JUDEÅ¢UL BISTRIÅ¢A â NÄSÄUD - InstituÅ£ia Prefectului JudeÅ£ul ...
JUDEÅ¢UL BISTRIÅ¢A â NÄSÄUD - InstituÅ£ia Prefectului JudeÅ£ul ...
JUDEÅ¢UL BISTRIÅ¢A â NÄSÄUD - InstituÅ£ia Prefectului JudeÅ£ul ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
JUDEŢUL BISTRIŢA – NĂSĂUD<br />
REPERE GEOGRAFICE<br />
• Aşezarea geografică<br />
Judeţul Bistriţa-Năsăud este situat în partea de nord a României, fiind<br />
încadrat de judeţele Maramureş în nord, Suceava în est, Mureş în sud şi Cluj în<br />
vest, având o suprafaţă de 535.520 ha.<br />
Judeţul Bistriţa-Năsăud are în componenţă 62 de unităţi administrativteritoriale<br />
din care 1 municipiu, 3 oraşe, 58 comune, 235 sate.<br />
Municipiul Bistriţa este reşedinţă de judeţ, important centru economic,<br />
cultural şi administrativ al judeţului.<br />
Oraşul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice,<br />
textilă şi alimentară.<br />
Oraşul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie<br />
metalurgică şi alimentară.<br />
Oraşul Sângeorz- Băi este staţiune turistică cu izvor de ape minerale<br />
terapeutice.<br />
1
Teritoriul judeţului prin poziţia sa geografică, este străbătut de drumuri de<br />
importanţă deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova şi<br />
Maramureşul, dintre care cel mai cunoscut este Drumul European E 58.<br />
Principalele noduri de cale ferată din judeţ sunt la Beclean, Sărăţel şi<br />
Salva.<br />
Din punct de vedere al transporturilor aeriene judeţul Bistriţa - Năsăud este<br />
deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca, situat la distanţa de 125 km de Bistriţa<br />
sau de Aeroportul din Târgu Mureş aflat la o distanţă de aproximativ 100 km.<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
•<br />
Peisaj montan în judeţul Bistriţa-Năsăud<br />
• Relieful<br />
Teritoriul judeţului este variat şi complex, dispus sub forma unui amplu<br />
amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Câmpia Transilvaniei,<br />
conturându-se trei zone de relief.<br />
Zona montană cuprinde o cunună de munţi din arcul Carpaţilor Orientali,<br />
grupa nordică şi mijlocie, ce încadrează judeţul .<br />
Zona dealurilor constituie cea de-a doua treaptă de relief, care ocupă<br />
partea centrală şi de vest a judeţului, în proporţie de două treimi din suprafaţa<br />
sa.<br />
Teritoriul judeţului este drenat de o reţea hidrografică bine reprezentată,<br />
axată pe râul principal Someşul Mare.Alături de apele curgătoare, pe teritoriul<br />
judeţului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munţii<br />
Rodnei - Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munţii Călimani, de importanţă<br />
pastorală şi turistică.<br />
Pe râul Bistriţa, în aval de Colibiţa este lacul de acumulare, cu un volum<br />
de peste 80 milioane m.c.<br />
2
Lacul de acumulare Colibiţa<br />
În fisurile şi scoarţa asterată a munţilor vulcanici se găsesc şi ape freatice<br />
mineralizate.<br />
Dintre apele bicarbonate, calcice, magnetice, carbogazoase, cunoscute<br />
sub denumirea populară de ,,borcuturi'', menţionăm în primul rând pe cele de la<br />
Sângeorz-Băi, Anieş, Valea Vinului, Şanţ, Târlişua, Lunca Ilvei, Ilva Mare,<br />
Măgura Ilvei, Colibiţa, iar dintre apele clorosodice (sărate), cele de la Nepos,<br />
Figa, Pinticu Tecii.<br />
• Clima<br />
Din punct de vedere climatic, judeţul Bistriţa-Năsăud se încadrează în<br />
zona continentală moderată.<br />
Precipitaţiile, în funcţie de anotimp, depăşesc în general media pe ţară,<br />
media anuală înregistrând 680 mm.<br />
ASPECTE DEMOGRAFICE<br />
Populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud la data de 1 ianuarie 2007 a<br />
fost de 316.932 locuitori.<br />
Din totalul populaţiei, 36,5% locuieşte în mediul urban şi 63,5% în mediul<br />
rural.<br />
Structura etnică a populaţiei se prezintă astfel: români (90,2%), maghiari<br />
(5,9%), ţigani(3,6%), germani (0,2%) şi persoane de alte naţionalităţi (0,1%).<br />
Datele statistice arată că 82,9% din populaţia judeţului este de religie<br />
ortodoxă, iar restul aparţine altor religii, după cum urmează: reformată 4,6%,<br />
penticostală 6,4%, greco-catolică 2,3%, romano-catolică 1,2%, adventistă 0,5%,<br />
baptistă 0,8%, alte religii 1,1%, nedeclaraţi 0,1%, fără religie 0,1%.<br />
3
Populaţia ocupată civilă se activează în: agricultură - 58%, industrie -<br />
18,8%, construcţii 3,08%, comerţ şi servicii - 7%, administraţie - 2,5%,<br />
învăţământ - 5%, sănătate - 3,9%, alte domenii – 8,6.<br />
REPERE ECONOMICE<br />
• Industria<br />
Ramurile principale ale industriei reprezentate în judeţ prin agenţi<br />
economici sunt: metalurgia, construcţiile de maşini, electrotehnică, mase<br />
plastice, prelucrarea lemnului, textile, exploatare minieră, sticlărie şi alimentară.<br />
Unităţile economice sunt concentrate în centrele urbane şi în special în<br />
municipiul Bistriţa.<br />
Dintre produsele industriale ale judeţului amintim: sîrmele de oţel trase la<br />
rece, utilajele energetice, metalurgice si refractare, cablurile şi conductorii<br />
electrici, materialele electroizolante, bateriile de acumulatori cu plumb,<br />
cheresteaua şi mobilierul din lemn, produsele prelucrate din materiale plastice,<br />
sticlăria pentru menaj, etc. Sectorul primar se regăseşte în judeţul Bistriţa-<br />
Năsăud prin exploatările de metale neferoase şi materiale de construcţii din<br />
zonele Rodna, Măgura Ilvei şi Anieş.<br />
Principalele societăţi cu activitate în domeniul industriei:<br />
• Leoni Wiring Systems Ro S.R.L. Bistriţa – cu activitate în domeniul<br />
producţiei de cablaje auto;<br />
• Teraplast Group SA Bistrita – cu activitate în domeniul producţiei<br />
articolelor din PVC (tevi, fitinguri, profile extrudate pentru amenajari interioare si<br />
exterioare, granule), cahle din teracota, articole ornamentale;<br />
• Radiatoare din Aluminiu SA Bistrita – produce piese şi accesorii<br />
pentru autovehicule (radiatoare din aluminiu);<br />
• Rombat SA Bistrita – unul din principalii producători de acumulatori<br />
auto;<br />
• Iproeb SA Bistrita – unitate producătoare de cabluri, cordoane şi<br />
conducte electrice izolate si neizolate;<br />
• Comelf SA Bistrita – întrepridere specializată în fabricarea de<br />
construcţii metalice sudate şi părţi componente, utilaj terasier;<br />
• Ario SA Bistrita – asigură fabricarea de robinete industriale din oţel;<br />
• Mebis SA Bistrita – specialist în fabricarea de echipamente hidraulice<br />
si pneumatice, scule pneumatice portabile;<br />
• Miro S.A. Bistriţa – asigură producţia de repere debitate din tablă,<br />
flanşe şi inele din oţel, confecţii metalice;<br />
• Dan Steel Group S.A. Beclean – asigură producţia şi comercializarea<br />
de produse metalurgice (sârmă, cuie, produse din sârmă); produse laminate şi<br />
turnate;<br />
• Somplast S.A. Năsăud – asigură fabricarea ambalajelor flexibile din<br />
mase plastice;<br />
• Roseyarns S.R.L. Bistriţa – specialist în producţia de fire acrilice.<br />
4
• Agricultura şi silvicultura<br />
Judeţul Bistriţa-Năsăud dispune de o suprafaţă agricolă de 298.922 ha,<br />
ceea ce reprezinta 55,8% din suprafaţa totală a judeţului.Terenul agricol<br />
aparţine în cea mai mare parte sectorului privat, iar ponderea o deţin păşunile şi<br />
fâneţele. Această repartiţie a terenurilor determină structura producţiei agricole<br />
în care ponderea este deţinută de creşterea animalelor. Terenul arabil deţine<br />
ponderea cea mai însemnată în comunele din zona colinară a Cîmpiei<br />
Transilvaniei (partea sudica a judeţului).<br />
Cea mai mare parte a produselor agricole, vegetale şi animale, sunt<br />
prelucrate de agenţii economici din judeţ. Se pot menţiona:societăţile<br />
comerciale CARMOLACT MONOR, CALATIS GRUP, BENDEAR CRIS,<br />
LUMIDAN în domeniul prelucrării şi industrializării laptelui, AGRO INVEST,<br />
CARAIMAN, care realizează produse şi preparate din carne, VALIBYA, GAMA,<br />
PANAROMA cu activitate de morărit şi panificaţie, NATUR FRUCT care<br />
produce sucur naturale din fructe.<br />
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa are ca<br />
obiect de activitate cercetarea în domeniul pomiculturii respectiv crearea de noi<br />
soiuri de măr, păr, prun, cireş, vişin şi arbuşti fructiferi şi îmbunătăţirea<br />
tehnologiilor agricole.<br />
Zonă împădurită din Munţii Bârgăului<br />
Pădurile ocupă 35,7% din suprafaţa judeţului fiind o resursă deosebit de<br />
importantă pentru dezvoltarea viitoare. Cele mai întinse suprafeţe de pădure se<br />
află în subzonele Rodna (30,9%), Năsăud (24,9%),şi Bîrgău (15,1%) şi<br />
reprezintă peste 2/3 din fondul forestier.<br />
5
• Comerţul, serviciile şi turismul<br />
Desfacerea mărfurilor către populaţie se realizează în totalitate prin<br />
structuri private.<br />
Se exportă în principal maşini, aparate şi echipamente electrice, textile şi<br />
articole din textile, produse din lemn, inclusiv mobilier, articole de mase plastice,<br />
animale vii şi produse animale, etc.<br />
Sectorul serviciilor este reprezentat de serviciile cu caracter<br />
industrial,construcţii, transporturi, gospodărie comunală, poştă, radio-tv,<br />
financiar-bancare. Majoritatea agenţilor economici care au activitate în<br />
domeniul serviciilor sunt privaţi sau întreprinzători particulari.<br />
Serviciile bancare sunt asigurate prin prezenţa în toate oraşele judeţului a<br />
filialelor sau sucursalelor principalelor bănci care operează în România.<br />
Turismul se constituie într-un sector distinct, datorită condiţiilor naturale<br />
oferite de zona geografică a judeţului şi de baza materială existentă. Judeţul<br />
Bistriţa-Năsăud dispune de un potenţial turistic bogat,valorificat numai parţial în<br />
prezent. Zona montană intens cercetată de turişti îndeplineşte funcţii complexe<br />
de odihnă, cură şi tratament, drumeţie şi sport. Baza materială a turismului, în<br />
judeţul Bistriţa-Năsăud se constituie din 22 unităţi de cazare, din care 11 sunt<br />
hoteluri, iar restul sunt vile, pensiuni, cabane, etc.<br />
Hotel Dracula<br />
• Capitalul străin şi oportunităţi de afaceri<br />
În judeţul Bistriţa - Năsăud există înregistrate 543 societăţi cu capital străin<br />
cele mai multe fiind cu capital german (158), urmează cele cu capital italian<br />
(102), austriac (63), american ( 27 ) maghiar (23) şi francez (22).<br />
6
Camera de Comerţ Industrie şi Agricultură Bistriţa Năsăud<br />
Aşezarea geografică a judeţului, relieful şi condiţiile economico- sociale<br />
oferă investitorilor oportunităţi de afaceri care constau în:<br />
• Potenţial turistic foarte bun dar nevalorificat corespunzător, amintim în<br />
acest sens: apele minerale de la Sângeorz Băi, apele sărate din zona Bistriţei şi<br />
Figa, Lacul de acumulare şi microclimatul din zona Colibiţei. Există posibilitatea<br />
dezvoltării agroturismului pe Valea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieşului,<br />
Valea Sălăuţei şi bazinul superior al Someşului Mare.<br />
• Potenţialul agricol oferă posibilităţi de dezvoltare a sistemului<br />
microfermelor în domeniul creşterii animalelor, a viticulturii şi pomiculturii.<br />
Există un potenţial melifer ridicat fiind prezent teiul, salcâmul şi pajişti naturale<br />
în vederea dezvoltării apiculturii.<br />
• Pădurile ocupă o suprafaţă însemnată oferind posibilitatea desfăşurării<br />
unor activităţi de agrement (vânătoare) şi de valorificare a fructelor de pădure<br />
(zmeură, afine), ciuperci.<br />
• Judeţul fiind o zonă puţin poluată este propice realizarea unor culturi<br />
de plante medicinale.<br />
• Există posibilitatea de dezvoltare a industriei mici şi de artizanat -<br />
prelucrarea lânii, olărit, mic mobilier şi obiecte de artizanat din lemn, prelucrarea<br />
pieilor, conserve din legume şi fructe după reţete tradiţionale.<br />
• Potenţial pentru dezvoltarea următoarelor ramuri industriale - industria<br />
alimentară, industria uşoara, industria electrotehnică, contrucţii de maşini şi<br />
prelucrarea maselor plastice.<br />
VIZIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ A JUDEŢULUI<br />
BISTRIŢA NĂSĂUD<br />
Până în anul 2010, prin valorificarea superioară a problemelor de ordin<br />
ecologic în context local şi susţinerea dezvoltării:<br />
7
• turismului - cu accent pe turismul integrat şi valorificarea miturilor,<br />
tradiţiilor şi elementelor unicat cu impact internaţional;<br />
• producţiei agricole de tip ecologic;<br />
• producţiei industriale curate;<br />
• produselor industriale inovative - cu accent pe produse industriale<br />
ecologice;<br />
• resurselor umane;<br />
• exportului,<br />
Judeţul Bistriţa-Năsăud îşi propune să transforme într-un avantaj<br />
competitiv caracterul său de judeţ agro-industrial, iar prin rezultatele obţinute să<br />
determine crearea şi consolidarea unei imagini de marcă - aceea de zonă<br />
turistică-agricolă-industrială ecologică - atât la nivel naţional cât şi internaţional,<br />
imagine care să sprijine apoi dezvoltarea durabilă pe termen lung.<br />
REPERE SOCIAL CULTURALE<br />
Reţeaua sanitară a judeţului este formată din 3 spitale, 153 cabinete<br />
medicale individuale, 3 ambulatorii de specialitate, 50 cabinete stomatologice,<br />
52 farmacii.<br />
Ocrotirea persoanelor adulte se realizează prin intermediul a trei unităţi<br />
specializate: Căminul de pensionari din Bistriţa, Centrul Sfântul Luca de la<br />
Nuşeni, Căminul spital pentru adulţi şi bolnavi cronici din Beclean, iar a<br />
minorilor prin 9 unităţi specializate: un leagăn de copii, o grădiniţă specială, 3<br />
case de copii, 2 şcoli generale speciale şi o şcoală profesională, o secţie cămin<br />
spital pentru minori.<br />
Invăţământul primar şi gimnazial este bine reprezentat, în judeţ existand<br />
263 de unităţi, o şcoală de muzică şi 3 unităţi de învăţământ special.<br />
Colegiul Naţional Liviu Rebreanu<br />
Învăţământul secundar se desfăşoara în 25 de licee cu diferite profile şi o<br />
unitate de învăţământ profesional.<br />
8
În prezent există 11 instituţii de învăţământ superior şi post liceal în sistem<br />
de stat şi privat care asigură pregătirea în domeniul: sanitar, turism,<br />
administraţie publică, învăţământ, asistenţă socială, economic, juridic.<br />
Casa Municipală de Cultură George Coşbuc<br />
Pentru desfăşurarea actului cultural, judeţul dispune de 8 muzee, 4 case<br />
de cultură, 56 cămine culturale, 129 biblioteci, din care una specializată, 60<br />
biblioteci şcolare şi 60 de biblioteci publice.<br />
Infrastructura sportivă din judeţ cuprinde 104 terenuri de sport, 4 bazine de<br />
înot, 28 săli de sport, 7 complexe sportive şi stadioane. Echipa de fotbal Gloria<br />
Bistriţa activează în prima divizie a tării.<br />
Sala Polivalentă din municipiu Bistriţa<br />
9
ATRACTII TURISTICE<br />
O bogăţie însemnată a judeţului o reprezintă rezervaţiile naturale dintre<br />
care pot fi amintite: Parcul Naţional al Munţilor Rodnei, Parcul Naţional al<br />
Munţilor Călimani, cu roci, minerale şi structuri geologice deosebite, fauna şi<br />
flora montană cu specii foarte rare, Parcul Dendrologic Arcalia, situat în comuna<br />
Şieu-Măgheruş, în care pot fi întâlnite specii rare de arbori şi arbuşti.<br />
Castelul din parcul dendrologic Arcalia<br />
Printre vestigiile istorice mai importante se află Biserica Evanghelică din<br />
centrul municipiului Bistriţa construită în urmă cu aproape 600 de ani.<br />
La numai 500 m se află o catedrală ortodoxă, în imediata apropiere a unui<br />
fragment din zidul de piatră care înconjură cetatea Bistriţa. Alte fragmente<br />
destul de mari ale acestui zid se mai păstrează în apropierea parcului oraşului,<br />
unde încastrează şi un bastion de apărare ”Turnul Dogarilor”, refăcut aşa cum<br />
arată el în urmă cu o jumătate de mileniu.<br />
.<br />
Monumente<br />
istorice ale<br />
judeţului Bistriţa-<br />
Năsăud<br />
Potenţialul cultural al judeţului este conferit de numărul mare de<br />
monumente istorice (530) şi de patrimoniul cultural mobil, cărora li se mai<br />
adaugă şi tradiţiile specifice zonei.<br />
10
Biserică din lemn din judeţul Bistriţa-Năsăud<br />
În zonele montane ale judeţului se poate practica alpinismu,l se pot<br />
organiza drumeţii, la Piatra Fântânele se pot practica sporturi de iarnă, existând<br />
aici piste pentru schi şi o instalaţie pentru telescaun.<br />
Peisaj de iarnă din Munţii Bârgăului<br />
Datorita atât unor peisaje de un pitoresc unic, cât şi obiceiurilor şi tradiţiilor<br />
care încă îşi păstrează ritualul de desfăşurare, a început să funcţioneze şi să se<br />
dezvolte o reţea de agroturism.<br />
11
Tradiţii populare din judeţul Bistriţa-Năsăud<br />
Situate în zone deosebit de pitoreşti, cu un climat plăcut şi cu un potenţial<br />
turistic foarte ridicat, zonele - Piatra Fântânele, Colibiţa, Valea Blaznei, Valea<br />
Vinului, Fiad, Cormaia, constituie puncte de atracţii turistice.<br />
Peisaj montan – zona Colibiţa<br />
Staţiunea Sângeorz-Băi prezintă şi ea un potenţial turistic valoros, fiind o<br />
staţiune balneoclimaterică renumită atât în ţară cât şi peste hotare pentru<br />
efectele curative ale apelor minerale de la izvoarele de aici.<br />
12
Judeţul Bistriţa-Năsăud beneficiază de elemente de simbol cultural cu<br />
valoare de unicat ce pot fi întrebuinţate şi ele la sporirea potenţialului turistic.<br />
Astfel de obiective cu încărcare culturală deosebită şi cu valoare turistică sunt:<br />
Casa Memorială ,,George Coşbuc`` din comuna Coşbuc, Casele Memoriale<br />
Liviu Rebreanu din comuna Maieru şi din satul Liviu Rebreanu precum şi Casa<br />
Memorială Ion Pop Reteganul din comuna Petru Rareş (Reteag). Printre alte<br />
obiective culturale ale judeţului pot fi amintite Muzeul Judeţean, Muzeul<br />
Grăniceresc Năsăud şi Muzeul de sub Poarta.<br />
Muzeul Judeţean Bistriţa-Năsăud<br />
MASS-MEDIA LOCALĂ<br />
În judeţul Bistriţa-Năsăud mass-media este reprezentată în principal de:<br />
• postul privat de televiziune Tele 7 Bistriţa;<br />
• cotidianele – Răsunetul şi Mesagerul;<br />
• publicaţia săptămânală Atac de Bistriţa; Gazeta de Bistriţa;<br />
• posturile de radio: “Radio Transilvania”, “Radio Bistriţa”, “Radio 21”.<br />
13
“Pană de păun” - element de podoabă al costumului popular<br />
bărbătesc din zona Năsăudului<br />
14