DEZVOLTAREA CAPACITÄÅ¢II A - Romania Inoveaza
DEZVOLTAREA CAPACITÄÅ¢II A - Romania Inoveaza
DEZVOLTAREA CAPACITÄÅ¢II A - Romania Inoveaza
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Centrul de Informare Tehnologică<br />
„Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării<br />
şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru<br />
îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare”<br />
Evaluarea situaţiei actuale a modului de<br />
raportare a performanţelor în domeniul<br />
inovării şi transferului tehnologic la nivel<br />
naţional<br />
Septembrie 2011<br />
-1 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Studiu realizat în cadrul contractului „Analiza situaţiei actuale a modului de raportare<br />
a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii<br />
şi instrumente pentru îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare” de un<br />
consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi,<br />
centre de inovare) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, coordonat<br />
de Institutul Român de Cercetări Economico - Sociale şi Sondaje – IRECSON.<br />
Consorţiul realizat pentru implementarea contractului:<br />
1. Institutul IRECSON<br />
2. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Mecatronică şi Tehnica<br />
Măsurării<br />
3. Centrul Naţional de Pregătire în Statistică<br />
4. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru<br />
Darabont" Bucureşti<br />
5. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile şi Pielărie Bucureşti<br />
6. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA<br />
7. Centrul de Informare Tehnologică Impact<br />
8. Universitatea de Nord din Baia Mare<br />
9. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Optoelectronică, filiala<br />
Institutul de Cercetări pentru Instrumentaţie Analitică Cluj-Napoca<br />
10. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Ialomiţa<br />
11. Camera de Comerţ, Industrie, Navigaţie şi Agricultură Constanţa<br />
12. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" - Tulcea<br />
13. Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice şi<br />
Izotopice Rm. Vâlcea<br />
14. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Arad<br />
15. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş<br />
16. Universitatea de Vest "Vasile Goldiş" Arad<br />
- 2 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
CUPRINS<br />
Introducere ............................................................................................................................................. 5<br />
1. Contextul european - de la tratatul Lisabona la Strategia UE 2020 ................................................... 7<br />
2. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din România ..................................... 9<br />
2.1 Strategia Naţională pentru Cercetare - Dezvoltare şi Inovare 2007-2013, Planul Naţional II şi<br />
Programe Complementare acestuia ................................................................................................... 9<br />
2.2 Infrastructura de CDI din România.............................................................................................. 16<br />
3. Monitorizare, evaluare şi indicatori .................................................................................................. 18<br />
4. Raportarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor PN II şi a Programelor complementare<br />
acestora ................................................................................................................................................. 22<br />
5. Raportarea indicatorilor în domeniul CDI ......................................................................................... 32<br />
5.1 Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane) ......................................... 32<br />
5.1.1 Programul Idei ...................................................................................................................... 32<br />
5.1.2 Programul resurse umane, ................................................................................................... 33<br />
5.2 Programele de cercetare aplicativă (Parteneriate şi Inovare), ................................................... 34<br />
5.2.1 Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare ............................................................ 34<br />
5.2.2 Programul Inovare ............................................................................................................... 36<br />
5.3 Programul Capacităţi ............................................................................................................... 42<br />
5.4 Programe Complementare cu cele din PN-II ............................................................................... 44<br />
5.4.1 Programul operaţional sectorial – Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CEE /Axa<br />
prioritară 2) – creşterea competitivităţii economice prin CD şi inovare ...................................... 44<br />
5.4.2 Programul Nucleu ................................................................................................................ 45<br />
5.4.3 Programul INFRATECH ......................................................................................................... 47<br />
5.4.4 Programul Impact ................................................................................................................ 50<br />
5.4.5 Programul Cercetare de Excelenţă (CEEX), .......................................................................... 50<br />
6. Rolul grupului ţintă al proiectului privind valorificarea datelor referitoare la ITT. .......................... 52<br />
- 3 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
6.1 Informarea grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării inovării (CDI) ................................ 53<br />
6.2 Rolul promovării cercetării româneşti ........................................................................................ 57<br />
6.3 Asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT) ................................................................. 61<br />
6.4 Caracterizarea grupului ţintă al proiectului din perspectiva inovării şi transferului tehnologic 63<br />
7. Opinii ale unităţilor de CDI despre colectarea, monitorizarea, raportarea şi evaluarea indicatorilor<br />
de inovare ............................................................................................................................................. 65<br />
7.1 Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (CD) ............................................................. 67<br />
7.2 Raportarea performanţelor în domeniul ITT .............................................................................. 79<br />
8. Puncte tari, puncte slabe ale procesului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic şi propuneri de îmbunătăţire .......................................................................... 83<br />
9. Propunerea unui set de indicatori de ITT pentru monitorizarea, raportarea şi evaluarea activităţilor<br />
de inovare ............................................................................................................................................. 87<br />
10. Concluzii .......................................................................................................................................... 93<br />
Anexa 1 – Indicatori de rezultat – Program Idei.<br />
Anexa 2 – Indicatori de rezultat – Program Resurse Umane.<br />
Anexa 3 – Indicatori de rezultat – Program Parteneriate.<br />
Anexa 4 – Indicatori de rezultat – Program Inovare.<br />
Anexa 5 – Indicatori de rezultat – Program Capacităţi.<br />
- 4 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Introducere<br />
Raportul de faţă face parte dintr-un set de analize şi instrumente care urmează să fie realizate<br />
în cadrul proiectului “Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în<br />
domeniul inovării şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltări socioeconomice<br />
durabile “- COD SMIS nr. 24120.<br />
Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un<br />
consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi, centre<br />
de inovare) din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic, condus de<br />
Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje – IRECSON.<br />
Prin tema abordată, “Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în<br />
domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional” şi analizele conţinute, raportul<br />
va contribui într-o măsură importantă la fundamentarea activităţilor care urmează să fie<br />
desfăşurate în cadrul proiectului.<br />
Raportul reprezintă o piesă din tabloul Sistemului Naţional de Cercetare-Dezvoltare, care<br />
urmează să fie prezentat grupului ţintă al proiectului. Celelalte două piese care vor întregi<br />
tabloul, vor fi : “Analiza de impact la nivel naţional a politicii ANCS în domeniul ITT” şi<br />
“Evaluarea gradului de inovare şi identificarea barierelor în calea inovării la nivelul<br />
regiunilor de dezvoltare”.<br />
Pâna la data realizării Raportului de analiză, grupul ţintă al proiectului era format din 637<br />
persoane (funcţionari publici din cadrul ministerelor care au în coordonare institute naţionale<br />
de cercetare-dezvoltare, din cadrul direcţiilor de specialitate din ANCS, funcţionari publici<br />
din cadrul Consiliilor Judeţene, Prefecturi, Primării de municipii, de rang O, I şi II plus<br />
sectoarele Municipiului Bucureşti şi personal din cadrul OSIM) care şi-au exprimat interesul<br />
de a participa în cadrul acestui proiect pentru a forma o reţea de experţi în inovare din cadrul<br />
administraţiei centrale şi locale. Personalul din grupul ţintă va fi specializat în monitorizare,<br />
evaluare şi raportare, în vederea elaborării politicilor publice în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic, dobândind instrumentele şi mecanismele necesare.<br />
- 5 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Raportul este structurat pe 10 capitole. În primele 5 capitole este realizată pentru grupul ţintă<br />
al proiectului, o prezentare a cadrului european şi naţional în care se desfăşoară activitatea<br />
CDI, a indicatorilor de raportare precum şi a valorilor acestora pentru programele CDI aşa<br />
cum reies ele din rapoartele Agenţiilor de Finanţare (UEFISCSU, CNMP, AMCSIT, POS-<br />
CEE/ Axa prioritară 2) şi ale ANCS.<br />
Capitolul 6 abordează rolul grupului ţintă privind valorificarea datelor referitoare la ITT,<br />
evidenţiat printr-o anchetă statistică în rândul membrilor grupului ţintă. Şi, pentru că dintr-un<br />
asemenea raport nu putea să lipsească opinia unităţilor CDI din România, a fost desfăşurată o<br />
altă cercetare statistică în rândul acestora ale cărei rezultate sunt prezentate în Capitolul 7.<br />
Punctele tari şi slabe ale procesului de raportare a performanţelor precum şi propuneri de<br />
îmbunătăţire obţinute în urma analizei opiniilor unităţilor de CDI, sunt prezentate în Capitolul<br />
8.<br />
Capitolul 9 – „Concluzii” ne-a permis să demonstrăm încă o dată (dacă mai era necesar)<br />
nevoia de un asemenea proiect în cadrul mediului de ITT şi impactul potenţial pe care acesta<br />
îl poate avea şi care este înglobat în activităţile ce urmează să fie desfăşurate. De asemenea,<br />
am reuşit să conturăm o serie de direcţii, de acţiuni ale proiectului care vor răspunde<br />
aşteptărilor mediului de ITT şi ale grupului ţintă al proiectului.<br />
- 6 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
1. Contextul european - de la tratatul Lisabona la Strategia UE 2020<br />
Strategia 2020 vine să împlinească nerealizările Strategiei Lisabona care şi-a atins parţial<br />
ţintele propuse. Una dintre ţintele principale era plasarea Uniunii Europene pe locul I în lume<br />
la competitivitate, având ca orizont anul 2010. Dar, la nivelul anului 2010, Uniunea<br />
Europeană nu se afla pe locul I în lume, şi, comparând cu anul 2000 şi-a mai diminuat din<br />
forţa competitivă, în comparaţie cu alţi actori globali.<br />
După Strategia Lisabona, a fost lansată o nouă strategie pentru a ieşi din criză. Noua strategie<br />
vizează reluarea creşterii economice şi transformarea UE într-un lider global. Dacă Strategia<br />
Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, denumită “Strategia UE 2020”, vorbeşte<br />
despre eforturi individuale cu suportul Uniunii Europene.<br />
În cadrul documentului Orientări politice pentru viitoarea Comisie, prezentat în luna<br />
septembrie 2009, Jose Manuel Barroso sublinia importanţa revizuirii actualei Strategii<br />
Lisabona şi transformarea acesteia într-o strategie pentru convergenţă, care să reprezinte o<br />
viziune a UE pentru deceniul 2011-2020.<br />
Comisia Europeană a lansat în 24 noiembrie 2009 un document de consultare publică,<br />
intitulat UE 2020. În documentul de lucru al Comisiei, au fost propuse trei obiective tematice<br />
importante pentru UE având ca orizont anul 2020: crearea de valoare prin cunoaştere,<br />
dezvoltarea competentelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează incluziunea şi<br />
crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice.<br />
Creşterea economică bazată pe cunoaştere: noua strategie trebuie să ofere condiţii cadru<br />
adecvate pentru inovare şi cercetare, prin oferirea de stimulente şi punerea în comun a<br />
resurselor publice şi private. Educaţia şi cercetarea, inovarea şi creativitatea sunt principalele<br />
priorităţi pentru realizarea societăţii europene bazată pe cunoaştere.<br />
Dezvoltarea competenţelor cetăţenilor în cadrul unor societăţi care favorizează<br />
incluziunea: beneficiile economiei bazate pe cunoaştere depind de contribuţia directă a forţei<br />
de muncă, competenţele acesteia constituind un element central pentru creşterea economică<br />
europeană. Întărirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitivă în asumarea<br />
riscurilor şi a capacităţii de inovare, reprezintă un instrument care contribuie la creşterea<br />
economică.<br />
Crearea unei economii competitive, conectate şi ecologice: noua economie a UE va trebui<br />
să facă faţă constrângerilor impuse de creşterea preţurilor la energie, de concurenţa în creştere<br />
-7 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
pentru resurse şi pieţe, dar şi a celor impuse de emisiile de carbon. Europa are nevoie de<br />
infrastructuri de transport şi energie modernizate şi interconectate, precum şi de acoperire de<br />
100% în bandă largă. Politica industrială trebuie să aibă o nouă abordare prin punerea<br />
accentului pe sustenabilitate, inovare şi competenţe, astfel încât să poată contribui efectiv la<br />
creştere şi creare de locuri de muncă.<br />
Strategia economică pentru următorii 10 ani a fost lansată pe 3 martie 2010.<br />
Cum ar trebui să răspundă mediul CDI 1 din România la această strategie?<br />
Printr-o cooperare şi coordonare a entităţilor de CDI pentru a găsi soluţii care să conducă la:<br />
• creştere economică inteligentă prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi<br />
inovare<br />
• creştere economică durabilă prin promovarea unor rezultate de cercetare competitive,<br />
aplicabile în economie care să genereze emisii scăzute de carbon şi o utilizare eficientă a<br />
resurselor<br />
• creştere economică inclusivă prin promovarea unui mediu de cercetare cu un grad ridicat<br />
de ocupare a forţei de muncă, generatoare de coeziune socială şi teritorială.<br />
Pentru a măsura aceste obiective largi, Comisia a stabilit cinci indicatori de referinţă la nivel<br />
UE, dintre care unul este cu predilecţie adresat mediului de cercetare: 3% din PIB trebuie să<br />
fie investit în cercetare şi dezvoltare.<br />
Miza Strategiei Europa 2020 trebuie legată de ceea ce trebuie să facem astăzi şi mâine pentru<br />
a putea aşeza economia României pe drumul cel bun. Criza a scos la lumină probleme<br />
fundamentale şi tendinţe lipsite de viabilitate ale mediului economic românesc pe care nu le<br />
mai putem ignora. Avem nevoie să construim un nou model economic bazat pe cunoaşterea<br />
obţinută prin cercetare, educaţie şi inovare.<br />
Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona revizuit (Dec. 2009), a permis Guvernului<br />
Român să adopte un set de măsuri prin care în centrul politicilor ce vizeaza sistemul CDI 1<br />
este adus triunghiul cunoaşterii, educaţie-cercetare-inovare. Prin acest triunghi, se creează<br />
condiţiile pentru creşterea calităţii şi a productivităţii sistemului CDI, cu impact asupra:<br />
- creşterii economice;<br />
- cererii de locuri de muncă;<br />
- dezvoltării unei strategii unitare pentru inovare;<br />
1 Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr 1,4/2009.<br />
- 8 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- realizării unei pieţe interne a cercetării.<br />
Printre rezultatele acţiunilor româneşti din perioada 2007-2010 1 , îndreptate pentru atingerea<br />
acestor deziderate se numără:<br />
- creşterea participării sistemului CDI din România la programele CDI europene şi<br />
internaţionale conform datelor statistice ale Comisiei Europene despre aplicaţiile<br />
Programelor cadru 6 şi 7 (peste 230 de entităţi din domeniul CDI au participat la<br />
peste 180 de contracte finanţate de Comisia Europeană, din care peste 20 dintre<br />
ele în calitate de coordonatori);<br />
- valoarea contribuţiei financiare a Comisiei Europene pentru entităţile din România<br />
a fost de peste 30 milioane euro.<br />
- creşterea participării domeniului CDI din ţara noastră la iniţiativele şi organismele<br />
CDI europene în domenii S/T specifice tehnologiilor de vârf:<br />
Aderarea României la Agenţia Spaţiala Europeana;<br />
Semnarea de către România a Acordului Cadru cu Reţeaua Europeană<br />
pentru Cercetare Nucleară (CERN) pentru perioada 2009-2013, în calitate<br />
de stat membru;<br />
Înscrierea României în Foaia de parcurs a Forumului Strategic European<br />
pentru Infrastructurile Cercetării (ESFRI) (Platforma de la Magurele)<br />
2. Cadrul general de reglementare şi organizare a activităţii CDI din<br />
România<br />
2.1 Strategia Naţională pentru Cercetare - Dezvoltare şi Inovare<br />
2007-2013, Planul Naţional II şi Programe Complementare acestuia<br />
Intrarea României în UE a impus adaptarea accelerată a economiei româneşti la cerinţele<br />
pieţei europene, inclusiv a sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI).<br />
- 9 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Ca urmare, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), în perioada 2005-2006<br />
a coordonat elaborarea strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare pentru perioada 2007-2013<br />
(strategia naţională), care a fost aprobată prin HG 217/2007.<br />
În acest mod s-au creat premisele dezvoltării sistemului domeniului CDI din România care au<br />
presupus susţinerea acestuia până la nivelul anului 2013 în baza următoarelor obiective<br />
generale (strategice):<br />
- crearea de cunoaştere – prin obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf,<br />
competitive pe plan european şi internaţional;<br />
- creşterea competitivităţii româneşti prin inovare, cu impact la nivelul agenţilor<br />
economici şi transferul cunoştinţelor în practica economică;<br />
- creşterea calităţii sociale, prin dezvoltarea de soluţii generatoare de beneficii<br />
socio-economice în societatea românească;<br />
Realizarea acestor obiective generale a presupus stabilirea unei serii de obiective specifice,<br />
precum:<br />
- creşterea performanţei ştiinţifice<br />
- dezvoltarea resurselor sistemului<br />
- întărirea sectorului privat<br />
- creşterea capacităţii instituţionale<br />
- extinderea cooperarii internaţionale<br />
Implementarea strategiei naţionale se realizează prin Planul Naţional CDI – PNII, aprobat<br />
prin HG 475/2007. Pentru desfăşurarea Planului Naţional au fost dezvoltate o serie de<br />
instrumente precum:<br />
- programe componente<br />
- modele investiţionale pentru finanţarea acestora<br />
- proceduri de monitorizare<br />
- indicatori de evaluare şi impact la nivel de programe, componente şi de plan.<br />
În Programul de Guvernare 2005-2008 1 , în perspectiva elaborării Strategiei Naţionale de CDI<br />
şi a Planului Naţional CDI – PNII, au fost prevăzute, referitor la sistemul CDI, următoarele:<br />
- dezvoltarea şi transferul în economie al tehnologiilor avansate<br />
- corelarea politicilor industriale cu cele ale activităţilor CDI prin:<br />
- 10 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
dezvoltarea mecanismelor de transfer tehnologic al rezultatelor CDI în<br />
economie;<br />
sprijinirea sectorului privat în activităţile de CDI;<br />
- creşterea cheltuielilor totale pentru CDI;<br />
- creşterea capacităţii instituţionale în sistemul CDI, atât la nivelul instituţiilor<br />
publice cât şi al unităţilor şi personalului din CDI.<br />
Ca urmare, ANCS şi-a asumat responsabilitatea armonizării obiectivelor strategice CDI cu<br />
cele dezvoltate la nivel european. O componentă importantă a acestei responsabilităţi o<br />
prezintă Proiectul: „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor publice în<br />
domeniul inovării şi transferului tehnologic pentru asigurarea unei dezvoltari socioeconomice<br />
durabile”, lansat cu succes deosebit la data de 13 iulie 2011.<br />
Suportul ANCS în derularea activităţilor în cadrul acestui proiect este asigurat de un<br />
consorţiu format din 16 entităţi (camere de comerţ, institute de cercetare, universităţi şi centre<br />
de inovare din cadrul Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic - ReNITT).<br />
Consorţiul este condus de Institutul Român de Cercetări Economico-Sociale şi Sondaje –<br />
IRECSON.<br />
Principalele activităţi ale proiectului sunt:<br />
1. Analiza situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării<br />
şi transferului tehnologic şi elaborarea de metodologii şi instrumente pentru<br />
îmbunătăţirea sistemelor şi procedurilor de raportare.<br />
2. Crearea unei reţele naţionale de manageri de inovare în administraţia publică centrală<br />
şi locală, în vederea creşterii capacităţii de implementare a politicilor europene la<br />
nivel central si local.<br />
3. Elaborarea unui standard naţional pentru procesul de transfer tehnologic „Modelul de<br />
dezvoltare a afacerii prin inovare”<br />
Acest raport de analiză are ca obiect „Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a<br />
performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional”, tematică<br />
urmărită în cadrul activităţii 1 a proiectului. Abordarea acestei teme nu se poate face în afara<br />
cadrului Planului Naţional II cu cele şase programe de CDI, la care se adaugă şi programele<br />
complementare acestora, furnizoare de rezultate care constituie componentele principale ale<br />
acestui raport de analiză.<br />
Programele componente ale PN II :<br />
- 11 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
1. Resurse umane – pentru creşterea numărului de cercetători şi performanţele<br />
profesionale ale acestora;<br />
2. Idei – pentru favorizarea cercetării de frontieră şi obţinerea unor rezultate de nivel<br />
european;<br />
3. Capacităţi – pentru dezvoltarea bazei materiale a entităţilor de CDI, publice sau<br />
private;<br />
4. Parteneriate – pentru crearea unui parteneriat public-privat capabil să rezolve<br />
probleme socio-economice ale României;<br />
5. Inovarea – pentru sprijinirea asimilării în producţie a rezultatelor cercetării la nivelul<br />
agenţilor economici (produse, tehnologii şi servicii inovative);<br />
6. Performanţa instituţională (încă neoperaţional) – pentru implementarea strategiei<br />
2007-2013.<br />
CDI ale liderilor de domeniu.<br />
Planul Naţional II are un buget alocat de 15 miliarde lei pentru întreaga perioadă<br />
Constrângerile financiare datorate Crizei Economice ce au cuprins şi România, au condus la<br />
diminuări care au afectat bugetul de proiecte pentru anul 2009-2013, influenţând negativ<br />
atingerea obiectivelor generale şi specifice ale programelor. Subfinanţările majore, pentru<br />
toate programele PN II, precum şi cele complementare acestora au condus, de asemenea, la<br />
consecinţe de tipul 2 :<br />
- generarea unui număr foarte mare de litigii între entităţile CDI şi furnizori, urmare<br />
a facturilor neonorate pentru achiziţiile efectuate;<br />
- îngheţarea după 2009 a tuturor achiziţiilor;<br />
- reduceri de personal calificat (doctoranzi tineri, specialişti tineri, etc.);<br />
- cheltuielile înregistrate ca producţie neterminată s-au transformat în pierderi;<br />
- imposibilitatea organizării de noi competiţii;<br />
- impact negativ asupra rezultatelor şi a implementării acestora;<br />
- imposibilitatea asigurării în totalitate a obligaţiilor internaţionale pentru proiectele<br />
în care entităţile de CDI au fost implicate;<br />
- descurajarea agenţilor economici responsabili cu implementarea rezultatelor şi<br />
derulării planului de inovare;<br />
- afectarea cofinanţării, cu implicaţii în valorificarea rezultatelor.<br />
2 Rapoarte anuale, 2009-2010, depuse la ANCS de CNMP.<br />
- 12 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Cu toate acestea, trebuie remarcat efortul ANCS de a întreprinde măsuri de corecţie necesare<br />
perioadei de criză pentru continuarea activităţilor în cadrul programelor, în vederea realizării<br />
obiectivelor şi indicatorilor de performanţă stabiliţi.<br />
Conducerea programelor din cadrul PN II s-a realizat în sistem descentralizat, cu excepţia<br />
programelor „Susţinerea performanţei instituţionale” şi „Capacităţi” care au fost conduse de<br />
ANCS astfel:<br />
Resurse umane şi Idei, de către Unitatea Executivă pentru Finanţarea<br />
Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare (UEFISCSU)<br />
Parteneriate, de către Centrul Naţional de Management Programe (CNMP)<br />
Inovare, de către Agenţia Managerială de Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer<br />
Tehnologic - Politehnica (AMCSIT)<br />
Prin ordonanţa de urgentă a guvernului, OUG nr. 74/2010, cele trei agenţii<br />
(UEFISCSU, CNMP şi AMCSIT) au fuzionat sub denumirea de UEFISCDI.<br />
Operaţionalizarea activităţilor de monitorizare/evaluare şi implementare s-a realizat până la<br />
apariţia lui OUG 74/2010 de către:<br />
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS)<br />
Consiliul Ştiinţific al AMCSIT (trasformat în 2008 în Consiliul Inovării)<br />
Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI).<br />
Conform OUG 74/2010, în prezent acestea s-au transformat în:<br />
Consiliul Cercetării Ştiinţifice din România,<br />
Consiliul pentru Dezvoltare Tehnologică din România (în curs de înfiinţare)<br />
Consiliul pentru Inovare din România.<br />
Programe complementare<br />
În afară de instrumentele de finanţare prevăzute în PN II, implementarea strategiei naţionale<br />
se realizează şi cu instrumente complementare ale căror obiective se corelează cu programele<br />
componente ale PN II; pentru analiza noastră au fost luate în considerare programele care au<br />
un impact asupra inovării şi transferului tehnologic.<br />
Acestea sunt:<br />
1. Programul operaţional sectorial „Creşterea competitivităţii economice” (POS-<br />
CCE/Axa prioritară 2) - „Creşterea competitivităţii economice prin CD şi inovare, cu<br />
obiectiv general: Creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducerea<br />
decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE<br />
- 13 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
2. Programul Nucleu (NUC) de cercetare-dezvoltare dedicat institutelor naţionale,<br />
pentru susţinerea obiectivelor strategice pe termen lung, specifice sectoarelor în care<br />
instituţiile respective îţi desfăşoară activitatea<br />
3. Programul Infratech (2004-2008), care a avut ca obiectiv: Dezvoltarea entităţilor din<br />
infrastructura de inovare şi transfer tehnologic – ReNITT;<br />
4. Programul Impact, cu rol în pregătirea proiectelor CDI în vederea depunerii<br />
ulterioare la competiţii pentru fonduri structurale, cu ţinta POS-CCE/Axa prioritară 2.<br />
5. Programul Cercetare de Excelenţă (CEEX), cu obiectiv principal Structurarea şi<br />
Dezvoltarea Ariei Româneşti a Cercetării, şi pregătirea acesteia pentru a face faţă<br />
competiţiei la nivel naţional şi european.<br />
Toate aceste programe au fost/sunt coordonate de către ANCS.<br />
Totodată cadrul analizei noastre este completat de politicile Guvernului României referitoare<br />
la sistemul CDI, pentru perioada 2009 – 2013 1 în deplin acord cu obiectivele Strategiei<br />
Lisabona, cu orientare către sprijinirea PN II şi Programelor complementare acestora, implicit<br />
asupra rezultatelor furnizate, după cum urmează:<br />
- creşterea investiţiei în cercetare;<br />
- măsuri fiscale la nivelul întreprinderilor, producătoare şi beneficiare ale<br />
rezultatelor cercetării;<br />
- întărirea capacităţii instituţionale a sistemului CDI: perfecţionarea personalului din<br />
cercetare; revenirea şi reintegrarea în unităţi CDI a cercetătorilor români din<br />
diaspora; promovarea în cariera ştiinţifică şi întărirea colaborării cu cercetătorii<br />
români aflaţi în străinatate;<br />
- dezvoltarea bazei materiale pentru cercetare în instituţiile cu profil CD;<br />
- dezvoltarea serviciilor ştiiţifice şi tehnologice specializate pentru domenii de înaltă<br />
tehnologie;<br />
- îmbunătăţirea accesului la resursele interne şi internaţionale de informare ştiinţifică<br />
şi tehnică;<br />
- dezvoltarea infrastructurilor de cercetare de mari dimensiuni;<br />
- concentrarea şi orientarea, cu prioritate, a potenţialului de cercetare către domeniile<br />
care susţin dezvoltarea competitivă şi durabilă a economiei (creşterea<br />
productivităţii ştiinţifice şi tehnice şi a nivelului calitativ al rezultatelor cercetării);<br />
- 14 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- dezvoltarea capacităţii naţionale de cercetare în domenii specifice ştiinţelor de<br />
frontieră;<br />
- dezvoltarea sistemului de evaluare unitară a unităţilor şi instituţiilor care desfaşoară<br />
activităţi CD;<br />
- îmbunătaţirea managementului în instituţiile cu profil de CD;<br />
- stimularea activităţilor CDI realizate de agenţii economici;<br />
- stimularea climatului inovativ în economie (susţinerea dezvoltării infrastructurii de<br />
CD şi a potenţialului tehnologic şi de inovare al agenţilor economici;<br />
- dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor specializate pentru transfer tehnologic şi<br />
inovare;<br />
- dezvoltarea activităţilor de difuzare, transfer şi valorificare a rezultatelor CD şi a<br />
cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în economie prin:<br />
organizarea de către ANCS a Saloanelor Cercetării şi Inventicii la nivel<br />
naţional şi regional, a Topului Excelenţei în Cercetare şi a Caravanei<br />
Inovării.<br />
organizarea participării cercetătorilor şi inventatorilor români la Saloanele<br />
Internaţionale de Inventică: Geneva, Bruxelles, Moscova, Budapesta,<br />
Orientul Mijlociu, etc.<br />
- îmbunătăţirea participării româneşti la Programele, Activităţile şi Organismele CDI<br />
din spaţiul european (Programele cadru CD ale UE, cum ar fi PC 6 si PC 7, etc.)<br />
- susţinerea Programelor de cooperare trans-naţionale (cooperari bilaterale, regionale<br />
şi în reţeaua COST);<br />
- sprijinirea participării Cercetării Româneşti la iniţiative şi organisme CDI în<br />
domeniul S/T, specifice tehnologiilor de vârf (CERN, EUROPEAN SPACE<br />
AGENCY).<br />
Participarea românească la programele, activităţile şi organismele CDI din spaţiul european<br />
au avut şi au un rol pozitiv în parcurgerea perioadei de criză, deoarece au contribuit şi<br />
contribuie la atenuarea efectelor diminuării bugetare, suferite de programele de CDI. În plus,<br />
ele au avut un impact pozitiv asupra procesului de inovare şi transfer tehnologic la nivelul<br />
sistemului CDI care vor fi menţionate în analiza noastră.<br />
- 15 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
2.2 Infrastructura de CDI din România<br />
În sistemul naţional de cercetare-dezvoltare sunt cuprinse următoarele categorii de unităţi 3 :<br />
Unităţi şi instituţii de drept public<br />
a) Institute naţionale de cercetare-dezvoltare;<br />
b) Instituţii de învăţământ superior de stat acreditate sau structuri de cercetare-dezvoltare<br />
ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei universitare;<br />
c) Institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare din subordinea Academiei<br />
Române sau a academiilor ramură;<br />
d) Alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca instituţii<br />
publice ori de drept public;<br />
e) Centre internaţionale de cercetare-dezvoltare înfiinţate în baza unor acorduri<br />
internaţionale ;<br />
f) Institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăţilor naţionale,<br />
companiilor naţionale şi regiilor autonome;<br />
g) Alte instituţii publice sau de drept public care au ca obiect de activitate şi cercetareadezvoltarea<br />
ori structuri ale acestora legal constituite.<br />
Unităţi şi instituţii de drept privat<br />
a) Instituţii de învăţămant superior particulare acreditate sau structuri de cercetaredezvoltare<br />
ale acestora, fără personalitate juridică, constituite conform Cartei<br />
universitare;<br />
b) Institute sau centre de cercetare-dezvoltare fără scop patrimonial, recunoscute de<br />
utilitate publică;<br />
c) Alte institute, centre sau staţiuni de cercetare-dezvoltare organizate ca persoane<br />
juridice de drept privat, fără scop patrimonial;<br />
d) Alte organizaţii neguvernamentale, fără scop patrimonial, care au ca obiect de<br />
activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau structuri ale acestora legal constituite;<br />
e) Societăţi comerciale care au ca principal obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea;<br />
3 OUG nr6/26.01.2011.<br />
- 16 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
f) Societăţi comerciale care au în obiectul de activitate şi cercetarea-dezvoltarea sau<br />
structuri ale acestora legal constituite.<br />
Infrastructura CDI 4 la nivelul anului 2009 era formată din:<br />
1300-unităţi care desfăşoară activităţi CD:<br />
a) 264 – instituţii şi universităţi de drept public din care: 168 unităţi CD de interes<br />
naţional; 46 institute naţionale CD; 56 universităţi publice acreditate; 66 institute,<br />
centre de cercetare ale Academiei Române (52 institute şi 14 centre de cercetare);<br />
96 institute, centre sau staţiuni de CE organizate ca instituţii publice.<br />
b) cca. 1000 în sectorul privat, cu precădere agenţi economici care au derulat<br />
proiecte în cadrul programului PN II .<br />
Reţeaua de unităţi specializate pentru transfer tehnologic şi inovare - 50 entităţi<br />
specifice din care 39 acreditate şi 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice.<br />
În aceste unităţi îşi desfăşurau activitatea la nivelul anului 2009, 30645 de cercetători 5 ,<br />
din care 8375 cercetători atestaţi, 1004 dintre ei aveau vârsta până în 25 ani, iar 13707<br />
erau femei.<br />
Distribuţia numărului de Institute Naţionale de Cercetare-Dezvoltare aflate în<br />
coordonarea ministerelor la nivelul anului 2009 era următoarea:<br />
- Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) - 19;<br />
- Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA) – 9;<br />
- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – 3;<br />
- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) – 2;<br />
- Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) – 2;<br />
- Ministerul Sănătăţii (MS) – 2;<br />
- Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) – 3;<br />
- Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) – 6;<br />
4 Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr 1,4/2009.<br />
5 Conform Anuarului Statistic 2010<br />
- 17 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
3. Monitorizare, evaluare şi indicatori 6<br />
Prin monitorizare şi evaluare se urmăreşte eficienţa şi modul de derulare a activităţilor<br />
asumate în cadrul proiectelor de CDI. În acest mod, în baza unor indicatori, pot fi urmărite<br />
rezultatele/avantajele obţinute de/prin aceste proiecte. Din rezultate trebuie să reiasă spre ce<br />
fel de obiective/măsuri au fost orientate proiectele de cercetare şi pe baza căror indicatori au<br />
putut fi evaluate performanţele, rezultatele şi impactul acestora.<br />
Monitorizarea urmăreşte:<br />
- modul de aplicare şi adoptare a măsurilor pe care le angajează un<br />
Program/Proiect;<br />
- eficienţa măsurilor adoptate de Program/Proiect prin:<br />
• realizarea comparaţiei între rezultatele obţinute şi cele prevăzute;<br />
• analiza stadiului de realizare al obiectivelor;<br />
• analiza eficacităţii utilizării fondurilor;<br />
• verificarea realizării indicatorilor de performanţă;<br />
• aprecierea justeţei deciziilor privind eficienţa măsurilor adoptate în baza<br />
informaţiilor obţinute după implementarea Programului/Proiectului;<br />
Toate acestea se realizează prin instrumente de monitorizare care au ca referinţă:<br />
- contractul de finanţare;<br />
- instrumente de planificare şi de programare (Planul de Realizare, Planul<br />
Anual, Eşalonarea Plăţilor);<br />
- instrumente de raportare (programe de lucru, rapoarte de activitate<br />
intermediare şi finale, rapoarte de evaluare).<br />
Evaluarea constă în aprecierea impactului Programului/Proiectului asupra mediului intern şi<br />
extern – prin analiza rezultatelor obţinute în timpul şi după implementarea proiectului – cu<br />
indicarea acţiunilor corective şi obligativitatea adoptării acestora.<br />
Activităţile şi Rezultatele sunt determinante în cadrul Programelor/Proiectelor,<br />
deoarece:<br />
6 Seminarii de prezentare a procesului de monitorizare/evaluare, indicatori si precursori de rezultat, susţinute<br />
de CNMP la Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Iaşi în perioada 2008-2010,<br />
- 18 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- caracterul aplicativ al Programului/Proiectului este un adevarat caiet de<br />
sarcini<br />
- aplicarea rezultatelor Programului/proiectului obţinut aşa cum le prezintă<br />
monitorizarea şi evaluarea ajută la:<br />
- asigurarea gradului de implementare şi îndeplinirea obiectivelor<br />
programului/proiectului;<br />
- asigurarea că implementarea respectă indicatorii stabiliţi prin<br />
Pachetul de Informaţii<br />
- luarea unor măsuri în vederea proiectării dezvoltării durabile<br />
- evaluarea impactului economic al măsurilor adoptate şi a<br />
fondurilor utilizate;<br />
- evaluări de risc privind mediul;<br />
- obţinerea de informaţii privind restructurarea sistemului,<br />
schimbarea şi evaluarea tehnologiilor, sau evaluări privind posibile<br />
utilizări de resurse regenerative;<br />
- luarea unor decizii la toate nivelurile şi pe parcursul tuturor<br />
perioadelor Proiectului/Programului, numai în cazul semnalării;<br />
- asigurarea credibilităţii /corectitudinii /acurateţei datelor la toate<br />
nivelurile de management (central, regional, local);<br />
- asigurarea compatibilităţii cu legislaţia în vigoare în cadrul<br />
României şi a UE.<br />
Monitorizarea/evaluarea poate fi diferenţiată în funcţie de durată, conţinut şi formă.<br />
Monitorizarea şi evaluarea proiectelor de cercetare presupun pentru perioada ex-ante, în curs<br />
de desfăşurare şi ex-post, criterii foarte riguros concepute, proceduri bine definite şi<br />
respectate, termene şi formulare larg diseminate. Aceste criterii, de regulă, urmăresc, în mod<br />
firesc, obiectivele şi indicatorii de rezultat. De aceea, aceste criterii trebuie să aibă un<br />
anumit caracter de generalitate care să acopere domeniile/direcţiile de cercetare abordate în<br />
cadrul proiectelor ale oricărui program de CDI.<br />
În analiza efectuată ne referim la raportarea indicatorilor de rezultat pentru<br />
programele/proiectele de CDI din PN II şi cele complementare acestora, utilizând datele din<br />
rapoartele finale pe care agenţiile coordonatoare ale acestor programe/proiecte le-au înaintat<br />
la ANCS. De asemenea, am ţinut cont şi de soluţiile care au fost oferite la problemele<br />
- 19 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
identificate în cadrul domeniilor/direcţiilor de CDI cu impact asupra inovării, transferului<br />
tehnologic şi oportunităţilor de valorificare a rezultatelor.<br />
Programele din PN II şi unele programe complementare cu acestea, au în vedere oferirea de<br />
soluţii la problemele identificate în cadrul domeniilor /direcţiilor de CDI cu impact asupra<br />
inovării, transferului tehnologic şi valorificării rezultatelor.<br />
Cum obiectivele şi rezultatele programelor se măsoară prin indicatori, în continuare vom face<br />
câteva referiri la aceştia. Indicatorii furnizează informaţiile necesare pentru evaluarea/analiza<br />
unui program/proiect, pentru parametrii care însoţesc şi caracterizează evaluarea unui proiect<br />
ex-ante, pe parcursul şi ex-post a îndeplinirii eficiente a obiectivelor planificate; indicatorul<br />
stabilit în aceeaşi formă şi conţinut trebuie regăsit pe parcursul întregii derulări a proiectului.<br />
Este necesar să existe un sistem de indicatori pentru pregătirea şi evaluarea<br />
Programului/Proiectului, care trebuie să fie armonizat cu obiectivele, rezultatele şi impactul<br />
propuse a fi îndeplinite prin implementarea Programului/Proiectului. Principalele tipuri de<br />
indicatori specifici Programului PN II care reflectă rezultatele directe de investiţii în sistemul<br />
CDI sunt prezentate in HG 475/2007, şi anume:<br />
1. Indicatori de evaluare şi impact pentru sistemul de CDI, numărul lor fiind în<br />
general redus, oferind o imagine sintetică a rezultatelor şi sustenabilităţii sistemului CDI.<br />
Indicatorii de evaluare a sistemului CDI sunt grupaţi în trei categorii principale:<br />
a) Indicatori de evaluare a eficacităţii sistemului CD, prin impactul acestuia în<br />
mediul ştiinţific (recunoaştere, vizibilitate) şi economic (inovare, export de<br />
produse high-tech, etc.). Impactul acestora este definit ca efectul transmiterii şi<br />
utilizării cunoaşterii şi are 2 componente:<br />
- Componenta ştiinţifică, ce se măsoară prin numărul de citări sau premii<br />
obţinute;<br />
- Componenta socială, în general greu de măsurat deoarece se referă la<br />
creşterea economică sau la indicarea nivelului cultural, şi se măsoară, pe<br />
plan internaţional, prin:<br />
- numărul de brevete comercializate;<br />
- nivelul comercializării cercetării;<br />
- numărul de spin-off realizate;<br />
- numărul de centre de inovare, de transfer, de informare<br />
tehnologică, de parcuri ştiinţifice, etc.<br />
- 20 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
b) Indicatori de evaluare a eficienţei sistemului CD, prin rezultate specifice obţinute<br />
(brevete, publicaţii, etc.)<br />
c) Indicatori de evaluare a capacităţii sistemului CD (personal, infrastructură<br />
materială, mobilităţi). Aceste mărimi constituie indicatori de rezultat pentru<br />
programele destinate infrastructurilor de cercetare a planului de investiţii al<br />
autorităţilor responsabile.<br />
2. Indicatori de rezultat pe programe/proiecte, care masoară realizarea obiectivelor<br />
generale şi cele specifice domeniilor de cercetare abordate.<br />
În baza acestor indicatori se poate aprecia pentru Programele din cadrul PN II şi a<br />
celor complementare cu acestea, producţia de rezultate, precum şi nivelul de productivitate al<br />
sistemului CDI atins de acestea pentru principalele categorii de rezultate (spre ex.: raportul<br />
dintre numărul de rezultate dintr-o anumită categorie şi numărul de cercetători implicaţi în<br />
program) precum şi costul mediu per rezultat, corespunzător rezultatelor din fiecare categorie<br />
(sistem/ proces/metodă/ mecanism/produs/tehnologie/articol/comunicare ştiinţifică, publicaţie<br />
de specialitate).<br />
Două concluzii importante se desprind în final:<br />
‣ Planul Naţional II prevede un proces de monitorizare şi evaluare definit ca<br />
procesul prin care se urmăreşte gradul de atingere a obiectivelor strategice, prin contribuţia<br />
programelor componente la:<br />
• realizarea performanţelor sistemului CDI,<br />
• stabilirea priorităţilor socio-economice ale României,<br />
• alinierea la tendinţele cercetării ştiinţifice pe plan mondial.<br />
‣ Monitorizarea şi evaluarea PN II se realizează pe baza a două grupe de indicatori:<br />
• indicatori de evaluare şi de impact asupra vizibilităţii şi sustenabilităţii<br />
domeniului CDI,<br />
• indicatori de rezultat pe programe cu rol în cuantificarea rezultatelor<br />
investiţiei în sistemul CDI, şi cu impact asupra performanţei acestuia.<br />
- 21 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Raportarea rezultatelor obţinute în cadrul programelor PN II şi a<br />
Programelor complementare acestora<br />
Derularea activităţilor de conducere ale programelor se face pe baza instrumentelor de<br />
planificare programe şi raportare a activităţilor prevăzute in HG 475/2007 şi în Pachetele de<br />
Informaţii ale acestor programe:<br />
Instrumentele de lucru ale programelor sunt:<br />
- planul strategic;<br />
- planul anual;<br />
- programele de lucru;<br />
- rapoartele intermediare şi finale.<br />
Raportarea rezultatelor la nivelul PN II s-a facut în baza indicatorilor din HG 475/2007.<br />
Analiza noastră a luat în considerare o serie de factori de impact asupra cuantificării<br />
indicatorilor de rezultat, cum ar fi:<br />
a) tipul de programe CDI;<br />
b) tipul de cercetare care generează rezultate;<br />
c) aspecte legate de produs, tehnologie, serviciu şi condiţiile practice de introducere în<br />
fabricaţie;<br />
d) precursorii de rezultat;<br />
e) inovarea şi transferul tehnologic (transferul rezultatelor în economie);<br />
f) managementul, performanţa şi calitatea produselor.<br />
a) Tipul de programe CDI<br />
Programele de cercetare-dezvoltare, indiferent la ce nivel se desfăşoară, sunt definite<br />
de:<br />
Originalitatea şi calitatea cercetărilor;<br />
Performanţa în raport cu obiectivele şi scopurile propuse;<br />
Rezultatele directe şi impactul socio-economic;<br />
Indicatorii cuantificabili, comuni şi specifici.<br />
Programele de cercetare fundamentală (academii, universităţi, cu precădere furnizează<br />
rezultate care sunt orientate spre dezvoltarea cunoaşterii şi depăşirea frontierei cunoaşterii).<br />
- 22 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Contribuţia cunoaşterii şi transpunerea ei în aplicaţii practice, are efecte socio-economice şi<br />
joacă un rol important în atingerea obiectivelor, respectiv rezultatelor.<br />
Programele de cercetare aplicativă implică transpunerea practicilor guvernamentale, a<br />
priorităţilor şi nevoilor unei pături foarte largi de clienţi şi beneficiari ai acestor cercetări. Ele<br />
furnizează rezultate cu impact socio-economic de tipul:<br />
- produse, tehnologii, servicii inovative;<br />
- brevete;<br />
- publicaţii.<br />
Pentru compararea acestor programe sau a rezultatelor furnizate de acestea se pot utiliza:<br />
- analize comparative;<br />
- utilizarea celor mai bune practici care contribuie la realizarea obiectivelor generale şi<br />
specifice; produse şi tehnologii noi sau îmbunătăţite;<br />
- analize de impact şi de cost-beneficiu, venit-cost, pentru măsurarea efectelor generate<br />
de programele de cercetare-dezvoltare în economie şi societate.<br />
b) Tipul de cercetare care generează rezultate<br />
Cercetarea ştiinţifică descoperă şi facilitează acumularea de noi cunoştinţe (domeniu<br />
reprezentat de ştiinţă), iar aplicarea acestora aparţine domeniului tehnologic specific.<br />
Dezvoltarea reprezintă acea parte a cercetării referitoare la aplicarea în practică a<br />
cunoştinţelor prin materializarea lor în produse, tehnologii şi servicii.<br />
Ţinând cont de aceste definiţii, etapele cercetării până la dezvoltarea de produs,<br />
tehnologie, serviciu sunt:<br />
a) Cercetare ştiinţifică pură: descoperă noi domenii de investigaţie fără un scop<br />
precis; are un caracter individual şi se materializează în descoperiri ştiinţifice;<br />
b) Cercetare fundamentală: descoperă noi legi; explorează noi domenii; dobândeşte<br />
noi cunostinţe; formulează ipoteze şi teorii, toate acestea pentru satisfacerea<br />
cerinţelor societăţii; se desfăşoară în echipe de cercetare sub formă de investigaţii<br />
teoretice, dar şi experimentări practice, toate acestea încheindu-se cu un raport<br />
ştiinţific;<br />
c) Cercetare aplicativă/industrială: realizează aplicaţii practice în baza rezultatelor<br />
cercetării fundamentale, în acest mod obţinându-se:<br />
o noi cunoştinţe necesare dezvoltării produselor, serviciilor, tehnologiilor<br />
existente;<br />
- 23 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
o îmbunătăţirea produselor, serviciilor, tehnologiilor existente.<br />
Practic, cercetarea aplicativă reprezintă o creaţie tehnică ce se încheie cu elaborarea<br />
unor studii şi caiete de sarcini iniţiale.<br />
d) Dezvoltare experimentală:<br />
o elaborează soluţii tehnice concrete pentru realizarea prototipurilor;<br />
o valorifică invenţii şi inovaţii.<br />
e) Dezvoltare tehnologică/inovare reprezintă acea parte a cercetării referitoare la<br />
aplicarea în practică a cunoştinţelor prin materializarea lor în produse, tehnologii<br />
şi servicii (cercetarea competitivă).<br />
O parte din rezultatele cercetării fundamentale se constituie în date de intrare pentru cercetări<br />
aplicative sau chiar devin obiectul acestor cercetări. Dezvoltările experimentale şi<br />
tehnologice pot proveni din cercetări aplicative, iar rezultatele dezvoltării experimentale şi<br />
tehnologice se folosesc în pregătirea şi dezvoltarea producţiei.<br />
Privită prin prisma celor de mai sus, cercetarea-dezvoltarea presupune un risc, din pricina<br />
faptului că nu toată cercetarea fundamentală se transformă în cercetare aplicativă şi nu toată<br />
cercetarea aplicativă se transformă în dezvoltare experimentală care se finalizează cu un<br />
transfer tehnologic. De aceea, succesele trebuie să acopere eşecurile.<br />
Dezvoltarea tehnologică are două componente:<br />
1. Dezvoltare experimentală (cercetare precompetitivă) care se referă la:<br />
o realizarea unor scheme şi documentaţii de noi produse,<br />
o realizarea şi experimentarea de modele (de laborator, experimentale şi<br />
funcţionale) şi instalaţii pilot - Modelul se referă la o realizare preliminară<br />
simplificată a unui sistem (instalaţie, produs) care permite evaluarea<br />
concepţiei, a posibilităţii de realizare şi utilizare astfel încât, în final, uşurează<br />
înţelegerea cerinţelor clienţilor.<br />
o proiectarea, realizarea şi experimentarea prototipurilor - Prototipul este un<br />
produs tehnic identic cu cel ce va fi obţinut în producţia de serie şi pe care se<br />
pot constata caracteristicile produsului. Prototipul permite certificarea şi<br />
breveterea produsului.<br />
2. Dezvoltare tehnologică/inovare (cercetare competitivă) care se referă la transferul<br />
rezultatelor cercetării precompetitive în produse, servicii şi tehnologii ce se vor<br />
- 24 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
vinde pe piaţă. Acestea sunt concretizate în caietul de sarcini definitiv sau în tema<br />
de proiect.<br />
c) Aspecte legate de produs, tehnologie, serviciu şi condiţiile practice de<br />
introducere în fabricaţie<br />
Conceptul de produs înseamnă un bun material sau un serviciu. Produsele care sunt bunuri<br />
materiale se împart în bunuri de consum şi bunuri industriale.<br />
Produsul este acel ansamblu de elemente care generează ceea ce numim cererea pieţei. El<br />
cuprinde:<br />
- elemente încorporate, adică caracteristici (utilitatea lui), inclusiv cele comerciale<br />
(renume, accesibilitate, capacitate de răspuns, flexibilitate şi documentaţie aferentă);<br />
- elemente adiacente: nume, marcă, suport, imagine;<br />
- elemente informaţionale necesare cunoaşterii lui (marketing).<br />
Crearea de noi produse se realizează prin:<br />
- asimilare produse noi (decizii prin care se asigură condiţii de realizare a unor produse<br />
care nu există anterior),<br />
- modernizarea produselor aflate în fabricaţie (prin care se modifică proiectele în<br />
vederea înlăturării uzurii morale).<br />
Produsul nou presupune o concepeţie nouă despre elementele constructive, funcţionale,<br />
estetice şi sociale. Produsul modernizat înseamnă adaptarea la necesităţi, aducerea la zi a<br />
produsului cu progresul tehnic. Progresul tehnic reprezintă un lanţ format din:<br />
- descoperire;<br />
- teorie;<br />
- brevetare;<br />
- profit şi care înseamnă introducerea tehnicii noi de perfecţionare a tehnologiilor de<br />
fabricaţie, de înnoire permanentă a produselor, de organizare ştiinţifica a productiei.<br />
Realizarea produsului include:<br />
- studiul de marketing (identificarea nevoilor);<br />
- planificarea produsului (variante de produs, studiu de fezabilitate, studiu de piaţă),;<br />
- proiectarea constructivă (analiza funcţiilor, a valorii, a fiabilităţii, a mentenabilităţii, a<br />
siguranţei şi a performanţelor/productivităţii);<br />
- 25 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- proiectarea tehnologică (a procesului de fabricaţie).<br />
Introducerea produsului în fabricaţie cuprinde documentaţia de referinţă după cum urmează:<br />
- tema de proiectare;<br />
- caietul de sarcini;<br />
- documentaţia de execuţie a proiectului;<br />
- model experimental;<br />
- model funcţional;<br />
- prototip.<br />
Prototipul se validează de către entitatea de CD în baza următoarelor:<br />
- caietul de sarcini (drept referenţial);<br />
- rapoartele de încercări;<br />
- cartea tehnică (manualul de utilizare).<br />
Validarea este realizată de o comisie care elaborează în final un proces verbal de validare<br />
după care are loc atestarea/certificarea produsului, de către organisme de certificare de<br />
terţă parte.<br />
Produsul se introduce în fabricaţie printr-un proces de transfer tehnologic.<br />
Introducerea pe piaţă este determinată de:<br />
Analiza şi studierea pertinentă a pieţei;<br />
Realizarea produsului cu performanţe satisfacătoare pieţei;<br />
Politica de marketing corectă (poziţionarea corespunzătoare).<br />
Produsele au la bază o tehnologie. Tehnologia reprezintă un ansamblu de metode care<br />
utilizează cunoştinţe ştiinţifice necesare realizării de produse, servicii, bunuri, procese cu<br />
valoare economică. Tehnologia se consideră pusă la punct dacă este însoţită de:<br />
- Specificaţie tehnică (fişă tehnologică), care cuprinde:<br />
Descrierea tehnologiei, care este formată din procese;<br />
Caracterizarea tehnologiei prin efectele ei finale (ce trebuie să facă);<br />
Caracterizarea fiecărui proces în parte: desfăşurarea procesului, materiale,<br />
parametrii procesului.<br />
- Utilaje, instalaţii şi echipamente de procesare a tehnologiei. Acestea pot exista în<br />
cadrul entităţii sau, dacă nu, pot fi realizate prin proiect (documentaţie de execuţie<br />
pentru utilaj, instalaţie etc.)<br />
- 26 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- Nivelul de performanţă al tehnologiei determinat prin parametrii finali între valori<br />
minime şi maxime<br />
- Validarea tehnologiei o realizează autorul noii tehnologii în colaborare cu entitatea<br />
care o asimilează şi diferite organisme de interes.<br />
d) Precursorii de rezultat<br />
Pentru realizarea produselor, tehnologiilor, serviciilor, sistemelor, putem identifica<br />
următorii precursori de rezultat:<br />
Verificare ipoteze / teorii / soluţii / modele conceptuale / documentaţii<br />
(cercetare fundamentală);<br />
Soluţii noi/model experimental/model funcţional/tehnologie de laborator/<br />
variante şi simulări modele experimentale şi funcţionale (cercetare<br />
industrială);<br />
Proiectare şi elaborare documentaţie de referenţial (specificaţie tehnică<br />
etc) pentru produs/tehnologie/metodă/sistem/serviciu, proiectare<br />
prototip/instalaţie pilot/tehnologie/metodă/sistem/serviciu (dezvoltare<br />
experimentală);<br />
Elaborare documentaţie pregătire de fabricaţie, realizare producţie<br />
experimentală/punere în funcţiune, organizare şi/sau modernizare prin<br />
implementare de metode noi, dezvoltare standarde, modele, metodologii<br />
sau concepte de afaceri;<br />
Servicii de asistenţă şi consultanţă pentru servicii de inovare;<br />
Elaborare studii de fezabilitate tehnică;<br />
Protejare drepturi de proprietate intelectuală.<br />
e) Inovarea şi transferul tehnologic (transferul rezultatelor în economie)<br />
Procesele responsabile pentru crearea şi transferarea pe piaţă a produselor şi<br />
tehnologiilor sunt: inovarea, invenţia şi inovaţia.<br />
- inovarea înseamnă generare, asimilare şi utilizare de noutăţi ştiinţifice pentru<br />
aplicarea în economie, care presupun tehnică şi management necesare transferării în<br />
practică a ideilor necesare realizării de produse (bunuri, servicii, procese, sisteme) şi<br />
interacţiuni sociale noi. Ca proces global, inovarea este rezultatul unor interacţiuni<br />
complexe într-un proces/mediu local, naţional, regional, ce conţine entităţi de<br />
- 27 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
cercetare, publice sau private, IMM-uri, ONG-uri, finanţatori, beneficiari şi reţele care<br />
intermediază contactul acestora. În cadrul acestui proces complex se desfăşoară<br />
activităţi cu intrări şi ieşiri în urma cărora sunt generate, asimilate şi exploatate<br />
elementele de noutate în spectrul socio-economic. Toate acestea presupun:<br />
unicitate;<br />
cercetare, finanţare şi realizare;<br />
acceptare şi cerere din parte clienţilor;<br />
obţinere de profit cât mai rapid;<br />
diseminare.<br />
Acţiunea de a inova conduce la înnoire prin invenţie si inovaţie, ambele reprezentând<br />
finalitatea procesului de inovare.<br />
- invenţia reprezintă o idee creată prin ştiinţă şi tehnologie, care conduce la noutate pe<br />
plan internaţional şi este protejată prin brevet de invenţie. Ea poate avea caracter<br />
tehnico-aplicativ, poate sau nu fi realizată şi reprodusă şi nu poate deveni inovaţie<br />
dacă nu este procesată prin activităţi de producţie şi marketing şi apoi comercializată<br />
pe piaţă.<br />
- inovaţia înseamnă obţinerea unui produs nou pentru piaţă sau îmbunătăţirea unui<br />
produs deja existent (prin adoptarea într-un produs a unui element deja cunoscut, dar<br />
care reprezintă noutate pentru produsul respectiv pe plan naţional). Ea se referă şi la<br />
servicii noi, proiecte noi, metode de marketing şi de producţie noi.<br />
Luând în considerare cele trei definiţii putem să considerăm inovarea ca fiind<br />
creativitatea tehnologică si comercială, transferul ideii noi sau a unui concept nou până la<br />
stadiul final de produs, proces sau serviciu acceptate de piaţă, precum şi dezvoltarea de<br />
produse existente, optimizarea producţiei, adoptarea tehnologiilor avansate din cercetarea<br />
fundamentală şi aplicativă. În acest mod, inovarea este specifică managerilor întreprinzători,<br />
aceştia urmărind schimbarea pentru dezvoltarea afacerii prin produse sau servicii<br />
inovative. Drept urmare, companiile/întreprinderile pot să-şi dezvolte afacerile prin aplicarea<br />
celor mai noi soluţii tehnice care se regăsesc în literatura de brevete, transformându-se astfel<br />
în companii/întreprinderi inovative, adaptate cerinţelor pieţei mereu în schimbare. La<br />
competitivitatea economică a acestor companii /întreprinderi contribuie şi un subproces al<br />
inovării care este transferul tehnologic. Produsele noi, invenţiile, parteneriatele şi protecţia<br />
industrială, constituie componente ale unui transfer de tehnologie.<br />
- 28 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
În concordanţă cu cele menţionate rezultă că transferul tehnologic reprezintă<br />
introducerea în exploatare a unei noi tehnologii în entităţi economice caracterizate prin<br />
acelaşi tip de producţie industrială. Obiectul transferului tehnologic poate fi concretizat în:<br />
brevete de invenţie, desene şi modele tehnice, formule secrete de fabricaţie, însoţite de<br />
asistenţă tehnică nebrevetată, cunoscută sub denumirea de know-how, engineering,<br />
francising, hardware şi software. Deci, transferul tehnologic face parte din lanţul activităţilor<br />
CDI şi se realizează între parteneri care deţin tehnologii de interes reciproc, prin contracte,<br />
într-un cadru juridic de principii şi norme care aparţin, în special, dreptului de proprietate<br />
industrială. În general, contractele de transfer tehnologic conţin linii de fabricaţie, utilaje,<br />
maşini, licenţe de brevete, know-how, proiectare, consultanţă, precum şi alte servicii sub<br />
diverse forme.<br />
Efectele transferului de tehnologie se regăsesc atât la beneficiar cât şi la unitatea de cercetare<br />
producătoare. La beneficiar, cu precădere, vom regăsi produse noi sau modernizate care<br />
conduc la:<br />
- noi angajări;<br />
- reducerea ciclului de producţie;<br />
- creşterea taxelor şi impozitelor la stat;<br />
- reducerea consumului de materiale, energie, gaz etc.<br />
La unităţile de cercetare producătoare de rezultate ale cercetării transferabile, efectele<br />
transferului vor fi:<br />
- apariţia unor noi domenii de competenţă;<br />
- creşterea dotărilor;<br />
- creşterea brevetelor;<br />
- notorietate în domeniu;<br />
- noi identificări de cereri şi caracteristici dorite pentru produse;<br />
- noi soluţii de modernizare a unor produse;<br />
- studii de realizare de noi produse;<br />
- îmbunătăţirea managementului de proiect etc.<br />
Operaţionalizarea transferului tehnologic are un suport legal bazat pe acorduri de cooperare<br />
industrială de tipul:<br />
- licenţiere de brevet sau know-how;<br />
- franciză industrială;<br />
- 29 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- cooperarea tehnică des utilizată în cazul programelor de CD, furnizare de produse şi<br />
servicii inovative;<br />
- asistenţă tehnică;<br />
- subcontractarea;<br />
- crearea de activităţi comune.<br />
Tot acest ansamblu de probleme ale inovării şi transferului tehnologic ne arată că rezultatele<br />
cercetării nu sunt, în general, transferabile de către autorităţile de stat pentru că necesită o<br />
dezvoltare complementară care trebuie să atragă interesul companiilor, întreprinderilor etc.<br />
Etapele transferului tehnologic cuprind:<br />
un raport privind rezultatele transferabile (proprietatea intelectuală şi<br />
potenţialul economic);<br />
o analiză a problemelor a stării de fapt şi a problemelor identificate în vederea<br />
dezvoltării lor pentru a produce un eventual transfer (studiu de oportunitate<br />
referitor la nevoile la care poate răspunde tehnologia, fiabilitatea şi<br />
reproductibilitatea, drepturile de proprietate intelectuală).<br />
La acestea se mai adaugă diferitele metode de transfer, plus barierele specifice acestor<br />
transferuri în România, cum ar fi legea naţională care nu favorizează retehnologizarea<br />
întreprinderilor româneşti, fapt pentru care şi interesul scăzut al agenţilor economici pentru<br />
transferarea rezultatelor cercetarii în economie. De asemenea, trebuie menţionat şi rolul<br />
liniilor de producţie, al proceselor de intrare şi ieşire, al marketingului si al capacităţii<br />
organizaţionale a agenţilor economici interesaţi în transferul tehnologic. Toate acestea,<br />
presupun noi metode organizaţionale în practica de afaceri, de organizare a muncii, a<br />
relaţiilor externe, toate asociate şi cu alte domenii socio-economice participante la procesul<br />
de transfer tehnologic.<br />
f) Managementul, performanţa şi calitatea produselor<br />
Succesul unui program CD poate fi obţinut prin îmbinarea aplicării metodelor, principiilor şi<br />
regulilor stabilite prin referenţial cu un management prin obiective care urmăreşte:<br />
- Inovarea şi transferul tehnologic<br />
- Modele conceptuale / modele experimentale / modele funcţionale;<br />
- Producţia;<br />
- Serviciile, aprovizionarea, calitatea resurselor umane şi financiare.<br />
- 30 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Performanţa programelor/proiectelor se măsoară pe trei dimensiuni:<br />
a) costuri pentru produse şi servicii. Se fac măsuratori cantitative care determină<br />
suma necesară producerii unei unităţi de produse şi servicii. Tot cu date cantitative<br />
se determină valoarea adevarată a costului (costul total al programelor, eficienţa<br />
acestora, rata de reîntoarcere a investiţiei făcută în cercetare, costul pe produs<br />
realizat);<br />
b) diseminări – cuprinde informaţii calitative şi cantitative despre utilitatea,<br />
accesibilitatea şi distribuirea produselor şi serviciilor realizate în cadrul<br />
programelor / proiectelor;<br />
c) îndeplinirea obiectivelor şi aşteptărilor, atât din partea realizatorilor cât şi a<br />
beneficiarilor. Acest lucru se realizează prin date cantitative (indicatori), inclusiv<br />
date statistice şi date calitative. Calitatea produsului este un criteriu al analizei<br />
programelor / proiectelor. Calitatea este evidenţiată prin:<br />
Relevanţă – programul identifică şi prioritizează conformitatea cu<br />
obiectivele declarate şi cu nevoile utilizatorilor şi impactul propus;<br />
Acurateţea – măsura cantitativă sau calitativă a gradului de corectitudine,<br />
validitate şi siguranţa rezultatelor în raport cu termenii de referinţă;<br />
Încadrarea în termene – respectarea termenelor fixate. De multe ori se<br />
foloseşte compararea unui număr de produse care au caracteristici<br />
tipologice identice şi care se găsesc pe piaţă, sau compararea faţă de un<br />
produs existent prin metoda nivelului tehnic.<br />
În cadrul analizei noastre vom face referire la rezultatele cuantificate prin indicatorii de<br />
rezultat, cantitativi specifici, furnizaţi de programele de CDI şi de cele complementare<br />
acestora.<br />
- 31 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
5. Raportarea indicatorilor în domeniul CDI<br />
Programele PN II au fost astfel construite încât să respecte drumul de la Idee la Produs.<br />
Acest drum este însă presărat de o serie de factori care diferenţiază tipul de indicatori în<br />
indicatori de rezultat (comuni şi specifici), de performanţă, de capacitate, de evaluare şi<br />
impact. În general, aceşti indicatori au fost armonizaţi cu obiectivele, rezultatele şi impactul<br />
programelor.<br />
Indicatorii de rezultat asupra cărora se focusează analiza noastră, măsoară realizarea<br />
obiectivelor generale şi specifice domeniilor de cercetare, aşa cum sunt cele prezentate în HG<br />
475/2007 şi în Pachetele de informaţii specifice fiecărui program.<br />
În baza acestor indicatori se pot face aprecieri asupra fiecărui program în parte în ce priveşte<br />
performanţele obţinute, vizibilitatea şi sustenabilitatea, capacitatea, eficienţa şi eficacitatea<br />
programului respectiv. Toate acestea, măsoară în final gradul de îndeplinire a obiectivelor<br />
propuse şi impactul produs de investiţia în cercetare în cadrul societăţii (mediul economic şi<br />
social) prin inovarea generată de aceste programe.<br />
În plus, gradul de inovare, transferul tehnologic şi valorificarea rezultatelor furnizate de<br />
aceste programe conduc la informaţii extrem de utile în restructurarea sistemului CDI, în<br />
evaluarea tehnologiilor, în aprecierea fondurilor alocate, în evaluările de risc privind mediul<br />
ambiental şi în credibilitatea, corectitudinea şi acurateţea datelor la toate nivelurile de<br />
management.<br />
5.1 Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane)<br />
Programele de cercetare fundamentală (Idei şi Resurse umane) se desfăşoară în echipe de<br />
cercetare sub formă de investigaţii tematice, dar si experimentări practice, fapt ce permite ca<br />
o parte din rezultatele acestor cercetări să se finalizeze în cercetări aplicative. De aici şi<br />
specificitatea indicatorilor de rezultat prezentaţi în anexele 1 şi 2 pentru Programul Resurse<br />
Idei, respectiv Programul Resurse Umane.<br />
5.1.1 Programul Idei<br />
- 32 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Programul Idei, de cercetare exploratorie, derulează proiecte cu caracter interdisciplinar, cu<br />
impact în:<br />
- dezvoltarea cunoaşterii;<br />
- creşterea capacităţii de cercetare şi inovare, în baza unor modele teoretice avansate şi<br />
experimente complexe de validare a acestora sau a unor rezultate din diferite domenii<br />
ale ştiinţelor de frontieră.<br />
Cuantificarea acestor rezultate a condus la următorii indicatori de rezultat în perioada 2007 -<br />
2010 7 , cu impact asupra inovării şi trasferului tehnologic:<br />
- 4204 de articole din cele acceptate spre publicare, din care 2108 în reviste indexate<br />
ISI şi 2096 în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute.<br />
- 146 de cereri de brevet depuse, din care 101 cereri de brevete naţionale şi 45 de cereri<br />
de brevet internaţionale.<br />
La acestea se adaugă workshopuri exploratorii şi proiecte cu colaborare internaţională, care<br />
au sporit impactul ştiinţific (recunoaştere şi vizibilitate), cel economic de inovare şi creştere a<br />
capacităţii de cercetare, în domenii de investigaţie de largă perspectivă. De asemenea,<br />
rezultatele obţinute în cadrul Programului Idei au şi un rol important în dezvoltarea unor<br />
domenii de cercetare cu rol major în promovarea inovării şi a creşterii competitivităţii<br />
economice, prin dezvoltarea surselor interne de competenţă ştiinţifică şi expertiză tehnica ale<br />
entităţilor de cercetare în domeniile de înaltă tehnologie.<br />
5.1.2 Programul Resurse umane,<br />
Programul Resurse umane, cu rol în dezvoltarea capitalului uman pentru cercetaredezvoltare,<br />
are ca obiectiv principal creşterea numarului de cercetători, a performanţelor<br />
profesionale ale acestora, precum şi creşterea atractivităţii carierei în cercetare.<br />
În acest mod se asigură o creştere a eficienţei şi eficacităţii activităţii de CDI. Un prim efect<br />
al acestui obiectiv a fost organizarea în perioada 17-19 septembrie 2008 a conferinţei<br />
„Diaspora în cercetarea ştiinţifică românească”, cu participarea a peste 500 de cercetători<br />
români şi din comunităţile existente în 19 ţări, oameni de ştiinţă recunoscuţi internaţional care<br />
lucrează în universităţi şi institutele de prestigiu. Un alt efect a fost participarea cercetătorilor<br />
7 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către UEFISCSU<br />
- 33 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
din diaspora la dezvoltarea de centre de excelenţă, îmbunătăţirea managementului entităţilor<br />
din sistemul de CDI şi stimularea înfiinţării polilor de inovare. Prin diversitatea tipului de<br />
proiecte promovate (cercetare pentru tineri doctoranzi, mobilităţi ale cercetătorilor şi<br />
doctoranzilor, creativitate tehnico-ştiinţifică, burse de cercetare, etc.) au fost furnizate<br />
rezultate specifice acestora. Dintre acestea, cele mai reprezentative pentru stimularea inovării<br />
şi a transferului tehnologic sunt 8 :<br />
- articole acceptate spre publicare în reviste indexate ISI sau în alte baze de date<br />
internaţionale recunoscute, în perioada 2007-2010: 26.570;<br />
- cereri de brevete naţionale şi internaţionale înregistrate: 167;<br />
- produse şi tehnologii: 22;<br />
- produse şi tehnici cu impact demonstrabil : 29<br />
5.2 Programele de cercetare aplicativă (Parteneriate şi Inovare),<br />
Aceste programe implică transpunerea practicilor guvernamentale şi europene, a priorităţilor<br />
şi nevoilor spectrului socio-economic românesc, în produse, tehnologii, brevete, metode,<br />
proceduri, tehnici, sisteme, procese, staţii pilot şi publicaţii tehnice.<br />
Tipurile de cercetare furnizoare de rezultate în acest caz sunt: cercetarea fundamentală,<br />
aplicativa/industrială; dezvoltarea experimentală şi dezvoltarea tehnologică (inovarea).<br />
Precursorii de rezultat specifici acestor tipuri de cercetare sunt cei prezentaţi la cap.4 şi de<br />
multe ori pot fi consideraţi chiar rezultate finale (modele experimentale, funcţionale,<br />
tehnologii de laborator, prototipuri, pregătirea de fabricaţie, documentarea de realizare SDV<br />
etc.)<br />
5.2.1 Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare<br />
Programul Parteneriate în domeniile CDI prioritare are ca obiectiv principal creşterea<br />
competitivităţii activităţilor de CD prin stimularea parteneriatelor public-privat, competente<br />
să rezolve probleme socio-economice prin realizarea de produse, tehnologii şi servicii<br />
inovative.<br />
8 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către UEFISCSU.<br />
- 34 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Cele mai importante categorii de rezultate obţinute în perioada 2007-2010 9 , pentru cele două<br />
competiţii C1/2007 si C2/2008 sunt prezentate în Tabelul 1 şi raportate pe baza indicatorilor<br />
din Anexa 3, menţionaţi în HG 475 / 2007.<br />
Nr. Indicatori de<br />
crt. rezultat<br />
2007 2008 2009 2010 Total<br />
1 Produse 48 162 310 323 843<br />
2 Tehnologii 57 154 228 111 550<br />
3 Servicii 5 28 - - 33<br />
4 Sisteme, structuri,<br />
procese<br />
8 24 106 98 236<br />
5 Metode, tehnici,<br />
mecanisme<br />
16 54 282 127 479<br />
6 Baze de date,<br />
sisteme<br />
internaţionale de<br />
29 62 104 93 288<br />
specialitate<br />
7 Articole, cărţi,<br />
comunicări<br />
ştiinţifice, alte<br />
294 728 5542 6292 12.856<br />
publicaţii<br />
8 Brevete naţionale şi<br />
internaţionale<br />
- 26/2 71/1 359 456/3<br />
Tabel 1<br />
Principalele rezultatele raportate de acest program, cu impact în susţinerea inovării şi<br />
transferului tehnologic, prezentate în tabelul 1, sunt conforme cu etapele aferente raportărilor<br />
cuprinse în planurile de realizare ale proiectelor componente din cele două competiţii ale<br />
Programului Parteneriate, Competiţia 1/2007 şi Competiţia 2/2008, pentru perioada 2007-<br />
2010.<br />
Proiectele din cadrul Programului Parteneriate, în număr de 1356, reprezintă parteneriate de<br />
tip institute naţionale, universităţi şi agenţi economici în proporţie de 80%; 15% au fost<br />
parteneriate de tip institute naţionale - universităţi; 5% institute naţionale - universităţi şi<br />
ONG-uri. În toată această perioadă de raportare CNMP a asigurat activităţi de diseminare a<br />
rezultatelor obţinute.<br />
În condiţiile crizei financiare care a condus la o diminuare a fondurilor cu peste 30% din<br />
valoarea iniţială (2007-2008) în perioada 2009-2010, fapt ce a condus la reducerea unor<br />
activităţi, dotări şi mobilităţi, totuşi, rezultatele finale indică o eficienţă a utilizării fondurilor<br />
asupra productivităţii de rezultate, de tipul:<br />
- produse şi tehnologii;<br />
9 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către CNMP.<br />
- 35 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- număr de articole indexate ISI şi echivalent;<br />
- număr de brevete depuse / înregistrate/acordate.<br />
Toate aceste rezultate au fost însoţite de studii, ghiduri de bună practică, cărţi tehnice,<br />
standarde de firmă, metodologii, studii de care pot beneficia specialiştii în domeniu, studenţii,<br />
angajaţii, masteranzii, doctoranzii, operatorii economici si alţii interesaţi.<br />
Diminuarea fondurilor a avut un efect negativ şi asupra instituţiilor participante la program, a<br />
personalului performant, a dotarilor cu aparatură performantă şi asupra IMM-urilor<br />
cofinanţatoare şi beneficiare de rezultate, influenţând astfel calitatea rezultatelor raportate.<br />
În ciuda diminuarii fondurilor, totuşi în anii 2009 şi 2010 a crescut considerabil numărul de<br />
brevete depuse şi înregistrate, ceea ce indică un impact pozitiv asupra comercializării<br />
ulterioare a acestora.<br />
Rezultatele finale arată că în ciuda diminuării fondurilor în perioada 2009-2010 nu la toate<br />
categoriile de indicatori s-au înregistrat scăderi faţă de perioada anterioară 2007-2008. Acest<br />
lucru s-a datorat în bună măsură monitorizării „in situ” a proiectelor în derulare după<br />
diminuarea fondurilor, care a avut scopul de a revizui obiectivele şi indicatorii de rezultat în<br />
consens cu fondurile alocate, orientând astfel activităţile spre atingerea obiectivelor propuse.<br />
În urma acestor monitorizări au fost corectate şi reorientate unele din activităţile<br />
prevăzute anterior crizei. Un rol important în cadrul acestei acţiuni l-au avut măsurile<br />
de corecţie luate de ANCS, în consultare cu Colegiul Consultativ pentru CD şi cu<br />
CNMP.<br />
5.2.2 Programul Inovare<br />
Programul Inovare, are ca obiectiv creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică,<br />
asimilare în producţie a rezultatelor cercetării la nivelul întreprinderilor în vederea<br />
îmbunătăţirii competitivităţii economiei naţionale şi a creşterii calităţii vieţii. În prezent, în<br />
România, conform Anuarului Statistic al României 2008, sunt peste 4200 de întreprinderi ce<br />
desfăşoara activităţi de inovare, care acoperă atât procesele cât şi produsele, dar inovarea se<br />
bazează în majoritate pe achiziţii de aparatură performantă, echipamente şi tehnologii, iar<br />
cheltuielile pentru cercetare reprezintă mai puţin de 25%.<br />
Programul este astfel construit încât prin rezultatele sale să reprezinte elementul cheie în<br />
stimularea climatului inovativ în economie. În acest sens, semnificative sunt modulele<br />
componente ale Programului.<br />
- 36 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Modulul 1 – Dezvoltarea de produs-sistem, cu rol în susţinerea transferului tehnologic<br />
al rezultatelor cercetării tehnologice şi inovării, cât şi sprijinirea valorificării brevetelor de<br />
invenţie de către agenţii economici. Prin acest modul se întăreşte capacitatea de inovare a<br />
întreprinderilor româneşti prin cererea de produs, tehnologii şi servicii noi.<br />
Modulul 2 – Creşterea şi/sau dezvoltarea entităţilor şi structurilor de susţinere a<br />
inovării, cu rol în crearea şi dezvoltarea de infrastructuri cu facilităţi pentru transferul de<br />
cunoaştere, înfiinţarea şi funcţionarea de întreprinderi inovative, cum ar fi Parcurile<br />
Ştiinţifice şi/sau Tehnologice, Centre de Transfer Tehnologic, Centre de Brokeraj, Magazine<br />
ale Cunoaşterii şi dezvoltarea de reţele inovative, crearea de firme inovative (start-up-uri şi<br />
spin-off-uri).<br />
Modulul 3 – Servicii suport pentru inovare, care se adresează unităţilor de CDI care<br />
pot dezvolta acţiuni de susţinere a IMM-urilor, clusterelor şi reţelelor inovative de IMM-uri,<br />
creare şi dezvoltare de portaluri ştiinţifice, târguri, promovare şi diseminare a cunoştinţelor şi<br />
rezultatelor CDI. De asemenea, sunt sprijiniţi agenţii economici prin informare şi consultanţă<br />
în brevetarea şi dezvoltarea de clustere şi reţele inovative ale IMM-urilor.<br />
Modulele 4 şi 5, respectiv Infrastructura şi Managementul calităţii pentru dezvoltarea<br />
infrastructurii de atestare a calităţii (M4) şi Cooperarea Europeană Economică, pentru<br />
accesarea şi dezvoltarea de către agenţi economici a proiectelor EUREKA, în scopul obţinerii<br />
de produse, tehnologii şi servicii noi.<br />
În cadrul Modulului 5 se continuă iniţiativa EUREKA, instrument inovativ pentru întărirea<br />
colaborarii dintre agenţii economici şi institutele de cercetare în domeniul tehnologiilor<br />
avansate, dezvoltării tehnologice, transferului de tehnologie şi inovare.<br />
Pentru Modulul 1 s-au organizat competiţii în 2007 şi 2008, iar pentru Modulul 5 în 2008.<br />
Faţă de celelalte componente ale PN II, Programul Inovare se adresează direct IMM-urilor,<br />
care au în structura lor compartimente de cercetare şi care pot aplica singuri sau în colaborare<br />
cu entităţile din sistemul CDI.<br />
La competiţiile din 2007 şi 2008 au fost acceptate la finanţare un număr de 284 de proiecte.<br />
Ponderea cea mai mare au avut-o SRL-urile şi societăţile comerciale cu activitate de<br />
cercetare, cu precădere întreprideri mici. Proiectele de inovare şi transfer tehnologic au avut o<br />
durată de 24 de luni. Rezultatele proiectelor de inovare aparţin în totalitate agentului<br />
economic finanţator, beneficiar al ajutorului de stat.<br />
- 37 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Un indicator important al aprecierii caracterului inovativ al unei ţări este acela prin care se<br />
măsoară efectele profunde pe care le generează activităţile cu caracter inovativ atât în mediul<br />
de cercetare cât şi în cel de afaceri. România este departe de acest indicator, fapt pentru care<br />
susţinerea la nivel naţional a inovării prin Programul Inovare este un pas important pentru<br />
micşorarea decalajului dintre alte ţări membre UE şi <strong>Romania</strong>.<br />
Criza economică şi diminuarea fondurilor pentru cercetare (sfârşitul anului 2008 si începutul<br />
anului 2009) au afectat serios derularea proiectelor pentru anii 2009-2011, deoarece fiind<br />
vorba de agenţi economici a fost nevoie de o renegociere a tuturor contractelor în scopul<br />
dimensionării realiste a cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor propuse (cu precădere au<br />
suferit liniile de producţie necesare elaborării noilor produse, tehnologii şi servicii). Cum<br />
inovarea depinde de crearea de produse noi, este justificată îngrijorarea agenţilor economici<br />
puşi în faţa diminuării fondurilor pentru CD, dar aceasta a fost atenuată de o serie de<br />
măsuri/acţiuni luate de ANCS, cum ar fi:<br />
- stimularea activităţilor Reţelei Naţionale de Inovare şi Transfer Tehnologic<br />
(ReNITT) de a atrage investiţii şi resurse umane performante în cadrul sistemului<br />
CDI pentru valorificarea rezultatelor, oferirea de servicii în sprijinul operatorilor<br />
publici şi privaţi (asistenţă în afaceri, audit tehnologic, asistenţă şi consultanţă<br />
pentru realizarea de modele experimentale/funcţionale/prototipuri, prototipuri<br />
pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală etc);<br />
- organizarea activităţilor Asociaţiei Române pentru Transfer Tehnologic (AROTT)<br />
pentru întărirea bazei tehnologice a asistenţei şi consultanţei în vederea susţinerii<br />
serviciilor pentru promovarea rezultatelor cercetării către industrie şi către<br />
partenerii internaţionali;<br />
- susţinerea Caravanei Inovării, cu rol în promovarea rezultatelor CD sub formă de<br />
produse, tehnologii şi servicii noi catre IMM-urile româneşti şi mediul de afaceri<br />
în vederea implementării şi comercializării acestora;<br />
- realizarea Catalogului CDI în România, care cuprinde: Cartea Albă a CDI în<br />
România, Idei româneşti, produse şi tehnologii; Oferta cercetării româneşti pentru<br />
transferul tehnologic; Reţeaua naţională de inovare şi transfer tehnologic<br />
(ReNITT). Toate acestea au rolul de a crea un spaţiu al inovării româneşti ca<br />
răspuns la Spaţiul european al inovării;<br />
- 38 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- crearea ROINNO România, ca o iniţiativă a ANCS pentru consolidarea şi<br />
dezvoltarea inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional, prin analiză,<br />
educaţie şi dezvoltare a strategiilor de inovare;<br />
- susţinerea proiectului „Dezvoltarea capacităţii ANCS de elaborare a politicilor<br />
publice în domeniul inovarii şi al transferului tehnologic pentru asigurarea unei<br />
dezvoltări socio-economice durabile”. Prin activităţile derulate în cadrul acestui<br />
proiect se urmăreşte crearea unui cadru la nivel naţional pentru elaborarea unei<br />
strategii a inovării în România, prin care să fie antrenate mediul de afaceri,<br />
autorităţile publice centrale şi locale, organizaţii ale societăţii civile, sindicate şi<br />
consumatori.<br />
Proiectele din cadrul Programului de Inovare sunt orientate către produs (aproximativ 68%) şi<br />
către tehnologie (aproximativ 32%). Ele s-au realizat în parteneriat, asigurând astfel o<br />
consolidare a relaţiilor dintre agenţii economici şi unităţile de cercetare. În acest mod, se<br />
asigură crearea unui flux normal de transfer al cunoştinţelor ştiinţifice spre zona aplicativă de<br />
producţie; în acelaşi timp, unităţile de cercetare se pot familiariza cu problemele mediului de<br />
afaceri.<br />
Rezultatele furnizate în perioada 2007-2010 10 cuantificate prin indicatorii de rezultat (lista<br />
acestora conform HG 475/2007 – vezi Anexa 4) sunt prezentate in tabelul 2.<br />
Nr.<br />
crt.<br />
Tabel 2<br />
Indicatori de rezultat 2008 2009 2010 Total<br />
1. Produse la nivel de model<br />
experimental şi funcţional<br />
implementate la beneficiarii<br />
proiectului<br />
2. Tehnologii la nivel de model<br />
experimental şi funcţional<br />
implementate la beneficiarii<br />
proiectului<br />
3. Servicii la nivel de model<br />
experimental şi funcţional<br />
implementate la beneficiarii<br />
proiectelor<br />
101 - - 101<br />
81 - - 81<br />
29 - - 29<br />
10 Rapoarte anuale depuse la ANCS de către AMCSIT.<br />
- 39 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Brevete valorificate la beneficiarii<br />
proiectelor<br />
5. Articole, cărţi, comunicări<br />
ştiinţifice, alte publicaţii<br />
6. Produse cu cerere de brevet<br />
depusă/acordată şi aplicate la<br />
beneficiarii proiectelor<br />
7. Tehnologii cu cerere de brevet<br />
depusă/acordată şi aplicate la<br />
beneficiarii proiectelor<br />
8. Servicii cu cerere de brevet<br />
depusă/acordată şi aplicate la<br />
beneficiarii proiectelor<br />
11 14 24 49<br />
51 182 38 271<br />
124/8 118/14 242/22<br />
23/5 21/8 44/13<br />
1/1 2/2 3/3<br />
Situaţia pe ansamblu perioadei 2007-2010 se prezintă astfel:<br />
Nr. Indicatori de rezultat Număr Observatii<br />
crt.<br />
1. Produse 343 Model experimental / funcţional / prototip /<br />
produs final<br />
2. Tehnologii 125 Model experimental / funcţional / prototip /<br />
produs final<br />
3. Servicii inovative 32 Platforme CD, infrastructuri de management,<br />
sisteme informatice, portale, bănci de date,<br />
sisteme de simulare a conducerii automate,<br />
internet, poştă electronică, sisteme numerice de<br />
control, etc.<br />
4. Cereri de brevet<br />
289/38<br />
înregistrate / acordate<br />
5. Articole şi comunicări 262 Din care 11 indexate ISI<br />
ştiinţifice<br />
6. Cărţi tehnice 9<br />
Personalul implicat în proiectele de inovare în perioada 2007 – 2010 a fost de cca. 650<br />
cercetători.<br />
Pe lângă acestea, a mai fost realizat un număr semnificativ de mare de: sisteme, metode,<br />
proceduri, studii tehnice, tehnologice, de piaţă, de laborator, de fezabilitate, de documentare,<br />
ghiduri, rapoarte de verificare şi cercetare, desene de execuţie, manuale de utilizare, planuri<br />
de afaceri, platforme tehnologice integrate în cele europene, programe software, standarde de<br />
firmă.<br />
De remarcat este faptul că un număr de 10 produse au fost transferate la diferiţi beneficiari,<br />
iar 14 au fost aplicate la realizatori.<br />
O analiză a acestor rezultate ne oferă câteva elemente interesante:<br />
- 40 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- s-au consolidat parteneriatele dintre instituţiile publice, universităţi şi IMM-urile<br />
fapt ce confirmă îndeplinirea unor obiective specifice importante ale programului<br />
de inovare;<br />
- s-au finalizat multe cercetări fundamentale prin cercetarea industrială şi<br />
dezvoltarea experimentală specifică acestui program – un alt obiectiv îndeplinit;<br />
- s-a realizat o buna productivitate ştiinţifică şi tehnică prin depăşirea unităţilor<br />
fizice planificate;<br />
- se remarcă o creştere a performanţelor sistemului de CDI prin raportarea unor<br />
indicatori şi precursori ai acestora, importanţi:<br />
numărul de articole publicate în sisteme ISI şi BDI;<br />
numărul de cereri de brevete înregistrate şi acordate;<br />
numărul de studii şi proceduri, rapoarte de verificare, testare, metode,<br />
caiete de sarcini, manuale de utilizare, desene de execuţie etc.<br />
- 80% din rezultatele proiectelor au fost implementate în companiile beneficiare ale<br />
acestor rezultate;<br />
- o bună contribuţie la dezvoltarea gamei de servicii ştiinţifice şi tehnologice puse la<br />
dispoziţia agenţilor economici, beneficiari ai rezultatelor, din zona tehnologiilor<br />
de vârf;<br />
- s-a estimat ca prin valorificarea rezultatelor investiţia să fie recuperată în<br />
minimum 3 ani;<br />
- programul de inovare, prin rezultatele sale, aduce o contribuţie importantă la<br />
susţinerea inovării şi transferului tehnologic (obiectiv principal al programului)<br />
prin acţiuni de tipul:<br />
a) 26% dintre proiecte au fost estimate cu efecte benefice asupra mediului,<br />
10% dintre rezultate fiind comercializate prin firme de tip spin – off;<br />
b) o creştere a numărului de întreprinderi mici, mijlocii şi mari participante în<br />
proiecte;<br />
c) creşterea cheltuielilor CD în mediul privat prin atragerea de fonduri de la<br />
beneficiarii rezultatelor;<br />
d) o bună protecţie a drepturilor de proprietate industrială, prin numărul mare<br />
de brevete depuse şi acordate, atât pentru produse cât şi pentru tehnologii;<br />
prin astfel de acţiuni se deschid oportunităţi reale pentru ca sistemul CDI<br />
- 41 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
să participe la satisfacerea nevoii de inovare, ca o interfaţă între<br />
producătorii şi beneficiarii CD.<br />
- IMM-urile participante la programul de inovare, prin valorificarea rezultatelor<br />
obţinute, îşi pot asigura o restructurare şi o retehnologizare care le fac competitive<br />
pe piaţă;<br />
- prin valorificarea rezultatelor au fost validate mecanisme importante ale<br />
transferului economic de tipul:<br />
transferul de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă;<br />
transferul de la cercetarea aplicativă (materiale, produse, procese)<br />
la aplicarea industrială (adaptare procese şi produse, fabricaţie,<br />
asigurarea calităţii);<br />
transferul de la invenţie, inovaţie la faza de studiu, de evaluare<br />
tehnică şi economică, urmată de faza de dezvoltare (pregătirea de<br />
fabricaţie, precum şi o serie de adaptări de natură tehnică,<br />
tehnologică sau economică).<br />
5.3 Programul Capacităţi<br />
Programul Capacităţi are rolul de a susţine dezvoltarea bazei materiale a entităţilor de CDI,<br />
publice sau private. În acest mod cercetătorii vor avea posibilitatea să lucreze cu aparatură de<br />
performanţă şi să beneficieze de un management adecvat care să le permită o interacţiune<br />
permanentă cu nevoile socio-economice. Pentru planificarea şi alocarea resurselor necesare<br />
pentru Programul Capacităţi în 2007 s-a înfiinţat Comitetul Român pentru Infrastructurile<br />
Cercetării (CRIC).<br />
Prin modulele I-IV ale programului se urmăreste:<br />
- dotarea laboratoarelor din entităţile CDI;<br />
- dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de comunicaţii din entităţile CDI;<br />
- formarea de centre de cercetare la nivel european;<br />
- orientarea spre piaţă a sistemului public de CDI (prospectare, marketing şi<br />
valorificare a rezultatelor) prin compartimentele de management specializat;<br />
- întărirea cooperării bilaterale/multilaterale cu echipe de cercetare din două sau mai<br />
multe ţări;<br />
- 42 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- susţinerea reprezentării României în cadrul organismelor ST internaţionale şi<br />
altele.<br />
Ca rezultate mai importante şi cu impact asupra inovării conform Anexei 5, conform<br />
HG475/2007, se pot enumera 11 :<br />
- produse noi – 11;<br />
- tehnologii noi – 10;<br />
- servicii noi – 10;<br />
- articole tehnice – 309;<br />
- laboratoare cu dotare modernă (creare/dezvoltare/modernizare) - 36;<br />
- centre de expertiză, evaluare, cercetare fundamentală şi aplicativă,<br />
imunofiziologie, CD-învăţământ şi diagnostic, modelare şi prevenire a eroziunii<br />
solului pajiştilor naturale, resurse microbiologice pentru agricultură şi mediu etc –<br />
15;<br />
- instalaţii pilot - 2;<br />
- platforme de CD - 3;<br />
- modernizări de infrastructuri CD – 10;<br />
- experţi, reprezentanţi în diferite organisme internaţionale - 33;<br />
Prin implementarea Programului Capacităţi se estimează ca acesta să conducă prin<br />
implementare la:<br />
- susţinerea realizării obiectivelor Strategiei Lisabona (creşterea investiţiei în<br />
cercetare);<br />
- întărirea capacităţii naţionale de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică;<br />
- atragerea şi menţinerea tinerilor cercetători cu performanţe profesionale deosebite;<br />
- întărirea colaborării cu cercetătorii din ţările europene;<br />
- diversificarea serviciilor ştiinţifice şi tehnologice pentru domeniile de înaltă<br />
tehnologie;<br />
- creşterea calităţii şi a performanţei activităţii de CD;<br />
- îmbunătăţirea managementului în insituţiile cu profil de CD;<br />
- îmbunătăţirea activităţilor de difuzare, transfer tehnologic şi valorificare a<br />
rezultatelor de CD şi a cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în economia românească.<br />
11 Rapoarte anuale ale ANCS referitoare la Programul Capacităţi.<br />
- 43 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Toate acestea reprezintă un suport instituţional pentru stimularea activităţilor de inovare şi<br />
transfer tehnologic al întreprinderilor mici, mijlocii şi mari, a entităţilor de CD publice şi<br />
private şi a universităţilor. În acest mod se va îmbunătăţi competitivitatea întreprinderilor, se<br />
va antrena masiv sectorul privat în activităţile de CD, care, în final, va genera un climat<br />
inovativ în economia românească.<br />
5.4 Programe Complementare cu cele din PN-II<br />
5.4.1 Programul operaţional sectorial – Creşterea Competitivităţii<br />
Economice (POS-CEE /Axa prioritara 2) – creşterea competitivităţii<br />
economice prin CD şi inovare<br />
Obiectivul principal al programului este creşterea competitivităţii întreprinderilor româneşti<br />
şi reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.<br />
Programul este adresat întreprinderilor cu sau fără activitate CD menţionată în statut, dar<br />
pentru care CD nu constituie obiectul principal de activitate, iar partenerul este o instituţie de<br />
drept public sau privat cu obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea.<br />
Ca obiective specifice pot fi menţionate:<br />
- încurajarea parteneriatului public/privat pentru promovarea transferului tehnologic în<br />
domenii prioritare la nivel european sau de interes pentru România;<br />
- generarea şi stimularea rezultatelor de interes economic pentru transferarea lor în<br />
mediul socio-economic;<br />
- creşterea nivelului de dezvoltare al întreprinderilor româneşti din punct de vedere al<br />
capacităţilor tehnologice şi de inovare.<br />
Rezultatele furnizate în perioada 2007-2010 12 sunt:<br />
- IMM-uri asistate financiar în proiecte CD: 100<br />
- Întreprinderi mari asistate financiar în proiecte: 12<br />
- Întreprinderi Start-up dezvoltate: 7<br />
- Întreprinderi Spin-off dezvoltate: 20<br />
- Centre CD racordate la structuri GRID: 11<br />
12 Rapoarte anuale depuse la Autoritatea de Management pentru POS-CEE.<br />
- 44 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- Instituţii sprijinite pentru creşterea capacităţii administrative: 89<br />
- Locuri de muncă nou create: 262;<br />
- Laboratoare/centre de cercetare nou create: 34;<br />
- Laboratoare/centre de cercetare modernizate: 42;<br />
- Cereri de brevet rezultate: 11;<br />
- Proiecte realizate în parteneriat în instituţii de CD şi întreprinderi: 26;<br />
- Proiecte de CD: 271<br />
- Număr de specialişti din străinătate angajaţi: 43;<br />
- Număr de articole în publicaţii ştiinţifice:14.<br />
Dat fiind competiţiile deschise pentru fiecare an, durata competiţiei 36 luni, se aşteaptă ca la<br />
raportarea din 2011 să avem un număr reprezentativ de produse/tehnologii şi brevete, care să<br />
contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului legate de stimularea inovării şi<br />
transferului tehnologic, prin cooperarea dintre entităţile de CD şi întreprinderi, precum şi prin<br />
crearea unor entităţi de tipul start-up şi spin-off, întreprinderi mici şi mijlocii inovative, axate<br />
pe întărirea climatului inovativ în România.<br />
5.4.2 Programul Nucleu<br />
Programul Nucleu este destinat institutelor naţionale pentru susţinerea obiectivelor<br />
strategice pe termen lung, specifice sectoarelor în care acestea îşi desfăşoară activitatea.<br />
Programele nucleu sunt avizate de ministerele coordonatoare ale sectoarelor respective.<br />
Pentru coordonarea programului s-a înfiinţat în anul 2007 Comitetul Român pentru<br />
Infrastructurile Cercetării (CRIC), organ consultativ al ANCS pentru planificarea şi alocarea<br />
resurselor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii în cercetare.<br />
Obiectivele programului sunt:<br />
- orientarea cu prioritate a potenţialului de cercetare a institutelor naţionale către<br />
domeniile care susţin dezvoltarea competitivă prin inovare şi transfer tehnologic;<br />
- creşterea capacităţii de cercetare în domeniile de frontieră;<br />
- creşterea productivităţii S/T şi a nivelului calitativ al rezultatelor de cercetare.<br />
Atingerea obiectivelor programului se realizează prin acţiuni îndreptate spre creşterea:<br />
- performanţei personalului;<br />
- numărului de publicaţii în reviste cotate ISI cu impact asupra dezvoltării<br />
competitivităţii economice;<br />
- 45 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- numărului de brevete acordate, peste 60 şi 10 înregistrate internaţional;<br />
- numărului de produse şi tehnologii însoţite de caiete de sarcini, care le permite<br />
accesul beneficiarilor (IMM-uri) în vederea încheierii contractelor de transfer<br />
tehnologic;<br />
- numărului de servicii ştiinţifice şi tehnologice necesare valorificării rezultatelor;<br />
- parteneriatelor producători şi beneficiari de rezultate CDI, în special beneficiari de<br />
tipul operatorilor economici mici şi mijlocii;<br />
- antrenării sectorului privat în activităţi CDI, sporind astfel apetitul IMM-urilor pentru<br />
stimularea climatului inovativ, preluând şi implementând un număr mare de<br />
rezultate ale institutelor naţionale producătoare;<br />
- numărului de proiecte naţionale, internaţionale depuse la diferite competiţii interne şi<br />
internaţionale;<br />
- numărului de teze de doctorat şi medalii, premii la manifestări ştiinţifice interne şi<br />
internaţionale.<br />
Cuantificarea acestor acţiuni în indicatori de rezultate 13 este prezentată în tabelul 3.<br />
Tabel 3<br />
Nr.<br />
Crt.<br />
Rezultate ale Programului Nucleu 2006 - 2008 *<br />
1 Produse 241<br />
2 Tehnologii/procese/standuri/instalaţii pilot/secvenţe tehnologice /<br />
255<br />
prototipuri<br />
3 Servicii 20<br />
4 Sisteme/structuri/mecanisme/set indicatori 32<br />
5 Metode/tehnici/procedee/proceduri/experimentări/modele 663<br />
6 Baze de date / sisteme informaţionale / web-site / servicii on-line / 213<br />
protocoale<br />
7 Documentaţii/normative/standarde/glosare/îndrumare/hărţi/protocoale/ 521<br />
specificaţii<br />
8 Studii/prognoze 877<br />
9 Metodologii 133<br />
13 Conform Revistei de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anul VI, nr.4/2009.<br />
* Datele pentru program se raportează din 3 în 3 ani. Pentru perioada 2009-2011 datele vor fi disponibile la<br />
sfârşitul anului 2011.<br />
- 46 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
5.4.3 Programul INFRATECH<br />
În anul 2004, la iniţiativa Direcţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic din cadrul ANCS s-a<br />
iniţiat şi aprobat prin hotărâre guvernamentală Programul Naţional „Dezvoltarea<br />
Infrastructurii de Inovare şi Transfer Tehnologic – INFRATECH”, premisă pentru înfiinţarea<br />
ReNITT.<br />
Programul a funcţionat în perioada 2004-2008 prin finanţare directă de la ANCS, iar din anul<br />
2009 trebuia să fie finanţat prin Programul Inovare. Lipsa de competiţii în perioada 2008-<br />
2010 face ca acest program să fie finanţat prin Competiţia 2011 care va fi posibilă în ultima<br />
parte a anului 2011, cu finanţare începând din 2012.<br />
Obiectivul principal al acestui program îl constituie dezvoltarea entităţilor din infrastructura<br />
de inovare şi transfer tehnologic – ReNITT.<br />
Programul a fost construit de Direcţia de Inovare şi Transfer Tehnologic din ANCS,<br />
actualmente Direcţia de Transfer Tehnologic şi Infrastructuri, astfel încât să promoveze două<br />
componente esenţiale pentru stimularea inovării la nivel naţional:<br />
- proiecte de construcţie instituţională;<br />
- proiecte de servicii tehnologice.<br />
În acest mod se asigură un echilibru necesar şi stimulativ pentru entităţile componente ale<br />
reţelei de inovare româneşti:<br />
- creare şi dezvoltare de centre specializate pentru inovare şi transfer tehnologic;<br />
- creare şi dezvoltare de parcuri ştiinţifice şi tehnologice, precum şi incubatoare<br />
tehnologice şi de afaceri.<br />
Ca urmare, în prezent, ReNITT cuprinde 43 de entităţi specifice:<br />
- 39 de centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologică, incubatoare<br />
tehnologice şi de afaceri;<br />
- 4 parcuri ştiinţifice şi tehnologice (Bucureşti, Timişoara, Iaşi şi Craiova).<br />
Misiunea acestor entităţi din componenţa ReNITT constă în promovarea şi stimularea<br />
activităţii de transfer tehnologic, servicii pentru CD, management, consultanţă şi diseminare a<br />
rezultatelor furnizate de sistemul CDI în vederea realizarii de noi produse, tehnologii şi<br />
servicii competitive.<br />
Beneficiarii activităţilor desfăşurate de ReNITT sunt unităţile de CDI şi IMM –urile<br />
inovative.<br />
- 47 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Scopul acestei nobile şi stimulative misii este promovarea pe piaţa românească în primul rând<br />
a unor produse, tehnologii şi servicii furnizate de investiţia românească de CDI, şi anume<br />
Programele de CDI, prin instrumente precum: centre de informare tehnologică (CIT), centre<br />
de transfer tehnologic (CTT), incubatoare tehnologice şi de afacri (ITA) şi altele similare.<br />
Interesante şi utile sunt mijloacele prin care aceste entităţi răspund obiectivelor pentru care au<br />
fost înfiinţate:<br />
- numărul de clienţi pentru care au fost furnizate servicii;<br />
- numărul de contracte încheiate;<br />
- feed-back-uri de la clienţi pentru evaluarea serviciilor furnizate;<br />
- indicatori financiari (valoarea contractelor pe obiective şi pe total, valoarea<br />
investiţiilor realizate, produse modernizate/tehnologii modernizate şi numărul de<br />
strategii de dezvoltare implementate de clienţi.<br />
De asemenea, în anul 2006 s-a înfiinţat Asociaţia Română pentru Transfer Tehnologic,<br />
AROTT, organizaţie profesională a entităţilor din cadrul ReNITT, neguvernamentală şi<br />
nonprofit.<br />
Scopul ei este de a promova şi proteja mediul de afaceri al entităţilor de transfer tehnologic şi<br />
de afaceri inovative (incubatoare, parcuri ştiinţifice şi tehnologice, clustere etc.). Obiectivul<br />
ei este creşterea numărului de produse şi tehnologii ofertate sau utilizate prin transfer<br />
tehnologic.<br />
Atribuţiile ei rezidă din sintagma „de la idee, brevet şi inovare prin transfer<br />
tehnologic/servicii la unităţi inovative, cu activitate bazată pe valoare adaugată<br />
ridicată”.<br />
Asociaţia îşi manifestă caracterul reprezentativ şi consultativ prin aceea că reprezintă şi<br />
susţine interesele profesionale, comerciale şi de grup ale membrilor săi în faţă organelor<br />
guvernamentale/altor organisme şi instituţii din ţara şi străinătate, întocmeşte situaţii,<br />
furnizează informaţii, consultaţii de specialitate pentru membrii săi sau pentru terţi, propune<br />
organelor în drept promovarea unor acte normative în interesul membrilor săi şi iniţiază<br />
întâlniri şi contacte profesionale.<br />
Membrii săi sunt asociaţii, organizaţii cu personalitate juridică, cu profit şi de drept privat sau<br />
organizaţii ale mediului universitar.<br />
- 48 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Rezultatele furnizate în perioada 2004 – 2010 14 de entităţile componente ale ReNITT, 43 la<br />
număr, cuantificate în indicatori de rezultat sunt următoarele:<br />
- asistenţă şi consultanţă în afaceri pentru elaborarea de metodologii, ghiduri,<br />
manuale, analize economico-financiare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri,<br />
studii de piaţă, marketing privind promovarea şi stimularea valorificării<br />
rezultatelor de CD în economie, baze de date şi alte asemenea - cca. 500;<br />
- audit, veghe şi prognoza tehnologică - cca. 300;<br />
- servicii de informare tehnologică, asistenţă şi consultanţă pentru serviciile de<br />
inovare şi transfer tehnologic - cca. 1800;<br />
- firme incubate - peste 150;<br />
- organizare de evenimente locale, naţionale şi internaţionale (seminarii,<br />
workshopuri şi demonstraţii, târguri interne şi internaţionale, saloane de CDI şi<br />
inventică etc. - cca. 1400;<br />
- contacte pentru afaceri, redactare de proiecte CD, în parteneriate interne şi<br />
internaţionale promovare de produse tehnologii inovative - cca. 500;<br />
- asistenţă şi consultanţă pentru exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală -<br />
cca. 300;<br />
- consultanţă şi asistenţă pentru identificarea nevoilor de tehnologie ale IMM-urilor,<br />
identificarea ofertanţilor de tehnologii pe plan mondial, identificarea tehnologiilor<br />
ce pot fi transferate catre IMM-urile româneşti - cca. 250;<br />
- sprijin în formarea şi specializarea resurselor umane din entităţile furnizoare de<br />
rezultate din sistemul CDI, în scopul eficientizării valorificării şi implementării<br />
inovării şi transferului tehnologic - cca. 400;<br />
- identificarea nevoilor tehnologice ale IMM-urilor, intermedierea de transferuri<br />
tehnologice, vânzări de licenţe sau rezultate ale cercetării, vânzări de servicii -<br />
cca. 400;<br />
- organizare de cursuri de iniţiere, calificare, specializare, perfecţionare în inovare,<br />
transfer tehnologic, brokeraj, licenţiere de brevete - cca. 500;<br />
- consultanţă şi asistenţă pentru realizarea de modele experimentale/funcţionale/<br />
prototipuri/staţii pilot etc. - cca. 600.<br />
14 Rapoarte anuale depuse din entităţile ReNITT la ANCS.<br />
- 49 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
5.4.4 Programul Impact<br />
Programul este finanţat în perioada 2006-2008 reuşind să furnizeze aproximativ 1000 de<br />
studii de fezabilitate, planuri de afaceri şi alte tipuri de analize economice, contribuind la<br />
consolidarea unui portofoliu de proiecte care au participat la competiţiile Axei Prioritare 2<br />
din POS-CCE. În acest mod, programul îşi aduce o importantă contribuţie la valorificarea<br />
rezultatelor CD în economie, prin dezvoltarea infrastructurilor şi serviciilor ştiinţifice şi<br />
tehnologice specializate pentru ITT.<br />
5.4.5 Programul de Cercetare de Excelenţă (CEEX),<br />
A avut ca obiective specifice:<br />
- creearea şi dezvoltarea platformelor şi reţelelor de cercetare integrate pentru<br />
recuperarea decalajelor tehnologice;<br />
- intensificarea cercetării fundamentale şi aplicative în scopul transferului de<br />
cunoştinţe prin dezvoltarea resurselor umane, în vederea participării la programe de<br />
cercetare naţionale, europene şi internaţionale;<br />
- dezvoltarea activităţilor şi infrastructurilor de CD la nivel naţional şi regional;<br />
- dezvoltarea carierei tinerilor cercetători;<br />
- dezvoltarea infrastructurii de cercetare de tipul laboratoarelor de experimentare,<br />
testare şi etalonare, precum şi a organismelor de certificare.<br />
Prin aceste obiective Programul CEEX, a asigurat convergenţa cu nivelul şi practicele<br />
europene în sistemul CDI, fapt dovedit de producţia şi tipul de rezultate furnizate 15 :<br />
- produse, tehnologii, brevete şi servicii de experiment (certificate): 3159;<br />
- alte produse, tehnologii şi servicii: 2646;<br />
- studii, manuale, metode, proceduri, standarde, ghiduri şi carţi tehnice:1032;<br />
- articole şi comunicări indexate ( ISI sau echivalent): 4040;<br />
- cărţi, atlase şi dicţionare: 1274;<br />
- alte publicaţii stiinţifice: 24640;<br />
15 Conform Revistei de Cercetare-Deyvoltare şi Inovare, MECI-ANCS, anulVI, nr1/2009.<br />
- 50 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
De asemenea, în aceeaşi perioadă (2005-2008) a crescut şi numărul periodicelor<br />
româneşti (reviste, buletine, jurnale) intrate în evidenţele sistemelor informatice<br />
internaţionale. La nivelul anului 2008 s-au înregistrat 48 de reviste din România care<br />
au fost indexate ICI.<br />
Toate aceste rezultate pun în valoare rolul cunoaşterii în educaţie, cercetare, inovare,<br />
creativitate, cu impact în dezvoltarea culturii anteprenoriale, atât de necesară realizării<br />
în acea perioadă,a unei pieţe interne a cercetării româneşti.<br />
- 51 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
6. Rolul grupului ţintă al proiectului privind valorificarea datelor<br />
referitoare la ITT<br />
Formarea reţelei de inovare în cadrul proiectui ANCS este unul din factorii importanţi care va<br />
contribui la întărirea capacităţii administrative a ANCS pentru promovarea şi informarea<br />
mediilor locale şi regionale cu privire la inovare şi transfer tehnologic. În acest sens, legătura<br />
cu rolul şi interesul Grupului Ţintă al proiectului în informarea şi promovarea rezultatelor<br />
cercetării în mediile regionale şi locale, este evidenţiată în Capitolul 6. Pentru aceasta a fost<br />
derulată o anchetă statistică în cadrul grupului ţintă, pe bază de chestionar, prin care au fost<br />
urmărite următoarele aspecte:<br />
Informarea membrilor grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării inovării<br />
Rolul promovării rezultatelor cercetării româneşti<br />
Nevoia de asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic<br />
Eşantionul anchetei a fost de 304 membri ai grupului ţintă, iar rezultatele anchetei sunt<br />
garantate în limitele unei erori de ± 4,1 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.<br />
Opiniile grupului ţintă sunt prezentate în continuare.<br />
- 52 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
6.1 Informarea grupului ţintă în domeniul cercetării dezvoltării<br />
inovării (CDI)<br />
5. Sunteţi informat cu privire la:<br />
DA NU TOTAL<br />
(%)<br />
1. Politicile europene în domeniul CDI? 34,1 65,9 100,0<br />
2. Politicile naţionale în domeniul CDI? 35,2 64,8 100,0<br />
3. Programele europene care finanţează proiectele de CDI? 44,1 55,9 100,0<br />
4. Programele naţionale care finanţează proiectele de CDI? 34,9 65,1 100,0<br />
În jur de cca. două treimi dintre membrii grupului ţintă nu sunt la curent cu politicile<br />
europene şi naţionale în domeniul CDI şi nici cu programele europene sau naţionale care<br />
finanţează proiectele de CDI. Această situaţie presupune ca unul dintre primii paşi în cadrul<br />
proiectului să fie făcut în direcţia informării grupului cu privire la aceste politici şi programe.<br />
Raportul de faţă abordează cadrul european şi naţional în care se desfăşoară activitatea CDI<br />
constituidu-se astfel într-un document de informare a grupului ţintă despre politici şi<br />
programe în domeniul CDI, dar care nu are caracter exhaustiv.<br />
- 53 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Gradul de informare in domeniul CDI al grupului tinta<br />
Programele naţionale<br />
care finanţează<br />
proiectele de CDI<br />
34,90<br />
Programele europene<br />
care finanţează<br />
proiectele de CDI<br />
44,10<br />
Politicile naţionale în<br />
domeniul CDI<br />
35,20<br />
Politicile europene în<br />
domeniul CDI<br />
34,10<br />
0,00 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00<br />
%<br />
6. Sunteţi informat cu privire la rezultatele CDI din<br />
ultimii ani (2008, 2009, 2010)?<br />
DA NU TOTAL<br />
(%)<br />
14.8 85.2 100,0<br />
Grupul ţintă este format în mare măsură din persoane care nu sunt la curent cu rezultatele<br />
CDI din ultimii ani (85% dintre membrii grupului ţintă fiind în această situaţie).<br />
Sunteti informat cu privire la rezultatele CDI din ultimii ani (2008,<br />
2009, 2010) ?<br />
DA<br />
15%<br />
NU<br />
85%<br />
- 54 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
7. Aveţi cunoştinţă de întreprinderi care au aplicat<br />
rezultatele de CDI în activitatea lor pentru dezvoltarea<br />
afacerilor?<br />
DA NU TOTAL<br />
(%)<br />
22,0 78,0 100,0<br />
Este de remarcat că 22% dintre membrii grupului ţintă au cunoştinţă de întreprinderi care au<br />
aplicat rezultate ale cercetării pentru dezvoltarea afacerilor, ceea ce le întăreşte şi mai mult<br />
încrederea în rolul aplicării rezultatelor de CD în creşterea competitivităţii.<br />
Aveti cunostinta de intreprinderi care au aplicat rezultate ale<br />
CDI in activitatea lor pentru dezvoltarea afacerilor ?<br />
DA<br />
22%<br />
NU<br />
78%<br />
- 55 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
nu este<br />
este<br />
8. La nivel local (judeţean) mediul de afaceri | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | bine informat cu<br />
privire la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii<br />
economice.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=2,80<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3557<br />
Aproximativ trei sferturi dintre persoanele din grupul ţintă consideră că mediul de afaceri de<br />
la nivel local (judeţean) nu este bine informat cu privire la posibilităţile de colaborare cu<br />
unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii economice (cca. 75% dintre respondenţi<br />
acordând pe o scală de la 1 la 6 punctaje de 1, 2 şi 3 pentru susţinerea acestei idei). Opiniile<br />
lor pot fi caracterizate de media punctajului obţinut în urma răspunsurilor acestora, răspunsuri<br />
care nu sunt foarte diferite de valoarea mediei.<br />
- 56 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
6.2 Rolul promovării cercetării româneşti<br />
nu poate poate<br />
1. Cercetarea românească | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | oferi soluţii pentru creşterea<br />
competitivităţii economice a României<br />
Media răspunsurilor<br />
M =5.22<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,1854<br />
Marea majoritate a respondenţilor (95%) consideră că cercetarea românească poate oferi soluţii<br />
pentru creşterea competitivităţii economice a României (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6<br />
punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei afirmaţii). Opiniile membrilor grupului ţintă denotă<br />
încrederea marii majorităţi în rezultatele de CD. Nu se înregistrează mari diferenţe între opiniile<br />
respondenţilor, acestea fiind omogene (coeficientul de omogenitate de 18,54% fiind sub 40%),<br />
ceea ce înseamnă că media ridicată a răspunsurilor obţinute, de 5,22, poate caracteriza opinia<br />
generală a grupului ţintă.<br />
- 57 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
nu poate poate<br />
2. Promovarea rezultatelor cercetării | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | conduce la creşterea<br />
interesului companiilor pentru aplicarea acestora în dezvoltarea afacerilor.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5.29<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,1758<br />
Tot într-un procent foarte ridicat (95%), membrii grupului ţintă consideră că prin promovarea<br />
rezultatelor cercetării româneşti se poate obţine o creştere a interesului companiilor pentru<br />
aplicarea acestora în cadrul propriilor afaceri (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6<br />
punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei afirmaţii). Media răspunsurilor este ridicată<br />
(M=5,29) iar coeficientul de omogenitate al răspunsurilor obţinute este de sub 40%, ceea ce<br />
înseamnă că opiniile în cadrul grupului ţintă sunt relativ apropiate pe această temă, iar media<br />
obţinută este reprezentativă pentru a caracteriza părerea grupului.<br />
- 58 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
3. Organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti<br />
nu este<br />
este<br />
(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | utilă pentru creşterea<br />
interesului companiilor din România.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5.25<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,1649<br />
În ce priveşte organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti prin<br />
conferinţe, seminarii şi expoziţii, 96% dintre membrii grupului ţintă susţin că aceasta este utilă<br />
pentru creşterea interesului companiilor din România (96% dintre respondenţi acordând pe o scală<br />
de la 1 la 6 punctaje de 4, 5 şi 6 pentru susţinerea acestei idei). Opiniile respondenţilor sunt<br />
omogene ceea ce înseamnă că nu sunt diferenţe considerabile între ele şi media ridicată a<br />
răspunsurilor caracterizează opiniile grupului.<br />
- 59 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
nu este<br />
este<br />
4. Instituţia dumneavoastră | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | interesată în<br />
organizarea/susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti<br />
(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele<br />
rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=4.87<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,2478<br />
Marea majoritate (85%) a membrilor grupului ţintă susţin că instituţiile din care provin sunt<br />
interesate în organizarea / susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării<br />
româneşti (conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri<br />
acele rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie. La fel ca şi-n celelalte cazuri,<br />
grupul ţintă se caracterizează printr-o apropiere a opiniilor pe această temă, din acest motiv<br />
media destul de ridicată a punctajelor înregistrate (M=4,87) reflectă opinia generală a<br />
respondenţilor.<br />
- 60 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
6.3 Asistenţă pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT)<br />
9. Acordarea de asistenţă întreprinderilor pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT)<br />
nu conduce<br />
conduce<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | la creşterea competitivităţii acestora.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5,09<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,1870<br />
Acordarea de asistenţă întreprinderilor pentru inovare şi transfer tehnologic (ITT) conform<br />
opiniei a 95% dintre membrii grupului ţintă, conduce la creşterea competitivităţii acestora<br />
(95% dintre respondenţi acordând pe o scală de la 1 la 6 punctaje de 4, 5 şi 6 pentru<br />
susţinerea acestei afirmaţii). Media foarte ridicată a punctajelor obţinute (Media=5,09)<br />
sugerează din nou caracterul de omogenitate al grupului ţintă care se face simţit şi în privinţa<br />
opiniei membrilor acestuia privind acordarea de asistenţă în domeniul ITT.<br />
- 61 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
10. Pentru acordarea de asistenţă întreprinderilor în domeniul ITT, este nevoie de:<br />
1. cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul<br />
ITT.<br />
1. pregătirea prealabilă prin programe de formare<br />
profesională în domeniul ITT<br />
3. facilitarea accesului la instrumente specifice de<br />
informare cu privire la ITT (baze de date cu rezultate de<br />
cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de<br />
cercetare, programe de finanţare, etc.)<br />
în mică măsură în mare măsură<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |<br />
în mică măsură în mare măsură<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |<br />
în mică măsură în mare măsură<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5,12<br />
Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor<br />
V= 0,1875<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5,22<br />
Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor<br />
V= 0,1747<br />
- 62 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Media răspunsurilor<br />
M=5,40<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,1559<br />
În opinia membrilor grupului ţintă, pentru acordarea de asistenţă întreprinderilor în domeniul<br />
ITT este nevoie în ordine de:<br />
1. facilitarea accesului la instrumente specifice de informare cu privire la ITT (baze de<br />
date cu rezultate de cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de cercetare,<br />
programe de finanţare etc.) – pe o scală de la 1 la 6, 98% dintre respondenţi susţinând<br />
acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi 6;<br />
2. pregătirea prealabilă prin programe de formare profesională în domeniul ITT - pe o<br />
scală de la 1 la 6, 96% dintre respondenţi susţinând acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi<br />
6;<br />
3. cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul ITT - pe o scală de la 1 la 6,<br />
95% dintre respondenţi susţinând acest lucru cu punctaje de 4, 5 şi 6.<br />
6.4 Caracterizarea grupului ţintă al proiectului din perspectiva<br />
inovării şi transferului tehnologic<br />
A. Grupul ţintă are încredere în cercetarea românească şi susţine promovarea<br />
rezultatelor acesteia pentru creşterea competitivităţii<br />
- 63 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
A1. Membrii grupului ţintă sunt încrezători în capacitatea cercetării româneşti de a oferi<br />
soluţii pentru creşterea competitivităţii economice a României (95% dintre aceştia având<br />
această opinie);<br />
A2. Membrii grupului ţintă consideră că prin promovarea rezultatelor de CD se poate obţine<br />
o creştere a interesului companiilor pentru aplicarea acestora în dezvoltarea afacerilor (95%<br />
dintre aceştia având această opinie). Din acest motiv, 96% dintre persoanele din grupul ţintă<br />
susţin că organizarea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti<br />
(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) este utilă pentru creşterea interesului companiilor din<br />
România;<br />
B. Nu toţi membrii grupului ţintă provin din unităţi care sunt interesate în<br />
organizarea/susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti<br />
(conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele<br />
rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.<br />
B1. Doar 85% dintre membrii grupului ţintă consideră că instituţiile din care provin sunt<br />
interesate în organizarea / susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării<br />
româneşti (conferinţe, seminarii, expoziţii, etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri<br />
acele rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie.<br />
C. Cea mai mare parte a grupului ţintă nu este informată despre politicile europene şi<br />
naţionale în domeniul CDI şi nici despre programele europene sau naţionale care<br />
finanţează proiectele de CDI.<br />
C1. Două treimi dintre membrii grupului ţintă nu sunt la curent cu politicile europene şi<br />
naţionale în domeniul CDI şi nici cu programele europene sau naţionale care finanţează<br />
proiectele de CDI.<br />
D. În mare măsură sunt persoane care nu sunt la curent cu rezultatele CDI din ultimii<br />
ani (2008, 2009, 2010) şi care susţin că mediul de afaceri nu este bine informat cu privire<br />
la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI.<br />
D1. Grupul ţintă este format în mare măsură din persoane care nu sunt la curent cu rezultatele<br />
CDI din ultimii ani (85% dintre membrii grupului ţintă fiind în această situaţie);<br />
D2. Aproximativ trei sferturi dintre persoanele din grupul ţintă consideră că mediul de afaceri<br />
de la nivel local (judeţean) nu este bine informat cu privire la posibilităţile de colaborare cu<br />
unităţi de CDI în vederea dezvoltării competitivităţii economice (cca. 75% dintre respondenţi<br />
având această opinie).<br />
- 64 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
E. Grupul ţintă are încredere că prin asistenţă acordată întreprinderilor în domeniul<br />
ITT se poate obţine creşterea competitivităţii acestora<br />
E1. Membrii grupului sunt în consens în ce priveşte acordarea de asistenţă întreprinderilor în<br />
domeniul ITT, peste 95% dintre ei susţinând că pentru asistenţă este nevoie de:<br />
facilitarea accesului la instrumente specifice de informare cu privire la ITT (baze de<br />
date cu rezultate de cercetare, unităţi de cercetare, cercetători, proiecte de cercetare,<br />
programe de finanţare, etc.);<br />
pregătirea prealabilă prin programe de formare profesională în domeniul ITT;<br />
cunoaşterea politicilor interne şi europene în domeniul ITT<br />
Astfel, conform opiniei grupului ţintă, în vederea acordării asistenţei în domeniul ITT<br />
întreprinderilor, accentul trebuie să cadă în primul rând pe partea practică (instrumente şi<br />
formare profesională).<br />
7. Opinii ale unităţilor de CDI despre colectarea, monitorizarea,<br />
raportarea şi evaluarea indicatorilor de inovare<br />
Dacă în capitolele 3, 4 şi 5 am prezentat indicatorii raportaţi în cadrul PNII şi al programelor<br />
conexe, în capitolul de faţă vom prezenta opinia unităţilor cu activitate de CD (institute<br />
naţionale de cercetare - dezvoltare, universităţi şi întreprinderi cu activitate de CD) privind<br />
colectarea, monitorizarea, raportarea şi evaluarea indicatorilor de inovare. Pentru aflarea<br />
acestor opinii a fost realizată o anchetă în rândul unităţilor înscrise în Registrul Potenţialilor<br />
Contractori (RPC), administrat de către ANCS. Eşantionul anchetei a fost de 846 unităţi cu<br />
activitate de CD. Rezultatele anchetei sunt garantate cu o eroare de ± 3,4 puncte procentuale,<br />
la un nivel de încredere de 95%. Prin chestionarul anchetei au fost urmărite informaţii<br />
referitoare la:<br />
Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (gradul de aplicabilitate şi de<br />
valorizare a rezultatelor cercetării româneşti, oferta CD pentru transfer tehnologic şi<br />
susţinerea ei prin programele de finanţare CDI, modalităţi de creştere a valorificării<br />
rezultatelor CD);<br />
Raportarea performanţelor în domeniul ITT (tipuri de informaţii conţinute în<br />
rapoartele elaborate, transparenţa sistemului de raportare, modalităţi de îmbunătăţire a<br />
sistemului de raportare).<br />
- 65 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Ancheta în rândul unităţilor de CD s-a adresat managerului unităţii observate sau unei<br />
persoane din conducerea unităţilor respective, persoană care are o imagine de ansamblu<br />
asupra situaţiei actuale privind modul în care sunt monitorizate şi valorificate datele<br />
referitoare la inovare. Rezultatele anchetei sunt prezentate în continuare.<br />
- 66 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
7.1 Valorificarea rezultatelor de cercetare-dezvoltare (CD)<br />
nu oferă<br />
oferă<br />
1. Cercetarea românească | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | soluţii (rezultate ale cercetării)<br />
pentru creşterea competitivităţii economice a României.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=3,91<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3938<br />
Majoritatea unităţilor de CD (60%) consideră că cercetarea românească oferă soluţii pentru<br />
creşterea competitivităţii economice a României (60% dintre respondenţi acordând pe o scală<br />
de la 1 la 6, punctaje de 4, 5 şi 6). Opiniile sunt relativ omogene, ceea ce înseamnă că acestea<br />
nu au o împrăştiere foarte mare, deci media răspunsurilor acordate pe o scală de la 1 la 6 este<br />
reprezentativă, ea caracterizând opinia respondenţilor. Aceasta înseamnă, ţinând cont de<br />
valoarea mediei (M=3,91), că încrederea celor 60% în soluţiile oferite de cercetarea<br />
românească este destul de firavă.<br />
- 67 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
2. Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de<br />
scăzut<br />
ridicat<br />
Cercetare, Dezvoltare, Inovare (CDI), a fost | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | în perioada<br />
2008-2010.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=2,98<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,4744<br />
Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul de valorificare) a rezultatelor de cercetare,<br />
dezvoltare, inovare (CDI) este apreciat de cca. 65% dintre unităţile de CD ca fiind unul relativ scăzut<br />
în perioada 2008-2010 (aceştia acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje de 1, 2 sau 3). Doar<br />
35% susţin că acesta ar fi mai degrabă ridicat (ei optând pentru punctaje de 4, 5 sau 6). Oricum<br />
părerile sunt destul de împărţite având un grad de împrăştiere destul de mare.<br />
- 68 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
3. Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economia românească a fost<br />
scăzut<br />
ridicat<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | în perioada 2008-2010.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=2,61<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,5210<br />
Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în economie este mai degrabă scăzut în opinia a<br />
71% dintre unităţi. Părerile în acestă privinţă sunt destul de împărţite, datele fiind la limita<br />
omogenităţii acestora, opiniile având un grad destul de mare de împrăştire, fiind destul de<br />
diferite. Totuşi, 29% dintre unităţi consideră că se poate vorbi despre un grad de valorificare<br />
a rezultatelor destul de ridicat.<br />
- 69 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
nu se încurajează<br />
se încurajează<br />
4.1 prin programele naţionale care finanţează proiectele CDI | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |<br />
valorificarea rezultatelor de cercetare în economie.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=3,93<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,4010<br />
Majoritatea unităţilor de CDI (65%) apreciază că prin programele naţionale se încurajează<br />
valorificarea rezultatelor de cercetare în economie. Răspunsurile respondenţilor nu sunt foarte<br />
diferite (împrăştiate) şi din acest motiv putem considera că media obţinută (M=3,93)<br />
caracterizează opiniile în ansamblul lor, acestea fiind mai degrabă unele ponderate.<br />
- 70 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
nu se sprijină se sprijină<br />
4.2 prin structura pachetului de informaţii | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | acele proiecte care<br />
să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică (care să răspundă<br />
nevoilor sociale existente).<br />
Media răspunsurilor<br />
M=3,97<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3987<br />
În schimb, aproape 70% dintre unităţi consideră că prin structura sa, pachetul de informaţii<br />
sprijină acele proiecte cu aplicabilitate economică (care să răspundă nevoilor sociale<br />
existente).<br />
- 71 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
nu se sprijină<br />
se sprijină<br />
4.3 prin modul de evaluare a proiectelor | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | acele proiecte care<br />
să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică (care să răspundă<br />
nevoilor sociale existente, având astfel potenţial de valorificare)<br />
Media răspunsurilor<br />
M=3,58<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,4187<br />
În ce priveşte modul de evaluare, după cum susţin 57% dintre unităţi, acesta sprijină, dar<br />
nu suficient, acele proiecte care să conducă la obţinerea de rezultate cu aplicabilitate<br />
economică (care să răspundă nevoilor sociale existente, având astfel potenţial de<br />
valorificare). Datele sunt relativ omogene, media opiniilor fiind astfel reprezentativă<br />
pentru răspunsurile înregistrate (M=3,58), ea caracterizând opiniile unităţilor în ansamblul<br />
lor.<br />
- 72 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
nu se încurajează<br />
se încurajează<br />
4.4 prin finanţările acordate | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | obţinerea de rezultate care să<br />
răspundă nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor finanţate.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=3,57<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,4109<br />
După cum susţin tot 57% dintre unităţi, prin finanţările acordate se încurajează, dar nu<br />
suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă nevoilor societăţii româneşti în cadrul<br />
proiectelor finanţate. Datele sunt relativ omogene, media opiniilor fiind astfel reprezentativă<br />
pentru răspunsurile înregistrate (M=3,57), ea caracterizând opiniile unităţilor în ansamblul<br />
lor.<br />
- 73 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
nu este<br />
este<br />
4.5 monitorizarea proiectelor | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | adecvată pentru stabilirea<br />
performanţei şi progresului proiectului în corelaţie cu rezultatele aşteptate.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=4,02<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3641<br />
În privinţa monitorizării proiectelor aceasta este considerată de 69% dintre unităţi ca fiind îndreptată<br />
către stabilirea performanţei şi progresului proiectelor, dar mijloacele folosite nu sunt întotdeauna cele<br />
mai adecvate (media răspunsurilor fiind de 4,02, iar datele sunt omogene)<br />
- 74 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că:<br />
4.6 prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor<br />
nu se urmăreşte se urmăreşte<br />
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele<br />
aşteptate.<br />
Media răspunsurilor<br />
M=4,04<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3378<br />
Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna<br />
eficienţa şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele aşteptate (media răspunsurilor pe o<br />
scala de la 1 la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le considerăm omogene având un coeficient<br />
de omogenitate al seriei de date de sub 45%).<br />
- 75 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
5. Cum apreciaţi gradul de importanţă a următoarelor aspecte în vederea creşterii<br />
valorificării rezultatelor de cercetare în economie:<br />
Total<br />
neimportantă<br />
Foarte<br />
puţin<br />
importantă<br />
Puţin<br />
importantă<br />
Destul de<br />
importantă<br />
Importantă<br />
Foarte<br />
importantă<br />
Total<br />
(%)<br />
1. Elaborarea unei<br />
strategii de Inovare<br />
la nivel naţional<br />
3,7 14,8 25,9 55,6 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=5.33) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,1624)<br />
2. Elaborarea de<br />
planuri de acţiune<br />
pentru<br />
implementarea<br />
strategiei până la<br />
nivel judeţean<br />
(local)<br />
2,5 3,7 12,3 14,8 25,9 40,7 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.80) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2764)<br />
3. Dezvoltarea de<br />
programe de<br />
finanţare a<br />
activităţilor de ITT<br />
adaptate nevoilor<br />
regionale/zonale de<br />
dezvoltare<br />
2,5 8,6 17,3 23,5 48,1 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=5.06) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2195)<br />
4. Implicarea<br />
administraţiei<br />
publice locale (APL)<br />
alături de<br />
administraţia<br />
centrală (AC) în<br />
susţinerea<br />
programelor de<br />
finanţare.<br />
3,8 3,8 10,0 16,3 25,0 41,3 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.79) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2870)<br />
5. Implicarea APL<br />
alături de AC în<br />
evaluarea şi<br />
monitorizarea<br />
proiectelor în<br />
2,5 3,8 19,0 27,8 24,1 22,8 100,0<br />
- 76 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
domeniul ITT<br />
Media răspunsurilor (M=4.35) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2921)<br />
6. Implicarea APL<br />
alături de AC în<br />
promovarea<br />
rezultatelor de CDI<br />
la nivel local<br />
(judeţean, regional)<br />
2,5 2,5 10,1 22,8 27,8 34,2 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.73) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2638)<br />
7. Politici fiscale<br />
adecvate în vederea<br />
facilitării inovării şi<br />
transferului<br />
tehnologic<br />
1,3 1,3 18,8 78,8 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=5.73) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,1209)<br />
8. Facilitarea<br />
accesului la<br />
infrastructura<br />
specifică de<br />
informare cu privire<br />
la ITT (baze de date<br />
cu rezultate de<br />
cercetare, cu unităţi<br />
de CD, proiecte şi<br />
programe de<br />
finanţare, etc.)<br />
2,5 2,5 8,6 19,8 66,7 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=5.46) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,1714)<br />
9. Furnizarea de<br />
asistenţă acordată<br />
firmelor pentru a<br />
deveni inovative<br />
prin<br />
aplicarea/valorificar<br />
ea rezultatelor de<br />
CDI în activităţile<br />
acestora.<br />
1,2 2,5 3,7 11,1 21,0 60,5 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=5.3) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,2077)<br />
- 77 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Elaborarea unei strategii de inovare la nivel naţional este considerată importantă şi foarte<br />
importantă de peste 81% dintre unităţile intrate în cercetare, iar 15% sunt de părere că este<br />
destul de importantă. Pe o scală de la 1 la 6, media răspunsurilor înregistrate este de 5,33,<br />
opiniile respondenţilor nu se abat prea mult de la medie (coeficientul de omogenitate fiind<br />
sub 40%), deci media caracterizează opinia generală a unităţilor, valoarea ei arătând nevoia<br />
resimţită de unităţile de CD pentru o strategie a inovării.<br />
Pentru implementarea acesteia este nevoie de:<br />
elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local), după cum susţin 81%<br />
dintre unităţile de CDI (41% apreciază drept foarte important, 26% ca important, iar<br />
15% consideră că este destul de important acest demers);<br />
dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor<br />
regionale/zonale de dezvoltare, care este menţionată de peste 89% dintre unităţile de<br />
cercetare participante la anchetă (48% apreciază drept foarte important, 24% ca<br />
important, iar 17% consideră că este destul de important acest demers);<br />
Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC)<br />
în susţinerea programelor de finanţare este considerată de 85% dintre respondenţi ca<br />
fiind foarte importantă, importantă sau destul de importantă;<br />
Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul<br />
ITT, în opinia a 75% dintre respondenţi, precum şi în promovarea rezultatelor de CDI<br />
la nivel local (judeţean, regional) conform opiniei a 85% dintre unităţi;<br />
Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic sunt<br />
considerate de 99% dintre respondenţi foarte importante (79%), importante (19%) sau<br />
destul de importante (1%).<br />
Totodată, peste 93% dintre unităţile de cercetare, sunt de părere că pentru creşterea<br />
valorificării rezultatelor de CD este nevoie de:<br />
Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de<br />
date cu rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare etc.)<br />
Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin<br />
aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora.<br />
Toate aspectele anterior menţionate de unităţile de cercetare, pentru creşterea valorificării<br />
rezultatelor de CD în economie, sunt caracterizate printr-o medie a răspusurilor, pe o scală de<br />
la 1 la 6, ridicată (peste 5 în cele mai multe dintre cazuri), iar pe fondul omogenităţii opiniilor<br />
- 78 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
respondenţilor, această medie reflectă părerea generală. Rezultatele anchetei confirmă încă<br />
odată nevoia realizării acestui proiect pilot, prin care vor fi atinse unele dintre aceste<br />
deziderate şi se vor pune bazele pentru desfăşurarea de acţiuni viitoare pentru împlinirea<br />
celorlalte.<br />
7.2 Raportarea performanţelor în domeniul ITT<br />
6. Rapoartele de ITT/CDI realizate de unitatea dvs conţin informaţii referitoare la:<br />
Nu conţin<br />
informaţii<br />
Foarte<br />
puţine<br />
Puţine<br />
Destul de<br />
multe<br />
Multe<br />
Foarte<br />
multe<br />
Total<br />
(%)<br />
1.Personalul<br />
implicat în<br />
activităţile de CDI<br />
(vărstă, educaţie<br />
formală şi informală,<br />
cheltuieli cu salarii)<br />
7,6 12,7 11,4 19,0 21,5 27,8 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.18) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,3882)<br />
2. Personalul<br />
implicat în<br />
activităţile de<br />
promovare,<br />
marketing a<br />
rezultatelor CDI<br />
10,1 15,2 20,3 19,0 19,0 16,5 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=3.71) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,4274)<br />
3. Cooperare şi<br />
colaborare cu alte<br />
instituţii/organizaţii<br />
6,4 9,0 3,8 17,9 30,8 32,1 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.54) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,3343)<br />
4. Realizarea de<br />
produse/tehnologii<br />
sau servicii<br />
noi/modernizate pe<br />
piaţă<br />
9,0 7,7 5,1 9,0 25,6 43,6 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.65) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,3582)<br />
5. Achiziţionarea de<br />
produse/tehnologii<br />
sau servicii<br />
noi/modernizate pe<br />
piaţă<br />
11,4 8,9 21,5 15,2 22,8 20,3 100,0<br />
- 79 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Media răspunsurilor (M=3.90) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 4179)<br />
6. Activităţi de<br />
consultanţă<br />
(acordate sau<br />
primite)<br />
9,3 13,3 16,0 21,3 17,3 22,7 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=3.92) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,4145)<br />
7. Activităţi de<br />
marketing şi<br />
promovare pentru<br />
CDI<br />
7,6 13,9 15,2 24,1 20,3 19,0 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=3.92) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,3933)<br />
8. Documentaţii<br />
tehnico-economice<br />
(documentaţii de<br />
realizare<br />
produse/servicii,<br />
studii de fezabilitate,<br />
studii de piaţă,<br />
planuri de afaceri,<br />
proiecte tehnicoeconomice<br />
etc)<br />
elaborate,<br />
achiziţionate,<br />
valorificate etc.<br />
7,7 9,0 12,8 19,2 25,6 25,6 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=4.23) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,3692)<br />
9. Brevete de<br />
invenţie<br />
(înregistrate,<br />
licenţiate, cesionate<br />
etc.)<br />
24,7 11,7 11,7 7,8 22,1 22,1 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=3.57) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,5442)<br />
10. Modele şi<br />
desene industriale<br />
protejate<br />
(înregistrate,<br />
licenţiate, cesionate<br />
etc.)<br />
32,9 13,7 19,2 9,6 12,3 12,3 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=2.92) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,6113)<br />
- 80 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
11. Altele<br />
(copyright, mărci<br />
înregistrate, reţete,<br />
indicaţii geografice,<br />
specii vegetale şi<br />
animale etc)<br />
36,8 7,9 10,5 13,2 17,1 14,5 100,0<br />
Media răspunsurilor (M=3.09) Coeficientul de omogenitate a răspunsurilor (V= 0,6236)<br />
Rapoartele de ITT/CDI furnizează informaţii cu privire la o serie de factori de inovare<br />
precum:<br />
Personalul implicat în activităţile de CDI (vârstă, educaţie formală şi informală,<br />
cheltuieli cu salarii);<br />
Cooperarea şi colaborarea cu alte instituţii/organizaţii;<br />
Realizarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate;<br />
Documentaţii tehnico-economice elaborate, achiziţionate, valorificate,<br />
după cum susţin marea majoritate a respondenţilor (media răspunsurilor înregistrate pe o<br />
scală de la 1 la 6 fiind în jur de 4 – 4,5 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile<br />
înregistrate sunt destul de apropiate). Din acest motiv, ţinând cont de valoarea mediei<br />
obţinute pentru aceşti factori putem considera că respondenţii consideră că raportarea la<br />
aceşti factori poate fi îmbunătăţită.<br />
Mai puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de ITT/CDI referitoare la:<br />
Personalul implicat în activităţile de promovare, marketing a rezultatelor CDI;<br />
Achiziţionarea de produse/tehnologii sau servicii noi/modernizate;<br />
Activităţi de consultanţă (acordate sau primite);<br />
Activităţi de marketing şi promovare pentru CDI,<br />
după cum susţin o mare parte dintre respondenţi (media răspunsurilor înregistrate pe o scală<br />
de la 1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt<br />
destul de apropiate).<br />
În ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre respondenţi susţin că informaţii despre<br />
acestea se regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au aceeaşi opinie în ce priveşte modelele<br />
şi desenele industriale, în timp ce 55% referindu-se la copyright, mărci înregistrate, reţete etc<br />
sunt de părere că informaţiile despre acestea sunt puţin prezente în rapoarte.<br />
- 81 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
4. Consideraţi că sistemul actual de raportare (de la unităţi de CDI → Agenţii de<br />
nu este<br />
este<br />
finanţare CDI → ANCS / MECTS) | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | suficient de transparent.<br />
Media răspunsurilor<br />
M =4.40<br />
Coeficientul de omogenitate<br />
a răspunsurilor<br />
V= 0,3134<br />
Aproape 80% dintre unităţile observate consideră că sistemul actual de raportare este destul<br />
de transparent dar sunt încă unele aspecte care pot fi îmbunătăţite în ce priveşte transparenţa<br />
(cca. 48% dintre respondenţi acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje între 1 şi 4, acest lucru<br />
reflectându-se şi în media răspunsurilor de 4,40).<br />
Dacă consideraţi că nu este suficient de transparent (codurile pentru care<br />
aţi optat la întrebarea 7 fiind 1, 2 sau 3), menţionaţi palierul de raportare<br />
unde consideraţi că ar trebui îmbunătăţită transparenţa:<br />
Procent *)<br />
(%)<br />
1. Unitaţi CDI->Agenţii de finanţare CDI 50.0<br />
2. Agenţii de finanţare CDI->ANCS/MECTS 64.3<br />
*) procente calculate la numărul de respondenţi care au considerat că sistemul nu este suficient de<br />
transparent<br />
- 82 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Dintre cei 21% care susţin că sistemul este mai degrabă lipsit de transparenţă, 64% consideră<br />
că palierul pe care trebuie îmbunătăţită transparenţa este Agenţii de finanţare CDI-<br />
>ANCS/MECTS, în timp ce 50% sunt de părere că şi în cadrul palierului Unităţi CDI-<br />
>Agenţii de finanţare CDI, trasparenţa poate fi îmbunătăţită.<br />
8. Puncte tari, puncte slabe ale procesului de raportare a<br />
performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic şi<br />
propuneri de îmbunătăţire<br />
Din analizele prezentate în capitolul anterior putem evidenţia următoarele puncte tari şi slabe<br />
ale procesului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic,<br />
din perspectiva unităţilor de CDI:<br />
Puncte tari<br />
Puncte tari<br />
Argumente<br />
Programele naţionale încurajează valorificarea<br />
rezultatelor de cercetare în economie.<br />
Pachetele de informaţii ale programelor naţionale<br />
de finanţare CDI sprijină proiectele cu<br />
aplicabilitate economică.<br />
Sistemul actual de raportare este destul de<br />
transparent.<br />
Majoritatea unităţilor de CDI (65%) apreciază că<br />
prin programele naţionale se încurajează<br />
valorificarea rezultatelor de cercetare în<br />
economie.<br />
Aproape 70% dintre unităţi consideră că prin<br />
structura sa, pachetul de informaţii sprijină acele<br />
proiecte cu aplicabilitate economică (care să<br />
răspundă nevoilor sociale existente).<br />
Aproape 80% dintre unităţile observate consideră<br />
că sistemul actual de raportare este destul de<br />
transparent.<br />
Puncte relativ tari<br />
Puncte relativ tari<br />
Modul de evaluare sprijină, dar nu suficient, acele<br />
proiecte care să conducă la obţinerea de rezultate<br />
cu aplicabilitate economică.<br />
Prin finanţările acordate se încurajează, dar nu<br />
suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă<br />
nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor<br />
finanţate.<br />
Monitorizarea proiectelor este îndreptată către<br />
stabilirea performanţei şi progresului proiectelor,<br />
dar mijloacele folosite nu sunt întotdeauna cele<br />
Argumente<br />
În ce priveşte modul de evaluare, după cum susţin<br />
57% dintre unităţi, acesta sprijină, dar nu<br />
suficient, acele proiecte care să conducă la<br />
obţinerea de rezultate cu aplicabilitate economică<br />
(care să răspundă nevoilor sociale existente,<br />
având astfel potenţial de valorificare).<br />
După cum susţin tot 57% dintre unităţi, prin<br />
finanţările acordate se încurajează, dar nu<br />
suficient, obţinerea de rezultate care să răspundă<br />
nevoilor societăţii româneşti în cadrul proiectelor<br />
finanţate.<br />
În privinţa monitorizării proiectelor aceasta este<br />
considerată de 69% dintre unităţi ca fiind<br />
îndreptată către stabilirea performanţei şi<br />
- 83 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
mai adecvate.<br />
Rapoartele de ITT/CDI furnizează informaţii cu<br />
privire la o serie de factori de inovare precum:<br />
Personalul implicat în activităţile de CDI<br />
(vârstă, educaţie formală şi informală, cheltuieli<br />
cu salarii);<br />
Cooperarea şi colaborarea cu alte<br />
instituţii/organizaţii;<br />
Realizarea de produse/tehnologii sau servicii<br />
noi/modernizate;<br />
Documentaţii tehnico-economice elaborate,<br />
achiziţionate, valorificate;<br />
dar raportarea la aceşti factori poate fi<br />
îmbunătăţită.<br />
progresului proiectelor, dar mijloacele folosite nu<br />
sunt întotdeauna cele mai adecvate (media<br />
răspunsurilor fiind de 4,02, iar datele sunt<br />
omogene)<br />
După cum susţin marea majoritate a<br />
respondenţilor (media răspunsurilor înregistrate<br />
pe o scală de la 1 la 6 fiind în jur de 4,5 puncte<br />
pentru fiecare dintre aceşti factori, iar opiniile<br />
înregistrate sunt destul de apropiate). Din acest<br />
motiv, ţinând cont de valoarea mediei obţinute<br />
pentru aceşti factori putem considera că<br />
respondenţii consideră că raportarea la aceşti<br />
factori poate fi îmbunătăţită.<br />
Puncte slabe<br />
Puncte slabe<br />
Argumente<br />
Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul<br />
de valorificare) a rezultatelor de cercetare,<br />
dezvoltare, inovare (CDI) a fost relativ scăzut în<br />
perioada 2008-2010<br />
Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în<br />
economie este mai degrabă scăzut<br />
Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea<br />
proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa<br />
şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele<br />
aşteptate<br />
Puţine informaţii sunt conţinute în rapoartele de<br />
ITT/CDI referitoare la:<br />
Personalul implicat în activităţile de<br />
promovare, marketing a rezultatelor CDI<br />
Achiziţionarea de produse/tehnologii sau<br />
servicii noi/modernizate<br />
Activităţi de consultanţă (acordate sau primite)<br />
Activităţi de marketing şi promovare pentru<br />
CDI<br />
Raportările conţin puţine informaţii despre<br />
brevete de invenţie, modele şi desene industriale,<br />
copyright, mărci înregistrate, reţete etc<br />
Gradul de aplicabilitate în economie (potenţialul<br />
de valorificare) a rezultatelor CDI este apreciat de<br />
cca. 65% dintre unităţile de CD ca fiind unul<br />
relativ scăzut în perioada 2008-2010 (aceştia<br />
acordând pe o scală de la 1 la 6, punctaje de 1, 2<br />
sau 3)<br />
Gradul de valorificare a rezultatelor CDI în<br />
economie este mai degrabă scăzut în opinia a<br />
71% dintre unităţile de CDI.<br />
Prin evaluarea rapoartelor privind implementarea<br />
proiectelor nu se urmăreşte întotdeauna eficienţa<br />
şi eficacitatea proiectelor, vis-a-vis de rezultatele<br />
aşteptate (media răspunsurilor pe o scala de la 1<br />
la 6 fiind 4,04, iar opiniile putem să le<br />
considerăm omogene având un coeficient de<br />
omogenitate al seriei de date de sub 45%)<br />
După cum susţin o mare parte dintre respondenţi<br />
(media răspunsurilor înregistrate pe o scală de la<br />
1 la 6 fiind sub 4 puncte pentru fiecare dintre<br />
aceşti factori, iar opiniile înregistrate sunt destul<br />
de apropiate).<br />
În ce priveşte brevetele de invenţie, 48% dintre<br />
respondenţi susţin că informaţii despre acestea se<br />
regăsesc în mică măsură în rapoarte, 66% au<br />
aceeaşi opinie în ce priveşte modelele şi desenele<br />
industriale, în timp ce 55% referindu-se la<br />
copyright, mărci înregistrate, reţete etc sunt de<br />
- 84 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
părere că informaţiile despre acestea sunt puţin<br />
prezente în rapoarte.<br />
- 85 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Pentru îmbunătăţirea modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic, au fost formulate următoarele puncte<br />
de vedere:<br />
Cui (căror instituţii /<br />
Cine sunt instituţiile /<br />
organizaţii) ar trebui să<br />
Cum consideraţi că trebuie<br />
organizaţiile care ar trebui să<br />
Ce informaţii consideraţi că ar trebui să<br />
înainteze instituţiile/<br />
asigurată transparenţa<br />
întocmească rapoarte privind<br />
cuprindă rapoartele în domeniul ITT?<br />
organizaţiile rapoartele în<br />
acestor rapoarte?<br />
activitatea în domeniul ITT?<br />
domeniul ITT?<br />
Unităţi care desfăşoară activităţi de<br />
ITT<br />
Unităţi de CD (INCD-uri,<br />
universităţi, întreprinderi)<br />
Unităţi ale ReNITT<br />
Întreprinderi inovative (care au<br />
desfăşurat activităţi inovative<br />
prin introducere de<br />
produse/servicii/tehnologii<br />
(procese) noi sau semnificativ<br />
îmbunătăţite<br />
Agenţii de finanţare CDI<br />
ANCS/Ministere de profil<br />
Asociaţii profesionale din<br />
domeniul ITT<br />
Autorităţi Publice Locale<br />
Agenţii de finanţare CDI /ANCS /<br />
MECI / Ministere de profil<br />
ANCS / MECI / Ministere<br />
coordonatoare<br />
MECI / Guvernul României<br />
ANCS/ Ministere de profil<br />
ANCS/Autorităţi Publice Centrale<br />
Costuri proiecte (personal, achiziţii, servicii etc)<br />
Rezultate tehnico – ştiinţifice / servicii obţinute<br />
ca urmare a finanţării<br />
Caracteristici tehnice ale rezultatelor obţinute<br />
Potenţiali beneficiari<br />
Beneficii ale aplicării rezultatelor de cercetare la<br />
potenţialii beneficiari (eficienţa economică)<br />
Modul de aplicare a rezultatelor<br />
Posibilităţi de valorificare, valorificări realizate<br />
Relaţia dintre rezultatele obţinute şi rezultate<br />
similare pe plan internaţional<br />
Obstacole întâmpinate<br />
Impactul economic al aplicării rezultatelor de<br />
CD<br />
Propuneri pentru continuarea cercetărilor<br />
(direcţii de continuare)<br />
Proprietatea intelectuală<br />
Cheltuieli cu inovarea<br />
Pieţe de desfacere pentru produse/servicii/<br />
tehnologii inovative<br />
Satisfacţia clienţilor<br />
Politici inovative<br />
Proiecte dezvoltate la nivel local care vizează<br />
activităţi inovative<br />
Impactul activităţilor de inovare la nivel local<br />
Propuneri legislative<br />
- 86 -<br />
Mass-media<br />
Website-uri ale beneficiarilor<br />
proiectelor<br />
Website-ul programului de<br />
finanţare / agenţiei de<br />
finanţare /ANCS<br />
Alte website-uri dedicate ITT<br />
(www.roinno.ro,<br />
www.fabricadebani.ro, etc)<br />
Sisteme informatice<br />
specializate care conţin<br />
machete uniformizate pentru<br />
toate unităţile raportoare<br />
Manifestării ştiinţifice<br />
Controlul societăţii civile<br />
(Asociaţii profesionale de<br />
profil)<br />
Publicaţii ale Ministerelor de<br />
profil /ANCS / Agenţii de<br />
finanţare<br />
Bază de date publică în care<br />
să se centralizeze toate datele
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
9. Propunerea unui set de indicatori de ITT pentru monitorizarea,<br />
raportarea şi evaluarea activităţilor de inovare<br />
Pentru creşterea gradului de acurateţe a analizei inovării şi transferului tehnologic la nivel<br />
regional este necesară elaborarea unui sistem de indicatori care să permită o analiză în<br />
profunzime a domeniului de ITT. În acest sens, pentru monitorizarea şi valorificarea datelor<br />
referitoare la inovare la nivel local şi regional, poate fi folosit un model bazat pe un sistem de<br />
indicatori structurat pe componente esenţiale ale inovării (ex: potenţialul de conducere a<br />
inovării, potenţialul de creare a cunoştinţelor, capacitatea de integrare într-un sistem<br />
relaţional, capacitatea de structurare a activităţilor, capacitatea de exploatare a proprietăţii<br />
intelectuale, etc.) cu implicaţii directe în dezvoltarea durabilă a regiunilor, cărora le sunt<br />
asociate criterii şi indicatori specifici de inovare. Sistemul de indicatori pe care-l prezentăm<br />
în acest capitol, răspunde nevoilor sistemului de CD reieşite din analiza privind<br />
monitorizarea, raportarea şi evaluarea activităţilor de inovare, include indicatorii folosiţi de<br />
European Innovation Scoreboard şi a fost proiectat în cadrul studiului Inobarometru 2008<br />
realizat de CIT-IRECSON şi dezvoltat în cadrul proiectului de cercetare “MODEL ŞI<br />
PROGRAM INFORMATIC PENTRU EVALUAREA COMPETITIVITĂŢII REGIUNILOR<br />
DE DEZVOLTARE DIN ROMÂNIA” 2008-2011, desfăşurat în cadrul Programului<br />
Parteneriate.<br />
Indicatorii de inovare, conform principiilor dezvoltării durabile, trebuie să fie<br />
consensuali şi să dea o imagine reprezentativă celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile:<br />
societate, economie şi mediu (vezi schema 1).<br />
SOCIETATE<br />
ECONOMIE<br />
Indicatori de Inovare<br />
MEDIU<br />
Schema nr. 1<br />
- 87 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
În aceeaşi măsură, este necesar ca aceştia să fie foarte clari, robuşti şi viabili din punct de<br />
vedere statistic, să fie obţinuţi din cele mai bune surse de date, surse care să fie armonizate<br />
din punctul de vedere al metodologiei cu standardele internaţionale, să fie comparabili cu<br />
Statele Membre ale UE şi să ofere comparabilitate şi cu standardele internaţionale utilizate de<br />
Organizaţia Naţiunilor Unite şi OECD. În acelaşi timp, aceşti indicatori trebuie să poată fi<br />
obţinuţi în timp util şi să fie uşor de revizuit, în vederea actualizării sistemului.<br />
În vederea construirii unui sistem de indicatori de inovare au fost întreprinse cercetări privind<br />
tipurile şi categoriile de indicatori care sunt folosite de organismele internaţionale<br />
(EUROSTAT, Banca Mondială, ONU, OECD etc.) pentru studiile comparative şi<br />
clasamentele internaţionale.<br />
Sursele de colectare a datelor statistice cantitative relevante despre procesul de inovare la<br />
nivelul regiunilor vor fi: Autorităţi Centrale (Ministere care au în coordonare institute<br />
naţionale de cercetare-dezvoltare, ANCS, etc), Direcţii ale Administraţiilor Judeţene,<br />
Institutul Naţional de Statistică, Publicaţii statistice oficiale naţionale, Oficiul de Stat pentru<br />
Invenţii şi Mărci etc. Datele acestea vor fi disponibile în cadrul surselor menţionate prin<br />
agregarea datelor din rapoartele elaborate de instituţiile/organizaţiile implicate în activităţi de<br />
CDI.<br />
Dezavantajul elaborării unui sistem de indicatori de inovare şi al realizării unei analize doar<br />
pe baza datelor statistice cantitative, este că nu sunt surprinse şi aspectele calitative ale<br />
anumitor fenomene din aria noastră de interes, sau altfel spus, nu se poate asigura un feedback<br />
pentru politicile de dezvoltare ale regiunii. Din acest motiv sistemul de indicatori a fost<br />
completat şi cu o serie de indicatori calitativi care vor fi obţinuţi printr-o anchetă în rândul<br />
Administraţiilor publice locale, Camerelor de Comerţ şi Industrie de la nivelul judeţelor şi<br />
Agenţiilor de Dezvoltare Regională.<br />
- 88 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Componentele de analiză a inovării, criteriile asociate şi indicatori pentru stabilirea gradului de inovare la nivel regional<br />
NR. COMPONENTA CRITERIU INDICATORI<br />
1.1.1 Absolvenţi de specializări ştiinţifice şi de cercetare la 1000 persoane cu vârsta între 25-34 ani<br />
1.1.2 Ponderea populaţiei ocupate (personal angajat) cu studii superioare din populaţia oupată<br />
(personalul angajat) (%)<br />
1.1.3 Populaţia cu educaţie post-liceală sau universitară la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani<br />
1.1 Educaţie formală<br />
şi non-formală<br />
1.1.4 Ponderea personalului (populaţiei ocupate) specializat(e) prin activităţi de formare continuă<br />
(internă sau externă) din personalul (populaţia ocupată) cu studii superioare cu vărsta între 25-64<br />
ani (%)<br />
1.1.5 Ponderea cheltuielilor de formare ale întreprinderilor din total cheltuieli (%)<br />
1.1.6 Participarea la învăţarea continuă, la 100 persoane cu vârsta între 25-64 ani (%)<br />
1.1.7 Nivelul de educaţie atins de tineri (% din populaţia cu vârsta 20-34 care a absolvit studii postliceale<br />
sau universitare)<br />
1<br />
Potenţialul de<br />
conducere a inovării<br />
(perioada de referinţă:<br />
2008, 2009, 2010)<br />
1.2 Personal implicat<br />
în activităţi de<br />
cercetare –<br />
dezvoltare<br />
tehnologică (CDT)<br />
1.2.1 Ponderea personalului implicat în activităţi de cercetare – dezvoltare tehnologică (CDT) din<br />
total persoane ocupate (%)<br />
1.2.2 Ponderea celor cu vârsta între 25-45 ani din personalul antrenat în CDT (%)<br />
1.2.3 Ponderea cheltuielilor cu salarii pentru personalul implicat în CDT din total cheltuieli cu salarii<br />
(%)<br />
1.3 Personal implicat<br />
în promovare,<br />
marketing, prognoză<br />
şi supravegherea<br />
mediului economic<br />
1.4 Susţinerea<br />
inovării la nivelul<br />
autorităţilor publice<br />
1.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au personal implicat în promovare, marketing, prognoză şi<br />
supravegherea mediului economic în total întreprinderi (%)<br />
1.3.1 Procentul mediu al personalului implicat în promovare, marketing, prognoză şi supravegherea<br />
mediului economic în total personal (%)<br />
1.3.2 Procentul mediu al celor cu vârsta între 25-45 ani din total personal antrenat în marketing,<br />
prognoză şi supravegherea mediului economic (%)<br />
1.3.3 Procentul mediu al cheltuielilor cu salarii pentru personalul din marketing din total cheltuieli cu<br />
salarii (%)<br />
1.4.1 Încrederea în cercetarea românească<br />
1.4.2 Implicarea în promovarea rezultatelor cercetării<br />
1.4.3 Susţinerea proiectelor de CDI la nivel regional<br />
- 89 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional<br />
NR. COMPONENTA CRITERIU INDICATORI<br />
2<br />
3<br />
Potenţialul de creare a<br />
cunoştinţelor<br />
(perioada de referinţă:<br />
2008, 2009, 2010)<br />
Capacitatea de inovare<br />
şi de integrare într-un<br />
sistem relaţional<br />
(perioada de referinţă:<br />
2008, 2009, 2010)<br />
2.1 Public<br />
2.2 Privat<br />
3.1 Inovare<br />
2.1.0 Nr. UCD-uri publice cu activitate de CD la 1 mil. de locuitori<br />
2.1.1 Nr. UCD-uri publice acreditate / atestate la 1 mil. locuitori (INCD-uri, ONG-uri, asociaţii)<br />
2.1.2 Cheltuieli publice de cercetare dezvoltare (% PIB regional)<br />
2.1.3 Ponderea întreprinderilor care beneficiază de fonduri publice pentru CDI din total întrepinderi<br />
(%)<br />
2.2.0 Nr. UCD-uri private la 1 mil. de locuitori<br />
2.2.1 Nr. UCD-uri private atestate la 1 mil. de locuitori<br />
2.2.2 Cheltuielile întreprinderilor de CD (% PIB regional)<br />
2.2.3 Ponderea cheltuielilor în tehnologia medie - înaltă sau înaltă în total cheltuieli ale unităţilor (%)<br />
3.1.1 Ponderea întreprinderilor inovative în total întreprinderi (%)<br />
3.1.2 Ponderea întreprinderilor mici inovative în total întreprinderi mici (%)<br />
3.1.3 Ponderea întreprinderilor medii inovative în total întreprinderi medii (%)<br />
3.1.4 Ponderea IM-urilor inovative în total IM-uri (%)<br />
3.1.5 Cheltuieli de inovare (% din PIB)<br />
3.1.6 Întreprinderi care au introdus o inovare organizaţională (% din total întreprinderi non-inovative)<br />
3.1.7 IMM-uri care au introdus o inovare organizaţională (% din total IMM-uri)<br />
3.1.8 Întreprinderi care au introdus o inovare de produs (% din total întreprinderi inovative)<br />
3.1.9 IMM-uri care au introdus o inovare de produs (% din total IMM-uri inovative)<br />
3.1.9.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)<br />
3.1.10 Întreprinderi care au introdus o inovare de proces (% din total întreprinderi inovative)<br />
3.1.11 IMM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IMM-uri inovative)<br />
3.1.11.1 IM-uri care au introdus o inovare de proces (% din total IM-uri inovative)<br />
3.1.12 Întreprinderi care au introdus o inovare de marketing (% din total întreprinderi non-inovative)<br />
3.1.13 IMM-uri care au introdus o inovare de marketing (% din total IMM-uri non-inovative)<br />
3.2 Cooperare şi<br />
colaborare<br />
3.1.14 Nr. entitati ITT raportat la nr. UCD-uri<br />
3.2.1 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total întreprinderi<br />
inovative)<br />
3.2.2 IMM-uri care au realizat activităţi de inovare în cooperare (% din total IMM-uri inovative)<br />
3.2.3 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu UCD-uri (% din total<br />
întreprinderi)<br />
3.2.4 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu IMM-uri sau IM-uri (% din<br />
total întreprinderi)<br />
- 90 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Performanţa<br />
activităţilor de inovare<br />
(perioada de referinţă:<br />
2008, 2009, 2010)<br />
4.1 Realizarea de<br />
produse/tehnologii<br />
sau servicii<br />
noi/modernizate sau<br />
implementarea de<br />
tehnologii<br />
noi/modernizate la<br />
nivelul organizaţiei<br />
4.2 Activităţi de CDT<br />
4.3 Activităţi de<br />
consultanţă (servicii)<br />
4.4 Activităţi de<br />
promovare,marketing<br />
şi distribuţie<br />
3.2.5 Întreprinderi care au realizat activităţi de inovare în cooperare cu entităţi ale infrastructurii de<br />
ITT (% din total întreprinderi)<br />
3.2.6 Cheltuieli TIC (% PIB)<br />
4.1.1.Angajarea în servicii de înaltă tehnologie (% din totalul<br />
forţei de muncă)<br />
4.1.2 Angajarea în sectorul de producţie de tehnologie medie - înaltă sau înaltă (% din totalul forţei<br />
de muncă).<br />
4.1.3 Procentul mediu al cheltuielilor pentru produse/servicii noi sau modernizate din totalul<br />
cheltuielilor la nivelul întreprinderilor (sunt incluse aici atât produsele/serviciile noi pentru piaţă cât şi<br />
produsele/serviciile noi pentru întreprinderi) (%)<br />
4.1.4 Procentul mediu al CA din vânzarea de produse/servicii noi sau modernizate din total CA<br />
(sunt incluse aici atât produsele / serviciile noi pentru piaţă cât şi produsele / serviciile noi pentru<br />
întreprinderi) (%)<br />
4.1.5 Procentul mediu al CA din exportul de produse/servicii noi sau modernizate din total CA (sunt<br />
incluse aici atât produsele noi pentru piaţă cât şi produsele noi pentru întreprinderi) (%)<br />
4.1.6 Exportul direct de produse de înaltă tehnologie ca parte din totalul exporturilor (%)<br />
4.1.7 Procentul mediu al cheltuielilor pentru tehnologii noi sau modernizate din totalul cheltuielilor<br />
(%)<br />
4.2.1 Ponderea veniturilor din CDT din total venituri (%)<br />
4.2.2 Nr. rezultatelor de CDT (produse, tehnologii, brevete, modele şi desene industriale, articole,<br />
studii etc.) la 1000 de locuitori<br />
4.2.3 Ponderea rezultatelor valorificabile prin introducere în fabricaţie sau punere în funcţiune, din<br />
activităţile de CDT din total rezultate CDT (%)<br />
4.3.1.0 Ponderea întreprinderilor care au primit consultanţă din total întreprinderi (%)<br />
4.3.1 Procentul mediu al cheltuielilor pentru consultanţă din total cheltuieli ale firmelor care au primit<br />
consultanţă (%)<br />
4.3.2.0 Ponderea întreprinderilor care au oferit consultanţă din total întreprinderi (%)<br />
4.3.2 Procentul mediu al veniturilor din consultanţă din total venituri (%)<br />
4.4.1 Ponderea cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii din total<br />
cheltuieli (%)<br />
4.4.2.0 Ponderea întreprinderilor cu activitate la export din total întreprinderi (%)<br />
4.4.2 Procentul mediu al cheltuielilor pentru promovare, marketing şi distribuţie produse/servicii la<br />
export, din total cheltuieli ale firmelor cu activitate la export (%)<br />
- 91 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi transferului tehnologic la nivel naţional<br />
5<br />
Proprietatea<br />
intelectuală<br />
(perioada de referinţă:<br />
2008, 2009, 2010)<br />
5.1 Documentaţii<br />
tehnico-economice<br />
(documentaţii de<br />
realizare<br />
produse/servicii,<br />
studii de fezabilitate,<br />
studii de piaţă,<br />
planuri de afaceri,<br />
proiecte tehnicoeconomice,<br />
etc)<br />
5.2 Brevete de<br />
invenţie<br />
5.3 Modele şi desene<br />
industriale protejate<br />
5.4 Altele (copyright,<br />
mărci înregistrate,<br />
reţete, indicaţii<br />
geografice, specii<br />
vegetale şi animale,<br />
etc).<br />
5.1.1 Nr. documentaţii tehnico-economice elaborate la 1mil. locuitori<br />
5.1.2 Nr. documentaţii tehnico-economice achiziţionate la 1000 întreprinderi<br />
5.1.3 Ponderea documentaţiilor valorificate din total documentaţii elaborate/achiziţionate<br />
5.1.4 Ponderea CA din comercializare de documentaţie tehnico-economică din total CA (%)<br />
5.2.1 Nr. brevete + cereri înregistrate la 1 mil. persoane<br />
5.2.2 Nr. brevete + cereri EPO la 1 mil. persoane<br />
5.2.3 Nr. brevete + cereri USPTO la 1 mil. persoane<br />
5.2.4 Nr. de brevete + cereri din grupul de brevete triadice la 1 mil. persoane<br />
5.2.5 Nr. brevete achiziţionate la 1000 întreprinderi<br />
5.2.6 Ponderea brevetelor valorificate din total brevete (%)<br />
5.2.7 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie brevete din total cheltuieli (%)<br />
5.2.8 Ponderea veniturilor din exploatarea brevetelor din total venituri (%)<br />
5.3.1 Nr. modele şi desene industriale + cereri înregistrate la 1 mil. persoane<br />
5.3.2 Ponderea numărului de modele şi desene industriale valorificate din total modele şi desene<br />
industriale protejate elaborate (%)<br />
5.3.3 Numărul de modele şi desene industriale achiziţionate la 1000 întreprinderi<br />
5.3.4 Ponderea cheltuielilor pentru achiziţie de modele şi/sau desene industriale protejate din total<br />
cheltuieli (%)<br />
5.3.5 Ponderea veniturilor din exploatarea modelelor şi/sau desenelor industriale din total venituri<br />
(%)<br />
5.3.6 Ponderea modelelor şi desenelor industriale protejate internaţional din total modele (%)<br />
5.4.1 Nr. copyright obţinute + cereri înregistrate la 1mil. locuitori<br />
5.4.2 Nr. mărci înregistrate + cereri de înregistrare la 1mil. locuitori<br />
5.4.3 Nr. reţete, indicaţii geografice, specii vegetale şi animale, etc. înregistrate + cereri la 1mil.<br />
locuitori<br />
- 92 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
10. Concluzii<br />
Concluzia generală desprinsă din Raportul de Analiză şi din Ancheta Statistică, este aceea de<br />
încredere a grupului ţintă în Cercetarea Românească şi de interes deosebit în valorificarea<br />
rezultatelor furnizate de aceasta pentru susţinerea ITT la nivel local şi regional. La baza<br />
acestei concluzii stau analizele efectuate pe baza materialelor de monitorizare şi raportare a<br />
rezultatelor furnizate de programele Planului Naţional II şi de Programele Complementare<br />
ale acestuia, precum şi Analizele Statistice efectuate în cadrul grupului ţintă şi al unităţilor<br />
CDI.<br />
Analiza noastră a fost realizată într-un cadru delimitat de:<br />
1. Responsabilitatea ANCS asumată pentru armonizarea politicilor nationale de CDI cu<br />
cele dezvoltate la nivel european, în vederea racordării României la priorităţile ştiinţei<br />
şi tehnologiei în UE.<br />
2. Strategia Naţională CDI pentru perioada 2007-2013 care este pusă în aplicare prin<br />
Planul Naţional de CDI, denumit generic PN II şi prin instrumentele complementare<br />
acestuia.<br />
3. PN II şi instrumentele complementare acestuia care au permis obţinerea în perioada<br />
2007-2013 a rezultatelor prezentate în acest raport pentru informarea grupului ţintă al<br />
proiectului, rezultate care au condus la:<br />
creşterea performanţei ştiinţifice, reflectată în recunoaşterea şi vizibilitatea<br />
cercetării româneşti, în creşterea capacităţii de cercetare şi inovare a unităţilor<br />
de CDI prin:<br />
- numărul de publicaţii ştiinţifice idexate ISI, BDI etc.;<br />
- numărul de brevete;<br />
- ponderea firmelor inovative.<br />
dezvoltarea resurselor sistemului de CDI prin:<br />
- creşterea numărului de cercetători performanţi, în special cei tineri;<br />
- creşterea numărului de burse doctorale care să conducă la sporirea<br />
numărului de doctoranzi ăi doctori, precum şi la atractivitatea carierei în<br />
cercetare;<br />
- creşterea accesului la infrastructuri de CD performante.<br />
antrenarea sectorului privat pentru activităţi de CD prin:<br />
- 93 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- creşterea IMM-urilor participante la programele CDI, componente ale PN<br />
II şi la cele complementare acestuia;<br />
- creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilarea în<br />
producţie a rezultatelor CD;<br />
- creşterea şi crearea de parteneriate public-privat în sisteme CDI prin<br />
crearea de centre de competenţă, platforme tehnologice, centre de inovare<br />
şi transfer tehnologic, incubatoare ştiinţifice şi tehnologice, clustere,<br />
interfeţe între cererea şi oferta de rezultate cunatificabile şi transferabile;<br />
- creşterea firmelor inovative în calitate de parteneri sau beneficiari ai<br />
rezultatelor CD.<br />
În ce priveşte grupul ţintă al proiectului putem spune că:<br />
Membrii acestuia au încredere în cercetarea românească şi susţin promovarea<br />
rezultatelor acesteia pentru creşterea competitivităţii;<br />
Nu toţi membrii grupului ţintă provin din unităţi care sunt interesate în<br />
organizarea/susţinerea unor acţiuni de promovare a rezultatelor cercetării româneşti<br />
(conferinţe, seminarii, expoziţii etc.) care să aducă în atenţia mediului de afaceri acele<br />
rezultate cu potenţial ridicat de aplicare în economie;<br />
Cea mai mare parte a grupului ţintă nu este informată despre politicile europene şi<br />
naţionale în domeniul CDI şi nici despre programele europene sau naţionale care<br />
finanţează proiectele de CDI;<br />
În mare măsură sunt persoane care nu sunt la curent cu rezultatele CDI din ultimii ani<br />
(2008, 2009, 2010) şi care susţin că mediul de afaceri nu este bine informat cu privire<br />
la posibilităţile de colaborare cu unităţi de CDI;<br />
Grupul ţintă are încredere că prin asistenţă acordată întreprinderilor în domeniul ITT<br />
se poate obţine creşterea competitivităţii acestora.<br />
Analiza statistică a răspunsurilor date de unităţiile CDI, arată faptul că acestea sunt interesate în mod<br />
deosebit în elaborarea unei Strategii de Inovare la nivel naţional, care să joace un rol important în<br />
creşterea valorificării rezultatelor cercetării în economie. Pentru implementarea acestei strategii,<br />
conform opiniei marii majorităţi a unităţilor CDI din România (peste 81% dintre acestea) este nevoie<br />
de:<br />
Elaborarea de planuri de acţiune până la nivel judeţean (local);<br />
- 94 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Dezvoltarea de programe de finanţare a activităţilor de ITT adaptate nevoilor<br />
regionale/zonale de dezvoltare;<br />
Implicarea administraţiei publice locale (APL) alături de administraţia centrală (AC)<br />
în susţinerea programelor de finanţare;<br />
Implicarea APL alături de AC în evaluarea şi monitorizarea proiectelor în domeniul<br />
ITT;<br />
Politicile fiscale adecvate în vederea facilitării inovării şi transferului tehnologic;<br />
Facilitarea accesului la infrastructura specifică de informare cu privire la ITT (baze de<br />
date cu rezultate de cercetare, cu unităţi de CD, proiecte şi programe de finanţare<br />
etc.);<br />
Furnizarea de asistenţă acordată firmelor pentru a deveni inovative prin<br />
aplicarea/valorificarea rezultatelor de CDI în activităţile acestora.<br />
Pentru a putea atinge acest deziderat trebuie avută în vedere dezvoltarea competenţelor<br />
resurselor umane în vederea îmbunătăţirii managementului ciclului de politici publice în<br />
domeniul ITT. Strategia de inovare va conduce prin implementare la îmbunătăţirea procesului<br />
de transfer tehnologic din România (numărul rezultatelor obţinute în cercetare în special prin<br />
fonduri guvernamentale, care vor fi transferate în economie, va creşte); parteneriate noi vor fi<br />
încurajate între mediul de cercetare şi cel economic; cercetarea va fi abordată din perspectivă<br />
antreprenorială, obţinându-se în final o relaţie mai strânsă între mediul economic şi<br />
cercetare).<br />
Excelenţa şi competenţele esenţiale pentru domeniul de referinţă, în special cele legate de<br />
raportare şi evaluare a impactului politicilor trebuie în special dezvoltate pentru angajaţii<br />
ANCS, ai autorităţilor administrative centrale şi locale, într-o primă fază (proiectul de faţă),<br />
urmând ca ulterior competenţele legate de antreprenoriat, creativitate, inovare să fie<br />
dezvoltate în special pentru angajaţii IMM-urilor.<br />
Concluziile raportului întăresc fundamentele acestui proiect care prin obiective şi acţiuni<br />
răspunde nevoii de adaptare şi aplicare a unui nou tip de politici publice în România în<br />
domeniul ITT, care decurge nu doar din angajamentele României în calitate de stat membru<br />
al UE, dar şi din analiza noastră, contribuind astfel la modernizarea administraţiei publice.<br />
- 95 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
ANEXE:<br />
Indicatori de rezultat- Program Idei<br />
Anexa 1<br />
I<br />
D<br />
E<br />
I<br />
Nr. Indicatori de rezultat<br />
1 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor din care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute<br />
2 Număr de articole publicate în urma proiectelor, din care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute<br />
3 Număr de cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
4 Număr de brevete acordate în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
5 Număr de exploratorii<br />
6 Valoarea proiectelor în colaborare internaţională<br />
7 Rata de succes a cererilor de finanţare pentru proiectele de cercetare<br />
internaţională<br />
Anexa 2<br />
Indicatori de rezultat – Program Resurse Umane<br />
R<br />
E<br />
S<br />
U<br />
R<br />
S<br />
E<br />
Nr. Indicatori de rezultat<br />
1 Număr de doctoranzi finanăaţi prin proiecte de cercetare, din care în<br />
cotutela<br />
2 Ponderea doctoratelor obţinute în termen din totalul celor finanţate<br />
3 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor doctorale<br />
din care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute<br />
4 Număr de articole publicate în urma proiectelor doctorale din care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate în alte baze de date internaţionale recunoscute<br />
5 Număr de cercetători post-doctorat finanţaţi prin proiecte de cercetare<br />
6 Număr de articole ştiinţifice publicate, sau acceptate spre publicare, în<br />
- 96 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
U<br />
M<br />
A<br />
N<br />
E<br />
reviste cotate ISI în urma proiectelor de cercetare pentru post-doctoranzi<br />
7 Număr de cercetători din străinătate integraţi în sistemul CDI<br />
8 Stagii de formare din care:<br />
- interne intrasectoriale<br />
- interne intersectoriale<br />
- internaţionale<br />
9 Număr de participări la conferinţe internaţionale finanţate<br />
10 Număr de şcoli de excelenţă finanţate<br />
11 Număr de doctoranzi în şcolile doctorale susţinute prin program<br />
12 Număr de post-doctoranzi în şcolile post-doctorale susţinute prin program<br />
13 Număr de persoane care au urmat cursuri de formare în domeniul<br />
managementului cercetării şi/sau inovării<br />
Anexa 3<br />
Indicatori de rezultat-Programul Parteneriate<br />
P<br />
A<br />
R<br />
T<br />
E<br />
N<br />
E<br />
R<br />
I<br />
A<br />
T<br />
E<br />
Nr. Indicatori de rezultat<br />
1 Număr de produse şi tehnologii rezultate din activitatea de cercetare, bazate<br />
pe brevete, omologări sau inovaţii proprii.<br />
2 Număr cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
3 Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte CDI, din care:<br />
- cu contribuţie financiară directă<br />
4 Număr de brevete acordate în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
5 Număr de articole publicate în urma proiectelor doctorale, din care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate înalte baze internaţionale recunoscute<br />
6 Număr de articole acceptate spre publicare în urma proiectelor doctorale, din<br />
care:<br />
- în reviste indexate ISI<br />
- în reviste indexate înalte baze internaţionale recunoscute<br />
7 Număr de produse transferabile<br />
8 Număr de studii de necesitate din care:<br />
- de interes naţional<br />
- de interes regional<br />
- de interes local<br />
9 Număr de IMM participante<br />
10 Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte CDI, din care:<br />
- cu contribuţie financiară directă<br />
11 Numărul mediu de poziţii echivalente normă întreagă pe proiect, din care:<br />
- 97 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- doctoranzi<br />
- post-doctorat<br />
12 Mobilităţi<br />
- din care internaţionale<br />
13 Valoarea investiţiilor în echipamante pentru proiecte<br />
14 Rata de succes în depunerile de proiecte<br />
15 Număr reţele de cercetare susţinute<br />
Indicatori de rezultat – Programul Inovare<br />
Anexa 4<br />
I<br />
N<br />
O<br />
V<br />
A<br />
R<br />
E<br />
Nr. Indicatori de rezultat<br />
1 Număr de proiecte CDI finanţate<br />
2 Rata de succes a solicitărilor de proiecte CDI<br />
3 Ponderea contribuţiei financiare private pe proiecte CDI, din care:<br />
- cu contribuţie financiară directă<br />
4 Număr de produse transferabile obţinute<br />
5 Număr de cereri de brevete depuse în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
6 Număr de brevete acordate în urma proiectelor, din care:<br />
- naţionale<br />
- EPO<br />
- USPTO<br />
- triadice<br />
7 Număr de IMM participante în proiecte<br />
8 Număr de proiecte de parcuri ştiinţifice<br />
9 Valoarea tranzacţiilor efectuate în centrele de transfer tehnologic<br />
10 Număr de centre de brokeraj sprijinite<br />
11 Număr de incubatoare tehnologice sprijinite<br />
12 Număr de reţele inovative sprijinite<br />
13 Număr de platforme tehnologice sprijinite<br />
14 Valoarea investiţiei în infrastructura de certificare a calităţii<br />
15 Număr laboratoare de certificare a calităţii acreditate<br />
16 Număr unităţi CDI care au implementat sisteme de management al calităţii<br />
17 Valoarea proiectelor CDI desfăşurate în cadrul concursurilor naţionale de<br />
inovare<br />
18 Valoarea premiilor oferite în cadrul concursurilor naţionale de inovare<br />
- 98 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
Indicatori de rezultat – Programul Capacităţi<br />
Anexa 5<br />
C<br />
A<br />
P<br />
A<br />
C<br />
I<br />
T<br />
A<br />
T<br />
I<br />
Nr. Indicatori de rezultat<br />
1 Investiţii noi în infrastructura CDI<br />
2 Gradul mediu de utilizare a echipamentelor CDI<br />
3 Număr de entităţi susţinute pentru creşterea capacităţii de ofertare a<br />
serviciilor de experiment<br />
4 Număr de reviste finanţate din care:<br />
- indexate ISI<br />
- incluse în alte baze de date internaţionale cunoscute<br />
5 Cărţi, atlase, dicţionare şi alte produse cu caracter ştiinţific publicate anual<br />
în ţară şi străinătate<br />
6 Număr de conferinţe organizate, din care internaţionale<br />
7 Număr de expoziţii finanţate<br />
8 Valoarea investiţiei în infrastructură şi servicii de comunicaţii<br />
9 Ponderea cercetătorilor care au acces la resursele de informare ştiinţifică<br />
on-line<br />
10 Număr de reviste dedicate popularizării ştiinţei<br />
11 Număr de proiecte de comunicare ştiinţă-societate<br />
12 Număr de proiecte de studii prospective<br />
13 Număr de proiecte de pregătire a unor participări la programe<br />
internaţionale<br />
14 Număr de participări în proiecte internaţionale finanţate<br />
15 Valoarea apelurilor tematice comune lansate<br />
- 99 -
Evaluarea situaţiei actuale a modului de raportare a performanţelor în domeniul inovării şi<br />
transferului tehnologic la nivel naţional<br />
- 100 -