Punct de vedere - Ad Astra

Asociaţia Ad Astra a Cercetătorilor Români
www.ad-astra.ro; office@ad-astra.ro
28 aprilie 2010
În atenţia
Domnului Daniel Funeriu
Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
Domnului Adrian Curaj
Preşedinte ANCS
Domnului Ioan Dumitrache
Preşedinte CNCSIS
Comunităţii academice din România
Punct de vedere
privind procesul de selectare şi componenţa panelurilor de evaluare la programul
“Doctoratul în Şcoli de Excelenţă - Evaluarea calităţii cercetării din universităţi
şi creşterea vizibilităţii prin publicare ştiinţifică”
Recent, la adresa http://www.ecs-univ.ro/93/section.aspx/526, a fost publicat un anunţ
prin care Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior invită
comunitatea academică românească să se exprime pe marginea componenţei panelurilor de
evaluare la programul “Doctoratul în Şcoli de Excelenţă - Evaluarea calităţii cercetării din
universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare ştiinţifică”.
Potrivit informaţiilor de la adresa amintită, prin acest program se urmăreşte
„elaborarea, testarea şi implementarea unei metodologii care să asigure evaluarea
internaţională a calităţii cercetării în universităţi, susţinerea şcolilor de excelenţă precum şi
creşterea capacităţii de publicare ştiinţifică la nivel instituţional şi individual cu impact asupra
calităţii programelor doctorale”. Activităţile din cadrul programului sunt finanţate prin Fondul

Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. De la
aceeaşi adresă se mai poate afla şi faptul că în anul 2009 şi în primele luni ale anului 2010 au
avut loc mai multe conferinţe şi seminare („workshop”-uri), la care s-au discutat detalii
privind derularea proiectului, în speţă procesul şi principiile de completare a comisiilor de
evaluare.
Analizând programele şi listele cu participanţi de la respectivele întruniri, se
desprinde, într-o constatare preliminară, faptul că asigurarea la reuniunile pregătitoare a unei
reprezentări echitabile (geografice şi pe domenii) a rămas doar la nivel de intenţie. De pildă,
dintre cei peste 70 de participanţi la „workshop”-ul „Creşterea competitivităţii revistelor
ştiinţifice”, desfăşurat pe data de 15 ianuarie 2010 la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi
Medicină Veterinară din Bucureşti, majoritatea absolută par a fi reprezentat Bucureştiul şi
Galaţiul. De altfel, afilierea instituţională a participanţilor la respectivele conferinţe şi
seminare nu este întotdeauna uşor de stabilit, din cauza redactării greşite sau incomplete a
numelor instituţiilor, respectiv revistelor: ACAM; „Citius Altius Fortius”; „Contabilitate şi
informatică de gestiune”; „Impact strategic/Strategic impact”; „Revistei de Anale, fascicula
V, Universitatea Dunărea de Jos”; „Calitatea – Acces la Succes” (sursă: http://www.ecsuniv.ro/UserFiles/File/
program%2015%20ianuarie%282%29.pdf).
Din informaţia disponibilă la adresa programului nu poate fi înţeles mecanismul de
identificare şi selectare a membrilor în panelurile de evaluare. Există diferenţe mari între
numărul de membri de la un panel la altul, fără o motivaţie clară. Spre exemplu panelul 15
(„Energetică”) are 9 membri, în timp ce panelul 16 („Electronică şi Telecomunicaţii”) doar
patru. De asemenea, coordonatorii proiectului nu au expus pe site nici cv-urile
persoanelor selectate, fapt care aruncă o umbră serioasă asupra corectitudinii şi
transparenţei procesului de selecţie. Prin anunţul public amintit, comunitatea ştiinţifică
românească este totuşi informată că selectarea membrilor în panelurile de evaluare s-a făcut
pe baza „vizibilităţii ştiinţifice internaţionale” şi a „integrităţii etice”.
În primul rând, am dori să subliniem faptul că unele paneluri se află, fără îndoială, la
un nivel satisfăcător sau ridicat de calitate şi vizibilitate ştiinţifică. Printre acestea am sublinia
panelul 3 („Fizică”), 41 („Medicină”), 1 („Matematică”), 2 („Informatică”) (cu excepţia
doamnei Monica Dumitrescu, specialist în probabilităţi, nu în informatică, a cărei includere în
acest panel este o regretabilă eroare), 10 („Inginerie Chimică”), 42 („Ştiinţe farmaceutice”).

Din păcate însă, investigaţiile efectuate pe discipline de către membri ai Asociaţiei
noastre şi colegi din afara Ad Astra arată că în foarte multe paneluri au fost incluse persoane a
căror vizibilitate ştiinţifică este departe de a putea fi considerată „internaţională”.
Analizând activitatea ştiinţifică a persoanelor nominalizate, Asociaţia noastră a
constatat că un număr important de paneluri conţin, alături de nume cu o vizibilitate ştiinţifică
ridicată şi uşor de reperat, persoane cu un bilanţ ştiinţific mai degrabă modest. De aceea,
există pericolul ca evaluări de calitate redusă să fie „acoperite” prin câteva nume de prestigiu
dintr-un panel sau altul, fără ca persoanele respective să fi putut influenţa cu adevărat
evaluările, fiind în minoritate. Din acest motiv, chiar dacă suntem de acord cu derularea unui
astfel de proiect şi recunoaştem eforturile de până acum ale coordonatorilor programului,
considerăm că pentru foarte multe paneluri se impun schimbări majore, pornind, cu
adevărat, de la prestigiul ştiinţific şi etica profesională. Menţionăm că evaluările noastre se
sprijină pe informaţii din baze de date internaţionale, ca ISI WoS şi Scopus. Fără să fi avut
posibilitatea de a consulta cv-urile persoanelor nominalizate, obligaţia de a le pune la
dispoziţie întregii comunităţi ştiinţifice în timp util revenind chiar coordonatorilor
programului, admitem că în unele cazuri sunt posibile şi erori, lucru pentru care ne cerem
scuze. Pentru a avea o imagine cât mai clară, am apelat în analiza noastră mai ales la indicele
Hirsch al cercetătorilor 1 , chiar dacă acesta nu este singurul factor pe care l-am avut în vedere
(de pildă la ştiinţele umaniste).
La panelul 5 („Geografie şi Geologie“), coordonatorul (Nicolae Anastasiu) nu are,
potrivit analizei noastre, nici o publicaţie ca prim-autor în reviste internaţionale ISI, de unde
rezultă un indice Hirsch = 0. La acelaşi panel, Cristian Mărunţeanu a putut fi identificat cu un
singur articol în reviste ISI (indice H = 1), iar Ovidiu-Gabriel Iancu cu 4 articole ISI (indice H
= 1). Necunoscute rămân şi meritele pentru care au fost numiţi domnii Dan Bălteanu şi Mihai
Popa. În schimb, în afara panelului au rămas cercetători cu un palmares ştiinţific mult superior
celor selectaţi. Pentru exemplificare îi vom aminti pe Mihai Dima, Silviu Constantin, Maria
Radoane, Mirela Voiculescu. O situaţie asemănătoare se constată la panelul 38 („Biologie“),
unde coordonatorul (Cătălin Tănase) are un indice H = 1, ceilalţi membri, cu excepţia lui
Alexandru Babeş, având, la fel, rezultate de luat în seamă mai degrabă la nivel „local“, decât
„internaţional“. Şi în acest caz, rămân din păcate pe dinafară cercetători cu rezultate
semnificativ mai bune: Andrei J. Petrescu; Ştefana Petrescu; Ştefan Szedlacsek; Gheorghe
1
Pentru folosirea indicelui Hirsch în elaborarea unor ierarhii ştiinţifice, a se vedea:
http://www.infim.ro/pdf/hionr.pdf; http://www.biblacad.ro/databases.html; http://en.wikipedia.org/wiki/H-index

Benga; Anca Gafencu; Anca Sima; L.-M. Flonta; Norica Brânză-Nichita; Laurenţiu M.
Popescu.
Pe aceeaşi linie se înscrie şi panelul 20 („Ştiinţa şi ingineria mediului“), unde indicele
H identificat al persoanelor nominalizate oscilează între 0 şi 3: Ion Bica = 0; Rodica Pode = 1;
Dan N. Robescu = 1; Alexandru Ozunu = 1; Lucian Georgescu = 1; Rodica Stănescu = 2; Ion
Udrea = 3; Carmen Teodosiu = 3. Dacă procesul de selecţie ar fi urmărit cu adevărat
identificarea celor mai buni specialişti, alternativele la acest panel s-ar fi putut numi: Carmen
Hura, H=7; Adriana Cociaşu (cu un articol în „Nature“), H=7; Mariana Neamţu, H=7;
Romeo-Iulian Olariu, H=5; Zaharia Moldovan, H=4.
Performanţe ştiinţifice comparabile au fost constatate şi la panelul 7 („Inginerie
mecanică şi mecatronică“), unde coordonatorul (Doru Talabă) a fost înregistrat cu zero citări
în reviste ISI, respectiv cu un indice H = 0, indicele H constatat pentru ceilalţi membri ai
panelului fiind: Doina-Liana Pîslă 1; Ioan Doroftei 2; Dan Mihai Constantinescu 1;
Gheorghe Leonte Mogan 0; Ilare Bordeaşu 5; Adrian Lungu 1; Mircea Dumitru Paşcovici 7
(de altfel, singurul membru în acest panel cu rezultate ştiinţifice notabile). Dintre
nominalizările verificate de către membrii Asociaţiei noastre, o situaţie cu adevărat
catastrofală se înregistrează la panelul 40 („Medicină veterinară şi zootehnie“), unde pentru
coordonatorul de panel (Vasile Cozma) a fost stabilit un indice H = 1, în timp ce indicele H
rezultat pentru ceilalţi membri de panel (Horia Cernescu; Manuela Militaru; Gheorghe
Solcan; Ioan Gâlcă; Stelian Acatincăi; Nicolae Păcală; Mihai Carp-Cărare) este zero, precum
şi la panelul 16 („Electronică şi Telecomunicaţii”): Victor Croitoru H = 0; Ion Bănică H = 0;
Ioan Lucian Naforniţă H = 1; Nicolae-Dumitru Alexandru H = 1; Gavril Toderean H = 1. La
panelul 16, am sugera nume ca Florea Hăntilă sau Gabriela Ciuprina.
Există, cum spuneam deja, şi paneluri unde alături de persoane cu rezultate apreciabile
pe plan internaţional figurează şi cercetători foarte puţin cunoscuţi. De pildă, la panelul 17,
coordonatorul (Mircea Ivănescu) are în analiza noastră un indice Hirsch =1, la fel ca Radu
Dobrescu şi Petru Dobra, în timp ce pentru celelalte persoane nominalizate indicele Hirsch
constatat de noi se înscrie între 4 şi 7. La fel se prezintă situaţia şi la panelul 19
(„Biotehnologii, Ingineria şi Siguranţa Alimentelor”), unde coordonatorul (Gabriela Bahrim)
are un indice H = 1, Petru Niculiţă şi Doru Pamfil apar cu un indice H = 0, respectiv H = 1, în
timp ce pentru ceilalţi trei membri a rezultat un indice Hirsch mai mare de 4. O întrebare
legitimă în aceste cazuri este legată de motivaţia numirii în calitate de coordonatori de panel a
unor persoane cu vizibilitate ştiinţifică mult inferioară altor membri ai panelului.

Cât priveşte grupul de domenii V („Arte şi arhitectură“), cea mai mare nedumerire este
legată de nominalizarea unui inginer, Anton Anton, în calitate de coordonator general.
Propunem ca acest grup de domenii să fie coordonat de către doamna Ana Maria Zahariade.
La grupul de domenii IV („Ştiinţe umaniste“), pentru panelul 30 („Filozofie“) sunt de
remarcat mai multe erori în redactarea numelor persoanelor nominalizate sau a afilierii
instituţionale. Astfel, Constantin Stoenescu este conferenţiar universitar, nu profesor,
Alexander Baumgarten provine de la Universitatea din Cluj şi nu de la cea din Bucureşti,
prenumele corect al domnului Mureşan este Valentin, nu Vasile. În panelul respectiv şi-ar fi
putut găsi loc şi specialişti cu o vizibilitate internaţională peste cea a unor membri
nominalizaţi (îi recomandăm pe Vlad Alexandrescu; Ion Tănăsescu; Bogdan Olaru; Mircea
Dumitru). Confuzii privind numele persoanelor nominalizate se constantă şi la panelul 31
(„Istorie“): Costin Murgescu în loc de Bogdan Murgescu. Pentru panelul 33 („Filologie“), la
fel ca pentru alte paneluri, obiecţiile sunt legate nu doar de competenţele ştiinţifice ale unor
persoane nominalizate, ci şi de experienţa lor ca experţi evaluatori (eventual, inclusiv în
străinătate), ca directori de granturi duse la bun sfârşit, în care să nu fi făcut numai figuraţie ca
directori. De asemenea, la acelaşi panel, se pare că nu sunt reprezentaţi la nivel cuvenit
specialiştii de la limbi străine şi rare. Ca o recomandare generală pentru grupul de domenii IV,
propunem includerea în paneluri a cercetătorilor care au elaborat recent, în numele Asociaţiei
Ad Astra, un sistem complex de evaluare a rezultatelor cercetării în domeniul ştiinţelor
umaniste. Menţionăm că documentul respectiv a fost pus deja la dispoziţia factorilor
decizionali şi a întregii comunităţi ştiinţifice.
În afară de aceste observaţii punctuale, pe paneluri, alte obiecţii importante sunt legate
de includerea printre evaluatori, contrar prevederilor din proiectul noii Legi a educaţiei
aprobat de guvern şi trimis spre dezbatere în Parlament, a unui mare număr de persoane care
au trecut de vârsta de pensionare sau se află în pragul pensionării. Articolul 251 (3) din
proiectul de lege amintit spune că „după data împlinirii vârstei legale de pensionare se
interzice îndeplinirea oricărei funcţii de conducere, de îndrumare sau de control“. De
asemenea, nu înţelegem raţiunea pentru care în foarte multe paneluri, acolo unde acest lucru
este posibil, nu este asigurată o reprezentare echitabilă a tuturor centrelor universitare (de
pildă în panelul 31, unde alături de coordonator mai există un nume de la aceeaşi facultate, s-
ar cuveni să fie prezenţi şi evaluatori de la centrele universitare din Sibiu şi Timişoara; îi
amintim aici pe domnii Sorin Radu şi Vasile Docea).

În urma analizării documentaţiei existente pe site-ul oficial al proiectului şi a
componenţei nominale a unei părţi a panelurilor, Asociaţia Ad Astra constată cu regret faptul
că, în stadiul actual, programul “Doctoratul în Şcoli de Excelenţă - Evaluarea calităţii
cercetării din universităţi şi creşterea vizibilităţii prin publicare ştiinţifică” este departe de a-
şi atinge obiectivele enunţate chiar în titlu. De aceea, apreciind importanţa deosebită a
proiectului, solicităm Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să dispună
reluarea procesului de selecţie, prin asigurarea unei transparenţe depline, inclusiv prin
afişarea pe site-ul proiectului a cv-urilor şi listelor de publicaţii ale persoanelor
nominalizate, cu o referire specială la lucrările pe care le consideră reprezentative,
contactarea celor mai buni specialişti din ţară şi străinătate pentru fiecare domeniu în parte,
asigurarea unei reprezentări geografice echitabile, includerea printre evaluatori şi a unor
cercetători provenind din afara sistemului universitar (de pildă din institutele Academiei
Române), limitarea vârstei membrilor în panelurile de evaluare la vârsta legală de pensionare.
De asemenea, adresăm întregii comunităţi ştiinţifice româneşti rugămintea de a se
implica activ în derularea acestui proiect deosebit de important, care se poate constitui într-o
şansă reală pentru reaşezarea şi relansarea cercetării în ţara noastră.