BolintineanuCIE, 226p..pdf

LA
IERUSALIM
..arr
111.1:11
L
cA ',trout'
IN SERBATORILE PASCELUI
§I IN EGIPTII
DE
D. BOLINTINEANIJ
BUCURESCI
EDITIUNEA TWOORAPIEI LUCRATORILOOT ASSO CIATI
12. PASSAGIULt1 ROMANt 12.
r 1867

CilAtTORII
LA
IERUSALIM
IN SERRATORILE PASCELUI
§1 IN EGIPTU
DE
D. BOLINTINEANU
doua ellitiitier*
BUCURESCI
TIPOGRAFIA LIICRITORILORII ASOCIATI
12. PASSAGIULt ROMIN6 12.
1867

CARTEA I
La 9 martic, pc la dud ore sera, md, imbarcaid pe vasul cu vapor
Merse , impreuna cu alai dol compatriotl.
Scopul nostru era se visitam Ierusalimal gi tote locurile sante.
Neptea se intindea asupra saraiurilor misteriese, perdute prin
arborii grddinelor desfatatore ale Bosforului. Cotul unde fuse alts
data palatul imp&atilor, , astddi saraiul sultanilor pdrasit , rdmase
la drepta nested. Scutari, Cadikioi , perird unul dupd altul in
umbra qi in depIrtare; iusulele Principilor , semdnate in faca mares,
pared ea snots sub cununele for de scantd , in apd , in umbra
qi in tacere.
Scutari mac in lack' cu palatul cesarilor. Yn vechime acest orak;
se chema Chrisopole sad cetatea de aur. Denis din Bizant dice ca
acest orag priimise numele de aura did perqii stranger' aid tributul
de la popolii subjugate. Aid era mormentul lul Chrisis , fiul
lui Agamemnon §i al Chriseidei; unii cred ca de aid ii veni numelo
de Chrisopole. Dupd Xenofonte , atenienil se medara aid cu 30 de
vase , ca sd supue la contributie pe tots navigatorii care treced prin
Bosfor.
Promontorul de la Scutari so chema in vechime Bos, gi se vedea
aid (Denis de Bizant) o colima de mannurd alba pe care era statue
lui Bos, femcea lui Hares, general atenian.
1

2 cALEToRif
Cadikioi se aill spre sudul Scutarii, dincolo de promontorul Bos.
Acest oraq se chema in vechime Chalcedonia ; era aqe(lat pe un riulet
de la care oraaul i §i primi numele. Aici se afia o multime de
monumente mgrete ; intre altele , templul lui Apolon. Mai era
templul Venerei , al eroului Eupostes ai vestita fontang Hermagora.
Tacit, ann. c. 12; Strabon, c. 7; Polib. c. 4; Plinio c. 5. spun
cg megarienil fundarg acestil cetate ai cg molt timp all fost de risul
vecinilor for care le deterg nume de orbi , did in loc se se aaecle
pe partea. Bizantului , se aaeclaseril la o parte retrasg.
Perail de mai multe orb despoierg acestg cetate ; zidurile ei se
surparg de Valens; gotil o sfgramarg ai Corneliu Avitu o restabili.
Saracinii o d'gramarg cu total. Aici se zidise o bisericg : santa Etcfemia
in care se tinu soborul (conciliul) generalii ; dar astii0 nu
mai este.
Aici se osandi samtul Chrisostom la exil , pentru ca vorbise in
contra viciurilor femeilor ai in contra credintii pentru statua Eudoxiel.
In portul acestub oraa , Foca Emu se peril Maoris Ai patru
fib ai sei..
Pe aid impgratul Constantin se luptg gi triumfg in contra lui
Liciniu , gi Mitridat se Nita cu Romanii.
Mai in susul acestub oraa spre and, se intinde o limbg de pgment
in mare ce se numia altg data. promontoriul Hereum ; asta4i Fa,
nar-bacce ; Procop dice ca aid era altg (lag un palat mgret ai bra
zidite de Justinian , pentru Teodora.
Mai in tote pgrtile se aflail pe aid zidiri ce portal numele Tcodoreb.
Impgrittesa Teodora era flea unui om care nutrea vite; maicg-sa
vindu pe bani virtutea ei, gi Teodora se prostitug publicului. Fuse
tinutg cat-va timp de un Hatebol din Tir,, care o goni in urmg.
De aid' merse in Alexandria , apoi veni in Constantinopole uncle
se ocupg co trista ei meseile. Impgratul Justinian, veyndu-o , fi
plgcu , o lug de Viten) , apoi , stricand legea ce oprea pe impgrati
se se insore cu femei de meserie injositere , o lug de sogie. Procop
dice ca fuse un biciii al nemului omenesc. Mori pe la anal 565.
-

LA IERUSALIM 8
Insulele Principilor sunt patru mai marl gi locuite ; ole se afig
vecine cu costa Asiei. Pliniil le numesce Propontide. Aid era o
data locul de exil al martirilor politici gi tot de o data ttsilul de
plgcere al cnrtesanilor bizantini. Done, Proti gi Antigona , nu sunt
mult locuite; celelalte doue,Halchi gi Princhip, sunt mai roditore,
mai locuite gi mai visitate de cgletori. Aid stint vii, gredini, monastiri
grecesci. Halchi se numea in vechimc Halchitis.
Vasul nostru despica undele noptii gi ale Propontidei in linisce.
Marea Propontidg sail de Marmara , priimea deosebite numiri
dupe vecingtatea termurilor ei. So die inchisg intre malul Europei
gi al Asiei , in larg ; iar in lung , tntre Dardanele gi bosforul Traciei.
Prin Bosfor comunice cu marea Negrti ; prin Dardanele cu
Archipelul. Este line' , gi caicele plutesc cu mandrie pe faca ei. De
pe termul Europei , in multe locuri, se vede cu ochii termul Asiei.
De la Bosfor pang la Dardanele , in lung , se alergg , cu vasul cu
vapor in 12 ore.
Clopotul vaporulni ne chianti In mesa. Aid fecuiti cunoscinta
tutulor pasageiilor. Intre eel mai curiogi era un engles , nescut
in orient, in virstg, de 55 de ant Avesta vorbea. neincetat , gi
pentru acesta era silit se spue gi bune gi rele. No spuse o multime
de anecdote , al cgror erod era totd'auna el insugi. Mai era
o damg biltring ce se ducea in Palestina, insocitg de un cgtel. Era
ante un page. turc cu doue-deci de gerbi dupe el. Acesta nu manta
cu not la mesa ; dar venea se ne vedg mancand. Insa era gi o jung
fete, englesg, insocitii de pgrintele see, un lord betrin. Filcele Albionului
in genero, nu sunt frumose : gracia, gentileta, vioiciunea,
le lipsesc; nalte gi reel ca nisce colone de marmura; marl' in Mani
gi in piciere ; inse c'end , plintre ole , se intemplit unele frumOse
aceste esceptii sunt frumose ca nisce minuni. Astfel era acestg
jung englesg ; vioiciunea sufietului sal se resfrangea pe faca ei asemenea
radelor de sore ce se versa pe stele gi pe care ochii nostri
nu le pot vedea , afianduse ascunse. Fie -tine , tineri gi bgtrini
din pasageri , ar fi dorit se tie mesa in tote viata lor ; dar deil igi
rid de hotgririle omenilor, dice Omer unde-va , astfel mesa tinu
mai pucin de cat trebui se tie, awl audirem afarg, o mare geltigie.

4 ciiitTosal
Adoratorii mis Liei uitara farmeccle frumusetei el , gi esirg repede
afarg. Amorul vietel se vede cg este pentru omeni in genere mai
pre sus de tote bunurile, de tote simtimentele sublime. Astfel ,
tend pentru o idee inalta, ca simtiment divin, Omenii eel alesi igi
sacrifice. vista lor, nu este de mirare ca multimea omenilor de rend
gi ignoranti, se creqg pe eel ce se sacrifice ca sunt nebuni!
Frumosa mis Lia fu data la o parte, cglcatg pe piciore de eel ce
voirg se esg! Sant sigur ca dace. s'ar fi spart vasul, de am fi scgpat
in bg.ci pe mare, de am fi igticit mai multe qile insetati si figman4iti
; de am fi hottirit in ametela fermi , se manegm pe unul
din not si sorta ar fi *Int pe frumosa fecierg , negresit ca acesti
adoratori ar fi mancat'o , fare. nici o mustrare de cuget , numai se
nu mere, el. Vasul nostru intalnise un caic incgrcat cu marfii gi
cu trei-spre-(lece inneni. Indatg ce it lovi , 11 rupse in doe : it ve-
(lurgin plutind an minut pe ape, apoi se cufundil. Cap va mateloll
se dare, josil din vapor cu o barca se' canto pe eel ce se inecal
Au4irilin Mica striggtele for durerose, apoi o tticere de merte se intinse
peste nude. Dupe cite -va minute barca veni la vapor cu trei
omeni scgpati din apt : qece se ineeaserg. Vaporul urmg atanci
cgletiria sa prin intuneric.
A doua ti ne aflartm in stramtorea Dardanelelor.
Pang a nu ajunge aici lgsargm pe partea Europei mai multe ce-
tlji ce in vechime au fest vestite si astiqi an picat cu total in
piimghtl pi
uitare. Astfel sunt Silivria sag Silimbria de uncle
incepea zidul ce reclicarg locuitorii din Constantinopole ca se se
apere in contra harbarilor si care merges pane la Filea , pe marea
negrg fgcend 420 de stale de lungime; vine in urmg Hereclia ce
turcii numesc Reclia , ziditg pe malul mgrel la anul Roma 153.
Vespasian avea aid un amfiteatru gi mai multe palate, ale &or
urme ancg se cunosc.
In acestg mare se aft Ana done insule mai marl : una Cabo limna
, nu departe de golful Mondaniei; alta insula de Marmara
sag vechca Proconesa.
Canalul Dardanelelor sail vechiul Helespont nu pote se se pue
in frumusete cu Bosforul Traciei. Nu are nici grildinele tot-d'auna

LA IERUSALIM 5
verdi ale rnalurilor celal din uring ; mid casele ¢i saraiurile tor,
cu desfittgrile ¢i durerile misteriOse; nici tablourile Bosforulni rg-
pitOre ce se schimbg pe fie ce minut, fgrg se semene nici odatg unul
en altul. Canalul Dardanelelor curs cu majestate intredougmaluri,
unul al Asia , cel alt al Europa ; malurile sunt selbatice ci monotone.
Din timp in timp se vede , pe unul din aceste maluri ,
ale o taring de of , cote un sat sail °rag cu fisionomie de pgraging,
care ample inima do desplgcere.
Dar , dacg nu fermecii ochil celor ce it red ca Bosforul prin frumusetea
lui materials, eel putin pentru o ging de omeni inteligenti,
acest canal are un merit mai pretios. Aduce aminte de fapte
mari ci gloriose din trecut : siingele atenienilor, , lacedemonenilor, ,
persilor, venetienilor ci musulmanilor, , picg ci se amestecii odatit
cu aceste unde.
Stremtorea are 11 leghe de lungime; lgrgimea schimbgtOre ,
incepe de la 2-9 kilometre.
Pe istmul de la drepta , intrind , era o datg trei cetslti vestite:
Pactie, astg0 Patio-Patino ; Cordia , pe golful Melas ci Lisimachia,
fondatg de Lisimach, unul din mosteniteiii lui Alexandru
eel mare; acesta din uring se all intro cele doug ace4atit.
La drepta iar pe tgrmul Europei se vede Galipole. Oracul de
astg41 este pgrgginit ; dar positia lui este avantagiosg : astfel toti
cuceritorii se ace4ara aid, mai 'nainte de a pgli in Tracia. Justinian
tinea la Galiople o garnisOng numerOsg. In qilele nostre,
avimd esemplu trecutal , francesii ci englesil , descgrcarg ci se ase-
Org. aid.
Rid Burga-su ci Musachei-su care in vechime se chiemail, eel
d'ante.ifi. Percot , eel de al douilea , Practius , cad pe costa Asiei.
Pe fermi din facg se afig rid Aegos, astall Caraoba-su. Pe malurile
lui se intamplii vestita bgtae a Peloponesului. Mai in sus,
pe canal, este o limbg de pgment , numitg Nagara-burnu. Aici
se dice ca a fost in vechime castelul lui Abidos. In felt, pe termul
Europel , a fost castelul Sestos. Intre Abidos ci Sestos , dice
Strabon , imperatul persilor Xerxes aiming un pod ca 8611 trecg
numerOsele sale trupe , se mergg sg supue pe greet Tot pe aid

6 claToRil
trecu cu ostirile lui Alexandra cel mare din Europa in Asia. Tamil'
and de aici trecurl in Europa pentru anteia ore. Vom vorbi and
de Leandru, Lord Biron , 0 de un june ebreU ce trecurA asemenea,
dar innot, acestit strinitore?
Hero fiica lui Sestos, pretresg, locuia un Castel pe maid acestui
canal. Leandru, amantul ei , trecea innot, noptea , HeleTontul ,
ca se intelnesd pe juna sa amantg; pe cand acesta din urma, din
verful unui turn, tinea un fanar aprins , dupe a amt. lumina, se
indrepta , prin intuneric amantul. Inteo nopte pe cand Leandru
trecea apa , se ddicg o furtung : lumina se stinse de vent gi junele
innotItor se inecil. Hero atunci , se arund in valuri §i peri. 0
multime de poeti au cantat acestit sceng trist5, , in versuri 0 in
prosit. Un citletor cc si-au scris dlUtoria pe aici, dice ca, aducendu-0
=bite de acestit intemplare , a plans de durere. Eli insumi
a01 fi scris ce-va asupra acestii nefericiri , sau cel pucin , a01 fi
plans, dar nu fa'euiil nici una nici alta : cram supUrat pe acel Leandru,
caci a pus, in practice proverbul :
On n'a pas tant d'esprit Timid on est amoureux. "
Dad trecea apa intr'o barca. , in loc se' trees innot , nu numai
nu s'ar fi innecat ; ba and ar fi ajuns la iubita lui, gi investit rli
neostenit.
Poetul Virgiliii cants acestii istorie in Georgicele lui , dar cea
mai frumosa poeing eroid este a lui Muse.
Lord Biron trecu apa innot pe aici, urmat de o barc5. 17n june
ebreii , iubea o feta cresting : el o ceru de socie ; pUrintii fetel ,
ca se. rids de el, ii rUspunseril ca-1 vor da-o , cand el va trece canalul
innot. Ebreul lug acestit conditie de serios , so amid in
valuri , gi
trecu dincolo sAnatos. Se dice ca: prtrintii fetei , nu se
tinurit de cuvint. Pe amendoue termurile, turcii au ardat baterii
gi all zidit fortificatii ca sd apere intrarea in Marmara a vre-unei
flote straTne; dar tractatele dintre puterile Europei, sent mai taxi,
dice D. Blanqui , de cat forteretele turcilor de aid.
Mohamet IX zidi cele mai multe din aceste fortificatii in anal
1659.

LA IERIJSALIM 7
Cianac-alesi este un burg , pe partea Abiei cu vie o 2000 sail
3000 locuitort Vaporul nostru se opri aid cite -va ore: iar nos,
merseram mai multi se visitem aceste triste barace. Cate-va case
vechi de lemn, ce par ca se inching inaintea nostra ca se ne Mica
bine am ajuns; chte-va gemii ruinate gi saraiul guvernorului , ce
semenh., la eel anteiii vent tare ea zre de gand se, shore in mare cu
omenii gi cucuvaele ce it locuesc , formeza acest burg. Bazarul se
compune de chte-va dughene. Nu puturam intelege dace, staphnii
acestor dughene, vindeh on curnperaii. cad march nu se vedea
Merserem la un cafeil, pe malul mares. Aici aflaram o multime
de turd cu chipuri galbene gi posomorite. El nici se migcarit,
nici radicara ochil se ne veTh , precum fac altii la venirea unor caretort
I-ar fi luat cineva , vNendui, pentru o adunare de morti
in milocul mormintelor precum se dice in baladele fantastice ale
occidentului. Dupe ce ne age4arain pe o bang gi trecura ties mi-
nute, el ne salutary unul dupe altul , puind myna in cap.
Aid v'quiii ... sail mai bine nu voih mai dice ceea ce
ve4uiti.
Nu am cetit ince o carte de caletorie in orient , in care autorul
se nu vorbesca de un dervig cu barbs, trenteros etc. Pretutindeni,
adica , in cartile acestea , dervigul este tot acela, gi vorbele lui ,
gi portal nu all nici o deosebire. Ca se nu cad in acesta gregell ,
voill 'Astra o tacere asupra dervigului cc velulli aici. Ciudat nem,
nemul tartest! total in Turcia pare in ruing : omeni gi lucruri;
gi acesta scadere se resfange chiar asupra guvernamentului.
Strh'inul ce vede aceste lucruri pentru hnteia data, credo ra Turcia
more. Ea e,te in ajunul unei prefaceri, gi data emenil cc gaverna
vor intelege misia per, nu este indoiala ca va renasce, din ruinele
el , mai frumosa gi mai fericita.
Numele de turd se da alta data mai multor populatii ce locuthi
Turchestanul. Aceste sementii erail cuprinse in mares natie a scitilor.
Unii autori pretind, ca turcii erail cunoscuti in vechime sub
nume de mesageti. Eta ce spune Herodot despre strebunii turcilor
dace, strebunii for furs mesageti.
Dlesagetii se investments ca scitii ; felul vietil for este tot
acela. Sant resboitori; trag bine en sageta gi sunt lancieri di

8
ciaToRil
bad ... se bat cglare gi pe jos ... ail cite o femce; cu tote acestea
femeile sunt comune intre el ... dud un mesaget se indriigesce
de o femee ce vede , atarng arcul la cap qi se desfliteza cu densa ,
fare temere gi
rugine. Ei nu Amelia in pilment; se hgnesc cu vitele
ti cc pesce din Arax ... se inching la Are ; cgruia-1 saciificil cal ,
crici 4ic el , celui mai iute din 4ei se cuvine a i se sacrifica eel mai
iute din vietuitOre."
Mesagetii lona spre orientul mgrei Caspiene, la piciOrele Cancasului.
Ciru cgutg sg-1 supue prin arme ; dar nu isbuti. Acestil luptg
este descrisg de Herodot.
.Pe la anul 722, calif ul Mad I, supuse o mare parte din aceste
sementil qi le dete religia musulmaniti. In timpul resculgrei unor
guvernori in contra califilor arabi din Bagdat, acele sementil venire:
in ajutorul califilor; dar indatg incepurg se fad cele mai marl
nerdndueli prin teg gi devenirg arbitri tronului qi vietii califilor.
De la 935 , turcomanii incepurg A fad statui neaternate. 0-
guzianii , una din sementiile toe, sail turcii de astildl , mai remaserg
and spre orientul rani Caspiene; darg cand se area Gingischan
, emigrant de frica acestuia, cu qeful for Soleiman , ai se
stranserg in nume'r de 50 mil emeni la Aderbegen, de uncle, goniti
de mongoll , se aruncarg in Armenia. Soleiman , capul for , se
inecase in Eufrat. Fiul seu Ortogiul , lug cornanda Fi intrg in A-
sia , unde lug putere , prin cutropiri de ter i. Acest Ortogiul
ggsi la Iconium pe , un turcoman din cei veniti mai na,inte
spre ajutorul califilor. Acesta dete piiment fiatilor sei r;i nurni
pc Ortogiul general al armiilor sale. Fiiul sell Osman, ce se afla
in mare favor pe langg mostenitorul lui Ala-el-din , dote ordin ca
turcomanii mai A parte numele seu, chemanduse Osmanlal. Acesta
fundg un regat , intgrit prin provinciile ce lug de la Greet In
anul 1300 iFA dote nurse de sultan.
Urmgtoril lui , miliirg ancg impgriitia cea nuog prin cascigarea
altor provincii. Mohamet II, lug Constantinopole. Baiazed , fiul
lui Mohamet II, Seim I, castigarg tots Asia-micg,Siria, Egiptul,
formand o putere unit' asupra fargingturilor turcomanilor.

LA IERITSALIM 9
Plincipii arabi din Bagdat , se detronara de Vitali. Califii de
in Cair alma picaserii.
Nu departe de egirea din Dardanele , se Mil locul unde se dice
ca ar fi fost altii data vestita cetate Troada , a carii incongiurare
face sujetul Iliadei lui Omer, gi unde se afla mormintele atator
eroi colebri.
Spre sera egiram din Dardanele gi intraram in Archipel sau
marea Egee.
Archipelul se intinde spre nord , intre Macedonia gi Romelia ,
spre vest, catre Grecia ; spre sud , catre Creta ; spre est , catre Asia-mica.
Se mai chiama Marea-alba. 0 multime de insule sunt
semanate pe face Arehipelului.
Abia egiram din strimtOre , gi sera se intinse poste campiile de
azur , lasandune sa vedem cele mai frumose efecte ale naturei ,
parcese in parte din gramadirea norilor pe urmele sOrelui apus.
Dar acestii multurnire ne costa forte, cad timpul se stricii. Ward
de la sud, incepu d'odata se' sufle cu iutime. Capitanul, prevOend
o mare furtuna, dete ordin ca toti pasageril ce se aflaii asupra pod
dui vaporului, se se cobOre in pimnita marfurilor care atunci era
degerta. Vontul se indoi. 0 mie de gueraturi , pe tote tonurile ,
faceil , prin fiinghiile vaporultri , nisce concerte infioratore gi fantastice,
straine Lica la urechile nOstre. Vasul incepu sa dantuiasea.
Toti pasagerii de la locul d'anteiti , intrara in cabincle lee, unde
picala bolnavi de re'ul marei sail de fricii. Englesul cel limbut ,
care , inainte d'a incepe furtuna, se apneas° sd-gi boiasel farmitele
eel° sive, ca se placii mis Liei, fu silit se intre sa se cube in camdruta
lul, cu o favorita siva gi alta negra. Noi remaseram alma
in salon. In cite -va minute, band, scaune, mere bine legate , se
inigeara , se resturnara ; unele se rumpsera : tote aine'runtele din
salon, incepura se sari, se se spare; omenii picara la pament ;
dar nici acolo nu putura se afle liniste. Vaporul se pleca la o parte
gi la cei-alta : aver ventul in costa. Cu tote ca erere toti tiantiti
pe jos , ne arunca, ca pe nisce obiecte , de la o parte la cel-altil a
camerei. La o mare inclinare ce cam vasul, un pasager striga :
ne-am re'sturnat! la aceste vorbe neplacute, pasageril caduti In

10 caITORIl
cabinele lor, respunsed prin stiigite de spaimg; dar nu putura' eti
din cuiburile lor. Ceti -va turd, cre(lend in adever ca ne perdem ,
incepura se 1)15,110 cu lacrimb ti 8611 is adio de la rudele lor. Din
norocire , cilpitanul resbind aici, ib amenintii ca -l; arund in mare
dad nu vor inceta din tanguelile lor cele ridicule. Pats. turc, care
tinea la mare, ti cu care stam la vorbg a teclati grecesce pe plautete,
avu nenorocita idee se se stole in pici6re icend ca el pote sta. Dar
abia se ridica , Fi cii4u pe o solbe, de fer, apoi de aici pe plantete ,
tre,gend dupe densul soba in biate. Machina vaporului lucra cu
pucin loc. Marea nu putea fi mai turburatil ; valurile el, mai marl
de cat vaporul , treceil unul dupe alt al, ltlEand intre ele un abis.
A'lesea vasul 'Area amenintat s6 se invelesca sub mini din acesti
magi de ape,.
Trecurgin astfel tots miptea.
Venirea Bleb nu linisci undele. Vederea me,reb, cu lumina, era
mai malt inspitimentgtore.
Atunci vequrgrn cit.' nu eram departe de insula Mitilena, vechea
Lesbos. Acest5 insula imi aduse aminte de poeta Safo ce se na'scu
aid. Era frumOsit ti intcliginte,. Grecil o numid a qecea mud.
Compatriotii sob VI Maser& chipul pe medalie.Versuille else e deosibesc
prin delicatetti, dulcetg , armonie, tineretii ti gracie neingrginitii.
Din tot ce a compus, a rams de la ca numai done poesib ce
se afle. tipitrite cu versurile lub Anacreon. Safo se inamorit de Faon
de la Lesbos care nu o iubi , tti desperate, , se arund in mare de la
insula Leucadia. Safo fuse ntitritata dupe an Cereal din insula
Andros ; tea pe la 600 inainte de Iisus Christos.
Cand ajunseram la intrarea in golfnl Smirnei , ingrijilea oficerilor
se indoi, cacti pe aici se afia un prunt de nasip sub faca apei Qi
pe care adesea orb se sdrobesc corabiile. Spre sera intradm in
portal Smirnei Aid valurile se inblanqiii; pasageril etirii toll pe
podul vaporului. Atunci se ared ti figura englesului col limbut ,
en o favorite albs ti alta negra , cum se aflase in minutul tend
incepu furtuna.
Atunci vOuriim pe podul vaporului un pasager de care unii se
mirag ,
altil se Inspalmontaii. Cati-va greci , fa'cure, semnul era-

LA IER1JSALIM 11
eel , sufland in aerl Lag , ditch el , pentru ce am avut furtung :
diavolul era cu noi." Unul imi spuse ca in magasin unde toti
acesti pasageri trecuril noptea , cati-va fanatici crestini §i musulmani
, diserg ca acel om curios era causa vijeliei qi a fost propus
se 1 arunce in mare.
Acest om era un iezid sag inchingtor cgtrg Satan. Un imam
tare imi spuse ca iezidil sunt un popor din impgratie ; dar nu ennosce
bine din ce parte de loc. Acesti omen, mai dise el, cred gi
se inching la Satan, fiind cg faptele lor sunt atat de rele, in cat
numai diavolul vote se priimescg inchingciunile lor.
Acesti iezidi se ailg pe langl muntele Singer-dag spre sudul
Mardinului (vechea Marda) in Mesopotamia. Acel munte se mai
chiamg Gingistan sag tera diavolului. Popolul iezid este resboitor
0 pr./mental ce locuesce , forte roditor. Totg populatia se urea la
200,000 suflete. Se crede cg sunt o rgmaqitg din vechii mardi pe
care Arsas , rege al Persil ii strgmutg in Mesopotamia, gi care dete
numele lor cetatei Marda (astgdi Mardin). Dupg Strabon gi Plink,
Meg de atunci ei se inchinag lui Ariman , genial reului. Numele
lor de iezid be vine de la un general arab ce se chigma Iezid gi care
ucise po Husein, nepot al lui Mahomet profetul. De aici vine, dice
d. Pujulat , ma lor in contra turcilor.
Adoratia iezidilor pentru Satana este forte mare. El nu pronuntit
nici odatg numele impgratului intunecimelor cu dispret ,
cum fac crestinii gi altil; din contra, cu mare respect. Pe Satana
el it numesc §eic-Mazan , adicg marele fief. Amar celui ce aflenduse
in tera lor, ar dice o vorbg de rgil in contra diavolului! acela
s'ar ucide de eel antehl iezid care it va audi. Etg cg gi Satana are
politic in lumel
In imaginatia lor, Satana se infatigezg sub figura de archangel
precum era inainte de a se revolta. Este frumos , majestos ; nu a
perdut nimic din vechea strglucire , dar portg in fisionomie ce-va
trist gi ganditor care aretg o suferintg adancg. Satana mai este
adorat de iezidi sub forma mai qerpe. Pe fie care an odatri, ei au
un fel de sgrbgtOre in onorea diavolului , a qecea nopte din luna
lui August.

12 citaTonif
Din locurile cele mai deptirtate ale terei locuite de iezidi, se
adune locuitorii in noptea de serbetere aprOpe de on munte inalt
Abdul-Azis , la 13 leghe departe de Mardin , en nevestele gi fetele
lor. La piciorele muntelui Abdul-Azis este o pestere forte adance.
El cred en acestil pestere are comunicatie en iadul. Cand vine
miedul noptei , toti se a04e pe marginile pesterii gi arunce in adancime
darnel, adieu herbed, boi, ca pre, haul, vestminte, pane,
ca se face placer° Satanel , care le adune pe tote. Pe urine, la sunetul
musicei , ei dentuesc nisce danturi selbatece qi infioretore
impregiurul gurei pesterii. Dupe aceste danturi, multimea iezidilor
se duce nitre alto: pesters , nu departe de aceea a iadului.
Omeni , fernei , fete se cobore aids. Menance , boa , la lumina fecliilor
; apoi la un Crap heterit sting tote fidliele. Atanci orgiile
cele mai speimentittOre incep; fie ce om se desmerde cu cea anteiu
femee ce-1 cade sub mane.
El more pe Noise, pe Iises, pe Mahomet ca omeni aleqi al Bonin-ale,
gi cred ca o se vie timpul odatu ca acesti trei se-I protege.
Printre ei se ufle o semintie curia este incredintate garda mormentului
lui Iezid , fundatorul acestei secte. SAul semintiei este
ales tot-d'auna din col' ce se cobare din nernul lui Iezid. Acest qef
este privit ca un sant ; iar el , ca toti eel alti , cred ce are un loc
in rain , insemnat mai d'inainte. El are pe lane: el un om curuia
se de nume de Cove. Acesta, se erode ce priimesce revclatii de la
Satana, ce numai lui se arete diavolul qi ii spune vointele ce are.
Fars vointa acestui Cope, nimeni nu face nimica. MAI cumpeie
cu bani , sail cu alto favOre , de la Core un loc in rabil.
In resbOele craciatilor, iczidii luare o parte in contra qi se pertare
cu mare cruqime. Gauthier, istorianul resboelor lui Antioh,
Ii numesce parti. Partea acesta a Mesopotamiei este locuitii de
multe popOre curiose. Dupe iezidi , populatfile cele mai euriOse
sunt : seldisbekii ce se inching la cans negri ; nestorienii; iunisii ,
giisfi , ghebri sail inchinetoril la foe; manivenii ce se inching la
sore; apoi adoratorii pertel femeesci despre care vom vorbi mai
tardia.

LA IERUSALIM 13
Dar Igsariim pe iezid gi pe Satana gi demand o barcg, ne coborirgm
in Smirna.
Smirna se afig sitaatg in amfiteatru in fundul golfului el celui
mare gi incongiuratg, de trei pgrti, de munti inalti gi sterpi. Populatia
Smirnei se urcg, dupg cea mai nuog statistics la 150,000
locuitoti , din case 80,000 turd ; 40,000 greci ; 15,000 ebrei ;
10,000 armeni gi 5,000 fraud sag streini eutopel.
Golful Smirnei este de 12 leghe 48 kilometri de lungime gi de
la 2 piing, la 5 de lgrgime. Smima se cliigma cu acest nume gi in
timpil antici. Ea se fIrgrog de mai multe on gi iar rengscu din
conga ei. Locuitorii eel mai vechi , cunoscuti , se crede cg, ar fi
fost coloni efesieni. Eolienii o luau in domnia lor, de la care trecu
sub ionieni , mai in uring sub lidieni. Smirna era situate la inceput
pe langg schela do astildi de la Burnabat. Smirna de al doilea
se zidi de Alexandru col mare ca se realisezc un vis ce avu, dud
adormi una datii pe venial mantelui Pagus. In timpul lui Strabon
Smirna de al doilea, era in to-tit strelucirea ei. &lima a treia ,
a evului de midloc, se agedg pe ruincle cell de al doilea. Impgratii
romani gi greci o stgptinirg unii dupg alt11;
apoi venirg, latinil
cavalerii rodului , genovesii. Tamerlan o surpg ; dar ea rena'seu a
doa di din cengg. 24 de ani mai in urmg' , adicg pc la 1426 , sultanul
Amu at II , o lug in stgpanire. De atunci se afig in putcrea
turcilor.
Se dice era Smirna fuse patria lui Omer gi ca pe malul tiuletului
Moles, Critea niiscu acest fig. Se aretg inel credulilor caletori, o
pescerg, cale de o erg de la satal Burnabat, ce se numesce pescera
nimfelor gi in care Omer ar fi scris frum6sele sale inspiratil. Mai
in sus de vechea cetate este un munte pe care se dice cg era zidit
templul c 1 faimos al Cibelei. Aici se aretg hug urmele acelul
templu. Mal jos de acest munte, cgtre schela de undo se imbarcg
pentru Burnabat, se vede un tumul , unde se crede ca ar fi mormental
lui Tantal . Este , dupg, comtele Joseph d'Estourmer de
300 piciore de giur ; de parg brutg; velful lui ce a fost rgdicat
mult , a cgdut de cutremure de pilment, flagele fatale la care este
supusrt Smirna. In temelia acestui mare mormdnt , s'a ggsit o ca

14 cktroRIT
merit mortuary cu o bolts ascutita. In vecingtate cu Smirna , se
mai afla anal urmele templului Fortunei; templul lui Joe; ruinele
unui teatru etc.
In dosul cetatei Smirna de astadi , se gaca un munte ce se
cbiami Pagus. Fortereta este parasite; se afig zidita pe tot crestetul
muntelui lataret, din ordinul lui Alexandru cel mare, pentru
anteia Oa, sari pc ruinele unei mai veelfi cettiti , nu se scie sigur;
dar dupe traditie, se dice ca la porta acestei forterete era aqedetii
statua amazOnei Smirna, fundatOea cetatei celei veclri. Cetatea
ruinata ce se vede astadi , este ziditii din faramiiturile celii vechi
a lui Alexandru , de Lon Duca.
Am dis mai sus a Smirna este supusa la cutremure de pament,
ctici t6reinul este vulcanic. Cel mai mare cutremur care o surpa ,
fuse eel din anul 1778.
Locurile cele mai placate unde se aduna locuitorii , sunt podul
caravanelor qi malurile riului Meles. In vecinatate se aflit satul
Barnabat , Bugea qi Sedienii, unde surd casele de tern ale locuitorilor
celor avuti.
Smirna, in untrul ei este un (Iraq ca tote maple din 'Lucia.
Partea locuitii de fraud , e mai frumOsa gi intrece , sub tote raporturile
, Pera din Constantinopole. Strada roselor, ce qi-ail luat
numele de la frumOsele femei care locuesc aid gi
care se areta in
ferestre printre glastrele cu rose , este una din cele mai frumose.
Atilt pe strada roselor cat Ri pe altele ce se aflii in vechaitate ,
veduram la tote ferestrele o multime de capete feminine. Nu este
vedere mai placute pentru un criletor ce ese din sinul undelor qi
antra aid , ca vederea acestor femei , de felurite natii gi religii ,
ar6tandu-se la ferestre, In costumul for pitoresc wi elegant, vise -
tore {Ji melancolice; cu capul plecat pe manile for albe, gi auncand
asupra streinilor cate o cautare distracts, purces'a din ochil eel
mai frumoqi Care pot se fie . . . se aefa la ferestre qi la porti. So
dice ca aceste frumose creatii , obicinuite alma din copilarie s6 se
uite dupg ferestre qi s6 se piece, uitandusc, sunt tote plecate. Nu
scim pang la ce punt pate A fie adeve'rat ; dar scim ca cele mai
frumOse femel din orient, locuesc acestrt cetate. Societatea europeng

LA IERUSALIM 15
de aici, este tot de origins societatii europene din Constantinopol :
fclurirnea intre de este mica.; dar ca A o cunoscem mai bine , vom
da o repede idee despre cea din Pera.
Pera este o parte din Constantinopol situate pe o inSltime gi
despgrtitS, spre sud , de Constantinopol, prin golf si prin Galata.
Este locuitil de trimi0i puterilor strgine qi de crestini , greci , ar-
meni gi
franci care se chiamg Peroti.
Perotii sunt de origins din tote terile Europei, veniti aid , din
deosibite timpuri §i improspStati sail prin prAsilg sail prin venirea
altora. Cei mai multi sunt negociltori ; o mica parte, impiegati
pe la ambasade. La den01 nu exists simtimentul de nationalitate :
dacg intrebi pe vre unul din el de ce natie este, respunde : catolic.
Pare cg ar fi o natie catolicg in lume ! Simtimentul religion tine
locul nationalitittei. In midlocul musulmanilor §i greeilor, , tot
plata de fanatici, perotil nu puteb se remae in urmg cu fanatismul.
Astfel este in tote lucrurile : acolo unde locuitorii amblg armati ,
egletorii and se armezg. La aceste cause se mai adaogil inriurirea
ce are, asupra spiritului lor, , propaganda iesuitg italiang qi face
din ei emenii cei mai neertgtori care cei-alti de alt nit. Perotii
primesc ca an mare pg.cat alianta in cgsgtofie eu o persona de ritul
grec sag altul. In spitalufile for publice bolnavii nu sunt priimiti
dada nu sunt catolici. In Franca catolicismul s'a nobilat prin tolerantil
: prejudeditile din vecul de midloc a pefit; dar catolicismul
in orient se afia cu mai multe vecuri in arm vecului nostru.
Perotii, in relatiile for amicale sunt forte reci : rare on vor face
cunoscinta unui strein , Eirg un interes material. Casele for sunt
nisce forterete in care streinul 6-deter, cu cele mai buns recomandatii
, nu intrg nici °data' ; dar primesc tot-d'auna cu placer°
o invitare la mesa, la bal etc. Din fericire se aflit and nisce rani
esceptii printre eel mai civilisati , sail printre rarele familii ce
pastreza ancg obiceiurile vechei for patrii. Romanii retaciti pe
aid, de 30-40 de ani, all perdut pang §i limba lor,dar nu ail putut
perde o virtute ce este a nemalui for : ospitalitatea. Batranul
roman Tsang este un esemplu.
Numele de perot nu sung cu plgcere la urecbile locuitorilor.

16 ciaT °Rif
Dace vorbesci cu dispret de peroti cEltre peroti , el vor vorbi cu
mai mare dispret de eel ce porta acest nume gi nici unul din ei ml
erode el face parte din corpul perotesc.
Platon a %lis ca virtutile trag in curl-tied: de o potriva en aural.
La peioti virtutea nu are niei greutatca ce 11 da filosoful atenian;
mcritul personal nu insemneza nimic. Acolo unde aural singur
domnesce, muselor le remane se se spanzure. Acosta maxima pate
se se aplice aiel. Societatea Perei nu produce omeni de talent,
nici in artele frumOse , nici in litere: Ceti -va pamenteni , armeni
sail greci, se ocupg de picturti; dar mai min pentru amoral artei
de cat ca se' se pue in stare de a face portretul sultanului. Sultanul
priimesce tot-d'auna cu placere dedicatil in fel de tabloini
ce produce genial armenesc ; dar it costa mai malt de cat tableurile
maisterilor color marl.
In literature aceemi seceta : dar tote declaratiile erotice ale
tinerilor eleganti catre dulcincele for , se scriii in versuri : astfel
este obiceitil. Eta o declaratie ce mi-a criclut in mans §i pe care
am tradus'o in romaneste vorba eu vorba. Cititorii vor intelege
ca amantul era comerciant.
Ta ce esti ma frumOse; ca ducatu'mpiSriltesc
§i ca lira englesesca , o copila, to iubesc !
Ca ghimia incarcata ce apare'n departare ,
P'orizonul yield mole, eu to Iced en palpitare.
Al tai nume ce 'ntre Omeni face-atata mare soon,
Sent -n
gura omenirei ca un dulce milion.
Te iubesc cu infocare , gi .repit d'a to junie ,
Uit qi somnul §i mancarea f}i me elii-n apoplerie.
Nu-i mancare mal plileuta , nu e vis mai fericit ,
Ca iubita victil mole ce atata m'a shivit.
Dar esti crucll . . . ca steluta cc se stinge'n firmament ,
Viata mea cu ani-mi tineri , eta face faliment."
Perotil vorbesc tote limbele pe care le inveta gra se invete.
. Ori care locuitor de aid semenii ca nasce cu galmii in piciOre
ci en un fanar in mans, clod antidote puternice in contra tinei §i

LA TERUSALIM 17
a intunericului. Stradele Perel stint strimto, necurate. A eqi farg
galoqi in Vile de &mg, este cu neputintg; trasurile lipsesc; fanarul
este neaperat, din cloud cause, una del astfel este ordinal politiei;
alta , mai seriOse , &ad , fare. fanar, rThcg fringe piciorele.
Fanarul emenilor de rend este de hartie , cu o singurg luming; eel
bogati amble cu nn fanar de Aide cu trei lumini , pe care 11 pota
un feeler ce merge irkainte. Acesta este aid ceea ce insemneze: la
Paris o trgsurg cu del cal. Cand trece un asemenea fanar, onorabilul
public se de la o parte se treat' innalta nobilime, care, in
lipsa trgsurilor, biota prin tine. Mai este un mod de transport prin
oral : scaunele inchise, ce le ports omenii pe brate.
Damele ce tin de corpul diplomatic, silite se amble I:)e jos , gi
voind se se distingg de cei-alti muritori, au cite nn cavaz ce merge
1nainte gi face loc , eland cu toiagul , ca Noise cand trecu. Marea
rogie: undele popolulul se despicl indatg sub palii for qi mai ales
sub loviturile toiagului , gi se inchid dupe el. Acosta s'a fgeut
obiceig astfel , incat acele persOne nu pot se mai amble filrg cavaz.
Se Vice ca o dame. se plangea intro 4i di tote consolesele gi altele
de rang mai nde , se insotesc de un cavaz gi ca se se deosibesca de
aci inainte neghina do grail, ar fi bine, fie ce cavaz se 1)4:Me in
spinare un stindard cu armele puterel de care tine fie ce damg.
SalOnele deschise stginilor stint acelea ale ambasadelor. Se
cheltuesc adesea orl sume marl ea se dea mese qi baluri locuitorilor
din Pera. Intreband una data pe un diplomat despre scopul
acestor baluri, imi respunse cg trebue st-sf
face. clacorl. Nu ar fi
mai bine, ca a ajungg, acolo , in lot se le dea baluri, se be dea
haci§e , cum lam betInu/ muntilor? Prin baluri se vede totd'auna
aceeali lame,
Se vorbim de citeva familii care fac nisce gragiOse esceptii, prin
obicelurl mai delicate. Salonul D-el Baltagi este anal din
cele mai plecu.te : aid strelucese mai multe toil din gradinele
Bosforulul ce, perdute in umbra ciparogilur, se unit de ambasade.
Dar ince de ar lipsi aceste creatil suave qi poctice, amabilitatea ,
gragia, delicateta D-ei Baltagi, ar face se se uite cele ce lipsesc.
In lames inaltg frumusetele sunt rarl gi acesta se intelege forte
2

18 ciLtroalf
lesne, cici dOmna ce tine sceptrul frumusetei orientale de 20 de
ani, nu a gisit ants o rivals in mans, Aril A-1 depue.
Amordl de multe on vine in societatea Perei de lovesce in Ate
una din inimile damelorfdar sigetile lui aluneci pe inima lor, si
atunci junele Cupidon ese ru§inat. Ca tote acestea , cilnd atilt
cite o inima slabs el igi resbuni pentru tote infruntirile ce a prii-
mit. Multi a scris Ili a 4is A clima orientului, apa, aerul, &Vele,
ail o mare inriurire asupra simturilor .i duce pe omeni la urmiri
nepreve'ditte. Pot A dovedesc din contra ; dar find ca aunt silit
se intrebuintez termini de sciinti ce ar supra delicateta estetici,
me nuirginesc a dice ca, sub acest raport , cele cc A intempli in
tote dilele aiel , vorbesc in contra acei opinii : Omni, fernei, aid
iubesc cu capul iar nu cu inima. Se intim de esemplu fetele , fiintele
cele mai date spre poesie. Cand o fete iubesce pe tine -va ,
cunosce mai dinainte cifra esacti, a stirei iubitului ei. Dacit socotela
se intempli gre. its §i mai in urmi afla A se amigise, amoral
rumpe areal gi sbori. Ele prefeia pe streini caci cred A fie ce-va
mai mult de cat negueetor. Astfel, pentru ele on ce engles este
un lord, on ce frances are in sin epolete de general, on ce rennin
un princ de Moldova sail de Valahia in perspectivi. Eta clima
Orientului.
In tote duminecile Y
serbitorile , tinerii curtesani se adung
pe calea cea mare din Pera, inaintea unei biserici, ca A vela e§ind
femeile. Graciesa turmit, din parte-i, v6denduse obiectul adniira-
Vest tutulor, mita in gracia ei. Pe acestit tale nu mai poti trece
atunci de multimea curtesanilor.
Damele perote in general nu aii gust pentru musics, pucine
jecit pe piano; in cele mai multe case jocul cartilor tine locul conversatiilor
spirituale.
Astfel este pe scut societatea francilor din Pera. Cea din Smirna
este tot aceea , afarit de pu9ine deosebiri. Smirniotii sunt mai ospitalieri
gi mai politi cu streinii gi ail nisi multi pornire spre
civilisatie. Cine voesce A alba o idee mai intinsi asupra Perei,
citesca ingeniOsele observatii ale d. D. Ralet asupra Perei.
La Smirna. aflanimun compatriot ce de mai multi ani tritest

LA IER1JSALITS 19
aicl , ocupat Cu crescerea copiilor se. El ne priimi cu bucuria care
simtea un roman in lora strains la vederea altor romani ,
atunci
cand civilisatia reu intelesa nu sebimbase Ana' obiceiurile lul.
Adoa-di litsargm Smirna, gi imbarcandune, porniraM tot cu acel
vapor inainte.

20 chtToRil
CARTEA II
Pe la 8 ore sera egirgm din golful Smirnet
NOptea nu ne mai erta se privim locurile desfalgtore cc treceil
pe sub ochil nostri. Atunci ne cherng la mesa unde ne ascepta anecdotele
englesului limbut.
Pe la miedul noptei, abia ne culcasergm, tend un pasager strigg
cc spaimg : ne inecgm!" vaporul se opri de odatg, qi aburul, liber
sg OA din prinsOrea unde era constrens , se aruncg in aer cu un
sgomot spgimentgtor. Intr'un minut toti erem pe pod, ventul incepuse
se sufle; vasul se leggna , necondus de miscarea machinei;
ntorcenduse in tote pgrtile. Machina se stricase. Segturgm aid
ca se o dregg : shichciunea era neinsemnatg.
Nu departe de locul unde ne aflam atunei, vdduid
nisce lumini.
Era insula Chio.
Acestg insult); , in vechime and pretindea a este patria poetulul
Omer. Dupe mortea acestul poet, mai multe t4ri se lgudarg el
ereii patria lui. Pe cat trgi , in on ce parte a Grecici se meta
era r64 vedut , gonit sail desprecuit; tristg gi durerosg, ursitg este
acesta care face pe omenii cei marl se fie iubiti gi lgudati numai
dupe ce all murit!
In Chio se afig cate-va urme de edifice vcchl. Ruinele de la
Cordomila se crede se fi fost templul lul Neptun.

LA rEausnim 21
In vechime Chio era puternicg , dote o sutg de corgbii armate ,
cu patru-fled re'sboiniel fie-care, aliatilor greci impotriva pergilor,
ingelati de nail din aliati ce nu voirg se' se bats, soldatli dupe flota
din Chio se luptarg bgrbgtesce; dar slgbiti ei ensugi, se subjugar
de Histia , tiranul de la Milet , dupe cgderea Miletului in roam.
pergilor.
Locuitorii de astg4i ai Chiolui , degeneratI de multe cotropiri
thane ce incereg acestg insulg de la pergi pang ast1141, schimbarg
en total caracterul for re'sboinie. Astg4I sunt negugetori; cd mai
marl comorcianti din Turcia sunt Chiott
hainte de revolutia de la 1821 , Chio avea 100,000 locuitorI ;
dar la acestg epocg ,
chiotii , compromigi de samioti , se macelgiirg
, gi parte se luarg in robie de turd. Astg41 populatia este forte
mice. Casele de torg ale locuitorilor ereg altg data nisce palate ;
astgqI sunt in ruine. Chio produce portocale , lemui, saca3 etc.
Insula este verde gi piing de frumOse gi pitoresci positii pe care
le-am admirat la intOrcere.
Machina vaporului se puse din nuoil in railcar°. Jar not din
nuoil ne aruncargm in bratele lui Morfeu, bine-cuvontand acestg
eitate care ne sterge ochii de lacrimi gi ne face se uittim amgreciunele
vietel.
Dupe cite -va ore ne aflam in dreptul insulei Samos. Aid Morfeil
me pgrgsi gi sburg.
Costa Asiei ce cade in fags cu insulele acestea, nu este mai min
intcresantl de cat insulele.
Pe acolo era Lidia despre care vorbesce Herodot. Sarda, capitala
acestuI regat, a curia fondatie se porde in nOptea timpurilor, fuse
una din cettitile tole mai vestite din lame. Pergil o supuserg gi o
fgremarg in parte , pe urmg picg in manele lui Alexandra, ale lui
Antioch gi ale romanilor ; care al XI-lea vec turcil devenirg stgpanii
ei; sub Baiazed eggu in puterea lui Tamerlan care o surpg cu
total. Astii4i se aflg 'far sub turd , gi este realise', intr'un sat miserabil.
Cgletoril ce an visitat'o , ne spun ca se aflg aid ruinele
anal teatru gi mai multe templuri, gi cg se vede and urma palatului
vestitulul Cresus.

22 CiLtTORIE
Herodot ne *tree), , vorbind de originea Lidienilor, o anecdote
forte curio,*
Candaul, un rege al Lidiei, erea inamorat de socia sa pe care o
privea ca pe cea mai frumosii femee. Avea un ofi9er langa densul
numit Gizes pe care it iubea malt, gi caruia fi vorbea neincetat de
frumusetile femeei sae. °data ii Elise : tu nu ma cre4i ca femeea
mea este atilt de frumosa pre cat iti spuiil, am sa te fac A o ve0
despoiata te will duce gi te voiii ascunde in camera de culcare;
o vei vedea , fare sa scie ca." Gizes nu voi se priimesca acesta propunere,
dar regele ii dete ordin se faca acesta. La ora de culcare,
11 duse in camera lui unde veni indata gi regina. Gizes ascuns ,
o ve4u lepadandu-gi vestmintele , gi pe eand inturna spatele se
se urce in pat, el egi din camera; dar regina it ye@ egind. Intelese
ea swill ei it adusese acolo. Cu tote acestea nu 4ise nimica; dar in
fundul inimei pastra, dorinta de a-gi
resbuna.
Adoa-4i chema pe Gizes gi fi vise : tu m'ai ve4ut despoiata ;
on vei ucide pe Candaul gi me vei lua de socie , sail te voill ucide
eil." Acesta prefers se traiasca el gi ucise pe regele; ii lua tronul
gi femeea.
Pergil luara Sarda de la Cresus. Tot Herodot &eerie ba'taea lidienilor
cu pergii gi luarea acestei cetati.
Mai in facg cu insula Samos se afla schela Nova, vechiul Neapole.
Trei ore mai in untru este Efesul, cetate veche, ce dupe tabula
ar fi fost fondata, de amazons. Fasele istorii ei furl mai tot acelea
prin care trecu Sarda. Efesul ca4u subt puterea pergilor, , pe urma
sub a lui Alexandra, Lisiinac gi regii Sidel , apoi sub a romanilor
carii infrumusetara cetatea cu multime de edifice publice. De la
romani cil4n sub imparatii saracini , carii apoi o dare: iar grecilor
la 1206 , iar mai in unna o luara turcii.
Dar se lasam Asia-mica gi sa ne inturnam la Samos. Acesta
insula este de slece leghe de lunge: gi cinci de large. Ea jucii o
rola insemnata , atilt in istoria veche cat gi in cea nod. Locuitoril
ei sunt bravi, dar Barad gi dati la tillharie mai mult din causa
lend de cat din ingratitudinea pamentului.
Aces% insula a dobendit o constitutie destul de liberals : are

LA IERITSALIM 23
dreptul de autonomie gi administratie nationals. Se afla sub suzeranitatea
Porte" curia -i platesce un tribut neinsemnator. Este
patria mai multor Omens" Invetati gi cu talente. Aid se nascu vestitul
Pitagora filosoful ; astronomul Canob care, aflanduse in Egipt
mai in urma, proclanui ca cosita Berenice' regine, depusa la templul
Venerei zefirite gi care se fug de acolo , se radicase la cer ca se
stralucesca printre stele , pe Tanga constelatiea leului co astadi
Mica se chiama Gerba sail cosita Berenice". Teodor architectul,
care zidi templul vestit al June" la Samos; pictorul Timat; poetul
Haril. Tot aid , Herodot , fugit din tera lui, compuse cele d'intei
cantece ale istoriei ce ne-a r6mas de la el.
pea Juna ce avea aid templu , se dice In tabula', ca era nitscuta
aid.
Oragul eel mai mare este Vati , situat pe malul marg.
A doa di timpul era frumos. Marea line gi luciosa ca o mirasa
(oglinda), un vent dulce gi egor , pe ici pe colo , incretea subt linele
lul
sarutari surfaca de azur a uncle" gi facca din aceste cretituri
graciose nisce imagine repite ce-gi schimbail forma pe fie ce secunda.
Egi inotaa tot d'odata sub valurile scanteetore ale sorelui
de primavara.
Ochil nostri , repiti gi osteniti de vie lumina , se inturnail cu
voluptate asupra pulberei de insulite ce panel plutind ici colo pe
faca mare" : unele mici, rani nume, fara locuitori gi fare verdeta;
unele mai marl, locuite; allele purtand asupra for nisce muff ale
caror 116i-furl se inveleil in sinul unui nor ratacit In acesta clime
selling,. Pe ici pe colo , pe malul acestor insule , apareil sate , ale
eiror case albeit de departe printre gradini verdi gi Inbalsamite.
No" trecem o parte din timp a privi jucand sail a juca gah cu
oficerii sail cu pasageril. Mis Lia ce iubea cu deosebire acest jot,
era cea mai mestera. Nu este nici un jot care 0 manance mai
!milt timp ca jocul gahului. Acest jot se invents de Sesa , filosof
indian , gi eta cu CO ocasie :
Ardlir. rege al Persia', inventase jocul triostracului gi era mandru
de acesta. Sheram, rege al Indiilor,, era gelos gi canta sa fad gi el
o inventie. Toti indienii se apucara se inventeze cate co-va, case

24 eIrttroRil
plac6 domnului lor. Sesa , unul din el', descoperi jocul qahului §i
11 art regelui carelo ii promise, pentru recompense, on ce va
dori. Filosoful ii propuse se'-i dea atatea bobe de grail mite ochiuri
se afla in tabla de §ah , indoind la fie care °chili adica case -4eci
qi patru de or!. Regele mai inteil rise Ia acdsta cerere ; dar cand
Incepu a num6ra , dupe dorinta filosofului , indoind mereil bade
de grafi, ve'4u ca nu este in stare a prati atata mare catatime,
cad indati ce ajunse la patrarul nume'rului ochilor, mai urmend,
numgruI se Sou nernarginit.
Pe la jum6tatea , venial de and incepu se bag din nnoii
velar& se radicara pe Inca ape! : ele venal de ()data cu vontul
le vNuram in departare venind , vestinduse printr'o colore intunecosa.
Pang la ins ula Rod al ui avem sr: facem find ma! multe ore: numai
noptea putem ajunge acolo yi portul ace! insule nu este praticabil.
Aceste motive Mor' pe cgpitanul se dea ordin ca se re'manem in
portul insule! Cos, in dreptul curia ne aflam atunci. Vaporul stete
la adiipost qi arunca, racul.
Insula Cos sail Stanchei pe limba tmcilor, este mai mica de cat
Rodul, are 25 de mile de lungime; face parte din insulele sporade.
Este situate Ia intrarea canalulu! ceranic. Strabon vorbesce despre
rodirea ci qi fructele placute ce da 'Ana din vechime. Populatia
ei este scOuta la 12 mii locuitorl; turcli aunt in maioritate. Aici
s'a nascut Hypocrat, pitrintele medicine! qi Apeles cel mai mare
sculptor din Grecia; in vechime era aid templul lui Hypocrat ci
statua Venerel egind din mare, luerata de Apeles. Aid s'a nascut
poetul Teociit ; catre anal 285 era in florea lui.
Asti* este crqutti in miseria in care se afla tote insulele Turciel-
In piaca °rapid' este un platan a caruia marime este prodigiosa.
Indatti ce ajunserain aici, guvernorul insole!, turc , veni se ne
visite insocit de consolul frances de acolo cc era tot inteun timp
consol al tutulor puterilor strain. El mancara aid. 0 bands do
musics ce se afla pe vapor, jucti iota noptea aril de opere pe cand
vinurile France! ferbeii in paharele convivilor. Astfel,prin intelep-
:
:
-

LA IERUSAIIII 25
ciunea cgpitanului, in lac de a trece nOptea, leggnati do furtuni,
o trecurgm in desmerdgri la umbra unei insule.
A doe di ventul nu incetg, dar not plecargm la Rod. Cand erem
aprope de acestg insuld , mares se linisti.
Niel' o insulg din Archipel nu are o positie mai incantgtOre.
Apele mgrei chiar aici semen/ mai albastre. Ar dice cineva ca
ele se fac frumose ca sg pate' rivalisa en Rodul.
Cetatca antics nu mai este; cea de asti:di ne educe aminte de
vecul de midloc ai de cavalerii ce ad domnit aici pang in qioa cand
Rodul cgdu in manile lni Soliman la anul 1522.
Indatg ce intrargm in cetate , vgdurgm o multime de case de
petrg vechi. Cea mai mare ai mai frumosg stradg se chiama strada
cavalerilor. Incepe de la porta portului, trece prin cetate ai merge
la vechia biserica a santului Roan. Casele, pe acesta tale, aunt incg
astfel precum °red la ivarge cetgtii de turd : unele port/ and pe
facade for data nand s'ail zidit; allele ports numele, armele navalerilor
ce be locniaii , iar unele portg inert cruel satiate. Mai ad
turele , scosuri , gutiere de potrg. Astall le locuesc turcil care ad
astupat ferestrele cu scanduri.
Insula, in lungime are 36 de mile qi in lgtime 18, este -depth.tat's:
de vre-o 4ece mile de costa Asiei mici.
De la accst oraa, in lungul insulii, pgmentul se inaltg mereii ai
formezg , pe la rnidlocul of , un munte numit Artamira; vcgetatia
el este forte bogatg , pgdurile nu lipsesc aici, vgile aunt coperite
cu luxose verdetI qi grgdini de arburi delicati; palmieril Ming
rodesc aid.
Portul era apgrat de doug turnuri pgtrate , ce se chiandi , unul
santul ban , cel-alt santul Michell. Mai este un port cu un turn
numit santul Nicolae. Asta4li aunt in *aging.
Colosul Rodului ce se numgra intre minunele lumei, era pus la
intrarea portului pe dog stand, departe una de alta de 17 metri;
intre picierele lui treced coribii. Era inalt de 50 piciore; costase
dol-sere -dece ani de lucru. Un cutremur de piiment it dete jos qi
aedu culcat 900 de ani ping la 672 dela haus , cand califul Maovias
vendu arama colosului unui evreil care lucked 900 cgmile.

26 ciLtromf
In acest6 insure , in timpul lui Omer , era trei marl cetati
Lindus, Camisus $i Ialisus. In Lindus era templul Minervei.
Rodul se zidi de Hipodamn. Se dice ca numerul statuelor luI
era de o sane cu al locuitorilor, , eat frumOsele arte infloree
Locuitoril el de astadi sunt turd, greci qi ebrei; populatia trece
de 30 de mil suflete.
De la Rod pane la Mersina fa.curam doue dire $i jumetate sari 60
de ore , fare se ne mai oprim in vre-un alt port. Castele Caramanici
, din Asia -mica, ne repirti en majestosele stile positii. Nol
trecuram dile $i nopti pe podul vaporului. In timp de mai multe
Bile avuram sub ochi muntii Caramaniei incarcati de ninsOre ;
formele for se schimbail neincetat , din ce in ce mai bizare $i mai
selbatice : verdile deluri ce se afla intre munti $i mare face un
contrast repitor pe langa acest munte cn o multime de capete ,
de brace , de gheburi , tote albe de ninsore.
Este timp a vorbi despre Ore-care datine ce sunt pe vapOre.
Oficerii despretuesc pe toti pasageril ce nu ail bilete pentru locul
Pasageril de la locul anteiti despretuesc pe cei de la locul
al doilea , qi rare on vor vorbi en of aflOnduse pe pod. Cei de la
al doilea l l reshuna titre cei de la al treilca , etc. Omul a gasit
miqloc se practice ierarchiea chiar in midlocul undelor. Cu tote
acestea cei ce se afla tot intr'un roc , fac lesne cunoscinta intre
denqii, fare rnidlocirea presentatiilar cerute iu societate. Eta pentru
ce. Fie -tine i$1 inchipuesbe ca cutare gi cutare pasager este cal
pucin un print degiiisat, un ministru. De cite on trebue se fl trecut
in ochil caletorilor pentru milionar !!
La Mersina ne dariim jos cu mare greutate, caci aid port Iowa
nu este.
Mersina nu este nici oral, nici sat , ci o schele uncle se afla mai
multe magasii in care se &pun marfurile , asteptand venirea vapOrelor
se le ia; locul este mocirlos , omenii nu pot se traesca aici
vera din causa frigurilor.
Alexandreta, ce se Oa de cei -alts parte a golfului celui mare ,
este un sat miserabil, unde frigurile ucid pe locuitori; cite -va case

LA IERUSALW 27
ce se aflg aici , emit in midlocul unui beltsii. Turcii o numesc
Ischenderum , este portul Alepalui.
De aid urmargm calea nostui pang. la Latachea.
Latachea este vechea Laodichea ; portul el nu pote adgposti vase
marl, nefiind curgtit. Oragul este situat pe un cap de pgment
uumit Ziaret, imprejurul lui se inaltg grgdini de portocali renumite.
Latachea, vedutg de la mare, este unul din cele mai frumose
°rage dupg tgrmurile Siriei. Are 6000 locuitori. Comercul
seg consists in tutun gi fructe mai ales.
De la Latachea se imbarca pe vaporul nostrn o damg Alepiang.
Ea mi se pgru cg este vestita domna Iorel despre a cgrei frumusete
toti cglgtorii vorbesc gi pe care ens* Lamartine a cantat'o in vercurl
graciose, pe ea gi pe narghelgoa ei. Ca se aflu dacg este ea , o
intrebaig de obicinuesce a fume din narghele, cgcl Lamartine,
in versurilc lui , o descrie fumend din acestg stichl. Ea imi rgspunse
ca iubesce mult nargheleoa. De cand a cantat'o Lamartine
aunt multi ani. Florea alepiang s'a .vestedit , poetul ei trebue , el
dnsuci , se fie alb , plegav gi stirb ; nargheleoas'a ftirgmat. Numai
versurile au rgmas tinere gi graeiose; frumusetea femei trece, a
poesiei nisi odatg.
De la Latachea mersergm la Tripoli.
Tripoli sail trei cetgli , cum aretg numele el , este situate sub
piciorele muntilor Libanul , pe o ingltime ce inaintezg in mare.
Tripoli este o cetate antics. In cartea anteig a Macabeilor se vorbesce
de &ma. Portul cel vechig se aflg. la marginea limbei de pgment
ce inaintezg in mare. Cate-va filrgmgturi de petrg , re'sipite
pe fci pe colo , aretg urma vechilor edifice..
Tripoli are 16,000 locuitori , aerul nu este sgnetos.
Comitele Joseph d'Estoormel dice cg. a cgutat peste tot, in
Tripoli , se afle urmele easel Templului unde muri cavalerul,de
Rudel , a cgruia istorie amor6s1 se aflg. in chronicele Franca Eta
acestg istorie :
Era in Franca an june gi frumos cavaler cu nume de Gaudefroid
de Radel. El audise de la pelerinii ce se inturnag din Antiochia
o multime de laude despre frumusetea gi virtutile comitesei de

28 ciaToRil
Tripoli. Imaginatiunea lui se aprinse; fitia se o veclii, se inamora
de ea ; compose asupra el tot felul de cantece pline de gracie qi
de patima cca mai sublime; patina lui merse crescend. Timpul,
ce stinge tote bucuriile qi durerile omenesci, nu putu se stinge din
inima lui acesta flacara , nici imaginea iubitei sale. Ca4u intro
adenci melancolie. In deprt amicii seT cercara,pnn tote milocele,
se combats patina lui; de Rudel se facu cruciat qi pled in Siria.
In lunga sa caletorie pe mare se flea §i mai melancolic, §i intristarea
lui se marea cu cat se apropia de Siria ; o cugetarc dulce ti
trista tot d'odata 11 anima, in amareciune : fl -va el iubit? Dar intr'una
din 4ile pica intro bola grea pe corabie ; anima sei ore-
4ure ca o A more; dar, avend ventul favorabil, ajunserii In Tripoli
cu domnul for anca vie. Aici 11 depuscril inti'un spital , vestea
amorului see, statornicia, suferinta lui, veni la urechile comitesci.
Acesta N duse lane. patul lui de melte se-1 vecia qi se-1
mangilie. Ea se arunca in bratele lui. De Rudel , afland ca acesta
femee era iubita imaginatiei sole, se inturna spre viata, qi cu
lacrimi multumi cerulul ca a trait pans se vecla pe dama sa iu-
Apoi muri in bratele celii cc iubea. Cornitesa it tumormenta
la Tripoli in casa Templului. Adoa 4i ea lua velul gi de atunci
trecu viata in lacrimi, cugetand imincetat in credinciosul ci
iubit.
La fortificatiile cetatei Tripoli se afla lucrand, ca prisonier, pe
timpul francilor, , vestitul poet persan Saadi. El se nascuse in
Smiras , capitala Persiei , in fund 1193 de la Christos. Fugi
din patria sa secerata de turd , ajunse in Palestina, , unde pica,
in robie. La ace.ste, epoca el lima la fortificatille cetatei. Un negocetor
din Alep it rescumpera qi'l dote de socie pe fie-sa cu care
nu fu fence.
Sera porniram de In Tripoli care Bairut , pre care eram nerabdator
se cunosc. A doa 4i vaporul nostru se opri aprOpe de termul
pe care este situat acest oraq.
In vechime Bairutul se chema Bent qi era a doua cetatc a Fenicid.
Se all anca cote -va urine din antica cetate ; cite -va farematuri
de colOne. Calle aid sunt Rternute cu potra patrata. A

LA TERI:SALIM 29
test paviment este din vecul de mi4loc. Marti din cetate , qi nu
departe , so aret1 locul nude samba George, dupg traditie , ar fi
ucis un balaur. §erpele locuia singura Mutina care adgpa pe toti
locuitoril cetitil. El nu mai erta , de la un timp, pe nimeni s6
stole ape din fthitan5 de cat en conditie sg'T Etcher+, din timp in
timp, o fedora ta6rti, ca s6 o mitnance. Mai multe feciore se darI
qarpclui i le manta. Veni rtindul filed unui om mare. Fata fu
legate In gura f6ntanii gi ascepta cu spainfa al' vie balaurul , tend
santul George se arts aid calare qi armat. §erpele, ale arta gusturi
nu ereli Ail ore care poesie , se arnii indatk Dar santul
George se lupta cu densul , it ucide , scapit pe feciarrt qi o duce la
pgrintii sgi. Acesta' fapta se afll qi In Orlando furiosul al lul Ariost
, dar personagele sunt schimbate.
Din tote ceatile dup6 costa Siriei , Bairutul pare a fi unit sti
ajunge °data una din cele mai importante cettiti din Orient. Clima
Jul este skielOsti qi duke. De la cetatea cea veche se intinde
doug aripe pe malul mitrei , cu case nuol qi gradini ver4i qi frumOse.
Tote easele aid stint zidite de petrrs , cu tera'ee.
Miparea este mare in Bairut. Aid se ingang o multime de costume,
religil qi nationalittiti. Siria este o ter nude din timpii
eel vechl pans astky , populatil streine venira una dupe alta s6
o locuiasck Asirienil de la Niniva, Chaldeenii din Babilon , Per-
§iT,
Macedonenii, Romanil, Bizantinil , Arabii, Cruciatii , Turcomanii
, Mamelucil, Tatarii, Turcil, Egipteniiqi Ebreil Atm ecut
pe aid mai inainte qi au lgsat in urma for felurite vice ce s'ali
amestecat, perind uncle , iar altele traind and, in genul lor. Aceste
din uring, au numirile uriatore : grecii , ce se impart in
greci catolici qi greci de biserica orientulul. Arabi catolici qi
arabi de biserica Orientulul. Maroniti ce s0 credo a fi de origing
grea qi care se tin de secta aluerului Maron ce s'ail unit cu biserica
Roma. Musulmanii se Impart in Mutualis , in Druzi , in
Ansarieni. Pe langit acestia vin , Turcomanil, Arabii,
Beduini.
NoT vom ardta pe scurt care este cultul acestor populatii qi fasele
principale ale istoriel lor, vom incepe cu Arabii.

30 cia.tromi
Intro Persia, Siria qi Egiptul se intinde o peninsulit. Acestit peninsula
se impart e in trei, Nedged sail Arabia dcqertk : un delert in-
tins, cu sta,nci sterpe si
nksipuri agetore ce spulberk venturlic uci-
More ale lui Samul, numit i angerul mortei.Aici din timp in timp,
pe malul vre unui riulet retAcit , cresce iarba palide,Si tristk ce atrage
priu murinda of friggime pe locuitorii desertelor. Hedjas,
sail Arabia Petree, spie otarul Egiptului : numele ii vine de la oraciul
Petree, nume ce ii dau grecii. Arabia fericitd este a treia
parte : se chiaml kick Iemen , patria apelor dulci, a fructelor
delicate , a parfumelor desfetiltore. Locuitorii acestor trei teri se
chiamk arabi. Unii din ei se chiamk §arachiuni (Saracini). Arabii,
dupe biblie , ac cobor din Sem, dar se subimpart in mai multe
vise. Ioctan , nepot al lui Sem, avu duel fii : popolul lui se chema
Ioctanid; din cei doi fii al s , se osebirk Cahlanidii qi Dioramidii.
Alt nom se cobaril de la Abraham. Ismail, fiul lui Abraham,
gonit de tats, -soil, fugi in pustie cu muma-sa Agar. Acolo Agar
vgu pe angerul Domnului care ti Elise : Acest copil va radica
mane impotriva tutulor Qi toti impotriva lui vor fi, qi va alga
corturile lui in faca fratilor sei." Din cel 12 fii ai lui Ismail sail
miscutk ismailitii , fii desertului , cunoscuti astii0 sub nume de
Beduini.
Arabil avail gust pentru poesie , dar primitivk qi simple. Serbail
geniul unui poet nkscut inainte de Mahomet. El se duceii pe fiece
an la targul de la Ocad ; acolo , schimband mkrfurile tor, re-
petail buckti de poesie qi elocuintk.
peii arabilor, , in timpii vechi, nu aunt bine cunoscuti , dar se
cunosc cate-va lucruri despre cultul lor. Vechile traditii spun ca
era la Meca o case numit Caba qi ziditk de Abraham sail Ismail;
in acestk cask se pastrail done petro : una pe care era tipkrit picTortd
lui Abraham; cei alts, o petrk negril ce se numia simburele
eel iinteik al pkmentului qi care perduse albetca sa din causa
pkcatelor omenesti ; petra iar era a se albescii la lioa jadedtei.
La :sfaRitul lunei fie ckrui an , oraclul Caba se umplek de
pelerini , fie -tine se despoia de vestminte ; ocolo de vepte on
Caba alergand ; skruta de lepte on petra negrk ; arunca de lepte

LA IERTJSALIM 31
on petre in valea Mihei ; visita de vepte on muntii vecini vi la
urmg sacrifice of vi ciimile.
Toff arabii nu uimarg acestai idolatric de o potrivg. 'ail' din ei
urinal Sabeismul lui Zoioastru , legea lui Moise vi chiar christianismul
, ale cgrui precepte furg,rgspandite printre ei de santul Iud,
Alexandra cel mare voi sg'vi intemeeze tronul in Arabia fedcitg
, dar muri mai inainte de a pune in lucrare acest project.
Regele arabilor Aretas fu bgtut cue Pompei in anul 63 inainte
de Christos. Sub Traian , Palma, general roman, supusc Arabia(103).
Atunci legile Romei se avedarg aid in al 4-lea secol, tobahii
de la Iemen factinduse ebrei, persecutarg pe chrestini. Acesti
din urmg, cu ajutorul abisinienilor, ivi %cull un rcge crestin, Abiat;
fiul acestuia , voind se surpe idolatria , nu isbuti, la Mecu.
Iemenul recunoscu suprematia sasanidilor.
Dupe', tote acestea veni Mahomet fiul lui Abdalah. El se nitscu
la Meca in anul 570. Familia lui era din semintia coreischitilor.
La versta de 5 ani , Mahomet rgmase orfan , neavend altg avere
de cat chid cgmile , sub epitropia unchiului sal Abu-Taleb. De
la 14 ani se Wei verb ca se caute de camilele unei vgduvebogatg,
n umitg Cadijac, cu care se vi insurg. Atunci se puce se mediteze asupra
lucrurilor omenesci vi se^gi inchipuiasca, ca pote se fie imp&
ratul Arabiei , lumei intregi, vi profetul lui Dumnedeg..
Cinci-spre-lece ani trecu in singurgtate , meditand ; la va,rstg
de 40 de ani, inteo nOpte cand se afla in pesterg la ruggciune ,
in miptea lui Alcadar , adieg a poruncei Dumnedeesci , islamul
sail credinta se cobora din cer archangelul Gabriel i se argtg,
tiind o carte vi II dise citesce. Nu sciil se citesc , " rgspunse
Mahomet. Atunci angerul it apucg de pgr vi 11 tranti pe pgment
de trei ori. La a treia Org. , Mahomet se sena sciind ceti; iar Gabriel
mai dise :
4 Citesce in numele Domnului WI care a fgcut total,
care a facut pe om din pucin singe; citesce, ca'ci domnul tea
este on total mint : el a invetat pe Omeni se eerie, vi tot lucru
ce omul nu scia! " Profetul repeta aceste vorbe vi, meigend in
midlocul muntelui , audi un glas care-1 icea Mahomet! to esti
apostolul lui Dunmedeil vi eu aunt Gabriel."

32 chtronit
Venind in Meca , spuse familei sae tote cele ce se intamplase.
Femeea sa or* cea mai antgiu cg Mahomet era profet §i se inching
in Ismail ; atunci socul el Vice : Intre omeni sent multi
buni; dar intre femei numai patru, adicg : Asia, fiica lui Faraon;
Maria, Elea hi Abraham; Cadijac femeea , gi Fatmauna cea din
urmkfiicg a lui." Ali, vgr al profetului credu ancg; apoi Zaid , robul
lui Mahomet; apoi Abu-becher ; apoi alti nog care toll mgrturisira'
el angerul se ardtase lui Mahomet.
Dupg trei ani profetul veVu pe anger stand in tron intre cer gi
&lieut. El fugi ciitre al sei , strigand : coperiti-mg !" iar Domnul
ii egspunse : 0 , tu ce esti coperit rildicg-te, etc." La an pranz
ce dete dupg acesta la tote rudele lui, le vorbi de tote fericirile
pgmentesci gi ceresci; dar toil zimbirg cu un aer de indoialil ;
yeti fi calif ; tine din voi va sll fie vizirul met ?" toil tgceil. Dar
All strigg et volt face tot ce tu voesci; tine se va impotrivi tie,
ii voiii sparge capul : et volt fi vizirul !" Rudele profetului
se retraserg , ridend de Mahomet.
Mahomet infrunta gi ameninta pe compatriotil lul idolatri cg
vor suferi in lad. Acestii se planserg lui Abn-Taleb , unchiul profetului,
care 4icenclu-I de aceste , primi rgspunsul : cand vor veni
cittre mine cu sOrele intr'o Mang gi cu luna in alta , ancg nu mg
vor face sg me Mpg& de credinta meal"
Coreischitil atunci proscriserg nemul set.
El Vise proselitilor sei fgrg familie : risipiti-vg pe faca pilmentului!"
nude ? it intrebg el. Pe acolo adgogg profetul , argtandule
Etiopia. Opt-Veci pornirg in Etiopia , iar profetul cu proscrigil
sei intrg in castelul unchiului sal Abu-Taleb , unde geda
trei ani ancg. Coreischitii dart' un rescript in contra profetului,
oprind pe toil de a avea intelegere cu el , pang ce it va preda lor.
Atunci iar i se argtg. angerul Gabriel cu o sutg de capete §i o Bldg
do perechi de aripT , care se intindeg de la ritsgrit la apes, iar
Gabriel ii Vise: DunineVet to salutit gi iii vestesce prin mine : o
iubitul met ! o puterea mea! o gloriea mea ! n'am fgcut anclnici
un profet mai bun de cat tine! pentru ce to -al umplut de temere
§i de spaimg?"

LA IERUSALIM 33
Dupe motea sociei sale 0 a unchiulul see, aflanduse pe delul
Al-Acaba, sa arete unor locuitoi de la Iateb si pe multi IT
multumi prin vorbele lui. Acestia spusere celor-alti. Doi-spre-
4ece din acesti nuoi proseliti ansarieni, adice ajutelori, venire
la Meca se se inchine profetului. Coreischitii persecutare pe ucenicii
lui Mahomet. Gabriel iar se areta profetului si raise lui :
Nu to culca aste nopte In patul tee unde to culci alts data." Ali
se imbrece cu haina cea verde a profetului si se culce in patul
see; iar profetul deschklend o usa ascunse, aperu in miglocul conjuratiler
ci luand pulbere in mane, o arunce pe capetele lor. Aid
Incepe fuga lor sae egire (622). Era vineri : fuga profetului a
santit acesti 4i, ce and astql este o Ali de serbetore pentru musulmani.
El plecil cu ai al, gi pe cale, temenduse de vrejmasi,
iritra fu pesters Tur unde squre trei Mile; cei care rl gon' venire
aici si afiare la gura pesteiii doe columbe ce fecusere cuibul
lor, ci o penze de paiajen care astupa intrarea Data ar fi intrat
cinevaaici de curend, ar fi spart acesti pinze de paiajen gi oule co
lumbelor" 4iseri
gonacii. picend ast-fel, an intaril c mersere
inainte.
Dupe mai multe necasuri, ajunsere la Iatreb care din acel
minut se numi Medina (medinet, adica orasul profetului; iar socii
lui so numire Mobagerieni , adicil : refugiti). Aici se zidi o
gemie la care profetul lucre insusi. Aid' se infretire mohagerienil
cu ansalienit Aid Mahomet se imputernici si ridice stegul.
Eci din Medina cu 313 Omeni si 70 ciimile. El intalni pe vrejmasii
sei, se luptare, 0 era se is fuga, tend profetul ii imberbate
incelecand pe cal si arunci»d pulbere in coreischiti, (licend : se
vi se Invelescil faca de ametela!" iar dare al siri: loviti din tote
puterile vostre! " vrejmasii se Invinsere. De aici merse la Meca.
Mal titrOie avu ince o lupta cu coreischitii, in care profetul fu
snit 0 70 de ai seni remasere pe campul de bathe. Mai tarqiu
betu semintia nadiritilor rli supuse cca mai mare paite din semintiile
dupe la Medina, apoi avu un resboid la Medina cu Mete
mii arabi, dar acesti din urine, avend multi cefi, se certare
Intro el 0 fugire. Dupe tote acestea fen un tractat de pace cu

34 claToRii
coreischitii; Mtn pe ebrel la Caibar. Mahomet se mai bath in contra
romanilor apoi lug Mecal De atunci incepu rasboiul in contra
idolatriei ; supuse semintia Honain qi incungiura de dog on
pre arabii de la Taief. Mahomet priimi ambasadori de la cele
mai multe staturi ale lumei la Medina (631), no anT de la anul
Egirei. El man, dupa ce domni mai peste ova Arabia.
Dar A lasam aid traditia, gi se vorbim dupa istorie. Mahomet
cunoscuse in caletoriile sale, un calugar grec cretic $i un rabin.
Acesti doi omens ii cetira, unul evangeliile, cel-alt pentateucul.
Acestia funi angerii care it inspirara. Profetul film o comparatie
intre aceste dog cacti cu obiceiurile arabilor gi filen o lege mai
bung de cat idolatria. Cand se credea inspirat, dicta secret arilor sai
care scriaii pe rate o f6e de curmal. Aceste foi se adunani, dupa
min tea lui Mahomet, de Abu-Becher qi fan o carte cu nume de
Cara,
ca Biblia ebreilor, ca Zend-Avesta per:. lor.
Islamul este intemeet pe dog principe fondamentale : nu este
alt Dumne4eil de cat Dunmeclea Ri Mahomet este profetul seg.
Mahomet declara resboiii idolatriei, rii sclfimba numai preceptele
crestine.
Islamul cuasce de profeti sail trimifii de in Dumne(leil pe
Adam , pe Noe , pe Abraham , pe Christos; dar Mahomet este cel
din urma, gi prin urmare cel mai sigur, pentru inusulmani. Mahornet
este acela ce evangelia cresting promite se sterga lacrimile
lumei; ei cred cii, cresting vor fi oSenditi pentru ca cred in
Iisus ca intr'un Dumne4eil, qi ebreii ce n'aii voit A recunosca pe
Iisus, alma se vor osandi in cel-alts viatg; Iisus, el ens* are sa-i
parasol inaintea judecatei; ca, Dumnegeil ce a prihnit fiinta de la
sine ensu§i, nu sementeza, precum nu este sementat, qi nu cun6sce
nici un soca. Durnne4eil, tot dip ei, are angeri pre cars -I trimite
in lume profeti, este puternic, drept, pedepsesce gi recompensa;
face A triiiasca sufletul dupd morte gi invie corpul la sfar§itul
timpurilor. Cand toti, dupa m6rte, vor respunde pentru faptele
lor, vor trece toti pe o punte ingusta ce va fi peste un abis, eel
drepti vor trece lesne; cei pecatoqi vor (Idea dupa punte in iad,
mai sus sail mai jos, dupa faptele lor. Iadul are septe alte despar

LA !EMMAUS! 35
tituri , a qeptea, cea mai armee', va priimi pe ipocriti; a cesea
pe idolatri ; a cincea pe magi; a patra pe ebrei ; a treia pe crestini;
a doa pe apostati sail revolutionari; cea d'anteiti pe musulmanil
cei rel care numai el* pot se fie ertati de pecate. In rain,
Mahomet promite credincioOlor sei ca vor fi investiti in aur,
cg vor locui o gradiue desfetetere ca Semenul i pline de mese
strelucitore cu cele mai delicate bucate ; vinuri alese qi huriile
cu ochil negri, cu faca albs ca mergeritarul orientalui.
Ca se pate intra fn rain, musulmanul este dator se ereTe ; se
se taie impregiur ca se arate &I este aliat cu Dumneget, se postesee,
se se rage qi se dea la grad. Prin rugeciune , el ajunge
la calea 4liumetate care Dumne4i1 , prin post pane la porta cerului
, prin darea mitre semi, i se va deschide porta. Duinne-
4eil voesce fie ce credincios se se inchine de 50 on pe di,
dar
profetul a mispocit dare Dumne4eil se se incline numai de cinci
or l. Musulmanul se interne spre Meca cand se incline. Vinerea,
4ioa fugei profetului , musulmanii se inching la gemie. °date
in mtg. , dace pate, trebue se se duce la Meca. Acest obiceiii
era ante inainte de Mahomet. Postal se fecea in thnpul ramasanului
pentrn serbeterea Baieramului. In acest timp musulma-
, o lung, nu manta qioa, an bell, nu fume; dar sandal ce apune
serele, se desfeteze in tot felul. Seracilor trebue se dea a
ctecea parte din averea for , qi tine de., se dea in secret; se imprumute
fare dobende. Mai Bunt datori se se spele (vodca); daca
nu are ape, cc misip. Nu snot liberi se bea vin, nisi alte bauturg
spirituost. Acest ordin (dupe traditie) veni din cer profetnlui
cand acesta se afla la mast la nadiriti ; jocurile de noroc and
suet oprite, precum qi carnea de pore, de iepure qi alte dobitece
sugtumate; dar se erte se OA mai multe feinei, de la 4-15.
Aceste credinte se impish' cu armele. Ca se face pe om se more
fare perere de WI, priimi dogma predestinatiei , adice ceea ce
este scris se fie, va fi : acesta este causa cea mai insemnate a merirei
arabilor.
Dupe coran, vine suna, Dia carte scrise de altil, in urma lei
Mahomet unde se vorbesce de profetul qi de minunele lui. Abu

38 chtToRil
Berc , se film Calif, dupe Mahomet. El era socru profetului si
pkinte Aisei. Ali ginere-seil cern s6-1 mostenesci; dar in desert.
Soria lul muri, si el (Ali), fu silit s6 recurnisc6 pe Abu- Becher;
cu tote acestea AU invents un schism. Sunetifrecunoscurit de legitimi
pe cei trel califi ce fur6 inaintea lui Ali; pe d'alt5 parte
siicii, all ad'Aogat la islam ca dac6 Mahomet este apostol al lul
Dumne4eii , Ali arta este vizirul seg.
Sub Abu-berc incepu r6sboiul de lege care tinu 23 de ani sub
trel califi, Abu-becher, Omar, Otman. Arabii luar6 Siria, Palestina,Persiasi
Egiptul. Mai tar4iii resboele iar ineepur6 sub califil
omniasi (692) ; armele arabilor merser6 pang la marea negrA , in
Spania si o parte din Franca. Dupe domnia califilor easel. omniador
, veni dinastia califilor abasidT: Citt re vocal VIII-lea,Abu-Giafer,Almenzar,
hotara scaunul acestel impgrritil la Bagdat dincolo
de Eufrat in Chaldea. Domnia califilor tinu sese secoll si 4ium6tate,
spa Fa's6 loculu turcilor.

LA IERUSALIM
CARTEA III
Maronitit locuesc intre ansarieni gi intre druzi in Shia. Pe la
anul 600 de la nascerea Domnului locuia pe malurile Orontului,
un sihastru numit Maron ce, prin purtarea sa, se Meuse iubit populatiilor
din vecingtate. In certele ce incepurd intre cele doe
biserici, el lug partea occidentalilor. Multi in-11)51*a ideile lui.
Dupe cc muri, egi vorbd, cg pe mormentul lui se Mail minuni.
Crestinii Ii rddicard in Hama o capeld gi un morment. Pe la incheerea
sutel a 7-a dupe Christos, un caner din schitul Hama
numit Ion Maronitul, se declarg pentru biserica latina. Partisanil
impdratului din Bisant, &coil progrese In Liban contra latinilor.
Acesti din urine trimiserit acolo pe Ion Maronitul, numindu-1 episcop.
Acesta uni partisanil sei, ii adung gi se duse cu dengii in
Liban unde formd, o societate neaternatd sub raportul stdrei civile
gi religiOse. Locuitorii luara name de Maroniti. De atunci ei se
armard, se organisard gi se luptara, contra inamicului comun ; ei
se filcurg stdpami peste toti muntil ping' la Ierusalim. Dar mai
in urmd, incepurd se fie pet secutati. §eful lor se ucise prin trddare
; le lud 4ece mil de Omeni ostea ce merse contra lor, scdrdmi
monastirea Hama gi mIcerdri pe cdlugdri. Dupd mortea lui Justinian,
maronitii blturit Ostea ce venise in contra lor.
Cu cruciatii, ei se aliard gi se briturd, per4end tinuturile lor ,
se traserrt in Liban. Pe la anul 1215 maronitii se apropiard. mai
37

38 cktroKil
mult de Roma. In anul 1588, Amurat III trimise in contra lor pe
lbiaim papa din Cair i ii supuse la un tribut anual ce esista pana
in dilele de astadi. Forma guvernulul for este intemeeta pe
dative. Natia se imparte in popore §i in §eici sail capi. El aunt
plugari mai toll, all fie-care elite o femee. Legea talionuld este
puss in praeticit printre cI. Mai toti sunt armati. Num 6rul erne-
Mier in stare de a purta arme, se urea la 40 mil sutiete , pang astadi
tera for este un terem de revolutii.
Sub raportul religiei, el depind de Roma ; au un patriarh ales
dintre den01. Preolii for se insora; dar trebue all se insure en fete;
iar nu en ire'duve; dupe mortea celei d'anteiti femel, nu mai pote
se se insure. Unii din ci citesc liturgia in limba siriana. Cumenicarea
se face ell anafora, pug in potir. Regulile monastirilor for
sunt cele facute de Santul Antonie.
Dupa maroniti, un popol care locuesce acesta tern gi merits sa
se insemne, este poporul mutualis. Langa tera druzilor spre rasgrit
locuesce un popol cu nume de Mutualis. El tine religia musulmana
; dar este de partea lui Ali, ca perta, pe cand turcii se
tin de partea lui Omar. La anul 36 al egirei, se facu schismul ;
de acolo se rtaseu intre aceste doe particle o ura neimpacata care
traesce pang astildl.
Partisanii lul Omar se numesc soniti; al MY Ali giiti; mutualis
insemna iar sectatori d'ai lul Ali.
Sectatorit lul Ali ill mai dad nume de Adlie , adica paitisani
ai dreptatit. El cred ca Dumnedeu nu face nimic de cat numai
prin pi incipe de dreptate amestecatil cu mintea omenesca; Dunsnedeii
nu 'tote se' ordine o credintii ce nu se pet° practica, nici
fapte neputincitise, nici se indatoreze pe amen1 la lucruri ce stint
afar( din tale; dar poruncind snpunerea numai, depiirteza causa
reulul, erta tesonementul ; cere ceea ce este lesne iar nu ce este
gred ; nu face respundetor pe an out pentiu pecatele altuia; nu
pedepsesce o fapta strani ; nu afla red in om ceea cc el ensu{a a
creat §i nu cere se' intempine ceea ce ursita a decretat asupra lui,
cad, dupe el, ar fi o nedreptate ti
o tiranie de care Diunneded A-
tot-bun , nu este in stare se factI. Pe langii acesta doctrina, el

LA IERIJSALIM 39
adaoga alta : blesteing pe Omar gi pe Moauia ca pe nisce rebels;
adore pe All qi pe Hasain ca pe nisce santi. Se cred tinati dacg se
ating de vre un strgin ; nici nu 1m-inane:I nici nu beg din vase din
care all mancat omeni ce nu sunt de secta lor, nici nu gcd la mash
cu den0i ; se spalg incepend de la cote ; iar nu de la verfal degetelor,
cum fac Emil'.
Druzii sail Deruzii Kurt tin popor mic ce locuesce Libauul. Er
&Meng forte mult on maronitil, se traserl in Liban din cause de
certe religiose. Acolo trgiail in anarchic, sub comanda mai multor
geld. Eraii despirtiti in dog, in cauzini gi in hnani; pe la anul
1588 Amurat III supuse pre acesti rebeli ceea ce schimba
Inuit constitutiea for : in loc de mai multi §eici, li se dote numai
unul ; dar acesta concentrg puterea for gi ii intgri, in loc se'-i sliibeseg.
Sub qeful for emirul Facar-el-din, druzii se imputernicirg
cu total; bgturg pe turd; dar mai la uring Arnurat IV-lea trimise o
mare armie in contra hi Facar-el-din, care 11 btu qi it trimise in
Constantinopole, unde fu ucis. Druzii rgmeserg sub suzeranitatea
portel otomane; in revolutiea lui Ali-Beg gi Daher, el ince: jucarg
o roll insemnatg. De aici istoria for este un gir de resboe mici
¢i revolte contra portei.
Ei sunt plugari, eultivg tutunul, bumbacul, grime etc.; plate.se
tribut turcilor; pot se dea pang la 40 mii omeni armati.
S6 venim la religia for ; dar mai inainte se aruncgm o repede
privire asupra schismului musulman. Certele dintre Ali ginerile
lui Mahomet si Moauia, guvernul Siriei, eausarg schismul. Deosebh
ea ideilor ansg nu era asupra dogmelor, asupra representatiilor
profetului musulman. Se dice ci adevCrata cause: a schismului
vine din ura ce femeea profetului, numitg Atqa, avea in contra
lui Ali. Acosta, in spirit de resbuuare, radica asupra lui pe toti
capil arabilor gi pe Amu din Egipt, pe Moauia din Siria; eel din
urmg se proclamg calif in Damasc. Ali ii declare:, re'sboiii; dar
peri la Cufa, ucis; fiiul sal Hosein ii lug locul; partisanii lui Moauia
it uciseril §i pe acesta. De atunci ura intre partisanii acestor
printi se lieu mai mare gi nu se mai inteleserg. Din certele religiose
se ngseurg o multime de idel; unii scOserg metempsicosa ,

tO claitroail
cele doe principe ale binelui §i ale reului ; Invierea peste 6 mil de
ani, dupe Zoroastru, fie -tine se flea apostol, apol qef de sects.
El- Machim scriitor arab dice : in anul egirel 386 (996 de la Iisus)
se puse calif in Egipt, Hachon, care sill pe musulmani 0 nu mai
mere in pelerinagil la Meca. Postal, cele cinci rugiciuni furl'
oprite gi vru se' trees drept DumnOeli, el ensql. Rinse se suscrie
pe un registru pe toti aceia ce vor sill adore pe el cape Dumneqeii,
qi afla' §ese-spre-deco mil de Inchinitori. Un profet mincinos
Mahomet-ben-Ismail, ii vine in ajutor. Acesta propagA ca
pelerinagiul la Meca, posturile , rugiciunea , tilierea impreginr,
serbiitorile , erail tote de prisos ; el era absurdit oprirea de a so
manta came de pore qi de a se bea vin; ca nuntile Intro frail §i
surori Wel se se keg etc. Cat pentru califul acesta, nu era nici
mai mult nici mai pucin de cat un Dumneqeil. Dar acest Dumnqeil
se ucise intr'o revoltli fii profetul seil ruuri ante ucis pe
muntele Mocatan, fare se fi prevequt acest'l intemplare. El murirl,
anse ideile lor remasera anel : tin discipol al acestui profet
mincinos , le respendi in Egipt, in Palestina qi pe costele Siriei
papa la Beirut. Brazil priimirilaceste idol. Religia lor este asttiqi
intemeetti iv opiniile lui Mahomet-Ben-Ismail , profetul mineinos.
Astfel, druzil , on tote ca aunt musulmani, nu all tierea
impregiur, , nici nu se rogg, nici nu postesc; nu all serbltori,
nici opriri de unele lueruri ; bell yin, mlnaneti pore gi fratele se
insors cu sort-sa. Printre druzi se afll' o sementie care are datine
religiose insenmiltore. Cei ce o forme0 Ili dal name de ocalzi
adica apirituali. Ei ail mai multe grade de initiatie In cele
saute; eel mai Malt grad este fecioria. Se cunosc dupe turbanul
Mb, simbol de curiltenie. Baca' tine -va bea in vasele lor ¢i
rill-
'lanai din talerul lor, ei sparg aceste blide. Tote faptele lor snot
coperite de mister. Altarele lor stint singuratece. Acolo se adunti
adesea in secret cu femeile lor. Se credo c'a' practicit nisce teremonil
ce infltiqezti un boll sail vitel.
Unii din ei au niece datinc religiose ce recbiani'l metempsicosa;
altii adOrI sorele, luna, stelcle.
Ansarii sad Ansarienii stint and' mai curioii; locuesc pe lantul

LA IERUSALIM 41
muntilor de la Latachia pang la riul Nar-E1-1Cebir. Originea for
este pucin cunoscutii, dar numele ce porta' se dete hack in col dintgifi
timpi ai lu! Mahomet, unor proseliti. Volney ce a scris forte
indelungat despre tote aceste popOre curiose, a gisit in biblioteca
oriental documental urmetor pe care noi fl citrim aid,
In anul 891 de la Iisus era pe rank Cufa , la satul Nasar, ,
un batran pe care postal gi rugkciunea, precum gi seracia, 11 flcusera
A treck de sant. Mal multi declaranduse partisanil lul, el
alese intre fl@n¢ii do!- spre -Mete ingi ca se impfastie doctrina sa.
Dar cepitanul locului, ingrijit de acestg migcare, inchise pe btitthn.
Starea bktranuluiatinse inima fetei gkrduitorului ace! inchisorigi
hotkra se-1 dea libertatea. Pe cand Orduitorul se culcase, bet, fats
lug cheile inchisorei de sub perina tatklui seu gi dupe ce liberk pe
biitran, le puse la locul lor. Adoa Ali veghietorul nu mai aflk pe
prins gi caqu la mirare cum a putut se scape, candnici o urme.
despre egirea lul nu era. El crequ ca bktranul fu sckpat de vre-un
anger ceresc, gi, ca se scape el Onsugi de pedepsk, dote de veste ca
angerul liberase pe prins. Din parte -1, batranul prins spuse tot
astfel unde se duse, gi de atunc!, mai malt de cat tot-douna incepu
se propage ideile lul. El serise o carte in care se citegee : EU am
vOut pe Christos care este vorba lul Dumnqeil, care este Ahmed
fiul lid Mahomet, fiul lu! Hanafa, din vita lu! Ali , ce este gi Gabriel,
gi mi-au Vis : tu egti accla care citegti, omul ce dice adeverul,
camila ce pre,servii pe cei credinciogi de manic; tu egti dobitocul
ce pOrte, greutatile ; tu egti spiritul gi egti Ion fiul lul
Zacharia. Mergi gi spune omenilor se se incnine de patru ori pe 4i
adick de doe ori inaintea radiekrii sorelui gi alte doe dupe ce apune,
intorcendu-qi fecile spre Ierusalim ¢i icend-de trei or! : Donne tot
putinte ! DOmne preafnalt ! DOmne prea mare! . . Se nu mai tic do
cat a doa gi a traia serbatOre; se postesca numai done Mile pe an ;
se nu-gi mai spele membrii, se nu bea bore, ci yin; se nu manance
came de vite carnivore" gel.. .
Multimea it creclu; dar, dupe cat! -va an!, el se facu neve4ut.
Locuitorii din acele locuri unde traia bItranul , sunt ansarienil.
Stint impkrtiti in mai multe ramurl sail secte. Printre dongii

42 chtronff
stint semsienii , sail eel ce adod sorele; calbiii ce adoii citnii gi
cuadinusieniT ce ail un cult ruginos. Acesti 'din urmei , ca iezidiY,
ail adunlri de nopte cu femei uncle se fac oigii inspaimontatore.
Turcomanii stint un popor pAstor ce ambia pe id pe colo , Rid
se aiba loc hotArat. ET se trag din popore 'tartare sail pote obiar
din mesageti din care se trag turd!. El mid in Siria in timpil
califilor. Vorbesc limba turd. Numerul lor se urea la 35 mil suflete.
Religialor cea mohametanri; dar nu Area ingrijesc de densa.
Cuqi and se aflii in Siria. EY stint veniti de 250 de ani , din Cara
lor proprie, de pc la Mesopotamia. Stint pastori gi nomqi. Numeral
lor este mai mare de cat al turcomanilor. Limba lor s6nienA
Ore-cum cu cea permit Stint dap' la prade. Legea lor este cea
inahometang.
Astfel cunt deosebitelc populatil ce se inginii in Siria si se area
in Beirut.
Feluritele costume ale acestor popoie ne atrased mai cu soma
mirarca, and cel mai curios costum este al femeilor druze. Ele pore,
pe cap, sub vel, intr'o parte, tin corn lung de un cot aprope.
Aici ochii cifietorilor nu mai fed pe strade trecend femeile invelite
cu veluri transparente prin care as dresce fete albe gi frumose ,
cosite voluptose impletite cu perle; ochii negri sail albastri, a dror
dutare se versa asupra streinilor ea nisce scantel; aid femeele
stint invelite in mantile albe; pe cap portl un vel alb si pc figurii
un alt vet inchis, des, prin care a ved, fir d fie vOute. Ai dice,
veOndule , invelite in mantilele lor albe, nisce timbre egite din
morminte cu giulgiul de morte, gi ddcind in lumea ce nu mai
este a lor. Bate din aceste femei surprinsedin tin minut lexa vel,
veqate prin portile caselor lor, ne daril se intelegem ca Beirutul
are in sinu-i cele mai rari frumuseti. In Siria ochii femeelor aunt
partea ce ele ascund mai cu ingrijire , pe ciind sinul rerrnine desvelit;
in Turcia proprie ele invelesc gura, mai cu ingrijire ; acesta
se face gi in Egipt.
NoT vedurgm in Beirut multime de femei gra vet, cele mai
multe cregtine.
Mis Lia remase aici, de undo era se se dud la Ierusalim pe us-

LA IERUSALM 43
cat. Pdrintele el ne invitii se pranzimil impreund la o locanda
unde ne art pdrerea lui de reu cu nu-Linsociam in cilletoria lor
pe uscat.
Tot ce este ciudatii gi ninegto urechile , nu se face numai pe la
Doi. Fie-ce terd are ale ci. Eta ce ni se intempld in portul Beirutului.
Inainte de a se porni 3aporul din port, o femee gi un secretar de
la un consul din Beirut, insocit de un cavaz ce purta un baston
de argint, venincla vapor gi reclamard, ghiciti cc? pc vre-un refugitii
politic? nu; vre-un bdrbatii coil lash femeea gi fuge in lume?
nu, nu! El veiled strigand din departe se stea vaporul, ca se reclame
doe cotelete de vitel! Consulul clisese mdcelarului arab se-I. pdstreze
(la cotelete de vitel; mdcelarul aflind pret mai bun, levind use
la vapor. Pentru acestd lipsd de parold, consulul se superd gi cern de
la ca,rmuire se bath pe mdcelarii, ca se'l
invete se fie do aid ina-
nte gentilom. Pe de altd parte trimise la vapor pe bucdtdrild
cu cavazul sed se reclame coteletele. Aid remase dama Alepiand
despre care am voybit mai 'nainte. Ea se inveli in portul ei gracios
gi poetic ce este al tutulor femeelor din aceste locuri , gi disphru
in multime. FiMd cd suntem in vorbd de dame alepiane, vom
(Pee ca tote aceste filpturi graciose sunt insemnatoin fags sell grin
alte locuri cu mina unui urcior sail a butonului de la Alep. Eta cc
este acest buton : fie ce om sad femee , fdrd osebire din stidini,
care a gequtil cat-va timp in Alep , wad , pe fats, pe brace sau
pe sin, o brobOnd cunoscutd sub nume de buton din Alep. Acest
baton se face bubd, adese rand, dd friguri, durere gi pere, dupe un
an, ldsand o urma amard aceluia ce ii va egi buba in fags! Causa
acestui buton nu este bine cunoscuth : apa, aerul , vegetalele pate
se o produce. Dama alepiand cantata de Lamartin avea urma lui,
dar Lamartin nu slice nimica, in poesia lui, despre acesta. Dar
este timp se Idshm aid damele alepiane gi butonul din Alep.
Intre multimea pasagerilor ce luariim de aid, ve'4urdin cu phicere
o cunoscintd din Pera . . . un secretar de ambasadd co mergea se se
fad: bagifi! .. Era insocital de socia sa, o femee tendril, miss, plind
de vioiciune gi de gravid ca o gazeld selbaticd.

44 iltr °R11
De la Beirut plecargm drept cg.tre Iafa unde ajunsergm dupg
16 ore. Trecuram , fgrg se ne mai oprim pe la Said sah vechiul
Sidon, Tirul, A cra, Caifa.
Sidonul fuse acel crag al Feniciei ale cgrui corgbii pgtrunserg,
cele mai inteiii , mgrile necunoscute inch: pe acel timpi. Astgqi,
dupg trel mii de ani, este un sat miserabil. Cilletorif ce Pah visitat
, spun a ad ve4ut colone din mgretele lui edificii, aruncate
pe pgment. Pe aid Iisus se inturng cgtre marea Galileii, se dice
cg, positia este plgcutg. El era in vechitne impgratul mgrilor pa
ng cand Tirul nu-i lug local.
Tirul merits sg ne ocupe cate-va minute. Ce idee mai bung
put em da despre Vechia lui strglucire de cat aceste snore ale lui
Ezechiel :
,,Tir, to ai dis in tine insuti : sunt cea mai frumOsg printre
frumuseti gi domncsc presto mgri !
Catartele corgbiilor tele sunt de lemn din ccdri Libanului ;
lopetile tele, din stejarii Bazanului ; lana Egiptului a tesut vanrile
tele, iasomia gi purpura Archipelului dau fece pavilonului
(ed. Sidonul iti dflopgtarii ; cirmacii sunt invetatil gi inteleptii
tn. Lidianul, persul, libianul, sunt in armia to gi areal pigmeilor
lucesco pe turnurile tele cele prea inalte. Cartagena schimbg cu
tine metalurile; Ionia gi Georgia, schimbg robii lor ; Armenia
curs1-qii sei. Sirienii vend in tirgurile tele stofe gi pietre preciose;
fii lui Israil gi a Iudeii , vend mierca , balsamul ; Damascul,
vinurile alese gi lana fine. Mai multe insole schirnbg cu tine ebe-
nul li ivoriul. Arabil iti dau cana aromatics gi ferul cu gracie po-
; altii covOrele ; iar locuitorii desertului, berbecii gi mieii lor.
Abisinia gi Iemenul to imboeitesc en aural gi aromele lor; asirianul
gi chaldeul iti trimite argintul gi stofele scumpe , galurile gi
mantele lor.
Lopdtarii till to-ad
purtat pe apele adinci ; dar venturile au
sfingmat in mi411ocul mgrei marinarii tei, Omenil de rgsboiii ce
faceu puterea gi boeltia tea! Tot va pen in 4ioa perderei ! eel
ce tineu &ma, o vor parasi ! Carmacii vor rhminea pe tgrmuri
Cu ochil la piiment. Popolil gi impgratii vor fi abgtuti gi vor

LA IERUSALIR 45
schimba faca, privind, si vor pune fruntea in tereng si vor dice
uniT altora : undo se mai afig o cetate asemenea TiruluT! Qi astg4T
este mute in mi(llocul apelor !"
Acestg profetie s'a implinit: Strelucirea Tirulul nu mai este.
Dar se ne inturngm la societatea nostra din vapor. 0 multime.
de sirieni, in costumele for ce ne aduceii aminte de aldgrarii din
Bucuresci, inecaserg salonul elegant al vaporulul &Ind ne chigmg
la mesa, ei se aruncg se Ta locurile pe intrecute ; se lovirg in Capete,
se certarg, se amenintarg cu pumnii. Locurile damelor precum
si locurile vechilor pasageri, se luarg de et Comandantul
dete ordin se se pune o altg mesa: pentru no1i pentru dame. 0
ursitg pgrtinitore voi se se4 fang' graciOsa damg, socia secretarului
de ambasad5. si langg un sirian, din a mea nefericire. Acesta
fu causa se me scol de la mesg. nemancat. Eram ocnpat a convorbi
cu dama de langil mine si a-T turna apg in pahar. Cand gasiiu
un minut de regaz, vruiu A mtinanc ; dar pane nu avem : vecinul
meti sirian, dupe ce Mina partea lui de pane, lug gi pe a mea ; tot
ast-fel facuse ¢i cu apa, cu vinul meu, Vruiii se strig se mi se dea
pane si apg ; dar frumOsa mea vecina me intrebg repede dug Mis-
Lia era atata de fruit-16g precum se dice. Respunsul meg aduse
alte intrebgri : apoi convorbirea nOstrg se igen mai interesantg ,
apoi adio man care !... Eram la sfarsitul mesii. Cind me inturnaiil
cgtie positivismul vietuirel, ceruiii o bucatg de pllcintit
dulce vecina imi cere apg . Sirianul lug. plgeinta gi
o min'
pentru mine. Din ce loc esti ? intrebai5 pe acest vecin. De
la Nazaret respunse el cu bnonomie.

46 CAL roaJ
CARTEA IV
0 barcg veni se. ne is de la vapor qi se ne dud. la Iafa. Mares
era venturosg. Ajunsergm la mal cu mare necaz, cad trebui se
trecem printr'o strimtore forte ingustg intre doe stand late ce
se fidicaii mal pang in faca apei, ca se intrgm in micul qi raise -.
rabilul port, bun numai pentru adgpostul corgbiilor. Eram amenintati
se ne lovim de o parte sari de cei-lalta a petrelor; dar dupe
o larmg ce Acura', lopgtaiii, dupe cite -va saltaturi ale bared
gi lovituff cu capul el de petre, trecurgm siingtogi; ansg %a de
apg.
Iafa se aflg situatg pe o inaltime, pe malul mgrei Mediterane
de la 13 14 leglie departe de Ierusalim, Intre Acra qi Ascalon.
Acestg cetate este vestitg in mitologie, in traditiile religiose gi in
istorie. Pliniu (lice cg pe timpul sal se align ancg intr'o stand,
aprOpe de Iafa, urmele lanturilor Andromedei ce fusese legatg acolode
Nereide. Sant ul Ieronim an ell m arta' isesce ca a veclut acestg
stand:. De aid s'a imbarcat profetul Iona, care, inecanduse fle4u
tre'l (tile in pantecele unei balene. Greca o numesc Iope, numele
el' de astg41 a vine de la arabi.
In vechime Iafa era singurul port al ebreilor. Sub principii
Macabei, fu luaus cu asalt de la sirieni. Cestig, general roman,
ancg o lug, o arse gi trecu sub sabie opt ma locuitori ebrei. Mai
tar(lig Vespasian o bath, o lug qi o arse din nog; apoi facu in lo-

LA IER1JSALIM 47
cu-I un castel In care Use o garnisong romans. Sub Constantin
cel mare, se afla aidT o mitropolie cresting' care tinu pang pc timpul
cruciatilor. Balduin III fortifice aceste cetato ; dar in anul
1188 se lue de Saladin. De atunci Iafa incepu a se ruina rti &Are
al 17-lea secol era numai un castel deremat ci nisce colibe de pescart
Cetatea de astgVi incepu a se forma de 120 de ani numai.
Noua cetate suferi in urmg din partea mamelucilor egipteni caril
mecelgrire pe egiptenT. Sub Napoleon cel mare anal se lug cu asalt
de ciltre francezi.
Nol citgm aid cite -va renduri de D. S. Munc asupra acestel
vest ite incungiureri.
In tole entail Vile ale lul februarie, anul 1799, armia francesit,
coinpusg din divisiile lul Cleber, Regnier, Lannes, Bon qi Murat,
in num& de 13 mil emeni, piece spre El-Ariq. Ea *Ilse aid pe
la 17 februarie. GarnisOna, compusg de 1300 omeni, se predete
dupe o scurtg aperare . Buonaparte lug cu acee§i inlesnire Gaza,
de uncle armia se indrepte cetre Iafa. Aceste cetate care avea o
garnisOng numerOse, dete, cea d'anteiti esemplu de vie aperare
ce tinu doue 4ile. Atacatg la 4 martie, se apgre pang la 6 aleaceliT
luni, cand se lug. cu asalt §i se dote voe soldatilor se prade in
timp de 30 ore. Buonaparte trimise adiotantii eli
Beauharnais qi
Croisier se astempere furia soldatilor. Acesti dol Avg, priimirg
cererile de pace a 4000 soldati albanezi carii, retraig in nisco
marl ziduni, strigarg din ferestre ce ei se predah, dace IT vor la-
sa se triieseg; iar alt-fel , se vor bate yang la cel din urine. Buonaparte
nu scia ce se face cu el, cand se adusere in taberg ca
robi : se-T trimill in Egipt, nu putea, ciici an avea destui Omeni
se-I conduce.; nu putea nici se-i libere, de frier' se nu se duce la
Acra untie se afla pap.. Dupe treT 4ile de deliberatil, se dote ordin
se-i ucide pe toti."
D. de Bourienne in memorandele stile t. II, p, 226, Vice despre
aceste scene, la care se afla face : Mai multi din acesti nefericiti
scepare inotand pang la nisce petre unde glontele nu puteil se-i
ajunge. Atunci soldatii nostri legal puscele pe nisip gi ca se-I face
a se inturna, le facet nisce semne de impiiciuire dupe datina egip

48 chtToful
tenilord. Albanezil se inturnad atunci; dar indatd ce se apropiali,
Si ucided vi se inecail in spit . . . . "
In Iafa soldatii lui Napoleon cdpetard sernenta de ciumit.
Populatia Tafel pote se se urce la 10 mil suflete. Cci mai multi
locuitori suntd arabi musulmani. Suitt MIA de ritul catolic vi de
ritulii oriental. Mai suntd greci curati, ebrei, armeni §i europel.
Celle cetdtei stint strimte §i tole mai multe formate din scarf do
petrit, din pricina neregularittitei teremului. Case le aunt tote de
petrd, vi semend cu nisce marl inchisori ; nici o arts, nici tin gust
nu to caracterisezd. Comerciiild principald al Iafei stri in fructe.
Locuitorii se tinil mai mult cu banii ce lash aid pelerinii sad
inchinittoril creqtini.
Pe malul mdrei.aprope de schele se afld trel monastiri. una a
grecilor, una a catolicilor qi alta a armenilor. Monastirea catolicilor
se afld pusit intre celelalte doue; acesta a Scut pe calugeril latini
se Mica ca lints era intre dol tAlharj. restignit §i ca col din drepta
s'a mantuit. (Schitul grecilor cade la stanga lui.)
Aceste schituri stint tot d'odatti ospetdrii pentru inchindtorii co
tree pe aid la Ierusalim; Anse ospitalitatea se plittesce mai stump
de eta la o locantd.
Eram hotdrati se tragemil la schitul latinilor undo se primesc
aletori de tote ritele vi unde, dupe cum ni se spusese, era se fim
forte bine tratati; dar voirdm a cum:mu un local despre care nici
un crafter n'a scris, vi a vedea tot d'odadit cum priirnesc grecil
pe romdni care ad inzestrat aceste monastiri cu venituri Mat de
marl. Astfel urmardm acestei dorinti.
Schituld grecilor este o griimadit mare de petrit zidita fere arts,
filed gustd, fare nici o tints, cu curti multe vi marl; galerii, terage,
vi bolti. Ni se pitru ca intram intr'oinchisOre.Intrara'm intro
curie, suiritmu o scars, trecurdm printr'o galerie, mai urcardm doue
scarf pan# ajunserdm la un lee botdrit. Tote curtile, galeriile,
scdrile , teragele era incdrcate de omeni, femei , copil , inchindtori
de ritul nostru din care cea mai mare parte se compunea de
greci de la Cipru. Mi so pitru ca ved o lae de tigani in caletorie.
TJn verb al schitulul ne duse indatd la egumenul monastirel.

LA IERUSALIM 49
Acest cillugdr era culcat in pat, flind bolnav de multi ani de guts
sail durere cc vine la, incheeturile oseloril gi cade mai ales la.
piciOre. Acesta bag bantue mai pe toil caluge'rii din aceste locuri
din caasa umedelei petrclor. Pilrintele Stefan, egumenul acestii monastiri,
era un om de la 69-65 de ani ; o fad palida gi vested de
ani de suferinte; dar dattitura-I vie qi intelgenta, iT diniisese
and.
La egumenul se aflail mai multi greci gi arabi de ritul nostru,
veniti in visitil. Acesti ameni ne intrebarI de no utati. NoT le Npusefgrrtii
ca a merit impe'ratul Nicolae. TrIsnetul de ar fi pieat aid,
nu ar fi produs efectulii ce produse acestg veste ! uniT din el nu
voirii A ne cred 'a; ba and unul ne intrebil dacii am cetit acestil vest e
in gazetele francese. Ffind ca respunsul lui era can it vedeti ,
riseram §i noT. Pririntele Stefan ce avea esperienta lumei, le tale
vorba dicend : Se pOte forte bine, etici impe'ratul era om gunnel este
tredtor ca florea campulai." Uu arab nu voi se intelegi acestii
maxima consolatore i in durerea lul striga ca un turbat : are d
ne tae musulmanii !" 0 lung dup6 acesta am intalnit pe acel om
cu capul tot pe umere , gi cred ca nici astildi nu i l'a faiat and
nimeni , afar dad nu l'a ucis yre-un om.
Dupd ce ne dete duldta qi cafele, parintele Stefan ordonI sil ne
duca intro camera ce se pa'stra pentru person° sintandicose, dup6
cum se esprima egumenul. Camera ce ni se deschiso, cu tot numele
de simandicOsii, nu avea nici gemuri la ferestre, nici asternut
in paturi; dar era peste tot o mare de pulbere in care Naafi
in tots fericirea lor, miliOne de purici cAlueresci.
In casa unde se afil o pisica nu se afl'a' gorici.
Astfel qi acolo
unde q6de o femee , nu sunt purici. Nu cred d vie de aid vorba :
Cu o femee nu facT purici !" dar femeea in privinta paricilor este
ca pisica in privinta qorecilor. Locurile locuite numai de barbati,
salt vestite pentru aceste insecte ; astfel sunt casarmele §i mona.stirelc
do undo 1i vine vorba : purici calugeresci." NoT, ca nisee
caldtori intelepti, nu luariim in ding acest5, puricarie, apoi
vederea desflitatore ce avea pe mare camera mistra, ne facu se uitam
tote suferintelo.
4

50 aLETORA
Aid aflaram, adapostit, un clanger din Moldova anume Iona,
alts datit Ilidor. El venise se se inchinc la santul morment qi.re
masese pe aid, neafland mi(lloce a se reinturna in patria hi. Indatit
ce aqi ea au sosit tree romans, betranul Iona veni se ne veg.
Suntem recunoseetori acestul &Mug& ratacit, fiind ell in tot
timpul cederei nestre inteaceste ziduri triste, el ne desfata. prin
musics : juca de minune cu flautul dolne moldovene. El sciu mil -
local se seep. din ()chit nostri useati de strainatate , o lacrima de
dor pentru tera nestra parksita , dar nisi °data uitata.
Indata se puse o mesa pentru not Erain in postal Pastilor. Prin
urmare fasolea era prirnadona bucatelor. La mesa vequrain mai
mitt (anent ce ne serveil, de cat feluri de bucate pe mesa.
In acest schit visitaram biserica cea nua, al cant architect se
vede ea a fost parintele Stefan sail di este un plan acolo dupe care
se zidesc tote bisericile for : cad elite am vQut, semenit uncle cu
altele. Iu untrul bisericel sunt cloud renduri de colone =trete ;
dar indata ce be atingi cu mina, ve0 ca sant de lemn scobit
tencuite ca se finite colimele de marmurk
Cele mai frumose icone §i darnel ale bisericel yin de la RuFil.
Inteun loc undo astacli so afla baffle, se erode ea a fost in yechime
biserica Santuld Petra, zidita pe teremul easel lui Simon
curela.rul. Aid principelc Apostolilor a avut o vedenie in care i
s'a tills : Mate ! ucide mitnanca !
Adoa-4i de dimineta merseram se ne luam bunii (lioa de la parintele
Stefan. El cetea pe agatangel, profetul dupe Iisus , si ale
card profetil nu s'ati implinit anca. Acosta carte serisa sail tipa.-
rita, oil de vre-un Pralea greeesc , sail de propaganda politica ,
jeca o mare rola printre omenil ignorenti si
simpli dupe aid. Not
voirani se Mara ce-va aid, dupe cum este lartul , dar parintele
Stefan se impotrivi tare la acesta. Dalian banib ca se no ponze-
71C8Ca la biseriett
Aid top ne luara de rtiqt , cad pentru acesti ement jumetate
selbatici , romanii qi rugi sunt una. Unit se annual se ue grate
manile; OVA ne 4icea incet : Se traesca Nicolae ! In de§ert be

LA IERUSALIM 51
spunem ca se inqela; el nu voira se intelega. Astfel , furam siliti
a ne apara cu biciul.
Plecaram de la schit pe la amia4i1-4i.
La porta cetatei pe mule era se e§im, aflaram vre-o trel sute de
emenI, femel, copii din mar multe natil, cu un num& mar tot atat
de mare de cal, cilinile , magari qi mule (catirl). Ascepta6 se
se deschida porta A iasa. Portarul era dus se manance. Dupe' 30 de
minute de asceptare, acest sant Petra al Iafel, sosi cu faca vese-
Ig ci multamita ce ne spunea de departe ca a pran4it de minune.
De cea-alts parte a portei pe din afara se afla6, asceptand ca nor,
mar tot atati Omeni, s6 antre in cetate, cand se descise porta, ne
aflaram in faca celor ce veer' se aitre ca (la armii ce au A se
lupte. Pedestrimea lor, strangendull-aripele, se arunca asupraue
cu furie. NoT and nu perduram timpul qi porniram mitre et
Femeile §i copii strigafi: cavaleria inamica sosi, vru se ne invitle-
sea ; din norocire, magarii nu voira A se supue ; eT intalnira pe
aT nostri qi se oprira se se sarute. Acesta opri §i call ci edmilele.
Dupe o luptil lunge', e§iram de sub porta. ET avail o multime de
perderi ; iar nor un paper cu portocale versat.
and m6 v64tiiii afara din cetate, capetaiii din nuoil bucuria
inimil ce perdusem intr'aceste morminte locuite de fiinte vietuitore.
0 vedere fermecatere ne repi : ne aflaram in m4locul gradinilor
ce incungiura Ida despre uscat. Aceste gradini sunt de
arbori portocali, 16m6i, chitri qi altil ce in terile nestre abia sunt
cunoscuti in florariile Omenilor de gust. Calea ce duce la Ramla,
in timp de o Ora gi clumetate, trece lerpuind printre aceste nenumerate
gradini ¢i formeza nisce alee Apitere, perdute intre doe
baricade dese qi vercli de arborT de cactus. Ochil se incanta neincetat
la vederea portocalilor, unit infloriti, altil incarcati de nenumerate
fructe de aur. La o mare departare de aceste gradini
aerul este billsamit de profumul florilor lor.
Calea acesta ne scose in valea numita in vechime Valea Caronului
§i a caril fruniusete era vestita in lume. Pane' la Ramla nu
v64uram niinic insenin6.tor. Multimea caletorilor europienT, vorbesc
de o dumbravii, de maslini sadita de cruciati ci care s'a in

52 CXLTORIY
prospdtat pane. astil4i , precum gi de o citernd flcutd din ordinul
Id Constantin. Ve4urcim acestd dumbravi : sunt cati-vd mdslini
rani gi pulberati ce semend bolnavi de ofticit. Citerna ince. nu
merits a o descrie.
De la IBA spre Egipt, in lungul malulul mdrei se ad nigte
vechi cetdti destul de insemnate altd datti, ca se nu vorbim in trecdt:
Anteiii este Aszdod. Pe timpul lui Salomon acestd cetate
era sub ebei. Mai tdr4iti filistenii oluard inapoi, dar Usia , reinandu-o,
surpd fortificatiile el. Dupe Herodot (Cartea II, cap. 157)
Psametic, rege al Egiptulul, o incongiud in timp de 29 and gi dupe
ce o lua, o surpd cu totul. Iuda Macabeu fairiimii, mai tartlid, altarele
ei idolatre. Fratil acestufa, biltend pe Apolonid, general sirian
, o aserd impreund cu templul lui Dagon. Generalul roman
Gabiniii o rezidi. Asta41T este un satin miserie, vestit numai prim
multimea scorpiilor sale.
Mai departe, pe malul mtirei, se ved ruinele cetdtei Ascalon.
Vechii gel locuitori crag inchimitori de Moll. Sementialul Iuda lud
cetatea , dar pica iar in puterea filistenilor pane, in timpul principilor
Macabei. Aid s'a niiscut vestita reginti Semiramis. Mama
el era adoratil aid sub forma unui peste: se slice ca acestd; femee
rughanduse cilei avusese relatil cu un june sirian, al citron rod a
fost Semiramis, se aruncase inteun lac apaye de Ascalon, dupe
ce a ucis pe amantul ei (Diodor din Sicilia). Tempulul el (Herodot)
s'a despoet de cetre scitii ce locued wirtile de In nerd ale
mires Negre gi fa'curii o invasie in aceste locuri. Sub arabi Ascalon
se numea Arus-El-am sad miresa Skid.
Ascalon suferi mult pe timpul cruciatilor. La anul 1191 se sur-
pa en totul
de musulmani gi de crestini. Astdcli este cklut in
ruine. Comitele de Forbin, in cilletoria sa pitorescd, slice aga:
Acestd cetate, care nu mai are astdcli nici un locuitor , este
ageclatd pe o costa intinsd ce face un semicerc. Despre useat suigul
este lesnicios ; iar despre mare, gred este coborigul care, aid,
face corda unui arc de sdgetd. 7.idurile, portile, staff find in piciare:
turnul pare ca astepte, sii vie sentinela veghietore; stradele
to duc pe piegele cetatii , gi gazela sitlbaticd se ured pe scdrile

LA IERUSALIM 53
palaturilOr ; echo al bisericilor intone numar strigiltul qacalului :
turme intregi de aceste lighiOne se adung pe piecele publice qi astatilT
suet
singuril stapani aT acestel cetati. Arabil de astqi, ce o
numesc Dgerah , patrunii de adanca el tristetg, cred cg aid este
locaqui spiritelor rele , gi asigura ca noptea , acesta cetate se iluming
; ca se and sgomotele unor glasurl nenumgrate , nechezgri
de cal , loviri de arme gi galggia luptelor. Nu departe de aceste
monumente gotice, se afla marele farilmaturi ale templuld Venerel.
Patru-4ecT de cobble de granit roqu , forte inane, capitole ,
frize de marmuril frumOsa , se inalta maT pe sus de o boltg adancg
qi intredeschisg ; un put cobOril in untrurile pgmentultii. Smochinii
, curmalil , sicomorii , inveselesc, pe ici pa colo , acesta intinsg
cotropire... Ce contrast pitoresc qi filosofic este acela al ruinelor
grece ce disputa eleganta cu ogivul qi colOnele impletite
care sprijing bolta unul altar al feciorei ! Acosta capelg predomnesce
asupra termulul. Adesea calgtoril de mare , in mi4locul
perirel acestor coste furtunose , au invocat acest altar. Pe azurul
boltei se cetesce and aceste vorbe in caracter gotic : Stella matutina
, advocata , navigantium , ora pronobis."
La 5 leghe departe de Ascalon este Gaza, cea din urmg cetato
despre Egipt. Cartea judiciltorilor spune ca aid' Samson rgsturna
templul gi mud cu filistenil ce se aflag acolo.
Gaza se lug' de scmontia lui Iuda gi se dete inapoi filistenilor.
In =qui sag in Egipt , Alexandru col mare o lug ca asalt, dupg
cinci limi de incongiurare. lonatan Macabeii o lug in nrmg qi arse
o parte dinteensa. Regele ebreilor, Alexandru Joanne, o fgramg;
dar se rezidi de Gabinius romanul. Musulmanil puserg m'ana pe
densa pe la 634. Sub Baudouin III se rezidi de cruciati. La 1152
se dete templierilor, , iar Saladin pe la anal 1187 o lug inapoi.
Volney vice ca Gaza se compune de trei sate, din care unul, sub
nume de castel , este arMat intro cele alto dog pe o movil. Clima
aid' se schimbg ; roa cade ca pe malurile Nilulul Pe id pe
cob se vgd and bucati do marmurg care dovedesc ca aici fuse
altil data locagul lusulul. Pgmentul este negru qi roditor ca al
Egiptulul, in vecingtati. Grgclinele el Bunt udate de nine riulete

54 cAltrond
gi produc portocall , rodii , curmali , de la nature mai malt. Industria
a 2000 locuitori ce ac aflg anti aiel, sti1 in fabricatica
bumbaculd.
Dupe o cal° de trel ore de la Iafa , ajunsergm la Ramla. Pang
a nu antra ante iu cetate avuram timpul A privim tote grgdinele
ce incongiorg cotatea. Pe calea Iafel visitargm turnul color patru-
4eci martini; curtea care it impresorg este largg. Aid se afig mai
multe renduri de chilii ruinate gi o mare citerng suterang. Tarnul
este situat spre occident. Acest edificiu ce stil ancg in piclOre,
se (lice di s'a zidit in timpul cruciatilor ; dupg altii, ar fi zidit de
impi.frgtesa Elena. Nol vedurgm asupra porta' prin care Ilan
i»tr'ensul , e inscriptie arabg. Din verful lui, vederea vgei Saropului,
a mind in deprtare, ne fermecg ochii.
Prin tote petrele precum gi prin arborii de maslini din aceste
locuri vOurgin o multime de gugtericu o formg nuo6 p mire not gi
de o mgrime necunoscutg. Moise, (levit. C. 2, v. 29 gi 30) vorbesce
despre opt feluri de reptile in Palestina. Din aceste, gese snot din
familia gagterilor. Cat despre gerpi , aid on se aflg din col veninatl.
(Seetzen.)
Acesti marl gagteri seme'ng cu crocodilii. EY no fac reu gi
menii II lug in pace. Unul din acesti gugterY, imi antra in sin
tar)) 4i gi egi pe manica cgmcgii, aflandumd rqemat la umbra
unni maslin; el nu ni'd. pigcg.
Pang a on merge mai departe , este de tribuintg s6 dgin o rdpede
idee despre istoria Palestinel.
Palestina face parte astlig din Siria gi din pagalicul Acrei gi al
Damascului. Se intinde intro 31-33 grade de lat. n. gi intre 32
gi 35 de lung. E pe o intindere de 1300 leghe pgtrate.
Altg datg era locuitg de israeliti. Ebreii o numeii Palehst. In
vcchime Ii 4icea ancg Canaan, nume ce se credo ca-i vine de la
Cam, fiul lui Abraham. De la venires ebreilor ea se mai numi
tera 10 Israel. Dupd esilul Babilonului se numi tera lui luda de
unde igi lug nume de Iudea , apottera santa, pgmentul fgggdu"
intei, etc.
Ea se intindea (dup6 cartea facerei) pe costa marei Mediterane
O-

LA IERUEIAL131 55
de la Sidon pang la Gaza gi piing la Iordan gi mares mOrtg, despre
uscat. Cu tote acestea puterea ebreilor se ducea dincolo de
Iordan gi marea mortg, gi, o parte, sub Salomon, pang la Palmira.
Cei mai vechi locuitori cunoscuii al Palestinei sit fost rafaimil
(uriagii), care se sub-impgrieg in deosebite ramuri cu mai mite
numiri.
Popolul cananean venise in Palestina inainte de Abraham.
Acest nem, impgrtit In 11 senteniii , cu felurite namiri .
se age-
ase pe ruinele nemului efraimesc. Cananeenil zidia eel anteiii
Sidonul. Acra gi alte cetgii, afar din Palestina proprie. In acestg
peg se age4arg cananeenii ce purtaii numirile de hegiii, iebusisti,
carii locuiaii in Salem (Ierusalim) , emoriii, girgasiii gi
heviii. Se mai vorbesce de doug ramuri ale acestui nem : cana-
DTI gi feriziiii. Tote aceste popOre se supuserg de ebrei gi eel
mai multi din nemul cananeenilor furg ucigi de israeliii in resboele
for cele lungi ce avurg ; aliii emigrarg in Vri strgine ; aliii
iar rginaserg in Palestina. Pang la inturnarea ebreilor din esilul
Babilonului and' se vorbesce de cananeeni. Inainte de venirea
ebreilor in aceste locuri (1800 ani inainte de Iisns) veniserg filistenii
de la insula Critului gi se age4aserg pe malul mgrii de la Iafa
pang la Gaza , unde ail fost intemeiat chid principate. Luptele
dintre ebrei gi filisteni sunt scrise in biblie.
Acuma cite -va randuri find despre ebrei. Abraham dintr'o familie
din Chaldea, veni gi se ageqg in tera Canaan. Familia lui
crescu gi seiluse in Egipt. Acolo toil call purceserg din acest nem,
se inmuliirg cu timpul gi formarg un popor mare. Moise se puse
in fruntca lui, it scose din Egipt, gi strgbgtand cu el degerturile,
ajunse in Palestina. Moise more, dupe ce dg. legi. Iosue , urnigtorul
lul Moise , castigg prim arme o mare parte din Palestina.
Alii uringtoriai acestora, urniarg sd cucereseg institutiile, doctrina,
religia lui Moise! Se apropie de a for cgdere ; anarchia ameninig
statal obreilor. Un levit, Samoil, face sg inainteze doctrina
mosaics, dar nu pOte se. aduciipopord la principal carat teocratic.
Samoil alegc dar rege pe Saul. Acesta bate pe filisteni. Saul ansg
nu pOte sL muliumescg pe Samuil. Acest din uring pune ochii

56 GI Unita
pe David. De atunci Saul cade la melancolie si se ucide in resbola.
David se luptil cu suces si se face rege. Sub David statul
ebreil se face mare ti tare. Salomon vine dupe David la tron ; dar
Salomon cade in amorul lusului si al femeilor, , doue viciuri ce
aduseraidolatria care adage schismul si schismul slabaciunea. Sub
Rehoboam , urmetorul lui Salomon , 4ece sementil aleg alt rege
in parte. Semolina Iuda, si Benjamin raman sub mostenirorii lui
David. Statul color piece sementii se departeza de credinta, lui
Moise. Aceste doue state slabiril prin lupte tntre ele in timp de
doisecoli si jumetate. Statul color .decesementii cadu sub asirieni,
al lui Iuda tinu Ana legile §i doctrine lui Moise ci se reinteme-
iaza de Ezechias. Asirienii nu'l pot supune. Dupa mOrtea lni Ezechias,
urmetorii lui favorara idolatria, dar invinsi de chaldeen1
se sari in robie la Ba,bilon. Acest stat a trait 130 de ani mai mult
de cat acela al lui Israel.
Persil -adusera inapoi pe ebreii esilati, dupe cc 'tiara tera chatdeenilor.
Sub Alexandra col mare, ebreii suferira inriurirea grecilor.
Mai tar4ia, la chemarea unei familii de preot (principii Macabei),
°broil scuturara jugul. Domnia Macabeilor este gloriosa, , insernnata
prin eroismul si patriotismul ebreilor. Iuda Macabeil , puse
'Anse Palestina sub protectia romanilor. Ca tote protecnile, protectia
romans se schimba in stiipanire. Dupe rescularea ebreilor ,
romanii surpara lerusalimul gi macelerira mii de ebrei.
Cu tote acestea , sub romani , ebreii formara o societate religi-
OA,. Civil, erati guvernati de Nasii sari patriarchi ai lor; avert sinagoge
ci scoli ¢i linen serbatorile for in public.
De la Constantin, christianismul lua mai mare intindere in acesta
tent Ebreii se muncira, se arsera vii de care chrestini, pe
atunci fanatici ci
barbari. Din acel timp incepu pelerinagiurile
in Icrusalim.
In VII secol , regcle Persiei, Cosroe III, trimise in Palestina
armie. Persil, units cu ebreii, luara mai multe eetati ci multi
chrectini ucisera. Dar Heraclia batu pe perci ci scapit tera.
Pe atunci islamismul radicase stindardul son. Omar sosi cu ostile

LA IERUSALIM 57
sele in Palestina, lug Icrusalimul; dar fu marinimos cu chrestini
le dete dreptul se aiba bisericele lor. Pe la 638 OVA Palestina
antra in marea impgriitie a arabilor. De molt timp plan gerile
chrestinilor resunaii in tots Europa in contra muslmanilor. Regil
Europel, temenduse de.mgrimea impgrgtiei arabo, se folosirg de
fanatismul poporelor ca se' le stole, sub pretext religios, in contra
arabilor. Alexandru Comnen trimise la Papa ambasadorl se
eery ajutor. La consiliul din Clermont, Papa Urban II Qi Pierre
P
Ermitc , inflgegrarg adunarea. Multime de chrestini se hotgrarg
se mergg se morg pentru lege. Ccl ce ar fi merit in luptg , era
inintuit de tote pgcatele. Acesti rgsboinici, numiti cruciati, puserg
la cap o stofg rip* in forma de cruce. Dar fiiid ca istoria resboelor
indelungate de cruciati nu antra aici, ne vom mgrgini a Vice numai
al Palestina criVu in puterea chrestinilor carii furg mai rei
de cal fgganii. ET filcurg aid impgratia Ierusalimului. Dupe alte
nuol vgrsgri de singe , ctiVu iar in puterea musulmanilor. Pe la
1517 Palestina se lug de turd sub Selim I , dupg ce trecu mai
anteig prin Mina sultanilor Siriei. Pe la al XVIII secol, fu prada
mamelucilor. La 1799 ciiVu sub francesi. La 1832 o lug, Ibrahim
fiul lui Mohamet Ali ; dar o dete inapoi portei otomane in
puterea interventiel sta.turilor color marl' din Europa.

58
CALETORIT
CARTEA V.
Abulfed , geograf arab, dice el cetatea Ramla s'a zidit de califul
Soliman, fiul lui Abd- al- Melec, pe la 716 dupe Isus. Altii pretind
din contra.
Ramla este mica gi nu are nici o humus*. Pate se fag pang
la trei mil locuitori din care eel mai multi sent arabi musulmani.
Sunt cite -va familii catolice gi grece precum ci cfiti-va ebrei , ar-
meni gi franci.
Trasergin la monastirea grecilor care aid, ca cea de la Iafa
ospetezg pe peleriniAi este zidit in forma unei marl inehisori.
Abia ne urcartim pe sari gi vequrgm in capul scgrei de sus, figura
ridendg a egluggrului Iona moldovenul, umbra lui Macbet, ce lie
urma pretutindeui. El se fikuse nevedut la Iafa : ne egise inanite
se' ne face:surprise:. Cgluggrul Iona ne conduse la egumenul acestui
schit. Ne prinse mirare se aflgua in el un adeverat gentilman ! El
ne priori cu o politetg gi cu o maniere' atat de plgcute, bleat nu puistiegm
crede de o camdatg ca acesta era egumenul, ci vre o fiinta
misteriesg. Pgrintele Grigorie locuise multi ani in Moldova; acelo
fusese in relatie cu emeni bine crescuti gi delicati. Acesta era
neapgrat motivul pentru care se deosebea atat de mult de cei-alti
cgluggri; anse acesta nu ar fi fost destul, dacg gi natura nu-i
ar
fi fost pgrtinitore tot d'odatil.
A doa Ali pornirgm pentru cite -va ore la Lida, un burg in veci-

LA IERITSALIM 5 9
nitate. Plrintele Grigorie ne date pe nepotul seq. George se no
condnd. Peste o jumltate de Cod eram acolo.
Lida fu zidid de un mostenitor al lui Beniamin. Sub domnia
siriouilor, flcea parte din Samaria. Cestiii, general roman, o surpa.
Mai tarld se ddid din nuoil sub nume de Diopolis. In secolul
al IV dupl Isus, Lida In scaunul und mitropolii ce se numea
Santul George.
La marginea, acestui burg, spre sud, vOurtim ruinele and biserid,
'Emig st. George, ai zidita dup6 cum se vede 'de imperatul
Iustinian. Dad lucru de mirare ! in micllocul acestor ruin°, 04udm
and °data chipul dluerului Iona. Iar umbra lul Macbet !
strigl unul din socii mei. Partea bisericei, despre rasarit, sta and
in piciore. Spre sud-vest se vld niste colone impletite, cu capitole
de maim ura alba, gracios dyad. Mal presus do capitol°, se eldiedarcuri
ogive. Architectura ei este veche qi gotid, caci acesta
bisericd, dupil disc
vestitului caletor Pockocho, so zidi din nuoil
de Richard Coeur de Lion. In fundul bisericei se vede and petra
ce forma masa altarului. Locuitorii de la Lida credii ca acesti
mad de petril a fost mormentul st. George care, se dice, d aid a
fost martirisat. Arabii musulmani aruncl aid necurateniile cedtei,
impinai de ura fanatismului ignorent. La cati-va paai de la
biseried, aflaram o citerni pgra'sita , ai mai 'nainte o cokins de
granit ingropata in plment.
Chrestinil au cerut se se zidesca acesti biserici , dar arabii se
impotrivesc. Astfel ne spused grecil ; dar adevlratul este altfel.
Cu bani, ajunge se capete voe de la musulmani spre a zidi on ce
biserid, ; gelosia ce este hare gred qi latini opresce aceste zidiri.
Grecii vor se' o zidesci el ai se o fad proprietatea lor ; latinii vor
se fad asemcnea , ai se impcdica unii pe altii cu intrigi. Acesta
se intempll gi cu o dregere ce este se' se fad' la biserica st. Morment.
De aid merscram sit visidm scOla grecilor din Lida , insociti
de vr'o nth' de cedteni curio§i.
Mal toti bletil din adda scat erau cu ochii roai ai umflati;
altil stricati , se intelege nu din multi inv6t6tura ci , este in a

60 chtrolul
testa tera, pe partea cOstclor mirei , o epidemie care stria ochii
locuitorilor, precum este qi in Egipt.
In acesta scola, copiii arabilor invatg limba arabit gi
cea grecg.
Catechismal qi pucinti aritmeticti se preda aici. Sco la este tinuta
cu cheltuiala monastirei grece de la Ram la.
Dupe traditie , in acesta cetate , sintul Petre ar fi vindecat pe
Encas de leprti.
De aici ne inturnartim la Ramla. Elam in lima lui Martie. Dar
aid china nu este ca in tUrile nOstre : sorcle ardea ca in luna lui
DIM pe malul Dunarel. Puturrim ansg, prin ocoluri, One sca.pgm
de raVele lui, pilqind pe la umbra arborilor de Cactus.
A doa Vi, plecartim la Icrusalim forte de diminetg. Pthintele
Grigorie, dupti ce ne dete merinde de tot fclul, nesciind ce se ne
mai fact ca se ne multumesd, ne dete cavazul tare al monastirei
se ne pared, pe cale pfinti laJerusalim.
Dupe doull ore de 016torie intrargm printre cele d'hateiii valuri
ale muntilor Iudeei. Acest munte se intinde pang la marginele
despre miaVii-Vi ale Palestinei. Spre vest este mkginit cu
marea mOrti. Inainte de venirea ebreilor se chemati muntil Amoriti.
Ccl mai insemnat verf al acestor munti este acela ce se
numesce Carantania , ce se afig spre podul luncei lui Ieriho ; numele
ii vine de la postal de patru-Veci Vile al lui Isus in acest
loc. Pc unul din verfurile color anteiu piciore ale acestor munti,
ve'VurAm satul Latrun , unde se Vice 0 a locuit unul din col' doi
talhari rastigniti pe truce °data. cu Isus.
Nu departe de aici se mai Vice 0 a fort anticele cetgli Adulan
qi Timna care infloreii pe timpul patriarchului Jacob , cum qi
fortereta Modein, unde a locuit preotul Matatia, parintele Macabeilor.
Pc cale fntilniram o turml graciOsti de gazele selbatice. La
vederea nostril. , ele so respandini in tote 'Agile. Palestina este
plina dc aceste gentile criprite. Ele erail find in timpul lui Salomon,
crici acesta, in proverbii sel, vorbesce de gazele. Iepurii anca
sent numero§1; Moise nu da voe ebreilor sg minance came de iepure
(biblia, Levit. 11. 1. Dauteron 14-7). Aici se afll aseme

LA IERUSALIM 81
nea gi cerbi gi vulpi , dar in mica catitime. Leil atilt altg data
, dar astg4i nu mai sunt ; urqi inch' se aflg. Ehrenberg dice ca
a ucis unul. Mistretil sunt aqa de feroqi ca in terile nOstre. In
*tile sglbatice ale Palestinei se gitsesc hiene vi pantere. Lupul
este forte rar. Ansii nici un animal nu se afli in riga mare numgr
ca gacalul , ce este un fel de cane sglbatic. §acalii, dupg Volney ,
locuesc cu turmele in apropiere de sate qi manancg lerturile. Nu
atacg nici °data pe Omni, gi nu se audh de cat prin tipetele lor,
ce sunt forte triste gi adese on in cite un patrar de Org.
NoT fa'ando leghe de cale, intrariim printre munti. Niscestinci
arse de sore gi presgrate de o pulbere alba gi viirOsil se rildicail
in tote pgrtile. Calea pe aici era atata de grea , incat tail nostri
abia puturg sg se tins pe piciore. Ici gi colo vgquram cite o aduniiturii
de maslini perduti prin indoiturile muntilor. Pliduri nu
intalniram nicairi aria Cu tote aeeste in cgrtile vechi se vorbesce
mult de pgduri de maslini in Palestina (Plin. cart. 16, cap. 44, cart.
27-28, Seidlitz. Diut. 33-24. Ezechiel 27-17).
Pliniii (lice ca ma.'slinul Palestinei trgia pang la 200 de anT. Alti
calgtori spung ca se aflad and gi alti arbori, precumsmochinul ce
purta rodul 6 luni pe an qi it parguia de trel on ; sicomorul ce
seining cu dudul sail agudul la fru* qi dl un rod de smoching;
curmalul ce math' data podOba te'rei (Strabon, cart. XVI, cap. 41)
rodiul, fisticul gi terebentinul se aflii gi astg4i , dar rani. Pilduri
de stejari se mai dig spre laboc, elite pot 'and sciipa de securea
bed uinilor.
Intr'o vale umbriti mai mult de cat altele de maslini, nude se
dice ca este calea juingtate , ne oprirgm sg faccm gustare. Aid
intalniram mai multe sutc de pelerini , omeni , femel , copii ce
gustag la umbra sgracil a arborilor. Abia ne ale4arim aid, qi
o multime de bgeti gi fete arabe , musulmani gi
chrestini din
vecinile sate ,.venirg sg ne dea pe intrecere apg din vasele for ,
cerendune bacgig. Priutre tote era o fati de 15 and ce ar fl trecut
de o frumusete sub alt costum. Dupg cum se intelege ,
logurrim apg mai bucuroqi de la acestg, din unng.
De aid urrnargm cillgtoria care Ierusalim, in valea Turpeuti

62 chtT0Bil
nului trecurdm peste un podisor de 'Atli , zidit peste un riulet
ce seca:Vara. Aid David se lupta si ucise pe uriasul Goliat.
Filistenii inecaserd tera de jos a Iudeii si ase4ard tabdra for intro
Soco SiAzeca. Saul td,bdri cu armia sa pe lunca Turpentinului.
Valea ce trecurdm despartea pe luptatori. tin om din cetatea
Gatului esi atunci din rendul Filistenilor si propuse ebreilor se
aldga, printre el , un om se se lupte cu densul : urma acestii
lupte trebuia se hotarascd care din aceste doug natii se se supue
celci alte. Nimeni din ebrei nu cutezd se iasd la luptd, caci Goliat
era mare ca un urias. In timp de 40 de qile Goliat repetll acestd
propunere, adaogand vorbe umilitore pentru ebrei. Saul publicd
ca acela care va esi la luptd cu Goliat, dupd invingere, are se
priimescd daruri preciOse si pe fie-sa de socie. David ce venise
de la casa parintescil cu dernancare in tabard, auchnd de una ca
acesta, lull un baston, o prastie si cute -va petre colterOse ce le
alese din acest riulet. Astfel merse inaintea lul Goliat . Acesta ,
vNendu'l, ii Oise : Cine aunt eli mei ? de vii asupra'-thi cu bastonul
?" El se apropie de David dar acesta alergand inaintea lui
ii aruncit o piatrd care il lovi in frunte cu atata tilde, in cat Gohat
pica la pan-tent lesinat. Atunci David se repe4i si luandu-i
sabia, ii canna capul.
Astfel de aduceri aminto desteptd acest riulet. Tiecdtorul ansd
trece aceste turburi unde, fora se scie cat de duke qi trista eke
suvenirea lor, si in ignoranta lui, despretuiesce teremul pe care
mica piciorele sale. Omule peritor nu despretui aceste turburi
undigore I Cel ce all sorbit altd data din ele, astdcli nu mai suet.
Alti omen, alte generatii, alte popore au venit de atunci si Ears
urma ailed all trecut! Numai aceste unde au r6mas ca tot deauna,
jucand neincetat pe pietricelele nor, fdra so le desfiinteze nici
numdrul secolilor, nici mana surpatore a omului!
Din verful celui mai malt munte, vecluram IerusOhnul. Acestd
cetate este situatd pe trei munti : Sion, Maria si Acra. Muntele
Sion cade spre sud-vest, unde se afla altd datd forterea vechiler
iebusisti ; Acra pe care ebreii o luaserd in cei d'anteid
timpi al
rgsb6elor nor, as priimit acest nume de la o cetate ce AIWA Epifan

LA IERIISALIM 63
zidi mai in urmd asupra lui. Intre acesti doi munti era odiniOrd
o vale care mergea de la nord-vest la sud-vest spre fdntana lui
Silos; Maria anca era despdrtitd. de Acra printr'o vale. Printul
Macabeg a umplut acestd vale. Astii4i acesti trei munti s'a rcunit.
Ierusalnul Bade sub 31-47 lat. n. gi 33 long. est. Top istoricil
ebrei gi chiar Iosif sunt de piirerc cii aeosta cetate a fost Salem
(linigtita) unde domnia Melchisedec. Inainte de David, ea se numea
Iebus. Nu se scie bine la ce epocd a priimit nume de lerusalim
(lerusalim, mogtenirea pIcii). Imperatul Adrian ti dete nume
de Aelia Capitolina. Arabil o numesc El-Cods.
Pe timpul lui Iosue, urittor al lui Noise , era locuitit de Cananeent
Adonisec domnia peste ea. Acest rege alma odatit po
reef Hebronului , Iaromutului , Lahizii gi Eklonului , ca sd is
parte cu top in contra gabaonitilor aliati ai ebreilor. La acestd
veste ebreii merserd langd Gabaon, lovird gi invinserd pe aliati ;
amine for se rdsipird gi eel cinci regi se ascunseril intr'o pesterd
langit Machedan unde,gilsinduse de ebrei, furl pugi in cincifurci,
Locul cc se chiming cetatea de jos (Ierusalim) se lug atunci de
ebrei ; iebusistii rdmaserd in cctatea de sus. Acestil cetate se lug
de la iebusisti intimpul lul Daid. /mpdratul proclamase ca acela
care va intra cel anteiii in cetate, se va numi capii al tutulor armiilor
sale. loab cdpiltd acest pretil. Pe iebusibti II gonird , iar
David agedd tronul seil in Sion. Cetatea Ierusalimului, mitrinduse
atunci, se fa'cu capitala impiirdtiei. Luarea ei, causd resbel intre
ebrei gi filisteni ; acesti din urrnd voi 0
atace Ierusalimul ,
dar David VI btu in valea Refaimului. El ii mai sparse in cloud
randuri gi le lud tara Gatului. David aduse in Ierusaliii arcul.
sant gi imbundtdti cultul. Pacea se turburd pe timpul resculdrii
lui Abesalon; dar David, voind sd crute locuitorii gi cetatea plecs
in esil. Cand se tutting , lOcuitorii it priimird cu recunoscintd.
Sub imperatul Salomon,Ierusalimul se infrumusetg cu templul
seu cel vestit gi o multime de palate. Dupe ce se Mu schism, Ierusalimul
rdnase capitala IudeiT , ansd el suferi, dupa acesta ,
del cele qece semintil desbinate; intrigard pe laugh' Egiptoui gi
aduserd pe Sisac regele Egiptulul cu ostiri la lerusalim. Acesta

64 cktroml
despuie templul gi paktele de avutil, kind ti buclierii de aural
lul Salomon. Sub regele Ata, se feremarg in cetate tote urmele
idolatriei ce incepuse a se intinde. Sub regenta Ataliel se feet' o
revolutie in Ierusalim in contra el, de Ioiada , preotul eel mare.
Acestg princess se ucise in valea Citronulul. Regele Amaisa declare
resbol luipoas rege al Id Israel. Lupta so intemple la Betsemet.
Amasia fu invins. Ioas intrg in Ierusalim ti, dupe ccdespuie
templul , se inturne in Samaria. Pe la 603 inainte de Isus,
in al 8-lea an al domniel lul Ioachim, Nabucodonosor intrg cu chaldeenil
in Iudea. Ioachimse inching lui,dar mai tar4iii se revolts
in potrivg-T. Atunci phaldeenii venire din floe, beturiderusalimul,
despoerg tot, arserg gi luarg In exil pe toil capil ebreilor. Ientsalimul
se supuse lul Alexandra eel mare. Dupe mOrtea acestuia
cklu in milnile mottenitorilor lul. Sub principil Macabei , Pornpeig
intrit invingeter in cetate. Pe la 71 ani dupe lisus , Titu o
betu,
o luti, mgcelgri mil de ebreiti surpg cu totul cetatea. Atunci
se implini profetia lui Isus a -Mates se va fitrema , ce nu va
mai 'Time= piatre peste piatrg. De atundistoria Ierusalimului ce
este mai tot aceea a Palestinil , intrg in niste fase pc care nu avem
nevoc a le mai spune aid.
Este cu neputintg se vesle tine -va aceste cetate pentru anteia
ors, Mg se simtg o durere secrete pentru lungele ei suferinte ti
se nu fie pittruns de un simtiment de respect! Un poet ebreil , la
vederea acestor locuri de durere ti de mgrire, a intonat urmetorele
strofe ce le dem traduse :
Al uitat tu, o Sion! pe fii tei esilati pe faca pementului? esti
tu nesimtitor la sgrutiirile ce-ti indrepte fiirtimeturile turmelor
tele respanclite prin lame? Din tote *tile exilatul indreptg &etre
tine o midi-aura; pling de sperante, cu tributul de lacrimi ce-ti
este dator. Aceste lacrimi picit ca roa Hermonului ! Ah pentru
ce nu pot ele se cure pe Muffle tale detarte ! cand prang a to
durere, plingerile mele sunt lugubre ca gemetul tacalului ; dar
calla visez intorcerea in patrie, aceste plangeri se indulcesc ca sus -
pine1c harpei ce altg date insotea canturile tale divine! inima mea
shore in locatul Dumne4eului Ineu ! Acolo se piece inaintea lul:

LA IERUSALIM 65
acolo se deschid portile cerului; acolo maiestatea hale lova intu,
necai luna, sOrele, stelele. Ah! de ce int pot versa sufletul meii
acolo unde spiritul domnalul se cobOre pe ale§ii set! Tu eraT . o
Sion ! locavl regilor eel etern si a«tedi vcvrl robii §edend pe tronul.
imperatilor teT !
«Pentru ce sufletul men nu ',etc se phitescii asupra locurilor uncle
divinitatea- se ariitii profetilor tel ? DI-mi mie aripe §i voiii pula
pe ruinele tele fiiremilturile inimel mule ! ITV; merge se sarut
pietrele tele cele mute §i void inehina fruntea, mea pe a to pulbere
eanti.
Piciorele uncle vor atinge mormentul strebunilor ;*void redea
la Hebron siintul morment! void privi muntele Abarim. mantele
Hor, care invelesc terena divinilor teT domni, cele done lumini
ale lul Israil. lnaerul tea rout respira suflarea vietei; in pulberea
to prefiunul eel de mire ; in apa riurilor tele, voiii gasta ceresca
miere! Cat de thilce va fi se amble en pielorele gide pe ruinele
altarulul tat in local undo pilmentuLse deschidea ca se'prihnesca
in sinu-i arcul de aliancii, §i Cheruvimii tel ! void smulge din capal
men acesta dektertii podeba si void blestenta ursita care a aruncat
pe adorateril tape plimentul profan. Cum voiii putea cu sO me
dad bucuriilor acestel vieti cand ve4 chuff sfasiiad leu4oriT tel !
ochil mei nu pot se sufere lumina , ciici lumina me face
se veil corbil sfaliind 4i ridicand in aer cadaverele acuilelor tele !..
opresee, cupii de suferinte ! lasti-mi un minnt de repaos ; tote vinele
imi sent pline de anuireciunlie tele! un minut, numal, se me
g,andesc la Ohola (Samaria) si apoT voiii curma beutura to amaril !..
:inert o repede aducere aminte de Oholiha (Ieiusalimul), apol to
void seen pang in fund.
S ion , cununa frumusetilor! aduti aminte de amoral eel finer
al fiilor teY pe care fericirea to 1T umplea de bueurie 4i pe care suferintele
tele iitufunda in durere ! Din ftindul exilulul lor, ei iti
desehid inima §i in rugetiune se plecI ciltre portile_ tele ; turmele
lor, risipite pe faca muntilor, nu au ultat ancil patria. PH tot pe
simt and atrail cetre inIltimele tele, la umbra palmierilor tel :
Sinear 4i Patros, in desertele lor mAriri, pot ore a se pune tuAine?
.Ce sunt profetii lor mineinosi pe linge Urim 4i Tunim ? uncle este
5
lel

60 ciLtroxil
muritorul care 'ite A se mesOre cu princil tel , cu profetii ,
levitil qi cantetorii tel ceresci ? Tote imperetiile vor peri in neguril
: iar tu vel reminea pane ce se vor coma secolii , ceci Domnul
va alege intru tine localul see cel d'a pururea. Ferice runri-
torul ce va sta la umbra desertelor tele 1Acela
va vedea fericirea
alelilor tei wi va fi face la serbetorile tele. Iar tu veT fi frumos ca
in timpul juniel tele."
NoT antrarem in Ierusalim pe porta Betlehemului. Ierusalimul
are qepte porti. Porta Damasculul (Bab-el-Amud, pe limba arabe)
ea duce la Napluza. Porta lui Trod sae Efraiin (Bab-el-Zahori)
este inchise. Porta necureteniilor care duce la fentina lui &lee
(Bab-el-Mogareb.) Porta Sionulul (Bab-el-Nabi Daud) ce va se
Oleg : porta profetulul David. Mai este ince porta sentulul Stefan
unde acest shut se uciso cu pietre, dupl. traditia chrestine : (Bab
Sitti Marian); porta Betlehemului (Bab-el-Calil); o Ora ce am
numit mai sus precum §i ante una deosebite , stint astupate, cacl
poporul erode ce chrestinil prin aceste doue porti all su antre
°date fn Ierusalim.
Zidurile cetetei sunt acute din ordinul Sultanulul Suleiman
pe la 1534: sunt de 40 piciore de inane licle 3 piciore de grose.
Porte, pe lei pe colo, in fruntea lor, piste turnurT de 120 piciore
de ineltime.
Celle din cetate sunt strimte ; pucine aunt coperite cu pietre.
Casele sunt ca in cele-alte ceteti ale Palestinei §i Siriel, cu te-
rase, bolti, ferestre mid cu cafase, ti
triste.
La porta cetiltei intalnirem o multime de omens qi femei arabe,
chrestine, ebree qi de alto nemuri, veniti se privesce deqirand
armia pelerinilor pedestri qi calari, in mare nume. ET luaii in
ris pe toy aceia ce avail ideea A incalece pe asini. Triste idee ne
date indate despre gradul de civilisatie a acestor locuitori I
Am clis'a perintele Grigorie ne dase cavazul see se ne duce do
la Rainla la Ierusalim, el dase ordin acelui cavaz se ne duce la
patriarchia grecilor; de aiei §i scriseso tot d'odate celor mai marl
eillugerT pentru noT.
Nemultumiti de ospetarea ce voire celugeriT se ne den, merse-

LA IERUSALTM 67
ritim la o locanta, uncle furam destul de bine. In and, parte void
istorisi ceea ce ni se Intemp la cu acestl &glued re.
indatit ce ne age4ardm la locanta, ne dusellm se visitdm biserica
santului Morment.
Acosta bisericd este zidititi de impdratul Constantin gi Elena,
care, singurd in persona, veni in Ierusalimsd fie faga la lucrarea
el. La venirea pergilor, sub Cosroe (614 dupd Isus), acest rege
dete ordiuul barbar de a arde biserica santului Morment. Cind
pergii sec pArdsira Ierusalimul, luard gi crucea pe care se rdstignise
Isus; insa cand impdratul Constinopolului Hcraclid bititu pe
Pergi, gi in urma Mon pace cu urmdtorul lul Cosroe , amenduol
principiti mersera in Ierusalim cu crucea cea santa, cc de atunci se
credo di se dete bisericei inapoi.
Sub Omar , cbrestinii uteri in acestd biserica. Pe la anul 1008
Mocz-Ledin-Alab, calif din dinastia Fatimitilor, dete ordin se se
surpe cu totul biserica santulta Morment, cacti' i se spusese ca prcotil
chrestini de atunci, in agiunul Pastelor, Med se se cob:we din
cer focul sant prin mi4locirea unor funil unse cu materii inflacarrtore,
Mead cu acesta se crept, ca lumina venea din cer. Biserica
se surpi o paste numai; zidurile rdmaserd and in picl'Ore.
Sub impdratul grec Constantin Monomacu, Biserica se drese gi se
Bete voe se se tie liturgic in untru. Monomac citipait acest drept
de la califul Al Monstazar Bilalt , cu couditia s6-1 Morel 5000
arabi ce luase roki Monomac intr'un rdsboiti. Acosta bisericd este,
pe din afara inecata de multiple de case gi barace ce se rezdula
de pdretiI el. Are forma unei cruel, cu 120 pagi de lungime gi
70 de latime. Antrarea cea mare este spre langa tin turn
daramat. Ordinul Corintian domnesce in architectura el. Fara
peristil.
Stint doud-spre-clece static in biserica.
1. Statia ungerei. Aid se depuse corpul lul Isus, dupd ce 11
dare 4los dupd truce de Iosif din Arimatea (Ramla). Aid se afid
o pietra de marmura alba, cu balustrade de fer, gese marl candelabre
se allit impregiur. Dupd Deshayes, piatra este de opt piciore,
mac pugin trei degeto de lunge:, gi doud picl'Ore, frail un deget,

68 ChtT0a11
de lata,. Acest loc este eel d'anteia ce vedi, antrand pe porta 'bisericei.
2 Statia unde Isus se puso pa truce. Este Calvarul sail Galgota;
aici este o capela, la care to urci pe cinci-spre-dece trepte.
Siintul Epifan are euvent cand dice ca Calvarul nu este nn munte.
In acesta capela se afla trei altare. La midloc un stall) patrat
sprijinii bolta. La mina drepta ail fest stat cele trei Marii In tintpul
rastignirei pe cand Isus dicea minnesel : eFemee eta fiul tail!,
aratandu'l pe eel mai iubit discipul. Jar lui : cetii mumii-ta0.
Este mare certa intre invatati despre locul Golgotei si despre
shad Morment. Unit, luand (le marturi scriitorif vechi pretind
ca Golgota si mormentul emit alta data afara, din cetate , §i
astiidi se afia in millocul cetatei(1) Alti scriitori II combat si Ii
numesc eretiei (2).
Eta ce dice D. Chateaubriand, autorul chrestin.
ss Constantin, dupe ce a radicat religia lui Christ pe tron, serise3e
lni Maearie, mitropolitul Ierusalimului, dand ni ordin se fitea
o biserica frumosii pe mormental lui Isus. Elena, minim imparatultii
inerse in persona in Palestina si ea insusi data santul Marmint.
Acest monument se ascunsese sub edificiurile lul Adrian.
Un ebreil care scia de la strabuni acest loc, (trait tareinul unde erai
mormentul, gi cautand, se afla.
3 Statia, nude se Infipse crucea , se afla. tot In aeesta capela ,
aici ancii este un altar. Sub altarul coperit cu o tablita de mar -
mura 1 sprijinit de colone, in mijlocul unei piaci rotunde de argint,
se vede gaura uncle se dice eil ar fi fort Infipta cracea ; in
drepta §i In stanga se mai vede aite done locuri unde ar fi fast
emit° color doui talhari.
4 Static, local de bathe se aflit aprope (le portal; scobitura altarasului
este tntr'un zid si inchis de niste grile,
5 Statie, untie rernaze Isus , pe, cand se faced preparatii pen -
trn punerea pe truce. Este o bolta plecata gi sprijinita pa stalpi.
6 Static, locul untie se Impartira ve.strnintele Mantuitornlui.
7 Static, de is local impartirei vestinintelor, to cobori pe a
(1) Coat, D'Anyille eta. (2) QuaresAttulua. Bettolts.

LA IEMISALISt
scarp de 28 trepte fgeutg de S-ta Elena ; pe urmi to mai coborI
pe altg scary intr'o caporal suterang la locul uncle s'a aflat gum
Este insemnat Cu o pietrg de marinurti pe care stint sipate troi
cruel.
8 Static, Capela santel Elenel. Boluitile el sunt in ogive ;
coloneleunele sunt de marmurg , altele de granit. Pavimentul este
filcut din felurite materials.
9 Static , local uncle !sus se incanung cu spill, se aretg, o bacatg
de colong ye care Isus ar fi leclut °Owl soldatil it incummarg.
10 Static , locul nude Isus se argtii, Mariei Magdalinei §i uncle
acesta, luandul drept grgdinarul, ol disc: «dacg tu Val
rtldicatil
spunemi uncle Pal pus, ca sg-1 jail. »
11 Statie , local undo Maica Lomnulni vgP. pe Isus , dupg
inviere.
12 Santul Morment in bisericit este an loc rotund; pe la iti4local
acestui loc se alig an cenotaf sea capelg, sese-spreilece wlone
do marinuri syrijinitg, descriind 17 arcade, o galerie inalta
compusii bail de 16 colOne §i 17 arcade mai mici, ni§te Wise ce
corespund cu arcadolo, se inaltg mai presus de friza celei din uring
galorii, bolta incepe din arcul acesior N4ele, ilice D. do
Chateaubriand,erati altg datg decorate on mosaic°, thfilci§aud pe
cci 12 apostoli. Mal erati S-ta Elena, Constantin jai alto trei
portreto.
Capela este destul de inaltg; tail este in piatril ; are doug ci
46rutc. Cea d'antoiti insetting local undo angern1 s'a araat femeilor
§i le-a. dat scire dospre inviere. Acel loc se chilling capela
tingerului, aid este o piatrg cu formii de piodestal itts6unig
local uncle a qeclat angerul. Din cea d'anteig ennieM antri pe o
u§it
piticg §i stramtg in camera S-lei Morment. Acestii camera
este largg de qese piciore si opt degete ; abia pot iucapea trci
onien1. La dr6pta, antrand, este morn-lean' lei -lsus. Piatra 'normoutului
este de marmurg alba, lungg de li piciore, lata de troi
piciore §i adancil de cloud piciore. Asupra acestui morment and
candele de argint t.2i de aur. Pgretii sunt coperitl en inarinurg
sgpatg, pe din untru §i pe din afarg. Piatra dupe mormCmt este
69

70 ciLtToRIT
crepad in cloud. Intreband pe chlugerii greci de ce piatra acesta
era crii.pad, imi respunsed cit un turc mare lisese unui patriarch
cit voesce se se facit chrestin, dad §i Isus va areta puterea se printr'o
nod. minune. Patriarchal ii Oise atunci se trecil o nopte in
santul Morment gi va vedea minunea. Acesta se film Turcul §i
patriarchal seinchised in capela mormentului, pe la mieOul noptei,
se atili an sgomot mare, apoi o lumina eqi din morment. Cei
doui veghetori plead cu faca la pgment, a doua-tli aflad piatra
cdpatii, turcul se film atunci chrestin. Alt ding& mai mintos
ne spuse ca °date, arabii cerend acesta frumosil marmurit se o
intrebuinteze in folosul lor, , dlugerii de atunci, de frid se in
o is arabii, o critpark Aceste, pirere se pare mai probabilA. Asupra
acestei capele se inalte rotunda, de asupra undo vine himina,
nu este aeoperit, qi cu lumina Oilei, cade §i phiea pe Capcla
mormentului. CAlugerii, ca se apere capela mormentului de
phie, ail intins un fel de tort ce incepe prin ciipe.thele sale sus tti
sfitr§esce pe capea, grecii an cerut se drees acesta; dar catholicii
and au cerut se o fad ei, pentru aceea in o face nimeni.
Yn bisericil toti chrestinii de on ce rit au cilte un altar. In timpurile
pe dad vestitul Deshayes caletori in Ierusalim, opt natii
aveil o parte de drept in acea biserid. Astitcli insa catholicii, grecii
gi armenii all mai marl privilege. Coptii §i sirienii au cate
un altgra§. Cele d'inteill trei comunitAti all in bisericit, fie care,
dlugerii for ce loeuesc in untru , prin deosebite apartamente,
preotii catholici suit tog Italieni §i
Spanioli. El se schimbI la
fie-ce trei luni, grecii all aid un egumen §i cAti-va dlugeri ce
nu se schimbil.
Capela grecilor din acesta bisericit este cea mai mare ig mai
frumosg. Capela latinilor este midi §i intunecOd ; a armenilor
se alit la etagiul de sus. Liturgia se face de toti, unii dupe altii,
la altarele tale comune. Catholicii as anteitatea, dupg ei grecii,
apoi armenii.
calugerii greci ne mai aretad o stand ce se despicit and se
restigni Isus wi ne Oiserit ca trei ore tinu intunurec pe lume; catapetesma
bisericei se surpase, pAmentul se cutrcmurase, pietrile

LA IERUSALIM 71.
s'ai fost despicat gi abimul a strigat in limbs, latimi: Dedit-abissus
vocem suam ! Dar dud se despicii stanca, in cripAtura ei se
art d'odata; capul lul Adam. Acesta tot cilluerii ne-o spusera,
iar eA repet ce am audit.
----a-0NX

72 CAL2TORII
CARTEA VI.
4.nd pe porta santului Stefan , spre rtstrit, ne aduserilan amiute
ca pe aid se ucise cu pietre fintul Stefan ; to pe aici se
dete asaltul de cruciati in anal 1099. De aici te cobori, apoi te
urci in muntele mtslinilor ce stii in fact cu Ierttsalimul. Acest
munte are trei 'fel:furl. Pe Offal eel mai din mi41loc, impgritesa
Elena zidise biserica Intlttrei , ctici, dupe traditie , de aid s'a
intltat Isus,
In timpul revolutiei lui Abesalon , imptratal David, plecend
in Elan, e§i din Ierusalim cu pucini omeni §i se urci cu piciorele
in verful acestui mute. Acolo iagenuchit qi
rage', apoi se cobori
de cei-altt parte cu ochii plini de laerhni.
La piciorele acestui munto , d'incoce , se vede grtdina mtislinilor
sau Gepshnania (tease de unt-de-lemn). Acesta glAdint este
Taste4i °eolith' cu aid §i se aft proprietate a perintilor schitulni
St..Salvador. Aicl virprihn.cati-vaanaslini betrani pe care ptrintele
Italian care cultiva gradina ne Os° di aunt tot acei nutshift'
ce trtiail in. timpul mai has. Cu tote et este cunoscut ca antslinil
aid nu triiese mai mult de 200 ck ani. In tots greklina sub
arbori se aft partere de flori de tot fella ce cu colorile §i padamai
Ier gadile duke simturile.

LA IE1WSAL1M 745
De aid plecargin au pgrintele Atauail, roman din Macedonia,
care null ascundea nationalitatea sa si atunci egumen la Gepsimania,
plecargm se visitgm capela Maicei domnului, Acesti capelg
suterang se aflg spro nordul grgdinei.
Ne coborirgm aici pe o wad de piatrg dp marmurg de 4'7 de
trepte. Pe la mic locul scgrei, ve.iuram la q parte, it, zid, o seabiturg
uncle este un mic altar. Aid' se dice ca este mormentul
lui Ioachim $i al Anei, pgrintii Hariel :in face. cu acest morment
este mormentul lui losif. De la capul cte Pas al searel, la imam
dreptg, se deschide o cak. Ace lo se aflg uu monument de plate'.
In acest eclificiii antri pee porta mica, plecandute, intr'e nentgrutii
in care se yob o lespede de marmurg asqatii; sub adstg lespede
se ()ice ca este mormentul makei Domuului. Aid veprem mai
multe icone, candela gi candeliere marl, de argint si de aramg cu
unt-de-lemn ¢i cu faclii, arynd neincetat. Acestea, sunt ale pi.tholiciler,
grecilor si armenilor ce art aid drepturi egale. Mai ye-
d
urgm la drepta , afarg din acest monument , in zid a scobiturg
uncle estQun fel de loc sant si unde turcii vin se so inehine &if nsusi.
La stanga, antri in altg posted, a Agoniei, uncle sufletul lul
Isus se intrista pang lit mode si lige : « nu se pate, o pgrinte, se
trace de la mine paharul acesta ?g Aici un anger veni se-1 intg-
resci 1i
Isus adioga ruga sa, §i &Aland in agonic, asuda singe,
ci picgturile enrau pe pgment.
Fiind ea simtem and la grading maslinilor, ise ne aducem aminte
ca aid Isus venea adese on se se plimbe «isi esind se duse,
dupe aatina sa, dincolo de rid Kidrauulul , spre muntele maslinilor
uncle era o grading.*
Tot pe aid ne area pe o stance, , alare: din zidurile grgdinei
local unde adormirg apostolul Petra, Ion c1 Iacob. « Ce! voi doriniVi!
nu 41 putut se vu rugati nici un cos cu mine impreung ?
veghiati si ve inchinati ea se nu ctideti in ispitli, del 4ic veg. :duhul
este ager; dar carnea este slabe. . . tot aici Isus mai 4ise
pucin mai in urtng : « Dormiti acuma, tunpul a sosit, acela ce are
se me vtinie, este aprope de aid. p Aturiel hula veni ca Banda
sa priu valea lui Iosafat. Isus ii esi inainte. Cu o drutare ce
,

74 ciaToBil
date lul Isms, Iuda arete sutagilor ce el era. alugerii no aretare,
local unde se dete sarutarea.
De la gradina acesta, titre satul hi Siloam spre S.-0. se intinde
valea 1n Iosafat unde se afia,' and, mormintele ebreilor celor
vechi. Printre altele, se arete trel monumente mai deosebite,
pe partea stingi : mormentul 101 Abesalon, al lui Zaharia gi al
lui Iosafat. Celpucin ast-fel se Vice pun traditie. Aceste trel morminte
suntnigtemonumente de piatre' ce merig luarea aminte a
celetorilor.
In fags cu satul Siloam este fentana Maria Se vede cii, ar fi aceca
despre care vorbesce biblia. Curt in fuudul unei pesteri gi coniunice,
cu hIntana id Siloe. Intre muntele Sion gi Maria nude se impreune
valealui Iosafat cu valea Chinomului, se arete fentana lui
Siloe ce curt dintr'o stance de piatra,' de calcar. Acest isvor face
done lacuri midi : celantaia uda alts -datit gredinile regilor gi se chema
lacul regal (Nehemia). Cand Ierusalimul se incongiura de inilocuitorii
inturnail apa din Siloe gi astupail isvorul. Acesta
se film gi de Hischia sau Ezedias , cand AsirieniT incongiurare
cetatea Ierusalimului. Se mai fed asemenea in timpil eraciatilor
: Cceur de Lion inceta de a mai bate cetatea din causii.
ci Saladin triese apele. Nu departe de aid , se crate local nude
Isaia, dupe traditic, fu taut in doue buciiti cu herastra'ul din ordinul
regelul Manasca; tot aid se Vise ci ar fi ingropat. Din cel
trei-Nadi de arginti al ha Iuda pentru care an vindut pe Isus ,
s'ar fi cumperat un loc ce se diame campul sangelui sail Hacheldama.
Acest be se aft spre miaVe-Vi de la Sion d'incolo de valea
Chinomului. In dosul acestul lot se inapt muntele puma Sfatul
reu gi in-care Clare a gasit monumente gi inscriptil grece : Tit;
ityla;
In valea Chinomului, spre vestul cetatei, se vede o hinting ce
porta' numele viiei. Mai nainte d'a ajunge la porta Damasculul,
veVurain o pesteri in care se Vice ce Iereinia ar fi compus planger&
sale, adanchnea acestil grote 'ite se fie de 38 piciore gi
lungul de 30, invelitOrea se sprijina de doue colOne. Spre Est se
mai vede o grote ce se Vice ci ar fi fost inchisorea lul Ieremia,

LA IERITSAL1M 75
La 600 pa0 de Ia groth, v5cludin un monument pe care top
chletorii it insemnd. Se crede ca aid ar fi mormintele regilor Iudeei,
din urma lui Irod; iar unii pretind ca se afla qi mormentul
Jul Otaniel, Gedeon, Samson, Iefta yi alti judecdtori ebrei ; ind
on este nimica sigur. Nu puturitm vedea tote aceste lucruri, cut
nephsae. and gandesce cine-vala tinipii tecuti, la gloria, mgrime,
puterea acestul popor, pe chnd arta ¢i indestularea inalta
aceste mhrete monumente, si apoi trece la starca de astNI, tine
pate d no verse o lacrimh asupra degertheiunei lucrurilor °menesci?
Acest sentiment se face cu atata mai dureros child gindim
eh aceste popore ad treed, an s'ad sacrificat ele singure.
Ori care popor, on care ar fi mhrirea lui, va peri Intro Ali gi or-
mele lui ensu§i se vor sterge sub greutatea secolilor ! ferice Ind
acele poplin care prin virtutile lor vor afla miqlocul se amhe sosirea
orel. de perire ! . . on ce popor cade, se stinge, el ensuqi
este vina chderei sale, a suferintelor sale . poporul ebred Ind
perduse virtutile lihrbiltesci ale vechilor for strebuni ; moliciunea
gi luxul, it duse Ia simtualism, acesta la idolatrie , idolatria la
schism apoi la slAbiciunea ce purcede din desbinare.
Noi hisardm aceste morminte a dror vedere ne amplea de intristare
§i ne Inturnardm in cetate, tot prin valea lui Iosafat.
Pe tale ni se spuse c5, un engles caletor, v54end acesth vale, ar
fi intrebat pe dragoman = Acesta este valea lui Iosafat ?
Acesta, 1-a fost respuus.
Unde, Ia invierea cc are se fie, toti mortii aii se se adune?
Aid.
Din Londra este departe, clise englesul ell am venit asthdath;
calea este grea age dar, ca se nu mai am necazul de a
mai veni odath la tirnpul invierei, uitiite ce void se fac a
vor-
bind ast-fel el incirch un pistol cu care se sinucise. Acestii
aneedoth ce ne-o spuse un diver, am citit'o mai in urmdinteun
voiagid.
De aid ne duseiim se visitam gemia lui Omar.
Omar, dupd ce ld Palestina, dete odin se se zidesch in lerusalim
o gemie frumeosil pe locul unde se afla alth dad templul
0

76 chtTonti
lul Salomon. El ensql lucrit la temelie, chiar ca minile sole, del
voea se face un monument down de templul Id Salomon. Se tile's
ca Sofronim, seful bisericei chrestine do aici, veclend ca se zidiso
aceste gemie muri de durere.
Gemia lui Omar este una din trel gOnail pe care musulmanii
le precuese ca cele mai sante. Cele-alte done sunt cele de la Meca
si Medina uncle se due In pelerinagifi; cea de, la Ierusalim se numem
Al-Acsa (depktata).
Spre Vestal gemiel se inalte nisca.cesciore tureesci, ocupate de
Ornenil el, In mitllocul cartel se inalte, gemia ce formeza un optogon
rogulatko belte, sferice, cu o semi -lung auria, o Incunune.
Bolta se odihnesce pe o plag forme, unde to urci pe o scarii largi
de sese trepte, aid 5,11.44 pe patru porti co se uite, in cele patru
punctaii cardinals , trel porti ailfie-care eke o porgi de leitin,
gracios lucrat'U; cea de la nord este Impodobitli cu o portia cc
skis pe 8 colons de marmuii de ordinal corintian. Cele patru
perti unite, stint prttrunse, fie-care de opt ferestre; cele patru prin
care antrir, au numal cinci. Aceste ferestre snot ornate en sticle
colorate. Tie ce facade a gendei este impe,tratg si pgrtile impkratului
formezrt in fie-ce anghifi, niste pilastri plini, piosul peretilor
§i friza sunt, Iv din afarg, imbrecate- in anarmure, albs Zvi
albastrei iar in antra este imbreeat tot cn marmurg albrt. Piatra
de sus a pketilor fi
friza sunt coperite de mid pkrate de
smalt, de mai matte fete, dar printre care domnesce face, albastrrt.
Aceste pkrate stint amestecate de arabescuri §i versete din coma.
Se ved de departe si formezil un mosaic ciudat gi gracios tot d'oclatii;
coperementul este de plumb ; bolta ince,' este coperite; cu
plumb.
Citti au putut se Litre in antral getniei, ne spun ce, nu este nimica
iuteresant. A intra in acesti gentle, este forte greti pentru
chrestini trebue se aiba tine -va un fern= de la Porta otomanit,
jai atunci incet se incercil mare impetlecare din partea preotilor
musulmani. Noi abia, puturem a o examina pe din afara,ci acesta
pentru ca erain insociti de ceful poli iei diu Ierusalim ce 1110'111am
la p6rta cartel acestii gang.

LA TERITSALIDt 77
Dar eta destul despre gemia lui Omar. S6 vorbim de templul
lui Salomon.
Ne vom imprumuta la mai multi autorl vechi gi -nuoi ca sit dam
o idee cat se va putea mai justa despre Reel templu minunat.
Salomon trimise la Hircan regele Tirului trimita lemne
din cedri Libanulul i architecti fenicieni ca se lucre Ia templul
ce avea de gand se facil. Mai 'nainte d'a incepe luerarea., 'pteparft,
prin marl stradanii , local pe care bra se' zidesba.lLutrarea
incepu patru and de la domnia lui Salomon gi tinu 7 ani.
Templul eel de piatra era de 70 cudee de lung,.20 de larg
30 de malt. Inaintea portei lul se afla o podia namita Ulam, a
carii lungime coperea tote latimea templalui. inaintea acestil
portici eraa dou6 colOne de aroma, atat de inalte pg eat templul
era de larg, gi largi de 12 cadet fie-care, cu napetele asupra lor,
nalte de cinci cudee. Surfaga capetelor era coperita cu flori de
mini in relief. §epte lanturi incongiurail atesta surfaga gi 'forma
un fel de vita. La -fie-care din tele dou6'margini ale capetelor eta
pe lant, o slag de grenade. ColOna despre miag-Oi se them Machin,
gi cea despre nerd , Boaz. Artistul care le Meuse se numea
Hirom din Tir. Pe dead- parti in dosul.templului , pe Ianga zid,
se mai inaltaii tree etage compuse de camerc unde era se Se tie
provisiile gi tesaurii templulul. Mai presus de aceste case lipite
de templu, erail ferestrele templulul. Templul era coperit ea lemne
de cedri din Liban. Amin se vedem in antral lui. Templul
era despartit In doug : local sant care priimi name de Hegal gi
Santul Santilor care se numea Debir. Acest din urma ce se afla
spro Occident, se intindea poste a treia parte din spagiul templuhi,
Raid-L.20de cadet; largimealul era ancil de 20 cadet precum gi
inaltimea. Paretii erail coperiti on lemne de cedri, sapati in the -
rubimi, ramuri de palmieri gi de flori de tote fclurile. Plafonul
era iar de lemn de cedri, parclosOla de lemn de ciparis; peste pareti,
plafon gi pardesela era o lacral.e framOsa,impodobitii cu Hurl
de mar. In nmendoug despartirile acestal Templu, lemnele era0
ptleite ea aur ; iar in Debir gi pardosat era de lemn de cedri. Intrarea
in Debir era inehisa to o porta delemn de maslin selbatic,
ti

78 ektionil
spat §i auritg ca paretii. Asemenca porta. era §i in He laq; dar
br6Oele §i cheile for erail de aur.
In mi4locul curtit din untru, se afla altarul eel mare de aranul
ce avea 20 cudee de lungirne qi lAtime §i 6 de inaltime. Basinul
ce se afla spre sud-ost de la altar, din causa marimei lul, se cliema
Marta de aram5. Avea forma unei emisferi; marginile Jul era
lucrate in forma florilor de :crini. El se odihnea pe 12 bob de
ararna : trel din acesti bob se ultati spre resent , trel spre apus ,
trei spre nord §itrei spre Afarti din acest mare basin
mai erail alte 4ece care erati, fie-care, do 4 cudee de adancime.
Eraii aletilate pe piedestalele de arama care stair pe patru rote
Piedestalele eras impodobite cu figuri de lei, de bob qi de cherubimi.
Cinch basine se aflati a§e4ate spre nord §i cinci spre inia-
46-cli. In Heial, inaintea antr5re1 in Santul Santilor, era altarul
parfumelor de lemn de cedri, coperit cu aur. Candelierul cu qepte
ramuri §i masa panel se afla pe acel loc , ca in tabernacolul bib
Moise. Mal era ancil la fie-care din dou5 pa4l, cinci candelabre
si
cinci mese de aur on o multime de cupe , vase §i alto unelte
tote de aur.
In Debir era arcul sant pe un piedestal ; del cherubimi de lean
de maslin poleiti cu aur, la doug marginl ale arcului , de 10 cudee
de inane fie-care, qi aripele for intinse copere5 tog liirgimea
Debirului §i arcul.
Templul era zidit pe muntele Maria.
Nu departe de templu, Salomon mai zidise palatul sal care,
dup5 istoricii ebreb, costa 13 nub de lucru. D. Mune pretinde ca
tot edificiul acesta forma un paralelogram cu o carte la mi4loc
lung de 100 cudee, cinci-cleci de larg gi 30 de inalt. Fondamentul
era de pietre marl pe care se iniilta ziduri de platra poleite §i
impetrate prin cob:me marl de lemn de cedri. Palatal era despartit
in trel etage al direr plafon era de lemn de cedri. Impregiur
so afla, la fie-ce etagiii, ferestre. La antrarea se, era o portic5 sprijinitil
de colOne de 50 cudee de lungi gi 30 de largi. De aid mergea
inteo saki ce se chema portica Justitiel. Acolo era tronul Jul
Salomon. In dosul porticei, in curtea din untru, era5 , la o parte

LA IER1JSALLM 79
apartamentele imperatului; de cei-altti, parte, ale imperetesel,
fiiea regelul din Egipt. Edificial era ocolit cu o curte formate
dinti'un zid. Trouul lui Salomon era de iiorie coperit cu aur.
Dosul lui era rotun4it in sus ; to urcal aid pe 6 trepte, avend fiecare
trepte dol lei la cele doue margini ; in sala armelor se vedeii
doue sute de bucliero marl de aur qi trel sute mai mid.
At51 templul cat §i palatul am 4is 01 se despoiare de Sisac, rego
al Egiptulul, mai tar4iii de Filisteni sub Ioram ; iar sub Nabucbodonosor,
Chaldeenii, surpare cu totul templul §i palatul. Cele
done culotte Yachim §i Boaz cum gi
marea de aramd , se deremare
§i se blare la Babilon. Cirus regele Pertglor, dete voe mai
WOW ebreilor, se face din nuoil templul lor ; dar se zidi numal
sub Dark. Acest nuoil templu se numi al lul Zerubabel ; era mai
tot atht de mare ca al lul Salomon ; dar nu avea nici bogetia ,
nici frumusetea celui d'anteiii. Dupe dna secoll acest templu se
surpti de Erod sub euvent se zidesee altul care se respuncle cu frumuseta
celul d'anteiii. In locu'i dar, zidi Erod un templu ce so
severf: dupe opt ani §i care intrecea in frumusete pe al lul Salomon.
Templul lui Erod se surpe cn totul la luarea lerusalimulul
de Titus d'impreuni cu tote cele-alte edifice.
Era timp se facem o visite palii din lerusalim pentru care event
scrisOre viziriale. A doua Ali dar merserem A-1 vedem.
Chiamil papa ne priimi cu o politete §i buns-vointe rare.
Acest paqii este dintre turcil cel tinerl, cu Mei mai nuol §i generime
in privinta chrestinilor : nici un alt pa§e'inaintea lul, afare
de Ibraim, fiul lui Mahomet Ali, nu fecuse atatea concesil pentru
cbrestini. Ca se arate arabilor fanatici el nu trebue se mai existo
orbele prejudectiti religiose qi desprecul ce au pentru biserica ekestine,
acest pole veni regulat, in tote serile din septemina mare
a Pastelul la biserica rostra.
Pap no intrehe de voim se mergem se vedem Iordanul r3i marea
Morte, dupe cum fac toti pelerinii; respun4endui eh' dorim,
no promise se. ne dea cavaleri se ne insocesce precum gi un tort.
!use noT IT multumiretn §i IT cliserem el voim A mergem odall
en multimea pelerinilor greci, pentru ca se vedem aceste procesie

80 cALtTo.Rit
curiose; cid pentru tort, qi alto trebuinctOse, IT 4iserem ce grecii
caugeri s'ail insercinat singurI a ni le inlesni.
d Nu trebue se ye 16841 in speranta ce ve de ciangerii, Elise
el riclend, on -cum, la intemplare se ve trebuesce, le arlati tote la
mine. v
De la pap, merserem se visitem cite-va alte locuri in Ierusalirn;
veprem casa sir-term-tit nude se dice ca s'a nescut mica
Domini lut Aid great ail zidit o biserice de mutt; day astell
este *Atte, entrarea in pestera ce a fest casa de nascere, se aft
in biserice. Aceste bisericit nn este departe de porta bentului
Stefan.
Mai departe de aici visitarein locol nude Isns a fest arestat.
fratit latini au gidit aicI un altar.
Merserem de aid se facem visite Patriarchulul catholic. El. ne
priimi forte bine; este un italian, om forte invetat tli intelegetor.
Ne intrebe despre lucrurile resboiului ; vorbea despre aceste cu
inlesnirea until militar.
El ne invite sit rnergem se sedein la schitul catholic nude ne
promitea tote multumirea, adhogend ce in latini se priiinese streinil
de ori-ce yit von fi. Not II multumirem ; el ne rue,' se visa
tem eel putin a.lrepmenturile lor.
Curetenia to renduiala domnese in al for schit, aid se al ca-
mete in care citletorul aflit aceeali comoditate ca la o locante de
ritindul entail. Dupe un nue ordin al papet , celetoril se ospet6ze
aid in timp de 20 pe, faire se se to de la nimeni p leseae
pentku ospitalitatea date.
Tot in acea t visitaritm monastirea armenilor ; biserica for
este until din ceie mat frinnose monuments din Ierusalim. Niel
great, nici catholieff nu ail ce-va mai mitret. Ea este ziditit pe
muntele Sionului in margipea cetetet Se nice ca ar fi ziditil pe
local uncle a fost altil-datil casa Caiafei. Acolo Eetru, qeclend in
foe, dupe cc prince pe Isus, se lepilde de stepanul see, respun-
Pod et flu it cunosce.
Nu depute de Met pote chiar in acest loct fost palatal finperatilor
veclit ebrel. Aid se trecure atiitea fapte marl qi
fru

LA JERUSALEM 81
mese qi tot de odata. atatea mic§orimi, atatea crime ! Aid era loaqui
celor mai frumose film ale Iudeei, care cele d'anteie, impletira
lanturile de robie ale ebreilor, impletind cununile desfatarilor
§i ale moliciund.
Aid, imperatul David, preamblandu-se pe terasele palatnlui
seu ,veclu in gradinele vecine pe Batseba femeea. lui Urie a earn
frumusete perfecta turbura mintea imparatului. Aid Batseba se
desonora fn bracele acestui suveran. Tot aid, ca sa spele pacatul
ce urma acestel fapte, David compuse sublimii sei psalmi, treeand
in lacrimi gi in rugaciune. Aid Amon, fiul lel David,
prefacenduse ca este bolnav, alma pe Tamor, soru-sa, §i o desonora.
Tot aid, ostenit de ani, de lupte, de desmerari, betranul
imparat, elute: in deqert se reintinere simturile sae cele stinse in
braeele Abisagar, cea mai frumosa fedora din teat imperatia.
Afars din porta cetatei ce nu este departe de schitul armenese,
se vede o mica gemie. Se dice ca acesta gemie este zidita pe mormentul
imparatului David.
Loca§ul patriarchiel grecilor este forte intins, compus de mai
multe case, impletite una en alta, fare; architecture', gust §i cuvent
de a fi ast-fel. Aid este locaqul superiorului archiereilor §i
altl calugari mai mid. Cand ajunseram in Ierusalim , cavazul
de la Ramla ne duse aid unde de o camdata trag tots streinii de
ritul oriental, §i de aid, eel ce sunt de prisos, se trimit pe la alte
monastiri grece din Ierusalim,
Pe not ne duse aid la un clinger grec, dragomanul anteiii al
patriarchiel. Acesta, se vede ca fu inse'reinat se ne cerceteze 86
vey: ce emeni suntern , apoi se ne dea ospitalitate potrivita en
positia nOstra sociall; dera se vede ca persOnele nostre nu prea
insufiara mare lucru, cad de aid ne trimise se locuim bite° sale'
mare, cu alai patru-yci de pelerini. Aid ne asternuse , pe lespede
de platra, cate un tol vechiii ca la cans. La acesta vedere
nea0eptata chemaram cavazul 1i-1 dara'm ordin se ne porte bagagele
la vre o locanda. Atunci, numai atunci vOuram o mateme
de calugari, venind se ne invite, fie-care, la monastirea sa unde
era egumen. ET ne adusera aminte de stapanii de ospatarii ce se
6

82 cialToall
arat6 pe vapore cand ajungi in vre-un port , §i to ostenesc cu invitatiile
ce-ti fac §i desretilrile cell promit. Noi tinarim bine
§i e§irilm din patriarchie cu bagagele nostre. Mersera'm la locandi
unde afiarIm mare multumire despre tote. Cite Pe qurilin in
Ienisalim, pe fie-ce Ori venea la nol cate un ctilug6r s6 ne a& ce
Omeni suntem; dar nob r6spunseram la tote intreblrile for atat
de incurcat qi contra4ic6ter, incat el se intuniar6 mai incurcatl
de cat veniserii.
Pala trimetend la nob pe dragomanul §i doctoral 8611 s6 ne visitese
din parte-1, qi s6 ne vestescl ca are a vie la nob s6 ne ve4i
intr'o ,i , ealug6ril antrar6 in mai mare curiositate. Atunci et
cre4nra a orb suntem niste boeri inriusitori din tell., sell niste
agenti secreti trimi§i ca se -1 spioneze. Mai tarpi v6clurfi ca nn
eram Did una, nici alta, ci niste simpli cal6toff en scrisori bune
de recomendatie.
La antrarea nOstr5 dintr'o preamblare afar din Ierusalim nu
mai aflaram la locanda bagagele nostre; calug6ril le luaserI §i
le-ail fost dus la monastirea santului Archangel. Aid el preparaser6
o camera frumos6, en trei paturi francese. EY ne rugaril atata
in cat ar fi fost o irnpolitet6 din partea nostra 86 nu priimim;
facurAm ins6, conditie, s6 le dam ceea ce dam ,Lila locandi. Mu-
Oral Iona, sell umbra lui Macbet ce ne urma neincetat, In bueltarul
nostru.
Veniturile santului Morment sent din principate.
Din taxele puse asupra pelerinilor ce yin s6 se inchine in Ierusalim.
Din darurl de la Rusia §i alte locuri.
Din inchirieri de case etc.
Din mosteniri de la particulari §i de la calng6r1 bogati ce mor
in Ierusalim.
Ins cele mai insemnate sunt cele ce yin din proprietatile acestor
locuri din principatele nostre 1i din taxa pelerinilor.
Veniturile propriet6tiler for din principate sunt destul cunoscute
de romani ca a le mai in§ir aid. Vom vorbi numal de taxa
asupra inchiniitorilor. Acesti inchinalori greci, bulgari. serbi,

LA IERUSALIM 83
arabi, sirieni, ruIl etc., abea ajung la Iafa gi trag la monastire, §i
aunt siliti se suscrie inteun registru numere lor, apol indata fiece
inchinator este indatorat se numere 24 de lei turcescl pentru
ospitalitatea de o nopte ce se compune d'o sups de lute @i un loc
de dormit intre nisce ziduri deqerte qi umede. A doa-i deca el vor
se mai qqa, trebue se minince de la den§ii. La schitul de la
Ram la, fie-ce inchinator, , suscrie in registru qi da. 12 lei. Ajungend
la patriarchia din Ierusalim , suma se face cu totul mare,
faro ca felul de ospitalitate A se imbunatateze. La biserica s-tului
Morment, la Gepsimania, Betlehem, s-tu Sava, profetul Elie, in
biserica Crucel, pretutindeni unde mergii A se inchine, trebue se
dea bani , qi trebue se mergit , egci alt-fel nu i se da la plecare
diploma de Hagia. Pe cel maT saraci ii gonesce, pe uniT chiar iT
inchide pane: ce platesc. Mara de acesta se ia o taxa de 24 lei de
om, pentru ducerea la Iordan. Suma totals §i anuala ce se ia de
la inchinatori este forte mare. Pe fie-ce an vin inchinatori de la
2000 pang In trel mil omeni qi nici and nu cheltuesce in Ierusalim
mai putin de 5000 lei.
Cand ajunga in multime inthinatorii In Ierusalim , calugarii
greci se areta la ferestre cu un zimbet de triumf qi de desprec tot
d'odata pe buze. Fie -tine scie atunci ca bucuria for este determinate:
prin numerul inchinatorilor.
Eta cum vorbesce un caletor in scrierile stile despre pelerini.
c In fie-ce an pled din Morea, din Archipel, din Constantinopol,
din Asia mica, Bulgaria, Macedonia, Armenia, Rusia, Siria §i Egipt
o multime de pelerini de tote verstele §i de amendoue sexele. Numerul
for se urea in anul 17841a 2000. Calugarii ce ved pe registre
ca alts data venea de la 10 pens in 12 miT Omeni , striga ca
religia cade §i zelul chrestinilor se impucina. Dar trebue se lc dam
dreptate : acest zel este costisitor, fiind ca cel maT simplu pclerinagia
costa cel pucin 4000 fraud. (Volney).
Alta-data darile eran mai marl, fiind-ca gi
turcii hail maT mult
de in calugari. Fie-ce pelerin era dator a platesca un drept pentru
antrarea in acest pament, Era a maT num&a alte darT ce
purcedea din imprudenta pelerinilor in timpul cat §edea in Ieru

84 CiLgTORa
salim : se platea un drept deosebit pentru on -ce procesie; se mai
del bani la guvernament pentru dregeri de case, de ferestre, apoi
la fie-ce schimbare a superiorului §i a pa§ei; gratificatii ascunse;
asta'cli este ce-va imbanatatire.
Patriarchia grecilor are vre-o 15 monastiri in Ierusalim. Tote
monastirile de afaril, cum Betlehemul, profetul Elie, santul Sava,
Crucea §i altele, ail de la patriarchie cite o mica suing anualii.
Dna nu se ajunge, egumenul implinesce lipsa cu eigtigul de la
inchinatori. Betlehemul priimesce de la patriarchie 10 mil de lei
turcesci pe an sal 200 galbeni, pentru tinerea Bisericei, a scold
§i a Omenilor.
Patriarchia are o tipografie iyerusalim.
Se cheltuesce and bani en dregeri §i zidiri; cu tote ca am vd-
4ut forte pucine; se mai cheltuesce cu propaganda religiOsi prin-
tre arabii chrestini. Grecil aunt silitl
se le dea banI ca se in so
face catholici; se mai cheltuesce cu membril mesglisului, spre a
capdta felurito favori.
ChM osebire din timpii vechi cu eel de astap! Astd.cti pelerinil
ce vin se. se iuchine, se piiimesc de caluggri re% §i pentru un
interes material. Card aruncam °chic in &futile vechi, ne amplem
de mirare veclend schimbarea! in timpii trecuti pelerinil se priimai
aid de cavaleril santului Ion ; mai tattliii de gardienii santale.
Monnent ce eraii de Anthill s-tului Fracesco d'Asisa.
strand datinele din timpii cei vechi, ceful for spdla el dnsu§i piclOrele
caldtorilor qi le da tot ajutorul (Mum)

LA IERUSALIM 85
CARTEA VII
Ducerea la Iordan a inchingtorilor de ritul oriental, ca 0 se
mole in acest rig, se face in septemana cea mare a patimilor. Aces
4i este o 4i solemnelg. Guverngmentul trimite o mare escorts do
cavaleri arms*. se insocescg pe cale pe hagil, ca 0 nil fie atacatl
de cgtre beduini.
Inainte de pornirea acesteT caravane, §eicii seri capil beduinilor,
trimit la patriarchia greed deputatl care se indatorg sg
lase 0 treed fgrg supgrare caravans. qi 0 dea omens ca 0 o insocescg
; patriarchia din parte'T se indatorg se dea §eicilor o sums
de bani pentru acest sfer§it. Indata ce se fac aceste formalitgg,
Pa§a trimite din parte'I cavaleri turd 0 un om care 0 facg policia
pe cale. Patriarchia trimite un danger qi beduinii, doll&
4eci piing la patu-clecT cavaleri de al for cu cats -va qeici.
Mai Inainte de pornire, fie-ce inchingtor este indatorat sg numere
in casa patriarchid 24 lei dreptul seil taxa acestel plecgrT.
Tot patriarchia este insgreinatit 0 ggsescg can' trebuinciogI sell
alte mi4loce de transport qi se tae pentru tote un prep hotgrat.

86 chtTonfi
Cail se platesc deosebit. 0 parte din acesti bani reman in patriarchie;
cei-alti se daa la Beduini. Asta-data numeral hagiilor
abia se urea la o mie sufletc, din causa resboiului ce ocupa tog
lumea chrestina din orient. Pentru acesta scildere calugerii nu
eras vo1o§1. ET ni se planserl ca romanii, dintre toti , nu yin la
Ierusalim.
Volney dice ca pe timpnl sal o ducere la Iordan raporta
112,500 franci guvernamentului turc , dar atuuci numeral hagiilor
era forte mare.
Nol unindu-ne cu europeil ce profitail de acestl ocasie!, ca se
vela stele locuri, plecarIm asemenea §i nn ca se ne scaldam in
Iordan cum fac unii;
nici se visitam urmele cetatilor biblice,
cum fac turistil Europel, nici ca se spargem splinul cum fac
Englesil; dar ca a vedem acesta mare procesie atet de curiOsi
§i imposantl. Trebue se alba cine-va credinta adancl qi laudabila
a vechilor chrestini sea frumosa nebunie a archeologilor ce
cautl mine, ca sit caletorescii ea placere in aceste locuri, pe o
caldera atet de tare, un sore atet de ardetor §i un terem atit
de uscat. Tote locurile acestor teri sunt mai frumose in cartile
caletorilor , dispuqi tot-d'auna se laude on ce ved ca se
intereseze pe cititori ; dar in realitate, scad malt, caci cele mai
melte lucruri care fermecl pe invetati, nil stint sigure. Natura
ea ensqi, in aceste parti nu are nimica de pitoresc se despagubesca
pe caletorul desilusionat gi semenl ea enseqi di a imbracat
veld intristarei §i al mortel de tend mantaitorul lumel a suferit
pe truce pentru Omeni. Vedend acesta nature sired, aceste stand
gale §i arse de sore pe care iarba §i arboril parcii se cred el se
umilesc de a cresce, aceste val coperite de nasip §i acele plante
ce palest §i mor indatil ce se nasc, nol incerclm un simtiment ce
nu are nici meritul adancei melancolil, ci stela al abaterel qi al
mortei.
Plecaram totl de o data, avend in capul procesiel o bandl de
musics arabl' ale carer instrumente a trebuit se se fi na'scocit inaintea
potopulul lei Noe. Mal tot/ populatia din Ierusalim egise
afara din porta santalui Stefan qi in vales lui Iosafat, se prives

LA TEBIJSALIN 87
ca trecend armia pelefinilor. Trecurim printre done randuri de
femei arabe, tnrce, ebree etc., cele mai multe invelite la fags.
Dupe trei *rare de org, trecurgan pe lingg satul Bitania unde,
dupe traditie, locuea Lazgr cu surorile stile Maria qi Marta,
si nude se retrase Isus, in cele din urmg Mile, de gOna ebreilor.
Cali -va arabi ce boned acest sat, arata pentru cite -va parale celor
ce vor A credit nn morment qi o grotg 4k:end ca este grota
nude locuea Lazgr gi mormentul seil.
Pretutindeni, in Palestina mai ales, pe unde tree streinii, omens,
femei, fete stair pe tale gi fare cuvent, nici nqine, iti cer
bac§ipl. Trei ore de la Ierusalim, muntil ce trecem incepurg din
ce in ce se is o fisionomie mai tristi, mai selbaticg; verdeta incetg
cu totul si calea se filcu anevoi6sg. De cand in cand vedem,
pe marginile drumulul, radicanduse, asemenea mortilor ce imaginatia
poetilor Gennani ii vede radicanduse din morminte, cite
o fiinta omenescg, cite nn beduin , Oiumetate gol , cu chipuri palide,
sbarcite si sinistre pe care ratgcea nn zimbet amar ce faces,
si mai sinistri fisionomia lor. Aceste fantasme intinded o mane,
negrii ce ai fi crept trans?arinte, se prihnesca bacsisul, pe cand
cu cel-alts
mina Linea o pupa.
Cana ajunsergm in verful cel mai inalt, veduram valea Iordanului
care pe ici pe colo, pe undo se scura capriciosul rid, era
verde ridetOre. Aici se vede Iordanul curgend in ocoluri vi marea
Mortg inchisg intre doi munti.
Dupe cite -va minute eram in vale. Caii nostri ne duserg ca
intimea ventului la local unde a fost altd-datg cetatea Ierihonul.
Tenho sell cetatea Palmierilor era aledatd in acestg vale *se
ore departe de Ierusalim. Ea se lug de ebrei sub losue urmetorul
lui Noise. Patru-tleci de ani dupe sosirea ebreilor In Palestina,
Omeni, vite, tot ce era vietuitor inteacestil cetate, cadu sub sabia
cuceritorilor; cetatea se arse cu tote avutiile ei. Iosue pronuntg
atunci anatema peste tog aceia ce vor zidi din nuod aceste
ziduri. Cu tote acestea se rezidi de Hial de la Betel. Aid locuirg
mai in nrmg profetil Elie si Eliseid. Cand se inturnarg
ebreir din exilul Babilonului, aflarg Ierihonul in &yea lul. Prin

88
chtToRti
cipil Macabel fl fortifica mai in urma. Erod facu aici un teatru
§i un palat. Sub Vespasian, se darame; Adrian o zidi din nuou.
Pe timpil cruciatilor se arse Cu totul. Iar astridi nu se mai cunOsce
nici o urma. Palmieril eel vestiti au out sub secures
Beduinilor. Rose le de la Ieriho, despre care vorbesc poetii at incetat
de a mai cresce in aceste locuri de tend mina delicate a feciorelor
Ierihonului au inghetat sub sarutarile mortei.
Pretutindeni prada, desolatia, no aduce aminte de reutatea
°multii din tote locurile, din tote timpurile ! Ore cartea trecutului
scrisa cu lacrime de singe r a vedesce ca viitorul nu va fi mai
ferice? Tristrt gi durerOsS cugetare ! Cat de malt trebue se sufere
omul cel bun la acestri gandire! Presentul se amesteca ince:
qi ma'rturisesce ca nu este speranta pentru visele cele dulci ale
inimilor nobile §i gener6se. Amar acelora ce in sborul imaginatiei
for sI-afi format o patrie, o societate ideals gi frunthe ca sufletul
lor! Vine o di cand tot ce este verde , tot ce este tinar in inirne,
inbatranesce §i se usucii! Felice and: de acela pre care mertea
flu cosesce inainte ce trista realitate nu a cosit and &rile inimei
sole.
Nu departe de Ierihon, dice santul Antonin in caletoria se, pe
tei dInteid timpi ai chrestinismului, se afla intr'un munte o
grota unde locueil in rugaciune gepte fecioro. Fie-care feciera
avea cameruta ei in fundul grotel, venite fiind aid' din pruncia
lor. Gaud marca vre-una din ele, se ingropa in cameruta unde
locuise §i se scotea alts camera pentru site. feciera. Aid se dice
ca se prtstra panzele seu giulgiul cu care s'a fost coperit corpul
lui Isus.
Acestri vale are §ese ore de lungime, tree de largime. Paulen
tul el este nasipos §i coperit ici colo de erburi palide qi rant Pe
local unde a fost cetatea Ierihonului, se afls o dumbraviera de ar-
burl selbateci crescuti din sinul nasipului qi face an fel de oazis
in midlocul de§ertelor vecine. La umbra acestor arbori curl' un
riulet ce vine din muntele Carantania. Iosif dice ca isvorul lui
era forte aprepe de vechia cetate. Profetul Eliseiu, care 41 dete
namele sea acestul 115, indulci apele lui ce mai 'nainse eraii se-

LA IERUSALIII 89
rate. c Aduceti'mi sare y dice profetul locuitorilor , §i uruncand
sarea in isvorul riului, mai disse : c Wit ce dice Domnul , acesta
ape.' nu va mai da nici morte, nici seceta » Apol apa se film bunk
Muntii intre carii se aft/ acesta vale, sunt inalti, sterpi §i pulberati.
Muntele Carantania ce este aid este acela unde Isus a postit
patruileci de Bile §i unde i s'a aratat diavolul ca se-1 ispitesca.
Pe cOstele acestui inuiite, mai in sus de fentanal , se afla ruinele
unei monastiri. Mal inainte, mergend catre marea MOrta, so ved
ruinele monastirei s-tului Ion; stint pe opumatate surpate. Pupa
losue §i vestitul Water d'Anville aceste mine se gift' pe taremul
unde a fost in vechime Galgala, unde tabilritra ebreii dupe ce trecura
Iordanul gi unde gad for inalta 12 pletre ce scose din Jordan,
sere aducere aminto di Israel a trecut Iordanul. Aici ebreii
incepura se' pratice tilierea impregiur pre care o parasiseril de
40 de ani. Tot aici mancara, pentru anteia Ora, fructc din pamentul
Canaan. Aici angerul resboiului se meta lui Iosue. Galgala se
facuse cartierul general al ebreilor. De aici ei pornira in contra
lui Adonisec rege al lerusalimului.
Prin stitruirea calugeril or greci, se a§ep pe langa dam brilviOra
o mul %ime de corturi destinate pentru pelerini, nefericitii ciliatori
carii plata tote cheltuelile procesiel. Dar printr'o intemplare
ce nu este raft in aualele societiltei omenesci, corturile so
ocupara de cillugari §i de rudeniile lor, de cavazi, de beduini; hagiii
remasera sub cer, espuqi in sOrele dilel gi la roa noptel.
Cillatorii Europei aqeclara corturile lor, Tanga un apeduc.
Calugarii ne-ail fost gas la. Ierusalim se nu luam provisii, cad'
acolo Oa Ierilion) ei an ingrijit de ale mallard cum §i de un cort
pentru uoi trei. Chiamil pap insa ne-a fost dis : Nu r e lasati
in speranta calugarilor ! El avea dreptate. Dupe ce ajunserilin
la Ierihon gi
ceruram nit cort, calugerul dragoman ne respunse ca
nu are nici un cort. Din norocirea nostra, paid ne trimisese un
cavaz la plecare. Acest out precios, indata ce se incunosciinta de
buna-vointa a calugarului, se duse cu patru beduini qi puse manape
ccl d'anteia cort ce intalni mai indemana. Acel cort era ocu-

90 ciaTomi
pat de nepOtele calugerului. Fapta nostril supers ateta pe unchiul,
In cat nu vru se ne trimita mancare. Nol avem ca not budder,
pe popa Iona sail Elidor. Cavazul ne aduse cele trebuinciose; umbra
lui Macbet le prepare, trecendule prin foe §i prin ape, §i nol
pranpam ca tot-d'auna; ba anca, trimiseram se invite a manca
en nol calugerul dragoman. El refuse', cu amaraciune.
Pang a nu se face tote aceste, mai multe fete de beduini, din
din satul vecin , venire' printre corturile nOstre. Intr'uu loc se
oprira, se luara de mini, fileura o hors qi impure a se inturna in
drepta §i in stanga , cantand o arie selbatica en niste voci guturale,
si de child in cand batend din palme §i fluerand intr'un chip
necunoscut in terile nOstre , imitand Ore-cum fluerul greerilor de
camp. Cea mai inalta dintre ele, sta singura in mbillocul for
parea ca tine tactul.
Dupe 'acesta veni randul cavalerilor arabi. Jucara giritul pe
cal arabesci forte frumo§1. Acesta esercitie fuse frumosa in adever.
TTitpe denqii venire comedienil, musicantil gi clicetorii de vorbe
cornice.
Aceste petreceri dainira pang dupe miqul noptel. Cutota ostenela
nostril, nu puturiim dormi de multele sgomote ale omenilor
, vitelor tfi de necomoditatea ce incercam. Pranpl trecuse
bine ; dar culcarea era alt-fel. Ne culcaram sub tort, avend, in loc
de perne, lelele tailor §i pentru asternut, nasipul desertelor. Multime
de insecte and ne superaii cu muraturile lor.
Abia una data inchiseram ochii ; dar ne desceptaram repede,
treziti de o mare larma. Hagii ail fost dat bani ca se fie sigurl
pe tale despre talhari. Acura cilugerii qi §eiciI beduinilor yoke:
se dovedesca, ca acei bani erail bine Bali; voira pote se' mai ia §i
altil. In vecinatatea corturilor se a§e4ra, and de cu sera, beduini
armatT, avend consigna se nu lase pe rad un om din einetori
se se departeze macar 4ece pal de la corturi, ca se nu-I athee
talharii.
Tot acesti beduini plecaii , despartiti , §i se inturnail toll impreurfa
dare cortnri, strigand qi descarcand puscele. Atunci geicil
for den alarms §i trimiteu pe alti beduini ca se tracteze cu.
gi

LA IERUSALIM 91
inemicii, comuni co venal se ne despOe, sea a se bath cu ei, dad
nu vor voi sa tracteze. Dar inemicii comuni, omeni cu minte ,
as ales tot-d'auna paces gi as venit la corturile nostre ca se ne
apere. Aceste giretenii tinura tog', noptea gi se repetara chiar in
ducerea la Iordan. §iretenia nu este o proprietate a eivilisatiei;
este proprie tutulor fiintelor victuitore, orl case ar fi felul lor, gi
a tutulor popOrelor, one care ar fi starea lor de eivilisatie. Dar
se aft' mai ales in natura fiintelor color slabe la care ea tine locul
puterei ce le lipsesce. Cu cat un om este mai slab, cu atat
este silit se alerge la giretenie, sea on se se apere contra celui
mai tare, sea ca a atace el ens*. Ceea ce este pentru individe,
pOte, in acest cas, se se aplice gi la popOre.
Beduinii se afla in acesta categoric in care un popor nu pOte
vietui, fag se alerge la giretenie. Divisia, nesciinta despre psterea
lor, despotismul ce-i gonesee din societate , trebuintele vietuirei,
an adus la stare de slabiciune. Dar on care ar fi causele
slabiclunei lor, este netagaduit ca sunt un popol plin de giretenie.
Multi scritori marl, intre altil Volney, s'ail aprins de mime
pentru caracterul lor onest! El pune inainte datinele lor ; antre
altele multe acesta ca dace odata ma'naneil, din mesa te. apoi te
apera cu sangele sea, gi cand va fad' roil, te vesteace, ne
voind se la din mesa te. Corn pot° se alba caracter frumos, un
popor in a carui tea no poti merge, fag a fie despuiat, Mut
sea ucis, data te aped.?
Beduinii sunt arabi musulmani , locuesc desertele care se intind
de la termurile Marocului pang in hotarale Persiei. Sunt
despartiti in semintii, on geicii lor. Limba lor este cea araba.
De religions nu ingrijesc mult ; Mahomet ii numea rebeli, pentru
acesta caul.
Nu all case, nici locuri hotarite, dar aleg tot-d'auna teremurile
vecine cu vre-un rig, unde afla spa, gi erburi pentru vite ; tarhsc
in tote pantile dupe 61 corturile gi vitele care ii hranesc cu laptele
lor. Nu lucril pamentul nici °data. Mancarea lor este forte simple.
&mama in multe locuri Cu tiganii nomacli din principate. El sunt
negrielogi in fags, macri. Vestmentul loyeste o manta lunge de

92 CiLb'TORII
land seri altd materie, cu un capugon pe cap, peste care se legl
cu o funie. Acestii. manta se chiamd baracan; eel mai avuti parte,
pe sub manta cdmage. Femeile lor ad cate o carnage grog de
paned albastrd gi o maramA iardgi de panza', pe cap. Adesea on
se resboese intro dengii. Cat despre starea lor in privinta turcilor,
sunt tot-d'auna in revolts. Cei din fundal desertelor sunt
cu total neatarnati.
Acesti strenepoti ai vechilor patriarchi, dupe D. Gische, ar fi
mai onesti de cat strebunil lor. Acest autor dA an exempla gi
dice ca anal din geicii beduinilm, priimind de la papa Egiptulul
o lefd mare gi postal de guvemator de provintie, nu aflA nici o fad
de beduin care se priimescdse-1 la de bdrbat. Aceste sentimente
nu se potrivesc cu datinele fetelor care le-am veclut pretutindenT
Intinclend mama la caletori se is mila ce o cer cu nerusinare.
Tot acest autor mai dice despre ei : P
Femeile mdritate ports
an fel de carnage mai pucin graciosii de cat a Felahelor din Egipt.
Fetele lor, in genere sunt gale : ele nu au nici o grijd de coafura
lor; perul lor este impletit . straps gi uns cu griisime , . . Cand
an beduin va a se insure, trimite o camilA la, pa'rintii fetei; data'
darul este priimit, capetd voea se vorbescd en feta, care, in acestd
intalnire, sou priimesce sed refusd propositia. Cand respunsul este
favorabil, se hota'rasce 4ioa nuntei. Mirii gepte Mile nu se ved ;
In a opts, se adund in casa pdrintilor fetei. Atunci se tae citeva
of gi adunarea se desmiardd, uitanduse alergand camilile ; a
doua 4i mirii se agecld intr'un tort. edmila data' inaintea nuntei,
se face proprietatea miresei. . .*
Am pates dice o multiple alte lucruri despre acesti selbatici;
dar find ca cele maT multe nu pot se intereseze malt pe cititoril
vom sfergi spuind o istorie ce ne 4ise cavazul nostru Hasan.
Pe ciind au4inim afard o mare 'amid, Hasan antra' in cortu,
nostru se-gi Ta pistolele gi sabia ce le despusese
gA
Te armezi de bdtae ? Il intrebardm nol.
Nu, respunse el; dar bine este ca arma se fie tot-d'auna
lan-
om cu beduinii se intampld multe. Sant galcevitori gi to

LA IERUSALIM 93
infrunte ...in ast-fel de intamplare, vorbele stint deqerte...lovi.
tulle 41 daft dreptate.
Este adeverat, 11 intrebe unul din socii mei, di acesti selbatici
despoe pe caletOri ?
Se intemple sate °date'. Aid nu sunt talhari de meserie ,
dar Bunt tofi talhari de intimplare. De te vor gesi singur see in
unmer mic qi nearmat, cei d'anteiti beduini ce-i intalni, to desbrace
; de to vei apera, te bat; de vei trage cu foeuri, to ucidli.
Sunt cati-va ani de cand mi s'a intamplat chiar mie una bung...
Vorbind ast-fel, Hasan isi amplu ciubucul ; qedu qi incepu astfel
:
Sant doi-spre-piece ani de cand veld in Ierusalim o domne
mare din tera rusesce. Aceste dome, dupe ce vedu tote lucrurile
din orag , voi se vede monastirele din afara. Intro di pled Is
monastirea santuld Sava cu done femei ale el gi un om ce o seryea.
Patina este cand un celetor de biserica grecesce, face aceste
celetorie, se spue celugerilor de la patriarchie cari gesesc cal qi II
dail un beduin spre garde. Iar caTetorul pletesce o mime de bani,
Aceste dOmni nu dete de scire celugerilor, ci trimise se cere un
om de la Pala. Pala me trimise pe mine.
Piece dar cu done femei, un om gi ea mine. Eil mergem inaintea
tutulor. Dar abia ne urcarern pe un munte , gi qese Omeni
ascunli dupe niste stand, intinsere pu§cile ,strigandune se stem.
Tot d'odate, inturnanduse care mine : c iar tu, lase ghlaurii gi
fugi, ceci alt-fel to vom ucide!*
Mai entail Ii rugahl cu bincle se ne lase se trecem inainte ; nu
fu cu putinte. Traseiii sabia ; dar patru altii, ce nu se aretasere
ince, me apucare., pe la spate, imi luara armele ai me legare
stream §i me llsare se zac pe petnent. Doi copil ce venee dupe
cal, precum qi serval, aflanduse mai in urme, o luasere la fuge
inapol. Beduinii deters pe femei 4ios dupe cal, apoi le invitare:
se se desbrace pi se le dea for vestmintele. Ele tremurand de spaine
§i ametite, se desbricare de ori-ce vestminte purtati peste cemegi,
qi credure ca beduinii se vor multumi pe atata; dar albetea cem4ilor
Ii repi; el cerure se se desbrace chiar de cem4I. Puteti

94 CiaTORII
se ve inchipuiti ca mai anteiti nu se supuserg, tinute de ru§ine,
dar beduinii le tgiarg cgmasile dupe ele si le luarg cu cele-alte
vestminte. 0 damg mare, tanarg, care nu umblase pote in viata
ei, de cat pe covere scumpe, eta -o acuma, gag cum se ngscuse,
in micllocul talharilor, cu piciOrele plgpande cglcand pe pietrele
arcletore §i coltorOse! Dar ce erag acele necazuri pe langg rasinea
ce simteg se se vecla gole sub ochii atator omeni ? Beduinil frig
luarg caii §i fugirg.
Atunci le strigaiii in limba grecescg se vie se mg deslege, cad
nurnai asa a§ fi putut se le flu de ce-va ajutor. Dar puteil ele se
me deslege, fitra se se rusineze, in starea in care se aflau? trebuirg
ling a mg deslega. Cu tarabuluzul meg inveliin pe una, cu
braul pe a doua, §i cu mintenul pe a treia. Iar de aid mersaram,
cum puturgm, la monastirea s-tului Sava. Aici alti nevoel Dupe
canOnele monastirei femeile nu se priimesc In untru. Egumenul
trimise fug vestminte caluggresci pentru cate trele, le ggsi trei
mIgari $i ne inturnaram la Ierusalim insociti de clece beduini
armati co tralaii din panea monastirei.
Ast-fel ne vorbi Hasan si e§i armat.
Pe la 3 ore dupe mieclul noptei caravana se preparg de plecare
cgtre Iordan. Beduinii si cavalcrii turd deschiserg calea. Acesta
armie de peleiini, compusg de omeni, de femei, de copil din mai
tote natiile, pe cal, pe asini, pe camile, pc pos, se silea se ajungi
pe mergiitorii inainte cu torte aprinse In mans. Toti se Indesati,
se loved unii de altii female §i copii tipail de prin coiurile in
care se after' pe cgmile ; caiinechezail; asinii respundeil prin niste
tipete neplgcute urechilor nededate cu melodiesele for concerte.
Arabii, voind se pue ordine prin randuri, Steil mai mare larma
qi Incarcgtura. Acestg caravans compusg de o mie egletori, numera
fora o mie de omeni, gardieni, Inchirietorl de cal', §1 o pulbere
de speculatori de tot felul ce urma cu m'arfuri pacinica nostrg
armie.
Vgclend acestg multime, mai de tote limbele, si religiile mergend
care local uncle Isus a priimit botezul, fnsufla respect §i da
caravanel un caracter nobil si maiestos. Dar acest sentiment se

LA IERUSALIDE 95
stingea indad ce analisa cine-va natura acestei caravaue ; turcii,
arabii, beduinii, mergeil la Iordan pentru un interes material,
pentru o sams de hilt; cillugerii se implinesci o datorie cump6rat5
cu bani de care caletori; o mare parte din dletori, ca se trecii
prin tote formalit5tile impuse acelora ce vor sa porte titlu cel dorit
de densii, de hagiii ; europeii, de curiositate ; remanea o mid parte
de Omen): care luase acestl tale, impinsi de un sentiment religios
Citt de adfinci si adeveratit este vorba Scripturel ce dice : c Multi
chemati, pusini alesi! a
De la Ierihon la riul Iordanului mint trei ore. Noi ajunsedm
acolo cu lumina Slilei, dup5 sese statii ce 5:engin, din vointa arabilor
ca se ne asicur5m, mai inainte de positia in emici/or comuni.
Vederea acestui riii n'are nimica de rar, afar de suvenirele
religiose ce ne pitstred. Ifirgimea Iordanului este de la 60 ping,
la 70 piciore; 12 piciere de adincime. &mini Inuit Cu riulDam -
bovita pans ce nu ajunge la santuri; dar este mai repede. Apa
lui este turbure. Malurile stint coperite de salcil $i alti arbori
selbateci. Locul ce el stropesec, este mai verde de cat eel alt terem
al Mei.
Ebreii it numcu Iarden ; arabii Iordanul se face din
trei riuri : din Hasbeni care ese din muntele Gebel-c4eic ; din
Dan ce ese despre Hasbeni, aprope de Tel-el-Cadbi ; din Baneas
(Paneas) ce vine de la Est $i care ese dintr'o pester5 de ling Baneas,
vechia Cesarea Filipi. Aceste trei riulete, impreunanduse ,
fac Iordanul. El cud mai anteiii in lacul numit El-Hulei (Samoconites),
apoi ese din acest lac si alergit pe baile Galileel. Trei
ore si diumetate de la acest lac, cade in alt lac ce se chiam5 lacul
Tiberiadei , pe limbs ebree : lam Chineret. Iordanul ese and din
acest lac, fuge pe valea Gorulu , gi la o distanti de 25 ore se
aruncit qi pere cu totul in marea Mord.
Caravana nostril, se opri pe malul Iordanului, intr'un lot unde se
dice, ca lsus ar fi fost botezat de Ion. indatit ce ajunserii pe mai,
multimea pelerinilor greci voi se se arunce in ap5 ; eel mai multi
din ei erad osteniti, asudati; dar acesta nu-i
opri de a se scilda
Indatit cc ajunserg.

96 cALP.T0ruf
Fie-care se cufunda de trei coffin apa.' ; o a doa persona trebuea
s4-1 moe. Aveil fie-care oni gi femee o camaqe de borangic suptire,
fa'cuta in adins pentru scaldarea. in Iordan. Cu aceste cemaqe trebue
se se ingrope la merte. Unil 1,10 nu aired cami41. Femel de
tote verstele qi albetele, cu cameqi suptiri, altele fare ciime§i,
despletite, se aruncaa in ape, printre omeni, qi iii espunea astfel
corpul for la vederea arabilor suricletori. Ar fi creOut cine-va
a vede o scrildetore a nitnfelor din mitologie. Atata numai ce cube
mai mate din aceste nimfe inbetranisere qi se uritisere acuma.
17n yreot grec intrase in ape imbrecat, qi acolo cites pe o carte.
Eta ce {lice in itineraryl sea santul Antonin. c Valea Iordanului
era locuite de sihastri. In luna lui Iulie qi August, malurile
marei MOrte, in vecinatate cu gura Iordanului, se coperea de lepro§i.
Dupe ce stall tote clioa culcati pe mal, sera se muiad in
apa lacului Asfaltit, qi Dumneclea vindeca pe eel care voia el ...
Segor era ante in piciere §eptc monastiri de omeni qi §ese de femei
se afiaa prin vecingtate. 0 cruce de lemn, infipte in apa Iordanului,
insemna local unde Mantuitorul priimise botezul. In ajunul
Epifaniel, in tot anul, vened aid multime de chre§tini ; eel
ce serba, antra in ria, ilbine-caventa,qi indate riul Iordanulni se
oprea cu mare sgomot ; undele remaneti nerni§cate. Chre§tinil din
Alesandria veiled la aceste solemnitate, cu vase cu balsam 0 alte
aromate, pe care le umplea cu ape din Jordan. Din aceste ape stropee
corebiile la fie-care none ciiletorie pe mare. Chreltinii pgra-
sea Iordanul, dupe ce se muiad in apa sante ... Dupe ceremonie,
undele Iordanultil incepeil iar se cure ca mai inainte cetre marea
?Aorta.
Aceste stint scrim de o mic done sate de ani. Ducerea la Jordan
este dar o veche dating.
Multimea cu care venisem aici, era 0 se intorca indate la corturile
de la Ierihon, unde erad se mai dorms o nopte. Grecil nu iubesc
sr, veils marea Mae. Nob lesaram aici pe toti acei sciilda.'toff
qi purceserem cetre lacul Asfaltit. IIn qeic de beduini. ne dete ,
pentru 50 lei de persona, tin cavaler se ne insoeesce pe tale. Cu
nn singur beduin, egti tot-d'auna sigur d'a nu fi atacat de beduini.

LA IERUSALIM 97
El despot adesea pe acei aletori ce nu se insocesc de unul din
el, cici accia dovedesc ca nu ail path dreptul de celetorie in locurile
lor. Dupe o or si jumetate, ne aflarem pe malurile lacului ,
unde intaluirem o mare companie de Englesi qi Francesi.
Acest lac see mare este inchis intre doui munti. Este de 20
leghe de lung si patru numai de lat. Dupe La Jenesse (c. 14-8-3,)
pe acest loc nude astip este lacul, alts -data era o vale ntimite
Sidim. Aid se aflati o multime de putnrI de asfalt. Se 'lice ca
aceste mare se forma din catastrofa care arse cetetile Sodoma,
Gomora, Adana si Seboina. Mal inainte de aceste catastrofe, aceste
ceteti era' guvernate de patru domni call se aflad sub suzeranitatea
lui Chedorlaomer, rege al Elamului see al Suzianii. Nn
se scie sigur originca acelor popore. Cei patru domni se resculare
una data impotriva lui Chedorlaomer. Acesta merse inaintea for
en este, ii bet' in valea Sidimului, apoi se inturne cu o multime
de robi $i avutii luate de la enimici. Acest rege 1ua atuncl rob
pe Lot, nepotul lui Abraham. Abraham, auclind, piece en robii
sel, impotriva lui Chedorlaomer; it ajunse; it Mtn ci ii lue tote
prhdile si pe eel ce acest rege fecuse robi. Lot dar locuea in aceste
locuri, ince de can& se deosebise de Abraham.
III biblie se clice ca Dtimnecleil spusese lui Arbabam el are se
p&p. acele ceteti. Abraham rugs pe Iehova se crute pelocuitorl,
sperand ca cei rel se vor erta pe 12%110 eel bunl ; dar fiind ca
drepti nu erail, arderea Sodomei qi celor-alte ceteci, fu hoterite.
Doe vestitori ceresci se due la Sodoma se scape pe Lot si familia
se. Lot ii priimi in case; dar locuitorii cetetei °cobra* casa lui
Lot si cerure se le dea pe acei ospetl. Vestitorii ceresci spusese
Jul Lot ceea ce era se se intimple si 4iseri se Ose indate din cetate.
Lot si familia lui, ereclure ce este o mistiticatie si nu voire
se-I asculte ; vestitorii inse. iae pe Lot si familia sa, prin sill,
pill depun afare din cetate, printr'o putere preste nature. Atunci
o plOe de foc gi de pucIose. cade pi
arde cetetile. Femeea, lul Lot,
se Mts spre cetate; dar fuse schimbate indate intr'o stench' de sare.
Victor Hugo, un poet francez, a compus o frumose poems asupra
acestui sujet.
7

as
cill'roal
Acest lac este cunoscut in biblie sub name de Marea de sare ;
marea Orientals. Grecil si Romani! o numeu Lacul asfaltit, din
causa mult,imei de asfalt ce se aflil pe malurile milrei. Arabii tl
numesc Bahret-Lut (Marea lui Lot). Numele de Marea Morta ii
este dat de Euseb si de S -tn Ieronim ; acest din mina, in comentariele
lui , asupra lul Ezechiel, dice ca se chiaml ast-fel, fiind
ca nu se afia nimica vin in apa el.
In adever, nimica traitor nu se Oil in marea acesta. Eta cum
so exprima Volney.
4 Nu se vede nici verdeta pe malurile el, nici pesce in ape,' ; dar
nu este adeverat ca aerul A fie atat de inveninat aid, incat paserile
se nu pate. sbura pe d'asupra apei, fare fig le fag ren . . .
causa lipsei vegetalelor si animalelor, este silratimea acre.' a apei
ce aid este mai tare de cat in alte marl; pamentul din vecinatate,
pie:1115)1A cu acesta siiratime, nu produce plante ; aerul chiar
care se incarcit de sitfatime, prin evaporatia marel si care priimesce
and' aburii puciesei si ai bitumului, nu prieste vegetatiei..
Se dice ca Omenii pot se plutesca in marea acesta, filra se inote,
din causa greutItei apei. Iosif scrie ca Vespasian dete ordin se
arunce in acesta mare omeni cu nfanile si piciorele legate si phiting
pe fags apei. Nol ne scaldaram aid; apa este gross, to face
se plutesci mai mult de cat apa celor-alte marl; ins nu atata
precat scrie unil aletori. Esind din ape:, eram toti albi pe fags
si pe p6. de felurite lucruri ce se all in apa acestel marl.
Dupe o experientil facuta, pesci din alte marl, mor indati
ce'i pine in apa din acest loc.
Catatimea de apa ce curs din Iordan in acest lac, este mai
lesne de credut ca se evaporeza, de cat ca se strecora prin vre-o
comunicatie ascunsa cu alte marl.
Vederea acestor locuri, cele mai triste ce pot se fie, este atata
de impovfirItore; natura aid se pare atata de degradati, twit
ti se pare ca distrugerea generals a lumel a inceput aid! Stifletul
cilletorului se despoe de tinerete, de poesie, de ilusil si, intr'nn
minut imbAtranesce. Un singur sintiment it mai puce in miscare;
acela al distrugerel si al mortei !

hi IERIJSALIN 99
Nu departe de malarile acestei marl a trebnit sa fi fost cetatea
Masada ce se filen vestita in timpii lui Titn, prin purtarea
ebreilor incongiurati de Romani. Dupe luarea Iernsalimulni de
Titu, Flavin Silva incongiura Masada, Eleazar ce comanda garnisona
ebree, vedend rs nn este midloc se se apere cu succes, dar
nevoind nici se se inchine en ru§ine, lug, o hotarire teribila pe
care o ga.sira de buns toti soldatii din cetate. Ebreii, dupe ce
imbraciqara femeile §i eopiii lor, chiar cu manile for Ii ucisera.
Pe urma trasera la sorti dece omeni ce eraii indatorati sa neida
pe cel-alti , §i apoi ei ensu§1 se se ucida pang, la cel din urma
intre ei , ca se nu cap nimeni en viata in manile romanilor. A
doua-di romanii, antrand in cetate, se mirara de tacerea cc domnea
acolo. Atunci eOra done femei gi cinci copii ce scapasera
ascundenduse prin apeduce. Ele spusera romanilor cele intemplate.
La vederca cadavrelor, soldatii Romani, versara lacrime.
De la Marea morta ne inturnaram la Ierihon prin locuri nasipose
qi neimblate. Astadi in Palestina nu se vede o tale bung,
nici §osele. Cu tote acestea era un timp cand se afiaii §i pe aici
drumuri bane. Sub ebrei eraii lese marl drumuri : patru plecati
din Ierusalim; nnul spre N.-E. mergea in Perea, trecend prin muntele
maslinilor, desertul Ierihon §i Iordanul ; altul se ducea spre
Si§en gi Samaria in Galileea ; al treilea mergea spre Vest la Iafa
§i la mare ; al patrulea se ducea la Hebron de ande inainta pang,
la golful Elanitic ; altul and', mergea de la Acra la Damasc §i altul
trecea pe lungul termului marel. Iosif dice ca Salomon ording
se se paveze cu piatra negra sea de basalt, §oselele ce mergea
la Ierusalim. Aceste drumuri se chemail Mesila.
La lerihon era se mai trecem o nopte. Noi voiam 0 pornim
chiar noptea, prin deserte, catre sintul Sava; dar calauzii nostri
se opuseri, clicend ca este mare pericol despre WW1 Ast-fel remaserama
noptea aici, §i a dona di porniram cu toti pelerinii spre
Ierusalim.

100 CiLtTORIT
CARTEA VIII
Mercurf pe la 10 ore antral-5m in Ierusalim. Multime de lume
ne astepta, ca la plecare, s6 ne vede revenind. In cetate era o
mare migeare, Sli de targ. Stradele cetatel ni se parure: maT necurate
de cat tot-d'auna. Se vede ea de o mie de ani Ierusalimul
nu a hat nici o schimbare in ceea ce se atinge de curitenia
lor.
Cad pe la 800 ani dupe Isus un episcop de la Gaulles, santul
Arnulf, slice ca se facea, pe timpul se'5, In cetatea Anti un
targ mare, qi multime de emenT veneii atunci in Ierusalim; ca
multele caanile, caT qi boT ampleu de neouniteniT cetatea luf Isus;
Insa, dupg targ, o phie minunata cadea regulat gi spela dile. Din
nenorocire acesta ph:* nu mai cade gi cetatea nu este curata. Governimentul
se vede ca astepta o plot ea aceea, ca 86 curete stradele.
Joia este hotaritil ca s6 se facil un serviciii religios, cel maT
frumos ceam ve4ut cacT are in sine un princip moral. Inaintea
bisericei sintulut Morment, pe o inaltime facuti din lemne ,
se face spasm picTorelor Apostolilor de Isus : douT-spre-clece ca

LA 1ERUSALIM 101
lugdri inficiqezi pe cel 12 apostoli; an archiereil pe Isus. Spe'larea
se face in public.
Sambeta, merseram la biserica 86 fim de fags la ceremonia ce
se face pentru venirea focului sant pe mormentul lul Isus. In
timpii vechi acesta ceremonie se fdcea de catholici. Asti catholicil
nu o mai fac ; numai grecii qi armenii schismatici o mai
practicI.
Omens mai din tote piirtile lurnei se adunara aici, ca se dea
tributul de recunoscinta celul care invetase pe omens se iubesca
§i se sufere pentru fericirea nemului omenesc. Pudni omens insa
inteleg adincele eugetari ale lui Isus! gi mai pucini and: sunt
aceia ce urml vointelor lui! Cand cine-va a implinit formalita-
tile impuse de disciplina gi regulele bisericei, crede caim-
plinit datoria de chrestin, pe cand faptele nu semena cu vointa
celul ce a pus anathema pe cele rele.
Biserica era piina de lume : Englesi, Germani, Francesi gi alte
nemuri, venisera se fie fa$ kd se multumesca cariositatea lor.
Soldatii turd, postati pe la tote e§irile, preveghefi la pastrarea
ordinei. Cu tote acestea, arabil de ritul oriental, ficurd din biserica
un fd de targ : ven'etorii de portocale, de cafele, lerbete,
circulau neincetat prin bisericd, laudand marfa lor, prin strigiite
nepldcute. On unde aruncal ochii, se veded turme de femel arabe
involite la ochi ca nisce masci de bal , qeclend , unele se mgmince
in biserica; altele aduserd aid dupe la casele lor asternutun'
gi %nvelituri, §i dormefi in bisericii, asceptand inceputul ceremoniel.
Omenil Wit cafele gi ftunau pe idT pe colo, prin colturi.
De &and in earnd vederea tutulor so oprea pe nisce arabI de
ritul oriental, earn', antrand cu multimea pe porta, elell pe alts,
dupe ce treceil de doug trei on biserica, tinendu-se de mind gi
dantuind sea sarind in sus ca nisce turbati. El §uerail ca greeril
§i Vita apol in palme; °cola un cerc ce se afla in lespePe Capelel
grecesci qi unde grecii de aici, in nesciinta lor, tic ca se
art central pamentalui. Vorbele ce spurted eraii acestea : Nutmai
religia grecilor este adeverata; cele-alte stint mincinOse !
Dup6 tote acestea, se pined se arle, chernind lumina sant& 1st

102 ciaTonli
fel de vorbe nu pot se face. onore nici celor ce le Qicea, nici celor
cc ii lesail A dice., del nu aver nici marinima unor antagonisti
nobili, nici toleranta ce timpul de civilisatie cere. El cedoil in
gresela musulmanilor co nu sufere alte religii cu nepesare.
Intreband pe celugeri cum lase se se face asemenea lucruri necuviinciose,
ce sunt o urme de barbarie, respunsere ce este dating
veche; ce el fac tot ca se o starpesce, si ca, cu tote mesurile
luate, acesti selbateci tot nu se lase. de obiceiul lor. Vec1uie cu
ochii mei, cavazi al bisericei, inbrancindu-1 ssi betendu-i ca s0-I
desbere; dar fare folds.
Netoleranta, fanatismul chrestinilor aici este tot atat de mare
ca at musulmanilor. El se intinde nu numai asupra celor ce nu
aunt chrestini, dar chiar asupra chrestinilor de alt rit. Musulmanii
numesc cu disprec pe chrestini ghiauri, adice necredinciosi,
cold; grecii numesc pe catholici si eel de alte rite schilofranchi
: calif de franci; catholicii, pe greei, schismatici. Cand
spuseiil calugerilor ce la not poporul este mai inaintat in civilisatie;
del, el nici nu urasce, nici nu iubesce pe omens pentru ca
all cutare sell cutare religie, ci ii privesce tot-d'auna dupe faptele
lor; ca ori ce rit si lege este tolerate. si ca tots sunt Inaintea lui
Dumne4efi ca omens iar nu ca cans, calugerii nu puteil se crecle.
Dar se ne inturngrn la arabii eel fanatici. Dupe ce fecure tote
acele exercituri barbare, se puma: aste-date cu tot de adinsul
ae theme lumina, prin urlete infioriltore si selbatece. Ai fi ylis,
veyndu-i si auclindu-1, ca sunt o turme de lupi ce urn' la stele.
Tote candelele erail stinse. Un Mitropolit cc se chiame santul
Petru, din cause. ce a avut see are ince o monastire in Arabia
petrosa, se inchisese in camera a doua a santului Morment. La
ussa capelei mormentare , pe din afare, erail insirati mai multi
preotl §i diaconi.
De odate aupilm sunand clopotele in bisericit. Niste flaceri
esire repede prin ferestrele capelei mormentului. Multimea aprinse
atunci fecliele din aceste lumina. Peste doue minute tote candelele
se aprinsere. Nol insii esirklm, caci fumul luminerilor ne
ineca.

LA IERUSALIM 103
Origina serbatorilor pascelni vine de la ebrei.
De cite on Faraon era lovit de o rang noug se inreutatea si
nu lasa pe ebrei se piece, inainte de a'i veni cea din urma rang.
Moise clise se fie preparati de plecare. Le dete ordin se tae cite
un miel de fie-care familie, a patrn-spre-4ecea din luna primaverei
; dupe, amia4a se manance carnea fripta , cu pine fare,
aluat qi erburi amare. Ebreii erg se fad acesta gustare noptea,
pe picior, in costume de caletori §i en bastonul ih mini , §i trebuia
se unga en sangele mielulul portile caselor for , ca ucidetorul
odor inteia naseuti se rectinosca casele ebreilor §i se, treca
pc Tanga ele. De aid acea gustare si ceremonia ce ordin de a se
repeta in fie ce an; spre aducere aminte despre minnune, priimire,
nume de Paesa§ (paste). Pascele la ebrei incepea la a 15 tli
a lunel lul Abia ; Linea 7 pe §i se termina sera la 21. In ajunnl
serbatorel, a 14 Ali a lunei, intre cele done seri, fie-care familie
trebuia sa taie un miel sell un ied de un an si fare, nici o metelma
; sangelc ce-la lua preotii, se versa la piciorele altarului.
Mielul fript intreg se mama in sera aceia cu pane de azima
§i
erburi amare, si nu puteti se opresca din acesta mancare nici o
rema§ita pentru a doua Ali ; ceea ce nu se manca sera, se arunca in
foc. Dad o familie nu era numerosa §i nu putea manca tot, se
insocea Cu alta. Mielul se numea nitedul
pascelui, si trebuea se
aduca aminte in fie-ce an ritul tinut de ebrei in ajunul e§irei for
din Egipt. Azima aducea aminte plecarea repede , ce nu ertase
se' se radice plamadda; erburile amare eraii simbolul amaraciunilor
robiei din Egipt.
Datina pine.-azime era ordinat pentru lepte (Tile ale serbittorei.
pe cand nu se putea pa.'s tra aluatul prin case. Legea osandes pe acela
care, in timpul paseelui , ar fi mancat pane plamaditit cu aluat.
De aceea §i pascele se chiama Hag-Hamacot (SerbatOre de azime).
Pentru cultul public legea prescria un sacrificia mare : in
fie-ce cli din cele §epte pe de serbatore se mai sarifica doui
tanri tineri, un berbece mare §i septe mice... Cea d'anteia si a
§eptea tit erg singure privite cape de repaos si de serbatore ; in
cele cinci clime de la miVoc, erea ertat sa lucre.

104 caRToull
Pascele era asemenea cea d'antein epocd a recoltel. Era serbatOrea
cosei orzului; gi in acest Intel es serbatorea trebuea se se
serbeze printr'un rit particular. A doa-di din (lioa anteia a paseelui,
se trimitea la temple o rimuricii de orz din nona toss. Un preet
gem cu acesta ramurica ceremonia intarirei ; tot d'odata se taia
on miel (Munc. levit. 23-9-14.--Ex. 12-:3.)
Din aceste vedem ea unele lucruri le-am priimit on serbittorea ;
Snag cele mai multe s'a lepedat.
hug ants tinea serbatorile pascelui.
A treia 4i dupe pasci, not porniram din Ierusalim ca sa visitant
Biserica sintului Sava, Betlehemfil .i alte locuri.
Monastirea santnlui Sava se alia trel ore departe de Ierusalim.
Pe tale intalniram o tabera de beduini cu corturile ; omeni , femei,
fete. copil, alergara inaintea nostril se ne cerabacgigu. Arabii
ce veiled cu not din Ierusalim ca se ingrijOsca de cal, le dare pane.
El se pIstreza tot-d'auna de pane cand caletorese prin locuri selbatice,
ca se dea beduinilor ; acesta Ii scapa de on ce maltratare
din partea lor. Aga dar, beduinil, ne Mara se trecem in pace; dar
incepura, intre el, no resboil pentrn impartirea pradilor luate.
Este cu neputinta segi face chie-va o idee drepta despre acest
toe,
pia): a nu-I vedea cu oehii ! monastirea este zidita pe o costa,
a noel stand, peste un abisii in fundul earuia curd un torent ce
se chiama Chedron gi care very seed en total.
Aid santul Sava , fondatorul acestei monastiri, train retras de
Omeni. Caletorii cuff visiteza acesta monastire , snot indatorati
se se arate en o scrisOre de reeomendatie de la patriarchia grecilor
; fard asemenea scrisore, no se deschid portile. Indata ce sosesel
aid , portarul deschide o ferestra de la turnul sal de unde
veghiaza; se nit's, gi eand s'ad incredintat ca no sent beduini, cobore
un paner begat cu o funk lunga. Aid se pune scrisorea ce
educe eilletorul , iara portarul o trage in sus cu panerul, apoi se
face neveclut. Dupe cite -va minute de asceptare , porta se deschide.
Femeile de on -ce religie §i versta ar 6, no se priimesc a
antra in monastire. In anal acesta s'a facut o eseeptie pentru Dncesa
de Brabant, sub envent ea veuea de departe etc.

LA TERUSALIM 105
Antrand in curtea Monastirei, ne detergm pe Scgri lungi si merseram
eu un calguzil , mai anteiii intr'o curte, apoi intr'o sail. a
mid case zidite pe o ingltime in forma de terasg. Aid superiorul
veni se ne vede. Cnrgtenia domnesce in tote penile monastirei
Calugerii ad sadit pe ici pe colo arbori roditori, carii, de si tristi
si degenerati inveselesc ore -cum adenca intristare a acestor h-
ead selbatice si sterpe.
De aid purceserg.m se visitgm schitul cu de ameruntul. Mersergm
mai antelii inteun turn ce se afig pe partea de sus a monastirei
cgtre porta. Pang la un roc ne urcargm pe scgri de piatrg ;
antrarg.m in turnulcel vechid, ale carol scgri sunt de lemn putred,
ne mai acatargm pe une locuri, urcandime, si cu manile. Mai an-
triP
visitargm sala bibliotecci, parasite si lgsatg, pgiajinilor si
scorpiilor. Plansetele putrede, amenintad se se rumpg sub pii
nostri. Biblioteca este compusg de cate-va cgrti, editil vechi, grece,
lathe, germane §i slavone; precum si cate-va manuscrise. Tote
aceste cgrti erad aruncate fgrg nisi o ordine.
Asupra camerei bibliotecei este o camera unde cglugeril se urcg
si se inchid de c'ate on sunt amenintati de beduini.
De aid visitargm grota nude santul Sava , dupe spusa dinerilor,
a trait mai multi ant in societate en un led. Ea se aflg in
partea despre sod a monastirei. Astg4i , din acestg pesterg, s'a
Scut chilli pentru &glued.
Biserica fgcutg de s-tu Sava se vede ancg, dar veche si mai surpatg.
Intfo chilie intunecosg inchisg, in dntrarea vechei biserid,
ni se aretg, printr'o ferestrg, o piramidg de cgpg.tini omenesci,
ce ar fi fost ale cglugerilor care locued in monastirile aprope de
Ierihon si pe care ostaii lui Cosroe, rege al perlilor, ii mgcelgrirg
, pe tend venire in Palestina. Cglugerul ce ne spnse acesta,
adioga a mai in urmg arabil mgcelgrirg pe calugerii din monastirea
santului Sava. si ne argtarg pe un zid al bisericd un cadru
desemnat cu culori. ce infgcisa acestg ucidere.
Biserica ce se vede astql, este mai noug si dress de curend.
Ea nu are nimica care s6 atraga mirarea streinilor. In curtea rnonastirel,
langa bisericg se vede un mic monument de piatrg pa

106 cALkrouil
trata unde este mormentul s-lui Sava. Aid, in antra, este un altar.
Iatit ceea ce cunosee istoria despre acest sant. Nu trebue A se
confunde eu Sava Hereziarhul, capul Mesalienilor , ce dete averea
se la strati, ca se urmeze Evangeliei , se fAcu enuc, §i Stu pro-
seliti ri
furl ar§i en totil in foe de Lctoriii, episcopal de Ia Miti-
lena. Santul Sava era egumen general al monastirilor din Palestina.
Se nriscuse pe Ia 439 de ani la Mutalose, burg dupe hotarul
Cesariel din Capadocia. Antra intr'o monastire uncle petrecu
viata,imbunAtAtindu-o. Santa' Sava apilrase en zel eredinta consiliului
de la Calcedonia , sub domnia lui Anastase. §i muri la 5
Decembre 531.
Langii costa occidentals a bisericd, la o InAltime ore care, se
ridica o casA cu mai multe chiliI destinate pentru patriarchal seil
caTetorl de distinctie. Aid domnesce o mare curAtenie; o teras5 se
intinde de aid peste oratii. Vederea este maiestOsA. Muntele ,
pare ca s'a despicat, urmand capriciosului curs al Chedronului ,
ca se lase A trecli apele lui.
In cOstele acestor stand deslipite, se afla o multime de grote
naturale in care se dice ca alta datA locum sihastri. Nol visi-
Warn cele mai marl grote. In cea mai de dios , ce este in
costa stdncei monastirei, ii,ntraram, plecanda-ne. Aid este an mie
isvor de kd' rece din care be'uritm ; calugerii ne spusera ca aid
ancil se film o minune ; Oar am uitat ce fel de minune, ne-a dis
ca s'a facet.
In santul Sava locnese patru-4eci de cAlug'eri. No1 trecurAin
diumatate din nOpte pe terasA A privim in fundul abisuld, la
radele land, multime de vulpi ce venal se adune fririimAturile
mesel cilluerilor. Sera era frumosii. Luna piing innota in valurile
azurate ale ceruld acestor burl; cerul pArea ca voesce se
ajate natura acestul Wein fa'rA frumusete, prin frumusetea lei,
verfarile delurilor negre qi intristate ca mormintele, se coperira de
radele acestli stele, ca bAtrinele femei ce se invelese and: sub caul:Larne
de for! ale verginilor. Din cand in cand strigAtul dureros
al pallier se aniestecail cu tipetul and vulpi, en riknetul sal
nen-aura vre -unui bedum.

LA IERUSALIM 107
Superiorul veni atunci la nol qi ne invita sQ antram in camera,
caci aerul de la marea mOrta putea se ne dea friguri.
Noptea fu turburata de sgomotul ce Semi cati-va beduini armati
care, voind se antre in monastire, aflarl intimpinare.
A doua-di, luandu-ne dioa bung de la superiorul acestii monastiri
, §i dand o mica sums pentru biserica, pornifam care Betlehem.
Betlehemul se afla trel ore departe de sontul Sava. Acest burg
avusese alts -data name de Efrata. Este situat la dou6 ore de Ierusalim,
de care se afla despartit prin valea Refaimulul. Burgul
este ardat p'o inaltime §i este vestit ca locul unde s'a nascut
Isus ; e locuit de arabi, cel mai multi chrestini de ritul oriental
§1 catholic.
S-tul Ieronim scrie ca cetatea santit cadu mai in urniri la eredi*
idolilor; ca aid era o padure consacrata lni Tamnus adica
Adois. Aici in timpii antici Samuel veni se alega printre fiii lui
Isaia pe David ca se domnesca poste ebrel.
Yndata ce ajunseram aici , visitaram monastirea grecilor unde
se Oa biserica. De biserica sunt lipite monastirile greca §i catholica.
Biserica este %cute. de imperatesa Elena, pe un loc unde,
dupe traditie, se nilscu Isus. Principil chrestini o dreserd mai in
urma. Este forte intinsil, §i sprijinita pe doue randuri de colene marl%
Are mai multe altare; dar cel mai frumos este al grecilor. in
mitllocul bisericel se mai afla doue scarf do 15 trepte fie-care ,
amendoue sucite, pe care to cobori in pesterea na§terei lui Isus.
Acosta grog este Wail In piatrit Local uncle s'a nascut Isus, se
afla spre ra'sarit ; aici este un altar; in diosul lui se vede o marmura
alba ocolita cu un cerc de argint cu rade in forum serelui.
Impregiurul cerculul se citesce c hic Verging; Maria Jesus Christus
natus est, adicli : Aid s'a nascut Isus Christ din fedora Maria.)
La drepta v'edufam, pe parete atarnate lanturi qi cilpestrele
vitelor ce s'aa Post aflat aici la nascerea Domnuiui. Se mai vede
locul unde Maria se afla cand mita magilor copilul. Aici anca
este un altar. Tot in acesta mare biserica se afla o grot:1 unde ,
dupe traditie, se dice ca s'afi
inmormentat copiil aci§i din ordinal

108 cltaToRii
lui Irod ce voea cu acesta se ucide, pe Isus; in alts grog se aretre
mormentul a-lui Ieronim §1 Pavel vi Eudochia. In grota nascerel
grecii, catholicii gi armenii fac liturgia mill dupe altii dar catholicii
au Anteietatea.
Monastirea grece este aci §i mai frumose. qi mai bine tinute
de-cat p, celor-alti; calugerii , adice superiorul qi iconomul, printr'o
intemplare rare, sunt omeni cu ore-care cunoscinte.
La tree petrare de or de la acesta monastire, se afie o bisericute,
in pement, zidite sub locul unde se slice ca ingerii se aretare
pestolilor, vestindule nascerea lulMesia. late ce se cliceprin
traditie despre acesta :
Ereil nilte pAsloti ce treceii noptile in camp §i luati aminte
de turmele tor. Inteo nOpte o lumina ceresce inece ochii for §i
un anger li se area, clicend : « nu ve temeti,vestea ce ve del vol
va Amplea de bueurie tot poporul : mantuitorul lumei s'a uescut,
Isus Christ, in cetatea lui David. Merged sti-1 veil afla inteo
ieslA ! » Atunci multime de cantece ceresci se auPre leudand
numele lui DumnecleA.3.
Aceste bisericutrt este proprietatea grecilor, se afle intr'o gliding
de maslini.
Intre Betlehem i acest loc, mat veclurem o grog; aid se slice
ca maica ponmuld priimi de scire se is pruncul §i ee piece in
Egipt. Ne mai avend ce face la Betlehem, pornirem se ,visitem
niste marl reservorii de ape ce se slice a ar fi acute din timpul
lui Salomon :
,se gib; la o or §i cliumetate departe de Betlehem,
spre calea Hebronului.
Aceste reservorii sunt pe o costa line; aunt tree eel mAi redicat
verse apa in al doilea; acesta in eel de al treilea care se
afll mai jos. punt spate in stanci de piatre; at forma *rata;
eel anteiu pole se fie de 470 piciOre de lungime ; eel de al douilea
de 5901; iar eel de al treilea de 650 de lungime ; le,timea tutor trele
pOte se fie de 260 piciore. Aceste reservorii prlimesc apa de la o
fentine. ce se afie aprope de eel d'anteie., gi care se &lame fentana
Ara,bii o numesc : Bias-el-ain. Al treilea reservoriii
are done sari de piatre, mart ce s'ail pistrat. Not ne coborirena

LA IERUSALINE i09
aid pe una din aceste.scgri qi ne preamblargin in untru pe marginile
lni, tgiate in trotorig.
Din al treilea reservorig se aducca altg-datg apg, pe turloe, la
Ierusalim. .Astag nu mai ambig.
Valea undo se ailg aceste reservorii este intro doui munti coperiti
cu marl brobone albe de piatrg. Valea este udatg do o apg
limpede ce se strecOrg de la reservorii. Coprinsul acesta se chiamg
Hortus. Noi trecurilm printre pietrele muntelni, despre Ierusalim,
apoi coborirgm prin niste stramtori, urmati de departe de niste
beduinl armati, ce ne venal ca pc nisce cgpriOre sglbatece, dar
de care scapargm aprope de reservorii, unde o mare caravans
poposise.
tEram impgratal Ierusalimului, am fgcut lucruri mgrete, case,
grgdini; am Scut reservorii de apg ca sg so ude arborii eel tinerl..,.
Aceste vorbe din Crintecui cantecaor mgrturisesc cg
aceste reservoril sunt fgcute pe timpui lui Salomon qi vecingtiitile
for (wag impodobite cn griidini.
Incuragiati de c,aravana care mergea cgtre Hebron, ne veni
ideea sg mergem la acel oraq. Promitend un prec bun cglguzului
en tail, gi acesta invoinduse, pornirg'm indatg. Hebronul se afig.
5 ore departe de la Betlehem. Noi fintrargm cu sera. Este una
din tole mai vechi cetati ale hi Canaan. Se 4i6e cg se zidi qepte
ani inainte de Tanis din Egipt (cart. numerilor). Inainte se chiema
C'hiriat-Arba (cetatea Arba). Fondatorul ei fuse Arba pgrintele
lui Anacbim (Iosue cap. 14). Aid a locuit Abraham si a tumormentat
pe femeea hi, Sara; tot aid s'a inmormentat el ensu§1
(Mune.) d'impreung cn fiul sgl Isac pi
femeea lui, Rebeca, precum
fi Jacob cu Lea. Pe timpul lui Iosif scriitorul, se vedeg and, monnmentele
patriarchilor. Regele Hebronului Hoham , pe timpul
lni Iosue se ucise de ebrei. Cetatea se dete atunci lui Caleb in
puterea unei fIggduinti a hi Moise; dar pe urmg se dete Levi-
Wor din familia lui Kehat. David a avut aid scaunul sgg piing
a nu lua Sionul. Idumeenii o luarg in stgpanire, dupg exilul Babilonului
; iar mai pe urmg furl goniti de Iuda Macabeg. Dupg
ce se ocupg de roman, re mai lug. de Simon fiul lui Gioras, un

110 CiLtTORII
cap al insurectiel Ebreilor. Genera lul roman Cerealis o lua, dupe
acesta cu asalt, ucise garnisona ebreilor gi arse cetatea. Yn timpul
cruciatilor Hebronul se chema sintul Abraham. AstAll in
Hebron, acolo unde se dice ca a fost mormentul patriarchilor,
este ziditii o gemie, numita, Mesged-al-Calil, in onorea lui Abraham
pe care musulmanii it numesc Al-Calil (amicul lui Dumne-
4eii). La Hebron se aflI 600 case. Locuitorii mai toti sunt musulmani.
Marti din mormintele patriarchilor ce se aild sub gemie, in care
nici ebreii, nici chrestinii nu pot se afire; se afld la Hebron morinentul
Isaiei (lese) phrintele lui David.
Trecurlm aid nOptea la un arab bItran, om onest si
forte ospitaliar.
Dar nu puturgm dormi tots nOptea, din causa multimel
insectelor supdatore §i mai ales a scorpiilor ce se adunaii cu grimada
in asternutul nostru. Ast-fel fuserdm siliti se lasam patul,
ci ad renuntAm cu totul la dulcele pldceri ce ne da deul Morfel
Nu se Meuse amid bine 4iud, and not plecardm se visiam ()rap'.
Dupd acesta incllecaldm §i pornirdra inapoi cdtre Betlehem.
-.--04*0400--.

LA IBRUSALIM 111
CARTEA IX.
Trecend din nnofi pe la reservoriile lui Salt-Anon, ne oprirem se
ne repausim cite -va minute. Trebuinta de a resufla un minut la
umbra, in aceste locuri, este mai simtitti de cat fomea gi de cat
setea. AprOpe de reservoril este un fel de vale pe care apele fbntanei
o intineresc, dandul verdeta. Aid se dice ca Salomon ar fi
avut o gradina gi un palat ande petrecea dilele de vary in midload
celor mai frumOse femel din terile stile.
Nol ne odihniriim putin la umbra unor arbori, pe an tapet de
verdeta gi de flori. Un vent lin gi deice recorea gi resgta fruntile
nostre arse de sore gi de necazuri, ce de multi anT mina iubitilor
nostri incetase de a mai mangaea, pe piimenturile straine.
Eram cufundati in contemplarea acestii naturi tinere gi pline de
viata. Ea ne educes aminte de patria nostrii atet de frumosl gi
indest\ikta de vegetatie! Blestemam insa frumusetea gi indestuiareaeT,cacielesuntcausa
primate: anefericirilor in care afost. Gandirile
nOstre se ra'faceil in fel de fel debisarerii, cand audiram deodati
in fluidal vaei, o voce de femee, exprimand o cantare atet de duke

112 CAIITORlf
Qi melancolic'a' , atet de expresivd §i suave:, in cat creVurdm ca
sufletele feciorelor Id Israel, venal' 0 &ante aiel , desmerddrile
vietei si suferintele poporulni ebred. Acestd voce era insocitd de
sunetul clavestin. Dar de odata cantecul se stinse precum se stiusese
alts -data canturile verginilor ebree, cand n'iana for suavd. §i
delicate ingheta pe harpele de aur, atunci cand sinurile for sangerard
sub sabia Babilonului.
Mal mare fuse and' mirarea nostri and vdclurdan aprope de
nob pc frumosa rah Lia ce o llsasem la Beirut! Ea venise, ca tata-seil,
ca nob, 0 visite reservoriile hi Salomon qi se oprise cateva
minute in casa unui Engles original ce locuesce, retras de borne,
acesta vale cu familia sa. Ea cantase §i acuma incdleca qi se ducea
In Ierusalim.
Vedcrea nostrd cause: mare bucurie atat misei Lia cat §i pdrintelui
sel; indatd ce ne vdclurd, se oprird, ne stranserd mane §i ne
spuserd ca veiled de in Nazaret. Ne aruncardm pe cab gi pornirdro
Cu totii cdtre cetatea sante,.
Pe calca Ierusalimului, aprOpe de Betlehem, vaVurdm monomentul
ce se Vice'cil ar fi mormentul Rahilei, socia pattiarchului
Iacob. Acest monument este situat printre morminte musulmane.
Constructia lob este fwd. noud §i senvind se fie mai molt o zidire
turcescd. Se compune de un vestibul §io camera inchisa In care se
vede on morment. Cu tote acestea scriitorii vechi vorbesc despre
acest morment ce ar fi fost pe aid.
Cand me inturnam din Mesopotamia, Vise lni Iosif, irate-86A
Iacob, perduid pe Rahila ce muri pe tale, in tera hi Canaan...
Pe unde antri in Efrata (Betlehem)., La. cartea 10 se mai Vice :
cal Rahila muri ascend pe Benjamin §i se inmormenta pe calca
ce duce la Betlehem ; qi ca Iacob fb indltd on monument peste
mormentul ei. In cartea imparatilor, cap. X din c. I, se Vice inca.
: . . . a Vei gdsi duoi omeni aprope de mormentul Rahilei, pe
hotarul Inl Benjamin, spre miacle4 Ieremia fined Vice :
Tipete 8'4 aulit in Rama; si
Mt sub ochii nostri mormentul
Rahilel

LA IERUSALIM 113
Architectura acestril monument nu este ebree; acesta e un lucre
sigur.
Nol vom da la vale, find ca este vorba de artele la ebrei, o
repede idee despre frumosele arte de atunci.
Frumosele arte la ebrei nu au fost lief odatg in vechirne , in
mare inflorire , din causa religiei for : geniul ebreil avea drept
misie cunoscinta unui creator nevetlut, nepipgit; ast-fel ebreil on
aver aplecaro a reproduce formele din afar ale obiectelor nature
cqute qi pipgite. La greci frumosele arte so rgdicarg la atata
perfectie din causa credintei idolatriel; dar in decalog cum qi in
Tegea lui Moise, este opriti. reproducerea lul Dumnetled sub un
chip vitlibil. Sepultura singurg era mai tolerate, precum vedem
eel 12 bol de aramg din templul lei Salomon; dar qi acesta cu
conditie ca se nu represente nici o divinitate.
Pentru drchitecturg, nu era nici un stil ebraic, cad vedem ca
pentru templul lui Salomon, palatul lui David, se chemarg totd'auna
artists fenicieni.
Musica era iubitg ebreilor. Ast-fel vedem ca inceputul artei
musicale la ei , era iinteitor timpurilor istorice. Acesta arts se
desvoltg de profeti, care se inspiraii la sunetul instrumentelor.
Vedem in istoria lei Saul efectul ce cantarile lui David produced
asupra shnturilor acestul imperat. Sub David, musica ajunsese la
cea mai inaltg perfectie. Un mare numgr de musicanti , osebiti
in mai multe sectii, furg insgrcinati cu musics sante. Fie-care
cor de cantgtori avea in cap un virtos (Menasseach) care dirigea
sea cants. solo. In viata privatg, prin festine, musica avea eel
anteia rol. Aved multimo de instrumente, unele de vent, ce enstail
mai n'ainte de exilul Babilonulul, adicg : Ugab, Halil, un fel
de fluer ; Hacocera, trompetd drepti; Sophar, iarg, trompetg; dar
intorsg. Instrumente cu corde axed Chinorul, on care se deosebea
David. Iosif dice ca avea qece corde pe care le atingea cu
plectrumul qi chiar on inane. Nebelul pe care grecil mimed
v&pa, era cu tlece corde (dupe psalmi).
Instruments de Percusie avea 1 It
Tof pe care arabii numesc
Dof §i spaniolii Adufa , un fel de tamburicg; 2-le Celcelim sell

114 crukroati
Mesil-taim ce insemna cimbalele celor vechi ; 3-le Menaaneim ;
4-le Palis§im.
Literatura ebraica s'a marginit la istoria national , la legile
§i poesiile didactice vi religiose precum §i Is discursele profetilor
ebrei. Cirtile istorice ce au putut trece pima' la not prin urgia
secolilor sunt, afar& din Pentateuc, aline lui Iosue, ale Judeatorilor,
ale lul Samuel qi ale Regilor.
Mille lui Iosue seinSnS en Pentateucul prin stilul gi spiritul
religios care predomnesce in ele. Ciirtile judecatorilor , sub cei
anteiu regi, se compun de douS pgrti, una despre traditia asupra
judectitorilor Id Israel, cei-altii despre nerinduelele in care ca4iiri
ebreil sub republicii. Cele done dirti ale lui Samuel qi ale regilor,
care in vulgata qi in versia gred se numesc Ule, §i
patru card
ale regilor, tratezci despre istoria poporulul ebreil, de la nascerea
lui Samuel pima la exilul babilonului.
Poesia ebraicil este de done feluri, didactica §i lirica, precum
fuse §i poesia arabilor. Poesia ebraiert era nedespiirtiti de
musics. Cele mai vechi poesil sunt acelea care celebrail faptele
eroice ale strelaunilor, seu imne religiose , precum cantecele lift
Moise, dupg trecerea marei Roil ci cantecele Deborahei. Dar nu.mai
in timpii lui David, poesia liricii lug o de,svoitare atata de
innalti. Poesiile lirice mai sunt Mizmor sail Sir. Imnul seil oda
care in limbagiul biblic portil name de psalmi; Chinah (elegia)
despre care avem modeluri in lamentatiile lul Ieremia, §i corapositiile
lui David asupru lui Saul. In poesia didactics afigin sontinte
morale, enigne §i comparatil ; acest fel de poesie este desemnat
prin numirea de Mamal ( &die& aseminare). Mai stint Ili
dteva fabule.
Cgrtile de poesie mai insemnate sunt :
Psaltirea ce este o culegere de poesii lirice compuse de mai
multi poeti, de la David pang la Exilul Babilonului, unul din
psalmi numit Ruga lul Moise, se crede ca ar fi fficut de Moise
ajar ; mai sunt psalmi fileuti in urma exilului din Babilon. Cel
mai multi psalmi sunt ai lui David.
Cartea proverbilor lui Salomon este o antologie gnomici in

LA IERUSALIII 115
care se deosebesc, o parte printr'o prefach a antorului prin care
recomandh tinerimel, intelepciunea , a doua parte e plini 1e maxime
si sentinte ingeniOse. AcestA parte se sub-imparte Mich in
trei sectii : in sectia a treia se vhd refiectii ri enigme ale in!
Agar ; sfaturi date regelui Lemuel de maich-sa , si descriptia
femeil eel tanT, Muth de un poet necunoscut.
Mai este o carte numith Cohelet ; scrish inteun spirit de scepticism,
en proverb! si alte maxime.
Cartea lui Iob coprinde : eSecreteleprovedintei divine si regimul
universulul stint nepitrunse de slabil muritori; oniul nu pote se
cnnOsch chile fiintei eel nesfersite, ci trebue 0 se incline inaintea
a tot puternicului si se' se supuc la vointa so..
Ast-fel este teza ce se desvhlesce In acesti carte. Opiniile sunt
felurite despre epoca cand s'a scris : unit o cred scrish in timpul
in! Moise chruea o si atribuesc ; altii, in timpul exilulul; altil o
atribue in! Salomon; uniT iar cred eh a fost compush de vre -nn
poet necunoscut in timpil regilor Jude!.
Canteen' Cantecelor s'a gent de un poet modest, sub Salomon.
Literatura profetich a inceput S secoli inainte de Isus. Pro -
fetil era Iona, Ioel, Amos, Hosea, Isaia, Nip, Nahum, Sefania,
Ieremia, Habacuc, Ezechiel, Obedia.
In fat h Cu monumentul Rahilei se afiri o vale. Pe Mu' de d'incolo
de acea vale, chtre sud-est, este satul Begeala. Noi ne repe-
Oirhm acolo, in treca't, impreuna Cu tanAra nostrh englesh si phrintele
seu. Vecinittatile satului Begeala Bunt de o frumusete
rag In aceste part!, din causa multimel de arbor! de niaslini ce
toper valea si costa delului. Niel °data, nu am veclut mai mare
si mai frumOsi padure de ace! arbor!.
Satul Begeala este locuit de arabi de ritul oriental. De la un
timp , propaganda catholicilor a inceput a se intin4 si aid'. Patriarchul
latinilor a dat ordin sh se zidesch aid o biserich si an
schit, zidirea este mAret.a. Chlughrii greci, intrebuintarh tote.
micllocele s8 opresch zidirea acestil monastiri; dar nu isbutirh.
tin preot catholic ne esi inainte si ne arhth lucririle acestu!
edeficifi. Acesta era un om inteligent sicu inve-thturi. Luand vorba

116 ciaToull
co el despre certele ce all cu gieeil , ne spuse ca arabil de ritul
oriental, intgritati de ore-care fanatici, maltratad Cu bgtae pe
patriarchul latin tend veni aids, qi ca acesta, asemenea unui
vechig martir, saferi tote, fare sg, mnrmure.
In tart Siria ka Palestina unde se gig omens ce urnied acestor
dong biserici , sunt marl certe Intre preotii greci gi catholici ;
se intrec care mai de care se fad proseliti din oile celni-alt, del
dintre musulmani nimeni nu se face chrestin. Pentru o suing de
bani, astgcli, grecil se fac catholici, mine iar se intorc la ritul
anteig pentru aid snmg de ban" Asemenea fac §i arabil de ritul
catholic; ast-fel, in cat se folosesc de slgbieinnea preotilor de
aceste doug rite, §i speculg cu reiigia. De cat-va timp, protestantii
ei insuqi au intrat inteacesta luptit al ckii stop este se
facg chrestini pe chrestini.
De la Gebala plecargm la Ierusalim. Mis Lia, ne propuse pe
campul ce se afig, antre biserica profetului Ilie §i Ierusalim , o
alergiturg de cat Pgrintele ei refusg pentru el, §i se opuse la
propnnerea fiicei sole. Socul meg de cillgtorie Marin, acest mentor
care, printr'o sistematicg moderatie, voia se ne dea exempla ,
abia an di propnnerea, gi in loc se fie de pgrerea inteleptulni Lord,
se pled pe cal cum fac cosacii, dote pinteni gi calul pled cn el
ca o saged. Cass nostri, sburad cu nos pe urmele
bkranulni Democrat. Pietrele, movilile , se netedirg sub ochil
nostri ci sab piciOrele tailor, atet fuga era repede qi uqOrg. Lordul
remase In urmg. In mesa' fugg calul Misei-Lia , se Impeded,
cade, se rostogolg In pulbere. Oprira'm caii, ne coborkgm repede
se o rgdickim creTendu-o mord sell col pncin sdrobitg. Dar printfo
rare intemplare, aruncatii de laturi, In niste moi argturi, nu
pgti nici un reil. Se rgdicg, §i invite calul se se ridice, fncaleca
qi avn timpul se iea sborul ei fitira se o vedg batranul ei pgrinte,
ce venea incet pe urma nostril.
Aprope de porta Ierusalimului driram papa se
asteptgm pe
mobilnl. Lord.
Pucin a fost r6mas ca se ne vedem and, in cielo , disc nebuna
fetg suridend.

LA IEBUSALIM 117
Vorbesci ast-fel ca qi
tend veisa ne argti ca infrunti mortea !
Adi sell mane, raspunse ea, nu o BA murim ? apol de murem
astildi era se fad' o poesie care acum nu o BA o fact. Ea qedu
pe ganduri cate-va minute, apoi, ca §i tend ar fi avut presimtimental
unel morti curende, adgogg decg to vei tine de vorba,
aces, poesie al BA o compui in curend.
Dar sa Ma'am in Ierusalim acestg fiintg misteriosg, qi sd vorbim
de alto locuri ce mai vaduriim in dioa viitore in vecinatatea Ierusalimalui.
Adoua-di, luargm on not pe calugaral Atanail romanul din
Macedonia care ne areta o mare simpatie, gi meitergm se visitrun
biserica crucel. Acosta bisericil so affa fate° vale, in midlocul
and curti incungiurate de locuri inchise §i sterpe ale patriarchiel
grece. Biserica se zidi de Georgieni. Asternutul d in untru este
de mosaic vechiil ordinar; astemutul din altar este anca de mosaic;
dar de an mosaic forte fin, pe care se vede o inscriptie in
limba georgiang. Sub masa altarului, se vede o marmurg ,cu o
scobitnrg la midloc, sub acesta marmura se dice ca a fost tgiat
arborul din care a fiicut crucea rastignirel lni Isus.
Calugarii greci an gent aloe nisce case pentru locuinta streinilor,
tmpiegatilor monastireiti a seminaristilor ce inveta §i locuesc
aid. Acest edificill este destul de lucsos ; dar farg, gust gi semang
Cu provincia1ele ce se investments cu lucruri luxose, dar Erg gust.
Profesorul cglugar de aid , vorbesce bini§or limbo germane §i
franeekt Ne spas°, intre ate multe ca, un misionar de ai papil,
ii face propaganda pentru unirca color doua biserici. Aflaram marl
discutii intro caingeri despre nnire.
Nob nu avem nisi un fel de opinie in acesta, chestie care ne este
data de streing ca gi barba imparatului Chinei. Cu tote acestea
putem do, aid o idee repede, despre schismul ce se facu intre aceste
biserici, in timpii veal.
La inceput bisericile era una; dar grecii din Constantinopol,
rumpserg acestg unire. Causele desunirei sunt mai multe; insg
cele principale furg, ambitiea grecilor de a se supune ei care aveil
pe stand printre scriitorii bisericesti Omenii cel mai marl qi

118 ciaToRil
mai invetati; lira ce aveil pentru latini, purcesti din chestii de
interese politice. Pretextele ce puserAinainte, ca 0 se desghine,
furs : chestia de iconolatrie (1) ei incriminarg jle latini antein
de inchinetorl la idoli, qi al douilea ca an liggat, prin §iretenie,
in soborul de la Nicea , propeqirea unei doctrine eretice asupra
purcederei santului dnh.
Pe de altS parte, latinil afurisiri pe grecii iconoclasti (2).
Aceste certe se aretara and sub Fotil (863) §i se marginirti
sub patriarhul Michael (1058) cand aceste done biserici se despgrtire
cu totul.
La 1274 era se se unesd din noil : dar preotii greci din Constantinopol
, se intaratare, §i afurisiri pe papa. Pe la 1439 sub
IOn Paleologu , se Men conciliul din Florenta in care se subinsemnI
unirea acestor dons biserici; dar clerul grec gi poporul nu
recunoscurti de bunt acestil impSciuire,
Teremul. in vecinatate cu acesta monastire este forte curios
prin multimea de granit rop ce are in sinul seii, ast-fel nu ne
pinse mirare se vedem in acestg monastire, multime de lucruri,
cum lianci, mese etc. de pail de granit roan.
Noi pseram clioa bung. profesorului de aid, §i ne inturnaram
in cetatea anti , unde mai visitaram cote -va alte monastiri
proprietiti ale grecilor : intre altele o tipografie §i biblioteca
patriarchiei.
Lupo done Mile ne preparargm de plecare. Tinta nostri era ca
lasand Iernsalimul , se ne indreptab pe uscat care. Nazaret ili
muntele Tabor. Chemarlm inchirlitori de cat Din nenorocire
se afla de face, la invoire , un alban , cn nume de Ghica pe care
it rugaram se ne fie dragoman cu arabii stSpani ai tailor. Acest
om sen ca nu intelegea bine limba arabg, sell ca not nu ne expri-
(1) De la grecesce ELM/ : icOng; ACt7:F9tEr adoralie; inebinare in icane.
(2) Etxov 4i 10,4141) spirgttorl de imbue. vegl istoria cidereT ijopsrLlleT Romane
c. 49, de Gibbon, =i 'star's. impir. Toonoclastl, de Schlosser.
Leon III date in &mil 728 on edit care desliinia credinia iconelor. Grigorie III in
anal 782, latini din nal aces credinia. Constantin V Bofronim, peso sE sfirame ic6ode.
Irene, la 787 adoni conciliti in biserica 8-teT SOT, pe urzn9 la Nicea, uncle se
desSintS editul loT Leon III ti reinlflbfI
eredinia icizueler.

LA IERIJSALIM 119
mafam destul de bine, vorbind despre precul inchirierel tailor,
incarca lucrurile ast-fel in cat nu le mai veniram in capIt. Nor
tgiafam un prec de 400 lei pe patru cal ping la Nazaret ; arabii
furl); incantatl de acesta gi venira a doua cli cu caii for ; trcbuind
a da inainte soma chine!, arabii ne cerurg sei-spre-clece sute de
lei pentru cal, numerend patru sute de lei calul , dupg invoire.
Atunci chemargm pe Ghica albanul vi-i ceruram explicatie. El
Elise ca de la Isus pang astitcli , nimeni nu a dat atata chide ;
cu tote acestea nob ne-am fest invoit a da acesta sums. Arabii
pretinseri ss ue chieme la judecata. Partida era frumosi pentru
nob, mai ales ca avem patru ciluggri martori de precut ce
sesem acelui Ghica, so5 dea arabilor, si era s6 castigam judecata;
dar mai bine voirilm s6 ne invoim on acei talhari dandule 50 de
lei se se dud..
Acestl intamplare ne desgusta atilt, in cat ne hotharm sa ne
inturam la Iafa gi s6 ne ducem in Egipt.
Platiram la monastire flele §ederet nostre si porniram la Iafa,
lira a ne mai opri de cat la bunul pIrinte Grigorie de la Eamla.
tuturnarea nostril fuse o alergatur5 , pentru dons cnvinte : una
ca ne ardea sufletul se esim odata din acesta tarl trist5; alta,
del pornirrtm odata cu Mis Lia ce eillStorea, peste munti gi peste
val., in fuga calulul.
La Iafa nu ailarlm niel un vas cu vapor care s6 piece dare
Alexandria in acea Ali. Ast-fel trebuia a asteptam septe
Ideea unel asemenea asteptftri ne %tea reu. Ce TOM face? s6
asteptElm vaporul seri a *am en o corabie care in cea anteifi
cli era s6 pornescA la Alexandria? Dar corabia nu putea a ne dea
decat locnri pe corvet5 cid inuntrul ei era ocupat de marfuri;
dad va ploa ? insa ph:lea an cade aid pe acel timp nicb odata si
sederea nostril pe podul coribiei ne promitea o mare plaeere; apoi,
a calStori on o corabie , era ce-ia nuoii pentru nob ce-va
poetic ...
Ne consultanim en Mis Lia care fu de pirerea nostril
gi aplaudg, an bucurie; tats -sSii and da in acest fel de idei si caluggrul
Iona, numitsi umbra lul Macbet pre care illuaram on no!,
ne titan in mesa opinie.
cli-
{Me.

120 chtromi
Mis Lia dete ordin se astern', pentrn el an cort pe podul corabiei.
Noi luar&m din lafa niste saltele, gi provisil pentrn gurg,
bueltarul lordulul ¢i ciiluggrul Iona era s6 ferbg bucatele.
Juna nostre englesg se aseg, sub cort en o femee ce o servea.
Noi si Cu pgrintele ci, no insirargm pe podul vasulni, avend drept
coperement bolta cerulul de azur semiinatl en stele de aur. (Mitre
sera, corabia intinse panzele stile, Zvi leggnati de un vent priincios
porni printre brasdele de spumy ale mgrel.
A vorbi de acestg fapta original's' a nostre, seii a ne mire de
frumasetea naturei ce se desfasura inaintea ochilor nostri, nol
nu sciam ce se prefergm. Cea din urmg intinse pe cea
Dar noptea veni repede, o cing simpli ne astepta si nol find
mai mult, trecurgm tliumgtate din nOpte in convorbiri de mai
multe feluri, pang cc somnul veni sg sgrute geoele de aur ale
frumosei nostre sop de calgtorie, care se inchise in micul el cort
cu femeea ce o servea.
Noi ancg ne la'saram a ne influent' de clad Moffett pe la locurile
nostre.
Dar abia inchisergm ochii, gi o plOe repedc, ce eg4u, ne aduse aminte
ca eram slabi muritori. Peste cate-va minute eram cn total
naafi, gi un torent de ape ce se scura pe podul vasului, no sili sa
ne radicam. Mis Lia nu era mai bine sub cortul ei cel suptire.
PlOea tinu pang a doua-tli, dat Incepu din midi en mai mare
repetliune. Noi rugargm pe cgpitanul corabiei, grec de la Samos,
se dea adgpost delicatei damicele englese in antral corgbiei. Cipitanul
priimi bucuros dete mica sa clmgrut,g, preferind sa
stea el afar' in plOe. El filen tote acestea, fug nicl un interes
de bani, ceea co ne facu sg cunOseem ca grecil si mai ales Sarniotil,
nu sunt atilt de barbari precum iT cred in Europa civilisati.
Ne adiipostirgm o Sli gi o nOpte sub podul cel mic, din capul coribief,
In societate cu piste ggini Inchise in colivie. Doug luerurl
nu ne cavineti prea mult, unul era mirosul acelor ggini; cel-alt,
apa de mare, ce din timp in timp, antra pe ggurile lantulni ancord
gi ne scglda. Caluggrul Iona 0: si mitllocul a ne segpa de
acele bill dese gi
neplgcute, astupand ggurile , una cu potcapiul

LA TERUSAL131 121
10, pe cei-altA cu rasa. Marin aruncg in mare colivia cn gAini
liicend : c mnriti, vol ce sunteti destinate la mOrte. Mal frumos
va fi mormentul vostru In mid& de azur ale mares, de cat in
stomahnl marinarilor !,
A dona 4i, din norocire pl6ea state; un sore dulce §1 bine fidtor
se aret6 pe cer gi usel vestmintele nostre.
Nol mal treenritm doug Mile pe podul acestel corgbii. Apoi intro
diminetit vqurfim en multumire eostele Egiptulul, apol
Alexandria.
___.0N14°."--

PARTEA II
E Gr- I JP T.

OARTEA I
Antrarea In portul Alexandriei este periculesg din causa multimel
stincilor ascunse in mare. Vasul nostru, ca se evite acele
stenci, Men o multiple de volte apoi trecu sgnetos in port.
Juricle Erog al Macedoniei Alexandru cel mare, lug Egiptul,
ai cgruia locuitori 11 priimirg ca pe un libertator. Pe o limbg de
p'a'ment de patru chilometri de lgrgime, ce se Mfg intre lacul Mareotis
qi Mediterana, spre vestal Nilului era inainte, o burgadg
egipteng cu nume de Racotis. Pe acestg limbg, Alexandru fundi
o mare cetate cgria fi dete nnmele set. Alexandru fundg acesta
cetate ca se dea Tiruld o rivalg, egci Tirul nu voi se i se supuie;
acestg rivalg trebuea se ucidg comercal cetgtel Feniciene. Ens*
Alexandru trase planul nuoel cetgtl. Era de opt-clecl stade de
diametru; architectonul Dinar, se insgrcing cu executia planului.
Aripele cetgteI se intindeti peste tot tgremul limbeI intre mare §i
lac. Populatia se se urea la un milion suflete, afar de locuitori,
aripilor el §i satelor vecine, &gel eroul Macedoniel chemase aid o
parte din populatiile altor cetall Egiptene; greci din Asia qi mnl-

50
EGIPT 125
time de ebrei. Se radicara templuri maiestose, egiptene §i grece:
patru mil palate §i alte monumente se zidira. Alexandria se lieu
intrepositul a tot comercul dintre Orient gi Occident.
A.sta4i, local unde a fost vechea cetate este coperit de ruine §i
far/me:tart Colone lul Galiei a descoperit sub aceste ruine patrucleci
de strade marl, al carer asternut de lespecli se pastrezi anew
bine; ruinele unui teatru §i filiritimaturile unui cheiiti pe malul lacului
Mareotis : 896 de citerne de piatra care Ewell comunicatie
cu un apeduc mare.
Eta ce 4ice D. Gische in caletoria sa in Egipt despre ruinele
Alexandriei.
Ar trebui se se caute urmele vechii cetat1, afara din cetatea
cea nue de asap. : Foburgul Nicopoli nude Antonia se invinse,
prin traclarea Cleopatrei, mai mult de cat de genial rivalului
sea', avea o mare intindere. Aid se aflail casele de tera, ale celor
mai avuti locuitori. Aprope de aid era satul Racotis, locuit de
negucatori; mai era Bucolis, alt foburg populat pe undo se ducefi
locuitorit la mare; era and. Eleusitta, frumosa burgada §i comercanta
; pe urma venea §edis unde se lua dreptul mitirfurilor ajunse
in Egipt. Se vedea templul Venerel Arsinoe, pe un cap ale carui
piciore se scaldaa in mare ... Foburgul Necropole, hotarit pentru
Inmormentari, era a§eclat spre vestul Alexandriei qi ocupa local
ce da, faca cu portal vechiii. De la scorburele mormentale co
se chiania, astacli, brae Cleopatra , se intindea pe tot t6rereal
dintre lacul Mareotis §i mares, adica o leghe de largime qi mai
atata de lungime. Vederea acestul mare cimitirii, nu era intris-
Wore; morminte marete; mil de capele; loca§ele elegante ale
preotilor, incunglurate de gradini : o multime d'alte case, nu scat
nici o deosebire din aceste locurt mormentale on an mare
oratiii. Mal departe, urcand costa spre turnul arabilor, se vedea
ca in partea despre risarit, sate marl Zvi burguri ce semenaii ca
tin de Alexandria.*
Not visitaram colona lul Pompeiii. Este de 96 pia:we de IBMtime
§i de 28 piciOre de circumferinta; de granit gi on G capituliti
ce se crede ca a fost facuta in alt6 epocg. Este radicat'a de Dio-

126 CiaTORII
clitian in onOrea lui Ptolomeiii. Se dice a este adusA de la Siena.
Nu are scris pe fags ilia un nume. Numele de colon lui Pompeiii
i se dete in al 15 secol. VNurAm done obelisce din care unul este
and' in piclore. Poporul it ill mime de acul Cleopatrei. Neaperat
ca regina Cleopatra nu a putut 0 dose cu ast-fel de acii. Aceste
obelisce erail a§eclate la palatul lui Ptolomeil Se dice ca sunt
fticnte in timpul regelui Moeris. Nile Cleopatra, Vitiate in costa
de platra a malului mares, an done camere : apa din mare antra
aice prin done portI. Antrarea a trebuit se fie pe o scars ce cobora
din sus §i se 'nturna in drepta, apol in stanga. Nol siipand asnpra
malului, aflarAm o poted de mosaic ordinar care ducea cAtre
bal. Opiniile caletorilor sunt deosebite intru acesta, ceea ce face
se nu fie prea sigure : null cred ca era o scorburA ca cele ce se
afiA in vecinatate; altii di era MI. Aceste done camere nu semen
cu scorburile catacombelor ; nu au cu ele ilia o comunicatie.
Dupe traditie, aid regina Cleopatra venea regnlat se lea bli, in
timpa verei, cu sclavele stile. Nol ne aflaram aid pe la apusul
sOreld. Suvenirile trecutulul se inintarA in imaginatiea nostri.
Sera era frumosi, cerul senin, marea ling; cele din urmg ra4e ale
soreld apuind, versa pe faca undelor torente de luminii de aur,
de argint i de purpuri. 0 rasa de inspiratie poetici, remas1 Ana
in fundul inimei, luminil un minut fruntea baidula ciletor. Cetitorii
nu se vor supers se cetescii cate-va strofe de suvenirile ce
rechiami aceste ruine.
Se stem p'acestA stance ce se prevede'n valuri!
Aceste bAI tAiete in lespecii de granit,
Rechiami o reging ce'n umbr'acestor maluri
Venea se recoresci al a sin inflorit.
Vedeti acesti acara de dalbe mosaice
Ce duce cAtre bill?
Pielorele-I pliipande calcat'aii pe site
Quid Trupa graciosA de vergine finite,
Ierihoenc rose puller' sub paqfl sel.
1

LA EGWT 127
Dar sOrele se enleg .. tacerel .. o femee
Apare'n acest loel
Cosita-i volaptea, in mire, selintee
§i britt-i scamp r6spandl torente hid de foe.
Ca sorele in raffle -1 ea arde'n volnptate.
0 manta de reging pe nmeri rinra ;
Jar albele ei sclave, de vise imbetate,
Tapete preciose astern in calea se.
Pe lespede de marmnr en am poleite,
Mantila4 parpuresii, se migeg . ... a eigut,
Si sclavele -i suave, ca vise inflorite,
Formal impreginru-i nn cerc nestrelitut.
Dar eta stioa duke din umbri se rIdici
Pe nmedele-1 KW
§i raclele-i Ciente resfacl-a for cosieg
§i albele for sinuri en dalbe sirut511.
MI grnpa cestor vergini, folatre, tinerele,
Prin valnrile limp*, prin raile, se juca,
Lucind ca vise dalbe ce'n nopti mail si grele.
Vin a ne incela.
Pe albele tanice in flori d'argint cusute,
Se sparge-al stelel foe,
Cana vesele, nitande, in undele titeute,
FecIorele se joc.
Dar alba for reging cu genele umbrose,
P'o lespede-aiirita, rgpitg qade'n dor.
«0 dalce tinerete! o 4ile malt frumOse!
Nu-1' ore en pntintli s'opritY al vostrn sbor?,
II

128 cillTouii
Ala vorbi regina. Din harpa-1 aurite
Atrage cantee dulce, curmat de (Wei ofteri;
lax vocea-i intristafe', cu cantecu-i unite,
Led se se aup aceste suspineri :
.In darn cerem sentunne frumosa tinerete,
Fatalei nostre sorti!
Cgei 4ilele umano sunt flori de frumusete
Ngscute in gredina neimpgeatei morti!
Oh! cursul vietei trece cum trece-o serutare
Aicea pe pement!
Putere, fericire, qi name mendru, mare,
Na vor puteu sempuie la vermil din morment.
0 fore se usuce de crivete betutg;
Dar sorele cel dulce o pote'ntineri;
Iar tu, o vans umbre! °date abetute,
Nu vel ma! inflori!
Dar unde-i frumnsetea a Cirri dulce Jag
Atita fermeca,
CU August nici odate n'a vrut ca se me ve4,
De frica se nu pice in fermecarea sa!
§i unde-mi e puterea, averile-mi pompose
§i populi-mi smeriti?
§i voi gentile time de inimi graciose,
Frumo§ii mei iubiti?
Ah! tote-acele bunuri lucirrn diminete
D'un fermec strelucit;
Dar la apusul clilei, a mortel triste eete,
Tot a inveluit!v
Ala dal regina gi mkna-i diafang,
Pe marmuru 'nflorit
C'nn ac de our mendru a scris : to lume vane? . .1,
i'ndate a perit.

LA EGOS' 12n
Sa ne Internam la alte obiecte. Visitaram asemenea insulaFares.
In acesta mica insula se afla Farul care antra in nnmarul
celor gepte minuni ale lumei. Era an turn Walt de piatra alba
cu mal multe etage. Ptolomeiii nni aces% insula ea continutul
prin o gosea. Farul se face de Ptolomeiti Soter, prin arcbitectul
Sostrat. Fie-ce etagiii se strimta suind, gi avea o galerie pe din
afar de jar imprejnr. Se dice ca era inalt de o mie de co%1
Sertri, facute cu mare miestrie, ducel In nnmerosele lei aparta,
mente. Se dice ca chiar vitele mere ar fi putut 0 se nrce pe acele
sari, atata eraii de bine facute. In secolul XII mai remasesera
150 cots de zidire din acest Far. Aici se intemplit o scene istorica
ce merits a se spune : Regina Cleopatra, unite en Romanii in contra
soeului gi supugilor ei, antra o data in secret in apartamen-
tele dietatorului Bernd. Tot aid mai Weill
pe cand Cleopatra
se inchisese in mormintele strabunilor ei, respandind vorba inadins
, ca a merit Antonia, palish do flota, de armie, de amici,
care acuma trecusera in partea lui Octaviatriumfator, se patrunse
cu sabia , dar nu muri Inca pane cand nu cnnoscu &Mama
amantei sale. In degert acesta regina voi sa invinga pc Octavia
prin frumusetea sa , acest din urma hotarase sa o Injunge la eara-i
triumfator, antrand in Roma. Ea BC ucise singura la 15 ale
ui August, anal 30 de la era vulgara.
Astag nu se mai afla Did o urmit din acest Far. 0 mica forterota
cu an mic Far se afla in local unia din minunile lumei.
Pupa mortea lui Alexandra, cetatea lui nu opri sborul desvoltare
el. Acest eroa mars pe cand Asia 11 admira ca om gi it adora
ca pe un pea la Babilon. pens lui se aduse in Alexandria
unde se inmormentit on mare pompit. pece ani dupe fundarea
Alexandriei, 321 ani inainte de Isus, Ptolomeiii Soter se dose in
Siria, inaintea terenei eroului pe care capitanii voea sa inmor-
mentese In tomplul lui Joe Amon. Ptolomeiii isbuti sa adnea
feta eroului in Alexandria. Un car mares, coperit en an pavilion
aurit tras de gese-4ci gi patru de catari; cu cununi de our gi salbe
on petre scumpe, antra in Alexandria urmat d'o armie in della
gi un popor in lacrimi. Sub Alexandra, fiul Cleopatrei, stela ee
9
%t-

130
ciLltTo/m1
ncise pe maice-sa, se fart cosciugul de aur cu terena lui Alexandra
cel mare. Strabon dice despre acesta cii
Vitas. eroului Macedon,
ince pe timpn-T, se afla in Alexandria, inse puseinteun cosciug
de sticle, gi ca eel anteiu cosciug fusese de aur ; ca un Ptolomeiii
surnumit Parisactus, it furase, dar gonit mai in urme acosta
prade i-a fost nefolositore.
In al XV secolulti, Leon africauel, incredinte a morinentul lui
Alexandra se afla intr'un templu frames feed de Ptolomeiq Soter,
ca se vedea ince pe timpal sea qi ca chiar Mahometanil 11 respectail.
Marmorul dice ce l'a *bit la 1546, ce se afla in mi4locul
cetetei aprOpe de biserica santului Marcu.
Sub armetoril hi Alexandra, cetatea lui prospers. Ptolomeiii
Soter face acea stole vestite a Alexandriei, qi de atunci acesta
cetate ,se face patria literilor qi altarul sciintelor. Omenil invetati
§i cu on -ce talent, din tote pertile lumei, se chemare aid : palatal
regilor deveni locaqul ideilor sublime. Scala Alexandriei era
central tutulor inveteturilor fake §i morale ale geniulul omenese.
PtolomeiA fecu qi o bibliotece forte mare.
Scala incepu a deli sub urmetorii lui Ptolomeiti Soter §i slabi
cu totul, dupe ce Romanii hare Egiptul : eel mai multi invetati
merseril la Roma. Biblioteca se arse in parte.
Pentru anteia Ore. Alexandria se subjuge de August dupe. rnOrtea
hi Antoniii, 301 and de in zidirea of. Locuitoril Alexandriei
se revoltare de mai multe on sub domnia Romanilor. Caracala
o lase odate in voea soldatilor se ce despoiare, arsere qi acisere
pe locuitori. Diocletian atace Alexandria, dar abia o lea dupe
Inn! de incungiurare. El dete ordin se se pne foe cetetei gi voe
soldatilor se despOie qi se uciga pe locuitori.
Locuitoril Alexandriei eraii omenii eel mai nestabill, turburetori
ca ebreil din Palestina, sub Romani ; 'ite ca regimul Romanilor
II Meuse ast-fel. 0 scrisOre a imperatului Adrian cetre
consolul Servius, desemne forte bine caracterul lor. ttr, acesta
scrisOre ce ni se pare forte interesanta :
Scampul meo Servius, am studiat forte bine acest Egipt ee-mi
leudae neincetat vi l'am gesit 'Igor , nestabil , lesne a face or! cc

LA Win 181
egomot. Gel ce se inchin'g' lnl Serapis sunt chrestini: eel ce se clic
episcopi al lul Christ, mint and' inchingtori ailui Serapis; nu este un
sinkur §ef de sinagoggebreg, Bid preoti chrestini, nisi divini, nici
aruspici,nici scglatori earl se nu se inchine aeelui Serapis. Se cite
hug sand vine in Egipt patriarchul, ca el ens* se inching lui
Serapis; altii ilic cg luT Christ. Aid's° aflg o vita de omeni fgcuti
pe revolte, pe laude, pe infruntgri. Cetatea este indestulatg., avutg ,
producgtore, qi nimenl nu este lenec. Se afigmulti tesitori deland:
toti au cite o meserie. Ologil, orbit and lucrg; chiar ciuntitil fac
ate ce-va . . . Fug domnul ca cetatea for sg fie mai politg !
del este demng qi prin intregimea el, qi prin intindere, a fi capitala
a tote Egiptulul. Am dat tot ce mi -au cerut, am dat vechile
el privilege, am adgogat cider altele mai noug, ca sL fac pe
locuitorl se bine-cuvinte timpul de astg-tli. Dar abia am efit
din cetate, §i tot felal de vorbe neplgcute rgspindiserg asupra,
fled melt Verus, poti sill
inchipuesci lean co ail {list despre
Antinon (1). Le poftesc sa se hrgnescg cu gginele lor, pe care le
fac sd nascg inteun chip pe care ruqinea mg opreqte a spune
T1 -am trimis vasele cu felurite face ce mi s'aii dat de preotil tem-
pluluT qi care be veT lua d-ta qi cu sore mea. Doresc ca sg be in-
trebuintezi cu convivil in 4ile de sgrbgtori. Ia seine Wag ca Africanul
nostru se nu le intrebuinteze prea malt*
Mal tarclig Alexandria se filen loca§ul certelor religiose. Cand
sosirg Arabil, locuitorii de aid ce se desbinarg 'intro ei, ii priimirg
cu multumire , dar garnisona Alexandriei se aperg bilrbgteace.
Cetatea cgclu insg sub sabia lui Amru. Mai pe nring Constantin
II, impgratul Olientulul, trimise o flotg lui Manuel se
antre in portul Alexandriel, s8 o ia ; dar Amru veni iar cu arabil
lui, bgtu cetatea, o lug rli ordind se o ar4g.
Biblioteca cea vestitg, se arse, din ordinul lul Amru, ancg de la
cea d'anteid hare. Ore tine, intreband pe acest general sglbatec,
dacg trebue se o arc% sag se o crate, el rgspnnse : g cg dug in
(1) Aced Antinoil era favoritul luT Adrian. El se ince/ pe °End era in Butyl, ti
Adrian ce it plane melt timp, zidi o cetate anis iT dete umnele luT. SE vCd fincE
armele seeleT eetliT.

132 cktroaff
cgrtile ei se afla lucruri neprev4ate de coran, acestg bibliotecg,
este de prisos; dad se afla ins lucruri in contra coranului, este
pericolOsg." Atunci se arse cu totul.
0 scrisore despre Alexandria a lui Amru care califul Omar,
stgpgnul egg, nu este fgrit interes in aced& Iatg coprinderea el :
(Am luat cetatea despre mare. Este forte intinsg ci piing de
minunate lucruri, pe care imi este cu neputintg g le insir. Se afla
aicipatru mii palate; patru mii bill; patru mil comedieni; patrn-cleci
mil ebrel ce plgtesc tribut ; patru sate teatruri, circuri
sail monamente publice; o mie doug sate grgdini, etc. etc..
Sub Arabi Alexandria incepu se reinflorescg; Ahmet- Ben -Tulun,
ocoli en ziduri partea cetatei locuitg. Pe la 1234 se fileurg
fortiflcatille ce se fed astil-cli. De Mimi Alexandria impirti sOrta
el cu. Egiptul intreg.
Cetatea de astg4i este alqatit spre nordul celei vechi, populatia
el se unit la 35 mli locuitori, cei mai multi Mahometani,
apoi Copti, Greci si o adungturg de omeni din tote natiunile Europel,
cunoscuti sub nume de Frani. Cetatea are o fisonomie
originals". In cartierulfrancilor, aprOpe de mare, este o piece: forte
intinsil, hotgriti din tote *tile prin case marl ca nilte palate.
Aid cgletorul se credo MIA) cetate europeng. Multime de dughene
dupg forma color din Europa; ospItgril marl; trisari elegante;
dame in costum europen se fed aid; Wag printre acestea
apar locuitoril pgmenteni cu turbane gi cgmesi albastre; femei
cu mantale negre si cu misci la fa* aceste din uring, iti aduc
aminte ca nu to afli in Europa. Cgmilele inciircate, ce circulg neincetat
pe strade, dromadarii ce alerga , asinii ce aici to port
in spinare cu repejune gi usurintg, se amestecg cu obiectele ce 'ti
aduc aminte de datinele Europei si compun un cadru incentitor.
Tote casele aunt de piatrg cc mai multe etage $i ea terase.
Cate-va strade aunt drepte $i curate. Mai multe grildini se aft'
in vecingtitile cetittei, unde ochii se indreptg en plicere, atraci
de pgdurile de curmali al cgror arbori se inaltg en mindrie in forma
colOnelor entice.
Yn cetate se an done movile de pilment, Mute de mina de oin

LA EGIPT 133
§i pe care s'a zidit ate o forteretd. Cea despre nerd se chiamit de
stain! movila In! Napoleon, far pe limba arabd Kom-El-Di
(movila coeopluI); cea altit numit Cafareli, dupit numele gene-
mink( frances mort la St. ban d'Acra. Multi cred ca aceste movile
se fa'dicard intro singurd *to de soldatii lul Buonaparte
pe tend francesil °maid Egiptul, dar este o fabuld.
Astitp Alexandria este an intreposit de comercid on Indiile.
Este, (pee un scriitor, porta tutulor mdrfurilor ce es din Egipt
pentru Mediterana . . . Portal el este tot-d'anna plin de vase
sub bandieri nenumerate.
Alexandria nu este a§eclatit po delta, ci pe o linilad a de§ertulta
Africel. De aceea gi teremul e! este nisipos, pe eind plimentul
date! este negru qi roditor. Cetatea are comunicatie cu Nilul
printr'un canal numit Mahmudie ce film sad repard Mehemet All
§i care ineepe din lacul ce se numesce Portul vecbid. Nilul versa
in canal apele-i de prisos : vasele din mare nu antra int'ransul.
Canalul merge pfind la malurile laculul Mareotis, de acolo se intOrce
spre Est, trece spre lacul Etcu, pe litngd satul Alfech Zvi se
aruncti in Nil. Cand apele Nilului stint seitclute, canalul nu este
navigabil , dar indati ce se rddied , incepe plutirea bdrcilor marl.
Acest canal a costat mai multe milione de lei la facerea lul, multime
de omen! morti, precnm qi lacrimile gi blestemele color ce
lucrail prin sild. Un alt canal mat mic fl hrdnesce din apele sele.
Folosul ce aducea aceste auntie, a script astiip de child s'a
fdeut o cale de fer de la Alexandria la Nil. Ma! tirOid vom vorbi
despre acesta.
In vecinittlitile Alexandriei, visitardm doug grddini destul pe
frumbse : una a patriarehiel Armene, cea-laltit a unul belu taro
pe malul canaluld. La acestd din urmit grading, publicul este
prilmit sg
o visiteze; in mijlocul el se afld o cast!, en an rez-de-chose.
Cagan' nostru ne invite sd o visitdm. No! socotem ca o se
fie un grajdii. MeV! el ziditl, pe din afard din fdritmdturT de
shine!, neregulat, nu de§teptit curiositatea privitorulul. Intrand
in untru, ne prinse mare mirare :36 afldm un apartament regal :
gustul, luxul, eleganta, domned pretutindeni.

184 chtToRA
Satul de apetenie unde locuitorii bogati din Alexandria petrec
'ade verei, este Ramie.
DacI ne vom inturna In cetate se visitgm monumentele de asup,
nu vom afla lucruri mgrete ; Omit vestite prin architectura
arabil, nu se afla aid ca la Cair. Biserica grecilor cea nova este
un monument, prin rrairimea el : nu ins prin architecturit. Aci
este qi o case de scohl forte Intinsg. Biserien gi scOla sunt ciente
en ajutorul neguerttorilor greci.
Caluerii greci ne spuseri a in local nude se alig, biserica
a fost in vechime biblioteca Alexandria; dar fiind ca sunt o mie
de pAreri intro acesta not o lasam se tree/. Tot acesti calugeri
ne spuserit a de s'ar fi pIstrat ping astgcli artile acei bibli oteci,
sciintele geniului omenesc ar fi fost malt mai naintate, lucru
la care nu eram cu total de pgrerea aluerilor, pentru ca Strabon
fuse mull din bibliotecari, §i de ar fi fost ceva ce cunosc ast4i
sciintele, el ar fi vorbit In artile la, precum asemenea ne-ar fi
spas qi altl bibliotecari insemnati, fie care In specialitatea lui, ei
cari au lgsat scrierl dupe ddn1ii.
In Alexandria cilldurile sant marl in Alele cOnd sufla vintul
din delerte. Sera gi nOptea, filrl a fie rilcorOse, Bunt umede : o
roil' mare cade aici ; dacg ai umblat cite -va minute afarg din case,
nOptea, Wand, vestmintele se afla ude ast-fel in at ar crede
cineva ca ai umblat prin plOie. Acestg mill este periculOsit ; rare
on locuitorii es sera. In Alexandria, ca §i in Cair qi alte tinuturi
ale acestei %6r1, este o epidemie super:Al:we, bola oehilor ; multime
de 61.110111aq ochii roqii; unii stricati, altii stint cu total orbi.
Ciind vom ajunge la articolul despre Cair, vom vorbi mai pre
lung de acesta.
Aici se afla residenta consulilor tutulor puterilor streine, pami
Qi
un consul Roman. Acest din urmg s'a improvisat Mfg voia lui.
Cand merseetim la politie se ne vizeze pasportul, ne opse aici se
ne ducem mai antelil la consulul nostru.
Iatil cum merge lacrul :
In Alexandria se afla o multime de ebrei, Omeni gi femel cu
preteniie la nationalitatea Romang. ET sunt ebrei poloni goniti din

LA IGIPT 135
Rusia, veniti in Moldova sail in Valahia, siliM §i de aid' se him%
in Tnrcia; miff sunt chiar nIscutl in Principate, §i veniti aici
ilup6 speculatil ruginOse cu femel ce uneltesc o meserie injositOe.
Cei mai multi nu scifi bine se vorbescA limba nostril. Inaintea
resbelulu!, tot! acesti omen! se awl sub protectiea consulul
mese. DupA ce incepu resbelul, fiind ca tot! supu§ii rua trebuiau
se piece, ebreii se deride Romani curati, §iin acestit cualitate
cerura protectia consululul austriac. Dar so vede ca purtarea for
nu plAcu acelul consul, caci peste cate-va (Ale ii lepAdA de sub
a lot protectie. Politia locale numi atunci un ebreil dintre den§ii
cu care se se intelegil in pricinile lor. Acest ebreii I 1 dete mime
de consul Roman insulindu'§i dreptul de a viza pasporturi. Se
intelege ca na nu ne duserAm se ne vizeze pasporturile.
Aceste fapte nu aunt cunoscute de a,utoritatile din Moldova §1
Valahia, §i suntem siguri ca vor face punere la tale, cand le vor
afla, spre a inceta acestA usurpare a numelul de roman. In Alexandria
cand cine-va voesce sg Mica ca cutare femee este degradatil,
dice a este ca o romans : c s'est Valaque. *
Nu vom pArAsi Alexandria, gal a vorbi de suvenirile gloriOse
§i tot deodati durerOse au care armia lei
Buonaparte a tipArit
mar§ul el in acesta tera depArtatg..
In anul 1798, lulie 3, armia francesii, condusil. de Buonaparte
debarcil pe costa Egiptului; armia cea mare stAtu pe flog and;
dar 3600 soldatl debarcil la Marabut, aprOpe de vechiul port Cibotis.
Bieber era cu eT §i se rani in eel d'anteid atac pe cand voia
BA so urce pe zidurile cetAtei. Generalul Manum se rani in §ese
locuri, dar pltrunse cu o mica colOni, eel anteiA, pe porta Alexandria,
despre local unde se afia colbna lul Pompeiii. Genera -
lul Von, sparse porta despre Roseta. In ciite-va ore francesil hag
Alexandria §i tote pnnturile fortificate.
Locuitoril capitularl.
A doua iii Buonaparte publics o proclaraatie cAtre locuitoril
Egiptului prim care se da de bine-voitor al Sultanulni §i al locuitorilor
din Egipt, declaratd ca pentru binele for vine sg-1 scape
de despotismul Mamelucilor.

13g GAL TOR]1
Cine nu cumisce faptele gleriese ale acestei armil In Egipt
precum qi nefericirile ce Incerel aid?
Acesel armie dupg ce 11A Egiptul, yi
admit puterea Mame lucilor,
fa silig se se int:lime in Francia. Garnisona din Cair de
5000 omen, ne'buOta de o mare armie otomanii, tsi de populatia
fanatic de aid, IntiirAtata in contra francesilor de englesi, subscrise
conditil ce le da ocasia se se IntOrne In Francia. La 2 septembre
francesii capitularit peste cite-va Mile se imbarcaril pe
vase englese care 4i dusera In Francia.

LA EGIPT 137
C AR TEA II.
De la Alexandria pang la un punt aprOpe de Nil este o cale de
fer. Noi ne imbarcarlim pentru Cair pe calea de fer. Acesti distanti
o ficurim in trei. ore. VagOnele drumulul de fer de aid sant
forte elegante.Nol ne oprira'm, pe cale, la Damanbur, ce se chetna
in vechime Hermopolis Parva. Damanhur este un (watt miserabil
ale card case stint ca tote cele-alte in tote satele Egiptulul, zidite
de cirimip de piment nears. Populatia lul are 9000 sufiete
Inainte de a pitrande mai departe in acesti teri ce fuse lea-
ginul civilisatiei omehesci , s5 d5m
o repede idee despre eveni-
mentele principale din istoria acestul piment curios.
Diodor din Sicilia scrie in cart. I, part. II:
«DELO mitologia Egiptenilor, unil din el pretind c5, la inceput
4eil §i eroil domnifi in Egipt intr'un spaci5 de 18 mii ani
gi cel din urmi sled care fu gi imp5rat, se chiema Horns, fiul lul
Isis. De atnnci Ora se gnverni de Omeni ce domniri mai la. 5000
an! ping la 180 Olimpiadi (60 de ail inainte de Isus). Printre
acest lung tlir de principi, din care cel mai mare numer era pi

138 chtroitil
menteni, abia se afla unii de origine Etiopian5 qi care nici nu au
domnit nnil dupe sin dar din mind in tend, qi mai pucin de 36
de ani. De la Cambia, care supuse Egiptul prin arme, Percil domnir5
aid' 135 de ani, pe linga acesti ani se adaegii, epocile de
revolte ale Egiptenilor, care nu puturit sufori nici asprimea guvernorilor
Perqi , nici impietatea ce cuceritorii aratau dare
Dumnepii erii. Macedonenii domnirii aid dup5 Perqi 270 de
ani ; in cei-alt5 remilqitit a timpului, tera avu trei guvernori
pilmenteni. Toti aunt intr'un numgr de 470 Regi gi tint! regine.,
Din toate scurtiirile istorice despre Egipt, acesta ni so pare cea
mai sigurk Ne vom sili se dam cilteva fapte ale acestor imp&
rail gi cilteva idei mai delungi asupra epocelor mai insemnate.
Menes, sof al castei militare, f5cu o revolutie, schimbil guvernimental
teocratic in civil. Acest Menes fu cel intei5 rege al Egiptului
recunescat de istorie; el intreprinse resbele, funds cetatea
Memfis, ca A desparta de influenta preotilor ce locuiail in Teba
vecbia capital5; fortificI cetatea cu psele; ab5.tu cotul Nilulni,
citri miatia-p (1), lieu un lac mare ci zidi templul lul Fta.
Regole Atotis, fiul §i urmItorul lui Menes, din dinastia I, zidi
palatele regilor din Memfis. Acosta cultiv5sciintele fisice ci sense
insuci o carte de anatomie.
§ous, din dinastia II, regul5 cultul color trel vita, bonl Anis,
Menevis gi tapul.
Bofis, din dinastia II, f5cu o lege ca femeile sit pOt5 imperati
in Egipt.
Sub Nimerofis, din dinastia III, Libienil antrar5 cu arme in
Egipt ; dar, speriati do un eclips in lung, se inturnari in tera ler
Sesortos, tot din acesti dinastie, cultiva medicina ci scia arta d'a
Ws, petrels. Nicotris, femeea cea mai frumosil din timpul ei, cea
d'anteiti femee ce domni in Egipt, veni la tron dupl. Mentesufin
din dinastia VI. Iatl cum vobesce Herodot de Nicotris :
(1) lIcrodot, in cartes II glee. Menes care 111 eel intdiu rege, flan clupa 4Isa prat,per
din Egipt, fauturT la Mamas. Nllul pang Mena curs oa intregune, in lungul
muntehil nislpos despre Libia; dar astupind cotul 'ce face Nilul despre mle45 -4i, pi
facand o dlga Is 100 Made maT one de Mesas. sea Wel sail col vechia =i iT detail
eurgere prIntetut mud not[, etc.

LA EGIPT 139
cAcestg femee cedomni In Egipt, se chema Nicotris, ca regina
Babilonului. Preotil Egipteni imi spuserg, cg locuitoril dupe
ce au ucis pe frate-sH, ce era rege, ti darg el corona ; dar ea
cats sit-1 rgsbune gi ucise, printr'o giretenie , o multime ae capi
Egipteni. Din ordinul el, se filen sub pgment, un apartament mare
ce de *El era hotgrit pentru festine, dar In secret avea altg destinatie.
Regina invitg, la un festin, aicl, o multime de egipteni,
pe cari iT cnnoscea ca cei mai marl autori al mortei frate-sell ,
gi, pe dud ei ()rag la mass , Sea sg. 'Mitre apg din rig in acel
apartament, printr'un canal ascuns, gi toff espetil murk/ Inecatty
Tot acest autor dice ca ea se noise dupg acesta, ca a scape
de furia poporulul. Meneton dice ca a domnit 12 ani.
Se crede ca Sesostris eel vechig, fuse din dinastia XII. El lug
prin arme tots Asia , in timp de 9 ani, gi pgtrunse In Europa
lgsand pretutindeni pe nude trecea, inscriptii pe colone de piatrg,
spre aducere aminte despre victoriile sale.
Eatg Ana cute -va ronduri din Herodot pe care it vom cita de
mai multe on ca o autoritate dup6 care toti scriitorii istoriel Egiptene
s'ail indreptat.
a Acest principe, dupg' spusa preotilor, , fuse eel d'antkig care ,
plecand din golful Arabic en vase lung!, supuse poporele ce locu-
esc termurile Mint Eritree (mgrii Rogii) gi purcese inert pang la
o mare ce nu era navigabilg. De acolo , adgogarg preotii , se Inturng
In Egipt, rildieg mare armie, gi inaintand, pe uscat, supuse
tote popOrele ce intrani in tale. Cand afla natii curagiose gi inbitore
de libertate, Inglta in tera for colOne , pe care scriea numele
sell, al patriel stile, precum gi ca Invinsese acel popor prin arme ;
iar eta pentru tgrile ce lua cu tnlesnire gi fgrg apgrare din partea
locuitorilor, ridica colOne en inscriptii, adgogend, In sgpIturti, pe
colone, ca si arate lagitatea acelni popor, pgrtile naturale ale femeii
El trecu in Europa gi supuse pe Sehiti gi pe Traci..
Acestg subjugare a Schitilor este interesantg pentru istoria tent
Rominilor. Se dice curat ca Sezostris antra fn Tracia , apol fn
Schitia. Acosta dovedegce ca partea Schitiei ce supuse era tea mai
veeing en Tracia, gi tera Ghetilor set, Romania de astgdi, era una

140 ciatToRil
din cele mai vecine cu Tracia. Tot Herodot rapOrtd rgspunsul ce
ar fi dat preotil Egipteni lui Darin 0, nu pot 0 aqecle status. lei
aldturi en a leo Sezostris, caci acest din urrnd supusese pe Schiti,
pe cand Dariii 'I-a atacat, dar nu a putut se-1 supue. De la acestd
epoed artele incepurd 0 inflorescd fn Egipt.
Regele Osimandias, din dinastia 15, film 0sboiii in contra Bactrienilor.
Diodor din Sicilia gi Hecate , in descrierea ce fac despre
mormentul lui ilic ca era scris pe el acesti bdtae.
Ozortasen din dinaatia 16 , rddicit obeliscul ce fined se afld In
piclore la Heliopolis. Trh'i cu 23 do aeon tnainte de Christos.
Manaton dice ca Salates, gef dintre populil barbari, de origine
scitit sad ebree, qi care sub Timaus incongiurd cn barbaril eel Egiptul,
seam impgrat; ca luand Menfisul, despdrti Egiptul de sus
de eel de jos, radial biruri grele gi hotdri sa &di rasboid Asirienilor
; dar muri mai 'nainte. Striinii ce ocupard atunci Egiptul aunt
desemnati de Maneton sub nume de Hicsos sett *toff. El se ale4ard
in Egiptuld de jos rid indatd se f'dcurd dons rigate si donS
puteri. Faraonii, legitimi suverani in Egiptul de sus, gi Pdstorii
In ccl din mi4loc.
De in mOrtea luT Timeos pang, la gonirea pdstorilor, domnird
lese faraoni care formezd dinastia 17 ce tinu 260 de an!.
Pdstoril in Memfis, de la Salatis, cel inteid rege al lor, avurd
6 regi ce domnird 259 de ani. Se dice ca regele sub care Iosif se
facu ministru, se chema Apofis, gi era din regi! pitstori ; do! regi
pdstori domnird inch' dupS mortea lul Iosif.
Sn acel timp, impgratiT Faraonl, retrafi in Egiptul de sus, se
aflad neincetat in certd cu pdstoril. Unul din acest! regi, isbuti
s6
gonescd din ter pe plated. Acest Faraon so chema Ahmosis.
Sub uringtorul lui Ora scdpd cu total de strdini. Atunci guvernul
Faraonilor so intinse din nod peste tot Egiptul §i tote luard
altd curgere. Cef mai multi regi fitcurd monumente unirete ale
ciror mine se v6d gi se admird 'And asap.
Amensa, femce regind din a 18 dinastie , domni peste Egipt
21 de ant Radice obeliscul de la templul din carnac la Teba;
este eel mai frumps ce s'a vOut. Fiul ei Moeris, iT urmitin tron.

LA EGIPT 141
Acesta domni 13 ant. El inc5 radica o multime de roonumente.
Poporul 11 numi amicul artelor §i al pAcel. Herodot .ice de
Moeris
4Preotil Egipteni Imi spuser5, ca din toti regii nicT maul n'a
fost and. care 85 se deosebesci atilt de malt prin lucruri insemnate
ce a flout soil prin fapto strilucite ca Moeris. . .
tin rege ilustru a Post asemenea Amenofis III sail Memnon ce
a dat numele lui statuei vorbitore. El Licit r5dicii mai mnite monumente,
fuse din dinastia 18-lea. Horns, fiul acestnia lase dupg
densul iarg o multime de edificiuri.
Sub domnia hi Ramses Meiamun , tera se turbur5. Isto rici
grecl clicn ca piistorii se incercarl sa rApescil din noil. tronul Egiptulni
; hag tera qi §e4uri 13 ani aidT, pe dud Ramses se trasese
in Etiopia. Finl 855 Setos, venind in viirstri de 18 ani, antra
in Egipt cn armie, batu §i goni pe piistori. Acest rege pled mai
tardid din Egipt cu armie gi o flota, lua cimpu, atad Finicia, Asirionii
, Medi , gi se duse spre natiile orientului. Acolo aaa ca
fratc-s55 Armais, pre care-15 15sase in local*, se proclamase imp5rat.
El se inturni ; frate-seil sdpit prin fugi.
Herodot vorbesce despre acesta in cartea I1, dar pe Sestos it
numesce Sezostris.
Reinoirea sicnlui zodian qi clderea Troadel se intemplara in
timpul regelni Menofres. (Teon, rnatematicul.)
lJnul din regii renumiti, fuse Psametic, care scaturit jugul Ereselor
qi cheml stiiint in Egipt, dandule p5m6nt. Acest rege
intreprinse riisboiii in Siria ; Whit propileele, despre mia4A Ii
la templul mill Fta (Vulcan) in Memfis, §i domni 54 de ani. Sub
Psametic armia se emigril in Etiopia. Mai In urmii, temerea ce
avea de Peril, it Rica 85 canto aliati intro greet
Dar si%' trecem peste °alive regi §i s5 venim la luarea Egiptului
de Perqi.
Pe la 525 de ani nainte de Isus, un popor din Asia, trecend
pe la Aracs, tars dupit sine o multime de poralatil barbare, conduse
de Cirn, urmati toff de magi qi
comandati in parte de prin-
(31,1Alimeni`i ei de caste privilegiate a Pasargazilor. Acesti bar-

142 chtrOrtff
bari supuserit Babilonul, Siria , gi venire mai la portile
Egiptului. Dar aid muri Ciru, geful tutulor.
Fiul 861 Cambis se puse in local lui. Cambis mai avea ajutore
un corp do Eolieni qi altul de Ionieni; se alai on Arabil, ca sa se
asigure despre degerte, gi inaint5 spre Peluza. Psamenit, regele
Egiptenilor, tabarf spre gura Nilnlui unde astepta pe Cambis ;
armiile se lovirl gi Egiptenil luara fuga in neorInduiahl s5 se ascunp,
in Memfis. Cambia trimise deputati Ia Psamenit, dar Egiptenii
nciser5 pe deputati. Du0 ce se incungiurd cetatea malt
timp, Egiptenii se predarg. Pergii intrar5 in cetate ; Psamenit
se cobori din tron, dupg gese luni de domnie. De atunci Egiptul
dick in puterea Pergilor.
Herodot, de la care se soli tote aceste lucrArI din istoria Egiptulul,
descrie astfel starea lucrurilor dup5 resboia', (cart. III).
pece ilile dup5 ce lua Memfis. Psamenit, regele Egiptulul,
fn dus, din ordinal lul Cambis, inaintea oragului en alti Egip-
tent Pergii 11 maltratar5 forte, ca sA-1 incerce. Cambia dote or-
din 0 investminte pe film acestul rege ca pe o robe, yi o trimise,
cu un ardor in mane, se caute api. Era insogitii de mai multe
fete de cele anteiti familiI, fnvestite tote ca feta regelul. Aceste
fete, treeend pe lang5 p5rintri lor, se inecar5 de lacrimi gi sc6sera
tipete tangaitOre. Parinfiii, v54end pe copii for in ast-fel de
stare, le r5spunser5 prin lacrimi, strigae gi gemete ; dar regele,
cu tote ca lc v54u gi le au4i, pleg ochii numal gi taco. Dup5 acesta
Cambis Rica s5 treed.' pe lang5 Psamenit, pe fiul sea, lusogit
de 2000 Egiptenl d'aceeagi virstA, cu funiile de gfit gi un friu
in gore. Ii ducea sd-i
om6re, ca s5 edsbune pe deputatil ucigi la
Memfis, cad judecnoril regali ordinary ca, pentru fie ce om ucis,
sc omOre cleee Egiptenl din cele anteiii familii. Psamenit cunoscu
pe fiul sea, mergend la mode ; dar pe tend cei-alti Egipteni plange5
O. se tanguia5, Psamenit tacea gi parea liniscit. Dup5 ce trecuratoti,
regele Egiptulul, v5clu un balrin care mai 'nainte manta
la masa hi. Acest om despuiat de tote averile see, gi trilind acuma
cu cergetoria, se ducea din rand In rand prin armia pergilor,
cerend gragia fie-dirui soldat. Psamenit. la acestI vedere,

LA EG1PT 143
nu-§i putu opri lacrimile. . . Gardienii ce kledet1 lane, d ea se -1
privegeze, spuserit lui Cambis de cele intemplate. a Cambis, stapanul
tdu, 11 disc un , to intrebit pentru ce nu al strigat ,
nici nu ai plans, vNend pe fie-ta tratati ca o robe: gi pe fiul tCfi
mergend la morte, ci ai Scut gi una gi alta vNend pc acest cergetor
care nu-ti este nici rude, nici aliat?.. Nefericirile easel
mele sunt prea marl ca se'le plang ; dar aorta trista a and amic
care, la inceputul bittrinetei, a e4lut la cerptorie , dupe ce a avut
marl avutii, mi s'a parut demnit de lacrimi.)
Cambis gad ca are cuvent. Cresus ce urma pe Pergi, planse la
acesta; nu nuniai el, dar Mica toti Perqii Ewell ochil plini de laerimi.
Cambis chiar, atat fu de atins, in cat dete ordin 0 Beata
pe fiul s611 dintrc cei ce erail s6 se ueig ; dar eel ce so dung, sa
aduca pe acest principe, i1 aflarb: mort, ca'xi se ucise cel mai antat
Psamenit trecu viata pe langa Cambis.
Se dice ca Cambis se duse la Sais, ca sg maltrateze Vrena lui
Amasis, dupe datina barbarilor de atunci; neputind all Asbuna
in contra unui om in vials, igl re'sbuna dup'd morte, maltratand
corpul inamiculu!. Ajungend in Sais, Cambis dete ordin sd scota
corpul lui Amasis qi se -1 bath cu nude, se-1 smulga peril gi se -1
intepe cu ace.
Per§ii se purtara en asprime in Egipt. Vera acesta sub Pali
se c'armui de guvernorl.
Sub Dathl Notu , Egiptenii se revoltadi avend in cap pe un
Amirta care goni pe per§i gi restatornici regatul Faraonilor. Acesta
dinastie trai 120 de ant Cel anteiu rege se numi Neferites.
Certele urmaii intre acesti regi eu Persil. In timpii lui Aeolis :
Egiptenii se aliarg Cu Cipriotil, cu Arabii, Cu Sirienii, cc Libienil
§i Lacedemonii. Pergii, ocupati de proiecte mai marl, nu fiteura
cu dengii resboiii serios. Dup6 anteia dinastie urma anca una.
Sub Dada Ocu , Green' aliati cu Egiptenii se Muni qi se invinsera
de Per§i caril luara din noir Egiptul (338). Darin Ocu ,
dupe ce batu pe Nectanab II, rege al Egiptulul, in acest resboiii,
orandui satrapi ca s6 guverne.

144
CALTORI
Alexandra eel mare, dupg ce sparse Imp&itia Pei* lor, lua India
gi tot6 Asia, §i antra in Egipt. Locuitorii 11 priimirl ca pe nn
liberator. El a§eclg aid autoritatea, sa in anal 332 inainte de Isus ,
dar peste opt ani muri in Babilon.
Alexandra nu avea mostenitor in versta. Generalii sei se adunarl
sg hottitrascg, pe tine se pue in locu-i. Perdicas, propose nn
fiu al Rohanei, pe cere acesta fl purta lima in pfntoce. Nearc, se
declarli pentru fiul Barsinel , gi Ptolomeil in contra amendoror.
46re am invins pe Perqi, ficea el, ca sg-I panem pe tronul Macedoniel?*
Femeele lui Alexandra era' persane. Multimea inse,
dare, proclamd, rege pe fratele lui Alexandra, Aride. Guverniimental
Egiptulni se dete lui Ptolomett en Libia §i o parte din
Arabia. Ptolomefi fu nnul din eel mai Intelepti principi ai Egiptulni.
Avu o multime de carte en mo§tenitorii lni Alexandra ,
purti 'Isbell" in Siria, In Archipel 12i alte locuri. Rodienii 11 surnumirit
Ptolomeil Soter (scipilterul, le sauveur). Dupe mai mnite
Invingori, la titlul de rege. 0 dinastie de origins grog incepu
in Egipt. Acesttit dinastie domni 270 pe ani. Ace§ti regi se chemars
Lagizi de la Lago , nume ce se da mai Ptoloma Soter.
Unatorul lui Ptolomeli Soter fu Everget, fiul sefi eel mare niiscut
on Arsinoe.
Din asItoria acestuia cu Berenisa filca lui Magos, rege al Libid
§i Cerenaicei, ascurl mai multi fii. Cel anteiii urmg tatalul
se' la tron qi se chema Filopator. Epifan, fiul acestuia, fl mosteni.
Murind, lase vdduvei Cleopatra, duoi fii gi o file. Elul col
mare, Filometor, 11 urmii la tron. Dup6 11 ani de 11'10ra:tie, clOu
printr'un resboifi cu Antioch Epifan, rege al Sirlei. Frate-sett ii
urmit sub nume de Everget II sett Fiscon. El impdrtli§i mai in
urma, tronul on frate-se' ce se liberase. Apoi acest din aria domni
singur 18 ani anca, caci frate-se' fu silt a domnescil numai
In Cerenaica. Dug mOrtea acestuia, Everget veni cn armie in
Egipt §i 1ua tronul , ca regent §i epitrop al nepotului sell. La
in asiitorie pe mama junelui rege ce era sore -sa, noise pe junele
mostenitor gi se Stu rege.

Lh EGIPT 145
Un fig al lul Everget ce era exilat in Cipru , veni ih Egipt §i
lug tronul. El id dete nume de Ptolomeg Soter II. Maicg-sa Cleopatra
scull poporul in contra acestui Ptolomeg Soter II, it detrong
Qi puse in locul pe Alexandru, un alt fiu al eI. Ea medita
apol mortea lui Alexandru, ca sg petit' domni singurg ; dar acesta
prevgclend, o ucise el.
Poporul chig.ma la tron pe Ptelemeg Soter II care mud dupg
§epte ani de nogg. domnie.
Alexandru II, protegiat de Romani, se insarg cu Berenisa , $i
lua tronul Egiptului; dar noise pe Berenisa si domni singer. Alexandrinii,
supgrati, se rescularg, gi 11 gonirg din tron. El, murind
la Tir, llsg Romanilor prin diatg, o sera ce nu md era a lui.
Nees Dionises , fiul Id Soter II , lug tronul. Silena , femeea a
doua a lui Soter II, socie a lui Antioh Epifan, gi gonitg din Siria,
reclamg tronul Egiptulul la Romani, dar fgrg toles. Acest rege
merse la Roma. In acest timp tronul se dote fiului sgu cel anteig.
Selencus, venind in Egipt, se insure on Berenisa §i se filcu rege ;
dar acesta it sugrumg. Se mgritg pe urmg, en Arcelau , ce muri
in resboid contra lul Marcu-Antonig. Ptolomeg Denis ce se afla
in Roma , se inturng cu Romani si
lug. tronul. Dupg patru ani
muri. Cleopatra, cea mai mare flicg, se urcg pe tron on frate-sft
Ptolomeg , dupg cererea Romanilor. Poporul era contra Cleopatrei
§i cerca numal pe Ptolomeil. Poporul, resculat cern sg, le dea
pe Ptolomeg ; Milli Cesar care favora pe Cleopatra , priimi ; dar
janele rege mud repede. Cesar proclamg din nog pe Cleopatra ,
asociindu'i pe un frate Ptolomft pe care acestg reging 11 lug.' de
sec. El era de 11 ani of nu fu nisi ba'rbatii, nleT rege.
Cleopatra se mantui do acest din urmg gi rgmase singurg reging.
Ea este cea din urmil reging a dinastiel Macedone. Demnea
fara temere, in puterca armelor rarei sale frumuseti maf malt
de cat in puterea (*idler oi a flotei ; cgcl vquse la piciorele el
pe fiul marelu( Pompeiil; MA Cesar, uitase in bracele el, ale ma
datoril. Antonin ce o vgclu pentru anteia erg in Tarsus , se Mu
in Armenia gandind la Cleopatra; invins, fuge in Egipt qi nu are
putere d'a se inturna la arme f'gril acesta femee. Ea it urmezg la
10

146 ciaroRIT
rgsboiti. Octavig, voind sg surpe acest rival , dar necutesand , atacg
pe acesta reging, o mug inaintea senatula.
Dar ca se nu intarViem In lucruri de pucin interes aid , vom
Vice numal ca Octaviii doschise resboiii; cg Antonifi lug parte eu
Cleopatra ; ca acest din nrmg , pgritsit de flog , de armie, urmat
de Octavid, trgdat de Cleopatra , se ucise singur. Dupg ce se ucise
insn§1 Cleopatra, Egiptul clVu en totul in puterea Romanilor.
Lagizil domniserg de la 30 mail 223 pang la 15 august anul
30, dnpg era vulgarg , sail 294 de ant Iulieni qi 78 de Vile,
on 294 de anT EgiptenT gi 152 de Vile. A.vurg. 16 regi §i regine,
qi darg 21 de domnil felunite.
Cel anteig prefect , sub roman, fu Cornelig Galu. Petronid 31
urmg. AlexandriniT se revoltarg qi furg, invincT. Pe dud armia
la August , sub Eliu Gain, antra in Arabia, unde suferi atatea
rele , regina Candace a Etiopienilor antrg in Egipt, qi dupg cc
despuie tera, se inturng. Petroniil o urmg. in Etiopia gi o supuse
la nn tribut. August urmg politica la Alexandra cu Egiptenil,
tolerand relight §i datinele lor. Cate-va intemplgri ce maT urmarl,
Hind numite la articolul Alexandria vom trece inainte.
Sub impgratii orientulni, Egiptul fu turburat adesea de certe
religiose.
Pe la anul 614 PerOT antrarg in Siria , invingdtori ; peste doT
anT Wail. Alexandria. Impgratn1 Heraclie recunoscuse autoritatea
la. Pe atunci ordele arabe ale In Omar , conduce de locotenen-
tul lei Amru , antrarg in Egipt; bgturg armia l,u
Heraclie qi pe
Macaucas. In and 641, Egiptul picg cu totul in puterea arabilor
Mai tarcliii Constantin II trimise o flotg ci o armie in Egipt.
Dar Amru veni din nuog in Alexandria ci bgtu pe Greel, unit cu
CoptiT. Atunci Islamismul se statornici in tot Egiptul.
Marea imperiitie a Califilor se desmgdulg cu timpul; gavernoril
el se declararg peste tot suveranT independenti. Pe la 969 in Egipt
se stabili o putere regalg, aI cgrii principi cgrmuirit sub name
de Califl Fatimiti. De atuncI el se certarg cu Califil Bagdatului;
disputandu-le acest teatru, califil Egiptula rgmaserg stgpini
aid ; se amestecarg in certele religiose de secte. Mal tarVig

LA EGYPT 147
venirg in Egipt cruciatii. to timpul Califulul Adhad-El-din, acesta
chemg un nem de Turcomani csi de Curdi din Siria , pecum qi pe
Nur-El-din, suveran de la Alep. El segparrt pe Ahmad-El-din de
tributul cruciatilor qi de pretentiile generalului lor; dar mean'
strains se gong epitropi ay Califului. Selah-El-din , nnul din acesti
strains, kind in anul 1171 comanda armies, sugrumg pe
Calif. Ast-fel Arabil Egiptului se supuserg la strgini , al crtrora
principi incepura o altg dinastie fn persona lui Salah-El-din.
ametoril acestai principe sub nume de Turcomani, in anul
1230 , dupe invasia Mongolilor, cumperarg 12 mil de Circasienl,
Mingrelieni qi Abasani; is crescurg, is esersarg, in lucrurile militare.
Mai Unlit] acesta militie se resculg qi dete legi principelui
turcoman; pe urmetorul seg fl scOse din trop. Pe la 1250 uciserg
pe eel din aura principe turcornan qi puserg in locu-1 pe un qef
al lor, cu titlu de Sultan, *kind pentru el numele de MamelucI
, ce insening robi military. De atunci Egiptul cgdu in domnia
Mamelucilor carii medal. asemenca Siria §i Palestina. In
257 de any ce domnirg, avail 47 de qefi a cgror tiranie fuse nesuferitg.
Pe la 1517, Sultanul Otomanilor, prindend pe Sumambeg,
cel din urmg Id al for , lug Egiptul. El nu ucise pe Mamelud ,
dupe datinele Turcilor, ci din contra, statornici un consiliii seri
divan compus de guvernorul otoman fii kiepte din §efii militiei.
Mamelucii trebueati sg dea , dintre , 21 guvernori seri bent' de
tetA, §i furl insgrcinati se tiny pe arabi in frill, se facg politia in
uutra, se string birul. Acest guverugment a tinut mai mult de
duol secoli.
Mamelucii s'ail imultit in Egipt, nu din prgsila celor d'anteid,
del se stingeu mai toti neavend fit', ci din vendarea robilor de acestg
origine. Porta otomang , ca se tie in frig pe Pagil guvernori,
dete divanului putere intinsg, qi gefii Ienicerilor qi Abazilor
se fgcurg puternici. efii
militiei, *Rani voie se aibg proprietgti
in pgment §i sate; aceste proprietgti depinded de guvernul
mameluciler. Mamelucii cgpetarg o mare inriurire de atunci asupra
improprietgritilor. Proprietarii cumperarg robi, II liborarg
in urmg, be deterg ranguri in armie. En Ienicer Ibrahim, colonel

148 ciaTORIT
veteran in anul 1746, lul in mina -1 tote puteiile. I§i femme o
mare particle dintre Omenii ce inaintase in canal felurite , sae
liberase din robie. Mai pe urmN, se insoci cu Rodoan , alt colonel
de Abazi. De stand puterea Pala ajunse se: fie o umbra; ordinile
Sultanului erail Hula pe Maga ordinile lui Ibrahim. Dupe
mortea lni, anul 1757, totl omenii casei, creaturile lui urmare: a
da ordine. Dupe mortea lui Rodoan, care luase local lui Ibrahim,
mai multi len urmari unul dupe anal ; iar la 1766, Ali-Beg, up
mameluc , lna tea puterea in niang, §i mai in urn1 se declara
neatarnat de Porta otomang , goni pe papa, nu mai voi se tri
mite tributul, btu monedit in 1768.
Daher , in Siria , 'Ana se revoltase atunci ; Porta ocupate, cu
pretentiile Rusiel , nu putea 0 radial arme veninul , strengul,
intriga, dice Volney, nu puturii se isbutesce.
Ali-Beg trimise in Sais, in anul 1769, in contra unul §ef arab,
o cefe de Mamelaci comandatl de Mohamed bei5, care sparse puterea
arabalai; mai in urine supuse Meca; Ee ain't cu Daher din
Siria. La 1771, armia lui Ali-Beg pi a lui Daher, merse la Damasc
asupra armiei turcesci; biitaia se dete §i turcii o luara de
fuga. Aliatil luara Damascul. Dar prin intrigile tarcilor, Mohamed-Beg,
se inturne, repede in Egipt ca tog armia sa.
In 1772 acesti aliati be.ture: pe turcil malt mai ninnero§i dead
armia lor, aprOpe de riul Aula, line, Saida. .6pte pagi carii comandaii,
luari fuga. Aliatii merserg §i luare: lafa.
Ali-Beg se inturng la Cair. Mahomet, vechiul sal general, voea
se se pie in locu-i. Acesta trimise una mie mameluci , sub comanda
until june mameluc Murad, ce era inamorat de o femee a
lui Ali, ca se bag pe Ali-Beg. Se intalni cu Ali in de§erturi, it
lovi fare veste §i it lug rob. Ali-Beg mini in Egipt.
In anul 1773 Mohamet Beg se puce in loco -i §i se supuse Porta,
cu conditie se ritmaie la putere.
Dupe acesta venire la putere. Murat Beg §i Ibrahim Beg ce
domnire, impreung. Un Ismail Beg, le lug local ; dar iarii fu gonit
de eel doi d'anteid carii acuma invinsere pe Hasan- Beg
rebel.

LA EGIPT 149
Napoleon, antrilnd In Egipt, mai in aria, sparse puterea mamelucilor.
Mehmet Ali-Paqa din Ramelia starpi pe cei din urmI mamelad'.
Urmetorii acestui mg ce domni in Egipt , dati astilp pe
vice-regii acestel tgri.
--.--ooXKoe---

150
ciLtrolul
CARTEA III
Damanhur ne aduce aminte de trecerea armiei francese in timpul
expeditiei lui Buonaparte.
Damanhur se surpg de francesi in anal 1799.
Oraqul era ocupat de 60 de francesi. 0 multime de arabi fanatici
atacarg acest burg, ca a ucidg mica garnisong.; ceea ce se
qi fan. §eful de brigadg. Lefevre, vino, fi atacg aici, ucide doue
mil; dar este reimpins pang. la Ramanief. Multime de beduini se
unisera cu arabil. Generalul Lanusse, sosesce cu armia, bate, risipesce
gramepe arabilor si rgsbung pe cei 60 soldati twist
Dupg trei ore de calelorie de la Alexandria, cu drumul de fer,
ajunserim la Nil. De aici calea feratit are s6 urmeze pang. la
Cair; dar atunci nu mergea mai inainte, nefiind find tote.
Aid dar, trecurgm pe un vas cu vapor. 0 multime de pelerini
sou hagii turd , ce mergoil s6 se Incline la Meat ,
ne inecau pe
vapor, In aceste vapOre serviciul, mancarea , bed, nti alt nimica
de insemniitor ; afarg, de pretul transportului care este destul de
mare. Cipitanii de vapOre nu aunt destul de ingrijitort Nei ca

LA EGIPT 151
4urgan de mai multe on pe na'sip Yn deosebite locuri. La eel din
urm'a loc , §eclufam trei ore, qi numai dupg ce se aruncaril toti
hagii turd in Nil s6 impinge vasul cu unne'rul de pe ngsip, putnram
merge inainte.
Nis Lia era cu noi, ocupati a priimi cu nesatia malurile Nilnlui.
Aceste maluri, pe ici pe colo, au o fisionomie riipitore. Satele,
sem6nate pe amendoug malurile, iniltate pe movile unde se scapa
de inecticiunea apei, gi incongiurate de pa'duri de curmali apareu
ici colo, §i senthail , ca printr'un efect magic , ca es din pament
soil din apa riului incohicit. Pe ici pe colo, aceste maluri ne desmerdaii
ocbii , prin pirti verVi §i voiose; printre aceste piirti inverVite,
pline de tinerete §i de via a, se aretaii parti albe sell galbene
de nisipuri arptore, ca niste valuri sou torente, curgeii din
sinul de§ertelor.
Este timp a vorbi despre Nil. 4 Nilul, Vice parintele istoriei,
incepend de la Cataracte, desparte Egiptul in dour qi se versa* in
mare. Pada la °rap' Cercasora, are numai nn canal, dar dincolo
de acest ora§ se desparte in trei ramuri ce iaii trei cal felurite
una se chiamI Gura Pelusiang. §i merge spre est ; ceea-lalta Gura
Canonica, §i cure spre vest ; a treia merge drept de la inaltimele
Egiptului pang. la coltul Deltei , pe care o desparte prin miVloc
mergend spre mare... Acosta ramura se chiamil Canalul Sahenitin.
Din acest canal, pleca altele dou6 care se duc asemenea de
se verse in mare prin dou6 guri , Saitica §i Man deziana. Gura
Bolbitina §i Bucolic aunt acute de Mang, omenesca; iar nu de
naturl. . . Nilul nand cresce , theca nu numai delta (Egiptul col
de jos) dar inc locuri ale Libiel §i niste mid cantone ale Arabiet
. . Cat despre natura lui, nu am ailat nimic, nisi de la preotii
Egiptului nici de la altit Voiam se sciu pentru ce el incepe
a se Mafia la solsticiul de \refit qi urmeza a se amfla in acest timp
de una mita Vile ; §i pentru ce cuvent, crescend in acest num& de
Vile, scade in urma, Neat iarna remane mic §i sta as-fel pane vine
iar solsticiul verei... dar nimeni nu a putut sa-mi spunii... Nu
putuit a aflu nici pentru ce Nilul nu aduce, ca alte dun!, yen-

152 tTonil
turi recorOse. Ca tote acestea sant Omen! la gred , carii Ca se-0
face an name prin sciinta for , aii cercat A explice versarea acestui
nil. Din trel opinil ce s'ail dat , cloud nici sunt demne de a
se desbate. Dupe cea d'a.nteiri venturile etezieue imping, prin soflarea
lor, apele Nilului si le opresc d'a alerge spre mare. Ast-fel
se cause crescerea apel, dar de multe on venturile no sufle anal,
gi Nilul cresce. Apol, dace venturile eteziene sunt causa inecarei,
ar trebui ca tote cele-lalte riuri al ceror curs este in contra acestor
venturi, se incerce acelas lucru ca Nilul, cu stet mai ales ce
sunt mai mid gi mai pline. A doua *ere este mai absurd encl...
Dupe acesta, oceanul incongiure tot pementul si Nilul face aceste
inecare, del vine din (men. A treia *ere este cea mai gresite,
cu tote ce are an grad mai malt de asemenare, este a no tlice nimica
, pretinclend ca Nilul purcede din topirea ninsorilor, el ce
cure din Libia prin mipocul Etiopiel si antra de acolo in Egipt.
Cum dar pate se fie din topirea ninsorilor, cand vine de la o clima
forte calde Intr'o tell mai put-in made? un om ce este demn
se jadece ast-fel de lucruri , pote afla aid mai multe dove0 ca
este peste putinte ca acesta se fie causa verserei Nilului.
Autorul combate aceste trel pereri , apol da opinia sa astfel
: . g Mie imi pare ca. Nilul se ingrOpe vara , ceci erns. sorele
, gonit din vechea lui cale de asprimea timpului , merge atuna
in regiunea cerulul ce respunde la partea din sus a Libiel.
Eta in pugine vorbe, cnvintele amflerii riulul; cad , Cu cat acest
OA merge spre o tere si se apropie, cu atata mace riurile. Dar
A esplicam acesta mai cu intindcre ;
aerul este tot-dcauna senin
in Libia de sus si forte cald , nici o data venturile red nu sufla
acolo. Cand sorele trece prin aceste tere , produce acelest efecte
ce produce tot-d'auna vera, cand trece prin miogoctil cerulul. El
trage aburil In sine qi ii impinge in urma spre locurile cele innalte,
de unde venturile, priimindul ii risipesc gi ii topesc... De
aceea venturile ce sufle din aceste tere, precnm eel de sud gi sudvest
sunt cele mai ploiese , cred inse ca sorele no impinge tote
apa Nilului ce atrage pe fie-ce an, ci igi opresce o parte. Cand
iarna se aloe , sorele se inturne in mi4locul cerulul si de acolo a

LA WIPP 158
trage aburii din tote riurile: ping atunci ele se adaogg forte
malt din cause ploilor de care pgmentul este stropit tii care face
torente; dar vera slithesc ciici ploile lipsesc ili senile trage o parte
din apele Tor. Nilul an areape de plaie ca in larva Ili sorele rgdia
din el aburi : ma dar, cu cuvent, apele lui sunt vera mai secs
de cat ale celor-lalte rimi. Sorele trage, precum din alte riuri,
apa Nilului vera ; dar iarna, aces% stea trage apil numaT din
Nil. &role este dar cause funfilirei li sciderei lui...."
Herodot ce combittea p'grerea grecilor, an scia ca el ensu§i se
incela. Astgcli se scie en sigurantit cg versitrile periodice ale Nilului,
suet pricinuite de ploT periodice in Abisinia, spre mia4g-4i
a tropiculul de la Cancer. Aceste ploT incep in lung lul Malik;
in Egipt Nilul incepe a se grafi pc la sfgrtlitul lunel lui Italic
f.ii cresce pang la ecuinoxul de Omni, apoT scade.
Indatg ce Nilul incepe se se verse, loeuitorii de prin (trap se
due dike Nil cu multimea, ca cane ar eli inaintea unuT ospe iubit,
ti acolo fag un fel de ceremonie de priimire.
D. de Rozieres, slice in egletoria sa : g Era o vedere demnit de
mirare , a vep regulat in fie ce an, sub an cer Benin , fig nicT
o simptomg prevestitOre, fitrit nicl o cause vqnta , §i ca printr'o
putere mai presus de nature, apele unul mare rig, pang atuncT
curate §i limpep, schimbindu'qi indatit faca la timpul hotgrit al
solsticiulul de veil, prefitcenduse la vedere intr'nn rig de sange,
rnezinduse, rgdicanduse treptat pang la ecuinoxul de tOmnit cii acoperind
tots faca t&ei ; pe urnat trecend regulat, etc..
Herodot vorbesce de o cuestie ce are a face en Nilul. Unde
sent isvorele lul? Acestg intrebare a Scut pe invetati Bre batg
capul multi secoli , dar Virg folds.
Herodot ce se afla in Egipt in al 5-lea secol inainte de Ins, ()ice
ce nimeni nu pretindea se cnnOsce locul de uncle purcede Nilul,
afar de an interpret al Minervel la Sais. Acesta IT spuse cg intre
Siena, in Tebaida rii Elefantina, grail dol munti ale cgror verfuri
eral ascutite; cg unul se chema Crofi 9i cel-alt Mofi; cg isvorele
Nilulul care sunt niste abisurl, eqiaii din mh)locul acestor munti;
jumetate din apele for mail in Egipt cgtre nord, §i altgjumetate
10

154 chkreall
In Etiopia &Are sad; ca regele Psametic, ca sa incerce aceste abisuri,
anima in ele o funie de mai multe mii de orgil (orgia avea
4 coti sail 6 piciOre grece); dar ca funia nu se duse pima in fund.
Dupa acesta Herodot dice alte Incrurl tot atata de nesigure §i
absurde ca disele interpretului; Ins le a cu indoiala gi nu ca
dise ale lui.
Pe la al 3-lea secol dupa Isus, Eratostan, unul din cel mai invatati
Oineni de pe timpul sail gi bibliotecar in vestita biblioteca
din Alexandria, pled cu regele Everget ce parts rasboiii in Etiopia,
ca sit afle sciin i despre isvorul Nilului. El da masurile
cursului acestui /la mai presus de insula gi cetatea Meroe catre
isvore, la sud-est, gi de la Meroe pang la cataracta de lane, Siena
dare Egipt, spre nord. Nerontrimise romani in adins 0 descopere
aceste isvore. Cal ce se Inturnara despre acolo diced ca ail
vadut della marl stand din midlocul carora riul egia cu ropediune
; dar nice el nu putura spune dad acolo eraii isvOrele.
In al 16-lea secol, Iesuitil portugezi ce se dusera ca misionari
in Abisinia, scrisera in Europa ca au gasit isvOrele NiluluI. Dar
tnvatatul d'Anville, le arata ca el luase drept Nil, -an riulet ce
se arunci in Nil. Este cunoscut ca Nilul ce acolo se chiamit Riul
alb, priimesco in sinu'l din malul oriental, anteia Riul albastru,
al doilea un alt riulet Astaboras. Eta ce fncela pe IesuitI.
0 societate s'a format pentru acesta. Multi calatori au incercat
sa afle aceste isvore; Iliad in degert : astadi nu so scie mai
malt despre ele.
Acum Fig venim la cataractele Nilulel.
Champolleon Figeac, dice ca mai 'nainte de a agiunge la hotarul
Egiptulul de sus, Nilul face cinci cataracte; a Siena, la an-
trarea despre miada-di in Egipt, care este cea anteid,
urcand Ni-
lul de la mare. Acest cataract a taut malt timp un rename spillmantator.
Asta-di s'a vadut ca se reduce la cate-va cascade Impartite
pe o intindere.de pam@nt gi al &aria total dit abia de cateva
piciOre de inaltimea apelor din Nil la antrarea acestul rid in Egipt.
Herodot crede ca Delta sail Egiptul de jos, era la fnceput an

LA EGIPT 155
bmgicoperit cu valurile marei, gi ca, cu tiinpul, nisipul ce aruncii
Nilul, a inaltat acest loc gi mare& s'a tras.
Eta cum se esprima : tPiimOutul Egiptulul ce este un tarO'in negru
gi gras, se deosebesce cu total gi de pamantul Africei care este
nisip rogu, gi de al Arabiel care este pietros gi argilos . .
Acest terem (Delta) este adus in Etiopia de Nil. Scoicile ce se
aflaprin deserte dovedesc ca alts data marea se intindea mai de
parte de Orem°. Herodot da, mai multe exemple : intre altele,
alaturarile Troadel, lance Efesului , etc. Opinia ca Delta afost
odatit an brag de mare gi ca s'a radicat prin nisipul ce aranca
Nilul , este impartagita de mai multi Omni invatati. Cu tote
acestea, tote cuvintele ce daii ei, pot se fie combatnte. Pamentul
aici este writ gi roditor pe cand in vecinitati este pietros : dar
pe partile miirei din Shia spre Gaza, taremul pe multe intind eri
este asemenea celui din Egipt, pe cand vecinatatile lui sunt pietrose
. Am putea face mai multe observatii asupra tutulor acestor
pareri; dar sa lasam mai bine pe invatati g-si
caute ei sin -
gttrf trebile lor, mai ales cand se dig, atat de intunecate.
Apa Nilului este agora gi placuta la beat. Nilul dud se trage
este mai ingust de cat Duna'rea. Se dice ca Egiptenii prin vorba
Nil, intelegeaa Ocean. Nilul a fost pentru Egipt principal creator
gi vietuitor. Prin v5rsarea lui, Omenii triesc in acele locuri :
se lipsesca a lui revarsare gi Mremul Egiptlui nu mai rodesce
Ern portagez Albuquerque, voind sa niinicesca Egiptul, catre at
15-lea secol, dete un proiect sa abatii apa Nilului ping nu ajunge
de cataractul Sienii, dar na se puse in lucrare. Nilul era adorat
la Egipteni ca un clefi ; fi radicara un templu gi iT dare, preoti.
Grecil ii nutmeat' Joe al Egiptenilor. Egiptenii, dice Champolleon
vedea Nilul sacra ca un chip pipait al lui Amon, ileul for eel ,mai
inalt. Era pentra eT numai o manifestatie pipaita a acestui 4eil,
care, sub o forma veiiutg, invietuia gi 'Astra Egiptul . . Filosofii
for igi inchipuisera un Nil in cur gi altul pe pament. Marele
IPA Cnufis ere yacht ca isvorul gi ronduitorul Nilului Omentesc,
gi era representat pe multe monamente, ea forma omenesca,
ge4Ond pe tron, cu o tunics investmentat ; cu cap do berbece, a

156 ChtTORIX
cgrui facg, era verde; Linea in mini un vas din care cure apa cerescg.
peul Nilulul ceresc avea cite o data trel vase, emblema
versgrei apelor. Un vas represents apa ce produce Egiptul singar;
al doilea vas apa ce de la Ocean vine in Egipt, in timpul inundatiei
; al treilea vas, apele ploilor ce cad la epoca crescerei Nilulul,
in pgrtile do mia4g-i ale Etiopiei.
Acestg din urmg aplicatie este fgcutg de Herapolon ee a scris
o lucrare asupra interpretatiei ieroglifelor.
Nilul pgmentesc era representat printr'un om gros ce seingni
sit fl fost de amendog made. Pe cap purta unbuchet deiris, simbol
al riului, la epoca vgrsgrei lui . . Se mal representg, tinend
pe o tgblitg, cite o data patra vase en apg sacra, despgrtite printr'un
sceptruce este emblema curgteniei, cite o datg, pine, fructo,
buchete de flori, iar cu sceptrul cuniteniei despgrtite. . . Mal
era representat pe doug bas reliefs ce impodobeil dog pgrti ale
delului pe care se redica obeliscul de granit ce s'a transportat la
Paris . . Acest cleii se chiamg Hopi (Ch. F.)
Ping la Cair gi de aid o distantg mai in sus, din causa populatiel
gi a mares migcgri pe Nil, nu se mal aflg. crocodile; iar de
la 100 lege de la mare in sus, se giisese multime de aceste lighi-
One. Crocodilul este inrgutgtit. Mgrimea lui se urea, piing la 40
piciOre. Herodot pretinde ca in timp de patru luni, el nu ingnincii
nimie,a ; ca locuesc in apg gi pe nscat, gi el oule for se fac pe niip
uncle be gi clocosce. pioa ben esc pe mal gi nOptea in apg, a-
Hand in apg noptea, mal multi cildurg. Oule nu aunt mai marl'
de cat de giscg, gi pita este in proportie , clod ese; cu tote acestea
cresce la urma ping la 17 coil gi mai must, de hingime. Ochil
lui skalds en porcului; dintii IT
aunt forte marl gi es afarg din
gurg. Crocodilul, din tote animalele, nu are limbil, gi falca de
jos nu se migcg, ci falcg de sus cade pe cea de jos, unghiile lui
stint marl; plelea dosulul solzOsg nu se pOte pgtrande. In awl
nu vede bine, pe cand, afarg, vederea it este pitrtinclgtore. Cerul
gurel hi este tot -donna inciircat de insecte mid ce se lipesc aici
gi 11 sug singele. Numal Trogilus, o mica pasere, traesce in pace

Lk EGIPT 157
en el, fiind ea, de cite ori ese pe uscat Qi dupd datina lui se Intinde
cu guru deschisd cittre ventul de miql-A acesta pasere
fT intrd in gad yi maned tote insectele ce se lipesc de cerul gureT
lul, yi ca, crocodilul, recunoscdtor nu-1 face nici u.n rail.
Unele din aceste Oise ale Id Herodot s'ail &tit neadevarate.
S'a g'asit ci el miinand tot anal neincetat; este crud, inardsnet
neobosit yi yiret Zvi intelept. Pandesce femeele ce vin sit is apa din
Nil, le ra'pesce yi se arunca cu ele in rid, dad 'tote. Trieste pe
uscat ; dar mai mult in api,pentru care este mal mult organisat.
Limbi are.
Cinel feluri de crocodili sunt in Nil.
MaT este in acest rid o reptill ce se chiamit Tupinanbis :
trd-
este pe mal yi se hrinesce in apd. Acest guyter este de patru
piciOre de lung : nu face nici an rail : locuitoril ii numesce eel cc
scapd. Se dice ca pe cand Omenii se afla, fird sd scie, amenintati
de crocodili, acel Tupinanbis fT vestesce prin flueraturi ca este
aprOpe crocodilul. Dar aceste strigdri el le face did simte crocodilul
gi se inspaimend el ens* pentru el. Nu are piciore ca
cele-alto reptile care lard. MaT este un Tupinanbis de uscat ce
samba en al Nilului. Acesta farlma oule crocodilulul uncle le Ott
Mud ese pemal in multime, unul din if face garda, lipind urea-lie
de pdment ca sa aucld sgomotul vre unul inamic.
Ne remine ea vorbim de o pasere numita Ibis ce vOuram sburand
pe Nil.
Herodot vorbesce and de yerpi cu aripe care se afla in Arabia,
la Buto, uncle dice ca s'a dus el ensuyi yi a vaOut o mare eat/I:time
de Ose de acel yerpi ; mai dice ca , dupd spusa unora , ace yerri
sburad din Arabia in Egipt pe la in ceputul primiiverii; dar ca Ibis,
o pasdre de Nil, alergand cu multimea Inaintea yerpariel , fI ucidea
; $i ca, pentru acesta Egiptenil moral pe Ibis ca pasere seed:
o bAlsiimeii. Se Mid multime do momii balsdmite de aceste paserl
in Egipt and asti/O.
Herodot mai dice ea era clod feluri de pasere Ibis : cel Mntau
fel avea fulgil forte negri : ciocul tutors ; acest Ibis se bad
cu yerpii; cel de al doilea fel se afla in num& mare ; area o parte

15s CALTO811
a capulul gi tot gatul cu pucini fulgl; fulgii aunt albs, afarg de
%eel al coda, al verfalui aripilor, gatului gi capului caril aunt negri.
Ast-feld dice Herodot; darpe acele timpuri era lucruri multe
are numal astildi ail pntut as se limpedeseg; apoi pgrintele istoriel
a spas, pe langg multe adevgruri multe fabule. Asap este
dovedit ca aces qerpi cu aripi nici ag fost, nici aunt.
Ibis incepe sg se arete Cu amflarea apelor ; cite o data mai
din el vin inainte ; cu scud erea apelor, cei mai multi se due. Ibis
este pasere din Nubia. In veehime era consacratg marelui deil
Thoth,iventatorul literilor gi alg sciincelor. Ibis se hrgnesce cu
insecte, vermi de apg' §i pesci mid.
&Vele era aprope de a apune; radele lui ce ping aci nu ne er
tail a sta pe podul vaporului, se Indulcirg. 0 aure line gi plgcutg
rilcorea aerul ; malurile Nilului, ce de la un timp incepusexii a
perde mai malt cununa for de verdetg, innotag acuma in valuri
de umbrg §i de lumina , in tgcere gi in intristare, palide qi albe
en satele, cu arborii de eurmali, mai rani pe aids. Unelo din sate,
mai departate, apgreg gi se perdeil iii fundul umbrel gi al desertulul.
Departe, printre raffle, printre umbrele serei, printre valurile
mares de nisip cu multime de fete, vgdurem piramidele. Dar
no putariim se no bucurihn molt timp de vederea lor, &gel se invelirg
sub umbrele serei.
In acestg tong crepusculul este scurt : Yndata ce apune serele ,
sera Ii urmedil, repede. Ar dice cineva ca *tea este grabitg sg
aseundl sub aripele el aceste locuri deqerte gi intristatere, semenate
cu morminte gi cu lacrimile unui popor neferice.
Vaporul cu care venirgm la Bulac era incarcat de pelerini
musulmani ce mergeail la Moo, A se inchine. Etg ce scim asupra
actelor de cuviolie ce fac pelerinii in cetatea for santg.
Cand ajung la Geda, fac cea d'inteig datorie sang ce se chiamg
Saharmo qi care sta de a se arunca In mare; dupg ce s'ail
scgldat ast-fel, se invelese, de la midloe pang la genuchi, cn o bu_
eatg de atoll, apoi intorcendu-se ogre partea unde se afla Meca,
se pun tots gi fac gramadiore de nisip en manele.
Dupg co ajung la cetatea santg fac o spelare generalg, apoi se

LA EGIPT 159
due la, templu uncle 'antra prin porta scIpgrel (Bab-es-Selem) ce
cede in Amelia' drept al templulut cana antra in curtea in nag-
Iced aria este Caba, conducgtorii be spun ca aid este easa lui
Dumnepil §i II invitg sg fie cu. respect.
Cand se apropie de Caba, el se rOgg, sgrutg Platra cea negrg,
apol ocolesc odatg acest monument.
Caba este un edificiii cu patru fete. Un v61 negru §i forte larg
fl acoperg. Pelerinii ocolesc de septe orl Caba. Cand tree pe la
anghiul despre sud, antind mgnile, §i se rOgil, incg. Dupg al §eptelea
ocol, incit se yogi. De aid se due intr'un loc ce se chiamg
bed luI Abraham, unde iar se roe: §i de unde se due la putullul
Zem-Zem de beg apg ; apt:4 se due de se ling pe Mal Safa unde
se rogg aneg. Dupe acesta ambli pe strada mare, tot rugand ; de
uncle se inturng catre templu §i reving iar aid de §epte orl.
Casa luIDunme4ii se deschide de trd off pe an, odatg pentru
Omeni, a douaorg pentru femel ; dupg dud 4ile, o deschidg spre
a o curgti.
Dupg ce pelerinii an sfar §it actele de cuvioee in cetate, se clue
la muntele Aarafat co se crede un toe sacru. Aid este o stand, de
vault 'wag, de 50 de metri qi ocolitg cu zidurl. Dupg ce fac §i
aid inchinIciunelecuvenite, mill se due la casa diavoluld ce este
in fags cu font'ana Mina §i =nog aci §epte pietre, prontintilnd :
In nurnele luI Dumnnetpil ; Dumnepti este mare!
Templul peste tot se numesce , El Harem (templul mare), In
untrul Cabei este asternut cu o stofg de mgtase ro§ie ce fie care
Sultan, cand se urea pe tron, este dator sg o schimbe. Velul ce
copere monumentul pe din afarg, fl schimbit pe tot anul.
Putulti
Zem-Zem este de 56 piciUre de adincime §iqese de Igrgime.
Musulmanil cred cg, ensue Dumne4eil l'a sgpat pentru
Agar, pe dud ea era sl more de sete in deserturi.

130 CAL) rontl
CARTEA IV
Ajunserlm la Bulac la 2 ore dupd nfaclit-nopte , did vaporul
se opri mult timp la un pod de platrl ce trece peste Nil, §i
unde, cu mare necaz Otrunse priutre dud zidurl strimte, ce es
din api. Acest pod este o lucrare a lui Mehemet-Ali, §i semana
a fi filed cc stop d'a opri sEi inainteze spre capitala Egiptului
on ce flotilA inamica.
Bulacul este portal Cairulul qi face parte din acestit capitalit.
De la Bulac pill la Cairul mare este o Orit de distantA. IndatI
ce eqiritm din vapor, aflartim pe mal mai multe tritsuri, ca omnibusul
din Europa : ele asteptail s6 is pe cIlgtori gi s6-I dud In
Cain pe la locande. Un omnibus , tras de dol catiri , ne duse la
ospelul oriental, in pigs numitl Lesbekieh, afar din cetate.
Stripana locandel se scull din patu'T la sosirea tritsurei gi veni
ea singurit a ne hotitrascit camerile ce fie-care din nol trebuia
sit ocupe. Era o femee de 38-40 de ail, and frumosit qi final
cociietA.

LA EG1P1 161
Acosta locandi este una din cele mai buns ce se afli in tot oriental.
A doa 4i desceptandune din soma Eli ciutind pe ferestrele Camerel
nOstre, vislurim piaca Lesbekieh. Ea este forte intinsi, dar
neasternuti si impedicata de un sant ce trece pe patru mid po-
dart De la want incepe o gilding de sicomori pe un tirem
mai jos, ce se theca de api, la timpul amflarel Nikilui. Pe acesti
piaci locuise generalul Buonaparte. Piaca rechiami mai multe
suvenire despre Napoleon. Mei, acest mare cipitan tinu an discurs
vestit soldatilor s l carii, de aid electrisati, sburari la piramide
se inflgi in crestetul celel mai inane stindardulii tricolor .
Na credem si aflim Cairul o cetate ca tote cele-alte ale Tarciei,ca
case marl, vechi, zidita Mei gust; cu ctl strimto,nepavate,
cu Caul ce nasc pi
mor fare mime , fart stipan, pe strade nemi-
turate , cu dughene miserabile, etc., $i 11 aflarim astfel. Ba foci
viOarim multe case de piment amestecat ca pae , malts strade
prin care nu paturim trece, din cause materialelor aruncate pe
id pe colo. Prancil, Armenil, Coptii , Ebreil, Tirienii, Mahometanil,
au in parte cuartierul lor. Bazarul find nu respunde la
asteptarea cilitorilor. Ca tote acestea Cairul are mai multe
monumente vestite de architecturi arabi, care, prin graicOsele
for fantasii, fat sit nisi miseria cetitei. Dnele din gemii meritit
sa atragi tote admirarea cilitorului. Minarelele acestor gemii
nu sent ca cele din Turcia proprie : niste colons ce porta pe crestet
o galerie rotandi, de unde strigi imamul, si de la galerie in
sus, o nrmare ascatiti In virf, ar patea si le compare cine-va
forte bine ea &Hann' cal vechi ce purtat pe cap turbanul si in
turban o pant, lungit ascatiti la virf. Minarelele gemiilor din
Egipt alt o hiring mai graciosi ce semini cu o tureli.
In tot Cairul sant mai la patra sate gemii , dar in stint
tote framOse.
Mahometanii, dupi prescrierea coranului, se inching de cinci
off po Ali, care inchiniciune se chiami namaz : dimineti , la miagp,
mai tfircliii, apol la apusul soreluisi la dotii ore dupi apusul
lal; inchininduse, se tnturni,precum am mai spas, mitre Meca, cu

162
CAL) rouff
faca ; stag ingenuchiati, eel hogati pe tapete cusute eu auri cal
grad' pe alto asternnte ordinare. In singurgtate sail in mi4locul
unei marl multime de omeni de on ce religie, musnlmanul se
inching, ftni turburare ; cetesce o rugg, se radicl, iar se pane in
genuchi, se spelt: pe mini, pe fags, pe gurg, pe barbg qi pe brace.
In untrul gemiel se all un basin pentru sptlare. Local altarului
este coperit. In partea cgtre care Cade Meca, se &lig un mare
scaun sat. tron. Pe id pe colo, pe pgreti, se cetesc versete din
coran.
Cele mai frumese Omit' din Cair sunt: anteit gemia lui Sultan
Hasan , ziditit in 14-lea secol pe piaca Rumeileh , de Malec -El-
Nazar Abu ; ea pe din afara este mgretit. Zidurile ei inane, sunt
zugetvite en bande rocii ci albe ci cununate de o corniqg, ci pe
una din fecele sale, sunt pgtrunse de opt ronduride cruciade. Este
incongiuratg de capele ce se deschid pe curte printr'o mare arcadit
egivg, flgurati prin cele patru linii ascutite. Un rond de trefle ,
Nice D. J. d'Estourmel, face balustradg pe crestetul zidurilor; case
porti frurnOse, aunt practicate in niste retragerl adinci de una
picior; pe d'asupra sunt inscriptii ci niste feluri de ferestre
0 ft:outing en o colonadt goat in opt colturi qi coperitg de
o cupola destul de frumost, ocupg mi4locul curter; la drepta , in
fundul unei capele, o porta duce in sanctuarul undo se aflii mormental
patronulul sant. Acestt urinated salt, pgtrata ci radicatt
se rotun4esce in sus ca o holig; este incongiuratt de o frisg late
ce portg o inscriptie arabg. Mai adaogg o multime de mici podebe
pe Bugg acestg minunatit architecture, sticle cu multe fete, boaserii
detalate a jour ; tavane zugrgvite ci aurite dupl. gustul Mauresc;
lambrii de marmurg pretiesg, pardosela de marcueterii
ci
vei aye o idee despro gemia lui Hasan. Dug aestg gemie vine.
aceea a lul El-Muarid, bogati prin podObele el. Cait-Bai, ce se art
afart din cetate spre Est, mica, dar forte elegantg ; apol El-Azbar,
sell gemia florilor. 0 parte a acestul mare edificiii este scobit
§i sprijinit de colOne de marmurg albit in numgr de 130. Tote
formele podobelor ce se aft la alto gemi , sunt ci aici. Acestg
gemie, incongiuratt de accesorii, formt tot d'odatt un caravan"

LA EGIPT 163
serail gi dg in sinul lac unei scoli musulmane. In umbra el locui
Suleiman El-Halegi, nciptorul generalulul frances Cleber. §i
fiind ca suntem la gamin Azhar, la Suleiman gi la Cleber, cititorul
nu se va supra se -1 dim o idee de acesta intemplare.
Iusuf-papa, mare vizir, propaga in Siria, dupg batglia de la
Heliopolis, idei contra armies francese din Egipt. Tin musulman
fanatic, Suleiman El-Halegi, se art preparat a ucide pe Buonaparte.
Antoril francesi pretind ca vizirul stiu de acesta botElrire
gi fl trimise in Egipt cu cheltuela sa. Or cum ar fi, acest fanatic
pled in Egipt gi afig in Cair, asil in Ouija Azhar.
La 14 Iunie 1800 generalul frances Cleber, pargsind case generalulul
Damas ca 86 se intercl la locagul seg, intalni nn om
june ants gi 1.61 investmentat care se aruncg la picierele sele ;
Cleber. atins la vederea miseriel ce argta portal acestui om, se
apropie de densul gi se plea ca sel rgdice. Soleiman se sag
gi lovesce pe Cleber cu un cutit care II pgtrunde anima. Generalul
cade gi strigg ; m'a injunghiat ! Architectonul Protain, martor
la acesti intemplare, alergg se priqg pe ucidag ; dar el ensue
priimi sese loviturT de cutit gi dick fgrg cunoscintg.
Ast-fel peri acest mare general. IThiclgtorul, find aprOpe de
a'l pune in topg strigg : 4 Nu este alt Dumnept de cat Dumne-
411, gi Mahomet este profetul sgii!*
Mal vecluram Ouija Calaum, spre nordul cettiteT. Gurih-Barcum,
unde se aft mormintele Califilor, gi Tulum.
Populatia Cairulul pate sa se urce de la patru sate mii la patru
sute dog-poi mil suflete, Ebrel, Musulmani, Cop;T, Armeni, Sirieni,
etc. Cairul se compune din : Bulac, Cairul mare , Cairul
vechiii sail Tostat.
Bulac, pe unde am antrat, se afla situat pe malul NiluluT.
Aid sunt fabiice de postav gi de pinza ; termitnri de bumbac,
funierii, fonderii, sag politecnicg, fa'cutg de Mehemot -Ali. AstiiclI
se 'pee ca sunt in stare prOstg; not nu voirgm se le visitgm.
Bulac se arse gi se surpg de francesi in timpul expeditiel for
in Egipt, inteo @ de revoltg a locuitorilor din Cair. Populatia
luT se arcs astgcli la 4ece mil suflete.

164 ciaToall
Intro dimineta, luand pe frumOsa Mis Lia, pe care ne-o lucredinta
parintele ci, silt a Op in pat din causa gutel, plecaram
sa visitam alte locurl §i lucruri din Cair.
Mai anteiii merseram se visitam cetatea lui Saladin. Pe tale
ne duseram in risete din causa animalelor ce ne purtail, voia sii
4ic de nobilul animal asinul. Ace la care pnrta in spate'l pe graciOsa
nostra calatore, nu voia nisi inteun chip se inainteze. Lovituri
repetate din partea calauzei, strigate, nimica nu putea face
pe asin 0 mere. Din norocire, nilte mute puinduse in narile
lul, 11 fames A alerge in galop. Acest esemplu imbarbata §i pe
al no§tri, caci cu ace§ti asini, este indestul unul A o la de fuga
§i toti cel-l-alti ii imita. 'Cu nol se luase, de la locanda, un caretor,
al carui corp putea sa traga cel pucin cite §ese asini, §i cu
tote aceste un singur asin it purta in spate; Tanga acest persona-
gifi
cu forma rotunda, merges pe alt magar, socia sa, nu mai pucin
u§Ora §i optogOna. Cand animalil no§trii incepura sit galopeze,
prin nisip, al for insa o luara de gona. Doinnul cel gros
striga, se lega'na, cade in nisip cu faca catre sere ; soda sa, and
pica. Tablonl ce fa'cura picand, causa acele risuri frenetice ce in
calatorie gasesc nascerea in cele mai mid subiecte.
Ajunseram la citadels.
Ciitre sfar§itul secolulul al 12-lea, Saladin cel mare , zidi o ce-
Value pe costele delului Alocatan, pe un halt Mamelon. Acesta
cetatue este astadi locuita de o mica garnisOna §i cate-va tunuri.
Visitaram putul lui Iosif, fiul lul Iacob. Acest put este taiat
in stance; adane de 269 piciere. Lucrarea lui este minunata gi
face de se mire toti calatorii. Cu tote aceste istoricil Rollin §i
Segur, precum qi cati-va calatori §i chiar locuitoril din Cair, care
pretind ca este putul lui Iosif, se ainagescfOrte. Acest put este
Scut en 3000 de and in urma hi Iosif, °data cu cetatuea, precum
area ensug constructia lul. Cititoril me vor erta a nu le mal face
descriptia am&untelor lui. Vom spune numal di se Stu de arabi,
ca A aduca, prin el, ape in cetatue. Do aid, visitaram palatal
lul Saladin, restanrat de Mehemet-Ali §i mobilat europeneace.
Acest palat ne adnce aminte d'o multime de scene tragice.

LA EG1PT 165
Pe teraca cetatuel, s'a fost ucis o mare parte din Mameluci din
ordinul lui Mehemet Ali.
Buonaparte IT biltuse, dar mai rgmaserit aneg, §i acestia se inmultirii
mai tarcliii. Mehemet-Ali pap, se temea de puterea lor;
rivali aT autorititel lui, trebuia, on sg impartg acestg autoritate
cu Mica, or1 sg-1 perg. El II combiltu mai int:0i, apol se im-
pgcli cu &Mei , ca sa potg mai lesne a'T
porde. Mehemet-Ali nu-
mise pe fiul sell al doilea §ef al mid armil ce era se piece asupra
Vahabitilor. pioa de pleeare la rgsboiii era sl se serbeze printr'o
sgrbgtOre publicg. Mehemet-Ali, chiemg in cetitue pe toti bilrbatii
de cgpetenie, corpurile armiel §i pe Mameluci. Acesta se intimplg
la 1 martie, 1811. Arnautii, soldati credincioe aT paei,
ocuparg palatul §i edificele vecine. Pa§a sta in divan, in mipocul
Omenilor seT celor mai siguri. 0 loviturii de tun era se dea semnalul
de a incepe sgrbgtOrea. Tunul se aucli. Mamelucil ce- erail
inerati pe pkgs. armelor , incepurg sa pisce sub impu§ciiturile
arngutilor e ale soldatilor §i sub loviturile tunmilor ; eel ce nu
picarg, alergarg sg esii din cetate; portile emu inchise. Doi Mameluci
puturg singuri sl scape din acestg ucidere ; sgrind dupg
teraca pe talisul repede ce se afla la piciorele zidulul cetgtei ;
acesti do! scgpati , fugira de acolo prin deserte; dar pe unul it
aflarg qi it uciserg; cel-alt scgpg in Siria.
Cat! din Mameluci nu venire in cetgtue , furg ucie pe la casele
for gi orT pe uncle IT aflarg. Casele for se despoiarg de arnguti
gi de populatie. Opt4eci de francesi ce rgingseserg in Egipt
and din timpul ocupatiel qi care se flicuserg Mameluci, furg
crutati.
Spre sera ne inturnargm in Cair.
Dupg cate-va tile de la veuirea nostril. in Cair, se art la locandg
un &gluer roman din Bucuresei, care se afla atunci in serviciulfi
patriarchiel din Egipt. Acest &Quer se Elise trimis de patriarchul
sg ne invite sg mergem se -1 vedem. Unul din soca. de
cglgtorie , Romani , se duse sg faeg acestg visits , pe clod noT
insocirgm la Wag pe Mis Lia.

166 eiLkroari
Dupe trel ore, socul nostru eel dus, se inturne, Incantat de per-
sona patriarchului grec.
Patriarchul ne invita pentru-cate-va 4ile se mergem la monastirea
santului George, in Cairul eel vechiii, care monastire prin
positia ei, avea o vedere repitOre, un aer bins-fecetor si de iinde
am fi putut mai cu lesnire A visitem piramidele si alte locuri.
Sinetatea mea suferea de cat-va timp din causa lungilor osteneli
ale celetoriel si din dem schimbare a climelor felurite. Agin trebuin
de repaos si de aer curat. Acesta no determine. A priimim
amabila propunere a patriarchului. Ne harem adio de la Mis Lia
si perintele ei $i plecarem la tell, insociti de compatriotal nostru
danger.
Lao jametate or intre Cairul mare si Cairul vechiii, trecurem
pe sub tin mare apeduc ce educe apa din Nil si o impart°
prin citernele cetatei. Ineltimea lul pOte se se urce la 40 metri;
are arcade ce se multifice cu o perspective nesfarsite. Ast fel lungimea
lui este de 2120 metri.
Dupe o alte jumetate de or eram in Cairul vechiu. Calugerul
ne duse la o case asetlate pe o fnaltime, qi care case ea ensue era
forte fnalta, cu mai multe etage, de unde vederea predomnia preste
tot orasul. Aid' era monastirea St. George.
In adever, aici nu simtirem atata celdure un vent recoros
sufia neincetat. Aerul era mai carat ; fuse nimica nu era mai
frnmos, mai meret, mai nA pentru ochii nostti de cat vederea ce
ni se infecisa asupra locurilor vecine! Dupe terns, acestiT case, veprem
Cairul eel mare en gerniile lui, cu minarelele sele ce se
perdee prin buchetele de arborl de curmali; cetetuea, satele vecine,
campiile vertli gi galbene ; Nilul cu apele lui capriciOse ce se in.
tune ca un serpe printre gredini si nisipurile desertulul speimantetor
; lantul muntelul Nocatam, hotar intre luncile Cntar
lui qi
desertul, intre viate ei mode; apoi piramidele merete ce
semene re vor se. impue desertului, amenintandul en puterea
geniulul omenesc ce ele porte1n fruntea for de atatea mil de ani
Tote aceste lucrurl ne fermecal
Intr'o 4i eram singur in acest local, trist prin singuretatea lui.

LA EGIPT 167
Eram putin bolnay. Stam pe teraca, privind acesta natura' plina
de noutate. Dosertele parealt ca se resfrang pe anima mea. Sera
venea repede ai cu donsa gandurile cele mai triste sburaii pe sir
fletu'mi obosit de durerile vietei, de amaraciunile unui lung exil.
La aceste se adaoga impresiunea clurerosii, a locurilor ce vedem
cu singerosele suvenire de care ne vorbesce istoria lor. Ori unde
ochiul se opresce, on uncle piciorul caletorului Gal' acest Ceram,
pulberea acestor locuri este arnestecata cu terena eroilor. Ferice
plmentul care produce inert, anime nobile §i generOse! . .
Dar
iarki nu este un singur loe unde piciorul caletorului se. nu calce
pe lacrimele, pe singele acestui popor nefericit! Ana, din nOptea
secolilor, intean spaciii de multe mil de ani, acest terem fu prada
tutulor nefericirilor : 4ilele de bucurie ale locuitorilor lui pot
se se numere, fie-care, cu un secol din timpulil de suferintii.
Oh ! demi tlilele nOstre de durere ar putea sii fie egalo la numer
cu cele de fericire, cat de dulce ar fi ana acesta vista mincinosil.!
Caci on ce durere se stinge far' urmit in railele anei
bucurii, §i nici o data fericirea nu este mai dulce de cat dupe
o durere. Dar nu, acesta nu s'a dat omuluil
Sub on ce parte a ceralui, sorele resare numai ca se lumine o
crime, o barbaric, o nedreptate ornenescii! Pretutindtni relele alt
intins umbra imper'itiel for ! virtutea se incline umilifi inaintea
crimel ca o frumosa gi timid' fedora' ce atrage infruntkile unei
femei nerulinate, rare; se pot' se se apere ; ai sorele nu se intunec',
coral nu se despiel and? Tot pare partinitor color rel! Nu
mai este nici o speranta de a se vedes, vre odatii implinite visele,
animelor frumOse !
Nici chiar acea sperantl fated. ca pImentul se va nimici cu
cei rei !
0 patria mea ! era frumOsit Qi intristata! Pot di vorbi de o
mare suferinta, fad, se-mi aduc aminte de tine ? Streinalatea a
incretit fruntea mea anca de tinar; departe de tine, de amoral tell
eare este romanul ce ar fi ferice ? Primivera vietei mele a inflorit
ai a scuturat florile cununei ei in stritinelate, la umbra singurafitei.
Departe de tine, nu am cunoscut bucuria. Dar stre-

168 chtroxii
nul, nici inamicul tea, nu s'a bucurat vgclond curgend laorimile
din era : ele all picat in tgeere gi In umbra ca roa noptilor. . En
nu m'am hranit ea laptele vietei tale. Maria ta nu a rgsfgtat
fruntea mea. Yn cartea fiilor tel, numele mea este sters. Nimica
nu-ti sunt dator gi on tote acestea nu pot s'a to urgsc: gi fericirea
ta pOte inert sg-mi aducg Mile de bucurie. Ah ! o cli numal de fericire
pentru acest pament, gi voig fi fence? . . dar o cugetare amarg
se intiude ca umbra pe anima mea ; mormentul se va inchide
peste ani! mei, Inainte de a vedea acestg teed. fericita!
Eram cufundat in ast-fel de meditatii, cand, do odatg, pe o teraca,
alatari, aqind o voce, gi nu ca aceea a fantasmel ce apgrului
Volney ; o voce adevgratg, blanda gi duke care imi 4ise :
o
Domnule, sera vine ; ale! In tell nu e tntelept a eta sera afarg.*
Era o feciorg, de 16 ani, alba, frumOsii, delicate gi poetiel ca florea
deserturilor.
Acestg jung copilg imi spuse ca locuesce en ma! -casa un apartament
al ace! monastirl, pe a carol teraca se afla.
Atunci soca mei venire gi mg coboriiil la mesa. Cite (Ale mai
ge4uram aid, &Antall! sg aflu tine era acea fedora; dar or pe cineIntrebam,
nu-mi respunso nimica, gi inert schimba vorba: tin
mister ! . . De stand nici °data' nu se ma! aratii.
Patriarohul ne dase apartamentul sea sg-1 locuim. 0 mesa ,
nu luxosa, ci curate, se punea de dog or! pe 4i pentru no!. Petreengin
aid sate -va seri voiogi. Egumenul monastirel, until din
a! dead
ce! mai marl' partisan! Bachu, ne desfata printr'o mul-
time de anecdote cornice.
Dar este timp sg vorbim de Cairul vechiri, unde ne aflam atunci
Aici era alts data o cetate numitrt Babilonia. Nu se scie nici
de tine, nici In ce epocg a fost ziditg. Cu tote acestea, se credo
mai veche de cat Alexandria. Ptolomeg, geograful, vorbesce de
cetatea Babilonia din Egipt ea ar fi fost pe locul unde era mai in
urmg Fostatul. Aid era scaunul guvornorilor Constantinopolitl.
Nigte scriitori pretind ca Babilonia ar fi fost ziditg de urmgtorii
lu! Cambis, curl ft
deterg numele de Babilonia, spre adiicere
aminte despre Babilon. Dar se pare o simblg supositie. A

LA EGIPT 169
testa cetate se incongiura de Amru , cef de arabi pe la 644. Era
aparata de Macaucas , guvernor al Egiptului sub imparatul Heradio.
Caclu in puterea arabilor.
Cartierul Coptilor de aid, este ocolit de ziduri. Aid se afla o
capela suteranii unde, dupa traditie, Maria, Iosif §i Isus, in fuga
for in Egipt, ca sa scape de furia lui Erod , ar fi locuit cat-va
timp.
In acesta cetate se mai afla gemia lui Amru. Se crede ca ar fi
zidita de acest general Arab. Gemia este mare §i a trebuit alta,
data sa fie frumosa ; asta0i insi, incepe a se ruina.
Egumenul de la santul George ne dose sa visitam o biseri ca (nu
mi aduc aminte. ce nume pnrta) greca, Stag pe un loc nude se
gasesc neincetat, fariimaturi de colOne de granit /i de marxnura
precum li alte anticuitati. Biserica este mica §i no are nimica
frumos.
In partea bisericei despre sud-est, va4urarn mai multe morminte
coperite cu pietre pe care era scris, in mai multe limbi ,
numele raposatilor. Eraii cate-va nume ale unor calatori rue.
Mai vaclurana mormentul unui capitan Engles; acest oficer, aflanduse
in Egipt §i voind sit se cobOre de pe piramide , arata barbatie,
nevoind a se sprijini de Arabii oranduiti de guvernament
pentru acesta, §i coborand singur, ca4u, se privali ping jos unde
ajunse in bucati : tarena lui se ingropa la biserica greca unde
cram. Na departe de acest morment , se afla altul , al unui june
frances, mort in Cair. Acesta bilfacuse singur epitaful, in versuri,
cate-va ore pang a nu muri. Epitaful era scris pe morment. picea
ca more in flOrea juniei, inainte de a pune in lucrare dorintele
lui bine-voitore pentru patrie §i umanitate. Dar acest frumos
simtiment perdea tot fermecul sea printr'un vers ce urmesa in
epitaf §i care vorbea de clef qi de harem.
(Adieu mes beaux chevaux, mes femmes adorees !D
Cetatea Babilonia, sail Cairul vecbia, on Fostatul, are o fisionomie
miserabila; stradele aunt strimte, in cat de la ferestra and
case poti s4ruta femeea vecinului la ferestra easel din &ca.

170 ektroull
Mai in tote dilele ne dneem col mare sg mai visitfitn
cafe ceva.
Acostri din uring cetate se zidi dupe venirea Arabi lor. Meez-
El-din-Alah, calif din Africa, trimise o mare armie in Egipt sub
comanda lui Giauer. Cel din urrnii -rabid cu ostile sale intro
Cairul vechig §i piciOrele Mocatamului. Genera lul arab dete ordin
86 se faca aid un zid ca o barieni de apgrare pentru soldatil sei.
Acel ocol se populg, cu case, gernii, si se filcu uu oraq , cgruia se
dete numele inving6torul. Negucetoril venetieni schimbarg pe El-
Caharah, (numele ormului) In Cair. (De Maille). Sub Meez-E1din
.Alah, fondatoral dinastiel Fatimitilor, precum qi sub urm6tont
lul, Cairul se infrumusetg ca monumentele artelor qi binefacerile
civilisatiunei. Sdintele, literatura, fnfloriril aid sub marele
Salah-El-din §i sub urmgtorii lui ce formarg dinastia Aubiiloo.
Cairul lama a Inflori din ce In ce mai mutt; dar cand a_
cesti sultani, cumpgrarg de la Gingischan (1230) o multime de
sclavi care formarg un corp de armie qi usurparg puterea sultanilor,
Cairul, sub acesti barbari:Cerchesi, Mingrelieni §i Georgieni,
incepu s6 p&p. fnflorirea lui. Sub Turd, ancg scridu pang la
Mehmet-Ali , care dete ancl un lustru de viata acestei capitale.
Este thnp s6 vorbim de acestg epoca qi de omul ce scimbg face.
lucrurilor In Egipt. Am is cg Mehemet-Ali se ngscu in Macedonia,
In satul Cavala. Se ngscu pe la 1769, o data cu Napoleon eel
mare. Familia din care purcese, era modesty : tatg-s66 era un
impiegat otoman, din cei mai mici. In timpul expeditei luY Buonaparte
fn Egipt, Porta otomang , strinse din tote pgrtile [mpgrdtiel
soldati Ri baqi-buzuci. Satul Cavala dete asemenea omenii
sei. Mehemet -Ali se page In capul a 300 de o meni care plecara.'
din Cavala A se uneseg ea corpul ce era s6 combatg pe francezi.
Mehemet-Ali, perdu in bgtaia de la Abuchir soldatil sei, §i el ensu§I
abia sagpl. De atunci 'antra Intre Mameluci. Genial seta, de qi
necultivat, luci gi ii fan cunoscut celor alp. §efii-lul, multumiti
de el, 11 Inaintarg. Mehemet-Ali se flcu cap peste una mie omeni,
apol qef al politiei palatului, mai pe urmg qef secret al until corp
de Albanesi ce veni in Egipt. Porta voi sg fnfrangg puterea Ma

LA EGIPT 1'71
melncilor gi trimese Oste in Egipt, dar Mamelucif bAt aril pe soldata
Sultanulut Mehemet-Ali luase parte cu MameluciI Dupg ce
scilpg de nrgia PorteL revoltg pe Albanezl calif atacarg pe Mameluci
gi gonirg pe capii lot in Egiptul de sus. Do atunci, Mehemet-Ali
lug tog autoritatea in mimile sele ; numi insg un pagg
turc, vice-rege al Egiptului gi el igl ptistri postal de caimacam.
Acestg a lul supunere de bung-voe cgtre Portg, ii da timpul 0 fonduescg
lucrurile gi sgcomplice intrigile care intrebuinta Ca 0 ajungi
la alt resultat. Dete same marl Omenilor din care voia 041
facg partidg gi neingriji cu totuld pe soldati. Acestl din urmg
nemultumiti in contra paF,seI in numele.cgrui se film lucrurl nemultnmitOre
pentra ostire, tot d'odatg invitatI de agentil luY Mehemet-Ali,
se revoltarit in contra lui gi cerurg pe caimacam 0 fie
pagg. Acestase ficu; Porta it recunoscu la 9 Tillie 1805, cu conditie
eg trimiti la Constantinopol un tribut anual de gepte miliOne cinci
sat ernii fraud. Mehemet-Ali chiemg dupg acesta, Mamelucii gi se
impgcl cu
Saltanul it dote ordin se mergit cu ostire asupra Vehabitilor in
Hetjaz, sg-i supue. Mehemet-Ali plecg ; dar Porta voia 0 se folosescg
de plecarea lui, ca sg numescil pe altul in local ; ast-fel,
dupg plecare'l, se numi Latif-papa governor in Egipt. Acesta veni
in Cair, dar in secret. Mehmet -Bei, om credincios al lui Ali,
tinea local Id in Cair. Acesta se argtg a fi de partida pagei celui
nou ; 11 invite in cetiltue, dar, cum veni aici, ii tgie capul.
Mehemet-Ali, filen o flog mare, adgogg amnia gi-i Bete organisatic
gi discipling military, insgrcing oficeri Francezi li Ita-
Drool
eT.
si invete trupele.
Porta era in resboiil cu grecii. Flota ei arsese la Nayarit,. Mehemet-Ali
visa sg se urce pe tronul sultanilor din ConstantinopoL
El insi nu schimbg and; nimic in purtarea m l cu Porta; dar
cguta ocasie 0 se certe. Acestg ocasie se argtg in anal 1840. 0
multime de tam! din Egipt, ea sA scape de tirania luT Mehemet-
Ali, emigrarg in Siria. Paga Egiptului ceru de la, Abdalah-paga
de la Acra darea inapol a fngitilor precum gi desprigubire pentra
o sums mare de banI ce dose la Porta A erte pe acel pagg pe

172
cand fusese r6ii vg4ut de Sultanul. Tot intriun timp scrim laPOrtrt
cerend voe se silesca, prin arme, pe Abdalah-paqa sZ implinesd cererile
sale. Porta response d tZranil din Egipt erali supuqii im-
peratiei,
ciLtroRtI
iar nu robil paqii din Egipt gi prin urmare avert drep-
tul a se striimuta oil unde ar voi in tinuturile imperiulni otoman.
Mai tarp'', dup6 ce se revoltii paqa de la Scutari, ca d nu
yi fad tot inteun timp inamic gi pe Mehemet-Ali, Porta IT dete
voe s6 mergil, cu arme in Siria, dar sub ordinele lul Cripitan-paqa.
In lana lul Octombre 1831, o armie de trei-opci mil Omeni, condusk
de finl sau Ibrahim -papa, pled din Egipt. Tot d'odatil 0 flog
de 22 buciti de corrtbii armate, porni spre cOstele Siriel. Gaza,
Iafa, Caifa, cilclud in puterea lul Ibrahim. De aid inaintil la Acra.
Abdalah-paqa se opuse; atunci, Porta, cats d-1 impace , dar
nu isbuti, del Mehemet-Ali nu voi sL suds vorbindu-se de pace.
Porta declaril atunci pe Mehemet-Ali qi pe fiul lui, de rebeli. Ibrahim
merse 1 nainte cu tots armia, dad de 5000 soldati cc Fig
langg Acra. AprOpe de Tripoli, btu o divisie a sultanuld de
15' mil Omeni (7 April) apol se inturnit la Acra, pe care o 1us cu
asalt. De aid, dupg ce lug. Palestina qi Siria, plecil spre Tauru qi
Eufrat, coprinse Asia mica. La 24 Decembre 1832, atacrt la Conieh
armia Sultanului ce o Mtn qi o sparse cu total. La 2 Februarie
1833, se puse in capul unul corp compus de un regiment
de garde, de doe de cavalerie qi 6 tunnri, qi ajunse la Chiutaia,
in sgomotul bucuriel locuitorilor. Aid Sett an tractat en Sultanul
la 16 Apriliii 1833 prin care i se da Siria in stilpinire, cu conditie
ss se tragit din cele-alte staturl ale Sultanulul.
Expeditia din anal 1840 ce mai intrepriuse Mehemet-Ali in
statarile sultanului, avu alt caracter. Englitera, Prusia, Austria
gi Rusia, sub-semnaserrt uu tractat la Londra in 15 Julie, prin
care asigura lul Mehemet-Ali administratia mostenitore a Egiptulul
qi guvernilmentul pe viatil al Siriei cu titlu de paqii al A-
crel. Dupg acest tratat, Mehemet-Ali era dator s6-§1
tragg, in
termin de clece Mile, armiile sale, din cele-alte provintil ce ocupase.
Mehemet-Ali nu se supuse acestor conditii. Atunci, puterile
cele patru, ii declarad resboiii. Flota Engles atad Bairutul,

LA EGEPT 173
ce cii4 la fl Septembre cu tote aptrarea curagiost qi demi); a
Id Soliman-papa. Sidonul, Acra, dna picart. Vice-regele Egiptulul
fnchee atunci un tractat prin care se fndatora 0 des ordin
fluid' sea Ibrahim se lase cu total Siria qi 0 se IntOrne in Egipt.
Mehemet-Ali a schimbat cu total faca lucrarilor din acestt terit
Tot ce face astill din Egipt o tent civilisatt , pe lane' cele
lalte provintii otomane, vine de la acest om extraordinar. Multi
scriitoff fl critics ca un mare titan. Dar dud va In tine -va cu
neptrtinire in btgare de adult timpul qi load, cand li unde Mehemet-Ali
se purtt a,st-fel, precum li tinta unde voia 0 *net,
sob raportul civilisatiei, neaptrat ca -I orti mi416cele despotice ce
intrebuintd. A ftcut o scout de agnicultart; scout de arte rii miestrif
; sae de limbi ; scat politechnict; scat militant de cavalerie,
de dreptul administrativ ; canalul Mahmudie ; arsenale, Casarme,
qosele ; seal: de medicint; spitaluri ; in colegid la Paris
pentru junif Egipteni, fabrict de chArtie, de filaturi §i mannfacturi
de tot felul de tunas° ; ateliere pentru facerea rodelor chimice
; fonderii; vapOre; o flott pe apt ; o armie mare qi disciplinag,
etc. etc.
Sub urnultorit lul, tote aceste at degenerat.
-.---00}eg0.0.-

174 cibTeRil
CARTEA V
Intr'o sera botiririm sa mergem a doa-cii, de dimineti, sa visitim
piramidele de la Giza, cele mai marl. ci mai vecine cu Cairul.
A doa-i plecarim dar, arid pe asini, avend cu nol pe chingerul
roman Marinescu.
Ajunserim la malul Nilului ce se aflit in marginea °rapid ;
aid ne imbarcarim, en vitele nOstre, intr'o luntre mare , ca si me
trecii apa. Acosta se fin intr'o jumetate de ell.
. Elind pe malul din faci §i incileeind pe asini, urmariim eglgtoria
titre piramide. Trecurim printr'o alee de sicomori, apoi
printr'o pidure de curmall, ce nn ne apira de sore, cid meet! arbori
au ramuri in verf pucine, si frung ants mai mini.
De aid ecind, antrarim intr'o lunci. Pe cale intalnirim o multime
de fete tinere de felahi. Nnmele de folahi se di Vranilor
cultivatori ce locuesc satele Egiptului.

CiaTORII 175
Populatia Egiptului se unit mai la trel miliOne qi se compune
cam urmezii:
2,000,000 Felahi musulmanT.
170,000 Copti, crestini.
18,000 Turd otomani.
70,000 Arabi beduini. Acestg difri este o supositie numal,
cgcl beduinil, trgind prin dcserturi, fail case, be
stabil, nu se scie num6rul for exact ; §i pote sg fie
mult mai multi.
6,000 &lad Circasieni, Georgieni, etc.
4,000 Sirieni.
18,000 Negri, sclayi §i liberi.
10,000 Ebrei, col puein.
10,000 Greet
10,000 Fraud, Ita Rent Maltezi .i alt e nemuri.
Cetgtile cele mai populate astgili in Egipt sunt: Cairul, Alexandria,
Damieta, Roseta; cele de a doua mina sent: Suez, Coseir
la marea roqie; Romanieh, Damanhur , Mansurah, Fuah, Tantal,
Belbias; acestea in Delta; iar fn Egiptul de miVloc Ili de sus
Benisuef, Siut, Minieh, Girget, Coneh, Esneh, Cus, Etfu, Asuan
, etc.
Satele stabile sunt peste doug mit
Dar cats osebire se aft' intre numgrul de populatie a Egiptului
de astg-Vi cu cea din timpil vechl! Herodot Vice cif, sub regele
Amasis, era in Egipt dog-Veci de mil de oraqe §i sate.
Cititoril nu se vor supgra sex aruncgm aid o repede idee, asupra
originei yeehilor Egipteni. Champoleon, le jeune, care a studiat
la faea locului Egiptul in monumentele sele, Vice : Cele
d'anteig semintif ce locnirg In Egipt, venire din Abisinia sail din
Senear. Locuitoril Egiptulul dintr'un nom de Omeni asemenea cu
Canuzil sail' cu Barabrasil ce locuesc acuma in Nubia. Nu este
niel b asemgnare intre ei §i Copiii din Egipt ; mid o trgsurg earacteristicii.
Sant resultatnl unul amestec incureat din tote natiile
care cu neincetare all domnit in Egipt . e
Ast-fel series
lul Mehemet-Ali acest autor renumit dupg ce visitate Nubia.
.

176 LA EGIpT
Ern autor vechill, Diodor din Sicilia, ()ice: tEtiopienil pretind
ca Egiptul a fost colonisat de el. Chiar pgmentul Egiptului este
adus de Nil, din Etiopia. Este asembare forte mare intre legile
t2i datinele acestor dog t6r1. Aid se ill regilor nume de Oei . . .
scripturilo ce se intrebuinta in Etiopia, sunt tot acelea ce se intrebuintezEi
in Egipt, qi cunoscinta caracterelor sure, ce in Egipt
numal preotil le intelegeil, in Etiopia eraA cunoscute tie Oa lumea.
In amend0 Wile eraii colegiuri de preoti organisate totii
inteun chip; eel care craw hotgriti pentru serviciul 4eilor, practicail
tot acele regule . . . §i eraii investmentati §i rail tot Intr'un
fel.'
Emigratia etiopienilor in Egipt nu se scie sigur la ce epocii se
fAcu, cid se perde in niptea timpulul.
Dar 0 ne inturna'm la timpurile de astilii. Yom vorbi de o
clasii de Omeni ce, prin nunferul el, merits cate-va vorbe. Atha
clasil este aceea a Felahilor sail teranii Egiptului cc dispute cu
Coptil mom de a fi urmaeril vechiler Egipteni. Felahil sunt
schimburile populatiei Egiptului. Sub manile lor, se despicii aid
pgmentul §i isvoresc bogatiile Orel; cele-l-alte populatii, in numgr
mal mic, sunt, in Egipt, Ospeti ligniftql, venitl 0 domnescit
r2i 0 consume rodul muncei lor.
Asupra originel Felahilor sunt felurite *ell : unii pretind ca el
se trag din vechil Egipteni; altli, din feluritele semintii arabe
ce s'ail arclat in Egipt, dup6 ce Omar lug, acestii terg. Fie-ce cgletor
ce a scris despre Egipt, are opinia sea despre multe; iacI
pentru ce nu no incredem mult pe nici una din aceste piireri. In
acesti confusie fie-care pOte clic° ceea ce ii place: on ce calgtor,
inturnftndu-se din Egipt, eerie o carte; dad va scrie ceea ce o
sutg, altii a4 41is inaintea lui, cartea lul n'are nici un merit: trebue
0 scrie lucrurl ce nimeni Ind inainte de densul n'a scris. De
aid vine mania de a combate, adesea lira, cuvent , opiniile celor
ce au scris inainte. Noi nu ne vom opri asupra acestor felurite
desbateri: nu vom hottlri care are dreptul tii care se in§616., care
este originea Felahilor etc., mai finteiii di nu se pOte dovedi.
Ne vom miirgini a spune ce mint astr41 aceste populatii. Fels-

LA EGIPT 117
hii verbose ton limbs arabl, si numai acesta limbit. ET sant sobri,
dedati la arcita sorelai, care pe strain aid 11 acide ; dedatl cal
nemancarea, cu tote privatiile; dar sant nocurati qi IAA aid an
simtiment de rusine (pudear); superstition , plecati fe ipocrin
inaintea celora de car: au trebuinta; ingrati en eel ce le fac bine.
0 purtare delicate, of o lad de slabiciune ; o purtare aspril face
sa to asculte on respect. Ca s5 -ti fad Ira bine, trebue off se alla
o temere sail un interes material ; lingusitori, hrapitori, smart,
ref cand nu se tern de tine ; degradati, sacriflcand onorea lul qi
a familiel sale pentra ban!; talhari, sired, lati, galcevitori, mincinosi
; in scurt, stint astfel cum T -au %cut de,spotismul atator
guvernaminte de cuceritori ce de atati secoli i-ad strivit sub piciOre.
Beduinil ce an aflat in deserte mipace de a nu so supune
jugulul, in comparatie cu Felahil, stint mai bunt. Felahii sant
tot! mahometani, dar au niste saperstitii, nine datine religiose
(afara din cele pose de °Oran) tntemeiate pe ale vechilor
Egipteni. ET se investmduta tot d'auna cu nilte caman de panza
albastra. Pe cap porta sad fes sari tin fel de turban, amble en
pieiOrele gide tot- d'auna. In Alexandria, Cair qi alte cetati,servii
cocitii, bucatarii, sant din Felahi. Portal for nu si-lschimbit nid
odata si Beryl pe pugin lucru. Femeile for aunt mai muncitOre de
cat el. Ele iau parte la tot lucrul barbatilor; in camp fac demancares
; crest gi hra'nesc copiii; vind in tug lapte, legume si alto
lucruri. Sant privite ca robe ale barbatului. Herodot dice ca femeile
vechilor Egipteni faced trobile ce fac In alto tdri barbatil.
Sub multe raporturl acesta dating. se pastreza la Felahl. Ele nu
se invelesc la fael. La turd, din contra, femeea nu lead nimica.
Coptii sant o populatio si mai curios& Bunt chrestini ; ad nu
sef spiritual ce urmeza doctrine lui Edtises , heresiac vestit ce fu.
osandit de consiliuld din Constantinopol si al Halc,edoniei si care
muri pe la anulii 451 dupe Hans. Acest sef de sects recunoacea
numai o nature in Iisus. Eta ce :Ace tin scriitor stirnat Champolleon
Figeac, despre acesta seal' : cChrestinatatea se facea sectatore
a hi Entices, in Egipt, si era ursitit a se pastra ast-fel aid
pang in clilele nOstre . .. Sub timpul lul Heraclic, secta Jacobi-
11

118 ciaToial
tilor care era a luI Efitiges, se statornici . . . acesti sects era infigegrati
de spiritul Egipten, en totul in contra autoritiltel Rome!
gi era o leggtud la tOteimpotrivirile. lacobitul fu vOut ca un adev(Irat
Egipten, gi acestg cualificatie era ca un semn de unire
in contra orl aria autoritittl strgine. Iacobitii sail Coptii pgstrased
ante, ei singurT, antica limb nationahl; cgrtile for de
liturgie eras ecrise in idioma egipteng, alt element ce trebuea
0 intgrescg unirea lor gi sg-i despartg ma! adanc de cele-lalte itsociatil
care vorbe4 gi scriel limba gred, ebrald sell siriang.
Acesti Copti all pgstrat panii astA-4T secta for religiose; si drtile
bisericesci ale for stint scrim in limba egipteng pe care el
n'o ma! intelegA. Ast141 vorbesc limba arabi.
Coptil se comunid in do6 feluri : se taie impregiur ca Mahometanii
fi ca Ebreil; all numal o femee insg, gi preotii for stint
insurati. Fetele la Copti , se mgriti uncle la viirstg de slece anl
Femeele stint rebels berba ilor. Ele nu cuted sg 1641 la mod Cu
barbatiI, aid s6 op: jos, pang ce bilrbatiT nu be dali ordin. Cand
es din cad, se invglesc la fad cu mare ingrijire.
Coptil all 130 biserici sail capele In Egipt. Arabi! numesc
El-Cubt. Numgrul lor eel mg mare se aflg In Saida sa4 in Egiptul
de miclloc nude se afla gi cate-va sate nnmai de CoptT.
Volney trade el ei se trag din egipten!. Numele de Copt, slice
el, trebue a vie de la vorba grecit aviounpa-oc, un Egipten. Glsesee
ca Copp ail pielea ggIbiclosi si frunaosg, care nu este nicl grid
aid aribi; faca buhgita, ochil amflatl, nasal strivit, buze grose ,
ca figura sfinxului de la piramide al cgrui caracter este acela al
und negru. Volney citezg pe Herodot care dice aga : 4 Colgil
aunt o colonie de EgiptenT, pentru cg, ca dengiT, all pelea negrl
vi peril creti qi grog.* Volney inchee dar ca egiptenil era( omen!
negri din felul color din Africa, gi cg de atunci sangele for
s'aA schimbat prin crucire on grecil, en romaniT gi altil.
Mallet qi Denon and stint de pgrerea lul
Volney. Cercetilri
mal seriese ce s'al flout intro acesta ma! in urml, (0, dovedit4
ca pgrerile acestor scriitori sunt gregite.

LA EG1PT 179
Dar este timp sd lasina autoril gi opiniile for gi Coptil en originea
for gi ad vorbim de alte IncrurT.
Din tote lucrurile curiose gi maretedin acest pament, ce mT-am
inchipuit, awed pang a nu le vdcl , in imaginatia mea un ferule°
strdlucit; dar, dupd ce le vdcluid , be aflaid mai prejos molt de
idea ce iml facusem despre ole. Dintre tote insa , piramidele se
deosebesc : le aflaid mai presusde on ce pate imaginatia sd-gi inchipuesca.
Ca cat ne apropiam de Muhl pe care piramidele aunt zidite,
in loc ad ni se arate mai marl, ni se pared a se micgorail. 0
multime de arabl Felahi, ce intMniram, se hag dupd noT, ca sd
ne serve de ciceroni sad ad ne ajute a ne urea in verful piramidel
celel marl. ET ad invdtat, de la eilldtorii strainT ce yin aid, tote
limbele ce T -ail audit vorbind. Astfel ne vorbira in limbs, francesa,
italiana, germane gi englesa, destul de red , dar se faced ca
inteleg. Acosti Omni aunt phial de vioiciune gi de inteligenta;
picat numal ca nu putem dice tot ast-fel gi despre onestitatea
caracterului lor.
Ne urcaram pe costa Mule. Numaila picIOrelepiramidelor vd-
4uram, ca printr'un efect magic, cat erad de marl gi de majestose.
Ca ad dam cititorilor o ideie cat mai deslugita despre aceste
monumente marete, vom face o descriere pre lungs, impend din
timpurile entice.
Herodot ce le-a vdclutd , chid secoll inainte de Iisus , (-Pee :
g Heop, urmdtorul regelul Ramsinit, puse pe locuitorT ad saps
pe carierele muntilor Arabiel, ad tarasca de acolo pima la Nil pietrele
ce noted, sd le pue pe bard, dincolo de rid. Al %il be priimei
Ili be Viral pad, la mantels Libiel. In fle-ce trot hull se
intrebuintad una mita mil omeni. Cat pontru timpul cat Omenii
suferira en acesta lucrare, fuse de clew anT, numai ca ad fad
gosea pe undo era ad treca pletrele. Acesta gosea este cloning
de tats mirarea ea gi piramidele, cad are cinel stade de lungimo
gi 4ece orgil de liitime, precum gi opt orgil de inaltime. Este
de platra poleita gi impodobita cn figurl de vita . . . Piramida a
costat dod-sleci de anT de lucrare; este bine pastrata; fie -carte din

180 cALtronti
fecele el are 8 pletre de largi vi opt de laming; este de pietre poleite,
bine unite vi marl de 30 piclore fie-care. Piramida se zidi
In foxing do scars . qi se spune el : dupe ce ingltarg piramida,
se cerise pe ea , in caracter egipten , cat se cheltuise on a el zidire
. , Heop, store de bani, din causa cheltuelelor, ajunse pang
sg trimitg pe fie-sa inteo case publics ca sg se prostitue, cu ordin
sa cerg de la fie-care amant o sums de bani . Ntr numai el acesta
urmg ordinului ce-i dote pgrintele el, ba ante fi veni In cap
sa lasevi ea un monument.. Ast-fel cati In casa publics, venea se
o visitoze, 10 cerea cateo piatri. Preotilegipteni imi spnserg cg
din aceste pietre, ea zidi o mica piramidg ce se an' in mitllocul
celor-altei in facg on piramida cea mare vi este de un pletrn vi jumgtate
pe tote fecele el... Sefren, fratele lui Heop, venindlatron,
rgdici asemenea o piramida. Acestg piramida nu este avademare
on a hi Heop, nu are hid edifichl in pgrnent nici canal care sg
aducg apa din Nil aici; pe &and cef-altg , unde se dice ca ar fi
vi mormentul lui Heop, so gig intro insulg vi este ocolitg cu apa
din Nil adusg printr'un canal Mout in adina. Cea d'anteiti asiza
a acestil piramide este de o piatrg din Etiopia , on mai multe
fete ; ate in ingltime mai la 30 piclore mai pucin de cat piramida
cea mare. Aceste doe' sunt pe acelavi del ce este de 100 pinion
de mina . Miserinus, fiul lui Heop , domni dnpg Sefren .
Acest rege la'sg asemenea o piramidg ; este patratit §i de piatrg
din Etiopia pang la)nipoe, dar mutt mai micgde cat a pgrintelui
sea, avend 20 de piclore mai pucin vi fie-care din *tile ei treipletre
de largime..x. Pgrintele istoriei spune multe adevgruri, vorbind
de piramide; insg cele mai multe alai gash ante -d1
neadevgrate.
Mai la vale vom argta ce este adevgr vi ce este fabulg din cele
4ise.
Herodot se incelg co,nd dice cg aceste trei piramide aunt Monte
de Heop, de Sefren vi de Miserinus. Pe credinta lui Herodot,
piramidele priimirg numele acestor trel regi vi sub acest nume
aunt cunoscute gi astgqi; dar s'a dovedit a le zidirg eel MUM
trel regi din a patra &nestle : eel anteiri rege se chema Sufi, a/
doilea Seneasufi qi al treilea Ilanheree.

LA WIPP 181
Champolleon le jeune a descoperit fn tiantul piramidei a doa,
mormentul unui ofieer al lui Sezotris. Pe sfinxul eel mare a aflat
o inscriptie hieroglifica din timpul lui Tutmosis IV, ce fuse inaintea
lui Sezostris mai malt de cat 250 de ani. Alto morminte
ce s'ail mai aflat in vecinatate au avut inscriptil ca numele Irapgratilor
ce trded (la mii ani Inainte de era, chrestina , cu 500
ani inainte de autoral ce da Herodot piramidei, Mandela, preot
egipten, dind lista regulate a regilor Egiptului, incredintiza ca
aceste piramide zidit de eel trei primari regi din a patra
dinastie. Ar trebui se se is In vedere Arica an lucru pe nici
una din aceste piramide nu se sill nici o iuscriptie hieroglifica
nici pe din untru, nici pe din afara, ceea ce face pe D. Champo/-
Leon sa inchee, ca piramidele sunt mai vechi de cat epoca dud
s'a Introdus scripture alfabetica in sistema hieroglifica. Aceste
piramide dar sunt zidite intr'un timp, mai vechiii de 5000 go
ani, inaintea ere! chrestine. Numele celor trei fundatori ai piramidelor
de care vorbesce Herodot, nu se ailit nici in lista hi Maneton,
nici pe vre-un monument din Egipt, cat pentru prostitutiea
ficel regelui Heop, din ordinal tats -sdi, este o fabnla cu=
rata, ca qi cei-alts adaogire a lui Herodot, ca de la fie ce omd
cu care avea comerciii, lua cite o piatra. Ern caldtor a Scut bagare
de same in acesta ast-fd , ca piramida con mica este zidit
din trei sate de mii de pietre gi ca acea juna priucesa n'a putut
sa alba trei sate de mil de amanti.
Ern autor din eel mai serio§i gi care, In caldtoria sa in Orient,
plange asupra on carii pietre ce vede, plange §i ursita acei prin_
cese ce din ordinal tats -sea a fest alai A se sacrifice tri ata des
atata ostenela. Dar, dupd Herodot, filista sail juna aces princess,
nu lua acosta faptit ca ostenitire,caci Indata ce strinse banil citi
trebuia tats -see, fi veni in minto sa fag si ea o piramida. Se vede
dar c tinara, princess se indulcise in acdsta meserie.
Preotil Egipteni mai spusera lui Herodot a Hoop a fort nn
despot gi rdii-voitor clerului. Acasta pOte bine sa dovedesca ca
preotii nascocira acesta mutpatire fabula ea sd-Ordsbune in contra
familiei acelui rege.

132
CALtTORTY
Pietrele en care s'aii zidit piramida sunt aduse dela Torah, pe
malul drept al Nilulni, In facl, cu local unde a fost cetatea Mem_
fis, car nu din Etiopia. In aceste carieri s'aii gasit inscriptii vechl
ce dic cI Faraonii, Pergic, Romanil, anci aiI tras pietre de aid.
Pietrile din antra piramidelor semAna prin natura for cu cele
din aceste carieri,
Cat pentru scriptura ieroglifici de care Herodot dice ea se
afla pe piramida cea mare pi coprindea suma cheltuelilor ce se Mcuserl
en a ei zidire, este ancii indoell, eget pe nicT o piramida
nu s'a aflat aid o arms de inscriptil. §oseoa de care vorbesce, nu
trecea prin vales Nilulul. Avea in lungime dna stade, ceea ce
nu este nici a cincea parte dintr'o leghe. Inaltime de opt orgii
adicii 14 metri 4/5 pi llrgime de dece orgii, &licit 18 metri 'Is
nu a putut se fie, dice D. Giske, de cat o rampl pentru suirea
pietrelor pe del.
Piramida cea mare not nu am m6surat'o; altil au ingsurat'o
inaintea nostril pi cu tote el numeropii m6surgtori au fost mate -
matici renumiti, au
aflat tot d'auna deosebite distante, ast-fel,
in cat chiar astildi nu se scie sigur dimensinnile ei.
D. de Chazelles, ce a m6surat piramida cea mare in anul 1693,
fi di 110 stanjini de diametru nu 660 pici6re, pi 77 de stanjini
(475 de picTore) de Inaltime perpendicalaril.
Niebiir li di 480 piclore de inUltime perpendiculari. Napoleon
eel mare, era de plrere ca piramida cea mai mare este do
1,198,000 stanjini cubl, dicea ca din pietrile el s'ar face un
zid de 4 stanjini de malt care ar coperi 50 leghe pi ar putea incinge
Egiptul de la Baratron la Siena la Marea rolie, pi de la
Suez la Rafia in Siria.
Champolleon Figeac dice ca inlltimea piramidei este de 450
piciOre, adieu mai malt de doh on de innaltii de cat turnnrile bisericei
Notre-dame din Paris. Baza el seA temelia are 716 1/2 piciOre,
ceea ce da un volum de 1,444,664 stanjini cubi.
Fie-care din colturile piramidei se uTtit &Atm cele patru punctuff
cardinale. Face despre nord a piramidei, este aceea prin care
se all antrarea in untrul IA, pi care se afla in dreptul a cinel

LA EGIPT 1g3
spre-Yee asize sag trepte, qi la 48 piciore mai sus de bad.
Cel inteif loc care care ne indreptarim fu faca de la nord egtre
intrare. Pe mesa fags cglgtorii se nrcg irt verful marel piL
ramide. Trel4eci de arabi eel pucin, ne incungiuraf, , invitindune
se ne urca'm In yfrful el. Suirea de qi este grea , dar nu ki eu pericol,
din canal ea to tin arabil ce se urcg en tine. NOT ne nrcargm
mai mult ca sg nu trecem de fricog, de cat de plgcere : cgd era
o aldurg nesuferitg, gi BC:mole era forte arptor. Dad niscarl -va
Omni cu minte ci cari nu se gig sub inrinrirea maniel ellgtorilor,
ne-ar fi vgslut, aggtindune ca matele din platrg In piatrg, pe astfel
de mare clIdurg , ne-ar fi crept nebuni. §ese omeni puseri
repede mina pe mine; dol mg tined de mini, dol de mislloc , dol
de piclore. En nu atingem de pietre de cat cite °deg, ci sburam,
rgdicat in bracele nervose ale acestor selbaticl. Socii mei mg urmarg.
Nu departe de verf se dig in coltul despre nord al piramidel
o scobiturg. §e4nrgm aid sa ne odihnim. Panta piramidel
ni se pgrea lunecosit gi depgrtarea de la pgment ne da ameteli.
Aid afiargm , stand sg se odihneseg dol ellgtori Engled : el ne
dad aid vests cg un cutremur de piiment intimplat la Brnsa a
fgrgmat cu totul acestg caste §i a ucis pe toti locuitoril. Acestg
nefericire ce privea pe unil din arnica nostri din acel oraq ne fgeu
sg nit:1m arsita sorelui gi temerea ce ne inspira positiea nOstrg
Lgsargm pe Englezi si ne urearim in verf. Pe Wild piramidel'
unde pot sEi §641 cite va persone, totl cglgtorii ce se urcg aid ,
serif numele lor. Dar Sind a nu a mai rgmas loc vacant spre a
se scri, calgtorii cel mai noT sterg numele celor mai vechi gi
serif in loon-le
pe ale lor. Vederea, de aid, peste cimpil este des-
Rtg.tore. La o parte apare valea Cairulul cu satele gi cetatea, pe
de altg parte desertul, acestg mare en vain:I migegtOre de nisip.
Dar an puturgm sit ne bucurgm in pace de acestg privire, cacT
arabil ne cerurg backisul inainte de a ne cohort, amenintfndune,
ea de nu it vom da acolo, el ne lasg qi cobOrg singuri. Aces%
talbirie atita ne supgrg, In cat lgsandu'l aid incepnrgin sg ine
coborim singuri. El vgslend acesta ne esirg inainte : astg data
se luarg cu noT prin ruggcinni. Ca sir scgpgm de atitea cererl, le
0

184 cititToit
daram un ban de one fraud, pentru care nu furg multuniiti. Arabil
din Egipt , tliria $i Palestina , clod It1 fac. un servicia, cat
.i1 mare sa fie Brno ce le dal sub titlu de Wyk, nu se multumesc;
dar fie o para sag o livrg englezi, el tot mai cerg. Ne coborlrilm
la local antrarel In piramidg de undo am fost plecat.
Arabii ne Invitara sa visitim In untrul piramidel. Temendutie
eg au repete si aici cererea amenintiltOre ce ne facusera pe 'Jarful
piramidel, noi ne indoirami; dar aflandune aprOpe de antrare pu-
8(0 mana pe noi, ne Impinsera In antra si eta-ne coborind In pi_
ramida farg voea nostril.
Oaleria ce duce In piramida este de 3 piciore, 5 degete de lar_
gime si tot atata de Inaltime; te cobori aici, la o inclinatie de
26 trepte, inteo lungime de 95 piciore; de aice aped alts galerie
de b12 piciore dar pe acesta te urel. La puntul uncle antaia galerie
se nnesce cu a duoa, este un codrn de granit. Din a duoa galerie antri
intr'un canal, de undo te urci ping la margine'l afli un loc uncle
te odihnesci. La drepta a fost orificiul unui put forte adanc , tgiat
in paitra si sucit. Aici incepe un pasagia orisontal si lung de 170
piciore; acest pasagig te duce In camera numitg a reginel. Camera
acesta este de 17 piciore de lungil $i 16 de largg. Spre partea orientail
se vede o scobiturg mica.
De aid to Inturni inapol si te duel prin alts galerie ce merge
spre centrul piramidel, coborind. De aid antri pe aka galerie In
camera regelui. Acosta camera este de 32 piciore de largime of
lungime i (19 16 de Inaltime. La drepta , antrand , vaduram un
cosciug de granit rosatec , fag coperement si desert , ee se dice
el a lost acela al regelui, autorul piramidel. Dupg o inscriptie ce
a, gasit _Belzoni in cea d'anteig camera:, piramida s'a deschis 'de
arabi. Inscriptia suna ast-fel : eStapanul Mohamed Ahmet , a
deschis aici si stapanul Otman a fest de fags la deschidere, x. Arabii
ne supgrara ci aici cu baccicul lor. \Wend, ca ma le dam
nimica , atinsera luminarile gi ramaseram prin Intunerec : trebui
s be dim, si mune ast-fel, aprinserg luminele si puturgm egi.
V6duram de aprOpe si cele-lalte dog piramida. A treia este mai
mica de cat a don si a dpa de cat cea d'Iunt4ig.

LA ann. 185
Un tuarnelne, a tercet inainte itimp , sg destbig a treig piri-
male, ea sg scow boggtiile ce Be crecleil b. if ascunse aid. El (leis.
chile piramida toy pe faca gi la puntul ode ingltime tilde este
descbisg finteia piramidi ; dar, dupg ce trasd cute -va sute de pietre,
casig fobs, se lgsg.
Pirartida cea mai thicg a Filistei sag fete! lul Heop, dupg Herodot,
este fincg in piciare, dar verfal el este ciuntit.
Pe tart Saga acestul be vg4tiram o multime de piramide raid
de doT sag trei metri, gi cele mai multe fgrgmate. Aceste din
tiring, eu totulneinsemnate, a trebuit sg fie Mute de partienlari
servind de morminte. Afarg de aceste, se vgd camere suterand
scorburi prin maXtri de uncle s'ag sees sarcofage ei mumii.
TJn lucrn nu m1T pucht curios de cat piramidele, este sfinxul
eel mare. Se afli aplope de piramida cea mare spre est, tgiat din
starneg de piatrg. Sfitaul era la egipteni o fictie desetnnatg cu
coepul de vita" si capul de dm. Stain' le Eta aid este ltingg de
39 de metri sag 117 picKm; iMprejurtil capului spre frunte ,! de
27 metri; iugltimea de la uintece pang la crestetul capulul do 17
metri. Sfinxul era inainte ingropat en totul, in nisipul ce de atatia
sewn venturile grgmaclirg impregiurul lul; numial capul
era and afarg,. De la cercgrik ce fgcurg invgtatil franceg in Egipt
, in timpul expeditiel frantesilor, se sgpg, un qatit fdrte larg
impregiurul sfincsulul. Atunci secunoscu ca intro kat qi piciorele
de dinainte in sus , fusese o iduare care ducea la nit2to galerit
suteranc sgpate in stand Bi comuricaii en piramida cea mare, pe
sub pgment. Sfinxul avea pe cap o polobl regale seu religiose ce
servia sg determine care era expresit simbolicg a lui. Fisionomia-I
seining until negru : faca buhgiti, ochil fimflati, dar dulci'
nasal strivit, buza large, etc.
Pimmidele se zidirg pentru hog cuvinte :1, a fie niste monumente
care se spue secolilor numele celor ce le-aii fled , §i 2, se
serve ca morminte. Multi cglatori ag dat fearite alte pgreri, despre
telul pentru care ele se zidirg; dar tot, acele pgreri mi se
par niste fabule.
Aid no preamblargm duog ore prin sinulmornintelor suterane*

186 cALtmail
On undo se lasi ochii, se lasit pe multele sipituri:nnde locuitonil
prii fi cAl6torii streini an spat ca s6 afle lucruri interesante.
Clod vedem qacalul scobind mormintele cele prespete ca sg-§i
scow hrana vietii, unsimtiment de desgust §i de grozit Re incongiOrit'.
Cu tote acestea , malt mai nesuferitit trebue a ni se
pall licomia omului ce turburi pacea mormintelor , ce infruntii
majestatea for , ca 0 tragI din sinul for cadavre omenesci qi 0
le vencli pe bani ! Acesta se face neincetat de locultor/ §i de dletorl
! ..
Nol trecuritm ilioa la umbra ce aflaritm in dosulcapului acelul
mare sfinx. Aid licurim §i o gustare din provisii ce lua.seritm
cc nol. De aid puturitm observa a corpul sfinosului este crApat
pe la miclloc §i craidtura este atat de largit in cat un, om nu o
pote ski.
Este peste putintit 0 ramie cine-va simplu privitor in mipocul
mid populatii de morminte unde odanesc atatea generatii,
Vederea acestor locuri imi inspirari acoste strofe.
I
Acei ce 0 'nilltarit, periri in ultare,
De cinc1 -4ec1 evi, pe den§ii s'a 'nchis al for morment ;
prena for perit'a l'a ventalui suflare
P'acest desert pilmint.
Popore nuoi venit'afi §i ad trecut din viatit;
Mai multe tronuri manilre d'atunci s'afi rdsturnat,
§i lumea fuggtOre schimbat'a a se facl,
In cursu-1 utisuliat.
Chiar mintea omesescl luat'a o schimbare;
De 4eii seT poetic/ §i cerul a scitpat ;
Iar voi, o monnynente d'eternit admirare,
Nestremutate-ati stet !
Colo se amid valea dallil, verde
Unde Niluf vesel, qerpuind se perde.
II

P'intre sicomorI;
Cairul inaltI albele-1 palate,
Vesele moschete, gracios spate
'N marmurg cu Hort
LA WW' 18t
Dar maT colo se ziresce
Cel desert spgImentkor :
Thule viata tsI opresce
Pasu-T verde, riPtor.
Emblemg, de Were a tristelor mormenturI
In care tot adorme, pIrtcere, lungul chin;
In care numal pasul fantasticelor venturT,
De§tepta un suspin.
Uncle !rental ce °mini%
Nalt1 muntiT de nisip,
Ce pe fie-care OA,
Schimbil forma, se risip.
Dar luncile de§erte atilt sant de ink*,
Atilt de melancoliel, cat ocbiul privitor,
Ce cats tinerete,
Se'nturnit A ascundi o lacrimA de dor 1
III
Dar clioa se abate. Pe undele pilite
A mkei de nisip.
Se luptii umbra trista on raclele eT mutq
Ce 'n nopte se risip ;
Iar formele for albe se schimbl cu durere
Pe fie-ce minut,
§i trernurfinde 'not5. In umbrA frn there
Sub Olul for tint.
Iv

X88 o'At'
Evoml
V
Dar colo pe hotarul deserteloril tgente
Era odiniora acel vestit Memfis :
Luminele, sciinta §i artele placute
Pacusera acolo at lumeT paradis.
Aid era cetatea cu magice palate;
Aid locuitoril traeg in parba'torI)
Dar una data, mOrtea aice se abate
§i mana for inghiata pe cupe ¢i pe Hart :
D'atunces i,n %ores anticilur desertg
§acalul eel Olbcttec se plunge intristet
i vdntinile sntong lugubrelp Goncorte
In vechile ruine ce timpui a 'nkuntat,
Vol umbre nevNitte, o fit de 'nchipuire I
Sculativa ()data din ast tacut morment !
tar tu, lumina vietel, invie c'e zimbire
Al for trafa§ pament!
'Mere ! eta noptea I .. o umbra se areta,
Mare din pilment!
Ea face semn cu minerl plapanda §i uscatg ,
§i mil do alte umbre, sa 'mita din mormdnt.
Trel regl ce radicara aceste piramide,
Trel umbre, in Were s'atiecla la benchet ;
Trel cupe aurite, la stelele splendide
Itadica in tame o mana de schelet.
0 tingra princess s'aqecla in Were
§i chiami MO sine fantastic) tredtori,
§i intonand armonil d'amor gi
de placers,
Deschide vglul d'aur pe sinul el de flori.
Dar eta se aude o surds nechezare
De agerl cursierl;
VI

I41. EGIRT 189
Cambis pasesee'n capul popOrelor barbart,
Mg tipete se 'naltd in sinul desel seri;
0 luptii cruntro 'ncepe gi armele in venturi
Rcrsuna cu tdrie pe bracele do 08 ;
Iar cetele-egiptene reintrd in mormeuturY
§1 aerul rdsund, d'un spina. dureros.
Eroul Macedonic in nrma for apare.
El trage dupe cartel popoliX ceI copring;
Aceste turme sclave se luptd cu turbare
Se 'nvingd In robie all populi neinvinsI,
Oh Inu
mal e speranta d'acesta °moire!
Tu, duke libertate, ce lumea -al amdgit,
Orl an aI fast to ore de cat inchipuire? . .
0 papal, inceteg d'a cere-o fericire
Pe care nu scil s'o lag la eel robitY:
Wall
Dar tine sparge and nisipurile d'albe 2
SaldatiI lul preurma al sell tar aurit ;
EY sant fierog gi falnici gi pletele for albs
Sub arme all albit ;
0 manta de purpura pe umeri-I a'abate;
Iar braul luI luceste ca cerul instelat;
Alaturi std amanta-1: divina-I voluptate
Pe tog a fermecat.
El trece, dar s'areta ordille pdgane :
Sub pail for pitmentul in dolid s'a, 'fivalit;
Dar el chiar se strecord si'n urmd nu r6mane
De cat o suvenire de, don ce a perit.
Dar tine e eroul a card strelneiro
Pe top a intrectit ?
Soldatil lui cunt pali4I de hind nedormire
El n'ad nimic in fags si 'n vorbe nepldcut.
Eroul it conduce in valea gloriesi;
.

190 ciaTonil
In purpurg, in our el nu -! investmentat ;
IIn redingot albastru, o lap colturOsa
Acopere scheletu'i, de venturI leggnat.
Dar ochiul lel strgluce de-o flacarg strains
La cd-lalti muritorl!
Tacere! Mamelucii se-adung, se desbing
Prin umbra noptel desg pe tail for usori.
El face semn din mina . . . ostasii lui s'adung;
ScadrOnele s'avend prin campul nisipos,
0 luptg crudg 'ncepe qi armele resung
Pe albele schelote ce strghicesc la lung,
Pe hircele de os.
Dar Mamelucii sbOrg prin campil eel sglbated
Ca pulbera in vent,
Si umbrele for mute, en call for fantastic!,
Reantrg in morment.
0 geniii al durerii! to aI trecut in lume
Si global sub picioreti gigantic a saltat;
Ciclut-au edificinl coprins de putreiliune,
LegI, datine, gi tronuri en regii an picat !
Dar cand picarg tote, prea mic d'a be abate,
Tu tremurasI de viatall sub greutatea lor!
i incepusI d'al doilea 0 dregs cele stricate,
Trufase muritor I
Asa la locuintg-1 cand an copil foe pane ,
Suride de placere pun' total s'a Incins ;
Atunel se inspgimenta vgclend eh' se repune,
Si
vrea cu mina -I mica 0 stings ce-a aprins ;
Ca serpele din fabuli ce'n via-I nergbdare
Partin' a ma -sel panted ngscend inveninat,
Asa, venind in lame, sdrobisl Cu nepesare
Republica to mums, ce'n via sbor ll-a dat ! . . .

Li EMPT 191
CARTEA VI
La Giza se aill un cuptor public uncle cloceac oule de &rid, ce
dad pi, lard se aibd trebuinti de closci , ci numai prin cildura
lui. Acest agetldment se chiamd pe limbs. terii Mahmal Ferugi.
D'aceste cuptOre suet mai multe in Egipt. Este despdrtit in dog
scorburi ; oule se depun in scorbura de mai jos ; in cea de mai sus
arde focul. Ciaduraseceresd fie tot-d'auna de 32 de grade Mounter.
Aid se depun d'odatd 4,000 de oue, pe trei ronduri. Omenil
insdrcinati cu privigherea for le inturnd adesea. Clocirea se
face in 20 la 25 de Mile cel mult; indatd ce pull ciocnesc oul, ii
scote din od qi-T da
femeilor indatorate se -i crests. Fie ce parti-
cular pate educe aici oug. Pentru o sutd (mg, primesce propietarul
for cinci-tleci de pul de glind. Suma pailor ce scOte acest cuptor,
pe fie care au, este forte mare.
Tot ce pOte cineva se -$T inchipuesci mai gracios, mai feeiic
mai oriental, tot ce se asemdn'a' mai mult cu acele gridini magice
din o mie qi una de nopti, este grddina Subrah, ficutd de bdtrenul
Mehemet-Ali. Aleele eT cele mai marl aunt pavate cu mosaice
abbe; arboril cel mai rani §imal delicati se afid aid'. Chios

192
CALkToaii
cul uncle barenul pa§i cluta umbra in Pe le de verb: este elegant
gi pare cit invite pe fie -tine la repaos gi la desfgtare. Mal este un
labirint ce porta; in 'Offal un pavilion gracios. Aid to urci pe 15
trepte. Pavilionul este pOtrat; in mipocul lui se afld un basin
mare de marmurit albil ocolit cu figuri sitpate gracios, care versa
aici apI limpede ca cristalul. Este eel mai frumos monument din
acestO grading. Eleganta, bogAtia, aid sunt vgrsate din urna friyell
gi graciOsO a plOcerilor color mei, mai mult de cat ori nude.
Aici, Mehemet-Ali, in miPocul celor mai frumose odalisce, venia
se ulte cate-va minute grijele sole, spit de pliteerile bitei 1i bet
de rgsfieitrile nimfelor graciose ce it incungiuraii ; gi jai-a de aid*,
said de plicerile unui simtualisin brutal, se arunca din nod in
viscolul luptelor pOtimase ale sufletului sou ambitios.
Dar acest blrbat nu mai este, 12i tote cad in ruing,.
La trel ore departe de Cair, , pe Mocatam , incepe pOdurea impietritg,
despre care o multime de cOlgtori vorbesc cu entusiasm;
multi insl cu dispreeil. Se' nu credeti ca voiu descrie o pOdureimpietritil
ca cele din o mie§i una de nopti, ce este numal...., dar mai
'naintesti vedem care este parerea D. Gische despre acosta. Acest
autor pretinde cit este o adevgraty pOdure impietritii, ba ancO, carcetand
trunchil arborilor, a aflat coja, rOinurile, gi niece crOpOturi
unde alti-data locuiail vermuleti in lemn, qi adaogit ea; pote sit
spue chiar felul leinnulul acestor arborl impletriti. Dar sg eitim
chiat cuvintele sole: cApele mitre ail impletrit acesta Witte atat
de intinsit; dar, de tend s'a tras marea, partea arborilor lipitO de
pitment, sad fAcut de for . . . acestO a doa schimbare se Pim din
cansa cildurei din centru . . . tot* arboril impietriti ce sac pe
pilment stint de fer in juingtatea grosimeT for gi de platri in edam
jumgtate. . . materia primary a acestor minunate impletrirl
a fost sigur de lemn. . . gi nu se pete tagadui. . . se deosebesce
forte bine cOja de cei-alts parte ; se cunesce arborul ce se uscaso
mai 'nainte de a se resturna §i a se coperi de apa sitrati a mares ;
mil de intepIturl mici, aretO locul vermuletilor eel rodeii, gi se
gitsesce, cu tote el este impletritil, pulberea rumegitturel for gi
pulberea produsy do pntr4iunea de mai 'nainte. . . Tote earac,

LA 'EGIPT 193
terele se plistrezt aka de bine. ca oil co ar dice cine-va in contra,
ar fi o nebunie ... este lesne st dovedesci din ce esent era lemnul
...
semtni ca este de felul acelul ce eresce in climele nostre...,
Acest autor, cu o loviturt repede ki absolutt , hottrasce dont
lucruri:ct. acestt pidure era de lemn pi ca marea a fost tnecat acaste
locurl altt-datt, apol iar s'ail tras. Adaogi et in timpurile
antice muntele Mocatam §i muntil Libiei se fartmarli de la naturt
. . a aceriti munti ail in end for multime de scold de mare,
de wide inchee ca marea se afla pe local nude ace§ti muntl se rtdicart
qi gonirt apele mtrei ; ca atuncf isvorat de aid ape dulci
ce produsert pe acest munte pawl, etc.
Volney dice et intamplarea sing tat a dat acestor minerale for-
ma unul vegetal impietrit.
Fie-cine pOte still den o parer° ; dar in desert Omenil vor elute.
sit dea solutie unel asemenea probleme : nu este dat minteI omenesci
st pltrunp, tote secretele naturol.
Ceea ce veclurtm in§ine despre acestil ptdure este : o multime de
trunchinri de piatrt, cu forma de arbori , eraii culcati pe ptment
ca nisce cadavre despoiate ki resturnati in tote felurile cei
mai lungi erail de 30 de metri. Miff erat fartmati.
Dar sit lasam ptdurea impietritt.
/rite° tlimerserem sit visitam ins nla Rudah. Se alit mai in fact cm
satul Ghifa qi Fostatulln acestt insult se aft un Nilometru fault
de Amru. het de la venirea Arabilor acest Nilometru era
o mtsurt a apel Nilulul; dupe el se scia, in vtrsarea Nilulul,
gradurile inalttrel apel. Este o oolons ce stit In millocul unui
basin a card adancime este egalt cu fundul Nilulul. Pe o colOnt
sunt scrise gradurile. Acestt eclat este locuita. Se dice ca inaintea
venirel arabilor era 0 cetiltue. In cercul acestel cetatui se
aft Nilometrul. In acestit insult, so thee, et files lui Faraon, mer
end 86 se scalde, gstsi in apt §i sclipt pe Molse. Aid papa are
cate-va grtdini frumOse §i case.
Este timp sa vorbim de relele la care se aft supust acestit Wt.
Inainte timp, in fie-ce an, ciuma so dcclara aici, pe la februare
qi tinea pant tomna.

194 chtTomi
R Cate-va persene, dice Vo lney, , a voit sd ne fad sit credem cd
ciuma se nasce in Egipt ; dar acestii opinie, intemeiatit pe prejudectiti
nesigure, nu semend cu ceea ce se intampld. Negucdtorif
nostri, stabiliti aid qi pitmentenii, die cd, cinma nu vine din Egipt;
ci, &dad se aretit pe costa Alexandriel; de aid trece la Rozeta,
Cair, Damieta gi alte locuri. Mai spun cd ea se aretd dupit ajungerea
vre-nnui vas remind de la Smirna §i Constantinopol.... se
vede dar cd vine de la acest din urmit ora§ unde se imprOspdtd neincetat
din causa neingrijirel, etc.,
Multi altii pretind ca se nasce in Egipt, din aerul cadavrelor
ce esalg pescil sad crocodilil rgmasi prin nisipul desertelor, dupe:
ce se retrag apele vitrsate ale Nilului. AltiT iar cred cd vine din
aerul ce esalit lacul Mareotis de langd Alexandria. NoT sd na cercetim
causele ce o produc , dar sd ludm o cale mai sigard. De
cand s'ad agedat carantine regulate in orient, ciuma a perit on
totul. Dacit era nitscutit in Egipt, cinma s'ar fi argtat din nuoil,
did atunci carantina ar fi fost nefolositore. Nu put em dice nici
cd vine din Constantinopol, &del nici in acest oraq ea nu se mai
aretit. Dar on de unde ar veni, mgsurile de curdtenie, prefacerile
spre imbundtittire, filcute de atunci in tote pdrtile ca sd o starpesed,
au isbutit. Pete lard cd ciuma sa fi fost una din acele bole
ce se aretd intr'un timp de mai multi anT §i piere.
Una din epidemiile cele mai rele in Egipt, este perderea vederel.
Intr'o di iintrand In Cair, cu socii mei , cdcurdm bdgare de
semd la eel cu ochii stricati. Afiardm cit la o sutd do persOne on
°chi bunT, erad cinci-deci orbi ochiati §i cu ochii imfiati. Nu am
intalnit nici un om care fig Obit ochii en total sitnitto§i, adicit hind
sd aibd o cdutitturd care este naturald. Inchipuitivg o populatie
intregd, copil, femel, Omeni orbi, albetiti, sail eel pucin cu ochii
roOti si ldcrimati cu necontenire,purtand asupra ochilor, onT
unde pureed, un nor de musce pe care nimica nu pOte sit le gonescit
1i
yeti avea idee de acestit neferice populatie. Nicairi , nu
am vgdut and: acea multime de musce care se aflit in Egipt. Ele
antrd in bucate, in apd, in gull, in nas. Causa ce le produce este
marea necurittenie ce domnesce aid.

LA EarPT 195
Inflamatiile ochilor, in Cair, sunt mal dese de cat in on ce alt
crag din Egipt. Bogatii gi strginii sunt maT pucin supugi de cat
locuitorii.
Acestii epidemie a domnit in Egipt anal in timpil antiei. Mai
multi faraoni erail, dupg istorie, orbi. Herodot vorbesce de un rege
din Egipt ce era orb gi *lag vederea printr'o minune. Acestri
anecdotg mi se pare forte picantg gi pentru acesta o reproduc aici.
c Preotil din Egipt imi spuserg ca dupg m6rtea lui Sezostris,
fiul sell Feron se urcg pe tron. Acest principe nu ficu nicl o espeditie
military gi orbi. Nilul, vgrsanduse atunci , de 18 coti gi
inecand tote campiile, un vent mare se radica care vent intgrita
aspru valurile. Atunci Feron, printr'o nebunescit indriisnelg., lug
o ostie gi o aruncg In misllocul intgritatelor ape, dupe acesta, indata
orbi. pcce ani fuse orb. In al un-spre-slecelea an, i se aduse
rgspuns de la oracolul de la Buto, ce-T vestea el timpul prescris
pentru pedepsa lui se sfargise, gi di are sa dobiudescg, vederea
dacg se va spgla la ochi cu udul and femel care nn a cunoscut
alt barbat strain de cat pe al ei. Feron incercri mal antehl cu acela
at femeel lui , dar find cg nu se vindecg en acesta, alergg In
acela al altor femel. In sfargit gasind unul de la o femee, care it
tamgdui, strinse intro cetate numitg Eritrebolos, pe tote femeele
ce le incercase, afarg de aceea al cgrii udll ii vindecase, gi he arse
de vii cu °rag cu tot; iar pe aceea ce contribui la a lui vindecare,
o lug de socie.
Aerul =Ira, unit cu u.neslela, care urne4elg unitg iaragi cu o
mare caldurg, este causa acestor inflama %ii, nisipul eel mgrunt
ce se gala in aer in aceste locuri gi se aruncg pe nesimtite in
ochi, contribuesce la proprigirea acestul rah
Mai este un reg ce numal aice se intampli; o iruptie ce vine
la Ode, see cu alte vorbe multime de brobene gi pete rogil ce se
respandesc pe corp, insocite de o mancgrime nesuferitg. Causa acestul
reil se credo el vie din apa Nilului. -aril din soca mei de
calgtorie, N. Apolonie, nu it vgq.usem de patru slile ; tend it revgsluiii,
era atat de impodobit de aceste brobene, in cat imi fuse
cu neputintg a'l cunesce.

196 ciLtroitil
Primivdra domnesc aice ni§te friguri rele care ucid pe om in
timp scurt. Sub alte raporturi, clirna Egiptulul este sanatOsa.
Egiptul este o tern roditOre, plinit de bogatil. Prin positia sa
are o parte forte favoritOre pentru comercid. Dar acestd VA, nu
pOte nici siS infloresca, nici se existe de cat en conditia ca sit o
cultive, sub tote raporturile spre a ajunge la civilisatie. Egiptul
nu este o tera frumOs5 ;
campiile au numai vegetatia ce este din
munca omului ; dumbritvi, padur1, erburi qi flori selbatece, riulete,
nu se afla pe aici. Volney (pee ca nici o tera nu este mai
pucin pitoresca pentru zugrafi §i poeti . . =Este de insemnat,
adaogl el, ca nimeni, nici chiar arabii, nu 4ic ca aid sil fi nescut
un poet. In scant, ce ar data Egiptenul pe fluerul lui Gesner §i
Teocrit? n'are nici rinlete limpe4I, nici brasde fragede, nici adancimi
singuratice . , . Tompson nu ar afla aid nici §ueritura
venturilor in paduri, nici sgomotul tunetelor in munti, nici lina
majestate a dumbravilor antice, nici vijeliile turbate §i linistea
ce le urmezit.*
In Egipt rare on ploy iarna ; iar vera nici odat5,. Cerul aici
este tot-d'auna senin qi monoton; ochiul intalnesce numai v51 semenate
de omen, sate cu fisionornie miserabilA, inaltate pe cat°
o movila nisipOsil; desertele nemarginite , ale carer valuri aunt
mai temetOre de cat ale ocenului; pe care citletorul nici odatit nu
incepe as le strebati, fare se fie sigur ca aceste valuri nu or 6:4
fie mormentul.
Vitele aid sunt multe §i de cel mai bun sold; cal, mini, mule,
eimile de mai multe feluri, oi, tote par a ar fi mai imbunat5tite
in soiul for de cat on in ce alt parte, ins nimica mai mult
de cat boil §i bivolii din Egipt.
Venturile stint forte rele; dar cel mai red este ventul numit
Camsin, in Egipt, §i Samun, prin deserturi. Din norocire suflit
pucine chi.° ; 4ilele cand sufla aunt cele mai calde : suflarea lui lovesce
ca caldura unui cuptor aprins. In deserturf, acest vent este
mult mai periculos; ucide pe caletorii ce afla in sinul nisipurilor.
CAmila, fiic5 a deserturilor, cand vine-acel vent, bag capul fn
nisip, inchiclend ochil, ca sa scape de omoritorea lui inriurire. Dupd

LA EGIPT 179
Herodot, armia lui Cambis, ce pled in contra oazisulni lni Amon,
aflanduse in deserting, la calea jimigtate, intfilni acel vent, gi to'l
soldatii perirri in valurile de nisip.
Acum sl vedem care sunt animalele ce se afla.' in Egipt lima.
Printre pesci, eel mai curios este cela ce se chiamii Bigir , ce
semgnA cu gerpele gi tot d'odatI on patrupedele. Coda lui este
scurtg; e lung de dou6 piciore; mite aripi inotg.tOre are pe spinare;
minima ciniuri. Cutitul nu pate pitrunde sap eel. Mal
este un fel ce se chlarnii Fahaca. Acesta se amflii cu aer, tend 1.6sufle:
afaril, din apg , gi pantecele lui se face atunci forte mare.
Ctind, din greutatea dosului, cade pe spinare, nu Vito sit se mai
intOrea: gi semgnii cu un glob. ghimpos. Se apgrl ca ariciul. Vine
in Egipt en apa pe Nil. Child se retrage Nilul , nu pOte en apa
sN se inturne ; atunci locuitorii alergii gi it prinde. Copiii sejOcti
on el. Arabii iiic a acest pesce are glas. Mai este and.' un peace
electric numit Silurul tremurgtor. Arabii it numesc Road (tunetul).
Arabii cred ca grtisimea ce are sub piele vindecii bOlele, o
and pe tgeiuni apringi gi pun pe bolnavi asupra gazului produs
de ardere.
In Nil se ea nisce brosce testOse forte marl' ce se numesc Trionix.
Ail falca cu buze migc6tOre ; sunt de tree piciore do lungi.
In altg parte am vorbit de Tupinambis gi de Crocodili.
§erpii aunt de cinci feluri mai cunoscuti. Cel mai frumos este
cel cu capugon, vestit prin gragia colOrelor. Corpul lni este lung
de nn picior. §erpele scital de la piramide, ce semaii on vipera ,
are ace veninose ca vipers ; rare on it Mil mai lung de dou6 piciOre
; este privit de locuitori ca cel mai inriutittit gi tote se tem
de d6nsul. Vipera ceresta sail cornoratl, este tot atitta de temut:
are pe d'asnpra ochilor un fel de corn, de tree linil de 'nalt.
Vipera hage, este, cel pugin de dud piciOre de lungii gi tree degete
de grOsa'. Cand to apropil de densa, rtidicit capul gi se pane
in positie de ap6rare : mugatura el este periculOsA, dar nu atacit,
dacti nu o superi.
Flinch ca suntem la gerpi, sNvorbim gi de psili sal descintittori
de gerpi, ce se ailii In Egipt. Originea for este forte veche. PsiliT

198 ciazontl
figure in grbitorile religiose §i aunt cea mat curiOsti podal. Et
4ic ca tine nn se trage din nemul Psililor, nu pOte as albs putere
asupra §erpilor. Se preamblit, mat got, pe strade cu §erpI Irmaciti
dupe gat. Unit pretind ca all ve'clut tierpt ce mu§ca pc psili
de mini, de sin, etc. §erpele for favorit este vipera hage (Champ).
Dawn lice ca afianduse odatit in Cair la generalul Buonaparte,
vSlu nisce psili. Li se ficurit cite-va intrebtirI despre §erpl, intro
altele, dad, se afla vre-un §erpe in acea case , qi de este, pot el
sit-1 scOtit de unde se afla? Psilii respunserit ca este un §erpe, §i
ca pot sit-1 scow. Apol se raspandira prin camere, insi , in un-
ghiul unel camere se opriri qi spuserit ca qerpele era acolo. In adev6r,
clutind, afiari un cerpe.
Se vede ca iscusinta for sta inter) chernare ce limit); stligarea
de ainor a §erpeltil : el contrafac glasul printr'o §uerilturi, dud
ca a gerpelut birbat, cand iara ca a §erpeld femee, atunci §erpiI
es din locul unde stall ascungi.
Sunt ante §opirle frumose qi gufiterI marl §i hidoqI la vedere,
precum gi scorpii veninose.
Liliecii aunt de opt feluri ; ins5, col mat curios este acela care
se chiarni Ruseta. Mal nu are codi, gi
pe fags semana cu dude.
Este priimitor de educatie; se dedi cu omul ce ii da si =Mince;
linge ca un cane.
Animale patrupede, Egiptul are : qacaliI, singurd lup al loculul;
Hiena ce triesce in deserte; Ipopotamul ce locuesce partile
Nilulul cele mai spre fading sem6diturile, dar nu ataca
pe Omeni; cu sgomote §i focurl, locuitoril it gonesc in Nil. Egiptul
are, printre vegetale, curmalii ce nu se afla in Egiptul de sus;
Sicomorul; Tamarinierul, Cordia,Mixa, Acacia. Lebeec §i Casia,
Fistula ce aunt de origini din India. In Egiptul de jos crest treslit,
(lode felurl de Nimphaea, Lotusul gi Papirus; col din urmi
este rar alto t.
Locuitoril cultivi mai tote legumele §i bucatele nOstre. Marl
de acestea, orezul, bumbacul, trestia de zahar se cultifi mult.
Papirus sa4 Biblos, din tote plantele, in vechime, era aid forte
mult, crescea prin 'mil, se inilta la clece piciOre. Cocenul (stru

LA EGIPT 199
janul) lul are in verf o cosite. Alta -data, sub Romani, qi chiar in
al XI-lea secol, in Franca, se scriea pe papirus. De aid vine qi
vorba de papier. Se afle ince prin archive, Raise pe papirus din
Egipt §artele regilor France', ale imperatilor gi papilor ; carti in
grecesce qi latinesce. S'a gesit asemenea In Egipt, prin morminte
acest papirus din care unii aunt Alice din timpul lui Moise. Cel
mai fin papirus pe care serial cei vechi era acela ce sub Egipteni
se chema impgrcitesc qi sub Romani Augustus; dupe acesta era
eel ce se chiame Hieratin, intrebuintat la lucrurile religiose. De
cand s'a neseocit chartia de bumbac, acel papirus nu se mai cultive
§i s'a grit mult.
D. Champolleon, ast-fel arete mi4locul cum din acesteplante
se ficea papirus pe care se pOte aerie. « Se scotea cele doue
margini, teea tivga in clone perti egale in lungime, qi despertea
c'o impunseture cemequtele ce era mai 1a20 ai care format tivga
al cerui diametru este de cloud see trei degete. Albetea ceinequtelor
crescea cu cat se apropiai de centru. Aceste ceme§ute se intindee
deosebite; fie-care forma o fOe iar dupe felurite preparatiT.
lipee done fol una peste alta; betea, stningea gi polcia fie-ce
foe, qi cu mai mute foi, lipite una de alta, ficea buceti de chartic
de on ce lungime. Ungea pe urme cu unt de chitin acesta,
chartie, ca s'o interesce in contra putrqlunei.
Vom sfir§i acesta ca o scrisore a Id Omar &etre Amu , dupe
ce lue Egiptul qi respunsul acestui din urme &etre Omar.
(Amu, fie al luT D'El Aaz ! doresc de la tine, la priimirea acestei
scrisori, sAmi
fad despre Egipt, o scriere drepte §i vie.
cat se pot ami inchipui ce vq en ochil mei acesta Ore frumose
Salutare 14
Amru respunse ast-fel :
«0 domn al credincloqilor! inchipueseeti un desert sterp §i o
knee minunate intre doT muntl, care unul semene cu un del de
nisip, §i altul cu pintecele unul cal ofticos, sail cu dosul unei camile.
late Egiptul! TOte productiile ci tote bogetiile de la Asun
(Siena) pine la Men§a, pureed dintr'uu rIi bine-euventat ce cure
cu merire prin mi4locul lul. Minutulcrescerei scilderei acestui

200 cALtronii
riti este tot atilt de regulat, ca cursul sOrelni th al lunch. Este in
an o epochs hotarita, child tote isvOrele din univers, platesc acestul
imperat al riurilor, tributul la care providenta le-ati supus.
Atunci apele Nilulni se imultesc, es din patul for §i acoperA tag,
faca Egiptalui pe care depun o humit roditore. Atunci se tae comunicatiile
de la un be la altul ; numal cu barcile cele numgrOse
ca foile curmalilor, amblit ailed omenil.
Cand vine minutul, ca apele vgrsate sa nu mai fie folositOre
plmentului, 11111 reantrii in marginele ce ursita I-a prescris, qi
lase ast-fel, sit se adune, pe unde an calaorit el, comorile ce a
ascuns in sum! pAmantului.
Un popor partinit de cer, qi care, asemenea albinei, pare ursit
sa lucre pentru cel-alti; ftira ca el sa se folosescit din rodul muncei
lul,deschide cu uprintit, in untrurile aremului gi depune shine*
a citrii rodire o astepta de la facerile de bine ale acel fiinti
ce face sa cresca qi sit pargaescit bucatele, Same* se desvolta ,
mreja se rAdica, spicul se face prin ajutorul ce-i da o roil ce tine
aid locul ploilor 1i care hrinesce sucul indestulator din te'rem.
Dupit cea mai indestulatit rodire,vine cite o data seceta. Ant-fel,
o dOmne al credincioqilor,Egiptul este chipul unui delert nisipos,
unei vai apOse §i argintate, unei mocirle negro, mid land vertu
gi undOse, unui parter impodobit cu flori de tot felul li unei grindiostii
coperita cu grane galbene bine-cuventat sit fie
urporul acestor minuni !
Trel lucrurl fac , mai ales, indestularea Egiptului qi fericirea
locuitorilor ; cel anteiti, as nu se priimesch proecte naseocite de
licomia ficsalit, cu stop de a marl birul; a doua, sa se intrebuintese
a treia parte din venituri pentru tin erea in bunl stare a canalelor,
podurilor qi stavililor ; a treia, sa nu se pue bir alt-fel de cat In
natura pe rodele ce produce pamentul. Salutare!,
In Cairul vechill, cump6raiii un cap de mumie de om, pentru
pucin lucru; dar fuseih silit sa -1 arunc, pentru desgustul ce'mi
pricinuea a lui vedere. Era bine pastrat. Este lucru de mirare acesta
arta de a balsanlila vechil Egipteni. and cineva vede corpurl
omenesci de mai multe mii de ani intregi inch sub pinta ce

Lk EGIPT 201
le coperg de atunci , nu pOte sit nu se mire de genial acestui
popor.
Herodot esplicg chipul on care se imbalsgmea mortii ale egror
mumii le vedem ping astgcli.
c Doliul gl funeraliul, (Ace Hero dot, se fac ast-fel : clod more
nn om mai deosebit, tote femeile din casa lui , spoesc Cu tins capul
gi chiar obrap ; Iasi pe mort acasg., gi tgi desvelesc Banal gi
agatanduyi vestmintele Cu o IncingetOre, fgi lovesc peptul gi
alergg prin oral insogite de rudele lor. Pe de alts parte, omenii
inert igt bat peptul. Dupg acesta geremonie, due corpul mortului
la local de balsa:nit.... Sant in Egipt nine persone pe care legea
le-a insgrdnat cu imbalsgmitul gi care fac o meserie din acesta.
Cand li se aduce un corp, el meta' adncetorilor modeluri de morti
de lemn . . . . gi intrebg dupg care model sg-1 imbalsgmesci.
Dupg ce se invoese la pregiii rudele so retrag (1). Ralsgmit irii lucrezi
la dengii; gi iata cum fac la imbalsgmitul cel mai pregios :
Mal Antal trag creerii prin ngri, parte cu un fergmeni tutors'
parte prin micllocirea unor doctoril ce introduc in cap ; pe urma
fac o incisie in pantece ca o piatri din Etiopia ascutita, prin
acesta deschidere ce fac, scot inuntrurile, le curate gi be tree prin
vin de Palmieri, apol prin aromate mgcinate; pe nrmg reample
pantecele cu miry curate macinatg, canelg gi alte mirOse; pe urmg
le cOsg. Indatg ce ag fa'cut acesta, earl corpul, coperinda'l en
natrum in timp de gepte-4c1 Mile. Nu este ertat sal tie mai malt
in sare. Aceste gepteieci cilia trecute, spell corpul giIi Invelesc
peste tot cu bande de pang de bumbac, spoite cu gomi (2)
ea care egiptenil se Beryl ca de o coca (cleig); rudele reiati apol
corpul, Olio .de fac o catie cu formg omenescg, do lemn, Inchid
aici pe mort gi 11 pun inteo salg hotgrit'a' pentru acest sforgit; 11
agecli drep Impotriva zidului. Ast-fel este chipul eel mai magni_
fib de a bglsgmi pe morti.
Mai este un chip mai pugin costator. Se ample cu o licOre ce
se scOte din ehedru ,gi stropesce pintecele mortului, farg sg facg
(1) Iltdslimitul eel precloe costa un talant d'argint eau 5,400 Dv., cel d'al doilea,20 do
mine pail 1800 live° 11 cal din nrmii pugin lucru.
(2) Gom Arabic.
12

202 ehtTortft
nicY o incisie si fdr5 sg scOtg, matele. Cand a introdus acesta licOre
prin fundament, 11 astupg, ca sit opreseg, lic6rea de a eqi, pe urmg
sarg corpul in timp iar de 70 de Pe. In Vice din urnig, scOte din
pantece licOrea care are atata pntere cat topesce inuntrnrile qi
le trage cu el afarit Natrumul consumg cgrnurile, §i nu mai litmane
din corp de cat pielea gi Osele. Acestg operatie sfargitg, (lag
corpul.
Al treilea fel de bglsgmit este pentru eel mai' sgraci. Injectg
corpul en licOre mmHg surmaia ; pane corpul in natrnm in timp
de 70 de Vilet2i 11 dal la col ce rag adus.
Cat pentru femeile mai Insemnate, cand mor, nn le dg indatit
bglsgmitorilor, nicY pe cele care sant frum6se qi care rig fost malt
considerate, ci le dr, trei sag patrn vile, dupg ce an murit. Se face
acesta de frieg ca balsgmitorri sit nn facg abus Cu corpnrile ce li
se ineredinteza. So Vice cg pe nnul l'a pries en o femeie mortg de
curand . . .1.
NoI mal ficurim cate-va escursil In vecingtittile Cairulul. La
2 lege qi mai bine de la Cair, Be ea satele Matarieh, EI-Cana
gi Abazael. Celd'antgig se crede IA fie situat pe tgremul uncle fuse
altit-datg vechiul ora§ Heliopolis. Acolo legiuitorii Greciet filosofiY,
poetiI, venire sg, se adape din luminile cunoscintelor omenescI.
In acestg cetate era templul grelui. Obeliscul ce s'a aflat aid
se credo sg fi fost fa'cut in timpi'l lui Ozortasen care domni inainte
de nascerea hil Abraham. Preotil de la Heliopolis eel d'antkig randuirg.
numgrul 4ilelor ce compnn anul. Macron pretinde cg maI
multe pop6re din Italia luarg de la preotii acestni vechig ora§
datina d'a face asemnire intre fasele vietii omenegt1 qi acelea ale
anului solar. La inceputul periodulul, adica la solaticiul de larnit,
sorele se representa print'un copil nitsent de curand ; primgvera ,
s6rele avea simbolul mid tingr, ',era avea drelyt emblemg un ma
matur, iarna un bittrin ple§uv.
Herodot descrie o sgrbgtOre curiOsit ce so ficea la Heleopolis i
dar local nu ne iartg, sit o producem. Tot acest istoric Vice cg, nn
fig al lnI Sezostris 6:did, aid doug obelisce. Uremia Heliopolis
numit in veclaime pitnagntul lul Gesen, fuse Insemnat copiilor lui

LA EGIPT 203
Iacob spre locuintil. Iosif luase de socie pe Asineta, filca until preot
din acest °rag, ce se names. Putifar. Se credo ca aid a stat cat
va timp familia Id Ins. CoptiI a ridies,t o capelit pe ruinele easel
ce ar fi fost locuit maica domnulul. La o fontana ce se afth:
in veciatate , se slice ca Maria a speat scutecele copilulul.
istrto templul eel vestit, oraiul, palatele mkete, omenil, tot
an dispkut sub nisipurile desertului.
NoT vom vorbi despre iereroglife cello vom vedea de acum inainte
pe multe monumente. Apol despre limba Egiptenil

204 CILET0/111
CARTEA VII
Vechea scripturit Egiptenii este cunoscutii sub name de scripturl
ieroglifia; este compost): de semne numite ieroglifice, El
oil
etimologie insemnezg., caractere s'ante sapate. In sistema scripturd
ieroglifice, trebuo a se is in bagare do Berg dou6 lucruri :
1-iii, forma. materialii, a semnelor ce fac trei feluri de caractere
numite ieroglifice, ieratice §i demotice ; 2 -le, espresia in parte a
fie-citruY semn, care face trei feluri de semne, ce sant: figurative,
simbolice gi fonetice.
Scriptura ieroglificti, in parte, se compune de semne ce reprosentesti
obiecte din lumea fisicii, cam : animale, plants, figuri de
geometrie, etc. Num&ul acestor semne felurite se urea la opt
ante.
Scriptura ieratice, este un chip de scurtare a semnelor ieroglifice;
spro exemplu un arbor, in loc s6-1 arete intreg , ca in ieroglifie,
11 meta prin silueta lul numai.
Scriptura demotidi, este de acee§i nature ca cea ieratid,numai
ca num4rul caracterelor for era mai mic.
Cea ieroglifica se intrebuinta pentru monumente marl; cea de

LA EGIPT 205
a doa se Intrebninta de preoti, in ale for lucrurl; cea de a treia
era cea mai intebuintati gi mai popularl.
Semnele figurative aretA idea Jule lucru ale dire forme le re_
produc semnele : ideea unai led, cal, om, eto., exprimati chiar prin
figura fie - carpi din aceste obiecte.
Semne le simbolice, exprima5 o idea metafisicil prin chpiul nnui
obiect material ale carpi ciialita l ayea analogie cu idea ce era
sit explice. Albina era semnul simbolic al ideei unui impgrat , etc.
Semnele fonetice esprima5 sunetele Umbel vorbiti gi avea ace-
leg fonctii ca literile In alfabetul de astidi al Europeilor.
1). Champolleon Figeac, nnul din cel mai competinti autori,
sub raportul acestil scripturl, dice : scriptura ieroglificit . .
intrebuinta, deodatI, in acelag text, in acelas fras gi cite o dati,
in aceeagi vorbA, 'cele trel felurl de caractere : figurativele, simbolicele
gi foneticele, pe cand scripturile nostre moderne, ce semdni
Intro acesta en scripturile celor kite popore din anticitatea
elasicl, nu intrebuintez5 de cat caracterile fonetice, adici
alfabetice . . . cu tote acestea nu se intim-TV, nici o ineurcItura,
cAci sciinta acestil scripturl este r5spandit5 in ter5, gi inchipuind
acest fras Dumnecleii a creat pe omeni. Scriptura ieroglific5
se esprima 15murit : 1-id,
vorba Dumnedeil prin caracterul sim-
bolic al ideei Dumnedel; 2-1e, a creat, prin semnele fonetice ce represent5
litera care formail vorba Egipten5 a creat, precedata
sail nrmatit de semne fonetice gramaticale, ce aret5 vorba radical
a creeat era la a treia persona.' blrbaesca a preteritului de la
indicativul acestul verb; 3-1e, pe dmeni,sail scriind foneticesce aceste
clod vorbe, dupti regnkle gramaticef, sad tr5gend semnul
figurativ om urmat de tree punturl, semn gramatical al imultitului;
qi nu era nici nn eciiivoc In expresia acestor semne, 145 ca
eel anteill, ce era simbolic , nu avea valOre nici ca semn figurativ
nici ca semn fonetic, 2-le clef semnul figurativ om ce inchee frasa
ayes, flume acelaif inteles figurativ, 3-le cid semnele fonetice
midlocitOre, expilmau suneto ce formal vorba trebuinciOsit pentra
limurirea propositiei; gi, cu tote aceste, osebire a semnelor, Egiptenni
care citea acest has sons, pronnnta ca gi and ar fi fort

206 chtToRii
scris in intregime en semne alfabetice . . . Cat pentra somnele
fonetice sail alfabetice, eta cum mergea . . . Egiptul dedat en
o scripturg ideografieg ce zugrgvea ideele iar nu sunetele Umbel,
nu putea sit se rgdice de o data la simplicitatea arbitrary
a alfabetelor nOstre. Si lit se combine forma semnelor nuoi, en aceloa
ce le avea, nu se lepgdg de figurile obiectelor naturale, uring
intrebuintarea lor, §i otgri numal, dupg ce analisg silabele limbagiului
sea, gi descompus sunetele ping la cele mai simple ele- .
mente care sunt literile, cg figura unui obiect al egrui nume, in
limbs vorbitOre, ineepea prin glasul A, va fi in scripturk caracterul
A; ca figura nnui obiect al &gra nume , in limba vorbitore
ar incepe prin articulatiea B, va fi In seriptark caracteral B,
gi ast-fel inainte. In scriptara foneticrt, acilila ce se chiema Ahorn
in Jimba egipteug, se flcu litera A; o straching, Berb, litera
B; o mina, Tot, litera T, §i D; o secure, Kelebin, litera K, §i C.
etc. etc. Din acesta ajunse cg tote obiectele al direr nume tneepea
prin C, se floury semnul grafic al acestei litere; dar cite -va obi -
ecte numai, cele mai cunoscute, acele a cgror forme; era determinate
sigur §i putea sit se transcrie lesne, se otgrirg sa represen.
tese sunetul C, gi ast-fel inainte. Furl dar un num6r ore-care de
semne omofono ce exprimag acelaqi sand in alfabetul seris de
egipteni , §1 acesta era trebuincios intrio scripturg in care corabinatia
§i rinduirea materialg a soma elor era supuse la regule ,
demne de monamente.. num6ral ieroglifclor fonetice nil se
urea mai malt de cat la doa6 sate . . .
Ping la afiarea pietril en inscriptil ce se grtsi la Rozeta, nu era
nimica sigur despre acesta limbk Acestg piatrg inaltg de eliteva
piciOre, era spat en trel inscriptil. Cea d'anteig era in caractere
ieroglifice. A doa in caractere demotice §i a trela In limba
greek ce era traductia ins criptiilor de mai sus neintelese &neg.
Dup6 don ci de and de incercgri, lumina e§i din acest monument
: 146 toxtul grecesc, dice D. Champolleon, dovedesco ca
inscriptia este un monument al preotilor din Egipt In onorealui
PtolomelEpifan; 2-le acest deeret spune de mai multe orinumele
acestul rege gi alte nume propril ; s'a putut traduce :2i eerie In

LA EGIPT 207
limba egipteng tote ideile exprimate in textul grec; dar numele propril
grece, neexprimand nicl o ides inlimba egiptenA, nu s'at fost
pntut traduce; a trebnit dar sA scrie in caractere egiptene snnetele
ce formezi aceste name proprit in grecesce; 4-le trebue IA se afle
in inscriptia egipteng de la Rozeta semne ieroglifice exprimind
aceste sunete; pOte asemenea sra so afle in scriptura ieroglificA
semne fonetice seu ex-primind sunetele iar nu ideele; 5-le textul
egipten area o grAmadii de semne ieroglifice, deosebite printr'o
intrnpare elipticA ce le ocolesce; acestit gramNiOril. este de mai
multe orT repetatA in textul Egipten; numele propriA al regelni
Ptolomel era repetat de mai multe on in textul grec; grAmA4i-
Ora de ieroglife incadrate pOte sit fie nnmele lui Ptolomei, gi, in
acestA supositie, semnele ast-fel grAmAdite, scriind acest name In
ieroglife, aceste semne sunt alfabetice, §i eel finteiA este urn P, a
doilea an T, etc. lag da. mai multe ieroglife alfabetice regAsite
gi rArnane nu mai a complecta acest alfabet at'at de asteptat; 6-le
multe stavile aunt And: grAm4iOra incadratI Wenn elips, seA
cartug., este nnmele lui Ptolomeiii sell nu este? in casul d'anteiA
este trebuincios d'a incerca adevArul acestui d'ant6iA resultat aL
fabetic, asupra altor name scrise in ieroglife gi tot d'oclatA in grecesce,
§i in care se afle tote literile cunoscate sell suposite a fi,
prin numele lul Ptolomciu. Inscriptia greel de la Rozeta are mai
multe alte flume propril cAtre inceputul el; dar textul ieroglific
find sdrobit la acest punt nu se pOte face comparatie. Nu era
nimica sigur de tot pang atunci in resultatul atetor in cAntAri.
7-lea Belzoni descoperi la insnla File un chip on o inscriptie gresescA
qi un mic obelisc purtand o inscriptie ieroglificA : se cunosen
cg chipnl qi obeliscul formaii un singur gi acela§i monument
.. . : inscriptia grecti numea asemenea pe un rege Ptoldl
meill,o reging Cleopatra, §i se vedea in inscriptia loroglificA, in local
chiar mule trobuia sA se afle numel e regeluiPtolomeiA, tot ace -
egi incs.dratil
grAmApri ce este in inscriptia de la Rozeta, so
date en socotelA di era vorba PtolomeiA; acestantkiu resultat tras
din inscriptia de la Rozeta, era dar en total sigur : numele rege-
Ini Ptolomelii era scris dar on ieroglife : de atunci grAmIlior

gos
ciaroRg
de ieroglifef incadratit, care, pe obelise, urraa numelo &costal rege,
nu putea fi de eat numelo Cleopatra, qi anteild semu al vorbel
Ptolomeid, P, se gig fn scurt al cincilea d'al Cloopatrel; al doilea
al celui anteiu, T, al §eptelea al celui-alt; al patrulea al celui
d'inteiii, Tr., era al doilea ; numgrul semnelor recunoscute, crescu
dar din tote tale -alto ce compunea. numole Cleopatrei gi eti jum4tate
din alfabet §i odata ce grImaporele de ieroglife ineadrate,
sell cartu§ele, se recunoscura pentru name de impe'rati §i regine,
deosebite de etichetl ast-fel §i aceste cartu§e, find numerose pe
monumento, alfabetul fuse lesne complectat, §i descoperirea cea
mai doritl §i neasteptatii. . . se intamplg.. .
Champolleon je jeune fuse acela clrui sciinta iT este datOre
aceste descoperire.
De atunci se filen o gramatica despre ieroglife.
Pe in inceputul cristianismului In Egipt, alfabetul copt lua locul
ieroglifelor. De atunci limba egiptena ce se stria cu semne
ieroglifice, ieratice §i demotice, forte numerOse, qi cu expresii fe-
lurite, sell figurativ, seri ideografic sell alfabetic, rii representand,
unit ideile chiar, altii vorbele semne ale ideilor, incepu se; se scrip
en o serie de 31de semne d'o expresie identica, tote infIti§and alfa-
beticesce vocele §i articulatiele cerute spre a compune silabele
vorbele limbel vorbitOre, §1 din aceste 31 de semne, 24 sant acelea
chiar ce compun alfabetul grec §i tale -alto lepte aunt semne
din vechiul alfabet demotic, Introduse in eel not ca sit esprime
sunetele propril ale limbei egiptene.
Origins limbel egiptene se perde in nOptea trecatulni. POte
as fie din locurile de nude vine Nilul? nimeni nu scie sigur. Limbs
egiptenal dar se vorbi In tot timpul cat tinu imperalia egiptenilor
§i ensua sub concberantii ce venire aicT. Vorbele egiptene ce
be afla in limbele ebraicii, siriaca, haldee, s'aii introdus prin influenta
Wel egiptene, ca cea mat civilisag. Pena la Romani
limba egiptensa: and; an perise pe acest grem. Sub dominatia
Grecilor, numai contractul scris in limba egipteni, avea tgrie;
sub Romani, ruggciunile cuviOse inchise fn morminte ea mumiile
era4 scrim and In limbs, egiptenX, precum are% mannsorisele de
11

LA EGIPT 209
atunci pe papirus, ce se afle astetli in mnseele Europei. Plutarch
pee ce Cleopatra, cea din nrme regine, vorbea in aceste limbs en
streinii; soldatii romani redicare imperatului Gordien III un
morment pe care scrisere in limba egiptene qi alte patrn idiome.
Se dice ince ce a fost o carte scrise in limba egiptene, done vecuri
de la Isns. Santul Ieronim pee ce santul Paul ermitul, scia aceste
limbs gi somtul Antonie vorbea numai limbs egiptene. Biserica
cre§tine din Egipt ne-a pestrat aceste limbs pene. Ia mipo-
Gni secolului XVII; asemenea esempluri sunt mai multe.
Limba ce in Egipt se chiame limba coptilor, este indentice en
cea Egiptone. 0 rani-time de Orneni invetati ce s'aii ocupat de asemenarea
dintre aceste done limbi, aii adus dovep de nature ce
nn se 'Dote combate.
Champoleon Figeac merge pane acolo de pee ce era aceeali
limbs : tLimba copte, pee el, este limba egiptene : este acela§
idiom in tote epocele existintil ei; dar aceste existents se desparte
in doue periOde neegale, pe cend se intrebuinte una dupe
alta celo done scripturi felurite ea A se scrie aceeagi limbs : mai
inteie semne entice 1i primitive nnmite ieroglife, §i pe urine semnele
alfabetuld grec , adeogite de cate-ba semne din vechiul
alfabet popular egipten; ast-fel limbo. Copt's este cea egiptene
scrise cu semne grece In lot A fie en semno ieroglifice.
Limbo, egiptene era monosilabice in vorbele ei primitive. Ori
ce vorbe mai mult de o silabe este vorbe compuse see derivate.
Constructia sae sintaxa el este in ordine logics tiind socotelg
de monosilabe ce statonicesc raporturile vorbelor propositie intro
ale §i sunt snpuse in regule.
Dar Inainte do a da o seurte idee de aceste regule, se, mai facer
sate -va observatil. In limba egiptene se afie o multime de
vorbe formate onomatopee. Aceste limbs prkede prin imitatie,
legend un sunet mai emend de eat altul in expresia unei idei
date, ca child acel snnet ar fi imitativ al ideel chiar. La egipteni
numele celor mai multe animale este numai imitatia aproximative
a strigetului fie-cerui animal, ast-fel porn] se numea Rir, etc,
Pentru ()Models neinsufletite, se urma ince aceste lege a imita-

210 ciarronil
Biel sea a egomotnlul lor, cum Sensen , sunet, tend aceste mi4
lOce de intita0e an se mai puturl intinde asupra altor obiecte, se
ciutl asend-rairi qi, prin alegerea sunetelor repeg, tari sell dalcl,
rechemal obiectele ale direr cilalitatt fisice plrel analog° cu
stele sunete :ast-fel vocea se chema auo; rdsf6tare, fufu etc. Pentru
modal de a exprima ideile abstracts, intrebuintarl asimilatii-
le trace din ordinea bake. Et/ un exempla : anima, het ; de la
care, apoI, an flout o multime de vorbe ce tote an raport cu het,
MI al se schimbe Adkins.
Sant trel dialecte principale dialectal :
Tebei, eel Memfitic (de
la Memfis) qi eel Balmuric, din Taium. Cel mai vechil este acela
al Tebei ce se Slice gi Saidic, gi care fuse fundul Umbel egiptene.
Aceste dialect° eraii caracterisate prin ore -care schimbiri de consone
de la una la alta : P, tebean so Tleea F in dialectal Memfitic,
C jai T tebean era §,12i. th in eel Memfitic etc.
Dar nol ne oprirgm aicl, nevoind el antrim in dominiul gramaticilor.
Pe lunca de aid, in anal 1800, marele Vizir tithe:rise cu 70,000
de omen, pe picior de a se bate cu -armia francesit, stricand astfel
tractatul de la El-.A.ric, dupl. cererea Engliterd.
Daps bittllia de la. Abuchir, , generalul Cleber, suscrisese cu
conditil onorabile un tractat gi promises° degertarea Egiptulal;
qi armia fre.ncesa se prepara de plecare. Englezii incredintarl pa
vizir el trebue sl lovosel pe Francesi, caril in num& mic fiind,
vor fi lesne sdrobitl. Vizirul ascultl §i porni cu armia, pe tend
amiralul Engles Keith, stria lui Cleber ca nu primesce a ratifies
conventia de la El-Aric, cerea, ca o§tirea francesi siipue armele
jos, si dea corabille, munitiile qi bagagele. Cleber respunse printr'o
proelamatie &Are al sei : cSoldati! La o ast-fel de insolenta
se respunde numai prin victorie; preparativl de bltae
Cleber ea notl mil de Omenlatacit pe vizirul co avea 70 de mil,
11 sparse gi fi nimici armia care fugi prin deserte numai cu 500
de Oment
De in Cair In Suez la marea rol2ie; prin desert, aunt 28 de lege,
Pe luugul mead drum se afra eats -va statil de repass, tinute de o

Li 'Bann 211
companie gi unde ellgtorii an cele trebuinciOse. Cglgtoria se face
in maT multe felon, Cu trgsuri, en anal gi en asini.
Suezul este situat pe malul mgrei rogii pe costa Egiptulul sub
29-58-10 de lat. Nord, gi 30-15-5 de lung. Est. Nume le de Suez
se dr, asemenea istmulul ce desparte Asia de Africa aid,gi Mediterana
de Marea rogie. Oragul are o fisionomie de miserie: nici un
arbor nu invelesce marginile lui; nisi nu isvor nu se atia pe aid;
dar se fed lacuri striegciose sb.'ngtittei in vecingtgtile lui.
Fluxul gi refluxul mgrei aid este forte insemngtor. Cand se
trage apa, fundal golfulul rgmine tot gol. Aid cllgtorii all dutat
si afle locul pe undo Evreil, condugl de Moise, all trecut marea
rogie gi unde egiptenil, ttrmindu'l s'a inecat. Unit aunt de
pgrere cr, locul pe undo s'aii intimplat acestg trecere, se dig astgdi
depgrtat de cite -va lege de termul mgrei, did pgmentul
se littesce neincetat intre Marea rogie gi Mediterana gi prin urmare
apele liairei rogii se depgrtezg. Herodot dice el lungul canalulut
ce unesco Nibil en Marea rogie, 11 efiletorea in vecbime
in patru Mile de navigatie (canalul era on ocoluri; adecg 32 de
lege 'de langime.) Apol mai dice : De la marea septentrionalg
(Mediterana) ping la marea australg, (marea rogie) prin muntele
Casius, ce desparte Egiptul de Siria, este eel maT scurt. De la awet
munte, la golful arabic (iar marea rogie) Bunt o mie de stade;
dar canalul este cu Mgt mai lung old face intorsgtur . . ..
Astgdi in linie dreptg, distanta este, de la o mare la eel altg,
de trei-deci de lege. Prin urmare, de la Herodot ping astgdi s'a
depgrtat de teal malte lege , gi locul pe nude au treout EbreiT ,
nu se pOte no ennosce.

212 CALTOEIY
CARTEA VIII
Tog locuitoril din Egipt vorbesc de Dine dintuitOre numiteAlmee.Aceste
femel se add la un sat nu departe de Cair; se gdseso
asemenea prin cetate. Ele se deosibeac in cloud feluri : in oulem,
cele care cants numal §i in almee. Aceate femel ding Bed dintuese
prinhar emurile odor bogati; purtarea lor este neruginati
danturile lor ante aunt scandalOse. In danturile lor, ele se inbet1
4e exaltatie pine la delir qi atunci Old tot felul de respect &Are;
personele ce privese §i stmsu§1 care persona lor. Se area coprinse
de o patimi adancit pentru vre unul din priviteri ca'rui indrepti
fait nicl o ruqine, fel de fe] de provocatil arptOre de amor. Cele
real multe aunt frumOse; excesurile dar de tot felul §i mal ales
bduturile spiritose, le vesteclesc indatd. Sunt investite ca cele mai
luxOse odalisce. Se afld prin tote ormele §i satele §i plitte,sc o
tax gavernitmeutului. Mehemet-Ali exilase pe celemal multe din
Egiptul de sus. De atunci au inceput sa degenere almeele. Cavalil
le-ad luat locul. Acestl cavali aunt Omeg neru§inati ce se investmentd,
ca femeile §i dintuesc intriun chip cu total supdrator bunelor
moravurl.
Intr'o Ali merserdm sa visitam locul unde ail lost vestita cetate
Memfis §i piramidele de la Sahara.

LA EGIPT 213
Memfis era capitals regilor Egipteni , control civilisatiel omeneed,
artelor, sciintelor; rivala Tebel. Invetatii, din secolil incetati,aii:discutat
multi ani asupra loculul undo a fost acestg cetate:
npil clic64 ca este acolo undo se al Cairul vechiA; altii, intro
piramidele de la Giza si satul ce porta acest name. Diodor din
Sicilia 11 pone pe puntul de pgment al Delta la local undo Nilul
se desparte in maT multo ramuri. Arabil crcd &I era pe langg
satul MetraheniT.
De la expeditia Franessilor incOce, dopy cercetgrile membrilor
institutului ce urmarg armia Franoesil in Egipt ; de la descoperirile
ce s'aU flout in urmg si de alti cglgtori invgtati, s'a aflat
cg Memfis era pe luncile node sent astgcli satele Metrahenii, Bedrehen
qi Menf. Pgrerea arabilor era dar intemeiati.
Manes care fa eel antei4 rege al Egiptulul, voind sit scape de
inriurirea preotilor, pgsgsi Teba din Egiptul do sus, uncle preetii
avers tots puterea, $i venind in Delta, zidi cetatea Memfis in al
18-lea secol Inainte de era cresting.
Mai multi antori vechi ail vorbit de Memfis; intro altii Herodot.
Dar sit venim la un enter arab Abdalatif, Fe vela rninele acestel
cefati : (Co MCI intindereanemarginitg a cetgtei acestia si Malta
anticilitate la care se nrcg, en tote asprimea a molter governamente
ce all oubjugat aceste locuri, en tote stgruintele mai moltor
popOre ca sg, o nimicesci, co tots grentatea a patru mil de aril
ce a trecut peste ddnsa si all adaegat causele dargmgret Of, ruinele
acestel cetati areta and In ochiT privitoriler ca o noire de
mai mnite minuni care cufundg, intelepciunea si pe care omul eel
mai elocuent ar incerca In desert al descrie. Cu cat o privesci..
en atat simti mai molt mirarea ce-ti insuflg. . In numeral minnnilor
ce imiri, printre aceste mine, este camera sail scorbnra
ce se chiamg camera verde, facuti dintr'o singurg piatrg de nog
cots de inaltg, si opt de lungg, pe septa de largg. Cat pentru 11gurile
idolilor ce se vgd in aceste ruin,
. este un luau mai presus
de on ce descriptie si despre care nu se pate da idee . .. Dar
ceea ce este alma mai demo de mirare, este exactitatea formelor
lor ; justetea proportiilor si asemgnarea for en natura. Nei am m&

214 ciaToail
snrat una care, fa'ril pedestal, era mai milt de 30 de coti de inalta
; largimea de la costa drepta la cea stengg, era de 10 cot! ...
era numal dintr'o platril de granit Mats. frumnsetea chipulul
acestor statue, este tot ce artaomenesca potesi faci mai excelent...
lipsea nnmai imitatia carnurilor 1i a sangeluil. am vqat duo!
lei pull' in feel unul aprOpe de altul : vederea for insufla spaimg.
Cu tout a for colosall marime, *trail adev6rul formelor si proportiei
lor.
Dupe; autorii mai vechi, precum si dupg documentele istoricegg
site in Egipt, boul Apis, imaginea taurului ceresc, era hriinit gi
adorat aid; tot aici era mormentul lui Oziris, templul zed Ator
(Venera) si al ha Escalap , templul cel mare al lui Fta (Vulcan)
§i o multime altele.
De la zidirea Alexandriel, Memfis rdmase capitala preotilor.
Strabon visits Memfisul qi it descrie ca nn oraq mket, on tog
intristarea ce pricinneli ruinele palatelor, a basinelor ce-I atrasera
mirarea, qi cu tote statuele colosale ce'l oprea de a pa§i. Dar
sub domnia Romanilor, dupd ce rgspandi data strelucire, acest
ores pen sub un morment de nisip.
0
Astiicli nu mai famine nici o urmii din acesta miretg capital&
padure de curmali a resent pe mormentul cetatei eel gigantic-
Din dad in cand, cate un ciiletor se vede /*gaud pe aceste locurl;
§acalii se aduni en turmele, in tote noptile, ¢i plangerile
for lugubre pare ca se indrepta la cei ce nu mai sent.
Trista gi sfa'qiitore vedere in adever, si eu atet mai malt cacl
ne spune cat de misers este ursita omenosca, cum piere farts nrini
ori ce a vietuit, ce a stralucit. Marire, glorie, bogs ie, frumnsete
tot ce ne farmed, se sting fara urmit. Nu este un singer om ea
rui aceste triste cugetki sa; nu-4 vine in minte; en tote acestea
Omenii pun ateta prep pe aceste dulci vamitati I Care este causa ?
Asembarea ursitel omului peritor cu natura bunu rilor trectitOre
face aceste bunuri as fie dorite ateta de omen!.
Nu departe de piramidele de la Giza, se aflii piramidele de la
Sachara, despartite printr'o bacata de de§ert. Aici a fost anticul
cimitir al oragului Memfis, somenat de piramide qi de morminte.

LA EGIPT 215
Acest cimitir se chiama lunca Momiilor. t Vederea acestul lee ,
Igoe un cal6tor, este cu atet mai intristatore, cad lacomia sl'patorilor
a rspandit aid devastatia ; mormintele impodobite de
sculpturi s'au despoiat; tilremul este coperit de codri de nisip,
pricinuit de sapaturi gi este semgnat de osiiminte omenesci pe din
afara, albite de timpuri, r6magita din tale mai vochi generatii
omenesd..
Aceste piramide se zidira de regil din a treia dinastie gi Bunt
tale mai vechl monuments egite din mina omenesca.
Din aceste gage piramide, trei se afla mai aprOpe de satul Sachara;
tale alto trei sent mai departs gi vecine on maul Abuchir
Cea mai mare piramida de la Sachara, gi in care generalul Munitoll
antra eel anteia, stint mai multi ani, are terace gi este fermata
de gait) graraedi piramidale puse a.supra-i. Inuntrul ei se
compune de o Bala intinsti cu un plafond forte malt. Acosta Bala'
gi lespedele pe care cad sant de granit rogu; un put patrunde
aid in pament. Mai este tin put ce nu este coperit ca eel tutteia,
afara din piramide; servo de trecere gi trebue sii to cobori pe aid,
ca sa antri in piramide printr'o silica strimta gi cite -va trepte de
sari. Acolo se Mil, dupg clisa arabilor, mai multe camere in care
nimeni nu pote patrunde gi in care stmt cosciuge cu mumii:
portile for sent zidite.
Se afla aid o piramide de cdramidi. Herodot 4ice ea a Scan)
un faraon Asihis gi el avea inscriptia acesta : gNu m6 de sprecui,
comparandumg on piramidele de piatrii; eii stint mai presas de Get
sill lei, cad am fest zidita on cgrami4li Mout° din huma scosa
din fundul laeului . . .1,
Parerea lui Herodot despre numele celui ce a zidit'o, s'a cunoscut
nesigura, prin aflarea mai multor dovep contrarii in urma.
In una din piramidele de la Abuzir s'a deschis dod antrari :
tins la Nord, cei-alts spre Sud,scoOnd pietrele cu mare ostenela
A doa piramide Luca este deschisa despre Nord. Galeria prin care
antri, cobora, apoi se urea pine la o camera mormentala. Sant gi
alto mai multe piramide, dar nu merits a le mai ingira aid.
La jum6tate cale de la Abuzir gi Sachem , in nisce maluri, a-

216 chtT0B.II
fiargm niste scorbnri forte intinse. Aid este putul luT This. Tote
aceste scorburl sent pline en mnmii de Ibis, invglite in vase de
pgment. Aceste mumii aunt mdlione. Egipteniiaveg aid cimitirul
paserilor Ibis, morte in tern si pe care el le priveg ca santite,
D. Jumelle a descoperit in vecingtate alto scorbure ce inchipuesc
nn apartament complect tad in piatrg. Se cite eft acest
loo a fost momenta' maul rege. Mal departs, in altg scorburg, se
aflU, statue Jul Sezostris cea vestitg, culcatg pe piiment. Picierele
el nu mai sent; dar fag masts, este de 34 de piciere in lungime.
Lacrarea acestel statue este perfectit; este de piatrg alba ca marmura.
Acestit statue este aceea de care vorbesce Herodot, oil Dania
voind AV pue statua lui line. a acestul principe , preotil II disera
cg an se ermine, egei Sezostris bgtuse pe Seiti, etc. In timpil
eel vechi era pug in templul lul Hator (Venera), care a trebuit
as fia, zidit aid, Tot aid se ails status Venerel strain.
Este timp si lgsgm mormintele si sg vorbim de religia egiptenilor
celor vechi.
Idolatria materialists nu a fost tot-d'auna cultul egiptenilor-
La inceput el credal inteun singur Dumnepil. Porfir, , filosof
vechhi, dice ca Egiptenil aqua la inceput intr'un singur Dumnwileil.
Herodot gad dice ca locuitoril Tebel (eel din Egipt) eyed
idea unul deft singur, frult inceput si nemuritor. Lambic, ce a pgtrans
serios spiritul filosofiel egiptene, mitrturisesce el Egiptenil
eredeil intenn singur clef', urtlitor al universului, mai presus de
tote elementele, nematerial, necreat, nedespiirtit, etc. Doctrina
simbolici invetg, egprinmarele flamer, Be argta =mai
un Sett singer, si prin varietatea puterilorpurccse de la den -
aul, meta unitatea puterel lui. Religia for dar era un monoteism
carat ce se argta pa din afarg printr'un politeism simbolic, aid
an singur Dnmnecleg ale cgrui cualitgti si atributii, se persotitcag
in alti agenti sctivi, seg. Pitati supuse hi.
Trel punturi mai insemnate avea acestri religie. 1 -ill, Dogmele
sett morale : a 2-lea ierarchia ce argta rangal si autoritatea 4eilor
supusi, 3-lea canal sett forma agentilor d ceremoniile sate
ce intrebnintag in public tioa In secret.

LA EGInt 217
Prin dogme era recunoscuta unitatea lal Dumneclea; nemurirea
safletului; o alts viata de pedepse gi recompense. Nimica nu
pOte sa explice mai bine cele-alte doug punturl, adica, ierarchia
4eilor supull,de cat urmatOrele ronduri scrise de D. Champ° lleon
le jeune in mi4locul ruinelor gi monumentelor din Egipt.
4 In templul Calabshi, in Nubia, dice el, am aflat o no gineratie
de 4ei care adaoga cereal formelor Ell Amon . . . Amon-
Pa, fiinta supiema ... fiind ansugI el tats -sou, este calificat de barbat
al maice-sei (zea Mut). Portia luI femenini, inchisi chi3r
in a lui persona, barbitesca gi femeesca tot de odatif.... Cei-altt
401 al EgiptulnI stint numai nigte forme ale acestor doug principil
constituante, veclute sub deosebite raporturl, hate in parte
fie-care. Aceste sunt numai nisce abstractii curate ale marelnY
pg. Aceste forme doiare, triare, lac nn lant necarmat ce cobOra,
din car gi se materialiseza pe *lent gi sub forme omenesci. Cea
din lima, din aceste incarnitri este a lul Horns, gi acest awl din
marginea lantalul, face, sub namele d5 Horamon . . . al cleilor
gi Anion Horus (Amon cal mare) este A a acestul lank. Portal
de plecare at mitologiel Egiptene este o triada fermata de trel
041 : de Anion-Pa, adica Amon barbatul gi tatal; de Amut, adica
femeea gi mama, gi de Cons, fial copil. Acosta triada, manifestanduse
pe *neat, se intelege din Oziris, Izis, gi Horus : dar Ozirie
gi Iris sant frati. La templul Calabshi am aflat triada de la afar-,
git al caril trel membri se confundb.' cued tree membri ai triadel
iniciale : Horns porta aid name de barbat al mam' gi fiul ce a
avat de la maica-sa gi care se chiama Maluli, este 4eal cal mare
de la Calabshi. Cind-cleci de bas reliefs, areta, genealogia lui.
Art -fel dar triads de la sfergit se forma, de Horns, de muma-sa
Izis gi fiul sea Maluli, ce toti antra in triada iniciala : Anion, muma-sa
Mut gi fia for Cons. De aceea la acest templu gi Maluli era
sob o forma asemenea an a lui Cons, sub acelag costum gi impon
debit cu aceleagi insigne. Mimi 4eul cal tear ports aid mai
malt titla de domn de la Talmis silica de la Calabshi . . ..
Intregimea sistemei religiose era compusi de o serie de triada,
felurite, dar nu despartite, leganduse unele cu altele prin insociri

218 cialTora1
colatorale . fie-care nom (tinut) ave a triada sa gi aceea ce era adoratg
bateau templu in capitals unel provintil, se adora in tote
templurile aces provintil ; fie-ce nom avend, ast-fel, un cult particular
pentru trey bucgt1 deosebite ale flintei Durnnepesci, co gi
ele aver' forme gi name in parte.
Pe multe monamente se all spat iadul egiptenilor. Este un
loc uncle patru-clecI gi duoi dejudecgtori stall gi agteptg sufletele
mortilor. Malts din pedepsele r8nduito pentru cel pgcgtoil la
egipteni, s6mgng en ale nOstre. Cand faptelo bane ale sufletelor
judecate pot sa fie de o sem'a' en cele rele, acele suflete se trimit
sa se bucure de fericirea cereseg ce gustg ceY drepti. Adesea,
acesti jadecgtori trimita sufletele pe pgment ca sg mai trgiascg
sub felurite forme, potrivite en naturaplcatelor cefgcuserg, ping
ce se pocaiafi; lumea dar era luatg drept un lot de dureri.
Acestg trimitero a sufletelor sub altg formg pe pgment pOto
cg a dat idee lul Pitagora ce visits Egiptul, gese secoli inainte
de lens, sa croiascg sistema lul de metempsicosg , B65 trecerea
sufletelor Bab alte forme pe pgnont.
Inturrandune din escursiile nOstre, gi trecend apa Nilulal pe
la insula Podah, an arab ne art locul uncle fuse inecatg o fetg
tengrg, sora unel beiii mare, din ordinal autoritgtei gi din vointa
pgrintilor eY. Cilti-va anted au vorbit de acestg tragic morte;
dar in felurite chipurl. Arapul ne-o spuse Mean chip mult
mal simple gi mai aprOpe crepment.
Era in Cair nu franc ttngr gi frames venit aid pentru speculatil
comerciale. TOte femeile , intalnindul pe strade, stall gi it
urmaii Cu privirea lor, tat era de gragios gi plgcnt. Palma se
dase in tot Cairul despre frumnsetea acestul o,n gi ajansese ss
fie idealul fern eilor. 0 Mg tengrg, sora mad beiii , ce se afla in
serviciul lei Mehemet -Ali, se Named de acest bgrbat din ve
dere gi din landele ce awilea in tote 4ilele Wendt's° despre densnl.
In
scut, acestg tingrg fetg, ne-mal put6nd infrtna patima
sa, se informg de casa gi numele amantuld el gi afla mi416ce se
Y1 vela in secret. 0 datg, ea Be duo in casa Id ; dar, politia,
avdnd bgnuelY,o urms gi o surprinse in bragele acestul ghianr. De

LA EGIPT 219
la casa amantulul sad, f u tereta la inchisOre; autoritatea o condemni
la m6rte , dar Mehemet-Ali hotart sa o trimita in sinul familiei
el pe care o raga sa o erte. Parintii fetel declarara ca name
sangele aceatel criminale pote Brt spele afrontul adus asupra familia
lor, gi nici rugaciunea Jul Mehemet-Ali, nici lacrimele filed
for nu putura sa schimbe hotarlrea luatit de dbn§ii. Gidea
dar, laa pe feta qi porni nOptea cu densa , pe jos , catre Cairul
vechia, la local uncle era sa o ucida. Pe tale feta intreba pe gide
nude o duce gi 11 riga sa nu o per4a. Ajungand in NO en insula
Podah, o puse intr'o buck Aid nefericita feta, intelese 61, 4ilele
el sunt In pericol, gi ingenuchind, raga on lacrimi pe ne1mblanpul
ei eonducator sa o crate. Dar in acel timp, gidea o
lovi in cap, o puse in sac gi o arunca in Nil.
Fiind ca ne aflam la datinele acestor popOre, sa vorbim despre
n tth tile musulmanilor.
La =animal:a' poligamia este ertata; despartenfile forte lane.
Musulmanul se insora en o feta pe care nu a vaclut'o nici odata,
numal ea sa fie insurat. Femea este la &Ili un instrument de
placere, ce trebne sa-1 serve ateta timp cat va voi el. Fetele nu
daa zestre, ci ba'rbatii asigura o suing de haul Ore-care in folosub
femeei. IIn musulman are drept sa so insOre en patru femei
gi sa alba an nemarginit num& de tiitOre. Fetele se marita forte
tinere; gi s'a vaclut de multe on un om de einci-clecT de ani, lu-
And socie o feta de 4ece ani.
Mad don familiI se Invoices pentra o insurare, gi se otarasce
un termin pentru nunte barbatul so da la petreceri en arnica sei ,
iar rairesa este condusit la bae de rudele el en ceremonie. In lioa
de nunta o duce la casa mirelul on mare pompa, gi cu =mica.
Toti amicii gi nucleic imprumuta pe miresa en obiecte preciOse eu
care o impodobese in acea cli. Convivil afla o mesa intinsa la cam
ginerelui. Dupa ospat toff so due gi ltie
pe miri singari. Atunci
mirele vede faca socia sole pentra anteia Ora. Dad. miresa a pastrat
curatenia morel sole, ginerele trebue sa arete, a dos -cli, o
batista slingerati la toti invitatii giensugl in vecini. Dar data se
intampla din contra, mirele gonesce indata pe miresa din casa

220 ciLtmonli
sa. Multe din aceste nefericite s'aii lids de pgrintil lor, la ast-fel
de Intemplare.
Mai in tote dilele vgprgm, ca gi in cele-alte pgrti ale Turciel
pe strade copii de musulmani, trecend en mare pompg ca sit mergg
A' se tae imprejur. Dar aid, aceste procesil suet gi mai curiose.
in 4ioa card Mil unlit musulman bogat este sa se tae, sgracii se
folosesc de acestg ocasie ce le crutg cheltuelele ceremoniei gi trimit
pe copii lor la tgere tot intr'un timp. Ast-fel yen mai multi
copii, earl, investiti mgret , insotiti de robl gi de o bandg de
musicanti, de dgntuitori cavali, de femei cc strigg si arena, In
trecgtori en apg de rose, trecand pe strade gi urmand unul om
care portg cu sine o cutie nude se aflg instrumentele de tilere, ei
se duc la gemie, de nnde, inturnanduse acasg, se pun Ed ingnance;
dupg mancare se face tgerea imprejur.
Copii, feciori gi fete, la musulmani, aunt supugi la acestg operate,
de la etatea de 6 ping la 10 ant Pentra bilrbati, este privity
ca un mipoc de igieng gi de curgtenie ; pentru femei, ca un
mipoe de a astampgra argita dorintelor simtuale.
Acestg dating este veche in Orient. Ebreil o practical"' ; ei o luara
de la Egipteni. Iar In Egipt se crede introdusg de Etiopieni.
Tote =mine barbgtesei ce se ggsese In Egipt portg urma acestel
operatil. Herodot ants vorbesce despre acesta dating. gColsidienii,
Etiopieni) gi Egiptenil, dice el, stint singuril omen) ce se tae imprejur
anca din timpuri necunoscute. Fenicienif gi Sirienii din Palestina,
dic chiar el cg all hat tgerea improjur de la Egipteni; dar
Sirienilde la mgrginile Termodonulul gi ale Parteniusulni, gi Macronii,
vecinil lor, spun ca o au luat de la Colgidieni . . . . Rind
cg tgerea imprejar pare la Egipteni gi la Etiopieni, ca este forte
antics, nu void putea spune care din aceste clod oath,
o are luatg
de la cel-altg . . . cat pentru cele-alte popore, A luat'o de la Egipteni
.
Bruce vorbesce despre tgerea ce se face femeilor In Africa despre
miaP-di ; gi all autori and, aretg, modul cu care se face acestg.
operatie In Egipt. Dar noT vom trece sub tgcere aceste da

LA EGIPT 221
tine barbare pentru respectul ce purthm gustulni celul bun gi
lasa'm medicii sh vorbesch.
Sa ne inturam la costumul femeilor de aid gi sa arethm viata
for in Ihuntrul familial lor.
Ele se invillesc intenn val de matase numit habarah, ce le copore
de la cap phi la piciere, un fel de domino, mai pucin grades.
Cand o femee este mhritath, habarahul el este negru; al
fetelor este alb. Pe fags mirth un fel de jumhtate de masa de
mhtase seh de alte stofe. Sub habarah porth alte vestminte. Acest
port se schimbh insh dupe clasa ¢i averea acestor femei. Fe-
meila Febbilor, pucine pOrth mhsci gi nici una viand lungi.
Viata de harem este trista in adever; dar pentru aceste creaturi,
nhscute gi crescute in acest fel de inchisori, se pare duke
gi frame.* ale par inch fericite de trista for conditie; dar acesti
fericire este ca fericirea robului ce nici o data nu a gustat dul-
cetile libertiltei. Indiferenta for pentru sOrta femeol din Europa,
pOte sit se asemene cu nepgsarea orbulni ce nu a v6Ot nici o data
i4ele sorelui gi fermachtorea privire a naturel. Femeiele Musulmane
nu ail nici cele mai d'anteih cunoscinte. Abia sciii ss cose ;
nu se ocuph de nimic folositor; tree timpul, esercitanduse in danturl,
sreg frangd corpul, sh cante, seu sa asculto cantand, sh fume
giea
bea gerbetul; sa mergii la bae gi sa gads la oglindh tots tlioa.
Priimesc visite de femei; dar aduuhrile for favorite sent pe la
bhi undo se desfhtezi mai tag clioa intregh.
Acolo uncle se ell' mai multe femei adunate, blrbatul stitpauul
do cash, nu pote sii intro nici intriun chip. Numal bhrbatul
singur are dreptul a phtrunde in haremul femeilor sale dud nu
se mai afil aid nici o anti femee strains.
Apartamentul lahrbatilor are alth antrare, gi alth mate deosebig.
Porta ce comunich dintr'nn apartament in eel -alt nu se deschide
de cat stipanului. Hrana gi alte lucruri trebuinclose tree
de la seleamlic la harem, prin mipocirea unel ferestrul : acesti
ferestril represents o gaud: in phrete. In acesta gang se afla o
cutie care o astuph gi care se inturnh in loc. Cutia are in sine
clod cane una vq.utii de o parte, cei-alth de alth parte. In ma

222 chtToitil
din aceste caze se depuno hrana co va se,' o duel la harem : atunel
cutia se Interco gi infetigezi cam din cei-altit parte, pe cand cea
IncArcati se aire in partea haremului.
Cand femeiele se preamble pe strade, bitrbatii for nu is insogem
mai nici °data. Ele amble singure; rare or! se insogese de
eunuci.
Femeile felahilor sunt tot atat de libere ca gi bArbatii.
Eta cum se esprimi un dilator despre aceste din urnal :
Aceste fame!, supuse, rAbdAtOre muncitore ri curagiese, ce
merits iabirea gi rectmoscinta barbatilor, aunt martire ale for :
bArbatii le indatorezit la muncele ode mai grele, ca pe vitele tea.gAtere,
dar ale suferit, lerA sa murmure, tole mai role tratitri gi
indreptA &etre cel ce Is chinuese ast-fel, vorbe de iubire Ili de respect
vedeti acel om tAcut gi posomorat ce trace series, turbu.
rat de grija de ay duce ciubucul, pe cand femeea se it urmg, incitrcati
de mai multi copil ce'i porta pe umeri, cum gi d'o multime
de obiecte ce are pe cap, pe brace, pe spate; se Wane cu
greutate, se abate sub poverile el; dar ce-i pes1 stgpanului! el
merge gi sogia trebue sb-I
ajungit . a . Fiva ore ea rAsplittitit, pen-
tra devotamental el, pentru rgbdarea-1 angelicg, eel pugin sin-.
garul obiect al rgsfittgrilor sogului ei? nu; are rivale, soil o sa
snit Fericita ants, cand nu o gonesce din mai .. Pugin Felahl
sunt mil nu se inserit cel pugin cu clece ferns! in vista sa,
alungindule una dupe alta Unil citletori flit ca femeile fela-
hilor al mare pornire &Are libertinagil Citletorii judecA, pe
Disco simple aparente, caracterul for Pete in trivia, au onnosout
niscar-va fiinte nefericite, impinse de miserie, la o conditie
ruginitere; dar a credo el este ast-fel cu tote egiptenele, ar
fi ca cand s'ar lua esceptiile dropt regula . Femeile Felahe ce
nu sunt prea sgrace, se imbracg Cu galvari, ca o camera tag, alti,
emeriti de bumbac albastra gi do o bucatg de aceeagi storg ce to
serve tot d'odatA do habarah, de vAl de cap. 0 pun pe cap in chip
ca tale doue cipAtee se ca0A pe umeri; cu un ctipateiii igi copes
talia, cu eel -alt faga cite o datii... Cele ce pot sit cheltuescA cativa
lei, cumpArg o bucatg de stofit en fete gi igl fac vg,lul. Il prind

LA EGIPT 223
in dreptul ochilor prin ajutorul unor lantulete de anima sal de
argint ce le 1114. in Oral capului . . Doug torte de arama marl
le serve: de bracelete . Cele mal sarace au numal galvaril, cam*
albastra gi habarahul, gi tote amble ca piciOrele gole .
Datina d'a purta obiecte grele pe cap, este pito ceea ce be face
sa capete acel eciiilibru, acea supleta, acele pose elegante gi majestOse
tot d'odata care fac sit se uite vestmintele for cele prOste.
Cand le veijl treeend prin lunca cu o =fora pe cap, Cu un
brag sprijinit pe gele, pe clod cel-alt, doscriind an semicerc, se
pun° en gragie asupra capuluT ca sit sprijine vasul, crecli a vedea
mergend o statue antics sail una din musele grecilor . . . gi lute-
legi ca Venera negra de la Atena a putut sii allia tot atiti ado-
ratori ca cea alba. Cam* cea langi fluturOsa, desemna formele
gi face A. to mid do a for regul aritate. An ragele gi cracil rotancli,
piciorele mid .. Colona vertebrala areata ; ochil nmbriti
de gene lane; pieptul tare desvoltat gi dintil forte albT. Dar
gam for este urlta, nasal lat... faca bronzata, gi fac obrajil forte
neplacutI,facendu'gi, cu indigo, o mare patit Intro bud gi barbie.
Palma, manele unghiile, aunt tints c'o fad rogie ea fol de hene..
Genele and aunt tinte
.
...
Clod nn musulman more, rndele mortulul exprima durerea for
prin tipete ; femeile igT smnlg Oral, gi adresed mortulul felurite
intrebari ce au raport ca viata loT. indata ce more se
fac preparatil de Mmormentare, del profetul a recomandat adeg,
grabl, ca sit nu se strice corpurile mortilor afara. Cam viata
parasesce pe un mustilman, mortul se pune pe o meal ; 11 rade
11 spell gi 11 acopere intr'un giulgia do pind nos. Indata ce se
ag6P. eorpul in costing, 11 pOrtit la morment, en capul Inainte ,
privilegiii de care se bucura mnsulmanii , eaci cregtiniT sant indatoratI
sa scOta mortiT en piciOrele inainte. Mai anteia convoiul
mortulul merge in gemie undo Ise face o seurta ceremonie ; de
aicT in cimitir. Pe cale, este insogit de Omeni ce cants, de servitoriT
mortului, apol plangetori pentru bani, cad In aceste locurl
se dig Omenl ce an acesta profesie. Patna Omeni ports cosciugul,
dar pe cale, de este mortul sarac , on ce musnlman trece, se opresce
gi is local nnui din purtatorT , apol 11 lad altul ce 1ntfl

224 CALETORIT
nesce mai in urmil. In morment mortul este age4t cu capul cdtre
orient. El fac toil gustare pe marginile grOpei gi in urmi
toti se inturnd la casa reposatului. Numai imamul, remine fined
la morment,ca sa asculte intrebdrile ce fac mortului eel dol fingerT
Nachir gi Munchir; apoi se intOrce la casa mortuld sa spue familiel
lul tot ce a. ant it la morment.
hmenii nu pied don pentru un mort; dar femeile igi tints
manele gi bragelegi inturnd pe dos gorvetele, covOrele, pernele, etc.
Cimitirul musulmanilor de la Cair este spre maul oragului
forte intins. Fie-ce famine sapd in acest terem un morment, dupd
phIcerea sa. Acest morment este coperit en o bola de cairn*
sed de plata Aid inc,ap cinci gi gese morti ; indltimea lul
este stet cat un mort pOte sit se rddice clod va veni sa -1 visiteze
col dol angerl Nachir gi Munchir. Pe bolta mormentuld este o
tertra lungdretd gi zidit ; pe cdpatiele el so add o steld de piatrd
ce semind prin forma cu o coafurd de om sed de femee. Acest cimitir
ca cele mai multe este deschis. In Constantinopol Etna, cimitirile
deschise gi umbrite de chiparigi degi, aunt locul unde se
adund locuitoril la preamblare. Pe cimitirele crestine de la Campo-mare,
nu numal merg locuitoril sa respire aer carat , ba and,
pe la serbitorile Pagteld, so fac danturi publics. Cimitirele din
provincil gi ode din Egipt, musulmane, stint muse la Hicomia
gacalilor ce scobesc mormintele.
- Intro Nil gi Mocatan, se add. mormintele Mamelucilor. Aid este
gi mormentul lui Mehemet-Ali gi al familiei sae. Dar cele mai
frumesemorminte aunt acele acute de Candi Ain biti gi FatimitT.
Intro cele-alte, acela al sultanului Barcuuc, se deosibesce prin
mandrete. Este zidit in al 14-lea secol. Pe cele done cdpitfie ale
fagadel lul se inalti done minarele la o inditime de 40 de metri
pe cele doud ungiuri ce corespund, so add doug cupola In care se
gisesce : inteuna mormentul Califuld, In cea-altd mormentul
fiulul set.
Am ultat sa vorbim de doud porti monumentale ale acestul
°rag gi care se add spre nordul le. Beb-El-Fotuh (porta invingeril)
gi Bab-El-Nasr (porta ajutorulul). Cea din urma pOrti a-

Lk EGIPT 225
duce aminte d e o crutlime a lui Selim I. CAM lug Egiptul
In anul 1517 §i prinso pe Turman-bel, col din urmil, cap al mamelucilor,
, it spandurg d'asnpra acestii porti. Amendoug aceste
porli au o frumosi arcbitecturg.
Cilgtoria de la Cair in sus pe Nil ping la Teba gi mai departe
este cea mai interesantl, din cause multimel §i frumusetel monumentelor
remase de la Egipteni. Ruinele Tebei mat ales ail
ferment pe top' ciletorii care le-ag visitat. ClIgtoria intr'acolo
se face cu bgrci marl qi invelite ce se inchiriazg pentru cloud qi
tree Lunt. No! eram otgriti sa vedem aceste locuri interesante;
dar ne fuse cu neputintg, din cause cgldurilor celor marl care
incepurg atunci qi din causa unei epidemii ce incepuse s'a' cosescii
Ornenii. Ne inturnarilm la Alexandria en speranta de a visits Teba
in toms, viitere. Aid me' despirtiiii de socil mei de &Anode ; el
plecarg din Egiptii; car eil rime:seatand ping ce case fratilor
Polichroniaderdlmnrimise band trebuinclogi de a urma egigtoria
in alte pgrti.
Mis-Lia'si pgrintele el plecaserg pentru Wit
FINS