002 Normativ pentru proiectarea si execuţia lucrarilor de izolaţii ...

În fig. 2 se prezintă în mod exemplificativ o soluţie de perete exterior cu alcătuire
ventilată.
6.3 Prevederi specifice acoperişurilor
6.3.1 Generalităţi şi clasificare
6.3.1.1 Performanţele termotehnice ale acoperişurilor izolate termic sunt în funcţie
de grosimea şi natura stratului termoizolant.
6.3.1.2 Se recomandă ca stratul termoizolant să fie aplicat pe faţa exterioară a
stratului suport.
6.3.1.3 Elementele cu straturi de aer neventilat introduse în structura acoperişului
(planşee cu corpuri ceramice sau de beton cu goluri) se admit numai dacă aceastea sunt plasate
sub termoizolaţie şi numai la încăperi cu umiditatea relativă a aerului interior mai mică de
60%.
6.3.1.4 Din punct de vedere al comportării higrotermice, acoperişurile clădirilor
încălzite se clasifică în:
- acoperişuri cu alcătuire compactă;
- acoperişuri cu alcătuire ventilată.
6.3.1.5 Acoperişurile cu alcătuire compactă sunt acoperişurile la care straturile
componente se află în contact direct unul cu altul.
Din categoria acoperişurilor cu alcătuire compactă fac parte acoperişurile la care
stratul termoizolant nu este prevăzut cu canale de ventilare; în structura acoperişului pot fi
straturi de aer, dar care nu comunică cu atmosfera (planşee cu goluri, etc.).
Eventualele straturi de difuzie din componenţa structurii termohidroizolante a
acoperişului nu schimbă încadrarea acoperişului din grupa acoperişurilor cu alcătuire
compactă.
6.3.1.6 Acoperişurile cu alcătuire ventilată sunt acoperişurile la care stratul
termoizolant:
- este prevăzut cu canale de ventilare (care comunică cu atmosfera), dispuse în
structura sa;
- este amplasat distanţat, fie faţă de stratul suport, fie faţă de stratul de protecţie
(astereală, învelitoare, hidroizolaţie, etc.), astfel încât să formeze un strat de aer
ventilat.