ECONOMIE INTERNATIONALA.pdf - iebamaster.ro

Introducere 15
exemplu, una produce petrol, iar alta grâu şi pentru
a-şi satisface fiecare necesităŃile la ambele produse
schimbă între ele petrol contra grâu. Al doilea motiv
constă în faptul că Ńările tind să realizeze o producŃie
de mare serie. Aceasta înseamnă că fiecare Ńară tinde
să producă un număr limitat de produse, dar pe o
scară cât mai mare şi, deci, mai eficient, în loc să
încerce să producă puŃin din oricare produs, deci mai
puŃin eficient. În ambele situaŃii, fiecare Ńară obŃine
avantaje de eficienŃă din schimburile cu alte state. În
practică, cele două motive se întrepătrund. În
consecinŃă, în paralel cu diviziunea muncii pe plan
intern, apare tendinŃa de specializare în producŃie a
Ńărilor la scară mondială, deci o diviziune
internaŃională a muncii.
Economia internaŃională ca sistem de relaŃii
economice între economiile naŃionale reprezintă acel
stadiu al schimbului reciproc de activităŃi dintre
state, în cadrul căruia, în virtutea diviziunii muncii la
nivel internaŃional, este implicată, în mod obiectiv, o
mare parte a agenŃilor economici naŃionali. O Ńară
care participă cu o pondere semnificativă şi cu o
mare parte a agenŃilor săi economici la comerŃul
internaŃional este considerată o “naŃiune
comercială", o Ńară deschisă spre exterior.
Deşi ambele economii, naŃională şi
internaŃională, reprezintă schimb reciproc de
activităŃi, economia naŃională şi economia
internaŃională se deosebesc fundamental. În timp ce
schimburile de activităŃi în interiorul economiei
naŃionale se desfăşoară liber, fără restricŃii (regimul
unei vânzări din New York la San Francisco este
acelaşi ca la o vânzare din New York la Detroit),
relaŃiile comerciale între state sunt supuse unor
reglementări speciale, respectiv politicii comerciale
(o vânzare din New York la Tokio va avea un regim
diferit de cea realizată de la New York la Detroit,
putând fi supusă taxelor vamale sau contingentelor).
RelaŃii
internaŃionale
Politică
comercială