Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
Aryana-Havah-An-unnak-ki-Versus-An-unnak-ki - orgone.ro
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.nunak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.nunak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>
De acelaqi autor<br />
Cristofor<br />
Magul din Carpali<br />
ARYANA HAVAH<br />
Viafa pe Pim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t... incot<strong>ro</strong>?<br />
Viitorul omenirii qi Pdmdntului<br />
Inua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, reptilianul din mine<br />
Cartea intdi<br />
Dezvdluiri tulburdtoare despre trecutul,<br />
prezentul qi viitorul Pdmdntului<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.n<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.n<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Inua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, reptilianul din mine<br />
Cartea a doua<br />
DelaZamolxe la noua erd<br />
Inua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, reptilianul din mine<br />
Edilie integrald<br />
Vizitali 9i:<br />
www.aryanahavah.<strong>ro</strong><br />
ORFEU 2000<br />
BUCURE$TI<br />
I
Cope(a: With Loneline:;,s, on Your Own de <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>na Ravliuc<br />
Consilier gtiinlific: G-ral dr. Emil Striinu<br />
Un alt fel de<br />
PREFATA<br />
AMINTIzu DIN (I)REALITATEA<br />
iMEDIATA<br />
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominiei<br />
HAVAH, ARYANA<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> / <st<strong>ro</strong>ng>Aryana</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Havah</st<strong>ro</strong>ng> 1,'<br />
pref.: g-ral. dr. Emil Strainu. - Bucuregti<br />
rsBN 978-973-1 986-r 2-8<br />
il (pref.)<br />
'4n<br />
7"7<strong>ro</strong><br />
-...<br />
1<br />
P<strong>ro</strong>babil cd nu aq fi scris niciodatd in stilul ce urmeazd<br />
aceastd prefald. Sunt de peste trei decenii un cercetdtor<br />
asiduu al ufologiei (fenomenului OZN) qi sunt familiarizat<br />
cu ceea'ce de reguld sunt numite teoriile ce Jin de<br />
SETIT 9i CETI,2 de contactanli, rdpiri, intdlniri de diverse<br />
grade, crash-uril. rzboaie cosnrice 5i catast<strong>ro</strong>l'e mai mult<br />
sau mai pulin planelarel sau civilizalionale.<br />
Cunosc lucririle Aryanei <st<strong>ro</strong>ng>Havah</st<strong>ro</strong>ng> gi cu prilejuri anterioare<br />
mi-am exprimat pe larg pdrerile vizavi de ele, aga<br />
cd nu am sd revin asupra subiectului ci am sd incerc sd-i<br />
dau prezentei prefele o notd de (i)realism prin faptele<br />
ipotetice totu$i pe care urmeazd sd le descriu, de fapt am<br />
sd fiu chiar in tema cdrlii. . .<br />
Totul a inceput printr-un telefon. Ce a urmat apoi<br />
fiecare dintre dumneavostri, chiar gi eu putem avea ce<br />
pireri dorim. . .<br />
I De la expresia englezeasci: Search llxfratenestrial lntelligence<br />
Cautarea civilizatiiilor inteli gente<br />
2 De la cxpresia englezeasci : Communication Extraterrestrial<br />
tntelligcnce<br />
3 Din englezi prdbugiri<br />
4 Aluzie la lucrdrile lui lrrmanuel Velicovs<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, Cictcnireu lunilor g)<br />
Sanuel Huntihgton C i ocn i rcq C ivilizaIi i lot.
ii<br />
,1n altuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> rtrstr ltt trtttt,tl Lt<br />
Vrcau si suputr alentiei un alt l)Lrtct rle ir.tlcr.c. lcgal<br />
.1.' ttrt ltrpt fostbil {ilretl rllT.rrrrr \!tr \\.,lr.ir r,r!ll (l\.<br />
dcl.r'<strong>ro</strong>ltslrat. In economia f-aptelor.cc rrllteirzil riil lc rclatez<br />
a; rlori sir in{elegc[i cA nu vreau sir lrrr ptrr.lizirrrrrl lticlrllui<br />
punc( tle vederc ci doar un nalalor-ciit (lc cit obicctiv irl<br />
cvcuiulcntelor descrise.<br />
li'a o clirninca{i de iulie. soarelc abia rirstlrisc fi ([r<strong>ro</strong>uiai<br />
cirlclur-ii de pcste noapte nu putuscm sir tlornr ;;i pr-cli,r.ascnr<br />
sii nar, ighc'z pe NIl1' pinar iu zori clncl qr obosit 5i<br />
to<strong>ro</strong>jril dc ciilctui arl- adormit in lbtoliu la bi<strong>ro</strong>Lr in lata<br />
calcLrlatonrlui. . .<br />
La ult lltontent dat pc la ?-l'1" nr-arn tr.czrt buimacit de<br />
tclclonul t<strong>ro</strong>bil care suna in nestire. multc apc)uri cle la<br />
acclirgi numir,,. Cineva sunase de ntrrllc ori $i iusisla.<br />
I)cntru a infelege ceea ce ur rncazd aur s,r \.al spun cd cel<br />
cc suna era un amic. ofiler superior din armata. iar ca<br />
plcgiitirc avca specializarea ..trupe de comando". Trecuse<br />
rlc citcva ori in ultimii ani prin iadul din Lak qi Alganistau<br />
iar mai inainte avusese inci cel pu(in altc cinci<br />
misiuni de hrpli de dr-u.ati prin Africa 9i America I_atina.<br />
Il cunosc lbarte bine $i pentru mine este mai pl,esus de<br />
orice lrinuiali de imposturi pe care crcd ci a-1i incerca-o<br />
lcgat clc istorisirea ce urneazi... Mai mult nu cste un fal.)<br />
al scicnce-lictou-uhti sau al ozer.rislicii. Dar cxisti qi ur.r<br />
dar...<br />
Intr-iind ir.r subiect trebuie sA spull cil in dintineata cu<br />
pricina anticul t.neu venea dintr-un scur.t concediu de<br />
Eaptc zilc cc-l licuse la munte solitar cu coflul uDdeva<br />
plir.r I{ctczat. La ap<strong>ro</strong>pierea de Bucr-rregti ma$ina i-a sennalizat<br />
printr-un scnzor cA mai avea benzind pcntru doar<br />
caitiva zcci de <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lometri, deci s-a orientat spre cca lnai<br />
apiopiata benzir.rdrie.<br />
Conlomr relatdrii fiind ora 0500-0510 la bcnzirriiric nu<br />
inai cra nirneni altcineva care alirnenla ci unclcva latcral<br />
'ln unnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>yersus,!rt unnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
doar un llummcl ka<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> cu gerluri fumurii ..torcea'' cu<br />
rnotorul pornit. dar in jrrr nu era nimeni.<br />
Dupi ce a alimental, a plntit gi s-a indreptat spre lnagina<br />
sa un..tout terrain" pcntru rcluarea cdlStoriei. Dar atunci<br />
a observat cd uga din dleptul qoferului de la Humnrer erur<br />
deschisi ;i pe scaun slitea un si-i spunem ,.individ" in<br />
cizme dar care nu avcil haine ci era in totalitate acoperi[<br />
de solzi verzi exact ca un clocodil ial pe cap avea ur.r l'cl<br />
de creasti ca o qopirli... ..lndividr-rl" s5-i spunem aqa l-zr<br />
observat. nu s-a sinchisit cn nimic, s-a dat jos din nraqini<br />
l-a plivit a scos ni;te sllnete asculite cdtre cineva din<br />
ma$ini, perea iritat s-a urcat gi a dernarat in t<strong>ro</strong>rlbi. . .<br />
Cit timp amicul meu l-a privit a apreciat cd avea<br />
1,90-2,00 metri iniltirre ;r avea ochii galbeni cu pupilc<br />
verticale ca de pisical. In mod crudat ma$ina llu avea nulnar<br />
de inmatricularc nici pe fata nici pe spate.<br />
Contrariat a ciutat s,i vadar dacd mai lusese lnartol<br />
cineva la eveniment dar a constatat cd era singur in<br />
parcarea staliei de benzini. Observ<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d cd Ia intrarc erzr o<br />
cameri video l-a intlebat pe cel ce vindea la statie daci<br />
funcJiona dar acesla a rispuns in doi peri cd aceea carnera<br />
video este doar... ..dc dccor"!'<br />
Trecdr.rd de momcntui de ..pcrplcxitate" s-a g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dit ci<br />
ar putea fi vorba de o lhrsi. bine regizati qi qi-a lclual<br />
drumul.<br />
Cred ci suutcti de acord cn mine ci omul uostru eril<br />
totu$i frArrintat de contraclictoriul sau sd-i spuneln stranietatea<br />
intAmplirii.<br />
Pentru cI lucmrilc 5-11, orrrit aici: dupa cdtiva <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lonetri<br />
a vdzut acclaqi I Iummer tras pe dreapta cu toate<br />
"11<br />
patru u$i deschise qi la cAtiva metri de magini pe cir.np clc<br />
data aceasta erau doi aga-zi;i indivizi, de culoare verdc<br />
inchis. ce pireau ci se ceartar sar-r disculd ceva lbarte<br />
aprins.<br />
iii
---i..r*.<br />
lv<br />
,!n-uttnok <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> tersus,1n untt,tli lil<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> trnnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> ver.rttt .1n trnnrrk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Unui dintre cl plrea mai inalt cu l0- 1.5 ccnrintctri<br />
decAt cclalalt $i liu avea cizme in picioarclc a cii<strong>ro</strong>r labi<br />
serndna cu cea de qopirla cind pagea. clar arca 5i trn 1'el<br />
dc... coada I<br />
Pe qosea lreccarr multe camioane in iimbclc scnsur.i ai<br />
cdr:or' qol'cli liccau scmne spre ..creatrtri" clal. nu a oi-,r Lt<br />
llitttctti. ( ci d,,i "11 0 r,,, <strong>ro</strong>tal ncstinghcriri cirrtl ;rnricrrl<br />
rneu i-a iiltoglallal cu telelbnul mobil.<br />
Dupir citcva minLrtc (3-5 minule) conlbr.t.n rclltlirii cei<br />
doi s-alr sui( cahli in Iluntrner au intors s1.rlc scr.tstrl cor.rttar<br />
cchri cle I'cnire spre Brrcurepri si cLr o i'ilczli rilrriloar.c<br />
au dispir-ut in tlornba isciurl ,.r r,:ic\,atat.l llriticii pc Soseit<br />
5i zecr de injulzitur:i ale celorlalri par.ticipanti la tr.alrc<br />
ArlicrLl nostru a rc\azut fotograliile clc pc tclcibnul<br />
rnobil gi a polnit glou! spre Bucuregti cu giindul si vini la<br />
mine pentru a ne stitui ce lacem cu 1btografiile cate eLaLl<br />
uLnitoarc.<br />
Partca tlagicd a poveqtii este cd la momcntul ajunger.ii<br />
la minc tclclirnul arita clar ci se licuserd 1l lbtogralii<br />
doar in locul pozelor ecranul rdminea verde la listarea<br />
lbtograliilor. Iicranul era verde gi... atat. Nici o imagiue!<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.r lirsl int;:rrcuni cu el la reprezentanta llrutei ce<br />
trsigula servicc-ul telefbnului dar singur.ul rhspuns a fbst<br />
cir a first lbtogralrati o sursd de lumin5 foarte puternici<br />
tlc... culoalc vcrclcl Nu am putut recolllpLlne nirnic din<br />
cccu cc a lirst lbtograliat.<br />
NLr r lclr-r sl-r spun niuric de cele ce au rlrmat momen,<br />
trrlrri nrlrii tlczatnigiri. dar pot si vi spun ca limp de<br />
rloLrir slrptlrnini aru ascultat povestea de zeci de ori, am<br />
chulirt al(i rrrlltoli clar lotul a fost marcat de r-ln e$ec 1otal.<br />
Alrricul ntctr cslc la aceastd ori undeva pe un teatru de<br />
operatii nriltatc ;;i pLobabil ci intre doud ambuscade se<br />
r.nai gdntlc5tc gi acum la int<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>rplarea ciudati pe care a<br />
treit-o. fbarte ciudat in mod singur:,ri liril puterea de a o<br />
dovedi uraterial.<br />
Un lucru cste sigur- trdirn intr-o Iunrc pc care numai<br />
clcclcr.n ci o cunoa$tem. aver.n o vagir implcsie ce suntem<br />
stipenii ei. cind de fapt cred ci suntenr niqtc sLrbchiriaEi<br />
in tranzit pc o planctd care uu ue-a apartinut niciodata gi<br />
trnJc Jc lrrpt nici rru ;lim care nc cstc rrrerrilc;r...<br />
La solitrl care ne conduce ar fi intclcsarrt dc;tiut la<br />
ciue cs(c butonr.rl ..Delete" sau rllcar ccl ..On" qi ..Olf '...<br />
Dar. stinrati cititori accasti rclatlrc csle cloar ,.jurnalul"<br />
lllnrului ce vi l-a pregltit <st<strong>ro</strong>ng>Aryana</st<strong>ro</strong>ng> Ilavah in accasti<br />
carte ciuc cste deosebit de incitantir;i unici in mesajul ce<br />
il transnr ilc !<br />
Dr. Emil Striinu<br />
, Dircctorul Ccntrului de Studii<br />
qi Cercetiri Psihot<strong>ro</strong>nicc qi Ufologice<br />
c mi ls t ru fo (a) gm ail. co m
I<br />
Oricdt vi s-ar pirea de ciudatd relatarea pe cirre urmeazd.<br />
sd v-o expun, datoria mea morald de om md obligi sd fac<br />
acest lucru. Am mai afirmat gi suslin in continuare ci cititorii<br />
acestui gen de literaturd sunt oameni ralionali qi cd<br />
informaliile pe care utmeazd sd vi le dau vor fi analizate<br />
gi filhate. De asemenea vd sfrtuiesc sa ciutali veridicitatea<br />
celor afirmate gi sd le acceptafi doar in mdsura in<br />
care ele rezoneazd cu trdirile dumneavoastrd interioare.<br />
Acum ceva timp am fost contactatd de o persoand care<br />
m-a rugat si o ascult gi sd incerc sd inteleg, IErd idei<br />
preconcepute, ceea ce avea sd imi spund. Degi mi s-a<br />
pdrut ciudatd aceastd rugdminte, un imbold ascuns m-a<br />
fEcut sd fiu de acord. Aga cd m-am intAlnit cu respectivul,<br />
care spre surpriderea mea s-a dovedit a fi un interlocutor<br />
erudit, cu o capacitate extraordinard de sintezi, cu un IQ<br />
care cu siguranld il depdqegte pe cei al pdmdntenilor.<br />
Disculia, la inceput destul de banald, a exacerbat cltre<br />
sfArgit intr-o expunere suslinutf, cll argumente gtiinlifice<br />
care m-au flcut sd inteleg Ei sd pdtrund in anumite laturi<br />
ascunse ale vielii pe acest pdm6nt. De la el am aflat cd<br />
acegti anunna-k<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, se supun pa(ial aceloragi legi plmdntene<br />
ca gi noi, respectiv ci tr[iesc intr-o lume duald gi cd<br />
qi la ei existd cei cu intenlii pozitive gi cei cu intenlii<br />
negative. Se pare cd demult de tot, in urmd cu vreo cdteva<br />
mii de ani, s-a desprins o grupare din r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dul lor, care gi-a<br />
spus cd are misiunea de a ajuta Terra gi pe locuitorii acesteia.<br />
Aceastd grupare, degi in prezcnt neoficiald, a lucrat<br />
milenii spre a u$ura soarta noastrd qi spre a ne ardta unele<br />
lucruri in viziunea realh.
6 ln tinok <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unndk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
ldeea cic Ia care a plecat intalnirea noastri a fost una<br />
simpl.l ;i anrure: sd sc relateze despre schirnbdrile care<br />
vor vcr.ri, despre cataclisrle, despre ridicarea con$tiintci de<br />
glup gi dcsple 1-aptLrl ci acum ne af'lim pe uftir.r.ra sutd de<br />
rnetri. Este acum ori niciodati, ca sd mi. expr.im clar. ir.r<br />
continuar-e il voi nunti pc acest interlocutor Domnul X.<br />
Arl,ana: lJste ader.irat cd vom avea ceva p<strong>ro</strong>blenre dc<br />
oldin climatelic?<br />
D,'llrlttrl X: (,.r1 1r16[].nt*.'inccprnd clt \irrJ aceaslJ<br />
gi continuincl cu umdtolul an: vom fi supuqi Lu.lt-li bombardau'rcrrt<br />
clinratic Iard plecedent. Vor exista turtur.ri<br />
cu aspcct de lorrrada. in zone care ltu aveau ascmenea<br />
lbnomene; ciclonii se. r,or inmulti, ial zilele cle maxiu dc<br />
tcmperaturi, vor ailct'na abcrant cu cele de minim. Vot fl<br />
incendii qi iuunr.-l.itii. pirdr"u i yor fi dislrr-rsc de fbc Ai<br />
culturi vor fl iitLr:tclaie. Va ii prdpid. Iar din picate aceste<br />
linor.neue nu <strong>ro</strong>l Jl izolate, ci r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d pe r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d toate zonelc<br />
globului \,al; trrce pr-in aceste 1'elomeue. Nu va fi o I'ard<br />
nolnali. ci ulta cu inlegistriri ieqile dir.r comun.<br />
A: Dar aceste lucruri sunt create cu intentie?<br />
Dl.X: Nu.<br />
A: $i atunci de unde gtii cu atdta exactitate?<br />
Dl. X: Sunt dovedite qtiinjific. dar sunt ascunse publi-<br />
acest l1cru<br />
i din centrr-rl<br />
crilui.<br />
se da1<br />
galaxiei, cnergii lbrmate din par-ticuie. care de pulin timp<br />
pot 1i cuantilicate gi vizule. $i binein{elcs cd gi soarcle are o<br />
marc iniluenli. Eniisia lui este din ce in ce mai putcr.-<br />
nicir. Sunlem ef-ectiv bornbarclati, iar accst bombarclament<br />
\/a cre$te in intensitate.<br />
A: Te re ['eri la acei t.rentrini?<br />
Dl.X: Da. $tii ci se zice cd in limp cc asculti accasti<br />
frazi. deja sute de trilioanc de neulrini trcc prin corpul<br />
t5r"r, llri sa-{i laci vrcun riu qi fird si lase vr.co urntd.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unncrk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> t,et sus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> rnnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 7<br />
Ncntrinii sr.rnt capabili sA lraverseze intlegul Plm:int<br />
inlr-o liac{irure de secundi deoarece an o vitezd ap<strong>ro</strong>piatl<br />
cle cea a luminii. Aceste parlicule cilitorcsc in linic drcaptd<br />
prin stir.rci. api, aer, spafiLl $i ap<strong>ro</strong>ape nirnic nu le opleqte.<br />
A: Dar ce sunt de fapt acegti neutrini'?<br />
Dl.X: in 1930, Wollgang Pauli postuleazi existenta<br />
r:nei noi particule. numiti ulterior ncutlin, ca tiincl r-Ln<br />
I<br />
,1n ttnnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>t,trsut ,1n unnuk Ii<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versut ,ln <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
q<br />
Soare lui. Irc care il culloa;lcl.n ca fiind modclul tcolctic<br />
care explici lunclionarea Soalelui. De asemenea oamenii<br />
dc ;tiintir an cmis o ipotezd confor'm cileia neutlinul<br />
clect<strong>ro</strong>nic ar putea ..disparca" transfbrmindu-sc irr alte<br />
particule, evitind astl'el deteclarea 1ui in expelirnentul lui<br />
Davis. Disparilia neutrinilor arc lcgitnri cu o p<strong>ro</strong>prictatc<br />
speciali a acestor palticule evazive: oscila{iile nentrir.ri-<br />
Jor'. [n tinrp cc rretrrrinii cilatoresc plin materie qi sp:r1iu.<br />
ci se translbrma dintr-un tip in altul. ap[r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d fie ca<br />
neutrini elecl<strong>ro</strong>nici, fie c:r neutlini nrr<strong>ro</strong>nici suu ncutrini<br />
tauonici; mai exact. in timpul zborului, neutrinii au capacitatea<br />
de a se transforma dintr-un tip in altLrl. Oscilaliile<br />
neutrinilor sunt un efect cuanlic. Ele au fcrst explicate<br />
prin analogia cu o magini sport care se schimbi intr-un<br />
ninivagon de mariii sau nn autobuz gi apoi rcapare ca<br />
maqind spoft la inulti <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lometri mai depafte, Dac[ la<br />
inceput au erislat pc o qosea doar magini spor-t, goseaua<br />
va 1l ir curind plinir cr-l toate aceste trei tipuri de<br />
vehicule. Doar neutrinii cu rnasi nenuli pot siviir'gi<br />
accsti tlansformare gi de aceea m6surarea cletaliilor<br />
plocesului de oscilalc Ic pcrmite oamenilol de qtiinti si<br />
cleLermine dil'eren!a dc rnasl dintre cele tr-ei tipuri de<br />
neutrini. hr r-rltimii zece ani. un nulnr"rr dc cxpcrimcntc au<br />
ciulat oscilatiile neutrinilor, slrLdiitrcl neutrini creaIi in<br />
soarc, in atmosf'ela Pin:intulni. in rcacloare nuclcarc'sau<br />
mai nou, in accclcratoarc de palticule. S-a reuSit<br />
ider.rtif-rcalea tipurilol cle ncutlini lirnctic clc sur.sa carc ii<br />
ploduce: Soarcle. atmost'era, reactorlrl sau accclclrtor-ul.<br />
iar in prczent se exanineazi tipurilc clc ncutlini tri se<br />
incealcli iclcntificarea acestora departc dc srrrsu.<br />
Ncntrinii sunt pretutincleni. iar nrilielrlc rlc ncrrtlitii<br />
trec prin liectrre persoand, tot timpul qi ltrc trccst lucru<br />
neobscrvafi deoarece ci interactioneazit liltllc rirl cu alte<br />
forme de matcric. Chiar;ii sub accsl aspcct. ci joacir un<br />
<strong>ro</strong>l lbarte importanl in c61eva din cele mai impoflantc<br />
p<strong>ro</strong>cese fizice din Univers, cum ar fi reactiile nucleare<br />
c.rr-c l'ac ca Soarele sd slriluceasci.)<br />
A: Bine, dar daci nn ii sirntim, inseamni ci nu ne<br />
rrlccteazd.<br />
Dl.X: Ba ne afccteazi. Ne modiflcd cimpul vibraliorrll.<br />
Acum sunten supuqi unui adevdrat bombardamcnt<br />
c,.L ace$ti neutrini $i se pare ci intensitatea lor cregte.<br />
I'r'oblema majorA este datd de laptul cA au inceput sA<br />
lulccteze miezul planetei. Dupi cum spuneam, acesta se<br />
incilzeqte, iar acest tapt va lace ca anumite fenomenc si<br />
sc ir.rtensifice gi si sporeascd in frecven{i.<br />
A: Te referi la cuitmure. vulcani?<br />
Dl.X: Da. La totG:<br />
A: Dar existd dovezi qtiinlifice cd vor avea loc anurnite<br />
evenimente?<br />
DI.X: Da. S-au fhcut simuliri pe calculator. s-au rulat<br />
runumite p<strong>ro</strong>grame, acolo ullde a fost posibil, dar existd gi<br />
cazuri in care totul este speculativ deoarecc nu sc $tic<br />
curl va evolua un anumit eveniment. Trebuie sd intelegi<br />
ci totul cstc nou qi pentru medinl gtiintific. nu a nai<br />
cxistat a$a ceva pdni acnn. Se po1 face presupuneri, dar<br />
llu intotdeauna ili ies.<br />
A: Dar se $tie concrct ccva'J Nli rel-er la ce va veni.<br />
Dl.X: Ce p()r sa ili spun... se perc ci in acL5t illl \il<br />
exista un cu1t'cmur n-raj or in zona .laponiei, care va I'ace<br />
ca insulele Kurile sa se sculunde parlial, qd in r:!oiembri.-<br />
vor exploda mai mulli vulcani,, fapt care va ducc la<br />
imposibilitatea zborului cu avionul, dar ce acest aspect va<br />
avca rm impact deosebit asupra culturilor din anul urrn[tor.<br />
Cutremure multe vor_[ gi in 20-lQ, insd in lnai anul ce<br />
r,ine, se va rupe placa Pacificnlui care va lace ca toate<br />
lirile situate in zona aceea si aibd p<strong>ro</strong>blerne cu ldrmr.rrile.<br />
I)e tot globul va urma o perioadi de cutremure cle 6-7<br />
{
\<br />
10 .1n urtnttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versu.v <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> trnnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
grade lninini. cale nLl sc $tie cat va 1inc. Se pare cit Turcia,<br />
lslauda, Spanra, lndia 5i China vor 1l cel mai aiectate<br />
din p iiirctii vecier-e ai intcgritilii teritoriale, in Rominia<br />
vor tl culremure dar-nu vom avea schimbari gcogralice<br />
alc solului. Dc lapt, sd qtii, cutrcmllr esle p<strong>ro</strong>st spus. Se pare<br />
cir va 1l ceva contiuuu. Ca qr cind Pirm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul ar trcnura.<br />
nlri irre ct srrr rnli t.rre . ,.lar contin ttu.<br />
A: Putem 1'ace ceva'/<br />
Dl.X: Daci aq 1r in loct vostrrl, lluta aceasta llti-a$<br />
cr-llrpara ceva in afar:t matilor ota;c. Acum. t.tu tnai lArziu.<br />
Ar trebui ca oarletiii si ;;tie gi sd igi ia misnri. Un uric<br />
reiirgiu qi o r.r'rici rezerui dc alimenle tru strici. 'frebuie<br />
sa Iii pLegntiJi.<br />
A: $i cAt va f ine?<br />
DI.X: Nimeni nr"l $tic. Nu se cuno.rilc exact nici cand<br />
va incepe. nici cdt va line Se prcsr,4rune cd pc undeva<br />
plir.r n-riLi la anul, dar accasti afituatic se bazeazi pc<br />
anumite modelc n ale pe sirlulator. i,a int<strong>ro</strong>duccrca tlalelor<br />
s-a tinut cont de contextul actual. Daci bombardatncntcle<br />
cncrgcticc se intensitrci sau scad. atlu.tci clalele se schitnbii.<br />
Llaci insd plecim dc ia u<strong>ro</strong>cielul actual. se picsttpuue cir<br />
in nrai la anui va iucepe totnl. ['dnd spun lotul ni lcl'cr: la<br />
pr.ohlcmc ca: intensificat-ca cuiletnttrclot, rupcri cle lblii,<br />
cLentuJr'cr erpl,,ziilor vLtlerniec. cJlll l;il cc\il.<br />
A: l)nl ccva concret, se ;tic'?<br />
l)l.X: Cc sc qtic clal csle rirptul cir in 2012 \/oln aveil<br />
explozii solare. teea cc^ne va lace si t iurittettt pentrlt<br />
citcva lturi llrd curent. In prezct:t guvernele lucrcazi la<br />
-un aVer tizoi barc sa I-f emiti oprirea brusci Ei in-rediati<br />
a ap<strong>ro</strong>vizionirii cu curent electric in ideea salv.lrii translblnntolLelor.<br />
Explozia solari cc urmeazii va influenla<br />
in u<strong>ro</strong>d dccrsiv polaritatea Telrei gi va avca loc in tlod<br />
cer-t inversarea polilor uagnetici. Acest lucru va f'ace ca<br />
n,,rJrrl I rr<strong>ro</strong>pei s5 intle int<strong>ro</strong> noui gl:rcialitrne. iri dri<br />
)n tnnttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> t,cr.strt .1n LutnLik <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 1i<br />
seurna cd toaLi populalia rirmasir la nigla czitrc zona care<br />
\ lr rcprezenla atunci sudul. Oaurenii 1r-ebLiie si se hrirircascir<br />
;ri in genere acest luclu nu este posibil in zoncic ii'iguiollsc.<br />
A: Am mai auzit varianta. dar nu gliu ce si zio... cll nll<br />
sirnt asta. Dc ahl'el mic mi sc irare lotal nociv si iti<br />
triiic;ti viala gindindu{e la apocalipsii. hitr--adevir este<br />
bine si ai un plan de rezervir. miri alcs cf, clin cc in cc rnai<br />
nultc voci sustin acclczrgi tcorii, dar de aici qi pini la a<br />
llisa totul... c calc lungi. Nirleni nu gtie concret daci va<br />
ll sau nu ccva.<br />
Dl,X: Daca va fi aga sau nu vom vcdea. Ccrt cste cit<br />
oamenii trebuic si qtrc. sprc a nu ti luali prin snlprindere.<br />
lri trcbuic si se ajute singuri ;i si nu caute rdspnnsuri gi<br />
sustinere la guvemurli $i socielaten $tiinlilicar. AceEtia gtiu<br />
toate astea de rnult tirnp. Ei au ln:rt mirsuri pcr.riru ei gi<br />
lamiliile lor. Ei sunt asigurali. Iar laptul ci acc$tia $i-au<br />
luat nrisuri. spune mult. Dc cc sd ir.rvesteqti rniliarde in<br />
buucile pi depozite subterane? De ce lamilia Bush gi-a<br />
cumpf,ral tercn in Patagor.ria? De ce Clo<strong>ro</strong>ana Brilanicii<br />
lnvesteste in Romdnia? De ce toati zona muntoasi din<br />
Aiiica cstc vdndutir cdtre guverne gi parliculari? lti pot cla<br />
zeci de exempie, l)e ce ar lacc ei astt-el de investifii<br />
ncrentabile?<br />
Am rAmas putin surprinsi clc lbrmularea
l<br />
-,"..,-!!d.4.**<br />
12<br />
)tt itnn,t,\ h rJ rtt Stt tlnnr^<br />
^i<br />
sohimbali deznoclirniir.rtul. dal ari ci.zr-it pradi capcanei<br />
lor: nraterialismul. Ali licut in a;a 1el incit copir vo$tri si<br />
lie atr':r;i cirre o lurne stalpinirai de instinctc, polie ;i bani,<br />
in delrirrcntul srrlietului. Acunr veli cr-rlegc <strong>ro</strong>adcle muncii<br />
voiLstre, ir.rsi micar acru.n in :rl noualca ceas si vd lr-rali<br />
nrinirnc r.ndsuri dc p<strong>ro</strong>tectie L,u snllt ur.r mesagcr clir:r<br />
r iitor', care vi.ne si vi spuui care a lbst cursul titnpului.<br />
Voi ma puteli crctlc stru nu. estc libcrlLl voslnl arbitt'u.<br />
Arii ulnrdtori vor 1l cataclismici clin toatc prnctcle de<br />
vederc social. econornic, geograflc. l'otul se va schimba.<br />
lrste ca qi cLun ceea cc a lbst lrebuie tlistrus spre a se<br />
reciidi o nouii lurne. $i a;tr r :r li.<br />
ln timp oe vorbea, l-am lr,iaiizirt alcnt. Am ri'imas<br />
r.Limiti cle siguranla cLr cale vorbi:1. iir,: i.r:rsiunea ;;i implicarea<br />
pc care le aliga, insi pot alit-na cu lriria pe irirrd<br />
ci ceva din interiorul mcu imi spunea ci vibralia lui nu<br />
imi corespunde. Era ca gi cum buna intenlie afirmatd nu<br />
se potrivea cu ernanafia g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dului.<br />
Dl.X: <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ii ce vor veni vor 1l holardtori pentru umanitate.<br />
Confom cu viitorul aotual. doar doud rniliarde au<br />
r.ners mai depana. 'sartina mea cste sd vd aiui sa iriceti<br />
clir riii muiT-i. $iln ca esrc o misiune gru. dar esre da<strong>ro</strong>ric<br />
rnea sd incerc. Dupi ce va trecc anul 2012, urmitorul an<br />
va fi un an dc regnrpare q;i e1brt. Pirr.rdnlul va fi altfel din<br />
punct de vcdere geografic Ai oamct.rii igi vor schimba<br />
modr-rl de gindire;i priorititilc. Ceea ce a mai riunas din<br />
pLrlerile lunii se vor intdlni ciutind solutii. rlul din pitcate<br />
accstea vor fi ca gi ir.rexistente. Va 1l ncccsalir o r.<strong>ro</strong>ui<br />
orirrJuire. hazati pc rlte prilcrpii.<br />
A: Nu pot spune cir ccca cc inri sprri rrrr inti este<br />
cllllosclrt. ctr lcittc astea. dc ilccarc rl|tir cintl sLrnt pus5,<br />
iutt-n itscmenca situalie am o s(alc tlc rlisconlirrt. $tiu ci<br />
airr glcqil i:ti to{ii. qtiu ci iirn lrlrl-o 1rt.t;ri clutrate, cd<br />
Iloctc n\.1-al).I indcpritluL ric ('r'cirlor. tlltr rrr lolrtc astca simt<br />
,lrt ttnn,tk kt versur ,,1n tnnde <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
t rr l)umnezeu ne iltbe;tc ;i ci ne va mai da c; 1.ansi. Poate<br />
(:rtc doal inraginalia lnea, dli ir.ni place si creti cil in acel<br />
Lrltim rlinrrt, inainte de deznodirnintul tragic, nn itnpr-tls<br />
,le iubire venit dc la El. va lirce ca echilibrtil si sc<br />
r,, irrtoarc[.<br />
I)l.X: La care Ei te rcltri?<br />
,A.: La I)unrnezeu. ia Creator-<br />
Dl.X: u\dic[ ia dumnezeul pe care vi l-am dat noi. nriJ<br />
A: Nu. La l)umnezeul Suprem. Davici mi-a explicat<br />
lirar.te clar. l)e lapt tu ce imi poli sprLne despre accgti<br />
t olonizatori din vecirime'?<br />
Dl.X: De fapt existi 51 de rasc dc cxtratereqtri, dar<br />
rtuvcmele sunl in contact direct cu 6 dintrc clc, iar in<br />
llecutul indepirtai al planetci, trei din aceste rase au fbst<br />
cclc care ;ii-au adus aporlul la apalilia umanitdtii actuaic.<br />
A: Printre care Ei aga-zigii reptilieni?<br />
Dl.X: Da, intr-adevir existd aga-ziqi reptilieni, doar ci<br />
1i ei sunt de mai multe tipuri. Exista unii mici, de<br />
lploximativ 1,20 m, care sunt destul de paqr-rici, degi nu<br />
rlcbordeazd de bundtate $i existl cei mari, cam la 2-3 ur,<br />
care sunt agresivi pr-in insdqi r.ratura lor. Despre acegtia<br />
i,olbea David, dar rnenoria lui ancesttall l-a flcltt si ne<br />
rciateze despre ei a;a cum crau ci atunci in urmi cu<br />
ciiteva sute de n-rii de ani. lntrc timp au evoluat $i ei, iar<br />
intcnliiie qi faptele lor nn rnai sunt flcute Ia vedere ci<br />
sunt camuflate qi ascunsc aclcsea sub maqtile prieleniei gi<br />
ale altruismului. Noi snr.rtem cei ce vI conduccm de milcnii,<br />
iar marile fan'rilii regale gi cele nobrliare (qi nu nLrnrai)<br />
rLu Af)N-ul lor, deqi ir.r timp s-a pelr.nis ir.rclucigarea cu<br />
pimdnlcnii. Dcci spccia iur<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> a crcat orlul. l)zrr<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> este o denllmire giobala. De lapt cxisti 3 rase<br />
care au intervenit: specia Nordici, care vine din Constela{ia<br />
Pistorului-Ar1ulus. Semi{ii, care vin din zona Olion<br />
;i acegti Gri, czue dc iirpt sulrt 6 spccii. dar cu acccaqi<br />
i3
1.1 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> vet sus .ln unnttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
;lti utnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> ver.stts <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> tmnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
15<br />
struciure. Ei sur.n cci ce aLl r,ln.iirs aici. pc 'l'erra. l3i au<br />
avut mari p<strong>ro</strong>blcmc ill trecut. Au lbst ibarte boinavi.<br />
A: I)ar sunt urnanoizi. repiilc'?<br />
Dl.X: Sunt un hibrid. daci ii pot nurni aga. Ccva intre<br />
ulnrnoizi Ei rcptile. dar au qi ceva dc la insecte. Sur.rtem o<br />
spccic sr"rperioali deoalecc a\rem iltglobat in noi toate<br />
n.<strong>ro</strong>delelc dc viu. $tiu ci te surprinde laptul cir volbesc<br />
cind la persoana intAia. clinci la a trcia, dar aga imi vine.<br />
Aceslc tl ei specii care au colonizat 'l,ctra au lbst dc thpt o<br />
delegalie a celor 5 i de spccii. La itrccput au oolaborat cu<br />
lolii. Jpui rrrrii lLr pleclt. i.rI ircr ll rLr rcr;Ilit<br />
A: $i cale cste scopul accslei rcvenirilr<br />
Dl.X: Plancta se alli in prcuiml unci catast<strong>ro</strong>lc globaie,<br />
Ei vor sA plcvini accst lucrll. ln prezent sc incearca<br />
montarca ur.<strong>ro</strong>r scuturi u4aq,e,<br />
!l<br />
acca explozie solari.-*Dacf, vo<br />
e<br />
este scopul? Ei vor si pistreze<br />
la modil-rcarea ADN-ului. Vor ca Terra si intre in rnatea<br />
Conl'cderalie Galactici. Asta este motivul pentru care qi<br />
celelaltc specii s-au intors. Tu gtii ci in 1998 s-a licut<br />
plima marc pace galacticS?<br />
A: Nu. De unde si gtiu? A anuntat cineva?<br />
Dl.X: Exisla anurnite date cheie. Dacd vom reuqi sd<br />
tleccnr de iulic 20li- o sl arerrr o colrcrirrnc cu elrergi:r<br />
anceslrali. iar acest lucru ne va ajuta sf, ridicirn Terra<br />
fiird prca rnari pagnbe, daci nu, viitorul arati altf-el.<br />
A: $i daci reugim?<br />
Dl.X: Daci reugim, atunci o altir spccie, cea a Invititorilol<br />
va vcni pe Tcna sprc a vd da Clunoa$lerea Universald.<br />
A: Dar asta e un lucru bun. $i celclalte spccii sunt de<br />
acord'l<br />
Dl.X: Da. r.r.raj orita tea. mai putin una. cea carc a tbst<br />
prezenlli aici. dar r.uai exact doar o par.te din acegtia. Ei nu<br />
vor schimbarea. Dc lapt asta esle ntal.ea batalie care se<br />
e<br />
tlucc. Ei sunt aici de mult tirnp;i dc accca nu pot accepta<br />
schimbarea.<br />
A: $i totuqi $i-au p[strat ritualurile, credir.rJclc atAla<br />
timp'?<br />
Dl.X: Tu qtii cn qi in prezent se sivArgcsc ritualuri clc<br />
sacrificiu? Ci tot ceea ce ne inconioari esLe dominat de<br />
simbolismul nostru $i ca noi $tim cd orice fblmi, culoare,<br />
numar, etc, genereazd o energie. Accsta esLe $i motivul<br />
pentru care se inceatcd ciderea in derizoriu a ast<strong>ro</strong>logici,<br />
horneopatiei, numc<strong>ro</strong>logiei, crisLaloterapiei, c<strong>ro</strong>l.noterapici,<br />
ctc., pcntru ci noi qtim ca acestea sunl lormele leale<br />
clc manifestarc a matclici qi dc ep<strong>ro</strong>picre de Crealie. $i<br />
cr-uu si vi. lacem sf, r,ir indepiltali de ele? Pr-in penibilizarea<br />
lor gi a celor cale clcd sau apclcazi la accste<br />
plactici.<br />
A: lncearcd. dar nrr r or lerrpi.<br />
Dl.X: Vom vcdca. Llnnitoarele etape vot fi: inler'-<br />
zicerea p<strong>ro</strong>duselor din plante, inrplementarca idcii clc<br />
medicamente vitale, care deja cxista, scoitterea in alala<br />
lcgii a tratar.r.rcntelor alternaLive, etc. De ce crezi ci s-a<br />
construit pe verticald?<br />
A: Pentru spaJiu.<br />
Dl.X: Pe naiba. tu $tii ca tot zrtilia oameni intri gi clacd<br />
casele ar fi pe sol? Per.rtru a se indcphrta omul de pirnant.<br />
l)e la etajul trei in sns scade icgitura cu'lerra, iar acest<br />
T6atexunt -fEcLrte CIL<br />
cr,r rnul1i ani in un.r.ri.<br />
Acum se pune in aplicare in contbrmitatc cu etapele car:e<br />
trebuiesc urlnate.<br />
A: Eu nu cred ci vol reugr. Asta cstc pArcrca tr]ca.<br />
oamcnii au irtccput sa 5e lrelcascit.<br />
Dl.X: O si ii adormim la loc. Mai ales ccca cc va vcr.ri<br />
.lin punct de vcdere ceor<strong>ro</strong>riric.<br />
A: Adici'l<br />
;<br />
t I<br />
i<br />
t
.-!*.<br />
I6<br />
,.1n ttnnttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> t'ersus .4t lunok <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
DLX: O si fie dcrapai ecou()rric la nivcl glohal T'otul<br />
r a explocla. Nir.nic nu va rnri ll cum a lbst. Apnr (amentele<br />
sc vor ieliini. pcntru cri onrnenii nu vor mai aYciL<br />
cr.r cc si iqi plitcasca rlirile. mincarea sc va strica in<br />
lafluri. clar voi vcti sul'eri dc lbame. ciici 11u vd \ cti<br />
pelurite si o cumpilati. ritiirtitilc vor fi co5r.nanrl popLr<br />
lalici, bcnzina sc va scun.rpi pcslc rloaptc. in limp cc la<br />
tclcvizor vi vor Il lllczcntate clin ce in cc rnai multe<br />
rcclame cu thrlilii i'cricite. copii zb'.rrdalnici. r'acante clc<br />
lux. ma5ini la supe<strong>ro</strong>lcr-ti. etc.<br />
A: lltnc. dar carc csle scclp'.rl'.)<br />
Dl.X: 'lbatc accstca all ur.r sinu,.rl scop: lr.lcln clc a'uir<br />
thcc si vi inJupnrt;rtt ,.l( nour cn('r'tlic.<br />
A: De cc'.)<br />
Dl.X: Dupi cLu.n spuneam, clin Univcr s vine o r.<strong>ro</strong>r-ri<br />
vibratie rrcniti si vir schit.rbe. sir vi nioclillce strllcturil<br />
r,iblationald. Nurrai ur.r orq11!41 ;i echilibr-at f-ac_ e_ latl<br />
schimbiirii. Distorsiunca nu c corrpatibilii cu vibratia<br />
nou-i gr clcci dacd sunlcti distorsionali vi vcfi indcpilta<br />
tot mai rnult de Sursir. Cu clit aceastd prlpastie se var<br />
adinci. cu atat $allsa l'oastri de a lace saltul se va diminua.<br />
pini ir.r r.nomentul in care viitorul vi va fi pecetluit<br />
$i nu va mai exista o cale de salvare. La toate astea sc<br />
aclaug:i gi inten{ia lor de a crea o noud ordirre r<strong>ro</strong>ndiali.<br />
cu o sinsuri monccld. cu aceleagi legi qi acciaqi conducitori.<br />
Dc cc clczi ci blusc qi dintr
1 8 lt, Lrnntl: <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> t tt :tt.s ln unntA Ai<br />
Dl.X: lla lor \ cni- calci cl ar-r inlercs sii \iini llstc nrLrli<br />
nrlri Ll;oI Si cont<strong>ro</strong>lezi o lt Lrilne rlin popultrf ic. Atat lc s l)t<br />
nccesari C',-r crlt rnai mUlti cu atat utai grcu de rn:inipulrt.<br />
fi i1r ciar .scantu-cli_iq caz rle cataclisnr r or rlur.tir.ie in r,iatir<br />
c,ri cc sLiill in lrlala Lnar rlol ora5e. adrcii oameni siurplr.<br />
-i.'' i:,i.-,nrrretli rhr';r lrre-;rtir 'pi urritrrrii. li .rrll c. l. rtrl<br />
'iiirniv'ictimc<br />
5i cel nrai rr;or dc conc{us. Mintile clcslrrpalc<br />
luLr iru cc r.:iruta. Nrr 1to{i inilut-nta r-ln ()nl in\'altilt sal<br />
gincleesciil I)cei crccic-lniL catitclisnrelc \,)r'\eu;. l.i se<br />
ioacli doal cll ulintcii volslu. Ei \a erclzl o rcrrlitrrlc<br />
lr,,logrrlicii si r,ri rii itrr;rrlilt rr: ..;r i;, ,rjrll i,rt, l.i<br />
tltnpor'ali. l,,lul cltrr:r Ir r.l. ',.rii ritr' .i rrr,'lirul l'(rt:u<br />
cltrc criz:r ur.r se 1a sliir'pi. Lc trcb'ria ccra Drirl aarc sii \'a<br />
abati dc ia crLle 1i :ru g:isit cca nriri Lrunri uretodi. L.iu ()nl<br />
carc nu arc cc pr-ure pc nrasir, carc nll irrc cu ce i$i plalli<br />
lirctluile, ciu'uia copiluI ii pliingc cri \rrcu o noui biciclcL,r<br />
sau tclelbn. cirnria nu ii ajLrng banit sir plcce in vacanti.<br />
clczi ci sc r:incicqtc la ctolutie spirituala]. cir ncrgc la<br />
c LrISUri esotcricc. etc.?<br />
A: Nu, a;a cs1c, dal se va duce cirtrc biserici qi sc va<br />
fuga!<br />
Dl.X: Da. \;i sigur prcotul ii var spune ca p<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>l(-fte<br />
pcntlu p<strong>ro</strong>pliilc 1apLe. ccce ce il va facc sir se adinccasca<br />
5i mai tarc in clepresie. []iserica estc a noaslri! Noi<br />
suntcm biscr ica. Noi vi clirnr ;;i vi luiinr povcrilc clc pc<br />
unrcli. Noi arn cliclit-o;;i noi o concluccnr<br />
A; Hai. llsh-nrir. e\is(a li prcoti a(lc\'au a!i ! Cale :ru har<br />
;;i cale nr-r suut dominali cle ir.rstincte ataviccl $i lumca ii<br />
qtic;;i ii r espccti.<br />
Dl.X: Poatc. dar acc;lia sunt pr-ltirli $i intotdeaLlna<br />
rnulgir:rlizati Acegtia nu contcazd. Tu nu intelegi cd voi<br />
sin3uli sr-rntc!i in tr- isurr sl-r vi schinrblti soarta'l Voi.<br />
rititelti rireitt. t.'l \ r'i trr'trttit sa \,t I)rr'.J1tntc!i 1r r uti<br />
plrtca rvca oricc lil de vialir gi de viiior.<br />
.ln unnuA Ai t cr.ttrt In trttnok <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> I 9<br />
A: Ca in Sccrctul?<br />
I)l.X: Asla cstc altd urallilulale carc lc-a iegit- Vazlnd<br />
ci oarneni clin ce in cc mlri nLlrnc<strong>ro</strong>$i sc indrcaltth citre<br />
l)Lrterea intcrioalir. s-au giinclit ce pot lircc si ii cont<strong>ro</strong>lcze<br />
'i<br />
utur.rci au vcnit cu rdeca dc ar indrc'|ta Ii)r'ta creal()arc tot<br />
L rrlr-e rnatcrialisrn. []c iti spunc Sccrctul'/ Si iti (lorc$ti<br />
pcntru tir.rc: bani. nraqini. lu\. sarnaltxtc- etc. Subliniez:<br />
rerltlr,l (inc! .'\dicd te l'ncc sri Le disociczi tle colcclir,. Voi<br />
LrLi sLrntcti rrnull Asta tr-cbLrie si Numai iurPreunir<br />
"stiti<br />
,rvciiTtir:tar. I:iciart clin voi csle oglinda ccluilalt.,\ccls1a<br />
' .re siar.lli-uiit.'r'Liliri.,r stlrlc h tlrc ei nrr <strong>ro</strong>r cu rrri sa<br />
rrjLrngcti._,<br />
A: $i dc cc sar l1u ajungcrll'l<br />
Dl.X: Pcnlr.u ci atr-lnci cincl veti irlingc acea slarc veli<br />
rcaliza cinc sunteli $i cc putere avcti. nlrita tot, doar cf,<br />
;rtunci vir r.cti da seatna ;i cic adcvirrata noastri ltaturl:r.<br />
Spun/inil aceste cuvintc. interlocutortLl mcu trra privi<br />
rrtldnc. Abia atunci. cind privirile noastrc se intahliral am<br />
rcalizat ca ocilii lui avc:lu o culorrc ciudatal, ascnrinritoa.re<br />
cu nrailasea b<strong>ro</strong>a5tci. clar ;ru culoarea a lbst cca<br />
crre ln-a 1i'agrat, ci laccala degajatd dc cr. imi pirea ca $i<br />
eur.n privirca lui era lipsita de viata. trn ilis opac, tcID qi<br />
lirri vlagir Dcqi figula lLri cra zArnbitoare. am sinrlit un<br />
llor recc pc fila spinalii. I'otodati alilll)ra mca intcrioari<br />
,r inccpttl \ii su c. 3\ cr Ii,/.ijlr(lu-Dri.<br />
Dl.X: 'l u nu intclogi ci accasta cstc ultima \ oastri<br />
sansi. ci dacar nu scipati clin <strong>ro</strong>bic. \.ar Yor line prizonicri<br />
inca 26.000 dc ani?<br />
A: $i cam cc am putca lilcc'?<br />
Dl.X: Am sir ili spun acum un lrilrc secret, ccva ce<br />
ercd cd rnir va face si plirtcsc cu viata. clar... I)upir cunr<br />
\puneam. eu am \'.izLrt viitorul planetci. I)aci totu-l ciccur-ge<br />
(<strong>ro</strong>ulbrnl viitorului actr"ral. in 2015. ccca cc va mai rartrine<br />
rlin populalia Telrei, va Il o tlCimE. Toti piimdnlenii vor'li
20 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versw <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
morli de foame gi decimafi de boli. Cdteva guveme, de<br />
fapt ceea ce a mai rdmas din ele, se vor g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>di si p<strong>ro</strong>fite<br />
de avantajul armelor nucleare rdmase gi vor face uz de<br />
acestea. Va incepe un rdzboi nuclear, care va scufunda<br />
Terra in iarni nucleard pentru cAteva zeci sau sute de ani.<br />
Doar o micd parte din oameni va supravielui ascunzdndu-se<br />
in peqteri.<br />
A: Am mai auzit teoria. Nu cred in ea gi mai ales ce<br />
guvern ar face uz de arme nucleare gi de ce? Oricum daca<br />
e sd fie aga ceva, populaJia va fi decimatd, oamenii ar fi<br />
speriali gi vulnerabili, nu ar avea <strong>ro</strong>st folosirea unor<br />
asemenea metode. Cred cd ar avea rezultate mult mai<br />
bune dacd ar ap<strong>ro</strong>viziona supravieluitorii cu alimente gi<br />
medicamente. Cu siguranld ci umanitatea rdmasd le-ar fi<br />
recunoscdtoare. Totuqi, presupundnd cd ar fi aga ce putem<br />
face?<br />
DI.X: Ce puteJi face? Eu qtiu cd pe data de 25.0'1 .2014<br />
se va deschide o poarte stelar[, tunelul Einstein-Rosen, o<br />
gaurd de vierme, menitd sd vd ducd de aici cdtre o altd<br />
lume, una plind de pace gi brindtate, de evolulie spirituald.<br />
Aceasta este de fapt planeta care va face trecerea,<br />
acea planeta care vd va oferi suportul pentru a deveni<br />
universali, aceasta este noua Terra. Din pdcate cei care au<br />
avut acces la aceastd cale din viitor au fost foarte pulini.<br />
Eu am venit sA vd spun sd treceli. Este singura voastrd<br />
qansd de a supravielui.<br />
A: Dar portalul se va deschide intr-un anume loc?<br />
Dl.X: Vor fi mai multe simultan. Le veJi vedea pe cer.<br />
Ceea ce trebuie sd faceli este sd vd ducefi intracolo.<br />
Intenlia conteazd. PoarIa vd va fi deschisd sau va veni la<br />
voi.<br />
A: $i cei ce trec unde vor ajunge?<br />
Dl.X: Pe Tena, dar intr-o altd dimensiune. O Terra<br />
evoluatd, spirituald, fari boli, griji, lipsuri.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 21<br />
A: Adicd pe o alti Terra?<br />
Dl.X: Tu nu cunogti teoria universurilor paralele?<br />
A: Ba da, dar din cele afirmate inleleg cd o Terra<br />
lr'rmdne aici gi va fi pustiitd de iarna nucleard gi o altd<br />
'lcrra va prelua o parte din popula{ie, iar referitor la teoria<br />
{ lrriversurilor paralele, nu exist6 d ovezi clare, qtiinlifice.<br />
Al.X: Ba existd. La Universitatea California din Santa<br />
Ilarbara s-a fhcut o demonstralie qtiinlificd prin care s-a<br />
rrli(at ci un obiect pe care-l vezi in fa\d, poate exista<br />
sirrrultan intr-un univers paralel. Asta arald cd ipotetica<br />
cr'rlitorie in timp este posibili.<br />
A: $i cum s-a demonstrat acest lucru?<br />
Dl.X: Experimentul a pornit cu o bucatd de metal<br />
lirarte sublire, de dimensiunea unui fir de pdr. Aceasta a<br />
lost rAcite intr-un frigider special, s-a scos aerul pentru a<br />
sc climina vibraliile gi apoi a fost apucati cu un diapazon.<br />
si-a observat cd frrul respectiv de metal se migcd, deqi<br />
stirtca nemiqcat in acelagi timp.<br />
A: Este un lucru imposibil!<br />
Dl.X: Este greu de perceput cu mintea actuald. Trebuie<br />
sir gdndegti in termeni mici, adicd la nivel subatomic.<br />
lilect<strong>ro</strong>nii, care se invdrl in nucleul unui atom, sunt greu<br />
(lc captat deoarece se <strong>ro</strong>tesc cu viteze diferite in acelaqi<br />
tir.r-rp. Acest lucru se poate int6mpla. doar c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d mdsurdm<br />
pozilia unui elect<strong>ro</strong>n pe care il forfdm sd aibd o anumitd<br />
pozilie specificd. Cercetdtorul <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>drew Cleland, cel care a<br />
r-calizat experimentul, a avut ideea de a aplica acelaqi<br />
principiu al elect<strong>ro</strong>nului unui atom gi in cazul unui obiect<br />
vizibil cu ochiul liber.<br />
A: $i cum s-ar traduce acest experiment?<br />
Dl.X: Sd zicem cI tu in Bucuregti te duci la cumpirituri,<br />
dar intr-un alt univers, acolo unde particulele<br />
atomice nu se pot menline, citegti o carte. De asemenea<br />
aceastd teorie spune cd pe timpul observaliei, universul
22 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.wnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
inghea!6 Si nu putem vedea decat o realitate. Adic[ dacd<br />
ne uitdm in acest univers la o pasdre care $i-a luat zborul,<br />
in alt univers ea poate deja sd se fr aqezat pe o creangd.<br />
A: Este foarle greu de infeles. Reiese cd noi suntem in<br />
acela$i timp in doud sau mai muite localii 9i putem avea<br />
doud sau mai multe activitdli paralele.<br />
Dl.X: Da. Cam aga ceva. Poli face diferite activitdji in<br />
acela$i timp. De fapt timpul nu existd. Este doar o unitate<br />
de mdsurd pdmanteand. Voi vedeli timpul ca fiind real.<br />
Pentru voi curge intr-un singur sens.<br />
A: $i nu este a;a?<br />
Dl.X: Nu. Timpul poate fi strdbdtut in toate direcliile<br />
qi inainte qi inapoi, cdci el nu este doar liniar.<br />
A: Asta inseamni cd s-a inventat ceva cu care te poli<br />
deplasa in viitor 9i in trecut?<br />
Dl.X: La aceasti intrebare nu ifi pot rdspunde.<br />
A: Dar plecdnd de la ideea cd ar fi posibil, atunci<br />
poate exista cineva care poate manipula istoda?<br />
Dl.X: Da. Ar fi posibil, dar puJin p<strong>ro</strong>babil. intotdeauna<br />
va exista un univers, o dimensiune in care istoria sau<br />
viitorul ar rdm6ne identice. Cei ce lucreazS. cu asemenea<br />
forle sunt con$tienfi de aceste aspecte. $i pe de altA parte<br />
existd anumite legi pe care trebuie sd le respecli.<br />
A: Adicd acea gaure de vierme de care vorbeai s-ar<br />
deschide sigur in viitor?<br />
Dl.X: Da.<br />
A: $i referitor la tunelul ce se va deschide pe<br />
25-07.2014, ce trebuie sd fac cu aceasti informalie? Nu<br />
ili ascund cd am mai auzit-o gi din altd sursi.<br />
Dl.X: Sn o dai oamenilor, si gtie, sA poatd lua decizii<br />
in cunogtinld de canz6,. Atata tot.<br />
A: Altceva mai trebuie sl spun?<br />
Dl.X: Vremurile care vor veni vor fi foarte tulburi.<br />
Nimic nu va mai fi cum a fost gi in ciuda eforturilor<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.annak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 23<br />
tlisperate, nimic nu va putea fi redresat. Md refer la situalia<br />
cconomic5., sociald, politic5, climatericA. Nimic. Totul va<br />
Ii haotic $i va continua aga p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d cdnd va incepe derularea<br />
cvenimentelor de care !i-am vorbit. Oamenii vor fi din ce<br />
in ce mai dezorientaJi. La asta se va adaugd gi bombardarnentul<br />
energetic venit din cosmos, care vd va aduce<br />
stiiri de dezandejde 9i depresie. O stare de panicd va<br />
cuprinde oamenirea gi mulli vor fi cei care vor cAuta scAparea<br />
in medicamente, bduturd sau mai rau, sinucidere.<br />
l)ar toate aceste sunt date spre evolujie $i de aceea<br />
trcbuie sd le suportali cu incredere, iar atunci cdnd va<br />
vcni timpul sd faceli trecerea. Este singura voastrd $ansa.<br />
l:ste singura salvare! Tu nu inlelegi ca vibratia Terrei se<br />
l.l(llca.'<br />
A,- AdrsA-rQZAlAEB lgh"-ari?<br />
Dl.X: Da. La 13 Herzi rezonanta Schuman se deschide<br />
tl<br />
1.1<br />
ru a asoclat-o cu cu locatra exacta a Manr Plramlde. care<br />
rnirrimea unui bob de mazdre gi este<br />
irlc:EEid-Ien-iiGGlitotodatd conline o hartd completd a<br />
t irrpului vintal al acestuia. Este activatd de lumind qi<br />
eont<strong>ro</strong>leazd varialiile bioritmului natural al organismului.<br />
A: $tiu cd se spune cd este foarte important5.<br />
I)l.X: Importantd? Glanda pineal[ funcjioneazd in<br />
lcclagi ritm cu hipotalamusul, iar hipotalamusul coordorrcazd<br />
reacliile legate de foame, sete, sexualitate, dtmul<br />
biologic qi p<strong>ro</strong>cesul de imbdtr<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ire. Ea secretd melatorrina<br />
in stare de relaxare qi are capacitatea de a varia<br />
lirnclie de energia elect<strong>ro</strong>magneticd. S-au fEcut cercetdri
24 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
terie, iar acest lucru face ca al treilea ochi sb se deschidd.<br />
A: $tiu. $i astfel omul poate accesa forme inalte de<br />
congtiinla. Din pacate acest lucru nu este cunoscut. Este o<br />
teorie noud.<br />
Dl.X: Noud? Se qtie din vechims. Exista informalii<br />
peste tot. P<strong>ro</strong>blema este cd voi nu lreli sd le vedeli. Existd<br />
reprezentdri antice. Sumedenii au fbcut reprezent5"ri ale<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lor care apar avand in varful coifului un con de<br />
brad, asemdndtor glandei pineale, Osiris este desenat lin6nd<br />
un qarpe in mdnd, reprezentdnd energia kundalini care urcd<br />
spre glanda pineali, Thamus. zeul babilonian line in mdnd<br />
un con, Shiva, zeita distrugerii in hinduism are pdrul sub<br />
forma unui con, Dionisius, pdzitorul lumii de dincolo are<br />
in v6rfu1 ldncii... cecrezi?... un con. Pane;i Iisus v-a spus:<br />
,,Luminitorul trupului este ochiul. Dacd va ii ochiul tdu<br />
curat, tot trupul tdu va fi luminat", La Vatican existd in<br />
Curtea Conului o statuie ce are forma unui con de brad.<br />
Ldngi ea se afld un sarcofag, iar l<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>gd acesta un leu<br />
asemandtor Sfrnxului, la baza cdnia se afld inscriplii<br />
cuneiforme. V-a1i gdndit ce inseamnd toate acestea?<br />
Oare inaintagii voqtri woiau sd vd lransmitd ceva?<br />
A: $i ce v<strong>ro</strong>iau sd ne transmitd?<br />
Dl. X: Cd odatd cu trezirea energiei kundalini gi a<br />
glandei pineale, omul iqi poate modifica starea de congtienli<br />
gi congtiinld $i cA poate avea acces la toate informaJiile<br />
Universului. Omul iqi pierde identitatea de sine gi devine<br />
universal. Asta vA a$teaptd! Dar p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d acolo mai aveli un<br />
pic de infruntat; de evitat nu se poate, cAci este prestabilit.<br />
Omul este supus acestor schimbdri. Pdnd sd ajungeli<br />
acolo, or sa apare migene, dureri de cap, stdri contradictorii,<br />
simJurile se vor asculi, omul va deveni mai sensibil,<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 25<br />
dar cea mai spectaculoasd schimbare va fi la nivelul<br />
ADN-ului. ,SJ.p3l.-<br />
acestea vA sunt date<br />
tefi orbi qi p<strong>ro</strong>gti. Vd arr,'',rafi in continuare de ultimele<br />
zvacniri ale unei societili niuribunde.<br />
A: Muribunde sau nu, este societatea in care trdim gi<br />
pe care o cunoa$tem. Este greu sA accepli un viitor<br />
ipotetic, chiar dacd este zugravit in <strong>ro</strong>z. Noi, oamenii,<br />
ir.rtotdeauna am triit cu speranla cd mAine va fi trai bine,<br />
ci copiii nogtri vor avea un avantaj dacd noi ne sacrilicdm.<br />
Aceste teorii apocaliptice ne rdstoarnd egafodajul.<br />
Cred cd Asta este motivul pentuu care mulli refuzd sd<br />
accepte aceste informalii. Este o mdsurd de autop<strong>ro</strong>tecjie<br />
5i sd gtii cd nu ii pot condamna.<br />
Dl.X: Da, dar acum este bine ca oamenii sd fie informali<br />
gi sd gtie anumite lucruri.<br />
A: Asta este gi motivul pentru care am inceput sd<br />
scriu. Consider cd este de datoria mea sd impdrtdqesc<br />
Iumii aceste informalii. $i mie imi este greu sd le accept.<br />
fi eu caut argumente care sA rAstoame aceste presupurrcri.<br />
Ceea ce am constatat clar, este faptul cd in momentul<br />
in care cineva vine cu o teorie prin care oamenilor li se<br />
rrlati. ce va veni sar o sutd se il contrazicd. La fel gi cu<br />
Icnomenele extreme care au apArut in ultima perioadd.<br />
irrtotdeauna in relatare apare cuv<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul normal. Este chiar<br />
pcnibil. Eu nu gtiu cine sau de cc are impresia cd toli<br />
sunlem idiofi.<br />
DI.X: Nu sunteli idiofi, doar manipulabili. Dar este<br />
tlltoritd vou5. Voi vd doriJi ca gtirea sd fie una exhemd,<br />
tllr totugi normald, pentru ca nimic sd nu vd afecteze<br />
rLrtina. Tu nu te uili la qtiri despre crime, j afuri, violuri,<br />
inccndii, etc., stdnd calmd pe canapea gi mdnc<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d floricele?<br />
A: Eu nu mi mai uit la qtiri, iar atunci c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d o fac<br />
vcritic informafia. Este foarte simplu sd ili dai sema cine
26 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
spune adevlrul sau nu, dacA verifici din mai multe surse.<br />
Iar daci vezi cA anumite persoane sau grupuri fac relatdri<br />
trunchiate sau e<strong>ro</strong>nate este bine si le evi1i. Nu e greu,<br />
totul este sd ili dai seama unde este realitatea gi unde este<br />
intervenlia umani.<br />
---R-estul disculiei a fost unul banal, pe care nu are sens<br />
sa il relatez. Ceea ce v-am spus este sutd la suta adevdrat,<br />
dar am fEcut-o cu un scop anume. Am sd vi spun gi ce<br />
cred eu despre aceastd intdlnire. Repet: ce cred eu. Nu md<br />
bazez pe nimic altceva decdt pe feeling-ul meu. Eu cred<br />
au emolii. Ei sunt. Pur qi simplu. Dar si revenim. Eu cred<br />
ci ei au pierdut bitdlia. Pemantul, din ce gtiu gi ce simt,<br />
se afld pe o curbi ascendentd vibralional. Ei trebuie sd<br />
plece, insi intervine o p<strong>ro</strong>blemd cdci iqi dau seama c6 nu<br />
pot trdi fdr6 noi. De aceea au creat un univers paralel, in<br />
care sperd sd arragA cAt mai multe suflete. Cu sigurangd<br />
este o lume aparent bund, lipsitn de griji. boli, dar cert nu<br />
este o lume in care noi si ne putem valorifica potenfele<br />
date de Creator. Va fi o lume condusd tot de ei gi guvernatd<br />
tot de legile lor.<br />
Eu gtiu cd Terra va trece printr-o mare schimbare. Este<br />
unic in istoria Creatiei. Oamenii se vor ridica vibrafional<br />
in trup. Este ceva ce nu s-a mai jdcut $i de aceea suntem<br />
asistafi de diverse civilizajii extraterestre. Ei au venit sd<br />
ne ajute, dar nu pot interveni in liberul nostru arbitru.<br />
Poate c5. vom avea lipsuri, pierderi, boli, restructurdri, dar<br />
cu siguranfd nicio iamd nucleard nu va veni in 2015, ci<br />
din contri atunci va incepe o lume noud.' Din tot ce gtiu,<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. tunak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 27<br />
lrr caLc se adaugi gi p<strong>ro</strong><strong>ro</strong>cirile unor lrari ini1iali, diu cale<br />
;rrrrintcsc doar cAliva: Nostradamus, Sundar Sing, Vanga,<br />
Irlgar Cayce, etc., ca si nu mai vorbim de Biblie, vom<br />
rrlra in Epoca de aur, in epoca spirirualitalii, a pdcii gi a<br />
rrrbilii. Intr-adever, pentru a ajunge acolo trebuie se rerrrrrrfim<br />
la vechile paradigme gi cutume, iar desprinderea<br />
.r(crsta poate fi una grea gi dure<strong>ro</strong>asl, dar sd nu uitiim<br />
,.r'opul final, ap<strong>ro</strong>pierea de Creator. P<strong>ro</strong>babil cA aceste<br />
',t cnalii pe care vi le-am relatat le vcti auzi dir.r ce in ce<br />
rnrri dcs, ceci sd nu uit6m ce ace$ti an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> sunt experli<br />
rrr ir irnbina adevdrul cu minciuna. Au fEcut-o de milenii<br />
'.,r rrLr vdd de ce nu ar face-o $i acum, mai ales cd sunt din<br />
r c in ce mai disperali. Eu nu spun ca am dreptate, nu<br />
\r(inr sd imi preluaJi ideile, v-am spus 5i repet, nu mI<br />
lr.r/ez ps niciun argument $tiinlific, ba mai mult, existd<br />
1'or;ibilitatea si mi ingel, ceea ce vd <strong>ro</strong>g esle ca atunci<br />
r irn(l vcti auzi de anumite planuri de salvare, de portaluri,<br />
rr..ceri, etc., sA gandifi cu sufletul gi sd faceli ceea ce vi<br />
'.1rrrrrc inima. Nu luali de bun nimic ai nu uitali cd singurii<br />
r,I( nc pute[l salva suntem noi ingine. Fiecare din noi qi<br />
ri'1r ll un loc. Numai ridic<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>du-ne vibralia putem crca o<br />
rr,rrrr lLln.rs gi o noud umanitate.
TI<br />
in continualea c54ii, inainte de a vd mai relata cAteva<br />
irrtilniri la limita credibilildlii, pe care le-am avut, mi-am<br />
plopus si aduc cAteva ldmuriri cu privire la tnblilele<br />
strmeriene.<br />
Istoria oficiald ne aratd cd sumerienii sunt unul din<br />
t clc mai vechi popoare ale omenirii gi cd sunt inaintagii<br />
rrrcsopotamienilor. Localizarea lor, ca aqezare geograficd,<br />
:rc afld intre fluviile Tigru gi Eufrat actualmente zona<br />
lrlkului. Ei sunt cei ce au inventat scrierea cuneiformd qi<br />
rrrr construit primele orage civilizate, printre care: Ur,<br />
N ippur, Kig, Babilon, Ninive 9i Assur. Tot ei au fdcut<br />
plimele incercdri de irigalii sistematizate in agricultur6,<br />
rrrr ini{iat primele schimburi comerciale cu alte popoare,<br />
rrrr licut descoperiri in ast<strong>ro</strong>logie gi ast<strong>ro</strong>nomic. Fiecare<br />
or ag era vdzut ca un stat gi igi avea p<strong>ro</strong>priul rege, dar nici<br />
rrrrul din ei nu a luat in stip<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ire intregul Sumer.<br />
Numele de ,.sumerian" este un nume dat de vechii<br />
locuitori ai Mesopotamiei de Sud qi succesorii acestora:<br />
rrkl
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>yersu,y <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 30<br />
1-aptului cd civilizafia sunreriani, ivitd in zona pe la 3500<br />
i.Hr., a construit atat un sistem de canale ciit gi prirr.rele<br />
ora$e-cetdli ale omenirii. Ultcrior, civiliza{ia sumeriand a<br />
fbst absorbitd de citre cea babilonianl, de lirnbi semitd.<br />
Nu se cunoagtc cu exactitate locul apariiiei civilizaliei<br />
sumeriene. Primele infonna{ii despre aceasE civilizatie<br />
care ne-au rtmas pdnd in prezent, se pot afla din sludierea<br />
operei sumeriene. Creatori a cclei mai mari civilizatii<br />
regionale qi a celei dintai etape istorice, sumerienii au<br />
aparut in sudul Mesopotamiei pe la inceputul mileniului<br />
al IVlea i.Hr. venind posibil din zona stepelor siberiene.<br />
In orice caz nu erau autoh<strong>ro</strong>ni. Erau o populatie indoeu<strong>ro</strong>poand<br />
vorbind o limbn aglurir.ianti. ascmdnltoare Iimbii<br />
turce vechi. Practicau agricultura gi cregLcau suine, ovine<br />
qi bovine. Cunogteau lesutul Si oldritul, laceau vase ij.e lut<br />
colorate $i ornamentate cu figuri umane de animale qi<br />
pdsiri gi stdpdneau metoda topirii metalelor.<br />
Sumerienii aveau obiceiul de a conslrui un templu in<br />
centrul fiecdrui ora$-stat. in jurul anului 2000 i.Hr., templele<br />
aveau forma unor piramide inalte dcnumite zigurate,<br />
cum era cel din Ur. Regele, care era qi mare preot, oficia<br />
ceremonii religioase gi efectua sacrificii in templul situat<br />
in vdrful tumului. Ritualul de inmorm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tare era complex;<br />
ei puneau in mormdnt aldturi de cel decedat uneltc,<br />
obiecte de valoare care ne aratA credinla lor intr-o viald<br />
dupd moarte. Zigwatul era impf,r,tit in gapte etaje, deoarece<br />
sumerienii credeau cd zeii coborau din cer in gapte<br />
zile.<br />
Sumerienii erau un popor migrator. Arheologii ne explici<br />
laptul ci aceasti cuhrrii sumeriani este continuititea<br />
celei dinlAi perioade a Ubaidului Timpuriu (5300-4700<br />
i.llr.). Poporul sulaerian s-a agczat pe teritoriul acesta gi<br />
au inceput sd locuiasci in zonele lertile irigate de rAurile<br />
Tigru qi Eufrat. Sumerienilor li se atribuie descoperirea<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.untak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 3 1<br />
<strong>ro</strong>tii olarului gi tehnologia prelucrdrii metalelor. in nec.o-<br />
1',rll regald de la Ur au fost descoperite multe obiecte din<br />
;ru qi lapislazuli. Trebuie menlionat cd in Sumerul antic<br />
cr istau: scrierea, <strong>ro</strong>ata, matematica, ast<strong>ro</strong>nomia, calendarclc,<br />
sistemele de irigajii, armura, carul de luptl, sibiile,<br />
lurrnaqamentul cailor, cuiele, morile, sandalele, <strong>ro</strong>ata olarulrri.<br />
harponul, dalta, inelele, qeile, acul, etc. Tot din Sumer<br />
rrc-au parr,renit qi primele date despre o religie politeistd.<br />
r\stl'cl, p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d in momentul in care descoperirile oficiale<br />
,rrhcologice vor ardta cA au existat qi alte civilizalii mai<br />
r echi de $ase milenii, trebuie si acceptAm varianta cercetrrlor-ilor<br />
qi sd ii considerim pe sumerieni ca fiind primii<br />
rrrtcmeietori ai civilizalici pe Terra.<br />
Surnerienii fEceau corner{ in piele uriaqe. in jurul<br />
rrrrului 3300 i.Hr. ei foloseau nigte discuri de lut pentru a<br />
r'rrrnpdra diferite bunuri. Acestc indeletniciri au fbcut ca<br />
populajia sd creascd. Astfel au apdrut nume<strong>ro</strong>ase ora$e-<br />
,,lrrt: Ur, Uruk, Lagaq, Nipur, Umma.<br />
lnfluen{a culturii sumeriene porne$te din cele douE<br />
rrrrri centre cultural-religioase: Eridu in Sud 9i Nippur in<br />
Norcl. Multe din obiceiurile qi caracteristicile ale popoarelor<br />
rrl'liadiene gi sumeriene le aflim din scrierile cuneiforme<br />
lrL care le gdsim tipdrite pe tAblile de ceramicd, piatrd,<br />
',t;inci, ziduri. Unele informatii vin de la biblioteca sumerirrnir<br />
din Nippur, iar altele de la biblioteca construitd de<br />
liL'gcle Assurbanipal al Asiriei din secolul 7 i.Hr. Nippur<br />
'ic pare cA era cel mai imporlant centrul religios gi cultrrral<br />
al civilizaliei sumeriene, urmat apoi de Eridu. $tim<br />
i ir liecare ora$-stat avca p<strong>ro</strong>priul lui zeu care era princi-<br />
1'rrlrrl idol al oraqului. z\stl'el Eridu a avut-o pe EA, zeila<br />
.rpci, iar ENHIL a lbst zeul furtunii in Nippur. Zeila<br />
..lrn " era principala responsabild de binecuv<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tdli, zeiJa<br />
,rlrclor curate terestre Ei de snb pirn<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t. EA era prietena<br />
,,rrnrcnilor invnl<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>du-i pe oameni $tiinla, arta qi scrisul.
32 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unnqk. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Oarnenii din Eridu aveau astfel de la zeila EA un set de<br />
reguli care trebuia respectat de intregul orat. Eridu el'a un<br />
orag port gi avea astfel posibilitatea unei mai bune interacliuni<br />
cu celelalte popoare deoarece lbcea comer! cu ele.<br />
Este important de menfionat cd cosmologia lor suslinea<br />
cd pamantul a iesit de sub apele cele mari formdn l<br />
uscatul de azi. Ora$ul Nippur nu gi-a impus hegemonia<br />
politicd ci a dominat spiritual celelalte ora$e. Inscriptiile<br />
Lugal-Zage-Si 9i Lugal-Kigub-Nidudu ne of'erd o perspectivi<br />
interesantA asupra acestei cetdli. Aceste inscriplii<br />
arata cd acest oraS incd din timpuri foarlc vecl.ri, inainte<br />
de a veni sumerienii cra un ora$ rcligios in care se venerau<br />
zei, precum zeul soarelui gi al apei.<br />
Istoricii afirmi cd ap<strong>ro</strong>ximativ cu 3000 de ani inaintea<br />
cre$tinismului gi a civilizajiei cregtine. triburile sumeriene<br />
au existat ca popor in paftea de sud a vdii Eufratului.<br />
Dupd sumerieni au urmat babilonienii carc au triit in<br />
jurul rAului Eufrat. Arheologii au explicat cA toatd societatea<br />
cra construitl pe o culturd gi religie animistd. Putem<br />
spune cd sumerienii aveau peste 60 de zcitdli. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u era<br />
zeul cerului gi era considerat zeul-zetlor. Enlil - zeul aerului<br />
- el era ajutorul regilor $i un mare viteaz. Nanna(Sin)<br />
zeul soarelui .<br />
era zeul lunii. Ea - zeila apei, Shamash -<br />
Ninhursag - zeila-mamd, Inanna - zeifa f'ertililafii $i a<br />
dragostei, etc. Rugdciunile erau deseori inso{ite de sacrificii<br />
animale. Oamenii aduceau uneori ca jertfi vegetale,<br />
legume, parfumuri, imbrdcdminte. Fiecare ora$ a avut<br />
p<strong>ro</strong>priul lui zeu suprem. Temple inchinate zeilor erau<br />
intAlnite in toate oragele Sumerienilor. Dupd cum am mai<br />
spus, fiecare ora$ avea un templu cu un mare preot, rege<br />
in frunte qi o zeitate supremi. Existau qi alte temple<br />
pentru celelalte zeitAfi dar templul principal catacleriza<br />
zeitatea supremi din acel orag.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus Art.ttnnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 33<br />
L)in1re cele mai importante oraqe sumeriene amintim<br />
le gi acltninistrativ-politice. Nu mai putin important a fost<br />
rcgcle Nammu din Ur, care a dat legi privitoare la orga-<br />
,'izare qi administrare, ridicdnd astfel standardul vielii<br />
(<br />
'ril$ului Ur.<br />
l)cseori bdtdliile care se dddeau intre aceste ora;e erau<br />
ilc ordin politic, economic Ai religios. Aceste certuri dintre<br />
,'ra;;e duCeau la un sincretism politic ai totodatA religios'<br />
Cirtre secolul XXIII i.Hr. puterea Sumerului dddea<br />
',cnrne vizibile de declin 9i nu se mai putea apdra de<br />
rrrvaziile strdine, astfel ci regele semit Sargon I (circa<br />
; \15-2279 i.Hr.), supranutnit cel Mare, cucereqte intreaga<br />
1;rrii. stabilegte noua capitald la Agade $i o transformd in<br />
, r'l mai puternic Ai mai bogat oraq al lurrii Populalia,<br />
,rrncstccatd din nou cu invadatorii va lua numele de<br />
.rLlirclieni, limba akkadianS, semitd, o va inlocui pe cea<br />
',rrrncriand, iar lara se va numi Sumer-Akkad. ,'Capitala<br />
rrrpcriului pe care l-a ridicat Sargon (2371-2316) a fost<br />
l,rrblbil oraqul Bagdad care era numit de Agade.<br />
l'rin anii 1958-1916 i.FIr. Hammurabi a unit aceste<br />
lrrruturi qi a infiiniat Imperiul Babilonian printr-o uniune<br />
';r rrncrieno-akkadiani. Dc acum inainte sunt cunosculi ca<br />
rrr singur popor, cu o singuri limbd, form<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d o singuri<br />
r rr ilizalie. Hammurabi a fost regele care a oferit poporrrlrri<br />
uu set de reguli, ceea ce il caracterizeazd ca un<br />
rr)parrat inlelept gi un br-ur conducdlol milita<strong>ro</strong>-politic. 'Iimp
34 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
35<br />
de 1000 de ani Babilonul a dominat situalia in lumea<br />
dintre cele 2 riAuri gi chiar mai mult $i mai departe.<br />
Sumerul a avut o mare influenli asupra celor.lalte cul_<br />
intAlnite apoi in ast<strong>ro</strong>nomia Greciei antice. primelc 5 pla_<br />
nete, care se v[d cu ochiul liber, poafii nume sumeriene.<br />
Au dezvoltat aritmetica folosind numere diI-eri1e ficdnd<br />
calcule in baza 10 gi 6. Au inventat formaliile niilitare gi<br />
au creat aga numitele infanterii, cavalerii gi divizia de<br />
arcagi. De aceea arheologii afirma ci sumerienii sunt lea_<br />
gdnul civilizaliei. Aceasta ar fi istoria oficiald, prczcntatd<br />
succint, a Sumerului.<br />
i<br />
cele<br />
i arheologice, printrc care<br />
ui, efectuate de Sir Lavard<br />
$i c din Telloh. carc au 1bsr<br />
ocazia acestor gantiere s-au g5sit ap<strong>ro</strong>ximativ 250.000 de<br />
ta-blifc ai cilindri, preponderent din lut gi piatrd, pe care se<br />
afla intreaga istorie a Sumerului. Din pdcate nu s_au<br />
tradus decAt foarte pufine.Ele sunt considerate ca fiind<br />
ur.ra din cele mai mari descoperiri arheologice din istoria<br />
umanitdlii, dar degi au trecut peste 150 de ani de la aceste<br />
evenimente, ele continua sA fie ignorate gi excluse din<br />
istoria oficiald. Acest lucru se datoreazd faptului cd ele<br />
contravin versiunii oficiale, atat din punct de vedere<br />
istoric, cAt qi religios. Majoritatea acestora fac referire la<br />
situalia economicd, sociald, religioasi Ei politice din acea<br />
perioadd. Cel mai important apdrAtor gi traducitor al<br />
acestor scrieri este reputatul savant Zecharia Sitchin. istoric<br />
qi poliglot, care a studiat ani la rind aceste texte $i<br />
care, in urma unor argumente coerente, a ajuns la concluzia<br />
cd aceastd civilizatie sumeriand a fost un .<br />
Ceea ce este insi important Si interesant de ap<strong>ro</strong>fundat<br />
este Lista Sumeriand a Zeilor gi Zeilelor. Aceastd listd se<br />
afli gravatd pe o multitudine de tdblile de lut qi sigilii de<br />
piatrd qi cuprinde o perioadd de ap<strong>ro</strong>ximativ 400.000 de<br />
ani. Cu toate cd anumite voci au afimrat ca ele sunt reale<br />
qi trebuiesc acceptate, datoritd lungii perioade pe care o<br />
acoperd, comunitatea gtiinlificd a respins aceste informalii<br />
consideranduJe neve<strong>ro</strong>simile. Ei igi bazeazd argumenta{ia<br />
gi pe faptul cd conducdtorii sunt descrigi ca fiind zei<br />
sau nemuritori.<br />
in aceste inscrisuri sumeriene zeii sunt nurnili<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> - in traducere, cei care au venit din cer pe<br />
pdmdnt. Nu putem sd nu facem o corelafie cu religia<br />
oficiald qi anume cu faptul cd in Genezd apar niqte personaje<br />
ce sunt numite Nefilimi, cuv<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t al cdrui traducere<br />
uzuald este cea de uria$i, dar a cdrui interpretare corectd<br />
ar fi: cei care au venitjos.<br />
Mitologia sumeriand afirme ce au existat o serie de zei<br />
gi zei1e, buni sau rii, care au venit pe pimdnt gi au creat<br />
rasa umand. Sitchin spune ci acegti zei au sosit de pe o<br />
pianetd numi6 Nibiru sau Planeta Incrucigdrii, pe care<br />
asirienii gi babilonienii o numeau Marduk. Sumerienii<br />
ir
i6<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> ttnnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>yersut /n unruft-kr<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unuA At t'erttr.s )n <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.Ai 37<br />
credeau ca aceastA planete are o orbitd elipticd de 3.600<br />
de ani pdrndnteni gi ci orbita accstui astru ar incepe<br />
undeva intre Jupiter si Ma e $i s-ar extinde departe in<br />
spafiul cosmic. In prezent s-a idcntificat un corp ceresc.<br />
numit Planeta X, care este situat dincolo de Pluto gi care<br />
se pare cA face parle din sistemr-rl nostru solar. in truduccrea<br />
lui Sitchin, planeta Nibiru ar li cauzat, la inceputul<br />
lbrmiu ii sistemului solar, distrugcrca unci planete nurlitd<br />
Tiamat. Se pare ci ccntura de aslc<strong>ro</strong>izi dintre Marle gi<br />
.lupiter a apdrut ca urmare a ciocnirii clintt.c'l'iamat gi una<br />
din Lunile planetei Nibiru. Acest cataclisrn cste descris in<br />
amdnunt pe cdteva tibli!e, insi nu mai cxisti nicio o altd<br />
dovadi care si sustind aceasti ipotczij. Singur.ul argunlent<br />
care se poate aduce este 1'aptul cir surr.rcricnii avearr<br />
ample, dar totoda,td ueobi$nuite cuno$tiutc clc ast<strong>ro</strong>nomie,<br />
nelireqti pentru r,tea perioadd, ei avintl tiiblilc cu rcltrezenldri<br />
ale sistcnrului solar gi al planctclor.. rcpr.czcntiu-i in<br />
care slmt desenate corect poziliilc, rnir.irrca 1i orbitele<br />
acestota.<br />
Cor.rlbrrn calculelor acestora Nibiru tr.ccc prirr sistcnrul<br />
noslru solar odatn la 3.600 de ani, iar sumcricnii itu numit<br />
accasli perioadi uu SAR. Pe tnblile gisint alir.ltratia ci<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> au a.juns pe pdrn<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t cu 120 dc SAI{ inaintea<br />
potopului. Asta ar insemna ap<strong>ro</strong>ximativ 411.000 an j.<br />
Sitchin crede ci acegti zei aveau viafa foar.(c lulrgii. dc<br />
pdui Ia 500.000 de ani pdmdnteni. Tot cl spunc ca acc;tia<br />
au vcnit pe Terra cu scopul de a ciuta aur. Sc pzrrc ci<br />
aulul lc cra necesar la refacerea atmoslbr.ei dc pc plancta<br />
lor, intrucAt aceasta se deteriorase. De aceca au vcnit aici.<br />
au construi[ mine situate in priucipal in zrctualul Zim_<br />
lrabwc. zond numitd de sumerieni AB.ZU, au licut baze<br />
intlc actualele Iran gi Irak. insi dr-rpir o perioadi, dindu-q;i<br />
sciura ci nu pot lace munca, au conrbinat ADN-ul lor cu<br />
ccl al lui Homo Ercctus, cre6nd astl'el Homo Sapicus.<br />
Tnblilele descriu modul in caic au fost combinate gcnele<br />
Ar.r<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> cu cele ale baqtinaqilor, ba rnai mult, 1'ac<br />
lef'erire la anumite recipientc in care au fost crcali eurbrionii.<br />
Se pare c5 in misiunea lor de a cduta aur ei au<br />
mai aterizat gi pe alte corpuri ceregti cum ar fi l,ahmtt<br />
(Marte) 9i Luna. Inilial au lbst 900 de colonizatori, dar<br />
tlo;rr 600 s-atr strbilit pe Terta.<br />
Locuitorii de atr:nci ai zonei sumeriene au fost prilrlii<br />
carc au interaclionat cu ei $i tot ei au lost cei cd<strong>ro</strong>ra cle-a<br />
lungul timpului lc-au tbst dezviluile informa{ii privind<br />
sistemul solar, ast<strong>ro</strong>nomia, oonstructia de olaqe, agticultura.<br />
canalizarc, etc.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> aveall ca gi conducatori pe Enlil 9i Enik.<br />
care erau fii conducdtorului suprem al celor de pe Nibiru'<br />
numit <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u. Enik implcuni cu Ninl-rursag sau Ninti sc<br />
pare ci au fost cei care i-au creat pe oameni, degi Enlil<br />
s-a opus cu vehctnenfd. Nihursag, Ninti sau Ninkharsag<br />
cste descrisa ca av<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d vastc ctu'Io;tinte medicale $i apal'e<br />
deseori in reprezenldrilc sutneriene sub fonna unei po^tcoave<br />
cu ajuLorul careia sc tlia cordonul ombilical. In<br />
anur.nite reprezentiri ea apare ca llind o femeie insit'-<br />
cinatd.<br />
Scene cu muls dirl Tcmplul lui Ninhursag
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> ver,yus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.umtrk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
39<br />
Nagterca primului om. Se pot obseNa vasele de laborator<br />
gi Pomul Vielii<br />
ljiterior aceasta devine zeita lnarni $i o re-qasim in<br />
cliverse religii sub I-elurite rlume ca: regina Scmilanida.<br />
Isis, Barati, etc.<br />
Tdblitele ne spun ci in thzele iniliale s-a incercat<br />
conbinare a ADN-ului zeilor cu l^eluritele vietiti existcnlc<br />
pe 'l'erra la acel rnoment. A;a se facc cd au apdrut<br />
creatur:i cu diverse defecte sau hibrizi, inapli in a muusi.<br />
intr-m final, dupi nrulte combinalii qi incerciri cquatc,<br />
au descopelit formula corecti gi astl'el s-a niscut LU.LU.<br />
primul Flon.<strong>ro</strong> Sapiens. in conlbrmitate cu textelc sumcricne<br />
[-ulu a avut ca mami o t-emeie din A.liica, iar descopeliri<br />
recente arat[ ci Homo Sapiens a apdrut pentru prima oxril<br />
acoio. [itiinla confirmi cA noi am avut acela$i stritno$<br />
teminin care a lriit in Africa acum 150-300.000 de ani.<br />
1'ot ;tiinla dcmonslreazi cd acum 115.000 de trni s-a p<strong>ro</strong>dus<br />
o noui intervenlie, la fel de bruscd ca prima, asupra<br />
ADN-ului uman, in urma chreia a apirut I{omci Sapiens<br />
Sapiens.<br />
Pe tablilele sumericne apar numele gi ierarhia zeilor<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>. Astfel: tatdl zcilor se nurnea AN (cer) iar uizrma<br />
lor ANTU. Ace$tia siiteau in cerul lor gi venearr in vizita<br />
pe E.RI.DU doar rareori.<br />
Se parc ca ruegri .ioi au lbst cei clrc i-att trrmis pe<br />
liliil qi Enik, oare erau fraii vitregi, si guvernezc pr'u.nllriul.<br />
Ulterior aceqtia au devenit din fia1i, rivali. Tiblilclc<br />
r.nai descriu faptul ci oamenii au primit posibiliratea pr'ocrccrii,<br />
iar accst ilrcru a dus la o erplozie dernograticir. Sc<br />
i)are ca acesta a fbst declanqatorul uuui conllict tnajor<br />
ir-lre Er.rlil gi lin<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, conllict in care En<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> a {inut partea<br />
rasei nou crelte. Dc altl'el atit legendele sumcrierre ci1 qi<br />
lcxtcle Vedicc povcstcsc dcspre cont'ilicte pennancntc ilr<br />
ldndul zcilor, iar daci nc gdndir.n ;i la nilologia grcaca
10 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>rersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnuk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnuk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 41<br />
observf,nr aceea$i stare conllictuale la nivelul zeilor, care<br />
exploda la cel mai mic incident.<br />
Arlelacte aflatc la British Museum
12 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnulL<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versul; <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
43<br />
Zeu cu gdleata de apd gi con<br />
Zeu sumerian cu gdleatd qi con. st<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d in fata unei plante.<br />
Zeii sumerieni sunt descri$i ca avand mai multe infEtigiri.<br />
Uneori sunt ununoizi, alteori ar-r cap gi aripi de pdsdri<br />
$i adesea au aspect de reptilS. Aceastd r-rltimd reprezentare<br />
apare in special in imaginile in care acegtia sunt<br />
descrigi ca iiind razboinici. Aceste tipare sunt rcpetitivc<br />
qi se regdsesc pretutindeni. Interesant este f'aptul cd in<br />
texul tAblilelor, pe parcursul a mai nulte sute de mii de<br />
ani, se regisesc numele aceloragi zeitdqi.<br />
Cel mai important zeu era <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u, dumnezeu din cer,<br />
stdp<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ul constelaliilor, rege al zeilor, spiritelor $i demonilor<br />
gi care locuia in cele mai inalte zone din cer. El avea<br />
puterea crealiei gi puterea distrugerii, pedepsindu-i astl'el<br />
pe cei rdi. El a fost latdl lui <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>u, in traducere cel<br />
venit din cer.<br />
Pe una din tiblije apare Enmedr.rran<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, un prin! din<br />
Sippar, care a fost indrbgit de <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u, Enlil gi Enik. El a lost<br />
adus de Shamas la adunarea zeilor. Ei i-au ardtat cum
ll<br />
1tt ututtk Ai t !t st!r tit unjtttii Ii<br />
1l tr:'tt,r!, lii rrt .rr 1;i tt;tnrti <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> +i<br />
llr.clulti cc tl inccput a se inn.iulli oalllenii pe llaullint<br />
;r li s-aLr [liscul llicc.<br />
liiii lui Durrrnczcu. \,alzlltLl ci llicele oautcuilor sunt<br />
1r'umolsc. 1i-aLr rlcs clirltrc clc solii. care pe cine ii voit.<br />
L)al l)orlnLrl DurnnezcLr a zis: .,Nu va rdmdne Dubul<br />
N4cu prrrrrlca in ounrerrii acestia, pentnl cli strnt nnnrai<br />
trLrp. I)ccr zilclc lor si ntai ile o. su1f, dor-llzcci dc ani!"<br />
ht vLenrca acccu s-au ivil pc pimlnt ur.ia;i (nclilinti).<br />
lriri crr scau'r:i rlc cind liii lui Dur.r.utezeu incepuscrir a<br />
intla la liicelc oatucnilor $i accstea inccpuserii a lc nagtc<br />
1ii: accatia sunt r cstitii \ itcii Cin vcchime.<br />
Virztintl insi l)ontnrrl I)trtlrriczcu cf, rilltatcil oalltcnilor<br />
s-a nrarit pc palutitlt li cil toate culielelc;i dor-inrelc inintii<br />
lol sLtnl itrrhclttatc Ia tiru iI toale zilejc.<br />
l-a pirrut rau $i s-a ciit Dumnezeu cii a licur llc onr pc<br />
pdnidllt.<br />
$i a zis Don.rnul: ..Pietde-voi de pe fa(a plimintului pe<br />
olnul pe carrc l-am litcLrtl De la om piiui la dobitoc qi clc<br />
la tilitoarc pilnir la pdsarilc cerului, tot voi picrdc, c:lci<br />
Lni parc rdu ci lc-am licr.rt."<br />
Potopul a !inu1 pc pimiint patruzcci de zilc 1i l.xrLr.rrzcci<br />
de nopli gi s-a inurLrllit apa gi a ridicat corabia ;i uccasta<br />
s-;r irrillrt JcrrsrrPnr pirnt;irrtu lLli.<br />
$i a crcscut apa utercu;i s-a innrultit I'ourle llrr.c 1.rc<br />
pdnriint $i corabia sc puI1a ltc deasupra apci.<br />
$i a spolit apa pc pirntir.rt atet de mult. iuciit a acopcrir<br />
toti muntii cci inalti, calc erau sub cer.<br />
$i a acopcrit alla to!i muntii cei inalti, r-idicintlu-sc cu<br />
ciucisplczccc coti tlai sus c1e ei. $i a rnnrit tot tntpul ce<br />
sc lllifcr pc llinrint: pirsirrile, anirnalele, fiarelc. toate<br />
victrilile cc tr)i$Ullau 1tc piunint qr toli oamenii.<br />
'l'oatc cclc tlc 1tt- Lrscat. citc aveau suflare de viatir in<br />
iriir"ilc lor arr nruiil<br />
$i aqa s-a slins loalal fiirtlrt cerc se al1it |i- tal.i ii Iot<br />
piimir.rtul. de la onr pinir ia r.hrt.rrtoc 5i pinir la tillrloarc gi<br />
1rilni la pdsdrile cent[Li. loatc s-aLr stiirs ,:le prc pirrr.rhrit. ;r a<br />
limas nurnai Noc qi cc cra cu cl in colabie<br />
Iar apa a crescLll u)elcu pc piuniut- o sulir cincizeci de<br />
zilc.<br />
Geneza<br />
Dc altfel daca ar li sir ccrcctiiur lcgcndclc qi miturilc<br />
c\istelrte pe intr-eg phmintLrl am lcaliza cd pretutindeni<br />
lpare ideea de potop. In tnblilclc suurcLicne se po\'eslegle<br />
cum an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> au pii-iisit piinranlul in navclc lor in tinrlr<br />
ce intreg reritoriul ela acopclit dc apri llxista in prezenl<br />
dolezi geologice calc coutinnii cir acur.n apioxinrativ<br />
I 1.000 i.I+. pc fcra s-a n<strong>ro</strong>clus o catastloti. care a clistms<br />
<strong>ro</strong>ate agezdrile cxisteutc. Ici colo lipar noi descopelili.<br />
tlovezi ale unor civilizatii avanslrtc. dar care nu sunt luate<br />
in seami.<br />
Tot pe acestc tablilc grisim inlorrnafii cu privile la thptul<br />
cd sumerienii iEi vcclcar-r zeii ca flind buni gi puternici<br />
;i de aceea alribuiau e;;cclrlilc q;i ncrcugitclc pcrsonalc ca<br />
liind rdsplata p<strong>ro</strong>pliilol laptc. Astl'et s-a rliscut crcdinla<br />
ca dacd iji dispretuiai sau jutlccai clurnnezeul acesra ili<br />
rLducea boli. sufelir.rli. dczaslrc. Din scrieri alliln cd in<br />
.rcea zoni geografica ploilc crau rare ;i ci atunci cind<br />
ploLra ;i apdrcau ir.rundatii acestea elarr pr-lse pe seanla<br />
Lrnui der.non care triia in Collirl Pcrsic qi calc sc rizbnna<br />
pc ei. Tot la sumcricni aparc idcca ca un copil se lla$te<br />
tlcja plcirtos gi ci orice sulbLinlir esle dari pe me|it qi ci<br />
tre buic mullnnit pcntnl cir.<br />
Surncricnii atribuiau calitilti r-rnxne zeilor gi astfel<br />
avcm inforr.nalii dcsprc to( lLlul dc conllictc cum ar fi ccl<br />
lupirut intre zeul bovinelol Lalral si sola lui. zeiia celelielor',
46 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>rersus ,4n <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 47<br />
Ashnar. Apare apoi o ceartA intre Emesh, zeul verii.<br />
rAspunzdtor de flora, constluclii, ora$e $i ternple $i Eten,<br />
zeul iernii, care era responsabil cu nagterile Ei <strong>ro</strong>ditul. Se<br />
pare cd acegti zei erau gelogi $i v<strong>ro</strong>iau sA fie laudali in<br />
permanentA. De asemenea a existat ur.r conflict ;i intre<br />
Enik qi Ninhursag (doamna care dd via[d). Acesta se pare<br />
cd ar 1l mdncat opt plantq crescute intr-un loc special.<br />
nurnit gridina divini qi ar fi declangat astfel luria zei[ei.<br />
Aceasta la blestemat, clorindu-i ca opt pirli din corpul lui<br />
sd se imboindveascA, iar Enik s-a imbolndvit. Una din<br />
zonele af'ectate a lbst o coasri.<br />
intr-un linal lui Nihursag i s-a {Ecul mila qi s-a intors<br />
sd il insdndtogeascd. Ea a creat opl divinitdfi care sd il<br />
vindece, din care una a lbst ticutrl special pentru coasta<br />
bolnavd. Ea se numea Nin-Ti, in traducclo doamna coastd.<br />
Sd fie acesta oare o asemdnare cu biblica Eva?<br />
Basorelief aflat la British Museum
+8 lit trttr,tli <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> rtt '.its ltt t ttk Ai<br />
_-FF<br />
:,,<br />
lel)rczcltlati ltnnlL-Lllt vLtllur crt c;rn (lc lcLt !.(,<br />
l'r'cscu din crrpi'tl. giisital in i ll-,iu,l l)ltrer171 qlj,,<br />
l9(X)-235(l i.l Ir. l:a o r.epr.r-ziltl pe \ilrLrr.srrr ,'iI e csle<br />
ghcarc ,:loi cci.Lri.<br />
l,riu(lc in<br />
iit ttnntk Ai tet sus .1tt trrrtttk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> -19<br />
I)csrrre N"iltLtr:;uL se $lie cal u llut o liieii ;i irn liu crr<br />
]:nr(. ,,\ccasla a tlcvcnit ullcr.ior zcita p,l$urilor. iirr. lialele<br />
ci pc ltLll'lc 1\iinLlrta a lbst r.dzut cil ljilt(l nisl)Lln,/iitof dc<br />
llntani. Nihulsas cste nriniti pi N initi-ckrrrlrr rr \ ie tii s:ur<br />
\lrrrrrrni ;i tllllLlrllt rJr: lcuijititile t]tr(l;eirlc.<br />
casci salc crr apa (sintbolizinil cirsrr<br />
llilsterii) /\l):,u
50 '!tt ttnnttl <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> vtr.rttt ,1n ttnnul li<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> tunak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>ver:;us ,1n <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> kr<br />
5l<br />
zeilol. pentru cd ar fi violat o fata pe ntrrne Ninlil. Aceasta<br />
hrsi l-a r:rmat in pribegic ai i-a niscut patru copii. Enlil<br />
cstc vazut ca fiind stlpinul p.lrn<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tLilui $i cstL- cutloscut<br />
ca fi ind invenlatolul ldrnicopnlui.<br />
fi<br />
/i:;,<br />
\:. )/<br />
-, aa_<br />
1l<br />
[n rcprezentili [r.riii. apare adcsea reprczcn'.1r1 dc doi<br />
ferpi care sc iucolicesc, imagine lbar'lc xscDrinitoare cu<br />
cea a AND-ului uman $i cr.l cea a caducculLli. simbol fblosit<br />
li in prczcnt de mcdicina. Pc tabiile se allir consernnat<br />
laptr-rl cir el a slidat Consiliul Conduciitor al <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>runak<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lor',<br />
care liolirdse sir dislr'ugl unianitatcar. pcnlru cir o vedca ca<br />
liind o creatie impcrf'ecti. qi l-a invilat pc Ziusutlla ( Noc<br />
sur.nerian ) cum sA iqi construiascl o barcil spl c a se sllvir<br />
pe cl ;i familia lr.ri.<br />
Pcrioada domniei lui Enik sc inlindc pc 120 S.,\R.<br />
'femlrlul lLri principal se nurlea<br />
I,,-ENGIJR-RA, in traducere casa din strirlirnrlul apci<br />
;i sc al)a in Eridu, o localitate situati in zona vilii liutl'atulLri.<br />
Sc nrai qtie despre Eriik ci a avul un copil cu llica<br />
sl cllc ir dat na$tcre unei l'ete pe nume Nikurra. llnrk s-a<br />
inrprcunal i;i cu accasta $i astt'el s-a r.rdscut Uttr.r. Impor-<br />
(ilnl cslc lirptul ci Iinik apare intotdeauna ca p<strong>ro</strong>tector $i<br />
in\ irlrtr)r irl ortrcnirii 5i cste vdzut ca fiind crcatorul omului.<br />
Sprt tleoscbilc dc liatclc siru Enik. Enlil estc descris<br />
t lr lirrr,l rrrr zr'Lr trl v;ittulrri sar-r al clominaliei. Tiblitcle<br />
:,prrrr ,1,:,prt tltrr rrl lr lirst tlrrnctit clin D]l,VIUN, casa<br />
in alhra acestor principali zei, in tiblilele sumerienc<br />
rnai gisim rclatiri $i despre alte zeitafi, ficcarc av6nd uu<br />
<strong>ro</strong>l binestabilit in ierarhia exis1eu1f,.<br />
Consider ci este impofiant si amintim c<strong>ro</strong>nologia evenimentelor.<br />
stabilitd de Sitchin. in urma tradtrceri tablitelor.<br />
Evenimcnte inaintc de Potop<br />
450.000 i.I{r.<br />
Atmosfera planetei Nibiru itrcepe si se deteriorezc ai<br />
dcvine astfel ostild viefii. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u il clet<strong>ro</strong>neazd pe Alalu 9i<br />
ajrmge cu ajutorul unei nave pe Terra. Aici gisegte zdc[-<br />
mintc dc aur gi realizeazi ci acestca pot li folosilc sprc a<br />
salva atmos['era planetei sale.
52 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk kr<br />
445.000<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> aterizeazE pe Terra gi iqi stabilesc baza la<br />
Eridu, cu intenfia de a extrage aur din Golful persic. Ei<br />
sunt conduqi de Enik, care este fiul lui <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u.<br />
430.000<br />
Pim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul incepe sd devind ospitalier datorit[ climei<br />
care devenise mai bl<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dd. Amuurak<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> sosesc pe pdmant<br />
in numdr mare. Ei sunt condugi de sora vitrcgi a lui Enik.<br />
Ea era doctor gi avea gi rang conducdtor.<br />
41 6.000<br />
P<strong>ro</strong>ductia de aur incepe sd scadi, iar accst lucru il<br />
detcrmind pe <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u sir vind pe Pdur<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t. irnpreund cu el<br />
soseqte gi fiul lui. Enlil. Odatd ajuns aici, <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u hoterA$te<br />
ca exploatarea minierl s[ aibd loc in Afiica. Totodatd il<br />
nume$te pe Ilnlil coordonator al misiunii Tena. Enik este<br />
trimis in Africa. in momentul in care v<strong>ro</strong>ia sir pdriscascd<br />
Terra, <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>n este atacat de nepotul lui Alalr-r.<br />
400.000<br />
in sudul Mesopotamiei existau gapte localilirti clczvoltate.<br />
Ccle rnai importante erau: un port spatial in Sippar,<br />
Cerltrul de Contlol al Misiunii din Nippur \;i (.cnlrul<br />
Metalr.rrgic din Shunupak. Minereurile el.au hanspor[ate<br />
din .Afiica cu ajutor:ul unor ltave. Metalul cra r.alrnat gi<br />
apoi trirnis in sus, pe orbita. De aici cra incdrcat ir.r navcle<br />
care soseau regulal de pe Nibiru. Igigi erzr rispunzirkrr de<br />
trirniterea p<strong>ro</strong>dusului f init.<br />
380.000<br />
Igigi il sprijind pe nepotul lui Alalu iar acesta incearci.<br />
s[ ia Pim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tr"rl in stapdnire.<br />
Dnlililii cdgtigd intr-un final rdzboiul impotriva zeilor.<br />
300.000<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.ttnnak k[ versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> ttnnak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ur.rr.ral
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unn ak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
13.000<br />
Enlil ipi dd seama ce se va p<strong>ro</strong>duce o catast<strong>ro</strong>fE<br />
globald odatd cu trecerea planetei Nibiru prin ap<strong>ro</strong>pierea<br />
Pdmrintului. Valul uriag ce urma si se plopage pe Tena<br />
avea sa ii ducd planul la bun sfdrqit. El ii pune pe<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> sd jure cd nu vor divulga oarnenilor aceastd<br />
informafie.<br />
Evenimentc dupl Potop<br />
11.000 i.tlr.<br />
Enik nu poate respecta p<strong>ro</strong>misiunea gi il invald pe<br />
Ziusudra cunl sd i$i construiascd o barcd sigurl. Apele se<br />
revarsi asupra pdmdntului. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>urnak<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> urmdresc intreaga<br />
scend de la bordul navei lor. Dupd ce apele au inceput sd<br />
se retraga, Enlil accepti ca populafia rAmasd sd primeascd<br />
urelte qi semin[e. Oamenii incep sf, cultive mai intAi in<br />
zonele inalte. Enik ii invald cum sd dornesticeascd animalele.<br />
10.500<br />
Descendenlii lui Ziusudra primesc lrei linuturi unde si<br />
igi desfEgoare activitatea. Ninurta, fiul lui linik, ii a-iutd<br />
flcdnd stdvilare gi secdnd rdurile spre a le ol'cri teren<br />
ferlil.<br />
Enik intervine 9i el, IEcdnd valea Nilului cultivabild.<br />
Peninsula Sinai este transformatf, in port pentnr navele<br />
spatiale. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> consh'uiesc un Centru de Cont<strong>ro</strong>l pe<br />
muntele Moriah, viitorul Ierusalim.<br />
9.780<br />
Primul ndscut al lui Enik, pe nume Ra/Marduck, irnparte<br />
domnia Egiptului intre Osiris gi Seth.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Seth il captureazi pe Osiris, dupd care il omoari tiindu-l<br />
in bucdli. Preia apoi <strong>ro</strong>lul de conducdtor al Nilului.<br />
8.970<br />
Fiul lui Osiris, pe nume Horus, iqi rdzbund tatdl inifiind<br />
primul r[zboi al pirarnidelor. Seth reuqeqte sA scape<br />
refugiindu-se in Asia. El ia peninsula Sinai qi Canaan-ul.<br />
8.6'10<br />
Urmagii lui Enlil nu sunt de acord cu faptul cd descendentii<br />
lui Enik cont<strong>ro</strong>lau toate zonele de zbor qi de aceea<br />
iniliazi un al doilea rlzboi al piramidelor. Ninurta cdgtigd<br />
bdtdlia qi goleqte piramidele de echipament. Ninhursag<br />
orgu'izeart o conf-erinfi de pace. Conducerea Egiptului<br />
este preluata de urmaqii lui Thoth. Dinastia Ra,Marduk<br />
igi pierde puterea. Se construie$te Heliopolisul.<br />
8.s00<br />
La por{ile facilitdlilor spafiale sunt construite turnuri<br />
de veghe. Unul dintre acestea se afla in Jericho.<br />
7.400<br />
Este o perioadl a pdcii. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> dezvdluie oamenilor<br />
noi ctu<strong>ro</strong>gtinle. Este nomentul in care incepe perioada<br />
neolitici. Egiptul este condus de semizei.<br />
3.800<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> se hotlrdsc sd inliinleze din nou oragele<br />
zeilor in Sumer. Este momentul in cate apare civilizalia.<br />
Primele orage construite sunt Eridu 9i Nippur. <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u vine<br />
in vizite pe Terra. Cu aceastd ocazie se construie$te<br />
oragul Uruk, iar templul acestui ora$ este inchinat zeilei<br />
Inamra, care era nepoata lui <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u.
56 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Regi pc Plmint<br />
3'160<br />
Oamenilor le-a fost datd conducerea. Ninr-uta face<br />
prima capitald la Kish. in Nippur apare calendmul. Civilizalia<br />
incepe sd se rdspdndeascd gi in alara Sumer.ului.<br />
3450<br />
Nannar/Sin preia conducerea in Sumer. Babilonul este<br />
p<strong>ro</strong>clamat de cdtre Marduk ca fiind ,,poarta zcilor',. Acum<br />
are loc cunoscutul incident de la turnul din Babel. iar<br />
an<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> reugesc sd anestece lirnbile oamenilor. Thoth<br />
a fost dat jos de pe t<strong>ro</strong>n de cdtre Ra,/Marduk. Dumuzi,<br />
fratele lui Thoth, cel care o tr6.dase pe Inanna este arestat<br />
gi apoi ucis din gregeald. Marduk este zidit de viu in<br />
marea piramida, dar reuqegte sd scape printr,un tunel.<br />
Pleacd apoi in exil.<br />
3. 100-3.3 50<br />
Sunt ani de haos, care se sfdrgesc odatd cu instalarea<br />
unui faraon. Civilizalia inainteazd ajungdnd in a doua<br />
regiune.<br />
2.900<br />
Conducerea Sumerului este preluatd de Erech, cdruia<br />
Inanna ii dd putere peste a treia regiune. Acesta cste<br />
momentul in care valea Indus incepe sd se ctvllizeze.<br />
2.650<br />
Regatul Sumerului incepe sd se destrame, ocazie cu<br />
care capitala se mutA. Enlil igi dd seama cd oamenii sunt<br />
din ce in ce mai greu de condus.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 57<br />
2.371<br />
Inanna se indrlgosteqte de Sham-r-Kin (Sargon). Acesta<br />
i$i stabilegte capitala la Agade. Acesta este momentul<br />
nagterii imperiului akkadian.<br />
2.3r6<br />
Sargon, vrdnd sd stdpaneascd cele patru regiuni, desacralizeazd<br />
pdmdntul Babilonului. Conflictul dintre Inanna<br />
qi Marduk capAd amploare qi ia sfdrqit doar in momentul<br />
in care Nergal, fratele lui Marduk, pleacd din Africa, spre<br />
al convinge sd pdrdseascd Mesopotamia.<br />
2.291<br />
T<strong>ro</strong>nul din Akkad este ocupat de Natam-Sin. Acesta<br />
reu$e$te cu ajutorul Inannei sd intre in Egipt prin peninsula<br />
Sinai.<br />
2.255<br />
Inanna preia puterea in Mesopotamia. Nanam-Sin<br />
sfideazi Nippurul. Marii amrnnak<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> atacd Agade, gterg<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>du-l<br />
de pe fala pAmantului. Inanna reuqe$te sd scape.<br />
Grupiri loiale lui Eniil gi Ninurta ocupd Sumerul qi<br />
Akkad.<br />
2.220<br />
Civilizalia Sumerylui explodeazd graJie unor conducitori<br />
abili din Lagash. Gudea este aj utat de Thoth sd<br />
construiascd un ziggurat in onoarea Ninurtei.<br />
2.193<br />
Este anul in care Terah, tat[l lui Abraham se nagte<br />
intr-o familie de inalli preoli.
58 A n.unnqk. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
2.180<br />
Egiptul se imparte in doud. Urmaqii lui Ra/Marduk<br />
rdmdn cu sudul iar faraonii obgin t<strong>ro</strong>nul Egiptului de jos.<br />
2.130<br />
_ Autoritatea incepe sd se deterioreze in Mesopotamia.<br />
Inanna nu reuqeqte sd reziste la conducerea Erechului.<br />
Era decisivl<br />
2.123<br />
in Nippur se na$te Abraham.<br />
2.113<br />
Enlil ii incredinleazd lui Nannar, pdmdntul din Shem.<br />
Se decide ca Ur sd fie capitala noului imperiu. Ur_<br />
Nammu.se urcd pe t<strong>ro</strong>n gi devine p<strong>ro</strong>tectorul Nippurului.<br />
Tatll lui Abraham, Terah, vine in Ur sprc u i*h"iu o<br />
alianld cu curtea regald.<br />
2.096<br />
Ur-Nammu este ucis in rdzboi. Oamenii sunt convingi<br />
cd omordrea lui a lbst aranjatl de <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>r-r gi lurlil, Terah<br />
pleacd impreund cu f'amilia sa in Harran.<br />
2-095<br />
Shulgi vine la t<strong>ro</strong>n in Ur. Imperiul incepc si p<strong>ro</strong>spere.<br />
El se indrdgostegte de Inana qi devine iubitul acesteia. De<br />
Larsa elamililor in schimbul p<strong>ro</strong>misiunii ci vor servi ca<br />
legiune strdind.<br />
2.080<br />
Prinfii din Theba, care ii erau loiali lui Ra./Marduk au<br />
inceput sd facd presiuni asupra nordului ce se afla sub<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 59<br />
Mentuhotep I. Nabu. Fiul lui Marduk obfine adepJi, pentru<br />
tathl sdu, din Asia de Vest.<br />
2.055<br />
Nannar ii ordona lui Shulgi sd trimitd rrupe clamite _<br />
pentru a stopa revolta din oragelc canaanire. Elamitij "<br />
ajung la intrarea in peninsula Sinai 9i la portul spa{ial.<br />
2.048<br />
Moare Slugi. Marduk se mutd in linutul hitililor. Abraham<br />
stdpdneqte peste sudul Canaanului, fiind ajutat de o<br />
trupA de elitd.<br />
2.047<br />
Amar-Sin, cunoscut din Biblie ca Amraphel, devine<br />
regele Urului. Abraham pleac5 in Egipt, de unde revine<br />
dupi cinci ani, insolit de mai multe trupe.<br />
2.041<br />
Amar-Sin, ghidat de Inanna, formeazd coalilia regilor<br />
din est gi orguizeazd o expedifie militard in Canaan 9i<br />
Sinai. Conducdtorul acesteia este elamitul Kledorla'omer.<br />
Abraham le blocheazd accesul la intrarea in portul spafial.<br />
2.038<br />
in timp ce imperiul se destramS, Shu-Sin il inlocuieqte<br />
pe Amar-Sin la t<strong>ro</strong>nul din Ur.<br />
2.029<br />
Ibbi-Sin il inlocuiegte pe Shu-Sin. P<strong>ro</strong>vinciile vestice<br />
sunt din ce in ce mai mult orientate cetre Marduk.<br />
2.024<br />
Marduk intrd in Sumer gi se inscduneazi in Babilon.<br />
Lupta se extinde cltre centrul Mesopotamiei. Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul
60 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> A n. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>- unnok. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
6L<br />
Nu vreau sA spun mai multe, vd las sd trageli concluziile<br />
singuri. Vd recomand insd inainte de a accepta o<br />
versiune, oficiali sau neoficiald a istoriei, sd analizali cdt<br />
mai multe suse. Numai ata vd veli putea forma o opinie<br />
corecta asupra trecutului nostru.<br />
2.023<br />
in jurul datei de 12 iunie 2006, un batalion de infanterie,<br />
care avea ca sarcind supravegherea zonei pet<strong>ro</strong>liere<br />
de la Baza aviaticd din Talil, situat[ in sud-estul<br />
Bagdadului, a descoperit accidental o cutie de cupru in<br />
interiorul cdreia se aflau mai multe tdblile de lapisJazuli<br />
ce aveau gravate in ele simboluri ale scrierii cuneiforme.<br />
Fdrd si gtie exact despre ce este vorba, Agenlia Nalionald<br />
de Securitate, impreund cu guvemul american gi britanic,<br />
au restaurat o tebhle. Pentru a vedea despre ce descoperire<br />
era vorba aceasta a fost dusi la British Museum.<br />
Membrii au fost asigurati cd rezultatul va fi {bcut public,<br />
dar se pare cd forle guvernamentale au interzis acest<br />
lucru. Enervali acegtia au plecat cdtre British Museum<br />
spre a lua parte la p<strong>ro</strong>iect. in acest mod, au aperut<br />
simultan in mai multe orage, transcrieri ale textului<br />
strdvechi. P<strong>ro</strong>babil ca asta a fost marea noastrd gansd de a<br />
afla de aceastd descoperire.<br />
Tnblifa l:<br />
Dupd dorinlele lor, t<strong>ro</strong>nul regal a fost coborAt din<br />
ceruri<br />
Drepturile au fost perfecfionate, ordonantele divine au<br />
fost exaltate.<br />
in locuri pure, cinci ora$e au fost construite: primul<br />
fiind Eridu, al doulea Badtibira. Larak a fost an treilea gi<br />
Sippar al patrulea. AI cincilea orag a fost Shuruppak al<br />
cdrui rege am fost eu, Ziusudra.
62 Atr.unnok.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.kr<br />
Acestea au lbst centrele cultului. Aceste cinci orafe au<br />
fost desemnate centrele cultului<br />
Un vuiet a iegit din aceste centre de cult.Un vuiet<br />
perturbat de zei.<br />
Dupd ce oragele au fost distruse, centrele cultului au<br />
fost distruse dc asemenea.<br />
-Dupd,dezastru, inundalia tr.imisi si acopere tot pd_<br />
mdntul, distrugdtoarea vieJii.<br />
Au mi<strong>ro</strong>sit mireasma, gi s-au adunar in jurul ofrandei<br />
precum mugtele.<br />
Belelili a venit. Ea {inea in aer un ornament in formd<br />
de muscf, pe care <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>u il fEcuse in focul sdu interior.<br />
,,Jur cd pe acest medalion albastru,<br />
Cd nu o sd uit niciodati aceste zile, niciodatd!,,<br />
Cdnd Enlil a ajuns, m-am adunat cu sofia mea in jurul<br />
zellor.<br />
Am fost dugi la locul de unde izvordsc mari rAuri.<br />
I,a Gihon, Pishon, Tigris qi Euphrates.<br />
In acel loc indepdrtat trdim.<br />
Acolo, la sursa marilor rduri trdim.<br />
C<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d am ajuns in acel loc de peste lumi,<br />
Enlil mi-a spus, cdtre Utnapishtim, a spus<br />
,,Tu", ,,cel de departe" vei face munca conducdtorului<br />
tdu EA.<br />
C-dndva infelepciunea venea dintr-un zid de trestie, aga<br />
vei face qi tu.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 63<br />
Vei lua decizii pentru alta, o cu totul altd corabie'<br />
Scriele in tabletele din lapis lazuli<br />
Scrie-le in tabletele alese.<br />
Apoi pune-le intr-o cutie de b<strong>ro</strong>nz, pusd pe o trestie 9i<br />
pe crengi de pin gi liliac.<br />
-<br />
imparre inlelepciunea. imparte bogalia. Ascunde-le,<br />
d e parte<br />
in oragul celui mai puternic e<strong>ro</strong>u- care a viut ce a lost<br />
ascuns.<br />
Inspecteazi funda{iile, puse de cdtre cei 7 maegtri zidari<br />
(masoni; pe cdrdmizile arzdloate.Y ezi cum straluce$te<br />
precum b<strong>ro</strong>nzul in soare?<br />
Urcd-te pe scdri.Uiti{e la pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul pe care il intrupeazL.<br />
Admiri grddinile, templele gi magazinele, toate locurile<br />
magnifice.<br />
Cauti piatra din mijloc<br />
Uitdte sub.<br />
Acum, in acele timpuri, in acele zile, lumea era incd<br />
nouA.<br />
Cdnd Enlil a adus in fali tdbliJele, pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul abia se<br />
uscase.<br />
Coliba <strong>ro</strong>gie, coliba <strong>ro</strong>qie. Zid, Zid-<br />
Coliba <strong>ro</strong>qie ascultd, zid reflectd<br />
Dijos coliba, construieqte o barcl<br />
Lasd posesiunile. Cauta viata<br />
Renunld la bunurile lumeqti. Jine sufletul in viaJi.<br />
O noud furtund se ap<strong>ro</strong>pie, dar ploile nu urlf,. Altd<br />
inundalie vine. Din nou peste pdmdnturi.<br />
Fii pregdtit qi pregAte$te-!i cruoile familiei<br />
Schimbd bucuria din sufletele oamenilor.<br />
,{scunde-te in imbrifigarea lui Nibiru, intoarcerea<br />
iumimi in permanentul cerului. A fost (ilizibil)<br />
Sfarsitul tdblilei
64 A n. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Tnbfila II<br />
Din prima bduturd<br />
Cdnd a intrat pentru prima oarA sub manla<br />
.,_ _f"nt* nectarul negru al ..raqiya., acesta a fost predes_<br />
tlnat<br />
Peste mii de ani, ei au venit<br />
In cea mai violentd form5, au venit<br />
$i au intrerupt cdile vechi<br />
(ilizibil)<br />
$i ..oamenii<br />
pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tului au fost linufi prizonieri in<br />
p<strong>ro</strong>priile case<br />
. ,Invadatorii s-au luptat intre ei pentru hogAtiile pdman_<br />
tului<br />
Pentru nectarul negru<br />
Zeii se uitau trigti la ce se intdmpld<br />
$i s-au consiliat intre ei<br />
Pentru un remediu<br />
(ilizibil)<br />
(ilizibil)<br />
In acest timp invadatorii au continuat<br />
Spre oripilarea martorilor, invadatorii au continuat<br />
(itizibil)<br />
(ilizibil)<br />
C€nd a apdrut uratul semn in degert<br />
Uzurpatorii nu au luat de seamd<br />
(ilizibil)<br />
. Acolo in Dilmun<br />
(Ilizibit)<br />
(ilizibil)<br />
Marii zei s-au adunat<br />
Marii zei s-au adunat in Dilmun<br />
(ilizibil)<br />
Ninhursag a adus schimbarea inaintea lui En<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
(ilizibil)<br />
$i soarta oamenilor a fost pecetluitd<br />
Tdblifei III<br />
Sfir$itul fragmentului<br />
S-a stabilit cd nafiunile se vor intoarce<br />
(ilizibil)<br />
(ilizibil)<br />
Naliunile oamenilor se vor intoarce in pdntec<br />
in Nibiru, etema mamd creatoare<br />
(ilizibil)<br />
(ilizibil)<br />
(Ilizibil)<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> au fost trimiqi in fa{d<br />
Din ceruri <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> au fost trimigi cdtre crealia lor<br />
(ilizibl)<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>, Enlil, En<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> gi Ninhursag creatorii oamenilor cu<br />
capete negre<br />
Fondatorii Eidu, Bad-tibir4 larsa, Sippar gi Shuruppak<br />
(ilizibil)<br />
Primele orage au fost.fondate<br />
(ilizibil)<br />
Acestea au fost pistrdtoarele naliunilor<br />
Putemicii oameni cunosculi care au dat afard Nephilimul<br />
$i au construit temple divine, ordine, ritualuri gi ceremonii<br />
(lilzibil)<br />
Acestea au fost generaliile, naliunile multitudinii.<br />
Aceastd multitudine de naliuni a curs din ceruri<br />
(ilizibil)<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>, Enil gi Ninhursag au trimis inainte mesajele<br />
divine<br />
65<br />
r<br />
I<br />
1'<br />
I<br />
I<br />
i
66 1n <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus,4n <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
(ilizibil)<br />
Aqteptdnd intoarcerea lor, intoarcerea copiilor, creatorii<br />
oamenilor au a;teptat<br />
(ilizibil)<br />
Cu inimile grele, dar pline de bucurie au a$teptat<br />
Tnblita IV<br />
Un nou potop a verrit<br />
Din ceruri un norr potop a venit<br />
Cu Dilmun pe dr.eapta qi sacrul Eridu pe stinga<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nua<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> s-au adunat<br />
Acum praful sufld in acele locuri.<br />
Unde marile rduri curgeau cdndva<br />
Praful domnegte in acel loc.<br />
Marduk a deschis uga 9i fiii lui Dilmun au mers inainte<br />
Fiii lui Dilmun<br />
Tinerii bravi ai acelui orag pur<br />
Cel mai luminat dintre orage<br />
Au venit in timp ce fiii lui Eridu pregdteau masa<br />
Recitau incantalia, uitata oeremonie veche<br />
Radiant cu mdinile curate std Ninhursag<br />
In fata <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nuna<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Nafiunile, triburile de pe pdmdnt s_au pregdtit in timp<br />
ce patru oameni puternici lineau qi focurile gi vdnturile<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 67<br />
Ca nimic sd nu se intdmple pe pim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t.<br />
Nici noapte, nici zi, intunelic sau lumind, monotonia<br />
ddinuia.<br />
Prind c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d nafiunile, triburile ;i-au luat zborul<br />
De pe pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t, naliunile alese gi triburile au zburat.<br />
In tinrp ce un munte de fbc a iegit din mare<br />
Curaj6nd pe cei necuraji, inghifind cerul.<br />
TIbli{a V<br />
Sfdrgitul Tablilei<br />
Sfiinta migraJie peste ceruri<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>nuna<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Zeii din apus s-au adunat in locurile sacre vechi $i noi<br />
Ea. Nin<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>, Inanna gi Utu<br />
Enlil l6ngd Ninlil, Adad l<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>gd Ninhursag<br />
Zeila mamd, (ilizibil) infeleapta Mammi<br />
A administrat drepturile divine in lumina focurilor<br />
consacrate<br />
in timp ce zeiga pdntec, Belerili era prezentd<br />
Focurile ve$nice, iicute din trestii pure, liliac qi pin<br />
ardeau in locurile predestinate<br />
Sub grija oamenilor cunoscuji, p<strong>ro</strong>geniturile antice<br />
P<strong>ro</strong>geniturile antice ale lui Umal au administrat focurile<br />
La trei gi doud puncte (ilizibil) au fEcut (ilizibil) oarnenii<br />
infelepti fac o ofrandd pe pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t<br />
Dupi ritualul cerc, Umal, na{iunile qi triburile s-au<br />
refugiat<br />
La trei qi doui puncte, locurile de (ilizibil) pe calea<br />
spre ceruri<br />
Naliunile lui Umal 9i triburile s-au spllat pe mdini<br />
Au invdlat cerernoniile Ei ritualurile in acele locuri<br />
(ilizibil) prin migra{ia sfdntd
68 ln <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
in acele locuri, Umal, nafiunile pimdntului qi triburile<br />
Au fost licuti curali din nou<br />
in acele locuri Umal a fost {Acut curat intr-o baie purificatoare<br />
Scufundat total, acesta a iegit curat<br />
Ca qi tinerii din Dilmun (ilizibil)<br />
Au pregdtit rrava noui, noile nave, planificatele nave.<br />
Inscripfionate de Ut Napishtim dupd sfaturile lui Enlil<br />
din partea lui Ea,<br />
Au fost pregdtite in acele locuri predestinate.<br />
La doud, trei puncte (ilizibil)<br />
Bravii tineri din Dilmun au pregdtit navele.<br />
Pentru (ilizibil) drum prin ceruri, migralia sf<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tl<br />
Bravii tineri din Dilrlun au administrat (ilizibil)<br />
Al doilea (ilizibil) urmatoarea (ilizibil), locul chinului<br />
Iui Umal a fost plegdtit<br />
Abundenta a lbst ddruitd pdm6ntului<br />
Seminle, cereale, pomi fructiferi qi peqti de tot felul<br />
mirii<br />
Sub indrumarea lui Umal se va (ilizibil. . . ilizibil...<br />
ilizibil) nu va merge.<br />
Zeii din Apsu, consiliul qi annuna<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> au spus:<br />
Spre ceruri iqi va cduta Umal pdinea<br />
$i in ordonanfele divine igi va gdsi Umal dreptatea<br />
Unal nu va mai (ilizibil) in locurile desemnate, locurile<br />
sacre.<br />
Traducere din englezd de Crislian David Isdild<br />
Am fEcut aceasti scurtd c[l[torie intr-un trecut indepirtat<br />
al planetei noastre din dorinla de a va afage atenlia<br />
asupra faptului cd nu tot ceea ce este confirmat de mediul<br />
gliinlilic este adcvirat. P<strong>ro</strong>babil cd realitatea nu o vom<br />
ounol$tc nicirlalir cu cxactilale, insi este bine sd avem o<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus ,4n unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 69<br />
privire de ansamblu asupra intregii perioade. De aici<br />
incolo hecare este liber sI caute p<strong>ro</strong>priile adevdruri gi sd<br />
igi construiascf, p<strong>ro</strong>pria realitate. Vreau doar sd vd spun<br />
cd aceste fiinle care ne conduc de milenii iSi bazeazd<br />
argumentalia pe faptul cd incd de la colonizare au existat<br />
doud factiuni. una p<strong>ro</strong> umanitate gi una contra umanirale.<br />
Eu nu gtiu dacd este adevdrat. $tiu doar cd noi am fost<br />
finu{i in ignoranld de-a lungul timpului, cd allii sunt cei<br />
cale au hotdrAt pentru noi, cd libertatea existd doar in<br />
mdsura in care respectem anumite reguli gi cd Forla<br />
Creatoare cale ne conduce nu este un dumnezeu gelos qi<br />
rizbundtor. Simt cu toati fiinta mea ci a sosit timpul sd<br />
ne ludm destinul in mdini qi si hotdrAm singuri ce este<br />
mai bine pentru noi. Primesc adesea intrebdri pe adresa<br />
redacliei, care imi confirmd bdnuielile, gi anume ci din ce<br />
in ce mai mulli oameni se trezesc. Majoritatea md intreabd<br />
ce sd facem. Eu simt ci trebuie sd fim unifi, sd ne<br />
congtientjzdm potengele gi sd aciiondrn in legea iubirii. Si<br />
nu uitali cd ei se hrdnesc cu zbalerile noastre, cu ure, cu<br />
rdzboi, cu deznddejde qi de aceea vd <strong>ro</strong>g ca schimbarea<br />
pe care cu tojii ne-o dorinr sd fie una paqnic5. Haidefi si<br />
ne unim gi si diruim semenilor nogtri gi Teruei iubire. Sd<br />
ne imagindm cd intreg Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul este invdluit intr-o<br />
lumin[ caldd pldcutd, care izvordgte din inimile noastre.<br />
Sd ne dorim ca rdnile s<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ger<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>de ale Mamei Terra sd se<br />
vindece, sd vdrsdm o lacrimi pentru fiecare fiinjd ucisd,<br />
sd iubim fauna. flora, intreg Universul gi intreaga Crea{ie.<br />
Eu, dupd cum spunea cineva, nu sunt zeu sau supraom,<br />
sunt doar o fiinld care crede in Justilia Divind, Adevdr gi<br />
Iubire. Am darul de a vedea dincolo de holograme gi<br />
cuvinte, dar asta nu md situeazd desupra niminui, ci din<br />
contra, ma face deschizitor de drumuri. Am aldturi<br />
oameni dragi, asemeni mie, care cred cu tirie in accste<br />
valori gi care au riscat mult ajutdndu-md, ca aceste
I<br />
70 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> untak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> verstts <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
cuvinte sA fie aqezate $i tiptuite in cdrfi. Noi nu dorim<br />
l.linlic, nu ne liudim cu aceste lucruri, nu vrem mdrire,<br />
vrem ca Adevhrul si fie auzit gi in{eles de cei ci<strong>ro</strong>ra le<br />
corespunde gi de cei ce au in misiunea lor ridicarea natiei<br />
<strong>ro</strong>m<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>e. Eu cred cu tirie cd. acest popor este un popor<br />
himit de Creator, un popor care in viitor va fi liclia noii<br />
umanitili. $tiu cd rnulii vor rade la auzul acestor cuvinte.<br />
ca iard5i va incepc o polemiclr cu pririrc Ia ce am lhcut<br />
noi sd meritim asta... dar vA inlreb altfel.,. cine sau de<br />
ce are inlcres si rTe distrugi nalionalisrnul. . . cinc sau de<br />
ce are interes sd ne in<strong>ro</strong>beascd... cine sau de ce ne_a<br />
v<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dut fara... Vd <strong>ro</strong>g sd vd rdspundefi sir.rguri, nu inainte<br />
de a vd g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>di la bravii noEtri inaintagi, la voievozi, domnitori.<br />
daci... ;i ap<strong>ro</strong>po de daci. am sd vd spun un lucru<br />
pe care l-am auzit dc la un mare dacolog:<br />
-Tu gtii cd eristir dovezi care atesti. ci dacii fEceau<br />
sacrificii pentru ca sd lie ldsali in pace cle reptilieni, qi cd<br />
cei ccrc se srcrilicau o llceau fiind conyrienli de acest<br />
lucru?<br />
Concluziile va l'og sa Ie trageri singuri.<br />
III<br />
Daci va fi sau nu va ii ceva aceasta este o intrebare la<br />
care nu vi pot raspunde. V-arn lelatat insi toate acestea<br />
pentru a putea si trageli singuri concluziile qi pentlu a vi<br />
putea face singuri alegetile. Eu cred cd cei ce ne conduc<br />
qtiu ci anumite evenirnente najore urmeazi sd se inldmple<br />
pe Tena. Ei qtiu qi qi-au luat n.rdsuri, insi pe noi<br />
ne lasd in ignoranld. d<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>du-ne totodatd f'alse arguncnte,<br />
linigtitoarc, cu aparentul scop de a nu crea panicf,. Totugi,<br />
din cind in cdnd. voci, din interiorul organizajiilor se fac<br />
auzite, fie spre a ne avertiza, fie spre a-gi linigti conr;tiinJa,<br />
Una din aceste voci este gi cea a unui politician<br />
norvegian, care a trimis in 2008, o scrisoare desohisi<br />
organizaliei P<strong>ro</strong>ject Carnelot, in care ne spune cd elitele<br />
mondiale iEi pregitesc buncire subterane pentru a scipa<br />
de evenimentele catast<strong>ro</strong>lale din 2012. Mie personal mi<br />
se pare extrem de in,portanti aceastd dezviluire qi de<br />
aceea am hotirat se o rep<strong>ro</strong>duc in aceasli cane. Suntcm<br />
deja in 2010 qi ninleni nu sfrune nimic, ba mai mult sunt<br />
anumite persoane abilitale, care ne
72 A ntnnak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
am primit urmAtorul mesaj. DeSi nu putem garanta ade_<br />
vdrul celor afinnate in acest mesaj, considertn totu;i cA<br />
nu il putem trece sub tdcere.<br />
(Sunt un politician norvegian $i doresc sA comunic<br />
tutu<strong>ro</strong>r celor care au urechi de auzit ch urmeazi o<br />
entru omeniie, incep<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d cu anul 200g<br />
2. Din cauza cataclismclor despre care<br />
se gtie ci umeazA sf, se p<strong>ro</strong>duca in<br />
aceastd perioadd, in Norvegia s-au construit gi incd se<br />
mai construiesc, la ordinul guvernului. numc<strong>ro</strong>ase baze<br />
subterane 5i buncdre. Dacd sunl infebali de ce se constru_<br />
iesc toate aceste addposturi subterane, rcprczentanlii<br />
guvernului rdspund cd ele sunt destinate p<strong>ro</strong>rcc{iei popu_<br />
laliei din Norvegia. Eu am intrebat cdnd vor fi ierminate<br />
aceste construclii 9i mi s-a rdspuns cd ele vol 1i finalizate<br />
inainte de 201 I .<br />
Din datele pe care le am la dispozifie, pot aflrma cA in<br />
multe alte_1dri, printre ciue gi Israelul, Suedia 9i Elvelia<br />
au fost realizate addposturi similare.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 73<br />
r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dul lor, cunosc lucrurile pe care eu vi le relev aici,<br />
doar cd ei nu vor sd le faci publice afirmdnd cA nu doresc<br />
sd p<strong>ro</strong>ducd panicd in r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dul populafiei.<br />
Pentru a se p<strong>ro</strong>teja de cataclismele prezise pentru<br />
perioada urmAtoare, membrii guvemului norvegian au<br />
inceput, cu ajutor din partea S.U.A 9i U.E, se depoziteze<br />
mari rezerve de hrand $i seminle la Svabald gi in zona<br />
arcticd de nord, precum gi in alte localii din intreaga lard.<br />
Planul politicienilor este sd ii salveze de aceste cataclisme<br />
doar pe membrii aga-zisei elite din care fac parte,<br />
aleturi de cei considerali utili pentru a realiza o viitoare<br />
reconstruclie dupl aceste cataclisme: medici, oameni de<br />
$tiinta, cercetatori. etc.<br />
Eu gtiu ci voi fi trimis, inainte de anul 2012, in zona<br />
Mosjoen, unde avem o bazi subterand militard de mari<br />
dimensiuni. Aceasti bazd este impdrlitd in sectoare de<br />
diferite culori, <strong>ro</strong>gu, albastru 9i verde, organizate deja de<br />
armata norvegiani. Taberele unde vom fi cazali au fost<br />
construite cu mult timp in urma.<br />
Oamenii care vor fi l[sali la suprafald vor muri cu<br />
siguranfd in cataclismele respective; ei vor fi ldsali sd<br />
moarA Si nu vor primi niciun fel de ajutor. Conform<br />
planurilor ,,elitei", douh milioane de norvegieni vor fi salva!i,<br />
iar ceilalli vor muri. Aceasta inseamnd cd 2.600.000<br />
de oameni vor fi ldsali pur gi simplu sd moari neajutoraji<br />
in intuneric, negtiind ce sd faci gi incot<strong>ro</strong> sd se ducd.<br />
in addposturile sublerane, toate sectoarele gi buncirele<br />
sunt conectate prin tuneluri; trenuri rapide fac legltura<br />
intre diferitele addposturi. Ele sunt izolate de ni$te porli<br />
gigantice, pentru a nu fi comp<strong>ro</strong>mise diferitele zone in<br />
cazul in care survin eventuale accidente catast<strong>ro</strong>fale.<br />
Sunt foarte revoltat. Sunt mulli alli politicieni care imi<br />
impdrt5gesc opinia, pentru cd noi gtim cu tofii ci atdt de<br />
mulfi oameni vor afla despre pericolele care ii p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>desc
74 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Penlru ultimadatd md <strong>ro</strong>g: ,,DUMNEZEU si ne ajute<br />
pe toli"..., dar DUMNEZEU nu ne va ajura dacd noi<br />
ingine nu facem nimic. Numai dacA acfiondm, fiecare dintre<br />
Vd asigur ce aceste lucruri se vor petrece 100%. Mai<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.urtrtuk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 75<br />
avem la dispozilie doar patru ani pentru a ne pregdti<br />
pentru ,,sfarsitul lumii". OrganizaJi-vd in grupuri de supraviefuire,<br />
gdsifi un loc in care sd vA putefi depozita hrana<br />
Ei unde putefi fi in siguranfd pentru o vreme.<br />
Dacd aveli intrebdri, vd <strong>ro</strong>g sd mi Ie adresali; voi<br />
urmdri sd vd spun tot ceea ce $tiu despre implicarea<br />
Norvegiei in aceste planuri. $i vd sugerez sd privili cu<br />
atenlie in jur: vefi observa cu siguran!5 cd se construiesc<br />
baze subterane gi buncdre peste tot. Deschideli ochii,<br />
trezili-vd! Dacd veli pune intrebiri despre aceste adlposturi<br />
subterane, respunsul oficial va fi p<strong>ro</strong>babil: ,,Este doar<br />
un depozit pentru hrand" sau ceva similar. Acestea sunt,<br />
ius4 nigte minciuni cu care politicienii vor sd v[ orbeasci.<br />
Pentru mine este, de asemenea, evident cA existe<br />
nume<strong>ro</strong>ase semne ale prezenlei extrateregtr.ilor. Observ,<br />
destul de des, ci unii politicieni importanli din Norvegia<br />
nu sunt ceea ce spun ei cE ar fi. E ca $i cum aceqtia ar fi<br />
cont<strong>ro</strong>lali mental la nivelul fiec5rui gand, $i tot ceea ce<br />
spun este de fapt ceea ce li s-a spus sd zicd. Pentru mine<br />
este limpede ce sunt $i ce nu sunt acegtia. lar aceasta se<br />
poate vedea in ochii lor gi in modul in care le funcfioneazd<br />
mintea.<br />
lineli minte cd aceia care se vor gisi in oragele mari<br />
sau in ap<strong>ro</strong>pierea acestora in 2012 vor fi primii afectali $i<br />
vor muri primii. DupA aceea, armata va face curSlenie<br />
printre supravieluitori, av<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d ordin sd ii impugte pe toli<br />
aceia care opun rezistenld gi refuzi sd fie inchiqi in<br />
lagdre, in care planul este ca fiecare sd fie marcat cu un<br />
numdr gi etichetat.<br />
De asemenea, am observat cd ali scris pe site-ul<br />
dumneavoastrd despre Benazir Bhutto. Moartea ei a fost<br />
una tragicd. Am cunoscut-o pe Benazir, dupd cum vd<br />
puteli convingc singuri privind imaginile pe care vi le-am<br />
trimis. Din fotografii veli observa cd m-am intdlnit cu<br />
mulfi politicieni notabili 9i lideri mondiali.
76 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unnok.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus Att unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> ulnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> vers s <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
77<br />
Publicul nu va fi informat deloc despre acesle cata_<br />
nu doregte. chipurile,<br />
i. In ultimul moment,<br />
guvernul va dispdrea<br />
sum.bru.Luali-a,u,.rp",,t,ulpf, i"U:t#i#LX'.:'"t^:Xt<br />
farn ili i le, voasrre. Uni {<br />
i-vd for[ele cu "al rii.'F^;di ;;;;r;<br />
lmpreuna pentru a rezolva nunre<strong>ro</strong>asele p<strong>ro</strong>bleme cu care<br />
vd veli confrunta.<br />
Cu tot respectul. . . )<br />
Echipa P<strong>ro</strong>ject Camelot: vom respecta anonimatul<br />
autorului, dar precizdm ci el ne_a spus numele ,d";<br />
ne-a oferit suficiente dovezi rn acest<br />
;i<br />
sens.<br />
Pentru a clarifica diferite aspecte de interes ridicate de<br />
aceastd scrisoare, i-am adresat nigte intrebdri .uptim.n_<br />
tare autorului ei. Redim in continuare rdspunsurif" u""rtuiu,<br />
aqa cum ne-au parvenit. Am omis doar unele detalii<br />
concrete pentru a p<strong>ro</strong>teja identitatea autorului.<br />
78 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unntk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.trnnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
79<br />
postdri. Nu vreau sd induc in e<strong>ro</strong>are pe nimeni. Fac<br />
aceasta doar ca sd dau in vileag<br />
"""u<br />
." ." p"il;;; ;;;<br />
mea qi poate cd unii oameni vor reugi ,a ,up.urri"tuiJr.a<br />
vlemulilot care vor urrna.<br />
Cu tot respectul. . . )<br />
-^lr3::j^".T"to1: dupd posrarea de mai sus. am pus qi<br />
mat mutte intrebari sursei<br />
in<strong>ro</strong>.musilel,ie.elo;;;;lXfr ::?r:i:.3,.'i:?H#<br />
::3:1.:lil":. de n.oi. paragratet. ,nur"u,. .u-ur;;;;;<br />
constltule rnlbrmatii suplimentare. primite<br />
Fj<br />
ulterior. duna<br />
ce am pus o serie de intrebdri suplimenrare p"ntru u.luii_<br />
fica unele detalii.<br />
iul ... [pentru p<strong>ro</strong>tecfia<br />
d epartamentul in care a<br />
am primit ordin sd mutdm<br />
,,N Jeil i',ii-'TX"'rH'#<br />
TREABA." Mai rrirziu, cdnd am u,.rirui Ianga"#T ,..-<br />
pecriva. am fost imbarcati ir camioane i" fil" *or'"si<br />
itar. Cel pu{in a$a parea, cA<br />
iformele cunoscute de noi,<br />
re, cele portocalii avrind un<br />
n triunghi verde.<br />
triunghiurile erau pozil ionate<br />
:l "itTI in jos.. ca un fel de piramiaa .rr,urnuir. ii'uu.uu<br />
un slmbot crudat in interiorul lor. Mie mi s_a pdrut a fi<br />
asemdnelor cu litera..E... dar Iiniile orizontale nu erau<br />
Iegale de cea venicalA ca 1a..E,.. Avea lorma unui .,E.,,<br />
:::^|,ry* din mijloc era de fapt o sageard orientard inspre<br />
lnrenor. .. acest simbol nu este o literd in nicio limba oe<br />
care o cunosc pi in niciun caz in norvegiand.<br />
* Semnele nu erau, djn c6te imi iduc aminte, pozi_<br />
gionate in dreplul umdrului, deoarece l"_am lrazut "lar...<br />
ere erau tn parlea stengA a unilormei negre, pulin<br />
. -<br />
deasupra pieptului gi pe gepcile pe care le purtau. insemnele<br />
nu erau foarte mari, aveau dimensiuni obignuite, dar<br />
erau suficient de clare penku a le vedea.<br />
Am trecut de acele u$i imense. Md intrebam: ,,ce mai e<br />
gi asta?" $i am fost cam speriat la inceput. Era ca intr-un<br />
film qtiinfifico-fantastic. Md aflam pentru prima datd intr-o<br />
astfel de bazd.<br />
Apoi am traversat un tunel lung de 500 m, acolo fiind<br />
mult mai mulli militari inarmali, pentru a ne pdzi qi a ne<br />
insoli. Am fost imparfiti in grupuri. Eu qi grupul meu am<br />
fost dugi de cei imbrdcaJi in uniforme negre intr-o altd<br />
Iocafie, ceilalli colegi ai noqtri s-au deplasat in alta parte.<br />
C<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d am ajuns la capdtul tunelului, am fost rugali sd ne<br />
punem ni$te mdgti pentru ,,p<strong>ro</strong>teclia noastrd".<br />
Mb g6ndeam. . . ,,pentru p<strong>ro</strong>pria noastrd p<strong>ro</strong>teclie"...<br />
Nu suntem, oare, deja p<strong>ro</strong>tejafi, fiind in interiorul unui<br />
asemenea subteran uriag gi fiind pdzifi de atatea gdrzi<br />
inarmate?<br />
Apoi am fost invitali sd urcdm intr-un tren. O sd<br />
urmdresc sd vd spun tot ce $tiu despre aceste trenuri.<br />
Funcfioneazi prin intermediul unor cristale albastre cu<br />
energie, cred, sau cel pulin a$a pfuea. Apoi am urcat gi<br />
l-am intrebat pe unul dintre gardieni: ,,Ce este acesta?" El<br />
a rdspuns: ,,Nu trebuie sd gtifi acest lucru, domnule."<br />
* In partea din fa{6 erau scaunele operatorilor, era un<br />
gemule! chiar in spatele lor gi, chiar inainte de a porni se<br />
puteau observa acele cristale mari, de culoare albastruviolet,<br />
care iradiau o lumind de aceeagi culoare, dar care<br />
nu te orbea gi chiar era pldcut sA o privegti. Nu am vazut<br />
niciieri astfel de cristale care emit energie luminoasi, de<br />
aceea m-am gdndit cd ele trebuie sd. fie sursa de putere<br />
folositd pentru alimentarea trenului.<br />
* Mai tArziu, am vdzut cd in bazd erau oameni care<br />
lucrau la acele cristale albastre. Acestea erau mai rnari
80 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
decAt cele<br />
mativ un<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unndk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 8l<br />
'j,'i;li.l,,;#.ilj%"#<br />
r"'"i"a<br />
;iJ:',?ll:<br />
i,"u-a";';,r#;<br />
murt mai arbastre si<br />
".","niiT:l ili:,'i."*:?:i<br />
oamenll purta! magti albe cu ochelari de p<strong>ro</strong>tectie si<br />
rnoepanau de crisrale .liangd cdnd erau sudbeiute de lumirJ ".<br />
r\e-am ap<strong>ro</strong>prat la ap<strong>ro</strong>ximativ 20 m de ele, dar ni s_a<br />
spus sd ne indepdrldm de zona respectivd.<br />
cd acele cdmpuri de energie<br />
ca<br />
nrin<br />
de a inlra ii baza,<br />
ve<br />
in ;n; ;;<br />
de acest fel de cristale, deoa.ece<br />
era acelagi gen de lumind _ sau a$a mi s_a pdrut miei<br />
Dacd imi amintesc mai multe detalii, o ,a f. ,i.".r_ii.^ntr-un<br />
gen de "i<br />
tunel aspirator,<br />
repede, incAt vedeam doar o<br />
Cred cd ele funcfioneazd pe<br />
frecare. ceea_cepermile "t'tt "t"tJ;:tTrJ"T:*il:<br />
* Trenurile erau ase<br />
dinduntru, vagoaacera<br />
de [-.il, i;;;' ; 'fi.T##,',i<br />
nelor de met<strong>ro</strong>u. Tunelul e<br />
in lungime, ?;"#<br />
avea o formd ascufitA in f.ld $, i;'rp"i;,;;;<br />
pentru l0 persoane gi<br />
_scaune cabina opeiatorului. Trenuriie<br />
se puteau conduce in ambele ,"nsu.i, fird n n.""rura<br />
intoarcerea lor. Am fost legali cu .**ri J" " ,i"rr""ril.<br />
p,arcursut cllitoriei. gi c fost destul de bine. . . ai. uit"ru.u<br />
rusr p_rea mare $r ml s-a fAcut rdu dupi aceea.<br />
- + Exista.$i un spaliu pentru mar6, dar nu loarte<br />
F,rau<br />
mare.<br />
o mulllme de aslfel de trenuri. a$a cum pdrea. si<br />
stomac cdnd te afli in interiorul unui astfel a" u*. '-'-'-'<br />
circulau cu o vitezd ater de mare.l".;i;;;;;;#;;,t;<br />
sftAfulgerare luminoasd. Nu puteam si vdd celelalte<br />
:::::_1,*:i*:. <strong>ro</strong>rul se miecd ae" a. ,.p.a" i".ii"iji'ra<br />
pnve;u ln Jur; mai degraba le concenfezi asupra p<strong>ro</strong>priului<br />
Mai tdrziu, dupd ce am intrat in politici, am aflat $i<br />
alte detalii despre ce se afla in restul bazei gi care era<br />
destinaJia ei, ceea ce v-am povestit deja. Din prima cdl6-<br />
torie, cea mai putemicd impresie a fost legatd de aceste<br />
trenuri: ele se migcd foarte repede, nu am vdzut niciodatd<br />
nimic asemdndtor. Atunci c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d am ajuns in sta!.ie, ne era<br />
rdu qi mie gi celorlalli colegi ai mei. Unul dintre gardieni<br />
a spus ce a$a se petrece cu toli prima datd.<br />
Cdnd am ajuns afard, ni s-au dat ochelari de p<strong>ro</strong>teclie<br />
gi ni s-a cerut se trecem prin sistemul de verificare. Apoi<br />
totul a devenit foarte ciudat.<br />
Acolo erau gardieni inannali peste tot... vd amintili cd<br />
v-am povestit despre acel cdmp de energie prin care trebuie<br />
sd treci. Mi gdndeam ca nu aveam ce cduta acolo gi<br />
eram pulin speriat.<br />
Apoi am trecut prin acel cdmp de energie gi am ajuns<br />
intr-o altd camerd. Am observat un ecran pe un perete, pe<br />
care scria HUMAN - NOT HUMAN - PURE - NOT<br />
PURE. [Fiinle umane - Fiinfe non-umane - Pur - Impur]<br />
Dupd ce am ydzul aceasta, m-am gdndit: Existd gi<br />
,,al1ii" in afard de oameni??<br />
* La punctul de cont<strong>ro</strong>l unde era acel cAmp energetic<br />
prin care trebuia sd treci se afla acel ecran despre care am<br />
menlionat inainte. Pe ecran scria ceva intr-o limbd ciudatd.<br />
Nu am inJeles ce scria. Nu mai vizusem aga ceva inainte.<br />
Dedesubt mai era scris ceva, cu litere ciudate, ca acel<br />
despre gare v-am povestit - dar singurul lucru pe<br />
care am putut sd-l citesc a fost HUMAN - NOT HUMAN<br />
- PURE - NOT PURE,<br />
[Observafia celor de la P<strong>ro</strong>ject Camelot: agteptdm clarificdri<br />
asupra acestui lucru]<br />
Gardienii ne-au oprit qi ne-au spus sd ne schrmbam<br />
hainele in altd camerd gi apoi si mergem cu ei. Dupa ce<br />
am fEcut ce ni s-a cerut, gardienii ne-au spus ci vom
82 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
merge mai departe, in jos. Din nou, m-am intrebat: cat de<br />
mare este acest loc? Tocmai am parcurs <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lometri intregi<br />
de-a lungul unui sistem fe<strong>ro</strong>viar.. . gi incd mai este?<br />
Apoi am fost dugi la un sistem de lifturi, cu scaune,<br />
care urmau sd ne ducd jos... sau, cel pufin, a$a am crezut<br />
inifial. Dar am mers pe orizontald ap<strong>ro</strong>ximativ 3 minute.<br />
Deoarece imi ldsasem toate lucrurile la punctul de cont<strong>ro</strong>l,<br />
nu mai aveam ceasul cu mine gi de aceea pot doar ap<strong>ro</strong>xima<br />
timpul petrecut acolo.<br />
* In lift, imi amintesc cd am vdztt un alt sintbol - o<br />
,,literd" carc semdna cu simbolul folosit uzual pentru ci$tile<br />
audio, dar orientat altfel, cu vArlul in jos.<br />
Tot ceea ce pot sd vi spun este cd, atr.rnci c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />
misiunea noastrd s-a incheiat. md g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>deam cd lumea nu<br />
cste ceea ce pare a fi gi cd multe lucruri sunt ascunse<br />
publicului. Acest lucru md revoltd gi deopotrivd md sperie.<br />
Mai tdrziu, cdnd am intrat in politicd, am inceput sd<br />
cercetez mai in detaliu, deoarece aveam nevoie de mai<br />
multe rispunsuri. Am aflat cd aceste baze sunt ,,arcele"<br />
de salvare ale guvernului, cale vor fi folosite de cei din<br />
elitd, din armatd qi de o parte privilegiatd din populalie, pentru<br />
a supraviefui in interiorul lor in cazul unor cataclisme.<br />
Va exista o ameninJare din exterior, ceva se va petrece<br />
in anul 2012 gi pentru ca oamenii din elitd sd supraviefuiascd,<br />
se vor folosi aceste adiposturi.<br />
$tiu c[ existl l8 baze in Norvegia. Nu pot sd apreciez<br />
ce se va petrece exact gi care vor fi pericolele, deoarece<br />
nu sunt om de gtiinfd.<br />
Dar ceea ce gtiu precis este cA, inainte de 2012,<br />
membrii ,,elitei" mondiale se vor retrage in acele baze pe<br />
care le-au construit de-a lungul ultimilor 40-50 de ani.<br />
Din tot ce am aflat p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d acum, cred cd acest cataclism<br />
este legat de ,,Planeta X" (planeta Nibiru). Guvernul cunoaqte<br />
acest lucru gi il Jine secret fald de public. Oamenii<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 83<br />
de gtiin!6 au urmdrit evolulia acestei planete misterioase<br />
de mutia vreme, iar recent au fost transmise primele<br />
Nu doresc sd p<strong>ro</strong>voc panicd Vreau doar sd spun<br />
publicului ceea ce se va petrece qi am fhcut tot ce am<br />
Cu tot respectul.. .<br />
fNurne furnizat.]><br />
P<strong>ro</strong>ject Camelot specificd cd nu existd date Stiinlifice<br />
u"*u"t"u in avertizarca pe care o face sursa' Informaliile
84 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
nu explicd exact cum sau de ce (planeta X> reprezintd o<br />
astfel de amenintare $i de asemenea, nu existA nicio<br />
informafie clard. referitoare la necesitatea de a merge in<br />
subteran.<br />
Semnatarul scrisorii spune doar ceea ce $tie $i nimic<br />
mai mulr. Esre plauzibil. fiind politician. ca mesajul sau<br />
sd se concentreze mai degrabd pe p<strong>ro</strong>bleme sociopolitice<br />
decdt pe cele qtiinlifice.<br />
Pentru mai multe informalii despre 9i ceea<br />
ce s-ar putea p<strong>ro</strong>duce, P<strong>ro</strong>ject Camelot vd <strong>ro</strong>agd si vizi_<br />
cAtre allii) cd Telescopul de la polul Sud<br />
(http ://yowusa. com/planetx/2006/planetx-2006-04a/ L sht<br />
ml), a fost construit pentr-u a urmdri ceea ce Henry<br />
numegte,,al doilea Soare".<br />
Echipa Camelot:<br />
In perioada care va urma pdnd in 2012 9i dupd aceea<br />
vor iegi la suprafall multe opinii diferite, prevestiri gi<br />
dezvdluiri din interior. Echipa de la p<strong>ro</strong>ject Camelot<br />
munce$te din greu la un documentar care va prezenta<br />
posibilele scenarii pentru viitorul umanitilii, atAt cele<br />
pozitive, cAt gi cele negative. Degi in acest documentar nu<br />
se menfioneazd, noi sperdm sincer ca prin rugdciunile gi<br />
intenliile noastre benefice sd ajutdm la stoparea evenimentelor<br />
catast<strong>ro</strong>fale care se preconizeazd cd vor avea loc.<br />
Suntem cu toJii co-creatorii lumii in care trdim, in<br />
fiecare moment. Vd indemndm pe fiecare dintre voi si<br />
participali in mod congtient la co-crearea unui viitor<br />
pozitiv pentru umanitate qi sd colaboraJi cu noi pentru .<br />
trezirea celor adormili gi pentru aducerea la lumind a<br />
adevdrului, cu orice pret.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 85<br />
De c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d am postat scrisoarea primitd de la wr politician<br />
norvegian referitoare la bazele subterane qi la faptul<br />
cA (elita) din acea lard se pregdte$te pentru un viitor<br />
cataclism planetar, cutia noastri de corespondenJd s-a<br />
umplut cu mesaje din intreaga lume.<br />
Am lost incapabili sd rdspundem la toate, dar am citit<br />
cu atentie tot ceea ce am primit. Dupd o sdptdmdnd de<br />
linigte, ne-am auzit cu sursa noastrd acum cAteva zile. El<br />
este bine, dar doregte sd rimdnd discret, din motive lesne<br />
de inleles. Ne-a invitat sd-i trimitem orice corespondenld<br />
relevantd primitd de noi de Ia allii 9i vom face aceasta<br />
prin selecfie. Ne-a p<strong>ro</strong>mis, de asemenea, cA va desena<br />
simbolurile extratere$trilor pe care le-a vizut gi ni le va<br />
trimite prin fax.<br />
Pe toli cei care au pus intrebdri de bun-sim! despre<br />
autenticitatea lui (a politicianului norvegian) ii anr-mjdm<br />
cd am fEcut tot ceea ce am putut pentru a-i verifica<br />
identitatea $i autenticitatea gi suntem siguri cA el este<br />
exact cine spune ca este.<br />
Am luat legdtura cu mulli prieteni qi corespondenli din<br />
Norvegia gi Suedia. Unii dintre ei ne-au oferit cdteva<br />
detalii interesante. Pentru mulli dintre ei aceste informa{ii<br />
nu erau noi, ci doar le confirmau informaliile pe care le<br />
aveau din alte surse. Am primit confirmdri precise de la<br />
doi oameni de qtiinjd qi un fost colaborator al serviciilor<br />
secrete, cd aceste facilitdli existd gi ci atdt Suedia, cdt gi<br />
Elvelia au baze subterane pentru a p<strong>ro</strong>teja intreaga populajie,<br />
dacd se va considera necesar. Unii chiar au cerut sd<br />
ii punem in legiturd cu politicianul care a scris acel<br />
articol.<br />
Unul dintre corespondenJi a confirmat o mare pafte<br />
dintre aceste detalii. Mesajul sdu este foafie imporlant gi<br />
am hotdr6t sdJ publicdm in continuare, in totalitate (omitdnd<br />
doar iniormaliile personale, pentru a-l p<strong>ro</strong>teja de
86 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. h yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
autoritAli). Familia sa deline informalii asupra facilitdlilor<br />
pe care susa noastrd (politicianul norvegian) le_a rapofiat.<br />
Iatd in continuare mesajul corespondentului nostru:<br />
I<br />
88 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> nnak<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
89<br />
v6zut, acea locafie ar putea sd gdzduiascd cAteva mii de<br />
oameni gi cd era extrem de mare qi echipatd cu tehnologie<br />
de vArf<br />
De asemenea, s-a aflat ce din $apte oameni care au<br />
lucrat impreun[ la unele p<strong>ro</strong>iecte in aceastd localie, patru<br />
au murit de cancer. Aceaste inforrnaqie a fost publicatd in<br />
Fedrelandsvennen, un ziar noruegian din oragul Kristiansand,<br />
in 2001. Din pdcate, acest articol nu mai este<br />
disponibil pe internet.<br />
Unul dintre prietenii mei, care a lucrat pentru NSA<br />
(Inspectoratul norr,,egian pentru cont<strong>ro</strong>lul qi supervizarea<br />
transportului fe<strong>ro</strong>viar) mai mulfi ani, mi-a furnizat, de<br />
asemenea, informalii uluitoare referitoare la bazele subterane<br />
gi la alte activitdli ale guvernelor.<br />
El mi-a confirmat faptul cd existd o mullime de baze<br />
subterane gi cd in unele dintre acestea au loc tot felul de<br />
experimente qi cercetAri ciudate legate de: cdldtorii in<br />
timp, cdldtorii in alte dimensiuni, tehnologie extrateresftA<br />
etc. gi cd el insugi a parlicipat la p<strong>ro</strong>cesul de re-creale a<br />
unei nave spaliale pentru care s-a folosit simularea pe<br />
calculator qi mi-a aritat scheme complexe (generate pe<br />
calculator) precum qi ilustralii cu aceastd nav6.<br />
El mi-a spus cd oamenii sunt in contact<br />
permanent cu planeta Marte gi cd dispun chiar de anumite<br />
porli stelare (stargates) de acces la planeta Marte prin<br />
care pot cdldtori p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d acolo in cAteva secunde, in loc sd<br />
foloseascd nave spajiale. El a sus{inut ci se lucreazi la<br />
> lui Marte, aceasta insemn<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d a face<br />
posibild viala pe Marte pentru oameni. in acest moment,<br />
Mafte este o planetd mai mult sau mai pulin moartd la<br />
suprafale, degi pare se existe ceva viald in subteran. prietenul<br />
meu a dispdrut subit qi ?n ultimii ani nu am mai<br />
putut sd iau legdtura cu el.<br />
Pot sd menlionez totuqi cd el a fost adoptat de mic Ai,<br />
conform p<strong>ro</strong>priilor sale relatdri, a fost crescut $i pregdtit<br />
ca se lucreze pentru guvern incl de la o vdlstd fragedl,<br />
din cauza inteligen{ei sale $i a altor pe care le<br />
avea.<br />
El era intr-adev[r un individ extrem de inteligent,<br />
personal pot spune chiar genial, gi lucra la materiale<br />
matematice gi gtiin{ifice extrem de complexe, pe care mi<br />
le-a arAtat gi despre care am discutat in mai multe ocazii.<br />
In primul r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d am sa vi prezint nigte hdrli gi fotografii<br />
ale zonei in care se afli aceastd bazd subterand despre<br />
care am mentionat anterior (de la Baneheia).<br />
in fotografia de mai sus apare zona Gimlemoen care a<br />
aparfinut armatei, accesul persoanelor neautorizate liind<br />
interzis in acea perioadd. Am fost acolo de mai multe ori,<br />
cdnd mama incd lucra pentru ei. Recent au inchis in mod<br />
oficial toate operaliunile militare in zona Girnlemoen gi<br />
au transformat-o in campus universitar.<br />
Cu toate acestea, unele dintre vechile buncdre qi sisteme<br />
subterane au ramas in continuare acolo. Personal am<br />
vizital citteva dintre acestea, care erau amplasate la o<br />
addncime foarte mare. La un moment dat, am ajuns intr-o
I<br />
90 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
91<br />
camerd mare, cu o ugi imensd de fier, care avea pe ea o<br />
<strong>ro</strong>ate nr<br />
incuietori. Nu am putut sd<br />
deschid<br />
gtiu ce se afla in spatele ei.<br />
Struc<br />
incadratd de cerc este intrarea<br />
care duce in munte. Structura albd din dreapta reprezintd<br />
alte clidiri care p<strong>ro</strong>babil deservesc baza, deoareie ar-r o<br />
mullime de antene qi alte dispozitive ciudate pe acoperiq.<br />
Dupd cum vedefi, este un munte uriag, cu lacuri<br />
deasupra, astl'el incdt addncimea la care se afld baza in<br />
interiorul muntelui poate fi doar speculatd.<br />
De asemenea, observali c6 munlii Gimlemoen gi<br />
Baneheia sunt foafte ap<strong>ro</strong>piali, fiind desp[rtiti doar de<br />
apa rdului. Dacd exista vreo conexiune intre bazele din<br />
Gimlemoen gi Baneheia, pe sub rdu, nu am nicio idee,<br />
dar, aga cum am menJionat mai sus, am gdsit un buncdr<br />
care merge mult in subteran, duc<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d la acea camerf, cu<br />
uga metalicd uriagd imposibil de deschis. Aceasta a fost<br />
in Gimlemoen, iar in camerd se afla apd de jumdtate de<br />
met.ru.<br />
Am descoperit ceva care seamdni cu nigte gduri de<br />
ventilare, in mijlocul pidurii, in partea superioard a acestui<br />
munte, care bdnuiesc cd asigurd pdtrunderea aerului in<br />
bazd. Aerisirile sunl plasate in zone inaccesibile ;i departe<br />
de orice drum.<br />
Am observat de mai multe ori personal mililar inarmat<br />
in fala intrdrii bazei menlionate. Aceasla este un lucru<br />
ciudat, deoarece Norvegia nu este o lard in care politigtii<br />
sau militarii sd aibd arme asupra lor. De fapt, nu au voie<br />
spun cd Norvegia nu este ca Irakul qi nu are nevoie de<br />
astfel de baze subterane $i de cont<strong>ro</strong>l militar, in afard de<br />
cazul in care guvernanlii qtiu cu siguranli cd ceva cataclismic<br />
urmeazd se se petreace, iar noi ceilalli nu $tim<br />
nimic. )<br />
P<strong>ro</strong>babil cd la prima vedere vi se va pdrea greu de<br />
crezut cd existd guverne, organisme, oameni care sunt<br />
implicafi atat de tare in aceastl teorie a conspiraliei. VA<br />
dau dreptate, lumea in care trdim ne-a transformat in<br />
<strong>ro</strong>boli bine structurali, cu o intuilie blocatd gi cu o rali.une<br />
atit de pregnanti incdt s-a transformat in p<strong>ro</strong>priul nostru<br />
dugman. Chiar dacd aceste informalii vi se par de<br />
domeniul S.F.-ului, vd <strong>ro</strong>g sd vd facefi p<strong>ro</strong>priile cercetdri<br />
gi si trageJi p<strong>ro</strong>priile concluzii. Ceea ce vd pot spune cu<br />
siguranld este faptul cd lumea pe care o cunoagtem nu<br />
este ceea ce pare gi cd aceastd magindrie a dezinformdrii<br />
este bine pusd la punct. Nu uitaJi ce se cunoa$te existenla<br />
unor adevdrate orage subterane, presdrate pe intreaga<br />
suprafa![ a Terrei. SUA are 130 de baze subterane qi un<br />
alocat acestui tip de activitate de ap<strong>ro</strong>ximativ<br />
1,30 miliarde de dolari. Aceste construclii gigantice<br />
sunt in administrarea armatei qi au fost construite sub<br />
directa supraveghere a acesteia. De asemenea au apirut<br />
informalii despre existen{a unor asemenea baze subterane<br />
situate qi in alte localii cum ar h: Alaska, Elvelia, Franla,<br />
Rusia, China, precum gi la poli. Acestea sunt cele care se<br />
cunosc. Vd daji seama cate sunt incd ascunse publicului<br />
larg? Nu trebuie sd ai o imaginalic apocalipticd pentru a<br />
realiza faptul cd ele au fost construite cu un anume scop,<br />
in baza unor informafii precise. Nu cred cd cineva qi-ar fi<br />
concentrat atenJia qi finanlele degeaba. Ceea ce ne spun<br />
ei, cd sunt baze militare sau depozite, sunt informalii<br />
menite sd ne adoarmd vigilenla. Ce <strong>ro</strong>st ar avea aceste<br />
addposturi care sc intind pe sute de hectare qi care sunt<br />
construite sub forma unor orage! cu locuinje avdnd surse
I<br />
I<br />
I<br />
I<br />
I<br />
i<br />
92 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk-<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
de curent p<strong>ro</strong>prii, climalizare, canalizarc, etc., dacd nu<br />
pentru a addposti la un moment dat un num6r finit de<br />
oameni. Din cate $tiu gi in Romdnia existd asemenea<br />
baze, care insd nu au amploarea celor din striinatate, $i<br />
cel mai important lucru, au fost construite pe vremea<br />
vechiului regim cu scop niilitar.<br />
cale afirmd cd in urma prefacerilor. o parte din teritoriu<br />
va fi acoperit temporar de apa. Nu am argumente care sd<br />
suslind aceastd ipotezd.<br />
Am fost adesea acuzatd de nafionalism, gi da sunt<br />
nalionalistd, dar intr-un mod diferit de ceea ce se intelege<br />
in mod normal prin aceastd afirmafie. Cred cu toatd tiria<br />
in bundtatea acestui popor, in misiunea lui, in spiritualitatea<br />
noastrd. $i mai cred cd tocmai de aceea Romdnia a<br />
fost supus[ in ultimii ani devalizdrii gi distrugerii. S_a<br />
incercat prin toate mijloacele anihilarea unitdlii nalionale<br />
9i a istoriei. Dar dacd v-a!i uita in jur a1i vedea cd toate<br />
mbardament informalional.<br />
brlizarea unitdlii nalionale,<br />
ilor, inducerea ideii de a fi<br />
mai presus decdt celllalt, de cont<strong>ro</strong>l al teritoriului. de<br />
unicirate dar in sensul meschin al cuvdntului. Eu sunt<br />
nalionaliste, dar lara mea este Terla gi md consider egala<br />
tutu<strong>ro</strong>r fiintelor de pe ea. Noi toli suntem frali 9i in1o1i<br />
strdluce$te aceiagi bucdficd de scdnteie divind. Creatorul<br />
ne-a fEcut egali gi ne-a dat spre desdvArgire un loc pe<br />
aceastd supelbd planete albasfA. EL nu ne_a impa4it pe<br />
nalii $i nici nu ne-a dat in st[p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ire parcele de pamant.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unndk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 93<br />
EL nu a dat anuuritor persoane dreptul de a liotdri in<br />
numele majoritilii gi Dici nu i-a licu1 stapani pe resurse $i<br />
bogalii.<br />
Creatorul nostru nu este gelos gi rdzbundtor, ci este<br />
bun qi drept. El ne-a IEcut asemeni Lui gi ne-a dat cel mai<br />
minunat dar qi anume acela de a crea. Se pare cd noi am<br />
ales, din neptiinld sau sub falsi indrumare, sa cream<br />
haosul. De aceea suntem astlzi aici. Eu consider ci a<br />
venit timpul sd ne fEurim p<strong>ro</strong>priul destin prin p<strong>ro</strong>priile<br />
potente.<br />
Calea cdtre care ne indreptdm este cea de unicitate a<br />
conEtiinfei. Noi suntem divergi sub aspect fizic, dar mili<br />
la nivel vibrafional. Numai infeleg<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d acest aspect vom<br />
putea atinge desdvdrgirea. Trebuie sd inlelegem odatd<br />
pentru totdeaund cd la nivel subtil noi toJi suntem o<br />
entitate gi formim un intreg. Noi toli suntem pdrlicele din<br />
acelagi Creator. Nu este suficient sd md p<strong>ro</strong>gramez pe<br />
mine ci strddania mea trebuie sd cuprindd intreaga lume.<br />
Vor veni in curdnd vremuri in care vom fi indemnali<br />
sd ne rdzbundm pe fralii nogtri, se ii asuprim, sd ii<br />
atacdm, sd ii batjocorim sau mai rlu si ii ucidem.<br />
L-rtotdeauna cdnd veJi fi pugi intr-o asemenea situalie sd<br />
ve gdndili ci ei sunt fra{ii noqtri gi cd toli avem acelagi<br />
pdrinte, ca in acest univers ceea ce semeni aceea vei<br />
culege, cici traim intr-o mare informalionald in care totul<br />
se p<strong>ro</strong>pagd asemeni unei unde gi a cdrei reverberalie se<br />
intoarce mai devreme sau mai tdrziu inapoi. $tiu cd vi se<br />
par cuvinte mari, dar cl.reia universald, care deschide<br />
orice poartl este cheia iubirii. Dacd emili gr<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>duri de<br />
iubire, valuri de iubire te vor invdlui qi vei fi apdrat de<br />
orice va veni. Frica nu este a noastrA a oamenilor, ea ne-a<br />
fost indusd de milenii pdnd c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d a devenit una cu natura<br />
noastrd. Deci, dacd suntefi oameni, sd nu vd fie frici de<br />
ceea ce va veni.
94 ,ln <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus.4n.tnnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Ag.vrea sA vd p<strong>ro</strong>pun un scenariu... imaginali_vd cd<br />
toli minunalii, magnificii, bunii nogtri cond;Atori intrd<br />
in subteran, bdnuiesc cA afi intuit ghilimelele, gi noi in<br />
noastre.<br />
IV<br />
Urmdtorul dialog, pe care xrmezd sd viJ relatez l-am<br />
purtat cu o persoand care face parte din mediul qtiinlific<br />
$i care in prezent lucreazd in striindtate. Este un vechi<br />
prieten, care $tie cam ce am frcut eu in ultimul timp gi<br />
care imi cunoa$te preocupArile. Venit in vacanjd in Romania<br />
m-a contactat $i mi-a spus cd vrea sa imi povesteascd<br />
anumite evenimente cu care s-a confruntat in ultima<br />
perioadd.<br />
Robert: Dupd cum gtii, eu nu mai am nicio legdturd cu<br />
Rom<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ia. Vin din c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d in cdnd spre a-mi vizita pdrinlii,<br />
dar nu mai am de g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d sA me intorc aici. $tiu cd tu spui<br />
ca acesta este un pamant binecuvdntat qi cd va fi ferit de<br />
multe rele, insd pe mine m-a dezamdgit. Jara in care locuiesc<br />
mi-a dat posibilitatea de a trdi demn, pe p<strong>ro</strong>priile-mi<br />
picioare gi de aceea consider cd acolo este locul meu. Cu<br />
toate acestea simt cA am datoria de a spune oamenilor<br />
anumite adevdruri pe care le cunosc.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Aryana</st<strong>ro</strong>ng>: $tiu cd tu lucrezi in cercetare.<br />
R: Da. M-am angajat la o firmd care se ocupd cu<br />
cercetarea mediului, a solului, a alimentelor, etc. Suntem<br />
un organism independent, md <strong>ro</strong>g, in mdsura in care ili<br />
poli pdstra independenla in momentul in care primegti<br />
fonduri de la guvem. P<strong>ro</strong>blema pe care doresc sd o aduc<br />
in disculie este cea a dezastrului din Gloful Mexic. Bdnuiesc<br />
cd gtii ca s-a p<strong>ro</strong>dus un-eiEnlilcnt rrediaEutlcolo.<br />
A: Da. Am auzit, dar din cdte qtiu se incearcl captarea<br />
pet<strong>ro</strong>lului.Am inleles cd s-a reu$it montarea unei valve<br />
care a qprit scurgerea.<br />
R: Se incearcd captarea, sd vedem cAt rezistd valva.
96 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> v ersus A n unna k. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
Plesiunea este uria$e.A fost o mare gre$eal5. Este pentru<br />
a doua oarA in istoria umanitAlii c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d se incearci forarea<br />
la o addnc.ime atat de mare. Prima datd au forat ru$ii, care<br />
se pare cd au ajuns la o adincime nemaiatinsi. Acum au<br />
incercat British Pet<strong>ro</strong>leum $i uite ce a iegit. Gandegte-te<br />
cd din 20 aprilie, de c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d a explodat platforma 9i prine in<br />
prezent, milioane de litri de Ji{ei s-au scurs zilnic in<br />
Golful Mexicului. $i asta nu este tot. Sunt experli care<br />
avertizeazd cd in cazul unei noi erupfii, viteza valului de<br />
lifei ar putea cre$te, ceea ce ar duce la o catast<strong>ro</strong>{E ecologicf,<br />
care s-ar putea intinde pe zeci de ani qi care in cel<br />
mai riu scenariu ar putea fi globali. in prezent zonele<br />
afectate, in a1'ara celor din imediata ap<strong>ro</strong>piere, sunt<br />
Louisiana qi Florida. Grav este cd s-a intAmplat intr-o<br />
zond instabild climatic Ai intr-o perioadd in care sunt<br />
a$teptate uragane ;i cicloni. Asta va amplifica gi mai mult<br />
efectul. De restul, respectiv ecosistem, pescuit, turism,<br />
nici nu mai poate fi vorba. Este cea mai impofiante zond,<br />
dupa Alaska, de exploatare piscicolS gi de aceea impactul<br />
asupra acestei piele va fi enorm- De aici se oblineau cele<br />
rnai mari recolte de pegte, scoici, stridii gi creveJi. Unde<br />
mai pui cd este gi sezonul in care peste golf trec zilnic<br />
milioane de pdsdri care se duc c5tre linutul Louisianei.<br />
Este o catast<strong>ro</strong>fE.<br />
A: Dar pot rezolva p<strong>ro</strong>blema?<br />
R: Din cAte vid nu. Nimeni nu a mai lbst confruritat<br />
cu a$a ceva. Poate doar la evenimentul de la Valdez, insd<br />
diferd mult condiliile. Aici vorbim despre o exploatare<br />
marind. In prezent nu se $tie exact nici mdcar cAte tone de<br />
1i1ei s-au scurs. Se pot face doar estimari, dar nimeni nu<br />
gtie cdt va curge. Nu avem de-a face cu o cantitate finitd<br />
de p<strong>ro</strong>dus sau cu o scurgere ce poate fi cuantificatd. S-a<br />
incercat trimiterea unor submarine <strong>ro</strong>botizate, insb firi<br />
sncces. De scafandri nici nu poate fi vorba, datoritd<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>'<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 9'7<br />
ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>cimii mari la care se afli 9i a presiunii existente<br />
acolo.<br />
A: Sd sperdm cd noua instalalie va !ine'<br />
R: $i dacA $ne, tot degeaba' A apirut o noud p<strong>ro</strong>blemA'<br />
A: Care?<br />
R: Solul s-a crapat in dou6 locuri 9i pet<strong>ro</strong>lul tAqnegte<br />
liber gi nestingherit pe acolo qi nu pare cd se va opn tn<br />
rialele biolog<br />
bdteau caP in<br />
voci gi argum
98 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
fie cealalti.<br />
Trebuie si il amintesc Ai pe marele chimist rus Dimitri<br />
Mendeleev care a studiat ipoteza lui Lomonosov, afirm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />
apoi ci pet<strong>ro</strong>lul este o substanld primordiali care<br />
vine de la mare addncime. El a susfinut existenla unor<br />
falii la mare addncime, prin care, in anumite zone (dj<br />
fracturd>, pet<strong>ro</strong>lul ar lAgni cdtre suprafafe.<br />
Dupd cel de-al doilea rizboi mondial, cam prin 1946.<br />
Rusia a ajuns la concluzia ci zdcdmintele pet<strong>ro</strong>liere sunt<br />
limitate gi ca cea mai mare rezervd de care dispunea se<br />
afla in zona Azerbaijanului, dar ci Ei aici resur"ele se<br />
ap<strong>ro</strong>pie de sffu$it. Speriali au invadat partea de nord a<br />
Iranului, dar nu au putut sta prea mult deoarece au fbst<br />
forlali de citre guvernul britanic si paraseasca zona. Aga<br />
au realizat cd americanii, francezii gi britanicii nu ii vor<br />
ldsa sd opereze in zond gi cA intreaga lor atenlie trebuie sd<br />
se concentreze citre descoperirea de noi zacdminte in<br />
interiorul granilelor lor.<br />
De aceea au investit masiv in cercetare, dorind sd<br />
descopere originea pet<strong>ro</strong>lului, felul in care rezervele sunt<br />
generate qi modul optim de extracfie.<br />
In 195 I , la un congres de gtiin!6, Nikolai Kudriavlev a<br />
postulat existenfa unui pet<strong>ro</strong>l abiotic, ipotezd suslinutd<br />
apoi qi de alli oameni de gtiintd ru;i.<br />
Te<strong>ro</strong>ria modernd ruso-ucrainiand susfine in prezent cd<br />
pet<strong>ro</strong>lul este o substanfd primordiale, care se afld la mare<br />
ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>cime, ce nu are legdturd cu dinozauri gi peqti morfi.<br />
Bineinleles cd teoria este contestatd. Pe scurt, in prezent<br />
exista doud leorii:<br />
-teoria biogend de formare a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />
care susline ca pet<strong>ro</strong>lul ia nagtere din organisme marine<br />
care dupd moarte s-au depus pe fundul mdrii, fiind acoperite<br />
ulterior de sedimente, iar conform acestei teorii perioada<br />
de formare a pet<strong>ro</strong>lului este de cca. 350 - 400 milioane de<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>-<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 99<br />
ani. Formarea liieiului ar fi inceput in perioada Devoniand,<br />
perioadd in care se susline cd ar fi avut loc in<br />
rdndurile florei gi faunei o mortalitate in masi, morlalitate<br />
explicatd prin teoria meteoritului uriaq care a cdzut<br />
in aceea perioad5 pe pdmdnt, care a declangat tempelaturi<br />
gene sunt denumite <strong>ro</strong>ci mamd a zdcimintelor de pet<strong>ro</strong>l<br />
Aceastd materie, sub influenJa unor presiuni 9i temperaturi<br />
ridicate se unesc Ai devin cunoscutul pet<strong>ro</strong>l, care<br />
are o migralie ascendentd' Existd mai multe tipuri de 1i1ei,<br />
funclie dc materialul avut la bazdl<br />
qi mai existd:<br />
-teoria abiogend care are adepii pulini 9i care postuin<br />
diverse zone.<br />
A: Dar de ce sunt deranjaJi vesticii de teoria abioticd?<br />
t<br />
Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tului.
100 A n.u nnak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
101<br />
A: Fa eu cred.cd existd grupuri care ar face orice spre<br />
a-9i atinge scopurile.<br />
- R: Nu am informalii in acest sens. $i repet, cine crezi<br />
cf, ar vrea aga ceva? Mi se pare o utopie. Tofi stem in<br />
acelagi loc.<br />
^ A: Da, dar existd gi posibilitatea ca unii sd vrea sd ne<br />
forfeze sd plecdm la un anumit moment.<br />
R: Eu nu cred aga ceva. Nu am argumente gtiinlifice<br />
care sd susfind o astfel de teorie. Eu rim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> la pdrerea<br />
mea, cA a fost o gregeald. P<strong>ro</strong>blema este ca nu se spune<br />
nimic, cd nu se trage un semnal de alarmd cu privire la<br />
consecinle. Asta md frdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tl. Poluarea este atat de mare<br />
incAt va afecta ecosistemul gi oamenii din zond zeci de<br />
ani. Iar daci nu se opreite va fi haos la nivel global. Din<br />
pecate se pare cA nu se va opri in curdnd. In zonele de<br />
iesire lifeiul fa;ne$te cu fo4d maximd. Asta inseamnd cE<br />
lileiul va fi pufiat de curen(ii oceanici gi va ajunge in<br />
cateva luni in nordul Eu<strong>ro</strong>pei gi de acolo va inconjura<br />
intregul glob. Va fi o catast<strong>ro</strong>id planetara.<br />
A: Dar nu se poate sa curgI la nesfer$it!<br />
R: O sd curgA ateta timp cAt va exista pet<strong>ro</strong>l acolo.<br />
Este ca gi cum s-ar fi infepat o artera, iar zdcdmdntul este<br />
uriag. Totul va fi expus poludrii. Mai grav este faptul cd<br />
odatd cu lifeiul apar gi compu$ii chimici specifici, iar<br />
acegtia sunt toxici qi d neazd sandtdlii in moduri inimaginabile.<br />
Pot aduce modificdri genetice pe parcursul mai<br />
multor generatii.<br />
A: Despre ce substanle este vorba?<br />
R: Despre hid<strong>ro</strong>gen sulfirat, benzen $i clorura de metil.<br />
Hid<strong>ro</strong>genul sulfurat este extrem de toxic Ai uqor inflamabil.<br />
In concentratie redusd are mi<strong>ro</strong>s neplicut de oui<br />
clocite, iar in concentrafie ridicatd paralizeazd simlul<br />
mi<strong>ro</strong>sului qi nu poate fi detectat de om. in funclie de<br />
concentralie $i de durata de expunere poate p<strong>ro</strong>duce<br />
efecte c<strong>ro</strong>nice sau acute, iar la concentralii peste 0,1%<br />
poate ucide in cdteva secunde. Atacd sistemul nervos,<br />
impiedicd absorblia oxigenului gi opregte respiraJia la<br />
nivelul celulelor. Benzenul este o substanla extrem de<br />
inflamabili, amestecul vaporilor sii cu aerul fiind<br />
exploziv. Odatd intrat in organism, se concentreazd in<br />
grdsimi gi in mdduva osoasd, pentru care este toxic, blocdnd<br />
formarea globulelor sangvine in aceasta. Benzenul<br />
iritd ochii, pielea gi clile respiratorii, iar inghilirea sa
102 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
poate cauza pneumonii chimice gi co<strong>ro</strong>darea mucoasei<br />
aerului $i nu se mai permite accesul. De ce?<br />
A: Pentru cA cineva are interes sA nu panicheze lumea.<br />
R: Nu mi se pare corect. Dacd omul nu ,tie, nu i;i<br />
erea. Eu nu cred cd s_ar crea panicd.<br />
a continud aga, o sd se ajungd la<br />
nu<br />
cel<br />
em cd erup{ia<br />
qi la nivelul<br />
A: Eu totugi nu pot crede cd nu exista o solulie.<br />
R: In prezent nu existd nimic concret. poate intervenJia<br />
divind. Dar dacd nu se face nimic, atunci sd gtii cd<br />
vom avea p<strong>ro</strong>bleme mari cu apa potabild.<br />
R: S-ar putea si aibd dreptate, degi imi doresc sd nu fie<br />
a$a ceva. O sd fim inconjurali de apd, dar nu o sa o putem<br />
bea!<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. h versus A n.u nnak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
103<br />
A: Dar cred cd existd filtre care sa extragd substanfele<br />
din apd.<br />
R: Nu gtiu sA existe, dar poate se vor inventa, degi<br />
aceste substanle care ies odatd cu pet<strong>ro</strong>lul, dizolvi plasticul<br />
gi co<strong>ro</strong>deazd metalul.<br />
A: Deci nu existd nicio solulie practicd?<br />
R: in prezent nu. Se sperd gdsirea unor metode prin<br />
care sd se astupe locurile, dar sunt doar teorii. Din informaliile<br />
pe care le am chiar gi curdtarea zonei se face ftri<br />
prea mare tragere de inim[. Toatd lumea se mobilizeaziL<br />
cdnd apar televiziuni sau c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d vine cineva de la guvern.<br />
In rest se vede neputinla pe fafa lor. Crede-md cd s-a<br />
incercat tot ceea ce este omene$te posibil. Nimic nu dI<br />
rezultate. Eu 1i-am spus toate astea nu pentru a te speria<br />
ci penru a le spune celorlalli. Bdnuiesc cd aici nu prea<br />
ajung aceste informalii. In caz cd veli avea genul dsta de<br />
p<strong>ro</strong>bleme sd gtili despre ce este vorba.<br />
A: Dar la noi gazele nu vor ajunge?<br />
R: Ele sunt foarte pregnante in acea zond. Bineinfeles<br />
ce ele sunt gi in atmosfer[, sunt preluate de nori gi aduse<br />
apoi pe pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t prin ploaie, in zone diferite, dar toxicitatea<br />
maximd o au acolo, in acea regiune. Daca acest<br />
ciclu este unul continuu, atunci clar va fi poluare masivd<br />
gi in alte pd4i de pe glob.<br />
A: Bun. Avem vreo soluJie?<br />
R: Nu qtiu.<br />
A: $i atunci ce ar trebui sd facd lumea? Sd gtii cd in<br />
urma cd4ilor mele mulli imi trimit mesaje spundndu-mi:<br />
Bine, gtim, ce trebuie sd facem?<br />
R: Eu personal nu gtiu ce sd fac Ai incot<strong>ro</strong> sd o iau.<br />
Este adevfuat ca am informaliile necesare, dar nu am<br />
solufii. Fiecare sd faca ce crede de cuviinld. Oricum<br />
Rom6nia are o pozilie geografici de exceplie, la fel 9i<br />
Ungaria, Cehia, Austria gi o buni parte din Rusia, adici<br />
t<br />
I<br />
I<br />
i
104 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.w|nak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 105<br />
R: Am auzit. Dar el s<br />
A: Da, asta este ceea la<br />
ideea ci el gtie ceva. c<br />
ile<br />
evenimente sa se p<strong>ro</strong>duca gi cd anumite .on" uor-f,<br />
p<strong>ro</strong>tej ate?<br />
in sistemul nostru solar. Acest aspect are un impact major i'<br />
gi acli<br />
I<br />
arfio \<br />
sistem \<br />
a$a numitd centurd de fotoni. Aceastd zond a fost descoperitd<br />
in 1961 de cdtre o sondA spalial[. Inifial s-a crezut<br />
cA este o nebuloasi formati din gaze cosmice sau praf.<br />
Nu s-a dat mare insemnitate acestei descoperiri. Ea a<br />
suscitat interes abia in momentul in care s-a constatat cd<br />
localia nebuloasei coincide cu p<strong>ro</strong>ieclia orbitei Sistemului<br />
Solar.<br />
A: $i noi urmeazd sd ne intersectdm cu aceastd mas[?<br />
R: Da. Sistemul nostru Solar orbiteazd in jurul cen- 1<br />
' trului galaxiei. Un ciclu complet dureazd ap<strong>ro</strong>ximativ'<br />
26.000 de ani. .-'-r<br />
A: La fel cum Terra orbiteazd in jurul Soarelui?<br />
R: Da, dar noi parcurgem <strong>ro</strong>talia intr-un an de zile.<br />
Aici este vorba de mii de ani. Vezi tu, totul este un intreg.<br />
Eu cred cu tdrie ci Universul este o fiinla vie, compacte.<br />
Totul se migcd la unison gi toate energiile generate sunt<br />
similare. Universul este fomat din v-gllelwi energeticecare<br />
au o migcare centripeta. Aceste vortexuri dau nagtere<br />
unoi oi6ite"naiwale, preiG6ilite, demonstrate fizic. Totul<br />
are o logicd. Absolut totul se invdrte. $i noi, impreund cu<br />
Sistemul Solar ne invArtim in jurul centrului galaxiei.<br />
A: $i centrul galaxiei unde se afld?<br />
R: El se afli in Constelalia Pleiadelor, la o distanli de<br />
ap<strong>ro</strong>ximativ 400 de ani lumind. Aceastl centura fotonicd<br />
incercuieqte Sistemul Pleiadelor, ca o centurA, de unde gi<br />
numele. Centrul constelaliei il reprezintd steaua Alcyone,<br />
denumita gi Soarele Pleiadeior.<br />
A: Bine, dar nu vdd legdtura dintre noi gi centura<br />
fotonici a pleiadelor.<br />
R: Centura aceasta este formatd de fapt din benzi, care
\<br />
106 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
A: Asta ar fi un argument care sd sprijine afirmafia cd<br />
acum 11.000 de ani a avut loc potopul lui Noe? poate fi<br />
Asta un argument?<br />
R: Poate fi, dar este dificil de afirmat. Nu existd do_<br />
R: $tim cd aceastl zond. a spafiului este o sulsd puter_<br />
nicd de radialie elect<strong>ro</strong>magnetice ce poate fi detectaid atdt<br />
in spectrul vizibil c6t qi in cel il luminii de inaltd<br />
frccvenld gi al razelor X. Se pare<br />
l---^-:-rr-..-<br />
Je PaIg 94-vaglluenta tot viul,<br />
in<br />
spec.ig! datorira radialiilor qi ui uG.a <strong>ro</strong>t ceea ce se<br />
cheamd elec<br />
'ictivitaie<br />
S_a demonstrat ci o<br />
int<br />
dica nivelul de exci_<br />
talie a atomilor, f'apt care va aduce cu sine fluorescenta<br />
tutu<strong>ro</strong>r corpurilor. Md <strong>ro</strong>g, sunt teorii.<br />
A: $i dacd totugi suntem in pragul intrArii in centurd?<br />
Prea multe voci fac referire la sihirnbare, la o noud lume,<br />
la o viald mai bund.<br />
Ah ltn1ak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> rersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 107<br />
ambele emisfere. Asta inseamnd cd doar anumite zone<br />
vor putea fi ferlile gi deci locurbile. Adicd viaJa va putea<br />
fi trAitd doar la Ecuator. Asta este o lume noui, dat nu tur<br />
lucru bun. Unde mai pui cd lipsa de ploaie datorati ghelii<br />
in exces va face ca radialiile sd creascd, sd se topeascl<br />
gheala 9i intreg Pimintul sd fie inundat.<br />
A: Se spune ce intrarea in Centura Fotonicd va aduce<br />
lumii o noud spiritualitate. Oamenii vor evolua prin ridicarea<br />
nivelului corytiinlei. Este $aDSa noastrd sd ne schimbdm.<br />
Va fi ca o noud na$tere. Tot ceea ce a tbst se va duce<br />
lasdnd loc unui nou inceput.<br />
R: Da, am auzit de asta, existi gi teorii confbrm cd<strong>ro</strong>ra<br />
o Terra va intra intr-o noud dimensiune gi o altd 'ferra va<br />
rdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>e in aceastd dimensiune.Sunt ipoteze. Nimic atiinlific.<br />
A: Tu ai auzit de o poafta stelarA, de puntea Einstein-<br />
Rosen, care se va deschide la un anumit moment?<br />
R: Sunt aqa numitele gluri de vierme, insd sunt solulii<br />
teoretice pentru ecualiile teoriei generale a relativitdlii.<br />
Se face aceasti analogie cu un vierme, care in loc sd se<br />
deplaseze la supratala mdrului o ia pe scurtdturd prin<br />
interior. Dar de deschis, nu am auzit sd se fi deschis<br />
vreuna.<br />
A: Dar teoretic ele sunt posibile?<br />
R: Teoretic da, insd ele sunt o solulii pentru ecua{ii<br />
fizice. Asta nu inseamnd cd sunt realizabile. Gdurile de<br />
vierme sunt construc{ii matematice care leagi zone indepdrtate<br />
ale universului folosind o scurtdturd. Se presupune<br />
cd iegirea din capdtul gdurii ii apare observatorului drept<br />
un glob, care reflectd mediul inconjurator aflat la celalalt<br />
pol. De asemenea se presupune cd cel ce ar cdldtori<br />
printr-o astfel de gaurd ar avea o vitezi superioard vitezei<br />
luminii.<br />
A: $i dacd sunt posibile teoretic, de ce nu ar fi posibile<br />
9i fizic? .
108 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yenus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
R: Pentru ca gtiinta ac<br />
demonstreze practic ace<br />
viitol ne-am putea trezi a<br />
dar in prezent este imposib<br />
A: $i globul de care vorbeai, aflat la capdtul tunelului.<br />
nu poale fi rnanipulat?<br />
R: Curn adicd manipulat?<br />
, A: SI presupunern ci cineva ar avea intenlia sd te facd<br />
sA treci prinlr-o asemenea gaurd. Nu ar putea sa iti ;;;_<br />
recteze anumite imagini care sd te atragd. imagini n-"u<br />
ar avea legdturd cu realitatea existente icolo? "r.J<br />
R<br />
d1.r1un"<br />
bilirA<br />
a.1 asemenea posi_<br />
gr de posibilitatea realizirii<br />
unor<br />
<strong>ro</strong>stul.<br />
A: Eu il vdd. Sd presupunem ca la un anumil momclrt<br />
pe r erra s-ar deschide asemenea gduri. Sd p..rupun"rn<br />
3l:i<br />
ar fi foamere. haos, drsrrugere gi cd oamenii s_ar "a<br />
lnorepta cu incredere cdfe aceste portaluri. S_ar uita<br />
interior.qi in<br />
ar vedea o lume mirificd,'p"_lm"rff*f, ."*i,<br />
f.qyfi., arunci cu siguranrd u, put.u fi r."r4i ;;l;;;.<br />
rnuebarea este dacd ceea ce vad va fi gi realitate.<br />
R: $i cine sau de ce crezi cd a, avea int"res sa faca<br />
aceste manipuldri?<br />
A: Cei care nu vor sd ne scape din m<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d. Cei care ne<br />
conduc de milenii gi care au interes .d<br />
";<br />
,u;;i ;;;;;<br />
rie.<br />
.Totugi plecrind de la teoria<br />
trage cat mai multe suflete,<br />
spre 3<br />
r.e adormi simrurire }.Ji'.;s.J,:'iT ilf,',T:;<br />
si:n'ild.ri .<br />
Daci srapdnesc rimpul gi .pu1irf , a"-ie nJ'*<br />
st[pdni gi realitatea?<br />
^ A,.Ei nu au logicd. Oricum prin gduri se poate circula<br />
in ambele sensuri? Adicd dacd intri p"f ,, iii"iiil"o"ii'<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 109<br />
R: Teoretic da.Oricum eu vdd aici o hibi. Intri, dar de<br />
iegit nu iegi.<br />
A: Cum adicd?<br />
R: Simplu. Te<strong>ro</strong>ria spune ch odatd intrat timpul capdtd<br />
altd dimensiune pentru cel in cauzd. Intri intr-o tiacfiune<br />
de secundd, dar vei sta un infinit.<br />
A: Adicd r[mdi blocat acolo?<br />
R: intr-un fel, doar cd tu nu realizezi. in timp ce pe<br />
pdm6nt se scurg anii, tu stai prins in trecere. Pentru tine<br />
timpul inceteazi sI mai existe.<br />
A: Asta este cea mai tare informafie! Habar nu aveam.<br />
Adicd tu intri intr-o gaurd de vierme gi faptic rdmdi acolo,<br />
dar in mintea ta tu te afli permanent in trecere.<br />
R: Cam aga ceva. Dar repet, sunt consideralii teoretice.<br />
A: Dar porlile de trecere intre dimensiuni, teleportarca?<br />
R: Toate exisrd in teorie. in teorie poli presupune orice.<br />
dar trebuie si existe aplicabilitate. Tu ili dai seama ce<br />
cantitate uriagd de energie ar fi necesard pentru a descompune<br />
un corp la nivel subatomic, molecular, apoi sd il<br />
teleportezi gi sd il remateriahzezi in alt loc? Nu existd<br />
aceasti energie pe Terra.<br />
A: Pe Tena nu, dar pe alte planete poate.<br />
R: Iardgi, sunt speculalii. Nimeni nu a iegit sd ne spund<br />
de aceste lucruri. Am auzit qi eu anumite zvonuri, cum cd<br />
in timp au existat intdlniri cu anumite forme de viafd<br />
extraterestre, dar sunt zvonuri, nimic palpabil. Nu iti<br />
ascund cd am primit informalii ci guvemele vor admite<br />
in curdnd faptul cd sunt in directd legdturd cu anumite<br />
civilizafii galactice. . . iardgi, pdnd nu vid nu cred.<br />
A: Dar gi Vaticanul a admis intr-un mod voalat<br />
existenfa unor forme de viatd extraterestrd.<br />
R: $i eu admit, asta nu inseamnd cd este demonstrat cd
1l0<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. nnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> Yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 111<br />
existd. Este o posibilitate.<br />
A: Dar sunt poze, filmulete cu nave extratereste. . .<br />
R: Sunt poze cu amrmite obiecte zburAtoare. Daca sunt<br />
pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tene sau extratereste nu gtim. Dacd te g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>degti la<br />
Societatea Thule gi energia Vril, atunci poli presupune cd<br />
sunt pamantene.<br />
A: Dar dacd de fapt germanii descoperiseri, in urma<br />
interactiunii cu anumite forle extratereste, o energie speciali?<br />
Dach li se ardtaseri anumite secrete atunci cdnd au<br />
ajuns in <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tarctica, prin '40?<br />
R: Oficial, primele expedilii germane cdtre <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tarctica,<br />
au inceput cam prin 1903, insd abia in 1938, nazi$tii s-au<br />
concentrat in mod deosebit asupra unei zone din regiunea<br />
Queen Maud, dar asta nu inseamnS. nimic special. P<strong>ro</strong>babil<br />
cd acolo gdsiserd un loc bun pentru a-gi construi o<br />
bazFL mllitard. G<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>deqte-te ce ei au cartografiat sute de<br />
mii de <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lometri din <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tarctica gi cd au descoperit<br />
teritorii imense care nu erau acoperite de gheald, pegteri,<br />
lacuri gi izvoare termale. P<strong>ro</strong>babil cd acea zona corespundea<br />
intereselor lor gi de aceea s-au hotdrAt sd revendice<br />
teritoriul gi si il numeascd Noul linut $vab. Personal<br />
cred ca aveau mai mult interese pecuniare $i militare.<br />
Cdutau ceva cu care sd cdgtige rAzboiul. Acolo era o zon5.<br />
sigurd de experimentat pentru cd nu mulli puteau ajunge<br />
$i de asemenea era o zond. nepopulatd gi deci nu exista<br />
riscul unor scurgeri de informatii.<br />
A: Ili dai seama cd nu degeaba armata americanA a<br />
pomit cu o intreagd flotild cdtre acea zond' Aveau ei ceva<br />
informalii! Poate chiar gtiau de un contact E.T.<br />
R: Te ref'eri la Amiralul Byrd?<br />
A: Da.<br />
R: Pdi exact de asta i1i spun ci aceste obiecte zbur6-<br />
toare sunt posibil pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tene. inainte de sfhrgitul celui<br />
de-al doilea rdzboi mondial, au fost capturate de cdtre
112 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unn a k. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
care le-au dezvlluit anumite secrete? Nu putem presupune<br />
cd la randul lor americanii au ajuns acolo $i intrand<br />
in contact cu aceleaSi fiinle au ajuns la concluzia ci decdt<br />
sA spuni adevdrul mai bine dau pe nernli, care<br />
oricum nu se puteau aplra, gi deci nu puteau confirma<br />
sau infirma zvonurile.<br />
R: Putem plesupune orice, cd au fost iniliafi de cdtre<br />
reptilieni, cd au fost coborAli in ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>cul pemantului, cd<br />
au zburat cu nave, dar astea sunt supozifii. Mintea umand<br />
are darul de a face din lanlar armdsar. Eu vorbesc de ceea<br />
ce se qtie qi anume nazigtii aveau cercetdri in domeniu.<br />
A. Eu c:red cd timpul care va veni. gi mi refcr la<br />
uflndtorii doi-trei ani ne va aduce rnari surprize.<br />
R: $tiinla este in continul expansiune. Ceea ce era<br />
ipotetic cdndva se transformd in cetitudine, dar cu toate<br />
astea existd anumite legi ale fizicii gi matematicii care nu<br />
p()1 ii anulate. Tiebuie sd rAmanem ralionali. Faptul cd<br />
acum avem parte de anumite fenomene cumulate, nu<br />
rep<strong>ro</strong>zrnta nirric special. Este o reacJie la ceea ce se<br />
irrtdnrpla in llnivers. Sunt tot legi ale fizicii. Dacd faci<br />
ceva intr-o parte, vei avea un rdspuns in cealalti.<br />
A [Jrn rntbrmatiile pe care le delin gi care vdd cd se<br />
adeveresc din cc. in ce mai mult, prima p<strong>ro</strong>blemd gravd o<br />
vom avea c:u explozrile solare. Tu vezi ci soarele a<br />
inceput s5 aiba un comportament ciudat?<br />
R: Eh. asta cu soarele se qtia mai de mult. Dupd furtuna<br />
solzrd drn r<strong>ro</strong>rembne 2003, instrumentele de mdsurd<br />
a activrtdlir solare au trehuit recalibrate, cdci scala fusese<br />
depa$rta.<br />
A fotuqi, prea se intdmpld toate acum, explozie sotarA.<br />
expulzie de materie, cdmp magnetic terestru sl6bit...<br />
I{ t)a. se intdmpld acum gi p<strong>ro</strong>babil cd sunt anumite<br />
dlemcnle care se srlprapun, dar ele sunt interdependente<br />
yi deci nu trehue sa exageram. intr-adevdr se intAmpld<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>'unnok <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 113<br />
intr-un mod simPlist.<br />
^--<br />
e, 9i va fi 9i mai intens acest bombardament enerbatem<br />
caPul rd g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dim!<br />
-'<br />
A, To ui u'tiit d" o noul planetd. Nibiru' care se pare<br />
cd a;fost deja vazutd undeva dupd Pluto?
114 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
115<br />
personal mA bucur ce trAiesc aceste timpuri. Simtul<br />
de cercetator este stimulat continuu gi bdnuiesc cd nu sunt<br />
singurul.<br />
A: Totugi, aceastd invazie de descoperiri, aceste fenomene<br />
extreme la nivel climateric se petrec, sunt reale gi<br />
palpabile. E clar cd se intAmpld ceva!<br />
R: Da, se inlAmpld. Ji-am spus. Soarele are un comportament<br />
aparte, trecem printr-un nor de energie, toate<br />
au o influenld.<br />
A: Nu crezi cd ar putea fi 9i implicarea HAARP?<br />
R: Ba cred. De altf'el am fost mai de mult la baza<br />
HAARP din Alaska gi am ceva informalii despre ceea ce<br />
se des{dqoard acolo. Din cate $tiu exista ceva similar in<br />
Rusia, Puerto Rico 9i Norvegia.<br />
A: $i se poate utiliza p<strong>ro</strong>gramul Haarp la influenlarea<br />
climei, a cutremurelor?<br />
R: Da.<br />
A: $i este public acest lucru?<br />
R: Bineinleles cd nu. Oficial HAARP adicl High<br />
Frequency Active Au<strong>ro</strong>ral Research P<strong>ro</strong>gram se ocupd cu<br />
bombardarea atmosferei superioare numitd ionosferA,<br />
po4iunea incdrcatd cu electricitate din jurul pdmdntului.<br />
Adicd cam la 65-645 km distanld de suprafala Tenei.<br />
A: Dar este un aparat, o antend?<br />
R: Este un radiotelescop care are o antend care emite<br />
in loc sd primeascd. El transmite unde care incdlzesc<br />
unele zone ale ionosferei cu scopul de a impinge masa in<br />
sus. Undele elect<strong>ro</strong>magnetice sunt apoi reflectate cdtre<br />
Pdmant, strapungand to(ul. Aparent pare un p<strong>ro</strong>iect gtiinlific<br />
ce are ca scop imbundtAlirea comunicaliilor. C<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />
am fost eu acolo erau ap<strong>ro</strong>ximativ 50 de antene, insd<br />
ansamblul lrebuie sd cuprindi 360.<br />
A: $i cine coordoneazd p<strong>ro</strong>iectul?<br />
R: Departamentul de Apdrare al Armatei.
''t<br />
116 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unn a k. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> y ersus A n. unn ak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> v er,sus,4n. n n uk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
tt7<br />
A: Deci armata e coordonatorul.<br />
.R: Da. Oficial au spus cd acest p<strong>ro</strong>iect este un salt<br />
R: Nu putem $ti, cel pulin nu din postua in care ne<br />
aflnm. C<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d $i unde va acliona HAARP nu $tiu, dar<br />
clima se va altema aberant $i din ce in ce mai intens. Eu<br />
personal cred ce este vorba de schimbdri la nivelul<br />
intregului Sistem Solar $i care se datoreazd interacliunii<br />
cu norul de energie. adicA centura de care i1i vorbeam.<br />
Sunt lucruri logice. Trecem printr-o perioadd nemaiintdlnitd<br />
pana in prezent $i este greu sd faci aprecieri, dar<br />
exista anumite calcule care se pot face.<br />
A: ldeea e ca nu putem face nimic.<br />
R: Nu, doar sd infelegem ci dcolo unde sunt fenomene<br />
naturale ele au o logicd fizic6, iar acolo unde sunt nenaturale<br />
au o explicalie $tiinlificI. Trebuie sd ne scoatem din<br />
cap chestia asta cu supranaturalul, cu pedepse divine, cu<br />
omul care este picAtos gi a p<strong>ro</strong>dus cataclisme.<br />
A: Solulii avem?<br />
R: Sd informdm lumea pentru ca si igi poatd face<br />
alegerile in cunoqtinld de cauzd. DacI qtiu cd soarele<br />
emite radialii gi stau la plajA, este rdspunderea mea, dar o<br />
fac in cunogtinld de cauzd. Eu aga consider cd este corect.<br />
A: Am mai putea transmite ceva cititorilor?<br />
R: Si se informeze permanent. Impofiant este sa<br />
asculte ambele tabere, md refer la cea academicd gi la cea<br />
a cercetdtorilor independenfi. Numai aqa igi pot face o<br />
opinie corectd ,si echilibratd.<br />
A: $i cum putem gti dacd este HAARP so,: [;niversul?
V<br />
Argus este un bun prieten, o entitate cu o misiune gi<br />
un destin foarte speciale. Este un om a cdrui formalie<br />
gtiinlificd il pune mai presus de orice dubiu. Eu am mare<br />
incredere in el datoritd imaginii de ansamblu pe care mi-a<br />
dovedit adesea cd o are asupra lumii. $i el este gi va<br />
rdmdne un cAutAtor al Adevirului, o fiinlA pentru care<br />
iubire, moralitate, echitate, armonie, nu sunt doar cuvinte<br />
goale, ci reprezint[ insdgi raliunea de a fi. De-a lungul<br />
timpului, prin munca, abnegalia gi ddruirea sa, el a adus<br />
acestei minunate jdri Rom<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ia, recunoa$tere internalionald.<br />
In prezent el este stabilit in Suedia unde igi continud<br />
munca in domeniul cercetdrii gtiinfifice.<br />
Ceea ce m-a frapat intotdeauna a fost comuniunea<br />
ideologicd gi similitudinea informaliilor, mai ales sub<br />
aspectul diferenlei domeniului de interes pe care fiecare<br />
din noi il abodeazA. Acestea sunt unele din pufinele motive<br />
pentru care l-am rugat sd imi acorde un interviu.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>Aryana</st<strong>ro</strong>ng>: Tu cum percepi perioada in care trdim, 1i se<br />
pare normal6?<br />
Argus: Pentru orice om lucid este limpede cd traversdm<br />
o lume bulversatd, derutati, disperatd, lume care gi-a<br />
atins limita criticd a p<strong>ro</strong>priei existenle, nu doar sub aspect<br />
economic, cum se doregte a se llsa impresia, ci in primul<br />
rdnd sub aspect moral, spiritual. Aceastd crizd morald<br />
constituie cauza esenliald a momentului in care ne afl6m.<br />
A: Dar care este motilr.rl, cine este de vind gi cum<br />
putem injelege ceea ce se intAmpld?<br />
Argus: Dacd vrem sd inlelegem ceva din ceea ce ni se<br />
intdmpld in aceastd clipd, 9i sd ajungem la o solulie de<br />
evitare a catast<strong>ro</strong>fei finale, trebuie si admitem cd suntem
120 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnok.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
aici datoritA gravelor e<strong>ro</strong>ri pe care le-am comis de-a<br />
lungul timpului prin necunoagterea adevarului despre noi.<br />
Invaleturile marilor spirite nu ne-au fost suficiente. N-au<br />
putut realiza o masA criticd. A dominat ,,adevdrul" coni'eclionat<br />
de cei ce au delinut puterea politicd gi economicd.<br />
Marea masd a fost totdeauna minlita, manevratd, exploatatI<br />
$i linutd in ignoranti. Cel ce a voit sd le releve<br />
oamenilor adevdrul, a fost rdstignit. Dacd s-ar fi luatd in<br />
seamd doar cdteva din invdldturile lui Iisus, omenirea ar<br />
fi fost astdzi cu 2000 de ani in avans.<br />
A: Aqa este, gi eu cred acela$i lucru, dar ce putem<br />
face, cum putem schimba ceva?<br />
Argus: Cunoaqte adevdrul gi adevdrul te va face liber;<br />
nevoia de iubire necondifionata a tutu<strong>ro</strong>r semenilor este o<br />
necesitate absolutA a conviefuirii in pace gi armonie;<br />
revelarea originii divine a tutu<strong>ro</strong>r oamenilor care decurge<br />
din condilia de fii ai aceluiaqi Tatd (Dumnezeu), in egald<br />
mdsurd iubili fErd nici o discriminare; indemnul de a<br />
sdvdrgi intotdeauna binele ap<strong>ro</strong>apelui -<br />
sunt chintesenle<br />
de adevdruri care, dacd ar fi fost respectate, ar fi fost<br />
suficiente sd fericeascd lumea prin stingerea tutu<strong>ro</strong>r conflictelor<br />
intre oameni.<br />
in loc sd se pund accentul pe latura divind din om, i s-a<br />
spus continuu cd este separat de Dumnezeu gi, ignordnd<br />
semnificalia simbolicd a legendei, l-a culpabilizat pentru<br />
aga zisul ,,pdcat" al Evei gi al lui Adam. Mdntuirea, iertarea,<br />
i s-a spus, nu-i poate veni decdt ascult<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d orbegte<br />
de reprezentanfii de pe pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t ai unui Dumnezeu pedepsitor,<br />
neindurdtor gi aspru. In numele acestui zeu, demn<br />
mai degrabl de vremurile mitologice $i tribale decdt al<br />
rurei religii constituite ulterior, s-a excomunicat. s-a schingiuit,<br />
s-a spanzurat gi s-a ars pe rug. Absolutismul religiei<br />
devenise la fel de crud ca;i cel politic. Dumnezeu a fost<br />
transformat in inchizitor, in loc de entitate izbdvitoare,<br />
p<strong>ro</strong>tectoare gi iertltoare a$a cum l-a infbligat Iisus 9i a;a<br />
ium il relevd cunoaqterea actuald. Treptat, treptat, omul<br />
s-a indepdrtat de un astfel de Dumnezeu $i s-a preocupat<br />
fie mai mult, fie exclusiv de condilia sa materiald decAt<br />
de cea spirituald. $i-a exacerbat orgoliul devenind individualist,<br />
egoist, indiferent, rdzbundtor qi agresiv cu semenii'<br />
Istoria sa este una a violenlelor, a luptelor fraticide pentru<br />
acapaftrea de bunuri pentru dominaiie politici Si relig,ioasd,<br />
a crimelor gi a rdzboaielor.<br />
- in mintea multor oameni stdruie o intrebare simpld:<br />
u<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 121<br />
meditat. Totugi accentuarea prdpastiei economice, religioase,<br />
politice gi nu numai a existat din vechime 9i existd qi<br />
in<br />
ntuat.<br />
emnat decdt un cumul 9i<br />
festate de-a lungul istosubvalorile<br />
aga-zis<br />
estea'<br />
Ceea ce pdrea<br />
Pentru<br />
lumea din Estul<br />
a regrmurilor<br />
comuniste a fost, dupd o clipd de eufbrie, o mare<br />
dezastrul unui rdzboi. Sistemul occidental' cel mai ldudat,<br />
a ajuns in colaps gi nimeni nu vrea si discute cauzele
122 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unndk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> vers.$ <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.tmqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.utnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 123<br />
Argus: Contrar a ceea ce ne spune qtiinla oficiald,<br />
cunoa$terea de ultimi ore nu se mai limiteazd la simple<br />
afirmalii ci aduce argumente de ordin qtiinlific 9i pragmatic<br />
demonstr<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d existenla unei surse spirituale inteligente,<br />
cauzd prim5 a intregului Univers. Mintea noastrd insdqi<br />
este o pAfticice din marea minte a universului. Legea de<br />
fiinfare gi de funclionare a universului este aceea de<br />
infiptuire a binelui. Din nefericire, ddndu-ni-se liberul<br />
arbitru, nu am optat intotdeauna prin lunga noastrd odisee<br />
cosmici pentru bine ci am sdvArgit multe e<strong>ro</strong>ri, am fEcut<br />
mult rlu ucigand, jefuind, neiertrind, distrug<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d. Fiecare<br />
intenfie de a face rdul, fiecare g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d potrivnic semenilor<br />
nogtri, fiecare gest distructiv au p<strong>ro</strong>vocat $i continui,<br />
evident, sd genereze mari dezechilibre $i la nivelul<br />
intregului univers pentru cd toate sunt legate intre ele qi<br />
interdependente. Nimic nu poate exista izolat, separat de<br />
intreg. Aceasta a fost marea gregeald a filozofiei 9i a gtiinlei<br />
materialiste. Nu a inleles cd totul este interconectat, cd tot<br />
ceea ce facem sau ni se face, bine sau rau, influenleaze<br />
intregul univers, cd deci, lumea este a$a cum o g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dim,<br />
cd prin g6ndire noi ne credm p<strong>ro</strong>pria noastrd realitate.<br />
Existd acum o intreagd literaturd pe aceastA teme. DacA<br />
nu ne place lumea in care trdim, trebuie sd inlelegem cd<br />
ea nu este decdt rezultatul p<strong>ro</strong>priilor noastre e<strong>ro</strong>ri. Dar<br />
dacd pdnd acum Universul a avut rdbdare cu noi, in acest<br />
moment s-a aj uns la capdtul funiei. Universul nu mai are<br />
ribdare. Este clipa confruntdrii a doi factori esenfiali:<br />
omul gi universul, mai clar spus, este clipa confruntdrii<br />
dintre om gi Dumnezeu. Ne putem salva acum sau<br />
niciodatd. Ni se cere doar sd facem uz de inlelepciunea<br />
care ne conecteazd la sursa noastra divine gdndind qi<br />
sdvdrgind binele. Acum mai mult decdt oric<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d suntem<br />
chemali, prin mii de surse venite din univers, sd ne cont<strong>ro</strong>ldm<br />
intreaga noastrd g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dire gi comportament fdc<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d<br />
pasul spre o radicald schimbare.
124 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnah_<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> verstt <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
A: intr-adevdr sunt voci care afirmd, din ce in ce mai<br />
des, cI ne aflAm la o rdscruce.<br />
Argus: Aga este.Toate sursele care se refere la acest<br />
montent al universului. ne spun ca ne aflAm Ia sfrirsirui<br />
unui ciclu.in evolulia sa $i la incepur O" "ou<br />
.i.l,r'.'A<br />
rnceput de.la marea sinc<strong>ro</strong>n zare galacticd, lenomen care<br />
va determinao mullime de transfJrmdri<br />
"orrni"".<br />
in u"".i<br />
timp al transformdrii, numit de cdtre unii "l;p;;;;;;;<br />
sunt modificdri care demonstreazd cre$terea irt."ritaiii<br />
activiralii solare gi scdderea magnitudinii cdmpului peo_<br />
magnetic. Din centrul Galaxiei noastre Tema<br />
"l O.irn? ,"<br />
flux de energie de inalti frecvenli "^.;<br />
,;;;;;r;;<br />
intreaga lume vie. Ca urmart , toate celulele<br />
"i;;;;ii;<br />
pe un registru de frecventi mai inalt, modificanJ in<br />
consecinld qi vechile ,oaa.. f*.!i*;"."i;;;. ;;;i<br />
nostru gi frecvenla noii energii care va scdlda plaaeta se<br />
va stabili un raport de rezonantd. Tot ceea .";;;-";;<br />
gindi re negativd.- egoism. agresivirate.<br />
".a.<br />
iri"a. ".i.<br />
J.<br />
razbunare - sau distructive ia adresa naturii $i a viefii sub<br />
toate formele sale _ va deveni incompatiUif *'r"""<br />
:i^:19i.,d. inalrd trecvengd qi va fi anihitar. Voi ,upravletut<br />
doar cei care igi vor ela comportamentui pe<br />
e cu o operd insemnatE in<br />
ifitualird{ii, foloseqte pentru<br />
cvenfd christicd". EI spune<br />
o-cosmic de acela in care a<br />
acum va fi o noui venire h<br />
in care invdfdtura sa va fi<br />
. Ngua energie va insemna o noud epocd in existenla<br />
lumii gi a Cosn<strong>ro</strong>sului. o epoca a congrii;tei spirituatizaie.<br />
cum o numesc cercelalorii din domeniul spiriiualitalii.<br />
A: Sd sperdm cA aceasta nou5 energie ne va invAlui<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 125<br />
pagnic qi cd schimbarea va veni ldrd pierderi gi ci toli<br />
vom apuca sI tr[im in aceaste noud lume.<br />
Argus: Din nefericire, preg[tirea pentru noua lume va<br />
insemna qi un timp al puriticdrii prin multe incercdri -<br />
catast<strong>ro</strong>fe naturale, boli incurabile, mari instabilitdli sociale<br />
$i dificultali economice. Din cei mul1i, vor r5.mane foarte<br />
pufini pi numai dintre aceia care vor fi capabili si inleleagd<br />
mesajul acestor vremuri.<br />
A: Dar cum crczi cd putem reduce pierderile sau<br />
mdcar intArzia pufin, pdnd c6nd mai mulli se vor Eezi?<br />
Argus: Este momentul schimbdrii frrd de care nu se<br />
poate intra in viitor. Cu alte cuvinte, putem evita un<br />
sfArgit catast<strong>ro</strong>fic numai prin schimbarea modului de g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dire.<br />
Toati zgura gdndurilor noashe acumulatd in mii de<br />
ani plutegte acum deasupra capetelor noastre - afectdnd<br />
cerul, pim<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>tul, Universul.<br />
Vezi tu, s-a spus ci secolul al XXIlea va fi al religiilor,<br />
ori nu va fi deloc. Nu! Secolul al XXI-lea va 1-r al<br />
spiritualitdlii, ori nu va fi deloc. De noi depinde dacd va<br />
mai fi. Autori care par a fi bine informali ne spun cd prin<br />
g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>durile noastre noi putem influenla in sens benefic<br />
chiar qi cAmpul de energie din centrul Galaxiei noastre.<br />
Avem deci aceasta $anse de a influenJa viitoarele evenimente<br />
cosmice in favoarea noastrd. Este suficient doar sd<br />
vrem. Beneficiile vor fi imense.<br />
A: $i in ce crezi cd vor consta schimbdrile?<br />
Argus: Vor fi nenumdrate, dar majore vor fi cele nevdzute<br />
cu ochiul liber. Scdldat in noul cdmp energetic de<br />
inaltd frecvenld, ADN-ul uman va mai adduga, insd in<br />
plan energetic, nu molecular, incd zece spirale pe l<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>gd<br />
cele doud existente. Se crede ci intr-o epocd, s-o numim<br />
metaforic adamicd, ADN-ul uman ar fi avut 36 de spirale<br />
gi intr-un timp mai indelungat s-ar ajunge din nou acolo.<br />
Gralie acestui fenomen, cei ce vor supravielui vor suferi
126 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> undk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
transformdri biologice care le va oferi o inldligare fizicd<br />
corespunzdtoare varstei de 33_35 de ani (ap<strong>ro</strong>ximativ<br />
vdrsta lui Iisus).<br />
In dimensiunea a 4-a gi a 5_a la care G. Braden sustine<br />
cd se va trece, creierul uman va obtine capacitutea Je u<br />
penetra in invizibil, dincolo de valul care ne ilesparte<br />
acum cand ne afldm in cea cle a 3-a dimensiune.<br />
^ Evolulia este dirUatd de resorturi cosmice gi nu de<br />
intAmplare, cum naiv considera Darwin gi if .*1i" lr"a<br />
emulii lui actuali din interese foarte p.""i.., op*anau_r"<br />
"un:ult:rii adevdrului despre noi. Obiectivul' esenlial al<br />
evoluliei il va constirui exrir)derea capacitarii O"<br />
",inour_<br />
tere a creierului. prind la intelegerea sacruiui, a originii<br />
noastre divine gi a <strong>ro</strong>stului pentru care suntem aici. Va<br />
avealoc, altfel spus, o indumnezeire a omului care .,ra transcende<br />
conditia sa animal5, dominantd astdzi, aanau_i_se u.,<br />
n9u creier pi o noud biologie. Vom inleiege **.i<br />
"a<br />
vrala este doar o experienp, pe care o vom incheia la<br />
ooflnla noastrd pentru a continua sd experimentdm in alti<br />
timpi, in alte forme gi in alte sfere de ;il;; ;;;<br />
pdntr-o moarte iminentd ca pdnd ucum. Voa.tea la<br />
fen9m91 biologic inevitabil, ua iirpur".<br />
A: $i toli vom beneficia de aceste schimbdri?<br />
Argus: Se crede cd toate fiinlele de pe Tena vor face<br />
un pas in dimensiunea urmdtoare. Cel mai putin inpies<br />
fenomen din ordinea cosmicd 9i argument i;";""t i;;;_<br />
vent de atei impotriva ideii de existenla a divinitaii, il<br />
constituie cruzimea constatatd in naturd prin nranii"u<br />
unei. specii cu alta. De aceea se crede cd hrdnirea<br />
camivori -ar6t<br />
Ia om cdt qi la alte specii va fi ";li1t<br />
tsxrsra sulrclenre dovezi oferite de cei cu hrand exclusiv<br />
vegetariand, ce se poate trdi foarte bine gi cu p<strong>ro</strong>t"irr"i.<br />
de origine vegetald.<br />
Modificarea comportamentului in acord cu legile sacru_<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 127<br />
Iui va elimina legea karmei din destinul uman qi ca urmare<br />
vor lua sfhr$it bolile gi suferinfele care erau explicate prin<br />
acest mecanism.<br />
A: $i p<strong>ro</strong>babil ce vom avea parte qi de un nou model<br />
social.<br />
Argus: Eu sper ca noul model social sd fie unul bazat<br />
pe principii divine.Viitorul model social nu va fi nici<br />
comunibt gi nici capitalist oricAt de mult este cidelnilatd<br />
economia capitalistd de piafd, bazatd pe concurenle. Nu<br />
are nici o gans[ in viitor. ConcurenJa este inumand gi<br />
imorald, conhard ideii de divinitate. Are o conotalie strict<br />
darwinistd : ,,invinge ca sd nu fii invins" ; ,,mdndncdJ pe<br />
altul ca sd nu fii tu mdncat...". Cooperarea venitE din<br />
spiritul de intrajutorare, p<strong>ro</strong>pdvdduit prima oard de lisus,<br />
va fi cea care va domni in viitoarea societate umanA.<br />
intr-o lume spiritualizatd, doborArea partenerului de competi{ie,<br />
punerea sa in inferioritate sub orice formd, este<br />
contrard moralei divine.<br />
A: Adicd vor dispdrea p<strong>ro</strong>prietdjile private, marile<br />
averi?<br />
Argus: Atdt cat se poate prevedea acum, p<strong>ro</strong>prietatea<br />
privatd se va plstra, dar numai in limitele bunului sim!,<br />
adicd atdt cAt este necesar pentru o existenld decente.<br />
Este total de neinleles cum, in numele politicii liberaliste<br />
se poate susline de cdtre oameni ce par a fi consumat in<br />
viala lor cdteva lecturi, cA este normal gi moral ca unii<br />
indivizi sd aibe tot $i altii nimic. Dacd toate resursele unei<br />
comunitali au o limitd, nu este clar cd ceea ce se adund<br />
intr-o parte se ia dinlr-alta? Orice avere in exces, de<br />
huzur, int-o lume sdraci este imorald. Adams Smith spunea<br />
inci din secolul al XVIII-lea cA orice avere este un furt.<br />
Atenlie! Nu este citat Marxl<br />
A: Asta cred cd se aplicd mai mult in fostele {dri<br />
socialiste.
128 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.hi verstrs <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
A n.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 129<br />
un model util societdfii ci doar vedetele de carton care<br />
cad la prima ploaie, ftrd culturd, frrd nici un alt merit<br />
decdt acela de a-gi etala belciugul din nas, obrdznicia gi<br />
anatomia posteriorului. Goana dupd audienfd, dupd cdgtig<br />
a ucis ultimul dram de bun simt din sufletul celor implicali<br />
in mass-media.<br />
A: Eu nu subscriu ideii, eu cred cA presa, este o unealtd<br />
de nddejde a democrafiei. O presd liberd inseamnd o lume<br />
liberd.<br />
Argus: Occidentul numegte presa cAinele de pazd al<br />
democraJiei. Sd spunem cA a$a este. Dar c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d cAinele turbeazi,<br />
nu trebuie sd i se se pund botnild pentru a opri raul?<br />
A: Eu cunosc oameni de presd a ci<strong>ro</strong>r p<strong>ro</strong>bitate morald<br />
este mai presus de orice indoial[. $i crede-md cd nu<br />
exagerez cu nimic cdnd spun asta. Sunt oameni de caracter,<br />
corecli, cinsti$ 9i care, culmea, iubesc Rom<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ia qi poporul<br />
<strong>ro</strong>mdn.<br />
Argus: Sigur, gtiu gi eu mulli oameni din media dotali<br />
cu bun sim!, responsabili, de mare calitate umand gi<br />
p<strong>ro</strong>fesionald. Din pdcate in presa bulevardierd ir-rtdlnim o<br />
grdmadd de indivizi amorali, liri culturS, {Iri scrupule<br />
dar cu multd rdutate gi ldcomie, care igi vdnd sufletul<br />
pentru cafva arginli.<br />
A: Si gtii cd ei acoperl un segment al cititorilor. Poate<br />
par aga, dar adesea se dovedegte contrariul.<br />
De altfel presa liberd inseamni libertate de exprimare..<br />
. sigur de aici 9i pdnd la libertinaj este cale lungd. . .<br />
lfugus: Sigur, societatea are nevoie de pres6, de o<br />
mass-media putemicd, dar cu oameni onegti, conqtienfi de<br />
rr.sponsabilitatea pe care o au, p<strong>ro</strong>fesionigti care sd inforrtrc-ze<br />
si nu si dezinformeze.<br />
A Trebure sd fii ingiduitor, noi venim dupd zeci de<br />
,,rr:, de ccnzur6. P<strong>ro</strong>babil cd cu timpul se va cerne. Eu cred<br />
':i<br />
2i de ani nu sunt suficienli pentru a ne maturiza. Noi
130 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.rnnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
am trecut de la dictaturd la democra{ie.<br />
Argus: Democralie? Dacd mai este nevoie de altc<br />
argumente pentru a vedea ce au insemnat 20 de ani Je<br />
democralie - anarhie in Rom6nia, * ,, ",<br />
_"rg"i'rrrll<br />
departe, sd observAm unde am ajuns noi $t ;;;".;;;;;;<br />
311,5t'i*, in. acelasi timp. ordinea *.i"ra J*i"u ""<br />
regr runcl<strong>ro</strong>nale. hirnicia gi coordonarea inielieentd a<br />
economiei au permis Chinei sd construiascdL ,.g"';ii*.i<br />
comparabile cu cele americane gi sd aibe<br />
"";;;i;;i;<br />
p<strong>ro</strong>ductivitate. Ei urcd, noi cobordm.<br />
^ A: Eu nu mi-ag dori o dcmocratie de tip chinezesct<br />
Prefer una<br />
-occidentali,<br />
dar int bundtdf ild. D;t;;;;;;<br />
conduc ar fi altruigti, corecli, etc.,<br />
"t,i".i ", p"t." rz"rd<br />
de o democrafie adevaratl.<br />
Argus: Poate cel mai mare defect al celor care dau<br />
tonul in democralia occidentald este naivitatea d;;;;;<br />
cd pot exista astdzi oameni atAt de corecli, a" on"qti in"at<br />
penrru cei care.lucreazd in presd gijustili. ,a s" uarn;Ul<br />
r<strong>ro</strong>enate.de acljune totald, lhre nici un cont<strong>ro</strong>l din panea<br />
societdfii care trebuie si_gi apere interesele. n.rrir"r.].<br />
acesrel nalvltali sau poate nu al naivitAlii ci doar al unor<br />
area de anarhie sociali, le<br />
opulaliei este pur 9i simolu<br />
la nivelul acestor institulii.<br />
Argus: concruziu ." ." i,,lp'l,i.,jT::Y:11" cd viitorur<br />
f:lTi _T"1tl om, pe ,teplin conetienr-de 6;;;j<br />
Dunarea sa taJd de semeni, cA toate instituliile existente<br />
vor trebui sd fie radical modificate p"nt* ; p;;.l;;.J<br />
viala cu legile universului. Altfel Lrf ..,J a-.<br />
" "ir".]<br />
ditate pe care universul nu o mai tolercazd. O""alrnrl<br />
n-a lo<br />
viala.<br />
prin in<br />
ordine in pr"p.i" 1"-."ri'.i<br />
to curningiria !f..r.i """r,ri<br />
reme.<br />
VI<br />
in incercarea de a deslugi anumite previziuni sau<br />
scenarii l-am contactat pe Costin. El este o persoani care<br />
are capacitdli extrasenzoriale, dar care sunt dublate de o<br />
pregdtire tehnicd. De aceea apelez la el ori de cdte ori am<br />
informalii care trebuiesc cumva verificate.<br />
A: Iardgi am ajuns la tinel<br />
C: Vdd. Chiar a inceput sd imi placi sd fac pe oracolul<br />
!<br />
A: Am primit in ultima vreme o multitudine de informalii<br />
despre viitoare ristumdri de situalie, cataclisme,<br />
rdzboaie, erupfii, etc., v<strong>ro</strong>iam sd te intreb dacd tu simli<br />
sau gtii de anumite evenimente care urmeazE sd se p<strong>ro</strong>ducd.<br />
C: Tu qtii teoria mea! Indiferent de ceea ce urmeazd sd<br />
vin5, noi suntem responsabili. Noi am generat situaliile<br />
respective.<br />
A: $tiu, dar cu toate astea cred cd existd qi o predestinare.<br />
C: Da, cu siguranle, dar noi ne-am putea schimba<br />
soarta dacd am vrea! Soarta noastrd este data de o anumitd<br />
frecven{d pe care acfionim. Adicd, dacd noi rezondm<br />
cu o anumitd bandi vibratorie, atunci vom acliona<br />
conform cu p<strong>ro</strong>gramul inscris in ea. Asta inseamnd cd<br />
destinul este o construcfie de cdmpuri morfice care ne<br />
coordoneazd gi ne ghideazd, dar care ne oferd totodatd<br />
posibilitatea de a schimba banda in care acliondm.<br />
A: Dar tu cum vezi acest cAmp morfogentic?<br />
C: Eu il vld ca fiind o mare de energie, in care intrd<br />
toate gdndurile gi trdirile noastre, gi aici md refer la<br />
intreaga crealie care a trdit vreodat5 pe acest pemdnt, care
132 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> rnnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng><st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
133<br />
contdbuie la modelarea viitorului prin crearea unor cam_<br />
puri morfice specifice, dar menlionez i""a oAute,<br />
"i"<br />
Jont<br />
generate de noi.<br />
A: Mai clar dacd va veni ceva catacl.ismic, noi am<br />
fEcut-o?<br />
A: Dar odatd creat acest camp morfic, corespunzetor<br />
unei frecvenfe, poate fi modificati<br />
A: Terra are cdntp morfic?<br />
A: Adici aga numitele egregoare?<br />
C: Da. Este cam acelagi lucru. Ele sunt forme energetice<br />
de sine statetoare care sunt create qi alimentate de<br />
trdiri similare.<br />
A: Adici daci noi primim informalii apocaliptice asta<br />
inseamnd cd ele vin din egregorul unde se afl6 stocate<br />
acest gen de energii?<br />
C: Da.<br />
A: Asta inseamnd cd ele pot fi qi fals create?<br />
C: Da 9i nu. Ele existd gi sunt reale, insi pot fi create<br />
in baza unor informalii e<strong>ro</strong>nate. Asta inseamnd cd informalia,<br />
frica, g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dul care a stat la bazd este nereal, dar<br />
energia este manifestd.<br />
A: Mai clar, noi am creat un egregor apocaliptic Ai noi<br />
il alimentdm?<br />
C: Dacd a fost creat de noi, da, dar daci el a existat in<br />
cAmpul informalional al universului, noi doar ne-am<br />
racordat la el gi l-am alimentat. in ambele cazuri insd, noi<br />
l-am fEcut manifest. Dacd informalia existd acolo, noi<br />
doar i-am dat putere; trebuie sd vezi p<strong>ro</strong>cesul ca fiind un<br />
p<strong>ro</strong>ces de germinare. Existd o sdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>Jd, care a inceput sd<br />
creascd alimentatd de trdirile 9i gdndurile noastre, de<br />
polaritatea acfiunilor. De-a lungul timpului s-a mdrit gi a<br />
fost hr<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ita de emisiile oamenilor. Odatd ce a atins masa<br />
critici ea incepe sd devini manifestd in plan frzic, adicd<br />
devine vizibili.<br />
A: $i nu putem curala sau dezactiva acest cAmp?<br />
C: Existri o teorie conform cdreia se curdja gi singur.<br />
Aga s-ar explica aparilia unor oameni ca Hitler, Pol Pot,<br />
Stalin, etc. Ei au venit cu misiunea de a anula anumite<br />
suprasarcini. Mai clar: universul ne-a trimis pe Pdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>t<br />
rdsplata!<br />
A: Extrapoldnd, dacd se schimbd polii Si vor fi cataclisme,<br />
este resplata noastrd.<br />
I
134 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnok.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
C: Da.<br />
A:.Dar se. zice cd dupd ce vor inceta aceste dezastre,<br />
omenirea va intra intr_o erd a picii.<br />
Itfel in logica lucrurilor. Dupd<br />
de echilibru. Ca sa se poaia<br />
trebuie sa primim inapoi ceea<br />
_^_L: Ou, dacd noi tofi, adicd marea majoritate am g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>di<br />
pozltlv, am putea anihila sau md.car i"."a."u u"?^ta<br />
energie negativl?<br />
C: Da. O mare masl de oameni va putea modifica un<br />
egregor sau un ciimp informafional, dar asta inseamni cI<br />
acea masd de oameni trebuie sd uiu" ga"auri 9i iaiJ<br />
similare gi totodati trebuie sd aibd puterei<br />
"."ig"i"a<br />
i" "<br />
anihila emisiile celor ce vor ramaoi i" "ontinuu?";;;;<br />
venld. Sd gtii ci totul este<br />
Tot ceea ce emitem rdmdne<br />
intreaga creatie suntem un<br />
totul cu vibralia noastrd.<br />
distrugerea masivd a ultimi<br />
mental gi distructivi gi asta se refl<br />
rnconjuritor. Terra este o fiintd vie, mult mai putemicd si<br />
mai bdtriind deciit noi. S_o fi sdturat a" rni"ir.'ri.iaii .*l<br />
o distrug! Existd chiar studi<br />
Masaru Emoto, care aratd<br />
Ea le preia informaliile din c<br />
ziteazd in oceanul planetar<br />
rn permanenld de emisiile<br />
avem posibilitatea de a influenla gi modifica structwa<br />
apei. _Asta<br />
inseamnd c[ noi avem ;;;il;ii;r;;;*;<br />
3:lif:: 9i. infl uenla srructura crimputui r*<strong>ro</strong>e"".ii"]<br />
rvrar clar. nor ne putem crea realitatea fizicd.in care-traim.<br />
.A: $i realitat ea fizicd prezentd esre rnsplata noastri.<br />
Adicd md refer la criza economicd, foamete, .erd;;;i;<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unn ak <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. un nak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 135<br />
lumea a treia, poluarea cu pet<strong>ro</strong>l gi toate celelalte. $i cine<br />
gtie ce o mai veni!<br />
C: Cdmpul morfogenetic ne poate spune, dacd avem<br />
urechi sd il auzim.<br />
A: Cum?<br />
C: Sunt multe modalitagi. Cei cu capacitdli extrasenzoriale<br />
se pot racorda pur gi simplu la acest camp gi pot<br />
scoate informalii de o mare acuratele. Mai existd qi alte<br />
moduri, putin mai tehnice.Tu ai auzit de p<strong>ro</strong>iectul Webbot?<br />
A: Nu.<br />
C: Webbot este un p<strong>ro</strong>gram de calculator care a fost<br />
creat in l997de Cliff High gi George Ure, cu intenlia de a<br />
prezice fluctuatiile bursiere. Se vrea a fi un fel de magind<br />
de citit viitorul, dacd imi permili exprimarea. Interesant<br />
este faptul ca ace$tia doi au descoperit ci analiz<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d algoritmii<br />
pot vedea gi alte evenimente ce urmeaze a se<br />
p<strong>ro</strong>duce pe Terra.<br />
A: Dar cum funclioneazi?<br />
C: P<strong>ro</strong>gramul cautd anumite cuvinte cheie, prestabilite<br />
in baza unui lexicon. El folosepte un sistem de monitorizare<br />
a tutu<strong>ro</strong>r informaliilor existente pe web, trimitand<br />
pe net spideri @Aiaru:jeni), care caute cuvine cheie.<br />
Atunci c<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d le intdlnesc ei extrag fragmentele de text in<br />
care sunt incluse gi le trimit cdte serverele mam6. Aici,<br />
informalia este stocatd, filtratd, concentratA gi prelucratd.<br />
in acest mod softul i;i dd posibilitatea de a aduna laolalti<br />
g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>durile a miliarde de oameni. intr-un fel acest p<strong>ro</strong>gram<br />
citegte cAmpul morfogenetic, adicd emisia g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dr.rilor oamenilor.<br />
Ei suslin cd sunt capabili sd examineze congtiinla<br />
colectivd, iar acest lucru le d[ posibilitatea si facd doud<br />
tipuri de aprecieri de scurti gi de lungd duratd, adici pe<br />
termen de maxim 90 de zile 9i pe termen de zece ani.<br />
Bineinleles cd ei spun cA pe termen scurt au o mai mare<br />
acwatele.
136 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> unncrk.*i vers s <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
C: Ei ai o acuratele de 50_60%. Au spus unele lucruri<br />
care s-au dovedit a fi reale gi au fEcut<br />
in timp s-au dovedit a n nerbnaate. "i," S;;-:_.rnoir1; "p.;;;;i;;;<br />
prezis atacurile asupra tumurilo, g"r"n.. a.rurtrui<br />
tei<br />
nu*_<br />
Columbia, cutremurul ain O"""unuiinJ^;, ;;;;i<br />
Katrina, cdderea bursei, dezastrul p.oar. a" a"r".il.J<br />
de pet<strong>ro</strong>l, etc.<br />
A: $i cum au ales cuvintele cheie?<br />
. C: Au luat cuvintele dominante. cele care apar prepon_<br />
derent in limbajul conrun. Astlel au creat ;:,_.i;;;<br />
lexicala care sa. conlina maj ori rarea il" ;];;" ;;;;;<br />
to4a. emolionalii 9i tensiunea existenta tu niuetut poputu_<br />
!iei, luatd ca un intreg. Este interesant cle {icut o remarcd.:<br />
majoritatea .irrformaliilor au un caracter preponderent<br />
negativ, degi p<strong>ro</strong>gramul nu cauti un urp."i unurrl..<br />
punctul<br />
Din<br />
meu dc vedere asla inseamni Ja i".rr.air*"""<br />
care noi o trimitem catre congtiinfa ,"i".;;;i; .r;'#;<br />
negativd. Se nu re miri daci efeciul in pl;;;,;';<br />
unul rdu.<br />
A:<br />
C:<br />
plinij<br />
$te-te dacd s-ar inde-<br />
A n. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versts A n. un n ak. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 137<br />
A: $i ei pot iDterpreta toate aceste date?<br />
A: $i datele pe care le oblin sunt puse in slujba guverar<br />
fi catast<strong>ro</strong>fal I<br />
_C: Da, cdci au cuvinte cheie care fu" fart" dintr_o bazd<br />
uria$A de date, ap<strong>ro</strong>ximativ trei sute a"rnii J".r"ir". Ei<br />
o"u!1rTi, inrreaga rerea. adicd,nuloritrt.u tiiri;;; '" '<br />
uanoe$te_te cd noi stdm intr_o mare de informalie, in<br />
asemeni unor pe$ti. Sa<br />
specii, dar cd pe noi ne<br />
Dacd am crea ni$te <strong>ro</strong>_<br />
ze, acegtia trimigi in ad<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>curi,<br />
pus sd caute, adici<br />
ntralie, etc.<br />
nelor, sunt publice?<br />
C: Sunt date publice. Oricine poate avea acces la ele.<br />
Ei nu lucreaZd pentru nicio organizalie.<br />
A: $i scriu articole sau au emisiuni?<br />
C: Ei scot periodic rapoarte. Daci ai vedea ultimul<br />
raport. . .<br />
A: Ce spune?<br />
C: Chidr vrei sd qtii?<br />
A: Md gdndeam chiar sA il povestim. Eu consider ci<br />
este important ca oamenii sd gtie. Dacd nu va fi nimic, cu<br />
atAt mai binel Asta'este qi motivul pentru care te-am<br />
iontactal. V<strong>ro</strong>iani sA verific anumite infbrmalii legate de<br />
evenimente viitoare. Eu.cred cd este bine ca noi sd fim<br />
informafi. Nu este necesar si fii savant sau academician<br />
pentru ca se iJi dai seama ca se intampla ceva! Este<br />
suficient sd te uili pe geam sau Ia gtiri. Planeta a luat-o<br />
razna. Avem 3-4 cutremure pe sdptdmdnd de peste 6 grade,<br />
inundalii, incendii, uragane, furtuni anormal de puternice,<br />
ghea;a se desprinde de la poli, oamenii sunt nduci, animalele<br />
9i mamiferele au p<strong>ro</strong>bleme de orientare, pdsdrile<br />
migratoare au inceput sd plece cu trei luni mai devreme,<br />
avioanele cad, 1i{eiul erupe gi polueazd... qi nimeni nn<br />
vede nimic!<br />
C: Pdi e mai comod sd nu caufi explicalii. Dacd a1]i un<br />
rdspuns care nu iJi convine gi la un moment dat va exista<br />
o situalie in care i1i vei da seama cd trebuia sd iei de bun<br />
ceea ce gi s-a spus, ai avea mustrdri de congtiin{d. Aga<br />
stai in ignorantd qi in caz cd va fi ceva vei putea spune,<br />
p5i de ce nu ne-a anunfat nimeni?<br />
A: Da, este gi dsta un mod de grindire. $i cei de la<br />
Webbot ce spun cd va fi?<br />
C: Ei doar interpreteazl datele. Din ceea ce au cules se<br />
pare cd p<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>b la s{brgitul anului acesta avem doud
138 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
p<strong>ro</strong>bleme majore. Una ar ti un rezboi care ar trebui sd<br />
porneasce undeva prin noiembrie $i care va fi precursorul<br />
unui rdzboi mondial, iar alta va fi clima. Totodatd ei vid<br />
cd vor 1i p<strong>ro</strong>bleme cu alimentele. Se pare cd, acest lucru<br />
se va datora unei modificdri climatice care va incepe cu<br />
emisfera nordicd. Ierni ge<strong>ro</strong>ase, inundagii extreme, asta<br />
insemn<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d revdrsdri de rduri, valuri uria$e, alunecdri de<br />
teren masive, se vor abate asupra acestor zone, iar populalia<br />
va fi obligatd sd i$i ia misuri sau sd migreze. in<br />
datele lor apare informalia cd Spania, nordul Italiei, Elvelia,<br />
Bavaria gi munlii centrali ai Eu<strong>ro</strong>pei vor deveni loc de<br />
refugiu. Aceasta se va intAmpla in iama-primavara aceasta.<br />
Populalia va cduta si igi stabileasca un nou cdmin in<br />
aceste zone inalte. Cdnd vor crede cl totul s-a lini$tit, in<br />
zonele muntoase vor apdrea noi fenomene nemaiintalnite:<br />
vant foarte putemic, a cdrui comportament iese din<br />
tiparele obisnuite, geruri extreme gi de duratd. in raport<br />
se vorbegte de vrint cu un caracter unic, necunoscut<br />
eu<strong>ro</strong>penilor.<br />
A: Eu auzisem cd in zonele montane este bine, cA sunt<br />
locuri p<strong>ro</strong>tejate.<br />
C: Eu nu auzisem asta. De fapt eu nu simt aga.<br />
A: Dar tu ce simfi?<br />
C: Eu cred cd trebuie si stai in zone unde ili vei putea<br />
cultiva m<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>carea gi unde sd ai apa.<br />
A: Dar gi la munte este ape, po{i sta ldnga un izvor.<br />
C: Dacd izvorul va mai fi acolol<br />
A:Cum adicd?<br />
C: Hai si mergem pe scenariul meu, combinat cu<br />
informaliile de la webbot. Dacd iama va fi ge<strong>ro</strong>asi gi<br />
lungd, adici o sd se intindd pe 6-7 luni, vantul extrem de<br />
putemic, asta inseamnd cd nu vei putea cultiva nimic,<br />
animale sdlbatice nu vor fi, deoarece vor muri de foame<br />
sau vor inghela, fructe sdlbatice nici atAt, iar casa ar fi<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
" 139<br />
bine sd fre fEcutd cu rezistenla mare la furtun6' cdci altfel<br />
i"-r"i o*i fErd ea. Ai o rezervi de hrani' ai un adipost'<br />
irr ".<br />
tt"ei Ct i1i oblii hrana? in continuare' daci<br />
..iii t" *iti*ua, asta va insemna ci izvoarele iqi vor<br />
"-"ifnl""rrt"f . 'Exista posibilitatea ca apa sE ajunga la<br />
sute de <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>lometri dePdrtare'<br />
A: Pdi 9i la ges iii va modiflca cursul!<br />
C, l" i"t r]"fi iolosi pdnza freatica' poli cultiva La<br />
munte nu.<br />
f;:;;;;'<br />
C: Da gi vor continua 9i I<br />
a aiirba de hrana' Ei spun ca mode-<br />
^"a"n"u'ut.ug atenlia ca se va incerca manipularea cu<br />
iuiotui tutt-tediei 9i a presei care va incerca, sa<br />
u"t"nu"r" aceste stari cataclismice' zugrdvindu-le ln.culon<br />
;;;;t<br />
sumbre. Prin aceasta se va incerca slabilirea<br />
"<strong>ro</strong>i"iiil *""fiterea increderii populaliei in guverne- Cu<br />
toate aceslea populalia se va revolta gi vor extsta mantfestalii<br />
masivi la nivelul intregii Tene' De asemenea se
140 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> vers us <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
A n. <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> v ersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>. unna k. <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
141<br />
ne arate cA vom trai timpuri nemaiintalnite.<br />
A: Dar ret'eritor la climd, ce spun?<br />
C: Ei spun cd oscilalii fierbinte-frig vor domina planeta<br />
incep<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d cu sfhrgitul lunii septembrie anul acesta ti<br />
cd acestea vor duce clar catre doud anotimpuri. Se pare cd<br />
$i soarele va avea o vir'd. Ei zic ce vom avea qi in Eu<strong>ro</strong>pa<br />
firtuni de gheald, ninsori abundente, etc., care vor afecta<br />
toate ldrile, inclusiv Germania, Elvelia, Italia, Franla,<br />
Austria, Cehia.<br />
A: $i de Rom<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ia nu zic nimic?<br />
C: Nu. P<strong>ro</strong>babil cA nu contAm. Bineinleles ca se vor<br />
gdsi isteli care sd zicd cd dacd nu suntem pomenili<br />
inseamnd cA nu va fi nimic. Cam asta spun cei de la<br />
webbot. Oricum, pe scurt, din aceastd toamni evenimentele<br />
vor incepe sA se dezl<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>fuie gi succesiunea lor va fi<br />
una rapidd gi dezastruoas6._Nu ne vom reveni dintr-unul<br />
ci vom da in altul. Vom avea cizd economicd, foamete,_<br />
€ii'irplii vulcariice, cutremure, incendii, furtuni violente,<br />
lngliil'ffudifi c6ri"la'ilivelitl scoarlei tereste, piobleme cu<br />
C: Ei zic cd gi anul acesta vor fi ceva p<strong>ro</strong>bleme, insi<br />
cd din vara lui 2011, se va vedea clar cd soarele va avea<br />
.fniompo-offi enr-had'rii:ltf aikeiiltanirtoidlilearata?<br />
'<br />
i cd Ceea ce am pilit cu soarele anul<br />
eputul minor al unor grave modificdri<br />
ce va avea loc la nivelul emisiilor acestui astru. Se pale<br />
cd tot soarele va face ca o serie de cutremure sd se abatd<br />
asupra Terrei. Ei spun ca evenimentele care apar la<br />
nivelul scoarJei terestre in 2011, vor avea ca rezultat modificarea<br />
geografiei solului, inclusiv la nivelul fundului<br />
oceanului.<br />
A: PEi deja au inceput!<br />
C: Da, gi vor mai veni.
Ii<br />
ii<br />
142 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.wtnak.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
C:<br />
fi o c<br />
vele p<br />
nu md caute nimeni. Va<br />
Eu mi-am gandit rezer-<br />
- . A: Eu nu pot crede cd ai sd ii lagi de izbeligte pe cei ce<br />
ili vor cere ajutorul.<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 143<br />
Nu am stat sd analizez, sd intreb... sa ved poate mA<br />
convinge cineva sA nu fac.<br />
A: Dar poate cd oamenii nu gtiu. Tu nu vezi cd apar<br />
informalii contradictorii. cd ce gtiam azi nu mai este<br />
valabil mAine, nici mdcar lucrurile legate de Terra.<br />
C: Ap<strong>ro</strong>po de informatii gi de Terra: spune-mi, tu ai<br />
auzit de GEO 600?<br />
A: Nu. Ce este acesta? i<br />
C: Este un fel de detector de unde gravitationale. Se i<br />
afla in ap<strong>ro</strong>piere de Sarsted, in Germania. El este capabil 1<br />
sd detecteze unde gravitalionale cu frecvenle cuprinse \<br />
I<br />
intre 50 HZ 9i 1.5 kHZ.<br />
A: $i cum funcfioneazi acest aparat? \<br />
C: Pentru a mdsura undele gravitalionale, se declan-<br />
$eazd o razd laser printr-o oglindd pe jumdtate argintatd,<br />
trwfiita ,,disttibuitor sau separator de razd". Aceasta<br />
imparte lumina in doud fascicole, care trec prin brafele<br />
perpendiculare, lungi de c6te 600 metri, ale instrumentului<br />
gi sunt reflectate inapoi. Razele luminii reflectate se<br />
recombind in separator qi creeazd un tipar de interferenld<br />
a luminii, marcdnd astfel regiunile intunecate in care<br />
undele luminoase fie s-au anulat fie s-au potenlat recip<strong>ro</strong>c.<br />
Orice schimbare de pozilie a acestor regiuni inseamnd<br />
o varia{ie a lungimii relative a traseelor, ceea ce poate<br />
coincide cu prezenfa unei unde gravitalionale.<br />
A: $i c6nd a inceput acest experiment?<br />
C: Acest p<strong>ro</strong>iect a inceput in 1995 gi avea ca scop<br />
capta.rea undelor gravitationale, adicd a pulsafiilor din<br />
continuumul spatiu-timp, declangate de obiecte ast<strong>ro</strong>nomice<br />
super dense, cum ar fi gdurile negre sau stelele<br />
neut<strong>ro</strong>nice. Acest lucru nu a fost realizat, in schimb,<br />
GEO 600 se pare a fi fEcut cea mai mare descoperire din<br />
istoria fizicii. Echipa de savanli care lucreazi in cadrul<br />
p<strong>ro</strong>iectului a sesizat ca un zgomot a c5.rui sursd era
144 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
neidentificate perturbd reactorul. Luni la r<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d s_au stua_<br />
r. insa toale explicatiile erau<br />
dat, Craig Hogan, fizician,<br />
Fizicd a particulelor din<br />
eama cd cei de la detector au<br />
entald a continuumului soatiu_<br />
timp-- punctut in care spaliul $i d;;i';;;;;#';<br />
mat comporte sub forma armonioasd descrisd d" Eir*t"i"<br />
gi incep sd se dizolve in..sranule,,,,"ril;"ul.;;;;;;<br />
dr'nrr-un ziar se fragmente'aza rn puncte atunci cand este<br />
miiritd.<br />
A: $i ce inseamni asta?<br />
C:<br />
.<br />
Hogan spune ci GEO 600 estc supus unor<br />
:ill^r.j:it Ti"r."scopice de cuanrum spatio_temporal si cd<br />
L, urcqe ca nol tralm lntr_o holograj,na cosmice. Ideca nu<br />
este noud,<br />
suslinea cd<br />
suss<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng>nd,<br />
a fel ca gi<br />
experienfel<br />
!gj"c*tl"a a p<strong>ro</strong>ceselor fizice carcau loc pe ,t?r"Ji;<br />
bidirnensionald aflata la distanfa. i1i aui'r.uru.."ll "<br />
lnsernnd sa constatam cd de fapt noi suntem intr-o<br />
studii in aceasti directie.<br />
ea Evreiascd din Israel si<br />
doar cdteva n*a rn*"-l"<br />
cbiar ca. gair n re nesre'u .,",,Ifli;,ff ;fru3!ruTfiT<br />
:,::1:1.t5 care pr.d1lgs evalorarea lor rreptata<br />
crspantla. ;t i;;;;i<br />
Asra rua duce cu sandul tu a-"'"puri_<br />
dox al gdurir negre>.<br />
"on.apruf<br />
A: Ce este aoesta,_)<br />
grii dispare, toati informa_<br />
peltnr. a o forma dispare<br />
nclptul cA informatia nu<br />
Bekenstein, Jontinutul<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>, <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 145<br />
informafional al unei gduri negre este p<strong>ro</strong>poriional cu<br />
raza sa de actiune; aceasta reprezintd suprafa{a teoreticd<br />
pe care o acoperd o gaurd neagrd gi marcheazd punctul<br />
din care nu mai existd intoarcere pentru materia sau<br />
lumina atrasd inspre nebuloasd.<br />
A: $i asta aratd cd?<br />
C: Asta ne face si concluzionim cd: informalia 3D a<br />
unei stele precursoare poate fi complet incifratl in orizontul<br />
2D al gdurii negre rezultate. Rdm<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dnd pe principiul<br />
holografic, materialul spaliu-timp devine granulat gi format<br />
din unitdli minuscule asemendtoare pixelilor, dar de o<br />
sutd de miliarde de miliarde de ori mai mici decAt un<br />
p<strong>ro</strong>ton. Acest raport este cunoscut sub numele de scara<br />
Plank qi se echivaleazd cu valoarea de 10-35 metri. Mdrimea<br />
Plank este imaginabild ca experiment, aga incdt nimeni<br />
nu a visat cdndva cd granulele din spaliu-timp ar putea fi<br />
weodati percepute.<br />
Hogan a inleles acest aspect gi a afirmat cd: dacd continuumul<br />
spatiu-timp este o hologramd granulatd, atunci<br />
Universul poate fi imaginat ca o sferd a cirei suprafald<br />
exterioara este realizatd din porliuni la dimensiunea<br />
mdrimii Plank, fiecare conlin<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>d un bit de informa{ie.<br />
Principiul holografic susline cd, nivelul de informalie<br />
tapetat la exterior trebuie sd se potriveascd numSrului de<br />
bili con{inu1i de volumul Universului. Aici apdrea insd o<br />
altd p<strong>ro</strong>bleml, cdci volumul Universului sfedc este mult<br />
mai mare decdt suprafala sa exterioard. Hogan a dedus cd<br />
pentru a avea un numdr egal de bili pe dinduntrul qi la<br />
suprafafa Universului, lumea din interior trebuie sd fie<br />
frcutd din granule mai mari decAt cele din scara Plank.<br />
Nu te mai plictisesc cu amanunte, cert este cd dacd<br />
principiul holografic va ti confirrnat, el va elimina toate<br />
teoriile gravitaliei cuantrce care nu conlin acest principiu.<br />
f'otodat el va confirnra teoria st{ngurilor gi pe cea a
i<br />
I<br />
I<br />
l<br />
I<br />
I<br />
I<br />
146 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> yersus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
matrixurilor. Vezi, Universul a inceput sd ne arate adeve_<br />
rata lui fa!e. Eu cred cd timpurite;" ;"il;,<br />
alii<br />
iri<br />
exp ;::."fffr;;<br />
se intdmpld.<br />
a?<br />
., 9, E, cred cd ne indrepldm cdtre o schimbare<br />
Noitrebuie torald.<br />
sd ne modificam, deoarece i;;;;;i;;;::<br />
structura vibrafionald. i1i spun cd eu cred cu ,"liat;;.;;<br />
petrece in curdnd pe Terra.<br />
tac.lismice. dar le perccpi aga<br />
nalrsm. Noi trebuie si vedem<br />
sd ne uitdm la ce va veni.<br />
ugr'. avem responsabiliteti.<br />
de ei. sd fie intr_un loc<br />
C: Pai gi de ce nu i1i iei mhsuri?<br />
,-. O,OU vrea sd imi iau mdsuri, dar nu gtiu incol<strong>ro</strong> si o<br />
lau.<br />
, 9,- P3i alunci stai qi te giindegte! Evenrual poate te<br />
hoare$ri in weo doi-trei aniJtu nu ,, rrf"i"*<br />
"rfi."ir"ii<br />
il;<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 147<br />
C: Atunci, extrapoldnd, dacd familia ta nu wea se se<br />
asigure, nu crede, este dezinteresatd, tu ca un om inlelept<br />
te tii de hotdrdrea lor?<br />
A: Nu.<br />
C: $tii care este paradoxul? Cd daci se va intAmpla gi<br />
eu cred cd aga^va fi, cei care au fost impotrivd iji vor<br />
rep<strong>ro</strong>$a tot Jie. Ili vor Zice ci tu eqti de vind cd trebuia sd<br />
insipi!<br />
-'- T1 Aici cred cd ai dreptate.<br />
C: Vezi, atunci de ce sA nu ii lagi in pace. Fiecare este<br />
rispunzdtor de acliunile sale qi fiecare va fi pus in situalia<br />
de a alege. Asta gtiu sigur. Noi tofi suntem egali in fafa<br />
Creatorului. Toli avem ganse egale gi toJi avem aceleagi<br />
informafii. Dacd unul este mai delds[tor sau mai neincrezAlor,<br />
este p<strong>ro</strong>blema lui.-Pe d-e alti pa!e, daga !q -q!!!,<br />
simti. ai informatii cd va veni ceva si nu iti iei mdsuri. vei<br />
lqrntgdg goqg q9lo1_dt4!AEgJ-Tjp.jte!_<br />
a coniilor.<br />
A: Dar tu crezi cd va veni cu adevdrat ceva?<br />
C: Da. Eu simt asta. $i nu va fi de bine.<br />
A: Dar cam cdnd?<br />
C: Din ce simt eu, anumite fenomene vor incepe in<br />
iamd, dar preponderent la anul, chiar spre primavard.<br />
A: Pofi spune ceva cititorilor mei?<br />
-lqlpldg<br />
::1L.T,: motivul .pentru care eu nu spun la nimeni nimic<br />
gr.evrt asrf'el de disculii. De ce sa pierd ,irpriZ fi."*.<br />
este raspunzator de soarra lui qi irpil.it u arf;li;; ;d_-"<br />
A: Dar ce re faci_cdnd unul credl 9i;;u,l ;;i' "'.'<br />
L: lF vol raspunde cu o inhebare: dacd tu grii cd copilul<br />
teu vrea sd facd bungee_ium<br />
uzatd ir. r ar.i,, p,<br />
"a';<br />
;; J; i,?i?ffi l.lifl<strong>ro</strong><br />
d veche ei<br />
A: Nu, Iogic.
Eu cred cd istoria universului gi a omului a fost scrisd<br />
de o sursd inteligentd. Astdzi, fizica cuantici nu mai percepe<br />
universul ca pe u.n ansamblu de elemente disparate<br />
din care au rezultat toate sciziunile sociale, ci percepe<br />
universul ca pe un flux continuu de energie in care toate<br />
elementele sunt interconectate. Acest lucru ne face sa<br />
inlelegem cd omul nu este un accident al naturii, nu este<br />
o fiinld izolat[, ci este in directd interacliune cu semenii<br />
sdi gi cu universul. Cheia acestui rafionament este simpli:<br />
orice acliune individuald se rdsfr<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>ge asupra intregului,<br />
deci starca de echilibru a omului este influenlati de<br />
acliunile sale. Asta inseamnd cd impasul in care ne alldm<br />
la ora actuald a fost generat de modul nostru defcctos de<br />
g6ndire. Eu cred ca singura cale de iegire este ref'accrea<br />
intregului mod de compoftament gi gdndire pe o bazd spirituald.<br />
Dacd vrem un viitor nou, va trebui sa ne ridicim<br />
congtiinJa de grup qi sd incepem sd ne condiliondm ac{iunile<br />
pe baza inlelepciunii. Viitorul model social trebuie sd<br />
fie unul bazal in mod obligatoriu pe legile iubirii qi<br />
echitdlii dil,ine.<br />
In incheiere weau sf, vd spun ci nu am scris aceastd<br />
carte cu intenfia de a inspdimdnta sau a crea panici.<br />
Persoanele cu care am stat de vorbd sunt oameni de bazi<br />
ai acestei lumi gi au pus suflet in realizarea accstor'<br />
matcriale. Dorinfa noastrd unanini esto aceea dc a trezi<br />
lumea, de a trage un semnal de alarrnd. Nu este ncvoic sI<br />
fii cercetdtor sau savzmt ca sd vezi cd tolul se schimbh.<br />
Este suficient sd te uili pe geam sau si culegi inlbrnra(ii.<br />
Clima a lualo razna. Avem c[lduli t<strong>ro</strong>picale in I{ominia.<br />
inghe! in Brazllia, incendii gi inundalii peste tot, uragane.<br />
ghefarii se topesc alarmant de repede, soarelc are anomalii
150 <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>unnak</st<strong>ro</strong>ng>.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng><br />
comportamentale gi exemplele pot continua. Noi credem<br />
cd prin ridicarea con$tiinlei de grup putem aplana dacd nu<br />
chiar anihila anumite fenomene ce urmeazA sA se p<strong>ro</strong>ducA<br />
pe Terra. Nu peste mult timp, noi, vom cunoagte adevarul<br />
despre trecutul qi originile noastre. Acest lucru se va<br />
datora in primul rand faptului cd creierul nostru va fi<br />
supus unui alt regim de frecvenld, care ne va aduce noi<br />
modele de gdndire 9i comportament. Omenirii i se pregdteqte<br />
ceva unic in istoria cosmosului gi noi suntem pugi in<br />
situalia de a ne alege calea pe care vrem sd o parcurgem.<br />
Schimbarea va veni oricum, noi trebuie sb optdm doar<br />
pentru calea bl<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dI sau anevoioasd. Sarcina noastrd este<br />
sd ne trezim gi sd congtientizdm schimbarea. Sd afirmdm<br />
cd vrem sd facem parte din aceasE noud lume, ce suntem<br />
capabili si renunldm la dogme gi tipare invechite qi cd<br />
suntem dispusi si rre acceptdm noua con$tiinld universald.<br />
Nu trebuie sd uitam ce noi toli suntem frali qi ci<br />
religiile, granilele, ultra-nalionalismul, avarili4 etc., ne-au<br />
fost induse tocmai pentru a ne crea sentimentul de separa{ie.<br />
Nu trebui sd cddem pradd unui viitor rdzboi global,<br />
in care incearcd cu mrirgdvie sd ne atrag6; ei vor ca fratele<br />
si se ridice impotriva fratelui, in baza unor idealuri gi<br />
valori e<strong>ro</strong>nate. Daci ei cred cu tlrie in asta, sd lupte ei, cu<br />
rudele 9i copiii lor! Ei gtiu cd numai ficdndu-ne sA emantun<br />
energii negative ne pot stdp<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>i gi cont<strong>ro</strong>la in continuare.<br />
Divide et impera! Aceasta este deviza lor, dar este o<br />
iluzie. Noi tofi am purces la un anumit moment drn acelaqi<br />
loc Ai tot acolo ne vom intoarce cu tolii. De aceea vd <strong>ro</strong>g<br />
sd nu cddeli victime ale acestor pdcdleli. Ciind veli auzi<br />
de lucruri urate, rele, sa vA luafl familia qi sa va pdstrali<br />
calmul gi echilibrul.<br />
Lumea care ni se oferi este o lume rninunatd in care<br />
ura, foametea, deznddejdea, rdutatea, crirna. ctc nu vcr<br />
mai exista. Prin puterea g<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>dului noi voin ar.ea acces in<br />
<st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.trnnqk.<st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> versus <st<strong>ro</strong>ng>An</st<strong>ro</strong>ng>.unnah <st<strong>ro</strong>ng>ki</st<strong>ro</strong>ng> 151<br />
Pacea sd ne cdliuzeascd acliunile'