160 standardizarea procedurii de conservare a tulpinilor de bacterii ...
160 standardizarea procedurii de conservare a tulpinilor de bacterii ...
160 standardizarea procedurii de conservare a tulpinilor de bacterii ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
3. Ursu A.<br />
Degradarea solurilor şi <strong>de</strong>sertifi carea. Chişinău, Pontos. 2000, 307 p.<br />
4. Vance, E.D., Brookes, P.C., Jenkinson, D.S. An extraction method for measuring soil<br />
microbial biomass C // Soil Biol. & Bioch. 1987. V. 19. P. 703–707.<br />
5. Аринушкина Е.В. Руководство по химическому анализу почв. M., МГУ, 1970, c.<br />
487.<br />
6. Корчмару C. Оценка метода субстрат-индуцированного дыхания (для определения<br />
почвенной микробной биомассы) на примере почв Молдовы. // Buletinul Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe<br />
a Moldovei. Ştiinţe vieţii. n. 1 (307), 2009, р.134-142.<br />
7. Меренюк Г.,Урсу А., Корчмару C., Сашко Е. Микробиологическая характеристика<br />
зональных почв Молдовы // Mediul Ambiant. 2009. nr.5 (47), p. 4-8.<br />
STANDARDIZAREA PROCEDURII DE CONSERVARE<br />
A TULPINILOR DE BACTERII PĂSTRATE ÎN COLECŢIA<br />
NAŢIONALĂ DE MICROORGANISME NEPATOGENE.<br />
I. STANDARDIZAREA PROCEDURII DE CONSERVARE A<br />
TULPINILOR DIN GENUL PSEUDOMONAS PĂSTRATE IN<br />
COLECTIA NATIONALĂ DE MICROORGANISME NEPATOGENE<br />
Slanina Valerina, Lupaşcu Lucian, Tolocichina Svetlana, Burţeva Svetlana,<br />
Postolachi Olga, Sîrbu Tamara, StepanovVitalie, Chiseliţa Oleg.<br />
Institutul <strong>de</strong> Microbiologie şi Biotehnologie al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei<br />
Referat<br />
A fost <strong>de</strong>monstrat, că mediile <strong>de</strong> nutriţie King B şi bulion peptonat <strong>de</strong> carne, asigură<br />
o <strong>de</strong>nsitate sufi cientă <strong>de</strong> celule nesesară unei liofi lizări reuşite a <strong>bacterii</strong>lor din genul<br />
Pseudomonas. Au fost <strong>de</strong>terminaţi parametrii optimi pentru liofi lizarea <strong>tulpinilor</strong> din<br />
genul Pseudomonas. S-a stabilit, că utilizarea mediilor <strong>de</strong> protecţie, lapte <strong>de</strong>gresat (LD)<br />
+ zaharoză <strong>de</strong> 10,0% (Z 10%) şi succinatului <strong>de</strong> sodiu (Succ.Na) + zaharoză <strong>de</strong> 12,0%<br />
(Z12%), a temperaturii <strong>de</strong> congelare (-20 o C), apoi revitalizarea cu apă distilată asigură<br />
cea mai înaltă viabilitate a <strong>tulpinilor</strong> din genul Pseudomonas.<br />
Cubinte cheie: liofi lizare - medii nutritive - medii <strong>de</strong> protecţie.<br />
Depus la redacţie 27 martie 2012<br />
---------------------------------------------------------------------------------------------------------<br />
Adresa pentru corespon<strong>de</strong>nţă: SlaninaValerina Institutul <strong>de</strong> Microbiologie şi Biotehnologie<br />
al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a Moldovei, str.Aca<strong>de</strong>miei, 1, MD 2028 Chişinău, Republica<br />
Moldova; e-mail: valerinaslanina@mail.ru, tel. (+373 22) 73 96 09<br />
Introducere<br />
Tulpinile <strong>de</strong> microorganisme, utilizate în biotehnologie prezintă valoare comercială,<br />
<strong>de</strong> aceea problema menţinerii cît mai in<strong>de</strong>lungate a proprietăţilor biosintetice şi celor<br />
economic valoroase este permanent în atenţia savanţilor. Păstrarea microorganismelor<br />
necesită utilizarea meto<strong>de</strong>lor efi ciente <strong>de</strong> <strong>conservare</strong> şi monitorizarea permanentă al<br />
efi cacităţii acestor meto<strong>de</strong>. Diferite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>conservare</strong> au avantajele şi <strong>de</strong>zavantajele<br />
lor [4, 5, 9,14, 16, 18]. Verifi carea viabilităţii culturilor după păstrarea în<strong>de</strong>lungată<br />
prin diferite proce<strong>de</strong>e a arătat, că cele mai efi ciente meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> păstrare sunt crio<strong>conservare</strong>a<br />
şi liofi lizarea, <strong>de</strong>oarece asigură un nivel <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> înalt <strong>de</strong> viabilitate şi activitate<br />
<strong>de</strong> creştere [3, 6, 10, 17, 19-22].<br />
<strong>160</strong>
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (317) 2012<br />
Utilizarea preparatelor bacteriene în lupta cu insectele dăunătoare şi diverse micoze,<br />
întâlnite la plantele agricole, prezintă şi astăzi un interes <strong>de</strong>osebit. Unele din cele<br />
mai cunoscute preparate cu acţiune entomo- şi fi topatogenă sunt obţinute din <strong>bacterii</strong>le<br />
ce aparţin genurilor Bacillus şi Pseudomonas. În cadrul Colecţiei Naţionale <strong>de</strong> Microorganisme<br />
Nepatogene avem peste 20 tulpini din aceste grupuri taxonomice, o parte din<br />
ele fi ind cunoscute pentru activitatea lor antimicrobiană. Conservarea <strong>de</strong> lungă durată<br />
al acestor tulpini, fără modifi carea vădită a caracterelor morfo-culturale şi biochimice<br />
reprezintă o sarcină <strong>de</strong> importanţă majoră pentru colecţie.<br />
Pentru o mai buna păstrare a viabilităţii, înainte <strong>de</strong> liofi lizare culturile <strong>de</strong> microorganisme<br />
sunt suspendate într-un mediu stabilizator, ce le protejează <strong>de</strong> acţiunea şocului<br />
osmotic şi termic.<br />
În conformitate cu mecanismele <strong>de</strong> acţiune, mediile <strong>de</strong> protecţie sunt divizate în<br />
două categorii:<br />
- endocelulare, care penetrează membrana celulară;<br />
-<br />
extracelulare, care leagă apa extracelulară.<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
În cadrul cercetărilor cu microorganisme - <strong>de</strong>structori ai petrolului - Pseudomonas<br />
sp. 142NF şi Rhodococcus sp. S67 - au fost utilizate 2 medii <strong>de</strong> protecţie: nr.1 (4 %<br />
tiouree, 8% zaharoză, 4% poliglucină) şi nr. 2 (6% tiouree şi 10% zaharoză). A fost<br />
<strong>de</strong>monstrat că pentru Pseudomonas cel mai bun mediu <strong>de</strong> păstrare este mediul nr.2, iar<br />
pentru Rhodococcus – mediul nr.1, la aplicarea cărora viabilitatea a alcătuit 16,2% şi<br />
52,3% respectiv, ceea ce este semnifi cativ mai mare <strong>de</strong>cât la liofi lizarea pe alte medii<br />
[15]. Viabilitatea <strong>bacterii</strong>lor marine, păstrate timp <strong>de</strong> 14 luni în stare liofi lizată, la fel<br />
este mai mare şi alcătuieşte 60-65% pe mediile <strong>de</strong> protecţie ce conţineau zaharoză<br />
(10%), gelatină, NaCl şi glutamat [7, 8].<br />
Astfel, reeşind din cele expuse, liofi lizarea este cea mai efi cientă metodă <strong>de</strong> <strong>conservare</strong><br />
a <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> microorganisme atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al păstrării viabilităţii,<br />
caracterelor morfologice şi fi ziologice, activităţii biochimice şi stabilităţii genetice, cât<br />
şi din consi<strong>de</strong>rentele aplicării sigure şi cu cheltuieli minime.<br />
Material şi meto<strong>de</strong><br />
Obiectul <strong>de</strong> studiu: 13 tulpini <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> din Colecţia Naţională <strong>de</strong> Microorganisme<br />
Nepatogene aparţinând genului Pseudomonas (Ps.fl uorescens B-561, B-894, B-970,<br />
B-01, Ps. clororafi s B-897, Ps. aureofaciens B 1249, CNMN-03, Ps. aurantiaca B 875,<br />
B 548, Ps. sp.1, 63, 77, 78).<br />
Cultivarea. Tulpinile investigate au fost cultivate static în condiţii aerobe în tuburi<br />
<strong>de</strong> sticlă pe mediile agarizate geloză peptonată <strong>de</strong> carne sau King B[1,2].<br />
Liofi lizarea. Culturile suspendate în medii protectoare au fost congelate rapid la t o =<br />
-20…-30 0 C, uscarea masei congelate fi ind realizată la liofi lizatorul “Иней 3”la temperatura<br />
con<strong>de</strong>nsorului -50…-60 0 C şi vid – 6,7 Pa.<br />
Mediile <strong>de</strong> protecţie: lapte <strong>de</strong>gresat (LD), gelatină <strong>de</strong> 1,0% + zaharoză 10,0%<br />
(Gel1,0%+Z10,0%), lapte <strong>de</strong>gresat 10,0% (LD10%), lapte <strong>de</strong>gresat + zaharoză 10,0%<br />
(LD+ Z10,0%), lapte <strong>de</strong>gresat+glucoză 10,0% (LD+G10,0%), lapte <strong>de</strong>gresat 10% +<br />
glucoză 20,0% (LD10%+G20,0%), succinat <strong>de</strong> Na+zaharoză 12,0% (Succ.Na+Z12%),<br />
lapte <strong>de</strong>gresat+zaharoză 12,0% (LD+ Z12%).<br />
Mediile <strong>de</strong> regenerare: apă distilată (AD), succinat <strong>de</strong> Na (Succ.Na), King B.<br />
161
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
Determinarea viabilităţii culturilor <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong>. Viabilitatea culturilor a fost <strong>de</strong>terminată<br />
prin numărarea coloniilor până şi după <strong>conservare</strong>. Pentru aceasta înainte <strong>de</strong><br />
liofi lizare au fost efectuate diluţiile succesive <strong>de</strong> suspensie până la <strong>de</strong>nsitatea <strong>de</strong> 10 6 ...<br />
10 10 celule/ml cu însămînţarea ulterioară a 0,1 ml suspensie pe mediul agarizat geloză<br />
peptonată <strong>de</strong> carne sau King B. Pentru aprecierea viabilităţii după liofi lizare conţinutul<br />
unei fi ole a fost resuspendată în 1,0 ml mediu <strong>de</strong> regenerare: apă distilată (AD), succinat<br />
<strong>de</strong> sodiu (Succ.Na) ori mediul King B. Au fost efectuate diluţiile respective şi inoculări<br />
în 3-4 plăci Petri a câte 0,1 ml <strong>de</strong> soluţie respectivă pe mediile solidifi cate geloză<br />
peptonată <strong>de</strong> carne sau King B. Coloniile crescute pe plăci au fost numărate după 3 zile<br />
<strong>de</strong> incubare la temperatura <strong>de</strong> 30 0 - 35 o C [11 - 13].<br />
Datele experimentale au fost supuse prelucrării statistice în baza programului computerizat<br />
Offi s Excel 2007.<br />
Rezultate şi discuţii<br />
Cel mai înalt grad <strong>de</strong> viabilitate al <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> Pseudomonas după sublimare a<br />
fost stabilit pentru mediile protectoare în componenţa cărora intră zaharoza: laptele<br />
<strong>de</strong>gresat+zaharoza <strong>de</strong> 10,0% şi succinatul <strong>de</strong> Na+zaharoza <strong>de</strong> 12,0% (Tab.1, Tab. 2).<br />
Procentul <strong>de</strong> supravieţuire a <strong>bacterii</strong>lor studiate la utilizarea acestor medii protectoare<br />
a fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mic – până la 0,67 - 1,92% (1,8×10 9 - 2,5×10 9 ), totuşi în comparaţie cu<br />
restul mediilor protectoare aceste rezultate rămân a fi cele mai bune.<br />
Procentul viabilităţii celulelor bacteriene <strong>de</strong> Pseudomonas după 1 an <strong>de</strong> păstrare în<br />
stare liofi lizată pentru cele 6 medii <strong>de</strong> protecţie a scăzut consi<strong>de</strong>rabil şi constituie doar<br />
0,2-38,6% faţă <strong>de</strong> numărul celulelor viabile înregistrat imediat după liofi lizare (Tab. 3).<br />
După 1 an <strong>de</strong> păstrare în stare liofi lizată rezultate bune privind stabilizarea numerică<br />
a celulelor bacteriene <strong>de</strong> Pseudomonas au fost remarcate pentru mediul care conţine,<br />
ca şi în cazurile prece<strong>de</strong>nte, zaharoză: Gel.1,0%+Z10,0%. Acest fapt a fost remarcat şi<br />
în investigaţiile efectuate <strong>de</strong> Cupleţcaia M. B. şi Arcadieva Z.A. (1997) [11], care au<br />
stabilit un înalt grad <strong>de</strong> viabilitate a microorganismelor studiate la utilizarea mediului<br />
protector - gelatină 1,0%+zaharoză 10,0%.<br />
Astfel, viabilitatea culturilor <strong>de</strong> Pseudomonas imediat după liofi lizare a fost <strong>de</strong>stul<br />
<strong>de</strong> mică faţă <strong>de</strong> rezultatele expuse în sursele bibliografi ce [11, 13, 15]. Comparativ cu<br />
speciile <strong>de</strong> Pseudomonas aurantiaca, P. fl uorescens şi P. aeruginosa, care au avut o<br />
viabilitate cuprinsă între 47,5-87,9% [13], culturile <strong>de</strong> Pseudomonas testate în CNMN<br />
au manifestat o rezistenţă scăzută faţă <strong>de</strong> liofi lizare, procentul <strong>de</strong> supravieţuire fi ind<br />
<strong>de</strong> circa 0,03...1,92%. Totuşi, numărul <strong>de</strong> celule viabile la tulpinile <strong>de</strong> Pseudomonas<br />
atât imediat după liofi lizare (7,0×10 7 ...2,5×10 9 ), cât şi după 1 an <strong>de</strong> păstrare (1,0×10 6<br />
...5,4×10 7 ) este mai mult <strong>de</strong>cât sufi cient pentru revitalizarea culturii din starea <strong>de</strong> anabioză<br />
şi restabilirea numerică a populaţiilor <strong>tulpinilor</strong> date.<br />
Proce<strong>de</strong>ele <strong>de</strong> rehidratare şi condiţiile <strong>de</strong> regenerare a microorganismelor după<br />
liofi lizare exercită o infl uenţă majoră asupra viabilităţii microorganismelor. Astfel,<br />
conform datelor bibliografi ce [13, 17], pentru revitalizarea culturilor <strong>de</strong> Pseudomonas,<br />
au fost testate mediile: apa distilată, succinatul <strong>de</strong> sodiu şi mediul King B. Conform<br />
rezultatelor obţinute (Tab. 4) viabilitatea maximă a tuturor <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> Pseudomonas<br />
a fost înregistrată la utilizarea în calitate <strong>de</strong> mediu <strong>de</strong> regenerare a apei distilate. La<br />
regenerarea <strong>tulpinilor</strong>, luate în studiu, cu succinat <strong>de</strong> sodiu şi mediu King viabilitatea<br />
este <strong>de</strong> 2-4 ori mai mică.<br />
162
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (317) 2012 Microbiologia şi Biotehnologia<br />
163
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012 Microbiologia şi Biotehnologia<br />
164
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (317) 2012<br />
Tabelul 4. Viabilitatea <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> ce aparţin genului Pseudomonas pe diverse<br />
medii <strong>de</strong> regenerare.<br />
Tulpina<br />
Mediile <strong>de</strong> regenerare, cel/ml<br />
(X±x)×10 7<br />
AD Succ.Na King B<br />
Ps.aurantiaca B548 43,0 ±8,1 12,7±3,0 10,0±2,6<br />
Ps.aurofaciens B-1249 20,7±1,5 3,7±1,5 2,3±0,9<br />
Ps.fl uorescens B-970 49,0±9,1 21,3±2,4 15,7±1,2<br />
Pseudomonas sp.77 96,0±10,4 88,0±7,2 46,3±2,6<br />
Pseudomonas sp.78 34,3±3,3 8,7±1,4 6,3±1,4<br />
Deci, mediul optim pentru regenerarea <strong>tulpinilor</strong> liofi liozate <strong>de</strong> Pseudomonas este<br />
apa distilată.<br />
Astfel, conform rezultatelor obţinute, putem constata că păstrarea viabilităţii <strong>tulpinilor</strong><br />
<strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> Pseudomonas în urma procesului <strong>de</strong> liofi lizare <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> atât <strong>de</strong> mediile<br />
protectoare şi <strong>de</strong> regenerare utilizate, cât şi <strong>de</strong> particularităţile <strong>tulpinilor</strong> luate în<br />
studiu.<br />
Viabilitatea <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong>, ce urmează a fi conservate, se afl ă într-o<br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă directă <strong>de</strong> parametrii utilizaţi pentru procedura <strong>de</strong> liofi lizare, un rol esenţial<br />
revenindu-i, în acest sens, temperaturii <strong>de</strong> congelare. Pentru verifi carea acţiunii temperaturii<br />
<strong>de</strong> congelare asupra viabilităţii culturilor <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> studiate acestea au fost suspendate<br />
în mediile protectoare selectate LD+S10,0 % şi Succ. Na+Z12,0 % şi congelate<br />
la două regimuri <strong>de</strong> temperaturi: (-20 0 C) şi (-30 0 C) (Tab. 5). Rezultatele obţinute,<br />
la modul general, indică asupra faptului că culturile studiate manifestă un procent mai<br />
mare al viabilităţii în cazul aplicării temperaturii <strong>de</strong> (-20 0 C), faţă <strong>de</strong> cea <strong>de</strong> (-30 o C). În<br />
consecinţă, pentru realizarea <strong>procedurii</strong> <strong>de</strong> liofi lizare a culturilor <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> din genul<br />
Pseudomonas, luate în studiu, se recomandă aplicarea temperaturii <strong>de</strong> congelare <strong>de</strong><br />
(-20 0 C).<br />
Tabelul 5. Studiul infl uenţei temperaturii <strong>de</strong> congelare asupra viabilităţii culturilor <strong>de</strong><br />
Pseudomonas liofi lizate.<br />
Tulpina Mediile <strong>de</strong> protecţie<br />
Ps. aurantiaca B548<br />
Ps. aurofaciens B-1249<br />
Ps. fl uorescens B-970<br />
Pseudomonas sp.77<br />
Pseudomonas sp.78<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
Temperatura <strong>de</strong> congelare<br />
-20 0 C -30 0 C<br />
(X ± x) × 10 7 cel/ml (X ± x) × 10 7 cel/ml<br />
LD+Z10% 8,3±0,9 1,3±0,7<br />
Succ. Na+Z12% 75,7±6,2 14,0±3,1<br />
LD+Z10% 3,3±0,9 1,0±0,6<br />
Succ. Na+Z12% 15,7±1,5 16,7±1,5<br />
LD+Z10% 14,3±1,2 12,3±0,9<br />
Succ. Na+Z12% 24,7±4,1 23,7±3,3<br />
LD+Z10% 3,0±0,6 1,0±0,6<br />
Succ. Na+Z12% 17,3±1,2 16,7±0,9<br />
LD+Z10% 15,0±1,0 17,7±1,5<br />
Succ. Na+Z12% 16,7±0,9 17,3±0,9<br />
165
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2(317) 2012<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
Concluzii<br />
1. Mediile <strong>de</strong> nutriţie King B şi bulion peptonat <strong>de</strong> carne oferă condiţiile necesare<br />
unei multiplicări accelerate a microbilor, asigurând prin aceasta o <strong>de</strong>nsitate sufi cientă<br />
<strong>de</strong> celule necesare pentru procedura <strong>de</strong> liofi lizăre.<br />
2. Mediile <strong>de</strong> protecţie, lapte <strong>de</strong>gresat+zaharoză <strong>de</strong> 10,0% (LD 10%) şi succinat<br />
<strong>de</strong> sodiu (Succ.Na )+zaharoză <strong>de</strong> 12,0% asigură cea mai înaltă viabilitate la liofi lizare<br />
a <strong>tulpinilor</strong> din genul Pseudomonas.<br />
3. Cel mai efi cient mediu <strong>de</strong> revitalizare pentru <strong>bacterii</strong>le cercetate s-a dovedit a<br />
fi apa distilată, care asigură o viabilitate superioară comparativ cu alte medii utilizate<br />
în studiu;<br />
4. Viabilitatea <strong>tulpinilor</strong> <strong>de</strong> <strong>bacterii</strong> din genul Pseudomonas la liofi lizare se afl ă<br />
într-o <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă directă <strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong> congelare. Rezultatele obţinute, indică asupra<br />
faptului că culturile studiate manifestă un procent mai mare al viabilităţii la temperatura<br />
<strong>de</strong> -20oC, faţă <strong>de</strong> temperatura <strong>de</strong> -30oC Referinţe<br />
1. Auub Nicolas D., Pettinari M.Julia,<br />
et all. A polyhydroxybutyrate producing Pseudomonas<br />
sp. isolated from Antarctic environment with high stress resistance. // Curr. Microbiolgy,<br />
2004, 49, Nr. 3, p.170 - 174.<br />
2. King E. O. Ward M. K., Raney D. E. Two simple media for the <strong>de</strong>monstration of piocianin<br />
and fl uorescein. // J. Lab. Clin. Med., 1954, V.44, p.301-307.<br />
3. Scheyhing C.H., Hormann S., Ehrmann M.A., Vogel R.F.<br />
Barotolerance is inductible<br />
by preincubation un<strong>de</strong>r hydrostatic pressure, cold-, osmotic and acid- stress condition in<br />
Lactobacillus sonfranciscensis DSM 20451T . // Lett. Appl. Microbiology, 2004, 39, Nr.3, p.<br />
284-289.<br />
4. Schinner F., Ohlinger R., Methods on Soil Biology. // Springer. 1995. 426 p.<br />
5. Zarnea G. Tratat <strong>de</strong> microbiologie generală. // Ed. Aca<strong>de</strong>miei Române, 1994, 757 p.<br />
6. Важинская И.С., Новик Г.И., Кантерова А.В.<br />
Выживаемость мицелиальных грибов<br />
после криоконсервации в зависимости от состава защитных сред. // Мат. IV. Межд.<br />
Конф. «Современное состояние и перспективы развития микробиологии и биотехнологии»<br />
Минск, 2008, с. 113-115<br />
7. Выпияч А.Н., Маркелова С.И. Жизнеспособность и биолюминисценция лиофильно<br />
высушенных клеток. // Вести МГУ, сер. 16, 1995, № 3, с. 33-37.<br />
8. Ефременко Е.Н. Татаринова Н.Ю.<br />
Влияние длительного хранения клеток микроорганизмов<br />
иммобилизованных в криогель поливинилового спирта, на их выживаемость<br />
и биосинтез целевых метаболитов. // Микробиология, 2007, т. 76, №3, с. 383-389.<br />
9. Золотилина Г.Д, Шакирзянова М.Р.<br />
Жизнеспособность коллекционного фонда<br />
бактерий при длительном хранении. // Докл. Акад.Наук Респ. Узбекистан, 2004, № 2, с.<br />
84-90.<br />
10. Кантерова А.В., Важинская И.С., Новик Г.И. Жизнеспособность и активность<br />
роста грибов родов Aspergillus и Penicillium после длительного хранения в лиофилизированном<br />
состоянии. // Conf. şt. Naţ, consacrată celei <strong>de</strong>a 50 aniv. <strong>de</strong> la fondarea sectţiei <strong>de</strong> microbiologie.<br />
„Probleme actuale ale microbiologie şi biotehnologie”, Chişinau, 2009, p. 44-46.<br />
11. Куплетская М.Б., Аркадьева З.А. Методы длительного хранения коллекции микроорганизмов<br />
кафедры микробиологии Московского Государственного Университета.<br />
// Микробиология, 1997, T. 66, №2, с. 283-288.<br />
12. Луста К.А., Фихте Б.А. Методы определения жизнеспособности микроорганизмов.<br />
// Пущино, 1990, 186с.<br />
166
Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. 2 (317) 2012<br />
13. Методы общей бактериологии. // Под ред. Ф. Герхардта и др., М.: Мир, 1983, с.<br />
512-536.<br />
14. Мурас В.А., Житкевич Н.В., Майко И.Н., Самойленко В.Н.<br />
Исследование некоторый<br />
оруикональных изменений в клетках фитопатогенных бактерий при длительном<br />
хранении простыми методами. // Микробиол., 1994, 56, №4, с. 85.<br />
15.<br />
Microbiologia şi Biotehnologia<br />
Петриков К.В., Якшина Т.В., Власова Е.П., Пунтус И.Ф., Нечаева И.А.,<br />
СамойленкаВ.А, Филонов А.Е. Изучение выживаемости микроорганизмов – деструкторов<br />
нефти родов Pseudomonas и Rhodococcus при различных способах хранения. // «Современное<br />
состояние и перспективы развития Микробиологии и Биотехнологии.», Мат.<br />
Межд. Конф., Минск, 2008, с. 223-225.<br />
16. Плотников О.П., Маркова Л.И., Виноградова ТН.А., Харченко В.Г., Казаринова<br />
Т.Д. Состав для хранения бактерий. // Пат. 2045573 Россия, МКИ6 С12N 1/04<br />
№92007101/13; Заявл.19.11.92; Опубл. 10.10.95, Бюл. №28.<br />
17. Сидякина Т.М.<br />
Консервация микроорганизмов в коллекциях культур. Консервация<br />
генетических ресурсов: Методы. Проблемы. Перспективы. // АH СССР. Пущинская<br />
науч. центр. Ин-т биол. физ., 1991, с. 81-159.<br />
18. Шубина В.Э., Николаева С.И. Изучение возможности длительного хранения<br />
культуры Pseudomonas fl uorescens в водной суспензии. // Ин-т биол. Защиты раст. АН<br />
Респ. Молдова, Деп. В МолдНИИТЭИ, 23.06.98., № <strong>160</strong>4-М98, Кишинев, 1998, 3 с.<br />
19. Цуцаева А.А., Ананьина А.Е., Павленко Н.В. Жизнеспособность споровой культуры<br />
Streptomyces fradiaie ВНИИТ – 25 Л после воздействия некоторых факторов процесса<br />
лиофилизации. // Проблемы криобиологии, 2004, №1, Харьков, с. 26 – 30.<br />
20. Чугаева Ю.В., Выдрякова Г.А., Кузнецова А.М.<br />
Устойчивость светящихся бактерии<br />
при использовании различных методов хранения. Корекция гомеостаза. // Материалы<br />
7 Всерос. Симп., Красноярск, 1996, с. 74-75.<br />
21. Шендеров Е.А., Гахова Э.Н. и др.<br />
Способ длительного хранения естественных<br />
симбиотических ассоциаций микроорганизмов человека и животных. // Пат. 2123044,<br />
Россия, МПК С12N 1/04; C 12N 1/100, 1998, Бюл. № 34.<br />
22. Яковлева М.Б., Никитина З.К., Быков В.А. Сохранность трансформированных<br />
клеток рекомбинантного штамма Saccharomyces cerevisiae в условиях криоконсервации<br />
в зависимости от фазы роста. // Биомедицинские технологии и радиоэлектроника. 2004.<br />
http. www. webcenter. ru/-iprzhr/biomed. html.<br />
167