Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Proiecte curente instituţionale de cercetare
http://www.sas.unibuc.ro
Octombrie 2010
Facultatea de
Sociologie
și Asistenţă Socială
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială
Str. Schitu Măgureanu
Sector 5, Bucureşti
Telefon (4021) 311 2168
www.sas.unibuc.ro

Structură de clasă şi stratificare socială în România
contemporană. Implicaţii pentru politicile publice şi de
marketing cultural și politic
Coordonator: Lazăr Vlăsceanu
Desfășurare: 2009-2011
Proiectul de faţă îşi propune să identifice conturul claselor sociale la nivel
naţional şi regional în România şi să explice procesele de stratificare şi
mobilitate socială din perspectiva istoriei recente şi a tranziţiei postcomuniste.
În România încă lipsesc cercetările comparative sistematice, de anvergură,
bazate pe eşantionare reprezentative la nivel naţional, cu privire la stratificare şi
inegalităţi sociale înainte şi după 1989; proiectul îşi propune să acopere acest
deficit şi să creeze instrumente teoretice şi baze de date empirice pentru
fundamentarea unor politici publice şi sociale.
Printre întrebările cercetării se numără:
- Cum se distribuie la nivel naţional şi regional inegalităţile sociale dintre indivizi?
- Care este structura socială a României comparativ cu alte ţări din Europa?
- Care au fost mecanismele implicate în dobândirea de status a românilor în
ultimele decenii?
- Ce rol au în prezent, comparativ cu perioada comunistă, diversele forme de
capital (material, social-relaţional, uman, cultural, educaţional) în mobilitatea
socială a indivizilor? În particular, care este importanţa nivelului de şcolaritate?
- Ce rol joacă genul şi etnia în procesele de stratificare socială în prezent,
comparativ cu perioada de dinainte de 1989?
Pentru a răspunde la aceste întrebări, acest proiect va îmbina metodologii
cantitative şi calitative de cercetare. Mai exact, vom efectua o anchetă
sociologică pe un eşantion aleator, stratificat, de aproximativ 4500 de
respondenţi, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României.
Volumul eşantionului va permite analize statistice multivariate detaliate la nivel
naţional, regional şi la nivelul unor categorii ocupaţionale. Vom suplini
informaţia statistică factuală cu o serie de circa 30 - 40 de interviuri în
profunzime (de tipul istorii ale vieţii) cu respondenţi ”exemplari” pentru diverse
tipuri, clase sociale şi traiectorii de carieră.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Dezvoltarea capitalului comunitar în România
Coordonator: Dumitru Sandu
Desfășurare: 2009-2011
Internet:
http://sites.google.com/site/dumitrusandu/dezvoltareacapitaluluicomunitarinromania
Proiectul propune conceptualizarea şi explicarea proceselor de dezvoltare locală cu
ajutorul teoriei capitalurilor. În fapt este vorba de un set de teorii referitoare la capitalul
economic, uman, social, cultural aplicate în prezent în special la nivel individual. Aceste
teorii au început să fie folosite şi la nivel agregat, comunitar sau regional, dar nu la
modul sistematic. Este ceea ce proiectul îşi propune în primul rând. Lucrarea urmăreşte
să aducă elemente de originalitate în acest spaţiu tematic nu numai la nivel teoretic, ci
şi metodologic şi de cunoaştere efectivă pe spaţiul românesc. Sub aspect teoretic
coordonatorul lucrării a făcut deja o primă testare a teoriei capitalului comunitar în
explicarea migraţiei transnaţionale (Dumitru Sandu, 2005, “ Emerging transnational
migration from Romanian villages”, Current Sociology, vol 53: 4). Sub aspect
metodologic vor fi testate modele multi-nivel (variante HLM sau STATA) care permit
stabilirea legăturii între caracteristici comunitare sau instituţionale şi procese
individuale precum realizarea de status, emigrarea temporară în străinătate, migrația
de revenire, participarea comunitară etc.
Cercetarea va relua în 2009 singurul recensământ comunitar efectuat la nivelul satelor
României în 2001 (vezi Sandu 2005). Vechea idee gustiană a atlasului social al României
va putea primi, pe baza comparaţiei dintre 2001 şi 2009, la nivelul tuturor satelor ţării o
ilustrare consistentă. Un atlas social al schimbărilor la nivel de sat, pe un interval
determinat, nu există în România. Există toate premisele pentru a desfăşura o astfel de
întreprindere în cadrul proiectului actual. În plus, pe fiecare dintre componentele
specifice ale proiectului vor putea fi oferite răspunsuri la întrebările referitore la: rolul
banilor din migrație în dezvoltarea locală, factorii instituţionali, familiali şi comunitari
care influențează dezvoltarea locală prin proiecte, rolul capitalului uman şi social în
dezvoltarea locală.
Cercetarea va culege date prin recensământul comunitar la nivelul tuturor satelor
României, folosind metoda informatorilor cheie, aplicată şi în 2001 în recensământul
comunitar al migraţiei (Sandu 2005), studii de comunitate, discuţii de grup, interviuri în
profunzime, analiza secundară a datelor. Pentru aspectele referitoare la migraţie şi
reţele sociale vor fi utilizate reţelele de cercetare în care colaborăm deja cu specialişti
din Spania. Prelucrarea datelor cantitative va fi făcută prin HLM, SPSS, AMOS, STATA. În
relaţia dintre cercetarea cantitativă şi cea de tip calitativ va fi folosită succesiunea
calitativ, teoretic-calitativ, empiric-cantitativ-calitativ, empiric. Vom porni de la reexaminarea
teoriilor, vom continua cu studii de caz de tip calitativ. Pe baza lor vor fi
elaborate instrumentele de cercetare cantitativă. Întrebările care nu pot fi elucidate
prin cercetarea cantitativă vor fi abordate din nou „la teren”.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Modernitate şi mobilitate în România: motociclete, corp şi
emoţii ale auto-mobilităţii
Coordonator: Gabriel Jderu
Desfășurare: 2010-2013
Sociologia (auto)mobilității se impune din ce in ce mai puternic ca un
subdomeniu distinct al sociologiei. Sunt sociologi care susțin că modernitatea dă
naştere unor forme noi de sociabilitate, iar pentru sociologie este imperativ să
se adapteze noii societăţi. Aceștia susțin că specificul societăţilor actuale este
dat de faptul că socialitatea tinde să se constituie ca mobilitate (Urry,
2000/2001; Miller ed., 200; Sheller si Urry eds., 2004; Kellerman, 2006; Sheller si
Urry eds., 2006, Peters, 2006). Acest proiect implică o cercetare
multidisciplinară (sociologie, psihosociologie, antropologie, istorie socială) şi
multiparadigmatică a motociclismului (sociologia mobilităţii, sociologia corpului
şi sociologia emoţiilor). Îmi propun să realizez:
1) O analiză a utilizării motocicletei în România din perspectiva sociogenetică
(Elias, 1939/2005) şi de istorie socială (cum a schimbat apariția vehiculelor
autonome strada, cine erau automobiliștii, ce relații există între evoluţia automobilităţii
şi construcția socială a corpului, relația automobilite-emoţii etc.) pe
perioada 1907 (când apare primul număr din Revista Automobila) - prezent;
2) O cercetare etnografică a întâlnirilor motocicliștilor şi a interacțiunilor de pe
forumurile online dedicate motocicliștilor;
3) Analiza motociclismului din perspectiva conceptului sociologic de carieră
socială (Matza, 1969; Goffman, 1961/2004) şi evidenţierea rolului emoţiilor şi
construcţiei sociale a corpului în alegerea unei astfel de cariere de automobilitate.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Stilurile de viaţă şi bunăstarea subiectivă a clasei mijlocii
din România
Coordonator: Ioan Mărginean
Desfăşurare: 2008-2011
Proiectul este axat pe studierea stilurilor de viaţă şi bunăstării subiective ale clasei
mijlocii din România.
În societăţile dezvoltate există un strat caracterizat de valori ridicate ale capitalurilor
(material, uman, social, simbolic) considerat a avea un rol decisiv în modalităţile lor de
organizare şi funcţionare. Având un nivel înalt de educaţie formală, resurse materiale
suficiente pentru asigurarea unui trai decent, un spirit critic şi o viziune mai degrabă
proactivă faţă de viaţă, persoanelor care se încadrează în acest strat contribuie prin
acţiunile lor la dezvoltarea socială sustenabilă. În literatura de specialitate, de multe ori,
acest strat este denumit clasă mijlocie (de mijloc), dar are acoperire şi expresia „clase
mijlocii” pentru că adesea este vorba de mai multe straturi de populaţie care au în
comun o serie de unele din caracteristicile de mai sus. În acest context ideatic,
cunoaşterea structurării clasei mijlocii, a stilurilor de viaţă specifice ei, permite
obţinerea de informaţii şi de explicaţii de certă valoare pentru înţelegerea societăţii în
întregul său.
În cazul României necesitatea unor astfel de cunoştinţe este cu atât mai evidentă cu cât
ne aflăm într-o etapă istorică în care clasa mijlocie cunoaşte un proces de constituire şi
extindere prin masificarea învăţământului superior, facilitarea accesului la multiple
resurse informaţionale, înmulţirea oportunităţilor de afirmare personală prin proiecte
de viaţă etc. Cadrul instituţional european şi naţional creează premisele organizării
sociale în care structurarea societăţilor se realizează prin individualizare, diversificare şi
diferenţiere, dar şi prin stratificare şi polarizare socială. Analiza în cazul României
trebuie să aibă în vedere situaţia socioeconomică caracterizată de plafonarea la un nivel
relativ jos a bunăstării.
Principalele obiective ale proiectului sunt: identificarea clasei mijlocii din România,
explicarea mecanismelor de constituire a acesteia, definirea stilurilor de viaţă ale
acesteia comparativ cu alte ţări europene, evaluarea bunăstării sale subiective, de
asemenea comparativ.
Pentru atingerea acestor obiective, proiectul va îmbina metode cantitative şi calitative
de cercetare. Mai exact, vor fi efectuate analize secundare pe date statistice furnizate
de Institutul Naţional de Statistică şi Eurostat, dar şi pe date din anchete cum ar fi
European Social Survey, Eurobarometrul, Diagnoza calităţii vieţii etc. Vom însoţi
informaţia statistică cu o serie de interviuri în profunzime cu respondenţi „exemplari”
pentru categoriile sociale avute în vedere în cercetare.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Guvernamentalitate transnaţională şi noile proiecte de
naţionalizare. Minorităţile etno-religioase din Europa
Centrală şi de Sud Est. Studiu de caz din estul României:
“Ceangăii”
Coordonator: Călin Cotoi
Desfășurare: 2008-2011
Unul dintre principalele obiective ale acestui studiu este investigarea politicilor autohtoniei şi ale
hibridităţii şi a modului în care acestea creează cadrul în care se articulează strategii şi tactici
eterogene de etnicizare a indivizilor şi a grupurilor în noul spațiu de ‘guvernmentalitate
transnaţională’ deschis în Europa Centrala şi Răsăriteană de procesele globalizării şi ale integrării
europene.
Un alt obiectiv al acestei cercetări este localizarea şi identificarea diverselor articulaţii dintre
sărăcie, migraţie economică, probleme legate de proprietatea asupra pământului, efectele de tip
statal ale ONG-urilor şi diferitelor biserici locale/naţionale/globale şi ‘problematica identitară a
ceangăiască’. Pe lângă faptul că există un acces diferenţial la resurse prin faptul de a fi român,
maghiar, romano-catolic sau ceangău, este important pentru cercetarea noastră să evidenţiem
fundalul social şi economic al diferitelor strategii de ‘salvare etnică’.
Acest proiect se va desfăşura într-un cadru interdisciplinar. Mai mult, câteva din perspectivele
teoretice pe care încercăm să le folosim şi să le adaptăm sunt, prin ele însele, rezultate destul de
recente ale agregării interdisciplinare. Intenţionăm să folosim teorii din antropologia politică (în
special antropologia/etnografia efectelor tip stat), antropologia media, antropologia şi sociologia
etnicităţii, demografia, istoriografia (în special de tipul histoire croisée) sociologia politică etc.
Din punct de vedere metodologic, proiectul se bazează pe utilizarea unei combinaţii de metode
calitative şi cantitative de colectare a datelor. Deoarece există o mare discrepanţă între diferite
date cantitative, statistice cu privire la ceangăi, probabil datorita graniţelor neclare dintre
semnificaţiile locale, naţionale şi transnaţionale ale identităţii ceangăilor, romano-catolicilor,
populaţiei vorbitoare de limba română si a celei vorbitoare de limba maghiara, intenţionăm să
combinăm studiile cantitative din câteva sate de pe Valea Siretului cu interviuri detailate,
investigații la nivelul gospodăriilor şi observaţie participativă. Obiectivul nu este de a corecta
datele precedente, ci de a obţine o perspectivă asupra politicilor şi tehnologiilor de ‘numărare’ a
ceangăilor.
Colectarea datelor empirice si interpretarea lor in scopul găsirii de răspunsuri la întrebările si
ipotezele pe care cercetarea le formulează, implică efectuarea de studii de teren in mai multe
locații conectate prin problematica studiata (multi-sited fieldwork), cu un loc de investigație
principal unde metodele de cercetare etnografică, observația participativă, istoria orală şi
studiile cantitative vor fi folosite şi locuri de cercetare secundare, unde se vor efectua, cu
precădere, interviuri detailate. Importanta includerii locurilor secundare de cercetare este data
de distribuirea ONG-urilor, agenţiilor guvernamentale, reprezentanţilor ceangăilor, liderilor
spirituali, antreprenori etnici etc. Pe lângă aceste două diferite domenii de cercetare şi colectare
de date, se vor efectua şi cercetări de arhivă.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Deculturaţia ca efect al detenţiei. Resocializarea în
contextul regimului progresiv şi regresiv de executare a
pedepselor privative de libertate.
Coordonator: Petronel Dobrică
Desfășurare: 2008-2011
Obiectivele proiectului constau în:
1.Identificarea şi analizarea consecințelor şi amplitudinii in care indivizii resimt contradicția
dintre cele două tipuri de raționalitate. Ipoteza noastră este că in timp individul pierde abilitatea
de a lua decizii în situații concrete; se creează o anumită dependenţă, o obișnuință a individului
de a primi indicații asupra comportamentului de urmat. Cercetarea va fi realizată luând în calcul
caracteristicile sistemului progresiv şi regresiv de executare a pedepselor.
2.Identificarea acelor adaptări secundare care pot fi transformate în adaptări primare, prin
legitimarea lor. Împreună cu recompensele şi privilegiile acestea configurează un spațiu în care
individul exercită un anumit control. Principala consecință este restabilirea posibilităţii
deținutului de a face alegeri, într-un spațiu în care controlul instituției este minimal.
3.Evaluarea programelor de resocializare ş reintegrare desfășurate în prezent de Administrația
Națională a Penitenciarelor. Construirea unui model de intervenție care să urmărească nu doar
conformarea la exigenţele instituției (funcţia de supraveghere) ci şi evitarea efectului de
deculturaţie; raționalitatea dominantă a acestui model este cea a alegerii.
Cercetarea se plasează la intersecția a trei câmpuri de cunoaștere şi acțiune: sociologic, al
psihologiei sociale şi al științelor juridice. În vederea testării modelului teoretic descris
propunem realizarea unei anchete calitative, utilizând drept tehnică de cercetare interviul
comprehensiv. Utilizarea unei metodologii calitative ne oferă avantajul investigării
semnificațiilor pe care deținuții le investesc în practicile legate de viaţa din cadrul sistemului
penitenciar, comparativ cu semnificațiile investite în practicile legate de viața in libertate. De
asemenea, utilizarea interviurilor comprehensive ne va permite accesul la mecanismele
subiective prin care deținuții rezolvă problema diferenței de raționalitate între viața în libertate
şi viața în penitenciar. În acest proiect privim atât teoria propusă, cât şi metoda de investigare,
ca pe ceva suplu, flexibil, în spiritul curentului calitativist din sociologie. Unitatea de analiză este
individul aflat in unul din regimurile de executare a pedepsei (de maximă siguranţă, închis,
semideschis, deschis), caracterizate prin numărul diferit de grade de libertate oferite deținuților.
Ne propunem realizarea unui studiu longitudinal, pe un lot de subiecți de 100 selectați din 2
penitenciare (ambele în București), în funcție de următoarele caracteristici: deținut
primar/deținut recidivist; regim de executare; durata pedepsei; perioada care a trecut de la
momentul intrării in penitenciar; deținut vizitat/deținut nevizitat; participare/ neparticipare la
activităţile de resocializare şi reintegrare (50 de deținuți vor fi selectați pe criteriul rămânerii in
penitenciar cel puțin 3 ani de la momentul începerii cercetării; restul subiecților vor fi selectați
după criteriul liberării în cursul anului 2009).
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Egalitate la angajare şi la locul de muncă – campanie de
informare şi conştientizare în vederea schimbării atitudinii
sociale şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă
Coordonator: Marian Preda
Desfășurare: 2009 - 2011
Internet: http://observatorul-social.ro/index.html
Parteneri: Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii din București,
Asociaţia “Grupul de Economie Aplicată”, Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca,
reprezentată de Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială și Centrul de Studii Sociale
Avansate, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, reprezentată de Facultatea de Filosofie
și Științe Social-Politice, Fundaţia Agenţia de Dezvoltare "ÎMPREUNĂ" și Blocul Naţional
Sindical
Obiectivul general al proiectului vizează creşterea nivelului de informare şi
conştientizare a fenomenului de discriminare pe piaţa muncii din România, atât în
rândul angajatorilor, cât şi în rândul angajaţilor, în vederea schimbării atitudinii sociale
şi stereotipurilor la angajare şi la locul de muncă.
Pe termen lung, proiectul urmăreşte să îmbunătăţească nivelul de înţelegere a cauzelor
şi efectelor discriminării pe piaţa muncii, să promoveze cooperarea între actorii
societăţii civile (angajatori, sindicate, ONG-uri, sistemul de educaţie şi reprezentanţi ai
grupurilor vulnerabile) prin crearea unui parteneriat stabil şi funcţional şi să „educe”
angajatorii, angajaţii şi potenţialii angajaţi în sensul scopul schimbării atitudinilor sociale
pe piaţa muncii.
Componenta de cercetare include elaborarea de studii pentru analizarea situaţiei
actuale în domeniul discriminării şi egalităţii de şanse pe piaţa muncii din România şi de
evaluare a diferitelor măsuri pentru îmbunătăţirea cadrului de intervenţie, public sau
din partea societăţii civile; astfel, la finalul proiectului se vor putea elabora o serie de
propuneri de intervenţii, inclusiv de politică publică. Totodată, se intenţionează
elaborarea unui Manual de incluziune socială pentru firme.
Stadiul actual al implementării proiectului: în cadrul proiectului au fost elaborate două
studii la nivel naţional privind incluziunea socială pe piaţa muncii, având ca grupuri-ţintă
populaţia și grupurile vulnerabile: femei, persoane de etnie romă, persoane cu vârsta
de 40 de ani și peste, persoane cu dizabilităţi, persoane în căutarea unui loc de muncă.
De asemenea, au fost realizate două barometre de incluziune socială la nivel naţional:
la nivelul angajaţilor și angajatorilor.
În stadiu de lucru este și un studiu privind evaluarea discriminărilor salariale, incluzând
interviuri cu reprezentanţi ai departamentelor de resurse umane din cadrul unor
companii din România, dar și o analiză critică asupra nivelului de salarizare la nivel
public, comparativ cu cel privat.
Rezultatele studiilor la nivelul populaţiei și al grupurilor vulnerabile au fost prezentate
în cadrul unei conferinţe de presă pe data de 01 Iulie 2010. În stadiu de pregătire este o
a treia conferinţă de presă în cadrul căreia vor fi prezentate rezultatele obţinute în
cadrul barometrelor de incluziune socială, prima fiind cea de iniţiere a proiectului.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

PROMETEUS – Promovarea economiei sociale în România
prin cercetare, educaţie şi formare profesională la
standarde europene
Coordonator: Mihaela Lambru
Desfășurare: 2010 – 2013
Obiectivul componentei de cercetare: dezvoltarea cercetării știinţifice și aplicate
și a învăţământului superior în domeniul economiei sociale, instrumente
indispensabile pentru implementarea conceptului de economie socială în
România și integrarea acestuia în mișcarea europeană din domeniu.
Rezultate anticipate: 8 studii naţionale de amploare bazate pe studii de teren
reprezentative cu date comparabile la nivel european pe diversele tipuri de
organizaţii și domenii de acţiune ale economiei sociale cum ar fi: asociaţii şi
fundaţii cu caracter socio-economic – asociaţii de agricultori, de proprietari,
ONGuri din diverse domenii de activitate: social, ocupare, tineret, cultură –
patrimoniu, tradiţii, protecţia mediului și industrii verzi, cooperative și case de
ajutor reciproc etc.
Parteneri: Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii – ICCV, Academia Română,
Facultatea de Sociologie și Asistenţă Socială, Universitatea din Bucureşti,
European Research Institute on Cooperatives and Social Enterprises - University
of Trento – EURICSE, Centrul Naţional de Pregătire în Statistică.
Sociolog pe piaţa muncii
Coordonator: Mihaela Lambru
Desfășurare: 2010 - 2013
Obiectivul componentei de cercetare: Producerea de informaţie structurată şi
relevantă cu privire la absorbţia şi inserţia absolvenţilor de sociologie pe piaţa
muncii sub forma unui raport de cercetare (tracer study).
Rezultate anticipate:
- Un raport de cercetare cu privire la inserţia absolvenţilor de sociologie pe piaţa
muncii produs;
- Un seminar naţional de analiză şi dezbatere “Sociologia şi piaţa muncii în
România”, grupând reprezentanţii facultăţilor şi departamentelor de sociologie
din România;
- O bază de date cu absolvenţii instituţiei (din ultimii 3 ani).
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii ale publicului
privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatele cercetării.
Coordonator: Lazăr Vlăsceanu
Desfășurare: 2008 – 2011
Internet: http://stisoc.ro/
Cercetarea sociologică STISOC este centrată pe stocul public de cunoaştere
ştiinţifică şi pe atitudinile publicului faţă de ştiinţă. Avem în vedere şi informaţii
despre: credinţe şi practici religioase, cunoaştere şi atitudini referitoare la
superstiţii, pseudo-ştiinţe şi para-ştiinţe, cunoştinţe specifice despre corpul
uman şi despre practici de apărare a sănătăţii.
Investigaţia este sociologică, bazată pe date de anchetă (sondajul STISOC 2009)
și analiza datelor secundare din Eurobarometrele dedicate știinţei și tehnologiei.
Analizele vizează cunoştinţe, credinţe, atitudini şi opinii – anume, moduri de
constituire a universurilor subiective ale publicului românesc contemporan
asociate domeniilor de viaţă şi cunoaştere menţionate.
Investigaţia empirica a constat in utilizarea unui chestionar comparabil cu cele
aplicate in cadrul Eurobarometrului Special al Comisiei Europene si a fost
realizata in perioada iulie-septembrie 2009 pe un eşantion stratificat
multistadial probabilist, reprezentativ pentru populaţia in vârsta de peste 18 ani
din Romania.
Rezultatele proiectului STISOC au fost prezentate pe 30 iulie 2010, în cadrul
Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti și sunt disponibile
online pe site-ul proiectului.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

De la What Works la Who Works în serviciile de probaţiune
Coordonator: Ionuţ Durnescu
Proiectul de cercetare reprezintă o contribuție la literatura criminologică care face
trecerea de la focalizarea exclusivă asupra aspectelor structurale ale programelor de
reabilitare (What Works) spre cele care au în atenție şi caracteristicile / abilităţile
personalului de probațiune ca indicator de succes al programelor (Who Works).
Din ce în ce mai multe studii criminologice arată că nu numai obiectivele sau principiile
pe care se bazează un program de reabilitare comportamentală sunt importante, ci şi
modul în care acesta este implementat şi de către cine (Dowden, Andrews, 2004;
McNeill, 2006; Trotter, 2009 etc.). Cercetarea de faţă îşi propune: să identifice
caracteristicile/abilităţile pe care le utilizează consilierii de probațiune în practica de
supraveghere; să verifice dacă abilităţile/caracteristicile personalului performant
identificate în alte spaţii culturale şi sociale se confirmă şi în context românesc şi să
identifice factorii care se corelează cu existenţa sau non-existenţa anumitor
caracteristici/abilităţi (ex. formarea academică, experienţa de muncă, atitudinea faţă de
pedeapsă etc.) în rândul consilierilor de probațiune din România.
Metodologia de cercetare va fi dominant etnografică (cu înregistrarea întrevederilor
dintre consilieri şi persoanele aflate sub supraveghere), însă se vor folosi şi metode
specifice anchetei sociologice (interviu, documentare etc.). Ca elemente de maximă
noutate în cercetare, studiul de faţă va arăta dacă concluziile unor cercetări realizate în
alte spaţii socio-culturale au relevanţă şi în spațiul românesc. De asemenea, vor fi puşi
în evidenţă factorii asociaţi cu existenţa sau inexistenţa unor caracteristici/abilităţi.
Concluziile cercetării vor putea fi folosite în formarea inițială şi continuă a consilierilor
de probațiune, precum şi în îmbunătăţirea practicilor de supraveghere din serviciile de
probațiune din România. Rezultatele studiului vor fi prezentate la conferințe
internaționale şi în articole.
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială

RODA - Arhiva Română de Date Sociale
Internet: http://roda.ro/
RODA este instituţia naţională din România specializată în arhivarea colecţiilor
de date electronice provenite din cercetarea socială.
Arhiva deţine o colecţie computerizată de date accesibilă comunităţii academice
și unui public interesat, pentru analiza secundară și analiza comparativă, sub
anumite categorii de acces care variază de la acces liber până la acces
restricţionat de către proprietarul datelor. Arhiva servește ca intermediar între
proprietarii datelor și utilizatorii acestora.
RODA se integrează într-o reţea globală de arhive, fiind afiliată din februarie
2002 la CESSDA (Council of European Social Science Data Archives) și din
decembrie 2002 la IFDO (International Federation of Data Organizations). Prin
aceste legături, se facilitează posibilitatea schimburilor internaţionale de date;
prin intermediul RODA, utilizatorii au acces la baze de date naţionale și
internaţionale ale altor arhive din Europa.
RODA a fost parte a proiectului FP7 finalizat "CESSDA PPP - Preparatory Phase
Project for a Major Upgrade of the Council of European Social Science Data
Archives (CESSDA) Research Infrastructure", și va participa în continuare în
proiectul "DwB - Data without Borders".
Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială