TESTE GRILĂ

Facultatea de Zootehnie, U.S.A.M.V. Iaşi 

TESTE GRILĂ 

propuse pentru examenul de diplomă 

din sesiunea iunie 2006 

PRODUCEREA ŞI CONSERVAREA FURAJELOR 

1. Leguminoasele perene din pajişti au frunzele: 

a) simple 

b) compuse 

c) multiple 

d) stipelate 

2. Capacitatea de păşunat se calculează în funcţie de: 

a) perioada de păşunat, timp de ocupare 

b) producţia totală a parcelei, durata ciclului 

c) producţia utilă, necesar de m.v. unei U.M.V. pentru toată perioada de păşunat 

d) producţia utilă, raţia zilnică, durata ciclului de păşunat 

3. Semănatul pajiştilor temporare se face: 

a) la 1-3 cm adâncime, numai toamna 

b) la 4-5 cm adâncime primăvara 

c) la 1-3 cm adâncime primăvara sau la sfârşitul verii, începutul toamnei 

d) la 1-3 cm adâncime numai primăvara 

4. Numărul de parcele la o pajişte în cadrul păşunatului raţional se calculează 

folosind: 

a) ciclul de păşunat, perioada de păşunat 

b) timp de ocupare al unei parcele, perioada de păşunat 

c) durata ciclului de păşunat, timp de ocupare al unei parcele 

d) timp de refacere, timp de ocupare al unei parcele 

5. Tehnica păşunatului se referă la: 

a) data începerii şi încetării păşunatului 

b) înălţimea de păşunat, speciile dominante 

c) frecvenţa păşunatului, înălţimea de cosit 

d) durata ciclului de păşunat 

6. Culturile furajere succesive se cultivă: 

a) după premergătoare care părăsesc terenul devreme: rapiţă, secară, borceag 

b) după premergătoare târzii: porumb furajer, sfeclă furajeră 

c) în lunile martie-aprilie 

d) în luna august după recoltarea orzului 

7. Porumbul furajer pentru însilozare se recoltează: 

a) în faza de maturitate deplină 

b) în faza de ceară 

c) în faza de lapte-ceară 

d) când talia plantelor este de 1-1,5 m 

~ 1 ~

8. Formele eroziunii de suprafaţă sunt: 

a) şiroiri, rigole mici, eroziune de hardpan, ravene; 

b) şiroiri, rigole mari, ogaşe 

c) şiroiri, eroziune de hardpan, rigole mici 

d) şiroiri, eroziune de hardpan, ogaşe 

9. Formele eroziunii de adâncime sunt: 

a) rigole propriu-zise, ogaşe, ravene, cleionaje 

b) ogaş, ravene, rigole propriu-zise 

c) rigole propriu-zise, fascinaje, ravene, ogaşe 

d) rigole propriu-zise, fascinaje 

10. Lucrările antierozionale speciale care se fac pe ogaşe şi ravene sunt: 

a) cleionaj simplu, dublu, triplu, ogaşe, fascinaje 

b) cleionaje, fascinaje, rigole 

c) garnisaje, fascinaje, praguri, gardulete, cleionaje 

d) baraje, fascicule, garduri, praguri 

11. Spiculeţul la graminee este format din: 

a) glume, palei, gineceu, androceu 

b) glume, peduncul, palei, gineceu, androceu 

c) glume, rizomi, palei, gineceu, androceu 

d) glume, palei, gineceu 

12. Lucrările tehnico-culturale simple care se executa pe pajişti sunt: 

a) distrugerea muşuroaielor 

b) grăparea pajiştilor 

c) strângerea pietrelor, cioatelor 

d) discuirea pajiştilor 

13. Combaterea buruienilor pe pajişti se realizează prin metode: 

a) preventive 

b) directe 

c) indirecte 

d) numai chimic şi mecanic 

14. Fertilizarea de bază cu azot influenţează: 

a) producţia 

b) gradul de digestibilitate 

c) compoziţia chimică a furajului 

d) gradul de consumabilitate 

15. Cantitatea de sămânţă folosită pentru semănatul unui hectar de porumb pentru 

siloz este de: 

a) 50-60 kg/ha 

b) 10-15 kg/ha 

c) 80-100 kg/ha 

d) 15-25 kg/ha 

16. La porumbul pentru siloz se recomandă să se folosească: 

a) hibrizi extratimpurii 

b) soiuri tardive şi semitardive 

c) hibrizi tardivi şi semitardivi 

d) soiuri extratimpurii 

~ 2 ~

17. Conveierul verde poate fi: 

a) natural 

b) artificial 

c) mixt 

d) sintetic 

18. Orzul se seamănă: 

a) toamna, la 12,5 cm, folosind 100-120 kg/ha 

b) toamna, la 12,5 cm, folosind 160-200 kg/ha 

c) primăvara, la 12,5 cm, folosind 110-140 kg/ha 

d) primăvara, la 12,5 cm, folosind 200-220 kg/ha 

19. Porumbul pentru siloz se seamănă: 

a) primăvara la t 0 la 3-4 0 C 

b) la temperatura de 5-6 0 C 

c) epoca a II-a 

d) la temperatura de 10-12 0 C 

20. Instalaţia de uscare a fânului prin ventilare cu aer rece este alcătuită din: 

a) un ventilator de mare capacitate, o rezistenţă 

b) grătare de lemn sau metal, hornuri dop, suporturi de uscare 

c) hornuri dop, ventilator, grătare 

d) grătare de lemn sau metal, hornuri dop 

21. Etapele alcătuirii amestecurilor de graminee şi leguminoase sunt: 

a) stabilirea modului şi duratei de folosire 

b) stabilirea numărului de specii 

c) stabilirea ponderii dintre graminee şi leguminoase 

d) alegerea speciilor şi stabilirea procentului de participare, calculul cantităţii de sămânţă 

22. Lucerna albastră pentru furaj se seamănă: 

a) toamna la 15-20 cm cu 30 kg/ha sămânţă 

b) primăvara la 1-2 0 C, la 25 cm între rânduri, cu 25 kg/ha sămânţă 

c) primăvara la 3-4 0 C, la 12,5-15 cm, cu 18-22 kg/ha sămânţă 

d) la sfârşitul verii-începutul toamnei, la 30 cm, cu 25-30 kg/ha sămânţă 

23. Sparceta se poate folosi în furajarea rumegătoarelor: 

a) după o uscare de 6-8 ore pentru a nu produce meteorizaţii 

b) numai sub formă de fân 

c) sub formă de masă verde, fân, nutreţ însilozat 

d) numai sub formă uscată 

24. Soia pentru boabe se seamănă: 

a) La 6-7 0 C, la 60-70 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă 

b) la 8-10 0 C, la 60-70 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă 

c) la 8-10 0 C, la 40-50 cm între rânduri, cu 50-60 kg/ha sămânţă 

d) la 6-7 0 C, la 40-50 cm între rânduri, cu 60-90 kg/ha sămânţă 

25. Sfecla furajeră monogermă se seamănă: 

a) la 7-8 0 C, 50-60 cm între rânduri, cu 9-12 kg/ha sămânţă 

b) la 7-8 0 C, în benzi, cu 4-6 kg/ha sămânţă 

c) epoca I, urgenţa a II-a, în benzi, cu 9-12 kg/ha sămânţă 

d) epoca a II-a, în benzi sau 40-50 cm între rânduri şi 60-70 cm pe urma roţilor, cu 

4-6 kg/ha sămânţă. 

~ 3 ~

26. În rotaţie ovăzul poate reveni după el însuşi: 

a) după 2 ani 

b) după 4-5 ani 

c) după 4-5 ani, dacă în anul anterior a fost sfeclă 

d) după un an 

27. Combaterea buruienilor la sfecla furajeră se face: 

a) prin praşilă oarbă, praşile manuale, rărit 

b) prin praşilă oarbă, praşile mecanice, manuale 

c) erbicidare cu Betanol, Butiran, Dual 

d) erbicidare cu Icedin forte, Benlote, Sinoratox 

28. Ca aditivi furajeri pentru însilozare se pot folosi: 

a) uruieli de porumb, orz, ovăz 

b) fân sau paie tocate 

c) melasă deshidratată sau diluată 

d) produsele care conţin bacterii acidolactice 

29. Condiţiile obţinerii unui siloz de bună calitate sunt: 

a) procent de glucide fermescentibile de 7-8% 

b) conţinut de apă de 70-75% 

c) materialul trebuie să fie tocat la dimensiuni de 7-8 cm 

d) tasarea energică 

30. Condiţiile care trebuie respectate la înfiinţarea culturilor succesive: 

a) realizarea a 1200-2000 0 C, > 125 mm precipitaţii, planta să elibereze terenul 

devreme 

b) să elibereze terenul devreme, existenţa unor maşini suficiente 

c) maşini suficiente, vreme frumoasă 

d) realizarea a < 2000 0 C, > 200 mm precipitaţii 

FIZIOLOGIE ANIMALĂ 

31. Conducerea influxului nervos prin fibrele nervoase izolate se realizează pe baza 

următoarelor legi: 

a) legea integrităţii anatomice şi fiziologice 

b) legea conducerii bilaterale 

c) legea conducerii nedecremenţiale 

d) legea tot sau nimic 

32. Principalele caracteristici ale transmiterii sinaptice sunt: 

a) conducerea unidirecţională (unilaterală a impulsului) 

b) fatigabilitatea (oboseala sinaptică) 

c) întârzierea sinaptică 

d) facilitarea (potenţarea) posttetanică 

33. Activitatea reflexă a măduvei spinării se studiază pe: 

a) o broască spinală 

b) o broască spinalizată 

c) un preparat neuromuscular de broască 

d) animale cu secţionări totale şi semisecţiuni ale măduvei 

~ 4 ~

34. În bulbul rahidian sunt localizaţi centrii nervoşi ai următoarelor reflexe: 

a) respiratorii 

b) de orientare vizuală şi auditivă 

c) motorii şi secretorii digestive 

d) tonusul musculaturii trunchiului, membrelor şi globilor oculari 

35. În hipotalamus se găsesc următorii centri nervoşi: 

a) micţiunii 

b) centrul foamei şi saţietăţii 

c) centrii termoreglării (termogeneză şi termoliză) 

d) centrul pneumotoxic 

36. Efectele stimulării simpaticului sunt: 

a) scăderea frecvenţei şi a forţei de contracţie a inimii 

b) dilatarea pupilei (midriaza) 

c) lipoliza în ţesutul adipos 

d) scăderea motricităţii intestinale 

37. Din categoria glandelor endocrine fac parte: 

a) timusul 

b) glandele paratiroide 

c) medulosuprarenale 

d) glandele salivare 

38. Parathormonul intervine în metabolismul fosfo-calcic prin: 

a) stimulează reabsorbţia renală de fosfaţi 

b) mobilizează calciul din ţesutul osos 

c) fixează calciul în ţesutul osos 

d) scade reabsorbţia calciului în tubii contorţi distali 

39. Efectele fiziologice ale hormonului luteinizant (LH) sunt: 

a) provoacă ovulaţia 

b) provoacă maturarea foliculului de Graaf şi a ovocitei 

c) efect hipoglicemiant 

d) este secretat de hipofiza posterioară 

40. Tiroida secretă următorii hormoni: 

a) melatonină 

b) tiroxină 

c) glucagon 

d) adrenalină 

41. Gluconeogeneza reprezintă: 

a) biosinteza glucozei din precursori neglucidici 

b) sursa de glucoză pentru ţesuturile glucozo-dependente (ţesutul nervos, celulele 

sangvine) în condiţii de inaniţie 

c) cale de legătură între metabolismul proteic şi cel glucidic 

d) degradarea anaerobă şi aerobă a glucozei 

42. Creşterea masei musculare prin biosinteză proteică este stimulată de: 

a) insulină 

b) parathormon 

c) hormonul somatotrop 

d) hormonii sexuali (estrogeni şi androgeni) 

~ 5 ~

43. Stimularea lipogenezei (îngrăşării) se realizează prin: 

a) stimularea lipolizei (scade activitatea lipazei hormonosensibile) 

b) pătrunderea, utilizarea acizilor graşi în celule şi sinteza trigliceridelor 

c) stimularea sintezei lipidelor de rezervă (trigliceride) din glucide sub acţiunea 

insulinei 

d) stimularea sintezei lipidelor sub acţiunea hormonului somatotrop 

44. Lipoliza din ţesutul adipos are loc în inaniţie, efort muscular, temperatură 

scăzută, stres… prin următoarele mecanisme: 

a) inhibarea lipazei hormonosensibile din adipocite sub acţiunea STH, adrenalinei, 

glucagonului 

b) creşte acţiunea lipoproteinlipazei 

c) mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori parasimpatici 

din hipotalamus) 

d) mobilizarea lipidelor prin control nervos (centrii vegetativi superiori simpatici din 

hipotalamus) 

45. Hiperglicemia apare sub acţiunea hormonilor: 

a) hormonul de creştere (STH) 

b) glucagonul 

c) insulina 

d) ocitocina 

46. Rolul ficatului în metabolismul intermediar este de: 

a) gluconeogeneză din aminoacizii glucoformatori 

b) transaminare 

c) glicogenogeneză-glicogenoliză 

d) sinteza şi metabolizarea corpilor cetonici 

47. Saliva are următoarele funcţii: 

a) formarea bolului alimentar 

b) digestia glucidelor 

c) solubilizează substanţele sapide şi stimulează mugurii gustativi 

d) menţinerea echilibrului hidroelectrolitic 

48. Stimularea secreţiei sucului pancreatic se realizează prin: 

a) gastrină 

b) secretină 

c) reflex vago-vagal de distensie 

d) colecistokinină 

49. Motilitatea intestinului gros cuprinde: 

a) mişcări “în masă “(propulsive) 

b) modificări de tonus 

c) contracţii antiperistaltice 

d) contracţii peristaltice 

50. Creşterea şi diferenţierea glandei mamare (mamogeneza) este determinată de: 

a) factori genetici 

b) factori hormonali: hipofizari (prolactină, STH), ovarieni şi placentari (estrogeni, 

progesteron) 

c) factori de creştere nehormonali 

d) conţinutul ţesutului mamar în ADN 

~ 6 ~

51. În controlul hormonal al lactogenezei intervin: 

a) prolactina 

b) progesterona 

c) hormonul somatotrop 

d) calcitonina 

52. Galactopoieza (menţinerea secreţiei de lapte) este realizată de: 

a) hormonul somatotrop (STH) 

b) ocitocina 

c) prolactina 

d) insulina 

53. Efectele fiziologice ale ocitocinei sunt următoarele: 

a) creşte motricitatea oviductului la păsări 

b) determină contracţia celulelor mioepiteliale din alveolele mamare şi din canalele 

galactofore 

c) inhibă contracţia celulelor mioepiteliale 

d) determină contracţia musculaturii netede a uterului în timpul parturiţiei 

54. Precizaţi modificările morfofuncţionale din timpul lactaţiei: 

a) scade greutatea inimii, volumul sangvin şi capacitatea de irigare a aparatului circulator 

b) scade greutatea ţesutului adipos, osos şi muscular 

c) scade capacitatea de digestie şi absorbţie a tubului digestiv 

d) creşte greutatea şi activitatea metabolică a ficatului 

GENETICĂ ANIMALĂ 

55. În retroîncrucişare (backross), raporturile de segregare sunt de: 

a) 1:1; 

b) 1:1:1:1 

c) 2:1 

d) 3:1 

56. Supradominanţa este tipul de interacţiune alelică specifică: 

a) caracterelor cantitative 

b) în manifestarea fenomenului de heterozis 

c) caracterele calitative 

d) toate răspunsurile sunt corecte 

57. În cazul interacţiunii complementare a genelor, în descendenţă va rezulta: 

a) un fenotip nou diferit de a formelor parentale 

b) se va intensifica manifestarea caracterelor parentale 

c) va fi inhibată manifestarea caracterelor parentale 


58. Interacţiunea pleiotropică a genelor presupune: 

a) determinarea în mod direct a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură genă 

b) determinarea în mod indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o singură genă 

c) determinarea în mod direct sau indirect a mai multor caractere sau însuşiri, de o 

singură genă 

d) determinarea mai multor caractere sau însuşiri de mai multe gene dispuse în acelaşi 

locus 

~ 7 ~

59. Genele epistatice acţionează: 

a) intensificând manifestarea unei gene 

b) inhibând manifestarea unei gene alele 

c) inhibând manifestarea altei gene 


60. Interacţiunea polimeră de aditivitate reprezintă: 

a) baza determinării caracterelor calitative 

b) baza determinării caracterelor cantitative 

c) "obiectivul" selecţiei artificiale 


61. Baza caracterelor cantitative de producţie o constituie: 

a) interacţiunea polimeră 

b) dominanţa şi supradominanţa 

c) interacţiunea de complementaritate a genelor 

d) interacţiunea modificatoare a genelor 

62. În transmiterea caracterelor cantitative s-au constatat următoarele principii: 

a) media aritmetică a produşilor din F1 este intermediară celor două medii 

aritmetice ale însuşirilor genitorilor 

b) în F1 gradul de variabilitate a însuşirilor este mic, fiind apropiat de a formelor 

parentale 

c) în F2 gradul de variabilitate creşte foarte mult 

d) în F2 deviaţia standard a caracterelor este mică 

63. Pentru determinarea coeficientului de heritabilitate (h 2 ), în cadrul variaţiei 

genetice se ia în considerare: 

a) variaţia genetică de aditivitate 

b) variaţia genetică de dominanţă 

c) variaţia genetică de epistazie 

d) toate cele trei componente ale variaţiei genetice 

64. Caracterele sunt intens heritabile dacă: 

a) heritabilitatea este mai mare de 0.4 

b) heritabilitatea variază între 0.2-0.4 

c) heritabilitatea este mai mare de 0.2 

d) heritabilitatea este egală cu 0 

65. Coeficientul de heritabilitate determinat pentru un anumit caracter la o populaţie 

de animale, se poate utiliza: 

a) numai pentru populaţia la care a fost determinat, deoarece are o varianţă 

genetică şi a condiţiilor de mediu specifice 

b) numai pentru populaţii de animale aparţinând aceleaşi rase 

c) la orice populaţie aparţinând aceleaşi specii, doar pentru caracterul respective 


66. Corelaţiile dintre diversele caractere de producţie poate avea o cauzalitate: 

a) genetică 

b) de mediu antropic 

c) de mediu natural 

d) genetică şi de mediu 

~ 8 ~

67. Legea segregării materialului genetic acţionează în: 

a) fecundare 

b) gametogeneză 

c) mutageneză 

d) selecţie 

68. La tipul de determinare a sexelor Drosophila, femela este sexul: 

a) homogametic 

b) heterogametic 

c) homozigotic 

d) heterozigotic 

69. Chiasmele sunt fenomene genetice implicate în: 

a) linkage 

b) crossing-over 

c) reprezintă pierderi de material genetic 


70. Driftul genetic modifică structura genetică a populaţiilor: 

a) mari şi mijlocii 

b) mici 

c) mijlocii şi mici 


71. Mutaţia produce: 

a) modificarea structurii genetice a populaţiilor 

b) modificarea numărului de cromozomi 

c) modificarea succesiunii de nucleotide 


BIOLOGIA ŞI PATOLOGIA REPRODUCŢIEI. 

BIOTEHNOLOGII DE REPRODUCŢIE 

72. La categoria ginecologică „IR” (însămânţată recent), la taurine, se includ: 

a) vacile şi viţelele care au mai puţin de 3 însămânţări artificiale şi mai puţin de 3 

luni de la ultima însămânţare 

b) vacile care nu au manifestat estru în ultimele 3 luni, dar au fost însămânţate 

recent 

c) vacile care au mai puţin de 65 de zile de la ultima fătare 

d) vacile care au 4 sau mai multe însămânţări dar mai puţin de 3 luni de la fătare 

73. La categoria ginecologică „MR” (monte repetate) se includ: 

a) vacile şi viţelele care au mai mult de 2 însămânţări artificiale sau monte 

b) vacile şi viţelele care au mai mult de 6 însămânţări artificiale sau monte 

c) vacile şi viţelele care au mai mult de 4 însămânţări artificiale sau monte 

d) vacile şi viţelele care au fost însămânţate mai mult de 5 ori în decurs de 2 luni 

74. Producţia zilnică de spermatozoizi la armăsar este de: 

a) 14 - 16 milioane 

b) 6 miliarde 

c) 400-500 de milioane 

d) 6 x 10 9 

~ 9 ~

75. După fătare, perioada optimă de însămânţare a vacilor cu o producţie medie de 

până la 5000 kg/lactaţie este de: 

a) 15 - 21 de zile 

b) 12 – 18 ore 

c) 3 – 10 zile 

d) 45 - 50 zile 

76. După depistarea vacilor în călduri, însămânţarea trebuie să se facă într-un 

interval de timp de: 

a) 12 – 24 ore 

b) 24 – 48 ore 

c) imediat, cu repetare după 8 – 12 ore 

d) 3 – 4 zile 

77. Poziţiile eutocice ale fetusului în momentul parturiţiei la iapă, sunt: 

a) dorso-sacrală 

b) lombo-sacrală 

c) cefalo-pubiană 

d) dorso-iliacă 

78. Care sunt prezentările fetusului la vacă, în aşezarea longitudinală? 

a) dorso-sacrală 

b) lombo-sacrală 

c) anterioară 

d) posterioară 

79. Procesele fiziologice în perioada puerperală sunt: 

a) eliminarea anexelor fetale şi închiderea cervixului 

b) angajarea şi expulzarea fătului 

c) deschiderea cervixului şi involuţia uterului 

d) involuţia uterului, reluarea activităţii ovarelor, eliminarea loşiilor şi dispariţia 

proceselor infiltrative 

80. Volumul mediu al spermei la armăsar este de: 

a) 50 – 90 ml 

b) 100 – 500 ml 

c) 5 – 8 ml 

d) 1 – 2 ml 

81. Durata medie a spermatogenezei la vier este de: 

a) 60 – 65 zile 

b) 38 zile 

c) 16 – 18 zile 

d) 4 – 6 ore 

82. Hormonul principal în declanşarea ovulaţiei este: 

a) FSH 

b) LH 

c) PRL 

d) Progesteron 

~ 10 ~

83. Reproducţia la păsări este de tip: 

a) asexuat 

b) sexuat 

c) viviparitate 

d) ovoviviparitate 

84. La vacă, luteoliza fiziologică, în principal se datorează acţiunii: 

a) PGF2α 

b) PGE2α 

c) progesteronului 

d) Gn-RH 

85. După dehiscenţa foliculului ovarian, la mamifere, viabilitatea ovocitei este de: 

a) 36 – 44 ore 

b) 15 – 20 secunde 

c) 6 – 12 ore 

d) 3 – 4 zile 

86. Febra vituleră (coma puerperală) este: 

a) accident la fătare 

b) nevroză puerperală 

c) distocie 

d) disendocrinie 

87. Tratamentul hormonal pentru provocarea superovulaţiei la vacă se realizează cu: 

a) estrogeni, progesteron, testosteron 

b) tiroxină, cortizol, relaxină 

c) FSH, PMSG, PGF2α 

d) nu se recomandă tratament hormonal 

88. Transferul embrionilor la vacile receptoare se realizează atunci când aceştia au o 

vârstă de: 

a) 1 – 2 zile 

b) 15 -16 zile 

c) 6 – 8 zile 

d) 30 – 45 zile 

89. La oaie, durata medie a ciclului sexual este de: 

a) 21 - 25 zile 

b) 16 – 17 zile 

c) 18 – 21 zile 

d) 5 – 8 luni 

90. Ce se înţelege prin ovulaţie? 

a) formarea ovulelor 

b) întâlnirea ovulelor cu spermatozoidul 

c) involuţia ovulului 

d) eliminarea ovocitului din foliculul matur 

91. Ovulaţia la nurcă, iepuroaică, pisică este: 

a) incompletă 

b) provocată de actul sexual 

c) spontană 

d) nu se produce 

~ 11 ~

92. Ce se înţelege prin nidaţie? 

a) nidarea ovarului în uter 

b) dehiscenţa foliculară 

c) fixarea oului în mucoasa uterului 

d) degenerarea ovocitului 

93. Stadiile dezvoltării produsului de concepţie: 

a) multiplicare, creştere, maturare 

b) zigot, embrion, făt 

c) morulă, blastulă, embrion 

d) creştere, maturare şi expulzare 

94. Ce rol îndeplinesc glandele anexe la cocoş? 

a) secreţia plasmei seminale 

b) crearea unui mediu favorabil spermatozoizilor 

c) menţinerea viabilităţii spermatozoizilor 

d) nici un rol 

95. Debutul implantării zigotului în cavitatea uterină la vacă, după fecundare, se 

produce în intervalul: 

a) 5 – 6 zile 

b) 25 – 27 zile 

c) 38 – 42 zile 

d) 14 – 16 zile 

96. La suine, nidaţia zigotului este: 

a) interstiţială 

b) hemo-corială 

c) excentrică 

d) centrală 

97. La ce sunt folosite paietele? 

a) examenul colposcopic 

b) examenul colului uterin 

c) recoltarea spermei 

d) însămânţare artificială 

98. Care sunt hormonii hipofizei anterioare cu rol în reglarea funcţiei de reproducţie 

la taurine? 

a) FSH, Gn-RH, PRL 

b) PMSG, HCG, PL 

c) estrogeni, progesteron, testosteron 

d) FSH, LH, PRL 

99. Stadiile corpului luteal ciclic sunt: 

a) multiplicare, creştere maturare 

b) organizare, involuţie, atrezie 

c) luteogeneză, luteotrofică, luteoliză 

d) zigot, embrion, făt 

~ 12 ~

NUTRIŢIE ŞI ALIMENTAŢIE ANIMALĂ 

100. Produşii finali ai fermentaţiei rumenale sunt: 

a) acizii graşi esenţiali 

b) acizii graşi volatili 

c) acizii polinesaturaţi 

d) amoniacul 

101. Care dintre compartimentele gastrice este mai dezvoltat la erbivorele 

rumegătoare: 

a) stomacul 

b) intestinul 

c) colonul 

d) cecumul 

102. Conţinutul proteinelor în azot este în medie: 

a) 16 % 

b) 6,25 % 

c) 8 % 

d) 10 % 

103. Conţinut mai ridicat în aminoacizi esenţiali au: 

a) albuminele 

b) globulinele 

c) glutelinele 

d) prolaminele 

104. Dintre „pierderile” de energie din organism, la rumegătoare cele mai 

însemnate sunt prin: 

a) fecale 

b) urină 

c) gaze de fermentaţie 

d) energie termică 

105. Digestibilitatea energiei este influenţată, în primul rând, de conţinutul 

nutreţurilor în: 

a) proteine 

b) glucide 

c) lipide 

d) celuloză 

106. Energia netă se poate folosi pentru estimarea valorii nutritive la: 

a) rumegătoare 

b) porcine 

c) păsări 

d) iepuri 

107. Ca etalon pentru exprimarea valorii energetice se foloseşte: 

a) orzul pentru UFL 

b) ovăzul pentru UFL 

c) ovăzul pentru UNL 

d) orzul pentru UNL 

~ 13 ~

108. Echivalentul energetic pentru UFL este: 

a) 1700 kcal ENL 

b) 1820 kcal ENL 

c) 1540 kcal ENL 

d) 1580 kcal ENL 

109. Exprimate în EN cerinţele de energie pe kg 0,75 sunt mai mari la: 

a) taurine 

b) cabaline 

c) porcine 

d) nu sunt deosebiri 

110. Substanţele goitrogene inhibă utilizarea în organism a: 

a) Mn 

b) Ca 

c) I 

d) Co 

111. Seleniul are în organism funcţii asemănătoare cu vitamina: 

a) A 

b) D 

c) E 

d) K 

112. Alimentaţia flushing este indicată pentru: 

a) scroafe 

b) oi 

c) tauri 

d) berbeci 

113. În componenţa unui ou, în proporţie mai mare sunt: 

a) proteinele 

b) grăsimile 

c) mineralele 

d) glucidele 

114. Recoltate în aceeaşi fază de vegetaţie, conţinutul în energie/kg SU este mai 

mare la: 

a) nutreţul verde 

b) fân 

c) nutreţul murat 

d) nu sunt deosebiri 

115. Ingestibilitatea nutreţurilor depinde, în mai mare măsură, de conţinutul lor în: 

a) proteină 

b) grăsimi 

c) pereţi celulari 

d) NDF 

116. Digestibilitatea SO dintr-un nutreţ depinde, în mai mare măsură, de 

conţinutul lor în: 

a) celuloză şi lignină 

b) ADF 

c) NDF 

d) proteină 

~ 14 ~

117. Timpanismul în urma consumului de lucernă, este datorat prezenţei în aceasta a: 

a) dextrinelor 

b) saponinelor 

c) celulozei 

d) ligninei 

118. Valoarea nutritivă creşte pe măsura înaintării în vârstă a plantei la: 

a) lucernă 

b) raigras 

c) porumb 

d) orz 

119. Pe măsura înaintării în vârstă, proporţia de celuloză brută se reduce în planta întreagă la: 

a) trifoi 

b) ghizdei 

c) ovăz 

d) porumb 

120. Care dintre următoarele seminţe are cel mai redus conţinut în proteină şi 

aminoacizi esenţiali: 

a) orz 

b) grâu 

c) porumb 

d) secară 

121. Proteinele din seminţele de porumb sunt formate în special din: 

a) albumine 

b) globuline 

c) gluteline 

d) prolamine 

122. Conţinut mai ridicat în β –glucani au seminţele de: 

a) soia 

b) porumb 

c) orz 

d) grâu 

123. Efectul extracaloric al grăsimilor se manifestă la: 

a) taurine 

b) ovine 

c) porcine 

d) păsări 

124. Proporţii mai ridicate de grăsimi în hrană sunt suportate la: 

a) taurine 

b) ovine 

c) porcine 

d) păsări 

125. Degradabilitatea în rumen a proteinelor din seminţele de leguminoase este: 

a) foarte ridicată 

b) foarte redusă 

c) moderată 

d) nu se degradează 

~ 15 ~

126. Şroturile de soia sunt, comparativ cu cele de floarea soarelui: 

a) mai sărace în lizină 

b) mai bogate în lizină 

c) mai sărace în aminoacizi sulfuraţi 

d) mai bogate în aminoacizi sulfuraţi 

127. Şroturile de floarea soarelui sunt, comparativ cu cele de soia: 

a) mai bogate în lizină 

b) mai bogate în aminoacizi sulfuraţi 

c) mai sărace în celuloză 

d) mai sărace în lizină 

128. Cantitatea de substanţă uscată ingerată la vaci este determinată în măsură 

mai mare de: 

a) greutatea animalului 

b) producţia de lapte 

c) starea fiziologică 

d) vârsta 

129. Din rezervele corporale de grăsime se poate asigura necesarul de energie 

pentru o producţie de lapte de: 

a) 100-200 kg 

b) 150-600 kg 

c) 50-100 kg 

d) 600-1000 kg 

AMELIORAREA ANIMALELOR 

130. Coeficientul de selecţie reprezintă: 

a) probabilitatea ca un individ să participe la reproducţie 

b) măsura în care toţi indivizii participă la reproducţie 

c) probabilitatea ca un individ să nu participe la reproducţie 

d) numărul indivizilor care alcătuiesc nucleul de selecţie 

131. Selecţia artificială: 

a) favorizează heterozigoţii 

b) favorizează homozigoţii 

c) foloseşte criterii fenotipice 

d) foloseşte criterii genotipice 

132. Selecţie stabilizatoare se face pentru caracterele: 

a) care au ajuns la un nivel de performanţă dorit 

b) al căror nivel de performanţă trebuie să crească 

c) al căror nivel de performanţă trebuie să scadă 

d) al căror nivel de performanţă trebuie păstrat 

133. Selecţia direcţional progresivă se practică pentru: 

a) cantitatea de lapte/lactaţie normală 

b) numărul de produşi morţi la o fătare 

c) sporul mediu zilnic 

d) grosimea cojii ouălor 

~ 16 ~

134. Selecţia direcţional regresivă se practică pentru: 

a) prolificitate 

b) fineţea lânii 

c) randamentul la tăiere 

d) grosimea stratului de slănină 

135. Selecţia reproducătorilor se face folosind criteriile genotipice pentru 

caracterele: 

a) care au un coeficient de heritabilitate mare 

b) care au un coeficient de heritabilitate mic 

c) care nu au coeficient de heritabilitate 

d) limitate de sex 

136. Metoda indicilor de selecţie 

a) este o metodă de selecţie concomitentă 

b) ţine cont de valoarea coeficientului de heritabilitate a caracterelor urmărite 

c) ţine cont de corelaţia dintre caractere 

d) este o metodă foarte exigentă 

137. Constituirea de populaţii noi cu substituirea celei de bază se face prin: 

a) anageneză 

b) cladogeneză 

c) sinteză 

d) reproduere la întâmplare 

138. Cladogeneza este un procedeu de constituirea unor populaţii noi folosind la reproducţie: 

a) doar homozigoţi 

b) doar heterozigoţi 

c) heterozigoţi izolaţi reproductiv 

d) homozigoţi izolaţi reproductiv 

139. Valoarea de ameliorare a unui reproducător poate fi dată de: 

a) valoarea medie probabilă a tuturor descendenţilor obţinuţi de la el 

b) media valorilor de ameliorare ale părinţilor 

c) doar de valoarea medie a fiicelor obţinute de la el 

d) doar de valoarea medie a fiilor obţinuţi de la el 

140. Pentru estimarea capacităţii reale de producţie este necesar să se cunoască: 

a) coeficientul de heritabilitate a caracterului urmărit 

b) coeficientul de corelaţie între caracterul urmărit şi alte caractere 

c) coeficientul de repetabilitate a caracterului urmărit 

d) valoarea de ameliorare pentru acelaşi caracter 

141. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul propriu este eficientă în cazul caracterelor: 

a) limitate de sex 

b) cu un coeficient de heritabilitate mare 

c) calitative 

d) care necesită sacrificarea animalelor 

142. Performanţa, la animale, reprezintă: 

a) cea mai bună producţie 

b) caracterul cel mai apreciat 

c) valoarea fenotipică a oricărui caracter calitativ 

d) valoarea fenotipică a oricărui caractere cantitativ 

~ 17 ~

143. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul ascendenţilor se bazează pe 

principiul: 

a) ascendenţii constituie cea mai ieftină sursă de informaţii 

b) individul apreciat are o parte de genofond comună cu fiecare dintre ascendenţii 

săi 

c) fenotipul descendenţilor este identic cu cel al ascendenţilor 

d) ascendenţii au valoarea de ameliorare mai mare decât a individului apreciat 

144. Selecţia familială: 

a) se practică doar pentru caracterele cu un coeficient de heritabilitate mare 

b) este mai eficientă decât selecţia individuală 

c) este eficientă atunci când este combinată cu selecţia individuală 

d) nu este influenţată de selecţia individuală 

145. Homogamia conduce la: 

a) fixarea unei gene în populaţie 

b) fixarea tipurilor extreme în populaţie 

c) fixarea heterozigoţilor în populaţie 

d) creşterea gradului de asemănare fenotipică dintre părinţi şi descendenţi 

146. În urma folosirii heterogamiei: 

a) media performanţelor descendenţilor va fi mai mare decât performanţele medii 

ale părinţilor 

b) media performanţelor descendenţilor diferă de performanţele medii ale părinţilor 

c) media performanţelor descendenţilor şi performanţele medii ale părinţilor sunt 

apropiate 

d) gradul de asemănare dintre părinţi şi descendenţi va fi scăzut 

147. Prin heterozis se înţelege superioritatea performanţelor medii ale hibrizilor 

faţă de: 

a) media performanţelor semifraţilor 

b) media performanţelor parentale 

c) media performanţelor contempranilor 

d) media performanţelor descendenţilor 

148. Coeficientul de înrudire este: 

a) egal cu coeficientul de consangvinizare 

b) jumătate din coeficientul de consangvinizare 

c) dublul coeficientului de consangvinizare 

d) independent faţă de coeficientul de consangvinizare 

149. Predicţia valorii de ameliorare după fenotipul rudelor colaterale este necesară 

pentru caracterele: 

a) limitate de sex 

b) ale căror performanţe nu pot fi apreciate pe animalul viu 

c) repetabile pe corp 

d) calitative 

150. Împerecherea între indivizi rude de gradul II (bunici-nepoţi, de exemplu) este: 

a) consangvinizare necurentă 

b) consangvinizare apropiată 

c) consangvinizare moderată 

d) consangvinizare incestuoasă 

~ 18 ~

151. Ca urmare a consangvinizării, valoarea coeficientului de heritabilitate: 

a) creşte, la nivel de populaţie 

b) scade, la nivel de populaţie 

c) este influenţată de coeficientul de consangvinizare al liniilor dintr-o populaţie 

d) rămâne nemodificată 

152. Încrucişarea de absorbţie presupune folosirea masculilor imigranţi: 

a) timp de mai multe generaţii 

b) timp de o generaţie 

c) până se ajunge la procentul de gene imigrante dorit 

d) până se corectează un anumit defect 

153. Încrucişările de ameliorare au ca scop: 

a) transmiterea progresului genetic 

b) înlocuirea unei populaţii slab productive cu una mai valoroasă 

c) corectarea unor defecte 

d) obţinerea unor hibrizi industriali 

TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR 

154. Care ţară de pe glob deţine cel mai mare efectiv de bovine: 

a) Brazilia 

b) India 

c) SUA 

d) China 

155. Efectivul de vaci pentru lapte din UE este în: 

a) creştere 

b) scădere 

c) staţionar 

d) oscilant 

156. Ce reprezintă cota de lapte: 

a) laptele total produs în fermă 

b) laptele pentru autoconsum 

c) laptele care este livrat la unităţi de procesare 

d) laptele comercializat prin vânzări directe 

157. Care este autoritatea competentă pentru administrarea cotei de lapte: 

a) Agenţia SAPARD 

b) ANCA 

c) ANARZ 

d) AGCTR 

158. Efectivul cel mai mare de bubaline îl deţine: 

a) Africa de Sud 

b) China 

c) India 

d) Pakistan 

~ 19 ~

159. Producţia mondială de lapte depăşeşte: 

a) 450 mil. tone 

b) 550 mil. tone 

c) 700 mil. tone 

d) 850 mil. tone 

160. Câte genuri cuprinde subfamilia Bovinae: 

a) 3 

b) 6 

c) 5 

d) 4 

161. Ce cantitate de gunoi se poate obţine anual de la o bovină adultă: 

a) 20 t 

b) 15 t 

c) 30 t 

d) 8 t 

162. Bovinele au preferinţă pentru gustul: 

a) amar 

b) dulce 

c) acru 

d) sărat 

163. În structura speciilor de bovine ponderea principală o deţin: 

a) bubalinele 

b) taurinele 

c) bibovinele 

d) zebul 

164. Când se realizează producţia maximă de lapte la rasele specializate pentru 

lapte: 

a) în lactaţia I 

b) în lactaţia II-III 

c) în lactaţia IV-V 

d) în lactaţia VI şi peste 

165. Rasa Normandă este specializată pentru: 

a) producţie de lapte 

b) producţie mixtă lapte-carne 

c) producţie mixtă carne-lapte 

d) producţie de carne 

166. Rasa Red Holstein s-a format în: 

a) Olanda 

b) Germania 

c) SUA 

d) Canada 

167. Care este rasa cu peste 80 % fătări prin cezariană: 

a) Simmental 

b) Sură de stepă 

c) Blanc Belgian Blue 

d) Jersey 

~ 20 ~

168. Care este structura optimă pe stări fiziologice a efectivului matcă într-o fermă 

de vaci: 

a) 80 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montate 

b) 60 % vaci în producţie; 75 % recent fătate şi recent montate 

c) 50 % vaci în producţie; 50 % recent fătate şi recent montate 

d) 45 % vaci în producţie; 80 % recent fătate şi recent montate 

169. Fecunditatea la vacă este mai redusă în timpul: 

a) primăverii 

b) verii 

c) toamna 

d) iernii 

170. Determinismul genetic al însuşirilor de reproducţie este: 

a) foarte slab 

b) puternic 

c) mediu 

d) foarte puternic 

171. Câţi incisivi superiori se întâlnesc la bovine: 

a) 8 

b) 6 

c) 0 

d) 4 

172. La care furaje se înregistrează cea mai mică viteză de consum: 

a) suculente 

b) grosiere 

c) fibroase 

d) concentrate 

173. Ce culoare are rasa Blanc Belgian Blue: 

a) bălţată alb cu roşu 

b) bălţată alb cu bleu 

c) neagră cu pete mici albe 

d) alb-gălbuie 

174. Care este greutatea maximă a carcasei de taurină admisă prin normele UE: 

a) 200 kg 

b) 500 kg 

c) 340 kg 

d) 400 kg 

TEHNOLOGIA CREŞTERII ŞI EXPLOATĂRII CABALINELOR 

175. Care tip de sistem nervos şi temperament corespunde cel mai bine pentru caii 

de tracţiune? 

a) puternic, echilibrat, foarte mobil şi temperament vioi 

b) puternic, echilibrat, inert şi temperament mezosensibil 

c) puternic dar neechilibrat şi temperament hipersensibil 

d) pasiv şi temperament hiposensibil 

~ 21 ~

176. Tipurile morfo-productive întâlnite la cai sunt: 

a) calul de tracţiune uşoară, calul intermediar şi calul de tracţiune grea 

b) calul de şa şi calul de sport pentru performanţă 

c) tipul morfo-productiv de călărie, calul de portsamar şi tipul morfo-productiv de 

tracţiune 

d) carosierul uşor, carosierul greu şi calul de tracţiune grea 

177. Rasele de cai crescute în România care prezintă importanţă la nivel mondial: 

a) Arabă, Pur sânge englez 

b) Huţulă şi Ardeneză 

c) Lipiţană şi Calul Nonius 

d) Calul Gidran şi Calul de sport românesc 

178. Tulpinile Kuhaylan, Saqlawy şi Muniqi aparţin raselor: 

a) Pur sânge englez 

b) Arabă 

c) Lipiţană 

d) Huţulă 

179. La care rasă de cai, probele de alergare la galop, au impus diferenţierea 

tipului uşor (sprints sau flyer), masiv (steyer) şi intermediar? 

a) Lipiţană 

b) Arabă 

c) Pur sânge englez 

d) Huţulă 

180. Aptitudinile cailor de rasă Lipiţană sunt pentru: 

a) tracţiune 

b) tracţiune intermediară şi călărie 

c) exclusiv pentru viteză în alură de galop 

d) tracţiune, portsamar şi călărie 

181. Dintre rasele de cai crescute în ţara noastră, care este cel mai bine adaptată la 

relieful muntos, puternic accidentat, cu altitudini de peste 1000 m, sol sărac şi 

climă aspră: 

a) rasa Lipiţană 

b) rasa Ardeneză 

c) rasa Huţulă 

d) rasa Arabă 

182. Dimensiunile boxelor din adăposturile destinate armăsarilor pepinieri din 

herghelii sunt: 

a) 2,90/1,70 m 

b) 3,50/3,50 m 

c) 3,60/4,50 m 

d) 4,00/4,00 m 

183. Pansajul zilnic al armăsarilor se execută: 

a) înainte de montă 

b) după montă 

c) înainte de exerciţiul de mişcare 

d) atât înainte cât şi după montă sau exerciţiul de mişcare 

~ 22 ~

184. De ce sunt prevăzute cu inele metalice jgheaburile de pe pereţii laterali ai 

adăposturilor pentru iepele din herghelii? 

a) pentru a le ţine legate în perioada de stabulaţie 

b) pentru a le ţine legate în timpul administrării nutreţurilor concentrate, efectuării igienei 

corporale, diagnosticului gestaţiei sau a unor acţiuni zootehnice şi sanitar-veterinare 

c) pentru a le ţine legate în timpul administrării nutreţurilor concentrate 

d) pentru a le ţine legate în timpul administrării diferitelor categorii de nutreţuri 

185. Suprafaţa de adăpost necesară pentru o iapă cu mânz este de: 

a) 12-16 m 2 , din care 3-4 m 2 pentru mânz 

b) 9-11 m 2 

c) sub 6 m 2 

d) peste 16 m 2 

186. În perioada de stabulaţie, regimul de mişcare al mânjilor înţărcaţi este: 

a) zilnic, în două reprize, dimineaţa şi după amiaza 

b) zilnic, numai dimineaţa 

c) zilnic, numai după amiaza 

d) la intervale de 2-3 zile 

187. Suprafaţa de adăpost necesară pentru tineretul cabalin, în vârstă de 1-2 ani, 

din herghelie, este de: 

a) sub 6 m 2 

b) 6-8 m 2 

c) 8-10 m 2 

d) peste 10 m 2 

188. La tineretul cabalin aflat în perioada de dresaj şi antrenament pansajul se face: 

a) dimineaţa, înainte de a începe programul de dresaj şi antrenament 

b) după amiaza înainte de a începe programul de dresaj şi antrenament 

c) după amiaza după încheierea programului de dresaj şi antrenament 

d) dimineaţa şi după amiaza atât înainte cât şi după programul de dresaj şi 

antrenament 

189. Principiile care influenţează reuşita dresajului: 

a) repetiţia, ritmicitatea, continuitatea, progresivitatea, optimizarea efortului, 

aplicarea recompensei sau pedepsei la momentul optim 

b) repetiţia şi progresivitatea 

c) progresivitatea, ritmicitatea, recompensa sau pedeapsa la momentul optim 

d) repetiţia, progresivitatea şi continuitatea 

190. Fazele dresajului cailor de tracţiune: 

a) obişnuirea cu harnaşamentele şi învăţarea calului să tragă 

b) învăţarea calului să tragă şi formarea atelajului 

c) lucrul la lonjă, obişnuirea cu harnaşamentul, învăţarea calului să tragă şi 

formarea atelajului 

d) obişnuirea cu harnaşamentul; învăţarea calului să tragă şi formarea atelajului 

191. Probele de calificare pentru tracţiune grea la pas cu înhămare individuală se 

practică la rasele: 

a) Arabă, Calul Nonius, Calul Gidran 

b) Rasa Huţulă, Calul de sport românesc 

c) Rasa Ardeneză 

d) Calul Semigreu românesc, Calul Furioso North-Star, Rasa Lipiţană 

~ 23 ~

192. Regimul de lucru săptămânal pentru caii adulţi normal dezvoltaţi şi cu o stare 

bună de întreţinere este de: 

a) 5 zile 

b) 6 zile 

c) 4 zile 

d) 7 zile 

TEHNOLOGIA CREŞTERII OVINELOR ŞI CAPRINELOR 

193. Arealul de răspândire a ovinelor si caprinelor este cu precădere în zonele 

geografice cu climat: 

a) temperat şi oceanic 

b) rece de tip arctic 

c) ecuatorial şi tropical 

d) temperat continental 

194. Cele mai semnificative modificări morfologice apărute ca urmare a 

domesticirii oilor se referă la: 

a) conformaţie corporală 

b) mărimea coarnelor 

c) îmbrăcămintea piloasă 

d) durata gestaţiei 

195. Particularităţile morfologice specifice capului şi subregiunilor sale ajută 

caprele în următoarele situaţii: 

a) creşterea gradului de adaptare 

b) facilitarea consumului rapid şi uşor al ierburilor de pe păşune 

c) să valorifice vegetaţia lemnoasă 

d) să consume în mod selectiv plantele 

196. Forma sălbatică din care derivă capra Carpatină este: 

a) Capra Falconeri 

b) Capra Bezoar 

c) Capra Prisca 

d) Capra Aegagrus 

197. Forma sălbatică din care derivă Ţigaia este: 

a) Ovis vignei arkar 

b) Ovis musimon 

c) Ovis argali 

d) Ovis orientalis 

198. Culorile compuse specifice ovinelor sunt: 

a) albă uniform, neagră, komor 

b) neagră, roză, albă neuniform 

c) sură, albă neuniform, brumărie, roză 

d) brumărie, neagră, alb uniform 

199. La ovine, molarii apar la vârsta de: 

a) 3 luni, 18 luni, 25 luni 

b) 3 luni, 9 luni, 18 luni 

c) 5 luni, 15 luni, 20 luni 

d) 7 luni, 22 luni, 25 luni 

~ 24 ~

200. Oile Spancă reprezintă rezultatul împerecherilor dintre rasele: 

a) Karakul şi Ţigaie 

b) Ţigaie şi Ţurcană 

c) Merinos şi Ţigaie 

d) Ţigaie şi Stogoşă 

201. Rasa Merinos de Palas s-a format printr-un proces dirijat de împerechere a 

oilor locale selecţionate cu berbeci aparţinând raselor: 

a) Merinos de Transilvănean 

b) Merinos de Caucaz şi Merinos Stavropol 

c) Ţigaie şi Merinos de Cluj 

d) Merinos Rambouillet şi Merinos semiprecoce german 

202. Tehnologia de îngrăşare recomandată în cazul tineretului ovin aparţinând 

raselor precoce este: 

a) extensivă 

b) semiextensivă 

c) intensivă 

d) semiintensivă 

203. Formarea foliculilor piloşi are loc la nivelul: 

a) stratului bazal 

b) stratului medular 

c) stratului generator al epidermei 

d) cortexului şi ortocortexului 

204. Structura histologică a fibrelor de lână este reprezentată de următoarele straturi: 

a) bazal, granulos şi cornos 

b) papilar, reticular şi extern 

c) epidermă, dermă şi hipodermă 

d) cuticular, cortical şi medular 

205. Uniformitatea fibrelor de lână se apreciază în funcţie de diferenţierile existente între: 

a) usuc şi desime 

b) ondulaţii şi desime 

c) lungimea şi fineţea fibrelor 

d) forma şuviţei şi desime 

206. În cazul oilor Ţurcană, producţia medie de lână se încadrează între limitele: 

a) 3 şi 8 kg 

b) 2,5 şi 6 kg 

c) 3 şi 6 kg 

d) 2,0 şi 4,5 kg 

207. Durata perioadei de alăptare la ovine este cuprinsă între: 

a) 1 şi 3 luni 

b) 1 şi 6 luni 

c) 1 şi 5 luni 

d) 3 şi 5 luni 

208. Dintre rasele autohtone potenţialul lactogen este mai ridicat la: 

a) Karakul de Botoşani 

b) Merinos de Palas 

c) Ţigaie 

d) Merinos de Cluj 

~ 25 ~

209. În cazul oilor cu fătări multiple producţia de lapte pe lacaţia respectivă este 

superioară cu: 

a) 20 – 30 % 

b) 40 – 60 % 

c) 60 – 90 % 

d) 5 – 10 % 

210. Dezvoltarea buclajului se realizează în care dintre următoarele stadii: 

a) profaza, golaş, karakulcea şi normal 

b) neofaza, karakul – karakulcea, karakul normal 

c) golaş, karakulcea, karakul-karakulcea şi karakul normal 

d) mugure pilos, papilă, prepapilă şi con pilos 

211. Însuşirile care caracterizează buclajul sunt: 

a) formă, grad de închidere 

b) extindere, desime, grad de închidere 

c) uniformitate, înălţime, lungime 

d) modelare, desime, extindere, mărime, uniformitate, rezistenţă, elasticitate 

212. Producţia de pielicele se obţine de la rasele: 

a) Merinos de Palas şi Ţigaie 

b) Spancă ameliorată şi Stogoşă 

c) Ţurcană şi Ţigaie 

d) Karakul şi Ţurcană brumărie şi neagră 

213. Aprecierile calităţii pielicelelor se face: 

a) la înţărcare 

b) la 2 – 4 zile de la fătare 

c) la 12 luni 

d) la 6 luni 

214. Anomalia prestomacelor apare la mieii aparţinând varietăţilor de culoare: 

a) komor şi brumăriu închis 

b) brumăriu deschis şi alb 

c) brumăriu închis şi roz 

d) negru şi sur 

215. Înţărcarea foarte precoce a mieilor se face: 

a) la 5 – 12 zile după fătare 

b) la 2 – 5 zile după fătare 

c) la 30 – 35 zile după fatare 

d) în perioada colostrală 

216. La caprine gestaţia durează: 

a) între 142 şi 155 zile 

b) între 90 şi 125 zile 

c) între 130 şi 135 zile 

d) între 160 şi 165 zile 

217. Tineretul ovin aparţinând raselor caracterizate printr-un grad bun de 

precocitate este utilizat pentru prima oară la reproducţie: 

a) după 12 luni 

b) după 9 luni 

c) după 15 luni 

d) după 27 luni 

~ 26 ~

218. Sistemul intensiv de exploatare a ovinelor se poate realiza prin: 

a) transhumanţă şi semitranshumanţă 

b) stabulaţie permanentă 

c) ziua pe păşune şi noaptea în saivan 

d) furajare pe bază de amestec unic 

219. Durata de exploatare a ovinelor aparţinând raselor de pielicele este cuprinsă 

între: 

a) 3 şi 5 ani 

b) 4 şi 6 ani 

c) 8 şi 12 ani 

d) 5 şi 7 ani 

220. Identificarea mieilor purtători ai factorului letal se bazează pe: 

a) aprecierea caracterelor de rasă 

b) stabilirea tipului de constituţie 

c) tipicitatea cozii, capului şi liniei superioare 

d) analiza gradului de pigmentare a pielii, învelişului pilos şi a mucoaselor 

221. Structura fizică a carcasei se referă la: 

a) raportul ce se stabileşte între părţile tranşate din carcasă 

b) raportul dintre jigou şi cap de piept 

c) raportul dintre două semicarcase 

d) raportul dintre oase, carne şi grăsime 

222. Prolificitatea, în cazul ovinelor, se stabileşte în funcţie de : 

a) numărul femelelor reţinute pentru prăsilă 

b) numărul total de miei obţinuţi de la oile care au fătat 

c) vârsta de utilizare la primul ciclu reproductiv 

d) numărul total de miei obţinuţi de la oile repartizate la montă 

TEHNOLOGIA CREŞTERII PĂSĂRILOR 

223. Vârsta de năpârlire a păsărilor şi durata acestui fenomen se corelează negativ cu: 

a) greutatea ouălor 

b) starea de sănătate a păsărilor 

c) felul hibridului 

d) producţia numerică de ouă 

224. De regulă, greutatea primului ou depus de o pasăre reprezintă: 

a) 55% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult 

b) 75% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult 

c) 65% din greutatea maximă realizată la vârsta de adult 

d) este egală cu greutatea maximă realizată la vârsta de adult 

225. Care din următorii factori nu influenţează producţia de carne la păsări: 

a) sexul şi vârsta 

b) forma ouălor 

c) prolificitatea 

d) viteza de îmbrăcare cu penaj 

~ 27 ~

226. Ce se înţelege printr-un “ciclu de ouat”: 

a) durata perioadei de ouat 

b) o succesiune de secvenţe şi pauze, cu condiţia ca durata fiecărei pauze să fie 

de maximum 10 zile 

c) o succesiune de secvenţe şi pauze, cu condiţia ca durata fiecărei pauze să fie 

de maximum 5 zile 

d) este o noţiune neuzitată 

227. Vitamina B12 nu se administrează palmipedelor supuse îndopării pentru ficat 

gras, deoarece: 

a) favorizează migrarea proteinelor 

b) accelerează tranzitul intestinal 

c) reduce consumul de furaje 

d) previne acumularea de lipide, dat fiind rolul ei hepato-protector 

228. Care sunt varietăţile de culoare ale rasei Rhode Island: 

a) albă şi argintie 

b) roşie şi albă 

c) argintie şi herminată deschis 

d) roşie şi barată 

229. Care este producţia de ouă la rasa de curci Bronzată ameliorată: 

a) 20-30 buc. 

b) 110-120 buc. 

c) 80-90 buc. 

d) 60-75 buc. 

230. La curci, liniile de tată se selecţionează după următoarele criterii: 

a) greutatea corporală; conformaţia pieptului; indicele de conversie a hranei; indicii 

de reproducţie 

b) eclozionabilitatea; producţie de ouă; ecloziunea 

c) producţie de ouă; greutatea ouălor; eclozionabilitatea 

d) greutatea ouălor; eclozionabilitatea; producţia de ouă 

231. Cu ce producţie de ouă este creditat hibridul “Roso-SL”, în perioada de vârstă 

19-77 săptămâni: 

a) 298-304 ouă/găină introdusă 

b) 278-284 ouă/găină introdusă 

c) 308-314 ouă/găină introdusă 

d) d.288-294 ouă/găină introdusă 

232. Care sunt cei mai importanţi hibrizi comerciali româneşti de găină pentru 

producerea ouălor de consum: 

a) ROSO SL – 2000; ROBAR SL – 2002; ALBO SL – 2000 

b) ROSO SL; Hy – Line; Hisex White 

c) ROBAR SL – 2002; ALBO SL – 2000; Hy Line 

d) ROSO SL – 2000; ALBO SL – 2000; Hy Line 

233. În staţiile de incubaţie cu mediu controlat, ouăle pot fi tratate cu antibiotice 

(deeping), prin următoarele metode: 

a) metoda prin injectare 

b) metoda diferenţei de temperatură 

c) metoda prin ultrasonare 

d) metoda sanitaţiei 

~ 28 ~

234. Care este numărul de unităţi Haugh (U.H.) ce caracterizează un ou “bun de 

incubaţie”: 

a) 65,5-70,5 UH 

b) 55,5-59,5 UH 

c) 60,5-65,0 UH 

d) 74,5-89,5 UH 

235. Preincubarea ouălor de găină se face la temperatura de: 

a) +28,5 ÷ +32,0 o C 

b) +36,5 ÷ +37,5 o C 

c) +20,0 ÷ +22,0 o C 

d) +15,5 ÷ +16,5 o C 

236. În prima săptămână de viaţă a broilerului de găină “Robro”, trebuiesc 

asigurate (sub eleveuză) temperaturi de: 

a) +37 ÷ +36 0 C 

b) +32 ÷ +30 0 C 

c) +35 ÷ +32 0 C 

d) +30 ÷ +28 0 C 

237. Obiectivele ce trebuie realizate pe parcursul creşterii tineretului părinţi (T.P.)găini 

rase grele, sunt: 

a) transferul la adulte, a minimum 90% din efectivul de tineret 

b) realizarea greutăţilor standard în toate fazele de creştere 

c) obţinerea de loturi cât mai uniforme 

d) realizarea unei producţii de ouă conforme cu potenţialul 

238. Ce factori concură la declanşarea isteriei de hală: 

a) liniştea, lipsa magneziului din hrană şi curenţii de aer 

b) neadministrarea de substanţe cu efect calmant 

c) zgomotul, insuficienţa apei, excesul de magneziu din hrană, dereglările 

programului de lumină, intoxicaţii, aglomerări 

d) suprapopularea şi excesul de apă 

239. Transferul puicuţelor de înlocuire în halele de găini-ouă consum se face: 

a) înainte de depunerea primelor ouă 

b) la atingerea vârfului de ouat 

c) nu are importanţă momentul transferului 

d) după depunerea primelor ouă 

240. Care este densitatea optimă la popularea halelor cu părinţi adulţi–găini rase 

grele: 

a) 4 cap/m 2 

b) 5-6 cap/m 2 

c) 7-8 cap/m 2 

d) 3 cap/m 2 

241. La broilerul de găină sexabil după culoarea pufului, masculul de o zi se 

prezintă astfel: 

a) puf alb pe tot corpul 

b) puf alb şi roşu în proporţii egale 

c) puf roşu difuz pe tot corpul 

d) puf roşu intens pe tot corpul 

~ 29 ~

242. Atunci când nu se asigură temperatura necesară sub eleveuză, dispersia 

păsărilor tinere în ţarcul de creştere din P.F.L., este următoarea: 

a) stau răspândite uniform în ţarcul de creştere 

b) stau răspândite în afara sursei de căldură 

c) stau grupate într-un singur colţ 

d) stau adunate numai sub sursa de căldură 

243. Introducerea în aparatele de incubaţie a ouălor reci (fără preincubare) 

determină: 

a) prelungirea timpului de incubaţie şi scăderea % de ecloziune 

b) scăderea timpului de incubaţie şi creşterea % de ecloziune 

c) nu are consecinţe 

d) creşterea % de fertilitate 

244. Raportul optim între sexe la raţele adulte de reproducţie Pekin este de: 

a) 1 mascul la 2 femele 

b) 1 mascul la 3 femele 

c) 1 mascul la 5 femele 

d) 1 mascul la 4 femele 

245. Care sunt vârstele cu cea mai mare incidenţă a fenomenului “pica” la raţele 

Barbarie: 

a) 4-5 săptămâni şi 6-7 săptămâni 

b) 2-3 săptămâni şi 8-9 săptămâni 

c) 11-12 săptămâni şi 16-17 săptămâni 

d) 31-32 săptămâni şi 35-36 săptămâni 

246. Îndoparea mularzilor de raţă pentru ficat gras începe, de regulă, la vârsta de: 

a) 9 săptămâni 

b) 12 săptămâni 

c) 7 săptămâni 

d) 8 săptămâni 

247. Amestecul destinat îndopării palmipedelor pentru ficat gras este alcătuit din: 

a) boabe de porumb+soia+sare 

b) boabe de grâu+sare+grăsimi animale 

c) boabe de porumb+sare+grăsimi animale 

d) boabe de porumb+furaj combinat de finisare+grăsimi animale 

248. La ce vârstă se execută cea de a treia bonitare a tineretului de gâscă de 

reproducţie: 





249. În cât timp de la începerea programului de fotostimulare se declanşează 

ouatul la gâştele de reproducţie: 

a) o zi 

b) 1 săptămână 

c) 10 luni 


~ 30 ~

250. Care dintre următorii factori favorizează, după vârsta de 3 zile, apariţia 

picajului şi a canibalismului, la tineretul de curcă pentru reproducţie: 

a) excesul de proteine în furaje 

b) excesul de lumină 

c) excesul de căldură 

d) lipsa aşternutului 

251. Care este durata perioadei de dezvoltare embrionară la găină, curcă, raţă şi 

gâscă? 

a) găină = 23 zile; curcă = 26 zile; raţă = 26 zile; gâscă = 28 zile 

b) găină = 22 zile; curcă = 27 zile; raţă = 27 zile; gâscă = 32 zile 

c) găină = 21 zile; curcă = 28 zile; raţă = 28 zile; gâscă = 30 zile 

d) găină = 18 zile; curcă = 30 zile; raţă = 28 zile; gâscă = 35 zile 

252. Rasa de găini Plymouth Rock este originară din: 

a) America de Nord 

b) America de Sud 

c) China 

d) Anglia 

253. La ce categorie de raţe, padocul exterior este prevăzut cu “bazin de 

copulaţie”: 

a) raţe îndopate pentru ficat gras 

b) tineret de raţă pentru reproducţie 

c) raţe adulte de reproducţie 

d) broiler de raţă 

254. Care este greutatea oului la rasa de gâşte Toulouse: 

a) 50-55 g 

b) 180-220 g 

c) 240-250 g 

d) 110-120 g 

255. La baza formării hibrizilor de găină pentru carne de tip ROBRO au stat linii 

pure aparţinând raselor: 

a) Plymouth Rock şi Orpington 

b) Plymouth Rock şi Leghorn 

c) Cornish şi Plymouth Rock 

d) Cornish şi New Hampshire 

256. Conform standardului, masculii broiler de găină “Lohmann meat” pot atinge 

la vârsta de 42 zile greutăţi corporale medii de: 

a) 2329 g 

b) 2933 g 

c) 1753 g 

d) 2005 g 

257. Care este programul de lumină pentru tineretul de reproducţie-părinţi 

“ROBRO”, în prima săptămână de viaţă: 

a) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 20 ore lumină 

b) 1-3 zile = 23 ore lumină; 4-7 zile = 22 ore lumină 

c) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 24 ore lumină 

d) 1-3 zile = 24 ore lumină; 4-7 zile = 16 ore lumină 

~ 31 ~

258. Sistemul de evacuare a dejecţiilor la bateria pentru găini ouătoare “Eurovent”, este 

de tip: 

a) bandă transportoare, care rulează pe role 

b) plug raclor, în fosa de sub baterie 

c) plug raclor, pentru fiecare nivel de baterie 

d) plan înclinat 

259. La ce vârstă, tineretul femel de curcă se transferă în halele cu masculi, în 

vederea formării loturilor de reproducţie: 





260. Gâştele adulte de reproducţie exploatate în sistem intensiv pot fi crescute 

după următoarele tehnologii de întreţinere: 

a) pe grătare fixe 

b) pe suprafeţe acvatice 

c) în baterii de ouat 

d) pe păşune 

261. La găinile adulte de reproducţie-părinţi “Robro”, numărul de cuibare ce 

trebuie asigurat este de 

a) 1 cuibar la 5 găini 

b) 1 cuibar la 4 găini 

c) 1 cuibar la 3 găini 

d) 1 cuibar la 6 găini 

262. Hibrizii ouători “Lohmann Brown” realizează cea mai bună conversie a hranei 

în producţia de ouă, la temperaturi ambientale de: 

a) +15 ÷ +17 o C 

b) +28 ÷ +30 o C 

c) +18 ÷ +20 o C 

d) +22 ÷ +24 o C 

TEHNOLOGIA CREŞTERII SUINELOR 

263. Nominalizaţi rasa formată în Germania, având la bază rasa Marele alb şi este 

de culoare albă: 

a) Edelschwein 

b) Landrace 

c) Mijlociul alb 

d) Alb de Ruşeţu 

264. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având talia mijlocie spre mare, culoarea 

albă, iar la crupă se sesizează un silon median: 

a) Landrace belgian 

b) Marele alb 

c) Edelschwein 

d) Piétrain 

~ 32 ~

265. Nominalizaţi rasa care are randamentul la sacrificare de peste 78%, iar 

suprafaţa ochiului muşchiului între 40-42 cm 2 : 

a) Piétrain 

b) Landrace 

c) Alb de Ruşeţu 

d) Duroc 

266. Nominalizaţi rasa formată în Belgia, având culoarea bălţată, şi nu este 

rezistentă la stres: 

a) Hampshire 

b) Wessex 

c) Piétrain 

d) Stocli 

267. Nominalizaţi rasa specializată în USA, având culoarea albă şi profilul capului drept: 

a) Yorkshire 

b) Hampshire 

c) Duroc 

d) Marele alb 

268. Nominalizaţi rasa specializată în USA, având profilul capului drept, culoarea neagră 

cu brâu alb, spinarea convexă şi este utilizată în producerea de metişi trirasiali: 

a) Hampshire 

b) Chester-White 

c) Yorkshire 

d) Landrace 

269. Conform Sistemului EUROP de încadrare a valorii carcaselor de porcine, 

clasa E presupune o proporţie de carne în carcasă de: 

a) >60% 

b) 40-45% 

c) 55-60% 

d) 50-55% 

270. La rasa Marele alb, proporţia maximă de carne şi grăsime în carcasă (la 110 

kg) este de cca.: 

a) 60% 

b) 79% 

c) 85% 

d) 30% 

271. Porţiunile din carcasă denumire “muşchiuleţ”şi “cotlet” se încadrează la 

categorie de calitate: 

a) superioară 

b) I 

c) a II-a 

d) specialităţi 

272. Nominalizaţi rasa la care se regăseşte cea mai mare incidenţă a sindromului PSE şi 

DFD: 

a) Landrace 

b) Landrace belgian 

c) Marele alb 

d) Piétrain 

~ 33 ~

273. Corelaţia (r) dintre proporţia de carne şi slănină-osânză din carcasă, la 

greutatea de 110 kg în viu este de: 

a) 0,3 

b) 0,7 

c) +0,6 

d) +0,5 

274. Care dintre următoarele încrucişări de producţie la suine sunt cele mai 

indicate pentru condiţiile din ţara noastră? 

a) între Marele alb şi Landrace 

b) între Landrace şi Yorkshire 

c) între Duroc şi Landrace 

d) între Hampshire şi Marele alb 

275. Care dintre formele de prezentare a furajelor utilizate în hrana porcilor graşi, 

asigură cea mai bună valorificare a hranei? 

a) grăunţe zdrobite 

b) grăunţe întregi 

c) făină cu granulaţie medie 

d) făină cu granulaţie fină 

276. Ce formă de administrare a hranei trebuie utilizată la porcii în finisarea 

îngrăşării pentru o bună conservabilitate a cărnii? 

a) hrănirea uscată 

b) hrănirea umectată 

c) hrănirea umedă 

d) hrănirea lichidă 

277. La ce categorie de reproducători masculi, cerineţele de energie sunt mai mari? 

a) la vieri adulţi 

b) la vieruşi în creştere 

c) la vieruşi cu activitate intensă 

d) nu sunt diferenţieri privind cerinţele de energie 

278. Care sunt cantităţile zilnice de furaje combinate, cu 16% P.B. indicate în hrana 

vierilor şi vieruşilor? 

a) 2,0 kg pentru vieri 

b) 2,5 kg pentru vieruşi 

c) 3,0 kg pentru vieri 

d) 3,5 kg pentru vieruşi 

279. Care sunt cantităţile zilnice de proteină brută recomandate vieruşilor? 

a) 350 g 

b) 280 g 

c) 200 g 

d) 400 g 

280. Care este suprafaţa optimă a boxei pentru întreţinerea individuală a vierilor? 

a) cca. 6,0 m 2 

b) cca. 4,0 m 2 

c) cca. 8,0 m 2 

d) cca. 10,0 m 2 

281. Care este înălţimea recomandată pentru pereţii despărţitori ai boxelor vierilor 

sau vieruşilor? 

a) 1,00 m 

b) 1,10 m 

c) 1,20 m 

d) 2,00 m 

~ 34 ~

282. Care este suprafaţa optimă atribuită fiecărui vier de reproducţie în cazul 

întreţinerii în boxe comune? 

a) cca. 2,5 m 2 

b) cca. 1,5 m 2 

c) cca. 4,0 m 2 

d) cca. 6,0 m 2 

283. În selecţia scrofiţelor de reproducţie, care este numărul minim de sfârcuri? 

a) la grupa I de rase – 12 sfârcuri 

b) la grupa I de rase – 14 sfârcuri 

c) la grupa a II-a de rase – 12 sfârcuri 

d) la grupa a II-a de rase – 10 sfârcuri 

284. Se recomandă ca boxele de întreţinere a vierilor de reproducţie să 

corespundă la exterior cu padocuri? 

a) da 

b) nu 

c) numai la vieruşi în activitate intensă 

d) numai la vieri reformaţi 

285. Care dintre procentele de mai jos sunt valabile pentru proporţiile de scroafe 

dintr-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologic stabilizat? 

a) 53% scroafe gestante 

b) 63% scroafe gestante 

c) 25% scroafe în aşteptare pentru montă 

d) 22% scroafe lactante 

286. Ce se urmăreşte la femelele de suine în perioada de pregătire pentru montă? 

a) condiţia de reproducător 

b) îngrăşarea femelelor 

c) slăbirea femelelor 

d) finisarea femelelor pentru tăiere 

287. Care este suprafaţa optimă în boxele comune pentru scrofiţele şi scroafele 

de reproducţie în perioada de pregătire pentru montă (normele europene)? 

a) 1,3 m 2 la scrofiţe 

b) 1,5 m 2 la scroafe 

c) 2,5 m 2 la scrofiţe 

d) 3,0 m 2 la scroafe 

288. Pe parcursul perioadei de gestaţie, cu cât trebuie să crească masa corporală 

(faţă de cea avută la montă), pentru o dezvoltare normală ? 

a) 20-22 kg la scroafe 

b) 34-35 kg la scrofiţe 

c) 10-15 kg la scroafe 

d) 15-20 kg la scrofiţe 

289. Cu cât creşte metabolismul bazal la scroafe la sfârşitul perioadei de gestaţie, 

faţă de cel avut imediat după însămânţare? 

a) cu 25% 

b) cu 43% 

c) cu 30% 

d) cu 10% 

290. Din ce puncte de vedere se justifică întreţinerea scroafelor în boxele de 

fătare-alăptare de tip danez? 

a) de ordin fiziologic pentru scroafe 

b) utilizarea raţională a spaţiului construit 

c) ridicarea productivităţii muncii 

d) aplicarea corectă a tehnicii de înţărcare 

~ 35 ~

291. Care sunt principalele caracteristici ale boxelor de fătare-alăptare de tip 

“baterie” pentru întreţinerea scroafelor din maternitate? 

a) lungime 2,0 m 

b) lungimea 1,8 m 

c) lăţimea zonelor pentru purcei 0,70 m 

d) lăţimea zonelor pentru purcei 0,45 m 

292. Ce obiective tehnologice rezolvă boxele de fătare-alăptare de tip “baterie” 

pentru scroafele din maternitate? 

a) investiţii reduse pe boxă 

b) productivitatea muncii ridicată 

c) corespunde fiziologic pentru scroafe 

d) înţărcarea corectă a purceilor 

293. Care dintre tipurile de boxe fătare-alăptare permite creşterea purceilor şi apoi 

a tineretului înţărcat până la vârstele de 90 sau 105 zile? 

a) tip danez 

b) tip baterie 

c) tip baterie cu încălzire electrică 

d) tip COMTIM 

294. Care dintre următoarele cereale trebuie cernute, după măcinare şi apoi 

introduse în raţiile de hrană pentru purceii sugari? 

a) porumbul 

b) orzul 

c) ovăzul 

d) grâul furajer 

295. Care dintre însuşirile morfologice sunt necesare la suine pentru un bacon de calitate? 

a) lungimea corpului mare 

b) schelet fin 

c) capul şi extremităţile reduse (ca greutate şi dimensiuni) 

d) înălţimea mare a corpului 

296. Care este numărul maxim de animale din boxă la îngrăşarea pentru producţia 

de bacon? 

a) 15 animale 

b) 10 animale 

c) 20 animale 

d) 2 animale 

297. De la ce vârstă şi greutate corporală se indică introducerea în alimentaţia 

porcinelor a reziduurilor culinare, în creşterea gospodărească? 

a) imediat după naştere 

b) imediat după înţărcare 

c) de la vârsta de cca. 2 luni şi greutatea de 20-25 kg 

d) în finisarea îngrăşării 

298. Ce variantă de întreţinere a porcilor la îngrăşare (numărul de animale în boxă) 

îmbină cel mai armonios cerinţele fiziologice ale animalului cu cele investiţionale? 

a) 2-3 animale/boxă 

b) 40-50 animale/boxă 

c) 15-20 animale/boxă 

d) întreţinere individuală 

299. Ce variantă constructivă a pardoselei boxei de îngrăşare asigură cel mai 

redus consum specific şi cea mai mare productivitate a muncii? 

a) pardoseala compactă pe toată suprafaţa 

b) zona grătarului de cca. 40% din pardoseală 

c) zona grătarului de cca. 60% din pardoseală 

d) zona grătarului pe toată suprafaţa 

~ 36 ~

300. Ce măsuri tehnice se aplică scroafelor înaintea fătării? 

a) proba mulsului 

b) spălarea animalului cu apă rece 

c) dezinfecţia vulvei şi a ugerului cu o soluţie slabă de hipermanganat de potasiu 

d) spălarea pardoselei boxei cu apă 

301. Ce măsuri tehnice se aplică purceilor imediat după fătare? 

a) se debarasează orificiile nazale şi gura de mucozităţi 

b) se spală purceii cu apă 

c) se şterge corpul purceilor cu un prosop curat şi uscat 

d) se dirijează la supt după 5-6 ore 

302. Se recomandă amputarea codiţelor la purceii din unităţile de testare şi de 

selecţie (după 3 zile de la fătare)? 

a) nu 

b) da 

c) numai la scrofiţe 

d) numai la scroafe 

MANAGEMENT GENERAL 

303. Care dintre funcţiile managementului asigură armonizarea deciziilor şi 

acţiunilor personalului firmei în scopul realizării obiectivelor propuse? 

a) previziunea 

b) organizarea 

c) comanda 

d) coordonarea 

304. Care dintre următoarele funcţii ale managementului are ca element 

fundamental motivarea personalului ? 

a) previziunea 

b) organizarea 

c) antrenarea 

d) coordonarea 

305. Previziunea este principala funcţie a managementului prin care: 

a) se precizează cadrul corespunzător de desfăşurare a activităţilor şi se delimitează 

procesele de muncă 

b) se realizează prefigurarea dezvoltării viitoare a firmei precum şi resursele şi 

mijloacele necesare acestei dezvoltări 

c) se corelează necesităţile şi interesele personalului cu realizarea obiectivelor atribuite 

d) se precizează sarcinile ce revin executanţilor 

306. Firma este caracterizată ca fiind un sistem complex deoarece: 

a) în cadrul său se desfăşoară diverse activităţi 

b) se află în relaţii continue, pe multiple planuri cu alte sisteme 

c) încorporează resurse umane, materiale, financiare şi informaţionale, fiecare 

dintre acestea înglobând o varietate de elemente 

d) se schimbă permanent sub influenţa factorilor endogeni şi exogeni 

307. Care este indicatorul folosit cel mai frecvent pentru aprecierea dimensiunii 

(mărimii) unei firme ? 

a) cifra de afaceri 

b) profitul 

c) venitul total 

d) numărul de salariaţi 

~ 37 ~

308. Pentru constituirea unei societăţi pe acţiuni (S.A.) legislaţia în vigoare 

prevede ca numărul membrilor fondatori să fie: 

a) maxim 50 

b) minim 2 

c) minim 5 

d) nelimitat 

309. Care dintre următoarele tipuri de forme juridice de organizare a firmei 

reprezintă societăţi de capital? 

a) societăţile în comandită simplă 

b) societăţile pe acţiuni 

c) societăţile cu răspundere limitată 

d) nici una dintre formele menţionate 

310. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la obligaţiuni nu este adevărată? 

a) obligaţiunile sunt titluri de credit 

b) obligaţiunile conferă deţinătorului calitatea de coproprietar 

c) obligaţiunile nu acordă drept de vot 

d) obligaţiunile se emit pentru o perioadă de timp limitată şi precizată 

311. Care dintre următoarele menţiuni nu caracterizează un "obiectiv fundamental" 

al strategiei firmei? 

a) un obiectiv care are în vedere un orizont larg de timp (3-5 ani) 

b) un obiectiv care are în vedere ansamblul firmei 

c) un obiectiv care vizează componente majore ale firmei 

d) un obiectiv care vizează un orizont de timp redus (maxim un an) 

312. Analiza situaţiei strategice a unei firme prin metoda SWOT are în vedere 

pentru factorii externi: 

a) oportunităţile şi ameninţările 

b) punctele tari şi punctele slabe 

c) numai punctele tari 

d) nici unul dintre elementele menţionate 

313. Care dintre următoarele tipuri de strategii nu se aplică la nivel general 

(corporativ): 

a) strategiile de creştere 

b) strategia stabilităţii 

c) strategiile de descreştere 

d) strategia de promovare 

314. Strategiile corporative de creştere constau în: 

a) diferenţierea produselor sau serviciilor 

b) dominarea globală prin costuri scăzute 

c) extinderea semnificativă a volumului de activitate 

d) alte modalităţi 

315. Care dintre strategiile generale de descreştere vizează reducerea parţială a 

volumului de activitate a unei firme : 

a) dezinvestiţia 

b) stoarcerea 

c) lichidarea 

d) redresarea 

~ 38 ~

316. Strategia integrării orizontale constă în: 

a) absorbirea unor firme care realizează produse similare cu cele ale firmei 

absorbante 

b) extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de furnizorii 

firmei 

c) extinderea operaţiunilor firmei în domenii de afaceri exploatate de clienţii firmei 

d) pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite de domeniul curent al firmei 

317. Strategia de diversificare prin conglomerare se realizează prin: 

a) pătrunderea în domenii de afaceri diferite dar înrudite prin produse, pieţe, 

tehnologii etc. 

b) pătrunderea în domenii de afaceri complet diferite, fără nici o legătură cu 

domeniul curent 

c) creşterea substanţială a vânzărilor şi veniturilor 

d) extinderea volumului de activitate într-un singur domeniu 

318. Principala raţiune pentru implementarea unei strategii de diversificare este: 

a) reducerea costurilor 

b) creşterea calităţii materiilor prime 

c) necesitatea distribuirii riscurilor 

d) dezvoltarea produsului 

319. Care dintre următoarele strategii presupune exploatarea intensivă a unităţii 

prin reducerea la minimum a investiţiilor şi maximizarea profiturilor pe termen 

scurt? 

a) dominarea globală prin costuri scăzute 

b) „stoarcerea” 

c) redresarea 

d) dezinvestiţia 

320. Prin ce se caracterizează o unitate de afaceri tip „vacă de muls”, 

corespunzător matricei Boston Consulting Group (BCG) ? 

a) câştiguri mari dar care trebuie reinvestite pentru menţinerea ritmului de 

dezvoltare 

b) generarea de lichidităţi reduse sau chiar pierderi 

c) generarea de lichidităţi mai mari decât este nevoie pentru a se menţine pe 

piaţă 

d) cheltuieli supradimensionate 

321. Care este scopul urmărit prin aplicarea strategiei „preţului de smântânire”? 

a) fructificarea posibilităţii de a practica un preţ mai mare atâta timp cât produsul 

este nou şi competitorii puţini 

b) stimularea creşterii cererii 

c) dominarea pieţei prin costuri scăzute 

d) promovarea produsului 

322. Care dintre următoarele elemente stă la baza practicării managementului prin 

excepţii ? 

a) vehicularea ascendentă şi selectivă a informaţiilor care reflectă abateri de la 

limitele de toleranţă stabilite 

b) corelarea recompenselor şi a sancţiunilor cu nivelul realizării obiectivelor 

stabilite 

c) individualizarea bugetelor pe centrele de producţie 

d) diagnosticarea domeniului condus 

~ 39 ~

323. Managementul participativ de natură deliberativă se caracterizează prin: 

a) consultarea personalului din subordine 

b) adoptarea în grup a deciziilor în cadrul unor organisme colective de conducere 

c) luarea deciziilor de reglare a sistemului de către manager 

d) stabilirea obiectivelor, normelor etc. la diferite niveluri ierarhice 

324. Ca tehnică specifică managementului, diagnosticarea constă în: 

a) implicarea organismelor participative instituţionalizate în procesul decizional 

b) investigarea unor zone necunoscute ale viitorului întreprinderii 

c) identificarea punctelor forte şi slabe ale domeniului analizat, cu evidenţierea 

cauzelor care le generează şi a recomandărilor cu caracter corectiv sau de 

dezvoltare 

d) stabilirea toleranţelor de la valorile prestabilite ale obiectivelor 

325. Câte probleme se recomandă a fi abordate în cadrul unei şedinţe? 

a) optim, o singură problemă, dar în cazul managementului participativ pot fi 

maxim 3-4 

b) oricât de multe 

c) obligatoriu o singură problemă 

d) minim 3-4 probleme 

326. Care dintre următoarele elemente constituie problema "cheie" în tehnica 

delegării eficiente? 

a) delegarea sarcinilor importante care reclamă responsabilităţi foarte mari 

b) soluţionarea dilemei încredere - control 

c) creşterea nivelului de informare a personalului 

d) stimularea creativităţii subalternilor 

327. Care dintre următoarele metode de management are ca avantaj simplificarea 

sistemului informaţional prin trierea informaţiilor în raport cu nivelurile 

ierarhice? 

a) managementul prin obiective 

b) managementul prin proiecte 

c) managementul participativ 

d) managementul prin excepţii 

MARKETING 

328. Precizaţi care dintre elementele enumerate fac parte din micromediul firmei 

zootehnice : 

a) furnizorii de mărfuri şi prestatorii de servicii 

b) pământul şi animalele 

c) concurenţii şi clienţii 

d) furnizorii forţei de muncă şi organismele publice 

329. Precizaţi care din următoarele elemente fac parte din structura macromediului 

firmei zootehnice: 

a) clienţii 

b) mediul economic şi tehnologic 

c) băncile 

d) mediul stabil 

~ 40 ~

330. Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu de 

diferenţiere “obiectul relaţiilor de piaţă” ? 

a) relaţii de concurenţă 

b) relaţii de vânzare-cumpărare 

c) relaţii monopoliste 

d) relaţii de transmitere de informaţii şi mesaje 

331. Care sunt condiţiile pentru realizarea unei concurenţe perfecte pe piaţă ? 

a) fluiditatea 

b) mărimea întreprinderii 

c) atomicitatea 

d) transparenţa perfectă a pieţei 

332. Ce tip de relaţii cu piaţa poate avea o firmă zootehnică, având drept criteriu 

de diferenţiere „frecvenţa relaţiilor de piaţă” ? 

a) ocazionale 

b) contractuale 

c) permanente 

d) periodice 

333. Precizaţi formele de concurenţă neloială care pot fi întâlnite pe piaţa 

produselor zootehnice ? 

a) concurenţă pură 

b) dumpingul 

c) concurenţa ilicită 

d) concurenţa parazitară 

334. Precizaţi ce tip de distribuţie se va utiliza în cazul distribuţiei unui produs 

zootehnic printr-un număr relativ redus de intermediari, de regulă specializaţi: 

a) distribuţia generală sau extensivă 

b) distribuţia inversă 

c) distribuţie exclusivă 

d) distribuţie selectivă 

335. Care din factorii prezentaţi mai jos influenţează gradul de accesibilitate a unui 

produs în procesul de cumpărare: 

a) calitatea produsului 

b) relaţiile de amiciţie (prietenie) cu vânzătorul 

c) preţul produsului şi al altor mărfuri şi servicii 

d) studiile cumpărătorului 

336. Cel mai important criteriu, care determină diferenţieri în structura pieţei îl 

constituie obiectul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare. După acest criteriu piaţa 

se subdivide în: 

a) piaţa bunurilor materiale şi a serviciilor 

b) piaţa efectivă şi piaţa potenţială 

c) piaţa forţei de muncă (piaţa muncii) 

d) piaţa resurselor naturale (inclusiv a pământului) 

337. Precizaţi factorii care influenţează dimensiunile pieţei potenţiale: 

a) numărul consumatorilor 

b) consumul mediu pe o persoană 

c) distribuţia inversă 

d) nonconsumatorii relativi 

~ 41 ~

338. Care din următoarele tipuri de pieţe de gros fac parte din structura pieţei 

externe: 

a) pieţe de gros locale universale 

b) pieţe de gros de triaj 

c) piaţa ţărănească 

d) pieţe de gros centrale sau terminale 

339. Stabiliţi natura concurenţială a pieţei după raportul dintre cerere şi ofertă: 

a) număr mare de cumpărători/număr mare de vânzători = piaţă cu concurenţă 

perfectă 

b) un cumpărător/număr mic de vânzători = piaţă de tip oligopol 

c) un cumpărător/un vânzător = piaţă de tip monopol bilateral 

d) număr mare de cumpărători/un vânzător = piaţă de tip oligopol bilateral 

340. Strategia de piaţă a unei firme zootehnice reprezintă: 

a) o parte din producţia zootehnică 

b) opţiunea asupra unei variante din mai multe posibilităţi (alternative) prezentate 

c) metodele de studiere a cererii de consum 

d) prospectarea pieţei şi a nevoilor de consum 

341. Stabiliţi criteriul corect al următoarelor variante strategice ale pieţei firmei 

zootehnice: 

a) strategia activă = poziţia firmei zootehnice faţă de exigenţele pieţei privind calitatea 

produselor 

b) strategia competitivităţii fără influenţa preţului = poziţia firmei zootehnice faţă de nivelul 

concurenţei 

c) strategie de supravieţuire =poziţia firmei zootehnice faţă de dinamica pieţei 

d) strategia de marketing nesegmentat = poziţia firmei zootehnice faţă de structura pieţei 

342. Arătaţi care sunt funcţiile corecte ale pieţei produselor zootehnice din cele 

enumerate mai jos ? 

a) asigurarea populaţiei cu produse agricole şi agroalimentare necesare vieţii 

b) deplasarea produselor agricole şi agroalimentare dintr-un loc în altul 

c) asigurarea disponibilităţilor pentru export 

d) asigurarea industriei prelucrătoare cu materii prime agricole 

343. După criteriul „accesul consumatorilor pe piaţă”, piaţa produselor zootehnice 

se poate diviza în : 

a) piaţă reglementată (centralizată) 

b) piaţă nouă 

c) piaţă liberă (concurenţială) 

d) piaţă internă 

344. Ce strategii de piaţă poate adopta o firmă zootehnică având drept criteriu „ 

poziţia firmei faţă de dinamica pieţei”? 

a) strategia creşterii activităţii de piaţă 

b) strategia exigenţei reduse 

c) strategia menţinerii activităţii de piaţă 

d) strategia restrângerii activităţii de piaţă 

~ 42 ~

345. Ce strategie de piaţă poate adopta firma zootehnică în situaţii conjuncturale ? 

a) strategie ofensivă 

b) strategie de bază 

c) strategie de rezervă 

d) orice strategie 

346. Arătaţi care sunt căile prin care se poate realiza distribuţia unui produs 

zootehnic, ca etapă intermediară dintre sfera producţiei şi sfera consumului: 

a) prin contact direct între producător şi consumator 

b) prin canale specializate de marketing, fără intermediari 

c) prin canale de distribuţie cu un singur intermediar 

d) prin canale de distribuţie integrate vertical 

347. În activitatea de distribuţie a produselor zootehnice, legătura dintre 

producător şi consumator se realizează pe baza mai multor fluxuri. Arătaţi care 

sunt fluxurile corecte: 

a) fluxul monetar 

b) fluxul activelor fixe 

c) fluxul produselor şi al serviciilor 

d) fluxul de informaţii 

348. În cadrul economiei de piaţă, aprovizionarea unei localităţi cu produse 

zootehnice printr-un mare distribuitor se poate realiza folosind mai multe 

variante. Care din variantele de mai jos sunt corecte ? 

a) prin stocuri 

b) directă 

c) prin relaţii publice 

d) prin tranzit 

349. Precizaţi ce reprezintă un canal de distribuţie 

a) figură geometrică, caracterizată prin înălţime, lăţime şi lungime 

b) totalitatea verigilor de comercializare prin care sunt dirijate şi se desfăşoară 

fluxurile mărfurilor şi serviciilor de la producător la utilizator sau consumator 

c) un sistem de conducere a personalului muncitor în care sunt incluse mai multe 

întreprinderi zootehnice 

d) modalitate de analiză a raportului cerere-ofertă existent pe piaţă la un moment 

dat 

350. Care este cel mai scurt canal de distribuţie al produselor zootehnice? 

a) producător – angrosist – detailist – consumator 

b) producător– intermediar 1– intermediar 2 - detailist–consumator 

c) producător - distribuitor extern - distribuitor intern - utilizator industrial – detailist 

- consumator 

d) producător – consumator 

351. Cum se determină lăţimea unui canal de distribuţie a unui produs zootehnic? 

a) prin numărul magazinelor sau punctelor de vânzare în cadrul distribuţiei en 

detail 

b) prin numărul depozitelor en gros în cadrul distribuţiei en gros 

c) prin distanţa de la domiciliul clientului până la primul magazin sau punct de 

vânzare 

d) prin aproximarea distanţei dintre două magazine sau puncte de vânzare 

~ 43 ~

TEHNOLOGIA INDUSTRIALIZĂRII PRODUSELOR 

DE ORIGINE ANIMALĂ 

352. Care sunt principalele proteine din miofibrile? 

a) miogenul; mioalbumina; miostromina 

b) miogenul; miozina A; miostromina 

c) miozina A;mioalbumina; globulina X 

d) miozina A;actomiozina (miozina B); actina; tropomiozina 

353. La ce temperatură se consideră că o carne este refrigerată? 

a) când are 0 ÷ +4 0 C la os 

b) când are -1 0 la os 

c) când are +6 0 C la os 

d) când are – 1…..-2 0 C la os 

354. La ce temperatură se consideră că o carne este congelată? 

a) când are –20 0 C la os 

b) când are –10 0 C la os 

c) când are –5 0 C la os 

d) când are –15 0 C la os 

355. Ce substanţe din compoziţia fumului determină gustul şi mirosul specifice 

produselor carnate afumate? 

a) hidrocarburile aromatice 

b) fenolii şi acizii 

c) fenolii, hidrocarburile ciclice şi aromatice, alcoolul amilic, mercaptanii, 

trimetilamina 

d) fenolii cu temperatura de fierbere de +76 0 ÷ +89 0 C; acizii: formic, acetic, 

propionic, furanic, lignoceric etc; hidrocarburile aromatice şi ciclice 

356. În ce constă tratamentul termic la fabricarea mezelurilor de durată? 

a) zvântare; afumare la cald; fierbere; uscare 

b) afumare la rece şi uscare 

c) zvântare; fierbere; afumare la rece 

d) zvântare; afumare la cald; fierbere; afumare la rece; uscare 

357. Care este temperatura de sterilizare a conservelor? 

a) + 110 ÷ +125 0 C 

b) + 140 ÷ +150 0 C 

c) + 100 ÷ +109 0 C 

d) + 130 ÷ +145 0 C 

358. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării înalte a laptelui? 

a) reductaza 

b) peroxidaza (lactoperoxidaza) 

c) fosfataza alcalină 

d) proteaza 

359. Care este tipul de coagul normal? 

a) seros 

b) gelatinos 

c) cazeos 

d) umflat 

~ 44 ~

360. Care sunt principalele substanţe ce determină faza bactericidă a laptelui? 

a) enzimele cazeinolitice, lacteninele şi penicilinazele 

b) lacteninele, lactocromul, riboflavina 

c) lisozimele, lacteninele, 1-2-3 aglutininele şi penicilinazele 

d) lacteninele, unele combinaţii cetonice şi aldehidice, catalaza şi lipaza 

361. Care sunt parametrii pasteurizării mijlocii a laptelui? 

a) +63 ÷ +65 0 C; 40 ÷ 60" 

b) +75 ÷ +85 0 C; 20 ÷ 40" 

c) +85 ÷ +95 0 C; 20 ÷ 40" 

d) +71 ÷ +74 0 C; 20’ ÷ 30’ 

362. Care este consumul specific mediu al smântânii în unt? 

a) 2 – 3 kg 

b) 4 – 5 kg 

c) 5 – 6 kg 

d) 3 – 4 kg 

363. Ce enzimă serveşte pentru controlul pasteurizării joase şi mijlocii a laptelui? 

a) reductaza 

b) fosfataza alcalină 

c) fosfataza acidă 

d) peroxidaza (lactoperoxidaza) 

364. Care este consumul specific în producţia de brânză telemea de vacă? 

a) 4,5 – 5,5 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime 

b) 5,5 – 6,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime 

c) 6,2 – 7,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime 

d) 7,0 – 8,0 l lapte de vacă, cu un conţinut de 3,0-3,4% grăsime 

365. Care este temperatura de sterilizare a laptelui? 

a) +107 ÷ +115 0 C 

b) +135 ÷ +150 0 C 

c) +120 ÷ +125 0 C 

d) +80 ÷ +95 0 C 

366. Care sunt principalele substanţe aromatice din untul maturat? 

a) diacetilul, ac. acetic, ac. propionic 

b) diacetilul, urme ale esterilor ac. butiric, A.G.V., gliceride, combinaţii cetonice şi 

aldehidice 

c) diacetilul, alcoolul metilic, alcoolul etilic, furfurolul 

d) diacetilul, 3-4 benzpiren-ul, 1-2 benzantracen-ul, ac. acetic, ac. propionic 

367. La ce temperatură se consideră că o carne este decongelată? 

a) – 1 0 C la os 

b) + 1 0 C la os 

c) + 4 0 C la os 

d) + 4 ÷ +6 0 C la os 

368. Care sunt etapele procesului tehnologic de liofilizare a cărnii? 

a) sublimarea; congelarea; decongelarea 

b) congelarea; uscarea primară; uscarea secundară 

c) congelarea; decongelarea; sublimarea 

d) sublimarea; uscarea primară; uscarea secundară 

~ 45 ~

369. Care este temperatura apei de opărire a porcinelor în vederea depilării? 

a) +50 ÷ +55 0 C 

b) +65 ÷ +70 0 C 

c) +45 ÷ +50 0 C 

d) +60 ÷ +62 0 C 

370. Care este densitatea normală a laptelui de vacă integral (de amestec)? 

a) 1,025-1,030 

b) 1,029-1,037 

c) 1,030-1,035 

d) 1,028-1,032 

371. Ce condiţii trebuie să îndeplinească saramura la sărarea brânzei telemea şi 

care este durata de saramurare? 

a) concentraţia = 20 – 22%; temperatura = +12 ÷ +16 0 C; durata de saramurare = 

14-18 ore 

b) concentraţia = 16 – 18%; temperatura = +16 ÷ +20 0 C; durata de saramurare = 

24-48 ore 

c) concentraţia = 20 – 22%; temperatura = +12 ÷ +14 0 C; durata de saramurare = 

48 ore 

d) concentraţia = 26 – 28%; temperatura = +20 ÷ +24 0 C; durata de saramurare = 

24-48 ore 

372. Care este conţinutul oaselor în substanţe minerale? 

a) 50% 

b) 30-33% 

c) 80-85% 

d) 40-50% 

373. Care este originea enzimei reductază din lapte? 

a) sangvină 

b) microbiană 

c) mamară 

d) mixtă 

374. Cum se prezintă electroasomatorul pentru asomarea bovinelor? 

a) sub formă de cleşte 

b) sub formă de pistolet 

c) sub formă de stilet 

d) sub formă de tub telescopic 

375. Ce fracţiuni nu conţin substanţe cancerigene la distilarea condensatului de 

fum? 

a) fracţiunile distilate între +97…+100 0 C 

b) fracţiunile distilate între + 85…+90 0 C 

c) fracţiunile distilate între +110…+125 0 C 

d) fracţiunile distilate între + 70… +80 0 C 

376. La ce temperatură se realizează blanşarea cărnii pentru fabricarea unor 

conserve de carne? 

a) +110……+115 0 C 

b) +70……+80 0 C 

c) +90……+95 0 C 

d) +100 0 C 

~ 46 ~

377. Ce rezultă din degradarea ireversibilă a aminoacizilor aromatici din carne? 

a) fenoli, mercaptani, scatol, amoniac 

b) crezoli, hidrogen sulfurat, indol, scatol 

c) fenoli, crezoli, indol, scatol 

d) mercaptani, hidrogen sulfurat, amoniac 

378. În ce proporţie se inoculează maiaua de producţie la fabricarea smântânii de 

consum? 

a) 10-15% 

b) 3-5% 

c) 1% 

d) 5-10% 

379. Care este aciditatea normală a laptelui “crud” integral de vacă? 

a) 20-22 0 

b) 15-19 0 

c) 20-24 0 

d) 10-15 0 

~ 47 ~

TESTE GRILĂ

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?