151 detectarea unor markeri ai rezistenţei enterobacteriilor la ...

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
3. Беюл Е.А., Укисенина Н.И. Хронические энтериты и колиты.//М: Медицина,
2003, №5, стр. 540-546.
4. Дубенская Л.И., Баженов С.М. Браш-цитология слизистой оболочки желудка:
возможности и перспективы участия в оценке состояния микробиоценоза желудка.
//Электронный математический и медико-биологический журнал. 2008., Т. 7, Вып. 3.
http://www.smolensk.ru/user/sgma/MMORPH/N-19-html/dubenskaja/dubenskaja.htm
5. Логинов А.С., Аруин Л.И., Ильченко А.А. Язвенная болезнь и Helicobacter pylori.
// Нов. асп. патогенет. терапии, 1993, Том.7, №.3, p. 220-230.
6. Пиманов С.И. Эзофагит, гастрит и язвенная болезнь. Неполные главы монографии
«Роль Helicobacter pylori в развитии гастродуоденальной патологии». // М.: Медицинская
книга, Н. Новгород: Изд-во НГМА, 2000, 378 с.
7. Хайбулин Э.З., Джансугурова Л.Б., Музгаеа А.Б. Helicobacter pylori при заболеваниях
желудочно-кишечного тракта. //Нов. клин. цит. России, 2008, Том 12, №1-2.
DETECTAREA UNOR MARKERI AI REZISTENŢEI
ENTEROBACTERIILOR LA PREPARATELE ANTIMICROBIENE
1, 2 Burduniuc Olga, 1 Cojocaru R., 1,2 Balan Greta , 2 Spînu C., 3 Roşcin I.
1 Centrul Naţional de Sănătate Publică,
2 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”, Catedra
Microbiologie, virusologie şi imunologie,
3 Institutul de Microbiologie şi Biotehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Rezumat
Antibioticorezistenţa constituie o problemă complexă, multifactorială cu semnifi caţie
pentru sănătatea publică şi necesită o analiză complexă cu implementarea unor
măsuri specifi ce, la diferite niveluri. Creşterea vertiginoasă a rezistenţei tulpinilor de
Enterobacteriaceae impune necesitatea utilizării tehnicilor rapide şi specifi ce de biologie
moleculară. Studiul realizat a evidenţiat că prevalenţa infecţiilor căilor urinare cauzate
de E.coli ce posedă profi l de rezistenţă tip betalactamaze cu spectru extins constituie
5,3%, iar prevalenţa portajului intestinal - 15%. Atestarea circulaţiei tulpinilor E.coli
tipul CTX-M-14 grupul fi logenetic B2, ce au potenţial de diseminare în colectivităţi,
poate determina apariţia unei rezistenţe exprimate a microorganismelor şi difi cultăţi
în conduita terapeutică a pacienţilor. Supravegherea şi monitorizarea epidemiologică
a tulpinilor producătoare de CTX-M sunt importante în stabilirea tacticilor terapeutice
pentru revizuirea protocoalelor de tratament empiric.
Cuvinte-cheie: Rezistenţă la antibiotice – monitorizare – fenotip - biologie moleculară -
beta-lactamaze cu spectru extins - CTX-M.
Depus la redacţie: 26 ianuarie 2012
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Adresa pentru corespondenţă: Burduniuc Olga, Universitatea de Stat de Medicină şi
Farmacie “Nicolae Testemiţanu”, Catedra Microbiologie, Virusologie şi Imunologie,
bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, 165, MD-2004 Chisinau, Republica Moldova; e-mail:
oburduniuc@rambler.ru; , tel. (+373 22) 20 54 61.
Introducere
Infecţiile produse de microorganisme rezistente reprezintă o problemă de urgenţă
pentru sănătatea publică determinînd un nivel înalt de morbiditate şi mortalitate, eşecuri
151

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
terapeutice şi costuri tot mai ridicate pentru îngrijirile medicale [9,18].
În cazul enterobacteriilor rezistenţa la beta-lactamine se datorează în cea mai mare
parte beta-lactamazelor, iar răspândirea rapidă a acestui tip de rezistenţă se datorează
faptului că genele codante se găsesc pe plasmide transmisibile sau mobilizabile
[7,16].
Cele mai cunoscute variante de ESBL (extended spectrum beta-lactamases) sunt de
tip TEM (Patient’s name: Temoneira) şi SHV (Sulphhydryl variable), dar tot mai mult
apar atât în comunitate cât şi în spital ESBL tip CTX-M ( Cefotaximase—Munich)
[1,7,12, 14,17].
Tipul exact de beta-lactamază nu este posibil a fi detectat cu ajutorul testelor de rutină.
Deasemenea asocierea mai multor tipuri de beta-lactamaze la aceleaşi microorganisme
face şi mai difi cilă depistarea corectă. În ultimii 20 de ani au fost propuse metode
alternative care să înlocuiască sau să completeze metodele fenotipice tradiţionale. Cele
mai utilizate dintre aceste metode sunt testele PCR standard şi secvenţierea de gene.
Emergenţa rezistenţei la antibiotice a intensifi cat preocupările pentru descoperirea
preparatelor antimicrobiene pentru tratamentul bolilor infecţioase, iar sistemele
naţionale de sănătate publică sunt implicate în elaborarea unor strategii noi de reţinere
a dezvoltării fenomenului dat [7].
Întrebuinţarea pe scară largă a preparatelor antimicrobiene a dus la apariţia
tulpinilor multirezistente la antibiotice, creşterea incidenţei maladiilor infecţioase
şi agravarea evoluţiei tabloului clinic. Presiunea de selecţie exercitată de antibiotice
asupra unei populaţii bacteriene favorizează persistenţa tulpinilor rezistente la acţiunea
antibioticelor, care proliferează, răspândesc gene de rezistenţă la tulpinile iniţial
sensibile [1, 10, 18].
În ultimii ani, autorităţile internaţionale (OMS, CDC, ESCMID) au depus
eforturi considerabile pentru a îmbunătăţi monitorizarea circulaţiei tulpinilor
antibioticorezistente. În prezent în Europa reţeaua European Antimicrobial Resistance
Surveillance System (EARSS) colectează din 28 de ţări date despre circulaţia tulpinilor
de microorganisme rezistente la preparatele antimicrobiene. Nivelul de rezistenţă
a tulpinilor microbiene circulante pe tot globul pământesc sunt îngrijorătoare [6].
Cercetătorii avertizează despre apariţia tulpinilor de Escherichia coli producătoare de
ESBL, care constituie în prezent o ameninţare alarmantă pentru efi cacitatea utilizării
antibio ticelor în terapie. Sunt semnalate eşecuri terapeutice în cazul infecţiilor cauzate
de tulpini de microorganisme producătoare de ESBL, deoarece ele dezvoltă rezistenţă
la un spectru extins de antibiotice [11, 12].
Majoritatea microorganismelor BLSE au apărut prin inducerea mutaţiilor
punctiforme ale beta-lactamazelor cu spectru îngust TEM şi SHV, iar după anul 1995,
au fost raportate variantele CTX-M, mai ales la pacienţi spitalizaţi, ale căror prevalenţă
creşte rapid [3, 13, 14]. Tulpinile rezistente, producente de ESBL de tipul CTX-M
sunt endemice în America Latină, unele regiuni ale Europei de Est şi sunt atestate ca
emergente în Franţa, Vestul Europei şi SUA [2, 9].
Sistemul de supraveghere a antibioticorezistenţei bacteriene diferă de la o ţară la
alta, unele având chiar programe naţionale aprobate. În Republica Moldova este, deci,
inevitabilă şi necesară crearea unui sistem unic de supraveghere a antibioticorezistenţei,
menţionînd că unele elemente ca defi niţii de caz, prioritizarea fenomenului pentru
152

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
sistemul naţional de supraveghere, elemente ale diagnosticului de laborator sunt
elaborate şi implementate.
Scopul studiului. Detectarea unor markeri de rezistenţă (beta-lactamaze) către
preparatele antibacteriene ale Escherichia coli (E. coli), responsabilă de producerea
infecţiilor urinare.
Materiale şi metode
Studiul a fost efectuat în colaborare cu Instituţiile Medico-Sanitare Publice:
Institutul de Cercetări Ştiinţifi ce în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului,
Spitalul Clinic Municipal nr.1; Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime” şi Centrului
Medical de Diagnostic „Modus Vivendi”. Cercetările au fost realizate în laboratorul
Centrului de Epidemiologie a Bolilor Extrem de Contagioase şi Securitate Biologică”
al Centrului Naţional de Sănătate Publică în cadrul unui studiu multicentric coordonat
de laboratorul Bacteriologie al Spitalului Bichat-Claude Bernard (Paris, Franţa).
Pentru realizarea studiului, de la persoanele diagnosticate cu infecţii ale căilor
urinare (ICU), au fost recoltate 127 probe de urină şi mase fecale. Probele de urină au
fost însămânţate pe mediile diferenţial diagnostice: endo, geloză sânge, geloză salină
cu gălbenuş de ou, enterococ agar, pseudomonas agar, saburo. Pentru cercetare au fost
selectate doar tulpinile provenite din uroculturi semnifi cativ pozitive (≥10 5 UFC/ml).
Tulpinele de E. coli au fost identifi cate după gen şi/sau după specie prin teste biochimice
clasice (testul Voges-Proskauer, testul cu indol, uree, citrat, fenilalanindezaminază etc).
Testele de confi rmare au fost realizate prin utilizarea galeriilor API 20E (Biomerieux,
Franţa). La etapa ulterioară a cercetării a fost testată sensibilitatea tulpinilor de E. coli
la preparatele antimicrobiene prin utilizarea metodelor fenotipice (disc-difuzimetrică
Kirby-Bauer, testul de sinergie – difuzarea bidimensională a 2 discuri cu antibiotice) şi
de biologie moleculară (reacţia de polimerizare în lanţ, secvenţierea, PCR multiplex,
Rep – PCR ).
Evaluarea rezultatelor a fost efectuată în conformitate cu recomandările ghidului
CLSI [4].
Tulpina de E. coli ATCC 25922 a fost utilizată ca tulpină de referinţă pentru testarea
sensibilităţii la antibiotice pe mediile de cultura utilizate.
Testarea sensibilităţii tulpinilor de E. coli la preparatele antimicrobiene a inclus
următoarele clase de antibiotice beta-lactamice – amoxicilină (AMX), ticarcilină (TIC),
amoxicilină/clavulanat (AMC), cefotaxim (CTX), ceftazidim (CAZ), ceftoxitin (FOX),
cefepim (FEP), ertapenem (ETP); aminoglicozide – gentamicina (GM), amicacină
(AN), kanamicina (K); fl uorchinolonele – acid nalidix (NA), ofl oxacină (OFX),
ciprofl oxacina (CIP); tetraciclinele – tetraciclină (TE) şi sulfamidele – cotrimoxazol
(trimetropim-sulfametoxazol) (SXT).
Rezultate şi discuţii
Rezistenţa microbiană la antibiotice reprezintă o problemă globală de sănătate
publică fi ind datorată în mare măsură consumului inadecvat al antibioticelor. În Europa
fenomenul de antibiorezistenţă este în continuă creştere. Infecţiile căilor urinare
(ICU) se referă la maladiile infecţioase frecvent întâlnite în practica medicală care
înregistrează o incidenţă şi prevalenţă înaltă cu consecinţe medicale şi economice
considerabile. Tulpinile implicate în etiologia ICU sunt parte a studiilor epidemiologice
şi bacteriologice ale ultimilor ani [2,19].
153

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
Rezultatele unor studii denotă că E.coli, germenele care reprezintă microfl ora
normală a tractului gastro-intestinal, în anumite situaţii capătă o rezistenţă semnifi cativă
la preparatele antibacteriene şi poate provoca infecţii intestinale şi extraintestinale
(inclusiv urinare) [15, 16].
Conform datelor studiilor referitor la frecvenţa şi structura etiologică a infecţiilor
urinare, în proporţie de 95% din cazuri sunt determinate de agenţii din familia
Enterobacteriaceae (dintre care în 80-95% cazuri E. coli, mai rar Proteus spp. sau
Klebsiella spp.), iar în restul cca. 5% Pseudomonas aeruginosa, stafi lococi, candide
etc. [8, 10, 15, 16,17].
Rezultatele testelor biochimice de screening şi de confi rmare pentru Enterobacterii,
au pus în evidenţă că din totalul de tulpini de la pacienţii cu ICU, predominante au fost
tulpinile de E.coli (92,9%).
Tulpinile de E.coli izolate de la pacienţii cu ICU au fost testate pentru identifi carea
gradului de rezistenţă faţă de 5 clase de antibiotice. Determinarea rezistenţei la
antibiotice prin metoda disc-difuzimetrică Kirby-Bauer a evidenţiat că tulpinile de
E.coli studiate, izolate de la persoanele cu ICU posedă un înalt grad de rezistenţă,
inclusiv la preparatele antibacteriene beta-lactamice. Totodată, metoda difuzimetrică nu
oferă date sufi ciente pentru aprecierea nivelului de rezistenţă şi monitorizarea corectă
a terapiei antibacteriene. Pentru clarifi carea acestui aspect au fost utilizate testele de
sinergism, prin care s-a putut elucida unul din mecanismele de rezistenţă la antibiotice
a tulpinilor de E.coli – prezenţa beta-lactamazelor. Acest test utilizează un inhibitor de
beta-lactamază, de obicei acidul clavulanic, în combinaţie cu o oximino-cefalosporină
cum ar fi ceftazidim, cefotaxim, ceftriaxon. Discurile cu antibioticele respective au fost
amplasate în aşa mod, ca să fi e posibilă vizualizarea imaginii de sinergie intre discurile
cu amoxacilină/acid clavulanic şi cele cu cefalosporinele de generaţia III (CG3).
Succesiunea amplasării discurilor cu antibioticele corespunzătoare a fost următoarea:
TIC – FOX – FEP – AMX – GM –CAZ – AMC – CTX.
Producerea de către o tulpină bacteriană a beta-lactamazei este certifi cată atunci cînd
diametrul zonei de inhibiţie din jurul agenţilor antimicrobieni ceftazidim, cefotaxim,
ceftriaxonă este extins (aşa numita imaginea de sinergie „în dop de şampanie”) datorită
prezenţei acidului clavulanic.
În rezultat s-a stabilit că E.coli prezintă cea mai înaltă rezistenţă la ticarcilină (77%).
Profi lul desfăşurat al rezistenţei tulpinilor ESBL depistate din urină poate fi urmărit în
fi gura 1.
Prevalenţa infecţiilor căilor urinare cauzate de E.coli ce posedă profi l de rezistenţă
tip betalactamaze cu spectru extins a constituit 5,3%. Prevalenţa portajului intestinal a
constituit 15%.
Tulpinile de E.coli producătoare de beta-lactamaze au fost conservate în mediul
ce conţine bulion de inimă de bovină şi 10% de glicerină apoi au fost stocate prin
congelare la -80°C pentru a fi ulterior testate prin tehnicile de biologie moleculară.
Conduita terapeutică adecvată necesită identifi carea rapidă şi corectă a tulpinilor
rezistente la antibiotice prin utilizarea tehnicilor de biologie moleculară.
Tehnicile de biologie moleculară (amplifi carea genică, secvenţierea, etc) implică
costuri relativ mari, personal bine instruit, dar pot furniza rezultate reproductibile în
timp foarte scurt.
154

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
Figura 1. Ponderea rezistenţei (%) tulpinilor E.coli la antibiotice
Determinarea profi lului de rezistenţă a evidenţiat că tulpinile date prezintă rezistenţă
la următoarele grupe de antibiotice: aminoglicozide în special – gentamicină (72%),
fl uoroquinolone – acid nalidixic (89%) şi sulfamide – cotrimoxazol (72%).
Tulpinile identifi cate din masele fecale deasemenea sunt polirezistente. Ele sunt
rezistente la aceleaşi clase de preparate antimicrobiene ca şi E.coli ESBL depistată din
urină: 53% la aminoglicozide (gentamicina), 56% la fl uorchinolone (ciprofl oxacina),
44% la sulfamide (cotrimoxazol).
Tulpinile de E.coli ESBL identifi cate din probele de urină au fost în exclusivitate
de tip CTX-M, şi anume: o tulpină tip CTX-M-1; 3 tulpini de CTX-M-14; alte 3 tulpini
sunt de tip CTX-M-15.
Tulpinile de E.coli ESBL depistate din probele de mase fecale au fost predominant
de tip CTX şi doar o tulpină de tip – SHV. Spre deosebire de tulpinile urinare, acestea
au fost relativ mai variate şi anume o tulpină - CTX-M-1; 2 tulpini - CTX-M-3; 8
tulpini - CTX-M-14, 3 tulpini - CTX-M-15.
Clonalitatea tulpinilor de E.coli ESBL depistate în urina şi masele fecale a fost
cercetată prin metoda Rep – PCR doar la patru tulpini de E.coli la care au fost prezente
ESBL atât în urină şi mase fecale (U + / F +). La trei din patru tulpini testate de E.coli
ESBL U + / F + a fost prezent un profi l Rep–PCR similar.
Determinînd grupul fi logenetic al tulpinilor urinare s-a constatat că 58,5% tulpini
de E.coli ESBL reprezintă grupul B2, 27,9% – grupul A, 12,7% – grupul D şi 0,9
alte grupe. Tulpinile depistate din masele fecale au următoarea diversitate fi logenetică:
53,4% – grupului A, câte 23,1% – grupul B2 şi grupul D, şi 0,4 – alte grupe (fi gura 2).
Tipizarea tulpinilor de E.coli ESBL urinare şi mase fecale a evidenţiat că tulpinile
de la diferiţi pacienţi au avut profi luri ESBL CTX-M similare. Majoritatea tulpinilor
au fost de tipul BLSE-CTX-M-14, aparţinând grupului fi logenetic B2, cu excepţia
a 2 două tulpini:CTX-M-15 grupul fi logenetic B2, şi CTX-M-3 grup fi logenetic
A (fi gura 3).
155

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
Figura 2. Grupurile fi logenetice ale tulpinilor E.coli ESBL depistate din urină (a) şi
mase fecale (b).
Figura 3. Profi luri similare de BLSE CTX- M la diferite tulpini de E.coli ESBL
(MO33S, MO36S, MO37S, MO108S – tulpini de E.coli ESBL izolate din mase fecale,
MO57U, MO71U, MO93U, MO108U – tulpini de E.coli ESBL izolate din urină).
Antibioticorezistenţa constituie o problemă complexă, multifactorială cu semnifi caţie
pentru sănătatea publică şi necesită o analiză complexă cu implementarea unor măsuri
specifi ce, la diferite niveluri. Studiile realizate privind monitorizarea rezistenţei la
antibiotice şi rezultatele obţinute pot contribui cu o serie de date importante pentru
a oferi medicului posibilitatea de a se orienta în diagnosticul si terapia pacienţilor
cu ICU precum şi să aplice o strategie efi cientă în tratament, din punct de vedere al
balanţei cost/ efi cienţa.
Monitorizarea fenotipică şi genotipică a markerilor de rezistenţă la antibiotice
în populaţia umană reprezintă un element constituitiv al unui sistem naţional de
supraveghere a fenomenului de rezistenţă antimicrobiană, care urmează să fi e dezvoltat
în Republica Moldova ca parte componentă a supravegherii de stat a sănătăţii publice.
156

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
Concluzii
1. Prezenţa E.coli producătoare de ESBL la pacienţii cu ICU detectată prin metode
fenotipice şi moleculare de detecţie a beta-lactamazelor este consecinţa prescrierii şi
consumului necontrolat de antibiotice în diferite ţări, inclusiv în Republica Moldova.
2. Circulaţia mai intensă a tulpinilor E.coli tipul CTX-M-14 grupul fi logenetic
B2 ce au un potenţial de diseminare în colectivităţi pot determina un nivel înalt de
rezistenţă şi difi cultăţi în conduita terapeutică a pacienţilor cu maladii infecţioase.
3. Datele obţinute pe modelul de E.coli pot fi extrapolate pentru evaluarea impactului
fenomenului menţionat şi la alte specii de microorganisme, cea ce confi rmă necesitatea
supravegherii rezistenţei bacteriene.
4. Detectarea corectă a tulpinilor producătoare ESBL, rămâne a fi în continuare
o provocare pentru laboratorele microbiologice şi este importantă în evitarea eşecului
clinic datorat unei terapii cu antibiotice neadecvate cât şi în prevenirea infecţiilor
nozocomiale.
Bibliografi e
1. Babic, M., Hujer., et al. What’s new in antibiotic resistance? Focus on beta-lactamases.
// Drug Resist Updat, vol. 9, 2006, p.142–156.
2. Bonnet R. Growing group of extended spectrum beta-lactamases: CTX – M enzymes.
// Antimicrob. Agents Chemother., 2004, p.1–14.
3. Coculescu B., Flueraş M. Mecanismul mutaţiilor genice. // Revista de Medicină
Militară, 2005, p. 325-333
4. Clinical and Laboratory Standards Institute (CLSI M100-S20, 2010).
5. Donnenberg M. Escherichia coli: virulence mechanisms of a versatile pathogen. San
Diego, California. // Academic Press., 2002, p.154-162.
6. European Antimicrobial Resistance Surveillance System. RIVM. 2010. http: //www.
rivm.nl/earss/database/. (date selective din 14.04.2011).
7. Giske C., et al. Redefi ning extended-spectrum beta-lactamases: balancing science and
clinical need. // J. Antimicrob. Chemother, 2009,p.1-4.
8. Gupta K. Addressing Antibiotic Resistance. // Am J. Med., 2002, p. 29-34.
9. Talan D., et al. Extended-release ciprofl oxacin (Cipro XR) for treatment of urinary
tract infections. // Int. J. Antimicrob. Agents, 2004, p. 54-66.
10. Hawkey P., Jones A. The changing epidemiology of resistance. //J. Antimicrob.
Chemother., 2009, Sep., p.1-10.
11. Hernadez-Burruezo J., et al. Urinary tract infections. // Med. Clin. (Barc), 2007, Nov.,
p.707-715.
12. Jacoby G., Munoz-Price L. The new beta-lactamases.// N. Engl. J. Med., 2005, Jan,
p.380-391.
13. Jones C., et al. Characterization and sequence analysis ofextended spectrum b-lactamase
encoding genes from Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae and Proteus mirabilis isolates
collected during tigecycline phase 3 clinical trials. // Antimicrobial Agents Chemotherapy,
2009, vol. 53, p. 465-475;
14. Livermore D., et al. CTX-M: changing the face of ESBLs in Europe. // Journal of
Antimicrobial Chemotherapy, vol. 59, 2007, p. 165-174.
15. Neal D., et al. Complicated urinary tract infections. In: Urol. Clin. North. Am., 2008
Feb, p.13-22.
16. Negru C. Tulpini de enterobacterii secretoare de beta-lactamaze cu spectru extins
izolate in infecţiile urinare de ambulatoriu. // Igiena si Sănătate Publica, 2008, p.10-11.
17. Petrascu M., Flonta M., Almaş A. M. Fenotipuri de rezistenţă pentru tulpini de
157

Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 3(318) 2012
Microbiologia şi Biotehnologia
Escherichia coli şi Klebsiella pneumoniae producătoare de beta-lactamaze cu spectru extins
(BLSE), izolate din infecţii urinare. // Clujul Medical, 2011, vol., 84, nr.3, p.37.
18. Сидоренко С., Иванов Д. Результаты изучения распространения
антибиотикорезистентности среди внебольничных возбудителей инфекций
мочевыводящих путей в Москве. Фаза I.B. // Антибиотики и химиотерапия,
2005, стр.3–10.
19. Рафальский В., и др. Резистентность возбудителей амбулаторных инфекций
мочевыводящих путей по данным многоцентровых микробиологических исследований
UTIAP-I и UTIAP-II. // Урология, 2004, стр.13-17.
КОМПЛЕКСНЫЕ СОЕДИНЕНИЯ МОЛИБДЕНА И ВАНАДИЯ
КАК ВОЗМОЖНЫЕ СТИМУЛЯТОРЫ БИОСИНТЕЗА
ВНЕКЛЕТОЧНЫХ ЦЕЛЛЮЛАЗ МИКРОМИЦЕТА Penicillium
expansum CNMN FD 05 C
Чилочи A.А., Тюрина Ж.П., Болога О.А 1 ., Клапко С. Ф., Лаблюк С.В.,
Коропчану Э.Б 1 ., Паша Л.И., Рижа А.П 1 .
Институт Микробиологиии и Биотехнологии АНМ, МD 2028 ул. Академией, 1
1 Институт Химии АНМ, МD 2028 ул. Академией, 3
Rezumat
A fost studiată infl uenţa unor compuşi coordinativi ai molibdenului şi vanadiului asupra
biosintezei complexului celulazic (endoglucanaze, celobiohidrolaze, β-glucozidaze)
la tulpina de fungi Penicillium expansum CNMN FD 05 C. S-a stabilit că compuşii
molibdenulului, care conţin în componenţa sa aminoacizi, nu infl uenţează activitatea
endoglucanazelor, inhibă considerabil celobiohidrolazele (80-90%) şi stimulează
activitatea β-glucozidazelor. În calitate de efi cient stimulator ai biosintezei
β-glucozidazelor poate fi raportat complexul MoO 2 (ac.ac.)Gly, care a sporit activitatea
enzimelor cu 47.8-67.0%. Acest complex poate fi utilizat pentru obţinerea preparatelor
enzimatice cu conţinut sporit de β-glucozidaze. Metalocomplexul (NH4) 2 VO 3 Gly
stimulează activitatea a toate trei componente a complexului celulozolitic sintetizat
de micromiceta Penicillium expansum CNMN FD 05 C, asigurând creşterea activităţii
endoglucanazelor cu 45%, celobiohidrolazelor cu 32% şi β-glucozidazelor cu 40%.
Cuvinte-cheie: Penicillium expansum – metalocomplexe – endoglucanaze –
celobiohidrolaze - β-glucozidaze.
Depus la redacţie: 22 octombrie 2012
---------------------------------------------------------------------------------------------------------
Adresa pentru corespondenţă: Ciloci Alexandra, Institutul de Microbiologie şi
Biotehnologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, str.Academiei, 1, MD- 2028 Chişinău,
Republica Moldova,e-mail: alexandra.ciloci@gmail.com ; tel. (+373 22)73.98.24.
Введение
Комплексные соединения микроэлементов играют значительную роль в
живых организмах. Повышенный интерес к этим соединениям обусловлен
также тем, что многие из них являются биологически активными веществами,
обладающими антимикробными, противовирусными и противоопухолевыми
свойствами. Обнаружено и стимулирующее действие некоторых из этих
соединений на рост и продуктивность ряда микроводорослей, перспективных
158