Metafizica igniforÄ la Lucian Blaga

More documents

Recommendations

Info

Eliberat de povara fizic`, imponderal si atemporal, creatorul face o întoarcere ontologic`, î[i vectorizeaz` întreaga sa fiin]` spre universalitatea etern vie: misterul. Îns` aceast` eliberare de redundan]a împov`r`toare a contingentului vine în urma unui sacrificiu asumat deliberat [i este condi]ia sine qua non a pasului transcenderii. El este angajat într-un alt mod ontologic, diferit de cel al organismelor vegetale sau animale. Modul lui de a fi în lume este „pentru mister [i revelare” si are caracter ignifor 17 . Rezultatul acestei muta]ii ontologice este crea]ia, fùrirea de universuri spirituale, „pl`smuirea culturii”. Încoronat cu diadema de foc a idealului ce-l mistuie 18 , poetul realizeaz` aceasta transgresare sau deplasare a con[tiin]ei pe planuri de verticalitate axiologic`. Este momentul de gra]ie al maieuticii discursului asupra esen]elor ultime ale existentei. Exodul 19 sau ie[irea din imediatul lumii este calea transpunerii „permanente în non-imediat, ca orizont ve[nic prezent” 20 . Pentru ca anabaza s` se realizeze în plenitudinea sa este necesar` existen]a negativului, catabaza, asta în virtutea faptului c` raiul este luminat de focurile iadului 21 . Pentru a fùri discursul estetic, poetul ignifor trebuie s`-[i lase mistuit` individualitatea, astfel deschizându-se toposului utopic al tuturor sensurilor universale. Combustiile interioare sunt adev`rate explozii care se exteriorizeaz` în metafore iluminatoare, astfel ceea ce era poten]ialitate se actualizeaz` primind o form`, un chip profilat din umbre si lumini. Dac` organismele biologice sunt „entelehiale”, purtându-[i scopul în sine, în autorealizare si autoconservare, fiin]a cultural`, spiritual`, este ecthelic`, î[i are finalitatea în afara sa, în crea]ia unui univers stilistic autentic uman. Poiesisul, fùrirea de lumi spirituale virtuale, este modul ontologic al omului, ghenesis sau reproducerea biologic` este modul ontologic al celorlalte emana]ii ale principiului centralit`]ii existentei. Marele Anonim este putere generatoare, „vulcanic`” 22 voin]` de crea]ie, dar în acela[i timp de decimare, sterilizare a tuturor existen]elor care pericliteaz` hegemonia sa. Fatalmente orice emana]ie este inferioara sursei care a aruncat-o în existen]`, omul fiind condamnat la o sisific` escaladare a pantei decaden]ei. Dac` Marele Anonim prefigureaz` actualizarea transcendent` a tuturor poten]ialit`]ilor, omul este doar un soi de hibrid 23 sterilizat. Hr`nindu-se cu surogatul absolutului, omul î[i actualizeaz` laten]ele demiurgice întotdeauna intr-un mod viciat. Ignisul 24 are caracter de omniprezen]` [i totodat` de prezentificare a fiin]elor în finitudinea lor mundan`. El este Logos iluminator care ritmeaz` efervescen]a firii prin matricea stilistic`, asemenea unei rânduieli intrinseci a existen]elor, instituindu-se ancestral, într-un ritm al timpului calitativ 25 . „Ard molcom lumân`rile” - f`r` pripeal`, dup` un tainic ritm cosmicizant. Sfera ignisului con]ine termeni a c`ror plenitudine semantica debordant` împinge gândul pân` pe muchia paradoxurilor. C`ldura, lumina, ro[ul ardent, sângele, fumul, dogoarea, fulgerele sau cenu[a, toate acestea reprezint` ipostaze sau consecin]e ale focului. Ele se transform` în semne indicatoare ce trimit spre centralitatea vulcanic` a existentei. R`spândite in cea mai mare parte în poeziile lui Blaga, în opera filosofic` acestea iau forma conceptelor ignifore (gândirea luciferica, magma incon[tientului, matricea stilistic`) pe care se ridica arhitectura sistemului metafizic. Blaga subliniaz` ca doar în dimensiunea metafizic` omul î[i g`se[te plenitudinea 26 , metafizica este „expresia si afirmarea ve[nic reînnoit` a unui mod existen]ial care ]ine constitutiv de fiin]a omeneasc`”. Poetul metafizician, posedat de angoasa cùt`rilor 27 , vâneaz` umbra indefinibil` a unui adev`r ultim, a unei axiome fundamentale ignifore de la care s` se poat` reconstrui metafizic lumea. Actul meditativ este un exerci]iu mental pe cont propriu. Expunerea lui, care nu este niciodat` una impersonala, descoper` o rela]ie intrinsec` \ntre adev`r [i metoda ob]inerii lui. Adev`rul este tot una cu drumul ajungerii la el, o experien]` iluminatoare sau metamorfozant`, experien]a luciferic`. Starea de gra]ie apolinic` a cunoa[terii paradisiace, cu atributele echilibrului, mul]umirii [i securit`]ii, este dep`[it` prin cunoa[terea luciferic`, deschizând drumul dramei subiectului cognitiv bântuit de incertitudini. En-staza devine ec-staz` intelectual` poten]ând misterul existen]ial. Ochii de foc ai b`trânului Pan, cople[i]i de lumina adev`rului metafizic ce i se reveleaz`, se \nchid pentru totdeauna.(„B`trânul zeu încremeni f`r` de grai /în noaptea cu c`deri de stele/[i tres`ri îndurerat.../pìanjenul s-a-ncre[tinat./A treia zi [i-a-nchis cosciugul ochilor de foc.//” Pìanjenul) Gnoseologia la Blaga este rezultatul unui e[ec reiterat. Cu cât sacrificiul ignifor al egoului creator este mai mare, cu atât mai impenetrabil devine principiul transcendent 28 . Misterele existen]iale, etern disimulate, niciodat` adecvat revelate, nu trec pragul cunoa[terii. Acesta, totu[i, se dovede[te a fi un prag magic, de 87
vreme ce metamorfozeaz` fiecare individualitate cognitiv` care se love[te de el. Cunoa[terea luciferic` este ignifor`, poten]ând densitatea întunericului cu pâlpâiri de lumânare. Cu fiecare pas gnoseologic orizontul misterului se extinde mai mult. „Evrica! - am g`sit adev`rul” - strig`t de bucurie al cunoa[terii paradisiace, se transform` într-o infinit`, „sacr`” 29 mirare metafizic`: misterul nu are limite! Adev`rul nu va putea fi niciodat` „consumat” prin aparatul conceptual sau liric si astfel î[i pierde pentru totdeauna caracterul de „absolut` veracitate”. Nu vom putea în]elege logica interna a transform`rii omului in fiin]` metaforizant`, capabil` de gesturi revelatoare, f`r` s` ne fi clarificat în prealabil semnifica]ia pe care o are Marele Anonim, importan]a muta]iei ontologice, a cenzurii transcendente [i a matricei stilistice. Cenzura transcendent` este instituit` ca un ciudat act de tandre]e al Marelui Anonim fa]` de existen]ele plurale si finite, care s-a pierde în neant odat` cu o posibil` descentralizare theogonic`. Centralitatea solar` a principiului existen]ei sus]ine dansul echilibrat al acestor entit`]i fragmentare prin cosmos [i-l îmbog`]e[te printr-o emana]ie continu`. Barierele cenzurii transcendente, parte integrant` a fiin]ei umane, sunt penetrabile doar prin des-fiin]are (moarte) 30 . Iubirea ciudata a Marelui Anonim pentru fiin]a creatural` se dezv`luie în refuzul darului cunoa[terii absolute 31 , care ar dezr`d`cina-o [i ar desfiin]a-o. Marele Anonim nu vrea s`-[i jertfeasc`32 creaturile printr-o periculoas` descentralizare a existen]ei, care ar duce la c`deri de stele 33 amintind de sfâr[itul apocaliptic. Con[tientizând infirmitatea sa primordial`, statutul de creatur` refuzat` de adev`r 34 , omul î[i descoper` destinul \n lume: crea]ia universurilor virtuale. Marele Anonim se dovede[te totu[i generos deoarece, îngr`dind cunoa[terea individuat`, o înzestreaz` cu energia dinamic` a dep`[irii de sine în fiecare moment al na[terii operei. Actul creator, reiterat la infinit, este mult mai mult decât o „neîntrerupt` si ira]ional` irup]ie de inedit” 35 . Este saltul calitativ al omului creator de la a exista pur [i simplu in lume, la a exista \ntru mister [i revelare 36 . Am putea spune c` actul creator, prin caracterul sau ignifor aduce un surplus calitativ lumii, încoroneaz` ghenesis-ul naturii cu aureola spiritului. Blaga vorbe[te despre substan]a vulcanic` a incon[tientului 37 , ca despre o magm` de un dinamism armonic a c`rui element formativ este stilul 38 . Congenital operei, stilul î[i fixeaz` fundamentul „greu ca sângele”, „dincolo de lumin`”, în dimensiunea misterioas` a incon[tientului. Matricea stilistica este întemeierea vivificant` a tuturor crea]iilor unui individ uman. Matricea stilistic`, complex al incon[tientului, î[i împline[te semnifica]ia în zona con[tiin]ei, prin transla]ia pe care o realizeaz` dintr-o dimensiune esen]ial` în alta fenomenal`. Modul ontologic al omului, ca fiin]` creatoare, nu se poate împlini decât în cadrul stilistic. Suntem „poseda]i” de stil, suntem integra]i în el, f`r` s` con[tientiz`m acest fapt. Actul reflexivit`]ii 39 asupra stilului necesit` o distan]are (adesea imposibil de realizat) fa]` de acesta. Intervalul creat astfel ne d` «r`gazul» necesar pentru a sesiza unitatea imanent` a pluralit`]ii operei . Ignisul este simbolul puterii absolute de a crea, îns` actul crea]iei presupune ni[te premise de care trebuie s` se ]in` seama. Dac` ar fi s` realiz`m o analogie între actul de crea]ie ignifor blagian [i procesul alchimic al fùririi pietrei filosofale, am putea descoperi numeroase echivalen]e. Orizontul spa]ial blagian ar putea fi reprezentat de spa]iul închis al cuptorului alchimic. Orizontul temporal al matricei stilistice [i-ar g`si echivalentul în durata temporal` necesar` procesului decant`rii reziduurilor [i a sublim`rii materiei care va deveni piatra filozofal`. Accentul axiologic ar fi comparabil suflului care a]â]` j`raticul. Anabasicul [i catabasicul ar putea fi simbolizate de c`tre fumul care are libertatea de a se mi[ca pe axa verticalit`]ii. N`zuin]a formativ` ar echivala tainei epistemice a fùrarului Hefaistos. Am realizat aceast` apropiere comparativ` între matricea stilistic` [i Athanor pentru a ilustra caracterul ignifor al categoriilor abisale. Complexul categoriilor incon[tientului are impact formativ asupra produselor spiritului uman, fie ele opere de art`, concep]ii metafizice si nu numai 40 . „Frontul creator uman in raport cu lumea nu e simplu (...) ci multiplu. Lumea noastr` se înfrupt` deci din spontaneitatea uman` cu o intensitate exponen]ial`” 41 . Discursul estetic, indiferent în ce substan]` material` se întrupeaz`, poart` stigmatul categoriilor abisale. Creatorul, fiin]` metaforizant`, încearc` [iretlicuri prometeice în tentativa sa de a se strecura in zone interzise de c`tre Marele Anonim. Fiecare încercare de a dep`[i cenzura transcendent` se soldeaz` îns` cu un magnific e[ec 42 , [i totu[i f`r` acest e[ec el nu s-ar putea constitui ca om 43 . Suferin]a acestei neîmpliniri este una fondatoare. Angoasa existen]ial` cap`t` expresie prin cromatica azurului arz`tor 44 , partea cea mai fierbinte a fl`c`rii sau prin purpuriul metafizic al sângelui hristic 45 . Fiin]a se zbate s`-[i dep`[easc` limitele, dincolo de baremul normalit`]ii, temperaturi extrem de ridicate sau coborâte sunt identice ca experien]`: aceea a durerii. Îns`, cum spune poetul, „Mai calde decât fiin]a noastr` sunt totdeauna r`nile”, „rana” 46 metafizic` a neputin]ei omului de a-[i revela sie[i misterele nefiind neap`rat o c`dere, ci momentul de maxim` intensitate a vie]ii, apogeul existen]ei sale, apropierea de transcendent. Adev`rul se profileaz` totdeauna pe fundalul durerii 47 vivificatoare. Poezia metafizic` a lui Blaga are o aur`, un câmp al luminii ce o împresoar`. Universul virtual i[i g`se[te fundamentul într-o ardere luminoas`. Devenind mijloc de prezentificare a spiritului, lumina cânt`, lumina este de[teapt`48 . Ideea are nevoie de materie pentru a se face inteligibil`, pentru a se actualiza [i deveni fenomenalitate, „v`rsându-[i puzderia” poten]ialit`]ilor pe cale de a fi actualizate. Chiar [i rùl este lumin`, de fapt o pseudo-lumin` care î[i reneg` condi]ia creatural`. „Dracul [i-a pus fosfor \n ochi: el nu vrea numai s` primeasc` lumina, el vrea s` [i dea .El accept`, dar tinde s` se reverse. El vrea cu alte cuvinte s` aib` mâinile libere. El nu vrea sa fie îndatorat luminii (Mâini libere). 88
Page 1: Metafizica ignifor` la Lucian Blaga
Page 5: Astfel ne este ardoarea/ Cât e în

Metafizica igniforÄ la Lucian Blaga

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

Metafizica igniforÄ la Lucian Blaga