Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

Formular cod: FIL423-002-03 Act.0 

Cod document: I-294.224.010-N0-002 Serie de modificare 

MEMORIU DE PREZENTARE 

Pag. 2 

Cuprins: Pag. 

1. DATE GENERALE .................................................................................................................... 6 

1.1 CADRU GENERAL ŞI DE REGLEMENTARE .............................................................................................................................. 6 

1.1.1 Scop ............................................................................................................................................................................... 6 

1.1.2 Obiectivele propuse ....................................................................................................................................................... 6 

1.1.3 Procedura de lucru ........................................................................................................................................................ 6 

1.1.4 Surse de informare ........................................................................................................................................................ 7 

1.1.5 Evaluarea impactului asupra mediului ........................................................................................................................ 7 

1.1.6 Cadrul legislativ ............................................................................................................................................................ 8 

1.2 INFORMAŢII GENERALE....................................................................................................................................................... 12 

1.2.1 Titular proiect .............................................................................................................................................................. 12 

1.2.2 Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului la acest studiu ......................... 12 

1.2.3 Denumire proiect ......................................................................................................................................................... 12 

1.2.4 Descriere proiect .......................................................................................................................................................... 12 

1.2.5 Durata etapei de funcţionare ...................................................................................................................................... 19 

1.2.6 Producţii anuale de energie, consumuri electrice pentru servicii proprii, consumuri anuale de combustibil ......... 19 

1.2.7 Materii prime, substanţe sau preparate chimice ........................................................................................................ 22 

1.2.8 Poluarea fizică şi biologică generată de activitate ..................................................................................................... 24 

1.2.9 Alternative studiate ...................................................................................................................................................... 25 

1.2.9.1. Scenariul recomandat de către elaborator ............................................................................................................. 26 

1.2.9.2. Avantajele scenariului recomandat ........................................................................................................................ 27 

1.2.10 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului ................................................................................. 27 

1.2.11 Utilizarea actuală a terenului. Infrastructura existentă. Valori naturale, istorice culturale, arheologice, arii 

protejate şi zone de protecţie sanitară. ................................................................................................................................. 32 

1.2.12 Documente existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului ............. 33 

1.2.13 Modalităţi propuse pentru conectare la infrastructura existentă ............................................................................ 33 

2. PROCESE TEHNOLOGICE .................................................................................................... 34 

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE ........................................................................................................................... 34 

2.1.1. Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere ............................................................................................................ 34 

2.1.1.7. Instalaţii tehnologice electrice ................................................................................................................................ 43 

2.1.1.8. Instalaţii de automatizare ....................................................................................................................................... 43 

2.1.1.9. Lucrări de arhitectură ............................................................................................................................................ 44 

2.1.1.10. Lucrări aferente construcţiilor ............................................................................................................................ 45 

2.1.1.11. Instalaţii aferente construcţiilor .......................................................................................................................... 46 

2.2. CONFORMARE CU CERINŢELE BAT BREF ....................................................................................................................... 47 

2.2.1. Procedee de reducere a emisiilor de SO 2 din gazele de ardere ................................................................................. 47 

2.2.3. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici disponibile .............................................. 58 

3. DEŞEURI ................................................................................................................................. 59 

Evidenţa modificărilor documentului: 

REPRODUCEREA, ÎMPRUMUTAREA SAU EXPUNEREA ACESTUI DOCUMENT, PRECUM ŞI TRANSMITEREA INFORMAŢIILOR CONŢINUTE ESTE 

PERMISĂ NUMAI ÎN CONDIŢIILE STIPULATE ÎN CONTRACT. UTILIZAREA EXTRACONTRACTUALĂ NECESITĂ ACORDUL SCRIS AL ISPE S.A.



Pag. 3 

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA 

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA........................... 62 

4.1. APA ..................................................................................................................................................................................... 62 

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ........................................................................................................ 63 

4.1.2. Alimentarea cu apă a centralei electrice ................................................................................................................... 71 

4.1.3. Managementul apelor uzate ...................................................................................................................................... 74 

4.1.4. Prognoza impactului .................................................................................................................................................. 75 

4.1.5. Impactul transfrontier ................................................................................................................................................ 75 

4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului ............................................................................................................................ 75 

4.2 AERUL .................................................................................................................................................................................. 76 

4.2.1 Date generale ............................................................................................................................................................... 76 

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi ...................................................................................................................................... 92 

4.2.3 Prognozarea impactului ........................................................................................................................................ 96 

4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................................................................... 105 

4.2.3 Hărţi şi desene la capitolul „Aer” ............................................................................................................................. 105 

4.3 SOLUL ................................................................................................................................................................................ 121 

4.3.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 121 

Relieful ............................................................................................................................................................................... 122 

Elemente de Geologie ......................................................................................................................................................... 122 

4.3.2 Surse de plouare a solurilor ...................................................................................................................................... 123 

4.3.2. Prognozarea impactului ........................................................................................................................................... 123 

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului .......................................................................................................................... 124 

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................................................................................... 126 

4.4.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 126 

4.4.2 Impactul prognozat ................................................................................................................................................... 126 

4.5 BIODIVERSITATEA ............................................................................................................................................................. 128 

4.5.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 128 

Flora ................................................................................................................................................................................... 130 

Fauna ................................................................................................................................................................................. 130 



4.5.4 Hărţi ........................................................................................................................................................................... 132 

4.6 PEISAJUL ............................................................................................................................................................................ 133 

4.6.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 133 



4.7 MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC .......................................................................................................................................... 134 

4.7.1 Date generale ............................................................................................................................................................. 134 


4.8 CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................................................... 136 

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................. 138 

Scenarii propuse ................................................................................................................................................................. 138 

5.2 ANALIZA COMPARATIVĂ MULTICRITERIALĂ A SCENARIILOR PROPUSE.......................................................................... 140 

5.3 PREZENTAREA OPŢIUNILOR ANALIZATE .......................................................................................................................... 142 

Avantajele scenariului recomandat ................................................................................................................................... 143 

Concluziile analizei scenariilor .......................................................................................................................................... 143 

6. MONITORIZAREA ................................................................................................................. 145 

6.1 MONITORIZAREA CALITĂŢILOR APELOR ......................................................................................................................... 146 

6.2 MONITORIZAREA EMISIILOR DE SUBSTANŢE POLUANTE ÎN GAZELE DE ARDERE ............................................................ 147 

7. SITUAŢII DE RISC ................................................................................................................ 149 

7.1 MANAGEMENTUL RISCURILOR TEHNICE/ TEHNOLOGICE ................................................................................................ 149 

7.1.1. Lista actelor normative aplicabile............................................................................................................................ 149 

7.1.2. Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire a acestora, pentru faza SF ........... 150 

7.2 MANAGEMENTUL RISCURILOR DE INCENDIU/EXPLOZIE .................................................................................................. 152 

7.2.1. Lista actelor normative aplicabile............................................................................................................................ 152



Pag. 4 

7.2.2. Prezentarea factorilor de risc de incendiu/ explozie şi a măsurilor de prevenire .................................................. 153 

8. PLANUL DE ÎNCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI ........................................................... 155 

8.1. ACTIVITĂŢILE PRELIMINARE PENTRU ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII: ................................................................................... 155 

8.2. ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII INSTALAŢIEI ............................................................................................................................ 155 

8.3. ACTIVITĂŢI DE CONSERVARE ........................................................................................................................................... 156 

8.4. ACTIVITĂŢI DE DEMONTARE UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE ................................................................................................. 156 

8.5. ACTIVITĂŢI DE DEZAFECTARE ......................................................................................................................................... 156 

8.6. ACTIVITĂŢI DE DEMOLARE .............................................................................................................................................. 156 

8.7. ACTIVITĂŢI DE CURĂŢARE ŞI ECOLOGIZARE A AMPLASAMENTULUI ............................................................................. 156 

9. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ......................................................................................... 158 

10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC ............................................................................. 159 

10.1. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII .............................................................................................................................................. 159 

10.1.1 Obiectivul proiectului .............................................................................................................................................. 159 

10.1.2 Entitatea care implementează proiectul ................................................................................................................. 159 

10.1.3 Descrierea proiectului ............................................................................................................................................. 159 

10.2. METODOLOGIILE UTILIZATE ÎN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ŞI, DACĂ EXISTĂ, INCERTITUDINI 

SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT ŞI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ............................................................................. 160 

10.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................................................................................................... 162 

10.4. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA ZONEI ÎN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ...................................................................... 163 

10.5. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU ....................................................................... 163 

11. CONCLUZII ......................................................................................................................... 164 

Anexe 

A. Certificat înregistrare ISPE pentru elaborare studii de impact asupra mediului................1 pag. 

B. Certificat de atestare a dreptului de proprietate................................................................3 pag. 

C. Principiul de funcţionare a al metodelor de desulfurare uscată....................................... 2 pag. 

D. Instalaţii de desulfurare semiuscate..................................................................................2 pag. 

E. Tipuri de absorbere pentru instalaţii de desulfurare umede............................................12 pag. 

Piese desenate 

Plan de încadrare în teritoriu, scara 1:5000, cod I-229.224.004-P1-001……………………..….A2 

Plan general , scara 1:2000, cod I-229.224.004-P1-002........................................................A3x4 

Schema de principiu a instalaţiei de desulfurare, cod I-229.224.004-N0-002............................A3



ABREVIERI 

Pag. 5 

AIM - Autorizaţia Integrată de Mediu 

AM - Autoritatea de Management 

ALPM - Agenţia Locală pentru Protecţia Mediului 

ANAR - Administraţia Naţională Apele Române 

ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 

ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei 

ARPM - Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului 

BREF-BAT - Documentul de Referinţă asupra celor mai Bune Tehnici Disponibile 

CA - Cazan de abur 

CE Rovinari Complex Energetic Rovinari 

CE - Comisia Europeană 

Gcal - Unitate de măsură a energiei tehnice; 1 Gcal = 1,163 MWt 

GES - Gaze cu efect de seră 

TA- Turbină cu abur 

IED (IPPC Recast) Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (IED) 

IMA - Instalaţie Mare de Ardere. O instalaţie de ardere este denumită „IMA” în 

cazul în care puterea termică nominală (consumul de combustibil nominal) 

este mai mare sau egal cu 50 MWt 

IPPC - Prevenirea şi controlul integrat al poluării 

ITG - Instalaţie cu turbină cu gaze 

MM - Ministerul Mediului 

MWt - MW termic = Unitate de măsură a energiei termice; 1 MWt = 0,86 Gcal 

NOx - Oxid de azot 

NTPA - Normativ Tehnic privind Protecţia Apelor 

OUG - Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului 

PEID - Polietilenă de înaltă densitate 

PIF - Punere în funcţiune 

PM - Pulberi (particule) 

PNAEE - Plan Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice 

PND - Planul Naţional de Dezvoltare 

RD - Reţea distribuţie 

RT - Reţea transport 

SACET - Sistem centralizat de alimentare cu energie termică 

SO2 - Dioxid de sulf 

UE - Uniunea Europeană 

VLE – Valoare Limită de Emisie


1. DATE GENERALE 


Pag. 6 

Lucrarea prezintă rezultatele “Studiului de evaluare a impactului asupra mediului”, 

obţinute în urma analizei efectuate asupra documentaţiilor puse la dispoziţie de către S.C. 

Complexul Energetic Rovinari S.A. privind proiectul de implementare a unei instalaţii de 

desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 5. 

1.1 Cadru general şi de reglementare 

1.1.1 Scop 

Realizarea evaluării impactului asupra mediului a fost solicitată în cadrul procedurii de 

emitere a Acordului de mediu derulată de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului 

Craiova, în conformitate cu Ordinul MMP nr. 135/2010. 

Raportul privind Studiul de evaluare a impactului a fost realizat conform metodologiei indicată în 

Ordinul MAPM nr. 863/2002, urmărind Îndrumarul privind Raportul la studiul de evaluare a 

impactului asupra mediului, întocmit de ARPM Craiova. 

1.1.2 Obiectivele propuse 

� Stabilirea modificărilor posibile, pozitive sau negative, care pot surveni în calitatea 

mediului prin promovarea proiectului; 

� Stabilirea nivelului de afectare a factorilor de mediu, a sănătăţii populaţiei şi a riscului 

declanşării unor accidente sau avarii cu un impact major asupra mediului; 

� Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare, privind protecţia 

mediului; 

� Stabilirea măsurilor care trebuie luate pentru a se asigura protecţia mediului pe parcursul 

derulării proiectului. 

Activitatea va fi analizată atât pentru etapa de construire, cât şi pentru cea de funcţionare. 

1.1.3 Procedura de lucru 

� interviuri şi discuţii cu persoane autorizate din cadrul societăţii; 

� analiza documentelor referitoare la obiectiv, planuri de amplasare; 

� prezentarea circumstanţele în care urmează să fie efectuată construirea obiectivului; 

� prezentarea procesele tehnologice şi operaţiile implicate în funcţionare; 

� analiza nivelului consumului de utilităţi pentru cele două etape; 

� prezentarea modului de rezolvare a captărilor, neutralizării şi evacuării de substanţe 

poluante;



� prezentarea prevederi legale referitoare la managementul deşeurilor; 

Pag. 7 

Rezultatele studiului de evaluare a impactului asupra mediului sunt prezentate sub forma 

unui Raport, al cărui conţinut respectă prevederile Ordinului nr. 863/2002. 

1.1.4 Surse de informare 

Evaluarea impactului asupra mediului a avut ca suport următoarele surse: 

� analiza documentelor privind amplasamentul, lucrările executate şi cele propuse; 

� hărţi, documentaţii, studii, avize şi autorizaţii puse la dispoziţie de titular; 

� documentare şi evaluare în teren. 

1.1.5 Evaluarea impactului asupra mediului 

Directiva 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private 

asupra mediului, modificată de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva 2003/35/CE, Directiva de 

Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM), impune realizarea de către autorităţile competente 

a unei evaluări a anumitor proiecte cu efect asupra mediului. Conform directivei, iniţiatorul 

proiectului, fie industrial, agricol sau de infrastructură, trebuie să furnizeze informaţii detaliate cu 

privire la posibilele consecinţe ale proiectului asupra factorilor de mediu. Decizia autorităţii 

publice de autorizare sau nu a proiectului trebuie să aibă în vedere evaluarea beneficiilor 

economice, sociale şi a altor avantaje ale proiectului comparativ cu consecinţele de mediu. În 

acord cu Convenţia Naţiunilor Unite privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea 

deciziei şi accesul la justiţie în problemele de mediu (Convenţia de la Aarhus), publicul poate 

participa la elaborarea standardelor de mediu pentru deşeuri, calitatea aerului şi protecţia apei. 

EIM este o procedură prin care se evaluează impactul asupra mediului şi prin care 

potenţialele efecte negative asupra mediului sunt diminuate sau eliminate, dacă este posibil. EIM 

reprezintă un proces organizat de culegere a informaţiilor utilizate pentru a identifica şi înţelege 

efectele proiectelor propuse asupra mediului înconjurator (aer, apă, sol, faună, vegetaţie etc.) cât 

şi asupra mediului social şi economic al populaţiei potenţial afectate. 

Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiţie încă din 

primele etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilelor 

efecte negative asupra mediului. Astfel, se pot stabili măsuri de minimizare a acestor efecte 

înainte de a deveni ireversibile. 

Evaluarea impactului de mediului se va desfăşura conform Ordinului MMP nr.135/2010 

privind aprobarea Procedurii de evaluare a impactului şi de emitere a acordului de mediu, scopul 

acesteia fiind identificarea şi cuantificarea impactului asupra mediului produs de 

implememntarea unei instalaţii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul energetic nr. 

5 în scopul conformării cu legislaţia de mediu.



Pag. 8 

De asemenea, conform ″Ordonanţei de urgenţă nr. 152/2005 privind prevenirea şi 

controlul integrat al poluării - Anexa nr. 1, Industrii energetice, punctul 1.1 - Instalaţii de 

ardere cu o putere termică nominală mai mare de 50 MW, pentru activitatea care se va 

desfăşura, este obligatorie întocmirea documentaţiei în vederea obţinerii autorizaţiei integrate de 

mediu. 

Necesitatea studierii şi evaluării impactului activităţii asupra mediului, este justificată prin 

următoarele argumente: 

� iniţierea din timp a unor acţiuni preventive care să reducă efectele negative care ar putea 

fi generate de activitatea respectivă; 

� evaluarea obiectivă a posibilităţilor de apariţie a efectelor nedorite asupra mediului şi 

sănătăţii populaţiei, datorate activităţii, în vederea selectării strategiei într-o perspectivă 

sistematică. 

Evaluarea impactului asupra mediului urmăreşte investigarea efectelor complexe ce 

rezultă din impactul activităţii care urmează a fi promovată, fie asupra mediului şi factorului uman 

în general, fie asupra factorului social, economic, politic, pe baza cărora se formulează o gamă 

largă de acţiuni şi măsuri, menite să contracareze efectele negative şi să le dezvolte pe cele 

pozitive, prin: 

� modul de amplasare a obiectivului în mediu, de încadrare în planurile şi schemele de 

amenajare, de valorificare a resurselor existente în zonă; 

� posibile modificări pozitive sau negative care pot interveni în calitatea factorilor de mediu 

prin promovarea proiectului sau a activităţii; 

� nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii populaţiei şi nivelul de risc al 

declanşării unor accidente sau avarii cu impact asupra mediului / populaţiei; 

� modul de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului; 

� măsuri care pot fi luate pentru protecţia mediului. 

Raportul la studiul de evaluare a impactului a fost întocmit în conformitate cu legislaţia în 

vigoare, normele, normativele şi standardele specifice. 

1.1.6 Cadrul legislativ 

Dezvoltarea durabilă este, generic, un obiectiv cheie al politicilor Comunităţii Europene 

care are ca scop îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pe Pământ atât pentru generaţiile 

prezente cât şi pentru cele viitoare, prin combaterea exploatării abuzive a resurselor naturale şi a 

oamenilor, bazându-se pe principii democratice, solidaritate, respectarea legislaţiei şi a 

drepturilor fundamentale ca libertatea şi egalitatea de şanse.



Pag. 9 

În domeniul mediului, dezvoltarea durabilă urmăreşte prevenirea şi reducerea poluării şi 

promovează producţia şi consumul sustenabil, ţinând cont de caracterul limitat al resurselor 

naturale în vederea decuplării creşterii economice de degradarea mediului înconjurător. Astfel, 

pentru a fi sustenabilă, creşterea trebuie decuplată de impactul negativ asupra mediului şi 

trebuie să se bazeze pe un model sustenabil al producţiei şi consumului. 

Politica de mediu are legături strânse cu politica energetică, în măsura în care 

producerea şi utilizarea energiei este printre principalele surse de poluare a aerului (prin arderea 

combustibililor) şi apei (prin deversarea apelor de răcire şi a substanţelor poluante rezultate din 

rafinării şi centrale nucleare). Este evident faptul că, politica de utilizare raţională a energiei şi 

încurajarea energiei nepoluante este prima şi cea mai importantă din domeniul protecţiei 

mediului. Pachetul energie-schimbări climatice, adoptat de Consiliul şi Parlamentul European în 

decembrie 2008, dovedeşte recunoaşterea la nivel european a faptului că multe probleme de 

mediu pot fi rezolvate prin măsuri în domeniul energetic. 

În calitate de Stat Membru al Uniunii Europene, România trebuie să includă între 

priorităţile sale alinierea la standardele Uniunii Europene de protecţie a mediului. Acest proces 

reprezintă una dintre cele mai mari provocări şi implică mari eforturi în două direcţii prioritare: 

� armonizarea legislaţiei româneşti cu acquis-ul Uniunii Europene în acest sector; 

� reforma instituţională, care necesită dezvoltarea unui mecanism instituţional capabil să 

aplice şi să monitorizeze punerea în aplicare a legislaţiei adoptate. 

În România, cadrul legislativ pentru protecţia mediului trebuie să fie în permanenţă 

îmbunătăţit, astfel încât să ţină pasul cu directivele europene şi alte reglementări internaţionale 

în vigoare. 

Legislaţia românească permite referiri la legislaţia europeană mai ales pentru proiecte 

finanţate cu fonduri europene, cu excepţia situaţiei în care legea românească pentru protecţia 

mediului este mai restrictivă decât cea europeană. 

Principalele directive europene ce trebuie respectate: 

� Directiva Consiliului 85/337/CEE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi 

private asupra mediului, modificată de: Directiva Consiliului 97/11/CE Directiva 

2003/35/CE 

� Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; 

� Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru 

Europa; 

� Directiva 2001/80/CE privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanţi 

provenind de la instalaţiile de ardere de dimensiuni mari („Directiva LCP”); 

� Directiva 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie NOx, SO2, NH3, COV; 

� Directiva 2000/60/CE de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, 

modificată de Directivele 2008/32/CE, 2008/105/CE şi 2009/31/CE şi de Decizia 

2455/2001/CE;



Pag. 10 

� Directiva nr. 91/271/CEE privind tratarea apelor urbane reziduale amendată de Directiva 

98/15/CE şi de Regulamentul (CE) nr. 1882/2003; 

� Directiva 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor (Directiva cadru); 

� Directiva 2006/12/CE privind deşeurile (abrogă Directiva 75/442/CEE), modificată de 

Directivele 2008/98/CE şi 2009/31/CE (se abrogă de la 12.12.2010); 

� Directiva 2002/49/ CE privind managementul şi reducerea zgomotului ambiental; 

� Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi florei sălbatice) 

� Directiva 79/409/CEE referitoare la conservarea păsărilor sălbatice); 

� Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (IED), care se va aplica pentru Instalaţiile 

Mari de Ardere, cu puterea termică mai mare de 50 MWt. 

Principalele legi româneşti privind protecţia mediului care trebuie respectate sunt: 

� Ordonanţa de urgenţă nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de 

urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului care abrogă Legea Protecţiei 

Mediului, nr. 137/1995 aprobată cu modificări şi completări prin Legea 265/2006; 

� Legea Protecţiei Atmosferei nr. 655/2001 care urmăreşte prevenirea, eliminarea, limitarea 

deteriorării şi ameliorarea calităţii atmosferei, în scopul evitării efectelor negative asupra 

sănătăţii omului şi mediului, asigurându-se alinierea la normele juridice internaţionale şi la 

reglementările Uniunii Europene; 

� Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al 

poluării şi Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 

152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării; 

� HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra 

mediului; 

� HG nr. 440/2010 (reprezintă transpunerea Directivei 2001/80/EC) privind stabilirea unor 

măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de 

ardere, principala reglementare care guvernează sectorul producerii energiei, privind 

limitarea emisiilor de poluanţi (SO2, NOx şi pulberi) în aer de la centrale mari, cu puterea 

termică egală sau mai mare de 50 MWt, pentru orice tip de combustibil (solid, lichid sau 

gazos); 

� Ordin MAPM nr. 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită, 

a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxid de 

azot şi oxizi de azot, pulberi în suspensie (PM10 şi PM 2,5), plumb, benzen, monoxid de 

carbon şi ozon în aerul înconjurător, modificat şi completat de Ordinul nr. 27/2007 pentru 

modificarea şi completarea unor ordine, care transpun acquis-ul comunitar de mediu;



Pag. 11 

� Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările din Legea nr. 310/2004 şi 

Legea nr. 112/2006, care urmăreşte conservarea, dezvoltarea şi protecţia resurselor de 

apă, precum şi protecţia împotriva oricărei forme de poluare şi de modificare a 

caracteristicilor apelor de suprafaţă şi subterane; 

� HG nr. 188/2002, cu modificările şi completările din HG nr. 352/2005, pentru aprobarea 

unor norme privind condiţiile de descărcare în mediu acvatic a apelor uzate şi HG nr. 

210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul 

comunitar în domeniul protecţiei mediului; 

� OUG nr. 78/2000, aprobată prin Legea nr. 426/2001, privind regimul deşeurilor, modificată 

şi completată prin OUG nr.61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. 

� HG nr. 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deşeurilor, completată prin HG nr. 

210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care transpun acquis-ul 

comunitar în domeniul protecţiei mediului; 

� HG nr. 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând 

deşeurile, inclusiv periculoase modificată şi completată de HG nr. 210/2007 pentru 

modificarea şi completarea unor acte normative, care transpun acquis-ul comunitar în 

domeniul protecţiei mediului; 

� HG nr. 235/2007 – privind gestionarea uleiurilor uzate; 

� Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006 şi Normele generale de Protecţia 

muncii; 

� STAS nr. 10009/1988 – Acustică urbană; 

� Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; 

� Ordin nr. MMP nr.135/2010 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra 

mediului şi de emitere a acordului de mediu; 

� Ordin MAPM nr. 863/2002 pentru aprobarea ghidurilor aplicabile procedurii cadru de 

evaluare a impactului asupra mediului;


1.2 Informaţii generale 

1.2.1 Titular proiect 


SC Complexul Energetic Rovinari SA 

Adresa: Str. Energeticianului, nr.25, Rovinari, judetul Gorj 

Persoana de contact: 

Nume şi Prenume: Tudorescu Vasile 

Telefon: 0253 372 556 

Fax: 0253 371 590 

Pag. 12 

1.2.2 Elaborator al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al 

raportului la acest studiu 

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice, SC ISPE SA –Bucureşti Divizia 

Energie & Mediu – Secţia Ingineria Mediului 

Adresa: B-dul. Lacul Tei , nr. 1-3, CP 30-33, cod 020371, Bucureşti 

Persoana contact: 

� Nume şi prenume: Claudia Tomescu, Şef Colectiv SCHIMBĂRI CLIMATICE 

� Telefon: 021 206 13 28 

� Fax: 021 210 34 40 

S.C. ISPE S.A. Bucureşti este autorizat să elaboreze studii pentru protecţia mediului, fiind 

înregistrat în Registrul Naţional al Elaboratorilor de Studii pentru Protecţia Mediului, la poziţia 38, 

Certificatul de înregistrare este prezentat în Anexa A. 

1.2.3 Denumire proiect 

Implementarea unei instalaţii de desulfurare umedă a gazelor de ardere la blocul 

energetic nr. 5 în scopul conformării cu legislaţia de mediu. 

1.2.4 Descriere proiect 

CE Rovinari este o centrală de condensaţie concepută ca o centrală de bază a Sistemului 

Energetic Naţional şi a fost realizată în două etape: 

- etapa I – cu o putere instalată de 400 MW, formată din blocurile energetice nr. 1 şi 2, puse în 

funcţiune în perioada 1972÷1973; 

- etapa a II-a – proiectată pentru a avea în final o putere instalată de 1320 MW, formată din 

blocurile energetice nr. 3, 4, 5 şi 6, puse în funcţiune în perioada 1976÷1979. 

În prezent blocurile energetice nr. 1 şi 2 sunt în curs de demontare şi dezafectare. 

Blocul energetic de 330 MW nr. 5 este prevăzut cu următoarele echipamente:



Pag. 13 

� 1 cazan de abur de 1035 t/h, tip Benson, cu străbatere forţată, cu un singur drum de gaze 

(cazan turn); 

� 1 turbină de 330 MW, tip FIC, cu condensaţie; 

� 1 generator electric de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz; 

� 1 transformator de 400 MVA, 24/400 kV. 

Pentru realizarea instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 din cadrul CE 

Rovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai 

bune tehnici disponibile BAT (Best Available Technique), astfel încât să se obţină valoarea limită 

de emisie /eficienţa de desulfurare pentru bioxid de sulf impusă de legislaţia în vigoare. 

Determinarea soluţiei optime privind metoda de desulfurare a gazelor de ardere pentru 

blocul energetic nr. 5 din cadrul C.E.Rovinari, s-a realizat în anul 2003, printr-un Studiu de 

soluţie privind implementarea de instalaţii de desulfurare la toate cele patru blocuri ale 

termocentralei Rovinari elaborat de SC ISPE SA. Metodele de desulfurare comparate au fost 

dintre cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă de 

referinţe, cu aplicare în centralele electrice funcţionând cu combustibil solid. 

Rezultatele analizei comparative a metodelor de desulfurare au pus în evidenţă faptul că 

Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca reactiv 

calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5. 

Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă 

de spălare a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru reducerea 

emisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui. 

Piatra de calcar este utilizată ca reactiv datorită preţului mai mic decât cel al altor reactivi 

şi pentru că se găseşte în cantităţi mari în majoritatea ţărilor. 

Gazele de ardere preluate după instalaţia de desprăfuire intră în absorber, unde oxizii de 

sulf sunt reţinuţi prin contactul direct cu o suspensie de calcar (apă + pulbere ce calcar). Gazele 

de ardere curate trec prin nişte separatoare de picături şi sunt evacuate în atmosferă printr-un 

coş de fum nou. 

Produsul de reacţie rezultat este extras din absorber şi este evacuat în amestec cu zgura 

şi cenuşa laun depozit nou numit Gârla. 

Principalele avantaje ale acestei metode de reducere a emisiilor de SO2 sunt: 

� reactivul (absorbantul) calcar, nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şi 

manipulat, ieftin şi se găseşte din abundenţă; 

� procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară; 

� procesul nu provoacă poluare secundară; 

� produsul secundar gipsul este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreună cu 

zgura şi cenuşa;



Pag. 14 

� produsul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material de 

construcţie şi/sau fabricarea panourilor de gips-carton; 

� costurile de exploatare sunt relativ reduse. 

Aşadar, deşi, costurile iniţiale privind investiţia sunt mai mari în cazul variantei propuse, 

costurile de exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pe 

perioada de funcţionare a instalaţiei. 

1.2.4.1. Descrierea sistemului actual de producere a energiei electrice 

În scopul determinării stării tehnice a echipamentelor principale şi auxiliare aferente 

blocului nr. 5 din cadrul C.E. Rovinari şi a determinării duratei de viaţă restante, au fost întocmite 

de către S.C. ICPET TURBO S.A, Bucureşti, respectiv S.C. ICPET- GA S.A. următoarele 

documentaţii: 

� „Expertiza tehnică de atestare a duratei de viaţă (15 ani sau 100.000 ore de funcţionare) 

pentru turboagregatele S.C. C.E. Rovinari” 

� „Expertiza tehnică de atestare a duratei de viaţă (15 ani sau 100.000 ore de funcţionare) a 

blocului 5 – Cazan 1035 t/h lignit nr. 5 – S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A.” 

În cadrul acestor documentaţii sunt menţionate atât lucrările de mentenanţă realizate 

până în prezent, cât şi lucrările de mentenanţă şi de modernizare avute în vedere pentru 

următoarea perioadă. 

Pentru a se asigura continuarea funcţionării blocului energetic nr.5 în condiţii de siguranţă 

şi cu încadrarea în prevederile legislatiei de protecţie a mediului vor fi modernizate 

echipamentele care compun acest bloc: cazan, turbină, generator electric. 

sunt: 

Obiectivele avute în vedere pentru a fi atinse în urma finalizării lucrărilor de modernizare 

� Creşterea disponibilităţii de timp si energie; 

� Prelungirea duratei de funcţionare a blocului; 

� Îmbunătăţirea parametrilor tehnico-economici; 

� Îmbunătăţirea condiţiilor de mediu; 

� Introducerea unor sisteme moderne de automatizare, reglare si control; 

� Implementarea susţinută a lucrărilor de mentenanţă predictivă. 

1.2.4.2. Descrierea investiţiei propuse 


Rovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai



Pag. 15 



Analizând metodele de reţinere a SO2 din gazele de ardere utilizate pe plan mondial şi 

ţinând cont de prevederile legislaţiei de mediu, instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere va fi 

de tip umed, utilizând ca substanţă absorbantă calcarul şi rezultând ca produs secundar din 

procesul de reţinere a bioxidului de sulf, gipsul. 

Gazele de ardere cu o concentraţie medie de SO2 de 5.752 mg/Nm 3 , corespunzătoare 

unui conţinut mediu de sulf în cărbune de 1,0% intră într-un absorber de tip turn unde sunt 

spălate cu ajutorul unui sistemul de pulverizare a suspensiei de calcar. Gazele cu concentraţia 

de SO2 redusă prin procesul chimic de absorţie sunt apoi evacuate prin partea superioară a 

absorberului prin coşul de fum umed care are o înălţime de 120,0 m de la nivelul solului, înălţime 

necesară asigurării unei dispersii adecvate a gazelor de ardere în atmosferă, astfel încât să se 

respecte legislaţia de mediu privind stabilirea valorilor limită ale substanţelor poluante în aerul 

înconjurător (Ordin al MAPM nr. 592/2002 ). 

Substanţa absorbantă sub formă de pulbere va fi adusă de la furnizor la CE Rovinari prin 

mijloace auto, camioane speciale şi descărcată pneumatic la un siloz de calcar. De aici praful de 

calcar este trimis la un rezervor pentru prepararea suspensiei, prevăzut cu un agitator pentru a 

menţine concentraţia. 

Suspensia de calcar va avea o concentraţie masică de 20 ÷30%, în funcţie de conţinutul 

de SO2 din gazele de ardere, care urmează să fie tratate. Din rezervor, suspensia de calcar este 

trimisă la absorber cu ajutorul unei pompei. 

În urma procesului de reţinere a bioxidului de sulf în absorber rezultă un produs secundarşlamul 

de gipsul, într-o concentraţie de 30 %. 

Şlamul de gips rezultat în urma desulfurării va fi transportat hidraulic de la absorber la 

instalaţia de evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens. De aici, amestecul zgură-cenuşă-gips va fi 

evacuat la depozitul de zgură şi cenuşă al centralei electrice. 

În momentul existenţei posibilităţii de valorificare a gipsului către companii din industria 

cimentului sau de materiale de construcţii, şlamul de gips va fi deshidratat într-o instalaţie de 

uscare, pentru care s-a prevăzut un loc de amplasare. 

Alimentarea cu energie electrică se va realiza printr-un nou transformator conectat la 

blocul energetic corespunzător. Furnizarea energiei electrice la sistemele de control şi la alte 

echipamente de joasă tensiune se va face din staţia existentă de 6 kV aferentă blocului 

energetic. Serviciile proprii se vor alimenta de la aceeaşi staţie de 6 kV. 

Fiecare IDG este prevăzută cu un DCS, (Sistem de control distributiv). Automatizarea şi 

monitorizarea va fi corelată cu sistemele de control ale blocuriloe energetice. 

Instalaţia de desulfurare va avea propria cameră de comandă, care va fi conectată cu 

camera de comandă a blocului respectiv. În timpul funcţionării normale, IDG va fi supravegheată 

din camera de control a blocului corespunzător.



Pag. 16 

Clădirile şi alte spaţii necesare aferente instalaţiilor de desulfurare sunt prevăzute cu 

sisteme de încălzire, ventilaţie şi climatizare. 

Majoritatea echipamentelor (pompele, compresoarele, ventilatoarele, etc.) vor fi montate 

în construcţii închise, de asemenea şi gospodăriile de calcar şi de gips (descărcarea sau 

încărcarea, pompele, etc.). 

Etapa de construcţie 

Suprafaţa ocupată de incinta CE Rovinari, conform Certificatului de atestare a dreptului de 

proprietate asupra terenului, Seria MO3, nr. 10908 din 2008 (prezentat în Anexa B) este de 

826555,84 m 2 . 

Durata totală de realizare a investiţiei este de 24 luni. Aceastã duratã include, atât 

lucrãrile propriu-zise, cât şi perioada necesarã pentru elaborarea şi avizarea documentaţiilor. 

În aceastã perioadã se vor executa lucrările de montaj la absorber, la coş de fum nou, 

aferente cazanului de abur de la blocul energetic nr. 5 şi a utilităţilor aferente: instalaţia de 

alimentare cu calcar pulbere, silozul de calcar, instalaţia de preparare a suspensiei de calcar, 

instalaţia de deshidratare a gipsului 1:1 şi a echipamentelor electrice şi de automatizare 

aferente. 

Racordarea cazanului de abur aferent blocului energetic nr. 5 la absorber după realizarea 

IDG se face pe perioada anului respectiv înainte de PIF (anul 2) şi durează 3 luni. Oprirea totală 

a blocului energetic nr. 5 în această perioadă este necesară datorită configuraţiei actuale a 

canalelor de gaze de ardere la intrarea în coşul de fum existent. 

Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere aferentă blocul energetic nr. 5 din CE 

Rovinari se realizează prin executarea următoarelor lucrări de construcţii-montaj: 

- lucrări pregătitoare pentru începerea execuţiei (organizarea de şantier, eliberarea 

amplasamentului, etc.); 

- lucrări de amenajare a punctului de descărcare calcar din mijloace auto (drumuri şi 

platforme, siloz de calcar pulbere, etc.); 

- lucrări de construcţii, arhitectură şi instalaţii aferente construcţiilor pentru instalaţia de 

desulfurare a gazelor de ardere, staţia de pompe recirculare absorber, staţia de hidrocicloane şi 

celelalte instalaţii auxiliare; 

- livrări de componente, echipamente şi materiale; 

- lucrări de montaj echipamente tehnologice mecanice; 

- lucrări de montaj instalaţii electrice şi de automatizare, măsuri, control şi protecţii; 

- lucrări de revizii tehnice, controale, verificări şi probe de punere în funcţiune. 

Lucrările incluse în prezenta investiţie se desfăşoară exclusiv în incinta aflată în 

administraţia S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. 

Instalaţia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 va fi amplasată în locul stivei 

nr.1 de cărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocurilor



Pag. 17 

energetice nr. 3 – 6, la circa 140 m de aceasta. În această zonă sunt în execuţie instalaţiile de 

desulfurare aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6. 

Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere este formată din următoarele instalaţii 

componente: 

- Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere; 

- Instalaţia de absorbţie a SO2 propriu-zisă; 

- Instalaţia de depozitare şi preparare a absorbantului, suspensia de calcar; 

- Instalaţia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbţie a SO2; 

Schema de principiu a instalaţiei de desulfurare este prezentată în planul, 

cod I-294.224.004-N0-002 

La noile clădiri şi instalaţii, care se vor realiza pentru instalaţia de desulfurare a blocului 

energetic nr. 5, se va asigura accesul rutier şi pietonal prin racorduri noi din drumurile existente 

în zona de amplasare. 

În planul general I-294.224.004-P1-002, anexat lucrării, sunt figurate traseele principale 

ale reţelelor tehnologice şi de utilităţi supraterane şi subterane aferente instalaţiei de desulfurare 

a blocului energetic nr.5. 

Etapa de funcţionare 

Una din condiţiile principale pentru funcţionarea blocurilor energetice în condensaţie, pe 

cărbune, o reprezintă încadrarea acestora în condiţiile impuse de Directiva 2001/80/EC cu privire 

la limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţiile mari de ardere şi de 

Directiva 96/61/EC pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării. 

În Planul de implementare pentru Directiva 2001/80/EC, se prevede pentru blocul 

energetic nr. 5 din CE Rovinari ca termen de conformare la valorile limită de emisie de SO2 în 

gazele de ardere, data de 31.12.2011. 

Valorile limită de emisie în funcţie de combustibilul utilizat sunt următoarele: 

- 100 % lignit 400 mg/ Nm 3 ; 

- 92 % lignit şi 8 % păcură 400 mg/ Nm 3 ; 

- 92 % lignit şi 8 % gaz natural 385 mg/ Nm 3 . 

Estimarea emisiei de bioxid de sulf din gazele de ardere aferente cazanelor de abur de 

1035 t/h s-a realizat în conformitate cu PE 1001/1994 – “Metodologia operativă de evaluare a 

emisiilor de SO2, NOx, pulberi (cenuşă zburătoare) şi CO2 din centrale termice şi termoelectrice”. 

Premisele care au stat la baza evaluării emisiilor de bioxid de sulf sunt: 

- combustibilul utilizat;



- consumul de combustibil la sarcină nominală a cazanului de abur de 1035 t/h; 

- conţinutul de sulf al combustibilului utilizat. 

Pag. 18 

Valorile rezultate din calculul estimativ, ale emisiei de bioxid de sulf (mg/Nm 3 ) în actualele 

condiţii de funcţionare ale cazanelor de abur aferente blocului energetic nr. 5 sunt: 

Combustibil 

Conţinut de sulf (%) 

0,5 

1,0 

Lignit + păcură 3005 5752 

Lignit + gaze naturale 2720 5443 

Valorile măsurate ale emisiei de bioxid de sulf în gazele de ardere ale blocului energetic 

nr. 5 sunt cuprinse între 3500 ÷ 6500 mg/Nm 3 , şi chiar valori accidentale mai mari. 

Aceasta depăşeşte de circa 8 ÷ 16 ori VLE prevăzut pentru instalaţii mari de ardere de 

tipul I, care funcţionează cu combustibil solid. 

HG nr. 440/2010, (transpunerea Directivei 2001/80/EC) stabileşte pentru instalaţii mari de 

ardere de tipul I, care funcţionează pe combustibil solid valoarea limită de emisie (VLE), pentru 

bioxidul de sulf, de 400 mg/Nm 3 , atunci când se utilizează 100 % combustibil solid, lignit şi 

combustibil mixt compus din 92% lignit şi 8% păcură, respectiv 385 mg/Nm 3 atunci când se 

utilizează combustibil mixt compus din 92 % lignit şi 8 % gaz natural. 

Instalaţia de desulfurare va reduce emisia de SO2, până la valoarea de 200 mg/Nm 3 

atunci când combustibilul utilizat este 100 % lignit sau 92% lignit şi 8% păcură, respectiv până la 

valoarea de 186,8 mg/Nm 3 atunci când se utilizează 92% lignit şi 8% gaze naturale, venind astfel 

în întâmpinarea cerinţelor de mediu, care apar în Directiva 2010/75/EU privind emisiile 

industriale (Directiva IED). Totodată concentraţiile de SO2 momentane şi de durată în aer la nivel 

respirator vor avea valori mai mici decât cele prevăzute de legislaţia de mediu, Ordinul MAPPM 

nr. 592 / 2002. 

Realizarea instalaţiei de desulfurare va permite funcţionarea blocului energetic nr. 5 

pentru o perioadă de minim 100.000 de ore funcţionare (minim 15 ani) cu condiţia să se acorde 

o atenţie deosebită respectării tuturor cerinţelor în exploatare şi întreţinere. 

Etapa de închidere 

La luarea deciziei de închidere a activităţii desfăşurate în centrala electrică sau la 

dezafectarea blocului energetic nr. 5 se va avea în vedere derularea următoarelor activităţi: 

1. Activităţi preliminare pentru pregătirea instalaţiilor şi echipamentelor; 

2. Încetarea activităţii de producere a energiei electrice; 

3. Activităţi de conservare a unor echipamente;



Pag. 19 

4. Activităţi de demontare utilaje şi echipamente din cadrul centralei care pot fi 

valorificate; 

5. Activităţi de dezafectare; 

6. Activităţi de demolare; 

7. Activităţi de curăţare şi ecologizare a amplasamentului. 

1.2.5 Durata etapei de funcţionare 

Documentaţiile tehnice întocmite de către S.C. ICPET TURBO S.A, Bucureşti, respectiv 

S.C. ICPET- GA S.A. au concluzionat că blocul energetic nr. 5 are capacitatea de a funcţiona în 

condiţii de siguranţă şi eficienţă pentru o perioadă de minim 100.000 ore de funcţionare (minim 

15 ani), cu condiţia să se acorde o atenţie deosebită respectării tuturor cerinţelor în exploatare şi 

întreţinere. 

Prin urmare durata de viaţă considerată pentru instalaţia de desulfurare este aceeaşi cu a 

blocului energetic nr.5, respectiv de 15 ani. 

1.2.6 Producţii anuale de energie, consumuri electrice pentru servicii proprii, 

consumuri anuale de combustibil 

Evoluţia performanţelor realizate de blocul energetic nr. 5 în ultimii 5 ani, conform datelor 

de exploatare puse la dispoziţie de C.E. Rovinari, este prezentată în tabelul următor:



Date tehnice U.M. 

Anul 

2005 

Anul 

2006 

Anul 

2007 

Anul 

2008 

Pag. 20 

Puterea electrica maxima 330 330 330 330 330 

Puterea electrica medie (la timpul de functionare) MW 274 288 275 270 252 

Durata anuala de functionare ore 6428 4762 6971 7643 6440 

Timp de stationare in rezerva ore 1205 27 445 301 1156 

Timp de stationare in reparatii planificate ore 0 1454 207 0 0 

Timp de stationare in reparatii accidentale ore 1127 2516 1137 839 1164 

Energia electrica produsa, din care: MWh/an 1,761,180 1,372,846 1,913,214 2,061,724 1,619,493 

- Consum servicii proprii electrice MWh/an 101,050.00 83,320.00 124,090.00 121,207.00 98,780.00 

- Regie MWh/an 3753 1982 9464 2965 5241 

Energia electrica livrata MWh/an 1,660,130 1,289,526 1,789,124 1,940,517 1,520,713 

Energia electrica cumparata din SEN MWh/an 26,443 21,194 27,877 26,400 22,700 

Consum specific brut de combustibil (mediu anual) gcc/kWh 337.02 343.97 341.38 362.15 348.64 

Consum anual total de combustibil, din care: tcc 593,556 472,222 653,145 746,655 564,620 

tcc 578,469 461,379 635,254 728,481 552,780 

- Lignit 

tone 

MWh 

2,196,759 

4,709,316 

1,755,575 

3,756,086 

2,451,766 

5,171,603 

2,700,179 

5,930,564 

2,111,967 

4,500,182 

% 97.46% 97.71% 97.27% 97.57% 97.90% 

tcc 14,035 10,517 17,212 17,672 11,569 

- Gaze naturale 

mii mc 

MWh 

12,203 

114,259 

9,146 

85,619 

14,923 

140,123 

15,152 

143,868 

9,836 

94,183 

% 2.36% 2.23% 2.63% 2.36% 2.05% 

tcc 1,052 326 679 502 271 

- Pacura 

tone 

MWh 

800 

8,564 

248 

2,654 

526 

5,528 

403 

4,087 

213 

2,206 

Puterea calorifica inferioara medie a combustibililor 

% 0.18% 0.06% 0.10% 0.07% 0.05% 

- Lignit kcal/kg 1843 1840 1814 1889 1832 

- Gaze naturale kcal/mc 8050 8050 8074 8164 8233 

- Pacura 

Emisii specifice masurate, valori maxime momentane 

kcal/kg 9200 9200 9030 8707 8896 

- de SO2 mg/Nmc 6185.5 6328.31 5769.75 5536.08 5876 

- de NOx mg/Nmc 485 484 532 449 474 

- de pulberi mg/Nmc 300 300 300 300 345 

Performanţele medii anuale ale blocului energetic nr. 5 estimate pentru perioada imediat 

următoare şi previzionate pentru perspectiva 2012 - 2026 sunt prezentate în tabelul următor: 

Anul 

2009


Performanţele medii anuale ale blocului energetic nr. 5 estimate pentru perioada imediat următoare şi previzionate pentru 

perspectiva 2012 - 2026 


2026 

Indicatori UM 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024 2025 

Puterea medie pe bloc MW 271.70 0.00 293.70 293.70 293.70 293.70 290.40 290.40 287.10 283.80 280.50 277.20 273.90 270.60 267.30 264.00 260.70 

Durata anuala de functionare h/an 6449 0.00 7008 7008 7008 7008 6920 6920 6920 6833 6833 6833 6745 6745 6745 6658 6658 

Energia electrica produsa MWh/an 1,752,139 0.00 2,058,250 2,058,250 2,058,250 2,058,250 2,009,684 2,009,684 1,986,847 1,939,149 1,916,600 1,894,052 1,847,510 1,825,251 1,802,992 1,757,606 1,735,636 

Energie electrica livrata MWh/an 1,646,450 0.00 1,926,126 1,926,126 1,926,126 1,926,126 1,880,678 1,880,678 1,859,307 1,814,670 1,793,569 1,772,469 1,728,914 1,708,084 1,687,254 1,644,782 1,624,222 

Consum servicii proprii electrice MWh/an 105,689 0.00 132,123.80 132,123.80 132,123.80 132,123.80 129,006.27 129,006.27 127,540.29 124,478.43 123,031.01 121,583.58 118,595.95 117,167.09 115,738.22 112,824.81 111,414.50 

Energie electrica cumparata din SEN MWh 24,923 0.00 29,277 29,277 29,277 29,277 28,586 28,586 28,261 27,583 27,262 26,941 26,279 25,963 25,646 25,001 24,688 

tcc/an 607,347 0.000 679,634 679,634 679,634 679,634 663,598 663,598 656,057 640,307 632,861 625,416 610,048 602,698 595,348 580,362 573,107 

Consum total de combustibil, din care: 

MWh/an 4,944,415 0.000 5,532,899 5,532,899 5,532,899 5,532,899 5,402,348 5,402,348 5,340,957 5,212,737 5,152,124 5,091,511 4,966,399 4,906,563 4,846,727 4,724,723 4,665,664 

tcc/an 592,662 0.000 663,200 663,200 663,200 663,200 647,552 647,552 640,193 624,824 617,559 610,293 595,297 588,125 580,952 566,328 559,249 

t/an 2,250,289 0.000 2,518,118 2,518,118 2,518,118 2,518,118 2,458,702 2,458,702 2,430,762 2,372,407 2,344,821 2,317,234 2,260,294 2,233,061 2,205,829 2,150,303 2,123,424 

- Lignit 

MWh/an 4,824,859 0.000 5,399,114 5,399,114 5,399,114 5,399,114 5,271,719 5,271,719 5,211,813 5,086,693 5,027,546 4,968,398 4,846,311 4,787,922 4,729,533 4,610,479 4,552,848 

% 97.58% 0.00 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 97.58% 

tcc/an 14,127 0.00 15,808.28 15,808.28 15,808.28 15,808.28 15,435.28 15,435.28 15,259.88 14,893.53 14,720.35 14,547.17 14,189.71 14,018.75 13,847.79 13,499.21 13,330.47 

mii mc/an 12,187.07 0.00 13,637.57 13,637.57 13,637.57 13,637.57 13,315.79 13,315.79 13,164.47 12,848.43 12,699.03 12,549.63 12,241.25 12,093.77 11,946.28 11,645.57 11,500.00 

- Gaze 

MWh/an 115,007 0.00 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 128,695.24 

% 2.33% 0.00 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 2.33% 

tcc/an 558.76 0.00 625.26 625.26 625.26 625.26 610.51 610.51 603.57 589.08 582.23 575.38 561.24 554.48 547.72 533.93 527.26 

t/an 434.27 0.00 485.96 485.96 485.96 485.96 474.49 474.49 469.10 457.84 452.52 447.19 436.20 430.95 425.69 414.98 409.79 

- Pacura 

MWh/an 4,549 0.00 5,090 5,090 5,090 5,090 4,970 4,970 4,914 4,796 4,740 4,684 4,569 4,514 4,459 4,347 4,292 

% 0.09% 0.00 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 0.09% 

Pag. 21



Pag. 22 

Consumurile orare estimate pentru IDG şi utilităţile comune aferente sunt următoarele: 

Consumuri orare de utilitaţi – la sarcina nominala a blocului UM Valoare 

Putere electrica în funcţiune, din care: kW 8997 

- pentru instalaţia de desulfurare (IDG) kW 8015 

- pentru instalaţia de alimentare cu calcar, şi preparare suspensie kW 

237,3 

- pentru instalaţia de evacuare şlam de gips kW 357 

- pentru staţia de aer comprimat (intermitent) kW 170,2 

- pentru instalaţii anexe (ocazional) kW 217,5 

1.2.7 Materii prime, substanţe sau preparate chimice 

Cazanul de abur de 1035 t/h din CE Rovinari utilizează următorii combustibili: 

- combustibilul de bază (92%) este lignitul din bazinul carbonifer Rovinari, cu 

următoarele caracteristici: 

• putere calorifică inferioară, Pci 1664 ÷ 2456 kcal/kg; 

• carbon, C 15,00 ÷ 30,30 %; 

• hidrogen, H 1,50 ÷ 2,50 %; 

• sulf, S 0,50 ÷ 1,35 %; 

• oxigen, O 8,90 ÷ 12,20 %; 

• azot, N 0,47 ÷ 0,72 %; 

• cenuşă, A 11,80 ÷ 25,40 %; 

• umiditate, W 38,20 ÷ 47,18 %. 

- combustibilul pentru suport flacără (8%) sunt hidrocarburile: 

• gazul natural, cu următoarele caracteristici: 

• putere calorifică inferioară, Pci 8050 kcal/m 3 ; 

• metan, CH4 97,17 %; 

• etan, C2H6 1,09 %; 

• propan, C3H8 0,17 %; 

• pentan, C5H12 0,07 %; 

• hexan, C6H14 0,07 %; 

• heptan, C7H16 0,13 %; 

• azot, N2 1,01 %. 

• păcură, cu următoarele caracteristici: 

• putere calorifică inferioară, Pci 9200 kcal/kg;



• carbon, C 86,0 ÷ 87,30 %; 

• hidrogen, H 10,5 ÷ 11,40 %; 

• sulf, S 1,00 %; 

• oxigen, O2 1,5 ÷ 1,91 %; 

• azot, N2 0,12 %; 

• cenuşă, A 0,3 ÷ 0,60 %; 

• umiditate, W 0,2 ÷ 1,00 %. 

Pag. 23 

� Apa necesară desfăşurării procesului tehnologic decarbonatată şi limpezită necesară 

instalaţiei de desulfurare se va procura prin racordare la reţelele de apă tehnologică existentă 

disponibilă în centrală. 

Indicatorii de calitate ai apei tratate vor fi următorii: 

� alcalinitate “m” 0,8 – 1,8 mval/l; 

� alcalinitate “p” 0,3 – 0,5 mval/l; 

� cloruri (Cl - ) 25 – 30 mg/l; 

� duritate totală 1,1 – 1,4 mval/l; 

� suspensii < 10 mg/l; 

� substanţe organice < 6,0 mg KMnO4/l; 

� pH 9,0 – 10,0. 

Tabelul 1.2.7.1 prezintă informaţii legate de materiile prime şi despre substanţele sau 

preparatele chimice. 

Clasificarea substanţelor şi a preparatelor chimice şi stabilirea caracterului de 

periculozitate şi a frazelor de risc, s-a făcut conform HG nr.1408/2008 privind clasificarea, 

ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase. 

Tabel nr. 1.2.7.1 

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice 

Clasificarea şi etichetare substanţelor sau a 

Denumirea materiei 

prime, a substanţei sau 

preparatului chimic 

Cantitatea anuală/ 

existentă în stoc 

preparatelor chimice 

Categorie: 

P = Periculoase Periculozitate 

N = Nepericuloase 

Fraze 

de risc 

Apă brută* 935 568 t/an N - - 

Calcar pulbere* 81 082,56 t/an N - - 

*Consum IDG aferent grup energetic nr. 5 estimat pentru anul 2012



1.2.8 Poluarea fizică şi biologică generată de activitate 

Pag. 24 

Strategia naţională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluţiei sectorului 

energetic în strategia de dezvoltare durabilă a economiei României, în contextul integrării în 

Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv implică atât utilizarea eficientă a resurselor 

energetice, cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător. 

Blocul energetic nr. 5 de 330 MW din cadrul CE Rovinari va trebui să se încadreze în 

prevederile HG nr. 440/2010, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale 

anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere până la 31 decembrie 2011, conform 

Planului de implementare a Directivei 2001/80/CE, negociat în cadrul cap.22- Mediu cu Uniunea 

Europeană în octombrie 2004. 

După montarea instalaţiei de desulfurare, gazele de ardere evacuate în atmosferă vor 

avea emisiile oxizi de sulf în limitele tendinţelor prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare (HG 

nr. 440/2010 şi Directiva 2001/80/UE) şi Directiva 2010/75/UE privind emisiile industriale, şi 

anume: 

Substanţa 

poluantă 

VLE 

100% lignit 

(mg/Nm 3 ) 

VLE 

92% lignit şi 8% păcură 

(mg/Nm 3 ) 

VLE 

92% lignit şi 8% gaz natural 

(mg/Nm 3 ) 

Bioxid de sulf 200 200 186,8 

Sursele de zgomot şi vibraţii aferente instalaţiei de desulfurare sunt reprezentate de 

suflantele de aer pentru oxidare, de ventilatorul de gaze de ardere, de compresoarele de aer 

comprimat şi de diverse pompe (de recirculare, de suspensie de calcar, de şlam de gips, etc.). 

Nivelul de zgomot produs de aceste echipamente va respecta prevederile din Legea 

Protecţiei Muncii nr. 319/2006. Limita maximă admisă pentru zgomot la locurile de muncă, în 

vederea protecţiei sănătăţii umane este de 87 dB la 1 m de echipament (cu măsuri de precauţie 

atunci când se atinge valoarea de 85 dB). 

Nivelul de zgomot la limita incintei va respecta valorile maxime prevăzute de STAS-ul nr. 

10009/1988 – Acustica Urbană, de 65 dB.



Pag. 25 

În Tabelul 1.2.8.1. sunt prezentate informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată 

de activitate. 

Tipul poluării 

Sursa de 

poluare 

Poluare maximă permisă 

(limita maximă admisă 

pentru om şi mediu). 

Tabel nr. 1. 2.8.1. 

Informaţii despre poluarea fizică şi biologică 

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de 

eliminare/ reducere 

Pe zone rezidenţiale de recreare 

sau alte zone protejate cu 

luarea în considerare a poluării 

de fond 

Cu 

Fără măsuri 

implementarea 

de eliminare/ 

măsurilor de 

reducerea 

eliminare/reduc 

poluării 

erea poluării 

Poluare de fond 

Pe zona obiectivului 

Pe zone de 

protecţie/ restricţie 

aferente 

obiectivului, 

conform legislaţiei 

în vigoare 

Pompe 87 dB 65 dB - - - 

Ventilatoare 

gaze de ardere 

Compresoare 87 dB 65 dB 

Suflante de aer 87 dB 65 dB 

1.2.9 Alternative studiate 

87 dB 65 dB - - - 

Măsuri de 

eliminare 

reducere 

a poluării 

Amplasare 

în clădire 

din incintă 

Amplasare 

în clădirea 

din incintă 

Amplasare 

în clădirea 

din incintă 

Amplasare 

în clădirea 

din incintă 


Rovinari s-au avut în vedere tehnologiile recomandate de documentele BREF privind cele mai 



Determinarea soluţiei optime privind metoda de desulfurare a gazelor de ardere pentru 

blocul energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari, s-a realizat în anul 2003, printr-un Studiu de 

soluţie privind implementarea de instalaţii de desulfurare la toate cele patru blocuri ale 

termocentralei Rovinari elaborat de SC ISPE SA. Metodele de desulfurare comparate au fost 

dintre cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă de 

referinţe, cu aplicare în centralele electrice funcţionând cu combustibil solid. 

În cadrul Studiului de soluţie menţionat au fost analizate comparativ următoarele 

variante de tehnologii de desulfurare: 

- Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul; 

- Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins. 

- Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată



Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul 

Pag. 26 

Metoda de desulfurare umedă, bazată pe utilizarea calcarului drept reactiv, este o metodă 

de spălare umedă a gazelor de ardere, fiind tehnologia cea mai frecvent utilizată pentru 

reducerea emisiilor de SO2 rezultate din arderea cărbunelui. 

Este utilizată o cantitate semnificativă de apă pentru obţinerea suspensiei de calcar iar 

produsul rezultat în urma procesului de desulfurare este şlamul de gips care poate fi depozitat 

împreună cu zgura şi cenuşa la depozitul de zgură şi cenuşă sau deshidratat şi valorificat ca 

gips. Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum existent sau printrun 

coş de fum nou. 

Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins 

Metoda de desulfurare semiuscată utilizeză drept reactiv oxidul de calciu (var nestins) 

care este umidificat pentru creşterea reactivităţii. 

Gazele de ardere netratate sunt introduse în reactor, intră în contact direct cu praful de 

var umidificat şi are loc procesul de absorbţie a bioxidului de sulf. 

Pe lângă SO2, în gazele de ardere sunt prezente şi mici cantităţi de SO3, care sunt 

aproape complet absorbite în reactor, formându-se sulfatul de calciu. Datorită temperaturii 

gazelor de ardere, apa este complet evaporată, astfel nu rezultă ape uzate. 

Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată 

Metoda de desulfurare uscată se foloseşte pentru emisii reduse ale SO2 în gazele de 

ardere, la cazanele energetice de capacitate mică şi în situaţiile când limitele nu sunt prea 

restrictive. 

Această metoda se bazează pe injecţia reactivului uscat pulverizat (CaO, CaCO3 şi 

dolomita) în gazele de ardere, la o temperatură mai ridicată decât temperatura de rouă acidă, 

sau se pot injecta în amestec cu combustibilul, în aerul secundar, în zona flăcării. Produsele 

rezultate sunt îndepărtate împreună cu cenuşa de către instalaţia de desprăfuire. O parte a 

produselor filtrate (până la 50%) poate fi recirculată prin cazanul energetic pentru a creşte 

eficienţa reactivului şi a micşora cantitatea de reactiv nereacţionat din produsele secundare. 

Eficienţa desulfurării depinde în principal de conţinutul de sulf din combustibilul folosit, de 

tipul şi cantitatea reactivului, de sarcina cazanului. 

1.2.9.1. Scenariul recomandat de către elaborator 


Varianta 1 – Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca 

reactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5.



Pag. 27 

Deşi costurile iniţiale privind investiţia sunt mai mari în cazul variantei propuse, costurile 

de exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pe perioada 

de funcţionare a instalaţiei. 

1.2.9.2. Avantajele scenariului recomandat 

În prezent, la nivel mondial tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere propusă şi 

anume metoda umedă cu calcar este cea mai des întâlnită în centralele electrice, reprezentând 

soluţia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. 


- reactivul (absorbantul) calcar nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şi 


- procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară; 

- procesul nu provoacă poluare secundară; 

- produsul secundar, gipsul, este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreună 

cu zgura şi cenuşa prin tehnologia fluidului dens autoîntăritor; 

- produsul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material de 


- costurile de exploatare sunt relativ reduse. 

1.2.10 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentului 

1.2.10.1. Localizarea geografică a amplasamentului 

CE Rovinari din cadrul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. este amplasată în judeţul 

Gorj, la cca. 16 km pe direcţia Vest de municipiul Târgu Jiu, în apropierea oraşului Rovinari. 

Teritoriul judeţului Gorj, este situat în partea de sud-vest a ţării şi este străbătut de 

paralela de 45° latitudine nordică fiind axat pe cursul mijlociu al râului Jiu, care-l străbate de la 

nord spre sud. 

Are o suprafaţă de 560174 ha (2.4% din teritoriul ţării), învecinându-se la nord cu judeţul 

Hunedoara, în nord-vest cu judeţul Caraş-Severin, la sud-est cu judeţul Dolj, la est cu judeţul 

Vâlcea iar la sud-vest cu judeţul Mehedinţi.



Pag. 28 

C.E. Rovinari este unul dintre cei doi mari producători de energie electrică din judetul 

Gorj. Incinta centralei termoelectrice se desfăşoară paralel cu albia regularizată a râului Jiu, la 

vest de drumul naţional DN 66, aşa cum este prezentat în planul de amplasare în zonă sc. 

1:25000. 

Lucrările incluse în prezenta investiţie se desfăşoară în incinta aflată în administraţia S.C. 

Complexul Energetic Rovinari S.A. Clădirea principală este amplasată în partea mediană a 

acesteia, blocurile energetice desfăşurându–se de la vest la est. 

Instalaţia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 va fi amplasată pe locul stivei 

nr.1 de cărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocurilor 

energetice nr. 3 – 6, la circa 140 m de aceasta în zona cuprinsă între clădirea principală etapa II 

şi banda de transport cărbune B16b. În această zonă sunt în execuţie instalaţiile de desulfurare 

aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6. 



826555,84 m 2 . Accesul în zonele de amplasare se va realiza din drumurile existente, atât pentru 

execuţie, cât şi pentru exploatare şi accesul maşinilor de intervenţie a pompierilor. 

Coordonatele aproximative ale amplasamentului sunt următoarele: 

*în sistemul de coordonate Universal Transverse Mercator (UTM):



- X: 668,575 km Est; 

- Y: 4974,9782 km Nord; 

- UTM: 34 T; 

1.2.10.2. Localizarea administrativă a amplasamentului 

2.1.10.2.1 Cadru administrativ general 

Pag. 29 

Conform Articolului 3 din Constituţie, teritoriul României are o organizare administrativă pe 

comune, oraşe şi judeţe. Există 2.685 comune, 276 oraşe (la sfârşitul lui 2003), din care 82 sunt 

municipii, respectiv 41 judeţe, plus capitala Bucureşti. 

În concordanţă cu Articolul 3 al Constituţiei României, autorităţile publice au rolul de a 

aplica legile precum şi rolul de a oferi servicii publice în cadrul legal. Astfel, sunt 2 categorii de 

administraţii publice: 

� Administraţia publică centrală: guvern, ministere, instituţia prefectului, alte organisme la 

nivel central; 

� Administraţia publică locală: consiliul judeţean, consiliul local, primăria, serviciile 

publice locale. 

Funcţionarea sistemelor de producere a energiei electrice are un impact semnificativ 

asupra mediului şi implicit, asupra sănătăţii umane. 

În cele ce urmează sunt prezentate principalele instituţii care au responsabilitatea de a 

aplica politicile şi strategiile Guvernului român privind protecţia mediului înconjurător în 

concordanţă cu cerinţele europene şi standardele internaţionale. De asemenea, sunt prezentate 

şi instituţiile care au rolul de a integra cerinţele de protecţie a mediului în celelalte politici 

sectoriale. 

A. La nivel central 

Conform H.G. nr. 57/2009 Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) realizează politica în 

domeniile mediului şi gospodăririi apelor la nivel naţional, elaborează strategia şi reglementările 

specifice de dezvoltare şi armonizare a acestor activităţi în cadrul politicii generale a Guvernului, 

asigură şi coordonează aplicarea strategiei Guvernului în domeniile sale de competenţă, 

îndeplinind rolul de autoritate de stat, de sinteză, coordonare şi control în aceste domenii. 

Unităţi care funcţionează în subordinea MMP (conform H.G. nr. 57/2009): 

� Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului; 

� Garda Naţională de Mediu.


B. La nivel regional 


Agenţiile Regionale de Protecţia Mediului (ARPM) 

Pag. 30 

Conform H.G. nr. 459/2005, Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului îndeplinesc 

atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului la nivel regional, în domeniile 

implementării strategiilor şi politicilor de mediu, legislaţiei şi reglementărilor în vigoare, şi 

coordonează elaborarea planurilor de acţiune la nivel regional. 

Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului organizează colective pentru implementarea 

instrumentelor structurale la nivel regional, care sunt coordonate direct de autoritatea publică 

centrală pentru protecţia mediului. 

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului are în subordine 8 Agenţii Regionale pentru 

Protecţia Mediului, constituite în fiecare regiune de dezvoltare stabilită potrivit prevederilor Legii 

nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, modificată şi completată de Legea nr. 

58/2005. Investiţia analizată intră în competenţa ARPM Craiova. 

Sursa ANPM 

Figura nr. 1 Agenţii regionale pentru protecţia mediului 

Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului au următoarele atribuţii principale: 

� exercită, la nivel regional, atribuţiile Agenţiei Nationale pentru Protecţia Mediului; 

� participă la elaborarea şi monitorizarea planului de dezvoltare regională; 

� colaborează cu agenţiile judeţene pentru protecţia mediului din cadrul regiunii de 

dezvoltare pentru elaborarea rapoartelor de sinteză şi constituirea bazelor de date de 

mediu la nivel regional; 

� evaluează şi actualizează anual, în cooperare cu Garda Naţionala de Mediu şi alte 

autorităţi publice, planurile regionale proprii sau capitolele de mediu integrate în alte 

planuri regionale;



� asigură asistenţa de specialitate agenţiilor judeţene pentru protecţia mediului; 

Pag. 31 

� colaborează cu Garda Naiţonală de Mediu în emiterea actelor de autorizare şi în 

realizarea controlului conformării şi aplicării legislaţiei de mediu; 

� gestionează şi disponibilizează, în limita prevederilor legale, informaţia de mediu la nivel 

regional. 

C. La nivel local 

Agenţiile Publice Locale de Protecţia Mediului (APM) 

Conform H.G. nr. 459/2005, privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale 

pentru Protecţia Mediului, Agenţiile Locale de Protecţie a Mediului sunt situate în fiecare judeţ şi 

sunt instituţii care îndeplinesc la nivel local responsabilităţile Autorităţilor Regionale de Protecţia 

Mediului. 

Obligativitatea autorităţilor publice locale cu competenţe în domeniul protecţiei mediului şi 

protecţiei civile sunt: 

� să coordoneze activităţile Autorităţilor Publice Locale responsabile pentru implementarea 

prevederilor legislaţiei în vigoare; 

� să elaboreze procedurile specifice în domeniul managementului riscului şi controlului 

activităţilor, care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe 

periculoase; 

� să urmărească modul de respectare a termenelor de transmitere de către agenţii 

economici a notificărilor, politicilor de prevenire a accidentelor majore, rapoartelor de 

securitate, planurilor de urgenţă internă, informaţiilor necesare elaborării planurilor de 

urgenţă externă, informaţiilor privind identificarea pericolelor de accidente majore şi 

informărilor pentru public. Investiţia analizată intră în compentenţa APM Gorj. 

2.1.10.2.2 Structura de administrare şi organizaţională 

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., societate cu capital 100% de stat. Actualii 

acţionarii sunt: 75,85 % Ministerul Economiei, 23,6% Fondul Proprietatea, 0,55% 

Termoelectrica. 

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul în localitatea Rovinari , judeţul Gorj, 

strada Energeticianului, nr.25, este înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului 

nr.J18/256/01.04.2004, Cod înregistrare fiscală RO16302439, COD IBAN: 

RO10RNCB0149042102500001 deschis la BCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax 0253/371922



Pag. 32 

1.2.11 Utilizarea actuală a terenului. Infrastructura existentă. Valori naturale, istorice 

culturale, arheologice, arii protejate şi zone de protecţie sanitară. 

Aşa cum s-a descris anterior, lucrările de realizare a instalaţiei de desulfurare pentru 

blocul energetic nr.5, în scopul conformării la legislaţia de mediu şi a creşterii eficienţei 

energetice, se vor desfăşura pe amplasamentul centralei existente. Prin urmare nu se pune 

problema, existenţei pe amplasament a unor valori naturale, istorice, arheologice. În ceea ce 

priveşte ariile protejate şi zonele de protecţie sanitară, acestea există la o distanţă de cca. 10 

Km faţă de amplasamentul centralei. 

Centrala Termoelectrică Rovinari este o centrală de condensaţie concepută ca o centrală 

de bază a Sistemului Energetic Naţional şi a fost realizată în două etape: 

- etapa I – cu o putere instalată de 400 MW, formată din blocurile energetice nr. 1 şi 2, 

puse în funcţiune în perioada 1972 ÷1973; 

- etapa a II-a – proiectată pentru a avea în final o putere instalată de 1320 MW, formată 

din blocurile energetice nr. 3, 4, 5 şi 6, puse în funcţiune în perioada 1976÷1979. 

În prezent blocurile energetice nr. 1 şi 2 sunt în curs de demontare şi dezafectare. 

Din punct de vedere al infrastructurii, pe amplasamentul C.E. Rovinari se găsesc 

următoarele echipamente şi instalaţii: 

� patru cazan de abur turn de 1035 t/h, cu funcţionare pe lignit cu suport gaz natural; 

� patru turbine de abur de tip FIC, cu condensaţie; 

� 4 generatore electrice de 330 MW/388 MVA, 24 kV, 50 Hz; 

� 4 transformatore de 400 MVA, 24/400 kV. 

� electropompele de alimentare: 

� instalaţiile de preatratare, demineralizare, dedurizare; 

� staţie apă de incendiu; 

� staţie neutralizare; 

� canalizare tehnologică şi canalizare menajeră: 

� instalaţia de alimentare cu combustibil; 

� instalaţia de alimentare cu apă industrială, apă potabilă şi de incendiu; 

� instalaţia de evacuare a apelor uzate; 

� instalaţia de racord la SEN. 

Există zone de protecţie sanitară în jurul forajelor de adâncime pentru apă potabilă şi 

industrială.



Pag. 33 

1.2.12 Documente existente privind planificarea/amenajarea teritorială în zona 

amplasamentului proiectului 



826555,84 m 2 . 

Lucrările incluse în prezenta investiţie se desfăşoară în incinta aflată în administraţia S.C. 

Complexul Energetic Rovinari S.A. 

1.2.13 Modalităţi propuse pentru conectare la infrastructura existentă 

Asigurarea utilităţilor aferente noii instalaţii de desulfurare se va face prin racordarea 

acesteia la reţelele, existente în incinta CE Rovinari. 

În ceea ce priveşte echipamentele şi instalaţiile noi, aferente lucrărilor de reabilitare, 

acestea se vor conecta cu uşurinţă la infrastructura existentă.



2. PROCESE TEHNOLOGICE 

2.1. Procese tehnologice de producţie 

Pag. 34 

Pentru reducerea emisiilor de bioxid de sulf SC CE Rovinari SA va implementa la blocul 

energetic nr. 5 conform recomandărilor BREF/BAT următoarele măsuri: 

- îmbunătăţirea calităţii combustibilului prin aprovizionarea cu un lignit cu un conţinut mai 

mic de sulf (maxim 1,0%) şi creşterea participaţiei gazului natural la 10%; 

- montarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere evacuate în atmosferă. 

Instalaţia de desulfurare se va dimensiona pentru un lignit cu un conţinut de sulf de 1,0%. 

2.1.1. Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere 

În vederea reducerii conţinutului de bioxid de sulf din gazele de ardere, provenind din 

utilizarea combustibililor fosili în cazanul de abur, de 1035 t/h, aferent blocului energetic nr. 5 din 

CE Rovinari, se va monta o instalaţie de desulfurare de tip umed folosind ca substanţă 

absorbantă suspensia de calcar. 

Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere este formată din următoarele instalaţii 

componente: 

- Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere; 

- Instalaţia de absorbţie a SO2 propriu-zisă; 

- Instalaţia de depozitare şi preparare a absorbantului, suspensia de calcar; 

- Instalaţia de evacuare a şlamului de gips rezultat din procesul de absorbţie a SO2; 

Schema de principiu a instalaţiei de desulfurare este prezentată în planul, 

cod I-294.224.004-N0-002. 

2.1.1.1. Instalaţia de evacuare a gazelor de ardere 

În prezent cazanul de abur al blocului energetic nr.5 este prevăzut cu două ventilatoare de 

gaze de ardere, fiecare putând prelua 55% din sarcina cazanului de abur de 1035 t/h. Gazele de 

ardere de la cazanul de abur aferent blocului energetic nr. 5 sunt evacuate în momentul de faţǎ 

printr-un un coş de fum din beton (comun, cu blocul energetic nr.6) dupǎ ce acestea au fost 

desprǎfuite în electrofiltre. 

Cele două ventilatoare de gaze de ardere existente vor fi dezafectate şi înlocuite cu un 

ventilator nou, VGA, dimensionat pentru 100%. Instalaţia de desulfurare se va conecta la traseul 

de gaze de ardere existent prin intermediul unui singur canal de gaze de ardere cu diametrul 8,0 

m şi o lungime de circa 240 m.



Pag. 35 

Gazele de ardere desulfurate, după procesul de reducere a SO2 în absorberul instalaţiei 

de desulfurare, sunt evacuate în atmosferă direct fără preîncălzire, printr-un coş de fum nou, coş 

de tip umed, amplasat după absorber şi noul ventilator de gaze de ardere. 

(a) Canalele de gaze de ardere sunt confecţii metalice realizate din tablă, rigidizate cu 

profiluri laminate. Acestea vor fi prevăzute cu elemente elastice (compensatori) de preluare a 

dilatărilor şi vibraţiilor. Susţinerea traseelor de canale de gaze se realizează prin intermediul unor 

construcţii metalice zăbrelite. Canalele de gaze de ardere se vor izola termic la exterior şi se vor 

proteja anticoroziv la interior. 

(b) Ventilatorul de gaze de ardere, VGA Booster, care va funcţiona corespunzător unei 

variaţii a volumului de gaze de ardere cuprinse între 0 şi 110%. 

Caracteristicile tehnice ale ventilatorului de gaze de ardere sunt următoarele: 

Parametru U.M. Valoare 

Debitul de gaze de ardere 

Creşterea de presiune 

asigurată 

Nm 3 /h 

m 3 /s 

2 000 000 

667 

mmH2O 600 ÷ 650 

Temperatura gazelor de ardere °C 50 ÷ 60 

Consumul de energie electrică kW 6 500 

(c) Coşul de fum “umed” este realizat dintr-un material plastic, special, ranforsat cu fibră 

de sticlă, de greutate redusă şi rezistent la coroziune. Datorită temperaturii gazelor de ardere 

desulfurate (50 ÷ 60°C) acest coş de fum este de tip umed, condensul rezultat fiind preluat prin 

intermediul unui sistem interior de colectare şi introdus printr-o conductă în absorber. 

Caracteristicile noului coş de fum sunt următoarele: 

Dimensiunea U.M. Valoare 

Diametrul m 8,4 

Înălţimea totală de la cota 

terenului sistematizat 

m 120 

Înălţimea totală de 120 m a fost determinată astfel încât să se asigure o dispersie 

adecvată a gazelor de ardere în atmosferă în vederea respectării valorilor limită ale 

concentraţiilor maxime a substanţelor în aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002.



2.1.1.2. Instalaţia de reducere a SO2 (absorberul) 

Pag. 36 

Cantitatea de SO2 din gazele de ardere este cuprinsă între 1.160 şi 3.243 g/s, cu o 

valoare medie de 2.321 g/s (8,4 t/h). 

Gazele de ardere cu o concentraţie medie de SO2 de 5.752 mg/Nm 3 , corespunzător unui 

conţinut mediu de sulf de 1,0% urmează a fi tratate într-un absorber de tip turn, cu un diametru 

de circa 15,0 m şi o înălţime de circa 35,0 m. Acestea intră în absorber la o cotă în jur de +12,0 

m şi ies prin partea superioară a acestuia, fiind spălate prin pulverizare cu suspensie de calcar. 

În următorul tabel sunt prezentate caracteristicile gazelor de ardere: 

Gaze de ardere U.M. 

Absorber 

La intrare La ieşire 

Debit m 3 /s 840 667 

Temperatură 

Conţinut SO2 

o C 140 (max. 200) 50 ÷ 60 

mg/Nm 3 

Conţinut de O2 % 6 

5 752 200* /186,8** 

Eficienţa desulfurării % ≥ 96 

*atunci când combustibilul utiizat este 100 % lignit 

**atunci când combustibilul utilizat este compus in 92 % lignit şi 8 % gaz natural. 

(a) Partea superioară a absorberului 

Gazele de ardere cu o temperatură de 140 0 C intră în absorber pe la cota +12,00 m unde 

sunt răcite datorită contactului cu suspensia de calcar, iar concentraţia de SO2 se reduce prin 

procesul chimic de absorbţie, care are loc în interior. Gazele de ardere trec în contracurent prin 

zona de pulverizare a absorbantului, suspensia de calcar, prin separatoarele de picături de la 

partea superioară a absorberului şi sunt evacuate în atmosferă prin coşul de fum umed, 

temperatura acestora fiind cuprinsă între 50 ÷ 60 °C. 

După trecerea prin zona de pulverizare, gazele de ardere conţin picături fine de apă, 

având o umiditate ridicată (20 000 mg/Nm 3 ). Această umiditate este redusă sub 100 mg/Nm 3 

prin trecerea gazelor de ardere prin separatorul de picături în două trepte, înainte de evacuarea 

prin coşul de fum. Pentru evitarea înfundării separatorul de picături, acesta este spălat automat 

periodic (odată la 8 ore). 

În momentul intrării gazelor de ardere în absorber va apărea o zonă umedă /uscată unde 

acestea vor fi saturate. În această zonă există de asemenea posibilitatea evaporării suspensiei 

de pe pereţii interni ai absorberului, conducând la apariţia de depuneri în zona înconjurătoare 

intrării gazelor de ardere. Din acest motiv partea interioară este căptuşită cu o protecţie 

anticorozivă cu rezistenţă ridicată şi în mod suplimentar spălată continuu.



Pag. 37 

Dacă din diverse motive (avarii) nu se mai poate pulveriza suspensie de calcar în 

absorber, până în momentul opririi ventilatorului de gaze de ardere VGA – BUF, se utilizează 

apă de răcire pentru scăderea temperaturii gazelor de ardere, astfel încât să nu se deterioreze 

suprafeţele interioare ale absorberului şi respectiv separatoarele de picături, care sunt 

confecţionate dintr-un material plastic special, numit polipropilenă. Pentru aceasta este prevăzut 

un rezervor de apă de răcire de urgenţă, inclus în furnitura absorberului. 

Absorbantul sub formă de suspensie de calcar (cca. 20 ÷ 30% fiind parte solidă şi restul 

de 80 ÷ 70% apă), este introdus în partea superioară a absorberului prin patru nivele de 

pulverizare. Aceste nivele de pulverizare sunt alimentate cu suspensie de calcar recirculată din 

partea inferioară a absorberului (din rezervor) prin intermediul a cinci pompe de recirculare, 

(patru în funcţiune şi una în rezervă). Suspensia de calcar este pulverizată la fiecare nivel printrun 

număr optim de duze asigurându-se o distribuire uniformă în toată secţiunea absorberului. 

(b) Partea inferioară a absorberului 

Eficienţa procesului de absorbţie a SO2 este menţinută, prin introducerea de suspensie de 

calcar proaspătă în partea inferioară a absorberului (diametru rezervor circa 18,0 m). Astfel, 

SO2-ul din gazele de ardere se neutralizează, formându-se cristale de gips. În partea inferioară a 

absorberului, (rezervor) va apărea un şlam de gips cu o concentraţie de 20 ÷ 30% parte solidă şi 

restul de 80 ÷ 70 % apă. 

Cristalizarea gipsului este finalizată prin introducerea de aer de oxidare, care este 

dispersat cu ajutorul agitatoarelor în întregul rezervor din partea inferioară a absorberului. 

Volumul de aer de oxidare necesar, circa 10 000 Nm 3 /h este produs prin intermediul unei 

suflante în funcţiune + una în rezervă (1F + 1R), la o presiune de 7 mH2O şi temperatură de 

110°C. Menţinerea unei injecţii de aer de oxidare adecvate, se realizează prin saturarea acestuia 

cu apă înainte de introducerea în rezervorul absorberului. Totodată prin această măsură se evită 

şi evaporarea şlamului la intrarea în contact direct cu aerul de oxidare. 

Agitatoarele, în număr de cinci sunt montate pe circumferinţa părţii inferioare a 

absorberului. Prin intermediul lor se dispersează aerul de oxidare necesar definitivării reacţiilor 

chimice din partea inferioară a absorberului. Acestea mai au rolul de a realiza o mişcare 

continuă a şlamului de gips format prin oxidare astfel încât să nu apară sedimentarea cristalelor 

de gips. 

Descrierea procesului chimic de absorbţie: 

În partea superioară a absorberului are loc procesul de absorbţie prin următoarele reacţii 

chimice: 

2CaCO3 + SO2 + ½ H2O → CaCO3/CaSO3 ½ H2O + CO2⁭ 

2CaCO3 + SO2 + 3/2 H2O → Ca(HCO3) + CaSO3 ½ H2O



la un pH ≈ 6,0 ÷ 7,0 şi o temperatură a gazelor de ardere de 50 0 ÷ 60 0 C. 

Pag. 38 

În partea inferioară a absorberului au loc procesele de neutralizare şi finalizare a oxidării: 

SO2 + CaCO3/CaSO3 + ½H2O+O2+ 7 /2 O2 → 2CaSO4 ⋅ 2H2O + CO2 + SO2 

SO2 + CaSO3 ⋅ ½ H2O+ ½ H2O → Ca(HSO3)2 

la un pH ≈ 4 ÷ 5 şi tga ≈ 50 0 ÷ 60 0 C. 

Metoda de desulfurare umedă constă într-o serie de reacţii complexe cinetice şi de 

echilibru controlat în fază gazoasă, lichidă şi solidă. Aceste reacţii pot fi exprimate prin 

următoarea reacţie chimică globală: 

CaCO3 + SO2 + 2H2O+ ½ O2 → CaSO4 2H2O + CO2⁭ 

Primul pas în procesul de reducere a bioxidului de sulf este absorbţia lui în lichidul din 

absorber. Odată ajuns în soluţie, bioxidul de sulf se transformă în ioni de sulfit şi bisulfit. 

Una din consecinţele absorbţiei de SO2 este creşterea concentraţiei de ioni de hidrogen 

sau scăderea pH-ului, aşa cum rezultă din următoarele reacţii: 

SO2 (gazos) + H2O(lichid) → H2SO3 

H2SO3 → HSO3 - +H + 

HSO3 - → H + +SO3 - 

Aceste reacţii chimice ne arată foarte clar că nivelul pH-ului scăzut (sau concentraţie 

ridicată de ioni de hidrogen) vor reduce absorbţia de SO2, astfel neutralizarea devine o parte 

importantă a procesului de desulfurare umedă. 

Absorbţia SO2 implică transferul SO2 din fază gazoasă în fază lichidă. Acidul clorhidric, la 

fel ca şi alte halogenuri vor fi de asemenea absorbite simultan cu absorbţia SO2. Principalul 

halogen este clorul, provenit din acidul clorhidric existent în gazele de ardere. Conţinutul de acid 

clorhidric al gazelor de ardere depinde de conţinutul de cloruri al cărbunelui. Reacţia chimică 

este următoarea: 

CaCO3 + 2HCl → Ca 2+ +2Cl - + H2O + CO2 

Reacţia de neutralizare din procesul de desulfurare umedă, menţionată mai sus poate fi 

exprimată simplificat, astfel: 

H + +OH - →H2O 

Ionul de hidrogen este produsul de reacţie al absorbţiei acidului gazos, iar ionul de hidroxil 

provine din dizolvarea calcarului. 

O reacţie secundară de absorbţie, care apare în rezervorul absorberului este transferarea 

sulfitului şi bisulfitului de calciu în sulfat de calciu (gips), ca produs final stabil. 

H2SO3 - +½ O2→SO4 - +H +


SO3 - +½ O2→SO4 - 


Pag. 39 

Aceste reacţii de oxidare apar natural datorită conţinutului de oxigen din gazele de ardere 

şi pot fi amplificate prin contactul cu aerul comprimat fin pulverizat (cu ajutorul celor 5 agitatoare 

şi injectoare de aer), din suspensia aflată în rezervorul absorberului. 

Ionii de sulfat din soluţie reacţionează cu ionii de calciu şi precipită, rezultând gips (sulfat 

de calciu cu două molecule de apă – sulfit de calciu dihidrat). În mod similar sulfitul se va 

combina cu ionii de calciu şi se va transforma în sulfit de calciu cu o moleculă de apă – sulfit de 

calciu monohidrat. 

Raportul molar dintre sulfatul de calciu dihidrat şi suma dintre sulfatul de calciu dihidratat 

şi sulfatul de calciu monohidrat, defineşte gradul de oxidare în procesul de desulfurare. 

Ca 2+ + SO4 - +2H2O (lichid) → CaSO4 2H2O (solid) 

Ca 2+ + SO3 - +½H2O (lichid) → CaSO3 ½H2O (solid) 

Reacţiile care au loc în absorber pot fi grupate în trei mari categorii: 

- Reacţiile între fazele gazoasă-lichidă; 

- Reacţiile intre fazele lichidă-lichidă; 

- Reacţii intre fazele lichidă-solidă. 

Modul de reducere al SO2 poate fi controlat sau limitat de eficienţa cu care au loc oricare 

dintre aceste reacţii dinamice. 

În cazuri accidentale când pot apărea diverse avarii în funcţionarea absorberului, soluţia 

din rezervor se poate evacua într-un rezervor de avarie, în prezent în execuţie şi care va deservi 

toate cele patru absorbere, aferente blocurilor energetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari. 

În zona absorberului pentru preluarea diverselor posibile scurgeri de suspensie de calcar 

sau de şlam de gips este prevăzut un rezervor de drenaje de formă rectangulară, având 

dimensiunile în plan de 3,5 x 3,5 m şi adâncimea de 3,0 m. 

Instalaţia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 necesită pentru funcţionare 

următoarele utilităţi: 

- calcar pulbere: 13 t/h; 

- apă pretratată de proces: 150 t/h; 

- aer comprimat: 

- tehnologic: 225 Nm 3 /h; 

- instrumental: 150 Nm 3 /h; 

- energie electrică: 8 997 kW



Pag. 40 

De la instalaţia de desulfurare se va evacua o cantitate de 45 t/h şlam de gips la 

rezervorul de transfer şlam de gips aflat în execuţie şi care va deservi toate cele patru 

absorbere, aferente blocurilor energetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari. De la rezervorul de 

transfer şlam de gips, acesta este trimis la mixerul instalaţiei de evacuare în fluid dens a 

amestecului zgură – cenuşă – gips. 

a) Calcarul necesar procesului de absorbţie a SO2 va fi furnizat de la cariera cea mai 

apropiată de SC CE Rovinari. 

(b) Apa de proces necesară instalaţiei de desulfurare va fi apă brută din sursa râul Jiu, 

filtrată mecanic în staţia de tratare apă a centralei electrice şi stocată într-un rezervor de apă de 

proces. 

(c) Aer comprimat instrumental va fi asigurat din staţia de aer comprimat aflată în 

execuţie şi care va deservi toate cele patru instalaţii de desulfurare, aferente blocurilor 

energetice nr. 3, 4, 5 şi 6 din CE Rovinari (se va mai monta doar un rezervor de aer pentru 

instalaţia de desulfurare aferentă bloc energetic nr. 5). 

2.1.1.3. Instalaţia de alimentare şi preparare a suspensie de calcar 

Pentru reducerea SO2 din gazele de ardere, la procedeul de desulfurare umedă a gazelor 

de ardere, este utilizat ca reactiv calcarul praf, cu granulaţia de max. 0,5 mm – 20% şi 80% cu 

granulaţia sub 0,5 mm. 

Calcarul praf, utilizat ca reactiv, este transportat la centrală cu camioane specializate 

închise fiind adus la staţia de descărcare pneumatică, unde, cu aerul furnizat de două suflante 

este transferat din mijloacele de transport în silozul de stocare. 

Silozul este cilindro-conic dispus vertical şi asigură o rezervă de calcar pentru 

funcţionarea a două blocuri la 85% din sarcină pentru 72 de ore rezervă neatinsă şi 60 de ore 

pentru week-end. 

De la siloz este prevăzut un sistem de transport continuu a calcarului pulbere spre 

rezervorul de preparare suspensie aferent blocului nr.5. 

Sistemul de preparare a suspensiei de calcar va fi echipat cu: 

- Rezervor de preparare suspensie de calcar pentru blocul energetic nr. 4 şi 5, prevăzut 

cu agitator pentru omogenizare, aerisire, golire de puncte joase, indicator de nivel, gură de 

vizitare. Acesta este cilindric, vertical cu diametrul de 8,00 m şi înălţimea de 10 m şi va asigura 

un stoc de suspensie de calcar pentru cel puţin 8 ore de funcţionare la sarcina nominală. 

- Instalaţie de alimentare cu calcar pulbere – dublă – cu echipamente pentru transport 

continuu şi cu transport pneumatic fie direct din camioane, fie din stocaj. Rezerva de calcar 

pulbere din stoc, care constituie rezerva neatinsă, va fi reciclată minim o dată pe lună. 

- Instalaţie de dozare a prafului de calcar în stoc;



Pag. 41 

- Instalaţie de dozare apă de preparare pentru realizarea concentraţiei suspensiei de 

calcar; 

- Instalaţia de transport hidraulic (prin pompare) a suspensiei de calcar la absorber (în 

circuitul de absorbţie al SO2). 

Sistemul de preparare şi sistemul de alimentare cu suspensie de calcar va fi un sistem 

închis şi izolat precum şi cu circulaţie continuă (linii de alimentare şi linii de recirculare). 

Toate conductele vor fi din oţel rezistent la eroziune şi acţiune chimică. 

Alte instalaţii anexe sunt: 

• Instalaţii de cântărire 

• Instalaţii de desprăfuire cu filtre cu saci în toate zonele în care ar putea apărea 

acumulări şi depuneri de praf. 

• Instalaţii de ridicat cu acţionare manuală şi electrică pentru diminuarea efortului fizic 

la lucrările de întreţinere – mentenanţă şi reparaţii. 

2.1.1.4. Instalaţia de evacuare a şlamului de gips 

In urma reducerii SO2 din gazele de ardere, prin procedeul de desulfurare cu suspensie 

de calcar pulbere care are loc în absorber, rezultă ca produs secundar gipsul sub formă de şlam 

(30% parte solidă şi 70% parte lichidă ). 

Şlamul de gips este eliminat din instalaţia de desulfurare sub formă de şlam de gips cu 

concentraţia 1:1, prin pompare la instalaţia de evacuare în fluid dens. 

Concentraţia şlamului de gips de 1:1 (cca. 45 t/h) este obţinută din hidrocicloane (cca. 75 

t/h) care elimină apa (cca. 30 t/h) din gips făcându-l optim pentru mixerele staţiei de fluid dens. 

Apa eliminată este colectată într-un rezervor şi este refolosită fiind reintrodusă în circuit pentru: 

preparare suspensie de calcar, spălare separator de picături, etc. 

Instalaţia de evacuare a şlamului de gips constă în: 

- hidrociclonul de şlam; 

- rezervorul de şlam de gips, cu dimensiunile: diametru 8 m şi înălţimea de 12 m având o 

capacitate de ~ 600 m 3 ce asigură o rezervă de funcţionare de 24 h la funcţionarea instalaţiei de 

desulfurare a blocului la sarcina nominală. Rezervoarele vor fi echipate cu supape de siguranţă, 

precum şi indicatoare de nivel. 

- pompele de transvazare şi transport preiau şlamul din rezervor şi-l trimit la rezervorul de 

transfer şlam de gips pentru instalaţia de fluid dens Capacitatea de transport a acestor pompe 

este de ~60 t/h. Sunt montate câte două pompe la fiecare rezervor fiind: una în funcţiune şi una 

în rezervă, asigurând rezerva de 100%. 

Pompele sunt în construcţie specială având în vedere caracteristicile materialului 

vehiculat şi echipate corespunzător. Ele sunt prevăzute cu by-pass şi conductă de recirculare, cu



Pag. 42 

ventile manuale pe intrare şi pe ieşire, cu ventile de sens unic (clapetă de reţinere) precum şi 

ventil de reglare cu acţionare electrică pentru reglarea debitului. Pompele sunt montate la interior 

în clădirea pompelor de proces aferente absorberului blocului respectiv. 

Sistemul de transport şlam de gips va fi închis şi conductele izolate şi va asigura 

continuitatea circulaţiei prin linii de pompare – repompare. 

Toate conductele vor fi prevăzute din oţel rezistent la eroziune şi acţiune chimică. 

2.1.1.5. Reţele tehnologice în incintă 

Legăturile tehnologice între diferite obiecte ale instalaţiei de desulfurare se realizează prin 

transport hidraulic pentru diferite categorii de lichide, suspensii, şlamuri, aer şi apa de proces 

precum şi prin transport pneumatic pentru reactivii sub forma de praf. 

Astfel, în instalaţie, sunt prevăzute următoarele categorii de conducte: 

- conducte pentru suspensie de calcar 

- conducte pentru şlam de gips - conducte pentru apă de proces; 

- conducte pentru aer tehnologic şi instrumental; 

- conducte pentru apă de răcire, etanşare etc. 

Aceste conducte vor fi pozate pe estacade de conducte şi vor fi prevăzute cu toate 

accesoriile necesare: goliri ce vor fi conduse pe canale cu adâncimi variabile (cu pantă continuă) 

spre cuvele de drenaje şi recuperarea acestora – cuvele fiind prevăzute cu pompe şi agitatoare, 

aerisiri – conduse astfel încât să nu provoace probleme de mediu. 

Conductele prin care se vehiculează amestecuri solid – lichid cu concentraţie ridicată vor 

fi obligatoriu izolate la exterior pentru a evita fenomenul de îngheţ în anotimpul cu temperaturi 

scăzute. 

La rezervoarele în care se stochează produse pentru o perioadă mai mare de timp se vor 

asigura următoarele: pentru o perioadă limitată – câteva ore - se va asigura funcţionarea 

agitatoarelor pe perioada respectivă, pentru perioadele mai mari sau pentru perioadele care 

necesită intervenţii se va goli suspensia din acestea în rezervorul de evacuare cu asigurarea 

funcţionării agitatoarelor proprii. 

2.1.1.6.Instalaţii hidrotehnice 

Lucrările hidrotehnice aferente instalaţiilor de desulfurare a gazelor arse de la blocul nr. 5 

constau din: 

- reţele de apă potabilă; 

- reţele de apă pentru stingerea incendiului exterior; 

- canalizare menajeră; 

- canalizare pluvială.



Pag. 43 

Aceste reţele se vor racorda la sistemele existente în incintă de alimentare cu apă şi 

canalizare. 

Apa potabilă la noii consumatori va fi asigurată prin racordarea acestora la reţeaua de apă 

potabilă a centralei. Necesarul de apă pentru stins incendiu exterior la noile clădiri prevăzute va 

fi asigurat din reţeaua inelară existentă în zonă. Apele uzate menajere de la grupurile sanitare 

ale noilor clădiri vor fi colectate şi evacuate spre instalaţia de tratare apă menajeră a centralei 

prin intermediul colectorului existent de canalizare apă menajeră. 

Evacuarea apelor pluviale din zonele amenajate din cadrul instalaţiilor de desulfurare bloc 

nr. 5 se vor realiza prin racordarea acestora la canalizare pluvială a centralei. 

2.1.1.7. Instalaţii tehnologice electrice 

Instalaţia de desulfurare este o instalaţie de tip bloc, consumatorii electrici care o compun 

făcând parte din serviciile proprii ale blocului respectiv. 

În consecinţă, alimentarea normală se va face din transformatoarele de servicii proprii de 

bloc alimentate în derivaţie de la bornele generatorului respectiv, iar alimentarea de rezervă din 

transformatoarele de rezervă/pornire, alimentate la rândul lor din reţeaua de 110 kV. 

Sporul de consum introdus pe serviciile proprii de bloc de completul instalaţiilor de 

desulfurare este apreciat la circa 8997 kW/bloc (compus din consumatorii aferenţi instalaţiei de 

desulfurare propriu-zise). 

Situaţia existentă în CE Rovinari nu mai permite extinderea spaţială a staţiei de 6 kV 

servicii proprii de bloc, pentru preluarea suplimentară a noilor consumatori de medie tensiune ce 

apar la instalaţia de desulfurare. 

Ca atare a fost necesară realizarea unei noi secţii de 6 kV de bloc, amplasată în zona 

spate cazan, cât mai aproape de centrul de greutate al noilor consumatori (în clădirea staţiei 

electrice aferente IDG bloc energetic nr. 5 şi 6). 

Secţia va avea o alimentare de lucru de la noul transformator “T5.9”de 25 MVA-24/6 kV, 

şi alimentare de rezervă din serviciile proprii generale. 

2.1.1.8. Instalaţii de automatizare 

Instalaţia de desulfurare va fi supravegheată dintr-o cameră de comandă individuală, 

amplasată într-o sală comună, iar o consolă de funcţionare de sine stătătoare va fi instalată în 

camera de comandă aferentă blocului energetic nr. 5. 

Instalaţia de desulfurare umedă a gazelor de ardere, aferentă blocului energetic nr. 5 de 

330 MW de la CE Rovinari va fi condusă de un echipament modern de automatizare „Distributed 

Control System (DCS)”, inclus în furnitura complexă a instalaţiei tehnologice.



Pag. 44 

Instalaţia de automatizare livrată în furnitura tehnologică va asigura conducerea 

instalaţiilor tehnologice (pornire, funcţionare în sarcină, oprire) pe următoarele nivele de 

conducere: 

- conducere individuală locală; 

- conducere centralizată din camera de comandă a instalaţiei de desulfurare. 

Instalaţia de automatizare va asigura schimbul de informaţii cu camera de comandă a 

blocului energetic (monitorizare, stări funcţiune). Conducerea operativă a instalaţiei de 

desulfurare va fi îndeplinită de sistemul DCS montat în camera de comandă a desulfurării ce 

urmează a fi amplasată în clădirea integrată. 

Funcţia principală a sistemului tip DCS este să asigure conducerea sigură a instalaţiilor de 

desulfurare gaze de ardere din camera de comandă a IDG împreună cu echipamentele auxiliare 

în toate regimurile de funcţionare. 

Pentru asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a instalaţiei de desulfurare se vor 

monitoriza continuu următorii parametrii: 

- volumul de gaze de ardere; 

- cantitatea de suspensie de calcar; 

- cantitatea de şlam de gips; 

- cantitatea de apă de proces introdusă în absorber; 

- nivelul de lichid din absorber; 

- nivelul de apă recirculată din rezervorul RAR; 

- cantitatea de calcar; 

- cantitatea de suspensie de calcar recirculată la moara cu bilă. 

De asemenea, se vor monitoriza în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare emisiile 

de substanţe poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin noul coş de fum, precum 

şi conţinutul de oxigen al acestora. Valorile emisiilor de substanţe poluante vor fi măsurate în 

mg/Nm 3 . 

2.1.1.9. Lucrări de arhitectură 

La stabilirea soluţiilor s-a urmărit asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a proceselor 

tehnologice şi a activităţii personalului în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei, normelor şi 

normativelor în vigoare privind îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate. Clădirile realizate în 

cadrul proiectului sunt următoarele: 

- Staţia pompe absorber - clădire de tip hală, cu regim de înălţime parter, pe structură 

metalică, cu dimensiunile în plan fiind de 12,50 m × 24,00 m şi înălţimea liberă 10,00 m, 

echipată cu pod rulant, cu cabină.



Pag. 45 

- Staţia de aer suflante aer de oxidare - clădire de tip hală, cu regim de înălţime parter, 

pe structură metalică, cu dimensiunile în plan de 10,00 x 6,00 m şi înălţimea liberă de 6,00 m.. 

- Staţia de pompe suspensie de calcar - clădire de tip hală, cu regim de înălţime parter, 

pe structură metalică, cu dimensiunile în plan de 6,00 x 6,00 m şi înălţimea totală de 6,00 m. 

Pentru realizarea clădirilor, s-a prevăzut realizarea următoarelor categorii de lucrări: 

Închiderile/învelitoarea se vor executa din panouri tip sandwich, cu feţele din tablă de oţel, 

protejate anticoroziv corespunzător clasei de agresivitate a mediului şi miez termoizolator, clasa 

de performanţă de reacţie la foc A2, montate pe rigle/pane metalice. 

La partea inferioară a construcţiilor, pentru protecţia panourilor de închidere, s-a prevăzut soclu 

executat din beton armat, cu înălţimea de 45 cm, (faţă de cota ± 0,00). 

Acoperişul se va executa în sistem şarpantă metalică cu doi versanţi, panta maxim 12%. 

Evacuarea la teren a apelor pluviale de la nivelul învelitorilor se realizează cu elemente de 

scurgere şi tinichigerie din tablă zincată. 

Tâmplăria – uşi, ferestre - se va realiza din profile metalice, protejate anticoroziv, 

corespunzător clasei de agresivitate a mediului. 

Iluminatul şi ventilaţia naturală se vor realiza prin ferestre cu ochiuri fixe şi mobile, 

montate cu geam clar sau cu geam armat după caz. 

S-au prevăzut balustrade metalice de protecţie, la toate golurile tehnologice, 

S-au prevăzut următoarele lucrări de finisaje: 

- pardoseală rezistentă la uzură şi antiderapantă; 

- termosistem aplicat pe faţa exterioară a parapetului din zidărie; 

- tencuieli exterioare speciale de protecţie la socluri; 

- vopsitorii anticorozive, corespunzător clasei de agresivitate a mediului la tâmplăria 

metalică, balustrade şi confecţii metalice; 

- trotuare de protecţie cu lăţimea de 1,00 m. 

Caracteristicile construcţiilor sunt următoarele: 

- Categorie de importanţă C; 

- Categorie pericol de incendiu E; 

- Grad de rezistenţă la foc II. 

2.1.1.10. Lucrări aferente construcţiilor 

Lucrările de rezistenţă aferente instalaţiei de desulfurare bloc energetic nr. 5, constau din : 

a) staţia pompe recirculare absorber şi structura de susţinere a unui coş de fum independent de 

120 m înălţime. 

b) staţia de suflante pentru aerul de oxidare. 

c) prevederea unor construcţii metalice şi a unor ghidaje metalice pentru susţinerea canalelor 

de gaze de ardere; 

d) prevedere fundaţie de ventilator pe traseul canalelor de gaze de ardere din beton armat, 

încărcările fiind transmise prin piloţi foraţi;



Pag. 46 

e) prevederea unui trafo de 25 MVA suplimentar (existent - 1 trafo de 40 MVA) cu anexele 

aferente. Cuva transformatorului electric şi peretele antifoc se vor realiza din beton armat. 

f) prevederea de suporţi şi confecţii metalice pentru conductele tehnologice aferente – fundaţii 

izolate din beton armat; 

g) staţia de descărcare calcar pulbere din camioane; 

h) staţia de descărcare siloz calcar; 

i) staţie pompe suspensie calcar; 

j) fundaţii diferite echipamente şi rezervoare: 

- pompe – beton armat cu carcase tridimensionale; 

- rezervoare – fundaţie lineară din beton armat. 

2.1.1.11. Instalaţii aferente construcţiilor 

Pentru clădirile aferente instalaţiei de desulfurare sunt prevăzute instalaţii electrice 

(iluminat normal şi de siguranţă, prize, instalaţii de forţă), instalaţii sanitare (de stins incendiu, de 

alimentare cu apă, de evacuare ape uzate menajere şi ape de pe pardoseală, de canalizare), 

instalaţii de condiţionare aer, instalaţii de ventilare şi instalaţii de încălzire.



2.2. Conformare cu cerinţele BAT BREF 

Pag. 47 

Scopul Directivei Consiliului 96/61/EC este de a realiza o prevenire şi un control integrat al 

poluării provenite de la activităţile listate în Anexa I a Directivei, contribuind astfel la 

îmbunătăţirea protecţiei mediului. 

Termenul de “cele mai bune tehnici disponibile” este definit in articolul 2(11) al Directivei 

ca fiind “stadiul cel mai avansat şi efectiv in dezvoltarea activităţilor şi metodele lor de operare, 

care indică utilitatea practică a unor tehnici specifice de a oferi, în principiu, bazele pentru 

valorile limită de emisii stabilite pentru a preveni, şi acolo unde aceasta nu este posibilă, pentru a 

reduce în general emisiile şi impactul asupra mediului, în întregul său”. Articolul 2(11) detaliază 

această definiţie, astfel: 

� „tehnicile” includ atât tehnologia utilizată cât şi modul în care instalaţia este proiectată, 

construită, intretinută, exploatată şi dezafectată 

� “tehnici disponibile” sunt acelea dezvoltate la o scara care permite implementarea in 

sectorul industrial relevant, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in 

considerare costurile si avantajele, dacă aceste tehnici sunt sau nu folosite sau produse 

în interiorul statului membru avut în vedere, cu condiţia ca ele să fie accesibile într-un 

mod rezonabil operatorului”. 

� “cele mai bune” inseamna cele mai efective in atingerea unui nivel general inalt de 

protectie a mediului, în intregul său. 

Articolului 9(4) al Directivei 96/61/EC prevede că valorile limită de emisii trebuie sa fie in 

conformitate cu standardele de calitate a mediului, sa se bazeze pe cele mai bune tehnici 

disponibile, fără a se recomanda utilizarea vreunei tehnici sau tehnologii specifice, însă luânduse 

în considerare caracteristicile tehnice ale instalaţiei respective, amplasarea ei geografică şi 

condiţiile locale de mediu. 

Cele mai importante emisii în aer rezultate din arderea combustibililor fosili sunt: SO2, 

NOx, CO, pulberi (PM), gazele cu efect de seră, dar şi metale grele, compuşi halogenaţi şi 

dioxine emise în cantităţi mai mici, dar cu efecte semnificative asupra mediului datorită toxicităţii 

şi persistenţei lor. 

Prevederea instalaţiei de desulfurare, necesară din punct de vedere al limitării emisiilor de 

SO2, are ca efect un consum suplimentar de energie electrică de 1-3%, ceea ce implică 

reducerea eficienţei nete, pentru cele două tipuri de combustibil, cu circa 1% - 1,5%. 

2.2.1. Procedee de reducere a emisiilor de SO2 din gazele de ardere 

În vederea reducerii valorilor emisiilor substanţelor poluante din gazele de ardere 

evacuate în atmosferă din centralele electrice şi termice, care funcţionează cu combustibili fosili, 

s-au dezvoltat de-a lungul timpului mai multe tipuri de echipamente şi tehnologii. În capitolul 3.3 

din “Documentele de referinţă pentru instalaţiile mari de ardere (BREF)”, mai 2005, sunt 

prezentate “cele mai bune tehnici disponibile” (BAT) pentru reţinerea bioxidului de sulf din gazele



Pag. 48 

de ardere provenind din utilizarea combustibililor fosili în cazanele energetice, recomandate de 

Comisia Europeană. 

Oxizii de sulf rezultă din arderea majorităţii combustibililor fosili, prin oxidarea sulfului pe 

care aceştia îl conţin. Începând cu anii 1970 în SUA şi Japonia şi, apoi, din 1980 şi în Europa au 

fost utilizate diverse metode pentru reţinerea SO2 din gazele de ardere în timpul sau după 

ardere. 

Reducerea emisiilor de SO2 se poate realiza prin măsuri primare şi măsuri secundare, în 

funcţie de momentul în care are loc procesul de absorbţie: înainte, în timpul sau după arderea 

combustibilului. 

Măsurile primare constau în: 

� utilizarea unui combustibil cu conţinut redus de sulf sau un combustibil cu componente 

bazice ale cenuşii, care permit o desulfurare naturală; 

� utilizarea de substanţe absorbante în cazanele cu ardere în start fluidizat (ASF) ce 

reprezintă un sistem de desulfurare integrat. Aceasta limitează temperatura arderii la circa 

850 o C. Reactivul utilizat poate fi CaO, Ca(OH)2 sau CaCO3. Reacţia chimică are nevoie de 

reactiv suplimentar, adică un raport stoichiometric (combustibil/reactiv) cuprins între 0,5 şi 7, în 

funcţie de combustibilul folosit. Datorită efectelor coroziunii clorului, eficienţa desulfurării este 

limitată la 75%. 

Măsurile secundare constau în reţinerea SO2 din gazele de ardere prin tehnologii 

amplasate după cazanele energetice, înainte de evacuarea lor în atmosferă. Acestea pot fi 

împărţite în două mari categorii: procese regenerative şi neregenerative. 

1. Procesele de desulfurare regenerative pot fi clasificate la rândul lor în: 

� Procese umede, din care fac parte: 

� procesele Wellmann-Lord cu bisulfit de sodiu şi cu oxid de magneziu, care în prezent 

nu mai sunt utilizate în centralele electrice, cel puţin din Europa; 

� procesele DeSONOx, în care are loc reţinerea simultană SO2 şi a oxizilor de azot. 

Acestea au fost aplicate doar la foarte puţine unităţi sau ca sisteme pilot, 

nepătrunzând încă pe piaţă, din motive comerciale (costuri ridicate). 

� Procesele uscate, care constau în: 

� procesul cu carbon activat în care are loc reţinerea simultană a SO2 şi NOx prin 

adăugarea de amoniac; 

� procesul NOxSO2 în care absorbantul constă în bile sferice cu o suprafaţă-zonă 

ridicată din oxid de aluminiu impregnată cu carbonat de sodiu. 

2. Procesele de desulfurare neregenerabile sunt clasificate în funcţie de felul în care este 

folosită substanţa absorbantă în:



Pag. 49 

� procese umede: care utilizează mai multe tipuri de substanţe absorbante, cum ar fi: piatra 

de calcar, hidroxid de sodiu, amoniac, peroxid de hidrogen, apă de mare şi altele. 

� procese semiuscate care constau în absorbţia cu pulverizare uscată (SDA) sau cel mai 

nou proces cu tehnologie modificată de umectare a absorbantului. 

� procese uscate prin injecţie de reactiv în focarul cazanului energetic odată cu 

combustibilul sau în canale de gaze de ardere înainte de intrarea în instalaţia de 

desprăfuire. 

Principalele metode de reţinere a SO2 aplicate în centralele electrice ce utilizează 

combustibili fosili sunt următoarele: 

� Procedeul uscat cu injecţie de reactiv, cu o eficienţă între 40 şi 50%; 

� Procedeul semiuscat (SDA), cu o eficienţă cuprinsă între 80 şi 92%; 

� Procedeul umed, cu o eficienţă cuprinsă între 85 şi 98%. 

Alegerea tehnologiei de desulfurare potrivită depinde de o multitudine de factori 

specifici centralei electrice şi locului ei de amplasare, printre cei mai importanţi sunt următorii: 

� Zona unde este amplasată centrala electrică; 

� Capacitatea tehnică a cazanelor energetice; 

� Sarcina cazanelor energetice; 

� Calitatea combustibilului şi a conţinutului de cenuşă, (pentru a se determina dacă este 

posibilă o desulfurare naturală în timpul arderii), etc. 

2.2.1.1. Procedeul de desulfurare uscat 

A. Injecţie cu o substanţa absorbantă în focar 

Această tehnologie presupune injecţia directă a absorbantului uscat în focarul cazanului. 

Substanţele folosite în mod uzual ca material absorbant sunt calcarul pulverizat (CaCO3) şi 

dolomita (CaCO3 MgCO3). În focar, prin calcinarea acestuia, se produc particule de CaO reactive 

a căror suprafaţă reacţionează cu SO2 din gazele de ardere pentru a forma sulfitul de calciu 

(CaSO3) şi sulfatul de calciu (CaSO4). Aceşti produşi de reacţie sunt apoi reţinuţi odată cu 

cenuşa zburătoare de către echipamentele de reţinere a pulberilor, care sunt de regulă 

electrofiltre sau filtre saci. Produşii de reacţie rezultaţi (reziduuri) pot fi depozitaţi, dar cu atenţie, 

deoarece conţin calcar activ şi sulfit de calciu. Posibila utilizare a acestor produşi secundari este 

încă la faza de cercetare. 

Injecţia de substanţă absorbantă în focar produce în plus şi îndepărtarea SO3. 

Domeniul de temperatură pentru care are loc reacţia calcarului în cazul injectării 

substanţei absorbante în focar este de 980÷1230 o C. Odată ce se produce oxidul de calciu 

reactiv, acesta trebuie să staţioneze suficient timp (cel puţin jumătate de secundă) în zona de 

temperatură optimă pentru producerea reacţiei.



Pag. 50 

Recent s-a descoperit faptul că Ca(OH)2 are două intervale de reacţie 980÷1230 o C şi 

540 o C. Termochimic, CaSO4 nu este stabil la temperaturi de peste 1260 o C, într-un mediu de 

ardere a combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, cu conţinut ridicat de sulf (circa 

2000÷4000 ppm SO2). 

O creştere cu 50% a eficienţei de reducere a SO2 poate fi obţinută prin folosirea unui 

material absorbant cu raportul molar Ca/S de 4/5 şi injectarea acestuia în focarul cazanului la 

momentul optim. Totuşi, eficienţa reducerii SO2-ului şi utilizării calcarului este mai redusă decât 

în cazul altor metode de desulfurare. 

Există mai multe metode de îmbunătăţire a reţinerii SO2-ului, cu costuri scăzute, ca de 

exemplu, pulverizarea de apă în canalul de gaze de ardere înainte de electrofiltru. Rezultatul 

constă într-o creştere a eficienţei reţinerii SO2-ului cu 10%. 

Reciclarea produşilor de reacţie este o alternativă eficientă şi a fost cercetată în scopul 

îmbunătăţirii randamentului, atât a reducerii de SO2, cât şi a utilizării calcarului. Produşii de 

desulfurare reţinuţi prin intermediul echipamentelor de reducere a pulberilor (electrofiltre sau 

filtre saci) este reinjectat în focar sau în canalul de gaze de ardere şi recirculat. În unele procese, 

produsul de reacţie este reciclat după o tratare prealabilă. Prin aceste măsuri se poate ajunge la 

o eficienţă de reducere a SO2 de 70÷80%. 

B. Injecţie cu substanţă absorbantă în canalul de gaze de ardere 

Injecţia cu substanţă absorbantă pe bază de calciu sau sodiu, în canalul de gaze de 

ardere, înseamnă injecţie cu absorbant în fluxul de gaze de ardere între preîncălzitorul de aer şi 

electrofiltrele existente sau filtrele saci. 

Cele mai obişnuite tipuri de injecţie cu substanţa absorbantă sunt: 

� CaOH uscat, care necesită umidificare; 

� injecţie uscată cu sodiu, care nu implică umidificare; 

� injecţie cu şlam de gips /calcar sau spălare in canalul de gaze de ardere care necesită 

umidificare separată. 

Apa pentru umidificare este folosită în două scopuri: 

� activează substanţa absorbantă pentru a creşte cantitatea de SO2 reţinută; 

� condiţionează (reduce) conţinutul de pulberi ajutând la creşterea eficientei electrofiltrelor. 

Desulfurarea gazelor de ardere cu substanţă absorbantă pe bază de calciu sau sodiu, 

presupune recircularea multiplă a substanţei absorbante deoarece aceasta conţine o cantitate 

mare de produs, care nu reacţionează de prima dată. 

În cazul injecţiei bicarbonatul de sodiu, acesta se descompune termic şi formează 

carbonatul de sodiu. După ce suprafaţa particulelor de carbonat de sodiu din substanţa



Pag. 51 

absorbantă a reacţionat cu SO2-ul şi formează sulfitul sau sulfatul, reacţia încetineşte datorită 

astupării porilor (care există la difuzia SO2 în faza gazoasă). 

Pentru ca reacţia să continue trebuie ca particulele substanţei absorbante să se 

descompună în continuare. Din această descompunere rezultă H2O şi CO2 în forma gazoasă, 

care se dispersează în volumul dat, creând astfel o reţea de spaţii libere între particule. Prin 

acest proces se produce din nou substanţă activă absorbantă, care permite reducerea unei noi 

cantităţi de SO2 în interiorul particulelor. 

Creşterea suprafeţei de absorbţie poate fi de 5÷20 ori faţă de suprafaţa iniţială şi depinde 

de caracteristicile substanţei absorbante. 

Ratele de descompunere şi formare a sulfatului de sodiu sunt procese complicate care 

depind de temperatură, rata de transfer a căldurii particulelor de H2O şi CO2 sub formă gazoasă, 

presiuni parţiale şi de prezenţa altor particule componente existente în gazele de ardere. 

C. Procese modificate de injecţie cu substanţă absorbantă în canalul de gaze de ardere 

Gazele de ardere fierbinţi netratate, din cazan, sunt introduse în reactor prin dispersorul 

de gaze şi vin în contact cu o suspensie umidificată formată din cenuşă zburătoare şi oxid de 

calciu. Componentele reactive sunt imediat absorbite în componentele alcaline ale prafului, iar 

apa se evaporă instantaneu. Controlul distribuţiei gazului, debitul suspensiei, distribuţia şi 

cantitatea de apă pentru umidificare sunt factori determină asigurarea condiţiilor optime pentru 

îndepărtarea eficientă a SO2. 

Gazele de evacuare tratate intră într-un colector special (filtru saci sau electrofiltru), unde 

particulele solide sunt îndepărtate din curentul de gaz. La ieşire, gazele din electrofiltru sunt 

evacuate la coşul de fum cu ajutorul ventilatorului de gaze de ardere. Particulele solide colectate 

sunt reciclate în reactorul de desulfurare prin sistemul de umidificare. Cu ajutorul pâlniei de 

evacuare care este montată la un anumit nivel, se controlează căderea cenuşii în silozul pentru 

produşii de desulfurare. 

În plus, în procedeul uscat modificat nu sunt necesare echipamente speciale, sofisticate, 

nu este nevoie de pulverizator rotativ şi echipamente de mare viteză pentru antrenare, sau de 

duze bifluid, care au nevoie de compresoare de aer. Puterea necesară pentru amestecarea 

reactivului/ reciclatului în mixere este mult mai scăzută decât în cazul unui sistem uscat de 

curăţare a gazelor convenţional: prin comparaţie, pulverizatoarele rotative şi duzele bifluid sunt 

mult mai complexe decât mixerul. O consecinţă importantă a utilizării mixerelor în loc de 

pulverizatoare cu duze rotative este că tot echipamentul, care trebuie supravegheat de către 

operator, este plasat pe sol, într-o carcasă împreună cu filtrul cu saci, în afara liniei fluxului de 

gaz. Aceasta amplasare duce la costuri scăzute şi întreţinere mai uşoară. 

C.1 Injecţia cu absorbant hibrid 

Injecţia cu absorbant hibrid este o combinaţie intre injecţia cu substanţă absorbantă în 

focar şi injecţia cu substanţă absorbantă în canalul de gaze, în vederea îmbunătăţirii eficienţei



Pag. 52 

reţinerii SO2-ului. O variantă a injecţiei cu absorbant hibrid este folosirea gipsului ca absorbant, 

deoarece gipsul este mai ieftin decât carbonatul de calciu, care este in general folosit în 

procedeul semiuscat cu absorber. 

C.2 Absorber uscat cu strat fluidizat circulant 

Tehnologia cu strat fluid circulant presupune folosirea unui tip de absorber uscat. 

Carbonatul de calciu hidratat este injectat direct în reactorul absorberului uscat cu pat 

fluidizat circulant. Oxidul de calciu poate fi stins printr-un proces separat. 

Curentul de gaz din preîncălzitorul de aer intră în reactor pe la partea inferioară şi circulă 

vertical ascendent printr-un tub Venturi. Tubul Venturi este proiectat astfel încât să asigure 

distribuţia de curgere corespunzătoare pe întregul domeniu de funcţionare a vasului. In interiorul 

tubului Venturi gazul este mai întâi accelerat, apoi încetinit înainte de a intra în parte cilindrică 

superioară. Înălţimea părţii superioare este proiectată, astfel încât să se obţină timpul dorit de 

contact dintre Ca şi SO2. Toate alimentările externe pentru materialul recirculat, reactivul 

proaspăt şi apa de condiţionare a gazului sunt introduse prin partea divergentă a tubului Venturi. 

Absorberul nu are componente mecanice interne sau componente structurale. 

Funcţionarea acestui proces nu este chiar simplă. Suprafaţa mare a patului circulant 

permite cu succes capturarea SO3-ului din gaz, eliminând posibilitatea corodării conductei de gaz 

de către condensatul de SO3. 

Avantajele procedeului uscat: 

a) simplitatea procesului şi adaptabilitatea la situaţii existente dificile ale instalaţiei, dar este 

mai potrivit pentru combustibilii cu un conţinut redus de sulf şi centrale electrice mici; 

b) în cazul cazanelor de ardere în pat fluidizat aceasta metodă întruneşte condiţiile optime; 

c) mai puţine lucrări de întreţinere; 

d) produsul de reacţie rezultat este solid şi nu mai necesită alte tratamente; 

e) costurile sunt mai scăzute decât în cazul metodei umede; 

f) costurile de operare sunt scăzute datorită preţului redus al reactivului; 

g) pentru operare şi mentenanţă nu necesită personal în plus; 

h) riscul de defectare este minim; 

i) controlul procesului este foarte uşor de implementat, schimbări în încărcarea boilerului 

sau ai altor parametrii nu afectează eficienţa desulfurării. 

Dezavantajele procedeului uscat: 

a) triplarea intervalul la care cenuşa trebuie colectată de echipamentele de reducere a 

pulberilor şi transportată la depozit; 

b) electrofiltrul necesită îmbunătăţiri;



Pag. 53 

c) depozitarea produsului de desulfurare necesită locuri speciale, apar depuneri pe 

suprafeţele de schimb de căldura, ceea ce duce la creşterea frecventei suflărilor 

suprafeţelor de schimb 

d) coroziunea canalelor de gaze de ardere şi electrofiltrului datorită contactului cu apa; 

e) randamentul de reţinere a SO2 este redus; 

f) reactivii necesari sunt mult mai scumpi, în cazul injecţiei în canalele de gaze de ardere 

decât procesul cu calcar, ceea ce înseamnă că costurile de operare tind să crească chiar 

şi la un raport molar Ca/S mic; 

g) eficienţa scăzută a utilizării absorbantului; 

h) costurile de capital raportate pentru injecţia cu substanţa absorbantă pe canal variază 

mult, depinzând de conţinutul de sulf din combustibil şi de mărimea centralei electrice. 

În Anexa C este prezentat principiul de funcţionare al metodelor de desulfurare uscată cu 

injecţie în focar şi în canalele de gaze de ardere. 

2.2.1.2. Procedeul de desulfurare semiuscat 

Pe plan mondial procesul cu pulverizare uscată se află pe al doilea loc după procedeul 

umed cu calcar, conform Documentelor BREF privind BAT-urile de reducere a emisiilor de SO2. 

Reactivul utilizat în această metodă de desulfurare este varul. Eficienţa de reducere SO2 

şi fiabilitatea IDG (Instalaţie de Desulfurare a Gazelor de ardere) a fost îmbunătăţită de-a lungul 

timpului. 

Acest procedeu de desulfurare are costuri de investiţie mai reduse, dar are cheltuieli 

totale de exploatare mai ridicate decât procedeul umed, datorită faptului că reactivul este mult 

mai scump. 

Avantajele procedeului semiuscat: 

Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere are următoarele avantaje 

comparativ cu procedeul umed de desulfurare a gazelor de ardere: 

a) reactorul instalaţiei de desulfurare uscată se poate construi din oţel carbon obişnuit, 

comparativ cu reactorul instalaţiei de desulfurare umedă care trebuie construit din oţel 

inoxidabil sau oţel placat. 

b) pentru unităţi mai mici de 300 MW costul instalaţiei este mai mic decât costul instalaţiei 

umede de desulfurare. 

c) echipamentele de pompare şi ceilalţi consumatori consumă mai puţină energie decât 

instalaţia umedă de desulfurare. 

d) produsul de reacţie (CaSO3, CaSO4, hidroxid de calciu şi cenuşă) rezultat la desulfurarea 

uscată este stabil şi inert şi poate fi evacuat la haldă cu ajutorul echipamentelor existente 

de evacuare a zgurii şi cenuşii rezultate din arderea cărbunelui.



Pag. 54 

e) instalaţia de desulfurare uscată a gazelor de ardere are un număr mai mic de 

componente ca cea de desulfurare umedă, cu costuri de operare şi întreţinere mai 

scăzute. 

f) presiunea în absorber este mai mică decât în reactorul instalaţiei de desulfurare umedă. 

g) trioxidul de sulf (SO3) sub formă de vapori la temperaturi de peste 150°C, care 

condensează sub formă de acid sulfuric la temperaturi joase (punctul de rouă acidă), este 

reţinut în instalaţia de desulfurare uscată. La desulfurarea umedă SO3 se reţine mai puţin 

de 20% până la 40% şi trebuie introduse electrofiltre umede pentru reţinerea acestuia sau 

se face injecţie cu hidroxid de var. Emisiile de vapori de acid sulfuric, dacă sunt peste o 

anumită valoare, sunt vizibile sub formă de pană de ceaţă. 

h) gazele de ardere ieşite din instalaţia uscată de desulfurare sunt nesaturate cu vapori de 

apă (1 0 C până la 10 0 C peste punctul de rouă acidă), cu reducerea sau eliminarea vizibilă 

a penei de vapori de apă. Din instalaţia umedă de desulfurare gazele de ardere ies 

saturate cu vapori de apă, fapt ce necesită folosirea unui schimbător de căldură gaz - gaz 

pentru reîncălzirea gazelor de ardere, pentru a putea fi evacuate pe un coş de fum uscat. 

Pentru reducerea costurilor asociate reîncălzirii gazelor de ardere, sistemele recente de 

desulfurare umedă a gazelor de ardere utilizează coşuri de fum umede din sistemul uscat 

de desulfurare a gazelor de ardere nu rezultă ape uzate. 

Dezavantajele procedeului semiuscat: 

Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere are următoarele dezavantaje 

comparativ cu procedeul umed (cu calcar) de desulfurare a gazelor de ardere: 

a) cele mai mari module reactor utilizate sunt pentru unităţi cu puteri de 350 MW. Pentru 

unităţi de 500 MW trebuie folosite două module reactor. Rezultă astfel canale de gaze de 

ardere de dimensiuni mari pentru intrare şi ieşire din instalaţie şi este nevoie de o 

combinaţie de ventilatoare şi canale de gaze de ardere. 

b) procedeul foloseşte reactiv (praf de var) mai scump ca la procedeul umed (calcar) şi 

acesta trebuie stocat în silozuri de oţel sau beton. 

c) rata de utilizare a reactivului este mai mică decât la desulfurarea umedă pentru obţinerea 

aceleaşi reduceri a SO2. Raportul stoechiometric pentru var este mai mare decât cel 

pentru calcar pentru obţinerea aceleaşi reduceri a SO2. 

d) din desulfurarea uscată a gazelor de ardere rezultă produse de desulfurare pentru care 

nu există multe posibilităţi de utilizare. Acesta se poate folosi ca îngrăşământ agricol 

(pentru condiţionare sol) şi pentru fabricarea de cărămizi sau agregate împreună cu alte 

componente. 

e) la desulfurarea uscată a gazelor de ardere se poate combina desprăfuirea cu 

desulfurarea, caz în care nu se mai utilizează desprăfuirea electrostatică şi nu se mai 

poate recupera cenuşa zburătoare pentru eventuale utilizări.


Procedeul semiuscat cu var 


Pag. 55 

Desulfurarea semiuscată cu pulverizare este utilizată mai mult la cazane de capacitate 

mică şi medie (0 ÷ 300 MW) şi care utilizează cărbune cu conţinut de sulf scăzut sau mediu 

(1,5%). În procedeul SDA (Semi Dry Absorber), varul este amestecat cu apă sau este stins 

formându-se o suspensie de var, numită şi lapte de var. Aceasta este pulverizată într-un reactor 

unde apa este evaporată datorită temperaturii gazelor de ardere. Produsul de reacţie este un 

amestec de sulfit/sulfat de calciu cu cenuşă zburătoare, care nu este foarte atractiv la 

comercializare. 

Din acest proces nu rezultă apă uzată, deoarece apa utilizată este evaporată total în 

reactor. Gazele de ardere sunt preluate după instalaţia de desprăfuire existentă şi atunci este 

necesară încă o instalaţie de desprăfuire după reactor pentru a reţine produsul rezultat din 

gazele de ardere desulfurate. 

Temperatura gazelor de ardere curate este cu 20 ÷ 30 o C peste temperatura de saturaţie 

(45÷55 0 C) astfel că nu mai este necesară reîncălzirea lor acestea putând fi evacuate prin coşul 

de fum obişnuit. 

În ultimii ani s-a dezvoltat o tehnologie de desulfurare semiuscată modificată care 

compactează echipamentele necesare (reactor, umidificator, instalaţie de desprăfuire) în 

vederea obţinerii unei eficienţe de reţinere a SO2 ridicate şi a ocupării unui spaţiu de amplasare 

mai redus. 

În Anexa D sunt prezentate două tipuri de instalaţii de desulfurare semiuscate modificate. 

2.2.1.3. Procedeul de desulfurare umed 

Procedeul umed, în special procesele piatră de calcar-gips sunt conform Documentelor 

BREF cele mai aplicate BAT-uri în lume, circa 80% din piaţă, fiind utilizate la o diversitate de 

cazane energetice. Aceasta se datorează eficienţei lor ridicate de reducere a SO2 şi fiabilităţii lor 

mari. 

Sodiul, utilizat ca reactiv a fost foarte popular în Japonia la sfârşitul anilor 1960. Produsul 

secundar rezultat era sulfitul de sodiu vândut în industria hârtiei. Procesul cu sodiu este simplu şi 

a fost aplicat la multe cazane, de capacitate mică, ce funcţionau cu păcură. 

În prezent, sistemele cu magneziu sunt utilizate de asemenea la cazane industriale relativ 

mici, datorită costurilor de investiţie scăzute. În acest proces apa uzată conţine sulfat de 

magneziu, care poate fi evacuată în mare după reţinerea pulberilor şi metalelor grele, pentru că 

acesta este deja un constituent al apei de mare. Metoda poate fi recomandată centralelor 

electrice amplasate lângă mare. 

Din procesul cu amoniac rezultă un produs secundar care poate fi utilizat ca fertilizator în 

agricultură.



Pag. 56 

În cele mai multe cazuri este utilizată piatra de calcar ca reactiv, care este disponibilă în 

cantităţi mari în multe ţări şi care este mult mai ieftină decât alte substanţe absorbante. 

Produsele secundare rezultate sunt gipsul sau un amestec de sulfit/sulfat de calciu în 

funcţie de modul de oxidare. Dacă gipsul poate fi valorificat, cheltuielile totale de exploatare ale 

IDG pot fi reduse. 

Procedeul umed cu piatră de calcar (CaCO3) 

Piatra de calcar este utilizată ca reactiv pentru că este mai ieftină decât alţi reactivi şi 

pentru că se găseşte în cantităţi mari în majoritatea ţărilor. La început s-a utilizat şi varul datorită 

reactivităţii mari cu SO2, dar acesta a fost înlocuit ulterior cu piatra de calcar datorită costurilor 

ridicate. În orice caz, IDG cu piatră de calcar poate atinge aceeaşi reducere a SO2 ca cele cu 

var. 

Reactivitatea pietrei de calcar are o influenţă importantă asupra IDG. În prezent nu există 

vreun standard sau metodă de a tasta reactivitatea. Pot fi utilizaţi şi alţi reactivi, ca de exemplu 

magneziu îmbogăţit cu var. 

Gazele de ardere preluate după instalaţia de desprăfuire de obicei trec printr-un 

schimbător de căldură şi intră în absorber, unde SO2 este reţinut prin contactul direct cu o 

suspensie de calcar (CaCO3 > 95%). Soluţia proaspătă de calcar este introdusă continuu în 

absorber. 

Gazele de ardere curate trec prin nişte separatoare de picături şi sunt evacuate în 

atmosferă prin coşul de fum sau prin turnul de răcire. Produsul de reacţie este extras din 

absorber şi sunt trimise pentru deshidratare şi utilizare ulterioară. 

Procesul umed cu piatră de calcar poate fi împărţit în două categorii în funcţie de tipul de 

oxidare: oxidare forţată şi oxidare naturală. Modul de oxidare este determinat de reacţiile 

chimice, de pH-ul suspensiei de calcar şi de produsul secundar rezultat. 

Absorberele pot fi de mai multe tipuri în funcţie de furnizorul IDG. În ANEXA E sunt 

prezentate tipurile de absorbere utilizate pentru reducerea emisiilor de SO2 menţionate mai sus. 

Pentru mărirea eficienţei procesului de absorbţie a SO2 se introduce în suspensia de 

calcar un catalizator de reacţie, care creşte alcalinitatea lichidului. Acesta este un acid organic, 

cum ar fi: acidul adipic, acidul dibasic, acid formic, etc. şi este disponibil la un preţ rezonabil. 

Utilizarea acidului adipic, la o concentraţie de 1400 ppm poate conduce la aceeaşi 

eficienţă de reţinere a SO2 cu numai trei nivele de pulverizare, în loc de patru. Aceasta 

înseamnă o economie de energie electrică de circa 25%, prin renunţarea la o pompă de 

recirculare. 

Dacă există reglementări privind o temperatură minimă la evacuarea în atmosferă (de ex. 

în Marea Britanie este 80 o C) gazele de ardere trebuiesc reîncălzite. Metoda cea mai utilizată 

este schimbătorul de căldură gaz/gaz de tip rotativ.



Pag. 57 

Dacă nu există nici o cerinţă privind temperatura minimă a gazelor de ardere curate, 

acestea pot fi evacuate direct printr-un nou coş de fum umed, ceea ce va conduce şi la scăderea 

consumului de energie electrică. Mai mult, gazele de ardere curate sunt mult mai corozive (sub 

temperatura de rouă acidă) decât gazele de ardere nedesulfurate, ceea ce înseamnă că coşul 

de fum existent nu este proiectat cu protecţia anticorozivă potrivită. 

Coşul de fum umed are avantajul că poate fi realizat direct din materiale moderne 

anticorozive şi care au o dispersie îmbunătăţită în timpul pornirilor (se încălzesc rapid). 

Centralele electrice noi, prevăzute cu instalaţii de desulfurare cu procedeul umed 

evacuează gazele de ardere curate prin turnul de răcire, renunţându-se la coşul de fum. 

Avantajele procedeului umed de desulfurare a gazelor de ardere sunt următoarele: 

1. procedeul aplicat pe o varietate mare de cărbuni s-a dovedit fiabil. 

2. randamentele de desulfurare uzuale sunt de peste 94%, atingându-se şi valori de 98% în 

condiţii speciale. 

3. există multe firme care produc acest tip de instalaţie de desulfurare. 

4. reactivii utilizaţi în proces sunt uşor de procurat. 

5. gipsul rezultat este stabil pentru depozitarea la haldă fără a fi necesară amestecarea cu 

cenuşă sau var. 

6. gipsul se poate utiliza la fabricarea panourilor prefabricate sau pentru adaos la ciment. 

7. Instalaţia de desulfurare nu este sensibilă la variaţii ale sarcinii cazanului. 

Dezavantajele procedeului umed de desulfurare a gazelor de ardere sunt următoarele: 

1. în proces se vehiculează o cantitate mare de suspensie care necesită un consum mare 

de energie pentru pompare. 

2. căderea de presiune în absorber duce la creşterea consumului de energie la ventilatoare 

pentru asigurarea tirajul forţat al cazanului 

3. prin acest procedeu se produce o cantitate mare de gips. Profitabilitatea vânzării gipsului 

depinde de existenţa în apropiere de centrală a unei pieţe de desfacere pentru acest produs. 

4. gradul ridicat de coroziune al instalaţiei necesită utilizarea aliajelor rezistente la coroziune 

sau construirea absorberului şi a altor părţi componente din materiale nemetalice.



Pag. 58 

2.2.3. Valori limită atinse prin tehnicile propuse şi prin cele mai bune tehnici 

disponibile 

Pentru emisiile SO2, în cazul centralelor electrice pe lignit, prevederea de instalaţii de 

desulfurare a gazelor de ardere şi utilizarea cărbunelui cu conţinut redus de sulf, sunt 

considerate BAT. Desulfurarea umedă este considerată BAT pentru unităţi cu puterea termică > 

300 MWt (BREF-BAT IMA 2006, Cap.4.5.8, ediţia engleză, pag.272). 

Valorile limită de emisie atinse prin tehnologiile propuse sunt următoarele: 

Tabel nr. 2.2.3.1 

Valorile limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnologiile propuse: 

Echipament Poluant Valori limită de emisie (mg/Nm 3 ) 

Conform HG 

440/2010 

Conform 

BAT BREF 

Conform 2010/75/EU (IED) Prin 

Lignit 100% 

Lignit 

97% 

tehnologiile 

propuse 

IMA 1, 2 SO2 400 100÷250 200 186,6 200 

*Valoare calculată conform HG 440/2010 

2.3 Activităţi de dezafectare 

În vederea conformării funcţionării centralei electrice la legislaţia de mediu, se va realiza o 

instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere. 

Pentru realizarea aceastei instalaţii nu sunt necesare lucrări de demolare la blocul 

energetic nr.5.


3. DEŞEURI 


Pag. 59 

Infrastructura de management al deşeurilor la nivelul Regiunii Sud – Vest Oltenia este 

într-un stadiu primar de dezvoltare. Deşeurile menajere orăşeneşti sunt, în general, depozitate 

fără tratament anterior, iar deşeurile din zonele rurale nu sunt colectate sistematic. Procentajul 

deşeurilor reciclate sau re-utilizate este nesemnificativ. Pentru perioada 2003÷2013 a fost 

elaborat Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor (PRGD) care are ca scop crearea cadrului 

necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, 

eficient din punct de vedere economic şi ecologic. 

În urma procesului de producere a energiei electrice prin transformarea combustibililor 

fosili solizi rezultă o cantitate însemnată de deşeuri sub formă de zgură şi cenuşă care sunt 

depozitate pe amplasamente special amenajate. CE Rovinari depozitează în prezent produsele 

rezultate din arderea cărbunelui în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani-Beterega care se 

încadrează în categoria depozitelor industriale de deşeuri nepericuloase. După realizarea 

instalaţiei de desulfurare gipsul rezultat din procesul de spălare a gazelor de ardere cu 

suspensie de calcar va fi transportat în amestec cu apă, rezultând şlamul de gips, la un nou 

depozit de zgură şi cenuşă numit Gârla. 

Deşeurile rezultate în timpul executării lucrărilor de construcţie şi montaj a instalaţiei de 

desulfurare şi a noilor clădiri aferente (metale feroase şi neferoase, mase plastice, vată minerală, 

lemne de la cofraje, moloz etc.) se vor colecta selectiv şi vor fi depozitate temporar în spaţii 

special amenajate. Aceste deşeuri vor fi după caz refolosite sau valorificate şi se vor evacua din 

incinta centralei electrice CE Rovinari conform prevederilor din OUG nr. 78/2000 privind regimul 

deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, modificată de OUG 

61/2006, aprobată prin Legea nr. 27/2007. 

Materialele metalice se vor depozita temporar în incintă până când vor fi preluate ca 

deşeuri industriale reciclabile (fier vechi) de firme autorizate, conform Ordonanţei de Urgenţă 

nr. 16/2001 aprobată prin Legea nr. 431/2003, iar cele care nu mai pot fi valorificate (pământ, 

moloz, materiale izolante, cenuşă) vor fi evacuate treptat la un depozit de deşeuri nereciclabile, 

stabilit de comun acord cu autorităţile locale. 

În Tabelul 3.1 se prezintă informaţii referitoare la cantităţile de deşeuri estimative 

rezultate în urma funcţionării centralei electrice. 

Codificarea deşeurilor rezultate este in conformitate cu HG nr. 856/2002 privind evidenţa 

gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

Formular cod: FIL 423-002-03 Act.0 

Tabel nr. 3.1 

Managementul deşeurilor 

Denumirea deşeului Cantitatea Starea fizică Codul Codul Managementul deşeurilor – cantitatea prevăzută a fi 

prevăzută a fi (Solid-S, deşeului privind 

generată – 

generată Lichid-L, 

principala Valorificată Eliminată Rămas 

(t) Suspensie-Ssp 

proprietate 

ă în 

Semisolid-SS) 

periculoasă 

stoc 

Deşeuri rezultate în urma funcţionării centralei electrice 

Produse de desulfurare – 120 000 t/an SS 10.01.05 N/A Depozitul de zgură - 

şlam de gips 

şi cenuşă 

Cod document: I-294.224.010-N0-002 

Serie de modificare 

Pag. 60



Pag. 61 

Activitatea de producere a energiei electrice nu necesită utilizarea de ambalaje. În timpul 

lucrărilor de realizare a instalaţiei de desulfurare, diversele echipamente şi aparate vor fi aduse 

împachetate în diverse tipuri de ambalaje (hârtie, plastic, polistiren extrudat, lemn). Acestea se vor 

colecta separat pe tipuri de materiale, vor fi depozitate temporar în spaţii amenajate, în vederea 

evitării împrăştierii şi apoi trimise la firme specializate spre reciclare. 

În timpul funcţionării pot apărea diverse ambalaje de la cumpărarea unor aparate tehnice 

noi sau de la personalul de exploatare (alimente, sticle de plastic, etc), care de asemenea, vor fi 

colectate separat şi gestionate conform sistemului de management al deşeurilor implementat în 

cadrul centralei. 

Deşeurile menajere se vor colecta şi stoca temporar în containere metalice, platforme 

betonate special amenajate, de unde vor fi preluate ulterior de de serviciul public de salubritate. 

Deşeurile rezultate în timpul funcţionării instalaţiei de desulfurare produsul final: şlam de 

gips, în amestec cu zgura şi cenuşa vor fi tansportate hidraulic la noul depozit de zgură şi cenuşă 

Gârla aferent CE Rovinari. 

În concluzie din activitatea de construcţii – montaj şi de funcţionare a instalaţiei de 

desulfurare vor rezulta deşeuri, care vor fi stocate temporar şi evacuate din incintă, pentru 

valorificare şi/sau depozitare, în conformitate cu prevederile din legislaţia privind regimul 

deşeurilor.



Pag. 62 

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIERĂ, ASUPRA 

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA 

Prin calitatea mediului înconjurător, factor determinant al vieţii umane, se înţelege starea 

acestuia la un moment dat rezultată din integrarea tuturor elementelor sale structurale şi 

funcţionale având capacitate de a asigura o ambianţă satisfăcătoare multiplelor necesităţi ale 

vieţii omului. 

Energia electrică şi termică reprezintă elementul fundamental al dezvoltării durabile, 

având influenţă asupra tuturor aspectelor sociale şi economice ale dezvoltării. 

La nivelul de dezvoltare la care a ajuns civilizaţia umană, nu se mai poate concepe viaţa 

fără existenţa energiei electrice şi termice, iar cererea de energie devine din ce în ce mai mare. 

Prin urmare necesitatea extinderii capacităţilor de producţie existente şi de instalare a 

capacităţilor noi este evidentă, dar această dezvoltare a sectorului energetic trebuie să se facă 

fără a încălca principiile dezvoltării durabile, deci cu un impact cât mai redus asupra mediului. 

În domeniul energiei, protecţia mediului a căpătat o amploare majoră, mai ales datorită 

preocupării mondiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Tendinţa actuală este 

ca în cât mai scurt timp posibil şi utilizând resursa primară energetică cea mai abundentă 

(cărbunele), să se producă energie electrică şi/sau termică fără a emite poluanţi. Dacă problema 

emisiilor de poluanţi în atmosferă, precum SO2, NOx, pulberi este parţial rezolvată la ora actuală, 

provocarea o constituie reducerea emisiilor de CO2. 

Cea mai la îndemână metodă de reducere a impactului asupra mediului este utilizarea de 

echipamente energetice cu eficienţă ridicată de conversie a energiei primare în energie electrică 

şi termică. 

Proiectul analizat în această lucrare respectiv realizarea unei instalaţii de desulfurare are 

ca principal scop reducerea impactului asupra mediului prin reducerea emisiilor de SO2 eliberate 

în atmosferă de către blocul energetic nr.5 din cadrul CE Rovinari. 

4.1. Apa 

Apa, indispensabilă vieţii, reprezintă o resursǎ naturalǎ regenerabilǎ, disponibilǎ în 

cantităţi limitate şi cu caracteristici calitative deosebit de vulnerabile la factorii ce influenţează şi 

agresează mediul ambiant: substanţe poluante şi deşeuri emise de unităţile industriale şi 

agricole, exploatări miniere şi de hidrocarburi, aglomerări urbane. 

Dintre principiile care stau la baza politicii privind protecţia apei, se pot menţiona: 

principiul precauţiei, acţiuni preventive, rectificarea şi corectarea prejudiciilor la sursă, ″principiul 

poluatorul plăteşte″, integrarea politicii privind protecţia apei în alte politici comunitare, folosirea 

datelor ştiinţifice şi tehnice disponibile având ca obiective prevenirea şi reducerea poluării, 

promovarea folosirii durabile a apelor, protejarea mediului acvatic, îmbunătăţirea statutului 

ecosistemelor acvatice şi diminuarea efectelor produse de secetă şi inundaţii.



4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului 

Date generale 

Pag. 63 

Promovarea utilizării durabile a apelor în totalitatea lor (subterane şi de suprafaţă) a impus 

elaborarea unor măsuri unitare comune, care s-a concretizat la nivelul Uniunii Europene prin 

adoptarea Directivei 60/2000/EC referitoare la stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în 

domeniul politicii apei. Inovaţia pe care o aduce acest document este ca resursa de apă să fie 

gestionată pe întreg bazin hidrografic, privit ca unitate naturală geografică şi hidrologică, cu 

caracteristici bine definite şi cu trăsături specifice. 

Reţeaua hidrografică a judeţului Gorj aparţine în majoritate unui singur bazin colector, 

Jiul, care adună apele mai multor afluenţi (Sadu, Tismana, Jilţu, Motru, Gilort, Amaradia etc.), 

având o suprafaţă totală a bazinului de peste 10000 km 2 . Excepţie fac extremităţile NE şi NV ale 

judeţului, care sunt drenate de cursurile superioare ale Olteţului (în judeţul Gorj cu o suprafaţă 

de bazin de 130 km 2 şi o lungime de 30 km) şi Cernei (în judeţul Gorj cu o suprafaţă de bazin de 

230 km 2 şi o lungime de 24 km). Densitatea medie a reţelei hidrografice în judeţul Gorj este de 

0.5 km/ km 2 . 

Râurile ce străbat teritoriul judeţului Gorj asigură o densitate medie a reţelei hidrografice 

de 0.5 km/km 2 , cu un debit multianual specific de apă de 40 l/sec/km 2 în zona montană înaltă a 

munţilor Godeanu şi Vâlcan şi 2-3 l/sec/km 2 în zona piemontană de sud. 

Date amplasament 

CE Rovinari este amplasată pe malul râului Jiu lângă localitatea Rovinari. Cota terenului 

amenajat pe care se află amplasate construcţiile aferente Etapei I din este cuprinsă între 

+159,36 ÷ +161,36 mdMN. 

Stratificaţia terenului, începând de la suprafaţă este constituită din: 

- un strat vegetal subţire, urmat de un strat de argilă nisipoasă galben cenuşiu cu puncte 

şi zone feruginoase şi intercalaţii de nisip mediu argilos până la adâncimea de 5,80 ÷ 7,50 m; 

- un strat de nisip fin şi mediu, galben ruginiu slab argilos, până la adâncimea de 7,00 ÷ 

8,70 m; 

- un strat de nisip mediu şi grosier (20 %), pietriş mic şi mare (50 %), bolovăniş (25 %) şi 

bolovani între 7,00 ÷ 14,00 m adâncime; 

- marnă vânăt cenuşie între 15,00 ÷ 17,20 m adâncime; 

- un strat de nisip fin marnos vânăt cenuşiu alternând cu marne nisipoase şi cărbunoase 

până la adâncimea de 28,50 m. 

Din punct de vedere hidrogeologic, s–a constatat prezenţa unei pânze de apă cantonată 

în stratul de pietriş, nivelul acesteia fiind la cca. 3,20 ÷ 4,50 m adâncime faţă de cota terenului 

natural. Adâncimea de îngheţ conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.



4.1.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile: 

Resursele de apă ale judeţului Gorj sunt constituite din: 

� ape de suprafaţă (râuri interioare, lacuri naturale şi artificiale); 

� ape subterane. 

Tabel nr. 4.1.1.1. Resursele de apă potenţiale şi tehnic utililizabile pentru anul 2008 

Judeţul Resursa de suprafaţă mii m 3 Resursa din subteran mii m 3 

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 

Gorj 2047 000 000 551445,893 545,0 18603,625 

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judeţul Gorj - 2008 

Pag. 64 

Pentru amplasamentul obiectivele din cadrul CE Rovinari în prezent sursele de alimentare 

cu apă potabilă şi tehnologică sunt următoarele: 

� Sursa este subterană pentru apa potabilă, prin intermediul a două foraje de 

adâncime cu următoarele caracteristici: 

Numar foraj Anul execuţiei Adâncimea (m) Nhs (m) Nhd (m) Q expl. (l/s) 

P1 1988 110 12 18,6 8,5 

P2 1988 110 13,5 19,3 9 

In jurul forajelor de apă este instituită zonă de protecţie sanitară. 

� Sursa: subterană pentru apă tehnologică, prin intermediul a 5 foraje de adâncime, 

cu urmatoarele caracteristici: 

Nr. foraj Amplasament Anul execuţiei Adâncimea (m) Q expl. (l/s) 

F6 Zona viaduct baraj 1967 125 9 

F8 Zona turnurilor de răcire 

nr. 2-4 

1991 135 9 

F9 Zona turn de răcire nr. 2 2002 123 8 

F10 Zona staţia de hidrogen 2002 120 8 

F12 Zona rampa păcură şi 

compres. 

2003 170 8 

In jurul forajelor de apă este instituită zonă de protecţie sanitară. 

� Sursa de suparafaţă pentru apă tehnologică este din râul Jiu, prin intermediul unei 

prize amplasată pe malul drept al râului. 

Prelevări de apă 

Realizarea volumelor de apă captate pe destinaţii în judeţul Gorj pe bazinul hidrografic 

Jiu, conform Balanţei Apei pe 2008 sunt prezentate in tabelul nr. 4.1.1.2.



Tabel nr. 4.1.1.2. Volumele de apa captate pe destinaţii în judeţul Gorj 

Nr. crt. DESTINAŢIA Volume realizate (mii m 3 ) 

0 1 2 

1 Unităţi industriale 1064,732 

2 

Unităţi de gospodărire comunală-pentru 

industrii 

2970,2 

3 Unităţi de gospodărie comunală(pt. populaţie) 4740,79 

4 

Termocentrale în limita volumului de apă 

535805,0 

asigurat 

5 Unitaţi de constructii montaj 13,271 

6 Piscicultura 6851,9 

SURSA DE SUPRAFAŢĂ 551445,893 

1 Unităţi industriale 8813,844 

2 Unităţi de construcţii montaj 116,968 

3 Unităţi agrozootehnice de tip industrial 318,663 

4 

Unităţi de gospodărie comunală-pentru 

industrii 

2143,698 

5 Unităţi de gospodărie comunală(pt. populaţie) 5415,083 

6 

Termocentrale în limita volumului de apă 

1620,0 

asigurat 

7 Irigatii 8,4 

8 Alte activităţi 166,969 

SURSA DIN SUBTERAN 18603,625 

VOLUM total realizat: DIN SURSE DIRECTE 570049.518 


Volumele de apa evacuate la nivelul anului 2008: 

TOTAL 584,254 mil m 3 

din care: 

-evacuate prin staţie de epurare- 23,974 mil m 3 

-evacuate fara statie de epurare- 540,116 mil m 3 

Ape de suprafaţă 

Pag. 65 

Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă (a râurilor interioare) se face raportând rezultatele 

periodice ale monitorizării la prevederile Ordinului M.M.G.A nr. 161/2006 pentru aprobarea 

Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a 

corpurilor de apă. 

Apele de suprafaţă sunt apele interioare, stătătoare sau curgătoare, de pe suprafaţa 

terenului, precum şi apele tranzitorii şi apele costiere. 

Caracterizarea calităţii apei, pe bazine hidrografice şi la nivel naţional, reprezintă 

evaluarea globală a rezultatelor analitice obţinute periodic, în campanii expediţionare. Secţiunile 

de monitorizare şi cursurile de apă sunt încadrate pe categorii de calitate, în conformitate cu 

actele normative în vigoare



Pag. 66 

Situaţia actuală a alimentării cu apă tehnologică din sursa de suprafaţă, respectiv râul Jiu, 

a instalaţiilor aferente CE Rovinari este următoarea: 

Volume şi debite prelevate – 4 grupuri în funcţiune: 

Circuit deschis 

Qs zi maxim= 3.783.120 mc/zi (43.786 l/s) V anual maxim = 1.380.839 mii mc 

Qs zi mediu= 3.404.808 mc/zi (39.407,5l/s) V anual maxim = 1.242.781 mii mc 

Qs orar maxim= 157.630 mc/h 

Circuit mixt 

Qs zi maxim= 1.071.240 mc/zi (12.398,65 l/s) V anual maxim = 391.003 mii mc 

Qs zi mediu= 964.116 mc/zi (11.158,75 l/s) V anual maxim = 351.902 mii mc 

Qs orar maxim= 44.635 mc/h 

Captarea se realizează prin intermediul prizei amplasată în barajul de retenţie, pe malul 

drept al râului Jiu, în imediata vecinătate a deschiderii de spălare a barajului. Priza este 

dimensionată pentru un debit de 64 mc/s. Apa este captată prin intermediul a 4 deschideri 

prevăzute cu grătare. 

Instalaţii de tratare: apa din sursa de suprafaţă trece prin următoarele obiecte ale staţiei 

de tratare: 

- deznisipator compus din 7 camere cu L = 42,5 m; l = 7,50 m, H=5 m pentru reţinerea şi 

decantarea suspensiilor; 

- casa sitelor şi grătarelor - 4 site rotative cu Q = 4 mc/h 

- 4 site rotative cu Q = 14 mc/h 

- grătare cu perii rotative pentru reţinerea suspensiilor grosiere 

- staţie de tratare chimică, dimensionată pentru un debit de 2600 mc/h pentru filtrarea 

apei brute, reducerea silicei şi a substanţelor organice, prepararea apei demineralizate. In 

instalaţia de pretratare este folosită şi apa din sursa subterană. 

Apa prelevată este transportată prin intermediul a 4 canale de aducţiune din beton armat; 

apa prelevată din sursa subterană este transportată prin intermediul unei conducte Dn 350 mm. 

Inmagazinarea apei demineralizată se face în 3 rezervoare fiecare cu un volum de 1.000 mc. 

Ape subterane 

În cadrul bazinului hidrografic Jiu prezentarea apelor freatice se realizeză pe subunităţi 

geomorfologice, deoarece caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale acestora sunt 

condiţionate de subunitatea geomorfologică în care sunt cantonate, creând discontinuităţi în 

dezvoltarea regională a lor. Subunităţile geomorfologice în care se dezvoltă corpul de ape sunt: 

Câmpia Olteniei, Piemontul Getic şi Subcarpaţii Getici.



Pag. 67 

Formaţiunile cuaternare purtătoare de ape freatice care au putut fi separate şi urmărite în 

cadrul câmpiei, aparţin Pleistocenului superior constituite din depozitele aluvionare ale teraselor 

Jiului şi afluenţilor, alcătuite în principal din pietrişuri şi nisipuri şi cele ale Holocenului inferior şi 

superior din care fac parte aluviunile terasei joase a Jiului şi luncilor Jiului şi afluienţilor. 

Lunca şi terasele Jiului reprezintă unitatea hidrogeologică cea mai importantă din punctul 

de vedere al răspândirii depozitelor freatice şi al resurselor de apă. Lungimea pe care se 

dezvoltă această unitate în cadrul câmpiei este de cca 80 km, iar lăţimea medie de cca. 5 km 

având un rol deosebit de important în furnizarea unor rezerve importante de ape freatice 

exploatate prin intermediul a numeroase fronturi de captare. 

Pentru instalaţiile de pe amplasametul CE Rovinari, conform Autorizatiei de Gospodărire 

a apelor nr. 99/27.05.2009, din surse subterane se prelevează următoarele volume şi debite de 

apă pentru funcţionarea în circuit deschis a centralei sau în circuit mixt : 

Qs zi maxim= 1180 mc/zi (13,65 l/s) V anual maxim = 430.700 mc 

Qs zi mediu= 1145 mc/zi (13,22 l/s) V anual maxim = 417.925 mc 

Qs orar maxim= 49,2 mc/h 

Funcţionarea este pemanentă 365 zile/an şi 24 ore/zi. 

Instalaţii de captare: 5 foraje de adâncime echipate cu pompe submersibile, tip HEBE 65 x 6 şi 

unde apa este transportată prin intermediul unei conducte dn 350 mm. 

Inmagazinarea apei: apa este înmagaziantă în 3 rezervoare fiecare cu un volum de 1000 mc. 

Apă potabilă 

În cursul anului 2008, în judeţul Gorj nu au fost înregistrare epidemii cu calea de 

transmitere hidrică. În cadrul programului de monitorizare a calităţii apei produse de instalaţiile 

publice de aprovizionare cu apă potabilă nu au fost înregistrate situaţii critice care să producă 

contaminarea şi/sau impurificarea surselor de apă utilizate de aceste instalaţii. 

Pentru apă potabilă a CE Rovinari volume şi debite prelevate sunt următoarele: 

Qs zi maxim= 186 mc/zi (2,15 l/s) V anual maxim = 67.890 mc 

Qs zi mediu= 166 mc/zi (1,92 l/s) V anual maxim = 60.590 mc 

Qs orar maxim= 7,75 mc/h 

Funcţionarea este pemanentă 365 zile/an şi 24 ore/zi. În jurul puctelor de foraj este 

instalată zonă de protecţie sanitară. 

Instalaţia de captare: două foraje de adâncime amplasate în incinta unităţii, în zona de N a 

turnurilor de răcire. Forajele sunt echipate cu pompe submersibile, tip HEBE 65 x 6. 

Instalaţia de tratare: staţie de deferizare şi instalaţie de clorinare. 

Inmagazinarea apei: apa este înmagazintă într-un rezervor semiîngropat din beton armat 

care are un volum de 300 mc.



Pag. 68 

Reţeaua de distribuţie a apei: distribuţia apei în incinta unităţii se realizează prin 

intermediul unei reţele de conducte cu o lungime de cca. 4 km, cu Dn = 1” - 6”. 

Ape uzate şi reţele de canalizare 

Pe amplasamentul CE Rovinari evacuarea apelor uzate se face în sistem divizor prin 

instalaţii interioare de canalizare şi prin reţele exterioare de canalizare pentru ape uzate 

industriale, ape industriale-pluviale şi ape menajere, în depozitul de zgură şi cenuşă Cicani– 

Beterega prin intermediul staţiei de pompe Bagger şi direct în Jiu. 

După punerea în funcţiune a instalaţiilor de fluid dens evacuarea apelor se va efectua în 

noul depozit Gârla. 

Conform autorizatiei de gospodărire a apelor uzate evacuate de către CE Rovinari sunt 

următoarele 

Circuit deschis 

Nr. 

crt. 

Categoria apelor uzate 

1 Ape uzate menajere care 

necesită epurare 

2 Ape uzate tehnologice care 



nu necesită epurare ( ape 

de răcire ) 

Receptori 

autorizati 

Depozitul Cicani- 

Beterega 


Beterega 

Jiu 

Volum total evacuat 

Zilnic Zilnic mediu 

maxim 

(mc) 

(mc) 

186 166 

Anual 

maxim 

(mii mc) 

67,89 

36.000 27.000 13.140 

3.702.336 

2.776.762 

4 Ape pluviale Jiu Qp= 2.783l/s 

Nr. 

crt. 

Circuit mixt 

Categoria apelor uzate 

1 Ape uzate menajere care 





nu necesită epurare (ape de 

răcire) ) 

Receptori 

autorizati 


Beterega 


Beterega 

Jiu 

Zilnic 

maxim 

(mc) 


Zilnic 

mediu 

(mc) 

186 166 

36.000 27.000 

952.152 

856.937 

4 Ape pluviale Jiu Qp= 2.783l/s 

1.351.35 

3 

Anual 

maxim 

(mii mc) 

67,89 

13.140 

347.535



Pag. 69 

Reţeaua de canalizare a apelor uzate industriale şi pluviale se compune dintr-o reţea de 

canale subterane şi construcţii auxiliare (guri de scurgere, cămine de vizitare, separatoare de 

păcură, guri de vărsare, etc.) cu o lungime de aproximativ 5 km. Canalele secundare sunt 

executate din tuburi prefabricate din beton simplu având Dn = 200 + 600 mm. Evacuarea apelor 

uzate în râul Jiu se face prin intermediul a 7 colectoare principale, astfel: 

• colector A – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, din 

zona de N-V a amplasamentului societăţii, ape provenite din următoarele procese: 

- spălări periodice ale deznisipatoarelor; 

- pierderi accidentale de la staţia de deferizare şi clorinare; 

- spălări ale scăpărilor accidentale rezultate în urma manevrării, trensportului şi 

alimentării rezervoarelor de stocare reactivi; 

- spălări ale zonei de către apele pluviale; 

- ape menajere. 

• colector B – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, din 

zona turnurilor de răcire, iar apele provin din următoarele procese: 

- golirea bazinelor turnurilor de răcire: 1, 2, 3, 4 şi 5; 

- golirea bazinelor de aspiraţie a pompelor de apă caldă de la turnuri; 

- ape pluviale care spală zona de amplasament a rezervoarelor de păcură. 

• colector C – asigură transportul şi evacuarea apelor uzate tehnologice şi pluviale, din 

următoarele zone: 

- ape pluviale care spală rampa de descărcare vagoane – cisternă pentru păcură; 

- ape pluviale care spală zona rezervorului de păcură nr. 2; 

- ape pluviale care spală zona depozitului de carburanţi şi coşului de fum nr. 1. 

• colector D – asigură transportul şi evacaurea apelor pluviale, din următoarele zone: 

- ape pluviaale din zona pompelor Bagger; 

- ape pluviale din zona concasare; 

- ape pluviale din zona staţiei de transvazare păcură; 

- ape pluviale din zona rampei de descărcare păcură. 

Colectorul adună apele provenite din precipitaţii de pe o suprafaţă foarte mare. Este un 

colector magistral alcătuit din două tronsoane: 

- tronsonul stâng – cu trei ramuri în zona staţiilor de pompe Bageer şi staţiei de 

transvazare păcură; 

- tronsonul trept cu o ramură în zona concasare şi în zona rampei de descărcare păcură 

(rezervor nr. 3). 

Evacuarea se face direct în râul Jiu printr-un colector tip clopot, turnat monolit, cu 

secţiunea de 1,60 x 1,01 m. 

• colector E - asigură transportul şi evacuarea apelor uzate rezultate în urma spalării 

sitelor rotative de la casa sitelor. 

Colectorul este reprezentat printr-o conductă metalică Dn 400 mm, care deversează 

neînecat apele uzate rezultate dintr-o operaţie intermitentă de spălare a sitelor rotative în răul 

Tismana, cu vărsare direct în râul Jiu.



Pag. 70 

• colector F - asigură transportul şi evacaurea apelor uzate tehnologice calde, rezultate 

în urma procesului de răcire a condensatorilor. Evacuarea apei calde se face în râul Jiu prin 

intermediul a 6 canale din beton armat cu dimensiunile de 2,5 x 2,5 m. La deversarea în râul Jiu, 

canalele sunt prevăzute cu disipator de energie, rizbermă fixă şi mobilă. 

• colector CM - asigură transportul şi evacaurea apelor uzate menajere prin intermediul 

a 3 colectoare cu Dn 200-250 mm care conduc apele într-un colector final cu Dn 250 mm. 

După epurarea apelor uzate menajere în staţia de epurare din incinta unităţii, apele sunt 

evacaute la staţia de pompe Bagger. 

Apele rezultate în urma spălării filtrelor în staţia de tratare chimică a apei sunt evacuate în 

staţie de pompe Bagger, unde participă la formarea hidroamestecului (apă+cenuşă+zgură) care 

este trimis apoi către depozitul de zgură şi cenuşă Cicani–Beterega. 

După punerea în funcţiune a instalaţiilor de fluid dens evacuarea apleor se va efectua în 

noul depozit Gârla. 

Reţeaua de canalizare a apelor uzate industriale este dotată cu două separatoare de 

păcură. Reţeaua de canalizare a apelor uzate menajere are în dotare, în aval de cantină, doua 

separatoare de grăsimi. 

In incinta unităţii mai există şi o reţea de drenaj sub forma unui inel executat din tuburi de 

drenaj cu Dn 400–600 mm pentru coborârea pânzei freatice sub cota de fundare a construcţiilor. 

Refularea apei se face în canalizarea de ape industrială. 

Aprecieri privind impactul apelor uzate asupra resurselor de apă 

În judetul Gorj, s-a constatat că la majoritatea agenţilor economici, s-au diminuat debitele 

de apă evacuate, faţă de debitele autorizate, ca urmare reducerii sau restrîngerii activităţilor 

economice. Datorită acestui aspect, principalii agenţi economici nu au avut permanent depăşiri 

semnificative la indicatorii de calitate, faţă de limitele admise prin actele de reglementare de 

gospodărire a apelor. 

Lucrările cuprinse în prezenta investiţie nu implică evacuarea de substanţe periculoase în 

sursele de apă. 

Pentru realizarea instalaţiilor de desulfurare s-a ales ca amplasament zona stivei nr. 1 de 

cărbune concasat, care se desfăşoară paralel cu clădirea principală aferentă blocurilor 

energetice nr. 3÷6, la circa 140 m sud de aceasta. 

Calcarul pulbere necesar funcţionării instalaţiei de desulfurare este adus în centrala 

electrică cu mijloace auto, descărcat şi depozitat într-un siloz. 

În zonele aferente montării instalaţiei de desulfurare propriu-zise, a instalaţiei de 

alimentare şi preparare suspensie de calcar şi a instalaţiei de evacuare şlam de gips, prin 

proiectele tehnice se vor lua măsuri în vederea evitării apariţiei diverselor scurgeri, care ar putea 

influenţa calitatea solului respectiv. 

Din instalaţia de desulfurare, în urma procesului de absorbţie a SO2 va rezulta un produs 

secundar - gipsul, care va fi evacuat sub formă de şlam de gips, prin intermediul instalaţiei de



Pag. 71 

evacuare a zgurii şi cenuşii în fluid dens la depozitul de zgură şi cenuşă existent al centralei 

electrice. 

4.1.2. Alimentarea cu apă a centralei electrice 

Lucrările prezentate se încadrează în schema cadru de amenajare a bazinului locală, 

nemodificând situaţia actuală şi lăsând posibilităţi largi de cooperare cu alte lucrări hidrotehnice 

sau hidroedilitare existente sau prevăzute a se executa ulterior în zonă. 

În prezent situaţia alimentării cu apă a centralei electrice şi a evacuării apelor uzate 

tehnologice şi menajere este următoarea: 

Alimentarea cu apă potabilă se realizează dintr-o sursă subterană, prin două foraje de 

adâncime (120 ÷ 160 m) amplasate în incinta centralei electrice şi 5 foraje amplasate în zona 

Vart. Apa este apoi tratată într-o instalaţie de deferizare şi o instalaţie de clorinare. 

Debitele maxime zilnice sunt de 3 287,5 m 3 (38,05 l/s), iar cele maxime anuale de 1 199 

938 m 3 , conform Autorizaţiei de Gospodărirea Apelor în vigoare. 

Alimentarea cu apă tehnologică şi industrială se realizează dintr-o sursă de suprafaţă, 

râul Jiu. 

Debitele maxime autorizate prelevate sunt următoarele: 

- circuit deschis: maxim zilnic 3 456 000 m 3 , maxim anual 1 262 440 mii m 3 ; 

- circuit mixt, la un grad de recirculare maxim tehnic posibil de 75%: maxim zilnic 864 

000 m 3 , maxim anual 315 360 mii m 3 ; 

Apa pentru stingerea incendiilor are un volum intangibil de 1 000 m 3 , iar debitul 

suplimentar de refacere al rezervei este de 42 l/s. 

Pentru instalaţia de desulfurare alimentarea cu apă potabilă, apă pentru stingerea 

incendiilor, apă tehnologică se face prin racordarea la reţelele existente ale centralei electrice. 

4.2.1.1 Alimentarea cu apă a instalaţiei de desulfurare 

Pentru instalaţia de desulfurare alimentarea cu apă potabilă, apă pentru stingerea 

incendiilor, apă tehnologică se face prin racordarea la reţelele existente ale centralei electrice. 

Funcţionarea echipamentelor componente ale instalaţiei de desulfurare necesită 

următoarele cantităţi de apă tehnologică pretratată: 

- pentru umidificarea aerului de oxidare: 6,00 t/h; 

- pentru răcirea gazelor de ardere înainte de intrarea în absorber: 25,50 t/h; 

- pentru spălarea periodică a separatorului de picături (o dată la 8 ore): 35,00 t/h; 

- pentru prepararea suspensiei de calcar: 30,00 t/h;



- reglarea concentraţiei suspensiei de calcar din partea inferioară a 

absorberului şi suplimentarea cantităţii de apă evaporată datorită 

Pag. 72 

utilizării coşului umed (circa 20%): 44,00 t/h; 

- fluidizarea drenajelor şi eventuale spălări în caz de opririi datorită unor 

avarii, de exemplu la pompe: 10,00 t/h; 

- cantitatea totală de apă de proces 150,00 t/h 

De la instalaţia de hidrociclon va rezulta o cantitate de apă de 30 t/h, care va fi reutilizată 

în instalaţia de desulfurare astfel: 

- la prepararea suspensiei de calcar: 15,00 t/h; 

- reglarea concentraţiei suspensiei de calcar din partea inferioară a 

absorberului şi suplimentarea cantităţii de apă evaporată datorită 

utilizării coşului umed (circa 20%), respectiv fluidizarea drenajelor şi 

eventuale spălări în caz de opririi datorită unor avarii, de exemplu la pompe: 15,00 t/h; 

- cantitate totală de apă recirculată 30,00 t/h. 

În Schema de principiu a instalaţiei de desulfurare, cod I-294.224.004-N0-001 se pot 

observa cantităţile de calcar, apă de proces, apă recirculată, suspensie de calcar, şlam de gips 

şi gips deshidratat vehiculate de echipamentele componente.


Tabel nr. 4. 1.2.5 

Bilanţul consumului de apă (m 3 /h; m 3 /an) 

Apa prelevată din sursă Recirculată / reutilizată 

Consum 

Nr. 

crt. Proces 

tehnologic 

Sursa de 

apă 

total de 

apă 

t/h/ 

t/an 

Consum 

menajer 

Mediu 

zilnic 

(m 3 Consum industrial (m 

/zi) 

3 /h) 

Apa 

subterană 

Apa de 

suprafaţă 

Pentru compensarea 

pierderilor în 

sistemele cu circuit 

închis 

Apa Apa de 

Apă la 

propriul 

obiectiv 

Apa la alte 

obiective 

Grad 

recirculare 

apă 

tehnologică 

subterană suprafaţă 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 

1. 

Apa 

potabilă 

Apă 

tehnologică 

Reţeaua de 

apă potabilă 

a centralei 

(puţuri de 

adâncime) 

Râul Jiu 

8,64 129,6 

150 

935568 

5400 

- 

- 

- - - - - - - 30% 

- 

- 

- 


Serie de modificare Pag. 

73



4.1.3. Managementul apelor uzate 

Pag. 74 

În urma activităţii care se va desfăşura în instalaţia de desulfurare vor rezulta următoarele 

tipuri de ape uzate: ape uzate tehnologice, menajere şi pluviale. 

După montarea instalaţiilor de desulfurare apele uzate tehnologice, pluviale şi menajere 

se vor colecta şi evacua astfel: 

Apele tehnologice: scurgerile accidentale din zona absorberelor şi din zona instalaţiilor 

de preparare a suspensiei de calcar sunt colectate în rezervoarele de drenaje aferente şi 

reutilizate în proces. 

Datorită faptului că în primă fază şlamul de gips nu va fi deshidratat pentru a fi valorificat, 

ci va fi trimis la instalaţia de fluid dens pentru a fi evacuat şi depozitat împreună cu zgura şi 

cenuşa la depozitele existente ale centralei electrice, nu se vor produce ape uzate. 

În momentul găsirii unei posibilităţi de valorificare a gipsului şi montării unei instalaţii de 

deshidratare a gipsului, din procesul de uscare va rezulta o cantitate de apă care nu va putea fi 

reutilizată în procesul de desulfurare. Acestă cantitate de apă uzată va fi tratată înainte dacă 

este cazul într-o instalaţie de tratare chimică nou prevăzută şi trimisă apoi spre reutilizare la 

instalaţia de fluid dens sau la alte instalaţii. 

Apele pluviale considerate ape convenţional curate sunt colectate în reţeaua de 

canalizare din zona blocului nr. 5 şi apoi evacuate în râul Jiu. 

Apele uzate menajere de la grupurile sanitare ale noilor clădiri vor fi colectate şi evacuate 

la reţeaua existentă de canalizare menajeră a centralei. 

Se menţionează că în privinţa alimentării cu apă şi evacuări ape uzate, datele privind 

gospodărirea apelor rămân neschimbate faţă cele incluse în Autorizaţia de gospodărire a Apelor 

nr. 99/27.05.2009. 

Tabel nr. 4.1.3.1 

Nr. 

Valorile volumelor de ape uzate evacuate din autorizaţia de gospodărire a apei 


crt. Categoria apei Receptori Zilnic maxim 

m 3 

Zilnic mediu 

m 3 

Mediu anual 

mii m 3 

1. 

Apele uzate menajere, care 


Depozitul Cicani 

Beterega 

186 166 67,89 

2. 

Apele uzate tehnologice, care 


Apele rezultate din procesul 

Depozitul Cicani 

Beterega 

36 000 27 000 13 140 

tehnologic, care nu necesită 

epurare (apă de răcire)-circuit 

3 702 336 2 776 762 

1 351 353 

3. 

mixt 

Apele rezultate din procesul 

Râul Jiu 

tehnologic, care nu necesită 

epurare (apă de răcire)-circuit 

deschis 

952 152 856 937 347 535 

4 Ape pluviale Râul Jiu 2 783 l/s



Pag. 75 

Sursa apelor 

uzate, Proces 

tehnologic 

Totalul apelor uzate 

generate 

m 

Tabel nr. 4. 1.3.2 

Bilanţul apelor uzate 

Ape uzate evacuate 

menajere industriale Pluviale 

Ape 

direcţionate 

spre reutilizare 

/ recirculare 

3 /zi m 3 /an m 3 /h m 3 /an t/h m 3 /an m 3 /h m 3 /an 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 

Grad de 

Producerea 

energiei 

6,84 - 6,84 590918,4 - - 180 * 

recirculare 

internă a apei 

30% 

* cantitatea de ape pluviale evacuate depinde de cantitatea anuală de precipitaţii şi nu se modifică faţă de situaţia actuală 

4.1.4. Prognoza impactului 

Investiţia propusă a se realiza are drept scop reducerea emisiilor de SO2 generate de 

blocul energetic nr.5 în vederea conformării la legislaţia de mediu. 

Atât alimentarea cu apă cât şi canalizarea apelor uzate de la instalaţia de desulfurare 

aferentă blocului energetic nr.5, se realizează prin intermediul sistemului existent în centrala 

electrică. 

La faza de construcţie, din zonele de lucru va rezulta apă uzată provenită în principal din 

prepararea materialelor de construcţii (ex. mortare, apa din betonul de fundare, planşee de 

beton, etc.), din spălări tehnologice de diverse tipuri (ex. spălări unelte, utilaje, udarea planşeelor 

de beton proaspăt turnat, etc.), de la grupurile sanitare temporare, aceasta se va drena acolo 

unde este posibil către reţeaua de canalizare existentă pe amplasament. 

Necesarul de apă aferent funcţionării noilor consumatori, respectiv debitele de ape uzate 

evacuate se încadrează în debitele specificate în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor 

nr. 99/27.05.2009, emisă de Administraţia Naţională Apele Române. 

4.1.5. Impactul transfrontier 

Judeţul Gorj se învecinează cu judeţele: Hunedoara la nord, Vâlcea la est, Dolj la sud, 

Mehedinţi la sud-vest şi Caraş Severin la vest. 

Activităţile care se vor desfăşura în cadrul investiţiei nu vor produce un impact 

transfrontier. 

4.1.6. Măsuri de diminuare a impactului 

În ceea ce priveşte alimentarea cu apă şi evacuarea apelor uzate aferente instalaţiei de 

desulfurare s-a ţinut cont de cele mai bune tehnici disponibile, prin adoptarea soluţiilor tehnice, 

precum: utilizarea polietilenei de înaltă densitate, respectiv PVC, pentru reţelele de apă potabilă 

şi canalizare, impermeabile, rezistente la solicitări mecanice şi chimice.


4.2 Aerul 


Pag. 76 

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile subsisteme ale mediului datorită capacităţii 

sale limitate de a absorbi şi de a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţi umane. 

Trebuie să precizăm că, aerul atmosferic este unul din factorii de mediu dificil de controlat, 

deoarece poluanţii, odată ajunşi în atmosferă, se dispersează rapid şi nu mai pot fi captaţi pentru 

a fi epuraţi-trataţi. Pătrunşi în atmosferă, poluanţii pot reacţiona chimic cu constituenţii 

atmosferici sau cu alţi poluanţi prezenţi rezultând astfel noi substanţe cu agresivitate mai mare 

sau mai mică asupra omului sau mediului. 

Compoziţia atmosferei s-a schimbat ca urmare a activităţii omului, emisiile de noxe 

gazoase, pulberi şi aerosoli conducând la grave probleme de mediu, ca: poluarea urbană, ploile 

acide, modificarea climei. Starea atmosferei este evidenţiată prin prezentarea următoarelor 

aspecte: poluarea de impact cu diferite noxe, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia 

ozonului atmosferic, dinamica emisiilor de gaze cu efect de seră şi unele manifestări ale 

schimbărilor climatice. 

4.2.1 Date generale 

A) Condiţii de climă şi meteorologie 

Zona analizată se caracterizează printr-un climat temperat-continental cu influenţe 

submediteraneene, cu caractere specifice ţinuturilor de dealuri şi văi ale Podisului Getic, aici 

evidenţiindu-se topoclimatele de dealuri, de culoar de vale, precum şi cele create ca urmare a 

activitatilor antropice. 

Procesele atmosferice caracteristice zonei şi consecinţele lor sunt: iarna, advectii ale 

aerului cald din SV, generate de ciclonii mediteraneeni, care determină un climat mai blând, cu 

precipitaţii mai frecvent sub forma de ploaie şi lapoviţă, fenomene climatice de iarnă slabe ca 

intensitate, durata mică a stratului de zapadă, durata intervalului fară ingheţ dintre cele mai lungi 

din tară. Ingheţul are un caracter episodic iar in regimul anual al precipitatiilor se inregistrază un 

maxim principal in mai – iunie si altul secundar in decembrie. 

Roza vânturilor corespunzătoare zonei este următoarea:


Temperatura aerului 


Pag. 77 

Regimul temperaturii aerului ( 0 C), observat prin masuratori efectuate intr-un interval de 90 

ani (1896 - 1985), la staţiile meteo din regiune este prezentat in tabelul următor: 

Statia 

Targu 

Jiu 

Alt. 

(m) 

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 

210 -2,5 -0,4 4,9 10,8 15,8 19,4 21,6 20,7 16,9 11,0 4,9 -0,1 

Strehaia 140 -2,9 -0,5 4,7 10,4 15,8 19,4 21,5 20,4 16,5 10,7 4,8 0,0 

temperatura medie multianuală are valori de 10,2 0 C la Targu Jiu; 

amplitudinea medie multianuala: 23,5 (Targu Jiu)…24,4 (Strehaia); 

temperatura medie lunara: 

- 2,3…- 2,9 0 C - in ianuarie


+ 20,2…+ 21,6 0 C - in iulie 


temperaturile extreme absolute inregistrate in zona: 

- 31,0 0 C - minima absoluta inregistrata la 24.01.1942, la Targu Jiu, si 

- 33,0 0 C - minima absoluta inregistrata la 25.01.1907, la Strehaia; 

+ 40,6 0 C - maxima absoluta inregistrata la 8.09.1946, la Targu Jiu, si 

+ 43,5 0 C - maxima absoluta inregistrata la 20.08.1946, la Strehaia. 

Temperatura solului 

Pag. 78 

Temperatura la suprafata solului prezintă variaţii diferenţiate, mediile anuale scazând cu 

cresterea altitudinii. 

De la un loc la altul, in funcţie de structura suprafetei active, valorile de temperatură a 

solului pot avea modificari substanţiale. Ele pot creste cu 1-2 0 C pe suprafetele bine insorite şi 

adăpostite, dar pot scădea cam tot cu atât in zonele impădurite, pe suprafeţele umezite din văi, 

sau in zonele puternic ventilate (pajisti si cariere). 

Îngheţul 

Regimul termic de iarnă se caracterizează prin valori termice negative, ce constituie o 

condiţie necesară pentru producerea fenomenelor specifice. Media multianuala a zilelor cu 

inghet este de 110 - 120 zile/an, in ianuarie înregistrandu-se o medie de 28,7 zile cu ingheţ. 

Data medie a primului inghet este 15 – 20 octombrie, iar data medie a ultimului inghet 

este 15 – 25 aprilie. 

Umezeala relativa a aerului 

Umezeala relativa a aerului in zona analizată are valori medii anuale de 68…70 %, 

crescând spre regiunile impădurite de pe versanţii dealurilor si spre lunca Jiului la peste 75 %. 

Umezeala maximă relativă se inregistrează in lunile decembrie si ianuarie, cu 82 - 85%, iar cea 

minima in lunile iulie si august, cu 62 - 63%. 

Ca urmare a tendinţei generale multianuale de crestere a temperaturii medii multianuale, 

in ultimul timp se constată o oarecare tendinţă de scădere a umezelii. 

Nebulozitatea 

Datorita amplorii activitatilor antropice din zona analizata (minerit si producere electricitate 

in termocentrale), nebulozitatea este mai ridicata comparativ cu regiunile invecinate, media 

multianuala in zona fiind de circa 5,5 – 5,8 zecimi, iar amplitudinea anuala de circa 3,3 zecimi. 

Cele mai ridicate valori ale nebulozitatii se inregistreaza din noiembrie pana in martie, 

depasind 6,8 – 6,9 zecimi, iar cele mai mici din iulie pana in septembrie, cu valori sub 3,5 zecimi.


Precipitatiile atmosferice 


Pag. 79 

Din analiza observatiilor privind precipitatiile atmosferice in ultimii zece, la postul 

hidrometric din Rovinari, se observă urmatoarele medii lunare: 

Post 

hidrometric 

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII 

Rovinari 39,9 21,9 17,7 68,4 66,2 66,0 81,2 55,2 90,4 52,3 27,8 57,6 

- cantitatea medie multianuala de precipitatii este de 644,6 mm. 

- maximul de precipitatii, in cursul unui an, se inregistreaza in lunile iulie si septembrie, 

cu 81 – 90 mm; minimul se inregistreaza in luna martie, cu 18 mm; 

- maximul de precipitatii in 24 ore a fost de 89 – 95 mm; 

- numarul mediu al zilelor cu ninsoare este de 25 – 40 zile/an, durata de mentinere a 

stratului de zapada este de 40 - 70 zile/an. 

Evaporatia 

Evapotranspiraţia potentială medie anuală pentru zona studiată este de circa 669 mm, iar 

evaporaţia reală medie anuală de 571 mm, maximele inregistrandu-se in luna iulie, cu peste 122 

mm. 

Excedentul de apa din sol, fata de evaporaţia potentiala atinge 182 mm, maximul 

inregistrandu-se in luna ianuarie, cu 53 mm. Deficitul de apa din sol faţă de evaporaţia potentială 

este de 98 mm, maximul inregistrandu-se in luna august, cu 59 mm. 

Regimul eolian 

Datorită localizării in partea sud-vestică a ţării Bazinul Jiului se găseste sub influenţa 

circulaţiei maselor de aer din N, NE si SE, frecvenţa maximă aparând pe directia N, cu peste 

14%. Pe văile râurilor şi in depresiunile adăpostite predomină insă calmul atmosferic. 

Datorita fragmentarii accentuate a reliefului – directiile principale ale vânturilor sunt insă 

modificate local, astfel variatia circulatiei maselor de aer este destul de mare. 

Viteza vântului este determinată de direcţia principală a acestuia si de condiţiile locale de 

adăpost. Viteza cea mai mare a vântului dominant la Targu Jiu (singura staţie meteo din 

apropierea zonei analizate, unde se inregistrează regimul eolian), vântul din N, este de peste 3,2 

m/s. Vitezele cele mai scăzute apar toamna şi la inceputului iernii, cand se ating 0,6 m/s. 

Numărul zilelor cu viteza vântului mai mare de 11 m/s este de 22, iar a celor cu viteza de 

peste 16 m/s este de 4 zile.



B) Surse de poluare staţionare şi mobile existente în zonă 

Pag. 80 

Poluarea industrială la nivelul judeţului Gorj este produsă în principal de instalaţiile de 

producere a energiei termice şi electrice (S.C. C.E. Rovinari S.A., S.C. C.E. Turceni S.A.),alti 

agenţi economici sunt: Simior Var SA Oradea, expotările miniere Motru, Meri, etc., Petrom SA, 

SC Uzina de Agent Termic si alimentare cu Apa SA, SC Macofi SA. 

Evoluţia concentraţiilor medii anuale (imisii) determinate în cadrul activităţii de 

monitorizare (metoda chimiei umede) conform raportului Agenţiei Locale de Protecţie a Mediului 

Gorj este prezentată în figurile 4.2.1.3-4.2.1.5. 

Pentru zona Rovinari, mediile anuale pe anii 2001 - 2007 pentru poluanţii gazoşi sunt 

calculate din valori medii zilnice pe 24 h, spre deosebire de anii precedenţi şi anul 2008, când 

valorile medii anuale au fost calculate din valori medii de scurtă durată (30 min). Pentru zona 

Turceni, mediile anuale sunt calculate din valori medii de scurtă durată (30 min). 

Din figurile 4.2.3-4.2.5 se observă că tendinţa este crescătoare pentru poluantul SO2 

pentru zonele Rovinari şi Turceni, uşor scăzătoare pentru NO2 în toate zonele, respectiv 

crescătoare pentru NH3, în toate zonele, comparativ cu anii precedenţi. 

mg/mc 

0.02 

0.015 

0.01 

0.005 

0 

Fig. 4.2.1.3. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul SO2 


mg/mc 

0.04 

0.03 

0.02 

0.01 

0 

Fig. 4.2.1.4. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NO2 


ANUL 

Tg. Jiu 

Rovinari 

Turceni 

1995 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

1995 

2008 

1996 

1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

ANUL 

Tg. Jiu 


Turceni


mg/mc 

0.1 

0.08 

0.06 

0.04 

0.02 

0 

1995 

1996 


1997 

1998 

1999 

2000 

2001 

2002 

2003 

2004 

2005 

2006 

2007 

2008 

ANUL 

Fig.4.2.1.5. Evolutia concentratiei medii anuale la indicatorul NH3 


Emisii de dioxid de sulf (SO2) 

Tg. Jiu 


Turceni 

Pag. 81 

Contribuţia cea mai însemnată la emisiile de poluanti cu efect acidifiant revine proceselor 

de ardere pentru generarea de energie, prin urmare evoluţia acestor emisii este strâns legată de 

evoluţia consumului de combustibili fosili în centralele termoelectrice şi de creşterea producţiei 

industriale. 

300000 

250000 

200000 

150000 

100000 

50000 

0 

Fig. 4.2.1.6. Emisii anuale de dioxid de sulf - industria 

energetica 

(tone/an) 

1980 1989 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

SO2 156948243094 166754117576 117673112854161289 171680168873 193533213591212488269734230409 217056 


Ponderea cea mai însemnată (peste 99%) în emisia totală de SO2 la nivelul judeţului o 

deţin emisiile provenite din arderea combustibililor fosili în energetică. Alte surse generatoare:, 

arderi în industria de prelucrare, instalaţii de ardere neindustriale, transport rutier, alte surse 

mobile şi utilaje. 

Pentru ambele stații de monitorizare GJ-1 și GJ-2 s-au înregistrat depășiri ale valorii limită 

la imisii, respectiv ale pragului de alertă (tabel 4.2.1.7), sursa fiind SC Complexul Energetic 

Rovinari SA care deține două instalații mari de ardere pe combustibili fosili (lignit, păcură, gaze 

naturale). Pe tot parcursul anului, Termocentrala Rovinari a funcționat cu respectarea conditiilor 

impuse în Autorizația Integrată de Mediu, emisă cu Plan de Acțiuni, pentru încadrarea până în 

anul 2013 în VLE (valori limită de emisie), nefiind înregistrate fenomene care să conducă la un



Pag. 82 

aport suplimentar de SO2. În baza verificărilor realizate la operator de către reprezentanții APM 

și GNM-CJ Gorj, precum și prin coroborarea cu inventarul de emisii și datele meteo furnizate de 

stația automată, se poate concluziona că fenomenele înregistrate nu pot fi considerate episoade 

de poluare, depășirea pragului de alertă având drept cauza condițiile meteo defavorabile 

dispersiei SO2 acumulat în atmosferă , pe fondul unui calm atmosferic pe durata mai multor zile, 

respectiv favorabile acumulării poluanților la sol. 

Statia Nr. medii 

orare 

masurate 

Tabel 4.2.1.7. Date statistice SO2 anul 2008 

Date 

validate 

% 

Nr. probe ce 

depasesc valoarea 

limită 

(350 µg/m 2 ) 

Nr. probe ce 

depasesc Pragul 

de alerta 

(500 µg/m 2 ) 

Media 

anuală 

µg/m 2 

GJ-1 7707 87,7 18 4 23,41 

GJ-2 4007 45,6 25 22 28,86 


µg/mc 

Fig. 4.2.1.8. Măsurători indicative - Medii anuale la dioxid de sulf 

cu analizoare automate 

60 

30 

0 

Tg Jiu - APM Tg Jiu - Meteo Rovinari Primarie Motru UATAA Turceni Primarie 

19.82 30.78 20 52.58 49.07 


ug/mc 

30 

25 

20 

15 

10 

5 

0 

Jan-08 

Mar-08 

May-08 

Jul-08 

Sep-08 

nov.08 

luna 

Fig. 4.2.1.9. Evoluţia concentraţiilor medii lunare ale poluantului 

SO2 (probe medii scurtă durată 30 min) 

TURCENI 

MOTRU 

ROVINARI




Emisii de dioxid de azot (NOx) 

Pag. 83 

În judeţul Gorj, cea mai mare contribuţie la emisiile de NOx o au în principal utilizarea 

combustibililor fosili în activităţile industriale , dar şi traficul auto. 

Comparativ cu anul 2007 se observă, pentru anul 2008, o creștere a emisiilor de oxizi de 

azot cu cca. 13%, ca urmare a creșterii înregistrate la emisiile din industria energetică. 

40000 

35000 

30000 

25000 

20000 

15000 

10000 

5000 

0 

Fig. 4.2.1.10. Emisii anuale de dioxid de azot - industria 

energetica 

(tone/an) 

1980 1989 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

NOx 17524 32395 25971 17707 16291 16076 24700 26104 29898 32179 28594 27880 36059 31588 33898 


În OM 592/2002 sunt prevăzute valoarea limită orară + marja de toleranță (233 µg/m 2 ), 

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m 2 ) precum și pragul de alertă 

(400 µg/m 2 ). 

Valoarea maximă orară (258 µg/m 2 ) s-a înregistrat la stația GJ-1, sursele fiind: traficul 

rutier, încălzirea rezidențială, procesele de ardere ale operatorilor economici situați pe platforma 

de nord a municipiului Tg. Jiu. 


orare 

masurate 

Date 

validate 

% 

Tabel 4.2.11. Date statistice NO2 anul 2008 

Nr probe ce 


limită 

(233 µg/m 2 ) 

Nr probe ce 

depasesc Pragul de 

alerta 

(400 µg/m 2 ) 

Media 

anuală 

µg/m 2 

GJ-1 4631 52,7 1 0 23,94 

GJ-2 5919 67,3 0 0 14,51 

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judeţul Gorj – 2008



Pag. 84 

APM Gorj a efectuat de asemenea măsurători indicative de NO2, cu analizor automat 

(probe medii 24 h) în Tg.Jiu, Rovinari, Turceni, Motru și prin metoda chimiei umede în Tg. Jiu – 2 

puncte de prelevare (probe medii 24 h), Rovinari – 1 punct de prelevare (probe 30’), Turceni - 1 

punct de prelevare (probe 30’) şi Motru - 1 punct de prelevare (probe 30’). 

ug/mc 

14 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

Jan-08 

Feb-08 

Mar-08 

Apr-08 

May-08 

Jun-08 

Jul-08 

Aug-08 

Sep-08 

Oct-08 

nov.08 

Dec-08 

luna 

Fig. 4.2.1.12. Măsurători indicative - evoluţia concentraţiilor 

medii lunare ale poluantului NO2 (probe medii scurtă durată 30 

min) 

Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu in judeţul Gorj – 2008 

TURCENI 

MOTRU 

ROVINARI 

Mediile anuale la dioxid de azot se situează sub valoarea limită anuală pentru protecția 

sănătății umane ( 40 µg/m 2 ). 

µg/mc 

Fig. 4.2.1.13. Masuratori indicative - Medii anuale la dioxid de azot cu 

analizoare automate 

20 

10 

0 

Tg Jiu - APM Tg Jiu - Meteo Rovinari Primarie Motru UATAA Turceni Primarie 

16.95 10.2 12.34 7.8 11 


Din reprezentarea grafică se pot observa nivelele diferite de an la an ale emisiilor de NOx, 

atât datorită variaţiei capacităţii de producţie a agenţilor economici, cât şi datorită opţiunilor 

economice ale acestora. 

Formarea oxizilor de azot este foarte greu de evitat, atâta timp cât se folosesc carburanţi 

convenţionali, ştiut fiind faptul că, substanţa de bază care contribuie la formarea acestora, este 

azotul, (care se găseşte în cantităţi mari în aerul atmosferic), iar temperaturile ridicate din timpul 

arderii stimulează reacţia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.



Pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5) 

Pag. 85 

În judeţul Gorj, în anul 2008, s-a efectuat monitorizarea continuă a fracțiunii PM10 prin 

metoda automată la stațiile GJ-1 și GJ-2. S-au înregistrat depășiri frecvente ale valorii limită 

zilnice pentru sănătate (50 µg/m 2 ) la ambele stații (tabel 4.2.1.14). De asemenea a fost depășită 

valoarea limită anuală pentru protecția sănătății umane (40 µg/m 2 ) la stația GJ-2 Rovinari. 

Depășirile sunt cauzate de aportul combinat al mai multor surse, respectiv: exploatările miniere 

de carieră din zona Rovinari aparținând Complexului Energetic Rovinari și Societății Naționale a 

Lignitului Oltenia (SNLO) precum și activității de ardere a combustibililor fosili (în principal lignit) 

pentru producerea energiei electrice în cele 2 IMA aparținând CE Rovinari. De asemenea, 

umiditatea relativă ridicată determină erori pozitive ale analizorului de PM10 (concentrații de PM10 

măsurate de analizor mai mari pentru valori ridicate ale umidității relative). 


zilnice 

masurate 

Tabel 4.2.1.14. PM10- date statistice 2008 

Date 

validate % 

Nr probe ce depasesc 

valoarea limită zilnică 

(50 µg/m2) 

Media 

anuală 

µg/m2 

GJ-1 315 86 76 37,20 

GJ-2 306 83,6 133 62,08 


ug/mc 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

Fig. 4.2.1.15. Medii lunare PM10 Stații automate 

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec 


De asemenea, în anul 2008, APM Gorj a efectuat determinări de pulberi în suspensie 

fracţiunea PM10 pe perioadă de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, în zona: Tg. Jiu (sediu 

APM, SC ROSTRAMO SA, SC ARTEGO SA, SC COMBGORJ SA). 

S-a constatat că 61,82% din concentraţiile medii zilnice înregistrate depăşesc valoarea 

limită (50 µg/m 2 ) iar 89,55% depăşesc pragul superior de evaluare (30 µg/m 2 ). Valoarea maximă 

înregistrată este 172,99 µg/m 2 în punctul sediu APM. 

GJ-1 

GJ-2



Pag. 86 

S-a efectuat monitorizarea continuă a fracțiunii PM10 prin metoda automată la stațiile GJ-1 

și GJ-2. S-au înregistrat depășiri frecvente ale valorii limită zilnice pentru sănătate (50 µg/m 2 ) la 

ambele stații (tabel 4.2.16). De asemenea a fost depășită valoarea limită anuală pentru protecția 

sănătății umane (40 µg/m 2 ) la stația GJ-2 Rovinari. Depășirile sunt cauzate de aportul combinat 

al mai multor surse, respectiv: exploatările miniere de carieră din zona Rovinari aparținând 

Complexului Energetic Rovinari și Societății Naționale a Lignitului Oltenia (SNLO) precum și 

activității de ardere a combustibililor fosili (în principal lignit) pentru producerea energiei electrice 

în cele 2 IMA aparținând CE Rovinari. De asemenea, umiditatea relativă ridicată determină erori 

pozitive ale analizorului de PM10 (concentrații de PM10 măsurate de analizor mai mari pentru 

valori ridicate ale umidității relative). 


zilnice 

masurate 

Tabel 4.2.1.16. PM10- date statistice 2008 

Date 

validate % 

Nr probe ce 


limită zilnică 

(50 µg/m 2 ) 

Media 

anuală 

µg/m 2 

GJ-1 315 86 76 37,20 

GJ-2 306 83,6 133 62,08 


ug/mc 

120 

100 

80 

60 

40 

20 

0 

Fig. 4.2.1.17. Medii lunare PM10 Stații automate 



Emisii de metale grele 

Metalele grele – cupru, crom, mercur, cadmiu, nichel, zinc, plumb – sunt compuşi care nu 

pot fi degradaţi pe cale naturală, având timp îndelungat de remanenţă în mediu, iar pe termen 

lung sunt periculoşi deoarece se pot acumula în lanţul trofic. 

GJ-1 

GJ-2



Pag. 87 

Estimarea emisiilor de metale grele în atmosferă pentru anul 2008 a condus la 

următoarele rezultate pentru judeţul Gorj : 

Tabel 4.2.1.18 

Grupa nume grupa Cd (kg) Ni (kg) Cr (kg) Zn (kg) Hg (kg) 

01 Arderi in energetica si industrii de tranformare 38,87 499,30 63,44 169,51 871,02 

02 Instalatii de ardere neindustriale 

03 Arderi in industria de prelucrare 0,0083 0,0456 0,0557 0,4108 0,4086 

04 Procese de productie 0,032 0,033 72,2 0,002 

05 Extractia si distributia combustibililor fosili 

06 Utilizarea solventilor si a altor produse 

07 Transport rutier 1 4 3 52 

08 Alte surse mobile si utilaje 0,11 0,82 0,58 11,69 

09 Tratarea si depozitarea deseurilor 0,16 0,02 0,02 3,056 

10 Agricultura 

11 Alte surse 


Emisii de monoxid de carbon 

TOTAL 40,18 504,22 67,09 305,81 874,49 

Monoxidul de carbon rezultă din arderea incompletă a combustibililor și a fost monitorizat 

la stațiile GJ-1 și GJ-2. În OM 592/2002 este prevăzută valoarea limită pentru maxima mediilor 

pe 8 ore (medii mobile), 10 mg/m 2 . Nu s-au înregistrat depășiri ale acestei limite. 

12 

10 

8 

6 

4 

2 

0 

Medii mobile CO: maxima zilnica a mediilor pe 8 h 

(mg/mc) 


GJ-1 

GJ-2 

valoare limita 


Fig. 4.2.1.19. Medii mobile CO: maxima zilnica a mediilor pe 8h



orare 

masurate 


Tabel 4.2.1.20. Monoxid de carbon - date statistice 2008 

Date 

validate % 

Maxima 

mediei pe 8 

ore (mg/m2) 

Nr probe ce 

depasesc 

valoarea 

limită (10 

mg/m2) 

Media 

anuală 

mg/m2 

GJ-1 6799 77,4 3,8 0 0,32 

GJ-2 7286 82,9 3,4 0 0,34 


Emisii de gaze cu efect de seră 

Pag. 88 

Cantităţile de noxe cu efect de seră emise în judeţul Gorj au fost evaluate pe baza 

metodologiei EEA/EMEP/CORINAIR, cu ajutorul aplicaţiei Corinvent şi a datelor primare 

furnizate de către agenţii economici şi instituţiile chestionate, în conformitate cu Ordinul MAPM 

nr. 524 / 2000. 

Activităţile antropice cu ponderea cea mai importantă în generarea gazelor cu efect de 

seră sunt procesele de combustie. În judeţul Gorj funcţionează două complexuri energetice de 

mare putere, C.E. Turceni şi C.E. Rovinari. 

Nivelul emisiilor gazelor responsabile de producerea efectului de seră a scăzut până în 

1998 – 1999, comparativ cu nivelul înregistrat înainte de 1990, ca urmare, în principal, a 

reducerii activităţii economice la scara întregii ţări, dar în intervalul 2000 –2006 la nivelul judeţului 

Gorj tendinţa a fost de creştere, ca urmare a creşterii consumurilor de combustibili fosili în 

sectorul termoenergetic. Scăderea din anii 2007, 2008 se datorează reducerilor din sistemul 

termoenergetic si a faptului că nu s-a mai luat în calcul arderile din sectorul casnic. 

În tabelul 4.2.1.21. sunt redate emisiile de gaze cu efect de seră pe perioada 2000 - 2008. 

Tabel 4.2.1.21 - tone 

Anul CO2 CO CH4 N2O 

2000 11985151 35124 32577 

2001 11494927 35534 34460 

2002 12623534 37019 32455 

2003 14647330 37439 37220 1614 

2004 13643306 36930 33974 1694 

2005 13278330 38332 29886 912 

2006 16249000 38523 29506 2229 

2007 13802840 2482 18743 1558 

2008 14308310 2509 2182 1695




18000 

16000 

14000 

12000 

10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

Fig. 4.2.1.22 Emisii brute de CO2 total judet 

(mii tone CO2) 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

valoarea 11985 11495 12623 14647 13643 13278 16249 13803 14308 


Emisii totale anuale de dioxid de carbon 

Pag. 89 

Acest indicator arată tendintele emisiilor antropogene de gaze cu efect de seră exprimate 

in echivalent CO2, transformare realizată pe baza coeficientilor de incalzire globală (GWP). 

Acesti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la incalzirea globala intrun 

orizont de timp de 100 de ani. 

Emisiile de CO2 provenite din arderi în energetică şi industrii de transformare reprezintă 

cca. 99,32% din totalul emisiilor de CO2 estimate la nivel de judeţ. 

Emisiile anuale de metan reprezintă cca. 45843 t echivalent CO2, si provin in special din 

sectorul extracţiei şi distribuţiei combustibililor fosili (reprezentand cca. 2,3% din total). 

Emisiile de protoxid de azot provin în principal din arderi în energetică şi industrii de 

transformare dar şi din aplicarea îngrăşămintelor chimice în agricultură. 

Anul/pol 

uant (t) 

Tabel 4.2.1.23. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră (tone/poluant (CO2 Eq)) 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Co2 Eq 11985151 11494927 12623534 14647330 13643306 13278330 16249000 

CO- Co2 

Eq 

CH4 - 

Co2 Eq 

N2O - 

Co2 Eq 


138028 

40 

143083 

10 

35124 35534 37019 37439 36930 38332 38523 2482 2509 

684117 723660 681555 781620 713454 627606 619626 393603 45843 

0 0 0 500340 525140 282720 690990 482980 525450



Tabel 4.2.1.24 

Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Total 

Echivalent 

CO2(Gg) 

12704 12254 13342 15967 14919 14227 17598 14682 


Figura 4.2.25: Emisii totale anuale de gaze cu efect de sera (mii tone (CO2 Eq)) 

18000 

16000 

14000 

12000 

Total Eq 10000 

CO 2 (Gg) 8000 

6000 

4000 

2000 

0 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 


an 

14882 

Pag. 90 

Cantitatea totală de CO2 emisă în 2008 în judeţul Gorj a fost de 14308310 tone. 

Principalele surse de dioxid de carbon au fost arderile in industria energetica, de prelucrare, 

arderile neindustriale şi transportul rutier. 

Anul/ 

poluant 

Tabel 4.2.1.26 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

Co2 /t 11985151 11494927 12623534 14647330 13643306 13278330 16249000 13802840 14308310 


Figura 4.2.1.27



18000 

16000 

14000 

12000 

Mii tone 10000 

CO2 8000 

6000 

4000 

2000 

0 

Emisii anuale de metan 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 


an 

Pag. 91 

Cantitatea totală de metan emisă în 2008 în judeţul Gorj a fost de 2182 tone. Principalele 

surse de metan au fost extracţia şi distribuţia combustibililor şi agricultura. 

Scăderea emisiilor de metan se datorează faptului ca nu s-a luat in calcul extracţiile 

miniere (gazele de carieră). 

Tabel 4.2.1.28 

Anul/poluant 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

CH4 /t 32577 34460 32455 37220 33974 29886 29506 18742 2182 

20000 

18000 

16000 

14000 

Tone 12000 

CH4 10000 

8000 

6000 

4000 

2000 

0 

Emisii anuale de protoxid de azot 


Figura 4.2.1.29 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 


Cantitatea totală de protoxid de azot emisă în 2008 în judeţul Gorj a fost de 1695 tone. 

Principalele surse au fost arderile industriale şi transportul rutier. 

an



Tabel 4.2.1.30 

Anul/poluant 2003 2004 2005 2006 2007 2008 

N2O /t 1614 1694 912 2229 1557 1695 

Tone 

N2O 


2500 

2000 

1500 

1000 

500 

4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi 

0 

Figura 4.2.1.31 

2003 2004 2005 2006 2007 2008 


Blocul energetic nr.5 de 1035 t/h, funcţionează cu: 

an 

Pag. 92 

- combustibil de bază (92%) lignit cu Pci =1.664÷2.456 kcal/kg, un conţinut de sulf între 

0,5 ÷ 1,35 % şi un conţinut de cenuşă între 11,8÷25,4 %; 

- combustibil de adaos pentru suport de flacără (8%): 

- gazul natural cu Pci = 8.050 kcal/m 3 ; 

- păcură, cu Pci = 9.200 kcal/m 3 şi conţinut de sulf între 0,97÷3,3%. 

În prezent, gazele de ardere sunt desprăfuite prin intermediul electrofiltrelor şi evacuate în 

atmosferă prin coşuri de fum din beton armat, astfel: 

- bloc nr. 3 şi 4, prin coşul de fum nr. 2; 

- bloc nr. 5 şi 6, prin coşul de fum nr. 3. 

Dimensiunile celor două coşuri de fum existente, care fac parte din structura de rezistenţă 

a cazanelor de abur sunt: 

- înălţime fizică H = 220 m;



- diametru interior la vârf φ = 8,8 m. 

Pag. 93 

Evaluarea impactului substanţelor poluante evacuate în atmosferă se realizează din 

două puncte de vedere: 

- ca emisii, cantităţile de substanţe poluante din gazele de ardere sunt comparate cu 

valorile limită prevăzute în HG 440/2010; 

- şi ca dispersie a substanţelor poluante în zona înconjurătoare sursei de poluare, 

valorile obţinute fiind raportate la valorile limită admisibile din Ordinul nr. 592/2002. 

Pentru instalaţia de desulfurare umedă, care utilizează ca reactiv calcar pulbere, 

evacuarea gazelor de ardere desulfurate, după procesul de reducere a SO2 în absorberul 

instalaţiei de desulfurare, se face direct în atmosferă fără preîncălzire, printr-un coş de fum nou, 

coş de tip umed, susţinut de o structură metalică. 

Caracteristicile noului coş de fum sunt următoarele: 

Tabel nr. 4.2.2.1 

Caracteristici tehnice coş de fum instalaţie de desulfurare umedă 

Dimensiunea U.M. Valoare 

Diametrul m 8,4 

Înălţimea efectivă m 35 

Înălţimea totală de la cota terenului sistematizat m 120 

Înălţimea totală de 120 m, a noului coş de fum „umed” a fost determinată astfel încât să 

se asigure o dispersie adecvată a gazelor de ardere în atmosferă în vederea respectării valorilor 

limită ale concentraţiilor maxime a substanţelor în aer, stabilite de ordinul MAPM nr. 592/2002. 

În tabelul 4.2.2.2 este realizată o comparaţie a valorilor limita de emisie stabilite prin 

legislaţia aplicabilă în România, documentele BAT BREF şi de Directiva IED 2010/75/EU privind 

emisiile industriale. 

Tabel nr. 4.2.2.2 

Valorile limită ale parametrilor relevanţi atinşi prin tehnologiile propuse: 

Echipament Poluant Valori limită de emisie (mg/Nm 3 ) 

Conform 

HG 

440/2010 

Conform 

BAT BREF 

Conform IED 

2010/75/EU 

Lignit 

100% 

Lignit 

92%+gaz 

natural 

8% 

Prin tehnologiile 

propuse 

Lignit 

100% 

Lignit 

92%+gaz 

natural 

8% 

Grup energetic 

nr.5 

SO2 400 100÷250 200 186,8 200 186,6 

*Valoare calculată conform HG 440/2010: 2400-4P 

Cantitatea estimativă de substanţă poluantă SO2, generată de blocul energetic nr.5 din 

cadrul CE Rovinari după montarea instalaţiei de desulfurare este prezentată în tabelul următor:



Tabel nr. 4.2.2.4 

Cantităţile anuale de poluanţi evacuaţi în atmosferă 

Denumire instalaţie de ardere Cantităţi de poluanţi generaţi [t/an] 

Blocul energetic nr. 5 2628 

Pag. 94 

În tabelele următoare se prezintă informaţii detaliate referitoare la sursa de poluare şi 

situaţia actuală:


Denumirea 

activităţii, 

sectorului, 

procesului 

tehnologic, 

codul 

activităţii 

* 

Denumire 

Tabel nr. 4. 2.2.6 

Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi (parte I) 

Caracteristicile fizice ale 

Surse generatoare de poluanţi atmosferici 

Parametrii gazelor evacuate 

surselor 

Consum 

/producţie 

Timp de lucru 

anual, ore 

Poluanţi 

generaţi 

Poluanţi 

coduri, după 

caz 

Cantităţi de 

poluanţi 

generaţi 

t /an 

Denumire 

Înălţime 

[m] 

Diametrul 

interior la 

vârf al 

coşului 

[m] 

Viteza 

[m/s] 

Temperatura 

[ 0 C] 

Debit volumic 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 

Producere 

- - - 

energie 

termică şi 

electrică 

IDG - 7000 

Coş de 

fum 

120 8,4 6,72 50 - 60 

840m 3 - 

- 

- 

- 

- 

- 

/s 

Sursa punctuală sau începutul 

sursei liniare, [km] 

Tabel nr. 4. 2.2. 7 

Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi emişi (partea a II-a) 

Dimensiuni şi coordonate X, Y ale sursei de poluare (sistem de coordonate UTM)* 

Sursa de suprafaţă 

Cantităţi de poluanţi emişi 

Sfârşitul sursei liniare Centru de simetrie, 

[m] 

Lungime, 

[m] 

Lăţime, [m] Suprafaţa 

sursei, [m 2 X Y X Y X Y 

] 

Poluanţi / 

Debite masice 

[g /s] 

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 

668,575 4974,978 - - - - - - - - - 

* Coordonatele surselor punctuale de poluare sunt în sistemul Universal Transverse Mercator (UTM) sistem utilizat şi pentru programul de modelare a 

dispersiei poluanţilor în atmosferă 

Anual, 

[t /an] 



Pag.95


4.2.3 Prognozarea impactului 

Date generale 


Pag. 96 

Pe baza cantităţilor de poluanti emişi de fiecare sursă, a caracteristicilor tehnice şi fizice 

ale fiecărei surse şi a datelor meteo de pe amplasament, s-a elaborat modelarea dispersiei 

poluanţilor în atmosferă utilizând un program specializat, ARIA Impact de la ARIA Technologies, 

care este o firmă specializată în producerea de pachete de programe de calculator pentru 

modelarea dispersiei poluanţilor atmosferici. 

O masă de substanţe poluante evacuate în atmosferă este supusă unui proces de 

dispersie care determină scăderea concentraţiei de poluanţi pe măsura depărtării de sursă. 

Dispersia poluanţilor depinde de o serie de factori ce acţionează simultan: 

� factorii ce caracterizează sursa de emisie, respectiv: înălţimea fizică a coşului de 

evacuare, diametrul la vârf al acestuia, viteza şi temperatura de evacuare a gazelor, 

cantitatea de poluant evacuată în unitatea de timp şi proprietăţile fizico-chimice ale 

poluantului; 

� factorii care caracterizează mediul aerian în care are loc emisia şi care determină 

împrăştierea orizontală şi verticală a poluanţilor (factori meteorologici); 

� factorii care caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului). 

Diversele zone au posibilităţi diferite de dispersie, astfel încât aceeaşi cantitate de noxe 

evacuată în atmosferă în condiţii similare are ca rezultat atingerea unor concentraţii la sol diferite 

de la o zonă la alta, în funcţie de caracteristicile atmosferice şi orografice ale zonei respective. 

Cunoaşterea proporţiei în care se realizează într-o zonă dată acele caracteristici 

atmosferice care frânează sau favorizează difuzia poluanţilor permite estimarea posibilităţilor de 

dispersie precum şi determinarea calitativă şi cantitativă a concentraţiilor de poluanţi. 

Dintre factorii meteorologici care determină dispersia poluanţilor, hotărâtori sunt vântul, 

caracterizat prin direcţie şi viteză, şi stratificarea termică a atmosferei. 

Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de deplasare a masei de poluant. 

Concentraţia poluanţilor este maximă pe axa vântului şi descreşte substanţial odată cu 

depărtarea de ea. 

În cazul surselor înalte, difuzia poluanţilor nu are loc imediat ce aceştia părăsesc coşul de 

fum. Datorită vitezei proprii de ieşire a jetului de gaze, a diferenţei de temperatură dintre cea de 

evacuare a gazului şi cea a mediului, pana de poluant îşi va continua mişcarea ascendentă până 

îşi pierde viteza iniţială, iar temperatura sa o egalează pe cea a mediului. 

Înălţimea fizică a coşului plus supraînălţarea penei de poluant datorită efectelor termice şi 

dinamice constituie înălţimea efectivă a coşului. 

Viteza vântului determină valoarea concentraţiei de poluant atât direct cât şi prin 

intermediul înălţimii efective a penei de poluant.



Pag. 97 

Valoarea concentraţiei la nivelul solului este, în anumite limite, invers proporţională cu 

valoarea vitezei vântului. În acelaşi timp, o creştere a vitezei vântului are ca efect o scădere a 

înălţimii efective a penei de poluant şi în consecinţă o creştere a concentraţiei. Astfel, există o 

valoare critică a vitezei vântului, specifică fiecărei surse de poluare, pentru care se obţine cea 

mai mare concentraţie de poluant. 

Un alt parametru determinat în difuzia poluanţilor este turbulenţa care este intim legată de 

structura verticală a temperaturii aerului. Aceasta determină starea de stabilitate a atmosferei 

care, la rândul ei, generează mişcările verticale ale aerului. Există trei tipuri principale de 

stratificare: stabilă, neutră şi instabilă. 

Viteza vântului a fost împărţită pe 9 clase de viteze din 1 m/s în 1 m/s, în clasa 1 m/s fiind 

înglobate, proporţional cu frecvenţele de apariţie ale direcţiilor de vânt, situaţiile de calm 

atmosferic, iar în ultima clasă vitezele de vânt mai mari sau egale cu 8 m/s. 

Stratificarea aerului a fost determinată utilizând metodologia elaborată de S. Uhlig care 

determină starea de stabilitate pe o scară cu 7 trepte de la foarte instabil la foarte stabil, din date 

privind nebulozitatea totală şi cea a norilor inferiori, vizibilitatea, viteza vântului, starea solului şi 

un indice de bilanţ radiativ în funcţie de ora şi luna respectivă. 

Aprecierea calităţii aerului într-o zonă dată se face în funcţie de anumite valori ale 

concentraţiilor de poluanţi standardizate. 

Normativul de calitatea aerului cuprinde valori ale concentraţiilor maxime admisibile care 

depind de: timpul de mediere, aria de protecţie (zone industriale, rezidenţiale, de protecţie 

specială), natura obiectivului protejat (sănătatea populaţiei, integritatea faunei, florei, 

construcţiilor, etc.). 

Pentru acest proiect evaluarea impactului substanţelor poluante emise în atmosferă 

asupra mediului ambiant s-a realizat cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanţilor, 

de tip Gaussian, implementat într-un program de calculator şi oferit de ARIA Technologies. 

Modelul foloseşte ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanţi (cantitatea de poluant 

evacuată în atmosferă în unitatea de timp, înălţimea coşurilor de evacuare şi diametrul la vârf al 

acestora, temperatura şi viteza de evacuare a gazelor), date privind topografia în regiunea 

amplasamentului şi date meteorologice (triorare): direcţia şi viteza vântului, temperatura mediului 

ambiant şi nebulozitatea atmosferică. 

Datele meteorologice necesare prezentului studiu provin de la staţia meteorologică 

Horezu pentru 3 ani de măsurători orare. S-au calculat frecvenţele de apariţie a direcţiilor de 

vânt pe 16 sectoare principale. 

Viteza vântului la înălţimea sursei, un alt parametru ce intervine în modelul de calcul, este 

determinată cu o formulă exponenţială, în care exponentul depinde de gradul de stratificare al 

atmosferei şi de mediul in care are loc emisia. 

Aria Impact este un program (software) creat de ARIA Technologies, şi adaptat pentru 

utilizarea în scopuri industriale, pentru calculul dispersiei poluanţilor şi a altor factori implicaţi în 

evaluarea impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător.



Pag. 98 

ARIA Impact simulează operarea pe termen lung prin utilizarea seriilor de timpi ale datelor 

meteorologice pe mai mulţi ani, reprezentative pentru zonele analizate. Software-ul furnizează 

variaţia temporală a emisiilor cu descrierea realistă şi dinamică a operării în timp a surselor de 

emisii. Simularea conduce la rezultate ce pot fi comparate cu reglementările privind calitatea 

aerului, dar şi ca elemente de bază pentru o evaluare completă a riscurilor privind sănătatea. 

Caracteristicile modelului: 

� Importarea facilă a datelor meteorologice şi topografice; 

� Număr nelimitat de puncte, zone; 

� Modul special pentru operarea unor aspecte particulare; 

� Compatibilitate cu modulul pentru emisiile din trafic; 

� Prelucrarea simultană a diferitelor substanţe; 

� Vizualizarea concentraţiei locale prin indicarea cu ajutorul unui cursor; 

� Gamă largă de instrumente întocmirea rapoartelor şi prezentărilor; 

� Alternative variate pentru calcularea penei de fum şi a stabilităţii atmosferice; 

� Modelarea în cazul vântului slab. 

Model de calcul utilizat este de tip Gaussian, care permite calcularea pe termen lung, 

mediu şi scurt, a imisiilor provenite de la centrele industriale, traficul auto şi sursele difuze. 

Aria Impact calculează dispersia a două tipuri de poluanţi: 

� gaze chimice nor-reactive (ex. aerosoli precum SO2 şi NOx); 

� pulberi, care fac obiectul proceselor de sedimentare şi depunere în zonele analizate. 

Programul este capabil să ia în calcul mai multe surse de poluare individuale, realizând 

simultanietatea lor pentru fiecare poluant în parte. De asemenea, modelul ia în considerare 

evoluţia concentraţiei substanţelor poluante în pana de fum şi a modificării direcţiei acesteia 

datorate factorilor meteorologici. 

Pe lângă cele prezentate în cazul în care în zona studiată vântul suflă cu intensităţi 

scăzute, programul foloseşte un model Gaussian pentru viteze mici ale vântului, calculând 

concentraţiile poluanţilor la nivelul solului. 

Modelul de calcul are la bază următoarele ipoteze: 

� turbulenţele sunt uniforme în straturile inferioare ale atmosferei; 

� măsurătorile realizate pentru amplasamentului analizat sunt reprezentative pentru întregul 

domeniu de studiu; 

� densităţile poluanţilor sunt apropiate de cea a aerului; 

� componenta verticală a vântului este neglijabilă în comparaţie cu cea orizontală;



Pag. 99 

� regim staţionar, ex: pana de fum se consideră că atinge instantaneu condiţiile regimului 

staţionar pentru fiecare serie de condiţii meteorologice folosite în realizarea calculului 

dispersiei poluanţilor. 

În general aceste ipoteze pot conduce la supraestimarea concentraţiilor poluanţilor 

analizaţi, dar ele permit utilizatorului programului de modelare a dispersiei vizualizarea rapidă a 

parametriilor caracteristici poluării într-un perimetru cuprins intre 1,0 şi 50,0 km. 

unde: 

unde: 

Formula care stă la baza modelului de calcul gaussian cartezian este: 

Q 

C ( x , y , z , H ) = 

2πσ 

σ 

y 

z 

⎡ 

exp ⎢ − 

⎢⎣ 

1 

2 

y 

⋅ 

σ 

2 

2 

y 

⎤ ⎪ 

⎧ ⎡ 

⎥ • ⎨ exp ⋅ ⎢ − 

⎥⎦ 

⎪⎩ 

⎢⎣ 

C = concentraţia medie în punctul (x,y,z) (mg/m 3 ); 

Q = emisia de poluant (mg/s); 

H = înălţimea efectivă a sursei (m); 

Y = viteza medie a vântului la înălţimea sursei (m/s); 

2 

2 

1 ⎛ z − H ⎞ ⎤ ⎡ 1 ⎛ z + H ⎞ ⎤ ⎪ 

⎫ 

⎜ 

⎟ ⎥ + exp ⎢ 

⎜ 

⎟ ⎥ ⎬ 

2 ⎝ σ z ⎠ ⎥⎦ 

⎢ 2 

⎣ ⎝ σ z ⎠ ⎥⎦ 

⎪⎭ 

σ yσ z = derivaţiile standard, funcţie de distanţa de sursă şi gradul de stabilitate al 

atmosferei (m). 

Derivaţiile standard se exprimă analitic sub forma: 

σy = Ax a ; 

σz = Bx b . 

x = distanţa faţă de sursă (m); 

A,a - B,b = constante determinate din diagramele Pasquill – Gifford, în funcţie de 

stabilitate şi distanţa sursă – receptor. 

Pentru a folosi acest model de dispersie în atmosferă, este necesară cunoaşterea a trei 

premise esenţiale: 

� caracteristicile sursei de emisie: 

� cantitatea de emisie evacuată (g/s, t/an, etc.); 

� dimensiunile sursei: înălţime şi diametru (m); 

� viteza de evacuare a gazelor în atmosferă (m/s); 

� temperatura de evacuare a gazelor în atmosferă ( 0 C). 

� caracteristicile locului de amplasare a sursei, şi anume: harta topografică a zonei 

analizate, care să cuprindă o suprafaţă de 30(50) km x 30(50) km în jurul sursei emitente;



Pag. 100 

� datele meteorologice specifice zonei analizate pe o perioadă de 3÷5 ani, şi care constau 

în: 

� viteza vântului (m/s); 

� direcţia vântului, în grade faţă de direcţia nord; 

� temperatura aerului ( 0 C); 

� nebulozitatea aerului, exprimată de la 1 la 8, în funcţie de gradul de acoperire cu 

nori; 

� clasa de stabilitate, clasificate după Pasquill de la 1 la 6/7; 

� înălţimea de amestecare (m). 

ARIA Impact furnizează concentraţii de poluanţi la nivelul solului sub forma curbelor de 

izo-concentraţii sau ca zone colorate pe harta amplasamentului studiat. Rezultatele obţinute pot 

fi: 

� Roza vântului şi serii de timpi ale datelor meteorologice; 

� Hărţi grafice ale poluantului cu indicarea concentraţiilor medii lunare sau anuale, 

concentraţiile orare sau zilnice (percentile), frecvenţa valorilor limită conform 

reglementărilor legislative; 

� Tabele text ca: date corespunzătoare concentraţiilor maxime, concentraţii la punctele 

receptoare. 

Cu ajutorul acestui model matematic se pot calcula atât concentraţiile medii anuale ale 

substanţelor poluante, cât şi concentraţiile orare sau zilnice (percentile), precum şi distribuţia lor 

spaţială în zona analizată. 

Scenarii modelare 

Folosind modelul matematic de dispersie al substanţelor poluante în atmosferă s-au 

calculat valorile limita orare zilnice şi anuale pentru bioxid de sulf. Pe baza acestor calcule s-au 

trasat curbele de izoconcentraţii maxime momentane. Pentru aceasta s-a utilizat o grilă cu pasul 

de 1000 m şi dimensiunile 25 x 25 km. 

abur: 

Caracteristicile coşurilor de fum sunt urmrătoarele: 

• Pentru cele două coşuri de fum existente la care sunt legate câte două cazane de 

Tabel nr. 4.2.3.1 

Caracteristici tehnice coş de fum existent 

Putere termică Caracteristici tehnice coş fum 

Tip cazan 

nominală Înălţime Diametru la bază Diametru la vârf 

(MWt) 

(m) (m) 

(m) 

2 x Cazan abur de 1035 t/h 

(IMA1) 

2 x 878 220 13 8,8 

2 x Cazan abur de 1035 t/h 

(IMA2) 

2 x 878 220 13 8,8



Pag. 101 

• Pentru o instalaţie de desulfurare montată la un grup energetic (instalaţiile şi 

coşurile sunt considerate a fi identice) caracteristicile coşului umed sunt următoarele: 

Tabel nr. 4.2.3.2 

Caracteristici tehnice coş de fum nou 

Putere termică Caracteristici tehnice coş fum 

Tip cazan 

nominală Înălţime Diametru la bază Diametru la vârf 

(MWt) 

(m) (m) 

(m) 

Cazan abur de 1035 t/h 878 120 15 8,4 

Valorile concentraţiilor de substanţe poluante în atmosferă au fost calculate pentru cinci 

variante de funcţionare şi anume: 

Scenariu de modelare A – Existent anul 2009: pe amplasamentrul CE Rovinari se află 

patru grupuri energetice de 330 MW dintre care în anul 2009 au funcţionat trei. Ele sunt 

racordate două câte două la câte un coş de evacuare a gazelor de ardere. În autorizaţia 

integrată de mediu sunt considerate două instalaţii mari de ardere (IMA) pentru care sunt 

prevăzute valorile limită de emisie a poluanţilor: 

� IMA 1 formată din blocul energetic nr. 3 şi blocul energetic nr. 4; 

� IMA 2 formată din blocul energetic nr.5 şi blocul energetic nr.6. 

Fiecare bloc energetic la rândul lui cuprinde un cazan de abur turn de 1035 t abur/oră, 

turbină cu abur tip FIC cu condensaţie, generator electric de 330 MW şi instalaţii auxiliare. 

Coşurile de fum pentru cele două IMA sunt identice şi au următoarele caracteristici 

tehnice: 

Scenariu de modelare B – ipoteză: dintre cele patru blocuri energetice două vor 

funcţiona cu instalaţie de desulfurare (nr.3 şi nr.6) în timp ce celelalte două vor funcţiona la 

parametrii actuali adică fără instalaţii de desulfurare (nr.4 şi nr.5). 

Gazele de ardere vor fi evacuate după cum urmează: 

- gazele de ardere de la blocul energetic nr.3 vor fi evacuate prin coşul de fum nou; 

- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 4 vor fi evacuate prin coşul de fum aferent 

instalaţiei IMA 1 existent; 



- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 6 vor fi evacuate prin coşul de fum nou.



Pag. 102 

Scenariu de modelare C – ipoteză: dintre cele patru blocuri energetice trei vor 

funcţiona cu instalaţie de desulfurare (nr.3, nr.4 şi nr.6) în timp unul va funcţiona la parametrii 

actuali adică fără instalaţii de desulfurare (nr.5). 


- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 3 vor fi evacuate prin coşul de fum nou; 




- gazele de ardere de la blocul energetic nr. 6 vor fi evacuate prin coşul de fum nou. 

Scenariu de modelare D – ipoteză: toate cele patru blocuri energetice vor funcţiona cu 

instalaţii de desulfurare. 






Scenariu de modelare E – ipoteză: toate cele patru blocuri energetice vor funcţiona cu 

instalaţie de desulfurare iar pe lângă acestea va exista un bloc energetic nou de 550 MW 

prevăzut şi acesta cu instalaţie de desulfurare. 






- gazele de ardere de la blocul energetic nou vor fi evacuate prin coşul de fum nou. 

Ordinul MAPM nr. 592/2002 (Directiva 1999/31/UE), stabileşte valorile limită şi de prag 

pentru dioxidul de sulf (SO2), care se formează în urma arderii combustibililor fosili cu conţinut 

de sulf şi care se regăseşte în cantitatea cea mai mare în gazele de ardere evacuate în 

atmosferă prin coşurile de fum ale centralelor electrice.


Orară * 


Tabel nr. 4.2.3.3 

Dioxid de sulf [µg/m 3 ] 

Sănătate umană Ecosisteme 

Zilnică ** 

Anuală 

Pag. 103 

Valori limită 350 125 20 

Prag superior - 75 12 

Prag inferior - 50 8 

Prag alertă 500, trei ore consecutiv pe o arie mai mare de 100 km 2 sau o întreagă zonă/ aglomerare 

* depăşire de 24 ori pe an [PER 99,7]; 

** depăşire de 3 ori pe an [PER 99,2]. 

Analizând rezultatele calculelor de dispersie a substanţelor poluante în atmosferă au 

rezultat următoarele: 

Varianta 

Perioada de 

mediere 

Tabel nr. 4.2.3.4 

Concentraţiile de SO2 [µg/m 3 ] 

Valoare 

estimată 

(µg/m 3 ) 

Valoare 

limită 

(µg/m 3 ) 

Valoare prag 

superior (µg/m 3 ) 

Sănătate 

umană 

Protecţia 

ecosistem. 

Valoare prag 

inferior (µg/m 3 ) 

orară 714,86 350 - - - - 

Scenariul A zilnică 111,56 125 75 - 50 - 

anuală 10,79 20 - 12 - 8 

Scenariul B orară 696,56 350 - - - - 

zilnică 103 125 75 - 50 - 

anuală 6,95 20 - 12 - 8 

Scenariul C orară 588,98 350 - - - - 

zilnică 99,24 125 75 - 50 - 

anuală 6,34 20 - 12 - 8 

Scenariul D orară 321,22 350 - - - - 

zilnică 69,94 125 75 - 50 - 

anuală 5,83 20 - 12 - 8 

Scenariul E orară 341,11 350 - - - - 

zilnică 79,33 125 75 - 50 - 

anuală 6,15 20 - 12 - 8 

Analizând datele din tabel se constată următoarele: 

� Pentru scenariul A – Existent anul 2009 

Valorile concentraţiilor maxime momentane în aer la nivel respirator, pe intervalul de 

mediere orară, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 714,86 µg/m 3 , valori care 

depăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă de 

350 µg/m 3 pentru SO2. 


mediere de o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 111,56 µg/m 3 , valori care se 

încadrează în valoarea maximă prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă 

de125 µg/m 3 . 

Sănătate 

umană 

Protecţia 

ecosistem.



Pag. 104 

Valorile concentraţiilor în aer la nivel respirator, pe intervalul de mediere de un an, pentru 

oxizii de sulf ating valori de până la 10,79 µg/m 3 , valori ce se încadrează în valoarea maximă 

prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă de 20 µg/m 3 . 

� Pentru scenariul B 



depăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă de 



mediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 103 µg/m 3 , valori care se 




oxizii de sulf pot atinge valori de până la 6,95 µg/m 3 , valori care se încadrează în valoarea 

maximă prevăzută în Ordinul 592/ 2002, care prevede o valoare maximă de 20 µg/m 3 . 

� Pentru scenariul C 



depăşesc valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă de 



mediere o zi, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 99,24 µg/m 3 , valori care se 






� Pentru scenariul D 


mediere orară, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 321,22 µg/m 3 , valori care se 

încadrează valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă de 





de125 µg/m 3 .



Pag. 105 




� Pentru scenariul E 


mediere orară, pentru oxizii de sulf pot atinge valori de până la 341,11 µg/m 3 , valori care se 

încadrează valorile maxime prevăzute în Ordinul 592/2002, care prevede o valoare maximă de 









4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului 

Din analiza rezultatelor obţinute pentru Scenariile de modelare, s-a constat că, 

funcţionarea blocurilor energetice echipate cu instalaţii de desulfurare va duce la încadrarea 

imisiilor de SO2 pentru toate sursele de pe amplasamentul în valorile limită şi pragurile de 

evaluare prevăzute de Ordinul 592/2002. 

Prin implementarea investiţiei, respectiv instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere la 

blocul energetic nr.5, a reieşit din modelarea dispersiei gazelor de ardere că se reduc 

concentraţiile maxime momentane în aer pentru SO2, pe interval de mediere orară, zilnică şi 

anuală, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea calităţii aerului (HG nr. 592/2002 – Directiva 

2008/50/UE – Calitate aer). 

4.2.3 Hărţi şi desene la capitolul „Aer” 

Scenariul de modelare A – Existent 2009 

Concentraţia maximă orară este de 714,86 µg/m 3


Figura nr. 1. Dispersia SO2 în atmosferă –mediere orară 


Pag. 106


Concentraţia maximă zilnică este de 111,56 µg/m 3 

Figura nr. 2. Dispersia SO2 în atmosferă –mediere zilnică 


Pag. 107


Concentraţia maximă anuală este de 10,79 µg/m 3 

Figura nr. 3. Dispersia SO2 în atmosferă –mediere anuală 


Pag. 108

Scenariul de modelare B 


Concentraţia maximă orară este de 696,56 µg/m 3 



Pag. 109


Concentraţia maximă zilnică este de 103 µg/m 3 



Pag. 110



Figura nr. 6. Dispersia SO 2 în atmosferă –mediere anuală 


Pag. 111

Scenariul de modelare C 





Pag. 112



Figura nr. 8. Dispersia SO 2 în atmosferă –mediere zilnică 


Pag. 113





Pag. 114

Scenariul de modelare D 





Pag. 115





Pag. 116





Pag. 117

Scenariul de modelare E 





Pag. 118





Pag. 119



Figura nr. 15. Dispersia SO 2 în atmosferă –mediere anual 


Pag. 120

4.3 Solul 



Caracteristicile solurilor dominante 


Pag. 121 

In conformitate cu datele existente, calitatea solului din zona Rovinari este afectată de 

exploatările miniere şi termocentrala din zonă. Cenuşa spulberată de vânt se depune pe sol şi 

contribuie la deprecierea calităţii acestuia. Probele de sol analizate în zona semnalizează în 

zonă prezenţa unui sol slab alcalin, slab salinizat, slab asigurat in carbon organic şi humus, slab 

asigurat in sulf si mediu asigurat in mangan, la care însă conţinutul in fier se încadrează in 

limitele normale. 

Textura acestor soluri variază in limite foarte largi. Fracţia grosieră reprezentată de nisipuri 

medii, grosiere şi fine fiind cuprinsă între 20% si 60% iar fracţia fină reprezentată de argilă este 

cuprinsă între 22% si 41%. 

Comunitatea microorganismelor vegetale si animale este divers constituită şi relativ puţin 

numeroasă şi realizează o biomasă foarte redusă. Pentru ecosistemul în formare prezintă 

deosebit interes ecologic microflora care participă la descompunerea materiei organice moarte 

în substanţe minerale, CO2 si H2O, contribuind astfel la imbogăţirea şi continuarea lanţurilor 

trofice, la formarea humusului si deci la ameliorarea troficităţii solurilor în formare. O altă grupă 

de microorganisme (bacterii si ciuperci) au proprietatea de a contribui la nutriţia azotată (specii 

micotrofe) sau de a fixa azotul atmosferic in scopul aprovizionării cu azot a speciilor lemnoase 

(bacterii şi ciuperci micoritice). Unele alge şi bacterii au nutriţie chimiotrofă, dar biomasa lor este 

extrem de redusă. 

Vulnerabilitatea solurilor 

Conform studiilor efectuate in zonă de Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Horticolă 

solurile din perimetrul analizat se pot incadra in grupa solurilor tehnogene, fiind de fapt soluri cu 

un amestec de orizonturi asezate întamplator, rezultate din excavare, transport si nivelare 

mecanizată. CE Rovinari are o contribuţie proprie semnificativă dar principalii preturbatori sunt 

reprezentaţi de exploatările in carieră a cărbunilor energetici. 

Constituirea haldelor de steril de la exploatările miniere si a celor de zgură si cenuşă (in 

zonele deja exploatate) de la termocentrală conferă o mare neuniformitate a insuşirilor fizicochimice 

ale solurilor, variatiile acestora fiind evidentiate chiar pe suprafete restranse. Astfel in 

studiul mai sus mentionat, studiu efectuat pe o suprafata de aproximativ 0.5 ha se constata o 

variatie a pH-ului de la slab acid spre unul slab alcalin (6.7-7.6) iar continutul in humus este unul 

redus (0.00 -1.80 %). Variaţia continutului in humus variază atat de mult datorita neomogenitatii 

solului. Solul este mediu aprovizionat cu fosfor si potasiu asimilabil. Azotul, element fundamental 

in procesul de crestere si dezvoltare a plantelor, nu poate fi substituit de nici un element iar in 

zona analizată continutul in azot variază între 0.02 si 0.05%. Datorită marii neuniformitaţi 

texturale umiditatea solului variază în limite foarte largi cuprinse intre 5% si 12%.

Relieful 



Pag. 122 

După realizare instalaţiei de eliminare a zgurii şi cenuşii sub formă de fluid dens la care se 

va racorda şi instalaţia de desulfurare pentru evacuarea şlamului de gips, aceste deşeuri, 

considerate nepericuloase, vor fi trimise la un nou depozit de zgură şi cenuşă aparţinâd CE 

Rovinari numit Gârla. 

In faza initială amplasamentul viitorului depozit de zgură şi cenusă Garla a fost situat in 

zona de terasa inferioară a râului Jiu, pe un teren cvasiorizontal, cu cote absolute variind între 

157-159 mdMB. Depozitele ce au constituit terasa inferioară au fost reprezentate prin depozite 

de terasă in grosime de 5-7m constituite din nisip, pietris, bolovaniş de varsta cuaternară care au 

acoperit strate de cărbune de vârsta dacian superior, intercalate in orizonturi nisipoase, argiloase 

si mai rar pietrisuri mărunte, exploatate in carieră. 

Dupa epuizarea zăcământului de lignit carieră a fost umplută cu material steril rezultat din 

excavarea carierelor. Din punct de vedere geomorfologic, dupa rambleerea carierei cu material 

steril, se disting doua perimetre: 

- un perimetru aflat in partea sudica a amplasamentului, orientat V-E, cuprinde o fasie de 

teren cu o laţime de circa 200m, localizată de la digul existent (cota coronament 159,5 mdMB) 

spre depozitul Cicani. In acest perimetru, pe fasia de teren orientata W-E, este proiectat a se 

realiza digul de baza al depozitului de zgura si cenusa de la cota 168 mdMB. 

- un perimetru situat la nord de digul existent de la cota 169,50 mdMB cu cea mai mare 

extindere spatială, care din punct de vedere geomorfologic prezintă un aspect valurit cu 

numeroase depresiuni (in care s-a acumulat apa din precipitatii) si coline rezultate din depunerea 

neuniformă a materialului de haldă, cu cote crescatoare de la sud catre nord (de la 168-169 

mdMB in extremitatea sudica pană al 177-178mdMB in extremitatea nordică). In cadrul acestui 

perimetru este proiectat a se realiza depozitul de zgură şi cenuşă Garla, cu cele trei componente 

ale sale. 

Trebuie subliniat faptul ca perimetrul a fost afectat de excavatiile miniere, după extragerea 

carbunelui sterilul fiind depozitat in haldă, si rezultând un amestec heterogen de umplutură 

recenta constituita din roci argiloase, nisipuri si nisipuri argiloase din depozite de varsta 

romanian cat si din depozite aluvionare din terasa inferioara a Jiului, amestecate in diverse 

proportii atat in plan vertical cat si orizontal. 

Elemente de Geologie 

În structura geologică a intregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vestică a 

unităţii structurale majore a avanfosei carpatice (Depesiunea Getică), şi în sud Platforma 

Moesică reprezentată prin sectorul Valah. 

Plasându-şi limita internă în afara părţii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa 

şi-a conturat evoluţia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectul 

unei fose cu regim de subsidenţă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi terţiare



Pag. 123 

este de aproape 10.000 m. Pe întreaga sa perioada de evoluţie, cu unele mici oscilatii, bazinul 

getic a avut mărime aproape constantă, iar în cuprinsul său au luat naştere depozite în facies 

variabil de la marin neritic în Cretacicul superior şi Paleogen, lagunar cu sare şi gipsuri în 

Miocenul inferior, facies de apă sălcie în Sarmaţian până la faciesul de apă dulce în Pliocen. 

În Cuaternarul inferior, Depresiunea Getică a fost complet colmatată şi transformată în 

uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice înglobează în alcătuirea sa geologică un etaj 

structural inferior numit soclu şi unul superior reprezentat de cuvertura sedimentară. Soclul de tip 

cristalin mezo şi epimetamorfic este străpuns de roci magmatice (granite, granodiorite, diorite 

cuarţifere şi gabbrouri) în timp ce în cuvertura sedimentară se recunosc ciclurile Ordovician - 

Carbonifer mediu, Permian terminal- Triasic, Jurasic mediu-Cretacic şi Badenian-Cuaternar. 

4.3.2 Surse de plouare a solurilor 

Instalaţia de desulfurare ce se va monta la blocul energetic nr.5 pentru reducerea 

emisiilor de SO2 din gazele de ardere foloseşte ca reactiv pulberea de calcar. Acesta este 

trasportată de la producător în incinta CE Rovinari prin mijloace de transport auto specializate 

închise unde este descărcată cu instalaţii speciale şi depozitată în spaţii amenajate astfel încât 

să se evite posibilele pierderi de pulbere de calcar. 

Reactivul pentru desulfurare este transportat şi depozitat în silozuri de stocare. În urma 

procesului de reducere a emisiilor de SO2 prin spălarea gazelor de ardere cu suspensie de 

calcar rezultă un produs secundar numit dihidrat de sulfat de calciu cunoscut şi sub numele de 

gips. Acest produs de desulfurare poate fi folosit în construcţii şi în agricultură. Din păcate, din 

cauza dezvoltării insuficiente a pieţei de profil din România, deocamdată nu sunt solicitări pentru 

comercializarea acestui produs, prin urmare în cazul instalaţiei de desulfurare de la blocul 

energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari gipsul eliminat în combinatie cu apă sub formă de şlam de 

gips va fi transportat hidraulic şi depozitat la depozitul de zgură şi cenuşă al centralei. 

4.3.2. Prognozarea impactului 

Prin destinaţia lor, lucrările care se vor efectua pentru realizarea investiţiei nu afectează 

solul din punct de vedere chimic sau structural, noile instalaţii fiind construite pe un amplasament 

deja construit. În condiţii normale de funcţionare a sursei pentru producere a energiei nu se 

poate vorbi de o potenţială contaminare a solului. 

În timpul funcţionării instalaţiei de desulfurare umedă, în cazuri accidentale, pot apărea 

diverse avarii în funcţionarea absorberului, soluţia din rezervor putând fi evacuată într-un 

rezervor de avarie. În zona absorberului pentru preluarea diverselor posibile scurgeri de 

suspensie de calcar sau de şlam de gips este prevăzut un rezervor de drenaje. 

Produsele de desulfurare sunt clasificate ca fiind nepericuloase de către Uniunea 

Europeană prin Directiva 1991/689/CCE cât si de România prin OUG nr. 78/2000 aprobată cu 

modificări de legea nr.426/2001 modificată şi completată cu OUG nr.61/2006 aprobată prin 

Legea nr.27/2007.



Pag. 124 

Şlamul produs la desulfurare este transportat sub formă de fluid dens autoîntăritor, în 

amestec cu zgura şi cenuşa prin conducte, la un loc de depozitare special amenajat, depozitul 

Gârla. 

Pe perioada lucrărilor de realizare a instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr.5 

vor exista suprafeţe de sol care vor fi într-o anumită măsură afectate de organizarea de şantier şi 

în mai mică măsură de amplasarea noilor construcţii care se va realiza pe amplasamentele unor 

instalaţii existente care urmează a fi dezmembrate/demolate. 

În ceea ce priveşte poluarea solului prin infiltrarea cu diferite substanţe poluante, în 

exploatarea noilor echipamente montate nu vor exista infiltraţii de substanţe poluante pentru sol 

acestea fiind amplasate pe platforme betonate, prevăzute cu rezervor de drenaj. 

În concluzie, se poate afirma că investiţia analizată nu va produce în final un impact 

semnificativ asupra factorului de mediu sol. 

4.3.3. Măsuri de diminuare a impactului 

Cea mai sigură abordare a problematicii poluării solului are la bază în primul rând luarea 

tuturor măsurilor care au drept scop evitarea poluării. 

Gipsul rezultat în urma desulfurării gazelor de ardere are o calitate foarte bună, cu o 

puritate şi omogenitate ridicate asemănătoare cu a gipsului natural şi poate avea următoarele 

utilizări: 

� materie primă în industria cimentului, ca întăritor (3÷5 % din compoziţia cimentului); 

� materie primă în industria de construcţii sub formă de gips carton, gips plastic sau 

semifabricate (rigips); 

� materie primă în construcţia de drumuri, şosele, autostrăzi; 

� material de umplutură în mine; 

� neutralizant pentru solurile alcaline şi agricultură. 

În Uniunea Europeană produşii secundari se folosesc gipsul, rezultat de la instalaţii de 

desulfurare umede: 

� 71% (cca. 8 000 000 t/an) in industria materialelor de construcţii; 

� 14% este stocat temporar pentru o utilizare ulterioară; 

� 14% este utilizat pentru umplerea minelor de suprafaţă, carierelor; 

� 1% este depozitat. 

Piaţa de gips în România poate fi descrisă ca o piaţă nouă. La început, gipsul nu a fost 

fabricat în România, fiind importat. Arcom Group a creat plăcile de gips, pentru prima oară în 

România, la sfârşitul anului 1999.



Pag. 125 

De curând s-a deschis în special în segmentul non-rezidenţial. Produsul finit a fost dublu 

în perioada 2000 ÷ 2002. Această tendinţă este estimată să sporească continuu. 

Competiţia pe piaţă este liberă şi actorii principali sunt: Lafarge Group, Knauf, BPB 

Rigips, Rigips România, Gypsum Turda, Carpatcement Holding S.A, CIMUS S.A, ROMCIF Fieni. 

Atunci când va exista cerere pentru gipsul provenit din instalaţia de desulfurare a blocului 

energetic nr.5 se acesta va putea fi valorificat fiind necesară o instalaţie de deshidratare a 

şlamului de gips. 

În zonele aferente montării noilor instalaţii, prin proiectele tehnice se va evita apariţia 

diverselor scurgeri, care ar putea influenţa calitatea solului respectiv.

4.4 Geologia subsolului 




Pag. 126 

În structura geologică a întregii zone a Olteniei se individualizează în nord partea vestică a 

unităţii structurale majore a avanfosei carpatice (Depresiunea Getică), şi în sud Platforma 

Moesică reprezentată prin sectorul Valah. 

Plasându-şi limita internă în afara părţii sudice a orogenului carpatic meridional, avanfosa 

şi-a conturat evoluţia în urma mişcărilor laramice şi s-a definitivat în Pleistocen. Ea are aspectul 

unei fose cu regim de subsidenţă accentuat în care grosimea depozitelor cretacice şi terţiare 

este de aproape 10.000 m. Pe întreaga sa perioada de evoluţie, cu unele mici oscilaţii, bazinul 

getic a avut mărime aproape constantă, iar în cuprinsul său au luat naştere depozite în facies 

variabil de la marin neritic în Cretacicul superior şi Paleogen, lagunar cu sare şi gipsuri în 

Miocenul inferior, facies de apă sălcie în Sarmaţian până la faciesul de apă dulce în Pliocen. 

În Cuaternarul inferior, Depresiunea Getică a fost complet colmatată şi transformată în 

uscat. Sectorul Valah al Platformei Moesice înglobează în alcătuirea sa geologică un etaj 

structural inferior numit soclu şi unul superior reprezentat de cuvertura sedimentară. Soclul de tip 

cristalin mezo şi epimetamorfic este străpuns de roci magmatice (graniţe, granodiorite, diorite 

cuarţifere şi gabbrouri) în timp ce în cuvertura sedimentară se recunosc ciclurile Ordovician - 

Carbonifer mediu, Permian terminal- Triasic, Jurasic mediu-Cretacic şi Badenian-Cuaternar. 

Incinta CE Rovinari se desfăşoară paralel cu albia râului Jiu regularizat, învecinându-se la 

vest cu drumul naţional DN 66 şi în partea de Nord cu oraşului Rovinari – judeţul Gorj. 

Racordul rutier la drumurile din incintă se realizează din DN 66. 

Amplasarea incintei în teritoriu este prezentată în planul de încadrare în teritoriu scara 

1:5000, cod I-294.224.004-P0-001. 

Seismicitatea amplasamentului 

Suprafaţa analizată este afectată de cutremurele de pământ legate de zona labilă Vrancea, 

care sunt cutremure intermediar profunde, cu focarul situat sub scoarţă, în mantaua superioară, la 

circa 80-180 km adâncime, şi care eliberează o cantitate enormă de energie, fiind cutremure destul 

de frecvente, care la circa 50 de ani generează un cutremur devastator (cu magnitudinea de 7). 

Trebuie mentionate in zona si cutremure cu magnitudine scazuta (mai mica de 5), cu 

epicentre in zona Targu Jiu si Dragotesti. 

Conform normativului P100-92 şi STAS11100/1-93, sectorul studiat este amplasat în zona 

seismică E, gradul 7 având ks = 0,12 şi perioada de colţ Tc = 1,0 sec. 

4.4.2 Impactul prognozat 

În ceea ce priveşte poluarea subsolului prin infiltrarea cu diferite substanţe poluante, atât 

pentru etapa de construcţie montaj cât şi în exploatarea noilor echipamente montate nu vor 

exista infiltraţii de substanţe poluante pentru subsol.



Pag. 127 

Lucrările de realizare a instalaţiei de desulfurare aferentă blocului energetic nr.5 se vor 

realiza pe amplasamentul existent al centralei electrice, deci nu vor fi influenţate alte zone 

neafectate până în prezent de instalaţii sau construcţii. 


Deoarece investiţia propusă nu va afecta negativ subsolul din zona analizată, nu sunt 

necesare măsuri de diminuare a impactului, deoarece nu s-a evidenţiat o poluare semnificativă a 

acestuia, prin activitatea care s-a desfăşurat până în prezent.

4.5 Biodiversitatea 




Pag. 128 

Pentru conservarea patrimoniului său natural, Uniunea Europeană promovează ca 

instrument principal dezvoltarea unei reţele de arii de conservare a naturii care să acopere ţările 

membre UE, dar să aibă în vedere şi ţările candidate la UE. 

Aceasta este reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, denumită şi după orizontul de 

timp în care a fost planificată implementarea ei. 

Pe scurt, Natura 2000 este o reţea ecologică de arii speciale de conservare (Special 

Areas of Conservation) – constituite conform Directivei Habitate şi arii de protecţie specială 

avifaunistică (Special Protection Areas) şi constituite conform Directivei Păsări. 

Aşadar reţeaua este alcătuită din: 

� Arii de protecţie Specială Avifaunistică (SPA) pentru protecţia păsărilor sălbatice; 

� Situri de Importanţă Comunitară (SCI) pentru protecţia unor specii de floră şi faună, dar şi 

habitate. 

La nivelul judeţului Gorj au fost identificate urmatoarele tipuri de habitate de interes 

comunitar in baza cărora a fost constituită Rețeaua Ecologică Europeană Natura 2000, după 

cum urmează : 

• 2 tipuri de habitate costiere, marine si de dune : 

1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice; 

3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau 

Isoëto-Nanojuncetea; 

• 4 tipuri de habitate de ape dulci : 

3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane; 

3230 - Vegetaţie lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane; 

3240 - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; 

3270 - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention; 

• 16 tipuri de habitate de pajisti si tufarisuri 

4060 - Tufărişuri alpine şi boreale; 

4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium; 

4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix; 

40A0* - Tufărişuri subcontinentale peri-panonice; 

6110* - Comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifite din Alysso-Sedion albi;


6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios; 

6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine; 

6190 - Pajişti panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis); 


Pag. 129 

6210* - Pajişti uscate seminaturale şi faciesuri cu tufărişuri pe substrat calcaros (Festuco 

Brometalia); 

6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase; 

6260* - Pajişti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; 

6410 - Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae); 

6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi 

alpin; 

6440 - Pajişti aluviale din Cnidion dubii; 

6510 - Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); 

6520 - Fâneţe montane; 

• 1 tip de habitat din turbarii si mlastini 

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion); 

• 6 tipuri de habitate de stancarii si pesteri 

8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae 

şi Galeopsietalia ladani); 

8120 - Grohotişuri calcaroase şi de şisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin 

(Thlaspietea rotundifolii); 

8160* - Grohotişuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar şi montan; 

8210 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase; 

8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase; 

8310 - Peşteri în care accesul publicului este interzis; 

• 17 tipuri de habitate de padure 

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 

9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; 

9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 

9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 

9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;



Pag. 130 

91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, 

Salicion albae); 

91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau 

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 

91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.; 

91K0 - Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion); 

91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori); 

91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun; 

91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 

91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen; 

9260 - Vegetaţie forestieră cu Castanea sativa; 

92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba 

9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 

9530* - Vegetaţie forestieră submediteraneeană cu endemitul Pinus nigra ssp. Banatica 

Flora 

Conditiile fizico-geografice caracteristice regiunii au determinat incadrarea pe zone de 

vegetatie, astfel: 

- zona pădurilor de foioase – ocupa suprafete relativ intinse in regiune; 

- vegetatia azonala – apare in lungul vailor raurilor si in cadrul asezarilor umane. 

Zona padurilor de foioase – este formata in principal din păduri de garnită (Quercus 

frainetto), cer (Quercus cerris), si gorun (Quercus petraea), facând trecerea spre padurile din 

zonele de deal, fiind risipite in areale insulare printre culturi agricole. Tot aici apar si şleauri de 

stejar, cu carpen si tei, la extremitatea sudică a zonei. 

In unele locuri pădurile alternează cu livezi si pajisti colinare, secundare, in care se 

evidentiază Festuca rubra si Nardus stricta. 

Vegetatia azonală – apare in luncile râurilor principale, unde se dezvoltă: pajişti cu iarbă 

albastră (Molinia caerulea), Medicago falcata, Alopecurus pratense, Agrostis stolonifera şi 

zăvoaie cu arin negru, Populus nigra, Populus alba, Salix alba, Salix fragilis, Salix purpurea etc. 

Fauna 

Fauna tipică pentru zona analizată se incadrează in următoarele domenii: 

- domeniul faunei padurilor de foioase;

- domeniul faunei luncilor; 

- domeniul faunei acvatice. 



Pag. 131 

Lumea animală ce populeaza pădurile de foioase se evidentiază prin: căprioara, veveriţa, 

iepurele, vulpea, mistretul, unele rozatoare, vipera cu corn, scorpionul, alunarul, cocosul de 

munte, sturzul, mierla, privighetoarea, ciocanitoarea, sitarul etc, precum si specii ubicviste cum 

sunt - vrabia, cioara si turturica. 

In lunci şi in parte in terenurile agricole mamiferele caracteristice sunt rozatoarele, intre 

care mai răspandite sunt – popandaul si harciogul, urmate de iepurele de câmp. Dintre carnivore 

aici apar dihorul, vulpea, si viezurele. Păsările sunt reprezentate in special prin – prepeliţă, 

potarniche, graur, ciocârlie etc. 

Fauna acvatica a raurilor din regiune se incadrează in două mari zone – zona lipanului şi 

moioagei, la altitudini mai mari şi – zona mrenei, la altitudini mai mici. In zonele umede (balti) 

apar reptile si gasteropode specifice acestor biotopuri. 


Proiectul de realizare a instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere pentru blocul 

energetic nr.5 este un proiect menit să reducă impactul instalaţiilor termoenergetice asupra 

mediului prin reducerea conţinutului de SO2 în gazele de ardere. Prin urmare efectul prognozat 

al realizării proiectului asupra vegetaţiei şi faunei din zona înconjurătoare nu poate fi decât unul 

benefic prin creşterea calităţii aerului. 


În condiţiile în care CE Rovinari este amplasată la o distanţă de cca. 10 km de Culoarul 

Jiului (arie protejate – NATURA 2000) funcţionarea după realizarea investiţiei a blocului 

energetic nr.5 va duce la o reducere semnificativă a poluării cu SO2 faţă de situaţia actuală 

îmbunătăţind calitatea mediului înconjurător. 

Prin urmare nu se impun măsuri speciale de diminuare a impactului asupra biodivesrsităţii 

în zona înconjurătoare.

4.5.4 Hărţi 



Figura nr. 2 Amplasarea SCI şi SPA pe teritoriul judeţului Gorj 

Pag. 132

Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 

4.6 Peisajul 




Pag. 133 

Lucrările de realizare a instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr. 5 au ca scop 

respectarea legislaţiei de mediu privind imbunătăţirea calităţii aerului prin reducerea emisiilor de 

SO2 evacuate la coşul de fum. Aceste lucrări se vor efectua în incinta centralei existente şi nu vor 

modifica peisajul. 

Pentru amplasarea noilor echipamente au fost realizate mai multe construcţii de tip hală: 

staţia pompe absorber, staţia de suflante de aer de oxidare, staţia de pompe suspensie calcar, 

prevăzute cu utilităţi şi instalaţii specifice precum: iluminat, ventilaţie, încălzire, telecomunicaţii, 

etc. 

La stabilirea soluţiilor s-a urmărit asigurarea condiţiilor optime de desfăşurare a proceselor 

tehnologice şi a activităţii personalului în condiţiile respectării prevederilor legislaţiei, normelor şi 

normativelor în vigoare privind îndeplinirea cerinţelor esenţiale de calitate şi mediu. 

Tabel nr. 4. 6.1.1 

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales 

Suprafaţa (m 

Utilizarea terenului 

2 ) 

În agricultură: 

Înainte de 

punerea în 

aplicare a 

proiectului 

După punerea în 

aplicare a 

proiectului 

Recultivată 

- teren arabil 

- grădini 

- păşuni 

- - - 

Păduri - - - 

Drumuri - - - 

Zone construite (curţi, suprafaţă 

construită) 

5 500 m 2 5 500 m 2* - 

Ape 

Alte terenuri: 

- vegetaţie plantată 

- - - 

- zone umede 

- teren deteriorat 

- teren nefolosit 

- - - 

TOTAL: 5 500 m 2 5 500 m 2 - 


Instalaţia de desulfurare nu va conduce la o degradare a peisajului, ţinând cont de 

amplasarea acesteia pe o platformă industrială existentă ba chiar va avea un efect pozitiv prin 

încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influenţa emisiilor de SO2. 

Nu apar costuri sociale externe, care ar putea fi reprezentate de pierderea de producţie 

agricolă datorată utilizării diferite a terenului deoarece nu sunt utilizate noi terenuri pentru 

depozitarea gipsului rezultat din proces.





Pag. 134 

Zona studiată este învecinată cu alte zone în care se desfăşoară activităţi industriale şi 

agricole, prin urmare putem afirma că instalaţia de desulfurare aferentă blocului energetic nr. 5 

se va încadra în peisajul existent. De asemenea construcţia instalaţiilor industriale moderne 

implementează concepte de arhitectură tehnologică, pentru a genera un impact vizual mai plăcut 

şi imaginea unei industrii curate şi prospere. 

4.7 Mediul social şi economic 


Judeţul Gorj are o populaţie de 378871 locuitori (01 iulie 2008), densitatea fiind de 67,63 

locuitori/km 2 . 

Asezările umane din zonă sunt tipic rurale si sunt localizate, in marea lor majoritate, la 

limita dealurilor, in zona de contact cu Lunca Jiului si in lungul văilor mai mici. Datorită exploatării 

bogaţiilor naturale din zonă, aceste aşezări au in prezent un profil agro-industrial. 

Asezările umane din zonă de dealuri au o structură predominant răsfirată, intră in 

categoria satelor de mărime mică şi foarte mică, frecvenţa cea mai mare revenind celor ce au in 

jur de 500 locuitori. Spre deosebire de acestea, asezările de la limita dealurilor cu Lunca Jiului 

au structuri de la răsfirate până la adunate sau chiar compacte, încadrându-se in grupa satelor 

mijlocii, cu populatie intre 500 – 1500 locuitori. 

Aşezările umane din zona au in general un aspect liniar, structura lor fiind influenţată de 

căile rutiere şi de văile râurilor. 

Centre urbane polarizatoare 

În judeţul Gorj există 2 municipii: Tg-Jiu şi Motru şi 7 oraşe: Bumbeşti-Jiu, Novaci, Rovinari, 

Târgu-Cărbuneşti, Ţicleni, Tismana , Turceni. 

Principalul centru urban polarizator din zonă este Rovinari, acesta atragând un număr 

însemnat de persoane pentru locuri de muncă, şi reprezentand principalul centru de alimentare 

cu produse de uz casnic si industrial a satelor din zona analizată. 

Ocuparea forţei de muncă 

Structura populaţiei active a zonei, pe principalele tipuri de activităţi socio–economice s-a 

schimbat odată cu descoperirea şi punerea in exploatare a resurselor de cărbune şi petrol. 

Dacă înainte de începerea exploatării resurselor minerale în zonă, populaţia ocupată in 

agricultură era dominantă (peste 90 % din populatia activa), odata cu inceperea activităţilor de 

exploatare si până in prezent aceasta se încadrează in clasa de activitaţi agricole net




Pag. 135 

preponderente, cu circa 70 % din populaţia activă ocupată direct in agricultură, cu 15 - 20 % 

ocupată in exploatarea resurselor minerale si restul de 5 % in activitatile anexe. 

Pentru orasul Rovinari ponerea cea mai mare o au industria extractivă (42%); industria 

prelucrătoare (20%); construcţiile si transporturile cu circa 10%, precum si comerţul (7%) şi 

industria energetică (5%). 

Localitatea 

(comuna + 

satele 

componente) 

Numar total 

de locuitori 

Tabel nr. 4.7.1.1 

Structura populatiei 

Populatie 

activa total 

Populaţie 

activa 

barbati 

Populaţie 

activa 

femei 

Populatie 

inactiva 

total 

Rovinari / oras 13.335 6.735 4.343 2.392 6.600 

Balteni 7.911 3.461 1.964 1.497 4.450 

Farcasesti 4.117 1.845 967 878 2.272 

Dragutesti 4943 2407 1202 1205 2536 

Cilnic 2433 1008 524 484 1425 

Telesti 2596 1259 619 640 1337 


Execuţia instalaţiei de desulfurare pentru blocul energetic nr.5 din cadrul CE Rovinari va 

avea un efect benefic asupra populaţiei prin creşterea calităţii aerului ca urmare a diminuării 

cantităţii de SO2 evacuate în atmosferă şi prin crearea de noi locuri de muncă. 

Deoarece proiectul privind implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de 

ardere la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari are ca scop reducerea impactului asupra mediului, nu se 

estimează costuri sociale rezultate din impactul asupra mediului. 

Principalul beneficiu de mediu al proiectului este reducerea efectelor negative (daunelor) 

ale emisiei de SO2 asupra sănătăţii personalului centralelor şi a rezidenţilor din regiune. 

Cuantificarea valorică a acestui beneficiu are la bază rezultatele studiului “Externalities of 

Energy: Extension of accounting framework and Policy Applications” 2005, proiect finanţat de 

Comisia Europeana prin Programul EESD. Studiul a utilizat metodologia ExternE de determinare 

a costurilor externe aferente producerii şi consumului de energie. 

Costul extern al eliminării la coş a unei tone de SO2 este, conform acestui studiu, de 

2939 euro/t SO2 ieşită la coş. Acest cost include intregul lant al producerii energiei (producerea 

combustibilului, transportul la centrală, etc). Având în vedere că procentul costurilor externe 

aferente strict producerii energiei electrice sunt de cca. 45% din costul extern total, rezultă, 

pentru activitatea de producere a energiei electrice, un cost extern de 1322 Euro/tonă SO2. 

Acest cost adaptat la condiţiile specifice economiei româneşti ne conduce la a spune că 

economiile de cheltuieli cu serviciile medicale acordate populaţiei datorită reducerii emisiilor de 

SO2 este de aproximativ 578,05 Euro/t SO2 redusă la nivelul anului 2010.




Pag. 136 

Beneficii externe anuale (sociale şi legate de impactul emisiilor de SO2 asupra mediului şi 

asupra sănătăţii locuitorilor din zonă) cuantificabile valoric, datorate reducerii emisiilor de SO2 

sunt de aproximativ 29204 mii euro/an. 

Beneficii ne-monetare incluzând aspecte de mediu care nu au putut fi cuantificate valoric, 

pentru proiectul privind implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la blocul 

nr. 5 din C.E. Rovinari sunt: 

SO2; 

- Creşterea producţiilor din agricultură prin evitarea ploilor acide; 

- Încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influenţa emisiilor de 

- Atragerea de investitori locali / străini, interesaţi în valorificarea gipsului rezultat din 

procesul de desulfurare; 

- Menţinerea politicilor guvernamentale privind restructurarea sectorului minier şi evitarea 

cheltuielilor suplimentare determinate de redefinirea acestei politici în cazul în care nu se 

realizează investiţia şi blocul energetic nr. 5 din C.E. Rovinari s-ar închide. 

În plus, din punct de vedere al beneficiilor sociale aduse de realizarea proiectului se poate 

spune că impactul proiectului este cu atât mai evident cu cât se evită disponibilizarea de 

personal în sectorul minier prin menţinerea în funcţiune a capacităţilor miniere care asigură 

combustibilul necesar funcţionarii blocului energetic nr. 5 din C.E. Rovinari. 

4.8 Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural 

Gorjul este o zonă etnografică importantă, identificată de obicei cu un teritoriu mai mult 

sau mai puţin delimitat administrativ in decursul timpurilor, având un puternic specific local in 

cadrul căruia se manifestă multe diferenţieri. 

Regiunea nordică a Gorjului, impărtită natural in lungi faşii de pământ care coboară 

dinspre Tg.Jiu reprezintă o veche vatră moşnenească. Din punct de vedere etnografic Gorjul se 

prezintă ca o unitate cu specific aparte. Tinutul este mai degrabă sarac dar cunoaşte o mare 

densitate de asezări; cele mai multe mici, numeroase fiind asezările de moşneni (nume dat 

tăranilor liberi din vechea Ţară Românească). 

Pe plaiurile Gorjului, s-a dezvoltat una din cele mai frumoase arhitecturi taranesti locale. 

Străvechi tradiţii constructive şi de artă s-au păstrat de-a lungul nenumăratelor generaţii de 

meşteri constructori. Aceste tradiţii au fost aplicate pe cel mai nobil material lemnos de 

constructii, lemnul de stejar. 

Arhitectura zonei impresionează atât prin proporţiile sale cât si prin decor. Folosind lemnul 

de stejar sub forma cununilor orizontale de barne asezate pe tălpile uriaşe, numite “ursi” sau 

“grosi“ mesterii au format pereti incheiati in “cheotori“. 

Acoperamantul in patru ape este invelit in sindrila “prastila“ lungă si frumos tăiată, coama 

terminandu-se cu “ciocarlani“ si cu “tepi“ ciopliti la cele doua capete ale acoperisului. Prispele




Pag. 137 

largi cu balustradă si stâlpi ciopliţi in volume geometrice, iar fruntarele, cosoroabele si ele 

sculptate se sprijina pe grinzi terminate in cap de cal stilizat. 

Printre nestematele arhitecturii din zonă se numară casa renumitului Antonie Mogos 

adusă la Bucureşti si aflată in prezent la Muzeul Ţăranului Român. In interiorul caselor se 

găseste un mobilier cu decor geometric scrijelit (lăzi de zestre, dulăpioare, icoane); tesăturile de 

lâna in “vriste“ sau dungi cu motive geometrice alese sunt armonios colorate. 

Faima Gorjului a fost mare si datorita bisericilor de lemn construite cu mare maiestrie cum 

sunt cele din: Somanesti, Bradiceni. Bumbesti. Pistesti, Zorlesti, Bengesti, Campofeni, 

Dragutesti, Farcasesti s.a., cunoscute pentru arhitectura deosebita si prezentarea ctitorilor 

imbrăcaţi in costume populare in pictura interioară. 

Numeroase mestesuguri au contribuit la mărirea veniturilor destul de modeste obtinută 

dintr-o agricultură deficitară datorită solului neproductiv. Secole de-a rândul economia 

tărănească a zonei a fost diversificată. Agricultura, pomicultura, şi partial viticultura au fost 

practicate in asociere cu creşterea vitelor şi cu mesteşugurile. Olăritul, cioplitul lemnului, 

fierăritul, tesutul si cusutul au fost practicate pe scară largă. 

Exploatarea carboniferă de la Rovinari a afectat puternic negativ peisajul gorjenesc 

oferind o privelişte selenară. Prin construirea barajului Rovinari a fost strămutat satul Ceauru 

locul unde a trăit şi a creat celebrul mester Mogos. 

Acesta a fost inceputul transformarilor marcând comunele Ticleni si Rovinari altă data 

asezări rurale obişnuite in centre muncitoresti cu populaţia ocupată in special in petrol si minerit. 

Schimbarea ocupaţiilor, ritmul rapid de dezvoltare, venirea unor populatii alogene a 

contribuit la schimbarea universului local şi in consecinţă la transformarea concepţiei cu privire la 

locuinţă, imbracăminte in general la tot ceea ce inseamnă trăire. 

Reabilitarea ecologică a zonei va fi un proces de foarte lungă durată pe care este dificil să 

il estimăm in termeni de timp si mijloace.



5. ANALIZA ALTERNATIVELOR 


Pag. 138 

Pentru atingerea obiectivelor proiectului de investiţii au fost analizate mai multe scenarii 

luând în consideraţie funcţionarea grupurilor energetice din cadrul CE Rovinari cu şi fără 

instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere. 

Realizarea obiectivului de investiţii permite conformarea blocului nr. 5 din cadrul CE 

Rovinari la cerinţele de mediu impuse de Uniunea Europeană privind emisiile de SO2 pentru 

care a fost acordată o perioadă de tranziţie până la data de 31.12.2011. 

Obiectivele investiţiei 

Obiectivele principale ale proiectului sunt următoarele: 

• Minimizarea impactului negativ asupra mediului, prin reducerea emisiilor de SO2 cu 

8,4 tone/h, respectiv 47385,84 tone anual (valoare medie pe perioada de functionare 

de 15 ani) 

• Respectarea angajamentelor de mediu asumate de România, prin reducerea emisiilor 

de SO2 , la valori sub 200 mg/Nm 3 

• Introducerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) şi a tehnologiilor moderne 

pentru reducerea emisiilor poluante de SO2 

• Crearea de noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente: se estimează crearea 

unui număr de 17 noi locuri de muncă 

Perioada de referinţă este de 17 de ani, din care 2 ani perioada de construcţii-montaj şi 

15 ani perioada de exploatare. Scenariile sunt fundamentate pe date de funcţionare (înregistrări 

orare) din ultimii ani, dar şi pe previziuni privind functionarea grupurilor energetice conform 

studiilor de fezabilitate realizate. 

Scenariile analizate au fost definite luînd în considerare toate prevederile directivelor UE 

şi ale legislaţiei naţionale, în vigoare, precum şi strategiile naţionale, regionale şi locale, 

referitoare la sectorul energetic, protecţia mediului (îmbunătăţirea factorilor de mediu) şi de 

dezvoltare socio-economică. 

Scenarii propuse 

Analiza opţiunilor urmăreşte identificarea celei mai potrivite soluţii în vederea atingerii 

obiectivelor specifice ale proiectului. 

S-au avut în vedere următoarele opţiuni: 

� Scenariul nr.1 - Funcţionarea în continuare a blocului nr.5 fără implementarea unor măsuri 

de reducere a emisiilor de SO2 

� Scenariul nr. 2 - Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de putere similară 

cu funcţionare pe lignit, prevăzut cu instalaţie de desulfurare 

� Scenariul nr. 3 - Implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la blocul 

nr. 5




Pag. 139 

� Scenariul nr. 4 - Conversia cazanului de abur de la blocul nr. 5 la funcţionarea 100% pe 

gaze naturale. 

Pentru cele 4 scenarii identificate a fost realizată o analiză multicriterială având drept scop 

determinarea unei ierarhizări a acestora pe baza unor criterii definitorii pentru proiect, dar şi 

eliminarea unora dintre opţiunile a căror aplicabilitate practică este greu de realizat sau care nu 

concordă cu contextul de desfăşurare a activităţii C.E. Rovinari. 

Rezultatele metodei multicriteriale au pus în evidenţă primele 2 opţiuni pentru reducerea 

emisiilor de SO2, ca opţiuni viabile, şi anume: 

• Scenariul nr. 3 - Implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la 

blocul nr. 5 

• Scenariul nr. 2 - Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de putere 

similară cu funcţionare pe lignit, prevăzut cu instalaţie de desulfurare. 

Scenariul nr. 4 - Conversia cazanului de abur de la blocul nr. 5 la funcţionarea 100% pe 

gaze naturale, situată pe locul al treilea a fost eliminată din comparaţie fiind considerată complet 

nerealistă. Punerea în practică a acestei opţiuni implică realizarea unor investiţii importante atât 

pentru modificarea cazanului de abur cât şi pentru asigurarea alimentării cu gaze a acestuia 

respectiv: realizarea unei conducte de transport a gazelor pe o distanţă de cca. 20 km, 

modernizarea şi adaptarea staţiei de distribuţie a gazelor. 

Pentru cele 2 opţiuni rezultate în urma analizei multicriteriale (Scenariul nr. 2, Scenariul 

nr. 3) a fost elaborată o analiză comparativă financiară incrementală a investiţiei în vederea 

determinării opţiunii finale. De asemenea, a rămas în analiză ca bază comună de comparaţie 

pentru cele 2 opţiuni şi Scenariul nr. 1. 

Astfel, în cadrul analizei comparative financiare, au fost definite două scenarii pentru care 

au fost calculate fluxurile de numerar: 

- Scenariul „cu proiect”, asimilat pe rând următoarelor opţiuni: 

• Scenariul nr. 2: Închiderea blocului nr. 5 şi implementarea unui bloc nou de putere 

similară cu funcţionare pe lignit, prevăzut cu instalaţie de desulfurare – pe actuala 

locaţie a blocului nr. 5; 

• Scenariul nr. 3: Implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la 

blocul nr. 5; 

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaţie), asimilat Scenariul nr. 1: 

Funcţionarea în continuare a blocului energetic nr.5 fără implementarea unor măsuri de reducere 

a emisiilor de SO2. 

Concluziile finale ale analizei financiare evidenţiază faptul că păstrarea actualului 

bloc nr.5 în funcţiune pentru încă 100000 ore de funcţionare (cca. 15 ani) şi implementarea 

unei instalaţii de desulfurare a gazelor este opţiunea cea mai favorabilă pentru blocul nr.5 

din cadrul C.E. Rovinari.



5.2 Analiza comparativă multicriterială a scenariilor propuse 


Pag. 140 

În vederea comparării celor trei scenarii propuse din punct de vedere al efectelor 

economice, sociale şi de mediu se realizează o analiză multicriterială, în baza următoarelor 

criterii: 

� Criterii de mediu: 

� Reducerea de emisii de CO2 raportată la energia echivalentă produsă 

� Reducerea poluării distribuite în zonele de locuinţe 

� Criterii sociale: aspecte sociale, estimându-se procentual nivelul impactului scenariului 

asupra populaţiei, şi anume: 

� Impactul lucrărilor de realizare a investiţiei asupra stării de bine a populaţiei 

� Impactului costului investiţiei directe asupra situaţiei economice a populaţiei 

� Criterii financiare: 

� Nivelul investiţiei 

In scopul evidenţierii importanţei realizării proiectului au fost considerate spre analiză 

două scenarii: 

- Scenariul „cu proiect” , respectiv implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor 

de ardere la blocul nr. 5; 

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaţie), respectiv funcţionarea în 

continuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de 

SO2. 

Scenariul „cu proiect” are în vedere implementarea unei instalaţii de desulfurare a 

gazelor de ardere la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari în scopul reducerii emisiilor de SO2 şi 

conformării la legislaţia de mediu în vigoare. 

Scenariul „fără proiect” are în vedere păstrarea situaţiei actuale cu menţiunea că după 

data de 31.12. 2011, conform normelor şi reglementărilor europene, blocul energetic poate fi 

oprit din funcţionare definitiv. 

Funcţionarea în continuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri de 

reducere a emisiilor de SO2 este o opţiune ipotetică, dezvoltată în conformitate cu recomandările 

Comisiei Europene din „Guide to Cost-Benefit Analysis of investment projects – Structural 

Funds, Cohesion fund and Instrument for Pre-Accession” (Final report 16/06/2008).




Pag. 141 

Ipotezele de bază avute în vedere la evaluarea scenariilor, sunt prezentate sintetic în 

tabelul următor: 

Orizontul 

de timp 

Cantitatea 

de energie 

electrica 

produsă 

Cantitatea 

de energie 

electrică 

livrată 

Venituri 

Cheltuieli 

de exploatare 

Scenariul „cu proiect” Scenariul „fără proiect” 

Durata de analiză este de 17 de ani, din 

care 2 ani pentru realizarea investiţiei şi 

15 ani pentru operare comercială. 

Durata de exploatare a blocului nr. 5 

după punerea în funcţiune a IDG va fi 

de încă 15 ani (cca. 100000 ore de 

funcţionare), conform declaraţiilor 

beneficiarului, pe baza documentelor de 

evaluare realizate de către firme 

specializate. 

Durata de analiză este de 17 ani. 

Scenariul „fără proiect” este considerat a 

fi unul ipotetic, care prevede funcţionarea 

în continuare a blocului energetic nr. 5 

fără implementarea unor măsuri de 

reducere a emisiilor de SO2 . Astfel, deşi 

nu se realizează conformarea la cerinţele 

de mediu, blocul energetic va continua să 

funcţioneze şi dupa 31.12.2011. 

Cantitatea de energie electrică produsă este corelată cu cererea de energie 

electrică la nivelul sistemului şi cu programele de reparaţii curente şi capitale. 

Cantitatea de energie electrică produsă 

este estimată în perioada 2012-2026 

între 2058,3 GWh/an şi 1735,6 

GWh/an. 

Cantitatea de energie electrică livrată 

este dependentă de consumul de 

servicii interne electrice al centralei, 

care include şi energia electrică 

necesară funcţionării IDG. 



între 1868,7 GWh/an şi 1569,6 

GWh/an. 

Intrucât proiectul de implementare a 

IDG la blocul energetic nr. 5 din CE 

Rovinari nu este un proiect generator 

de venituri, veniturile luate în 

considerare în analiza financiară sunt 

cele care apar la proprietarul 

infrastructurii datorită funcţionării 

blocului nr. 5. 

Astfel, s-au luat în considerare veniturile 

realizate din vânzarea energiei 

electrice. 

Următoarele categorii de cheltuieli de 

exploatare aferente blocului energetic 

nr. 5 sunt luate în considerare: 

• cheltuieli cu combustibilul 

• cheltuieli cu achiziţionarea 

certificatelor de emisii de CO2 

• alte cheltuieli variabile 

• cheltuieli pentru întreţinere şi 

reparaţii 

Cantitatea de energie electrică produsă 


între 2058,3 GWh/an şi 1735,6 GWh/an. 


este dependentă de consumul de servicii 

interne electrice al centralei. 



între 1926,1 GWh/an şi 1624,2 GWh/an. 

Sunt luate în considerare venituri 

realizate din vânzarea energiei electrice 

pe toată perioada de analiză. 


exploatare aferente blocului energetic nr. 

5 sunt luate în considerare: 

• cheltuieli cu combustibilul 



• alte cheltuieli variabile 

• cheltuieli pentru întreţinere şi reparaţii 

• alte costuri fixe


Preţuri 

certificate CO2 

Rata de 

actualizare 

financiară 



Scenariul „cu proiect” Scenariul „fără proiect” 

• alte costuri fixe 

• cheltuieli cu munca vie 


exploatare aferente IDG sunt luate în 

considerare: 

• cheltuieli cu munca vie 

Pag. 142 

• Cheltuielile cu calcarul 

• Cheltuieli cu apa de proces 



pentru cantitatea suplimentară de 

emisii de CO2 aferentă IDG 

• Cheltuielile cu reparaţiile curente şi 

capitale 

• Cheltuielile cu transportul calcarului 

• Cheltuieli cu munca vie 

Preţurile medii pentru achiziţionarea certificatelor de emisii CO2 care vor fi luate în 

considerare în evaluarea costurilor pentru opţiunile analizate vor fi cele prognozate 

de Banca Europeana de Investiţii în cadrul documentului „Clean energy for Europe” 

(www.eib.org) pentru perioada 2010 – 2025, respectiv: 

• 25 - 40 Euro/certificat (t CO2) pentru perioada 2010 – 2025 – crestere 

liniară 

• preţ constant după 2025 

5% rata recomandată de Comisia Europeană pentru perioada 2007 - 2013 

5.3 Prezentarea opţiunilor analizate 

În cadrul scenariului „cu proiect” s-au comparat trei metodele de desulfurare alese dintre 

cele dezvoltate la nivel de exploatare comercială pe plan mondial dovedite prin listă de referinţe, 

cu aplicare în centralele electrice funcţionând cu combustibil solid. 

Au fost analizate comparativ următoarele variante de tehnologii de desulfurare: 

- Varianta 1 - Metoda de desulfurare umedă utilizând ca reactiv calcarul; 

- Varianta 2 - Metoda de desulfurare semiuscată utilizând ca reactiv varul nestins; 

- Varianta 3 – Metoda de desulfurare uscată. 


Varianta 1 – Metoda de desulfurare a gazelor de ardere prin procedeul umed folosind ca 

reactiv calcarul este varianta optimă pentru blocul energetic nr. 5. 

Deşi costurile iniţiale privind investiţia sunt mai mari în cazul variantei propuse, costurile 

de exploatare şi ale reactivului folosit sunt semnificativ mai scăzute, per ansamblu, pe perioada 

de funcţionare a instalaţiei.



Avantajele scenariului recomandat 


Pag. 143 

În prezent, la nivel mondial tehnologia de desulfurare a gazelor de ardere propusă şi 

anume metoda umedă cu calcar este cea mai des întâlnită în centralele electrice, reprezentând 

soluţia optimă atât din punct de vedere tehnic, cât şi economic. 


- reactivul (absorbantul) calcar nu este toxic, nu este coroziv, este uşor de depozitat şi 


- procesul este simplu ceea ce permite o exploatare uşoară; 

- procesul nu provoacă poluare secundară; 

- produsul secundar, gipsul, este un deşeu nepericulos care se poate depozita împreună 

cu zgura şi cenuşa, de preferabil prin tehnologia fluidului dens; 

- prousul secundar (gipsul) are o calitate corespunzătoare valorificării ca material de 


- costurile de exploatare sunt relativ reduse. 

Concluziile analizei scenariilor 

In scopul evidenţierii importanţei realizării proiectului au fost considerate două scenarii, 

respectiv: 

- Scenariul „cu proiect” , respectiv implementarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor 

de ardere la blocul nr. 5; 

- Scenariul „fără proiect” (folosit ca bază de comparaţie), respectiv funcţionarea în 

continuare a blocului energetic nr. 5 fără implementarea unor măsuri de reducere a emisiilor de 

SO2. 

Din punct de vedere macroeconomic, scenariul „fără proiect” permite păstrarea nivelului 

de poluare în regiune, cu impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, producţiei agricole etc. 

Scenariul „cu proiect” presupune montarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de 

ardere (cu auxiliarele aferente) la blocul nr. 5 din C.E. Rovinari, în vederea conformării la 

cerinţele de mediu impuse de Uniunea Europeană privind emisiile de SO2. Pentru conformarea 

la cerinţele de mediu, a fost acordată o perioadă de tranziţie până la data de 31.12.2011. 

Din punct de vedere macroeconomic, promovarea proiectului va elimina dezavantajele 

menţionate la situaţia „fără proiect”. Astfel, prin realizarea proiectului pot fi puse în evidenţă 

următoarele avantaje: 

- Creşterea calităţii aerului în regiune prin reducerea emisiilor de SO2, cu efecte directe 

asupra sănătăţii populaţiei; 

- Creşterea producţiilor din agricultură prin evitarea ploilor acide; 

- Încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de influenţa emisiilor de 

SO2;




Pag. 144 

- Atragerea de investitori locali / străini, interesaţi în valorificarea gipsului rezultat din 

procesul de desulfurare; 

- Menţinerea politicilor guvernamentale privind restructurarea sectorului minier şi evitarea 

cheltuielilor suplimentare determinate de redefinirea acestei politici în cazul în care nu se 

realizează investiţia şi blocul energetic nr. 5 din C.E. Rovinari s-ar închide.

Formular Formular cod: FIL42-002-03 Ac.0 Ac.0 

6. MONITORIZAREA 



Pag. 145 

În domeniul monitorizării Comunitatea Europeană a pus la dispoziţie o documentaţie 

teoretică şi metodologică în ceea ce privesc tehnicile de prelevare şi monitorizare. 

Din informaţiile BREF pentru monitorizare reies următoarele recomandări: 

� asupra cerinţelor şi frecvenţelor prelevărilor, analizelor şi tipului de monitoring necesar, 

acestea fiind specifice fiecărui tip de proces; 

� cu privire la scopul şi frecvenţa (continuu sau discontinuu) a monitorizării fluxurilor → 

monitorizarea, trebuie făcută în timpul funcţionarii (pornire, operare normală şi oprire 

accidentală). 

Sistemul de monitoring trebuie să permită un control adecvat atât al procesului tehnologic 

cât şi al emisiilor de substanţe poluante. 

Unele elemente ale sistemului de monitorizare pot include: 

� monitorizarea continuă sau periodică a emisiilor de substanţelor poluante; 

� calibrarea şi intercalibrarea cu regularitate a echipamentelor de măsurare; 

� verificarea periodică a măsurătorilor prin realizarea de măsurători comparative simultane. 

Documentele de referinţa BAT - BREF specifică că un număr redus de măsurători, şi la 

intervale mari de timp nu pot da o imagine reală asupra emisiilor. Cuantificarea emisiilor trebuie 

să se bazeze pe un monitoring propriu care să aibă la bază şi un bilanţ masic complet, luând în 

considerare toate materiile care întră în proces şi care rezultă din proces. 

Monitorizarea activităţii instalaţiilor de pe amplasamentul SC CE Rovinari SA se va 

efectua prin două tipuri de acţiuni: 

� supraveghere din partea organelor abilitate (serviciul ACC din cadrul ARPM Craiova şi 

Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu, Inspecţia Apelor, Inspectoratul 

pentru Situaţii de Urgenţă, Inspecţie Sanitară, Inspectoratul de Stat în Construcţii) şi cu 

atribuţii de control; 

� automonitoring, constând în: monitoring-ul emisiilor; monitoring-ul tehnologic/ monitoringul 

variabilelor de proces şi monitoring-ul post închidere. 

Automonitorizarea în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu condiţiile 

impuse de autorităţile competente şi de legislaţia de mediu în vigoare. 

Automonitorizarea are următoarele componente: 

� monitorizarea emisiilor în gazele de ardere provenite din IMA: SO2, NOx, pulberi, CO, 

CO2. 

� monitorizarea emisiilor în apa evacuată; 

� monitorizarea emisiilor în sol;



� monitorizarea deşeurilor generate; 

� monitorizarea zgomotului şi vibraţiilor; 

� monitorizarea în perioadele de funcţionare anormală. 


Pag. 146 

Monitoring-ul tehnologic este o acţiune distinctă şi are ca scop verificarea periodică a 

stării şi funcţionării instalaţiilor de pe platforma industrială a SC CE Rovinari SA, respectiv: 

� Verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor activităţii: 

� operaţiunile de alimentare şi depozitare a materiilor prime şi auxiliare; 

� funcţionarea cazanelor şi generatoarelor; 

� funcţionarea electrofiltrelor şi a altor instalţii de reţinere a poluanţilor; 

� funcţionarea sistemului de transport hidraulic al zgurei şi cenuşii, precum şi a 

produselor finale de la instalaţia de desulfurare la depozitul existent în incinta CE 

Rovinari Industrie; 

� starea traseelor de apă caldă. 

� Urmărirea gradului de tasare a terenului: 

� comportarea construcţiilor; 

� apariţia unor tasări diferenţiale şi stabilirea măsurilor de prevenire a lor. 

� Controlul intrărilor şi ieşirilor de deşeuri 

� verificarea documentelor care însoţesc intrările şi ieşirile de deşeuri. 

Monitorizarea calităţii mediului pe amplasamentul SC CE Rovinari SA se realizează pentru 

toţi factorii de mediu, în conformitate cu condiţiile din Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 

12/19.04.2006, emisă de ARPM Craiova. 

Pentru automonitorizare sunt urmărite concentraţiile poluanţilor din gazele de ardere (SO2, 

NOx, pulberi în suspensie, CO, CO2) evacuate la coş, calitatea apelor evacuate în emisar cu 

măsurarea indicatorilor, calitatea apelor freatice prin recoltarea de probe din forajele realizate pe 

amplasamentul centralei, calitatea solului de pe amplasament şi în împrejurimi. Se efectuează 

determinări ale nivelului de zgomot şi se ţine evidenţa cantităţii de deşeuri generate. 

6.1 Monitorizarea calităţilor apelor 

Acquis-ul comunitar recomandă monitorizarea continuă cu prelevarea probelor 

proporţional cu debitul de apă evacuat, dar sunt acceptate şi prelevările de probe proporţionale 

cu debitul, la intervale fixe. 

Protecţia calităţii apelor va avea în vedere monitorizarea evacuărilor de ape uzate 

aferente centralei electrice. Monitorizarea se va face în conformitate cu HG nr. 188/2002 pentru 

aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, 

modificată şi completată cu HG 352/2005.



Monitorizarea calităţii apelor uzate evacuate se efectuează: 


Pag. 147 

� prin analize de laborator, în laboratoarul de specialitate al SC CE Rovinari SA după 

tehnicile specificate de STAS-urile în vigoare; 

� cu laboratoare autorizate ale Direcţia Apelor Jiu, DSP Gorj. 

În urma activităţii care se va desfăşura în centrala electrică vor rezulta următoarele tipuri 

de ape impurificate: menajere şi pluviale. Debitele de ape uzate evacuate se vor încadra în 

prevederile din Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 99/27.05.2009. 

Monitorizarea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate din incinta SC CE Rovinari 

SA se va realiza cu frecvenţa stabilită în Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006 –zilnic 

sau săptămânal, funcţie de parametrii care trebuie analizaţi. 

6.2 Monitorizarea emisiilor de substanţe poluante în gazele de ardere 

Instalaţia de desulfurare este complet automatizată, cu o cameră de comandă proprie, cu 

aparatură de monitorizare a tuturor parametrilor de funcţionare (debite, temperaturi, presiuni ale 

gazelor de ardere, apei pretratate, suspensiei de calcar, şlamului de gips, aer comprimat, etc.). 

De asemenea se vor monitoriza, în conformitate cu legislaţia de mediu în vigoare, emisiile 

de substanţe poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă prin noul coş de fum, precum 

şi conţinutul de oxigen al acestora. Valorile emisiilor de substanţe poluante vor fi măsurate în 

mg/Nm 3 . 

Lucrările de montare a instalaţiei de desulfurare la blocul energetic nr. 5 vor avea ca 

rezultat respectarea prevederilor din HG nr. 440/2010 şi a Directivei UE 2001/80, precum şi 

cerinţele de mediu, care apar în Directiva 2010/75/EU privind emisiile industriale (Directiva IED). 

De asemenea, aceste lucrări de investiţii au fost eşalonate în timp astfel încât să se încadreze în 

termenul final prevăzut, respectiv 31.12.2011, conform Planului de Implementare pentru 

Directiva UE 2001/80, privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi de la instalaţiile 

mari de ardere. 

În ceea ce priveşte ceilalţi factori de mediu, ţinând cont că instalaţia de deuslfurare se 

amplasează în incinta centralei existente – SC CE Rovinari SA, se recomandă ca monitorizarea 

acestora să respecte condiţiile impuse prin Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006, 

respectiv: 

Sol: 

� Monitorizarea emisiilor de poluanţi în sol se va face conform prevederilor Ord. MAPPM 

nr. 756/1997. 

Nivel zgomot: 

� Nivelul de zgomot la limita incintei SC CE Rovinari SA se va monitoriza de comun acord 

cu ARPM Craiova;




Pag. 148 

� Nivelul zgomotului la locurile de muncă, în timpul probelor mecanice şi tehnologice şi în 

timpul desfăşurării procesului tehnologic va fi monitorizat periodic. 

Gestionarea deşeurilor: 

� Gestionarea tipurilor de deşeuri generate va fi monitorizată prin scrierea într-un Registru 

privind managementul deşeurilor cantităţilor de deşeuri generate, a operaţiunilor de 

valorificare sau depozitare, precum şi a detaliilor privind transporturile/societăţile care le 

preiau. 

� Evidenţa deşeurilor generate va fi ţinută lunar, conform prevederilor H.G. nr. 856/2002, 

modificată şi completată de HG nr. 210/2007 şi va conţine următoarele informaţii: tipul 

deşeului, codul deşeului, instalaţia producătoare, cantitatea produsă, data evacuării 

deşeului din instalaţie, modul de stocare, modul de tratare, data predării deşeului, 

cantitatea predată către transportator/valorificator/eliminator, date privind expediţiile 

respinse, date privind orice amestecare a deşeurilor.


7. SITUAŢII DE RISC 



Pag. 149 

Principalele accidente sau avarii care pot apărea în zona aferentă instalaţiilor de 

desulfurare şi a gospodăriilor anexe sunt evacuarea de poluanţi cu concentraţii mai mari decât 

cele normale, izbucnirea unor incendii, etc. 

Noile clădiri, depozite, echipamente şi instalaţii vor fi prevăzute cu toate dotaţiile necesare 

prevenirii şi stingerii unui incendiu. 

În procesul de desulfurare umedă se vehiculează, în principal, următoarele substanţe: 

- CaCO3, calcarul pentru absorbţia SO2, care are o culoare albă şi este sub formă de 

pulbere din care se prepară suspensie de calcar (30 % parte solidă şi 70% parte lichidă); 

- CaSO4 x 2 H2O, produsul secundar rezultat din procesul de absorbţie a SO2, gipsul sub 

formă de şlam. 

Problemele legate de riscurile naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren, 

etc.) sunt considerate probleme cunoscute şi avute deja în vedere la realizarea şi funcţionarea 

CE Rovinari în actuala configuraţie. 

Problemele legate de riscurile industriale sunt şi ele considerate cunoscute, dar au fost 

reluate şi analizate, având în vedere reabilitarea instalaţiei existente în contextul actualelor 

cerinţe privind atât competitivitatea tehnologică evidenţiată de parametri tehnico-economici de 

funcţionare, cât şi conformarea cu reglementările de mediu în vigoare. 

Pentru instalaţia de desulfuare a gazelor de ardere de la blocul energetic nr. 5, s-a 

considerat relevantă prezentarea riscurilor tehnice/tehnologice care pot apare în funcţiune. 

Principalii factori de risc care vor fi menţionaţi pentru aceste instalaţii sunt practic asemănători 

instalaţiilor pentru producerea agentului termic, care se vor reabilita/moderniza. 

Instalaţiile existente ca şi cele reabilitate/modernizate, precum şi cele noi vor funcţiona ca un totunitar 

pentru îndeplinirea obiectivului general şi a obiectivului specific al proiectului 

7.1 Managementul riscurilor tehnice/ tehnologice 

7.1.1. Lista actelor normative aplicabile 

� Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, 

instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, cu modificarile si 

completarile ulterioare (HGR nr. 1407/2008) 

� HG nr.752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor 

şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive, cu 

modificarile si completarile ulterioare (HGR nr. 461/2006); 

� Legea nr. 440/2002 pentru aprobarea OUG nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de 

montaj utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale; 

� Legea gazelor naturale nr 351/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare 

(Legea 288/2005, OUG 33/2007, OUG 122/2007)




� PE (Prescriptie Energetica) 224/1989 – Normativ pentru proiectarea instalatiilor 

termomecanice ale termocentralelor; 

� PE 503/87 Normativ de proiectare a instalaţiilor de automatizare a părţii electrice a 

centralelor şi staţiilor 

Pag. 150 

� Norme tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor de alimentare cu 

gaze naturale/2009 

7.1.2. Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic şi a măsurilor de prevenire a 

acestora, pentru faza SF 

A) Instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere 

Factori de risc: 

� Defectarea instalatiei de desulfurare; 

� Incompatibilităţi între echipamentele nou prevăzute şi sistemele termomecanice existente, 

sau pe parte de gaze naturale; 

� Fisurarea conductelor de gaze naturale 

� Defectarea sistemelor de automatizare; 

� Proiectare fără respectarea Prescripţilor Tehnice, ISCIR etc., în vigoare; 

� Achiziţionarea de echipamente cu fiabilitate necorespunzătoare condiţiilor de funcţionare 

impuse; 

� Achiziţionarea de materiale incompatibile cu condiţiile de funcţionare impuse, altele decât 

cele din proiect; 

� Nerespectarea Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea şi exploatarea sistemelor 

de alimentare cu gaze naturale 

� Contractarea unor firme de montaj neautorizate pentru montarea categoriilor de instalaţii 

care fac obiectul investiţiei. 

Măsurile de prevenire a riscurilor: 

� Alegerea unor echipamente cu fiabilitate ridicată; 

� Asigurarea fiabilitatii necesare la instalatia de desulfurare; 

� Alegerea unor echipamente compatibile cu sistemele existente pe amplasament, care 

rămân în continuare în funcţiune; 

� Achizitionarea de materiale care să corespundă tuturor conditiilor tehnice impuse; 

� Asigurarea fiabilităţii instalaţiei de desulfurare, cerute prin reglementările existente.



B) Sisteme electrice şi de automatizare 


� funcţionare necorespunzătoare; 


Pag. 151 

� prevederea de echipamente/materiale/aparate, fără gradul de protecţie corespunzător 

meiului de lucru; 

� pierderea continuităţii instalaţiei de legare la pământ. 

Măsuri de prevenire a riscurilor: 

� dimensionarea corectă a echipamentelor corespunzător curenţilor de scurtcircuit ce pot 

apare; 

� dimensionarea corespunzătoare a surselor de alimentare; 

� utilizarea de echipamente fiabile, cu mentenanţă redusă şi corespunzătoare mediului în 

care funcţionează; 

� prevederea de protecţii electrice corespunzătoare, performante şi reglate conform 

condiţiilor de funcţionare 

� coordonarea protecţiilor electrice în vederea realizării selectivităţii declanşărilor 

� gruparea corespunzătoare a consumatorilor, funcţie de categoria lor, pe bare având 

alimentări de lucru şi rezervă; 

� realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre greşite; 

� prevederea de materiale/ echipamente/ aparate cu un grad de protecţie corespunzător 

mediului de lucru; 

� prevederea la instalaţia de legare la pământ a materialelor care să evite coroziunea sau 

să o limiteze (oţel zincat); 

� prevederea la instalaţia de legare la pământ de măsurători şi verificări specifice la 

punerea în funcţiune şi pe durata exploatării. 

C) Alimentarea cu apă limpezită a instalaţiei de desulfurare 


� fisurarea echipamentelor şi conductelor urmată de scurgeri de soluţii; 

� scurgeri necontrolate de fluide; 

� scăpări de soluţii ca urmare a unor manevre incorecte; 

� scurgeri necontrolate sau accidentale la transvazarea şi vehicularea reactivilor chimici;



Măsurile de prevenire a factorilor de risc: 


Pag. 152 

� Alegerea unor materiale de construcţie corespunzătoare pentru echipamente şi conducte 

pentru prevenirea fisurării prin corodare; 

� Lucrări de întreţinere a armaturilor, ţevilor, îmbinărilor cu flanşe; 

� Prevederea de armături de construcţie fiabilă; 

� Respectarea programului de întreţinere a armăturilor; 

� Respectarea instrucţiunilor de operare; 

� Supravegherea atentă a umplerii vaselor pentru prevenirea transferului necontrolat de 

reactiv chimic; 

� Efectuarea lucrărilor de întreţinere a traseelor de reactivi. 

7.2 Managementul riscurilor de incendiu/explozie 

7.2.1. Lista actelor normative aplicabile 

� Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor; 

� Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor 

generale de apărare împotriva incendiilor; 

� Ordinul Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 80/2009 pentru aprobarea Normelor 

metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila; 

� HG nr. 1739/2006 pentru aprobarea categoriilor de construcţii şi amenajări care se supun 

avizării şi/sau autorizării privind securitatea la incendiu; 

� Standardele europene referitoare la protecţia antiexplozie „ATEX” 

� HG nr. 537/2007 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele de prevenire 

şi stingere a incendiilor; 

� PE 009/1993 - Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru 

producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice; 

� P 118/1999 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor; 

� Normativ pentru prevenirea şi stingerea incendiului pe durata executiei lucrarilor de 

constructii si instalatii – indicativ C300-1994. 

� Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea şi exploatarea instalaţiilor electrice 

în zone cu pericol de explozie NP 09 – 04, modificat şi completat 

� Directiva 96/82/CE privind substanţe periculoase şi explozive




Pag. 153 

7.2.2. Prezentarea factorilor de risc de incendiu/ explozie şi a măsurilor de prevenire 

A) Sisteme tehnologice de producere a energiei 

Principalii factori de risc de incendiu/ explozie sunt : 

� materialele şi substanţele combustibile existente în sistemele tehnologice de producere a 

energiei (gaze naturale, praf de cărbune, etc.); 

� incompatibilitatea dintre natura incendiilor şi substanţele de stingere utilizate; 

� incompatibilitatea dintre sistemul de detecţie şi semnalizare a incendiilor nou prevăzut şi 

sistemul de detecţie şi semnalizare a incendiilor existent; 

� scurtcircuit la acţionările electrice 

� prevederea de echipamente/ materiale/ aparate cu grad de protecţie necorespunzătoare 

mediului de lucru. 

Măsuri de prevenire a incendiilor/exploziilor: 

� Alegerea unor substanţe de stingere compatibile cu natura incendiilor posibile; 

� Prevederea de echipamente/ materiale/ aparate cu grad de protecţie corespunzătoare 

mediului de lucru; 

� Alegerea unui sistem de detecţie şi semnalizare a incendiilor nou, compatibil cu sistemul 

de detecţie şi semnalizare a incendiilor, existent; 

� Respectarea standardelor europene referitoare la protecţia antiexplozie “ATEX”; 

� Spaţiile de depozitare, montaj, exploatare, întreţinere şi reparaţii vor fi dotate cu instalaţii 

de hidranţi şi toate dotaţiile de prima interventie in caz de incendiu conform legii; 

� În perioada de montaj, executantul are obligaţia de a asigura securitatea obiectivelor 

învecinate împotriva incendiilor şi de a dota locurile de muncă cu materiale şi 

echipamente de stins incendiu; 

� Este interzisă folosirea focului deschis in locurile in care se utilizeaza, manipuleaza, 

depoziteaza substante combustibile, sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol 

de incendiu sau de explozie; 

� Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie trebuie să fie mentinuţe în permanenţă 

practicabile şi curate; 

� Deşeurile şi reziduurile combustibile rezultate, se colectează ritmic, dar obligatoriu la 

terminarea schimbului şi se depun in locurile destinate depozitării sau distrugerii lor, astfel 

încât locurile de muncă să fie în permanenţă curate; 

� Se vor lua măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis, sudură electrică şi tăiere 

cu flacără, lucrarile fiind executate şi supravegheate numai de persoane calificate, 

experimentate si instruite, iar echipamentele sau aparatele utilizate vor fi in stare buna; se




Pag. 154 

vor respecta distantele impuse in ceea ce priveste amplasarea locului unde se sfectueaza 

sudura si amplasarea buteliei de carbid, oxigen sau/si acetilena; 

� Materialele utilizate la izolarea termică a conductelor vor fi în limita posibilităţilor ignifuge şi 

se vor asigura împotriva îmbibării cu substanţe inflamabile, motorină, ulei sau păcură şi 

vor fi complet evacuate după terminarea montajului; 

� Se vor prevedea dotaţii de primă intervenţie în caz de incendiu. 

B) Sisteme electrice şi de automatizare 

Măsuri de prevenire a incendiilor/exploziilor: 

� alegerea echipamentelor şi cablurilor electrice având un grad de protecţie corespunzător 

categoriei de pericol de incendiu/explozie a zonei respective; 

� elemente de construcţie ignifuge sau greu combustibile; 

� separări, distanţări, compartimentări, etanşări; 

� colectarea uleiului de la echipamentele cu ulei; 

� montarea instalaţiilor de semnalizare a începutului de incendiu: 

� manual; 

� cu comandă centralizată. 

� prevederea dotaţiilor de primă intervenţie în caz de incendiu; 

� prevederea instalaţilor fixe de stingere a incendiilor în gospodăriile de cabluri. 

� comanda şi semnalizarea pentru pompele de incendiu şi vanele de incendiu; 

� montarea sistemelor de semnalizare a începutului de incendiu; 

� comanda şi semnalizarea la distanţă, locală sau automatizată. 

Respectarea cu stricteţe în cadrul centralei termoelectrice a tuturor procedurilor existente 

privind funcţionarea normală, opriri /reporniri, reparaţii, a normativelor, a măsurilor specifice de 

securitate şi protecţie antiexplozie şi de securitate şi sănătate a muncii vor conduce la evitarea 

apariţiei unor evenimente nedorite, care ar putea avea şi un impact negativ asupra mediului.



8. PLANUL DE ÎNCHIDERE AL AMPLASAMENTULUI 


Pag. 155 

La luarea deciziei de închidere a activităţii desfăşurate în centrala termoelectrică aflată în 

proprietatea SC CE Rovinari SA, se va avea în vedere derularea următoarelor: 

� Activităţi preliminare pentru pregătirea instalaţiilor şi echipamentelor; 

� Încetarea activităţii de producere a energiei electrice; 

� Activităţi de conservare a unor echipamente (cazane de apă caldă); 

� Activităţi de demontare utilaje şi echipamente din cadrul centralei electrice care pot fi 

valorificate; 

� Activităţi de dezafectare; 

� Activităţi de demolare; 

� Activităţi de curăţare şi ecologizare a amplasamentului. 

8.1. Activităţile preliminare pentru încetarea activităţii: 

� elaborarea unor studii preliminare pentru stabilirea impactului tehnic, social şi economic al 

deciziei de închidere a activităţii; 

� elaborarea proiectului de închidere a activităţii, cu măsurile PSI şi securitatea muncii, care 

va include dezafectarea instalaţiilor, echipamentelor precum şi dezmembrarea utilajelor şi 

demolarea construcţiilor; 

� elaborarea Bilanţului de mediu nivel I şi nivel II, necesare pentru închiderea activităţii. 

În urma elaborării acestor documentaţii tehnico – economice se vor stabili timpul şi modul 

în care vor fi eliminate efectele datorate activităţii desfăşurate în timp, precum şi costul închiderii. 

8.2. Încetarea activităţii instalaţiei 

� oprirea instalaţiei tehnologice, cu respectarea cu stricteţe a procedurilor din regulamentul 

de funcţionare; 

� curăţarea vaselor în care mai rămân materiale solide, semisolide sau lichide. Lichidele 

recuperate se vor colecta în butoaie şi recipienţi etanşi, specializaţi şi se vor depozita 

temporar pe platforma betonată existentă; 

� valorificarea substanţelor chimice care au rămas neutilizate la diferiţi solicitanţi, până la 

epuizarea stocului; 

� după epuizarea stocului se vor curăţa toate utilajele, conductele de legătură, precum şi 

toate rezervoarele care au servit drept vase de depozitare a substanţelor chimice ; 

� uleiurile recuperate din instalaţie se vor valorifica la terţi, la firme specializate autorizate în 

recondiţionarea sau eliminarea lor.


8.3. Activităţi de conservare 



Pag. 156 

� se vor conserva acele echipamente precum şi /sau construcţiile, care nu se doresc a fi 

dezafectate /demolate în prima etapă până la o decizie de valorificare /redistribuire, 

funcţie şi de viitoarea activitate care se va desfăşura pe amplasament; 

� se vor conserva, temporar în condiţii de securitate adecvate, toate substanţele care nu au 

fost înstrăinate de pe amplasament. 

8.4. Activităţi de demontare utilaje şi echipamente 

� după ce toate operaţiile de curăţire sunt terminate, se trece la demontarea propriu zisă a 

utilajelor. Utilajele metalice de mărime relativă mică (pompe, vase mici, etc.) se vor 

demonta ca atare şi se vor depozita pe platforme betonată şi/sau în magaziile existentă; 

� se vor valorifica ca atare utilajele care sunt în stare bună, iar utilajele care nu se mai pot 

reutiliza, se vor valorifica ca aliaj feros vechi, vânzându-se la firme specializate autorizate; 

� utilajele metalice mari care nu pot fi valorificate ca atare se vor dezmembra, bucăţile de 

metal rezultate depozitându-se pe platforme betonată şi se vor vinde la firme specializate, 

autorizate. 

8.5. Activităţi de dezafectare 

� se va demonta şi valorifica aparatura AM2 din instalaţie; 

� se vor demonta conductele aferente instalaţiei, acestea vânzându-se ca fier vechi; 

� după decuplarea de la reţea se vor demonta instalaţiile electrice; 

� materialele metalice rezultate de la demontarea instalaţiei electrice (conductorii de cupru, 

etc.) se vor depozita într-o încăpere închisă, asigurată, până la valorificarea acestora de 

către firme specializate. 

8.6. Activităţi de demolare 

� lucrările se vor executa numai cu personal calificat şi instruit în problematicele PSI şi 

securitatea muncii; 

� pe tot parcursul procesului de dezafectare se va asigura paza continuă a obiectivului în 

vederea împiedicării furturilor. 

8.7. Activităţi de curăţare şi ecologizare a amplasamentului 

� se vor îndepărta controlat şi se vor conduce spre destinaţii bine definite, în corelaţie cu 

legislaţia în vigoare, toate materialele rezultate din demontare /demolare şi care au fost 

depozitate temporar pe amplasament;




Pag. 157 

� dacă utilizarea viitoare a terenului o va cere se vor decoperta şi suprafaţele betonate şi se 

va acoperi cu pământ de calitate, specific zonei, nepoluat; 

� dacă se va constata că unele suprafeţe ale solului din imediata vecinătate a platformelor 

betonate este poluat cu produse care au fost folosite în activitate, aceste suprafeţe se vor 

supune remedierii ; 

� se va reproiecta întreaga zonă, în funcţie de utilizarea viitoarea a amplasamentului.



9. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR 


Pag. 158 

Evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat pe baza informaţiilor şi datelor tehnice 

puse la dispoziţie de către titularul activităţii. În plus, la aceasta s-a mai adăugat corelarea 

informaţiilor şi datelor tehnice referitoare la situaţia existentă a obiectivului cu caracteristicile 

tehnice ale proiectului propus. 

Pentru investiţia analizată: instalaţia de desulfurare a gazelor de ardere la blocul energetic 

nr.5 din cadrul CE Rovinari a fost analizat impactul asupra factorilor de mediu, astfel: 

� calitatea aerului – determinarea concentraţiilor maxime de SO2 pentru perioada de 

mediere orară, respectiv anuală, prin modelarea dispersiei substanţelor poluante 

evacuate în atmosferă prin intermediul coşurilor de fum, pentru situaţia existentă şi 

pentru cazul in care este montată instalaţia de desulfurare; 

� calitate apă – analiza încadrării debitelor de apă potabilă prelevate/ape uzate evacuate 

respectiv a indicatorilor de calitate ape uzate evacuate, în volumele şi valorile limită 

admisibile impuse prin Autorizaţia de Gospodărire a Apei nr.99/27.05.2009 eliberată 

de Administraţia Naţională „Apele Române” şi prin programul de automonitorizare 

prezăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 12/19.07.2006, eliberată de Agenţia 

Regională pentru Protecţia Mediului Craiova; 

� sol – identificarea situaţiei actuale a amplasamentului din punct de vedere al 

concentraţiilor de poluanţi în sol, comparativ cu limitele normate pentru solurile cu 

folosinţă mai puţin sensibilă, conform prevederilor Ord. MAPPM nr. 756/1997; 

� subsol – evaluare preliminară pe baza datelor existente, studiul geotehnic urmând să fie 

elaborat la faza de proiect tehnic; 

� biodiversitate - amplasarea obiectivului faţă de siturile Natura 2000 situate pe teritoriul 

judeţului Gorj.



10. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC 

10.1. Descrierea activităţii 

10.1.1 Obiectivul proiectului 


Pag. 159 

Prin transpunerea acquis-ului comunitar, România a acceptat şi adoptat noi legi şi 

standarde privind calitatea mediului. Implementarea directivelor europene reprezintă o 

schimbare radicală în politicile naţionale şi în modul de abordare a problematicii de mediu, 

schimbare ce va implica costuri investiţionale consistente şi pe termen lung. 

În multe localităţi din România, sursele majore de poluare sunt instalaţiile mari de ardere (IMA), 

care produc energie electrică şi/sau căldură. 

În cadrul Tratatului de Aderare la UE, România şi-a asumat angajamente prin Planul de 

Implementare al Directivei 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer 

proveniţi din IMA, obţinând perioade de tranziţie eşalonate până în 2013, pe categorii de poluanţi 

emişi în atmosferă – dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi, respectiv 2017 pentru reducerea 

suplimentară a emisiilor de oxizi de azot. 

Aceste perioade de tranziţie evidenţiază faptul că instalaţiile mari de ardere respective au 

un efect semnificativ asupra calităţii aerului, fiind necesară implementarea de măsuri de 

reducere a emisiilor poluante şi că nivelul investiţiilor necesare este dificil a fi suportat de 

beneficiar. 

Obiectivul proiectului îl reprezintă conformarea cu cerinţele de mediu impuse de legislaţie 

prin reducerea emisiei de SO2 conţinută în gazele de ardere evacuate de blocul energetic nr. 5 

din cadrul CE Rovinari pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în România reflectată în calitatea 

factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei. 

10.1.2 Entitatea care implementează proiectul 

S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A., cu sediul în localitatea Rovinari, judeţul Gorj, 

strada Energeticianului, nr.25, înregistrată la Oficiul Registrul Comerţului nr.J18/256/01.04.2004, 

Cod înregistrare fiscală RO16302439, COD IBAN: RO10RNCB0149042102500001 deschis la 

BCR Tg-Jiu, telefon 0253/372556/ fax 0253/371922 

10.1.3 Descrierea proiectului 

Montarea unei instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere la blocuril de 330 MW nr. 5 din 

CE Rovinari va conduce la reducerea emisiei de SO2 de circa 28 ori, până la valoarea de 200 

mg/Nm 3 , valoare care atinge cele mai exigente ţinte prevăzute în propunerea pentru o nouă 

Directivă Europeană privind emisiile pentru instalaţii industriale. 

Metoda de desulfurare adecvată a fost aleasă dintre “cele mai bune tehnici disponibile - 

BAT” recomandate de Documentele de referinţă pentru instalaţii mari de ardere (BREF). 

Această analiză s-a realizat într-un studiu realizat în octombrie 2003, când s-a ales soluţia




Pag. 160 

tehnico - economică potrivită centralei electrice, şi anume tehnologia de desulfurare umedă cu 

piatră de calcar. 

În România există suficient calcar şi la un preţ rezonabil, iar în jurul centralei electrice sunt 

mai multe cariere de unde se poate realiza aprovizionarea. 

Instalaţia de desulfurare este formată din absorberul, unde are loc contactul gazelor de 

ardere cu suspensia de calcar, realizându-se reţinerea bioxidului de sulf. 

Calcarul sub formă de pulbere este adus cu mijloace auto de la cariere, descărcat, 

depozitat într-un siloz şi trimis pneumatic la rezorvorul de preparare a suspensiei de calcar. 

Produsul secundar, gipsul, este transportat sub formă de şlam la instalaţia de fluid dens. 

Apoi este evacuat împreună cu zgura şi cenuşa la depozitul de zgură şi cenuşă Gârla. 

În cazul apariţiei posibilităţii valorificării gipsului în industria cimentului sau de materiale de 

construcţii acesta va putea fi deshidratat până la un conţinut de umiditate de 6 ÷ 8%, într-o 

instalaţie de uscare ce va trebui realizată pe amplasament, depozitat, încărcat şi expediat cu 

mijloace auto către companiile interesate. 

Pentru funcţionarea instalaţiilor de desulfurare nu sunt necesare debite suplimentare de 

apă, faţă de cele stabilite de Autorizaţia de Gospodărirea Apelor nr.99/27.05.2009, în vigoare. 

Apele uzate tehnologice, pluviale şi menajere considerate convenţional curate vor fi 

evacuate în râul Jiu, iar cele care necesită epurare vor merge la staţia de şlam dens de unde vor 

fi evacuate la depozitul de zgură şi cenuşă nou Gârla. 

Gazele de ardere curate sunt evacuate în atmosferă printr-un coş de fum. Înălţimea noului 

coşuri de fum a fost determinată astfel încât să se asigure dispersia bioxidului de sulf în 

atmosferă, concentraţiile rezultate la nivel respirator fiind sub limitele din legislaţie. 

Deşeurile rezultate din activitatea de construcţii-montaj şi din timpul exploatării, vor fi 

colectate şi gestionate în conformitate cu legislaţia privind regimul deşeurilor. 

În urma analizei de evaluare a impactului global al lucrărilor de montare a instalaţiei de 

desulfurare asupra factorilor de mediu (aer, apă, sol, biodiversitate, peisaj mediu socialeconomic, 

etc.) a rezultat că influenţa asupra mediului înconjurător este pozitivă datorită 

reducerii emisiei de bioxid de sulf sub limita maximă stabilită de Hotărârea de Guvern nr. 

440/2010 şi de Directiva Uniunii Europene 2001/80/EC. 

10.2. Metodologiile utilizate în evaluarea impactului asupra mediului şi, dacă 

există, incertitudini semnificative despre proiect şi efectele sale asupra mediului 

Raportul de evaluare a impactului asupra mediului s-a întocmit cu respectarea 

prevederilor Ordinului MMP nr.135/2010 privind Procedura de evaluare a impactului asupra 

mediului şi de emitere a acordului de mediu; structura raportului respectă ghidul metodologic 

conform Ordinului M.A.P.M. nr. 863/2002 şi îndrumarul pentru raportul la studiul de evaluare a 

impactului asupra mediului, întocmit de ARPM Craiova.



Evaluarea impactului asupra mediului este întocmită pe baza : 


Pag. 161 

� Studiului de fezabilitate privind “Instalalaţie de desulfurare gaze de ardere de la blocul 

energetic nr. 5 al CE Rovinari”; 

� Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 12 din 19.07.2006; 

� Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 99 din 27.05.2009; 

� datelor din raportul de mediu pe anul 2008 pentru judeţul Gorj; 

� datelor primite de la beneficiar, privind funcţionarea echipamentelor existente pe 

amplasament. 

Evaluarea impactului substanţelor poluante emise în atmosferă asupra mediului ambiant 

s-a realizat cu ajutorul unui model matematic de dispersie a poluanţilor, de tip Gaussian, Aria 

Impact, adaptat pentru utilizarea în scopuri industriale, pentru calculul dispersiei poluanţilor şi a 

altor factori implicaţi în evaluarea impactului poluanţilor asupra mediului înconjurător. 

ARIA Impact simulează operarea pe termen lung prin utilizarea seriilor de timpi ale datelor 

meteorologice pe mai mulţi ani, reprezentative pentru zonele analizate. Software-ul furnizează 

variaţia temporală a emisiilor cu descrierea realistă şi dinamică a operării în timp a surselor de 

emisii. Simularea conduce la rezultate ce pot fi comparate cu reglementările privind calitatea 

aerului, dar şi ca elemente de bază pentru o evaluare completă a riscurilor privind sănătatea. 

Pe baza cantităţilor de SO2 emise sursă, a caracteristicilor tehnice şi fizice ale coşului de 

fum şi a datelor meteorologice, s-a elaborat, utilizând acest program specializat, modelarea 

dispersiei poluanţilor în atmosferă, care a ţinut cont de o serie de factori ce acţionează simultan: 

� factorii ce caracterizează sursa de emisie, respectiv: înălţimea fizică a coşului de evacuare, 

diametrul la vârf al acestuia, viteza şi temperatura de evacuare a gazelor, cantitatea de 

poluant evacuată în unitatea de timp şi proprietăţile fizico-chimice ale poluantului; 

� factorii ce caracterizează mediul aerian în care are loc emisia şi care determină 

împrăştierea orizontală şi verticală a poluanţilor (factori meteorologici); 

� factorii ce caracterizează zona în care are loc emisia (orografia şi rugozitatea terenului). 

Folosind modelul matematic de dispersie al substanţelor poluante în atmosferă s-au 

calculat concentraţiile maxime orare, şi anuale pentru oxizii de sulf. 

Scenariu de modelare a ţinut cont de instalaţiile de ardere care echipează profilul actualt 

al centralei precum şi de lucrările prevăzute a se efectua în viitor la celelalte grupuri energetice. 

Concentraţiile maxime anuale, concentraţiile maxime zilnice şi concentraţiile maxime 

orare de poluanţi analizaţi se încadrează în valorile limită stabilite de legislaţia în vigoare.



10.3. Impactul prognozat asupra mediului 

APA 


Pag. 162 

În urma activităţii care se va desfăşura în cadrul SC CE Rovinari SA vor rezulta 

următoarele tipuri de ape impurificate: ape uzate menajere şi pluviale. Debitele şi indicatorii de 

calitate aferenţi apelor uzate evacuate se vor încadra în limitele prevăzute în Autorizaţia de 

Gospodărire a Apei nr.99 / 27.05.2009 eliberată de Administraţia Naţională „Apele Române” şi 

în programul de automonitorizare prezăzut în Autorizaţia Integrată de Mediu nr. 12 din 

19.07.2006, eliberată de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Craiova; 

AER 

Evacuarea gazelor de ardere provenite din arderea combustibililor în cazanul de abur 

existent se va realiza prin intermediul coşului de fum nou, pentru cazul particular al instalaţiei de 

desulfurare umedă. Impactul montării instalaţiei de desulfurare va fi unul pozitiv constând în 

reducerea concentraţiilor de SO2 în gazele de ardere evacuate în atmosferă şi deci la 

îmbunătăţirea semnificativă a calităţii aerului. 

Concentraţiile de SO2 orare, zilnice şi anuale în atmosferă după implementarea instalaţiei 

de desulfurare vor fi sub valorile prevăzute de HG nr. 592/2002 (Directiva 2008/50/UE – 

Calitatea aerului). 

SOL ŞI SUBSOL 

În condiţii normale de funcţionare a echipamentelor care vor fi instalate nu se poate vorbi 

de o potenţială contaminare a solului. 

Instalaţiile şi echipamentele, care se vor monta în cadrul noii investiţii vor fi amplasate pe 

fundaţii din beton armat monolit situate în clădiri sau pe platformele exterioare. 

BIODIVERSITATE 

Lucrările de realizare a instalaţiei de deulfurare a gazelor de ardere de la blocul energetic 

nr. 5 din cadrul CE Rovinari se vor efectua pe amplasamentele existente şi nu vor influenţa 

ecosistemele terestre şi acvatice din zona înconjurătoare. 

Locaţia amplasamentului se află la circa 10 Km de o arie protejată desemnată prin 

programul Natura 2000 respectiv Coridorul Jiului, Cod ROSCI0045, iar realizarea investiţiei va 

avea efecte benefice prin îmbunătăşirea calităţii aerului din zonă. 

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 

Zgomotul care se va produce la instalaţia de desulfurare va fi generat de funcţionarea 

utilajelor cu organe în mişcare: pompe, ventilatoare, compresoare precum şi a unor faze 

tehnologice specifice. 

Echipamentele noi, care se montează vor respecta prevederile legale privind sănătatea şi 

securitatea în muncă.




10.4. Identificarea şi descrierea zonei în care se resimte impactul 

Pag. 163 

Suprafeţele de teren afectate de activităţile de construcţii/montaj se vor readuce la starea 

iniţială după terminarea lucrărilor. 

10.5. Măsurile de diminuare a impactului pe componente de mediu 

În perioada de construcţie 

În perioada de construcţie, măsurile de eliminarea/diminuarea impactului se referă strict la 

respectarea prevederilor legale de protecţie a mediului în activitatea de construcţii/montaj. 

Aceste prevederi cuprind reglementări privind organizarea de şantier, gestiunea deşeurilor 

menajere şi de altă natură, alimentarea utilajelor, semnalizarea şantierului, instruirea 

personalului, etc. 

În perioada de exploatare/funcţionare 

Pentru factorul de mediu aer măsurile luate pentru diminuarea impactului sunt însăşi 

echiparea cazanului de abur existent cu o instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere pentru 

reducerea emisiilor de SO2. 

Pentru factorul de mediu sol şi subsol, măsurile luate pentru preîntâmpinarea poluării 

freaticului : 

� amplasarea instalaţiilor şi echipamentelor pe fundaţii din beton armat monolit, prevăzute cu 

reţele de canalizare sau rigole; 

� colectarea apelor pluviale prin intermediul gurilor de scurgere aferente drumurilor din incinta 

centralei şi evacuarea în canalizarea existentă pe amplasament; 

� depozitarea în spaţii special amenajate şi după caz reutilizarea sau valorificarea deşeurilor 

rezultate în timpul executării lucrărilor de construcţii montaj; 

� colectarea deşeurilor menajere în containere metalice, amplasate pe platformă betonată şi 

transportarea la rampa de salubrizare menajeră municipală cu mijloace auto, de către firme 

specializate. 

10.6. PROGNOZA ASUPRA CALITĂŢII VIEŢII/STANDARDULUI DE VIAŢĂ ŞI ASUPRA 

CONDIŢIILOR SOCIALE ÎN COMUNITĂŢILE AFECTATE DE IMPACT 

Lucrările de realizarea a instalaţiei se vor desfăşura pe amplasamentele existente. Nu se 

pune problema afectării aşezărilor umane sau a altor obiective de interes public, dimpotrivă 

investiţia are drept scop conformarea cu cerinţele de mediu ceea ce va duce la îmbunătăţirea 

calităţii aerului.


11. CONCLUZII 



Pag. 164 

Strategia naţională de dezvoltare energetică urmăreşte încadrarea evoluţiei sectorului 

energetic în strategia de dezvoltare durabilă a economiei României, în contextul integrării în 

Uniunea Europeană. Realizarea acestui obiectiv implică atât utilizarea eficientă a resurselor 

energetice, cât şi luarea măsurilor necesare protejării mediului înconjurător. 

Blocul energetic nr. 5 de 330 MW din cadrul CE Rovinari va trebui să se încadreze în 

prevederile HG nr. 440/2010, privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale 

anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere până la 31 decembrie 2011, conform 

Planului de implementare a Directivei 2001/80/CE, negociat în cadrul cap.22 - Mediu cu Uniunea 

Europeană în octombrie 2004. 

În acest studiu de fezabilitate s-a analizat soluţia optimă din punct de vedere tehnicoeconomică 

de reţinere a bioxidului de sulf din gazele de ardere evacuate în atmosferă, ţinânduse 

cont de posibilităţile tehnice efective de implementare în planul general al centralei electrice şi 

al criteriilor de siguranţã, mediu, costuri, posibilităţi de eşalonare a investiţiei pentru realizarea 

proiectului propus. 

Dimensionarea instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere s-a realizat pentru un 

conţinut de sulf, în lignit mediu de 1,0% şi în condiţiile în care centrala electrică va asigura 

cantitatea şi calitatea apei necesare procesului tehnologic. 

Gazele de ardere provenind din arderea cărbunelui în cazanul de abur, după trecerea prin 

instalaţia de desprăfuire, pentru reţinerea pulberilor de cenuşă sunt trimise spre instalaţia de 

desulfurare. Reţinerea bioxidului de sulf are loc într-un absorber şi se realizează prin 

pulverizarea unei suspensii absorbante de calcar în gazele de ardere. 

Substanţa absorbantă utilizată este calcarul pulbere, amestecat cu apă pentru a se obţine 

o suspensie, cu o concentraţie de 20% parte solidă şi 80% parte lichidă. Calcarul pulbere este 

adus auto în incinta centralei electrice. 

Din reacţiile chimice dintre bioxidul de sulf şi carbonatul de calciu rezultă un produs 

secundar, sulfatul de calciu (gipsul) sub formă de şlam cu o concentraţie de 20% parte solidă şi 

80% parte lichidă (apa), care va fi amestecat cu zgura şi cenuşa şi trimis spre depozitare la 

depozitul existent al centralei electrice. 

Instalaţia de desulfurare va reduce concentraţiile emisiilor de SO2 sub valorile maxime 

prevăzute de legislaţia de mediu în vigoare. 

Principalele lucrări de investiţii necesare pentru montarea instalaţiei de desulfurare, 

aferente blocului energetic nr. 5 de 330 MW din CE Rovinari, constau în realizarea următoarelor: 

- instalaţia de evacuare a gazelor de ardere; 

- instalaţia de absorbţie a SO2 propriu-zisă; 

- coş de fum nou; 

- conductă de alimentare cu apă de proces; 

- lucrări hidrotehnice de alimentare cu apă;




Pag. 165 

-gospodăria de calcar: instalaţia de descărcare calcar, silozul de stocare calcar şi 

instalaţia de preparare a suspensiei de calcar; 

- instalaţia de evacuare a produsului secundar – şlam gips; 

- rezervor de aer comprimat; 

- instalaţii tehnologice electrice; 

- instalaţii de automatizare (DCS). 

Amplasarea instalaţiei de desulfurare va fi în locul stivei 1 de cărbune concasat, unde în 

prezent sunt în execuţie instalaţiile de desulfurare aferente blocurilor energetice nr. 3 şi 6 

HG nr. 440/2010 şi Directiva UE nr. 80/2001 prevăd următoarele valori maxime ale 

substanţelor poluante din gazele de ardere, pentru instalaţiile mari de ardere de tip I cu o putere 

termică mai mare de 500 MWt şi funcţionând cu combustibil solid (pentru un conţinut de oxigen 

în gazele de ardere de 6 %): 

Substanţa 

poluantă 

VLE 

100% lignit 

(mg/Nm 3 ) 

VLE 


(mg/Nm 3 ) 

VLE 


(mg/Nm 3 ) 

Bioxid de sulf 400* 400 385 

* eficienţa desulfurării: > 96 % 

Performanţele tehnice ale instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere aferente blocului 

energetic nr. 5 din cadrul CE Rovinari sunt prezentate în tabelul următor: 

Performanţe tehnice U.M. Valoare 

1 2 3 

Caracteristicile gazelor de ardere 

Debit gaze de ardere 

• la intrare în absorber 

• la ieşire din absorber 

Temperatură gaze de ardere 

• la intrare în absorber 

• la ieşire din absorber 

Conţinut de bioxid de sulf 

la intrare în absorber 

la ieşire din absorber, fcţ de combustibil: 

- 100 % lignit 

- 92 % lignit + 8 % păcură 

- 92% lignit + 8 % gaz natural 

m 3 /s 

m 3 /s 

0 C 

0 C 

mg/Nm 3 

mg/Nm 3 

mg/Nm 3 

mg/Nm 3 

840 

667 

140 (max 200) 

50 ÷ 60 

5752 

200 

200 

186,5 

1 2 3 

Eficienţa desulfurării % 96,40 

Consumuri orare de utilităţi 

Reactiv – Calcar pulbere t/h 13 

Apă de proces limpezită t/h 150



Putere electrica în funcţiune, din care: 

- pentru instalaţia de desulfurare (IDG) 

- pentru instalaţia de alimentare cu calcar, 

şi preparare suspensie 

- pentru instalaţia de evacuare şlam de gips 

- pentru staţia de aer comprimat (intermitent) 

- pentru instalaţii anexe (ocazional) 

Cantităţi orare de produse rezultate în urma desulfurării 


kW 

kW 

kW 

kW 

kW 

8997 

8015 

237,3 

357,0 

170,2 

217,5 

Produs final – şlam de gips (1:1) t/h 45,0 

Cantitatea de emisii de SO2 reţinută t/h 8,1 

Cantitatea de emisii de SO2 după montarea IDG kg/h 300 

Pag. 166 

Dimensionarea coşului de fum s-a realizat atât din punct de vedere gazodinamic, cât şi al 

dispersiei substanţelor poluante din gazele de ardere evacuate în atmosferă, astfel încât valorile 

concentraţiilor de bioxid de sulf, oxizi de azot în aerul înconjurător să se încadreze în valorile 

limită prevăzute de Ordinul MAPM nr. 592/2002 şi Directiva 2008/50/UE. 

Rezultatele analizei cost-beneficiu pun în evidenţă următoarele aspecte: 

• Analiza opţiunilor evidenţiază faptul că păstrarea actualului bloc 5 în funcţiune pentru 

încă 100000 ore de funcţionare şi implementarea unei instalaţii de desulfurare a 

gazelor este opţiunea cea mai favorabilă pentru blocul 5 din cadrul C.E. Rovinari; 

• Din evaluarea scenariilor considerate în analiza incrementală reiese faptul că scenariul 

„fără proiect” este net defavorabil scenariului „cu proiect”; 

• Scenariul „cu proiect” conduce la implicaţii financiare la nivelul companiei, prin costurile 

cu investiţia privind realizarea instalaţiei de desulfurare. Dar, spre diferenţă de scenariul 

„fără proiect”, situaţia „cu proiect” prezintă avantaje importante la nivel macroeconomic, 

social şi de mediu: creşterea calităţii aerului în regiune prin reducerea emisiilor de SO2, 

cu efecte directe asupra sănătăţii populaţiei, creşterea producţiilor din agricultură prin 

evitarea ploilor acide, încetinirea procesului de degradare al clădirilor determinată de 

influenţa emisiilor de SO2, atragerea de investitori locali / străini, interesaţi în 

valorificarea gipsului rezultat din procesul de desulfurare. 

După montarea instalaţiei de desulfurare, gazele de ardere curate evacuate în atmosferă 

vor avea emisiile de substanţe poluante în limitele tendinţelor prevăzute de legislaţia de mediu în 

vigoare (HG nr. 440/2010 şi Directiva 2001/80/UE) şi Directiva 2010/75/UE privind emisiile 

industriale şi anume: 

Substanţa 

poluantă 

VLE 

100% lignit 

(mg/Nm 3 ) 

VLE 


(mg/Nm 3 ) 

VLE 


(mg/Nm 3 ) 

Bioxid de sulf 200 200 186,8




Pag. 167 

În ceea ce priveşte costul total de producţie al energiei electrice după montarea IDG în 

condiţiile în care blocul funcţionează 6000 h/an la putere nominală, acesta prezintă o creştere cu 

6,3%, comparativ cu situaţia în care nu s-ar realiza instalaţia de desulfurare. 

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate din centrala electrică vor respecta valorile 

maximale impuse prin Avizul de Gospodărire a Apelor. 

Nivelul de zgomot atât în preajma echipamentelor, cât şi la gardul incintei se va încadra în 

valorile admise de Legea Sănătăţii şi Securităţii în Muncă nr. 319/2006 şi STAS-ul 10009/1989. 

Deşeurile rezultate din funcţionarea centralei electrice şi din activitatea de construcţii 

montaj se vor colecta şi evacua conform prevederilor OUG nr. 78/2000 privind regimul 

deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001 şi OUG nr. 61/2006 

aprobată prin Legea nr. 27/2007. 

Pentru evaluarea impactului global s-a utilizat o matrice preluată din sistemul american de 

apreciere a impactului activităţilor umane şi industriale asupra mediului. 

Matricea conţine un număr de 45 de elemente de evaluare repartizate pe cei şase factori 

de mediu: 

� pentru aer: 9 elemente; 

� pentru apă: 15 elemente; 

� pentru sol: 3 elemente; 

� pentru ecologie: 7 elemente; 

� pentru zgomot: 4 elemente; 

� pentru aspecte social-umane: 4 elemente; 

� pentru aspecte economice: 3 elemente. 

Analiza grilei de evaluare s-a realizat pentru aspectul pozitiv şi negativ al impactului 

asupra factorilor de mediu, cu ajutorul a patru trepte de interpretare 

GRILA DE EVALUARE A IMPACTULUI 

Nr. crt. Elemente de evaluare Impact negativ Impact pozitiv Factori de mediu 

1. Difuzie • 

2. Pulberi în suspensie • 

3. Oxizi de sulf • 

4. Hidrocarburi • 

5. Oxizi de azot • 

AER 

6. Oxizi de carbon • 

7. Substanţe toxice şi periculoase • 

8. Oxidaţi • 

9. Miros • 

10. Siguranţa acviferului • 

11. Variaţiile de debit • 

12. 

13. 

Produse petroliere 

Radioactivitate 

• 

• 

APĂ 

14. Suspensii • 

15. Poluare termică •




Pag. 168 

Nr. crt. Elemente de evaluare Impact negativ Impact pozitiv Factori de mediu 

16. Şocuri de pH • 

17. CBO5 • 

18. Oxigen dizolvat • 

19. Rezidiu fix • 

20. Nutrienţi (fosfor, azot) • 

21. Compuşi toxici • 

22. Viaţa acvatică • 

23. Coliformi totali • 

24. Eroziune • 

25. Pericole naturale • 

SOL 

26. Folosinţă iniţială • 

27. Animale mari • 

28. Păsări de pradă • 

29. Vânat mic • 

30. 

31. 

Peşti, păsări de apă, melci 

Recoltă agricolă 

• 

• 

ECOLOGIE 

32. Specii pe cale de dispariţie • 

33. Vegetaţie terestră naturală • 

34. Plante acvatice • 

35. Efecte psihologice • 

36. 

37. 

Efecte asupra comunicării 

Efecte fiziologice 

• 

• 

ZGOMOT 

38. Efecte asupra funcţiilor sociale • 

39. Modul de viaţă • 

40. 

41. 

Aspecte psihologice 

Aspecte fiziologice 

• 

• 

SOCIAL-UMAN 

42. Comunicaţiile • 

43. Stabilitatea economică regională • 

44. Venitul sectorului public • 

ECONOMIC 

45. Consumul pe locuitor • 

Legenda: • Nu este cazul • Neglijabil 

• Mediu • Important 

Conform grilei de evaluare a impactului se estimează că activitatea care se va desfăşura 

în cadrul centralei electrotemice după montarea instalaţiei de desulfurare la blocul energetic nr.5 

din cadrul CE Rovinari va influenţa pozitiv calitatea factorilor de mediu din zonă. 

Realizarea instalaţiei de desulfurare a gazelor de ardere rezultate din arderea 

lignitului în cazanul de abur de 1035 t/h va permite funcţionarea blocului energetic nr. 5 

din cadrul S.C. Complexul Energetic Rovinari S.A. în conformitate cu prevederile 

legislaţiei de mediu din ţara noastră şi UE.

Raport de impact asupra mediului - Complexul Energetic Rovinari

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?