Manual - ghid pentru observarea emisiilor de Gaze cu ... - Fedarene

Consiliul Județean 

Maramureș 

Agenția de Management 

Energetic Maramureș 

Manual - ghid 

pentru 

observarea emisiilor 

de Gaze cu Efect de Seră

- 2 - 

[ de la cunoaştere ….. 

… la acţiune] 

[Singura responsabilitate pentru conţinutul acestui manual revine autorilor. Manualul nu reflectă neapărat 

opinia Uniunii Europene. Nici EACI (Agenţia Executivă pentru Competitivitate şi Inovare) şi nici Comisia 

Europeană nu sunt responsabile pentru utilizarea informaţiilor conţinute în prezentul manual] 

Manual-ghid pentru observarea emisiilor de GES

- 3 - 

CUPRINS 

Introducere .......................................................................................................................... 4 

Respectarea paşilor metodologici pentru o acţiune de succes cu privire la combaterea 

schimbărilor climatice......................................................................................................... 5 

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră ca acţiune de promovare........................ 6 

Faza preliminară.................................................................................................................. 9 

Cine sunt partenerii? ....................................................................................................... 9 

Care sunt obiectivele?................................................................................................... 10 

Care este metoda de monitorizare adoptată? ................................................................ 11 

Cine sunt utilizatorii?.................................................................................................... 14 

Ce resurse sunt disponibile?.......................................................................................... 15 

Care sunt elementele de suport? ................................................................................... 16 

Faza implementării............................................................................................................ 17 

Identificarea şi colectarea datelor ................................................................................. 17 

Asigurarea accesului pe termen lung la date................................................................. 18 

Identificarea nevoilor, cunoaşterea opţiunilor şi anticiparea implicaţiilor acestora ..... 18 

Definirea metodei de calcul .......................................................................................... 21 

Asigurarea evoluţiei şi adaptării continue a metodologiei............................................ 23 

Faza de diseminare a rezultatelor...................................................................................... 23 

Formatul produselor estimate ....................................................................................... 23 

Mijloacele de comunicare............................................................................................. 24 

Evaluarea........................................................................................................................... 25 

Anexa 1:............................................................................................................................ 26 

Rezumatul celor 10 cele mai bune practici în observarea emisiilor de GES.................... 26 

Anexa 2: Bibliografie........................................................................................................ 56 


- 4 - 

Introducere 

Grupurile locale şi regiunile joacă un rol esenţial în combaterea schimbărilor climatice. 

Acestea, pe lângă cunoaşterea aprofundată a condiţiilor, resurselor şi nevoilor locale, sunt 

totodată familiarizate cu aşteptările cetăţenilor; alocă fonduri publice şi realizează 

proiecte cu efecte pe termen lung privind sectoare cheie (producţia de energie, 

transportul, managementul deşeurilor), contribuind la modelarea teritoriilor de mâine şi 

la furnizarea impulsului care să conducă la iniţierea de acţiuni eficiente. Lupta împotriva 

schimbărilor climatice este, de asemenea, o oportunitate de a consolida democraţia locală 

prin intensificarea dezbaterilor pentru negocierea schimbărilor care vor avea un impact major 

asupra teritoriilor şi stilurilor de viaţă. Observatorul pentru emisiile gazelor cu efect de seră este 

un instrument puternic de implementare a unor strategii eficiente de reducere a emisiilor de 

gaze cu efect de seră la nivel local. 

În vederea conceperii şi creării condiţiilor pentru un viitor sustenabil, următoarele instituţii îşi 

mobilizează eforturile în cadrul Proiectului „Climact Regions”: ARE Linguria (IT), Comitatul 

Kent (UK), Consiliul Judeţean Maramureş (RO), Centrul Mediteranean pentru Studii de Mediu – 

CEAM (ES), NENET, Agenţia Regională de Energie Norbotten (SE), Consiliul Regional Nord- 

Pas-de-Calais (FR), Rhonalpenergie – Environment (FR), Consiliul Regional Rhone-Alpes (FR), 

Senatul din Berlin (DE), Agenţia de Energie a Regiunii Zlin (CZ) şi FEDARENE – Federaţia 

Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu (BE). 

In cadrul proiectului, se acordă prioritate pentru trei domenii de lucru: 

Observarea şi monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES); 

Dezvoltarea de strategii şi activităţi regionale care au ca scop atenuarea 

schimbărilor climatice; 

Punerea în aplicare a unui proces de guvernare consolidată. 

Pentru fiecare dintre aceste domenii, scopul proiectului este de a creşte gradul de instruire 

prin schimbul de experienţe şi bune practici realizate în cadrul parteneriatului şi în afara 

acestuia. 

Scopul acestui ghid este acela de a formula recomandări cu caracter general cu privire la 

definirea strategiilor pentru atenuarea schimbărilor climatice şi de a întreprinde acţiuni 

bazate pe cele 130 de practici din 20 de state identificate în Proiectul Climact Regions. 

Aceste practici au fost selectate pe baza a 7 criterii (în funcţie de modul în care acestea se 

referă la legăturile lor la nivel regional, contribuţia efectivă în lupta împotriva 

schimbărilor climatice, contribuţiile la dezvoltarea durabilă, obţinerea unor rezultate 

tangibile, caracterul lor inovator, raportul cost-eficienţă şi viabilitatea financiară, inovare 

şi determinare). Scopul este acela de a furniza partenerilor regionali resursele necesare 

definirii propriilor lor metodologii şi modalităţi de a acţiona pentru monitorizarea 

emisiilor de gaze cu efect de seră. Obiectivul acestor acţiuni este de a inspira regiunile să 

implementeze strategii adecvate şi eficiente pentru întreprinderea unei acţiuni ambiţioase 

de combatere a schimbărilor climatice. 


- 5 - 

Acest ghid a fost realizat de către societatea franceză de consultanţă, Energies Demain, 

cu un aport semnificativ din partea partenerilor implicaţi în Proiectul Climact Regions. 

Respectarea paşilor metodologici pentru o acţiune de 

succes cu privire la combaterea schimbărilor climatice 

Următoarele recomandări se bazează pe cele mai bune practici care au fost identificate şi 

la care se face trimitere şi care sunt prezentate în această lucrare. O fişă rezumat pentru 

fiecare dintre aceste practici este disponibilă în anexe. Prezentele recomandări sunt 

expuse în cadrul unei abordări metodologice pentru a furniza cititorului paşii cheie pentru 

definirea şi punerea în aplicare a unui instrument sau a unui observator. Recomandările 

sunt cu caracter general; acest aspect se datorează nevoii de a asigura valabilitatea sau 

relevanţa acestora în majoritatea situaţiilor. 


- 6 - 

Angajamentul de a 

monitoriza emisiile 

ca acţiune de 

promovare 

Faza preliminară 

Faza implementării 

Faza de diseminare a 

rezultatelor 

Înţelegerea nevoilor 

Stabilirea obiectivelor 

Monitorizarea 

evoluției 

Cine sunt partenerii? 

Care sunt obiectivele? 

Care este metoda de 

monitorizare 

adoptată? 

Cine sunt utilizatorii? 

Ce resurse sunt 

disponibile? 

Care sunt elementele 

suport? 

Identificarea şi 

colectarea datelor 

Asigurarea accesului 

pe termen lung la date 

Definirea nevoilor, 

cunoaşterea opţiunilor 

şi anticiparea 

implicaţiilor acestora 

Definirea metodei de 

calcul 

Asigurarea evoluţiei şi 

adaptării continue a 

metodologiei 

Formatul rezultatelor 

preconizate 

Mijloacele de 

comunicare 

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră ca 

acţiune de promovare 

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră este o cerinţă preliminară pentru luarea 

unei măsuri adecvate deoarece aceasta poate: 

 

Să caracterizeze situaţia curentă şi provocările cu privire la schimbările 

climatice, să identifice tendinţele şi factorii de influenţă şi să definească diverse 

strategii cu scopul de a se îndeplini şi chiar depăşi obiectivele 20-20-20; 


- 7 - 

 

 

Să determine atât obiectivele cantitative, cât şi cele calitative, să identifice 

resursele, pârghiile şi oportunităţile necesare pentru a acţiona; 

Să urmărească evoluţia prin prisma obiectivelor deja stabilite, să ajusteze 

eforturile şi să se concentreze pe acţiunea de combatere a schimbărilor 

climatice. 

Sistemul de observare a emisiilor de gaze cu efect de seră este un instrument puternic şi 

alegerea unei metodologii şi a unei abordări pentru punerea în aplicare a acestuia nu sunt 

neutre. De fapt, aceste alegeri contribuie semnificativ la construirea unei reprezentări a 

impactului regional asupra schimbărilor climatice şi a unui cadru pentru identificarea 

domeniilor de responsabilităţi şi priorităţi pentru acţiune. Instrumentele pentru 

monitorizarea şi cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să ofere o 

imagine de ansamblu cu privire la emisiile de gaze cu efect de seră şi nu trebuie să fie 

limitate geografic la graniţele administrative în vederea analizei (o abordare propusă de 

conceptul „emisiilor teritoriale” 1 ). În consecinţă, este important să fie considerat 

contextul global al dezvoltării durabile în contextul solidarităţii cu generaţiile viitoare şi, 

de asemenea, al solidarităţii între teritoriile vecine şi, în ultimul rând, să fie considerată 

întreaga planetă 2 . 

Au apărut numeroase iniţiative pentru a furniza autorităţilor locale un ghid de 

inventariere a emisiilor GES, strategii de reducere a emisiilor, precum şi instrumente de 

monitorizare a impactului propriilor acţiuni cu privire la atenuarea schimbărilor 

climatice, şi în special 1 : 

 

 

 

Protocolul internaţional al guvernelor locale privind emisiile de gaze cu efect de 

seră (GES) elaborat de ICLEI (Consiliul Internaţional pentru Iniţiative Locale de 

Mediu); 

Software-ul ECO2-Regio al Alianţei împotriva schimbărilor climatice (instrument 

de calcul); 

Partea a doua a ghidului Pactului Primarilor privind elaborarea unui Plan de 

acţiune în domeniul energiei durabile este „Planul de Acţiune în domeniul 

Energiei Durabile – PAED” care abordează metodele de inventariere a emisiilor 

de dioxid de carbon pentru oraşe; 

1 Cadrul de cuantificare al Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice 

(UNFCCC) se bazează pe conceptul “emisiilor teritoriale”. Acestea sunt definite ca “emisii ale unui 

teritoriu al unei ţări, altele decât cele rezultate din transportul aviatic şi maritim internaţional.” Centrul 

Regatului Unit de Cercetare a Energiei “Cuantificarea emisiilor de carbon – Echilibrarea registrelor pentru 

Regatul Unit”, 2011. 

2 De exemplu, anumite acţiuni pot avea efecte pozitive la nivel local, dar ele pot avea un impact negativ în 

altă locaţie, care uneori poate fi mai semnificativ. 

1 Agenţia Regională de Protecţie a Mediului din Parma – regiunea Emilia Romagna, 2009 “Analiză 

Internaţională – Instrumente şi metodologii pentru cuantificarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES)”, 

Proiectul LAKS, pag. 7-11 

http://www.municipio.re.it/Sottositi/Laks.nsf/PESIdDoc/450302B1A306EBC12575E80059FE39/$file/GH 

G_inventories_report.pdf 


- 8 - 

 

Metoda Bilanţului Carbonului © , elaborată de ADEME (Agenţia pentru 

Managementul Mediului şi Energiei din Franţa). 

Majoritatea observatoarelor de emisii de gaze cu efect de seră funcţionează în cadrul 

autorităţilor locale sau pe lângă aceste autorităţi. Prin urmare, majoritatea trimiterilor care 

sunt adresate acestora pun accentul pe aspectele legate de domeniul de aplicare, şi în 

special pe: 

 

 

Distincţia între abordarea organizaţională 2 (emisiile gazelor cu efect de seră 

eliberate pe parcursul derulării operaţiilor structurii administrative a autorităţii 

locale) şi abordarea teritorială 3 (emisiile de gaze cu efect de seră ale teritoriului 

administrat); 

În cadrul fiecăreia dintre aceste categorii, există distincţia între mai multe 

perimetre de cuantificare a emisiilor, în special între emisiile directe şi emisiile 

indirecte. 

Autorităţile locale şi observatoarele pot, bineînţeles, să combine abordările, aspect 

deseori recomandat de diverse ghiduri metodologice. Mai mult, majoritatea metodelor şi 

standardelor existente nu impun nicio limitare prin prisma graniţelor, dar indică alegerile 

făcute. Dincolo de aceste principii generale, diversele abordări diferă şi din punct de 

vedere al instrumentelor propuse, al formatelor de restituire (agregare, raportare, 

transparenţă etc.), al exactitudinii ipotezelor şi metodelor de calcul din anumite sectoare 

(inclusiv numărul GES luate în calcul), al abordării incertitudinilor sau al monitorizării. 

Existenţa altor metode sau indicatori pentru evaluarea anumitor emisii GES specifice în 

raport cu obiectivele, diferite de cele ale autorităţilor locale trebuie, de asemenea, 

menţionate. Acest lucru este în special valabil pentru regulile de cuantificare a emisiilor 

din Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi din Proiectele de Implementare în 

Comun (JI) definite în Protocolul de la Kyoto sau din proiectele aferente facilităţilor care 

fac obiectul Schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră 

în cadrul Uniunii Europene stabilită de Comisia Europeană (EU ETS). Fiecare dintre 

aceste metode îndeplineşte un obiectiv şi restricţii specifice, adeseori destul de depărtate 

de problemele cu care se confruntă autorităţile locale; acestea sunt prezentate în prezentul 

ghid. 

2 Emisiile directe se referă la emisiile de gaze cu efect de seră din surse deţinute sau controlate direct de 

organizaţie (clădiri, vehicule etc.). Emisiile indirecte se referă la emisiile de gaze cu efect de seră care sunt 

necesare pentru activităţile organizaţiei, dar care provin din surse deţinute sau controlate de alte entităţi 

(fabricarea produselor achiziţionate, managementul deşeurilor, etc.) 

3 Emisiile directe se referă la emisiile de gaze cu efect de seră din surse amplasate geografic în zonă 

(clădiri, vehicule care circulă pe aceste drumuri etc.); emisiile indirecte, pe de altă parte, includ acele emisii 

care sunt necesare pentru funcţionarea teritoriilor care se află în zonă, dar ale căror surse fizice sunt 

amplasate în afara teritoriilor (de exemplu, emisiile care provin din producţia bunurilor importate). 


- 9 - 

Faza preliminară 

Cine sunt partenerii? 

Activitatea realizată de observator are o perspectivă pe termen lung, având în vedere că 

aceasta vizează stabilirea încă de la început a condiţiilor de parteneriat, astfel încât să 

asigure continuitatea acestuia în timp. 

‣ Aducerea partenerilor potriviţi împreună 

Cooperarea şi chiar înfiinţarea unui parteneriat solid cu organizaţii cheie au fost 

subliniate ca fiind cheia succesului, deoarece acest lucru facilitează: 

 

 

 

 

Accesul la informaţii; 

Accesul la expertiză şi la informaţiile privind diversele activităţi de afaceri din 

domeniul energiei şi emisiilor de GES (energie regenerabilă, industrie, transporturi 

etc.); 

Contactul direct cu utilizatorii datelor; 

Accesul la resurse financiare suplimentare. 

Acordurile de parteneriat pot fi utile pentru a oficializa cooperarea între parteneri, 

rolurilor acestora, precum şi termenii şi condiţiile parteneriatului. 

‣ Asigurarea durabilităţii structurii 

Furnizarea suportului şi crearea sinergiilor cu structurile existente (calitatea aerului, 

mediu, dezvoltare durabilă) sunt esenţiale pentru a asigura durabilitatea structurii. 

Acest lucru facilitează cooperarea efectivă (schimbul de informaţii şi expertiză), 

coeziunea şi transparenţa. Integrarea în structurile existente poate, de asemenea, să 

genereze economii pe mai multe niveluri (facilităţi, resurse financiare şi umane 

etc.). 

În acest context, alegerea structurii de suport adecvate este importantă. Definirea 

structurii şi a regimului juridic ale observatorului regional depinde puternic de 

existenţa unor structuri similare (observator de mediu, observator de transporturi 

etc.); acestea depind şi de organizaţia care iniţiază crearea observatorului GES, de 

organizaţiile implicate în finanţarea sa şi de obiectivele definite. Acest aspect 

trebuie privit din perspectiva nivelului de independenţă necesar pentru observator 

pentru a asigura legitimitatea sa şi capacitatea sa de a furniza expertiză neutră, 

utilizatori etc. 

De exemplu, observatorul poate fi integrat în: 

 

Unul dintre serviciile existente în comunitate sau grup pentru a completa misiunea 

acestuia. Un astfel de caz funcţionează în municipalitatea Lulea (Norrbotten, 

Suedia), în cadrul căreia observatorul este parte a Departamentului de Mediu al 


- 10 - 

Consiliului Municipal, care cooperează cu celelalte departamente (de urbanism, de 

sănătate) şi cu parteneri externi. Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. 

 

 

Într-o agenţie regională de energie. Acesta este cazul pentru OREGES în Rhone- 

Alpes, unde Rhônalpénergie-Environment (RAEE) reprezintă structura tehnică a 

observatorului. RAEE este responsabilă cu coordonarea actorilor reţelei, cu 

punerea în aplicare a programului de lucru, cu diseminarea informaţiilor sau cu 

elaborarea rapoartelor de activitate. Din 2009, bilanţurile consumului de energie 

şi al emisiilor de gaze cu efect de seră sunt realizate în colaborare cu AIR Rhone- 

Alpes, asociaţia regională pentru calitatea aerului. Pentru mai multe detalii, a se vedea 

anexa 1. 

Într-o structură independentă responsabilă cu protecţia mediului şi dezvoltarea 

durabilă (Alterre, Burgundia, Franţa). Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. 

Care sunt obiectivele? 

Definirea obiectivelor care reies din punerea în aplicare a unui sistem de observare 

presupune identificarea nevoilor şi a lipsurilor de cunoştinţe practice. Aceste obiective 

pot diferi ca nivel de progres în punerea în aplicare a acţiunii de combatere a schimbărilor 

climatice, ca nivel de conştientizare şi de abilităţi în analiza cantitativă a cauzelor 

schimbărilor climatice, precum şi de identificare a domeniilor specifice de interes. Cu 

toate acestea, printre cele mai bune practici identificate, câteva obiective sunt asociate în 

mod tradiţional cu observatoarele: 

 

 

 

 

Furnizarea datelor şi îmbunătăţirea nivelului de cunoştinţe cu privire la 

situaţia regiunii în ceea ce priveşte schimbările climatice (energie şi informaţii 

referitoare la GES). În unele cazuri, sunt incluse şi efectele privind calitatea 

aerului, efectele sociale, economice sau de mediu asupra schimbărilor climatice. 

Aceste funcţii sunt: identificarea surselor relevante de date şi colectarea şi 

actualizarea datelor. 

Analizarea şi monitorizarea evoluţiilor situaţiei regiunii privind schimbările 

climatice: identificarea dificultăţilor în calea acţiunii şi păstrarea unei cuantificări 

a emisiilor de GES şi a consumului de energie, astfel încât progresul obţinut să 

poată fi măsurat. Aceasta poate să implice şi reconstrucţia datelor din anii 

precedenţi, astfel încât anul 1990 să poată fi stabilit ca an de referinţă. 

Furnizarea de expertiză şi consultanţă în domeniul elaborării politicii şi al 

procesului de adoptare a deciziei. 

Evaluarea impactului acţiunii de combatere a schimbărilor climatice pin 

prisma energiei economisite şi a emisiilor de GES evitate. 


- 11 - 

 

Furnizarea către părţile interesate a unui forum pentru împărtăşirea cunoaşterii 

şi experienţei. 

Prin urmare, definirea misiunilor este legată de statutul observatorului (dacă acesta este 

o structură independentă sau dacă este parte a unui context mai amplu de lucru care 

tratează schimbările climatice şi problemele de mediu) şi de nivelul de consens cu 

privire la sprijinirea acţiunii locale împotriva schimbărilor climatice. 

Care este metoda de monitorizare adoptată? 

Înţelegerea şi furnizarea resurselor pentru abordarea schimbărilor climatice nu pot să fie 

limitate la publicarea periodică a inventarelor de GES. Integrarea acestei analize în 

contextul mai larg al problemelor de mediu poate să permită o viziune transversală şi, 

prin urmare, o analiză transversală. Aceasta va ajuta extinderea domeniului de aplicare al 

indicatorilor, faţă de acela al indicatorului unic, care este tona de CO2 echivalent. 

‣ Selectarea metodelor de cuantificare adaptate 

Întrebarea dacă trebuie luat sau nu în calcul perimetrul emisiilor este un punct 

crucial, în măsura în care determină relevanţa şi valabilitatea concluziilor care pot 

fi extrase de la observator prin prisma aspectelor în joc, precum şi posibila 

reducere şi evaluare a politicilor şi acţiunilor care vor fi puse în aplicare. Decizia 

în favoarea unui program bazat pe emisiile directe de CO2 poate să fie 

contraproductivă doar dacă, de exemplu, aceasta generează emisii semnificative 

indirecte de CH4 într-un alt sector sau într-o altă zonă (scăpări de carbon). 

Prin urmare, teoretic este preferabil să se aleagă scopul cel mai vast posibil. 

Astfel, pot apare dificultăţi în disponibilitatea datelor, incertitudini majore cu 

privire la datele sau factorii de emisie din anumite sectoare sau anumite surse de 

emisii (de exemplu, situaţia din sectorul de „utilizare a terenurilor, schimbarea 

utilizării terenurilor şi silvicultură” (LULUCF) s-a propus de către Grupul 

Interguvernamental de Experţi în Schimbări Climatice (IPCC) să fie prezentată 

separat datorită incertitudinilor semnificative pe care le presupune), precum şi 

riscul dublei cuantificări 1 care trebuie identificată şi gestionată. 

Din acest punct de vedere, diversele puncte de referinţă, metode existente şi 

instrumente prezente nu au doar puncte în comun, ci şi anumite diferenţe 

specifice, fiecare având propriile sale avantaje şi dezavantaje. Aceste metode şi 

instrumente nu sunt statistice şi ele vor continua să se dezvolte în ritmul 

progresului înregistrat în ceea ce priveşte disponibilitatea şi calitatea datelor. 

1 Dubla cuantificare se referă la contabilizarea de două (sau de mai multe) ori a aceleiaşi emisii concrete. 

Poate să existe o anumită cuantificare dublă între diverse teritorii atunci când acestea sunt agregate între 

mai multe sectoare din acelaşi teritoriu. Un astfel de caz ar fi, de exemplu, atunci când emisiile referitoare 

la producţia de electricitate şi cele aferente consumului de electricitate sunt cuantificate în acelaşi timp. 


- 12 - 

‣ Metodologia de referinţă 

Cadrul global de cuantificare a emisiilor de gaze cu efect de seră se bazează pe 

cerinţele Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările 

climatice (UNFCCC) şi ale liniilor directoare ale Grupului Interguvernamental privind 

Schimbările Climatice (IPCC) 2 . Este definit un standard comun pentru înaintarea 

inventarelor de emisii anuale ale emisiilor de gaze cu efect de seră. 

Acestea acoperă următoarele surse ale emisiilor de GES: 

Energie; 

Procesele industriale şi utilizarea produselor; 

Agricultură, silvicultură şi alte utilizări ale terenurilor; 

Deşeuri. 

2 Aceste linii directoare au fost elaborate în colaborare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare 

Economică (OCDE) şi cu Agenţia Internaţională pentru Energie (AIE). 


- 13 - 

Această metodă de calcul este cadrul actual utilizat pentru a stabili inventarele 

naţionale. Bazele ştiinţifice ale acestei acţiuni sunt şi fundamentele inventarelor 

locale (inclusiv regionale). Se poate lua în considerare, de exemplu, „abordarea 

metodologică cea mai simplă şi des întâlnită, care combină informaţiile privind 

amploarea activităţilor umane (denumite date privind activitatea (DA)) cu 

coeficienţii care cuantifică emisiile sau absorbţiile pe unitate de activitate 

(denumiţi factori de emisie (EF)). Ecuaţia de bază este: 

Emisii = date de activitate x factori de emisie” 1 

Această ecuaţie, precum şi anumite variante ale acesteia prezentate în Liniile 

directoare ale IPCC, este foarte des utilizată pentru inventarele locale. Acest cadru 

de lucru permite autorităţilor să realizeze o raportare cuprinzătoare şi consecventă 

cu privire la emisiile din diverse ţări, chiar dacă ţările sunt încurajate să îşi 

perfecţioneze metodologia, să identifice datele adecvate, să specifice ipotezele şi 

să meargă dincolo de metodele standard subliniate în aceste linii directoare. 

Cu toate acestea, acest lucru ar putea fi insuficient în vederea furnizării unor 

informaţii şi orientări necesare pentru stabilirea la nivel local a inventarelor 

relevante, în special în domeniile care au numeroase interacţiuni (fluxurile de 

energie, bunuri sau transport) cu alte domenii de activitate. 

‣ Adaptarea metodologiei la contextul local 

Un număr de regiuni din Europa (Reggio Emilia, Catalonia etc.) au elaborat 

metodologii pentru calcule personalizate în paralel cu cadrul de monitorizare. 

Aceasta duce la o gamă variată de abordări la nivel local, afectând 

comparabilitatea şi uniformitatea eforturilor de atingere a obiectivelor de reducere 

a emisiilor de gaze cu efect de seră. 

În general, emisiile de GES pe care autorităţile locale le iau în considerare sunt 

mai mult sau mai puţin complete: 

 

 

 

Unele observatoare analizate sub incidenţa cadrului dat de programul 

Climact Regions nu acoperă cele şase GES din Protocolul de la Kyoto. 

Emisiile de GES care nu au legătură cu utilizarea energiei (de exemplu, 

emisiile de GES datorate utilizării îngrăşămintelor sau emisiile generate de 

deşeuri) nu sunt întotdeauna incluse. 

Emisiile generate de activităţile executate în interiorul graniţelor regionale 

nu includ întotdeauna emisiile indirecte (emisiile din generarea 

electricităţii, producţia de carbon pentru producţia de materii prime şi 

bunuri etc.). Emisiile indirecte sunt mult mai rar integrate şi limitele 

1 IPCC, 2006, Liniile directoare ale IPCC cu privire la emisiile naţionale de gaze cu efect de seră 2006, pag. 

16, http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.html 


- 14 - 

 

privind sursele emisiilor indirecte luate în considerare nu sunt de cele mai 

multe ori bine definite. 

Sectoarele incluse în analiză diferă: unele observatoare se concentrează, de 

exemplu pe locuinţe şi transport. Sectoarele luate în considerare depind de 

aspectele sus-menţionate. 

Domeniul de observare al Departamentului pentru managementul 

calităţii aerului, energiei şi adaptării la schimbările climatice din 

Regiunea capitalei Bruxelles, este printre cele mai cuprinzătoare şi 

include: 

Consumul de energie (energie primară şi energie finală); 

Producţia de energie (inclusiv producţia energiilor regenerabile); 

Emisiile de GES (cele şase GES din Protocolul de la Kyoto şi 

emisiile aferente sectoarelor non-energie, sectoarele acoperite 

incluzând construcţiile, industria, transportul, producţia de 

energie - prin arderea deşeurilor şi producţia de căldură şi 

electricitate, LULUCF, agricultura, tratarea apelor reziduale 

etc.); 

Calitatea aerului; 

Efectele schimbărilor climatice (valurile de căldură şi inundaţiile). 

Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. 

În general, legătura între monitorizarea emisiilor de GES şi monitorizarea 

calităţii aerului este bine stabilită, datorită faptului că poluarea aerului a fost 

recunoscută istoric ca fiind o problemă de ordine publică, iar responsabilitatea 

pentru stabilirea inventarelor de poluanţi ai aerului revine autorităţilor 

competente de la nivel local. 

Cine sunt utilizatorii? 

Definirea principalilor utilizatori ai rezultatelor produse de observator este importantă 

deoarece aceasta va determina formatul, nivelul de acurateţe, nivelul de complexitate 

etc., al acestor date. 

Se pot defini mai multe niveluri ale utilizatorilor şi acestea pot corespunde diverselor 

niveluri de informare: 

‣ Organizaţiile partenere implicate în observator; 

‣ Alte organizaţii regionale şi factorii decizionali de la nivel local; 

‣ Părţile interesate (asociaţii, societăţi private); 

‣ Publicul larg. 

De exemplu în municipalitatea din Zlin s-a proiectat un sistem de 

monitorizare automată a emisiilor de GES (AIM), care să furnizeze date reale 

despre poluarea aerului în mod direct cetăţenilor, motiv pentru care s-au 


- 15 - 

montat staţii automate cu panouri de afişaj foarte vizibile. Scopul AIM a vizat 

amplasarea staţiilor în locuri frecvent vizitate. În prezent, municipalitatea din 

Zlin, iniţiatorul şi proprietarul sistemului AIM, prezintă publicului larg, 

online, pe website-ul său oficial, date de la AIM. Datele procesate de sistemul 

AIM sunt transferate şi către Institutul Hidrometeorologic din Cehia 

(autoritatea publică competentă pentru sistemul naţional de inventariere a 

GES). 

Pentru mai multe detalii, a se vedea anexa 1. 

Alianţa împotriva schimbărilor climatice a dezvoltat un instrument de 

evaluare a emisiilor de CO2 pentru micile comunităţi din Austria (cu mai 

puţin de 50.000 de locuitori), care pot să nu deţină cunoştinţele necesare 

pentru cuantificarea GES, pentru a analiza nivelul emisiilor de CO2 ale 

acestora şi a deduce şi evalua măsuri. Primele rezultate se pot obţine prin 

utilizarea valorilor standard (instrumentul standard) şi acestea pot fi detaliate 

gradual. 

Datele statistice şi baza de date a comunităţii sunt combinate pentru a calcula 

CO2 echivalent rezultat, prin utilizarea indicatorilor şi a factorilor de emisie 

corespunzători (modul expert). 

Pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 1. 

Ce resurse sunt disponibile? 

Printre cele mai bune practici, estimarea resurselor umane necesare pentru a realiza 

monitorizarea energiei şi emisiilor de GES este suficient de omogenă: între 0,5 şi 1 

echivalent normă întreagă (FTE). În majoritatea cazurilor, o persoană din cadrul 

organizaţiei este responsabilă pentru observator. Cu toatea acestea, structura de 

conducere poate să subcontracteze o parte din lucrări (colectarea datelor, calculul, etc.) şi 

efectuarea unor studii specifice sau suportul tehnic (dezvoltarea de software etc.) unor 

organizaţii externe (consultanţi etc.). 


- 16 - 

Sunt necesare competenţe tehnice (în prelucrarea datelor, analiza cantitativă), 

competenţe IT (în dezvoltarea de instrumente şi software), abilitatea de a lucra în 

parteneriat cu părţile interesate externe, precum şi abilitatea de a comunica rezultatele 

privind aspecte complexe într-o manieră clară şi accesibilă către o gamă largă de părţi 

interesate. 

Bugetul unui observator poate diferi în funcţie de tipurile de activităţi şi de expertiza 

tehnică disponibilă în interiorul organizaţiei etc. Pentru observatoarele din Franţa 

(OREGES – Rhône-Alpes, Languedoc-Roussillon, Midi-Pyrenees), bugetul anual 

(inclusiv costurile cu externalizarea) se înscrie în plaja 100000 – 150000 €. Informaţiile 

privind acest subiect sunt insuficiente deoarece, în cazul anumitor observatoare, bugetul 

aferent monitorizării nu poate fi uşor diferenţiat de bugetul pentru celelalte activităţi. 

Identificarea surselor posibile de finanţare şi, în special, asigurarea unei finanţări 

continue de la parteneri poate constitui o provocare. Într-adevăr, acest aspect poate 

reduce capacitatea de a finanţa studiile sau de a actualiza datele în mod regulat. Posibilii 

parteneri financiari identificaţi în cele mai bune practici sunt următorii: 

 

 

 

 

 

 

Guvernul (de ex. în Liguria, Ministerul a furnizat finanţarea iniţială); 

Agenţia Naţională de Energie; 

Uniunea Europeană (de ex. ALTERE Burgundia); 

Consiliul Regional; 

Grupurile locale; 

Societăţile private. 

Observatorul energiei al regiunii Provenţa-Alpi-Coasta de Azur (Franţa) este 

parţial finanţat printr-o subscripţie (de 11000 € pe an) plătită de şase furnizori, 

transportatori şi distribuitori de energie care doresc să se angajeze în 

activităţile observatorului. Aceştia au apoi posibilitatea să participe la 

validarea materialelor de comunicare, la alegerea temelor de cercetare şi la 

examinarea rezultatelor studiilor. Aceste fonduri vor permite Consiliului 

Regional să finanţeze studiile solicitate de comitetul director al observatorului. 

Orice societate care lucrează în sectorul energetic şi care are sediul în regiune 

poate, de asemenea, să se implice. 


Care sunt elementele de suport? 

Voinţa politică şi implicarea reprezentanţilor aleşi în activităţile observatorului sunt 

deseori menţionate ca fiind un motor important în iniţierea şi sprijinirea politicilor 

implementate. Acest lucru poate ajuta şi la îmbunătăţirea vizibilităţii observatorului. 


- 17 - 

Faza implementării 

Identificarea şi colectarea datelor 

Disponibilitatea datelor influenţează puternic scopul şi nivelul de detaliere al 

monitorizării. Identificarea şi caracterizarea datelor reprezintă o etapă esenţială. În 

observatorul său OREGES, Rhonealpenergie-Environment (FR) a identificat un cadru 

clar pentru a caracteriza şi clasifica datele: 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Unitatea de măsură în care se exprimă valoarea; 

Sursa datelor; 

Anul; 

Subiectul şi scopul (valabilitatea contextului datelor); 

Scara geografică; 

Metodologia de calcul / datele de producţie; 

Nivelul de confidenţialitate, restricţiile privind utilizarea şi diseminarea; 

Proprietatea asupra datelor; 

Costul datelor (şi costurile de actualizare a datelor). 

Tipul datelor poate reprezenta un element interesant şi pentru că datele pot fi măsurate 

(date reale) sau calculate (valori estimate). 

Colectarea datelor primare se realizează prin diverse mijloace: 

 

 

 

 

Baze de date statistice (statisticile naţionale etc.); 

Bibliografie, studii; 

Măsurători cantitative. precum investigaţiile iniţiate de observator. De exemplu, 

observatorul energiei şi CO2 din Berlin (Germania) investighează serviciile 

publice de energie şi trimite chestionare grupurilor de consumatori (filiale, 

asociaţii, persoane fizice care sunt responsabile pentru programele de finanţare 

etc.) pentru a colecta informaţii şi date; 

Alte măsurători cantitative (precum cantitatea de electricitate vândută de 

furnizorul de energie). 

În plus, atunci când datele lipsesc sau sunt incomplete, modelarea datelor poate fi un 

instrument de simulare interesant. De exemplu, realizarea modelării pentru consumul de 

energie necesită date primare precum numărul estimat şi tipul de echipamente electrice 

din fiecare gospodărie, precum şi ipoteze privind consumul unitar al echipamentelor, 

izolaţia, numărul ocupanţilor etc. 

Când lipsesc valorile, se pot defini şi utiliza date standard (cum ar fi mediile la nivel 

naţional, rapoartele globale). Ca atare, este necesar ca acestea să fie identificate clar, 


- 18 - 

pentru a se evita interpretările eronate şi să se orienteze eforturile viitoare în procesul de 

perfecţionare a acestora. 

Asigurarea accesului pe termen lung la date 

Accesul la date poate fi restricţionat din motive care ţin de confidenţialitate. Această 

restricţie se referă la datele personale şi comerciale. În ceea ce priveşte datele geografice 

(hărţi, imagini din satelit, numărul de gospodării, clădiri amplasate în zonă etc.), 

Directiva 2007/2/CE de instituire a unei infrastructuri pentru informaţii spaţiale în 

Comunitatea Europeană (INSPIRE) stipulează că datele publice trebuie să fie făcute 

publice pe Internet şi că informaţiile trebuie să fie distribuite de către guverne. 

Atunci când este posibil, trebuie să se ajungă la un acord cu furnizorii de date prin care să 

se permită accesul observatorului la datele de bază. 

Capacitatea de a actualiza datele cu un cost rezonabil reprezintă, de asemenea, un 

element esenţial, deoarece datele pot deveni perimate foarte repede. 

Identificarea nevoilor, cunoaşterea opţiunilor şi anticiparea 

implicaţiilor acestora 

Nu există o abordare unică pentru calcularea emisiilor de GES, deşi liniile directoare 

existente (metoda naţională de inventariere a IPCC) pot oferi un cadru pentru 

identificarea celei mai potrivite metodologii. Definirea metodologiei de observare şi 

calculare a emisiilor de GES sunt strâns legate de obiectivele fixate pentru observator, 

precum şi de abordarea pe care decidenţii politicii şi părţile interesate vor să o adopte. 

Este necesară o fază iniţială de consultare şi cercetare pentru identificarea nevoilor şi 

dificultăţilor aferente cuantificării carbonului, precum şi viziunile politice asupra acestui 

aspect. În această etapă, poate fi interesant să se combine sau să se solicite o opinie de la 

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, Ministerul Mediului şi Pădurilor, 

responsabil de inventarul emisiilor de GES, institutele de cercetare, experţii în energie, 

companiile de realizare a studiilor specializate în contabilizarea carbonului sau grupurile 

de mediu, în vederea discutării diverselor opţiuni. 

In România, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1570 din 19 decembrie 2007, 

s-a înfiinţat Sistemul naţional pentru estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu 

efect de seră rezultate din surse sau din reţinerea prin sechestrare a dioxidului de carbon, 

în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a 

Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice - UNFCCC, adoptat la 11 decembrie 1997 

şi ratificat prin Legea nr. 3/2001. Hotărârea de guvern prevede metodologia de întocmire 

a inventarului naţional al emisiilor de gaze cu efect de serăî, iar în anexele acestei hotărâri 

ale guvernului este prezentat setul de date al activităţilor luate în considerare pentru 

întocmirea inventarului. 


- 19 - 

De exemplu, pentru implementarea observatorului OPTEER, regiunea 

Franche-Comté (Franţa) a sponsorizat activitatea ce se va desfăşura pe o 

perioadă de trei ani de o echipă de cercetare de la Universitatea Franche- 

Comté, care este responsabilă cu elaborarea şi modelarea dinamicii urbane. 

Această cercetare s-a axat pe următoarele aspecte: 

Definirea conceptelor (sistemele de energie din cadrul unui 

teritoriu, observarea); 

Definirea metodelor existente (stabilirea bazelor de date, 

 

modelarea etc.); 

Analiza sectorului energetic (actorii lanţului de alimentare cu 

energie pe combustibil lemnos, mecanismele de asimilare a 

datelor). 

Aceasta permite organismelor de planificare a energiei şi mediului de la nivel 

regional abordări inovative de studiu. Platformele Internet şi modulele de 

monitorizare au fost elaborate în această etapă. 


La nivel local şi regional pot exista mai multe abordări pentru luarea în considerare a 

emisiilor de GES. Acestea pot fi clasificate în două categorii principale: 

 

Inventarul emisiilor de GES – această abordare se bazează pe Orientările IPCC 

sau pe metodologia CORINAR (inventarul de bază al emisiilor din atmosferă din 

Europa) publicate de Agenţia Europeană de Mediu. Această abordare reprezintă 

de asemenea abordarea adoptată la nivel naţional pentru raportarea anuală a 

emisiilor de GES către UNFCCC. Această observare la nivel teritorial este în 

special relevantă pentru poluarea aerului, având în vederea că această poluare are 

influenţă în special asupra mediului şi sănătăţii publice. 

Principiul abordării privind inventarul este acela de a aloca emisiile de GES 

teritoriului de unde acestea au fost realmente emise. În consecinţă, sunt luate în 

considerare doar emisiile directe. 

De exemplu, în sectorul transporturilor, aceasta înseamnă că evaluarea emisiilor 

de GES datorate traficului rutier se bazează pe evaluarea fluxurilor de trafic pe 

drumurile din teritoriul în cauză. În sectorul energetic, emisiile de GES aferente 

distribuţiei şi consumului de energie sunt atribuite spaţiului sau zonei unde s-a 

produs energia. În consecinţă, emisiile de GES din spaţiul unde este amplasată o 

centrală electrică vor fi destul de mari, deoarece ele corespund cantităţii totale de 

energie produsă de centrală. 

Cu toate acestea, atunci când se aplică la nivel regional, această abordare poate fi 

corectată, astfel încât să includă anumite emisii indirecte. 

Principalele avantaje ale acestei abordări sunt uniformitatea sa cu standardele 

internaţionale şi caracterul cumulativ (dubla cuantificare este evitată prin luarea în 

considerare doar a emisiilor directe). 


- 20 - 

In România, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 918/2010 privind 

reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi a 

instituţiilor publice aflate în subordinea acesteia şi a Legii nr. 104/2011 privind 

calitatea aerului înconjurător, agenţiile judeţene, regionale şi naţională pentru 

protecţia mediului elaborează inventarul anual al emisiilor de poluanţi atmosferici 

pentru judeţe, regiuni şi întreaga ţară. 

Inventarele locale şi naţional de emisii atmosferice se realizează având la bază 

recomandările Ghidului EMEP/EEA 2009 (CORINAIR), actualizat, existent pe 

site-ul Agenţiei Europene de Mediu 

(http://www.eea.europa.eu/publications/emep-eea-emission-inventory-guidebook- 

2009). Acest inventar cuprinde şi emisiile a trei gaze cu efect de seră (CO2, N2O 

şi CH4), care însă sunt calculate prin metodologia prezentată în Ghidul IPCC 

2006 (2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories, 

http://www.ipcc-nggip.iges.or.jp/public/2006gl/index.html). 

Pe de altă parte, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, instituţie publică cu 

personalitate juridică, în subordinea Ministerului Mediului şi Pădurilor eate 

autoritatea competentă responsabilă cu administrarea Sistemului naţional pentru 

estimarea nivelului emisiilor antropice de gaze cu efect de seră reglementate prin 

Protocolul de la Kyoto. 

Inventarele naţionale ale emisiilor de gaze cu efect de seră se găsesc publicate pe 

site-ul de internet al Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului 

(http://www.anpm.ro/inventarul_national_al_emisiilor_de_gaze_cu_efect_de_sera 

-7703). 

 

Abordările bazate pe consum (analiza fluxului) este cea de a doua categorie 

principală a abordărilor privind cuantificarea, deşi ele pot acoperi o gamă largă de 

practici – în special când este vorba despre amploarea emisiilor indirecte luate în 

considerare (inclusiv abordările bazate pe analiza ciclului de viaţă). Principiul 

primordial este acela de a identifica emisiile de GES generate de activităţile din 

teritoriul în cauză. Aceasta permite stabilirea „amprentei de carbon” a zonei, adică 

a emisiilor de GES pentru care societăţile comerciale, agenţiile publice, rezidenţii 

etc. sunt răspunzători. Această abordare diferă de abordarea anterioară, care ia în 

calcul emisiile de GES din interiorul graniţelor geografice ale spaţiului sau zonei 

în cauză. 

De exemplu, emisiile de GES datorate consumului de energie sunt calculate pe 

baza consumului de energie. Se calculează cota corespunzătoare (bazată pe 

dimensiunea populaţiei, tipurile de activităţi etc.) din emisiile produse de 

centralele electrice producătoare şi de reţelele de energie, fără a ţine cont de 

locaţia efectivă a emisiilor. 

Această abordare conduce la o mai bună înţelegere a surselor emisiilor de GES, 

pentru a putea viza acţiuni adecvate. Cu toate acestea, includerea emisiilor 

indirecte (şi amploarea acestor emisii indirecte poate fi extrem de diversă) poate, 


- 21 - 

în anumite cazuri, să împiedice cumularea (însumarea bilanţurilor GES din 

diverse zone ar conduce la dubla cuantificare a emisiilor) şi comparabilitatea. 

Această metodologie nu se conformează cu abordarea recomandată la nivel 

internaţional pentru inventarele solicitate. 

De cele mai multe ori, grupurile locale care aleg o abordare includ în aceasta 

elemente aparţinând ambelor categorii de abordare. 

Definirea metodei de calcul 

Metodologia de clacul trebuie să fie declarată şi explicată în mod clar, deoarece ea 

determină ce anume se prezintă şi ce anume nu se prezintă. Următoarele principii cheie 

pot furniza o orientare în identificarea celei mai bune abordări de observare 1 . 

 

 

 

 

 

Alinierea la standardele internaţionale pentru cuantificarea GES – este 

important să se identifice nivelul de compatibilitate cu standardele internaţionale, 

pentru a permite comparabilitatea datelor; 

Comparabilitatea datelor şi analizei – o anumită cantitate în tone de CO2 ca 

atare nu are nicio logică. Capacitatea de a compara un teritoriu cu altul este utilă 

pentru o înţelegere corespunzătoare a aspectelor pe care acest lucru le implică. Cu 

toate aceasta, comparabilitatea a două situaţii impune şi o analiză similară. 

Verificarea comparabilităţii acoperă perimetrele de calcul, sursele gazelor cu efect 

de seră luate în considerare, abordarea şi anul de referinţă. 

Transparenţa – aceasta permite o înţelegere deplină a metodologiei (şi a 

limitărilor acesteia), a rezultatelor obţinute şi mai permite asigurarea faptului că 

respectivele calcule pot fi reproduse. Transparenţa întăreşte încrederea în rândul 

utilizatorilor de date. Ea identifică lipsurile sau limitările care trebuie tratate în 

procesul viitor de dezvoltare a metodologiei. 

Acurateţea – este un factor important în asigurarea unei estimări solide a 

emisiilor de GES. Cu toate acestea, ea are în general o oarecare complexitate 

deoarece necesită informaţii detaliate (date privind activităţile şi factorii 

emisiilor). 

Caracterul complet – identificarea surselor emisiilor care nu sunt acoperite este 

importantă pentru a se indica nivelul de cunoaştere şi a se furniza un context 

pentru interpretarea rezultatelor. Caracterul complet este o sabie cu două tăişuri, 

după cum s-a demonstrat că cu cât nivelul de detaliere a observării este mai mare, 

cu atât este mai mare şi nivelul emisiilor de GES obţinut. Aceasta poate conduce 

la o dublă cuantificare a emisiilor, care este contrar criteriului compatibilităţii. 

1 Seminarul privind „Modelarea inversă pentru verificarea posibilă a inventarului naţional şi a inventarelor 

de jos în sus la nivel UE a GES – raport, Agenţia Europeană de Mediu, 2004 


- 22 - 

 

Consecvenţa – bilanţul GES se calculează prin însumarea rezultatelor 

intermediare. Consecvenţa necesită ca metoda de calcul aplicată tuturor analizelor 

intermediare să fie similară (identificarea surselor de GES astfel încât să se evite 

dubla numărare a factorilor, amplitudinii şi a factorilor de emisie utilizaţi). Atunci 

când se efectuează îmbunătăţiri metodologice, se recomandă să se recalculeze 

bilanţul, pentru a se asigura comparabilitatea şi consecvenţa analizei şi a 

interpretării rezultatelor. 

De exemplu, când OREGES Rhone-Alpes îşi schimbă metoda de 

cuantificare, datele aferente anilor anteriori se recalculează utilizându-se 

respectiva nouă metodologie. Prin urmare, este posibil să se compare datele 

anuale pe baza consecvenţei. 


În plus, metodologia aleasă trebuie să fie specificată în mod clar în ceea ce priveşte 

aspectele cheie ale procesului de calculare, care includ: 

 

 

 

Principiile pentru limitele alocării emisiei (limitele geografice ale emisiilor, 

responsabilitatea pentru generare, acţiunile posibile etc.); 

Acurateţea şi amploarea datelor de activitate; 

Natura abordării: abordarea de jos în sus sau abordarea de sus în jos se bazează pe 

scara la care principalele date sunt disponibile sau sunt calculate în corelaţie cu 

scara la care rezultatele sunt disponibile (acestea pot diferi). Abordarea de sus în 

jos utilizează datele disponibile sau calculate la o scară mai largă şi calculează 

cota la scări mai reduse, conform unei defalcări cheie, care este mai mult sau mai 

puţin relevantă (de exemplu, defalcarea emisiilor aferente energiei calculate pe 

locuitor la nivel naţional per populaţiile din zonele locale). Pe de altă parte, 

abordarea de jos în sus utilizează datele disponibile sau calculate la scară mai 

mică şi acestea sunt agregate la o scară mai mare (de exemplu, emisiile sunt 

raportate de zonele care fac obiectul Directivei privind cotele şi sunt agregate la 

nivel naţional). Abordările de jos în sus par să fie preferate în general, deoarece 

acestea pot fi mai exacte şi, mai presus de orice, pot evidenţia caracteristicile 

locale specifice. Pe de altă parte, acestea sunt adeseori mai dificil de desfăşurat şi 

se pot confrunta cu lipsa de date disponibile la nivel local (probleme cu existenţa 

şi disponibilitatea regulilor privind accesul la datele statistice, dificultăţi în 

colectarea datelor şi legate de timpii de colectare, probleme legate de caracterul 

complet al datelor etc.). În majoritatea cazurilor, devine necesar să se adopte 

abordări combinate 1 . 

Consultarea cu părţile corespunzătoare implicate este importantă pentru a se evita 

întrebările constante şi dezacordurile cu privire la metodologie (în special metoda de 

cuantificare a carbonului poate conduce la controverse). 

1 Este şi cazul simulării unui model de calcul de jos în sus pe baza datelor locale, dar rezultatele respective 

pot fi sortate şi comparate cu datele disponibile la o scară mai largă. 


- 23 - 

Asigurarea evoluţiei şi adaptării continue a metodologiei 

Monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră este un domeniu care experimentează o 

schimbare rapidă, având în vedere că se efectuează multe studii care să îmbunătăţească 

cunoştinţele şi datele cu privire la conţinutul de carbon din materiale, procese, activităţi 

etc. Persoana sau echipa care răspunde de nevoile observatorului trebuie să se asigure că 

aceste schimbări sunt monitorizate, să identifice domeniile în care pot fi făcute 

îmbunătăţirile, să determine dacă pot fi obţinute sau nu pot fi obţinute date mai exacte, să 

îmbunătăţească metodologia de calcul, să utilizeze noile instrumente de diseminare etc. 

Toate acestea se pot realiza prin diverse mijloace cum ar fi verificările specializate, 

implicarea în reţele (cum ar fi Grupul OTEC din Franţa) şi participarea la conferinţe şi 

seminarii. 

Recentele dezbateri cu privire la cuantificarea destinată emisiilor capturii de carbon şi ale 

depozitelor naturale de combustibil fosil sau de carbon artificial sunt exemple de alte 

dezvoltări posibile în comparaţie cu metodologiile existente. 

S-a indicat şi faptul că este important pentru un observator să contribuie la diseminarea 

cunoaşterii şi la înţelegerea situaţiei regionale privind schimbările climatice şi nu să fie 

doar răspunzător pentru publicarea datelor. 

Faza de diseminare a rezultatelor 

Formatul produselor estimate 

 

 

 

 

Activitatea de la observatoarele examinate include: crearea inventarelor emisiilor 

de GES şi a bilanţurilor energetice. 

Monitorizarea indicatorilor schimbărilor în situaţia la nivel regional, a impactului 

politicilor în raport cu obiectivele. 

Studierea rezultatelor privind aspectele specifice (de ex.: observatorul regiunii 

Languedoc-Roussillon (Franţa) publică rezumatul unui studiu privind energiile 

regenerabile şi managementul energiei şi impactul acestora asupra abilităţilor, 

posturilor şi educaţiei). 

Stabilirea orientărilor metodologice destinate entităţilor sub-regionale din teritorii 

(de ex.: ALTERRE Burgundia lucrează la adaptarea la schimbările climatice şi a 

emis orientări metodologice care să ajute autorităţile locale să definească 

strategiile de răspuns şi de adaptare la schimbările climatice). 


- 24 - 

Mijloacele de comunicare 

Prin prisma utilizatorilor cheie, diseminarea rezultatelor poate lua diverse forme şi 

niveluri de complexitate şi aceasta poate fi adaptată în conformitate cu obiectivele 

(realizarea sensibilizării publicului, sprijinirea procesului de luare a deciziilor, 

participarea în comisiile de experţi etc.). Sunt vizate mai multe mijloace de comunicare: 

 

 

 

 

 

Presa pentru publicul larg; 

Presa de specialitate; 

Website-ul (al observatorului); 

Mijloacele de comunicare utilizate de consiliul teritorial (website-ul 

consiliului, revistele consiliului etc.); 

Evenimentele (conferinţe, seminarii, campanii de sensibilizare). 

Pentru a comunica rezultatele sale, observatorul OREGES al regiunii Rhone- 

Alpes utilizează diferite instrumente. O evaluare detaliată a consumului, 

emisiilor, producţiei de energie şi reţelelor de alimentare cu energie este 

disponibilă în vederea descărcării pe website. Pe baza acestui raport este 

realizată o broşură „Cifrele cheie cu privire la energie în regiunea Rhone- 

Alpes” care este editată şi diseminată pe scară largă în teritoriu şi este 

actualizată în fiecare an. 

Prin website-ul său, Observatorul îşi diseminează rezultatele. „Profilurile de 

ţară energie-schimbări climatice” se află la dispoziţia comunităţilor, iar 

cartografierea interactivă (detaliată la nivel municipal) permite vizitatorilor 

să vizualizeze toate cifrele cheie ale comunităţii lor. 


De exemplu, observatorul OPTEER din Franche-Comté a publicat profilurile 

zonelor regionale şi locale împreună cu indicatorii cheie. Informaţiile 

detaliate sunt furnizate utilizatorilor-ţintă pe site-ul său de internet. 


Disponibilitatea datelor nu este suficientă pentru a asigura înţelegerea şi iniţierea acţiunii. 

Observatorul poate să asiste utilizatorii prin explicarea contextului şi semnificaţiei datelor 

şi poate să asigure corecta lor înţelegere şi interpretare. 

De exemplu, regiunea Midtjylland (Danemarca) organizează sesiuni de 

formare profesională pentru municipalităţi. Fiecare municipalitate studiază 

bilanţul său energetic recent finalizat şi lucrează la propunerile care vizează 

reducerea consumului de energie şi a emisiilor de CO2. La sfârşitul zilei, 

propunerile municipalităţii sunt evaluate pe scurt de instructori şi de grup. 



- 25 - 

Evaluarea 

Se poate realiza o evaluare (anuală pentru majoritatea observatoarelor) şi aceasta se 

depune la comitetul director pentru ca acesta să identifice acele domenii în care ar trebui 

făcute îmbunătăţiri. 

Evaluarea poate acoperi: 

 

Calitatea datelor 

În fiecare an, observatorul energiei şi CO2 Berlin stabileşte bilanţul 

energetic şi bilanţul CO2 oficiale pentru statul federal şi contribuie cu 

datele sale la observatorul naţional al energiei. Datele derivă din sondajele 

în rândul utilităţilor energetice, al operatorilor reţelelor de alimentare, a 

diverselor grupuri de consumatori, a asociaţiilor şi din programele publice 

de suport. Baza legală pentru colectarea datelor privind energia se 

defineşte în Legea privind statistica energiei, în vigoare la 1 ianuarie 2003. 

Metodologia combină două abordări: un bilanţ al surselor care ilustrează 

consumul primar de energie al unităţii teritoriale (de ex. vânzările de 

combustibil în zonă sau colectarea sistematică a datelor aferente producţiei 

de energie) şi un bilanţ pe consumatori care ilustrează consumul de energie 

la utilizatorii finali. Aportul de energie primară şi bilanţul energetic sunt 

publicate cu regularitate, împreună cu consumul de energie la utilizatorul 

final în diverse grupuri de utilizatori finali: gospodării, industrie, comerţ, 

servicii şi trafic. 


 

 

Calitatea rezultatelor (nivelul de acurateţe). 

Relevanţa datelor de ieşire pentru acţiunea publică; de exemplu, prin solicitarea 

reacţiilor utilizatorilor finali. 

Caracterul adecvat al metodologiei pentru nevoile utilizatorului poate fi evaluat în diverse 

moduri. 

Conform observatorului OPTEER (Franche-Comté, Franţa), s-a înfiinţat 

un comitet tehnic după fazele de cercetare şi dezvoltare ale sistemului de 

observare, care a reunit 40 de părţi interesate (consilii locale, organisme 

publice, reprezentanţi ai mediului de afaceri, furnizori de energie etc.) 

cărora le revine sarcina de a prezenta metodologia, de a identifica nevoile 

şi rezultatele care trebuie să fie integrate în instrumentul de observare şi 

relevanţa acestuia pentru nevoile lor. 

Pentru mai multe informaţii, a se vedea Anexa 1. 


- 26 - 

Anexa 1: 

Rezumatul celor 10 cele mai bune practici în observarea 

emisiilor de GES 

1. Barometrul durabil din municipalitatea Lulea (SE) 

2. Oreges, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Rhone- 

Alpes (FR) 

3. Alterre, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Burgundia 

(FR) 

4. Observatorul emisiilor de GES din Bruxelles, capitala regiunii (BE) 

5. Zlin, Un sistem pentru monitorizarea automată a emisiilor de GES (AIM) 

6. Instrumentul ECORegion, instrument internaţional dezvoltat de Climate Alliance 

(UE) 

7. Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Provenţa-Alpi- 

Coasta de Azur (FR) 

8. Opteer, Observatorul Energiei şi Gazelor cu efect de seră al regiunii Franche- 

Comté (FR) 

9. Sesiunea de formare profesională din regiunea Midtjylland (DK) 

10. Observatorul Energiei şi CO 2 al regiunii Berlin (DE) 


- 27 - 

Norbotten - Suedia 

Barometrul durabil 

Realizări cheie: 

- o bază de date deschisă atât pentru administraţia municipală cât şi 

pentru public 

- un instrument care va fi extins şi corelat cu documentul de 

planificare pe termen lung al municipalităţii Lulea, Vision 2050. 

Astfel, indicatorii şi obiectivele de mediu sunt o parte importantă a 

întregului proces de planificare. 

Raţiunile fundamentale şi contextul 

În Suedia, componentele guvernării municipale sunt comitetele municipale (nämnder). 

Acestea sunt compuse din politicieni aleşi de consiliul municipal şi răspund pentru 

activităţi specifice. Comitetului municipal răspunzător pentru problemele de mediu ale 

municipiului Lulea i s-a trasat de către administraţia municipală sarcina de a participa la 

înfiinţarea unui observator local pentru mediu şi sănătate publică. Departamentul de 

mediu a început să dezvolte o structură capabilă să evalueze situaţia mediului în Lulea, 

care să poată fi vizualizată de departamentele administraţiei municipale, de politicieni şi 

de public. În afară de aceasta, această structură este destinată să servească drept 

instrument pentru prioritizarea acţiunilor şi sprijinirea comunicării în cadrul cooperării 

interdepartamentale şi interregionale cu privire la problemele de mediu şi sănătate 

publică. Departamentul de mediu a implicat şi alte departamente, precum cele de 

urbanism şi de sănătate publică. 

În Suedia, obiectivele şi ţintele privind durabilitatea au fost stabilite la diferite niveluri. 

Administraţia municipală Lulea a aderat la asociaţia administraţiilor municipale 

ecologice din Suedia în 1994 şi a adoptat politica Agenda 21 în 1997. În 1999, 

Parlamentul Suediei a definit 15 indicatori naţionali calitativi de mediu, care descriu 

diversele dimensiuni ale mediului şi durabilităţii, asociaţi ţintelor naţionale. Observatorul, 

ca şi strategia federală, se referă la aceştia. 


- 28 - 

Descriere 

Principalele date de intrare provin de la: 

• Programul de cercetare „Aer curat” din Suedia: variabilele privind calitatea 

aerului care provin de la staţiile proprii de măsurare ale programului; 

• Administraţia comitatului Norrbotten: date privind pădurile, lacurile şi celelalte 

tipuri de zone naturale protejate 

• Consiliul de Piscicultură din Suedia: date privind poluarea mării, piscicultură şi 

pescari 

• Administraţiile ecologice din Suedia: cooperarea cu alte municipalităţi, de ex. în 

ceea ce priveşte achiziţiile publice 

• Agenţia de Mediu din Suedia: date cu privire la climă 

• Departamentul tehnic din Lulea: date privind deşeurile, apa 

• Furnizorul de energie din Lulea „Lulea Energy”: date privind producţia de energie 

(termoficarea districtului) 

• Statistici din Suedia: date privind cererea de energie 

• Producătorul de oţel SSAB: date privind energia 

• Fabrica de produse lactate Norrmejeri: date privind conţinutul de cesiu din lapte 

• Departamentul pentru sănătate publică şi educaţie: chestionarele adresate elevilor, 

asistentelor medicale etc. 

Lista indicatorilor este principalul instrument din cadrul observatorului. Aceşti indicatori 

sunt comparaţi cu ţintele de mediu de la nivel naţional. În plus, s-au creat indicatori mai 

diferenţiaţi şi mai detaliaţi. Ideea care a stat la baza acestei iniţiative a fost de a urmări 

evoluţiile cu mai multă precizie atunci când activităţile vizate pot fi influenţate la nivel 

local şi când acestea au un impact asupra ţintelor de mediu (de ex. numărul de vehicule 

ca indicator aferent ţintei principale de a reduce emisiile de GES). 

Principalele rezultate 

Observatorul gestionează şi actualizează cu regularitate indicatorii definiţi pentru ţintele 

de mediu, s-a dezvoltat un site internet şi s-au organizat activităţi de creştere a 

sensibilizării populaţiei. 

Pentru 2011 s-a planificat adăugarea pe site-ul internet a unor sfaturi concrete pentru 

economisirea energiei. 

Mai multe alte municipalităţi din Suedia (cum ar fi Malmö) şi chiar municipalitatea din 

Oslo (Norvegia) utilizează acum aceeaşi metodologie. Toate aceste oraşe sunt în legătură 

unele cu celelalte pentru a-şi împărtăşi experienţele şi a-şi îmbunătăţi propriile lor 

observatoare. 

Lecţii învăţate şi factorii de succes 

Principalii factori ai succesului sunt: 

• Un instrument simplu pentru implementarea unei dezvoltări durabile la nivel local 

şi pentru informarea publicului cu privire la mediul din Lulea 


- 29 - 

• Un instrument complet şi uşor de operat pentru factorii decidenţi 

• Suportul politic pentru observator şi raportarea regulată către politicieni. 

Implementarea 

Structura şi partenerii de implementare– guvernarea 

Departamentul de mediu al administraţiei municipale a oraşului Lulea are conducerea în 

activităţile observatorului, dar există şi mulţi alţi parteneri implicaţi care livrează date, 

furnizează alte intrări sau utilizează datele furnizate de observator. 

Principalii parteneri sunt: Administraţia Comitatului Norrbotten, Consiliul de Piscicultură 

din Suedia, asociaţia Administraţiilor ecologice din Suedia, Agenţia Federală de Mediu, 

furnizorul local de energie din Lulea – „Lulea Energy”, producătorul de oţel SSAB, 

fabrica de produse lactate Norrmejerier şi diverse departamente din cadrul autorităţii 

locale. 

Finanţarea şi costurile 

Subcontractare: 4000€ / an pentru suportul tehnic (software) şi activităţile de sporire a 

sensibilizării populaţiei şi entităţilor. 

Resursele umane alocate observatorului: 0,5 echivalent normă întreagă (5 oameni) pentru 

introducerea datelor. 

Perioada de timp 

Observatorul există din 2006 

Contact şi linkuri 

Silvia Herrmann şi Wolfgang Mehl, Managerii 

proiectului, 

NENET, Komangatan 19, S-962 32 Jokkmokk, silvia@nenet.se, wolfgang@nenet.se 

Site-ul Observatorului: http://miljobarometer.lulea.se 


- 30 - 

Rhone-Alpes - Franţa 

OREGES – Observatorul Regional pentru Energie şi Emisiile de 

Gaze cu Efect de Seră 

Emisiile de GES de origine energetică pe locuitor în Rhone-Alpes în 2007 


- Disponibilitatea profilului teritorial Energie-Climă (comunităţi, 

provincii, parcuri naturale regionale, SCOT (Schemele de coerenţă 

teritorială) etc.) 


Observatorul Regional pentru Energie şi Emisii de Gaze cu Efect de Seră (OREGES) a 

fost creat prin decizia Comitetului pentru Energie al Conferinţei regionale pentru 

dezvoltarea şi sistematizarea teritorială (CRADT) din noiembrie 2002. 

OREGES este implicat în elaborarea planului regional privind calitatea aerului, adaptarea 

la schimbările climatice şi energie (SRCAE), proiectat în colaborare de către consiliul 

regional şi autoritatea care reprezintă la nivel regional, statul naţional. Scopul planului 

este de a stabili orientările pentru următorii 5 ani în ceea ce priveşte aceste probleme. 

Descriere 

Observatorul monitorizează: 

• Producţia de energie (în principal din surse regenerabile) şi consumul final de 

energie 

• Emisiile de GES din sectoarele energetice şi non-energetice, inclusiv emisiile de 

CH4 din sectorul agricol. 

Observatorul nu monitorizează calitatea aerului. Acesta nu monitorizează efectele la nivel 

local ale schimbărilor climatice. Emisiile indirecte datorate consumului de bunuri 

produse în afara teritoriului regiunii nu sunt monitorizate. 


- 31 - 

Principalele date de intrare utilizate sunt: datele statistice, ratele medii ale consumului de 

energie, ratele emisiilor de GES şi datele reale de la nivel local şi regional. 

Este utilizată „abordarea bazată pe consumatorul final”: emisiile luate în considerare nu 

sunt GES emise pe teritoriul regiunii, ci emisiile datorate consumului de energie pe 

teritoriul regiunii. Cifrele sunt în principal calculate pe baza determinanţilor (numărul de 

locuitori, traficul rutier etc.) şi a ratelor medii de consum de energie, dar se folosesc din 

ce în ce mai mult datele reale privind consumurile de energie pentru a obţine nişte valori 

mai exacte. 


Obiectivele sunt: 

• Colectarea şi producerea unor informaţii la nivel regional cu privire la diverşii 

constituenţi ai producţiei şi consumului de energie şi ai emisiilor de GES 

• Asigurarea compatibilităţii informaţiilor între nivelul regional şi nivelul naţional 

• Asigurarea urmăririi nivelului de cunoaştere prin utilizarea instrumentelor şi 

indicatorilor pentru a evalua impactul politicilor şi măsurilor 

• Realizarea studiilor specifice (inclusiv studii prospective) cu privire la resursele 

de energie locale, la nevoi şi consum şi la determinanţii acestora 

• Posibilitatea de a fi o platformă pentru schimbul de informaţii aferente energiei şi 

GES şi de a facilita diseminarea informaţiilor. 

Bilanţurile energetice şi inventarele GES sunt utilizate ca intrări pentru definirea politicii 

regionale privitoare la energie şi schimbările climatice. Rapoartele includ identificarea 

surselor de energie regenerabilă. Acestea sunt publicate anual şi se găsesc pe site-ul web 

al observatorului, în mod gratuit. Datele sunt disponibile la nivel local, atât timp cât acest 

lucru este posibil tehnic şi legal (există anumite probleme legate de confidenţialitate). 


Principalele dificultăţi care trebuie tratate sunt problemele juridice cu privire la proprietatea 

asupra datelor şi lipsa datelor reale la nivel local. 

Principalele puncte tari ale observatorului sunt viziunea împărtăşită între părţile interesate, 

schimbul de expertiză disponibilă şi accesul la anumite date specifice. 


- 32 - 

Implementarea 

Structura şi partenerii de implementare – guvernanţa 

Schema de coordonare a observatorului include un comitet de conducere, o structură tehnică 

(Agenţia Regională de Energie RAEE), un consiliu financiar cu reprezentanţi ai statului 

(ADEME) şi ai regiunii. Acesta este co-prezidat de stat (prin Direcţia Regională a Mediului, 

Sistematizării şi Locuinţelor DREAL) şi de Regiunea Rhone-Alpes. Comitetul director include 

reprezentanţi ai părţilor interesate din sectorul energetic regional, precum şi reprezentanţi din 

sectorul economic şi sectorul social. Observatorul îşi propune să conducă o reţea deschisă părţilor 

interesate din domeniul privat şi publicului larg.. 


Bugetul anual este de 140000€, co-finanţat de Consiliul Regional şi de ADEME (Agenţia 

Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei din Franţa). 

Resursele umane dedicate observatorului: 1 echivalent normă întreagă. 


Observatorul există din 2002. 


Contact al structurii tehnice: 

Pierrick YALAMAS, Manager Proiect, 

OREGES în numele Rhonealpenergie-Environment 

Rue des Archers 10, F-69002 Lyon 

oreges@rhonealpes.fr 

Site web 

Site-ul web al Observatorului: www.oreges.rhonealpes.fr 

/ 


- 33 - 

Burgundia - Franţa 

Observatorul regional al energiei (ALTERRE) 


- Raportul monitorizării anuale a energiilor regenerabile (instalaţii şi 

producţie) – electricitate şi termoficare 

- Raportul de monitorizare a consumurilor de energie pe sector de 

activitate (industrie, agricultură, construcţii, transporturi) la fiecare 

doi ani 

- Raportul de monitorizare a GES provenite atât din sectoarele 

energetice, cât şi din sectoarele non-energetice, la fiecare 4 ani 

- Implicarea în Schema regională privind energia, aerul şi clima 

- Studiul vulnerabilităţilor gospodăriilor în privinţa energiei 

- Studiul emisiilor de GES indirecte din Burgundia (datorate 

activităţilor de pe teritoriul Burgundiei cu efecte în afara 

Burgundiei) 


Monitorizarea energiei şi inventarele GES sunt parte a misiunilor Agenţiei Regionale 

pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă ALTERRE BURGOGNE. Obiectivele acesteia sunt 

de a capta tendinţele mediului şi preocupările aferente apărute în regiune pentru a 

alimenta cu acestea definirea politicilor durabile regionale şi locale, luând în considerare 

problemele de mediu. 

Descriere 


• Consumul de energie primară şi finală 

• Producţia de energie (atât din surse regenerabile cât şi din surse neregenerabile) 

• Emisiile de GES din activităţi energetice şi non-energetice, din construcţii, 

transport, industrie, agricultură şi silvicultură, managementul deşeurilor 


- 34 - 

• Impacturile schimbărilor climatice asupra temperaturilor, precipitaţiilor, înfloririi 

viţei de vie, productivităţii pădurilor şi activităţii păsărilor 

• Monitorizarea calităţii aerului nu face parte din scopul misiunilor Agenţiei. 

• Metoda şi formatele de raportare respectă regulile naţionale stipulate de CITEPA, 

o reţea interprofesională, care colectează informaţii despre politicile şi tehnologia 

privind poluarea atmosferei în Franţa. În plus, emisiile de GES induse în afara 

teritoriului regiunii sunt şi ele evaluate. 


ALTERRE redactează cu regularitate un raport regional privind GES. ALTERRE 

contribuie şi la stabilirea Schemei regionale privind energia, aerul şi clima (SRCAE). 

Acesta realizează studii şi defineşte metode pentru a ajuta actorii regionali în definirea 

strategiilor lor de a se adapta la schimbările climatice. 

Observatorul efectuează activităţi specifice legate de probleme asociate schimbărilor 

climatice, precum biodiversitatea sau planificarea folosinţei terenurilor, inclusiv 

dezvoltarea bazinelor de sechestrare a carbonului în păduri şi soluri. 

Indicatorii de evaluare ai activităţii observatorului sunt în curs de a fi definiţi. 


Un factor cheie al succesului a fost neutralitatea observatorului. În plus, observatorul 

oferă un cadru apreciat pentru facilitarea discuţiilor şi schimbului de informaţii între 

actori. 

Totuşi, compatibilitatea între raportul regional privind emisiile de GES şi rapoartele 

locale ar putea fi îmbunătăţită. 

Implementarea 


Principalii parteneri sunt Consiliul Regional al Burgundiei, serviciile publice regionale, 

Agenţia franceză pentru Mediu şi Gestionare a Energiei (ADEME) şi consiliile 

comitatelor. 

Coordonarea observatorului include un comitet director şi un comitet tehnic. 


Bugetul anual al Agenţiei: 1,2M€ (2010) 

Resursele umane dedicate observatorului: 0,5 echivalent normă întreagă. dedicat monitorizării 

energiei şi climei. 


- 35 - 


Observatorul funcţionează din 1993 


REPELLIN PASCALE, 

Observare şi evaluare 

ALTERRE Bourgogne 

Bd. Rembrandt 9, F-21000 Dijon 

p.repellin@alterre-bourgogne.org 

Site-ul web al Observatorului 

http://www.alterre-bourgogne.fr 


- 36 - 

Bruxelles - Belgia 

Bruxelles Enviroment / Monitorizarea emisiilor de GES 

Legendă: gas naturel – gaze naturale; electricite – curent electric; 

combustibles – combustibili; carburants – carburanţi; bilan NRJ – 

bilanţul NRJ; batiments – clădiri; transport – transport; autres – altele; 

Bilan NRJ desagregation spatiale – bilant NRJ – defalcare spaţială; 

donnees entreprises, produits, EV, dechets, transport – date privind 

întreprinderile, produsele, mediul, deşeurile, transporturile; inventaires 

emissions atmospheriques – inventare ale emisiilor din atmosferă; 

projections NRJ 2020 – proiecţii NRJ 2020; inventaires emissions 

atmospheriques – desagreggation spatiale – inventare ale emisiilor din 

atmosferă defalcate spaţial; modelisation qualite de l’air – modelarea 

calităţii aerului; etat de lieus – starea de fapt; perspectives 2020 – 

proiecţii 2020, comparaison objectifs – compararea obiectivelor; 

coordination – coordonare; consommation durable – consum durabil; 

produits - produse 


- Toate datele relevante colectate şi calculate respectă pe deplin 

regulile IPCC şi sunt publicate pe site-ul internet 

- Disponibilitatea tuturor acestor date permite Regiunii 

Capitalei Bruxelles să fie un oraş pionier în raportarea către 

Pactul oraşelor de la Mexico. 


Creat în 1989, Bruxelles Environment are un departament dedicat care răspunde pentru 

calitatea aerului, energie şi planul de adaptare la schimbările climatice. Monitorizarea şi 

proiecţiile privind emisiile de GES sunt o parte din sarcinile departamentului. Mai precis, 

acest departament răspunde pentru raportarea nivelurilor emisiilor de GES şi ale 

poluanţilor aerului în Regiunea capitalei Bruxelles. Datele de la nivel regional sunt 

compilate pentru a se redacta Raportul naţional belgian către UNFCCC şi LRATP şi sunt 

utilizate şi pentru raportarea către reţelele de oraşe cum ar fi Pactul Primarilor şi Pactul 

oraşelor de la Mexico. 

Descriere 

Toate gazele la care se face referire în Protocolul de la Kyoto sunt monitorizate, 

împreună cu datele privind producţia şi consumul de energie, atât din surse regenerabile, 

cât şi din surse neregenerabile. Sunt acoperite toate sectoarele, inclusiv schimbarea 

folosinţei terenurilor, silvicultura şi agricultura. În plus, sunt monitorizate reţeaua de 

epurare a apei pentru detectarea scurgerilor şi emisiile rezultate din incinerarea 

deşeurilor. 

Inventarierea GES se bazează pe regulile IPCC. Pentru calculul emisiilor de GES se utilizează ca 

date de intrare: măsurători, date statistice şi modele. Departamentul contribuie la dezvoltarea 

politicii locale şi a sistemului de evaluare aferente diminuării schimbărilor climatice şi adaptării 

la acestea. 


- 37 - 


Toate datele relevante colectate şi calculate respectă pe deplin regulile IPCC şi acestea sunt 

publicate pe site-ul internet. Ieşirile includ inventarul emisiilor de GES, bilanţurile energetice 

anuale şi inventarul poluanţilor aerului. 


În plus, având în vedere că domeniul de lucru al Bruxelles Environment acoperă toate problemele 

de mediu relevante pentru teritoriul în cauză, sunt disponibile pentru echipă şi informaţii asupra 

unor evenimente trecute legate de schimbările climatice, precum inundaţiile sau valurile de 

caniculă, care permit acesteia să îşi aducă contribuţii majore la planul local de adaptare la 

impactul schimbărilor climatice. 

Se pot defini strategiile relevante care pot găsi sinergii în realizările privind toate problemele de 

mediu locale. Disponibilitatea tuturor acestor date permite Regiunii capitalei Bruxelles să fie un 

oraş pionier în raportarea către Pactul Oraşelor de la Mexico. 

Implementarea 


Bruxelles Envirnment / Leefmilieu Brussel 



Din 1989 


Marianne Squilbin, 

Şeful Departamentului pentru Aer, Energie şi Planul de adaptare la 

schimbările climatice 

Gulledelle 100, 1200 Bruxelles 

msq@ibgebim.be 


www.bruxellesenvironment.be; www.leefmilieubrussel.be 


- 38 - 

Zlin – Republica Cehia 

113 

Sistemul pentru monitorizarea automată a emisiilor de GES (AIM) 

din Zlin 


- Monitorizarea online a calităţii aerului 

- Date curente despre concentraţiile poluanţilor afişate pe 

panouri informative vizibile. 


Sistemul AIM se potriveşte cu planul regional privind energia şi cu programul regional 

de protecţie a calităţii aerului ale regiunii Zlin. Acest sistem este parte a unei reţele 

regionale de staţii de măsurare care monitorizează situaţia reală şi evoluţia poluării 

aerului în regiune. 

Descriere 

Observatorul monitorizează în mod curent emisiile de GES şi calitatea aerului. Indicatorii 

monitorizaţi sunt: 

Locaţie Observare de la data de Tipul observării Poluanţii observaţi 

Zlin – Malenovice (vest) 1.10.1997 automată SO 2, NO 2 

Zlin - Svit (centru) 1.01.1995 automată SO 2, NO 2 , O 3 , PM 10 

Zlin – Stipa (est) 1.02.2009 automată SO 2, , NO 2 , PM 10 

Municipalitatea Zlin gestionează datele pentru evaluarea calităţii aerului şi prezintă 

rezultatele pe site-ul său de internet. Datele online privind poluarea aerului în oraş sunt 

disponibile pe Internet şi pe panouri informative foarte vizibile. CHMI exploatează datele 

înregistrate pentru a finaliza harta poluării aerului în regiunea Zlin şi în Republica Cehă. 


- 39 - 


Datele privind poluarea aerului se colectează în sistemul naţional ceh de informaţii 

privind poluarea aerului (ISKO) şi sunt prelucrate de Institutul Hidrometeorologic ceh 

(CHMI). În plus, datele privind poluarea aerului sunt prezentate online pe site-ul web al 

municipalităţii Zlin şi pe panouri informative amplasate lângă staţiile de măsurare pentru 

a îi informa direct pe cetăţeni. 


Selectarea unui loc adecvat pentru amplasarea staţiilor automate nu este un lucru uşor. 

Locul adecvat pentru amplasarea acestui tip de staţii trebuie să aibă condiţii de vânt 

mediu şi să fie acceptabil pentru instalarea unui panou de informare. Complicaţiile legate 

de drepturile de proprietate au provocat desfiinţarea a două staţii automate. 

Este necesar să se monitorizeze poluarea aerului în oraşul Zlin, deoarece acest oraş este 

amplasat într-o vale lungă caracterizată de vreme rea (din punctul de vedere al diluării 

poluării). Cetăţenii apreciază oportunitatea de a obţine informaţii reale cu privire la 

poluarea aerului de pe panourile informative cu vizibilitate bună. 

Implementarea 


Sistemul este deţinut de municipalitate şi este operat de societatea Ekovia Companz. 

Sistemul AIM din oraşul Zlin colaborează cu reţeaua de monitorizare a emisiilor 

exploatată de Institutul Hidrometeorologic ceh (CHMI – www.chmi.cz – organism 

autorizat de Ministerul Mediului din Republica Cehă). 

Finanţare şi costuri 

Sistemul AIM este deţinut de municipalitatea Zlin. Societatea de servicii Ekovia este 

plătită de municipalitate (9200€/an) pentru operarea (colectarea, transferul, prelucrarea şi 

publicarea datelor) şi pentru întreţinerea sistemului (schimbarea recipientelor cu reactiv, 

lucrările de mentenanţă). 


Ing. Jiri Zavazal, 

Expert al societăţii de servicii (Ekovia) 

ekovia@seznam.cz 

Agenţia pentru Energie a regiunii Zlin 

Tr. Tomášse Bati 21 

msq@ibgebim.be 


http://www.zlin.eu/monitoring 


- 40 - 

Alianţa împotriva schimbărilor climatice - Europa 

Instrumentul soft ECORegion 


- 850 de autorităţi locale şi regionale germane utilizează 

instrumentul ECORegion 

- Promovarea şi utilizarea software-ului ECORegion de către 

regiunile Rinul de Nord-Westfalia şi Hesse 

- Promovarea şi utilizarea software-ului ECORegion în 

provinciile Roma, Ancona şi în regiunea Emilia-Romagna 

- Software-ul ECORegion este disponibil pentru Luxemburg şi 

Ucraina 

- Recunoaşterea software-ului ECORegion de către Comisia 

Europeană ca un instrument adecvat pentru Planurile de 

Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAPs) ale 

Pactului Primarilor 

- Ecospeed şi Climate Alliance intenţionează să ofere software-ul 

ECORegion celorlalte ţări europene. 


Metropolele şi oraşele angajate în protecţia climei şi care vizează să reducă emisiile de 

gaze cu efect de seră au nevoie de bilanţurile periodice ale emisiilor pentru a verifica şi 

monitoriza progresul realizat prin implementarea la nivel local a politicii lor privind 

energia şi schimbările climatice, în raport cu ţintele de reducere a GES şi a consumului de 

energie. ECORegion este un instrument bazat pe internet destinat autorităţilor locale prin 

care acestea să calculeze bilanţul lor energetic şi bilanţul CO 2 . 

Descriere 

Instrumentul este destinat să furnizeze municipalităţilor şi regiunilor o bază pentru 

determinarea profilului CO 2 şi pentru evaluarea strategiilor lor privind schimbările 


- 41 - 

climatice de la nivel local şi regional. Acest instrument se bazează pe software-ul 

denumit ECORegionsmart elaborat în mod special de societatea elveţiană Ecospeed 

pentru calcularea bilanţului energetic şi bilanţului CO 2 locale. 

Acesta poate fi comandat online şi poate fi utilizat imediat ca un serviciu pe internet. 

După ce este introdus un volum mic de date, ECORegion calculează un prim bilanţ 

iniţial, utilizând valorile standard dintr-o bază de date construită pe baza datelor statistice 

naţionale, prin calcule de agregare. Calculele utilizează factori precum consumul mediu 

per flotă, factorii emisiei etc. Sunt utilizate şi inventarele naţionale UNFCCC. Utilizatorii 

trebuie să introducă numărul de locuitori din municipiile lor şi numărul angajaţilor din 

diverse ramuri. Pentru aceasta, se realizează un prim bilanţ iniţial pe baza valorilor 

standard. Ca pas următor, valorile statistice naţionale pot fi înlocuite cu datele locale sau 

regionale, începând cu numărul de vehicule înmatriculate în municipiu, surse de energie 

şi producţia locală de energie. 


Alianţa împotriva schimbărilor climatice (Climate Alliance) a stabilit şi un grup de 

utilizatori care transmit răspunsul şi îndrumările lor cu privire la posibilele îmbunătăţiri. 

Şi autorităţile locale ale reţelei European Energy Award transmit astfel de răspunsuri şi 

îndrumări. 


Factorii de succes se datorează în principal calităţii software-ului furnizat: 

• Factorii de emisie (cum ar fi Comitetul Interguvernamental pentru Schimbările 

Climatice (IPCC) sau Analiza Ciclului de Viaţă (LCA)) pot fi aleşi în 

conformitate cu necesităţile 

• Structura unică a instrumentului asigură faptul că bilanţurile din diverse oraşe şi 

metropole sunt comparabile. Metoda permite un proces transparent de realizare a 

bilanţurilor chiar şi peste un număr de ani 

• Schimbul de experienţă cu alte oraşe, consultanţi şi instituţii care lucrează cu acest 

instrument 

• Suport online pentru utilizatori 

• Cooperarea cu reţele (Alianţa împotriva schimbărilor climatice, EEA, Pactul Primarilor) 

• Formatul Planului de Acţiune în domeniul Energiei Durabile (SEAP) ale Pactului 

Primarilor poate fi elaborat direct. 

Principala dificultate a fost găsirea soluţiilor prin care să se poată acoperi emisiile din sectorul 

non-energetic (în conformitate cu Protocolul de la Kyoto) şi industriile de sub incidenţa Schemei 

de Comercializare a Certificatelor de Emisii şi să se poată permite crearea scenariilor. 


- 42 - 

Implementarea 


Principalii parteneri în această activitate sunt societatea elveţiană Ecospeed, Alianţa împotriva 

schimbărilor climatice şi B/S.U. Beratungs und Service-Gesellschaft Umwelt GmbH (pentru 

autorităţile locale ale reţelei European Energy Award). 


Preţul licenţei anuale este determinat de dimensiunea municipalităţii. 


Din 2002 până în prezent şi în continuare. 


Miguel Morcillo, Managerul Proiectului Alianţei 

împotriva schimbărilor climatice privind monitorizarea 

energiei şi a dioxidului de carbon 

Alianţa împotriva schimbărilor climatice Europa 

m.morcillo@klimabuendnis.org 


Site-ul web al Alianţei mondiale împotriva schimbărilor climatice (Climate Alliance): 

http://klimbuendnis.org/CO2-monitoring0.html?&L=0 

Site-ul Internet al societăţii Ecospeed: http://www.ecospeed.ch/ 


- 43 - 

Provincia Alpes – Coasta de Azur – Franţa 

ORE – Observatorul Regional al Energiei 


- Crearea unei baze de date pentru calitatea aerului, schimbările 

climatice şi energie 

- Accesul la date este liber şi gratuit 


Cele două misiuni ale Observatorului Regional al Energiei (ORE) al regiunii Provincia 

Alpi-Coasta de Azur (PACA) sunt: 

• Publicarea unui raport anual privind energia în regiunea PACA 

• Realizarea studiilor privind problemele energetice specifice de pe teritoriul 

regiunii. 

Descriere 


• Consumul energiei primare şi finale 

• Producţia de energie (atât din surse regenerabile, cât şi din surse neregenerabile) 

• Emisiile de GES din activităţi energetice în următoarele sectoare: construcţii, 

transport, industrie şi agricultură (exclusiv silvicultura şi schimbarea folosinţei 

terenurilor). Gazele declarate monitorizate sunt: C0 2 , CH 4 şi N 2 O. Emisiile de 

GES aferente producerii energiei nu sunt cuantificate dublu (excepţie fac cele 

pentru consum) 

• Monitorizarea calităţii aerului şi a schimbărilor climatice nu fac parte din 

domeniul de aplicare al misiunii observatorului. 

• Datele provin de la actorii din domeniu şi din cercetare. 


- 44 - 


S-a înfiinţat o bază de date completă pentru aer, climă şi energie, care furnizează date la 

nivel municipal. Raportul anual este publicat în fiecare an, între octombrie şi decembrie. 

Accesul la date este liber pentru oricine şi gratuit. 

S-au realizat studii specifice privind consumurile de energie în următoarele sectoare: 

spitale, aziluri, locuinţe sociale şi zone rezidenţiale private. S-a realizat şi un studiu de 

dovadă a conceptului în vederea evaluării percepţiilor pro şi contra termoficării. 

ORE a mai contribuit şi la înfiinţarea Schemei regionale privind energia, aerul şi clima 

(SRCAE). 


Un factor cheie al succesului a fost implicarea furnizorilor de date în procesul de definire 

a procesului de colectare a datelor. Principala dificultate privind datele este mai curând 

numărul mare de parteneri lideri (12) care tinde să încetinească procesele de adoptare a 

deciziilor. Pe de altă parte, principalul punct forte al observatorului este probabil faptul că 

a avut capacitatea de a implica toţi actorii principali din domeniul energiei în guvernanţa 

observatorului. 

Implementare 

Structura şi partenerii de implementare – guvernarea 

Cei 12 parteneri, membrii ai consiliului de administraţie sunt: Consiliul Regional al 

regiunii PACA, serviciile publice regionale (DREAL PACA), Agenţia de Protecţie a 

Mediului şi Gestiune a Energiei din Franţa (ADEME), edf, RTE, erdf, gdf-suez, E-ON 

(actorii din domeniul energiei), CNR (Comitetul Naţional al Drumurilor) şi SNET (acum 

parte din E-ON). 

Studiile care urmează să fie realizate sunt determinate de un comitet director, care asigură 

şi urmărirea lor. 


Bugetul anual: 235 k€ (2010), inclusiv 75 k€ reprezentând costuri cu personalul. 

Resursele umane sunt puse la dispoziţie de Consiliul Regional, asociaţia regională care 

răspunde pentru monitorizarea calităţii aerului (ATMO PACA) şi Asociaţia Publică 

Regională pentru Mediu (ARPE). Restul de 178 k€ provin din contribuţiile de la membrii 

privaţi (în principal operatori de energie, inclusiv edf, RTE, erdf, gdf-suez, E-ON şi 

CNR). 


- 45 - 


Începând din 2001 


Valentin LYANT, Expert 

Consiliul Regional al PACA 

Hotel de Region 27, Place Jules Guesde 

F-13481 Marsilia, Cedex 20 

vlyant@regionpaca.fr 


http://ore.regionpaca.fr 

Publicaţie 

Link: 

http://ore.regionpaca.fr/fileadmin/Documents/Plaquettes_Annuelles/ORE2011_VFIN.pdf 


- 46 - 

Observatorul regional pentru energie, climă şi aer (OPTEER) 


- Crearea platformei OPTEER, a instrumentelor sale pentru 

monitorizare şi analiză şi a bazei sale de date 

- Crearea unei reţele a partenerilor şi întreprinderea unor studii 

în curs de realizare (grupuri de lucru) 

- Observatorul începe să îşi joace rolul pe lângă primele 

autorităţi locale, ajutându-le la elaborarea planurilor lor 

teritoriale destinate să îmbunătăţească monitorizarea energiei, 

să dezvolte energiile regenerabile şi să acţioneze împotriva 

schimbării climatice globale 


Observatorul OPTEER este un instrument de cunoaştere dedicat fluxurilor de energie din 

regiunea Franche-Comté. 

Descriere 


• Consumul energiei primare şi finale şi producţia de energie (atât din surse 

regenerabile cât şi din surse neregenerabile) 

• Emisiile de GES din sectoarele energetice şi non-energetice (toate gazele 

prevăzute în Protocolul de la Kyoto) 

• Calitatea aerului 

• Iniţiativele locale pentru a evalua impactul acestora asupra emisiilor de GES şi a 

calităţii aerului. Observarea impacturilor schimbărilor climatice nu fac parte din 

domeniul de activitate al observatorului. 

• Datele pentru întreaga regiune sunt gestionate la nivel municipal şi ele includ 

următoarele domenii: 

Date economice şi sociale 

Date privind mobilitatea (detaşări, timp liber etc.) 

Date detaliate privind asigurarea locuinţelor şi clădirile 


- 47 - 

 

Date provenind din bazele de date, anchete sau din modelele de 

calcul utilizate 

Metoda utilizată s-a dezvoltat prin cooperare regională şi transfrontalieră (Interreg II şi 

III). Ea combină algoritmii de calcul utilizaţi la nivel regional şi la nivel naţional, atât în 

Franţa, cât şi în Germania. Metoda şi formatele de raportare sunt conforme cu cele 

utilizate la CITEPA 1 şi cu standardele internaţionale, inclusiv standardele AEE şi 

COPERT, fiind luate în considerare şi orientările IPCC. 

Teritoriile acoperite de OPTEER 


S-a dezvoltat un instrument tip software complet. Observatorul publică pagini dinamice 

pe site-ul său Internet, care este la dispoziţia fiecărei unităţi teritoriale din regiune, 

precum şi mai mulţi indicatori pentru fiecare temă acoperită (cum ar fi calitatea aerului, 

energie, climă). Un modul expert care acordă acces la unele analize detaliate este 

accesibil partenerilor. 

Conectările la site-ul web sunt monitorizate şi analizate, dar nu s-a definit încă niciun 

indicator global care să evalueze nivelul de îndeplinire al obiectivelor OPTEER. 

OPTEER a mai contribuit şi la elaborarea multor Strategii şi Planuri de Acţiune 

Teritoriale privind Energia şi Schimbările Climatice (PCET) în regiune şi la elaborarea 

Planului regional privind calitatea aerului, adaptarea la schimbările climatice şi energie 

(SRCAE). 

Observatorul trebuie să se angajeze curând într-un proces de certificare a calităţii aerului. 

Principalul punct forte al instrumentului creat este capacitatea sa de a integra mai multe 

probleme regionale de mediu, întărind compatibilitatea între politicile şi măsurile 

regionale privind energia şi mediul şi cele locale. 

1 CITEPA este o reţea inter-profesională care colectează informaţii despre politicile şi tehnologia privind 

poluarea atmosferică în Franţa. 


- 48 - 

Crearea indicatorilor personalizaţi 

Lecţiile învăţate şi factorii de succes 

Un factor cheie al succesului este definirea misiunilor şi materialelor livrabile ale 

observatorului în colaborare cu utilizatorii-ţintă (cum ar fi autorităţi publice, cetăţenii 

etc.). În plus, bunei practici îi revine rolul de a îmbunătăţi bucla care implică toate părţile 

interesate (cum ar fi finanţatori, utilizatori, personal angajat şi parteneri) în cadrul 

procesului de definire a indicatorilor ce urmează a fi monitorizaţi. Pentru ca observatorul 

să rămână util şi eficient, trebuie aflate mai întâi de la utilizatori, nevoile lor actuale şi 

viitoare. În plus, trebuie facilitate parteneriatele între actorii din domeniu. În sfârşit, 

trebuie realizată o comunicare periodică în rândul utilizatorilor cu privire la instrument şi 

la actualizările acestuia. 

O altă problemă cheie este confidenţialitatea datelor de intrare. Cu privire la posibila 

reproducere a modelului, trebuie să se menţioneze că proprietatea intelectuală asupra 

instrumentelor create aparţine Universităţii din Franche-Comté, astfel încât respectivele 

instrumente nu pot fi utilizate gratuit. 

Implementarea 


Principalii parteneri sunt Consiliul Regional Franche-Comté, serviciile publice de transport urban 

„Grand Dole”, laboratorul ThéMA al Universităţii Franche-Comté (care a contribuit la definirea 

modelului observatorului), I@D Informatique (o societate privată care asigură găzduirea site-ului 

Internet, integrarea datelor şi dezvoltarea noilor indicatori), serviciile publice regionale de mediu 

(DREAL) şi Agenţia franceză pentru Protecţia Mediului şi Gestiunea Energiei (ADEME). ATMO 

Franche-Comté răspunde pentru administrarea şi promovarea observatorului. 

Guvernanţa observatorului include un comitet ştiinţific, un comitet director şi un comitet tehnic, 

care conturează noile evoluţii ce sunt apoi supuse aprobării comitetului director. 


Bugetul anual: 112 k€ pentru 18 luni (2010-2011), inclusiv dezvoltările. 

Resurse umane: 1 echivalent normă întreagă (FTE). 


- 49 - 


S-a înfiinţat în perioada 2005-2008 şi funcţionează din 2010. 


PAUC Benjamin, Manager de Proiect 

ATMO Franche-Comté 

Str. Mégevand 15, E-25000 Besançon 

benjamin.pauc@atmofc.asso.fr 


http://www.opteer.org 

Hărţi la adresa: http://opteer.test.iad-informatique.com/carto/index.php?thmc_code=energie 

Pagina Internet a platformei OPTEER 

Instrumentul de cartografiere dinamic 


- 50 - 

Midtjylland - Danemarca 

Bilanţurile energetice şi ale schimbărilor climatice 


- Bilanţurile energetice au fost aplicate de comunităţile 

participante ca fundament solid şi instrument de elaborare a 

planurilor de acţiune privind energia regenerabilă şi eforturile 

de adaptare la schimbările climatice 

- Municipalităţile şi regiunile pot acum să urmeze tendinţa şi să 

monitorizeze efectele acţiunilor datorită continuei actualizări a 

bilanţurilor energetice 


Bilanţurile energetice în municipalităţi şi în regiune vizează să devină instrumente pentru 

planurile municipale de acţiune privind producţia şi consumul de energie. Ultima 

actualizare s-a făcut în 2010/2011 (2009 fiind anul de referinţă) şi aceasta trebuie să 

informeze municipalităţile cu privire la efectele acţiunii lor în domeniul energiei. 

Bilanţurile energetice sunt primul pas în drumul către planurile de acţiune în domeniul 

conservării energiei şi adaptării la schimbările climatice. 

Descriere 

Bilanţurile acoperă toate utilizările de energie din municipalităţi şi regiune, inclusiv 

utilizarea privată şi comercială a energiei. În primul bilanţ energetic pentru anul 2007, au 

participat 13 dintre cele 19 municipalităţi. Municipalităţile care nu au participat au fost în 

cele din urmă atrase şi ele. 


• Consumul energiei primare şi finale 

• Producţia de energie (atât din surse regenerabile cât şi din surse neregenerabile) 


- 51 - 

• Emisiile de GES din activităţi energetice în următoarele sectoare: construcţii, 

transport, industrie şi agricultură 

• Emisiile din activităţi non-energetice nu sunt luate în considerare. Monitorizarea 

calităţii aerului şi a schimbărilor climatice nu fac parte din domeniul misiunilor 

observatorului. 

Bilanţurile energetice sunt calculate pe baza fluxurilor de energie şi emisiile de CO 2 sunt 

calculate utilizând valorile standard pentru emisiile de dioxid de carbon din arderea 

combustibililor. Sunt incluse şi emisiile de CO 2 din importurile nete de electricitate. 

Metoda utilizată respectă orientările IPCC, exceptând faptul că gazele diferite de dioxidul 

de carbon nu sunt luate în considerare. 


Rezultatele sunt la dispoziţia publicului pe Internet şi sunt comunicate serviciilor şi 

partenerilor relevanţi din interiorul autorităţilor municipale şi regionale. Site-ul Internet a 

fost actualizat cu ultimele cifre, în aprilie 2011 şi va continua să fie actualizat la fiecare 

doi ani. 

Rezultatele sunt utilizate ca bază pentru planurile de acţiune regionale şi locale, care 

vizează utilizarea la scară mai mare a energiei regenerabile şi reducerea consumului de 

energie. Rezultatele sunt utilizate de municipalităţi pentru planurile de acţiune municipale 

privind conservarea energiei şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon. 

În 2011, rezultatele vor fi utilizate pentru a dezvolta un plan de perspectivă pentru 

trecerea regiunii pe energie regenerabilă în proporţie de 50%. 

Principalele puncte forte ale sistemului sunt acelea că: 

• Planificatorii au devenit mai informaţi cu privire la situaţia energiei în zonă 

• Municipalităţile au utilizat rezultatele pentru a construi strategiile şi planurile lor 

privind conservarea energiei. De exemplu, municipalitatea Randers tocmai a 

elaborat un Plan de acţiune împotriva schimbărilor climatice, utilizând ca bază de 

fundamentare bilanţurile energetice. 


Factorii de succes sunt: 

• Utilizarea unei metodologii existente şi confirmate (regiunea a utilizat o 

metodologie dezvoltată de PlanEnergi, care este compatibilă cu statisticile 

naţionale privind energia întocmite de Agenţia daneză pentru Energie) 

• Începerea prin purtarea unor discuţii cu utilizatorii şi existenţa siguranţei că 

aceştia pot utiliza rezultatele în activitatea lor zilnică 

• Instruirea utilizatorilor cu privire la modul în care să utilizeze rezultatele (care a 

fost efectiv parte din iniţiativă) 

• Convenirea asupra modalităţilor de urmărire încă de început, astfel încât evoluţiile 

să poată fi monitorizate. 


- 52 - 

Implementarea 


Activitatea este realizată de doi parteneri locali: 

• Firma independentă de consultanţă PlanEnergi, care contribuie cu cunoştinţele şi cu 

capacitatea sa la executarea calculelor şi „Samsǿ Energy Academy”, care a fost implicată 

în dialogurile cu municipalitatea şi în programul de instruire 

• Regiunea Midtjylland este şi ea un partener cheie, în special consiliul consultativ pentru 

protecţia mediului şi conservarea energiei, prin forumul său de creştere economică, care a 

fost consultat cu privire la activităţi, alături de celelalte municipalităţi participante. 


Bugetul anual: 135 k€ în 2009, inclusiv subcontractarea programului de instruire a personalului 

administraţiei municipale. Deoarece această instruire se face la fiecare doi ani, valoarea medie a 

cheltuielilor anuale este de 68 k€. Fondurile provin de la fondurile de dezvoltare regională ale 

regiunii şi de la municipalităţi. 

Resurse umane: 0,5 echivalent normă întreagă. 


Începând cu 2008. 


Jorgan Krarup, Ofiţer de Proiect 

Regionshuset Viborg, Skottenborg 26 

DK-8800 Viborg, 

E-mail: jorgen.krarup@ru.rm.dk 



- 53 - 

Berlin – Germania 

Observatorul Energiei şi emisiilor de CO 2 Berlin 

127 

Consum energie în Berlin în 1990-2005 (în terajouli) 


- Bilanţul energetic şi bilanţul emisiilor de CO 2 anuale ale 

statului federal Berlin 


Misiunea acestui tip de observatoare este aceea de a întocmi anual bilanţul oficial 

energetic şi al emisiilor de dioxid de carbon pentru diversele părţi interesate şi de a 

contribui cu date la observatorul naţional al energiei. 

Descriere 

Datele de intrare provin de la sondajele în rândul furnizorilor de energie, din 

chestionarele adresate diverselor grupuri de consumatori (filiale, asociaţii, programe de 

finanţare, etc.) şi de la Institutul Statistic de Stat pentru Berlin-Brandenburg. 

Se utilizează două abordări diferite pentru a calcula bilanţurile energetice: 

• Realizarea bilanţului pe surse (care prezintă consumul de energie primară al unei 

unităţi teritoriale, precum vânzările de combustibil în zona respectivă, producţia 

de energie, colectarea datelor aferente făcându-se doar pentru unităţile cu peste 

1MW inclusiv) 

• Realizarea bilanţului pe consumatori (care prezintă consumul de energie la 

utilizatorul final pentru o unitate teritorială şi se comunică grupurilor de utilizatori 

finali) 

Energia primară de intrare şi bilanţul energetic sunt publicate împreună cu consumul de 

energie la utilizatorul final aferent diverselor grupuri de utilizatori finali: gospodării, 

industrie, comerţ, servicii, trafic. Principalul punct de concentrare îl constituie energia, 

astfel încât emisiile din activităţi non-energetice nu sunt luate în considerare. 


- 54 - 


• Observatorul este exploatat în conformitate cu misiunile sale. 


Principalii factori ai succesului care permit exploatarea observatorului sunt menţinerea 

unui bun contact cu principalii producători şi consumatori de energie. Cea mai dificilă 

parte este supravegherea unei mulţimi de mici unităţi de energie descentralizate. Acest 

punct trebuie îmbunătăţit în viitor. 

Implementarea 


Principalii parteneri sunt: AG Energiebilanzen, Länderarbeitsgemeinschaft Energiebilanzen (alt 

observator al statelor federale) şi Grupul de Lucru privind statisticile energiei regenerabile 

(AGEE-Stat). Toţi aceşti parteneri compun comitetul tehnic. 

„Amt fur Statistik Berlin-Brandenburg” răspunde cu privire la calcularea bilanţurilor energetice şi 

este membru al „Länderarbeitskrei Energiebilanzen”, care furnizează orientările metodologice 

obligatorii tuturor birourilor de statistică din statele federale ale Germaniei. Există o colaborare 

strânsă şi cu „AG Energiebilanzen”, care răspunde cu privire la monitorizarea energiei şi 

emisiilor pe tot teritoriul Germaniei. 


Bugetul observatorului este de circa 30000 €/an şi este finanţat prin acordurile de finanţare 

încheiate cu ministerele responsabile. Acesta corespunde unor resurse umane între 0,5 şi 1 

echivalent normă întreagă. Bugetul şi resursele umane includ doar întocmirea bilanţului energetic 

şi de emisii de dioxid de carbon pentru Berlin şi nu includ şi colectarea datelor. Pentru colectarea 

datelor, se mai utilizează încă 4 echivalent normă întreagă din departamentul pentru energie. 


Începând din 2007 şi în continuare. Înainte de 2007 existau două Institute Statistice de Stat: unul 

pentru statul federal Berlin şi unul pentru statul federal Brandenburg. 


Beate Ebel, 

Tel. 030 9021 3396 

Energie@statistik-bbb.de 

Amt fur Statistik Berlin-Brandenburg, 


- 55 - 



- 56 - 

Anexa 2: Bibliografie 

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului a regiunii Emilia Romagna, 2009 “Analiză 

internaţională – Instrumente şi metodologii pentru contabilizarea emisiilor de gaze cu 

efect de seră (GES)”, Proiectul LAKS (Contabilizarea locală a gazelor ţintă ale 

Protocolului de la Kyoto) “Viaţa”, 

Desjardins Xavier şi Llorente, 2009 „Analiza literaturii ştiinţifice cu privire la relaţia 

dintre formele de organizare teritorială, consumul de energie şi emisiile de gaze cu efect 

de seră – care este contribuţia adusă de sistematizarea urbanistică şi utilizarea terenurilor 

pentru diminuarea schimbărilor climatice?” CSTB (Centrul Ştiinţific şi Tehnic al 

Clădirilor) 

Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), Orientări revizuite ale 

IPCC, 1996 

Centrul de Cercetare a Energiei din Regatul Unit (UKERC), 2011 „Cuantificarea emisiei 

de carbon – echilibrarea bilanţurilor pentru Regatul Unit” 

Instrumentele teritoriale pentru conservarea energiei şi adaptarea la schimbările climatice 

(RARE) - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei 

(ADEME) din Franţa, „Introducerea în practică a observării gazelor cu efect seră”, 

Manualul Tehnic nr. 1, 4.10.2011 


– Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei (ADEME) din 

Franţa, „Observarea consumului de energie în sectorul rezidenţial şi sectorul terţiar la 

nivel regional”, fişa specificaţiilor tehnice nr. 2, 2011 


(RARE) - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Gestionarea Energiei 

(ADEME) din Franţa, „Guvernanţa unui observator regional”, fişa specificaţiilor tehnice 

nr. 6, 2011 


- 57 - 

Publicat în decembrie 2011, cu participarea activă a: 

şi cu contribuţia Energie-Demain, Inforse

Manual - ghid pentru observarea emisiilor de Gaze cu ... - Fedarene

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?