii sAgetA,toruld 

CAM de agerd §i 'nvqatd! 

Pe null sclavd Buzesel zirira 

C'a'ntinsti arca, und Africand ; 

El cu spada §i '1 plAtirA 

Zeluld sea de musulmantl... 

Sparge lagare, ceadire, 

Face-ui suing, prisonerl, 

Caravane prinde;dire 

Versa sange d' ianiceri ; 

Bate, caleit, nimicesce 

Toth aventuld musulmand. 

CAM de tare se numesce 

Diiuld, cade la amanti. 

Strensti ca'n cercurl,strivit tare, 

Diiult, forte stremtoratt, 

Niel ranforturl numal are, 

Prin tott locu 'ncongiuratt. 

GLOBULE BOMINIGORt 

Hall pa§a ce'ld coman da, 

La osd simte yid cuptu ; 

Eli sciea §1 d'altA-datA 

De la RomAni ce-a pittitd . 

Hotari sA cruse-ormuld 

De prea marl calamitl4l, 

SA nu sufere osta§uld 

Intempl6x1 ca d'alte-dap: 

AdicA pen6 la unuld 

Top sub palo§id a cAdea ; 

Ca sciea, acum Romb.nuld, 

Spada mortil, focii dedea L. 

109 

Mal altminteria en bine 

Pa§a lucru a luatd ; 

Ca urea Diiuld sit It inchine, 

In consilid a declaratti. 

Cere insu§I sl vorbiase6 

CApitanulul Michal. 

La and iota sl se 'ntelniase6, 

Ese pa§a cu cu alaid. 

Ca de Duna, cumetrie, 

Era Halil investitii; 

Dup6 elu veniati ua, mie 

Musulmanl ce Iti a 'nsocitd; 

4

110 maul VITEZIrlitr. 

Arabi cal §1 pretiese 

Darurl cu eld aducea, 

Si cu vorbe grati6se 

Catre era se ducea... 

Si ce fuse A 'mpliniasce 

Chanul, renumitt Gheral, 

Promitendil sit invoiasca 

Cu Sultanuld pe Michal, 

Acestd pa§a jura, face 

Promisiuni pe Mahometti, 

Pe Michald clicendd O. 'mpace 

Cu pre 'naltuld sea Devletd; 

Numa 'n schimbd de la deliuld 

Michala, Turculd IT cerea 

Sa desblece de o§ti Diiultl, 

Care pre multa suferea. 

Domnuld darurl is ul sums 

Eau! §i cal §'argintarii; 

Prin supunere, 'lii imbuna 

Umilitil Osmanlii. 

Numal bine Michal are 

De repaust ocasiuni, 

Ca si curme lupta mare 

Cu astl fii al Semiluni. 

Mai alesd sciea pre bine 

Ca Sultanuld victoriost 

Cu o§tire malt& vine 

Din Ungaria in joss. 4) 

Dunarea dell, (se 'ntelege, 

Nici ca timpt mai amana,) 

Cu-a le sale forte trece 

Si in terit se 'nturna... 

Intemplarea '1 scete 'n tale 

Cete, 'n Ora, de talhart: 

La cinci-sute Turd cu-agale, 

Rana. moll §i jeafuri marl... 

La unit locu o§tirea '1 pune, 

La und 1061 'I a 'ncongiuratu; 

Le citi ua rugaciune 

Si pe toti 'I a spancluratti !.. 

Domnu -apol a mersd en sunetd 

Spre Tirgovisce in susti ; 

Aid victorii resuneta 

Peste Carpati a respunsd. 

S' asta-data tera-alerga 

Catre Domnd a se 'nchina : 

In mai-bine ca sa, merge, 

Sorele se lumina.

Sore le dert Romania 

Plin1 de viitort, aprinsti, 

SOrele mArinimie 

S'alu sperantel a surist ; 

SOrele acesta 'mbung 

Jelea, inimile 'n dolt ; 

Impregiurult set s'adunit 

if era 'ntrega, de poporl 

GLOBULE 110MINILORtr 

Era Domnuhl Mad care, 

De pe tronulti stremosesct, 

A data fan* name mare 

L' acestti populti romAnescal.. 

Cum IA mama 'mbrAtisare 

DA ferbinte 1' al sel fiu, 

La a Geri 'nfacisare, 

Domnulti dreg, miscAri vil. 

Templuri falnici dna deschise, 

Laminate, si cAntarl 

Pretutindeni s' auclise 

De Dumnecleti laudari ; 

In miresme si temaie 

Lacrimile se 'mulOsctf, 

Lacrime de bucurie 

intr'und sboru serbittorescti. 

Care (lett Romanti an vine 

Lul Michal a multitimi? 

Chiara contrarilort rusine 

Despre fapte le veni. 

Neamicil perdeati suma 

Banff. can an versatii ; 

learn adversil sei acuma 

SA, la respecte a 'nv6tatti... 

In a tutulorff mirare 

La Tirgovisce veni 

UnA ceausti turcescd; cu mare 

Pomp tera flu primi... 

Pasa de la Diid tinuse 

Juritmentula ce a (lath, 

Pentru Domnulil Ott. fame 

La stOpAnu-I ImpUratt 

Intre Michal $i Sultanulti 

Incheiatg, pacea dust ; 

Cu steaga rosu, musulmanuld 

La palatU intinsd s'a dust. 

A Rominilorfi splendare 

Lenga, Dolma se rennia, 

De boiarl a 6stel flore 

Ochil solulul uimia. 

ill

112 mienAl vrrtztrit 

Ban!, Sp Atari §i Comi§I cars 

Lucian pepturi argintandg, 

Jose in curte-eraii Serdari 

Si cu Wile in rondo. 

Si mulgml de jupanese 

Cu cuconl at fostli venitg, 

Can panz' acasg, ese, 

Avendd portil pre cuvenitg... 

Capuld clerului, Pre-Sintulti 

Metropolitg, cu al sei 

Pentru pace is caventuld, 

Oco litii de archierel ; .' 

T6t' acesta pomp& mare 

La palatd se gramadia, 

Si chiart. Turci 'n adunare 

Cu Romanil se vedea... 

Domnulg marnimosti vorbesce 

Adunarel, ca nut Domng; 

Glorii in tots respandesce 

Standg pe stramo§escu-1 front. 

Arme, flamurl randuri puse 

Trofe! WI all decorate, 

De invingerl semne-aduse 

Ce 'n resbelurl s'ati luatd. 

Tog privescg!MichaI area 

Resp lag, merite, onorI, 

Si pre -ce! gre§ig II erta, 

Pe culpabill la 'nchisori... 

Trombitile scott afar 

Sunete eroicesci, 

De a cliorilorti fanfara, 

Ca la mesele domnescl. 

Dern in splendida serbare 

Musicile resunandu, 

In nest& 'mpregiurare 

Tog Romanil faca standii, 

Ug, minune ce nu intra 

Nimului in capt, pica 

La palate ; ung board infra.; 

Ochi 'n susti nu '§I redid. 

Pecandd lumea treburi 'nalte 

D'a le terei confera, . 

Omu-acesta de-departe 

Pe genunchil se Ora. 

Catre trong inainteazit; 

La eld ochil tog privi. 

Nimenl ensg, nu cuteaza 

SI 'lli intrebe §'ai vorbi.

De pe °chi ca cum II Rime 

Atuncl Nan, ca unit gnonad, 

Faga lul acum atrase 

Spain* tremurd In totd mud. 

OLOBXILE Romiii rriont 

Lul Bogdan, din toil, ce-apr6pe I 

Lengl frond se respecta, 

It Om e§indu din gr6pe 

Mortil cari 'n fag §. 'I sta... 

aNu cum-va Fli tie-tI pare, 

aRadule? Bogdan a dish, 

.Unit strigoiti ad fie 6re 

«Omit acesta c'ochiuld sting ??. 

a Ce Satana ? nu vecld bine ? 

a Ochi mel s'ail pgInginitt ? 

aNuc-um-va aceld-ce vine 

a Este Dan care- a -murita 

?.. 

In josh Radul se aplecti 

La strlind a se uita, 

De pumni fruntea eld 41 freca, 

Si cu mart ochi auta; 

Pe Cri§ian Ild is d'ud-parte 

Sit 'I desvalue unti misterti. 

Strig' acesta d'altit-parte : 

(Dan?. ucisuld vistierd !..' 

113 

.Nu fu Dan, NI dA cuvinte 

«Radul) omu ce-amt gasifti I 

aVistieruld, ti ad' aminte, 

((Pe ferestrh a sgritt , 

.Ci und omit din Inchisere, 

aPrin arma§ulp lucru drest1, 

aSemena leitfi sub sere, 

aCe murise, §i 'Id alesti 

S. la depue la loch iute, 

.Spre-a se crede di e Dan. 

aDan traesce; ensk uite, 

acut pentad fu pentru banti!.. 

titre sulite, sub paza, 

Omu-acesta c6. venial 

Si 'n genunche vrea sg, cap 

Faga la August d'a vedea .. 

1111. murmur 'n larga salt, 

FIcendd crud AI mulfl mi§cit; 

In mirarea generale 

Vocea-I stinsi redicli: 

,,Fort -amt 6ia raticittt, 

aMilostivulii met stepand ! 

a Si ml e inima sdrobita, 

i, Suferd chinu-unul Romand!..

114 Bricrui vrrizurt. 

«Asta-cli cugetuld me bate 

aPentru cele ce-amt fAcutd, 

Nelegiuirl §i pecate 

«Gred pe sufletti ml ad ceclutd. 

«Nu 1ntorce de la mine 

MarnimosA faca to ! 

«Este Muth §i se cuvine 

IT Pe celd dad a erta ! 

«Nu alungA unit perinte 

«Fluid set celd desfrenatg; 

«hard prin lacrime ferbinte, 

«PecAtosa s'a ertatd 

uDamne I 1mi cunoscd gre§iale, ! 

«Ed plangendd. marturisescd ; 

uOmuse-date, se in§iall 

«Din indemnuld dievolescra 

Celli mal credinciosd eft &void 

«De acum in viitord I 

((Mord viata-mi socoti-void. 

utinul cre§tind Domnitorii. 

a Fapta-ml erte,-o, stopine I 

a Tata retAcirea mea 1 

oSi in inimA-ml remAne 

«Lacrimi crima a 'ml spala I . 

Ast-felil Dan, ca unit miraclu, 

RugAtord, se anclia, 

Domnulul, 1nteund specticlu 

Care pe multi Ingrozia. 

.Fratilord ! adaosn omuld 

Ducendu ochii spre popord, 

Si la eel de lenge, Domnuld 

«Precum stint mid muritord, 

a Care din vol, fie-care, 

a-tt 

«Dati-mi §i vol, dati ertare, 

«Unui omit care-a gre§ltd I 

uDe *et fostd pl§itu ? 

uPene aste-g11, necredintA, 

«Prepusil viaca urea era, 

aNit d' acum a. mea fiintl 

-«Pentiu sera mi-o vol da.... 

.«Jurd I 

a d'astA-cli inainte 

«Void-fi §i eu totd en vol 

«Romand, credinciosd, ferbinte, 

aSi in lupte §1 'n nevol!.. 

«Ah I Maria-Ta! credintAI.. 

Spre Michal se indrepta, 

«Void avea recunoscinte, -- 

« Pen la mode, sluga Ta I.. 

,

GLOBULE ROMAN. /LORt 

it*i in lurnea ceilalta 

«Ed de -bine sit iti rogt ; -i, 

Fapta mea acum o era, 

.Cu Romanii la unti locu ! 

« Yu ceilalti lume I 

Dan mai Oise Itcrimendt, 

«Vel purta ceresci cunune 

0 Cu Archinghelii de-rondti ... » 

Dan vistieru, 'n ast. stare 

Tictitg. §i de plinst, 

A miscatt de intristare 

Unt palate de populd strenst. 

Pe la luna lul Decembre, 

Domnult cu boiltri pornia 

in Ardeal, ca s intrebe 

Suveranu-I ce mai vrea, 

i in rapt ce 'I mai intrase 

De a face? cum mai sta ? 

L' Alba-lulia elt trase 

Unde Batori 'in adasta 

115 

Cursult chief covelesce 

Lucrurl d'un gradt secundart; 

Domnult scopu '§i. Implinesce 

Primindt pacea 0 cu dart... 

Cit a Portil amicie 

II era mai de folosti 

Atunci, de cittil vrajmt§ie, 

Tote geniulii set le-a scost!.. 

XVII. 

Despre Dan e§i. vorbire 

Domnult et, 1' a fostd ertatt, 

Dell s'a dust la monastire 

SO, se spele de pecatd. 

Batori, ce toff" inteuna 

ii cerea not juraineutu, 

ilt primi ca tot-d'auna, 

Cu °space, cu chipt blendt. 

$1 din una 'n alta spune 

Tent Nemtilord c' a datu, 

§i '111 indemn' a se supune 

Lui Rodolfo imperatt

116 mmHg vilzuLt. 

Michal sta qi se goildesee : 

(Intre Scila §i Charibd, 1) 

Sigismundu ce '1 vorbesce 

Elt asculta,-asculta lifiptii. 

aBine derii! Miami 10 dice, 

i cu inima turba ; 

aVrea tractatult ca sa, strice 

.Batori ?.. ei ! fie-aga. !..* 

Cu al sei, Michal, se 'nbirce 

La Tirgovisce 'napoi ; 

Eng, mintea- I nut plant eke: 

Plant de iniml de erol. 

Cu Movila despre-ua parte, 

Implacabilt inemict, 

Batori de -alts parte 

Ieara0 mitt mut'i de nimict I 

Timpulii (WO acum 11 vine, 

tint scopt mare a 'mplini, 

Avenda ochif top la sine, 

Din trel state unt a fi... 

NemOT iearii nu intarclie, 

Cum cu Batori tracta, 

lia, comisie sit vie 

Statu 'n seams d'a 'I lua; -- 

Ca 'nruditt cu 'mperatoriu, 

Archid ux a Maximilian 

Tit numise provisorit 

Domna pe tronult Ardelean... 

i 'n Tirgovisce pe -data 

Se areta-unt comisart ; 

Cumetrie Nemtult cats, 

P'alt Ronaanilord hotarli. 

Multe 'I calla §i 'I descantit 

Comisarii austriact ; 

Pe Michal de locti nu 'ncinta, 

Vorbe grase nu 'lii Impact. 

Cate rake stntt in sore, 

Catt nisipt e pe pamentfi, 

Vorbele lingu§itore 

Caldt nu 'I One, pert in ventt. 

IVIichai ochil marl 11 easel, 

Cel-ce 'n trebi s'a cunoscutt , 

De politica nemtiasca 

E satult, era cernutt 1. 

Lacom acum iii Sultanult , 

Pe Michal in prep lii avea; 

Nu 'mplinise bine anulil 

V ieart cu darurl la tmbiea.

Iearg§i unit Turd se areta, 

La Tirgovisce sositt. 

Cu Germania de ug-datg 

Intend tale s'at &ltd. 

Derg es s' aveat In urn 

De una resbeln sangerosd, 

Nu-§1 prindeat cautAturd, 

Fard aerd maniosd. 

Nemtif de Michal se tine 

Promitendd ostiri §i bans, 

D'a 'ld atrage el la sine, 

intend liga cu Germans; 

Turculd ieard§i ild cultivd, 

Prin unit titlu suverand, 

Si de pacea respective, 

Ii do spadd busdugand. 

Intre Angela §i Satan 

Michal pedestalii Linea ; 

Primindtt pacea musulmand, 

Pe Germans nu respingea 

Prin atata curtenire 

Ce 'I fan ace strains, 

A palantef cumpdnire 

Aterna catre Creqtini... 

GLOBULE ROMAVILOBt 117 \ 

- 

Dent mai vine una mare, 

Pe Michas ce l'a surprinsti, 

Sinonimg en trAdare 

De la omuld red deprinst, 

Batori 1§I lad de semd, 

Din Ardeal, pe-candu pleca, 

Cardinalt Andrei clod chiamd, 

Vdru-sett, d'a guverna , 2) 

Cod cu Nemtii se stricase 

Si cu Tamil s'aliatd; -- 

Lucru Draculul lucrase 

Cu Polonii Intr'untl sfatd. 

kart ng noun 'ncurcdturg 

Pentru Domnuld, tare frail 

hard impgrecheri §i urn, 

hard* lupte ca turbati L. 

Din Polonia §i vine 

Nould principt. Batorlan.. 

Comisarl goni'; is frene 

Peste statuld Transilvanii... 

Vrea §' acesta se refere 

La tractatu legdmintd ; 

Lul Michal din not IT cere 

De credinta juramentd.

118 moral viTizur,tr. 

Omu lt brava tace si face ; Michal spuse la sogie 

Niel unit respunsil eld nu da. 

AcestI 6meni ce nu '1 place 

P'alti sell sufletil peatri 1sta, .. 

Eld atuncl se is d'a faptg, ; 

De ostl lagArd s' adunatd : 

Pe 'ncetil trasnetu -1 desteptd, 

Si spre Carpati l'a 'ndreptattl... 

Multi din capi flit $i 'ntrebard, : 

"Domnuhl nostru! el ad clisd, 

a Ce gatire de afarA 

aCampt de Este ne-a deschisd ? 

. Cum ? de ce ? si pentru tine 

aTate-aceste pregtitirl ??..0 

*At n'eti fi si voi cu mine, 

a CApitani lengd, °still ?..)) 

Num' atata Domnuld spune. 

La Ploescl $'a ordonatd 

Tete °sem s' adune, 

Pen' la ora de plecatti. 

Dell §i D6mna astl- dad 

/ntrebare a fAcutii, 

Demna fuse ascultatA, 

Acestti angeld pre plAcutd. 

Despre lucrurl ce gAtia. 

*Cu Crestinil ?.. ah ! sA fie?.., 

Vorbi ea si 'n gendd stAtea; 

.SA se verse crestind sange?, 

.0h! Pre Sante Dumnecled ! 

°Cite mame vord mai plinge ? 

*Veduvele ??. va fi greti I.. 

.De Romani sl fie bine !.. 

«Multi' lul Baton anal"' vorbitti 

*Pentru gintele crestine, 

((Dell Jicmont sta-adormitd .. 

AdAogd, Bogdan cu nume, 

Prea fidelulti cApitand ; 

*Last' sl piina femel mume ! 

*Ed Romand, betrand Crisiand, 

*Chiard pe fiica-mi o jertfisemll 

aD'a mini pentru Romani, 

*Din Ardeal candd nolvenisemd 

*Pentru lupta, cu paganX... 

*Pre iubite ! dice Demna 

Standif alAturl cu Michal, 

a Vine iarna, trece temna, 

*Malcei tale ce gendd a! ?..

. Socotesca la monastire 

a Cozia sa stag a ierna, 

.La loch santa cu intarire, 

.DinArdeal pen' ne °mu 'turna. 

Ah ! m' asculta si pe mine 

«Asta-data ce gondesca! 

.Nu scia, nu scia, refs sail bine, 

«D'a le Ostel nu vorbesca , 

.D6ril din frageta-ml fratiasca, 

.Legatura, 'n Dumneclea, 

«Simta in mine ul cerescg, 

«Facia arclendu peptult meti! 

.Sa lasama buna crestina, 

«Maica-ta, la Cozi' a sta. 

«Et to urmezti cu dolt plina, 

.Pretutindeni, s6ga tal.. 

«Prin lupp, nevoi si 'n durere, 

«In triumfa si chiara in jugii, 

«Void invinge cu placere 

.Ori-ce greutatl ne-ajunga. 

.Asia deft me al pe mine 

« Soca ta de ajutora ; 

.Dumnecleti va fi cu tine, 

a Cu-ald sea angelti protectors!.. 

GLOBULE uontlymout 119 

Una spectaclu de simtire 

Care inim' atingea, 

Unti minuta de incleire 

Litre ei se petrecea. 

Michai afla 'n a luT Aga 

Angela, cugetula cell drepta, 

Domnula voiosa o imbra0 

Si o strange 1' all set pepta. 

Radu la sovranu-T vine, 

Numal firt s' arginta pe ela, 

Cu Augusta WO, sine, 

Fericita tnsuratelti. 

Si 'sT presinta, de on6re, 

Bogdan ensusi fiica sa, 

Suveranel domnitOre 

De compani6 a 'I lase. 

S' atunci maica-D6mna pled 

Cu cuconi, cu pregItirT; 

S'a 'nvestita apol monacha 

Inchinata 'n monastirT... 

Stanca pe Domna insocesce, 

Precum fuse destinata, 

L' a sa sorte nicl gondesce, 

Despre ate s'a 'ntemplata.

X20 20914I viT*Far. 

0§tile 8-btu adunate 

Intre Ploesci Tir§ord. 

Acuila spre cerid iaard bate 

Aripi sg s' avente 'n sbord! 

Geniuld Domnulul planeazg 

re d' asupra multd mareA 

Cu prestigiu-I inimeazg 

Pe tote bravuld Indrasnetil. 

Inteunti lagard forte mare 

6stea forta-I desvolta, 

La a Domnulul chie.mare 

Pre voiese, s'areta. 

§i MichaI c'avea In trupe 

Str in1 osta§T Inrolag : 

PblonI, &Azad steaguri-grape, 

Ungar), si Bulgari armaV, 

Ore -0 precatitiune 

Lbu ely de cgpetenI, 

Ca M. lure elti II pune 

e uedinVi, de o§tenl. 

.uCum? de ce ? §i pentru tine 

st Tote aceste preg5tir1 ?.. 

Inc' ug,-datO clict stritine 

CapeteniT de o§tirl. 

«Nu intrebg nicI uO-datl 

«Unti osta§d pe generald ; 

«Candi' trompeta sung, catit 

.A urma dupe semnald. 

aCeld-ce servg sub stindarde, 

Dompulg rise-imperiosd, 

aSincerd cats sg is parte 

Rln too loculd credinciost!..n 

Celord Buzesci, c' 

uO coldnO 

De o0ir1,cgpitani1, 

Oita a trece, le ordOng, 

La CitinenI cgtre 

§i acolo sa a§tepte 

Pene ordind le va da. 

A sunatu atunci trompete 

In susd 6stea a pleca. 

Domnuld Michal, c'ug suite 

StralucitA de boiari, 

Mpg &tea sa gatitg, 

Ca -unit elitd de cavaleri. 

Bogdan Ducele resbate 

D'arme rOnduri Infocatd, 

i pe Radu d' a se bate 

lid avea adiotantd.

Augusta insocesce 

DOmna Stanca lui Michai, 

Care multe 11 vorbesce 

De Romani, suindd in plat 

GL011,111,131 somixthoafr 

Ca lint fulgerg Domnuld trece 

L' alti Secuilord pimentii, 

Agerd §i cu singe rece 

Ostea in Ardeal trecendg. 

La Secul chigmare face, 

Privilegi le garanta ; - 

Ca ung corpii SecuI atrage 

Sub stindardu -1 d'a lupta. 

Totd asemenea pi§esce 

Si in scaune sisescl, 

Mal ardintg, Michal vorbesce 

La pop6re rominescl... 

Dert ca Pa§a Cardinalulg, 

Jesuitii, sperimentatt, 

intelesg §i cu Sultanulg, 

Placed gusta de 'mperatfi; 

L' Alba-Julia 'n cetate, 

Pe Sigismundg suplanta, 

CA nits capulg 41 mal bate 

Dupe rasa cearunca. 

Chipii atuncia convo case 

Uft-adunare de magnag, 

Si desbated se urmase 

De partituri ver§unaci, 

121 

Niel prin minte nu 11 trece 

Despre cite s'opera, 

Cg, Michai cu 6stea trece, 

N'are gouda de a 'I jura... 

Pe MichaI din Romania 

De vasalu-i 114 avu ; 

Cu Movilg, Ieremia 

De acordg in tote fu. 

Tocma ci Michal simtise 

Pactult ce ei Ili 'lii lega, 

Cu o§tirea sa venise 

De astg nodil a 'I deslega,., 

Cardinalult, de minie. 

Sare 'n susg, e forte-atinsg ; 

Capu 'I e ug, vijelie, 

Creeri i s'ag aprinsil. 

Pune lagasti a se strange, 

La Sasebe§I, mil o§tirI, 

Mainile mereg 41 fringe, 

Pe citu face pregitiri.

122 MIOHAi vrrAztra.r. 

Sung tera de alarmi ; 

Toth partituld batorescd 

Isi ia platosi si army. 

Pentru 'n guvernii nemesescii. 

Find la vorbi, si 'n tau chipulil 

Popa caut' a lucra : 

tsi cunesce eltl tipiculil 

Dupe care apnea. 

Pe Isac Ciaiti 'ld man& 

tnaintea lui Michait, 

Ii di cartea sa la mini 

SA tracteze pen' la-unti paid. 

Domnuld Romand inainte 

Cu ostirea sa trecu, 

§i cu forta, cu cuvinte, 

Cetiti, sate le umplu. 

La Brasovd candd se ivesce, 

Maghistratii II veni 

Inainte ; II vorbesce, 

Cu buchete ill primi. 

Satele le ia d'aronduld, 

Sassi, Maghiari , Romanuld 

staff' ; 

Le citesce chiaril si gonduld, 

P'intre (Iasi citd a statd. 

Figirasiu MI proclami 

Domnultl Bed mirinimosti ; 

Populatiile elti chiami 

Sub stindardu-I gloriosil. 

Ca unit lautt se tine una 

Unde fortia lui pasia ; 

!la aclami tot-d'auna 

Cel ce 'n tale ii esia .. 

Catre Figarasid cu grabi, 

Und cirdinalescd trimist, 

nu intempini, Id Intrebi, 

De ce vine c' 6stea 'ntinsd ? 

Spre respunsd, Michai ild tine, 

i scrisorile-I le ia, 

Dupe tactic, se tine 

Cum mat bine II venia. 

Cana trecut-a Figirasiuld, 

Ordinti la Caineni porni, 

CAW mat iute, la Talmaciuld 3) 

Ostile a se 'ntr'uni, 

i 'mpreuni sa s' avente 

Ca putere spre Sibii, 

Acuila miretd sa, 'mplante 

P'a le- Ardealulul camp

Celd -ce-atacA, se ridicA, 

E ma! tare orY cAtti vreY ; 

Domnuld romanti bag &id, 

Cardinalulul Andre!. 

Din amid puneau la tale 

Cardinaluld d'a grabi 

Ca und fulgerd, cu-a le sale 

0§tY, pe MichaY a lovi , 

sg, nu la lase sA, 'ntAriascl, 

CA atund va fi ma! greil ; 

Nepregittitd sa '10 gAsiascA 

D'a 'lti goni din statuld seg. 

DOM fAcendd citd pote face, 

Cardinalu 'ntAriiia ; 

Se tucercA pentru pace 

Cu- adversary a negotIa .. 

i MichaY, ca sit castige 

Timpuld, fort' era voiosu, 

136n6 ce piciord o 'nfige 

In lucrarea sa vertost. 

Se preface ca voesce 

In relatii bune-a fi, 

Eminenta II vorbesce 

Ca pe fie a Ild iubi. 

(}LOBULE ROMINILORt 123 

, 

Ba Michal chiard II promite, 

Spre bunk semnd, ca nisce *41, 

Duol boiArl cii, 'I va trAmite 

Ostatici delegatY. 

i in contra-le asement 

Cardinalu a trimisd 

Duo! maghiari ca fratil gemenl, 

SA se tie de promist. 

'11A, persona clerical6 

La Michal se presintA ; 

Santuletu la tocmealA 

Nu prea multd tnaintA. 

CA Michai IA conditiune 

De pretecstti 'I a fostti dictate, 

Contra Turcilord d'a pune 

Peptuld cu-al neamtd tmgrat. 

Negre§itd, Incredintead 

Malaspina, 4) or! cats vrei I 

Tocm' aceasta §i urmeazA 

Cardinalu Domnil Andre!. 

Apo! Michai II ma! dice 

Sit aduce-und documentd, 

CA Santia sa ferice 

N'are unti and sinnimentd,

124 Kumla mhzuLt. 

Malaspina se re'ntorce 

Si nimica nu 'mplini. 

Si Michas tonulti intorce, 

Tunurl, 6stea candg veni . 

.Atuncl limpede pe claie 

Face p' Andre tradatorg; 

Mi ti 'Ill sfidll, la bittaie, 

Ca spergiuril amigitorg, 

Celg-ce-Ardealuln inchinat-a 

Turcilorg, §i Pa§1 era, 

Aibil. dal' ci destinata 

Precum fapta-I merita .. 

Cardinalt Andreill permutrt 

Din Sasebe§I 6stea 'n josh; 

Cardinaluhl trupe forte 

Lengll, rill Sibiiti campa : 

Sag pe vials, sag pe mode, 

pece mil WI comanda, 

Se fortifick de luptll, 

In Sibiit,corpn numerosii! 

Derg incercll, Inc'ul-datIt 

Nuntiulg seg ciltre Michell : 

Malaspina' iearg s'aretit 

Vorbindg de Christos In Rniri L. 

XVIII. 

Domnulil politti fin primesce, 

Ilti saluto,, 'I se 'nchina, 

Dora la sine ill opresce, 

Pen' ce lupta terminC 

Pe la douelleci §,i sese 

De Octombre,'n timpti uscat1, 

Miche 6stea retrancease 

Lengll Selimberg', unfit satil .. 

Pe ull, 'ntindere pre bunk, 

Intre Ong ci 'ntre SibiI, 

Ostea le Michal s'adunl 

De trel orl atatea mil.

Aci loco 'nfIci§ezd. 

Unii §esil falnicd §i manta : 

Pe ora§ii ild variazti 

Malur! Ili and riuletd. 

Dominated este ora§nld 

Despre Nordd cu dealuri mar!, 

Despre Sudti gAsia osta§iuld 

VAT §i codri forte tar!. 

Cardinaluld 4! imparte 

La Sibii o§tirea sa, 

Ca sä poti ma! departe 

Fortia el a mesura : 

Calarimea-era 'naiute, 

Moisi Secuiuld capd; 

Pedestrimea avendd flinte 

,..,i cu pene veil! pe capd. 

In acestit avangardit, 

Ciomortani, Francisc Leval, 

Toma Betu Lind la garda 

Cu ctilaril spre Michal. 

Partea aripel spre drepfa, 

Ven6tor! : Turculd Francisco, 

RInfortandu-se prin ceata 

De lanclturmd de lengti piscti. 

GLOBULE BOMINIL011,6 

145 

Maga aripit compune 

Pedestra§ii de Bra§ovo, 

Ce s'au purtatd de minune 

Subt and nemtii anume Grofd. 

Stefan Laziir §i Arade, 

Cap! acectord pedestra§T, 

Se credo descendent! cu-Arpade, 

Celd cu nume uria§d, 

In colana de a-duoa 

Nobilii erail War!, 

Legiunea acea noun, 

Tad de neme§i proprietarl. 

Nu lipsimft la detorie 

Vr' uit citt!-va al §i numi : 

Husar-Petru, capd p' IA mie, 

Ciachi, Tachi, Zalajdi, 

Melchiorn Bogati, celd-ce 

Cu Secuiuld fu zitlogd, 

La Michal, dada vru sl 'ncerce 

Pentru pace In noroct. 1) 

learn reserva, comitate 

Ce a datu de ajutord 

Volontarl, pe cliumetate 

Din stain!, cu plata lord. --

126 311011A/ VITAWL11. 

i Po loni, formandt falange, 

Cardinalulii ce-a 'nsoOtt, 

Inarmat1 cu cate-nA lance 

De ()telt in Mit calitt. 

Toldi Stefan, nemes1 frunte, 

Cu Ravasdi fact minunl ; 

El aduct in card, multe 

Munitiune provisiuni. 

Fenatorl alesi din Ord, 

Cardinaluld ce '1 avea, 

Se juraserit sit pert, 

011 romitnult-sange-a bea. 

Mu si cu Bodoni, 

i mult1 nobill, cu ene1, 

Cornis1, ySivric, Zemertoni, 

Volfgang, Mintzent, Besend; 

Gen'ralisimt peste-armatd, 

Gaspar CornisT, comanda ; 

IIit-artilerie-echipatd, 

Forte bine la semnit da. 

Dert on cum, Michal aduce 

Numerd d' este superlort ; 

Cavaleria-1 ajunge 

S' aibb, nume 'ngrozitorti. 

Desele loviri de marts:), 

VersAndil sa,nge tAtitrescil, 

Ageritu-1 in lupt1 forte, 

Ostile ce 'n camps pitsescil!.. 

Din boidril romanl de frunte 

Advin pre bun! cdpitan1 : 

Invetaserd sä, 'nfrunte 

Mertea,--luptandt ca Titani. 

Mug' acestea Michal are 

i pre multe simpathil, 

Din Oradia cea mare 

Pea 'n joss de la Sibii, 

Trombitat-a alit set nume 

De erod in timpl aceI ; 

hard RomAniI, frati $i mume 

Rogt de 'bine pentru-al se.---i. 

Romanimea ese 'ndatd 

Ca unit corpt de la mormentii, 

Se ridicA, spre cerit catit, 

Rue unindt catre eel-Stu:a, 

Pe pamentt ca sit se 'ndure 

Pentru colt de jele phut, 

Ce-a imam cu lacrimi dare 

Staint jugs, durerY §i chine

Bucuria 'n ell vibreazit 

Pentru S6rt6 'n viitort ; 

Aurora lumineazd, 

IJa di mare &A nuort ; 

Aurora Romanii 

De la Nistru ai Carpal!, 

Se redid, pentru fii 

LA Traian de Sortt-uitati !.. 

Dent la elimberg, o§tirea 

RatranaeatA se Linea, 

Cli.tre Roau-Turnt e§irea 

Transilvanii pdzia. 

Lengi satd era IA mord 

De ventt, care-atunci lucra. -- 

De pe Odd ochiult mega 

CAM aesu &tea 'RI tabtra. 

Ostea turnu-acestd ocupd. 

Telegrafd putea '1 servi, 

Cittre fie care trupt, 

Prin and semnit de a vorbi. 

Lantt ai cad ferecate 

Facd alit laglirului zidd ; 

Tunuri marl, ca In cetats, 

In redute se inchidt. 

GLOBULE BOMItilLORtr 

Fie-care capt d'armatit 

IT Linea positiuni, 

Veghetoree-e &tea WA, 

Cu autaai ai capil bun!. 

127 

Lupta a 'nceputd en diva : 

Duot-deci Brumart ai opth .. 

Resunat-at tunult, piva 

Pent 'n Dump de poste Oltd. 

Moisi Secuiu 'ncepe 

Lupta, dintre adversari ; 

Tunuld vent, foct concepe 

A/forte al ravage marl... 

Mai ante! se bath cu tunuri, 

Apoi cu pusci foct Ono lungt; 

Coldea mania 'n Ungurl, 

§i 'n curendu la maini a' ajungt. 

Ca ua grindint, cadti focuri 

Pe Romani ; morti, vulnerati, 

Ca ai snopii mid pe locur! 

Sums mare de barbati. . 

Artileria-adversarli, 

Superioril detunandd, 

Paulen td-aerult miscarA, 

Nuorl, victiniile gemendu...

128 micsei viTizurt. 

A Maghiarilort intitA 

Furia, celort puscasi, 

Incurendii a fostu sinititA 

D'al Romani lord ostasi. 

Si asia Iinendt navalA 

Bat Alia, pe unti sest, 

Eminenta cardinald, 

Prea voiosti fu de succesd... 

Baba Novact, celd cu nume 

Intre Ostea cea-d'antel, 

Dinnainte fAcea spume 

Strigendil: a stap! O. stab copill. I 

Cod colona cea din frunte, 

0 durere! se tragea; 

Nu putea a mai respunde 

Mudd nemiculd o 'mbrancea ; 

CA 'ntregi rOndurl se topise, 

D'arse bombe focd ploandt, 

Orl §i catil le implinise 

Noul falange alergandu. 

Avangarda in derutA 

De 'Arnica in josh fugea, 

SfArimatd, §i bltutd., 

CAtre centru se ducea. 

A confusiei miscare 

De (Weill o simte toll; 

Isbi centruld ; fie-care 

Inlemni d'atatia moil!. 

- 

Murgula atunci, cdpitanuld, 

Din ostirea lui Michai, 

Se aruncd, cu-iataga.nuld 

Pe und agert dintre cal, 

Si alergl sd, 'mpreune 

Pe aces descoragiap. 

Banuld Michai, la Domnd spune 

Ce pAtiser' al sel frati,.. 

Michai Domnuld ca-und Achile; 

Dupe eld boiAri mai multi, 

Banuld Manta, vechid de clile, 

An sositd la campu 'n lupg .. 

Mareaventd pentru bltaie 

Adversari ad fostd luatft : 

Curgead trAsnete vApaie, 

CAmpu 'n singe-era muiatii. 

Fumuld in vertegiu se 'naltd,, 

Se intinde valurl marl, 

Nu se mai vedea prin ceatd. 

Tab ell ) &tea i adversari.

GLOBULE Rominnr,oad 

Tunetile repeteazi 

Non! lovirl c' unti urletd grosti; 

Din candli in daft lumineaztt 

Fulgerulti eeld sangerosti , 

Mdeeld, sange, vaitAturd,, 

Mertea pentru adversarl, 

Muge glontu 'n loviturA, 

Sparge peptti de militari 

Inte acestea, ca 'n cetate, 

Unde telegrafd era, 

Ocolita cu §antd, cd-armate, 

Lanturl cart 'Id congiura ; 

Aceld loci de pretiese 

Lucrurl pentru Domnuld sell, 

Ensu§I Demna-acolo scose 

Vocitri, c' och! spre Dumnecleti, 

RugAtere pre 'nfocatd,, 

Dinpreunit cu duo! III, 

Si Cu curtea adunati : 

Femel, boirtri, visteril; 

Acolo era §) Ierarchulti 

Prea Santitu Metropolitti 

Ce venise cu essarchulti 

Credinciosuld Ipolitd ; 

Ale o§tilorti registre, 

Intru care se 'nsemna 

Fapte §1 numirl distinse, 

pi cu Ii ce se 'ntempla ; 

Si alit statulul consiliti, 

Portofoliu cell domnescd, 

Logofetii cu sigiliu, 

Tote-acolo se &emu... 

- 

Acestd punctii voia Secuiulti 

SA 'm ajungo §i Eat '1A ia, 

St loviased, dreptd in euiulti 

Carul-fortei ce 'neheia... 

Si chiard Michal cu boidril 

Spalma n'o putea goni , 

Candd la fruntea 'nettirlril 

Ca und trAsnetd se opri : 

129 

.Statl miqeilorti I..« du Oise 

Citre eel descorageatI, 

Si cu -all spade! lath lovise 

Umerd until din bArb at! 

Care nu putea a tine 

All osta§ilord morald : 

«SA stall loculul cu mine 11 0) 

Strigd firmuld generald...

130 miong vrrizuLt. 

i 

peca,ndd impuscature 

De la adversarl veniad 

Ca nins6re p' uit Ohre, 

Ca IA grinding Meat", 

M6rtea secerli cu sute 

Indivic11,fu lagaril sparta, 

Acestu strigittit se aude 

In tumultula desperatt; 

Primenindu $i force 'ndata, 

Frontuld 6stel fugarita, 

Intra centrula sd se bats, 

Versunata i hotaritti. 

Se re'ntornil plinY de rusine 

Cel-ce spatele a 'ntorsa, 

Can n'aa pututli a tine 

Cu nemicula vigurost. 

Ca la -unit mire rosinda faca 

Celora Romitn1 bdtutI, 

Ganda se scold dimineata 

§i 'la intreabi multe multi, 

Ast-fela cu fruntea la vale, 

Uitittura 'n pamenta josh, 

Se 11101.0, iearti pe cale 

Multit osteanuld rusinosit. 

Atunci Domnula drege lucru, 

Pentru perderl simtitora, 

Da, la adversarti de-lucru 

Prin alit geniulul sell sboril... 

Bucuria EminenOT 

Peste pucina a 'ncetatt; 

0 Intorserit bdetil 

bite un chipa de Ott ciudatt. 

Vind Buzescil, misca 'n lupta, 

Grosit- armatel, §i Clucerd 

Incependa c'una Domne-ajuta, I 

Ca si trasnetuld din ceriti... 

IT 

D' 

respunde adversaril... 

ambe pirtI el se Intrect, 

§i pedestriT §i citlitri.Y 

Venin6se arme 'ncercit. 

El s' ajungit ca cum se 'mbrattt, 

&luta de mOrte 'ncliraV; 

Lance le lovescti In faca, 

D6 sageg santd incArcap... 

Nemesil concursa aduce, 

Aruncandu-se ca smeIL; 

Aerulti de trompe muge 

Spade le aruncil scintel 

.

Cea de la Caineni venal 

Oste, tine foca mered ; 

Pasu cu pasd e indinita, 

Unde loculd e mat grad, 

S' Wile, puteri maghiare, 

Ocolite mat era 

De o§tirile-adversare, 

Care 'ncepe- a 'I secera. 

Pe la diva dium6tate, 

Corpuld aceld neme§escd, 

S' alte trupe desperate, 

De retrageri se gatescii... 

Ga§par Comic! pe sub sera, 

Gen'ralisimd,cei Maghiari, 

Pe Romani sit 'nfranga ieara 

Se luptat verto§i ci tari ; 

Dert stindardele 'nainte 

Catre Sibil se duceat, 

Romani, octile ardinte, 

De bravuri minuni Wean... 

Ca unit fulgerd petrecuse 

Michai, falniculd §i brava, 

Campuld de o§tiri cum fuse, 

Si Ware p'und calk albii , 

GLO81LLE noachm.ontr 131 

Alerga prin ronduittrece 

Lucindd 'Ana 'n gugiumand; 

Ochid-1 bed L. cu sange rece, 

Batendij peptu-i de o§ieanii, 

Eld c' ua agera catare 

Si cu strigatil detunanda, 

A v61utd din departare 

C' adversaril fugd cadendt. 

Ca mid §oimd eld se opresce 

Mal in Mugu de a privi, 

Si ca fulgeruld pornesce 

Prada 'n peptu de a lovi. 

Michai Domnuld glontil se duce 

Cu na garda, dintr 'a! se!, 

Pe Comic Ga§par ajuage: 

«Cavalere, 'I dice, star.. 

cAparate, cavalere ! 

«Spada 'n garda I sit to Odd 1 

«SOrtea armelord o cere 

. Si alit ostei mare pasii. 

Capil 6nsu§Y datoreaza 

«Uud essemplu ca sit dea, 

«Din duoi unulti o sit cadit, 

«Sangele cre§tind 0, stea.

132 

ApAritte, generale ! 

Inc'ua-dati eft IV Oicu !..' 

Corni§i. atunci statu 'n tale, 

Falnicii, sabiera voinicti; 

Pe Michai till cunoscuse 

Ce putea, cats e la prep, 

N'a voitu ca sit refuse 

Lupta ea 'nbarbatti mare 1l... 

Dup'. a spadel maniere, 

Dupg ochir lui cei crunti, 

Rece simtindfi ferni-- II cere 

Viata 'n dint In camp de lupp". 

Verfulft spa del elti simtise 

Peptulu set's ca, atingea, 

Si pucinti, puginti lipsise 

La rarunchi ca '1il petrecea... 

Michal fruntea §i 'n Bening 

Atunci, viata 'T 

darui. 

Corni§i Spada sa inching 

Domnulul care 'lii lovi. 

Gaspar Corni§i, fu essemplulli 

Reti In trupe de la-rondfi. 

Ostea mare umple campuld, 

Far, capi ea rgmanendt. 

mime viTAztrar. 

Dern durere §i mirare ! 

nsu§I Cardinalulti DomnU, 

Cu cati-va fugi Ware, 

Travestitil ca unfi ne-omit. 

6stea 'nteia coragiosa, 

Neme§ii, in a§ia chip 

Se desface ru§in6sa, 

Fuge lase totil 'n campt. 

Gloria §' acesta, data 

Pe Michai acoperitt! 

Gloria e trOmbiOta 

Petttru- ace earl all peritti !.. 

Gloria Urn sa resune 

Pentru fapte vitezesci , 

Gloria sit dea cumin° 

La armate Romanesci!.. 

S'astfi-fell trupele aprinse, 

Dup' uit lupta f6rte grea, 

Campuld mare ilt4 coprinse 

Si 'nainte se 'ntaria. 

Percurgii o§ti de pedestrime, 

Inarmap ca zidu de ferti; 

Cana, 'n surle, calarime 

De Romani, pe cal ce 

sherd.

UA- artileri e mitreatg, 

1VIulte tunurl ce lug 

Des-din-cli de dimineatg, 

P6ng 'n Bead., catg luptil,- - 

Cu bagage, cart multe, 

Provisiune ce avutg, 

cu prAcII: tesauri frunte, 

Adversari ce -ail perdutg, 

Mug tunurl ce cgclura, 

Mare numeric de stindarcli 

Batorescil le perdurg, 

i le-au smulst Rominil garch. 

Armi, machini milestrl luaril 

Gel osteni de prtip setosi; 

Sese ani se numgrarg, 

Cu marl fapte si minuni, 

i pe randg le admirarit 

Diferite natiunI. 

GLOBULE BOBLINILOBt 133 

Vite multe le-adunarit, 

Bol $i vaci §i cal frumosl. 

i multl prinsi fail robl.§tintg 

t6te 

Partea Domnulul celg not, 

Ca prin sabie luate 

De acestil milretg erog... 

Lupta dert fu terminata, 

i Romftnil mergil in susg. 

La putere de armatil 

TOM Ora s'a supusti... 

§i asia Sibiiult mare, 

Fortificatil, bine 'nchisil, 

Portile deschise s'are 

Pentru-acela ce a 'nvinsil!.. 

XIX 

Tirguri, sate $i ora§e 

De nuvele rgsunait; 

Pe la locuri, megiase 

Locultoril s'adunait,

134 MICHA1 VITEZ17Lt. 

Si la preut! eI aleargl, 

Cr lit1 de terd-a le citi, 

Cu femel, copil sd, mearge 

NoutAtile d'a sci. 

t§i versa atuncI necazuld 

Celti de nobill apasatd, 

CA Michal-VodA V'teazultl 

Cu o§tire a intratd... 

Secuimea in piciere 

MA pentru eld era, 

Clasele suferitere 

Una train bund atunc! spera. 

Partisan! §i Sassii ieari 

Cu-aid Germani! imperatd, 

10 da cetele p' in tearA, 

CA de Bator! s'au scApatd ; 

Ieard pe Bator! O. partitA 

Sustinea cu forte vi!, 

Dora §' aceasta risipita 

Fu la lupta din Sibil. 

Nobilime mare parte 

intre densa numera, 

Populatia departe 

Atunci, contra II era. 

- 

Curgendd ast' alternativit, 

Gavernti, omen! se schimba, 

Si cu legea respectivA 

De Michal ter' asculta.. 

IeatA ordine primit-a 

Si SecniI de la Ciucd ; 

SA le-asculte, d'a-sexita 

Cu grAmeclile se clued. 

«Cardinaluld fugaresce, 

CArtile a§ia scriea ; 

«Spre Moldova pribegesce, 

«Cu multi neme§I drumuld ia... 

a Se ord6n1 la or! -care, 

« eine cum ild va 'ntelni, 

a SA 110 prindi viii cu mare 

.Ingrijire a veni 

«La Belgrade. -Si sigurn fie, 

«De la no!, Domnia mea, 

«ResplAtire, bucurie 

. Omd acela va avea... I) 

Cum citescd SecuI, dad 'Iarml, 

Clopotele 'n sate tragd, 

Fie-care prinde-uA armA, 

Si de getd pune-und desagil.

G LOBLILB 

inarmati Secuil, cete, 

Pe campil se respindescii 

Cu furcoie, cu shgete, 

Cu secure el pandescu ; 

Si cu faga lui smolie, 

Cu and ocbiii inver§unatd, 

Era phut de grozavie 

Secuid populu armatt; 

Cic-Sereda, Santul-George 

De-Ardealt, Santu-Miclo§i, 

Chtre Sant-Tomogo§i merge 

016te de Ciacani furio§T. 

Prindd el drumurile tote ; 

§i prin cranguri §i 'n phduri, 

Si prin vat vhgttunate, 

Prin tom locald iad mesuri; 

Si copacil ei th'iara, 

Chiard potecile le 'nchidd; 

Strejuescii in nopte-afarg, 

CA nici la somnd nu se prindd; 

IJA cumplith r6sbunare 

Ii app., forte-aprin§T, 

Citutad cu mica cu mare 

Pe fugari cei distin§i . 

nomirmont 135 

leate cif, din intemplare, 

EI, uh, ceth, cavalerl 

Intelnescd, pe und deald mare, 

In-dreptd satuld Cheresteri. 

Acea trupit chlitreth 

Purthndt pinteni, pene, spil,cli, 

Ua persanh, mal mareath 

0 'nsogiad hi nobili &cll. 

Cea persanh e 'nvestith 

Cu velurh, cu bonetd 

Pe capii, negru, d'aurith, 

Plato§e 'I lucia pe peptd; 

Si 'narmata cavaleresce, 

C'und frumosti valtrapd pe clad, 

Ochiu-I speriosd privesce : 

Cesta-e Domnuld Cardinald, 

Care chtii e cli §i napte 

Merse la drumd ne 'ncetatd, 

Si pe cald abia mai pate 

Ca sh stea de fatigatd. 

Cavaleri 'n miini cu spadit, 

Lough eld mergead armati, 

De la Sibii se -tind coat.% 

Spre Moldova Indreptap.,.

136 MICTIAI VITEZ1JLt. 

Ca uli haita lupT strigari 

Cel de resbunare beti, 

Si 'ncurenda se aruncarA 

Pe a§ti nobill cAlareti. 

LuptA crunti cAsiunata 

in sub-seri s'a urmatd ; 

Secuimea versiunatA 

Multi cetasl a resturnatu... 

Venta fAcurA cavaieril 

Cardinalului pe loco., 

Ca sA scape 'n murguld serif 

De isbirea cea de foci. 

Cardinalulfi, cu und nemesi, 

Lisindd calu -T, se resni 

De la ceata din Sesbesi 

Cu Eminenta-T ce veni. 

EIJI ea Nicolae Michuld 

Pe al* sel IAA luptAnda, 

Ca sA, scape d' inemiculu, 

Altd. tale apucanda. 

Dail ce lupti ? ce cruclime ? 

to de sAnge s'a versatd? 

Mal multi nobill cada victime, 

Vail din el fugd prin satd. 

Cardinalulti di 'nteul cale 

MarginitA cu paduri, 

Se afunda Inteui vale 

Cato. scipa prin pie/Una 

Noptea negru velu 'si lasi 

Peste vAl $i 'n cAmpti 14itd, 

Atmosfera rece-apasa 

Una nuord negru si 'ndesita. 

ET privesca mai susti, departe 

StencT cu verfuri pen' la nuort, 

GrAbeseti pasil spre cea parte, 

Ca O. afle -unli ajutort. 

P'unt mAlutt ei se opriri, 

Larm' audii sub dealt in josti; 

A lord fete 'ngAlbenirA, 

BAtu peptu-le fforosa. 

Prin lumin' abia Arita, 

Nisce focurl ce ardea, 

CeatA d' 6menT tAbiritA 

CAlitori 'n josh vedea. 

Nicolae Michu Slice 

Domnului set spAriatii: 

--t, SA. alma! sA stima I neamice 

aBande urma ne-a luath..,

GLOBULE TRomimmoRtr 

--« Ce vomd face ?* Cardinalulti 

Pe Nicola Intreba. 

-- a S'apucitm la stinga maluldln 

Incetti Michu repeta. 

.N6ptea toti apol bine 

nVomit umbla tote reticindu ? 

Ancurendd §i pleia vine, 

Se Odd fulgere lucindd L. 9 

Cardinale aria se plange, 

De fatigit me ciclendii; 

Michu maInile 10 fringe, 

P' aid see Domnd perit ver,lendil. 

«Unde der, oh! Demne Sante! 

Michu mintea 10 perdea, 

Vre-ui colibi Inainte 

De pistori cindti amd vedea?...» 

picea elt, 0 cardinalulti 

L' 1ntrebi di in ce locu 

El se afla ? Valea, maluld 

Nt '14 cunoscd p' unti timpu de 

fwd. 

Spuse Michu, ce In minte 

II veni, p' acolo 'n timpl, 

Satele de mal'nainte 

Paziad turml,ficead colibt 

137 

« °and ar' fi vre-ui monastire, 

«Vre und schita sihastru, he! ! 

a Pentru nol ce fericire?.. n 

Vise Cardinald Andre!. 

Si a0a el o luara 

A sui tad prin padurI 

Pene cindd se Infundari 

In all stencelort sparturl. 

In ticere-adened noptesi 

Amenduol el se ducea, 

Si ua pleie vijellesi 

Timpt until le-addcea. 

Fulgerile ca minune 

In aceld timpti fulminat, 

Calitori la druma se pune, 

De periclu se 'nchinaii. 

Si ducendu se 'nainte, 

Mortii de frici, §i flamendd, 

Cardinald abia deschide 

Ochil, nedormitd umblindul 

Cod aprope de trel Bile 

Si treI noptl, de la Sibil, 

Elli mersese-atitea mile, 

Ocolindd peste cimpil.

188 maul mitzurt. 

Si de ce a fostd sit traga 

Totusl eld nu a scApatt, 

cm voi ocold sa face, 

Si mesuri cite-a luatd. 

0! ce bucuril placate I 

Ochil lord remand ficsall, 

Ca pe focuri aparute 

De licurici admiraV, 

El Aril% al scinteie, 

Dinaintea lord lucia : 

gUA coliba e aceie ?.. 

Michu Palo sed Domnd clicea. 

ftCli aria si mie 'ml pare, 

a Sante Damne ! bine-ard fi!.. 

Cardinaluld ;lise tare, 

Par' ca inima '1 veni. 

El ajungii.Nu se 'nselara,... 

Gasesc11 la food p'und pastort, 

Inteua mica colibiora, 

Adepostd mentuitord. 

Cardinaluld, cum ajunge, 

Intra, pe omit saluta ; 

Josd pe paie A s'arunce 

De repaosil 1sT cAtta... 

Sete-a'sY stinge, cern nil 

De la bietulti omit pastord, 

Saracd lipitt1 ca IA sap 

De lemnd, n'avea and ulciord 

SA aduca apa 'n stank 

Ci uit tigva de bostanti. 

Una ughifi Domnu '1 puse 'n 

mink 

SA se duca la mormand 

Unde e isvoruld rece, 

Si mai iute a veni, 

CA 'n curenda el all sa piece 

Dupe ce s'ord odihni. 

Ficu ochil marl, pa.storuld, 

La moneta ce 11 da ; 

Isi iuti curendil picioruld 

Din coliba dada plea. 

Tunetuld nu 1nceteaza 

D'a magi cu aspruld timpi1; 

Fulgerile lumineaza 

In coliba, ca si 'n campil. 

Abia 6spiT catti intrara 

La pastoruld, amenduoi, 

Ploia §i turna dui 

Lune torente, marl siol.

Arborii trosniaa de venturi, 

all fere fugitivi; 

Calltoril prin§1 de gondurl, 

Slat tacutl §i atentivi. 

Dup' utt mica 'ntarcliere, 

Pleia, ventula cinda statu, 

In a noptiT grea Were 

Larm' auclu lora Ulu. 

GLOBEELE ROXINILOR6 

Omula end, nu venise 

Care s'a dusu la isvort ; 

Cardinalti adormise 

Adastanda p'acesta pastora. 

. Ce e? ce O..* Michu 'ntreba 

Pe cre§tinula ce intra 

Spaimantatt §i far' de spa, 

El pe care la a§tepta. 

-- u.A.h 1 ve cauta-ult multime 

ft omeni can m'a 'ntrebata ; 

dVine-ult teats Secuime; 

.Lucru grozava amt aflatal.. ' 

.De not ?.. ce e?.. spus- al ore?. D 

Michu 'ntreba pe bieta omt. 

',Ca amt spusa pre multa me 

dere, 

4rSi me mustru vat -de oma !* 

139 

Si bietti tremuranda pastorula 

Dinti 'n gurt, 'I clantania. 

Cardinalula perdu somnula 

Si nice Bete num' avea... 

Michu se rep ede-afartt ; 

La coliba strajui. 

Auclia grozava fears 

Licata vales 'n josh mugi. 

Cu injuriI, cu turbare, 

Trasnet, Seal multisosesca; 

Portu lore e urmi barbare, 

Precum Hunii, navalesca. 

Michu cats sal opriasca ; 

Prea frumost ela le vorbi. 

Blazia-Fordeg, c'ull. ct,Iniasca 

Turbaciune fit lovi ; 

Oki acesta capt fusese 

Bandelora ce comanda, 

Cel-ce 'n urma §i didese 

Dupe prada ce elide. 

Michu victims josa cade 

Lovita morta §i sangeratti. 

Cardinalulti unde cede 

Victimaril at intrata. ,

140 PlIcHAt vrrzzint. 

Amutitt, perdutti, ptistoruld 

Facia-I §' Inv 61i In maini. 

Cardinalult vedendt zorulil, 

CA e cAlcatti de acestl ciinT, 

Jute palquld apucA 

Si voiesce-a se- apAra. 

Blaziu 'I dA-ut mAciucA, 

CAM §i ochi 'I scApAra... 

Trece 'n sust Michal, coprinde 

Locurl, lama -I trombilitn dd. 

Al ersulti set era potinte, 

Pe amid ameninOndu. 

Alba-Iulia pomp6sA : 

Clerulti, populil §i magnati, 

I se 'nchinA ; gener6sit, 

Ocrotire 'I cerd, plecag.., 

Si asprime §i blind* 

In presinta luY unia, 

Nadu en trupele mArete 

Past 'nainte elti venia. 

XX. 

Munel mAcelfil grortivie... 

Bietli pastoruld sta tacuttip, 

Junghiult taie cu minie 

Capulti celuia cAclutd... 

Cardinalulul rea s6rt6 

AcestI 6meni 'I a prescrist. 

Capul sell p'ult lance 'Id porta, 

Corpu-I zace 'n singe 'ntinst... 

Comitatele alergA 

Recunoscil potinta MI ; 

Transilvania IntregA, 

Romani, Unguri, SassY, SecuI. 

Alba-Iulia, resedinIa 

D'aI vechr principi Transilvani, 

Se d'ailresce de presinta 

Astoria &pi citpitanI. 

In cortegiu-I se presintit 

Toth cq -e mare §1 pompost, 

Lucinda s6rele 'nargintA 

OM Romini din plaid In jost.

Dome le tele mArete 

Si palaturile detund, 

Templuri, turnuri, forterete, 

Salve, clopote resund; 

Anuntiandd acea serbare, 

Muge aeruld urlAndu 

De trompete §i fanfare 

§i cu musicile 'n rondd. 

Cittre porta George-Shntuld, 

Populu se gramadia, 

Se 'Area umplendd phmentuld, 

Din ceriti plOie cum cAdea, 

§i cu junii §i betrAnii, 

Cu fund, bitrbati, copii, 

Ca sh vecht pe Romanii 

In triumfd, venindil cu 

Trecil algal boihri In frunte, 

Cu vestmIntuld scumpd pe el; 

Indaretd trofee multe 

De la Batori Andrei ; 

Mai cu seam de stindarde 

Ce se p6rth, fluturandd, 

Cam plecate la tilt parte, 

Semnit supunere-arethndd, 

GLOWILE RomiNitoRt 141 

mil. 

Transilvania supush 

Michai Domnului c fu, 

Prin victoria prodush 

De la lupta ce avu. 

Michai Domnuld apoi vine 

Pe unit agerd cursierd ; 

Chpitanii lengli sine, 

Cali lord cu-argintt gi 

Domnd area dulce fach 

De on6rea ce 'I facu ; 

'ard fi data curate §1 vial& 

Pentru planuld ce 's1 

avu. 

Dupe densuld trupe-armate 

S' artileria cea Brea, 

Escadr6nele 'nfocate 

Ult phdure se 'Area. 

Cu ul mare gi mai mare 

Famh, sunetti, strhluciri, 

Face Domnu-a sa chihmare, 

In discursu-Y, la ogtiri. 

Alba falnich 'I se 'nchinti, 

§i potup6sit ilia primi; 

Acea iii era seninft, 

Ochiuld pdpului uimi.., 

feed.

142 brrenii1 vrrizuLt. 

Prinde 'n mainl a tereI frene, 

Pune 'n pragg mgretd piciorg: 

Cu dreptatea §i cu bine 

De essemplu domnitord. 

Maghiarl nobili '1A salutd, 

La palatult princiarg. 

Industria, cunoscutg, 

Astel ter!, i 'nehing, dart; 

IT depuse- argintil §i aura, 

Aurarile anticl, 

Alg-lui Batatori tesauril : 

Lucriiri d'artl, marl §i mid 

NumaI Hustulg ate '1 dase, ') 

Cu desemne flori ajurg, 

Preti6se d'argintg vase, 

Cu rubine p' impregiurt ; 

Armdrii, statul, tablourl 

Se gg.sia 1' acelii palatg, 

Porfirt, marmure de soiurl, 

Totd ce-e rarii §i Insemnatii; 

Cal arabY de bung, rash, 

Cu a lord genealogil, 

Se aflaii;era in cad 

Nume scrise 'n vitezil; 

Toth ce serve coronate 

Capetenil §i magnati, 

Lengl armaturl ornate, 

Unti serviciii de 'mp6rati. 

Acum Domnulul se 'nchina 

Fortereta §i casArmi, 

Sub a lul puterl se 'nclin/i 

Mang §' ai mureplul terml. 

Departati 'nett ntitt6re 

Positlune tare-avendu, 

Alba-Iulia domnitare 

De mArirI parea saltandt. 

Acolo Michal as6c11 

Legitimulil sell domniatil ; 

Elu Ardealulul dicteazit 

Ce cu arme l'a luatil. 

Recunosce faptulg mare 

Tera. Nobilil s' adung, 

§i convocii ui-adunare, 

In cell and, catre CrAciunii. 

El cu top, c' nä unire, 

Solemneld au proclamatg 

Pe Michal, in strAlucire, 

Domnd Ardealulul stimatt,

In diet el proclama 

P'acestg mare Domnitorg ; 

Si 'n tote moduli." tog ill chiama 

Gra0osu Domnu lore... 2) 

S' mg episcopg, In primire, 

Presintandg clerulti papalil, 

II or de fericire, 

Cantanda imuu triumfalti ; 

Cod Dimitrie Napraghi, 

Episcopulg, cite vorbi, 

Ca §i neme§g Secui Ciachi, 

Grandiose ill lingu§i... 

Ca sit 'I dispute deril tine 

Dreptulg set aci putea ? 

La unit dreptg ce 'I se cuvine, 

Teri 'ntreagg, ce 'I dedea?.. 

Fu splendita couvocarea 

A dieter de magnag 

Si mai splendita-adunarea 

Grandio§ilord barbag. 

Michai Domnulg, ca unit sore 

Ocolitg de satelig, 

Cugeta inte ug. ardare 

L' al se frail, l'al sM paring, 

GLOBULE ROMANILOR6 

Si dreptate urea a face 

Fie-caruia la rondti, 

TAM acesta multi fl place, 

Dreptulg patril aparandg. - 

Derti atuncia, o 1 cruclime I 

Fagg Domnulg cu 0 sei, 

Blaziu din Secuime, 

A-adusti capula 1111 Andrei. 

Ug, figurg. disformatg, 

Capu-acesta presinta, 

Irma mortil imprimatit 

Lenga grOza ce areta. 

143 

Cardinalulg?. vas! ce sorte ! 

Ce finite predestinatil ?. 

Fu Michai isbitti de morte, 

Veclendg capula celt taiatg. 

Si a clisil : uSgracult popall, 

S' a lul fagg 1ntorcia. 

Curse lacrime sub pleopa 

Ochilord ce 10 stergea. 

Blaziu far' remu§care 

A0epta §i r6splatir1, 

Can du de groza, de mi§care 

Trase-a tutulorg priviri.

144 MICHAI VITAZITLt. 

D6mna Stanca spariata, 

Trista, plinse pe Andre, 

Vedenda fapta blasfemata, 

S'uciga§ti in faga el. 

Uciga§4 acestacrudulti, 

Dupe legi s'a condamnatd ; 

I se taie 'n piatA &nit, 

Michal Domnu -a ordonatu. 

Mormentare cu parada 

Cardinalului Rica ; 

I s' aduce corpu 'ndatit 

De la Ciucti, unde caclu. 

Ceremonie pr6 demna 

De persona-4 ordona ; 

Boiarimea-aie se 'nsemna , 

Funerariula card urma... 

Michal Domnti, a sa sogie 

Fiji set, Florica sa, 

Boaril magnati cu-avutie, 

Ca top lacrime versa. 

Cleruld canta.Ardu arome, 

Facle-aprinse fumegail, 

Si de doliu susti in dome 

Clopotele lamentati. 

Tunurile ora spune 

Cand ilti pusera 'n mormentti, 

Cu sicriil, cu floe cunune, 

Totulti stofl §i cu- argintll... 3) 

Ast-felti Cardinalulti fuse 

La repaosti ardatt, 

Cu onere ce 'I ficuse, 

Si c'unil monumental ornate.... 

Lealitatea, de prep mare 

Recomanda pe untl Domnd ; 

Prin acesta titlu are 

Michal Domnulti mare omit 

TOte-acestea fltl aclanid, 

Si flu suie pen' la ceria; 

Steoa lul Lucia cu lama 

La vointa sa de ford. 

Steoa costa stralucesce, 

Si 'Id conduce la limand, 

Ca p' ul nava ce plutesce 

Peste valuri in oceanic. 

Orisontele 'I 

e mare, 

Steaoa clili 'Iii predomnia ; 

Si 'n senina pe 'ntinsa mare 

Nava falnica venia.

Venta usora al nuorl abate 

Dinainte-I spre pamenta 1 

Fama tine veil umflate, 

Gloria e-ala sea aventa I.. 

Dell unit nuora, una nuorti apasit 

Ala sea sufleta prea barbatil : 

116, tempest' aci se lasit, 

i una yenta suflenda turbattl! 

Acesta yenta purta tempests 

*' orisontu-I se 'nnegri ; 

Fu-adversarula ce detests,, 

George Basta, cum veni... 

La nuvela 'mprrastiitore 

Ca Michal a triumfata, 

Nemtil facia us seri:Wore, 

Praga, Viena-aa luminata. 

Credu atatti ca le remase 

Ca sä intre pe domnita, 

Cu conditii $i pe base 

Ce cu Batori-a 'ntocmita*.. 

Cu-ala Austril Archiduce, 

Manifests imperialt, 

Basta trupele s' aduce 

Din Casovia 'n Ardealt. 

GLOBIILB ROMINILORt 

145 

Una Neamta tantosti, curciturit, 

George Basta, comanda ; 

Lul Michal ult. lovitura 

La triumfu-I dr& a 'i da. 

De 1' Ardeala ca sit abdice 

Michal, trona a paritsi, 

Basta c' 0, maniera'l dice; 

Prea 'nflpta nemtula se gasi L. 

Ca de trasnetti lovitti pare 

Michal Domnulti superata, 

Dete omulul sea tare 

Peste moil, si 'nfuriata : 

ffLa stopinttla tell po'l spune, 

Vice ela, e tronu-alt meal. 

oCocl Ardealu 'ml se supune, 

«L'ama luata cu spada, ea I 

«Spune-I iearasi la 'mperatulti, 

.Iml trimite WI si bull 

(Sit 'la ajutt All tie statula 

,,Cel constransti de Musulmani?.. 

Veclenda tonic-acesta, Basta, 

Asculta inmitrmurita ; 

Ii cacluse in josh cresta 

De la cases, °tarn... 

5

146 MTOTAI VITEZ170. 

De atunci el s' aretara 

C'uit privire d'adversari ; 

Pe Romanula Domnil ra6s6rA, 

George Basta, cu ochi marl. 

§' arll fi clist elu p6te multe; 

Nei ale-ostI ce a *luta 

Staudt cu tunuri gata-nmplute, 

Ila fllcu de a tacutti... 

Domnula ensa intelege 

CA 'n Moldova se ferbea 

Nisce intrigi far' de lege, 

SA le stings, se grabia... 

Cu -aide Batorl s' Ieremie, 

Frate vitregfi ne 'mpacatu, 

D' alde nemesi, ca IA mie, 

De la lupta ce -all plecatti 

Din Sibiia si de la Turda, 

Emigrajil adversary, 

Zamoiscbi 'I cote turta 

SA'si resbune... Cu Marl, 

Spontanea in Romania 

Cualiatia did. 

Fratele lul Ieremia, 

Simion. Domna se 'nstala 

In Tirgoviste,s' ajunge 

Mal intinst la Bucuresci .. 

Michai afli.Sa 'la alunge, 

A pornita pe frati Buzescl .. 

Cod Michal Linea s' Ardealula, 

Celli cu intrige 'nOsatu, 

Intranda Basta pen6 'n malult 

Muresulul reversata. 

Cugeta Michal pe -data 

De a merge s' a'i lovi, 

NetnicT, intrigi, gasca tots 

D'a o sparge ell voi... 

Negresita, se scie-ua, &ire 

La corona lul lipsia ! 

In profunda lul ardore 

Pe Moldova o visa ; 

Din trel state a fi unula, 

Catell-trele Terl surori... 

Le iubia, iubia Romanula, 

Cum mai fu s'alti domnitori !.. 

Ela si publics, 'n lumina 

Manifestula ce -areta ; 

De trecutu -1 6stea plink 

Pentru lupta-o 'mblirbata...

§i o§tirea-I duse 'n data, 

lute, agerd §i voinict, 

In Moldova, ca sit bath 

Pe Movilh inemich. 

In pretecstii elii vorba port, 

Cu resbuna pe Rhsvant, 

Si 

cu popululii se porth 

Ca nal falnich suveranh. 

Elh cons616,, imbuneazh, 

Si elu era pe-alii char" ; 

Din adenculti sea ofteaza 

Ca se vede nevoitil 

A veni sh, se mesore 

Intr'uA tern de Romani, 

A lovi sub santulii sore 

In Cre§tini, ca in phgani. 

La Suciava pe cam*, 

Inemicii se tint zidu, 

Batori, cu leremie 

§i cu Michnea celh turcith 

Ostea derh Moldovenesca, 

Cum Michai apropiath 

Cu puterea romanesch, 

Top caciulele-aii saltata, 

GLOBULE ROMINILORfr 

147 

Si 'n tau corpulu ult strigare 

De Weal s'a auclith : 

Sit trhiasch Michas care 

aCu Rominil a venith ! !. 

a Su trAiasch ! sit trhiasch !..D 

Moldoveni-a§ia strigan, 

i cu-aprindere fratiasch 

Una l'altii alergal 

Cunoscusertt prea bine 

Fratii d'arme Moldoveni, 

In principifi, sit, se 'nchine 

Lul MichaI de la MuntenI!.. 

Atunci Batorl §' Ieremie, 

Simion, ca adversari, 

Se retragn pe bh,thlie 

Spre Hotin, cu forte tad. 

El se 'nchide in cetate, 

S'o fortifich cu §anti. 

Incepu tunurile-a bate; 

Fortulil e constransh. Unt lanth 

Al lul Michal o§ti pre bine 

Pe Hotinu 1111 strivi ; 

Biititlie crunth tine 

Cu-adversaril ce 'I lovi...

148 reacini vniztrnt. 

Fortereta, Michel arde, 

§i pe-locd o resturna . 

Mercenarii de-departe 

Se dad prinsi, si multi scapii... 

§i Movilit scapa, fuge 

La Polon! refugiatti ; 

i chiard Batori se duce, 

Sigismundu, 'nfuriatd. - - 

Michai prinde sa guverne; 

Se proclama triumfatorti. 

decretuld seil s' asterne: 

AM Moldovel Domnitord!.. 

Visulti s6t1 acela mare, 

Visuld sea de-auritd, 

Prinde viata, is suflare, 

Scopulti sett e implinitti !.. 

Da, Moldova! Romania! 

Transilvania ! suna 

Una : Daco-Romanial.. 

Subt unti Domnti ce-o 'mpreuna; 

Subt and sceptru .de dreptate, 

Avendt lege si cuventd, 

Ca 'n Milli' antichitate 

Clasicupretiosti pamentti... 

Fama sa se respandesce 

Cu Vulturil si acusi, 

Populil vecini privesce, 

Cazaci, Lesil si cu Rusi. 

Derd ad statu la culme 

Cu Michai, Fortuna sa ! 

Culme 'nalta pentru nume... 

Pentru gloril ce visa !.. 4) 

La Iasi Domnii, Michai, asecia 

Pe Necula aid sed fid. 

Cu trei boiari guveraza 

A sa patrie cu 'n dolt via. 

$i 

ca fulgerd cu ostirea 

Se re'ntorna in Ardeald ; 

StOoa sa 'I purta marirea 

Prin totd loculd trinthfalti!.. 

L' Alba-Iulia candd vine, 

Comisari sosescd nemtesci, 

Cu °rail, orari de bine, 

Comisari 'mp6atesci, 

i decretu 'I aducd, numindu-lti 

Domnd p' Ardealt, ereditart, 

cu lauds, curtenindu-lti, 

I aducd aura $i 'I facd dard.

Domnil acestf inghegarit 

Cando vecluri §' unli trimisa 

De la Porti,Turcu 'n tern 

Huraia -4ga -Azis. 

S' acesta Tura firmanll '1 adu se 

De la Ports, semne marl 

De 'ntirire ; 'la cunoscuse 

Intro potentgi primary. 

Darurl scumpe 'I se presinti, 

Spadi, steagu §i busdugana, 

Semna de pace Intre gist , 

§' amicid, cu Sultana, 

Intre daruri cu briliante, 

Pe Michai, cu spad' a 'ncinsti, 

Sceptrulti OM de diamante 

Dinainte i s' a 'ntinsu; 

Una mid falnicti, Padi§achulti, 

Ce 'n resbelurl cilaria, 

Num' arginta cu flori valtrapuh 

ua, §ea scumpl, diruia ; 

C' 'l 

S'astui brava i se depune, 

Pentru stima de end, 

Descendintiloril cunune, 

Destinandule-und rangy noel... 

GLORTIIM R024.NIT.,011.11 

'It 

Ochil celora ce vede, 

UA multime ridunati, 

Pentru darula ce 'I se dete 

i decreta de la 'mp6rati, 

Se isbesca ; §i gelosia 

Ferbe, colcie prin minti. 

Basta 'nneci 'n eld mania, 

Comisaril stall lemniti,.. 

Numal Bogdan, cipitanuld, 

Prea viteazu-acela Romant, 

Acela Cri§iana, ca vulcanulti 

Bucuria 'ntealti sea sena 

Pen' la ochil se reflects, 

Si plangea, adenca uimita, 

Lacriml inima-I dilecta 

Pentru Domnu-I mulpmitd. 

1#q 

Cu-al sei fis §1 cu-a sa flick 

Cu Romani ce 'n bine spent, 

In susa mainile redid, 

Rug 'nalti care cerid : 

«Dbmne! Donane ne ajuti I 

.Domne-ajutit pe pimenta I 

4DA lui Michal viati multi, 

«Si np-ardice din mormentd!..

150 

Ela era ca patriarchuld 

Terei sale, bravo Romind, 

Si en sufletuld cu capulli 

Ce 'I albise de betrantl. 

Elti opri pe Nen* la Hustu, 

Fortaretli cuavutii, 

D' a intra dad le fu gustu 

S5, s'apuce de betiY... 

Eld avuse-uli 'ntrevedere 

Cu Sigismundd la Hotin. 

ti vorbise cu durere 

Cu morale, ca Cre0in0 ; 

I-amintise juramentuld 

Solemnelh ce-a fostd facutd; 

I-amintise totd enventuld 

S' amicia din trecutti. 

Sigismunduld II respunse, 

De Bogdan flindt1 atinst : 

.Oh ! betranule I II spuse 

BatoH, la fag' aprinsti, 

uPe MichaT, eli still pre bine 

005, It iubesci si 'Id partinescl, 

0 Deft m' aseultii, §i pe mine, 

« CAmdd me vecli §i imI vorbescY. 

Incruf VITEWL t. 

4 Nu eit m' aflu Mrs. pace, 

Refugiti1 din clpeteiti, 

. Nu 'la uresed ca red imi face, 

a Ca neamicu-mI celd-danteid ; 

a Derti urescd pe Michas ensa 

.Pentru mime ce '0 fAcu, 

((Penh.' aid sett talentd, luting 

«Faml gloria ce-avul.. 

a &btu gelost, me vecli, betrane, 

u &luta gelosd pe acestd omit, 

&btu gelosd c5, II remane 

a Nume strdlucitu de Domnd; 

.C5, invinse eld Ardealuld, 

.Prin ton loculli e faimosti, 

.C5. Romanu 'ncur5, caluld 

((nide urea §i cu folosti ; 

Shutt gelosti §' urescti de m6rte 

uro acesth °mu stra-ordinard; 

ailii urescti din cugeta forte, 

«Ca p'und gigantd adversardl..0 

Ieard Bogdan cu WI stima 

S' amicia din &mitt, 

Bunti cliva 'I a clisd prima, 

Si secundo, a ticutd ...

ljmilise Michal der% 

Pe top ai sei adversari; 

§i puindd picioru 'n scarf, 

A dictatd la state marl. 

Comisard Germa.nd intrebA, 

Celd Bartolomeu Pep, 

Ce venise cu-alia grabl 

Cu decreta de mare prep,. 

Ce intima legatura 

Tine Porta cu Michal ? 

Dupe cite se veOurA, 

Dup' aid Turcului alai ? 

CA prepund de necredinta 

Pe RomAnuld pen' la furci; 

Alt-feld nu e cu putinta 

A fi bine eld cu Turd ? 

Lul Bartolomed,se cade, 

Michai (Ace pre politt, 

Pe unti 6spe 'n demnitate 

A It prilmi e cuvenitd ; 

CA §i Porta e-ul putere, 

Lengg, statuill sell cre§tind ; 

Chiard politica o cere 

A fi bine c' unti vecind .. 

IMORIME ROMAA NILORt 151 

Basta, c'ochiu lacomd forte, 

Mal gelosti, mai infocatt, 

t§i fAcea veninti de m6rte, 

Litre visuri aruncatd. 

Cu surisil de 'WI, rinjire, 

P' ald see Cesar se jura, 

C' ar' fi mare fericire 

In Ardealli guvernil a 'I da... 

§i p' ascunsil solicitase 

Acesttl rang la comisari, 

§i kenunchiT t§i plecase 

LengA multi magnatl maghiari. 

Peril ca ultimA 'nvocare, 

Bogdan una se ruga 

Nitre Cerid, cu Infocare, 

Mudd Rominuld lAcrima : 

nDomne ! Domne ne ajuti ! 

aDemne-ajuta pe pAmentti ! 

«DA lui Michal viati multil 

aSA ne salte din mormentd!..* 

Ma Fortuna capriciesa 

incepuse-a se schimba ; 

'Din lumina seninesit 

piva 'ncliiiti-a se 'nnuora...

152 atimul vrrizurt. 

Ceia-ce ieard fu fatale 

Loviturd, pentru tronti, 

Certurile clericale 

Pune 'n curs p' acestd Domnd. 

Celli episcopt aprinsti forte 

Pe Cre§tinii protestany, 

Acusa pe toy la morte 

Ca eretici apostatl... 

Vrenda Michai sa lingu§iasca 

Pe Napraghi, nuntid papalii, 

Era-aprope a 'mplinesca 

Voia 1u1, und plead fatalt!.. 

Ieard.§I certa, 'ncurcitura, 

Fulgerd, trasnetd pe Roman d, 

Pentra maid care jura, 

A fi blendd §i dreptd stopand!.. 

De la aste derd gre§iale, 

Und Dimitre, episcopd 

Orthodoxd, O. nu se 'n§eale, 

Ili tinu de 1' acestd scopd : 

«E p6catd 1 Oa nu face ! 

«Nu facea, Maria Ta ! 

vise santuld omd, cu pace 

.,Cu dreptate tc a erta, 

uNume, fapte mint enire 

«De la principe se cell ; 

(Nei avea in nemurire 

a Partea SanOlord din Cerid!.. 

Tau asemenea 'I vorbira 

Buzescl, Manta §' and Grecian; 

Toy boiaril se unira 

Cu-episcopd resariteand. 

De la singe ild opresce 

D' a versa nevinovatt. 

Ensu§1 Michai se caesce 

Pe Napraghi c'ascultatu... 

Mare parte nobilime, 

CalvinY, Husiy, Protestant, 

Protestara cu - agerime 

De MichaI,d' al dorobany ; 

Cecl §i &tea-I, de lice* 

De putere de abusd, 

to perdea rnagnificenia, 

Prin desordinI ce-a adusd. 

Inemicii sot diutr' asta 

Bunt pretecstd putead gasi, 

Cu nemiculd se; cu Basta, 

Una cemp,logi a se ursi,.

La Polon! solicitara 

Domnd pe Batori, s' ajutort; 

Catre Basta, s' aretara 

Devotati la 'mperatord ... 

Moisi Secuiu, 'n frunte, 

La revolta 'I inveta ; 

Ciachi luntre sta §i punte 

Pe nobletea atita ... 

Urti, patima, mania 

Intre nobili detuna; 

Se 'ntelegu i cu-Ieremia, 

Pe Michal a 's1 r6sbuna. 

Adunanta fact de tera, 

Clubd deschide, se consultd; 

eel magnati la Turda iear 

Jura 'n arme, fad tumultd!.. 

Michal Domnuld, catt IT simte, 

Prin Michalcia le vorbi, 

Adunanta le inchide, 

Intrunirile goni. 

Ca unit serpe, cu turbare, 

Se 'ntorcil nobili a musca, 

Jur' a sorter lord schimbare, 

De Michas a se scapa... 

GLOBULE noldarnioRtr 

153 

Miros16a : campd, dealt, spa, 5) 

Terrai Muresului,--munp. 

Acolo magnati ingrabi 

Alergad arm* prea multi. 

§' osti acolo-austriace 

Retransiate se gasescd. 

Uii, putere Basta face 

Cu concursuld nemesescd.,. 

NavigatoruluT sorte, 

Michal Domnd acum avea. 

UA 

tempesta mugindd forte 

Orisontele 'nvelia; 

Ca 'n oceand dad vino furIOse 

Valuri nava de isbescd, 

Pe d' asupra-I treed spumOse 

S'o IngrOpe se pornescil; 

Si Cu catil periclu-e mare, 

Eld cata a se lupta, 

§i tempesta grea pe mare 

Pe ocean* a o'nfrunta... 

DOrti Michal cun6sce, vede 

Dincotro venia astd nuord, 

§i tempesta ce Irt va perde 

Sub unti cerid tngrozitord.

154 aucHAI vnizuar. 

Basta, ZamoischT, Movila 

Santa nemici luT aid; 

Catre Mure§t 6stea 

Ela, in pepta cu neamici. 

Made ! peule potinte! 

Vel conduce spada lui ? 

Safi to ensu§i in moiminte 

Pe Romani tel ii pus ?.. 

0 ! se 'ncepe luptit mare, 

Macelt, trasneta... crunte pet! 

Ce furTosa sbucinare ? 

Ce de tunete meret?.. 

Basta s' areta ca fuge 

Dinaintea lei Michai, 

De retragere ca,-§Y duce 

Omens, munipuni §1 caT, 

Si Micheal cu ua iutiala, 

Cu energie 'la lovia. 

Se [Area ca 'n ametiala 

Basta fortele §1 avea 

Derr strategic-isbutesce. 

Santa Romani 'ncongiuraV; 

Cate se lupta barbatesce, 

Santa Invin§1 §i starimati 

Prisoneri cada nit multime. 

Era prinsa Baba Novae. 

Bogdan strapunsa, prin victime 

Zacea 'n singe lenga,-un lactl. 

A! Michai acum se vede 

D' a lul Sort6 parasite; 

Si Fortuna sa if dete 

Ua lovire de 'ngrozital.. 

D6mna 'n Flgara§1 e dusa 

Cu fi1, niel a s'a§tepta 

La mia schimbare-adusit 

De 'mpregiurari. L'a§teptal.. 

PerOendti o§ti §i judecata, 

Si socia Domnu-uita 

Nu 'I remine asta-data 

Decata coragia §'a 

luptal..

Mai intei, mai sus citt pote, 

Ca femeia si copii, 

Eld precumpeni din tote 

Natiunea-1 mai anti I.. 

Suspinat-a de mehnire, 

De dureri Michai petrunsu, 

DesfAcue a sa o§tire 

CA 'n ce stare a ajunst... 

Unde derd ? unde Fortuna? 

Si de ce ild pat-Asia? 

Care prumptA tot-d'auna 

In favore-1 se gAsia. 

Dell s'acatti. de tAciune 

In incendiu-unit omit aflatd, 

Si pe §erpe mina pune 

Celd in valuri afundatd! 

Ar'fi vrutd Michai se, stinge 

Cearta c' unuld din nemici, 

Ca sit pote sA infringe 

Pe cell greil alit patrii bici. 

XXI. 

Biciuld Ord Rominii 

Nu e Turcu-acum, TAtard; 

Ci Cre§tinuld, §i chiard fii 

Astei patrii in amard... 

Si MichAT alergA 'ndatA 

Ca sit scape tera sa ; 

Uiti D6mna desolatA, 

'N voea &Sad o lasa. 

CA 'n Moldova, Ieremia 

Cu Polonil intelesfi, 

Igi essersit lacomia 

Sit Injunghe tera dest ; 

Cu Polonil elii intrase, 

Cu Cazacil cei turbot); 

La strAind elil inchinase 

Si pimentti §i p'al Bei frail!.. 

Si torentulil de prAdare 

De pe tristii MoldovenT, 

Ca §i crivetulii mai tare 

S'aruncA cAtre Munteni

156 mloakI vimgzumfr. 

i guvernulil ce-a§teclase, 

Michal Domnult, p' alt set fits, 

De la Iasi se alungase 

Cu despreculd celt me viii ... 

0 ! Den unde-e stritlucirea 

Lu- Alessandru aceld Bunt ? 

Unde este gi mirirea 

Lul Stefan, era strabund ? 

0 ! Michal atuncia pumnulil 

Strhse, §'a clisd citre-aI sel : 

aOstea- ml rominI unuld §' unulil! 

ffUnde-ml stntd acuma el? 

.Acli striinuld L. o ! strainuld I 

«Ca tint serpe veninosti, 

«Mu§ci, mu ca cu veninuld; 

«Totti a§ia de ne-omenosd 

Zamoischi cu-a sa click 

,Movilescilord patront, 

«Ca unto serpe capu-ardicti. 

« i'ml viseaz' alit preI tront... 

«Trufa§d, cad, 'n Rominial.. 

«Mal trtiesce derail Michaid 1 

a Mal triescd Buzescl ! mania 

.Este forte, sherd 'n plaid ! 

((Manta enca este tare, 

«§i Michalcia este-aci, 

«Cipitanuld acelil mare 

a Scie 'n luptii, d'a marl I 

(Oh! d6r4 inima imi plinge 

«Pentru-acelil virtosti lattrind 

(tee *la scaldatt In singe, 

((Bogdan bravd, and band Romintl..0 

Michel Domnulil se gribesce 

Cu oqtirl ce 'I reminea; 

Timpuld scumpft e , rtuld cresce 

Cu neamiculd ce venia... 

La Tirgovisce Indati 

Pled ; nicl privi 'ndirttd. 

De acolo c 'uft armati 

S'a dud dreptd citre SireM ... 

§i 'n Moldova eld §' aventi 

Inainte &tea sa : 

Inemiculd n' o 'nspiimenti, 

Ciacime cats- era... 

La Siretd sosindd, o§tirea 

Pe piciord de lupt' a statd. 

Zamoischi ldase scirea 

Cum Romani s' a§eclatd.--

GLORITLII Ronthario 

Se Incepe-acolo luptA 

Sanger 6sii, qi de focti ; 

BatIlia este cruntI, 

Intre dealuri la stremtd loch... 

Se a§terne campu 'n sange; 

Luptd Rombi ,sd gramecli 

morp. 

Ii resbesce-adversuld. Stange 

Nuori de 'nving1tt6re 

Ceriulti par'cli decretase 

Ald Rominului apust; 

Steoa lui se 'ntunecase 

1 le pe orisonte 'n sust. 

Cu mart perderi se retrage 

Inapol pe drumuld sell, 

Pe nemiculd crudd atrage 

P' a sa urmit tat mered... 

Michai 6stea se refuge 

Din Moldova spre SecuT, 

Din Ardeald prin mums se duce 

Dreptil la loculd nascerl lui. 

Basta protests,, hotaruld 

Ca Polonii Pad calcatu. 

Din Ardeald §' tntOrce caruld 

Zamoischi, 'ntunecatti... 

157 

Michel aft ce vorbesce 

De Lori, Basta, de Munteand, 

Cs, provincil le numesce 

A le-imperiului germanil. 

Multd atinsd a fostd de asta, 

Michal marele barbatt, 

Dete reilord pe Basta, 

§i 'n adencii l'a blestematt. 

§' ieard la lupta, elil se 'ncerca, 

Intre Ploesci §i Buzed ; 

TGts ura re o descara 

Pe PolonT ce vinti mered. 

Dero cumplita Ursitore 

Contra lui s' a declaratil, 

Niel scinteie do fav6re 

Und minutd nu 'I aretatd. 

Semba cu jucatoruld 

Care 'n jocd va perde tottl; 

In oceanii navigatoruld 

Naufrageatu se luplii, 'fi 

notd; 

Nava flacitre-o coprinde 

Muge trAsnetd, tunetd focd, 

Echipagiuld brace 'ntinde, 

De scapare nu e loco!.

158 MOLLY VIIIIZULt. 

Ast-feldMichai perdendd totuld, Oltulti tndaretd §1 'Id trece, 

De Fortuna-T ptirisitt, Oltenime de sub Bani, 

A trecutd d' acilea °Held_ Ctitre Arge§! sit Incerce 

Cinci judete auditd 

Ieartt§T lupta de TitanT!.. 

Vocea luT In asti stare, 

Vocea-T care tenguia, 

Versandd lacrime amare, 

Und erod care cidea. 

Fiiuld sell, Necula, fuge. 

BuzescT, 6stea, se retragd. 

Simion, ca fear/ muge, 

S' al Poloni la tint/ 'mT tragd 

In Tirgovisce. S'a§411 

Domnti Movile cu straini. 

Romania maltratezi; 

ET torture pe Cre§tinT... 

Derd cand Wit Buzesci crudime, 

Depr/darea Orel lord, 

De PolonT, de 05,z/cime 

Fapte barbarl, jeafd, °mord, 

Ad trecutti pe-datit Oltuld, 

Chamandd l' 

arme pe Romant 

Desperap atuncl cu totuld 

Prinda Romanil arme 'n mains!.. 

S' aci perdere total/ 

S'a 'nsemnatd pentru Romani; 

Und mormentd §' aci 'altar/ 

Bravi murinda cu arme 'n mann.. 

Tit mbiOt-a bitrbAtie 

In suspine s'a schimbatd, 

Laura de vitezie 

In morminte s'ai! uscatti! 

F ap tele strelucit6re 

A le marelul erod, 

Aste stele periit6re 

Oil Ica-volt and cursil 

Michai ens/ mai traesce ! 

Pre remasurl de catartd 

Natfrageatuld se silesce 

Ca sit iasit la uscatd ; 

Portu-acela de ,scapare, 

Punctil ce 'Id vede 'n calea sa, 

Lui Michal a§ia IT pare, 

Si In &Sae-a se lasa, 

nod ?..

Se ggtesce ca si mergg 

La Rodolfu-imperatorti. 

Prin Ardeala ela se incerca 

De a trece mai u§ora. 

Pe Michalcia '111 is cu sine, 

L' alit sell scopt 'It initig. 

Corni§1 Gaspar minte sine 

Cu ela viata 'I gratig 

GLOBULE ROMAITILORtr 

La Sibiiti, in lupt' aprinsg... 

Comandanta flindil p' Ardeala, 

Lgsg trecerea -! deschisg 

Lui Michai, mai pe-la-deald, 

In Germania d'a merge 

Cu boiari se! din Ban!; 

Ieara Corni§i pe main! se sterge 

Primindti sums pungi de ban!... 

Multe pedici, greutate 

Dinainte -! invingenda, 

Starl de lucrur! incurcate 

Gasi Domnu, 'n sust mergenda. 

La Viena dada sosesce, 

Decaclutu-acesta eroti, 

Cu politica '1111 opresce 

Cursulti lucrurilorti noti. 

Asta ora§ti care vecluse 

Soliman cam fa blocata, 

Pe Michai ad 'la avuse 

6spe nearmata, uitatn! 

Cabinetu-i totti amang 

Domnului cli dupe cli ... 

Trece iute-ug septemang 

i utt lung, §i 'nteug rli 

De plecare 'I invoesce 

La Rodolfu-imperatorti, 

Ce in Praga locuesce 

Ca supremula Grand-siniorti. 

159 

I s' acorda-audiinca, 

Cestai 6spe prea mgreta; 

Mar'nimie, cuviintg, 

Pompli lucsa -acol' all prep. 

Barbata maturti, Rodolfa vine : 

Faca serbeda, c' ochi vii, 

Ecolea §i manta sine 

Pe ele;pagi, curtenii mil, 

i ministrii §i Baroni! 

§i Comitii invetati, 

Consiliarii a! corona 

I 

Cantu la ela c' ochi cascati...

160 mama vinizurAr. 

S' adunaserit-uti. multime, 

Ca d' unit mare fenomenti; 

Conferd, cu nobilime, 

Domnti p'alti okitilord domendl 

Fu priimitit Pilichai la curte, 

De Rodolfu atitocratd. 

1..AudArl 11 face multe, 

Cu ministri 'mpresuratd. 

SA se scuse Micha! scie, 

CAtre Germany eld vorbindd, 

SOrteai-I lul Rodolfu descrie, 

Lupte grele 'I amintindt; 

CA periclu fuse mare 

Despre Turci pentru Cre§tini; 

Si se plAnse de trAdare 

Ne-omeno§ilorti vecini ; 

C' a sa tristi posigune 

Ild constranse de a fi 

Red cu top, old jolt, spune 

Ce-injustitiI suferi... 

De Polonia se planse,. 

Ce in drepturi 'Id a lovitd, 

Multe, multe 'n capu -Y game, 

Lul Rodolfu a vorbitti.. 

Mid, Rodolfu, succesoruld 

Ala lul Maximilian, 

Predomnindti imperatoruld 

Pe imperiuld germand, 

Si 

a carui aplecare 

Nu a fostd de cavalerd 

Niel uA-datA ; Praga '14 are 

Carturart cu °chi pe ceriti. 

Ticho-Brache, astronomuld, 

Sufletuld i 'lti polei, 

i altminteri, ca totti omulti, 

Ca duol frail cu eld trill. -- 

Cele lumescl ell litsase 

Pe ministrii , lucru scurtit; 

Numal Turci 'Id supArase 

Cu resbelulti acel u crunttl... 

i mal-multd de-cAtti §i asta , 

Scire grabnicd 'I a venitd, 

Din Ardeal, cti o§tI pe Basta 

L'a batutti §I '16 a gonitti; 

CA Maghiaril 1§I aduse 

Domnil pe Baton 'napol, 

Proclamandu It, uncle fuse 

In Polonia cu -al set;

Ca cu Turci '0 dase mina, 

Acestd principe, din nod, 

Triditord ca tot-d'auna 

S'aretatt, iearii nu eroti!.. 

Cu-cita singe-avea de-rece, 

§i cu flegmi filosofli, 

Cum d'aceste-aude, 'ntrece 

Tigru, furiost Rodo lffi. 

II venise tocmai bine 

Brava Michal 1' agia momenta... 

Splendidd ild primi la sine, 

§i 'nfocatil de simtimentu 

Nu 'meta mereti d' a '1 clice: 

Brava ld med ! A.miculd med!.. 

Busa lui 'Idea ferice, 

Forte voiosd ochiuld sea .. 

Ca Michal g' al seY de fact, 

Curtea easel Augsburgil, 

Regele simti ug. vialA, 

Dupd scirile cum cure.. 

Inspiratd, Rudolfu pune 

Mina p' umerd lui erod, 

AtuncT cugetuld if spune, 

Garantandu-X ranguld sea ; 

GLOBULE nommLostifr 101 

Principia 'I o proclami, 

Rodo lfti regele, 'nspiratd 

D' eroismulti set, de fami, 

In presinc astui birbatt; 

Ereditar till numesce, 

Potentd principe d' Ardealil, 

L' acestd titlu '1 re'nouesce 

De curOni-und rant ducalti; 

§i pre terile Romine, 

Domniatulti, dreptulti sell 

Recunosce : eld remane 

Sacra, scrisd de Dumnecled. 

i mai multd Rodolfu face, 

De famine a vorbitll, 

Despre fiica sa, ce I place, 

Ca nun Angeld renumitd, 1) 

C' ant voi 'n casatorie 

Sortea sa a 'mpreuna, 

i pArinte eld si '1 fie, 

In comund bine-a lucra ... 

Milione 'I se depune 

i o§tiri 11 di d' ijuusd, 

Comandantd supremd Ild pune 

Peste corpurl cum I a spusd...

162 

Atunci, atunci la socie, 

L' al seT fiT eld cugetit, 

Si Cu lacrimi de fratie 

MichaT Domnuld lAcrimA 

Banuld s6d d'aprope 'lti vede, 

Vede ochiu -T lacrimandn : 

a Domne ! Ceriulil nu va perde 

.Pe Romant!. D eln clise-oftandn. 

aDomne ! Domne tmi ajutit 

«Pne' ul data!!..* forte-a clisn... 

Cu Rodolfu se salutA. 

Si decretuld '1 este scristi... 

Dero Rodolfu Ingrijesce 

Pe duol 6meni a 'mpaca ; 

Duol amid ce se uresce 

La- unt ospetn man' a da. 

La Ardealu, cu demnitate, 

Michal agerd vine 'ntinst. 

Peste Oltti pentru armate 

MareluT Clucerd '1 a scristi. 

Basta §i. Michal fuserA 

La Gonzaga 1nvitati 2) 

(Generale), uncle merserit 

Pentru prang mai multi barb* 

nnatui VITlinfLit 

Acolo cu 'mbrAtisare 

Chianti Gonzaga a stAtutti 

SA 'si dea maini §i sArutare, 

SA se §tergit ce-a trecutfi; 

D' amicie, de 'nfrAtire, 

D' armonie 'n viitorti, 

Cu franchetA, cu mArire, 

SA-11 dea maim 'n faca lord. 

Ca uti hienA ensn, Basta 

Tine ur' ascunsd mered, 

Re'nnoitu-a cu asta 

AstA uri Fli mai ret. 

De prea multA gelosie 

Si ficatii 1§I rodea, 

t venia apoplecsie, 

CA Romanult Domnn vedeal.. 

Si 'n surisa §i cu turbare, 

C'uA rinjire depAgant, 

Dete-a Iudei sArutare 

Superiorului Romint, 

De la ospep se gatesce 

Pentru opera cea grea! 

Ostea lul Michai sosesce, 

Prin Vulcan es desvAlia,

Timpuld verel seninti ride, 

Nopti fav6rA pe Romani ; 

Marele Clucerd deschide 

Calea cu-armele in main: -- 

Ei s' ajungd Cu 'mperiali; 

Peste Muresd se 'ntr' unesct. 

Bucurie pe Michali, 

Banuld Manta, §i Buzescil!.. 

SA lAsAmd acu erould 

Cu-aid sell geniis d'a lucra. 

SA privimfi acum pe omuld 

Jugulti casi-a scutura 

Forte-a ostei detunare 

Atanci, cum venia sburandd, 

S'a intinsti peste hotare 

Purtandti fama, spaimA dandil. 

Spaima el pasia mai iute 

Ca $i trAsnetu din nuord, 

i 'n all luptei campti astute 

Palosuld ucigatord; 

De armate astA spaim, 

Si de Domnu Brava Michai, 

Romani vulturi iati faimil 

Se adieu din nod pe plai. 

tiLORECLE ROMINILORt 163 

Chiarti si Turcil 'nmArmurirA, 

Pe Sigismundil ce-ajuta ; -- 

De Michai catd autlirA 

Se opresch d' a 'nainta 

A sa fama totil se duce 

Pen6 merge 'n FagArasi, 

L' a sa DomnA sOcA dulce. 

Buni unveil da cinevasi. 

Figrasiulti dent posede 

Inim' astui Domnitorit, 

Soca, fii. Elii va repede 

Oste-acolo 'ntr'ajutorti. 

Multe gemete, suspine 

Dintr' acolo le-auclia, 

Chiarti i ventulti care vine 

Par'-c6, sufletu-i 'ngrozia... 

Intr' until vechid casteld d'ua- 

parte, 

In numituld FAgArasit, 

U. celulA se desparte 

Penteunti suferindd unchiasd. 

Acestd omti cu faga trasi 

Si de chile mai topitd, 

Suferindd, zacenda in casft, 

De ua plagg, chinuitd,

164 

Din resbeld spre clutare 

Acolo lisattl era, 

§'orI §i add bolnavti de tare 

Pentru vTatit eld spera. 

Elti clicea We-ill-data, 

i 'n ochi lacrime '1 curgea, 

Ca ul raga, inspirath, 

Ruga sa ce 'n gondd clicea : 

«D6mne ! D6mne ne- ajutit! 

a Domne-ajuta pe pamentii I 

«DI lul Blithe viatit multi, 

aSi ne salte din mormentti!..D 

Ah I $rinte, scire bunal..» 

lilt femeie catfi intro, - 

In celulit, 'lii is de mAng,, 

Vorbi, duke '1 dila. 

«Ce cal tu, labia fatl ?..» 

0 'fttreba 136tranu-uimitd. 

__,,Bune scirl, pre scumpe tataln 

Ea respunde c' apriimitt. 

«A! pe Jicmont ed in bratit 

«L'amil iinuttl dada fu copild; 

«SA 'ml asculte de povata, 

«SA 'ml respecte domicild ; -- 

miciTAI viThzuLt. 

«Betrenetea-m1 respectatii 1 

«De femel §i de copil, 

«Cavalerd cine e cats 

«Sit arete mArInimil. 

«Mergdeti insumi p en' la D6mna, 

«Slabd, neputinciosd cum shtt, 

a Sg, o aprtrd t6t6. tomna, 

, 

§i ce clicd? pen' la mormentti!.. 

a 

Dent acea femeilt jung, 

Sit Id ardice 1' ajutIL, 

Ca s6, mere'. impreuna 1 

Reclemfi, briguld el i 'la drt. 

Pe captivi sii, cerceteze, 

Se suira la casteld, 

Sarte-amara sä 'mbuneze, 

Mi se luptd-acum §i dd. 

D6mna Stanca ingrijiata, 

De la rug5, tresitrindu, 

'arunca ochil spIriatit 

Cittre u§ia sehirtiindti. 

Sante Dumnecleti!.. ce vede? 

Mini amid ca nisce *41 ? 

Pe ochi lacrime se perde, 

Pe obrazil infocacl...

arionttral Romlimont 

--(Ah!Bogdan!), ea ruga'ngn, 

Si cu-asta nume s'a sculatt. 

ertA-me, stop&nA ! 

«CA intraiil nea§teptatt. 

kImI 

e§ti tat l!.. Domna dise 

Omulul betrand intrAndil! 

Si 'n durerl, Bogdan, privise 

La cuconil seT de-rondt. 

Mal cu semA '1 vede fiica 

Mare, junk, -unit chiparosti ; 

Lengii, mama sa, Florica, 

Sta plapandl c'ochi 'n josh. 

SA vorbimd de frumusetea 

Fetei Domnulul Michai : 

Chipulil el §i tinerecea 

Suridead ca florl In Mal. 

Era fiica domnitdre 

Cu virtuti. Unto farmecd rarii 

Respandea. Iubita Fiore 

Aid pArintilord eT that ! 

i ca -un luminA 'n facA, 

Ochil el voio§1 cAta ; 

Totu 'n ea blend*, vlatitl 

BunAtAO, marl speranO da. 

165 

MichaT Domnuld pe totd timpulti 

CAM la sOca se Ondia, 

Viitorultl in totd chipuld 

Fiicel Fiord pregatia. 

0! parinti plinT de simOre ! 

Gatti pAtrun§T sAntetT de dord ! 

Este chiard dumnedeire 

PArintesculd vostru-amord!.. 

Domna dery privi mi§catA, 

Par'ca nu 'T veda d'und ant, 

Cu ochl dulcl priviudd pe fatrt, 

Pe Augusta §i Bogdan. 

Tocmai urea ca s vorbiascti, 

Domna, bunulul !Atha, 

Nu scia cum se gAsiasci 

Vorbe ce pe bus' remand. 

Derd mirare LTA armatA, 

La castelti osta§T resund, 

Cornulli, trombita d'ul-datA 

Mugescd tare ca unti tuna. 

Si mar tare larma vine 

Ce isbia audu lord ; 

D6mna Stanca-abia se One, 

i ascultA 'nfiortitortl.

166 

A Ott Bogdan sit vecle 

Ce alarma ? tine fu ? 

Si chiarit elt se 'nfiorezt. 

Dent betranu 'nfiptt stAtu... 

Jicmont Batori, Principult!.. 

CAlArimea 'it proclama 

C' nit fanfarA WA ia campult, 

FitgAra§ii alarma. 

Aci Batori ajunsese 

La castelt, ca concherantt, 

Si anume 'lli adusese 

Ciachi, primult intrigantd... 

« Ce vrel, principe ? vorbesce 

Celt Bogdan ca betrAnt fagil, 

Sigismundu dna' voiesce 

Si descalece la pragit. 

«Aci lume este slabA, 

«De suferincli, de bolnavi; 

«Fie-care aci 'ntreabl, 

« &tat femei, copil, nu bravi! 

«Deci te 'ntornA, §1 'nainte 

* Mi te du spre vitezil ; 

a Soca lui Michai, ia-aminte ! 

«Aici este en copil I.." 

MICHAI VITEZULt'J. 

a Scit, r6spunde elti, §i, fie, 

«Until diamantt e fiica Id ; 

.Mi e promisA de socie, 

*Chiar din Lemberg uncle fill. 

«Cum a§ia? Oki, Cri§iane, 

a Toth pe tine te 'ntelnescil?.." 

«Nu te last L. Stai dtpitane! 

«Ca unit tatt, A II vorbeset... " 

Sigismundul §i Movili 

At surisit cu unit desprett, 

Art-fi vrutti Mt intre 'n silt 

Cu unit cugett Indrasnett, 

Dent gonditu-s'a §i stete. 

Si Bogdan, eatd prep avea 

La virtues, essemplu 'I dete, 

De cavalert II vorbia. 

Baton 10 dice 'n sine : 

Si Movill este -aci !.. 

Lucru sigurfi pentru mine, 

Mai tarclit et potit veni. 

«Principe, mai ia amintdp 

Bogdan iear6,0 a 'nceputd, 

4De serviciuri de'nainte, 

a D'amicia din trecutil !..

Si ostasi se departarI, 

Batori In fruntea lord. 

Se sui Bogdan pe scars, 

Ca sd, intre 'n coridord. 

Domna, Bust, inmarmuritl, 

Inghiagatti, aucli 

Convorbirea, i perita 

Astepta-uit fatale 

GLOBULE ROMANILOBfr 

Augusta o conduce, 

Mgrinimosa cum era : 

«Sciinti bane Radu-aduce, 

«Donau mea! nu desperal..* 

Caadd Bogdan intrl-o gdsesce 

Amard palida, plangenda, 

S' Augusta sprijinesce 

P' a sa DomnIt lAcrimdadd. 

.Ajutord v6 certi d' afardl 

Stanca, buni mei! le-a clisd, 

CA barbaruld vine iearl, 

Tigru prada mitt' aprinsti!.. 

Si Bogdan, cu-electrisare 

Lacrimilord ce privia, 

A aritti piing de miscare 

Ca iearti Batori venia 

167 

Cu-al se! Omen! si cu arme... 

SO, Crisianuld c' 

ametitt; 

Era peptu sa i sfarme 

Singele 'n susil gramIditd. 

La genunchi-i se teresce 

D6mna care ild ruga, 

Ea de tots se hotaresce 

Aid sed sufletd a misca. 

«Ajutord 0 certi! scApare 

(Traci mei ! me ajutati! 

aNu pe mine, p' a mea 1116re, 

(4Fiica mea slt o scApati!!. 

a Cti, bArbaruld fare cugetti, 

a FOrd leg! de Dumnecled, 

Hilo audil viindtl cu mugetti 

uSi turbatd, ca dine red, 

MI6 spaimanta, mo 'ngrozesce 

«Ua rea sOrte, tremurd, vai ! 

aUd. rea S6rte umilesce 

oPe sogiea Jul Michel.. 

airni scApati copila !.. Sante ! 

oPrea Curata-Maid! cerd 1 

aDumnecleule PArinte ! 

(disuse de la Ceriti ! I.

168 maul viTizurri. 

Spre Icena 'mp6ritteseit, 

Stanca-Demna se ruga, 

Rid de lacrime ea versa 

i din inima striga... 

Atunci mintea na idee 

Auguste' a lucitil ; 

Ea atund paru ua pee, 

Inte uut cugetd adencitt. 

.D6mnit ! fiica-tr mentuita 

aDe-acuma s' o cunosel ! 

« Sintd d' at Omen' ce nu uita 

.Bine facerea; din o§ti, 

. Cavaleri erad na-data 

aLa Turd captivi, victim' mei, 

a Cu na, mina de armata 

aEd seltpatu-i-amd pe et!. 

((Mai traesed din Omen! ceia, 

a Se gasescd §i chiart aci. 

Augusta-e tad aceia 

«Selina lancia a 'nverti ! 

a De voescl, acum e timpuld, 

..D6mna mea, te void scapa, 

.Vomt gasi Indata chipulti, 

in vestmIntil te vel schimba...li 

aA§ia este! a§ia, bine ! 

Bogdan Oise mil[ barbatti ; 

aRadul e virtuosli §i tine 

.L'alti sett Domnil, e devotatil ! 

aCandit cu Turcil not luptaramd 

aCate Giurgiu, cum luptal, 

.De la jugil pe frail scAparamti, 

.Derd pe D6mna lui Michal ?.. 

a Augusto 1 Bogdan dice, 

Pregatesce tote, feritd ! 

«Raduld asta-c11 e aice, 

«Mai stint Romani, n'at murit!..a 

aTimpd nu perde, scumpa 

Demnit ! 

tn vestminte mocanesel 

a Te preschimba.Stam o temnit 

aPe hotare rominesel 

vise-Augusta cu 'n 

viii singe, 

Catre Stanca Domna sa: 

«Minna lul Michal, nu plange I 

Las' pe mine d' a lucra... 

aE tarclid, ea 'al ! sosesce 

aNeamiculd cent turban, 

«Ah!.. pe FlOrea mi o feresce 

aDe pagand neruqinattl 1 1."

Unti minutti,era tacere, 

Estasti, spaimit In palatd. 

Se desckide porti, durere ! 

Neamiculg a intratd. 

Striga Stanca : Ah! perdutit 

((Val ! .copila mea, arum!.. 

Batori intrA ; salutA 

Piing de egoismurl, fumg!.. 

S 'atrehimit, dmeni, natura, 

De durerile el viul, 

CAM de grea e lovitura 

tine mame pentru flI ! 

Much pe Fiona sa iubitA, 

Stanca, plecandtt o veclu, 

Vera lacrimf amAritl, 

Ca §1 mOrtA se creclu... 

Florea &IA prea bArbatl, 

Dupe (file treT, era 

Tilted, tabitrA d'armatA, 

La pArinte insera. 

GLOBULE 110MINILORtt 

! 

XXII. 

169- 

t ns' ad, aci nu vede 

De-WA mama cea jelindil, 

Pe Bogdan ce 'n Mull stete, 

Aspru Ungurulg privindti. 

tnsA nu era Florica, 

Niel Aggusta nu era. 

Drumg p'aci 7§1 fAcu fetica ! 

ScArT din dosg ea scobora... 

i Michal, alg el pArinte, 

Ca p'unti Angell Dumne0eg, 

A coprins-o prea ferbinte 

S'o lipi la peptultt seg. 

De plicere, fericire 

Ald lord sufleta e mi§catti; 

A pArintelu! iubire 

Pen' la cerid s'a redicato. 

t nsa tine o conduse 

La Michal pe timpl ace! ? 

DevotatT RomAnT avuse, 

Si cu-Augusta, sora el...

170 nrierral vrrizuver. 

Are s6rtea uneT fl6re, 

Cum §i numele .1 era ! 

Pentru o§tI ut serbittore 

MichaT Domnuld ordona. 

Patru clecT de gun de focuri 

Ce Michel le-a comandatd, 

TunurT trase pe la locurl, 

Bucurie 'n chmpti a dad. 

Ea veni ca ut-Aurort 

pilei bucuriT din Mai, 

Ca a Alba dulce sort, 

Bunt fiica lul MichaT. 

DOHS In ast' avantagiOst 

Domnuld stare ce avea, 

Ill mehnire durer6st 

Pentru saca-T Ild lovia. 

0 ! pe busa luT surisuld 

Ascundea and ce amari, 

Chiard cu Florea lent dinsuld, 

FiTca sa cu 'n farmecu rut. 

.Vecli! Buzescule, ell clice 

Credinciosului Clucerd, 

«Iresli pe fiica-mi ! Stintii ferice 

«Ch mi o dete Fintulti Cerit ! 

Ens socia-mT se topesce 

«De durere 'n FAgttrasT, 

«Pentru Domna ! to gendesce, 

aMergemti s'o scAptind, c'estasT? 

eN4T pe Domna vomd scApa-o, 

a Sail in luptA vomd alba : 

aVoia SOrtei void frunta-o, 

a CM de cruntit, dad de grea ! 

»Pene 'n OM maine dal, 

«Pea 'n cliut, me ascultT ? 

((SA, lovimt p'acesta feart 

aNeamicil nostri mult1 .. 

« i chiarti dem cruda Forte 

«Va fi contra, Sartea mea, 

«Pentru fiica-mi pen' la morte 

«Luta, o-aptrii, o is 

((i. o du In RomAnie. - 

«Maica mea la Cozia e; 

(FAT bittraner bucurie 

a Cu Florica, pene ce 

qi pe Domna vomit lua-o, 

aSit ne-ajute Dumnecleil I. 

«Pe captivd, vomd scapa-o 

«De la jugd cu fiiuld mat..

Dintr' una sufleta salutary 

0§ti pe Dome', §i fiica sa; 

Frumusetea el cea rare 

Capitanii o-admira. 

§i Clucerult, brava Buzescula, 

Credinciosula boiarina, 

Preda Stolnicu, domnesculfi 

Primi ordina pe deplina. 

L' anti barbati Florica 'nspira 

Celli mai nobila simtimenta; 

Focula patrii simtirli 

§' air' (morel saute momenta I 

IA Ali falnica straluce. 

Ceriula limpede era. 

Una ferice sOre-aduce 

Gloria ce toti spera ! 

Pregatite °Oki frunte, 

Lul Micha! serbatoresca, 

Cum santa braclii de pe munte 

Falnici, ce 'n restimpuri eresea. 

Gloria Roman' ast-data, 

Candy ea sigura ar fi 

kW ua lupta desperate, 

Wait decide lute elt cli. 

(}LOBULE ROMINILORII 171 

Derii Michai d' aceia 'nspiri 

Pe osta§i eel, pe juni, 

Nemti, BelgienI, ce 'la insocira, 

Serb', Romani haiducil buns I.. 

4Ce Ecanta aste salve?), dice 

Sigismundu 'nsuperbitt, 

Ela in fruntea marel dice, 

De resuneta e isbitt. 

De Sat-Mare nu departe, 

In caalitie venial 

Turd, Mari, Poloni iaa parte, 

Marea elicit sustineati... 

§i cu neme§ii, ua-data 

Infocatii partisani , 

Striga, vorbesc, day plan, s'areta 

Corpii §i suflett Batoriani. 

Stefan Ciachi, cell de frunte 

Si mai apriga ca turbata, 

A facuta destula de multe 

SA se afle Ingamfata. 

Cea d'antel gi cea mai mare 

Ce umfla baronu 'neal, . 

Fu celebra arestare 

A familia lui Michal...

172 moral vrri mt. 

NM MovilA leremia 

Nu rdmase ma pe josil ? 

§i Simion, din Romania 

Cu-ajutorultt numerost ?.. 

Emit unulti mal e, care 

D' a 'Id vita and fi nedreptd, 

Celd-ce arse de 'nfocare 

Cu Domnia Teri 'n peptit! 

Din postd Martle nu' lipsesce? 

Ia gOnditi §i judecati ? 

Michnea ennui se gasesce 

Cu monstruo§iY align.. 

Numaf ceia ce 1ncurca 

Cualitia cum vrea, 

Nu sitntd Nemp ce se urea 

CuirasaV cu arind grea, -- 

Ci de Romand ! de Rominult! 

Se temead ca dreptd cuventd , 

§i Tatarnld §i paganuld 

Turcu, perdd on -ce aventd I 

..ft Ce 'nsemneazli, cea strigare, 

aAste salve ? serbgtori? 

Sigismundu, 'n grijit tare, 

Intrebit pe luptittod. 

.E Rominuld ! I se dice 

Convorbindu cu -al sec consoci ; 

. Se vedd castrele nemice , 

gEld serbeaza cu marl ford !... 

Cu Roman 'mpaciuire 

Sigismundu '0 propunea : 

Aril fi mare fericire, 

Eld consocilord vorbia .. 

.Ce faci, principe ? is seamain 

vise Ciachi miniosd, 

De Michal c' avea sit teams 

Pentr' and fapta neomenosu. 

a Cu Romanuld nid-uadati 

. Ciachi nu s'ard Implica, 

a De §i 'lit lingu§ia 'n parade 

§i prea multd Hu lauds L. 

i, must* resucindull 

Mare aerd f§i dedea, 

Ciachi, pinteni lovindull, 

lint Atila se credea. 

Sfarlinim4 dent pe Rominulg 

a§i pe Basta §i pe Nemp!.. 

Vise Ciachi, dAndu cu pumnuld 

Lovindu tare pe parep.

Sigismunduld §oviesce 

In respunst, se Ingina ; 

Ciachi multe II vorbesce. 

Si '§1 is sema 'ld Indemnd, .. 

S' a datti semnulil de bittaie, 

Cruntd, teribilt, infocatu!.. 

Arde trisnett cu vapaie 

Prin conflictu 'nver§unatd. 

Gorosleu, spre Sat-Mare, ') 

Loch de o§tI e renumitt; 

Dealurl lungl §' ud vale mare 

Adversarl all 'coperitu... 

Mudd consiliu, cdpitanii, 

Pentru lupti all tinutd, 

Sigismundult §i Tatarii 

Atacarii, unti minuth. 

Pe la cliva cliumetate, 

Michail §i corpuld set, 

Santa sfldatl de a se bate, 

Litre dealt la Goroslett... 

- 

(rAh! trdesce-ml, &ate- 

Domne! 

aTera, fiica -mT, 860, fit ! 

.Pe captivi ce mord de Mum 

«S 11 scapt, in bra0 oi 'I tird- 

GLORIIIA j$0311411.49B6 

173 

a Acli mi-ajutd ! 41, Stopine ! 

Bravl copil cu mine fig ! 

aVedeti cetele pagine ? 

kBatetl ! sparge0-1! grAbiti LT 

Michai clise andd vecluse 

Peste dealurl, cd, §i nuorl, 

Cum arnica valea-umpluse, 

SA 'la atace stdrultorl, 

' artileria 'nfocata, 

Ca curdnd-p pure 'n -dealt. 

Ploa morte 'nver§unatd, 

Prin ostiluld el semnalt. 

Ostea eltl §' o inimeazit, 

Michai Bravuld forte-aprinst ; 

Fruntea o§tilord a§ecli 

Dupe cum era deprinst.. 

Pen' la tra-lecT mil Wire 

Batori 41 Insuma. 

Umple aerd de mugire, 

Omenl, cail resuna... 

'Maxim% Cdzdcime, 

Unguri, Turd 4111 qustinea, 

Purtindt suliti, ud mulOme 

Acea 00 tee yenia,

174 

Si ca -aft tip& 'ntunecosti, 

ValurT, fortele-aducea, 

Si cu-a trAsnetului grorti 

Ald sett fulgerti IT lucia. 

CAndd nOmiculti, clium6tate, 

Coborise c' omen!, cal , 

Pe much! tunurl aseclate 

Facea fortia 1111 MichaT. 

Si erou-aci se vortA 

Pe-deplind ant Semicled, 

Prin bravura-I se transpartti 

Pen' la cerit,cu bratuld set! 

Precum Joe- Olimpianulil, 

Elil comandft detunandt, 

S'atuucT, atunci Strichdianult! 2) 

Forte tote 'mpreunandt ; 

Precum Castriotu-Albanii, 

Celli -ce 'n Neapoli a luptatd ; 

Pe Turd, la confini-Italii, 

I a bAtutd si 'T 'alungatt; 

Precum Mii'cea la Bovine, 

Gloria luT Baiazetd 

A. pftlit -o. Stefan tine 

Peptuld cruntll cu Mahometd ; 

itiolLif vrrizttLt. 

Ca In timpurl fabulose, 

Bravd MichaT se pune-un zidt, 

Plot ndd sagetT prea focose, 

Acestd Ercule-Alcid. . 

In lupti sufletd Willie trase 

Cu justeta ce avu, 

Cum Michel si le aseclase, 

Mare 'nvingere fd,cu... 

CalArimea-1 IA minune 

R6spindi in Goroslk ; 

Pe TAtarit in gond, 'ill pane, 

Nemest perde- orgoliulil set! 

Michail parea ea cresce 

R6sbunarea pe pimentd ; 

Persecuta vitezesce 

Pe nemicd pen' la mormentd ! 

Si ca trAsnetuld cd.ndl cade 

Petrecendii in susti si 'n psi', 

Pe adversii sec strabate 

Si 'I sdrobesce furiost. 

Fed si gond eld presarA 

Unde calcd aid sell pasii; 

Bate. 'nvinge pene 'n sera, 

MortA nemiculd a remasti.

$i precum secerAtorult 

Tole graula josh culcAndu, 

Ast-felt secerA eroulil 

Pe nemici sel calcAndd. 

GLOMILE ROMINILORt 

§i 'ntr' acestea Imbrancesce 

Adversarult Inapol, 

Ca unit munte cAndil pornesce 

SA se surpe dupe ploi... 

pece mil trimisT din lume 

Prada mortis at caclutt, 

*i trofee-atatea sume 

Insurgentil ad perdutti... 

Atunci NeamOilti, George Basta, 

Bucurie cAtt avu, 

D' ill Invingere ca asta 

Fu 'ngrozitt, gelosg elt fu; 

i bravura cea mareatl 

Reprodusa de Roming, 

A privit-o cu ro§atA 

§i cu -alit urel foal In sent... 

Dent cu t6te elt se One 

Pend fapta s'a 'mplinitg, 

i 'ntru'uA cli, cAndt lul ll vine , 

Grozavg lucru-a uneltitt ! . 

SA llsAmg acum pe Muse 

Despre Michal a cAnta, 

Ce succese elfi Meuse 

Ca sA '§1 scape Demna sa, 

175 

Potd nemici lul a spune : 

Movili, Batori, Ciachl let, 

Adversaril cum supune 

Cua lul spadA, 'n Gorosleu 

Aminti -vomit c'adversaril 

Marelul era Michal, 

Fugg batuO, cum fugt pescaril 

La bald paserT,cerbi 'n plait, 

CAprioru 'n munO o 'ntinde, 

De nemicult sell ajunst, 

Se totg duce inainte 

C' uA sagiatl'n peptil strApunst; 

Cualiati-asia fugirA 

Perclendt sums de osta§i... 

Ciachi, Batori grAbirA 

Glontt d' a merge 'n FAgAra§Y.... 

Si 

ce fapte, el barbaric 

Proiectara la Sibin 

A viola familil can 

Refugisert, cu mil

11& mumAl virlauth. 

Boiltrescl venip din tea 

'acolo s' adApostiat; 

Pe avere, cruel, rea feat* 

Pe Hely mame (NM puneat.. 

Sibienil, ce e dreptuld, 

De acesta revolts*, 

Se opuserd cu peptuld 

Astoril neemenl turbap. 

FAgAra§iuld elclutd &Al 

Ca ung corpd paralisatd, 

Nu scuti p' ud mama plansA 

D' al el fiT §i de bArbatd. 

Dumneclel al inocintei 1 

Vol ce furAll indignatI! 

VedeV lacrimi a fiincei 

Mame ce vol patronag ? 

Fapta barbara, cruclimea, 

Ne-omen6sA fapta lord... 

0 condamni omenimea 

Din trecutti ci 'n viitorti. 

Oh! Bogdan, Bogdan Cri§ianuld 

Debild merge-abia pe josh; 

Numal 'Ate, cApitanult, 

SA se lupte,credinciost; 

1 

Dern Intrensultt Winos& 

Amicia, focg cerescd, 

Arde-ul facia lumin6s1, 

Arde 'n senu-1 pArintescd,, 

Si 

cu lacrimi ci durerea 

Care-adened ilg sfa§ia, 

41 retinesce biettl puterea, 

Spre Michal, eld calea ia; 

i plangendd precum ul mama 

Ce copilultt a perdutd, 

L' ajutord Cre§tinuld chiamA 

Pe tau omuld cunoscutt... 

Atipci Radu'T Linea loculd;. 

Multl vitezi stima pe elt, 

De la Giurgiu, din totd loculd 

ScApandd captivi din mAcelti ... 

i p' Augusta, geniulg TeriY, 

Care 'nspird WWI, 

0 ascultA cavalerii, 

Pentr' tint faptg de marbimil!.. 

El cu tots voesett, s' aduni, 

Luptg, si'§I scape Demna lord: 

Cod Michal en o§ti resuna 

SA le vie 'n ajutorg...

Bogdan, Duce le, d' aceia 

Cu focit mare s'a §i dusd; 

Rada domina p' aceia 

Jurimentd ce '1 all depusd. 

Plana lit lord acesta este, 

Din prins6re a scapa 

Pe taptivg, fAra veste 

Faggra§I a asalta .. 

Cum de Ciachi Rada-Wide 

Despre fapte de turbatt, 

Prinde arma 'n mains mat iute, 

Si in urmA-1 s'a Matti. 

Radu 'n tale se 'nsogesce 

De vitezi, armatI pe cal ; 

Prea drop eld temeresce 

La adversil lui Michas... 

TocmaI de la Cluzi, cAlaril, 

Spre FAgara§1 se 'ntelnescd ; 

Plini de urtt adversaril 

SA '§1 resbune se grAbescil... 

.Ciachi este ?.. sigurd!..D cli§e 

Radulti celord ce 'lli urma. 

Fulgerti calu '§1 repeclise, 

In pici6re d'a'le Ina... 

GLOR1U,E Rondlnioars 

177 

a Stal ! turbatule ! arltepta 

a SA te ve0 §i 0,11 vorbescd! 

. Stai 1 cit jury pe legea dreptg, 

a Ca p' unit verme te strivescd!.. 0 

Radu-ajunge fagA 'n fagg 

Cu astu tigru-a se lovi. 

Junele perdu a ceatit 

Care ochl '1 acoperi. 

.Ho ! voinicule !» prorup§e 

Adversaru -I nemi§catd. 

-d SA ne batemd!.. D II respunse 

Radu.-aprinsd, furlosd, mi§catt. 

Ens' ad, pe rib- i§teptate, 

Adversaruld indrAcitd, 

Nu e Ciachi; ci-a se bate 

Da de Michnea t eld turcitil. 

Michnea din resbeld scitpase 

Si 'n Moldova se ducea, 

Si pa unde catu umblase 

Cu Movila se 'ntorcea. 

aAcum, Michneol eld 41 dice, 

a Socoteall Veche-avemd 

a S' o desfacemil, nite-aicn ! 

aAmenduoi sa ne bittemtt

178 oriel al viTizuLt. 

.Ne vomil bate no! acumal.. ' aPe campia de la Turda 

Si Ott Spada redica. 

Michnea, par'cit '1 era de glumit, 

Niel di 'n seams, ild bitga. 

KEW ! bAiete, punetI minte I 

Michnea Radulul a dish, 

Ja de vorbit, is aminte, 

«Si ma rece, nu aprinsd ! 

sPentru ce te bail? imI spune ? 

a Vrel s& I;lici pentru 2dichaid? 

uNumal e Michai in lume, 

aEla peri!.. s'a dusd la Raid! 

iA citclutli Michaih, me crede, 

qi femeia-I s'a luatil 

aSclav6. la Mull. Baiete, 

. Cum vrel crecli... e-adeverat!..v 

aCum? Ce-al clis?.. ma! spuneutt-datg. 

?.. 

Radulti fuse spaim&ntatti ; 

Sufletu 'n du deult-data 

Cu totd sangele- a 'nghegatt. 

a Ce a clisd? maI spune, spune? 

00 I Prea mare Dumneclet!..» 

.Vecli acum ce fad, nebune ? 

Michnea Oise 'n tonuld seri. 

.Zace-acuma corpu luT... 

«Ce te ball ? de ce? d'a surda ? 

aMichai numai e, Mich nu!!.. 

.Radule, acuma derit 

a Mergd, te lase, fii samktost ! 

. C6,ndti veni-voiti Domn in Tea, 

a Si 'ml fiT mie credinciost.* 

Ph§i Michnea inainte 

FAra a se turbura, 

S' ald Bed chipd §i 'mbrAcaminte 

Toth ce-e Diavolti areta .. 

aFratilorti ! nu! nu se 'Ate 

aFiecuri omit aces_t' a spusu t. 

Radult Oise dupe tote, 

Radu 'n sufletu-1 petrunst. 

aDerd d'o fi, fd,cemil cercare, 

. Tinemd peptti contra orT-cu!, 

ResbunAmti far& crutare 

uNe omenosa m6rtea lui!!..D 

Der& timpu-amarti incurca 

Lucrurile.Fapti sit crunt,11. 

Abia Radulti ca s'ajung& 

Fratii seT pntu in munti...

Oh ! durerile se cants 1... 

Sa stem!.. Lacrimi curgt! Cununi 

Faptelort se. punt L. E sant/ 

Gloria de la strabuni I !.. 

Musa cant& tu, vorbesce, 

Pe eroi ce-al cununatt, 

Pentru ca Michai traesce 

Pentru seculi ilustratu !.. 

Cum statu eroult, spune, 

Cana tripmfu-I se curma ; 

Cum tradarea, 'nselaciune 

De pe cart Ha resturna ? 

Celt ilustru si mai mare, 

Elfi, alt Crucei luptatord, 

La Crestinl egida tare, 

Celui dreptu aparatoril !.. 

Ieatit-ld vec111.. Multimi de tinde 

In alt Turdei camp stilt rondt. 

Escadranele coprinde 

Iatinsti spatit alergendu. 

Multe arme IA padure, 

Stindardu,Arbo re Crestinfl, 

Ostiri, lance §i secure 

Schiteiat sub cerit seninfi. 

GLOBULE ROMINILORt 

Cele castre 'nsiruite 

i 'mparpte cum era, 

Cu lucrari stints intarite ; 

Den cu capil difera. 

Barbati cu 'nalta stature, 

Dupe lupti repausa, 

Betrani carunti la figure, 

Tin eri smecli purtandusi za. 

179 

Due tabere 'nsemnate 

Aseclate se gasescil; 

Armele lora incarcate 

Strejuiat chipt camp fratesctl. 

De ua-parte e Romanuld, 

Vingetort 'n Goroslet, 

§i de alta e Germanult : 

Basta, comandautult set. 

Ce focti tinda-1 ? ce past arde?.. 

Conferinte 'n ea se trect. 

Capitanil cu cocarde 

L'acusari de fact se 'ntrecti; 

Cu berfire negra crunta, 

Contra Domnulul el sbierti, 

Din °chi fulgera, s 'la crude 

Resbunare cu top cert.

180 MICHAI vIThzuLll. 

El mi -T judeci, conspirA, 

i 'n ascunsd 'lad condamnatd. 

Se aprindd §i se ro§ira 

Pen la ochl, pentru damnattl... 

Pre§ecld, Basta, opiniaze, 

Pe Rom And a aresta, 

CA nu pate se, 'lit ma! vacle 

Domnd Ardealui, cum sta. 

piserA c'nfi voce 'n una, 

eel cu Basta la -und cuventtl, 

SA se 'nfrkne tot-d'auna 

Alti Romead, e drept §i sAnttl! 

Acum lupta-e terminatA, 

Ce-ad nevoe de Romeal?.. 

kLa arestd!.. arestd!!.." d'ul-date, 

Strige. Nenatil din plamilnI... 

Lai Michal d' acestea 'n minte 

Nu 'I trecea §i niel visa ; 

Dupe 'nvingere, ferbinte 

CugetAndd la Damna sa. 

i captive, unde-o scie, 

Cu copilu 'n Figara§I, 

Se &la curendd al vie, 

SA o scape, cu osta§I. 

Spre Cluzill, astfeld &tea mare 

Unpaid Turdel coprindea. 

La uA mica depArtare, 

Tinda,*---Michal se vedea... 

Eld and Duce, falnicti Domnuld, 

Alit Ardealulul suverand, 

Purta acuilA §i tonuld 

Unul rege cApitand. 

i 'ngrijiatd perinte-adunk 

CugetArY, Michal, mered ; 

Mini 44 tillage, le 'mpreunA; 

Na prepune aid and red. 

Sigurd la o§t1 cu 'nfocare 

De Invingere vorbi. 

Eld inaltA iniml. Mare 

§i 'nereiluth planuld croi. 

Din boiArl din tad coprinsuld, 

Banuld Manta §i Farca§1, 

Ban Michalcia de la densuld 

S'au pornitti spre FagAra§1. 

Cu Clucerulti convorbire 

Despre D6mna sa avu, 

De a merge cu gritbire, 

Ca qi fulgeruld eld vru.

Din Romani postati pe vale 

Emit pucini lengi elg. 

El mergeati p'a terli tale 

Spre adversI, catre castelg, 

Cindg de cli 'ncepea si crape 

De cu nopte s'ag miscatg, 

Domna, Domna ca s'o scape, 

Cum jurarg at plecatg . 

Astepta si de la Basta 

Cilgreti, Valoni birdasi ; 

S'essersa ung dreptti cu asta 

Domnulg, titre -ai sel ostasi. 

De plecare-era momentuld. 

Domnulri singurg se ggsia. 

NuorT e cerulg,sufla ventulg, 

i nici strkji nu 11 pgzia 

DOM a vAntului suflare 

Alti set sufletti ageta ; 

Simte-a socel intristare; 

La trecutg nici cugeta. 

Viitorulfil stea polar6 

Pe cerig ochiu-1 o privi; 

Ung not orizontt s' apare 

Fericirel lui dori !. 

GLOBULE Rona/moat 

181 

Ieati mg virtegig se 'ncurcit 

Din campie pen' la nuorg. 

Catre tinda Jul se urea 

Calareli pe dealt in sborg. -- 

«Bine-ati venitg, copil!..0 Oise 

Catre NemIi ce 'I sosia, 

§i 'nainte le wise, 

Si ca Duce le vorbia. 

Iacob Bori, cgpitanulfi, 

Cu Ord rosu §i 'nsemnatti , 

Sufletg negra, cats si planulg 

Care Basta '1 l'a 'nsuflatg, 

Jost descalicl, si 'ndati 

Valoni tinda 'ncongiurati 

El salutg pe Dolling ug-data, 

Lungg la care se uitaii 

Plant satanicii, versunare 

Acesti Omni intrunescg ; 

El cell" singe, si ca feare, 

Cum lil ar' prinde se gOndescilL. 

Eli inviti dup6 tote 

Capulg ostei d' a intra. 

.Nu ante eg, nu se pote!.. 

Bori a clisg, Maria Ta!»

182 MICHAI TrrAztait. 

Eli' spre tinda-1 pasu 'ntarce 

Ca sit intre, liniscitd, 

Deal mersavulti masca sc6se: 

Domnu 'n spate-a fost lovitt. 3) 

Cum se luptit dell la morte 

Unt let falnict uriastt, 

Jute spada 'n loci' o scote 

Resturnandu pe ucigasti.. . 

Derd pe elt se aruncarl 

tilmancIT,-414 

crudd, 

subt arma lord barbart, 

Michai Domnult a citclutti. 

Cain! nen* 

Unulti lancea 'n elt infige, 

i unt altulil 'in a 'mpuscatt, 

Incept barbaril sit strige 

Triumfd!capu-I 1' at tAiatti 

i ter6mu1d, valea, dealult 

ResunarA, si 'ncurendti 

Tera, satele, Ardealulti 

Pene 911 Tisa-era plAngendti 

L. 

Acestti turnt marett, putere 

Neinvinsel forterep, 

Prin venclare cade, pere, 

Cum cadtt falnice cetAti ! 

kart. speranta ce apuse 

Subtd unit vet fiuturitort, 

Astii erot, cu elt o duse, 

SA re'nvie 'n viitorti... 

§1 alt set corpti faTmost uldata, 

Alt sett capt ingeniost, 

Ca ti marmora 'nghecata, 

Sta trunchiatt in singe josa. 

i 'n a mortil zugravire 

Busa lul par'-ct, vorbia : 

V6 last Romanl cu marire ! 

Te last scumpA tera meal.. 

De si Sortea 'lt parAsise, 

Gloria It acoperi, 

Cinda tradarea fla lovise 

La cart ochiula sea privi 

Ca Cesar IA Sarte-avuse!.. 

CAclu ucist!.. ca Pompel, 

Celt-ce lumea o supuse, 

Celt trAdatu do Ptolomei!.. 

Numal dolit, totult doliu 

Martea-erouluT lAsa; 

Se 'nveli, ca In Hilton, 

Crucea care-o defensa.

Ast-felt termina erould 

Pentru Cre§tinl luptatord. 

Plangetl, Muse, campionuld 

Crucel L. plangeti-lti cu doll ! 

Acordatl a vostre lire 

Eliconiene, 'lli cantati ! 

L' aid set meritd dati marire, 

Pen' la cerid sald laudatl L. 

Cine va descri §i. starea 

Lul Bogdan, amid. betrand ? 

Jelea, tipete, 'ntristarea 

Pentru Domnuld Bed Romand ? 

Eld venia cum vine ventuld, 

Pe Michal d'a anunta 

De barbaru tratamentuld 

Ce-a cercatii socia sa ; 

Cum ea fuse sclava 'data 

De mi§eil adversari, 

Prin Movila a fostti data 

In maini barbarl de TatarI... 

0 ! ce trista istorie 

A femeiei ce avu 

Pe erould de socie, 

Domnd Ardealului ce fu! 

GLOEUILB ROMINILORtt 

Ne-omen6sa maltratare 

Pentr' lilt biata turturea 

Care cants, --'n departare 

Pentru squid el gemea. 

Cum se plange-ua pasarica, 

Cum se smulge cu amard ! 

Ca sa is ug, rondurica, 

Surp' altaruld, und barbrart. 

tnsa ea, d' ue, grea ursita 

Numal lacrime versa, 

Mergendu trista,, osIndita 

Ca sa perde viata sa.- 

Ciachi-e mortd de bucurie, 

Si cu Batorl §i Secuiti, 

De la iniml, Ieremie 

Si cu Michnea, scotd unit cuid. 

El luasera femeia 

Si copiluld lul Michal 

Si 11 dusera 'n Crimeea, 

Victims, prada la Gheral... 

183 

0 ! derti tine -art urea sa creole 

Bogdan cate le-a veclutd, 

Precum Basta profaneaza 

Capuld Bravulul caclutd?..

184 MICHAf VITEZIILII. 

«Sthigheri blestemati ! resufla 

CApitanulA celt debilti, 

«Frig! mancarati §i pe muma 

« i pe sociU, si pe copilti! 

a Si certieca resplAtire 

«SA, v' ajungA inteua cli! 

«Focil sa v' arcie cu peire, 

um nu sciti a ye pAzi ! 

e Voi Romani ! vol din mor - 

minte ! . 

ullicrgeti pen' la Dumnecleti 

Spuneti, aretati ferbinte 

«Jugult patril vostre grew 

«Mergeti pen' la Santal-TatA,--- 

Numai elti ye va 'nveta 

uSti scApati de lifte-uh-data, 

«Tem vOste a curAtal.. 

0 derti tine p6te spune 

§i cauda Radulti a sositti, 

Gatti voi ca sA 'el resbune 

Pentru cele ce-a &RA ? 

Ostea 'ncinge,Romanesca ! 

Cate trAsnete era, 

Pentru fapta dievolescit, 

Contra nemtilord sbiera... 

Cu turbare de manic 

S' unit blestemti alit lord cuventt, 

D' unit resbelit de agonie, 

Focit aprinsi Romanic siintil! 

Ce folosti ?.. Niche. voincii 

intre el numal era, 

§i a patrii suferinta 

iVlultd atunci i 'mpovAra . 

Cea din urmti machinare 

Vicleuti Basta n'a scApatti; 

Eta spunea in gura mare, 

Catre cei-ce 'ld a 'ntrebatii, 

CA d' aceia elfi repuse 

Pe Romanuld celA faimosti, 

Cu, cu Duca' se fAcuse 

Una, omit periculosti! 

Cuteza, farA rusine 

Omit acesta d' a minti, 

CAtre statele crestine 

Voindti crima a 'el 

sal*. 

De 1' acesta profanare 

Cine Ere a remast ? 

Unit omit numal temA n'are 

De Neaitti,scie-al da pe nut!

Acestii °mil era Crisianulid 

Pe Michai morti1 rddica: 

Capuld i "lh ceru, osteanuld, 

Orl ce-insulta 'mpedica. 

Deco Michalcia vi cu Manta 

SOrtea Domnulul avutd, 

Pend una One alta, 

In tortura s'ad perdutit 

,'ersecutia, tradare, 

Persecutia crescendi', 

Prin tote loculd sugrumare 

Basta s' ai sei aducendii... 

'S aducea aminte-ori tine 

De trecutele-T vertuti: 

«Unde e ca numai vine 

«Michaid Domnu? 'ntreba multi. 

a cetate intarita 

a Si cu brag') armatd de fern, 

«De ostire ocolita 

«Si cu fruntea pen' la cerid 

GLORTILE BomixrLortifr 

185 

'earl Radu-atunci, Cluceruld, 

Cr edinciosuld lui Michai, 

Nelasandd din mana-i feruld, 

Cu ostirea. peste Oar, 

Dreptd la Cozia se opresce , 

La loco tare, santd, placutt. 

Juramentuld implinesce 

Lui Michal ce It a fd,cutd. 

CONCLUSIUNE 

0 ! acum plangeti cu top 

Pe erould celd cd,clutd! 

Dats-1, dati temaia mortil 

Si cununi ce 'I s'a caclutu H. 

((El'), Michal mai bate ore 

T um! si 

Unguri, Less, Tatari?.. 

«Patria '1 e malt') datore 

«D' eroismu-I,fapte mari!..* 

Se 'ntrebad aria Romani!, 

De la balta pend 'n mums, 

Si opinca si stdpanii 

De movie eel de fruntl.

188 mama VITAZIThit. 

De stamo0 vorbindil, de name 

Si de gloril insetaci, 

Plangt b6tranii, slice, mume, 

Pentru soca depArtati.. 

anti doinal cea eintare 

Cu resunett fn RomAni : 

Le 'Area cit vedd Mare 

Pe Michal en spada 'n mini!.. 

S' a§teptat ca triumfeazit 

'Jude en-arm ele sbura ; 

incurendit ca o sl It vecla 

Cu-a sa Domnl, el spera... 

Candi% Cre§tini ales, -uA ceatI 

Spre Tirgovisce venia, 

Unit monachl §1 cu lint Wit 

Cu Familia ce -avea. 

Celt monacht ducea-ul 16=0 

inirelitl en arginth, 

Subt IA rasa.Cu credintl. 

Se ruga incett venindi. 

leart betritnult, omit de lume, 

Celli -ce mute a veOutt, 

Cugeta 1' atatea nume 

Care-at fosto §1 all eliclutt... 

Si monachult Mt rklicit 

Ochi 01 de la pitmentt, 

Din a Angerilort elicit 

Se pitrea precum unt &nth; 

Par' c' acesta nu Meuse 

De -catty bine 'n viata lui, 

Cu vertutea se nAscuse, 

TJmilt, bunt parinte-ori cull 

Cam pe timpulit la chindie 

Sorele apropiindt, 

Pelegrinii stall; LA viue 

Ruglciune Intrunindit. 

De 'nfocat/ ruglciune, 

Dupe chipult cre§tinesct 

Lucial ochii;§i el spune 

Misiunea ce 'mplinesct. -- 

El relicue portal cu den§i, 

Resturi sacre d'unfl erot; 

Ca Cre§tini cu focn 'ntren§i, 

Ca Romani lint unit Slat nail.. 

Ace§ti omeni tine furl ? 

Se intrebit cine-va. -- 

Bet-Ann-are uit figiurA 

Ce tat omit o respecta.

titre densi s' ug. femeie 

Cu ochi vil, cu ochi de foci, 

lust:10a cortegiu-u& pee 

Ce venia la acesto loch! 

ttLORITLE ROMINILORtr 

Dent cell june.mai cu seam& 

Ce 'n adencu-I lacrima ? 

SAntd amid ca-utt buns mama, 

§i simtirea 'I anima. 

Da, Bogdan era si Raduld 

§i Augusta, fil seT. 

intrebara pe monachuld, 

S'ag veclutu vre-uadatg, el? 

Spune, cuviase tats? 

Bogdan ast-feld a 'nceputt, 

.T1 mal aducl aminte-ua-data 

»De cel timpi cari-at trecutg?.. 

4Noi vre-ug,-dati impreuna, 

aSpune, fog-au-id unde-va ? 

Ne amt mai Bath, ne amh 

stronsti de many ?..' 

A respunsd monachuld: » da!» 

0 

((DOM 1mi spune, prin cainta 

Slapa °multi de pecatd, 

aCandd se 'ntorce la credinta?D 

.-((§i de cerit elh e ertatg!.. 

181 

aSpune end, mai 'nainte 

4Ca §i frati p'ua cale-am mere!, 

. Cum merg mortil in morminte?.. 

--.1116rtea patimi uri a iters!..D 

§i clicendt aceste-ardica 

Ochi, ermitulg, catre elg; 

i ce -aril vrea Bogdan sa dice 

Lungd se uitg, catre-acelg : 

.Te cunoscd! si cum se pote ? 

! minune ! ce misterd?.. 

4Imi aducd aminte tote, 

.Cum lumesci-lucruri pert!..D 

a Me cunosci ?.. a clisti monachuld 

Pelegrinului Bogdan. 

.Lul Michal aid ducu capuld ... 

.Eit am fostd Vistiaruld Dan !..» 

Aste vorbe ce-auclirg, 

Sageta p' auclitori. 

Cu ochl marl la 61 privird, 

Cel Crestinii calgt-orl. 

aDan Vistiaruld? el strigark 

Celd-ce Voda 1' a ertatti?.. 

R6splittiig pecatu-mi.. derg. 

.Pe Michal nu l'amd uitatd!..

188 

aDumne4ed dell sit to tie! 

«Dan Vistigruld!!. el au clist. 

__ «Unu Apostolg de frAtie 

a Stint ! Cele lumescT tree visa! .* 

*' ast-felg eT mergendfi urmari 

Pen' la loculti destinatg ; 

De durerea lorg amara 

i ehiard petrile -afl mi§catt. 

$i 

a planst cu el boiariT, 

Tristrg, mama luT MichaT! 

Ea versg, d'a lungulg Teri! 

BocirT, lacrimT, blestemt, vat!.. 

Nu a trecutg main si Basta 

De MaghiarT a fostfi Muth, 

tricHIT viAztrritr. 

FINE 

Ajutoril elg dupe asta 

De la RomAnT a cerutii ... 

Radul erban, Domng in Tell, 

De Roman! cu lege-alesti, 

Elb strivi cumplita fearg, 

La Ardealt precum a mersti 

Eli pe BatorT btu forte, 

Din trecutg elg nu 's1 uita !.. 

i Secuiulg primi morte. 

Nu seimg Ciachi de scApA. 

Domna luT MichaT, perdutg, 

In Crimeea, s'a 'nturnatg. 

Ea spunea Cu jele multg, 

Cate, cate 'T s' a 'ntemplatti...

NOTE 

...M 

NOTE LA CANTULU I. 

') Alessandru III a domnitd la 1591 93; Romania sub acesta 

Domnd ajunsese tilted, stare de complecta miserie si suferinta. 

2) Ca Ban (guvernatord) ald CraioveI , Michal pled la Constantinopole 

sa arete nefericirile de care gemea patria sa sub Alessandru 

III. Acesta aflandil, trimise dupe densuld omenil sel sa; Id princle si sald 

aduce In Bucurescl, unde nit si condamna la morte. Godea destinatii 

sa 'I taie capuld, spaimentandu-se de statura eroica, si cautatura Infricosititore 

a lul Michai, arunca securea din tuba Si fugi strigandu, ca 

ell nu e In stare sa ucida und asemenea barbatil... 

3) Monastirea Michai-Voda, in Bucurescl, In care asta-cli s'a instalatd 

archivele Statului. Ca e fondatord aid acestel monastirl constata 

chrisovuld sea ce 'ld posede numitele archive. 

4) Michal V. Viteazuld, se sui la trona la 1593, cerutd fiindit de 

boirtri catii si ajutatd de unchiuld sell Vistierniculd Loan, barbata 

forte acreditati1 la Constantinopole. Din minutu ce elil priimi hivestitura, 

proiecta, in cugetuld sea, maretulii scopd d'a impune Turcilord 

cu armele In maini, respectuld patrii sale. 

milIMMI16 

NOTE LA CANTULU II. 

1) Michal Domnuld legs alianta cu Domnuld Moldvel Aron si cu 

Sigismundd Batori, principele Pransilvaniei, cu alu carora concursu 

0, OM lupta contra Musulmanilord. 

2) La 5 Noembre 1594 se seversi incheierea tractatului si depunerea 

juramentului, In Bucurescl, Intro plenipotentiaril Transilvanii 

si Moldovel.

190 NOTE. 

3) La 13 Noembre, acelas1 and, s'a ucisii top Turcil aflap In Iasi 

si in Bucuresci. Dupe due ale Michai talcs Giurgiuld. 

4) Catre finele lul noembre, tad aceld and, veni unit pasa cu duoe 

mil Turd died In Romenia, clicendd ca voesce a negotia cu Michal 

Domnuld Ii isbesce inteutt nopte lenge Bucurescl si 11 ucide pre top. 

5) La 1595 In luna lul Ianuarie, Michal trece cu ostea pe Dunarea 

inghegata si bate Rusciuculd care era aparatd de ostire turciasca 

numerosii. 

6) Silistra. 

7) Porta trimite Domnd In Romania pe Bogdan fiulii lul IoanSasnlii, 

care domnise in Moldova. 

8) Fratii Buzescl se Yawl cu Tataril la Putineid, in districtuld 

Teleorman, spre Turnu, pecandti ostea Jul Michal trecu Dunarea 

de a se bate cu ostea Jul Mustafa. 

NOTE LA CANTU() III. 

1) Partea despre reseritti a Moldovel, cu cetatea Benderuld situate, 

pe termil Nistrulal (in Basarabia.) 

2) Achermand, tail In Basarabia, lenge senuld Nistrulul, in facia 

de Ovidiopoll. 

3) Gaspar Cornisi si Francisc Dato intrara cu trupe in Moldova de 

sustinura pe Stefan Rasvan $i facura prisonerti pe Aron. 

4) Michal Domnuld a fostu nevoitu se. trimite inapol, lul Sigismund 

Batori, pe Michal Chorvat $i pe Stefan Bechesi, despre care simtise 

ca facead intrige in armata, si tinu la sine pe Albert Chirale. 

5) Catl-va boierl fiindd in contra lul Michal, precum Dan Vistieruld 

altil, voira a da domnia terel lui Sigismund 

§i Batori.Unin- 

du-se pe lenge acestia si deputatil trimisl de Rttsvan, celd-ce era 

max milt& unit adiotantd aid aceluia ; chipuld cum el tractara, fusese 

cu totuld umilitord pentru terile Romane, intitulandu pe Batori su- 

veranu lord. 

6) Mahomet III, succesoruld Jul Amurat 

M. 

7) Fiindd trasd in curse. prin Aga de la Vidin, capitanuld Farca§1, 

pe la Februarie, trecu Dunarea In partea aeeia fu betutu de unit 

corpti de 30,000 Turd.

NOTE. 191 

NOTE LA CANTULU IV. 

4) «Nu '§1 va cugeta ore fie-cine, cri, ostiri nenumerate cauta sii 

«trAmita in colAra unul inimict care cu puteri atatu de mid repurta 

invingerT atatd de nesuferite asupra puterilort Padi§iachului kii Imperatului 

Impera4iloru ?» 

Baltasar Valter. Tesaur0. de mon. ist. P. ILAR. 

NOTE LA CANTULU VI. 

') Pecandil Michal se lupta la Giurgiu, d'a opri trecerea TurcilorA, 

afla ca unit corpA dintre el trecuse pe la CAlAra§Y, ce cAuta sA 

is pe Romani de la spate ; prin acesta stratagems Michal fu silitft 

sii lase marginea Dunarii. 

2) Ungaria a fostti multA timpii sub dominarea Otomanilorii; Buda 

re§edinta regiloril ei, fu ociipata de Turd la 1530 §i o tinurA pen6 

la 1686, eandil atunci luta sub dependinta Austria 

3) La 1529 Soliman II, conchistandu Ungaria , prin nefericitulA 

resbelti pentru Crestini la Mochaci (1526) merse cu 120,000 de qtire 

§i impresura Viena. 

4) Nisce escadrone de cazacl Romani ail sositfi fn ajutorulti armatei 

lul Michal, tocmal la timpii ca,ndii ea era statutA din lupta 

Si avea nevoie de ajutorti, pentru ca apol sA potg face a se decide 

victoria pentru densa. 

5) Acesta fuse renumita bAtAlie a lul Michal cu Turcii, la 13 Augustti 

1595, la alugarenl, in drumulA Giurgiului. 

NOTE LA CANTULU VII 

1) «Osta01 Creqtini cari era mal multfi adunAturA, neobicinuiti cu 

«resboiulti §i avendil temere de vitezia Turcilord, incepurA cu ince- 

4tulti a se deprinde a'l vedea mai Ara frica §i a lua coragiA. In 

«tote (glee se intelnial cu Turcil etc. MagasinulA ist. Balcescu. 

Camp. Romanilord de la 1595.

192 NOTE. 

NOTE LA CANTULU VIII 

.1) Scene durerose, scene tragice s'aii petrecutd In nenumerate randurf 

intro Ronianii din Transilvania cu gintele conlocuitore aci, si 

mai alesd cu ntibletea maghiara. 

Anton Magnu, IA capetenie aid Romaniloru resculati, ce cereal 

drepturi In acesta Lora, dup6 dreptii cuventd patria lorii,fu prinst 

si taiatd In bucatele de Unguri, si consocil sel torturati si essecutati 

pe dealuld de lenga Turda. 

Derd dup6 tote concordaturile si tractatele legate intre Secui, 

Sassl si Ungurl, d'a apasa pe satenil Romani, revoltele se succesera, 

mered One In anil din urma... Und Dozsa fu conducetoruld terenilord 

la Temisora. Du s'a luptatd cu loan Zapolia, pe lAnga care lua 

parte si Romanimea din Mara-Muresti. Caclendii elii prinsil, fu essecutatfi 

puindu-i-se nä corona de felt arsti pe capd etc. etc. 

Niel nu sfintemd apostoluld discordil s'ald versarilord de sange 

umand, nicl nu putemd privi fad. a cerca tia profunda durere decateoil 

istoria ne represinta atatea calamitati petrecute Intre populi unul 

statd... Dorimd Ansa din tad sufletuld ca prin u[1. mesura a dreptei 

impartell : mesura dreptului s'a intelegeril Intro ginte, sa se etabilesca 

armonia, fratia, buna petrecere ce sAntd atatd de necesari 

pentru fericirea popuhlord si pentru libertatea lord. 

2) Paul Chinezu, contimporan cu Matias Corvin, eroil celebru Romani, 

nimici la annld 1479 &tea lul Mahomet II, de ua-suta de 

mil Turd ce intrase in Banat. Descendintl al acestul faimostl. Romani], 

se slice ca sfintd Chinezi de la Craiova. 

NOTE LA CANTULU IX 

9 Fortereta Tirgoviscei, cu fortificatil de lemne, ce Turcil construisera, 

spre a se putea apara In contra Crestiniloril, fu luata de 

Michel si puterile ce venisera In ajutoru-I, la 18 Octombre 1595.

NOTE. 193 

NOTE LA CANTULU X 

') In timpu calla Rasvan se afla in campanie in T6ra-Roman6sca 

se formase ua partida in Moldova, Zamoischi, cancelariulti regelul 

Polonil ocupi tera cu Poloni. Trupele ce Rasvan le-a fosta lasatti 

de observatie in diferite puncturi ale tares, se retrasesera. Boiarii 

alesera Domnfl pe Ieremia Movila. Zamoischi si scrisese lul Sinan 

despre noulu Domnii in Moldova... 

2) Armatele Crestine prinsera, lenga Giurgiu, ua Burial de priso- 

nerl dicta-0 la Turd dintr al lorti, pe cars Ii hal inapoi, precum 

ua multime de bagage. 

NOTE LA CANTULU XI 

') La 27 Octombre 1595 armatele Crestine luara cu asalta fortereta 

Santulli George de la Giurgiu. 

NOTE LA CANTULU XII 

1) Sigismundu, pusit in mirare de vitezia si intelepciunea lul Michai. 

inceta de a face pretentiunl nebunesci pe principatulti Romanescti 

si se intorse in Transilvania. 

NOTE LA CANTULU XVI 

') Cei de maI de susii, nemesi MaghiarT, au participatil la alegerea 

gi suirea la tronulti Transilvanil, a Jul Sigismund Batori. Stefan 

Iojica, Romani.' maghiarisatii, In in tote impregiurarile una instru- 

ments alti acestuia; eld fa si 

guvernatord in locule lul Batori &JUL 

acesta lipsi din tern. Austria avendu-lu pentru acesta in urit, ilia 

ucise prin agentil set. 

2) Filip II, regele Ispanii, a daruitti lul Batori mielula de aura, 

prin micllocirea imperatului Rodolfu, si i 'RI acatata pe peptii cu 

mare pompa la Praga. 

yi

194 NOM. 

3) Sigismund Invoinclu-se cu Imperatore le Rode lfa se lash de gt 

vernarea Transilvanii, pentru a i se da in schimbit ducatele Opol 

Ratibor din Silesia, precum qi ua 

subventie de cate-va sute de mi 

galbeni. 

4) Mahomet coprinclenda Agria, ua cetate din Ungaria, cu prep 

de multi sang) versata, se 'nturna victoriosa la Constantinopole, 

trecenda pe la Sofia cu forte marl militaresci. 

NOTE LA CANTULU XVII 

') Oren positiune in care se gasia Michal, intre atati neamici 

vecini, se asemena cu ace ia a navigatoriloru ajuns1 intre acele spaimantatore 

si periculose stencl din marile Sicilii, can nu puteau scapa 

de Charybde fare, a da peste Scylla... 

2) Sigismund Batori cela-ce aci lasa guvernula Transilvanii s'aci 

Mit ilu lua, asecla in cele din urma pe Cardinalul Andrei Batori 

sub patronatula Turciloril, principe alit Transilvanii; care acesta nu 

voi sit, face cause, comuna cu domnitorii Crestini, si lui Michal cerenal 

juramenta de supunere cAtre densula... Mil se legase cu relatiuni 

strense cu Ieremia Movilk si mai alesa ca ce.satorise pe unit 

frate alit set cu ue, fiica a aceluia. 

3) Talmaciu este ua comuna intre Sibiia si Turnu Rost', si in orecare 

distanta se afla elimberg, unde pea asta-c11 se cunosca semnele 

de retransiamente ale ostirei lui Michaf canal se Mu cu Cardinalula... 

4) Una personagia clericale alit Papel pe lenga Cardinalul Andrei 

Batori. 

NOTE LA CANTULO XVIII 

Melhior Bogati si Moisi Secuiula fusesera la Michal ca ostatici 

trimisi din partea Cardinalului Andrei Batori, pe canda acesta se 

Incerca se, tracteze pentru pace ca Principele Romani'.

NOTE. 195 

NOTE LA CANTULU XX 

') Hustu, cetate in care se aflita depuse tesaurile lul Sigismund 

Batori. 

2) Magnati Maghiarl §i Sassi, in dieta de la Alba-Iulia neincetata 

uumiafl pe Michal: Gratiosula Domnula nostril!. 

3) Andrei Batori facuse una sicria cu catifea, betuta cu florl §i en 

tinte de arginta, In care se depue osemintele verulul sea Baltasar ; 

in acesta fu elu inmormentata. 

4) Michal uninda aceste trel Teri surorl sub sceptrula sea, Fortuna 

an Ila redicase in culmea cea mat inalte a dorintelora sale, de 

uncle apol incepu a declina... 

6) 1600 Septembre 18 perdu Michli Melia de la Mirosleil, lenge 

apa 'Muresula. 

NOTE LA CANTULU XXI 

9 

Rodolfu vorbesce 1111 Michal despre Rica sa, ce, voesce a o lua 

In cesetorie, §i remase de a consulta pentru acesta pe mama sa. 

2) Ferdinand Gonzaga, comandantele trupelora de Ungaria, ordonata 

de imperatorele Rodolfu II, a impecata pe Michas cu George 

Basta, la Casovia. 

NOTE LA CANTULU XXII 

') Goroslea, lenge comitatula Satu-Mare, spre partea de la Nord 

Vest a Transilvanii; acolo Michal repute, stralucita victorie in contr 

noel cualitil de Ungurl, Turd, Tatari, Cancl etc. 

2) Michal Bravula (Viteazula) se (lice ca s'a nescuta In COMULk 

Strichaia, In Mehedinti. Oltenia a data tot-d'auna Romeniel bar britl 

ilustri, liberatori el in grele impregiurari cu inemicil. 

3) La 1601 Augusta 18 Michal Bravula fu ucisa prin tradare In campula 

Turdel, duoe septamani In urma dupe stralucita victorie Ile la 

Goroslea. 

Ela era atuncl in etate de 43 anl.

-OBSERVATIUNE 

Va intreba cineva0 : tine sAntil acesti trei personagT din 

poema nostra, cari Incongiurg, pe MichaT in tote fasele vied 

ale, atatti In timpiT seT de nit;Vref clad §,i in cgderea sa, ca 

nisce indiviql ce iati parte 'la 's6rtea luT, decd aceste stun is 

toric! sail numal inciipui i ? indattl, ce lectorulil 10 va 'aduce 

aminte, a Dacia Romans, alit aria centru a fos ti A dearult, 

purta numele de : Augusta, principil Mold9vei s thin rg. Bogdat 

0 de la cari, (mai alesti prin tractarea lul B dan, fir 111 lui 

Stefan, andA IncheiA conditiuni cu Nita) , intreba ..tdd 

fu 

ast-fell IntitulatA, §i principil din Tka-Roman6scg, se numiad 

Badu, (care este sinonimii lul Bucur ca §i celti ce a fundata 

Bucurescil), va putea sa 0 imagine, §i va Intelege lesne 

tine este acesti Trinitate, care naturalmente, prin foduld natIonalitg4ii 

sale, sub figura astord trel persone, participg, totdd'auna 

la marirea §i nefericirile mareluT emit Ea, acesta 

trinitate Trel -terl surori! constitue colosuld patril Romanilord... 

Ea va fi tots-d'auna mita scumpg, prea iubita §i adoratg, de 

hatiunea intrega. Ea e potintg, prin speranta §i energia care 

aril trebui s'o aiba, brava §i vigur6sg, ca §i 'n acea epoch& 

de mgrire, thin ea fuse reunitg, Inteund singuril Statu prin 

Marele Michail V-lea, numitd Michal Viteazuld... 

Rada, 

nume slavon, vs sg dice In romAnesce Bucur.

o 

Opere de acelasi autore, origin ale si 

traductiuni, versuri si prose. 

A " 

POEME ISTORICE IN VERSURI 

oriile Romani lora Michal Viteazulu. 

aian in Dacia, resbelulii Romani lorn en Darn la &mild 102 

:31reistos. 

ORIGINALE PROSE 

stet -Voda Bassarabii l ti monastirea Sadova. . 

Until functionaru sinucisii, Prate) §i Sorb. 

Hain 

-de-arama, Lucfferti, cu cite -va poesil alese. 

Catastrofa InCemplata boidriloril In muntele Gavanuh-i. 

Revolutiunea roman a din 1848, muntele MuOtoiolti. 

Jidovulti camataril, -- Moldova §i Bucovina. 

Impresiuni de cilletorie In Romania. 

Bucurti, istoria fundarii Bucuresciloril. 

Campania In Crimeea, trel volume. 

TRADUCTIUNI 

Paul ci Virginia. 

7 ?._siren Suzetei, i cantarea clopotultit, poesie dupe Schiller. 

jurAmentulil tinutii, 7-,.- Don Martin de Freitas. 

. 

Coliba indiana. 

Avutuhi §i sliracula. 

. 

Cel trel Muschetari, duo volum3 i cu ilustratie. 

u - 

I {M 

iNIOMmorg../ 

4--

MV, 196p..pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?