You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
pag.111<br />
pag.112<br />
ANALIZA PROBLEMEI :<br />
In montajul de faţă avem o schemă realizată cu un tranzistor T,<br />
o dioda zenner Dz şi o rezistenţă R. La intrare se aplică tensiunea Ui, iar<br />
la ieşire se obţine tensiunea Uies. După o analiză atentă putem observa<br />
că este vorba de un stabilizator de tensiune cu element serie. Din<br />
tensiunea Ui se obţine o tensiune stabilizată Uies. Valoarea tensiunii de<br />
ieşire este definită de valoarea tensiunii de amorsare a diodei zenner Dz ,<br />
notată cu Uz. Dioda zenner este o joncţiune PN invers polarizată, la care<br />
la o anumită valoare a tensiunii de polarizare inversă apare fenomenul de<br />
amorsare, după care tensiunea rămîne constantă pe dioda.Cu rezistenţa<br />
R se fixează un curent minim (iz min ) de amorsare a diodei.<br />
Stabilizatoarele de tensiune realizate cu o dioda zenner au o putere<br />
limitată. În cazul cînd se doreşte obţinerea unei puteri mai mari, se<br />
utilizează schema de mai sus, unde elementul regulator este tranzistorul<br />
T, la care tensiunea bazei se află la un potenţial stabilizat de diodă<br />
zenner. Elementul regulator fiind în serie cu sarcina, schema se numeşte<br />
“stabilizator serie”. Elementul serie, tranzistorul T, se dimensionează în<br />
mod corespunzător în funcţie de curentul de sarcină. Este echipat în<br />
mod curent cu un radiator, care asigură evacuarea puterii disipate din<br />
element, care are valoarea:<br />
Pd = Is(Ui−Uies)<br />
Valoarea tensiunii de ieşire va fi;<br />
Uies = Uz−0,7V (căderea de tensiune pe<br />
joncţiunea BE). Dacă se folosesc tranzistoare compuse (darlington), ca<br />
element regulator, această cădere de tensiune pe joncţiuni se multiplică<br />
cu numărul joncţiunilor.<br />
SOLUTIA :<br />
din analiza facută rezultă:<br />
RĂSPUNS CORECT: B<br />
ROMATSA DSNA ORADEA Atelierul PNA.<br />
ANALIZA PROBLEMEI :<br />
Întrebarea din figura de mai sus se referă la modul în care<br />
măsurăm frecvenţa unui emiţător cu un frecvenţmetru digital, la care<br />
tensiunea maximă la intrare este dată. Dacă se aplică o supratensiune la<br />
intrarea unui instrument de măsură, în cazul de faţă frecventmetru, la<br />
acesta pot apărea defecte catast<strong>ro</strong>fale la circuitul de intrare. Prin<br />
p<strong>ro</strong>blema se cere să judecăm, pentru o anumită putere ce tensiune de<br />
RF apare la intrarea instrumentului şi cum inerconectăm frecvenţmetrul ?<br />
Măsurătoarea se efectuează pe o sarcină artificială de 50Ω.<br />
Relaţia între putere , rezistenţă şi tensiune este dată de formula :<br />
2<br />
U<br />
P = U ⋅ I = ⇒ U 2 = P ⋅ R ⇒ U = P ⋅ R<br />
R<br />
dacă această tensiune este mai mare de cît U max , între instrumentul de<br />
măsură şi punctul de măsură se intercalează un atenuator (ATT) fix de o<br />
anumită valoare, care reduce tensiunea sub U max .<br />
Atenuarea pentru un raport de tensiune este dată de relaţia:<br />
u1<br />
AdB = 20log<br />
u2<br />
Datele p<strong>ro</strong>blemei: P=20W; Rs=50Ω; Umax = 5V<br />
U = P ⋅ R = 20 ⋅ 50 = 1000 ≈ 32V , >5V(Umax), deci trebuie redusă.<br />
AdB ( U)<br />
= −20log<br />
Umax<br />
U<br />
= −20log<br />
5<br />
32<br />
= −20<br />
⋅ 0,806 = −16,12dB<br />
Se alege un ATT de −20dB, care va reduce tensiunea de 10ori,<br />
deci la bornele frecvenţmetrului tensiunea va fi: 32:10 = 3,2V< 5V.<br />
RĂSPUNS CORECT: D<br />
ROMATSA DSNA ORADEA Atelierul PNA.