Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"
Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"
Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
CREAŢIE , COMPUNERE , ESEU<br />
PRINCIPIUL ŞI I ROLUL ETICII ÎN N VIAŢA A DE ZI CU ZI<br />
În n viaţă ă omul trebuie să fie mulţumit umit <strong>cu</strong> tot ceea ce are , <strong>cu</strong> tot cea ce face şi i bineînţeles eles <strong>cu</strong> tot ceea ce îi<br />
dă Dumnezeu, , aşa a a după <strong>cu</strong>m vorbele bătrânei de la începutul nuvelei lui <strong>Slavici</strong> pun în n evidenţă ă cinstea şi<br />
înţelepciunea fiecărui om : “Omul să fie mulţumit umit <strong>cu</strong> sărăcia sa , căci dacă e vorba , nu bogăţia ci liniştea colibei<br />
tale te face fericit. Dar r voi să faceţi i după <strong>cu</strong>m vă trage inima , şi i Dumnezeu să vă ajute şi i să vă acopere <strong>cu</strong> aripa<br />
bunătăţii sale. Eu sunt a<strong>cu</strong>m bătrân şi i fiindcă am avut şi i am atât de multe bu<strong>cu</strong>rii în n viaţă , nu înţeleg nemulţumirile<br />
umirile<br />
celor tineri şi i mă tem ca nu <strong>cu</strong>mva , căutând a<strong>cu</strong>m la bătrâneţe e un <strong>noroc</strong> nou , să pierd pe acela de care am avut<br />
parte până în n ziua de astăzi şi i să dau la sfârşitul vieţii ii mele de amărăciunea pe care nu o <strong>cu</strong>nosc decât din frică”.<br />
Bătrâna reprezintă în “<strong>Moara</strong> <strong>cu</strong> <strong>noroc</strong>” un spirit mult mai conservator decât celelalte personaje iar prin bunătatea ,<br />
cinstea şi i mulţumirea umirea sa sufletească încearcă să-şi i determine familia să-şi i păstreze <strong>cu</strong>mpătul . Spre S<br />
deosebire de<br />
bătrână Ghiţă , reprezentat al unei alte generaţii este animat de simţ practic , într-o o lume în n care banul nu mai<br />
trebuie considerat drept “ochiul dra<strong>cu</strong>lui”. . El este un om schimbat , nu se mai mulţume<br />
umeşte <strong>cu</strong> puţinul pe care îl l are ,<br />
fiind cizmar de meserie îşi i doreşte un atelier <strong>cu</strong> mai multe calfe la început iar mai târziu să fie bogat la fel ca alţii .<br />
Ghiţă ă vrea să ducă o viaţă ă mai bună alături de familia sa , lucru l<br />
ce crede că se va întâmpla la hanul situat la o<br />
răscruce de drumuri , la <strong>Moara</strong> <strong>cu</strong> <strong>noroc</strong> , ceea ce s-a s a dovedit a fi primejdios. Dacă la începutul nuvelei Ghiţă ă era<br />
un om cinstit care-şi i iubea soţia<br />
şi i copii , acesta se schimbă foarte mult după apariţia ia la han al lui Lică Sămădăul ,<br />
astfel din om cinstit , modest , devine un arivist şi în n acelaşi i timp complice la afacerile ne<strong>cu</strong>rate ale lui Lică. În<br />
sufletul lui Ghiţă ă se dă mult timp o luptă interioară , între setea de avere , de înavuţire<br />
şi i conştiin<br />
tiinţa a de om cinstit.<br />
Ghiţă ă are momente de scăpare şi i regretă tot ceea ce a fă<strong>cu</strong>t dar de multe ori omul regretă prea târziu păcatele<br />
săvârşite. Aşa A a se întâmplă<br />
şi în n viaţa a de zi <strong>cu</strong> zi , pentru orice faptă săvârşită omul este tras la răspundere , el e<br />
plăteşte mai devreme sau mai târziu , niciodată răul rămâne neobservat.