You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Facultatea de Zootehnie, U.S.A.M.V. Iaşi<br />
<strong>TESTE</strong> <strong>GRILĂ</strong><br />
propuse pentru examenul de diplomă<br />
din sesiunea iunie 2006<br />
PRODUCEREA ŞI CONSERVAREA FURAJELOR<br />
1. Leguminoasele perene din pajişti au frunzele:<br />
a) simple<br />
b) compuse<br />
c) multiple<br />
d) stipelate<br />
2. Capacitatea de păşunat se calculează în funcţie de:<br />
a) perioada de păşunat, timp de ocupare<br />
b) producţia totală a parcelei, durata ciclului<br />
c) producţia utilă, necesar de m.v. unei U.M.V. pentru toată perioada de păşunat<br />
d) producţia utilă, raţia zilnică, durata ciclului de păşunat<br />
3. Semănatul pajiştilor temporare se face:<br />
a) la 1-3 cm adâncime, numai toamna<br />
b) la 4-5 cm adâncime primăvara<br />
c) la 1-3 cm adâncime primăvara sau la sfârşitul verii, începutul toamnei<br />
d) la 1-3 cm adâncime numai primăvara<br />
4. Numărul de parcele la o pajişte în cadrul păşunatului raţional se calculează<br />
folosind:<br />
a) ciclul de păşunat, perioada de păşunat<br />
b) timp de ocupare al unei parcele, perioada de păşunat<br />
c) durata ciclului de păşunat, timp de ocupare al unei parcele<br />
d) timp de refacere, timp de ocupare al unei parcele<br />
5. Tehnica păşunatului se referă la:<br />
a) data începerii şi încetării păşunatului<br />
b) înălţimea de păşunat, speciile dominante<br />
c) frecvenţa păşunatului, înălţimea de cosit<br />
d) durata ciclului de păşunat<br />
6. Culturile furajere succesive se cultivă:<br />
a) după premergătoare care părăsesc terenul devreme: rapiţă, secară, borceag<br />
b) după premergătoare târzii: porumb furajer, sfeclă furajeră<br />
c) în lunile martie-aprilie<br />
d) în luna august după recoltarea orzului<br />
7. Porumbul furajer pentru însilozare se recoltează:<br />
a) în faza de maturitate deplină<br />
b) în faza de ceară<br />
c) în faza de lapte-ceară<br />
d) când talia plantelor este de 1-1,5 m<br />
~ 1 ~
8. Formele eroziunii de suprafaţă sunt:<br />
a) şiroiri, rigole mici, eroziune de hardpan, ravene;<br />
b) şiroiri, rigole mari, ogaşe<br />
c) şiroiri, eroziune de hardpan, rigole mici<br />
d) şiroiri, eroziune de hardpan, ogaşe<br />
9. Formele eroziunii de adâncime sunt:<br />
a) rigole propriu-zise, ogaşe, ravene, cleionaje<br />
b) ogaş, ravene, rigole propriu-zise<br />
c) rigole propriu-zise, fascinaje, ravene, ogaşe<br />
d) rigole propriu-zise, fascinaje<br />
10. Lucrările antierozionale speciale care se fac pe ogaşe şi ravene sunt:<br />
a) cleionaj simplu, dublu, triplu, ogaşe, fascinaje<br />
b) cleionaje, fascinaje, rigole<br />
c) garnisaje, fascinaje, praguri, gardulete, cleionaje<br />
d) baraje, fascicule, garduri, praguri<br />
11. Spiculeţul la graminee este format din:<br />
a) glume, palei, gineceu, androceu<br />
b) glume, peduncul, palei, gineceu, androceu<br />
c) glume, rizomi, palei, gineceu, androceu<br />
d) glume, palei, gineceu<br />
12. Lucrările tehnico-culturale simple care se executa pe pajişti sunt:<br />
a) distrugerea muşuroaielor<br />
b) grăparea pajiştilor<br />
c) strângerea pietrelor, cioatelor<br />
d) discuirea pajiştilor<br />
13. Combaterea buruienilor pe pajişti se realizează prin metode:<br />
a) preventive<br />
b) directe<br />
c) indirecte<br />
d) numai chimic şi mecanic<br />
14. Fertilizarea de bază cu azot influenţează:<br />
a) producţia<br />
b) gradul de digestibilitate<br />
c) compoziţia chimică a furajului<br />
d) gradul de consumabilitate<br />
15. Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui hectar de porumb pentru<br />
siloz este de:<br />
a) 50-60 kg/ha<br />
b) 10-15 kg/ha<br />
c) 80-100 kg/ha<br />
d) 15-25 kg/ha<br />
16. La porumbul pentru siloz se recomandă să se folosească:<br />
a) hibrizi extratimpurii<br />
b) soiuri tardive şi semitardive<br />
c) hibrizi tardivi şi semitardivi<br />
d) soiuri extratimpurii<br />
~ 2 ~
17. Conveierul verde poate fi:<br />
a) natural<br />
b) artificial<br />
c) mixt<br />
d) sintetic<br />
18. Orzul se seamănă:<br />
a) toamna, la 12,5 cm, folosind 100-120 kg/ha<br />
b) toamna, la 12,5 cm, folosind 160-200 kg/ha<br />
c) primăvara, la 12,5 cm, folosind 110-140 kg/ha<br />
d) primăvara, la 12,5 cm, folosind 200-220 kg/ha<br />
19. Porumbul pentru siloz se seamănă:<br />
a) primăvara la t 0 la 3-4 0 C<br />
b) la temperatura de 5-6 0 C<br />
c) epoca a II-a<br />
d) la temperatura de 10-12 0 C<br />
20. Instalaţia de uscare a fânului prin ventilare cu aer rece este alcătuită din:<br />
a) un ventilator de mare capacitate, o rezistenţă<br />
b) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, suporturi de uscare<br />
c) hornuri dop, ventilator, grătare<br />
d) grătare de lemn sau metal, hornuri dop<br />
21. Etapele alcătuirii amestecurilor de graminee şi leguminoase sunt:<br />
a) stabilirea modului şi duratei de folosire<br />
b) stabilirea numărului de specii<br />
c) stabilirea ponderii dintre graminee şi leguminoase<br />
d) alegerea speciilor şi stabilirea procentului de participare, calculul cantităţii de sămânţă<br />
22. Lucerna albastră pentru furaj se seamănă:<br />
a) toamna la 15-20 cm cu 30 kg/ha sămânţă<br />
b) primăvara la 1-2 0 C, la 25 cm între rânduri, cu 25 kg/ha sămânţă<br />
c) primăvara la 3-4 0 C, la 12,5-15 cm, cu 18-22 kg/ha sămânţă<br />
d) la sfârşitul verii-începutul toamnei, la 30 cm, cu 25-30 kg/ha sămânţă<br />
23. Sparceta se poate folosi în furajarea rumegătoarelor:<br />
a) după o uscare de 6-8 ore pentru a nu produce meteorizaţii<br />
b) numai sub formă de fân<br />
c) sub formă de masă verde, fân, nutreţ însilozat<br />
d) numai sub formă uscată<br />
24. Soia pentru boabe se seamănă:<br />
a) La 6-7 0 C, la 60-70 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă<br />
b) la 8-10 0 C, la 60-70 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă<br />
c) la 8-10 0 C, la 40-50 cm între rânduri, cu 50-60 kg/ha sămânţă<br />
d) la 6-7 0 C, la 40-50 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă<br />
25. Sfecla furajeră monogermă se seamănă:<br />
a) la 7-8 0 C, 50-60 cm între rânduri, cu 9-12 kg/ha sămânţă<br />
b) la 7-8 0 C, în benzi, cu 4-6 kg/ha sămânţă<br />
c) epoca I, urgenţa a II-a, în benzi, cu 9-12 kg/ha sămânţă<br />
d) epoca a II-a, în benzi sau 40-50 cm între rânduri şi 60-70 cm pe urma roţilor, cu<br />
4-6 kg/ha sămânţă.<br />
~ 3 ~
26. În rotaţie ovăzul poate reveni după el însuşi:<br />
a) după 2 ani<br />
b) după 4-5 ani<br />
c) după 4-5 ani, dacă în anul anterior a fost sfeclă<br />
d) după un an<br />
27. Combaterea buruienilor la sfecla furajeră se face:<br />
a) prin praşilă oarbă, praşile manuale, rărit<br />
b) prin praşilă oarbă, praşile mecanice, manuale<br />
c) erbicidare cu Betanol, Butiran, Dual<br />
d) erbicidare cu Icedin forte, Benlote, Sinoratox<br />
28. Ca aditivi furajeri pentru însilozare se pot folosi:<br />
a) uruieli de porumb, orz, ovăz<br />
b) fân sau paie tocate<br />
c) melasă deshidratată sau diluată<br />
d) produsele care conţin bacterii acidolactice<br />
29. Condiţiile obţinerii unui siloz de bună calitate sunt:<br />
a) procent de glucide fermescentibile de 7-8%<br />
b) conţinut de apă de 70-75%<br />
c) materialul trebuie să fie tocat la dimensiuni de 7-8 cm<br />
d) tasarea energică<br />
30. Condiţiile care trebuie respectate la înfiinţarea culturilor succesive:<br />
a) realizarea a 1200-2000 0 C, > 125 mm precipitaţii, planta să elibereze terenul<br />
devreme<br />
b) să elibereze terenul devreme, existenţa unor maşini suficiente<br />
c) maşini suficiente, vreme frumoasă<br />
d) realizarea a < 2000 0 C, > 200 mm precipitaţii<br />
FIZIOLOGIE ANIMALĂ<br />
31. Conducerea influxului nervos prin fibrele nervoase izolate se realizează pe baza<br />
următoarelor legi:<br />
a) legea integrităţii anatomice şi fiziologice<br />
b) legea conducerii bilaterale<br />
c) legea conducerii nedecremenţiale<br />
d) legea tot sau nimic<br />
32. Principalele caracteristici ale transmiterii sinaptice sunt:<br />
a) conducerea unidirecţională (unilaterală a impulsului)<br />
b) fatigabilitatea (oboseala sinaptică)<br />
c) întârzierea sinaptică<br />
d) facilitarea (potenţarea) posttetanică<br />
33. Activitatea reflexă a măduvei spinării se studiază pe:<br />
a) o broască spinală<br />
b) o broască spinalizată<br />
c) un preparat neuromuscular de broască<br />
d) animale cu secţionări totale şi semisecţiuni ale măduvei<br />
~ 4 ~
34. În bulbul rahidian sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe:<br />
a) respiratorii<br />
b) de orientare vizuală şi auditivă<br />
c) motorii şi secretorii digestive<br />
d) tonusul musculaturii trunchiului, membrelor şi globilor oculari<br />
35. În hipotalamus se găsesc următorii centri nervoşi:<br />
a) micţiunii<br />
b) centrul foamei şi saţietăţii<br />
c) centrii termoreglării (termogeneză şi termoliză)<br />
d) centrul pneumotoxic<br />
36. Efectele stimulării simpaticului sunt:<br />
a) scăderea frecvenţei şi a forţei de contracţie a inimii<br />
b) dilatarea pupilei (midriaza)<br />
c) lipoliza în ţesutul adipos<br />
d) scăderea motricităţii intestinale<br />
37. Din categoria glandelor endocrine fac parte:<br />
a) timusul<br />
b) glandele paratiroide<br />
c) medulosuprarenale<br />
d) glandele salivare<br />
38. Parathormonul intervine în metabolismul fosfo-calcic prin:<br />
a) stimulează reabsorbţia renală de fosfaţi<br />
b) mobilizează calciul din ţesutul osos<br />
c) fixează calciul în ţesutul osos<br />
d) scade reabsorbţia calciului în tubii contorţi distali<br />
39. Efectele fiziologice ale hormonului luteinizant (LH) sunt:<br />
a) provoacă ovulaţia<br />
b) provoacă maturarea foliculului de Graaf şi a ovocitei<br />
c) efect hipoglicemiant<br />
d) este secretat de hipofiza posterioară<br />
40. Tiroida secretă următorii hormoni:<br />
a) melatonină<br />
b) tiroxină<br />
c) glucagon<br />
d) adrenalină<br />
41. Gluconeogeneza reprezintă:<br />
a) biosinteza glucozei din precursori neglucidici<br />
b) sursa de glucoză pentru ţesuturile glucozo-dependente (ţesutul nervos, celulele<br />
sangvine) în condiţii de inaniţie<br />
c) cale de legătură între metabolismul proteic şi cel glucidic<br />
d) degradarea anaerobă şi aerobă a glucozei<br />
42. Creşterea masei musculare prin biosinteză proteică este stimulată de:<br />
a) insulină<br />
b) parathormon<br />
c) hormonul somatotrop<br />
d) hormonii sexuali (estrogeni şi androgeni)<br />
~ 5 ~
43. Stimularea lipogenezei (îngrăşării) se realizează prin:<br />
a) stimularea lipolizei (scade activitatea lipazei hormonosensibile)<br />
b) pătrunderea, utilizarea acizilor graşi în celule şi sinteza trigliceridelor<br />
c) stimularea sintezei lipidelor de rezervă (trigliceride) din glucide sub acţiunea<br />
insulinei<br />
d) stimularea sintezei lipidelor sub acţiunea hormonului somatotrop<br />
44. Lipoliza din ţesutul adipos are loc în inaniţie, efort muscular, temperatură<br />
scăzută, stres… prin următoarele mecanisme:<br />
a) inhibarea lipazei hormonosensibile din adipocite sub acţiunea STH, adrenalinei,<br />
glucagonului<br />
b) creşte acţiunea lipoproteinlipazei<br />
c) mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori parasimpatici<br />
din hipotalamus)<br />
d) mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori simpatici din<br />
hipotalamus)<br />
45. Hiperglicemia apare sub acţiunea hormonilor:<br />
a) hormonul de creştere (STH)<br />
b) glucagonul<br />
c) insulina<br />
d) ocitocina<br />
46. Rolul ficatului în metabolismul intermediar este de:<br />
a) gluconeogeneză din aminoacizii glucoformatori<br />
b) transaminare<br />
c) glicogenogeneză-glicogenoliză<br />
d) sinteza şi metabolizarea corpilor cetonici<br />
47. Saliva are următoarele funcţii:<br />
a) formarea bolului alimentar<br />
b) digestia glucidelor<br />
c) solubilizează substanţele sapide şi stimulează mugurii gustativi<br />
d) menţinerea echilibrului hidroelectrolitic<br />
48. Stimularea secreţiei sucului pancreatic se realizează prin:<br />
a) gastrină<br />
b) secretină<br />
c) reflex vago-vagal de distensie<br />
d) colecistokinină<br />
49. Motilitatea intestinului gros cuprinde:<br />
a) mişcări “în masă “(propulsive)<br />
b) modificări de tonus<br />
c) contracţii antiperistaltice<br />
d) contracţii peristaltice<br />
50. Creşterea şi diferenţierea glandei mamare (mamogeneza) este determinată de:<br />
a) factori genetici<br />
b) factori hormonali: hipofizari (prolactină, STH), ovarieni şi placentari (estrogeni,<br />
progesteron)<br />
c) factori de creştere nehormonali<br />
d) conţinutul ţesutului mamar în ADN<br />
~ 6 ~
51. În controlul hormonal al lactogenezei intervin:<br />
a) prolactina<br />
b) progesterona<br />
c) hormonul somatotrop<br />
d) calcitonina<br />
52. Galactopoieza (menţinerea secreţiei de lapte) este realizată de:<br />
a) hormonul somatotrop (STH)<br />
b) ocitocina<br />
c) prolactina<br />
d) insulina<br />
53. Efectele fiziologice ale ocitocinei sunt următoarele:<br />
a) creşte motricitatea oviductului la păsări<br />
b) determină contracţia celulelor mioepiteliale din alveolele mamare şi din canalele<br />
galactofore<br />
c) inhibă contracţia celulelor mioepiteliale<br />
d) determină contracţia musculaturii netede a uterului în timpul parturiţiei<br />
54. Precizaţi modificările morfofuncţionale din timpul lactaţiei:<br />
a) scade greutatea inimii, volumul sangvin şi capacitatea de irigare a aparatului circulator<br />
b) scade greutatea ţesutului adipos, osos şi muscular<br />
c) scade capacitatea de digestie şi absorbţie a tubului digestiv<br />
d) creşte greutatea şi activitatea metabolică a ficatului<br />
GENETICĂ ANIMALĂ<br />
55. În retroîncrucişare (backross), raporturile de segregare sunt de:<br />
a) 1:1;<br />
b) 1:1:1:1<br />
c) 2:1<br />
d) 3:1<br />
56. Supradominanţa este tipul de interacţiune alelică specifică:<br />
a) caracterelor cantitative<br />
b) în manifestarea fenomenului de heterozis<br />
c) caracterele calitative<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
57. În cazul interacţiunii complementare a genelor, în descendenţă va rezulta:<br />
a) un fenotip nou diferit de a formelor parentale<br />
b) se va intensifica manifestarea caracterelor parentale<br />
c) va fi inhibată manifestarea caracterelor parentale<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
58. Interacţiunea pleiotropică a genelor presupune:<br />
a) determinarea în mod direct a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură genă<br />
b) determinarea în mod indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură genă<br />
c) determinarea în mod direct sau indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o<br />
singură genă<br />
d) determinarea mai multor caractere sau însuşiri de mai multe gene dispuse în acelaşi<br />
locus<br />
~ 7 ~
59. Genele epistatice acţionează:<br />
a) intensificând manifestarea unei gene<br />
b) inhibând manifestarea unei gene alele<br />
c) inhibând manifestarea altei gene<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
60. Interacţiunea polimeră de aditivitate reprezintă:<br />
a) baza determinării caracterelor calitative<br />
b) baza determinării caracterelor cantitative<br />
c) "obiectivul" selecţiei artificiale<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
61. Baza caracterelor cantitative de producţie o constituie:<br />
a) interacţiunea polimeră<br />
b) dominanţa şi supradominanţa<br />
c) interacţiunea de complementaritate a genelor<br />
d) interacţiunea modificatoare a genelor<br />
62. În transmiterea caracterelor cantitative s-au constatat următoarele principii:<br />
a) media aritmetică a produşilor din F1 este intermediară celor două medii<br />
aritmetice ale însuşirilor genitorilor<br />
b) în F1 gradul de variabilitate a însuşirilor este mic, fiind apropiat de a formelor<br />
parentale<br />
c) în F2 gradul de variabilitate creşte foarte mult<br />
d) în F2 deviaţia standard a caracterelor este mică<br />
63. Pentru determinarea coeficientului de heritabilitate (h 2 ), în cadrul variaţiei<br />
genetice se ia în considerare:<br />
a) variaţia genetică de aditivitate<br />
b) variaţia genetică de dominanţă<br />
c) variaţia genetică de epistazie<br />
d) toate cele trei componente ale variaţiei genetice<br />
64. Caracterele sunt intens heritabile dacă:<br />
a) heritabilitatea este mai mare de 0.4<br />
b) heritabilitatea variază între 0.2-0.4<br />
c) heritabilitatea este mai mare de 0.2<br />
d) heritabilitatea este egală cu 0<br />
65. Coeficientul de heritabilitate determinat pentru un anumit caracter la o populaţie<br />
de animale, se poate utiliza:<br />
a) numai pentru populaţia la care a fost determinat, deoarece are o varianţă<br />
genetică şi a condiţiilor de mediu specifice<br />
b) numai pentru populaţii de animale aparţinând aceleaşi rase<br />
c) la orice populaţie aparţinând aceleaşi specii, doar pentru caracterul respective<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
66. Corelaţiile dintre diversele caractere de producţie poate avea o cauzalitate:<br />
a) genetică<br />
b) de mediu antropic<br />
c) de mediu natural<br />
d) genetică şi de mediu<br />
~ 8 ~
67. Legea segregării materialului genetic acţionează în:<br />
a) fecundare<br />
b) gametogeneză<br />
c) mutageneză<br />
d) selecţie<br />
68. La tipul de determinare a sexelor Drosophila, femela este sexul:<br />
a) homogametic<br />
b) heterogametic<br />
c) homozigotic<br />
d) heterozigotic<br />
69. Chiasmele sunt fenomene genetice implicate în:<br />
a) linkage<br />
b) crossing-over<br />
c) reprezintă pierderi de material genetic<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
70. Driftul genetic modifică structura genetică a populaţiilor:<br />
a) mari şi mijlocii<br />
b) mici<br />
c) mijlocii şi mici<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
71. Mutaţia produce:<br />
a) modificarea structurii genetice a populaţiilor<br />
b) modificarea numărului de cromozomi<br />
c) modificarea succesiunii de nucleotide<br />
d) toate răspunsurile sunt corecte<br />
BIOLOGIA ŞI PATOLOGIA REPRODUCŢIEI.<br />
BIOTEHNOLOGII DE REPRODUCŢIE<br />
72. La categoria ginecologică „IR” (însămânţată recent), la taurine, se includ:<br />
a) vacile şi viţelele care au mai puţin de 3 însămânţări artificiale şi mai puţin de 3<br />
luni de la ultima însămânţare<br />
b) vacile care nu au manifestat estru în ultimele 3 luni, dar au fost însămânţate<br />
recent<br />
c) vacile care au mai puţin de 65 de zile de la ultima fătare<br />
d) vacile care au 4 sau mai multe însămânţări dar mai puţin de 3 luni de la fătare<br />
73. La categoria ginecologică „MR” (monte repetate) se includ:<br />
a) vacile şi viţelele care au mai mult de 2 însămânţări artificiale sau monte<br />
b) vacile şi viţelele care au mai mult de 6 însămânţări artificiale sau monte<br />
c) vacile şi viţelele care au mai mult de 4 însămânţări artificiale sau monte<br />
d) vacile şi viţelele care au fost însămânţate mai mult de 5 ori în decurs de 2 luni<br />
74. Producţia zilnică de spermatozoizi la armăsar este de:<br />
a) 14 - 16 milioane<br />
b) 6 miliarde<br />
c) 400-500 de milioane<br />
d) 6 x 10 9<br />
~ 9 ~
75. După fătare, perioada optimă de însămânţare a vacilor cu o producţie medie de<br />
până la 5000 kg/lactaţie este de:<br />
a) 15 - 21 de zile<br />
b) 12 – 18 ore<br />
c) 3 – 10 zile<br />
d) 45 - 50 zile<br />
76. După depistarea vacilor în călduri, însămânţarea trebuie să se facă într-un<br />
interval de timp de:<br />
a) 12 – 24 ore<br />
b) 24 – 48 ore<br />
c) imediat, cu repetare după 8 – 12 ore<br />
d) 3 – 4 zile<br />
77. Poziţiile eutocice ale fetusului în momentul parturiţiei la iapă, sunt:<br />
a) dorso-sacrală<br />
b) lombo-sacrală<br />
c) cefalo-pubiană<br />
d) dorso-iliacă<br />
78. Care sunt prezentările fetusului la vacă, în aşezarea longitudinală?<br />
a) dorso-sacrală<br />
b) lombo-sacrală<br />
c) anterioară<br />
d) posterioară<br />
79. Procesele fiziologice în perioada puerperală sunt:<br />
a) eliminarea anexelor fetale şi închiderea cervixului<br />
b) angajarea şi expulzarea fătului<br />
c) deschiderea cervixului şi involuţia uterului<br />
d) involuţia uterului, reluarea activităţii ovarelor, eliminarea loşiilor şi dispariţia<br />
proceselor infiltrative<br />
80. Volumul mediu al spermei la armăsar este de:<br />
a) 50 – 90 ml<br />
b) 100 – 500 ml<br />
c) 5 – 8 ml<br />
d) 1 – 2 ml<br />
81. Durata medie a spermatogenezei la vier este de:<br />
a) 60 – 65 zile<br />
b) 38 zile<br />
c) 16 – 18 zile<br />
d) 4 – 6 ore<br />
82. Hormonul principal în declanşarea ovulaţiei este:<br />
a) FSH<br />
b) LH<br />
c) PRL<br />
d) Progesteron<br />
~ 10 ~
83. Reproducţia la păsări este de tip:<br />
a) asexuat<br />
b) sexuat<br />
c) viviparitate<br />
d) ovoviviparitate<br />
84. La vacă, luteoliza fiziologică, în principal se datorează acţiunii:<br />
a) PGF2α<br />
b) PGE2α<br />
c) progesteronului<br />
d) Gn-RH<br />
85. După dehiscenţa foliculului ovarian, la mamifere, viabilitatea ovocitei este de:<br />
a) 36 – 44 ore<br />
b) 15 – 20 secunde<br />
c) 6 – 12 ore<br />
d) 3 – 4 zile<br />
86. Febra vituleră (coma puerperală) este:<br />
a) accident la fătare<br />
b) nevroză puerperală<br />
c) distocie<br />
d) disendocrinie<br />
87. Tratamentul hormonal pentru provocarea superovulaţiei la vacă se realizează cu:<br />
a) estrogeni, progesteron, testosteron<br />
b) tiroxină, cortizol, relaxină<br />
c) FSH, PMSG, PGF2α<br />
d) nu se recomandă tratament hormonal<br />
88. Transferul embrionilor la vacile receptoare se realizează atunci când aceştia au o<br />
vârstă de:<br />
a) 1 – 2 zile<br />
b) 15 -16 zile<br />
c) 6 – 8 zile<br />
d) 30 – 45 zile<br />
89. La oaie, durata medie a ciclului sexual este de:<br />
a) 21 - 25 zile<br />
b) 16 – 17 zile<br />
c) 18 – 21 zile<br />
d) 5 – 8 luni<br />
90. Ce se înţelege prin ovulaţie?<br />
a) formarea ovulelor<br />
b) întâlnirea ovulelor cu spermatozoidul<br />
c) involuţia ovulului<br />
d) eliminarea ovocitului din foliculul matur<br />
91. Ovulaţia la nurcă, iepuroaică, pisică este:<br />
a) incompletă<br />
b) provocată de actul sexual<br />
c) spontană<br />
d) nu se produce<br />
~ 11 ~
92. Ce se înţelege prin nidaţie?<br />
a) nidarea ovarului în uter<br />
b) dehiscenţa foliculară<br />
c) fixarea oului în mucoasa uterului<br />
d) degenerarea ovocitului<br />
93. Stadiile dezvoltării produsului de concepţie:<br />
a) multiplicare, creştere, maturare<br />
b) zigot, embrion, făt<br />
c) morulă, blastulă, embrion<br />
d) creştere, maturare şi expulzare<br />
94. Ce rol îndeplinesc glandele anexe la cocoş?<br />
a) secreţia plasmei seminale<br />
b) crearea unui mediu favorabil spermatozoizilor<br />
c) menţinerea viabilităţii spermatozoizilor<br />
d) nici un rol<br />
95. Debutul implantării zigotului în cavitatea uterină la vacă, după fecundare, se<br />
produce în intervalul:<br />
a) 5 – 6 zile<br />
b) 25 – 27 zile<br />
c) 38 – 42 zile<br />
d) 14 – 16 zile<br />
96. La suine, nidaţia zigotului este:<br />
a) interstiţială<br />
b) hemo-corială<br />
c) excentrică<br />
d) centrală<br />
97. La ce sunt folosite paietele?<br />
a) examenul colposcopic<br />
b) examenul colului uterin<br />
c) recoltarea spermei<br />
d) însămânţare artificială<br />
98. Care sunt hormonii hipofizei anterioare cu rol în reglarea funcţiei de reproducţie<br />
la taurine?<br />
a) FSH, Gn-RH, PRL<br />
b) PMSG, HCG, PL<br />
c) estrogeni, progesteron, testosteron<br />
d) FSH, LH, PRL<br />
99. Stadiile corpului luteal ciclic sunt:<br />
a) multiplicare, creştere maturare<br />
b) organizare, involuţie, atrezie<br />
c) luteogeneză, luteotrofică, luteoliză<br />
d) zigot, embrion, făt<br />
~ 12 ~
NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ<br />
100. Produşii finali ai fermentaţiei rumenale sunt:<br />
a) acizii graşi esenţiali<br />
b) acizii graşi volatili<br />
c) acizii polinesaturaţi<br />
d) amoniacul<br />
101. Care dintre compartimentele gastrice este mai dezvoltat la erbivorele<br />
rumegătoare:<br />
a) stomacul<br />
b) intestinul<br />
c) colonul<br />
d) cecumul<br />
102. Conţinutul proteinelor în azot este în medie:<br />
a) 16 %<br />
b) 6,25 %<br />
c) 8 %<br />
d) 10 %<br />
103. Conţinut mai ridicat în aminoacizi esenţiali au:<br />
a) albuminele<br />
b) globulinele<br />
c) glutelinele<br />
d) prolaminele<br />
104. Dintre „pierderile” de energie din organism, la rumegătoare cele mai<br />
însemnate sunt prin:<br />
a) fecale<br />
b) urină<br />
c) gaze de fermentaţie<br />
d) energie termică<br />
105. Digestibilitatea energiei este influenţată, în primul rând, de conţinutul<br />
nutreţurilor în:<br />
a) proteine<br />
b) glucide<br />
c) lipide<br />
d) celuloză<br />
106. Energia netă se poate folosi pentru estimarea valorii nutritive la:<br />
a) rumegătoare<br />
b) porcine<br />
c) păsări<br />
d) iepuri<br />
107. Ca etalon pentru exprimarea valorii energetice se foloseşte:<br />
a) orzul pentru UFL<br />
b) ovăzul pentru UFL<br />
c) ovăzul pentru UNL<br />
d) orzul pentru UNL<br />
~ 13 ~
108. Echivalentul energetic pentru UFL este:<br />
a) 1700 kcal ENL<br />
b) 1820 kcal ENL<br />
c) 1540 kcal ENL<br />
d) 1580 kcal ENL<br />
109. Exprimate în EN cerinţele de energie pe kg 0,75 sunt mai mari la:<br />
a) taurine<br />
b) cabaline<br />
c) porcine<br />
d) nu sunt deosebiri<br />
110. Substanţele goitrogene inhibă utilizarea în organism a:<br />
a) Mn<br />
b) Ca<br />
c) I<br />
d) Co<br />
111. Seleniul are în organism funcţii asemănătoare cu vitamina:<br />
a) A<br />
b) D<br />
c) E<br />
d) K<br />
112. Alimentaţia flushing este indicată pentru:<br />
a) scroafe<br />
b) oi<br />
c) tauri<br />
d) berbeci<br />
113. În componenţa unui ou, în proporţie mai mare sunt:<br />
a) proteinele<br />
b) grăsimile<br />
c) mineralele<br />
d) glucidele<br />
114. Recoltate în aceeaşi fază de vegetaţie, conţinutul în energie/kg SU este mai<br />
mare la:<br />
a) nutreţul verde<br />
b) fân<br />
c) nutreţul murat<br />
d) nu sunt deosebiri<br />
115. Ingestibilitatea nutreţurilor depinde, în mai mare măsură, de conţinutul lor în:<br />
a) proteină<br />
b) grăsimi<br />
c) pereţi celulari<br />
d) NDF<br />
116. Digestibilitatea SO dintr-un nutreţ depinde, în mai mare măsură, de<br />
conţinutul lor în:<br />
a) celuloză şi lignină<br />
b) ADF<br />
c) NDF<br />
d) proteină<br />
~ 14 ~
117. Timpanismul în urma consumului de lucernă, este datorat prezenţei în aceasta a:<br />
a) dextrinelor<br />
b) saponinelor<br />
c) celulozei<br />
d) ligninei<br />
118. Valoarea nutritivă creşte pe măsura înaintării în vârstă a plantei la:<br />
a) lucernă<br />
b) raigras<br />
c) porumb<br />
d) orz<br />
119. Pe măsura înaintării în vârstă, proporţia de celuloză brută se reduce în planta întreagă la:<br />
a) trifoi<br />
b) ghizdei<br />
c) ovăz<br />
d) porumb<br />
120. Care dintre următoarele seminţe are cel mai redus conţinut în proteină şi<br />
aminoacizi esenţiali:<br />
a) orz<br />
b) grâu<br />
c) porumb<br />
d) secară<br />
121. Proteinele din seminţele de porumb sunt formate în special din:<br />
a) albumine<br />
b) globuline<br />
c) gluteline<br />
d) prolamine<br />
122. Conţinut mai ridicat în β –glucani au seminţele de:<br />
a) soia<br />
b) porumb<br />
c) orz<br />
d) grâu<br />
123. Efectul extracaloric al grăsimilor se manifestă la:<br />
a) taurine<br />
b) ovine<br />
c) porcine<br />
d) păsări<br />
124. Proporţii mai ridicate de grăsimi în hrană sunt suportate la:<br />
a) taurine<br />
b) ovine<br />
c) porcine<br />
d) păsări<br />
125. Degradabilitatea în rumen a proteinelor din seminţele de leguminoase este:<br />
a) foarte ridicată<br />
b) foarte redusă<br />
c) moderată<br />
d) nu se degradează<br />
~ 15 ~
126. Şroturile de soia sunt, comparativ cu cele de floarea soarelui:<br />
a) mai sărace în lizină<br />
b) mai bogate în lizină<br />
c) mai sărace în aminoacizi sulfuraţi<br />
d) mai bogate în aminoacizi sulfuraţi<br />
127. Şroturile de floarea soarelui sunt, comparativ cu cele de soia:<br />
a) mai bogate în lizină<br />
b) mai bogate în aminoacizi sulfuraţi<br />
c) mai sărace în celuloză<br />
d) mai sărace în lizină<br />
128. Cantitatea de substanţă uscată ingerată la vaci este determinată în măsură<br />
mai mare de:<br />
a) greutatea animalului<br />
b) producţia de lapte<br />
c) starea fiziologică<br />
d) vârsta<br />
129. Din rezervele corporale de grăsime se poate asigura necesarul de energie<br />
pentru o producţie de lapte de:<br />
a) 100-200 kg<br />
b) 150-600 kg<br />
c) 50-100 kg<br />
d) 600-1000 kg<br />
AMELIORAREA ANIMALELOR<br />
130. Coeficientul de selecţie reprezintă:<br />
a) probabilitatea ca un individ să participe la reproducţie<br />
b) măsura în care toţi indivizii participă la reproducţie<br />
c) probabilitatea ca un individ să nu participe la reproducţie<br />
d) numărul indivizilor care alcătuiesc nucleul de selecţie<br />
131. Selecţia artificială:<br />
a) favorizează heterozigoţii<br />
b) favorizează homozigoţii<br />
c) foloseşte criterii fenotipice<br />
d) foloseşte criterii genotipice<br />
132. Selecţie stabilizatoare se face pentru caracterele:<br />
a) care au ajuns la un nivel de performanţă dorit<br />
b) al căror nivel de performanţă trebuie să crească<br />
c) al căror nivel de performanţă trebuie să scadă<br />
d) al căror nivel de performanţă trebuie păstrat<br />
133. Selecţia direcţional progresivă se practică pentru:<br />
a) cantitatea de lapte/lactaţie normală<br />
b) numărul de produşi morţi la o fătare<br />
c) sporul mediu zilnic<br />
d) grosimea cojii ouălor<br />
~ 16 ~
134. Selecţia direcţional regresivă se practică pentru:<br />
a) prolificitate<br />
b) fineţea lânii<br />
c) randamentul la tăiere<br />
d) grosimea stratului de slănină<br />
135. Selecţia reproducătorilor se face folosind criteriile genotipice pentru<br />
caracterele:<br />
a) care au un coeficient de heritabilitate mare<br />
b) care au un coeficient de heritabilitate mic<br />
c) care nu au coeficient de heritabilitate<br />
d) limitate de sex<br />
136. Metoda indicilor de selecţie<br />
a) este o metodă de selecţie concomitentă<br />
b) ţine cont de valoarea coeficientului de heritabilitate a caracterelor urmărite<br />
c) ţine cont de corelaţia dintre caractere<br />
d) este o metodă foarte exigentă<br />
137. Constituirea de populaţii noi cu substituirea celei de bază se face prin:<br />
a) anageneză<br />
b) cladogeneză<br />
c) sinteză<br />
d) reproduere la întâmplare<br />
138. Cladogeneza este un procedeu de constituirea unor populaţii noi folosind la reproducţie:<br />
a) doar homozigoţi<br />
b) doar heterozigoţi<br />
c) heterozigoţi izolaţi reproductiv<br />
d) homozigoţi izolaţi reproductiv<br />
139. Valoarea de ameliorare a unui reproducător poate fi dată de:<br />
a) valoarea medie probabilă a tuturor descendenţilor obţinuţi de la el<br />
b) media valorilor de ameliorare ale părinţilor<br />
c) doar de valoarea medie a fiicelor obţinute de la el<br />
d) doar de valoarea medie a fiilor obţinuţi de la el<br />
140. Pentru estimarea capacităţii reale de producţie este necesar să se cunoască:<br />
a) coeficientul de heritabilitate a caracterului urmărit<br />
b) coeficientul de corelaţie între caracterul urmărit şi alte caractere<br />
c) coeficientul de repetabilitate a caracterului urmărit<br />
d) valoarea de ameliorare pentru acelaşi caracter<br />
141. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul propriu este eficientă în cazul caracterelor:<br />
a) limitate de sex<br />
b) cu un coeficient de heritabilitate mare<br />
c) calitative<br />
d) care necesită sacrificarea animalelor<br />
142. Performanţa, la animale, reprezintă:<br />
a) cea mai bună producţie<br />
b) caracterul cel mai apreciat<br />
c) valoarea fenotipică a oricărui caracter calitativ<br />
d) valoarea fenotipică a oricărui caractere cantitativ<br />
~ 17 ~
143. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul ascendenţilor se bazează pe<br />
principiul:<br />
a) ascendenţii constituie cea mai ieftină sursă de informaţii<br />
b) individul apreciat are o parte de genofond comună cu fiecare dintre ascendenţii<br />
săi<br />
c) fenotipul descendenţilor este identic cu cel al ascendenţilor<br />
d) ascendenţii au valoarea de ameliorare mai mare decât a individului apreciat<br />
144. Selecţia familială:<br />
a) se practică doar pentru caracterele cu un coeficient de heritabilitate mare<br />
b) este mai eficientă decât selecţia individuală<br />
c) este eficientă atunci când este combinată cu selecţia individuală<br />
d) nu este influenţată de selecţia individuală<br />
145. Homogamia conduce la:<br />
a) fixarea unei gene în populaţie<br />
b) fixarea tipurilor extreme în populaţie<br />
c) fixarea heterozigoţilor în populaţie<br />
d) creşterea gradului de asemănare fenotipică dintre părinţi şi descendenţi<br />
146. În urma folosirii heterogamiei:<br />
a) media performanţelor descendenţilor va fi mai mare decât performanţele medii<br />
ale părinţilor<br />
b) media performanţelor descendenţilor diferă de performanţele medii ale părinţilor<br />
c) media performanţelor descendenţilor şi performanţele medii ale părinţilor sunt<br />
apropiate<br />
d) gradul de asemănare dintre părinţi şi descendenţi va fi scăzut<br />
147. Prin heterozis se înţelege superioritatea performanţelor medii ale hibrizilor<br />
faţă de:<br />
a) media performanţelor semifraţilor<br />
b) media performanţelor parentale<br />
c) media performanţelor contempranilor<br />
d) media performanţelor descendenţilor<br />
148. Coeficientul de înrudire este:<br />
a) egal cu coeficientul de consangvinizare<br />
b) jumătate din coeficientul de consangvinizare<br />
c) dublul coeficientului de consangvinizare<br />
d) independent faţă de coeficientul de consangvinizare<br />
149. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul rudelor colaterale este necesară<br />
pentru caracterele:<br />
a) limitate de sex<br />
b) ale căror performanţe nu pot fi apreciate pe animalul viu<br />
c) repetabile pe corp<br />
d) calitative<br />
150. Împerecherea între indivizi rude de gradul II (bunici-nepoţi, de exemplu) este:<br />
a) consangvinizare necurentă<br />
b) consangvinizare apropiată<br />
c) consangvinizare moderată<br />
d) consangvinizare incestuoasă<br />
~ 18 ~
151. Ca urmare a consangvinizării, valoarea coeficientului de heritabilitate:<br />
a) creşte, la nivel de populaţie<br />
b) scade, la nivel de populaţie<br />
c) este influenţată de coeficientul de consangvinizare al liniilor dintr-o populaţie<br />
d) rămâne nemodificată<br />
152. Încrucişarea de absorbţie presupune folosirea masculilor imigranţi:<br />
a) timp de mai multe generaţii<br />
b) timp de o generaţie<br />
c) până se ajunge la procentul de gene imigrante dorit<br />
d) până se corectează un anumit defect<br />
153. Încrucişările de ameliorare au ca scop:<br />
a) transmiterea progresului genetic<br />
b) înlocuirea unei populaţii slab productive cu una mai valoroasă<br />
c) corectarea unor defecte<br />
d) obţinerea unor hibrizi industriali<br />
TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR<br />
154. Care ţară de pe glob deţine cel mai mare efectiv de bovine:<br />
a) Brazilia<br />
b) India<br />
c) SUA<br />
d) China<br />
155. Efectivul de vaci pentru lapte din UE este în:<br />
a) creştere<br />
b) scădere<br />
c) staţionar<br />
d) oscilant<br />
156. Ce reprezintă cota de lapte:<br />
a) laptele total produs în fermă<br />
b) laptele pentru autoconsum<br />
c) laptele care este livrat la unităţi de procesare<br />
d) laptele comercializat prin vânzări directe<br />
157. Care este autoritatea competentă pentru administrarea cotei de lapte:<br />
a) Agenţia SAPARD<br />
b) ANCA<br />
c) ANARZ<br />
d) AGCTR<br />
158. Efectivul cel mai mare de bubaline îl deţine:<br />
a) Africa de Sud<br />
b) China<br />
c) India<br />
d) Pakistan<br />
~ 19 ~
159. Producţia mondială de lapte depăşeşte:<br />
a) 450 mil. tone<br />
b) 550 mil. tone<br />
c) 700 mil. tone<br />
d) 850 mil. tone<br />
160. Câte genuri cuprinde subfamilia Bovinae:<br />
a) 3<br />
b) 6<br />
c) 5<br />
d) 4<br />
161. Ce cantitate de gunoi se poate obţine anual de la o bovină adultă:<br />
a) 20 t<br />
b) 15 t<br />
c) 30 t<br />
d) 8 t<br />
162. Bovinele au preferinţă pentru gustul:<br />
a) amar<br />
b) dulce<br />
c) acru<br />
d) sărat<br />
163. În structura speciilor de bovine ponderea principală o deţin:<br />
a) bubalinele<br />
b) taurinele<br />
c) bibovinele<br />
d) zebul<br />
164. Când se realizează producţia maximă de lapte la rasele specializate pentru<br />
lapte:<br />
a) în lactaţia I<br />
b) în lactaţia II-III<br />
c) în lactaţia IV-V<br />
d) în lactaţia VI şi peste<br />
165. Rasa Normandă este specializată pentru:<br />
a) producţie de lapte<br />
b) producţie mixtă lapte-carne<br />
c) producţie mixtă carne-lapte<br />
d) producţie de carne<br />
166. Rasa Red Holstein s-a format în:<br />
a) Olanda<br />
b) Germania<br />
c) SUA<br />
d) Canada<br />
167. Care este rasa cu peste 80 % fătări prin cezariană:<br />
a) Simmental<br />
b) Sură de stepă<br />
c) Blanc Belgian Blue<br />
d) Jersey<br />
~ 20 ~
168. Care este structura optimă pe stări fiziologice a efectivului matcă într-o fermă<br />
de vaci:<br />
a) 80 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montate<br />
b) 60 % vaci în producţie; 75 % recent fătate şi recent montate<br />
c) 50 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montate<br />
d) 45 % vaci în producţie; 80 % recent fătate şi recent montate<br />
169. Fecunditatea la vacă este mai redusă în timpul:<br />
a) primăverii<br />
b) verii<br />
c) toamna<br />
d) iernii<br />
170. Determinismul genetic al însuşirilor de reproducţie este:<br />
a) foarte slab<br />
b) puternic<br />
c) mediu<br />
d) foarte puternic<br />
171. Câţi incisivi superiori se întâlnesc la bovine:<br />
a) 8<br />
b) 6<br />
c) 0<br />
d) 4<br />
172. La care furaje se înregistrează cea mai mică viteză de consum:<br />
a) suculente<br />
b) grosiere<br />
c) fibroase<br />
d) concentrate<br />
173. Ce culoare are rasa Blanc Belgian Blue:<br />
a) bălţată alb cu roşu<br />
b) bălţată alb cu bleu<br />
c) neagră cu pete mici albe<br />
d) alb-gălbuie<br />
174. Care este greutatea maximă a carcasei de taurină admisă prin normele UE:<br />
a) 200 kg<br />
b) 500 kg<br />
c) 340 kg<br />
d) 400 kg<br />
TEHNOLOGIA CREŞTERII ŞI EXPLOATĂRII CABALINELOR<br />
175. Care tip de sistem nervos şi temperament corespunde cel mai bine pentru caii<br />
de tracţiune?<br />
a) puternic, echilibrat, foarte mobil şi temperament vioi<br />
b) puternic, echilibrat, inert şi temperament mezosensibil<br />
c) puternic dar neechilibrat şi temperament hipersensibil<br />
d) pasiv şi temperament hiposensibil<br />
~ 21 ~
176. Tipurile morfo-productive întâlnite la cai sunt:<br />
a) calul de tracţiune uşoară, calul intermediar şi calul de tracţiune grea<br />
b) calul de şa şi calul de sport pentru performanţă<br />
c) tipul morfo-productiv de călărie, calul de portsamar şi tipul morfo-productiv de<br />
tracţiune<br />
d) carosierul uşor, carosierul greu şi calul de tracţiune grea<br />
177. Rasele de cai crescute în România care prezintă importanţă la nivel mondial:<br />
a) Arabă, Pur sânge englez<br />
b) Huţulă şi Ardeneză<br />
c) Lipiţană şi Calul Nonius<br />
d) Calul Gidran şi Calul de sport românesc<br />
178. Tulpinile Kuhaylan, Saqlawy şi Muniqi aparţin raselor:<br />
a) Pur sânge englez<br />
b) Arabă<br />
c) Lipiţană<br />
d) Huţulă<br />
179. La care rasă de cai, probele de alergare la galop, au impus diferenţierea<br />
tipului uşor (sprints sau flyer), masiv (steyer) şi intermediar?<br />
a) Lipiţană<br />
b) Arabă<br />
c) Pur sânge englez<br />
d) Huţulă<br />
180. Aptitudinile cailor de rasă Lipiţană sunt pentru:<br />
a) tracţiune<br />
b) tracţiune intermediară şi călărie<br />
c) exclusiv pentru viteză în alură de galop<br />
d) tracţiune, portsamar şi călărie<br />
181. Dintre rasele de cai crescute în ţara noastră, care este cel mai bine adaptată la<br />
relieful muntos, puternic accidentat, cu altitudini de peste 1000 m, sol sărac şi<br />
climă aspră:<br />
a) rasa Lipiţană<br />
b) rasa Ardeneză<br />
c) rasa Huţulă<br />
d) rasa Arabă<br />
182. Dimensiunile boxelor din adăposturile destinate armăsarilor pepinieri din<br />
herghelii sunt:<br />
a) 2,90/1,70 m<br />
b) 3,50/3,50 m<br />
c) 3,60/4,50 m<br />
d) 4,00/4,00 m<br />
183. Pansajul zilnic al armăsarilor se execută:<br />
a) înainte de montă<br />
b) după montă<br />
c) înainte de exerciţiul de mişcare<br />
d) atât înainte cât şi după montă sau exerciţiul de mişcare<br />
~ 22 ~
184. De ce sunt prevăzute cu inele metalice jgheaburile de pe pereţii laterali ai<br />
adăposturilor pentru iepele din herghelii?<br />
a) pentru a le ţine legate în perioada de stabulaţie<br />
b) pentru a le ţine legate în timpul administrării nutreţurilor concentrate, efectuării igienei<br />
corporale, diagnosticului gestaţiei sau a unor acţiuni zootehnice şi sanitar-veterinare<br />
c) pentru a le ţine legate în timpul administrării nutreţurilor concentrate<br />
d) pentru a le ţine legate în timpul administrării diferitelor categorii de nutreţuri<br />
185. Suprafaţa de adăpost necesară pentru o iapă cu mânz este de:<br />
a) 12-16 m 2 , din care 3-4 m 2 pentru mânz<br />
b) 9-11 m 2<br />
c) sub 6 m 2<br />
d) peste 16 m 2<br />
186. În perioada de stabulaţie, regimul de mişcare al mânjilor înţărcaţi este:<br />
a) zilnic, în două reprize, dimineaţa şi după amiaza<br />
b) zilnic, numai dimineaţa<br />
c) zilnic, numai după amiaza<br />
d) la intervale de 2-3 zile<br />
187. Suprafaţa de adăpost necesară pentru tineretul cabalin, în vârstă de 1-2 ani,<br />
din herghelie, este de:<br />
a) sub 6 m 2<br />
b) 6-8 m 2<br />
c) 8-10 m 2<br />
d) peste 10 m 2<br />
188. La tineretul cabalin aflat în perioada de dresaj şi antrenament pansajul se face:<br />
a) dimineaţa, înainte de a începe programul de dresaj şi antrenament<br />
b) după amiaza înainte de a începe programul de dresaj şi antrenament<br />
c) după amiaza după încheierea programului de dresaj şi antrenament<br />
d) dimineaţa şi după amiaza atât înainte cât şi după programul de dresaj şi<br />
antrenament<br />
189. Principiile care influenţează reuşita dresajului:<br />
a) repetiţia, ritmicitatea, continuitatea, progresivitatea, optimizarea efortului,<br />
aplicarea recompensei sau pedepsei la momentul optim<br />
b) repetiţia şi progresivitatea<br />
c) progresivitatea, ritmicitatea, recompensa sau pedeapsa la momentul optim<br />
d) repetiţia, progresivitatea şi continuitatea<br />
190. Fazele dresajului cailor de tracţiune:<br />
a) obişnuirea cu harnaşamentele şi învăţarea calului să tragă<br />
b) învăţarea calului să tragă şi formarea atelajului<br />
c) lucrul la lonjă, obişnuirea cu harnaşamentul, învăţarea calului să tragă şi<br />
formarea atelajului<br />
d) obişnuirea cu harnaşamentul; învăţarea calului să tragă şi formarea atelajului<br />
191. Probele de calificare pentru tracţiune grea la pas cu înhămare individuală se<br />
practică la rasele:<br />
a) Arabă, Calul Nonius, Calul Gidran<br />
b) Rasa Huţulă, Calul de sport românesc<br />
c) Rasa Ardeneză<br />
d) Calul Semigreu românesc, Calul Furioso North-Star, Rasa Lipiţană<br />
~ 23 ~
192. Regimul de lucru săptămânal pentru caii adulţi normal dezvoltaţi şi cu o stare<br />
bună de întreţinere este de:<br />
a) 5 zile<br />
b) 6 zile<br />
c) 4 zile<br />
d) 7 zile<br />
TEHNOLOGIA CREŞTERII OVINELOR ŞI CAPRINELOR<br />
193. Arealul de răspândire a ovinelor si caprinelor este cu precădere în zonele<br />
geografice cu climat:<br />
a) temperat şi oceanic<br />
b) rece de tip arctic<br />
c) ecuatorial şi tropical<br />
d) temperat continental<br />
194. Cele mai semnificative modificări morfologice apărute ca urmare a<br />
domesticirii oilor se referă la:<br />
a) conformaţie corporală<br />
b) mărimea coarnelor<br />
c) îmbrăcămintea piloasă<br />
d) durata gestaţiei<br />
195. Particularităţile morfologice specifice capului şi subregiunilor sale ajută<br />
caprele în următoarele situaţii:<br />
a) creşterea gradului de adaptare<br />
b) facilitarea consumului rapid şi uşor al ierburilor de pe păşune<br />
c) să valorifice vegetaţia lemnoasă<br />
d) să consume în mod selectiv plantele<br />
196. Forma sălbatică din care derivă capra Carpatină este:<br />
a) Capra Falconeri<br />
b) Capra Bezoar<br />
c) Capra Prisca<br />
d) Capra Aegagrus<br />
197. Forma sălbatică din care derivă Ţigaia este:<br />
a) Ovis vignei arkar<br />
b) Ovis musimon<br />
c) Ovis argali<br />
d) Ovis orientalis<br />
198. Culorile compuse specifice ovinelor sunt:<br />
a) albă uniform, neagră, komor<br />
b) neagră, roză, albă neuniform<br />
c) sură, albă neuniform, brumărie, roză<br />
d) brumărie, neagră, alb uniform<br />
199. La ovine, molarii apar la vârsta de:<br />
a) 3 luni, 18 luni, 25 luni<br />
b) 3 luni, 9 luni, 18 luni<br />
c) 5 luni, 15 luni, 20 luni<br />
d) 7 luni, 22 luni, 25 luni<br />
~ 24 ~
200. Oile Spancă reprezintă rezultatul împerecherilor dintre rasele:<br />
a) Karakul şi Ţigaie<br />
b) Ţigaie şi Ţurcană<br />
c) Merinos şi Ţigaie<br />
d) Ţigaie şi Stogoşă<br />
201. Rasa Merinos de Palas s-a format printr-un proces dirijat de împerechere a<br />
oilor locale selecţionate cu berbeci aparţinând raselor:<br />
a) Merinos de Transilvănean<br />
b) Merinos de Caucaz şi Merinos Stavropol<br />
c) Ţigaie şi Merinos de Cluj<br />
d) Merinos Rambouillet şi Merinos semiprecoce german<br />
202. Tehnologia de îngrăşare recomandată în cazul tineretului ovin aparţinând<br />
raselor precoce este:<br />
a) extensivă<br />
b) semiextensivă<br />
c) intensivă<br />
d) semiintensivă<br />
203. Formarea foliculilor piloşi are loc la nivelul:<br />
a) stratului bazal<br />
b) stratului medular<br />
c) stratului generator al epidermei<br />
d) cortexului şi ortocortexului<br />
204. Structura histologică a fibrelor de lână este reprezentată de următoarele straturi:<br />
a) bazal, granulos şi cornos<br />
b) papilar, reticular şi extern<br />
c) epidermă, dermă şi hipodermă<br />
d) cuticular, cortical şi medular<br />
205. Uniformitatea fibrelor de lână se apreciază în funcţie de diferenţierile existente între:<br />
a) usuc şi desime<br />
b) ondulaţii şi desime<br />
c) lungimea şi fineţea fibrelor<br />
d) forma şuviţei şi desime<br />
206. În cazul oilor Ţurcană, producţia medie de lână se încadrează între limitele:<br />
a) 3 şi 8 kg<br />
b) 2,5 şi 6 kg<br />
c) 3 şi 6 kg<br />
d) 2,0 şi 4,5 kg<br />
207. Durata perioadei de alăptare la ovine este cuprinsă între:<br />
a) 1 şi 3 luni<br />
b) 1 şi 6 luni<br />
c) 1 şi 5 luni<br />
d) 3 şi 5 luni<br />
208. Dintre rasele autohtone potenţialul lactogen este mai ridicat la:<br />
a) Karakul de Botoşani<br />
b) Merinos de Palas<br />
c) Ţigaie<br />
d) Merinos de Cluj<br />
~ 25 ~
209. În cazul oilor cu fătări multiple producţia de lapte pe lacaţia respectivă este<br />
superioară cu:<br />
a) 20 – 30 %<br />
b) 40 – 60 %<br />
c) 60 – 90 %<br />
d) 5 – 10 %<br />
210. Dezvoltarea buclajului se realizează în care dintre următoarele stadii:<br />
a) profaza, golaş, karakulcea şi normal<br />
b) neofaza, karakul – karakulcea, karakul normal<br />
c) golaş, karakulcea, karakul-karakulcea şi karakul normal<br />
d) mugure pilos, papilă, prepapilă şi con pilos<br />
211. Însuşirile care caracterizează buclajul sunt:<br />
a) formă, grad de închidere<br />
b) extindere, desime, grad de închidere<br />
c) uniformitate, înălţime, lungime<br />
d) modelare, desime, extindere, mărime, uniformitate, rezistenţă, elasticitate<br />
212. Producţia de pielicele se obţine de la rasele:<br />
a) Merinos de Palas şi Ţigaie<br />
b) Spancă ameliorată şi Stogoşă<br />
c) Ţurcană şi Ţigaie<br />
d) Karakul şi Ţurcană brumărie şi neagră<br />
213. Aprecierile calităţii pielicelelor se face:<br />
a) la înţărcare<br />
b) la 2 – 4 zile de la fătare<br />
c) la 12 luni<br />
d) la 6 luni<br />
214. Anomalia prestomacelor apare la mieii aparţinând varietăţilor de culoare:<br />
a) komor şi brumăriu închis<br />
b) brumăriu deschis şi alb<br />
c) brumăriu închis şi roz<br />
d) negru şi sur<br />
215. Înţărcarea foarte precoce a mieilor se face:<br />
a) la 5 – 12 zile după fătare<br />
b) la 2 – 5 zile după fătare<br />
c) la 30 – 35 zile după fatare<br />
d) în perioada colostrală<br />
216. La caprine gestaţia durează:<br />
a) între 142 şi 155 zile<br />
b) între 90 şi 125 zile<br />
c) între 130 şi 135 zile<br />
d) între 160 şi 165 zile<br />
217. Tineretul ovin aparţinând raselor caracterizate printr-un grad bun de<br />
precocitate este utilizat pentru prima oară la reproducţie:<br />
a) după 12 luni<br />
b) după 9 luni<br />
c) după 15 luni<br />
d) după 27 luni<br />
~ 26 ~
218. Sistemul intensiv de exploatare a ovinelor se poate realiza prin:<br />
a) transhumanţă şi semitranshumanţă<br />
b) stabulaţie permanentă<br />
c) ziua pe păşune şi noaptea în saivan<br />
d) furajare pe bază de amestec unic<br />
219. Durata de exploatare a ovinelor aparţinând raselor de pielicele este cuprinsă<br />
între:<br />
a) 3 şi 5 ani<br />
b) 4 şi 6 ani<br />
c) 8 şi 12 ani<br />
d) 5 şi 7 ani<br />
220. Identificarea mieilor purtători ai factorului letal se bazează pe:<br />
a) aprecierea caracterelor de rasă<br />
b) stabilirea tipului de constituţie<br />
c) tipicitatea cozii, capului şi liniei superioare<br />
d) analiza gradului de pigmentare a pielii, învelişului pilos şi a mucoaselor<br />
221. Structura fizică a carcasei se referă la:<br />
a) raportul ce se stabileşte între părţile tranşate din carcasă<br />
b) raportul dintre jigou şi cap de piept<br />
c) raportul dintre două semicarcase<br />
d) raportul dintre oase, carne şi grăsime<br />
222. Prolificitatea, în cazul ovinelor, se stabileşte în funcţie de :<br />
a) numărul femelelor reţinute pentru prăsilă<br />
b) numărul total de miei obţinuţi de la oile care au fătat<br />
c) vârsta de utilizare la primul ciclu reproductiv<br />
d) numărul total de miei obţinuţi de la oile repartizate la montă<br />
TEHNOLOGIA CREŞTERII PĂSĂRILOR<br />
223. Vârsta de năpârlire a păsărilor şi durata acestui fenomen se corelează negativ cu:<br />
a) greutatea ouălor<br />
b) starea de sănătate a păsărilor<br />
c) felul hibridului<br />
d) producţia numerică de ouă<br />
224. De regulă, greutatea primului ou depus de o pasăre reprezintă:<br />
a) 55% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult<br />
b) 75% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult<br />
c) 65% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult<br />
d) este egală cu greutatea maximă realizată la vârsta de adult<br />
225. Care din următorii factori nu influenţează producţia de carne la păsări:<br />
a) sexul şi vârsta<br />
b) forma ouălor<br />
c) prolificitatea<br />
d) viteza de îmbrăcare cu penaj<br />
~ 27 ~
226. Ce se înţelege printr-un “ciclu de ouat”:<br />
a) durata perioadei de ouat<br />
b) o succesiune de secvenţe şi pauze, cu condiţia ca durata fiecărei pauze să fie<br />
de maximum 10 zile<br />
c) o succesiune de secvenţe şi pauze, cu condiţia ca durata fiecărei pauze să fie<br />
de maximum 5 zile<br />
d) este o noţiune neuzitată<br />
227. Vitamina B12 nu se administrează palmipedelor supuse îndopării pentru ficat<br />
gras, deoarece:<br />
a) favorizează migrarea proteinelor<br />
b) accelerează tranzitul intestinal<br />
c) reduce consumul de furaje<br />
d) previne acumularea de lipide, dat fiind rolul ei hepato-protector<br />
228. Care sunt varietăţile de culoare ale rasei Rhode Island:<br />
a) albă şi argintie<br />
b) roşie şi albă<br />
c) argintie şi herminată deschis<br />
d) roşie şi barată<br />
229. Care este producţia de ouă la rasa de curci Bronzată ameliorată:<br />
a) 20-30 buc.<br />
b) 110-120 buc.<br />
c) 80-90 buc.<br />
d) 60-75 buc.<br />
230. La curci, liniile de tată se selecţionează după următoarele criterii:<br />
a) greutatea corporală; conformaţia pieptului; indicele de conversie a hranei; indicii<br />
de reproducţie<br />
b) eclozionabilitatea; producţie de ouă; ecloziunea<br />
c) producţie de ouă; greutatea ouălor; eclozionabilitatea<br />
d) greutatea ouălor; eclozionabilitatea; producţia de ouă<br />
231. Cu ce producţie de ouă este creditat hibridul “Roso-SL”, în perioada de vârstă<br />
19-77 săptămâni:<br />
a) 298-304 ouă/găină introdusă<br />
b) 278-284 ouă/găină introdusă<br />
c) 308-314 ouă/găină introdusă<br />
d) d.288-294 ouă/găină introdusă<br />
232. Care sunt cei mai importanţi hibrizi comerciali româneşti de găină pentru<br />
producerea ouălor de consum:<br />
a) ROSO SL – 2000; ROBAR SL – 2002; ALBO SL – 2000<br />
b) ROSO SL; Hy – Line; Hisex White<br />
c) ROBAR SL – 2002; ALBO SL – 2000; Hy Line<br />
d) ROSO SL – 2000; ALBO SL – 2000; Hy Line<br />
233. În staţiile de incubaţie cu mediu controlat, ouăle pot fi tratate cu antibiotice<br />
(deeping), prin următoarele metode:<br />
a) metoda prin injectare<br />
b) metoda diferenţei de temperatură<br />
c) metoda prin ultrasonare<br />
d) metoda sanitaţiei<br />
~ 28 ~
234. Care este numărul de unităţi Haugh (U.H.) ce caracterizează un ou “bun de<br />
incubaţie”:<br />
a) 65,5-70,5 UH<br />
b) 55,5-59,5 UH<br />
c) 60,5-65,0 UH<br />
d) 74,5-89,5 UH<br />
235. Preincubarea ouălor de găină se face la temperatura de:<br />
a) +28,5 ÷ +32,0 o C<br />
b) +36,5 ÷ +37,5 o C<br />
c) +20,0 ÷ +22,0 o C<br />
d) +15,5 ÷ +16,5 o C<br />
236. În prima săptămână de viaţă a broilerului de găină “Robro”, trebuiesc<br />
asigurate (sub eleveuză) temperaturi de:<br />
a) +37 ÷ +36 0 C<br />
b) +32 ÷ +30 0 C<br />
c) +35 ÷ +32 0 C<br />
d) +30 ÷ +28 0 C<br />
237. Obiectivele ce trebuie realizate pe parcursul creşterii tineretului părinţi (T.P.)găini<br />
rase grele, sunt:<br />
a) transferul la adulte, a minimum 90% din efectivul de tineret<br />
b) realizarea greutăţilor standard în toate fazele de creştere<br />
c) obţinerea de loturi cât mai uniforme<br />
d) realizarea unei producţii de ouă conforme cu potenţialul<br />
238. Ce factori concură la declanşarea isteriei de hală:<br />
a) liniştea, lipsa magneziului din hrană şi curenţii de aer<br />
b) neadministrarea de substanţe cu efect calmant<br />
c) zgomotul, insuficienţa apei, excesul de magneziu din hrană, dereglările<br />
programului de lumină, intoxicaţii, aglomerări<br />
d) suprapopularea şi excesul de apă<br />
239. Transferul puicuţelor de înlocuire în halele de găini-ouă consum se face:<br />
a) înainte de depunerea primelor ouă<br />
b) la atingerea vârfului de ouat<br />
c) nu are importanţă momentul transferului<br />
d) după depunerea primelor ouă<br />
240. Care este densitatea optimă la popularea halelor cu părinţi adulţi–găini rase<br />
grele:<br />
a) 4 cap/m 2<br />
b) 5-6 cap/m 2<br />
c) 7-8 cap/m 2<br />
d) 3 cap/m 2<br />
241. La broilerul de găină sexabil după culoarea pufului, masculul de o zi se<br />
prezintă astfel:<br />
a) puf alb pe tot corpul<br />
b) puf alb şi roşu în proporţii egale<br />
c) puf roşu difuz pe tot corpul<br />
d) puf roşu intens pe tot corpul<br />
~ 29 ~
242. Atunci când nu se asigură temperatura necesară sub eleveuză, dispersia<br />
păsărilor tinere în ţarcul de creştere din P.F.L., este următoarea:<br />
a) stau răspândite uniform în ţarcul de creştere<br />
b) stau răspândite în afara sursei de căldură<br />
c) stau grupate într-un singur colţ<br />
d) stau adunate numai sub sursa de căldură<br />
243. Introducerea în aparatele de incubaţie a ouălor reci (fără preincubare)<br />
determină:<br />
a) prelungirea timpului de incubaţie şi scăderea % de ecloziune<br />
b) scăderea timpului de incubaţie şi creşterea % de ecloziune<br />
c) nu are consecinţe<br />
d) creşterea % de fertilitate<br />
244. Raportul optim între sexe la raţele adulte de reproducţie Pekin este de:<br />
a) 1 mascul la 2 femele<br />
b) 1 mascul la 3 femele<br />
c) 1 mascul la 5 femele<br />
d) 1 mascul la 4 femele<br />
245. Care sunt vârstele cu cea mai mare incidenţă a fenomenului “pica” la raţele<br />
Barbarie:<br />
a) 4-5 săptămâni şi 6-7 săptămâni<br />
b) 2-3 săptămâni şi 8-9 săptămâni<br />
c) 11-12 săptămâni şi 16-17 săptămâni<br />
d) 31-32 săptămâni şi 35-36 săptămâni<br />
246. Îndoparea mularzilor de raţă pentru ficat gras începe, de regulă, la vârsta de:<br />
a) 9 săptămâni<br />
b) 12 săptămâni<br />
c) 7 săptămâni<br />
d) 8 săptămâni<br />
247. Amestecul destinat îndopării palmipedelor pentru ficat gras este alcătuit din:<br />
a) boabe de porumb+soia+sare<br />
b) boabe de grâu+sare+grăsimi animale<br />
c) boabe de porumb+sare+grăsimi animale<br />
d) boabe de porumb+furaj combinat de finisare+grăsimi animale<br />
248. La ce vârstă se execută cea de a treia bonitare a tineretului de gâscă de<br />
reproducţie:<br />
a) 30 săptămâni<br />
b) 10 săptămâni<br />
c) 26 săptămâni<br />
d) 20 săptămâni<br />
249. În cât timp de la începerea programului de fotostimulare se declanşează<br />
ouatul la gâştele de reproducţie:<br />
a) o zi<br />
b) 1 săptămână<br />
c) 10 luni<br />
d) 4 săptămâni<br />
~ 30 ~
250. Care dintre următorii factori favorizează, după vârsta de 3 zile, apariţia<br />
picajului şi a canibalismului, la tineretul de curcă pentru reproducţie:<br />
a) excesul de proteine în furaje<br />
b) excesul de lumină<br />
c) excesul de căldură<br />
d) lipsa aşternutului<br />
251. Care este durata perioadei de dezvoltare embrionară la găină, curcă, raţă şi<br />
gâscă?<br />
a) găină = 23 zile; curcă = 26 zile; raţă = 26 zile; gâscă = 28 zile<br />
b) găină = 22 zile; curcă = 27 zile; raţă = 27 zile; gâscă = 32 zile<br />
c) găină = 21 zile; curcă = 28 zile; raţă = 28 zile; gâscă = 30 zile<br />
d) găină = 18 zile; curcă = 30 zile; raţă = 28 zile; gâscă = 35 zile<br />
252. Rasa de găini Plymouth Rock este originară din:<br />
a) America de Nord<br />
b) America de Sud<br />
c) China<br />
d) Anglia<br />
253. La ce categorie de raţe, padocul exterior este prevăzut cu “bazin de<br />
copulaţie”:<br />
a) raţe îndopate pentru ficat gras<br />
b) tineret de raţă pentru reproducţie<br />
c) raţe adulte de reproducţie<br />
d) broiler de raţă<br />
254. Care este greutatea oului la rasa de gâşte Toulouse:<br />
a) 50-55 g<br />
b) 180-220 g<br />
c) 240-250 g<br />
d) 110-120 g<br />
255. La baza formării hibrizilor de găină pentru carne de tip ROBRO au stat linii<br />
pure aparţinând raselor:<br />
a) Plymouth Rock şi Orpington<br />
b) Plymouth Rock şi Leghorn<br />
c) Cornish şi Plymouth Rock<br />
d) Cornish şi New Hampshire<br />
256. Conform standardului, masculii broiler de găină “Lohmann meat” pot atinge<br />
la vârsta de 42 zile greutăţi corporale medii de:<br />
a) 2329 g<br />
b) 2933 g<br />
c) 1753 g<br />
d) 2005 g<br />
257. Care este programul de lumină pentru tineretul de reproducţie-părinţi<br />
“ROBRO”, în prima săptămână de viaţă:<br />
a) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 20 ore lumină<br />
b) 1-3 zile = 23 ore lumină; 4-7 zile = 22 ore lumină<br />
c) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 24 ore lumină<br />
d) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 16 ore lumină<br />
~ 31 ~
258. Sistemul de evacuare a dejecţiilor la bateria pentru găini ouătoare “Eurovent”, este<br />
de tip:<br />
a) bandă transportoare, care rulează pe role<br />
b) plug raclor, în fosa de sub baterie<br />
c) plug raclor, pentru fiecare nivel de baterie<br />
d) plan înclinat<br />
259. La ce vârstă, tineretul femel de curcă se transferă în halele cu masculi, în<br />
vederea formării loturilor de reproducţie:<br />
a) 17 săptămâni<br />
b) 18 săptămâni<br />
c) 20 săptămâni<br />
d) 30 săptămâni<br />
260. Gâştele adulte de reproducţie exploatate în sistem intensiv pot fi crescute<br />
după următoarele tehnologii de întreţinere:<br />
a) pe grătare fixe<br />
b) pe suprafeţe acvatice<br />
c) în baterii de ouat<br />
d) pe păşune<br />
261. La găinile adulte de reproducţie-părinţi “Robro”, numărul de cuibare ce<br />
trebuie asigurat este de<br />
a) 1 cuibar la 5 găini<br />
b) 1 cuibar la 4 găini<br />
c) 1 cuibar la 3 găini<br />
d) 1 cuibar la 6 găini<br />
262. Hibrizii ouători “Lohmann Brown” realizează cea mai bună conversie a hranei<br />
în producţia de ouă, la temperaturi ambientale de:<br />
a) +15 ÷ +17 o C<br />
b) +28 ÷ +30 o C<br />
c) +18 ÷ +20 o C<br />
d) +22 ÷ +24 o C<br />
TEHNOLOGIA CREŞTERII SUINELOR<br />
263. Nominalizaţi rasa formată în Germania, având la bază rasa Marele alb şi este<br />
de culoare albă:<br />
a) Edelschwein<br />
b) Landrace<br />
c) Mijlociul alb<br />
d) Alb de Ruşeţu<br />
264. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având talia mijlocie spre mare, culoarea<br />
albă, iar la crupă se sesizează un silon median:<br />
a) Landrace belgian<br />
b) Marele alb<br />
c) Edelschwein<br />
d) Piétrain<br />
~ 32 ~
265. Nominalizaţi rasa care are randamentul la sacrificare de peste 78%, iar<br />
suprafaţa ochiului muşchiului între 40-42 cm 2 :<br />
a) Piétrain<br />
b) Landrace<br />
c) Alb de Ruşeţu<br />
d) Duroc<br />
266. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având culoarea bălţată, şi nu este<br />
rezistentă la stres:<br />
a) Hampshire<br />
b) Wessex<br />
c) Piétrain<br />
d) Stocli<br />
267. Nominalizaţi rasa specializată în USA, având culoarea albă şi profilul capului drept:<br />
a) Yorkshire<br />
b) Hampshire<br />
c) Duroc<br />
d) Marele alb<br />
268. Nominalizaţi rasa specializată în USA, având profilul capului drept, culoarea neagră<br />
cu brâu alb, spinarea convexă şi este utilizată în producerea de metişi trirasiali:<br />
a) Hampshire<br />
b) Chester-White<br />
c) Yorkshire<br />
d) Landrace<br />
269. Conform Sistemului EUROP de încadrare a valorii carcaselor de porcine,<br />
clasa E presupune o proporţie de carne în carcasă de:<br />
a) >60%<br />
b) 40-45%<br />
c) 55-60%<br />
d) 50-55%<br />
270. La rasa Marele alb, proporţia maximă de carne şi grăsime în carcasă (la 110<br />
kg) este de cca.:<br />
a) 60%<br />
b) 79%<br />
c) 85%<br />
d) 30%<br />
271. Porţiunile din carcasă denumire “muşchiuleţ”şi “cotlet” se încadrează la<br />
categorie de calitate:<br />
a) superioară<br />
b) I<br />
c) a II-a<br />
d) specialităţi<br />
272. Nominalizaţi rasa la care se regăseşte cea mai mare incidenţă a sindromului PSE şi<br />
DFD:<br />
a) Landrace<br />
b) Landrace belgian<br />
c) Marele alb<br />
d) Piétrain<br />
~ 33 ~
273. Corelaţia (r) dintre proporţia de carne şi slănină-osânză din carcasă, la<br />
greutatea de 110 kg în viu este de:<br />
a) 0,3<br />
b) 0,7<br />
c) +0,6<br />
d) +0,5<br />
274. Care dintre următoarele încrucişări de producţie la suine sunt cele mai<br />
indicate pentru condiţiile din ţara noastră?<br />
a) între Marele alb şi Landrace<br />
b) între Landrace şi Yorkshire<br />
c) între Duroc şi Landrace<br />
d) între Hampshire şi Marele alb<br />
275. Care dintre formele de prezentare a furajelor utilizate în hrana porcilor graşi,<br />
asigură cea mai bună valorificare a hranei?<br />
a) grăunţe zdrobite<br />
b) grăunţe întregi<br />
c) făină cu granulaţie medie<br />
d) făină cu granulaţie fină<br />
276. Ce formă de administrare a hranei trebuie utilizată la porcii în finisarea<br />
îngrăşării pentru o bună conservabilitate a cărnii?<br />
a) hrănirea uscată<br />
b) hrănirea umectată<br />
c) hrănirea umedă<br />
d) hrănirea lichidă<br />
277. La ce categorie de reproducători masculi, cerineţele de energie sunt mai mari?<br />
a) la vieri adulţi<br />
b) la vieruşi în creştere<br />
c) la vieruşi cu activitate intensă<br />
d) nu sunt diferenţieri privind cerinţele de energie<br />
278. Care sunt cantităţile zilnice de furaje combinate, cu 16% P.B. indicate în hrana<br />
vierilor şi vieruşilor?<br />
a) 2,0 kg pentru vieri<br />
b) 2,5 kg pentru vieruşi<br />
c) 3,0 kg pentru vieri<br />
d) 3,5 kg pentru vieruşi<br />
279. Care sunt cantităţile zilnice de proteină brută recomandate vieruşilor?<br />
a) 350 g<br />
b) 280 g<br />
c) 200 g<br />
d) 400 g<br />
280. Care este suprafaţa optimă a boxei pentru întreţinerea individuală a vierilor?<br />
a) cca. 6,0 m 2<br />
b) cca. 4,0 m 2<br />
c) cca. 8,0 m 2<br />
d) cca. 10,0 m 2<br />
281. Care este înălţimea recomandată pentru pereţii despărţitori ai boxelor vierilor<br />
sau vieruşilor?<br />
a) 1,00 m<br />
b) 1,10 m<br />
c) 1,20 m<br />
d) 2,00 m<br />
~ 34 ~
282. Care este suprafaţa optimă atribuită fiecărui vier de reproducţie în cazul<br />
întreţinerii în boxe comune?<br />
a) cca. 2,5 m 2<br />
b) cca. 1,5 m 2<br />
c) cca. 4,0 m 2<br />
d) cca. 6,0 m 2<br />
283. În selecţia scrofiţelor de reproducţie, care este numărul minim de sfârcuri?<br />
a) la grupa I de rase – 12 sfârcuri<br />
b) la grupa I de rase – 14 sfârcuri<br />
c) la grupa a II-a de rase – 12 sfârcuri<br />
d) la grupa a II-a de rase – 10 sfârcuri<br />
284. Se recomandă ca boxele de întreţinere a vierilor de reproducţie să<br />
corespundă la exterior cu padocuri?<br />
a) da<br />
b) nu<br />
c) numai la vieruşi în activitate intensă<br />
d) numai la vieri reformaţi<br />
285. Care dintre procentele de mai jos sunt valabile pentru proporţiile de scroafe<br />
dintr-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologic stabilizat?<br />
a) 53% scroafe gestante<br />
b) 63% scroafe gestante<br />
c) 25% scroafe în aşteptare pentru montă<br />
d) 22% scroafe lactante<br />
286. Ce se urmăreşte la femelele de suine în perioada de pregătire pentru montă?<br />
a) condiţia de reproducător<br />
b) îngrăşarea femelelor<br />
c) slăbirea femelelor<br />
d) finisarea femelelor pentru tăiere<br />
287. Care este suprafaţa optimă în boxele comune pentru scrofiţele şi scroafele<br />
de reproducţie în perioada de pregătire pentru montă (normele europene)?<br />
a) 1,3 m 2 la scrofiţe<br />
b) 1,5 m 2 la scroafe<br />
c) 2,5 m 2 la scrofiţe<br />
d) 3,0 m 2 la scroafe<br />
288. Pe parcursul perioadei de gestaţie, cu cât trebuie să crească masa corporală<br />
(faţă de cea avută la montă), pentru o dezvoltare normală ?<br />
a) 20-22 kg la scroafe<br />
b) 34-35 kg la scrofiţe<br />
c) 10-15 kg la scroafe<br />
d) 15-20 kg la scrofiţe<br />
289. Cu cât creşte metabolismul bazal la scroafe la sfârşitul perioadei de gestaţie,<br />
faţă de cel avut imediat după însămânţare?<br />
a) cu 25%<br />
b) cu 43%<br />
c) cu 30%<br />
d) cu 10%<br />
290. Din ce puncte de vedere se justifică întreţinerea scroafelor în boxele de<br />
fătare-alăptare de tip danez?<br />
a) de ordin fiziologic pentru scroafe<br />
b) utilizarea raţională a spaţiului construit<br />
c) ridicarea productivităţii muncii<br />
d) aplicarea corectă a tehnicii de înţărcare<br />
~ 35 ~
291. Care sunt principalele caracteristici ale boxelor de fătare-alăptare de tip<br />
“baterie” pentru întreţinerea scroafelor din maternitate?<br />
a) lungime 2,0 m<br />
b) lungimea 1,8 m<br />
c) lăţimea zonelor pentru purcei 0,70 m<br />
d) lăţimea zonelor pentru purcei 0,45 m<br />
292. Ce obiective tehnologice rezolvă boxele de fătare-alăptare de tip “baterie”<br />
pentru scroafele din maternitate?<br />
a) investiţii reduse pe boxă<br />
b) productivitatea muncii ridicată<br />
c) corespunde fiziologic pentru scroafe<br />
d) înţărcarea corectă a purceilor<br />
293. Care dintre tipurile de boxe fătare-alăptare permite creşterea purceilor şi apoi<br />
a tineretului înţărcat până la vârstele de 90 sau 105 zile?<br />
a) tip danez<br />
b) tip baterie<br />
c) tip baterie cu încălzire electrică<br />
d) tip COMTIM<br />
294. Care dintre următoarele cereale trebuie cernute, după măcinare şi apoi<br />
introduse în raţiile de hrană pentru purceii sugari?<br />
a) porumbul<br />
b) orzul<br />
c) ovăzul<br />
d) grâul furajer<br />
295. Care dintre însuşirile morfologice sunt necesare la suine pentru un bacon de calitate?<br />
a) lungimea corpului mare<br />
b) schelet fin<br />
c) capul şi extremităţile reduse (ca greutate şi dimensiuni)<br />
d) înălţimea mare a corpului<br />
296. Care este numărul maxim de animale din boxă la îngrăşarea pentru producţia<br />
de bacon?<br />
a) 15 animale<br />
b) 10 animale<br />
c) 20 animale<br />
d) 2 animale<br />
297. De la ce vârstă şi greutate corporală se indică introducerea în alimentaţia<br />
porcinelor a reziduurilor culinare, în creşterea gospodărească?<br />
a) imediat după naştere<br />
b) imediat după înţărcare<br />
c) de la vârsta de cca. 2 luni şi greutatea de 20-25 kg<br />
d) în finisarea îngrăşării<br />
298. Ce variantă de întreţinere a porcilor la îngrăşare (numărul de animale în boxă)<br />
îmbină cel mai armonios cerinţele fiziologice ale animalului cu cele investiţionale?<br />
a) 2-3 animale/boxă<br />
b) 40-50 animale/boxă<br />
c) 15-20 animale/boxă<br />
d) întreţinere individuală<br />
299. Ce variantă constructivă a pardoselei boxei de îngrăşare asigură cel mai<br />
redus consum specific şi cea mai mare productivitate a muncii?<br />
a) pardoseala compactă pe toată suprafaţa<br />
b) zona grătarului de cca. 40% din pardoseală<br />
c) zona grătarului de cca. 60% din pardoseală<br />
d) zona grătarului pe toată suprafaţa<br />
~ 36 ~
300. Ce măsuri tehnice se aplică scroafelor înaintea fătării?<br />
a) proba mulsului<br />
b) spălarea animalului cu apă rece<br />
c) dezinfecţia vulvei şi a ugerului cu o soluţie slabă de hipermanganat de potasiu<br />
d) spălarea pardoselei boxei cu apă<br />
301. Ce măsuri tehnice se aplică purceilor imediat după fătare?<br />
a) se debarasează orificiile nazale şi gura de mucozităţi<br />
b) se spală purceii cu apă<br />
c) se şterge corpul purceilor cu un prosop curat şi uscat<br />
d) se dirijează la supt după 5-6 ore<br />
302. Se recomandă amputarea codiţelor la purceii din unităţile de testare şi de<br />
selecţie (după 3 zile de la fătare)?<br />
a) nu<br />
b) da<br />
c) numai la scrofiţe<br />
d) numai la scroafe<br />
MANAGEMENT GENERAL<br />
303. Care dintre funcţiile managementului asigură armonizarea deciziilor şi<br />
acţiunilor personalului firmei în scopul realizării obiectivelor propuse?<br />
a) previziunea<br />
b) organizarea<br />
c) comanda<br />
d) coordonarea<br />
304. Care dintre următoarele funcţii ale managementului are ca element<br />
fundamental motivarea personalului ?<br />
a) previziunea<br />
b) organizarea<br />
c) antrenarea<br />
d) coordonarea<br />
305. Previziunea este principala funcţie a managementului prin care:<br />
a) se precizează cadrul corespunzător de desfăşurare a activităţilor şi se delimitează<br />
procesele de muncă<br />
b) se realizează prefigurarea dezvoltării viitoare a firmei precum şi resursele şi<br />
mijloacele necesare acestei dezvoltări<br />
c) se corelează necesităţile şi interesele personalului cu realizarea obiectivelor atribuite<br />
d) se precizează sarcinile ce revin executanţilor<br />
306. Firma este caracterizată ca fiind un sistem complex deoarece:<br />
a) în cadrul său se desfăşoară diverse activităţi<br />
b) se află în relaţii continue, pe multiple planuri cu alte sisteme<br />
c) încorporează resurse umane, materiale, financiare şi informaţionale, fiecare<br />
dintre acestea înglobând o varietate de elemente<br />
d) se schimbă permanent sub influenţa factorilor endogeni şi exogeni<br />
307. Care este indicatorul folosit cel mai frecvent pentru aprecierea dimensiunii<br />
(mărimii) unei firme ?<br />
a) cifra de afaceri<br />
b) profitul<br />
c) venitul total<br />
d) numărul de salariaţi<br />
~ 37 ~
308. Pentru constituirea unei societăţi pe acţiuni (S.A.) legislaţia în vigoare<br />
prevede ca numărul membrilor fondatori să fie:<br />
a) maxim 50<br />
b) minim 2<br />
c) minim 5<br />
d) nelimitat<br />
309. Care dintre următoarele tipuri de forme juridice de organizare a firmei<br />
reprezintă societăţi de capital?<br />
a) societăţile în comandită simplă<br />
b) societăţile pe acţiuni<br />
c) societăţile cu răspundere limitată<br />
d) nici una dintre formele menţionate<br />
310. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la obligaţiuni nu este adevărată?<br />
a) obligaţiunile sunt titluri de credit<br />
b) obligaţiunile conferă deţinătorului calitatea de coproprietar<br />
c) obligaţiunile nu acordă drept de vot<br />
d) obligaţiunile se emit pentru o perioadă de timp limitată şi precizată<br />
311. Care dintre următoarele menţiuni nu caracterizează un "obiectiv fundamental"<br />
al strategiei firmei?<br />
a) un obiectiv care are în vedere un orizont larg de timp (3-5 ani)<br />
b) un obiectiv care are în vedere ansamblul firmei<br />
c) un obiectiv care vizează componente majore ale firmei<br />
d) un obiectiv care vizează un orizont de timp redus (maxim un an)<br />
312. Analiza situaţiei strategice a unei firme prin metoda SWOT are în vedere<br />
pentru factorii externi:<br />
a) oportunităţile şi ameninţările<br />
b) punctele tari şi punctele slabe<br />
c) numai punctele tari<br />
d) nici unul dintre elementele menţionate<br />
313. Care dintre următoarele tipuri de strategii nu se aplică la nivel general<br />
(corporativ):<br />
a) strategiile de creştere<br />
b) strategia stabilităţii<br />
c) strategiile de descreştere<br />
d) strategia de promovare<br />
314. Strategiile corporative de creştere constau în:<br />
a) diferenţierea produselor sau serviciilor<br />
b) dominarea globală prin costuri scăzute<br />
c) extinderea semnificativă a volumului de activitate<br />
d) alte modalităţi<br />
315. Care dintre strategiile generale de descreştere vizează reducerea parţială a<br />
volumului de activitate a unei firme :<br />
a) dezinvestiţia<br />
b) stoarcerea<br />
c) lichidarea<br />
d) redresarea<br />
~ 38 ~
316. Strategia integrării orizontale constă în:<br />
a) absorbirea unor firme care realizează produse similare cu cele ale firmei<br />
absorbante<br />
b) extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de furnizorii<br />
firmei<br />
c) extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de clienţii firmei<br />
d) pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite de domeniul curent al firmei<br />
317. Strategia de diversificare prin conglomerare se realizează prin:<br />
a) pătrunderea în domenii de afaceri diferite dar înrudite prin produse, pieţe,<br />
tehnologii etc.<br />
b) pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite, fără nici o legătură cu<br />
domeniul curent<br />
c) creşterea substanţială a vânzărilor şi veniturilor<br />
d) extinderea volumului de activitate într-un singur domeniu<br />
318. Principala raţiune pentru implementarea unei strategii de diversificare este:<br />
a) reducerea costurilor<br />
b) creşterea calităţii materiilor prime<br />
c) necesitatea distribuirii riscurilor<br />
d) dezvoltarea produsului<br />
319. Care dintre următoarele strategii presupune exploatarea intensivă a unităţii<br />
prin reducerea la minimum a investiţiilor şi maximizarea profiturilor pe termen<br />
scurt?<br />
a) dominarea globală prin costuri scăzute<br />
b) „stoarcerea”<br />
c) redresarea<br />
d) dezinvestiţia<br />
320. Prin ce se caracterizează o unitate de afaceri tip „vacă de muls”,<br />
corespunzător matricei Boston Consulting Group (BCG) ?<br />
a) câştiguri mari dar care trebuie reinvestite pentru menţinerea ritmului de<br />
dezvoltare<br />
b) generarea de lichidităţi reduse sau chiar pierderi<br />
c) generarea de lichidităţi mai mari decât este nevoie pentru a se menţine pe<br />
piaţă<br />
d) cheltuieli supradimensionate<br />
321. Care este scopul urmărit prin aplicarea strategiei „preţului de smântânire”?<br />
a) fructificarea posibilităţii de a practica un preţ mai mare atâta timp cât produsul<br />
este nou şi competitorii puţini<br />
b) stimularea creşterii cererii<br />
c) dominarea pieţei prin costuri scăzute<br />
d) promovarea produsului<br />
322. Care dintre următoarele elemente stă la baza practicării managementului prin<br />
excepţii ?<br />
a) vehicularea ascendentă şi selectivă a informaţiilor care reflectă abateri de la<br />
limitele de toleranţă stabilite<br />
b) corelarea recompenselor şi a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor<br />
stabilite<br />
c) individualizarea bugetelor pe centrele de producţie<br />
d) diagnosticarea domeniului condus<br />
~ 39 ~
323. Managementul participativ de natură deliberativă se caracterizează prin:<br />
a) consultarea personalului din subordine<br />
b) adoptarea în grup a deciziilor în cadrul unor organisme colective de conducere<br />
c) luarea deciziilor de reglare a sistemului de către manager<br />
d) stabilirea obiectivelor, normelor etc. la diferite niveluri ierarhice<br />
324. Ca tehnică specifică managementului, diagnosticarea constă în:<br />
a) implicarea organismelor participative instituţionalizate în procesul decizional<br />
b) investigarea unor zone necunoscute ale viitorului întreprinderii<br />
c) identificarea punctelor forte şi slabe ale domeniului analizat, cu evidenţierea<br />
cauzelor care le generează şi a recomandărilor cu caracter corectiv sau de<br />
dezvoltare<br />
d) stabilirea toleranţelor de la valorile prestabilite ale obiectivelor<br />
325. Câte probleme se recomandă a fi abordate în cadrul unei şedinţe?<br />
a) optim, o singură problemă, dar în cazul managementului participativ pot fi<br />
maxim 3-4<br />
b) oricât de multe<br />
c) obligatoriu o singură problemă<br />
d) minim 3-4 probleme<br />
326. Care dintre următoarele elemente constituie problema "cheie" în tehnica<br />
delegării eficiente?<br />
a) delegarea sarcinilor importante care reclamă responsabilităţi foarte mari<br />
b) soluţionarea dilemei încredere - control<br />
c) creşterea nivelului de informare a personalului<br />
d) stimularea creativităţii subalternilor<br />
327. Care dintre următoarele metode de management are ca avantaj simplificarea<br />
sistemului informaţional prin trierea informaţiilor în raport cu nivelurile<br />
ierarhice?<br />
a) managementul prin obiective<br />
b) managementul prin proiecte<br />
c) managementul participativ<br />
d) managementul prin excepţii<br />
MARKETING<br />
328. Precizaţi care dintre elementele enumerate fac parte din micromediul firmei<br />
zootehnice :<br />
a) furnizorii de mărfuri şi prestatorii de servicii<br />
b) pământul şi animalele<br />
c) concurenţii şi clienţii<br />
d) furnizorii forţei de muncă şi organismele publice<br />
329. Precizaţi care din următoarele elemente fac parte din structura macromediului<br />
firmei zootehnice:<br />
a) clienţii<br />
b) mediul economic şi tehnologic<br />
c) băncile<br />
d) mediul stabil<br />
~ 40 ~
330. Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu de<br />
diferenţiere “obiectul relaţiilor de piaţă” ?<br />
a) relaţii de concurenţă<br />
b) relaţii de vânzare-cumpărare<br />
c) relaţii monopoliste<br />
d) relaţii de transmitere de informaţii şi mesaje<br />
331. Care sunt condiţiile pentru realizarea unei concurenţe perfecte pe piaţă ?<br />
a) fluiditatea<br />
b) mărimea întreprinderii<br />
c) atomicitatea<br />
d) transparenţa perfectă a pieţei<br />
332. Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu<br />
de diferenţiere „frecvenţa relaţiilor de piaţă” ?<br />
a) ocazionale<br />
b) contractuale<br />
c) permanente<br />
d) periodice<br />
333. Precizaţi formele de concurenţă neloială care pot fi întâlnite pe piaţa<br />
produselor zootehnice ?<br />
a) concurenţă pură<br />
b) dumpingul<br />
c) concurenţa ilicită<br />
d) concurenţa parazitară<br />
334. Precizaţi ce tip de distribuţie se va utiliza în cazul distribuţiei unui produs<br />
zootehnic printr-un număr relativ redus de intermediari, de regulă specializaţi:<br />
a) distribuţia generală sau extensivă<br />
b) distribuţia inversă<br />
c) distribuţie exclusivă<br />
d) distribuţie selectivă<br />
335. Care din factorii prezentaţi mai jos influenţează gradul de accesibilitate a unui<br />
produs în procesul de cumpărare:<br />
a) calitatea produsului<br />
b) relaţiile de amiciţie (prietenie) cu vânzătorul<br />
c) preţul produsului şi al altor mărfuri şi servicii<br />
d) studiile cumpărătorului<br />
336. Cel mai important criteriu, care determină diferenţieri în structura pieţei îl<br />
constituie obiectul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare. După acest criteriu piaţa<br />
se subdivide în:<br />
a) piaţa bunurilor materiale şi a serviciilor<br />
b) piaţa efectivă şi piaţa potenţială<br />
c) piaţa forţei de muncă (piaţa muncii)<br />
d) piaţa resurselor naturale (inclusiv a pământului)<br />
337. Precizaţi factorii care influenţează dimensiunile pieţei potenţiale:<br />
a) numărul consumatorilor<br />
b) consumul mediu pe o persoană<br />
c) distribuţia inversă<br />
d) nonconsumatorii relativi<br />
~ 41 ~
338. Care din următoarele tipuri de pieţe de gros fac parte din structura pieţei<br />
externe:<br />
a) pieţe de gros locale universale<br />
b) pieţe de gros de triaj<br />
c) piaţa ţărănească<br />
d) pieţe de gros centrale sau terminale<br />
339. Stabiliţi natura concurenţială a pieţei după raportul dintre cerere şi ofertă:<br />
a) număr mare de cumpărători/număr mare de vânzători = piaţă cu concurenţă<br />
perfectă<br />
b) un cumpărător/număr mic de vânzători = piaţă de tip oligopol<br />
c) un cumpărător/un vânzător = piaţă de tip monopol bilateral<br />
d) număr mare de cumpărători/un vânzător = piaţă de tip oligopol bilateral<br />
340. Strategia de piaţă a unei firme zootehnice reprezintă:<br />
a) o parte din producţia zootehnică<br />
b) opţiunea asupra unei variante din mai multe posibilităţi (alternative) prezentate<br />
c) metodele de studiere a cererii de consum<br />
d) prospectarea pieţei şi a nevoilor de consum<br />
341. Stabiliţi criteriul corect al următoarelor variante strategice ale pieţei firmei<br />
zootehnice:<br />
a) strategia activă = poziţia firmei zootehnice faţă de exigenţele pieţei privind calitatea<br />
produselor<br />
b) strategia competitivităţii fără influenţa preţului = poziţia firmei zootehnice faţă de nivelul<br />
concurenţei<br />
c) strategie de supravieţuire =poziţia firmei zootehnice faţă de dinamica pieţei<br />
d) strategia de marketing nesegmentat = poziţia firmei zootehnice faţă de structura pieţei<br />
342. Arătaţi care sunt funcţiile corecte ale pieţei produselor zootehnice din cele<br />
enumerate mai jos ?<br />
a) asigurarea populaţiei cu produse agricole şi agroalimentare necesare vieţii<br />
b) deplasarea produselor agricole şi agroalimentare dintr-un loc în altul<br />
c) asigurarea disponibilităţilor pentru export<br />
d) asigurarea industriei prelucrătoare cu materii prime agricole<br />
343. După criteriul „accesul consumatorilor pe piaţă”, piaţa produselor zootehnice<br />
se poate diviza în :<br />
a) piaţă reglementată (centralizată)<br />
b) piaţă nouă<br />
c) piaţă liberă (concurenţială)<br />
d) piaţă internă<br />
344. Ce strategii de piaţă poate adopta o firmă zootehnică având drept criteriu „<br />
poziţia firmei faţă de dinamica pieţei”?<br />
a) strategia creşterii activităţii de piaţă<br />
b) strategia exigenţei reduse<br />
c) strategia menţinerii activităţii de piaţă<br />
d) strategia restrângerii activităţii de piaţă<br />
~ 42 ~
345. Ce strategie de piaţă poate adopta firma zootehnică în situaţii conjuncturale ?<br />
a) strategie ofensivă<br />
b) strategie de bază<br />
c) strategie de rezervă<br />
d) orice strategie<br />
346. Arătaţi care sunt căile prin care se poate realiza distribuţia unui produs<br />
zootehnic, ca etapă intermediară dintre sfera producţiei şi sfera consumului:<br />
a) prin contact direct între producător şi consumator<br />
b) prin canale specializate de marketing, fără intermediari<br />
c) prin canale de distribuţie cu un singur intermediar<br />
d) prin canale de distribuţie integrate vertical<br />
347. În activitatea de distribuţie a produselor zootehnice, legătura dintre<br />
producător şi consumator se realizează pe baza mai multor fluxuri. Arătaţi care<br />
sunt fluxurile corecte:<br />
a) fluxul monetar<br />
b) fluxul activelor fixe<br />
c) fluxul produselor şi al serviciilor<br />
d) fluxul de informaţii<br />
348. În cadrul economiei de piaţă, aprovizionarea unei localităţi cu produse<br />
zootehnice printr-un mare distribuitor se poate realiza folosind mai multe<br />
variante. Care din variantele de mai jos sunt corecte ?<br />
a) prin stocuri<br />
b) directă<br />
c) prin relaţii publice<br />
d) prin tranzit<br />
349. Precizaţi ce reprezintă un canal de distribuţie<br />
a) figură geometrică, caracterizată prin înălţime, lăţime şi lungime<br />
b) totalitatea verigilor de comercializare prin care sunt dirijate şi se desfăşoară<br />
fluxurile mărfurilor şi serviciilor de la producător la utilizator sau consumator<br />
c) un sistem de conducere a personalului muncitor în care sunt incluse mai multe<br />
întreprinderi zootehnice<br />
d) modalitate de analiză a raportului cerere-ofertă existent pe piaţă la un moment<br />
dat<br />
350. Care este cel mai scurt canal de distribuţie al produselor zootehnice?<br />
a) producător – angrosist – detailist – consumator<br />
b) producător– intermediar 1– intermediar 2 - detailist–consumator<br />
c) producător - distribuitor extern - distribuitor intern - utilizator industrial – detailist<br />
- consumator<br />
d) producător – consumator<br />
351. Cum se determină lăţimea unui canal de distribuţie a unui produs zootehnic?<br />
a) prin numărul magazinelor sau punctelor de vânzare în cadrul distribuţiei en<br />
detail<br />
b) prin numărul depozitelor en gros în cadrul distribuţiei en gros<br />
c) prin distanţa de la domiciliul clientului până la primul magazin sau punct de<br />
vânzare<br />
d) prin aproximarea distanţei dintre două magazine sau puncte de vânzare<br />
~ 43 ~
TEHNOLOGIA INDUSTRIALIZĂRII PRODUSELOR<br />
DE ORIGINE ANIMALĂ<br />
352. Care sunt principalele proteine din miofibrile?<br />
a) miogenul; mioalbumina; miostromina<br />
b) miogenul; miozina A; miostromina<br />
c) miozina A;mioalbumina; globulina X<br />
d) miozina A;actomiozina (miozina B); actina; tropomiozina<br />
353. La ce temperatură se consideră că o carne este refrigerată?<br />
a) când are 0 ÷ +4 0 C la os<br />
b) când are -1 0 la os<br />
c) când are +6 0 C la os<br />
d) când are – 1…..-2 0 C la os<br />
354. La ce temperatură se consideră că o carne este congelată?<br />
a) când are –20 0 C la os<br />
b) când are –10 0 C la os<br />
c) când are –5 0 C la os<br />
d) când are –15 0 C la os<br />
355. Ce substanţe din compoziţia fumului determină gustul şi mirosul specifice<br />
produselor carnate afumate?<br />
a) hidrocarburile aromatice<br />
b) fenolii şi acizii<br />
c) fenolii, hidrocarburile ciclice şi aromatice, alcoolul amilic, mercaptanii,<br />
trimetilamina<br />
d) fenolii cu temperatura de fierbere de +76 0 ÷ +89 0 C; acizii: formic, acetic,<br />
propionic, furanic, lignoceric etc; hidrocarburile aromatice şi ciclice<br />
356. În ce constă tratamentul termic la fabricarea mezelurilor de durată?<br />
a) zvântare; afumare la cald; fierbere; uscare<br />
b) afumare la rece şi uscare<br />
c) zvântare; fierbere; afumare la rece<br />
d) zvântare; afumare la cald; fierbere; afumare la rece; uscare<br />
357. Care este temperatura de sterilizare a conservelor?<br />
a) + 110 ÷ +125 0 C<br />
b) + 140 ÷ +150 0 C<br />
c) + 100 ÷ +109 0 C<br />
d) + 130 ÷ +145 0 C<br />
358. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării înalte a laptelui?<br />
a) reductaza<br />
b) peroxidaza (lactoperoxidaza)<br />
c) fosfataza alcalină<br />
d) proteaza<br />
359. Care este tipul de coagul normal?<br />
a) seros<br />
b) gelatinos<br />
c) cazeos<br />
d) umflat<br />
~ 44 ~
360. Care sunt principalele substanţe ce determină faza bactericidă a laptelui?<br />
a) enzimele cazeinolitice, lacteninele şi penicilinazele<br />
b) lacteninele, lactocromul, riboflavina<br />
c) lisozimele, lacteninele, 1-2-3 aglutininele şi penicilinazele<br />
d) lacteninele, unele combinaţii cetonice şi aldehidice, catalaza şi lipaza<br />
361. Care sunt parametrii pasteurizării mijlocii a laptelui?<br />
a) +63 ÷ +65 0 C; 40 ÷ 60"<br />
b) +75 ÷ +85 0 C; 20 ÷ 40"<br />
c) +85 ÷ +95 0 C; 20 ÷ 40"<br />
d) +71 ÷ +74 0 C; 20’ ÷ 30’<br />
362. Care este consumul specific mediu al smântânii în unt?<br />
a) 2 – 3 kg<br />
b) 4 – 5 kg<br />
c) 5 – 6 kg<br />
d) 3 – 4 kg<br />
363. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării joase şi mijlocii a laptelui?<br />
a) reductaza<br />
b) fosfataza alcalină<br />
c) fosfataza acidă<br />
d) peroxidaza (lactoperoxidaza)<br />
364. Care este consumul specific în producţia de brânză telemea de vacă?<br />
a) 4,5 – 5,5 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime<br />
b) 5,5 – 6,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime<br />
c) 6,2 – 7,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime<br />
d) 7,0 – 8,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime<br />
365. Care este temperatura de sterilizare a laptelui?<br />
a) +107 ÷ +115 0 C<br />
b) +135 ÷ +150 0 C<br />
c) +120 ÷ +125 0 C<br />
d) +80 ÷ +95 0 C<br />
366. Care sunt principalele substanţe aromatice din untul maturat?<br />
a) diacetilul, ac. acetic, ac. propionic<br />
b) diacetilul, urme ale esterilor ac. butiric, A.G.V., gliceride, combinaţii cetonice şi<br />
aldehidice<br />
c) diacetilul, alcoolul metilic, alcoolul etilic, furfurolul<br />
d) diacetilul, 3-4 benzpiren-ul, 1-2 benzantracen-ul, ac. acetic, ac. propionic<br />
367. La ce temperatură se consideră că o carne este decongelată?<br />
a) – 1 0 C la os<br />
b) + 1 0 C la os<br />
c) + 4 0 C la os<br />
d) + 4 ÷ +6 0 C la os<br />
368. Care sunt etapele procesului tehnologic de liofilizare a cărnii?<br />
a) sublimarea; congelarea; decongelarea<br />
b) congelarea; uscarea primară; uscarea secundară<br />
c) congelarea; decongelarea; sublimarea<br />
d) sublimarea; uscarea primară; uscarea secundară<br />
~ 45 ~
369. Care este temperatura apei de opărire a porcinelor în vederea depilării?<br />
a) +50 ÷ +55 0 C<br />
b) +65 ÷ +70 0 C<br />
c) +45 ÷ +50 0 C<br />
d) +60 ÷ +62 0 C<br />
370. Care este densitatea normală a laptelui de vacă integral (de amestec)?<br />
a) 1,025-1,030<br />
b) 1,029-1,037<br />
c) 1,030-1,035<br />
d) 1,028-1,032<br />
371. Ce condiţii trebuie să îndeplinească saramura la sărarea brânzei telemea şi<br />
care este durata de saramurare?<br />
a) concentraţia = 20 – 22%; temperatura = +12 ÷ +16 0 C; durata de saramurare =<br />
14-18 ore<br />
b) concentraţia = 16 – 18%; temperatura = +16 ÷ +20 0 C; durata de saramurare =<br />
24-48 ore<br />
c) concentraţia = 20 – 22%; temperatura = +12 ÷ +14 0 C; durata de saramurare =<br />
48 ore<br />
d) concentraţia = 26 – 28%; temperatura = +20 ÷ +24 0 C; durata de saramurare =<br />
24-48 ore<br />
372. Care este conţinutul oaselor în substanţe minerale?<br />
a) 50%<br />
b) 30-33%<br />
c) 80-85%<br />
d) 40-50%<br />
373. Care este originea enzimei reductază din lapte?<br />
a) sangvină<br />
b) microbiană<br />
c) mamară<br />
d) mixtă<br />
374. Cum se prezintă electroasomatorul pentru asomarea bovinelor?<br />
a) sub formă de cleşte<br />
b) sub formă de pistolet<br />
c) sub formă de stilet<br />
d) sub formă de tub telescopic<br />
375. Ce fracţiuni nu conţin substanţe cancerigene la distilarea condensatului de<br />
fum?<br />
a) fracţiunile distilate între +97…+100 0 C<br />
b) fracţiunile distilate între + 85…+90 0 C<br />
c) fracţiunile distilate între +110…+125 0 C<br />
d) fracţiunile distilate între + 70… +80 0 C<br />
376. La ce temperatură se realizează blanşarea cărnii pentru fabricarea unor<br />
conserve de carne?<br />
a) +110……+115 0 C<br />
b) +70……+80 0 C<br />
c) +90……+95 0 C<br />
d) +100 0 C<br />
~ 46 ~
377. Ce rezultă din degradarea ireversibilă a aminoacizilor aromatici din carne?<br />
a) fenoli, mercaptani, scatol, amoniac<br />
b) crezoli, hidrogen sulfurat, indol, scatol<br />
c) fenoli, crezoli, indol, scatol<br />
d) mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac<br />
378. În ce proporţie se inoculează maiaua de producţie la fabricarea smântânii de<br />
consum?<br />
a) 10-15%<br />
b) 3-5%<br />
c) 1%<br />
d) 5-10%<br />
379. Care este aciditatea normală a laptelui “crud” integral de vacă?<br />
a) 20-22 0<br />
b) 15-19 0<br />
c) 20-24 0<br />
d) 10-15 0<br />
~ 47 ~