STUDIU DE CERCETARE privind perspectivele ... - Primaria Mioveni

Studiu de cercetare 

privind perspectivele de dezvoltare ale oraşului Mioveni, judeŃul Argeş 

STUDIU DE CERCETARE 

privind perspectivele de dezvoltare ale 

oraşului Mioveni, judeŃul Argeş 

-octombrie 2008- 

European Project Consulting



Scop: Acest studiu de cercetare are ca scop investigarea opiniei locuitorilor oraşului Mioveni cu privire la dezvoltarea 

economică, culturală, administrativă şi de infrastructură a oraşului în următorii 5 ani. 

Perioada şi locul de desfăşurare: Studiul s-a desfăşurat în perioada 11-30 octombrie 2008, în oraşul Mioveni, judeŃul Argeş. 

Metodologie: 

Studiul are la baza metoda anchetei sociologice, iar instrumentul de cercetare folosit în cadrul anchetei este chestionarul de 

opinii. Chestionarul a cuprins serii de itemi grupate pe diverse domenii de dezvoltare, cu răspuns închis sau deschis după caz 

(Anexa 1). Chestionarul a fost aplicat de către operatori de interviu, care au fost instruiŃi în prealabil cu privire la conŃinut şi 

modalităŃile de intervievare a cetăŃenilor. 

Elaborator: SC EUROPEAN PROJECT CONSULTING SRL, in baza contractului 20920 din 18.08.2008, incheiat cu Consiliul 

Local Mioveni, ce are ca obiect elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locala a Orasului Mioveni. Prezentul studiu de cercetare se 

concretizeaza in anexa la Strategie, informatiile furnizate de acesta constituind o baza de analiza in cadrul Strategiei de 

Dezvoltare. 

Eşantionare: 

Tipul eşantionului: stratificat, după criterii de vârstă şi gen 

Mărimea eşantionului: La acest studiu au participat 1008 locuitori ai oraşului Mioveni, cu vârste cuprinse între 20-74 de ani, din 

care 48% femei şi 52% bărbaŃi. Studiul este reprezentativ pentru o populaŃie totală de 24 320 locuitori ai oraşului Mioveni, cu 

vârste cuprinse între 20-74 ani. Nivelul de încredere al rezultatelor obŃinute este de 95%, cu o marjă de eroare de ± 3,02%. 

Dimensiunile propuse în cadrul acestui studiu sunt: 

A. PercepŃia cetăŃenilor asupra problemelor oraşului 

B. Părerea cetăŃenilor despre potenŃialul economic al oraşului 

C.RelaŃia cetăŃenilor cu instituŃiile publice locale 

D. Asteptările cetăŃenilor 

E. SatisfacŃia locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc 

F. Surse principale de venit a respondenŃilor 

G. Date socio-demografice 




Analiza şi interpretarea datelor 

În urma prelucrării şi analizei statistice a datelor obŃinute s-au evidenŃiat următoarele: 

A. PercepŃia cetăŃenilor asupra problemelor oraşului: 

In cadrul acestei dimensiuni au fost investigate următoarele aspecte: 

a. Domeniile care necesită îmbunătăŃiri şi gradul lor de importanŃă 

b. Calitatea drumurilor din oraş 

c. Calitatea transportului în comun 

d. Accesul la utilităŃile publice (gaze, apa şi canalizare) 

e. SpaŃiile verzi, zonele de recreere şi agrement 

f. EducaŃia şi cultura 

g. AsistenŃă socială 

h. MigraŃia tinerilor din oraş 

i. Responsabilitatea actorilor locali în rezolvarea problemelor oraşului 




a. Domeniile care necesită îmbunătăŃiri şi gradul lor de importanŃă 

Infrastructura oraşului: 

In ceea ce priveşte infrastructura oraşului sunt necesare îmbunătăŃiri ale următoarelor aspecte: 

I. Drumurile 

II. Alimentarea cu apă şi canalizarea 

III. Transportul public 

În ierarhia domeniilor care necesită îmbunătăŃiri, pentru locuitorii oraşului Mioveni drumurile se află pe primul loc (45,2%). 

Acestea sunt urmate de alimentarea cu apă şi canalizare (32,2%) şi transportul public (22,6%). 

Un procent de 4,6% dintre respondenŃi au menŃionat la capitolul alte domenii care necesită îmbunătăŃiri următoarele: 




Din totalul (4,6%) celor care au menŃionat „alte domenii” care în opinia lor necesită îmbunătăŃiri cei mai mulŃi (22,2%) au 

menŃionat parcurile, spaŃiile verzi şi de recreere, ca necesitând îmbunătăŃiri, iar 13,3% parcările din oraş. 

Remarcăm sectorul sănătăŃii, inclusiv spitalele ca aspecte care necesită îmbunătăŃiri semnalat de 6,7% din aceşti respondenŃi. 

Un alt domeniu care necesită îmbunătăŃiri este reprezentat de CurăŃenia şi ordinea publică menŃionat de 11% dintre aceştia. 

La acesta se adaugă deratizarea oraşului şi în special a subsolurilor clădirilor de şobolani (4,4%) şi rezolvarea problemei 

subsolurilor inundate (4,4%). Alte aspecte menŃionate sunt: protecŃia civilă şi liniştea publică; construirea şi amenajarea 

trotuarelor, a staŃiilor de autobuz, a WC-urilor publice în oraş; necesitatea creării centrelor de divertisment; diversificarea 

rutelor de transport; facilitarea accesului la alimentarea cu apă; racordarea la reŃeau cu gaze a oraşului, reabilitarea blocurilor, 

etc. 




Pentru cei mai mulŃi locuitori (40%) din cartierul Mioveni Centru, drumurile oraşului reprezintă primul domeniu care necesită 

îmbunătăŃiri, urmat de alimentarea cu apă şi canalizare (35,7%). Pe locul trei se află transportul public (29,8%). 




Pentru locuitorii din cartierul RacoviŃa domeniul principal care necesită îmbunătăŃiri este reprezentat de alimentarea cu apă şi 

canalizare (43,1%), urmat de drumurile oraşului (37,5%), şi transportul public (25,7%). 




Alimentarea cu apă şi canalizarea se află pe primul loc (40%) şi pentru locuitorii din cartierul Clucereasa, urmată de 

alimentarea cu apă şi canalizare (37,5%), iar pe locul al treilea se află transportul public. 




Pentru locuitorii din cartierul Colibaşi este important să se rezolve în primul rând problema alimentării cu apă şi canalizării 

(45,2%), urmată de reabilitarea drumurilor (41,6%), şi îmbunătăŃirea transportului public (29,2%). 




Pentru respondenŃii din cartierul Făget principalul domeniu care necesită îmbunătăŃiri este reprezentat de alimentarea cu apă şi 

canalizare (47,1%), urmat de drumurile oraşului (35,6%), şi transportul public (31%). 




Drumurile sunt considerate de aproape toate categoriile de vârstă ca fiind principalul aspect care necesită îmbunătăŃiri mai ales 

de cei cu vârste între 50-64 ani. Categoria de vârstă 65-74 de ani care consideră că în primul rând ar trebui îmbunătăŃit 

sistemul de alimentare cu apă şi canalizarea. 




Foarte 

important 

Importantă 

medie 

Neimportant 

Se remarcă faptul că pentru cetăŃenii oraşului Mioveni sunt foarte importante în primul rând aspectele referitoare la SiguranŃa 

şi liniştea oraşului, urmată de CurăŃenia oraşului, Buna înŃelegere cu ceilalŃi locuitori, cât şi Aspectul clădirilor din oraş. 




ImportanŃa domeniilor în funcŃie de cartierul în care locuiesc 

Pentru locuitorii din cartierul Mioveni Centru, Colibaşi şi RacoviŃa cea mai importantă este SiguranŃa şi liniştea oraşului. Pentru 

locuitorii din cartierul Clucereasa în acceaşi măsură sunt foarte importante atât SiguranŃa şi liniştea oraşului cât şi CurăŃenia 

oraşului. Locuitorii din cartierul Făget au ales pe primul loc CurăŃenia oraşului. 




ImportanŃa domeniilor în funcŃie de perioada de rezidenŃă 

SiguranŃa şi liniştea oraşului este un aspect foarte important pentru majoritatea locuitorilor, indiferent de perioada de rezidenŃă 

în oraş dar mai cu seama pentru cei care s-au stabilit aici de aproximativ 10-20 de ani. Buna înŃelegere cu ceilalŃi locuitori ai 

oraşului este foarte importantă în special pentru cei care se află în oraş de peste 20 de ani. CurăŃenia oraşului şi aspectul 

clădirilor este foarte important mai ales pentru cei care locuiesc de peste 10 ani în oraşul Mioveni. 




ImportanŃa domeniilor pe categorii de vârstă 

SiguranŃa şi liniştea oraşului este foarte importantă mai ales pentru persoanele cu vârste cuprinse între 50-64 de ani, ca şi 

buna înŃelegere cu ceilalŃi locuitori. 

CurăŃenia oraşului cât şi aspectul clădirilor sunt cele mai importante în principal pentru persoane cu vârste între 35-49 de ani. 




DistribuŃia domeniilor pe categorii de gen 

Se remarcă faptul că SiguranŃa şi liniştea oraşului, Buna înŃelegere cu ceilalŃi locuitori cât şi CurăŃenia oraşului sunt mai 

importante pentru femeile din Mioveni spre deosebire de bărbaŃi. Aspectul clădirilor din oraş este insă mai important pentru 

bărbaŃi decât pentru femei. 




Pentru un procent de aproximativ 1% dintre respondenŃi sunt foarte importante aspecte precum: îmbunătăŃirea iluminatului 

public, siguranŃa traficului în oraş în sensul că autovehiculele circulă cu viteză şi nu există suficiente treceri de pietoni sau 

amenajate corespunzător; patrularea poliŃiei mai des pe străzile oraşului cât şi prezenŃa gardienilor publici în parcuri pentru a 

asigura protecŃia cetăŃenilor; mansardarea blocurilor; folosirea banului public cât mai eficient şi posibilitatea de a comunica cu 

primarul oraşului. 




b. Calitatea drumurilor din oraş 

Aproximativ 55% dintre respondenŃi consideră că starea drumurilor din oraş este bună, iar un procent de 2,6% consideră că 

starea drumurilor este foarte bună. Un procent de aproximativ 13,5% evaluează calitatea drumurilor ca fiind proastă (8,6%) şi 

foarte proastă (4,9%). De asemenea mai mult de un sfert dintre respondenŃi (un procent de 29%) consideră că starea 

drumurilor ca fiind mai puŃin bună. 




În cartierul Mioveni Centru şi RacoviŃa cei mai mulŃi au apreciat starea drumurilor ca fiind bună. Cei mai mulŃi din cartierul 

Făget au evaluat starea drumurilor ca fiind mai puŃin bună. Starea drumurilor este evaluată ca fiind proastă şi foarte proastă în 

special de către locuitorii din cartierul Mioveni Centru, Colibaşi şi Făget. 




d. Accesul la utilităŃile publice 

Sursele de alimentare cu apă 

Cei mai mulŃi dintre respondenŃi (aproximativ 87%) folosesc ca sursă principală de alimentare cu apă sistemul centralizat de 

alimentare cu apă, din care 2,3% folosesc sistemul centralizat necontorizat. Un procent de 10,5 % folosesc sistemul propriu 

(puŃ forat sau fântână) aflat în gospodărie, iar 1,9% nu au surse proprii de alimentare cu apă. 




Sistemul de alimentare cu apă propriu (puŃ forat sau fântână) se regăseşte în special în cartierele Mioveni Centru, Colibaşi şi 

Făget. Cei care au declarat că nu au sursă proprie de alimentare cu apă se regăsesc în special în cartierele Făget, Colibaşi, 

Mioveni Centru şi RacoviŃa. Sistemul centralizat de alimentare cu apă necontorizat a fost declarat de respondenŃii din cartierele 

Mioveni Centru, Colibaşi, RacoviŃa. 




Dintre cei care folosesc sistemul centralizat de alimentare cu apă contorizat cei mai mulŃi au venituri cuprinse între 800 -1500 

lei, şi respectiv 500-800 lei. Cei care folosesc sistemul propriu de alimentare cu apă (puŃ forat sau fântână) au în principal 

venituri cuprinse între 500-800 lei şi 800 -1500 lei. Se remarcă faptul că profilul acestora din urmă cât şi a celor care folosesc 

sistemul centralizat de alimentare cu apă necontorizat, este asemănător din punct de vedere al veniturilor cu al celor care 

folosesc sistemul centralizat de alimentare cu apă contorizat, constituind în tabloul general al oraşului o categorie de cetăŃeni 

cu resurse financiare medii, care ar putea să se racordeze în viitor la sistemul centralizat de alimentare, contorizat. 




42,9% din locuitori consideră că suma pe care o cheltuiesc lunar pentru a avea acces la apă potabilă şi canalizare este medie, 

iar aproximativ 44% consideră că suma cheltuită este mare şi foarte mare. 7,1 % din respondenŃi nu plătesc deloc pentru 

accesul la apă potabilă şi canalizare. 




Dintre cei care consideră că suma pe care o cheltuiesc lunar pentru apă potabilă şi canalizare este medie, cei mai mulŃi 

(13,8%) sunt cei care obŃin venituri între 800 - 1500 lei, urmaŃi de cei care obŃin venituri între 500-800 lei. 

Cei mai mulŃi (10,2%) dintre cei care consideră că suma este mare pentru a avea acces la apă potabilă şi canalizare sunt tot 

persoane cu venituri între 800 - 1500 lei. Suma este apreciată ca fiind foarte mare în special de cei care obŃin venituri între 

500-800 lei (4,7%). Un procent de aproximativ 15 % din cei care obŃin venituri între 500-1500 lei sunt persoane care consideră 

că suma pe care o cheltuiesc lunar este mare şi foarte mare. 

În cazul celor care care obŃin venituri peste 2500 lei, aprecierea sumei cheltuite pentru apă potabilă şi canalizare este în 

aceeaşi măsură mare şi foarte mare (1,3%) , cât şi medie (1,2 %). 

Cei cu venituri sub 500 lei consideră că suma cheltuită pentru apă potabilă şi canalizare este mare şi foarte mare (6,5%), iar un 

procent de 4,8 % o consideră ca fiind medie. 




În cartierul Mioveni Centru şi în cartierul RacoviŃa suma cheltuită lunar pentru a avea acces la apă potabilă şi canalizare este 

considerată de cei mai mulŃi dintre respondenŃi ca fiind medie. Dintre cei care nu plătesc cei mai mulŃi se află în cartierele 

Colibaşi (2,5 %) şi Făget (2,4%). Cei care au considerat suma cheltuită ca fiind foarte mare si mare se află în cartierele 

Mioveni Centru şi Colibaşi. 




Accesul la reŃeaua de distribuŃie cu gaze a oraşului 

Accesul la reŃeaua de distribuŃie cu gaze a oraşului este evidenŃiat de faptul că 88% sunt conectaŃi la această reŃea iar 12% 

nu sunt conectaŃi la acest tip de reŃea. 




Din totalul celor care nu sunt racordaŃi la reŃeaua cu gaze a oraşului cei mai mulŃi se află în cartierul Mioveni 

Centru (3,9%) şi în cartierul Făget (2,9%). Un procent de 2,2% din totalul celor care nu sunt racordaŃi la acest tip de reŃea se 

află în cartierul RacoviŃa, urmat de cartierul Colibaşi (1,6%). În cartierul Clucereasa toŃi respondenŃii (1%) au menŃionat că nu 

sunt racordaŃi la acest tip de reŃea. 

Transportul în comun din afara oraşului (legatura oraşului Mioveni cu Pitesti) 




Majoritatea respondenŃilor (78%) consideră transportul în comun din afara oraşului Mioveni ca fiind bun (62,6%) şi foarte bun 

(15,7%). Un procent de 15% îl consideră mai puŃin bun, iar un procent de aproximativ 7% îl consideră ca fiind prost şi foarte 

prost. 




În opinia a 22% dintre respondenŃi transportul în comun din afara oraşului nu este bun, iar cauzele enumerate de către aceştia 

se referă în principal la condiŃiile necorespunzătoare (33%), la orarul şi frecvenŃa curselor (21,8%), la costuri (15,5%) şi la 

calitatea drumurilor (12,1%). Alte cauze enumerate se referă la mijloacele de transport, la furnizorii de servicii de transport şi 

la organizare. În tabelul următor sunt exemplificate tipuri de probleme pentu fiecare tip de cauză. 




Cauze Descriere % 

33 

Aglomeratie; inghesuiala; iau calatori peste numarul de locuri; prea multi pasageri 26,7 

Conditii necorespunzatoare 

Orarul curselor & frecventa 

Costuri 

Drumurile 

Mijloacele de transport 

Furnizorii de servicii de 

transport 

Organizarea 

Nu exista locuri suficiente in autobuz/microbuz; vehiculele prea mici 2,9 

Soferul conduce prost 1,7 

Bataia de joc fata de calatori; nu pun pe primul plan cetateanul 1,1 

Se fura in autobuze 0,6 

21,8 

Nu se respecta orarul curselor / autobuselor; autobuzele nu vin la timp 5,7 

Curse rare; nu circula la orice ora; interval mare de asteptare 16,1 

15,5 

Pretul biletelor prea mare; 9,2 

Pretul biletului nu este diferentiat in functie de destinatie 0,6 

Nu se fac abonamente 0,6 

Nu exista gratuitate pentru copii 1,1 

Nu exista reduceri / deconturi pentru copii 3,4 

Nu exista transport special pentru copii 0,6 

12,1 

Drum aglomerat; durata lunga de ajuns la destinatie; 0,6 

Calitatea drumurilor; Drum prost 11,5 

7,5 

Numar mic al mijloacelor de transport 5,2 

Calitatea mijloacelor de transport; masini vechi; necesita imbunătăŃiri 2,3 

4,6 

Transportul nu este administrat de primarie 0,6 

Nu exista concurenta; o singura firma de transport; sunt necesari si alti furnizori de transport 4 

4,5 

Lipsa statiilor; Microbuzele nu au unde sa opreasca 1,6 

Statia de autobuz este departe 0,6 

Cozi mari la urcare; se asteapta mult la urcarea in autobuz 0,6 

Rute ocolitoare / Transport indirect 0,6 

Nu opresc in toate statiile 1,1 




60,3% dintre locuitori consideră transportul în comun din oraş ca fiind bun, iar 7,3% ca fiind foarte bun. 9,7% îl consideră ca 

fiind mai puŃin bun, iar aproximativ 12 % ca fiind prost şi foarte prost.Un procent de aproximativ 10% nu a răspuns la această 

întrebare. 




Un procent de aproximativ 20% din respondenŃi au enumerat cauzele calităŃii scăzute a transportului în comun din oraş. 

Acestea în opinia respondenŃilor sunt următoarele: pentru 51,9% din respondenŃi inexistenŃa transportului în comun în oraş. 

Locuitorii consideră că nu există transport în comun în oraş, deplasarea realizându-se în special cu maxi taxi sau cu taxi. O altă 

cauză menŃionată frecvent de resondenŃi (14%) este cea a condiŃiilor de transport necorespunzătoare cât şi cauze legate de 

mijloacele de transport în sine. Pentru 7,1% orarul curselor şi frecvenŃa curselor constituie o problemă în ceea ce priveşte 

transportul în comun din oraş. Alte probleme menŃionate sunt legate de costuri, calitatea drumurilor foate proastă, organizarea 

transportului în comun în general, cât şi rutele insuficiente. 




În tabelul următor sunt exemplificate tipuri de probleme pentu fiecare tip de cauză care diminuează în prezent calitatea 

transportului în comun din interiorul oraşului. 

Cauze Descriere % 

51,9 

Nu exista transport in comun Nu exista transport in comun 50,3 

Transport in comun putin dezvoltat 1,6 

2,6 

Nu exista transport si pentru centura 0,5 

Rute 

Rutele scurte 1,1 

Nu ajunge pe toate strazile 0,5 

Nu exista mijloc de transport si in week-end catre supermarketuri 0,5 

7,1 

Orarul curselor & frecventa Orarul curselor / autobuselor nu se respecta; se intarzaie foarte mult 2,2 

Curse rare; Interval mare de asteptare intre autobuse; 4,9 

4,4 

Costuri 

Costul transportului; Pretul biletelor prea mare; taxi scump 3,3 

Nu exista reduceri / deconturi pentru copii si pensionari 1,1 

14 

Aglomeratie 9,8 

Nu exista locuri suficiente in autobuz/ microbuz; pasagerii stau în picioare 2,2 

Conditii necorespunzatoare Iau calatori peste numarul de locuri 0,5 

Soferii nu conduc bine 0,5 

Soferul alege el pe cine sa ia 0,5 

Limbaj inadecvat al operatorilor prin statiile emisie receptie 0,5 

Calitatea drumurilor 

3,3 

Calitatea drumurilor; Drum prost 3,3 

3,2 

Organizare 

Transportul pt elevi nu este in concordanta cu orarul scolilor 0,5 

Statii rare 1,1 

Nu exista statii pt autobuz /microbuz 1,6 

1,5 

Furnizorii de servicii de Transportul se face cu mijloace de transport din Pitesti 0,5 

transport 

Firmele de transport nu isi respecta clientii 0,5 

Nu exista concurenta; exista o singura firma de transport; 0,5 

11,5 

Mijloacele de transport 

Mijloace de transport insuficiente; Numar mic al mijloacelor de transport 5,5 

Sunt necesare si alte mijloace de transport public 1,6 

Exista doar taxi; se circula doar cu taxiul; 4,4 




În opinia locuitorilor oraşului Mioveni un procent de 43% consideră că cel mai potrivit mijloc de transport care să facă legătura 

între Mioveni şi Piteşti ar fi maxi taxi, iar un procent de 40% au ales autobuzul. Aşadar un procent semnificativ de aproximativ 

83% consideră maxi taxi şi autobuzul, mijloacele de transport cele mai potrivite care să facă legătura între cele două oraşe. 

Un procent de 10 % consideră metroul de suprafaŃă o altă variantă de transport între cele două oraşe, iar un procent de 

0,5% metroul subteran. Tramvaiul este ales de un procent de 2,7% dintre respondenŃi. 0,6% au ales maşina personală ca 

variantă de transport potrivită între Mioveni şi Piteşti. 

In ceea ce priveşte infrastructura de transport 2,9% dintre respondenŃi consideră că oraşul Mioveni are nevoie de gară. 




e. SpaŃiile verzi, zonele de recreere şi agrement 

67,1% dintre respondenŃi consideră că în oraşul Mioveni nu 

sunt suficiente spaŃii verzi iar un procent semnificativ de 85% 

apreciază că spaŃiile verzi existente necesită îmbunătăŃiri. 

Deasemenea 65,6% consideră că nu sunt suficiente parcuri 

iar 60,2% semnalează faptul că şi Locurile de joacă şi 

recreere pentru copii sunt insuficiente. 

Necesitatea amenajării acestor spaŃii reiese din opinia unanimă a 

locuitorilor - peste 80% dintre aceştia declarând că spaŃiile verzi, 

parcurile, locurile de joacă şi recreere pentru copii necesită a fi 

îmbunătăŃite. 

În ceea ce priveşte segmentul bazelor de recreere şi sport un procent 

semnificativ de 77,6% consideră că acestea nu sunt suficiente, iar pe 

lângă acest procent se mai adaugă părerea a încă 10% din locuitori, 

însumând astfel un procent de aproximativ 87 % care apreciază că şi 

acestea necesită îmbunătăŃiri. 




Pentru recreere şi petrecerea timpului liber cei mai mulŃi dintre locuitori (57,8%) consideră că au nevoie în oraş de spaŃii 

verzi amenajate pentru plimbare. Mai mult de jumătate din respondenŃi 52,1% consideră că au nevoie în oraş de centre 

de tratament, 47,5% consideră că au nevoie de un centru de distracŃii şi divertisment. 42,5% vor sală de sport, 40,5% 

bazin de înot, 40% spaŃii amenajate pentru jocuri (mese de sah, table, remi, etc). În procent de peste 30% consideră că 

pentru recreere şi petrecerea timpului liber au nevoie de ştrand (38,2%), de cinematograf (33,3%) şi de piste pentru biciclete 

(30,3%). Un procent de 20,2% a considerat că în oraş ar fi nevoie de casa de cultură. 

2% dintre respondenŃi au menŃionat la capitolul Altele, în afară de cele menŃionate mai sus următoarele: centre pentru 

pensionari, locuri de recreere pentru bătrâni, teatru de vara, club literar, biserică, grădină zoologică, teren de fotbal, piste 

pentru role, patinoar, bazin cu apă sărată, organizarea de excursii, centre pentru jocuri de noroc, cârciumă. 




Tinerii (20-34 ani) au solicitat în special bazinul de înot, persoanele cu vârsta cuprinsă între 35-49 ani consideră că în oraş este 

nevoie mai ales de casă de cultură, iar persoanele de peste 50 de ani consideră că în oraş este necesar în special un de centru 

de tratament. 




f. EducaŃia şi cultura 

Prioritate 

maxima 

Prioritate 

medie 

Prioritate 

minimă 

Domenii care au prioritate maximă în ceea ce privesc investiŃiile sunt: 

1. Creşele şi grădiniŃele 

2. Şcolile 

Domenii care au prioritate medie din punct de vedere al investiŃiilor în opinia locuitorilor sunt: 

3. Bibliotecile 

4. Casa de cultură 




În domeniul educaŃiei şi culturii locuitorii oraşului apreciază că investiŃiile sunt necesare în special în creşe şi grădiniŃe, 

urmate de şcoli. După părerea locuitorilor investiŃiile în acestea două au prioritate maximă iar investiŃiile cu prioritate medie 

sunt considerate cele pentru casa de cultură şi biblioteca oraşului. 

La capitolul Alte investiŃii prioritare locuitorii oraşului (în procent de aproximativ 2%) au menŃionat necesitatea existenŃei 

unor cluburi pentru copii cu activităŃi extraşcolare, cât şi a investiŃiilor în special în cinematograf, sală de specatcol / teatru şi în 

instituŃiile de cult (biserică, catedrală, mănăstirea Făget). Deasemenea au fost menŃionate de către locuitori investiŃiile 

prioritare în şcoli (de balet, inot), în instituŃii de învăŃământ superior, în centre de formare profesională, săli de internet, muzeu. 




Se constată că investiŃiile în domeniul educaŃiei şi culturii sunt importante în special pentru femei spre deosebire de bărbaŃi. 




InvestiŃiile în creşe şi grădiniŃe sunt considerate de prioritate maximă de către locuitorii cu vârste cuprinse între 50-64 ani şi 

20-34 ani, cât şi de cei cu vârste cuprinse între 35-49 ani. Creşele şi grădiniŃele sunt importante atât pentru tânăra generaŃie 

cât şi pentru bunicii care au grijă de nepoŃi. InvestiŃiile în biblioteci sunt prioritare mai ales pentru cei cu vârste cuprinse între 

35-49 ani şi pentru cei cu vârste cuprinse între 65-74 ani, care dispun de ceva mai mult timp liber pentru studiu decât celelalte 

categorii. InvestiŃiile în casa de cultură sunt considerate necesare mai ales de către bătrâni ( 65-74 ani) care resimt nevoia unui 

spaŃiu adecvat în oraş pentru desfăşurarea activităŃilor culturale . 




Creşele şi grădiniŃele sunt privite ca având prioritate maximă din punct de vedere al investiŃiilor mai ales pentru cei care sunt 

stabiliŃi în oraş de aproximativ 3-10 ani. Şcolile sunt considerate la capitolul investiŃii cu prioritate maximă mai ales de către cei 

care sunt stabiliŃi de aproximativ 3 ani în oraş. InvestiŃiile cu prioritate medie în biblioteci şi casa de cultură sunt evaluate 

astfel mai ales de cei care sunt stabiliŃi în oraş de aproximativ 3 ani. 




În opinia locuitorilor din Cartierul Mioveni Centru, investiŃiile prioritare ar trebui făcute în creşe şi grădiniŃe, urmate de şcoli, la 

fel ca şi pentru locuitorii din cartierul RacoviŃa. 

În cartierul Clucereasa sunt văzute prioritare investiŃiile în casa de cultură şi şcoli. InvestiŃii considerate de prioritate maximă 

pentru grădiniŃe şi şcoli, sunt şi pentru locuitorii din cartierele Colibaşi şi Făget, la care se adaugă investiŃiile destinate 

bibliotecilor. 




g. AsistenŃă şi protecŃie socială 

Din punct de vedere al asistenŃei şi protecŃiei sociale se remarcă faptul că în procente semnificative de peste 80% locuitorii 

oraşului consideră că în oraşul Moveni este nevoie în primul rând de locuinŃe pentru tineri (96% dintre respondenŃi), de servicii 

de sănătate (89,4%), de locuri de muncă (86,2%) şi locuinŃe sociale (82,9%). 

Un procent de 2,7 % dintre respondeniŃi au menŃionat la capitolul Altele aspecte precum necesitatea existenŃei unui azil pentru 

bătrâni, a unor farmacii, a unui spital cât şi a unor cabinete medicale specializate (cabinet oftalmologic, cabinet ginecologic, 

cabinet logopedic pentru copii). 




Categorii de cetăŃeni care necesită protecŃie socială 

În ceea ce priveşte protecŃia socială a anumitor categorii de cetăŃeni din oraşul Mioveni, în opinia respondenŃilor, bătrânii sunt 

cei care au nevoie în primul rând de sprijinul societăŃii. Pe locul al II-lea se află minorii fără părinŃi, iar pe locul al III –lea se 

află persoanele cu dizabilităŃi. Pe locul al IV-lea cei care ar trebui să beneficieze de servicii de asistenŃă socială sunt 

considerate familiile monoparentale, iar pe locul al V-lea şomerii. Alte categorii care necesită sprijinul societăŃii menŃionate de 

către respondenŃi sunt tinerii ( în special tinerii familişti), femeile gravide, pensionarii, etc. 




Desemnarea categoriilor de cetăŃeni care necesită sprijinul societăŃii în funcŃie de grupa de vârstă 

Bătrânii şi persoanele cu dizabilităŃi sunt categoriile desemnate ca necesitând sprijinul societăŃii şi implicit servicii de asistenŃă 

socială în special de către grupa de vârstă 65-74 ani. Minorii fără părinŃi reprezintă în opinia segmentului tânăr (20-34 de ani) 

categoria ce necesită în special sprijinul societăŃii. Şomerii au fost desemnaŃi de către segmentul tânăr (20-34 de ani) şi matur 

(35-49 ani) al populaŃiei ca necesitând servicii de aistenŃă socială. Famiile monoparentale cu venituri mici sunt desemnate ca 

având nevoie de sprijinul societăŃii în special de către cei din grupa de vârstă (50-64 ani). 

Aceste alegeri reflectă în acelaşi timp înŃelegerea problemelor specifice categoriei de vârstă din care fac parte cât şi nevoile cu 

care se confruntă fiecare categorie în parte, de exemplu cea a vârstnicilor (65-74 ani) care se confruntă cu problemele specifice 

vârstei legate de sănătate, protecŃie socială, etc; cea a populaŃiei tinere şi mature apte de muncă cu problema şomajului real 

sau ipotetic care ar putea să le destabilizeze viaŃa economico-socială. 




Desemnarea categoriilor de cetăŃeni ce necesită sprijinul societăŃii după venitul respondenŃilor: 

Bătrânii au fost desemnaŃi ca având nevoie de sprijinul societăŃii în special de persoanele cu venituri între 500-800 lei, iar 

minorii fără părinŃi în special de persoanele care nu au nici un venit. Cei care realizează câştiguri de peste 2500 lei, au ales în 

special persoanele cu dizabilităŃi ca având nevoie de servicii de asistenŃă socială. Familiile monoparentale sunt desemnate în 

special de către cei care au venituri sub 500 lei, iar şomerii de către cei care nu au dorit să declare venitul. 




h. MigraŃia tinerilor 

În ceea ce priveşte migraŃia tinerilor din oraş 45,1 % din cei investigati consideră că tinerii din oraş preferă să plece din Ńară, 

23,4% consideră că tinerii pleacă în alte oraşe din Ńară, şi numai 21% consideră că tinerii rămân în oraş. Această opinie a 

68,5% din locuitori evidenŃiază faptul că tinerii preferă mai degrabă să se îndrepte către alte zone din Ńară cât şi din afara Ńării, 

migraŃie care pe termen mediu şi lung va duce la lipsa segmentului tânăr din populaŃia totală a oraşului, cu efecte negative în 

toate sectoarele economiei locale. Un procent de 10, 5% au preferat să nu răspundă la această întrebare. 




i.Responsabilitatea actorilor locali în rezolvarea problemelor oraşului 

CetăŃenii oraşului consideră în proporŃie semnificativă de 87,9% că Primăria are puterea de decizie în rezolvarea problemelor 

oraşului, urmată de Consiliul JudeŃan (5,2% ). Pe lângă aceştia responsabilitatea este atribuită şi guvernului (1,9%), 

locuitorilor oraşului (1,6%), parlamentul (1%), biserica (0,9%), poliŃia (0,4%). Un procent de 0,5% nu au raspuns la această 

întrebare. 

Un procent de 0,7% din respondenŃi au menŃionat la capitolul „AlŃii” care pot avea puterea de decizie în rezolvarea problemelor 

oraşului, „Consiliul local”, „Consilierii”, sau chiar „Nici unul” dintre cei enumeraŃi. 




Locuitorii din toate cartierele văd majoritar Primăria ca fiind responsabilă de rezolvarea problemelor oraşului în care trăiesc, mai 

ales pentru locuitorii din Clucereasa (100%), Colibaşi (91%) şi Mioveni Centru (88,2%). Consiliul JudeŃean este văzut 

responsabil în special de către locuitorii din cartierul RacoviŃa (14,3%) şi Făget (10%) dar şi pentru cei din Colibaşi (5,5%) şi 

Mioveni Centru (4,5%). Biserica este văzută responsabilă de către locuitorii din RacoviŃa (4%) şi Făget (3%). Cei care au 

considerat locuitorii oraşului ca responsabili pentru rezolvarea problemelor actuale sunt numai din Mioveni Centru (1,7%) şi 

Colibaşi (1,8%). PoliŃia este responsabilizată numai de către locuitorii din Mioveni Centru (0,5%). Guvernul este considerat ca 

având puterea de decizie pentru rezolvarea problemelor de către cei din Mioveni Centru(2%), RacoviŃa (2%) şi Colibaşi 

(1,8%). 




Atribuirea responsabilităŃii rezolvării problemelor oraşului pe categorii de vârstă 

Pentru toate categoriile de vârstă Primăria este considerată în principal instituŃia care are puterea de decizie în rezolvarea 

problemelor oraşului, în special pentru categoria de vârstă 35-49 de ani (90,2%). Responsabilitatea este atribuită Consiliului 

JudeŃean mai ales de către persoanele peste 65 de ani (8,8%) şi tineri cu vârste cuprinse între 20-34 ani (6,2%). Cei care au 

ales biserica ca fiind responsabilă de rezolvarea problemelor oraşului au fost în special bătrânii (8,8%). Locuitorii oraşului sunt 

văzuŃi responsabili în special de către cei cu vârste cuprinse între 50-64 ani (3,6%) dar şi de cei între 35-49 ani (1,3%) şi de 

tineri (1,1%). Guvernul este văzut responsabil în procent de 4,4% de către cei care au vârste cuprinse între 35-64 de ani. 

PoliŃia este văzută responsabilă în special de către cei cu vârste cuprinse între 65-74 ani. 




B. Părerea cetăŃenilor despre potenŃialul economic al oraşului 

a. Interesul pentru dezvoltarea unei afaceri în oraşul Mioveni 

b. Domenii de investiŃii 

c. Dezvoltarea economică a cartierelor oraşului 

a. Interesul pentru dezvoltarea unei afaceri în oraşul Mioveni 

64,8% dintre cetăŃeni declară că ar investi într-o afacere în oraşul Mioveni, iar aproximativ 28,2% declară că nu ar investi 

într-o afacere în acest oraş. Un procent de 7% nu a răspuns la această întrebare. 




b. Domenii de investiŃii 

Din cei care ar investi într-o afacere în Mioveni cei mai mulŃi (12,4%) ar alege investiŃiile în domeniul comerŃului. De altfel un 

procent de 0,5 % din locuitori au menŃionat necesitatea construirii unor centre comerciale în oraş. Următorul domeniu de 

investiŃii ar fi cel al construcŃiilor (6,6%), de exemplu construcŃii civile, fabricare de materiale de construcŃii, etc. Al treilea 

domeniu (6,3%)ar fi cel imobiliar şi anume investiŃiile în case, terenuri, spaŃii comerciale, etc. Al patrulea domeniu este cel al 

industriei (industria auto, industria prelucrării lemnului, mobiliei, a maselor plastice, a confecŃiilor). AlimentaŃia publică se află 

pe locul cinci ca domeniu de interes pentru investiŃii (4,4%), urmate de sectorul serviciilor (4,1%). 




c. Dezvoltarea economică a cartierelor oraşului 

În procent majoritar (88,3%) respondenŃii consideră că cel mai dezvoltat cartier este Mioveni Centru. 





a. Consultarea cetăŃenilor cu privire la viitorul oraşului 

b. Increderea cetăŃenilor în reprezentanŃii instituŃiilor locale 

a. Consultarea cetăŃenilor cu privire la viitorul oraşului 

CetăŃenii consideră în proporŃie de 58% că nu sunt organizate suficiente dezbateri publice legate de viitorul oraşului în care 

trăiesc, iar aproximativ un sfert 25,4% consideră că sunt organizate suficiente dezbateri publice. Un procent de 16,6% nu au 

răspuns la această întrebare. 




b. Increderea cetăŃenilor în reprezentanŃii instituŃiilor locale 

Cea mai 

mare 

încredere 

Cea mai 

puŃină 

încredere 

CetăŃenii oraşului Mioveni au cea mai mare încredere în primar. Pe locul II se bucură de încrederea cetăŃenilor medicul iar 

pe locul III se află preotul. Pe locul IV în ierarhie se află profesorul. CetăŃenii au cea mai puŃină încredere în 

reprezentantul lor în Parlament, aflat pe locul V, în ierarhia personalităŃilor în care au încredere. 




Este de remarcat faptul că un procent de 17,3% din respondenŃi (174 persoane) a răspuns că nu au încredere în nici unul 

din reprezentanŃii instituŃiilor locale menŃionaŃi de către operatori. Un procent de 2,3% (23 persoane) a preferat să nu 

răspundă la această întrebare. 

Profilul celor care au specificat faptul că nu au încredere în nici una din persoanele publice este alcătuit în special din salariaŃi 

(67,4%), cu vârste cuprinse între 35-49 de ani, cu venituri între 800-1500 lei, cu studii liceale şi care locuiesc în oraş de peste 

20 de ani. 




Cei care au cea mai mare încredere în primar sunt în special persoanele din categoria de vârstă 50-64 ani. Cei care au încredere 

în medic şi preot sunt în special persoanele din categoria de vârstă 65-74 ani, iar în profesor tinerii (20-34 ani) sunt cei care au 

în special încredere. 




În cartierele Făget, Mioveni Centru, RacoviŃa - Primarul este persoana în care au cea mai mare încredere. Locuitorii din 

cartierul Clucereasa şi Colibaşi au cea mai mare încredere în special în medic. 




Cea mai mare încredere în primar o au în special cei care au finalizat şcoala primară, în medic şi în reprezentantul în Parlament 

cei care s-au declarat fără studii. Preotul este prferat de cei care au finalizat şcoala postliceală, iar în profesor cei care au studii 

postuniversitare. 




În preot, medic şi profesor au în special încredere cei care obŃin venituri de peste 2500 lei, în primar cei care au venituri între 

500-800 lei, urmaŃi de cei cu venituri între 800-1500 lei şi de cei care obŃin venituri sub 500 lei. În reprezentantul în Parlament 

au în special încredere cei care obŃin venituri între 1500-2500 lei cât şi cei care au declarat veniturile confidenŃiale . 




DistribuŃia gradului de încredere după sursa principală de venit 

În primar şi în medic au încredere în special cei care obŃin venituri din industria auto- producŃie. În reprezentantul în parlament 

au încredere mai ales cei care au ca sursă principală de venit serviciile din industria auto. În preot şi profesor au încredere în 

special cei acre obŃin venituri din alte domenii decât cele ale industriei auto. 




D. Asteptările cetăŃenilor 

cu privire la: 

a. Dezvoltarea economică a oraşului 

b. Locurile de muncă şi migraŃia tinerilor 

c. Accesul la educaŃie, cultură 

d. Calitatea serviciilor de utilitate publică 

e. TransparenŃa activităŃilor primăriei 

f. Mediul oraşului- parcuri şi spaŃii verzi 

a. Dezvoltarea economică a oraşului 

In ceea ce priveşte setul de aşteptări al cetăŃenilor referitoare la evoluŃia diverselor aspecte ale vieŃii comunitare se remarcă 

următoarele: 

89% dintre respondenŃii consideră că industria auto va sta la baza dezvoltării economice a oraşului. 




b. Locurile de muncă şi migraŃia tinerilor 

67,7% din respondenŃi sunt de acord cu faptul că vor exista mai multe locuri de muncă atractive în oraş în următorii ani. Un 

procent de aproximativ un sfert (24,7%) este mai puŃin optimist în privinŃa existenŃei unor locuri de muncă mai atractive în 

oraş în următorii 7 ani. Un procent de 7,6% a preferat să nu a răspundă la această întrebare. 




56,7 % sunt de acord cu faptul că tinerii vor pleca din oraş, migraŃie care va duce la un profil caraterizat de îmbătrânire 

al populaŃiei rezidente însă un procent de 38,5% consideră că tinerii nu vor pleca din oraş. Un procent 4,8% a preferat să nu 

răspundă la această întrebare. 




c. Accesul la educaŃie, cultură 

Un procent semnificativ de 67,1% dintre cetăŃeni au aşteptarea ca peste 7 ani mai mulŃi cetăŃeni să aibă acces la educaŃie şi 

cultură, însă aproximativ un sfert (24%) şi-au exprimat dezacordul în privinŃa acestei afirmaŃii. 




d. Calitatea serviciilor de utilitate publică 

CetăŃenii sunt de acord în procent semnificativ de 75,3 % cu faptul că în următorii 7 ani va creşte calitatea serviciilor de 

utilitate publică precum alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea, transportul. Un procent de 18,4% îşi exprimă poziŃia 

pesimistă cu privire la îmbunătăŃirea calităŃii acestor servicii de utilitate publică iar 6,3% a preferat să nu răspundă la această 

întrebare. 




e. TransparenŃa activităŃilor primăriei 

Se remarcă perspectiva mai puŃin optimistă a 37,9% din respondenŃi, referitoare la posibilitatea ca în următorii ani să crească 

transparenŃa activităŃilor desfăşurate de către primărie, prin informarea corectă a cetăŃenilor cu privire la acestea. Aproximativ 

jumătate 51,6% din respondenŃi însă, se aşteaptă ca în următorii ani să primească informaŃii corecte despre activităŃile 

primăriei. 




f. Mediul oraşului- parcuri şi spaŃii verzi 

Aşteptările cetăŃenilor legate de posibilitatea ca în următorii 7 ani să existe mai multe spaŃii verzi, parcuri şi locuri de joacă 

pentru copii sunt pozitive, reliefate de procentul crescut de 79,8% al celor care sunt de acord cu afimaŃia menŃionată mai sus. 




E. SatisfacŃia locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc: 

Mai mult din jumătate din locuitori, 62,2% se declară mulŃumiŃi de oraşul în care trăiesc, 19,3% se declară mândri. Un 

procent de 10,7% se declară nemultumiŃi de oraşul în care trăiesc, iar 6,3% indiferenŃi. 




Gradul de satisfacŃie al locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc pe categorii de vârstă. 

Se remarcă faptul că în special persoanele cu vârste cuprinse între 65-74 ani (67.6% ) s-au declarat mulŃumite de oraşul în 

care trăiesc, cât şi mândre (26,5%). Persoanele cu vârste cuprinse între 20-34 ani s-au declarat în special nemulŃumite 

(11,6%) cât şi indiferente (9,6%) faŃă de oraşul în care trăiesc. 




Gradul de satisfacŃie al locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc în funcŃie de venitul acestora. 

MulŃumite de oraşul în care trăiesc s-au declarat în special persoanele care obŃin venituri peste 2500 lei, iar mândre s-au 

declarat persoanele care obŃin venituri sub 500 lei. NemulŃumite şi indiferente de oraşul în care trăiesc s-au declarat 

persoanele a căror venit este confidenŃial. 




Gradul de satisfacŃie al respondenŃilor cu privire la oraş în funcŃie de cartierul în care locuiesc . 

CetăŃenii care s-au declarat ca mulŃumiŃi de oraşul în care trăiesc sunt în special cei din RacoviŃa şi Mioveni Centru. Cei care s- 

au declarat nemulŃumiŃi se află în special în cartierele Colibaşi şi Făget. Cei care s-au declarat “indiferenŃi” în legătură cu oraşul 

în care trăiesc se află în special în Colibaşi. 




F. Surse principale de venit a respondenŃilor 

Pentru un procent de 64,6% din cei care au participat la studiu sursa principală de venit este alta decât producŃia sau servciile 

din industria auto. Doar un sfert 25% din cei care au participat la studiu au ca sursă principală de venit cea din sectorul de 

producŃie al industriei auto, iar 8,9% sectorul serviciilor al industriei auto. 




Cei care obŃin în principal venituri între 800-1500 lei au ca sursă principală de venit industria auto, sectorul de producŃie cât şi 

sectorul servicii. Cei care lucrează în alt domeniu decât industria auto locală obŃin în principal venituri între 500-800 lei. 





a. DistribuŃia respondenŃilor pe categorii de gen – masculin feminin 

b. DistribuŃia respondenŃilor pe categorii de vârstă 

c. DistribuŃia respondenŃilor pe cartiere 

d. Durata de rezidenŃă a respondenŃilor 

e. DistrbuŃia respondenŃilor în funcŃie de nivelul venitului 

f. DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de nivelul studiilor absolvite 

g. DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de statutul socio-profesional 

a. DistribuŃia respondenŃilor pe categorii de gen – masculin feminin 

DistribuŃia participanŃilor la studiu pe categorii de gen este următoarea: 52% femei şi 48% bărbaŃi 




b. DistribuŃia respondenŃilor pe categorii de vârstă 

La acest studiu în procent mai mare (44,7%) decât celelalte categorii a fost prezentă populaŃia cu vârste cuprinse între 35-49 

ani, urmată în proporŃie de 35,3% de segmentul tinerilor (20-34 ani). Grupa de vârstă 50-64 ani a reprezentat 16,6% din 

totalul respondenŃilor, şi grupa de vârstă 65-74 ani un procent de 3,4%. 




c. DistribuŃia respondenŃilor pe cartiere 

La acest studiu au participat 1008 persoane. DistribuŃia procentuală a respondenŃilor este următoarea: 85,7% din cartierul 

Mioveni Centru, 5,5% din cartierul Colibaşi, 4,9% Racovita, 3% Făget, şi 1% din Clucereasa. 




d. Durata de rezidenŃă a respondenŃilor 

Majoritatea celor intervievaŃi 56,3 % locuiesc în Mioveni de peste 20 de ani. Aproximativ un sfert (25,8%) din cei intervievaŃi 

locuiesc oraş de 10-20 ani, iar 13,9% de 3-10 ani. Un procent de 4% se afă în Mioveni de aproximativ 3 ani. 




Cei mai mulŃi dintre cei care locuiesc de peste 20 ani în oraşul Mioveni, au vârste cuprinse între 35-49 ani (24,6 %), şi 

respectiv vârste cuprinse între 20-34 ani (17,9%), urmaŃi de cei cu vârsta cuprinsă între 50-64 ani (11,8%). 

Dintre cei care locuiesc de 10-20 ani în oraş cei mai mulŃi au vârste cuprinse între 35-49 ani (14,2%) şi vârste între 20-34 ani 

(8,9%). Cei care locuiesc de aproximativ 3 - 10 ani, cei mai mulŃi (5,9%) sunt tineri (20-34 ani), urmaŃi de cei cu vârste 

cuprinse între 35-49 ani (4,9%). Cei mai mulŃi dintre cei care locuiesc de până în 3 ani sunt persoane cu vârste cuprinse între 

20-34 ani. Se remarcă în ultimii 10 ani o creştere a segmentului de vârstă tânăr (cu 8,5%) în rândul populaŃiei rezidente din 

oraşul Mioveni, creştere care se poate datora în special ofertei de muncă a industriei locale. 




e. DistrbuŃia respondenŃilor în funcŃie de nivelul venitului 

Cei mai mulŃi dintre (32,2%) obŃin venituri cuprinse între 800-1500 lei. 29,5% au declarat că obŃin venituri între 500-800 lei. 

Cei care obŃin venituri sub 500 lei au participat la studiu într-un procent de 13%. Cei cu venituri peste 2500 lei dintre 

respondenŃi sunt în procent de 2,9%. Un procent de aproximativ 7% s-a declarat fără venituri. 




f. DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de nivelul studiilor absolvite 

Cei mai mulŃi dintre respondenŃi (45,8%) au studii liceale, 26,2% au finalizat şcoala profesională şi un procent de 18,4% au 

studii superioare. 




g. DistribuŃia respondenŃilor în funcŃie de statutul socio-profesional 

Cei mai mulŃi dintre respondenŃi (62,1%) sunt salariaŃi, 16,4% sunt pensionari, 5,7% casnici, 5,2% lucrători 

activi; 6,7% studenŃi; 2,2% întreprinzători şi 1,7% şomeri. 




Concluzii 

În urma analizei şi interpretării datelor obŃinute în cadrul anchetei sociologice desfăşurate în oraşul Mioveni, cu scopul de a 

investiga opinia locuitorilor cu privire la dezvoltarea economică, culturală, administrativă şi de infrastructură a oraşului în 

următorii 5 ani se constată următoarele: 

A. PercepŃia cetăŃenilor asupra problemelor oraşului 

In ceea ce priveşte infrastructura oraşului locuitorii din Mioveni au semnalat următoarele aspecte ce necesită a fi rezolvate: 

I. Drumurile 

II. Alimentarea cu apă şi canalizarea 

III. Transportul public 

În ierarhia domeniilor care necesită îmbunătăŃiri legate de infrastructura oraşului, pentru locuitorii din Mioveni drumurile se află 

pe primul loc (45,2%), mai ales pentru locuitorii din Mioveni Centru. Acestea sunt urmate de alimentarea cu apă şi canalizare 

(32,2%) şi de transportul public (22,6%). 

Alimentarea cu apă şi canalizarea reprezintă o necesitate în special pentru locuitorii din Făget, Colibaşi, RacoviŃa şi Clucereasa, 

şi pentru categoria de vârstă 65-74 ani. În ceea ce priveşte accesul la utilităŃile publice alimentarea cu apă şi canalizare, 

aproximativ 87% folosesc ca sursă principală de alimentare cu apă sistemul centralizat de alimentare cu apă. Estimarea 

costurilor pentru accesul la apă potabilă şi canalizare arată că pentru 42,9% din locuitori suma pe care o cheltuiesc lunar este 

medie iar pentru 44% cheltuielile pentru utilizarea acestora sunt mari şi foarte mari. Cheltuielile mari sunt apreciate astfel mai 

ales de cei care obŃin venituri între 500-1500 lei şi de locuitorii din cartierele Colibaşi şi Mioveni Centru. 

În ceea ce priveşte calitatea transportului în comun majoritatea respondenŃilor (78%) consideră transportul în comun din afara 

oraşului Mioveni (legătura dintre Mioveni şi Piteşti) ca fiind bun şi foarte bun. Cei care au evaluat transportul în comun ca fiind 

deficitar principalele cauze identificate de către aceştia sunt condiŃiile necorespunzătoare din mijloacele de transport în comun, 

orarul şi frecvenŃa curselor, costurile ridicate şi lipsa reducerilor pentru diverse categorii de vârstă, cât şi calitatea proastă a 

drumurilor. Locuitorii oraşului în procent semnificativ de aproximativ 83% consideră maxi taxi şi autobuzul, mijloacele de 

transport cele mai potrivite care să facă legătura între Mioveni şi Piteşti, iar un procent de 10 % consideră metroul de suprafaŃă 

o altă variantă de transport viabilă care să facă legătura între cele două oraşe. 

Transportul în comun din oraş este evaluat ca fiind bun şi foarte bun de mai mult de jumătate din respondenŃi (67,7%). Pentru 

cei care au evaluat transportul în comun ca fiind deficitar principală cauză menŃionată de către aceştia este cea legată de lipsa 

transportului în comun din oraş, deplasarea realizându-se în special cu maxi taxi sau taxi. La aceasta se adaugă şi alte cauze 

precum: condiŃiile necorespunzătoare din mijloacele de transport, număr mic al acestora, orarul curselor, costuri ridicate, etc. 




Alte aspecte enumerate de către respondenŃi legate de infrastructura oraşului sunt: necesitatea construcŃiei de parcări cât şi 

amenajarea celor existente, îmbunătăŃirea iluminatului public, reabilitarea şi mansardarea blocurilor, construcŃia unei gări a 

oraşului, construcŃia de trotuare, transport pentru persoane cu dizabilităŃi, etc. 

În ceea ce priveşte îmbunătăŃirea acestor aspecte cetăŃenii în procent majoritar (75,3 %) au aşteptarea ca accesul cât şi 

calitatea serviciilor de utilitate publică precum alimentarea cu apă, canalizarea, salubritatea, transportul să se îmbunătăŃească 

în următorii ani. 

Mediul oraşului. Din punct de vedere al mediului fizic cât şi al climatului relaŃional se remarcă faptul că pentru cetăŃenii oraşului 

Mioveni sunt foarte importante în primul rând aspectele referitoare la siguranŃa şi liniştea oraşului, urmate de curăŃenia 

oraşului, pe locul III - buna înŃelegere cu ceilalŃi locuitori, iar pe locul IV- aspectul clădirilor din oraş. 

În ceea ce priveşte siguranŃa şi liniştea oraşului sunt importante în special aspectele legate de asigurarea protecŃiei cetăŃenilor 

(patrularea poliŃiei mai des pe străzile oraşului, prezenŃa gardienilor publici în parcuri, siguranŃa pietonilor, etc). 

CurăŃenia oraşului se află pe locul II ca importanŃă pentru cetăŃeni, aceştia menŃionând în special necesitatea deratizării 

oraşului şi a subsolurilor clădirilor de şobolani, rezolvarea problemei subsolurilor inundate, amenajarea spaŃiilor verzi, 

construirea WC-urilor publice, etc. 

SpaŃiile verzi, parcurile, locurile de joacă pentru copii. În procente de peste 60% se semnalează faptul că în oraş nu sunt 

suficiente spaŃii verzi, parcuri, locuri de joacă şi recreere pentru copii, iar cele existente necesită îmbunătăŃiri. 

Pentru recreere şi petrecerea timpului liber locuitorii oraşului consideră că în primul rând au nevoie de spaŃii verzi amenajate 

pentru plimbare, centre de tratament, centru de distracŃii şi divertisment, la care se adaugă sală de sport, bazin de înot, ştrand, 

spaŃii amenajate pentru diverse jocuri. Deasemenea necesitatea înfiinŃări unor baze sportive şi de recreere în oraş este 

evidenŃiată de peste 77% din participanŃii la studiu. 

EducaŃia şi cultura. În domeniul educaŃiei şi culturii locuitorii oraşului apreciază că investiŃiile cu prioritate maximă sunt cele 

pentru creşe şi grădiniŃe, urmate de şcoli. InvestiŃiile cu prioritate medie sunt considerate cele pentru casa de cultură şi 

biblioteca oraşului. 

Se remarcă faptul că instituŃiile pentru îngrijirea şi educarea copiilor sunt foarte importante atât pentru tânăra generaŃie (20-34 

ani) cât şi pentru bunici (50-64 ani) care sunt nevoiŃi să aibă grijă de nepoŃi, atunci când părinŃii acestora reîncep activitatea 

profesională. Alegerea acestora ca prim domeniu de investiŃii poate fi explicată şi de statutul socio-profesional al 

respondenŃilor, majoritatea fiind salariaŃi (62%), stabiliŃi de aproximativ 3-10 ani în oraş, care au nevoie de sprijin din partea 

societăŃii în îngrijirea şi educarea copiilor preşcolari. Necesitatea investiŃiilor în creşe, grădiniŃe, şcoli este reliefată şi de 

regăsirea în lista domeniilor în care locuitorii ar investi în cazul dezvoltării unei afaceri proprii în Mioveni, cât şi de aşteptarea 

unui procent majoritar de 67,1% dintre cetăŃeni ca accesul la educaŃie şi cultură să crească în următorii ani. 

AsistenŃa şi protecŃia socială 

Din punct de vedere al asistenŃei şi protecŃiei sociale se remarcă faptul că în procente semnificative de peste 80% locuitorii 

oraşului consideră că în oraşul Moveni este nevoie în primul rând de locuinŃe pentru tineri (96%), de servicii de sănătate 

(89,4%), de locuri de muncă (86,2%) şi locuinŃe sociale (82,9%). 




În ceea ce priveşte protecŃia socială a anumitor categorii de cetăŃeni din oraşul Mioveni, în opinia respondenŃilor, bătrânii sunt 

cei care au nevoie în primul rând de sprijinul societăŃii. Pe locul al II-lea se află minorii fără părinŃi, iar pe locul al III –lea se află 

persoanele cu dizabilităŃi. 

MigraŃia tinerilor. 68,5% din locuitori evidenŃiază faptul că tinerii preferă mai degrabă să se îndrepte către alte zone din Ńară cât 

şi din afara Ńării, migraŃie care pe termen mediu şi lung va duce la lipsa segmentului tânăr din populaŃia totală a oraşului, cu 

efecte negative în toate sectoarele economiei locale. 

B. PotenŃialul economic al oraşului 

PotenŃialul economic al oraşului este reliefat de interesul majorităŃii celor intervievaŃi (64,8%) pentru investiŃii locale şi în 

principal în comerŃ cât şi de aştptarea a 89% dintre respondenŃii ca industria auto locală să stea la baza dezvoltării economice 

oraşului. Deasemenea 67,7% din respondenŃi sunt optimişti în legătura cu posibilitatea existenŃei mai multor locuri de muncă 

atractive în oraş, în următorii 7 ani. 

Alte domenii de investiŃii preferate de către locuitori sunt: construcŃiile, cel imobiliar, industria (în special industria auto), 

alimentaŃia publică, serviciile, educaŃia, sănătatea, etc. 


RelaŃia cetăŃenilor cu instituŃiile publice locale este descrisă în primul rând de faptul că locuitorii apreciază că nu sunt îndeajuns 

consultaŃi cu privire la viitorul oraşului, nefiind organizate suficiente dezbateri publice pe această temă. 

În ceea ce priveşte responsabilitatea rezolvării problemelor cu care se confruntă locuitorii oraşului se consideră în proporŃie 

semnificativă 87,9% că Primăria este cea care are puterea de decizie în acest sens. Această responsabilitate este întărită şi de 

faptul că reprezentantul acestei instituŃii se află pe locul I în ierarhia încrederii cetăŃenilor în reprezentanŃii instituŃiilor publice 

locale, şi de aşteptarea a aproximativ jumătate din locuitori (51,6%) ca transparenŃa activităŃilor primăriei să crească în 

următorii ani. 

Este de remarcat faptul că 174 din respondenŃi (17,3%) au răspuns că nu au încredere în nici unul din reprezentanŃii 

instituŃiilor locale menŃionaŃi de către operatori, iar un procent de 2,3% a preferat să nu răspundă la această întrebare, 

însumând astfel un procent de aproximativ 20%. 

Acest procent evidenŃiază un segment al populaŃiei mature (35-49 ani), aflat de peste 20 de ani în oraş, cu studii şi venituri 

medii, care este rezervat, chiar resemnat în privinŃa aşteptărilor şi încrederii în reprezentanŃii instituŃiilor publice locale, 

reprezentanŃi care sunt de altfel implicaŃi direct în rezolvarea problemelor oraşului. 




D. SatisfacŃia locuitorilor cu privire la oraşul în care trăiesc 

Gradul de satisfacŃie al locuitorilor oraşului Mioveni este ridicat, mai mult din jumătate din locuitori, 62,2% se declarându-se 

mulŃumiŃi de oraşul în care trăiesc, iar 19,3% mândri . Un procent de 10,7% se declară nemultumiŃi de oraşul în care 

trăiesc, iar 6,3% indiferenŃi. 




Oraş: Mioveni Data: 11 octombrie 2008 

Cartier: 

Cod: 

C H E S T I O N A R 

Context 

In vederea obtinerii fondurilor europene necesare realizarii unor proiecte de interes local, Primaria va elabora Strategia de 

dezvoltare a orasului dumneavoastra, pentru perioada 2008 – 2013. 

Avand in vedere ca DUMNEAVOASTRA, c e t a t e a n al orasului Mioveni, traiti in aceasta comunitate si cunoasteti cel mai 

bine realitatea locala, va rugam sa ne ajutati in completarea chestionarului urmator. 

Informatiile sunt confidentiale si vor fi utilizate doar in scopul prelucrării statistice. 

A1. De cat timp locuiti in Mioveni? 

1 De pana in 3 ani 

2 De 3-10 ani 

3 De 10-20 ani 

4 De peste 20 de ani 

A2. In opinia dvs, in Mioveni necesită imbunatatiri urmatoarele: 

Locul I Locul II Locul III Nu stiu/Nu 

raspund 

1 Drumurile I II III 9 

2 Alimentarea cu apă si canalizarea I II III 9 

3 Transportul public I II III 9 

4 Altele. Care..... I II III 9 

A3. Ce sursă de alimentare cu apă potabilă folosiŃi (incercuiti o singura varianta de raspuns)? 

1 sistem centralizat orăşenesc de alimentare cu apa, contorizat 

2 sistem centralizat orăşenesc de alimentare cu apa, necontorizat 

3 sistem propriu – puŃ forat sau fântână 

4 nu am sursă proprie de alimentare cu apă 

9 nu stiu/nu raspund 

A.4 In opinia dvs, orasul Mioveni are nevoie de: 

DA NU Nu stiu /Nu 

raspund 

1 Locuinte pentru tineri 1 2 9 

2 Locuinte sociale 1 2 9 

3 Servicii de sanatate 1 2 9 

4 Locuri de munca 1 2 9 

5 Altele, (mentionati care).............................. 1 2 3 

A.5 Pentru a dezvolta domeniul educatiei si culturii in orasul dvs. sunt necesare investitii prioritare in: 




Prioritate 

maxima 

Prioritate 

medie 

Prioritate 

minima 

Nu stiu /Nu 

raspund 

1 Casa de cultura 1 2 3 9 

2 Crese si gradinite 1 2 3 9 

3 Scoli 1 2 3 9 

4 Biblioteci 1 2 3 9 

5 Altele, (mentionati care).............................. 1 2 3 9 

A.6 Pentru dvs. ca cetatean al orasului cat de importanta este: 

Foarte importanta Asa si asa /Medie Neimportanta Nu stiu /Nu raspund 

1 Siguranta si linistea orasului 1 2 3 9 

2 Aspectul clădirilor din oraş 1 2 3 9 

3 CurăŃenia oraşului 1 2 3 9 

4 Buna intelegere cu ceilalti locuitori 1 2 3 9 

5 Altele, (mentionati care).............................. 1 2 3 9 

A7. Din cate cunoaşteti, tinerii din oraşul dumneavoastră (incercuiti o singura varianta de raspuns): 

1 Rămân in oraş 4 Pleaca din tară 

2 Pleacă in alte orase din tara 5 Nu stiu/nu răspund 

A8. Considerati că starea drumurilor din oras este:(incercuiti o singura varianta de raspuns)? 

1 Foarte buna 

2 Buna 

3 Mai putin buna 

4 Proasta 

5 Foarte proasta 

9 Nu stiu / nu raspund 

A9. Apreciati că suma pe care o cheltuiti lunar pentru a avea acces la apa potabila si la canalizare este: (incercuiti o 

singura varianta de raspuns): 

1 Foarte mare 

2 Mare 

3 Medie 

4 Mica 

5 Foarte mica 

6 Nu plătesc deloc 


A10. Sunteti conectat la reŃeaua de distribuŃie cu gaze a oraşului? (incercuiti o singura varianta de raspuns) 

1 2 9 

Da Nu Nu stiu/nu răspund 




A11. Apreciati ca transportul in comun din afara orasului (legatura oraşului Mioveni cu Pitesti) este: 

Incercuiti o singura varianta de raspuns; In cazul alegerii uneia din variantele 3,4,5 - se argumenteaza raspunsul in casuta din 

dreapta 

1 Foarte bun 

2 Bun 

3 Mai putin bun 

Argumentati raspunsul: 

4 Prost 

5 Foarte prost 


A12. Apreciati ca transportul in comun din orasul dvs este: 

Incercuiti o singura varianta de raspuns; In cazul alegerii uneia din variantele 3,4,5 - se argumenteaza raspunsul in casuta din 

dreapta 

1 Foarte bun 

2 Bun 

3 Mai putin bun 

Argumentati raspunsul: 

4 Prost 

5 Foarte prost 


A13. In opinia dvs, cel mai potrivit mijloc de transport care sa faca legatura intre Mioveni si Pitesti ar fi: 

1 Maxi taxi 

2 Autobuzul 

3 Trenul 

4 Tramvaiul 

5 Metroul de suprafata 

6 Altul. Care ..... 


A14. In orasul Mioveni ce categorie de cetateni considerati ca necesita sprijinul societatii? 

(ierarhizati in ordinea importantei primele cinci categorii, unde I – reprezinta prima categorie aleasa, iar VI –ultima categorie 

aleasa) 

Ierarhie 

1 Bătrânii I II III IV V VI 

2 Minorii fără părinti I II III IV V VI 

3 Persoanele cu dizabilitati /handicap I II III IV V VI 

4 Părinte singur cu venituri mici I II III IV V VI 

5 Şomerii I II III IV V VI 

6 Alta. Care........ I II III IV V VI 

9 Nu stiu/nu raspund 

A15. Considerati că în oraşul dvs. sunt suficiente : 

Da Nu N/ A 

1 SpaŃii verzi 1 2 9 

2 Parcuri 1 2 9 

3 Locurile de joacă şi recreere pentru copii 1 2 9 




4 Baze de recreere si sport 1 2 9 

A16. Care dintre acestea necesită imbunătăŃiri: 

Da Nu N/ A 

1 SpaŃiile verzi 1 2 9 

2 Parcurile 1 2 9 

3 Locurile de joacă şi recreere pentru copii 1 2 9 

4 Bazele de recreere si sport 1 2 9 

A17. Pentru recreere si petrecerea timpului liber aveti nevoie in orasul dumneavoastra de: (se pot alege mai multe 

variante de raspuns) 

1 Ştrand 6 Bazin de inot 

2 Centru de tratament 7 Casa de cultura 

3 Sala de sport 8 Spatii amenajate pentru jocuri (mese sah,table, remi, etc) 

4 Piste pentru biciclete 9 Centru de distractii şi divertisment 

5 Spatii verzi amenajate pentru plimbare Altele. Care........ 

A18. Cine credeti că are puterea de decizie pentru a rezolva problemele orasului dumneavoastra? 

(incercuiti o singura varianta de raspuns) 

1 Primăria 

2 Scoala 

3 Biserica 

4 Politia 

5 Parlamentul 

6 Guvernul 

7 Consiliul Judetean 

8 Locuitorii orasului 

10 Altii (mentionati care)........... 

9 Nu stiu/Nu raspund 

A19. Care credeti ca este cel mai dezvoltat cartier? 

1 Colibasi 4 Clucereasa 

2 Faget 5 Mioveni Centru 

3 Racovita 9 Nu stiu/Nu raspund 

B1. Daca ati dispune de banii necesari, ati investi intr-o afacere in Mioveni? 

1 Da B2 

2 Nu 

9 Nu stiu/nu răspund 

B2. In ce domeniu ati investi: 

9 Nu stiu/Nu raspund 

C1. ConsideraŃi că sunt organizate suficiente dezbateri publice / (discutii cu autoritatile) privind viitorul orasului? 




1 2 9 

Da Nu Nu stiu/nu răspund 

C2. In care dintre urmatoarele persoane publice aveti cea mai mare încredere? 

Ierarhizati în ordinea încrederii variantele următoare, unde 1- reprezinta persoana in care aveti cea mai mare incredere, iar 5 

– persoana in care aveti cea mai putina incredere. 

Ierarhie 

1 Medic I II III IV V 

2 Primar I II III IV V 

3 Preot I II III IV V 

4 Profesor I II III IV V 

5 Reprezentantul dumneavoastra in Parlament I II III IV V 

6 Nici unul I II III IV V 


D. Dacă ar fi sa vă imaginaŃi cum ar fi viaŃa dvs. în acest oraş peste 7 ani, în ce măsură sunteŃi de acord cu urmatoarele 

afirmatii? In 7 ani, ... 

Sunt de 

acord 

Nu sunt de 

acord 

1 Industria auto va sta la baza dezvoltării economice a oraşului 1 2 9 

2 Populatia va fi imbatranita, pt ca tinerii vor pleca din oraş 1 2 9 

3 Mai multi cetateni vor avea acces la educatie, cultura 1 2 9 

4 Va creşte calitatea serviciilor de utilitate publică (precum alimentarea cu apa, 1 2 9 

canalizarea, salubritatea, transportul) 

5 Cetatenii vor primii informatii corecte despre activităŃile desfasurate de către primărie 1 2 9 

6 Va creste numarul locurilor de munca atractive in oraş 1 2 9 

7 Vor exista mai multe spatii verzi, parcuri si locuri de joaca pentru copii 1 2 9 

E. Când vă gândiŃi la oraşul în care trăiti puteŃi spune că sunteŃi: 

1 2 3 4 9 

Mândru MulŃumit NemulŃumit Indiferent Nu stiu/nu raspund 

F. Sursa dumneavoastră principală de venit este din domeniul: 

(incercuiti o singura varianta de raspuns) 

1 Productiei in industria auto 

2 Serviciilor in industria auto 

3 Nici una din variantele de mai sus 


N/A 


G 1. Statut 1. student 2. salariat 3. lucrător activ 4.intreprinzator 5.casnic 6.pensionar 7. somer 

socio - 

profesional 

G 2. Studii 1.scoala 2.gimnaziu 3.scoala 4.liceu 5.facultate 6.postuniversitar 7.Fara 




primara profesionala studii 

G 3. Nivel 

venit 

1.sub 500 

lei 

2.500 -800 lei 3. 800 -1500 4. 1500 - 2500 5.peste 

2500 

6. Confidential 7.Fara nici 

un venit 

G 4. Varsta 1. 20-34 2. 35-49 3. 50-64 4. 65-74 

G 5. Genul 1. M 2. F 

Nume respondent : 

Tel:

STUDIU DE CERCETARE privind perspectivele ... - Primaria Mioveni

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?