18.02.2014 Views

Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"

Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"

Moara cu noroc - Ioan Slavici - Universitatea"Petru Maior"

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CREAŢIE , COMPUNERE , ESEU<br />

PRINCIPIUL ŞI I ROLUL ETICII ÎN N VIAŢA A DE ZI CU ZI<br />

În n viaţă ă omul trebuie să fie mulţumit umit <strong>cu</strong> tot ceea ce are , <strong>cu</strong> tot cea ce face şi i bineînţeles eles <strong>cu</strong> tot ceea ce îi<br />

dă Dumnezeu, , aşa a a după <strong>cu</strong>m vorbele bătrânei de la începutul nuvelei lui <strong>Slavici</strong> pun în n evidenţă ă cinstea şi<br />

înţelepciunea fiecărui om : “Omul să fie mulţumit umit <strong>cu</strong> sărăcia sa , căci dacă e vorba , nu bogăţia ci liniştea colibei<br />

tale te face fericit. Dar r voi să faceţi i după <strong>cu</strong>m vă trage inima , şi i Dumnezeu să vă ajute şi i să vă acopere <strong>cu</strong> aripa<br />

bunătăţii sale. Eu sunt a<strong>cu</strong>m bătrân şi i fiindcă am avut şi i am atât de multe bu<strong>cu</strong>rii în n viaţă , nu înţeleg nemulţumirile<br />

umirile<br />

celor tineri şi i mă tem ca nu <strong>cu</strong>mva , căutând a<strong>cu</strong>m la bătrâneţe e un <strong>noroc</strong> nou , să pierd pe acela de care am avut<br />

parte până în n ziua de astăzi şi i să dau la sfârşitul vieţii ii mele de amărăciunea pe care nu o <strong>cu</strong>nosc decât din frică”.<br />

Bătrâna reprezintă în “<strong>Moara</strong> <strong>cu</strong> <strong>noroc</strong>” un spirit mult mai conservator decât celelalte personaje iar prin bunătatea ,<br />

cinstea şi i mulţumirea umirea sa sufletească încearcă să-şi i determine familia să-şi i păstreze <strong>cu</strong>mpătul . Spre S<br />

deosebire de<br />

bătrână Ghiţă , reprezentat al unei alte generaţii este animat de simţ practic , într-o o lume în n care banul nu mai<br />

trebuie considerat drept “ochiul dra<strong>cu</strong>lui”. . El este un om schimbat , nu se mai mulţume<br />

umeşte <strong>cu</strong> puţinul pe care îl l are ,<br />

fiind cizmar de meserie îşi i doreşte un atelier <strong>cu</strong> mai multe calfe la început iar mai târziu să fie bogat la fel ca alţii .<br />

Ghiţă ă vrea să ducă o viaţă ă mai bună alături de familia sa , lucru l<br />

ce crede că se va întâmpla la hanul situat la o<br />

răscruce de drumuri , la <strong>Moara</strong> <strong>cu</strong> <strong>noroc</strong> , ceea ce s-a s a dovedit a fi primejdios. Dacă la începutul nuvelei Ghiţă ă era<br />

un om cinstit care-şi i iubea soţia<br />

şi i copii , acesta se schimbă foarte mult după apariţia ia la han al lui Lică Sămădăul ,<br />

astfel din om cinstit , modest , devine un arivist şi în n acelaşi i timp complice la afacerile ne<strong>cu</strong>rate ale lui Lică. În<br />

sufletul lui Ghiţă ă se dă mult timp o luptă interioară , între setea de avere , de înavuţire<br />

şi i conştiin<br />

tiinţa a de om cinstit.<br />

Ghiţă ă are momente de scăpare şi i regretă tot ceea ce a fă<strong>cu</strong>t dar de multe ori omul regretă prea târziu păcatele<br />

săvârşite. Aşa A a se întâmplă<br />

şi în n viaţa a de zi <strong>cu</strong> zi , pentru orice faptă săvârşită omul este tras la răspundere , el e<br />

plăteşte mai devreme sau mai târziu , niciodată răul rămâne neobservat.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!