studiu privind conditiilb] de vegetatie ale ... - EdituraSilvica.ro

STUDIU PRIVIND CONDITIILB] DE VEGETATIEALE ARBORETELOR DE PINCU FENOMENE DE USOAREing. G. CEUCA, ing. -l[. CONBTANTINEBCU, R. DROCAN,prof. C. C. GEORGESCU' ing. GH. NITA qi A' TOMESCU

CUPRIl{SULIntrodueereMetoda <strong>de</strong> cercetareI. Cercetiri climatice.1. Privire generall asupra condiliilor climatice ln regiunile in cares-a cercetat uscarea pinului205206207II.III.IV.9. Privire asupra condi{iilor climatice din aniiregiunile ln care s-a cercetat uscarea pinutui.1. ConcluziiCercetlrioropedologice1945-1950 ln1. Privire generali asupra orografiei teritoriului cu punctecare prezinti fenomene <strong>de</strong> uscare2. Cercetdri pedologiceCercetiri fiziologiccCiteva consi<strong>de</strong>ralii fitogeografice asupra unor puncte cu fenomeneoe uscare a pinuluiAnaliza rezultatelorConcluziilVldsuri <strong>de</strong> silvotehnic{Bibliografienecesare.209224225225226235238240245246246

INTR,ODUCER,EIn arboretele <strong>de</strong> pin silvestrd (Pinu,s sililestris L.) qi pin negrll (Pinusnigra arn.)din lara;;;ffi;;1"*p1"aai1 anul 1940, s-au ivit uscd,ri intense..j"o.utitAcest tenomen ,r"'"i"rib""t<strong>de</strong> usciliile datorite procesuluinat,ural<strong>de</strong>eliminare,<strong>de</strong>onrecearboriiuscalinufacpartenumaidinclaseleinferioare _ porii"il i"-;;L;;"i ci qi din cele s-up^"]1"1"_" Intensitateafenomenului "* a" rr*"i,i""'tii-""i"""tele <strong>de</strong> pin,? cres.cut^.rggrijord'tor <strong>de</strong>mult in special in timpul gi in urma secetdlor din anii 1945-1950.Teritorial, tenofrenul d.e uscare s-a extins in arboretele cle pincreate artificial in ^;1r";; i.a"sn"a"iei qi cu in cele d-e pe$eosebireterenurile <strong>de</strong>gradato. isc[ri intense s-au'mai observat qi in arboretelenatur<strong>ale</strong> <strong>de</strong> pin, cfa""in ^i"-il;;t"19.-situate,"*t"r, ele au fost mult mai restrinse, qi anume;-il^;;,;J;s- nli*aipe terenuri foarte acci<strong>de</strong>ntate'cu pante abrupte, Jl".i *p9tti-"i31^" .qiniai <strong>ale</strong>s pe. (arboreteleltinciriiil #1";S*a-"firi,'p" bttotoi intie Talmaciu qi Boian etc.)."rf",Fat5, d.e extind'erea pe care a luat-o fenomenul tte uscare in arboret"te'#''p;"q;^;A;b"ilcle. importqnte p_e care eI le procluce,'a"osuuit_Institutul Au c"rcetB,iiuii"i""-rl""t"s in pianul sd,u-<strong>de</strong> lucru studii pent'rui<strong>de</strong>ntificare, .ror"[o" ,o aetermlni-t acest fenomen $i, in funcfied.e acestea, stabilirla maslr"itor "u"" care trebuie luate PenlrYstH'vilirea lui;<strong>de</strong> asemenear sA, se vadi, qi in-ce misur6, ioT.iito"' pt"ytsilvestru qi pinulneEru mai pot fi lualiin cb-;si<strong>de</strong>rare Ia siabilirea for^mutelor d'e lmp66urire;;ffi; ffii;;"1; o#ia'r,ii"d;;;sil"ea ln eare s-a semnalat fenomenul<strong>de</strong> uscare.Pentru atingerea scopului urmS'rit, s-au efectuat cercetS,ri, Pdvincl:-contliliiled.eclimd,dinregiuneaincare,sintrS,spinrlitearboretelecu usc5,ri intense I- concliliile orogr,afice ; -.- condiliile pedologice din aoest'e arborete I -_ cre$terea ;;;i; 1";g"*i-r, arborilor djn arboretele cu fenomene<strong>de</strong> "" uscare *--iiLrologia Ipatologic5' a pinului neg'ru ll curs <strong>de</strong>,uscarel_ poten!iat"r';;;i;Ei;;r ti-p*ii"" Jtaiionate in care se gi,sesc arboretelecercetate.205

MDTODA DE CENCETAREconditiile climatice <strong>ale</strong> regiunii cercetate au fost analizat,edatelorpeInsiitutuluibazametereoloEiS- cent"ar.Pentru stabilirea _condi_[iilor ped.ologice in carearboreteles-au <strong>de</strong>zvoltatluate ln.<strong>studiu</strong>,_s-au f6c-ut ceicet5,ri atii'-pelaborator.teren, cit nsi ins-au analizat.cqrial,tiite au sor m p,i""i"r"in ceeacaracteristicece priveqte intrnd.erei,_ qi intensita*tea fenomeo,rtoi ".r"'ilrianumea*: Ia;;*-,;;-iiAqtrbiciu, propten Mare, Aninte Sr-r;;; E;-;i) gr*oocolulMaresilvic Meclias,dinperiinet ot e*.neiimentat siubapd'dureaiii dcoru1 Tg. Mureg,Tonciu din b_corul Reghin, varea tui Mi,hai -roeni, - ocolur sd,cueni-ocorul satu 1\[are, sds.;io;i, - ocorulla Praicl -socorul,.-s_ovata, in punctur cerhat "6.q)-be"t;,"criawi(iii6i-'o1-oi"rparcur vasilo Roaitd. od;i,hei-$i"liidin siineria. ln punctele cerceiaiuurmd,toarele*-r" <strong>de</strong>terminat: reactia solului, ,orezenti, qi varialia p"<strong>de</strong> .irlt rs5,ruri; ;;iAEsolubilei{bl9nT1 soita'1i,_"r,"bodati.rt;;it_-falcalino-pd,min-toqi.it-qi a carbonalilor(Cagg'granulometricS, t Sg.C9rl, _coo.tiooioliir-no'roo*, atcd,tuireasi gradur"qi <strong>de</strong>licitui. ae- datruali"lo-ilrr",solurileiar pentrucele mai daracteristi"" s-a" txc"t qi aetermiie,ri a" Jooutaotedrologice (peclohi-coeficient cle higroscopicit ate, cap acitalg <strong>de</strong>,re,tinere pentruPentruapd,).stabilirea, iela,tiilo_r intrb dondigiile cuniatice ^""cesi"Jlistadiul critic cle <strong>de</strong>zvoltare d, arborilor. pe <strong>de</strong> o parte qifur. grosimecreqtereapeanuali,<strong>de</strong> altd, parte, s-, ,orrirat g.ouifi;j"'"r,ir"iarbori,anualdinra 1,2care unii eralu uscali sau ln iJr arliiPentrusd,nd,toryi.stabilirea "gtF.au-"*.a*u, ,potenlialului ecorogic ,i tip;iilc.arestalionare in!e gd,sesc arboretele <strong>de</strong> pin cercetate s-augista6ilitunelespeciile lemnoasespecii erbacee caracreriitice, inJtaiateocupatd il;ri;ffiir"jra p"-,;d;i;dd.e acele arborete.Pentru aceste cercetd,ri, dupH, o recunoaqtere genera,li,care prezintd,a arboreterorfenomenul <strong>de</strong> uscarl, _s-au cules date%mniun,titeretele care prezintd,din arbo-acest fenomen sirb aspecte diferite- i uscd,riroase'foarteuscd'rinume_ln numi,r _mai rcdus qi f#n uscd,ri il pr*f""rtetajului sop""io" at-n'-nc!ral ar arboretarui. Aceste caracteristi;tarboretele;; f"*<strong>de</strong> la progtea Aili;; fuMare, $eica Mare qi Bazn;.--. . Pentru a se prin<strong>de</strong> mecanismul uscaiii pinilorrelatives-au fdcutlacerceti,ricirculatia apei in vasele arborilor, cantitateatulpinii- qiapei din lemnulintensiiated transpi"rl*i *"ror ra exemprarelecelesand,toase qibolnave.Din cauza uscd,rii intense a pinurui silvestru, in arboretelenu s-aucu uscd,riaflat exemplare <strong>de</strong> aceasti, specie prbprii cercetd,rilorpatolo;:ce.qifizio-- -<strong>de</strong> aceea. ere nu^s-au putut eiectua a;;iti; pi""rAceste cerceti,ri s-au fd,cut in arb.oreter; d; pi" ,iug"" ""gr".I\farecte raqi Scroviqtea (regiunea Bucuregir).$eica

I. CERCETANT CT.TNNATICBIntr-un <strong>studiu</strong> anterior (1) s-au ardtat efectele secetelor succesivedin anii 1945-1950 asupla speciilor forestiere. Acest stud'iu nu a cuprinsfenomenul <strong>de</strong> uscare a pinului. Pentru acest motiv s-a consi<strong>de</strong>rat necesar", p*t-"-t"tit""i"t in 6are s-a luat fur cercetare problema usc5,rii pinuhisa -se iace, ln prealabil, o earactertzate din punct.<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re climatic.Pentru caracterizatea, din punct <strong>de</strong> ved'ere climatic, I Pqnctelorln care s-au efectuat cercetd,ri asupra uscd,rii pinului in cuprinsul Tranrifor"i"iqi in nord.-vestul .t5,rii (Satu Mare) se.folosesc.datele meteoroi;gi;pr"'"enite din cinci staliuni d.e orclinul rr gi din staliun! .trei ^ntgvig--Ei"i"'u, publicate in buletinele meteorologice din anii 1945-1950 (4' 5,6. Z. g 'si gl. Deosebit d.e d.atele provenite d1n aceste st_aliuni, caracterii*""1iiiLiieregiunilor ce infereseazd, se face qi pe baza datelor dinntfas"f " fascicola I, Regimul ptuviometric (2), qi fascicolaII, Regimul "fi*atologic] termic (3).I. PRIYIBE GENER,AI-,[ ASUPR,A CONDITIILOE CI-,IMATICETX NPCTUNII-.,p IN CENN S-A CER,CETAT USCAREA PII{ULUIDin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regimului termic normal, din Atlasul climatologic,fa-scicola II (3), reiese cd, punctele in care s-a celcetat usc<strong>ale</strong>afi;t"i i" poaiq"t tri,nsitvaniei se ifl5, situate ln concti.tii foarte diferite.Astfel :_ Punctele Cerhat (od.orhei), ph,d'urea fonciu (Regb,in) gi Sabect(Tg. Mlreq) din nord-estul .iodiqului Transilvaniei se g[sesc situate intr-oi"fioo" in care temperatrira medie anualS, este cuprinsL intre 6 ;i. 9o,io'iuport cu altitud.in6a. ln ianuarie, Iuna cea rya.ir99e, in aceste regiunii"*p'."rt*a medie norm<strong>ale</strong>, are, in iapo$ cu altitudinea, valori cuprinsei"it6 -o $i -T'in est qi intre -4$i -5" cfi,tre vest, iar in iulie, lttti* ceamai cald5,, are valori cirprinse lntre 18 $i Z0'.- P'unctete Asirbidiu, A'vinte Sever, Bazna, Proqtea Mare, ProqteaMiod,, $eica Mare, t"oate din raza ocolului silvic Mecliag, se afld, situate'""girro"iIrtt-6tn caro temperatura- medio anual5, normald, variazd't inra"ort aJattituaine, intre 8 Si l-0". fn ianuarie, temperatura med'ie normald'este cuprinsd, lntre'-3 qi -4", iar in iulie intre 20 Ei 2f '207

- Punctele Dealul Ceti,lii (Deva) gi parcul,,Vasile Roaitd,', (Simeria)se aflfl situate intr-o regiune jn care temperatura medie anuald,'normalh,este cuprinsb, intre 10 qi 11'. rn ianuarie, ln aceastH, regiune, temperaturamedie lunard' este,cuprinsd' intre -2 qi -Bo, iar in iulie iitre zb qi 21'.- Punctele din jurul Sibiului se afli lntr-o^regiune in care temperaturamedie normal5, este cuprinsd, lntre 8 gi g". ln ianuarie, temperituramed.ie no-rmald este <strong>de</strong> -3 pind, Ia -4o iar in iulie <strong>de</strong> 19 - 20.. -. --11 sfirqit, punctelein care s-a cercetat uscarea pinului ln nordv.gstullTii- v<strong>ale</strong>a lui Mihai (ocolul silvic sd,cueni) gi satu Mare - slntsituate igtl-o rggiune in care temperatura metlie anuald, este cuprins[intre- 9 qi 10". rn luna cea mai rece, ianuarie, temperatura med.ie estecuprinsd, intre -2$i -3o, iar in iulirio luna ceh, maicardd,, temoeraturamedie normald are valori <strong>de</strong> 20 - Zl".tologi-c, fascicola I (2), reiese cd, primele ctoud, grupe <strong>de</strong> puncte in cares-au fd,cut cercetd,ri asupra usci,rii pinului se afld, intr-o regiune care, tnmod normal, primeqte precipitalii in cantitate tte b00-?00 mm anual.Punctele din grupa a treia se afl5, situate lntr-o regiune care, anual, primeryteo cantitate d9 precipitalii cle numai b00 -- 600 mm. 'r-,unar, 6elemai red.use cantitir,li <strong>de</strong> precipita,tii, intre 20 qi 40 mm, re primesc regiunilerespective in februarie, iar cete mai mari cantitH,li, g0 -100 mm, ln-iunie.Punctele din regiunea sibiului se situeazd, intr-o regiune care priryegte,!n mod normal, o cantitate <strong>de</strong> precipitalii <strong>de</strong> 600 --*ZOO mm. Frecipitaliilecele mai red.use, Bo - 40 mm, reviri in aceastd, regiune luniifebruarie, iar cele mai abund.ente, l-00 - 1,Z0 mm. lunii iunielPunctele din nord-vestul ![rii, din jur <strong>de</strong> 'Satu Mare, se gd,sescintr-o.zon5, lare primeqte anual, ln'medie normald,, 600 - ?OO mlm aeprecipltalii. rn fgnl cea mai secetoasd,, februarie, aceasta, regiune primeqteln medie normald, B0 - 40 mm <strong>de</strong> precipitalii, iai in runa cei mai $Ioioai6,iunie, 70 - 80 mm.^Din. repartifia temperaturitor qi precipita,tiilor norm<strong>ale</strong> reiese c*,ln generalr punctele in care s-a cercetat uscarea pinului in cuprinsulTransilvaniei se localizeazil in provincia climaticd, d tn x. Numai staliuneaDeva reprezintd" o mic5, insuld, <strong>ale</strong> ci,rei conditii climatice coresnundprovinciei Cf bx., fn.ceea ce priveqte punctele din nord-vestul !d,rii, acestea se gi,sescamplasate in provincia climaticd, C f b x.In cele d.e mai sus s-au indicat concliliile climatice norm<strong>ale</strong> ce caractefizeazd'regiunile in care s-au efectuat cercetiri asupra uscdrii pinului.Pentru cazul special - al uscd,rii pinului in aceste iegiuni - esie insd,necesatr si se cerceteze condiliile <strong>de</strong> stare a timpului din anii secetoqi,1945 - 1950,.in special regimirl pluviometric, regimul termic gi regimrilhigxometric din aceasti, perioadd,, cu precd,<strong>de</strong>re in sezoanele clevegetalieqi ln anotimpurile <strong>de</strong> var[.Pentru o mai clard, expunere, staliunile in care s-a cercetat uscareapinului se impart in d.oud,- grupe:plipaln $u_pi se- incadreazd,'Iransilvaniei,staliunile din cuprinsul pottiguluicare, la rindul lor, se clasifibd, dupd, cum urmeazd,^:- in nord-estul pocliqului, cele d.in raza bco<strong>ale</strong>lor silvice od.orhei,Reghin, Tg. Mure,;;208

- ln partea central5, sta,tiunile din raza Ocolului Mediag;* in sud-vest cele din raza Ocolului silvic Deva-Simeria ;- ln sud. cele din raza Ocolului Sibiu.ln a d.oua grupd, se incad.reazS, sta,tiunile din nord"-vestul !5,rii,din raza Oco<strong>ale</strong>lor silvice Satu Mare qi Secuieni.Deoarece cele doud, mari grupe d.e staliuni sint situate ln condiliidiferite, se trateazd, separat.2. PRIVIR,D ASUPBA CONDITIILOR, CITIMATICE DII{ ANII 1945-1950 IN R,EGIUNILETN CAR,E S-ACER,CETAT USCAREA PINULUIa) REGIUNILE DIN CUTRTNSUL TRAIISII,VANIBIAnul 19t15 s-a caract'erizat, pentru tot cuprinsul Transilvaniei,ca normal din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re termic, d.ar excesiv <strong>de</strong> secetos din punct<strong>de</strong> ved.ere pluviometric. Comparind. harta repartiliei precipitaliilor inacest' an cu hart'a reparti-tiei anu<strong>ale</strong> norm<strong>ale</strong> a precipitaliilor, reiese ciregiunile ln care s-a produs uscarea pinului au primit, ln 1945, precipitaliiln cantitS,li ln jurul a 300 - 500 mm, <strong>de</strong>ci aproximativ 50 - 70 o/odin cantitatea normald,. Aceeagi situalie este ovi<strong>de</strong>nliati qi <strong>de</strong> tabelele1 qi 2. Din aceste tabele (1 qi 2) reiese lnsi c5, punctul Dealul Cet5,!ii(Deva) a avut un regim pluviometric mai farrorabil <strong>de</strong>cit celelalteregiuni,primincl in acest an o cantitate <strong>de</strong> precipitalii apropiatd, <strong>de</strong> normal5- 581,7 mm - adick 95rZ o/" dtn cantitatea normali,.Pe anotimpuri, dup5, cum reiese din tabelele 1 qi 2, ln unele staliunidatele sint discontinui, cele pentru Tg. Mureq, Sabecl qi Progtea lipsindtotal. Din datele <strong>de</strong> care se dispune rezalbi" c5, in iarna 1945, ln StaliuneaDeva qi Staliunea Sibiu, precipitaliile au fost exced.entare, in timp cein Staliunea Ord,qtie au fosl, <strong>de</strong>ficitare, atingind. numai 52,3 o/o din cantitateanormald,. In anotimpul <strong>de</strong> primS,vard, precipitaliile s-au men-tinut<strong>de</strong>ficitare: Mediag 10^9,7 mm (67$ o/;, Orh,qtie 128,9 mm (77,7 o/o) Sibiu722,7 mm (68,+ o/;. In sud-vest, numai in raza Stafiunii Deva precipitaliilcau fost norrr<strong>ale</strong> (excedorrL: 5r4 o/o). fo vara 1945, precipitaliileau fost, in mocl uniform <strong>de</strong>ficitare, regiunile respective caracterizind"u-sedin acest punct <strong>de</strong> ved.ere, ca fiincl pulin mai secetoase sau secetoase,ln raport cu mii,rimea d.eficitului pluviometric (Mediag 12,3 o/o, Deva2614 o/o, Or5,gtie 3gr0 oh, Sibiu 37,3 o/o). Toamna acestui an a fost exce<strong>de</strong>ntar5,in precipitalii in toate staliunile consi<strong>de</strong>rate.Dac5, se consid.erd, intreaga perioacl5, cie vegetalie (aprilie - septembrieinclusiv), se observd, insd, cf,, in tot acest interval <strong>de</strong> timp precipitaliileau fost <strong>de</strong>ficitare. Deficitul pluviometric fiind. <strong>de</strong> 17,4 o/o (Deva), 2O,9 o/o(Mecliaq) 38,5 o/o (Ordgtie), 36,8 o/o (Sibiu) reiese cd, punctele respectives-au caracterizat, din punct <strong>de</strong> ved.ere al regimului pluviometric, ca fiind :foarte secetoase (Sibiu) in sud, Bulin mai secetoase (Dcva) sau foartesecetoase (Ornqtie) in partea <strong>de</strong> sud.-vest qi secetoase (Mediaq) in parteacentral5,.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regimului termic este dificil si, se facd, ocaracterizare, din lips5, <strong>de</strong> d.ate suficieute. Totuqi, din cele <strong>privind</strong> temperaturilemed.ii din Staliunea Deva gi Staliunea Sibiu (tabelele 3 qi 4),14. -{n<strong>ale</strong>le I.C.D.S.209

F.riIlnNlXqLo lr looco c{ $m@ o! m

!=t!'raoor06r\a*6@b(ocnioc{Hmoaqomcnc\rN6lc4oIrm(o16mat@CnOFmS$Orf c\ al ail c\ dl iCni=lmmn€c)F*nc\lN€

Tabelul 2Procentul <strong>de</strong> precipttatii larfl <strong>de</strong> normali primlt ile regluullc rcspectlve In anll 1945-f950Lunile din perioada <strong>de</strong> Yecet&iievlYrlvulvrrrzls I a,I s I e I z ls I s I 1olu9eBe.tatieSatu LIare1946 1.e I 8rj.3 Its4763.8 I 70,1 |80,0 | 23,21 r4.5 i r43,013,2 | I 85,7 I 13,4 I 50.r I|1948 . 55.4 I 12e.G i 123.r93,6 | 15,8 I r7t).7 1 i2.51 117.4167.21 | iq,eI 97,8 | 43,0 I I l117.8l194930,7 | 69,8 | 1e9,8 I 23t,765.41.s8,21| 737,2 | 27,7 | 88.015r.511el,1156,3105.81122.91950 10e.7 I 7e,1 { 3u.E I 83.6 I 111,8'l 71,9 | 170,e I 70,6 I 75,6 | 73s,2 | rot ,s | 80,27'g. Muret1e46 I 22,3 | 56,6 I 53,4et II 24,1 | 13,4 I 6e,7 l 45,6 I 42,0 1e5,4166,2138,21e4714u.el 71.81ls.5l 135,21 124,0 | 14,6 | r7e,4 | ?1,896,1 173,7 | 93,51e481 l8,el 57.8153.1187,6185,4 | 47,7 |le1e | 31,6 | 1r7,1 I 18i.4 I 146.e88,9 I 57,5 1ln 1 55,7178,7182,8I t7,2 | 30,1 I 78,3 | 8e,4 138,8 67,810s,2110,31950 I 22,0 | 87,21 13,2 I 62.3 I 95,4 I 39,3 I 73,6 I 44,e ij5,8 99,2) 71,8 I 60,6Sabed67,1 I 33,3 I 68,3 | 64,7 94,(i 51,6174,s177,798,9 | 1.\J,7 | 81,4 I 45,1 50,9 73,3 I 58,41 17,7Xltedia;re45l 83.015s,0I 47.21 c0,81 r32.6 | 43,21 I1e161 I 1 | | 20,4llos,7l I1e47180.21 I 75,i1 s8.41112.1 | 27.21 | .19{8 | r5.81 87.61227,7 | 120.51 t01.7 | 22.8 | ri3,3 lrdo.ol . l,ig.rl .| 63,31 t55,1 1 47.01 e4," 11e4el 2ir.5l 85,21 lTJ.ril 82,81 es,el 6e,6 108,4167.e11re.1)l63,eI el.2it.1I .r7.3re50l 42,61 r0o,2 | sz,:l [ 41,81 $6.e 1 60.e 1108,3170,6I 46,21177,9I 73,e | 56,7Deuau7,31 87.71 7e,lI I7945 146,8 78,5 I 63,5 10.J 133,0 1 51.0 1121.3 1105,+l 71.3 1120.6 I e5.2 I iJ2.ri1gif 6 115,8 | 74,4 38.2120.5123.7135.6183.{l 42,7150.01 E6,bl 5s,37917 52,9 25,7 | 57,r 26.5113.e1 u7.el 163.7146,4J 58.71r5,318r.3100.01948t09,7 52,eI $,7 60,0 I 77.0 1 18.3 I 72.5 1 6e.7 I 68.rrl 56.6 I d6,71 6s.01949 55,4 100,4 | 10s,,1 rj3.ol 108.01 27,ril 7t,7 1 9r.2 1 8i,0 1 80,9 I 8S,sl S5,3195080,6 s7 ,7 | 17,8 66,5 I 51,4 I bz,2ir4s,el sr.ol 40,8i s{.3 I 6e,1 I sr,1Or ltstie1e45 I es,e I1e46 I 21,075,5154,6I3,el 52,s177,7| ee,3 | 31,6164,516t,2ts17 | 31,17e,781,2 I 48,7 I67,0 | 732,21 78,6 I 61,5|I 47,o | 22,51723,31 1e48 I 3,824,835,0 | 7,6 |47,643.21153.2173.21 50.3||1949 | 56,942,2 | erj,558,0 | 130,7 I68,3I e0,81 7l.sl 54.8|15,e.l 53,3135,0I e2,5 I 88,1181,7110,31950 I 78,3193,4s3,2 | 35,e I76,5I 50,2I 57,4| 55,eI 73,8 | 106,8 I121,2 115,8J 101,6104,5I 75,2 | 8,9 | 35,5 I 50,3 | 36,2 140,1[ 66,5 30,11 76,31 63,91 45,0Sibiu1915 t77,1 | 46,6 | 52,3 I 16,e I e3,e I 37,6 | r42,5I 68,4 I 62,7 1 12e,4 | 79,5 I 63,21946 31,5 I 77,r I e8,1 |1947 20,8 I 34,0 I 213,357,6 | 14,0 |I e1,51948 27,6 | 94,5 I 215,e I s1,7e8,2 | 83,2 | 54,,7 | 60,6 | 201,8 | 78,5 I 64,5Ii 108,71949 2e,3 I 100,e I 111,1 I 92,118.1 I 23e.8 I 43,e I 138.2 I 123.1 I 115,6 I 92,4II 8e,8 I1950111,8 [ 84,e | 31,3104,01 r,3 I 5e.5 | 65.5 | 145,2 I 64,7 | e5,3 I 107,1| 38,3 | s4,7 | 7ri.8 |I 43,3 | 22,e102.3 l. 82.2 I 85,8 I 86,1I s1.7 | 122.5 I 82.3 I 33,e I 179.9 I 76,3 I 58,9Prosten1e4612e,813e.114t,5113,2 | s,2 | r0,4 1 80,0135.8122,81 e5.31 48.5 30,41s47 | 20.5 | 30.5 | 53.e I 2s,11133,41 39.31e48 I 4,6 I 2e.8 | 174,4 |I 93,6 I 9o,210r.4 | 32.3 | 64,5 | 77.81 61.1 51,3I1e4e | 41.2 I 137,7 | 80.7 | e5,0 | 150,12r,5 ,it 6I 28,6 I 2e,31 t22,3 I 48,4 I 72,sI 37,6 104,e1oe,7l 108,01 se,Ol e3,7 96,91e50 I 145,5 I 66.4 | 25,1 | 53,e I 138,3 I 35,e16e,8183,8167,3111,2180,672,72L2

$(co€r@€F-HdF-rn€.+cp$nco(o(o4rFHFFiF€$m66rO$iconO(0rro€rro@ocoi@cD(o@.o€rr@6rii*iiiHttmcoc66.l€@i*ii1oo--l-1o^co-€ooooo\,o^q€.oc)iCOcO$CdOi*diHioro6)Qc\icoco660000*iiir€r€OrCO€iOiiiio@i6c0r€oo)rooictcn

TabeIuL 4Dilerenta dintre temperaturile meilii dirr anil 1945 -1950 9i temporatura normald.AnulLunile din Derioada <strong>de</strong> YesetatievrI vlr vIIrAtrotimpurivlrI le"riouauI Anual l<strong>de</strong> veee-| | tuii"79467947194819491 950194619471 948t9491950ls45194619471 9481949195019451 946L9471948194919506'/3,14,71,72,E,,0,33,4-0,62,12,33,0I,T2,8_(\ 12,73,0J,A-1,0JtlIrJZ'c2,11,61n1.,77,4I'JZrc111,9r,5'lR7,71,9112,11,82,10,82r00,72,01,8-0,4-1,5o,72,71,1- 0,6-2,6o,70,1L,00,6-1,43,40,6o,7,11,8- 1,6_ J,U0,23,11,8-{'t L-1 1,n1,2-1 1-t'J,.,0,32,O-7,4,t0,62,51,3-t,7- 1,8J,Jn10,71.14,5-0,8fr Jt*nt1,32,83,01,60,91,6Ttrgu Xlure;2,8-(\ Io,7- 1,31,04,7-(t,0,6-0,6I'Jo,2- 0,31,8Deua--{l0'51,01,9rt0,97,2,10,1 0,1at ,t1,6o,7n1la1,5Sibtu-Aeroport0,92,8to0,70,02,40,7- 1,6o,70,71,9- 1,30,60,8t,4DK2,6,A0,32,O1,7t(r,00,-11(]o,2I,Dt

€N< ts.e: >9fi€--mc)caj'

99 inteles_eaz5,, precipitaliile cd,zute in anul 1946 reprezintd,48,5 o/o (Progtea),73,2 o/o (Or5,qtie), 86,5 o/o (Deva) qi 78,5 o/o (Sibiu), din cantitateanormald,.Deficitul pluviometric <strong>de</strong> 33,8 /o in nord-est caractenzeazil, regtwearespectivd, ca fiind. foarte secetoasi, iar <strong>de</strong>ficitele pluviometrice <strong>de</strong> 2G,8 o/oqi 13,5 o/o caractenzeazk timpul pentru regiunile d.e sud.-vest ca fiindsecetos, respectiv pulin mai secetos. Deficitul 5].r5 o/o caracterizeaz[,parteacentralfl ca avind un regim excesiv <strong>de</strong> secetos, iar cel <strong>de</strong>27r5 o/ocaractenzeazd,sud.ul ca fiincl secetos.- Pe anotimpuri, in iarn5, precipitatiile au fost exce<strong>de</strong>ntare. Exceptiefac Statiunea Ord,6tie qi Staliunea Progtea, in care precipita!,iile au fost<strong>de</strong>ficitaie. In primivaii, auti"itul pluiiometric s-a ^rcceirtoat, regiunilerespective primind" precipitalii ce reprezintd, intre Bb78 o/o (proqtea) qi8314 o/o (Deva), din cantitatea normald,. fn vara acestui an, seceta s-'aaccent'tat gi mai mult, precipitaliile primite <strong>de</strong> regiunile respective reprezentindnumai 22,8 oh (Proqtea) - 60,6 o/o (sibiu), din cantitatea normald,.D^eficitele pluviomelrice <strong>de</strong> 68,9 o/o (Tg. Mureq), 57,5 o/o (Deva), b6,g o/o(Ord,qtie), 77,2 o/o (Proqtea) fac ca acest anotimp sd, se caracteiizeze 6,afiind, excesiv <strong>de</strong> secetos. Exceplie face staliunea din sud (sibiu), un<strong>de</strong><strong>de</strong>ficitul pluviometric <strong>de</strong> 39,4 o/o a caract'enzab timpul ca, fiind'foartesecetos. Este <strong>de</strong> remarcat faptul c5, dintre lunile <strong>de</strong> vard, cea mai secetoasd,a fost august, clnd <strong>de</strong>ficitele pluviometrice au fost <strong>de</strong> 86,6 % eS.$lT"!), .19s % (Mecliag), 90,8 o/o (Proqtea) (graficul t), 7s,5oh lDevaJ,9214 l/o(Or5,qtie), 96{ % (Sibiu). Aceastd, 1un5,, in afard, tLe regimul pluviometricputernic <strong>de</strong>ficitar, se caracterizeazd, qi printr-un iegim :termicanormal. Abaterile fa\d" d.e normald, <strong>de</strong> 4,5o (Tg. Murers) Dig,2d(Deva) aucaracterizab luna august, in regiunile respective, ca iiincl o lund, calctd,.umiditatea relativd, a aerului a avut, d.e asemenea, valori mult inferioarenorm<strong>ale</strong>i, mai <strong>ale</strong>s in, partea <strong>de</strong> nord-est (Tg. Mureq, tabelul 2).rntreaga perioad5 <strong>de</strong> vegetalie (aprilie-septembrie) s-a caracterizatprintr-un puternic <strong>de</strong>ficit pluviometric. Precipitaliile ce le-au primitregiunile respective in intervalul <strong>de</strong> timp aprilie-seftembrie 1946 nu aureprezentat' <strong>de</strong>cit 30,4 o/o - 6415 To din cant'itatea normald,. In afard, d,eprecipitaliile <strong>de</strong>osebit d.e scd,zute, trebuie si se ia in consi<strong>de</strong>ralie qi faptut95,^^in nord.-est qi in sud-vest temperaturile medii au fost ci 2,Io - -2,8"-mai mari d.ecit normala, ceea ce a f5,cut ca timpul sd, se caracherizezeca fiind cald. Totodati, umiditatea relativS, a aeiului a fost mai micd,dgcit 1oqrya,lar. in special in nord.-est, und.e a avut valoarea rle 53 o/o(fa_t5, <strong>de</strong> 7216 o/o valoarea norma,ld)._In 1947, Transilvania este caracterizatk printr-un timp secetos,dar normal din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regimului termic. comparind hartarepartiliei precipitaliilor in anul 194? cu harta reparlitiei norm<strong>ale</strong> a precipitaliilor,rerurtd',cd, in acest an regiunile ce intereseazd, att primit, ingenerar, cantitd,{i <strong>de</strong> precipitalii eg<strong>ale</strong> cu 75 - 700o/odin cantitatea normaH,.Din tabelele I -qi 2 reiese cd, in sud-vest qi in partea centrald, precipita!'iileau -fos! relativ d.eficitare, regiunile respectlve primincl 74,8 o/"(or5,qtie)' 8L23 % (Deva), 99,5 oA (Metliaq), 64,4 o/o (Pro$tea) ain ci,ntiitatea normala. rn nord-est, dimpotriva, preeipitaliile au fost exce<strong>de</strong>ntarein anul 1947 (113,7 %- ,IS. Mureq). In sud piecipitaliile au fost <strong>de</strong>asemenea exce<strong>de</strong>ntare (115,6 o/" - Sibiu).Pe anotimpuri, din tabelele 1 6i 2 reiese ci, iarna a fost excesiv2L6

a!s6oq6\w\rF\ot :r- zq-,>x\;\'s'-r-9o .:"q':-a-:.f?\p :\i?;qc-A-x')

<strong>de</strong> pbioasd, in nord.-est qi foarte ploioag,, pe alocuri excesiv <strong>de</strong> ploioasi,,i: celelatte staliuni. rn primh,vaii, insd,, precipitalii1e au fost d6ficitare.R,egiunile res-pective n.-u au primit <strong>de</strong>cft?t,S-o/o in nord_est, 52,2 o/o inpartea centrali,, 46:! .%-- !7 16 o/o in sud-vest gi 4B,g o/o in suci, ain c'and_tatea normali. Deficite_le pluyiomgtrice <strong>de</strong> bB,6 o7o'-'sz,+ /o in sud-vest,67,8.-o/o_in partea centrali, qi 56,1 _o/oin pq,rtea oe dria caracteiizeazd, timpulca fiind. excesiv d.e secetos, iar cleficitul <strong>de</strong> 2g,2 |n in nord-est caract6rizeazd'aceast5, parfe a Transilvaniei ca fiind seceioasi,. in vari,, timpuls-a menlinut foa_rte secetos numai in staliunile din sud-vest gi diir pritutcentralS, iinnord-est qi in sud., precipitaliile au fost exce<strong>de</strong>nt'are ltdbe1eler $r 2). ln toamnd,, precipitaliile prirnite <strong>de</strong> regiunile ce intereseazd, anfost ln cantiti,li foarte apropiate-cte normald In nord-est qi pe alocurirn sud-vest.consi<strong>de</strong>rind 1ns5, regimul pluviometric in intervalul aprilie - sept^embrie1947, din tabelele 1 ti 2 reiese ch, ln statiunile ^ttin suo-vdstoriqtie qi Deva-qi in partea cenirali, proqtea,'s-a timpul menlinut foartesecetos,, cleficitul pluviometric fiinti <strong>de</strong> o/o, $0,0 45-)z o/o, respectiv LgrT o/o.ln nord.-es!. (Tg-. Mureq) qi in sud (sibiu), regimur'iriuviometric a foJt-normal (cleficitul fald cle normal a fost <strong>de</strong> 8,9 "/ol respdctiv T 16 o/o). Dintrelunile consi<strong>de</strong>rate corespunzh,toare sezonutiri ae veletatie,'sepi6mbrie afost cea mai <strong>de</strong>ficit?.n precip_italii. T Este necesar s"a sd me"tioneze insd,:i3!"?*tp,situaf,ie .(precipitalii -cleficitare) s-a men,tinut in mod'intens qi inultrmele 2 Iuni <strong>ale</strong> toamnei anului 1947, in toate regiunile ce intereseazi,.J)inpunc.t <strong>de</strong> v_ed.ere al regimului ternaic, din taSelele 3 qi + reiese cein acest interval <strong>de</strong> timp (aprilie * septembrie) temper atura medie afost cu 1,1.-_1,8_'mai marl <strong>de</strong>cit media nbrmard,, d*pui caracterizindu-seastfel ca fiincl c5,lduros. Referitor la umiditatea ielatiird, a aerului. tabelul5 amt'd' cd' acest a.avt1t, in sezonul <strong>de</strong> "lg-9lt^r_oeteorologicvegeialie1947, varori medii <strong>de</strong>_69 o/o ln n.rcl-est, Bb o/o in sucl-vest gi T2 "7" iir sria,<strong>de</strong>ci ilferioare valorilor norm<strong>ale</strong> pentru st6liunile respective.In ceea. ce prilgttg anut Lg-4|r-acesta s-a caractenzit, pentrp cuprinsulTransilvaniei, ca fiind. norrnal din punct d.e ve<strong>de</strong>re teimic, aar''toari-esecetos. Din compararea hd,rlii _<strong>privind</strong>. repartilia precipitaliilor in anul194.8 c.g harta repartiliei.norm<strong>ale</strong>-a.precipita.tiifor r-eiese cd,,'in acest an,rcgiunile.respective au primit precipitalii fn cantiteli eg<strong>ale</strong> cri zs - r00 o/odin cantitatea normald,.Datele inscrise in t<strong>ale</strong>le 1 qi ? aratd, cdl dintre regiunile ce interese.allt-cele din sud-vest (or5,qtie qi Deva) au frimit cele"mai reduse cantitd,li<strong>de</strong> precipitalii qi anume numai b714 o/o,^respectiv 66,T o/o ain cantitateanormal5,. Staliunile din partea centiard,, cele din'noi.h-est, ca gig:lg 41".1"dau primi! gq,n.t1te!i_1nai mari <strong>de</strong> prircipitalii 94,0 "/"(Ufeaiaqj,72,5 o/o (Progtea), 78,8 o/o (Tg.'Mureq), 93,b y" lSibiuy.Pe anotimpuri, conditiile <strong>de</strong> stare a timpului au fost urmd,toarele :in iarnd, precipitaliile atmosferice au fost <strong>de</strong>ficitare. Din tabelele 1 si 2reiese cd, diferitele .st1t1u11?9 primit cantitd,li <strong>de</strong> precipitalii ce reprezint6',intre,2816o/o qi 88,9 %drotantitatea normalfl. in primd,vard,, tiuipula fost foarte secetos in nord.-vest (Tg. Mureq - <strong>de</strong>ficit pluviometric 49,b6/),i3 partea centratd, a f_os! secetos lmeqia$ - <strong>de</strong>ficit la,r o7o1, ruo <strong>de</strong> secetos (Proq.tea - <strong>de</strong>ficit 7017 o/). In-sud.-vest, timpui-a'variat "i"J."iii intrefoarte secetos qi excesiv d.e secetos (Deva - <strong>de</strong>ficit pluhometric 3013 o/o,218

Ori,qtie 6510 oh), iar in sud. foarte secetos (Sibiu - <strong>de</strong>ficit 34'5 o/o)'- Dinpoo"t <strong>de</strong> -ie<strong>de</strong>ie termic, timpul a fostr_in regiunile respective, c5,ldurosit"b"l*t" 3 qi 4), temperaturile meclii d.epd,qintt normala cu .1,4 _1,-6'.in var[,, regimul pluvibmetric a fost exced.entar in nord-est qi^ln- sud, d.ars-a menlinut cteficitar, caracterizinclu-'se ca liincl secetos (or5,qtie) sauexcesiv tle secetos (Deva) in sud-est'. In anotimpul <strong>de</strong> toamni, seceta s-aaccentuat, <strong>de</strong>ficitui pluviometric atingind valori cuprinse intre 4314 gil)3r0 o/s, care ind,ic5, un timp foarte Secetos, respecti-v r1e .excesivsecetos.femfJraturile med,ii qi urniditatea relativi, a aerului s-au menlinut lavalori apropiate <strong>de</strong> cele norrn<strong>ale</strong>.Important este 1ns5, faptul c5, in perioada c1e vegetalie (aprilie-septembrieinclusiv) timpul a fost foarte secetos numai in staliunil^e -dinsoa-o"st ,si din parted central6, ca e au prirnit.ryra.ai 1t5,9-o/6.--82.,5 %ain cantiialile iormaie tle precipitalii. Staliunile din nord-estul qi celedin sutlul rLgiunii ce intereseaz5,-s-au caracterizal printr-un regim pulilmai secetos, respectiv secetos. Este <strong>de</strong> remarcat cX in tot acest intervalO" ii-p (aprilie-- septembrie) luna cea mai secetoasi a fost septemtrrie'care, ln- sidllunile din partea centrald,, in cele d.in sucl qi in cele din sud-vests-a 6aracteiizat ca fiind. excesiv <strong>de</strong> secetoase. Din punct <strong>de</strong> ved'ere alregimului termic, din tabelele 3 _qi4 reiese c5, situalia a fost foarte apropli,teae normal[.. Umiditatea relativ5, atmosferic5, a fost insd, mai scflzuth,'di"iicu <strong>de</strong>osebire tn staliunile din nord.-estul Ei ln cele clinsudul "o"^ala, regiunii ce inlereseazd,.In anul, 1949, timpul s-a caracterizat, pentru- intreggl ^cuprinsaITransilvaniei, ca fiind pulin mai secetos. Din tabelele 1- qi 2- reiese c5'Jin punct d.e ved.ere pluviometric situalia a variat ln limite rlestul <strong>de</strong> largi,chia'r <strong>de</strong> la staliune la, staliune in cadrul aceleiaqi legiuni,Astfel' in p-arteaOe nora est, precipitaliiie au fost exced'entare-in-staliunea Tg' SoJ"!:d-ar d.eficitarein st'atiunea Sabed, und--e d"eficitul pluviometric <strong>de</strong> o(o 1517carac|erizeazh, timpui ca fiincl secetos. [n partea centrald,.qi in cea d'e sud'-o"ui ti-pol a fosinormal (Mecliaq- <strong>de</strong>ficit pluviometri9.Z,7 -o/o,_Pr.oqtea618 o/o, O'rlqtie 1,6 o/r); numai in yaza Statiufui Deva d.eficitul pluviometrica calificat timpiil'ca fiinct pulin mai'secetos. In sud,, ae. as_epg191rtimpul a fost pulin mai secetos (Sfniu - <strong>de</strong>ficit pluviometric L+12 "h)-Oif:punct d.e ieaiere termic, timpul s-a caracterizat, in toate regiunile,ca fiincl normal.Pe anotimpuri, situalia este urmd,toarea : in iarn5,, cu unele excepliitprecipitaliile ari tost <strong>de</strong>tlcitare. In primd,vard,, lr.r -ceamai mar,e patte aiesiu-nii, regimul pluviometric s-a men,tinut clcficitar. Deficitele pluviomEtrice'<strong>de</strong>la,o oA $g. Mureq) qi 35,3 o/o (Sabecl) au f5,cut ca in regiunea<strong>de</strong> nord"-est timpul s5, se caraitetizeze ca fiind pulin mai secetos, respectivfoarte secetos. -In restul regiunilor, repartilia foarte neomogen5, a precipitaliilora fdcut ca ln staliuni relativ apropiate liTryyts[, se caracterizezeta dina normal (Deva - cleficit pluvibmetric 5,8 o/o qi Proqtea 9,7 o/),pulin mai ploios (Or5qtie exce<strong>de</strong>nt pluvioaetric 10,3 ofi, foatt'e- secetostaeticit pluviomeiri,c'52,1 o/) qi secetos (Sibiu.-{eflgitpluviometric23rZ o/;.-Din punct Ae veOeie termic, in t-oa^te regiunile.timpul s-a caracteiizat-,'inpriirivara 1949, ca fiind. normal. ln v,ard,,-regimul pluvio1etrica vafid,t inhord-est intre normal (Sabed- d.eficit pluviometric 5,4 %) qi2L9

foarte, ploios (Tg. Mureq - exce<strong>de</strong>nt pruviometric Bg,g %). rn parteacentrald, tiTp"_t a fost normal sau pulin rirai ploios (proqttia-exee<strong>de</strong>nt pluviometricSo/o,Mediaq-erced.ent pluviometiic ro,d r/r1.'rn sud.-vest, tinipul3 :?:j?! lll"" f"!:"mai secetos 1ney1._ aercit'"liruviometric t+,ti1oygr ploros (exee<strong>de</strong>nt',p,lu.viometric 27,2 o/)_. sudul d avut insd, un iegi"ipluviometric normal (sibiu - exce<strong>de</strong>nt'fluviometric- z,i''7o1. Din p"ii"[<strong>de</strong> ved-ere al regimului termic, in nord-est timpul a fost, ceiiuros, in- soa-1eg.t .norpal, iar in sud ricoros. In toamna-anului 1949 timpur a rost<strong>de</strong>ficitar inprecipitg,lii.aproape in toatd, regiunea. Deficitele plui.iometrice:.1q-t1,"","^Ttre19,1 o/o qi 48, 4 o/ofac ca in a-cest anotimp in diferite statiuni(raDerur z)r tlmpul si, se caracterizeze intre pulin mai secetos qi foart6 seg"^tl.;face P""9u!!iunumai, staliunea orflEtie', oho"oe.rc'6 """"Jeniur$ruviometric"h a caractefizat^ timpul ca fiind mai putin ploios. Din punctve<strong>de</strong>re<strong>de</strong>termic, abaterile. fa!d, d9 normald, <strong>de</strong>.J,bi qi r,r: ;;id,cut c^a timpuls5, se caracterizeze ca fiind-cd,lduros. Numai inrd,za'stallunii --'--- --*i^-- ri"o,a fostiili;inormal din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re termic.Pentru intervalul aprilie-septembrie, corespunzd,tor perioacreivegetalie,.din<strong>de</strong>tabelele 1 qi 2 reiese c5,, in'generri, p"u.ipiti-1iil" r" r"ri<strong>de</strong>ficitare ln cea mai mare. parte a staliunfior ain a'ceasie, regiune. ciien"l T,"tt:,:l,1tll"ll" a,u priqit precipitdfl,i <strong>de</strong>cit in p""p""lii atvzi,tt,6 "h. Derrcite pluviometrice._ cuprinse intre 2,7 n/o qr iZ,O o/" "1"-_ a.,tca in i{,a*,diferitele statiuni timpur sd, se?aract "au erizeze da riinti ,ro"inai,"pu!il;;isecetos sau secetos. eir i"""i"Jau"r ;i iermicsemnalatestefaptul<strong>de</strong>cd,, sub acist aspect, timpur . , ";gil;i; -%"1i""i normalqi ininsud,norddar a fost, rece in sud-veit.Umiditatea relativd, a aerului a avut, tn nord-estinferioare$i in sud, valorinorm<strong>ale</strong>i.rn anul, 1950,_ in Transilvania, timpul s-a caracterizat, ca fiindfoarte secetos si cd,rduros. p1T got"paral,ia nnrlii *p"riili"i p""cip1irpiil*in anul 19d0 cu harta rep.artili_ei nor'm<strong>ale</strong> , p""diilt"iiiioi""iuu" cb, in 19bostaliunile din cuprinsul transilvaniei, in care s-a cercetat uscarea pinului,3ip::T.t Pi^"^"ipitapii in c?nLitd,li ce ar, lgprezenLat, mai pulin <strong>de</strong>citdrn cantitateaTinormard,. Dinlotabelele 1 $l ? reiese cd,, in ioso, regiundi99 in^tgregeazd' a plimit^preclnitltii in cantitd,li ce au'reprezentat intreij:iY:_.$^rHd]*i80,6 % lsiliiuy'dinlantitate'a normali,. r_lericitere pluu:^r?:n:"T::l.t:: %,:- 4L,6. o/o caractenzpa3d, timpul in aceastd, regfrrnepglin:i _T51t-":^d3^l?mai secetos plnd, ta foarte secetos. Din<strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regimului funcrtermic, acest an s-a caracterizat ca fiincl n6rmalnu^nai in stafiunile. di.g sud-fest; in- cele ain noraiest qi sud timpula fost cd,lduros labaterile fa!d, <strong>de</strong> normald, <strong>de</strong> 1.1 _ l.gJt-Pe anotimpuri situalia- a fost urmitor"", i in iane, regimul pluviometrica fost, <strong>de</strong>ficitar in ital,iunile din n^ord.-est, dar ex.6d"ntr" in restul::gl:ili, j:-:::_"f.!1a sta(iunii froqtea. ln p"i*e"""a, ii"-oaregrmur pluvrometricconstanr,a fost <strong>de</strong>ficitar, reg_iunile respective primind precijgrtltii in cantftdli ee reprezintd, 4b,i -"88,8 % dfia;;iitut.,Defi.cite-lenormard,.pluviometrice he s0)4 - i;+ro o7o 'car'icteriziaz?-timpur,in_J;-ca fiind excesiv!t*:Pj*:Tl;"j!oe sebbtos. in pr"i""*"""tr:are,a rost pu-tmtimpurmai secetos (Proqtea- <strong>de</strong>ficit pluviom-etric1,6r2fo)secetos (Medias- sau foaite{elici!piuviometric 26,4 %). rn *"aj".istfost foarietimpur asecetos loraqtie : d;it"t; pi;"i"ir;dfi; i:l,s"ilJ Deva - <strong>de</strong>ficir220

pluviometric 45,0 %). |n sud, seceta a fost, mai pulin promrn-tatd,; -q"fi-[it"f a" rz,z "7"' lsiiiiu) a caiacterizat aceast5, parte a regiunii studiate"* fii"l p"-tin "*h,l sec'etoasd,. Temp,eratura medie a prezentat, in acestfa![ <strong>de</strong> normal5, he 1,?--.1,9oJ fapt ce a' caracterizat""oti-[,'rdateriti*pJ'6t fiind chliLuros. L,a aceasta t'rebuie sd, se ad.auge umiditateaa aerului mult scS,zutd'fa!il <strong>de</strong> normalX,. In var5,, seceta s-a accenl"ripiit"""lc ln toatd, regiunea, iirecipitafiile--cygfe, reprezentind numai"uf"'ii"e30.1 : 67,3 o/^ din canlitatea - normald,. Deficitele pluviometrice <strong>de</strong>5;',i - 69',9 ('i au caracterizat timp-1l ca variind. intre foarte secetos 6iexcesiv <strong>de</strong> secetos. iiin punct, <strong>de</strong> vd<strong>de</strong>re al regimului tennilr din^tabelelet-$i; reiese cd, timpul b fost normal in sud.-vest, dar c5,lduros in nor<strong>de</strong>st-qiin sud. (abaterea fa!h, d.e normali' 1:4')t P",asemen-ea'.-umiditatearelaiivd, a ae".iloi a avut valori mult mai mici d.ecit valorile norm<strong>ale</strong>.i" i".*"ar--*"""t, apare mai pulin intensd,. I-IneIe staliuni au primitp"".lpiirtii'in cantitS,lffoarte apiopiate <strong>de</strong> normal6-(Tg' Mureq. Lt Q3va; ;il;lfif"; precipitalii1i au fost eice<strong>de</strong>ntare (Mediaq, Proqtea, Sibiu). Nu.maii; S;b;h; in 'nord-est, ;i la Oriqtie, in sud'-vest', timpul s-a menlinrt."""t"*-f,i"ii"ii" pft"i6metrice 26,7 o/o, respectiv 23,7 o/o)' Din punct <strong>de</strong>oud."" tbrmic, in?cest anotimp timpui a fost normal'IJn d.eosebit interes prezint* faptul c5, in intervalul <strong>de</strong> timp aprilieseptembrie(perioada cle v^egeta,tie) seceta a fost foarte puternica. In statiuniledin nord-e.i, a"n"it11e he'39,+ o/o (Tg. Mureg) gi 52,3 o/" (Sabed)il;;;t""irat, iimprrf ca fiild foarte iecirios, iespegty^gxgesiv <strong>de</strong> secetos'b"ii.ii"r" d.e 27,e i"-(P-$i;1, [2,+ o/o (Mediag)i +?,u.%(Deva-) qi 55,0 ]/ofO"A,qti") au caiactdrizat iimput ih_{drtea central5, qi in cea <strong>de</strong> sud-vestca fiind foarte u"""i* sau ex'cesiv d.^e secetos, ln sud, <strong>de</strong> asemenear 11ef.i-+rr1 "/'o (Sibiu) i iaract"iiuat timpul ca^fiind,foarte secetos. Trebuie"it"fau <strong>de</strong> asemenea si, se ia in seami, faptuf c5, in tot cursul sezonului <strong>de</strong>o"g"t^!i* temperaturile med"ii au avul valori mai mari clecit cele norm<strong>ale</strong>'Af,aterite d.e i,O - 1,8o au caracterizat timpul, pentr. intreaga regiuneca fiind c5,ld.ur'os.l)l ltljulLlNILU lrll -\uttu-ru51'Lf' T'tRlf (SATU -11^\RIl)In ceea ce priveqte staliunile din nord-vestul !6rii (dtn raza OcoluluiSrtu lirre qi Odof"f;i Secu'eni; la faptul cd, pentru aprecierea regimuluit-""*i"-qi a'celui pluviometric, pe inlervalul-tle timp ce intereseazh, se.di.poo"' cle date iit tt-o singr;fr staliune - Satu Mare - se adaugd, qiinconvenientul ci d.atele refe"ritoare ti, regimul pluviometric sint discontinue,pentru care motiv este gre* s5, se] tragd o concluzie pentru aniirespectivi. -Di.r tabelele 1 si 2 reiese ci in 1946 regimul precipita-liilor a fost<strong>de</strong>ficitar atit in iarn5,, 'cit qi io primd,var6 ;i var5. fn special ln luna august,timpul s-a caracteriLat da fiinct excesiv' <strong>de</strong> secetos (cleficit pluviometricA6, ;/"1. Din punct <strong>de</strong> ved,ere al regimului termic, anul 1946 s-acaractel*izat, in aceast[, regiune, ca fiind cd'Iduros'Trebuie retevat insE, taptut cX, in intervalul aprilie--septemb^rigcorespunzdtor perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> veletalie, timpql. a-fost abaterea fa!d'91td:.<strong>de</strong> no-rmal6 corespunzfttoare aceistei perioa<strong>de</strong> fiind' d.e 3,0"' Situalia aceasta22L

este caracteristicS,,-dupd, cum reiese din tabelul 4, tuturor lunilor dinsezonul <strong>de</strong> <strong>vegetatie</strong>. -rn anul' 7947, regirnea in care se aflh, amplasate punctele v<strong>ale</strong>a luiIrihai qi s_atrr Mare s-a caract erizat,ln general, p"fot"-on pluviometricnormal (d^efigit pluviometric l,8 %) qi prinli-un regim-termic "igi- cd,lduros(abaterea fa!5, cie normald, 1o0o).'Din tabelele 1^qi.2 cd', repart'izate pe anotimpuri, precipitaliiieau fost exced.entare in iarnd,;i "qi"qg jn vard" In primd,^varn, qi if tod,rirni, fegiunearespectiv5, nu-a primit precipitalii d.ecit in cantitd,li ce reprezintFn b7,zrespectiv, o/o,67.p o/o din cantitatea normali,. ln aceste anbtimpuri timp;is-a caracterizat ca fiind foarte secetos. Deosebit <strong>de</strong> contli-tiil6 pluvioriretrice,trebuie s5, se ;eleyg fqrtotcd,, din ,punct <strong>de</strong> veclere ier-ic, l,irnpura fost in priTsvarh card (a6aterca 'fafd, dt normald 2,6"), iar in vard,' qiin toamni, cd,ld.uroasd, (abaterea fal5 ile normali, I)2 _ I',6").Deqi in primd,vari, precipita,tiile a. fost abund,ente,'totuqi intregul<strong>vegetatie</strong>:",r9o^,q"s-a caracberizat ca fiind seeetos (<strong>de</strong>ficit pluviomet'riczJ)+ "/o), seceta fiind. mai accentuatd, in mai gi septembrie, cind <strong>de</strong>ficitelepluviometrice <strong>de</strong> 76,8 o/o, respectiv 84,2 o/or' au^caracteiizat aceste lunica fiind. excesiv <strong>de</strong> secetoase. Este tte r'ema"icat, d.e asem enea,, cd, tempela_tgramedie pentru intervalul <strong>de</strong> timp mai-septembrie 1g4z a fost'cu2rL" 'oai mare <strong>de</strong>cit 1ec!anormald, (tafelul +), $entru care motiv timpuis-a caracterizat, ca fiincl cald.In 1948 d.atele referitoare Ia precipitalii sint disparate. Din tabelele] ui z reiese cd, in var5, pr_ecipita{iilb auiost'exce<strong>de</strong>nt#e, dar tleficitare intoamna. rn special primele 2 luni d.in vard,, iunie qi iulie, au avut precipitaliiexcelentare. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re 'at regimului'termic, r6giun'earespectivS, s-acaract-erizat,in anul 1948, ca fiind"normali,. ln per,oioa aevegetalie insd, t-impul a fost cd,ld.uros, abaterea fa!d, <strong>de</strong> normali, tiina <strong>de</strong> r,+;.ln anul 1949, rcgprne.a respec_tivd,-aprimit precipitalii in cantiti,tefo"*." apropiatd, tte nolmaH,; ex'ceaentul d;;;8 *'i,il'iii"neazd, rimpurca fiind normal din punct d.e ved.ere pluvionietrit. De asemenea qi dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re teruric a,ba,[erea, <strong>de</strong> OrF a, fd,c:ut ca timpul sH, se caracteizezeca fiind" normal.Pe anotimpurf,.din--labelele 1 gi 2 reiese cd, in iarni, in primd,vard,qi in t:?y"? precipitaliile au fost' <strong>de</strong>ficitare ; <strong>de</strong>ficitele' pluiiometrice<strong>de</strong> 45,5 o/o-ryi 43,7 % a fflcut ca anotimpurile <strong>de</strong> primd,var6., respectiv<strong>de</strong> to-amna, sd, se caracterizeze c fiind. foarte se-cetoase. Ih toi,mnd,,l=*:"!ft 9", precipita.tiile <strong>de</strong>ficitare, trebuie sH, se {ind, seamd, qi <strong>de</strong> faptuica temperatura medie a fost mult superioard, norin<strong>ale</strong>i, abaterea <strong>de</strong> -2,6"timpul ca fiind:?.?:!::ilTdcald. lntre anotimpurile <strong>de</strong> primivari,'qi<strong>de</strong> toamnar -care au fost secetoase, r'ara s-a interialat ca o*perioadd, cirprecipitalii foarte abund.ente. Exce<strong>de</strong>ntul pluviometric <strong>de</strong> 91,i "y, a iecitca acest anotimp s5, se califice ca fiind excesiv <strong>de</strong> ploios.Pentru perioada <strong>de</strong> vegetafie, ca urmare a prec-ipitafiilor exce<strong>de</strong>ntaredin vard,, regimul pluviomellic-apare exce<strong>de</strong>ntir. Excetientul dt zzroa caracteriza"t' a.cestoJinterval <strong>de</strong> timp ca fiind ptoios. Din punct d.e ve<strong>de</strong>retermic, in perioaclele <strong>de</strong> vegetalie <strong>ale</strong> anului ro+o timpui a fost normal.rn anul' 1950, in regiunea respectivi, timpul *a tost normal dinpunct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al regimului pluviometric, dar cildu"os.Pe anotimpuri, clin tabelele 1 Ei 2 reiese ci, in iarnd, precipitaliile auDOOtta

Tabelul 6Irrrlicii rlc aridilute anuali ;i penlm perioada ile vegctalie in.anii l9/r5 - f950ln rcgiunile ln eare s-a eereetat u-(care! pinului-- -c".r.nul l-- |F,re i-. -1P-..,1- i ^^-, l t""" l .::, J* l.{nuar I reser. | -{nu&l liii"i'l -q'nuar I od"f.'l -qnu'l || An"al I o"get'".*"t.-fost mult exced.entare, exced.entul tte 70,9 o/o catact'erizind- timpul, inacestlnotimp, ca fiincl excesiv cle ploios. Primd,vara qi vara au fost insd'auii"it""" in -precipitalii ; in acestd perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> timp regiunea lesp_ecliv.a*-pti*ii r"*ri t6,O o6, iespectiv 7+;9,% din cantitatea normali,. Deficii"f-"pf""i"-"t"i""'a,e'biO,+67, qi Z_tr,+ %_u caractetizat aceste d-ouii' anotimn'urica find seeetoase. 6ste aemn d,e relevat faptul cd, in prim['v3'rd,;il;;i^; f".t ;"ld (abaterea faJ5, <strong>de</strong>^nolmal5' 2,0"),^i?" io vard' a fost(abaterea t<strong>ale</strong> Oe normald, 1,4'). In toam_na1950 regiunea.IespeciGt; p"i*it ins5, pr'ecipitalii ln cantitate ce -a"e-faiito* <strong>de</strong>p^5'qi't-9u S,O,z %;?"*i:tatea niormald,, tim^pul laracterizlnd.u-se astfel ca fiincl foarte ploils. rnceea ce priverste repiimul termic, acest'a s-a caract'erizat ca fiind. cd,ld'uros(abaterea ' fa!fi, <strong>de</strong> normal5, 1r7").In intervalul 6e timp aprilie-septembrie, coresp'nz5,tor perioa<strong>de</strong>ia" cantitaiea aelre-cipitaliiprimit5,,'<strong>de</strong> aceast6 regiule a fostsub ""g;t*!ie, normag,. Deficitul ptuvlomdtric'd.d Ig,2 o/o a cara.cterizat timpul caruna pu6n mai secetos. seceta a incepui din luna ma'i, clar a fost exce-*i"a i"-'i""iu (Aeficit pluviometric ot,z o/) care; in mod normal, estefi; ;^-;"i pioiorsa. bin punct <strong>de</strong> v'e<strong>de</strong>re termic, in aoeas-td, perioad.d,'ai;p"ili"*"ptem'friey-'ti*poi tost cd.lduros, abaterea fa!i, <strong>de</strong> normald'fiind. --:- <strong>de</strong> 1,8'.o p"ioi"" rle ansamblu in care si, se ia in consirleratJe l-rry*]lclintre teinperatlri gi precipitalii sub aspectul_indicilor <strong>de</strong> a,riditate anuall-i p""t"" p'ir oa1l-a <strong>de</strong> vege'tafie scoate iir evid.enld, urmS,toarele aspecte'- Atit in statiunile cercetate ln cuprinsul pocligutui Transilvaniei'cit;i in nord-vest*i'!ilrii, indicele cle_ariditate anual qi,cel corespunzb'torperiba'ei cle vegetalie, 'calculat pe.bazd, cle date medii norm<strong>ale</strong>, a e-ovaloare mai mare;;'-Sd, *u,r p"ti" in jur <strong>de</strong> 30. Totodald,-indicele <strong>de</strong>ariditate anual este mai mare "*t <strong>de</strong>cit cel cot'espunr,Ator lrctioa te" <strong>de</strong> vegetalre(aprilie - septembrie).Il()rmal.1S4519461947194E194919503.1,932,632,6JO,O35.0,,\ i21t,iJl,r))Gzi,+38,r,tI:11,72:1,033,5,i n30,12 i,1.21,818.832,932,62.1.340..130,2,c| ,124,2,){i '):t6,lJ20.0ton'23,(t1.1,816,919,625,574,736,029,326,939,333,8:J0,ii21,737,723,123,:)32,639,9:13,020,8Pentru perioacla consirlerat[ - 19,15 - 1950 - tlin tatrelul 6 rezulti'urmi,toarele -^"'-'- :1" regiunea ce intereseazd, din c_uprins*l Transilvaniei, anume.llparl,ea ti.e nor"rl-est a ei, indicii <strong>de</strong> a,riditate scot in evid.en![, anii 1946'223

1948 qi 1950 ca fiind cei mai secetoryi. Dacd, se ia in consi<strong>de</strong>ra,tie -ln perioarlad.e vegetalie (aprilie - septembrie)' se constath, cd,, acest interval <strong>de</strong>bimpr seceta a fost puternicb,, ln afari <strong>de</strong> anii ---'-' qi in anut io+idar ma,i pulin accentuatd, <strong>de</strong>cit in aceqtia. "*i"uli,^rn partea <strong>de</strong> sud-vest, dup_d, datele provenite din staliunea Deva,in general pe1try tot intervalut 194r - igro qi in speciat pentru aoii1946 - 1950, inclicii <strong>de</strong> ariclitate indicS, secetd, priternic$. Cei riai u"."io.iani apar lnsd, aici 1948.q_i 1949. fnclicii <strong>de</strong> ariditate p.-r-il"J"i<strong>de</strong> vegetalie scot in evi<strong>de</strong>nld,, in mod. qi mai pregnant, "o""spoor6i""i Jil"t,in perioada cea mai import'antd,, peniru v€eti1ie, iir to.ti--ac"$# "u a d.h,inuit;i. i;399?st? regiune apare foarte evi<strong>de</strong>nt faptul-ci, b d,ni conlecutivi - 1946,1947 qi 1948 - ln perioada-<strong>de</strong> vegetalie plantele auaiut <strong>de</strong> suportai dsecetd,^ <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> puternicd,.regiun^,ii,ce^ ,^^jl-*"dulinteres 972d,,incuprinsur Transilvaniei, ariditateaa rost mare in special in anii 194b, 1946 gi 19b0. Aceeaqi situalie estecaract_eristicd,,qipentru per oa:la <strong>de</strong> vegeta.tie din aceqti ani. Eite aertjmarcairnsa ca In partea <strong>de</strong> sud. a. regiunii ce intdreseazd,,in podiqul rransilvaniei,datoritS, conditiilor climatice respective, seceta d tost *i,. pogro pronun_!at5, <strong>de</strong>cit in'celelalte_ lenlrupartea <strong>de</strong> nord-vest a fi,rii - satu Mare - este mai dificilsd,. se,fac5, o_ apreciere, _din lipsd <strong>de</strong>'ctate pentru-5--ain anii consi<strong>de</strong>rati.rJrn datele <strong>de</strong> care se dispune reiese insd,.cd,_in perroa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> vegeta,tiedin anii 94T qi .r19b0 seceta a fost creosebit aa p'uti"oica.3. CONCLUZIIDin cele <strong>de</strong> mai sus reies urmi,toarele :1. Punctele in care s-a cercetat fenomenul <strong>de</strong> uscare a pinului se3jt:jtl,lif^il L:.qr""- care., in mod normal, at un regim termic +i unregrm pluvromett'ic favorabil vegetaliei forestiere2' Datele meclii norm<strong>ale</strong> "refeiitoare la elementele meteoroloEice.h"-T:_qnl::d,.;i. -precipitalii,-aratl" cE stagiunite din cuprin;;i;;i.,-;l"icare s-au-t?::1""?"i9]l-i"fd,cut cercetilri asupra uscd,rii pinului, se'afld,srtuate rn provincia ciimaticd, D f b x; erceplie face sti,liunea, Dealuicetdlii (Deva), care -sep-r,ezint'd, ca o insurd,,'ate cerei condilii climaticefp:::p""q_p19yin9iei C f b x. . Staliunile din nord_vesturulare - {[rii _ 3;t"sint situate in provincia climaticd, C f tl x.*,_-^-1. jl-^^llrlllilatea-anilorconsi<strong>de</strong>rati, rg+B * 1980, regiunite respec_uve au pnmrt cantitd!1ae,gryc1pilalii mai mici <strong>de</strong>clt cantit-atea no"m'a1d,,care au reprezentat 48F-9b,9 o/, din aceasta. Au fost insd, qi ani cu p"ecilpita{ii exce<strong>de</strong>ntare.4. ln perioa<strong>de</strong>le _d9_timp aprilie-septembrie, consi<strong>de</strong>rate ca fiindcorespunz5,toare per oa;{e.i, <strong>de</strong> ve^getafiie; in a,nii 1.941 _ 19b0, precipitaEifei.l f:!!,-il g",ourul, d.eficftare ; iir staliinite din parte" ce"t"dre qi'in iele:lli:1-,r..:i-t "l l:g.runii cercetate in cuprinsut podiqutui Transilvaniei, <strong>de</strong>fi _cuere pruvrometrice au fost mai accentuate, aiunEind nini, la og-e(Proqtea r94.G), <strong>de</strong>cit-.in cererarte stafiuni. otil d#"r,-daii"it"l" ;iri;6:Sggig-g__?ydat.posibirttat'ea sd, se caracterizeze [imput in diferite sia1i""i!t^Ll 9t9r$rani pe.o gamd, foarte variatd,, in care predomind, insd, califlcatrvele<strong>de</strong> la ,,pu!in mai secetosrr pind, la ,,excesivhe secetosrr.224

5. Din punct d.e ved.ere al regimului termic, ln cursul perioad,ei<strong>de</strong> vegetalie din aceqti ani (1945-1950), cu rare exceplii, temperaturaaerului a avut valori mai mari <strong>de</strong>cit norm<strong>ale</strong>le, timpul caracterizlndu-seca fiind cf,,lduros sau cald.6. ln staliunile din nord-vestul !i,rii, din datele <strong>de</strong> care se dispune,reiese cd, regimul precipitaliilor a fost mult mai apropiat <strong>de</strong> normali,<strong>de</strong>cit ln staliunile clin potliqul Transilvaniei (98,2 * i07 o/, ,g tatd, <strong>de</strong> cantitateanormald, <strong>de</strong> precipitalii).7. fnfurpretarea condiliilor termice qi pluviometrice sub aspectulinclicilor <strong>de</strong> ariditate aratd ck in toate staliunile, ln perioada 1945-1950,indicii <strong>de</strong>.ariditate - atlt cei anuali, cit qi cei corespunzS,tori perioa<strong>de</strong>r<strong>de</strong> vegetalie - cu o singurd exceplie (Sibiu 1948) - au avut valori inferioareindicilor <strong>de</strong> ariditate normali. In tot acest interval cle timp, dintretoate sta{iunile consi<strong>de</strong>rate, seceta a fost mai intensf, in staliunile dinpartea <strong>de</strong> sud-vest a regiunii cercetate in podiqul Transilvaniei.II. CENCETARI OROPEDOLOGICE1. PR,IVIRE GENERAI/A ASUPRA OROGRAFIEI TERITORIUI-]UI,CU PUNCTE CARD PREZINTA FENOMENE DE USOABERegiunea ln care sint rS,spinrlite punctele cercetate este cunoscutf,,sub,numele rle ,,potl'qul Transilr.anieit'. Exceplie fac numai pinetelo<strong>de</strong> la Y<strong>ale</strong>a lui Mihai qi Foeni, situate pe dunele <strong>de</strong> nisip din cimpiaTisei, din nord.-vestul !5,rii, in care <strong>de</strong> altfel nu a existat un ,,fenomen <strong>de</strong>uscarett, <strong>de</strong>oatece uscf,rile constatate aicipot fi consid.erate, practic, ca unproces natural normal d.e eliminare.O caracteristicd, a acestei regiuni este c5, r'ersanlii <strong>de</strong>alurilor sintasimetrici, unul cu o inclinare mai mare (coasta) qi altul mai domol. Asimetriaaceasta nu se constatl numai la viile cu direclia nord-sud, celemai numeroase qi cele mai lungi, ci qi Ia cele transvers<strong>ale</strong>, mult maiscurte. Culmile dintre v5,i sint, <strong>de</strong> obicei, rotunjitc.Din punct rle ve<strong>de</strong>rc silvic, aceasti, regiune se caractorizcazh qi prinfaptul cd, a fost <strong>de</strong> mult timp ctespi,tluriti, gi cultivatS, agricol.Ea se prezintd, ca o reg,une <strong>de</strong> coline cu coaste rle inclin5,ri diferite- d.e la uqoare, c1e 6 - 10o, pin5, la 45' qi cu expozilii diferite.Diferenla <strong>de</strong> nivel dintre funclul v[ilor qi coamele colinelor, <strong>de</strong> obiceirotunjite, este in mijlociu <strong>de</strong> 50 - 70 m, maximele atingind chiar -100 m.Di:n cauzd, c5, terenurile respective au fost <strong>de</strong> mult timp <strong>de</strong>spbduriteqi cultivate agr{col in permanen![, solul <strong>de</strong> pe coastele rnai ]ungi gi cuinclin5,ri mai mari a fost <strong>de</strong>gradat prin eroziune qi aluneci,ri. Aceste <strong>de</strong>gradilri<strong>ale</strong> terenului au mi,rit mult inclinarea coastelor, pe multe locuriaceast-a ajungind pini, la abrupt.In aceste condilii oroped.ologice <strong>ale</strong> pod,i,sului Transilvaniei qi <strong>ale</strong>teritoriilor invecinate, in amrmite puncte cu coaste inclinate qi cu insola!,ieputernic5,, s-au creat condilii <strong>de</strong> mediu asem5nS,toare celor din silvostep5,qi chiar din stepd,. In asemenea puncte s-au qi instalat insule <strong>de</strong> vegetalieproprie acestor zone d.e vegeta!.ie.15. -l\.n<strong>ale</strong>le I.C.E.S.225

Arboretele <strong>de</strong> pin, situate in asemenea insule, au cel mai mult <strong>de</strong>suferit. Intr-a<strong>de</strong>vi,r, putictele cu fenomen <strong>de</strong> uscare intensd, sint in majoritatesituate pe versanli cu pante mari, cu expozilii sudice (Agirbiciu,Proqtea Mare, Axinte Sever, $eica Mare, Sabeclr Sisciori etc.).2. CERCETARI PEDOLOGICEDupil, cum s-& arhtat, mai lnainte, s-au cercetat princip<strong>ale</strong>le lnsuqiri<strong>ale</strong> solurilor din punctele cu fenomene d.e uscare a pinului.fn cele ce urmeaz[, se dau pentru punctele stud.iate <strong>de</strong>scriereasumari a staliunilor gi profilului solului, cu indicarea caracteristicilormorfologice d.e inter-es pentru <strong>studiu</strong>l cle fa!i.a) ,{girbieiu. fn arboret <strong>de</strong> pin negru ln vlrstd, <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> ani, peversant cu expozilie sucl-sud-estic5, qi inclinare <strong>de</strong> 45". Arboretul,avind. in[llimea medie <strong>de</strong> 14 m ,,si tliametrul mediu <strong>de</strong> 1? cm, prezint[,fenomenul <strong>de</strong> uscare. Dintre arbuqti au fost g5,si!i lemnul ciinesc, picluce-IuI etc.Solul este un cernoziom castaniu-<strong>de</strong>schis, <strong>de</strong> pant[, intrazonal,neclecarbonatat, profund., nisipo-lutos spre luto-nisipos in orizontul A,nisipos spre nisipo-lutos in D ; roca-mamd, o formeaz[' alternantele <strong>de</strong>straturi <strong>de</strong> 4isipuri qi marne pliocene, avind intercalate gi foile <strong>de</strong> crist<strong>ale</strong><strong>de</strong> sulfali. In punctul respectiv este un facies mai nisipos.Rd,dd,cinile fine <strong>ale</strong> pinului ajung pinS,la 80 cm arlincime.Solul are urmftorul profil : A. intrerupt, pe 0fi-A,5 clin suprafa!6,;A : 0 - 25 cmrA/C : 25 - 50cm, C/D : 50 - 60cm, D : sub 60cm.Dste parlial structurat qi suficient <strong>de</strong> afinat pe intregul profil.b) Progtea Mare. S-au f5,cut cercetd,ri in doui, puncte.1) In functul in care intensitatea procesului <strong>de</strong> uscare este maimici. Arboretul este format din pin negru in virstd, d.e 50 cle ani, cu consistenld,d.e 0,6 - 0,7. Are ind,llimea medie d,e 15 m qi d.iametrul mediu,Ia 1,30 m, <strong>de</strong> 18 cm. llintre arbuqti apar lemnul cfinesc, clirmoxul, pi,duceluletc. Punctul este situat pe un versant cu expozi-tie sud.-sud.-estic[,qi inclinare d"e 40o.Solul este un cernoziom castaniu d.e pantf,, intrazonal, ne<strong>de</strong>carbonatat,profund, lutos in orizontul A, pentru a <strong>de</strong>veni nisipo-Iutos sub50 cm, in orizontul C. La 1 m ad.incime apare un strat gros <strong>de</strong> nisip grosiertcu pietriq foarte md,runt.Solul este par.tial structurat in orizontul cu humus qi afinat peintregul profil. Roca-mamd, o const'ituie aceleaqi forma-tii pliocene ca qila Agirbiciu. llajoritatea rd'd"i,cinilor se opresc Ia ad.incimea <strong>de</strong> 50 cm.9) Al doilea profil <strong>de</strong> sol cercetat a fost situat ln mijlocul uneisuprafele cu cele mai multe exemplare uscate tle pin. Plrnctul este tot,pe coasti cu expozilie sud-estic5, qi inciinare <strong>de</strong> 4lf. In acest punctin[,]!imea gi cliametrul mediu <strong>ale</strong> arboretului sint mai mici. Solul esteasem5,nd,tor cu cel din ,,1-" doar cX stratul <strong>de</strong> nisip grosier apare la ad.incimea<strong>de</strong> 60 cm.c) Axinte Sever. Solul s-a cercetat in plantalia d.in d.osul Rombegului,pe uD versant ca expozitie sud-estici Ei inclinare <strong>de</strong> 40". Arboretuleste constituit diu pin silvestru gi pin negru, are virsta <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> anit226

tn5,lfimea medie <strong>de</strong> cca. L5 - 16 m qi diametrul mediu, .la 1130 m'<strong>de</strong> 2O cm. Exemplarele uscate slnt ttin amindoud, speciile. Dintre arbuqtis-au g5sit, in proporlie foarte micd,, socul qi lemnul ctinesc. Pe versantulopus (nord.-vestic ) arboretul este ceva mai frumos, dar totuqi sint giacolo exemplare d.e pin uscate. Plantalia este ficutd, pe terase. Trebuieptecizat' ci, cele mai multe exemplare uscate se gS,sesc spre culmea ingustS,a <strong>de</strong>alului.Solul este brun, slab poclzolit, format pe un strat gros <strong>de</strong> nisip pliocenic;este nisipo-lutos in orizontul cu humus gi nisipos in restul Plofilului.Sub 1m adincime ap<strong>ale</strong> un nisip albicios micaceu. Substratul litologicaici il constituie aceleaqi alternanle <strong>de</strong> straturi <strong>de</strong> nisipuri qi marnepliocene ca qi la Proqtea Mar'e. ln punctul stucliat aYem un facies nisipos.cI) Bazna. S-a stud.iat solul in plantalia <strong>de</strong> pin din spa,tele b5,ilor.Aici nu s-a observat fenomenul <strong>de</strong> uscare a pinului. Arboretul este situatpe un versant cu expozilie vesticd, qi inclinare <strong>de</strong> 15". Are consistenla0,9 - 1,0. Compozilia arboretului este 0,5 molid, 0,2 bracl gl 0,3 pinsilvestru. Uscd,ri nu s-au lnregistrat in acest arboret, cleqi nu s-a fd,cutnici o rd,ritur5,.Solul este un cernoziom castaniu-inchis, <strong>de</strong> pantfi,, intrazonal, ned-ecarbonatat,foarte profund, pe strate subliri alternative <strong>de</strong> nisipuri gimarne pliocene.Are urmd,torul profil : A. sublire, intrerupt, pe 0,4 rlin suprafaliA:0 - 37 cm,AiO:37 - S5cm,C:85 - 115cm,D:115cm.Texturavariaz5, muit pe profil, datorit5, alternanlei straturilor pliocene, astfella nivelul 0 - 10 cmlste milo-argilos, pentru ca Ia nivelul 20 - 30 cms5, <strong>de</strong>vin[ luto-argilos, iar sutr ad.lncimea <strong>de</strong> 1m, milo-lutos.Solul este bbgat in humus in orizontul A gi bine structurat. Esteafinat pin5, la adincimea <strong>de</strong> 85 cm, uncle incepe orizontul C.e) $eiea Mare. S-a studiat solul in planta.tie_ <strong>de</strong> pit neg_ru tnvirstd, i1e-50 <strong>de</strong> ani, cu in5,llimea med.ie d.e 14 m qi d.iametrul mediu la1,30 m <strong>de</strong> 20 crn. Punctul este situat pe o coastd, sud.-estic5,, cu lnclinarea<strong>de</strong> 45'.Solul este asem6,nd,tor celui <strong>de</strong> la Agirbiciu. Are urmil,torul profil:A" pe cca. 0r4. S, A : O - 2,7cm, AiC - 24 - 36 cm, C '- 36 cm. RH,d-5,-cinile groase qi fine ajung qi la 50 cm adincime.f) Sabed. S-a stidiat solul in partea esticd, a perimetrului. Arboretulqi condiliile <strong>de</strong> sol sint asem5,n5,toare ln general cu cele d.e ia Agirbiciupi Proqtea Mare.g) Toneiu. Cercetarea solului s-a fd,cut intr-un arboret tle pin silvestruqi negru in virsti, <strong>de</strong> 60 <strong>de</strong> ani, in5,llimea medie cle 16 m qi diametrulmediu <strong>de</strong> 20 cm. Consistenta 0,9 - 1,0. Arboretul este pe un versantcu expozitie sud" - sud-vesticH, gi inclinarea d.e l-0 - 15o.in sirbarboret se intilnesc : salcimul qi gorunul, iar d.intre arbuqti:m5,cequl, pi,ducelul, lemnul ciinesc etc. Num5,rul exemplarelor cle pinusca.ti in acest punct este foarte mic.Solul este un cernoziom castaniu-<strong>de</strong>schis, <strong>de</strong> pantd, int'razonal, ned'ecarbonatat,profund, luto-argilos, pe marne qi nisipuri pliocene, est-e stru_cturatqi afinat in A qi A/C, avincl qi uqoare cr5,pH,turi <strong>de</strong> secetH, tn C'- ul<strong>de</strong>ln maina d.ezagreg-atd,'apar concieliuni d.e CaCO* care au diametrul pin6Ia 2 cm. Concreliunile apar sub nivelul cle 40 cm adincime.227

h) V<strong>ale</strong>a lui llihai. In plantalie <strong>de</strong> pin silvestru in virstd, <strong>de</strong> 45d.e ani, cu lnh,llimea medie cle 12 m gi diametrul mediu d.e 22 cm, numd,rulexemplarelor uscate este red.us. Solul s-a cercetat pe o coam5, latd, <strong>de</strong> dund,nisipoasd,. Este crud., cu inceput d.e formare a unui orizont A gros <strong>de</strong> 8 cm ;sub 1 m adincime se gisesc patru straturi ruginii qi mai compacte, cu grosimeamedie cle 4-5 cm qi distanlate intre ele cu 10-20 cm. Majoritatearir,il5,cinilor pinului se opresc ln primii 50 cm, tlar ajung qi sub 1 m.i) Foeni. S-a cercetat solul unei plantalii cle pin negru cu rareexemplare <strong>de</strong> Pinus banksiana.Plantalia, ficutd, pe dune <strong>de</strong> nisip, este in vlrstd, cle 50 <strong>de</strong> ani, arein5,llimea medie <strong>de</strong> 13 m, iar diametrul mediu <strong>de</strong> 18 cm.Solul, pe o dun5, lat5, <strong>de</strong> nisip, este brun-gd,lbui, pod.zolit, foarte profuncl.j) Sisciori. Arboretul d,e pin studiat este situat pe versantul clreptal riului Sebeq qi se intinrte pe o distanfd, <strong>de</strong> 5 km, incepind d.e la comunaSd,sciori spre sud., pin5 la satul Ci,pllna. Initial acest teren a fost completplantat ci Pi,nus' silaestris ,si Pi,nui ni,gra. li prezent, plantalia s" nteolio"numai ln citeva puncte. Punctul cu suprafata cea mai intins5, este la,,Coconea", peversantul drept al piriului Brd,cl5,!elul, afluent al Sebeqului.Pinul din cliferitelc grupuri are virsta variind. intre 40 qi 60 cle ani.Infllfimea meclie este <strong>de</strong>-10-- 72 m,- iar diametrul mediu i8 - ZO cm.Solul a fost cercetat in trei puncte. In punctul Coconea, pinetul este peun versant sud.ic, cu inclinarea d.e 45'. SoIuI este un podzol secund.ar d,ed"egrad.are, cu A, <strong>de</strong>zvoltat (coborincl chiar sub 50 cm adincime) gi avlnd.caracter scheletic sub 30 - 40 cm. Este format pe micaqist-gnaise.k. Ilealul Cetilii din Deva. S-a stutliat solul in trei puncte.1) ln dosul cetd,lii, pe un versant cu expozilie nord - nord,-estic[,qi inclinare <strong>de</strong> 15o, cu cele mai multe exemplare <strong>de</strong> pin negru uscateDste o plantalie cle 20 - 25 cle ani <strong>de</strong> pin negru, molid gi salcim, cuind,llimea medie <strong>de</strong> 8 - 9 m qi diametrul med.iu <strong>de</strong> 13 cm. Suprafala soluluieste inierbati,.Solul este brun, slab podzolit, <strong>de</strong> pant5,, mijlociu profund, cuorizontul A sub.tire, Iutos, format pe and.ezite. Conline mult pietriqmirunt, in<strong>de</strong>sat aqezat, dar totuqi cu drenaj intern bun I este semischelet,in primii 40 cm qi scheletic mai jos ln B/D, und.e este gi foarte compact.2) Tot in dosul Cet5,!ii, in arboret cle pin negru tle 35 d"e ani, culn5,lfimea med,ie d.e 20 cm, diametrul med"iu d.e 26 cm qi consistenla 0,7.fn acest punct se mai intllnesc : carpenul, salcimul, cornul, frasinul, jugastrul,teiul, cirequl, salba mo<strong>ale</strong>, lemnul ciinesc, stejarul, curpenul, soculetc. Numd,rul exemplarelor d.e pin uscate aici este foarte red.us, d.eqiexpozilia qi inclinarea sint aceleagi ca la punctul 1.Solul este brun <strong>de</strong> coastd,, ned.ecarbonatat, profund, lutos in orizontulcu humus, argilos in C, format pe calcar marnos.3) Acest punct este situat intr-un arboret asem5,nf,tor cu cel <strong>de</strong>la punctul 2, cu <strong>de</strong>osebire cd, aici apare, gTupat, qi pinul silvestru. Semai intilnesc, pe llngi, speciile intilnite Ia punctul 2, gi salbd, riioas5,,d.lrmox, alun, nuc, paltin <strong>de</strong> clmp etc. $i aici exemplarele uscate sint innum5,r foarte red.us. Arboretul este pe un versant cu expozilie nordicfl, cuinclinarea <strong>de</strong> 10'. Solul este brun, slab poclzolit, <strong>de</strong> pant5,, foarte profund.,luto-argilos, bine structurat ln orizontul cu humus, mo<strong>de</strong>rat compactfur B ; pe o mare parte ttin profil solul este bogat ln humus.228

Substratul litologic la fel ca la punctul 2.l) praid. S-a cer<strong>de</strong>tat solul intr-un arboret <strong>de</strong> pin negru.qi silvestruin virdte, <strong>de</strong> 40 - b0 d.e ani, cu ind,llimea metlie <strong>de</strong> l-4 m qi cliametrulmed.iu d.e 20 cm. Arboretll este situat pe un versant cu expoziliesud-sud-estic5, gi lnclina,rea <strong>de</strong> 40". Aici mai apar pd,ducelul, porumbarul,md,cequl, lemnul ciinesc, salba mo<strong>ale</strong>, jugastrul'Soiuletc..este brun tinir, cle p6cluie, ae pantd,, scheleto-pietros sub40 cm, cu pietriq rulat <strong>de</strong> conglomerat pliocenic; este md,mnt structuratqi afiriat d primii 40 cm, und.-e se op_reqte gi majoritatea rd,tldcinilor.R,d,dd,cinile fine ajung qi la 70 cm ad,incime.m) Orlorhei. " S-; siucliat solul in punctul Cerlq,t' cu arboret <strong>de</strong> pinnegru qi silvestru in virstil <strong>de</strong> 55 <strong>de</strong> ani. Are inl,Ifimea meclie d.e 13 mqi tiametrul mediu <strong>de</strong> 22 cm. Aici mai ap_ar: qi lalba^moa,leceariioasd,,salcimul, jugastrul, stejarul, dirmoxul, pd,ducelul, frasinul, -md,cequletc.Arbore--tul este situat pe un versant vest - sud-vestic, cu inclinarea<strong>de</strong> 40".Isolul este asemi,nS,tor cu cel <strong>de</strong> la Praicl, lnsi, mai evoluat, mijlociuprofund, format tot pe conglomerate pliocene.n) simeria. Punctul <strong>de</strong> cercetare a solului este situat intr-un-gru1<strong>de</strong> Pinks banksianarin care s-au observat fenomene d.e uscare (exemplareleuscate au fost extrase gi au rd,mas doar cioatele). ln.subarboret s-au- gd,sit ;frasinul, ulmul qi jug'astrul, iar dintre arbuqti : slngerul, alunul, lemnulciinesc. I,itiera aproape inexistentS,.Din toate aceste^ puncte cercetate pe teren s-au riclicat probe <strong>de</strong>sol care au fost analizate in laborator.R,ezultatele analizelor <strong>de</strong> laborator sint clate in tabelul 7.Analizind cele ard,tate mai inainte qi tatrelul 7, se pot trage urm6-toarele concluzii.a) Solurile arboretelor d.e pin cu fenomene <strong>de</strong> uscare sint variatedin foarte multe puncte <strong>de</strong> ved'ere, d'ar in t'oate cazt:rile- prezintd' condilii'care pot <strong>de</strong>termina un regim hid.rologic puternic in perioa<strong>de</strong>.<strong>de</strong>ficitarpreluigite d.e secet5. Aceas-ta este sing:ura trd,sd,tur5, care uneqte solurilepunctelor cercetate,Fiecare caracteristicd, in parte, ca profunzirnea, textura, conlinutulin humus, cel <strong>de</strong> sd,ruri solubile qi d.e earbonali alcalilo-p6minloqi, c?!?-citatea <strong>de</strong> schimb cationic etc., are amplitudini atit <strong>de</strong> largi tle varia,tiela solurile cercetate, incit nu dd, o bazb" sigur5, pentru fixarea cauzei fenomenului<strong>de</strong> uscare i, pinului. Un rol hotiiitor au aceste calacteristici $ialte insuqiri <strong>ale</strong> solului, cind. aclioneazfi, simultan, in sensul ardt'at'mai sus.b) solurile arboretelor cu fenomene d.e uscare sint in mod. predominant<strong>de</strong> tip cernoziomic, <strong>de</strong>ci stepic gi silvostepic, ins5, int'razonal, profun<strong>de</strong>qi chiar f6arte profund.e, <strong>de</strong>stul-<strong>de</strong>-afinate qi structurlt-e.in orizontul A,cu conlinut <strong>de</strong> irumus qi'texturi-variate p-e profil. Existd,.insi qi soluri d.etip pocizolic (SS,sciori), pe care fenomenul <strong>de</strong> uscare a pinului s-a manifestat<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> intens.c) Panta terenului, care d.eterminS, scurgerea <strong>de</strong> suprafald, rapidd,ta apeir'are ' un rol <strong>de</strong>terminant, ln provocarea fenomenului d.e uscare.at Solurile punctelor cu lenomene <strong>de</strong> uscare prezintS, un drenajintern excesiv, claioritd, unor comploxe <strong>de</strong> c wze, ca : textura nisipoasi229

\fr@moco=f'€€r3rF€@*r\oc)Fi\€oaInrr+- *' ,.i -iIIIF EE,A;vtr-H? I 9 ? ocl\ -- c) c) c c)ro- cQ = €€ r r r r i,i - ra a o.ad m c r. c.idI I I I j.i' ..i 6 o.i,j^ -'1+.4 =6EUlltrtrtlttrtrttltl9-aI | |€-clillitrrrtltltlttlattrqrEOOl!rllrrr;rlittttlllllllllillll?L,, -{€ at &m cD .-;; + r €.{^r-i o -i o ,ij d J;; J .i -;:.- sRd&: "')l uf4 , br\/ c,! q-I cl 6 Cs m it ora o o cil sra@- m^ al t\ €p - cc No - N i a$(: *': IO N Vaa .+ A O c:J)mCOi+aia!-INI\ :: 1 N f-= cO n Fo @ s m @Fm^ f,: ci 1 .2N or + mm ; + o ncat ,i * n d,+ .i ciciri ei d d,j.iN: !C i N'-2rycl * OiQ n of:6r + sal$ NN- .a :: Z O Oi- 6 m -O -.rri '; ,i -.i 'd ri j { r.ici .i ..i ; 3dN?? I i $r s cr$o m =f rNm2..a^ c- n- oo-m- cg- -1 €- ;i r o iri: € d 5 jqi oi oirtjN - m rd 6i oiirim'. v .iN - fi .r +ccN=zI: .? q rc rN ra a pO C yo: co5 :l ? ae c? \6-c" q { q1q'::-= \3 ti c ro ti=- :: '--Oi C-Sc -.D- r . Nc-30 3crc o-=i =-=! --.-f --.^^.-616- =Nc.- :-;: iii ;1I;-6=:&i.5:;--3llrr llit lttt tttt tltt tlil rirr"-; 9- CtOOFvr\C-C3 ---- O:)$3 -;ntniAl€ *\+clOCOO -s66Fs],230

@mNC)rO -t\rO€ C-'+i.e-t^;,i^{."1 s..t .! m^r: n ". ?jaorii /,@(ac":m =-cJ666ccs €a!o€r r@@nno6lnscisc>s 6;3 g 5 R F:3 S S-g- -:- g:? F;;i:;; Z J. ;. ;; ;- ,; -j ": e?j "tr€a----N NF--F nCll - mmc;3;SX ;3=A;'- a-F-& { a3I;:j ;;"j oJ;; + ${{ =n Fj'ddm6co coo6)co€Io-r-@-a(o-1b.@.N(f)cD cnr$rn66€ @CO.+'.0i€mmmN3nNm- ; M@@m1nm^€@6OrCilr6rr$@6rOalCOm-ra*€€€6ln-'1q?iiolioi=OO+ddAid6{.,^\ n or\:6 \-,FroOFAiHdalNgF;5: 5*-fF R,*& n =:o;:i"1:;;;;;'i;bo d .id'dncioCIF$@c!)(ooonnonnnraOnn6roroIIIIIIllllII!:t\dI o'a | |'rrollttltllll IIlII ttl ttl lll tl ltttllttrl rrtll lll ltr rtl tl tllrltllrlllttrllx)llttllliOi€cni c ios icl

v44,ts6 WJ30 9tz tW e$ 86 9n 92292tt 92E 93092, W et6 %A 9+09+Z9+45+69489& El gq s111Gralicul 2 - varialia grosimii inelelor anuare la pinul negru din arboretul <strong>de</strong> la$eica Mare.

qra<strong>de</strong>I1', 1zd122 12ti20 It9 t8 1t7 1I0tl/a r i a I ia f o m p e r at'u r I indicelut <strong>de</strong> aridila/et/-^: -t:- ^-..:^. laltil0r.---.-. vol td!1d ytqLtPt,, cTe$lent anu<strong>ale</strong> in qrosimet8 1#1 ,/,1/\t\-r'^t,"a-.r^tt2 1.l,1 1 l IJoJT{,j IIntlllilt20,, llirIr, ltltoo It,laItt'l.as0 I ',60 liII1, "'10 1I I {IIJ20 1I6l'i)tlrlnl112/92t /!i5':A/1 /.t \/\,/ v./.\. ,-.\.2'\ 7'\t92d t930 /9321931t9"?5 t936 t940 t912 t914 t946 t948 t9JC /952 aniGralicttl3 - \'aria{ia c.reqterii anu<strong>ale</strong> in grosime, ir-r func}ie <strong>de</strong> conclitille <strong>de</strong>temperaturi ;i precipitalii (Oristie)233

Vartafta lemPeralunt,, tndtcelur <strong>de</strong> andi<strong>ale</strong>/d r, a.t r d Prec t pr latii I or- crc$ferrr anuele in grostme222l20t9/'ql70t9 It8 llt/t6t3 ḷti 1t,1I)l//2n{jtt.r'a-- - -It/l!r/' \ --- ...tt \r/,/\ /\/ \/tB0{Ijl It60t10aajIIMI I I80601020l t.1..IIIJ JL0B6JLj?\ 'r\ f0/t22 t9t4 /i:6 i:2t /9i0 t9i2 /9i4/q.?6t9J8 /940 t912 /944/916t948 /9J0/95?Gralicul 4 - varia{iatn\cre;terii anualc in grosime, in funclie ds condi[iile cle temper.aturiii precil)italii (Dealul Felii)

Drofil led.us, caracter scheletic, subsol din pietriguri lipsite <strong>de</strong> cap-ilari-[aiq-"t". adtr"t, in parcul Staliunii I.C.E.S. Simeria s-a uscat Pi'nusbanisi,ana pe un soi d.e 1unc5,, in grosime .tle1 m, situat pe un pat grospe pietriq, a,proape lipsit <strong>de</strong> material pil,mintos.III.CERCETARI FIZIOLOGICEa) varialia ere;terii in grosime a arborilor din pinetele cu fenomene<strong>de</strong> uscare intensi. Pdntru a s"e putea stabili mS,sura in care fenomenul d'eou"""u in arboretele d.e pin a fost d,eterminat <strong>de</strong> cf,tre starea t'impuluiain anii ultimului <strong>de</strong>cefru, <strong>de</strong> cind. a inceput sfi, fie semlalat, qi. mai<strong>ale</strong>s d.in anii 1945 - 1948, ani d.e secetd, excesivd,, S-a analnzat grosimeainelului anual pe o perioattd, mai lungd,, la un numd,r cle 12 arbori, gi anume :io arbori din iineful <strong>de</strong> la geica M-are, 1 arbore <strong>de</strong> la Or5,qtie qi 1 arbore<strong>de</strong> Ia Dea1ul Felii, din Ocolul silvic Dobra.Din arborii <strong>de</strong> Ia $eica Mare, 4 (A'-AB $i Aro) erau in curs d.e uscarela data cind au fost tiiali pentru a fi bercetali qi 6 erau compl"! Vlq:ioqi. A"uo"ii <strong>de</strong> Ia orb,Etie gi Dealul Felii au fost complet uscali qi t[iafiin- anul premergd,tor cercet'irilor.Cu *clatele otr,tinute s-au construit graficele 2, 3 qi 4'Din aceste giafice te'oltk mai multe aspecte importante :- intre Staiea timpului dintr-un anumit an gi grosimea ineluluianual din anul respectiv existi o strinsd, corelalie I- creqterea in grosime a exemplarelor d..e pin cercetate a fostfoarte activd, in tinere!"e pind, in jurul unei anumite virste, cind. aceasti'cregtere incepe si, scarii -accentuat; aceastd, scd,d.eresto continui,; pind'in ultimii ani;- qi ln etapa creqterii active _aufost ani secetoqi, _clnd"grosimeainelului i,nual a ?ost mai micd, <strong>de</strong>cit cea din anii normali, d-ar acea-sti'a;"sir"; se menline totuqi mu]t- superioard, celei din etapa creryteriloried.use, chiar fa!d,'d.e gtosirneainelului anual d"in anii buni' din aceastil etapd'-;- la arbilrii c"e n* s-au usca,t $i a,1 <strong>de</strong>pil$it virSta cle 50 d.e anitcu o stare d"e vegetalie bun5,, grosimea inelului anual a inceput din nousd, --' creasc5, - - arborii An - A, <strong>de</strong> la $eica Mare.bi Cereetilri u.r.piu ciriulafiei sevei la pinul negru..Circulalia ,sev-eis-a urmi,rit Ia exempiare d.e pin negru sa,nf,,tbase qi in cliferite^gradf d'errs"r"u a coroanei prln metocta lnject},rii cu solulie apoasfl, <strong>de</strong> fuxind,, inconcent"alie d.e 3 6/o. Iniectarea aiborilor s-a f5,cirt cl aparatul Serrircef-Msbrzecki timp <strong>de</strong> 3 qi"6 ore, dup5, care exeinplqelg experimentate aufost t5,iate. Penetralia' colorantului s-a reconstituit clup5, ron<strong>de</strong>lele confeclionatedin jumd,tate ln jumd,tate_-d-e metru.Din aceste experiente, s-a d.oveclit cd, la pinul negru circulalia seveiin rlecursul zilei afe o v{tezd, redusd, <strong>de</strong> 0,58 -- 0,77 m pe orf,. Datoritflro"*t"i fapt, ei pot intra u$or cu un d,eficit cle api, in perioada <strong>de</strong> secet6'Pe md,sura uscd,rii progresive a coroanei, vlteza <strong>de</strong> circulalie a seveiin arbori sca<strong>de</strong>, dup5, cum urmeazd, :Arborii din coroani, uscati - 0,49 - 0)+3 m/,ory,, ,, "it1i !12 ,, ,t ,,-'r', 'r', !r27^ ^ ^- *lor3314 ), ,, ,)- 0,06 - oro9 m/ori235

Aceasta ne indicd.cfl pinii intrali in fenomenul <strong>de</strong> uscare inregistreazilo sl5,bire fiziologicd, gare ,qu le-,mai permite'o suficientd, apro'vizionarecu apH,, fi cond.uce la ofilirea ror p6rmanentd, si uscarea totalfdupd, ce ^pierdpeste 50 o/o din frunzi,;ul loi, cind practic circulalia apeiin lemn inceteazd,.c) cereetiri asupra dinamicii apei din remn la exemplarele <strong>de</strong> pinrug_rq. sdnrtoase ;i in curs <strong>de</strong> useare. ln ve<strong>de</strong>rea explibdrii mersuiuiusc5,rii pinilor s-au intreprins o serie <strong>de</strong> cercetS,ri referitoi,re la continutulit rpq al lemnului tulpinii Ia exemplare sh,nd,toase qi exemplare in riiferitef-aze <strong>de</strong> uscare. rrmiditatea lemnului s-a aflat prin metdda epruvetelor.in acest scop, tulpinile arborilor tuatr in cercetaie au fost sectionate din2 m tn ? ry,ia, din ron_4elele oblinute s-au confeclionat -pil;;;; tifiil -acestea). tuizone aIe iemnului (alburn, driramen ,si zona <strong>de</strong> trecdre htreAcestea au fost cintd,ritc la fa\a locului qi apoi s-au uscat la termostai,clupd, care s-au recintd,rit din nou. Diferen.{a o61inutd, s-a fotosit la calculuiumiditi,fii lemnului in procente, raportati, ia ma'sa lemnului ver<strong>de</strong>, Md,suritoriles-au executat la_exemplare din planta[ia d"e la $eica Mare (raionulIrediaq), in diametre <strong>de</strong> 14-18 cm, ind,Ilimi'<strong>de</strong> 10 - i4 m qi in virstd, <strong>de</strong>cca. 60 <strong>de</strong> ani.,", ,F".cunoaqte 9d,pinii sint foarte sensibili Ia secetere <strong>de</strong> primd,vard,,atit clinainte, cit qi clupd, infrunzire. Md,surd,torile intreprinse ln- tuna maiau ard,tat c5, ln aeest timp la pinii si,nd,toqi alburnul eite foarte bogat inapd,, iar d.uramenul.lnregistreazd, o micqorare a acesteia. Dacd, pinli"au ocirculalie activi- prin alburn qi pentru'a face fa!d, ra marele c^onsum <strong>de</strong>apd, necesar producliei <strong>de</strong> masd, vegetativd, consumd, qi o parte din rezerva<strong>de</strong> apd, din d,uramen.rrn cleficit <strong>de</strong> apd, in aceasti, lund, se rd,sfrlnge asupra std,rii <strong>de</strong> sd,niltatea pinilor. or, ln primi,verile din anii L9+7, {g4g qiioso s-au inregistrat,mari secete, care au urmat clupd, toailne gi ierni excesiv'<strong>de</strong>uscate.Reconstituind produolia dc lujeri din aceqti ani se constat5, cd, ea a,fost aproape normald,..Rezu_itd, ca pifrii nu sint ailaptali la asemenea secetd,,ei neputind s5,-qi.restringd, <strong>de</strong>cit intr-o mdsuri, redisi, produclia vegetativi,qi ca atare intrd, ugor cu un <strong>de</strong>ficit <strong>de</strong> apr,, care ddzld,nluie pro-cese <strong>de</strong>uscare parli<strong>ale</strong> sau tot<strong>ale</strong>..rn luna septembrie, dimpotrivd,, cantitatea <strong>de</strong> apfi, din alburn sca<strong>de</strong>qi cregte cea drn duramen. se oglin<strong>de</strong>qte astfel faptuil cunoscut cd, piniiau un consum {e apd, redus qi ci ei in acest timp pot sd, acumule ze apa, induramen. Tot din aceasta se mai <strong>de</strong>duce ci, pinul elste adaptat la condiliilesecetelor <strong>de</strong> la finele verii gi lnceputul toamnei, cind ttefiiitul d.e apd,'dinsol are un efect mai redus asupra vitalitd,lii lui.^ Pentru a se prod.uce o uscare artificiald, a pinului s-a practicat in pH,dureascroviqtea (raio:rul snagov),la exemplare ln virsth, d6 cca. b0 d.6 ani,o izolare a rd,dd,cinilor cu un balot <strong>de</strong> pd,mlnt in razil <strong>de</strong> 1 m. cu ad.incime<strong>de</strong> 1 m, care a fost lSsat s5, se usuce in ier. rra aceste exempldre s-a produsun consum al apei din tulpind, pornind. d.era baza ei qi apoi treptat <strong>de</strong> josln sus. rn asemenea condilii, fenomenul d.e uscare a coroanei se manifestd,pe timpul verii, lntr-o perioadd, uscatd,, in <strong>de</strong>curs <strong>de</strong> 10 zile, <strong>de</strong>ci pinulpoate intra ugor intr-un proces <strong>de</strong> ofilire, daci umiditatea din sol scatteexcesiv in perioa<strong>de</strong> relativ reduse.236

in ved,erea urmiririi mersului procesului <strong>de</strong> uscare a coroanei pinuluis-au practicat, in acelagi loc, si alte meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> vi,tS,mare a arborilor,ca in6larea, g|,urirea tulpinii sau letez<strong>ale</strong>a tulpinii. ,S-a, observat cd, incazul gd,uririitulpinii arborilor qi a scoaterii ior cu balot <strong>de</strong> pimint-slp-usapoi u"scd,rii, fenomenul uscd,rii coroanei incepe <strong>de</strong> la virful ei, ln celelaltec6"zuri usca ea afecteazl, aproape <strong>de</strong>od"atd, intreaga coroan[.La pinii in curs <strong>de</strong> uscare naturald,, avind' coroanii 7l+, -712,3/4.squtotal uscitfl, (sau tulpina incfi, in via!fl,) se produc in lemn <strong>de</strong>plasd,ri <strong>ale</strong>umiditd,lii lemnului, care sint in funilie <strong>de</strong> intensitatea uscilrii coroanei.Astfel, Ia arborii ci t1+-t1Z din coroand, uscat[, caltitatea cle ap], dinlemn nu suferd, sci,<strong>de</strong>ri atit <strong>de</strong> mari, care sd, impiedice revenirea 1or incazul unei refaceri a umiditillii lemnului. Arborii at 314 d.in coroand, uscatS,sau total uscati, au modificilri ireversibile, gi se usuci, inevitabil.ln acest ultim caz, avind. frunziqul red.us sau complet uscq,t,.arb91iinu mai sint in milsur5, s5, foloseascd, apa absorbitd, d.e r5,d.d,cinile incd, lnviald, qi transportati, ln tulpinfi,. Din aceasth cauzh se produce la bazatulpinii o inhibi,re puternicS, a d.uramenului, fenomen cunoscllt in literatur5'sub d.enumirea <strong>de</strong> duramen umed.d) llisurdtori <strong>ale</strong> intensitilii transpirafiei la pinul negru_ v[timat.in plantalia d.e la $eica lfare slau produs diferite vit[md,ri <strong>ale</strong> pinuluiprin gd,uriiea tulpinii pe o intin<strong>de</strong>re d.e Il4, Il2 qi 3/a.din circumferinlatrunclhioloi. L.,a aceqtia s-au fd,cut misuri,tori <strong>ale</strong> intensitd,lii_transpiralieiprin metod.a lujeritor tiiali (Huber-Ivangv) ct9la acelagi nivel al coroanei.s-a constatat cd, arborii vf,,td,mali in prima faz6, au o intensitate <strong>de</strong>transpiralie mai mare <strong>de</strong>clt cei nevd,ti,malL Aceasta ne inr1ic5, cd, in cazuluti";'"niri a swei, pind nbgru se d.ebiliteaz5, puternic. ln"""i cazul unor v5,ti,mh,ri "i"""f*1ili grave, teahzat'e in experienlele noastre prin gH,urirearepetatd,, inelarea, cl6zrd,tlflcinarea qi retizarea tulp_inii, se manifestd, ocoborire intensS, a transpiraliei, care insd, nu mai ad.uce nici un folos lnrefacerea arborelui, ci ri,ai 6urfnit a,ra,td, o puternicd, sld,trire a vitalitd,liipinilor - v5,t5,ma!i.Din acest6a relzr:Jtd, c5, pinul clin staliunea dati, nu are p-roprietatea<strong>de</strong> a-qi restringe transpiraliain <strong>de</strong>cursul unei stinjeniri a circulaliei sevei,oeea oe il face sonsibil la secetii,.e) observalii fiziologiee ;i eeologice i1 Iegituri eu fenomenul <strong>de</strong>useare'a pinului.'Usc5,rile tle pin,semnalate d.upd, rperioa_da

ln concluzie, se ved.e ci, secetele din anii Lg4b*1gb0 au avut efectevdtilmd,toare asupra pinilor din teritorii cu un regim normal <strong>de</strong> plecipitaliiin anumite staliut insorit_e, cu soluri avind o mici capacitate he rdlineiea apei qi und.e ei ln cursul <strong>de</strong>zvoltd,rii lor nu s-au adaptat unor conditii<strong>de</strong> uscd,ciunexcesivi,.IV. CITEVA CONSIDBRATII FITOGBOGRAFICE,[Tijpna uNoR puNCTB cu FENoIIBNB r]B uscARH A pIr[uLUrvegetalia din cuprinsul gi dinafara arboretelor <strong>de</strong> pin cu fenomene<strong>de</strong> uscare_ ne oglin<strong>de</strong>qte caracterul condiliilor d.e mediu din punctele respective,dup5, cum rcr,rtltd, din urmS,toarele liste.a,) Arboretul <strong>de</strong> la Proqtea Mare. Arboretul se afld, pe un versant,cu o, panti, d.e 40-45o/o, expozi\ic sudici,, gi altitucline <strong>de</strong> BbO-a00 m.lncondiliile <strong>de</strong> sol ard,tate qi_ <strong>de</strong> insolalie puiernicd, s-a instalat o vegeta.tie<strong>de</strong> silvostepi,, cu o serie <strong>de</strong> elemente c-aracteristice :Quer cu,s gt ub es cen s, W i7ld., II lmu s pr o cer a Salisb., U . s ub er o s aMoench.,Pirus communis T-t.,_Ligustrum autgare L., EuonynLus nerucosa scop.iCrataegus monogyn& Jacq., Rhamnus cathartica L] prunus spi,nosa f,',Amglgd,alus nana rt.; iar.dintre plantele erbacee : lestuca aar,esiaca scht.i4:_ pseudootsina fl.adlLt _agropyrim intermed,,ium rrart., Melica ci,riata T-t.',Phleum boehmeri,i,lYJb., Brachi,pod,i,um, pi,nnatum p. Beauv., Koelerianistata _F"I*., coroni,lla t:aria r'., DorSlcnium herbaceum, yilJ.r'Di,ctan1,nugfr.aninella !;,Cqrytayul,a si,biri,ca IL., Inula euri,fol,i,a L,., Euphorbi,a cypari,s-*ias L., ri'lipendula henapetala, Agrimoni,a eupatoria T-,., vironi.co oihi,d,oeaCrantz., Jurinea transi,laani,co Spr. etc.ln <strong>de</strong>cursul evoluliei arboietului <strong>de</strong> pin qi ra addpostulacestuia s-auintrod.us specii tipic forestiere, din arbore{-ele natur<strong>ale</strong>-invecinate, situatepe, versanlii.. mai pulin -insola,ti sau in vilcelele din cuprinsul plhnta.tiei,intre care _gd,sim exemplare d6: Qwercus yrcl,ra,cn T,ihl., -e. rohu,i L., Anci9{ry!?.9!!ig Tt.r_A.cer platanoi,<strong>de</strong>s T,., trrari,nus ornus Lt., -Juglans y6gia Tr.G?lbeticit), Robi,ni,a pseud,acacia' I_t. (plantat), Cornus iangui,nia L,.,viburnuml,antanaL., Euonymus eur'opaeir,,., cgiisus ni,gri,cans i-,., ctematiioitalba rL., etc. De asemenea, s-a instalat qi b pf,turh erbacee'<strong>de</strong> qleau,care se amestecS, cu elementele din poieni qi arborete <strong>de</strong> silvostepi, ca iBrac_hyp-od,ium si,laati,cana Trud.s., caien pi,t6sa, Grechoma hed,eracia,'Gal,eobd'olonluteum,Anemone memorostr, a. raninculo',i<strong>de</strong>s, coryitatis sp., isorume3r:Faeu_m.L., E_uphgrbi,amygdaloi,<strong>de</strong>s L., Geranium roberti,anum Lr.,Baluiu glutittosa L., Pulmonaria offici,nalis Ir., Mi,celi,s m,ural,,is etc.Din informatiile culese, confirmate prin examinarea cioatelor inch,existen-te,_rezult'd' cr pini la'ir.irea fenominului <strong>de</strong> uscare, plantatia eraformati din pin negru 0,7^-0,8 gi pin silvestru 0)2-013) du exemplaredisenrinate <strong>de</strong> stejar pufos. ln anul l-gsr, in arboret au mai'rdrnas aprbapenumai pilul negru gi exemplarele d"e stejar pufos iar arboretul are^o co-nsistenla<strong>de</strong> 0,5*0,6.b) Arboretul <strong>de</strong> la $eica Mare. Arboretul este instalat pe un versantcu pante <strong>de</strong> 20*4-co/u expozilie generald, sud-vesticd, pind, la est-nord-esticd,qi altitudinea <strong>de</strong> 350-400 m. Pe suprafete cu expozilie sudicd, se giseqteo asocialie tipici <strong>de</strong> step5, ctt sti,pa; pe''cele cu-expbzilie nord-eJtici,'qi238

esticd, o asocialie <strong>de</strong> silvostepfl cu Attdropogon-gryllus.L. Din cauza pante.imai pulin inclinate,;i tleci scurg,erile d.e suprafaJ[ mai reclu,se aici,,aceast*ultili5,'asocialie se <strong>de</strong>osebegte <strong>de</strong> cea arb,tath, Ia Proqtea_s._1"_", <strong>de</strong>oarecedin elementelb s<strong>ale</strong> floristice lipsesc Quercus Ttubescens Willd. ,si Amggd,alusnana.Arboretul d.e aici a fost constituit din pinul negru gi pinul silvestru,iar vilcelele coastei s-au mai introdus Juglans ni,gra qi stejar, clin care s-aumai pd,strat exemplare diseminate, cu <strong>de</strong>zvoltare viguroasd,. In urma pro<strong>de</strong>uscare, pinul silvestru a dispdmt. Arboretul are, dup-i, ext'ragerea""sofoi exemplareior uscate, o consistenld, rle^ Q,Q-^0,^2. ptanlatiei'VirstaSste <strong>de</strong> 82 <strong>de</strong> ani. Arborii sint d.e diametre pind, la 20-22 cm qi ini,llimitle 16-18 m.Pe porliunile d.e versant cu asooialie <strong>de</strong> silvostepii, ninul a vegel,at maimult sari mai pu.tin viguros, in funclie d.e anumili factori <strong>de</strong>terminanlid.e microstaliunie (texturn qi piofun zime a solului, pant[,, capacitatea soluluid.e re-tinere'a apdi etc.). In schimb, pe porliunile.cu asocialie <strong>de</strong> B"lipoZplanti,.tia in genieral nu a reuqit ;i s-au prins -numaiexemplare ori pilcuriiituato in coiailii mai favorabiie-cle api in sol, cum sint micite gi,vane, incar.e se atlunil iernporar apa scursd, <strong>de</strong> pe versanli. Exernplarele r5'maseau o creqtere red.usi, pini, la piticil. Este interesant d.e re-tinut' c5, exemplareled'e pin cresctl,e ln aceste conrlilii extreme au suferit pu!i1 in urmaiecetei, ce6a ce se datoreqte unei adapti,ri a lor la uscS,ciuner in specialprintr-o d.ezvoltare profund.S, a rd,clS,cinilor.sub arboretul^<strong>de</strong> pin cu o creqtere actir.5, s-a instalat o vegetaliearborescent5, qi arbustivil, asem[n[,t'oare cu cea enumerat5, mai ina;intela punctul Pro;tea }Iare, fiinrl ln stadiul <strong>de</strong> <strong>de</strong>siq qi nuieliry ryi pe _alocuricle seminli;, care po;te aYea pind, Ia i12000 <strong>de</strong> exemplare iahectar.c) arboretul din Parcul Bazna (raignul Mediaq). Arboretul esteinstalat pe un teren in pant6, <strong>de</strong> 10-12o1 la po<strong>ale</strong>le vcrsantului, la atrti^tud.inea<strong>de</strong> 300-310 m. Este format din molicl 0,5, pin silvestru 0,3qi brad.0,2 m cu puline exemplare <strong>de</strong> nuc neglu' are v-irsta <strong>de</strong> 65-?0<strong>de</strong> ani, consistenla 0;9-1,0. Arborii prezint5, diametre d'e 20-25 cm qiin5,l!,imi ' <strong>de</strong> 2O-22 m-\regetalia este d.ominant5, <strong>de</strong> qleau, cu citeva elemente <strong>de</strong> stejirete.Seminliqul qi'p5,tura vie slnt slab reprezentate, clin cauza marii consistenlea arboietului^superior. Acestea sint compuse, clin : carpen, stejar, gorll:paltin <strong>de</strong> cimp,^nuc negrur salcirn, singer, lemn -ciinesc, dirmor' salb*iiioasfi, soc negru, curpen <strong>de</strong> piidure, salbd, mo<strong>ale</strong>.etc., respectiv din:Asarwm ewropaium'I-.,., Gateobd,otoTt lutt utn, Li,thospermium purputeo-coerul'e.'um, Vi,ola si,l)uati,ca, Geranium robertianumT,,., Eupthorbi,amygdaloi,<strong>de</strong>s, Lysi,-machi,u tru,mularia T,r., Prunella aulgaris '1r., Frugariq, uescu) Salai,u glutinosa,AegoT;od,i,um pod,agrar'ia, Ilrachypodi'um si,laatr'ic,um, Mel'[ca nutan's, C am'- pai,ula trachelium, Helleborus purf)rlrascens, Mycelis mur"alis etcinconditiile acestui arboret nu s-au prod.us usciri.d) Inriurirea pinului asupra rnediului ineonluritor. Se cunoaEte cd,pinul siivestru formeazd, arborete relativ luminoase qi,ca atare are o micf,,influenld, asupra mediului inconjurd,tor I <strong>de</strong> aceea, el nu i.!i, formeazi ofitocenozS, caiacteristicd, sau cnm se mai spune este un slab ed.ificator.Tot din aceeaqi cauzd, nu are plante insolitoare caracteristice.2?9

Dacil lui,m in consi<strong>de</strong>rare flora incticati, sub formd, <strong>de</strong> exempledin plantaliile <strong>de</strong> pin situate in insulele <strong>de</strong> stepd, qi silvostep5, <strong>de</strong> la ProgteaMare gi $eica Mare se ve<strong>de</strong> ci, este formatd', in principal, din specii fotofile,care au alchtuit pajigtile qi arboretele r5,rite, aflate anterior pe acestelocuri. Sub slaba umbrire a coronamentului planta,tiilor s-a instalat unsubarboret format in majoritate din arbugti, care la rindul siu a permisinvadarea speciilor umbrolile <strong>de</strong> p5,dure d.in arboretele natur<strong>ale</strong> invecinate.Introd.ucerea elementelor tipice d.e p5,dure a mai fost favorizati, d.e prezen\ain anumite proporlii a pinului negru, care are un frunziry bogatgi formeazd, arborete mai umbroase. In asemenea condilii se explicd, intilnireain pinete a speciilor tipice d.e p5,dure cu specii chiar <strong>de</strong> step5,.ANALIZARNZULTATELORa) Influen{a umitlitllii solului. Dacd, se iau in consid"erare condiliileclimatice d.in ultimul <strong>de</strong>ceniu d.in regiunea cercet'at'5, qi relaliile ceexistfi, intre grosimea inelului anual gi starea timpului tlin anii respectivi,se constath, cil una din cauzele importante care a accentuat, d.acd, nu a <strong>de</strong>terminat,fenomenul <strong>de</strong> uscare ln arboretele <strong>de</strong> pin este seceta din perioad,a1944-1950, perioq,d.d, puternic d,eficitar5, sub raportul precipitaliilor, darexce<strong>de</strong>ntarfl in privinla regimului termic.I-,iteratura strflind, - bulgar5,, americanS, - este inci, preocupati, <strong>de</strong>aceast'd' problem5.Astfel, O. L. Copeland, pentru a da un rdspuns in cazul uscd,riipinilor meridionali - a cilror uscare era atribuiti, Jie lipsei cle ap5, in sol,fie atacului ciupercii Phgtophtora cinnamon'i - a fi,cut urmd,toarea experien!5,: a acoperit cu carton gudronat o suprafa!5, cle 180 m2 Pj care erauqase exemplare d.e Pinus ecchinata in virstfi, <strong>de</strong> 35 <strong>de</strong> ani. In acest felexemplarele au fost puse s5, vegeteze ln concli.tii <strong>de</strong> secet|, artificiald,.tn anul urm5,fhr, trei diu exemtrlare s-au uscat, fiind atacate <strong>de</strong>insecte. La celelalte exeml lare s-a constatat o diminuare importantd,a cregterii inelelor ant<strong>ale</strong>, a lungimii lujerilor anuali, a lungimii acelor,precuil qi uscarea crengilor d.e jos <strong>ale</strong> coronamentelor. Aceste simptomesint foarte asem5,n5,toare cu cele constatate in arboretele noastre <strong>de</strong> pincu fenomene d,e uscare.Pentru cazul nostru totuqi, problema poate s5, fie lncd, dutrioasfl.Astd,zi, am putea avea algumentul hot5,ritor ln privinla regimului hidrologiccteficitar al solului, d.acd, ln perioada d.e ani s-ec-et9$i am fi fd,cut inpunctele - respective <strong>de</strong>terminhri tie umitlitate a solului.Canza lnsi, a trecut qi noi astd,zi ii inregistrd,m efectul.Totuqi, o i<strong>de</strong>e asupra intensitS,lii <strong>de</strong> uscare a solului ln aceasti,perioad.S, vom incerca sfi, d6m folosind, atit d"atele din literatur5, sovieticflcit qi ain tabelul 8, cu caracteristicile peclohiclrologice _<strong>ale</strong>citorva solurimai'caracteristice din arboretele <strong>de</strong> pin cu fenomene d'e uscare.valoarea med.ie a precipitaliilor anu<strong>ale</strong> la Progtea, <strong>de</strong>dusd din perioa<strong>de</strong>le<strong>de</strong> observalii <strong>de</strong> la 1896-191-5 qi 1.S26-\940, este <strong>de</strong> 691 mm.S5, presupunem acum cd, in prim5,vara anului 1946 so-lul d-e la $eicaMare (la cca. o km d.e Proqtea) a intrat cu o umiditate egali, pe- o grosime<strong>de</strong> 1 m cu capacitatea <strong>de</strong> cimp, ceea ce corespun<strong>de</strong> aproximativ la 320 mm240

'I'abelul 8NivelulcnlCoeficientul nlaxim<strong>de</strong> higloscoPicit&tev"\riuteSeler0-1030-400-li)30 *.100-1030-4051.8ti52.5041 ,7740,6552,29,19,8711.2610,42:1,673,39ir u')9.r 3<strong>de</strong>api,.DinaceastS,umittitatesce,zindll8mmvaloareacoeficientuluicle ofilire (pe care, p*t"" t""l mult5, siguran.tS, il plgsupun"P-eg?l cy higloscopicitate-a*r"ltirij-"e*iou o canfif,ate O'e umiAitate ceclabild' plantelord,a 202 mm. Adunl;A; ;;"st1 valoare 689 mm, care est'e suma precinitatijloranu<strong>ale</strong> i""G*i"ri" ia ProEtea in anii :1946-19+J, oblinem o canti'i.i"'d" ,pe, stratul <strong>de</strong> sol gros. <strong>de</strong> I q eqq'ta ctt 89r mm'Dup5, A. ".auuile"ain A. Uoi"nr"o", un arbor-et cle pln cte tipul Pinelum aacc'i'niosumr---i virstd, ae of d.e ani, pierd.e in total pril elraporare 481 mm<strong>de</strong> ap5,, adich,962 mm <strong>de</strong> api p9n!1* anii 1946-IS+l' Se constatd' cd' di'le'retqi elmre cantitatei d,i &,aoutta si consumul d'e apd' prin et'aporareeste d,e apronimati,a 70 mm. ",pacalculul cte mai sus este cu totul aproximativ, iar staliunile co.mparatefoarte diferite. Pinetele ct l'aecini,um din regiunea l\loscovel srnrin staliuni mai reci aecit cete din punctele noastre dJcercetare. Ind.icele <strong>de</strong>arid.itate De Martonne este aici dle 43, in timp ce Ia P-ro$ea indicele cle;"idii;i" este egal iO. Apoi, cifra evapora,ti6i tot<strong>ale</strong> d?!-a <strong>de</strong> Molceanoveste o cifrd, m6c[e, "" <strong>de</strong>d.us5, -ai din mai multi ani <strong>de</strong> cercetare'Caracterul a"fi"iirr regimului liidrologic _alsolului, ll ":llllgperioadd, reiese qi mai bine dacd, se iau ln consi<strong>de</strong>rare vanatla lunaraa precipitatiilor, precunl gi temperato"a in cursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaliei,''p"".it"t"'"o i"io*"ne d.e uscare a pinului, dupd cum_se aratfl in capitolil-- privitor la conclitiile climatice <strong>ale</strong> regiunii cerceJate.iti" graficut 1 ;;;;d; Aanil cei mai"cleficitari d'in punct' <strong>de</strong> veclereal precipitaliilor sint lg+o-1947, in eare d.eficitul lnreg-istre7z.5,. valori<strong>de</strong> 58,9o/o qi respectil- +t-,ii'. n* ,itt"t, lntreaga serie a anilor 1944-rg5oa fost d.eficitar5,.Deficitul <strong>de</strong> umid.itate ar fi fost probabil mai ugor <strong>de</strong> suportat <strong>de</strong>vegetalie clac5, nu ar fi fost insolit qi d.e temperatrrri ridicater care au maIJtrmult cantitatea d-e a'05, pierd.utU, piin evapo'"a"" in cursul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vard"**"ff;;;;.tl" ;'" p'";tn";iii qi d" 't"*pu",!q3- f.lri'!e,solul a fgs-tputernic uscat pe ;H;g-";.ii"*. vrroared umirLil,_a-tii lui a scd,zut pin'5'ia qi sub valoar^ea coeficienldui d.e ofilire. Speciile,lemnoa,se supuse un-urnugi- forlat <strong>de</strong> transpiralio din cauza_ternperaturilor ridicate nu au margi,sit in sol rezervel" ;;;&;; a" pentru a-qi"cauzaL "^iait"td ,a-c,operi ,d-eficitulprin evaporare. Dezechilibrul produs a d.us la slabirea lor' l-a ovegetare din ce in ce mai 1inced5,,.car6, ulterior, a permis qi atacul altorfaitori secund.ari (insecte, ciuperci etc.), care au contriblit la creqterea16. An<strong>ale</strong>le I-C.E.S. 241

intensitd,lii qi la prelungirea fenomenului <strong>de</strong> uscaro in aceste arborete.caracterul <strong>de</strong>ficitarr in precipitalii al perioa<strong>de</strong>i Ls44-rgb0, avtnd.$i alalgri lermice in,semnate, reiese din datele inregistrate gi in alte stafiuni_dinTransilvania. Astfel, la Mediag, d.eficitufpluviometric in 1944este <strong>de</strong> ?5^28!/',-ln1945 <strong>de</strong> 18,9o/o, in 1946'<strong>de</strong> 35,5o/o,1n L947 <strong>de</strong> g,60/o. r-,aP"y?r_a9fic.llqlpluviometric in 194b este <strong>de</strong> 6,i6/o, in 1946 d,e'ti,to1o,19a7i+<strong>de</strong> 18o/o, in.1948-<strong>de</strong> 37o/o,in 1949 <strong>de</strong> 1.1,Zo/o,,-iar in 19b0 <strong>de</strong> +t',toyo',Exemplele se pot inmulli pentru toatd, Transitvania.Din cele d.e mai sus rezultS, c5, in regiunea cercetati, au existat veri.ca cele din anii 1945 qi 1946, cu un <strong>de</strong>ficit excesiv <strong>de</strong> umiditate in solj<strong>de</strong>ficit care a influenlat puternic intensitatea fenomenului <strong>de</strong> uscare.- _ b) In-fluen{a eondi{iilor stafion<strong>ale</strong> loealc asupra fenomenului <strong>de</strong> usearein arboretele <strong>de</strong> pin. Analizind mai <strong>de</strong>parte mateiialul documentar recoltat1". pu !e,ren,^expus mai sus, rezuTld, cd, fenomenul <strong>de</strong> uscare nu are aceeaqiintensitate in toate arboretele din punctele cercetate. sint arborete cumsint cele <strong>de</strong> la Proqtea Mare-ocolul Mediaq, und.e s-au uscat majoritateaarborilor, a,rboretul rd,mas avind acum aspdctul unei rariqti. ln schimbs-au_ gi,sit alte arborete, cum este cel <strong>de</strong> la Bazna, ln care fractic nu s-auprodus uscd,ri anorm<strong>ale</strong>, qi un<strong>de</strong> qi ln prezent consistenla arboretului esp,echjar prea mare. pentru caracteristicile biologice <strong>ale</strong> piiului. In fine, si ,arborete, cum slnt cele <strong>de</strong> la $eica Mare, un<strong>de</strong> fenomenul d.e uscare arilo intensitate d.e un caracter intermediar qi un<strong>de</strong> arboretele rimase au pconsistenld, mai mult sau mai pulin mullumitoare.Cum arboretele cercetate se gi,sesc rd,splndite pe un spaliu prea marii,in cadrul c5,ruia, dupd, cum s-a ari,tat mai sus, vafiazd, mutt qi condi{iifd.e sol, ca:-structur5, texturH,, strat litologic, 'etc. qi in oarecare md,suifi.qi cele <strong>de</strong> climd, generald,, este greu s6 se*precizeze care au fost factorilcare au <strong>de</strong>terminat mai mult fenomenul <strong>de</strong> riscare. Pentru a face posibilacest lucru, am restrins analiza datelor la cele referitoare la arboreteled.e la Proqtea Mare, $eica Mare qi Bazna, care slnt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> apropiatointre -ele,pentru a consid-era c5, se gi,sose in cadrul unei climc len*er<strong>ale</strong>practic aceeasi. De asemenea, dup5, cum se ved.e d.in caracteristicile soluluid.in aceste arborete, qi elementele variabile <strong>ale</strong> acestui factor sint relativreduse.Toate aceste trei_arbo_rete s,e g5,sesc ln jurul Mecliaqului, nu <strong>de</strong>parte<strong>de</strong> aceastd,localitate. Altitudinea la care ele siht situate diier5, <strong>de</strong> ase<strong>de</strong>neafoarte pulin.- _Diferenlamarg, ln ceea ce_priveqte fenomenul <strong>de</strong> uscare, se constatila arboretele <strong>de</strong> la Bazna qi cele <strong>de</strong> la Progtea Mare. ln arboretul <strong>de</strong> la$eica Mare fenomenul <strong>de</strong> uscare a, avut o intensitate mijlocie.Diferenlele in condiliile latur<strong>ale</strong> intre punctele und.e se gd,sesc celetrei arborete, dupd, cum reiese din <strong>de</strong>scrierile <strong>de</strong> mai sus, sint urmd,toarele :ljin aceste date rezultd, cd+ dac6" ln condiliile <strong>de</strong>'c]imd, generald, nuexistS,^cliferenle.sensibile intle cele trei puncte, se constatd, diferenle importantein co_ndiliilestalion<strong>ale</strong> loc<strong>ale</strong>, mai <strong>ale</strong>s intre cele doud, puncte extremoProqtea Mare qi Bazr'a.Panta mult mai micH, qi situalia la po<strong>ale</strong>le versanturui a arboretului<strong>de</strong>raBazna fac posibild, o infiltrare in sol a unei cantitd,li mai mari <strong>de</strong> ap6ln acest arboret <strong>de</strong>cit arboretul do la Proqtea Mare, c'are este situat iepartea superioarS, a versantului, pe un teren cu panta mult mai mar1,242

Caraeterisllaile sta{lon<strong>ale</strong> <strong>ale</strong> eelor 3 arborete analizateTabelul INumele arboretuluiPtostea ]I&reSelca MareCa,tificativele elemetrtelor station<strong>ale</strong>ExpozitiaPantaSitua!iaSol'I'exturiiConlinutulin humusRoca-mam:iSud-esticii40 * 45"CoastiLutoasi cirtleIuto-nisipoasi1,E6 %Nisipuri grosieresi pietrigurirnhr.unteNold-estici20-25"CoastiNisipo-lutoasicatre luto-nisipoasA7,79 oi',oAlternante <strong>de</strong> nisipurigi marne\:esticii15 -20'Po<strong>ale</strong>le versantului\Iilo-argiloasicitre luto-argiloasi:1,18%Alternan{e <strong>de</strong> straturi<strong>de</strong> nisipuriqi rnalnecareig:l$!li lnlesnescscurgerea apei la suprafala solului in propor.tii+rlult mai mari <strong>de</strong>cit la Bazna.: Expozilia vesticd, a terenului pe care este situat arboretul cle la,lBa,zna {ac9ca pier<strong>de</strong>rea apei prin evaporare sd, fie mai micd, aici clecitrn ccl^<strong>de</strong>.la Jirg$.teq, situat tr)e versant cu expozitie sud-esticd,..con,tilulut1" humus a,l'raisolului din a,rboretul <strong>de</strong> la Bazna, sim,titormare <strong>de</strong>clt a,I celui alin arboretul <strong>de</strong> la proqtea, m6re$te capacit'atea,llului<strong>de</strong>. relinere a apei, ,pe lingfi, imbunf,,ti,lire'a iri generi,t'JEa conaitiiiorvegetalie pentru primul arboreb fa!d, <strong>de</strong> cel <strong>de</strong> al doilea.Textura luto-nisipoas-a qi nisipoasd, (nisip grosier), sub 60-100 cm,a solului din arboretui <strong>de</strong> l_a Proqtea face'ca i,c6sta si,'piard6, p"in intiiltrare, o cantitate <strong>de</strong> apd, mult mai mare <strong>de</strong>cit cel din arboietul d.elaBazna.care aro o structurd, lutoasi, cd,tre luto-argiloasH,. cond,i,,tii,te d,e pantd,, ileenpozili'e pi d'e,rocd' d,e l,a. P-ro;-tea,_Mare creedzd, aici, un ,egi,m hadritogia mii,ryllin rya?rabi'l.oegetali,ei_d,ectt cel ueat Ia Bazna d,e factirii, corespuitzd,tori.<strong>de</strong> la ,$eieal:i_"=..t"IM<strong>ale</strong> arg o pozi,tie i'Lc',redia'L, dar sL apropie(dupa cum se ve<strong>de</strong> din aceleaqi date) clin aeest punct <strong>de</strong>'ved.ere mai m-utt,d: lafroqtea,1^"^g"l<strong>de</strong>ctt <strong>de</strong> c'er <strong>de</strong> La F,az'.a. 416 totuqi J"!i;;;mai b-une rlecit cel <strong>de</strong> la progtea."o"ar!iiIn sol'rile nisipoase, qu-nlnza <strong>de</strong>_apd, fleatic[, Ia adlncime mare,asemS,n[toare.ln parto cu solul arboretutui <strong>de</strong> la proqtea Mare, pi""t tqi3l:"!:?ysistem :"42"J":trasant, in tocul inri,dd,cindrii s<strong>ale</strong> pivoti,nte (6).r1 ayepte lolurl, inrh,cld,cinarea pivotanti, nu-i poate fi rle nici un folosprnulur, solul in ad-ilciTe-fiind usca-t; fur schimb, o lrrdclH,cinare superticiald,bogatd, ii permite sd, foloseascd, tn'md,surd, mai mare umezeala dii urii9ltl"ilu.superioare <strong>ale</strong> solullir p{ocuratd, <strong>de</strong> preeipitab,nto atmosferice.Analrzrncl acum mai atent.rezultatele prezentate la punciele a qi b <strong>de</strong> maisusr trebuie sa, relev5,m c5,, dupd, cum es1,e cunoscut, consumul in apd,qTli" transpiralie al unui arboret nu este acetagi <strong>de</strong>-a lungul vielii lui.Acest consum cleq_te Ia inceput o datd, cu <strong>de</strong>zvoltarea arbor6tului, il,tingeun maximum cind arboretul ajunge fur stadiul t1e pi,ris - ta niaxlmirtcregterii in indllime - pentru a scd,<strong>de</strong>a din nou tn stl,diiie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltareulteri, are.243

In tabelul 10 este rei[at5, variatia acestui consum furtr-unarboret <strong>de</strong> pin, fur funclie <strong>de</strong> virstd,, dupi, cercetd,rile lui A. Molceanov.Varia$ia consrrmrlui <strong>de</strong> apir rrl rtnul arboret <strong>de</strong> pin ln frrnefio <strong>de</strong> \irsta aa€stuiaTabeIuI 10Virsta at'boretului in aniConsumul apei pentru transpira{ie'in mn102it0-J.1251JJ34565238120208150183Din acest tabel rezilt|, cH, in pinetul in care s-au efectuat cercetd,rile,consumul maxim <strong>de</strong> apd, s-a realizat in jurul virstei <strong>de</strong> 30-35 <strong>de</strong> ani'Perioada <strong>de</strong> consum mixim <strong>de</strong> apd, dweaih' mai mulli ani' $i anume atitiimp arloretul traverseazh statliul d.e pf,rig. _Dacd,app ce so gd,se$toin s'ol, "iC la d.ispozilia ri,cti,cinilol arbolilolr ploYenitS, pr$ infiltrare din precinitatiiatmisferice sau pdn capitaritate din plry? 4* ,p-, freatic5,,. nu;;-rt;G satisiace aceste ndvoi maiime <strong>ale</strong> arboretului, <strong>de</strong>zvoltarea acestuia[rt" *tt":""itd,. Stinjenirea <strong>de</strong>zvoltd,rii arboretului este cu atit mai acceni"lrtA,d A"n"imt <strong>de</strong> apd,es,te mai mar-e gi mai prelungit qi cu cit <strong>de</strong>simeaarboretului "ft este mai mar6 qi d.eci spaliul cie aprovizionare cu apd' din sol,pentru '"--^b;t fiecaro arbore in parte, mai mic.a""i i" anumite regiuni, condiliile tle umezeal5, in sol, clatoritd,tie cantitegii toi<strong>ale</strong> d.e precipiialii atmosfdrice cazlTtet fie.altor ca11ze careue i*pi.Ai't" infiltrared ape:i lrr s-olr sAu- s6 provoace pierd'erea acesteiai"t"-"i-ii*p u"*t a" la ci<strong>de</strong>re, I6ut6,_'ca arboretul s-o p.oati, fgl.oli' sint insuficientepei.tru satisfacerea rievoilor arboretului din statliul <strong>de</strong> pd'rig,,"J-tr, d d.e mediu date, se <strong>de</strong>zvoltd, normal pin5, ce consumulsau in'apa, "o"di.tff" in creryterea *u,,,;gog" ia nivelul cantith,-tii d.e umezeali, fur sol'CioO <strong>de</strong> ap'5, a atnoi'et"utul creqte leste umezei,la pe cafe o primeqte-JJ ""foi* i" date, arborii igl migqoreazd,"ooAiliitu "ai""atu.cresterea anuald'din ce in ce mai *;;"qi;p"iiil;p s5, se usuce. Ifscarea se pbate p",q1o."9ir1-"po"r nevoilor maximd <strong>de</strong> ap6, sau inainte <strong>de</strong> aceastar in tunclre d'evaloarea - umezelii din sol.bio c,:rcet[riflgiecioato rczrill', cd, pentru arboretul <strong>de</strong> la Dealultr'etii uscarea arborilor a inceput la virsta <strong>de</strong> 22 - 25 <strong>de</strong> ani, inaintoA""i a" "*t*UufA" periq. Pentri. cele <strong>de</strong> la $eica |{are_,uscarea a inceputla virsta <strong>de</strong> 30-35 <strong>de</strong> ani, adicd, in plin starliu <strong>de</strong> p-?Tl!,'pentru arboreiul ae U Baza.6,, ctatoritd, condiliilor <strong>de</strong>- situalie:nantil. expozitje, po*i"t" versantului qi cele ped'ologicer-p-ractic la aceleaqi-ri*iiht-tii--;1;"';f"ri;eanu<strong>ale</strong>, caititatea <strong>de</strong> umezeal5, i:rmagazinat'ilil;;ili;t"i-*"tiutr"e nevoile maxime <strong>ale</strong> arboreturui qi acesta-a aiuqstot"-olr sfadiu <strong>de</strong> d.ezvoltare c1ad. consumul tte ap! al sdu a.trecut d-e maxi'mum. Deci, acest #n"""i a putut clepd,qi stacliul critic ff,rd sd, sulere ln<strong>de</strong>zvoltarea sa.Arboretul <strong>de</strong> la Proqtea n-a putut trece stadiul critic pentru .cd,tdatoritd, conditiilor-siatiotiafu preci?ate mai sus (panta, mar.e' .expozi{iehr;;?t, *i"af Utotogic 'ugor pdrme3,bil), &ptu jn sol infittlal5, Si relinuta<strong>de</strong> acesta a fost insufioienia sd sat-isfac['bxigenlete do apf,, m5,rito <strong>ale</strong>arboretu-Iuiaiuns fn stadiul tle ph.iq. ln schimb] la'aceeag-i cantitate-d9 Pr99i-;;;"ttt Ji-".t"r1"L, *6o;"i"I ie la Bazp.a a putut tlepi,gi stadiul critic'244

Dentru cd,, d.atoritd condiliilor sta.tion<strong>ale</strong> loc<strong>ale</strong> (pa1t5, micd, situalie laio<strong>ale</strong>le veisantului, textuih, mai fiir|,) a permis intiltrarea tn sol a uneiirotitegi <strong>de</strong> ap5, mai mare qi relinerea acesteia la dispozilia rd,cld,cinilorarborildr un fimp mai lnd.elungat. Catacterul mai xerofit ,al..staliuniipe care se g5,seqtdarboretul d.e la Pro.ltea M_arer.<strong>de</strong>ci! 1lstaliunii.pe care'se "arboretul g5,segte <strong>de</strong> la_Ba,zna, este evi<strong>de</strong>nliat qi tte flora -erbaceeqic"r"l"toooasd,, gd,site in cele doud, puncte. Aqa _este.prezenla la ProgteaMare a speciiloi Eestuca a<strong>ale</strong>s'iaca, Festuca pseudooainar.Dictamnus tra-ui,-nena, pr:unus nana qi Quercus -pubescens,specii xgrgfi!.e care n-au fostgnsite la Bazna. Cara'cterul ryai bbgat.in umezeald, al staliunii d-e la BaznaEste d.oveclit <strong>de</strong> speciile Micelis mirali,s, Pulmonari,q Lami'um gal'eobdol'on,Sambucus nigra,-specii hictrofile care s-au gd,sit la Bazna qi nu s-au gd,sitla Progtea Mare.Din cele d.e mai sus rezultd, c6, cu toate cd, atlt concliliile gener<strong>ale</strong><strong>de</strong> temperaturd,, cit qi cantitatea <strong>de</strong> precipitalii atmosferice sint foarteasemd,n^d,toare pentru'arboretele <strong>de</strong> la Bazia qi Proqteal MaI9, concliliilesialion<strong>ale</strong> locaile - expozilie, Pagla' situalie pe versant,-textura solului,continut ln humus - tiina-mult diferen-tiate au creat conctilii <strong>de</strong> vegetaliemdt Aiferite pentru arboretele respective.Aceasti, -situagie a d.at posibilitate arboretului d.e la Bazna sd, poat5,d.epd,gi stadiul critid, iar celui cle la Proqtea Mare sd, nu poatd, <strong>de</strong>piqi acesbstadiu.Este posibil insd, si se lnregistrezeusc5,ri anorm<strong>ale</strong> qi in arborete situatefur regiuni ii care atit conililiile-gener<strong>ale</strong> <strong>de</strong> climd,, cit qi ln conitiliile stalion<strong>ale</strong>ioc<strong>ale</strong>sd, fie suficiente-pentru a asigura satisfacerea nevoilor maxime<strong>ale</strong> arboretului din stadiul d.e pd,riq, dar aceste conclilii sd, fie foarte apropiate<strong>de</strong> contliliile minime pentru acest stadiu. Asemenea uscd,ri seiroctuc atunci ciind" se reahzeizd' o coinci<strong>de</strong>nla +itgstadiul <strong>de</strong> maximum<strong>de</strong> consum at arnoreiului respectiv qi o pelioatLfi tte secetd, excesivd,. lnacest caz dscarea arborotului poate fi consi<strong>de</strong>ratd, drept un acci<strong>de</strong>nt.Acesta pare sd, fie cazul pentru unele arborete artifici<strong>ale</strong>,-cum este cel d'ela $eicd Mare, pentru care, perioada d.e seceti din anii 1945-1948 acoiricis cu o part*e din stadiul <strong>de</strong> pilriq al acestora, stadiu <strong>de</strong> consum maxim<strong>de</strong> apd,. 'c)Intensitatea fenomenului la cele doui speeii <strong>de</strong> pin: Pinus silvestrisqi'Pinus nigra. Din d.atele culese pe teren q-r 4u!"girl din cele <strong>de</strong> laProqt'ea Mare qi"$eica Mare, und"e am dispus gi d.e date.d.in trecutul arboretului,rczdbd, da pinut siivestru s-a uscat in pr_op.o.$ie mult mai m<strong>ale</strong><strong>de</strong>cit pinul negru. ia atare, pinul negrul Di ln condigiite $eclig5, qi cle solrlin rdgiunile iercetate, s-a dovedit mai pulin exiggn^t fai6 <strong>de</strong> umezealadin sol- d.ecit pinul silvilstru, d.upd, cum este cunoscut fun literaturd, pentruconclilii norm<strong>ale</strong> <strong>de</strong> vegetalie.CONCIJUZIIDin cerceti,rile expuse se pot trage urm5,toarele concluzii privintlfonomenul d.e uscare ln arboretele d.e pin.canza principald, care a, <strong>de</strong>terminat uscarea arboretelor d.e pin-este<strong>de</strong>ficitul clintre cantitatea <strong>de</strong> apd, <strong>de</strong> care alboretul a dispus in sol qi cea'<strong>de</strong> caro acesta a avut nevoio pentru a trhi.245

Acest <strong>de</strong>ficit a apd,rut tn arboretele situate in unitd,li sta.tion<strong>ale</strong>,cu caracteristici care :- reduc infiltrarea apei in sol, prin activarea scurgerilor <strong>de</strong> suprafa!d,(pante mari);- favonzeazd, pierd.erea unei cantitd,li mari <strong>de</strong> api, prin evaporare(expozi.tii insorite).chiar ln aceste arborete uscarea a api,rut ra virsta inaintati, (25-50{" ?u),adich,Ia virsta cind. arboretul.a i,tins, s*o s-a apropiat <strong>de</strong>'stadiul<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare cu maximum <strong>de</strong> consum <strong>de</strong> apf si substaiie nutritive." ^, Atita. ti-p _"i6 sxigenfele arboretelor pentru apd, au fost mai mici<strong>de</strong>clo canut'atea <strong>de</strong> apd' acamtlatd, 1n sol, acestea s-au <strong>de</strong>zvoltat normal.clncL ins5, aceste exi_ge+lg tn linie ascbnd-entd,, propor,tional cu aezvoltareaarboretului., au ttepi,nsit cantitatea <strong>de</strong> api,'$i" condifiile.stalion<strong>ale</strong>d.ate, a putut s-o acumul."e, sla plrodus "-rru'solul, uscarea., l*..t""c,tie<strong>de</strong> _conclilii]e stalion<strong>ale</strong> loca,le, la unele arborete acests-a produsi:19"_r{iDrycind arboretul a. ajuqs in stadiul <strong>de</strong> p6riq, cindttecl exrgenlele acestui].pentru api, au ajuns la maximum; la^alte'arbo_rete, uscarea a apd,rut chiar mai inainte ca-acestea si, ajungd, ia acest staaiu,rezerva-<strong>de</strong> aqd,,di1 sol fiind murt mai micd, clecit maximul" exigengelor s<strong>ale</strong>l-Henoad.ele <strong>de</strong> secet5 din ultimul <strong>de</strong>ceniu au accentuaiintensitateafenomenului <strong>de</strong> uscarer fl|..grd,bi!ap_ari.tia lui qi u" *"ti", usci,rile qi inarborete situate ln condifii-s,talioni,re 6a,re, fur moa normal, le-a oi""itposibilitatea si-qi satisfacd, qi nevoile maxinie din stadiul ae periq.MASUBI DE SII-/VoTEHNICI NECESAR,EIn lumina concluziilor <strong>de</strong> mai sus, gd,sim jndicate urmd,toarele md,surisilvotehnice, care pot duce la o ameliorare a arboretelor cercetate.1. Pentru u u9 prelungi _Falaacestora sd, se md,reascd, spa.tiul<strong>de</strong> hr5,nire in sol pentru fieca""e din exemplarel"Acest <strong>de</strong>zi-"o-po"e"te.}:i?ll! no<strong>ale</strong> reaLiza prin efectuarea <strong>de</strong> operalii cutturate forte 6i <strong>de</strong> timln8Tt="pgupute.acest.scop este_ins5, necesar s5 se creeze arboxeie etajate.lnca <strong>de</strong> Ia.creare, o datd, cu pinur sd, se inst<strong>ale</strong>ze qi arbugtii, ln numi,riufi_cient, pentru a constitui un subarboret continiiu.2. Dintre cei doi pini - pi,nus nigra qi pinus si,l,uestris - folositipentru impi,durirea terenurilor <strong>de</strong>graclate, sH, 'se <strong>de</strong>a preferinld, lni pi;;;nigrar^care este mai rezistent in aceste fipuri stalioi<strong>ale</strong>.3. Pen-tru. pinetele ce se inst<strong>ale</strong>azd, in tipuriie stalion<strong>ale</strong> mai multexprrse pier<strong>de</strong>rii apei din precipitatii atmosferiie - pan<strong>de</strong> mari, expozitiiBudice,-roc? usor^ perngeabild,, sau soluri superfici<strong>ale</strong> I si, se aaoilte '"i"i*i<strong>de</strong> protluc,tie astfel_calculate, incit arboretul sd, fie exploatat indinte <strong>de</strong> aajungo la maximul consumului <strong>de</strong> api,.*BIBLIOGRAFIE7. Capeland. O. L.2. Ceuca G.- The effects of an artificially induced dought an sharileafpine (Journal of Forestry vol. 58 nr. 4, avril 19b5).- Influenfa microreliefului, a rocii mame, a texturii qi agradului <strong>de</strong> levigare a s[rurilor asupra culturilor forestiere<strong>de</strong> protecfie.246

3. Chirild C., Ceuca G., - Studii <strong>privind</strong> regenerarea gi refacerea arboretelor doNonutd I.stejar cu fenomene <strong>de</strong> uscare intens6, Condiliile <strong>de</strong> sol.Studii si cercetiri, vol. XV, 1954.4. Georgescu C. C,- Studii asupra efectelor secetei in pdduri, Studii gi cercetiri.vol. XI. 1951.5. ,,- Studiul uscirii ln masi a stejarului. Studii gt cercetiri'r-ol. XI, 1951.6. IDdnoD L. 4.,- Despre transpiralia per<strong>de</strong>lelor forestiere <strong>de</strong> proteclie aSilina A. A.,cimpului in condi!.iile stepei Dercul (din lucririle StatiuniiTelmicher I. A.experiment<strong>ale</strong> a Institutului silvic al Aca<strong>de</strong>miei ;tiinlificeU.R.S.S.) din ,.I3otaniceski Jurnal" nr. 2, 1953.7. Molceanou A. A.- Piidurea <strong>de</strong> pin gi umiditatea, Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> gtiinle aU.R.S.S., Nloscova, 1955.8. Ruscofl II. D.- Contribufii la cunoaqterea cauzelor neprosperitdfii Ei <strong>de</strong>periciuniiculturilor <strong>de</strong> pin <strong>de</strong> lingi satul Kniajevo (ju<strong>de</strong>lulo 'J'kacenko E.-Sofia), Sofia,1929.Silvicultura general:l.10. Colectio- Studii <strong>privind</strong> regenerarea gi refacerea arboretelor <strong>de</strong>steial cu fenomene <strong>de</strong> uscare intensd, Studii si cercetiriI.C.E.S., vol. XV, Bucuregti, 1954.tl. InslitLttul meteorologic cerilral - Atlas climatologic fascicola I, Regimul precipitaliilor,t2.Bucuresti, 1949.- Atlas climatologic, fascicola II, Regimul termic, BucureFti,1954.13.- Butetinul lunar al observafiilor meteorologice din R.P.R.'vol. L, seria III.11.- Buletinul lunar al observaliilor meteorologice din R.P.R.,seria IV. anul XVI, 1946, vul. LI.l),- Buietinul lunar al observaliilor meteorologice din R'P.R.'seria III, anul XVII, 1947, vo]. LII.16.- Buletinul lunar al observaliilor meteorologice din R.P.R.'| /--seria IV. anul I. 1948, vol. LIII.Buletinul lunar al observa{iilor meteorologice din R.P.R.'seria IV, anul II, 1949, vol. LIV.18.- Buletinul lunar al observa{iiior meteorologice din R.P.R.,seria lV, anul III, 1950, vol. LV.*1,1 CCJIENOBAHI,IE OTHOC T]TE TIbHO PACTTITE JI bHOCTI,IB COCHOBbIX HACAXNEHI4qX C flBJIEHI4flMH YCbIXAHUflPE3IOMEPa6ora 3aKJrnqaer B ce6e r{gJroxeHr.{e ycrorraft cpeAbr B Koropofi pagBuBalorcr co-.cHoBble HacalKAeHnq c flBJreHr.rflM}r HeHopMaJrbHo r.rHTeHcr.iBHofo ycblxaHl-rr, pe3ynbraThl$ueuo;loravecKofo u Qnroreorpa$uqecKoro uccJre.aoBaHufl H aHaJIHg srux pegynbraroB, BBr,ray ycTaHoBJrelllrr npfiquH KoTopble coAeficTBoBaJrz nofBJreHr.r!o 3Tofo Qeuorrlena aTaKXe U JrecoBoAcTBeHHbrx Mep Koropble Heo6xoArrMo nplrHflTb Anq npeKpaqeHr{s efo rBOCCTaHOB"'IHr4'I 3TfiX HaCaX,[eHI{ft.B uccneaosaHun ycnoBrrfi cpeabr oco6eflaoe BHltMaHne'yAeJrflJlocb KJII{Marr.rqecKHMycnoBr.rnM [epnoAoB c Sacyunr.rBblMr.r roAaMR r{ [oqreHHbtM ycJroBr.rsM B Hacax(AeHr-]fl BKOTOpbTX npoBOAI{JIHCb I{CC.treAOBaHrrr. B ana;rfigax npOn3BeAeHHbrX B 3Tt{x nocneAHl4xoco6oe BHI{MaHI{e yAeJIeHo B Tex nyHKrax B KoTopblx Qenouen ycbrxaHr.rfl r.rMen 6onbrriyK)I,IHTEHCUBHOCTb.2+T

@uguoloruqecKlre l4ccJreAoBaHug orHoctrcr K xo,te6anusM ToJIurrrHbI roAlrqloroxo.tlbua B SaBI'ICI'IMOCTTI 0T CTa!.UU pa3Blrrl.rrl AepeBbeB r.I Br'IaXHOCTbIO flOTIBH rOtOpOfirroJlmoBaJlr.lcb AepeBbt lr coKoABlrxeHug B .4epeBbgx 6onruux H 3AopoBblx li Ar{HaMr.rKyBOAbr B r(ypce ycbrxaHr-rfl.@uroreorpaQuqecKl-Ie uccJleAoBaHr.r.n upoBoAqrcs raxru o6pasorr,r qro6u noMoqb xapaKTepI'IcrI'IKeSKo.nofllqecKl-Ix BaJreHTHocreft pasnr,rx rr.rrroB Mecronpou3pacraHr.rs, rAe 6ulnAHflBNEHbI COCHfiKIT C flBJICHITfiMI4 YCbIXAHIIfl PA3.IAIIHbIX EHTCHCUSHOCTCfi.. llpu rloMoulu pe3ynbraroB arllx r-rccJre,(onauufi, 6u,nu cAeJraHbr cJreAyrcune BbrBoAbr:fnasHas npIrqHHa ycblxaHHq cocHoBblx uacpx1euufi-geQrlqlrr Me)KAy Ko[rrqecrBoMBoIbI B lorrBe Koropoe 6bulo B pacflopq)KeHr.rrl HacaxAeHr, r, TeM Ko.[uqecrBoM B Koropoftnyx4anoc6 Haca)KAeHr.re AJtr roro rrro6br )Knrb.3rot 4eQnrlur rlotBlldllcfl TorAa KorAa HacalKAeHr.re B cBoeM pasBLrruLr, Aocrr.rrJlu ca-Mofi sblcoxofi cra,'uv pagBrirlrr, xorla norpe6JreHne BoAbr yBeJrnqr.rJrocb e raxofi crenenu,KOrAa OHO He B COCTOqHIITT yAoBJIeTBopnTb ycJroBr.rg cpeAbr MecTonpoHSpacTaHI.L B KO-Topbrx HaxoAqrcr BHrxeyKa3aHHbre HacaxAeHr.rs B roAbr cl.r.lruofi 3acyxu lg45_1g50 rB Muntatlr'{ecKux ycJlosrltx 6onre yMepenHoro xcepoQurusrr,ra ycbrxaH}re cocHr6oBUMeJIO MeCTO TOfAa KOfIa HacaxAeHlre Aocrr.irJlo cra!.vil NiepAHrKa xor4a norpe6leuneao4rr 6nraet MIKclrMaJIbHbrM.B yc.nonulx 6olne peaxo BblpaxeuHofo xcepoQnrusua, ychrxaHfie r]MeJro Mecro Aa)Ke.n 6onte uoaoloit cra/.:rrr pa3Bnrvfl, .qo roro xar( HacaxreHue roruJro ro MaKcr.rMa.rrbHofonorpe6leHur BoAbr rr [urarerbHblx BeqecrB.3acyrununue nepl{oabl noc.leAHero Aecqrl4,reruq ycultunu r4HTeHcr.rBHocrbQeHoMeHaychlxaHl.lt 14 pacnocrpaHI{JII.I ycblxaHHe B Haca)I(AeHr-igx paclloJro>{{eHHbtx B ycJroBr.rrxMecTonpor,rspacTaHrrg KoTopble B HOpManbHoM noprlKe aaroT Bo3MOIKHOCTb yAOBneTBOpHTbMaKcr-tMaJIbHbIe norpe6uocru u cra1r4r4 x{epAnqKa.(Duguo.nornqecrue ficcr'IeAoBaltur BbrqBrJIr rrro ua6rrc4enur ga r.rHTeHcuBHocrbloTpaHcnlrpaqHH cpeSaHHblx no6erog B TeqeHHL 6 qacos nocJre cpe3a Mo)Ker c.rry)Kurb KaKAOKa3aTeJIbCTBO AJIg yCTaHoBr'IeELtg xr,rSHeAegTeIbHocTI.I COclIbr.B garnrcqute,rgHoil qactfi pa6oru yKa3aHbr crcreMaraqecKre Mepbr seo6xoAurrlueAnt npeAyIIpeXAeHI4t tBJIeHus ycblxaHl.rfl H B Cryqae r(otAa ycbrxaHtie I,IMeJIO MeCTO,.Mepbl Koropble ueo6xo4lruo npr.rHrrrb A,'rfl yryqureHuq [oBpe)KAeHHbrx Haca>(aeHr.rfr.L'ETUDE DES CONDITIONS DE VEGETATION DES PEUPL}Ji\IIJN'ISDE PINS PRT'SENTANT DES PHENOMENES DE DESSECH}I}IBNT*(RESUME)-- 99tt96tu<strong>de</strong> comprend une <strong>de</strong>scription <strong>de</strong>s conditions <strong>de</strong> milieu dans lesquelles a eulieu le d6veloppement <strong>de</strong>s peuplements <strong>de</strong> pins A <strong>de</strong>s6chement particulidrement intenie, <strong>de</strong> memeque Ies risultats <strong>de</strong>s travaux concernant la physiologie et ia phytog6ographie, ainsi qu,uneanalyse <strong>de</strong> ces r6sultats, ayant pour but tle tl6teiminei les causei qui 6nicontrlbud au ddclenchement<strong>de</strong> ce phdnomOne et les peuplernentes sylvicoles ndi6ssaires pour r6duire lesproportions <strong>de</strong>s ddgdts et pour rdconstituer-les peuDles considdrds.Dans les lralaux concernant l'6tu<strong>de</strong> <strong>de</strong>s conditions <strong>de</strong> milieu on a ilrsistC d,une facontoute spdci<strong>ale</strong> sur les conditions climatiques dans les p6rio<strong>de</strong>s <strong>de</strong> sicheresse et sur les conditionspddologiques prdvalant dans les peuplements 6iudi6s. Dans l'analyse <strong>de</strong> ces <strong>de</strong>rnieron a accordd une attelrtion spdci<strong>ale</strong> aux peuplements pr6sentant <strong>de</strong>s ph6nomdnes <strong>de</strong> <strong>de</strong>ssfchementparticulidrement inrenses.Les dtu<strong>de</strong>s physiologiques ont concern6 Ia variation <strong>de</strong> la qrosseur <strong>de</strong>s couches annuelleseu fonclion <strong>de</strong> l'6tat <strong>de</strong> d6veloppement <strong>de</strong>s arbres et <strong>de</strong> I'humidit6 clu sol, ainsi que la circulationrle la sdve dans les arbres sains et dans ceux malacles, et Ia dynamique <strong>de</strong> Ia ciiculation <strong>de</strong> leaudans les pins en cours <strong>de</strong> <strong>de</strong>ssdchement.2.18

Les travaux phytogdographiques effdctuds reprdsentent une contribution i la caract6-risation <strong>de</strong>s v<strong>ale</strong>nces dcologiques <strong>de</strong>s diffdrents types stationals, dans lesquels on a i<strong>de</strong>ntifid<strong>de</strong>s pind<strong>de</strong>s pr6sentalt <strong>de</strong>s ph6nomdnes <strong>de</strong> <strong>de</strong>ss6chement ir diffdrents <strong>de</strong>gr6s d'intensit6.On est atrivd aux conclusions suivantes, ir la suite <strong>de</strong> l'analyse <strong>de</strong>s rdsultats <strong>de</strong> ces dtu<strong>de</strong>s:La cause princip<strong>ale</strong> qui a d6termin6 le <strong>de</strong>ss6chement <strong>de</strong>s peuplements <strong>de</strong> pins est constitudpar le ddficit entre la quantitd d'eau disponible dans le sol et la quantitd qui aurait 6t6n6cessaire pour Ia d6veloppernent normal <strong>de</strong>s arbres.Ce ddficit est apparu dans le moment of le peuplement est arriv6 tr un ddgrd plus avanc6<strong>de</strong> ddveloppement, ce qui revient ir dire que ce ddficit s'est manifeste quand la consommation<strong>de</strong> l'eau a atteint <strong>de</strong>s proportions ddpassant les quantitds disponibles dans les conditions <strong>de</strong>milieu <strong>de</strong>s types stationals tlans lesquels se trouvaient les peuplement considdrds, au cours <strong>de</strong>sann<strong>de</strong>s d sdcheresse excdssive, entre 1945 et 1950.Dans <strong>de</strong>s conditions climatiques <strong>de</strong> xdrophytisme plus mod6r6, le <strong>de</strong>ss6chement <strong>de</strong>spind<strong>de</strong>s a eu lieu au moment oit le peuplement respectif a atteint Ie sta<strong>de</strong> <strong>de</strong> bas perchis, quandla consommation d'eau attenint sa v<strong>ale</strong>ur maximum.Dans <strong>de</strong>s conditions <strong>de</strong> xdrophytisme plus accentu6, le <strong>de</strong>ssdchement s'est produit m6medans un sta<strong>de</strong> <strong>de</strong> ddveloppement plus r6duit, dans lequel le peuplement n'a pas encore atteintla consommation la plus elev<strong>de</strong> d'eau et <strong>de</strong> substances nutritives.Les €poques <strong>de</strong> sdcheresse apparues au cours <strong>de</strong>s <strong>de</strong>rnidre dix ann6es ont accentu6 f intensitddu ph6nomdne <strong>de</strong> rlessdchement, ont accel6rd son apparilion et ont progagC le <strong>de</strong>ssichementaux peuplements sit6s tlans <strong>de</strong>s conditions station<strong>ale</strong>s qui auraient pu o{Irir norm<strong>ale</strong>mentla possibilitd <strong>de</strong> satisfaire m6me aux ndcessitds les plus dlev6es, dans le sta<strong>de</strong> <strong>de</strong> bas perchis.Les 6tucles physiologiques ont soulignd Ie fait que I'intensit6 <strong>de</strong> la transpiration <strong>de</strong>s tigescoupies, daus un intervalle cle six heures, peut servir en qualitd <strong>de</strong> test pour d6terminer la vitatitd<strong>de</strong>s pins.Dans Ia partie fin<strong>ale</strong> <strong>de</strong> cet ouvrage on a ddcrit les mesures sylvicoles ndcessaires pour,emp€cher le ph6nomdne <strong>de</strong> <strong>de</strong>ss6chement, <strong>de</strong> mOme que Ies mdtho<strong>de</strong>s a enrployer pour l'a mdlio-.ration <strong>de</strong>s peuplenents 16sds, clans le cas oil la <strong>de</strong>ss6chenrent a eu lieu.