IndOLenţa PRezentuLuI

More documents

Recommendations

Info

Viaþa www.viata-libera.ro la zi Ieri, la BVB Încă un minim pentru SIF‑uri Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a în‑ ceput săptămâna pe minus, pierderea su‑ ferită de societăţile de investiţii financiare (SIF‑uri) ducându‑le la cel mai scăzut nivel din ultimele 25 de luni. Astfel, indicele BET‑FI, care monitorizează activitatea SIF‑urilor, s‑a depreciat ieri cu 2,42 la sută, atingând un minim care nu s‑a mai consemnat din data de 27 iunie 2006. În acelaşi timp, indi‑ cele general BET‑C a pierdut 0,62 la sută, in‑ dicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la BVB, a scă‑ zut cu 0,88 la sută, iar indicele extins BET‑XT a închis cu 1,21 la sută mai jos decât vineri. Lichiditatea primei şedinţe a săptămânii a fost în mare suferinţă, valoarea totală a tran‑ zacţiilor cifrându‑se la doar 14,7 milioane lei (aproximativ 4,1 mi‑ lioane euro), cu 45 la sută mai redusă decât în şedinţa anterioară. Pe parcursul întregii zile, în piaţa principală s‑au încheiat 3.554 de contracte, prin care s‑au transferat circa 26,9 milioane de acţi‑ uni. Pe piaţa „deal” (a schimburilor speciale) s‑au perfectat tranzac‑ ţii de 0,9 milioane lei, cu titluri BRD‑Groupe Societe Generale (BRD). BRD, lider de piaţă Într‑o piaţă cu un rulaj extrem de redus, doar cinci emitenţi au realizat o lichiditate de peste un milion de lei. Liderul de piaţă al zilei a fost BRD, care a consemnat schim‑ buri de 2,6 milioane lei în piaţa principală, cărora li se adaugă „deal”‑ul amintit ante‑ rior. Titlurile băncii au pierdut 0,56 la sută la nivelul cotaţiei (până la 17,90 lei/acţiune). Următoarele trei poziţii în topul şedinţei au revenit SIF‑urilor. SIF 2 Moldova (SIF2), SIF 5 Oltenia (SIF5) şi SIF 3 Transilvania (SIF3) au realizat schimburi de 1,1 ‑ 1,3 milioane lei, înregistrând pier‑ deri importante de curs. Astfel, SIF2 a scăzut cu 1,85 la sută (1,59 lei/acţiune), SIF5 a pierdut 3,70 la sută (1,82 lei/acţiune), iar SIF3 s‑a depreciat cu 1,11 la sută (0,89 lei/ acţiune). Cea de‑a cincea companie remarca‑ tă a zilei de ieri a fost Banca Transilvania (TLV), cu 1,0 milioane lei rulaj şi o creştere a cotaţiei de 0,97 la sută (0,312 lei/acţiune). D.C.Predescu Cursul Valutar Valute în cont Curs lei 18 august 18 august 1 franc elvețian 2,1870 1 EURO 3,5302 1 liră sterlină 4,4765 1 leu moldovenesc 0,2451 1 dolar SUA 2,3967 1 g AUR 61,4119 Maria Mãndiþã mariam@viata‑libera.ro Prefectura Galaţi informează că Prutul este staţionar, unda de viitură din descărcarea de la acumularea Stânca Costeşti îna‑ intând foarte încet spre Dunăre. „Nu s‑au mai înregistrat eveni‑ mente deosebite, dar se menţine în continuare o presiune foarte mare pe digul de protecţie ridi‑ cat din saci de pământ şi pământ în zona Slobozia Oancea, pe DN 26 Galaţi‑Bârlad. Aici apa conti‑ nuă să aibă mai mult de un me‑ tru peste nivelul şoselei, dar încă se circulă pe o bandă, cu restricţii de viteză (30 de kilometri la oră) şi de greutate (maxim 3,5 tone)”, se precizează în comunicatul de presă semnat de consilierul pre‑ fectului, Petrica Paţilea Crângan. Ieri, la ora 12.00, râul avea o cotă de 645 de centimetri (cu 45 de centimetri peste cota de pericol) Ai motive să fii supărat când îţi dispare maşina din faţa blo‑ cului? Eu cred că da. Vinerea trecută, după‑amiază, Dumitru Enache, din Bereşti, mecanic auto, şi‑a spălat Dacia 1310 (CT 01 ECG, de culoare albastră) la „Căprioara”, făcând‑o frumoasă. Revenit cu ea acasă, în centrul târgului, a parcat‑o între blocuri, în pătratul ei. În portbagaj, o tru‑ să de scule valoroasă; pe ban‑ cheta din spate, un radiocase‑ Banca Comercială Română este singura bancă din Galaţi care poate fi găsită şi pe Faleza Superioară a Dunării. Agenţia Faleza – chiar aşa se numeşte cea de‑a 14‑a agenţie BCR din jude‑ ţul Galaţi şi a 11‑a din municipiu, care este situată pe Bulevardul Marii Uniri (Faleza Superioară), la parterul blocului P6, chiar vizavi de bine cunoscuta sculptură în metal „Fructul soarelui”. De fapt, noua agenţie este funcţională de pe 14 iulie, dar ieri a fost des‑ chisă oficial, într‑o întâlnire cu partenerii şi clienţii BCR. „Agenţia BCR Faleza este des‑ chisă de luni până vineri, între orele 9,00 şi 17,30, şi oferă întrea‑ ga gamă de produse şi servicii BCR destinate atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice, inclu‑ siv BCR Leasing. Unitatea dis‑ pune de un ghişeu de schimb valutar şi de un automat bancar pentru eliberarea de numerar (ATM)”, ne‑a declarat directorul agenţiei, Simona Popa. Pe lângă faptul că oferă în‑ treaga gamă de produse şi servi‑ cii, Agenţia Faleza dispune şi de un alt atu, exclusiv bancar, dar rubricã realizatã de C. Luca sursa: Mediafax [ EvEnimEnt Marţi, 19 August 2008 tofon, iar la bord, documentele de identitate ale proprietarului şi actele maşinii. Noaptea, hoţi din cei cu sânge rece au luat‑o „în primire”, dispărând cu ea spre Galaţi. Puţin după ora trei, din‑ spre ziuă, a fost urnită de lângă bloc prin împingere cu mâinile şi scoasă în stradă. Din precauţie, i‑au pornit motorul mai depar‑ te, să nu fie auzit de cel care îi cunoştea „bătăile”. Bandiţii, trei bărbaţi, au fost văzuţi de o feme‑ 4 v i aţa libEr ă Cod portocaliu, prelungit Prutul, staţionar Bereşti şi un debit de 684 de metri cubi pe secundă. „Prefectul judeţu‑ lui Galaţi, Gabriel Panaitescu, a cerut atenţie sporită în con‑ tinuare tuturor instituţiilor cu rol în gestionarea evoluţiei hi‑ drologice pe râul Prut. Starea digului de la Brateşul de Jos şi Brateşul de Sus este verificată în permanenţă de către specialiş‑ tii Sistemului de Gospodărire a Apelor Galaţi, ajutaţi de o echi‑ pă de la Botoşani. Lucrători ai Secţiei Drumuri Naţionale şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă monitorizează unda de viitură şi starea digului de la Slobozia Oancea”, se mai arată în comunicat. Institutul Naţional de Hidrologie a actualizat, ieri, avertizarea hidrologică emisă pe 16 august. Astfel, pe sectorul aval Drânceni – confluenţa cu Dunărea se menţine codul por‑ tocaliu hidrologic până pe 20 august 2008, ora 16.00. Au furat ”albastra lui Ţicnaliu” [ Bandiţii s-au strecurat printre degetele lui Marian. Dumitru Enache. Ce putea face mai mult, ieri, decât să ne arate locul de unde i s‑a furat maşina? A 14-a agenţie din Galaţi BCR vine pe Faleză deloc de neglijat: parcarea este mai mult decât încăpătoare, are locuri suficiente, aerisită chiar, iar accesul este rapid şi facil. „Acesta este şi unul dintre obiectivele noastre, să descongestionăm activitatea din sucursala mare BCR din str.Brăilei, încercând să atragem aici cât mai mulţi clienţi persoane juridice”, ne‑a spus şi Nicu Munteanu, director jude‑ Prutul rămâne periculos ie de la un bloc vecin, Veronica A. – îşi bipuia soţul aflat în trenul Bârlad‑Galaţi (venea de la Iaşi şi ca să nu adoarmă şi să treacă de Bereşti, ieşise în balcon, să‑l ţină treaz cu ajutorul telefonu‑ lui mobil). A observat mişcări în jurul maşinii lui Dumitru Enache, dar nu le‑a dat importanţă. Răufăcătorii, la drum! Neştiind dacă în rezervor exista carbu‑ rant suficient pentru a ajunge unde îşi propuseseră, au intrat la PECO, cumpărând benzină de 200.000 de lei vechi. Salariatul de la pompă, Marian D., a recu‑ noscut „albastra lui Ţicnaliu”, fără să‑i treacă însă prin minte că ar fi fost cazul să telefoneze la 112, să anunţe Poliţia. Doar ca‑ mera de supraveghere şi‑a făcut datoria, înregistrând bandiţii. Veniseră la Bereşti la sigur, ştiau că n‑avea cine să‑i deranjeze. În pierdere de suflu, Poliţia locală nu mai e ce a fost. De semnalat că în aceeaşi noapte, între Mânzăteşti şi Pleşa, în salcâmii de la Zăvoi, a fost au‑ zit răgând un viţel, ca la sacrifi‑ care. „Amănuntul” poate fi util fiindcă există bănuiala că autorii furtului de maşină sunt şi hoţi de animale. Text şi foto: Ion Trif Pleşa ţean retail. Într‑adevăr, trotuare‑ le din faţa băncilor de pe Brăilei sunt supraaglomerate cu pietoni (dar şi cu maşini!), iar o parcare liberă este aproape aur curat. Un motiv în plus pentru clienţii BCR să aleagă, de azi înainte, Agenţia Faleza. Cristinel Luca P NecPlus 36,8 milioane lei pentru investiţii Combinatul îşi majorează capitalul Capitalul social al combinatu‑ lui siderurgic ArceloMittal Galaţi va fi majorat cu 36,8 milioane lei şi va ajunge la 2,272 miliarde lei, după ce acţionarul majoritar, Mittal Steel Holdings, a subscris 14,7 milioane de acţiuni noi, pentru realizarea unor investiţii. Potrivit unui comunicat pre‑ luat de Mediafax, subscrierea Mittal Steel Holdings, care deţine 99,6% din capitalul ArcelorMittal Ultra Ion Zimbru redactie@viata‑libera.ro Un semn în colţul de sus şi în colţul de jos al caietului (printre lacrimi şi bijuterii) Motto: „Trăiesc într‑o lume fabuloasă, într‑o lume foarte fru‑ moasă; ca să o pot pricepe, trebuie să apelez şi la alte instru‑ mente aflate dincoace şi dincolo de uimire” (Anonim) Un semn, doar un semn în colţul de sus al caietului în care nu pot scrie nimic, nici măcar: eu cam atâta am avut de spus; nici măcar: iubito, îmi este frig! Îţi număr bijuteriile, nici nu ştiu câte ai, dar vreau să aflu; îţi cade lumina pe gât, sunt chior, dar aud cel mai sfânt cirlilai cu tine când ştii să fugi de urât! Galaţi, va fi aprobată de acţi‑ onari pe data de 25 septem‑ brie, zi în care vor fi numiţi şi doi membri noi în Consiliul de Administraţie al combinatului gălăţean. Aceştia sunt francezul Thierry Alain Francois Le Gall şi belgianul Robrecht Himpe, care vor lua locul demisionari‑ lor Sudhir Maheshwari şi Vijay Kumar Bhatnagar. C.L. Un semn, doar un semn în colţul de jos al caietului în care descrii ce a fost frumos, ce a fost frumos dincolo de gât, printre lacrimi şi bijuterii! Galaţiul pe Rasdaq Denumire societate Tranzactii Volum Valoare Mediu Inchidere Pret ref. ATLAS 1 100 15.20 0.1520 0.1520 0.1520 CNFR NAVROM 2 99 699.00 70.500 73.000 74.000 CNFR NAVROM 1 100 705.00 70.500 70.500 74.000 ICMRS 2 300 70.00 0.2330 0.2500 0.2500 INTFOR 1 49 254.80 52.000 52.000 52.000 Pensionarii, pradă sigură pentru tâlhari Atacată în plină stradă O pensionară din Galaţi ne‑a relatat fap‑ tul că a fost victima unei tentative de tâlhărie. Cazul Doinei Arhire nu este, în sine, unul care să şocheze, unul spec‑ taculos, însă ar trebui să ne pună pe toţi pe gân‑ duri. Şi când spun toţi nu mă refer la plătitorii de taxe şi impozite din acest oraş, ci la cei care încasează aceste taxe. Femeia a fost, potrivit spuselor ei, atacată în plină stradă de către un individ necunoscut, ime‑ diat după ce îşi scosese banii de pensie dintr‑un ATM aflat în Ţiglina, în‑ tr‑una dintre cele mai aglomerate zone ale oraşului, iar incidentul s‑a produs ziua, în amia‑ za mare! “A încercat să îmi ia poşeta şi cele două sa‑ coşe cu cumpărături pe care le aveam în mână. Îmi amintesc faptul că a venit alergând şi m‑a atacat din senin. Am ţi‑ nut strâns în mână saco‑ şele şi nu a reuşit să mi le ia, dar am căzut, mi‑am zdrelit genunchii şi mâi‑ nile. După ce am căzut, am strigat după ajutor, iar în acest moment m‑a lăsat şi a fugit”, îşi amin‑ teşte femeia. Aceasta ne‑a mai spus că nu a reuşit să îi vadă faţa, dar poate spune despre agresor că era înalt, tuns scurt, îmbrăcat cu pan‑ taloni scurţi albi şi un tricou de culoare închi‑ să, iar în picioare purta sandale. “Am sunat imediat la 112 şi mi s‑a spus să merg imediat la o unita‑ te medicală judiciară şi să scot un certificat me‑ dico‑legal, după care să fac o reclamaţie scrisă la poliţie. Nu am putut face asta imediat, pentru că eram în stare de şoc, era foarte cald, iar eu nu mă mai puteam ţine pe pi‑ cioare”, a mai spus Doina Arhire. Femeia nu cere nimic nimănui, a venit însă în redacţia “Vieţii li‑ bere” cerând un lucru de bun simţ: ca în perioada lunii în care se eliberea‑ ză pensiile, zonele cu ATM‑uri ale băncilor ce fac această operaţiune să fie supravegheate de către un gardian. Nu ar fi mare lucru, şi trebuia deja impus de către au‑ torităţi până acum, pen‑ tru că, la urma urmelor, sunt plătite să găsească soluţii inclusiv pentru rezolvarea unor astfel de situaţii. T.N. Renault Symbol pe piaţa românească, din toamnă Renault va lansa în toamnă pe piaţa româ‑ nească noua variantă a modelului Symbol, care va fi prezentată în avan‑ premieră la Salonul Auto de la Moscova, la sfârşi‑ tul lunii. “În România vom aduce noul Renault Symbol în toamnă. Tot atunci vom anunţa pre‑ ţul şi variantele de mo‑ torizare”, a declarat ieri directorul comercial al Dacia Renault şi Nissan în România, Jaques Daniel. Modelul va avea 4,26 metri în lungime şi 1,43 metri înălţime. Mediafax/M.Z. Arhiva "V.L."
Viaþa www.viata-libera.ro printre oameni Bine am venit! Marius Ţuca marius@viata‑libera.ro Pe drumul care vine de la Tecuci, chiar înainte de intrarea în Galaţi, străinii de aceste locuri (şi nu numai) întorc inevitabil capul spre stânga. Combinatul, cu ale sale turnuri de fier şi hale impozan‑ te, îţi fură privirea. Aproape că a devenit, în ultimii ani, un punct de atracţie turistică, mai toţi cei care ne vizitează asoci‑ ind imaginea Galaţiului cu cea a colosului siderurgic. Cu ochii aţintiţi pe monştrii de fier din stânga, cei care intră în oraş sunt păcăliţi vizual de construc‑ ţii ce nu au mai mult de câteva zeci de ani. În dreapta, ascunse după clădiri urâte, într‑un total anonimat, uitate de autorităţi, de specialişti, de noi toţi, zac zi‑ durile unor aşezări vechi de mii de ani. Ne minunăm de măreţia Combinatului şi nici măcar nu ştim că daci, romani, greci şi mi‑ gratori au trăit, trecut, odihnit, convieţuit şi câte şi mai câte or mai fi făcut pe aici. Iar urmele lor încă se mai văd. Chiar dacă indiferenţa din zilele noastre acoperă pe zi ce trece istoria lo‑ cului. La margine de lume Maşina urcă cu greu, hurducă‑ ind şi nu aştepţi decât să dai de şoseaua cea bună. Dar această speranţă este una demnă de cele mai mari deşertăciuni. Pancarta care ne informează că intrăm în satul Vădeni este însă nouă, semn că cineva se preocupă… De fapt, pancarta este singu‑ rul lucru care atestă, în vreun fel, prezenţa unei autorităţi în zonă. Drumul de (in)acces este o fâ‑ şie de pământ uscat, cu pietriş. De o parte şi de alta, puse cap la cap, nişte pavele din beton, de lăţimea unor cărămizi. O fi bor‑ [ RepoRtaj Marţi, 19 August 2008 5 v i aţa libeR ă Barboşi, cod roşu printre ruine Indolenţa prezentului [ Situl Barboşi, declarat monument istoric, zace într-o mare a nepăsării [ Ruinelor de pe vremea dacilor şi a romanilor li se adaugă şi ruinele din zilele noastre Cioburi la suprafaţă Dacă ajungi pe promontoriul Tirighina sau în orice altă zonă a ceea ce ar trebui să fie com‑ plexul arheologic Barboşi dai cu piciorul istoriei. La propriu, pentru că la fiecare pas zac pră‑ fuite cioburi de vase romane. Nu trebuie să sapi (în fine, nici nu ai voie să sapi dacă nu eşti specia‑ list) ca să vezi câte ceva din isto‑ ria acestor locuri. Dacă un mal se surpă din cauze mai mult sau mai puţin naturale, dacă ploaia şi vântul mai răscolesc pămân‑ tul se ivesc tot felul de urme ale trecutului. Am văzut asta cu ochii noştri zilele trecute, când am vi‑ zitat situl cu un reprezentant al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi, consi‑ lierul Marius Mitrof. Surprinşi să vedem câte cioburi vechi se pot găsi chiar la suprafaţă, am luat câteva şi am mers la Muzeul de Istorie Galaţi, unde arheologul Adrian Adamescu ne‑a confirmat provenienţa acestora. „Da, sunt din perioada romană. Unde le‑aţi găsit?”. La câteva zile distanţă, am vizitat din nou situl, de data această alături de expertul de la Muzeul de Istorie. Lecţia pe care am aflat‑o e extrem de interesan‑ tă. Până la cucerirea romanilor, aici se afla o importantă aşezare dacică, ale cărei urme încă se mai găsesc, dar nu sunt vizibile decât pentru ochiul format al specialiş‑ tilor. După anul 107, romanii au luat în stăpânire zona. Pe ridică‑ La fiecare pas se întâlnesc fragmente de ceramică romană tura de pământ de la Tirighina încă se mai văd nişte ziduri ale unui castellum, scoase la lumină de cercetările arheologice din ul‑ tima jumătate de veac. Ciulinii şi vegetaţia abundentă aproape că au acoperit aceste pietre. Chiar şi aşa, încă se mai disting câteva forme, câteva încăperi şi, poate, o parte a zidului cetăţii. Sunt cele mai vizibile rămăşiţe ale roma‑ nilor din zonă, multe altele fiind distruse de construirea căii ferate de la Barboşi, dar şi de clădirile dinspre şoseaua Galaţi – Tecuci, acolo unde excavaţiile la fundaţie de acum câţiva ani au făcut praf situl pe o suprafaţă însemnată. Pe lângă acestea, în zonă au mai fost descoperite şi urme ale trecerii grecilor, un lucru extrem de inte‑ resant, având în vedere că istoria ne‑a învăţat că grecii s‑au oprit pe malul Mării Negre, undeva pe la Histria. Şi, foarte important, cercetările arheologice au scos la iveală un mormânt care datează din secolul al III‑lea după Hristos. Inscripţia „Innocens” de pe o fi‑ bulă din mormânt arată că ar fi vorba despre un dac romanizat şi creştinat, cercetătorii afirmând că este o dovadă incontestabilă, o primă atestare a pătrunderii creştinismului în această zonă. Istoria recentă, cea mai zbuciumată Întreaga istorie o puteţi afla din cărţile de specialitate sau printr‑o vizită la Muzeul de Istorie, acolo unde sunt expuse multe dintre obiectele descope‑ rite în zonă: vase de lut, obiec‑ te din bronz, arme, monede, obiecte de cult, podoabe etc. Prezentul însă e cel care macină locul cel mai mult. Despre istoria recentă a sitului arheologic de la Barboşi s‑a scris de nenumărate ori în presa locală şi nu numai. „Viaţa liberă” a tras nenumărate semnale de alarmă cu privire la ruina acestor ruine. Răspunsul autorităţilor? „Vom face, o să ne ocupăm”. Adică promisiuni de‑ şarte. Iată ce declara în urmă cu mai bine de doi ani, într‑un arti‑ col din cotidianul nostru, prima‑ rul Dumitru Nicolae. „E greu de înţeles cum s‑au dat autorizaţiile (pentru clădirile abandonate din zona sitului, n.r.), dar suntem ho‑ tărâţi să lămurim această proble‑ mă. Ne propunem să facem cu‑ răţenie şi să împrejmuim”. Ce s‑a făcut din toate acestea? Clădirile Locul în care nu se întâmplă nimic [ Când vii dinspre Cavadineşti către Vădeni, ţi se pare că treci printr‑o barieră temporală, aflată undeva la mijlocul văii, cultivată cu grâu auriu doar pe o parte, iar pe cealaltă, lăsată în plata Domnului. Şoseaua este atât de stricată, încât te‑ai aştepta să întâlneşti drumarii lucrând. Aş! dură?, ne întrebăm, curioşi să‑i cunoaştem numaidecât neamu‑ rile lui Videanu de la Vădeni. Din nou, nu! Poate că este o potecă pe care să meargă oamenii atunci când uliţa este plină de nămol, ne dăm iar cu presupusul. Da’, dar poteca trece printr‑un lăstăriş atât de des, că nici mâţa n‑ar pu‑ tea pătrunde! Aşa că lăsăm bor‑ dura‑potecă să zacă în misterul ei de praf şi mergem mai departe. Stufstock deasupra capului Ziduri care îşi aşteaptă arheologii Dacă nu ai şti că te afli într‑un sat uitat de toţi, ai crede că ai in‑ trat pe platoul de filmare al unei pelicule care ilustrează vremuri‑ le de la 1907. Majoritatea caselor sunt făcute din paie amestecate cu noroi şi bălegar, iar acoperişu‑ rile sunt construite din stuf. „Aşa e la noi, că avem belţi (sic!) cu stuf. Îl schimbăm la 3‑4 ani, că se putre‑ zeşte!”, ne spune tanti Victoria. „Zice că e mai răcoare vara, dacă ai casa acoperită cu stuf, iar iarna, ţâne de cald”, completează dânsa şi dacă stai să o asculţi, ai zice că e în trend să‑ţi deghizezi „Oamenii se plâng că nimeni nu face nimic pentru ei” cu pricina încă tronează în coas‑ ta monumentului istoric, nu s‑a împrejmuit nimic, iar de curăţe‑ Arheologul Adrian Adamescu ne arată pe hartă zonele siturilor arheologice din jurul Galaţiului casa aşa. Desigur, mai este o ex‑ plicaţie pentru atâta… lan de stuf pe case: banii. „Păi, normal că e mai ieftin, că‑l munceşte omul!”, ne explică, doct, femeia. Care doctor, care dispensar? Nici nu trebuie să întrebi oa‑ menii dacă sunt sau nu mulţumiţi de cum trăiesc, că vocile se su‑ prapun. Se aude obsedantă fra‑ nie nici nu poate fi vorba. Situl arheologic nu a fost protejat, nu s‑a făcut delimitare, nici ridicare topo, iar clădirile existente încă nu au fost preluate în proprieta‑ te publică în scopul transformării lor în spaţiu expoziţional. Nu s‑a făcut nicio amenajare peisagis‑ tică, locul nu a devenit parc pu‑ blic, aşa cum existau promisiuni în urmă cu câţiva ani. Nici măcar o amărâtă de inscripţie nu există la şosea care să îndrume curioşii (despre turişti nu poate fi vorba) către zidurile fostului castellum. Demersuri „subţiri” În urma vizitei la situl Barboşi, consilierul Marius Mitrof de la Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi a hotă‑ rât să facă o adresă către Primăria Stelele europene sunt doar la intrare za „nimeni nu a făcut nimic aici”. Oamenii spun că fosta primăriţă – care, surpriză!, nu a mai câşti‑ gat încă un mandat – nu a făcut nimic pentru Vădeni. Dar există o şansă: „Primarul cel nou, dar încă e prea devreme, abia a venit la primărie”. „Nu avem nici măcar dispen‑ sar sau medic de familie, ori far‑ macie! Soţia preotului din sat este asistentă, dar primăriţa nu i‑a dat acordul să lucreze aici, face femeia naveta!”, ne spun femeile, aduna‑ te pe uliţă, în jurul nostru. „Unde ne ducem? Păi, la Cavadineşti, acolo e dispensar, la şapte km de‑ Fantoma unui trecut fascinant Deasupra sitului arheologic de la Barboşi se adună nori negri Galaţi, în care să atragă atenţia asupra tuturor acestor neajunsuri. „Le‑am adus la cunoştinţă faptul că situl se distruge din cauza ero‑ ziunii la care contribuie atât fac‑ tori naturali, cât şi umani. Le‑am sugerat să împrejmuiască zona şi să facă ceva pentru a o proteja. De asemenea, le‑am atras atenţia că, potrivit legii, trebuie să finan‑ ţeze un şantier pentru cerceta‑ rea sistematică”, a spus Marius Mitrof. Finanţarea unui şantier ar‑ heologic de mare amploare este soluţia pe care o propun şi re‑ prezentanţii Muzeului de Istorie Galaţi. „Avem acest sit alături de noi, pentru un arheolog este mană cerească, alţii visează ase‑ menea şanse”, spune arheologul Adrian Adamescu, care, deşi nu e specializat pe perioada roma‑ nă, ar săpa şi mâine la situl de la Barboşi. Pentru asta însă e nevoie de un proiect de mare amploare, finanţat ori din surse guverna‑ mentale, ori cu bani europeni. Cineva însă trebuie să se ocupe de acest proiect. Iar în acest caz, oricât ar spune fiecare instituţie că alţii trebuie să se ocupe, e clar că numai împreună se poate face ceva. Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Galaţi, Primăria Galaţi, Consiliul Judeţului, Muzeul de Istorie Galaţi, Universitatea „Dunărea de Jos” prin facultatea de speci‑ alitate, institute de cercetare din Bucureşti sau Iaşi şi Ministerul Culturii şi Cultelor (ordinea este aleatorie) sunt instituţiile care tre‑ buie să se aşeze la aceeaşi masă pentru a pune pe hârtie un plan comun. Uniunea Europeană dă bani pentru aşa ceva, dar nu ne Zidurile care încă se mai păstrează ar putea deveni o atracţie turistică părtare. Am avut să fac o injecţie şi am bătut pe la femei, la poartă, să‑mi facă una! Vai de capul nos‑ tru”, continuă corul de femei. Cu lingvistica la doctor Aflăm că satul a avut dispen‑ sar – o clădire care acum stă în‑ chisă şi, desigur, nefolosită. „La Cavadineşti cică a venit acum un doctor, dar e moldovean, nu te în‑ ţelegi cu el. Mi‑a povestit o feme‑ ie că s‑a dus cu copilul la el, să‑i facă vaccin, şi copilul nu a stat la injecţie. Şi doctorul îi spune: «Fă, fimeie, ţâne copchilu’». Păi, aşa bagă şi în traistă. Altfel, riscăm ca trecutul să ne viziteze doar prin intermediul fantomelor. Iar acest text nu va fi decât un alt articol pe care autorităţile se vor da de ceasul morţii să îl ignore. Foto: Marius Ţuca să vorbeşte, în calitate de medic? Nu‑i de acceptat, doamnă”, ne povesteşte o femeie indignată care nu vrea nici în ruptul capului să spună cum o cheamă. Aflăm că satul are, totuşi, ceva care merge: cârciumile. La plecare, trecem pe lângă o clădire pe care scrie „Magazin Mixt”. Pe scările casei stau, aştep‑ tând să deschidă, vreo zece oa‑ meni, femei, bărbaţi, copii… Arhiva "V.L." Maria Măndiţă, Elena Parapiru Foto: Bogdan Codrescu
Page 1 and 2: Editorial Supliment gratuit al ziar
Page 3: Viaþa Flash Poliţie Eveniment rut
Page 7 and 8: Viaþa www.viata-libera.ro pentru s
Page 9 and 10: Viaþa www.viata-libera.ro ca joc M
Page 11 and 12: Viaþa Viteză şi pericol Ionel I.
Page 13 and 14: Cartele Pre Pay: Orange, Vodafone,
Page 15 and 16: Cartele PrePay: Orange la cele mai
Page 17 and 18: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 19 and 20: Se află repede... mIcă publIcItat
Page 21 and 22: Viaþa www.viata-libera.ro pe scurt
Page 23 and 24: Viaþa Contează ce mâncăm Peşte
Page 25 and 26: Atenţie! Pentru mare publicitate c
Page 27 and 28: Autoturism plătit în monede Un am

IndOLenţa PRezentuLuI

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?