14 - Consiliul Judeţean Dâmboviţa

PROIECTAN DE SPECIALITATE : PROIECTANT GENERAL: 

S.C ELADPRO S.A. S.C.TOPING COMPANY S.R.L. 

COD PROIECT: 

TITLU PROIECT: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL 

ORAS FIENI– JUDEŢUL DAMBOVITAf 

FAZA:VOL.I - MEMORIU GENERAL 

PROIECTANTI: 

PROIECTANT GENERAL: S.C.TOPING COMPANY S.R.L. 

PROIECTANT DE SPECIALITATE: S.C ELADPRO S.A 

COORDONATOR: URBANIST ENACHE LUCIAN 

PROIECTANT: URBANIST CHIRITESCU MIRUNA 

BENEFICIAR: CONSILIUL LOCAL AL ORASULUI FIENI 

DATA: 2011 

________________________________________________________________________ 

Memoriu general oras Fieni 

1

COLECTIV DE ELABORARE 

DIRECTOR DIVIZIE: 

SEF PROIECT: Inginer Adrian Cojocaru 

COORDONATOR: Arhitect Enache Lucian 

PROIECTANTI URBANISM: Urbanist Miruna Chiritescu 

PROIECTANTI RETELE EDILITARE : Inginer CARSTEA CONSTANTA 

Inginer RADU MARIAN 

REDACTARE GRAFICA : Urbanist Miruna Chiritescu 

Inginer Silviu Cioflec 

Student topograf Adrian Chiritescu 

Istoric Adriana Marin 

________________________________________________________________________ 


2

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE 

PIESE SCRISE 

VOLUMUL I - MEMORIUL GENERAL 

VOLUMUL II - REGULAMENTUL LOCAL 

PIESE DESENATE 

P1 - INCADRAREA IN TERITORIU 

1 Incadrare in teritoriu 1:25 000 

P2 - SITUATIA EXISTENTA-DISFUNCTIONALITATI 

2.1 Situatia existenta - Disfunctionalitati oras Fieni, sat Berevoiesti 

2.2 Situatia existenta - Disfunctionalitati 

P3 – REGLEMENTARI URBANISTICE-ZONIFICARE 

3.1 Reglementari urbanistice – Zonificare oras Fieni, sat Berevoiesti 

3.2 Reglementari urbanistice – Zonificare 

P4 – REGLEMENTARI – ECHIPARE EDILITARA 

4.1 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni, 

sat Costesti 

4.2 Reglementari – Ehipare edilitara –Alimentare cu apa si canalizare- oras Fieni, 

sat Berevoiesti 

4.3 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze,alimentare cu energie 

electrica si telecomunicatii -oras Fieni, sat Berevoiesti 

4.4 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu gaze ,alimentare cu energie 

electrica si telecomunicatii –oras Fieni, sat Costesti 

4.5 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si 

gaze - oras Fieni, sat Berevoiesti 

4.6 Reglementari – Ehipare edilitara -Alimentare cu energie electrica termica si 

gaze- oras Fieni, sat Costesti 

P5 – PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR 

5.1 Proprietatea asupra terenurilor – oras Fieni, sat Berevoiesti 

5.2 Proprietatea asupra terenurilor –sat oras Fieni, sat Costesti 

________________________________________________________________________ 


1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

1:5 000 

3

CUPRINS MEMORIU 

- Foaie de capat PAGINA 

- Colectiv de elaborare PAGINA 

- Borderou de piese scrise si desenate PAGINA 

- Cuprins memoriu PAGINA 

1. INTRODUCERE 

1.1. Date de recunoaştere a documentaţiei PAGINA 

1.2. Obiectul lucrării PAGINA 

1.3. Surse de documentare PAGINA 

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 

2.1. Evoluţie PAGINA 

2.2. Elemente ale cadrului natural PAGINA 

2.3. Relaţii în teritoriu PAGINA 

2.4. Activităţi economice PAGINA 

2.5. Populaţia.Elemente demografice şi sociale PAGINA 

2.6. Circulaţie PAGINA 

2.7. Intravilan existent. Zone funcţionale. Bilanţ teritorial. PAGINA 

2.8. Zone cu riscuri naturale PAGINA 

2.9. Echipare edilitară PAGINA 

2.10. Probleme cu mediu PAGINA 

2.11. Disfunctionalitati PAGINA 

2.11. Necesităţi şi oportunităţi ale populaţiei PAGINA 

3. PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA 

3.1. Studii de fundamentare PAGINA 

3.2. Evoluţie'posibilă, priorităţi PAGINA 

3.3. Optimizarea relaţiilor în teritoriu PAGINA 

3.4. Dezvoltarea activităţilor PAGINA 

3.5. Evoluţia populaţiei PAGINA 

3.6. Organizarea circulaţiei PAGINA 

3.7. Intravilan propus. Zonificare functionala. Bilanţ teritorial PAGINA 

3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale PAGINA 

3.9. Dezvoltarea echipării edilitare PAGINA 

3.10. Protecţia mediului PAGINA 

3.11. Reglementări urbanistice PAGINA 

3.12. Obiective de utilitate publică PAGINA 

4. CONCLUZII- MASURI IN CONTINUARE 

________________________________________________________________________ 


4

MEMORIU GENERAL 

1. INTRODUCERE 

1.1 DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI 

Denumirea lucrării : “Reactualizare plan urbanistic general oras Fieni”; 

Beneficiar : Consiliul Local Oras Fieni ; 

Proiectant general:S.C.TOPING COMPANY S.R.L. 

Proiectant de specialitate: S.C. ELADPRO S.R.L. 

Data elaborarii documentatiei : 2011 ; 

1.2. OBIECTUL PUG 

Prezenta documentatie s-a intocmit in baza comenzii Consiliului Local al orasului 

Fieni si a contractului de proiectare nr. , si are ca scop stabilirea obiectivelor, directii 

principale de actiune si masurilor de dezvoltare a localitatii pentru o perioada de 5-10 ani pe 

baza analizei multicriteriale a situatiei existente si a strategiei de dezvoltare macroteritoriale. 

Planul urbanistic general este un instrument operational al politicii de dezvoltare adoptata de 

administratia locala. 

Scopurile generale avute ale acestui tip de documentatii sunt legate de : 

raportul optim dintre amenajarea generala a teritoriului si dezvoltarea urbanistica a 

localitatilor sale ; 

relaţionarea localităţii cu teritoriul său administrativ şi relaţionarea suprateritorială 

relationarea din punct de vedere functional a spatiilor ; 

stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan 

delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale sau antropice si reducerea 

vulnerabilitatii fondului construit(existent si viitor) ; 

delimitarea zonelor afectate de servituţi publice, afectate de interdicţii temporare şi 

permanente de construire; 

evidentierea fondului construit si amenajat valoros din punct de vedere istoric si 

ambiental si propunerea unui sistem de protectie a acestuia ; 

modernizarea şi dezvoltarea echipării şi a infrastructurii edilitare aferentă zonelor de 

extindere a intravilanului; 

cresterea calitatii vietii ; 

activarea economiei locale ; 

stabilirea reperelor necesare realizarii investitiilor de utilitate publica ; 

________________________________________________________________________ 


5

precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite şi amenajate; 

punerea la punct a sistemului de reglementare a activitatii constructive (certificate de 

urbanism si autorizatii de construire) ; 

corelarea intereselor publice cu cele individuale. 

Teritoriul orasului Fieni are o pozitie geografica si caracteristici care au 

impus analize particularizate prin studii de fundamentare ale teritoriului, preluate apoi in 

documentatia PUG . Din acest motiv analiza si propunerile sunt adaptate acestei situatii, fiind 

in acelasi timp conforme cu cadrul continut general acceptat. 

Documentatia P.U.G. va fi utilizata impreuna cu regulamentul de 

urbanism. 

1.3.SURSE DOCUMENTARE 

La baza intocmirii prezentei documentatii au stat urmatoarele materiale 

documentare : 

CONTRACT NR.– „Plan urbanistic general orasul Fieni ” elaborat de "S. C. Proiect 

Dambovita „ S.A , 1999 

Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -» S.C.Toping 

Company S.R.L.PLOIESTI, 2011; 

Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -», S.C.Toping 

Company S.R.L.PLOIESTI, 2011; 

Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company 

S.R.L.PLOIESTI, 

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015, 

Datele statistice sunt furnizate de Centrul Judetean de statistica Dambovita si de 

Primaria orasului Fieni. 

Enciclopedia Românie 

Anuar statistic al României; 

Lista agenţilor economici de pe raza orasului Fieni; 

Informaţii furnizate de organismele teritoriale în ceea ce priveşte cadrastrul 

funciar al intravilanului şi extravilanului orasului Fieni; 

La baza elaborarii RLU pentru orasul Fieni stau in principal : 

o Legea privind amenajarea teritoriului si urbanismul nr. 350 /2001 cu modificarile 

ulterioare; 

o Ghidul privind elaborarea si aprobarea regulamentelor locale de urbanism 

Reglementare tehnica (Indicativ GM 007 - 2000)aprobata cu Ordinul MPLAT nr. 

21/N/10.04.2000 ; 

o Ghidul privind metodologia de elaborare si continutul - cadru al Planului urbanistic 

general (ORASE - Volumul 2 -Regulament local de urbanism) aprobat prin Ord. 

MLPATnr. 13 N din 10.03.1999 

o Ordinul nr.1430/2005 al MLPAT pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare 

a Legii nr.50/1991,actualizata; 

o Legea 453/ 2001 - privind modificarea si completarea Legii nr. 50 /1991 privind 

autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea 

locuintelor ; 

o Legea nr.50/1991 cu modificarile si completarile ulterioare(OUG nr. 214/2008) 

privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea 

locuintelor si completari. 

________________________________________________________________________ 


6

o Legea fondului funciar nr. 18/1991, versiunea actualizata la 13.12.2007 care cuprinde 

ultima modificare adusa de Legea nr. 340/2007. 

o Legea 401 /2003 pentru completarea si modificarea Legii 50 / 1991 privind 

autorizarea executarii lucrarilor de constructii si unele masuri pentru realizarea 

locuintelor; 

o Legea 50/ 1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii din 13.10.2004 ( 

cu anexele 1 si 2) 

o Legea nr. 98/1994 modificata prin O.G. nr.18/2005 ; lege privind stabilirea si 

sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica. 

o Legea nr. 10/1995 privind calitatea în constructii..Consolidata 2007 

o Legea privind protejarea monumentelor istorice ( 422 / 2001 ); 

o OG 43/ 2000 privind siturile arheologice modificata si completata prin Legea 

378/2001 respectiv Legea 258/2006. 

o Regulamentul General de Urbanism, aprobat prin H.G. nr. 525 / 1996 cu completarile 

ulterioare; 

o Hotararea de Guvern nr. 101 din 03.04.1997 cu modificarile si completarile ulterioare 

pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie 

sanitara in jurul surselor de apa, si lucrarilor de captare, a constructiilor si instalatiilor 

de alimentare cu apa potabila ; 

o Legea nr. 7/1996 Actualizata prin Legea nr. 329/2009 O.U.G. nr. 64/2010; lege 

privind cadastrul si publicitatea imobiliara. 

o L. nr.46/2008 - Codul silvic 

o O.U.G. nr.3/2010 pentru modificarea si completarea Legii apelor nr. 107/1996 

o Legea nr. 33/1994 exproprierea pentru cauza de utilitate publica. 

o Legea nr. 54/1998 privind circulatia juridica a terenurilor. 

o Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43-1997 privind regimul juridic al 

drumurilor. 

o Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia. 

o Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 536 din 23.06.1997 pentru aprobarea Normelor de 

igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei ; 

o Legea privind protectia mediului 137 / 1995, republicata, OUG 195 / 2005 ; 

o Ordonanta guvernului nr. 43 din 28.08.1997 privind regimul juridic al drumurilor ; 

o Legea nr. 82 din 15.04.1998 pentru aprobarea Ordonantei Guvenului nr. 43 / 1997 

privind regimul juridic al drumurilor ; 

o Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 44 din 27.01.1998 pentru aprobarea Normelor 

privind protectia mediului ca urmare a impactului drum-mediu inconjurator ; 


tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor ; 


tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice ; 


tehnice privind amplasarea lucrarilor edilitare, a stalpilor pentru instalatii si a pomilor 

in localitatile urbane si rurale ; 

o Legea 575 / 2001 privind aprobarea PATN – sectiunea a V-a – zone de risc natural; 

o Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea PATN – sectiunea a III –a – zone protejate; 

o Legea 351 / 2001 privind aprobarea PATN – seciunea a IV – a – reteaua de localitati; 

o Celelalte legi de aprobare a sectiunilor PATN, legislatia actuala complementara 

domeniului urbanismului si amenajarii teritoriului si Codul Civil ; 

o Ordinul Ministerului Culturi si Patrimoniului national nr. 2361/2010 pentru 

modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului culturi si cultelor nr.2341/2004 

________________________________________________________________________ 


7

privind aprobarea listei monumetelor istorice, actualizata si a listei monumetelor 

istorice disparute, publicate in M.O. al Romaniei nr. 670 bis / 01. 10 2010. 

o Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conventiei europene a peisajului, adoptata la 

Florenta la 20 octombrie 2000. 

o Legea nr. 13 din 2007: „ Legea energiei electrice” ACTUALIZATA 

o H.G. nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor 

o OUG nr.12/1998 privind transportul pe caile ferate române, modificata prin 

Ordonanta de Urgenta nr.111 din 14 iulie 2005 

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 

2.1. Evolutie 

Orasul Fieni este localitatea cu cea mai veche atestare documentara din nordul judetului 

La 14 iulie 1532 era mentionata pentru prima data ca sat. Importanta orasului nu rezida doar 

in acest fapt: din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor 

subsolului. În oraş există una din cele mai mari fabrici de ciment din ţară 

Denumirea localitatii Fieni a cunoscut urmatoarele forme: Fiiani, 1532, in documentul 

primar Dragomirul Plepei din Fiiani, Fiani(1599,1605), Fiieni(1562), Fieni(1568).Se desprind 

mai multe variante : 

Fieni vine de la cuvantu Amfian zis si Afin si Apian, din care a rezultat forma Fianul 

si apoi Fieni ; 

Fieni de la Sofia ( intelepciune ) si de aici Sofian si Sofieni – Fieni ; 

„ Fieni – fiu - substantiv arhaic : fiu, Fieni – Fiani – Fiiani „ 

Aceasta ultima varianta este si cea care isi gaseste explicatie justa si stiintifica, 

demostrand originea latina a asezarii si, in acelasi timp, vechimea 

lui care se plaseaza in epoca convietuirii dacilor cu romanii. O 

legenda privind originea numelui asezari Fieni descrie cum 

negustorii de la Brasov venitii la Targ- ot- Viste ( Targoviste) cu 

marfuri, facea un popas la hanul „ Fii Enei”. 

Date privind evolutia in timp a unitatii teritorial- 

administrative ce face obiectul Pug 

Localitatea Fieni, oras din anul 1968, se gaseste din punct 

de vedere administrativ printre localitatile importante ale judetului 

Dambovita, fiind situate la confluenta dintre Ialomita si afluentul 

sau Ialomicioara de Vest( Runcu), in regiunea Subcarpatilor. Situat 

in partea de Nord a judetului, de coordonate geografice 25°25΄16¨ 

longitudine estica si 45°07΄39¨ latitudine nordica, îl plasează, 

aproximativ, în partea central-sudică a ţării. Fieni-ul este o veche 

aşezare de moşeni plăieşi, atestată documentar pentru prima dată la 

14 iluie 1532 intr-un act emis de Vlad Inecatul. Aşezarea a avut un 

caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări. 

Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi 

gips), industria a apărut relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului. Zona 

localitatilor care au ajuns sa compuna orasul Fieni, prin particularitatea geografica constituita 

de confluenta Ialomitei (Runcu) a facut obiectul interesului cartografilor inca din sec. XVII, 

dovada prezentarea acestei confluente in hartile vremii. 

________________________________________________________________________ 


8

Fieni-ului se gaseste in harta Stolnicului C-tin Cantacuzino, in care apar satele 

Fieni,Cucuteni, avand curti boieresti, si satul Cotieni. Localitatea a fost initial un sat mosnesc 

ce a suferit trasformari succesive prin faptul ca intrat in posesia manastirei, a boierilor sau a 

domnitorilor vremii. O buna parte din terenul localitatii Fieni a fost detinut de manastirea 

Caldarusani, fapt confirmat prin printr-un hrisov dat de Matei Basarab in 1651, dar reforma 

agrara din 1864- conform actelor privitoare la improprietarirea clacasilor din comuna 

Motaieni- mai gasea in catunul Fieni pe langa clacasi si peste 100 de mosneni. 

Aplicarea legii reformei agrare pe structura proprietatii din 1864, in care coexistau tarani 

clacasi si descendenti ai mosnenilor si plaiesilor inceputului de sec. XVI- se vede prin 

structura parcelarului ce tradeaza catre extremitatilor localitatilor o divizare cvasi-egala a unor 

terenuri. Satele Berivoiesti si Cucuteni sunt documentare prin existenta la 1550 a unor 

documente de vama ale Brasovului, pe cand Costesti este mentionat pentru prima data in 

1815, ca loc de targ, si este trecut in harta ruseasca din 1835, cu mentiunea existentei bisericii 

din 1831. 

Harta Stolnicului C-tin Cantacuzino- Padova 1700 

Localitatea Fieni s-a aflat in decursul timpului in urmatoarele delimitari 

administrative: plasa Ialomita ( 1797-1810, 1865-1872, 1883-1903,) plasa Dambovita (1810- 

1865, 1872-1883), plasa Pucioasa (1904-1947), plasa Fieni (1947-1950), Raionul Pucioasa 

(1950-1960), Raion Targoviste (1960-1968). 

Din punct de vedere administrativ, localitatea Fieni s-a aflat in urmatoarele situatii: 

- 1865-1923, sat al comunei Motaieni; 

- 1923-1959, comuna cu primarie proprie; 

- 1950- 1968, localitate de tip urban ( centru muncitoresc): 

- 1968- oras 

Informatiile destul de sarace privind evolutia acestor localitati nu permite observarea 

evolutiei morfologice a acestora, corelarea informatiilor privind starea actuala si a celor 

referitoare la activitatile locuitorilor in decursul timpului poate aduce lumina in aceasta 

chestiune. Aşezarea a avut un caracter rural şi s-a dezvoltat lent, extinzându-se prin defrişări. 

Datorită bogăţiei de materii prime a teritoriului (calcar, marne şi gips), industria a apărut 

relativ repede şi a dat un impuls dezvoltării Fieni-ului. 

________________________________________________________________________ 


9

Caracteristici semnificative ale teritoriului si localitatilor, repere in evolutia spatiala a 

orasului 

Conform Legii nr.351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a 

teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, orase de rang III . Nivelul de 

dotare minim obligatoriu necesare în vederea servirii locuitorilor din cadrul orasului respectiv 

sunt: 

Populatie: - de regula de la circa 5.000 la circa 30.000 de locuitori; 

- din zona de influenta: intre circa 5.000 si 40.000 de locuitori 

Raza de servire: - circa 10-20 km 

Accesul la caile de comunicatie: acces direct la drum national 71( Baldana- Targoviste- 

Sinaia) sau judetean 712 A, la centrul de rang superior si legaturi facile cu localitatile din zona 

de influenta 

Functiuni economice: capacitati de productie din domeniul secundar (industrie 

prelucratoare si constructii), tertiar (servicii sociale si comerciale) si primar (industrie 

extractiva, agricultura, piscicultura, silvicultura) 

Nivel de dotare-echipare: 

- administratie publica, autoritati - primarie, judecatorie, parchet, tribunal, notariat, sedii 

judecatoresti si asociatii: pentru diferite asociatii; 

- educatie: - invatamant prescolar, primar, gimnazial, liceal; 

- sanatate, asistenta sociala: - spital general sau sectie-spital, maternitate, dispensar 

policlinic, statie de salvare, cresa, farmacie, camin de batrani; 

- cultura: - casa de cultura, cinematograf, biblioteca publica, muzee, 

sala de expozitii, club etc. 

- comert, prestari de servicii: - magazine universale si magazine specializate, piata 

agroalimentara; 

- turism: - hotel de doua stele cu minimum 50 de locuri; 

- finante-banci, asigurari: - sucursale sau filiale de banci, institutii de credit si 

societati de asigurare, C.E.C.; 

- sport, agrement: - terenuri, eventual stadion mic, sali de sport, eventual 

pentru competitii locale, gradini publice si alte spatii verzi amenajate; 

- protectia mediului: - serviciu de protectie a mediului; 

- alimentare cu apa si canalizare: - retele de alimentare cu apa, sistem colector de canalizare, 

statie de epurare; 

- culte: - lacas de cult; 

- transport-comunicatii: - autogara, eventual gara, posta, centrala telefonica; 

- ordine, securitate: - sedii de politie si de jandarmerie. 

Orasul Fieni dispune de toate dotările necesare unei bune funcţionări. 

In Lista Monumentelor Istorice 2010, în orasul Finei se găsesc 7 poziţii cu ansambluri 

şi monumente de arhitectură. 

Evolutia localitatilor dupa 1990 

La sfarsitul sec XX, orasul Fieni s-a dezvoltat pe aceleasi componente traditionale, 

functiunea economica predominanta fiind industria. Dupa 1990 s-au construit si s-au 

modernizat sedii pentru principalele servicii necesare pentru o buna dezvoltare a unei 

localitati: magazine, scoli, asezamante de cultura si asistenta medicala. 

________________________________________________________________________ 


10

Functiunea economica dominanta este cea industriala si linia directoare prin care 

incearca localitatea sa activeze economia locala este tot cea industriala, de astfel se pune 

accent pe dezvoltarea turismului. 

Din punct de vedere arhitectural, au aparut tipologii planimetrice, volumetrice si 

plastice noi la cladirile de locuit si dotarile moderne. 

2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 

Caracteristicile reliefului 

Localitatea Fieni este situata in partea de nord a judetului, in zona premontana a vaii 

Ialomitei, se intinde pe o suprafata de 18,3 km 2 si este strabatuta de raul Ialomita cu afluentul 

sau Ialomicioara. 

Din punct de vedere fizico-geografic, se incadreaza in districtul depresiunilor si 

culmilor subcarpatice, apartinand tinutului Subcarpatilor de curbura, respectiv ‘’ Subcarpaţii 

Ialomiţei’’. 

Trecerea de la zona montana la cea subcarpatica este evidenta si in morfologie. La 

contactul dintre conglomeratele de Bucegi, stratele de Sinaia, ce alcatuiesc culmile sudice ale 

muntile si formatiunile de marne si gresii apare o brusca denivelare a reliefului care se 

termina printr-o depresiune de contact ‘’Depresiunea Runcu-Fieni’’. Denivelarea poate atinge 

400-500 m. 

Reteaua hidrografica 

Reteaua hidrografica de pe teritoriul orasului Fieni, apartine bazinului hidrografic 

Ialomita Superioara, cod cadastral XI-1 prin raurile principale Ialomita si afluentul sau 

Ialomicioara. 

In zona teritoriului administrativ al localitatii Fieni se disting: 

cursuri permanente de apa 

cursuri temporare de apa 

izvoare 

Raul Ialomita izvoraste de pe versantul sudic al masivului Bucegi, in partea de nord 

a judetului, iar in partea sudica paraseste teritoriul judetului la confluenta cu raul Cricovul 

Dulce. 

Pe teritoriul judetului suprafata bazinului Ialomitei este de 1208 km 2 si are o 

lungime de 132 km. Panta medie a raului pe teritoriul judetului este de l7,5%. 

Apele raului constituie una din sursele de apa potabila de suprafata atat pentru 

locuitorii judetului cat si pentru capitala. 

Cursul de apa al raului Ialomita, prezinta un curs caracteristic zonelor de munte, 

manifestand o puternica actiune de eroziune si transport favorizat si de panta mare de scurgere 

a acestuia. 

Raul Ialomita traverseaza teritoriul orasului Fieni prin zona estica, avand o directie de 

curgere nord – sud si colectind apele din zona. 

Raul prezinta un curs permanent, cu debite bogate, dar cu mari variatii de debit si de 

nivel in decurs de un an, functie de regimul precipitatiilor din zona si din amonte de acesta. 

Dupa iesirea din zona de munte, Ialomita primeste o serie de afluenti atat pe partea dreapta,cat 

si pe cea stanga, avand pana la iesirea din zona subcarpatica, un bazin simetric. 

________________________________________________________________________ 


11

Principalii afluenti primiti pe partea stanga sunt : Ialomicioara Paduchiosului - care isi 

desfasoara bazinul la contactul dintre zona montana si cea subcarpatica, apoi paraul Rusetu, 

valea Lupului si Bizdidel, care pot fi considerate subcarpatice. 

Pe partea dreapta primeste paraiele: Rateiu, Raciu, Tata si Ialomicioara, ale caror 

izvoare coboara de pe pantele sudice ale Leaotei. Urmeaza apoi Vulcana, care, prin bazinul 

sau, dreneaza numai dealurile subcarpatice. 

Râul Ialomicioara este un curs de apă, afluent dreapta al râului Ialomiţa în partea de 

sud a localităţii Fieni. Cursul superior al râului mai este cunoscut şi sub numele de râul Vaca. 

Bazinul hidrografic Ialomita Superioara are o suprafata de cca. 700 km 2 si o pondere de circa 

20 % in stocul de apa al intregului bazin,considerata pana in sectiunea Targoviste. 

Clima 

Caracteristicile elementelor climatice sunt determinate de catre un complex de factori, 

intre care se distinge pozitia orasului Fieni in cadrul regiunii si in culoarul raului Ialomita. 

Astfel, la atributele specifice climei tarii noastre, continental - moderata de tranzitie, se 

adauga cele de podis si de culoar, din care deriva o serie de consecinte 

Din punct de vedere climatic zona este favorizata de vecinatatea masivelor muntoase 

din nord, acestea determinand acumularea mai mare a precipitatiilor si protejeaza zona de 

curenti atmosferici reci din nord. 

Avand in vedere intinderea mare a zonei pe directia S-E temperatura aerului va prezenta 

in cursul a 24 h diferenta de 2-5 0 la cele doua extremitati. 

Cele mai coborate temperaturi medii lunare se inregistreaza in ianuarie - 2, - 8 0 C si 

cele mai ridicate in lunile iulie – august + 19 0 C. 

Temperaturile extreme ale aerului au fost inregistrate in ianuarie -27 0 C si august 

+32.5 0 C. 

Anual se inregistreaza in medie 45 zile de iarna( temperatura maxima de 0 0 C), 170 zile 

posibile cu inghet, 60 - 75 zile de vara ( temperatura peste 30 0 C). 

Sub actiunea circulatiei generale a atmosferei, cantitatile lunare si anuale variaza de la 

un an la altul in limite destul de largi , cantitatea totala anuala nescazand totusi sub 750 mm. 

Clima se incadreaza in tipul climatic 2 iar altitudinea se remarca climatic în diferente 

mai atenuate ale temperaturilor din succesiunea anotimpurilor, într-o distributie anuala 

uniforma a elementelor dinamice si într-o repartitie omogena a radiatiei solare. 

Caracteristici geotehnice 

Functie de conditiile geologice si morfologice, respectiv a riscurilor naturale 

identificate pe teritoriul comunei au fost conturate urmatoarele zone: 

Zone improprii de construit reprezentate prin zonele de versanti si culmi 

deluroase cu panta foarte mare,zonele de curs ale retelei hidrografice, 

zonele cu alunecari de teren active si zonele de protectie conducte, CF, 

LEA, etc. 

Zone bune de construit cu amenajari speciale in care sunt cuprinse 

zonele de culmi deluroase si versantii cu panta de 30° respectiv zonele cu 

hazard privind alunecarile de teren precum si zonele inundabile si zone cu 

stagnare temporara a apelor dupa precipitatii abundente. 

________________________________________________________________________ 


12

Zone bune de construit fara amenajari reprezentate prin terasa 

inferioara si terasa medie a raurilor Ialomita si Ialomicioara si zonele de 

platou din cadrul culmilor deluroase. 

Investigatiile geotehnice ulterioare de mare detaliu, pot schimba incadrarea zonelor in 

orice directie, in functie de rezultate, deoarece aceste informatii sunt generale si orientative, 

obtinute pe baza unei prospectiuni preliminare. 

Riscuri naturale 

Exista 3 tipuri de riscuri naturale in teritoriu: 

-riscul seismic 

-risc de inundabilitate 

-risc de instabilitate 

Caracteristicile acestor tipuri de riscuri in teritoriu se detaliaza in capitolul 2.8. Zone cu 

riscuri naturale. 

2.3.RELARII IN TERITORIU 

Orasul Fieni 

Din punct de vedere administrativ, oraşul Fieni cu satele care-i aparţin Berevoieşti şi 

Costeşti, face parte din judeţul Dâmboviţa. 

Coordonatele geografice ce delimiteaza teritoriul administrativ al orasului Fieni sunt : 

25 grade 25 minute 16 secunde longitudine estică şi 45 grade 07 minute 39 secunde latitudine 

nordică, plasandu-se, aproximativ, în partea central-sudică a ţării, iar 460 metri, cota medie 

deasupra nivelului mării, îl situează la o altitudine medie a aşezărilor ţării noastre. 

Are o poziţie deschisă către Munţii Bucegi şi Munţii Leaota dar şi spre Sinaia (35 km), 

Predeal (65 km), Braşov (90 km), Târgovişte (28 km), Bucureşti (110 km). 

Orasul Fieni este amplasat pe axa majora de circulatie rutiera a judetului, DN71: 

Baldana- Targoviste- Sinaia si pe calea ferata Titu- Targoviste- Pietrosita, avand legaturi 

directe si rapida cu resedinta judetului, Targoviste. 

Localitatile din teritoriul administrativ al orasului 

Fieni se afla la distante mici fata de acesta si au legaturi 

directe si lejere pe reteaua rutiera.Cadrul natural si 

amplasarea localitatilor pe cursul unor ape curgatoare nu 

permite interventii semnificative in reteau majora de 

circulatie( alte intrari- iesiri, artele ocolitoare) singura 

exceptie ar fi legatura directa Berevoiesti- Bela- Pucioasa, pe 

malul stang al raului Ialomita, pentru trafic local. 

Incadrarea in reteaua de localitati. 

Vecinatatile conform planului de incadrare in zona sunt : 

Nord- comuna Buciumeni,Dealu Mare , comuna 

Runcu, satul Badeni 

Est- comuna Bezdead şi cu oraşul Pucioasa (cartiere Bela, Miculesti, Diaconesti, 

Serbanesti), iar 

Sud- oraşul Pucioasa , comuna Vulcana Bai 

Vest- comuna Vulcana Bai şi comuna Barbulet 

________________________________________________________________________ 


13

Accesul in teritoriu se face prin: 

Drumuri 

Drumuri nationale: 

Drumul national DN 71 Bucureşti-Baldana-Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta 

Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte - Fieni de 25 km). 

Drumuri judetene: 

DJ 712 A- Runcu 

Cale ferata 

Cale ferată directă: Bucureşti - Titu - Târgovişte-Pietroşiţa, distanţa Bucuresti-Fieni 

fiind de 107 km, iar Targovste - Fieni de 25 km 

 

Incadrarea localitatilor in teritoriul administrativ 

Din punct de vedere administrativ se situeaza in zona nordica a judetului Dambovita, 

la cca 25 km de municipiul Targoviste iar distanţa Bucureşti-Fieni fiind de 107 km. 

Ca mărime comuna se încadrează în categoria localităţilor mici cu un teritoriu administrativ 

de 8627 ha şi o populaţie de 7730locuitori (2009). 

Cele 2 sate componente ale comunei sunt răspândite în teritoriul administrativ, în zona 

de NVpe se regaseste satul apartinator Costesti iar satul apartinator Berevoiesti este pozitionat 

in parte de SE. Legatura in teritoriu dintre componentele orasului Fieni este asigurata de DJ 

712 in cazul satului apartinator Costesti respectiv printr-un numar de 2 poduri peste Ialomita 

spre satul apartinator Berevoiesti. 

Localitati componente Cod SIRUTA 

Fieni 65609 

Fieni 65618 Localitate urbana de rangul III 

Berevoiesti 65627 Sat component de rangul V 

Costesti 65636 Sat component de rangul V 

________________________________________________________________________ 


14

Relatia orasului cu zona de influenta 

Orasul Fieni este cel mai nordic oras din reteaua de localitati a judetului Dambovita, 

inclus in axa majora de localitati de pe Valea Ialomitei. 

Caracterul si rolul relatiilor dintre orasul Fieni si localitatile cele mai importante din raza 

acestuia- municipiul Targoviste, orasul Pucioasa se poate defini prin: 

-relatii economice fundamentale. 

-relatii sociale 

-relatii ocazionale: cele orientate spre oras in mod stabil, dar cu o frecventa ce are 

caracter ocazional ( procurarea unor produse si servicii din oras sau din zona). 

-relatii exceptionale: cele neregulate (spitalizare, voiaj comercial, etc.). 

Prevederi ale PATN cu privire la teritoriul orasului Fieni : 

Legea 575/2001 – Zone de risc natural : potentialul de producere a alunecarilor : risc 

ridicat, tipul alunecarilor: reactivata 

Legea 5 / 2000 - Zone protejate : concentrarea in teritoriu a patrimoniului construit cu 

valoare culturala de interes national este mare 

- Zone cu complexitate mare de resurse naturale 

Legea nr. 190/ 2009- Sectiunea VI- Zone cu resurse turistice Orasul Fieni este o 

unitate administrativ teritoriala cu resurse naturale mari care are probleme ale 

infrastructuri turistic 

2.4.ACTIVITATI ECONOMICE 

Functiile economice si sociale din teritoriul orasului sunt date de: 

- Cadrul natural 

- Resursele solului - fond agricol 

- Resurse ale subsolului - marne si argile 

- Pozitie geografica - are rol de localitate industriala 

Principala funcţiune a localităţii este centru de producţie industrială. 

In raport direct cu posibilităţile naturale ale zonei potenţialul economic al orasului se 

bazează pe agricultură în principal, urmând pomicultura, legumicultura şi creşterea 

animalelor. Partea de nord a Regiunii Sud Muntenia,din care face parte si judetul 

Dambovita,alaturi de Arges si Prahova se caracterizează printr-un grad ridicat de 

industrializare. Principalele probleme cu care se confruntă acest areal sunt legate de declinul 

unităţilor industriale, care a generat o rată ridicată a şomajului. Închiderea unor unităţi 

industriale în zonele monoindustriale a determinat apariţia unor grave probleme economice şi 

sociale, în special în zonele urbane monoindustriale. 

Vegetatia 

Natura solurilor imprima regiunii caracterul predominant-padure alaturi de pasuni si 

fanete. Acestei regiuni ii corespunde subzona padurilor de fag(Fagus silvatica )in alternanta 

cu gorun(Quiercus petrarca). 

Padurile de gorun sunt localizate pe coastele sudice si vestice mai luminate si,in 

general,mai uscate ; cele de fag cresc pe coastele sudice si estice. 

Aceste specii sunt insotite de mesteacan,carpen,tei,paltinjugastru,frasin.Sub padurile de 

gorun se dezvolta o bogata vegetatie ierboasa. 

In afara de aceste asociatii zonale mai exista si asociatii azonale,indeosebi padurile de 

esente moi(zavoaiele)dezvoltate in lunca lalomitei care aninul alb(Alnus incana), 

________________________________________________________________________ 


15

plopul(Populus nigra) si salcia(Salix alba) dau nota specifica. 

Vegetatia ierboasa este reprezentata mai ales prin asociatii de paiusi rosu (Fetusca 

rubra), iarba vantului(Agrostis senuis), ovascior(Arrherathterum-elatius). 

Strans legat de vegetatie este aspectul faunistic al regiunii. 

Dat fiind faptul ca in aceasta zona predominant sunt padurile amestecate si fauna este 

caracteristica lor. 

Dominant sunt unele rozatoare: iepurele(Lepus europaeus), jderul(Martes martes), 

veverita (Sciurus vulgaris) si unele carnivore lupul (Canis lupus), uneori ursul (Ursus 

arctos), iar datorita colonizarilor este des intalnita si caprioara (Capreolus capreolus). 

Dintre speciile de interes cinegetic, in paduri se intalnesc cinteza de iarna (Fringilla 

montiiringilla) si mierla (Turdus merula). 

Reptilele sunt reprezentare de guster (Lacerta viridis) si diferite specii de serpi. 

Insectele si molustele sunt raspandite in toate tipurile de vegetatie. 

In apele raurilor exista si o bogata fauna ihtiologica: pastravul(Salmotrutta fario), 

scobarul (Chondrostoma nasus), cleanul (Leusciscus cephallus) sau mreana (Barbus 

barbus). 

In unele sectoare subcarpatice, datorita deversarii unor materii poluante oparte din 

fauna ihtiologica a disparut. 

Agricultura 

Agricultura era activitatea de baza a locuitorilor orasului Fieni in secolul XIX si in 

prima parte a secolului XX. In prezent, importanta economica a acestei activitati este mult 

scazuta, fiind activitatea auxiliara a unei parti din locuitori. Predominanta ca si activitate cu 

impact comercial este pomicultura si cultivarea cerealelor. La nivelul gospodariilor 

individuale se practica cultura legumelor. Practicarea agriculturii in orice comunitate locala 

presupune existenta si utilizarea urmatoarelor resurse: 

Fond funciar amenajat in bune conditii si reglementari din punctul de vedere al 

proprietatii 

Conditii pedoclimatice-sol si clima 

Culturi agricole si zootehnice 

Resurse materiale – utilaje si finantare 

Resurse umane 

Organizare si asociere 

________________________________________________________________________ 


16

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietati se prezinta astfel: 

Categorii de folosinta gospodarii societati si total 

particulare unitati de stat suprafata 

Ha Ha Ha 

Total teren agricol 768 294 1062 

-arabil 71 

-pasune 223 238 461 

-faneti 444 56 500 

-livezi 30 30 

Mai mult de jumatate din suprafata agricola, 72,3 % din suprafata este lucrata in 

proprietate privata si 27,6 % sub forma asociatiilor lucrative. 

________________________________________________________________________ 


17

Fondul funciar 

Fondulfunciar, privind utilizarea terenurilor, din totalul de 1831ha, in afara terenurilor 

intravilanelor si infrastructurii, situatia se prezinta astfel: 

Evolutia fondului funciar in orasul Fieni dupa categoria de folosinta: 

AN 2011 Supraf . ha % 

Teritoriu administrativ -1813 ha 100% 

TEREN AGRICOL 1062 58,58 

din care: 

arabil 71 3,92 

pomicol 30 1,65 

pasuni 461 25,43 

fanete 500 27,58 

TEREN NEAGRICOL 769 42,42 

din care: 

paduri 524 28,90 

ape 76 4,19 

curti constructii 112,7 6,23 

drumuri/CF/teren degradat 42 2,32 

Sursa : INS, Directia de statistica judeteana Dambovita 

An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Total suprafata 

teren agricol 

1062 1062 1062 1062 1062 1062 

-arabila 71 71 71 71 71 71 

-livezi si 

pepiniere 

pomicole 

-vii si pepiniere 

viticole 

30 30 30 30 30 30 

-pasuni 461 461 461 461 461 461 

-fanete 500 500 500 500 500 500 

Din aceste date rezulta ca cea mai mare suprafata este destinata agriculturii. Este 

important de observat ca 58, 58% din suprafata totala a orasului este ocupata de suprafata 

________________________________________________________________________ 


18

agricola si 27, 58% din cea destinata agriculturii este suprafata destinata fanetelor. In perioada 

2004-2009 nu se manifesta nicio schimbare in structura fondului a orasului Fieni. 

astfel: 

Structura fondului funciar pe categorii de folosinta si proprietari se prezinta 

Categorii de 

folosinta 

gospodarii societati si total 

particulare unitati de stat suprafata 

Ha Ha Ha 

Total 

agricol 

teren 

768 294 1062 

-arabil 71 

-pasune 223 238 461 

-faneti 444 56 500 

-livezi 30 30 

Numărul de locuinte din oras (in anul 2009) fiind de 3074 rezultă în medie o suprafaţă 

agricolă de 0,34 ha/gospodărie, suprafaţă ce se situează cu mult sub media pe ţară de 1,79 

ha/gosp. 

AN 2009 Romania Fieni 

Locuinte 8231295 3074 

Suprafata agricola 14730956 1062 

Media suprafetei agricole 

raportata la o gospodarie 

1,79 0,34 

Terenul agricol reprezinta 75%, din suprafata totala iar diferenta este reprezentata de 

teren neagricol (constructii, infrastructura, etc.) - in suprafa de 484 hectare (adica 25%). 

Conditii pedologice si resurse naturale 

Caracteristicile solurilor din orasul Fieni se datoreaza reliefului si localizarii geografice 

a localitatii. Orasul Fieni apartine Subcarpatilor Curburii dintre Dambovita si Prahova, in 

regiune Bezdead- Dealul Frumos. 

Din punct de vedere geologic, se evidentiaza ca avand o structura foarte cutata, cu o 

succesiune stransa de sinclinale si aniticlinate, spre interior predomina rocile miocene ( pe 

alocuri incluzand in axul anticlinalelor si roci mai vechi apartinad flisului Carpatilor 

Curcurii), iar spre exterior predominand rocile plocene (pe alocuri cu roci miocene in axul 

anticlinalelor). 

Tipul predominant de sol este brun de padure, slab podzolit, intercalat cu soluri cenusii 

de padure sau cu podzoluri. Din punct de vedere al fertilitatii acest sol este considerat unul de 

tip forestier, de calitatea intai. In zonele in care au fost defrisari apare solul brun intelenit, care 

poarta fanete si pasuni productive. Deasemena, pe acest sol se gasesc plantatii de pomi 

fructiferi. 

Defrisarea irationala a padurilor a determinat declansarea accelerata a eroziunii solului, 

in special pe malul stang al Ialomitei. Eroziunea solului are consecinte negative asupra 

economiei regiunii, deorece duce la scaderea productivitatii pasunilor pe o suprafata destul de 

mare, prin indepartarea orizontului superior, bogat in humus. 

________________________________________________________________________ 


19

Din categoria rocilor utile si a materialelor de constructie, in teritoriul analizat se 

exploateaza: 

Marne calcaroase albicioase de-o parte si de alta a Ialomicioarei 

Marne calcaroase rosii, cu intercalatii de marne verzui in partea sudica a Fienilor- 

Cucutenilor 

Gispuri- la Fieni si Motaeni 

Calcare brecioase, gresii si nisipuri marno- calcaroase cenusii, dure, argile sistoase, 

magnoase, negricioase si gresii galuconitice, intanite pe malul drept al Ialomitei 

O resursa importanta din teritoriu o preprezinta nisipurile, pietrisurile, bolovanisurile, 

argilesi piatra din albia raului Ialomita. 

Din punct de vedere economic regiunea prezinta importanta pentru aceste depozite de 

roci, care sunt un bun material pentru fabricarea cimentului, drept dovada a acestui fapt , 

inca din 1914 a fost infiintata o fabrica in zona. 

Culturi vegetale 

Agricultura este reprezentata in primul rand de plantatiile de pomi fructiferi : pruni si 

meri, in cea mai mare parte , dar si peri, ciresi, nuci, visini, caizi, piersici, si alte specii. 

Principalele produse vegetale obtinute in gospodariile populatiei sunt : porumb pentru boabe. 

cartofi, legume, tomate, varza, ardei, plante de nutret. In prezent cultura leguminoasa– 

cartoful mai ales - este ramura predominanta. 

Zootehnia 

Cresterea animalelor ocupa un loc important in agricultura orasului, in special in ceea 

ce priveste bovinele, ovinele, caprinele, si porcinele. 

Efectivul de animale existent la 

data de 1.12.2011 (capete) : 

BOVINE - total 342 

- vaci si bivolite: 208 

- junici gestante : 10 

PORCINE – total : 451 

- scroafe de prasila : 7 

- tineret femel de prasila : 

OVINE – total : 273 

- oi fatatoare : 200 

- mioare montate : 10 

- tineret sub 1 an : 40 

CAPRINE – total : 208 

- capre : 180 

CABALINE – total : 101 

MAGARI si CATARI : 200 

PASARI – TOTAL : 8913 

- pasari outoare : 7000 

ALBINE FAMILII : 234 

________________________________________________________________________ 


20

Din situatia prezentata se constata ca productia animala este asigurata aproape in totalitate 

de sectorul particular – de gospodariile populatiei. 

Productia animala obtinuta de gospodariile populatiei (anul 2010): 

Productia de carne ( sacrificari) – 2010 

Nr. Specificatie 

Nr. animale 

sacrificate(capete) 

Greutatea medie 

la sacrificare(kg) 

1 Bovine 260 100 26 

2 Porcine 400 120 48 

3 Ovine 160 10 1,6 

4 Caprine 200 10 2 

Productia de lapte ( fizic) – 2010 

Greutatea totala a 

animalelor 

sacrificate(tone) 

Nr. Specificatie UM Cant 

it. 

Lapte de vaca si bivolita 

1 Numarul mediu de vaci si bivolite capete 280 

2 Productia medie – muls 

litri 3300 

de lapte : - inclusiv consumul viteilor litri 3600 

3 Productia totala de lapte muls hl 9240 

4 Productia totala de lapte, inclusiv consumul 

hl 1008 

viteilor 

0 

Lapte de oaie 

5 Numarul de oi mulse capete 200 

6 Productia medie de lapte obtinuta de la o oaie mulsa litri 50 

7 Productia totala de lapte hl 100 

Lapte de capra 

8 Numarul de capre mulse capete 180 

9 Productia medie de lapte obtinuta de la o capra mulsa litri 174 

10 Productia totala de lapte hl 313 

Sursa : Primaria orasului 

Productia de lana ( fizic) – 2010 

N 

r. 

Specificatie UM Cantitatea 

1 Numarul de ovine tunse capete 223 

2 Productia medie de lana obtinuta de la o oaie tunsa 

kg 

2 

3 Productia totala de lana 


tone 0,44 

________________________________________________________________________ 


21

Productia de oua - 2010 

Nr. Specificatie UM Cantitatea 

1 Nr.pasarilor care au ouat in cursul anului-total capete 7000 

2 Productia medie de oua de la o pasare- total 

bucati 

110 

3 Productia totala de oua mii 

bucati 

770000 


Productia de miere – 2010 

Nr 

. 

Specificatie UM Cantitatea 

1 Nr.familii de albine de la care s-a extras miere familii 234 

2 Productia medie de miere obtinuta de la o familie de 15 

albine 

kg 

3 Productia totala de miere extrasa 


tone 3.5 

Utilaje, instalatii agricole,mijloace de transport ( gospod. populatiei 2008 - bucati) 

A. Gospodarii cu domiciliul in localitate 

- Tractoare pana la 45 CP : 

- Pluguri cu tractiune animala : 

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone : 

- Care si carute : 75 

- Instalatii pentru fabricat tuica, rachiu : 

B. Persoane juridice 

- Tractoare pana la 45 CP : 

- Remorci pentru tractor : 

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate pana la 1,5 tone : 

- Autovehicule pentru transport marfuri cu capacitate peste 1,5 tone : 


Constructii agricole pe teritoriul orasului ( la inc. anului 2008) 

Gospodarii cu Gospodarii cu 

Nr Denumirea constructiei domiciliul in localitate domiciliul in alte 

. 

localitati 

1 Grajduri 13441,2 252 

2 Patule 7869,99 191 

3 Magazii, hambare pentru 

cereale 

5814,61 394 

4 Sure , fanare 277 

5 Remize, soproane 232,35 


________________________________________________________________________ 


22

Suprafata productiva de primavara in gospodariile populatiei ( inceputul 2008 ) 

Culturi de camp in ogor propriu 

( hectare): 

Cereale pentru boabe – porumb : 2 

Fasole boabe 

Cartofi total 22 

Legume de camp si in solarii 17 

Plante de nutret 32 

Livezi si pepiniere pomicole 

(livezi pe rod) 30 


Se poate obserca cea mai mare suprafata agricola este destinata plantelor de fanet , 

secondata de cultura cartofilor.Producatori agricoli dispun de 2 piete agroalimentare pe 

teritoriul orasului Fieni. 

Industrie, servicii si comert 

Ca urmare a restructurarilor masive operate in industrie, numeroase zone – mai ales 

urbane- din Romania unde majoritatea populatiei este angajata in marile unitati industriale au 

intrat in declin economic si social. Cresterea brusca si vertiginoasa a numarului somerilor 

corelata cu slaba dezvoltare a companiilor private care nu au putut absorbi forta de munca 

disponibilizata au dus la saracie, probleme sociale, stagnare. 

In orasul Fieni exista o zona industriala compacta, agentii economici fiind aliniati dea 

lungul str. Aurel Rainu, str. Industtiilor si Garii. 

Din punct de vedere economic, regiunea prezinta importanta si datorita resurselor 

subsolului, pentru depozitele de roci. 

Cele mai importante ramuri economice reprezentate de agentii economici din orasul 

Fieni in anul 2009 sunt: 

Nr.crt. Domenii de activitate Nr 

unita 

ti 

Cifra de afaceri 

1 Industrie prelucratoare 14 37.094.588 

2 Distributia apei si 4 16.756.561 

3 

gestionarea deseurilor 

Constructii 10 1.448.807 

4 Comert 42 13.783.718 

5 Transport si depozitare 20 26.622.910 

6 Hoteluri, restaurante 7 1.865.339 

7 Informatii, comunicatii 3 167.609 

9 Sanatate si asistenta 4 497.235 

sociala, 

comerciale 

societati 

10 Alte activitati si servicii 5 130.625 

11 Alte societati comerciale 2 10.002 

Total 123 100.467.374 

________________________________________________________________________ 


23

Analizand datele de mai sus, se observa ca 65% din numarul de unitati economice din 

oras din sectoarele mentionate genereaza 93,82% din cifra de afaceri totala, in timp ce 34,96% 

din numarul de unitati economice genereaza restul de 6,185 din cifra de afaceri. 

Companiile de dimensiune mai mare ce activeaza in localitatea Fieni sunt Steaua 

Electrica si Carpatcement Holding. 

Steaua Electrica- companie infiintata in anul 1936 sub numele de Electrostrar. In 

1949 compania devine proprietate de stat si isi schimba numele in Steaua Electrica SA. 

Domeniul de activitate principal al intreprinderi este fabricarea de echipamente 

electrice de iluminat. In anul 2009 , societatea a intregistrat o cifra de afaceri de 19.077. 748, 

avand un numar mediu de angajati de 246 de persoane. 

Carpatcement Holding SA este unul dintre cei mai importanti producatori de ciment 

din Romania. Compania a fost infiintata in 2004 de grupul Heidelberg Cement, prin fuziunea 

companiei de management Carpatcement Romanie SRL si a fabricilor de ciment pe care le 

detinea: Bicaz, Deva si Fieni. 

In octombrie 2002, a fost preluata „Fabrica de ciment Fieni” de actionarii majoritari 

germani, numita pâna atunci ,, Tagrimpex Romcif Fieni”, actionarii retelei de fabrici de 

ciment Heidelberg Cement Group, acestia redenumind fabrica CarpatCement Group Fieni. 

Conform Datelor de pe site-ul propriu, Carpatcement Holding SA are in prezent peste 

900 de angajati. 

Dintre acesti 333 sunt angajati ai fabrici din Fieni. 

Investitiile straine ocupa un loc important in economia orasului, fiind prezenti 

investitori din: Germania si Olanda. 

In ultimi ani s-a constatat o degradare a activitatilor economice datorata in special 

situatiei economice mondiale, ceea ce a condus la reducerea numarului de locuri de munca si 

cresterea somajului. 

S.C. Carpatcement Holding S.A. Fieni exploateaza substante minerale utile: gips în 

cariera Pucioasa (30,5 ha), marna si argila în cariera Malu Rosu (25 ha), calcar si gnais 

încariera Lespezi (100,5 ha). 

Pe teritoriul regiuni Sud s-a identificat o zona de restructurare industriala V, iar 

pentru judetul Dambovita sunt vizate orasele Gasti, Fieni, Moreni, Pucioasa, Targoviste si 

Titu. 

________________________________________________________________________ 


24

Situatia actuala 

In ultimi ani au aparut si s-au dezvoltat un numar de 42 de agenti economici, care au 

drept obiect principal de activitatea realizarea de operatiuni cu caracter comercial, care 

desfasuara activitati de comert atat cu ridicat cat si cu amanuntul. 

Principalele categorii de servicii disponbile la nivelul orasului sunt urmatoarele: 

servicii financiar- bancare si de asigrari 

transporturi terestre de calatori regionale, taximetrie, terestre de marfuri si activitati 

anexe 

servicii de utilitate publica: apa, canalizare, gaze, electricitate, salubritate 

comunicatii si radiocomunicatii 

servici de prelucrare a datelor, producere si furnizare de soft si consultatii privind 

echipamente de birotica 

servici medicale, cabinete ce ofera servicii medicale, consultatie si medicamentatie 

pentru orice tip de afectiuni, cabinete stomatologice dotate cerintelor actuale 

servicii juridice prin cabinete de avocatura, birouri de notari publici 

servicii de proiectare, urbanism, inginerie si alte servicii tehnice oferite de persoane 

autorizate 

servicii de selectare so plasare a fortei de munca 

servicii de secretariat, dactilografiere, multiplicare si traduceri 

servicii de educatie 

activitati de intretinere corporala,coafura,alte activitati de infrumusetare 

activitati de reparatii:automobile,articole electrice, si de uz gospodaresc, ceasuri, 

bijuterii; 

Activitatea de sanatate si asistenta sociala a fost desfasurata de un numar de 4 agenti 

economici iar in domeniul de activitate informatii- comunicatii activeaza un numar de 3 

agenti economici. 

O scurta analiza a activitatii sectorului productiv in orasul Fieni se impune din doua 

motive: 

• datorita contributiei semnificative pe care functionarea unor astfel de entitati pe teritoriul 

unei localitati il are in general pentru dezvoltarea si autonomia respectivei comunitati locale 

• datorita faptului ca aderarea la Uniunea Europeana se materializeaza in fonduri 

nerambursabile care pot fi accesate in cea mai mare parte de sectorul de productie. 

La o prima analiza se poate vedea o realitate valabila la nivelul intregii tari dupa 1989. 

Ponderea comertului este cea mai mare – 42 de firme insumand 34,14 % din totalul agentilor 

economici inregistrati – realizeaza venituri din comert. Urmeaza sectorul transport si 

depozitare–in stransa corelatie cu sectorul industriei prelucratoare. Industria productiva 

reprezinta 9,75 % din totalul firmelor iar sectorul constructiilor si lucrarilor 8,1%. 

________________________________________________________________________ 


25

Turism 

In Fieni isi desfasoara 7 unitati economice in domeniul de activitate Hoteluri- 

restaurante. Conform bazei de date a Ministerului Dezvoltarii Reginale si Turismului, la finele 

anului 2010 in Fieni isi desfasurau activitatea doi agenti economici ce ofereau servici de 

cazare. Dezvoltarea turismului si ridicarea standartelor la nivelu european, constituie cea mai 

buna solutie pentru ridicarea calitatii infrastructurii si serviciilor dintr- un oras. 

Orasul Fieni nu are potential deosebit pentru dezvoltarea turismului, se poate mansa pe 

turismul religios/ cultural, avand in vedere seria de monumente istorice care se regasesc pe 

teritoriul orasului. 

Exista alte forme de turism care pot fi dezvoltate in Fieni: 

turismul de tranzit, dezvolta pe baza cailor de comunicatie rutiera si datorita 

pozitionarii geograficea a orasului; 

turismul de afaceri, pe baza dezvoltari economice a orasului. 

________________________________________________________________________ 


26

Axis Title 

2.5.POPULATIE. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 

Conform datelor furnizate de Institutul National de Statistica in luna iulie 2009 

populatia orasului Fieni era de 7730 locuitori ceea ce reprezinta 1,45% din totalul populatiei 

judetului Dambovita, 0,23% din totalul populatiei din regiune Sud –Muntenia si 0,03 din 

totalul populatiei Romaniei. 

Pentru o mai buna intelegere a problemelor sociale cu care se confrunta orasul Fieni, 

trebuie relevate cateva aspecte precum: evolutia populatiei, structura populatiei dupa diverse 

criterii, problemele legate de resursele si piata fortei de munca. 

Evolutia populatiei 

Analiza se va face cu populatia inregistrata la recensamantele din anii: 1930, 1948, 

1956, 1966, 1977, 1992 si 2002 . 

La 1 iulie 2009, populatia cu domiciliul stabil in comuna este de 7730, din care 4013 

femei si 3717 fiind barbati. 

Evolutia populatiei in orasul Fieni, judetul Dambovita, Romania la recensamant 

România 

Regiunea 

Sud Dambovita Fieni 

Nr.loc. Nr.loc. Nr. loc Nr. loc 

05.ian.77 21559910 5552892 527620 6325 

07.ian.92 22810035 5914247 562041 8260 

18.mar.02 21680974 5605863 541763 7701 

Date 

recensamante 

Evolutia populatiei in comuna la recensamant 

Se poate observa atat la nivelul tarii, al judetului cat si al comunei tendinta de crestere a 

populatiei din 1977 pana in 1992 , an in care aceasta linie directoare se schimba brusc si se 

inregistreaza in evolutia populatiei o scadere constanta la nivel national si judetean. 

Tendintele demografice negative 

9000 

8000 

7000 

6000 

5000 

4000 

3000 

2000 

1000 

0 

1930 1948 1956 1966 1977 1992 2002 

2194 5 139 6 703 5 165 6 325 8 260 7701 

Evolutia populatiei orasului 

Fieni la recensaminte 

193019481956 1966197719922002 

populatie 

manifestate si inregistrate in ultimele 

decenii la nivelul intregii tari nu se 

regasesc si la nivelul orasului. Astfel, 

populatia stabila, ca volum total, a scazut 

de la 8 260 locuitori cati erau inregistrati 

in 1992, la 7 701 locuitori cati s-au 

inregistrat la recensamantul din 2002, 

adica o scadere demografica de 559 

locuitori. 

________________________________________________________________________ 


27

POPULATIA TOTALA -LA 1 IULIE (STABILA) 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Total 7983 7959 7956 7902 7844 7730 


8100 

8000 

7900 

7800 

7700 

7600 

Evolutia populatiei in ultimi 

5 ani 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

2009 populatie 


Relevanta in analiza evolutiei populatiei acestei localitatii reprezinta perioada de timp 

2004- 2009 se poate observa o tendinta de scadere a numarului locuitoriilor stabili cu 3,14 

%. 

Romania Dambovita Fieni 

2004 21673328 538694 7983 

2005 21623849 537910 7959 

2006 21584365 536248 7956 

2007 21537563 534171 7902 

2008 21504442 531441 7844 

2009 21498616 531011 7730 

2010 21462186 530332 7661 

Diferenta 

absoluta 

-211142 -8362 -322 

Diferenta 

relativa 

0,97% -1,55% -4,03% 


Evolutia populatiei orasului Fieni cunoaste in perioada 2004 – 2009 o scadere de 322 

persoane (4,03%), diferenta relativa este cu mult mai mare raportata la media judetului si cea 

nationala. 

Scaderea populatiei intre 2004- 2009 se inscrie in trendul inregistrat la nivel national cat 

si la nivelul judetul Dambovita. 

________________________________________________________________________ 


28

Densitatea populatiei 

România 

Regiunea 

Sud-Muntenia 

Dambovita Fieni 

Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. Nr.loc Loc. 

/km2 /km2 /km2 / km2 

ian.92 22810035 95,7 3559737 103,3 562041 138,6 8260 303 

mar.02 21680974 90,9 3379406 98,1 541763 133,6 7701 283 


Dezvoltarea sectorului secundar a condus la concentrarea unei populatii intr-o zona 

destul de restransa, densitatea populatiei fiind cu mult mai ridicata decat la nivelul tarii si a 

judetului . Se observa ca si in judetul Dambovita exista o densitate a populatiei mai mare fata 

de media tarii. 

Structura pe sexe 

Structura pe sexe a populatiei orasului Fieni pastreaza tendinta de la la nivel national( 

in 2000 avem 50.90% populatie feminina si 49.10% populatie masculina), ponderea 

populatiei masculine fiind aproape egala cu ponderea populatiei feminine. Totusi, trebuie 

remarcat faptul ca populatia feminina a crescut de la un procent de 50.90% in 2000, la 51.91% 

in 2009. 

________________________________________________________________________ 


29

Structura pe sexe in Romania , Dambovita, Fieni 

Romania Dambovita Fieni 

Ambele 

Ambele Ambele 

% Masc. % Feminin % 

% Masc. % Feminin % 

% Masc. % Fem. % 

sexe sexe sexe 

2004 21673328 100 10571606 48,8 11101722 51,2 538694 100 263457 48,91 275237 51,09 7983 100 3848 48,20 4135 51,80 

2005 21623849 100 10543518 48,8 11080331 51,2 537910 100 262944 48,88 274966 51,12 7959 100 3836 48,20 4123 51,80 

2006 21584365 100 10521189 48,7 11063176 51,3 536248 100 262007 48,86 274241 51,15 7956 100 3837 48,23 4119 51,78 

2007 21537563 100 10496720 48,7 11040843 51,3 534171 100 260856 48,83 273315 51,17 7902 100 3825 48,41 4077 51,59 

2008 21504442 100 10477611 48,7 11026831 51,3 531441 100 259255 48,78 272186 51,22 7844 100 3790 48,32 4054 51,68 

2009 21469959 100 10457219 48,71 11012740 51,29 531011 100 258925 48,76 272086 51,24 7730 100 3717 48,09 4013 51,91 


Structura pe sexe in orasul Fieni 


POPULATIA 

TOTALA - 

LA 1 IULIE 

(STABILA) 

________________________________________________________________________ 


2004 2005 2006 2007 2008 2009 

7983 7959 7956 7902 7844 7730 

femei 4135 4123 4119 4077 4054 4013 

barbati 3848 3836 3837 3825 3790 3717 

30

Structura pe varste 

Conventional, se considera ca o populatie este tanara, daca proportia populatiei varstnice este mai mica de 7%; procesul de imbatranire 

demografica este în desfasurare daca ponderea populatiei varstnice este cuprinsa între 7% si 12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde 

unei populatii imbatranite demografic (ponderea populatiei adulte prezinta o stabilitate relativa în timp). 

La nivelul orasului Fieni, ponderea populatiei varstnice este de 10,80 % la recensamantul din 1992, in privinta anului 2002 se poate 

constata o crestere a procentajului populatiei varsnice la 15,23%, ceea ce înseamna ca in acel moment se poate vorbi de o populatie imbatranita la 

nivelul orasului. 

Se poate observa ca aceasta situatie este mult mai pregnanta la nivel judetean cat si national. 

Grupa 

de 

varsta 

Sursa:www.edrc.ro 

Populatie % 

1992 2002 

Populatie 

masculina % 

Populatie 

Feminina % 

Populatie 

Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta si sexe se prezinta astfel, pentru anul de interes 2010: 

- Populatia de 0-14 ani reprezinta 11,4 % 

- Populatia de varsta 15-64 ani (persoane in varsta de munca)are o pondere de 75 % din totalul populatiei 

- Populatia de 65 de ani este in crestere usoara fata de anul 2008, iar pinderea acesteia a fost de 12,3% in totalul populatiei. 

________________________________________________________________________ 


% 

Populatie 

masculina % 

Populatie 

Feminina % 

0-14 2 156 26,10 1 048 26,20 1 108 26,00 1383 17,96 673 8,74 710 9,22 

15- 59 

ani 

60 ani 

5216 63,15 2576 31,19 2640 31,96 5145 66,81 2556 33,19 2589 33,62 

si 

peste 

888 10,80 367 9,20 521 12,20 1173 15,23 484 6,28 689 8,95 

Total 8 260 100,00 3 991 66,58 4 269 70,16 7701 100,00 3713 48,20 3988 51,79 

31

0-14ani 

15-59ani 

60 ani si 

peste 

Structura pe grupe de varste populatiei a orasului Fieni 

– anul 2010 

Dar cresterea duratei medii de viata si a scaderii 

numarului de nasteri vor duce la o imbatranire a populatie in 

urmatorii ani. La Fieni, coroborat cu migratia mare a 

populatiei tinere, aceasta tendinta de imbatranire a 

populatiei poate avea efecte drastice asupra dezvoltarii 

viitoare a orasului, forta de munca diminuandu-se. 

Structura dupa starea civila 

POPULATIA 

TOTALA - 

LA 1 IULIE 

(STABILA) 

Oras 

Fieni 

Jud.Dambovita Romania 

2002 2002,00 2002 

nr 1383 99535,00 3.820.512 

% 17,96 18,38 17,26 

nr 5145 337829,00 13.667.247 

% 66,81 62,40 63,03 

nr 1173 104067,00 4.193.215 

% 15,23 19,22 19,34 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Casatorii 63 48 52 42 53 37 

Divorturi 33 25 28 13 19 10 


Predomina persoanele casatorite, familia fiind una traditionala. Un alt fapt pozitiv este 

acela ca rata divorturilor este de trei ori mai mica decat a casatoriilor. In concluzie, populatia 

orasului Fieni este una stabila din punctual de vedere al starii civile. 

Evolutia descendenta a divorturilor in anul 2009 comparativ cu cu anul 2008, a determinat 

scaderea ratei divortialitatii de la 2,4 % in anul 2008 la 1,25 in 2009. In anul 2004 au fost 

inregistrate cele mai multe casatorii(63), dar si cele mai multe divorturi(33). 

Diminuarea numarului de casatorii in pararel cu o evolutie descedenta a numarului de 

divorturi poate indica o stabilitate mai mare a cuplurilor in 2009 fata de 2008, cu toate ca 

numarul divorturilor in anul 2009 este mai mare raportat la numarul casatoriilor din acelasi 

an. 

________________________________________________________________________ 


32

Structura etnica 

In ce priveste structura etnica a orasului Fieni, romanii reprezinta procentul 

majoritar(99%), alaturi de care mai intalnim maghiari, rromi, turci etc. 

Structura etnica - Recensamant 2002 

Romania 

% 

Fieni % 

Romani 89,5 99.74 % 

Maghiari 6,6 0.05 % 

Rromi 2,5 0.15 % 

Alte etnii 1,1 0,06 

Populatia pe nationalitati la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 

Structura etnicā a populaţiei 

Români: 7,681 99.74 % 

Maghiari: 4 0.05 % 

Romi (Ţigani): 12 0.15 % 

Ruşi-lipoveni: 1 0.01 % 

Turci: 1 0.01 % 

Italieni: 1 0.01 % 

Alta etnie: 1 0.01 % 


Structura populaţiei dupa limba maternă la recensamantul din anul 2002 

Structura populaţiei dupā limba maternă 

Română: 7,694 99.90 % 

Maghiară: 4 0.05 % 

Turcă: 1 0.01 % 

Italiană: 1 0.01 % 

Alta limbă maternă: 1 0.01 % 


Majoritatea populatiei apartine de religia ortodoxa , caracteristica si la nivel national si 

judetean. 

Populatia pe religii la Recensamantul populatiei si locuintelor din 2002 

Structura populaţiei dupā religie 

Ortodoxă: 7,610 98.81 % 

Romano-catolică: 8 0.10 % 

Reformată: 3 0.03 % 

Greco-catolică: 3 0.03 % 

Baptistă: 7 0.09 % 

Adventistă de ziua a 

Şaptea: 27 0.35 % 

Musulmană: 1 0.01 % 

________________________________________________________________________ 


33

Creştină după 

Evanghelie: 35 0.45 % 


Pentru anul 2011, se poate mentiona existenta pe teritoriul orasului a mai multor 

culte apartinand urmatoarelor religii: ortodoxa (in procent covarsitor, de peste 98%), 

Evanghelica, Adventista de ziua a 7- a, Crestina dupa Evanghelie. 

Lacasele de cult de care dispune orasul sunt : 3 biserici ortodoxe, 2 locasuri de cult ale 

altor religii. Exista in continuare cartiere cu populatie preponderent ortodoxa in care nu se 

gaseste nicio biserica- Berevoiesti. 

Miscarea naturala a populatiei 

Miscarea naturala a populatiei este una din componentele care determina cresterea 

populatiei, alaturi de miscarea migratorie. Miscarea naturala surprinde doua fenomene 

demografice: natalitatea si mortalitatea. 

Rata natalitatii reprezinta numarul de copii nascuti intr-o perioada de timp 

determinata(1 an) la 1000 de locuitori. Natalitatea este un fenomen demografic supus 

transformarilor mediului economic si social. Astfel, aceasta este influentata de declinul 

economic care afecteaza familia si relatiile între membrii familiei. 

Miscarea naturala a populatie 2005-2008: 

Fieni Dambovita Romania 

2005 nascuti vii nr 64 3933 221020 

‰ loc. 0,80 9,8 10,2 

decedati nr 97 4859 262101 

‰ loc. 1,22 12,1 12,1 

decedati 

sub 1 an 

nr 52 3310 

la ‰ 

nascuti vii 

13,2 15 

2006 nascuti vii nr 42 3773 219483 

‰ loc. 0,53 9,4 10,2 

decedati nr 70 4855 258094 

‰ loc. 0,88 12,1 12 

decedati 

sub 1 an 

nr 1 52 3052 

la ‰ 

nascuti vii 

13,8 13,9 

2007 nascuti vii nr 62 4881 214728 

‰ loc. 0,78 9,1 10 

decedati nr 69 6214 251965 

decedati 

sub 1 an 

‰ loc. 0,87 11,6 11,7 

nr 39 2574 

________________________________________________________________________ 


34

2008 

la ‰ 

nascuti vii 

8 12 

nascuti vii nr 60 5275 221900 

‰ loc. 0,76 9,9 10,3 

decedati nr 83 6372 253202 

‰ loc. 1,06 12 11,8 

decedati 

sub 1 an 

nr 56 2432 

la ‰ 

nascuti vii 

10,6 11 

Sursa : MINISTERUL SĂNĂTĂŢII PUBLICE CENTRUL NAŢIONAL pentru ORGANIZAREA şi 

ASIGURAREA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL şi INFORMATIC din DOMENIUL SANITAR 

BUCUREŞTI, Buletin informativ nr.8 2006 ,Buletin informativ nr. 10 2005,Buletin informativ nr.11, 2008 

Valorile inregistrate in orasul Fieni sunt diferite de media nationala. Natalitatea este 

mai scazuta decat media nationala si judeteana. 

2004 

MISCAREA NATURALA 

2005 2006 2007 2008 2009 

Nascuti vii 56 64 42 62 60 42 

Nascuti morti 1 1 1 

Decedati - total 87 97 70 69 83 93 

Decedati sub un 

2 1 2 

an 

Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51 

Casatorii 63 48 52 42 53 37 

Divorturi 33 25 28 13 19 10 

PROPORTII LA 1000 LOCUITORI 

Nascuti vii 0,70 0,80 0,53 0,78 0,76 0,76 

Decedati - total 1,09 1,22 0,88 0,87 1,06 1,20 

Casatorii 0,79 0,60 0,65 0,53 0,68 0,48 

Divorturi 0,41 0,31 0,35 0,16 0,24 0,13 

Comparativ cu anul 2008, dar si raportat la situatia celorlalte orase din judetul 

Dambovita, situatia indicatorilor demografici in orasul Fieni s-a inrautatit. Astfel in anul 

2009, pentru orasul Fieni, rata natalitaii a fost de 5,4%, numarul de nascutii vii fiind de 42 . 

La nivel national, evolutia natalitati si a mortalitatii determina in 2009 o scadere 

usoara a sporului natural negativ de la – 1,7 la -1,5 %. Acesta ramane totusi negativ, fiind in 

realitate un deficit de populatie. 

Natalitatea intregistreaza valori maxime in judetele Constanta, Ialomita, Ifov, Mures, 

Suceava cu valori de peste 11,4 % si maxima la Iasi de 12,8%. 

________________________________________________________________________ 


35

Sporul natural (+/- Sn = Nascuti vii - Decese) in intervalul 2000-2009 este negativ 

aratand tendinta demografica negativa al orasului. 

An 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Total judet -1,1 -1,5 -2,8 -2,6 -1,6 -2,7 -2,8 -2,5 -2,1 -1,8 

Urban 

judet 

2,2 1,8 0,2 0,2 1,5 0,2 0,4 0,5 0,9 0,6 

Oras Fieni -1 0,6 -2,5 -4,7 -3,8 -5 -3,6 0,9 -2,9 -6,6 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

natalitate 

mortalitate 

Se observa ca cele 2 axe nu se intersecteaza rezultand un spor negativ de-a 

lungul ultimilor anilor. 

In ceea ce priveste cauza deceselor inregistrate la nivelul populatiei orasului Fieni in 

anul 2009, exista o paleta foarte larga din care se evidentiaza preponderenta bolilor aparatului 

circulator(aprox 63%). 

________________________________________________________________________ 


36

Miscarea migratorie 

Migratia interna, la nivel national, chiar daca nu influenteaza volumul total al populatiei, 

provoaca importante mutatii in structurile dupa varste si sexe ale populatiei, dar si in profil 

teritorial-administrativ, la nivelul judetelor si al localitatilor. 

Migratia poate fi cuantificata prin soldul migratoriu, calculat ca diferenta intre 

stabilirile de domiciliu in localitate si plecarile cu domiciliu din localitate. 

MISCAREA 

MIGRATORIE 

Stabiliri de 

domiciliu in 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

localitate 

Plecari cu 

domiciliul din 

97 85 83 80 115 72 105 97 100 95 

localitate 

Spor al 

74 117 124 106 148 91 111 126 139 143 

migratiei 23 -32 -41 -26 -33 -19 -6 -29 -39 -48 

40 

20 

0 

-20 

-40 

-60 

Evolutia sporului migrator in 

perioada 2000-2009 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Spor al migratiei 

Sporul migratiei a ramas negativ si a suferit fluctuatii importante pe perioada acestor 

ultimi ani. 

In perioada 2000-2009, fluctuatiile privind sporul migrator in Fieni– sunt la cote 

ridicate si permanent negative. 

Sursa acestor stabiliri si sosiri in localitate o reprezinta populatia din zonele rurale ale 

judetului. Situatia in anul 2004 prezinta cel mai mare numar de stabiliri de domiciliu-115, 

ulterior, incepand cu anul 2005, tendinta in acest domeniu prezinta o constanta relativa, in 

sensul ca an de an se inregistraza in medie 100 de noi stabiliri de domiciliu in orasul Fieni. 

Fieni 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Emigranti 3 3 1 2 

Imigranti 1 3 1 2 


________________________________________________________________________ 


37

Spor total populatie –2004-2009: 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Spor natural -31 -33 -28 -7 -23 -51 

Spor al migratiei -33 -19 -6 -29 -39 -48 

Spor total -64 -52 -34 -36 -62 -99 


Se poate observa ca in ultima perioada se manifesta o tendinta de redresare a sporului 

total. 

Resurse umane 

Forta de munca sau populatia apta de munca in orasul Fieni este o alta resursa extrem 

de important in analiza situatiei economice a localitatii. Astfel, aceasta categorie, definita ca 

populatie intre 15 si 64 de ani, reprezinta 75 % din populatie (anul 2009). 

Orasul Fieni are cea mai mare parte a populatiei salariate, cuprinsa in industria 

prelucratoare. 

In prezent exista un disponibil de forta de munca atat in agricultura cat si in industrie, datorita 

restrangerii sau incetarii activitatii unor unitati economice. Numarul locurilor de mucna din 

oras nu asigura necesarul fortei de munca existenta( cererea de forta de munca depaseste 

oferta de forta de munca), fapt ce mentine o deplasare zilnica spre zonele industriale ale 

municipiului Targoviste. 

In anul 2009, in orasul Fieni s-a inregistrat un numar mediu de 1813 salariati. Numarul 

mediu de salariati in industrie s-a ridicat la 804, iar cel din industria prelucratoare la 685 de 

persoane. 

Conform datelor Institutului National de Statistica pentru perioada 2004– 2009 

evolutia numarului de salariati in orasul Fieni este cea ilustrata mai jos. 

Tendinta manifestata este cea de scadere a numarului de salariati la nivelul orasului, ceea 

ce, de asemenea , este un indicator al potentialului economic al orasului. Avand in vedere 

structura populatiei orasului Fieni, la 1 iulie 2009- numarul mediu de angajati, raportati la 

aceeasi perioada, deducem ca 32%din populatia apta de munca a avut calitatea de salariat in 

perioada de referinta. 

________________________________________________________________________ 


38

FORTA DE MUNCA 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Numar mediu de salariati -total 

din care 

-agricultura 

3307 3048 2025 1910 1892 1813 

-industrie 1724 1662 1296 1085 871 804 

-constructii 82 60 58 50 77 94 

-comert 327 350 348 345 291 258 

-transport si comunicatii 

-activitati financiare, bancare si de 

104 219 67 146 154 293 

asigurari 

26 

________________________________________________________________________ 


21 

20 

20 16 11 

-administratie publica 53 61 61 88 90 86 

-invatamant 157 157 157 157 160 160 

-sanatate si asistenta sociala 39 18 18 19 18 23 

-alte ramuri 267 121 


Numar mediu se salariati pe activitati 

Majoritatea salariatilor sunt angajati in industrie (43%). 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Numar mediu de salariati 1724 1662 1296 1085 871 804 

din care: 

-industria extractiva 20 

-industria prelucratoare 1595 1550 1248 1053 810 685 

-energie electrica si term., 

gaze si apa 109 112 48 32 5 5 


39

Principalele disfunctionalitati ale structurii urbane-analiza si diagnosticare 

Dezechilibre sociale si demografice: 

Evolutie demografica negativa 

Feminizarea populatiei 

Imbatranirea populatiei 

2.6.CIRCULATIA 

Drumul national 71 este directia majora a traficului de tranzit prin Fieni iar DJ 712 A- 

Runcu este al doilea, prin importanta in reteaua stradala a orasului. In oras, traseele acestor 

drumuri se confunda cu strazile: str. Ing. Aurel Rainu- DN 71, str. Republici, str. Runcu 

pentru DJ 712° 

Conformatia tramei stradale: la Fieni, reteaua stradala este tip radial( arboricol), avand 

intersectii cu 3 brate si majoritatea strazilor locale tip fundatura; la Costesti si Berevoiesti , 

reteau este afanata, cu drumuri care urmaresc pantela terenului, sau perpendicular pe acestea. 

Intersectiile principale sunt pe DN 71: 

Str. Aurel Rainu- str. Stadionului; 

Str. Aurel Rainu-str. Runculu; 

Str. Republicii- str. Stefanescu; 

Reteau stradala este caracterizata de lipsa unei omogenitatii, specifica tipului de 

formatiune urbana ce a cunoscut o dezvoltare organica/ expansiva in timp ( nu una 

planificata). Se poate observa existenta unei artere majore –DN 71, in lungul careia se 

dezvolta corpul central al localitatii, acest drum fiind atat elementul structurant al urbei, cat si 

principalul colector al circulatiilor din intreaga regiune- toate drumurile judetene si comunale 

ale localitatii se intersecteaza cu aceasta. 

Tesutul urban este caracterizat si el de aceeasi organicitate din doua motive: 

Orasul a cunoscut o dezvoltare spontana in timp (raportandu-se totusi la drumul national- 

principalul element de ordonare a spatiului), nebeneficiind de avantajele unei expansiuni 

planificate /controlate; 

Asezarea orasului pe un relief sinuos( specific localitatilor din zonele deluroasemuntoase) 

care a indemnat o pastrarea a specificului zonei prin plierea noului tesut 

urban pe formele organice ale mediului inconjurator. 

CIRCULATIA RUTIERA 

Drumurile orasului masoara 72 km iar lungime strazilor midernizate este de 45 km:. 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Lungimea strazilor orasenesti 

-total-km 

Lungimea strazilor orasenesti 

72 72 72 72 72 72 

modernizate 45 45 45 45 45 45 


Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri din orasul Fieni se prezinta astfel: 

drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km 

drumuri pavate: 2 km 

drumuri pietruite: 18 km 

________________________________________________________________________ 


40

drumuri de pamant: 2 km 

Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate: 

DR. Nicolae Stefanescu 

Teilor 

Aleea Teilor 

Malu Rosu 

Runcului 

Costesti 

Berevoiesti 

Biserica sf. Nicolae 

Poduri si podete noi necesare: 

Pod Costesti – peste Ialomicioare 

Pod Berevoiesti- peste Ialomita 


Circulatia feroviara 

Orasul Fieni este traversat de linia CF Targoviste- Pietrosita.Reteaua rutiera si calea 

ferata se intersecteaza in 3 puncte: 

2 traversari la nivel; 

1 pasaj denivelat ( subtraversare) 

Transportul rutier 

Transportul local in comun se efectueaza in regim de taxi, in oras nu exista nicio 

societate specializata pentru acest serviciu. In ceeea ce priveste transportul interurban in 

comun, la vechile autobuze se adauga microbusele firmelor private. Acestea asigura 

transportul populatiei atat catre localitatile din judetul Dambovita cat si catre Bucuresti, iar 

numarul de curse si capacitatea de transport au crescut in ultimii ani. Orasul dispune de o 

autogara, iar toate mijlocele de transport in comun care traverseaza orasul sunt obligate sa 

aiba o statie de oprire si la aceasta autogara. 

Traseele principale care tranziteaza orasul: 

Targoviste- Sinaia-Brasov 

Targoviste- Runcu 

Pucioasa- Buciumeni- Valea Leurzii 

Pentru navetisti sunt esentiale traseele care deservesc localitatiile fara cale ferata. 

________________________________________________________________________ 


41

2.7.INTRAVILANUL EXISTENT.ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL 

Repartitia zonelor functionale se analizeaza pe doua trepte de teritoriu, in cadrul 

teritoriului administrativ al orasului Fieni si in cadrul intravilanului localitatii. 

Orasul Fieni se intinde pe o suprafata de 1 813 ha din care intravilan aprobat 

suprafata de 432 ha . 

Limita intravilanului existent aprobat se regaseste in plansele nr. 2. – SITUATIA 

EXISTENTA, DISFUNCTIONALITATI - unde este prezentata in detaliu structura 

functionala existenta a orasului. 

In plansa nr.1 - " INCADRARE IN TERITORIUL ADMINISTRATIV ", se poate 

vedea forma unitatilor de baza si amplasarea lor in relatie cu marile axe de comunicatie rutiera 

ale teritoriului administrativ al corasului. 

In BILANTUL TERITORIAL al suprafetelor de teren cuprinse in intravilanul 

existent aprobat, prezentat in continuare se prezinta structura functionala existenta pentru 

orasul Fieni si trupurile apartinatoare. 

Facem mentiunea ca bilantul teritorial s-a intocmit prin planimetrarea electronica a 

intravilanului actual, transpus pe suport topografic nou si ca exista o diferenta in plus de 

106,56 ha intre suprafata totala cuprinsa in intravilanul aprobat in PUG anterior (432 ha ) si 

suprafata rezultata acum (538,56). 

SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - EXISTENT 

SUPRAF. 

(HA) 

T1 FIENI - ORAS 322,6 

T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 86,64 

T3 COSTESTI - SAT APARTINATOR 87,63 


T5 GOSPODARIE DE APA 0,12 

T6 CARIERA 1,23 

T7 CARTIER VLADESTI 4,24 

T8 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,62 


T10 COSTESTI - ZONA APARTINATOARE 0,39 




T14 ZONA APARTINAOARE DE FIENI - ORAS 0,92 



TOTAL 538,56 

________________________________________________________________________ 


42

UL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL EXISTENT 

FUNCTIUNI 

FIENI 

Supraf Supraf 

BEREVOESTI 

Supraf Supraf 

COSTESTI 

Supraf Supraf 

VLADESTI 

Supraf Supraf 

TRUPURI 

IZOLATE 

Supraf Supraf 

TOTAL 

Supraf Supraf 

(Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) (Ha) (%) 

LOCUINTE SI FUNCTIUNI 

COMPLEMENTARE 

ZONA UNITATI 

79,76 24,72 17,34 20,01 28,34 24,28 2,47 58,29 1,89 22,61 129,80 24,10 

AGRICOLE/ZOOTEHNICE 

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 

0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,12 0,00 0,00 2,76 33,01 2,90 0,54 

DE INTERES PUBLIC 5,81 1,80 0,60 0,69 0,79 0,68 0,00 0,00 0,16 1,91 7,36 1,37 

UNITATI INDUSTRIALE 

CAI DE COMUNICATIE SI 

34,57 10,72 0,00 0,68 0,59 0,00 0,00 0,86 10,29 36,12 6,71 

TRANSPORT - STRAZI 


33,49 10,38 5,03 5,80 7,74 6,63 0,16 3,80 0,80 9,57 47,22 8,77 

TRANSPORT - CAI FERATE 

GOSPODARIRE COMUNALA, 

9,29 2,88 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,29 1,73 

CIMITIRE 

TERENURI AGRICOLE IN 

2,35 0,73 0,79 0,92 0,00 0,00 0,00 0,00 0,12 1,44 3,26 0,61 

INTRAVILAN 

ZONA ECHIPARE 

119,62 37,08 59,54 68,72 77,53 66,43 1,58 37,27 1,41 16,87 259,68 48,22 

TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,01 0,19 

ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 

APE 8,49 2,63 0,04 0,05 0,34 0,29 0,00 0,00 0,00 0,00 8,87 1,65 

TERENURI NEPRODUCTIVE 

SPATII PLANTATE, 

17,31 5,36 3,30 3,81 0,27 0,23 0,03 0,64 0,06 0,72 20,96 3,89 

AGREMENT, SPORT 7,46 2,31 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,46 1,39 

TERENURI FORESTIERE 1,02 0,31 0,00 0,00 0,88 0,75 0,00 0,00 0,30 3,59 2,20 0,41 

Z MIXTA - INDUSTRIE SI SERVICII 

Z MIXTA - LOC REGIM MIC DE 

0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 

INALTIME SI SERVICII 

Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU DE 

1,97 0,61 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,97 0,37 

INALTIME SI SERVICII 0,47 0,14 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,47 0,09 

Z MIXTA - SP VERZI SI SERVICII 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 

Z MIXTA -LOCUINTE SI SERVICI 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 

TOTAL 322,61 100,00 86,64 100,00 116,71 100,00 4,23 100,00 8,36 100,00 538,56 100,00 

________________________________________________________________________ 


43

________________________________________________________________________ 


44

Activitatea de tip industrial si depozitare 

Zonele ocupate de activitati industriale si de depozitare din suprafata intravilanului 

existent reprezinta 6,71% de unde reiese caracterul industrial al orasului. 

Industria s-a dezvoltat in perimtrul orasului Fieni.. Ea este localizata astfel: 

in zona orasului Fieni ramura industriala ocupa o suprafata de 34, 57 ha, reprezentand 10, 72 

din intravilanul orasului Fieni;iar in zona cartierului Costesti activitatea industriala se 

realizeaza pe o suprafata de 0,79 ha. 

Activitatile agro-zootehnice 

Zonele ocupate de activitati agro-zootehnice sunt mici ocupand din suprafata 

intravilanului existent 0,54 %. 

Locuintele 

Zonele ocupate cu locuinte sunt pe primul loc ca si procent din suprafata intravilanului , 

24,10%. 

Fondul de locuinte din orasul Fieni este compus atat din case cat si din blocuri de 

apartamente. Din punct de vedere a fondului construit, se poate considera ca orasul este 

caracterizat de functiunea sa dominata- locuire individuala(reprezinta 70% din fondul 

construit, locuintele colective fiind slab reprezentae de cele cateva cartiere de blocuri situate, 

in cea mai mare masura, in zona central-nordica a asezarii) . 

3080 

3070 

3060 

3050 

3040 

3030 

3020 

3010 

Evolutia fondului de locuinte 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

numar de locuinte 

________________________________________________________________________ 


45

Fondul de locuinte a crescut progresiv in perioada 2004- 2009 cu 36 de locuinte ceea ce reprezinta o crestere de 1,17%. 

FOND LOCATIV 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Locuinte existente – total - numar 3038 3059 3067 3073 3076 3074 

Locuinte in proprietate majoritara de stat - numar 84 92 92 92 92 92 

Locuinte in proprietate majoritar privata - numar 2954 2967 2975 2981 2984 2982 

Suprafata locuibila – total -mp 1114072 115488 116696 117449 117942 115001 

Suprafata locuibila – prop. majoritara de stat 2748 3001 3001 3001 3001 3001 

Suprafata locuibila – prop.majoritar privata 111324 112487 113695 114448 114941 115001 

Se observa ca majoritatea locuintelor sunt in proprietate majoritar privata si doar 1,3 % sunt in proprietatea statului. 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Locuinte terminate - total 18 21 9 10 6 3 

-din fonduri publice 8 8 

-din fondurile populatiei (private) 10 13 9 10 6 3 

Din tabelul de mai sus se observa ca in ultima perioada nu s-au construit locuinte din fonduri publice si ritmul de construire scade in ultima 

perioada. 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

AUTORIZATII DE CONSTRUIRE 

-pt. cladiri rezidential (excl. pt colectivitati) -nr 11 10 17 29 19 10 

-pentru alte cladiri -nr 8 4 4 7 8 

-pt. cladiri rezidential (excl. pt. colectivitati) -mp 1274 970 2191 4041 3184 1536 

-pentru alte cladiri - mp 916 495 510 563 4970 576 

- pentru cladiri administrative nr 2 1 

- pentru cladiri administrative- mp 1640 380 

________________________________________________________________________ 


46

Autorizatiile de construie au crescut in anul 2007. 

In ceea ce priveste calitatea vietii si a confortului populatiei in locuinte, se poate 

constata ca 100% sunt racordate la reteaua de alimentare cu energie electrica iar peste 70% 

dintre locuintele din oras sunt dotate cu minimul de utilitati - alimentare cu apa, canalizare, 

baie. 

LOCUINTE TOTAL IN ORASUL FIENI 100% 

cu alimentare cu apa in locuinta 70 

cu canalizare retea publica sau sistem propriu 65 

cu instalatie electrica 100 

cu incalzire prin termoficare sau centrala termica 40 

cu bucatarie (in locuinta sau in afara locuintei) 90 

cu baie (in locuinta sau in afara locuintei) 65 

Orasul Fieni insumeaza aproximativ 4,78% din populatia urbana, care se regasea 

intr-un numar de locuinte care reprezinta 4,87% din numarul de locuinte la nivel urban si 

4,86% din suprafata locuibila, raportata de asemenea la nivel urban. 

Numarul de persoane /gospodarie( locuinta) in orasul Fieni este mai mic decat 

acelasi indicator de la nivel de urban si respectiv de judet, ceea ce inseamna o”densitate”mai 

mica de locuitori pe gospodarie. 

Nr loc. Locuinte Camere 

de locuit 

Suprafata 

locuibila 

Prorietate 

majoritar 

de stat 

Prorietate 

majoritar 

privata 

Dambovita 530849 202182 562014 7774350 4116 198067 2,63 

Urban 164242 63121 161148 2426120 3302 59819 2,60 

Fieni 7844 3076 8017 117942 2984 2,55 

Procent de locuit 

(pers/gospodarie) 

Avand in vedere ca populatia totala a orasului era de 31 decembrie 2009 de 7730 

persoane, rezulta ca , in medie, unei persoane ii revn 15,27mp de suprafata construita. 

Cai de comunicatie si transporturi 

Suprafata ocupata de cai de comunicatie rutiera (strazi) ocupa 8,77 % din suprafata 

intravilanul existent. Suprafata alocata circulatiei feroviare ocupa 1,73%. 

Din punct de vedere structural, reteaua de drumuri se prezinta astfel: 

drumuri cu imbracaminte asfaltica: 15 km 

drumuri pavate: 2 km 

drumuri pietruite: 18 km 

drumuri de pamant: 2 km 

Spatii verzi si sport 

Spatiile verzi in orasul Fieni se intind de-a lungul cailor rutiere, in spatii amenajate sub 

forma de parcuri si extravilan fiind reprezentate de paduri. 

________________________________________________________________________ 


47

Spatiile verzi din extravilan sunt padurile ( cu roluri multiple), iar in intravilan sunt 

mai multe tipuri de spatii verzi, in functie de rolul indeplinit si accesibilitate. 

In teritoriul administrative al orasului Fieni se afla paduri pe o suprafata totala de 524 

ha, cele mai importante fiind Crevedia, Fieneasca, Cucuteni si Fieni. Din acestea 60 ha 

reprezinta domeniu privat, restul fiind administrat de Romsilva. 

Conform statisticilor de la Agentia de Protectia Mediului Dambovita, situatia spatiilor 

verzi si a zonelor de agreement se prezinta astfel: 

Parcuri si zone de agreement- 4,80 ha 

Spatii verzi 12,24 ha 

Normele Organizatiei Mondiale a Sanatatii prevad o suprafata de 50 mp/ locuitor, ca in 

Europa se ajuge frecvent la 25 mp/ locuitor, se impune implicarea factorilor de decizie pentru 

marirea suprafetei spatiilor verzi, concomitant cu intretinerea celor existente, tinand cont de 

faptul ca in Fieni se inregistreaza o suprafata de zona verde de cap de locuitor de 2 mp. 

Exista o preocupare permanenta a administratiei publice locale de a intretine si extinde 

spatiile verzi pe teritoriul orasului, aceasta fiind o caracteristica pentru care orasul Fieni a 

capatat in timp un plus de valoare. In prezent exista un proiect de infiintarea unui parc in 

orasul Fieni, finantat de Ministerul Mediului si padurilor, in cadrul programului national de 

imbunatatire a calitatii mediului prin realizare de spatii verzi in localitatii. In oras 

functioneaza 2 piete agroalimentare si un obor saptamanal. 

Gospodarie comunala 

Suprafata ocupata de activitati de gospodarie comunala este de 0,61 % din suprafata 

intravilanul existent. 

Serviciul Public de Gospodarire Comunal are ca obiect de activitate realizarea 

lucrarilor de gospodarire comunala, respectiv intretinerea si repararea strazilor, a parcurilor si 

zonelor verzi, lucrari de reparatii si intretinere institutii publice, , intretineri patrimoniu, 

precum si alte activitati specifice in limitele si competentele stabilite de Consiliul Local, la 

propunerea executivului. 

Gestionarea deseurilor si salubrizare 

La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul 

denumit “ Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii, si depozitarii controlat a deseurilor in 

judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean 

Dambovita, Consiliul Laocal al municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la 

nivelul judetului. 

Prin proiect s- a realizat introducerea treptata a colectarii selective a deseurilor in 

pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia centrala de selectare, 

compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite ecologice, ce se vor 

construi in zonele Aninoasa si Titu. 

Activitatea de gospodarire a deseurilor urbane pe teritoriului orasului este asigurata de 

S.C. SUPERCOM S.A.(operator care actioneaza la nivelul intregului judet) care se ocupa de 

colectarea , transportul si depozitarea gunoiului stradal si a deseurilor provenite de pe 

domeniul public si privat al orasului si de colectarea, transportul si depozitarea deseurilor 

menajere provenita del a populatie precum si de intretinerea si exploatarea depozitului de 

deseuri. 

Numarul de gospodarii deservite prin programul de salubrizare din orasul Fieni si 

satele apartinatoare Berevoiesti si Costesti este de 2947. 

________________________________________________________________________ 


48

Numarul de locuitori deserviti prin programul de salubrizare este de 76010, din care 

1274 sunt pesoane ce locuiesc la bloc.Prin programul de salubrizare sunt deservite un numar 

de 30 de institutii publice alfatein subordonarea Consiliului Local. 

S.C. SUPERCOM S.A. deserveste si un numar de 55 de agenti economici, din care 5 

sunt unitati de unitati mari. 

Cuantumul taxei de habitat de 16 lei/ gospodarie/ luna si a fost adoptat pron Hotarari 

ale plenului Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara. 

Echipare edilitara 

Suprafata ocupata de echipamente de echipare edilitara este de 0,19 % din suprafata 

intravilanul existent. 

Majoritatea zonelor in care se gasesc echipamente edilitare sunt localizate la periferia 

orasului pentru a nu afecta zonele de locuit. 

Alimentarea cu apa potabila in localitate se realizeaza prin reteaua de distributie a apei 

a S.C. Compania de Apa Targoviste- Dambovita S.A. 

Orasul Fieni este racordat la sistemul national de furnizarea energiei electrice. 

Alimentare cu energie electrica a orasului se face prin sistemul energetic national prin 

reteauna de inalta tensiune din LEA 110 KV Aninoasa- Fieni. In prezent sunt racordate 

99,20% din gospodarii la reteaua de alimentare cu energie electrica. 

________________________________________________________________________ 


49

Educatie 

Infrastructura care asigura desfasurarea procesului de invamant in orasul Fieni este 

adaptat nivelelor: prescolar, primar, gimnazial, liceal si este compus din 3 unitati de 

invatament reoartizate astfel: 

Gradinita „ Dumbrava Minunata”, ce functioneaza si cu program prelungit; Gradinita 

“Piticii, Gradinita “Piticii” 

Scoala Generala „ Diaconu Coressi” ; 

O unitate de invatamant pentru clasele IX-XII, Grup Scolar Industrial Aurel Rainu 

Efectivul de elevi inscrisi in unitatile scolare in anii ultimii ani este in scadere mai ales 

la ciclul primar. 

. 

INVATAMANT 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Unitati de învatamant -total 

(numar) 

3 3 3 3 3 3 

-gradinite 1 1 1 1 1 1 

-scoli din invatamantul primar 

si gimnazial 

1 1 1 1 1 1 

-licee 

-scoli de arta si meserii 

1 1 1 1 1 1 

Populatia scolara -total 

(persoane) 1850 1792 1686 1602 1527 1558 

-copii înscrisi în gradinite 235 243 240 239 225 243 

-elevi inscrisi -total 

1615 1549 1446 1363 1302 1315 

-scoli din învatamantul 

primar si gimnazial 

745 713 656 580 576 549 

-licee 606 583 576 604 589 688 

-scoli de arta si meserii 264 253 214 179 137 78 

Personal didactic -total 

(persoane) 

124 116 120 123 110 98 

-gradinite 15 15 15 17 17 18 

-scoli din învatamantul primar 

si gimnazial 

48 46 46 47 45 39 

-licee 

-scoli de arta si meserii 

61 55 59 59 48 41 

Baza materiala a învatamantului (numar) 

-sali de clasa 45 45 46 48 42 42 

-laboratoare scolare 5 5 5 5 5 5 

-ateliere scolare 6 6 6 6 5 4 

-Sali de gimnastica 2 2 2 

-Teren de sport 4 4 4 

-pc 88 98 126 

________________________________________________________________________ 


50

Populatia scoalara a scazut in toate unitatile de invatamant; corelat cu scaderea 

populatiei scolare a scazut si personalul didactic. 

Baza materiala a invatamantului a crescut pana in 2007 si acum se pastreaza 

constanta. 

Gradinita “Dumbrava Minunata”- Str. Teilor, nr. 14-isi desfasuara activitatea 

intr- o cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 4151 

mpiar suprafata construita de 1352 mp. 

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 15 cadre didactice, si 

alte 6 persoane reprezentand personalul auxiliar, 220 de elevi de gradinita .Elevii de gradinita 

beneficiaza si de serviciile unei cantine. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru 

activitatile in aer liber a elevilor de gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1300 mp. 

Gradinita “Pinochio”-Costesti, nr. 200-isi desfasuara activitatea intr-o cladire P 

aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 2044 mp iar suprafata 

construita de 211 mp. 

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 18 de elevi de 

gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de 

gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 1000 mp. 

Gradinita “Piticii”-Berevoiesti, nr. 98 -isi desfasuara activitatea intr-o cladire P aflata intr-o 

stare fizica buna; suprafata totala a incintei este de 440 mp iar suprafata construita de 160 

mp. 

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un cadru didactic si 17 de elevi de 

gradinita Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor de 

gradinita: suprafata de teren de joaca fiind de 100 mp. 

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu” -isi desfasuara activitatea in doua imobile : 

________________________________________________________________________ 


51

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp B din str. Nicolae Stefanescu, nr. 

13 dispune de o cladire P+2 , cu o suprafata totala de 4866 mp si construita de 740 mp. 

Institutia este deservita suprafata pentru parcare de 400mp.Incalzirea se face cu gaze iar 

cladirea este racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de 

telecomunicatii. 

Grup Scolar Industrial “Aurel Rainu”- corp Adin str. Republicii, nr. 28dispune 

de o cladire P+1 , cu o suprafata totala de 5800 mp si construita de 1150 mp. Institutia este 

deservita suprafata pentru parcare de 600mp.Incalzirea se face cu gaze iar cladirea este 

racordata la reteaua la publica de apa, canalizare, reteaua electrica si cea de telecomunicaIn 

aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 59 de cadre didactice si 760 de elevi si 

alte 21 de persoane ce reprezinta personalul auxiliar. Activitatea educationala se desfasoara in 

17 sali de clasa si 4 laboratoare. Prin acesti indicatori rezulta un indice de 25 elevi atribuiti 

pentru o sala de clasa. Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a 

elevilor: suprafata de teren de sport fiind de 1250 mp si o 

sal de sport . 

Aceasta din urma are o suprafata construita de 415 mp si o 

capacitate de 20 de persoane. 

Scoala cu clasele I-VIII“Diaconu Coresi”- 

Str. Runcului, nr. 41- isi desfasuara activitatea intr- o 

cladire P+1 aflata intr-o stare fizica buna; suprafata totala a 

incintei este de 6076 mp iar suprafata construita de 1270 

mp. 

In aceasta institutie isi desfasoara activitatea un 

numar de 48 cadre didactice, si alte 10 persoane reprezentand personalul auxiliar, 720 de elevi 

de generala. Activitatea educationala se desfasoara in 15 sali de clasa,doua ateliere, doua 

laboratoare, o sala de sport. 

Prin acesti indicatori rezulta un indice de 37 elevi 

atribuiti pentru o sala de clasa dar trebuie tinut cont ca activitatea in grupul scolar se 

realizeaza in doua schimburi. 

Institutia dispune de un spatiu amenajat pentru activitatile in aer liber a elevilor 

de gradinita: suprafata de teren de baschet fiind de 1200 mp si o sala de sport . Aceasta din 

urma are o suprafata construita de 592 mp si o capacitate de 30 de persoane. 

Rezultate BAC 2009-2011 

ANUL 

Forma de 

învăţământ 

Media 

pe liceu 

Promovabilitate 

Număr 

note de 

10 

2011 Zi 1.64 19.58% 1 

2010 

Zi 

2.32 28.31% 0 

2009 Zi 3.80 49.09% 2 

Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018 

Rezultate olimpiade 2009- 2011 (11) 

ANUL Disciplină Faza Nr. locuri 

________________________________________________________________________ 


52

ANUL Disciplină Faza Nr. locuri 

2011 matematica Judeţeană 10 

2011 fizica Judeţeană 1 

2009 Filofogie Limba si literature romana Nationala 

Sursa: http://www.admitereliceu.ro/school/show/id/17018 

Sanatate si servicii sociale 

In orasul Fieni nu exista spital, serviciile medicale fiind acordate doar in cabinete 

de medicina generala, cabinete stomatologice si farmacii. Numarul acestora s-a mentinut 

relativ constat pentru perioada analizata. Se observa schimbari in randul personalului sanitar 

si a cadrelor medicale, numarul acestora se afla intr-un trend descrescator. 

Reteaua sanitara si cadrele medicale sunt prezentate in urmatorul tabel: 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Reteaua sanitara -numar 

-spitale 

-ambulatorii de spital 

-dispensare medicale 

-cabinete medicale si 

stomatologice 

-laboratoare medicale si 

5 8 8 8 7 7 

de tehnica dentara 

-farmacii ai puncte 

2 2 2 2 

farmaceutice 

Cadre medicale -persoane 

2 2 2 2 2 2 

-medici 4 4 4 4 4 4 

-stomatologi 3 3 4 5 3 6 

-farmacisti 2 2 2 2 1 1 

-personal mediu sanitar 18 18 18 18 17 16 

Se observa ca sunt 4 medici de familie la o populatie de 7730 de locuitori astfel 

fiecarui medic de familie ii revine un numar de 1932 de locuitori, ceea ce indica o situatie 

deficitara a acestui sector la nivelul orasului Fieni. 

Cadre medicale -persoane pe 

sectoare 2004 2005 2006 2007 2008 2009 

Medici – sector public - persoane 4 4 5 4 4 

Din total: Medici de familie – sector public - persoane 

Medici – sector public- persoane 4 4 4 4 4 4 

Medici de familie – sector privat 1 

Stomatologi – sector public 3 3 4 3 3 6 

Stomatologi – sector privat 2 

Farmacisti – sector public - persoane 

________________________________________________________________________ 


53

Farmacisti – sector privat – persoane 2 2 2 2 1 1 

Personal sanitar mediu – sector 

public 7 7 7 7 8 6 

Personal sanitar mediu – sector privat 11 11 11 11 9 10 

Cabinetele medicale individuale asigura servicii de medicina generala tuturor 

asiguratiilor inscrisi pe liste. Aceste cabinete au contracte cu Casa Judeteana de Asigurari de 

Sanatate Dambovita, asigurand pachetul minimal de servicii medicale prevazute in contractul 

cadru. 

Reteaua sanitara -pe sectoare 

Sector public: 

-spitale 

2004 2005 2006 2007 2008 2009 

- crese 1 1 

-cabinete medicale scolare 

-cabinete medicale 

1 1 1 1 

individuale.(de familie) 

-puncte farmaceutice 

-ambulatorii de spital 

-cabinete stomatologice 

4 4 4 4 4 4 

(individuale) 

Sector privat: 

-cabinete medicale 

-cabinete medicale de specialitate 

3 3 3 3 3 3 

-cabinete stomatologice 1 1 2 2 2 2 

-farmaci 2 2 2 2 2 2 

-puncte farmaceutice 

-cabinete medicale de familie 

-cabinete medicale de medicina 

1 1 

generala 2 1 1 1 1 

- laboratoare medicale- sector 

privat 

1 1 1 1 

- laboratoare de tehnica dentara 2 2 2 2 

Primaria Fieni, prin intermediul compartimentului propriu, acorda asistenta 

sociala conform Legii 416/2001, care prevede, asigurarea unui venit minim garantat in 

contextul solidaritatii sociale. Din anul 2006 pensionari din orasul Fieni au la dispozitie un 

sediu in car pot desfasura activitati de relaxare si socializare. 

Serviciile sociale sunt asigurate de Consiliul Local si de Primaria Fieni, prin Directia 

Autoritate tutelara si Asistenta sociala. 

Conform datelor din Strategie Judeteana de Asistenta Sociala exista un serviciu 

de locuinte protejate ce cuprinde 3 case in Fieni in care locuiesc beneficiari preluati, in urma 

evaluarii ROMCAT din Centrul de asistenta si ingrijiere Pucioasa si in Centrul de recuperare 

pentru persoane cu handicap Tuicani. 

Locuintele protejate de la nivelul localitatii: 

- Locuinta protejata Irina; 

- Locuinta protejata Marilena; 

- Locuinta protejata Valentina; 

________________________________________________________________________ 


54

Aceste locuinte protejate sunt deservite de un psiholog pentru a facilita procesul de integrare/ 

reintegrare a acestora in familie si comunitate. 

o Cabinet medical- str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 4 cabinete medicale în construcţie 

P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este racordat la 

reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In acesasta 

unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 8 angajati: 4 medici si 4 asistente. 

Numarul pacientilor inscrisi fiind de 7500. 

o Cabinet stomatologic - str. Aleea Teilor nr. 5-funcţionează 2 cabinete de stomatologie în 

construcţie P+1 în stare buna. Suprafata construita este de 365 mp; dispensarul este 

racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. 

In acesasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 2 medici si 2 

asistente. 

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în 

stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica 

de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi 

desfasoara activitatea un numar de 5 angajati: 1 medic si 4 asistente. 

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P în 

stare buna. Suprafata construita este de 45 mp; dispensarul este racordat la reteaua publica 

de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. In aceasta unitate sanitara isi 

desfasoara activitatea un numar de 4 angajati: 1 medic si 3 asistente. 

o Punct farmaceutic- str. Aurel Rainu, nr. 74- funcţionează o farmacie în construcţie P+1 

în stare buna( anul constructiei 2008). Suprafata construita este de 72 mp; dispensarul este 

racordat la reteaua publica de apa, canalizare, reteaua de telecomunicatii, si cea electrica. 

In aceasta unitate sanitara isi desfasoara activitatea un numar de 2 angajati: un medic si o 

asistenta. 

Cultura 

Orasul este infratit cu municipiul Fereira do Zezere- Portugalia. 

Patrimoniu cultural si religios 

Cel mai vechi obiectiv de patrimoniu cultural al orasului Fieni este Crucea de piatra ( 

DB- iv-m-A-17818) din curtea biserici Sf. Nicolae,crucea dateaza din sec.XVII. 

Biserica Sf. Nicolaea din centrul orasului, a fost ctitorita in 1804 de Vataful de plai Serban , 

cu sotia sa Ana, care de altfel au mai ctitorit si alte biserici on Pietrosita si Serbanesti.PanA la 

construirea biserici de zid au existat alte doua biserici de lemn, prima de la jumatatea sec. 

XVII, ridicata de doi negustori din Targoviste, a doua, atestat documetar in 1775. Hramul 

triplu se datoreaza probabil inlocuiri prin biderica de zid a celor doua biserici de lemn. 

Actuala biserica din FIENI a fost consolidata, restaurata si resfintita in anul 1999. 

In orasul Fieni functioneaza o biblioteca oraseneasca ce dispune de un spatiu amenajat 

dar nu corespunde cerintelor activitatii de carte. Primaria orasului Fieni a obtinut o finantare, 

in valoare de trei milioane lei noi pentru reabilitarea Clubului “ Cimentul “. Fondurile s-au 

obtinut in urma implementarii unui proiect in cadrul Programului national pentru construirea 

de sedii pentru asezaminte culturale in localitatile unde nu exista asemenea institutii, precum 

si reabilitarea, modernizarea, dotarea si finalizarea lucrarilor de constructie a asezamintelor 

culturale de drept public din mediul rural si cel urban. 

Locatia actuala a desfasurarii activitatilor sociale si de cultura in orasul Fieni este Clubul 

Muncitores (str. Aurel Rainu, nr. 76) ce se doreste a fi urmatoare Casa de Cultura- cladirea 

construita in anul 1934 intra in reabilitate in decurcul anului 2011. Cladirea are o suptafata 

construita de 751 mp si dispune de un spatiu de parcare de 100 mp. 

________________________________________________________________________ 


55

Printre personalitatile culturale ale orasului Fieni se numara Mihail Lupescu -primul si 

cel mai de seama cetatean de onoare, recunoscut de generatii intregi de fienezi, animatorul 

acelei actiuni temerare din primavara anului 1914, cand a pus bazele Fabricii de ciment de la 

Fieni, eveniment ce avea sa schimbe din temelii oamenii de aici si mentalitatile lor, profesiile 

si structura demografica, starea de sanatate si cultura. 

Zilele orasului Fieni se sarbatoresc in luna iulie. In acest context, in anul 2009 a fost 

acordat titlul de onoare unui numar de 8 persoane: Luis Ribeiro Pereira - primarul orasului 

portughez, din anul 1993, Ferreira Do Zezere, oras infratit cu Fieni; deputatul Gheorghe Ana, 

Paulo Fonseca - guvernatorul districtului Santarem, cel care a facilitat infratirea orasului Fieni 

cu orasul portughez Ferreira Do Zezere; Negulescu Liviu - fost primar al localitatii; doctorul 

Sora Dinu - primul locuitor al orasului care a absolvit facultatea de medicina generala, inclus 

in Enciclopedia personalitatilor din Romania; profesorul Ion Stefan Ghilimescu; profesorul 

Loghin Vasile - doctor in geografie; Barbulescu Vasile. 

Din aceasta suita de manifestari, de aceasta data dedicat miscarii sportive din Fieni, il 

constituie Campionatului orasenesc de fotbal- la care participa echipe din diferitele cartiere si 

zone ale orasului. In 1929 in Fieni activa echipa de fotbal ‘Cimentul Fieni’, a carei denumire 

se mentine pana in anul 2005. In prezent echipa se numeste CS Atletic Fieni. Stadionul 

orasului are o capacitate de circa 2000 de locuri in tribune ; aceasta baza sportiva se 

incadreaza in nivelul diviziei B. 

Exista si un al doilea teren gazonat, o sala de sport, si alte constructii cu destinatie de 

agrement. Toate intra in alcatuirea Complexului Sportiv ‘ Cimentul’. O sala de sport se afla in 

faza finala de amenajare; sala fiind finantata de Compania Nationala pentru Investiti. De-a 

lungul timpului sportivii din Fieni au avut performante deosebite, echipata de popice fiind 

campioana mondiala. 

Administratia publica locala 

Primăria –Str. Aurel Rainu, nr. 67 funcţionează într-o construcţie proprie, P+1, în stare 

bună, corespunzătoare funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 1350 mp iar suprafata 

construita reprezinta 515 mp.Cladirea primariei dispune de o suprafata de parcaje de 600mp. 

In aceasta institutie isi desfasoara activitate un numar de 47 de angajati, 33 de persoane 

reprezentand personalul auxiliar. 

Oficiu Postal-Str. Republicii, nr. 39 A- nu dispune de un spatiu propriu . Suprafata 

totala ce deserveste serviciul postal este de 80 mp. Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare 

relativ buna ( anul de constructie 2007) si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de 

spatii de parcare. In cadrul Oficiului Postal isi desfasoara activitatea un numar de 10 

angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare , 

gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii . 

Sediu Finante Publice si Trezorerie-. Str. Aurel Rainu, nr. 78. Suprafata totala a 

cladiri ce deserveste aceasta institutie este de 287 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare 

mediocra si trebuie mentionat faptul ca aceasta nu dispune de spatii de parcare. In cadrul 

Oficiului de Finante Publice si Trezorerie isi desfasoara activitatea un numar de 14 

angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare , 

gaze ,electrica si la cea de telecomunicatii . 

________________________________________________________________________ 


56

Politia orasului Fieni- Str. Inv. Popescu Constantin, nr. 3. Suprafata totala a cladiri 

ce deserveste aceasta institutie este de 733 mp. 

Cladirea P+1 se gaseste intr- o stare buna si trebuie 

mentionat faptul suprafata pentru parcaje(100 mp) este 

insuficienta. Institutia dispune de serviciile unui numar de 25 

de angajatii. 

Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la 

reteaua de apa ,canalizare, gaze, electrica si la cea de 

telecomunicatii . 

Pompieri- I.S.U. Fieni-str.Stadionului, nr. 3 Suprafata totala a cladiri serveste aceasta 

institutie este de 557mp, suprafata totala a incintei fiind de 2000 mp. Cladirea P se gaseste 

intr- o stare mediocra si trebuie mentionat faptul spatiul de parcaje este de 1000 mp. In 

aceasta institutie isi desfasoara activitatea un numar de 28 angajatii.Cladirea dispune de toate 

utilitatile fiind racordata la reteaua de apa ,canalizare , gaze ,electrica si la cea reteau de 

telecomunicatii . 

Oficiul C.E.C. Fieni- Str. Runcului, nr. 2 -Suprafata totala a cladiri ce deserveste 

aceasta institutie este de 100 mp. Cladirea P se gaseste intr- o stare buna si nu dispune de 

spatii de parcare. In cadrul Oficiului C.E.C isi desfasoara activitatea un numar de 

2angajatii.Cladirea dispune de toate utilitatile fiind racordata la reteaua de apa , canalizare, 

gaze,electrica si la cea de telecomunicatii . 

B.C.R. Fieni- funcţionează într-o construcţie proprie, P, în stare bună, corespunzătoare 

funcţiunii. Suprafata totala a incintei este de 554 mp iar suprafata construita reprezinta 342 

mp. Dispune de o suprafata de parcaje de 50 mp. In aceasta institutie isi desfasoara activitate 

un numar de 18 de angajati, doua persoane reprezentand personalul auxiliar. 

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE (vezi si studiul “Documentatie geotehnica…”, 

anexat PUG-ului. 

Riscul seismic 

Cutremurele de pamant, cunosc in tara noastra o frecventa deosebita (intre 1901 

si 2000 au fost peste 600 cutremure) si chiar de intensitate mare (1940-magnitudine- 

7,7;1977,magnitudine-7,2;1986-magnitudine-7;1990 magnitudine-6,7). Acestea au focarul in 

zona Vrancea, la Curbura Carpatilor, la adancimi cuprinse intre 100 si 200 km (focare 

intermediare) pe asa-numitul plan Benioff Zona corespunde unei parti din regiunea in care se 

________________________________________________________________________ 


57

produce subductia microplacii Marea Neagra in astenosfera proces insotit de acumularea lenta 

de energie seismica si de descarcari bruste,violente, la intervale de 30-50 ani. 

Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006, 

valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare ag = 0.28cm/s, pentru 

cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, 

valoarea perioadei de control (colt) a spectrului de raspuns este Tc=1.6s. 

Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei de intensitate 

macroseismica I = 81 (opt) pe scara MSK unde indicele 1 corespunde unei perioade medii de 

revenire de 100 ani. 

Pentru un timp indelungat riscul seismic se aprecieaza prin perioada de revenire a unui 

cutremur cu anumita intensitate sau magnitudine si prin calcularea energiei seismice medii 

________________________________________________________________________ 


58

anuale si compararea ei cu energia eliberata pe an.Riscul seismic creste atunci cand energia 

seismica anuala este mai mica decat energia seismica medie. 

Risc de instabilitate 

Conform evaluarii zonelor cu potential de instabilitate din ‘ Ghidul pentru identificarea 

si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadru de interventie asupra 

terenurilor pentru prevenirea si reducerea efectelor acestora in vederea satisfacerii cerintelor 

de siguranta in exploatarea constructiilor ,refacere si protectie a mediului’,indicativ GT006- 

97, exista zone de risc pentru alunecari de teren. 

Consecinta a petrografiei si structurii, a tectonicii, riscul declansarii acetui tip de 

procese geomorfologice este amplificat si de asocierea hazardului producerii seismelor de 

amplitudini mari, precum si de precipitatii cu caracter torential si activitatii antropice. 

Diversitatea mare a reliefului si substratului litologic precum si gradul de acoperire cu 

vegetatie neuniforma in cuprinsul bazinului, a facut posibila formarea unei game destul de 

largi de soluri. 

Solurile zonale cele mai raspandite sunt: brune de padure si brune podzolite, cu 

intensitati diferite de eroziune.Textura in general grea spre mijlocie a solurilor a favorizat 

dezvoltarea unor alunecari superficiale in zonele cu pante mari. 

Vulnerabilitatea versantilor la alunecari de teren inscriu localitatea zona de risc. 

Efectele acestora influenteaza pe termen lung asezarea de pe dealuri, capacitatea de 

locuire si utilizarea optima a spatiului. Unele din alunecarile actuale reprezinta o 

recrudescenata a unor alunecari mai vechi dar si alunecari produse recent. 

Alunecarile, ca procese dezastruoase in timp, ce au avut ca rezultat pagube materiale 

considerabile se diferentiaza dupa grosimea depozitelor deplasate si volumul de material 

antrenat in miscare.Tipurile de alunecari din localitate sunt alunecari superficiale si marea 

majoritate se incadreaza in categoria de alunecari cu profunzime medie.Alunecarile de teren 

active au fost delimitate pe plansa de riscuri naturale si antropice 

Caracteristicile litologiei formaţiunilor geologice care afloreaza pe teritoriul 

administrativ al orasului Fieni, la care se adauga cele de ordin geomorfologic si 

particularitatile climatice, in cazul unor areale cu dimensiuni variate, valori ridicate ale 

probabilitatii de alunecare, ceea ce conduce la incadrarea lor in grupa zonelor expuse 

hazardului la alunecari de teren. 

Risc de inundabilitate 

Conditiile naturale ale bazinului hidrografic Ialomita Superioara, caracterizate printr-o 

mare varietate a rocilor care formeaza substratul litologic, energia de relief pronuntata, gradul 

de acoperire cu vegetatie a versantilor – destul de neuniform si reteaua hidrografica destul de 

bine dezvoltata, au favorizat aparitia si dezvoltarea proceselor de degradare a terenurilor. 

Principalele procese de degradare a terenurilor, identificate in cuprinsul 

bazinului hidrogarafic sunt urmatoarele 

eroziunea de suprafata; 

eroziunea de adancime; 

alunecarile de teren; 

depozitele de aluviuni. 

Lucrarile si masurile necesare in vederea organizarii hidrologice si antierozionale a 

bazinului hidrografic Ialomita Superioara constau din : 

________________________________________________________________________ 


59

combaterea eroziunii de suprafata in scopul diminuarii pierderilor de sol in limite 

admisibile; 

combaterea alunecarilor de teren si eliminarea excesului de umiditate de pe versanti; 

amenajarea ravenelor si torentilor in vederea consolidarii albiilor cu degradari, 

retinerii aluviunilor si atenuarii debitelor ; 

aparari si consolidari de maluri pe traseul raurilor. 

Geneza viiturilor este legata de regimul precipitatiilor. Marea majoritate s-au produs ca 

urmare a ploilor torentiale cu intensitate mare (viituri pluviale ) in timp ce viiturile pluvionivale 

si nivale au o frecventa mai mica si afecteaza mai ales afluientii. Aerul cald produce 

topirea zapezilor, ridicand gradul de umplere a retelei hidrografice. Viiturile pot fi aduse de 

unul, sau mai multi, sau de toti acesti factori cumulati 

Panta mare a versantilor si a talvegurilor vailor permit scurgerea rapida a apelor din 

pecipitatii dar favorizeaza eroziunea malurilor. 

Exista pericolul de ravenare a versantilor in cazul in care drenajul este insuficient.Transportul 

de material solid este in cantitate mare si in cazul viiturilor exista pericolul de colmatare a 

albiilor.Scurgerea maxima este declansata in general de ploi in intervalul mai-noiembrie,de 

topirea zapezilor(primavara) sau de suprapunerea celor doua fenomene. 

Riscuri antropice 

Teritoriul administrativ al orasului Fieni este traversat de o serie de retele de utilitati 

astfel : 

cablu telefonic interurban; 

cablu telefonic urban; 

conducta distributie gaze; 

Linii de curent electric de joasa, medie si inalta tensiune. 

Aceste retele prezinta un risc in situatia avarierii lor si de aceea la amplasarea 

constructiilor se va avea in vedere distanta impusa de reglementarile in vigoare fata de aceste 

retele. 

Se va pastra zona de protectie si siguranta pentru calea ce traverseaza teritoriul 

administrativ de sud-est la nord-vest fiind destinata circulatiei de calatori si de marfuri. 

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de protectie 

ale diferitelor obiective din zona mai ales acolo unde aceste trasee au o densitate mare, iar la 

autorizarea proiectelor de constructie se va solicita avizul de la institutiile competente (Apele 

Române, Electrica S.A, Trans gaz etc.) 

Fabrica de ciment din Fieni dispune de o capacitate de productie de 1,2 milioane de tone 

de ciment pe an. 

În momentul achizitiei fabricii, una dintre principalele instalatii folosite în procesul de 

productie a cimentului - electrofiltrul - era în functiune din anul 1974. Instalatia a fost 

înlocuita cu una ultramoderna. 

Totodata, au fost modernizate utilajele de desprafuire folosite în procesele de productie, 

transport si stocare a cimentului. Astfel, s-a reusit reducerea cantitatilor de praf eliberat în 

atmosfera si a emisiilor de gaze de ardere. În prezent, aceste emisii sunt situate sub limitele 

legale. 

Au fost realizate investitii de mediu ce constau în: 

modernizarea utilajelor de desprafuire; 

modernizarea managementului apei; 

îmbunatatirea aspectului fabricii si crearea de spatii verzi. 

________________________________________________________________________ 


60

Atât la preluarea fabricii, cât si în primii ani dupa aceasta, emisiile de praf in atmosfera 

s-au situat cu mult peste limita legala Prin investitiile facute, emisiile au scazut sub limita 

legala, cu peste 90 de procente. 

Emisiile de gaze de ardere s-au situat sub limitele legale în toti anii de dupa achizitia 

fabricii, având un trend descendent 

Astfel, în anul 2006 au ajuns la 40 de procente sub limita legala. 

Pentru a se încadra în limitele legale autorizate, calitatea apelor menajere este 

monitorizata periodic de catre: 

Laboratoare proprii; 

Directia Apelor Buzau-Ialomita - SGA Dambovita; 

Un laborator independent acreditat. 

În luna iulie 2006, fabrica de la Fieni a obtinut autorizatia integrata de mediu din partea 

Agentiei Regionale de Protectie a Mediului Arges. 

2.9. Echipare edilitara 

2.9.1. Gospodarirea apelor 

Unitatea este situata in Bazinul hidrografic Ialomita , curs de apa, raul Ialomita , cod 

bazin hidrografic : X I – 1.000.00.00.00.0. 

Actele de reglementare din punct de vedere al gospodaririi apelor sunt: 

- Avizul de gospodarire a apelor nr. I-6/1990 emis de D. A. Ialomita 

Buzau 

- Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 166 din 18.12.2008 

2.9.2. Alimentarea cu apă 

Operatorul licentiat din zona Fieni, pentru serviciile de alimentare cu apa si canalizare este 

S.C. COMPANIA DE APA TARGOVISTE – DAMBOVITA S.A. 

In momentul de fata, zona de servicii alimentare cu apa include doar orasul 

Fieni si Berevoiesti. Cucuteni nu are sistem centralizat de alimentare cu apa. 

Satul Costesti desi face parte din comuna Fieni din punct de vedere administrativ, nu 

face parte din aglomerare. 

Generalitati 

Configuratia generala a sistemului de alimentare cu apa Fieni este dupa cum urmeaza: 

Sursele de apa 

Zona de alimentare Fieni are 4 surse de apa: 

Izvorul Gâlma si putul Gâlma, localizate in zona muntoasa in nordul judetului 

Dambovita pe malul stang al Raului Ialomiţa, la cativa km in amonte de localitatea 

Moroeni; 

Izvorul Rătei, localizat de asemenea in zona muntoasa in nordul judetului Dambovita 

pe malul stang al paraului Rătei, la aproximativ 10 km in amonte de localitatea 

Moroeni; 

Drenul Valea Caselor pe malul drept al raului Ialomiţa, in nordul orasului Fieni 

________________________________________________________________________ 


61

Aductiuni 

Trei aductiuni asigura apa pentru Fieni: 

Prima consta in primul rand intr-un dren de la Valea Caselor la SP (Lungime: 600 m; 

Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la SP (Lungime: 1.550 

m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de stocare; 

A doua si a treia constau in doua conducte de la izvoarele Galma si Ratei ce 

alimenteaza direct Fieni, ce face parte din reteaua de distributie (Galma: Lungime: 20 

km; Diametru: 125 to150 mm; material: otel, Ratei: Lungime: 30 km; Diametru:150 

mm; Material: otel). 

Statii de pompare 

Orasul are doar o singura statie de pompare langa drenul „Valea Caselor” care pompeaza din 

aceasta sursa catre rezervoarele existente. 

Tratarea apei 

Cu exceptia dezinfectarii cu clor gazos, nu mai exista alte statii de tratare. 

Reteaua de distributie a apei 

Reteaua de distributie a apei are o lungime totala de 32 km, formata in intregime din conducte 

din otel intr-o stare avansata de uzura si numeroase scurgeri. Un proiect de reabilitare se afla 

in desfasurare, tratarea acestuia va fi prezentata in capitolul Dezvoltarea Echiparii Edilitare. 

Descrierea sistemului de alimentare cu apa 

Captarea Apei 

Putul Gâlma 

Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, la aproximativ 4,3 km in amonte de 

localitatea Moroeni (DN 71) si 1,8 km in amonte de statia hidro Gâlma, 0,3 km in amonte de 

gospodaria de apa Gâlma, respectiv 14 km in amonte de Fieni. 

Captarea este formata dintr-un put (P1 – 833H) executat in anul 2006 la adancimea de 

100 m. Putul este amplasat la aproximativ 20 m fata de Raul Ialomiţa si este situat la o 

altitudine de aproape 670 m. Debitul proiectat a fost de 18 l/s. Nu exista nici o evidenta a 

perioadelor de deficit de apa. 

Putul este imprejmuit cu gard, si suprafata sanitara protejata este de aproximativ 10m x 10m. 

in prezent putul este in operare, si are o pompa submersibila, care pompeaza in rezervoarele 

Gâlma. 

Probarea hidrogeologica a forajului 833 H Galma – Ratei s-a realizat prin liftare 

pentru limpezire cu pompa Mamuth. In aceste conditii s-a liftat continuu si cu pause 

pana la limpezirea apei si s-au efectuat teste hidriogeologice. 

Date privind constructia putului si parametrii hidrogeologici 

________________________________________________________________________ 


62

Putul 

nr. 

833 

H 

Adancime 

finala 

Parametrii 

constructivi ai putului 

Interval 

aflux de apa 

Inf. Sup. 

Raza 

putului Grosimea 

Gaura 

libera 

Grosimea acvifera si date sintetice privind testarea 

acvifera 

[m] [m] [m] [m] [m] [l/s] 

Debit mediu 

pompat 

putului 

Nivelul 

piezometric 

initial 

________________________________________________________________________ 


[m 3 / 

zi] 

adancime cota 

Denivela 

rea 

maxima 

dupa 24 

ore 

[m] [m] [m] 

100 87.00 19.00 0.108 30.00 4.20 362.88 +1.10 0.40 

Testul de performanta 

Testul de performanta a constat a constat in pomparea neintrerupta a putului cu 

debit constant timp de 24 de ore.In timpul testului de performanta s-au efectuat 

masuratori sistematice de debit si nivel dynamic. In timpul testului s-a recoltat o proba 

de apa in vederea efectuarii analizelor fizico-chimice si bacteriologice. 

Debitul maxim admisibil 

Avand in vedere datele prezentate mai sus , se recomanda exploatarea putului 833 H cu 

debitul de 17.77 l/s 

Nu au fost gasite date despre succesiunea litologica si grosimea stratelor intalnite in 

foraj. 

In prezent putul este echipat cu o pompa submersibila S181 A/5 cu urmatoarele 

caracteristici: P=22 kW si un debit de 80 mc/h. 

In cabina putului este montat un contor de apa Dn 100 si un robinet pentru prelevare 

probe de apa. 

Apa captata din put este refulata in rezervoarele de inmagazinare de la Galma 

printr-o conducta de polietilena Dn 180. 

Avand in vedere ca putul este forat la 100 m si este amplasat intr-o zona unde depozitele 

acoperitoare confera o protectie naturala impotriva factorilor de poluare iar in 

63

vecinatatea lucrarilor nu sunt surse care pot contamina sau impurifica apele subterane, 

zona de protectie sanitara are un perimetru de 10 x 10 m, imprejmuirea este realizata cu 

un gard de sarma din otel si cu stalpi de otel cu inaltimea de 2 m. 

Pentru mentinerea calitatii apei s-au luat masuri impotriva inundatiilor si a 

stagnarii apelor meteorice prin suprainaltarea gurii de de acces in cabina putului si prin 

indiguirea perimetrului aferent cabinei putului. 

Izvorul Gâlma 

Este amplasat pe malul stang al Raului Ialomiţa, langa acesta la aproximativ 4,6 km in 

amonte de localitatea Moroeni (DN 71), 2,1 km in amonte de statia hidro Gâlma, respectiv 0,3 

km de putul Gâlma. Anul de implementare este 1956. Sistemul este format din camera de 

captare a izvorului si aductiunea care transporta gravitational apa catre rezervoarele 

gospodariei de apa Gâlma (2 x 1000 mc), localizate la aproximativ 0,6 km in aval, pe malul 

stang al Raului Ialomiţa. 

Izvorul Rătei 

Este amplasat pe malul stang al Izvorului Rătei, un afluent al raului Ialomiţa, la aproximativ 

10 km in amonte de Moroeni. 

Lucrarile constau intr-un canal de captare care capteaza apa ce provine dintr-o pestera, un 

decantor mic si un bazin de incarcare. 

Pentru estimarea debitelor de la izvoarele Galma si Rateiu s-a efectuat un studiu 

hidrogeologic pe baza unor informatii referitoare la surse, iar studiul a aratat ca aceste surse ar 

avea un debit cumulat de 84 l/s dar in perioadele secetoase acest debit poate scadea. 

In 2008 Operatorul Regional de Apa a exploatat aceste izvoare la un debit de 11 l/s in cazul 

izvorului Galma si 10 l/s in cazul izvorului Rateiu. Apa din aceste izvoare nu este captata la 

intreaga capacitate. Pierderile existente si avariile neautorizate de-a lungul conductei de 

aductiune ca si deficientele ei (diametrele mici, traseu inadecvat) conduc la diminuarea 

debitului catre consumatorii din aval, in cele mai indepartate puncte. 

La gospodaria de apa Galma functioneaza doua rezervoare, fiecare din ele cu o 

capacitate de 1000 cum si o statie de clorinare care a fost reabilitata. 

Conducta de aductiune existenta numita Galma-Rateiu care porneste de la gospodaria Galma 

si se termina la rezervoarele Musa din Pucioasa are o lungime de aproape 28 km, este veche 

de 100 ani si prezinta multe defieciente, din care: diametre mici (DN 150mm) si 5 km 

lungime in aval de Galma la cote mai ridicate de rezervoarele Galma, in unele zone. 

Sectorul de aductiune intre rezervoarele Galma si satul Moreni a fost reabilitat cu 

conducta GRP DN 600mm dar nu a fost pusa in functiune. Sectorul conductei de aductiune 

intre Moroeni si Fieni va fi reabilitata printr-un program gestionat de Compania Nationala de 

Investitii (in conformitate cu informatia data de reprezentatii Consiliului Judetean). 

Sectorul conductei de aductiune intre Fieni si Pucioasa care este realizata din otel DN 400mm 

este reabilitata prin acest proiect. 

Drenul Valea Caselor 

Aceasta sursa este localizata pe malul drept al Raului Ialomiţa, la nord de Fieni, intre 

calea ferata si DN 71. Debitul proiectat al drenului este de 65 l/s. Incinta are 50 m x 600 m si 

este imprejmuita cu gard. 

Captarea este construita ca o conducta de drenare in lungime de 604 m si adancimi intre 

2,4 – 6,0 m. Tuburile perforate au diametrul de 400 mm si sunt din beton. De-a lungul 

conductei de drenare exista 15 foraje, un bazin de colectare de drenare cu o capacitate de 300 

si o statie de clorinare. 

________________________________________________________________________ 


64

In prezent debitul captat nu depaseste 20 l/s, datorita schimbarilor nefavorabile in bazinul 

raului: 

1998: un dren executat de “Carpat Cement S.A.” localizat la aproximativ 10 – 20 m in 

aval; 

2007 – 2008: construirea a 4 statii hidro micro pe Raul Ialomiţa; 

Statia de captare a nisipului localizata in amonte de sursa dren. 

Rezervoarele de apa localizate la surse: rezervoarele Galma, V = 2x1.000 m3 ce primesc 

apa de la izvorul Rateiu, captarea Galma si putul Galma. Exista de asemenea, o statie de 

clorinare cu clor gazos pentru dezinfectare in incinta. 

Disfunctionalitati 

Parametrii functionali nu sunt monitorizati (nivelul hidrostatic, nivelul hidrodinamic, 

debite) pentru oricare din surse. 

Zona sanitara de protectie si perimetrul hidro geologic nu sunt stabilite si marcate, asa 

cum s-a cerut (Decizia Guvernamentala nr. 930/2005); 

Captarea drenului opereaza la o capacitate de aproximativ 50 % din debitul proiectat. 

Drenul este format dintr-o conducta de ciment perforata de calitate scazuta. 

Statiile de Pompare 

Apa bruta din dren este pompata catre rezervoarele de depozitare de la Strada Firetelor prin 

intermediul SP „Terasa Fieni” localizata pe malul stang al Raului Ialomita, reechipat in 2001 

cu pompe orizontale 3+1 pompe de tip SADU 100x3, Q=90cum/h, H=80m, P=47kW. 

Desi au fost inlocuite recent, pompele electrice sunt uzate si lucreaza cu eficienta scazuta. 

Trebuie mentionat ca, caminul de vane din rezervoarele Galma gazduieste de asemenea o SP 

mica pentru a alimenta satul “Glodeni”; principalele caracteristici 3 x Q=22 cum/h, H = 60 m, 

P=3 KW. 

Statii de tratare a apei 

Probleme legate de calitatea apei 

Datele colectate de la operator arata ca apa bruta de la Galma si Rateiu este de o calitate foarte 

buna. Tratarea nu este necesara si apa poate fi trimisa gravitational catre retea necesitand doar 

clorinare. 

Statia de Tratare Fieni 

Apa bruta de la cele doua izvoare si de la put deverseaza in 2 bazine de apa de 1.000 m³ catre 

locatia Galma unde este dezinfectata prin intermediul unei instalatii cu clor gazos. Apa este 

distribuita apoi gravitational. 

Apa bruta din dren curge gravitational catre un bazin colector cu un volum de 130 m³ catre 

statia de pompare “Valea Caselor”. Dezinfectarea cu clor gazos este realizata fara o tratare 

preliminara. De la bazinul colector, apa este pompata catre doua bazine de depozitare de 

1.000 m³ si 2.500m³ localizate in zona “Livezi” si apoi distribuita gravitational catre Fieni. 

Evaluarea Generala a situatiei 

Statiile de clorinare Fieni: 

Echipamentul electric si mecanic este vechi, uzat, si necesita inlocuirea completa cu 

un nou echipament modern. 

________________________________________________________________________ 


65

Sistemele de clorinare nu sunt in conformitate cu nici o reglementare, reguli de 

siguranta sau standarde de baza. Sistemul existent trebuie inlocuit de urgenta si 

echipat cu echipament de ultima generatie. Detectoarele de gaz nu exista si trebuie 

prevazute. 

Standardele generale de sanatate si de siguranta sunt deficitare sau nu exista, iar 

echipamentul de siguranta pentru lucru, incaltamintea de siguranta, ochelarii si castile 

de protectie lipsesc. 

Aductiunile de apa 

Doua aductiuni asigura apa pentru Fieni: 

Prima este formata in primul rand dintr-o conducta dren de la Valea Caselor catre SP 

(Lungime: 600 m; Diametru: 600 mm; Material: otel) si o conducta de presiune de la 

SP (Lungime: 1,550 m; Diametru: 300 mm; Material: otel) ce alimenteaza bazinele de 

stocare. 

Ceea de a doua este formata dintr-o conducta ce vine de la Galma si izvoarele Rateiu 

realizata din otel 150 mm, ce alimenteaza reteaua de distributie Fieni. 

Drenul pe o lungime de 150 m, este inundat de rau in momentul de fata. Conducta a fost 

construita in 1977 cu o adancime de implementare de la 2,5 pana la 6 m. Doisprezece gropi 

colectoare din beton sunt instalate. 

Aductiunea Galma - Fieni are 40 de ani vechime iar aductiunea Ratei –Galma este din 1910. 

Ambele trebuie inlocuite. Conducta de aductiune Galma-Fieni va fi reabilitata printr-un 

proiect finantat de fonduri administrate de CNI. 

Rezervoare 

Cele doua bazine principale de stocare sunt localizate in partea de nord a orasului Fieni, una 

in amonte de cealalta, in zona de serviciu Livezilor: 

Un bazin rectangular de depozitare de 2.500 m 3 

Un bazin circular de depozitare de 1.000 m 3 

Acestea sunt alimentate de la statia de pompare care primeste apa din sursa Valea Caselor. De 

la acestea apa este distribuita catre Fieni. 

Disfunctionalitati: 

Ambele rezervoare cat si caminul de vane necesita reconditionare; 

Acoperisul rezervoarelor trebuie reparat pentru a preveni infiltratiile de apa pluviala. 

De asemenea, structura de ipsos si de beton din interiorul si exteriorul bazinelor si 

caminul de vane trebuie reparate; 

Caminele de vane ale bazinului din aval au un acces dificil. Echipamentul mecanic 

este vechi si uzat, corodat si la sfarsitul perioadei de functionare; 

Iluminatul inexistent sau insuficient. 

Celalalt bazin de depozitare (33 m3) face parte din statia de pompare si este de asemenea intro 

conditie precara. 

Principalele Deficiente in Sistemul de Alimentare cu Apa 

Rezumatul principalelor deficiente in sistemul de alimentare cu apa Fieni 

Nr Component Principalele deficiente: 

________________________________________________________________________ 


66

1 

2 

e 

Captare 

apa 

Statii de 

pompare si 

rezervoare 

3 Tratare apa 

4 Aductiune 

5 

Retea de 

distributie 

Izvorul Galma: 

Principale deficiente: 

In prezent, există perioade de deficit, debitul din izvor fiind influentat 

de cantitatile de apa pluviala. 

Putul Galma: 

1 put (P1) construit in 2006 cu o adancime de 100 m. 


Nu exista o evidenţă a perioadelor de deficit de apă 

Izvorul Ratei: 


Reduceri notabile de debit in sezonul secetos (scazut, de 25 l/s) 

Nu sunt monitorizate caracteristicile cantitative de exploatare (debit) 

Dren Valea Caselor: 


Capacitate redusă a drenului din cauza reducerii debitului raului: 

construirea a 4 statii micro-hidro-electrice şi a unui dren executate de 

fabrica de ciment în secţiunile amonte ale raului, insuficiente pentru a 

acoperi cererea de apa din Fieni 

SP a captarilor „Terasa Fieni”, “Valea Caselor”: 


Echipamentul mecanic este invechit, corodat, cu durata de viata 

expirata, eficienta mica 

Ambele rezervoare si camera vanelor necesita de reabilitare; 

Sistemul Galma-Rateiu: 

Numai dezinfectie, Statia de clorinare la rezervoarele Galma a fost 

recent reabilitata 

Sistemul Valea Caselor: 

Dezinfectia se face fara nici un tratament preliminar la sursă (130 m³ 

rezervor tampon). Din acest punct, apa este pompata la două rezervoare 

de stocare de 1000 m³ şi 2500 m³, situate în zona „Livezi” şi apoi 

distribuita gravitational la Fieni 


Aductiunea Galma e veche de 40 ani, iar aductiunea Rateiu dateaza din 

1910; sunt vechi si in stare avansata de degradare, se vor inlocui cu 

conducte noi (vezi mai jos) 

Aductiunea de la Valea Caselor la rezervoarele Fieni este in stare 

inadecvata. 

Reteaua de distributie 


Reteaua de distributie existenta este intr-o stare avansata de uzura; un 

numar mare de avarii sunt raportate; in mod consecvent pierderi mari 

(aprox. 600 l/brans./zi) 

Dintr-un total de 7.600 locuitori, doar 84% sunt conectati la sistemul de 

alimentare cu apa din care 70% sunt contorizati. 

Proiect de extindere şi reabilitare (vezi mai jos) 

Reteaua de distributie a apei in orasul Fieni este diferenţiată pe surse de alimentare şi 

anume: 

________________________________________________________________________ 


67

- din aductiunea Galma se asigura apa pentru statiile de hidrofor din Zona Centrala, la 

Grupul Scolar. Din aceeasi conducta se alimenteaza si intreprinderile „Steaua 

Electrica” – cu o conducta Ø 150 mm si „ROMCIF” – cu o conducta Ø 100 mm care 

intre timp si-au facut surse proprii din riul Ialomita. 

- din aductiunea de la Rateiu – Ø 125 mm, se alimenteaza o serie de straduţe laterale 

adiacente DN 71. 

Tot din reteaua de alimentare cu apa a orasului Fieni este alimentat si satul apartinator 

Berevoiesti (din conducta Rateiu). Celelalte sate apartinatoare, Costesti si Pripor, sunt 

alimentate din fantani de tip rural. 

-a fost reabilitata cu fonduri din bugetul local reteaua de apa de pe strada 

Crangului. 

Avand in vedere ca retelele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si 

moral – (acestea fiind executate din teava de otel cu durata normata de viata de mult expirata , 

au peste 50 de ani) se constata urmatoarele disfunctionalitati: 

- pierderi de apa in retea – datorate faptului ca armaturile sunt uzate; 

- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase; 

- in zona blocurilor reteaua este executata din tuburi de azbociment(uzate si erodate) 

- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii 

conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor; 

- datorita pierderilor foarte mari de apa din retea nu se poate asigura un debit si o 

presiune continua in retea, astfel incat distributia apei la cosumatori se face cu 

intermitente; 

Toate acestea duc la pierderi de apa in retea si la o exploatere defectuoasa a 

sistemului de alimentare cu apa. 

Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori 

pentru stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in 

orasul Fieni. 

Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str. 

Dr. Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de 

hidrofor. Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata 

in incinta gospodariei de apa. 

Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la 

parametrii calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara 

refacerea integrala a retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata 

expirata. 

2.9.3. Canalizare 

Reteaua de canalizare a orasului Fieni este executata in sistem divizor. Canalizarea 

menajera deserveste numai orasul Fieni. Gospodariile din comunele invecinate Berevoiesti si 

Costesti au bazine vidanjabile. 

Canalizarea menajera are o lungime de aprox. 8.1 km si transporta gravitational apele 

uzate catre statia de epurare. Reteaua este din azbociment si/sau din beton, avand diametre 

cuprinse intre 250- 400 mm. 

Apele pluviale sunt descarcate gravitational in paraul Ialomicioara si in raul Ialomita 

prin rigole sau printr-un canal deschis. In zona blocurilor acestea au fost colectate intr-un 

canal cu Dn 500 mm si dirijate spre canalul deschis. 

Apele uzate menajere provin in cea mai mare parte de la populatie si in cantitate mai 

________________________________________________________________________ 


68

mica de la agentii economici. 

Colectarea apelor menajere se face in colectorul principal in lungime de 2.9 km si o 

retea de canalizare secundara in lungime de 5.2 km. 

Colectorul principal este constituit din tuburi din beton cu diametre cuprinse intre 250- 

400 mm si este dimensionat pentru transportul unui debit de apa de maxim 35 l/sec. 

Statia de epurare este amplasata in extremitatea sudica a orasului Fieni, pe malul drept al 

raului Ialomita, la aproximativ 300 m de confluenta paraului Ialomicioara cu raul Ialomita. 

A fost construita in 1974 si a fost proiectata pentru o capacitate de 100 l/sec si contine o 

treapta mecano-biologica de epurare. 

Fluxul tehnologic 

Treapta de epurare mecanica: 

gratare rare si dese deznisipator 

separator de grasimi 

decantor primar Imhoff 

Treapta de epurare 

biologica si chimica 

statie de pompare 

turn decator secundar 

statie clorinare 

Tratarea namolului 

statie pompare namol 

bazin colectare namol, V= 8 mc 

platforme de uscare a a namolului 4 buc. , S= 900mp. 

Pavilion administrativ 

Receptorul apelor uzate evacuate din statia de epurare este raul Ialomita. 

Statia de epurare nu are debitmetru, prin urmare nu se poate aprecia care este debitul 

influent al statiei. 

Deznisipatorul este un bazin deschis format din doua compartimente avand 

dimensiunile 7.05x1.50m, prevazut cu gratare metalice pentru retinerea deseurilor solide si 

cuva pentru sedimentarea deseurilor. 

Cele doua compartimente sunt prevazute cu stavile plane din lemn in partea din amonte 

si din aval folosite pentru izolarea periodica a celor doua deznisipatoare pentru curatarea 

mecanica a cuvelor deznisipatorului. 

Separatorul de grasimi: grasimile se depun la suprafata apei si sunt indepartate manual 

cu ajutorul unor site si transportate cu roaba pe platformele de uscare a namolului. 

Decantorul primar de tip Imhoff este o constructie circulara formata din doua bazine 

circulare descoperite, cu radier conic, bazinele sunt prevazute cu jgeaburi cu panta pentru 

deversarea apei. 

Statia de pompe prevazute cu 2 electropompe pentru namol tip ACV 5.0-15 0 cu 

urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q= 25.mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere 

P= 5 Kw si 2 electropompe tip ACV 100-15 D cu urmatoarele caracteristici: debit pompa: Q= 

153mc/h, inaltime de pompare H= 15 m, putere P= 11 Kw. 

________________________________________________________________________ 


69

Biofiltru turn are un diametru de 10 m si o inaltime de lucru de 3 m. 

Aerarea se realizeaza pe cale naturala prin golurile prevazute in partea de jos pe toata 

suprafata biofiltrului si prin pantele rigolelor pe radierul biofiltrului. 

Materialul de umplutura este format din pietris de rau avand 0 granulatie de 8-10 mm 

pe pe primii 50 cm si 0 granulatie de 5-6 cm in rest si prezinta 0 garda de 1 m deasupra 

inaltimii de lucru pentru a nu ingreuna functionarea pe timp de iarna. 

Decantorul secundar este o constructie din beton armat executat sub biofiltru, avand 

diametrul de 10m. Colectarea apei decantate se face intr-un jgheab periferic, pozitionat pe tot 

conturul decantorului fiind repartizata din tubul central prin intermediul a 4 deflectoare cu Dn 

15 mm. Namolul este evacuat gravitational printr-un tub de fonta cu On 200 mm in 

decatoarele primare. 

Namolul depus in decantorul primar este pompat pe platforna de uscare; platformele de 

uscare sunt suprafete betonate, prevazute cu jgheaburi pentru colectarea apei rezultate, care 

este introdusa in flux -decantorul primar. Statia nu are instalatii de fermentare a namolului. 

Statia este dotata cu o statie de clorinare care in prezent nu este functionala. 

Fluxul tehnoloqic al apei menajere 

Din colectorul principal al canalizarii, apa menajera se scurge gravitational in 

deznisipator unde corpurile in imersie sunt retinute de cele doua gratare, sunt colectate 

manual si depozitate in containere. 

Nisipul retinut in deznisipator se colecteaza manual si este depozitat pe platformele de 

depozitare. 

Din deznisipator apa ajunge in caminul de distributie de unde este distribuita in cele 

doua separatoare de grasimi. Grasimile separate la suprafata apei sunt indepartate manual cu 

ajutorul unor site si sunt transportate la platforma de namo/. 

Din separatorul de grasimi apa ajunge in decantorul primar. Dupa depunerea gravitationala a 

suspensiilor, apa ajunge in bazinul nr. 2 al statiei de pompare de unde este pompata in 

biofiltru turn si colectata in decantorul secundar printr-un jgheab colector de unde apa 

decantata de scurge gravitational in caminul de amestec cu dor, Apa clorinata se evacueaza 

gravitational printr-o conducta din azbociment cu Dn 300 mm si printr-un canal de curgere 

libera in lungime de 50 ,II in raul Ialomita. 

Circuitul namolului 

Namolul depus pe fundul decantorului primar este evacuat prin sifonare in bazinul nr. 1 

al statiei de pompare de unde este pompat la platformele de uscare a namolului. 

Namolul de pus pe radierul decantorului secundar se scurge gravitational in decantorul primar 

iar de aici este pompat pe platformele de uscare a namolului. 

In cadrul statiei de epurare functioneaza un laborator fizico-chimic pentru controlul 

calitatii apei uzate. 

Efluentul tratat este deversat in Raul Ialomita. 

Schema de tratare a SE este prezentata in urmatoarea figura: 

________________________________________________________________________ 


70

Schema SE Fieni 

Nu exista masuratori ale debitului; prin urmare nu este posibil sa se estimeze debitul de 

intrare in SE. 

Rezultatele analizelor de apa uzata pentru evacuare sunt prezentate mai jos: 

________________________________________________________________________ 


71

Tabelul 0-1 Analizele apei uzate ale SE Fieni 

Parametrii CMA de la NTPA 

001/2002 

pH 

T 

NH4 + 

Materie extractibila 

BOD5 

CODMn 

TSS 

O2 dizilvat 

NO2 - 

Reziduri fixe 

Cloruri 

Cl rezidual 

6.5 -8.5 

35 

2 

20 

25 

125 

60 

6 

1 

2000 

500 

0.2 

Unitati Iulie 2007 August 2007 Septembrie 2007 

- 

°C 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

mg/l 

Captare Evacuare Captare Evacuare Captare Evacuare 

7.73 

22.01 

- 

10.11 

26.30 

48.79 

62.87 

5.36 

- 

421.68 

44.22 

- 

7.63 

21.02 

3.48 

4.91 

13.07 

26.35 

39.65 

5.55 

0.09 

216.00 

35.19 

0.1 

7.69 

21.33 

- 

10.45 

33.81 

56.59 

67.23 

5.33 

- 

523.10 

43.67 

- 

7.59 

20.45 

3.42 

5.06 

16.19 

29.71 

40.13 

5.57 

0.086 

298.68 

32.80 

0.10 

7.72 

18.85 

- 

10.09 

31.35 

53.37 

69.43 

5.98 

- 

552.00 

39.98 

- 

NTPA 001/2002 : Standardele Romanesti pentru deversarea apei uzate in mediul narural. Deparisile de la aceasta norma ale apei tratate sunt 

subliniate. 

Analizele realizate de Operator 

Majoritatea parametrilor sunt in conformitate cu NTPA 001 dar acest lucru este de 

asemenea legat de faptul ca valorile de la intrare sunt extrem de mici, cauzate de infiltratiile 

din cadrul sistemului colector de canalizare. 

Concluziile generale 

Statia de epurare este depasita din punct de vedere tehnologic, echipamentul este uzat, 

obiectele infrastructurii de beton sunt avariate si nu mai sunt functionale. Din cauza 

configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar sa se implementeze o statie de 

epurare corespunzatoare in conformitate cu directivele relevante. 

Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata 

Tabelul de mai jos contine principalele deficiente intalnite in cadrul sistemului de apa uzata 

din aglomerarea Fieni: 

Principalele Deficiente in Sistemul de Apa Uzata din aglomerarea Fieni 

________________________________________________________________________ 


7.62 

17.87 

3.17 

4.92 

14.09 

27.21 

42.40 

6.18 

0.083 

283.77 

30.92 

0.1 

Indice Componente Deficientele principale 

3 Tratarea apei uzate SE nu mai este de ultima ora din punct de vedere tehnologic, 

echipamentul este uzat, obiectele infrastructurii de beton sunt avariate 

si nu mai sunt functionale; 

Din cauza configuratiei actuale si a starii echipamentului, este necesar 

sa se implementeze o SE corespunzatoare in conformitate cu 

directivele relevante. 

72

2.9.4. Alimentarea cu energie electrică 

Oraşul Fieni este racordat la sistemul naţional de furnizare a energiei electrice. 

Alimentarea cu energie electrică a oraşului se face din sistemul energetic naţional prin 

reţeaua de înaltă tensiune din LEA 110 KV Aninoasa-Fieni. În prezent sunt racordate 

99,20% din gospodării la reţeaua de alimentare cu energie electrică. 

2.9.5. Telefonie 

Serviciile poştale 

Compania Naţională „Poşta Română‖ îşi desfăşoară activitatea într-un singur oficiu 

poştal, în centrul oraşului. 

Telefonia fixă: 

Serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de S.C. RomTelecom S.A. Datorită 

accentuării stării de sărăcie a populaţiei, o mare parte a renunţat la serviciile cu abonament, în 

special la cele de telefonie fixă 

Telefonie mobilă: 

În Fieni se poate recepţiona semnal pentru toate reţelele de telefonie mobilă ce îşi 

desfăşoară activitatea în România. 

Internet: 

Furnizarea serviciilor de internet cunoaşte o dezvoltare, la serviciile oferite de 

Romtelecom SA adăugându-se cele ale altor mici investitori privaţi, dar şi a firmelor de 

telefonie mobilă. 

. 

2.9.6. Alimentare cu caldura 

Orasul Fieni si satul Berevoiesti dispun de retea de gaze naturale. 

Asigurarea cu energie termică pentru încălzire, preparare apă caldă menajeră şi 

preparare hrană la bucătării se realizează cu gaze (gaz metan). 

Alimentarea cu gaz metan se face din reţeaua stradală proprietatea DISTRIGAZ prin 

intermediul branşamentelor individuale pentru fiecare consumator în parte. 

Regimul de presiune este de două feluri: joasă şi redusă, existand staţii de reglare şi 

măsură a gazelor. 

Incălzirea locuinţelor particulare, se face cu sobe de teracotă, centrale termice, care 

folosesc combustibili gazoşi - gaze. 

Reţeaua de distribuţie are prevăzute răsuflători în lungul conductei conform 

Normativului I 6 - 86. 

Fiecare consumator de gaze este prevăzut cu un contor de gaze pentru măsurarea 

consumului individual. 

2.9.7. Alimentare cu gaze naturale 

Distributia in teritoriul orasului Fieni se face astfel: din statia de predare (inalta – medie 

presiune), situata pe str. Stadionului porneste racorduri catre cele 3 statii de reglare masurare, 

iar de aici retele de distributie. 

Instalatiile si reteaua de distributie acopera cerintele actuale. 

2.9.8. Gospodarie comunala 

Dezvoltarea durabilă implică managementul activităţilor umane şi a resurselor 

mediului astfel încât să se minimizeze impactul acestora asupra mediului natural şi construit 

________________________________________________________________________ 


73

în vederea accesului egal al tuturor generaţiilor la resursele oraşului. Pe de altă parte, oraşul 

Fieni se află într-o zonă cu un nivel ridicat de poluare, astfel încât sunt necesare acţiuni 

extrem de dificile şi de costisitoare pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi de viaţă ale 

locuitorilor, cât mai durabil cu putinţă. 

Numărul de gospodării deservite prin programul de salubrizare din Oraşul Fieni şi 

satele aparţinătoare Berevoieşti şi Costeşti este de 2947. 

Numărul de locuitori deserviţi prin programul de salubrizare este de 7601, din care 1274 sunt 

persoane ce locuiesc la bloc. De asemenea, prin programul de salubrizare sunt deservite un 

număr de 30 instituţii publice (şcoli, primărie, licee, grădiniţe) aflate în subordinea Consiliului 

Local. 

S.C. SUPERCOM S.A deserveşte şi un număr de 55 agenţi economici, din care 5 sunt 

unităţi mari. 

Operatorul SC SUPERCOM SA furnizeaza servicii de salubrizare în judeţ în baza 

contractului nr. 170/33/31.03.2010. 

Cantităţile de deşeuri menajere colectate din oraşul Fieni se ridică la 1.440 tone pe an, din 

care 150 t în lunile de vara şi 90 t în lunile de iarnă. 

2.10. PROBLEME DE MEDIU 

Identificarea surselor de poluare 

In functionarea unitatilor,anual se stabilesc indicii aprobati prin Acordul de Mediu 

referitor la ocrotirea mediului ambiant,pe categorii de folosinta : 

Apa 

Aer 

Sol 

Asezari umane 

Acestea se vor monitoriza conform legislatiei in vigoare. 

Pe teritoriul orasului Fieni nu există în prezent surse importante de poluare care să 

acţioneze asupra factorilor de mediu: sol, aer, apă. 

Se remarcă unele surse de poluare datorate activităţilor umane sau lipsei de 

preocupare pentru protecţia mediului: 

poluarea cu deşeuri menajere şi dejecţii animaliere 

poluarea generată de circulaţia auto 

alte forme de poluare 

Starea mediului şi a patrimoniului natural. Starea factorului de mediu AER 

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului atorită capacităţii 

sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. 

Aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, deoarece poluanţii, odată 

ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru a fi epuraţi-trataţi. 

Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii atmosferici sau cu alţi 

poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare sau mai mică asupra 

omului sau mediului. Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, 

emisiile de noxe gazoase, pulberi şi aerosoli conducand la grave probleme de mediu, ca: 

poluarea urbană, ploile acide, modificarea climei. 

Sursele de poluarea ale mediului ambiant se împart în două mari categorii: 

surse de impurificare cu particule solide; 

surse de impurificare cu gaze şi vapori. 

________________________________________________________________________ 


74

Acestea pot fi surse naturale şi surse artificiale. 

Sursele naturale de poluare a aerului nu provoacă decât în mod excepţional 

poluări importante ale atmosferei. Cea mai comună dintre poluările naturale este poluarea cu 

pulberi provenite din erodarea straturilor superficiale ale solului, ridicate de vânt până la o 

anumită altitudine. Furtunile de praf pot constitui uneori factori de poluare care pot influenţa 

şi sănătatea populaţiei, în apropierea unor zone aride sau de deşert. În anumite condiţii 

meteorologice s-au semnalat transporturi masive de praf până la distanţe apreciabile de locul 

de producere. 

Poluarea atmosferei produce în primul rând afecţiuni la nivelul aparatului respirator. 

Pe teritoriul orasului exista sistem de monitorizare a calității aerului- Statia DB-2, 

amplasata la adresa: Str. Teilor, Nr. 20 

Starea factorului de mediu APĂ 

Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calităţii apei. Compania de Apa 

Targoviste efectueaza zilnic, numai pentru municipiul Targoviste si localitatile limitrofe cca. 

100 de analize fizico-chimice si microbiologice, iar pentru orasele Moreni, Titu, Racari, 

Gaesti, Pucioasa si Fieni cca. 130 de analize zilnic pentru monitorizarea calitatii apei potabile, 

fiind stabilite un numar de 50 sectiuni unde sunt prelevate probe de apa. 

Poluarea chimică, este reprezentată de pătrunderea în apă a unor substanţe chimice 

diverse, de la cele organice uşor degradabile până la cele toxice cu persistenţă îndelungată; 

poluarea biologică – bacteriologică, legată în mod direct de prezenţa si activitatea omului. 

Efectul cel mai des întâlnit produs de poluarea chimică a apei constă în influenţa 

diverselor substanţe poluante asupra proceselor biologice care sepetrec în apele naturale. 

Astfel, echilibrul ecologic al diferitelor biocenoze din apă este atât de sensibil încât schimbări 

infime, dar persistente, în compoziţiaapei pot duce la perturbări profunde şi cu consecinţe 

nebănuite. Se poateproduce astfel o distrugere a microorganismelor din apă şi ca urmare 

oprireasau încetinirea proceselor naturale de autoepurare. Uneori pot apărea şi consecinţe 

economice grave prin distrugerea florei şi faunei acvatice, în speciala peştilor care sunt foarte 

sensibili la poluarea chimică a apei. Poluarea chimică produce mari dificultăţi in procesul de 

tratare a apei, deoarece instalaţiile de epurare se dovedesc ineficiente în eliminarea poluanţilor 

chimici, mai ales în concentraţii scăzute. 

Starea factorului de mediu SOL 

Factorul de mediu sol poate fi afectat prin deversare acidentală de materiale 

provenite de la societăţile comerciale porductive sau provenite de la gospodăriile rurală 

individuale şi prin exloatare agricolă neraţională. 

Societăţile productive sunt prevăzute cu containere metalice pentru colectarea 

temporară a deşeurilor menajere şi asimilabile, în vederea eliminarii lor finale la groapa de 

gunoi. Societăţile sunt prevăzute cu puţ sec pentru depozitarea definitivă a cadavrelor de 

animale, platformă betonată pentru depozitarea temporară a deşeurilor metalice reciclabile, 

astfel încât să nu influenţeze calitatea soului în zonă. 

Pe teritoriul orasului nu exista sitem de monitorizare a calității solurilor. 

Starea vegetaţiei 

Starea factorului de mediu vegetaţie nu suferă modificări majore şi nu este 

afectată de surse de poluare majore. Vegetaţia poate fi afectată local in cadrul gospodăriilor 

particulare prin deversare accidentală de ape menajere sau depozitare necontrolată de gunoaie 

menajere. 

________________________________________________________________________ 


75

Disfuncţionalităţi – Priorităţi 

Disfuncţionalităţile se referă atât la starea factorilor de mediu cât şi la zonele 

rezultate în urma alterării acestora. 

În acord cu principiile şi elementele strategice ce conduc la dezvoltarea durabilă a 

societăţii se stabilesc ţelul, obiectivele şi ţintele pentru fiecare factor de mediu. 

Principalele disfuncţionalităţi rezultate în urma analizei critice a situaţiei existente 

sunt: 

Starea şi calitatea mediului înconjurător - probleme identificate: 

Degradarea solului datorită cursurilor de apă fără lucrări de regularizare (eroziuni de 

mal) 

Prezenţa fenomenului de alunecarea terenului în unele zone de văi şi viroage 

neregularizate 

Poluarea solului, aerului şi cursurilor de apă datorită deşeurilor menajere şi a 

dejecţiilor animaliere 

Existenţa unor zone de depozitare necontrolată a deşeurilor menajere urbane; 

Existenţa posibilităţii de a se produce poluare acidentală a solului şi apelor de 

suprafaţă şi freatice datorită unor deversări accidentale de ape menajere. Aceste ape 

se pot infiltra în sol putînd produce poluarea pânzei freatice; 

Nu exista sisteme de monitorizare a calităţii factorilor de mediu la nivelul orasului. 

2.11. DISFUNCTIONALITATI (LA NIVELUL TERITORIULUI SI LOCALITATII) 

DOMENII DISFUNCTIONALITATI 

Fondul construit si 

utilizarea 

terenurilor. 

Spatii plantate, 

agrement si sport 

Cai de comunicatie 

si transport 

Existenţa unor zone destinate dezvoltării de locuinţe, care nu sunt 

echipate edilitar. 

Starea precară a dotărilor culturale, acestea necesitănd reabilitare. 

Slaba dezvoltare a structurilor turistice (capacităţi de cazare, unităţi de 

alimentaţie publică şi structuri de agrement) 

Lipsa unor spatii pentru agrement. 

Insuficienta spatiilor verzi amenajate 

Retea stradala nemodernizata si subdimensionata 

Lipsa/ discontinuitatea trotuarelor 

Intersectii neamenajate 

Insuficienta parcajelor publice. 

Traficul greu tranziteaza orasul 

Echipare edilitară Neechiparea reţelei de distribuţie a apei potabile cu hidranţi pentru 

incendiu exterior; 

Izolarea termica necorespunzatoare a cladirilor de locuit 

Retele nemodernizate 

Protejarea zonelor Slaba protectie si intretinere a monumentelor istorice 

cu valoare de 

patrimoniu 

Probleme de mediu Depozitarea necontrolata a deseurilor menajere 

Dintre componentele mediului supuse poluarii, afectate sunt apa si solul. 

Dezvoltare Restructurarea unor unitati economice (activitati productive) 

________________________________________________________________________ 


76

economică Slaba dezvoltare a structurilor turistice si dotarilor aferente 

Evolutie 

demografica 

Scaderea continua a volumului populatiei 

Rata mica a populatiei ocupate 

ZONE DE PROTECTIE CU INTERDICTIE PROVIZORIE DE CONSTRUIRE 

ELECTRICE 

Pentru linii electrice, conform legii energiei electrice nr. 13/2007 si NTE 003/04.00: 

- Culoar de 24 m ( 12 m de o parte si alta din ax), pentru LEA 20 KV 

- Culoar de 37 m ( 18,5 m de o parte si alta de ax), pentru LEA 110 KV 



APA 

Pentru lucrari de alimentare cu apa, conform HG 930/2005: 

- Raza de 10 m din centrul forajului, pentru puturi forate de mare adancime 

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale cosntructiei, pentru rezervoare 

- Distanta de 20 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de tratare 

- Distanta de 10 m de la zidurile exterioare ale constructiei, pentru statia de pompare 

- Distanta de 10 m de o parte si alta a conductelor de aductiune apa 

- 

- 

NORME DE IGIENA REFERITOARE LA ZONELE DE LOCUIT 

Conform Ordinului 536/1997 al ministrului sanatatii: 

- Raza de 100 m fata de ferma de cabaline 

- Raza de 200 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, pana la 500 de capete 

- Raza de 500 m fata de ferme de ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 

- Raza de 500 m fata de de ferme de pasari, pana la 5000 de capete 

- Raza de 1000 m fata de de ferme de pasari, cu peste 5000 de capete si complexe avicole 

industriale 

- Raza de 100 m fata de ferme de ovine 

- Raza de 500 m fata de ferme de porci, pana la 2000 de capete 

- Raza de 1000 m fata de ferme de porci intre 2000-10000 de capete 

- Raza de 1500 m fata de complexe de porci cu peste 10000 de capete 

- Raza de 30 m fata de spitale veterinare 

- Raza de 100 m fata de grajduri de izolare si carantina pentru animale 

- Raza de 500 m fata de abatoare, targuri de vite si baze de receptie a animalelor 

- Raza de 300 m fata de depozite pentru colectarea si pastrarea produselor de origine 

animala 

- Raza de 500 m fata de platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd, in 

functie de marimea unitatilor zootehnice deservite 

- Raza de 1000 m fata de pltaforme pentru depozitarea gunoiului porcin 

- Raza de 1000 m fata de statii de epurare a apelor reziduale de la fermele de porcine, sub 

10 000 de capete 

________________________________________________________________________ 


77

- Raza de 200 m fata de cimitire de animale, crematorii 

- Raza de 300 m fata de statii de epurare a apelor uzate orasenesti 

- Raza de 200 m fata de statii de epurare a apelor uzate industriale 

- Raza de 300 m fata de paturi de uscare a namolurilor 

- Raza de 300 m fata de campuri de irigare cu ape uzate 

- Raza de 500 m fata de campuri de infiltrare a apelor uzate si bazine deschise pentru 

fermentarea namolurilor 

- Raza de 1000 m fata de depozite controlate de reziduuri solide 

- Raza de 100 m fata de camere de tratare biotermica a gunoaielor 

- Raza de 1000 m fata de crematorii orasenesti de gunoi 

- Raza de 200 m fata de autobazele serviciilor de salubritate 

- Raza de 50 m fata de bazele d eutilaje ale intreprinderilor de transport 

- Raza de 50 m fata de cimitire 

La sistematizarea teritoriului se va tine cont de traseele de utilitati si zonele de 

protectie ale diferitelor obiective iar la autorizarea proiectelor de constructie se va solicita 

avizul de la institutiile competente . 

In acelas timp autoritatile locale trebuie sa-si ia masuri pentru administrarea unei 

astfel de catastrofe implicand cazare provizorie pentru circa 300 – 400 persoane si 

rezervarea unor terenuri in intravilan pentru reconstructia unor locuinte in caz de catastrofe – 

inundatii, alunecari , cutremur. 

2.12. NECESITATI SI OPTIUNI ALE POPULATIEI 

Necesitatile si optiunile populatiei sustinute de primarul orasului sunt : 

Infrastructura de baza 

o punerea in practica a planului de modernizare si reabilitare a drumurilor actuale 

o realizarea unor piste speciale pentru biciclete in vedera decongestionarii traficului din 

oras 

o amenajarea unei parcari de autovehicule in orasul Fieni 

o dezvoltarea eficienta a retelelor de utilitati in toate cartierele orasului Fieni 

o constructia si adaptarea sistemelor publice de alimetare cu apa si canalizare conform 

obiectivelor europene privind calitatea apei potabile si epurarea apelor uzate 

o dezvoltarea unui sistem integrat de management al deseurilor si mentinerea unui 

mediu curat 

o asigurarea incalzirii populatiei cu respectarea standardelor tehnologice de performanta 

si de mediu 

o furnizarea energiei electrice catre populatie cu utilizare de tehnologii economicoase si 

nepoluante 

o modernizarea spatiilor pentru parcarea autovehiculelor, precum si inlocuirea semnelor 

de circulatie necorespunzatoare 

o dezvoltarea si extinderea zonei verzi in orasul Fieni 

o achizitionarea de utilaje si echipamente pentru realizarea in bune conditii a serviciilor 

publice utilaje de deszapezire, intretinerea spatiilor verzi 

________________________________________________________________________ 


78

o utilizarea surselor de energie neconventionale/ regenerabile in furnizarea utilitatilor 

catre locuitorii orasului Fieni 

o atragerea d efonduri pentru realizarea retelelor broadband si a punctelor de acces 

public la internet in banda larga (PAPI) 

Dezvoltarea sociala si dezvoltarea capitalului uman 

o cresterea numarului de locuri de munca si a conditiilor de munca la nivel local 

o asigurarea accesului populatiei de etnie rroma la educatie si formarea profesionala 

o cresterea dotarilor specifice si informatizarea unitatilor scolare 

o dezvoltarea infrastructurii si dotarilor necesare desfasurarii activitatilor culturale 

o cresterea calitatii impactului actual medical 

Dezvoltarea teritoriala si urbanistica 

o extinderea echilibrata a intravilanului orasului 

o identificarea cladirilor/obiectivelor care pot fi incluze in patrimoniul cultural al 

orasului 

o renovarea/ reabilitarea cladirilor cu respectarea cerintelor de eficienta energetica 

Turism 

o asigurarea infrastructurii necesare dezvoltarii activitatilor turistice 

o conservarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural al orasului Fieni(in special 

biserici) in scopul cresterii atractivitatii turistice a zonei 

o dezvoltarea unei oferte turistice locale bazate pe inovatie si creativitate 

3. PROPUNERI DE REGLEMENTARE URBANISTICA 

3.1 STUDII DE FUNDAMENTARE 

Studiile ce au furnizat elemente de reper in ceea ce priveste dezvoltarea orasului Fieni 

au fost: 

Studiu geotehnic de fundamentare PUG,oras Fieni, judetul Dambovita -» 

S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011 

-s-au identificat si s-au descris zonele in care se gasesc riscuri naturale in teritoriu 

Studiu istoric de fundamentare PUG oras Fieni, judetul Dambovita -», 

S.C.Toping Company S.R.L.PLOIESTI, 2011; 

-s-au identificat monumentele si siturile arheologice clasificate din teritoriu si s-au 

propus zone de protectie 

Ridicari topografice sc. 1 :5000, 1 :25000 planuri intocmite S.C.Toping Company 

S.R.L.PLOIESTI -s-a actualizat planul topografic, suport planse PUG 

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 

Strategia de dezvoltare a orasului Fieni 2007-2013 extinsa pana in 2015, 

-s-au prevazut strategia localitatii 

O serie intreaga de prevederi au fost communicate, discutate si conturate ca urmare a 

intalnirilor cu persoanele din aparatul administrative al orasului sau unor studii si investitii ale 

membrilor colectivului de elaborare a PUG-ului. 

Au mai fost folosite date din documentatiile intocmite anterior, date culese de la 

Directia Judeteana de Statistica Dambovita, date preluate de la Primaria orasului si de pe 

teren. 

Impreuna cu reprezentantii Consiliului local au fost analizate urmatoarele aspecte 

________________________________________________________________________ 


79

-delimitarea si zonarea teritoriului administrativ al orasului ; 

-necesitatea si posibilitatea extinderii intravilanului; 

-situatia dotarilor social – culturale; 

-stabilirea prioritatilor in realizarea dotarilor tehnico-edilitare; 

3.2. EVOLUTIE POSIBILA , PRIORITATI 

Acest tablou furnizeaza reperele dezvoltarii orasului Fieni. Intre acestea, exista o serie 

de directii majore sau prioritati, asupra carora administratia locala sau alti factori este necesar 

sa se concentreze in viitorul apropiat: 

DOMENII PRIORITATI 

Fondul construit si 

utilizarea terenurilor. 

Masuri de eliminare a riscurilor naturale – ziduri de sprijin sau 

banchete de pamant, lucrari de sustinere, plantari de pomi, impaduriri. 

Dezvoltarea prioritara a zonelor neconstruite din intravilan 

Crearea de conditii propice diversificarii fucntionale in zona centrala si 

dezvoltarii de servicii si activitati comerciale 

Reabilitarea dotarilor culturale 

Reabilitarea termica si estetica a cladirilor 

Dezvoltarea structurilor turistice 

Spatii plantate, Crearea de noi spatii verzi si locuri de joc pentru copii 

agrement si sport 

Cai de comunicatie si Reabilitarea circulatiilor carosabile si pietonale 

transport 

Sistematizarea intersectiilor cu disfunctionalitati 

Crearea de noi parcaje publice 

Echipare edilitară Extinderea si modernizarea retelelor edilitare 

Protejarea zonelor cu Protectia, conservarea si valorificarea monumentelor istorice 

valoare de 

patrimoniu 

Probleme de mediu Lucrari de amenajare a albiilor raurilor 

Managementul durabil al deseurilor menajere. Crearea de pubele 

publice si puncte de precolectare a deseurilor menajere 

Dezvoltare 

Incurajarea dezvoltarii serviciilor, activitatilor comerciale si turistice 

economică 

Evolutie demografica Incurajarea stabilirii familiilor de tineri 

Cresterea ofertei de locuri de munca prin diversificarea activitatilor 

economice existente 

Intergrarea rromilor in societate 

________________________________________________________________________ 


80

3.3. OPTIMIZAREA RELATIILOR IN TERITORIU 

Pentru optimizarea relaţiilor în teritoriu, pe baza studiilor efectuate privind teritoriul 

administrativ şi a relaţiilor de interdependenţă dintre localităţi şi vecinătăţi, se propun: 

valorificarea amplasării şi integrarea în reţeaua de localităţi la nivelul judetului 

Dambovita. 

colaborarea cu localităţile învecinate pentru realizarea unor obiective legate de 

valorificarea potenţialului natural şi protecţia mediului cum ar fi folosirea resurselor de apă, 

gospodărirea deşeurilor, zone de agrement 

controlul modului de folosinţă a teritoriului, corecta gestionare şi oprirea tendinţelor 

de folosire excesivă a acestuia 

corecta realizare a extinderii localităţii prin realizarea în prealabil a studiilor 

infrastructurii şi utilităţilor necesare pentru evitarea disfuncţionalităţilor 

respectarea zonificării intravilanului localităţii. 

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITATILOR 

Conform Legii nr. 215 din 2001 a administratiei publice locale, republicata, administratia 

publica locala a orasului Fieni reprezentata de Consiliul Local poate sustine si influenta 

pozitiv dinamica dezvoltarii economice a orasului, recurgand la urmatoarele prerogative 

legale: 

Aprobarea strategiilor privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a orasului 

Hotararea darii in administrare, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate 

publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice 

de interes local, in conditiile legii; 

Hotararea vanzarii, concesionarii sau inchirierii bunurilor proprietate privata a orasului 

Avizarea sau aprobarea, in conditiile legii, documentatiilor de amenajare a teritoriului 

si urbanism ale localitatilor (realizare PUG, PUZ, PUD); 

Astfel, pentru a completa analiza situatiei economice actuale a orasului Fieni, se impune 

si urmarirea deciziilor luate de administratia publica locala in favoarea dezvoltarii de activitati 

economice pe teritoriul localitatii. Sursa informatiilor prezentate mai jos sunt hotararile de 

consiliu local adoptate. 

Hotarari adoptate de Consiliul Local Fieni in favoarea dezvoltarii economice a 

orasului (mentionate in ordinea amplorii si importantei investitiei) 

________________________________________________________________________ 


81

3.5. EVOLUTIA POPULATIEI 

În contextul societăţii contemporane, când dezvoltarea cunoaşte un ritm accelerat, 

nevoia prognozelor demografice devine imperioasă datorită implicaţiilor evoluţiei populaţiei 

şi implicit ale fenomenelor demografice în evoluţia vieţii socio-economice a societăţii. 

Prognoza demografică este acea variantă a proiectărilor demografice care are probabilitatea 

cea mai mare de a se realiza, prin proiectare demografică determinându-se volumul unei 

populaţii plecând de la structura pe vârste şi sexe la un moment dat şi emiţând ipoteze asupra 

evoluţiei probabile a celor trei componente care modifică în timp numărul şi structura 

populaţiei: mortalitate, fertilitate şi migraţie. Distingem două mari tipuri de abordare a 

evoluţiei probabile: 

1. Abordarea tendenţială - porneşte de la ipoteza că factorii care au determinat evoluţiile 

trecute şi actuale vor acţiona şi în viitor în acelaşi sens. 

2. Abordarea normativă - pleacă de la ipoteza că evoluţiile componentelor în societăţi mai 

puţin dezvoltate din punct de vedere socio-economic şi cultural vor urma, cu un decalaj în 

timp şi cu unele particularităţi, evoluţiile pe care le-au avut la acelaşi stadiu de dezvoltare 

populaţiile din societăţile avansate. 

Evoluţia populaţiei este influenţată de o serie de factori care pot fi grupaţi în trei 

categorii principale: elemente demografice – posibilităţile de creştere naturală a populaţiei 

funcţie de evoluţia contingentului fertil şi de evoluţia probabilă a indicilor de natalitate, de 

numărul populaţiei vârstnice şi evoluţia probabilă a mortalităţii, de comportamentul specific 

al femeilor faţă de natalitate, de numărul de copii dorit etc.; posibilităţile de ocupare a 

resurselor de muncă în raport cu locurile de muncă existente şi posibil de creat, veniturile 

________________________________________________________________________ 


82

potenţiale pe care le pot oferi acestea; gradul de atractivitate al orasului ca o consecinţă 

directă a numărului şi calităţii dotărilor publice, condiţiilor de locuit, gradul de echipare 

edilitară a localităţii. 

Prezumarea populatiei de perspectiva se poate face prin doua metode : 

a)metoda de crestere biologica bazata pe cresterea naturala. Sporul natural al populatiei in 

ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2004-2009 este de -173 locuitori. Presupunând constant 

ritmul creşterii populaţiei cu 34,6 persoane pe an , aceasta va scadea în 2018 cu 558 locuitori, 

ajungând la un efectiv de 8288 locuitori. 

Anul 2018: locuitori 

P=Po-n x St 

P=populatia preliminata 

Po=populatia existenta 

n=numarul de ani pentru care se face calculul 

St=spor total 

Anul 2018: populatia 2009+ 9 ani x ( -34,6 loc./an) = 

7730 + 9 x (-34,6 /an) =7730+(-311,4) = 8041,4 

ANUL 2018 – 8041,4locuitori 

b)metoda tendentionala prin proiectarea pentru perioada urmatoare a sporului mediu 

pentru o perioada de 20 ani. 

Anul 2009: 7730 locuitori 

Rata medie de crestere anuala – 0,002 

Pi = Po (1 + r*n) 

Pi = populatie prezumata 

Po = populatie existenta 

r = rata de crestere 

n = numarul de ani pentru prognoza 

Pi = 7730 *(1+0,02*20) = 7730* 1,04 = 8039,2 locuitori 

ANUL 2029 –8039,2 locuitori 

Această tendinţă de crestere a volumului populaţiei trebuie susţinuta de orientarea 

politicilor locale spre populaţia tânără prin măsuri care să sprijine creşterea natalităţii: 

acordarea unor facilităţi de ordin economico-financiar şi privind locuirea orientate 

spre tinerele familii, 

stimularea încadrării în muncă a tinerilor, diversificarea ofertei privind locurile de 

muncă prin atragerea de investiţii locale, 

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor oferite familiilor cu copii – învăţământ, 

sănătate, consiliere familială, 

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a 

se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de 

naştere şi creştere a copiilor; 

________________________________________________________________________ 


83

dar şi spre populaţia vârstnică prin măsuri care să conducă la creşterea speranţei de 

viaţă a populaţiei orasului şi la creşterea calităţii vieţii acestora, precum: 

asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de 

asistenţă socială, 

încurajarea persoanelor aflate în preajma vârstei de pensionare sau care au depăşit 

vârsta de pensionare să rămână active, în câmpul muncii sau desfăşurând activităţi 

individuale, suplinindu-şi astfel veniturile familiale, 

creşterea cantitativă şi calitativă a serviciilor destinate persoanelor vârstnice. 

3.6. ORGANIZAREA CIRCULATIEI 

Prezenta documentaţie de specialitate urmăreşte alcătuirea structurii reţelei majore de 

circulaţie, amplasarea principalelor intersecţii şi a parcajelor, organizarea desfăşurării 

traficului rutier pentru diferitele categorii: tranzit greu, transport local şi interzonal, circulaţie 

generală (autoturisme şi trafic de servicii şi intervenţii), dotările principale actuale de 

circulaţie, ţinând cont de noile STAS-uri şi normative, precum şi de legislaţia în vigoare 

(Ordonanţa Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, aprobată prin Legea nr. 

82/1998, republicată şi modificată prin O.G. 79/2001, Ordinul M.T. nr. 44/1998 pentru 

aprobarea Normelor privind protectia mediului înconjurator ca urmare a impactului drummediu 

înconjurător, Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind 

proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, Ordinul M.T. nr. 46/1998 pentru 

aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, Ordinul 

M.T. nr. 49/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea şi realizarea străzilor 

în localităţile urbane, Ordinul MT nr. 946/2005 privind Politicile sectoriale etc.). 

Din punct de vedere al circulaţiei pietonale, disfuncţiile majore sunt constituite de 

lipsa trotuarelor pe numeroase străzi, discontinuitatea trotuarelor, precum şi starea rea de 

viabilitate a majorităţii trotuarelor. Printre obiectivele prioritare ale administraţiei publice 

locale în domeniul drumurilor trebuie înscrise, pe lângă modernizarea străzilor, şi amenajarea 

corespunzătoare a trotuarelor, cu lăţime de minim 1.00 m. 

Principala problemă o constituie rezervarea spaţiilor necesare dezvoltării reţelei de 

comunicaţie, cu interdicţii temporare sau chiar definitive de construire, astfel încât aceste 

terenuri să rămână libere pentru a fi utilizate în diferite scopuri funcţionale (zonă de protecţie 

şi siguranţă, spaţiu verde, platforme şi parcaje etc.). Traseele deficitare ca elemente 

geometrice, cu sinuozităţi, curbe necorespunzătoare etc., împreună cu zonele adiacente, care 

se prevăd a fi îmbunătăţite în diferite etape, trebuie să apară în măsurile restrictive pentru a se 

evita apariţia de construcţii noi prost amplasate, care să împiedice optimizarea situaţiei. 

Autoritatile locale vor urmarin ca traficul sa nu fie ingreunat prin nerespectarea zonelor 

de siguranta si de protectie (22m – drumul national , 20m drumul judetean si18 m drumul 

comunal din ax de-o parte si alta) prin amplasarea de constructii, panouri, vegetatie inalta etc., 

asigurandu-se razele de curbura, invelitoarea strazilor in zonele de intersectie propunandu-se a 

se realiza cu denivelari mici in suprafata premergatoare intersectiei, astfel incat viteza 

autovehicolelor sa se reduca la intrarea in traficul de pe drumurile principale. 

Sunt propuse mai multe reglementări, în conformitate cu disfuncţionalităţile semnalate 

(profiluri transversale ale străzilor, care nu corespund din punct de vedere tehnic noilor 

STAS-uri; discontinuitatea sau lipsa, pe alocuri, a trotuarelor; iluminatul stradal insuficient; 

drumuri de legătură în teritoriu aflate în stare de degradare accentuată; trafic eterogen: 

tractoare, căruţe, biciclişti, automobilişti şi pietoni, care generează accidente rutiere în special 

pe timp de noapte; existenţa unor trasee sinuoase care necesită corectare de elemente 

geometrice; străzi înguste care necesită lărgire; lipsa de parcaje amenajate aferente 

principalelor dotări ale orasului, în zonele de interes social şi comercial. 

________________________________________________________________________ 


84

a) În conformitate cu analiza datelor existente, a posibilităţilor de optimizare, a 

obiectivelor majore ale Planului Urbanistic, cu normele tehnice în vigoare pentru proiectarea 

străzilor, intersecţiilor, profilurilor caracteristice etc., şi cu discuţiile cu factorii locali de 

specialitate, s-au propus câteva reglementări mai importante pentru eliminarea 

disfuncţionalităţilor infrastructurii rutiere şi a celor de dotare şi organizare, pentru 

satisfacerea condiţiilor de trafic şi de încadrare urbană: 

- amenajarea intersecţiilor arterelor principale cu celelalte străzi, şi echiparea acestora 

cu semafoare mai ales in zona in care se intersecteaza cu DN 1 B 

- amenajarea penetraţiilor rutiere; 

- modernizarea şi viabilizarea străzilor prin: 

- aplicarea de îmbrăcăminţi rutiere sau cel puţin împietruiri; 

- amenajări de profil conform noilor STAS-uri; 

- corectarea elementelor geometrice necorespunzătoare şi lărgiri; 

- reglementarea circulaţiei pietonale prin: 

- refacerea continuităţii trotuarelor existente; 

- amenajarea de trotuare; 

- îmbunătăţirea generală a stării de viabilitate a trotuarelor; 

- amenajarea de treceri pentru pietoni; 

- propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu 

- spatiile de parcare se vor asigura in concordanta cu prevederile regulamentului general 

de urbanism, pentru unitati de utlitate publica in terenurile proprii, in afara domeniului public 

pe cat posibil, iar pentru locuinte in cadrul loturilor personale. De-a lungul strazilor se va 

asigura acces individual la fiecare lot sau functiune urbana.Se propun pentru modernizare 

parcarile existente si realizarea unora noi 

-odata cu realizarea proiectelor pentru traseele strazilor, se va asigura vizibilitatea in 

intersectii si respectarea razelor de curbura pentru toate categoriile de vehicole, inclusiv 

transport de tonaj mare, pentru evitarea oricaror disfunctionalitati in trafic, asigurandu-se 

vizibilitatea, situatie ce se va mentine si intretine in viitorul previzibili, la calitatea necesara 

desfasurarii traficului. 

-santurile existente de-o parte si de cealalta a drumurilor si strazilor se vor decolmata 

priodic, asigurandu-se scurgerea apelor meteorice. 

-odata cu realizarea noilor strazi in intravilanele propuse ( in baza proiectelor tehnice 

de specialitate), se vor asigura prospectele la cca. 20 m, asigurandu-se zonele de acostament, 

spatiul verde de aliniament, gabaritele necesare ale santurilor de preluare a apelor meteorice, 

razele de curbura la intersectii pentru asigurarea vizibilitatii, si se va stabili calitatea 

infrastructurii pentru traficul din zona. 

-zone de protectie a drumurilor raportata la linia mediana: 

- pana la 18 m in cazul drumurilor comunale. 

- pana la 20 m in cazul drumurilor judetene, 

- pana la 22 m in cazul drumurilor nationale 

-terenurile cuprinse in zonele de protectie raman in gospodarirea persoanelor juridice 

sau fizice care le au in administrare sau in proprietate cu obligatia ca acestea prin activitatea 

lor sa nu aduca prejudicii drumului sau derularii in siguranta a traficului. 

Strazi in stare rea, care necesita modernizare cu prioritate: 

DR. Nicolae Stefanescu 

Teilor 

Aleea Teilor 

Malu Rosu 

Runcului 

Costesti 

________________________________________________________________________ 


85

Berevoiesti 

Biserica sf. Nicolae 

Poduri si podete noi necesare: 

pod Costesti – peste Ialomicioare 



Intrucât studiul căilor de comunicaţie şi transport are ca principal obiectiv 

fundamentarea planului urbanistic general "PUG – Oras Fieni ", metodologia aplicată este 

adaptată acestui scop, respectiv unele analize şi date de teren sunt limitate la strictul 

necesar. Rezolvările de detaliu se vor stabili ulterior, prin elaborarea de studii la scări 

corespunzătoare: 1:2000... 1:500. 

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCTIONALA. BILANT TERITORIAL 

Zonificarea generala a asezarilor ramane neschimbata. 

In plansa nr. 3 Reglementari urbanistice – Zonificare sunt prezentate propunerile si 

reglementarile urbanistice pentru oras in functie de nevoia de dezvoltare si de particularitatea 

sa. 

Fata de suprafata cuprinsa in intravilanul existent al orasului Fieni de 538,56 

ha, s-a propus o marire cu 16,95ha. 

Situatia propusa pe trupuri in teritoriu: 

Se prezinta in continuare, structura functionala si propusa pentru intreg teritoriul 

intravilan al orasului. 

SITUATIA TRUPURILOR IZOLATE DISTRIBUITE IN TERITORIU - PROPUS 

SUPRAF. 

(HA) 

T1 FIENI - ORAS 333,25 

T2 BEREVOESTI - SAT APARTINATOR 0,24 



T5 GOSPODARIE DE APA 30,62 

T6 CARIERA 0,12 

T7 CARTIER VLADESTI 0,95 




TOTAL 555,51 

538,56 

________________________________________________________________________ 


86

BILANTUL TERITORIAL AL SUPRAFETELOR CUPRINSE IN INTRAVILANUL PROPUS 

FUNCTIUNI 

Supraf 

(Ha) 

FIENI BEREVOESTI COSTESTI VLADESTI TRUPURI IZOLATE TOTAL 

Supraf 

(%) 

Supraf 

(Ha) 

Supraf 

(%) 

Supraf 

(Ha) 

LOCUINTE SI FUNCTIUNI 

COMPLEMENTARE 52,56 15,77 0,,0 0,00 28,591 23,42 2,484 56,15 1,293 53,47 84,93 15,29 

ZONA UNITATI AGRICOLE 

/ZOOTEHNICE 0,00 0,00 00,0 0,00 0,144 0,12 0,00 0,00 0,00 0,00 0,14 0,03 

INSTITUTII PUBLICE SI 

SERVICII 

DE INTERES PUBLIC 3,05 0,91 14,59 15,63 0,788 0,65 0,00 0,00 0,00 0,00 18,43 3,32 

UNITATI INDUSTRIALE 33,98 10,20 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 33,98 6,12 


TRANSPORT - STRAZI 34,03 10,21 0,60 0,64 8,176 6,70 0,158 3,57 0,169 6,99 43,13 7,76 


TRANSPORT - CAI FERATE 8,20 2,46 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 8,20 1,48 

GOSPODARIRE COMUNALA, 

CIMITIRE 2,35 0,70 5,67 6,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,115 4,76 8,13 1,46 

TERENURI AGRICOLE IN 

INTRAVILAN 97,16 29,16 0,00 0,00 80,748 66,14 1,782 40,28 0,6 24,81 180,29 32,46 

ZONA ECHIPARE 

TEHNICO-EDILITARA 1,01 0,30 0,79 0,85 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 1,80 0,32 

ZONA DESTINATIE SPECIALA 0,00 0,00 56,51 60,55 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 56,51 10,17 

APE 8,32 2,50 0,00 0,415 0,34 0,00 0,00 0,00 0,00 8,73 1,57 

TERENURI NEPRODUCTIVE 16,19 4,86 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 16,19 2,91 

SPATII PLANTATE, 

AGREMENT, SPORT 7,40 2,22 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 7,40 1,33 

TERENURI FORESTIERE 0,02 0,01 3,61 3,87 0,001 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 3,63 0,65 

Z MIXTA - INDUSTRIE SI 

SERVICII 4,11 1,23 0,04 0,04 2,314 1,90 0,00 0,00 0,00 0,00 6,47 1,16 

Z MIXTA - LOC REGIM MIC 

DE INALTIME SI SERVICII 46,91 14,08 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 46,91 8,44 

Z MIXTA - LOC REGIM MEDIU 

DE INALTIME SI SERVICII 0,44 0,13 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,44 0,071 

Z MIXTA - SP VERZI SI 

SERVICII 8,41 2,52 11,51 12,33 0,908 0,74 0,00 0,00 0,241 9,97 21,06 3,791 

Z MIXTA -LOCUINTE SI 

SERVICI 9,14 2,74 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 9,14 1,64 

TOTAL 333,25 100,00 93,32 100,00 122,085 100,00 4,424 100,00 2,418 100,00 555,51 100 

Supraf 

(%) 

________________________________________________________________________ 


Supraf 

(Ha) 

Supraf 

(%) 

Supraf 

(Ha) 

Suprafat 

(%) 

Supraf 

(Ha) 

Supraf 

(%) 

87

Zonele functionale care detin cea mai mare pondere in totalul suprafetei cuprinse in 

intravilanul propus apartin locuirii (32,45 % - locuire si functiuni complementare si % - unitati 

industriale si depozitare), urmata de circulatia rutiera ( 12,27 % ), apoi institutii si servicii de interes 

public (6,41 % ). Din aceste date se poate observa caracterul industrial al orasului. 

S-a marit suprafata cuprinsa in intravilanul propus fata de existent cu 16,95ha.ha (terenuri 

destinate locuirii si o zona industriala ). 

 

Suprafata alocata propunerilor nu este foarte mare, ea corespunde necesitatilor orasului si 

este un factor al migratiei populatiei spre alte localitati . 

Singura modalitate de a activa economia orasului si a stopa migratia este prin dezvoltarea 

anumitor investitii care sa creeze locuri de munca. 

O necesitate importanta a orasului este de a propune o zona de agrement. 

Atunci cand vor exista investitori clari cu propuneri acestea se vor detalia printr-un Plan 

urbanistic zonal. 

3.8. MASURI IN ZONELE CU RISCURI NATURALE 

Masuri pentru reducerea riscului seismic: 

Punerea in siguranta a constructiilor care prezinta pericol de instabiliate si care adapostesc un 

numar important de oameni. 

Creearea unor spatii tapon pentru adapostirea provizorie a locatarilor ,in cazul necesitatii 

parasirii temporare a locuintelor, pe timpul executarii lucrarilor de interventie sau in caz de 

cutremur. 

Inventarierea si expertizarea cladirilor cu risc la un seism de intensitate mare. 

Completarea cadrului organizatoric pentru luarea masurilor de urgenta post seism. 

Masuri de imbunatatire a informarii populatiei si a factorilor de decizie la nivele diferite(local 

si central)asupra principalelor aspecte legate de riscul seismic si de masurile de reducere a 

acestuia. 

Categoriile de cladiri cele mai vulnerabile in cazul unui cutremur de intensitate mare su foarte 

mare o reprezinta: 

cladirile inalte(7-12 niveluri)cu schelet din beton armat, construite inainte de 1940 fara 

protectie antiseismica. 

constructiile executate intre 1950 si 1976, conform normelor de proiectare in vigoare in aceea 

perioada ,ce prevedeau forte seismice mai reduse.Unele din aceste construcii(cu parter 

flexibil) in 1977 au suferit mai multe avarii. 

Cladirile joase din zidarie si alte materiale locale executate traditional fara control tehnic 

specializat. 

Majoritatea acestor tipuri de cladiri constituie prioritate absoluta la interventie. 

Diminuarea vulnerabilitatii seismice a constructiilor existente se poate realiza prin actiuni 

de interventie si consolidare. 

In ceea ce priveste modul de utilizare a terenurilor,a amplasarii constructiilor care 

urmeaza a fi cuprinse in planurile de urbanism nu sunt identificate reglementari pe plan international 

care sa impuna restrictii de autorizare si amplasare a unor constructii. 

Specialistii, prin masuri adecvate de evaluare a efectelor seismelor si prin estimarea cat 

mai exacta a efectelor conditiilor locale de amplasament (studii,investigatii geotehnice si geofizice, 

investigatii seimice) printr-o proiectare la standarde internationale ,utilizare de materiale de calitate si 

sisteme moderne, pot executa toate tipurile de constructii. 

________________________________________________________________________ 


88

Strategii de informare si educare 

Programul de educare antiseismica a populatiei trebuie sa fie o actiune cu caracter national 

care sa puna accentul pe formele de educatie referitoare la conditiile concrete de hazard, 

vulnerabilitate si risc din asezarile respective, avandu-se in vedere urmatoarele directii principale: 

• programe de educate generala a populatiei (comunitatile urbane si rurale); 

• programe de educate specifica a unor categorii socio-profesionale si de varsta ale 

populatiei, inclusiv ale specialistilor si persoanelor cu atributii de conducere in institufiile publice 

responsabile cu apararea impotriva dezastrelor si ale componentelor societajii civile. 

Autoritatile locale sunt primele care sunt constiente de aparitia unei situatii de criza si primele care 

trebuie sa intervina intr-o astfel de situatie. Autoritatile locale trebuie sa aiba capacitatea necesara de a interveni 

in situatii de urgenta. Pe masura ce resursele de la nivel local, regional si national devin disponibile, implicarea 

autoritatilor centrale ar trebui, in mod ideal, sa sprijine autoritatile locale in activitatile de interventie. Acest 

tip de sprijin insa necesita o definire si intelegere clara a rolulilor si responsabilitatilor fiecarui organism implicat. 

Activitati tehnice post-seism 

Tipuri de activitati post-seism 

Dupa producerea unui cutremur de mare intensitate comunitatea afectata va avea de rezolvat: 

a) Evacuarea ranitilor si a victimelor, activitati de prim-ajutor, salvarea celor aflati sub aramaturi; 

b)Stingerea incendiilor, eliminarea scaparilor de gaze si de noxe; 

c) Luarea de masuri pentru asigurarea alimentarii cu apa, energie, restabilirea sistemelor de comunicatii; 

d) Luarea de masuri pentru Utilizarea acestora in conditii de siguranta. 

Pentru utilizarea in conditii de siguranta a constructiilor sunt necesare indeplinirea unnatoarelor etape: 

A. Evaluarea starii tehnice a constructiilor in vederea luarii de decizii privind conditiile de utilizare in 

continuare sau de dezafectare (evacuare, demolare) a acestora; 

In perioada imediat urmatoare producerii unui cutremur de mare intensitate este necesar a se stabili 

starea tehnica a constructiilor, precizandu-se daca acestea pot fi sau nu utilizate in conditii de siguranta, daca 

sunt necesare investigate mai amanuntite, daca ele trebuie prevazute cu mijloace tehnice de punere rapida in 

siguranta (masuri de "prim ajutor"), sau daca trebuie chiar demolate pentru a nu periclita vecinatatile. Prima 

evaluare trebuie, in mod curent, sa fie urmata de investigatii mai complete si mai precise care, prin pasi 

succesivi, sa fundamenteze decizia finala de interventie. 

B. Luarea de masuri pentru punerea in siguranta provizorie a constructiilor afectate de seism. 

Pentru a pune in siguranta ocupantii cladirilor afectate de seism, pentru a preveni avansarea 

avariilor deja produse, precum si pentru a proteja constructiile invecinate, se iau masuri de interventie rapida 

dupa cum urmeaza: 

• sprijiniri provizorii ale constructiei avariate sau ale unor parti ale acesteia; 

• reparatii locale ale elementelor deteriorate sau avariate; 

• demolarea partiala sau completa a cladirii. 

C. Precizarea modului de organizare si desfasurare a activitatilor tehnice in ceea ce priveste 

evaluarea post-seism a starii tehnice a constructiilor si punerea lor in siguranta provizorie. 

Expresia "punerea in siguranta provizorie" are in vedere luarea unor masuri rapide, de obicei cu 

caracter provizoriu, pentru asigurarea exploatarii constructiilor, in conditii de siguranta, atat sub incarcari 

gravitationale cat si sub actiunile seismice generate de replicile cutremurului principal. 

Atat evaluarea post-seism cat si masurile de punere in siguranta provizorie se fac in conditii de 

urgenta cand este necesar a se acoperi un numar mare de constructii, aflate pe arii extinse, cu resurse umane si 

________________________________________________________________________ 


89

tehnice limitate. Potrivit acestei realitati, activitatile respective se fac prin metode rapide, deseori cu caracter 

empiric si realizate de catre un personal tehnic cu experienta si calificare limitate. 

EVALUAREA POST-SEISM 

Organizarea activitatilor post-seism. Persoane abilitate cu evaluarea post-seism 

Toate activitatile de evaluare post-seism ca si cele de interventie rapida sunt organizate, coordonate si 

urmarite, teritorial, la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor. 

Tinand cont de necesarul considerabil de forte tehnice pentru realizarea activitatilor post-seism, este 

antrenat in aceste activitati un personal cu grade foarte diferite de pregatire si experienta. El este constituit 

din urmatoarele surse: 

• personal de specialitate angajat in cadrul Consiliilor Locale si al unitatilor subordonate acestora 

(de ex.institute de proiectare); 

• ingineri structuristi si tehnicieni detasati din cadrul Institutelor si birourilor de proiectare, 

a institutiilor de invatamant superior, a unitatilor de cercetare; 

• ingineri si lehnicieni implicati voluntar in desfasurarea activitatilor post-seism. 

Acest personal se inregistreaza in evidenta centralizata de la nivelul unitatii teritoriale care organizeaza 

activitatile post-seism. 

Pastrarea, utilizarea si accesul la baza de date 

Inforrnatiile culese in etapele de Inspectie Post-seism si a Evaluarii tehnice rapide vor trebui sa fie 

pastrate pe toata durata de recuperare a cladirii. Aceste informatii vor trebui completate cu concluziile 

Expertizelor Tehnice care ar rezulta necesare si, dupa caz, fie cu prevederile proiectului de punere in 

siguranta si a executiei lucrarilor respective (pana la terminarea acestora) fie cu decizia de demolare 

recomandata. 

O atentie deosebita trebuie acordata informatiilor si justificarilor pentru decizia de demolare 

a unor cladiri. In cazul monumentelor istorice cercetarile si analizele ce trebuiesc efectuate vor fi 

extensive si aprofundate pentru a fundamenta adoptarea unor masuri de reparare care, conform 

legislatiei in vigoare, nu trebuie sa afecteze aspectul acestora. 

Pastrarea informatiilor post-seism de catre autoritatile locale este o sarcina 

importanta si este obligatoriu adoptarea de masuri de recuperare a acestora. 

Zone afectate de inundatii 

Se va tine cont de zonele de protectie a cursurilor de apa ,conform ‘’Legii Apelor’’. 

Viiturile ce se produc periodic include deplasări de materiale pe versanţi, sub auspiciile 

umectării în diferite grade, sau a dizolvărilor interne, pe vai care nu au o albie cât de cât formată si 

necesita observatii de-a lungul timpului. 

Aceste observaţii constau în evaluarea dimensiunilor formelor create, a cantităţii de materiale 

deplasate şi asupra repetabilităţii fenomenelor răspunzătoare de această evoluţie. 

Au fost de asemenea consemnate şi schimbări impuse de dinamica proceselor naturale 

asupra modului de utilizare a terenurilor. În primă etapă, cauzelor naturale li s-au asociat şi cele 

datorate recuperării dreptului de proprietate a terenurilor, iar în cea de a doua şi cele rezultate ca 

„răspuns” al factorilor naturali la impactul produs de activităţile antropice nu totdeauna în 

concordanţă cu limitele geomorfologice. 

Principalele lucrari structurale privind masurile pentru zonele afectate de inundatii. 

Tinand cont de efectul si rolul pe care aceste lucrari il au in cadrul Schemelor de Amenajare 

a Bazinelor si Spatiile Hidrografice pentru diminuarea sau evitarea pagubelor create de hazardul 

natural la inundatii lucrarile structurale se impart in mai multe categorii: 

• Lucrari care reduc debitul de varf al viiturilor: 

________________________________________________________________________ 


90

Derivatii de ape mari interbazinale sau in cadrul aceluiasi bazin hidrografic 

Lucrari de terasare , conservare a solului pe versanji si Lacuri de acumulare permanente 

Lacuri de acumulare netermanente (poldere) 

impaduriri 

Lucrari de reabilitare si renaturare a riurilor, care sa asigure atenuarea naturala a undelor de 

viitura prin acumularea apei in albiile majore 

Lucrari de retinerea a apelor pluviale si de intzrziere a curgerii acestora, in special in zonele 

urbane 

• Lucrari care reduc nivelurile maxime in albie: 

Curajirea albiilor raurilor 

Lucrari de regularizare a albiilor minore 

• Lucrari care reduc durata viiturilor 

Lucrari de drenaj si desecari 

• Lucrari care apara populatia si obiectivele social-economice situate in albiile 

majore, 

Lucrari de indiguire si protectie 

Toate aceste masuri si lucrari structurale precum si cele nonstructurale trebuie sa fie 

integrate in planurile de dezvoltare durabila. Protectia impotriva inundatiilor constituie un element de 

gestiune a apei, care include pe langa partea inginereasca de proiectare si execute si aspecte de 

planificare si economice reprezentand rezultatul unor eforturi colective interdisciplinare efectuate de 

toate institutiile implicate in acest fenomen. 

Pentru diminuarea efectelor inundatiilor in zona: 

-Se vor redimensiona podurile si podetele subdimensionate. 

-Se vor redimensiona profilele santurilor si se va realiza un sistem unitar de santuri si 

rigole pentru a prelua apele excedentare in urma precipitatiilor maxime. 

-Se recomanda efecturea unei retele de canalizare pluviala redimensionata pe tot 

teritoriul municipiului. 

Zone afectate de alunecari de teren 

Principalele elemente si masuri necesare pentru reducerea instabilitatii zonelor supuse 

hazardului natural la alunecari de teren 

Cele mai importante masuri de combatere a fenomenelor de instabilitate a masivelor de 

pamant sunt: 

Masuri de re-terasare 

- inlaturarea de material din zona de coama a versantilor; 

- adaugarea de material in zona de picior a versantilor (berme sau umpluturi); 

-reducerea pantei 

Masuri de drenaj 

- drenuri de suprafaja pentru prevenirea infiltrarii apei in zona alunecarii (santuri si tevi 

colectoare) 

- transee drenante de suprafata sau adancime umplute cu material filtrant (natural sau 

geosintetice) 

- drenuri-fitil 

- puturi drenante 

- drenuri in spic cu camin de colectare 

- galerii drenante 

- drenuri-sifon 

________________________________________________________________________ 


91

- epuizmente directe si 

Structuri de sprijin 

- gabioane 

- casoaie 

- ziduri de sprijin de greutate sau pamant armat 

- Structuri discontinue din piloji, coloane sau barete 

- sisteme de bolfi cu pilastri 

- Structuri din micropiloti 

- cluaje 

- dale ancorate 

- plase ancorate 

- sisteme de atenuare a rocilor desprinse din versanti (santuri, ziduri etc.) 

Imbunatatirea terenului 

- colmatarea fisurilor din roci 

- injectarea 

- coloane de var 

Masuri si dispozitive de monitorizare a zonelor cu risc de alunecare 

Urmarirea comportarii in timp a starii de echilibru (a maselor de pamant comporta doua faze: 

Faza I. Monitorizarea zonelor cu potential de alunecare, in vederea aprecierii conditiilor de 

echilibru ale maselor de pamint, respectiv stabilitatea acestora precum si evolutia miscfirii masei de 

pamant, element in raport de care stabilesc lucrarile ce trebuie executate pentru prevenirea sau 

stabilizarea alunecarilor de teren. 

Faza II. Urmareste comportarea in timp a lucrarilor de stabilizare si consolidare executate in 

zonele in care terenul a suferit modificari legate de amenajarea si exploatarea acestuia. Aceasta 

activitate de urmarire este necesara si utila in special in cazurile in care s-au aprobat solutii noi de 

stabilizare si consolidare, pentru care experienta este inca limitata. 

Cele mai frecvente metode utilizate in monitorizarea zonelor cu potential de alunecare (faza I) 

sunt metodele directe: 

cartarea inginero-geologica; 

fotogrammetria; 

masuratori topometrice; 

observajii directe in transee si puturi; 

masuratori si observatii directe in foraje 

masuratori piezometrice 

masuratori inclinometrice 

interferometria laser 

determinari cu sonda electromagnetica 

relee electrice de suprafata sau adancime 

Metodele indirecte presupun masurarea sistematica a unor proprietati fizico-mecanice ale rocilor ale 

caror variatii pot da indicii de producere sau evolutie a alunecarilor de teren. Printre aceste metode 

sunt: 

determinari geofizice 

masuratori presiometrice sau dilatometrice in foraje 

urmarirea varia^iei umiditajii pamfintului 

urmarirea mineralizarii apei; 

urmarirea radioactivitafii naturale. 

Masuri de remediere a alunecarilor de teren conform 1UGS-WGL 

________________________________________________________________________ 


92

In cadrul Decadei Internationale de Diminuare a Dezastrelor Naturale s-a elaborat o schema care 

cuprinde principalele tipuri dc lucrari destinate prevenirii si stabilizarii alunecarilor de teren. 

Masuri de remediere a alunecarilor de teren (dupa IUGS-WG/L): 

1. Modificarea geometriei versantului 

1.1 Indepartarea materialului din zona de punere in miscare a alunecarii (cu posibile substituiri prin 

umpluturi usoare) 

1.2 Depunere de material in zona de mentinere a stabilitatii (berme de contragreutate, umpluturi) 

1.3 Reducerea pantei generate a versantului 

2. Drenaje 

2.1 Drenuri superficiale pentru colectarea apei care se scurge pe suprafata alunecarii (santuri si 

conducte) 

2.2 Transee de suprafata sau adanci, umplute cu materiale usor drenate (material granular sau 

geosintetic) 

2.3 Contraforti din material granular (efect hidrogeologic) 

2.4 Foraje verticale, de diametru mic, cu pompare sau drenare libera 

2.5 Puturi verticale, cu diametru mare, cu drenare gravitational 

2.6 Foraje suborizontale 

2.7 Tuneluri, galerii de acces cu rol de drenuri 

2.8 Epuisment prin vacuumare 

2.9 Drenaj prin sifonare 

2.10 Epuisment electroosmotic 

2.11 Plantare de vegetatie (efect hidrologic) 

3. Structuri de rezistenta 

3.1 Ziduri de sprijin de greutate 

3.2 Ziduri din blocuri - casoaie 

3.3 Ziduri din gabioane 

3.4 Piloti pasivi, coloane si chesone 

3.5 Pereti din piloni de betonarmat turnati pe loc 

3.6 Structuri de rezistenta din pamant armat cu bare metalice sau insertii de polimeri 

3.7 Contraforti din material granulat (efect mecanic) 

3.8 Retele de retinere a rocilor pe suprafata versantului 

3.9 Sisteme de atenuare sau stopare a prabusirilor de roci (santuri opritoare, banchete, 

cleionaje, pereti) 

3.10 Roci protectoare sau blocuri de beton impotriva eroziunii 

4. Armarea interna a versantilor 

4.1 Ancore scurte (batute) 

4.2 Micropiloti 

4.3 Pamant intipat 

4.4 Ancore (pretensionate sau pasive) 

4.5 Injectare 

4.6 Coloane de piatra sau var 

4.7 Tratament termic 

4.8 Congelare 

4.9 Ancore electroosmotice 

4.10 Plantare de vegetatie (rezistenta radacinilor are efect mecanic) 

Pentru zonele cu risc de alunecari active se vor efectua studii aprofundate pentru evaluarea 

situatiei si propunerea de masuri concrete de stabilizare . 

În urma unor repetate investigaţii pe teren, observaţiile pentru studiul deplasărilor în masă au 

concluzionat ca acest fenomen include o serie de procese asociate. Acestea, au fost separate în 4 

categorii, ce nu includ şi procesele torenţiale: 

________________________________________________________________________ 


93

a. Curgeri noroioase (provocate de ploi excepţionale, topiri bruşte ale zăpezii sau suprapunerea 

ambelor); 

b. Alunecări (toate categoriile de alunecări); 

c. Prăbuşiri induse de subsidenţe locale (dar şi cele provocate de şocurile seismice); 

d. Creep (în regiuni colinare afectate de procese periglaciare). 

Pentru zonele de hazard instabilitate se va evolua gradul de stabilitate a terenului si propuneri 

de lucrari in cazul in care este necesar. 

-Se vor executa lucrari de stabilizare pe zonele cu alunecari active ,respectiv ziduri de sprijin 

,drenaj,pentru a stopa fenomenul 

-La proiectarea constructiilor se va evalua gradul de stabilitate al versantilor limitrofi si se va 

stabili distanta de amplasare fata de versantii instabili. 

-Se vor lua masuri de amenajare a suprafetei versantilor cu platforme si ziduri de sprijin 

- In zonele fara vegetatie, se vor lua masuri de plantare de pomi (salcâm, anin, pin, frasin, 

catina). 

-Se vor efectua lucrari de drenare a apei din precipitatii. 

-Pentru zonele cu risc alunecari active se recomanda sa nu se amplaseze constructii. 

3.9. Dezvoltarea echiparii edilitare 

3.9.1. Gospodarirea apelor 

3.9.2. Alimentare cu apă 

Prin POS Mediu, s-a obtinut finantarea pentru programul “Extinderea şi reabilitarea 

infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Dâmboviţa”, avand ca beneficiar S.C. Compania de Apa 

Targoviste – Dambovita S.A.”. 

Programul are ca scop imbunatatirea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita pentru a 

indeplini obligatiile de conformare in sectorul de apa - apa uzata., potrivit Tratatului de Aderare, 

obiectivelor POS Mediu si Axei Prioritate 1. 

Componentele proiectului ce se vor implementa in sectorul de apa - apa uzata, in zona Fieni: 

extinderea fronturilor de captare, 

reabilitarea rezervoarelor, 

reabilitarea conductelor de aductiune, 

extinderea retelei de distributie apa potabila, 

extinderea si reabilitarea retelei de canalizare, inclusiv statii de pompare 

reabilitarea si extinderea statiei de epurare din aglomerarea Fieni. 

De asemenea mai exista un program investitional ce se desfasoara prin Compania Nationala de 

Investitii. 

Prin executia lucrarilor pentru care s-a obtinut finantare, zona de alimentare Fieni va fi formata din 

urmatoarele localitati: 

Componenta localitatilor din zona de alimentare cu apa Fieni 

Localitate 

Unitate Administrativ- 

Teritoriala 

________________________________________________________________________ 


94

Fieni Fieni 

Berevoesti Fieni 

Cucuteni Motaieni 

Urmatorul tabel prezinta masurile de reabilitare si extindere ale infrastructurii principale care sunt 

deja finalizate sau din cadrul altor proiecte care se afla in desfasurare. Masurile sunt finantate in 

intregime din fonduri publice. 

Masurile finalizate sau care se afla in desfasurare pentru infrastructuri din sistemul de 

alimentare cu apa Fieni 

Scopul lucrarilor Caracteristici Specificatii 

1. Reabilitarea camerei de 

captare la captarea Galma, 

inclusiv construirea unui put. 

2. Inlocuirea aductiunilor la 

rezervoarele Galma. 

3. Modernizarea statiei de 

clorinare din rezervoarele 

Galma 

4. Instalarea unei statii de 

pompare in caminul de vane a 

rezervorului Galma pentru a 

alimenta satul Glod. 

5. Noua aductiune intre 

Rezervoarele Galma si 

Rezervoarele Moroieni. 

6. Instalarea a 3 reductori de 

presiune pe traseul conductei de 

aductiune 

7. Inlocuirea conductei de 

aductiune a apei la la Moroieni 

la Fieni (inclusiv satul 

Berevoiesti) 

8. Reabilitarea retelei de 

distributie a apei Fieni 

9. Extinderea retelei de 

distributie in Cucuteni 

Putul este echipat cu o pompa 

submersibila: Q = 70 m3/h, H = 69 m 

Captarea Galma intake – rezervoare: 

conducta otel, DN 273 mm x 8 mm, 

Pn 6, L = 650 m; 

Put Galma – rezervoare: conducta 

PEID, DN 180 mm x 16.4 mm, Pn 10, 

L = 400 m 

Sistem clorinare "HS-2" (2 bucati), 

Cl2 recipient, V = 40 l (2 bucati), 

pompa din otel onoxidabil: 120/48 m, 

Cl2 detector 

Q = 3 l/s, H = 300 m 

"GRP" - DN 600 mm, L = 3.9 km, 

R1 la 600 m - Qn = 1,970 m3/h, R2 la 

530 m - Qn = 1,800 m3/h, R3 la 450 

m - Qn = 900 m3/h 

Lungime conducta noua de aductiune: 

aprox. 28 km, pe traseul "Moroieni- 

Pietrosita-Buciumeni-Fieni". 

Lungime totala retea:32 km, 

material:PEID. 

Lungime totala retea:2.3 km, material 

PEID. 

Consiliul Judetean - 

finalizat 


finalizat 


finalizat 


finalizat 


finalizat 


finalizat 

CNI, inca nu a 

inceput 

Parte din alt proiect, 

inca nu a inceput, 

CNI – Perioada de 

implementare- 2011 

HG 322 – Perioada 

de implementare 

2011-2012 

Prin POS Mediu, s-au prevazut urmatoarele lucrari pentru sistemul de alimentare cu apa Fieni: 

________________________________________________________________________ 


95

1. Reabilitare Aductiune De Apa Bruta Catre Rezervoarele Fieni, L=1,445km, De 225mm 

Si Conectarea acesteia La Aductiunea De Apa Bruta Galma-Rateiu 

Aductiunea va transporta apa la rezervoarele Firetelor din localitatea Fieni, in lungime de 

1,455km inclusiv o subtraversare dubla a raului Ialomita. Aductiunea va fi realizata din PEID, PE 

100, PN 16, De 225mm. 

Conducta de aductiune va asigura alimentarea rezervoarelor Firetelor care vor deservi Zona de 

Alimentare cu Apa Fieni. Rezervoarele sunt amplasate in Fieni la cota 767 mdMN. 

Se vor lua masurile necesare, acolo unde este cazul, pentru preluarea si minimizarea efectelor 

loviturii de berbec. 

Subtraversarea va fi realizata din 2 linii din conducte PEID, ambele asezate in tub de protectie 

din OL, Dn. 350mm la o adancime de 1,5m sub albia raului. 

Subtraversarea se va realiza conform STAS 9312 – 87 “Subtraversari de cai ferate si drumuri 

cu conducte”. 

2. Reabilitare Rezervor Fieni V=2500mc Si Statie De Clorinare Noua 

2.1. Cerinte tehnologice 

Reabilitare rezervor Fieni V= 2500mc 

Rezervoarele Fieni sunt amplasate la altitudinea de 515 mdMN si alimenteaza gravitational 

orasul Fieni situat pe malul stang al raului Ialomita, cartierul Berevoiesti situat pe malul drept al 

raului Ialomita si cartierul Cucuteni. 

Deoarece rezervorul existent Fieni V= 2500 mc este uzat se propun masuri de reabilitare a 

acestuia, tinand cont de recomandarile din Expertiza tehnica. 

Instalaţiile hidraulice ale rezervorului cuprind urmatoarele: 

- Conducta de admisie apă prevăzută cu dispozitiv de închidere automată; 

- Conducta de plecare; 

- Conducta de preaplin cu rol de a preveni depasirea nivelului maxim admisibil al apei în cuvă. Pe 

această conductă nu vor fi prevăzute vane sau alte armături; 

- Conducta de golire cu rolul de a evacua apa din rezervor în cazul în care este necesară golirea 

acestuia. 

Se va monta o electrovana fluture, cu comanda de la distanta, amplasata in camin, la iesirea din 

gospodaria de apa, Dn400. 

Statie de dezinfectie cu clor gazos, complet echipata 

Statia de clorinare Fieni a fost dimensionata pentru un debit de 86 mc/h si pentru un dozaj de 

1,5mg/l clor. Pentru asigurarea unei presiuni suficiente a apei la intrarea in statia de clorinare se va 

procura si instala o pompa booster. 

Cladirea statiei va avea dimensiunile de min. 5,0 x 4,5 x 3,0m si se va amplasa in incinta gospodariei 

de apa Fieni. 

Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea unui 

proces de clorinare modern si eficient. 

Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor 

si va fi proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile 

________________________________________________________________________ 


96

specifice de protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a 

scurgerilor, dusuri, spalatoare pentru ochi, etc). 

Lucrarile cuprind, dar nu se limiteaza la: 

- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara. 

- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa 

cum este necesar. 

- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru construirea noii cladiri. 

- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul 

aprobat al Antreprenorului, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru 

functionarea statiei timp de o luna, in conditii normale. 

- Realizarea tuturor instalatiilor electrice, control si automatizare, dupa cum este necesar. 

- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale. 

Debitmetru electromagnetic Dn 300 montat in camin pe conducta de plecare de la 

rezervoare 

Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoarele 

Firetelor. Debitmetrul va fi amplasat intr-un camin de beton. 

Retele de incinta 

Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza: 

Conductele de racordare a rezervoarelor cu aductiunea, respectiv reteaua de distributie a 

apei potabile 

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic 

Conductele de reactivi la punctele de injectie 

Conductele de agent termic 

Cablurile electrice si de automatizare, etc 

Se vor prevedea si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate 

asigura preluarea acesteia de spatiile verzi. 

Cablurile pozate sub drumuri, platforme si alei vor fi amplasate in conducte de protectie. 

Alte cabluri ingropate vor fi marcate cu banda de identificare si protejate la trafic specific. 

2.2. Cerinte pentru cladiri si constructii 

Reabilitare rezervor Fieni 2500 m 3 

Avand in vedere ca aceste rezervor prezinta numeroase degradari se propun lucrari de reabilitare a 

lor, respectand recomandarile din Expertiza tehnica. 

Statie de clorinare noua cu clor gazos, complet echipata 

Cladirea statiei va avea dimensiunile 6,0 x 5,0 x 3,0m si se va amplasa in incinta perimetrului 

rezervorului. 


- Toate lucrarile de terasamente necesare, executate in orice tip de sol, la orice adancime necesara. 

- Demolarea si depozitarea oricaror structuri si/sau obstacole de orice natura sau dimensiune, dupa 

cum este necesar. 

- Toate lucrarile civile, arhitecturale sau de orice natura, necesare pentru reabilitarea cladirii. 

- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul, 

inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu clor pentru functionarea statiei timp de 

o luna, in conditii normale. 


Constructia va fi rezistenta la solicitarile normate conform normativelor in vigoare – recipientii vor fi 

manevrati manual, vor fi asezati pe un rand si cu spatii de circulatie de min. 80cm. 

________________________________________________________________________ 


97

Camera statiei de clorinare va fi echipata cu instalatii de ventilatie mecanica, de iluminat si incalzire 

pe timp de iarna. Statia va fi automatizata si prevazuta cu dispozitive de inregistrare si transmitere a 

datelor de la distanta. 

Se vor asigura toate conditiile necesare pentru ca instalatiile ce urmeaza a fi instalate sa se desfasoare 

conform cerintelor inclusiv normelor de securitate şi sănătate in muncă relevante. 

Debitmetru electromagnetic montat in camin pe conducta de plecare de la rezervoare 

Se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta de plecare de la rezervoare. 

Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea a debitmetrului 

pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu curent electric necesar debitmetrului si iluminarii 

interioare a caminului. 

Circuite hidraulice in interiorul gospodariei de apa 

Se va avea in vedere inlocuirea tuturor retelelor din cadrul gospodariei, dupa cum urmeaza: 

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic 

Conducte de admisie apa prevazute cu dispozitive de inchidere 

Conducte de plecare 

Conductele de preaplin cu rolul de a menţine/preveni depasirea nivelului maxim admisibil 

a apei in cuve 

Conducte de golire cu rolul de a evacua apa din rezervoare in cazul in care este necesara 

golirea acestora 

Conducta de apa tehnologica 




2.3. Cerinte mecanice 

Reabilitare rezervor Fieni 2500mc 

Se vor prevedea conducte de admisie, iesire, preaplin si golire de fund, dimensionate 

corespunzator. Toate conductele metalice vor fi protejate anticoroziv. 

Rezervorul va fi prevazut cu senzori de nivel conectati la sistemul de automatizare. Se va asigura 

functionarea automatizata a rezervorului. 

Statie dezinfectie cu clor gazos, complet echipata 

Sistemul de clorinare va prevedea toate echipamentele si aparatura necesare pentru realizarea 

unui proces de clorinare modern si eficient. Sistemul va fi proiectat sa cuprinda posibilitatea trecerii 

automate a utilizarii clorului dintr-un recipient activ la altul de rezerva. Se va avea in vedere 

necesitatea realizarii preclorinarii, in functie de variatia parametrilor apei brute la captarea statiei. 

Depozitarea clorului va cuprinde echipamente mecanice de manipulare a recipientilor cu clor si va fi 

proiectat in conformitate cu reglementarile romanesti in vigoare referitoare la masurile specifice de 

protectie a muncii (ventilatie corespunzatoare, sistem de neutralizare, detectare a scurgerilor, dusuri, 

spalatoare pentru ochi, etc). 


- Furnizarea si instalarea intregii aparaturi si tuturor echipamentelor, in conformitate cu proiectul 

aprobat, inclusiv furnizarea unui numar suficient de recipienti cu Cl pentru functionarea statiei 

timp de o luna, in conditii normale. 


- Statia de clorinare va fi prevazuta cu echipament de protectie conform prevederilor legale. 

________________________________________________________________________ 


98

3. INLOCUIREA CONDUCTEI DE ADUCTIUNE A APEI DE LA MOROIENI LA 

FIENI 

Scopul principal al lucrarilor este realizarea conductei de aductiune de la caminul de racord 

Pucheni la caminul racord Motaeni, printr-o conducta din PAFSIN, dimensionata in functie de 

strategia de alimentare cu apa a municipiului Targoviste si cerinta de apa pentru toate localitatile 

comunelor Moroeni, Pietrosita, Buciumeni, Motaeni, Vulcana-Bai, precum si pentru oraşele cu satele 

componente, Fieni si Pucioasa, cu o populaţie actuala de 55.342 si o crestere a populatiei 

previzionata pana in anul 2035 la cca. 66.410 locuitori. 

Populatia actuala este defalcata pe numar de locuitori astfel: 

LOCALITATEA Populatie 2009 Populatie 2035 

MOROIENI 5,098 6,118 

PIETROSITA 3,338 4,006 

BUCIUMENI 4,927 5,912 

BEZDEAD 1,834 2,201 

RUNCU 1,835 2,202 

FIENI (inclusiv cartierele 

9,193 

apartinatoare) 7,661 

MOTAENI 1,596 1,915 

PUCIOASA 16,227 19,472 

VULCANA BAI 3,026 3,631 

BRANESTI 1,834 2,201 

GLODENI 3,206 3,847 

DOICESTI 4,760 5,712 

TOTAL 55,342 66,410 

Elementele constructive ale aductiunii Moroieni - Fieni 

Capacitatea de transport a conductei s-a dimensionat functie de cerinta de apa pentru toate 

localitatile enumerate mai sus. Pentru alimentarea acestor localitati pe reteaua de transport sunt 

prevazute camine de racord pentru viitoarele sisteme locale de alimentare cu apa a localitatilor 

arondate, precum si sistemele existente dupa cum urmeaza: 

- camin CR1 – rezervor R1 Pucheni 

- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni 

- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri 

- camin CR4 – rexervor R8 Dealu Frumos 

- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12 

- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13 

- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15 

________________________________________________________________________ 


99

- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14 

Lungimea totala a conductei de aductiune va fi de L = 14.496 ml, repartizata pe diametre si 

presiuni si materiale astfel: 

Material PAFSIN 

- Conducta PAFSIN Dn 400 mm, Pn 25 bar – 1.638 ml 


- Conducta PAFSIN Dn 500 mm, Pn 10 bar – 608 ml 



14.004 ml 

Material OTEL 

- Teava sudata elicoidal Dn 500 mm Pn 25 bar – 492 ml 

492 ml 

TOTAL 14496 ml 

Conducta se va incastra in roca de baza formata din roci stancoase tari astfel ca impactul 

in teren implica un risc minim in conditiile in care se vor lua urmatoarele masuri: 

- Valoarea capacitatii portante va fi astfel aleasa ca presiunea efectiva transmisa de 

conducta terenului de fundare sa un depaseasca valorile capacitatii portante la 

starea limita de deformatii. 

- Se va evita fundarea pe depozitul aluvionar, care este slab consolidat si contine o 

mare cantitate de apa. 

- In procesul de montaj furnizorul de conducta va asigura constructorului asistenta 

permanenta . 

Conducta de transport s-a proiectat din poliester armat cu fibra de sticla si insertie de nisip si 

s-a dimensionat pentru a transporta apa gravitational, pe toata lungimea ei. Deoarece diferenta de 

nivel de la plecare din rezervorul general Galma – cota + 670,30 m - pana la caminul CR8 – cota 

+ 431,57 m – este de 238,73 m, s-a prevazut conducta de transport in regim de functionare cu 

presiune de la Pn 10 atm la Pn 25 atm in asa fel incat apa sa fie transportata gravitational in 

rezervoarele de inmagazinare ce urmeaza a fi alimentate din aceasta conducta. 

La dimensionarea conductelor de transport si la alegerea traseului acestuia s-a tinut cont de: 

- actuala structura a consumatorilor; 

- prevederile de dezvoltare cuprinse in planurile urnanistice generale (PUG) ale fiecarei 

comune cat si incadrarea in Obiectivul Specific 1 “ Dezvoltarea sistemelor regionale si locale de 

management al apei, din Domeniul Prioritar: Mediu, din cadrul strategiei de dezvoltare regionala, 

evidentiata prin Master Planul Judetului Dambovita”; 

- alimentarea cu apa in flux continuu, fara intreruperi; 

- pastrarea cantitatii apei potabile in conducte; 

- posibilitatea automatizarii si monitorizarii functionalitatilor intregului sistem de alimentare 

cu apa in viitor. 

La supratraversarea afluentilor intalniti pe traseu si acolo unde denivelarile de teren un permit 

montarea conductei subteran, conducta de transport se va executa din teava de otel sudata elicoidal 

STAS 11082 si Dn 500 mm, OLT 37, Pn 25 atm. 

La realizarea instalatiilor hidraulice din camínele de racord, de aerisire si de golire, montate 

pe traseu, se vor folosi conducte din PAFSIN. 

Pe intreg traseul conductei montata subteran conducta se va monta pe un pat de nisip, 

conform instructiunilor furnizorului, iar de-a lungul ei se va monta o banda avertizoare si cablu de 

detectare. 

Pe traseul conductei de aductiune sunt necesare lucrari specciale si auxiliare 

Lucrari speciale 

________________________________________________________________________ 


100

Lucrari speciale constau in supratraversari ale riului Ialomita , unde conducta se va monta pe 

estacade metalice executate cu sistem de grinzi cu zabrele, pe fundatii din beton armat. 

Traseul conductei de aductiune cuprinde 5 estacade in lungime totala de 197 m. 

De asemenea, pentru lucrarile de supratraversari de torenti si viroage se va folosi conducta 

de metal, fixata la capete intre masive de ancorare de unde se pleaca mai departe cu conducta de 

PAFSIN. 

Vaile viroagelor si ale torentilor au deschiderea mica pana in 15 ml. 

Datorita faptului ca la lungimi de cca. 10 - 15 ml, conducta de otel este autoportanta, un se 

vor realiza stalpi metalici. 

Lucrari auxiliare 

Camine de racord 

Pe traseul conductei de transport Moroieni - Motaieni - oras Fieni s-au prevazut 8 (opt) 

camine de racord unde urmeaza sa se racordeze rezervoarele de inmagazinare necesare localitatilor 

de pe Valea Ialomitei dupa cum urmeaza: 

-camin CR1 – rezervor R1 Pucheni 

Instalatia de dezaerisire prevazuta in cel mai inalt punct al retelei este amplasata in CR1. 

- camin CR2 – rezervor R2 si R3 Moroieni 

- camin CR 3 – rezervor R4 si R6 Pietrosita; R5 Dealul Frumos; R7 Varfuri 

- camin CR4 – rezervor R8 Dealu Frumos 

- Camin CR5 – rezervoare Buciumeni R9, R10 si R11 si rezervor Bezdead R12 

- Camin CR 6 – rezervor existent Fieni R 13 

- Camin CR 7 – rezervor Berevoiesti R15 

- Camin CR 8 – rezervor Motaieni R14 

TOTAL 8 camine din care unul si de aerisire 

In fiecare camin de racord s-au prevazut teuri cu flansa oarba, pana la realizarea tuturor 

alimentarilor cu apa a localitatilor de pe Valea Ialomitei, in sistem centralizat. 

Camine de golire , vane 

Pe conducta de aductiune s-au prevazut camine de aerisire cu ventile de dezaerisire in 

punctele inalte ale traseului si camine de golire in care s-au prevazut vane si robineti de golire in 

punctele joase ale traseului, pentru a asigura golirea conductei in scopul efectuarii eventualelor 

remedieri sau pentru spalarea ei, golirea facandu-se in cel mai apropiat curs de apa. 

Caminele de vane in numar de 47 buc. se vor executa din beton armat si vor avea 

dimensiunile 2,0 x 2,0 m si 1,25 x 2,0 m. 

Caminele de pe traseul conductei de aductiune sunt: 

- camine de golire – 10 buc 

- camine de vane – 37 buc 

In ele se vor monta instalatiile hidraulice si piesele de trecere prin peretii caminului. 

Din punct de vedere al conformarii structurale, structura caminelor este din beton armat . Ele 

sunt compuse din radier, pereti de beton armat si acoperite cu placi prefabricate de beton armat. De 

asemenea caminele sunt prevazute cu capace carosabile din fonta pentru vizitare. In interiorul 

caminelor sunt prevazute masive de ancoraj pentru sustinerea instalatiilor hidraulice. 

Masive de ancoraj 

________________________________________________________________________ 


101

La teuri si la coturile de pe traseul conductei s-au prevazut masive de ancoraj din beton. 

Masivele de ancoraj sunt blocuri de beton armate cu plasa sudata turnate injurul conductei in 

zonele de schimbare de directie, in conformitate cu cerintele furnizorului de PAFSIN , cu mai mult 

de 3 grade in plan vertical sau orizontal, de schimbare a tipului de conducta si la supratraversari 

avind rolul de a stabiliza conducta la eforturile rezultate din curgerea apei pe conducta. 

Din analiza traseului aductiuni este necesar un nr. de 209 de masive de ancorare din care in 

camine 55 si restul 154 independente. 

La dimensionarea conductei s-a tinut cont de diferenta de nivel o parte din surplusul de 

presiune fiind consumat prin pierderi liniare si locale de presiune dar inconvenientul major, adica 

diferenta totala de presiune data de diferenta de nivel, se manifesta atunci cand consumul este foarte 

mic, sau cand nu exista consum. 

Din aceasta cauza a fost necesar sa se prevada conducte care sa reziste la presiuni mari. In 

conducta de transport vor fi strict interzise bransarile consumatorilor, aceasta neputand fi folosita 

drept retea de distributie. 

Inainte de darea in functiune a aductiuni se vor face incercarile la presiune, si de spalare si 

dezinfectare conform SR 4163/3/96 si STAS 2250 – 73 (M – SR 2/80). 

Proiectul este astfel conceput incat sa nu afecteze mediul inconjurator si sanatatea populatiei 

precum si eventuale situri arheologice. 

4. RETELE DISTRIBUTIE FIENI 

Avand in vedere ca retele de distributie existente in orasul Fieni sunt uzate fizic si moral 

acestea fiind executate din teava neagra de otel cu durata normata de viata de mult expirata se 

constata urmatoarele disfunctionalitati: 

- pierderi de apa in retea, datorate armaturilor uzate; 

- infiltratii in conducta de apa, datorate imbinarilor defectuoase; 

- in zona blocurilor retelele sunt executate din tuburi de azbociment uzate si erodate; 

- aproape zilnic apar avarii pe reteaua de distributie, datorate ruperii sau fisurarii 

conductelor care sunt foarte vechi si cedeaza usor; 

- datorita pierderilor foarte mari de apa, nu se poate asigura un debit si o presiune continua 

in retea, astfel incat distributia apei la consumatori se face cu interminente. 

Deci pentru asigurarea apei potabile necesare locuitorilor orasului Fieni in regim permanent 

si in conditiile de calitate prevazute in standardele Uniunii Europene, este necesara refacerea 

integrala a retelelor de distributie a apei. 

Pentru eliminarea pierderilor de apa din sistemul de alimentare cu apa si pentru a se putea 

asigura furnizarea apei in regim permanent si la parametri optimi, se impune inlocuirea conductelor 

de apa existente care sunt corodate si subdimensionate, cu conducte noi din materiale rezistente si cu 

diametre corespunzatoare (polietilena de inalta densitate). 

Pentru o buna monitorizare a consumurilor de apa si o evidenta clara a cheltuielilor si 

veniturilor, este necesar ca fiecare consumator sa fie contorizat, atat in zona blocurilor, cu contoare la 

fiecare scara, cat si in zona caselor individuale. 

Deasemenea conform SR 1478/1,2,3 este necesar sa se prevada hidranti exteriori pentru 

stins incendiul, la ora actuala situatia hidrantilor de incendiu exteriori fiind deficitara in orasul Fieni. 

Totodata datorita diferentelor de nivel locuitorii de pe strada Firetelor si str. Dr. 

Stefanescu nu beneficiaza de apa. In acest sens este necesara reamenajarea unei statii de hidrofor. 

Cladirea in care se ve reamenaja statia de hidrofor este existenta si se afla amplasata in incinta 

gospodariei de apa. 

Pentru asigurarea apei potabile necesare orasului Fieni, in regim permanent si la parametrii 

calitativi corespunzatori, pe langa reabilitarea surselor de apa este necesara refacerea integrala a 

retelei de distributie care este din conducte de otel si are durata de viata expirata. 

________________________________________________________________________ 


102

Dupa cum s-a aratat anterior prin asigurarea unei ape potabile care sa corespunda 

standardelor UE aplicate in legislatia romana prin Legea Nr. 458/2002 si Legea Nr. 311/2004 

privind cantitatea apei potabile este imperios necesar sa se realizeze reabilitarea aductiunii. 

La dimensionarea retelei de distributie, care face parte din sistemul de alimentare cu apa al 

orasului Fieni, s-a tinut seama ca din punct de vedere tehnologic si constructiv sa existe 

posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (ex: extinderea captarii, o alta sursa, 

introducerea unor statii de pompare sau hidrofor intermediare). 

Traseul conductelor de distributie de apa urmareste trama stradala. Se prevede reabilitarea 

retelelor de distributie pe o lungime de 20.848 ml. 

________________________________________________________________________ 


103

Lungimea retelelor de distributie se regaseste defalcata pe strazi si diametre in tabelul urmator: 

STRADA/diametru Ø 75X2,8 Ø 90X3,5 Ø110X4,3 Ø125X4,9 Ø140X5,4 Ø 160X6,2 Ø180X7 Ø200X7,7 Ø225X8,7 Ø355X13,7 total 

Virgil Negoescu 

Republicii 

109 722 831 

+adiacente 266 364 596 510 1230 314 564 248 4092 

Plantatiei 275 275 

Pomilor 260 260 

Livezilor 296 296 

Ialomitei 173 173 

Biserica sf 

Nicolae + 

Barajului 

52 640 315 1007 

Dr. Stefanescu 93 424 334 16 272 1139 

Aleea Teilor 870 870 

Nucilor 361 92 453 

Izvoarelor 171 171 

Podisorului 100 132 460 202 894 

Runcului 423 1448 1008 783 3662 

Islazului 249 350 599 

Ialomicioarei 1038 592 1630 

Targului 133 257 390 

Padurari 156 156 

Aurel 

Rainu+Adiacente 

372 340 316 476 702 202 698 3106 

Firetelor 152 632 60 844 

20848 

1667 2059 4773 3340 2954 3307 516 1262 248 722 20848 

________________________________________________________________________ 


104

Sistemul de alimentare cu apa a fost astfel conceput incat sa se poata adapta la toate 

transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau in orasul Fieni. 

Astfel s-a luat in considerare urmatorii factori: 

previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica; 

cresterea confortului in locuinte si la utilizatorii publici (dotarea cu instalatii de 

apa calda si caldura centralizate), dotari pentru prepararea hranei si asigurarea 

curateniei, sali de sport dotate cu dusuri, bazine de inot, etc.); 

dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (locuitori sau 

utilizatori publici); 

reducerea pierderilor in retele de distributie la valori de maximum 20%. 

Alimentarea cu apa a consumatorilor prin retelele de distributie, se va realiza in cea 

mai mare parte gravitational, de la gospodaria de apa existenta, de unde se face si in prezent 

alimentarea cu apa. 

Face exceptie alimentarea cu apa a strazii Firetelor si a strazii Dr. 

Stefanescu, care se va face prin intermediul unei statii de hidrofor, datorita faptului ca 

amplasamentul rezervoarelor este la o cota inferioara, care nu permite alimentarea 

gravitationala a acestor consumatori. 

Dupa cum s-a mentionat mai sus, conductele de distributie a apei au fost dimensionate 

la debitul maxim orar si verificate la consumul pe timp de incendiu si vor avea diametre 

cuprinse intre: De 75 mm si De 355 mm. 

Pe tot traseul retelei de distributie conducta din PEHD se va monta pe un pat de nisip, 

conform instructiunilor furnizorului 

Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet. 

Se va realiza din conducte din polietilena de inalta densitate, PE 100; Pn 6 atm. 

Tronsoanele scurte de distributie de pe strazile laterale si alte racorduri ce nu necesita 

hidranti de incendiu vor avea diametre de 75 ÷ 90 mm. 

Amplasarea conductelor de distributie se va face evitand pe cat posibil desfacerea 

carosabilului existent, in zone verzi, in acostamente, la limita acestora spre borduri, la 

marginea santurilor sau in trotuare. 

Amplasarea conductelor de distributie de apa in sectiunea transversala va respecta 

distantele fata de celelalte retele edilitare si cladiri, distante care vor fi conform STAS 8591/1- 

91. 

Pentru identificarea conductelor, pe toata lungimea acestora se va monta banda PVC 

. 

Pe strada Republicii, de-a lungul drumului national DN 71si pe strada Runcului 

conducta de distributie a apei se va monta pe ambele parti ale acestuia pentru a se evita 

subtraversarea repetata a drumului. 

Datorita marii densitati de retele si cablaje subterane (apa, canalizare, fibra optica, 

gaze, electrice, etc.) montarea conductei de distributie se va executa numai manual, evitand pe 

cat posibil avarierea acestora. 

Conductele se vor incerca la presiune, se vor spala si dezinfecta inainte de darea in 

functiune conform SR 4163/3/96 si STAS 2250/73 (M-SR 2/80). 

Lucrari auxiliare 

Pe reteaua de distributie se vor efectua lucrari auxiliare de desfacere/ refacere 

bransamente , se vor monta camine de vane si hidranti de incendiu. 

Deoarece desfacerea si refacera bransamentelor de apa si gaze au fost initial prevazute 

pe aductiune in acest studiu ele au fost trecute , cum era si normal, pe reteaua din oras. 

________________________________________________________________________ 105 

Memoriu general oras Fieni

Retelele de distributie propuse se vor monta ingropat, sub adancimea de inghet si vor 

avea vane de sectionare montate la intersectii si in aliniamente la distante de maximum 500 

m. 

Vanele de sectionare se vor monta in camine de vane, executate din beton si acoperite 

cu capace de fonta, carosabile sau necarosabile functie de locul unde sunt amplasate. 

Pe reteaua de distributie s-au prevazut hidranti supraterani de incendiu Dn 

80 mm, pe toate strazile principale, amplasati la distante de maximum 200 m intre ei. 

Hidrantii vor fi protejati cu gard de protectie din teava otel Ø 2”, grunduita anticoroziv 

si vopsita in culoare rosie. 

Conductele prevazute cu hidranti de incendiu vor avea diametru interior minim, De 

100 mm. 

La intersectii, schimbari de directie, la hidranti s-au prevazut masive de ancoraj din 

beton simplu. 

Lucrari speciale 

In zona subtraversarilor de drumuri, conducta se va monta in tub de protectie. 

Subtraversarea drumului national DN 71, se va face prin foraj orizontal. 

Statia de hidrofor 

Statia de hidrofor propusa pentru crearea presiunii necesare bunei functionari a retelei 

de apa de pe strada Firetelor (numai pentru L = 844 ml) si de pe strada Dr. Stefanescu (L = 

1.139 ml), se va amenaja intr-o cladire existenta in incinta gospodariei de apa. 

Cladirea este nivel parter, realizata din zidarie portanta, contravantuita cu elemente de 

beton armat (B200/B15) cu aria construita de 20 mp, iar acoperisul din tigla montat pe 

sarpanta. 

Lucrarile de amenajare se incadreaza in categoria lucrarilor curente, specifice 

tehnologiei de executie a structurilor din beton monolit si prefabricat. 

Solutia adoptata se preteaza terenurilor cu compresibilitate mare. 

Pentru amenajarea statiei de hidrofor, instalatiile hidraulice si electrice necesare bunei 

functionari se vor racorda la instalatiile existente la gospodaria de apa. 

Statia de hidrofor va fi utilata cu doua grupuri de pompare: 

un grup de pompare pentru consum menajer cu(1 + 1R) pompe, avand 

caracteristicile: Q = 1 l/s, H = 40 mH2O si pompe cu turatie variabila complet 

automatizata cu reglarea dupa mentinerea presiunii la consumatorul cel mai 

dezavantajat. 

un grup de pompare pentru incendiu exterior cu (1 + 1R) pompe, avand 

caracteristicile Q = 15 l/s, H = 50 mH2O. 

De asemenea, pentru masurarea debitului de apa consumat, statia de hidrofor va fi 

echipata cu un contor, Dn 25 mm, Q = 3,5 mc/h, avand clasa “B” de precizie. 

Retelele de distributie a apei sunt constructii de importanta deosebita, care trebuie sa 

asigure cantitatea apei potabile pe toata durata exploatarii. 

Din aceste considerente in prezentul proiect reteaua de distributie a fost astfel 

conceputa incat sa asigure posibilitatea spalarii si dezinfectarii succesive a tuturor 

tronsoanelor si mai ales a celor de capat unde apa poate stagna si isi poate deteriora calitatea. 

Realizarea lucrarilor nu afecteaza mediul inconjurator si sanatatea populatiei, precum 

si eventualele situri arheologice. 

Constructiile care alcatuiesc sistemul de alimentare cu apa propus, vor fi astfel 

proiectate incat sa corespunda integral conditiilor in care vor trebui sa functioneze. 

________________________________________________________________________ 106 


La realizarea lucrarilor, se vor utiliza numai materiale agrementate, conform 

reglementarilor nationale in vigoare, precum si a legislatiei si standardelor nationale 

armonizate cu legislatia U.E. 

Aceste materiale vor fi in concordanta cu prevederile H.G. nr. 766/1997 cu 

modificarile si completarile ulterioare, H.G. nr. 622/2004 si a Legii 10/1995 privind 

obligativitatea utilizarii de materiale agrementate in executia lucrarilor si calitatii in 

constructii. 

3.9.3. Canalizare 

In baza proiectului pentru sistemul de alimentare cu apă - ape uzate, prin Programul 

Operaţional Sectorial de Mediu, având ca perioadă de derulare 2010-2014. 

s-a prevazut reabilitarea si extinderea statiei de epurare. 

Tabelul de mai jos asigura o imagine de ansamblu a indicatorilor principali in ceea ce priveste 

tratarea apei uzate inainte si dupa implementare. 

Tabelul 0-2 Indicatorii de Performanta pentru Tratarea Apei uzate Fieni 

Element Indicator Unitate de Starea Tinta 

masura curenta 

3.2.1 

Volumul total de apa uzata colectata (debitul mediu de apa uzata) 

m³/d 2,332 2,516/3, 

425*) 

3.7.2 

Capacitatea hidraulica proiectata a SE 

m³/d n.n. 3,076/4, 

348* ) 

3.7.3 

Capacitatea biologica proiectata 

kg BOD/d n.n. 732/142 

8 *) 

3.7.5 Procentaj al capacitatii biologice proiectate folosite (3.4.1 / 3.7.3) % 0 100 

3.7.7 

p.e. n.n. 12,200/ 

Capacitatea SE in echivalentul populatiei 

23,800 

*) 

3.7.8 Volumul total al apei uzate tratate in SE (media anuala la iesirea 

SE) 

m³/d N.A. 707 *) 

3.7.8.10 Volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in conformitate m³/d 0 2,516/3, 

cu EC UWWTD 91/271/EEC 

425*) 

3.7.8.11 Procentaj din volumul apei uzate tratate cu calitatea afluentului in % of 3.2.1 0 2,516/3, 

conformitate cu EC UWWTD 91/271/EEC Articolul 4 (5) 

425*) 

3.7.8.12 

BOD Total tratat / indepartat 

kg BOD/d 0 732/1,4 

28 *) 

3.7.8.13 

COD Total tratat / indepartat 

kg COD/d 0 1,464/2, 

856 *) 

3.7.8.14 

N Total tratat / indepartat 

kg N/d 0 148/288 

*) 

3.7.8.15 P Total tratat / indepartat kg P/d 0 34/65 *) 

1. CERINTE TEHNOLOGICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea 

Statiei De EpUrare Fieni 

Statia de epurare va fi reabilitata si extinsa pentru a atinge parametri de calitate 

conform NTPA 011/2002, luand in calcul apa uzata provenita de la aglomerarea Fieni; 

________________________________________________________________________ 107 


schema de epurare aleasa se bazeaza pe procedeul de namol activat cu stabilizarea aeroba 

simultana a namolului (aerare extinsa), fara decantare primara. 

Mai jos vor fi prezentate datele de proiectare si schema tehnologica, atat pentru prima etapa 

de constructie –anul 2013, cat si pentru cea de-a doua etapa –anul 2038 (cazul in care statia de 

epurare va fi extinsa pentru debitul de apa uzata si incarcarile provenite de la aglomerarile 

Pietrosita, Buciumeni, Badeni-Runcu si Dealu Frumos; prezentarea lucrarilor care se vor 

realiza in cea de-a doua etapa, are caracter informativ. Cu toate acestea, dimensionarea 

obiectelor tehnologice, se va realiza luand in calcul toate variantele de incarcari si debite. 

1.1.Populatie Echivalenta 

- Populatie echivalenta pentru anul 2013 : 12.200; 

- Populatie echivalenta pentru anul 2018: 21.900; 

- Populatie echivalenta pentru anul 2038: 23.800. 

- 

1.2. Debite de apa uzata si incarcarile influentului 

Debitele si incarcarile de dimensionare sunt rezumate in urmatorul tabel: 

Parametru 

Debite influent 

U.M. 

2013 

Valoare 

2018 2038 

Q u zi med [m³/zi] 2.516 3.425 3.225 

Q u zi max [m³/zi] 3.076 4.348 4.279 

Q u or max [m³/h] 153 222 224 

Q u or max pe timp ploios [m³/h] 305 443 449 

Incarcari influent 

CBO5 [kg/zi] 732 1,314 1,428 

CCO [kg/zi] 1.464 2.628 2.856 

MTS [kg/zi] 854 1.533 1.666 

N –Total [kg/zi] 148 265 288 

P –Total [kg/zi] 34 60 65 

Debitele prezentate se refera la sectiunea de intrare in statia de epurare, fara debitele si 

incarcarile interne provenite din apa de namol de la statia de deshidratare a namolului, din 

ingrosare etc. Aceste debite si incarcari interne vor fi luate in considerare in calculele 

procesului de proiectare, adaugandu-se la debitele si incarcarile de proiectare mentionate in 

tabelul anterior si oriunde se mentioneaza debite si incarcari de proiectare in continuare. 

1.3.Standarde calitative ale efluentului 

Efluentul din statia de epurare va indeplini standardele pentru apa uzata tratata conform 

cerintelor avizului de gospodarire a apelor. Cerintele de descarcare impuse de Apele Romane 

corespund unei statii cu indepartare a nutrientilor corespunzatoare cu NTPA 011/2002 

respectiv Directiva 91/271/EEC pentru statii peste 10.000 LE. 

________________________________________________________________________ 108 


Parametru 

CBO5 

CCO 

Tot-N 

Tot-P 

SS 

nit 

g/l 

g/l 

g/l 

g/l 

g/l 

U 

m 

m 

m 

m 

m 

1.4.Evaluarea eficientei de epurare 

Valori limita de descarcare 

Valoare Standard de analiza 

________________________________________________________________________ 109 


25 

STAS 656-82 

SR ISO 5815-98 

125 SR ISO 6060-96 

15 STAS 7312-83 

2 SR EN 1189-99 

35 STAS 6953-81 

La stabilirea conformitatii procesului de epurare cu standardele calitative ale efluentului se va 

tine cont de cerintele privind statistica probelor prelevate si abaterea maxima admisa, asa cum 

este precizat in NTPA 011/2002, respectiv: 

Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat 

4 – 7 1 

8 – 16 2 

17 – 28 3 

29 – 40 4 

41 – 53 5 

54 – 67 6 

68 – 81 7 

82 – 95 8 

96 – 110 9 

111 – 125 10 

126 – 140 11 

141 – 155 12

Numar de probe pe an Numar maxim de probe, care nu s-au conformat 

156 – 171 13 

172 – 187 14 

188 – 203 15 

204 – 219 16 

220 – 235 17 

236 – 251 18 

252 – 268 19 

269 – 284 20 

285 – 300 21 

301 – 317 22 

318 – 334 23 

335 – 350 24 

351 – 365 25 

1.5.Cerinte privind tratarea namolului 

Nămolul generat în staţia de epurare – în urma stabilizării şi deshidratării – trebuie să fie 

adecvat pentru mai multe opţiuni de evacuare. Ca şi cerinţă, vor fi luate în considerare limitele 

indicate pentru evacuarea nămolului în agricultură conform Directivei 86/278 EEC şi 

M.O.344/2004. 

Cu toate acestea, nămolul generat în staţia de epurare Fieni va îndeplini următoarele cerinţe 

minime: 

Cerinţele minime privind stabilizarea nămolului vor fi: 

Reducerea ratei de absorbţie specifică a oxigenului (SOUR) la 1,5 [mg O2 / (g 

TS*h)] (miligrame de oxigen / oră / g total solide (calculate pe bază de greutate 

uscat), la o temperatură de 20 grade Celsius) 

Cerinţele minime privind deshidratarea nămolului sunt: 

Creşterea conţinutului de substanţă uscată a namolului până la minim 22 % in 

urma deshidratarii mecanice. 

1.6.Curs de apa emisar si calcule hidraulice 

Se va asigura operarea continua în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi respectiv 

deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisarul Ialomita în condiţii de inundaţii la un 

nivel de inundaţii ce apare într-o perioadă de 50 de ani. Nivelul de inundaţii ce apare într-o 

perioadă de 100 de ani (1%) nu trebuie să provoace daune facilităţilor din cadrul SEAU. 

________________________________________________________________________ 110 


1.7.Lucrari la intrarea in statie 

Pe circuitul apei uzate, la intrarea in fluxul tehnologic de epurare mecanica, se prevad 

urmatoarele lucrari: 

Statia de receptie namol vidanjat; 

Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de 

epurare 

1.7.1.Statie de receptie namol vidanjat 

Camera de receptie a materiilor vidanjabile, are rolul de a asigura epurarea simultana a apelor 

uzate menajere si a reziduurilor provenite din tancuri septice, amplasata in incinta statiei de 

epurare. Nămolul provenit din fose septice va fi transportat cu autocisterne cu aspiraţie sau 

alte echipamente similare. 

Fosa de primire va asigura urmatoarele functii principale: 

degrosisare 

stocare 

omogenizare si uniformizare 

alimentare modulabila a statiei in regim nominal de functionare 

Instalatia de primire a materialului septic va cuprinde un bazin cu capac rabatabil care permite 

vidanjelor sa fie descarcate prin conectarea unui dispozitiv (furtun) la racordul structurii 

permitand materiilor septice sa fie simultan epurate cu apa uzata menajera fara a cauza 

turbulente. Statia de receptie ape uzate si namol vidanjat va avea capacitatea de preluarea a 

unui debit de minim 50 m 3 /h. 

1.7.2.Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statia de 

epurare 

Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat 

continuu in sistemul SCADA. 

Se va prevedea un punct de prelevarea automata a probelor de apa uzata, intr-o sectiune care 

sa nu fie influentata de apa uzata recirculata (de la ingrosare, deshidratare, etc). Dispozitivul 

de masurare a debitelor (poate fi debitmetru electromagnetic) va fi instalat pe conducta de 

refulare dintre desnisipator-separator de grasimi si camera de distributie a apelor uzate in 

bazinele de aerare. 

Semnalul debitului va fi indicat direct pe debitmetrul individual şi în plus va fi transmis către 

sistemul SCADA în camera centrală de control. 

1.7.3.Statie de pompare apa uzata la intrarea in statie 

Pentru a permite operarea neîntreruptă şi în condiţii de siguranţă a staţiei de epurare Fieni şi 

respectiv deversarea apelor uzate tratate sau netratate în emisar la un nivel de inundaţii ce 

apare într-o perioadă de 50 de ani, va fi asigurată o staţie de pompare la intrare, intermediară 

sau o staţie de pompare efluent, dacă se considera necesar. 

Statia de pompare apa uzata intrare 

Staţia de pompare va fi prevazuta cu pompe submersibile cu turatie variabila pentru a permite 

ajustarea progresivă a debitului. Întreruperea funcţionării pompei în perioadele cu influent 

minim de apă uzată nu este permisă. Toate pompele vor fi identice ca tip şi dimensiune. 

________________________________________________________________________ 111 


Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor, 

urmand a fi echipata cu 2+1 pompe in montaj uscat, care sa permita pomparea debitului de 2 x 

Q u or max. 

1.8. Gratare rare si dese 

Primul obiect al treptei mecanice este camera gratarelor dimensionate la 2 x Q u or max 

(capacitate cumulata), echipata cu un gratar rar si doua gratare dese avand caracteristicile: 

Distanta intre bare la gratarele rare: 20 mm 

Distanta intre bare la gratarele dese: 6 mm 

Viteza maxima a apei printre barele gratarelor dese va fi de 1 m/s. 

Functionarea gratarelor va fi dictata de o diferenta de nivel amonte/aval de 15 cm. 

Continutul minim de substanta uscata a materialelor retinute de gratare compactate va fi de 

25%. 

Gratarele dese vor fi amplasate in amonte de deznisipator si separatorul de grăsimi. Ca cerinţă 

minimă, trebuie asigurate cel putin doua unitati de grătare dese cu funcţionare automată. Va fi 

instalată o opţiune de ocolire pentru situaţii de urgenţă prevăzută cu grătar rar cu curăţare 

manuala (spaţiul dintre bare 20 mm). Fiecare grătar va fi instalat într-un canal separat şi 

fiecare canal va fi prevăzut cu un dispozitiv de închidere în aval şi amonte de fiecare unitate 

de grătare. 

Materialele reţinute de grătarele dese trebuie spălate, uscate şi compactate. 

Retinerile de pe gratare vor fi transportate catre unitatile de compactare prin intermediul 

transportoarelor cu surub. 

Spălarea materialelor reţinute de grătare se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă 

de serviciu. Nu este permisă folosirea apei din facilitatea de grătare pentru spălarea 

materialelor reţinute de grătare. Materialul reţinut de grătare spălat şi compactat va fi 

descărcat în containere. Containerele, furnizate de asemenea în cadrul Contractului, vor fi 

acoperite corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi 

de ridicare pentru a permite încărcarea adecvată în camioane. Va fi asigurat spaţiu suficient 

pentru a aşeza două schipuri cu o capacitate minimă de 3 m 3 fiecare la unitatea de spălare si 

compactare a materialelor reţinute de grătare în zonele de descărcare. Va fi de asemenea 

asigurată o schimbare automată a descărcării în cele două containere. 

Grătarele şi zona de procesare a materialelor reţinute de grătare inclusiv containerele vor fi 

amplasate într-o clădire închisă care permite accesul facil al camioanelor de transport. 

O atenţie specială va fi acordată în proiectarea acestei facilităţi pentru a evita contactul direct 

al personalului de operare cu materialele reţinute de grătare şi pentru a asigura condiţii sigure 

de muncă. 

Canalele grătarelor vor fi complet acoperite (acoperire detaşabilă pentru accesibilitate). 

Clădirea grătarelor va fi conectată la un sistem de ventilaţie forţată ce asigură o rată de schimb 

a aerului de minim zece (10) ori pe oră. Parametrii obligatorii de proiectare sunt indicaţi în 

tabelul de mai jos. 

Instalatiile electrice vor tine cont de necesarul de energie pentru unitatea de epurare mecanica 

si includ atat reteaua de distributie a energiei de mica tensiune cat si un panou de control 

local. 

________________________________________________________________________ 112 


1.9.Desnisipator si separator de grasimi 

Se vor prevedea unităţi de deznisipare si separare a grăsimilor de tip longitudinal cu insuflare 

de aer (cu acumulări laterale de grăsime), dimensionat la 2 x Q u or max. Vor fi asigurate 

suflante separate pentru insuflarea de aer pentru deznisipator si separatorul de grăsimi, 

conectarea la sistemul de aerare al bazinelor de aerare nefiind permisă. 

Bazinul va fi proiectat sa elimine minimum 95% din cantitatea de nisip cu granulatia mai 

mare de 0,2 mm, la incarcarea hidraulica maxima. 

Timpul de retentie la debit pe vreme uscata: 20 minute 

Timpul de retentie la debit maxim: 10 minute 

Compusii organici de la desnisipator dupa spalare: 5 % substanta uscata 

Concentratia maxima de grasimi si uleiuri in efluentul deznisipatorului si separatorului de 

grasimi este 15 mg/l. 

Nisipul va fi pompat la clasorul de nisip pentru spalare şi deshidratare înainte de a fi 

transportat la containere. 

Spălarea nisipului se va face cu apă de serviciu luată din reţeaua de apă de serviciu. 

Echipamentul de spălare a nisipului inclusiv containerele vor fi amplasate într-o clădire 

închisă unde accesul camioanelor se poate face uşor. Containerele, vor fi acoperite 

corespunzător pentru a preveni răspândirea mirosului şi vor fi prevăzute cu urechi de ridicare 

pentru a permite încărcarea adecvată în camioane. 

Grasimile vor fi pompate intr-un tanc de depozitare care va fi periodic golit. Ofertantii vor 

detalia solutia tehnologica pentru utilizarea grasimilor in fluxul tehnologic. 

1.10. Debitmetrie si camera de distributie la bazinele de aerare 

Debitul va fi masurat cu acuratete mai buna de 1,5% din debitul total. Debitul va fi inregistrat 

continuu in sistemul SCADA pentru a permite controlul dozarii clorurii ferice si a debitului 

de recirculare a namolului activat 

Camera distributie debite pentru distributia uniforma a debitelor pre-tratate mecanic si a 

namolului activ recirculat in toate liniile bazinului de aerare. 

1.11. Bazin anaerob (daca se considera necesar) 

Schema de tratare va cuprinde bazin anaerob unde sunt create conditii anaerobe favorabile 

indepartarii fosforului. De preferinta bazinul anaerob va asigura timpul de retentie necesar 

pentru indepartarea biologica a fosforului in conditii normale (incarcari nominale). Se va 

prevedea si o gospodarie chimica pentru indepartarea fosforului prin precipitare chimica. 

Bazinele anaerobe vor fi echipate cu mixere cu turatie mica pentru a impiedica sedimentarea 

solidelor in suspensie. 

Timp minim de retentie la debit maxim orar timp uscat + 

0.75 ore 

debit recirculare 

Energia minima de mixare 3 W/m 3 

1.12. Bazine de aerare 

Sistemul de tratare secundară va fi proiectat ca proces cu nămol activat cu aerare extinsa cu 

nitrificare-denitrificare si defosforizare biologica pentru a îndeplini cerinţele privind calitatea 

efluentului, inclusiv stabilizarea aeroba a namolului. Proiectarea bazinului de nămol activ va 

________________________________________________________________________ 113 


asigura flexibilitate operaţională suficientă. Bazinele vor fi echipate cu sistem de aerare si 

mixere submersibile. 

Sistemul va fi proiectat sa realizeze o concentratie a MLSS in bazinele de aerare intre 

3 si 4 kg/m³, concentratie care poate fi ajustata prin schimbarea conditiilor de incarcare. 

Sistemul de aerare va fi montat pe radierul bazinelor si va fi de tip aerare cu bule fine, 

proiectat astfel incat sa garanteze o concentratie de oxigen in bazinele de aerare de 2 mg O2/l. 

Mai mult, sistemul de aerare va fi proiectat sa obtina o eficienta minima de 3.5 O2/kWh in apa 

curata. 

Proiectarea selectată trebuie să fie una robustă şi adecvată pentru a atinge calitatea efluentului 

in conditiile variaţiilor încărcării poluante şi compoziţiei apei uzate pe perioade diurne şi 

nocturne, cât şi variaţiilor sezoniere intr-o gama de valori intre 30% si 100% a incarcarilor 

nominale. Pe lângă variaţiile încărcărilor, va trebui să se ia în calcul variaţiile de temperatură 

ale apei uzate cuprinse între 10°C şi 22°C. 

Pentru asigurarea stabilizarii namolului vârsta totală aeroba a nămolului va fi de minim 25 de 

zile, la o temperatura de 10°C. Stabilizarea namolului se va realiza fie simultan cu procesele 

biologice in bazinul de aerare fie in bazine dedicate. 

1.13. Statie suflante 

La realizarea sistemului de aerare se va lua în calcul variaţiile de încărcări poluante în 

condiţii diurne respectiv nocturne, precum şi variaţiile sezoniere intre 30% si 100%. 

Sistemul de aerare va fi un sistem acţionat automat cu randament ridicat ce garantează costuri 

de operare scăzute. 

Pentru a economisi energie şi pentru a obţine condiţii optime de proces, concentraţia de 

oxigen dizolvat trebuie să fie controlată separat în fiecare bazin de nămol activ cu ajutorul 

echipamentelor de măsură, care vor măsura în mod continuu toţi constituenţii importanţi. 

Ca cerinţă minimă, concentraţia de oxigen din fiecare bazin de nămol activ va fi înregistrată 

de sistemul centralizat SCADA. Sistemul de aerare va fi dimensionat pentru a fi capabil să 

menţină un nivel al oxigenului dizolvat (DO) de cel puţin 2 mg/l în fiecare dintre 

compartimentele bazinului de aerare în condiţii de vârf de încărcare şi la cea mai ridicată 

temperatură estimată a apei uzate. 

Debitul de aer insuflat trebuie sa fie reglabil in functie de concentratia de oxigen presetata si 

controlata de senzorii (sondele) de oxigen din bazine. 

Aerul comprimat necesar pentru insuflarea in bazinele de aerare va fi furnizat de 4+1 suflante. 

La stabilirea debitului de aer insuflat se vor avea in vedere si cerintele privind sistemul de 

insuflare din paragraful anterior. 

Dimensionarea capacitatii suflantelor va fi conforma cu cerinta de aer calculata prin 

considerarea mediului: apa uzata, temperatura apei uzate (vara si iarna), temperatura aerului 

(vara si iarna), etc. Parametri de proiectare de respectat: temperatura apei de max 22°C si de 

min 10°C si o valoare a coeficientului alfa de 0,6. 

1.14. Camera de distributie la decantoarele secundare 

Camera distributie debite va asigura distributia uniforma a debitelor in toate liniile 

decantorului secundar. 

________________________________________________________________________ 114 


1.15. Decantoare secundare 

Proiectarea decantării secundare se va baza pe standarde de proiectare recunoscute 

internaţional. Astfel de standarde includ, însă nu se limitează la DWA ATV-A131 sau 

WEF/ASCE. 

Se vor prevedea decantoare de tip orizontal radial care sa fie dimensionate la: 

Incarcare de suprafata maxim acceptabila: 0,8 m/h 

Incarcare maxima particule solide: 100 kg SS/(m 2 xzi) 

Parametri de dimensionare pentru jgheabul de colectare (la debitul de verificare): 

o Incarcarea maxima: 10 m³/m x h in cazul unui deversor 

o Incarcarea maxima: 6 m³/m x h in cazul a doua deversoare 

Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de 

pe radier si pentru indepartarea spumei. 

Operarea raclorului nu trebuie sa fie restrictionata pe timp friguros (in caz de inghet). 

Bazinele de decantare secundară vor fi prevăzute cu plăci deflectoare pentru spumă şi 

îndepărtarea automată a spumei precum şi cu dispozitive de curăţare a pragului deversor. 

Spuma va fi transportată la un cămin de înmagazinare. De la căminul de înmagazinare, spuma 

va fi pompată către instalaţia de îngroşare a nămolului sau va fi evacuata impreuna cu 

grasimea. 

Namolul colectat va fi evacuat continuu din fiecare decantor. Debitul de namol activat 

evacuat din fiecare decantor va fi masurat si va exista posibilitatea reglarii lui. 

Se vor proiecta si construi facilitatile SEAU tinand cont de extinderea viitoare a SEAU in 

anul 2018. O linie tehnologica a decantorului secundar va fi considerata pentru o viitoare 

extindere pentru a acoperi capacitatea totala necesara atunci cand vor fi conectate 

aglomerarile rurale la clusterul de apa uzata. 

1.16. Dispozitiv de masurare a debitului efluent si prelevarea probelor la iesirea 

din statia de epurare 

Toate debitele evacuate, inclusiv cel deversat pe by-pass, vor fi masurate cu o precizie 

corespunzatoare unei valori mai mici de 1,5% din debitul total masurat. Debitul va fi 

inregistrat continuu in sistemul SCADA. 

Se va asigura un set de echipamente de monitorizare online şi un dispozitiv automat de 

prelevare pentru generarea zilnică de probe compozite proportionale cu debitul. 

Prelevatorul automat permanent instalat trebuie să fie instalat într-o incintă corespunzătoare, 

plasate pe un soclu de beton. Temperatura de 4 ° C se va pastra în sistemul de prelevare în 

orice moment. Conexiunile de alimentare cu energie electrica corespunzatoare trebuie să fie 

furnizate iar conductele de prelevare trebuie să fie protejate împotriva îngheţului. Prelevatorul 

automat trebuie să fie echipat cu ieşiri/ intrări care sa permita implementarea unui sistem 

SCADA pentru achiziţia datelor şi controlul de la distanţă. 

Intervalul de timp pentru colectarea de probe trebuie să fie reglat de către operator. Intervalul 

de funcţionare a prelevatorului automat permanent va fi ajustat de catre operator. 

Punctele de prelevare a probelor din conducte trebuie să fie poziţionate pentru a reduce riscul 

de colmatare. 

Echipamentul minim de măsurare online ce va fi asigurat pentru monitorizarea calităţii 

efluentului este următorul: 

Monitorizarea calităţii efluentului 

- pH 

- conductivitate 

________________________________________________________________________ 115 


- temperatură 

- amoniac 

1.17. Statia de pompare namol activat recirculat/exces 

Statia de pompare bicompartimentata va cuprinde camera de aspiratie si camera pompelor, 

urmand a fi echipata cu doua grupuri de pompe in montaj uscat - unul pentru namol activat de 

recirculare si altul pentru namol activat in exces, echipate astfel: 

2+1 pompe pentru namol activat de recirculare; 

1+1 pompe pentru namol activat in exces 

Debitmetre pentru fiecare grup de pompare 

Capacitatea grupului de pompare pentru namolul activat de recirculare nu va fi mai mica de 

100% din debitul de intrare al apei uzate in treapta biologica. 

Fluxul de nămol recirculat va fi controlat automat proporţional cu debitul de apă uzată 

influent în SEAU. 

La stabilirea capacitatilor de pompare a namolului activat se vor lua in considerare cele mai 

defavorabile ipoteze si anume: debitul de varf in functionare si continutului minim estimat de 

substanta uscata din namolul activat. 

1.18. Bazine stocare namol activat in exces 

Antreprenorul va prevedea bazine de stocare namol inainte de ingrosatorul de namol sau/si 

instalatia de deshidratare namol. 

Bazinul tampon de namol va fi prevazut cu mixere pentru mentinerea in suspensie a 

namolului. 

Anterior deshidratarii mecanice a namolului activat in exces, acesta va fi acumulat intr-un 

bazin, proiectat sa permita stocarea namolului in exces produs in 5 zile, in conditiile in care 

concentratia acestuia este de 7 kg/m³. 

1.19. Instalatie de deshidratare mecaniza a namolului 

Antreprenorul va asigura o facilitate de deshidratare mecanică a nămolului. Conţinutul 

minim de substanţă uscată al nămolului deshidratat mecanic va fi de cel puţin 22% calculat la 

greutate. 

Va fi asigurată deshidratarea în întregime automată a nămolului stabilizat inclusiv 

echipamentul aferent cum ar fi pompe de alimentare, instalaţii de preparare şi dozare polimeri 

etc. Folosirea altor agenţi de condiţionare decât polimeri nu este permisă. Unităţile de 

preparare şi dozare polimeri vor permite folosirea de polimeri în formă granulară şi lichidă şi 

vor fi prevăzute cu un dispozitiv de diluare în liniile de dozare. 

Capacitatea instalatiei de deshidratare namol va fi proiectata pentru urmatoarele cerinte de 

proces: 

Concentratia in substanta uscata dupa ingrosare: 22 % 

Numarul de zile de functionare pe saptamana: 6 zile/ saptamana 

Numarul de ore de functionare pe zi: 6 ore/zi functionare* 

* In caz de defectare a unei unitati, cea de-a doua va functiona 12 ore/zi de functionare. 

In orice caz, fiecare echipament va trebui sa fie capabil sa functioneze 24 de ore/zi, cu o 

functionare continua de maximum 16 ore/zi. 

Prin intermediul transportoarelor mecanice care ies prin peretele cladirii, namolul deshidratat 

va fi incarcat in containere sau direct in autobasculante/tractoare cu remorca, urmand a fi 

transportat la platformele de depozitare namol. 

________________________________________________________________________ 116 


O garantie de buna functionare va fi acordata pentru statia de deshidratare a namolului, 

incluzand garantii referitoare la: 

Continutul minim de substanta uscata in namolul deshidratat; 

Suspensiile solide din apa de deshidratare; 

Consumul maxim de polimer; 

Puterea electrica. 

1.20. Platforme de depozitare namol 

Antreprenorul va asigura o zonă de stocare a nămolului, adecvată pentru stocarea 

intermediară a nămolului deshidratat generat în decurs de 6 luni în condiţiile de 70% din 

încărcarea nominala. 

Stocarea intermediara va fi realizata sub forma unui depozit tip sopron, cu acoperis de 

tip sarpanta, avand inaltimea peretilor verticali dimensionata in functie de inaltimea stratului 

de namol inmagazinat. 

In urma calculelor de proces, se vor stabili dimensiunile exacte ale depozitului de 

namol. 

Zona de stocare noua va fi pavată şi supernatantul provenind din nămol va fi colectat şi 

transferat în sistemul de canalizare. Fiecare compartiment va fi delimitat de ziduri din beton 

pe trei laturi cu o înălţime a zidului de minim 2.0metri. 

Înălţimea maximă a grămezilor de nămol nu va depăşi 1.5 metri. 

1.21. Statie chimica pentru indepartarea fosforului 

Pentru asigurarea reducerii fosforului in conditiile impuse de evacuare in emisar, reducerea 

biologica a fosforului trebuie suplimentata cu o precipitare chimica. Chiar daca din calculele 

de proces rezulta ca in anumite conditii fosforul poate fi redus biologic pana la nivelul cerut la 

descarcare, se va instala si o statie de dozare reactiv pentru precipitare chimica a fosforului. 

Se va avea in vedere asigurarea posibilitatii de dozare proportionala cu debitul de apa uzata 

masurat. 

Se vor prevedea instalatiile exterioare necesare pentru dozarea in doua puncte stabilite prin 

proiect sau: 

o La camera de distributie la decantoarele secundare, 

o La SP a namolului activat recirculat 

Bazinul de depozitare pentru clorura ferica, va fi acoperit, cu posibilitate de acces in interior 

(capac si scara) pentru curatire, cu capacitate de stocare pentru 1 saptamana. 

1.22. Instrumentatie si operare 

Ca o conditie minimala, tipul, amplasamentul si numarul dispozitivelor de masurare din statia 

de epurare, vor respecta cerintele prezentate mai jos. Ca o cerinta minimala, masuratorile 

(specificate mai jos) vor fi inregistrate continuu la sistemul SCADA care va stoca aceste 

informatii pentru cel putin 6 luni si vor fi organizate, pentru a fi descarcate usor, intr-o foaie 

de calcul Microsoft Excel sau similar. 

La intrarea si iesirea din statia de epurare vor fi montate dispozitive automate de colectare a 

probelor de apa in vederea analizei parametrilor fizico-chimici si biologici. 

Ca un principiu general, instrumentatia va asigura un control sigur al procesului. 

Debitul va fi masurat in diferite puncte ale statiei de epurare dupa cum urmeaza: 

Influent in statia de epurare; 

Evacuare efluent; 

Namol primar; 

________________________________________________________________________ 117 


Namol activat recirculat; 

Namol activat in exces; 

Alimentare cu namol in statia de deshidratare mecanica a namolului; 

Supernatant de la statia de deshidratare namol 

Masuratori de nivel 

Nivelul va fi masurat in urmatoarele locatii: 

o la toate statiile de pompare 

o gratare amonte / aval 

Masuratorile de nivel vor fi utilizate la exploatarea pompelor de apa uzata, namol si 

chimicale. 

Masuratori analitice 

Instrumente analitice on-line care controleaza si inregistreaza parametrii apei uzate si 

ai namolului. Dispozitivele sunt prezentate mai jos: 

La intrare: 

pH 

conductivitate 

temperatură 

fosfor total 

Aerare 

- oxigen dizolvat 

- concentratia MLSS 

Efluent evacuat 

pH 

conductivitate 

temperatură 

amoniac 

fosfor total 

1.23. Gospodarie de apa uzata recirculata 

Apa uzata drenata provenita din procesul de epurare de la: 

Instalatia de deshidratare mecanica a namolului 

Platformele de depozitare namol 

Spalarea echipamentelor care necesita acest lucru in functionarea curenta 

Grupurile sanitare din diverse cladiri, etc. 

Va fi transportata catre un rezervor circular de beton acoperit (capacitate utila minimum 500 

m 3 ) amplasat in zona obiectelor care au cel mai mare aport de apa separata in proces. 

Rezervorul se va echipa cu: 

2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor; 

o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe 

submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare. 

Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa 

goleasca bazinul in 6 ore. 

1.24. Statie de pompare apa tehnologica 

O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor 

din diverse obiecte pe fluxul de tratare, va fi prevazuta cu 1+1 pompe centrifuge si instalatiile 

hidraulice adecvate. 

Urmatoarele facilitati vor fi conectate si alimentate cu apa de spalare: 

________________________________________________________________________ 118 


- Instalatiile de ingrosare si deshidratare mecanica a namolului 

- Instalatiile de spalare (daca e cazul) de la metantancuri si camera de manevra 

- Statia de gratare rare si dese 

- Instalatia de spalare a nisipului separat 

- Alte obiecte ale statiei de epurare 

Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor 

de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi 

proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere. 

1.25. Tratarea apei de drenaj si a canalizarii menajere 

Apa pluviala de pe suprafeţele pavate şi acoperişuri se va infiltra de preferabil în sol şi acolo 

unde acest lucru nu e posibil va fi transportată pentru a fi tratată fiind introdusa in proces 

inainte de grătare. Apa uzata de la instalaţiile sanitare ale clădirilor din cadrul statiei de 

epurare va fi deasemenea introdusa în linia de tratare a apelor uzate, înainte de grătare. 

1.26. Generator de urgenta 

Antreprenorul are obligatia de a procura si instala generatoare electrice care vor asigura 

functionarea pompelor din statia de pompare de intrare si evacuare (daca este cazul), si a treptei 

de pretratare mecanica precum si a tuturor mixerelor. Treapta biologica va fi by-pasata pe durata 

intreruperii alimentarii cu energie. 

2. CERINTE CLADIRI SI CONSTRUCTII PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei 

De EpUrare Fieni 

2.1. Statia de receptie namol vidanjat 

Statia de receptie namol vidanjat va fi un bazin din beton armat pozitionat pentru acces 

facil al echipamentelor de vidanjare si conectat la canalul de intrare in statie in amonte de 

gratare. Bazinul va fi de tip acoperit, cu capac de acces si facilitati de conectare a vidanjelor. 

Drumul de acces si platforma de la Statia de receptie namol vidanjat vor fi dimensionate 

pentru a permite accesul unei vidanje cu capacitate de 20 m 3 . 

2.2. Statie de pompare apa uzata 

Constructia statiei de pompare va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara 

sau circulara. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada, 

echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile. 

La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente 

astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita 

formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va 

prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor. 

2.3. Dispozitiv de masurare a debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie 

Pentru masurarea debitului se va prevedea un canal cu sectiune variabila (Parshall sau 

Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta. 

________________________________________________________________________ 119 


Camerele debitmetrelor amplasate pe conducte in afara cladirilor vor fi prevazute cu capace 

etanse si scari de acces inclinate si prevazute cu balustrada. 

Se va construi un camin din beton armat cu capac si scari de acces pentru amplasarea 

prelevatorului de probe, eventual a debitmetrului pe conducta, cu posibilitatea alimentarii cu 

curent electric necesar prelevatorului. 

Caracteristicile constructive ale caminului vor respecta cerintele de la paragraful 1.6. 

2.4. Gratare rare si dese 

Lucrarile vor include: 

Constructia canalelor de beton pentru instalarea gratarelor 

Constructia cladirii care adaposteste gratarele 

Suporti pentru sustinerea echipamentelor 

Instalatia de apa potabila si instalatia de apa tehnologica pentru spalarea 

echipamentelor 

Este necesara prevederea a 2 linii separate (canale cu sectiune rectangulara), prevazute cu 

stavile de izolare pentru interventie in caz de reparatii/intretinere. Ramificarea celor doua 

canale va trebui proiectata astfel incat sa asigure distributia egala a debitelor pe fluxul de 

tratare. Suplimentar se va prevedea un canal de by-pass pentru vehicularea intregului debit in 

caz de avarie. 

Peste gratarele rare si dese se va prevedea o cladire care sa poata adaposti, in plus, 

echipamentele de transport si procesarea retinerilor de pe gratare, suflantele pentru separatorul 

de grasimi cuplat cu desnisipator, clasorul pentru nisipul de la desnisipator si tancul de 

depozitare a grasimilor, precum si alte echipamente considerate necesare de ofertanti. 

Containerele pentru retinerile de pe gratare si nisip vor fi amplasate pe o platforma adiacenta 

cladirii, protejata cu un acoperis de tip usor. 

Cladirea trebuie sa fie prevazuta cu ferestre de tip termopan cu rama din PVC sau aluminiu 

care sa asigure iluminatul natural. Cladirea trebuie dimensionata pentru accesul facil al 

vehiculelor in cazul amplasarii containerelor in interiorul cladirii. 

Planseul de la nivelul solului va avea sistem de colectare si evacuare a apei generate de spalari 

ocazionale. 

2.5. Deznisipator si separator de grăsimi 

Se va prevedea un bazin din beton armat prevazut cu minimum 2 linii, fiecare avand sectiunea 

transversala bi-compartimentata: un compartiment de desnisipare si un compartiment de 

separare a grasimilor despartite de un ecran longitudinal cu gratar de linistire. Inclinatia 

peretelui trebuie sa fie cel putin 45 0 . Compartimentele vor fi prevazute cu camere/base de 

colectare a grasimilor si nisipului retinut. 

La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile de 

inchidere in scopul izolarii unui compartiment in caz de revizii, avarii sau reparatii. 

Bazinul va fi prevazut cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie, 

echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile. 

2.6. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare 

Debitmetrul va fi instalat pe conducta de refulare de la decantorul primat si va fi adapostit 

intr-un camin din beton armat, echipat cu chepeng si scara de acces. 

Camera de distributie la bazinele de aerare va fi o constructie de beton armat rectangulara sau 

circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a debitului la 

bazinele de aerare. Distribuirea egala se va face prin utilizarea unei lame deversoare montata 

pe peretii de beton cu posibilitatea reglajului pozitiei acesteia. 

Se vor prevedea elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii 

pentru situatii de interventie. 

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie. 

________________________________________________________________________ 120 


2.7. Bazin anaerob (daca este cazul) 

Bazinele anaerobe vor fi, realizate din beton armat, cu perete de compartimentare pentru 

realizarea a cel putin doua linii de tratare. Bazinele vor fi prevazute cu pasarele de acces la 

mixerele instalate prevazute cu balustrade si structuri de suport al instalatiilor de ridicare a 

mixerelor. 


Bazinul de aerare vor fi realizate din beton armat. Forma si adancimea bazinului de beton 

este la latitudinea Antreprenorului al carui proiect va tine cont de necesitatile procesului. Data 

fiind echiparea secventiala cu instalatii de insuflare a aerului si mixere submersibile, vor 

trebui prevazute toate facilitatile care sa permita accesul si interventia la utilaje si instalatii: 

scari, pasarele, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile, balustrade de 

protectie. 

Radierul si pereti vor avea o suprafata cu rugozitate foarte mica cu aspect lis fiind nevoie de 

un finisaj suplimentar al suprafetei. 

Vor fi prevazute pante si rigole pe radier care vor asigura colectarea apelor in base de golire. 

2.9. Statia de suflante 

Suflantele vor fi adapostite intr-o cladire din beton armat cu structura din zidărie şi cu 

acoperiş tip şarpantă, prevazuta cu canal de admisie aer pentru separarea nisipului si prafului. 

Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de 

colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale. 

Cladirea va fi compartimentata astfel: 

Camera suflantelor 

Camera tabloului electric 

Spatiu pentru personalul de operare. 

Suporti pentru echipamente si conducte 

2.10. Camera de distributie la decantoarele secundare 

Camera de distributie la decantoarele secundare va fi o constructie de beton armat 

rectangulara sau circulara in sectiune orizontala, compartimentata pentru distribuirea egala a 

debitului la decantoarele secundare. Distribuirea egala se va face pe principiul deversorului 

proportional (lama deversoare). 

Se vor prevede elemente de izolare (stavile, vane) a fiecarui compartiment in vederea golirii 

pentru situatii de interventie. 

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrada de protectie. 


Decantoarele secundare pot fi de tip orizontal radial sau longitudinal, din beton armat, cu 

radier orizontal sau inclinat (6-8% panta catre centru) si trebuie sa asigure o admisie si 

colectare uniforma a apei. 

Structura va fi calculata luand in considerare si fortele generate de podul raclor. 

Canalul perimetral de colectare a apei decantate va fi prevazuta cu deversor metalic cu dinti 

triunghiulari sau trapezoidali, reglabil pe inaltime. 

Inaltimea de siguranta a peretilor decantorului deasupra nivelului maxim al apei va fi de 

minim 0,5 m. 

In cazul decantoarelor cu radier inclinat, panta peretelui basei de namol va fi de minim 1,7:1. 

Radierul va fi sclivisit cu o suprafata lisa si protejat impotriva abraziunii. 

Pe tot perimetrul decantorului vor fi prevazute balustrade daca inaltimea peretelui peste 

nivelul terenului este sub 1.5m. 

________________________________________________________________________ 121 


2.12. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie 

Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul 

existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-passului statiei. 

Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau 

Venturi), ori se va monta un debitmetru pe conducta. 




2.13. Staţie de pompare nămol activat recirculat/in exces 

Statia va consta dintr-o constructie de beton armat rectangulara sau circulara in sectiune 

orizontala, bicompartimentata. Un compartiment va fi camera de aspiratie (basa), celalalt va fi 

camera pompelor instalate in regim uscat. Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, 

balustrada, echipamente/accesorii de ridicat utilajele sau instalatiile. 

La proiectarea statiei trebuie sa se tina seama de recomandarile furnizorilor de echipamente 

astfel incat radierul sa fie prevazut cu inclinatia necesara catre locasul pompelor. Se vor evita 

formele geometrice care permit acumularea namolului, de aceea cel putin periferic se va 

prevedea beton de panta in camera de aspiratie a pompelor cu panta minima de 30 o . 

Statia va fi prevazuta cu chepenguri, scari de acces, balustrada, echipamente/accesorii de 

ridicat utilajele sau instalatiile. 

2.14. Bazine stocare namol activat in exces 

Bazinele de namol in exces, in care namolul in exces este stocat inainte sa fie deshidratat, 

trebuie sa permita stocarea namolului in exces produs intr-o zi, in conditiile in care 

concentratia acestuia este de 7 kg/m³. 

Bazinele vor fi prevazute cu scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat 

mixerele, balustrada de protectie. 

2.15. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului 

Se va prevedea o cladire care sa adaposteasca: 

Instalatia de ingrosare mecanica a namolului in exces 

Instalatia de deshidratare mecanica a namolului fermentat 

Constructia poate fi de tipul subsol + parter, daca pozitia pompelor de namol in exces reclama 

acest lucru. 

Cladirea va fi prevazuta cu izolatie fonica si ventilatie, iar podeaua va avea sistem de 

colectare si evacuare a apei generate de spalari ocazionale. 

Cladirea va fi compartimentata la parter astfel: 

Camera echipamentelor de ingrosare si deshidratare si a pompelor ce deservesc aceste 

echipamente. 

Camera instalatiei automate de preparare si dozare a polimerului, inclusiv spatiu de 

depozitare a polimerului utilizat. 

Camera tabloului electric si automatizare 

Spatiu pentru personalul de operare, inclusiv vestiare, dusuri si grupuri sanitare. 

Adiacent cladirii, se va prevedea o platforma protejata cu un acoperis de tip usor, care sa 

permita manevrarea si amplasarea containerelor de namol, sau accesul si stationarea pe directa 

a autobasculantelor/tractoarelor cu remorca, cu o greutate de 40 to. 

2.16. Platformele de depozitare namol 

O platforma bicompartimentata, realizata din beton si prevazuta cu pereti perimetrali din 

beton de 2,5 m inaltime se va construi in vederea depozitarii temporare a namolului. 

________________________________________________________________________ 122 


In cadrul fiecarui compartiment, se va prevedea un dren longitudinal amplasat pe mijlocul 

compartimentului, iar radierul va avea panta de min 1% catre dren. Cele doua drenuri vor fi 

preluate de reteaua de drenaj a statiei si vor asigura transferul apei uzate drenate catre 

instalatia de apa uzata recirculata. 

Intreaga platforma va fi protejata cu un acoperis de tip usor amplasat la minim 4,5 m inaltime, 

pentru a permite accesul, descarcarea si incarcarea mecanizata a namolului. 

Platforma si drumul de acces din incinta trebuie sa permita trafic de 30 to. 


Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi adapostita intr-o cladire compartimentata 

pentru urmatoarele facilitati: 

Pompe de dozare si instalatiile necesare 

Camera tabloului electric si automatizare 

Spatiu pentru personalul de operare 

Adiacent cladirii pentru statia chimica, se va amenaja o platforma protejata cu un acoperis de 

tip usor, pentru amplasarea rezervorului de stocare. Se vor asigura facilitati pentru accesul 

auto necesar umplerii periodice. 

Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele 

de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului. 


Gospodaria de apa uzata recirculata cuprinde un rezervor circular de inmagazinare a apelor 

uzate provenite din fluxul tehnologic al namolului, spalari si apa menajera dela cladirile 

administrative, cuplata cu o instalatie de repompare in circuitul de epurare. 

Rezervorul va fi radial, din beton armat, cu radier orizontal, echipat cu instalatie de amestec 

(mixere) si pompare (pompe submersibile). 

Rezervorul va fi prevazut cu guri de acces, instalatie ventilatie, scara pentru interventie in 

rezervor, si echipamente de ridicat mixerele si pompele. 


Se solicita construirea unei statii de pompare cu hidrofor care sa fie amplasata in vecinatatea 

colectorului de evacuare a apei epurate. 

Cladirea va adaposti echipamentele si instalatiile hidraulice, precum si tablou de comanada 

local. 

2.20. Pavilion administrative 

Se solicita executia unei cladiri care sa gazduiasca facilităţi administrative, operative şi cele 

de laborator. Clădirea va include numărul minim de incaperi prezentat mai jos: 

Birou personal 

Laborator analize fizico-chimice 

Laborator microbiologie 

Toaleta 

Camera dispecer 

Tamplaria va fi din PVC sau aluminiu iar usile interioare din lemn. 

Suprafata totala a laboratoarelor si sectiunile interne trebuie realizate in asa fel incat sa 

includa echipamentele de laborator listate in in vol. 4 

Climatizarea va asigura temperaturile standard pentru birouri si pentru laboratoare, raportat la 

dotarile acestora. 

amenajări speciale pentru depozitare de materiale explozibile (tuburi de oxigen, 

acetilena, etc.) 

________________________________________________________________________ 123 


Pardoseala va fi prevazuta cu sistem de colectare a scurgerilor. 

2.21. Post trafo 

Un nou post de transformare va fi executat, care sa acopere necesarul de energie al statiei. Va 

fi echipat cu doua transformatoare, unul in functiune si unul in “stand-by”. 

Vor fi prevazute toate lucrarile de constructii necesare adapostirii gospodariei electrice: 

cladire, radier cu canivouri, imprejmuire incinta, etc. 

2.22. Retele in incinta 

Se va avea in vedere realizarea tuturor retelelor din cadrul statiei, dupa cum urmeaza: 

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic de epurarea apei 

Conducta de by-pass a statiei 

Conductele de legatura intre obiectele de pe fluxul tehnologic al namolului 

Conductele/canalele de recuperare (drenaj) a apei de la obiectele de pe fluxul 

tehnologic al namolului si al apei 

Conducta de apa uzata recirculata 

Conductele de reactivi la punctele de injectie (clorura ferica) 

Conducta de apa tehnologica (de spalare) 

Conducta de apa potabila (de la reteaua orasului), 


In costurile retelelor in incinta se va include si instalatia de iluminare exterioara a statiei. 

Se vor prevede si sistemele de drenaj pentru apa de ploaie, in zonele in care nu se poate 

asigura preluare acesteia de spatiile verzi 



2.23. Amenajare incinta 

Drumuri, platforme, alei 

Toate drumurile din incinta trebuie refacute cu 3m latime imbracaminte rutiera de beton, 

panta transversala de 2% si vor fi dimensionate la trafic greu. 

O atentie deosebita se va acorda drumurilor si platformelor afectate de: 

Alimentare regulata a bazinului septic, 

Colectare regulata a retinerilor de la gratar compactate si spalate, 

Colectare obisnuita a nisipului spalat, 

Alimentare regulata cu clorura ferica, 

Transportul obisnuit al namolului in interiorul statiei. 

Imprejmuiri si porti 

Va fi reabilitata corespunzator imprejmuirea existenta din jurul statiei de epurare. Vor fi 

inlocuite portile de acces in incinta. Acestea vor fi construite din otel cu protectie anticoroziva 

Amenajare peisagistica 

Va consta in plantare copaci, tufisuri si iarba semanata in zonele stabilite. 

3. CERINTE MECANICE PRIVIND Reabilitarea Si Extinderea Statiei De EpUrare Fieni 

3.1. LUCRARI LA INTRAREA IN STATIE 

3.1.1. Statia de receptie namol provenit din fosele septice 

Functie de proiectul Antreprenorului, urmatoarele echipamente pot fi necesare : 

Instalatie de descarcare a vidanjelor 

________________________________________________________________________ 124 


Mixere 

Pompe submersibile cu tocator sau 

Gratare rare 

Mixer pentru omogenizare realizat din otel inox cel putin AISI 304 dotat cu sistem de ridicare 

1+1 pompe cu tocator pentru pomparea materiei vidanjate amonte de statia gratarelor. 

Ca alternativa (conforma cu solutia de baza) se pot alege pompe submersibile dar protejate cu 

un gratar rar cu curatare mecanica, actionat manual pentru protectia pompelor. 

Se vor prevedea toate instalatiile tehnologice necesare inclusiv cele necesare conectarii 

furtunelor vidanjelor. Toate instalatiile vor fi realizate cel putin din otel inox AISI 304. Toate 

vanele si clapetii de sens vor fi instalati. 

Se va prevedea echipament de inregistrare automata si arhivarea cantitatii si calitatii 

namolului preluat de la fiecare vidanja, cu posibilitatea integrarii in sistemul SCADA al 

statiei, constand in: 

Unitate de masurare a debitului preluat; 

Unitate pentru masurarea parametrilor apei uzate descarcate (pH, conductivitate, 

temperatura); 

3.1.2. Statie de pompare apa uzata intrare 

Echipamentul necesar va fi compus din: 

- pompe ce vor fi dimensionate conform cerintelor tehnologice si echipate 

cu convertizor de frecventa; 

- vane de izolare pentru toate pompele, vane de sens (pentru pompe 

centrifugale) sau instalatii similare pentru alte tipuri de pompe; 

- pe refularea fiecarei pompe va fi montat un manometru, intr-o pozitie usor 

accesibila si vizibila; 

- Instalatia de conducte, realizata din fonta ductila sau otel inox. 

- Instalatii de ridicat pentru montare/demontare usoara a utilajelor; 

Capacitatea de ridicare a instalatiei de ridicat trebuie sa fie suficienta pentru ridicare unei 

unitati complete de pompare (pompa cu accesorii). 

3.1.3. Masurarea debitului si prelevarea probelor la intrarea in statie 

Urmatoarele echipamente vor fi procurate si instalate pe influent la iesirea din desnisipator: 

Debitmetru electromagnetic, sau 

Debitmetru cu ultrasunete montat pe canal deschis calibrat (Venturi sau Parchall) 

Preferabil debitmetrul va fi de tip electromagnetic cu o precizie de ± 3% din debitul actual sau 

chiar mai bună si va fi amplasat într-un cămin din beton etans. 

Debitmetrul poate fi de tip canal cu sectiune variabila (Parshall sau Venturi) sau debitmetru 

pe conducta, functie de solutia aleasa. 

Va fi prevazuta o unitate automata pentru prelevarea probelor, individual si mixt pentru 24 de 

ore. 

Prelevatorul va fi controlat de un microprocesor care va asigura functionarea dispozitivul pe 

baza programelor de prelevare. Programul de prelevare va permite cel putin: 

Prelevarea de probe medii pe un interval de timp 

Probe momentane cu cantitati si intervale de prelevare reglabile 

Probe proportionale cu debitul prin conectarea la un debitmetru extern. 

Dispozitivul va fi dotat cu refrigerator rezistent la coroziune si actiunea razelor ultraviolete cu 

posibilitatea stocarii probelor in 24 de recipiente. Dispozitivul trebuie sa mentina in camera 

interioara o temperatura de 4 0 C printr-un sistem de termoreglare controlat de microprocesor. 

Prelevatorul va fi prevazut cu sonde pentru masurarea pH, conductivitatii si temperaturii. 

Toti suporti necesari pentru montarea echipamentului vor fi din otel inox, iar conductele aflate 

la nivelul solului sau deasupra acestuia vor fi termoizolate. 

________________________________________________________________________ 125 


3.2. Grătare rare si dese 

Urmatoarele echipamente sunt necesare: 

Doua gratare rare actionate electric, cu functionare automata. 

Doua gratare dese de tip step by step actionate electric, cu functionare 

automata. 

Cate un transportor tip sneck pentru fiecare tip de gratare, care sa asigure 

transportul si presarea retinerilor. 

Cate 2 containere de minimum 3 m 3 pentru fiecare linie de gratare, echipate cu 

capace metalice si facilitati de manevrare. 

Gratar rar cu curatare manuala pe canalul de by-pass. 

Statia de gratare va fi prevazuta cu senzori de nivel amonte/aval pentru operarea gratarelor. 

Cele doua compartimente si canalul de by-pass vor fi echipate fiecare amonte/aval cu stavile 

de izolare actionate electric. Stavilele, inclusiv ghidajele aferente vor fi din otel inox. 

Se va asigura o macara cu actionare manuala pentru manevrarea gratarelor care sa aiba o 

capacitate de ridicare suficienta pentru a permite reparatiile sau inlocuirea gratarelor. 

Gratarele vor fi realizate din otel inoxidabil. Sneck-ul transportorului va fi actionat de un 

motor electric sifabricat dintr-un material anitcoroziv ca otelul inox. Toti suportii vor fi din 

otel inox. 

Transportorul va fi acoperit pentru a minimiza mirosurile neplacute. 

Pentru compactare si deshidratare, transportorul cu sneck va avea: 

- Drenaj permanent in timpul functionarii fara colmatare; 

- Inclinarea verticala nu mai mica de 20°. 

sau orice alt aranjament in acest scop. 

Transportorul va fi capabil sa preia orice obiecte solide care pot ajunga la intrarea in statia de 

epurare. In acest scop se cere: 

- Sneck-ul sa fie rigid fara a se curba; 

- Diametrul minim al sneck-ului sa fie 300 mm. 

Transportorul va fi proiectat astfel incat sa transporte un volum de 10 m 3 /zi material ud 

necompactat. Containerele de primire vor fi amenajate astfel incat sa poate fi schimbate 

manual, cand unul din containere s-a umplut. 

Gratarul rar va fi echipat cu un deversor de by-pass pentru urmatoarele situatii: 

- Oprirea ambelor gratare datorita avariilor la reteaua de electrica de alimentare sau 

proasta functionare a gratarelor; 

- Debitul de intrare depaseste debitul maxim prin gratare fie cu unul sau ambele in 

functiune. 

In cladirea gratarelor rare si dese vor fi prevazute urmatoarele echipamente pentru operarea 

deznisipatorului cuplat cu separator de grasimi: 

2+1 suflante cu lobi pentru desnisipator si separator de grasimi care: 

o Sa asigure aerul pentru insuflare sau pentru pomparea nisipului (daca se 

ia in considerare sistemul air lift) pentru functionarea ambelor 

compartimente; 

o Sa fie prevazute cu masuri de reducerea vibratiilor in fundatie si in 

instalatie 

o Sa aiba facilitati de reducerea zgomotului 

1 clasor pentru spalarea si deshidratarea nisipului pompat de la desnisipator. 

Capacitatea dispozitivului de spalare/deshidratare a nisipului trebuie sa fie cel 

putin egala cu capacitatea pompelor de nisip. 

2+1 containere cu autodrenare de min 3 m 3 pentru nisipul spalat, echipate cu 

cu capace metalice si facilitati de manevrare. Containerele trebuie sa aibe 

________________________________________________________________________ 126 


posibilitatea de a drena apa prin site, iar apa trebuie sa fie descarcata deasupra 

unui planseu drenant. 

1 tanc de depozitare a grasimilor 

Oricare containere vor putea fi schimbate unul cu celalat de catre o singura persoana manual, 

fara ajutorul mijloacelor mecanizate. 

Se vor prevedea facilitati/racorduri pentru asigurarea spalarii echipamentelor. 

Se va prevedea sistem de ventilatie mecanica care sa asigure 6 schimburi de aer/ora. 

3.3. Deznisipator si separator de grăsimi 

Indepartarea si transportul nisipului depus si a grasimilor separate catre instalatiile de 

prelucrare/stocare din cladirea gratarelor se va face prin intermediul unui pod raclor si a 

pompelor prevazute in basele de colectare a nisipului si grasimilor. 

Capacitatea instalatiei de transport a nisipului trebuie sa fie suficienta pentru indepartarea 

nisipului colectat astfel incat sistemul sa nu functioneze mai mult de 20 min. pe ora. 

Se vor avea in vedere prevederea unor pompe potrivite scopului urmarit, cum ar fi: 

Nisip: pompe air-lift sau pompe centrifuge cu cupla. Pot fi folosite si ejectoare 

pneumatice. 

Grasimi: pompe cu surub 

Se vor prevedea 2 pompe pentru nisip si 2 pompe pentru grasimi 

Instalatia de insuflare a aerului in compartimentul de desnisipare va fi realizat cu conducte 

(difuzoare) perforate de inox va include vane de inchidere pentru fiecare difuzor. 

Conductele pentru aer de la suflante la instalatia de insuflare vor fi din inox. 

Se vor prevedea scari si platforma de acces la podurile racloare precum si oriunde este necesar 

accesul personalului. 

Daca sunt folosite pompe air-lift pentru nisip, trebuie sa fie fabricate din fonta sau otel inox si 

prevazute cu vane fluture de inchidere si racorduri de purjare. Diametrul pompelor air-lift 

trebuie sa fie de cel putin 125 mm. Se vor prevedea, de asemenea racorduri de evacuare aer. 

Pentru revizii sau reparatii pompele vor putea fi demontate cu ajutorul unei instalatii de 

ridicat, in mod separat, fara a fi necesara scoaterea din operare a deznisipatorului si 

separatorului de grasimi. 

La intrarea si la iesirea din compartimentele deznisipatorului se vor prevedea stavile metalice 

etanse de inchidere, inclusiv ghidajele aferente. Materialul folosit va fi otel inox. 

3.4. Debitmetrie si Camera de distributie la bazinele de aerare 

Pentru masurarea debitului, se va instala un debitmetru electromagnetic. Debitmetrul va avea 

o eroare de masura de max. 1,5% si va fi instalat conform instructiunilor furnizorului pentru 

garantarea preciziei de masura. 

De asemenea, se vor procura si monta orice alte accesorii (fitinguri, suporturi, garnituri etc.) 

necesare pentru un montaj corect. 

Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu 

dimensiunile conductelor de iesire, astfel incat sa existe o curgere libera. 


pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta. 

Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm. 

Inaltimea libera a placii metalice de inox peste peretele de beton trebuie sa fie 100-150mm. 

Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la bazinele de aerare si 

trebuie sa aiba posibilitatea de a regla nivelul apei in deznisipator si separator de grasimi intro 

gama de ±50 mm fata de nivelul nominal. Se presupun a fi necesare poduri stationare pentru 

reglajul pe inaltime. 

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte 

confectii metalice sunt necesare. 

________________________________________________________________________ 127 


3.5. Bazin anaerob 

Lucrarile cuprind procurarea si montarea urmatoarelor echipamente: 

Mixere submersibile 

Instalatie de ridicare a mixerelor 

Scari de acces si platforme pentru personalul de exploatare 

Stavile de izolare a unitatilor 

Antreprenorul va procura si instala mixere submersibile care nu vor avea turatie mai mare de 

750 rot/min. Vor fi prevazute scari de acces si platforme executate din otel galvanizat si 

instalatie de ridicare a mixerelor a caror ghidaje vor fi executate din otel inox. 

Se vor monta stavile de izolare a bazinelor, actionate electric, realizate din materiale 

rezistente la coroziune a caror parti metalice vor fi executate din otel inox cel putin AISI 304. 



Mixere submersibile 

Instalatie de ridicare a mixerelor 

Scari de acces si platforme pentru accesul personalul de exploatare la echipamentele 

instalate 

Stavile de izolare a liniilor de aerare 

Pompe de recirculare 

Sistem de aerare cuprinzand conducte de aerare, vane de izolare si difuzori porosi 

pentru bule fine 

Pompa de golire 

Bazinele de aerare vor fi prevazute cu mixere suficent dimensionate pentru a mentine namolul 

in suspensie si a circula apa in bazine. Viteza de rotatia a elicelor nu trebuie sa deranjeze 

procesul biologic si trebuie sa fie de max. 150 rpm si va trebui sa asigure o viteza a fluidului 

antrenat de min. 0,3 m/s. 

Mixerele vor include elemente de montaj/demontaj usor pentru o instalatie de ridicat 

portabila. Instalatia de ridicat trebuie sa fie manuala si sa asigure ridicarea ansamblului de 

mixer fara un efort considerabil din partea personalului. Se va prevedea cel putin cate o 

instalatie de ridicat pentru fiecare linie de proces. Ghidajul de ridicare trebuie realizat din otel 

inox AISI 304. 

Platformele de acces trebuie executate din otel galvanizat si trebuie prevazute cu balustrade. 

Se pot realiza rampe pentru trecerea peste conducte iar daca distanta dintre acestea este sub 

5m se vor realiza podete. 

Stavilele de izolare pot fi actionate manual si vor fi realizate din materiale anticorozive. Toate 

partile metalice vor fi realizate din otel inox AISI 304. 

Se vor procura si instala pompele de recirculare interna prevazute cu variator de turatie cu 

toate instalatiile necesare. Toate conductele de refulare care vin in contact cu apa uzata vor fi 

realizate din otel inox AISI 304, si vor fi prevazute cu toate fitingurile si vanele (daca este 

cazul) necesare. 

Sistemul de aerare presupune procurarea si montarea conductelor de coborare, vane de 

izolare, sistem de eliminare a condensului din grilele de aerare, difuzori cu membrana pentru 

bule fine. Toate conductele de aer vor fi executate din otel inox AISI 316L. Pachetele de 

difuzoare vor fi bine fixate pe radierul bazinului si asezate pe suporti din beton sau otel inox 

AISI 304 care sa permita reglarea pe verticala a pozitiei difuzorilor de aer care trebuie sa fie 

pozitionati la acelasi nivel cu maxim 5mm abatere pe verticala. Fixarea difuzorilor pe 

conductele de aer trebuie realizata prin asamblari demontabila care sa permita 

repararea/inlocuirea acestora fara demontarea intregii sectiuni a sistemului de aerare. 

________________________________________________________________________ 128 


Conductele de aer montate inafara cladirilor vor fi in general ingropate ori instalate in 

canivouri. Conductele in care se preconizeaza ca apa sa atinga temperaturi de pana la 50 0 C 

vor fi izolate termic si marcate cu tablite de avertizare. 

Se va prevedea o pompa submersibila impreuna cu racordurile flexibile de refulare cu o 

capacitate corespunzatoare golirii unei linii de aerare in 48 de ore. Pompa va fi rezerva rece in 

depozitul Beneficiarului, fiind montata numai in caz de nevoie. 

3.7. Statia de suflante 


Suflante alese si dimensionate conform– Cerinte tehnologice. 

Sistem de ridicare in statia de suflante 

Suflantele pot fi orice combinatie de: 

- Suflante centrifugale, turbosuflante 

- Cu pistoane rotative, cu lobi 

Suflantele trebuie sa permita variatia debitului de aer fie prin variatia vitezei de rotatie fie prin 

variatia unghiului de inclinare al palelor. Suflantele cu lobi vor fi dotate cu variatoare de 

frecventa. Capacitatea de rezerva trebuie sa fie minim 25%. 

Instalatia ce cuprinde stuturi, vane, fitinguri, supape de siguranta, atenuator de zgomot pe 

refulare, clapeti de sens, suporti de conducte si va fi realizata din otel inox AISI 316L dar si 

filtre de aer pe tunelul de aspiratie sau pentru fiecare suflanta in parte functie de proiectul 

Antreprenorului. 

Nivelul zgomotului in timpul functionarii nu trebuie sa dapaseasca 85 dB(A) la 1m distanta de 

echipament. Acest lucru poate fi obtinut prin orice combinatie de suflante „silentioase”, si 

fitinguri, carcase amortizoare de zgomot, captusirea peretilor si tavanului cladirii cu material 

fonoabsorbant. 

Ventilatia din interiorul cladirii trebuie sa asigure o temperatura de max. 35 o C pe toata durata 

unui an, cu usile inchise. 

Se va prevedea un pod rulant in cladirea suflantelor cu o capacitate corespunzatoare ridicarii 

celor mai grele parti componente ale echipamentelor. 

3.8. Camera distributie la decantoarele secundare 

Camera de distributie va fi echipata cu stavile plane dimensionate in concordanta cu 

dimensiunile conductelor de iesire, astfel ancat sa existe o curgere libera. 


pentru situatii de interventie. Elementele de izolare vor fi din otel inox sau fonta 

Deversoarele trebuie sa fie din otel inoxidabil cu o grosime a peretelui de minimum 2,5 mm. 

Placile trebuie sa fie ajustabile pentru a obtine o distributie uniforma la decantoarele 

secundare Se presupun a fi necesare poduri temporare pentru reglajul pe inaltime. 

Camera va fi prevazuta cu scari si pasarele de acces, balustrade de protectie si orice alte 

confectii metalice sunt necesare. 



Poduri racloare 

Placi deversoare, perete scufundat, basa de colectare spuma 

Decantoarele secundare vor fi prevazute cu poduri racloare pentru indepartarea namolului de 

pe radier si pentru indepartarea spumei. 

Toate componentele imersate ale podului raclor vor fi construite din otel inox AISI 316L. 

Restul podului poate fi realizat din materiale usoare necorozive, otel galvanizat sau alte 

materiale protejate corespunzator. 

Viteza periferica a podului raclor trebuie sa fie de max. 1,3 m/min. Vitezele in conductele de 

apa cu namol trebuie sa fie intre 1,0 – 1,5 m/s. Viteza la debusarea conductei de admisie 

trebuie sa fie mai mica de 0,7 m/s. 

________________________________________________________________________ 129 


Placile metalice de la deversor si lama si instalatiile de colectoare a spumei vor fi din otel 

inoxidabil AISI 316L cu grosimea peretelui de minim 2,5 mm sau PAFSIN. 

Calea de rulare trebuie sa asigure functionarea podului raclor si pe perioade de inghet, fiind 

prevazuta cu sistem de incalzire. 

3.10. Dispozitiv masurare debit efluent si prelevarea probelor la iesirea din statie 

Caminul pentru masurarea debitului si prelevarea probelor va fi amplasat pe colectorul 

existent de evacuare a apei epurate, dupa racordarea by-pass-ului statiei. 

Pentru masurarea debitului se va prevede un canal cu sectiune variabila (Parshall sau 

Venturi), ori se va monta un debitmetru electromagnetic pe conducta. 




3.11. Statie de pompare namol activat recirculat / in exces 


Agregatele de pompare – al caror numar va fi conform vol. 3.1, sectiunea 2 – Cerinte 

tehnologice atat pentru namolul recirculat cat si pentru namolul in exces. 

Vane de izolare, vane de sens sau orice armaturi necesare pentru refulare, debitmetre 

pentru fiecare grup de pompare 

Instaltiile tehnologice: conductele de refulare, vane, clapeti de sens 

Instalatie de ridicare a echipamentelor de pompare. 

Pot fi folosite pompe de tip: Centrifugale cu viteza de rotatie de maxim 750 rot/min, pompe 

cu rotor eliciodal, pompe cu piston plonjor, pompe cu diafragma. Toate pompele vor fi 

echipate cu convertizoare de frecventa. 

Fiecare pompa va fi instalata cu vane de izolare. Vanele de sens (in cazul pompelor 

centrifugale) vor fi instalate pe refulare intre pompa si vana de izolare. Pe refulare va fi 

montat un manometru de control al presiunii impreuna cu fitingurie necesare. Manometrul va 

fi instalat deasupra fundatiei de beton, intr-un loc cat mai accesibil si vizibil. 

Pe conducta de refulare va fi instalat un debitmetru electromagnetic. 

Fiecare pompa va fi prevazuta cu variator de turatie. 

3.12. Bazine stocare namol in exces 

Bazinul de stocare namol va fi echipat cu: 

- Mixere care sa permita mentinerea in suspensie a namolului stocat 

- Sistem de conducte, racoduri, fitinguri etc realizat din fonta ductila sau otel inox; 

- Scari si pasarele de acces si platforme, echipament de ridicat mixerele, balustrada de 

protectie. 

3.13. Instalatie de deshidratare mecanica a namolului 


Utilajele de deshidratare namol alese si dimensionate conform – Cerinte tehnologice. 

Echipamentele pot fi: Centrifuga, Filtre cu banda, Filtre presa. Alegerea solutiei 

optime este in sarcina Antreprenorului. 

Statie automata de preparare si dozarea polimerului, inclusiv pompe de dozaj, 

conducte, armaturi etc. 

Transportoare mecanice pentru namol deshidratat. 

Containere de namol 

Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de pompare de 

alimentare cu variator de turatie si masurare a debitului cu o capacitate de cel putin 1.25 ori 

cantitatea medie de namol ingrosat. 

Se va prevedea instalatia de spalare a echipamentelor iar apa rezultata din spalare precum si 

supernatantul va fi evacuata printr-un sistemde de conducte legate direct la sifonul de 

________________________________________________________________________ 130 


pardoseala care asigura transportul apelor rezultate catre statia de pompare supernatant 

recirculat. 

Toate instalatiile vor fi executate din otel inox AISI 304. 

Fiecare echipament de deshidratare va fi prevazut cu propria instalatie de preparare si dozare 

polielectrolit. Aceasta instalatie va cuprinde instalatia de apa potabila sau tehnologica pentru 

preparare polielectrolit, pompe de dozare cu toate instalatiile aferente. 

Sistemul de ventilatie al cladirii statiei de deshidratare trebuie sa asigure un debit de aer de 6 

schimburi pe ora. 

3.14. Platformele de depozitare namol 

Sistem de conducte pt dranajul apei de namol va fi realizat din materiale plastice protejate de 

un filtru invers. 


Statia chimica pentru indepartarea fosforului va fi compusa din urmatoarele echipamente: 

Pompe de dozare si instalatiile necesare 

Rezervoare stocare reactivi 

Sistem conducte transport reactivi 

Toata aparatura si echipamentul necesar pentru o functionare sigura (sisteme de 

siguranta cu alarma, spalator de ochi, etc.) 

Toate tevile de la rezervor catre instalatia de dozare si de la instalatia de dozare catre punctele 

de injectie, vor fi protejate impotriva inghetului. 

Rezervorul de reactiv va fi din polietilena armata cu fibra de sticla sau material similar, 

rezistant la actiuni coroziva si va fi amplasat intr-o cuva de protectie in caz de scurgeri 

accitentale ale reactivului. 


O statie de pompare pentru asigurarea apei de spalare necesara functionarii echipamentelor 

din diverse obiecte pe fluxul de tratare Echipamentul aferent se compune din: 

- 1+1 pompe centrifuge 

- Hidrofor 

- instalatiile hidraulice adecvate. 

- Instatlatie de ridicat pentru manevrarea utilajelor 

Statia de pompare va fi alimentata din efluentul statiei de epurare. Dimensionarea instalatiilor 

de pompare va tine cont de regimul de presiune solicitat de echipamentele deservite si va fi 

proiectata eficient pentru a acoperi varfurile de cerere. 


Apa uzata interna a statiei de epurare va fi transportata catre un rezervor echipat cu: 

2 mixere pentru evitarea depunerii suspensiilor; 

o instalatie de pompare a apei stocate in rezervor, echipata cu 1+1 pompe 

submersibile, care sa transfere apa uzata in amonte de decantoarele primare. 

Pompele vor fi controlate de sistemul SCADA si fiecare pompa va avea capacitatea sa 

goleasca bazinul in 6 ore. 

Pe refualre se va monta un debitmetru. Toata instalatia va fi realizata din otel inox AISI 304. 

3.18. Pavilionul administrativ 

Nu sunt cerinte mecanice. 

3.19. Post trafo 

Echipament aferent: 

Instalatie de ridicat 

Confectii metalice auxiliare 

3.20. Retele in incinta 


________________________________________________________________________ 131 


3.21. Amenajare incinta 


3.9.4. Alimentare cu energie electrică 

Pentru asigurarea cu energie electrică a consumatorilor (se estimează o creştere a 

puterilor cerute de abonaţi) sunt necesare lucrări de amplificare a puterilor posturilor de 

transformare şi a maririi secţiunii conductorilor reţelelor aeriene. 

Creşterea puterii electrice a abonaţilor are la bază tendinţa acestora de a se dota cu 

aparate electrocasnice diverse, îmbunătăţirea iluminatului interior, apariţia unor societăţi de 

deservire comercială, reparaţii, producţie diversă etc. 

Este necesară de asemenea reabilitarea si extinderea iluminatului public. 

La realizarea de obiective noi, se va obţine în mod obligatoriu aviz de amplasare de 

la proprietarul retelelor electrice, pentru a se respecta condiţiile de amplasare la distanţele de 

protecţie normate faţă de reţelele electrice existente şi pentru evitarea accidentelor. 

La eliberarea avizelor se au în vedere condiţiile de coexistenţă între 

instalaţiile energetice şi construcţiile sau instalaţiile edilitare prevăzute în 

prescripţiile energetice PE 101/93 , PE 101 A/93, NTE 003/04/00, PE 106/95, PE 

107/93,lLI-Ip5-89, STAS 8591/1-91 . 

Conform "Normei tehnice privind delimitarea zonelor de protecţie si de 

siguranţa aferente capacităţilor energetice (Ordinul ANRE nr. 4/09.03.2007 

modificat şi completat cu Ordinul ANRE nr. 49/29.11.2007) lăţimea zonei de 

protecţie şi de siguranţă a liniilor electrice aeriene este de: 

- 37 m pentru LEA 110 kV; 

- 24 m pentru LEA 20 kV; 

Pentru a putea construi pe aceste terenuri este necesar să se respecte distanţa 

minimă de siguranţa de : 

- 1m ( distanţa pe orizontală între un stâlp al LEA 0,4 kV şi orice parte a clădirii; 

liniile cu conductoare izolate torsadate se pot monta pe faţadele clădirilor cu categorie de 

pericol de incendiu medie sau mică (C,D,E) la distanţa minimă de 10 cm de peretele 

clădirii, în cazul fasciculului întins, respectiv 3 cm în cazul fasciculului pozat). 

- 3 m (distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 20 kV la 

deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare); 

- 4 m ( distanţa între conductorul extrem al liniei electrice aeriene LEA 110 kV la 

deviaţie maximă şi cea mai apropiată parte a construcţiei, fără să constituie traversare) ; 

- 1 m la apropiere ( distanţa pe orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV 

+ LEA 110 kV la deviaţie maximă şi limita amprizei drumului comunal şi de 

exploatare); 

- 7 m la traversare ( distanţa pe verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV 

+ LEA 110 kV şi partea carosabilă a drumului comunal şi de exploatare, stâlpii LEA 20 

kV + LEA 110 kV rămânând în afara zonei de siguranţă a drumului); 

- se interzice amenajarea de parcaje auto pe platforme în aer liber traversate de către 

LEA 0,4 Kv + LEA 20 kV + LEA 110 kV; 

- 4 m la traversare conductă supraterană cu fluide neinflamabile ( distanţa pe 

verticală între conductorul inferior al LEA 20 kV + LEA 110 kV şi partea superioară 

a conductei, iar distanţa minimă pe orizontală este egală cu înălţimea stâlpului deasupra 

solului plus 3 m); 

________________________________________________________________________ 132 


- 5 m la apropiere de conductă supraterană cu fluide neinflamabile (distanţa pe 

orizontală între conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi 

peretele conductei); 

- se interzice traversarea de către LEA 20 kV + LEA 110 kV a conductelor 

supraterane de transport de gaze; 

- 15 m la apropiere de conductă supraterană cu gaze ( distanţa pe orizontală între 

conductorul extrem al LEA 20 kV + LEA 110 kV la deviaţie maximă şi peretele conductei; 

se poate reduce distanţa la 5 m cu aplicarea măsurilor de siguranţă şi protecţie conform 

NTE 003/ 04/ 00 ); 

- 0,6 m la apropiere ( distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi 

fundaţia clădirii cu condiţia verificării stabilităţii construcţiei); 


conducte de apă şi canalizare, la adâncimi peste 1,5 m distanţa minimă fiind de 0,6 

m); , 

- 0,25 m la intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kVşi 

conducte de apă şi canalizare); 


conducte termice cu apă fierbinte ); 

- 0,2 m la intersecţie (distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi 

conducte termice cu apă fierbinte); 


conducte de gaze, în cazul protejării cablului în tub distanţa se măreşte la 1,5 m pentru 

conducte de gaze de presiune joasă sau medie ); 

- 0,25 m ia intersecţie ( distanţa în plan vertical între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi 

conducte de gaze, de regulă conducta de gaze se pozează deasupra); 

- 1 m la apropiere (distanţa în plan orizontal între LES 0,4 kV + LES 20 kV şi axul 

arborilor); 

Pentru posturi de transformare de tip aerian, zona de protecţie este delimitată 

de conturul fundaţiei stâlpilor şi de proiecţia pe sol a platformei suspendate; pentru posturi 

de transformare, cabine de secţionare îngrădite, zona de protecţie este delimitată de 

îngrădire; pentru posturi de transformare, cabine de secţionare în construcţie zidită sau 

construită din alte materiale, supraterane, zona de protecţie este delimitată de suprafaţa 

fundaţiei extinsă cu câte 0,2 m pe fiecare latură; pentru posturi de transformare de 

tip aerian,puncte de alimentare, cabine de secţionare amplasate Ia sol, îngrădite, zona 

de siguranţa este zona extinsă în spaţiu delimitată la distanţa de 20 m de la limita zonei de 

proiecţie. 

Alimentarea cu energie electrica a noilor zone incluse in intravilan se va realiza prin 

amplasarea de posturi de transformare 10/0,4 kV la nivelul cerintelor de putere. 

Distributia la consumatori se va face dominant prin retele de 0,4 kV aeriene montate 

pe stalpi din beton armat, racordate de la tablourile de joasa tensiune ale posturilor. Acestea 

conecteaza consumatorii, in general la stendere si apoi la firidele de bransament. 

3.9.5. Telefonie. 

Concomitent cu extinderea intravilanului se propune racordarea noilor constructii la 

sistemul de telefonie fixa, cablurile urmand a se poza in canalizatie subterana. Centrala 

digitala existenta poate asigura racordarea tuturor posibililor utilizatori ai sistemului de 

telefonie fixa, conform prognozei de dezvoltare a localitatii. 

Pentru perspectiva se prevede telefonizarea zonelor noi de gospodarii cat si a noilor 

propuneri de dotări social culturale. 

________________________________________________________________________ 133 


In privinţa televiziunii in cablu aceasta se va extinde funcţie de solicitări. Se propune 

pe cat posibil ca aceste cabluri sa fie introduse in canalizatie subterana care asigura o 

funcţionare îndelungata a instalaţiei. 

3.9.6. Alimentare cu caldura 

In localitatea Fieni incalzirea imobilelor din zonele de extindere se va realiza, in 

general prin centrale termice folosind combustibili de diverse tipuri, in principal gaze, din 

reteaua de distributie. 

Solutia prezentata apare necesara si oportuna ca alternativa la alimentarea cu energie termica 

prin centrale termice de zona. 

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu 

arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat 

corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de 

vedere al prevenirii incendiilor. 

3.9.7. Alimentare cu gaze naturale 

Retelele de gaze ce se vor executa in vederea conectarii noilor consumatori, vor fi din 

polietilena de inalta densitate. 

In vederea asigurarii posibilitatii intretinerii si exploatarii acestor retele, in diferite 

puncte (intersectii) vor fi prevazute camine de vane, iar in capetele retelelor camine de 

refulare (pentru refularea gazelor). 

Conform „Normelor tehnice pentru proiectarea si executia conductelor de alimentare 

din amonte si de transport gaze naturale” (norme tehnice aprobate prin Decizia presedintelui 

ANRGN nr.1.222/2006) distanta minima pe orizontala dintre axele conductelor de gaze 

naturale si diferitele obiective este urmatoarea: 

- locuinte individuale/colective – 20m, pana la 45 de cladiri/ unitati separate de locuit 

dintr-o locuinta colectiva inclusiv in unitatea de clasa de locatie (suprafata de teren care se 

intinde pe o latime de 200m de fiecare parte a axei unei conducte cu o lungime continua de 

1600m, UCL), insa incepand cu a 46-a cladire/unitate separata de locuit dintr-o locuinta 

colectiva in UCL sau in cazul unor cladiri cu patru sau mai multe etaje distanta minima este 

de 200m; pentru reducerea acestei din urma distante, pana la minim 20m, se impun chletuieli 

pentru cresterea gradului de siguranta a conductelor care vor fi suportate de catre solicitanti 

(conform Legii Gazelor nr. 351/2004, art. 96 lit. a); 

- constructii industriale, sociale si administrative- 20 m, daca exista pana la 45 cladiri, 

inclusiv in unitatea de clasa de locatie (UCL), dar incepand cu a 46-a cladire in UCL, distanta 

minima este de 200m; in situatie in care spatiul public va fi ocupat de 20 sau mai multe 

persoane, cel putin 5 zile pe saptamana, timp de 10 saptamani, in orice perioada de 12 luni 

(zilele si saptamanile nu trebuie sa fie consecutive) - 100 m; 

- parcari auto – 6m; 

- statii electrice si posturi de transformare a energiei electrice – 20m; 

- paralelism cu drumuri: 

- drumuri comunale, publice – 18m; 

- drumuri private – 6m; 

- depozite de gunoaie – 50m. 

Pentru avizului de amplasare a obiectivelor, inclusiv pentru eventualele intersectii 

subterane sau supraterane ale drumurilor de acces sau ale diverselor canalizatii (conducte de 

distributie gaze, de alimentare cu apa, cabluri electrice si telecomunicatii) cu conductele 

________________________________________________________________________ 134 


magistrale, se va intocmi in conformitate cu Ordinul Comun nr. 47/1203/509/2003, o 

documentatie tehnica conform normativelor specifice in vigoare. 

Concomitent cu extinderea retelelor de distributie gaze, se propun microcentrale 

termice proprii care să asigure încălzirea şi prepararea apei calde menajere la gospodăriile 

particulare şi la unitatile social culturale. 

Aceste centrale termice pot funcţiona atât cu combustibil lichid cât şi cu gaze 

naturale şi vor fi utilate cu cazane pentru prepararea apei calde, având randamente de 

funcţionare ridicate, la un consum de combustibil scăzut. 

Este recomandabil ca branşamentele să fie realizate câte unul pentru doi consumatori 

alăturaţi pentru a se micşora numărul de racorduri şi de traversare a străzilor. 

La executarea reţelelor de gaze naturale se va ţine seama obligatoriu de faptul că în 

spaţiul disponibil urmează a se monta şi alte conducte: apă, canalizare, canalizaţie telefonică; 

de aceea trebuie lăsate spaţiile şi pentru montarea acestora. 

Pentru distribuţia de gaze se pot folosi conducte din polietilenă de înaltă densitate 

care prezintă o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt: 

- economicitatea faţă de materialele tradiţionale (la performanţe egale, costul este net 

inferior); 

- tehnologia de montare pentru instalaţii subterane este sigură şi fără riscuri; 

- îmbinări uşoare şi rapide, prezentând o etanşeitate perfectă; 

- greutate redusă şi flexibilitate; 

- rezistenţă ridicată la coroziunea produsă de agresivitatea solului; 

- rezistenţă ridicată la: lovituri, sarcini mecanice, uzură, agenţi atmosferici şi diverse 

substanţe chimice; 

- pierderi de sarcină foarte scăzute la trecerea fluidelor, datorită suprafeţei interioare a 

conductelor cu rugozitatea aproape nulă; 

- nu permite aderarea crustelor de săruri, calcar şi microorganisme. 

Este recomandabil ca şi unele clădiri de interes public şi cu aglomerări de persoane 

(grădiniţe, şcoli, cămine culturale etc.) - încălzite în prezent cu gaze la sobe, să fie echipate cu 

centrale termice proprii, realizându-se astfel o creştere a confortului şi siguranţei în 

exploatare, o micşorare a numărului de puncte de foc şi, deci, a pericolului de incendiu şi 

accidente. 

Centralele termice vor fi echipate cu cazane cu randament de peste 90 % dotate cu 

arzătoare automatizate, cu grad redus de poluare. Coşul trebuie să fie dimensionat 

corespunzător sarcinii termice a cazanelor şi realizat conform prevederilor legale din punct de 

vedere al prevenirii incendiilor. 

Reglementări 

• Pereţii noilor clădiri trebuie să fie executaţi din zidărie de BCA de 35 cm 

grosime sau similar pentru a se realiza un coeficient global de transmisie a 

căldurii corespunzător, obţinându-se un consum scăzut de combustibil, 

precum şi reducerea poluării datorită arderii combustibililor. 

• Randamentul cazanelor utilizate pentru încălzirea centrală (pentru o clădire 

sau un grup de clădiri) trebuie să fie peste 90 %, urmând a se acorda o 

atenţie deosebită realizării unui ansamblu arzător - cazan - coş corect calculat 

şi executat. 

• Pentru evitarea poluării solului şi apelor de suprafaţă şi subterane, în 

cazul alimentării cu combustibil lichid, rezervoarele metalice de depozitare se 

vor amplasa în cuve de beton sau vor fi realizate cu pereţi dubli. 

• De asemenea, se vor respecta, în principal prevederile următoarelor 

________________________________________________________________________ 135 


eglementări: 

- SR 8591/97 - Amplasarea în localităţi a reţelelor edilitare subterane executate în 

săpătură; 

- H.G. nr. 623/1993 privind organizarea activităţii de avizare a utilizării 

combustibililor şi energiei; 

- Ordinul 462 - 93 al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - anexa 2 - 

"Norme de limitare a emisiilor de poluanţi pentru instalaţiile de ardere". 

- Normativ departamental nr. 3915/1994 .Proiectarea şi construirea conductelor 

colectoare şi de transport gaze naturale.. 

- Normativ 16 - 86 (în curs de revizuire) pentru proiectarea şi executarea reţelelor şi 

instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. 

- Normativ 16 - PE/97 pentru proiectarea, executarea şi exploatarea reţelelor de 

distribuţie a gazelor naturale cu conducte din polietilenă de înaltă densitate. 

- Normativ Il3 - 94 pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală. 

3.9.8. Gospodarie comunala 

Se vor intensifica eforturile de implementare a standardelor europene în probleme legate de 

colectarea, sortarea, transportul, tratarea şi depozitarea ecologică a deşeurilor din zona. 

Accentul se va pune pe repartizarea judicioasa in teritoriu a platformelor si dimensionarea 

corespunzatoare a numarului de recipient. 

3.10 PROTECTIA MEDIULUI 

Masuri pentru protectia calitatii apelor: 

Alimentarea cu apa potabila în localitate se realizeaza prin retele de apa în sistem 

centralizat. 

In prezent serviciul de alimentare cu apa, canalizare si epurare a apelor uzate Fieni 

este asigurat de catre compania S.C. Compania de Apa Targoviste, care gestioneaza sursa de 

alimentare cu apa,aductiunea în oras, statia de pompare, canalizarea oraseneasca si statia de 

epurare a apelor uzate . 

Colectarea apelor menajere se realizeaza în sistem centralizat. 

Sistemul de canalizare al orasului are la baza un sistem divizor bazat pe colectarea 

apelor uzate si concentrarea acestora în bazinele statiilor de pompare, de unde prin 

intermediul unor conducte de refulare si colectoare principale, ajung la statia de epurare, unde 

suporta o epurare mecano-biologic. Apele reziduale sunt trimise printr- un sistem de 

canalizare de 10,2 km lungime la statie de epurare. 

Este necesara adaptarea si modernizarea alimentarii cu apa si canalizarii conform 

standardelor europene privind calitatea apei potabile si epurarii apelor uzate. 

In contextul implementari la nivelul judetului Dambovita a proiectului “ Extinderea 

si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in judetul Dambovita”, orasul Fieni va 

beneficia la randul sau de investitii in cadrul acestui proiect. Astfel, la nivelul orasului sunt 

vizate urmatoarele investitii: 

extindera retelei de canalizare: 8241m 

reabilitarea retea canalizare: 3580m 

conducta sub presiune:1189ml 

trei statii de pompare a apei uzate 

statie de epurare pentru 12.200 locuitori echivalenti. 

________________________________________________________________________ 136 


Întreţinerea şi păstrarea în condiţii salubre a malurilor cursurilor de apă . 

Prelevările de probe prin sondaj, la diferitele surse de apă fântâni publice, izvoare 

captate, deoarece calitatea apei pote fi necorespunzatoare cu depăşiri ale indicatorilor chimici 

(nitriţi, nitraţi) şi bacteriologici (coliformi totali, streptococi fecali), cu implicare organelor 

locale (primării, cabinete medicale) în măsuri de asanare a surselor şi dezinfecţie cu substanţe 

clorigene. 

Astfel apele deversate vor respecta indicatorii de calitate conform Ordinului 

M.M.G.A. nr.161/2006. 

Diminuarea surselor de poluare aer : 

Reducerea emisiilor de gaze de esapament prin restrictie de viteza 30-50 km/ora si 

cresterea suprefetelor plantate,formand perdele de protectie antifonica si de aliniament inspre 

zona destinata locuintelor si pentru petrecerea timpului liber. 

Problema traficului este aceeasi ca in toate localitatile: starea necorespunzatoare a 

drumurilor si a unei mari parti a autovehiculelor care circula . 

Traversarea orasului de catre o parte a traficului greu, lipsa modernizarii drumurilor 

auto din localitate, precum si starea precara de curatenie a carosabilului si trotuarelor, sunt tot 

atatea cauze generatoare de praf, noxe si in final poluare. 

Poluarea solului: 

Agricultura este puternic implicata in protectia mediului, ea fiind pe rand (uneori 

simultan) obiect al poluarii si sursa de poluare. Solul este constrans sa primeasca noxele 

industriale, traficul si aglomerarile urbane, incorporandu-le in produsele sale; astfel se induc, 

atat in recolte cat si in productia animala, substante potential toxice care degradeaza frecvent 

ecosistemele invecinate. In perspectiva aprecierii productivitatii terenurilor agricole este 

necesar a se cunoaste amanuntit echilibrul ecologic in toate acele locuri care inconjoara 

terenurile pe care cresc recoltele si plantatiile ca si in insasi agroecosisteme. 

Agricultura, prin plantatiile sale (utilizarea solului, intretinerea proceselor bilogice 

naturale), reprezinta una dintre activitatile economice cu influienta directa asupra mediului. 

Influenta agriculturii asupra mediului este determinata in principal de : 

Modul de utilizare al suprafetelor agricole( degradarea solului,poluarea solului prin 

dejectii animaliere) 

Amenajari agricole(suprafete neproductive) 

Aplicarea ingrasamintelor chimice, naturale si a pesticidelor 

Diminuare surse poluare asezari umane : 

Se va realiza imbunatatirea starii de curatenie a strazilor si spatiilor publice conform 

HG-162/2000 privind depozitarea deseurilor. 

Luand in considerare practicile curente din domeniul gestiunii deseurilor, este evident 

faptul ca administratia locala se aliniaza la sistemul actual pentru imbunatatirea substantiala 

a acesteia , in vederea conformarii cu cerintele noilor reglementari nationale si europene prin 

colectarea deseurilor menajere de pe teritoriul localitatilor componete ,prin concesionarea 

acestei activitatii SC. SUPERCOM. S.A., care se ocupa de colectarea, transportul si 

depozitarea gunoiului stradal, transportul si depozitarea deseurilor menajere provenite de la 

populatie precumsi de intretinerea si exploatarea depozitului de deseuri. 

La nivelul judetului Dambovita s-a implementat, prin programul ISPA proiectul denumit” 

Reabilitarea colectarii, transportului, tratarii si depozitarii controlate a deseurilor solide in 

Judetul Dambovita” beneficiar fiind asociatia din care fac parte Consiliul Judetean 

Dambovita, Consiliul Local AL Municipiului Targoviste si cele 81 de consilii locale de la 

nivelul judetului. Prin proiect s –a realizat introducerea treptata a colectarii selective a 

________________________________________________________________________ 137 


deseurilor urbane in pubele si containere si transportul acestora pentru valorificare la statia 

centrala de selectare, compostare si depozitare a deseului ultim, nevalorificabil, in depozite 

ecologice, ce se vor construi in zonele Aninoasa si Titu. 

Implementarea si realizarea obiectivelor de colectare selective, reducerea cantitatilor de 

deseuri biodegradabile depozitate, alaturi de extinderea zonelor deservite de catre serviciile de 

salubritate, cere implicarea tuturor factorilor responsabili si realizarea unei campanii sustinute 

de constientizare a populatiei. 

Vor fi respectate Normele de igiena privind mediul de viata al populatiei si Normele de 

protectia muncii in vigoare. 

Amenajare de spatii verzi care vor fi suprafete inierbate, amenajari florale arbori si 

arbusti. 

3.11.REGLEMENTARI URBANISTICE 

In rezolvarea urbanistica a problematicii orasului s-a tinut cont de actiunile de 

concesionare, vanzare de terenuri realizate anterior intocmirii prezentei documentatii, de 

solicitarile autoritatilor locale si ale altor factori interesati in teritoriu de solicitarile populatiei 

din zona si zonele adiacente. 

Solutia adoptata prin prevederile P.U.G. se constituie in oferta urbanistica a 

autoritatilor locale, pentru a se atrage investitori si populatie in zona, astfel crescand zestrea 

orasului, creandu-se premizele unei dezvoltari durabile in teritoriu. 

Noile configuratii formate prin completarea zonelor adiacente orasului vor pastra 

caracterul specific rezidential, urmand ca autoritatile locale, prin programele de aplicare a 

prevederilor P.U.G. sa imbunatateasca locuirea prin atragerea de investitii si investitori pentru 

crearea de locuri de munca, dotarea orasului cu spatii destinate invatamantului, culturii, dotari 

de sanatate, administratie si financiar bancare, culte, si nu in ultimul rand realizarea de spatii 

verzi organizate, parcuri, plantatii de aliniament si de protectie, zone de petrecere a timpului 

atat pentru populatia din localitate, cat si pentru cei din Targoviste( petrecerea timpului la 

sfarsit de saptamana). Teritoriul fiind strabatut de drumul national 71 Bucureşti-Baldana- 

Răcari-Târgovişte-Fieni- Sinaia (distanta Bucureşti - Fieni fiind de 115 km iar Târgovişte - 

Fieni de 25 km)., devenind zona de interes pentru investitori. 

Reglementarile urbanistice si zonificarea teritoriului s-a materializat in plansa nr. 1 – 

Incadrare in teritoriu, si in plansa nr. 3 – fiecare localitate – reglementari urbanistice. Modul 

de aplicare a prevederilor P.U.G. s-au materializat in plansele ce stabilesc unitatile teritoriale 

de referinta pentru fiecare localitate si plansele ce ilustraza proprietatea asupra terenurilor. 

3.11.1. SOLUTIA GENERALA DE ORGANIZARE SI DEZVOLTARE A 

LOCALITATILOR 

mentinerea elementelor definitorii ale structurii generale a asezarilor actuale, a 

raportului favorabil dintre ele si cu mediul natural si intarirea acestor aspecte 

mentinerea zonificarilor actuale si intarirea fiecarei componente in parte (centrul, aria 

locuita, concentrarile de unitati economice) 

amenajarea diversa a terenurilor degradate sau activarea celor libere din intravilane 

(consecinta va fi disparitia acestor tipuri de teren in intravilan) 

protectia elementelor definitorii ale locuirii traditionale 

protectia unor ansambluri (inclusive a unor situri arheologice) si piese de arhitectura 

cu valoare istorica sau ambientala 

3.11.2. ORGANIZAREA CAILOR DE COMUNICATIE 

Principalele reglementari vor fi: 

________________________________________________________________________ 138 


modernizarea si imbunatatirea sistemului actual rutier 

propunerea unei variante ocolitoare pentru tranzitul greu 

3.11.3. DESTINATIA TERENURILOR< ZONELOR FUNCTIONALE 

REZULTATE 

Reluand ideile principale care rezulta din bilantul teritorial al intravilanului, se propun 

urmatoarele modificari privind noua destinatie a terenurilor si zonele functionale: 

marirea suparafetelor centrale prin noi dotari si amenajari specifice 

disparitia (prin amenajare) a terenurilor degradate si libere 

marirea zonei industriale cu scopul de a reactiva economia 

completarea zonei de locuit la cerintele concrete ale locuitorilor 

3.11.4. ZONELE PROTEJATE SI LIMITELE ACESTORA 

Prin studiul istoric s-au stabilit zone de protectie in jurul monumentelor clasificate si a 

siturilor arheologice. Acestea se regasesc in plansa 3 Reglementari urbanistice – Zonificare. 

Obiectul protectiei: 

Lista Monumentelor Istorice instituita de L. 422-2001 si elaborate de MCC(2004), revizuita 

in 2010 de MCPN, consemneaza urmatoarele monumente istorice: 

Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresa 

Datare 

1 

1. DB-I-s-B- 

17040 

2. DB-II-a-B- 

17479 

3. DB-II-m-B- 

17480 

4. DB-II-m-B- 

17482 

5. DB-II-m-B- 

17483 

6. DB-II-m-B- 

17484 

7. DB-IV-m-A- 

17818 

“Islaz” Fieni La 1 km NNV de 

localitate, pe terenul 

Fermei zootehnice, pe 

stanga raului 

Ansamblul 

rural 

Intreprinderea 

“Steaua 

electrica” 

Ialomicioara(cota 600m) 

Epoca 

bronzului 

Fieni Str. Mica, nr. 1-7 si nr. 

2-8, pana la limita 

posterioara 

1901-1950 

Fieni Str. Garii, nr. 2 1937 

Primaria oras Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 67 1937 

Scoala Fieni Str. Rainu Aurel, nr. 84 1912 

Biserica” Sf. 

Nicolae, Cuv. 

Paraschiva, Sf. 

Dimitrie 

Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6 1804 

Cruce de piatra Fieni Str. Sf. Nicolae, nr.6, in 

curte bisericii 

1660 

Fata de lista Momumentelor Istorice(2004) urmatoarele Monumente istorice au fost declasate 

prin Ordin al Ministerului Culturii si Cultelor: 

Nr. 1 Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare 

1 DB-II-m-B- Combinatul de Lianti Fieni Str. Rainu 1919-1923 

________________________________________________________________________ 139 


17481 si Azbociment Aurel, nr. 34 

MCC, Ordinul 2361-2007, publicat in MO 619 din 7 Septembrie 2007 

- Suprafata zonei protejate : 

- Modul de delimitare : pe limite cadastrale şi străzi, conform planşei nr. 3. 

Orice activitate de construcţii în zonă, indiferent de caracterul acesteia, se va 

face cu avizul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural 

Naţional Dambovita şi numai după ce s-a efectuat descărcarea de sarcină 

argeologică. 

Construirea în zona de protecţie a monumentului se va face numai cu acordul DJCCPCN 

Prahova. 

Distanta dintre edificabil si amplasamentul monumentului de arta va fi de min. 20 m. 

3.11.5 PROTECTIA UNOR SUPRAFETE IN EXTRAVILAN 

Aceste prevederi sunt determinate de prezenta unor situri cu valoare peisagera ce trebuie 

puse in valoare prin mentinerea elementelor si crearea unor culoare de directionare spre 

acestea. 

3.11.6INTERDICTII TEMPORARE DE CONSTRUIREA PENTRU ZONELE 

CARE NECESITA STUDII SI CERCETARE SUPLIMENTARE 

In zonele cu riscuri , zone inundabile si alunecari de teren se inscriu tot la zone cu 

interdictie provizorie de construire pana la ridicarea acestei constrangeri printr-o 

documentatie specifica. 

In jurul monumentelor pe aria stabilita ca zona de protectie a acestora se propune o zona 

de protectie cu interdictie temporara de construire. 

In zona centrala pentru o reconfigurare a spatiului si pentru a nu mai permite insertii ce 

nu se integreaza in spatiu se propuen o interctie provizorie pana la elaborarea unei 

documentatii PUZ. 

Interdictiile de construire isi pierd valabilitatea in momentul eliminarii cauzelor ce le –au 

determinat. 

3.11.7. INTERDICTII DEFINITIVE DE CONTRUIRE 

Interdictia definitiva de construire se regaseste in zonele echipamentelor edilitare. 

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA 

OBIECTIVE DE UTIITATE PUBLICA 

Orasul Fieni 

DOMENII CATEGORIA DE INTERES DIMENSIUNI 

NATIONAL JUDETEAN LOCAL SUPR. TEREN 

________________________________________________________________________ 140 


Cladire Primarie Fieni 

Cladire Stationar medico- 

sanitar 

Cladire Casa 

Pensionarilor 

Cladire administrativa 

Cladire Circumscriptie 

Sanitar- Veterinar 

Gradinita pentru 

Invatamant prescolar 

Cladire Liceu Industrial 

local A, str. Republicii 

Cladire Liceu Industrial 

local B, str. Vilelor 

Cladire Scoala nr. 1 Sf . 

Nicolae 

Scoala Costesti 

Scoala Berevoiesti 

Atelier Scoala Str. 

Runcului 

Spatii verzi si de 

agrement 

Parc 

Sala de sport 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII 

Suprafata totala desfasurata de 

1023 mp, suprafata aferenta teren- 

1540 mp, monument istoric Cod 

16-B -311 

Suprafata totala desfasurata de 

818 mp, suprafata construita- 239 

cu teren aferent de 2937, 

suprafata construita de 28 mp, si 

teren aferent 28 mp 

suprafata totala de 344 mp, si 

teren aferent deb 497 mp 


desfasurata de 277 mp cu teren 

aferent de 358 mp 


desfasurata de 2102 mp cu teren 

aferent de 3987 mp 


desfasurata de 5864 mp , 

suprafata tern 4718 mp 


desfasurata de 2325 mp , 

suprafata tern 4915 mp 

suprafata construita de 936mp, si 

desfasurata de1872 mp , suprafata 

teren 4000 mp 

suprafata construita de 180 mp, 

suprafata teren 1000 mp 


suprafata teren aferent 204mp 


suprafata teren 1000 mp 

parc in suprafata de 2100 mp, 

amplasata in zona pietei 

amplasata pe str. Runculuinr. 6, 

suprafat totala de 676mp 

suprafata de 640 mp, zona 

complex DEPCOM, str. Aurel 

Rainu 

suprafata de 150mp, zona 

Primarie- DN 71 

suprafata de 8560mp, STR.Dr. 

Stefanescu,aferent blocurilor 1-8 

suprafata de 4600 mp, STR.Dr. 

Stefanescu,aferent blocurilor 9-11 

suprafata de 2880mp, STR.Lt. 

Virgil Negoescu,aferent blocurilor 

12-19 

________________________________________________________________________ 141 


Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Spatiu verde 

Teren spatiu verde 



Monumet istoric 

comemorativ 

GOSPODARIE COMUNALA 

RETEA ALIMENTARE CU APA POTABILA 

Conducta aductiune a 

apei dren nou 


apei dren vechi 


apei 


apei 

suprafata de 600 mp, 

STR.Republici,aferent blocurilor 

A1-D3 


STR.Republici nr. 40,aferent 

blocurilor C1- D4 


STR.Republic nr. 22,aferent 

blocurilor 20-22 


STEFANESCU,aferent bl.1-2 

Steaua Electrica 


STEFANESCU,aferent bl.23-27-28 

suprafata de 1800 mp, STR. 

Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2 


Aleeea Teilor,aferent bl.XI- Z2 


Teilor,aferent bl.24-26 


STEFANESCU,aferent bl.A3A-A3D 


STEFANESCU,aferent bl.A1 



Rainu 



Rainu 



Rainu 

Suprafata 1425 mp, in zona - 

poarta 2 ROMCIF 

Suprafata 225 mp, in zona -cantina 

ROMCIF 

Suprafata 200mp, situat in zona 

cartier Berevoiesti 

placa comemorativa, doua tunuri, 

18 cruci de de marmuracu un teren 

aferent in suprafata de 250 mp 

Lungime=2700 m, diam.325mm( 

str. Livezilor) 

Lungime=5200m, diam.400mm( 

cartier Berevoiesti) 

Lungime=2300m, diam.150mm( 

str. Runculuii) 

Lungime=300m, diam.100mm(str. 

Vilelor 

________________________________________________________________________ 142 



apei 


apei 


apei 


apei 

Drenuri pentru 

alimentarea cu apa 

Rezervor pentru 

inmagazinarea apei din 

beton armat pentru 

pomparea apei 

Rezervor pentru 

inmagazinarea apei din 

beton armat pentru 

pomparea apei pentru 

distributie apa oras 

c) sisteme de canalizare si epurare a apelor uzare, cu terenurile aferente 

Biofiltru 

Cladire statie pompe 

epurare 

Garaj si remiza PSI 

RETEA CANALIZARE- EPURARE 

Cladire administrativa 

Cladire 

usoara(deznisipitor) 

Colector canalizare 

principal 

Canalizare zona centrala 

Decantor primar 

Decantor secundar 

Platforma de namol 

Lungime=650 m, diam.150 mm( 

str. Podisului) 

Lungime=250 m, diam.325mm( 

str.Grigorescu) 

Lungime=3600m, diam.219mm(str. 

Republicii) 

amplasata in statia de epurare din 

teava neagra 

amplasate pe terasa Fieni din 

tuburi din azbociment diam.400 

mm perforate in lungime de 250 m 

si dren nou diam. 400Mm perforat 

in lungime de 450 mm 

amplasate pe terasa Fieni cu un 

volum de 900 mc 

amplasat pe str. Firetelor cu un 

volum de 1000 mc din beton armat 

situat in statia de epurare don 

zidarie din beton armatcu o 

suprafata de 63,5mp 

situata in zona balastiera cu o 

fundatie din beton armat zidarie 

caramida, planseu beton cu o 

suprafata de 69,44 mp 

suprafata construita de 96 mp si 

teren aferent de 1024 mp, STR. 

Inv. Popescu Constantin 

Suprafata= 114,39 mp cu teren 

aferent de 21000mp(situata in 

zona balastierei) 

amplasat in statia de epurare din 

placi de beton cu o suprafata de 

24,5 mp 

amplasat pe DN 71intre str. Virgil 

Negoescu si statia de epurare din 

tuburi de azbociment diam. 400 

mm in lungime de 3500 m 

tubuti de azbociment diam. 300 

mm in lungime de 300 m si diam. 

250 mm in lungime de 250 m 

situat in statia de epurare, alcatuit 

din placi de beton armat in 

suprafata de 114 mp 



suprafata de 114 mp 



________________________________________________________________________ 143 





Separator de grasimi 

Separator de grasimi 

Statie pompare apa 

Platforma depozitare a 

deseurilor menajere 







ENERGIE TERMICA 

Centrala termica nr. 1 




Retele termica de 

distributie a energiei 

termice 



termice 



termice 

suprafata de 786 mp 










amplasat in statia de epurare, 

alcatuit din placi de baton armat cu 

o suprafata de 17,6 mp 

amplasat in statia de epurare, 

alcatuit din placi de baton armat cu 

o suprafata de 17,6 mp 

amplasat in statia de epurare, zona 

balastierei, construita din caramida 

platforma betonata in suprafata de 

24 mp in zona str. Nucilor 


24 mp in zona cresa ROMCIF 


24 mp in zona cimitirului 


24 mp in zona Cartier Malu Rosu 

situata pe str. Virgil Negoescu, 

fundatie din beton armat, 

diafragme si stalpi din beton armat, 

compartimentata cu diafraqgme din 

beton armat, acoperis din beton 

armat in suprafata construita de 

107, 88 mp 

situata pe str. Teilor nr. 2 in 


fundatia beton armat tip pahar, 

structura stalpi prefabricxat din 

beton armat, zidarie din caramida, 

compartimentat in trei camere etc; 

situata in curtea Liceului Industrial 

cu p suprafata de 254 mp 

situata in subsolul Club ROMCIF 

SA PE STR. GARII, SUPRAFATA 

DE 111MP 

retele aferente centralei termice nr. 

1 in lungime de 200 cu diam. 80 

mm 



mm 



mm 

Retele termica de retele aferente centralei termice nr. 

________________________________________________________________________ 144 


Distributie a energiei 

termice 



termice 

Teren neproductiv 





Teren construibil 




Teren intravilan 

construibil 


mm 

retele aferente centralei termice 

club ROMCIF in lungime de 40 cu 

diam. 100 mm 

suprafata 7800mp situat in zona 

fabricii de fluide lichide Steaua 

Electrica 


garii 


statiei de epurare 

Suprafata 640 mp situat in zona 

moara 

Suprafata 3300 mp situat in zona - 

Stadion 

Suprafata 3300 mp, str. Inv. 

Popescu Constantin 

Suprafata 2100mp, STR.Dr. 

STEFANESCU 


cartier Berevoiesti 


Str. Aurel Rainu 

Suptafata 2980 mp, str. Popescu 

Constantin 

Urmare analizei si situatiei existente, tinand cont de perspectivele dezvoltarii 

demografice si a posibilitatilor de dezvoltare economica, se fac urmatoarele propuneri in 

domeniul obiectivelor de utilitate publica : 

finalizarea lucrarilor de alimentare cu apa ; 

realizarea lucrarilor de canalizare si a statiilor de epurare; 

modernizarea unor strazi si rezolvarea unor intersectii necorespunzatoare; 

Identificarea tipului de proprietate a terenurilor este materializata in plansa 5 – 

„Proprietatea asupra terenurilor „ 

terenuri apartinand domeniului public pe cele trei categorii-de interes national 

,judetean,local. 

terenuri apartinand domeniului privat al statului; 

terenuri proprietate privata apartinand persoanelor fizice sau juridice; 

Tot in aceasta plansa sunt marcate propunerile de circulatie a terenurilor : 

terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul public: 

terenuri ce se intentioneaza a fi trecute in domeniul privat al localitatii; 

terenuri ce se intentioneaza a fi concesionate; 

terenuri destinate schimbului 

2. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUAREv 

Concluziile generale ale prezentei documentatii sunt urmatoarele: 

________________________________________________________________________ 145 


Orasul Fieni are sanse mari de relansare economica si de reglementare a diferitelor aspecte 

sociale si de protectie a mediului natural si construit datorita investitiilor din zona. 

Pentru ca propunerile sa capete contur, sa fie aplicabile si sa intre in legalitate, se impune 

ca pe viitor, in functie de oportunitati si oferte investitionare, sa fie elaborate documentatii (de 

tip PUZ si PUD sau din domeniul funciar) privitoare la: 

- reglementarea situatiei juridice a terenurilor pentru zonele neclare 

- reconversia paltformelor economice abandonte 

- construirea zonelor turistice 

- zonele lotizabile corespunzatoare extinderilor intravilanelor 

- amenajarea unor spatii verzi. 

La acestea se adauga documentatiile necesare dotarii tehnico-edilitare a orasului si alte 

proiecte avand drept scop diferite aspecte ale dezvoltarii. 

Concluzia finala este ca, in Fieni cam ca in toate zonele judetului Dambovita, in scopul 

atingerii unei durabilitati pe termen lung a structurii generale a teritoriului si asezarilor sale, 

toate proiectele dezvoltarii trebuie insotite de masuri privind protectia mediului natural si a 

caracteristicilor traditionale a mediului construit. Acest deziderat se va intoarce ca un factor 

favorizant asupra dezvoltarii insasi. 

Obiectivele propuse prin tema program care ilustreaza solicitarile administratiei publice 

locale si necesitatile populatiei au fost incluse in prevederile prezentei documentatii, dupa 

aprobare documentatia P.U.G. urmand sa se constituie in act de autoritate publica in vederea 

operarii in teritoriul localitatilor si al orasului, cu privire la abordarea politicilor de construire 

si dezvoltare urbanistica. 

Se vor intocmi dupa aprobarea P.U.G. documentatiile urbanistice de genul planurilor 

urbanistice zonale sau de detaliu, care dupa aprobare in conditiile legislatiei in vigoare vor 

scoate de sub interdictia temporara de construire zonele materializate in plansele de 

relgementari urbanistice pentru fiecare localitate. 

In situatia in care, sub presiunea investitotilor zone din teritoriul intravilanului propus 

si din teritoriul din extravilan vor capata alte functiuni fata de prevederile P.U.G. , zonele 

respective se vor supune intocmirii de documentatii de urbanism cu caracter local P.U.Z. care 

vor urma traseul avizarilor in vederea aprobarii stabilit de actele normative in vigoare, in baza 

certificatului de urbanism emis de autoritatea locala. Termenul de valabilitate a planului 

urbanistic general este de cca 10 ani, odata cu realizarea documentatiilor stabilindu-se noile 

criterii de dezvoltare urbanistica in ansamblu si zonal. 

Principalele concluzii care se desprind din analiza situatiei existente sunt : 

sporul natural este negativ si constant pe o perioada relativ lunga de timp, scaderea 

populatiei inregistrata in ultimii 10 ani datorandu-se sporului migrator; 

navetism mare spre localitatile vecine; 

numar mic de locuri de munca in localitate datorita dezvoltarii insuficiente a 

industriei. 

calitatea vietii se situeaza in continuare la nivele nesatisfacatoare cu consecinte 

nefavorabile asupra conditiilor de viata si de munca ale populatiei : 

plecari la munca in strainatate; 

activitatea educationala, sanitara si culturala este insuficienta si lipsita de modernitate; 

Sansele de relansare economica a orasului sunt legate de investitiile facute in zonele 

industriale 

Este instaurata o interdictie temporara de construire pana la realizarea si aprobarea 

unui PUZ de Zona Centrala . 

________________________________________________________________________ 146 


Proiectantul considera ca prioritate investitionala pentru aceast oras cu mari sanse de 

dezvoltare realizarea unei zone turistice reprezentative si amplasata adecvat punandu –se 

astfel bazele unui turism periodic . 

In cadrul desfasurarii si accelerarii procesului de reforma economica in Romania, pe 

langa sarcinile si atributiile principale in domeniile amenajarea teritoriului, urbanism si 

constructii, Ministerul Lucrarilor Publice Transporturilor si locuintei este abilitat prin Legea 

nr. 71/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara sa organizeze si coordoneze realizarea 

cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si constituirea bancilor de date urbane la nivelul 

fiecarei localitati. 

Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar reprezinta un sistem de evidenta si 

inventariere sistematica a bunurilor imobiliare sub aspect tehnic si economic. 

Cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar se organizeaza la nivelul intravilanelor 

localitatilor, stabilite prin documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului, legal 

aprobate. 

Scopul si importanta cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar 

*Inventarierea tehnica si economica a tuturor terenurilor si constructiilor cuprinse in 

perimetrele intravilane ale unitatilor administrativ-teritoriale: comuna, oras, judet; 

*Stabilirea unitara si completa a elementelor necesare evaluarii terenurilor si constructiilor 

situate in intravilan, indiferent de natura, destinatia, folosinta si proprietarul lor; 

*Inventarierea tuturor retelelor edilitare subterane si supraterane, pe tipuri de retele; 

*Realizarea unui sistem informational omogen si standardizat de evidenta si gestiune a 

cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar ( baza de date cadastrale), integrat in banca de 

date urbane; 

*Cresterea si consolidarea responsabilitatilor decizionale a autoritatilor locale, responsabile de 

administrare si gestionarea teritoriului; 

Obiectivele cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar 

*Instituirea unui sistem operational unitar privind taxele si impozitele la nivelul autoritatilor 

administratiei publice centrale si locale; 

*Crearea si dezvoltarea unei piete libere a terenurilor si constructiilor pe baza unor date 

tehnice si economice reale, recunoscute si garantate prin sistemul de publicitate imobiliara; 

*Optimizarea utilizarii terenurilor si constructiilor prin elaborarea si aprobarea 

documentatiilor de urbanism si amenjarea teritoriului; 

*Garantarea creditului ipotecar in activitatea de investitii si construirea de locuinte; 

*Prevenirea speculei cu terenuri, prin mediatizarea pietei libere in functie de dezvoltarea la 

nivel central si local; 

Continutul cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar 

Plecand de la entitatile de baza ale cadastrului general-parcela, constructia si proprietarul – 

cadastrul de specialitate imobiliar-edilitar aditioneaza la acestea in principal, urmatoarele 

tipuri de informatii: 

informatii privind parcel: 

-subcategoria de folosinta 

-dotarea edilitara pana la nivel de bransament 

-zona valorica de incadrare in peimetrul intravilanului localitatii 

-zona protejata si restrictiile acesteia 

-procesul de ocupare si coeficientul de utilizare 

-gradul de seismicitate 

b) informatii privind constructiile: 

-suprafata construita 

-suprafata construita desfasurata 

-structura de rezistenta 

________________________________________________________________________ 147 


-invelitoare, regim de inaltime 

-dotari edilitare 

-tipul de incalzire 

-anul construirii si starea de intretinere 

-destinatie-folosinta 

-valoarea istorica si arhitecturala 

-numarul de familii si persoane 

-tip capacitate 

Informatizarea cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar, in contextul utilizarii 

eficiente a informatiilor de catre autoritatile administratiei publice locale si centrale este 

conceputa ca un subsistem omogen si standardizat de evidenta si gestiune – baza de date 

cadastrale – integrat in banca de date urbane. 

Banca de date urbane este conceputa ca un ansambu corelat de baza de date , intretinute 

independent, dar exploatate impreuna. Banca de date urbane este alcatuita dintr-o multime de 

aplicatii informatice ce se impart in doua grupe mari : nucleul bancii de date urbane si 

aplicatii asociate ( cadastrul general, cadastrul imobiliar-edilitar, publicitatea imobiliara, 

recensamantul si evidenta populatiei, indicatori urbani, etc.) 

Baza de date cadastrale are doua componente principale: baza de date textuale si baza 

de date grafice. 

Principalele entitati ale bazei de date textuale sunt: parcela, subparcela, constructia, 

persoana fizica sau juridica, nodul de retea, tronsonul de retea. 

Baza de date grafice va contine atribute spatiale ( coordonate, contururi, simboluri, 

atribute necesare reprezentarii grafice) ale detaliilor care sunt reprezentate in planul cadastral. 

Sistemul informatic utilizat trebuie ales in asa fel incat sa se asigure corespondenta si 

legatura intre cele doua baze de date. Baza de date cadastrale permite realizarea a numeroase 

tipuri de rapoarte cum sunt: registrul cadastral al parcelelor, proprietatilor, indexul alfabetic al 

proprietatilor, lista sectoarelor cadastrale, statistica terenurilor in functie de anul de construire, 

folosinta-destinatie, mod de administrare, tip de proprietate, etc. 

In contextul Legii nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara, organizarea si 

coordonarea activitatii de executie a lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar- edilitara 

si de constituire a bancilor de date revine Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si 

Locuintelor,. Directiei de Cadastru Imobiliar-Edilitar si Gestiunea Localitatilor, in colaborare 

cu Consiliile Locale si Judetene , avand la baza H.G.R. nr. 521/1997, privind finantarea 

lucrarilor de cadastru de specialitate imobiliar edilitar. In desfasurarea acestei activitati este 

foarte important de mentionat interesul major si sprijinul constant al Consiliilor Locale si 

Judetene, care contribuie la finantarea lucrarilor din fondurile prevazute in bugetele locale. 

________________________________________________________________________ 148 


*Prezenta documentatie serveste la fundamentarea in vederea obtinerii finantarilor 

pentru: 

1.programe de urbanizare a zonelor construite in teritoriu 

2.dotare cu echipamente edilitare, 

3.intretinere si dezvoltare a infrastructurii, 

4.luarea de masuri in vederea protejarii mediului natural si construit, 

5.eliberarea certificatelor de urbanism 

6.eliberarea Autorizatiilor de construire 

7.Baza grafica de intocmire a cadastrului de specialitate imobiliar-edilitar si a bancii de 

date urbane 

Intocmit de: 

Arhitect Enache Lucian 

Urbanist Chiritescu Miruna 

________________________________________________________________________ 149

14 - Consiliul Judeţean Dâmboviţa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?