Pdf - EdituraSilvica.ro

fdcut posibile aparilia unor lucriri moderne asupra degradirii
solului [PopovS! (]"3), Laatsch (11)1.
Cercetlrile lui Mattson (12) au stabilit ci argila se
formeazd in sol in doui moduri caracteristiae: 1) In soluriJe
bogate in cationi coagulatori de Ca Fi Mg, silicea gi hidroxizii
de Al gi Fe iezultati din silicatii primari se precipiti sub ac-
,tiunea ccagrrlatoare a acestor cationi; rezulti complexe silieoefumino-feruginoase
hidratate (argil5) cu raporturi SiO,/RrOi
ridicate. 2) In solurile sdrace in cationi coagulatori, cu reaefiune
acidd, a-lgila se formeazd prin precipitarea r,eciprocd izoelectrici
a silicei gi hidroxizilor de Al pi Fe. Dat fiind caracterul amfoter
al acestor hidroxizi qi pozilia punctului lor izoelectric (hidroxidul
de Al la pH:8,1, hidroxidul de Fe la pH:?,1), rezultd
cd. puterea acestor hidroxizi de a lega Ei precipita izoelectric
silicea in gele silico-alurninice qi silico-feruginoase cregte dela
punctul lo,r' izolelectric treptat cu creqterea aciditdtii soluliei
(p6.nd 1a o anumit5 iirnitd) qi este mici in solulii cu reactiunea
mai alcalind decAt cea corespunzdtoare ptrnctului lor izoelectric.
In solurile de stepd, cu reactiuni alcaline sau slab alcaline,
formarea de argild prin precipitare izoelectricd este ayr
dar impiedecatS sau are loc cu micl intensitate, formAndu-se
in timp indelungat mici cantitifi de argil5 silico-aluminicd.
Siaba formare de argil5 in solurile de stepi are loc aproape
numai prin precipitarea silicei qi a hidroxizilor de Al gi Fe sub
acliunea coagulatcare a ionilor de Ca qi Mg.
In cernoziomurile degradate, cu rec{iune neutri sau slab
acid6, solutia mai abundent5 a solului qi reacliunea acestuia,
{ac posibilS forrnarea de argil5, atAt prin precipitaru^ reciprocd
izolelectricd, cdt gi sub ac{iunea coagulatoare a ionilor de Ca
$i Mg, prezenti incd din abundentd in sol. In adevdr', analizele
aratd e5 abia in cernoziomurile degradate formarea de argili
inc'epe a fi activd.
Deci: un proces caracteristic al degraddrii cernozjomuri-
1or este formarea de argild prin alterarea silicalilor primari,
mai inaintatd decAt in cernoziomuri Ei alte soluri de step[ (aceeagi
concluzie in Laatseh (11) gi popovdt (tB)).
Dar formarea de silicali secundari hidratali este p,recedatd
- in alterarea silicalilor primari - de procese de eliminare
a silicei in exces qi a unei p5rli a ferului, sub form6 de
sesquioxid hidratat..
185