15.11.2014 Views

Comentariu-la-Misterul- Ummo-de-Mirahorian

Comentariu-la-Misterul- Ummo-de-Mirahorian

Comentariu-la-Misterul- Ummo-de-Mirahorian

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Coperta a IV-a<br />

EDITURA ELIT COMENTATOR<br />

DAN MIRAHORIAN<br />

COMENTARIU LA MISTERUL UMMO<br />

INCA DIN ANII CINCIZECI, AMERICANII FOLOSESC TEHNOLOGIE EXTRATERESTRA<br />

• HENRI COANDA A PARTICIPAT LA INTALNIREA DINTRE REPREZENTANTII<br />

CIVILIZATIILOR GALACTICE SI GUVERNUL S.U.A. •<br />

REPREZENTANTII UMMO OFERA SOLUTII TEHNICE FASCINANTE<br />

• NU TOTl EXTRATERESTRII SUNT BUNI •<br />

YOGA-SUTRA SI TAO-TE-KING: MOSTENIRI ALE FOSTEI CIVILIZATIl PAMANTENE •<br />

PARAPSIHOLOGIA: O POARTA CATRE CEVA CE AM STIUT CANDVA ?<br />

Tiparul executat <strong>la</strong> S.C. “Grafica Prahoveana” S.A., sub comanda nr. 14023<br />

SITURI AUTOR<br />

http://www.danmirahorian.ro/<br />

SITE QI MAGEN<br />

http://www.danmirahorian.com/<br />

SITE PSI-SCIENCES<br />

http://www.psi-sciences.com/


DAN MIRAHORIAN<br />

MISTERUL UMMO<br />

EDITURA ELIT COMENTATOR


In lucrarea <strong>de</strong> fata s-au folosit texte din:<br />

Enquete sur les extra-terrestres qui sont <strong>de</strong>ja parmis nous,<br />

Le mystere <strong>de</strong> Ummites, <strong>de</strong> Jean-Pierre Petit<br />

Albin Michel<br />

Traducerea textelor: Florina P. O<strong>la</strong>ru<br />

MENTINETI LEGATURA CU SITURILE AUTORULUI :<br />

MISTERUL UMMO - CONTACTE CONTEMPORANE SI ANTICE CU ALTE CIVILIZATII<br />

UMMO MYSTERY- CONTEMPORARY AND ANCIENT CONTACTS WITH ALIEN CIVILIZATION<br />

OZN UFO VIMANA ASHVINI ASTRAS<br />

K PAX - GALACTIC CONTACT<br />

http://www.myspace.com/ga<strong>la</strong>cticontact<br />

http://360.yahoo.com/ga<strong>la</strong>cticontact<br />

http://oznufovimana.spaces.live.com<br />

http://360.yahoo.com/ga<strong>la</strong>ctic_contact<br />

http://oznufovimana.multiply.com/<br />

http://ummoufo.blogspot.com/<br />

http://www.flickr.com/photos/ga<strong>la</strong>cticontact<br />

http://flickr.com/photos/ga<strong>la</strong>cticontact/<br />

http://www.flickr.com/photos/ufovimana/<br />

Group Yahoo: http://tech.groups.yahoo.com/group/OZN_UFO_VIMANA_ASTRAS/<br />

Toate drepturile <strong>de</strong> autor asupra acestei versiuni in limba romana,<br />

inclusiv pentru Republica Moldova, apartin lui Dan O<strong>la</strong>ru <strong>Mirahorian</strong><br />

Este interzisa orice reproducere partia<strong>la</strong> fara acordul scris al autorului,<br />

care poate fi contactat <strong>la</strong> adresa:<br />

mailto:danmirahorian@gmail.com<br />

I.S.B.N. 973-9100-85-6


Dan <strong>Mirahorian</strong><br />

<strong>Misterul</strong> UMMO<br />

CUPRINS<br />

NOTA INTRODUCTIVA<br />

IN LOC DE INTRODUCERE<br />

NOTE<br />

SCRISOAREA DESPRE RAZBOIUL DIN GOLF<br />

Primele documente<br />

Raportul cu privire <strong>la</strong> primele zile pe Terra<br />

Afacerea mainii taiate<br />

Dep<strong>la</strong>sarea navelor UMMO<br />

Universurile gemene<br />

Primul contact<br />

Aterizarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras<br />

Dezinformarea<br />

Rafael Farriols <strong>de</strong>vine personaj central al afacerii<br />

P<strong>la</strong>neta UMMO<br />

"Oyagaa "("P<strong>la</strong>neta patratului")<br />

Dec<strong>la</strong>ratiile parintelui Guerrero<br />

Banda <strong>de</strong> magnetofon<br />

I<strong>de</strong>ologia cuprinsa in documente<br />

Rapoartele cu privire <strong>la</strong> armament


V<strong>la</strong>dimir Aleksandrov<br />

Fenomenul <strong>de</strong>zarmarii nucleare<br />

Mo<strong>de</strong>lul cosmologic<br />

SOS Extraterestrii!<br />

Cazul aeroportului din Viena (1985)<br />

Imp<strong>la</strong>ntarea UMMO pe p<strong>la</strong>neta noastra<br />

O <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re catre psihologia autorilor documentelor<br />

Noaptea <strong>de</strong> <strong>la</strong> hotelul din Madrid<br />

Benzile din polifluorura <strong>de</strong> vinil<br />

Amintiri sau vise<br />

Conversatiile telefonice din 1989<br />

Scurta propozitie <strong>de</strong>spre gaurile negre<br />

Re<strong>la</strong>tia om-univers in textele UMMO<br />

Explicatia alegerii contactatilor<br />

Marea manipu<strong>la</strong>re<br />

Epilog<br />

ANEXE STIINTIFICE<br />

Anexa 1<br />

Despre textele UMMO<br />

MHD - Magnetohidrodinamica<br />

Universurile gemene<br />

Pluricosmosul<br />

Coerenta interioara a dosarului UMMO<br />

In loc <strong>de</strong> concluzie<br />

Anexe 2-6*<br />

Anexa 5<br />

Cosmologie- Universuri Gemene, Enamtiomorfe, cu Timpi proprii opusi<br />

Anexa 6<br />

MAGNETOHIDRODINAMICA<br />

Structura navei UMMO<br />

Detali ale Navei <strong>Ummo</strong> (Uewa)<br />

CONSPIRATIA PLANETARA<br />

Ne af<strong>la</strong>m in fata primului caz in care instantele vor da o sentinta... extraterestra?<br />

Rapiti <strong>de</strong> extraterestri si supusi unor operatii misterioase<br />

Un bloc <strong>de</strong> locuinte zburator ?<br />

Dezvaluirile fostului ministru al apararii Paul Hellyer<br />

Tairona civilization-The Kogi Tribe and the Earth's Soul<br />

Nota Introductiva<br />

Aceasta carte este mai dificil <strong>de</strong> urmarit<br />

daca cititorii nu sunt informati <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceput ca este vorba <strong>de</strong>spre trei texte:<br />

1. Textul savantului francez Jean-Pierre Petit, astrofizician si director <strong>de</strong> cercetari <strong>la</strong><br />

CNRS[Centrul National <strong>de</strong> Cercetari Stiintifice din Franta]<br />

2. Textul lui Dan <strong>Mirahorian</strong>, autorul acestei lucrari<br />

3. Textul alcatuit din afirmatiile savantului roman Henri Coanda, citate <strong>de</strong> <strong>Mirahorian</strong>


IN LOC DE INTRODUCERE<br />

Henri Coanda, printre ai carui discipoli s-a intamp<strong>la</strong>t sa ma numar 1 [numarul indica Nota 1 <strong>la</strong><br />

sfarsitul acestui paragraf] afirma: "Intreaga umanitate se af<strong>la</strong>, constient sau inconstient, intr-o<br />

uriasa expeditie pentru af<strong>la</strong>rea tainelor universului. In fruntea acestei expeditii, <strong>de</strong>sfasurata <strong>la</strong> nivel<br />

p<strong>la</strong>netar si in numeroase directii simultan, se af<strong>la</strong> si <strong>de</strong>scoperitorii si inventatorii romani, <strong>de</strong>si, din alte<br />

consi<strong>de</strong>rente (orgolii, lupta pentru suprematie si recunoastere internationa<strong>la</strong>), acest lucru a fost<br />

recunoscut, doar dupa ce reprezentantii altor natiuni au fost recompensati cu titluri si premii<br />

internationale".<br />

Intr-o scrisoare trimisa din Chicago <strong>la</strong> 11 mai 1970, Henri Coanda imi solicita articolul pe care il<br />

scrisesem pe atunci, Apa in fizica, chimie si biologie, pentru a fi publicat in S.U.A. <strong>de</strong> societatea<br />

"Aqua Coanda" si imi recomanda sa nu-mi pierd spiritul "<strong>de</strong> inventie ".<br />

Scrisoarea lui Henri Coanda catre Dan O<strong>la</strong>ru <strong>Mirahorian</strong><br />

Intr-o convorbire ulterioara, H. Coanda imi spunea ca: " In fruntea acestei uriase expeditii, care face<br />

sa se retraga granitele necunoscutului se af<strong>la</strong> cativa oameni, care accepta drept suprem ju<strong>de</strong>cator<br />

realitatea, iar nu a<strong>de</strong>varurile vazute prin proprii ochi si <strong>de</strong> propria minte ori <strong>de</strong> catre altii. Orice<br />

ipoteza nu e <strong>de</strong>cat o tentativa <strong>de</strong> a te apropia <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var, si ea trebuie experientata cu impartialitate,<br />

pentru a fi confirmata sau infirmata <strong>de</strong> realitate".<br />

Pentru multi oameni poate sa para paradoxa<strong>la</strong> afirmatia <strong>de</strong> mai sus, dar trebuie sa ne amintim ca<br />

propria minte nu mai este ca aceea a unui copil nou nascut, ci una conditionata, in care au fost<br />

imp<strong>la</strong>ntate credinte, care se substituie realitatii. Acest lucru se petrece din cauza ca <strong>la</strong> comanda<br />

procesarii informatiilor(gandirea, imaginatia) si a perceptiei se af<strong>la</strong> conceptia si ve<strong>de</strong>m ("chiar cu<br />

proprii ochi"), doar ce am fost programati si conditionati sa ve<strong>de</strong>m. Toate acestea se petrec fiindca<br />

inainte <strong>de</strong> "trezire" sau <strong>de</strong> "nasterea din nou", noi oamenii ne af<strong>la</strong>m in situatia <strong>de</strong>scrisa <strong>de</strong> Socrate in<br />

mitul sau alegoria pesterii, pe care a consemnat-o discipolul sau P<strong>la</strong>ton in Republica VII: ("imaginativa<br />

intreaga omenire prizoniera intr-o mica incapere <strong>la</strong> subsol, ca o pestera, <strong>de</strong>schisa <strong>de</strong>asupra catre exterior,<br />

un<strong>de</strong> straluceste permanent lumina necreata; oamenii sunt imobilizati cu <strong>la</strong>nturi in fata unui perete, astfel incat<br />

sa nu poata sa priveasca <strong>de</strong>cat <strong>la</strong> acest perete, pe care sunt proiectate umbrele pe <strong>de</strong> catre obiectele ce trec prin<br />

fata unui foc")


Pestera lui P<strong>la</strong>ton<br />

Noi nu ve<strong>de</strong>m nemijlocit realitatea, ci doar o proiectie <strong>de</strong> umbre pe peretele pesterii, care este ecranul mental.<br />

Inchisi in cap, fara contact direct cu realitatea, traim intr-o realitate secunda, ca intr-o pestera, si luam drept<br />

realitate o proiectie a realitatii, pe peretele pesterii sau pe oglinda menta<strong>la</strong>. Consi<strong>de</strong>ram eronat drept realitate o<br />

serie <strong>de</strong> umbre, care sunt impulsuri, ce provin <strong>de</strong> <strong>la</strong> traductoarele pe care oamenii le numesc ferestre senzoriale<br />

sau organe <strong>de</strong> simt.<br />

"Un savant nu poate invata pana cand nu realizeaza ca este orb"<br />

"A scientist can not learn to see until he realizes that he is blind".<br />

A<strong>de</strong>varata i<strong>de</strong>ntitate a oamenilor <strong>de</strong> pe Terra <strong>de</strong>zvaluita in cartea aparuta in 2008 "Interviu cu un<br />

Extraterestru (Alien Interview)<br />

NOI SUNTEM CREATORII LUMII IN CARE TRAIM<br />

Bruce Lipton: "Daca tu iti focalizezi viata si intentiile asupra manfestărilor, atunci tu poţi contro<strong>la</strong> legile<br />

Universului si cu siguranta vei putea face asta ".<br />

MIRAHORIAN: "Daca tu iti focalizezi viata si intentiile asupra manifestarilor(umbrelor <strong>de</strong> pe peretele<br />

pesterii lui P<strong>la</strong>ton), atunci nu poti contro<strong>la</strong> legile Universului si cu siguranta nu vei putea face asta<br />

NICIODATA ".<br />

"Cu alte cuvinte, in fruntea acestei uriase expeditii se af<strong>la</strong> oamenii indrazneti, care au curajul sa <strong>de</strong>moleze<br />

ceea ce altii, ca intr-o hipnoza colectiva, consi<strong>de</strong>ra a fi singurul a<strong>de</strong>var. Sansele <strong>de</strong> a atinge tinta cresc odata cu<br />

marirea numarului <strong>de</strong> ipoteze, dupa principiul mitralierei. Spuneam sa-ti pastrezi si sa-ti <strong>de</strong>zvolti imaginatia si<br />

inventivitatea, sa spargi tiparele si supunerea fata <strong>de</strong> norme, care in aceasta privinta reprezinta un obstacol,<br />

care conduce <strong>la</strong> conformism, <strong>la</strong> inghetare in tipare si <strong>la</strong> moarte. Incearca in fiecare domeniu pe care il abor<strong>de</strong>zi<br />

sa iti <strong>de</strong>scoperi propriile i<strong>de</strong>i, inainte <strong>de</strong> a te documenta si <strong>de</strong> a fi «canalizat» <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ile altora. Este mult mai<br />

dificil sa mai <strong>de</strong>scoperi ceva dupa ce teoriile altora au creat in mintea ta o «vale» sau un «drum» din care nu<br />

mai poti sa iesi".<br />

T. A. Edison ilustreaza cel mai bine aceasta situatie si lui ii datoram atatea inventii tocmai fiindca nu a fost<br />

conditionat si inghetat in tiparele si mo<strong>de</strong>lele, pe care scoa<strong>la</strong> le transmite si le imp<strong>la</strong>nteaza in mintea oricarui tanar.


Sa ne amintim cum aca<strong>de</strong>micienii din Franta au hotarat sa nege realitatea <strong>de</strong>scoperirii fonografului(primul<br />

dispozitiv <strong>de</strong> inregistrare a sunetului a spart barajul conceptual, care a condus <strong>la</strong> toate cele<strong>la</strong>lte mijloace <strong>de</strong> stocare<br />

a informatiilor pe care le utilizam azi) si sa apere dogma ca "miracolul vocii omenesti nu va putea fi niciodata<br />

reprodus prin mijloace mecanice", <strong>de</strong>cretand ca este o inse<strong>la</strong>torie.<br />

Imaginatia este pilotata <strong>de</strong> conceptii (credinte, teorii, mo<strong>de</strong>le, paradigme), <strong>la</strong> fel ca si perceptia.<br />

Conceptia comanda perceptia si procesarea informatiilor. Adica ve<strong>de</strong>m ceea ce suntem conditionati sa<br />

ve<strong>de</strong>m, iar nu ceea ce este cu a<strong>de</strong>varat in realitate. De aceea trebuie sa fim atenti <strong>la</strong> conceptii, care prin<br />

intermediul ratiunii pot bloca sau cenzura imaginatia. Aceasta imaginatie <strong>de</strong>blocata, pe care eu o numesc<br />

"vis constient" si <strong>la</strong> care Henri Coanda se referea, atunci cand spunea "sa visezi cu ochii <strong>de</strong>schisi", a<br />

<strong>de</strong>venit pt. A. F. Osborn, creatorul brainstorming-ului, "imaginatie constructiva" sau<br />

"aplicata ". Imaginatia este un atribut fundamental al speciei umane, un "foc divin" pentru care Prometeu<br />

a fost aspru pe<strong>de</strong>psit <strong>de</strong> zei 3 . [Nota 3 <strong>la</strong> sfarsitul acestui paragraf]<br />

"Omenirea este si ea pe cale sa se «arda» cu produsele creatiei si imaginatiei sale, fiindca acestea incap pe<br />

mana unor <strong>de</strong>zaxati, a unor oameni care nu sunt centrati in constienta, ci in dorinta <strong>de</strong> a poseda - putere,<br />

averi, pozitie, teritorii, p<strong>la</strong>ceri; aceasta sete nedomolita <strong>de</strong> p<strong>la</strong>ceri, putere si avutii a <strong>de</strong>turnat <strong>de</strong> <strong>la</strong> menirea<br />

lor, mai toate <strong>de</strong>scoperirile stiintifice si tehnologice facute pe Terra. Civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice nu pot sa ofere<br />

pamantenilor tehnologii utile in vin<strong>de</strong>carea unor boli incurabile (cancer, anumite ma<strong>la</strong>dii virotice) tocmai<br />

din cauza imensului pericol pe care il prezinta pentru omenire transformarea acestor tehnologii in arme".<br />

Ace<strong>la</strong>si lucru se intamp<strong>la</strong> si cu <strong>de</strong>scoperirile <strong>de</strong> pe Terra, care sunt <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceput confiscate <strong>de</strong><br />

complexul militaro-industrial. Noile surse <strong>de</strong> energie intemeiate pe extractia energiei din vid (care nu este<br />

gol, ci sursa intregului univers manifestat) ameninta cu prabusirea actua<strong>la</strong> ierarhie economica si politica<br />

intemeiata pe folosirea combustibilor fosili(titei, carbune, gaze): imaginati-va ca se renunta <strong>la</strong> industria<br />

petrochimica, <strong>la</strong> industria constructoare <strong>de</strong> vehicule <strong>de</strong> transport si <strong>la</strong> dictatura generata <strong>de</strong> productia si<br />

distributia centralizata a energiei in centrale termoelectrice si nucleare.<br />

Actua<strong>la</strong> ierarhie <strong>de</strong> pontifi din templele mo<strong>de</strong>rne, <strong>de</strong>dicate cercetarii stiintifice este si ea amenintata <strong>de</strong><br />

marile <strong>de</strong>scoperiri.<br />

Masina lui Antoine Prioré, vin<strong>de</strong>ca cu ajutorul un<strong>de</strong>lor electromagnetice longitudinale produse intr-o bobina<br />

imensa, boli virotice incurabile si majoritatea formelor <strong>de</strong> cancer ale oamenilor si animalelor, care erau p<strong>la</strong>sati in<br />

interiorul acesteia.Aceasta <strong>de</strong>scoperire nu poate fi folosita in clinici, fiindca aceasta tehnologie este utilizata pentru<br />

anihi<strong>la</strong>rea rachetelor balistice cu incarcatura nucleara (si intra sub inci<strong>de</strong>nta secretului strategic).<br />

Chiar dupa aceasta <strong>de</strong>scoperire, atunci cand in Franta s-a luat hotararea utilizarii terapeutice a acestui dispozitiv,<br />

s-a produs un lucru incredibil: cercetatorii din institutele <strong>de</strong> profil, care investigau o modalitate <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care a<br />

cancerului, si care erau pe cale sa fie dati afara si sa nu mai primeasca finantarile, care curg <strong>de</strong> zeci <strong>de</strong> ani, fara<br />

vreun rezultat palpabil in <strong>de</strong>scoperirea unei cai <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care a cancerului, au facut o <strong>de</strong>monstratie prin care cereau<br />

sa nu se treaca <strong>la</strong> utilizarea masinii lui Antoine Prioré.<br />

Toate ma<strong>la</strong>diile pot fi vin<strong>de</strong>cate si pe alta cale folosind drept vector al informatiei terapeutice energia sub forma<br />

<strong>de</strong> impulsuri, simi<strong>la</strong>re celor produse <strong>de</strong> creierul nostru, care azi sunt aplicate doar in imp<strong>la</strong>nturi (cardiace, impotriva<br />

<strong>de</strong>presiei, Parkinson), si numai atunci cand vectorul material sau chimic nu mai da nici un rezultat.<br />

Celulele vii folosesc in comunicare radiatia electromagnetica inclusiv cea ultravioleta (UV) <strong>de</strong>scoperita <strong>de</strong> A.G.<br />

Gurwitch 16 . [ve<strong>de</strong>ti: Nota 16 <strong>la</strong> sfarsitul acestui paragraf]<br />

Ceea ce e important <strong>de</strong> stiut este faptul ca <strong>de</strong>si celulele pot comunica si prin alte mijloace <strong>de</strong>cat reactiile chimice, in<br />

biologia conventiona<strong>la</strong> s-a restrans aceasta comunicare doar <strong>la</strong> semnalele transmise doar prin intermediul substantelor<br />

chimice . Stiinta medica<strong>la</strong> actua<strong>la</strong> a redus vectorii informatiei terapeutice, doar cei materiali sau chimici , uitand ca<br />

toate functiile din organismul nostru sunt contro<strong>la</strong>te <strong>de</strong> creier prin un<strong>de</strong> cerebrale, impulsuri, campuri morphogenetice<br />

si biocurenti, adica folosind vectorul energetic al informatiei terapeutice .<br />

Motivul principal pentru care stiinta medica<strong>la</strong> actua<strong>la</strong> <strong>de</strong> pe Terra nu renunta <strong>la</strong> aceasta credinta, ca celulele comunica<br />

doar prin intermediul chimiei, este datorat influentei si intereselor corporatiilor farmaceutice multinationale, care <strong>de</strong>tin<br />

cea mai mare industrie <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta si controleaza Mass Media(economicul comanda politicul).<br />

Din cauza acestui bombardament informational folosim ca intr-o transa colectiva, drept unic remediu al <strong>de</strong>zordinilor<br />

fiziologice doar substantele chimice, si uitam ca prin aceasta ne poluam organismul si afectam chiar codul nostru<br />

genetic(efectul teratogen al medicamentelor; thalidomida).<br />

Folosim exclusiv substantele chimice pt. tratarea apei, p<strong>la</strong>ntelor, animalelor, pe care pe care le utilizam drept<br />

hrana: mierea este contaminata cu antibiotice si antimicotice, <strong>la</strong>ptele si carnea sunt contaminate cu hormoni si<br />

Medicamente, din cauza <strong>la</strong>comiei producatorilor, care vor sa produca mult, repe<strong>de</strong>, fara pier<strong>de</strong>ri si in mari<br />

concentrari industriale(sa ne gandim <strong>la</strong> aglomerarea din fermele industriale, care nu respecta teritoriul propriu al<br />

fiecarei fiinte vii si <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> calea epi<strong>de</strong>miilor). La fel se intamp<strong>la</strong> si cu p<strong>la</strong>ntele utilizate in alimentatia umana sau<br />

anima<strong>la</strong>, care sunt poluate cu ingrasaminte chimice, insectici<strong>de</strong> (DDT-ul ajuns in <strong>la</strong>pte si unt a fost interzis fiindca<br />

<strong>de</strong>termina accelerarea multiplicarii celulelor in cancerul <strong>de</strong> san) si ierbici<strong>de</strong> (este cunoscut cazul recent in care<br />

carnea <strong>de</strong> porc din Ir<strong>la</strong>nda, a fost contaminata cu dioxina, provenita <strong>de</strong> <strong>la</strong> p<strong>la</strong>ntele folosite ca furaj). Cea mai mare<br />

cifra <strong>de</strong> afaceri pe p<strong>la</strong>neta Terra o are industria farmaceutica si asta cu pretul <strong>de</strong>teriorarii ADN-ului si a alterarii<br />

genomului uman. Am creat in 2005 un generator <strong>de</strong> impulsuri terapeutice, un creier artificial, pe care l-am <strong>de</strong>numit


Qi Magen, care a fost prezentat publicului intr-un articol din revista Magazin, care se af<strong>la</strong> pe siturile autorului.<br />

Ulterior am creat "Metoda <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare pilotata", fiindca creierul nostru, care emite aceleasi tipuri <strong>de</strong><br />

impulsuri pt. a contro<strong>la</strong> toti parametrii fiziologici(temperatura, presiune sanguina, glicemie, tonus<br />

muscu<strong>la</strong>r), poate fi antrenat sa intre in starea necesara pt. a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsa vin<strong>de</strong>carea ma<strong>la</strong>diilor.Aceasta<br />

metoda este uti<strong>la</strong> si pt. <strong>de</strong>scoperirea a<strong>de</strong>varatei noastre ientitati (autocunoastere ; autocontrol) ori pt.<br />

cresterea capacitatilor noastre psihice(invatare, memorare), artistice si somatice.<br />

Cele doua <strong>de</strong>scoperiri sunt prezentate pe siturile <strong>de</strong>dicate 17 [ve<strong>de</strong>ti: Nota 17 ]<br />

Trebuie sa ne folosim creativitatea in domeniul cel mai ramas in urma: colonizarea taramului interior, in ve<strong>de</strong>rea<br />

trezirii omului <strong>la</strong> constienta, <strong>la</strong> sensibilitate si <strong>la</strong> iubire fata <strong>de</strong> semeni. Noi am explorat si am colonizat doar lumea<br />

din afara iar cumpana s-a <strong>de</strong>zechilibrat grav si ne duce spre autoanihi<strong>la</strong>re ca specie si civilizatie: <strong>de</strong>tinem prea<br />

multa putere in exterior si prea putina in interior.<br />

"Trebuie ca acum sa ne exploram, sa ne colonizam, sa ne umanizam si sa ne contro<strong>la</strong>m pe noi insine, sa ne<br />

<strong>de</strong>scoperim a<strong>de</strong>varata menire si capacitati <strong>de</strong> cunoastere si <strong>de</strong> actiune pt. a ajunge <strong>la</strong> armonie cu noi insine si<br />

cu Universul".<br />

Mi-a ramas o vreme gandul <strong>la</strong> imaginea unei uriase expeditii care incearca sa lumineze necunoscutul, sa-1<br />

acapareze, sa-1 apuce si sa-1 asimileze. 4 [nota <strong>la</strong> sfarsitul acestui capitol]<br />

O expeditie <strong>la</strong> care participa intreaga umanitate, ca un organism colectiv in care exista celule specializate, ca<br />

intr-o colonie <strong>de</strong> albine, o a<strong>de</strong>varata diviziune a muncii. Apoi in minte a aparut imaginea unei p<strong>la</strong>nte care, prin<br />

radacini, dizolva si analizeaza conceptele vechi si apoi sintetizeaza si <strong>de</strong>scopera altele noi, trimitandu-le, ca pe niste<br />

seve, <strong>la</strong> un alt nivel <strong>de</strong> prelucrare informationa<strong>la</strong> - frunzele. De aici, seva transmutata si imbogatita va ajunge intr-o<br />

zona in care celulele in<strong>de</strong>plinesc functia <strong>de</strong> stocare si <strong>de</strong> transmitere mai <strong>de</strong>parte a principiilor extrase. Ulterior am<br />

<strong>de</strong>scoperit ca distinctia dintre calea colectiva si cea individua<strong>la</strong> <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> controlul nemijlocit al realitatii este un<br />

lucru <strong>de</strong> care trebuie sa tinem seama daca nu dorim sa repetam greselile trecutului. 5 [nota 5]<br />

Diviziunea sau specializarea indivizilor dintr-un organism colectiv, pare sa fie responsabi<strong>la</strong> si pentru<br />

atitudinile diferite ale oamenilor, mai ales in ceea ce priveste reactiile <strong>la</strong> nou si <strong>la</strong> anomalii (fenomene<br />

paranormale, fenomene OZN).<br />

Inainte <strong>de</strong> a prezenta aceste atitudini si reactii sa ne gandim ca unii oameni s-au specializat si<br />

s-au pregatit pentru contactul cu noul, pe care prin cresterea constientei impartiale ajung sa-1 <strong>de</strong>scopere <strong>la</strong><br />

fiecare pas. Nu putem cere ace<strong>la</strong>si lucru, fara o pregatire a<strong>de</strong>cvata, din partea acelora care au fost<br />

conditionati si specializati sa fie orbi <strong>la</strong> nou, sa conserve si sa transmita mai <strong>de</strong>parte vechiul sub forma<br />

traditiilor, educatiei si a altor mijloace <strong>de</strong> pastrare a informatiilor.<br />

A fi intoleranti fata <strong>de</strong> acesti oameni si a-i invinovati pentru un lucru pentru care vinovat este sistemul<br />

<strong>de</strong> programare si <strong>de</strong> conditionare, care din ignoranta si interes marginit i-a imobilizat si i-a infantilizat <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> varsta cea mai frageda, inghetandu-i in credinte, tipare, preju<strong>de</strong>cati si teorii, nu conduce <strong>la</strong> nimic<br />

pozitiv. Trebuie doar sa fim constienti sa nu <strong>de</strong>venim astfel <strong>de</strong> oameni inchisi, si sa nu promovam astfel<br />

<strong>de</strong> oameni in locurile in care<br />

omenirea isi extrage ca o p<strong>la</strong>nta seva si isi realizeaza propriile sinteze.<br />

Sistemul universitar american elimina din start conformismul si imobilismul din zonele in care investitii<br />

uriase ar fi aruncate " pe apa sambetei " in cazul cand astfel <strong>de</strong> oameni " morti <strong>de</strong> vii " ar <strong>de</strong>veni<br />

cercetatori.<br />

O p<strong>la</strong>nta ar muri daca celulele sale din radacina si-ar pier<strong>de</strong> flexibilitatea, fragezimea si receptivitatea <strong>de</strong><br />

a cauta si <strong>de</strong> absorbi din sol seva cu principii nutritive. Daca celulele acestea ar <strong>de</strong>veni rigi<strong>de</strong>, lemnoase si<br />

lipsite <strong>de</strong> flexibilitate, ca celulele din tulpina, care au menirea sa sustina, sa transporte mai <strong>de</strong>parte seva si<br />

sa conecteze intre ele cele doua radacini (cea <strong>de</strong> receptie si asimi<strong>la</strong>re dinspre Pamant si aceea <strong>de</strong> sinteze si<br />

<strong>de</strong> asimi<strong>la</strong>re a energiei cosmice dinspre Cer), atunci p<strong>la</strong>nta ar muri.<br />

Lao Tseu(Wa<strong>de</strong>-Giles: Lao Tzu; pinyin: Lao Zi) se refera in Tao Te King(Wa<strong>de</strong>-Giles: Tao Te Ching; pinyin:<br />

Dao De Jing) <strong>la</strong> starea flexibi<strong>la</strong>, frageda si receptiva a " nou-nascutului ", care trebuie pastrata, <strong>de</strong>si pare mai<br />

vulnerabi<strong>la</strong>,in raport cu starea solida si rigida a "mortii".<br />

Cele doua stari (rigida-flexibi<strong>la</strong>;tare-moale) co<strong>la</strong>boreaza permanent atat in mentinerea viului (scoica, melcul,<br />

trunchiul lemnos, scheletul intern sau extern: oasele,carapacea), cat si in conexiunea si complementaritatea dintre<br />

variatie si invarianta, dintre manifestat si nemanifestat, dintre timp si eternitate. Raportul dintre variatie si<br />

conservare are probabil multe alte conexiuni asupra carora vom reveni.<br />

In ceea ce priveste problema existentei fenomenelor stranii, printre care se numara si fenomenul OZN, <strong>la</strong> care ne<br />

vom referi in continuare - oamenii se impart, ca si in oricare alt domeniu, in trei categorii <strong>de</strong> atitudini, reactii si<br />

puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re: unii sunt "pentru", altii" contra " si in fine o parte este reprezentata din:"in<strong>de</strong>cisi".<br />

O statistica cu caracter secret, efectuata printr-un sondaj <strong>de</strong> opinie in SUA, a aratat o modificare progresiva, <strong>de</strong>-a<br />

lungul anilor, a pon<strong>de</strong>rii celor trei atitudini. Astfel, opinia potrivit careia OZN-urile nu exista a scazut <strong>de</strong> <strong>la</strong> 90% in<br />

1952 <strong>la</strong> 60% in 1960 si <strong>la</strong> sub 30% in 1990. Aceasta sca<strong>de</strong>re progresiva a numarului celor care nu accepta<br />

existenta OZN-urilor s-a datorat in primul rand valurilor succesive <strong>de</strong> observatii si afirmatiilor furnizate <strong>de</strong>spre<br />

acest subiect, care mult timp a constituit o preocupare exclusiva a unor servicii guvernamentale secrete, care vizau


obtinerea unor avantaje tehnico-stiintifice si mai ales militare. Aceasta sca<strong>de</strong>re a pon<strong>de</strong>rii opiniei privind<br />

inexistenta OZN-urilor a insemnat si o erodare a credibilitatii guvernului SUA, care s-a vazut obligat sa faca unele<br />

concesii in legatura cu dreptul <strong>la</strong> informatie al publicului.<br />

Simultan cu reducerea intolerantei si a inchi<strong>de</strong>rii in fata noului, s-a manifestat si o modificare a atitudinii<br />

publicului fata <strong>de</strong> rapoartele OZN si fata <strong>de</strong> persoanele care facusera observatii in aceasta directie. In locul<br />

ridiculizarii initiale, o parte a publicului a adoptat o atitudine <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> radica<strong>la</strong>, insa acum in directia opusa, oamenii<br />

<strong>de</strong>venind fie entuziasti, fie nihilisti ori a<strong>de</strong>pti ai unor culte sau secte, care isi revendica originea in mesaje si<br />

contacte cu reprezentanti ai unor civilizatii extraterestre.<br />

Cei ce sunt <strong>de</strong> acord cu existenta unor fenomene stranii - si in special cu realitatea OZN-urilor, care ar vio<strong>la</strong><br />

insasi principiile restrictive fundamentale ale stiintei - se impart <strong>la</strong> randul lor in trei categorii dupa cum<br />

consemneaza si prietenul meu, cercetatorul Adrian Patrut in cartea sa "De <strong>la</strong> Normal <strong>la</strong> Paranormal " :<br />

1.Liberal-progresistii, care sustin punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re potrivit caruia anomaliile - fenomenele paranormale si cele<br />

prilejuite <strong>de</strong> manifestarea OZN - exista ca atare si s-ar datora unor factori necunoscuti in prezent, care insa nu pot fi<br />

luati in consi<strong>de</strong>ratie in mo<strong>de</strong><strong>la</strong>rile si in teoriile stiintifice actuale. In opinia acestora, fenomenele stranii sau<br />

anormale ar fi in realitate absolut normale, aceasta insa in contextul unui mo<strong>de</strong>l-stiintific revizuit, <strong>de</strong>terminat<br />

<strong>de</strong> o eventua<strong>la</strong> revolutie <strong>de</strong> mari proportii in stiinta.<br />

2. Radical-avangardistii sunt aceia care consi<strong>de</strong>ra ca anomaliile exista si ca recunoasterea lor va produce o<br />

revolutie atat <strong>de</strong> importanta in cunoastere, incat insasi stiinta si-ar putea pier<strong>de</strong> locul privilegiat pe care il ocupa in<br />

prezent.<br />

3. Radical-nihilistii sunt cei care se apara impotriva noului gasind refugiu in dogmele religioase <strong>de</strong>formate, care<br />

constituie un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re si <strong>de</strong> sprijin in mare parte distorsionat, net <strong>de</strong>pasit in cursul procesului experimental<br />

<strong>de</strong> cunoastere a realitatii. Jean Paul Sartre a spus ca: "secolul al XXI-lea va fi spiritual sau nu va fi <strong>de</strong>loc", iar "nu o<br />

reeditare a intolerantei religioase si a propagan<strong>de</strong>i urii". Jean Paul Sartre a subliat acest lucru aratand necesitatea<br />

eliberarii oamenilor din sfera <strong>de</strong> influenta a credintelor si a religiilor institutionalizate, din robia <strong>de</strong>formarilor care<br />

le-au fost inocu<strong>la</strong>te, daca nu dorim sa repetam razboaiele, care au condus <strong>la</strong> pier<strong>de</strong>rea a sute <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> vieti<br />

omenesti in secolul care a trecut.<br />

Observam cum orice exces basculeaza in directia contrara sub forma unor reactii <strong>de</strong> aparare, care au drept<br />

consecinta insasi negarea consecintelor utile ale acceptarii si <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii fata <strong>de</strong> realitate. Se ajunge <strong>la</strong> aceeasi<br />

rupere <strong>de</strong> realitate, <strong>la</strong> aceeasi inchi<strong>de</strong>re si izo<strong>la</strong>re, ca si in cazul refuzului <strong>de</strong> a o accepta.<br />

O eliberare a stiintei, a misticii si a religiei autentice <strong>de</strong> dogme si <strong>de</strong> <strong>de</strong>formari ar conduce <strong>la</strong> a<strong>de</strong>varata stiinta,<br />

mistica si religie a civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice avansate. De pilda termenul "religie" provine din lb. <strong>la</strong>tina si indica<br />

"relegarea" fiintei umane <strong>la</strong> scanteia divina din sinea sa. Traim intr-un univers holografic, care in fiecare parte<br />

contine intregul, iar scanteia divina este omniprezenta, adica nu exista o divinitate p<strong>la</strong>sata un<strong>de</strong>va in Cerul din afara<br />

omului, care sa faca necesari mijlocitorii. Degeaba a spus Iisus ca "Imparatia lui Dumnezeu nu e aici sau acolo, ci<br />

in<strong>la</strong>untrul vostru" [Luca 17.21], fiindca e mai usor sa ca<strong>de</strong>m in dogme, intoleranta si fanatism (fundamentalism<br />

religios), <strong>de</strong>cat sa renuntam <strong>la</strong> mo<strong>de</strong>le si teorii in favoarea experimentarii realului, prin trezire <strong>la</strong> constienta <strong>de</strong>plina<br />

Spiritualitatea autentica p<strong>la</strong>seaza "Imparatia Cerurilor" holografic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca "scanteie<br />

divina". Spiritualitatea falsa p<strong>la</strong>seaza"Imparatia Cerurilor" in afara fiintei umane intr-un Cer af<strong>la</strong>t in exterior dintr-un<br />

motiv simplu: pentru ca unii dintre semenii nostrii sa se erijeze in mediatori, in mijlocitori, pt .a exista ca institutie, care<br />

colonizeaza constiintele si le subjuga.<br />

"Imparatia lui Dumnezeu este in<strong>la</strong>untrul vostru" (Luca 17:20-25)


Iisus a afirmat ca:"Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasca privirile. Nu se poate zice: Uite-o<br />

aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata ca Imparatia lui Dumnezeu este in<strong>la</strong>untrul vostru" (Luca 17.20-21;<br />

Rom.144.17; Vers.23)].<br />

Isaac din Siria stia ace<strong>la</strong>si lucru: "Incearca sa intri in tezaurul tau si vei gasi tezaurul Cerului; Celui ce se<br />

cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. Fiindca a te cunoaste pe tine insuti reprezinta implinirea tuturor<br />

lucrurilor".<br />

Lao Tzu(cap.33) spune:"Cel ce cunoaste lumea din afara are cunoastere; Cel ce se cunoaste pe sine este<br />

Iluminat" iar in cap. 47: "Fara sa treci pragul usii, se poate cunoaste intreg universul; Fara sa privesti pe<br />

fereastra, se poate ve<strong>de</strong>a Calea Cerului "<br />

Universul Holografic a <strong>de</strong>venit Constient <strong>de</strong> Sine insusi prin fiecare fiinta umana<br />

Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta holografic universul,<br />

care a <strong>de</strong>venit partial constient <strong>de</strong> sine insusi. Termenul holografic pe care o sa-l intalnim in<br />

randurile <strong>de</strong> mai jos este un termen recent, care insa <strong>de</strong>semneaza ceea ce poetii si misticii au <strong>de</strong>scoperit<br />

<strong>de</strong> multa vreme: "in fiecare parte regasim intregul" sau cum spunea William B<strong>la</strong>ke: "a ve<strong>de</strong>a<br />

intregul univers in fiecare fir <strong>de</strong> nisip" ( "to see a world in a grain of sand"). Fractalii, care<br />

sunt atat <strong>de</strong> raspanditi in natura, nu sunt <strong>de</strong>cat o palida reflectare a unitatii informationale<br />

dintre parte si intreg, care se manifesta in universul holografic in care traim.<br />

Recomand cititorilor mei sa citeasca si cartea lui Michael Talbot intitu<strong>la</strong>ta "Universul<br />

Holografic" (The Holographic Universe) un<strong>de</strong> este examinat acest mo<strong>de</strong>l al universului si<br />

implicatiile sale in medicina, fiziologie, functionarea creierului, fizica cuantica.<br />

Doar intr-un univers holografic cunoasterea unei parti inseamna cunoasterea intregului. Preceptul<br />

scris pe frontonul templului lui Apollo din Delphi("Cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste intreg<br />

universul") ar fi un in<strong>de</strong>mn fara sens ori paradoxal, daca universul nu ar fi holografic. Semnificatia<br />

acestui in<strong>de</strong>mn antic este ca lucrul cel mai <strong>de</strong> seama si menirea omului este sa-si vada sufletul<br />

nemijlocit prin ochii sufletului, iar nu prin ochii fizici sau grosieri, care produc proiectia umbrelor <strong>de</strong> pe<br />

ecranul mental, si sa <strong>de</strong>vina astfel locul in care Universul se elibereaza <strong>de</strong>venind pe <strong>de</strong>plin<br />

constient(omniscient) <strong>de</strong> Sine insusi.<br />

Sa ne amintim ce afirma Prot(Kevin Spacey) in filmul K-Pax (2001) inspirat dupa filmul<br />

argentinian("Hombre mirando al Su<strong>de</strong>ste") care re<strong>la</strong>ta o intamp<strong>la</strong>re mult mai rea<strong>la</strong> <strong>de</strong>cat se cre<strong>de</strong> ce s-a<br />

petrecut in anii '60:<br />

Prot: "Orice fiinta din univers stie sa faca diferenta intre bine si rau(benefic si nociv). Lasa-ma sa-ti spun<br />

ceva. Pe Terra voi oamenii urmati politica "dinte pentru dinte, ochi pentru ochi si viata pt.viata, o atitudine<br />

care e recunoscuta in intregul univers pt.stupiditatea ei . Chiar Buddha si Iisus au avut alta opinie. Dar nimeni<br />

nu le acorda o prea mare atentie, nici chiar buddhistii vostri, si nici crestinii vostri nu-i asculta". "Ma mir ca ati<br />

ajuns si pana in stadiul actual";"o p<strong>la</strong>neta ocupata <strong>de</strong> o civilizatie care proce<strong>de</strong>aza ca voi( "care extin<strong>de</strong> raul<br />

prin lupta, razboaie, razbunare, opozitie") are viitor incert(se autoanihileaza).


Prot: Pentru informarea dumneavoastra: Toate fiintele au capacitatea sa se vin<strong>de</strong>ce pe ele insele.<br />

Asta e ceva pe care noi o stim <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> ani pe K-PAX"",<br />

La randul lor, cei in<strong>de</strong>cisi oscileaza si ei tot intre trei atitudini:<br />

1. Conservatorii sceptici consi<strong>de</strong>ra ca anomaliile exista, dar ca ele s-ar datora unor factori cunoscuti,<br />

eventual asociati, insa dificil <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificat pe baza datelor disponibile.<br />

2. Conservatorii mo<strong>de</strong>rati admit si ei ca anomaliile exista, dar sustin ca acestea sunt aparente si se datoreaza<br />

unor factori inca necunoscuti, care insa nu ar vio<strong>la</strong> principiile restrictive fundamentale ale stiintei.<br />

3. Conservatorii oportimisti pretind ca sunt receptivi <strong>la</strong> eventuale probe, care sa evi<strong>de</strong>ntieze<br />

fenomenele stranii <strong>de</strong> genul celor asociate OZN-urilor, dar din conformism fata <strong>de</strong> majoritatea celor care nu<br />

cred in existenta fenomenelor anormale, nu-si arata a<strong>de</strong>varata credinta, ci o falsa neutralitate -<br />

intemeiata <strong>de</strong> multe ori pe teama <strong>de</strong> a-si pier<strong>de</strong> credibilitatea sau mai ales pozitia profesiona<strong>la</strong>,<br />

aceasta din urma putand fi serios amenintata <strong>de</strong> puternica masina <strong>de</strong> propaganda oficia<strong>la</strong>.<br />

In concluzie, unii oameni accepta existenta OZN-urilor si a fenomenelor stranii sau paranormale care le<br />

insotesc, in timp ce altii le-o neaga si raman in<strong>de</strong>cisi, asteptand probe suplimentare sau alte conditionari si<br />

mo<strong>de</strong>le capabile sa le explice aceste fenomene si sa-i convinga <strong>de</strong> realitatea lor.<br />

Din punctul nostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, cea mai buna atitudine ar fi aceea <strong>de</strong> impartialitate constienta, singura stare care<br />

ne-ar putea ajuta sa eliminam ca<strong>de</strong>rea in alte credinte si preju<strong>de</strong>cati, in alte atasari si i<strong>de</strong>ntificari, care<br />

blocheaza progresul real al cunoasterii si accesul <strong>la</strong> o stiinta veritabi<strong>la</strong>. Subliniem ca incarcatura <strong>de</strong> sentimente,<br />

<strong>de</strong> preju<strong>de</strong>cati si <strong>de</strong> imaginatie (asteptari;expectatii), care se manifesta <strong>la</strong> toate cele trei categorii <strong>de</strong> atitudini<br />

amintite anterior, se constituie intr-un obstacol major in calea intelegerii reale a fenomenelor, care se abat <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

normele impuse <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lele legiferate in<br />

stiinta actua<strong>la</strong>, care in realitate nu sunt <strong>de</strong>cat teorii si legi provizorii, mo<strong>de</strong>le ale realitatii, care vor fi inlocuite<br />

<strong>de</strong> altele, in stare sa explice si ceea ce scapa azi prin p<strong>la</strong>sa mo<strong>de</strong>lelor actuale (anomaliile;exceptiile care nu<br />

confirma regu<strong>la</strong>).<br />

In stiinta <strong>de</strong> azi se recunoaste necesitatea ca experimentatorul sa nu influenteze sau sa nu perturbe<br />

experimentul, ceea ce inseamna ca un aparat <strong>de</strong> masura sa nu distorsioneze amplitudinea si repartitia<br />

parametrilor care trebuie masurati.<br />

Satisfacerea acestui <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat presupune in primul rand o retinere sau un autocontrol din partea omului care<br />

cerceteaza si care este principa<strong>la</strong> sursa <strong>de</strong> erori - <strong>de</strong> experimentare sau <strong>de</strong> interpretare.<br />

Dezi<strong>de</strong>ratul se realizeaza aparent simplu, prin mentinerea constanta a obiectivitatii, a unei atitudini <strong>de</strong><br />

constienta impartia<strong>la</strong>, a unei stari incolore sau <strong>de</strong> martor din partea experimentatorului. Cel mai important<br />

obstacol in calea acestei neutralitati sau invizibilitati observatorului uman il constituie atitudinea atasata <strong>de</strong><br />

dovedire sau <strong>de</strong> infirmare a realitatii unor fenomene, atitudine influentata si <strong>de</strong> o programare conceptua<strong>la</strong><br />

<strong>de</strong>fectuoasa.<br />

In istoria stiintei <strong>de</strong> pe Terra se cunosc multe a<strong>de</strong>varuri iluzorii care pareau dovedite <strong>de</strong> realitate in ochii<br />

celor care cre<strong>de</strong>au, <strong>de</strong> pilda, ca "Pamantul se af<strong>la</strong> in centrul universului" si multe realitati sustinute <strong>de</strong>


"bunul simt".<br />

Membrii Aca<strong>de</strong>miei Franceze, af<strong>la</strong>ti in fata fonografului lui Thomas Edison, sustineau ca "asa ceva nu poate<br />

sa existe! " Venerabilii savanti, care cautau cu indarjire sa-si confirme dogmele si teoriile, <strong>de</strong>si nu au gasit<br />

timp <strong>de</strong> 9 luni un ventriloc sau un om ascuns in cutia fonografului, au numit-o totusi o frauda sau o inse<strong>la</strong>torie<br />

groso<strong>la</strong>na si jignitoare. La fel au reactionat acesti "savanti", care inca nu parasisera in mentalitate Evul Mediu<br />

si in alte cazuri, cum ar fi cel al meteoritilor "nu exista pietre care cad din cer", al avioanelor, care, "fiind<br />

mai grele <strong>de</strong>cat aerul, nu vor putea niciodata sa se <strong>de</strong>sprinda <strong>de</strong> sol " sau al trenurilor, care "nu vor putea<br />

niciodata sa <strong>de</strong>paseasca o anumita viteza fara ca pasagerii sa riste sa se sufoce ".<br />

Am <strong>la</strong>sat <strong>la</strong> urma atitudinea <strong>de</strong> negare a realitatii OZN-urilor, fiindca ea este cea mai plina <strong>de</strong> surprize.<br />

Opozitia fata <strong>de</strong> existenta anomaliilor, a exceptiilor si a fenomenelor paranormale, in care noi inclu<strong>de</strong>m si<br />

domeniul fenomenelor OZN, este un punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sustinut in comunitatea stiintifica <strong>de</strong> fundamentalistii<br />

negativisti, a<strong>de</strong>pti ai ultraconservatorismului stiintific. Pentru acestia, anomaliile nu sunt reale si se reduc doar<br />

<strong>la</strong> simple mistificari, manipu<strong>la</strong>ri <strong>de</strong> date, <strong>la</strong> frau<strong>de</strong> sau <strong>la</strong> cel mult erori <strong>de</strong> experimentare si <strong>de</strong> interpretare,<br />

adica <strong>la</strong> niste confuzii si <strong>de</strong>ficiente metodologice care trebuie <strong>de</strong>pistate si eliminate.<br />

La cei<strong>la</strong>lti oameni, opozitia fata <strong>de</strong> existenta fenomenelor OZN si a fenomenelor asociate - anomalii spatiotemporale,<br />

fenomene paranormale, incalcari f<strong>la</strong>grante ale legilor si principiilor din mo<strong>de</strong>lele acceptate <strong>de</strong> catre<br />

stiinta actua<strong>la</strong> - poate fi cauzata <strong>de</strong> mai multi factori, dintre care mentionam:<br />

1. I<strong>de</strong>ntificarea realitatii cu credintele, dogmele, teoriile si mo<strong>de</strong>le pe care le cunoastem astazi si <strong>de</strong> care<br />

ne-am atasat;<br />

2. I<strong>de</strong>ntificarea realitatii cu cea proiectata pe ecranul mental in cursul experientei senzoriale;<br />

Sa nu uitam faptul ca o proiectie pe ecranul mental nu este i<strong>de</strong>ntica cu realitatea sau sa ne amintim o afirmatie<br />

a maestrilor Zen: "reflectia Lunii in oglinda apei unui <strong>la</strong>c nu este insasi Luna".<br />

Este dificil <strong>de</strong> acceptat ceea ce vine in contradictie cu "bunul simt", dupa care Pamantul <strong>de</strong> sub picioarele<br />

noastre pare neclintit, <strong>de</strong>si in realitate el se invarteste in jurul propriei axe, in jurul Soarelui si impreuna cu<br />

acesta, in jurul centrului ga<strong>la</strong>xiei noastre. Orice obiect af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> ecuator ca<strong>la</strong>toreste in fiecare zi (pe durata <strong>de</strong> 24<br />

ore) pe o distanta ega<strong>la</strong> cu circumferinta Terrei, adica <strong>de</strong> : 40.075,036 kilometri. Daca impartim aceasta<br />

distanta <strong>la</strong> 24 <strong>de</strong> ore, vom af<strong>la</strong> ca fiecare om se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza cu viteza supersonica <strong>de</strong> 1674, 396 km/h (viteza<br />

miscarii <strong>de</strong> rotatie <strong>la</strong> ecuator este <strong>de</strong>: 465,11 m/s, adica <strong>de</strong> peste 3 ori mai mare <strong>de</strong>cat viteza sunetului in aer,<br />

care este <strong>de</strong> 340 m/s). Viteza medie a <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarii Terrei, pe orbita eliptica in jurul Soarelui (miscare <strong>de</strong><br />

revolutie), a carei circumferinta este <strong>de</strong> 924 milioane <strong>de</strong> kilometri, este obtinuta prin impartirea acestei distante<br />

<strong>la</strong> numarul <strong>de</strong> ore dintr-un an si este <strong>de</strong> 109.033 km/h (30,287 km/s) . Si asta nu e tot fiindca noi ne <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sam<br />

impreuna cu Soarele(una dintre cele 300 <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> stele din ga<strong>la</strong>xia noastra) in jurul centrului ga<strong>la</strong>xiei<br />

noastre si cu intreaga ga<strong>la</strong>xie prin spatiul interga<strong>la</strong>ctic. Pentru fiecare rotatie in jurul centrului ga<strong>la</strong>ctic, Soarele<br />

impreuna cu p<strong>la</strong>netele satelite ca<strong>la</strong>toresc pe o circumferinta <strong>de</strong> 163280 ani lumina. Soarele, care este localizat<br />

re<strong>la</strong>tiv <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> nucleul ga<strong>la</strong>ctic (distanta dintre centrul ga<strong>la</strong>ctic si Soare este <strong>de</strong> 26.000 ani lumina), ceea ce<br />

inseamna ca se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza pe o orbita aproape circu<strong>la</strong>ra cu o viteza estimata in diferit in lucrarile <strong>de</strong><br />

specialitate: 217,261* km/s (486.000 mile pe ora; 782141 km/h), 225** km/s si 250***km/s . Soarele<br />

impreuna cu p<strong>la</strong>netele sale au nevoie <strong>de</strong> o durata estimata intre 225 <strong>la</strong> 250 milioane <strong>de</strong> ani terestrii, pt o rotatie<br />

completa in jurul centrului ga<strong>la</strong>ctic. Timpul necesar parcurgerii fiecarei rotatii in jurul centrului ga<strong>la</strong>ctic este<br />

uneori numit an cosmic sau an ga<strong>la</strong>ctic. De <strong>la</strong> formarea sistemului so<strong>la</strong>r s-au facut intre 20 si 25 <strong>de</strong> rotatii.<br />

Extinctiile in masa care s-au petrecut periodic pe Terra se af<strong>la</strong> in legatura cu aceasta rotatie in jurul centrului<br />

ga<strong>la</strong>ctic si cu osci<strong>la</strong>tia ciclica <strong>de</strong> 64 milioane <strong>de</strong> ani fata <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nul ga<strong>la</strong>ctic, care expune periodic suprafata<br />

Pamantului <strong>la</strong> radiatiile generate <strong>de</strong> unda <strong>de</strong> soc**** (simi<strong>la</strong>ra un<strong>de</strong>i <strong>de</strong> soc creata in fata unui avion<br />

supersonic), produsa in fata ga<strong>la</strong>xiei noastre, care ca<strong>de</strong> cu o viteza uriasa, catre grupul <strong>de</strong> ga<strong>la</strong>xii (Virgo<br />

Cluster), localizat <strong>la</strong> o <strong>de</strong>partare <strong>de</strong> aproximativ 50 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> ani lumina.<br />

*Recer, Paul (Associated Press). Radio Astronomers Measure Suns Orbit Around Milky Way. Houston Chronicle. 1 June<br />

1990. "Using a radio telescope system that measures celestial distances 500 times more accurately than the Hubble Space<br />

Telescope, astronomers plotted the motion of the Milky Way and found that the sun and its family of p<strong>la</strong>nets were<br />

orbiting the ga<strong>la</strong>xy at about 135 miles per second (217 km/s).";"The sun circles the Milky Way at a speed of about<br />

486,000 miles per hour."<br />

**Milky Way Ga<strong>la</strong>xy. " The New Encyclopedia Britannica.15th ed. Chicago: Encyclopaedia Britannica, 1998: 131: "The<br />

Sun, which is located re<strong>la</strong>tively far from the nucleus, moves at an estimated speed of about 225 km per second (140 miles<br />

per second) in a nearly circu<strong>la</strong>r orbit."<br />

***Goldsmith, Donald. The Astronomers.New York: St. Martins Press, 1991: 39 & Norton, Arthur P. Nortons Star<br />

At<strong>la</strong>s.New York: Longman Scientific & Technical, 1978: 92;"… the suns neighborhood, including the Sun itself, are<br />

moving around the centre of our Ga<strong>la</strong>xy in approximately circu<strong>la</strong>r orbits with velocities of the or<strong>de</strong>r of 250 km/s."<br />

*****"Sistemul nostru so<strong>la</strong>r are o unda <strong>de</strong> soc in jurul sau si aceasta produce o mare parte din radiatiile cosmice ce<br />

lovesc Terra. De ce nu ar avea si Calea Lactee o astfel <strong>de</strong> unda <strong>de</strong> soc?";"Our own star moves toward and away from the<br />

Milky Ways center, and also up and down through the ga<strong>la</strong>ctic p<strong>la</strong>ne. One complete up-and-down cycle takes 64 million<br />

years- suspiciously close to the Earths biodiversity cycle".(from : Hubbles Secret: Orbiting the Milky Way -A Ga<strong>la</strong>xy<br />

Insight: December 22, 2008, in: http://www.dailyga<strong>la</strong>xy.com/my_weblog/2008/12/hubbles-secret.html


3. Diverse interese si temeri .<br />

Astfel, Jimmy Guieu arata ca dupa ce au fost realizate acordurile secrete cu EBE, <strong>de</strong> catre responsabilii politici<br />

din perioada administratiei Eisenhower, atat in SUA, cat si in toata lumea s-a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat una din cele mai aprige<br />

campanii <strong>de</strong> <strong>de</strong>nigrare a tuturor celor care persistau sa sustina realitatea existentei fenomenului OZN si a<br />

fiintelor extraterestre.<br />

S-a incercat ca mass-media sa fie cu orice pret convinsa ca aceste "obiecte" nu sunt <strong>de</strong>cat iluzii optice sau<br />

rodul unor psihoze colective. Mult timp secretul a fost tinut cu strasnicie si a ramas asa, pana cand primii care<br />

au calcat intelegerea au fost extraterestrii. Aceste Entitati Biologice Extraterestre (EBE) nu au respectat<br />

promisiunea <strong>de</strong> a nu perturba civilizatia existenta pe Terra. Si astfel nu numai in SUA, ci in aproape toata<br />

lumea au inceput sa apara o serie <strong>de</strong> fenomene ciudate si inexplicabile. In <strong>de</strong>cursul anilor, autoritatile<br />

americane au fost socate <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirea <strong>de</strong> animale muti<strong>la</strong>te dupa un anumit tipic, surprinsi in special <strong>de</strong><br />

faptul ca in toate cazurile se lucrase foarte curat, fara urme <strong>de</strong> sange. Au urmat apoi rapirile <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong><br />

ambe sexe, peste o suta <strong>de</strong> mii, din care numai o mica parte au revenit <strong>la</strong> caminele lor, cu o memorie stearsa.<br />

Corpurile multora au fost gasite in zone <strong>de</strong>sertice, ingrozitor muti<strong>la</strong>te. Multe din femeile rapite au fost<br />

fecundate artificial, EBE intentionand sa creeze o rasa <strong>de</strong> mutanti, capabi<strong>la</strong> sa traiasca atat in lumea lor <strong>de</strong><br />

origine, cat si pe Terra. Se pare ca avertismentul lui Wilhelm Reich (ve<strong>de</strong>ti nota 5) este real si ca acest<br />

cutremurator p<strong>la</strong>n incepe sa iasa <strong>la</strong> suprafata. (ve<strong>de</strong>ti in anexe: Conspiratia p<strong>la</strong>netara).<br />

In afara <strong>de</strong> atasarea <strong>de</strong> credinte, <strong>de</strong> experienta senzoria<strong>la</strong> si <strong>de</strong> implicarea diverselor interese si temeri,<br />

opozitia fata <strong>de</strong> existenta fenomenelor paranormale este alimentata <strong>de</strong> scepticism, <strong>de</strong> lipsa experientei directe<br />

(sa nu uitam ca oamenii, in marea lor majoritate, obtin informatiile in mod mijlocit, prin porti senzoriale<br />

limitate sau prin simturi), <strong>de</strong> adormirea atentiei si a sensibilitatii intuitive (prezenta doar <strong>la</strong> copii si <strong>la</strong><br />

animale), <strong>de</strong> conformism si <strong>de</strong> lipsa <strong>de</strong> curaj in sustinerea propriilor opinii, cat si <strong>de</strong> hipnoza cultura<strong>la</strong><br />

("inghetarea in tipare").<br />

Fanatismul si intoleranta este careacteristic celor care prefera sa creada in tipare, dogme si in teorii<br />

stiintifice, care nu sunt <strong>de</strong>cat niste mo<strong>de</strong>le ale realitatii, care urmeaza sa le schimbam cu altele, in loc sa<br />

accepte realitatea, asa cum este ea. Fanatismul si intoleranta, care au ajuns <strong>la</strong> putere in epoca Inchizitiei ,<br />

continua sa-si aiba reprezentanti si azi in cercurile conservatoare politice, stiintifice si religioase .<br />

In lupta pentru putere, unii oameni prefera dogmele, care le apara interesele efemere, dar care ii in<strong>la</strong>ntuie in<br />

ignoranta. Cunoasterea directa este amanata <strong>de</strong> dragul unor avantaje <strong>de</strong> moment, care le asigura unora iluzia<br />

unei autoritati profesionale, sociale, religioase ori politice.<br />

O astfel <strong>de</strong> lupta pagubitoare pentru umanitate, mai ales prin marile pier<strong>de</strong>ri omenesti pe care le provoaca, a<br />

condus <strong>la</strong> occi<strong>de</strong>ntalizarea intregii p<strong>la</strong>nete – <strong>la</strong> o colonizare cultura<strong>la</strong>, ce a provocat mari pier<strong>de</strong>ri spirituale,<br />

stiintifice si tehnologice(sa ne gandim <strong>la</strong> discurile astece din aur in care se urcau oameni si care levitau<br />

atunci cand incepeau sa vibreze )- <strong>la</strong> respingerea noului si a realitatii, <strong>la</strong> incurajarea conformismului, a<br />

imobilismului si a gandirii convergente.<br />

Eliminarea tota<strong>la</strong> a gandirii divergente ar fi condus <strong>la</strong> inghetarea stiintei <strong>la</strong> un anumit nivel, <strong>la</strong> inchi<strong>de</strong>rea<br />

oricarei cai spre progres in cunoastere. Osci<strong>la</strong>tia, intre <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re si inchi<strong>de</strong>re, pare o trasatura constanta a<br />

oamenilor <strong>de</strong> pe Terra.<br />

Spargerea inghetarii in obiceiuri, tipare, teorii si credinte eronate se produce periodic in mod exploziv si cu<br />

multe pier<strong>de</strong>ri omenesti. Ne gandim <strong>la</strong> revolutiile burgheze, care au <strong>de</strong>tronat simultan atat absolutismul<br />

i<strong>de</strong>ologic (mo<strong>de</strong>lul teologic monoteist creationist al unui creator unic), cat si pe cel politic (monarhia<br />

absoluta), permitand aparitia mo<strong>de</strong>lelor alternative (mo<strong>de</strong>lul mecanicist, <strong>de</strong>terminist, evolutionist) si<br />

participative(<strong>de</strong>mocratia republicana, monarhia par<strong>la</strong>mentara).<br />

Acum ne af<strong>la</strong>m intr-o alta inchi<strong>de</strong>re, din cauza atasarii <strong>de</strong> noile dogme: cauzalitate, limbaj cantitativ. Baza<br />

educatiei si a promovarii in ierarhiile stiintifice, religioase ori politice s-a modificat: in Evul Mediu <strong>la</strong>tina si<br />

greaca, in secolul actual matematica, in prezent calcu<strong>la</strong>torul. O asemenea atitudine, caracterizata prin inchi<strong>de</strong>re<br />

fata <strong>de</strong> nou, are o <strong>la</strong>tura negativa, daca ne gandim ca traim intr-o epoca plina <strong>de</strong> crize si <strong>de</strong> probleme care<br />

trebuie solutionate urgent, si o alta pozitiva, insa din ce in ce mai atenuata. Inchi<strong>de</strong>rea fata <strong>de</strong> nou a permis mai<br />

mult sau mai putin conservarea unora din traditiile civilizatiilor terestre anterioare, <strong>de</strong>si caracteristica<br />

principa<strong>la</strong> a fundamentalismul i<strong>de</strong>ologic sau religios af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> putere a ramas steargerea <strong>de</strong> pe fata pamantului a<br />

tuturor traditiilor anterioare etichetate drept: "pagane".<br />

Aceste traditii nu au putut supravietui cenzurii <strong>de</strong>cat imprumutand haina invadatorului - ca in cazul<br />

sarbatorilor <strong>de</strong> "Anul Nou" - ori <strong>de</strong>ghizandu-se in mituri si povesti <strong>de</strong> genul celor din "O mie si una <strong>de</strong><br />

nopti", in care i<strong>de</strong>ntificam referiri <strong>la</strong> o stiinta si tehnologie inca neatinsa azi, <strong>la</strong> levitatie(covorul zburator), <strong>la</strong><br />

nave care foloseau teleportarea, <strong>la</strong> animale <strong>de</strong> mult disparute sau <strong>la</strong> orase scufundate in oceane.<br />

Afirmam mai inainte ca progresul actual s-a datorat in<strong>la</strong>turarii monopolului dogmelor teologice <strong>de</strong> tip<br />

creationist-supranatural - care a reprezentat o imago mundi ("imagine <strong>de</strong>spre lume") oficia<strong>la</strong> si obligatorie in<br />

Evul Mediu (oricine avea alta opinie sau gan<strong>de</strong>a altfel era acuzat <strong>de</strong> erezie) – si inlocuirea lor <strong>de</strong> catre o


conceptie stiintifica, <strong>de</strong>venita <strong>de</strong> tip materialist-mecanicist <strong>de</strong> <strong>la</strong> Newton si Lap<strong>la</strong>ce incoace.<br />

Creationismul supranatural al teologilor din Evul Mediu a fost <strong>de</strong>ci <strong>de</strong>tronat <strong>de</strong> materialismul<br />

mecanicist, evolutionist si utilitar al epocii actuale, in cursul luptei pentru putere din timpul<br />

revolutiilor burgheze. Aceasta noua imagine oficia<strong>la</strong> <strong>de</strong>spre realitate se dove<strong>de</strong>ste <strong>la</strong> randul sau<br />

<strong>de</strong>ficitara si inchisa fata <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varata stare a lucrurilor: crizele sociale, economice, energetice si <strong>de</strong><br />

materii prime, <strong>de</strong>gradarea mediului p<strong>la</strong>netar si a tezaurului genetic sunt, in cele din urma, efecte ale<br />

unei crize informationale.<br />

Practic, suntem confruntati astazi cu un nou sistem inghetat <strong>de</strong> credinte, pe care acum il<br />

numim stiinta.<br />

Toate crizele sunt in cele din urma crize informationale: nu stim cum sa rezolvam altfel<br />

transporturile, comunicatiile, vin<strong>de</strong>carea ma<strong>la</strong>diilor, incalzirea globa<strong>la</strong>, organizarea economica,<br />

socia<strong>la</strong> si politica. Cauza acestei continue si profun<strong>de</strong> ma<strong>la</strong>dii a civilizatiei terestre se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> nivel<br />

individual si apoi <strong>la</strong> nivel colectiv. Omul se i<strong>de</strong>ntifica cu conceptiile, scenariile, mo<strong>de</strong>lele, teoriile si<br />

ipotezele incercate pentru a obtine o cat mai fi<strong>de</strong><strong>la</strong> reprezentare a realitatii, atat in p<strong>la</strong>n <strong>de</strong>scriptiv, cat<br />

si functional - pentru a putea beneficia "<strong>de</strong> puterea si <strong>de</strong> fructele acestei cunoasteri, atunci cand<br />

aceasta este aplicata".<br />

Aproape toate stiintele civilizatiei terestre actuale au trecut printr-o faza <strong>de</strong>scriptiva (geografie, anatomie etc.),<br />

care a fost urmata <strong>de</strong> o faza functiona<strong>la</strong> (geofizica, fiziologie) in care s-a incercat o<br />

unificare cauza<strong>la</strong> cantitativa (matematica) si mecanicista (mecanica cuantica, mecanica genetica, mecanica<br />

lingvistica) a variatiilor calitative observate <strong>la</strong> diferite nivele * <strong>de</strong> manifestare a p<strong>la</strong>nului fenomenal.<br />

S-a <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> pilda ca gustul diferit(dulce, sarat, amar sau iute) poate fi obtinut printr-o variatie<br />

cantitativa a frecventei unui impuls electric aplicat unui electrod p<strong>la</strong>sat pe limba . In mod simi<strong>la</strong>r s-a <strong>de</strong>scoperit<br />

ca variatia <strong>de</strong> culoare si cea <strong>de</strong> temperatura sunt in cele din urma <strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> variatia cantitativa a<br />

frecventei radiatiei electromagnetice. Aceasta abordare a realitatii, care dupa cum observam a avut si unele<br />

succese notabile (diferenta dintre benefic si nociv este si ea, in ultima instanta, una cantitativa, o otrava putand<br />

<strong>de</strong>veni un remediu salvator si invers, in functie <strong>de</strong> doza si <strong>de</strong> starea organismului caruia ii este administrata),<br />

este astazi insuficienta din cauza neglijarii unor componente esentiale ale realitatii: componenta energetica si<br />

cea informationa<strong>la</strong>.<br />

La prima ve<strong>de</strong>re, aceasta afirmatie pare absurda astazi, cand se vorbeste atat <strong>de</strong> mult <strong>de</strong>spre energie si<br />

informatie. Si totusi asa este, fiindca, in afara <strong>de</strong> aceste etichete aplicate unor aspecte diferite ale aceleiasi<br />

realitati, inca nu stim ca exista nivele diferite <strong>de</strong> manifestare (<strong>de</strong> <strong>la</strong> subtil <strong>la</strong> grosier) ale acestor energii si<br />

informatii, care raman invizibile pentru aparatele <strong>de</strong> masura si pentru simturile noastre.<br />

O analiza retrospectiva a <strong>de</strong>zvoltarii stiintei si tehnologiei terestre, in care am face abstractie <strong>de</strong> mo<strong>de</strong><strong>la</strong>rea<br />

teoretica ulterioara, ne permite sa evi<strong>de</strong>ntiem trei revolutii si niveluri tehnologice:<br />

1. Prima revolutie a condus <strong>la</strong> tehnologia material-mecanica, in care inclu<strong>de</strong>m primele unelte actionate <strong>de</strong><br />

forta omului, animalelor sau a vantului. O astfel <strong>de</strong> tehnologie, reprezentata <strong>la</strong> inceput <strong>de</strong> catre primele unelte<br />

din piatra, pana <strong>la</strong> diversitatea materialelor actuale, a insemnat o prima revolutie prin care unealta a <strong>de</strong>venit<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta material <strong>de</strong> om.<br />

2. A doua revolutie a condus <strong>la</strong> tehnologia energetica, in care uneltele - <strong>de</strong> tip masina cu aburi – au <strong>de</strong>vinit<br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte si <strong>de</strong> energia umana pt. o perioada limitata (<strong>de</strong> alimentarea cu energie), asa cum in etapa<br />

anterioara <strong>de</strong>venisera in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte material. Desi aceasta tehnologie energetica s-a diversificat azi <strong>la</strong> motoare<br />

electrice sau nucleare pentru antrenarea masinilor (nave, submarine) si este constituita dintr-o <strong>la</strong>rga gama <strong>de</strong><br />

dispozitive <strong>de</strong> transformare(conversie) a energiei chimice, termice, mecanice, electrice sau nucleare in energia<br />

necesara(mecanica, electrica, termica, luminoasa), aplica doar o parte din matricea <strong>de</strong> conversie a<br />

energiilor, care se manifesta in p<strong>la</strong>nul fizic(<strong>de</strong> pilda nu cunoastem conversia in energie gravitationa<strong>la</strong>)<br />

3.A treia revolutie a condus <strong>la</strong> tehnologia informationa<strong>la</strong>, adica <strong>de</strong> stocarea, procesarea si <strong>la</strong> transmiterea<br />

informatiilor pe suport material si energetic, si a facut <strong>de</strong>ja uneltele in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> om(cu exceptia<br />

programarii initiale sau a corecturilor pe parcurs) si in p<strong>la</strong>n informational.Avem azi roboti, uzine, vapoare si<br />

avioane conduse sau pilotate <strong>de</strong> calcu<strong>la</strong>toare <strong>de</strong> proces . Calcu<strong>la</strong>toarele electronice, stocarea electromagnetica<br />

a informatiilor si telecomunicatiile, reprezinta doar o varianta <strong>de</strong> tehnologie informationa<strong>la</strong> bazata pe energia<br />

electromagnetica si este vulnerabi<strong>la</strong> <strong>la</strong> perturbatii <strong>de</strong> genul impulsurilor electromagnetice naturale(<strong>de</strong>scarcari<br />

electrice in atmosfera; explozii ale stelelor) sau artificiale(bombe atomice cu puls EM). Aceasta tehnologie<br />

vulnerabi<strong>la</strong> <strong>la</strong> perturbatiile din universul fenomenal, si care nu permite transferul informatiilor in timp<br />

real(trebuie asteptat milioane <strong>de</strong> ani raspunsul <strong>la</strong> o intrebare adresata unei civilizatii af<strong>la</strong>te intr-o ga<strong>la</strong>xie<br />

in<strong>de</strong>partata)a fost abandonata <strong>de</strong> catre civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice avansate care au optat pentru alti vectori ai<br />

informatiilor(care nu pot fi ecranati, atenuati sau perturbati <strong>de</strong> catre procesele manifestate in univesul<br />

fenomenal).<br />

* Desi DOOM, DEX si alte lucrari <strong>de</strong> specialitate recomanda forma "niveluri", optam in unele cazuri pentru "nivele",<br />

forma consacrata in fizica(nivele energetice), medicina, etc.[nota autorului]


Sa ne gandim ca si in trecut pe Terra au fost construiti roboti si sisteme <strong>de</strong> calcul, <strong>de</strong> stocare si <strong>de</strong><br />

transmitere mecanica a informatiilor* sau sa ne amintim <strong>de</strong> savantul roman Gogu Constantinescu,<br />

parintele sonicitatii, care a creat circuite sonice in care toate componentele unui circuit electric<br />

(con<strong>de</strong>nsatori, bobine, rezistente, dio<strong>de</strong>) aveau corespon<strong>de</strong>nt sonic. In prezent ne <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sam catre<br />

sisteme hibri<strong>de</strong>, care utilizeaza drept vector al informatiei lumina (Henri Coanda a condus un<br />

program <strong>de</strong> cercetare in domeniul circuitelor logice optice, fluidice si sonice; ve<strong>de</strong>ti notelele <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

sfarsitul acestui paragraf).<br />

Observam ca doar o parte din materie, energie si informatie este utilizata in tehnologia actua<strong>la</strong>. Este<br />

vorba <strong>de</strong> partea manifestata sau <strong>de</strong> varful aisbergului. Simultan, suntem constienti ca in cursul<br />

evolutiei tehnologice a avut loc o trecere <strong>de</strong> <strong>la</strong> manifestarile macroscopice grosiere, catre cele ale<br />

microcosmosului -particule elementare - care par mai subtile.<br />

In realitate, si acestea fac parte tot din zona manifestata, <strong>de</strong> <strong>la</strong> suprafata apei, fiindca nu cunoastem nici restul<br />

aisbergului si nici oceanul in care pluteste acesta.<br />

Daca am fi ceva mai atenti, am sesiza faptul ca tehnologia este constituita din mijloace <strong>de</strong> actiune ale omului<br />

asupra realitatii, mijloace situate <strong>la</strong> mijloc intre el si realitate, adica ceva <strong>de</strong> genul terminalelor <strong>de</strong> actiune<br />

(mainile) si <strong>de</strong> cunoastere( a portilor senzoriale: ochi, urechi..). Chiar se observa ca uneltele au imprumutat<br />

forma mainilor(cheile; manerele), a articu<strong>la</strong>tiilor (parghiile) prezente in corpul uman. Inconstient, omul si-a<br />

proiectat in afara propria sa structura intr-o tehnologie care reflecta stadiul sau <strong>de</strong> autocunoastere.<br />

Stadiul tehnologiei unei civilizatii ga<strong>la</strong>ctice reflecta nivelul <strong>de</strong> autocunoastere <strong>la</strong> care a ajuns aceasta. Unele<br />

au <strong>de</strong>scoperit tehnologia mecanica materia<strong>la</strong>, altele tehnologia energetica si, in fine, altele au ajuns <strong>la</strong> unelte<br />

informationale care mo<strong>de</strong>leaza procesele <strong>de</strong>terministe din creierul uman <strong>de</strong> tipul ratiunii umane - logica<br />

bivalenta, algebra Boole.<br />

Daca cineva ar investiga tendintele tehnologiei actuale:<br />

- miniaturizarea, crearea <strong>de</strong> circuite integrate <strong>la</strong> nivel macromolecu<strong>la</strong>r, care sa se autoregenereze folosind<br />

componente biologice(se lucreaza <strong>la</strong> supraconductori si semiconductorii organici) –<br />

- integrarea tuturor nivelelor p<strong>la</strong>nului manifestat si<br />

- in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta materia<strong>la</strong>,energetica si informationa<strong>la</strong> –<br />

ar ajunge <strong>la</strong> concluzia ca ne indreptam catre o creatie in oglinda , care este "dupa chipul si<br />

asemanarea creatorului ei".<br />

Astazi, cand cele mai multe din lucrarile care abor<strong>de</strong>aza fenomenul OZN se marginesc sa ramana <strong>la</strong><br />

stadiul <strong>de</strong>scriptiv, prezentand evenimente si aspecte ale navelor extraterestre sau cel mult inci<strong>de</strong>nte<br />

provocate <strong>de</strong> acesti vizitatori, cartea lui Jean Pierre Petit, darama mitul ca "nici un om <strong>de</strong> stiinta<br />

nu s-a ocupat <strong>de</strong> problema OZN " si incearca <strong>de</strong>pasirea fazei <strong>de</strong>scriptive prin prezentarea unor<br />

aspecte functionale, ce au constituit punctul <strong>de</strong> plecare al unor cercetari stiintifice.<br />

Daca printr-o singura fereastra din cele zece ale matricei <strong>de</strong> conversie a energiilor oamenii au patruns<br />

in lumea cea noua a electromagnetismului si traiesc astazi intr-un alt mediu -inconjurati <strong>de</strong> receptoare<br />

<strong>de</strong> radio si televiziune, <strong>de</strong> motoare si campuri electromagnetice - ne intrebam ce ne asteapta daca<br />

vom privi pe cele<strong>la</strong>lte ferestre ramase 6 [nota <strong>la</strong> sfarsitul acestui capitol]<br />

Ce modificari vor cunoaste calcu<strong>la</strong>toarele noastre daca vom reusi sa intelegem functionarea<br />

emisferei noastre drepte(analogice; magice) si sa patrun<strong>de</strong>m in profunzimile realitatii fenomenale?<br />

Nivelele invizibile sau subtile care preced lumea particulelor elementare pe care le cunoastem azi,<br />

sunt prezente acum si aici, in noi insine.<br />

* Leonardo da Vinci a construit un leu mecanic automat. Multe legen<strong>de</strong> antice grecesti se refera <strong>la</strong> oameni<br />

artificiali sau <strong>la</strong> servitori mecanici construiti <strong>de</strong> zeul Hefaistos(Hephaestus) sau <strong>de</strong> zeul Vulcan (<strong>la</strong> Romani).<br />

Alte traditii vorbesc <strong>de</strong>spre golemi din lut in legen<strong>de</strong>le ebraice,<strong>de</strong>spre giganti din lut in legen<strong>de</strong>le din Norvegia<br />

si <strong>de</strong>spre insufletirea prin iubire : Ga<strong>la</strong>tea, statuia lui Pygmalion, care a capatat viata.<br />

In secolul IV i.e.n. matematicianul grec Archytas din Tarentum a creat o pasare mecanica antrenata <strong>de</strong> un<br />

motor cu aburi pe care a numit-o "Porumbelul". Hero din Alexandria (10–70 e.n) a creat numeroase<br />

dispozitive automate ce puteau fi configurate dupa nevoile utilizatorului si a <strong>de</strong>scris masini antrenate <strong>de</strong><br />

presiunea aerului comprimat, <strong>de</strong> abur si <strong>de</strong> apa.<br />

Su Song a construit in China, in 1088e.n. un ceas amp<strong>la</strong>sat intr-un turn in care figurine mecanice bateau orele.<br />

Al-Jazari (1136–1206 e.n.), un inventator arab din perioada dinastiei Artuqid, a proiectat si construit un<br />

numar <strong>de</strong> masini automate, incluzand aparate pt. bucatarie, automate musicale a caror energie era furnizata <strong>de</strong><br />

apa si primul robot umanoid programabil. Robotii, care cantau <strong>la</strong> instrumente muzicale, apareau in fata<br />

musafirilor,care erau invitati <strong>la</strong> petrecerile date <strong>de</strong> curtea rega<strong>la</strong>, ca patru muzicanti af<strong>la</strong>ti intr-o barca pe un<br />

<strong>la</strong>c. Mecanismul sau avea un cilindru programabil cu mici ridicaturi (came) ce <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sau mici leviere, care<br />

contro<strong>la</strong>u instrumentele <strong>de</strong> percutie . Se puteau schimba ritmurile si melodiile prin <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea camelor in<br />

diferite pozitii pe cilindru.


La ele avem acces in diferitele niveluri <strong>de</strong> terapie si in traditiile antice afirma ca aceste terapii<br />

actioneaza asupra celor trei corpuri(in lb.sanskrita:"sharira";"kaya") : corpul material sau<br />

grosier(sthu<strong>la</strong>;stu<strong>la</strong>), corpul subtil sau energetic (sukshma )si corpul informational sau<br />

cauzal(karana) sau asupra celor cinci invelisuri (in lb.sanskrita:"kosha")<br />

Aceste invelisuri sau corpuri, dispuse concentric ca inelele unui copac, <strong>la</strong> nivel material, energetic si<br />

informational, ecraneaza realitatea suport, ce le finanteaza cu informatie si energie din izvorul vietii.<br />

In universul holografic se utilizeaza mereu ace<strong>la</strong>si mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> ecranare: dispunerea concentrica<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> inelele unui copac o intalnim <strong>la</strong> straturile dintr-un ou ("oul lui Paracelsus"), dintr-o ceapa, <strong>la</strong><br />

paturile care invelesc un atom, <strong>la</strong> ecranarea termica <strong>de</strong> <strong>la</strong> vasele Dewar folosite pt. gazele lichefiate in<br />

criogenie si <strong>la</strong> vasele termos, <strong>la</strong> incintele lui Faraday si in cele orgonice ale lui Wilhelm Reich sau <strong>la</strong><br />

dispozitivele care folosesc suspensia cardanica(pt. ecranare mecanica a giroscoapelor sau pt.<br />

transmisia homocinetica a energiei mecanice).<br />

Ceea ce vom observa pe parcursul lucrarii <strong>de</strong>dicate dosarului UMMO <strong>de</strong> catre fizicianul, cosmologul si<br />

specialistul in mecanica flui<strong>de</strong>lor, care este J. P. Petit, este faptul ca a aparut o fractura sau o <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re in<br />

stiinta actua<strong>la</strong> si intre cei ce o practica, <strong>de</strong>si unii oameni neinformati continua sa afirme ca "nici un om <strong>de</strong><br />

stiinta nu recunoaste existenta fenomenelor OZN". Asa cum vom observa pe parcursul acestei carti, Jean-<br />

Pierre Petit adopta o pozitie <strong>de</strong> martor impartial, in jurul careia oscileaza din cauza pregatirii uni<strong>la</strong>terale (doar<br />

in experimentarea exterioara) si a unor credinte "stiintifice", <strong>de</strong> care incepe sa se elibereze. Este semnificativa<br />

sinceritatea autorului cand se <strong>de</strong>scopera programat, conditionat si limitat in intelegerea unei stiinte a unei<br />

intregi civilizatii extraterestre. Problema a fost, dupa cum vom observa, <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> difici<strong>la</strong> si pentru<br />

reprezentantii UMMO ramasi pe Terra, care veneau si ei cu tiparele si conditionarile lor - analiza distructiva a<br />

becului nu a evi<strong>de</strong>ntiat rostul sau. Ultimul aspect al acestei carti il constituie probele stiintifice si tehnologice<br />

ale existentei unui sistem <strong>de</strong> propulsie MHD, simi<strong>la</strong>r celui <strong>de</strong>scris in rapoartele UMMO.<br />

Dar, dupa cum recunoaste si J.P. Petit, chiar si propulsia MHD nu este <strong>de</strong>cat o fereastra din mai multe aplicatii<br />

posibile ale unui astfel <strong>de</strong> sistem - eliminarea frecarii cu mediul, eliminarea "bangului sonic", transport prin<br />

dimensiunile paralele ale universului geme<strong>la</strong>r, obtinerea invizibilitatii in domeniile radar si optic, prin<br />

modu<strong>la</strong>rea caracteristicilor mediului ambiant, ca in optica neliniara etc.


Asa cum am aratat in note, afirmatia UMMO ca "suferim <strong>de</strong> o indigestie a informatiei" si ca "stim mai mult<br />

<strong>de</strong>cat aplicam" este dovedita <strong>de</strong> inventia lui Alfred Nobel, care pe Terra asigura protectia <strong>la</strong> impact sau <strong>la</strong><br />

acceleratii mari a nitroglicerinei, iar pe UMMO protectia pilotilor <strong>la</strong> acceleratii ridicate. Aceeasi<br />

<strong>de</strong>scoperire, care trebuie doar <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sata dintr-un setar sau domeniu in altul, pentru a aduce foloase oamenilor.<br />

In domeniul studierii fenomenelor paranormale, afirmatia UMMO privind existenta unor realitati si a unor<br />

frau<strong>de</strong> vine partial in contradictie cu <strong>de</strong>monstratia <strong>de</strong> <strong>la</strong> Murocs AFB * , <strong>la</strong> care ma voi referi in continuare,<br />

pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> re<strong>la</strong>tarea lui H. Coanda, care era <strong>de</strong> parere ca OZN-urile exista si sunt construite <strong>de</strong> oameni dupa<br />

p<strong>la</strong>nuri furnizate <strong>de</strong> extraterestrii: "este numai o problema <strong>de</strong> inertie a sistemului tehnologic actual <strong>de</strong> pe<br />

Terra... trusturile petroliere si <strong>de</strong> transporturi se agata cat pot <strong>de</strong> trecut... dar stiinta si tehnologia<br />

terestra s-au sfarsit... acum ne intereseaza accesul <strong>la</strong> p<strong>la</strong>nul informational director... <strong>la</strong> realitatea<br />

profunda din noi insine... "<br />

Am avut sansa sa <strong>de</strong>scopar mai <strong>de</strong> multa vreme a<strong>de</strong>varul pe care J.P. Petit il exprima in finalul acestei carti:<br />

"trebuie sa intelegem faptele pe care stiinta le refuza cu violenta si in modul cel mai irational cu<br />

putinta; trebuie sa intelegem ca ceea ce numim noi stiinta, nu a fost niciodata <strong>de</strong>cat un sistem organizat<br />

<strong>de</strong> credinte"<br />

Stiam din discutiile purtate cu Henri Coanda ca "p<strong>la</strong>neta noastra a fost vizitata si noi chiar coabitam cu niste<br />

extraterestri pasnici, veniti din alte sisteme ste<strong>la</strong>re", dupa cum afirma si autorul acestei carti, pe care o<br />

comentam(Jean Pierre Petit).<br />

Am avut <strong>de</strong> mai multe ori ocazia sa vad ce inseamna "incremenirea in preju<strong>de</strong>cati" sau "hipnoza cultura<strong>la</strong>"<br />

atunci cand, in cate o discutie cu cineva pe care-1 cre<strong>de</strong>am suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>schis si <strong>de</strong> nonconformist, ma<br />

refeream <strong>la</strong> ceea ce stiam ca au afirmat reprezentantii a opt civilizatii ga<strong>la</strong>ctice <strong>la</strong> intalnirea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Murocs<br />

AFB[prescutare pt. Air Force Base -"Baza a Fortelor Aeriene" in SUA] din aprilie 1954 7 , <strong>la</strong> care a participat<br />

si compatriotul nostru Henri Coanda 8 . Reactiile <strong>de</strong> aparare din partea interlocutorilor mergeau <strong>de</strong> <strong>la</strong> respingere<br />

("imposibil, domnule, s-ar fi af<strong>la</strong>t... ") <strong>la</strong> exprimari "prefabricate", fara nici o legatura cu subiectul ("Exista<br />

Dumnezeu? Ce scrie in Biblie? ")<br />

Intre timp Vaticanul a informat credinciosii ca exista civilizatii extraterestre.<br />

Ve<strong>de</strong>ti acest vi<strong>de</strong>oclip Papa Benedict al XVI afirma ca "OZN-urile sunt reale!"<br />

In anul 2008 un purtator <strong>de</strong> cuvant al Vaticanului a dat o <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ratie privind existenta in univers a altor<br />

civilizatii, dar "care nu sunt vinovate <strong>de</strong> pacatul originar" (folosesc clonarea).<br />

Vaticanul spune ca OZN-URILE si Extraterestrii sunt reali!<br />

Vatican says Ufos and ET's are real!<br />

http://www.youtube.com/watch?v=wSFqNo0PhJU<br />

http://www.pao<strong>la</strong>harris.com/popeufo08.htm<br />

Ve<strong>de</strong>ti: http://www.youtube.com/watch?v=4UfiIatUWss&feature=p<strong>la</strong>yer_embed<strong>de</strong>d<br />

Intalnirea dintre Zecharia Sitchin si Monsignor Corrado Balducci (teolog, membru al Vatican Curia<br />

(corpul <strong>de</strong> guvernare), <strong>de</strong>scrisa pe situl :http://www.sitchin.com/vatican.htm a ajuns <strong>la</strong> urmatoarele<br />

trei concluzii : "1.Da, extraterestrii exista pe alte p<strong>la</strong>nete;<br />

2. Da, ei pot fi mult mai avansati <strong>de</strong>cat noi;<br />

3. Da, material, omul ar fi putut fi creat dintr-o fiinta vie preexistenta".


Atitudinile <strong>de</strong> aparare din partea interlocutorilor mergeau <strong>de</strong> <strong>la</strong> respingere si <strong>la</strong> exprimari "prefabricate",<br />

pana <strong>la</strong> amutire si schimburi <strong>de</strong> priviri semnificative cu cei<strong>la</strong>lti, care se af<strong>la</strong>u <strong>de</strong> fata, cam cu intelesul <strong>de</strong> "nu<br />

cred o iota" sau chiar "asta a cam luat-o razna, saracul!"<br />

Dupa 1989 am inceput sa scriu <strong>la</strong> rubrica <strong>de</strong> Paranormal a ziarului Zig-Zag, condus <strong>de</strong> Vasile Neagoe. Nu<br />

era chiar omul cu care mi-as fi dorit sa co<strong>la</strong>borez, dar articolele mele treceau prin mana lui inainte <strong>de</strong> a primi<br />

avizul <strong>de</strong> "bun <strong>de</strong> tipar".<br />

In ciuda unor note bibliografice, care semna<strong>la</strong>u cercetari simi<strong>la</strong>re in alte parti ale p<strong>la</strong>netei, 1-am auzit <strong>de</strong> multe<br />

ori spunandu-mi: "Cu tine nu stie nimeni cand e vorba <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var si cand <strong>de</strong> fictiune".<br />

Consi<strong>de</strong>rat fictiune, a<strong>de</strong>varul <strong>de</strong>venea mai usor <strong>de</strong> suportat si <strong>de</strong> ignorat pentru un om, care nu se mai obosea<br />

sa-1 inteleaga, sa renunte <strong>la</strong> preju<strong>de</strong>cati sau sa-1 <strong>de</strong>scopere in propria sa experienta, ci doar sa-i aprobe<br />

publicarea. Eram mereu apreciat ca "un om rational si inteligent", in raport cu ceea ce oamenii intelegeau, si<br />

drept "irational, specu<strong>la</strong>tiv si imaginativ" in ceea ce nu puteau sau nu voiau ei sa inteleaga. Era dificil sa<br />

accepti faptele si sa renunti <strong>la</strong> teorii. In concluzie, am af<strong>la</strong>t ca acei oameni care ar fi trebuit sa fie <strong>de</strong>schisi <strong>la</strong><br />

nou (cercetatori, dascali) preferau sa nege faptele <strong>de</strong>cat sa renunte <strong>la</strong> etichetele, preju<strong>de</strong>catile si hainele in care<br />

au fost imbracate aceste fapte. Mi se mai intamp<strong>la</strong>se ace<strong>la</strong>si lucru atat cu cei pe care i-am consi<strong>de</strong>rat,cat <strong>de</strong> cat<br />

pregatiti sa afle ce stiam, cat si cu cei care, prin domeniul lor <strong>de</strong> activitate - redactori, cercetatori, co<strong>la</strong>boratori,<br />

editori - intrau in contact cu lucrarile mele.<br />

Izo<strong>la</strong>rea sau distanta dintre mine si oameni s-a amplificat si s-a mentinut pana <strong>la</strong> rasturnarea din 1989, cand in<br />

sfera preocuparilor oamenilor au intrat si lucrurile <strong>de</strong> care ma ocupasem.<br />

Acum, dupa ce programul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare a publicului, prin minimalizarea si ridiculizarea "dosarului OZN",<br />

a ajuns <strong>la</strong> apogeu, incep sa se observe si primele semne ale prabusirii. Pe birou, in fata mea, se af<strong>la</strong> ordine si<br />

hotarari strict secrete ale Fortelor Aeriene ale S.U.A. (ordinul Jarop 146 E din 1953) si instructiuni simi<strong>la</strong>re din<br />

tarile aliate si inamice (ve<strong>de</strong>ti <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ratia televizata din 1992 a dr.col. Marina Popovici din URSS).<br />

Ce s-a urmarit prin programul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare?<br />

Prin masurile luate au fost vizate cel putin doua obiective:<br />

1. Culegerea centralizata a datelor <strong>de</strong>spre OZN, pentru obtinerea unui monopol si a unor avantaje tehnicostiintifice<br />

si militare.<br />

2.Dezinformarea sistematica a publicului, pentru eliminarea unei posibile concurente si in ve<strong>de</strong>rea mentinerii<br />

<strong>de</strong>zbinarii favorabile stapanirii si cresterii vulnerabilitatii <strong>la</strong> manipu<strong>la</strong>rea semenilor. Nici o metoda nu a fost<br />

uitata, ape<strong>la</strong>ndu-se in permanenta <strong>la</strong> ridiculizarea martorilor si a fenomenelor re<strong>la</strong>tate; <strong>la</strong> <strong>de</strong>zbinarea,<br />

intimidarea, izo<strong>la</strong>rea, internarea si chiar lichidarea celor care stiau prea multe, <strong>la</strong> stergerea urmelor si spa<strong>la</strong>rea<br />

creierelor; <strong>la</strong> minimalizarea, banalizarea si alterarea problematicii contactelor cu civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice prin<br />

filme, <strong>de</strong> genul Hangar 18, care pentru a in<strong>la</strong>tura zvonul " capturarii unor OZN-uri", au prezentat pe ecrane<br />

cea mai buna minciuna, a<strong>de</strong>varul alterat.<br />

S-a recurs si <strong>la</strong> furt, <strong>la</strong> falsificare si <strong>la</strong> inlocuirea probelor, <strong>la</strong> politica inducerii fricii prin filme <strong>de</strong> groaza<br />

(thriller) si a dispretului publicului, pentru ca numai autoritatile sa-si pastreze intacta capacitatea <strong>de</strong> dialog cu<br />

civilizatiile extraterestre.Drumul spre aceste acte criminale si fara<strong>de</strong>legi, care au incalcat f<strong>la</strong>grant drepturile<br />

omului (dreptul <strong>la</strong> informatie si mai ales dreptul <strong>la</strong> viata) este pavat cu cele mai bune intentii: "evitarea panicii<br />

si a socului cultural ".<br />

Un prieten(dr. Petru Groza, profesor <strong>la</strong> facultatea <strong>de</strong> medicina, seful catedrei <strong>de</strong> fiziologie si director al<br />

Institutului <strong>de</strong> Fiziologie Norma<strong>la</strong> si Patologica "D. Danielopolu" din Bucuresti ), care s-a af<strong>la</strong>t in Argentina in<br />

perioada marelui val <strong>de</strong> vehicule extraterestre aeriene si submarine din anii '60, mi-a povestit ca uimirea a<br />

inlocuit panica, care nu a afectat <strong>de</strong>cat paza <strong>de</strong> coasta, aviatia, trupele terestre si o mica parte din popu<strong>la</strong>tia,<br />

care isi ve<strong>de</strong>a amenintate privilegiile si autoritatea prin frica. O autoritate impusa cu ajutorul unor arme ce s-au<br />

dovedit a fi niste arcuri cu sageti ", in fata mijloacelor <strong>de</strong> paralizare, transmutare(corpuri transgormate in statui<br />

din piatra ce s-a dovedit a fi un polimer) si <strong>de</strong> <strong>de</strong>materializare magnetica af<strong>la</strong>te <strong>la</strong> bordul OZN-urilor. Chiar in<br />

aceeasi perioada, oameni bolnavi au fost vizitati si vin<strong>de</strong>cati <strong>de</strong> cancer si <strong>de</strong> alte ma<strong>la</strong>dii consi<strong>de</strong>rate<br />

incurabile. Fortele armate argentiniene care au <strong>de</strong>schis focul impotriva navelor extraterestre fara succes au<br />

avut pier<strong>de</strong>ri asa <strong>de</strong> mari(toata aparatura electrica si electronica <strong>de</strong> <strong>la</strong> bordul vaselor din paza <strong>de</strong> coasta a fost<br />

facuta scrum) incat s-a ordonat incetarea oricarui atatac ulterior. Nici in URSS si nici in Vietnam bateriile<br />

antiaenene nu au strapuns "scutul <strong>de</strong>fensiv", creat prin solidificarea in camp magnetic a materiei ionizate si<br />

confinate 10 . In majoritatea cazurilor echipajele OZN nu au reactionat <strong>la</strong> atacurile terestre, iar cand totusi s-<br />

au petrecut astfel <strong>de</strong> inci<strong>de</strong>nte, ele s-au soldat cu grave pier<strong>de</strong>ri (ar<strong>de</strong>rea echipamentelor electonice si<br />

"<strong>de</strong>scarnarea" , pe parcursul catorva ore, a celui lovit <strong>de</strong> o raza "ver<strong>de</strong>"). In nici un caz nu se poate vorbi<br />

<strong>de</strong>spre o ostilitate din partea OZN-urilor, care ar ti putut provoca distrugeri imense cu armele af<strong>la</strong>te <strong>la</strong> bord -<br />

ne gandim <strong>la</strong> o replica a calcu<strong>la</strong>toarelor navei, care asigura protectia automata a acesteia cand "scutul<br />

<strong>de</strong>fensiv" era scazut sau cand pasagerii erau plecati in exterior pentru explorare.<br />

Pentru noi, rapoartele UMMO reprezinta o fisura contro<strong>la</strong>ta in "conspiratia tacerii si a <strong>de</strong>zinformarii", o supapa


<strong>de</strong> siguranta, care sa elibereze o parte din presiunea acumu<strong>la</strong>ta in spatele unui baraj ce a tinut sub embargou<br />

cunoasterea dobandita in cursul contactului <strong>la</strong> care se referea H. Coanda.<br />

Controlul "scurgerii <strong>de</strong> informatii" poate sa apartina oricaruia din cele doua grupuri intrate in contact<br />

(terestri-extraterestri) si poate avea diferite motive:<br />

1. Continuarea <strong>de</strong>zinformarii - canalizarea spre propulsie inertia<strong>la</strong> in loc <strong>de</strong> propulsie holografica; lipsa<br />

umorului <strong>la</strong> "extraterestrii blonzi", cand se stie ca cei "gri" 11 sunt cei integrati intr-un organism colectiv.<br />

2. Mentinerea repulsiei fata <strong>de</strong> extraterestrii, care ne sunt prieteni, prezentati ca fiinte robotizate, fara<br />

imaginatie, umor si simt artistic - propaganda EBE contra UMMO.<br />

3. Oferirea dozata a informatiei, care in cantitate prea mare ar putea fi nociva – ve<strong>de</strong>ti co<strong>la</strong>psul pamantenilor<br />

prezenti <strong>la</strong> Murocs AFB.<br />

4. Experiment psiho-sociologic sau psiho-p<strong>la</strong>netar prin actiune asupra constiintei colective p<strong>la</strong>netare.<br />

5. Cautarea altor utilizatori umani pentru informatiile oferite, din cauza incapacitatii "specialistilor" (inghetati<br />

in tipare) <strong>de</strong> a fructifica "samanta" sau mesajul transmis. Nu intamp<strong>la</strong>tor cel mai mare inventator al tuturor<br />

timpurilor(T. A. Edison) a fost un om care a scapat <strong>de</strong> sistemul <strong>de</strong> sistemul conditionare, <strong>de</strong> virusare si <strong>de</strong><br />

uniformizare prin scoa<strong>la</strong>:.<br />

6. Spargerea centralizarii sau monopolului unei singure natiuni sau puteri.<br />

Care a fost ultimul pas al UMMO?<br />

Reve<strong>la</strong>rea tulburatorului fapt ca tot ceea ce trebuie sa stim nu se af<strong>la</strong> un<strong>de</strong>va in afara, ci in noi insine: in noi<br />

exista un canal informational care ne cupleaza cu toti semenii si cu "Banca <strong>de</strong> date a universului" 12 .<br />

Un pas cutremurator pentru oamenii <strong>de</strong> stiinta, care au neglijat atemporalul, omniprezentul si sincronicul in<br />

favoarea temporalului, trecatorului si diacronicului. Un soc pentru cei care au uitat <strong>de</strong> subiectiv si <strong>de</strong> interior,<br />

pentru a se ocupa exclusiv <strong>de</strong> obiectiv si <strong>de</strong> exterior. Un mesaj greu <strong>de</strong> consecinte pentru religiile<br />

institutionalizate, care se bazeaza pe credinte, iar nu pe experienta, pe un Dumnezeu ascuns, p<strong>la</strong>sat in afara, in<br />

Cer, iar nu pe "scanteia divina din fiecare fiinta umana", pe un Dumnezeu <strong>la</strong>untric, omniprezent, care se<br />

contacteaza direct, fara mijlocitori si manipu<strong>la</strong>tori <strong>de</strong> tot felul. Biserica nu suporta sa-si piarda puterea si<br />

prefera doar probele, aparitiile si viziunile pe care le poate administra si contro<strong>la</strong>, pentru a-si mentine rolul <strong>de</strong><br />

mediator intre om si un Dumnezeu p<strong>la</strong>sat in afara fiintei umane.<br />

Ultimul mesaj UMMO ne reaminteste <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varatele traditii spirituale ale omenirii, traditii distorsionate si<br />

acaparate <strong>de</strong> biserica, <strong>de</strong> stiinta si <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ologiile <strong>de</strong> tot felul, forme <strong>la</strong>icizate(-isme) ale acelorasi credinte si<br />

preju<strong>de</strong>cati. Acest mesaj ne reaminteste <strong>de</strong> inscriptia <strong>de</strong> pe frontispiciul templului lui Apollo din Delphi<br />

("cunoaste-te pe tine insuti" pentru a ajunge <strong>la</strong> izvorul cunoasterii intregului univers), <strong>de</strong> maieutica lui<br />

Socrate (calea "mosirii" pt a realiza: "nasterea din nou", preluata din traditiile spirituale ale Hiperboreei<br />

tracice), care nu venerarau un zeu (Zalmoxis), ci calea sau veriga(za) care conduce catre eliberare (moksha),<br />

ca si alte traditii spirituale ale omenirii, care nu au in centrul lor un zeu, ci calea <strong>de</strong> a intra experimental in<br />

starea <strong>de</strong> functionare holografica, precum : taoismul, buddhismul, jainismul, yoga<br />

In mesajul lui Lao Tseu se spune ca universul este holografic : "fara sa treci pragul usii poti cunoaste<br />

intreg univerul; fara sa privesti pe jereastra, poti sa ve<strong>de</strong>ti Calea Cerului"( Tao Te King, capitolul 47).<br />

Iisus spunea ca: "Imparatia lui Dumnezeu nu este aici sau acolo, ci in<strong>la</strong>untrul vostru" (Luca 17.20-21) si<br />

trebuie sa ne reintoarcem <strong>la</strong> <strong>de</strong>savarsirea prunciilor pt. a intra in Imparatia Cerurilor si pt a primi "botezul in<br />

lumina divina a Sfantului Duh". Pantajali se refera si in Aforismele Yoga (Yoga Sutra) <strong>la</strong> regulile<br />

experimentale <strong>de</strong> centrare in realitatea eterna si invarianta prezenta acum si aici in profunzimea noastra.<br />

Daca ne inchipuim ca putem dormi in continuare fara sa facem nimic pentru menirea pt. care am venit pe<br />

Terra facem o grava eroare, fiindca pier<strong>de</strong>m timpul valoros in care puteam sa ne recuperam memoria, sa ne<br />

amintim cine suntem, sa obtinem omnicunoasterea, invulnerabilitatea si eliberarea.<br />

H. Coanda spunea ca suntem consi<strong>de</strong>rati "o civilizatie amnezica", af<strong>la</strong>ta intr-un fel <strong>de</strong> transa hipnotica, pe care<br />

noi o numim stiinta, cultura si religie, iar civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice o mai numesc "stare recipient", "moarte"("morti<br />

in viata";ve<strong>de</strong>ti mesajul Kogi in cartea: Trezirea in traditiile spirituale ale omenirii, <strong>de</strong> Dan <strong>Mirahorian</strong>),<br />

"capcana", "adormire", "inghetare in tipare si preju<strong>de</strong>cati".<br />

Priviti mai atent in jur si ve<strong>de</strong>ti cati dintre semenii nostri au facut ceva pentru menirea pe care o are omul.<br />

Cati dintre contemporanii nostrii au ajuns <strong>la</strong> "izvorul" <strong>de</strong> viata, <strong>de</strong> fericire neconditionata si <strong>de</strong> creatie si cati au<br />

trait doar ca niste recipiente, care mereu alearga dupa umplere cu hrana, p<strong>la</strong>ceri, glorie si informatii ?<br />

Descoperirile acestui secol sunt facute <strong>de</strong> o mana <strong>de</strong> oameni, in timp ce restul dorm sau se omoara sa<br />

acumuleze ce au creat altii, <strong>de</strong>formand si alterand menirea valorilor create.<br />

O viata risipita acumu<strong>la</strong>nd niste pietricele <strong>de</strong> pe malul unui ocean, pietricele pe care oamenii le consi<strong>de</strong>ra bani,<br />

valori <strong>de</strong> arta, metale pretioase, bunuri si p<strong>la</strong>ceri. O asemenea viata este dupa parerea civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice, o<br />

existenta <strong>de</strong> "recipient" sau, cum zicea Leonardo da Vinci: "o viata <strong>de</strong> rama".<br />

Problema pe care o avem <strong>de</strong> rezolvat, afirma extraterestrii, trebuie s-o rezolvam noi insine, fiindca nimeni nu<br />

poate parcurge drumul in locul nostru. Trebuie sa ne <strong>de</strong>scoperim pe noi insine.


Nici o civilizatie ga<strong>la</strong>ctica nu poate oferi unei alte civilizatii ceva ce ea insasi nu obtine ancorandu-se in<br />

Constiinta Cosmica omniprezenta holografic; daca nu obtine inseamna ca nu este pregatita sa primeasca si ca i<br />

se face un rau daruindu-se o tehnologie, care o poate anihi<strong>la</strong>. Dincolo <strong>de</strong> un anumit prag nimeni nu mai poate<br />

face nimic pentru noi, daca nu actionam pentru a ne <strong>de</strong>hipnotiza, pentru a ne trezi. Hipnoza este doar scara pe<br />

care trebuie sa urcam, dupa ce tot pe aceasta scara am coborat si am cazut in robia i<strong>de</strong>ntificarii si a manipu<strong>la</strong>rii<br />

(fenomenale, senzoriale, stiintifice, religioase si i<strong>de</strong>ologice). Oamenii <strong>de</strong> pe Terra au ajuns robii iluziei ca<br />

realitatea este i<strong>de</strong>ntica cu realitatea secunda, reflectata pe ecranul mental, prin impulsuri generate simturi, <strong>de</strong><br />

vorbe, <strong>de</strong> procesarea menta<strong>la</strong>(analitica sau analogica), cand <strong>de</strong> fapt aceasta reflexie nu este <strong>de</strong>cat o<br />

iluzie(maya), un joc <strong>de</strong> umbre pe peretele mental al pesterii(<strong>la</strong> care facea referire Socrate, asa cum a<br />

consemnat P<strong>la</strong>ton in "Alegoria pesterii" din Republica,VII).<br />

Oamenii <strong>de</strong> pe Terra au <strong>de</strong>venit prizonieri ai constiintei periferice, centrata in egoul limitat, care le-a fost<br />

imp<strong>la</strong>ntat, care printr-o programare <strong>de</strong>fectuoasa se i<strong>de</strong>ntifica cu ceea ce cred ca poseda: nume, corp,<br />

cunoastere, averi, puteri, pozitii sociale si profesionale, p<strong>la</strong>ceri. Socrate actiona in directia <strong>de</strong>tasarii <strong>de</strong> falsele<br />

valori, cu care am fost conditionati sa ne i<strong>de</strong>ntificam (nume, familie, ranguri, roluri, natie, limba, drapel,<br />

lucruri, confort, vicii, fiinte dragi, corp), pentru a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsa eliberarea din "pestera" si regasirea <strong>de</strong> sine sau "a<br />

doua nastere". In introducerea <strong>la</strong> Yoga Sutra am re<strong>la</strong>tat o convorbire cu Henri Coanda, in care domnia sa<br />

sustinea ca Nico<strong>la</strong>e Tes<strong>la</strong> a spus ca: "aceasta carte este ca cea mai valoroasa <strong>de</strong> pe Terra", si ca civilizatiile<br />

ga<strong>la</strong>ctice avansate acorda o <strong>de</strong>osebita importanta acestei mici lucrari, care cuprin<strong>de</strong> 196 <strong>de</strong> reguli <strong>de</strong> centrare<br />

experimenta<strong>la</strong> a constiintei umane in realitatea holografica profunda, omniprezenta si atempora<strong>la</strong>, care exista<br />

in fiecare dintre noi. Reprezentantii civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice, prezenti <strong>la</strong> Murocs AFB in aprilie 1954, au afirmat<br />

ca "Yoga Sutra, a<strong>la</strong>turi <strong>de</strong> Tao Te King, sunt niste mosteniri ale civilizatiei prece<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> pe Terra", in care se<br />

"indica exact modul <strong>de</strong> centrare experimenta<strong>la</strong>" in "Banca <strong>de</strong> date a universului".<br />

"Aceste doua carti <strong>de</strong>schid accesul <strong>la</strong> puterile nemijlocite <strong>de</strong> control al realitatii fenomenale, pe care oamenii le<br />

numesc "puteri supranaturale sau divine" (in lb.sanskrita:"siddhis"; lit.:"perfectiuni,<strong>de</strong>savarsiri")."<br />

Demonstratia facuta in fata asistentei terestre cu ocazia intalnirii <strong>de</strong> <strong>la</strong> Murocs AFB a cuprins:<br />

1) Fenomene <strong>de</strong> modu<strong>la</strong>re a proprietatilor materiei (materialele opace <strong>de</strong>veneau transparente, cele rigi<strong>de</strong> -<br />

p<strong>la</strong>stice sau e<strong>la</strong>stice, dielectrici - conductori si supraconductori s.a.m.d.)<br />

2) Invizibilitate optica in infrarosu si radar.<br />

3) Dematerializari (fara translocatie sau teleportare).<br />

4) Materializari.<br />

5) Translocatie (sau teleportare).<br />

6) Transfer prin obstacole (treceri prin zid).<br />

7) Controlul cup<strong>la</strong>jului diferitelor corpuri cu campul gravitational (levitatie si amplificare a greutatii) si cu<br />

raza <strong>de</strong> curbura a spatiului (micsorari, mariri).<br />

Aceste "puteri divine", obiectivate <strong>de</strong> reprezentantii civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice avansate, atat pe cale tehnologica,<br />

cat si "psihica" (fara apel <strong>la</strong> dispozitive folosind doar impulsurile generate <strong>de</strong> propriul creier), precum si<br />

omniprezenta comunicare telepatica a fost un soc pentru oamenii <strong>de</strong> stiinta prezenti, care nu puteau <strong>de</strong>pasi<br />

etichetele sau solidificarile, pe care ei insisi le atribuisera lucrurilor.<br />

"A cre<strong>de</strong> nu este suficient. Trebuie sa Ve<strong>de</strong>ti si sa <strong>de</strong>scoperiti experimental ca stelele se af<strong>la</strong> in raza dvs.<br />

<strong>de</strong> actiune fiindca sunteti <strong>de</strong>ja inzestrati cu o nava cu hiperpropulsie(care curbeaza spatiul si timpul)-


propriul dvs. corp,ce poate ca<strong>la</strong>tori in timp si spatiu in intregul univers"(<strong>Mirahorian</strong>)<br />

"Believing is not enough.You need to SEE that the stars are within your reach because you have already<br />

a hyperdrive ship to travel in all the universe-your own body"(<strong>Mirahorian</strong>)<br />

Cei ce practica <strong>de</strong>votiunea, predarea si acceptarea realitatii trebuie sa stie ca aceasta trebuie indreptata catre<br />

izvorul divin din noi, catre Constiinta Cosmica omniprezenta<br />

Aceleasi i<strong>de</strong>i pe care le intalnim si in taoismul chinez: "Nu solidificati ceea ce trebuie sa ramana fluid. Nu<br />

inghetati in ritualuri si tipare. Dusmanul vostru este teama ca veti ramane fara sprijin. Va agatati <strong>de</strong> trecator<br />

(efemer) si neglijati eternul. Chiar elementele [din tabelul lui Men<strong>de</strong>leev] nu sunt <strong>de</strong>cat niste culori ale<br />

aceluiasi rau, ale caror proprietati le puteti modifica oricand vreti." (Percy W. Bridgman fusese distins in 1946<br />

Premiul Nobel pentru obtinerea <strong>la</strong> presiuni inalte <strong>de</strong> materiale conductoare si supraconductoare din dielectrici<br />

si din semiconductori).<br />

Reprezentantii civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice au sustinut ca noi oamenii <strong>de</strong> pe Terra avem aceleasi capacitati, si ca<br />

suntem urmasii unei civilizatii superavansate <strong>de</strong> grad IV, creatori <strong>de</strong> universuri.<br />

Un mesaj simi<strong>la</strong>r a fost transmis <strong>de</strong> catre reprezentantii civilizatiei extraterestre care au <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ani o baza in<br />

adancul p<strong>la</strong>cii tectonice din Hima<strong>la</strong>ya,in zona Ladakh din Kashmir, India: http://oznufovimana.multiply.com/)si<br />

autoritatilor din India si China (carora li s-a furnizat tehnologie anti-gravitationa<strong>la</strong> <strong>la</strong> pachet, in cadrul unei alte<br />

intalniri –episod prezentat pe <strong>la</strong>rg pe siturile autorului: http://www.myspace.com/ga<strong>la</strong>cticontact).<br />

ve<strong>de</strong>ti poza marita pe: http://www.flickr.com/photos/ufovimana/<br />

Un cercetator <strong>de</strong> <strong>la</strong> Oficiul <strong>de</strong> Cercetari Spatiale Indiene (OCSI) a vorbit <strong>de</strong>spre cel mai avansat proiect secret<br />

<strong>de</strong> sistem <strong>de</strong> propulsie cu antigravitatie si <strong>de</strong>spre faptul ca unii cercetatori studiaza <strong>de</strong>ja aceasta tehnologie<br />

avansata si o fac intr-o forma "<strong>la</strong> pachet".Cand a fost intrebat ce inseamna termenul "<strong>la</strong> pachet",el a raspuns ca<br />

este vorba <strong>de</strong> tehnologie pregatita si <strong>de</strong>stinata utilizarii directe, fara a mai fi nevoie <strong>de</strong> etapa premergatoare <strong>de</strong><br />

"inventare".<br />

In plus, personal din Fortele Aeriene Indiene indica anumite proiecte interesante ale Hindustan Aeronautics<br />

Limited (cea mai mare agentie indiana pentru cercetare, <strong>de</strong>zvoltare si productie aviatica). Trei dintre aceste<br />

proiecte au ca scop propulsia antigravitationa<strong>la</strong> si sisteme <strong>de</strong> reducere a greutatii navelor. De asemenea,<br />

proiectul <strong>de</strong> invizibilitate este si el interesant. Inginerii si tehnicienii OCSI sunt vazuti in diferite zone din<br />

Hima<strong>la</strong>ya si <strong>la</strong>nga granita chineza. De remarcat ca si organizatia spatia<strong>la</strong> chineza ASC realizeaza activitati<br />

simi<strong>la</strong>re, <strong>de</strong> cea<strong>la</strong>lta parte a granitei.<br />

pt.<strong>de</strong>talii intrati pe link-urile <strong>de</strong> mai jos:<br />

China and India both know about un<strong>de</strong>rground UFO base in the Hima<strong>la</strong>yan bor<strong>de</strong>r area <strong>de</strong>ep into the tectonic<br />

p<strong>la</strong>tes :http://www.indiadaily.com/editorial/01-09a-05.asp<br />

"Dezavantajul stiintei si tehnologiei voastre, mai afirmau extraterestrii, este ca ea p<strong>la</strong>seaza lucruri intim<br />

legate in sertare diferite [ve<strong>de</strong>ti nota privind protectia <strong>la</strong> impact aplicata atat <strong>la</strong> dinamita <strong>de</strong> catre Nobel, cat si<br />

ca mijloc anti-G in navele UMMO] si ca accesul <strong>la</strong> tehnologii cu inalt potential distructiv este <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana<br />

celor care nu sunt treziti. La noi orice buton are o "cheie" si nici o tehnologie nu poate fi folosita <strong>de</strong> cei ce nu<br />

s-au trezit <strong>la</strong> nivelul <strong>de</strong> constiinta necesar. Este exact ca si "poarta" <strong>de</strong> care care trebuie sa treceti si voi pentru<br />

a ajunge <strong>la</strong> Lumina, <strong>la</strong> invulnerabilitate si reamintirea a<strong>de</strong>varatei voastre i<strong>de</strong>ntitati. Procedand in acest mod,<br />

noi eliminam orice actiune contrara Constiintei Universale si nu ajungem sa <strong>de</strong>terioram mediul (catastrofa<br />

ecologica) on sa lezam alte fiinte umane (exportul <strong>de</strong> tehnologii militare <strong>la</strong> bastinasi a condus <strong>la</strong> utilizarea<br />

acestora in locul armelor traditionale si <strong>la</strong> autoexterminare ori genocid;sa ne amintim <strong>de</strong> exterminarea unui<br />

grup etnic in Ruanda). "


"Nu trebuie sa neglijati faptul ca in preajma p<strong>la</strong>netei voastre se af<strong>la</strong> si civilizatii care au reusit<br />

strapungerea(accesul <strong>la</strong> BDU-Banca <strong>de</strong> Date a Universului) prin simu<strong>la</strong>re tehnologica a coerentei unor creiere<br />

colective [referire <strong>la</strong> EBE] si care sunt in cautare <strong>de</strong> resurse minerale si biologice [aluzie <strong>la</strong> muti<strong>la</strong>ri, rapiri ori<br />

insamantari]. Aceste civilizatii care simuleaza tehnologic ancorarea pierd insa efectele practice ale acesteia<br />

[materializarea oricarei resurse, accesul <strong>la</strong> orice informatie], ceea ce le conduce <strong>la</strong> <strong>de</strong>gradare genetica,<br />

imbatranire si moarte". "Nu puteti obtine invulnerabilitatea in fata acestor civilizatii si nici nu puteti evita<br />

pericolul autodistrugerii prin <strong>de</strong>teriorarea mediului p<strong>la</strong>netar si a potentialului vostru genetic(utilizand<br />

chimioterapia in locul propriilor impulsuri cerebrale), <strong>de</strong>cat reamintindu-va cine sunteti. Trebuie sa incepeti o<br />

educatie in ve<strong>de</strong>rea trezirii sensibilitatii si a constiintei impartiale, o educatie orientata catre o stiinta a<strong>de</strong>varata,<br />

intemeiata pe experienta directa sau nemijlocita, realizata in cursul centrarii".<br />

" Doar o astfel <strong>de</strong> educatie va va reve<strong>la</strong> cine sunteti cu a<strong>de</strong>varat si va va elibera din zona <strong>de</strong> interes a acestor<br />

"civilizatii gunoieri" (care curata p<strong>la</strong>netele <strong>de</strong> civilizatiile vulnerabile: "care nu ro<strong>de</strong>sc").<br />

Albert Einstein, care stia <strong>de</strong>spre ce a fost vorba <strong>la</strong> Murocs AFB, sustinea fara alternative ca: "OZN-urile<br />

exista si cei ce le poseda sunt niste umani plecati <strong>de</strong> pe Terra in urma cu 20.000 <strong>de</strong> am (inaintea<br />

cataclismului anterior)."<br />

Indhira Gandhi a vorbit <strong>la</strong> o sesiune ONU <strong>de</strong>spre un alt val <strong>de</strong> plecari <strong>de</strong> pe Terra, care s-a petrecut in urma cu<br />

12.000 <strong>de</strong> ani, eveniment <strong>de</strong>spre care exista dovezi intr-o pestera <strong>de</strong> <strong>la</strong> poalele Hima<strong>la</strong>yei (Kohistan).<br />

Interesul fata <strong>de</strong> documentele UMMO si fata <strong>de</strong> ansamblul problemei OZN a crescut simtitor dupa difuzarea in<br />

peste 40 <strong>de</strong> tari, <strong>la</strong> televiziune, a filmului referitor <strong>la</strong> "autopsia unui extraterestru" (cazul Rosswell).<br />

Cre<strong>de</strong>m ca informatia a fost "scapata" <strong>de</strong>liberat si ca se asteapta reactiile publicului, inainte <strong>de</strong> a se face pasul<br />

urmator. Ne sprijinim in aceasta opinie pe faptul ca toate televiziunile nationale si-au modificat, mult prea<br />

brusc optica si au adoptat o atitudine <strong>de</strong> impartialitate, invitand specialisti pro si contra (pentru ca publicul,<br />

care nu este pregatit sa accepte asa ceva, sa ramana cu un punct <strong>de</strong> sprijin). Oricum, este altceva <strong>de</strong>cat<br />

ridiculizarea si <strong>de</strong>zinformarea, atitudini comandate cu care am fost ne obisnuiti pana acum.<br />

Urmatorul pas va fi facut cu probe care au capacitatea sa trezeasca orice adormit. Exista si pot fi administrate<br />

probe zdrobitoare: pe Terra se produc nave extraterestre si terestre construite <strong>de</strong> pamanteni cu ajutorul<br />

civilizatiilor extraterestre. Fostul ministru al apararii Paul Hellyer din Canada a facut <strong>de</strong>zvaluiri <strong>de</strong>spre acest<br />

subiect si a aratat ca avem <strong>de</strong> <strong>la</strong> extraterestrii tehnologiile necesare pt. a salva p<strong>la</strong>neta noastra <strong>de</strong> <strong>la</strong> incalzirea<br />

globa<strong>la</strong>, dar aceste tehnologii au fost monopolizate si utilizate doar in scopul suprematiei strategice pe p<strong>la</strong>neta<br />

Dezvaluirile fostului ministru al apararii Paul Hellyer sunt accesibile oricui cauta numele sau pe internet<br />

(Former Canadian Defence Minister Paul Hellyer); ve<strong>de</strong>ti: http://www.youtube.com/watch?v=v2KC9roaijI).<br />

Textul <strong>la</strong> care ma refer este redat in Axexa<br />

Exista extraterestri aici, printre noi, inclusiv in Bucuresti; exista trei baze subterane in muntii din Romania si<br />

una in Basarabia - o <strong>de</strong>nsitate neobisnuita pentru o zona atat <strong>de</strong> mica, avand in ve<strong>de</strong>re ca in Germania exista o<br />

singura baza. In 1994, <strong>la</strong> Conferinta Crans Montana, ce s-a <strong>de</strong>sfasurat <strong>la</strong> Bucuresti, un prieten a fost <strong>de</strong> fata<br />

cand cineva a adus o stire care i-a <strong>la</strong>sat pe toti muti: "Un convoi <strong>de</strong> cisterne din fosta Uniune Sovietica care<br />

tranzita prin Basarabia sub protectie militara a fost paralizat <strong>de</strong> o raza <strong>de</strong> lumina iesita dintr-un <strong>de</strong>al.<br />

El a ramas imobil pana cand a fost absorbita intreaga incarcatura <strong>de</strong> pulbere radioactiva din cisterne "<br />

Afirmam mai inainte ca Cineva - si ma gan<strong>de</strong>sc <strong>la</strong> Constiinta Colectiva P<strong>la</strong>netara - actioneaza prin noi,<br />

oamenii, ca si cum am fi maini si ochi ale acestei minti colective.<br />

Ma gan<strong>de</strong>sc <strong>la</strong> acest lucru fiindca un sir <strong>de</strong> coinci<strong>de</strong>nte tulburatoare au precedat aparitia acestei carti.


Dar sa le luam pe rand:<br />

1.In convorbirile cu Henri Coanda am fost in<strong>de</strong>mnat sa cercetez traditiile antice <strong>de</strong> centrare din Tao Te King si<br />

Yoga Sutra, ceea ce mie mi s-a parut ceva diametral opus fata <strong>de</strong> tot ce mi se inocu<strong>la</strong>se sa fac in viitor si fata<br />

<strong>de</strong> tot ce facusem pana atunci: obtinusem rezultate maxime <strong>la</strong> olimpiada <strong>de</strong> matematica, facusem cateva<br />

inventii (pentru una din ele H. Coanda se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sase <strong>la</strong> Liceul Cantemir din Bucuresti, s-o vada in functiune);<br />

ve<strong>de</strong>ti imagini <strong>de</strong> <strong>la</strong> ecest eveniment pe siturile autorului:<br />

http://www.danmirahorian.com/<br />

http://www.danmirahorian.com/<br />

http://www.psi-sciences.com/<br />

2.Ulterior am af<strong>la</strong>t ca ceea ce era necesar in abordarea cailor spirituale nu era mentinerea tiparelor, ci<br />

spargerea lor:<br />

"Tu nu trebuie sa faci, ca Elia<strong>de</strong>, ceva teoretic, ci sa proce<strong>de</strong>zi ca un cercetator care <strong>de</strong>scopera, incearca<br />

in <strong>la</strong>borator si apoi transpune in noi tehnologii, ceea ce a <strong>de</strong>scoperit".<br />

3. Aceasta solicitare <strong>de</strong> a scrie <strong>de</strong>spre cazul UMMO a aparut intr-un moment favorabil; tocmai am terminat<br />

<strong>de</strong> scris primul volum din Yoga Sutra, care reprezinta 17 ani <strong>de</strong> documentare (116 variante) si <strong>de</strong> incercari<br />

soldate cu mici rezultate, <strong>de</strong>ja utile oamenilor (programul <strong>de</strong> centrare prin re<strong>la</strong>xare pilotata auditiv).<br />

4. Lucrarea <strong>de</strong>spre documentele UMMO face referire <strong>la</strong> propulsia MHD(Magneto Hidro Dinamica) si am<br />

fost singurul stu<strong>de</strong>nt trimis <strong>de</strong> prof. dr. ing. I.S.Antoniu in practica <strong>la</strong> fostul Institut <strong>de</strong> Energetica al<br />

Aca<strong>de</strong>miei(azi pe terenul acestuia se af<strong>la</strong> magazinul Real din Vitan), un<strong>de</strong>, sub conducerea domnului dr. ing.<br />

I. Cerveni si a ing. Moraru, am lucrat <strong>la</strong> o insta<strong>la</strong>tie <strong>de</strong> conversie a energiei MHD. Cu acea ocazie am realizat o<br />

lucrare in care am propus patru sisteme <strong>de</strong> crestere a randamentului prin spargerea "stratului limita"<br />

(boundary <strong>la</strong>yer)* si care a fost prezentata <strong>la</strong> Conferinta <strong>de</strong> Electrotehnica, ce a avut loc <strong>la</strong> New York, in<br />

toamna acelui an.<br />

5.Am lucrat <strong>la</strong> aplicarea unor fenomene <strong>de</strong> rezonanta nucleara (efectul Mössbauer) care utilizeaza transferul <strong>de</strong><br />

informatii <strong>de</strong> <strong>la</strong> si catre "codul genetic nuclear" (lucrare realizata sub conducerea prof. dr. ing. George Moisil<br />

si prezentata <strong>la</strong> Congresul International <strong>de</strong> Chimie-Fizica). Important este ca tocmai aceste procese <strong>de</strong> transfer<br />

informational sunt utilizate si <strong>de</strong> catre civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice avansate in modu<strong>la</strong>rea caracteristicilor materiei,<br />

din care sunt alcatuite navele ori mediul vecin acestora (atmosfera satelit).<br />

*In fizica si in mecanica flui<strong>de</strong>lor stratul limita este zona din fluid af<strong>la</strong>ta in imediata vecinate a unei<br />

suprafete


6. La sugestia lui H. Coanda am cautat si am <strong>de</strong>scoperit noi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> obtinere a unor metamateriale, fara sa<br />

apelez <strong>la</strong> metoda cresterii presiunii (metamaterialele sunt simi<strong>la</strong>re cu starile alotropice dar, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong><br />

acestea, sunt inexistente pe Terra- <strong>de</strong> pilda, diamantul si grafitul sunt doua stari alotropice ale aceluiasi<br />

element, carbonul.<br />

Astfel <strong>de</strong> metamateriale, care din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re chimic sunt magneziu, litiu, cositor, sunt utilizate in<br />

constructia OZN-urilor (dar se topesc <strong>la</strong> 12.000 C, sunt atat <strong>de</strong> usoare incat pot pluti pe apa; nu pot fi strapunse<br />

<strong>la</strong> impact mecanic etc.)<br />

Nu m-am gandit sa comentez sau sa ajut <strong>la</strong> traducerea unei astfel <strong>de</strong> carti (sau a acestei carti), pana in ziua in<br />

care editorul care publica aceasta carte, m-a sunat si m-a intrebat daca as putea sa procur ceva concret <strong>de</strong>spre<br />

raportul UMMO (editura Elit Comentator a publicat si cartea Cazul UMMO, scrisa <strong>de</strong> prof. Calin Turcu, in<br />

care partea <strong>de</strong>dicata concret rapoartelor UMMO era doar <strong>de</strong> cateva pagini).<br />

Din acel moment a inceput o a doua serie <strong>de</strong> coinci<strong>de</strong>nte, care mi-au indicat o curgere ordonata a<br />

intamp<strong>la</strong>rilor. Ultima intamp<strong>la</strong>re care precedase amintita solicitare din partea editorului a fost <strong>de</strong>-a dreptul<br />

incredibi<strong>la</strong>: un difuzor <strong>de</strong> carte(af<strong>la</strong>t in fata <strong>la</strong> din fata Sa<strong>la</strong> Dales) mi-a povestit, inca plin <strong>de</strong> tulburare, <strong>la</strong> un<br />

an dupa eveniment, cum au venit <strong>la</strong> el doi indivizi inalti si stranii, imbracati amandoi in costume <strong>la</strong> fel, cu<br />

par<strong>de</strong>sie; acesti indivizi ciudati, cu o piele parca diferita <strong>de</strong> a noastra(nu erau MIB- Oamenii in Negru; Men In<br />

B<strong>la</strong>ck), au cerut doua exemp<strong>la</strong>re din cartea Tao Te King (al carei traducator si comentator sunt) pe coperta<br />

careia figureaza sig<strong>la</strong> UMMO in centrul "celor opt trigrame" din Yi King(Pa kua; in pinyin: bagua) 14 . Editia<br />

din 1992 se af<strong>la</strong> pe: http://www.scribd.com/LAOTZUTAO<br />

Cartea Mutatiilor 易 經 (Pinyin:Yi Jing EFEO:Yi King; Wa<strong>de</strong>-Giles: I Ching),<br />

indica simbolul UMMO intr-un manuscris Iezuit


Simbolul UMMO [)+(] doua linii curbate spre exterior <strong>la</strong> margine situate <strong>de</strong> o parte si <strong>de</strong> alta unei linii<br />

verticale care seamana cu simbolul alchimic pt. p<strong>la</strong>neta Uranus si cu litera j[ж] din lb.rusa"<br />

Aceasta carte, care a fost vanduta in peste 10.000 <strong>de</strong> exemp<strong>la</strong>re in doua editii (una pentru Centrul <strong>de</strong><br />

Acupunctura si Homeopatie din Bucuresti, condus <strong>de</strong> dr. Florin Brati<strong>la</strong>, care a sustinut editarea acestei carti)<br />

a fost cumparata si <strong>de</strong> acei doi indivizi stranii, care <strong>de</strong>si vorbeau romaneste (nu stiu cat <strong>de</strong> bine) da<strong>de</strong>au<br />

senzatia stranie ca nu erau oameni <strong>de</strong> pe Terra.<br />

Dupa aceasta hotarare luata <strong>la</strong> telefon, <strong>de</strong> a cauta o lucrare <strong>de</strong>spre dosarul UMMO, nu am intreprins nimic in<br />

aceasta directie timp <strong>de</strong> o saptamana sau doua. Gandindu-ma ca a trecut <strong>de</strong>stul timp si ca trebuie sa fac totusi<br />

ceva, am dat un singur telefon si am gasit lucrarea, care mi-a fost trimisa prin posta. Dupa aceea m-am<br />

convins, dand un sir nesfarsit <strong>de</strong> telefoane, ca aceasta carte nu o avea nimeni altcineva (o pura intamp<strong>la</strong>re?)<br />

Dupa o vreme am avut impresia ca as mai putea sa o gasesc intr-un loc. Am fost acolo si am vazut-o, dar nu<br />

mai aveam nevoie <strong>de</strong> ea, <strong>de</strong>ja fusesera traduse peste o suta <strong>de</strong> pagini. Trebuie sa tinem cont ca lucrarea pe care<br />

o avem in fata este unica pe Terra: este o carte <strong>de</strong>spre OZN, scrisa <strong>de</strong> un savant care apeleaza <strong>la</strong> termeni<br />

stiintifici, <strong>de</strong> neinteles pentru un filolog.


Am ajuns in posesia acestei carti valoroase cu ajutorul lui Adrian Patrut, caruia ii sunt recunoscator impreuna<br />

cu cititorii mei si profit <strong>de</strong> prilej pentru a arata ca Domnia Sa este autorul singurei carti din Romania (De <strong>la</strong><br />

normal <strong>la</strong> paranormal) in care fenomenele paranormale au fost pentru prima oara abordate din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re functional, in mod pluridisciplinar si sistematic, iar nu numai in mod <strong>de</strong>scriptiv, cum se intamp<strong>la</strong> in<br />

majoritatea lucrarilor. Asa cum <strong>de</strong>scoperim in rapoartele UMMO si dupa cum am vazut in re<strong>la</strong>tarea lui Henri<br />

Coanda, fenomenele paranormale sunt reale si fac parte integranta atat din dosarul OZN, cat si din caile <strong>de</strong><br />

centrare - toate puterile paranormale realizate tehnologic si "biologic" <strong>de</strong> catre civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice sunt<br />

mentionate si in taoism si in Yoga Sutra.<br />

Inchei acest cuvant introductiv amintind ca aceasta carte valoroasa 15 este scrisa <strong>de</strong> un om <strong>de</strong> stiinta recunoscut<br />

pe p<strong>la</strong>n mondial pentru cercetarile sale in domeniul magnetohidrodinamicii si al cosmologiei, Jean Pierre Petit.<br />

Acest fizician ne spune ca a facut <strong>de</strong>scoperi pentru ca a stiut ca si Heinrich Schliemann, care a <strong>de</strong>scoperit<br />

ruinele Troiei, sa-si <strong>de</strong>schida constiinta <strong>la</strong> informatii, in care succesiunea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varuri nu avea cum sa apara<br />

din intamp<strong>la</strong>re. In mod simi<strong>la</strong>r, aceasta valoroasa carte nu poate fi uti<strong>la</strong> oamenilor <strong>de</strong>cat in masura in care-i<br />

dinamizeaza sa iasa din tipare, sa parcurga ei insisi drumul catre A<strong>de</strong>varul din interior, pentru a ne reaminti<br />

cine suntem.<br />

Doar daca vom ajunge <strong>la</strong> izvor, <strong>la</strong> puntea care ne leaga cu intregul, doar atunci vom fi fericiti si ne vom<br />

implini menirea.<br />

NOTE<br />

1.Henri Coanda a vizitat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Bucuresti pentru a asista <strong>la</strong> <strong>de</strong>monstratia inventiei<br />

mele referitoare <strong>la</strong> o sursa <strong>de</strong> radiatie electromagnetica in spectrul vizibil, care inlocuieste becul cu<br />

incan<strong>de</strong>scenta si tubul <strong>de</strong> neon, ca mijloace <strong>de</strong> iluminat. Evenimentul a fost consemnat in 1971 in presa vremii<br />

si <strong>la</strong> televiziune, iar in revista liceului apare un articol <strong>de</strong>spre acest eveniment.<br />

2. Mo<strong>de</strong>lele, teoriile, scenariile, interpretarile si reprezentarile inteligibile ale realitatii se aseamana superficial<br />

cu realitatile, dar odata interiorizate <strong>de</strong> public, toate aceste interpretari inlocuiesc realitatea. Atunci cand<br />

aceste interpretanri sunt consi<strong>de</strong>rate a<strong>de</strong>varate ele sunt i<strong>de</strong>ntificate cu realitatea si se transforma in credinte<br />

Aceste credinte, tipare, programe sau stereotipii mentale, <strong>de</strong>vin ulterior niste "porunci", care sunt ascultate <strong>de</strong><br />

corp, <strong>de</strong> simturi si <strong>de</strong> minte.<br />

Traim scufundati in credinte (familiale, sociale) care ne influenteaza fara sa stim. Dificultatea eliberarii din<br />

aceasta p<strong>la</strong>sa <strong>de</strong> credinte, in care suntem prizonieri ai unor i<strong>de</strong>ntificari, comportamente, roluri si conceptii),<br />

provine din faptul ca o credinta <strong>de</strong>vine pentru noi sinonima cu realitatea.<br />

Principiul i<strong>de</strong>ntificarii limitate se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> temelia tehnicilor <strong>de</strong> manipu<strong>la</strong>re, <strong>de</strong> conditionare si <strong>de</strong> influentare a<br />

opiniei publice, folosite in propaganda religioasa, politica, economica (rec<strong>la</strong>ma, publicitate) si chiar si in<br />

stiinta, pentru uzul celor care trebuie <strong>de</strong>zinformati si "inghetati in tipare".<br />

De pilda, daca atunci cand cineva era copil, i s-a repetat ca este rigid, nein<strong>de</strong>manatic si incapabil <strong>de</strong> catre<br />

parintii, profesorii ori prietenii, aceasta afirmatie <strong>de</strong>vine o conceptie ce este integrata (orice i<strong>de</strong>e acceptata ca<br />

a<strong>de</strong>varata <strong>de</strong>vine o convingere, o credinta si <strong>de</strong>ci un prilej <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare) si corpul, mintea si perceptia se<br />

supun acestei credinte sau porunci. Se constata insa experimental ca daca schimbam credinta(prin sugestie<br />

imp<strong>la</strong>ntata in cursul transei auto sau hetero hipnotice), corpul incepe sa asculte <strong>de</strong> o noua porunca si isi<br />

regaseste supletea, functionarea natura<strong>la</strong> etc. Aceasta reprogramare este utilizata pentru amplificarea<br />

performantelor sportive si artistice, dar ea are si o valoare imensa in restabilirea sanatatii si in cresterea<br />

performantelor intelectuale si creative (chiar si in aparitia unor capacitati exceptionale). Observatiile noastre,<br />

sustinute experimental <strong>de</strong> inducerea cresterii performantelor in diverse domenii <strong>de</strong> activitate, au indicat si<br />

faptul ca, fara o punere in repaus a proceselor <strong>de</strong> cenzurare si a programelor cu care <strong>de</strong>ja ne i<strong>de</strong>ntificam,<br />

aceasta <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re poate fi experimentata doar pe o durata limitata, pana cand mintea revine <strong>la</strong> conditionarile<br />

anterioare (tipare, programe, obiceiuri, credinte) si se intoarce <strong>la</strong> starea in care ne spune "nu vei reusi", "nu<br />

este a<strong>de</strong>varat".<br />

H. Coanda imi spunea: "Sa nu faci eroarea sa i<strong>de</strong>ntifici a<strong>de</strong>varul cu autoritatile stiintifice, religioase ori<br />

politice. A<strong>de</strong>varul oficial emis prin megafoanele autoritatilor recunoscute <strong>de</strong> societatea actua<strong>la</strong> va fi maine<br />

aruncat <strong>la</strong> gunoi, <strong>la</strong> fel ca si dogmele Inchizitiei, care a torturat si ucis peste noua milioane <strong>de</strong> oameni, ca sa si<br />

le impuna. O minciuna nu va capata niciodata puterea a<strong>de</strong>varului, chiar daca azi intruneste majoritatea<br />

popu<strong>la</strong>tiei p<strong>la</strong>netei. Inchizitia este inlocuita azi <strong>de</strong> intoleranta fata <strong>de</strong> alte opinii si fata <strong>de</strong> oamenii care le<br />

sustin. Daca vrei sa faci ceva nou sau sa inventezi ceva trebuie sa renunti <strong>la</strong> "ceea ce spun oamenii", trebuie sa<br />

ramai <strong>de</strong>tasat sau <strong>de</strong>sprins <strong>de</strong> "locul comun".<br />

"Stiu ca e dificil sa fii neconformist, dar este un sacrificiu pe care trebuie sa-1 faci. Chiar daca vei suferi din<br />

cauza <strong>de</strong>zadaptarii <strong>de</strong> moment, trebuie sa suporti aceasta, fiindca vei fi mult mai <strong>de</strong> folos tie si omenirii, daca-


ti pastrezi punctele <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re si opiniile, ce <strong>de</strong>riva din realitatea pe care ai cercetat-o si care le sprijina. Pe<br />

Terra sunt doua rase <strong>de</strong> oameni, care traiesc in lumi complet diferite. Prima rasa traieste intr-o lume orizonta<strong>la</strong>,<br />

preocupata <strong>de</strong> aparente, <strong>de</strong> re<strong>la</strong>tii publice, etichete, norme, <strong>de</strong> castig si pentru ea nu exista <strong>de</strong>cat un a<strong>de</strong>var<br />

conventional ".<br />

"Daca vrei sa fii adaptat va trebui sa <strong>de</strong>vii conformist si implicit vei face parte din aceasta lume inghetata in<br />

ierarhii si distantari, care neaga realitatea, traind instrainata si moarta <strong>de</strong> vie".<br />

"A doua rasa traieste intr-o lume vertica<strong>la</strong>, preocupata <strong>de</strong> real si <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var. Acesti oameni nonconformisti sunt<br />

cei care neaga conventiile si manipu<strong>la</strong>rile, sunt cei care extind. notiunile <strong>de</strong> drept, bine, a<strong>de</strong>var si frumos. Ei<br />

sunt cei care au spart ierarhiile si distantele valorice si sociale, si tot ei sunt aceia care intretin misterele (OZN,<br />

ESP). Ei sunt po<strong>la</strong>rizati <strong>de</strong> interese si <strong>de</strong> motivatii diferite care cu dificultate ar putea fi subordonate verbului<br />

"a avea", fiindca ei stiu din proprie experienta ca "a avea" este rezultatul lui "a fi".<br />

"Brancusi si marii creatori.ai omenirii au facut parte din aceasta rasa, fiindca ei si-au pastrat ve<strong>de</strong>rea proaspata<br />

<strong>de</strong> copii("cand nu mai suntem copii suntem <strong>de</strong>ja morti" ), si au pretuit atractia natura<strong>la</strong> si "fiintarea”, iar nu<br />

interesele materiale si "averea". "Nu intamp<strong>la</strong>tor acest om care mi-a fost coleg in atelierul lui Rodin si apoi<br />

prieten spunea: "Greu nu este sa faci un lucru, ci sa ajungi in starea <strong>de</strong> a- face. " Motivatia pentru stare este<br />

una pentru "fiintare", iar nu pentru "efecte" produse, "avere".<br />

Cele doua rase <strong>de</strong> oameni al caror crez a fost formu<strong>la</strong>t <strong>de</strong> Confucius si <strong>de</strong> Lao Tseu nu sunt numai in conflict,<br />

ci pot fi si in co<strong>la</strong>borare. Toate centrele <strong>de</strong> cercetare din lume utilizeaza generatia tanara, cea mai putin<br />

inghetata in tipare. Conflictul dintre generatii este si unul dintre aceste doua rase sau lumi. Totusi, nu varsta<br />

<strong>de</strong>sparte cele doua rase, ci i<strong>de</strong>ntificarile, credintele, programarea. Nu intamp<strong>la</strong>tor unii raman creativi pana <strong>la</strong><br />

sfarsitul vietii. Dezechilibrul in pon<strong>de</strong>rea celor doua rase provocat prin absolutism i<strong>de</strong>ologic (religios, <strong>la</strong>ic)<br />

conduce <strong>la</strong> stagnare si moarte .<br />

2.Despre scoa<strong>la</strong> <strong>de</strong> pe Terra, <strong>de</strong>spre imaginatie si <strong>de</strong>spre uci<strong>de</strong>rea in fasa a talentelor<br />

Albert Einstein: "Noi am creat o societate (si o scoa<strong>la</strong>) care onoreaza servitorul si a uitat darul" (Nous avons<br />

créé une société (et une école) qui honore le serviteur et a oublié le don" ).<br />

Am scris un articol <strong>de</strong>spre Pavarotti din Romania(Costel Busuioc) pe situl:<br />

http://360.yahoo.com/ga<strong>la</strong>cticontact din care redau mai jos:<br />

Comparati primele cantece (ve<strong>de</strong>ti mai jos secventa <strong>de</strong> vi<strong>de</strong>oclipuri din galele anterioare) cu acelea din<br />

aparitiile urmatoare si o sa observati pier<strong>de</strong>rea prospetimii si a emotiei initiale, ca urmare a sfaturilor<br />

aca<strong>de</strong>micienilor <strong>de</strong> tot felul.<br />

Edison nu a fost <strong>de</strong>cat o singura zi <strong>la</strong> scoa<strong>la</strong> si a schimbat fata secolului in care traim, tocmai fiindca nu a fost<br />

programat sa vada doar dogmele vremii.<br />

Azi pe Terra exista tari un<strong>de</strong> talentele copii lor sunt ucise in fasa <strong>de</strong> un sistem <strong>de</strong> indoctrinare numit scoa<strong>la</strong> ,<br />

care nu doreste valori ci servitori. Copii sunt programati in scoli <strong>de</strong> tot felul, ca fara scoa<strong>la</strong> privighetoarea nu<br />

ar putea sa cante.<br />

Copii sunt facuti sa creada in inutilitatea propriei lor vieti, intr-o lume in care totul s-a <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong>ja.<br />

Nu oameni buni asta este o iluzie imp<strong>la</strong>ntata <strong>de</strong> generatii intregi <strong>de</strong> oameni orbiti, <strong>de</strong> oameni a caror ve<strong>de</strong>re<br />

proprie a fost suspendata prin imp<strong>la</strong>nt cultural...<br />

Cineva imi zicea ieri:"Bine a facut ca a refuzat bursa <strong>de</strong> studii a scolii din Viena".<br />

Asa este: "Trebuie gasit un maestru, iar nu o scoa<strong>la</strong>"<br />

La Opera din Viena nu am vazut <strong>de</strong>cat oameni cascand <strong>de</strong> plictisea<strong>la</strong> oferita <strong>de</strong> cei tocati (scoliti) <strong>de</strong> masina<br />

numita scoa<strong>la</strong> muzica<strong>la</strong>. Daca ai un diamant nu il dai <strong>la</strong> incompetenti, ci <strong>la</strong> un maestru in slefuire.<br />

Nimeni nu ar trebui "sa arunce margaritare <strong>la</strong> porci" . Pink Floyd: "Nu avem nevoie <strong>de</strong> educatie, daca aceasta<br />

educatie inseamna moartea creativitatii si uci<strong>de</strong>rea talentelor inascute ale copiilor nostrii…<br />

Pink Floyd:"We need no education..if this education is a <strong>de</strong>ath for the creativity of our children<br />

Costel Busuioc a reinviat interesul pentru acest gen <strong>de</strong> muzica, asa cum Edvin Marton a reinviat un alt gen<br />

muzical, in concertele sale pe gheata<br />

In scoa<strong>la</strong> muzica<strong>la</strong> se petrece ceea ce se intamp<strong>la</strong> peste tot : se ucid talentele..se cloneaza incompetenta celor<br />

ce predau...<br />

Scoa<strong>la</strong> <strong>de</strong> gimnastica romaneasca, care a creat pe banda ru<strong>la</strong>nta campioni olimpici si mondiali, era formata din<br />

doi maestrii. (Octavian Belu si Mariana Bitang) si dintr-o multime <strong>de</strong> nulitati, care au facut tot ce a fost cu<br />

putinta sa-i elimine, sa-i izoleze si chiar sa-i distruga. In epoca comunismului se inlocuia si se amana<br />

permanent prezentul traindu-se pentru construirea unui viitor luminos...pt. in<strong>de</strong>plinirea p<strong>la</strong>nurilor cincinale..<br />

Cine isi mai aminteste, ca si in comunism se tot batea moneda pe investitii in mijloace <strong>de</strong> productie (care au<br />

ajuns <strong>la</strong> fiare vechi) si se neglija sursa tuturor valorilor: Omul<br />

Si azi se fac p<strong>la</strong>nuri si pacte ale educatiei , dar continua neglijarea valorilor umane ...sa ne amintim <strong>de</strong> venitul<br />

<strong>de</strong> mizerie care alunga profesorii competenti din invatamant.<br />

Orice tara, inclusiv Romania, ca organism social si economic, si orice firma nu poate supravietui daca nu<br />

creaza ceva nou ..daca in loc sa isi pretuiasca valorile..le invidiaza...le izoleaza..le dispretuieste<br />

Doar in societatile <strong>de</strong> succes, un<strong>de</strong> este respectata o co<strong>la</strong>borare functiona<strong>la</strong>(centrata pe obiectivul comun)


opiniile fiecarei fiinte umane sunt pretuite si asteptate, daca nu repeta stereotipiile si tiparele imp<strong>la</strong>ntate.<br />

Mi-ar p<strong>la</strong>ce ca semenii mei sa apeleze <strong>la</strong> imaginatie, sa <strong>de</strong>paseasca cenzura care le-a fost imp<strong>la</strong>ntata in cursul<br />

conditionari<br />

Shakespeare spunea in Hamlet ca "omul e firav, nu are ghearele tigrului sau forta elefatului, insa are<br />

imaginatie si aceasta <strong>la</strong> facut sa fie diamantul <strong>de</strong> peste o suta <strong>de</strong> carate ce se af<strong>la</strong> <strong>de</strong>asupra tuturor animalelor.<br />

". ("imagination makes man the paragon of animals "). Albert Einstein:"Imaginatia e mult mai importanta<br />

<strong>de</strong>cat Cunoasterea [dobandita prin ratiune si experienta ]. Cunoasterea dobandita prin ratiune si experienta este<br />

limitata[apartine emisferei cerebrale stangi].Imaginatia inconjoara lumea[dar ea a fost inhibata, cenzurata,<br />

suprimata <strong>la</strong> oamenii castrati <strong>de</strong> catre sistemul <strong>de</strong> indoctrinare]".( "L'imagination plus forte que le<br />

savoir";"Imagination is more important than knowledge. Knowledge is limited. Imagination encircles the<br />

world") .Cat <strong>de</strong>spre Albert Einstein el spunea ca: "spiritul intuitiv este un dar sacru iar spiritul rational este<br />

servitorul sau fi<strong>de</strong>l". (Quant à Albert Einstein, il disait que: "l'esprit intuitif est un don sacré et l'esprit rationnel<br />

son serviteur fidèle"). Si concluziona: ("Et il concluait) : "Noi am creat o societate (si o scoa<strong>la</strong>) care onoreaza<br />

servitorul si a uitat darul"(" Nous avons créé une société(ecole) qui honore le serviteur et a oublié le don" )<br />

Albert Einstein: Logica te duce <strong>de</strong> <strong>la</strong> A <strong>la</strong> B, imaginatia te duce peste tot.(Logics will get you from A to B,<br />

imagination will take you everywhere). Benjamin Disraeli spunea ca:"Imaginatia guverneaza lumea<br />

"("Imagination governs the world")<br />

Prometeu a fost pe<strong>de</strong>psit pt ca a furat <strong>de</strong> <strong>la</strong> zei focul ...si l-a dat unor fiinte lipsite <strong>de</strong> iubire si <strong>de</strong><br />

constienta…<strong>de</strong> aici si "Cutia Pandorei"<br />

Despre ce fel <strong>de</strong> foc este vorba in legenda lui Prometheus (Prometeu)?<br />

Despre "focul zeilor", <strong>de</strong>spre focul imaginatiei , care a facut omul sa fie in fruntea animalelor<br />

Prometeu reprezinta in miturile grecesti un titan si un erou civilizator, care a daruit oamenilor focul<br />

(imaginatiei) si apa (ratiunii) si i-a invatat mestesugurile esentiale. Gandul ne duce <strong>la</strong> un alt erou civilizator,<br />

sosit din stele, din conste<strong>la</strong>tia Dragonului (Leului), miticul "imparat Galben" (Huang-Ti; in pinyin: Huangdi),<br />

care este venerat ca fondator al taoismului religios Tao-chiao ( 道 教 ; pinyin: dao jiao; lit.:"Invataturile lui<br />

Tao") si a celui filosoficTao-chia (Daojia 道 家 ), in care apare "alchimia interna si externa” (trecerea dincolo<br />

<strong>de</strong> foc si apa). Aceluiasi erou civilizator i se atribuie prima lucrare a medicinei chineze (Huang-Ti Nei King;<br />

Huangdi Neijing) si Cartea Mutatiilor 易 經 (EFEO:Yi King;Wa<strong>de</strong>-Giles:I Ching; I Ging; pinyin Yijing - in<br />

care, asa cum vom ve<strong>de</strong>a in continuare, apare sig<strong>la</strong> "UMMO") precum si o serie <strong>de</strong> inventii (scrierea,<br />

roata o<strong>la</strong>rului, buso<strong>la</strong>, cresterea viermilor <strong>de</strong> matase).<br />

Dar intre medicina traditiona<strong>la</strong> chineza, transmisa <strong>de</strong> Huang-Ti, si legenda lui Prometeu apare si o<br />

alta conexiune stranie, care ne pune pe ganduri: in "Legea celor cinci faze <strong>de</strong> miscare" sau "Legea<br />

celor cinci elemente" (wu xing) se consemneaza faptul ca "focul imaginatiei” (<strong>la</strong> care se referea H.<br />

Coanda) apartine elementului lemn, care, printr-o corespon<strong>de</strong>nta asociativa, <strong>de</strong>semneaza ficatul.<br />

Ori Prometeu (sau Prometheus) ar fi fost pe<strong>de</strong>psit <strong>de</strong> Zeus pentru faptul ca a daruit oamenilor "focul<br />

zeilor" (<strong>de</strong>ci nu numai focul fizic, cum eronat se afirma) cu in<strong>la</strong>ntuirea <strong>de</strong> o stanca din Caucaz, un<strong>de</strong><br />

un vultur ii sfasia zilnic ficatul, care i se regenera apoi peste noapte.<br />

Dar sirul tulburatoarelor coinci<strong>de</strong>nte, care atesta o cunoastere azi pierduta sau distorsionata in<br />

Europa, dar inca pastrata partial in China, Tibet si India - zone protejate natural - nu se opreste aici.<br />

Sa incercam sa privim cu alti ochi calcaiul vulnerabil a lui Ahile (1250-1200 i.e.n) ori Achilles<br />

(Akhilleus or Achilleus; in lb. greaca: Αχιλλεύς ), eroul epopeii Iliada a lui Homer. Legenda afirma ca<br />

acest erou, fiu al nimfei Tethys, ar fi fost cufundat imediat dupa nastere in apa Styxului - unicul<br />

fluviu din zona nemanifestata, i<strong>de</strong>ntificat <strong>de</strong> elini cu taramul <strong>de</strong> dupa moarte(Ha<strong>de</strong>s), si a capatat<br />

astfel atributul invulnerabilitatii, exceptand zona calcaiului. Ori, traditia acupuncturii chineze<br />

cunoaste " punctul <strong>de</strong> comanda " al energiei <strong>de</strong>fensive 胃 氣 (Wei Qi sau Oe), numit Kun Lun<br />

sau Kunlun [pinyin: Kūnlún] 崑 崙 [ 昆 仑 ] (" Muntele Vidului "; situat pe meridianul " vezicii urinare "<br />

V60), chiar in <strong>de</strong>presiunea dintre tendonul lui Ahile si maleo<strong>la</strong> externa. Desigur ca un dispozitiv <strong>de</strong><br />

alimentare a retelei <strong>de</strong> meridiane <strong>de</strong>fensive (si <strong>de</strong> " cufundare " intr-un camp <strong>de</strong> protectie), care<br />

trebuia sa tina cont <strong>de</strong> situarea acestui punct <strong>de</strong> comanda, ramanea singura zona vulnerabi<strong>la</strong>.<br />

Campul <strong>de</strong>fensiv era cunoscut in antichitate pe Terra si este utilizat <strong>de</strong> civilizatiile avansate din<br />

univers pt. protectia individua<strong>la</strong> a navelor si a p<strong>la</strong>netelor;<br />

Invulnerabilitatea lui Ahile si punctul Kun Lun care comanda energia <strong>de</strong>fensiva


Invulnerabilitatea obtinuta prin simu<strong>la</strong>re tehnologica nu este insa singura cale <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> aceasta putere<br />

supranatura<strong>la</strong>. Omul poate avea acces <strong>la</strong> aceasta capacitate divina prin controlul nemijlocit al realitatii<br />

fenomenale in urma realizarii cunoasterii nemijlocite a realitatii suport, informationale. Doar atunci<br />

"cunoasterea inseamna putere nemijlocita".<br />

Se cunosc <strong>de</strong>monstratii publice ale maestrilor taoisti, ale maestrilor yoga si ale celor care utilizeaza transa<br />

autohipnotica in care a fost evi<strong>de</strong>ntiata invulnerabilitatea <strong>la</strong> diferite nivele - mecanic, termic, chimic, biologic,<br />

radioactiv - ceea ce <strong>de</strong>monstreaza accesul nemijlocit <strong>la</strong> acest p<strong>la</strong>n <strong>de</strong> control al realitatii fizice.<br />

Este celebru cazul lui Nikita Hrusciov, care a renuntat <strong>la</strong> convingerile sale materialiste si ateiste dupa ce a<br />

asistat <strong>la</strong> o <strong>de</strong>monstrate a lui Swami Dev Murti, care s-a <strong>la</strong>sat calcat <strong>de</strong> un compresor rutier <strong>de</strong> compactare a<br />

asfaltului, in fata unei asistente restranse, ramanand teafar si nevatamat.<br />

Multe din aparitiile OZN au manifestat fenomenul <strong>de</strong> "scut <strong>de</strong>fensiv", care le asigura invulnerabilitatea <strong>la</strong><br />

armele terestre. Este <strong>de</strong>s citata in acest sens convorbirea pilotului unui avion militar MIG al fortelor aeriene ale<br />

fostei URSS cu turnul <strong>de</strong> comanda. Discutia din care se cunoaste numai finalul, inregistrat din intamp<strong>la</strong>re <strong>de</strong><br />

un radioamator japonez - s-a <strong>de</strong>sfasurat in zona peninsulei Kamceatka, din Extremul Orient. Inainte <strong>de</strong> a<br />

disparea pentru tot<strong>de</strong>auna, pilotul sovietic striga disperat in microfon: "rachetele au explodat in aer, inainte<br />

<strong>de</strong> a atinge nava extraterestra... vine spre mineeeee!... "<br />

De asemenea, in timpul <strong>de</strong>barcarii puscasilor marini americani, bateriile antiaeriene americane amp<strong>la</strong>sate intro<br />

anumita zona din Vietnam au tras timp <strong>de</strong> o ora intr-o formatie <strong>de</strong> OZN-uri care au ramas netulburate <strong>la</strong><br />

joasa altitudine, continuand probabil sa observe cu atentie ce fac oamenii <strong>de</strong> pe sol (episod filmat).<br />

A vorbi <strong>de</strong>spre Henri Coanda, care pentru cei mai multi dintre romani nu este <strong>de</strong>cat autorul avionului cu<br />

reactie si al altor inventii si <strong>de</strong>scoperiri , este pentru mine un lucru extrem <strong>de</strong> dificil. Af<strong>la</strong>ndu-ma in<br />

corespon<strong>de</strong>nta cu Domnia Sa si fiindu-i apoi si in preajma, am capatat fata <strong>de</strong> realitate o alta atitudine, care<br />

pentru unii poate parea socanta. S-ar putea ca faptul ca pe parcurs scriu <strong>de</strong>spre propriile mele cercetari sa fie<br />

consi<strong>de</strong>rat ca o lipsa <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>stie <strong>de</strong> catre cei ocupati mai mult cu critica mersului celor<strong>la</strong>lti.<br />

H. Coanda spunea ca "important este sa nu vezi cusururi si <strong>de</strong>fecte peste tot, fiindca ca te po<strong>la</strong>rizezi<br />

gresit si pierzi partea plina a paharului, bucuria"..<br />

"Mo<strong>de</strong>stia este haina cu care se imbraca cei puternici spre a nu-i rani pe cei<strong>la</strong>lti; doar cei s<strong>la</strong>bi,<br />

compenseaza prin <strong>la</strong>uda ceea ce nu au realizat. Insa atitudinea rea<strong>la</strong> a <strong>de</strong>scoperitorului si a creatorului<br />

este dincolo <strong>de</strong> falsa mo<strong>de</strong>stie si <strong>de</strong> iluzia orgoliului. "<br />

"Aceasta atitudine, care <strong>de</strong>paseste conventiile, normele si tiparele, a fost etichetata drept nebunie, geniu<br />

si orgoliu, dar ea cuprin<strong>de</strong> in sine curajul, curiozitatea, perseverenta si constienta impartia<strong>la</strong> intre


atiune si imaginatie". Michael Faraday, care isi da<strong>de</strong>a seama ca va fi consi<strong>de</strong>rat "nebun" <strong>de</strong> catre cei ce 1-ar<br />

ve<strong>de</strong>a experimentand si imaginand cu frenezie noi si noi ipoteze si moduri <strong>de</strong> experimentare, prefera sa se<br />

inchida singur in <strong>la</strong>boratorul sau.<br />

"Haina paralizanta a mo<strong>de</strong>stiei si oche<strong>la</strong>rii colorati <strong>de</strong> tipare <strong>de</strong> gandire si <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i preconcepule trebuie<br />

progresiv in<strong>de</strong>partate <strong>de</strong> cel ce vrea sa vada realitatea asa cum este ea".<br />

Exista oameni care, avand norocul sa faca <strong>de</strong>scoperiri epocale, au avut simultan ghinionul sa se loveasca <strong>de</strong><br />

impotrivirea, invidia si batjocura semenilor lor. Gogu Constantinescu, creatorul stiintei sonicitatii, a avut parte<br />

in tara <strong>de</strong> o astfel <strong>de</strong> ostilitate, carea mers <strong>de</strong> ia ironie si batjocura publica grobiana (savantul a fost acuzat <strong>de</strong><br />

paranoia) pana <strong>la</strong> sabotaj (distrugerea insta<strong>la</strong>tiilor si provocarea <strong>de</strong>raierii primei locomotive sonice pe linia<br />

Bucuresti-Giurgiu). Nu <strong>de</strong> aceeasi atitudine "<strong>de</strong> provincie" s-a bucurat Gogu Constantinescu in Anglia, tara<br />

care 1-a onorat si medaliat pentru sistemul <strong>de</strong> sincronizare sonica a tirului mitralierelor prin elice,<br />

consi<strong>de</strong>randu-1 pe savantul roman unul din principalii autori ai victoriei tarilor aliate.<br />

M-am hotarat totusi sa scriu <strong>de</strong>spre acest lucru dificil si socant pe care il reprezinta opiniile lui Henri Coanda<br />

pentru a transmite calea <strong>de</strong> a ne af<strong>la</strong> in Centru iar nu <strong>la</strong> periferie, intr-o provincie a unei lumi care genereaza<br />

mo<strong>de</strong>le si doctrine sociale, culturale si politice care ajung si <strong>la</strong> noi ca o moda, adica dupa ce acolo nu mai este<br />

nevoie <strong>de</strong> ele.<br />

Calea <strong>de</strong> a ne af<strong>la</strong> in Centru, <strong>de</strong> a ne fi utili noua si intregii omeniri, nu este calea pasiva a imitatiei si nici<br />

obsesia acumu<strong>la</strong>rii si a posedarii <strong>de</strong> lucruri fara valoare. Dupa o epoca <strong>de</strong> indoctrinare colectivista, care avea<br />

menirea sa anihileze si sa <strong>de</strong>zradacineze individul - a<strong>de</strong>varatul creator <strong>de</strong> valori - asistam acum <strong>la</strong> revenirea in<br />

forta a "goanei dupa aur", care conduce tot <strong>la</strong> instrainare si uitare <strong>de</strong> sine. Cei ce-si propun sa se<br />

imbogateasca, sa acumuleze si sa pose<strong>de</strong> lucruri, averi, functii sau p<strong>la</strong>ceri, cad in iluzia ca "a avea" este<br />

ace<strong>la</strong>si lucru cu "a fi". Lucrurile stau insa exact invers, fiindca in realitate "a avea" este efectul ocazional si<br />

superficial al lui "a fi". Exceptiile <strong>la</strong> aceasta regu<strong>la</strong>, promovate in epocile <strong>de</strong> <strong>de</strong>ca<strong>de</strong>re, in statele corupte si in<br />

civilizatiile p<strong>la</strong>netare alterate, sunt sanctionate cu disparitia, cu <strong>de</strong>zordini sociale si politice ori cu<br />

autoanihi<strong>la</strong>rea unei anumite civilizatii. Stagnarea evolutiei in p<strong>la</strong>nul lui "a fi", caracteristica civilizatiei<br />

terestre, si amplificarea lui "a avea" pun sub semnul intrebarii supravietuirea actualei civilizatii <strong>de</strong> pe Terra,<br />

dupa cum afirmau H. Coanda si reprezentantii UMMO. Ceea ce ne face pe noi, romanii, sa fim <strong>la</strong> periferie nu<br />

este faptul ca preluam si acumu<strong>la</strong>m, ci ace<strong>la</strong> ca uitam sa cream si sa incurajam propria noastra creatie. Dupa<br />

1989, dorinta <strong>de</strong> a acumu<strong>la</strong>, fireasca dupa o epoca in care oamenii au fost privati <strong>de</strong> un teritoriu minim <strong>de</strong><br />

supravietuire, s-a transformat intr-o obsesie care a ocupat mintile multor oameni, <strong>de</strong>turnandu-i <strong>de</strong> <strong>la</strong> a<strong>de</strong>rarata<br />

lor menire.<br />

In afara <strong>de</strong> asta, orice posesie exterioara ne da numai iluzia ca ne-ar apartine, cand <strong>de</strong> fapt toate lucrurile, ca<br />

si viata corpului, nu le avem <strong>de</strong>cat cu imprumut, in folosinta, pentru o anumita perioada <strong>de</strong> timp. E suficient sa<br />

mergem intr-un cimitir ca sa ve<strong>de</strong>m cat <strong>de</strong> iluzorii sunt toate averile si <strong>de</strong>mnitatile.<br />

La acest lucru s-au referit <strong>de</strong> multe ori Buddha, si Lao Tseu, si Iisus, care ne cerea "sa strangem averi in<br />

cer, un<strong>de</strong> nu le mananca rugina si moliile si nici hotii nu le fura ".<br />

Ne atasam <strong>de</strong> iluzoriu si efemer, neglijandu-ne menirea, anume eliberarea din starea <strong>de</strong> conditionare, fiindca,<br />

dupa cum spuneau si Iisus si Pantajali (YS. I. 4), "ne i<strong>de</strong>ntificam cu ceea ce ne ocupa atentia" si astfel<br />

ramanem ancorati in ceea ce avem in loc sa ne <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>m catre ceea ce suntem: "Acolo un<strong>de</strong> iti va fi averea<br />

iti va fi si inima".<br />

Socrate se referea tot <strong>la</strong> ruperea <strong>la</strong>ntului <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificari cu ceea ce posedam - nume, corp, avere, cunoastere<br />

mijlocita, limba, natiune -pentru a putea sa trecem <strong>la</strong> cunoasterea nemijlocita a a<strong>de</strong>varatei noastre i<strong>de</strong>ntitati.<br />

Recomandarea lui H. Coanda <strong>de</strong> a cerceta in alt mod cele doua texte antice, care sunt tezaure ale cunoasterii<br />

unor civilizatii ce ne-au precedat pe Terra (ma refer <strong>la</strong> Tao Te King si <strong>la</strong> Yoga Sutra) s-a concretizat pana in<br />

prezent in traducerea in paralel a tuturor variantelor existente si prin evi<strong>de</strong>ntierea in comentarii a unor posibile<br />

strapungeri tehnologice si stiintifice. Aceasta abordare diferita ne situeaza in zona centra<strong>la</strong> a investigatiilor ce<br />

se <strong>de</strong>sfasoara si in alte centre <strong>de</strong> cercetare (ve<strong>de</strong>ti Gnoza <strong>de</strong> <strong>la</strong> Princeton, Fritjof Capra, Mihai Draganescu, A.<br />

Saharov, J. P. Petit). Desigur ca activitatea noastra <strong>de</strong> investigate a fost usurata <strong>de</strong> calea <strong>de</strong>schisa <strong>de</strong> primul val<br />

<strong>de</strong> cercetatori, care in Romania au fost reprezentati <strong>de</strong> creatori <strong>de</strong> prima marime, precum Eminescu, Cosbuc,<br />

Mircea Elia<strong>de</strong>,Theodor Simenski, Sergiu Al-George s.a.<br />

Nu folosesc recomandarea lui H. Coanda pentru a da autoritate unor texte <strong>de</strong>ja recunoscute pe p<strong>la</strong>n mondial<br />

(Tao Te King este, dupa Biblie, lucrarea tradusa in cele mai multe limbi si cunoaste in fiecare an noi variante<br />

<strong>de</strong> interpretare), ci pentru a sublinia conturarea in prezent a unui nou mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> intelegere a realitatii. Acest<br />

mo<strong>de</strong>l prezinta realitatea ca pe un univers geme<strong>la</strong>r (nemanifestat-manifestat) in care nivelul profiind<br />

(nemanifestat) joaca rolul <strong>de</strong> baza <strong>de</strong> date (temelie informationa<strong>la</strong>) si este amp<strong>la</strong>sat central<br />

(holografic=omniprezent) in raport cu nivelele energetice manifestate (ierarhie <strong>de</strong> <strong>la</strong> subtil <strong>la</strong> grosier; <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

sincronic <strong>la</strong> diacronic). Aspectul material al manifestarii este doar un efect al rotatiei p<strong>la</strong>nului entitatii energiematerie.<br />

Acest mo<strong>de</strong>l geme<strong>la</strong>r nu este <strong>de</strong>cat izvorul proiectiei universului geme<strong>la</strong>r, <strong>de</strong>spre care vorbesc si<br />

textele UMMO. Trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong> o sageata a timpului <strong>la</strong> cea<strong>la</strong>lta se face prin zona atempora<strong>la</strong> neutra<strong>la</strong>, situata in


"acum si aici". Diacronicul este mediat <strong>de</strong> sincronic, care constituie Axul, Codul genetic al universului,<br />

Mijlocul si "Casa legilor". Unui individ constient sau unei civilizatii ga<strong>la</strong>ctice, care a realizat Centrarea ii sunt<br />

<strong>de</strong>schise portile catre toate minunile. Atunci se manifesta in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta, salvarea, eliberarea si renasterea<br />

<strong>de</strong>spre care se vorbeste toate traditiile mistice, religioase si filozofice.<br />

Astazi stiinta se apropie <strong>de</strong> codul genetic al p<strong>la</strong>nului fenomenal, care ne va permite accesul tehnologic <strong>la</strong><br />

translocare, (teleportare), transmutare, vin<strong>de</strong>care, materializarea oricaror resurse si chiar <strong>la</strong> reprogramarea<br />

p<strong>la</strong>nului fenomenal in care ne af<strong>la</strong>m: inginerie ga<strong>la</strong>ctica, eliminarea acci<strong>de</strong>ntelor ga<strong>la</strong>ctice (explozii, ciocniri),<br />

aparitia altor legi, care sa faciliteze evolutia spiritua<strong>la</strong> a oamenilor.<br />

O astfel <strong>de</strong> abordare stiintifica si tehnologica, bazata pe experimentare si pe utilizarea puterilor supranaturale,<br />

ce apar <strong>la</strong> mistici, poate fi prilejul "schimbarii <strong>la</strong> fata" a intregii civilizatii <strong>de</strong> pe Terra, care in prezent este<br />

exclusa din Clubul Ga<strong>la</strong>ctic din cauza inghetarii in tiparul posesiei, care genereaza conflicte, setea <strong>de</strong> umplere<br />

din afara, instabilitate, lipsa ancorarii in izvor. Nu intamp<strong>la</strong>tor se afirma ca p<strong>la</strong>neta Terra este locuita in<br />

proportie <strong>de</strong> 99% <strong>de</strong> "fiinte recipient ", care din cauza i<strong>de</strong>ntificarii cu instrumentul <strong>de</strong> cunoastere (constiinta<br />

periferica, simturile, corpul) au pierdut legatura cu Oceanul <strong>de</strong> cunoastere, fericire, viata si putere care se af<strong>la</strong><br />

in noi toti si au <strong>de</strong>venit vulnerable, neputincioase si pline <strong>de</strong> suferinta. Constatam cu tristete ca nu Romania<br />

este o provincie uitata <strong>de</strong> lume, ci intreaga civilizatie <strong>de</strong> pe Terra. Ca o vie care nu da rod, ea este sortita<br />

taierii, iar Terra - insamantarii cu o alta rasa, mai productiva. Prezenta "gunoierilor ga<strong>la</strong>ctici" (EBE) in zona<br />

noastra nu mai poate fi trecuta cu ve<strong>de</strong>rea. Avem toate motivele sa ne trezim cat mai repe<strong>de</strong> din somn. Chiar<br />

daca din motive egoiste unii ar avea interes sa ne mai tina adormiti, rezultatul nu poate fi <strong>de</strong>cat <strong>de</strong>zastruos si<br />

pentru ei.<br />

5.Un savant german care lucreaza intr-un institut <strong>de</strong> cercetari privind securitatea centralelor nucleare afirma <strong>de</strong><br />

curand intr-un interviu televizat ca "nu putem preve<strong>de</strong>a <strong>de</strong>cat acci<strong>de</strong>ntele nucleare pe care ni le-am putut<br />

imagina noi si impotriva carora am putut lua masuri <strong>de</strong> protectie; atata timp cat nu avem certitudini, ar<br />

trebui sa ne pastram capacitatea <strong>de</strong> a ne imagina cat mai multe evenimente posibile, caci fara ipoteze<br />

suntem <strong>de</strong>zarmati in fata diversitatii realitatii ". Se pare ca pe <strong>la</strong>nga aceasta maniera <strong>de</strong> a anticipa si <strong>de</strong> a<br />

contro<strong>la</strong> realitatea exista alte doua cai <strong>de</strong> cunoastere si control mijlocit asupra p<strong>la</strong>nului fenomenal: calea<br />

colectiva si calea individua<strong>la</strong>.<br />

Calea colectiva <strong>de</strong> "strapungere " este un efect <strong>la</strong>teral, firesc, al ancorarii individului in Realitatea Ultima<br />

informationa<strong>la</strong>. Exista insa multe civilizatii ga<strong>la</strong>ctice, care au folosit avantajele simu<strong>la</strong>rii tehnologice a acestei<br />

ancorari, care ulterior s-au prabusit ori s-au anihi<strong>la</strong>t, fiindca au ignorarat faptul ca ancorarea colectiva nu<br />

confera si o ancorare individua<strong>la</strong>. Calea cup<strong>la</strong>rii indivizilor in macroretelele informationale ale organismelor<br />

colective a fost folosita si <strong>de</strong> civilizatiile extraterestre prece<strong>de</strong>nte pentru a ajunge <strong>la</strong> Cer. Rezultatul acestei<br />

integrari ne este re<strong>la</strong>tat in mituri, legen<strong>de</strong> si in Biblie: pier<strong>de</strong>rea limbii unice (a contactului telepatic),<br />

cataclismul - meteoriti, potop, scufundari, prabusirea Turnului Babel.<br />

Ca este posibil accesul colectiv <strong>la</strong> realitatea informationa<strong>la</strong> suport ne-o dove<strong>de</strong>ste si prezenta "premonitiei" si<br />

a altor puteri paranormale <strong>la</strong> fapturile vii <strong>de</strong> pe Terra, care traiesc sau nu in organisme colective.<br />

Este cunoscut faptul ca unele triburi din Amazonia urmaresc migratia furnicilor rosii. inainte <strong>de</strong> inceperea<br />

sezonului ploios, aceste furnici incep sa se miste in sus si in jos pe trunchiurile copacilor. Dupa ce executa<br />

timp <strong>de</strong> doua zile aceasta manevra aparent fara rost, ele se reunesc si, atingandu-si antenele, formeaza un fel <strong>de</strong><br />

creier urias. Interesant este ca, dupa aceasta comunicare, ele "ghicesc" locul care in viitor nu va fi inundat si<br />

in care trebuie sa se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seze. Oamenii le urmaresc si se stabilesc si ei in locul ace<strong>la</strong>, care, <strong>de</strong>si nu este mai<br />

inalt <strong>de</strong>cat zonele invecinate, nu este inundat - distributia aleatorie a precipitatiilor anuale pe diferitii afluenti ai<br />

Amazonului nu permite stiintei actuale sa prevada acest lucru.<br />

Specialistii in etologie* din toata lumea au evi<strong>de</strong>ntiat importanta atingerii unui numar critic <strong>de</strong> indivizi dintr-o<br />

specie care poseda o anumita informatie, pentru ca acea informatie sa apartina brusc intregii specii. Astfel,<br />

cercetatorii japonezi au invatat cateva maimute ca, in perioada ca<strong>de</strong>rilor radioactive, care au urmat<br />

experientelor nucleare americane din Oceanul Pacific, sa curete cartofii <strong>de</strong> coaja, inainte <strong>de</strong> a-i manca. Ei au<br />

observat ca maimutele invatau una <strong>de</strong> <strong>la</strong> cea<strong>la</strong>lta aceasta practica, dar mult mai important era faptul ca atunci<br />

cand, pe o insu<strong>la</strong>, numarul maimutelor "instruite" in aceasta privinta ajungea <strong>la</strong> aproximativ o suta, informatia<br />

si <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rea apareau automat <strong>la</strong> toate exemp<strong>la</strong>rele din specia respectiva, atat <strong>de</strong> pe insu<strong>la</strong> tinuta direct sub<br />

observatie, cat si <strong>de</strong> pe cele<strong>la</strong>lte insule japoneze, ca si cum, dupa <strong>de</strong>pasirea unei anumite valori sau "mase<br />

critice", informatia ajungea in zestrea speciei ! Noi am studiat fenomenul si el apare chiar <strong>la</strong> un singur<br />

individ uman care ajunge <strong>la</strong> cunoasterea si controlul nemijlocit al realitatii fenomenale, fiindca nu trebuie sa<br />

uitam ca, in <strong>de</strong>finitiv, noi insine nu suntem <strong>de</strong>cat niste organisme pluricelu<strong>la</strong>re, care nu au <strong>de</strong>savarsit<br />

unificarea (in limba sanskrita "yoga") si centrarea sau inradacinarea in realitatea izvor din care se naste totul<br />

("Tao " in "Tao Te King").<br />

La oameni, fenomenul <strong>de</strong> prag critic pare sa intervina in <strong>de</strong>scoperirile simultane, care apar intr-un anumit<br />

moment istoric, in modificarea brusca a atitudinilor,fata <strong>de</strong> anumite i<strong>de</strong>i refuzate anterior, cum ar fi<br />

imobilitatea p<strong>la</strong>netei Terra sau existenta OZN-urilor, <strong>de</strong> exemplu, in imp<strong>la</strong>ntarea si manifestarea unor<br />

arhetipuri comune intregii umanitati, care isi au izvorul in "inconstientul colectiv", cunoscut si ca "rezervorul


<strong>de</strong> experiente al speciei noastre" ("Collective Unconscious" also known as:"Collective Subconscious" or<br />

"the reservoir of the experiences of our species pt. Carl Gustav Jung), cunoscut si sub alte <strong>de</strong>numiri cum<br />

sunt: "Marea minte p<strong>la</strong>netara" ("Big Mind" pt. maestrii Zen),"inregistrarile din akasha" ("Akashic Records" pt<br />

Edgar Cayce) ori drept psihosfera("Psychosphere" in Thiaoouba Prophecy)<br />

Ruperea dintre individ si specie, dintre intern si extern sau dintre egoism si altruism, sunt lucruri pe care nu le<br />

observam in<br />

realitate, ci doar in lucrarile <strong>de</strong> propaganda ale religiilor institutionalizate sau <strong>la</strong> ru<strong>de</strong>le lor <strong>la</strong>icizate -<br />

i<strong>de</strong>ologiile politice, care predica <strong>de</strong>sfiintarea individului si suprematia colectivului. In Univers, unificarea<br />

interioara conduce invariabil <strong>la</strong> aparitia iubirii reale si <strong>la</strong> coerenta socia<strong>la</strong> ori p<strong>la</strong>netara. Doar egoismul care<br />

faciliteaza retragerea in interior, necesara experimentarii si dizolvarii ego-ului in Tot, <strong>de</strong>vine i<strong>de</strong>ntic cu<br />

veritabilul altruism. Dar, ca si umanitatea, exista si alte civilizatii ga<strong>la</strong>ctice care prefera sa traiasca in trecut sau<br />

in viitor, evitand sa traiasca in prezent. Cum altfel <strong>de</strong>cat o "regresie <strong>la</strong> un stadiu <strong>de</strong> evolutie <strong>de</strong>pasit", poate fi<br />

consi<strong>de</strong>rata integrarea in supraorganisme colective umane, in care individul e complet dizolvat prin simu<strong>la</strong>re<br />

tehnologica, interzicandu-i-se orice implinire individua<strong>la</strong>. Omul este fructul unei integrari <strong>de</strong> celule, este<br />

incununarea evolutiei unui organism colectiv si, prin integrare intr-un alt organism colectiv, il oprim din<br />

drumul sau spre <strong>de</strong>savarsire. Fortarea integrarii sociale este, pe <strong>de</strong> o parte, o traire in viitor, o cautare a unor<br />

efecte <strong>la</strong> care in mod normal omenirea nu ar avea acces. Constatam in aceasta ultima directie o cautare a<br />

accesului colectiv <strong>la</strong> "banca <strong>de</strong> date a universului" si <strong>la</strong> controlul nemijlocit al realitatii fenomenale, prin apelul<br />

<strong>la</strong> diferite modalitati <strong>de</strong> integrare in diferite organisme sociale, care doar imita integrarea autentica, realizata<br />

prin atingerea nivelului corespunzator <strong>de</strong> ancorare al fiecare fiinte umane. Ne gandim <strong>la</strong> norme, <strong>la</strong> reguli si<br />

ritualuri, <strong>la</strong> utilizarea hipnozei colective in secte, religii si in fanatismul i<strong>de</strong>ologic si politic din regimurile<br />

totalitare, <strong>la</strong> tehnologia sincronizarii prin campuri electromagnetice ori prin inginerie genetica. Unele<br />

civilizatii ga<strong>la</strong>ctice inferioare apeleaza <strong>la</strong> imp<strong>la</strong>ntarea <strong>de</strong> emitatori al unor un<strong>de</strong> <strong>de</strong> inalta frecventa, care permit<br />

mentinerea sincronizarii necesare contactului nemijlocit (telepatic), dupa parasirea zonei <strong>de</strong> imersie<br />

permanenta in campuri electromagnetice <strong>de</strong> inalta frecventa.<br />

Ca si in domeniul MHD, <strong>la</strong> care se refera Jean Pierre Petit in lucrarea <strong>de</strong> fata, se pare ca si in acest domeniu<br />

s-au obtinut pe Terra unele progrese, cu sau fara concursul extraterestrilor. Astfel s-a constatat ca intre mai<br />

multi oameni situati in campuri <strong>de</strong> inalta frecventa (100 MHz) apare comunicarea telepatica. Fenomenul pare a<br />

se datora impunerii <strong>de</strong> catre campurile electromagnetice a unei sincronizari a norilor electronici, prezenti in<br />

diferite celule ale unui individ si <strong>la</strong> toti indivizii imersati in acel camp, sincronizare simi<strong>la</strong>ra cu cea existenta <strong>la</strong><br />

gemenii monozigoti.<br />

O alta <strong>de</strong>scoperire ii apartine fizicianului W. E. Boyd din G<strong>la</strong>sgow, care in 1924 a mai stabilit, ca atat fiecare<br />

individ , cat si fiecare remediu homeopatic poseda una din cele douasprezece stari vibratorii, care se pot<br />

<strong>de</strong>termina cu exactitate cu ajutorul unui aparat electromagnetic numit emanometru.<br />

Fenomenul inducerii unor rezultate pozitive in telepatie si psihokinezie <strong>la</strong> subiecti situati in campuri<br />

electromagnetice <strong>de</strong> inalta frecventa a fost re<strong>de</strong>scoperit in 1976 <strong>de</strong> Maddock. Aceste date se cer core<strong>la</strong>te cu<br />

datele <strong>de</strong>spre o serie <strong>de</strong> experiente intreprinse in fosta Uniune Sovietica, asupra unor subiecti inconjurati <strong>de</strong><br />

campuri electrice sau magnetice artificiale intense, si cu afirmatiile unor ingineri americani, care au <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat ca<br />

atunci cand lucrau cu dispozitive ce emiteau campuri electromagnetice cu frecvente in jurul valorii <strong>de</strong> 100<br />

MHz <strong>de</strong>veneau telepati. " Aceste rezultate, ca si cele care arata ca telepatia si alte fenomene paranormale sunt<br />

perturbate pe durata furtunilor electromagnetice, nu trebuie interpretate in sensul ca fenomenele <strong>de</strong> acest gen<br />

se propaga prin intermediul un<strong>de</strong>lor electromagnetice. Ele indica doar, asa cum arata Maddock, faptul ca o<br />

serie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> electromagnetice permit accesul <strong>la</strong> stari <strong>de</strong> coerenta si <strong>de</strong> sincronizare ale creierului in care se<br />

manifesta telepatia si psihokinezia. "<br />

Alte civilizatii ga<strong>la</strong>ctice inferioare obtin sincronizarea indivizilor din organismul colectiv recurgand <strong>la</strong><br />

tehnologia biologica(in lb. skrt.: "asuras";"cei gri"; semizei in hinduism; fiinte <strong>de</strong>moniace in buddhism).<br />

Astfel, prin bioinginerie genetica, aceste fiinte reproduc in vitro prin clonare alte invelisuri materiale, ceea ce<br />

face pe <strong>de</strong>-o parte ca ele sa fie constituite doar din gemeni monozigoti(sa comunice telepatic) si pe <strong>de</strong> alta<br />

parte sa fie nemuritoare (sa aibe mereu un corp <strong>de</strong> rezeva in cazul distrugerii celui anterior).<br />

Acesta este cazul "micilor gri” sau EBE (Entitati Biologice Extraterestre), numiti si "gunoierii ga<strong>la</strong>ctici", care<br />

in cautare <strong>de</strong> resurse genetice (enzime, acizi nucleici), pentru a se impotrivi inevitabilei lor <strong>de</strong>gradari genetice<br />

(specia lor este amenintata cu disparitia), au <strong>de</strong>venit dusmanii cei mai <strong>de</strong> temut ai vietii <strong>de</strong> pe Terra: ei sunt<br />

autorii ingrozitoarelor muti<strong>la</strong>ri (prelevari <strong>de</strong> mucoase umane si animale) ale corpurilor gasite in zonele<br />

<strong>de</strong>sertice (peste douasprezece mii <strong>de</strong> cazuri), ai insamantarilor artificiale, <strong>la</strong> care au fost supuse numeroase<br />

femei rapite (crearea unei rase hibri<strong>de</strong> care sa traiasca atat in lumea lor <strong>de</strong> origine cat si pe Terra), ai rapirilor<br />

<strong>de</strong> oameni (peste o suta <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> sechestrati, din care numai foarte putini au revenit <strong>la</strong> caminele lor, insa fara<br />

sa-si poata aminti ceva din ceea ce li se intamp<strong>la</strong>se, asa ca fara regresia hipnotica nu<br />

s-ar fi af<strong>la</strong>t nimic <strong>de</strong>spre aceste intamp<strong>la</strong>ri). In fata agresiunii unor astfel <strong>de</strong> civilizatii inferioare, care au<br />

obtinut prin efractie accesul <strong>la</strong> realitatea suport, Terra si civilizatia care o locuieste reprezinta o sursa <strong>de</strong><br />

materii prime - inclusiv <strong>de</strong> material genetic. Propaganda in directia cautarii permanente a p<strong>la</strong>cerilor, a


exacerbarii sexualitatii si a epuizarii energiilor speciei umane le este <strong>de</strong> real folos acestor agresori, fiindca<br />

astfel sca<strong>de</strong> capacitatea <strong>de</strong> aparare a fiintelor umane.<br />

Omenirea are doar doua cai <strong>de</strong> aparare, pe care trebuie sa le aplice simultan: integrarea p<strong>la</strong>netara* si<br />

realizarea accesului individual <strong>la</strong> realitatea suport, care permite unificarea si invulnerabilitatea <strong>la</strong> nivel<br />

p<strong>la</strong>netar, precum si admiterea automata a civilizatiei terestre in clubul civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice avansate.<br />

Solutiile tehnologice (imersia in campuri electromagnetice) si biologice (clonarea prin inginerie genetica <strong>de</strong><br />

sincronizare si <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> canalul <strong>de</strong> cup<strong>la</strong>j informational (care permite atat integrarea in organisme colective<br />

p<strong>la</strong>netare, cat si cunoasterea si controlul nemijlocit al realitatii fenomenale) - s-au dovedit in cele din urma<br />

niste furturi, care nu puteau ramane nepe<strong>de</strong>psite. Toate civilizatiile care au ales calea colectiva <strong>de</strong>gra<strong>de</strong>aza si<br />

polueaza mediul, <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nseaza cataclisme si <strong>de</strong>vin ele insele victime ale erodarii zestrei genetice. In ecologia<br />

ga<strong>la</strong>ctica ele au functia <strong>de</strong> "gunoieri", fiindca permit eliminarea civilizatiilor p<strong>la</strong>netare care nu dau rod si <strong>de</strong>ci<br />

nu au ajuns, in timpul acordat, <strong>la</strong> invulnerabilitate.<br />

Civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice avansate solicita din partea noastra ceea ce ne-au indicat Iisus, Buddha, Pantajali, Lao<br />

Tseu, adica toti marii maestri spirituali ai omenirii: "sa ne cunoastem pe noi insine si sa <strong>de</strong>scoperim calea<br />

nemijlocita a realitatii profun<strong>de</strong>, <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> timp si <strong>de</strong> spatiu, prezenta acum si aici, in noi insine “.<br />

Nu ca<strong>la</strong>torind in afara putem ajunge <strong>la</strong> inceputul si <strong>la</strong> capatul prezentului univers manifestat. Ceea ce exista<br />

inaintea "marii explozii" (Big Bang), si ceea ce va exista dupa co<strong>la</strong>psul gravitational sau resorbtia prezentului<br />

univers, totul, se af<strong>la</strong> "acum si aici", in noi insine. Doar daca se realizeaza experimental si individual ancorarea<br />

in acest TOT PREZENT IN FIECARE PARTE A SA (ce caracterizeaza universul holografic) se ajunge <strong>la</strong><br />

reunificarea si sincronizarea - invulnerabile amandoua - dintre parte si intreg. Doar atunci partea si intregul<br />

re<strong>de</strong>vin UNUL invulnerabil, o integrare stabi<strong>la</strong> a indivizilor in marea fiinta p<strong>la</strong>netara. Buddha afirma ca<br />

inceputul si sfarsitul universului nu trebuie cautate in afara, ci in noi insine. Realitatea in care traim seamana<br />

cu un cerc, fiindca in orice punct al lui intalnim inceputul si sfarsitul. Aceasta simultaneitate prezenta<br />

pretutin<strong>de</strong>ni apartine realitatii informationale atemporale omniprezente, care contine, sustine, intretine si<br />

resoarbe permanent ceea ce noi percepem ca solid, adica realitatea manifestata. In contactele cu civilizatiile<br />

ga<strong>la</strong>ctice avansate, entitatea unica materie-energie, inlocuieste cele doua realitati terestre: materia si<br />

energia. Aceasta entitate unica are aspectul unui disc unidimensional, care prin rotire capata aspectul<br />

bidimensional al materiei sau cel unidimensional al energiei(atunci cand privim discul din cant). Trecerea<br />

gradata sau brusca, <strong>de</strong> <strong>la</strong> un aspect <strong>la</strong> ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt, prin rotatia p<strong>la</strong>nului discului, care reprezinta aceasta entitate<br />

unica materie-energie, este folosita in transporturi holografice si in crearea insulelor atemporale - sa nu uitam<br />

ca legen<strong>de</strong>le terestre vorbesc <strong>de</strong>spre "casele zeilor" si <strong>de</strong>spre "insule ceresti", in care timpul curge extrem<br />

<strong>de</strong> lent (intr-o zi petrecuta acolo curgeau o mie <strong>de</strong> ani pe Terra). Traditiile terestre se pare ca au cunoscut<br />

controlul static al timpului, care inducea efectele re<strong>la</strong>tiviste ale apropierii <strong>de</strong> viteza luminii.<br />

Oricat s-ar amana pe calea colectiva moartea si vulnerabilitatea <strong>la</strong> osci<strong>la</strong>tiile universului fenomenal<br />

(manifestare in expansiune - resorbtie in nemanifestare), <strong>de</strong>znodamantul este mereu ace<strong>la</strong>si pentru civilizatiile<br />

ga<strong>la</strong>ctice, care au neglijat calea <strong>de</strong> ancorare individua<strong>la</strong>: anihi<strong>la</strong>rea. Aceasta anihi<strong>la</strong>re se manifesta in mod<br />

invariabil <strong>la</strong> civilizatiile care nu permis fiecarui individ sa isi poata implini menirea, sa se <strong>de</strong>scopere si astfel<br />

sa-si gaseasca refugiul invulnerabil.<br />

Simu<strong>la</strong>rile tehnologice si biologice(clonarea), care fac ca practic toti indivizii care alcatuiesc un anumit<br />

organism colectiv sa fie sincronizati, ca niste frati gemeni, raman prizoniere ale p<strong>la</strong>nului orizontal sau<br />

manifestat - adica nu ajung <strong>la</strong> radacina realitatii fenomenale in mod constient si individual, ceea ce ii face<br />

<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> resurse <strong>de</strong> materii prime, <strong>de</strong> energie si <strong>de</strong> material genetic din import, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> si rapirile,<br />

muti<strong>la</strong>rile si insamantarile artificiale ale entitatilor gri (asuras;semizei in antichitatea hindusa; entitati<br />

<strong>de</strong>monice in buddhism; EBE; reve<strong>de</strong>ti filmul "Taken" al lui Steven Spielberg). Degradarea genetica specifica<br />

EBE nu apare <strong>la</strong> terestri, care, constransi <strong>de</strong> norme religioase, morale si sociale, evita legaturile consangvine,<br />

si nici <strong>la</strong> civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice avansate, care materializeaza orice resursa <strong>de</strong> care au nevoie.<br />

La nivelul actual <strong>de</strong> constienta si <strong>de</strong> inzestrare a oricarei fiinte umane nu este permisa regresia <strong>la</strong> o evolutie<br />

colectivista, draga regimurilor totalitare si religiilor institutionalizate, pe care o mai intalnim si in transele<br />

colective umane utilizate <strong>de</strong> secte, religii si grupuri politice. Omului ii este permisa numai trezirea spiritua<strong>la</strong>,<br />

accesul individual <strong>la</strong> Cer, ca o continuare fireasca a unificarii si sincronizarii celulelor gemene din care este<br />

<strong>de</strong>ja alcatuit. Iisus cerea oamenilor "sa se roage in ascuns" si in singuratate, in "templul lor interior". Acest<br />

mesaj, care solicita oamenilor interiorizarea si contactul nemijlocit cu "Imparatia lui Dumnezeu", <strong>de</strong> un<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>riva toate "darurile", a fost distorsionat <strong>de</strong> religia institutionalizata, care nu urmareste ajungerea <strong>la</strong> "altarul"<br />

interior, ci are cu totul alte interese: mijlocirea re<strong>la</strong>tiei dintre om si divinitate, utilizarea fortei colective pentru<br />

manipu<strong>la</strong>rea si supunerea multimilor din ce in ce mai <strong>la</strong>rgi, obtinerea "darurilor".<br />

Revenirea <strong>la</strong> evolutia colectivista este o regresie <strong>la</strong> stadiul care a permis aparitia constiintei umane si este o<br />

cale sanctionata prin vulnerabilitate genetica (EBE), politica si socia<strong>la</strong> (conflicte, intoleranta, fanatism<br />

religios), prin <strong>de</strong>gradarea mediului p<strong>la</strong>netar (poluare materia<strong>la</strong>, energetica si informationa<strong>la</strong>, ceea ce <strong>de</strong>termina<br />

diverse modificari progresive si catastrofale: cataclisme, schimbari <strong>de</strong> clima, ca<strong>de</strong>ri meteoritice, miscari


seismice) si prin perturbarea contactului cu realitatea informationa<strong>la</strong> suport. Cei ce cred ca emisia noetica a<br />

fiintelor umane nu poate sa influenteze materia si sa <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nseze <strong>de</strong>zordine climatica si cataclisme telurice ar<br />

trebui sa vada influenta noastra individua<strong>la</strong> si colectiva asupra cristalelor <strong>de</strong> apa evi<strong>de</strong>ntiata in cartea lui<br />

Masaru Emoto intitu<strong>la</strong>ta: "Mesaje <strong>de</strong> <strong>la</strong> apa"("Messages from Water").<br />

Alte civilizatii cunosc si utilizeaza aceasta influenta pt. a comunica si trimite iubirea neconditionata catre<br />

p<strong>la</strong>neta gazda si drept raspuns p<strong>la</strong>neta le construieste case din siliciu pur (ve<strong>de</strong>ti <strong>de</strong>talii in cartea lui Michael<br />

Wolf :The Catchers of Heaven).<br />

Suntem <strong>de</strong> acord cu Socrate, care consi<strong>de</strong>ra ca in stadiul in care a ajuns omul nu exista nimic mai bun <strong>de</strong> facut<br />

<strong>de</strong>cat sa se trezeasca din somnul sau letargic, sa renunte <strong>la</strong> masti , <strong>la</strong> rolurile jucate, <strong>de</strong>scoperindu-se pe Sine,<br />

amintindu-si cine este, revenind <strong>la</strong> izvorul <strong>de</strong> viata si lumina din el insusi. Cuvantul "persoana" are<br />

semnificatia <strong>de</strong> rol, <strong>de</strong> personaj jucat <strong>de</strong> un actor si apare in lb.italiana, ca <strong>de</strong>rivat <strong>de</strong> <strong>la</strong> termenul <strong>la</strong>tin folosit<br />

pt "masca" ori "pesonaj", care isi are originea in cuvantul Etrusc"phersu", ce are aceeasi semnificatie.<br />

Termenul "persoana" mai apare si ca <strong>de</strong>rivat din lb.greaca, "per" insemnand "prin" si "sona" insemnand<br />

"sunet", insemnand "ceva prin care actorul vorbeste", adica o "masca" (ca si in Japonia primii actori greci<br />

purtau "masti").<br />

In concluzie, exista doua cai <strong>de</strong> a ajunge <strong>la</strong> Cer:<br />

A) Calea colectiva, sanctionata <strong>de</strong> zei prin "incurcarea limbilor oamenilor" si cataclsme p<strong>la</strong>netare.<br />

B) Calea individua<strong>la</strong>, care permite si accesul <strong>la</strong> efectele <strong>la</strong>terale ale ancorarii in Ultima Realitate:<br />

1.capacitatile divine nemijlocite <strong>de</strong> cunoastere si <strong>de</strong> actiune asupra p<strong>la</strong>nului fenomenal(in lb.sanskrita siddhis);<br />

2. integrarea stabi<strong>la</strong> in organisme p<strong>la</strong>netare stabile si invulnerabile.<br />

Deci calea colectiva este efectul caii individuale, si nu invers, iar neglijarea acestui lucru <strong>de</strong> catre civilizatiile<br />

ga<strong>la</strong>ctice sau <strong>de</strong> civilizatiile prece<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> pe Terra a condus <strong>la</strong> prabusirea si <strong>la</strong> autoanihi<strong>la</strong>rea lor. Desi<br />

atractiva, prin faptul ca permite obtinerea unor rezultate spectaculoase, calea colectiva, incurajata prin<br />

cultivarea unor atitudini, care <strong>de</strong>pasesc altruismul firesc si condamna orice <strong>de</strong>mers individual (manipu<strong>la</strong>rea<br />

individului prin culpabilizare si etichetare ca:"egoist"), ramane prizoniera a p<strong>la</strong>nului fenomenal.<br />

Cum am putea generaliza <strong>la</strong> oameni eliberarea si trezirea daca sunt opriti sau inghetati s-o realizeze<br />

individual ?<br />

Este o dovada <strong>de</strong> ignoranta sa vorbim <strong>de</strong>spre egoism si altruism in caile spirituale. Diferenta dintre cele doua<br />

aspecte este nu<strong>la</strong> daca egoistul, care si-a inteles menirea actioneaza individual in ve<strong>de</strong>rea contractarii si<br />

dizolvarii experimentale in Tot. Omenirea indaratnica, dupa un sir nesfarsit <strong>de</strong> erori sanctionate <strong>de</strong><br />

Constiinta Universa<strong>la</strong> - care are mai mult <strong>de</strong> castigat din realizarea individua<strong>la</strong>, <strong>de</strong>cat din uniformizarea<br />

colectivista si din furtul colectiv - se incapataneaza sa se <strong>de</strong>schida doar in exterior si sa caute sa ajunga <strong>la</strong> Cer<br />

impreuna cu cei<strong>la</strong>lti. Este o ignorare a faptului ca in retelele informationale colective alcatuite din entitati<br />

colective – o "multime a multimilor" - apar cele mai mari instabilitati si vulnerabilitati <strong>la</strong> perturbatii, ca urmare<br />

a in<strong>de</strong>partarii prea mari <strong>de</strong> Centrul holografic (af<strong>la</strong>t in fiecare individ).<br />

Preju<strong>de</strong>cata colectivista si centralizata, care a oferit avantaje semnificative regimurilor totalitare si salvarii<br />

omenirii din situatii <strong>de</strong> criza - un<strong>de</strong> se cere actiunea organizata sau coordonata - este purtata <strong>de</strong> noi si in alte<br />

domenii (producerea si distributia generalizata a energiei electrice etc.). Acest centralism nu apare in realitate


din moment ce informatia si energia tota<strong>la</strong> a universului sunt accesibile in fiecare punct al acestuia unei<br />

civilizatii ga<strong>la</strong>ctice avansate. In plus, calea colectivista pare sa ignore evi<strong>de</strong>nta experimenta<strong>la</strong> ca un <strong>la</strong>nt nu<br />

este mai puternic, <strong>de</strong>cat cea mai s<strong>la</strong>ba ori vulnerabi<strong>la</strong> dintre verigile sale. Tot <strong>de</strong>mersul terestru actual al<br />

stiintelor, al tehnologiei, al religiilor institutionalizate si al formelor <strong>la</strong>icizate ale acestora (i<strong>de</strong>ologiile<br />

politice) este colectivist, ignora individul uman si il culpabilizeaza pentru a-1 transforma intr-un mijloc <strong>de</strong><br />

productie eficient, pe cel care trebuia sa fie scopul oricarui progres si treapta catre un a<strong>de</strong>varat progres: trezirea<br />

universului <strong>la</strong> constiinta <strong>de</strong> sine prin fiinta umana-inflorirea omului este o inflorire a intregului univers.<br />

Toate civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice care au simu<strong>la</strong>t din exterior -moral, tehnologic, genetic - integrarea in organisme<br />

colective in ve<strong>de</strong>rea ancorarii in Ultima Realitate, se prabusesc din cauza mentinerii vulnerabilitatii <strong>la</strong><br />

perturbatii a indivizilor inghetati <strong>la</strong> un anumit nivel <strong>de</strong> evolutie si care constituie elementele componente ale<br />

acestor retele.<br />

Henri Coanda spunea: "De cate ori cautam sa restabilim fortat, din exterior, unitatea prin pe<strong>de</strong>apse,<br />

razboaie(conflicte), prin impunerea <strong>de</strong> legi si norme morale- se amplifica renuntarea <strong>la</strong> propria<br />

constienta si se agraveaza infantilizarea, transa colectiva - lipsindu-ne <strong>de</strong> constienta <strong>la</strong> care in mod<br />

firesc avem acces, nu facem <strong>de</strong>cat sa regresam, sa adormim (hipnoza cultura<strong>la</strong>), sa fim artificiali, sa<br />

imitam niste tipare, ritualuri, reguli si norme (morale, stiintifice; legi, principii), sa inghetam si sa<br />

murim, in loc sa traim, sa simtim firesc, liber, spontan si sa re<strong>de</strong>scoperim realitatea asa cum este ea. "<br />

Isis spunea ca finantam lucrul <strong>la</strong> care ne impotrivim si facem sa persiste lucrul cu care ne luptam(fiindca il<br />

finantam energetic). Este ca si cum am lupta cu insomnia si ne-am impune sa sa adormim si astfel ramanem<br />

treziti pana dimineata. Este ca si cum am lupta fim cinstiti, altruisti si iubitori, cand in interior se af<strong>la</strong><br />

ignoranta si i<strong>de</strong>ntificare cu efemerul, care ne fac sa dorim sa posedam, sa fie al nostru, sa fim ostili fata <strong>de</strong> tot<br />

ce atenteaza <strong>la</strong> aceasta stare <strong>de</strong> lucruri.<br />

Aceasta situatie lipsita <strong>de</strong> confort si fericire nu poate fi schimbata prin vorbe si prin norme care raman ceva<br />

superficial, ca o minciuna, in conflict cu obiceiurile si preju<strong>de</strong>catile adanc fixate in oameni. O <strong>de</strong>zbinare<br />

interioara, care mai <strong>de</strong>vreme sau mai tarziu va ajunge <strong>la</strong> suprafata, conducand <strong>la</strong> acte antisociale (minciuna,<br />

hotie, crima), nu poate fi vin<strong>de</strong>cata prin mijloace externe, ci numai prin trezire <strong>la</strong> constienta.<br />

In locul unor calitati morale, care sa se nasca firesc din ancorarea in armonia interioara af<strong>la</strong>ta in legatura cu<br />

cea universa<strong>la</strong> (Lao Tseu afirma ca "prin cultivarea lui Tao" in interior se obtin virtutile si puterile, "Te"),<br />

civilizatia prezenta apeleaza <strong>la</strong> invatarea imitarii unor norme <strong>de</strong> conduita si <strong>la</strong> <strong>de</strong>scurajarea atitudinilor<br />

contrare prin culpabilizare si frica <strong>de</strong> pe<strong>de</strong>apsa.<br />

O astfel <strong>de</strong> civilizatie, odata cu raul, uci<strong>de</strong> progresiv si binele. Firescul, spontanul, naturalul si creativitatea<br />

dispar iar omul este instrainat, inghetand in tipare si in conformism.<br />

Calea colectiva este regresia <strong>la</strong> un stadiu <strong>de</strong> evolutie <strong>de</strong>mult <strong>de</strong>pasit <strong>de</strong> om, care este <strong>de</strong>ja rezultatul<br />

co<strong>la</strong>borarii a miliar<strong>de</strong> si miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> celule gemene, aparute din diviziunea celulei initiale. Noi trebuie doar sa<br />

mergem constient mai <strong>de</strong>parte pe calea unificarii, pana cand vom reusi sa ne intoarcem constient <strong>la</strong> Origine, <strong>la</strong><br />

izvorul vietii universale. Trebuie doar sa ne regasim radacina, Cerul sau Oceanul din care venim, sa ne<br />

reamintim cine suntem. Noi nu ne af<strong>la</strong>m aici pe Terra pentru a ne lupta intre noi pentru posesiuni efemere -<br />

averi, p<strong>la</strong>ceri, pozitii sociale si profesionale, care sa ne confere putere si autoritate asupra semenilor nostri.<br />

Aceste posesiuni sunt efemere, vin si pleaca, in timp ce comoara a<strong>de</strong>varata, puterea si fericirea se af<strong>la</strong> in<br />

interior, in izvorul intregii manifestari fenomenale. Iubirea, integrarea socia<strong>la</strong>, ancorarea stabi<strong>la</strong> in<br />

normele firesti <strong>de</strong> convietuire si impacare cu "cei<strong>la</strong>lti "si cu sine insusi ,si aparitia darurilor si<br />

harurilor(puterile supranaturale <strong>de</strong> control nemijlocit al realitatii fenomenale) sunt rezultatul firesc al ducerii<br />

pana <strong>la</strong> capat a evolutiei individuale, a "unificarii, centrarii sau alinierii" (in lb.sanskrita:"yoga") in realitatea<br />

af<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> inceputul si <strong>la</strong> sfarsitul universului si existenta in fiecare dintre noi. Daca omul reuseste aceasta<br />

ancorare in realitatea informationa<strong>la</strong> suport, pe care noi o numim Camp Fundamental Informational si<br />

Banca <strong>de</strong> Date a Universului, atunci dispare distinctia dintre calea colectiva si cea individua<strong>la</strong>. Atunci<br />

dualitatea cauza-efect se resoarbe in cunoasterea experimenta<strong>la</strong> sincronica(functionare holografica)<br />

atotprezenta. Atunci dualitatea viata-moarte, egoism-altruism, parte-intreg nu mai ecraneaza realitatea <strong>de</strong><br />

dincolo <strong>de</strong> subiect –obiect care se manifesta in cursul functionarii holografice.<br />

Tehnologia civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice, care doar simuleaza simultaneitatea dublei integrari (colectiv si individual)<br />

prin utilizarea unor sisteme tehnologice <strong>de</strong> sincronizare, s-a dovedit vulnerabi<strong>la</strong> si <strong>la</strong> unele arme terestre care<br />

provoaca distorsiuni si rotatii spatio-temporale. Ne gandim <strong>la</strong> testarea in atmosfera a armelor nucleare(explozii<br />

atomice) si <strong>la</strong> "tunurile orgonice" ale lui Wilhelm Reich, care in 1954 au reusit sa provoace prabusirea unor<br />

OZN-uri apartinand mai multor civilizatii, ce se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza nevazute <strong>de</strong> noi prin spatii paralele cu al nostru.<br />

Wilhelm Reich a avertizat omenirea ca: "ne af<strong>la</strong>m <strong>de</strong>ja intr-un razboi <strong>de</strong> un tip special - ascuns, lent , cu o<br />

civilizatie ga<strong>la</strong>ctica, pe ai carei reprezentanti stramosii nostri i-au i<strong>de</strong>ntificat cu "dracii", si care ne fura<br />

chiar energia vietii (qi, chi, ki, prana, mana, energie orgonica). Efectele acestui furt sunt vizibile peste<br />

tot: <strong>de</strong>serturile se extind, copacii putrezesc pe picioare, oamenii nu mai rezista <strong>la</strong> agresiuni minore".<br />

Pentru faptul ca a facut public pericolul reprezentat <strong>de</strong> "civilizatiile vampir", care absorb energia furnizata


Terrei <strong>de</strong> string-ul ga<strong>la</strong>ctic, si pentru daunele provocate acestor EBE - cu care se sustine ca guvernul SUA a<br />

incheiat acorduri secrete -Wilhelm Reich a fost arestat, intemnitat, si in scurt timp a murit.<br />

Cartile si dispozitivele lui Wilhelm Reich au disparut imediat dupa arestarea sa, sub acuzatia <strong>de</strong> "rec<strong>la</strong>ma<br />

neacoperita" formu<strong>la</strong>ta <strong>de</strong> "Food and Drug Administration" (Administratia pentru Hrana si Medicamente) a<br />

SUA. Wilhelm Reich sustinea ca a vin<strong>de</strong>cat si cazuri <strong>de</strong> cancer cu ajutorul faimoaselor sale cutii, care<br />

acumu<strong>la</strong>u energie orgonica, printr-un efect simi<strong>la</strong>r celui <strong>de</strong> sera(energia orgonica intra, dar nu mai poate<br />

parasi incinta).<br />

Astazi oamenii <strong>de</strong> stiinta nu sunt <strong>de</strong> acord asupra radiatiei evi<strong>de</strong>ntiate in dispozitivele <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie ori asupra<br />

energiei stocate in dispozitivele <strong>de</strong> acumu<strong>la</strong>re. Nu exista certitudini nici cu privire <strong>la</strong> faptul ca energia vietii<br />

din om poate fi i<strong>de</strong>ntificata cu vreo forta care umple universul si care pune in miscare p<strong>la</strong>netele. Sfarsitul<br />

acestei intamp<strong>la</strong>ri neobisnuite se pare ca ar consta in aplicarea, astazi, in centre <strong>de</strong> cercetare din SUA, a<br />

meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> iradiere cu energie orgonica, dupa metoda e<strong>la</strong>borata <strong>de</strong> Wilhelm Reich, pentru vin<strong>de</strong>carea bolilor<br />

provocate <strong>de</strong> retrovirusuri (inclusiv SIDA).<br />

6.Cei care i-au intalnit prima data pe eschimosi au fost uimiti sa constate ca pentru o singur lucru:<br />

"zapada", acestia aveau peste douasprezece <strong>de</strong>numiri diferite. In mod analog, fizicienii <strong>de</strong> astazi<br />

cunosc si <strong>de</strong>numesc in mod diferit variatele frecvente ale unei realitati unice: radiatia<br />

electromagnetica. Astfel auzim vorbindu-se <strong>de</strong>spre microun<strong>de</strong>, un<strong>de</strong> radio, radiatii infrarosii si<br />

ultraviolete, <strong>de</strong>spre raze X sau radiatii gamma (γ ), care in ciuda proprietatilor lor diferite, nu sunt<br />

altceva <strong>de</strong>cat energie electromagnetica, asa cum este <strong>de</strong> altfel si lumina.<br />

Un fapt simi<strong>la</strong>r s-a petrecut, dupa cat se pare, si cu invatatii din antichitate care s-au specializat in<br />

explorarea taramului interior. Desi ei au dat in mod global energiei sau suflului vital numele <strong>de</strong> prana<br />

(in hinduism) ori <strong>de</strong> Chi (pinyin:qi; in lb. japoneza: ki) in taoism, ei cunosteau si utilizau zece tipuri<br />

diferite <strong>de</strong> prana (Qi), pe care le-au i<strong>de</strong>ntificat, contro<strong>la</strong>t si utilizat pentru a obtine diferite efecte utile.<br />

Astfel levitatia, invulnerabilitatea <strong>la</strong> foc si <strong>la</strong> agresiuni mecanice se realiza prin controlul udana,<br />

eliminarea tuturor ma<strong>la</strong>diilor prin controlul apana, invulnerabilitatea <strong>la</strong> otravuri si aparitia luminozitatii<br />

corpului cu ajutorul samana; ne<strong>de</strong>scompunerea prin putrefactie a corpului in care functiile fiziologice<br />

erau suspendate - prin controlul vyana; cresterea interactiei cu campul gravitational, concretizata in<br />

imposibilitatea <strong>de</strong> a urni din loc corpul practicantului, era realizata prin controlul kurma. Cele zece<br />

tipuri <strong>de</strong> Prana sunt indicate in Shiva Samhita (III, 8), Garuda Purana, Geranda Samhita (V, 61,62).<br />

Unificarea dintre prana si apana (<strong>de</strong>scrisa in Bhagavad Gita) conduce <strong>la</strong> starea <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong><br />

dualitate (Yoga Sutra 2. 52), in care circu<strong>la</strong>tia energetica se efectueaza in canalul median<br />

(Sushumna), canal <strong>de</strong>spre care vorbesc si reprezentantii UMMO. In aceasta stare dispare valul ce<br />

ecraneaza Lumina si apare retragerea senzoria<strong>la</strong> (pratyahara) fiindca prana "ca o regina sau matca<br />

este urmata <strong>de</strong> toate albinele" (adica <strong>de</strong> toate cele<strong>la</strong>lte sufluri vitale). Invulnerabilitatea <strong>la</strong> frig si <strong>la</strong><br />

foc, ca<strong>la</strong>toria prin aer (levitatia), invulnerabilitatea <strong>la</strong> spini (corpul respinge apa si noroiul) sunt efecte<br />

ale utilizarii udana (ve<strong>de</strong>ti Yoga Sutra III, 38 si VIII, 40 in alte variante. Utilizand samana (Yoga Sutra<br />

3.39) se poate digera orice otrava, se ard toate bolile si reziduurile din corp, se poate aprin<strong>de</strong> focul<br />

in locul dorit si apare stralucirea corpului (ca <strong>la</strong> sfinti). In Yoga Sutra (1.41) se indica si modul <strong>de</strong><br />

acces <strong>la</strong> translocatie(teleportare), <strong>la</strong> care ne vom referi in continuare.<br />

Precizam ca prana si diferitele ei forme (ca si diferitele forme <strong>de</strong> energie electromagnetica<br />

invizibi<strong>la</strong>) nu pot fi percepute <strong>de</strong> om cu simturile profane. Insa, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> radiatiile<br />

electromagnetice cunoscute, care sunt accesibile omului cu ajutorul aparatelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie si<br />

masura, se constata ca in cazul pranei si al diferentierilor acesteia un asemenea lucru nu este<br />

posibil. Diferitele forme <strong>de</strong> prana pot fi insa contactate nemijlocit <strong>de</strong> catre subiectul care, prin<br />

centrare, se p<strong>la</strong>seaza intr-un invelis sau corp mai subtil, care este dotat cu simturile necesare(toate<br />

fiintele umane au simturi subtile dupa cum pot re<strong>la</strong>ta cei ce au parasit corpul fizic in cursul unei<br />

anestezii, <strong>la</strong> un acci<strong>de</strong>nt sau care au fost reanimati dupa NDE-Near Death Experience)<br />

In starea norma<strong>la</strong>, diferitele forme <strong>de</strong> energie vita<strong>la</strong> (prana) pot fi contactate si influentate <strong>la</strong> nivelul grosier al<br />

manifestarilor lor somatice (respiratie, tonus muscu<strong>la</strong>r, stranut, sughit, ametea<strong>la</strong>, ras, zambet, digestie etc.). In<br />

tehnicile <strong>de</strong> centrare se poate pleca din p<strong>la</strong>nul efectelor (constientizarea respiratiei; vipassana in pali si<br />

vipasyana in lb. sanskrita a fost exercitiul prin care Buddha a obtinut trezirea sau iluminarea: bodhi) pentru a<br />

se ajunge intr-un p<strong>la</strong>n cauzal (energetic, informational) tot mai profund.<br />

Traditiile hinduse consi<strong>de</strong>ra ca prana (suflul vital, energia vita<strong>la</strong>, respiratia) constituie veriga <strong>de</strong> legatura<br />

dintre corp si minte ori dintre energia fizica (studiata si evi<strong>de</strong>ntiata experimental <strong>de</strong> stiinta mo<strong>de</strong>rna) si energia<br />

menta<strong>la</strong>. In filozofia si in psihologia occi<strong>de</strong>nta<strong>la</strong> a fost un subiect controversat modul in care mintea, care are o<br />

natura psihica (informationa<strong>la</strong>) influenteaza corpul (care are o natura fizica). Abia dupa aparitia tehnologiei<br />

informationale incepem sa intelegem ca ceva din cuplul procesor informational - terminal <strong>de</strong> executie si <strong>de</strong><br />

receptie a informatiilor (senzori) - se aseamana cu cuplul minte-corp, ca si cum ar fi o proiectie in afara a<br />

acestuia. In traditiile hinduse se afirma ca, intre corpul sau invelisul mental (manomaya kosha) si corpul fizic<br />

(annamaya kosha), exista corpul intermediar al pranei (pranamaya kosha) sau invelisul energetic subtil.<br />

Acest corp este "creierul" sau generalul care comanda corpul fizic si este utilizat in terapiile informational-


energetice din medicina traditiona<strong>la</strong> hindusa (Pranayama) si chineza (Qigong, presopunctura, moxibustie,<br />

acupunctura) pentru vin<strong>de</strong>carea <strong>de</strong>zordinilor aparute <strong>la</strong> nivelul invelisului sau corpului subordonat (corpul<br />

fizic). Corpul pranic nu este totusi un "creier" si nu simte, <strong>de</strong>si prana este aceea care asigura transferul<br />

informatiilor senzoriale (vidarea <strong>de</strong> prana a unui segment somatic, induce automat anestezia acelui segment,<br />

"imobilitatea" sau "inghetarea", semna<strong>la</strong>ta si in intalnirile cu OZN-urile).<br />

Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> energia grosiera a corpului material, energia invelisului energetic subtil este biologica (are<br />

numar mic <strong>de</strong> subtilitate si <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsare) si are functia <strong>de</strong> a capta si <strong>de</strong> a transmite in dublu sens vibratiile, <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> minte spre corp si <strong>de</strong> <strong>la</strong> corp spre minte (este, ca si campul unificat, un numitor comun intre diversele<br />

energii fizice si cele transfizice).<br />

Contro<strong>la</strong>nd central (mintea), prin exercitii <strong>de</strong> concentrare, meditatie si <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare (dharana, dhyana si<br />

samadhi), se pot contro<strong>la</strong> corpurile subordonate (pranic si fizic).<br />

De aici porneste calea <strong>de</strong> centrare din taoism, din buddhismul Zen si din Yoga Sutra (1.45). Pantajali, in Yoga<br />

Sutra si shivaismul nondualist (Vijnana Bhairava) expun si calea controlului pranei prin intermediul unor<br />

exercitii respiratorii explicite sau implicite (ca in cazul repetarii unor incantatii sau si<strong>la</strong>be sacre: "mantra"). Se<br />

obtine pe aceasta cale controlul<br />

celor doua corpuri conectate prin veriga corpului energetic, adica controlul mintii si al corpului fizic sau<br />

grosier.<br />

Dupa traditia Shaivagama (shivaismul nondualist din Kashmir, in care am fost initiat <strong>de</strong> Dhiredra<br />

Brahmachari, fost consi-lier in domeniul yoga al primului ministru al Indiei, Indhira Gandhi), prana nu este<br />

ceva strain <strong>de</strong> o realitate si mai profunda: Constiinta. In shivaism se consi<strong>de</strong>ra ca prana este prima manifestare<br />

a Constiintei (Samvit). Este ca si cum am spune ca lumea pranei este prima faza a proiectiei sau <strong>de</strong>sfasurarii<br />

lumii profun<strong>de</strong> informationale, care exista dincolo <strong>de</strong> timp si <strong>de</strong> spatiu. Lumea dualismului unda-particu<strong>la</strong><br />

(energie-materie) nu este <strong>de</strong>cat partea <strong>de</strong> aisberg situata <strong>de</strong>asupra suprafetei "oceanului". Oricand este posibil<br />

ca un aisberg sa fie din nou scufundat in oceanul <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> timp si spatiu, ceea ce-1 face sa <strong>de</strong>vina<br />

invizibil si apoi sa dispara complet. Dupa ce este scufundat intr-un lichid, un corp poate sa apara in orice alt<br />

loc, ca si cum <strong>de</strong>materializarea initia<strong>la</strong> ar fi urmata <strong>de</strong> o con<strong>de</strong>nsare sau <strong>de</strong> o rematerializare. Acest proces este<br />

<strong>de</strong>scris in Yoga Sutra si era probabil aplicat biologic si tehnologic <strong>de</strong> civilizatia anterioara <strong>de</strong> pe Terra pentru<br />

a transfera materie-energie si informatie pe acest canal atemporal. In acest context, afirmatia lui Einstein ca<br />

"OZN-urile exista si cei ce le poseda sunt niste umani plecati <strong>de</strong> pe Terra in urma cu douazeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />

ani" este corecta, dar limitata <strong>la</strong> o parte din a<strong>de</strong>var. In jurul nostru roiesc mult mai multe civilizatii care, ca si<br />

UMMO, folosesc telepatia si translocatia.<br />

Fara explorarea acestei verigi intermediare (prana) in care s-a manifestat mai intai constiinta ("prak samvit<br />

prana parinata"), nu vom putea sa i<strong>de</strong>ntificam "campul unificat" din care <strong>de</strong>riva, dupa cum afirma Albert<br />

Einstein, toate formele <strong>de</strong> energie cunoscute (si necunoscute), ca niste po<strong>la</strong>rizari si redresari ale acestui camp<br />

(<strong>de</strong> aici sensul unidirectional <strong>de</strong> curgere al timpului, al gravitatiei, al caldurii etc.).<br />

Chiar daca cei profani au ridiculizat cercetarile oamenilor <strong>de</strong> stiinta romani, conceptia ca acest camp unificat<br />

trebuie sa fie <strong>de</strong> natura informationa<strong>la</strong>, integrativa si vertica<strong>la</strong>, ca o Constiinta (Camp Fundamental<br />

Informational; Orthoexistenta) nu este o eroare. Erorile trebuie infirmate <strong>de</strong> experiente, nu <strong>de</strong> vorbe <strong>de</strong> ocara<br />

emise <strong>de</strong> partizanii unor dogme.<br />

In fine, dupa cum am mentionat, termenul prana este utilizat atat in sens general, <strong>de</strong> "forta vita<strong>la</strong>" sau <strong>de</strong><br />

principiu al vietii (in sanskrita prana shakti; prana mana; pramana), cat si in sens specific pentra a <strong>de</strong>semna<br />

variatele energii implicate in procesele si functiile biologice ori in manifestarile supranaturale (siddhis).<br />

Influentarea prin exercitii respiratorii si mentale a circu<strong>la</strong>tiei pranei este o practica raspandita in toate traditiile<br />

mistice si religioase, magice, oculte si shamanice si vizeaza centrarea in realitatea suport. Aceasta centrare este<br />

concreta, <strong>de</strong>oarece ea este intot<strong>de</strong>auna insotita <strong>de</strong> extensii ale capacitatilor <strong>de</strong> perceptie si <strong>de</strong> actiune ale<br />

practicantului, extensii ce au fost consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> catre oamenii profani "puteri supranaturale", ce apartin zeilor.<br />

Ignoranta omului obisnuit este datorata neperceperii directe a realitatii profun<strong>de</strong>, ca urmare a faptului ca, in<br />

urma atasarii si a ecranarii, perceptia ramane prizoniera a suprafetei lucrurilor si a simturilor corpului fizic.<br />

Termenul "prana" este uneori asociat sau inlocuit in texte <strong>de</strong> termenul mana, mana prana (ca in expresiile<br />

"mana cereasca" sau "mana vietii") si <strong>de</strong> cuvantul vayu (curent, vant, aer) ca in "prana vayu ".<br />

Desi in textele foarte vechi termenul vayu (vant, aer vital, respiratie) apare singur, el cuprin<strong>de</strong> aceleasi zece<br />

tipuri <strong>de</strong> prana vayu. Traditiile din Samarangana Sutra-dhara <strong>de</strong>scriu constructia unor vimana care<br />

utilizeaza tehnologic "vayu", iar nu jeturi reactive, cum au consi<strong>de</strong>rat "specialistii", care le-au analizat initial<br />

prin filtrul cunostintelor actuale.<br />

"Navele antice Vimana si nava triunghiu<strong>la</strong>ra TR-3B, super secreta din SUA, alimentata cu energie<br />

nucleara (<strong>de</strong>scrisa <strong>de</strong> colonelul Edgar Fouche) foloseste campul aceluiasi vortex din mercur, pentru a<br />

neutraliza efectele gravitatiei asupra materiei af<strong>la</strong>ta in zona sa <strong>de</strong> influenta" (<strong>Mirahorian</strong>)


gasiti poza marita pe: http://www.flickr.com/photos/ufovimana/<br />

Ca asa stau lucrurile o vom dovedi in continuare, reamintindu-ne faptul ca fiecare curent vital (prana-vayu)<br />

poate fi utilizat atat biologic (pt. a face propriul corp invulnerabil,invizibil etc.) cat si tehnologic.<br />

Este semnificativa discutia pe care un expert in sisteme <strong>de</strong> propulsie si <strong>de</strong> dirijare a rachetelor din SUA<br />

(<strong>la</strong>ureat al unui mare premiu national pentru realizarile sale tehnologice) pe nume dr. Daniel Fry, a avut-o <strong>la</strong><br />

bordul unui OZN cu reprezentantii unei civilizatii ga<strong>la</strong>ctice. Prin intermediul unor sisteme tehnologice, care<br />

<strong>de</strong>codificau semnificatiile un<strong>de</strong>lor cerebrale existente in creierul expertului si induceau telepatic un<strong>de</strong>le<br />

mesajului, reprezentantii civilizatiei ga<strong>la</strong>ctice au afirmat: "Spatiul in care traiti este strabatut <strong>de</strong> zece curenti <strong>de</strong><br />

energie, ca niste rauri care vin din Cer. Ar trebui sa va folositi <strong>de</strong> acesti curenti, asa cum stramosii vostri,<br />

navigatori pe mari si oceane, utilizau vantul pentru a-si propulsa oriun<strong>de</strong> voiau corabiile cu panze. Acum ati<br />

ajuns <strong>la</strong> energia nucleara pe care o transformati in energie termica, apoi in energie mecanica si, in fine, in<br />

energie electrica, cu un randament foarte scazut. Deja cunoasteti fenomene <strong>de</strong> conversie directa a energiei<br />

termice in energie electrica (efect termoelectric, termoelectronic, fotovoltaic, Peltier-Seebeck) pe care insa nu<br />

le utilizati fiindca au un randament prea scazut. Chiar daca veti <strong>de</strong>scoperi un sistem <strong>de</strong> conversie eficient, care<br />

sa elimine verigile intermediare, tot veti continua sa poluati radioactiv, termic si electromagnetic p<strong>la</strong>neta<br />

voastra, distrugandu-va mediul favorabil vietii. Ati mers prea mult in afara si nu mai are rost sa va poluati<br />

p<strong>la</strong>neta, cand acesti curenti <strong>de</strong> energie sunt permanent disponibili. "<br />

Daca tinem cont <strong>de</strong> faptul ca in Markan<strong>de</strong>ya Purana sunt mentionate zece exercitii mistice pentru<br />

obtinerea guvernarii celor zece tipuri <strong>de</strong> vayu (prana), din care un exercitiu e numit "vayu kritsna", se pare<br />

ca civilizatia actua<strong>la</strong> nu a pierdut chiar tot ce au realizat si au stiut civilizatiile care ne-au precedat pe Terra.<br />

In Rig-Veda zeul vantului (vayu-<strong>de</strong>va) este a<strong>de</strong>sea asociat cu Indra ca Vata ("aducatorul ploii").<br />

In Purusha-Sukta se afirma ca diversele vayu in numar <strong>de</strong> zece au izvorat din respiratia lui Purusha (Sinele,<br />

Centrul). Zeul vantului se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sa intr-un car luminos (samanavaya) tras uneori <strong>de</strong> o pereche <strong>de</strong> cai rosii sau<br />

purpurii, iar alteori <strong>de</strong> nouazeci si noua, o suta ori o mie <strong>de</strong> cai. In aceeasi lucrare (I, 134, 4) se mai afirma ca<br />

"vayu sunt preluate din raurile cerului". A ne imagina un ate<strong>la</strong>j <strong>de</strong> o suta <strong>de</strong> perechi <strong>de</strong> cai (adica doi kilometri<br />

si jumatate) pentru o nava aeriana luminoasa inseamna sa uitam ca si astazi masuram puterea <strong>de</strong> tractiune in<br />

cai-putere (CP). Henri Coanda, dupa in<strong>de</strong>lungate cercetari imi spunea ca: "pasarile zboara utilizand<br />

antigravitatia". Grebenikov a <strong>de</strong>scoperit ca insectele zboara modificand interactia cu campul gravitational si<br />

obtin invizibilitatea si distorsiunea spatiului si a timpului folosind campurile morphogenetice (ve<strong>de</strong>ti Capitolul<br />

V:"Zborul", din "Lumea mea" a lui V. S. Grebennikov).[Ve<strong>de</strong>ti : http://www.flickr.com/photos/mirahorian/]<br />

Textele sanskrite afirma ca vimanele luminoase ("perlele cerului") foloseau, ca si pasarile, udana vayu si<br />

samana vayu. Existau vimane pentru transport in atmosfera terestra sau pentru a trece pe alte taramuri...<br />

Daca dorim sa <strong>de</strong>scoperim a<strong>de</strong>varul <strong>de</strong>spre civilizatiile care ne-au precedat trebuie sa renuntam <strong>la</strong> orgoliu, <strong>la</strong><br />

superioritate si <strong>la</strong> intoleranta cu care privim alte traditii.<br />

Cenzura si intoleranta absolutismului religios au facut ca memoria "covoarelor zburatoare" si a "cailor<br />

inaripati", a translo-catiei si a <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarii intre taramuri sau a oraselor din oricalc (si a numeroase alte realizari<br />

tehnologice, pe care noi nu le-am atins <strong>de</strong>cat partial) sa mai ajunga pana in vremea noastra doar imprumutand<br />

<strong>de</strong>ghizarea povestilor, a basmelor si a legen<strong>de</strong>lor pentru copii.<br />

"Legenda celor opt energii" si "Legea celor cinci elemente", din traditia taoista si din cea a medicinii chineze,<br />

consemneaza faptul ca si civilizatia din China cunostea cele zece energii vitale. Cele opt energii sunt<br />

reprezentate <strong>de</strong> cele "Opt trigrame" (Pa Kua) si inconjoara cuplul central Yin-Yang (impreuna cu care <strong>de</strong>vin<br />

astfel zece), exact ca in graficul <strong>de</strong> pe coperta Tao Te King . In "legea celor cinci faze <strong>de</strong><br />

miscare(elemente)[wu xing 五 行 ; pinyin: wǔ xíng] " avem cinci case informational energetice principale si cinci<br />

secundare, corespunzatoare celor zece energii. Traditia mai veche nu le reprezenta in forma <strong>de</strong> cerc, ci <strong>de</strong><br />

patrat in centrul caruia era p<strong>la</strong>sat elementul Pamant ( 土 , pinyin: tu) af<strong>la</strong>t in corespon<strong>de</strong>nta cu "focul gastric"<br />

(splina-pancreas si stomac) si cu samana din traditia hindusa. Cele cinci case sau aspecte informational


energetice sunt conectate vertical, atat in amonte, cu energiile primordiale ale universului, cat si in aval, cu<br />

functiile organelor Yin pline(zhang) si Yang goale (fu;organe cavitare <strong>de</strong> transfer). De obicei azi practica<br />

acupuncturii foloseste "legea celor cinci faze <strong>de</strong> miscare(elemente)[wu xing] " numai in perspectiva orizonta<strong>la</strong><br />

cauza<strong>la</strong>, in care conexiunea amonte si aval <strong>de</strong>vin "ciclul inhibitiei" sau "distrugerii"( 克 / 剋 , ke) si "ciclul creatiei"<br />

( 生 , sheng).<br />

7. Este vorba <strong>de</strong> ace<strong>la</strong>si eveniment re<strong>la</strong>tat si <strong>de</strong> regretatul Doru Davidovici, <strong>la</strong> sfarsitul cartii sale Lumi<br />

Ga<strong>la</strong>ctice, ce apare intr-o versiune mai <strong>de</strong>taliata, si in lucrarea lui Jay David ("Farfuriile zburatoare au sosit"<br />

"Flying Saucers Have Arrived ", Cleve<strong>la</strong>nd-Ohio, 1970, pp. 174-175), un<strong>de</strong> este prezentata astfel scrisoarea lui<br />

Gerald Light catre Mea<strong>de</strong> Layne (care murise): "Aveam sentimentul c<strong>la</strong>r ca lumea noastra s-a sfarsit si traiam<br />

acest lucru cu un realism fantastic. Nu am vazut niciodata atatea fiinte umane intr-o stare <strong>de</strong> completa<br />

prabusire (co<strong>la</strong>ps) si <strong>de</strong> confuzie, pe masura ce-si da<strong>de</strong>au seama ca propria lor lume s-a sfarsit intr-a<strong>de</strong>var (in<br />

p<strong>la</strong>nul cunoasterii "stiintifice ") iar ei nu erau in final <strong>de</strong>cat niste cersetori. Realitatea OZN este scoasa din<br />

zona specu<strong>la</strong>tiilor si constituie o parte dureroasa din constiinta oricarui grup stiintific ori politic responsabil.<br />

Am vazut cinci tipuri diferite si distincte <strong>de</strong> nave studiate si manuite <strong>de</strong> oficialii Fortelor Aeriene, cu<br />

permisiunea si cu asistenta Eterienilor. Nu am cuvinte sa-mi exprim reactiile. In sfarsit, a avut loc intalnirea.<br />

Este acum o chestiune <strong>de</strong> istorie. Cred ca presedintele Eisenhower se va adresa direct natiunii prin radio si<br />

televiziune. Poti sa-ti imaginezi cutremurarea constiintei sutelor <strong>de</strong> autoritati (oficiali politici) si <strong>de</strong> savanti,<br />

care cu diferite specializari abor<strong>de</strong>aza acum noua fizica si noua tehnologie. Un val <strong>de</strong> mi<strong>la</strong> se naste in mine<br />

urmarind amutirea uimita a unor minti stralucitoare, care incearca sa-si explice rational, ceea ce este dincolo<br />

<strong>de</strong> conceptele si <strong>de</strong> teoriile obisnuite. Nu am sa uit cele 48 <strong>de</strong> ore <strong>de</strong> <strong>la</strong> Murocs Dry Lake. "<br />

Cu un an inaintea tragicului acci<strong>de</strong>nt aviatic in care si-a pierdut viata, am discutat cu Doru Davidovici <strong>de</strong>spre<br />

convorbirile mele cu Henri Coanda privitor <strong>la</strong> cele comunicate pamantenilor <strong>la</strong> Murocs. I-am promis sa le<br />

scriu intr-o carte. Aceasta carte este acum impartita in doua: randurile <strong>de</strong> fata, care pornesc <strong>de</strong> <strong>la</strong> re<strong>la</strong>tarile lui<br />

J.P. Petit <strong>de</strong>spre raportul UMMO si Introducerea <strong>la</strong> traducerea si comentariul Yoga Sutra (Reguli <strong>de</strong> centrare<br />

experimenta<strong>la</strong> in Ultima Realitate). Cititorii vor <strong>de</strong>scoperi in introducerea <strong>la</strong> Yoga Sutra fragmentul din Lumi<br />

Ga<strong>la</strong>ctice si mesajul extraterestrilor privitor <strong>la</strong> modul experimental <strong>de</strong> interpretare a regulilor <strong>de</strong> centrare<br />

expuse <strong>de</strong> Pantajali in Yoga Sutra; reguli care sunt cunoscute si aplicate <strong>de</strong> toate civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice<br />

avansate.<br />

A<strong>de</strong>varata istorie a civilizatiilor <strong>de</strong> pe Terra, Nave uriase pe Pamant si pe Luna, Monolitii lui Arthur C. C<strong>la</strong>rke


Zeita <strong>de</strong> Oricalc din cartile lui Doru Davidovici<br />

Orasele si navele(vimana) <strong>de</strong>scoperite pe Luna confirma faptul ca civilizatiile anterioare <strong>de</strong> pe Terra au ca<strong>la</strong>torit<br />

in univers;ve<strong>de</strong>ti misiunile secrete <strong>de</strong> pe Luna: http://www.myspace.com/ga<strong>la</strong>cticontact<br />

William Rutledge: Extraterestrul/Alien Mona Lisa (pilotul uneia dintre cele doua astronave, lunga <strong>de</strong> 3 km si<br />

veche <strong>de</strong> 1,5 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> ani are 6 <strong>de</strong>gete <strong>la</strong> maini si picioare ca statuia <strong>de</strong>spre care vorbeste Doru Davidovici in<br />

cartile sale:"Lumi Ga<strong>la</strong>ctice";"Zeita <strong>de</strong> Oricalc"; observati dispozitivele atasate <strong>de</strong> pleoapele pilotului pt. a face<br />

pilotarea cu privirea sau telepatic)<br />

8. Numele savantului roman Henri Coanda (1886-1972) evoca pentru cei mai multi oameni doar inceputurile<br />

aviatiei cu propulsie reactiva. Insa, pe <strong>la</strong>nga faptul ca H. Coanda a construit si a experimentat primul avion cu<br />

reactie din lume, in 1910, <strong>la</strong> Salonul International <strong>de</strong> Aeronautica <strong>de</strong> <strong>la</strong> Paris, savantul roman a contribuit <strong>la</strong><br />

patrimoniul stiintei si tehnologiei mondiale cu peste 160 <strong>de</strong> inventii si <strong>de</strong>scoperiri, multe din ele <strong>de</strong> o mare<br />

importanta strategica, protejate inca <strong>de</strong> secretul militar. Descoperiri si inventii apartinand savantului roman<br />

intalnim in aproape toate domeniile stiintei si tehnologiei:<br />

-in aerodinamica (motorul reactor si dispozitivul aerodinamic care il utilizeaza; "efectul Coanda "; mijloace<br />

<strong>de</strong> asigurare a hipersustentatiei pentru realizarea <strong>de</strong>co<strong>la</strong>rii si a aterizarii verticale a aeronavelor; perna <strong>de</strong> aer si<br />

vehiculele care o utilizeaza; aerodina lenticu<strong>la</strong>ra si sisteme <strong>de</strong> propulsie pentru aceasta; aripa "Delta";<br />

cosmoavionul [naveta spatia<strong>la</strong>]; sisteme <strong>de</strong> eliminare a reculului <strong>la</strong> armele <strong>de</strong> foc; sisteme <strong>de</strong> atenuare a<br />

zgomotului pentru motoarele reactive; sisteme aerodinamice <strong>de</strong> separare si <strong>de</strong> purificare a gazelor);<br />

-in medicina: (p<strong>la</strong>man artificial; sisteme fluidice pentru diagnostic al sistemului circu<strong>la</strong>tor - puls chinezesc<br />

re<strong>de</strong>scoperit; proteze pentru orbi);<br />

-in constructii : betonul flotant; betonul-lemn; marmura artificia<strong>la</strong>; constructii alveo<strong>la</strong>re si modu<strong>la</strong>re;


ezervoare <strong>de</strong> petrol submersibile);<br />

-in geofizica :meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie chimica, sonica si electromagnetica a zacamintelor);<br />

-in automatica si calcu<strong>la</strong>toare :elemente logice <strong>de</strong> procesare, amplificare, bascu<strong>la</strong>re si <strong>de</strong>viere utilizand<br />

jeturi pentru calcu<strong>la</strong>toare fluidice; calcu<strong>la</strong>toare optoelectronice si sonice;<br />

-in fizica atomica: <strong>de</strong>zintegratoare, convertizoare, lentile nucleare, sisteme <strong>de</strong> ecranare mecanice, termice si<br />

nucleare; acumu<strong>la</strong>tori <strong>de</strong> energie cosmica si gravitationa<strong>la</strong>;<br />

-in energetica si in conversia energiilor: centra<strong>la</strong> so<strong>la</strong>ra portabi<strong>la</strong>; centra<strong>la</strong> so<strong>la</strong>ra pentru <strong>de</strong>salinizarea apei <strong>de</strong><br />

mare;<br />

-in biofizica: cercetari asupra memoriei apei si a apei vii;<br />

-in domeniul gravitatiei: cercetari asupra modu<strong>la</strong>rii cup<strong>la</strong>jului materiei cu campul gravitational; lentile<br />

gravifice, levitatie;<br />

-transporturi speciale : transporturi in conducta;<br />

Opinia inventatorului avionului cu reactie <strong>de</strong>spre avioane era ca " ele reprezinta o etapa <strong>de</strong>pasita, pentru ca<br />

nu <strong>de</strong>coleaza si nu stationeaza <strong>la</strong> punct fix(cu exceptia avioanelor " McDonnell Doug<strong>la</strong>s AV-8B Harrier<br />

II "), nu prezinta profil aerodinamic in toate directiile, ca sa-si poata modifica rapid directia <strong>de</strong> zbor si<br />

au viteze mici si pier<strong>de</strong>ri mari prin frecare, fiindca nu utilizeaza principiul vidarii".<br />

In acest sens, H. Coanda a experimentat propulsia prin vidul creat intr-o conducta si in cel realizat chiar in<br />

atmosfera, fie cu ajutorul jeturilor, orientate intr-un mod corespunzator in jurul navelor <strong>de</strong> forma lenticu<strong>la</strong>ra<br />

("farfurii zburatoare"), fie cu ajutorul confinarii in campuri magnetice a unei perne <strong>de</strong> aer ionizat.<br />

In domeniul propulsiei, H. Coanda se referea <strong>la</strong> propulsia holografica, aceasta cerand efort minim si putand fi<br />

realizata prin <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea tehnologiei actuale (si a materiei navei) catre p<strong>la</strong>nul informational director.<br />

Desi aceasta i<strong>de</strong>e a fost <strong>la</strong> inceput privita cu amuzament <strong>de</strong> catre contemporanii sai, care ridiculizasera<br />

candva si principiul motorului reactiv (<strong>de</strong>spre care spuneau: "este ca si cum inecatul s-ar trage singur <strong>de</strong> par<br />

in afara apei"), constatam o mare febrilitate pe p<strong>la</strong>n mondial in domeniul cercetarilor care vizeaza accesul <strong>la</strong><br />

nivelul urmator <strong>de</strong> control - controlul simultan nemijlocit al materiei navei, care reprezinta o noua strapungere<br />

tehnologica ce se af<strong>la</strong> in corespon<strong>de</strong>nta cu nivelul tehnologiei extraterestre.<br />

Despre OZN-uri, H. Coanda imi spunea: "Da, ele sunt o realitate a tehnologiei <strong>de</strong>schise catre p<strong>la</strong>nul<br />

informational director, catre realitatea suport imuabi<strong>la</strong>, eterna si omniprezenta, dincolo <strong>de</strong> tot ceea ce<br />

facem noi acum si <strong>de</strong> tot ce ne-am putea imagina noi". "Ele <strong>de</strong>pasesc viteza luminii, fiindca revin in axul<br />

omniprezent sau in realitatea sursa. In p<strong>la</strong>nul fizic au propulsie holografica (toti atomii sunt simultan accelerati<br />

sau incetiniti, asa cum se intamp<strong>la</strong> cu toate corpurile ce cad sub influenta campului gravitational) si <strong>de</strong>ci nu au<br />

problemele <strong>de</strong> inertie pe care noi le intalnim in propulsia discreta (cu motoare localizate), cand impulsul <strong>de</strong><br />

miscare este transmis <strong>de</strong> <strong>la</strong> atom <strong>la</strong> atom intr-un anumit interval <strong>de</strong> timp; miscarea succesiva este inlocuita cu<br />

cea simultana (diacronicul cu sincronicul). OZN-urile nu sunt permanent "soli<strong>de</strong>". In constiinta oamenilor<br />

persista preju<strong>de</strong>cata ca tot ce exista trebuie sa fie material (intr-o anumita stare <strong>de</strong> agregare), cand <strong>de</strong> fapt<br />

materia noastra nu este <strong>de</strong>cat varful aisbergului unei existente bivalente (materie-energie), care a trecut prin<br />

forme <strong>de</strong> organizare succesive, din ce in ce mai grosiere, pana a ajuns vizibi<strong>la</strong> ("solida"). In ultimii ani m-am<br />

ocupat si eu <strong>de</strong> realizarea "farfuriilor zburatoare" iar asemenea aparate sunt in plin lucru. Ele pot sa se<br />

<strong>de</strong>p<strong>la</strong>seze prin vid, prin apa, prin atmosfera si prin roca unui munte si sunt mai ieftine si mai simple <strong>de</strong>cat<br />

avioanele. Astfel <strong>de</strong> dispozitive au fost cunoscute <strong>de</strong> civilizatiile <strong>de</strong> pe Terra care au parasit p<strong>la</strong>neta inaintea<br />

unui mare cataclism". "Ele pot folosi orice sursa <strong>de</strong> energie, inclusiv energia nucleara sau cosmica -<br />

aceasta fiind prezenta peste tot, in jurul si in interiorul nostru".<br />

Henri Coanda, caruia conformistii i-au reprosat mereu ca "ve<strong>de</strong> lucrurile altfel <strong>de</strong>cat toata lumea", a fost,<br />

impreuna cu Constantin Brancusi, ucenicul sculptorului Auguste Rodin si se intalnea cu Albert Einstein ca sa<br />

cante in duet (H. Coanda <strong>la</strong> violoncel, iar Einstein <strong>la</strong> vioara). "In tinerete a discutat cu N. Vaschi<strong>de</strong>, care 1-a<br />

<strong>de</strong>pasit in profunzime pe Sigmund Freud, si a fost prieten cu Gogu Constantinescu, creatorul stiintei<br />

sonicitatii, cu George Enescu, cu Antoine <strong>de</strong> Saint-Exupery , cu Henri Bergson si cu alte personalitati <strong>de</strong> talie<br />

universa<strong>la</strong>. In <strong>de</strong>plina cunostinta asupra starii lucrurilor, H. Coanda afirma ca "omenirea ar avea un mare<br />

noroc daca ar mai exista si alte natii, care sa fi adus o contribute <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> mare in toate domeniile<br />

precum natia romana, numai in ultimii 120 <strong>de</strong> ani".<br />

Nu este lipsit <strong>de</strong> interes faptul ca H. Coanda s-a bucurat <strong>de</strong> o mare apreciere si ca o fundatie simi<strong>la</strong>ra Fundatiei<br />

Nobel a fost creata numai ca sa finanteze si sa <strong>de</strong>zvolte inventiile acestui om <strong>de</strong> geniu. Fonduri din Franta,<br />

Anglia si SUA si personalitati precum Denis d’Anselmo, <strong>de</strong>venit ulterior administratorul Fundatiei Alfred<br />

Nobel, ce-si are resedinta <strong>la</strong> Stockholm, s-au reunit in aceasta fundatie, numita British Coanda Development<br />

Ltd. Realizarile stiintifice ale savantului roman au fost recunoscute in fiecare din domeniile creatiei sale. In<br />

domeniul calcu<strong>la</strong>toarelor optoelectrice si fluidice, H. Coanda a primit in 1965, <strong>la</strong> Simpozionul International <strong>de</strong><br />

Automatica, diploma Harry Diamond Laboratories. La o varsta <strong>de</strong> 70 <strong>de</strong> ani, care pentru cei mai multi oameni<br />

inseamna batranete si s<strong>la</strong>biciune, H. Coanda si-a luat licenta in fizica nucleara, iar realizarile sale in acest<br />

domeniu au fost recunoscute prin numirea ca director al Institutului "Joliot-Curie" din Franta si, ulterior, al<br />

Institutului <strong>de</strong> Fizica Atomica "Enrico Fermi" din SUA.


9. In Biblie (Geneza, 6.2) scrie: "Fiii lui Dunmezeu au vazut ca fetele oamenilor erau frumoase; si din<br />

toate si-au luat <strong>de</strong> neveste pe acelea pe care si le-au ales."<br />

Jimmy Guieu* se refera <strong>la</strong> traditia so<strong>la</strong>ra "a zeilor veniti din stele", in paralel cu Cartea lui Enoch (ce a fost<br />

introdusa in Europa in 1792), manuscris antediluvian transmis din generatie in generatie si pastrat cu sfintenie.<br />

Astfel, "Samirza Roucatl Heliohim, zeul venit din stele", poarta, in Cartea lui Enoch, numele <strong>de</strong> Samyza.<br />

Termenul "Heliohim", pe care exegetii se incapataneaza sa-1 traduca prin "Dumnezeu", <strong>de</strong>semneaza <strong>de</strong> fapt un<br />

plural, "zei".<br />

Radacina "atl" (ce inseamna: " apa" ) o intalnim in numele At<strong>la</strong>nti<strong>de</strong>i si <strong>la</strong> poporul maya quiche ("Nahuatl").<br />

Si coinci<strong>de</strong>ntele incep din nou ! Mirza este un nume dacic pastrat pana astazi, " Mirza" (ve<strong>de</strong>ti pp. 165-186<br />

din Cartea Paranormalului).<br />

O carte mo<strong>de</strong>rna a lui Enoch-''Profetia Thiaoouba"<br />

Noi informatii <strong>de</strong>spre bazele <strong>de</strong> pe Luna, Marte, Mu, At<strong>la</strong>ntida si Pirami<strong>de</strong><br />

A mo<strong>de</strong>rn book of Enoch-"Thiaoouba Prophecy"(Moon, Mars, At<strong>la</strong>ntis and Pyramids)<br />

In Groen<strong>la</strong>nda pe hartile google apar doua obiecte stranii; cel prezentat in imaginea <strong>de</strong> mai sus, avand<br />

lungimea <strong>de</strong> 50 <strong>de</strong> mile/80 <strong>de</strong> kilometri, confirma mesajul civilizatiei <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta Thiaoouba, cu privire <strong>la</strong><br />

a<strong>de</strong>varata istorie a civilizatiilor, care ne-au precedat pe Terra : "Deci, singura navă rămasă(Arca), a reuşit să<br />

aterizeze în locul numit acum Groen<strong>la</strong>nda". [ <strong>la</strong> pagina 52 in textul in lb. romana:<br />

http://d.scribd.com/docs/axasa4cainpt9x74agk.pdf]<br />

Two Weird Objects in Green<strong>la</strong>nd confirms "Thiaoouba Prophecy" by Michel Desmarquet (in English)<br />

"So, the sole remaining spaceship managed to <strong>la</strong>nd in what is now called Green<strong>la</strong>nd"(page 52 in the document<br />

below). http://www.scribd.com/full/968899?access_key=key-1v1kxzwpgb1j0km4paia<br />

<strong>de</strong>talii pe: http://www.myspace.com/ga<strong>la</strong>cticontact


10. Crearea p<strong>la</strong>smelor confinate in campuri magnetice <strong>de</strong> protectie ("fulgerele globu<strong>la</strong>re") a fost realizata <strong>de</strong><br />

ilustrul savant rus <strong>de</strong> origine basarabeana, Piotr Leonidovici Kapita (Kapitza; Capita), care este autorul<br />

multor alte <strong>de</strong>scoperiri si inventii: fenomenul <strong>de</strong> suprafluiditate, dispozitivul <strong>de</strong> lichefiere a gazelor (turbo<strong>de</strong>tentor),<br />

fenomene electrice si magnetice in campuri magnetice foarte intense.<br />

11. Guvernul SUA a fost chemat in justitie pentru incheierea unor acorduri secrete cu EBE ("Entitati Biologice<br />

Extraterestre"), care s-au dovedit cei mai mari dusmani nu numai ai poporului american, ci si ai intregii<br />

omeniri (animale muti<strong>la</strong>te, rapiri <strong>de</strong> persoane - peste 100.000 <strong>de</strong> sechestrati, din care putini au reusit sa se mai<br />

intoarca - muti<strong>la</strong>ri <strong>de</strong> oameni, insamantari artificiale practicate asupra femeilor rapite). EBE sunt "micii gri"<br />

care traiesc organizati intr-un organism colectiv <strong>de</strong> tip furnicar. Cititorii romani pot gasi in anexele acestei<br />

carti articolul "Conspiratia p<strong>la</strong>netara" , care reproduce actul <strong>de</strong> acuzare impotriva aliantei SUA cu "micii<br />

gri" (EBE) semnat <strong>de</strong> John Lear, pilot emerit al CIA, si William Cooper. Prietenii oamenilor sunt "marii<br />

blonzi" (UMMO este doar un grup din aceasta categorie), <strong>de</strong> care "cei gri" (EBE) se tem. Ei au umor. Din<br />

Brazilia se re<strong>la</strong>teaza cum o multime alerga spre locul <strong>de</strong> aterizare si primul sosit a scos o tigara si-a aprins-o,<br />

ceea ce a provocat rasul celor coborati din OZN!<br />

12.Despre acest canal af<strong>la</strong>t in mijlocul creierului si al maduvei spinarii vorbesc traditiile <strong>de</strong> centrare<br />

hinduse(Yoga), tibetane si chineze.<br />

13. Priviti cum rand pe rand toate inventiile si <strong>de</strong>scoperirile epocale, ale catorva oameni, sunt progresiv<br />

<strong>de</strong>turnate in scop distructiv. UMMO refuza sa ne puna <strong>la</strong> dispozitie mijloacele <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care a cancerului si a<br />

altor boli incurabile, cum ar fi cele provocate <strong>de</strong> retrovirusuri, <strong>de</strong>oarece aceste mijloace, odata intrate in mana<br />

unor <strong>de</strong>zaxati, se pot transforma in arme nimicitoare, asemeni "tunului orgonic" al lui Wilhelm Reich sau<br />

emisiei radionice a lui W. E. Boyd si Albert Abrams.<br />

Sunt doua sensuri in care putem parcurge mereu aceeasi scara: sa ca<strong>de</strong>m in robie sau sa ne eliberam. Depin<strong>de</strong><br />

<strong>de</strong> nivelul <strong>de</strong> constienta si <strong>de</strong> autocontrol <strong>la</strong> care ajungem, nu <strong>de</strong> preju<strong>de</strong>cata existentei unei dualitati bine-rau<br />

(absolutizarea acestei dualitati a condus <strong>la</strong> multe erori regretabile: eliminarea buruienilor <strong>de</strong> leac, distrugerea<br />

echilibrului ecologic, disparitia unor specii <strong>de</strong> animale, <strong>de</strong>sconsi<strong>de</strong>rarea gandirii divergente si pretuirea<br />

conformismului). Binele <strong>de</strong>vine automat rau si viceversa, in functie <strong>de</strong> cantitate - o doza infinitezima<strong>la</strong> <strong>de</strong><br />

venin salveaza viata.<br />

In Europa comitem aceeasi eroare absolutizand componentele cuplului Yin-Yang (feminin-masculin,<br />

intuneric-lumina) din filozofia taoista. Acestea nu sunt doua <strong>la</strong>turi <strong>de</strong>osebite, ci doua stari sau aspecte<br />

inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte ale aceluiasi fenomen, "ca fata intunecoasa si luminoasa a aceluiasi munte". De aici si eroarea<br />

luptei cu "pacatul", care <strong>de</strong>vine calea <strong>de</strong> culpabilizare si <strong>de</strong> mentinere a atasarii <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nul fenomenal;ve<strong>de</strong>ti<br />

articole din lucrarea: "Hipnoza, o poarta <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care si <strong>de</strong>folosire a capacitatilor noastre ascunse" pe<br />

siturile Poarta Transei/ Trance Gate: http://360.yahoo.com/trancegate<br />

http://www.myspace.com/mystic_trance<br />

http://trancegate1.spaces.live.com<br />

http://trancegate1.multiply.com/<br />

14. Cand am realizat coperta cartii Tao Te King nu am intentionat sa reproduc sig<strong>la</strong> ori simbolul UMMO<br />

[)+(] , care apare si in partea inferioara a OZN-urilor ce apartin civilizatiei UMMO si ca antet pe documentele<br />

UMMO. Am ajuns <strong>la</strong> aceasta diagrama aprofundand Yi King (Cartea Mutatiilor), un<strong>de</strong> care cele "Opt<br />

trigrame" (Pa Kua) joaca rolul <strong>de</strong> baza operatorie, pe care am <strong>de</strong>scoperit-o atat in medicina traditiona<strong>la</strong><br />

chineza (un<strong>de</strong> baza tratamentului este constituita <strong>de</strong> cup<strong>la</strong>rea nivelelor energetice ale fiintei umane si a<br />

meridianelor <strong>de</strong> acupunctura),cat si in cup<strong>la</strong>jul celor opt nivele energetice ocupate <strong>de</strong> electronii din jurul<br />

nucleului atomic (baza proprietatilor fizico-chimice ale elementelor din tabelul lui Men<strong>de</strong>leev; baza<br />

principiului <strong>de</strong> excluziune al lui Pauli) ori in Tao Te King.<br />

Oare acest semn reprezinta civilizatia UMMO si chintesenta cunoasterii lor sau <strong>de</strong>semneaza un grup ga<strong>la</strong>ctic<br />

mai <strong>la</strong>rg, fiindca pare sa fi fost oferit in antichitate civilizatiei chineze, odata cu Yi King, Tao Te King si cu<br />

acupunctura, <strong>de</strong> catre Imparatul Galben(Huangdi) [o fiinta venita din cer ce a ajutat omenirea dupa cataclism<br />

si apoi s-a intors in conste<strong>la</strong>tia Dragonului (Leului) cu "Dragonul sau zburator", care arata ca o per<strong>la</strong><br />

luminoasa]?<br />

15. Cartea lui J. J. Petit este valoroasa in sensul ca are un mesaj <strong>de</strong> suprafata si unul <strong>de</strong> profunzime, care<br />

trebuie <strong>de</strong>scoperit si folosit. Intalnim " porti <strong>de</strong> iesire ", dispretuirea unei civilizatii fara imaginatie arta si<br />

umor, propaganda EBE, <strong>de</strong>nigrare UMMO, urcari si ca<strong>de</strong>ri, limitari si capcane. Cititorului nu i se cere sa a<strong>de</strong>re<br />

<strong>la</strong> o noua credinta sau i<strong>de</strong>ologie, ci dimpotriva sa <strong>de</strong>scopere limitarile omului <strong>de</strong> stiinta actual si capcanele in<br />

care a cazut acesta. Cititorul este in<strong>de</strong>mnat sa <strong>de</strong>vina un martor impartial intre opiniile si preju<strong>de</strong>catile proprii


si cele ale altora, fara sa se i<strong>de</strong>ntifice cu nici unele.<br />

Avertizam ca H. Coanda stia ca civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice evoluate nu au nevoie <strong>de</strong> materii prime, <strong>de</strong> rapiri si <strong>de</strong><br />

experimente pe alte fiinte, cum se intamp<strong>la</strong> in cazul civilizatiilor joase integrate tehnologic si apropiate <strong>de</strong><br />

nivelul nostru. In<strong>de</strong>mnul civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice evoluate este sa revenim <strong>la</strong> noi insine, sa revenim <strong>la</strong><br />

sensibilitatea si inocenta copilului, sa ajungem <strong>la</strong> o puritate invulnerabi<strong>la</strong> prin coborarea in izvorul universului<br />

din noi insine; sa lucram in cel mai important si mai scump dotat <strong>la</strong>borator din lume: templul in care coboara<br />

Absolutul. Doar in noi insine putem gasi omnicunoasterea, omnipotenta si invulnerabilitatea in fata<br />

incercanlor grave prin care in mod sigur va trece si omenirea, care in ratacirea in afara a obtinut o imensa forta<br />

distructiva, dar nu si intelepciunea si protectia impotriva acestui potential distructiv. O carte in care se scrie<br />

<strong>de</strong>spre acest lucru, care ne in <strong>de</strong>amna sa ne amintim cine suntem, care ne in<strong>de</strong>amna <strong>la</strong> trezire si constienta, iar<br />

nu <strong>la</strong> adormire si moarte, o asemenea carte este, si va fi o carte valoroasa.<br />

16. Ceea ce e important <strong>de</strong> stiut este faptul ca <strong>de</strong>si celulele pot comunica si prin alte mijloace <strong>de</strong>cat reactiile<br />

chimice, biologia conventiona<strong>la</strong> a restrans aceasta comunicare <strong>la</strong> semnalele transmise doar prin intermediul<br />

substantelor chimice . Stiinta medica<strong>la</strong> actua<strong>la</strong> a redus vectorii informatiei terapeutice doar cei materiali sau<br />

chimici , uitand ca toate functiile din organismul nostru sunt contro<strong>la</strong>te <strong>de</strong> creier prin un<strong>de</strong> cerebrale, impulsuri,<br />

campuri si biocurenti, adica folosind vectorul energetic al informatiei terapeutice .<br />

Motivul principal pentru care stiinta medica<strong>la</strong> actua<strong>la</strong> <strong>de</strong> pe Terra nu renunta <strong>la</strong> aceasta credinta, ca celulele<br />

comunica doar prin intermediul chimiei, este datorat influentei si intereselor corporatiilor farmaceutice<br />

multinationale.<br />

A.G. Gurwitch, care au <strong>de</strong>scoperit faptul ca celulele pot comunica intre ele prin intermediul unui camp<br />

asemanator celui electromagnetic, a pus cate o jumatate dintr-un tesut <strong>de</strong> cultura in doua recipiente sigi<strong>la</strong>te, dar<br />

prevazute cu o fereastra <strong>de</strong> stic<strong>la</strong>. Daca fereastra era construita din stic<strong>la</strong> obisnuita, atunci orice actiune asupra<br />

tesutului dintr-un recipient nu avea nici un efect asupra celui<strong>la</strong>lt, dar daca fereastra era confectionata din stic<strong>la</strong><br />

<strong>de</strong> cuart (<strong>de</strong>spre care se stie ca este transparenta <strong>la</strong> radiatiile ultraviolete) atunci, in numeroase experimente, s-a<br />

observat ca orice actiune (<strong>de</strong> exemplu <strong>de</strong> infectare cu un virus) realizata asupra unuia din tesuturi, a indus un efect<br />

asupra tesutului sanatos in numai cateva ore. Aceste experimente au fost repetate <strong>de</strong> foarte multe ori si au fost<br />

verificate si <strong>de</strong> alti cercetatori. Din cauza faptului ca informatia chimica nu poate traversa stic<strong>la</strong> obisnuita, oamenii<br />

<strong>de</strong> stiinta, care lucreaza in stiinta conventiona<strong>la</strong> nu au vrut(sau nu au putut fiidca nu au primit finantarea necesara)<br />

sa studieze acest fenomen, <strong>de</strong>oarece in lumea biologiei conventionale regu<strong>la</strong> spune ca semnalele sunt transmise<br />

doar prin intermediul substantelor chimice. In biologia conventiona<strong>la</strong>, atunci cand ea se refera <strong>la</strong> semnale, acestea<br />

impun cu necesitate un vector chimic. Astazi exista foarte multe studii care indica faptul ca celulele comunica mai<br />

<strong>de</strong>graba prin un<strong>de</strong>, <strong>de</strong>cat prin semnale chimice. Dr. Fritz Popp a introdus <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> biofotoni . Desi noi nu<br />

suntem capabili sa ve<strong>de</strong>m vectorul energetic, celulele pot fi activate <strong>de</strong> un singur impuls sau semnal. Aceste un<strong>de</strong><br />

electromagnetice <strong>de</strong> frecvente diferite(radiatii infrarosii, caldura, camp magnetic) sunt asemenea unor comutatoare<br />

care controleaza atat celulele,cat si punctele <strong>de</strong> acupunctura ,cunoscute in medicina traditiona<strong>la</strong> chineza, asupra<br />

carora anterior se actiona doar prin ace, moxa ori masaj(presiune).<br />

Bruce Lipton: " Trebuie sa intelegem ca intreaga lume este <strong>la</strong> cheremul corporatiilor farmaceutice multinationale,<br />

care <strong>de</strong>tin cea mai mare industrie <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta. Atunci cand apar oameni care vin sa <strong>de</strong>monstreze ca celulele pot<br />

comunica prin alte cai, <strong>de</strong>cat cele chimice, corporatiile consi<strong>de</strong>ra ca au o problema, care le incurca afacerile. Daca<br />

noi am reusi sa vin<strong>de</strong>cam prin meto<strong>de</strong> energetice, iar acest chiar incepe sa se intample, asta inseamna, ca nu va mai<br />

fi nevoie sa cumparam medicamente. Dar corporatiile farmaceutice multinationale sunt constiente <strong>de</strong> acest aspect.<br />

Ele controleaza publicitatea in reviste, ziare si <strong>la</strong> emisiunile <strong>de</strong> Radio si TV, … ele controleaza printr-o multime <strong>de</strong><br />

bani Mass Media(economicul comanda politicul). Din cauza acestei investitii substantiale ele pot dicta ce fel <strong>de</strong><br />

emisiuni si stiri se pot difuza, asa ca e foarte dificil sa fie promovata noua stiinta a energiilor vin<strong>de</strong>catoare,<br />

bioenergiile sau concepte precum gandurile, constiinta, <strong>de</strong> care <strong>de</strong>pind viata noastra, <strong>de</strong>oarece corporatiilor<br />

farmaceutice multinationale nu le convine sa se difuzeze asemenea informatii. Motivul cel mai c<strong>la</strong>r este ca daca<br />

oamenii ar putea invata sa controleze biologia prin intermediul energiilor (bioenergie, lumina, sunete) atunci nu ar<br />

mai avea nevoie sa cumpere medicamente, iar acesta ar fi sfarsitul corporatiilor farmaceutice multinationale. Din<br />

fericire exista toate semnele ca acest lucru se va intamp<strong>la</strong> curand, si este <strong>de</strong>ja o parte a problemei mondiale din<br />

prezent. Marea criza <strong>la</strong> care asistam se datoreaza faptului ca restrictionam vin<strong>de</strong>carea celu<strong>la</strong>ra <strong>la</strong> cea chimica si<br />

ignoram rolul constiintei , al mintii, energiei, luminii si sunetelor ca fiind relevante in experientele noastre <strong>de</strong><br />

vin<strong>de</strong>care "(multumim lui Cristian Muresan pt. articolul sau: "Noi cream lumea in care traim ")<br />

17. Siturile un<strong>de</strong> sunt prezentate cele trei <strong>de</strong>scoperiri sunt indicate mai jos:<br />

QI MAGEN-Eliberarea din cutia Pandorei reprezentata <strong>de</strong> medicatia chimica/<br />

QI MAGEN-Out of Pandoras Box of Chemical Medication<br />

http://www.myspace.com/qimagen<br />

http://www.danmirahorian.com/<br />

http://qimagen.spaces.live.com/


http://360.yahoo.com/qimagen<br />

http://qimagen.multiply.com/<br />

http://qimagen.blogspot.com/<br />

SFANTUL GRAAL-O POARTA INTERDIMENSIONALA PT. REPARAREA ADN<br />

HOLY GRAIL: A TRANS-DIMENSIONAL GATE TO DNA REPAIR AND ETERNAL YOUTH<br />

http://www.myspace.com/graalstar<br />

http://360.yahoo.com/graalstar<br />

http://holygrail1.spaces.live.com/<br />

http://holygrail1.multiply.com/<br />

http://holygrail2.blogspot.com<br />

http://holygrail1.blogspot.com/<br />

http://www.flickr.com/photos/mirahorian/<br />

Pentru metoda <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare pilotata puteti sa vizitati linkurile <strong>de</strong> mai jos:<br />

GUIDED AWAKENING/TREZIRE PILOTATA<br />

<strong>Mirahorian</strong>: Re<strong>la</strong>xarea Pilotata, o cale antica pentru trezire, reamintirea a<strong>de</strong>varatei noastre i<strong>de</strong>ntitati,<br />

vin<strong>de</strong>care, s<strong>la</strong>bire, sca<strong>de</strong>re in greutate, cresterea performantelor (artistice, mentale, sportive), invatare rapida si<br />

acces <strong>la</strong> Banca <strong>de</strong> Date a Universului; <strong>Mirahorian</strong>: Gui<strong>de</strong>d Re<strong>la</strong>xation an ancient way for awakening,<br />

recalling or remembering our true i<strong>de</strong>ntity, healing, weight loss, increase in artistic, mental and athletic or<br />

sports performances, superlearning and access to the Data Bank of the Universe<br />

contact: mailto:danmirahorian@gmail.com<br />

http://www.myspace.com/gui<strong>de</strong>d_awakening<br />

http://uk.360.yahoo.com/gui<strong>de</strong>dawakening<br />

http://gui<strong>de</strong>dawakening.spaces.live.com/<br />

http://gui<strong>de</strong>dawakening.multiply.com/<br />

http://gui<strong>de</strong>dawakening.blogspot.com/<br />

http://ro.netlog.com/gui<strong>de</strong>dawakening<br />

http://gui<strong>de</strong>dawakening.weblog.ro/<br />

http://www.flickr.com/photos/gui<strong>de</strong>dawakening/<br />

http://picasaweb.google.com/truei<strong>de</strong>ntity9/OURTRUEIDENTITYADEVARATANOASTRAIDENTITATE#<br />

MANUAL DE RELAXARE PILOTATA/GUIDED AWAKENING HANDBOOK<br />

http://www.danmirahorian.ro/METODA_RELAXARE_PILOTATA_HANDBOOK.pdf<br />

http://www.danmirahorian.ro/carte_re<strong>la</strong>xare.doc


Scrisoarea <strong>de</strong>spre razboiul din Golf<br />

(Textul lui Jean Pierre Petit)<br />

(Textul lui <strong>Mirahorian</strong>)<br />

(Text apartinand savantului roman Henri Coanda)<br />

Eram fericit sa-1 vad din nou pe Rafael Farriols. Casa lui era asezata pe varful unei coline din apropierea<br />

Barcelonei si semana cu o arca a lui Noe sau cu un <strong>de</strong>pozit cat toate zilele. Caii pursange nechezau in boxe,<br />

cerbii lopatari, tematori, faceau un necontenit dute-vino in tarcuri, pasarile tropicale conversau pasnic sau pe<br />

tonuri mai ridicate in cusca lor <strong>la</strong>rga.<br />

In stanga, <strong>de</strong> cum intrai, ve<strong>de</strong>ai animalele acelea ciudate, cu urechi lungi, vulpi <strong>de</strong> nisip din Sahara. Curtea lui<br />

Rafael era intr-a<strong>de</strong>var o menajerie.<br />

Am intrat impreuna intr-un salon lung, cu ferestre <strong>la</strong>rgi, transparente,facute dintr-un metacri<strong>la</strong>t ce fusese<br />

fabricat odinioara in uzinele lui Rafael.<br />

— Ai reusit sa-ti formezi o parere <strong>de</strong>spre scrisoarea pe care ne-au trimis-o UMMO? Poarta data <strong>de</strong> 5 ianuarie,<br />

adica exact inaintea <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarii razboiului din Golf.<br />

— Am intors lucrurile pe toate fetele. Tot ce era anuntat acolo s-a intamp<strong>la</strong>t efectiv, aproape punct cu punct.<br />

Cine a scris-o cunostea bine situatia <strong>de</strong> pe teren si o multime <strong>de</strong> <strong>de</strong>talii ale p<strong>la</strong>nului american <strong>de</strong> atac.<br />

Scrisoarea asta, primita in Spania inaintea <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarii conflictului armat, funiza un mare numar <strong>de</strong> <strong>de</strong>talii<br />

tehnice asupra modului cum puteau fi folosite rachetele <strong>de</strong> croaziera si indica tintele prioritare. Personalitatea<br />

lui Saddam Hussein era <strong>de</strong> asemenea analizata in amanunt. Ca toate scrisorile <strong>de</strong> asemenea gen, si aceasta se<br />

incheia prin insiruirea datelor probabile ale conflictului. Dec<strong>la</strong>nsarea operatiunilor militare era <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rata ca<br />

avand o probabilitate <strong>de</strong> 98%, situandu-se intre datele <strong>de</strong> 12 si 20 ianuarie. Razboiul era consi<strong>de</strong>rat ca fiind<br />

inevitabil din cauza progresului realizat <strong>de</strong> Irak in domeniul producerii armelor nucleare, ceea ce ii situa pe<br />

irakieni - spunea ace<strong>la</strong>si text - <strong>la</strong> o distanta foarte mica in ani <strong>de</strong> realizarea unor arme operationale.<br />

Documentul se referea <strong>la</strong> posibile atacuri teroriste in capitalele tarilor implicate in razboiul contra Irakului: cel<br />

mai probabil era un atac bio-chimic, constand in otravirea rezervoarelor <strong>de</strong> apa potabi<strong>la</strong> cu ajutorul unui virus.<br />

Probabilitatea acestei actiuni era estimata <strong>la</strong> numai 30% si <strong>de</strong> altfel un asemenea atac nici n-a avut lor. Dar<br />

amenintarea era rea<strong>la</strong> sau nu? Poate ca incercari au existat, dar temperatura foarte scazuta a apei nu a permis<br />

proliferarea culturilor virale, ori poate ca Saddam s-a temut totusi <strong>de</strong> represalii masive, inclusiv nucleare. Sau<br />

poate ca a negociat in secret salvarea propriei lui persoane si a resturilor garzii lui nationale in schimbul<br />

nerecurgerii <strong>la</strong> acest sistem <strong>de</strong> terorism pe scara <strong>la</strong>rga. Greu <strong>de</strong> spus. Si fara indoia<strong>la</strong> ca sansele ca a<strong>de</strong>varul sa<br />

fie af<strong>la</strong>t vreodata sunt iluzorii.<br />

Si Rafael a ramas tacut si ganditor.<br />

La inceputul dupa-amiezii ne-a dus sa ne arate herghelia lui. Patru iepe fatasera <strong>de</strong> curand si zbenguia<strong>la</strong><br />

manjilor era un spectacol incantator pentru fiica mea Deborah, care nu implinise sapte ani si fireste ca n-ar mai<br />

fi plecat <strong>de</strong> acolo. Marturisesc ca si pe mine spectacolul ma <strong>de</strong>lecta si ma captiva, numai ca eu venisem aici<br />

pentru cu totul alte treburi.<br />

— Dupa mine, toate astea au durat <strong>de</strong>stul. Primele scrisori care ne-au venit <strong>de</strong> <strong>la</strong> acesti UMMO, cele primite<br />

<strong>de</strong> Sesma, datau din 1962. Asta inseamna douazeci si noua <strong>de</strong> ani. Tu esti implicat in jocul asta <strong>de</strong> douazeci si<br />

patru <strong>de</strong> ani iar eu <strong>de</strong> cincisprezece. Ei bine, oricine ar fi cei care conduc jocul asta, marturisesc ca mie unuia<br />

nu-mi p<strong>la</strong>ce. Am <strong>de</strong> multe ori senzatia ca sunt tratat ca un cobai caruia i se arunca din cand in cand cateva<br />

graunte.<br />

— Si cam ce intentionezi?<br />

— Simplu. Sa scriu o carte si sa povestesc tot. Continutul scrisorilor, cercetarile stiintifice care au pornit <strong>de</strong><br />

aici, faptele dramatice care fac parte integranta din povestea asta, marturiile care exista si pe care le-am adunat<br />

si, in general, tot ce stiu, inclusiv chestiile <strong>la</strong> care am fost martor.<br />

— Vrei sa spui ca afacerea asta a incetat sa mai prezinte interes pentru tine?<br />

— Nu, catusi <strong>de</strong> putin. Ba chiar, daca mai sosesc si alte scrisori, am sa fiu si mai <strong>de</strong>parte curios, ca si pana<br />

acum. Numai ca eu sunt om <strong>de</strong> stiinta. De cincisprezece ani sunt confruntat cu povestea asta. E acaparatoare.<br />

Are mii <strong>de</strong> pagini <strong>de</strong> documente. Lucruri care in cutare raport <strong>de</strong> acum douazeci si noua <strong>de</strong> ani pareau confuze<br />

au inceput azi sa prinda contururi c<strong>la</strong>re. Eu lucrurile astea le privesc din punctul meu <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. Ma gan<strong>de</strong>sc<br />

<strong>de</strong> pilda <strong>la</strong> MHD ca mijloc <strong>de</strong> propulsie a navelor UMMO. Nu mai cred ca e chiar asa mare nevoie <strong>de</strong><br />

pastrarea secretului in legatura cu extraterestrii. Bineinteles ca cine tine sforile jocului stie sa-ti <strong>de</strong>monstreze<br />

negru pe alb ca da, ca e nevoie sa nu stie nimeni, nici vantul nici pamantul, numai ca eu am inceput sa nu mai<br />

cred asa ceva. De acum inainte nu ma mai <strong>la</strong>s convins. Si sunt <strong>de</strong> parere ca cel mai bine ar fi sa pun pe hartie<br />

toate lucrurile astea...


Nota D. <strong>Mirahorian</strong>: Sig<strong>la</strong> MHD este o prescurtare <strong>de</strong> <strong>la</strong> magnetohidrodinamica, termen ce <strong>de</strong>semneaza<br />

insta<strong>la</strong>tiile <strong>de</strong> conversie directa a energiei mecanice in energie electrica si invers. Aceste insta<strong>la</strong>tii folosesc un<br />

fluid conductor (p<strong>la</strong>sma, aer ionizat, apa <strong>de</strong> mare, metale lichi<strong>de</strong>), care se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza intr-un camp magnetic.<br />

Se aplica efectul Hall, fie pentru accelerarea fluidului (motoare, pompe), fie pentru obtinerea energiei<br />

electrice. Folosind sisteme <strong>de</strong> pompare MHD, s-au construit submarine silentioase si vapoare fara elice in<br />

SUA, Japonia si Uniunea Sovietica. Dat fiind interesul pentru conversia directa a energiei cinetice a p<strong>la</strong>smei<br />

termonucleare, in multe alte tari s-au efectuat cercetari experimentale in anii 1960-1980. In Romania s-au<br />

construit atat pompe MHD pentru metale lichi<strong>de</strong>, cat si doua insta<strong>la</strong>tii pilot cu p<strong>la</strong>sma pentru obtinerea<br />

energiei electrice din jeturi <strong>de</strong> p<strong>la</strong>sme reci, obtinute prin combustie. La cercetarile asupra acestor doua<br />

insta<strong>la</strong>tii pilot, construite <strong>la</strong> ICPET (Institutul <strong>de</strong> Energetica al Aca<strong>de</strong>miei) am participat ca stu<strong>de</strong>nt <strong>de</strong>tasat in<br />

practica <strong>de</strong> cercetare. Rezultatul acestei cercetari a fost o metoda <strong>de</strong> crestere a randamentului <strong>de</strong> conversie prin<br />

spargerea "stratului limita", aplicabi<strong>la</strong> atat <strong>la</strong> motoare cat si <strong>la</strong> generatoare MHD.<br />

Cu o luna in urma, in aprilie 1991, revista Science et vie prezenta pe prima pagina fotografia unui "submarin<br />

MHD ", urmata <strong>de</strong> un articol lung, care vorbea pe <strong>la</strong>rg <strong>de</strong>spre recentele strapungeri stiintifice realizate pe tema<br />

asta. Navele <strong>de</strong> suprafata si cele submersibile aveau sa cunoasca in curand o a<strong>de</strong>varata revolutie, datorita<br />

propulsiei electromagnetice, posibi<strong>la</strong> in urma recentelor progrese in domeniul supraconductiei <strong>la</strong> temperaturi<br />

ridicate. Revista mai publica si o fotografie a unei ve<strong>de</strong>te marine construite in Japonia, „ o realizare <strong>de</strong> ultima<br />

ora”, pregatita pentru incercari si echipata cu doua propulsoare MHD. O ambarcatie "<strong>de</strong> ultima ora", da, intra<strong>de</strong>var:<br />

era absolut i<strong>de</strong>ntica cu nava cu care facusem eu o <strong>de</strong>monstrate televizata, intr-un mic bazin cu apa<br />

sarata. Atata doar ca eu facusem asta in urma cu zece ani... Mai era acolo si o ilustratie care <strong>de</strong>scria<br />

acceleratorul <strong>la</strong>teral experimental <strong>de</strong> mine in 1975. Tot "<strong>de</strong> ultima ora" si acesta. Cam mult.<br />

— De tine nici macar nu se aminteste! remarcase consternat Rafael dupa ce citise articolul.<br />

— Si totusi am publicat si eu in revista asta, in 74 si in 75, doua articole <strong>de</strong>spre MHD. Cam in ace<strong>la</strong>si timp cu<br />

primele note <strong>la</strong> darile <strong>de</strong> seama ale Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Stiinte din Paris.<br />

— Crezi ca au uitat pur si simplu sau au facut-o cu intentie?<br />

— Cu intentie, sunt convins. Si cred ca intelegi foarte bine <strong>de</strong> ce. I<strong>de</strong>ea propulsarii submarinelor cu forte<br />

electromagnetice mai treaca-mearga, dar daca se mareste raportul dintre puterea <strong>de</strong> propulsie si greutate,<br />

atunci nava nu mai pluteste, isi ia zborul pur si simplu si se poate <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sa cu o viteza supersonica, fara sa se<br />

produca "bangul sonic". Toate astea le-am spus si le-am publicat pe <strong>la</strong>rg <strong>la</strong> vremea respectiva. Un inginer chiar<br />

si-a dat doctoratul sub conducerea mea cu subiectul asta. E drept ca nu e ceva realizabil cat ai bate din palme,<br />

dar lucrurile merg totusi repe<strong>de</strong>. Realizarea a <strong>de</strong>venit inevitabi<strong>la</strong>. Asta dove<strong>de</strong>ste ca lucruri cuprinse in<br />

documentele UMMO <strong>de</strong> acum treizeci <strong>de</strong> ani se concretizeaza astazi.<br />

- Si atunci?<br />

- Atunci... nu inteleg ce urmaresc cei care ne dau informatiile astea, dar datoria mea <strong>de</strong> om <strong>de</strong> stiinta ma<br />

obliga sa spun raspicat tot ce stiu. Si stiu <strong>de</strong>stule...<br />

Primele documente<br />

Pe Maurice 1-am cunoscut in 1974. El lucra ca cercetator stiintific intr-un <strong>la</strong>borator <strong>de</strong> astrofizica din zona<br />

Marsiliei. Acest om serios era orice in afara <strong>de</strong> visator. Cu cativa ani inainte, in timp ce era in vacanta <strong>la</strong> tatal<br />

sau, in regiunea Avignon, el fusese martor <strong>la</strong> un zbor <strong>de</strong> OZ.N.-uri. Marturia sa avea o precizie cat se poate <strong>de</strong><br />

astronomica. El vazuse mai multe obiecte luminoase in forma <strong>de</strong> disc, evoluand intr-o formatie simi<strong>la</strong>ra cu<br />

aceea a unui card <strong>de</strong> rate salbatice. Dupa ce au parcurs o mare parte a cerului prezentand miscari re<strong>la</strong>tive unele<br />

in raport cu cele<strong>la</strong>lte, aceste obiecte stranii au virat brusc pentru a disparea cu o acceleratie fulgeratoare.<br />

Cum poate asa ceva sa functioneze? Noi nu aveam nici cea mai vaga i<strong>de</strong>e. Maurice il cunostea pe C<strong>la</strong>u<strong>de</strong><br />

Poher, inginer <strong>la</strong> Central National <strong>de</strong> Studii Spatiale din Toulouse si director, in acea epoca, al<br />

<strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> rachete sonda. Poher a aratat un interes <strong>de</strong>osebit pentru subiect. El inregistrase numeroase<br />

cazuri <strong>de</strong> observatii OZN pe calcu<strong>la</strong>torul CNES (Centrului National <strong>de</strong> Studii Spatiale) si se straduia sa<br />

realizeze studii statistice si verificari ale marturiilor.<br />

Acest hobby 1-a pus, <strong>de</strong>-a lungul anilor, in contact cu numeroase persoane din mai multe tari, interesate <strong>de</strong><br />

asemenea <strong>de</strong> acest subiect. Printre acesti oameni se gasea si un jurnalist scriitor, pe nume Antonio Ribera, ce<br />

locuia in apropierea orasului Barcelona. Acesta din urma i-a furnizat niste fotocopii ale unor stranii<br />

documente, dactilografiate, redactate intr-o spanio<strong>la</strong> cat se poate <strong>de</strong> corecta si care au fost primite <strong>de</strong> diferite<br />

persoane din tara sa, printre care si <strong>de</strong> el insusi. C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Poher i-a trimis un esantion lui Maurice, cerandu-i sa-i<br />

spuna ce parere are. Intr-o zi Maurice mi-a pus in fata aceste cateva foi.<br />

Vazusem <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> mai multe ori niste documente <strong>de</strong>spre ce veneau <strong>de</strong> <strong>la</strong> pretinsi contactati. A<strong>de</strong>sea acesti<br />

oameni se supun unui impuls telepatic care-i aduce intr-o transa in care se manifesta fie "scrierea automata",<br />

fie incep sa vorbeasca ca niste mediumi. Altii invoca intalniri cu niste indrumatori care le-ar fi facut reve<strong>la</strong>tii


<strong>de</strong>spre realitati <strong>de</strong> dincolo ("transcen<strong>de</strong>nte"). Aceste experimente servesc a<strong>de</strong>sea drept pretext pentru<br />

infiintarea unei noi secte, in care contactatul se autoproc<strong>la</strong>ma guru, adica maestru spiritual.<br />

Astfel <strong>de</strong> texte mi-au parut intot<strong>de</strong>auna naive. In majoritatea cazurilor ele erau pur si simplu plictisitoare.<br />

Numai ca in cazul textelor aduse <strong>de</strong> Maurice lucrurile stateau intrucatva altfel. Semnatarii numai erau niste<br />

vizionan oarecare, ci se prezentau ei insisi drept extraterestri, veniti <strong>de</strong> pe o p<strong>la</strong>neta numita UMMO si situata<br />

in conste<strong>la</strong>tia Fecioarei, <strong>la</strong> aproape cincisprezece ani-lumina <strong>de</strong> noi. Din spusele lui Ribera, mai multi spanioli<br />

primisera astfel <strong>de</strong> rapoarte, expediate pur si simplu prin posta, inca din 1962, unul din <strong>de</strong>stinatari fiind el<br />

insusi.<br />

Am citit pe nerasuf<strong>la</strong>te paginile acelea. Ele <strong>de</strong>scriau diferitele parti componente ale unei stranii masini<br />

lenticu<strong>la</strong>re, care semana cu doua farfurii lipite intre ele pe margine. Ceva ma tulbura din cale afara: stilul te<br />

facea sa te gan<strong>de</strong>sti fara voie <strong>la</strong> niste prospecte sau <strong>de</strong>scrieri tehnice <strong>de</strong> <strong>la</strong> uzinele Matra sau Dassault. Desi<br />

lucram pe atunci <strong>la</strong> Observatorul Astronomic din Marsilia, facusem prin anii 60 si studii <strong>de</strong> inginerie<br />

aeronautica <strong>la</strong> SUPAERO, asa ca eram suficient <strong>de</strong> familiarizat cu problemele tehnice <strong>de</strong> asemenea factura.<br />

Primul lucru care mi-a atras atentia a fost o anumita solutie origina<strong>la</strong> din domeniul rezistentei materialelor.<br />

Coca acelui corp bizar era lucrata din ceea ce noi numim astazi un material compozit. Structura era<br />

extraordinar <strong>de</strong> complexa, atat <strong>de</strong> complexa incat primul termen care mi-a venit in minte a fost vascu<strong>la</strong>rizata.<br />

Reiesea ca in anumite elemente ale acestei structuri nemaivazute se puteau gasi pana <strong>la</strong> patra sute <strong>de</strong><br />

componente pe milimetrul cub ! Atunci cand nava accelera, acest invelis intesat <strong>de</strong> canale era supus unor<br />

solicitari suplimentare si se preciza ca accelerarea nu se realiza continuu, ci in trepte. Toate acestea nu aveau<br />

<strong>de</strong> fapt nimic ilogic. Specialistii din aeronautica stiu foarte bine ca organismul uman rezista mai usor <strong>la</strong> o<br />

succesiune <strong>de</strong> acceleratii ridicate <strong>de</strong>cat <strong>la</strong> o acceleratie care creste continuu. Socurile suferite <strong>de</strong> structura<br />

riscau sa produca osci<strong>la</strong>tii distructive. Orice ansamblu mecanic poate intra in rezonanta. Atunci vibratiile se<br />

amplifica si pot conduce <strong>la</strong> rupere. Se cunoaste exemplul c<strong>la</strong>sic al podului suspendat, pe care se recomanda<br />

soldatilor sa nu mearga in ca<strong>de</strong>nta, tocmai pentru a nu provoca, intamp<strong>la</strong>tor, rezonanta cu ritmul <strong>de</strong> osci<strong>la</strong>tie al<br />

structurii care poate provoca chiar si prabusirea.<br />

In mod simi<strong>la</strong>r coca sau carcasa OZN-ului se putea rupe imediat daca intra in rezonanta in aceste faze <strong>de</strong><br />

intensa acceleratie. Nota tehnica furniza si solulia. Susnumita coca era <strong>de</strong>ci strabatuta, ca un cos impletit din<br />

nuiele, <strong>de</strong> un mare numar <strong>de</strong> canale, <strong>de</strong> tuburi <strong>de</strong> mic diametru, continand un material usor fuzibil.<br />

Aceasi coca mai continea o retea continua <strong>de</strong> senzori pentru <strong>de</strong>tectia permanenta a tensiunilor, totul fiind<br />

conectat <strong>la</strong> un calcu<strong>la</strong>tor <strong>de</strong> bord care purta poeticul nume <strong>de</strong> XANMOO. Daca acest computer <strong>de</strong>tecta trenuri<br />

<strong>de</strong> un<strong>de</strong> mecanice susceptibile sa se focalizeze intr-un anumit punct al structurii, sa intre in rezonanta cu aceste<br />

osci<strong>la</strong>tii, niste microsisteme topeau sau solidificau instantaneu fluidul ce umple microtuburile; ceea ce avea<br />

evi<strong>de</strong>nt drept efect modificarea loca<strong>la</strong> a valorii frecventei <strong>de</strong> rezonanta. Era un lucru extrem <strong>de</strong> ingenios.<br />

Astazi inca nu cred ca o astfel <strong>de</strong> solutie ar putea fi pusa in aplicare, dar o vad foarte c<strong>la</strong>r impunandu-se in<br />

viitoarea noastra tehnologie.<br />

Evi<strong>de</strong>nt ca as putea sa reproduc in aceasta lucrare anumite texte, in extrase sau chiar in totalitate. Ansamblul <strong>la</strong><br />

care eu personal am avut acces insumeaza aproape doua mii <strong>de</strong> pagini, insa toate acestea ar face cartea <strong>de</strong> fata<br />

prea voluminoasa si greu <strong>de</strong> citit. Sa spunem ca in cele ce urmeaza incerc sa dau o ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong> ansamblu a<br />

acestui dosar, insotita <strong>de</strong> niste impresii care nu pot fi <strong>de</strong>cat subiective. Cititorul dornic sa se informeze nu va<br />

intampina nici un obstacol sa-si procure aceste documente daca isi va da silinta <strong>de</strong> a merge pana <strong>la</strong> sursa.<br />

O lucrare <strong>de</strong> asemenea gen a fost publicata <strong>de</strong> altfel in limba franceza, sub semnatura lui Antonio Ribera, in<br />

1984 <strong>la</strong> editura Rocher, sub titlul UMMO, limbajul extraterestru. Textul <strong>la</strong> care ma refer aici corespun<strong>de</strong><br />

paginilor 125-173.<br />

Aceasta carte nu s-a bucurat <strong>la</strong> vremea respectiva <strong>de</strong> nici un succes si a trecut practic neobservata, pur si<br />

simplu din cauza ca textele in cauza sunt aproape in<strong>de</strong>scifrabiie si, in afara <strong>de</strong> asta, sunt atat <strong>de</strong> incarcate <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>talii tehnice incat il <strong>de</strong>zamagesc rapid pe cititorul fara o anumita pregatire stiintifica. Cat <strong>de</strong>spre "oamenii <strong>de</strong><br />

stiinta", aici lucrurile sunt c<strong>la</strong>re <strong>de</strong> <strong>la</strong> bun inceput: astfel <strong>de</strong> carti dumnealor nu citesc.<br />

Ma pun si eu in postura unui om cu o pregatire stiintifica care se scufunda in acest tip <strong>de</strong> proza. Ei bine, chiar<br />

si acesta are toate sansele sa fie respins, si asta dupa primele pagini. Cat <strong>de</strong>spre mine, eu am ajuns sa ma<br />

obisnuiesc cu aceasta dificultate verba<strong>la</strong>, cu stilul bombastic si plin <strong>de</strong> circumvolutiuni interminabile, ticsit <strong>de</strong><br />

cuvinte absolut stranii:<br />

" OAAWOLEA UEWA, XEE, IBOZO-UU, XAN-WAABUASIIDIIO " si <strong>de</strong> diverse hieroglife sau<br />

criptoglife.<br />

Ne gandim <strong>la</strong> experienta in acest domeniu a savantului chinez care a lucrat douazeci si doi <strong>de</strong> ani <strong>la</strong> <strong>de</strong>scifrarea<br />

scrierii <strong>de</strong> pe discurile vibrante <strong>de</strong> <strong>la</strong> Bayan Kara U<strong>la</strong>.


Textul spiral <strong>de</strong>scifrat <strong>de</strong>scrie esuarea in munti a navelor triburilor Dropa si Ham, ai caror <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nti traiesc<br />

si astazi si au o grupa sangvina nemaiintalnita pe Terra.<br />

"Piramida Extraterestra, pesteri si conducte stravechi in China"<br />

<strong>Misterul</strong> discurilor vorbitoare Dropa si din ce cauza sunt ascunse <strong>de</strong> autoritatile din China<br />

ve<strong>de</strong>ti <strong>de</strong>talii pe:<br />

http://www.myspace.com/hid<strong>de</strong>nknowledge1<br />

http://www.myspace.com/ga<strong>la</strong>cticontact<br />

In mijlocul acestei limbi inimaginabile si <strong>de</strong> neinteles, par sa existe si cateva fraze purtatoare <strong>de</strong> semnificatie.<br />

Astfel, o parte a documentului se refera <strong>la</strong> habitaclul <strong>de</strong> forma ine<strong>la</strong>ra al navei, rezervat echipajului. Pasagerii<br />

navei nu stateau asezati in fotolii, ci se presupune ca pluteau intr-un lichid special, tixantropic. Atunci cand<br />

vehiculul nu era supus unei acceleratii, acest lichid era pompat in afara inelului locuibil al habitaclului. Daca<br />

nava se aseza pe o p<strong>la</strong>neta, pasagerii sai humanoizi evoluau stand in picioare. Cand nava se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sa prin<br />

spatiu, ei pluteau in acest habitaclu sau, in regim <strong>de</strong> croaziera, corpurile lor erau supuse <strong>la</strong> o s<strong>la</strong>ba greutate<br />

artificia<strong>la</strong>, ce se datora fortei centrifuge rezultate din punerea in rotatie a navei in jurul axului sau. Acest inel<br />

semana, in mic, cu statia releu toroida<strong>la</strong>, imortalizata <strong>de</strong> Kubrik in filmul 2001, Odiseea spatia<strong>la</strong>, care era<br />

situata intre Pamant si Luna. Textele adaugau ca un imp<strong>la</strong>nt discret, situat in urechea interna, anu<strong>la</strong> c<strong>la</strong>sicul rau<br />

<strong>de</strong> spatiu care ar fi aparut imediat, dintr-o rotatie intr-o structura cu raza atat <strong>de</strong> redusa.<br />

Ce semnificatie are acest cuvant, "tixantropic" ? Rasfoind o enciclopedie, am af<strong>la</strong>t ca el se refera <strong>la</strong> niste<br />

substante care au proprietatea <strong>de</strong> a trece brusc <strong>de</strong> <strong>la</strong> starea solida <strong>la</strong> cea lichida, <strong>de</strong> pilda sub actiunea unei<br />

vibratii sau a unei zguduiri. Un astfel <strong>de</strong> lichid tixantropic este "nisipul miscator ", in realitate un amestec <strong>de</strong><br />

apa si nisip sau namol care in stare <strong>de</strong> repaus are toate aparentele unei materii soli<strong>de</strong>. Daca insa un impru<strong>de</strong>nt<br />

paseste pe acest sol capcana, socurile provocate <strong>de</strong> pasii sai transforma instantaneu intr-un lichid vascos o<br />

buna parte din materia <strong>de</strong> sub talpile lui, astfel incat nefericitul se infunda imediat in terenul <strong>de</strong>venit lipsit <strong>de</strong><br />

consistenta. Mediul isi reia dupa aceea starea solida sau aparent solida, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> si marele pericol <strong>de</strong> a te af<strong>la</strong><br />

intr-un asemenea loc. Un lucru <strong>de</strong> acest gen mi s-a intamp<strong>la</strong>t pe cand aveam doisprezece ani, intr-un estuar din<br />

Bretagne, aproape <strong>de</strong> un loc numit Lan<strong>de</strong>venec. Alergam fara nici o banuia<strong>la</strong> pe pamantul nisipos, tragand


dupa mine o ramura maricica <strong>de</strong> copac pe care tocmai o taiasem, cand, pe neasteptate, am fost inghitit aproape<br />

complet, disparand pana <strong>la</strong> gat in solul nisipos. Din fericire, nu apucasem sa dau drumul crengii, ci ma tinusem<br />

instinctiv <strong>de</strong> ea cu amandoua mainile. Eram cercetas si grupul nostru isi pusese in minte sa construiasca un sat<br />

<strong>la</strong>custru.<br />

Agatandu-ma cu disperare <strong>de</strong> ramura aceasta, am reusit sa ma trag afara dintr-un mal cleios si negricios, caruia<br />

ii pastrez o amintire care si acum, dupa atatia ani, ma incremeneste.<br />

Petrolistii cunosc bine namolurile tixantropice, in lipsa carora executarea unui foraj ar fi cu neputinta. Aceste<br />

namoluri sunt folosite <strong>de</strong> ei pentru ungerea sapei <strong>de</strong> foraj, care poate ajunge pana <strong>la</strong> lungimi <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> metri.<br />

Namolul este adus prin tubul <strong>de</strong> foraj si cu el se impregneaza rocile din jur. Daca s-ar utiliza un namol<br />

obisnuit, in cazul opririi insta<strong>la</strong>tiei <strong>de</strong> foraj apa s-ar infiltra in materialul forat si sapa ar fi blocata complet in<br />

stratul <strong>de</strong> pamant sau <strong>de</strong> roca, "sudata" si <strong>de</strong>venita practic solidara cu acesta, astfel incat, in cazul reluarii<br />

forajului, sapa s-ar rupe imediat. In schimb, daca se utilizeaza namol tixantropic (si se pare ca cel mai<br />

important zacamant <strong>de</strong> astfel <strong>de</strong> namoluri naturale este situat in Mexic) atunci cand forajul este oprit namolul<br />

revine <strong>la</strong> starea solida, pastrandu-si intregul continut <strong>de</strong> apa. Pentru a relua forajul, este suficienta punerea in<br />

vibratie a tijei, ceea ce provoaca lichefierea instantanee a namolului si astfel indispensabilul lichid <strong>de</strong> ungere<br />

este imediat recreat.<br />

Aceasta lunga discutie <strong>de</strong>spre lichi<strong>de</strong>le tixantropice utilizate sub forma namolului <strong>de</strong> foraj in industria<br />

petroliera trece cu ve<strong>de</strong>rea faptul ca stiinta si tehnologia <strong>de</strong> pe Terra cunosc si utilizeaza flui<strong>de</strong>le magnetice -<br />

alcatuite din ulei mineral si pudre feromagnetice - si pe cele electrice - in care pudrele <strong>de</strong> "electreti " joaca<br />

rolul fierului pulverizat. Aceste ilui<strong>de</strong> au o vascozitate ce poate fi modu<strong>la</strong>ta sau contro<strong>la</strong>ta in functie <strong>de</strong><br />

intensitatea campului magnetic sau electric aplicat, in absenta campului, ele re<strong>de</strong>vin lichi<strong>de</strong>, iar in prezenta<br />

unui camp intens se solidifica. Aceste flui<strong>de</strong> se folosesc <strong>de</strong>ja ca lichi<strong>de</strong> <strong>de</strong> franare si <strong>de</strong> ungere cu vascozitate<br />

variabi<strong>la</strong>. In textul <strong>de</strong> mai sus gasim o solutie <strong>de</strong> ecranare gravitationa<strong>la</strong> si <strong>de</strong> reducere a impactului<br />

acceleratiilor, simi<strong>la</strong>ra fortei lui Arhime<strong>de</strong> si modului <strong>de</strong> plutire a creierului in lichidul cefalo-rahidian.<br />

Solidificarea navei <strong>la</strong> acceleratii mari si conectarea pasagerilor <strong>la</strong> aceasta permite, dupa cum afirma Henri<br />

Coanda, doar accesul partial <strong>la</strong> propulsia holografica: "Noi primim impulsul <strong>de</strong> miscare prin scaunul avionului,<br />

ei in fiecare atom, ca in translocatia si levitatia yogina". Daca tinem cont <strong>de</strong> faptul ca radiatia unui OZN poate<br />

face ca aerul insusi sa <strong>de</strong>vina parca solidificat, ca o catifea tridimensiona<strong>la</strong> in care orice sunet este complet<br />

amortizat si apare o "tacere irea<strong>la</strong>", atunci suntem obligati sa sustinem fie ca textele UMMO prezinta o faza<br />

pentru pregatirea altui nivel uman <strong>de</strong> intelegere, fie ca aceasta civilizatie extraterestra se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> alt nivel<br />

tehnologic in raport cu cele <strong>la</strong> care s-a referit Henri Coanda in discutia pe care am re<strong>la</strong>tat-o in introducerea <strong>la</strong><br />

Yoga Sutra si in cuvantul introductiv.<br />

Textul pe care mi-1 incredintase Maurice continea aceasta referinta <strong>la</strong> tixantropie. Habitaclul in care se af<strong>la</strong>u<br />

pasagerii navei era umplut tocmai cu un asemenea tip <strong>de</strong> fluid, care avea proprietatea <strong>de</strong> a trece foarte rapid <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> starea lichida <strong>la</strong> cea solida, sub actrunea unui camp electric. Nu stiu daca aceasta substanta exista azi.<br />

Intrebarea ar trebui pusa fiziciemlor care studiaza corpul solid, dar o astfel <strong>de</strong> solutie nu mi se pare a priori<br />

imposibil <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperit. Dupa aceste texte, mediul care umplea inelul locuibil era solidificat atunci cand nava<br />

se gasea in faza <strong>de</strong> accelerare, apoi lichefiat in intervale <strong>de</strong> timp in care viteza sa era mentinuta constanta. In<br />

felul acesta nu mai era nevoie <strong>de</strong> scaune, ca <strong>de</strong> exemplu in cabina unui avion. In timpul unei miimi <strong>de</strong> secunda<br />

in care se aplica forta <strong>de</strong> accelerare, pilotii erau impachetati "ca niste fosile intr-o roca". Dupa autorul<br />

documentului, acest dispozitiv pur si simplu conferea fluidului o vascozitate aparenta ceva mai ridicata. In loc<br />

sa aiba impresia ca se af<strong>la</strong> in imersiune in apa, pilotii trebuie sa fi avut, in cursul fazelor <strong>de</strong> accelerare, senzatia<br />

ca se gasesc scufundati intr-un fel <strong>de</strong> frisca.<br />

Daca realitatea informationa<strong>la</strong> ar fi diferita dintr-un loc in altul din Univers, atunci pamantenii nu ar fi ajuns <strong>la</strong><br />

solutii simi-<strong>la</strong>re <strong>de</strong> combatere a efectelor inertiale. Pe Terra folosim costumele "anti G" care prin presurizare<br />

impacheteaza rigid pilotul unui avion, ce urmeaza sa fie supus <strong>la</strong> acceleratii, care in mod obisnuit sunt<br />

insuportabile.<br />

Nitroglicerina, <strong>de</strong>scoperita in 1846 <strong>de</strong> profesorul Italian Ascario Sobrero, nu a putut sa fie folosita pana in<br />

1866 cand Alfred Nobel a <strong>de</strong>scoperit solutia cresterii rezistentei <strong>la</strong> soc prin absorbtia nitroglicerinei intr-un<br />

buret solid din kiselgur. Nitroglicerina <strong>de</strong>vine ceea ce UMMO numesc "o fosi<strong>la</strong> intr-o roca". Aceeasi solutie<br />

<strong>de</strong> crestere a rezistentei <strong>la</strong> impact este aplicata <strong>de</strong> oameni <strong>la</strong> explozibili iar <strong>de</strong> UMMO <strong>la</strong> compensarea<br />

reactiunilor inertiale datorate acceleratiilor mari. Alte civilizatii utilizeaza conge<strong>la</strong>rea si solidificarea cu<br />

retrovirusuri. Pentru civilizatiile mai avansate, solutia este transportul holografic <strong>de</strong>spre care vorbea si H.<br />

Coanda.


Acest sistem mai permitea si suportarea unor acceleratii cu mult mai mari <strong>de</strong>cat cele pe care noi le putem<br />

accepta in avioane sau rachete. Daca exclu<strong>de</strong>m gazele continute in p<strong>la</strong>mani si stomac, multe din organele<br />

noastre sunt scufundate intr-un lichid a carui <strong>de</strong>nsitate este apropiata <strong>de</strong> aceea a apei. Organul cel mai fragil al<br />

organismului uman, creierul, pluteste inconjurat din toate partile in lichidul cefalo-rahidian. Din aceasta cauza,<br />

boxerii nu sunt facuti knock-out <strong>la</strong> fiecare lovitura primita. A scufunda ansamblul corpului uman intr-un<br />

mediu fluid este o solutie optima pentru a redistribui eforturile ceea ce nu am mai vazut nici citat si mai ales<br />

nici experimentat un<strong>de</strong>va fara indoia<strong>la</strong> din cauza greutatii consi<strong>de</strong>rabile legate <strong>de</strong> transportul acestei mase <strong>de</strong><br />

fluid. Ar fi interensant <strong>de</strong> vazut <strong>la</strong> ce nivel <strong>de</strong> accelerate gravitational poate sa reziste un peste care poseda o<br />

vezica <strong>de</strong> plutire, daca este supus acceleratiei in mediul sau natural apa.<br />

Habitaclul ine<strong>la</strong>r al navei era <strong>de</strong>ci continut intr-o carcasa poroasa, ce semana cu doua farfurii lipite fata in fata.<br />

Atunci cand nava se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> sol sau in faza <strong>de</strong> zbor spatial cu viteza constanta acest habitaclu ine<strong>la</strong>r era conectat<br />

rigid <strong>la</strong> carcasa vehiculului. In timpul fazelor <strong>de</strong> accelerare, era suspendat magnetic. Si aici solutia era<br />

interesanta. Peretele exterior al torului era confectionat dintr-un material supraconductor. Cum nava, dupa<br />

toate aparentele, crea un camp magnetic <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> intens, <strong>de</strong> cateva zeci <strong>de</strong> Tes<strong>la</strong>, acest camp, constant sau<br />

variabil, nu putea penetra invelisul. Este vorba aici <strong>de</strong> o proprietate cunoscuta a materialelor supraconductoare<br />

(efectul Meissner). O asemenea solutie prezenta mai multe avantaje. In primul rand, pasagerii erau protejati<br />

impotriva efectelor fiziologice ale unui camp magnetic variabil. Apoi, se obtine un control mai bun al<br />

acceleratiilor suportate efectiv <strong>de</strong> pasageri, adaptand programul <strong>de</strong> aplicare a acestor trepte <strong>de</strong> acceleratie <strong>la</strong><br />

capacitatea biologica <strong>de</strong> rezistenta.<br />

Am gasit ca ansamblul solutiei era interesant. In acest stadiu textul putea fi consi<strong>de</strong>rat ca facand parte dintr-un<br />

bun roman <strong>de</strong> fictiune stiintifica, scris <strong>de</strong> oameni care aveau o solida pregatire stiintifica si tehnica. As putea<br />

aminti <strong>de</strong> asemenea racirea peretelui exterior prin transpiratia unei cantitati <strong>de</strong> litium, conceperea unor sisteme<br />

<strong>de</strong> control prin recurgerea <strong>la</strong> o multitudine <strong>de</strong> canale informationale, sisteme <strong>la</strong>terale <strong>de</strong> control si <strong>de</strong> analiza a<br />

mediului ambiant, dar tin sa evit strivirea cititorului nespecialist sub o masa <strong>de</strong> aspecte tehnice, care raman<br />

pentru el imposibil <strong>de</strong> verificat.<br />

Dupa cateva saptamani petrecute cu examinarea acestui document eram in continuare <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> intrigat. Cine ar<br />

fi putut sa scrie un astfel <strong>de</strong> text, Dumnezeule, si mai ales ce scop urmarea? Pentru ce a fost adresat textul<br />

acesta unor oameni care, in marea lor majoritate - dupa cate am reusit eu sa aflu - nu aveau o rea<strong>la</strong> pregatire<br />

stiintifica si <strong>de</strong>ci nu puteau intelege mare lucru? Asta mi se parea lucrul cel mai lipsit <strong>de</strong> sens din toata<br />

povestea.<br />

Dornici sa af<strong>la</strong>m mai mult, Maurice si cu mine ne-am dus <strong>la</strong> Toulouse sa ne intalnim cu C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Poher <strong>la</strong><br />

CNES. Poher nu s-a opus in nici un fel cererii noastre si ne-a oferit o copie a ansamblului documentatiei pe<br />

care o obtinuse <strong>de</strong> <strong>la</strong> colegii lui din Spania. Cantitatea <strong>de</strong> documente <strong>la</strong> care am avut acces atunci se ridica <strong>la</strong><br />

cateva sute <strong>de</strong> pagini. Pentru a o completa, am facut mai multe ca<strong>la</strong>torii in Spania. Am <strong>de</strong>scoperit astfel o retea<br />

<strong>de</strong> contactati mai mult sau mai putin primitori, mai mult sau mai putin comunicativi. Printre acestia, Antonio<br />

Ribera era cel mai generos cu noi in materie <strong>de</strong> informatii si ne-a oferit diverse copii. Era vorba <strong>de</strong> o atitudine<br />

<strong>de</strong>liberata. Omul acesta atat <strong>de</strong> mandru refuzase net manipu<strong>la</strong>rea <strong>de</strong> catre extraterestri sau <strong>de</strong> catre alte forte<br />

interesante, al caror obiect i se parea ca <strong>de</strong>venise. Cei<strong>la</strong>lti se aratau mai mult sau mai putin ascultatori si supusi<br />

fata <strong>de</strong> instructiunile cu privire <strong>la</strong> pastrarea discretiei primite din partea autorilor misterioaselor documente.<br />

Acestia nu exprimasera nici un ordin strict, dar se multumeau sa afirme ca <strong>de</strong>stinatarii, in cazul in care nu<br />

urmeaza instructiunile si incalca discretia ceruta, vor fi pur si simplu lipsiti pe viitor <strong>de</strong> noi rapoarte. Astfel ca<br />

prietenul nostru Antonio, consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> UMMO ca o a<strong>de</strong>varata gura sparta, a fost lipsit <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> repe<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

pretioasele scrisori.<br />

Raportul cu privire <strong>la</strong> primele zile pe Terra<br />

Ribera ii trimisese lui C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Poher indicatii cu privire <strong>la</strong> un anumit loc, situat in regiunea Digne. UMMO<br />

<strong>de</strong>scriau sosirea lor pe p<strong>la</strong>neta Terra intr-un raport din care reiesea ca evenimentul se produsese <strong>la</strong> 28 martie<br />

1950 in apropierea muntelui Calul Alb. In ace<strong>la</strong>si text se mentiona faptul ca UMMO isi amenajasera un<br />

refugiu subteran in care au trait doi ani. Precizau ca din acest refugiu puteau ve<strong>de</strong>a un anumit numar <strong>de</strong><br />

constructii din zona localitatii Digne, printre care si catedra<strong>la</strong>. Punctul respectiv era situat <strong>la</strong> treisprezece<br />

kilometri <strong>de</strong> Digne si <strong>la</strong> opt kilometri <strong>de</strong> o alta localitate, un sat cu numele La Javie. Ribera i-a sugerat lui<br />

Poher sa mearga si sa intreprinda o ancheta acele locuri. Poher a luat un compas si, trasand pe harta doua<br />

cercuri cu centrele in cele doua localitati, Digne si La Javie, a stabilit cele doua puncte in care se intersectau<br />

acestea.


Ducandu-se <strong>la</strong> fata locului, a facut primele investigatii cu sprijinul jandarmenei locale. Unul din cele doua<br />

amp<strong>la</strong>samente nu putea fi in nici un caz cel cautat, fiindca se af<strong>la</strong> intr-o vale <strong>de</strong> un<strong>de</strong> localitatea Digne nu se<br />

putea zari. Al doilea era situat in apropiere <strong>de</strong> trecatoarea din Cine, asa ca investigatiile lui Poher n-au dus <strong>la</strong><br />

nici un rezultat cat <strong>de</strong> cat conclu<strong>de</strong>nt. Jandarmii, foarte binevoitori si dispusi sa coopereze, i-au aratat lui Poher<br />

o grota situata in apropierea trecatorii, care insa nu prezenta nici un interes din punctul lui <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, asa ca s-a<br />

intors <strong>la</strong> Toulouse convins ca facuse tot ce se putea face in acel moment pentru elucidarea problemei.<br />

Maurice a abordat lucrunle altfel si a obtinut <strong>de</strong> <strong>la</strong> preotul din Digne aprobarea <strong>de</strong> a urea in varful catedralei,<br />

care se af<strong>la</strong> chiar in central orasului. Catarat pe o barna, el a examinat cu atentie imprejurimile, dar nu a zarit<br />

nimic iesit din comun. Faimosul munte Calul Alb nu era vizibil din acest punct <strong>de</strong> observatie.<br />

Tot pe atunci, am facut si eu o expeditie memorabi<strong>la</strong> prin aceleasi locuri, insotit <strong>de</strong> Bernard Morin, <strong>de</strong> sotia<br />

lui, Cecile, si <strong>de</strong> unul din fiii lor. Bernard Morin locuia pe atunci in Strassbourg si facuse ochii mari primind<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> mine o scrisoare in care citise negru pe alb: "Vei ve<strong>de</strong>a ca in vacanta viitoare noi vom aborda stiinta<br />

extraterestra."<br />

Acest proiect 1-a amuzat si mai ales 1-a intrigat mult, asa ca <strong>la</strong> sosirea verii, cand 1-am vizitat, 1-am gasit<br />

asteptandu-ma ca pe ghimpi.<br />

— Ce trebuie sa iau cu mine? m-a intrebat el <strong>de</strong> cum m-a vazut. Periuta <strong>de</strong> dinti si pijamaua? Cand pornim?<br />

— Nu, dragul meu Bernard, i-am raspuns eu, inca nu suntem in situatia pnvilegiata <strong>de</strong> a face ocolul unei<br />

farfurii zburatoare. E vorba pur si simplu <strong>de</strong> incercarea <strong>de</strong> a localiza un refugiu al extraterestrilor.<br />

— Aha! a facut el <strong>de</strong>zamagit. In cazul asta se schimba lucrurile... Ne-am distrat totusi mai mult <strong>de</strong>cat ne-am fi<br />

asteptat. Cecile compunea cantece pe texte cu foneme preluate din documentele UMMO. Bernard sura<strong>de</strong>a<br />

amuzat. N-a fost nevoie <strong>de</strong> prea mult timp ca sa luam hotararea <strong>de</strong> a ne duce <strong>la</strong> Digne. Imi amintesc <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

putine amanunte legate <strong>de</strong> aceasta prima incercare a noastra <strong>de</strong> a ne apropia <strong>de</strong> muntele Calul Alb, dar stiu<br />

sigur ca am avut <strong>de</strong> infruntat o ploaie torentia<strong>la</strong>, asa ca drumul s-a transformat cat ai clipi din ochi intr-o<br />

m<strong>la</strong>stina din ce in ce mai greu <strong>de</strong> trecut. A trebuit sa cobor din masina, pentru ca greutatea pe pneuri sa fie mai<br />

mica si rotile sa nu se mai infun<strong>de</strong> atat <strong>de</strong> mult. In timp ce impingeam masina din rasputeri, cu mainile proptite<br />

pe bara <strong>de</strong> protectie din spate, simteam cum picioarele mi se infundau in noroiul clisos pana <strong>la</strong> mijlocul<br />

gleznei. Picioarele am reusit pana <strong>la</strong> urma sa mi le recuperez, dar nu si incaltarile, care acolo mi-au ramas.<br />

Asta a fost singura realizare memorabi<strong>la</strong> a <strong>de</strong>mersului nostru...<br />

Lucrurile au luat o alta intorsatura atunci cand am facut cunostinta cu Jean Jacques, care lucra ca instructor<br />

intr-un <strong>de</strong>partament <strong>de</strong> asistenta socia<strong>la</strong> (DASS) din Digne. Intr-o zi, Jean-Jacques a venit <strong>la</strong> mine acasa, <strong>la</strong><br />

Aix, intrand direct in subiect:<br />

— Eu am facut unele investigatii in chestiunea OZN-urilor. Am auzit ca problema asta s-ar putea sa va<br />

intereseze si am venit sa va propun co<strong>la</strong>borarea mea.<br />

Asta era un fapt provi<strong>de</strong>ntial, fiindca Jean-Jacques locuia chiar in Digne. Oamenii <strong>de</strong> <strong>la</strong> poalele Alpilor sunt<br />

din fire putin vorbareti. Este suficient sa ne amintim <strong>de</strong> celebra afacere Dominici. Daca am vrea sa af<strong>la</strong>m un<br />

lucru cat <strong>de</strong> mic <strong>de</strong>spre eventualele evenimente petrecute prin partea locului in anii '50 si daca suntem straini<br />

<strong>de</strong> regiune, ei bine, nu avem nici o sansa. Stiam asta dinainte si ne convinseseram in timpul vizitei facute<br />

simpaticilor jandarmi din La Javie. Nici ei nu erau chiar localnici si ne-au marturisit dificultatile <strong>de</strong> care se<br />

izbeau <strong>la</strong> tot pasul cand era vorba sa faca cea mai mica ancheta. Toata lumea <strong>de</strong> aici era cu <strong>la</strong>cat <strong>la</strong> gura.<br />

— Sa stiti ca e greu pentru un strain sa-si <strong>de</strong>a seama cum se petrec lucrurile prin partile astea. Intr-un sat vecin<br />

s-a petrecut o crima, un barbat a fost omorat ziua-n amiaza mare cu un foc <strong>de</strong> pusca. Bineinteles ca am inceput<br />

cu vecinii, cum e regu<strong>la</strong>, ca sa ve<strong>de</strong>m care ce stie. Nimic. A<strong>la</strong> fusese in pivnita sa traga niste vin <strong>de</strong> pe drojdie,<br />

altul era in curtea din dos si cica intin<strong>de</strong>a niste rufe, altul tocmai atunci avusese nevoie sa caute nu stiu ce in<br />

hambar... Si uite-asa, ca un facut, toti fusesera acasa, dar nimeni nu auzise nimic, nu vazuse nimic, nu stia<br />

nimic.<br />

Fireste ca nici pe noi o asemenea stare <strong>de</strong> spirit a localnicilor nu era <strong>de</strong> natura sa ne incurajeze prea mult in<br />

directia cercetarilor pe care aveam <strong>de</strong> gand sa le intreprin<strong>de</strong>m. Insa acum, avandu-1 pe Jean-Jacques <strong>de</strong> partea<br />

noastra, sansele cresteau serios. Am facut impreuna cu el cateva expeditii pana in varful muntelui Calul Alb,<br />

foarte folositoare pentru sanatatea noastra, dar cam atat. Nu era greu sa ne dam seama ca bateam pasul pe loc.<br />

Sau poate ca, in <strong>de</strong>finitiv, situarea acelui refugiu subteran nici nu era va<strong>la</strong>bi<strong>la</strong>?<br />

Examinand impreuna scrisoarea pe care Ribera i-o trimisese lui Poher, toti am avut aceeasi reactie si ne-am<br />

gandit imediat <strong>la</strong> ace<strong>la</strong>si lucru: ne-am <strong>de</strong>cis sa incercam sa intram in posesia documentului original. Asa ca am<br />

plecat in Spania, pana intr-un sat mic, San Feliu <strong>de</strong> Codinas, un<strong>de</strong> locuia Ribera, am <strong>de</strong>venit repe<strong>de</strong> prieteni si<br />

am reusit sa-1 convingem sa ne <strong>la</strong>se sa fotocopiem textul intreg, care era evi<strong>de</strong>nt mult mai bogat si mai precis<br />

<strong>de</strong>cat transcriptia care ajunsese <strong>la</strong> Poher. Jean-Jacques, care vorbea si citea curent in limba spanio<strong>la</strong>, a tradus<br />

imediat textul si ne-am intors <strong>la</strong> cercetarile noastre.<br />

Raportul UMMO care se referea <strong>la</strong> primele lor zile pe Terra avea cincizeci <strong>de</strong> pagini.


Nu reproducem in continuare <strong>de</strong>cat extrase din acestea, asa cum arata ele in traducerea lui Jean-Jacques.<br />

"La 28 martie 1950, orele 4 si 16 minute si 42 <strong>de</strong> secun<strong>de</strong> GMT, trei din navele noastre au aparut brusc intr-un<br />

punct situat <strong>la</strong> 7,338 kilometri <strong>de</strong>asupra unui loc af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> 13 kilometri <strong>de</strong> orasul Digne si <strong>la</strong> 8 kilometri <strong>de</strong> satul<br />

La Javie din <strong>de</strong>partamentul Basses Alpes. Cele trei nave au coborat rapid si au atins solul <strong>la</strong> ora 4 si 17 minute<br />

GMT. Picioarele extensible au patruns cu dificultate in solul pietros al unui versant alpin, nu <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> ceea<br />

ce noi am i<strong>de</strong>ntificat ulterior ca fiind varful muntelui Calul Alb, inalt <strong>de</strong> 2323 metri, <strong>de</strong>asupra nivelului mediu<br />

al marii si nu <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> firul subtire al unei ape curgatoare numita Bleone... o ceata <strong>de</strong>asa ne impiedica <strong>la</strong> acea<br />

ora din noapte sa ve<strong>de</strong>m imprejurimile. Imaginile obtinute in gama un<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> 740 milimicroni ne-au permis<br />

totusi sa vizualizam imprejurimile. In jur cresteau p<strong>la</strong>nte cu o forma stranie. Morfologia erodata a terenului<br />

permitea recunoasterea catorva acci<strong>de</strong>nte si repere, cum ar fi patul raului amintit mai sus... Una din nave se<br />

mentinea <strong>la</strong> altitudinea <strong>de</strong> 300 <strong>de</strong> metri, gata sa intervina in caz <strong>de</strong> atac. Totusi locul parea <strong>de</strong>sertic. De pe sol<br />

au fost culese cateva insecte si au fost smulse cateva exemp<strong>la</strong>re vegetale i<strong>de</strong>ntificate ulterior ca fiind Erica<br />

carnea, Valeriana celta... era necesar sa incepem urgent lucrarile <strong>la</strong> o constructie subterana... S-a lucrat<br />

noaptea, pana <strong>la</strong> ora 7 dimineata. Cu putin inaintea zorilor, navele noastre s-au <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sat pana intr-o mica<br />

padure cu arbori stranii, cu frunze in forma <strong>de</strong> fi<strong>la</strong>ment, pe care i-am i<strong>de</strong>ntificat ulterior sub numele <strong>de</strong> pinus<br />

montana. Galeria sapata in sol avea o lungime <strong>de</strong> patru metri, <strong>la</strong> o adancime <strong>de</strong> opt metri, si era sprijinita <strong>de</strong><br />

armaturi extensibile modu<strong>la</strong>re confectionate dintr-un aliaj <strong>de</strong> magneziu... Sosirea zilei a rezervat<br />

expeditionarilor un spectacol frumos si neasteptat. Cerul avea o nuanta indigo mult mai pronuntata <strong>de</strong>cat pe<br />

UMMO... Originea luminilor zarite <strong>de</strong> dimineata a fost in curand <strong>la</strong>murita. Ele corespun<strong>de</strong>au cu doua mici<br />

localitati: Digne si La Javie. Ne-a atras atentia forma <strong>de</strong>zordonata a constructiilor stranii <strong>de</strong> aici. In Digne<br />

domina orasul un turn ciudat, <strong>de</strong>spre care ne-am dat seama in curand ca inseamna o veche catedra<strong>la</strong> romana.<br />

Instrumentele optice cu o mare putere <strong>de</strong> marire ne-au reve<strong>la</strong>t si aspectul primelor fapturi pamantene. Nu s-<br />

au observat nici activitati exceptionale si nici o eventua<strong>la</strong> stare <strong>de</strong> nervozitate a acestor persoane care, dupa<br />

toate aparentele, ignorau prezenta noastra....In ziua <strong>de</strong> 29 martie, <strong>la</strong> ora 11 dimineata, navele au plecat, <strong>la</strong>sand<br />

pe sol sase membri ai expeditiei, patru barbati si doua femei... In aceeasi zi, doi dintre fratii nostri au primit<br />

sarcina <strong>de</strong> a intreprin<strong>de</strong> o prima explorare <strong>la</strong> o anumita distanta <strong>de</strong> galerie, in timp ce cei<strong>la</strong>lti continuau<br />

lucrarile in interior. Intrarea in galerie se af<strong>la</strong> intr-un versant muntos al regiunii, nu <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> varful Calul<br />

Alb, intr-un punct <strong>de</strong> un<strong>de</strong> ai <strong>la</strong> picioare valea raului Bleone. Cu niste instrumente optice <strong>de</strong> calitate se pot<br />

ve<strong>de</strong>a c<strong>la</strong>dirile mai inalte din Digne, in special vechea catedra<strong>la</strong>, si pot fi zarite si portiuni ale raului Bes si<br />

tronsoane din calea ferata. Se mai pot observa perfect satul La Javie si cateva constructii mo<strong>de</strong>ste situate in<br />

imprejurimile sale. Ca o informatie interesanta, va anuntam ca acea galerie istorica inca exista si contine o<br />

parte din echipamentul stiintific adus <strong>de</strong> fratii nostrii. Accesul in interior este perfect camuf<strong>la</strong>t. In ziua, poate<br />

nu prea in<strong>de</strong>partata, in care ne vom prezenta oficial in fata organelor guvernamentale ale acestei p<strong>la</strong>nete,<br />

vom oferi insta<strong>la</strong>tiile guvernului francez, in semn <strong>de</strong> multumire simbolica din partea civilizatiei noastre catre<br />

aceea <strong>de</strong> pe Terra. "<br />

Prin urmare, din punctul care constituia intrarea in acest refugiu -admitand, bineinteles, ca un asemenea<br />

refugiu exista cu a<strong>de</strong>varat - ar fi trebuit neaparat sa se vada:<br />

- localitatea Digne, cu c<strong>la</strong>dirile cele mai inalte si in special cu vechea sa catedra<strong>la</strong>;<br />

- portiuni din calea ferata;<br />

- raul Bleone, care curge <strong>la</strong> portile localitatii Digne;<br />

- parti din cursul raului Bes, un afluent al raului Bleone;<br />

- satul La Javie.<br />

Orasul Digne dispune, e drept, <strong>de</strong> doua catedrale, insa numai una este construita in stil roman.<br />

Noi am pornit din acel punct, din care se putea zari muntele Calul Alb. Imi p<strong>la</strong>cea foarte mult regiunea aceasta<br />

si simplul fapt <strong>de</strong> a merge sa ne plimbam printre acesti munti <strong>de</strong> inaltime redusa, ce inconjurau masivul<br />

central, era o p<strong>la</strong>cere in sine. Aceasta cautare a refugiului extraterestrilor parea mai curand pretextul unei<br />

excursii p<strong>la</strong>cute <strong>de</strong>cat altceva. Niciodata <strong>de</strong> cand ma stiam nu mai mersesem atat <strong>de</strong> mult pe jos ca atunci.<br />

Aceasta prima faza a fost insotita <strong>de</strong> un anumit numar <strong>de</strong> esca<strong>la</strong>dari ale muntelui Calul Alb, al carui varf<br />

ajunge doar <strong>la</strong> 2323 metri. In fata noastra se af<strong>la</strong> un numar interminabil <strong>de</strong> pietre si <strong>de</strong> bolovani peste care<br />

trebuia sa urcam, dar faceam asta cu o a<strong>de</strong>varata pofta, refacandu-ne fortele <strong>la</strong> mijlocul drumului. Ajunsi sus<br />

pe creasta. am incercat sa ne localizam pozitia cu ajutorul unui binoclu, silindu-ne sa reperam punctele cheie<br />

din vale. Acolo un<strong>de</strong> ne af<strong>la</strong>m noi, nimic nu parea sa corespunda. In scrisoare exista un amanunt, ace<strong>la</strong> ca<br />

membrii expeditiei extraterestre, sapand in solul respectiv, dadusera peste muste. Numai ca mustele nu urca <strong>de</strong><br />

obicei <strong>la</strong> asemenea altitudini, mai ales in luna martie. Ce puteam sa mai cre<strong>de</strong>m? Eram amutiti.<br />

Intr-o zi, <strong>la</strong> intoarcerea din una dintre aceste expeditii infructuoase af<strong>la</strong>ndu-ne acasa <strong>la</strong> Jean-Jacques, mi-a<br />

venit o i<strong>de</strong>e:<br />

— Lamureste-ma, ai tradus cuvantul spaniol "romana " prin "romana " , nu?<br />

— Pe legea mea, asa mi se pare, dar putem sa ne uitam m dictionar.


Ceea ce am si facut. Am <strong>de</strong>scoperit ca in limba spanio<strong>la</strong> "romana " se spune "romanica ", nu "romana ". Jean-<br />

Jacques facuse o gresea<strong>la</strong> <strong>de</strong> traducere, pe care in textul citat mai sus am in<strong>de</strong>partat-o. Prin urmare din text se<br />

intelegea ca "<strong>de</strong> <strong>la</strong> intrarea in refugiu se puteau ve<strong>de</strong>a orasul Digne... si vechea sa catedra<strong>la</strong> "romana ". Iar<br />

cuvantul "romana" se referea nu <strong>la</strong> stilul arhitectonic, ci <strong>la</strong> ritul religios, cel care tine <strong>de</strong> Roma”, cuvantul<br />

confuz insemnand asadar "catolica". Era vorba prin urmare <strong>de</strong> edificiul af<strong>la</strong>t chiar in mijlocul orasului, care<br />

este mai recent <strong>de</strong>cat catedra<strong>la</strong> romana Notre-Dame du Bourg, care se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> iesirea din oras. Cei care cunosc<br />

localitatea Digne stiu ca aceasta este marginita, in directia nord-nord-est, <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> inalte. Acestea<br />

erau colinele zarite <strong>de</strong> prietenul nostru Maurice cu cativa am inainte, din varful catedralei romane, si ele ii<br />

limitasera campul vizual.<br />

— Deci asta inseamna sfarsitul cautarilor noastre, zise oftand Jean-Jacques. Va trebui sa inventam alte motive<br />

pentru excursiile noastre.<br />

Am intreprins din nou <strong>de</strong>mersuri pe <strong>la</strong>nga parohul orasului ca sa obtinem o noua aprobare pentru a ne urca in<br />

clopotnita catedralei numai ca <strong>de</strong> data asta am fost refuzati. Vrednicul slujitor al altarului nu putea pricepe ce-i<br />

apucase din senin pe atatia insi <strong>de</strong> va<strong>de</strong>au pentru catedra<strong>la</strong> lui un interes care, in ochii lui, era cel putin suspect.<br />

Nu stiu ce i-o fi indrugat Maurice, insa e sigur ca preotului i s-a parut cusuta cu ata alba povestea prietenului<br />

nostru, fiindca ne-am trezit cu usa trantita in nas. Cum nu stiam ce se ve<strong>de</strong>a si ce nu, din varful darapanat al<br />

clopotnitei, m-am apucat sa fac, cu ajutorul unui ordinator o multime <strong>de</strong> sectiuni ale colinelor din jurul<br />

orasului. folosindu-ma <strong>de</strong> niste harti <strong>de</strong> stat major, <strong>de</strong>si nici eu nu eram foarte convins ca treaba asta ar fi putut<br />

duce <strong>la</strong> vreun rezultat. Speram insa ca cel putin sa <strong>de</strong>scopar daca putusem scapa din ve<strong>de</strong>re vreo perspectiva.<br />

Dupa multe si migaloase ore <strong>de</strong> munca, mi-am zis ca tocmai creasta Calului Alb ar fi putut fi vizibi<strong>la</strong> din<br />

varful catedralei, sau cel putin asa pareau sa indice calculele mele.<br />

— Da, obiecta Jean-Jacques, dar locul asta nu e <strong>la</strong> distantele convenabile, nici <strong>de</strong> Digne, nici <strong>de</strong> La Javie.<br />

Numai daca...<br />

— Numai daca ce? La ce te gan<strong>de</strong>sti?<br />

— Sa consultam mai cu atentie textul. Distantele astea corespund nu punctului <strong>de</strong> aterizare, ci punctului in<br />

care nava si-a facut aparitia in spatiul nostru fizic, ceea ce din start inseamna cu totul altceva. Ori, este indicat<br />

ceva mai inainte ca punctul asta e situat <strong>la</strong> o altitudine <strong>de</strong> 7000 <strong>de</strong> metri.<br />

Aveam senzatia ca traim o aventura <strong>de</strong>sprinsa dintr-un roman al lui Jules Verne. Oare din Ca<strong>la</strong>torie spre<br />

centrul Pamantului sau din De <strong>la</strong> Pamant <strong>la</strong> Luna?<br />

Am <strong>de</strong>senat un nou p<strong>la</strong>n in axul Digne-La Javie, notand altitudinile lor fata <strong>de</strong> nivelul marii. Cele doua cercuri<br />

cu centrele in aceste localitati si avand raze <strong>de</strong> opt si <strong>de</strong> treisprezece kilometri se intersectau acum intr-un<br />

punct situat <strong>la</strong> o altitudine <strong>de</strong> 7000 <strong>de</strong> metri. Lucrurile incepeau sa ia o intorsatura care ni se parea ca merg<br />

intr-o directie promitatoare.<br />

— Simplu, zise Jean-Jacques. Maine urcam pe creasta si ve<strong>de</strong>m daca <strong>de</strong> acolo se pot ve<strong>de</strong>a reperele indicate<br />

in documente.<br />

Locul era <strong>de</strong>ja mai favorabil imp<strong>la</strong>ntarii unui refugiu. Cu instrumente optice bune si pe vreme senina se puteau<br />

ve<strong>de</strong>a imprejurimile, locul ramanand ascuns din cauza ca era imbracat <strong>de</strong> paduri. Nu aceeasi era situatia<br />

muntelui Calul Alb, care era go<strong>la</strong>s spre varf. Acum drumul era mult mai usor <strong>de</strong>cat pana <strong>la</strong> coama aceea<br />

afurisita pe care o esca<strong>la</strong>daseram si ne rupseseram noi picioarele <strong>de</strong> nu stiu cate ori. Acum era posibil sa gasim<br />

si Valeriana celta si Erica carnea si chiar si muste in luna martie. Ramanea sa mai ve<strong>de</strong>m,daca <strong>de</strong> acolo se<br />

putea zari catedra<strong>la</strong>.<br />

Drumul a fost <strong>de</strong>-a dreptul o incantare. Totul era magnific, <strong>de</strong> <strong>la</strong> copaci, poteci si privelisti in general si pana <strong>la</strong><br />

miresmele imbatatoare din jur. Cand am ajuns pe creasta, catedra<strong>la</strong> se ve<strong>de</strong>a intr-a<strong>de</strong>var in <strong>de</strong>partare, iesind in<br />

relief ca o catare <strong>de</strong> pusca. Se af<strong>la</strong> exact in adancitura dintre cele doua <strong>de</strong>aluri invecinate, ceea ce confirma<br />

calculele facute pe computer. In fundal se putea ve<strong>de</strong>a orasul vechi, dincolo <strong>de</strong> care se contura limpe<strong>de</strong> calea<br />

ferata. Spre vest puteam zari satul La Javie si in sfarsit, spre sud se af<strong>la</strong> confluenta raurilor Bleone si Bes.<br />

Acum toate se potriveau si ne conduceau spre o arie mult mai restransa ce trebuia cercetata.<br />

— Ei, zise Jean-Jacques. Ce facem acum? Ne apucam <strong>de</strong> sapat?<br />

— Pe un teren ca asta? Sa sapam <strong>la</strong> nimerea<strong>la</strong> in piatra asta? Mai intai trebuie facute niste investigatii<br />

seismografice, pana dam <strong>de</strong> o cavitate. Asta presupunand, bineinteles, ca exista asa ceva pe aici.<br />

— Ei bine, nu stiu cine or fi oamenii astia, dar stiu ca ne-au facut sa batem bine drumurile.<br />

— Asculta, nu e cazul sa te p<strong>la</strong>ngi, pentru sanatatea arterelor noastre mersul pe jos e cel mai nimerit<br />

tratament.<br />

Mai ramanea un lucru: cei care inventasera jocul acesta <strong>de</strong>-a prinselea isi cunosteau foarte bine problema.<br />

Exista intr-a<strong>de</strong>var un punct <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se puteau zari reperele care figurau in documentul primit <strong>de</strong> spanioli, iar<br />

punctul acesta era singurul din toata regiunea. De acest lucru noi eram ferm convinsi, fiindca noi insine le<br />

exploraseram pe toate cele<strong>la</strong>lte.


Cum ne simteam entuziasmati <strong>de</strong> acest prim succes, Jean-Jacques a inceput sa strabata regiunea <strong>la</strong> fiecare<br />

sfarsit <strong>de</strong> saptamana, colindand din sat in sat si punand localnicilor o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> intrebari. Automobilul lui,<br />

inmatricu<strong>la</strong>t in <strong>de</strong>partamentul lor, ii facea mai putin neincrezatori <strong>de</strong>cat le era felul, ca sa nu mai vorbim ca<br />

multi oameni il cunosteau sau macar auzisera <strong>de</strong> el, nu ca ar fi fost cine stie ce personaj faimos, ci pur si<br />

simplu in virtutea functiei pe care o ocupa <strong>la</strong> Departamentul <strong>de</strong> Asistenta Socia<strong>la</strong> (DASS).<br />

In cadrul raportului UMMO intitu<strong>la</strong>t Primele zile pe Terra, se gaseste, printre altele, si un pasaj care se refera<br />

<strong>la</strong> o expeditie efectuata pe timp <strong>de</strong> noapte si avand drept tinta o ferma izo<strong>la</strong>ta situata in apropiere. Iata-1:<br />

"In noaptea <strong>de</strong> 24 aprilie 1950 patru din fratii nostri au patruns intr-o casa izo<strong>la</strong>ta situata in plin camp. Locul<br />

fusese reperat dinainte cu ajutorul UULEWUA (sfere <strong>de</strong>tectoare capabile sa se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seze <strong>la</strong> o altitudine<br />

fixata). In dimineata <strong>de</strong> 25 aprilie <strong>la</strong> ora trei, muncitorii care dormeau intr-un apartament, un cuplu <strong>de</strong> tineri<br />

casatoriti, proprietarul casei si cei trei copii ai lor au fost anesteziati in somn. Am sustras din acel loc 70.000<br />

<strong>de</strong> franci, imbracaminte, acte <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate pe baza carora ne-am confectionat altele, false, doua pixuri cu bi<strong>la</strong>,<br />

un higrometru reprezentand o femeie religioasa, chei, marci postale, un packet <strong>de</strong> scrisori si niste facturi<br />

referitoare <strong>la</strong> un tractor, mai multe ziare vechi, carti <strong>de</strong> specialitate <strong>de</strong>spre cresterea animalelor, un text care<br />

explica fazele recoltarii si cartea tehnica a tractorului. Am mai luat <strong>de</strong> asemenea o enciclopedie pentru copii,<br />

un sul <strong>de</strong> hartie igienica, putin <strong>de</strong>zinfectant pentru rani, un ceas <strong>de</strong>steptator, doua becuri electrice <strong>de</strong> felul celor<br />

care <strong>la</strong> dumneavoastra, in Spania, se numesc bombil<strong>la</strong>s si o bucata <strong>de</strong> sapun. Din peretele casei am scos un<br />

intrerupator si un contor electric. In afara <strong>de</strong> astea, am mai luat cateva piese <strong>de</strong> rezerva ale tractorului, niste<br />

tuburi in care se af<strong>la</strong>u medicamente sub forma <strong>de</strong> drajeuri, un ghiozdan cu caiete <strong>de</strong> scoa<strong>la</strong>, sase perechi <strong>de</strong><br />

incaltaminte barbateasca si doua <strong>de</strong> dama (atatea am gasit), aparatul <strong>de</strong> radio, o stic<strong>la</strong> cu suc <strong>de</strong> <strong>la</strong>maie, doi<br />

cartofi, un calendar <strong>de</strong> perete si un quinquet*<br />

Cu alta ocazie doi pamanteni dormeau pe o gramada <strong>de</strong> moloz, sub efectul unui gaz anestezic. Desi stiau <strong>de</strong>ja<br />

ca pe Terra femeile poarta parul mai lung, fratii nostri nu le-au putut <strong>de</strong>termina sexul. Le-au scos celor doi<br />

pamanteni cateva articole <strong>de</strong> imbracaminte, retinand din ele un mic fragment. Cele doua corpuri au fost partial<br />

<strong>de</strong>zbracate si s-a prelevat <strong>de</strong> pe ele transpiratie <strong>de</strong> <strong>la</strong> subtiori si din partea <strong>de</strong> jos a abdomenului. S-au luat <strong>de</strong><br />

asemenea probe <strong>de</strong> par provenind din cap, <strong>de</strong> pe brate, <strong>de</strong> pe picioare si din zona pubiana, precum si<br />

esantioane <strong>de</strong> mucozitati din nas, <strong>de</strong> pe firele <strong>de</strong> par si secretii ginecologice. In afara <strong>de</strong> obiectele luate, au fost<br />

prelevate si repertoriate, in functie <strong>de</strong> imaginile stereoscopice pe care le luaseram, diferite alte obiecte,<br />

fragmente <strong>de</strong> mobilier, ustensile <strong>de</strong> pardosire si <strong>de</strong> ornamentare a unei incaperi. Nu s-a reusit prelevarea <strong>de</strong><br />

saliva <strong>de</strong> <strong>la</strong> nici un pamantean. Intr-o vesta, pe care am luat-o, am gasit o bricheta si niste tigari. Totodata am<br />

putut preleva probe <strong>de</strong> <strong>la</strong> niste vaci af<strong>la</strong>te intr-o ingraditura si am anesteziat doi caini, care incepusera sa <strong>la</strong>tre.<br />

Oricat ar parea <strong>de</strong> ciudat, am constatat cu regret ca, in pofida marelui numar <strong>de</strong> esantioane si <strong>de</strong> obiecte <strong>de</strong><br />

care dispuneam, chiar daca analizele ne-au aratat exact compozitia chimica a acestora, nu <strong>la</strong> fel s-a intamp<strong>la</strong>t<br />

cu af<strong>la</strong>rea functiunilor si a utilitati lor. De exemplu, ne-a fost cu neputinta sa stabilim modul <strong>de</strong> folosire a<br />

bucatii <strong>de</strong> sapun. Toate meto<strong>de</strong>le folosite pentru a intelege utilitatea <strong>la</strong>mpii cu ulei (quinquet*) nu au dus nici<br />

ele <strong>la</strong> nici un rezultat.<br />

Lasand <strong>la</strong> o parte aceste nereusite, am avut si marea satisfactie <strong>de</strong> a constata ca motorul contorului functiona in<br />

regimul <strong>de</strong> curent alternativ si <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a ca indicatiile inscrise pe cadranul frontal erau in legatura cu energia.<br />

Dar ne-a fost insa imposibil sa stabilim daca acest aparat servea <strong>la</strong> masurarea timpului sau a unei alte marimi<br />

periodice oarecare. O vreme am fost intrigati <strong>de</strong> functia unui vechi ceas <strong>de</strong>steptator. La inceput ne-am temut sa<br />

nu fie vorba <strong>de</strong> un emitator, dar repe<strong>de</strong> ne-am dat seama ca acest aparat are caracteristici pur mecanice.<br />

Pentru a preleva cate un fragment din fi<strong>la</strong>mentele becurilor electrice, am strapuns cu pru<strong>de</strong>nta stic<strong>la</strong> acestora,<br />

ceea ce a fost o eroare, <strong>de</strong>oarece ne-a intarziat apoi serios intelegerea utilitatii acestor obiecte. Cand le-am<br />

supus <strong>la</strong> tensiuni in crestere, fi<strong>la</strong>mentele s-au oxidat rapid si s-au topit. Tigarile au fost i<strong>de</strong>ntificate mai usor,<br />

datorita unor fotografii cu oameni pe care le aveam dinainte. Noi crezuseram ca e vorba <strong>de</strong> niste dispozitive<br />

care emana un gaz cu ajutorul caruia pamantenii pot respira mai usor. Fratii nostri au fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zamagiti<br />

negasind in interiorul lor mecanismele complexe <strong>la</strong> care se asteptau. Enigma nu facea <strong>de</strong>cat sa le sporeasca<br />

curiozitatea...<br />

"Dar fara indoia<strong>la</strong> ca mone<strong>de</strong>le, bancnotele, vesmintele si incaltamintea aveau o importanta incomparabil mai<br />

mare <strong>de</strong>cat alte obiecte. Noi intelegeam foarte bine ca furturile noastre in dauna acelei pasnice familii <strong>de</strong><br />

francezi pot starni indignarea, chiar daca oamenii aceia au fost cu <strong>la</strong>rghete <strong>de</strong>spagubiti ceva mai tarziu in 1952.<br />

La vremea respectiva, Poher fusese pus <strong>la</strong> curent <strong>de</strong> Ribera cu existenta acestei ferme si chiar o cautase,<br />

i<strong>de</strong>ntificand-o cu stana din Defend, <strong>la</strong> nord-est <strong>de</strong> trecatoarea Cine. Cercetarile noastre ne-au dus <strong>la</strong> concluzia<br />

ca i<strong>de</strong>ntificarea lui nu era exacta, asa ca Jean-Jacques s-a apucat sa caute si el, cam <strong>la</strong> intamp<strong>la</strong>re. Intr-o zi unul<br />

din prietenii sai era asezat pe scaunul unui frizer.<br />

* Quinquet: Lampa cu ulei cu dublu curent <strong>de</strong> aer si cu un rezervor situat mai sus <strong>de</strong>cat fitilul [Larousse].


— Atunci, a intrebat el, nu sunt povestiri cu OZN-uri prin zona?<br />

— Oh, nimic interesant, raspunse ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt continuand sa taie cu foarfecele. Niste mici sfere rosii, acum cativa<br />

ani, <strong>de</strong>asupra unui munte. Si niste urme, asupra carora jandarmii au efectuat o ancheta <strong>de</strong> rutina. Cam <strong>la</strong> fel ca<br />

peste tot in regiune. Exista totusi o istorie care dateaza <strong>de</strong> <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> multa vreme. Totul se intamp<strong>la</strong>, daca<br />

memoria ma ajuta, in jurul lui 1950 si nu e o poveste <strong>de</strong>spre OZN-uri. Intr-o zi, mosul Vio<strong>la</strong>t a venit in sat plin<br />

<strong>de</strong> neliniste. El si toti ai sai erau in picioarele goale si foarte revoltati. Hotii ii vizitasera casa in timpul noptii si<br />

le furasera toata incaltamintea cat si o multime incredibi<strong>la</strong> <strong>de</strong> obiecte, printre care si contorul lor electric.<br />

Prietenul lui Jean-Jacques a ridicat din sprancene si a inceput sa asculte mai atent. Lista obiectelor disparute<br />

atunci si enumerate cu precizie <strong>de</strong> vrednicul frizer se dovedi a fi i<strong>de</strong>ntica cu cea mentionata in documentele<br />

UMMO.<br />

Intamp<strong>la</strong>rea il tulburase din cale afara pe bietul taran, nu numai din cauza modului neobisnuit in care fusesera<br />

jefuiti, ci si pentru ca suma disparuta, saptezeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> franci, era pe atunci <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> importanta.<br />

Asa ca in saptamana urmatoare noi am pornit in recunoastere prin preajma fermei cu pricina. Se potrivea<br />

<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> bine cu <strong>de</strong>scrierea stiuta <strong>de</strong> noi. Ba chiar ve<strong>de</strong>am, prin usa garajului, chiar tractorul amintit in text,<br />

scos fara indoia<strong>la</strong> din uz dupa atata timp.<br />

— Dar cum sa procedam? a spus Jean-Jacques. Ne vezi tu indreptandu-ne spre acest om <strong>de</strong> treaba spunandu-i<br />

"Ziceti-mi, nu ati trait o stranie poveste in urma cu treizeci <strong>de</strong> ani? " Nu uita ca dupa text el a fost <strong>de</strong>spagubit<br />

din plin mai tarziu dupa aceasta pradare fara egal.<br />

Acesta este totusi un muntean <strong>de</strong> <strong>la</strong> poalele Alpilor, care chiar daca-i ard talpile, tot n-o sa scoti nimic <strong>de</strong> <strong>la</strong> el.<br />

Acest din urma argument ne-a <strong>la</strong>sat perplecsi. Omul nu locuia <strong>la</strong> ferma <strong>de</strong>cat vara. Afacerea citata in<br />

documente se referea <strong>la</strong> o perioada <strong>de</strong> acum un sfert <strong>de</strong> secol si omul trebuie sa fi ajuns <strong>la</strong> pensie <strong>de</strong> multa<br />

vreme. Pe timp <strong>de</strong> iarna locuia intr-o casa af<strong>la</strong>ta in Lambesc, aproape <strong>de</strong> Aix-en-Provence. Ne-am dus si acolo,<br />

alegandu-ne cu drumul si cu privelistea balcoanelor <strong>de</strong> fier forjat si impodobite cu stelute <strong>de</strong> metal, <strong>de</strong> <strong>la</strong> casa<br />

in care locuia omul nostru.<br />

Am incercat sa-1 ve<strong>de</strong>m, dar n-am reusit.<br />

In anul urmator, noi ne-am facut o multime <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nuri in scopul <strong>de</strong> a ne apropia in mod inteligent <strong>de</strong> acest om,<br />

dar nici unul nu ni s-a parut <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> convingator. Cand in fine ne-am <strong>de</strong>cis, el <strong>de</strong>cedase si-si luase secretul in<br />

mormant, daca intr-a<strong>de</strong>var el traise toate acestea.<br />

Aici se incheie evocarea cercetarilor intreprinse <strong>de</strong> noi in regiunea Digne. Daca un cititor curios are dorinta<br />

sa ia lucrurile pe cont propriu si sa scormoneasca si el <strong>la</strong> randul lui intamp<strong>la</strong>rile pomenite mai sus, o poate face<br />

fara nici o greutate, <strong>de</strong>oarece Creasta Alba e <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> usor accesibi<strong>la</strong>, daca o iei dinspre satul La Javie.<br />

Oricum, este o plimbare frumoasa care n-are cum sa strice. Dar exista oare acolo sus o grota, care sa fi putut<br />

servi drept refugiu unor ca<strong>la</strong>tori extraterestri timp <strong>de</strong> doi ani? Recunoastem ca nu stim nimic. Extraterestrii<br />

precizeaza, intr-un alt document, ca incercasera sa gaseasca un loc cat mai putin frecventat, pentru ca<br />

pamantenii sa nu <strong>de</strong>a peste ei, dar care sa se afle si in apropiere <strong>de</strong> un oras suficient <strong>de</strong> important pentru a le<br />

putea oferi cat mai multe lucruri interesante <strong>de</strong> observat. Survo<strong>la</strong>nd aceste locuri, aratau ei, executasera un fel<br />

<strong>de</strong> scanare geologica a solului <strong>de</strong> pe un versant al muntelui Calul Alb si reperasera astfel o cavitate natura<strong>la</strong><br />

af<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> cativa metri adancime. Exista alte rapoarte UMMO care <strong>de</strong>scriu exact metoda <strong>de</strong> explorare subterana<br />

a solului. Metoda consta in <strong>de</strong>punerea pe sol a unui mic aparat, <strong>de</strong> dimensiunile si <strong>de</strong> forma unui ou <strong>de</strong> lemn<br />

pentru tesut ciorapii. Acest aparat crea instantaneu un intens camp magnetic in hiperfrecventa, care avea drept<br />

efect topirea solului sau a rocii din jur. Atunci obiectul incepea sa se scufun<strong>de</strong> prin galeria <strong>de</strong>schisa prin topire,<br />

aceasta inchizandu-se in urma lui si solidificandu-se din nou. Cu alte cuvinte, obiectul topea mediul si avansa<br />

in roca topita, creand in jurul sau un camp <strong>de</strong> forte Lap<strong>la</strong>ce, prin combinarea unui curent <strong>de</strong> <strong>de</strong>scarcare<br />

electrica si a unui puternic camp magnetic. Pe scurt, este vorba <strong>de</strong> o propulsie MHD, magnetohidrodinamica<br />

(in care apa conductoare sau p<strong>la</strong>sma sunt inlocuite <strong>de</strong> roca topita care joaca rolul <strong>de</strong> electrolit solid). De indata<br />

ce a ajuns <strong>la</strong> adancimea ceruta, obiectul emitea o puternica <strong>de</strong>scarcare <strong>de</strong> radiatii - asta pe timp <strong>de</strong> noapte, doar<br />

atunci cand aparatul expeditionarilor survoleaza zona ce trebuie analizata. Semnalul este receptionat si<br />

<strong>de</strong>codificat <strong>de</strong> ordinatorul <strong>de</strong> bord, care intocmeste o cartografie completa, in trei dimensiuni, a solului si a<br />

compozitiei sale locale, cu diferitele straturi ale acestuia sau cu eventualele cavitati, cum a fost cazul <strong>la</strong><br />

muntele Calul Alb. Prin utilizarea acestei meto<strong>de</strong> a fost <strong>de</strong>scoperita si grota subterana situata sub Creasta Alba.<br />

Acestor UMMO le-au fost suficiente numai cateva ore ca sa amenajeze locul gasit in noaptea <strong>de</strong> 28/29 martie<br />

1950 si sa <strong>la</strong>se sase membri ai echipajului inainte <strong>de</strong> a pleca inapoi catre p<strong>la</strong>neta <strong>de</strong> origine.<br />

In afara re<strong>la</strong>tarii cu privire <strong>la</strong> ferma, nu am mai dat peste vreun alt indiciu care sa poata fi pus in legatura cu<br />

afacerea respectiva. Textul se mai referea <strong>la</strong> un mic ciobanas pe nume Pierre, care in 1950 avea unsprezece ani<br />

si cu care expeditionarii afirmau ca intrasera in legatura, fara sa-i starneasca vreo banuia<strong>la</strong> cu privire <strong>la</strong> natura<br />

lor.


In ciuda tuturor eforturilor sale, Jean-Jacques nu a reusit sa <strong>de</strong>a <strong>de</strong> el, asta admitand ca ciobanasul a existat cu<br />

a<strong>de</strong>varat. Alte scrisori ne-au permis sa reconstituim drumul urmat <strong>de</strong> cei sase extraterestri ramasi pe Terra.<br />

Dupa doi ani petrecuti in zona, ca sa <strong>de</strong>prinda limba si obiceiurile locului, trecand prin situatii uneori<br />

tragicomice, cand putin a lipsit sa se vada reperati, dupa ce s-au invatat sa se amestece cu lumea <strong>de</strong> pe strada,<br />

acestia au stat un scurt rastimp <strong>la</strong> Marsilia, un<strong>de</strong> noi nu am reusit sa i<strong>de</strong>ntificam nici o urma a trecerii lor pe<br />

acolo, dupa care, in 1952, s-au mutat in orasul spaniol Albaceta. Cum a fost posibil acest lucru? Pur si simplu<br />

fiindca acesti extraterestri, daca e sa le dam crezare, poseda o conformatie apropiata <strong>de</strong> aceea a oamenilor. In<br />

textele lor ei spun ca legile evolutiei sunt suficient <strong>de</strong> restrictive si ca forma umanoida constituie un fel <strong>de</strong> faza<br />

<strong>de</strong> tranzitie obligatorie pentru toate formele <strong>de</strong> viata existente pe infinitatea <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nete raspandite in miliar<strong>de</strong>le<br />

<strong>de</strong> ga<strong>la</strong>xii din univers. Imaginile vehicu<strong>la</strong>te <strong>de</strong> science-fiction erau <strong>de</strong>ci pentru ei motiv <strong>de</strong> amuzament, asa ca<br />

s-au grabit sa precizeze ca in cosmos nu exista civilizatii avansate apartinand unor nevertebrate sau unor<br />

monstri, ca cei reprezentati <strong>de</strong> obicei in literatura sau in filmele science-fiction <strong>de</strong> pe Terra. Ei insisi sunt, dupa<br />

propria lor <strong>de</strong>scriere, re<strong>la</strong>tiv inalti, cu par <strong>de</strong>schis <strong>la</strong> culoare si aducand, in linii mari, cu tipul uman nordic. Nu<br />

au nici glota, nici amigdale, purtand in schimb pe trupuri cate o pata pigmentata pe care, din fericire pentru ei,<br />

si-o acopera cu vesminte. Nu exista <strong>de</strong>ci nici un mijloc <strong>de</strong> a-i i<strong>de</strong>ntifica, afara <strong>de</strong> a-i surprin<strong>de</strong> <strong>la</strong> baie sau <strong>de</strong> a<br />

le face un examen <strong>la</strong>ringologic. Mai tarziu am dat, in alte scrisori, peste amanuntul ca, din cauza compozitiei<br />

aparte a transpiratiei lor, au avut <strong>la</strong> inceput multe necazuri din cauza cainilor, pe care insa au reusit repe<strong>de</strong> sa-i<br />

pacaleasca folosind parfumuri artificiale.<br />

Trecerea extraterestrilor prin Marsilia a <strong>la</strong>sat totusi si oarecare urme, dupa cum remarca Jimmy Guieu in<br />

Cartea paranormalului , aparuta si in romaneste <strong>la</strong> editura "Z " in 1995. Cazul lui Jean-C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Pantel din<br />

Marsilia (ve<strong>de</strong>ti cap. XI si postfata), care a obtinut accesul <strong>la</strong> puteri paranormale si o noua perspectiva asupra<br />

lumii dupa intalnirea cu niste stranii vizitatori care afirmau ca "nu sunt <strong>de</strong> aici, ci <strong>de</strong> foarte <strong>de</strong>parte ",<br />

dove<strong>de</strong>ste existenta unor extraterestri i<strong>de</strong>ntici cu noi si integrati in civilizatia noastra. Dupa ce au materializat<br />

un mar care a plutit in aer in jurul lui Jean-C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Pantel, acestia<br />

i-au spus: "Trebuie sa ai o incre<strong>de</strong>re oarba in noi... consi<strong>de</strong>ra-ne ca pe niste prieteni... niste prieteni care nu<br />

sunt <strong>de</strong> aici... noi venim <strong>de</strong> foarte <strong>de</strong>parte, dar vom avea ocazia sa ne intalnim din nou. " In <strong>de</strong>cursul timpului,<br />

ei i-au facut <strong>de</strong>monstratii <strong>de</strong>stinate sa-1 convinga sa aiba incre<strong>de</strong>re in ei. Astfel, ei au prezis victoria lui Jean-<br />

C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Killy <strong>la</strong> J. O. <strong>de</strong> <strong>la</strong> Grenoble din 1969, au indicat cu exactitate <strong>de</strong>znodamantul "razboiului <strong>de</strong> sase zile"<br />

si s-au pronuntat cu privire <strong>la</strong> problemele <strong>de</strong> constructie ale avionului supersonic Concor<strong>de</strong>. In concluzie, toate<br />

aceste "probe " au crescut spiritualitatea celor contactati si i-au indreptat spre o intelegere a vietii, pe care o<br />

mai intalnim doar in viziunea experimentarii interioare a centrarii in Realitatea suport, specifica civilizatiilor<br />

antice care ne-au transmis Yoga Sutra si Tao Te King (lucrari aparute si in limba romana, <strong>la</strong> editura Dragon<br />

Camp Fundamental traducere si comentarii <strong>de</strong> prof. dr. ing. Dan <strong>Mirahorian</strong>).<br />

Afacerea mainii taiate<br />

Doi dintre cei sase UMMO au sosit in Spania in 1952. Nici un document nu mentioneaza <strong>de</strong> ce alesesera<br />

pentru o imp<strong>la</strong>ntare durabi<strong>la</strong> Spania, Germania, Canada si Australia. Se mentioneaza ca prima lor i<strong>de</strong>e fusese<br />

aceea <strong>de</strong> a se da drept sue<strong>de</strong>zi si <strong>de</strong> a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> o clinica veterinara, avand astfel acoperire pentru experientele<br />

pe animale pe care voiau sa le faca. Un asemenea proiect ne face sa presupunem ca ajunsesera <strong>la</strong> o cunoastere<br />

suficienta a vorbirii pamantene pentru a face fata controalelor vamale <strong>de</strong> rutina. La sosirea in Spania, au facut<br />

cunostinta cu o femeie, dona Margarita, cu care au reusit sa se imprieteneasca si <strong>de</strong>spre care mentionau intr-o<br />

scrisoare ca "au vin<strong>de</strong>cat-o <strong>de</strong> un anumit numar <strong>de</strong> boli reale si <strong>de</strong> altele inchipuite" . Pe scurt, doamna in<br />

cauza acceptase sa le inchirieze un spatiu pentru clinica si cateva camere in casa ei, oaspetii dandu-se drept<br />

doctori care fac cercetari stiintifice. Astfel, se mentioneaza, si-au amenajat un <strong>la</strong>borator <strong>la</strong> subsol si si-au<br />

insta<strong>la</strong>t aparatura acolo. Au avut insa si incurcaturi grave. Fiica donei Margarita, roasa <strong>de</strong> curiozitate in<br />

legatura cu activitatile chiriasilor mamei sale, a facut rost <strong>de</strong> cheie si a intrat pe furis in <strong>la</strong>boratorul acestora,<br />

atingand cu mana insta<strong>la</strong>tiile gasite aici. Una din experientele ca<strong>la</strong>torilor UMMO era legata <strong>de</strong> virusi adusi <strong>de</strong><br />

pe p<strong>la</strong>neta lor, cu care constituisera aici o cultura, vrand sa vada cum se comporta virusul respectiv pe Terra.<br />

Pe p<strong>la</strong>neta <strong>de</strong> origine, virusul era complet inofensiv, numai ca fetei i-a provocat o infectie acuta, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> si<br />

concluzia ca asupra oamenilor efectul sau este extrem <strong>de</strong> violent, putand provoca moartea, lucru pe care ei,<br />

dupa cum afirma in documentele lor, nu aveau cum sa-1 prevada.<br />

Situatia s-a agravat rapid. Fata a facut o febra puternica, mana cu care manevrase recipientele i s-a infectat si <strong>la</strong><br />

fel si unul din ochi -probabil se frecase, fara sa-si <strong>de</strong>a seama, cu mana <strong>de</strong>ja infestata. A<strong>la</strong>rmati pe moment,<br />

medicii "sue<strong>de</strong>zi" au anuntat " conducerea corpului expeditionar ", af<strong>la</strong>ta pe atunci in fosta Germanie<br />

Occi<strong>de</strong>nta<strong>la</strong>, si au cerut instructiuni.


Tot grupul af<strong>la</strong>t in Germania a pornit imediat spre Albaceta, <strong>la</strong>sand <strong>la</strong> o parte masurile <strong>de</strong> preve<strong>de</strong>re obisnuite,<br />

chiar daca asta presupunea riscul <strong>de</strong> a fi <strong>de</strong>scoperiti. Intre timp, cei doi UMMO stabiliti <strong>la</strong> Albaceta cautau <strong>de</strong><br />

zor urme ale virusului scapat <strong>de</strong> sub control, folosindu-se <strong>de</strong> dispozitive speciale. Au i<strong>de</strong>ntificat toate<br />

persoanele si obiectele contaminate si au lichidat toti virusii provocandu-le o explozie a invelisului<br />

exterior. Dar proce<strong>de</strong>ul utilizat <strong>de</strong> ei nu insemna <strong>de</strong>cat o rezolvare partia<strong>la</strong> si total nesatisfacatoare a cazului,<br />

fiindca fiica donei Margarita se af<strong>la</strong> in stare din ce in ce mai grava si ochiul ei nu mai putea fi salvat <strong>de</strong>cat<br />

printr-o interventie chirurgica<strong>la</strong>.<br />

Grupul extraterestrilor se ve<strong>de</strong>a pus in fata unei dileme: ori o salvau pe biata fata, ceea ce presupunea riscul<br />

ca toata activitatea lor pe Terra sa fie <strong>de</strong>conspirata, ori <strong>la</strong>sau lucrurile in voia soartei, fara sa intervina. Au<br />

optat pentru cea <strong>de</strong>-a doua cale, aratandu-se fara strop <strong>de</strong> mi<strong>la</strong>, pentru a nu-si compromite misiunea. Nu s-au<br />

gandit <strong>la</strong> o alta solutie, cum ar fi fost <strong>de</strong> exemplu sa duca fata in alta parte, sa o vin<strong>de</strong>ce si sa o puna apoi in<br />

libertate, dupa ce intre timp toate urmele celor doi "sue<strong>de</strong>zi" aveau sa fie sterse cu toata grija. Atata lucru i-ar<br />

fi dat prin cap pana si celui mai natang elev <strong>de</strong> <strong>la</strong> scoa<strong>la</strong> <strong>de</strong> jandarmi, insa vizitatorii UMMO, consi<strong>de</strong>rand casi<br />

pot continua nestingheriti experientele, daca o <strong>la</strong>sa pe fiica donei Margarita sa moara, si-au spus ca <strong>de</strong> fapt<br />

nu ei sunt vinovati <strong>de</strong> aceasta nenorocire provocata indirect. Fiica donei Marguerita a murit in ziua <strong>de</strong> 19<br />

ianuarie 1954, iar <strong>de</strong>cesul a fost trecut in registrul starii civile din Albaceta <strong>la</strong> numarul 88. Corpul a fost dus <strong>la</strong><br />

morga din localitate, un<strong>de</strong> "sue<strong>de</strong>zii" au patruns pe furis, ca sa preleveze partile contaminate, adica mana si<br />

ochiul. Totul s-ar fi sfarsit cu bine, daca un paznic <strong>de</strong> <strong>la</strong> morga n-ar fi bagat <strong>de</strong> seama ca sicriul fusese <strong>de</strong>schis.<br />

Fiind un om cu suflet, n-a vrut sa indurereze si mai rau familia trambitand acest fapt, dar a anuntat politia, care<br />

a inceput imediat cercetarile. Nimeni, cu exceptia donei Margarita, nu-i vazuse pe acesti " doctori sue<strong>de</strong>zi ",<br />

<strong>de</strong>spre care vorbea ea intruna si care pareau sa se fi evaporat pur si simplu, fiindca nu exista nici o urma, nici o<br />

dovada a existentei lor. Politistii gasira marturia ei foarte suspecta si, plini <strong>de</strong> zel, ii intocmira nefericitei femei<br />

dosarul <strong>de</strong> trimitere in ju<strong>de</strong>cata, punandu-i in carca muti<strong>la</strong>rea cadavrului propriei sale fiice. E drept ca instanta<br />

a dat verdictul <strong>de</strong> neurmarire, numai ca dona Margarita a murit <strong>la</strong> scurt timp dupa aceea, <strong>de</strong> durere.<br />

Dam peste urme ale acestui episod si in presa loca<strong>la</strong>. In acest stadiu ne-am putea gandi ca autorii scrisorilor au<br />

folosit pur si simplu un fapt divers real ,pe care 1-au imbracat mai apoi intr-o haina fantastica, insa imaginara.<br />

Dispunem insa <strong>de</strong> un element suplimentar, care nu e lipsit <strong>de</strong> anumite talcuri. In cursul unei ca<strong>la</strong>torii<br />

intreprinse <strong>de</strong> Jean-Jacques si <strong>de</strong> mine <strong>la</strong> Barcelona, ca sa stam <strong>de</strong> vorba cu Rafael, acesta din urma ne-a pus <strong>la</strong><br />

dispozitie un pachet intreg <strong>de</strong> scrisori purtand sig<strong>la</strong> grupului UMMO, pe care le-am dat unui fotograf, care sa<br />

scoata fotocopii dupa ele. Seara, <strong>la</strong> hotel, Jean-Jacques tot frunzarea printre fotocopiile abia aduse, cand a dat<br />

dintr-o data peste ceva care 1-a facut sa ma zgaltaie, ca sa ma trezeasca.<br />

-Ia uita-te aici, e nemaipomenit, printre scrisorile astea am gasit si niste hartii care nu sunt <strong>de</strong> <strong>la</strong> UMMO!<br />

Precis ca Farriols le-a uitat aici...<br />

Era vorba <strong>de</strong> cateva rapoarte adresate lui Rafael <strong>de</strong> un <strong>de</strong>tectiv particu<strong>la</strong>r pe care il p<strong>la</strong>tise ca sa se duca <strong>la</strong><br />

Albaceta si sa faca pentru el o cercetare <strong>la</strong> fata locului. Nu era greu <strong>de</strong> inteles ca Rafael nu-i spusese nimic<br />

<strong>de</strong>tectivului cu privire <strong>la</strong> a<strong>de</strong>varatul scop pe care il urmarea dandu-i o asemenea misiune. Pagina cu pagina am<br />

parcurs drumul pe care avansase <strong>de</strong>tectivul in cercetarile lui. Mai intai confirmarea faptului divers, moartea<br />

tinerei, inculparea donei Margarita si punerea ei in libertate dupa scurt timp, <strong>la</strong> scoaterea <strong>de</strong> sub urmarire.<br />

Detectivul confirma si un alt fapt, anume ca logodnicul tinerei murise si el in imprejurari nec<strong>la</strong>re, consi<strong>de</strong>rate<br />

<strong>de</strong> organele <strong>de</strong> ancheta ca fiind o sinuci<strong>de</strong>re. In perioada cand <strong>de</strong>tectivul isi efectuase investigatiile, casa donei<br />

Margarita nu mai exista, fusese <strong>de</strong>mo<strong>la</strong>ta, pentru ca pe acel teren sa se construiasca o c<strong>la</strong>dire mo<strong>de</strong>rna. Omul<br />

insa isi facuse datona, statuse <strong>de</strong> vorba cu vecinii si af<strong>la</strong>se <strong>de</strong>spre <strong>de</strong>mo<strong>la</strong>rea casei cateva lucruri pe care acestia<br />

si le aminteau bine. Cel mai important parea faptul ca lucratorii dadusera <strong>la</strong> subsol peste ceva ce parea a fi fost<br />

candva un <strong>la</strong>borator pentru experiente, mai ales ca in niste pungi au gasit resturi <strong>de</strong> animale. In raportul<br />

urmator, <strong>de</strong>tectivul consemna, cam tulburat, o forfota extraordinara a agentilor diferitelor servicii secrete din<br />

tot felul <strong>de</strong> tari, care voiau neaparat sa stie cum stau lucrurile cu casa <strong>de</strong>mo<strong>la</strong>ta din Albaceta. In sfarsit, in cel<br />

din urma raport, isi informa clientul ca mai circu<strong>la</strong>u pe aici si niste zvonuri, care i se pareau atat <strong>de</strong> incredibile<br />

incat prefera sa i le comunice prin viu grai.<br />

Cititorul va intelege ca scopul nostru nu este ace<strong>la</strong> <strong>de</strong> a da garantii pentru un episod sau altul al acestor<br />

intamp<strong>la</strong>ri sau pentru cutare document din cele care ne-au parvenit, ci doar sa facem apropieri intre diferite<br />

fapte si sa punem in lumina o serie <strong>de</strong> coinci<strong>de</strong>nte.<br />

Peste mai multi ani, un nou raport UMMO ne-a oferit niste <strong>de</strong>talii noi privitoare <strong>la</strong> aceasta afacere Albaceta.<br />

Din textul acesta reiese ca logodnicul tinerei patrunsese, dupa <strong>de</strong>cesul ei, in <strong>la</strong>boratorul misteriosilor<br />

"sue<strong>de</strong>zi", <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sterpelise un aparat. Remarcand apoi marele interes aratat fata <strong>de</strong> aceasta istorie <strong>de</strong> catre<br />

agentii atator servicii secrete straine, tanarul le oferise spre vanzare aparatul respectiv iar clientii, dorind ca<br />

tranzactia sa ramana pe <strong>de</strong>plin secreta, il aruncasera pe fereastra, asigurandu-se astfel <strong>de</strong> discretia lui absoluta.


Intr-un interviu televizat (transmis si <strong>de</strong> TVR Cluj <strong>de</strong> Cristian Muresan), dr. Streker din SUA a afirmat textual:<br />

" Daca cineva a <strong>de</strong>schis fereastra unei incaperi in care dorm mai multii oameni [p<strong>la</strong>neta Terra] si pe ea a<br />

patruns un leu [virusul SIDA] important este sa scapam intai <strong>de</strong> acel leu si abia dupa aceea sa-l gasim si sa-l<br />

pe<strong>de</strong>psim pe cel care a <strong>de</strong>schis fereastra."<br />

Intr-o pilda <strong>de</strong> ace<strong>la</strong>si gen pronuntata <strong>de</strong> Buddha se spune ca daca cineva vine <strong>la</strong> medic cu o sageata in piept,<br />

lucrul cel mai important este ca ea sa fie scoasa si pacientul sa accepte tratamentul spre a putea fi salvat si<br />

vin<strong>de</strong>cat. Insa din diferite motive oamenii refuza tratamentul si pierd ocazia <strong>de</strong> a-si salva viata, fiind interesati<br />

<strong>de</strong> provenienta "sagetii" (unii afirma ca responsabi<strong>la</strong> este cercetarea care viza producerea armelor<br />

bacteriologice, in timp ce altii consi<strong>de</strong>ra ca <strong>de</strong> vina ar fi " importul " pe Terra al unor infravirusuri<br />

caracterizate <strong>de</strong> instabilitate, ca si izotopii radioactivi), <strong>de</strong> modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare si <strong>de</strong> vectorii acesteia (infectia<br />

SIDA se pare ca a capatat caracter epi<strong>de</strong>mic, ca urmare a unor campanii <strong>de</strong> vaccinare antivariolica in Africa,<br />

<strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsate <strong>de</strong> Organizatia Mondia<strong>la</strong> a Sanatatii; in SUA epi<strong>de</strong>mia a aparut dupa o campanie <strong>de</strong> vaccinare a<br />

homosexualilor impotriva hepatitei B, in Brazilia virusul a aparut odata cu importul din Africa <strong>de</strong> sange<br />

<strong>de</strong>stinat transfuziilor ...). Desigur ca si aceste aspecte sunt importante pentru a stopa propagarea epi<strong>de</strong>miei,<br />

care in mai putin <strong>de</strong> 14 ani poate afecta toata p<strong>la</strong>neta. Specialistii din lumea intreaga sunt <strong>de</strong>ja ingrijorati <strong>de</strong><br />

constatarea virulentei acestor virusuri, care se transmit prin intepaturi ale insectelor si prin rani superficiale, nu<br />

numai prin seringi, vaccinuri, saliva si contact sexual, cum a fost incomplet informata pana acum opinia<br />

publica. Deja in SUA si in alte tari avansate se consi<strong>de</strong>ra ca termenul <strong>de</strong> 14 ani calcu<strong>la</strong>t pana <strong>la</strong> infestarea<br />

tota<strong>la</strong> a p<strong>la</strong>netei este prea optimist. Aceasta i-a <strong>de</strong>terminat pe specialistii americani sa <strong>la</strong>se <strong>la</strong> o parte<br />

preju<strong>de</strong>catile, orgoliile, convingerile sau "credintele" stiintifice si sa cerceteze toate mijloacele <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care<br />

respinse <strong>de</strong> medicina oficia<strong>la</strong>. In Japonia, Canada si Germania s-a studiat influenta hipnozei asupra<br />

reprogramarii sistemului imunitar, obtinandu-se vin<strong>de</strong>cari in cazuri <strong>de</strong> leucemie, alergie si SIDA. In China s-a<br />

utilizat acupunctura, asociata cu controlul energetic si mental din taoism, pentru centrarea in baza energetica si<br />

informationa<strong>la</strong> a universului fenomenal (ne referim <strong>la</strong> exercitiile <strong>de</strong> control mental si respirator din Qigong,<br />

simi<strong>la</strong>r celor din disciplina Yoga si Pranayama) ceea ce a condus <strong>la</strong> vin<strong>de</strong>carea unor forme grave <strong>de</strong> cancer. In<br />

Franta si Anglia s-a studiat tratamentul electromagnetic cu dispozitivul lui Priore, care s-a dovedit eficace si in<br />

tratarea diferitelor boli virotice grave - boa<strong>la</strong> somnului, encefalita letargica, SIDA - si in vin<strong>de</strong>carea cancerului<br />

(in textul UMMO este prezentata o metoda simi<strong>la</strong>ra pentru <strong>de</strong>contaminare virotica cu cea folosita <strong>de</strong> Qi<br />

MAGEN pt.spargerea virusului H5N1). In SUA, cercetatorii si responsabilii politici au renuntat <strong>la</strong> sperantele<br />

si credinta in medicina alopata, care dupa ce a beneficiat timp <strong>de</strong> patru <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> uriase subsidii din partea<br />

autoritatilor, nu a reusit sa <strong>de</strong>scopere nici un remediu eficient impotriva cancerului. Ragazul este acum mult<br />

prea scurt, ca sa ne permitem in continuare sa ramanem prizonieri ai imobilismului si ai credintei intr-o<br />

medicina grosiera si materialista, care nu a <strong>de</strong>monstrat pana acum <strong>de</strong>cat neputinta, limitare, orgoliu si mai ales<br />

conservatorism. Toti au inteles ca dispretul pentru mijloacele medicinei alternative inseamna sinuci<strong>de</strong>re<br />

colectiva. Conformismul, inghetarea in tipare si in preju<strong>de</strong>cati constituie o "moarte in viata", adica o moarte,<br />

care se instaleaza inaintea mortii biologice a individului. Atata timp cat vom pune mai mare pret pe exterior<br />

[corpul material sau grosier] si pe preju<strong>de</strong>cati sau orgolii, nu vom gasi nici o sansa <strong>de</strong> a ne salva.<br />

In articolele <strong>de</strong> pe siturile: POARTA TRANSEI-O CALE DE A UTILIZA PUTERILE DVS.ASCUNSE/<br />

TRANCE GATE-A WAY TO DISCOVER & USE OUR HIDDEN POWERS<br />

http://360.yahoo.com/trancegate<br />

http://www.myspace.com/mystic_trance<br />

http://trancegate1.spaces.live.com<br />

http://trancegate1.multiply.com/<br />

http://trancegate1.blogspot.com<br />

sau in "Metoda <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare pilotata", <strong>de</strong> Dan <strong>Mirahorian</strong> este prezentata o sinteza a tuturor sistemelor<br />

terapeutice (materiale, energetice si informationale) care este pusa in legatura cu meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> control hipnotic<br />

(senzoriale, energetice, telepatice si nonverbale) si cu diversele cai <strong>de</strong> centrare in Realitatea informationa<strong>la</strong>,<br />

care constituie suportul, izvorul si locul <strong>de</strong> reintoarcere al realitatii fenomenale - ne referim <strong>la</strong> practicile<br />

spirituale, religioase, magice, oculte, mistice si samanice <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care si <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> puterile supranaturale.<br />

Cartea "Metoda <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare pilotata", se refera <strong>la</strong> caile antice si mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> restabilire a normalitatii, adica<br />

<strong>la</strong> vin<strong>de</strong>carea tulburarilor psiho-afective, somatice si energetice. Intr-o perioada in care vom fi confruntati cu<br />

nelinistea, cu frica si cu panica genera<strong>la</strong>, capitolul care se ocupa <strong>de</strong> gestiunea fricii si <strong>de</strong> obtinerea<br />

invulnerabilitatii este <strong>de</strong> un interes, ce nu se mai cere <strong>de</strong>monstrat. Intelepciunea popu<strong>la</strong>ra a exprimat concis<br />

influenta nociva a halucinatiilor <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsate in hipnoza involuntara, care se instaleaza ca urmare a fricii: "mai<br />

multi oameni mor <strong>de</strong> frica <strong>de</strong>cat <strong>de</strong> boa<strong>la</strong>" (in timpul panicii provocate <strong>de</strong> epi<strong>de</strong>mii sau <strong>de</strong> cataclisme). Pe <strong>de</strong><br />

alta parte, in lucrarea <strong>la</strong> care ne referim se realizeaza conexiunea intre hipnoza si caile <strong>de</strong> <strong>de</strong>pasire a<br />

normalitatii specifice practicilor mistice, religioase si spirituale care vizeaza Iluminarea sau Centrarea in<br />

Ultima Realitate. Sunt indicate meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> iesire din tipare, masuri <strong>de</strong> protejare fata <strong>de</strong> mijloacele <strong>de</strong>


manipu<strong>la</strong>re folosite <strong>de</strong> sectele religioase si modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>conditionare. si <strong>de</strong> <strong>de</strong>programare pentru a ne elibera <strong>de</strong><br />

sub robia manipu<strong>la</strong>rii educationale, politice si religioase. Cartea este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> uti<strong>la</strong> practicantilor misticii<br />

crestine, taoiste si hinduse (buddhism, Yoga), care sunt confruntati cu erori fundamentale ce le blocheaza<br />

accesul <strong>la</strong> procesul experimental <strong>de</strong> centrare — ne referim <strong>la</strong> autoinducerea halucinatiei iluminarii, <strong>la</strong> eroarea<br />

luptei cu "pacatul", care ne tine prizonieri in afara etc. Cartea reprezinta un ghid practic al stiintei medicale,<br />

care nu este numai materia<strong>la</strong>, ci si energetica si informationa<strong>la</strong>(nu este o intamplre ca meditatia si medicina au<br />

aceeasi radacina in lb. sanskrita). Ceea ce numim sisteme alternative <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care nu reprezinta <strong>de</strong>cat<br />

fragmente in care s-a spart medicina civilizatiei prece<strong>de</strong>nte, medicina celor cinci corpuri sau invelisuri (kosha).<br />

Cancerul si SIDA au fost vin<strong>de</strong>cate prin diverse meto<strong>de</strong> - terapia organica a lui Wilhelm Reich; hipnoza,<br />

bioenergie, homeopatie; credinta, practici <strong>de</strong> purificare Yoga, meditatie - si prin procesul <strong>de</strong> Iluminare, care<br />

reprezinta implinirea menirii omului si suprema realizare si vin<strong>de</strong>care in toate caile mistice.<br />

Desi aceste vin<strong>de</strong>cari sunt dovedite <strong>de</strong> acte <strong>de</strong> investigate clinica, <strong>de</strong> buletine <strong>de</strong> analize si chiar <strong>de</strong> acte<br />

administrative, care dove<strong>de</strong>sc internarea si atesta starea anterioara <strong>de</strong> boa<strong>la</strong>, in care medicina oficia<strong>la</strong> si-a<br />

dovedit neputinta, cu toate acestea constatam ca aceeasi medicina oficia<strong>la</strong> si atotputernica, fie ca nu le<br />

recunoaste, fie ca le <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ra simple acci<strong>de</strong>nte, pentru a nu-si pier<strong>de</strong> privilegiile. Marturie stau presiunile <strong>la</strong> care<br />

a fost supusa redactia TV Cluj (prietenul meu: Cristian Muresan) dupa difuzarea interviului doctorului Streker,<br />

in care se arata a<strong>de</strong>varul, ca si alte doua emisiuni date apoi imediat pe post, in care medici romani se straduiau<br />

sa ne linisteasca, garantand ca SIDA nu se transmite prin insecte si ca <strong>de</strong>ci imensele roiuri <strong>de</strong> tantari din<br />

cartierele <strong>de</strong> blocuri ale oraselor noastre nu prezinta nici un pericol, ca aceeasi SIDA nu se propaga nici prin<br />

rani superficiale, prin saliva sau prin injectii. Ce urmareau aceste emisiuni propagandistice nu e greu <strong>de</strong><br />

inteles: sa ne faca sa re<strong>de</strong>venim increzatori in medicina oficia<strong>la</strong> si in medicii care n-au fost si nu sunt in stare<br />

sa vin<strong>de</strong>ce macar un caz <strong>de</strong> infectie HIV cu AZT, Decaris, Depenici<strong>la</strong>mina sau alte substante incercate <strong>la</strong><br />

intamp<strong>la</strong>re, tocmai din cauza instabilitatii acestor infravirusi care se "transmuta" mereu schimbandu-si<br />

i<strong>de</strong>ntitatea.<br />

Un lucru este cert: in Romania infectia SIDA a venit prin vaccinuri importate si prin transfuzii. Este oare<br />

bine sa mai acceptam continuarea campaniilor <strong>de</strong> vaccinare obligatorie practicate asupra copiilor nostri?<br />

Trebuie sa cantarim avantajele si <strong>de</strong>zavantajele acestor vaccinari. Introducem boli incurabile pentru a preveni<br />

boli vin<strong>de</strong>cabile? Calea <strong>de</strong> lupta eficienta impotriva acestui pericol cu multe capete nu este politica statului <strong>de</strong><br />

a ignora realitatea si nici calea minimalizarii si <strong>de</strong>sconsi<strong>de</strong>rarii pericolului prin supradimensionarea propriilor<br />

forte prin autoiluzionare. Poti ignora focul, il poti <strong>de</strong>sconsi<strong>de</strong>ra, il poti <strong>de</strong>creta nepericulos, dar el tot te va<br />

ar<strong>de</strong>. Daca insa se apeleaza <strong>la</strong> hipnoza se poate obtine invulnerabilitatea <strong>la</strong> foc, incombustibilitatea, dupa cum<br />

au dovedit-o Daniel Doug<strong>la</strong>s Home si o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> sfinti, mistici si <strong>de</strong> oameni care au invatat sa intre in<br />

starea in care este posibil acest lucru.<br />

Ce fel <strong>de</strong> respect fata <strong>de</strong> om exista intr-o tara in care oamenii sunt <strong>de</strong>zinformati si <strong>de</strong>sconsi<strong>de</strong>rati ca niste copii<br />

care trebuie feriti <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var? Cand vom fi <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari ca sa cerem sa ni se spuna a<strong>de</strong>varul si sa-1 acceptam?<br />

Degeaba vom cunoaste a<strong>de</strong>varul cand pericolul va fi prea aproape pentru a mai putea fi evitat printr-un<br />

antrenament <strong>de</strong> autovin<strong>de</strong>care?<br />

Oare "frica <strong>de</strong> frica" sau teama <strong>de</strong> <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarea panicii este mai folositoare <strong>de</strong>cat iubirea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var? Doar in<br />

a<strong>de</strong>var se gaseste si puterea <strong>de</strong> a lupta cu pericolul. Intelegerea procesului <strong>de</strong> hipnoza este un lucru esential nu<br />

numai pentru eliberarea <strong>de</strong> frica, ci si pentru accesul <strong>la</strong> invulnerabilitate. Hipnoza este scara pe care ne urcam<br />

sau coboram, calea <strong>de</strong> eliberare si, totodata, si cea <strong>de</strong> ca<strong>de</strong>re in robie. Nu putem vorbi <strong>de</strong>spre ascensiune<br />

spiritua<strong>la</strong>, <strong>de</strong>spre eliberarea <strong>de</strong> frica, <strong>de</strong>spre centrare in realitatea <strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> cauze si efecte, fara sa<br />

intelegem limbajul hipnozei. Nu putem sa revenim <strong>la</strong> normalitate si sa transce<strong>de</strong>m aceasta normalitate, daca ne<br />

cramponam sa comandam prin soldati (sistemele efectoare: corp, simturi, functii fiziologice, minte) pe<br />

generali (sistemele ierarhice <strong>de</strong> comanda, nivelele informationale ale fiintei umane) si nici daca ne<br />

incapatanam sa vin<strong>de</strong>cam periferia ignorand centrul, care asigura coeziunea informationa<strong>la</strong> a intregului.<br />

Prabusirea sistemului imunitar este o ca<strong>de</strong>re a unui sistem care asigura unitatea informationa<strong>la</strong> a organismului<br />

si care are drept efect bolile in care se manifesta anarhia, fracturarea unitatii holografice (cancer, invazii<br />

diverse, paraziti, micoze, bacterii etc.) si raspunsuri <strong>de</strong>zadaptate <strong>la</strong> stimuli (alergii). Or, in domeniul alergiilor<br />

s-au dovedit utile doar mijloacele informationale (vaccinuri, hipnoza) si nu cele chimiote-rapeutice - terapia cu<br />

cortizoni a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsat alte ma<strong>la</strong>dii, prin <strong>de</strong>presiunea sistemului imunitar.<br />

Din clipa in care omul s-a trezit in constiinta periferica, adica "a gustat din fructul pomului cunoasterii binelui<br />

si raului", el a fost liber sa se duca in centrul gradinii un<strong>de</strong> se af<strong>la</strong> izvorul vietii vesnice, neconditionatul,<br />

"pomul vietii" si izvorul lumii fenomenale, dar a fost dat afara fiindca <strong>de</strong>venise asemenea zeilor:


Ce trebuie sa stim ?<br />

Fiintele umane <strong>de</strong> pe Terra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate <strong>de</strong> grad IV<br />

creatoare <strong>de</strong> universuri<br />

Ca toate fiintele umane <strong>de</strong> pe Terra apartin unei civilizatii extraterestre superavansate <strong>de</strong> grad IV<br />

creatoare <strong>de</strong> universuri, care pot face miracole <strong>la</strong> fel ca Iisus si alti maestrii spirituali, daca-si readuc<br />

aminte a<strong>de</strong>varata lor i<strong>de</strong>ntitate, daca se vin<strong>de</strong>ca <strong>de</strong> amnezie.<br />

"All human beings are both immortal and omnipotent as a forth level race, possessing the ability of<br />

instantaneous matter-energy transformation and teleportation, as well as the ability of time travel.<br />

But human beings have forgotten who they really are. They have even forgotten how to remember<br />

their true i<strong>de</strong>ntity"<br />

Iisus:"Voi sunteti zei! (Ps 82:6; Ioan 10:34)<br />

Jesus: "I said, 'You are Gods'" (Ps 82:6; John 10:34)<br />

"Dumnezeu a spus:"Iata omul s-a facut ca unul dintre Noi, cunoscand binele si raul. Si acum<br />

nu cumva sa-si intinda mana si sa ia roa<strong>de</strong> din pomul vietii, sa manance si sa traiasca in<br />

veci"(Facerea 3.22)."And the LORD God said, "The man has now become like one of us, knowing<br />

good and evil. He must not be allowed to reach out his hand and take also from the tree of life and<br />

eat, and live forever." (Genesis 3:22)<br />

Cei doi pomi din Geneza/ The two trees in Genesis<br />

Pentru cel nepregatit orice dar este si un blestem<br />

pomul binelui si raului = <strong>de</strong>semneaza ca<strong>de</strong>rea in camera periferica a constiintei(ca<strong>de</strong>rea in minte),<br />

dar si aparitia darului constientei discriminatorii(din cauza acestui "pacat" oamenii sunt asemenea<br />

zeilor:"Iata omul s-a facut ca unul dintre Noi”)<br />

pomul vietii=lumina vietii; calea vegherii; in urma ca<strong>de</strong>rii in transa centrifuga a i<strong>de</strong>ntificarii cu falsul<br />

ego(i<strong>de</strong>ntitatea imp<strong>la</strong>ntata) si cu trupul a aparut imbatranirea,<strong>de</strong>gradare, moartea fizica si nevoia <strong>de</strong><br />

hrana materia<strong>la</strong> (ruperea ancorarii naturale in izvorul vietii).<br />

"Toti oamenii, fara <strong>de</strong>osebire, suntem in aceeasi vreme si fii ai oamenilor si fii ai lui<br />

Dumnezeu (Ioan 1, 12-13), adica dupa trup suntem fapturi pamantesti, iar dupa duh fapturi<br />

ceresti, care insa petrecem vremelnic in corturi pamantesti. De <strong>la</strong> Dumnezeu iesim, petrecem<br />

pe pamant o vreme si iarasi <strong>la</strong> Dumnezeu ne-ntoarcem si ajungem iar Acasa! Fericit este cine<br />

se intoarce <strong>de</strong> buna voie". (Arsenie Boca, Cararea Imparatiei)<br />

"Captivat <strong>de</strong> peisaj", omul a fost inrobit, s-a atasat si s-a i<strong>de</strong>ntificat cu ceea ce este trecator si dualist. Astfel "a<br />

cazut in pacat" si "a adormit", pierzandu-si constienta, trezirea, fiind hipnotizat <strong>de</strong> constiinta periferica centrata<br />

in ego (<strong>de</strong> aici au aparut trufia, orgoliul, conflictele, frica si pretuirea unei iluzii, care este o imagine<br />

prefabricata <strong>de</strong>spre sine in locul realitatii), <strong>de</strong> aici si <strong>de</strong>spartirea <strong>de</strong> realitate, dualitatea bine-rau, ruptura dintre<br />

ego si univers. O ruptura pe care, ca "halucinatia unei prapastii", o cream noi insine prin autohipnoza<br />

involuntara. Prabusirea vietii rupta <strong>de</strong> izvor are ca efecte atat "moartea in viata" a omului (robotizarea,<br />

conformismul, instrainarea si nefericirea) cat si moartea efectiva (epuizarea, lipsa poftei <strong>de</strong> viata, <strong>de</strong>primarea,<br />

sinuci<strong>de</strong>rea, cresterea vulnerabilitatii <strong>la</strong> boli).<br />

Mesajul civilizatiei Kogi subliaza tocmai faptul ca "mortii au inceput sa se trezeasca"<br />

Civilizatia Tairona- tribul Kogi din Columbia <strong>de</strong>spre sufletul p<strong>la</strong>netei Terra<br />

Reprezentantii civilizatiei Kogi au avertizat omenirea ca :"Terra- este o lume care a fost pe<br />

punctul <strong>de</strong> a fi distrusa din cauza lipsei noastre <strong>de</strong> iubire si <strong>de</strong> constienta (utilizarea<br />

gresita a constientei)".<br />

Kogi, ultimii reprezentanti ai civilizatiei Tairona din America <strong>de</strong> Sud (sunt urmasii unei acestei<br />

civilizatii care nu a putut fi niciodata cucerita si colonizata <strong>de</strong> invazia spanio<strong>la</strong>, fiindca s-au<br />

retras in munti, <strong>la</strong> peste 5000 metri inaltime). Kogi este azi un trib in care toti membri<br />

comunica telepatic si care au capacitatea <strong>de</strong> a vizita in "corpul <strong>de</strong> lumina" (prin <strong>de</strong>tasarea <strong>de</strong><br />

corpul fizic) intreaga p<strong>la</strong>neta. Daca nu stiti ca asa ceva este posibil, ve<strong>de</strong>ti antrenamentul pt.<br />

realizarea CCM(Centrului Mobil <strong>de</strong> Constiinta) sau manualul si programul <strong>de</strong> instruire in RV-<br />

Remote Viewing creat <strong>de</strong> Ingo Swann, care a permis serviciilor <strong>de</strong> informatii ale armatei SUA<br />

, atat i<strong>de</strong>ntificarea centrelor <strong>de</strong> comanda si a silozurilor cu rachete cu incarcatura nucleara din


fosta URSS, cat si oprirea calcu<strong>la</strong>toarelor si ceasurilor atomice din incinte ecranate si bine<br />

protejate (acest program a fost popu<strong>la</strong>rizat in carti si in emisiuni ale posturilor National<br />

Geographic si Discovery).<br />

Kogi nu ne percep pe noi ca "adormiti", asa cum afirma multi dintre reprezentantii traditiilor<br />

hinduse si orientale. Kogi ne vad ca fiind "morti". In ca<strong>la</strong>toriile lor pe Pamant au mai intalnit<br />

fiinte umane "vii", un trib Maya din Guatema<strong>la</strong> (ale caror traditii le-a <strong>de</strong>scris Carlos Castaneda<br />

in cartile sale). Pentru Kogi fiintele umane actuale care ocupa Terra nu au suficienta<br />

constienta si energie a fortei <strong>de</strong> viata, ca sa poata sa fie c<strong>la</strong>sificate <strong>de</strong> ei drept fiinte reale. "Voi<br />

nu sunteti vii, ci doar niste umbre ale energiei fiintelor care ati putea sa fiti". Dar cum profetia<br />

Kogi nu s-a implinit prin disparitia civilizatiei actuale <strong>la</strong> eclipsa <strong>de</strong> Soare din 11 August din<br />

1999, acestia au inceput sa caute sa afle ce s-a petrecut. Si au <strong>de</strong>scoperit ca unii dintre<br />

"morti" s-au trezit, au inviat si au creat un nou vis(o noua p<strong>la</strong>sa holografica: matrix) cu o forta<br />

suficienta ca sa salveze lumea, asa cum o cunoastem noi. In termenii nostrii au creat o "lume<br />

parale<strong>la</strong>", un<strong>de</strong> viata sa poata continua, o lume "in care mortii sa poata invia". Chiar daca in<br />

Apocalipsa lui Ioan se vorbeste <strong>de</strong>spre "invierea mortilor", niciodata nu mi-am imaginat ca<br />

expresia "invierea mortilor" facea referire <strong>la</strong> cei pe care noi ii consi<strong>de</strong>ram "vii".<br />

Alte <strong>de</strong>talii <strong>de</strong>spre civilizatia Kogi le gasiti pe siturile <strong>de</strong>dicate "Cunoasterii ascunse",<br />

realizate <strong>de</strong> Dan <strong>Mirahorian</strong><br />

Atata timp cat in locul a<strong>de</strong>varului, al constientei impartiale si al convingerilor obtinute prin experienta directa,<br />

omul accepta sa fie hranit doar cu "panem et circenses"("paine si circ";"bread and games"), si sa fie anesteziat<br />

cu false credinte si preju<strong>de</strong>cati, se poate spune ca religia, politica si stiinta, nu sunt <strong>de</strong>cat niste droguri menite<br />

sa-1 faca sa uite realitatea.<br />

"Frica <strong>de</strong> frica" nu este mai folositoare <strong>de</strong>cat iubirea <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var, fiindca cel invadat <strong>de</strong> frica este o victima a<br />

hipnozei<br />

involuntare si nu mai lupta cu pericolul real, ci cu unui mult mai mare, sustinut din interiorul sau <strong>de</strong><br />

halucinatiile carora, din lipsa <strong>de</strong> atentie si <strong>de</strong> constienta impartia<strong>la</strong>, le-a permis sa-1 inva<strong>de</strong>ze. Nu poti fi lucid<br />

si impartial <strong>de</strong>cat daca ai curaj sa privesti a<strong>de</strong>varul netulburat, nu daca esti <strong>la</strong>s si hipnotizat <strong>de</strong> frica si <strong>de</strong><br />

dorinte. Depin<strong>de</strong> numai <strong>de</strong> noi daca acceptam sa ignoram in continuare hipnoza, realitatea si minciunile cu<br />

care ne hranesc cei care ne manipuleaza pentru a <strong>de</strong>veni vulnerabili si supusi.<br />

Daca le ignoram, suntem cu a<strong>de</strong>varat "stupid people", adica oameni s<strong>la</strong>bi, fiindca nu avem puterea pe care<br />

numai a<strong>de</strong>varul ne-o poate furniza si inarma.<br />

Dep<strong>la</strong>sarea navelor UMMO<br />

Am intors pe toate partile cel dintai text care mi-a cazut in mana privitor <strong>la</strong> navele venite din spatiu. Scria<br />

acolo ca <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarile cu ajutorul acestor nave se realizau in doua moduri. Pentru ca<strong>la</strong>toriile interste<strong>la</strong>re,<br />

operatiunea implica o schimbare a filei spatiului. Se vorbea <strong>de</strong>spre trecerea in imediat iar aceste fraze mi s-au<br />

parut putin utilizabile.<br />

Carl G. Jung in comentariul sau <strong>la</strong> o lucrare taoista (Secretul Florii <strong>de</strong> aur; embrionul sacru<br />

http://en.wikipedia.org/wiki/The_Secret_of_the_Gol<strong>de</strong>n_Flower), vorbea <strong>de</strong>spre trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong> p<strong>la</strong>nul<br />

diacronic (cauzal) <strong>la</strong> cel sincronic (bazat nu pe succesiune, ci pe simultaneitate). Cine a citit o singura lucrare<br />

veritabi<strong>la</strong> <strong>de</strong> taoism (Tao Te King), <strong>de</strong> Yoga (Yoga Sutra), <strong>de</strong> Shivaism (Vijnana Bhairava, Shiva-Samhita)<br />

sau <strong>de</strong> buddhism Zen, poate a <strong>de</strong>scoperit ca peste tot este vorba <strong>de</strong> <strong>de</strong>tasarea <strong>de</strong> universul fenomenal si <strong>de</strong><br />

centrarea in acum si aici. Trecutul si viitorul nu exista cu a<strong>de</strong>varat, sunt niste iluzii: trecutul este un prezent<br />

care s-a stins, iar viitorul este un prezent care inca nu a venit. Cei ce vor sa obtina accesul <strong>la</strong> omnicunoastere si<br />

<strong>la</strong> omnipotenta (puteri supranaturale: levitatie, translocatie, <strong>de</strong>materializare, materializari etc.) trebuie sa se<br />

ancoreze in realitatea imuabi<strong>la</strong>, eterna si omniprezenta, care exista acum si aici in noi insine. Recomandam in<br />

acest sens lectura lucrarii Cartea Caii si a Virtutii (Tao Te King) traducere si comentarii <strong>de</strong> prof. ing. Dan<br />

<strong>Mirahorian</strong>, Tao Jian Wen. Rugam cititorii sa citeasca ce afirma Julius Evo<strong>la</strong> in cartea sa Yoga secreta a<br />

puterilor divine <strong>de</strong>spre calea orizonta<strong>la</strong> si cea vertica<strong>la</strong>.<br />

Al doilea mod <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare, utilizat pentru distante re<strong>la</strong>tiv mai mici, pare mai accesibil intelegerii noastre. Era<br />

posibil sa legam toate aceste informatii <strong>de</strong> tot ce reiesea din marturiile legate <strong>de</strong> fenomenul OZN.<br />

Expeditionarii UMMO indicau valorile campurilor magnetice create <strong>de</strong> navele lor <strong>la</strong> o distanta precizata.<br />

Bazandu-ne <strong>de</strong>ci pe aceste date, a fost posibil sa calcu<strong>la</strong>m intensitatea campului respectiv in imediata<br />

vecinatate a navei. Erau <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong>scrisi niste ionizatori <strong>la</strong>terali, care pareau sa acopere suprafata navei,<br />

ca o cingatoare. Acest sistem crea in jurul aparatului un a<strong>de</strong>varat roi <strong>de</strong> sarcini electrice, mai exact ioni<br />

negativi. Sistemul <strong>de</strong> propulsie era completat <strong>de</strong> niste solenoizi sau bobine, care inconjurau si ele nava, ca o


curea. In alte texte se afirma ca modul <strong>de</strong> propulsie aplica ceea ce pamantenii numesc magnetohidrodinamica,<br />

cunoscuta in special sub numele prescurtat MHD. De fapt, nu exista nici un document unic care sa <strong>de</strong>scrie<br />

totul, ci doar rapoarte diferite in care figureaza elemente disparate. Unul din aceste rapoarte pomenea <strong>de</strong><br />

existenta unor mici nave, <strong>de</strong> dimensiunile unei mingi <strong>de</strong> ping-pong sau chiar ale unui bob <strong>de</strong> mazare, care<br />

neindoios se alimentau prin utilizarea magnetohidrodinamicii in special folosind campuri magnetice variabile,<br />

cup<strong>la</strong>te cu o actiune <strong>de</strong> modu<strong>la</strong>re a starii <strong>de</strong> ionizare a aerului din jurul aparatului.<br />

In discutia pe care am avut-o cu Henri Coanda - re<strong>la</strong>tata in introducerea <strong>la</strong> Yoga Sutra, lucrare af<strong>la</strong>ta in<br />

pregatire <strong>la</strong> editura Arhetip RS – i-am spus: "O astfel <strong>de</strong> nava poate zbura si in Soare fara pericolul <strong>de</strong> a fi<br />

topita, fiindca in ace<strong>la</strong>si mod tin si. pamantenii p<strong>la</strong>smele termonucleare, fara a ajunge in contact cu peretii<br />

recipientului. Confinarea in campuri magnetice a p<strong>la</strong>smei, care a fost intr-a<strong>de</strong>var utilizata si <strong>la</strong> insta<strong>la</strong>tiile<br />

termonucleare (Stel<strong>la</strong>tor, Tokamak) este, <strong>la</strong> navele extraterestre, orientata simultan catre exterior si interior: in<br />

exterior protejeaza peretii navei <strong>de</strong> contactul mecanic si termic cu mediul (<strong>de</strong> un<strong>de</strong> si lipsa bangului sonic si a<br />

frecarii, care ar produce erodarea peretelui navei); in interior este mentinut in suspensie magnetica habitaclul<br />

toroidal, pentru amortizarea socurilor si a acceleratiilor gravitationale -suspensie prin efect Meissner, care<br />

ecraneaza habitaclul si <strong>la</strong> efectul nociv al campului magnetic.<br />

Reiau discutia purtata atunci cu Henri Coanda: " Nu te preocupa <strong>de</strong> partea asta, care <strong>de</strong> bine <strong>de</strong> rau e<br />

inteleasa si va fi pusa in functiune [propulsia MHD], ci cauta sa intelegi transferul instantaneu<br />

[translocatia], care se pare ca intervine chiar acum si aici, cand <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sez creionul asta <strong>de</strong> <strong>la</strong> stanga <strong>la</strong><br />

dreapta... este ca si cum miscarea, pe care noi o percepem ca fiind continua, ar fi alcatuita in realitate<br />

dintr-o succesiune <strong>de</strong> salturi instantanee si insesizabile din cauza infinitezimalitatii lor...[...] ...civilizatia<br />

care ne-a precedat pe Terra ne-a transmis in Yoga Sutra modul <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> capacitati <strong>de</strong> translocatie,<br />

care trebuie intelese pentru a fi aplicate tehnologic... "<br />

Am fost in masura pe atunci sa incep sa exploatez aceste informatii si sa le dau o forma cu a<strong>de</strong>varat stiintifica.<br />

Totul a condus <strong>la</strong> un program <strong>de</strong> cercetari si <strong>de</strong> calcule. Aceste module, inspirate direct <strong>de</strong> lectura textelor<br />

UMMO, realizau "controlul nivelului <strong>de</strong> ionizare a mediului gazos ce inconjura dispozitivul, precum si variatii<br />

dorite ale acestor caracteristici ". Luminozitatea observata in jurul OZN-urilor, care provin fie <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta<br />

UMMO, fie <strong>de</strong> pe o alta, corespun<strong>de</strong>a ionizarii induse <strong>de</strong> sistemele <strong>la</strong>terale din zona cingatorii, care actionau<br />

asupra aerului din jur.<br />

Ca regu<strong>la</strong> genera<strong>la</strong>, MHD era secretul dispozitivelor UMMO atunci cand era nevoie <strong>de</strong> o simp<strong>la</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare in<br />

universul nostru fizic. Dispozitivul asemanator oului <strong>de</strong> lemn pentru tesut ciorapii, care se scufunda in sol, se<br />

comporta dupa aceeasi schema genera<strong>la</strong>: pentru a face conductor mediul in care urma sa evolueze, in loc sa fie<br />

ionizat aerul, topea roca*.<br />

In acest stadiu ne era imposibil sa afirmam daca OZN-urile corespund sau nu unui lucru real si daca<br />

documentele UMMO provin <strong>de</strong> <strong>la</strong> locuitorii unei p<strong>la</strong>nete straine. Nimeni nu putea spune daca exista sau nu o<br />

grota amenajata in regiunea Digne, care sa fi servit drept adapost acestor expeditionari timp <strong>de</strong> doi ani, <strong>de</strong>si in<br />

rapoarte se preciza ca " echipamentul primei expeditii se af<strong>la</strong> inca <strong>de</strong>pozitat acolo si aceasta va servi drept<br />

dovada a existentei noastre atunci cand ne vom hotari sa <strong>de</strong>zvaluim guvernantilor vostri prezenta noastra."<br />

Cineva care cunostea perfect regiunea alcatuise acest joc <strong>de</strong>-a v-ati ascunselea, iar noi am cazut in capcana si<br />

1-am urmat cu rabdare. Daca exista sau nu o grota, asta este alta problema.<br />

Cercetarile asupra MHD au fost dificile dar fecun<strong>de</strong> si, dupa ani <strong>de</strong> munca aspra si indarjita, s-au acumu<strong>la</strong>t si<br />

rezultatele stiintifice -pe care le prezentam in anexa acestei lucrari. Termenul MHD, <strong>de</strong>scoperit intr-unul din<br />

rapoartele din Spania, imi retinuse imediat atentia si prima realizare a venit in 1976. Un an mai tarziu aveam<br />

sa gasesc <strong>de</strong> ce sa ma prind pentru a <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> o noua fereastra prezenta in aceste documente: cosmologia<br />

UMMO.<br />

Universurile gemene<br />

Pentru a patrun<strong>de</strong> sensul textelor UMMO nu e nevoie sa te concentrezi neaparat asupra unuia sau altuia din<br />

aceste rapoarte, ci sa citesti totul fara a avea i<strong>de</strong>i preconcepute, ceea ce pentru mine era uneori extenuant. Nu<br />

cunosc literatura mai a<strong>la</strong>mbicata, mai incalcita si mai plina <strong>de</strong> darul <strong>de</strong> a te face sa-ti pierzi rabdarea. Am<br />

sfarsit prin a ajunge <strong>la</strong> concluzia ca toate acestea nu aveau <strong>de</strong>cat scopul precis <strong>de</strong> a dispersa informatiile cheie<br />

in paienjenisul unei pa<strong>la</strong>vrageli care juca rolul <strong>de</strong> diluant. Intr-un pachet <strong>de</strong> hartii primite <strong>de</strong> Sesma si aduse<br />

din Spania in 1976 am dat <strong>de</strong> un text ce cuprin<strong>de</strong>a o <strong>de</strong>scriere a universului, <strong>de</strong>spre care nu am auzit niciodata<br />

vorbindu-se.<br />

*Transformand-o in electrolit. [nota trad.]


Gnoza <strong>de</strong> <strong>la</strong> Princeton vorbeste <strong>de</strong>spre doua fete ale aceleiasi realitati, "fata si dosul" aceleiasi file: pe o fata<br />

ve<strong>de</strong>m lumea efectelor (mo<strong>de</strong>lul discontinuu al tesaturii) iar cea<strong>la</strong>lta este a<strong>de</strong>varata fata, cuprinzand lumea<br />

cauzelor (firele care leaga motive-le tesute).<br />

In taoism se vorbeste <strong>de</strong>spre perechea manifestat/nemanifestat, adica <strong>de</strong>spre universul fenomenal in continua<br />

transformare si curgere, si <strong>de</strong>spre realitatea imuabi<strong>la</strong>, axia<strong>la</strong>, invariabi<strong>la</strong>, centra<strong>la</strong>. Cuplul AX - periferie sau<br />

Sine (Purusha) - Realitate manifestata (Prakriti) ,este prezent in Vedanta, Samkhya si Yoga.<br />

In toate traditiile mistice se cunoaste ierarhia in cinci nivele sau invelisuri (kosha) a universului manifestat<br />

care inconjoara Axul sau Centrul (realitatea omniprezenta, eterna si imuabi<strong>la</strong>) fara a-1 conditiona sau<br />

<strong>de</strong>termina. Fritjof Capra, in cartea sa The Tao of Physics exploreaza paralelismele uluitoare dintre fizica<br />

mo<strong>de</strong>rna si filozofiile orientale. Aceasta carte* indica preocupari simi<strong>la</strong>re cu cele ale lui J.P. Petit si <strong>la</strong><br />

cercetatorii "avizati" din SUA. Dintre acesti cercetatori "avizati", grupati in jurul lui A. Einstein, care au<br />

alcatuit Gnoza <strong>de</strong> <strong>la</strong> Princeton, am avut sansa sa-1 fi cunoscut pe Henri.Coanda.<br />

Nu exista un univers, ci doua, ca doua foi gemene. Citez textul exact, extras din documentul lui Sesma:<br />

"Nu exista numai un singur cosmos, al nostru, ci o infinitate <strong>de</strong> perechi <strong>de</strong> cosmosuri. Dualitatea este prezenta<br />

<strong>de</strong> asemenea inca din geneza cosmologica. Diferenta Intre doua elemente A si B ale fiecarei perechi se sprijina<br />

pe faptul ca structurile atomice respective difera prin semnul sarcinii electrice (voi numiti aceasta, incorect,<br />

materie si antimaterie). Astfel universul nostru geaman exista, dar el are urmatoarele caracteristici:<br />

1. In atomii sai, invelisul electronic este constituit din electroni pozitivi (pozitroni), mentinuti in orbita in jurul<br />

nucleului <strong>de</strong> catre anti-protoni.<br />

2. Cele doua cosmosuri nu pot niciodata sa intre in contact. A cre<strong>de</strong> ca ele s-ar putea intalni e un lucru lipsit<br />

<strong>de</strong> sens, dat fiind ca nu exista re<strong>la</strong>tii dimensionale care sa le separe**<br />

3. Cele doua cosmosuri poseda aceeasi masa*** si aceeasi raza corespunzand unei hipersfere cu raza <strong>de</strong><br />

curbura negativa.<br />

4. Dar cele doua universuri se bucura <strong>de</strong> singu<strong>la</strong>ritati distincte; altfel spus, in cosmosul geaman cu al nostru<br />

nu exista ace<strong>la</strong>si numar <strong>de</strong> ga<strong>la</strong>xii, iar cele care ii sunt integrate nu poseda aceeasi structura. Nu exista <strong>de</strong>ci o<br />

alta p<strong>la</strong>neta UMMO geamana, nici o alta p<strong>la</strong>neta Terra geamana, asa cum ne-am putea imagina. Aceasta<br />

ultima concluzie nu este ipotetica si vom indica mai <strong>de</strong>parte motivul.<br />

5. Cele doua cosmosuri gemene au fost create simultan, dar directiile respective <strong>de</strong> curgere a timpului nu<br />

trebuie consi<strong>de</strong>rate ca fiind orientate in ace<strong>la</strong>si sens. Ar fi lipsit <strong>de</strong> logica sa sustina cineva ca acest cosmos<br />

coexista cu al nostru in timp, sau ca a existat inainte sau ca va exista dupa. Just este sa spunem numai ca<br />

EXISTA, dar nu acum, dupa sau inainte. Dimpotriva, intr-un interval <strong>de</strong> evolutie el va fi paralel sau egal cu<br />

al nostru<br />

Am putea aplica aceleasi rationamente infinitatilor <strong>de</strong> perechi <strong>de</strong> cosmosuri, care exista in pluricosmos.<br />

Vom putea observa ca imaginea pluricosmosului nu se poate asemana cu un Univers (semnificativ al<br />

Cosmosului). In acesta, ga<strong>la</strong>xiile se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza ca niste insule plutitoare intr-un imens ocean. Numai ca acest<br />

ocean este o sfera cu multe dimensiuni, in legatura cu care se poate vorbi cu dificultate <strong>de</strong>spre distante<br />

interga<strong>la</strong>ctice si <strong>de</strong>spre gaze care umplu spatiile interga<strong>la</strong>ctice. In schimb, este chiar si mai dificil sa ne<br />

imaginam WAAMWAAM (pluricosmosul) fiindca perechile <strong>de</strong> cosmosuri sunt imersate in neant. Ar fi inutil<br />

sa ne inchipuim ca ar exista distante sau ca aceste distante sunt nule. O asemenea imagine ar fi iluzorie.<br />

Cosmosul nostru cunoaste o anumita influenta exercitata asupra sa <strong>de</strong> cosmosul sau geaman, chiar daca intre<br />

ele nu exista re<strong>la</strong>tii <strong>de</strong> spatiu-timp. Tocmai datorita analizei acestei influente am putut <strong>de</strong>duce existenta<br />

celui<strong>la</strong>lt univers."<br />

De fapt, termenul WAAMWAAM ("pluricosmosul") ar trebui tradus prin "cosmosul cosmosurilor", din cauza<br />

repetarii termenului WAAM. Acad. dr. ing. Mihai Draganescu, care a discutat cu Henri Coanda <strong>de</strong>spre<br />

reorientarea stiintei romanesti, se refera in cartea sa Inelul lumii materiale <strong>la</strong> ceea ce UMMO numesc<br />

"cosmosul cosmosurilor" atunci cand analizeaza paradoxul lui Cantor-Russel sau paradoxul "Multimii Tuturor<br />

Multimilor"(MTM). Despre MTM se afirma ca „poate constitui obiectul unui veritabil nou experiment<br />

filozofic care implica intreaga realitate a omului” (pag. 190). "Exista si un alt experiment filozofic, in care<br />

logica este din nou implicata, ace<strong>la</strong> al Existentei si Non-Existentei (ENE).<br />

*Editura Deceneu 1995 pag. 48.<br />

**Este lipsit <strong>de</strong> sens sa afirmam ca le <strong>de</strong>spart atatia ani-lumina sau ca existenta lor este simultana in timp.<br />

(n.J.P.P.)<br />

***Intr-un alt document exista precizarea ca aceste mase difera prin semn. (n.J.P.P)


Faptul ca existenta-univers apare, pe p<strong>la</strong>n logic, atat ca existenta cat si ca non-existenta (ve<strong>de</strong>ti intreaga istorie<br />

a filozofiei) are valoarea unui experiment filozofic, care duce <strong>la</strong> <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>rea unei realitati ontologice mai<br />

profun<strong>de</strong> (ortoexistenta). In acest mod se poate explica contradictia ENE. Paradoxul ENE (ca si MTM) apare<br />

ca obiectiv numai in p<strong>la</strong>nul universului (fenomenal). Imediat ce recunoastem o existenta mai profunda <strong>de</strong>cat<br />

universul, existenta respectiva <strong>de</strong>vine explicabi<strong>la</strong> si, odata cu ea, si contradictia ENE. Daca privim ENE numai<br />

ca pe o contradictie logica (orizonta<strong>la</strong>), fara sa tinem seama ca ea reflecta o realitate mai profunda (o ierarhie<br />

vertica<strong>la</strong>), evi<strong>de</strong>nt nu avem nici o iesire si ENE apare ca o afirmatie absurda. "ENE indica o existenta<br />

ontologica mai profunda <strong>de</strong>cat universul” (pag. 199).<br />

In mod simi<strong>la</strong>r, "MTM este un non-sens fata <strong>de</strong> sensul multimii" (pag. 198) adica, dupa cum sugera Octav<br />

Onicescu, "MTM nu este un obiect matematic, ci <strong>de</strong> o alta natura" (ve<strong>de</strong>ti: "Principii <strong>de</strong> logica si <strong>de</strong> filozofie<br />

matematica", Ed. Acad. 1971). Prin numeroase <strong>de</strong>mersuri si <strong>de</strong>monstratii, acad. Mihai Draganescu ajunge <strong>la</strong><br />

solutia existentei unui cuplu format dintr-o existenta profunda (ortoexistenta sau infomateria) si o existenta<br />

fenomena<strong>la</strong>-existenta ori lumatia sau universul manifestat* simi<strong>la</strong>r cuplului primordial Purusha-Prakriti din<br />

filosofia Samkhya<br />

Toate aceste lucruri erau <strong>de</strong> natura sa intrige pe oricine. Cum e posibil ca directia <strong>de</strong> curgere a timpului sa se<br />

inverseze? Dar in acest text lipseste un lucru esential, pe care 1-am gasit intr-un alt raport, intitu<strong>la</strong>t In jurul<br />

conceptului <strong>de</strong> spatiu. Acesta mentioneaza ca cele doua file ale universului ar trebui sa fie enantiomorfe, adica<br />

"in oglinda". Aceasta informatie avea sa se dove<strong>de</strong>asca in continuare importanta. Cu sprijinul aca<strong>de</strong>micianului<br />

Andre Lichnerowicz, am publicat in Analele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Stiinte din Paris un articol intitu<strong>la</strong>t Universuri<br />

enantiomorfe cu timpuri proprii opuse. Cre<strong>de</strong>am ca sunt primul si singurul care sa fi propus un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> acest<br />

gen, asa ca am avut o surpriza imensa cand am <strong>de</strong>scoperit o lucrare asemanatoare in opera lui Andrei Saharov,<br />

publicata integral in 1984 <strong>la</strong> editura Anthropos.<br />

Abordarea anumitor fatete ale acestui imens dosar UMMO ma impiedica sa urmez un fir conducator pur<br />

cronologic. In acest caz particu<strong>la</strong>r al cosmologiei, dupa aceasta prima strapungere, ipoteza universurilor<br />

gemene a ramas in stare <strong>la</strong>tenta sapte ani, fara ca cineva sa reactioneze <strong>la</strong> aceasta lucrare. E drept ca aceasta<br />

este atitudinea cea mai <strong>de</strong>s intalnita in mediile stiintifice, exceptand pe cei care beneficiaza <strong>de</strong> sustinerea unui<br />

puternic grup <strong>de</strong> interese. Am <strong>la</strong>sat dosarul in parasire timp <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile. Am fost <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> surprins sa<br />

<strong>de</strong>scopar, intr-o lucrare consacrata activitatilor <strong>la</strong>ureatilor Premiului Nobel, o intreaga teorie axata pe o viziune<br />

geme<strong>la</strong>ra asupra universului, caracterizata prin doua directii contrare <strong>de</strong> curgere a timpului. Si acolo aparea<br />

preocuparea esentia<strong>la</strong> a lui Saharov <strong>de</strong> a explica aparenta absenta a antimateriei din universul nostru. Aceasta<br />

antimaterie s-ar af<strong>la</strong> in universul geaman, dupa cum indica un text primit in 1962 <strong>de</strong> Sesma <strong>la</strong> Madrid. Asupra<br />

acestui subiect, Saharov ma precedase cu zece ani, fiindca primele sale publicatii datau din 1967. Ar<strong>de</strong>am <strong>de</strong><br />

dorinta sa pot discuta cu omul acesta dar nu aveam nici un mijloc <strong>de</strong> a-1 intalni. Am facut totusi o ca<strong>la</strong>torie <strong>la</strong><br />

Moscova in 1987, dintr-un motiv cu totul diferit, si am vrut sa profit <strong>de</strong> ocazie si sa-1 intalnesc <strong>la</strong> institutul<br />

un<strong>de</strong> lucra. Am avut un ghinion <strong>de</strong> zile mari: Saharov se hotarase sa-si ia un mic concediu tocmai in acea<br />

perioada, in care era tracasat <strong>de</strong> reporteri si prins cu participarea sa <strong>la</strong> pe res troika. Nu fara umor, se hotarase<br />

sa-si petreaca acele cateva zile exact <strong>la</strong>... Gorki, adica tocmai orasul in care ani <strong>de</strong> zile avusese domiciliu<br />

fortat.<br />

— Acolo cunosc pe toata lumea, acolo mi-ar fi mai usor, ar fi spus el co<strong>la</strong>boratorilor sai <strong>la</strong> <strong>de</strong>spartire.<br />

L-am intalnit totusi pe unul din cercetatorii <strong>de</strong> <strong>la</strong> institutul sau, Lin<strong>de</strong>, care nu era pe vremea aceea asa <strong>de</strong><br />

cunoscut ca acum. Concret, as fi vrut sa-i pot comunica lui Saharov ingredientul suplimentar care 1-ar fi facut,<br />

dupa parerea mea, sa-si multiplice cercetarile, acea i<strong>de</strong>e privitoare <strong>la</strong> re<strong>la</strong>tia <strong>de</strong> oglindire (enantiomorfism)<br />

existenta intre cele doua foi ale universului.<br />

— Dar Saharov n-a avansat niciodata o asemenea i<strong>de</strong>e !, a exc<strong>la</strong>mat Lin<strong>de</strong>. Pacat ca nu puteti sa-1 intalniti, cu<br />

siguranta ca asa ceva 1-ar fi interesat mult!<br />

Cu siguranta ca Lin<strong>de</strong> se intreba <strong>de</strong> un<strong>de</strong> aparusem. I-am aratat cele doua articole pe care le scrisesem <strong>de</strong>spre<br />

structura geme<strong>la</strong>ra, aparute <strong>la</strong> Aca<strong>de</strong>mia <strong>de</strong> Stiinte inca in urma cu sapte ani. Presupun ca eu trebuie sa fi intrat<br />

in viata acestui om ca un fel <strong>de</strong> fantoma si ca m-a uitat <strong>de</strong> indata ce a trecut pragul camerei <strong>de</strong> hotel. La putin<br />

timp dupa asta, Saharov a murit si eu am pierdut orice sansa <strong>de</strong> a-i adresa intrebarea esentia<strong>la</strong>: a avut el singur<br />

aceste i<strong>de</strong>i sau a folosit informatii, ca sa spun asa, exotice? O asemenea intrebare n-as fi putut sa-i pun <strong>de</strong>cat<br />

intr-o discutie in doi, fara martori.<br />

Ma intreb insa daca a.ne imagina ca Saharov s-a af<strong>la</strong>t in contact cu o civilizatie extraterestra, contact<br />

manifestat fie si sub forma unei simple scrisori, n-ar insemna sa impingem lucrurile prea <strong>de</strong>parte si sa ju<strong>de</strong>cam<br />

superficial?<br />

* Mihai Draganescu, Inelul lumii materiale, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1989, pp. 198-206).


Ceva ma atrasese insa in lucrarea care ii era consacrata, anume discursul sau pentru festivitatea <strong>de</strong>cernarii<br />

Premiului Nobel pentru Pace, citit <strong>la</strong> Stockholm <strong>de</strong> Helena Bonner in 1975, discurs pe care editorii il<br />

reprodusesera in intregime. Si acolo am dat peste pasajul urmatqr:<br />

«Noi nu putem intrerupe cercetarea spatia<strong>la</strong> interp<strong>la</strong>netara si interga<strong>la</strong>ctica si nici incercarile <strong>de</strong> <strong>de</strong>lectare a<br />

semnalelor provenind <strong>de</strong> <strong>la</strong> alte civilizatii <strong>de</strong>cat cea <strong>de</strong> pe Terra. Probabil ca sansele ca aceste experierite safie<br />

incununate <strong>de</strong> succes sunt s<strong>la</strong>be, dar rezultatele s-ar putea dovedi <strong>de</strong> o importanta extrema.»<br />

Dar incheierea discursului era si mai impresionanta:<br />

"Cu mii <strong>de</strong> ani in urma, triburile <strong>de</strong> oameni sufereau mari privatiuni in lupta lor pentru existenta. Era astfel<br />

importanta nu atat manuirea unei bate, cat posedarea capacitatii <strong>de</strong> a gandi inteligent, <strong>de</strong> a tine seama <strong>de</strong><br />

cunostintele si <strong>de</strong> experienta acumu<strong>la</strong>te <strong>de</strong> trib si <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvolta legaturi, care sa stabileasca bazele cooperarii cu<br />

alte triburi. In zilele noastre specia umana se ve<strong>de</strong> confruntata cu o incercare asemanatoare. In spatiul infinit s-<br />

ar putea sa existe mai multe civilizatii, iar printre ele pot fi societati mai intelepte si mai "performante" <strong>de</strong>cat a<br />

noastra. Eu sustin ipoteza cosmologica conform careia <strong>de</strong>zvoltarea universului se repeta <strong>de</strong> un numar infinit <strong>de</strong><br />

ori, urmand anumite legi esentiale. Alte civilizatii, inclusiv civilizatiile cele mai "performante", sunt inscrise<br />

<strong>de</strong> un numar infinit <strong>de</strong> ori in paginile "urmatoare" sau "prece<strong>de</strong>nte" ale Cartii Universului."<br />

Discursul complet numara 15 pagini si e limpe<strong>de</strong> ca, intr-un text <strong>de</strong> asemenea dimensiuni, Saharov trebuia sa<br />

con<strong>de</strong>nseze in ultimele cuvinte i<strong>de</strong>ile sale cele mai importante. Ce 1-a <strong>de</strong>terminat sa faca brusc aceasta<br />

referire neasteptata <strong>la</strong> un posibil contact cu civilizatii extraterestre, cand un asemenea contact inca nu fusese<br />

marturisit <strong>de</strong> nimeni?<br />

Ar fi posibil ca Saharov sa fi participat <strong>la</strong> alcatuirea fantasticului dosar UMMO? Cand citim Memoriile sale si<br />

cand ii af<strong>la</strong>m viata si necazurile prin care a trecut nu-1 prea ve<strong>de</strong>m participand <strong>la</strong> ceva consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> el insusi<br />

ca fiind ridicol.<br />

Si apoi, <strong>de</strong> ce ar fi <strong>la</strong>nsat aceasta fecunda i<strong>de</strong>e legata <strong>de</strong> enantiomorfism, fara sa caute s-o exploateze chiar el?<br />

De regu<strong>la</strong>, oamenii <strong>de</strong> stiinta sunt prea putin inclinati sa participe <strong>la</strong> asemenea farse grotesti, adica sa puna pe<br />

jar cu scrisori timp <strong>de</strong> aproape trei <strong>de</strong>cenii o mana <strong>de</strong> oameni incapabili sa le interpreteze scrierile si<br />

informatiile, in loc sa traga ei insisi un folos din ele.<br />

Totusi, a<strong>de</strong>varul este ca nu m-as fi angajat niciodata intr-o astfel <strong>de</strong> directie <strong>de</strong> cercetare, daca nu as fi citit<br />

textele UMMO cu privire <strong>la</strong> cosmologie. O ipoteza asa <strong>de</strong> trasnita, ca aceea a inversarii sagetii timpului, mie<br />

unuia nu mi-ar fi trecut niciodata prin minte. Odata cu disparitia lui Saharov, aceasta directie <strong>de</strong> cercetare a<br />

cazut in uitare. "Marii croitori" ai fizicii teoretice, cum ii numeste matematicianul Jean-Marie Souriau, au<br />

<strong>la</strong>nsat o noua moda, facandu-ne sa ne indreptam atentia spre alte directii, <strong>de</strong> genul teoriei superstringului sau a<br />

universului inf<strong>la</strong>tionist (teoria lui Lin<strong>de</strong>).<br />

Teoria stringurilor (acest cuvant inseamna in limba engleza coarda, fir, fi<strong>la</strong>ment, struna; nota DM) consi<strong>de</strong>ra<br />

particulele elementare ca pe niste curbe unidimensionale, <strong>de</strong>schise sau inchise, cu lungimi <strong>de</strong> ordinul l= 10 -15<br />

m, care se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza prin vibratii si au proprietati specifice, <strong>de</strong> pilda <strong>de</strong> asociere, <strong>de</strong> combinare sau <strong>de</strong><br />

diviziune. Diferitii fermioni sau bozoni pot fi redusi <strong>la</strong> stari ale stringului in vibratie. De-a lungul anilor, teoria<br />

stringurilor a suferit numeroase revizuiri, care au condus <strong>la</strong> mo<strong>de</strong>le tot mai complicate, cum este cel cu 26 <strong>de</strong><br />

dimensiuni. Cercetari recente au <strong>de</strong>monstrat ca prin asociere<br />

cu teoria stringurilor pot fi rezolvate o serie <strong>de</strong> inconveniente ale teoriilor <strong>de</strong> supergravitatie. Astfel a luat<br />

nastere promitatoarea teorie a superstringurilor (Green, Schwartz, 1984). In teoria superstringurilor, cadrul<br />

spatio-temporal are zece dimensiuni, din care sase s-au infasurat <strong>la</strong> sfarsitul perioa<strong>de</strong>i cuantice intr-o hipersfera<br />

cu sase dimensiuni <strong>de</strong> ordinul lungimii lui P<strong>la</strong>nck si a format un spatiu inchis <strong>de</strong> tip Ca<strong>la</strong>bi-Yan. In diferitele<br />

variante ale teoriei, proprietatile tuturor particulelor pot fi <strong>de</strong>scrise in cadrul unui anumit tip <strong>de</strong> simetrie <strong>de</strong><br />

unificare, ales grupul special SO(32) si unul dintre grupurile duble exceptionale O(16)xO(16) sau E8xE8.<br />

Astfel, in ultimul caz, primul grup <strong>de</strong> simetrie E8 <strong>de</strong>scrie unitar gravitatia, respectiv cele<strong>la</strong>lte grupuri <strong>de</strong> forte<br />

si particule cunoscute, aparute ca urmare a impachetarii (infasurarii) celor sase dimensiuni geometrice. Al<br />

doilea grup <strong>de</strong> simetrie E8, <strong>de</strong>scrie un univers geaman in umbra, cu particule si campuri <strong>de</strong> forta ascunse<br />

observatiei. Comunicarea intre cele doua universuri gemene ar fi posibi<strong>la</strong> doar prin intermediul campului<br />

gravitational.<br />

Observam stranii coinci<strong>de</strong>nte cu teoria universului geme<strong>la</strong>r (UMMO) si cu traditiile taoiste: Cerul are baza<br />

12(radacini celeste) si 6 faze <strong>de</strong> miscare sau elemente, care se manifesta ca cinci(wu xing) in univesul<br />

fenomenal ; <strong>de</strong> aici ciclul multiplilor lui 6 (12, 18, 30, 60) folosit si azi pentru a masura timpul. Pamantul are<br />

baza 5; grupul <strong>de</strong> simetrie 8 din "cele opt trigrame" (Pa Kua;pinyin: bagua) conduce <strong>la</strong> cele 64 <strong>de</strong> faze (32x2)<br />

<strong>de</strong> transformare, Pamantul (p<strong>la</strong>nul fenomenal local) se supune bazei 5 (<strong>de</strong> aici nivelele energetice, cele cinci<br />

elemente si energii, baza numerica pentru masurarea spatiului).<br />

Teoria superstringurilor, care a generat un interes si un entuziasm fara prece<strong>de</strong>nt in randul generatiilor tinere<br />

<strong>de</strong> fizicieni, care spera sa realizeze in contextul ei mult asteptata superunificare a interactiunilor fundamentale,


are si o varianta <strong>la</strong> nivel cosmic. Stringurile cosmice, care sunt foarte lungi (peste 10 30 m), foarte subtiri (10 -9<br />

m), foarte masive (10 10 kg/m) si foarte tensionate (10 37 N), ar fi singu<strong>la</strong>ritati topologice extinse, aparute in<br />

momentul ruperii <strong>de</strong> simetrie a marii unificari<br />

(t Guth = 10 -35 s). Ele pot fi consi<strong>de</strong>rate unitati inghetate <strong>de</strong> camp unificat, care pastreaza dincolo <strong>de</strong> timp si<br />

spatiu energia uriasa a universului initial si au campuri gravitationale foarte intense.<br />

Portiunile fara intersectii ale unui string cosmic, <strong>de</strong>numite fire sau stringuri infinite, strabat <strong>de</strong> <strong>la</strong> un capat <strong>la</strong><br />

altul universul observabil. Intersectiile firelor conduc <strong>la</strong> bucle mari si mici, alcatuind o retea, care practic a<br />

umplut intreg universul in primii 10 4 ani <strong>de</strong><strong>la</strong> origine. Ga<strong>la</strong>xiile sunt constituite din aglomerarea materieisubstanta<br />

in jurul buclelor mari.<br />

Witten si Ostriken au postu<strong>la</strong>t existenta supraconductiei <strong>la</strong> nivelul stringurilor cosmice. Potrivit mo<strong>de</strong>lului<br />

teoretic, particulele incarcate (quarkuri/electroni), care ajung in miezul unui string cosmic pot circu<strong>la</strong> liber <strong>de</strong>a<br />

lungul acestuia cu viteze re<strong>la</strong>tiviste. Aceste stringuri cosmice pot fi <strong>de</strong>tectate atunci cand particulele cu<br />

sarcina electrica parasesc un string supraincarcat (acesta poate acumu<strong>la</strong> curenti electrici statici pana <strong>la</strong> 10 20 A).<br />

Aspectul <strong>de</strong> spuma sau <strong>de</strong> fagure al universului, in care ga<strong>la</strong>xiile sunt dispuse pe peretii subtiri ai bulelor din<br />

jurul stringurilor, si posibi<strong>la</strong> i<strong>de</strong>ntitate dintre quasari si buclele <strong>de</strong> stringuri supraconductoare, sunt<br />

doar cateva consecinte ale acestei teorii. Este oare posibil ca un astfel <strong>de</strong> string sa existe in centrul<br />

Terrei si sa poata fi utilizat? Aparitiile po<strong>la</strong>re <strong>de</strong> O.Z N -uri par sa confirme o asemenea ipoteza.<br />

Traditiile celtice si cele taoiste cunosteau stringurile terestre si foloseau „mustatile dragonului<br />

terestru pe care noi astazi le i<strong>de</strong>ntificam cu trasele unor curenti telunci (in lb. engleza: "ley lines" in<br />

traducere "linii energetice subtile preistorice", ce leaga monumentele megalitice).<br />

Mo<strong>de</strong>lele cosmologice inf<strong>la</strong>tioniste incearca sa explice <strong>de</strong> ce Universul nu si-a incetat expansiunea<br />

si nu a intrat in co<strong>la</strong>ps si sunt bazate pe i<strong>de</strong>i foarte actuate ale fizicii particulelor si ale mecanicii<br />

cuantice, care cauta sa ofere raspunsuri explicite <strong>la</strong> probleme nesolutionate <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>lul cosmologic<br />

standard (Big Bang; univers in expansiune).<br />

"Mo<strong>de</strong>lele inf<strong>la</strong>tioniste se refera <strong>la</strong> o perioada foarte scurta a Uniyersului foarte timpuriu, cuprins<br />

intre t P<strong>la</strong>nck = 10 -43 si t Guth = 10 -35 s (pentru Lin<strong>de</strong>) si 10 -32 s (pentru Guth), cand Universul se af<strong>la</strong> in<br />

expansiune (cvasi)exponentia<strong>la</strong>, care <strong>de</strong>termina cresterea exagerata a distantelor cu un factor 10 50<br />

(Guth) (10 10 ) 8 (Lin<strong>de</strong>). Spre comparatie, potrivit mo<strong>de</strong>lului standard, distantele in Univers ar fi<br />

crescut doar cu un factor <strong>de</strong> 10 30 din momentul t P<strong>la</strong>nck pana in prezent (t act = 10 17 s). Dupa incetarea<br />

inf<strong>la</strong>tiei Universul incepe expansiunea (cvasi)liniara (t >10 -35 …10 -32 s) <strong>de</strong>scrisa satisfacator <strong>de</strong><br />

scenariul standard. De <strong>la</strong> oprirea inf<strong>la</strong>tiei si pana in prezent distantele in Univers au crescut numai<br />

cu un factor <strong>de</strong> 10 4 . Scenariile inf<strong>la</strong>tioniste (1. Scenariul inf<strong>la</strong>tionist al lui Guth 1980; 2. scenariul<br />

inf<strong>la</strong>tionist nou, Lin<strong>de</strong>, 1981, Albrecht, Steinhardt, 1982; 3. scenariul inf<strong>la</strong>tiei haotice Lin<strong>de</strong>, 1983)<br />

ajung <strong>la</strong> concluzia ca Universul observabil reprezinta doar o parte neinsemnata a Universului<br />

cosmologic ale carui dimensiuni exagerate sunt rezultatul perioa<strong>de</strong>i inf<strong>la</strong>tioniste."<br />

Oare Saharov a citit textele UMMO? Imposibil sa af<strong>la</strong>m. Dar intr-un raport UMMO se mentioneaza ca un grup<br />

<strong>de</strong> savanti sovietici a primit o informatie, si ca unul dintre acestia a asternut-o pe hartie sub o alta forma si a<br />

publicat-o sub numele sau ca pe o <strong>de</strong>scoperire proprie.<br />

Primul contact<br />

Este imposibil sa intri in <strong>de</strong>taliile unui dosar atat <strong>de</strong> voluminos ca cel al afacerii UMMO, caci este plin <strong>de</strong><br />

fatete diferite. Sa parasim asadar pentru moment <strong>la</strong>tura stiintifica si sa revenim <strong>la</strong> aspecte mai anecdotice.<br />

Sa precizam mai intai cine este acest Sesma, pe care noi 1-am pomenit <strong>de</strong> cateva ori in paragrafele prece<strong>de</strong>nte.<br />

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re cronologic, el este primul spaniol cunoscut ca <strong>de</strong>stinatar al rapoartelor UMMO, pe care a<br />

inceput sa le primeasca in mare numar din 1962. Cu multi ani mai tarziu, o scrisoare UMMO explica cum si<br />

mai ales din ce motive a fost stabilit acest contact. Sesma era un cunoscut ezoterist, care pretin<strong>de</strong>a ca ar fi avut<br />

numeroase contacte cu reprezentantii altor p<strong>la</strong>nete. Publicase chiar si o carte intitu<strong>la</strong>ta "Eu confi<strong>de</strong>ntul<br />

extraterestrilor". Af<strong>la</strong>ndu-se pe atunci <strong>la</strong> Madrid, UMMO citisera, fireste, cartea si, in noianul <strong>de</strong> lucruri care<br />

lor li s-au parut initial numai fantasme personale, au dat si <strong>de</strong> o informatie pe care in mod normal Sesma nu<br />

avea <strong>de</strong> un<strong>de</strong> s-o cunoasca. Era vorba <strong>de</strong> o secventa codificata care cuprin<strong>de</strong>a date absolut necunoscute pe<br />

Terra. Cititorul se poate intreba cum se poate ca asa ceva sa fie con<strong>de</strong>nsat intr-un simplu numar. Dar sa ne<br />

imaginam ca suntem proiectati intr-un loc popu<strong>la</strong>t si intr-o alta epoca, <strong>de</strong> exemplu in Evul Mediu. Folosind<br />

vorbirea localnicilor, alcatuim urmatorul text:"Printre razele care cad din cer exista unele care au o importanta<br />

<strong>de</strong>osebita si care sunt caracterizate <strong>de</strong> o lungime <strong>de</strong> unda, ca a liniei pe care o ve<strong>de</strong>ti". Iar linia respectiva ar<br />

masura exact 21 <strong>de</strong> centimetri. Ei bine, textul in cauza ar fi absolut <strong>de</strong> nepatruns pentru oricare din oamenii<br />

care 1-ar ve<strong>de</strong>a, dar pentru un om <strong>de</strong> stiinta contemporan cu noi el indica imediat lungimea <strong>de</strong> unda cheie, ce<br />

corespun<strong>de</strong> emisiei hidrogenului. Aceasta lungime <strong>de</strong> unda este reprezentata cu priontate pe p<strong>la</strong>chetele pe care<br />

noi le-am <strong>la</strong>nsat periodic in spatiul din afara sistemului nostru so<strong>la</strong>r, avand drept <strong>de</strong>stinatie eventualele<br />

civilizatii extraterestre.<br />

Descoperind in cartea lui Sesma aceasta secventa codificata <strong>de</strong> care am amintit, UMMO au calcu<strong>la</strong>t ca<br />

probabilitatea ca el sa fi nimerit din intamp<strong>la</strong>re codul cu pricina era practic nu<strong>la</strong>. S-au hotarat asadar sa intre in


contact cu el si, prin intermediul lui, sa <strong>de</strong>a si ei <strong>de</strong> urma vizitatorilor <strong>de</strong> <strong>la</strong> care <strong>de</strong>tinea aceasta informatie. Nu<br />

le-a fost greu sa <strong>de</strong>a <strong>de</strong> cheia misterului: era vorba <strong>de</strong> reprezentantii unei alte civilizatii extraterestre, proveniti<br />

dintr-un alt sistem ste<strong>la</strong>r, care se af<strong>la</strong>sera si ei pe p<strong>la</strong>neta noastra si se distrasera facand cateva experimente<br />

sociologice. Nu fac aici <strong>de</strong>cat sa reproduc explicatiile date in rapoartele UMMO. Cu aceasta ocazie, ei au <strong>de</strong>cis<br />

sa incerce o experienta, facand sa-i parvina lui Sesma niste texte, si inca in modul cel mai simplu din lume: cu<br />

posta. Despre aceasta hotarare, UMMO afirma ca printre membrii expeditiei prezenti <strong>la</strong> acea data pe Terra<br />

existase o divergenta <strong>de</strong> pareri. Unii se temeau ca nu cumva aceste texte, intelese <strong>de</strong> o seama <strong>de</strong> pamanteni cu<br />

un inalt nivel stiintific, sa creeze un soc cultural <strong>de</strong> proportii imprevizibile si sa <strong>de</strong>termine o a<strong>de</strong>varata<br />

rasturnare in istoria stiintei <strong>de</strong> pe Terra. Numai ca aceasta neliniste trada o cunoastere oarecum superficia<strong>la</strong> a<br />

mecanismelor psihologice ale oamenilor, fiindca <strong>la</strong> noi fenomenul <strong>de</strong> imunitate <strong>la</strong> cultura este atat <strong>de</strong> solid,<br />

incat temerile grijuliilor vizitatori erau, si vor ramane mult timp, fara nici un temei. Oamenii sunt atat <strong>de</strong><br />

incremeniti in tipare si preju<strong>de</strong>cati, incat eu nu-mi fac nici o speranta ca aceasta carte <strong>de</strong>spre rapoartele<br />

UMMO ar putea avea vreo influenta in plus fata <strong>de</strong> prece<strong>de</strong>nta. Aceste carti vor ajunge in librariile <strong>de</strong><br />

"ezoterism ", vor fi cumparate <strong>de</strong> amatorii <strong>de</strong> lucruri stranii si, cel putin asa- cred eu, nici un om <strong>de</strong> stiinta nu<br />

se va apleca asupra paginilor ei. De multe ori imi imaginez ca daca o floti<strong>la</strong> <strong>de</strong> farfurii zburatoare ar survo<strong>la</strong><br />

Piata Concor<strong>de</strong> <strong>la</strong> o ora <strong>de</strong> varf, in momentul blocarii circu<strong>la</strong>tiei rutiere, faptul n-ar <strong>la</strong>sa <strong>de</strong>cat unele urme<br />

trecatoare in presa, si ar ajunge repe<strong>de</strong> <strong>la</strong> cosul <strong>de</strong> gunoi al uitarii. Poate ca omul nu e in stare sa vada <strong>de</strong>cat<br />

ceea ce corespun<strong>de</strong> culturii sale.<br />

Conceptia se substitute realitatii si comanda perceptia, gandirea ; corpul. memoria.<br />

Transmis din vara lui 1995 si pana acum <strong>de</strong> posturi <strong>de</strong> televiziune din peste 40 <strong>de</strong> tari, filmul Cazul Rosswell<br />

face oare parte dintr-o campanie <strong>de</strong> informare, ce va fi urmata si <strong>de</strong> alte <strong>de</strong>zvaluiri? Stim ca frica <strong>de</strong> panica a<br />

fost doar unul din motivele invocate <strong>de</strong> guvernanti <strong>de</strong> a nu informa opinia publica <strong>la</strong> timp si cu exactitate. Oare<br />

putem spera ca, macar in doze mici si progresive, vom primi vreodata intreg a<strong>de</strong>varul? Un lucru este sigur:<br />

ceva s-a schimbat. Oameni care inainte "nu apreciau" problema OZN-urilor ca fiind una din cele mai<br />

importante cu care se confrunta omenirea, vorbesc acum <strong>la</strong> diferite posturi <strong>de</strong> televiziune <strong>de</strong>spre acest subiect.<br />

Consi<strong>de</strong>ram ca daca oamenii nu vor primi in timp util suficiente informatii, un nou stimul va fi ca un dus<br />

inaintea unui nou somn. Obiceiul <strong>de</strong> a respinge realitatea evi<strong>de</strong>nta s-a impamantenit in regimurile totalitare<br />

chiar mai mult <strong>de</strong>cat in cele <strong>de</strong>mocratice. In regimul totalitar, gandirea convergenta insemna supravietuire, iar<br />

nu cea divergenta - alte pareri si alte i<strong>de</strong>i <strong>de</strong>cat cele impuse. imi aduc aminte ca fostul dictator, fiind informat<br />

in legatura cu avantajele cercetarii stiintifice si cu "rolul stiintei ca forta <strong>de</strong> productie" si ca arma <strong>de</strong>cisiva in<br />

castigarea victoriei in conflictele militate, voia tot mai multe inventii si <strong>de</strong>scoperiri, tocmai <strong>de</strong> <strong>la</strong> cei carora le<br />

impunea o stare <strong>de</strong> tota<strong>la</strong> supunere si <strong>de</strong> conformism. Frica, supunerea si timorarea se bateau cap in cap cu<br />

recomandarea curajului, a cutezantei si a indraznelii. Era ca si cum cineva ar dori sa obtina fructele libertatii in<br />

gandire, dar, in ace<strong>la</strong>si timp, ar taia radacinile acestei libertati si le-ar impune oamenilor o anumita i<strong>de</strong>ologie<br />

<strong>la</strong>ica sau religioasa si un anumit tipar <strong>de</strong> gandire. Daca oamenii <strong>de</strong> stiinta ar urma sfatul lui Albert Einstein,<br />

care le recomanda sa citeasca literatura stiintifico-fantastica, pentru a nu ingheta in tipare si preju<strong>de</strong>cati, atunci<br />

teama lui J.P. Petit ca aceasta carte ar impartasi soarta editiei prece<strong>de</strong>nte nu ar fi intemeiata.<br />

Fara imaginatia lui Jules Verne si fara tinerii care i-au citit pe nerasuf<strong>la</strong>te cartile, extraordinarul progres tehnic<br />

si stiintific inregistrat <strong>de</strong> acest secol n-ar fi fost cu putinta. Oferind o astfel <strong>de</strong> carte tinerilor - adica tocmai<br />

oamenilor, care inca sunt liberi sa viseze si care inca n-au cazut in captivitatea stramta a teoriilor, a<br />

preju<strong>de</strong>catilor pozitiei sociale, stiintifice si religioase ori a normelor si etichetelor, ce <strong>de</strong>curg din acestea - este<br />

posibil sa ducem mai <strong>de</strong>parte ceea ce am mostenit si sa salvam p<strong>la</strong>neta <strong>de</strong> pericolele aparute. Cu oameni lipsiti<br />

<strong>de</strong> imaginatie, fricosi, conformisti si imobili, omenirea nu va avea nici o sansa sa gaseasca rapid solutiile <strong>de</strong><br />

supravietuire <strong>la</strong> crizele aparute (materii prime, energie, poluare, <strong>de</strong>gradare genetica, climatica, <strong>de</strong>gradarea<br />

protectiei <strong>la</strong> radiatii a biosferei etc.)<br />

Un prieten mi-a povestit intr-o zi <strong>de</strong>spre niste exploratori care au observat aceeasi "orbire cultura<strong>la</strong> " <strong>la</strong><br />

papuasii din Noua Guinee, carora le-au proiectat un film cu viata dintr-un oras <strong>de</strong> pe coasta. Filmul mustea <strong>de</strong><br />

informatie. Se ve<strong>de</strong>au circu<strong>la</strong>nd automobile, trecand cai. Un interpret i-a intrebat pe acesti oameni ce au vazut<br />

pe ecran. Raspunsul a fost prompt, simplu si unanim: o gaina. Aceasta era singurul element pe care il putusera<br />

i<strong>de</strong>ntifica. Restul nu fusesera pentru ei <strong>de</strong>cat o aglomerare <strong>de</strong> umbre, care dansau pe ecranul alb, lucruri care le<br />

apareau lipsite <strong>de</strong> sens si imposibil <strong>de</strong> interpretat.<br />

Cu cincisprezece ani in urma, am cunoscut o tanara blonda si fermecatoare, Marie-Dominique. Era medic si<br />

avea sa moara <strong>de</strong> hepatita, mult mai tarziu in Africa, in spitalul ei din jung<strong>la</strong> tropica<strong>la</strong>. Era o fiinta<br />

extraordinara. Intr-o seara am fost <strong>la</strong> ea si i-am povestit <strong>de</strong>spre o moda care bantuia pe coasta <strong>de</strong> vest a SUA.<br />

Oamenii faceau streakings, adica se <strong>de</strong>zbracau si strabateau veseli in fuga orasul, goi pusca. Amandoi am<br />

gasit i<strong>de</strong>ea amuzanta, asa ca ne-am hotarat s-o punem pe loc in practica, anume sa ne varam amandoi hainele<br />

intr-o geanta si sa mergem asa, <strong>de</strong>zbracati, <strong>la</strong> mine acasa. Chiar pe scara, Marie-Dominique s-a trezit nas in<br />

nas cu niste vecini, care fara indoia<strong>la</strong> se intorceau <strong>de</strong> <strong>la</strong> o petrecere. I-am salutat, iar ei ne-au raspuns fara sa


para in nici un fel surprinsi. Momentul <strong>de</strong> cumpana a durat foarte putin, o secunda sau doua. Fara indoia<strong>la</strong> ca<br />

posibilitatea ca noi sa fi fost cu a<strong>de</strong>varat in pielea goa<strong>la</strong> li s-a parut celor doi vecini asa <strong>de</strong> incredibi<strong>la</strong>, ca au<br />

respins aceasta i<strong>de</strong>e si au consi<strong>de</strong>rat-o fara indoia<strong>la</strong> un fel <strong>de</strong> halucinatie. Alergarea noastra linistita prin orasul<br />

Aix-en-Provence, <strong>la</strong> acea ora tarzie, ne-a facut sa ne intalnim cu numeroase persoane, dar toti au avut aceeasi<br />

reactie: nici una. Cred ca nu si-au crezut ochilor.<br />

Lumea isi imagineaza oamenii <strong>de</strong> stiinta ca niste fiinte <strong>de</strong>schise, tot<strong>de</strong>auna gata sa se aplece asupra unei i<strong>de</strong>i<br />

sau sa cerceteze o problema. Este total fals. Intreaga istorie a stiintei are o traiectorie care sfi<strong>de</strong>aza orice logica.<br />

Istoricii stiintei o reconstituie <strong>la</strong> spartul targului, dar nimeni nu poate explica <strong>de</strong> ce cutare i<strong>de</strong>i s-au prins, ca<br />

niste altoiuri si <strong>de</strong> ce altele nu. I<strong>de</strong>ea unor eventuale vizite extraterestre, adica a unor contacte, este si astazi<br />

respinsa <strong>de</strong> comunitatea stiintifica internationa<strong>la</strong> si luata in bataie <strong>de</strong> joc <strong>de</strong> presa.<br />

Sesma a primit o cantitate incredibi<strong>la</strong> <strong>de</strong> documente, intre 1962 si 1967. Acestea constituie 95% din informatia<br />

stiintifica disponibi<strong>la</strong>. Cu o remarcabi<strong>la</strong> indiferenta, Sesma amesteca printre ele propriile lui elucubratii si citea<br />

totul <strong>la</strong> gramada, saptamanal, <strong>la</strong> cercul lui <strong>de</strong> ezoterism, care isi tinea sedintele <strong>la</strong> cafeneaua Ballena Alegre,<br />

adica "Balena-Vese<strong>la</strong>". Dispunem <strong>de</strong> numeroase scrisori UMMO adresate lui Sesma, prin care expeditorii il<br />

roaga insistent sa nu mai amestece date din textele lor printre propriile lui productii, fiindca asa ceva putea<br />

compromite experienta psihosociologica intreprinsa <strong>de</strong> ei, stirbindu-i in orice caz mult din valoare. Nu s-ar<br />

zice totusi ca avertismentele acestea au avut cine stie ce efecte, <strong>de</strong>oarece Sesma, om foarte imprastiat si<br />

<strong>de</strong>zordonat dupa parerea lui Farriols, a ratacit <strong>de</strong>stule foi din scrisorile primite, ceea ce a facut ca multe<br />

rapoarte sa ramana incomplete.<br />

Afacerea a provocat totusi oarecare agitatie iar UMMO, satisfacuti <strong>de</strong> interesul pe care il starnisera, au inceput<br />

sa adreseze si alte rapoarte celor ce frecventau cenaclul <strong>de</strong> <strong>la</strong> "Balena Vese<strong>la</strong>". Este a<strong>de</strong>varat ca reprezentantii<br />

UMMO mai facusera o incercare, esuata <strong>la</strong>mentabil, trimitand unui cercetator <strong>de</strong> <strong>la</strong> Mount Palomar* un raport<br />

pe teme <strong>de</strong> astronomie, in care ii explicau cauzele formelor anumitor ga<strong>la</strong>xii neregu<strong>la</strong>te, punandu-le pe seama<br />

actiunii universului geaman asupra universului nostru. Destinatarul isi aruncase distrat ochii pe scrisoare.<br />

frunzarind-o cam absent, dupa care o azvarlise frumos <strong>la</strong> cos, ceea ce i-a consternat pe bravii UMMO, care in<br />

ruptul capului nu s-ar fi asteptat <strong>la</strong> o asemenea stupefianta lipsa <strong>de</strong> curiozitate stiintifica.<br />

Nimeni nu poate spune cu precizie daca tocmai aceasta obtuzitate a lumii stiintifice i-a <strong>de</strong>terminat sa se<br />

orienteze catre iluminati <strong>de</strong> toate spetele. Mai exista si o alta ipoteza, nu lipsita <strong>de</strong> interes. Dat fiind ca<br />

multumita lui Sesma fusese posibil un contact intre doua grupuri expeditionare sosite <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>nete diferite, se<br />

poate cre<strong>de</strong> ca orice manifestare a UMMO serveste drept mijloc pentru provocarea unor intalniri <strong>de</strong> acest gen.<br />

Este foarte posibil, dar trebuie sa recunoastem ca aceasta ar fi o explicate <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> putin magulitoare pentru<br />

noi.<br />

Aterizarea <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras<br />

Sedintele rituale, <strong>de</strong> lectura a rapoartelor <strong>de</strong> <strong>la</strong> "Balena Vese<strong>la</strong>", durau <strong>de</strong>ja <strong>de</strong> cativa ani cand Sesma a primit,<br />

<strong>la</strong> 30 iunie 1967, o scrisoare <strong>de</strong>osebita. De retinut ca scrisoarea fusese trimisa, dupa cum reiesea din antet, mai<br />

multor persoane, anume patru englezi, doi francezi, o femeie din Cehoslovacia si un italian. Scrisoarea trimisa<br />

<strong>de</strong> UMMO anunta sosirea in curand a trei nave <strong>de</strong> pe draga lor p<strong>la</strong>neta. Citez un pasaj din textul reprodus pe<br />

<strong>la</strong>rg in cartea lui Ribera:<br />

"Calculele noastre arata ca navele vor cobori (tinand seama si <strong>de</strong> coeficientul <strong>de</strong> eroare previzibil) intre 30 mai<br />

1967, orele 21 si 28 <strong>de</strong> minute GMT si 3 iunie 1967, orele 32 si 6 minute GMT. Intervalele dintre sosirile celor<br />

trei nave nu vor <strong>de</strong>pasi 7 ore ± 20 <strong>de</strong> minute.»<br />

Se citau trei posibile locuri ale viitoarelor aterizari. Unul era in zona orasului bolivian Oruro, avand o arie cu<br />

diametrul <strong>de</strong> 208 kilometri, al doilea in Brazilia, in apropiere <strong>de</strong> San Angelo, iar al treilea in imprejurimile<br />

Madridului. In acest din urma caz, era vorba <strong>de</strong> o suprafata circu<strong>la</strong>ra avand o raza <strong>de</strong> 46 <strong>de</strong> kilometri si cu<br />

centrul intr-un punct ale carui coordonate p<strong>la</strong>netare erau 3° 45' 20,6" longitudine vestica si 40°28' 2,2"<br />

<strong>la</strong>titudine nordica.<br />

O scrisoare care avea sa soseasca in Spania peste ani <strong>de</strong> zile <strong>la</strong>murea ca aceasta operatiune viza recuperarea<br />

unui personaj important, autor al primelor rapoarte, si pe cea a unei co<strong>la</strong>boratoare apropiate a acestuia, pentru<br />

a-i duce inapoi pe p<strong>la</strong>neta lor, dupa cativa ani petrecuti aici, pe solul terestru. Informati imediat <strong>de</strong> Sesma cu<br />

privire <strong>la</strong> iminenta sosire a extraterestrilor, membrii clubului <strong>de</strong> <strong>la</strong> "Balena Vese<strong>la</strong>" au <strong>de</strong>cis sa intocmeasca<br />

fara zabava un act, datat si autentificat in toata regu<strong>la</strong>, prin care sa consemneze faptul ca ei au fost preveniti<br />

asupra evenimentului (documentul original se af<strong>la</strong> in posesia lui Rafael si am si eu o fotocopie a lui). Dupa<br />

care vajnicii membrii ai clubului s-au dus sa se posteze, inarmati cu aparate <strong>de</strong> fotografiat, in vastul perimetru<br />

din vecinatatea Madridului, facand <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nton cu schimbul.


Culmea ghinionului insa, nici unul din ei nu a fost <strong>de</strong> fata <strong>la</strong> acest eveniment care, dupa cum <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ra mai multi<br />

martori intamp<strong>la</strong>tori, a avut loc in ziua <strong>de</strong> 1 iunie 1967, in apropiere <strong>de</strong> o c<strong>la</strong>dire cu apartamente <strong>de</strong> inchiriat*<br />

din localitatea San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras, si a <strong>la</strong>sat pe sol urme adanci ale picioarelor retractile, ce serveau<br />

aparatului drept tren <strong>de</strong> aterizare. Vestea s-a raspandit iute in mass media spanio<strong>la</strong> si Rafael Farriols, care<br />

tocmai plecase <strong>la</strong> drum cu masina, in interes <strong>de</strong> afaceri, a auzit-o <strong>la</strong> radio, ceea ce 1-a hotarat sa-si schimbe<br />

imediat directia si sa porneasca in toata viteza spre San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras. Acolo 1-a gasit pe inginerul<br />

Vil<strong>la</strong>grasa, incarcat <strong>de</strong> aparate <strong>de</strong> fotografiat si cuprins <strong>de</strong> o emotie usor <strong>de</strong> inchipuit...<br />

— Si daca-ti spun acum ca eu <strong>de</strong> fapt stiam...<br />

— Ce stiai?<br />

— Stiam <strong>de</strong> sosirea lor!<br />

— A cui?<br />

— A celor <strong>de</strong> pe UMMO!<br />

Uluit, dar atatat <strong>la</strong> culme <strong>de</strong> ce auzise, Rafael s-a amestecat printre oamenii af<strong>la</strong>ti acolo. Toti erau din cale<br />

afara <strong>de</strong> tulburati. Cata vreme povestea asta ramasese un simplu joc fara urmari, nu se simtisera <strong>de</strong>ranjati in<br />

vreun fel. Dar acum, cand iata ca aiurea<strong>la</strong> asta cu OZN-urile se materializa, <strong>de</strong>venind realitate palpabi<strong>la</strong>, toti<br />

simteau ca se-ngroasa gluma si erau ingrijorati peste masura.<br />

Scrisorile care se primisera pana atunci in Spania erau toate dactilografiate. Deci cineva trebuia sa le fi scris,<br />

iar acest cineva se manifesta scriind contactatilor: "Eu sunt cel care bate <strong>la</strong> masina scrisorile. Toate aceste<br />

lucruri eu nu le-am luat in serios <strong>la</strong> inceput. Oamenii astia ma p<strong>la</strong>teau bine si, cum nu aveam <strong>de</strong> lucru, bateam<br />

<strong>la</strong> masina rapoartele fara sa-mi bat capul sa le inteleg si le puneam <strong>la</strong> posta pe adresa persoanelor indicate <strong>de</strong> ei<br />

intr-o lista. Eu sunt <strong>de</strong>ci cel care a batut <strong>la</strong> masina si a trimis scrisoarea care anunta venirea navelor<br />

extraterestre. De cand am citit raportul publicat in ziare, sotia mea si cu mine suntem foarte nelinistiti... “<br />

Dezinformarea<br />

Afacerea a ramas totusi fara urmari. Dactilograful a fost probabil tranchilizat si mesajele au reinceput sa<br />

soseasca, <strong>de</strong>si mai putin abun<strong>de</strong>nte <strong>de</strong>cat inainte.<br />

La cateva zile dupa evenimentele re<strong>la</strong>tate mai sus, cand lucrurile nu incepusera inca sa se raceasca, <strong>la</strong> redactia<br />

unui ziar din Madrid s-a prezentat o femeie cu niste fotografii, care fusesera facute, spunea ea, in momentul<br />

aterizarii. Nu ea luase aceste instantanee, ci altcineva, care nu dorea ca numele sa-i fie dat publicitatii. Acel<br />

cineva doar ii daduse fotografiile si o rugase sa le aduca <strong>la</strong> redactia ziarului. Pe scurt, nu s-a af<strong>la</strong>t niciodata<br />

cine era autorul acelor fotografii, care au fost publicate apoi intr-o multime <strong>de</strong> ziare din toata lumea. Obiectul<br />

era c<strong>la</strong>r, bine incadrat. Se putea ve<strong>de</strong>a <strong>de</strong>slusit sig<strong>la</strong> asociata p<strong>la</strong>netei UMMO, care figura si pe scrisorile<br />

primite <strong>de</strong> contactati. Ba a aparut chiar si o carte <strong>de</strong>spre acest faimos episod, intitu<strong>la</strong>ta<br />

"Un caz perfect" si avandu-i autori pe Farriols si Ribera. .<br />

Zece ani mai tarziu, <strong>de</strong>ci in 1977, cand <strong>la</strong> CNES a fost infiintat <strong>de</strong>partamentul GEPAN, C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Poher s-a<br />

apucat sa analizeze cele mai importante fotografii ale acestor OZN-uri cu ajutorul unui aparat numit<br />

microfotometru digitalizat. Fotografiile <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras au fost tratate cu solutii speciale, gradul<br />

<strong>de</strong> contrast a fost marit <strong>la</strong> maximum si a iesit astfel <strong>la</strong> ivea<strong>la</strong> faptul ca aceste obiecte nu erau altceva <strong>de</strong>cat<br />

niste... machete suspendate cu ajutorul unor fire foarte subtiri! Poher a ajuns <strong>la</strong> concluzia ca toata afacerea asta<br />

a OZN-urilor nu era altceva <strong>de</strong>cat o farsa <strong>de</strong> mari proportii, excelent orchestrata <strong>de</strong> vreun pacalici foarte<br />

inspirat si om <strong>de</strong> stiinta in ace<strong>la</strong>si timp. Insa peste alti cativa ani, UMMO aveau sa trimita o scrisoare in care<br />

aratau ca ei nu numai ca avusesera <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceput cunostinta <strong>de</strong> fotografiile astea trucate, dar ei insisi le<br />

falsificasera, in scopul <strong>de</strong> a putea <strong>la</strong>nsa o campanie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare pe scara <strong>la</strong>rga in cazul in care chestiunea<br />

aterizarii ar fi luat proportii a<strong>la</strong>rmante in ochii opiniei publice. Manevra daduse rezultate, chiar daca abia peste<br />

zece ani.<br />

Daca e sa cre<strong>de</strong>m ce afirma textele, s-ar zice ca aceste operatiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare, aceasta tactica a jocului <strong>de</strong>a<br />

uite popa-nu e popa facusera intr-a<strong>de</strong>var obiectul unui avertisment trimis intr-una din primele scrisori, in<br />

care se poate citi negru pe alb: "Ne rezervam dreptul <strong>de</strong> a falsifica anumite informatii si <strong>de</strong> a face noi cartile,<br />

daca vom consi<strong>de</strong>ra ca asa ceva este necesar". C<strong>la</strong>r ca buna ziua.<br />

O alta informatie legata <strong>de</strong> afacerea aterizarii <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras: in vecinatatea locului cu pricina s-au<br />

gasit dupa aceea mici tuburi din nichel, care au fost sparte, iar inauntru se af<strong>la</strong>u niste <strong>la</strong>mele infasurate facute<br />

dintr-un material p<strong>la</strong>stic gri-["ver<strong>de</strong> din poliflorura <strong>de</strong> vinil" nota DM], pe care figura in relief sig<strong>la</strong> UMMO,<br />

prezenta in toate documentele. Supuse unei analize chimice serioase, <strong>la</strong>melele respective s-au dovedit a fi<br />

polifluorura <strong>de</strong> vinil.** Un amanunt care isi va dovedi importanta in cele ce urmeaza.<br />

*In textul francez "HLM" (sig<strong>la</strong> pentru Habitation à Loyer Modéré -"locuinte cu chirie mo<strong>de</strong>rata".)<br />

** De o puritate neatinsa pana atunci pe Terra, [nota DM])


Rafael Farriols <strong>de</strong>vine personaj central al afacerii<br />

Farriols era un industrias bogat si om <strong>de</strong> afaceri foarte cu picioarele pe pamant. Vrand sa <strong>de</strong>a rapid <strong>de</strong> firele<br />

acestei chestiuni incurcate si suparatoare, a intrat in legatura cu mai multi insi contactati <strong>de</strong> UMMO si astfel a<br />

auzit si el <strong>de</strong> faimoasele documente af<strong>la</strong>te in posesia lui Sesma.<br />

— Nu renunta el <strong>la</strong> documentele astea nici pentru tot aurul din lume! a strigat in cor grupul <strong>de</strong> <strong>la</strong> "Balena<br />

Vese<strong>la</strong>".<br />

Rafael insa era om trecut prin multe, asa ca s-a dus <strong>la</strong> Sesma, pregatit sa-i semneze pe loc un cec pentru o<br />

suma substantia<strong>la</strong>. Avea si posibilitati, e drept.<br />

Aici insa, surpriza! De un<strong>de</strong> el se asteptase ca Sesma sa faca tot felul <strong>de</strong> nazuri ca sa poata sa ridice pretul <strong>la</strong><br />

maximum, acesta i-a parut, dimpotriva, nerabdator sa scape cat mai curand <strong>de</strong> dosarul care parca ii frigea<br />

mainile si era incantat ca s-a gasit cineva, care sa aiba nevoie <strong>de</strong> asa ceva. I le-ar fi dat lui Rafael si gratis, dar,<br />

cum acesta insista sa-i p<strong>la</strong>teasca, s-a multumit cu o suma mo<strong>de</strong>rata, <strong>de</strong> care avea nevoie ca sa publice o<br />

carticica <strong>de</strong> douazeci <strong>de</strong> pagini cu consi<strong>de</strong>ratii ezoterice personale.<br />

Sesma a publicat totusi o carte, care se gaseste astazi cu foarte mare greutate, intitu<strong>la</strong>ta UMMO, alta p<strong>la</strong>neta<br />

locuita, din care Ribera mi-a facut rost si mie <strong>de</strong> un exemp<strong>la</strong>r, dupa care am tras o copie. Lectura cartii ne-a<br />

pus <strong>la</strong> dispozitie multe informatii pe <strong>la</strong>nga cele cunoscute <strong>de</strong> noi si Jean-Jacques a facut in scurt timp o<br />

traducere completa.<br />

Apoi, Sesma s-a intors <strong>la</strong> divagatiile lui ezoterice si a murit peste cativa ani.<br />

P<strong>la</strong>neta UMMO<br />

Cartea lui Sesma cuprin<strong>de</strong>a multe lucruri pe care noi le stiam <strong>de</strong>ja, dar si multe date <strong>de</strong>spre viata cotidiana pe<br />

aceasta faimoasa p<strong>la</strong>neta.<br />

Gravitatia era acolo ceva mai puternica, 11,9 m/ s 2 in loc <strong>de</strong> 9,81 m/s 2 ,ca pe Terra. Prin urmare acesti<br />

UMMO, daca erau cu a<strong>de</strong>varat extraterestri, trebuie sa se fi simtit cu 20% mai usori umb<strong>la</strong>nd pe solul p<strong>la</strong>netei<br />

noastre. Un calcul rapid arata ca aceasta valoare a intensitatii campului gravitational era compatibi<strong>la</strong> cu masa<br />

p<strong>la</strong>netei si cu raza ei <strong>de</strong> aproape 7000 <strong>de</strong> kilometri , fata <strong>de</strong> 6370 kilometri, cat are raza Terrei. Axa <strong>de</strong> rotatie<br />

era inclinata cu 19° fata <strong>de</strong> eliptica, in loc <strong>de</strong> 23° cat are Terra, ceea ce fara indoia<strong>la</strong> genereaza si acolo<br />

anotimpuri, insa mai putin marcate <strong>de</strong>cat <strong>la</strong> noi. Ziua dureaza pe UMMO treizeci si doua <strong>de</strong> ore in loc <strong>de</strong><br />

douazeci si patru. P<strong>la</strong>neta nu are un satelit natural, cum este Luna pentru noi, asa ca noptile sunt acolo foarte<br />

intunecoase. Se invarteste in jurul unei stele cu o temperatura superficia<strong>la</strong> <strong>de</strong> 4500°C, mai scazuta <strong>de</strong>cat cea a<br />

Soarelui, care este <strong>de</strong> 6000°C, ceea ce o p<strong>la</strong>seaza in c<strong>la</strong>sa ste<strong>la</strong>ra M. Un calcul simplu arata ca, p<strong>la</strong>neta UMMO<br />

fiind mai apropiata <strong>de</strong> soarele ei, iar compozitia atmosferei ei fiind aproape i<strong>de</strong>ntica cu a noastra, temperatura<br />

sa superficia<strong>la</strong> trebuie sa fie aproximativ aceeasi cu cea <strong>de</strong> pe Terra. Si asa reiesea si din re<strong>la</strong>tarile cuprinse in<br />

texte: doar cu o clima ceva mai rece. Numai ca toate acestea puteau fi si simple nascociri. Orice stu<strong>de</strong>nt in<br />

geologie ar fi fost in stare sa conceapa un ansamblu <strong>de</strong> date ca acestea, fara sa-si bata capul prea mult. Mai ales<br />

ca Sesma ne mai ofera, in scrierile sale personale, si date <strong>de</strong>spre lumi care nici pe <strong>de</strong>parte nu mai au aceeasi<br />

coerenta. Imi amintesc <strong>de</strong> un text in care se <strong>de</strong>scria o p<strong>la</strong>neta cu masa <strong>de</strong> treizeci <strong>de</strong> ori mai mare <strong>de</strong>cat a<br />

Terrei, care se rotea in jurul propriei ei axe intr-o ora! Cum gravitatia unei asemenea p<strong>la</strong>nete este uriasa,<br />

Sesma afirma ca singura forma <strong>de</strong> viata existenta acolo o constituiau niste... fluturi!<br />

Iata un exemplu c<strong>la</strong>r <strong>de</strong> document extravagant, usor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectat <strong>de</strong> un om cu cunostinte stiintifice. O astfel <strong>de</strong><br />

p<strong>la</strong>neta nu poate exista, pur si simplu pentru ca forta centrifuga provocata <strong>de</strong> o rotatie atat <strong>de</strong> rapida <strong>de</strong>paseste<br />

net forta <strong>de</strong> gravitatie, ceea ce ar duce <strong>la</strong> explozia p<strong>la</strong>netei.<br />

Dar o astfel <strong>de</strong> "imposibilitate" se pare ca totusi exista in realitate. In locul supernovei «1987 A» a aparut, <strong>la</strong><br />

22 ianuane 1989 un pulsar care le-a incurcat teoreticienilor toate socotelile: se invarteste cu 2000 <strong>de</strong> rotatii pe<br />

secunda, atingand in zona ecuatorului 40% din viteza lumimi! Echipa intemationa<strong>la</strong> <strong>de</strong> astronomi care s-a<br />

<strong>de</strong>p<strong>la</strong>sat <strong>la</strong> marele observator austral din Anzi (Chile) a constatat ca aceste incredibile <strong>de</strong>terminari erau reale si<br />

nu se datorau unor erori <strong>de</strong> calcul sau unor insuficiente <strong>de</strong> ordin tehnic, asa cum crezusera initial specialistii<br />

din toata lumea. Pentru a gasi o explicate, Edward Witten <strong>de</strong> <strong>la</strong> Universitatea Princeton a <strong>la</strong>nsat ipoteza<br />

materiei stranii, in raport cu care materia noastra nu este <strong>de</strong>cat varful aisbergului, capatul unei evolutii<br />

genetice (informationale) simi<strong>la</strong>ra celei vii. Aceasta materie stranie ar reprezenta o specie cu totul noua <strong>de</strong><br />

materie, bazata pe o arhitectura diferita a constituentilor fundamentali (quarkuri, prequarkuri-preoni) Privite <strong>la</strong><br />

inceput cu neincre<strong>de</strong>re, consi<strong>de</strong>ratiile <strong>de</strong> cromodinamica cuantica, ce explica existenta mai multor specii <strong>de</strong><br />

materie stranie in functie <strong>de</strong> programul "genetic" din nucleul atomic (materie neagra, materie fara masa,<br />

materie invizibi<strong>la</strong>) au fost acceptate in scurt timp <strong>de</strong> savanti recunoscuti din domeniul nuclear (Sheldon Lee<br />

G<strong>la</strong>show, <strong>la</strong>ureat al Premiului Nobel pentru Fizica in 1979, A. <strong>de</strong> Ruju<strong>la</strong>-CERN si altii).


Se pare ca re<strong>de</strong>scoperimn Tanmatras (materia primordia<strong>la</strong>; principiile <strong>de</strong>scrise in Samkhya) si Yoga<br />

Sutra, pe care le controleaza misticii hindusi pentru a obtine puteri consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> noi supranaturale<br />

(siddhis)*<br />

Sa fi fost vorba aici <strong>de</strong> una din inventiile lui Sesma sau <strong>de</strong> alta gluma a celor care se distrau<br />

manipu<strong>la</strong>ndu-i?<br />

Imposibil <strong>de</strong> af<strong>la</strong>t. UMMO mai precizau ca soarele nostru nu prezenta interes pentru ei, din cauza<br />

temperaturii lui superficiale re<strong>la</strong>tiv ridicate. Ei afirmau in continuare ca viata organizata, inteligenta, se<br />

<strong>de</strong>zvolta in general in jurul unor stele ceva mai reci. Daca acest lucru e exact atunci ce putem spune <strong>de</strong><br />

programele noastre <strong>de</strong> ascultare radioelectrica pe care conform logicii omenesti, specialistii le-au<br />

orientat spre p<strong>la</strong>nete simi<strong>la</strong>re cu a noastra?<br />

Ne-a mai atras atentia si o alta informatie. P<strong>la</strong>neta UMMO nu a suferit fenomenul <strong>de</strong>rivei<br />

continentelor. Altfel spus, magma din interiorul sau trebuie sa fie ceva mai putin activa, mai putin<br />

turbulenta Se stie ca aceste miscari <strong>de</strong> sub crusta terestra au provocat fragmentarea continentului initial<br />

format dintr-un singur bloc si <strong>de</strong>riva lenta a fragmentelor rezultate. UMMO precizau ca pe p<strong>la</strong>netele<br />

inzestrate cu viata organizata acest fenomen, <strong>de</strong>riva continentelor este foarte rar. Deci Terra ar fi o<br />

exceptie.<br />

In schimb, p<strong>la</strong>neta UMMO ar fi cunoscand fenomenul scaparii <strong>de</strong> sub crusta a unor masive cantitati<br />

<strong>de</strong> metan <strong>de</strong> provenienta nebiologica, a carui aprin<strong>de</strong>re provoaca in anumite regiuni o luminozitate<br />

spectaculoasa. Textele mentionau faptul ca p<strong>la</strong>neta lor era obiectul unei puternice activitati magnetice,<br />

care corespun<strong>de</strong>a unei intensitati maxime <strong>de</strong> 512 Gauss si era insotita <strong>de</strong> fenomene comparabile cu<br />

aurora borea<strong>la</strong> <strong>de</strong> <strong>la</strong> noi.<br />

Ipoteza existentei metanului primitiv in profunzimile Terrei a facut obiectul mai multor comunicari<br />

din partea oamenilor <strong>de</strong> stiinta inca din anul 1976. Cu ocazia mai multor fenomene seismice, au fost<br />

<strong>de</strong>tectate emanatii <strong>de</strong> metan <strong>de</strong> provenienta insuficient stabilita[Nota DM].<br />

Descrierea organizarii vietii <strong>de</strong> pe UMMO se potrivea cu aceasta absenta a <strong>de</strong>rivei continentelor si cu<br />

puternica magnetosfera protectoare. In rapoarte se afirma ca numarul <strong>de</strong> specii este mult inferior celui<br />

pe care il cunoastem noi pe Terra. Relieful nu este prea marcat . "Daca vreti sa aveti o i<strong>de</strong>e <strong>de</strong>spre<br />

peisajele <strong>de</strong> pe UMMO - aratau textele - ele sunt comparabile cu cele din Ir<strong>la</strong>nda". Deci fara munti <strong>de</strong><br />

incretire alpina sau hima<strong>la</strong>iana, din care cauza oaspetii trebuie sa fi fost foarte surprinsi <strong>de</strong>scoperind<br />

muntii nostri inzapeziti, cand au survo<strong>la</strong>t pentru prima data p<strong>la</strong>neta noastra.<br />

Fenomenul uman s-a <strong>de</strong>zvoltat pe UMMO intr-un mod asemanator celui <strong>de</strong> pe Terra dar, in absenta<br />

unor bariere naturale pe acest enorm continent monobloc, indivizii s-au amestecat intre ei, asa ca pe<br />

UMMO nu exista <strong>de</strong>cat o rasa unica <strong>de</strong> oameni inalti si blonzi, care vorbesc o singura limba. Toate<br />

acestea reprezinta o consecinta logica a absentei <strong>de</strong>rivei continentelor, a tectonicii p<strong>la</strong>cilor. Tehnologia<br />

si-a facut aparitia, <strong>de</strong>si intr-un mod <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> diferit in p<strong>la</strong>nul energiei si, ceea ce pare important, tribul<br />

p<strong>la</strong>netar a ajuns <strong>la</strong> unitate politica mult mai <strong>de</strong>vreme, adica intr-o epoca in care tehnologia era mai<br />

putin <strong>de</strong>zvoltata. Cauza principalelor noastre probleme geopolitice o constituie, spun ei, conflictele<br />

dintre diferitele etnii terestre. Noi am atins un grad <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare tehnico-stiintifica <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

important, suficient spre a genera un risc major pentru supravietuirea noastra, iar asta intr-o epoca in<br />

care barierele noastre culturale si lingvistice inca mai creeaza conflicte absur<strong>de</strong> intre diferite grupuri<br />

etnice <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta noastra. Dar UMMO nu este paradisul si a cunoscut <strong>de</strong>stule tensiuni si conflicte<br />

sangeroase, insa acestea s-au petrecut intr-o epoca in care locuitorii ei nu cunosteau armamentul<br />

termonuclear si nici pe cel chimic, asa ca raul pe care si 1-au putut face unii altora a fost oarecum<br />

limitat. Pe p<strong>la</strong>neta s-a ajuns <strong>la</strong> instaurarea calmului, dupa multe nenorociri si masacre sangeroase,<br />

sumar <strong>de</strong>scrise in documente, si s-a reusit e<strong>la</strong>borarea unui sistem politic suficient <strong>de</strong> stabil si <strong>de</strong><br />

inteligent, inainte <strong>de</strong> aparitia armamentului cu mare putere <strong>de</strong> distrugere. Oricum, este cel putin o buna<br />

povestire stiintifico-fantastica.<br />

*Ve<strong>de</strong>ti si Yoga Sutra, partea a III-a, Vibhuti Pada, in traducerea si comentariul prof. dr. ing. Dan <strong>Mirahorian</strong>.


"Oyagaa "("P<strong>la</strong>neta patratului")<br />

In cartea lui Sesma se mai explica si cum UMMO au <strong>de</strong>scoperit existenta p<strong>la</strong>netei Terra, care se af<strong>la</strong> <strong>la</strong><br />

cincisprezece ani lumina <strong>de</strong> ei. O antena gigantica p<strong>la</strong>sata pe orbita in jurul p<strong>la</strong>netei lor a captat intr-o zi un<br />

mesaj <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> ciudat, cu o durata <strong>de</strong> numai sase minute, care era emis <strong>de</strong> recele nostru astru. Era vorba <strong>de</strong> un<br />

limbaj Morse, care pentru ei insemna o serie <strong>de</strong> impulsuri, scurte si lungi. Savantii <strong>de</strong> pe UMMO s-au aplecat<br />

cu infrigurare asupra acestor mesaje si au incercat sa le <strong>de</strong>scifreze cu ajutorul calcu<strong>la</strong>toarelor, dar in van. Unul<br />

din ei a emis ipoteza ca locuitorii p<strong>la</strong>netei in cauza incearca sa transmita "o teorema legata <strong>de</strong> patrat", drept<br />

care p<strong>la</strong>neta noastra a primit, provizoriu, numele <strong>de</strong> cod Oyagaa, adica "P<strong>la</strong>neta patratului" - grupul fonetic<br />

"gaa" <strong>de</strong>semnand notiunea <strong>de</strong> "astru rece".<br />

In univers nu exista p<strong>la</strong>nete si stele, ci doar astre reci(care inca nu s-au aprins pana <strong>la</strong> suprafata ) si cal<strong>de</strong>;<br />

ve<strong>de</strong>ti mo<strong>de</strong>lul lui <strong>Mirahorian</strong> care indica unitatea dintre p<strong>la</strong>nete si stele pe:<br />

EARTH AND INTERPLANETARY CHANGES/SCHIMBARI PLANETARE SI INTERPLANETARE;<br />

http://www.myspace.com/earthchanges1


S-a organizat o expeditie si navele au fost trimise catre aceasta p<strong>la</strong>neta nou <strong>de</strong>scoperita. O ca<strong>la</strong>torie<br />

conventiona<strong>la</strong>, cu viteza subluminica in "foaia noastra <strong>de</strong> univers", ar fi fost interminabi<strong>la</strong>. Expeditionarii au<br />

profitat <strong>de</strong>ci <strong>de</strong> o configuratie meteocosmica favorabi<strong>la</strong> pentru moment si au luat-o pe... "scurtatura" oferita <strong>de</strong><br />

universul geaman spatio-temporal. Beneficiind <strong>de</strong> un traseu mai scurt si <strong>de</strong> o valoare a vitezei mai mare <strong>de</strong>cat<br />

cea a luminii, expeditionarii s-au regasit <strong>la</strong> sfarsitul unei ca<strong>la</strong>torii <strong>de</strong> sase luni in vecinatatea sistemului nostru<br />

so<strong>la</strong>r. Dupa o inspectie minutioasa a Terrei, efectuata cu pru<strong>de</strong>nta din spatiu, apoi cu ajutorul unor son<strong>de</strong><br />

automate propulsate prin MHD si capabile sa evolueze in atmosfera terestra silentios si <strong>la</strong> viteze hipersonice,<br />

ei au <strong>de</strong>cis sa <strong>la</strong>se pe Terra un corp expeditionar <strong>de</strong> sase persoane. Decizia a fost luata rapid, in momentul cand<br />

"fereastra hiperspatia<strong>la</strong>" care facuse posibi<strong>la</strong> ca<strong>la</strong>toria UMMO-Terra tocmai era pe cale sa se inchida, cu alte<br />

cuvinte cand conditiile meteocosmice incepeau sa se <strong>de</strong>gra<strong>de</strong>ze.<br />

Pe parcursul cartii, UMMO, care vorbesc prin ceea ce re<strong>la</strong>teaza Sesma, arata ca s-au af<strong>la</strong>t in contact <strong>la</strong><br />

Pittsburgh, in Statele Unite, cu un oarecare Theodore T. Polk. Curios, contactatul <strong>de</strong> peste ocean i-a intrebat <strong>de</strong><br />

ce au dat ei Terrei numele acesta ciudat, <strong>de</strong> „p<strong>la</strong>neta patratului”, iar extraterestrii s-au explicat.<br />

Cunosteam pe atunci o tanara americana, Bonnie, un admirabil manechin. Cand a auzit ca episodul re<strong>la</strong>tat<br />

mai sus ma intereseaza in mod <strong>de</strong>osebit, ea a zis imediat:<br />

— in Statele Unite sistemul <strong>de</strong> informatii telefonice este foarte bine pus <strong>la</strong> punct. Ar trebui sa incerci sa vezi<br />

daca individul asta, Theodore T. Polk, chiar exista in carne si oase.<br />

Era o i<strong>de</strong>e buna, asa ca 1-am rugat pe un prieten care locuia <strong>la</strong> Boston sa-i <strong>de</strong>a <strong>de</strong> urma. Mi-a scris dupa vreo<br />

doua luni:<br />

„in toata regiunea Pittsburgh nu exista <strong>de</strong>cat un singur om cu numele <strong>de</strong> Theodore T. Polk. Nu locuieste chiar<br />

in oras, ci intr-o suburbie numita Export. Iata adresa exacta si numarul sau <strong>de</strong> telefon... “<br />

Peste cateva luni, af<strong>la</strong>ndu-ma <strong>la</strong> Fort Lau<strong>de</strong>rdale, in apropiere <strong>de</strong> Miami, 1-am cautat <strong>la</strong> telefon pe Polk. Stiam<br />

ca e profesor universitar si ca lucreaza si in domeniul orientarii profesionale, in calitate <strong>de</strong> consilier. M-am<br />

gandit ca cea mai buna stratagema pentru a-1 aborda era a<strong>de</strong>varul, asa ca m-am prezentat ca om <strong>de</strong> stiinta care<br />

lucreaza <strong>la</strong> CNRS* si care se af<strong>la</strong> in vacanta in Florida. Dupa care 1-am intrebat:<br />

— Ati fost in contact cu niste interlocutori misteriosi, care pretin<strong>de</strong>au ca <strong>de</strong>scind <strong>de</strong> pe o alta p<strong>la</strong>neta?<br />

— Doamne Dumnezeule! Nici pomenea<strong>la</strong>!<br />

inceputul nu era <strong>de</strong>loc promitator. Renuntand <strong>la</strong> orice reticente, 1-am intrebat <strong>de</strong>-a dreptul:<br />

— Nu ati fost cumva cautat <strong>la</strong> telefon <strong>de</strong> oameni cu anumite dificultati <strong>de</strong> pronuntie si cu o voce uniforma,<br />

absolut lipsita <strong>de</strong> intonatie?<br />

— Nu, si nici nu inteleg <strong>la</strong> ce va referiti. M-am hotarat atunci sa risc. Totul sau nimic.<br />

— Notiunea <strong>de</strong> p<strong>la</strong>neta patrata va spune ceva?<br />

— Da... dar prefer sa nu vorbesc <strong>la</strong> telefon...<br />

Foarte politicos, dar si foarte ferm, dl Theodore T. Polk a refuzat sa continue convorbirea telefonica si mi-a<br />

cerut simplu sa-i scriu, precizand ce stiam <strong>de</strong>spre chestiunea respectiva. Cel mai bun lucru ar fi fost sa ma urc<br />

intr-un avion si sa ma due <strong>la</strong> Pittsburgh, insa din nefericire mijloacele mele financiare nu-mi ingaduiau<br />

asemenea extravagante. A trebuit <strong>de</strong>ci sa-i urmez sfatul si sa-i scriu, re<strong>la</strong>tandu-i in mare tot ce stiam. imi<br />

spuneam ca asta era cea mai buna momea<strong>la</strong> pe care i-o puteam oferi.<br />

Theodore T. Polk mi-a raspuns foarte amabil, aratand ca povestea asta il facuse sa intre in legatura cu oameni<br />

din cele patru colturi ale lumii, inclusiv din Japonia. Insa scrisoarea lui nu continea nici un fel <strong>de</strong> date precise<br />

si nu era greu sa-mi dau seama caomul ramasese neincrezator. In anul urmator am avut ocazia sa ca<strong>la</strong>toresc din<br />

nou in America, <strong>la</strong> un congres care se <strong>de</strong>sfasura <strong>la</strong> Boston. I-am dat telefon si el mi-a raspuns:<br />

— Da, am primit si a doua scrisoare <strong>de</strong> <strong>la</strong> dumneavoastra, cu toate intrebarile. Tonul mi-a p<strong>la</strong>cut foarte mult si<br />

<strong>de</strong> o suta <strong>de</strong> ori am amanat sa va raspund. Stiti, mi s-a spus ca un asemenea <strong>de</strong>mers s-ar putea solda cu mari<br />

nenorociri... Sunt <strong>de</strong>zo<strong>la</strong>t, va rog sa ma scuzati.<br />

Usa care paruse sa se intre<strong>de</strong>schida se inchi<strong>de</strong>a acum brusc.<br />

Anii au trecut si Polk a murit. Nu trebuie sa ne intrige numarul cam mare <strong>de</strong> <strong>de</strong>cese din povestea asta,<br />

<strong>de</strong>oarece faptele pomenite aici acopera o perioada <strong>de</strong> cincisprezece ani in ceea ce ma priveste si <strong>de</strong> douazeci si<br />

noua <strong>de</strong> ani cand e vorba <strong>de</strong> ansamblul contactului UMMO cu Spania. Nimeni nu este etern. Cazul Polk<br />

dove<strong>de</strong>a ca imp<strong>la</strong>ntarea UMMO este p<strong>la</strong>netara. De altfel, UMMO nici nu se mai ascund. In afara <strong>de</strong> reteaua<br />

spanio<strong>la</strong>, exista altele, in Canada, SUA, Uniunea Sovietica, Australia, Italia si Germania, ca sa nu le citez<br />

<strong>de</strong>cat pe cele mai importante. Spaniolii nu aveau cu aceste retele straine <strong>de</strong>cat contacte rare, ocazionale si<br />

tot<strong>de</strong>auna in sens unic.<br />

*CNRS - sig<strong>la</strong> pentru Centre National <strong>de</strong> Recherches Scientifiques („Central National <strong>de</strong> Cercetari<br />

Stiintifice”).


Dec<strong>la</strong>ratiile parintelui Guerrero<br />

Din 1962 si pana in 1967, reteaua UMMO din Spania a functionat intr-un mod re<strong>la</strong>tiv discret. Numarul <strong>de</strong><br />

contactati a crescut constant. Orice persoana, sau aproape orice persoana care manifesta un viu interes pentru<br />

afacere, primea dupa reuniune textele. Totul evolua in sensul dorit <strong>de</strong> UMMO. Contactatii citeau in cor niste<br />

serii interminabile <strong>de</strong> pagini cu totul ininteligibile care le reve<strong>la</strong>u secretele hiperspatiului, evocau logica<br />

tetravalenta „in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> limbajul sau", se refereau <strong>la</strong> un limbaj bisincronic cu dub<strong>la</strong> codificare, ori <strong>la</strong><br />

variatia vitezei luminii in cursul Big Bang-ului. Afacerea aterizarii <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>iras a fost pentru ei<br />

ca o lovitura <strong>de</strong> picior data intr-un musuroi. Am vazut ca tocmai acest eveniment il <strong>de</strong>terminase pe Rafael<br />

Farriols sa se integreze grupului. Sesma reactionase printr-un soi <strong>de</strong> respingere, refuzand sa se mai preocupe<br />

<strong>de</strong> acest subiect si intorcandu-se <strong>la</strong> linistitoarele lui activitati ezoterice. Datorita in special lui Antonio Ribera,<br />

cercul initiatilor a crescut din ce in ce. S-a intamp<strong>la</strong>t astfel ca si o fata bisericeasca, parintele Guerrero, sa intre<br />

in posesia unui numar oarecare <strong>de</strong> texte, din care unele se refereau <strong>la</strong> probleme pe care noi am putea sa le<br />

calificam drept metafizice. Afacerea aterizarii <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose 1-a aruncat pe parintele Guerrero intr-un a<strong>de</strong>varat<br />

<strong>de</strong>lir mistic. El a scris o carte bizara, un amestec halucinant <strong>de</strong> citate din textele UMMO si <strong>de</strong> elucubratii<br />

proprii. in ace<strong>la</strong>si timp, parintele s-a aratat si foarte vorbaret, acordand interviuri, si a starnit o mare valva cu<br />

afirmatiile lui cum ca „un mic grup <strong>de</strong> extraterestri se af<strong>la</strong> in imprejurimile Madridului, intr-un refugiu<br />

subteran”. Toata aceasta agitatie a cucernicului parinte a fost preluata <strong>de</strong> mai multe ziare. UMMO, foarte<br />

nelinistiti <strong>de</strong> atata zarva, au anuntat ca in curand aveau sa paraseasca pentru un timp Spania, un<strong>de</strong> nu se mai<br />

simteau in siguranta, p<strong>la</strong>ngandu-se in ace<strong>la</strong>si timp <strong>de</strong> lipsa <strong>de</strong> seriozitate a corespon<strong>de</strong>ntilor lor.<br />

Banda <strong>de</strong> magnetofon<br />

Nu trebuie sa ne mire faptul ca primul lucru <strong>la</strong> care s-au gandit cei mai multi contactati, ca si diferite persoane<br />

intrate in posesia documentelor, a fost ace<strong>la</strong> ca <strong>la</strong> mijloc e o vasta manipu<strong>la</strong>re aranjata cu profesionalism <strong>de</strong><br />

serviciile secrete ale unei mari puteri, cel mai probabil Statele Unite, cu serviciul sau <strong>de</strong> specialitate, CIA. O<br />

afacere misterioasa, in care fiecare il banuia pe fiecare. Cand am intrat eu in legatura cu "grupul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Madrid",<br />

acesta era format in principal din inginerul <strong>de</strong> telecomunicatii Dominguez si doctorul Aguire. Inginerul<br />

Vil<strong>la</strong>grasa, om mai in varsta, se daduse <strong>de</strong> bunavoie <strong>la</strong> o parte. Dominguez a ajuns imediat <strong>la</strong> concluzia ca eu<br />

eram un agent al CIA si i-au trebuit vreo zece ani ca sa-si scoata din cap i<strong>de</strong>ea aceasta caraghioasa. Textele<br />

UMMO se refereau a<strong>de</strong>sea <strong>la</strong> tentative <strong>de</strong> infiltrare din partea serviciilor secrete straine. A<strong>de</strong>varate sau false,<br />

aceste informatii nu erau lipsite <strong>de</strong> savoare. Astfel, "grupul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Madrid" a primit intr-o zi o scrisoare prin<br />

care membrii sai erau avertizati ca se af<strong>la</strong>u sub observatia unui agent CIA, un individ care vorbea cu usurinta<br />

limba spanio<strong>la</strong> si se posta a<strong>de</strong>sea in apropierea locurilor lor <strong>de</strong> intalnire. Pe <strong>la</strong>nga scrisoare, mai era si o<br />

fotocopie a legitimatiei agentului si precizarea numelui codificat al dosarului UMMO in fisierele CIA: Red<br />

Castle, "Castelul Rosu". Individul parca a intrat in pamant dintr-o data, in mod sigur aceasta afacere (UMMO)<br />

a dat <strong>de</strong> furca serviciilor secrete din multe tari.<br />

Dupa actiuni conduse <strong>de</strong> diferite grupuri private, Departamentul <strong>de</strong> Stat al SUA a fost obligat sa "<strong>de</strong>c<strong>la</strong>seze"<br />

un numar important <strong>de</strong> dosare privitoare <strong>la</strong> OZN-uri. Dupa opinia publicistei Martine Castello, dosarul<br />

UMMO ar fi unui din putinele care au rezistat <strong>la</strong> aceste asalturi si ramane inca acoperit <strong>de</strong> valul secretului pe<br />

teritoriul american.<br />

In anul 1968, un cetatean pe nume Donis se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sa <strong>la</strong> vo<strong>la</strong>nul masinii sale, noaptea, pe o sosea care ducea<br />

spre Madrid. Dupa propria sa <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ratie,a vazut dintr-o data o nava discoida<strong>la</strong> asezata pe marginea drumului.<br />

Omul s-a oprit, gandindu-se ca ar putea sa fie vorba <strong>de</strong> vreo pana, si s-a grabit sa-si ofere serviciile. Langa<br />

nava cu pricina statea un personaj cu infatisare cum nu se poate mai umana, <strong>de</strong>si imbracat ciudat, cu un<br />

combinezon <strong>de</strong> zbor foarte bine mu<strong>la</strong>t pe corp. Cei doi s-au salutat si au intrat in vorba: omul vorbea <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

bine limba spanio<strong>la</strong>. Marturie c<strong>la</strong>ra, cre<strong>de</strong>m noi, a unei intalniri <strong>de</strong> al treilea tip, cu tot cortegiul ei <strong>de</strong><br />

absurditati.<br />

"-Dar dumneata cine haiba mai esti? a intrebat Donis.<br />

- Vin <strong>de</strong> pe alta p<strong>la</strong>neta.<br />

-Pai vad ca arati a om in carne si oase !<br />

-Arat a om fiindca sunt om. Locuitorii p<strong>la</strong>netei <strong>de</strong> pe care vin eu au rapit niste pamanteni cu mult timp in urma<br />

si eu sunt unul din <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntii acelor pamanteni.<br />

-Cum s-ar zice, esti in captivitate <strong>la</strong> indivizii aia. Nu te-ai gandit ce-ar fi s-o stergi si sa vii sa traiesti pe Terra?<br />

- Nici vorba! Cand ve<strong>de</strong>m ce se petrece aici <strong>la</strong> voi, ne vine mai <strong>de</strong>graba pofta sa ramanem acolo. "


O povestire suprarealista. Cei doi isi iau ramas bun si Donis ajunge acasa, un<strong>de</strong> ii povesteste patania sotiei<br />

sale, aceasta o istoriseste vecinei s.a.m.d. In anii aceia o buna parte din Spania traia conectata <strong>la</strong> afacerea<br />

UMMO. Presa re<strong>la</strong>ta constant intamp<strong>la</strong>ri si circu<strong>la</strong>u documente si tot felul <strong>de</strong> zvonuri. Tema contactelor cu<br />

niste extraterestri facea parte, ca sa zic asa, din viata cotidiana a locuitorilor Madridului. Omul care traise<br />

aceasta aventura a primit intr-o zi un apel telefonic. O voce foarte monotona, amintind <strong>de</strong> cea a lui Donald<br />

ratoiul, i-a spus:<br />

— Noi suntem interesati <strong>de</strong> ceea ce vi s-a intamp<strong>la</strong>t. Ne-ar face p<strong>la</strong>cere sa venim sa va ve<strong>de</strong>m, ca sa ne<br />

povestiti totul mai amanuntit.<br />

S-a stabilit o intalnire si convorbirea s-a incheiat fara ca insul <strong>de</strong> <strong>la</strong> capatul ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt al firului sa-si <strong>de</strong>zvaluie<br />

i<strong>de</strong>ntitatea. Intre timp, Donis a intrat in legatura cu grupul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Madrid, un<strong>de</strong> re<strong>la</strong>tarea lui a starnit un val <strong>de</strong><br />

exc<strong>la</strong>matii:<br />

— Vocea asta pe care o <strong>de</strong>scrieti dumneavoastra seamana mult cu a oamenilor care ne telefoneaza cateodata si<br />

noua si pretind ca sunt UMMO. Daca nu ve<strong>de</strong>ti nici un inconvenient, ne-ar face p<strong>la</strong>cere sa fim <strong>de</strong> fata <strong>la</strong><br />

intalnire.<br />

Omul a fost <strong>de</strong> acord si, in ziua prevazuta pentru intalnire, micul lui apartament din Madrid gemea <strong>de</strong> oaspeti.<br />

Umi tineau <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana liste cu intrebari pe care voiau sa le puna extraterestrilor: daca exista vreo solutie <strong>la</strong><br />

teorema lui Fermat, daca organismul gainii este cu a<strong>de</strong>varat capabil sa opereze transmutatia elementelor<br />

chimice, atunci cand pasarea beneficiaza <strong>de</strong> o alimentatie <strong>de</strong>ficitara* s.a.m.d.<br />

Cercetarile lui Louis Kervran asupra transmutatiei biologice <strong>la</strong> energii joase au fost verificate si <strong>de</strong> cercetatorii<br />

japonezi care au evi<strong>de</strong>ntiat ca celulele p<strong>la</strong>ntelor si animalelor au aceasta capacitate incredibi<strong>la</strong>.Aceasta<br />

cunoastere mai aparein traditiile alchimice si in povesti si legen<strong>de</strong>le(gaina cu oua <strong>de</strong> aur)<br />

Organismul uman pluricelu<strong>la</strong>r poate sa se foloseasca <strong>de</strong> aceasta <strong>de</strong> aceste capacitati uluitoare(siddhis) ale<br />

celulelor doar daca realizeaza <strong>de</strong>savarsirea unificarii sau alinierii dintre parte si intreg(daca se stabilizeaza<br />

functionarea holografica)<br />

Rafael Farriols era si el prezent, cu un magnetofon care a prins foarte bine, fiindca a inregistrat tot. Banda<br />

realizata atunci cuprin<strong>de</strong> o secventa din discutiile din apartamentul lui Donis, se au<strong>de</strong> vocea lui povestind cum<br />

a <strong>de</strong>curs intalnirea, apoi suna telefonul.<br />

Gazda ridica receptorul si zice cu g<strong>la</strong>s scazut catre cei din incapere:<br />

- "Ei sunt! "<br />

Rafael a avut prezenta <strong>de</strong> spirit sa lipeasca atunci pe receptor un microfon-ventuza, ceea ce i-a permis sa<br />

obtina o inregistrare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> buna a scurtei comunicari care a urmat. Peste zece ani, Ribera mi-a facut rost <strong>de</strong><br />

o copie, pe care se afia mesajul extraterestrilor, numai cateva propozitii scurte:<br />

- "No formulen preguntas <strong>de</strong> sus hermanos reunidos en su domicilio. Suplicamos perdon, senor, suplicamos<br />

perdon. disconecto <strong>la</strong> communicacion."**<br />

Inarmat cu banda primita <strong>de</strong> <strong>la</strong> Ribera, am facut ce facusem tot<strong>de</strong>auna in afacerea asta: analiza continutului. La<br />

Universitatea din Aix-en-Provence exista un excelent <strong>la</strong>borator <strong>de</strong> fonetica. M-am dus sa-1 vad pe prietenul<br />

meu Teston, care lucreaza acolo, si 1-am rugat sa faca o fonograma a inregistrarii respective, fara sa-i spun<br />

insa <strong>de</strong>spre ce era vorba. Pentru el asta era o munca <strong>de</strong> rutina. Fonograma este o inregistrare grafica a<br />

vibratiilor sonore care cuprin<strong>de</strong> pe abscisa timpul iar pe ordonata frecventa. in fiecare moment sunetul este<br />

supus unei analize spectrale iar sectiunea vertica<strong>la</strong> a documentului furnizeaza componentele emisiei sonore in<br />

clipa respectiva.<br />

- Ei? Cum ti se pare?<br />

-Chestia asta e recto tono.<br />

-Adica?<br />

-Vocea omeneasca e realizata intr-un tub <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> complex <strong>de</strong> coar<strong>de</strong>le vocale. Aceasta cavitate se<br />

<strong>de</strong>formeaza mereu, asa ca frecventele emise <strong>de</strong> vocea unui om nu sunt niciodata constante. In fonograma unei<br />

voci omenesti frecventele urca si coboara ca niste valuri. Dar aici...<br />

Teston era <strong>de</strong> parere ca pe banda adusa <strong>de</strong> mine frecventele erau prea constante ca sa poata fi vorba <strong>de</strong> o voce<br />

omeneasca natura<strong>la</strong>.<br />

— Mai curand e un sintetizator <strong>de</strong> voce sau o voce prelucrata cu ajutorul unui codificator <strong>de</strong> voce.<br />

— Putea fi vorba <strong>de</strong> sintetizatoare si codificatoare <strong>de</strong> voce in 1968?<br />

— Nu, era prea <strong>de</strong>vreme.<br />

Nu este vorba aici <strong>de</strong> obtinerea unei concluzii oarecare, fiindca iata ca, o data in plus, umb<strong>la</strong>nd sa trag <strong>de</strong> un fir<br />

al acestei afaceri tentacu<strong>la</strong>re, ma trezeam si mai ne<strong>la</strong>murit <strong>de</strong>cat inainte.<br />

** «Oamenii stransi in locuinta dumneavoastra sa nu-si formuleze intrebarile. Ne cerem scuze, domnute, ne<br />

cerem scuze, intrerupem convorbirea.» (n.J.P.P)


Chiar daca am accepta ca niste persoane din serviciile secrete ar fi intrat in posesia unor astfel <strong>de</strong> dispozitive,<br />

care putea sa fie ratiunea acestei operatii? Totul era pentru mine magnific <strong>de</strong> absurd.<br />

Cativa ani mai tarziu, niste documente au fost primite <strong>de</strong> spanioli. UMMO pomeneau <strong>de</strong>spre organul lor<br />

fonator, ajuns <strong>la</strong> un grad malt <strong>de</strong> atrofiere. Sunetele nu fusesera <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceput produse cu ajutorul corzilor<br />

vocale, ci cu al unor organe mai primitive. in cursul evolutiei, aceste organe s-au atrofiat progresiv si cei mai<br />

multi locuitori ai p<strong>la</strong>netei lor sufereau, <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceputul pubertatii, <strong>de</strong> un fel <strong>de</strong> scleroza care-i facea practic<br />

incapabili sa emita sunete. Fenomenul pare inrudit cu dificultatile <strong>de</strong> vaz care se intalnesc <strong>la</strong> noi, pe Terra.<br />

Cei mai multi oameni <strong>de</strong>vin, <strong>la</strong> o anumita varsta, presbiti, din cauza sclerozei muschilor care actioneaza asupra<br />

cristalinului, iar unele popoare, ca japonezii, <strong>de</strong> exemplu, in lipsa pretioaselor lentile ale oche<strong>la</strong>rilor, ar trece<br />

prin mari dificultati.<br />

Dupa o lunga perioada <strong>de</strong> neajunsuri, popu<strong>la</strong>tia UMMO a rezolvat aceasta problema echipand indivizii, inca<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> ovarsta tanara, inainte <strong>de</strong> manifestarea acestei atrofii, cu un imp<strong>la</strong>nt care are functia <strong>de</strong> amplificator.<br />

Altfel spus, ei au inventat un codificator vocal. Facand acest lucru, nu au avut i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> a spori spectral sonor<br />

sarac, care corespun<strong>de</strong>a fonogramei obtinute <strong>de</strong> Teston. inainte ca tehnologia lor sa fie suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltata<br />

pentra ca aceasta solutie sofisticata sa poata fi pusa in lucru, cei carora li se stingea vocea compensau aceasta<br />

<strong>de</strong>ficienta prin recurgerea <strong>la</strong> limbajul gestual, in genul vorbirii surdomutilor. Cand aceste solutii tehnologice s-<br />

au impus, selectia natura<strong>la</strong> a incetat fara indoia<strong>la</strong> sa mai joace vreun rol si acesti „asistati” sau "infirmi fonici"<br />

au <strong>de</strong>venit din ce in ce mai numerosi. In zilele noastre exista un numar crescand <strong>de</strong> boli <strong>de</strong> origine genetica ce<br />

prolifereaza rapid fiindca farmacopeea si interventiile chirurgicale permit sa fie adusi <strong>la</strong> starea <strong>de</strong> a procrea<br />

indivizi batrani care, in lipsa acestor panacee, si-ar fi gasit <strong>de</strong> mult moartea. Nu trebuie sa ve<strong>de</strong>m in aceste<br />

opinii o atitudine <strong>de</strong> tip rasist. Fiindca in fapt, prin ducerea <strong>la</strong> extrem a eugeniei, un exemp<strong>la</strong>r ca Himmler,<br />

care era miop ca o cartita, ar fi trebuit sa fie eliminat <strong>de</strong> <strong>la</strong> cea mai frageda varsta.<br />

In ciuda marii sale asemanari cu omul terestru, locuitorul UMMO mijlociu, structurat dupa schema "totul<br />

in cap", pare sa fie <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> greoi. Ni-1 putem imagina <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> <strong>de</strong>scumpanit <strong>de</strong> ispravile unui jongler sau <strong>de</strong><br />

o fina<strong>la</strong> <strong>de</strong> campionat mondial <strong>de</strong> patinaj artistic.<br />

Activitatea artistica pe p<strong>la</strong>neta UMMO este practic inexistenta. Acolo muzica nu este cunoscuta. Absenta<br />

artelor p<strong>la</strong>stice este justificata, foarte neconvingator, prin aparitia timpurie a tehnicilor fotografice. In schimb,<br />

<strong>de</strong>oarece simtul mirosului il au incomparabil mai <strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong>cat noi, locuitorii acestei p<strong>la</strong>nete iau parte, dupa<br />

cum ne incredinteaza rapoartele, <strong>la</strong> concerte <strong>de</strong> parfumuri, foarte apreciate. Rafael Farriols are acasa o „orga<br />

<strong>de</strong> parfumuri”, realizata dupa datele din documente, cu surse <strong>de</strong> diferite mirosuri p<strong>la</strong>cute comandate cu<br />

ajutorul unei c<strong>la</strong>viaturi care serveste si <strong>la</strong> realizarea acordurilor.<br />

Aratam mai inainte ca un locuitor al p<strong>la</strong>netei UMMO traieste cu un mic dispozitiv imp<strong>la</strong>ntat in corp, un<br />

dispozitiv care amplifica in buna masura - dar fara sa le <strong>de</strong>formeze - sunetele s<strong>la</strong>be produse <strong>de</strong> o cavitate<br />

fonatoare sclerozata. Dar dispozitivul acesta nu foloseste intregul spectra sonor produs. Frecventele inalte sunt<br />

codificate si emise sub forma <strong>de</strong> ultrasunete, care astfel ofera vorbitorului posibilitatea <strong>de</strong> a comanda prin<br />

voce, intr-un mod original si discret, toate<br />

aparatele obisnuite pe UMMO, inclusiv cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> bordul puternicelor nave inter ste<strong>la</strong>re.<br />

I<strong>de</strong>ologia cuprinsa in documente<br />

I<strong>de</strong>ologia este o problema centra<strong>la</strong>. Indiferent <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitatea autorilor textelor, ne intrebam ce contin acestea si<br />

ce mesaj poarta? Eu personal refuz sa cred in ipoteza unei farse stu<strong>de</strong>ntesti. Am impresia ca exista totusi in<br />

aceste texte informatii stiintifice care nu sunt <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana primului venit - chiar daca informatiile acestea sunt<br />

diluate intr-o frazeologie plictisitoare <strong>la</strong> culme. Lucrul cel mai remarcabil este ca aceste informatii pot fi puse<br />

in practica si eu cred ca am adus o dovada in acest sens. Dincolo insa <strong>de</strong> continutul lor stiintific, care este tonul<br />

general al documentelor UMMO?<br />

As spune ca in masa aceasta consi<strong>de</strong>rabi<strong>la</strong> fac nota discordanta o serie <strong>de</strong> mesaj e carora li se poate atribui<br />

calificativul <strong>de</strong> ezoterice. UMMO practica un anumit rationalism. in pofida unui flux <strong>de</strong> informatii lent,<br />

siropos si moralizator, textele nu sunt lipsite <strong>de</strong> o anumita coerenta globa<strong>la</strong>. Unele informatii sunt extrem <strong>de</strong><br />

precise, cantitative (cu date numerice). Unele au putut fi verificate, altele nu. A<strong>de</strong>seori textul ia aspectul unei<br />

note tehnice. Nu <strong>de</strong>scoperim nici cea mai s<strong>la</strong>ba urma <strong>de</strong> umor iar imaginile sunt extrem <strong>de</strong> rare. Metafora nu<br />

apare <strong>de</strong>cat in mod exceptional.<br />

E interesant sa ne intoarcem, <strong>de</strong> exemplu, spre noianul <strong>de</strong> documente primite <strong>de</strong> Sesma si care se refera <strong>la</strong><br />

viata <strong>de</strong> zi cu zi pe p<strong>la</strong>neta UMMO. Este o lume prin excelenta totalitara, in care individul este subordonat<br />

societatii p<strong>la</strong>netare careia ii apartine. Deducem ca lumea aceasta a fost construita asa in mod <strong>de</strong>liberat, dupa<br />

secole <strong>de</strong> tulburari necontenite si conflicte pustiitoare.


In momentul cand aceasta perioada <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> dramatica a istoriei p<strong>la</strong>netei UMMO se sfarsea, societatea era<br />

dominata <strong>de</strong>... stiinta. O tanara <strong>de</strong>spot a convins toata popu<strong>la</strong>tia ca ea este creierul intelept al p<strong>la</strong>netei UMMO.<br />

Un guru (maestru spiritual) <strong>la</strong> scara p<strong>la</strong>netara, care prin teroare a subjugat si a adus sub <strong>de</strong>plina ascultare sute<br />

<strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> suflete. Femeia guru si-a arogat dreptul <strong>de</strong> viata si <strong>de</strong> moarte asupra tuturor locuitorilor si a<br />

aplicat acest principiu cu o ferocitate absoluta, cu ajutorul unei politii politice cu care patru<strong>la</strong> pe intreg<br />

teritoriul unicului continent al p<strong>la</strong>netei. Sporirea cunostintelor era pe atunci consi<strong>de</strong>rata un scop in sine.<br />

Savantii erau supusi <strong>la</strong> o munca istovitoare. Ei nu erau niste privilegiati ai stiintei, ci sc<strong>la</strong>vii ei. Daca nu<br />

produceau rezultate multumitoare, erau condamnati <strong>la</strong> moarte. Experientele pe fiinte umane erau practicate in<br />

mod curent, pe scara <strong>la</strong>rga. Inainte <strong>de</strong> profun<strong>de</strong>le mutatii intervenite m configuratia sa, lumea <strong>de</strong> pe UMMO<br />

semana cu cea pe care o visau nazistii. Toata popu<strong>la</strong>tia parea ca s-a <strong>la</strong>sat subjugata <strong>de</strong> o fiinta unica. Apoi<br />

aceasta femeie <strong>de</strong>spot a fost asasinata <strong>de</strong> una din servitoarele ei, cu ajutorul unui exploziv. Popu<strong>la</strong>tia s-a<br />

napustit atunci asupra <strong>la</strong>boratoarelor si le-a distrus. O mare parte din stiinta acumu<strong>la</strong>ta a fost pierduta,<br />

provocand o recesiune importanta si <strong>de</strong> durata in domeniul „stiintelor tari” (aplicative).<br />

La incheierea acestui tablou apocaliptic, popu<strong>la</strong>tia UMMO - tot dupa ce spun textele - a inceput atunci sa<br />

investeasca intens in stiintele umaniste, in psihologie si sociologie, cautand o solutie globa<strong>la</strong> care sa impiedice<br />

reintoarcerea <strong>la</strong> asemenea excese. Prima i<strong>de</strong>e care a aparut era aceea ca nu se poate ajunge <strong>la</strong> modificarea<br />

comportamentului uman pe parcursul unei singure generatii. Se pot <strong>de</strong>creta principii, dar structurile mentale<br />

ale indivizilor raman neschimbate, rezultatul va fi nul si fara sanse <strong>de</strong> succes. Aceasta i<strong>de</strong>e poate fi comparata<br />

cu esecul re<strong>la</strong>tiv al teoriilor revolutionare <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta Terra si mai ales cu modul in care grupuri restranse <strong>de</strong><br />

indivizi ajung intot<strong>de</strong>auna, dupa un timp, sa <strong>de</strong>turneze un curent <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i generoase in propriul lor profit.<br />

Locuitorii p<strong>la</strong>netei UMMO au procedat atunci intr-un mod neasteptat, izo<strong>la</strong>nd o parte a popu<strong>la</strong>tiei, in marea<br />

majoritate copii, spre a "cloci" altfel aceasta noua generate.<br />

in practica mistica se vorbeste <strong>de</strong>spre materialism spiritual, adica <strong>de</strong>spre o versiune distorsionata, egocentrica,<br />

a vietii spirituale Noi putem sa ne iluzionam crezand ca ne <strong>de</strong>zvoltam spiritual, cand <strong>de</strong> fapt utilizam tehnici<br />

spirituale pentru a ne intari ego-ul nostru. Aceasta distorsiune fundamenta<strong>la</strong> care ne fine in loc este evitata prin<br />

separare progresiva <strong>de</strong> ego prin <strong>de</strong>conditionare si <strong>de</strong>programare in conditiile suspendarii contactului senzorial<br />

cu lumea fenomena<strong>la</strong> (<strong>la</strong> ace<strong>la</strong>si efect a condus izo<strong>la</strong>rea senzoria<strong>la</strong> in brainwashing).<br />

O astfel <strong>de</strong> i<strong>de</strong>e nu are nimic specific extraterestru. O regasim in toate sistemele totalitare, un<strong>de</strong> familia nu<br />

este consi<strong>de</strong>rate suficient <strong>de</strong> competenta pentru a i se incredinta educarea si indoctrinarea propriilor sale<br />

progenituri, in sistemul actual <strong>de</strong> pe UMMO, dupa cum se afirma in texte, copiii sunt separati <strong>de</strong> familiile lor<br />

<strong>la</strong> varsta <strong>de</strong> treisprezece ani si adaosul <strong>de</strong> educate necesar li se admistreaza in centre specializate. Parintii pot<br />

urmari evolutia copulor lor <strong>de</strong> <strong>la</strong> distanta, prin intermediui mijloacelor vi<strong>de</strong>o, dar acest sistem nu functioneaza<br />

<strong>de</strong>cat intr-un singur sens, astfel incat ei nu mai au posibilitatea <strong>de</strong> a-si influenta copiii.<br />

Aceasta este prima <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re asupra sistemului social <strong>de</strong>sens in documentele UMMO. Sistemul acesta nu este<br />

niciodata prezentat ca un mo<strong>de</strong>l, ci s-ar putea spune ca dimpotriva. Autoni acestor rapoarte insista afirmand ca<br />

o solutie aplicata pe o p<strong>la</strong>neta se poate dovedi impracticabi<strong>la</strong> pe o alta. Adoua caracteristica a acestui sistem<br />

social se sprijina pe o gestiune total informatizata, <strong>la</strong> scara intregii p<strong>la</strong>nete. Productia este in intregime<br />

contro<strong>la</strong>ta, inclusiv nastenle. Locuitorii UMMO nici nu pot, <strong>de</strong> altfel, sa se imperecheze si sa procreeze luand<br />

ei singuri niste <strong>de</strong>cizii atat <strong>de</strong> importante. Aceste operatii se bazeaza pe analize <strong>de</strong>taliate ale profilunlor<br />

psihologice ale viitonlor partenen si pe studii <strong>de</strong> compatibilitate a acestora. Popu<strong>la</strong>tia <strong>de</strong> pe UMMO este <strong>de</strong><br />

altfel limitata <strong>la</strong> doua miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> indivizi iar nastenle sunt strict programate Nevoile sunt asigurate, fiecare<br />

lucreaza. Indivizii sunt mult mai putin diversi <strong>de</strong>cat pe Terra. Gama <strong>de</strong> posibilitati este mai ingusta. Pe scurt,<br />

aceasta p<strong>la</strong>neta functioneaza ca un furnicar, adica asemeni unui gigantic organism viu. Realizarea individua<strong>la</strong><br />

ramane posibi<strong>la</strong> in interiorul unui cadru riguros si imuabil <strong>de</strong> norme ce nu pot fi incalcate. Fara indoia<strong>la</strong> ca<br />

pentru un pamantean o asemenea viata ar fi <strong>de</strong> nesuportat, dar ea pare sa convina acestor fiinte UMMO, care<br />

nu arata un exces <strong>de</strong> imaginatie. Notiunea <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt a <strong>de</strong>vemt pentru ei un cuvant lipsit <strong>de</strong> sens. Nimeni<br />

nu se poate plimba pe p<strong>la</strong>neta lor fara ca centrul sa cunoasca exact coordonatele <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarii sale. Nu este<br />

masina cea care hotaraste, dar ea este cea care controleaza si nimic nu-i scapa.<br />

Pentru a <strong>de</strong>savarsi un asemenea sistem a fost neaparata nevoie sa i se adauge un sistem juridic. Primejdia<br />

submarina care iese <strong>la</strong> suprafata in orice regim totalitar este aparitia paturii privilegiatilor partidul si<br />

nomenc<strong>la</strong>tura. UMMO pretind ca au reusit sa ocoleasca aceasta primejdie prin evaluarea extrem <strong>de</strong> riguroasa a<br />

capacitatilor fiecarui individ, <strong>la</strong> nastere si mai apoi pe parcursul <strong>de</strong>zvoltarii sale. Societatea ii ofera acestuia o<br />

serie <strong>de</strong> avantaje, s-ar putea spune in natura. Acolo proprietatea persona<strong>la</strong> ca si tezaurizarea sunt necunoscute.<br />

Aceasta societate p<strong>la</strong>netara furnizeaza fiecarui om <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta o retributie, care se calculeaza pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

ceea ce produce el efectiv. Retributia se stabileste prin raportul dintre ceea ce a produs si ceea ce ar* fi trebuit<br />

in mod normal sa produca, in functie <strong>de</strong> capacitatile sale. In masura in care mijloacele <strong>de</strong> evaluare sunt exacte<br />

si aphcate corect, acest sistem garanteaza o justitie socia<strong>la</strong> care ar putea fi consi<strong>de</strong>rata imp<strong>la</strong>cabi<strong>la</strong>.


Se admite existerlta unor inegalitati psihosomatice intre indivizi, dar s-a hotarat o data pentru tot<strong>de</strong>auna ca toti<br />

sunt egali si ca li se va aplica ace<strong>la</strong>si tratament daca isi vor in<strong>de</strong>plini partea ce corespun<strong>de</strong> evantaiului lor <strong>de</strong><br />

capacitati psihosomatice. Acest lucru nu este incalcat niciodata <strong>de</strong> nimeni pentru ca este <strong>de</strong> neiertat.<br />

Sa ne imaginam o uzina care produce glucoza. Un individ cu capacitati intelectuale limitate va fi folosit,<br />

fireste, ca muncitor necalificat. S-au facut toate eforturile posibile pentru a-i da acestuia niste cunostinte<br />

complexe, insa neuronii lui s<strong>la</strong>bi nu i-au permis sa invete mare lucru. Un altul, care din nastere are un creier<br />

mult mai dotat si care a urmat instruirea pe masura capacitatii sale, va conduce productia. Si iata ca amandoi<br />

au ace<strong>la</strong>si nivel <strong>de</strong> viata! Nu-i nimic, isi va spune directorul, ma lipsesc <strong>de</strong> functie si ma fac muncitor manual.<br />

Eroare! Ar pier<strong>de</strong> imediat si ceea ce avea !<br />

Sistemul UMMO furnizeaza si un teren care da fiecarui individ posibilitatea <strong>de</strong> a se <strong>la</strong>sa in bratele leneviei sau<br />

<strong>de</strong> a munci ca drogat al muncii (ca un ventabil stahanovist). Dar, dincolo <strong>de</strong> un anumit prag <strong>de</strong> <strong>de</strong><strong>la</strong>sare,<br />

inconfortul si <strong>de</strong>zavantajele rezultate <strong>de</strong>vin prea mari. Trandavia tota<strong>la</strong> si parazitismul nu sunt tolerate pur si<br />

simplu.<br />

Exista <strong>de</strong>sigur, si o anumita <strong>de</strong>lincventa, cu toate ca aici documentele nu furnizeaza nici un fel <strong>de</strong> cifre. Si pe<br />

UMMO exista oameni in stare <strong>de</strong> omoruri sau <strong>de</strong> alte nelegiuiri. Cand ajung aici, societatea ii ia in mod<br />

simbolic in posesie, ei incetand sa mai fie cetateni cu drepturi <strong>de</strong>pline. Gratierile si iertarea pe<strong>de</strong>pselor sunt<br />

necunoscute. Acesti condamnati pe viata sunt folositi pe post <strong>de</strong> cobai umani, dar documentele se grabesc sa<br />

precizeze ca experientele care se fac pe ei nu le afecteaza cu nimic integritatea fizica si menta<strong>la</strong>.<br />

Se mai mentioneaza in aceste documente un lucru care iti da fiori <strong>de</strong> gheata, tocmai prin nepasarea cu care<br />

este re<strong>la</strong>tat. In istoria p<strong>la</strong>netei UMMO a aparut <strong>la</strong> un moment dat un grup <strong>de</strong> mutanti care, prin caracteristicile<br />

lor fiziologice, perturbau serios activitatea unei importante mase <strong>de</strong> locuitori.<br />

Cand aceasta afectiune a fost i<strong>de</strong>ntificata si "sarmanii bolnavi " au fost localizati, s-a aplicat imediat o solutie<br />

radica<strong>la</strong> si necrutatoare: in<strong>de</strong>zirabilii au fost ucisi <strong>de</strong> <strong>la</strong> distanta cu ajutorul unui fascicol <strong>de</strong> microun<strong>de</strong>. Fapta<br />

este infatisata ca o solutie benefica, eliberatoare si profi<strong>la</strong>ctica, a carei aplicare se impunea <strong>de</strong> <strong>la</strong> sine. in textele<br />

UMMO, individul este prezentat ca fiind total subordonat imperativelor totalitare, asa cum o celu<strong>la</strong> a unui<br />

organism nu poate functiona <strong>de</strong> capul ei.<br />

De aici si <strong>de</strong>numirea data dosarului UMMO <strong>la</strong> CIA: Red Castle ("Castelul Rosu"). Noi consi<strong>de</strong>ram ca<br />

"Marii Blonzi" (UMMO), <strong>de</strong> care EBE ("Micii Gri") se tem, sunt aici tinta unei <strong>de</strong>zinformari <strong>de</strong>liberate.<br />

Cei care poate se asteptau sa gaseasca in aceste documente ceva care sa le aminteasca in vreun fel paradisul<br />

au fost din cale afara <strong>de</strong> <strong>de</strong>zamagiti. Fara indoia<strong>la</strong> ca si pe UMMO natura este omniprezenta iar fiinta umana<br />

traieste intr-o simbioza indiscutabi<strong>la</strong> cu ea. Suprafetele locuite <strong>de</strong> popu<strong>la</strong>tie sunt dispersate, lumile<br />

concentrationare interzise. Calitatea vietii a fost optimizata si nevoile esentiale ale indivizilor satisfacute din<br />

plin. Nu <strong>la</strong> fel am putea spune si <strong>de</strong>spre societatile noastre, care zilnic etaleaza injustitia si actiunile coercitive<br />

si <strong>de</strong>spotice.<br />

Universul UMMO pare sa aminteasca, prin anumite aspecte, lumea <strong>de</strong>scrisa in cartea Brave New World <strong>de</strong><br />

Aldous Huxley, aparuta in Franta sub titlul Le meilleur <strong>de</strong>s mon<strong>de</strong>s (" Cea mai buna dintre lumi "). Sa ne<br />

aducem aminte <strong>de</strong> principiul lui Sa For<strong>de</strong>rie: " i<strong>de</strong>ntitate inseamna stabilitate ".<br />

Dar lumea lui Huxley era fara suflet. Acolo spleenul (plictisea<strong>la</strong>, me<strong>la</strong>ncolia, proasta dispozitie, angoasa<br />

existentia<strong>la</strong>) erau tratat cu un drog s<strong>la</strong>b, soma. Lumea UMMO se pare ca se sprijina pe niste conceptii cu<br />

caracter metafizic care vor fi evocate <strong>la</strong> timpul lor.<br />

Chiar daca aceste documente au o provenienta extraterestra, nimeni nu poate spune daca aceasta expunere<br />

istorica si aceasta stractura socia<strong>la</strong> sunt reale fiindca nu putem merge pe UMMO sa le verificam. Indiferent <strong>de</strong><br />

i<strong>de</strong>ntitatea automlui lor, aceste texte au cel putin meritul <strong>de</strong> a cuprin<strong>de</strong> o i<strong>de</strong>e origina<strong>la</strong>, acel «feed-back»<br />

(reactie inversa) care asigura intr-o societate stabilitatea si echitatea.<br />

Aici, pe Terra, marxismul si-a <strong>de</strong>monstrat incapacitatea <strong>de</strong> facto <strong>de</strong> a aduce oamenilor fericirea promisa.<br />

Capitalismul nu poate nici el emite pretentii in aceasta directie, intrucat libera initiativa este poarta <strong>de</strong>schisa<br />

spre o multime <strong>de</strong> abuzuri. Societatile bazate pe dogme religioase integriste nu sunt nici ele mai bune.<br />

Daca uneori propun solutii care invita <strong>la</strong> altruism si limiteaza anumite excese, acestea yehiculeaza in<br />

schimb alte fatete care in mod stramu sunt cu totul rmpotriva evolutiei si a progresului valorilor umane. Am<br />

putea spune ca principa<strong>la</strong> lor <strong>de</strong>ficienta o constituie scleroza lor. incapacitatea lor <strong>de</strong> a evolua, alergia <strong>la</strong><br />

evolutie si dogmatismul lor funciar, care a<strong>de</strong>seori se dove<strong>de</strong>ste orb in fata celei mai evi<strong>de</strong>nte realitati.


Rapoartele cu privire <strong>la</strong> armament<br />

In documentele primite <strong>de</strong> Sesma se mentionau progresele a<strong>la</strong>rmante ale popu<strong>la</strong>tiei <strong>de</strong> pe Terra in materie <strong>de</strong><br />

mijloace <strong>de</strong> distrugere. Se arata explicit ca aceste progrese puteau conduce intr-o buna zi <strong>la</strong> realizarea unei<br />

arme apocaliptice, arma cu p<strong>la</strong>sma, in stare sa pustiasca o intreaga p<strong>la</strong>neta si sa suprime absolut orice forma <strong>de</strong><br />

viata. Aceleasi texte mai spuneau ca pe UMMO s-a receptionat un mesaj radio emis <strong>de</strong> pe o p<strong>la</strong>neta af<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> o<br />

distanta <strong>de</strong> doua mii <strong>de</strong> ani-lumina <strong>de</strong> sistemul lor, dar ca niste conditii extrem <strong>de</strong> favorabile ale<br />

„pluricosmosului”, care se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> baza conceptiei lor cosmologice, le-ar fi permis sa viziteze acea p<strong>la</strong>neta<br />

facand o ca<strong>la</strong>torie care necesitase numai doi ani. Numai ca atunci cand au ajuns <strong>la</strong> fata locului, au dat <strong>de</strong> o cu<br />

totul alta stare <strong>de</strong> lucruri: intre timp, popu<strong>la</strong>tia p<strong>la</strong>netei pur si simplu se autodistrusese cu ajutorul acestor arme<br />

teribile, iar solul era complet vitrificat.<br />

In 1975, in mainile <strong>de</strong>stinatarilor spanioli au ajuns noi rapoarte in legatura cu aceasta amenintare. Lamuririle,<br />

<strong>de</strong> data aceasta mult mai precise, se refereau <strong>la</strong> ceea ce noi am numit dupa un timp sisteme cu energie dirijata.<br />

In acea perioada, raporturile mele cu revista Science et vie si cu redactorul sef al acesteia, Philippe Cousin,<br />

erau inca excelente. In 1976 Cousin mi-a propus sa fac o ca<strong>la</strong>torie prin Statele Unite, cu ocazia bicentenarului<br />

Razboiului <strong>de</strong> In<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta.<br />

Itinerariul urma sa fie stabilit <strong>de</strong> mine, asa ca m-am hotarat sa vizitez <strong>la</strong>boratoarele care corespun<strong>de</strong>au mult<br />

cu proiectele <strong>de</strong>scrise in documentele UMMO, adica in primul rand celebrul LLL (Lawrence Liveromore<br />

Laboratory), un<strong>de</strong> s-a studiat bomba H amencana, si <strong>la</strong>boratory Sandia din New-Mexico. Si ceea ce am<br />

<strong>de</strong>scoperit acolo m-a incremenit (m-a amutit).<br />

Cum a facut un cercetator al CNRS ca sa aiba acces <strong>la</strong> asemenea proiecte pe parcursul unei ca<strong>la</strong>torii asa <strong>de</strong><br />

scurte? Desigur ca sansa a jucat un rol important. La Institutul <strong>de</strong> mecanica flui<strong>de</strong>lor din Marsilia<br />

cunoscusem un om <strong>de</strong> stiinta pe nume Alstrom care prin ami 60, cat statuse in Franta, realizase primele <strong>la</strong>sere<br />

cu gaz obtinute in <strong>la</strong>boratoarele <strong>de</strong> <strong>la</strong> noi.<br />

L-am intalnit acum <strong>la</strong> Livermore si s-a bucurat mult vazandu-ma. Conducea proiectul «Shiva». In primavara<br />

lui 1976, <strong>la</strong> LLL functiona o insta<strong>la</strong>tie numita Janus, care folosea doua foarte puteraice insta<strong>la</strong>tii <strong>la</strong>ser cu<br />

neodim. Fata <strong>de</strong> ceea ce stiam noi in momentul respectiv, in Europa, <strong>de</strong>spre asa ceva, acestea doua erau niste<br />

a<strong>de</strong>varati monstri, care se <strong>la</strong>faiau pe mai bine <strong>de</strong> o suta <strong>de</strong> metri, asezati in paralel intr-o ha<strong>la</strong> imensa, iar<br />

radiatiile emise <strong>de</strong> ele se concentrau asupra unei tinte formata dintr-o bi<strong>la</strong> <strong>de</strong> stic<strong>la</strong> umpluta cu hidrogen. al<br />

carei diametru era <strong>de</strong> domeniul fractiunilor <strong>de</strong> milimetru. Acolo am auzit pentru prima oara in viata mea<br />

cuvantul terawatt. in greceste, tera inseamna „monstru”. Fiecare din cele doua <strong>la</strong>sere ale lui Janus <strong>de</strong>zvolta cate<br />

o putere <strong>de</strong> un terawatt, adica <strong>de</strong> un milion <strong>de</strong> megawati. Pentru mine, o asemenea putere era <strong>de</strong><br />

neinchipuit. Era puterea a o mie <strong>de</strong> centrale nucleare functionand simultan, si era o marime comparabi<strong>la</strong> cu<br />

intreaga cantitate <strong>de</strong> energie electricaprodusa <strong>la</strong> scara intregii p<strong>la</strong>nete in ace<strong>la</strong>si interval <strong>de</strong> timp. Si toata<br />

aceasta energie era concentrata pe o tinta minuscu<strong>la</strong>. Energia se acumu<strong>la</strong> pe o suprafata specia<strong>la</strong>, care intra<br />

exploziv in expansrane simultan catre exteriorul si catre interiorul obiectului, ceea ce conducea pe<br />

moment <strong>la</strong> realizarea unei fantastice comprimari a continutului tintei. Hidrogenul lichid, consi<strong>de</strong>rat in mod<br />

obisnuit ca incompresibil, <strong>de</strong>venea <strong>de</strong> o mie <strong>de</strong> ori mai <strong>de</strong>ns iar presiunea sa urea <strong>la</strong> un milion <strong>de</strong> atmosfere.<br />

I-am spus imediat lui Alstrom:<br />

— Prin urmare, sunteti pe cale <strong>de</strong> a incerca reconstituirea unei supernove m <strong>la</strong>borator?<br />

— Exact.<br />

intr-o stea <strong>de</strong> tipul unei supernove, invelisul gazos explo<strong>de</strong>aza, din cauza fuziunii heliului, si intra in<br />

expansiune. Cea mai mare parte a acestei mase se disperseaza in cele patru directii ale spatiului, dar<br />

partea centra<strong>la</strong> este comprimata. Dupa opinia cvasiunanim acceptata <strong>de</strong> oanienii <strong>de</strong> stiinta, ea se transmuta fie<br />

intr-o stea neutronica, fie intr-o "gaura neagra ".<br />

Bineinteles, Janus era <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a fi in stare sa creeze conditiile necesare initierii unei reactii <strong>de</strong> fuziune in<br />

<strong>la</strong>nt. Alstrom lucra <strong>de</strong>ja <strong>la</strong> Shiva un proiect care cuprin<strong>de</strong>a 24 <strong>de</strong> <strong>la</strong>sere <strong>de</strong> cate un terawatt fiecare si mi-a<br />

aratat si c<strong>la</strong>direa, care era <strong>de</strong>ja in constructie. Ma intreb <strong>de</strong> ce mi-a aratat toate astea? Nu-mi pot da seama, dar<br />

lucrul acesta se intamp<strong>la</strong> curent in SUA: intr-un domeniu oarecare se mentine secretul cel mai strict, apoi intro<br />

zi cineva ii <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> primului venit usa, spunandu-i: "uita-te". Sau altcineva incepe sa-si <strong>de</strong>a drumul <strong>la</strong> gura!<br />

Imi amintesc ca dupa aceasta vizita am luat micul <strong>de</strong>jun cu un inginer francez <strong>de</strong> <strong>la</strong> Comisariatul francez<br />

pentru energie atomica, care se af<strong>la</strong> <strong>de</strong> un an intr-un stagiu <strong>la</strong> Livermore si care mi-a <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat:<br />

— Am auzit si eu vorbindu-se ca ar exista un proiect <strong>de</strong> genul asta, dar nu inteleg cum <strong>de</strong> te-au <strong>la</strong>sat sa vezi<br />

toate chestiile alea. Eu n-am avut niciodata acces in acel sector.


Cea <strong>de</strong>-a doua parte a ca<strong>la</strong>toriei mele m-a purtat pe <strong>la</strong> <strong>la</strong>boratoarele Sandia, in apropiere <strong>de</strong> Albuquerque, in<br />

statul New Mexico, si am fost primit acolo <strong>de</strong> Gerald Yonas, responsabilul proiectului <strong>de</strong> fuziune cu fascicule<br />

<strong>de</strong> electroni. Si iarasi o lume cu totul noua mi s-a <strong>de</strong>schis in fata ochilor. In insta<strong>la</strong>tiile <strong>la</strong>ser, cercetatorii<br />

inmagazinau energie luminoasa in enorme blocuri <strong>de</strong> stic<strong>la</strong> dopata sau impurificata cu mici cantitati <strong>de</strong><br />

neodim. in insta<strong>la</strong>tia <strong>de</strong> <strong>la</strong> Sandia se acumu<strong>la</strong> energie electrica in niste sisteme <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatori care se<br />

<strong>de</strong>scarcau in timpi extrem <strong>de</strong> scurti. Cele 36 <strong>de</strong> elemente, distribuite ca spitele unei roti, focalizau asupra "<br />

axului " o putere <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> terawati, pe un volum ceva mai mare <strong>de</strong>cat al bilei <strong>de</strong> stic<strong>la</strong> <strong>de</strong> <strong>la</strong> Livermore, dar tot<br />

extraordinar <strong>de</strong> mic daca ne raportam <strong>la</strong> o asemenea putere. Era, dupa expresia lui Yonas, un volum "cat un ou<br />

<strong>de</strong> porumbel ".*<br />

— Avem dificultati cu focalizarea, spunea el. Fasciculele noastre <strong>de</strong> electroni au tendinta sa se instabilizeze<br />

cand ajung <strong>la</strong> suprafata tintei. Dar speram sa putem remedia rapid neajunsul asta.<br />

Era c<strong>la</strong>r ca cercetatorii americani - si, dupa opinia lui Yonas, si rusii - erau pe care sa realizeze niste insta<strong>la</strong>tii<br />

noi al caror efect ar fi fost concentrarea unor energii fabuloase in volume din ce in ce mai mici.<br />

Ori, ce este o <strong>de</strong>nsitate volumica a energiei ? Este pur si simplu o presiune **.<br />

Scrisorile UMMO vorbeau explicit <strong>de</strong> aceasta cursa catre presiunile foarte inalte, care sunt susceptibile sa<br />

produca modifican importante in starea materiei, pana <strong>la</strong> punctul in care aceasta este transformata in...<br />

antimaterie. Era indicata in texte si presiunea critica: o suta <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> atmosfere. Aceste conditii <strong>de</strong><br />

hiperpresiune, mentionau documentele, fusesera <strong>de</strong>ja atinse <strong>de</strong> numeroase ori in conditii <strong>de</strong> <strong>la</strong>borator, dar<br />

pentru intervale <strong>de</strong> timp foarte scurte. Pentru realizarea procesului <strong>de</strong> inversiune, ar fi trebuit ca presiunea sa<br />

fie mentinuta pe o durata suficienta, care insa nu mai era precizata.<br />

Sistemul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Livermore atingea rapid presiuni <strong>de</strong> un milion <strong>de</strong> atmosfere. Cat timp va mai fi necesar pentru<br />

obtinerea acestor conditii extreme? Zece ani? Poate cincisprezece? N-as fi putut face nici o precizare, dar era<br />

limpe<strong>de</strong> ca gheata se sparsese si ca ceva era in curs, ceva care putea chiar sa <strong>de</strong>paseasca mult asteptanle<br />

cercetatonlor, adica fuziunea termonucleara.<br />

Din punctul nostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, diferenta dintre bine si rau este in primul rand cantitativa (in exces, tot ce este<br />

bun <strong>de</strong>vine automat rau). Ne referim <strong>la</strong> faptul ca aceasta competitie pentru presiuni foarte inalte (<strong>de</strong><br />

comprimare sau <strong>de</strong> concentrare a materiei si a energiei) nu vizeaza numai realizarea unor arme noi dupa cum<br />

ar fi afirmat UMMO, ci si obtinerea unor metamateriale care, ca si starile alotropice (ca in cazul diamantului<br />

si al grafitului, doua stari diferite ale aceluiasi element chimic, carbonul), au aceeasi compozitie chimica dar<br />

prezinta <strong>de</strong>osebiri remarcabile sub aspectul proprietatilor fizice: supraconductie electrica, termica si pentru<br />

un<strong>de</strong> mecanice <strong>la</strong> temperatura ambianta <strong>de</strong> pe Terra, punct <strong>de</strong> topire ridicat (12 000°C), exceptiona<strong>la</strong> rezistenta<br />

mecanica <strong>la</strong> impact pier<strong>de</strong>rea masei sau a cup<strong>la</strong>jului cu campul gravitational etc. Romanii sunt in aceasta<br />

directie <strong>de</strong>schizatori <strong>de</strong> drumuri prin prof Grosu si Henri Coanda. In introducerea <strong>la</strong> Yoga Sutra am re<strong>la</strong>tat una<br />

dintre intalnirile cu Henri Coanda, in care acesta mi-a cerut sa <strong>de</strong>scopar noi solutii si mijloace <strong>de</strong> obtinere a<br />

presiumlor inalte, in doua scopuri: sa <strong>de</strong>scopar cum fac <strong>de</strong>scoperiri (<strong>de</strong>venind martor constient al procesului <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>scoperire) si sa <strong>de</strong>scopar core<strong>la</strong>tia dintre calea exterioara (tehnologica si stiintifica) si cea interioara (<strong>de</strong><br />

centrare din Yoga-Sutra) care se refera amandoua <strong>la</strong> concentrare, focalizare si localizare energetica.<br />

In ce masura se putea dovedi important lucrul acesta? Daca cineva, prin "inversarea particulelor" sub efectul<br />

unei presiuni imense mentinute un timp suficient, ar ajunge sa sintetizeze direct antimatena, <strong>de</strong>gajarea <strong>de</strong><br />

energie ar urma sa fie <strong>de</strong> zece mii <strong>de</strong> ori mai puternica <strong>de</strong>cat energia obtinuta prin fuziunea termonucleara,<br />

pentru aceleasi mase puse in joc. Asta ar fi ceva intr-a<strong>de</strong>var apocaliptic.<br />

Imi amintesc cu mare precizie ceasurile petrecute cu Yonas <strong>la</strong> Sandia. El mi-a <strong>de</strong>scris ceva mai tarziu ceea<br />

ce avea sa se numeasca ulterior "razboiul stelelor". Yonas jong<strong>la</strong> pur si simplu cu cantitati fabuloase <strong>de</strong><br />

energii, vorbea <strong>de</strong> raze ucigatoare si <strong>de</strong> fascicule <strong>de</strong> particule in stare sa loveasca tinte <strong>de</strong> dimensiuni infime,<br />

ca <strong>de</strong> exemplu varfunle unor rachete Cu incarcaturi nucleare af<strong>la</strong>te <strong>la</strong> mii <strong>de</strong> kilometri distanta. Si toate acestea<br />

se petreceau in 1976!<br />

La intoarcerea in Franta, am scris pe nerasuf<strong>la</strong>te un articol in care rezumam tot ce vazusem si auzisem in<br />

timpul acestei ca<strong>la</strong>torii. L-am convins pana si pe Alstrom sa-mi incredinteze niste excelente fotografii in culori<br />

ale <strong>la</strong>serelor <strong>de</strong> <strong>la</strong> Livermore. La redactia revistei Science et vie, redactorul sef nu m-a crezut o clipa si a cerut<br />

rescrierea articolului meu <strong>de</strong> catre un jurnalist din echipa lui. Cat <strong>de</strong>spre fotografii, acestea nu se stie pe un<strong>de</strong><br />

s-au ratacit.<br />

*Prima <strong>de</strong>scriere amanuntita a unui asemenea dispozitiv avea sa apara in presa <strong>de</strong> specialitate abia peste sase ani. Ve<strong>de</strong>ti,<br />

<strong>de</strong> exemplu, articolul lui Gerald Yonas publicat in "Pour <strong>la</strong> Science" din 15 ianuarie 1979 traducere din Scientific<br />

American.<br />

** Ne-am <strong>de</strong>prins sa consi<strong>de</strong>ram o presiune ca fiind masura unei forte (exprimata in newtoni) pe unitatea <strong>de</strong> suprafata<br />

exprimata in metri patrati. Dar dimensional, raportul dintre forta si suprafata, amplificat <strong>la</strong> numarator si <strong>la</strong> numitor cu<br />

lungimea (in metri), <strong>de</strong>vine o <strong>de</strong>nsitate a energiei pe unitatea <strong>de</strong> volum (forta inmultita cu <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea indica "lucrul<br />

mecanic" sau energia si se masoara in jouli). (n.J.P.P)


V<strong>la</strong>dimir Aleksandrov<br />

Am cunoscut un rus, V<strong>la</strong>dimir Aleksandrov, cu care, in timpul unei se<strong>de</strong>ri ceva mai in<strong>de</strong>lungate a lui in Franta,<br />

am ajuns <strong>la</strong> legaturi bazate pe o sincera afectiune. Corespondasem episodic cu el si cu alti cercetatori rusi, ca<br />

<strong>de</strong> exemplu vechiul meu prieten V<strong>la</strong>dimir Golubev, specialist in <strong>la</strong>seri si vechi co<strong>la</strong>borator al lui E. Velikov*<br />

Uneori ne intalneam <strong>la</strong> cate un congres si discutam re<strong>la</strong>tiv liber. In 1983 am avut ocazia sa fac o ca<strong>la</strong>torie <strong>la</strong><br />

Moscova, ca sa particip <strong>la</strong> al VIII-lea Congres International <strong>de</strong> Magnetohidrodinamica, si am prezentat doua<br />

comunicari care au fost acceptate (ambele reproduse in anexa stiintifica a lucrarii <strong>de</strong> fata). Una din ele <strong>de</strong>scria<br />

acceleratorul <strong>la</strong>teral MHD construit <strong>de</strong> japonezi, prezentat si in numarul pe luna aprilie 1991 al revistei<br />

Science et vie.Ii scrisesem lui Aleksandrov cu suficient <strong>de</strong> mult timp inainte pentru a putea fi sigur ca va primi<br />

corespon<strong>de</strong>nta mea. L-am zarit in cea <strong>de</strong>-a doua zi a lucrarilor in apropierea intrarii in sa<strong>la</strong> <strong>de</strong> conferinte. Neam<br />

in<strong>de</strong>partat impreuna si am gasit un loc suficient <strong>de</strong> discret pentru a discuta. Imi amintesc ca stateam asezati<br />

pe o banca intr-un fel <strong>de</strong> galerie <strong>de</strong> trecere, in fata unui hol <strong>la</strong>rg in care trona statuia unui cocos <strong>de</strong> bronz, inalta<br />

<strong>de</strong> peste un metru. Cocotat in varful unei coloane, cocosul acesta isi <strong>de</strong>parta aripile <strong>de</strong> fiecare data cand<br />

rasunau bataile gongului, care anunta inceputul si starsitul pauzei, iar penele lui metalice intrau in vibratie.<br />

Aleksandrov era specialist in meteorologie si in mecanica flui<strong>de</strong>lor. De mai multi ani se interesa <strong>de</strong> efectele<br />

posibile asupra atmosferei terestre , ale <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarii unui razboi nuclear. Se implineau <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> cand se faceau<br />

explozii experimentale ale unor asemenea arme monstruoase** si nimeni nu fusese preocupat, inaintea lui, <strong>de</strong><br />

posibilele consecinte ale unor explozii simultane a mii <strong>de</strong> incarcaturi nucleare asupra emisferei <strong>de</strong> nord.<br />

Bombele care ar fi explodat in apropierea solului sau in sol (adica majoritatea in cazul unui atac termonuclear,<br />

fiindca tintele prioritare sunt, in asemenea cazuri, silozurile subterane <strong>de</strong> rachete) ar fi creat in punctul <strong>de</strong><br />

impact pulberi <strong>de</strong> o extrema finete, cu diametre <strong>de</strong> ordinul micronilor. Caldura imensa care domneste in<br />

fiecare "bi<strong>la</strong> <strong>de</strong> foc", dupa emisia unei puternice un<strong>de</strong> <strong>de</strong> soc, si a unei radiatii care anihileaza orice forma <strong>de</strong><br />

viata, ar fi provocat un gigantic gol <strong>de</strong> aer care ar fi aspirat acest material pulverulent <strong>la</strong> o foarte inalta<br />

altitudine, in stratosfera, asa cum s-a intamp<strong>la</strong>t si in cazul tuturor exploziilor trecute. Data fiind finetea acestor<br />

particule, ele nu ar fi putut sa cada pe sol <strong>de</strong>cat dupa un timp foarte in<strong>de</strong>lungat, intre sase si optsprezece luni,<br />

dupa cum s-a constatat <strong>de</strong>ja in experientele intreprinse pana acum.<br />

Aleksandrov pornise <strong>de</strong> <strong>la</strong> evaluarea cantitatilor <strong>de</strong> praf, pe care 1-ar fi putut imprastia in atmosfera inalta un<br />

atac echivalent cu mai multe mii <strong>de</strong> megatone si a calcu<strong>la</strong>t, cu ajutorul calcu<strong>la</strong>torului BESM-6 al Centrului <strong>de</strong><br />

calcul din Moscova, consecintele acestui fenomen. Peste un an si jumatate <strong>de</strong> <strong>la</strong> intreve<strong>de</strong>rea noastra avea sa<br />

fie difuzat un film produs in Statele Unite, care, pentru scurt timp, avea sa atraga atentia publicului asupra<br />

acestui gen <strong>de</strong> probleme.<br />

Filmul se intitu<strong>la</strong> The Day After ("Ziua <strong>de</strong> dupa") si cei care 1-au vazut isi amintesc fara indoia<strong>la</strong> <strong>de</strong> niste<br />

imagini cutremuratoare reprezentand un oras prefacut intr-un morman <strong>de</strong> ruine inegrite, <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> oameni<br />

insangerati si cu privirile ratacite si mai ales <strong>de</strong> un fel <strong>de</strong> "zapada" radioactiva cazand din cer.<br />

Insa toate acestea erau <strong>de</strong> fapt nesemnificative in raport cu realitatea pe care o <strong>de</strong>scria V<strong>la</strong>dimir si care<br />

speram sa nu ne fie niciodata impusa noua. El calcu<strong>la</strong>se ca stratul <strong>de</strong> pulbere marunta avea sa acopere practic<br />

lumina soarelui. In primele zile, lumina care ar fi ajuns <strong>la</strong> sol ar fi fost micsorata <strong>de</strong> patru sute <strong>de</strong> ori, astfel<br />

incat primul spectacol al unei regiuni lovite <strong>de</strong> un atac nuclear ar fi fost ace<strong>la</strong> al unei nopti totale, o noapte<br />

nucleara. Aproape <strong>la</strong> fel s-a intamp<strong>la</strong>t in Kuweit dupa incendierea puturilor <strong>de</strong> petrol in timpul razboiului din<br />

Golf: cand vantul aducea spre ei fumul acestor incendii, oamenii se trezeau in mijlocul unei asemenea<br />

intunecimi, incat in miezul zilei erau siliti sa aprinda lumina, fie si numai ca sa vada cat e ceasul.<br />

Calculele lui Aleksandrov aratau ca doua saptamani ar fi fost suficiente pentru ca stratul acesta <strong>de</strong> pulbere sa<br />

acopere in intregime emisfera nordica a p<strong>la</strong>netei noastre. Fenomenul ar provoca si o intensa sca<strong>de</strong>re a<br />

temperaturilor, in medie cu 15°C.<br />

*E. Velikov a fost mult timp un personaj cu mare greutate in aparatul <strong>de</strong> stat sovietic. Ocupandu-se, <strong>la</strong><br />

inceputurile carierei sale stiintifice <strong>de</strong> studiul fuziunii, a fost unul din specialistii care s-au distins in domeniul<br />

magnetohidrodinamicii, ajungand vicepresedinte al Aca<strong>de</strong>imei <strong>de</strong> Stiinte <strong>de</strong> <strong>la</strong> Moscova i s-au incredintat spre<br />

coordonare proiecte importante din domeniul militar, in special "razboiul stelelor", asa cum era acesta<br />

conceput in viziunea Kremlinului. Si iata un lucru care numai <strong>la</strong> rusi se poate ve<strong>de</strong>a: Velikov era, <strong>la</strong> un<br />

moment dat, unul din cei mai valorosi asistenti ai lui Mihail Gorbaciov in materie <strong>de</strong>... <strong>de</strong>zarmare nucleara!<br />

**Pana <strong>de</strong> curand s-a crezut ca puterea bombelor termonucleare experimentate <strong>de</strong> rusi pe teritoriul lor s-a<br />

limitat <strong>la</strong> 40 sau 60 <strong>de</strong> megatone. Dar Saharov a aratat in memoriile sale ca mai multe incercari care s-au<br />

efectuat sub conducerea sa corespun<strong>de</strong>au unor bombe <strong>de</strong> 100 megatone, ceea ce este pur si simplu<br />

inspaimantator daca ne gandim ca aceasta putere este <strong>de</strong> optzeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ori mai mare <strong>de</strong>cat a bombei <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

Hiroshima. De remarcat ca in aceasta experienta nucleara bomba (tot dupa precizanle lui Saharov) fusese<br />

<strong>la</strong>nsata dintr-un avion, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> concluzia ca era perfect operationa<strong>la</strong> si mai ales ca putea fi usor adaptata <strong>la</strong> o<br />

racheta. (n. J.F.F.)


Chiar facand abstractie <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>rile materiale si umane uriase pricinuite <strong>de</strong> atacul respectiv, ca si <strong>de</strong><br />

consecintele biologice ale ca<strong>de</strong>rilor radioactive, lipsa luminii so<strong>la</strong>re ar fi provocat ea singura pieirea inevitabi<strong>la</strong><br />

a intregii vegetatii, ceea ce inseamna distrugerea tuturor recoltelor. Lumina n-ar incepe sa licareasca din nou<br />

<strong>de</strong>cat <strong>la</strong> capatul unor lungi luni <strong>de</strong> asteptare, revenind treptat <strong>la</strong> stralucirea ei norma<strong>la</strong> abia dupa reca<strong>de</strong>rea pe<br />

sol a intregii cantitati <strong>de</strong> pulberi prezente in stratosfera.<br />

- Dar bine, am spus eu, hai sa ne imaginam si un conflict <strong>de</strong> proportii mai mici, unul care sa angajeze, sa<br />

zicem, numai cateva sute <strong>de</strong> megatone.<br />

- Exclus, s-a impotrivit el. Un atac nu poate fi <strong>de</strong>cat masiv. De fapt tinta prioritara este reprezentata <strong>de</strong><br />

silozurile <strong>de</strong> rachete cu incarcatura nucleara ale adversarului. Trebuie ca ele sa fie distruse pentru a anihi<strong>la</strong><br />

orice riposta. Cat <strong>de</strong>spre cel care primeste un asemenea atac, el nu poate sa raspunda <strong>de</strong>cat tragand toata<br />

munitia dintr-o data si asta chiar inainte <strong>de</strong> a fi lovit, din clipa in care salva <strong>de</strong> rachete ale adversarului a fost<br />

<strong>de</strong>tectata <strong>de</strong> radarele cu bataie lunga.<br />

- De ce nu-si rezerva ceva din puteri si pentru a doua lovitura?*<br />

-Nu, nici asta nu se poate. Fiindca in momentul cand rachetele si-au atins tinta, asta provoaca <strong>la</strong>nsarea in<br />

atmosfera, pe <strong>la</strong>nga norii <strong>de</strong> praf, si a unor resturi, care pot ajunge <strong>la</strong> mai multe zeci <strong>de</strong> kilograme fiecare. Ar fi<br />

atunci <strong>de</strong>-a dreptul imposibil sa <strong>la</strong>nsezi niste rachete printr-un astfel <strong>de</strong> nor <strong>de</strong> resturi.<br />

- Daca inteleg eu bine, pentru neutralizarea adversarului ar fi nevoie ori sa-i distrugi efectiv silozurile, ori sa-i<br />

impiedici functionarea rachetelor acoperindu-ti teritoriul cu o p<strong>la</strong>sa impenetrabi<strong>la</strong>, cel putin pe o anumita<br />

durata.<br />

- Da, in linii mari cam asta ar fi. De altfel, in calculele mele am incercat sa tin cont si <strong>de</strong> poluarea datorata<br />

incendierii instantanee a padurilor si a zonelor urbane, din cauza exploziilor. Rezultatele sunt complet<br />

nebunesti. in stratosfera praful ar intercepta majoritatea radiatiilor so<strong>la</strong>re si in straturile joase si mijlocii, pe <strong>la</strong><br />

altitudinea <strong>de</strong> 2000 <strong>de</strong> metri, fumul ar capta toata energia ramasa. Atmosfera ar <strong>de</strong>veni astfel rece <strong>de</strong><strong>de</strong>subt si<br />

calda <strong>de</strong>asupra, adica superstabi<strong>la</strong>.**<br />

- Inteleg. Acest aer cald ar absorbi toata umiditatea solului, ca intr-o incapere incalzita prin p<strong>la</strong>fon.<br />

- Masa oceanica va limita local sca<strong>de</strong>rea temperaturii, dar asta duce <strong>la</strong> crearea unor diferente foarte mari <strong>de</strong><br />

presiune in zonele <strong>de</strong> coasta. S-ar produce niste cicloane <strong>de</strong> o forta, pe care noi nici macar nu ne-o putem<br />

imagina.<br />

Aleksandrov mi-a dat atunci si articolul pe care tocmai il publicase, in co<strong>la</strong>borare cu colegul sau Stenchikov,<br />

intr-un buletin al Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Stiinte din Moscova. M-a rugat ca <strong>la</strong> intoarcerea mea in Franta sa incerc sa fac<br />

cunoscute concluziile lui. Marturisesc ca eu m-am straduit, dar si aici m-am izbit <strong>de</strong> ace<strong>la</strong>si scepticism<br />

dintot<strong>de</strong>auna al publicistilor. A trebuit sa astept o jumatate <strong>de</strong> an pentru ca revista La Recherche sa se<br />

hotarasca sa-mi publice un articol intitu<strong>la</strong>t "Anul <strong>de</strong> dupa", in care comentam lucrarile celor doi colegi rusi.<br />

Conversatia a continuat cu trecerea in revista a mai multor proiecte <strong>de</strong> armament, <strong>de</strong>rivate din cele nucleare, pe<br />

care Aleksandrov le cunostea: arma EMP, adica efectuarea unei explozii cu o incarcatura nucleara importanta<br />

in atmosfera inalta, ceea ce crea un impuls si o furtuna electromagnetica extrem <strong>de</strong> intensa, in stare sa distruga<br />

<strong>la</strong> sol toate insta<strong>la</strong>tiile electrice si electronice ale inamicului; bombe termonucleare echivalente obuzelor, fara<br />

incarcatura exploziva (arme cu neutroni); dispozitive <strong>de</strong> focalizare electromagnetica s.a.m.d. Aleksandrov<br />

cunostea varianta ruseasca a "razboiului stelelor".<br />

Mai era totusi si altceva. In domeniul experientelor termonucleare subterane incepea sa-si faca aparitia un soi<br />

<strong>de</strong> monstru.***<br />

* Ceea ce se numeste o strategie <strong>de</strong> raspuns <strong>la</strong> atac, e<strong>la</strong>borata in SUA <strong>de</strong> catre Garwin. In cazul unui presupus<br />

atac asupra SUA, trebuie trasa toata salva <strong>de</strong> rachete prezente pe teritoriul american in cele 4 minute care<br />

urmeaza <strong>de</strong>tectiei, prin satelitii <strong>de</strong> observatie, a <strong>la</strong>nsarilor <strong>de</strong> rachete <strong>de</strong> pe submarinele rusesti situate <strong>la</strong> cateva<br />

sute <strong>de</strong> kilometri <strong>de</strong> coasta. (n.J.P.P)<br />

**In imprejurari normale, atmosfera terestra permite trecerea radiatiilor so<strong>la</strong>re si atunci solul este incalzit in<br />

timpul zilei. Straturile <strong>de</strong> jos ale atmosferei, supraincalzite, tind sa se ridice, producand astfel curenti<br />

ascen<strong>de</strong>nti, fenomen bine cunoscut amatorilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>ltap<strong>la</strong>norism. Intr-o atmosfera superstabi<strong>la</strong>, care<br />

corespun<strong>de</strong> situatiei inverse, convectia natura<strong>la</strong> inceteaza. (n.J.P.P)<br />

*** In operele stiintifice ale lui Andrei Saharov se ve<strong>de</strong> (pag. 45) ca el a cunoscut aceste explozii subterane,<br />

bazate pe explozii <strong>de</strong> o putere <strong>de</strong> ordinul megatonelor. Asocierea bombei cu un sistem <strong>de</strong> tip betatron a condus<br />

<strong>la</strong> obtinerea unor campuri magnetice, care atingeau fabuloasa valoare <strong>de</strong> 5000 <strong>de</strong> tes<strong>la</strong> (pag. 57),<br />

corespunzatoare unor presiuni <strong>de</strong> o suta <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> atmosfere. Saharov este <strong>de</strong> asemenea si parintele<br />

magnetohidrodinamicii sovietice. (pp. 13-63)


In Spania se primise <strong>de</strong> <strong>la</strong> expeditionarii UMMO o scrisoare in care erau <strong>de</strong>zvaluite rezultatele foarte avansate<br />

ale americanilor in acest domeniu. Proiectul purta numele codificat <strong>de</strong> DMP 32. Se parea ca americanii<br />

realizasera, in conditiile unei fantastice compresii create cu ajutorul explozivilor termonucleari si al unui<br />

sistem <strong>de</strong> autoconfinare magnetica*, primele rabufniri ale antimateriei. Scrisoarea mai mentiona ca rusii se<br />

af<strong>la</strong>u si ei pe ace<strong>la</strong>si drum, intampinand insa mari dificultati din cauza nivelului mai scazut al cunostintelor lor<br />

din domeniul supraconductiei.<br />

Aleksandrov mi-a marturisit ca cercetarile lui i-au facut pe alti cercetatori rusi, implicati in cercetari<br />

ultrasecrete, legate tot <strong>de</strong> arme bazate pe antimaterie, sa-i trimita anumite confi<strong>de</strong>nte anonime.<br />

Unii din ei, disperati <strong>de</strong> monstruozitatea acestor proiecte <strong>la</strong> care ajunsesera complici fara voia lor, voisera sasi<br />

mai <strong>de</strong>scarce in felul acesta constiintele**.<br />

— Eu stiu, mi-a spus Aleksandrov, lucruri inimaginabile, pe care nu indraznesc nici macar sa le pronunt.<br />

In raportul UMMO, amintit mai inainte, se da<strong>de</strong>a vina in mod egal pe ambele superputeri.<br />

Detaliile furnizate <strong>de</strong> aceasta scrisoare erau cat se poate <strong>de</strong> precise. Se afirma, <strong>de</strong> pilda, ca in operatiunile<br />

militare din Afganistan rusii facusera uz <strong>de</strong> un gaz capabil sa distruga celulele nervoase ale oamenilor, fara sa<br />

<strong>la</strong>se urme <strong>de</strong>tectabile. La randul lor, americanii pregatisera si ei, in anumite tabere specializate, un grup <strong>de</strong><br />

patru sute <strong>de</strong> tortionari sud-americani, care fusesera instruiti sa utilizeze un produs numit turbocurarina, care<br />

provoca dureri atroce fara sa <strong>la</strong>se in corp nici cea mai s<strong>la</strong>ba urma.<br />

Concluzia lui Aleksandrov: "Cred ca oamenii sunt cu a<strong>de</strong>varat nebuni!"<br />

El mi-a marturisit proiectul lui: sa se <strong>la</strong>nseze intr-un fel <strong>de</strong> cruciada pentru a avertiza popoarele <strong>de</strong> riscurile<br />

infernale pe care le reprezinta pentru intreaga umanitate amenintarea armelor <strong>de</strong> orice natura. El chiar a<br />

intreprins oarecare <strong>de</strong>mersuri in aceasta directie, dar a fost asasinat <strong>la</strong> Madrid in 1985, disparitia sa tragica<br />

fiind tratata cu o indiferenta revoltatoare. Unele ziare chiar au incercat sa-1 discrediteze, afirmand ca bause<br />

peste masura in ziua dispantiei sale. Numai ca Aleksandrov nu bea. Se poate insa sa fi fost drogat. Am incercat<br />

sa aflu ceva mai mult <strong>de</strong>spre aceasta afacere si am intrat in legatura cu cativa din prietenii pe care ii avea<br />

dincoace <strong>de</strong> cortina <strong>de</strong> fier.<br />

Informatiile cele mai importante le-am af<strong>la</strong>t insa din alta parte, anume <strong>de</strong> <strong>la</strong> Gonzales Mata, ziarist <strong>la</strong> Actuel<br />

si vechi membru al serviciilor secrete spaniole. De <strong>la</strong> el am af<strong>la</strong>t ca Aleksandrov fusese pur si simplu rapit din<br />

fata hotelului in care locuia, dupa ce se intunecase. Incercase sa opuna rezistenta. dar agresorii 1-au lovit cu<br />

salbaticie. Niste prostituate fusesera martore ale scenei iar urmele <strong>de</strong> sange ramasesera pe asfalt, dupa ce<br />

automobilul plecase, luand corpul sau fara viata Mata preciza ca un membru al serviciilor secrete spaniole ar fi<br />

incercat sa afle mai mult <strong>de</strong>spre aceasta afacere si ca fusese omorat in bataie intr-un parking.<br />

- Cre<strong>de</strong>ti-ma, nu va apropiati <strong>de</strong> o asemenea afacere. Voi sunteti amatori. Aici sunt interese importante, iar<br />

oamenii care au comis aceasta crima isi cunosc meseria...<br />

*Confinarea magnetica a fost evocata intr-o nota anterioara si se refera <strong>la</strong> "retinerea unui fluid(lichid; gaz;<br />

p<strong>la</strong>sma) intr-un camp magnetic, fara ca acesta sa atraga peretii recipientului". Este vorba <strong>de</strong> un proces <strong>de</strong><br />

implozie cu autoretinerea fluidului p<strong>la</strong>smatic in campurile create, utilizand anumite geometrii si componente.<br />

[nota DM]<br />

** Savantii se vad a<strong>de</strong>seori pusi in situatii in care "ce<strong>de</strong>aza" . In <strong>de</strong>finitiv nu sunt nici ei <strong>de</strong>cat niste fiinte<br />

omenesti. In noiembrie 1985 fizicianul Gospner care lucra in domeniul inaltelor energii, a fost martorul<br />

<strong>de</strong>turnarii acceleratorului <strong>de</strong> particule <strong>de</strong> <strong>la</strong> CERN [Centrul European <strong>de</strong> Cercetari Nucleare] pentru fabricarea<br />

unor mici cantitati <strong>de</strong> antimaterie in scopuri militare. Imbolnavindu-se brasc <strong>de</strong> cancer, el a avut mustrari <strong>de</strong><br />

constiinta si a <strong>de</strong>zvaluit intr-un articol aparut in revista La Recherche ca exista o posibilitate <strong>de</strong> a stoca<br />

antimateria astfel creata sub forma <strong>de</strong> antihidrogen in niste cristale in modul cel mai simplu cu putinta:<br />

antielectronul se anihileaza cu un electron al cristalului iar antiprotonul, negativ, <strong>de</strong>vine captiv intr-o incinta<br />

electrostatica. Din acest moment, conceptul <strong>de</strong> arma cu antimaterie a prins contur. Astazi, aceste preocupari<br />

par sa fi cazut in mtare, in fata efortului general intreprins in directia <strong>de</strong>zarmarii nucleare.


Fenomenul <strong>de</strong>zarmarii nucleare<br />

In lunile care au urmat, Kremlinul si-a intensificat <strong>de</strong>mersurile in directia <strong>de</strong>zarmarii. Multi isi amintesc fara<br />

indoia<strong>la</strong> <strong>de</strong> primirea <strong>de</strong> catre "Doamna <strong>de</strong> Fier", Margaret Thatcher, a ministrului rus <strong>de</strong> externe, care voia sa-i<br />

ceara concursul in scopul <strong>de</strong> a-i convinge pe americani sa <strong>de</strong>a inapoi, inainte <strong>de</strong> a fi prea tarziu. Pe <strong>la</strong> mijlocul<br />

anilor 80, scrisorile UMMO se refereau neincetat <strong>la</strong> aceasta situatie <strong>de</strong> tensiune extrema.*<br />

Se poate face o dub<strong>la</strong> lectura a evenimentelor. De pilda, chiar in perioada cand a sosit scrisoarea ce facea<br />

referire <strong>la</strong> faimosul proiect asupra antimateriei DSP 32, presedintele Reagan a scapat o fraza <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

curioasa, nestiind ca vorbeste in raza unui microfon, pe care tehnicienii tocmai se straduiau sa-1 regleze:<br />

- "Tocmai am semnat o conventie privind un proiect <strong>de</strong> bomba, care ne va permite sa stergem o data<br />

pentru tot<strong>de</strong>auna Uniunea Sovietica <strong>de</strong> pe harta. Bombardamentul poate incepe in cinci minute".<br />

Cu siguranta ca fraza aceasta nu e tocmai cel mai potrivit exemplu, insa poate fi reve<strong>la</strong>toare. Nu se poate<br />

zice <strong>de</strong>spre cursa inarmarilor ca ar fi fost, in Est, ca si in Vest, un fapt pur politic. Dupa racea<strong>la</strong> <strong>de</strong> dupa razboi,<br />

ea a fost mereu un fenomen <strong>de</strong> paranoia, dub<strong>la</strong>t <strong>de</strong> o afacere in stil mare. Grupurile <strong>de</strong> interese militare si<br />

industriale sunt simultan <strong>la</strong>come, oarbe si sur<strong>de</strong>. Cercetatorii sunt total <strong>de</strong>conectati <strong>de</strong> realitati. Saharov explica<br />

limpe<strong>de</strong> acest lucru cand <strong>de</strong>nunta autonomia crescanda pe care o capatau fata <strong>de</strong> puterea politica "insta<strong>la</strong>tiile" -<br />

nume <strong>de</strong> cod al complexelor militaro-industriale si al poligonului <strong>de</strong> experimentare a armelor nucleare<br />

sovietice. Din 1979, aceasta stare <strong>de</strong> lucruri era perfect analizata in textele UMMO, si nu puteam sa nu ne<br />

simtim ingrijorati.<br />

Gorbaciov a intensificat, uni<strong>la</strong>teral, spectaculoase operatiuni <strong>de</strong> <strong>de</strong>zarmare. El a ordonat inghetarea<br />

experientelor subterane cu scopul <strong>de</strong> a-i incita pe americani sa faca <strong>la</strong> fel. Tocmai acolo crestea monstrul, care<br />

ameninta cu <strong>de</strong>vorarea p<strong>la</strong>netei. Daca e sa dam crezare textelor sosite in Spania, iata cam cum se puteau<br />

prezenta efectele unei „arme cu p<strong>la</strong>sma”:<br />

O bomba este, mai inainte <strong>de</strong> orice, o <strong>de</strong>pozitare grosiera a unei anumite cantitati <strong>de</strong> energie. In cazul exploziei<br />

unei bombe atomice cu fisiune, aceasta energie este eliberata 90% sub forma <strong>de</strong> radiatii X, care sunt absorbite<br />

<strong>de</strong> aerul inconjurator. Adus <strong>la</strong> o temperatura foarte inalta, acest aer constituie ceea ce se cheama "bi<strong>la</strong> <strong>de</strong> foc".<br />

Cea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Hiroshima masura, cred, o suta <strong>de</strong> metri. In cazul bombelor termonucleare, acest diametru se<br />

intin<strong>de</strong>a pe mai multi kilometri. Responsabi<strong>la</strong> pentru distrugerile mecanice este expansiunea extrem <strong>de</strong> bruta<strong>la</strong><br />

a acestei "mingi <strong>de</strong> foc", expansiune numita si unda <strong>de</strong> soc. Distrugerile prin incendii sunt datorate radiatiei<br />

termice emise <strong>de</strong> aceasta sfera incan<strong>de</strong>scenta ce carbonizeaza si ar<strong>de</strong> tot ceea ce atinge. In cazul unei "arme cu<br />

p<strong>la</strong>sma", bi<strong>la</strong> <strong>de</strong> foc, corespunzand unei temperaturi ce atinge 100.000°C, ar avea un diametru <strong>de</strong> mai multe<br />

sute <strong>de</strong> kilometri. O astfel <strong>de</strong> sfera ar transforma solul in stic<strong>la</strong> (vitrificandu-1). Unda <strong>de</strong> soc creata ar face <strong>de</strong><br />

mai multe ori inconjurul p<strong>la</strong>netei, si in trecerea ei ar matura absolut totul in calea ei, si asta nu numai <strong>la</strong><br />

victima, ci si <strong>la</strong> agresor. UMMO adaugau in scrisoare ca ei sunt fericiti pentru faptul ca ei atinsesera un anumit<br />

nivel <strong>de</strong> stabilitate politica p<strong>la</strong>netara, inainte <strong>de</strong> a ajunge <strong>la</strong> un asemenea nivel tehnologic. Tuturor<br />

pamantenilor contactati, care ii intrebau cu disperare ce solutii ar exista pentru aceasta eventualitate, le<br />

raspun<strong>de</strong>au invariabil:<br />

- Pe Terra, voi suferiti <strong>de</strong> o a<strong>de</strong>varata indigestie a tehnologiei. Daca ati sti sa folositi intr-un mod convenabil<br />

tehnologia <strong>de</strong> care dispuneti, ati avea din plin caile <strong>de</strong> a rezolva cele mai multe din greutatile cu care sunteti<br />

confruntati.<br />

In "Cele cinci carti ale intelepciunii"(Pancha Tantra ), traduse in lb. romana <strong>de</strong> Theodor Simenschi, exista o<br />

povestire <strong>de</strong>spre "stiinta fara intelepciune", care aduce nenorocire posesorilor ei. Noi vorbim astazi <strong>de</strong> "stiinta<br />

fara constiinta", dar uitam ca <strong>de</strong>zechilibrul datorat excesului <strong>de</strong> putere obtinut uni<strong>la</strong>teral, doar prin colonizarea<br />

si cunoasterea lumii din afara, nu poate fi atenuat <strong>de</strong>cat prin cunoasterea si stapanirea <strong>de</strong> sine, prin colonizarea<br />

si stapanirea taramului interior. Acesta este mesajul din Yoga Sutra si Tao Te King; Henri Coanda spunea ca<br />

ace<strong>la</strong>si lucru 1-au cerut si reprezentantii civilizatiilor ga<strong>la</strong>ctice: doar progresul simultan interior si exterior<br />

permite evitarea anihi<strong>la</strong>rii unei civilizatii si este nondistructiv (evita distrugerea echilibrului ecologic)<br />

*Dupa rapoartele UMMO anterioare, noi ne-am af<strong>la</strong>t, in 1967 si in 1974, <strong>la</strong> un pas <strong>de</strong> conflictul nuclear.<br />

Faptul este, evi<strong>de</strong>nt, imposibil <strong>de</strong> verificat, dar nu poate fi nici consi<strong>de</strong>rat aprioric absurd. In acea epoca, dupa<br />

cum se explica in cartea lui Ribera, UMMO au <strong>de</strong>zvaluit existenta unui adapost antiatomic construit <strong>de</strong> ei in<br />

Sierra <strong>de</strong> Gredos, in care se puteau adaposti 70 <strong>de</strong> privilegiati, timp <strong>de</strong> 18 luni, intr-o stare <strong>de</strong> tota<strong>la</strong><br />

in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> mediul exterior. De fapt, o mo<strong>de</strong>rna arca a lui Noe. (nota J.P.P.)


Asistam, totusi, <strong>la</strong> o miscare <strong>de</strong> <strong>de</strong>zarmare <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> limpe<strong>de</strong> conturata. Oficial, cauza principa<strong>la</strong> a noii<br />

atitudini a Kremlinului in aceasta privinta ar fi prabusirea economica a Uniunii Sovietice. Scrisorile UMMO<br />

<strong>de</strong> dupa 1987-1988 ne ofera insa o alta versiune. Aceste scrisori, din care noi nu putem face altceva <strong>de</strong>cat sa<br />

reproducem pasajele pe care le consi<strong>de</strong>ram a fi cele mai graitoare, vorbesc <strong>de</strong>spre niste <strong>de</strong>monstratii<br />

spectaculoase care ar fi avut loc in prezenta unor inalte oficialitati ale celor doua blocuri, in scopul, pe <strong>de</strong> o<br />

parte, <strong>de</strong> a-i convinge pe acestia <strong>de</strong> realitatea unei prezente extraterestre, iar pe <strong>de</strong> alta <strong>de</strong> a le <strong>de</strong>monstra neta<br />

superioritate tehnico-stiintifica a acestor vizitatori veniti <strong>la</strong> noi <strong>de</strong> pe alte taramuri.<br />

Un zvon, re<strong>la</strong>tat <strong>de</strong> unele publicatii <strong>de</strong> specialitate, se refera <strong>la</strong> atolul Kjwalen(Kerguelen Is<strong>la</strong>nd) din Pacific.<br />

In cazul utilizarii unei rachete cu focoase multiple, ale caror ogive sunt pilotabile in faza <strong>de</strong> reintrare in<br />

atmosfera, este necesar ca cei care conduc operatiunea sa se asigure ca acestea vor lovi solul exact in ace<strong>la</strong>si<br />

moment, <strong>la</strong> diferente <strong>de</strong> timp <strong>de</strong> ordinul miimilor <strong>de</strong> secunda. In cazul unor incarcaturi chimice n-ar mai fi fost<br />

nevoie <strong>de</strong> o sincronizare atat <strong>de</strong> minutioasa. Atunci cand un avion <strong>la</strong>nseaza asupra unei tinte o ploaie <strong>de</strong><br />

bombe cu explozibil chimic, prima care ajunge <strong>la</strong> sol provoaca si explozia celor<strong>la</strong>lte. Insa in cazul unei<br />

incarcaturi nucleare, daca o incarcatura explo<strong>de</strong>aza prematur, ea le distruge si pe cele vecine, fara sa antreneze<br />

fisiunea sau fiziunea in functie <strong>de</strong> natura explozibilului.<br />

Tinta tip fiind un ansamblu <strong>de</strong> silozuri subterane <strong>de</strong> rachete, reactorul ultimului etaj al rachetei purtatoare<br />

imprastie incarcaturile si acestea sunt pilotate cu mare precizie intr-un asemenea mod incat <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarile celor n<br />

capete sa fie simultane si sa se produca foarte aproape <strong>de</strong> sol, <strong>la</strong> sol sau chiar in sol, <strong>la</strong> foarte mica adancime,<br />

pentru ca efectele distructive sa fie maxime. Avem fotografii care arata capetele rachetelor <strong>la</strong> sfarsitul<br />

reintrarii, fotografii extrem <strong>de</strong> impresionante. Cerul este liniat radial cu urme <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatie, care <strong>de</strong>vin apoi<br />

perfect paralele si care sfarsesc toate <strong>la</strong> aceeasi altitudine si foarte aproape <strong>de</strong> tinta vizata. Experientele<br />

americane <strong>de</strong> control a reintrarii capetelor au avut loc <strong>la</strong> Kjwalen (Kerguelen Is<strong>la</strong>nd), cu capete evi<strong>de</strong>nt inerte.<br />

Se afirma ca un OZN a capturat mai multe din ele exact inaintea impactului. Fara indoia<strong>la</strong>, a fost o<br />

<strong>de</strong>monstrate <strong>de</strong> natura sa-i puna pe ganduri pana si pe cei mai duri si mai belicosi dintre militari.<br />

Se stie ca si in Uniunea Sovietica aparitiile <strong>de</strong> OZN-uri s-au intensificat in anii din urma. Am avut surpriza sa<br />

ve<strong>de</strong>m schita facuta <strong>de</strong> unul din copiii care fusesera martori <strong>la</strong> apropierea si <strong>la</strong> aterizarea unui OZN in orasul<br />

Voronej.<br />

Pe <strong>de</strong>senul copilului se recunoste limpe<strong>de</strong> sig<strong>la</strong> prezenta pe toate documentele UMMO.<br />

O scrisoare primita in Spania in 1989 a confirmat faptul ca aceasta manifestare emana in intregime <strong>de</strong> <strong>la</strong> acest<br />

grup expeditionar. Scrisoarea avea drept scop sa intareasca convingerea inaltilor <strong>de</strong>mnitari <strong>de</strong> <strong>la</strong> Kremlin<br />

asupra necesitatii <strong>de</strong> a continua cu energii sporite eforturile pe calea <strong>de</strong>zarmarii si explica faptul ca aceste<br />

eforturi trebuiau extinse asupra tuturor tipurilor <strong>de</strong> arme nucleare, inclusiv asupra celor submarine, extrem <strong>de</strong><br />

periculoase. Se stie, in sfarsit ca submarinele din c<strong>la</strong>sa Typhon sunt a<strong>de</strong>varati monstri marini (Leviatani). Ei<br />

exista atat in Est, cat si in Vest si adapostesc un potential <strong>de</strong> distrugere absolut naucitor, evocat <strong>de</strong> pilda in<br />

cartea "In urmarirea lui Octombrie Rosu", dupa care s-a realizat un spectaculos film.<br />

Ce concluzionam? Prabusirea economica a Uniunii Sovietice, cat se poate <strong>de</strong> rea<strong>la</strong>, este efectiv suficienta<br />

pentru a justifica abandonarea unor costisitoare proiecte militare <strong>de</strong> catre aceasta tara, fara a recurge <strong>la</strong> niste<br />

contacte realizate cu extraterestri. Unii experti estimeaza chiar ca Statele Unite, impingandu-i neincetat pe<br />

Sovietici in aceasta cursa a armamentelor, pe care-i aratau drept responsabili, si-au atins in sfarsit scopul<br />

castigand astfel primul razboi economic din istorie, cei putin <strong>de</strong> aceasta anvergura. Occi<strong>de</strong>ntul s-a <strong>de</strong>dat, in<br />

ultimile <strong>de</strong>cenii, <strong>la</strong> o propaganda extrem <strong>de</strong> insistenta cu privire <strong>la</strong> amenintarea pe care o reprezinta in mod<br />

real rusii. Fara indoia<strong>la</strong> ca toata lumea isi aminteste <strong>de</strong> acele pagini duble si in culori ale revistelor ilustrate<br />

care infatisau arsenalul puterilor occi<strong>de</strong>ntale, mo<strong>de</strong>st, daca era privit prin comparatie cu numarul coplesitor al<br />

submarinelor si al rachetelor sovietice, arborand etern aceeasi culoare kaki, stantata cu nelipsita stea rosie, care<br />

da<strong>de</strong>a privitorului un sentiment confuz dar acut <strong>de</strong> neliniste. Numai ca o buna parte din aceste submarine o<br />

constituiau navele cu propulsie conventiona<strong>la</strong>, <strong>de</strong>loc silentioase si foarte usor <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectat. Cu siguranta ca rusii<br />

nu erau niste nevinovati copi<strong>la</strong>si <strong>de</strong> cor <strong>de</strong> biserica, dar cert este ca din aceste prezentari oferite occi<strong>de</strong>ntalului<br />

nu lipsea totusi o buna doza <strong>de</strong> trucaj abil.<br />

Maestri in informatica si campioni ai recunoasterii formelor si ai inteligentelor artificiale, americanii<br />

inzestrasera rachetele <strong>de</strong> tip Pershing cu un ochi radar care, cup<strong>la</strong>t <strong>la</strong> un ordinator, permitea centrarea asupra<br />

tintei, a carei imagine o aveau in memorie, cu o toleranta <strong>de</strong> 80 <strong>de</strong> centimetri. O racheta sovietica, avand o<br />

precizie <strong>de</strong> patru ori mai mica, avea nevoie <strong>de</strong> o incarcatura <strong>de</strong> saisprezece ori mai mare, pentru a obtine<br />

ace<strong>la</strong>si efect distructiv. Si, fiindca veni vorba <strong>de</strong> capacitatile <strong>de</strong> aparare ale Uniunii Sovietice, sa ne amintim <strong>de</strong><br />

isprava tanarului Mathias Rust din Germania, care a trecut fara sa-1 <strong>de</strong>ranjeze nimeni prin toata reteaua <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>tectare sovietica si a ajuns cu micul sau avion pana in Piata Rosie din Moscova, un<strong>de</strong> a aterizat linistit...<br />

Oare cele doua superputeri erau angajate, din 1975, in cursa pentru obtinerea armei cu antimaterie?


Multi cred ca da, mai ales in urma <strong>de</strong>zvaluirilor lui Gospner. In orice caz, este logic ca solutiile aplicate in<br />

domeniul armamentului sa se modifice radical. Bomba H, oricat <strong>de</strong> cumplita ar fi fost, nu putea ramane vesnic<br />

"nec plus ultra", in materie <strong>de</strong> distrugere. Cum arma cu antimaterie este <strong>de</strong> zece mii <strong>de</strong> ori mai puternica,<br />

introducerea ei se impunea <strong>de</strong> <strong>la</strong> sine. Gospner, in articolul publicat in La Recherche, oferea o prima solutie,<br />

dar fara indoia<strong>la</strong> ca trebuie sa existe si altele, inclusiv pentru sintetizarea acestui produs, cel mai periculos care<br />

poate exista astazi in lume, fiindca, prin <strong>de</strong>finite, toata masa angajata ar fi atunci capabi<strong>la</strong> sa se transforme<br />

integral in energie, dupa re<strong>la</strong>tia E = mc 2 , prin mijlocirea unei anihi<strong>la</strong>ri reciproce cu o cantitate echivalenta <strong>de</strong><br />

materie.*<br />

Mult mai impresionanta ramane, in schimb, calitatea informatiilor disti<strong>la</strong>te <strong>de</strong> reteaua UMMO intre 1975 si<br />

1979, informatii referitoare <strong>la</strong> "razboiul stelelor". Oricine ar fi autorii acestor texte, un lucru e sigur: ei au avut<br />

acces neingradit <strong>la</strong> toate aceste probleme.<br />

Mo<strong>de</strong>lul cosmologic<br />

A scrie o carte ca cea <strong>de</strong> fata inseamna asumarea unei misiuni imposibile. Cum sa <strong>de</strong>scriu in o suta <strong>de</strong><br />

pagini un dosar care numara peste doua mii si care a condus <strong>la</strong> numeroase cercetari, anchete si evenimente?<br />

Tot ce putem face e sa incercam sa facem putina lumina cu o <strong>la</strong>nterna pe ici si colo, evi<strong>de</strong>ntiind anumite<br />

aspecte ale afacerii, fie in mod anecdotic, fie stiintific. Insa in privinta acestora din urma este dificil sa mergem<br />

suficient <strong>de</strong> <strong>de</strong>parte fara a intra in <strong>de</strong>talii complexe, accesibile numai specialistilor. Intentionez totusi sa<br />

vorbesc <strong>de</strong> experienta mea persona<strong>la</strong> in fizica teoretica si <strong>de</strong> efortul <strong>de</strong> investigatie pe care am putut sa-1 aduc<br />

catre o finalizare in domeniul cosmologiei. **<br />

In ultimele <strong>de</strong>cenii, in Spania s-au organizat mai multe congrese pe tema UMMO, al caror organizator a fost<br />

in cele mai multe cazuri Rafael Farriols. Aceste congrese nu urmareau, cum ar fi fost <strong>de</strong> asteptat, raspandirea<br />

<strong>de</strong> informatii in randurile publicului, ci constituiau doar un mod prin care contactatii urmareau sa activeze<br />

"sursa", atunci cand aceasta ramanea tacuta o perioada prea lunga <strong>de</strong> timp. Sa mentionam si faptul ca aceste<br />

colocvii au constituit un prilej <strong>de</strong> a difuza informatii extrem <strong>de</strong> importante in calitate si in cantitate.<br />

Prin intermediul doctorului Aguire, sute <strong>de</strong> pagini au fost transcrise si fotocopiate, iar ansamblul pus in<br />

vanzar <strong>la</strong> pretul <strong>de</strong> cost, <strong>de</strong>venind astfel accesibil primului venit.***<br />

Am participat <strong>la</strong> doua dintre aceste reuniuni. Colocviul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Alicante, in 1979, a fost o reuniune <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

prost organizata, un<strong>de</strong> au venit mai multe sute <strong>de</strong> persoane. Erau numerosi ziaristi, iar principalii contactati nu<br />

mai sfarseau in a da interviuri unora sau altora.<br />

In prezent, <strong>de</strong>scrierea interactiunilor fizice si incercarile <strong>de</strong> unificare a celor patru interactiuni sau forte<br />

fundamentale (interactiunea tare, interactiunea electromagnetica, interactiunea s<strong>la</strong>ba si interactiunea<br />

gravitationa<strong>la</strong>) se realizeaza prin intermediul asa-numitelor teorii <strong>de</strong> calibrare sau <strong>de</strong> etalonare ("Gauges<br />

theories"). Aceste teorii reprezinta formalisme matematice, care contin un principiu <strong>de</strong> invarianta ce <strong>de</strong>fineste<br />

o simetrie interna si implica existenta unei interactiuni sau forte.<br />

Cea mai veche teorie <strong>de</strong> etalonare este chiar teoria electro-magnetismului (Maxwell, 1863), care unifica forta<br />

electrica si forta magnetica prin intermediul unei particule speciale, fotonul. Electromagnetismul poate fi<br />

consi<strong>de</strong>rat o teorie <strong>de</strong> simetrie U(l). Teoria <strong>de</strong> etalonare <strong>de</strong> simetrie SU(3), care a ales o simetrie ce a mediat<br />

interactiunea unificata in marea familie a particulelor elementare cunoscute, este cromodinamica cuantica.<br />

Fizicienii cauta in continuare un numitor comun al diverselor tipuri <strong>de</strong> interactiuni, un nivel <strong>la</strong> care sa existe o<br />

singura interactiune care sa exprime caracterul unitar al realitatii fizice. Visul lui Albert Einstein, <strong>de</strong> a unifica<br />

electromagnetismul cu gravitatia, a ramas neimplinit si lucrurile s-au complicat si mai mult dupa 1930, cand<br />

au fost <strong>de</strong>scoperite si interactiunile nucleare (tare si s<strong>la</strong>ba).<br />

Astazi s-a ajuns <strong>la</strong> "Marea teorie a unificarii” (Grand Unified Theory - GUT) [care urmareste <strong>de</strong>monstrarea<br />

originii comune a grupului electros<strong>la</strong>b si a fortei <strong>de</strong> culoare, parintele fortei tari] si <strong>la</strong> teoriile <strong>de</strong> superunificare<br />

bazate pe teoriile <strong>de</strong> supersimetrie.<br />

*Pentru a <strong>la</strong>muri lucrurile, sa precizam ca 400 <strong>de</strong> grame <strong>de</strong> antimaterie echivaleaza cu intreaga capacitate<br />

termonucleara acumu<strong>la</strong>ta in ultimele <strong>de</strong>cenii <strong>de</strong> toate marile puteri. (n.J.P.P)<br />

** Fanaticul stiintei isi va putea completa informatia consultand doua surse. Una este anexa stiintifica, <strong>de</strong>stul<br />

<strong>de</strong> anevoioasa, publicata in lucrarea mea Ancheta asupra OZN-urilor, iar a doua este o prezentare<br />

vulgarizatoare, dar didactica, a temei mo<strong>de</strong>lului cosmologic al calibrarii, cuprinsa in albumul Le<br />

Chronologicon, aparut <strong>la</strong> editura Presence. Cat <strong>de</strong>spre omul <strong>de</strong> stiinta intr-a<strong>de</strong>var specializat, acesta va putea<br />

studia cele trei comunicari publicate in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A., a caror reproducere figureaza in extenso <strong>la</strong><br />

sfarsitul lucrarii si care sunt in buna masura , piese conclu<strong>de</strong>nte”. (n.J.P.P)<br />

*** Textul privitor <strong>la</strong> primele zile pe Terra provine din aceasta mana cereasca. (n.J.P.P)


La cateva zile dupa incheierea congresului, a sosit o scrisoare UMMO in care expeditorii scriau ca se af<strong>la</strong>sera<br />

<strong>la</strong> vremea respectiva in c<strong>la</strong>dire - care <strong>de</strong> altfel fusese <strong>de</strong>schisa pentru oricine - in ziua <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii lucrarilor si<br />

ca statusera cam douazeci <strong>de</strong> minute, adica timpul necesar pentru a insta<strong>la</strong> sisteme ultraminiaturizate <strong>de</strong><br />

urmarire in salile <strong>de</strong> conferinte. Unele din aceste dispozitive miniaturizate fusesera fixate, cu ajutorul unui<br />

a<strong>de</strong>ziv special, chiar pe persoanele ale caror discutii in interesau m mod special pe UMMO sa le aiba<br />

inregistrate. Marimea si aspectul acestor minuscule aparate facusera ca ele sa fie luate drept "paiete <strong>de</strong> grafit".<br />

Textul preciza si dimensiunile: un milimetru si jumatate <strong>la</strong>time si jumatate <strong>de</strong> milimetru grosime. Salile <strong>de</strong><br />

conferinte se bucurasera <strong>de</strong> sisteme <strong>de</strong> captare a informatiilor mai importante, avand dimensiunile <strong>de</strong> ordinul<br />

unui centimetru. Scrisoarea adauga ca s-au <strong>de</strong>scurcat cu usurinta in recuperarea <strong>de</strong> a doua zi a micilor<br />

dispozitive. Scrisoarea insa nu-i felicita pe contactati pentru nivelul discursurilor. UMMO concluzionau ca<br />

aceste rapoarte avusesera un efect mai mult negativ <strong>de</strong>cat altceva asupra acestei mici comunitati, prin aparitia<br />

<strong>la</strong> unii participanti a fenomenelor <strong>de</strong> credinta si <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta simi<strong>la</strong>re cu cele pe care le gasim <strong>la</strong> sectele<br />

religioase. Contactatii le-au cerut chiar si titluri <strong>de</strong> licenta sau diplome. in <strong>de</strong>finitiv, chiar profesorii lor l-au<br />

ales!<br />

Dupa cum se observa, UMMO nu doresc adormirea hipnotica in credinte si <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> tipul celor din<br />

sectele religioase ci trezirea constiintei oamenilor si iesirea din toate tiparele fie ele stiintifice, tehnologice ori<br />

religioase. Pencolul pentru civilizatia <strong>de</strong> pe Terra vine din prelungirea unor atasari, i<strong>de</strong>ntificari, credinte si<br />

preju<strong>de</strong>cati, care sustin agresivrtatea, rasismul intoleranta si fanatismul, in contextul existentei unei puteri <strong>de</strong><br />

distrugeire (nucleara, chimica, bactenologica) ce ar putea anihi<strong>la</strong> <strong>de</strong> mai multe ori orice forma <strong>de</strong> viata pe<br />

Terra.<br />

Al doilea colocviu a fost mult mai intim si a avut loc <strong>la</strong> Madrid. Membrii grupului din capita<strong>la</strong> Spaniei au<br />

prezentat concluziile studiilor intreprinse <strong>de</strong> ei, in timp ce Dominguez explica <strong>la</strong> tab<strong>la</strong> aspectele cosmologiei<br />

UMMO. Documentele in discutie imi erau cunoscute si <strong>la</strong> fel si datele care erau prezentate. Stiam si ca<br />

universul era prezentat ca o hipersfera cu curbura negativa. Luasem cunostinta <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ea aceasta in 1978 si ma<br />

simtisem foarte tulburat, <strong>de</strong>oarece consi<strong>de</strong>ram si eu, asemeni multor oameni <strong>de</strong> stiinta, ca un univers cu<br />

curbura negativa trebuia in mod necesar sa fie <strong>de</strong>schis, infinit. Insa acum pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> cercetarile<br />

matematicianului Thurston, <strong>de</strong>venea limpe<strong>de</strong> ca se putea ca lucrurile sa stea cu totul altfel: un univers cu<br />

curbura negativa se putea inchi<strong>de</strong> asupra lui insusi. "Pluricosmosul" , dupa cum il numeau UMMO in<br />

rapoartele lor, trebuia sa fie constituit dintr-un numar infinit <strong>de</strong> perechi <strong>de</strong> universuri, fiecare pereche fiind<br />

caracterizata printr-o valoare particu<strong>la</strong>ra vitezei luminii (c). Aceasta perspectiva implica o variabilitate a<br />

vitezei luminii, intr-un fel sau altul. Era posibil ca un ansamblu <strong>de</strong> particule sa se gaseasca transferate dintrunul<br />

din aceste cadre tridimensionale in altul. Intr-un alt raport se arata ca entitatea energie-materie trebuia sa<br />

se conserve <strong>la</strong> trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong> unul din aceste cadre <strong>la</strong> altul. Sa amintim in treacat ca aceasta informatie cheie,<br />

care completa alte documente <strong>de</strong> cosmologie, era cuprinsa intr-un text consacrat armelor cu p<strong>la</strong>sma. Aceeasi<br />

strategie obisnuita <strong>de</strong> risipire a pieselor mozaicului, atat <strong>de</strong> draga autonlor acestor documente...<br />

.<br />

Fara sa intram mai <strong>de</strong>parte in <strong>de</strong>talii, sa aratam ca <strong>la</strong> colocviul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Madrid, Dominguez a facut o expunere cu<br />

privire <strong>la</strong> datele stiintifice pe care le-a consi<strong>de</strong>rat accesibile si pe care le selectase din ansamblul documentelor<br />

triraise <strong>de</strong> UMMO. Una din aceste informatii se referea <strong>la</strong> re<strong>la</strong>tia dintre yaloarea razei <strong>de</strong> curbura a universului<br />

R si valoarea vitezei luminii. In textele puse <strong>la</strong> dispozitie <strong>de</strong> Sesma se afirma ca aceasta ar trebui sa varieze<br />

invers proportional: atunci cand cosmosul era „in<strong>de</strong>sat in el insusi ", viteza luminii(c) trebuia sa fie infinita, iar<br />

cand universul ajungea <strong>la</strong> o di<strong>la</strong>tatie infinita, valoarea lui (c) tin<strong>de</strong>a catre zero. Bazandu-ma pe consi<strong>de</strong>ratii <strong>de</strong><br />

mecanica statistica, studiasem mult timp posibilitatea ca produsul Re sa fie constant. Dominguez insa m-a pus<br />

<strong>la</strong> punct spunand:<br />

— Nu, asta in nici un caz. A<strong>de</strong>varata lege stiintifica este ca Rc 2 = constant.<br />

Pe moment aceasta afirmatie m-a surprins profund. Cititorul va gasi in anexa expunerea modului in care am<br />

inaintat pe drumul ce m-a condus <strong>la</strong> aceasta re<strong>la</strong>tie. Nu am introdus-o eu artificial, ci <strong>de</strong>curgea matematic din<br />

variatia vitezei luminii (c) in ecuatia campului a lui Einstein. O <strong>de</strong>scoperisem in 1984 si am publicat-o in 1988<br />

si 1989. intr-o serie <strong>de</strong> trei articole aparute in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A. Directorial acestei reviste era pe<br />

atunci Jean Audouze, azi consilier stiintific al presedintelui Francois Mitterrand, iar referentul lucrarilor a fost<br />

matematicianul Jean-Marie Souriau, originar din Aix-en-Provence, profesor <strong>de</strong> matematica <strong>la</strong> Facultatea <strong>de</strong><br />

Stiinte din Marsilia si fost director al <strong>la</strong>boratorului <strong>de</strong> fizica teoretica din Marseille-Luminy, <strong>de</strong>spre care se stie<br />

ca nu are <strong>de</strong>loc obiceiul sa semneze referate <strong>de</strong> complezenta. De altfel, daca vreun matematician sau fizician ar<br />

gasi ceva <strong>de</strong> reprosat acestor lucrari, voi fi foarte bucuros sa le vad opiniile publicate intr-o revista.


Am pornit <strong>de</strong> <strong>la</strong> unele fraze UMMO - tema conservani energiei, variabilitatea vitezei luminii (c) - si am<br />

<strong>de</strong>scoperit cele<strong>la</strong>lte <strong>de</strong>talii ca pe niste consecinte directe ale acestora, m special faimoasa lege Re 2 = constant si<br />

faptul ca singura solutie este cea a unui univers cu curbura negativa, ceea ce <strong>la</strong>murea o disputa veche <strong>de</strong> o<br />

jumatate <strong>de</strong> secol.*<br />

Eu consi<strong>de</strong>r ca sansele <strong>de</strong> a <strong>la</strong>nsa <strong>la</strong> intamp<strong>la</strong>re informatii atat <strong>de</strong> restrictive si <strong>de</strong> a le ve<strong>de</strong>a in<strong>la</strong>ntuindu-se intrun<br />

intreg coerent matematic sunt cu a<strong>de</strong>varat nule. Re<strong>la</strong>tivitatea genera<strong>la</strong>, bazata pe ceea ce este numita ecuatia<br />

campului, datorata lui Einstein, functioneaza ca un seif cu un cifru (sau combinatie) <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> complicat.<br />

Oameni precum Einstein. Robertson, Walker, au contribuit fiecare cu o cifra <strong>la</strong> o ecuatie cu mai multe solutii.<br />

Seiful are <strong>de</strong>ci diverse combinatii ce <strong>de</strong>scriu diferitele fatete ale universului. Combinatia care a <strong>de</strong>schis seiful a<br />

fost data in final <strong>de</strong> rusul Friedmann. Toata cosmologia contemporana nu face <strong>de</strong>cat sa se invarteasca in jurul<br />

acestei solutii, care a iesit <strong>la</strong> suprafata m 1921. Cu ajutorul informatiilor UMMO, eu am putut sa ofer o alta, <strong>la</strong><br />

fel <strong>de</strong> va<strong>la</strong>bi<strong>la</strong> si <strong>de</strong> solida matematic, care sustine observatiile si permite in plus sa avem un inceput <strong>de</strong><br />

intelegere asupra misteriosului fenomen al quasanlor.<br />

Fara indoia<strong>la</strong>, cel ce a scris aceste documente, oricine ar fi el, stia <strong>de</strong>spre ce vorbea. Si. dupa cum am mai spus,<br />

nu prea vad posibil ca un om <strong>de</strong> stiinta, chiar sustinut <strong>de</strong> CIA, sa se amuze furnizand aceste informatii<br />

importante, coerente, sub forma unui joc <strong>de</strong> urmarire ce s-a intins pe 29 <strong>de</strong> ani, fara sa caute sa le exploateze el<br />

insusi.<br />

SOS Extraterestrii!<br />

Prin 1980 - nu-mi mai amintesc data exacta - am primit un telefon <strong>de</strong> <strong>la</strong> Antonio Ribera. Avea sa-mi<br />

comunice lucruri importante, dar nu voia sa vorbeasca <strong>de</strong>spre ele <strong>la</strong> telefon, asa ca a venit <strong>la</strong> mine <strong>la</strong><br />

Aix. Rafael ii <strong>de</strong>stainuise ca intre UMMO si contactati se stabilise un nou mod <strong>de</strong> comunicare. Ceva<br />

care aducea cu o asistenta medica<strong>la</strong>. Deja stiam <strong>de</strong> catva timp <strong>de</strong> <strong>la</strong> Rafael ca primise o sensoare prin<br />

care era intrebat daca ar fi avut ceva impotriva sa accepte ca in casa lui, mare cat toate zilele, sa fie<br />

insta<strong>la</strong>t un sistem complet <strong>de</strong> ascultare si <strong>de</strong> luat ve<strong>de</strong>ri. in cazul cand isi da<strong>de</strong>a asentimentul, trebuia<br />

sa se duca in biroul lui, cu ve<strong>de</strong>re spre toata proprietatea, si doar sa spuna cuvintele acestea:<br />

— Sunt <strong>de</strong> acord.<br />

Zis si facut. Dupa atata timp cat comunicasera cu oamenii in sens unic, onorabilii nostri<br />

corespon<strong>de</strong>nti pareau ca simt acum nevoia <strong>de</strong> a oferi unui pamantean posibilitatea <strong>de</strong> a se exprima si<br />

el. Farriols a luat asadar obiceiul <strong>de</strong> a vorbi cu voce tare <strong>la</strong> el in birou <strong>de</strong> fiecare data cand avea <strong>de</strong><br />

pus diferite intrebari. Raspunsurile soseau dupa un timp, <strong>de</strong> fiecare data indirect, in cate o scrisoare<br />

adresata lui Baranechea sau Dominguez. Rafael e un om echilibrat si nu-i lipseste <strong>de</strong>loc simtul<br />

umorului, asa ca a luat asta drept ceva foarte firesc si a continuatsa-si vada <strong>de</strong> afacen. insa intr-o zi<br />

Hiltrud Franz, secretara lui, pe care toata lumea o alinta "Lou ", s-a imbolnavit. Era vorba <strong>de</strong> o<br />

ma<strong>la</strong>die <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> grava, o forma <strong>de</strong> cancer care ameninta ca in scurt timp sa reteze viata<br />

co<strong>la</strong>boratoarei lui. Rafael s-a dus atunci <strong>la</strong> el in birou si a spus cu voce tare:<br />

— Faceti ceva, va rog din suflet! Nu mai pot suporta situatia asta, e peste puterile mele!<br />

Ribera mi-a povestit ca UMMO au vizitat-o discret pe Lou si au tratat-o in modul lor. Si Lou s-a<br />

vin<strong>de</strong>cat. Evi<strong>de</strong>nt ca m-am gandit ca era vorba <strong>de</strong> informatii primite <strong>la</strong> mana a doua sau chiar a treia,<br />

dar <strong>la</strong> un dineu <strong>la</strong> Madrid, peste ani <strong>de</strong> zile, Lou mi-a confirmat toata povestea.<br />

*Una din temele centrale ale <strong>de</strong>zbaterilor din cosmologia teoretica c<strong>la</strong>sica, bazata pe solutia - sau mai exact<br />

spus pe cele trei solutii - formu<strong>la</strong>te in 1921 <strong>de</strong> savantul rus Friedmann, o constituie semnul curburii spatiutimp.<br />

De <strong>la</strong> acea data cercetatorii se intreaba daca aceasta curbura este pozitiva, negativa sau nu<strong>la</strong>, cautand sa<br />

obtina raspunsurile prin observatii. in noua solutie a ecuatiei canipului, care <strong>de</strong>curge din i<strong>de</strong>ile extrase din<br />

documentele UMMO, exista o singura solutie: curbura negativa. (n.J.P.P)


In fata noastra se af<strong>la</strong> unul din membrii grupului lor, Jordan Pena, om <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> in varsta, care mi-a<br />

parut a avea oarecare greutati in articu<strong>la</strong>rea cuvintelor. Il cunosteam <strong>de</strong> catava vreme si il vazusem si<br />

intr-o forma mai buna, drept care Lou mi-a spus:<br />

— Ce vezi acum nu e nimic pe <strong>la</strong>nga starea in care s-a af<strong>la</strong>t, sa-1 fi vazut acum catava vreme, cand a<br />

avut atacul cerebral. Doctorii i-au spus ver<strong>de</strong> sotiei lui ca e dus pe copca si ca niciodata n-are sa mai<br />

poata vorbi sau merge. Acum e aproape normal, merge in baston, e drept, dar merge. Doamne, ei ni<br />

1-au pus pe picioare<br />

— Ei? Care ei?<br />

— UMMO. Au venit sa-1 vada si 1-au tratat. Au zis ca trebuie sa-1 vin<strong>de</strong>ce incetul cu incetul,<br />

pentru ca daca-1 faceau bine dintr-o data, asta batea prea tare <strong>la</strong> ochi si medicilor spanioli.<br />

Nu pot sa redau aici <strong>de</strong>cat ce am auzit. Se profileaza astfel o trasatura a atitudinii generale a<br />

membrilor unui asemenea grup. Latura asistentei medicale. Nimeni nu e scutit <strong>de</strong> batranete si, odata<br />

ce omul a trecut <strong>de</strong> cincizeci <strong>de</strong> ani sau <strong>de</strong> saizeci, incep necazurile varstei. Ba cancer, ba inima, ba<br />

altceva... Daca UMMO au intervenit o data, ei puteau s-o mai faca. "Te gan<strong>de</strong>sti, imi spunea Lou, ei<br />

au investit atata in noi, incat nu ar vrea sa ne vada disparand ca un fum".<br />

Aceasta era convingerea ei. Eu nu aveam vreo opinie fata <strong>de</strong> toate astea.<br />

Ma <strong>de</strong>cisesem o data pentru tot<strong>de</strong>auna, si Jean-Jacques <strong>de</strong> asemenea, sa ne limitam doar <strong>la</strong> analizarea<br />

continutului mesajelor. Noi cautam doar ceea ce puteam intelege. Am strans rezultatele stiintifice<br />

inspirate <strong>de</strong> aceste texte si le-am publicat. Ne-am rezumat <strong>la</strong> atat<br />

Cazul aeroportului din Viena (1985)<br />

Intr-o scrisoare sosita intr-o zi in Spania, UMMO pomeneau <strong>de</strong> un eveniment dramatic in care se<br />

vazusera amestecati. Dupa toate aparentele, un grup <strong>de</strong> expeditionari va<strong>de</strong>a un interes <strong>de</strong>osebit<br />

pentru orasul Ierusalim* si ca<strong>la</strong>torea <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> frecvent cu avioane ale companiei israeliene El Al.<br />

Atunci cand palestinienii grupati intr-un comando sinucigas au navalit pe aeroportul din Viena,<br />

inarmati cu automate Ka<strong>la</strong>snikov, si au <strong>de</strong>schis focul asupra unui sir <strong>de</strong> pasagen ai companiei<br />

israeliene, politistii au raspuns cu foc si masacrul a fost in<strong>de</strong>scriptibil. UMMO puteau sa prevada<br />

multe lucruri, dar nu si genul acesta <strong>de</strong> evenimente. Doi din ei au fost foarte grav raniti, dar, din<br />

fericire, tovarasii lor au putut sa-i recupereze dandu-se drept medici. in caz contrar, exista riscul ca<br />

medicii austrieci sa le <strong>de</strong>scopere a<strong>de</strong>varata i<strong>de</strong>ntitate.<br />

Ca si in cazul Albaceta, ne intrebam: era aici ceva real sau UMMO treceau pe socotea<strong>la</strong> lor un fapt<br />

divers pentru a tese o noua poveste? Asta n-o putem sti. Ar fi trebuit sa mergem <strong>la</strong> fata locului, sa<br />

avem acces <strong>la</strong> lista pasagerilor care asteptau imbarcarea si <strong>la</strong> lista ranitilor, sau sa consultam<br />

rapoartele politiei. Daca totusi m-am oprit asupra acestui episod a fost din pricina unei fraze din<br />

scrisoare care m-a facut sa zambesc: "Nu cu meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> genul acesta isi vor putea rezolva palestinienii<br />

problemele".<br />

Imp<strong>la</strong>ntarea UMMO pe p<strong>la</strong>neta noastra nu era <strong>de</strong>ci lipsita <strong>de</strong> o anume vulnerabilitate<br />

Sa ne amintim inceputurile acestei istorii. Un grup <strong>de</strong> expeditionari stabilit in zona Madridului intra<br />

in legatura cu un ezoterist <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> surescitat, Fernando Sesma, punandu-i acestuia <strong>la</strong> dispozitie o<br />

cantitate importanta <strong>de</strong> documente, <strong>de</strong> rapoarte. - Sesma le amesteca fara discernamant cu o masa<br />

confuza <strong>de</strong> intuitii telepatice si <strong>de</strong> elucubratii personale, adaugand, daca e sa dam crezare rapoartelor<br />

UMMO, informatiile obtinute <strong>de</strong> el in cursul a cel putin un contact personal avut cu o alta civilizatie<br />

extraterestra.<br />

Ce gasim in aceste prime scrisori? Anuntul unui contract apropiat cu guvernele statelor <strong>de</strong> pe Terra.<br />

Toate aceste documente, raspandite in cele patru colturi ale p<strong>la</strong>netei, se prezinta ca piesele unui<br />

gigantic mozaic <strong>de</strong> sase mii <strong>de</strong> pagini. Grupurilor din diferite tari li s-a pus in ve<strong>de</strong>re sa nu intre in<br />

legatura unele cu altele, in caz contrar riscand sa se vada "scoase din joc", adica lipsite <strong>de</strong> scrisori si <strong>de</strong><br />

rapoarte. Contactatii nu erau <strong>de</strong>cat niste simpli <strong>de</strong>pozitari ai unora din piesele mozaicului si UMMO,<br />

netulburati, facusera <strong>de</strong>ja cunoscut faptul ca, <strong>la</strong> momentul ales <strong>de</strong> ei, va fi suficient ca grupurile risipite in<br />

lume sa adune <strong>la</strong> un loc toate documentele pentru ca informatia globa<strong>la</strong> sa <strong>de</strong>vina inteligibi<strong>la</strong>, daca nu pentru<br />

toata lumea, cel putin pentru cativa oameni <strong>de</strong> stiinta af<strong>la</strong>ti in avangarda cercetarii, care sa fie in stare sa<br />

<strong>de</strong>scifreze tot.<br />

* Mai tarziu aveam sa af<strong>la</strong>m ca UMMO facusera studii arheologice foarte extinse in toata Palestina. (n.J.P.P)


De asemenea, ar mai fi existat si alte materiale, datand din timpul primei expeditii si <strong>la</strong>sate intentionat in<br />

faimoasa grota din apropiere <strong>de</strong> Digne, pentru a putea sluji <strong>la</strong> nevoie drept proba <strong>de</strong> necontestat in momentul<br />

cand expeditionarii aveau sa se hotarasca sa-si <strong>de</strong>zvaluie existenta in fata guvernelor statelor <strong>de</strong> pe Terra, sau<br />

cel putin sa <strong>de</strong>monstreze realitatea contactului cu pamantenii.<br />

Toate lucrurile acestea s-au intamp<strong>la</strong>t, in linii mari, in anii 1962-1973. Apoi, pe masura trecerii anilor, UMMO<br />

au reusit sa culeaga informatii din statele majore ale marilor puteri, folosind son<strong>de</strong> ultraminiaturizate - fapt pe<br />

care noi il cunoastem tot din documentele lor. Si din mai toate aceste texte se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> consternarea si spaima<br />

lor. Scrisorile primite in Spania dupa 1975 repetau fara incetare: "Sunteti condusi <strong>de</strong> niste nebuni periculosi.<br />

Majoritatea responsabililor acestei lumi sunt niste a<strong>de</strong>varati bolnavi. Egoismul, cinismul si inconstienta<br />

statelor majore ale marilor puteri <strong>de</strong>pasesc tot ceea ce voi v-ati putea imagina."<br />

Expeditionarilor UMMO le-au trebuit douazeci <strong>de</strong> ani buni ca sa ajunga <strong>la</strong> asemenea constatare. Noi ne-am<br />

straduit sa af<strong>la</strong>m care era efectivul exact al acestor expeditionari. Daca e sa ne luam dupa aceleasi texte, s-ar<br />

zice ca echipa lor nu a cuprins niciodata mai mult <strong>de</strong> cateva zeci <strong>de</strong> membri si ca uneori s-a redus doar <strong>la</strong><br />

patru. Pentru a supraveghea o p<strong>la</strong>neta intreaga, acest numar poate sa para mic. A mai fost o penoada in care<br />

UMMO afirma ca au parasit cu totul p<strong>la</strong>neta noastra. Intr-o ultima scrisoare anuntau: "Parasim Terra, fara vreo<br />

speranta <strong>de</strong> reintoarcere". Era in perioada unei a<strong>la</strong>rme foarte serioase cu privire <strong>la</strong> izbucnirea unui razboi<br />

nuclear, careia UMMO, conform regulii lor, ii calcu<strong>la</strong>sera probabilitatile, ajungand <strong>la</strong> concluzia ca exista 28%<br />

sanse ca noi sa ne autopulverizam, drept care au hotarat sa paraseasca un teren <strong>de</strong> studiu atat <strong>de</strong> instabil si<br />

<strong>de</strong>c<strong>la</strong>rau pur si simplu, ca ne abandoneaza tristului nostru <strong>de</strong>stin. Probabil ca totusi nu au plecat, fiindca dupa<br />

doi ani documentele curgeau din nou - ne referim <strong>la</strong> cele privitoare in mod special <strong>la</strong> armament. Apoi din nou<br />

o perioada <strong>de</strong> tacere. Spaniolii au organizat un nou colocviu (cel <strong>de</strong> <strong>la</strong> Alicante) si masina a pornit din nou, si<br />

mai tulburata (pentru soarta civilizatiei <strong>de</strong> pe Terra), <strong>de</strong>cat fusese vreodata.<br />

O <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re catre psihologia autorilor documentelor<br />

Cand sunt citite textele UMMO se simte o impresie ne<strong>la</strong>murita <strong>de</strong> lucru anevoios. Si nu e vorba atat <strong>de</strong><br />

greoaiele inflorituri ale criptoglifelor sau ale fonemelor sau <strong>de</strong> insiruirea sacaitoare a sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> lucruri <strong>de</strong><br />

neinteles, cat <strong>de</strong> faptul ca <strong>la</strong> tot pasul esti tentat sa te intrebi: "Dar <strong>de</strong> ce n-or fi spunand ei lucrurile astea in<br />

mod simplu? "<br />

Bineinteles ca oricand putem recurge <strong>la</strong> o solutie af<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana, aceea <strong>de</strong> a <strong>de</strong>creta ca toata poliloghia asta<br />

e opera unui schizofren, din cale afara <strong>de</strong> prolific sau a cine stie caror servicii secrete, care isi bat joc <strong>de</strong> banii<br />

contribuabililor fara sa se zgarceasca. Eu personal nu inclin catre aceasta ipoteza, din cauza numeroaselor<br />

informatii utile din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re stiintific pe care le contin rapoartele. Iar o asemenea pozitie te impinge sa<br />

cauti sa distingi personalitatea celui sau a celor care redacteaza aceste texte.<br />

In primul rand frapeaza lipsa tota<strong>la</strong> a umorului. In afara <strong>de</strong> asta, documentele UMMO mentioneaza ca <strong>la</strong> ei nu<br />

sunt cunoscute artele p<strong>la</strong>stice si nici muzica. Dupa <strong>de</strong>scrierile pe care le fac, e limpe<strong>de</strong> ca si arta arhitectura<strong>la</strong> e<br />

<strong>la</strong> ei tot un lucru necunoscut. Desi exista referiri <strong>la</strong> calitatile gustative ale cozii unui animal <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta lor,<br />

atat <strong>de</strong> anapoda, putem banui ca si arta culinara le este <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> straina. Atunci, poate cunosc arta literara?<br />

Numai ca arta este expresia insasi a imaginatiei. UMMO afirma ca limbajul folosit <strong>de</strong> ei corespun<strong>de</strong> unei<br />

duble codificari, semantica si frecventia<strong>la</strong>. Pe scurt, in aceeasi conversatie pot fi codificate simultan doua<br />

tipuri <strong>de</strong> comunicare. Acest fapt poate fi extrem <strong>de</strong> util in cazul unei conversatii, care are drept obiect<br />

cosmologia. Intr-a<strong>de</strong>var, mo<strong>de</strong>lul cosmologic in viziunea UMMO este intruchiparea insasi a dualitatii.<br />

Universul este in permanenta dublu, are un "frate geaman" <strong>de</strong>spre care putem spune ca este "retrocron",<br />

fiindca in acest univers pereche timpul se scurge in sens invers.<br />

In afara <strong>de</strong> asta, tot ceea ce <strong>la</strong> noi, in partea noastra <strong>de</strong> univers, este dreptaci (<strong>de</strong>xtrogir), <strong>de</strong>vine dincolo<br />

stangaci (levogir), enantiomorf, adica reflectat in oglinda. Imaginea cea mai <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana a unui obiect orientat<br />

este cea a tirbusonului, care, <strong>de</strong>si pare absolut i<strong>de</strong>ntica celei proiectate in oglinda, nu este in realitate.<br />

Ne dam astfel seama ca limbajul <strong>de</strong> care dispunem noi, pamantenii, este incomplet pentru a putea <strong>de</strong>scrie o<br />

asemenea "realitate".<br />

Cand e vorba <strong>de</strong> timp, pendu<strong>la</strong>m <strong>la</strong>mentabil <strong>de</strong> <strong>la</strong> o orientare trecut-viitor si inversul sau, orientarea viitortrecut.<br />

De asemenea, nu ne putem imagina simultan un tirbuson si imaginea lui privita in oglinda.<br />

In timp ce limbajul locuitorilor <strong>de</strong> pe UMMO permite fara dificultati asemenea a<strong>de</strong>varate acrobatii semantice<br />

si, mai ales, o astfel <strong>de</strong> simultaneitate a gandurilor si gandirilor. Folosesc in mod <strong>de</strong>liberat acest cuvant <strong>la</strong><br />

plural, fiindca acest limbaj ingaduie cuprin<strong>de</strong>rea unei realitati bisincronice, o lectura a realului in cele doua<br />

sensuri ale fluxului temporal. Este posibil ca aceasta sa reprezinte un progres esential pe taramul stiintei.


In textele UMMO se mai afirma chiar ca „atata timp cat voi nu veti opera aceasta revizuire imperios necesara a<br />

limbajului, voi nu veti putea progresa <strong>de</strong>loc din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re stiintific". Cu siguranta ca asa e, dar limbajul<br />

este reflectarea personalitatii celui care il foloseste. Hubert Reeves repeta fara incetare ca universul este<br />

structurat asemenea unui limbaj. Insa cel care vorbeste nu este si el structurat asemeni propriei sale vorbiri?<br />

Numai ca <strong>la</strong> locuitorii <strong>de</strong> pe UMMO acest dublu limbaj nu este util <strong>de</strong>cat in fizica. Ei arata ca il folosesc<br />

pentru a comunica doua mesaje in ace<strong>la</strong>si timp, adica pentru a vorbi simultan <strong>de</strong>spre doua lucruri diferite.<br />

Profesorii ar putea astfel sa tina lectii, <strong>de</strong> exemplu, <strong>de</strong> geografie si <strong>de</strong> chimie, in aceeasi ora, in aceeasi<br />

secunda.<br />

Bariera limbajului este un obstacol important atat in comunicarea dintre oameni cat si in investigarea stiintifica<br />

a profun-zimilor materiei. Limbajul nu este insasi realitatea, ci o reflectie a ei, o realitate secunda interpusa<br />

intre noi si ceea ce exista. In limbaj oglindim, prin simboluri, ganduri si senzatii, experienta senzoria<strong>la</strong> trecuta<br />

(memorie) si experienta viitoare (imaginatie, gandire cauza<strong>la</strong>), dar pier<strong>de</strong>m realitatea prezenta acum si aici.<br />

Limbajul ne tine prizonieri in p<strong>la</strong>nul fenomenal si este izvorul unor distorsiuni, preju<strong>de</strong>cati si amputari. Pentru<br />

ca intuitia sa se <strong>de</strong>zvolte, trebuie sa acceptam in stare <strong>de</strong> martori impartiali toate evenimentele asa cum sunt<br />

ele, fara sa incercam sa le modificam sau sa le ju<strong>de</strong>cam si fara sa le etichetam. Aceasta presupune abandonarea<br />

vointei <strong>de</strong> a intelege a egoului (stergerea dorintei egoiste care cauta sa acapareze tranzitia spre starea <strong>de</strong><br />

nonefort) si disparitia rolului <strong>de</strong> mediere al gandirii si al limbajului (contactul cu realitatea profunda este<br />

experimental, nonverbal, iar nu prin gandire si vorbe). Meher Baba spunea:<br />

146<br />

"Cel care-se intreaba pe mal <strong>de</strong>spre ocean trebuie sa fie pregatit sa plonjeze in el."*<br />

Atunci cand in sfarsit cineva plonjeaza in adancimea fiintei sale si realizeaza experienta directa, contactul cu<br />

sine insusi, in calitatea sa <strong>de</strong> centra pur al constiintei, distinct <strong>de</strong> continuturi (care pot fi senzatii, ganduri,<br />

cuvinte si emotii) se <strong>de</strong>paseste dualitatea. Atunci nu mai exista nici o distinctie intre subiect si obiect, intre<br />

observator si observat. Aceasta este chiar baza cunoasterii intuitive ca modalitate <strong>de</strong> cunoastere nondualista si<br />

nemijlocita (senzorial, verbal, rational, imaginativ ori <strong>de</strong> memorie).<br />

Stiinta actua<strong>la</strong> terestra a incercat sa se distanteze <strong>de</strong> limitarile pe care i le impune limbajul verbal, ape<strong>la</strong>nd <strong>la</strong><br />

limbaje artificiale (matematice, logice etc.) care nici ele nu sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> potrivite pentru a <strong>de</strong>scrie realitatea.<br />

Limbajul este o arhiva sau o memorie colectiva care conserva in el experienta senzoria<strong>la</strong> mecanicista si<br />

structurarile diacronice (secventiale, cauzale) si dualiste (bine-rau) ale oamenilor dintr-o anumita etnie. Un<br />

astfel <strong>de</strong> limbaj a <strong>de</strong>venit un obstacol atunci cand omul 1-a utilizat pentru a <strong>de</strong>scrie realitatile profun<strong>de</strong><br />

investigate in fizica cuantica. Sa ne gandim numai <strong>la</strong> opozitia ireductibi<strong>la</strong> dintre conceptul <strong>de</strong> "unda" si ace<strong>la</strong><br />

<strong>de</strong> "particu<strong>la</strong>" <strong>la</strong> nivel macroscopic, care in realitate nu sunt <strong>de</strong>cat doua caracteristici simultane ale unei<br />

realitati unice: fotonul.<br />

in taoism si in buddhismul Zen se solicita transce<strong>de</strong>rea limbajului verbal pentru a contacta experimental in<br />

mod nemijlocit realitatea. Lao Tseu afirma in Tao Te King** : "Calea [Tao; i<strong>de</strong>ntica cu scopul: Ultima<br />

Realitate] care poate fi urmata [urmata orizontal, verbal, rational sau imaginativ, adica mijlocit si orizontal]<br />

este altceva <strong>de</strong>cat calea vertica<strong>la</strong> si realitatea imuabi<strong>la</strong> [Tao]; numele care poate fi numit este altceva <strong>de</strong>cat<br />

imuabilul Nume [Ming] ". In taoism, dualitatea contrariilor Yang (aspectul luminos, Lumina inceputurilor) si<br />

Yin (aspectul . umbrit) este inteleasa ca o proiectie lingvistica a unei realitati unice {Tao); Yang si Yin nu sunt<br />

doua lucruri diferite, ci doua versante sau aspecte ale unei unice realitati, care se cer intelese simultan. Ne<br />

apropiem ceva mai mult <strong>de</strong> limbajul bisincronic <strong>la</strong> care se face referire in rapoartele UMMO” si <strong>la</strong> entitatea<br />

materie-energie, corp-minte etc.<br />

Intr-un interviu televizat difuzat ia 24 noiembrie 1995 <strong>de</strong> postul NBC, un reprezentant al indienilor Sioux din<br />

SUA a fost intrebat daca este <strong>de</strong> parere ca celebrul film " Dansand cu lupii ", cu Kevin Kostner, a adus intra<strong>de</strong>var<br />

o contributie <strong>la</strong> cunoasterea vietii si obiceiurilor acestui popor aproape exterminat si alungat <strong>de</strong><br />

colonistii europeni in rezervatii. Acesta a raspuns ca "realizatorii nu au consultat nici un etnolog, astfel incat<br />

conationalii sai, <strong>la</strong> vizionarea filmului, au izbucnit pur si simplu in hohote <strong>de</strong> ras cand au auzit replicile rostite<br />

<strong>de</strong> actori in limba sioux <strong>la</strong> genul feminin, si nu <strong>la</strong> genul masculin precum vorbesc barbatii. Limba bivalenta<br />

sioux, care este vorbita in doua variante diferite, <strong>de</strong> barbati si respectiv <strong>de</strong> femei, <strong>la</strong> genul masculin si <strong>la</strong> genul<br />

feminin, a fost gresit utilizata in acest film, <strong>de</strong>oarece actorii au folosit varianta feminina in mod simi<strong>la</strong>r<br />

aspectul feminin (Yin) si cel masculin (Yang) nu sunt doua realitati diferite, cum s-ar parea <strong>la</strong> prima ve<strong>de</strong>re, ci<br />

doua versante ale aceleiasi realitati (care poate fi omul, limba sau mediul natural).<br />

* Discourses, I, II, III, Sufism Reoriented, San Francisco, 1967, p. 119.<br />

** Cartea Caii spre Cer si Putere (Tao Te King), cap. I; in traducerea si comentariul prof. Dan <strong>Mirahorian</strong>,<br />

Tao Jian Wen si Florin Brati<strong>la</strong>, Editura Dragon Camp Fundamental, Bucuresti, 1992, 1994. [nota DM]


Trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong> un limbaj bivalent (<strong>la</strong> popoarele primitive) <strong>la</strong> ambivalenta neutra specifica unora din limbile<br />

vorbite azi pe Terra (ar trebui sa se studieze mai in <strong>de</strong>taliu mostenirile pastrate in limbile mo<strong>de</strong>rne ale unor<br />

traditii azi pierdute) este, daca tinem seama <strong>de</strong> rapoartele UMMO, un proces care in final va conduce firesc <strong>la</strong><br />

un limbaj bisincronic ecranat. Core<strong>la</strong>tiile cu limbajul bisincronic sunt insa mult mai profun<strong>de</strong>, in Yoga, taoism,<br />

buddhism, hipnoza si creativitate, un<strong>de</strong> se vorbeste <strong>de</strong> comunicare nonverba<strong>la</strong>, sugestie implicita.<br />

In Yoga Sutra intalnim aceeasi <strong>de</strong>tasare <strong>de</strong> limbajul verbal care vehiculeaza cunoasterea mijlocita sau<br />

orizonta<strong>la</strong> (marturii verbale, senzoriale, rationale, imaginative sau inregistrate in memorie) pentru a avea acces<br />

<strong>la</strong> cunoasterea nemijlocita vertica<strong>la</strong> (Prajna, 45,1.5,11) ce apare ca urmare a realizarii centrarii experimentale.<br />

Tot in Yoga Sutra [YS 2.33-34, 3.10-11] putem af<strong>la</strong> ca era indicata chiar metoda cultivarii simultane a<br />

gandurilor contrare, pentru a opri traficul gandurilor din constiinta periferica si a obtine transa mistica<br />

(samadhi).<br />

Interesant este si faptul ca intrarea in transa hipnotica poate fi usurata facand apel <strong>la</strong> meto<strong>de</strong> conflictuale,<br />

care induc paralizarea sau imobilizarea constiintei periferice. Atentia simultana asupra a doua lucruri contrare<br />

o intalnim si in meditatia asupra paradoxurilor (Koan) din Zen si in practica <strong>de</strong> centrare expusa in shivaismul<br />

nondualist din Vijnana Bhairava, ca o cale <strong>de</strong> vidare si <strong>de</strong> suspendare a constiintei discursive, care faciliteaza<br />

accesul <strong>la</strong>. experienta Centrarii. Religia crestina si fructul sau <strong>la</strong>ic (stiinta occi<strong>de</strong>nta<strong>la</strong>) duc inca in spate povara<br />

duaiitatii (bine-rau), a personificarii (existenta unui Dumnezeu personal, care creaza legi, ca un legis<strong>la</strong>tor;<br />

chiar notiunea <strong>de</strong> lege provine dintr-o astfel <strong>de</strong> preju<strong>de</strong>cata) si testul mecanicismului, care se manifesta <strong>la</strong><br />

nivelul experientei noastre senzoriale (ve<strong>de</strong>m prelungirea inertia<strong>la</strong> a acestui mecanicism in "mecanica<br />

cuantica", "mecanica cereasca" etc.),<br />

Important este sa observam ca:<br />

1.Limbajul nu este totul si trebuie sa acordam expenentei (dualitatea exterior-interior este doar o iluzie)<br />

locul care i se cuvine. . .<br />

2. Traditiile orientale <strong>de</strong> centrare in Ultima Realitate, ca si fizica mo<strong>de</strong>rna. solicita o <strong>de</strong>tasare <strong>de</strong> limbaj si <strong>de</strong><br />

prograinul conceptual care ii este asociat (cauzalitate, dualitate, mecanicism).<br />

3. S-au e<strong>la</strong>borat chiar modalitati <strong>de</strong> centrare in realitatea-suport prin blocarea generatorului <strong>de</strong> prelucrare<br />

secventia<strong>la</strong> a informatiilor culese din realitate (senzoria<strong>la</strong>, verba<strong>la</strong>, rationa<strong>la</strong> etc.), care este constiinta<br />

periferica discursiva sau mintea omuiui. Aceste cai le intalnim atat in Yoga, taoism, shivaism, buddhism Zen,<br />

sufism si crestinism, cat si in hipnoza si in meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> stimu<strong>la</strong>re a intuitiei din stiinta creativitatii on in cele <strong>de</strong><br />

trecere <strong>la</strong> limbajul vizual.<br />

In intuitie apare cunoasterea nemijlocita a obiectului prin abandonarea dualitatii subiect-obiect, observatorexperiment.<br />

Ken Wilber <strong>de</strong>scrie acest paradox asa cum apare el in filozofia chineza taoista: „... acceptarea<br />

tuturor starilor <strong>de</strong> spirit, fara a interveni in nici una din ele, este nonactiunea (wu-wei) si ea conduce <strong>de</strong> <strong>la</strong> sine<br />

<strong>la</strong> nongandire (wu-nien)”. In concluzie, noi ne retinem sa-i consi<strong>de</strong>ram pe UMMO ca lipsiti <strong>de</strong> umor ori <strong>de</strong><br />

imaginatie si <strong>de</strong>ci <strong>de</strong> simt artistic. Ei au invatat sa se exprime in limbajul nostru iar ceea ce spun ni se pare<br />

paradoxal. Tot <strong>de</strong> neinteles este pentru profani ceea ce au afirmat sfintii si maestrii spirituali ai omenirii, in<br />

ciuda efortului tacut <strong>de</strong> acestia ca sa intinda oamenilor mana peste prapastia care ii <strong>de</strong>sparte. Desi <strong>la</strong> prima<br />

ve<strong>de</strong>re UMMO sunt rationali si traiesc intr-o lume in care noua nu ne-ar p<strong>la</strong>cea sa ttaim, totusi textele lor<br />

indica doar faptul ca au ales calea rationa<strong>la</strong> pentru a intra in legatura cu noi.<br />

Aceasta legatura este <strong>de</strong>ci limitata <strong>la</strong> ceea ce ratiunea noastra poate intelege. O dovada in acest sens este<br />

limbajul bisincronic pe care ei il folosesc in realitate si care solicita atentia simultan pe doua lucruri contrare.<br />

Pentru noi acest lucru dove<strong>de</strong>ste ca UMMO nu sunt doar fiinte rationale, ci si fiinte care au <strong>de</strong>pasit ratiunea<br />

(subiectiv dar si obiectiv prin progresele tehnologice realizate) si au ajuns <strong>la</strong> nongandire (wu-mien). Un<br />

<strong>de</strong>zinteres pentru exterior (arta si creatii artistice, pentru produsele imaginatiei) si o progresiva <strong>de</strong>tasare <strong>de</strong><br />

cunoasterea orizonta<strong>la</strong> (senzoria<strong>la</strong>, verba<strong>la</strong>, rationa<strong>la</strong>) o intalnim si <strong>la</strong> Lao Tseu, <strong>la</strong> Pantajali, <strong>la</strong> Buddha ori <strong>la</strong><br />

Iisus. Arta ne da un impuls sentimental care este un vehicul, daca folosim sentimentul pentru progres spiritual<br />

si trezire, dar care <strong>de</strong>vine obstacol atunci cand sfarseste prin a fi posedata, acumu<strong>la</strong>ta si tezaurizata, atunci<br />

cand noi ajungem prizonieri ai p<strong>la</strong>cerilor estetice, cand avem alti Dumnezei inaintea lui Dumnezeu.<br />

Semnul sau sig<strong>la</strong> civilizatiei UMMO [ )+( ] apare pe tabloul celor "Opt Trigrame" (Pa-Kua), care constituie<br />

baza operatorie a Cartii Mutatiilor (I-King), din care <strong>de</strong>riva cele saizeci si patru <strong>de</strong> trigrame. Pe coperta editiei<br />

romanesti a cartii Tao Te King ("Cartea Caii spre Cer si Putere”)* este reprezentat semnul UMMO, care<br />

cupleaza functional cele opt nivele ale realitatii. Acest lucru a fost evi<strong>de</strong>ntiat atat in acupunctura (cup<strong>la</strong>jul<br />

nivelelor energetice si al meridianelor corespunza-toare) cat si in fizica cuantica (cup<strong>la</strong>jele nivelelor<br />

electronice, completarea octetului, principiul excluziunii al lui Pauli etc.)**<br />

*Cartea Caii spre Cer si Putere (Tao Te King), cap. I; in traducerea si comentariul prof. dr. ing. Dan <strong>Mirahorian</strong>, Tao Jian<br />

Wen si Florin Brati<strong>la</strong>, editura Dragon Camp Fundamental, Bucuresti,T992, 1994. [n. DM]<br />

**Pentru a aprofunda paralelismele dintre calea fizicii mo<strong>de</strong>rne si calea misticii si filozofiei orientale in domeniul<br />

strategiei <strong>de</strong> ocolire a limbajului verbal, recomandam cititorilor cartea lui Fritjof Capra Tao Fizica, aparuta <strong>la</strong> Editura<br />

Tehnica in 1995, lucrarea lui Ken Wilber The Spectrum of Consciousness, Theosophical Publishing House, Wheaton<br />

1977, si traducerea romaneasca, in editia citata, a cartii lui Pantajali Yoga Sutra, [n. DM]


Noi posedam doua emisfere cerebrale si acest lucru e va<strong>la</strong>bil si pentru autorii documentelor. Noi consi<strong>de</strong>ram<br />

ca emisfera stanga este consacrata gandirii logice, rationale, verbale (procesare analititica, secventia<strong>la</strong>) si ca<br />

emisfera dreapta este mult mai inzestrata in domeniul intuitiei, procesarii imaginilor si al imaginatiei<br />

(procesarea formelor, procesare analogica, sintetica) adica ceea ce am putea numi "creierul nostru magic sau<br />

irational . Cum stau lucrurile <strong>la</strong> locuitorii p<strong>la</strong>netei UMMO? Cum isi administreaza ei materia cerebra<strong>la</strong>? Cele<br />

doua emisfere ale lor sunt sau nu sub controlul rationalului?<br />

Si noi posedam <strong>de</strong> asemenea un dublu limbaj, o gandire si o comunicare dub<strong>la</strong>. in afirmatiile noastre se<br />

exprima simultan constientul si inconstientul. Tot ce rostim sau scriem contine un intreg p<strong>la</strong>n necunoscut,<br />

ascuns, codificat. Arta este tocmai unul din modurile <strong>de</strong> exprimare <strong>de</strong> cifrare in limbajul acestui versant<br />

necunoscut care sa<strong>la</strong>sluieste in noi. Pentru a-1 exprima, avem nevoie <strong>de</strong> arta, fiindca el tace parte integranta<br />

din ansamblul limbajului nostru. Intr-un cuvant noi avem imaginatia puternica si permanent activa. In textele<br />

UMMO, imaginile suntfoarte rare, aproape absente. Totul este evi<strong>de</strong>ntial tara pic <strong>de</strong> relief, ramanand "p<strong>la</strong>t",<br />

sters si searbad. Imaginea insasi este codificata. Limbajul lor sens, afirma ei, nu este alfabetic, ci reprezinta un<br />

amestec <strong>de</strong> exprimari alfabetice si <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ograme.<br />

Cercetarile intreprinse in China si in Japonia asupra specializarii emisferelor cerebrale au indicat ca folosirea<br />

i<strong>de</strong>ogramelor a <strong>de</strong>terminat o inversiune a dominantei emisferelor cerebrale. S-a constatat ca dominanta este<br />

emisfera dreapta (sintetica imaginativa care proceseaza formele) iar nu emisfera stanga (secventia<strong>la</strong>) ca m<br />

Europa. Ne punem intrebarea daca utihzarea <strong>de</strong> batre UMMO a unui limbaj mixt nu a vizat <strong>de</strong> fapt intrarea<br />

simultana in functiune a celor doua emisfere. Cele doua canale <strong>de</strong> comunicare <strong>de</strong>schise simultan permit un<br />

contact mai bun cu realitatea si stergerea oricarui conflict interior inter emisferic (cu repercusiuni<br />

psihoafective si sociale nocive)?<br />

Schemele sau <strong>de</strong>senele sunt fara valoare in documentele UMMO. De curand, af<strong>la</strong>ndu-ma in Spania, am tinut<br />

in mana cateva documente originale datand din 1965, cu <strong>de</strong>sene facute chiar <strong>de</strong> mana autonlor, pe care Rafael<br />

le-a scos <strong>la</strong> ivea<strong>la</strong> din seiful lui. Frapeaza extraordinara nein<strong>de</strong>manare cu care sunt lucrate. Curbele sunt o<br />

succesiune <strong>de</strong> drepte trasate cu rig<strong>la</strong>. Reactia fiicei mele Deborah a fost prompta. "Ce urat mai <strong>de</strong>seneaza<br />

indivizii astia! "<br />

Daca si copiii nostri vor folosi intens calcu<strong>la</strong>toare pentru a socoti si pentru a reprezenta grafic, vom fi martorii<br />

unei pier<strong>de</strong>ri simi<strong>la</strong>re a capacitatii <strong>de</strong> a inmulti si <strong>de</strong> a <strong>de</strong>sena. Deja trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong> transmisia ora<strong>la</strong> <strong>la</strong> cea scrisa<br />

a informatiilor a <strong>de</strong>terminat o atrofiere progresiva a capacitatii <strong>de</strong> memorare (care cere antrenament si apel <strong>la</strong><br />

hipnoza pentru a fi recastigata). In cazul UMMO se pare ca avem o civilizatie tehnologica avansata dar situata<br />

inca partial in raza noastra <strong>de</strong> intelegere. Alte civilizatii ga<strong>la</strong>ctice sunt atat <strong>de</strong> <strong>de</strong>partate <strong>de</strong> noi incat nu le<br />

putem intelege, <strong>de</strong>cat ape<strong>la</strong>nd <strong>la</strong> cunostintele civilizatiei terestre prece<strong>de</strong>nte pastrate in Tao Te King si Yoga<br />

Sutra.<br />

Ordinatoarele lor sunt pe masura limbajului pe care il folosesc. Nu sunt nici digitale (numerice, analitice,<br />

secventiale) si nici analogice, ci <strong>de</strong> ambele feluri simultan. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, noi am realizat pe<br />

Terra amandoua aceste tipuri <strong>de</strong> ordinatoare, dar cele digitale(numerice), putand fi asociate un limbaj numeric<br />

<strong>de</strong> programare, au castigat repe<strong>de</strong> un avans <strong>de</strong>cisiv, ca regu<strong>la</strong> genera<strong>la</strong>, asupra celor analogice.<br />

Se mai afirma ca exista o similitudine sau o unificare intre modul verbal <strong>de</strong> expresie, sistemul <strong>de</strong> scriere,<br />

modul <strong>de</strong> gandire si structura ordinatoarelor. Pretutin<strong>de</strong>ni lucrurile sunt uniformizate, egalizate si rationalizate.<br />

Se mananca pentru a se hrani, pentru a furniza organismului elementele <strong>de</strong> care are nevoie. Se uci<strong>de</strong> pentru ca<br />

asa trebuie. Se face dragoste pentru a exprima o realitate biologica si metafizica, pentru a asculta <strong>de</strong> o lege a<br />

naturii. Rafael poseda si niste documente cu referiri <strong>la</strong> viata sexua<strong>la</strong> a locuitorilor <strong>de</strong> pe UMMO, care pare cu<br />

totul curatata <strong>de</strong> orice element imaginativ. Pana si felul in care au sosit aceste documente este graitor in sine.<br />

Postasul i-a adus lui Rafael intr-o zi o scrisoare care incepea astfel:<br />

"Avand in ve<strong>de</strong>re ca dumneavoastra va aratati mereu foarte preocupat <strong>de</strong> viata sexua<strong>la</strong>, ne-am hotarat sa va<br />

expediem un raport cu privire <strong>la</strong> aceasta <strong>la</strong>tura a activitatilor <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta noastra."<br />

Urma o expunere, <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> plictisitoare ca o nota tehnica privitoare <strong>la</strong> incalzirea casnica.<br />

Au oamenii acestia un inconstient? Se pot refugia in imaginar? Oare ei viseaza? Daca nu, atunci cum ne-ar<br />

putea ei intelege pe noi? Ei au facut greseli groso<strong>la</strong>ne iar in privinta evaluarii indivizilor umani au comis erori<br />

care ne pot starni nedumenrea.<br />

Sa fie oare frustrarea sau invidia lui J.P. Petit care se exprima in aceste randuri? Regretul <strong>de</strong> a nu se fi af<strong>la</strong>t si


el printre cei alesi?<br />

Pe locuitorii <strong>de</strong> pe UMMO nu-i intereseaza inchi<strong>de</strong>rea oamenilor in vise, credinte, dogme, norme si temeri, ci<br />

<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea lor <strong>la</strong> nou si <strong>la</strong> a<strong>de</strong>varata realitate. Se va stabili o ierarhizare diferita a oamenilor, dupa alte criterii<br />

<strong>de</strong> valoare <strong>de</strong>cat actualele criterii stiintifice si religioase, care pretuiesc<br />

152<br />

ascultarea, supunerea, uniformizarea, conformismul si repetarea mecanica a unor preju<strong>de</strong>cati <strong>de</strong>pasite chiar si<br />

in stiinta actua<strong>la</strong>. Toti copiii si stu<strong>de</strong>ntii nostri invata sa memoreze istorii si lucrun <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>pasite si istorice, nu<br />

ceea ce stim acum si nici cum facem sa ajungem mai <strong>de</strong>parte. Asistam <strong>la</strong> o amputare in masa, <strong>la</strong> o imobilizare<br />

si o inghetare in tipare, a unor minti create pentru a se adapta si a se misca, iar nu pentru a ramane "se<strong>de</strong>ntare".<br />

Irationalitatea umana pare sa-i surprinda mereu. Intr-o scrisoare din ianuarie 1991 pareau <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>scumpaniti <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> li<strong>de</strong>ri politici din cateva tari africane, care scapau, spuneau ei, oricarei analize,<br />

oricarei previziuni, "fiindca in aceeasi zi puteau sa spuna un lucru dimineata si totusi dupa-amiaza sa faca<br />

exact pe dos ". O asemenea mirare, dupa p se<strong>de</strong>re <strong>de</strong> patruzeci <strong>de</strong> ani pe pamantul nostru. poate sa ne<br />

<strong>de</strong>zvaluie ceva. Nu e cu putinta ca cineva sa fie chiar atat <strong>de</strong> naiv, doar daca poseda un creier diferit <strong>de</strong> al<br />

nostru, lipsit cu totul ceea ce noi numim intuitie. Ori <strong>de</strong> cate ori se insea<strong>la</strong> asupra unui pamantean, oaspetele<br />

UMMO probabil ca se scarpina nedumerit in cap si spune: „Si cu toate astea, sondajul encefalic si analiza data<br />

<strong>de</strong> ordinator aratau ca...”<br />

Se pare ca din gandirea lor irationalitatea lipseste. Suntem in plina Lumea cea mai buna a lui Huxley, fara sa<br />

mai fie necesar sa se recurga nici macar <strong>la</strong> soma. Metafizica insasi este rationalizata si aduce a notita tehnica.<br />

Notiunea <strong>de</strong> revolta este absenta iar un<strong>de</strong> apare, e consi<strong>de</strong>rata ca fiind <strong>de</strong> natura patologica si tratata ca o boa<strong>la</strong>.<br />

Educatia este prezentata ca o conditionare sau dresare <strong>de</strong> genul celei facute<strong>de</strong> Pavlov. Iata cu ce pret au<br />

castigat bunastarea.<br />

Cand se referea <strong>la</strong> ei, Rafael vorbea <strong>de</strong>spre „o alta logica”. Poate ca nu e aici nimic gresit si n-ar fi exclus ca<br />

aceasta diferenta sa fie si mai profunda <strong>de</strong>cat aceea dintre tehnologiile noastre. Diferenta in ceea ce priveste<br />

"soft"-ul ar trebui sa fie inca si mai extraordinara. Cat <strong>de</strong>spre dialog, e ca si cum ai discuta cu un musuroi <strong>de</strong><br />

fumici...<br />

Noaptea <strong>de</strong> <strong>la</strong> hotelul din Madrid<br />

In 1985, Jean-Jacques si cu mine am fost convocati pentru un fel <strong>de</strong> reuniune extraordinara care urma sa<br />

aiba loc <strong>la</strong> Madrid. Misteriosn UMMO precizasera intr-una din scrisori ca tineau sa fim si noi prezenti. Grupul<br />

<strong>de</strong> contactati era in mare fierbere. Soseau mereu informatii noi. Dominguez publicase pe cheltuia<strong>la</strong> lui o carte<br />

in care isi adunase reflectiile pe marginea documentelor adunate in douazeci<br />

153<br />

<strong>de</strong> ani, insa UMMO o citisera si se pronuntasera fara menajamente, ceea ce pe bietul autor il umilise si—1<br />

adusese <strong>la</strong> <strong>de</strong>zna<strong>de</strong>j<strong>de</strong>. Cat <strong>de</strong>spre mine. Pare-se ca am fost mai norocos: nevazutii cititori se exprimasera cu<br />

caldura asupra scrierilor mele, atat in scrisoarea amintita cat si in convorbiri telefonice. Gaseam lucrul acesta<br />

cum nu se poate mai distractiv. Nu-mi venea sa cred ca, in timp ce in Franta mi-mi puteam publica <strong>de</strong>cat cu<br />

foarte mari dificultati lucrarile, iata ca acest public invizibil avea o parere neasteptat <strong>de</strong> buna <strong>de</strong>spre scrisul<br />

meu. Oricum era mai bine <strong>de</strong>cat nimic.<br />

Jean-Jacques si cu mine am dat asadar curs invitatiei si am ajuns <strong>la</strong> Madrid, un<strong>de</strong> ne-am vazut gazduiti intr-un<br />

hotel <strong>de</strong> mana intai. In prima zi tot ce am putut face a fost sa ne plictisim asteptand. Nu aveam ceva anume <strong>de</strong><br />

facut in capita<strong>la</strong> Spaniei, asa ca am fost sa dam o raita <strong>de</strong> cateva ore prin imprejurimile hotelului. Era<br />

aniversarea mortii lui Franco si strazile gemeau <strong>de</strong> fa<strong>la</strong>ngisti, care pareau <strong>de</strong>sprinsi din <strong>de</strong>senele lui Cabu,<br />

Tineri <strong>de</strong>fi<strong>la</strong>u pe motociclete sau in camioane, fluturand steagul galben cu zvastica. Din loc in loc grupuri <strong>de</strong><br />

politisti urmareau spectacolul in asteptarea evenimentelor. Aveau caii <strong>la</strong> in<strong>de</strong>mana, in niste vehicule mari.<br />

Jean-Jacques mi-a spus:<br />

- Priveste ce cap am. Daca acesti fa<strong>la</strong>ngisti ne gasesc, cine ne zice ca nu ne vor bate mar? Eu cred ca ar trebui<br />

sa ne intoarcem <strong>la</strong> hotel. Imagineaza-ti ca politia ne ridica intr-o altercatie si ne intreaba cu ce treaba am vemt<br />

in Madrid in ziua mortii lui Franco.<br />

Jean-Jacques nu avea, in nici un caz un cap <strong>de</strong> fa<strong>la</strong>ngist. Noi ne-am intors <strong>la</strong> hotel si ne-am inchis in camera.<br />

Reuniunea a avut loc a doua zi intr-o mare sa<strong>la</strong> a hotelului. Principalii contactati erau prezenti, cat si o fauna<br />

heteroclita si <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>scris. Era acolo o fata, care povestea, celor ce voiau s-o asculte, ca ea era fiica unui<br />

extraterestru, afirmatie care din pacate nu era verificabi<strong>la</strong>. Se gaseau in sa<strong>la</strong> si reprezentantii diferitelor grupuri<br />

<strong>de</strong> parapsihologie (metapsihice), plus un anumit numar <strong>de</strong> doamne <strong>de</strong> o anumita varsta, imbracate pretentios si<br />

apartinand in mod c<strong>la</strong>r inaltei societati din Madrid.<br />

Textul caruia i s-a dat citire avea doua <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri. Cea dintai se referea <strong>la</strong> o scrisoare primita atunci, in care se<br />

cerea contactatilor sa organizeze o adunare, ca cea <strong>la</strong> care tocmai participam. Am putut asista cu acest prilej <strong>la</strong>


o magnifica <strong>de</strong>monstratie <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare, <strong>de</strong>spre care fuseseram anuntati in ajun. Rafael Farriols primise,<br />

odata cu aceasta ultima scrisoare, si o <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rable pe care trebuia s-o citeasca in fata adunarii. Cei patru<br />

principali contactati, anume Dominguez, Aguire. Barranechea si Farriols insusi, <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rau in cor, <strong>la</strong> douazeci si<br />

cinci <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> <strong>la</strong> primirea celor dintai scrisori, ca ei nu crezusera niciodata in originea extraterestra a acestora.<br />

Ori noi stiam bine ca lucrurile nu stateau <strong>de</strong>loc asa, numai ca efectul asupra auditoriului a fost instantaneu: <strong>la</strong><br />

pauza, sa<strong>la</strong><br />

s-a golit pe trei sferturi si toti care plecasera erau suparati foc, multi spunand in gura mare ca era scandalos sa<br />

se abuzeze <strong>de</strong> buna lor credinta timp <strong>de</strong> atatia ani. Noi. cei care cunosteam <strong>de</strong><strong>de</strong>subturile acestei manevre, inca<br />

inainte <strong>de</strong> <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarea ei, eram pur si simplu uluiti <strong>de</strong> usurinta cu care nucleul contactatilor reusise sa se<br />

<strong>de</strong>scotoroseasca <strong>de</strong> atat <strong>de</strong> multi oameni. Oricine ar fi fost autorul acestei scrisori, iata ca stiuse sa provoace un<br />

fenomen puternic si real, cu o usurinta care chiar<br />

ca-ti lua piuitul. Mai mult ca oricand, Jean-Jacques si cu mine ne intrebam cine o fi tragand sforile acestei<br />

afaceri si mai ales ce scopuri urmareste.<br />

Ceea ce urmeaza nu este <strong>de</strong>cat propria noastra marturie. Intamp<strong>la</strong>rea are doua parti. E a<strong>de</strong>varat ca prima pare<br />

ceva <strong>de</strong> domeniul oniricului: e drept, fiindca e cu neputinta sa sustinem, ca ar fi fost altceva <strong>de</strong>cat un simplu<br />

vis. Dar noi suntem absolut siguri <strong>de</strong> a doua parte.<br />

Noaptea pe care am petrecut-o in hotelul ace<strong>la</strong> din Madrid a fost un a<strong>de</strong>varat cosmar. Insta<strong>la</strong>tia <strong>de</strong> aer<br />

conditionat fireste ca nu functiona, asa ca ne-am vazut siliti sa <strong>la</strong>sam ferestrele <strong>de</strong>schise, din cauza arsitei<br />

teribile. In plina noapte m-am trezit. Eu, care sunt cam friguros <strong>de</strong> felul meu, eram gol pe pat, iar cuvertura era<br />

in<strong>de</strong>partata. Dar nu asta era important, ci faptul ca in fata mea ve<strong>de</strong>am cativa insi, care se in<strong>de</strong>letniceau cu<br />

ceva, nu-mi da<strong>de</strong>am seama cu ce anume, din cauza luminii foarte s<strong>la</strong>be a <strong>la</strong>nternelor oarbe pe care le foloseau<br />

Nu-i puteam zari <strong>de</strong>cat pe cei care se af<strong>la</strong>u <strong>la</strong> picioarele patului meu, fiindca ma simteam complet paralizat. Nu<br />

puteam nici macar sa intorc capul, ca sa vad ce se intamp<strong>la</strong> cu Jean-Jacques, care dormea in patul <strong>de</strong> <strong>la</strong>nga<br />

mine. Unul din intrusi s-a intors pe neasteptate si m-a privit cu o expresie care parca spunea: " Na, poftim ca se<br />

trezeste si dobitocul asta, ia sa-i mai ar<strong>de</strong>m noi o doza <strong>de</strong> anestezic".*<br />

Fusesem anesteziat mai <strong>de</strong>mult cu penthotal si exact senzatiile <strong>de</strong> atunci le aveam si acum. Nu mai stiu ce s-a<br />

intamp<strong>la</strong>t, am cazut intr-o stare <strong>de</strong> inconstienta, din care m-am trezit abia a doua zi <strong>de</strong> dimineata. I-am povestit<br />

toata istoria asta - sau poate tot visul - lui Jean-Jacques, care se p<strong>la</strong>ngea ca-1 doare capul <strong>de</strong>-i plesneste. Nici<br />

eu nu ma prezentam cu mult mai bine, ma simteam ca si cum cineva mi-ar fi racait temeinic uretrele cu<br />

smirghel.**<br />

Noroc insa ca starea asta groaznica n-a tinut prea mult, si ne-am putut a<strong>la</strong>tura prietenilor nostri spanioli pentru<br />

noi discutii. In orice caz, <strong>de</strong> faptele petrecute in orele care au urmat suntem absolut siguri, fiindca acum eram<br />

treji <strong>de</strong>-a binelea.<br />

Aveam pe atunci o haina splendida <strong>de</strong> piele <strong>de</strong> caprioara pe care o cumparasem <strong>de</strong> curand si <strong>de</strong> care aveam<br />

grija ca <strong>de</strong> ochii din cap. Din senin m-am trezit ca mi-a aparut pe reverul stang o pata ca <strong>de</strong> <strong>la</strong>c,<strong>de</strong> culoare bej.<br />

Era rotunda si avea un diametru <strong>de</strong> doi milimetri si mai putin <strong>de</strong> un milimetru adancime.<br />

Asta m-a amarat grozav, facandu-ma sa ma intreb: "De un<strong>de</strong> ai reusit sa te procopsesti cu stropul asta <strong>de</strong><br />

vopsea? "<br />

Am incercat sa curat picatura aceea <strong>de</strong> <strong>la</strong>c <strong>de</strong> pe reverul hainei racaind bine cu unghia, dar n-am reusit. Mi-am<br />

spus ca indata ce ajung acasa, <strong>la</strong> Aix, va trebui s-o zdrobesc cu o penseta si atunci toata picatura solidificata se<br />

va preface in pulbere. Nu avea nici un rost sa stric cu racaielile astea inutile bunatate <strong>de</strong> haina. Au urmat<br />

discutiile cu prictenii spanioli si am si uitat <strong>de</strong> picatura <strong>de</strong> vopsea. Peste cateva ore, cand m-am intors in<br />

camera, am constatat cu surprin<strong>de</strong>re ca pata disparuse, fara sa <strong>la</strong>se absolut nici o urma. Am trecut peste<br />

intamp<strong>la</strong>rea asta fara sa-i dau cine stie ce atentie, dar nici <strong>de</strong> uitat n-am uitat-o.<br />

In sfarsit, se<strong>de</strong>rea noastra <strong>la</strong> Madrid s-a incheiat si, pentru prima oara dupa zece ani, Dominguez, care in<br />

saptamanile din urma avusese lungi conversatii telefonice cu UMMO, a incetat sa mai vada in mine un spion<br />

al CIA. Era un progres, fara indoia<strong>la</strong>. Lou imi reprodusese continutul unora din aceste conversatii si af<strong>la</strong>sem ca<br />

<strong>la</strong> un moment dat Dominguez ii pusese interlocutorului urmatoarea intrebare:<br />

- "Dar <strong>de</strong> fapt ce este o "gaura neagra"?<br />

La care ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt raspunsese grabit:<br />

- "Asa ceva nici nu exista. Cand o stea cu neutroni isi <strong>de</strong>paseste limita <strong>de</strong> stabilitate, se produce o<br />

implozie si masa ei este transferata in structura geme<strong>la</strong>ra. "<br />

Vom reveni asupra acestei fraze, in special in anexa stiintifica. Aceasta afirmatie mi s-a fixat in minte.<br />

* Observati anestezia, paralizarea si imobilizarea obtinuta prin radiatii pe care o s-o reintalnim utilizata <strong>de</strong><br />

extraterestrii si in alte ocazii(o tehnologie, care daca ar fi utilizata pe Terra,in locul celei care foloseste<br />

vectorul material sau chimic ar fi transformata in arme)[nota DM]<br />

** In reteaua UMMO sondajele encefalice, analizele si diverselc examenc medicate sunt o practica obisnuita.<br />

(n.J.P.P)


M-am intalnit cu Jean-Jacques pe acroportui din Madrid, asteptand avionul care sa ne duca acasa. Tot vorbind<br />

<strong>de</strong> una. <strong>de</strong> alta. i-am povestit si <strong>de</strong> pata <strong>de</strong> vopsea <strong>de</strong> pe reverul hainei.<br />

- Nu zau! Am avut si cu o chestie <strong>de</strong>-asta. dar pe pa<strong>la</strong>rie. M-am luptat ca un erou s-o scot si nici vorba. asa ca<br />

m-am <strong>la</strong>sat si eu pagubas, ca tine. Si eu ma gan<strong>de</strong>am sa rezolv chestia asta acasa. Pe urma. dupa cateva ore.<br />

cand am ajuns in camera, dracovenia aia disparuse.<br />

- Cam ce culoare avea?<br />

Jean-Jacques mi-a aratat tabe<strong>la</strong> <strong>de</strong> p<strong>la</strong>stic a aeroportului. Bej. Exact ace<strong>la</strong>si bej ca si "picatura <strong>de</strong> <strong>la</strong>c" <strong>de</strong> pe<br />

reverul hainei mele. Se parea ca Jean-Jacques fusese mai favorizat <strong>de</strong>cat mine, el avand parte <strong>de</strong> un<br />

echipament mai sofisticat. O pasti<strong>la</strong> aplicata pe panglica pa<strong>la</strong>riei, ca un a<strong>de</strong>varat al treilea ochi si avand, din<br />

cate spunea prietenul meu, ceva peste cinci milimetri in diametru. Dupa toate probabilitatile, eu fusesem<br />

inzestrat cu un microemitator iar Jean-Jacques cu o camera vi<strong>de</strong>o miniaturizata. Dar orice ar fi fost cele doua<br />

pastile, amandoi suntem absolut siguri asupra acestei a doua parti a istoriei noastre. Vazuseram cu ochii nostri,<br />

in stare <strong>de</strong> trezie, draciile acelea, si le vazuseram bine. Cand avionul a <strong>de</strong>co<strong>la</strong>t, i-am spus lui Jean-Jacques:<br />

— Rezulta ca imp<strong>la</strong>ntul tau cranian nu te jeneaza cine stie ce?<br />

— Hai, mai <strong>la</strong>sa-ma in pace cu aiurelile astea! Si... <strong>la</strong> urma urmei, daca bazaconiile astea chiar or fi a<strong>de</strong>varate<br />

si ne-au facut-o si noua, nu crezi ca am cautat-o cu lumanarea?<br />

Nu puteam sa nu-i dau dreptate.<br />

Benzile din polifluorura <strong>de</strong> vinil<br />

Cu ani in urma, primisem acasa un pachet in care se af<strong>la</strong> o banda <strong>de</strong> material p<strong>la</strong>stic. Langa ca, un cartonas<br />

argintiu <strong>la</strong>cuit, cu numele unei societati panziene „specializata in cercetari spatiale”. Cum pe cartonas era<br />

trecuta si adresa societatii respective, le-am raspuns scurt si cuprinzator: „Am primit obiectul, dar ati onus sami<br />

trimiteti si instructiunile <strong>de</strong> folosire”.<br />

Numai ca strada din adresa aceea nu exista. Dupa cum nu exista nici societatea. Chestia asta m-a facut sa nu<br />

mai stiu ce sa cred. Peste am <strong>de</strong> zile, UMMO aveau sa explice motivele pentru care raspandisera cu ocazia<br />

aterizarii <strong>de</strong> <strong>la</strong> San Jose <strong>de</strong> Val<strong>de</strong>ira, multe tuburi mistenoase cu benzile acelea <strong>de</strong> p<strong>la</strong>stic, asemanatoare celei<br />

pe care o primisem si eu. Benzile acestea, dreptunghiu<strong>la</strong>re, <strong>de</strong> dimensiunile <strong>de</strong> 6 x 12 centimetri, erau ru<strong>la</strong>te in<br />

niste tuburi <strong>de</strong> nichel pur si contineau molecule purtatoare <strong>de</strong> izotopi radioactivi, care emiteau neutroni timp<br />

<strong>de</strong> patruzeci <strong>de</strong> ore. Dupa scurgerea acestui interval <strong>de</strong> timp. obiectul <strong>de</strong>venea un material p<strong>la</strong>stic ca oricare<br />

altul. Proce<strong>de</strong>ul le permitea expeditorilor ca in timpul celor patruzeci <strong>de</strong> ore sa urmareasca obiectele. asta fara<br />

indoia<strong>la</strong> ca sa afle ce fac cu ele oamenii in posesia carora ajunsesera, daca apeleaza <strong>la</strong> anumite servicii<br />

specializate, eventual militare - iar asta le servea, probabil ca sa vada cine are legaturi cu asemenea servicii si<br />

cine nu. In cazul meu, ca si in cazul spaniolilor din 1967, obiectul in chestiune a zacut o vreme pe conso<strong>la</strong><br />

semineului, pana cand s-a ratacit.<br />

Amintiri sau vise<br />

De atunci mi s-au mai intamp<strong>la</strong>t in doua randuri lucruri <strong>de</strong> genul celor petrecute <strong>la</strong> Madrid. Fiindca am<br />

promis sa nu ocolesc nimic, trebuie sa mentionez aici si episoa<strong>de</strong>le acestea, cu caracter anecdotic. Ca a fost vis<br />

sau realitate, nu-mi pot da seama - si <strong>la</strong> urma urmei marturisesc ca asta ma <strong>la</strong>sa indiferent.<br />

Pruna oara cand am trecut din nou prin ceva simi<strong>la</strong>r noptii <strong>de</strong> pomina <strong>de</strong> <strong>la</strong> hotelul din Madrid ma af<strong>la</strong>m <strong>la</strong><br />

mine acasa, <strong>la</strong> Pertuis. Era in 1989. Intro dupa-amiaza ma simtisem prins <strong>de</strong> o toropea<strong>la</strong> care atlucea a siesta<br />

prelungita, lucru <strong>de</strong>loc nefiresc intr-o regiune cu o clima ca a noastra, care te moleseste si te trage <strong>la</strong> lene, asa<br />

ca am dormit cateva ceasuri zdravene. Cand a venit sotia mea, m-am <strong>de</strong>zbracat iar ea a observat imediat ceva<br />

ciudat care se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> vreo zece centimetri <strong>de</strong> ombibc<br />

Ce ai acolo? m-a intrebat ea, speriata. Te-ai ranit?<br />

- Nu, nici pomenea<strong>la</strong>!<br />

Aveam pe pantece o rana subtire, ca o incizie fina care parea aproape cu totul cicatrizata, lunga <strong>de</strong> vreo trei<br />

centimetri si aproape onzonta<strong>la</strong>. In jurul ci pielea se invinetise, intr-o nuanta ce batea spre albastru-inchis.<br />

Parca as fi avut doua mici semilune, asezate simetric fata <strong>de</strong> cicatrice. Exact ace<strong>la</strong>si efect as fi obtinut daca<br />

as fi tinut un timp apasata pe piele o teava <strong>de</strong> patru centimetri diametru, ca sa opresc circu<strong>la</strong>tia sangelui.<br />

Forma era regu<strong>la</strong>ta si simetrica. Pe camasa <strong>de</strong> pe mine nu era nici urma <strong>de</strong> sange si nu-mi puteam da seama<br />

cu nici un chip un<strong>de</strong> si cum ma procopsisem cu chestia aceea. Ar fi trebuit sa ma fi izbit foarte tare <strong>de</strong> ceva,<br />

dar in cazul acesta mi-as fi adus aminte, fara doar si poate. Asa ceva as fi putut capata numai lovindu-ma<br />

frontal cu un obiect conton<strong>de</strong>nt si scobit, altfel as fi avut o taietura obisnuita. Trecusera ani <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> cand nu<br />

ma mai tineam <strong>de</strong> gradinant sau <strong>de</strong> sport, iar cicatricea asta se ve<strong>de</strong>a limpe<strong>de</strong> ca n-avea cum sa fie <strong>de</strong> atunci.<br />

Cu o zi inainte n-o aveam si tot <strong>la</strong> fel m-a incredintat si soiia mea, care are un spirit <strong>de</strong> observatie teribil si


nu-i scapa nimic. In sfarsit, coaja ranii s-a uscat si a cazut <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> repe<strong>de</strong>, vanataia a trecut si ea si in<br />

cateva zile nu mai ramasese nici o urma, asa ca am uitat repe<strong>de</strong> <strong>de</strong> povestea asta.<br />

A doua intamp<strong>la</strong>re dateaza din iulie 1990. Plecaseram toata familia, adica sotia mea, fiica noastra si eu, sa-i<br />

facem o vizita <strong>de</strong> cateva zile prietenului nostru Rafael, <strong>la</strong> ferma lui <strong>de</strong> <strong>la</strong>nga Barcelona. Intr-o seara am ramas<br />

numai noi in toata casa, Rafael si sotia lui aveau trebun in oras, Ne-am culcat si eu adormit pe burta, pe partea<br />

mea <strong>de</strong> pat. cu mainile trecute pe sub perna. Brusc, am avut impresia ca ma trezesc si ca incaperea se umple <strong>de</strong><br />

o lumina s<strong>la</strong>ba. Primul lucru pe care 1-am vazut au fost niste picioare incaltate cu un fel <strong>de</strong> pantofi <strong>de</strong> balet<br />

bleu-marin <strong>de</strong> dimensiune mica. As inclina pentru o masura <strong>de</strong> dama. Picioarele pareau acopente <strong>de</strong> un fel <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong> ciorap co<strong>la</strong>nt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> strans, <strong>de</strong> aceeasi culoare. Prima meareaciie a tost sa-mi spun: "Sa nu inceapa iar<br />

povestea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Madrid"<br />

N-am avut nici o posibilitate sa reactionez. In clipa aceea am simtit cum o presiune extraordinar <strong>de</strong> puternica<br />

ma apasa pe perna, imobilizandu-mi compiet bratele si facandu-ma sa ma simt practic paralizat, ca si cum as fi<br />

avut <strong>de</strong>getele varate intr-o priza <strong>de</strong> curent Simteam in urechi o furnicatura ciudata, ca si cum cineva mi-ar fi<br />

infundat usurel o tija prin timpan, pana in creierin. Cum nu eram in stare sa fac nici o miscare, am ales sa<br />

accept lucrurile cu intelepciune. Apoi starea asta parca ca a inceput sa se risipeasca. Am avut chiar impresia ca<br />

lumina aceea s<strong>la</strong>ba disparuse si ca in camera domnea, acum intunericul, asa ca primul gand a fost sa intind<br />

mana si sa bajbai, ca sa insfac unul din picioarele persoanei pe care o vazusem adineauri.<br />

Nu <strong>de</strong> alta, dar daca fusese cu a<strong>de</strong>varat <strong>la</strong>nga mine insemna ca eu sunt un simplu cobai <strong>de</strong> experiente, treaba<br />

care nu-mi p<strong>la</strong>cea <strong>de</strong> <strong>de</strong>loc. Insa n-am avut timp nici macar sa schitez un gest, fiindca exact in clipa aceea am<br />

simtit perna atat <strong>de</strong> grea incat nici vorba sa-mi pot trage bratul si am avut din nou vibratia aceea stranie care<br />

m-a paralizat complet pana am cazut intr-o stare <strong>de</strong> inconstienta.<br />

M-am trezit, convins ca abia trecusera cateva clipe, si am aprins imediat veioza <strong>de</strong> pe noptiera. Nimeni. Ce<br />

puteam face? M-am uitat <strong>la</strong> ceas: arata doua fara cinci. Sotia mea s-a trezit lent si i-am povestit amintirea sau<br />

visul, fara sa stiu nici eu ce fusese. M-a ascultat cu ochii plini <strong>de</strong> neincre<strong>de</strong>re, dar <strong>de</strong>odata si-a dat seama ca<br />

bratul si umarul drept ii erau paralizate, ceea ce o a<strong>la</strong>rma si ii da<strong>de</strong>a, in orice caz. o senzatie foarte nep<strong>la</strong>cuta.<br />

Apoi, lent, senzatia asta s-a risipit.<br />

Nu mai am nimic altceva <strong>de</strong> zis <strong>de</strong> acest gen. Desigur, eu cunosc puterea unor vise <strong>de</strong> a parea vendice. Exista<br />

lucruri pe care cre<strong>de</strong>m ca le-am trait si care nu au <strong>de</strong>cat o realitate onirica. Pentru ca marturia mea sa fie<br />

completa, eu gan<strong>de</strong>sc ca eram dator sa povestesc acest episod. Adaug ca aceste experiente nu mi-au cauzat nici<br />

un efect <strong>de</strong>osebit. nici angoasa si nici bucune. Ele m-au <strong>la</strong>sat pur si simplu perplex. De <strong>la</strong> acea data, nu s-a mai<br />

intamp<strong>la</strong>t nimic <strong>de</strong> acest gen.<br />

Ma gan<strong>de</strong>am din nou <strong>la</strong> intamp<strong>la</strong>rea petrecuta <strong>la</strong> ferma <strong>de</strong> <strong>la</strong>nga zona <strong>de</strong> atenzare a UMMO din ami 50.<br />

Cazurile <strong>de</strong> acest gen se gasesc din plin in dosarele OZN. Daca acestea sunt a<strong>de</strong>varate, nu este prea p<strong>la</strong>cut sa<br />

servim drept teren <strong>de</strong> experimentare pentru niste indivizi care nu-si dau ostenea<strong>la</strong> sa se prezinte. Oare cea mai<br />

buna capcana pentru extraterestri nu ar putea fi o buna cursa <strong>de</strong> soareci amp<strong>la</strong>sata in mijlocul camerei. sau mai<br />

simplu, dupa cum sugera vechiul meu prieten C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Selig: o po<strong>de</strong>a foarte bine ceruita?<br />

Conversatiile telefonice din 1989<br />

Prin 1989 intre spanioli si UMMO au avut loc o multime <strong>de</strong> convorbiri telefonice. Am avut si eu ocazia sa<br />

consult, acasa <strong>la</strong> Rafael, cateva insemnari luate in timpul unor convorbiri <strong>de</strong> asemenea gem Erau interesati <strong>de</strong><br />

asta in primul rand Rafael si prietenii sai Dominguez si Barranechea. Noutatea consta in faptul ca acum era<br />

vorba cu a<strong>de</strong>varat <strong>de</strong> un dialog. Timp <strong>de</strong> douazeci si cinci <strong>de</strong> ani se comunicase numai intr-un singur sens.<br />

Spaniolii primeau scrisori, rapoarte si, foarte ran apelun telefonice care insa erau foarte scurte si confineau <strong>de</strong><br />

regu<strong>la</strong> dispozitii, avertismente, informatii sau diverse indicatii. Rafael incercase in mai multe randuri sa<br />

cupleze sistemul <strong>de</strong> inregistrare a convorbini telefonice, insa inainte <strong>de</strong> a pune <strong>de</strong>getul pe buton auzea vocea<br />

interlocutorului: „Nu, va rog sa nu inregistrati!” Pana <strong>la</strong> urma a renuntat.<br />

Acum, dupa cat am af<strong>la</strong>t <strong>de</strong> <strong>la</strong> Rafael, convorbirile acestea telefonice durau cateodata cu orele. De regu<strong>la</strong>,<br />

telefonul suna noaptea tarziu si <strong>de</strong> multe on Rafael si Barranechea erau amandoi pe linie. Subiectele abordate<br />

erau extrem <strong>de</strong> variate, dar raspunsurile veneau intot<strong>de</strong>auna fara nici cel mai mic ragaz, cu seriozitatea si<br />

conciziunea obisnuite.<br />

Daca exista un lucru <strong>de</strong> care sunt sigur sigur, este ca exista in spatele <strong>la</strong> toate acestea ceva mai mult <strong>de</strong>cat o<br />

banda <strong>de</strong> stu<strong>de</strong>nti <strong>de</strong> <strong>la</strong> Facultatea <strong>de</strong> Stiinte din Madrid. Fiind un om <strong>de</strong> stiinta, eu mi-am facut pur si simplu<br />

munca, adica aceea <strong>de</strong> analizare a coiitinutului. Eu m-am multumit sa ma joc cu piesele mozaicului, cel putin<br />

cu acelea pe care mi se parea ca oarecum le inteleg. Ramaneau o multime <strong>de</strong> lucruri care nu intrau in domeniul<br />

meu <strong>de</strong> competema, care se limita <strong>la</strong> mecanica flui<strong>de</strong>lor ionizate si <strong>la</strong> cosmologia teoretica.<br />

Farriols nu seamana cu vreun naiv.


Matematicianul Chasles a cumparat, cred, scrisori <strong>de</strong>-ale Cleopatrei catre Cesar sau invers. Eu stiu ca exista<br />

intreprin<strong>de</strong>ri, in toate tarile, care <strong>la</strong> baza ajung <strong>la</strong> New Age si ii p<strong>la</strong>tesc pe guru cu sa<strong>la</strong>rii. Tot ceea ce am <strong>de</strong><br />

spus, este ca m-am jucat cu piesele unui enorm mozaic, pur si simplu bizar, si ca unele din aceste piese mi s-au<br />

parut ca stimuleaza reflectia stiitifica si se asamb<strong>la</strong>u intr-un mod inteligent si original. Toate acestea poate ca<br />

nu provin <strong>de</strong>cat din imaginatia mea, insa ma indoiesc. Nu cred ca as fi imaginat doua fluxuri temporale inverse<br />

si niste universuri in oglinda (enantiomorfe). Si nici n-as fi ajuns asa <strong>de</strong>parte in magnetohidrodinamica daca<br />

documentele nu s-ar fi constituit intr-un fel <strong>de</strong> ghid. imi aduc aminte ca matematicianul si aca<strong>de</strong>micianul<br />

Andre Lichnerowicz spusese intr-o zi: „OZN-urile nu exista, dar J.P. Petit are atata imaginatie incat intr-o<br />

buna zi are sa sfarseasca prin a le inventa.”<br />

in perioada 1988-89, contactele au fost reluate. Continutul lor era a<strong>de</strong>sea cat se poate <strong>de</strong> fantastic. De curand<br />

am stat <strong>de</strong> vorba cu Rafael si 1-am intrebat:<br />

— Ce crezi <strong>de</strong>spre cursul actual al cazului UMMO?<br />

— in ultimii ani s-au primit scrisori care par sa izvorasca dintr-o anumita tendinta <strong>de</strong> autodiscreditare.<br />

— Vrei sa zici ca reteaua este pe cale sa se replieze asupra ei insasi <strong>la</strong>sand in urma un nou nor <strong>de</strong> cernea<strong>la</strong>, ca<br />

o sepie.<br />

— Un pic asa stau lucrurile. Dar ramane continutul acestor apeluri telefonice din 1989. in ceea ce priveste<br />

acele apeluri, eu continui sa raman foarte impresionat <strong>de</strong> rapiditatea si precizia raspunsurilor.<br />

— Tu crezi ca in cursul acestor apeluri telefonice „sursa” s-a manifestat din nou, in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> orice<br />

distorsiuni parazite si <strong>de</strong> orice actiune <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare.<br />

— Cred ca da.<br />

Din toata conste<strong>la</strong>tia multicolora <strong>de</strong> informatii aparute pe parcursul convorbirilor telefonice amintite mai sus,<br />

alegem una. Acesti UMMO - pe care continuam sa-i numim astfel - au dat interlocutorilor lor spanioli o serie<br />

<strong>de</strong> raspunsuri privitoare <strong>la</strong> SIDA, explicand ca acest virus ar fi fost creat prin manipu<strong>la</strong>re genetica intr-un<br />

<strong>la</strong>borator american din statul Minnesota. Cercetarile in cauza ar fi inceput <strong>de</strong> mult timp si, cum nu exista<br />

posibilitatea ca rezultatele sa fie experimentate pe teritoriul american, autoritatile <strong>de</strong> <strong>la</strong> Washington ar fi<br />

incheiat un acord cu Zairul, care ar fi pus <strong>la</strong> dispozitie o regiune intinsa. Scopul experimentelor ar fi fost<br />

testarea mo<strong>de</strong>leior <strong>de</strong> contaminare pentru virusuri mutante, iar i<strong>de</strong>ea genera<strong>la</strong>, care fusese inspirata, fara<br />

indoia<strong>la</strong>, <strong>de</strong> razboiul din Vietnam, era aceea <strong>de</strong> a obtine specii <strong>de</strong> virusuri care sa atace cu preca<strong>de</strong>re o amimita<br />

popu<strong>la</strong>tie. Cum s-ar spune, o arma rasia<strong>la</strong>. Ca sa se antreneze. cercetatorii au manipu<strong>la</strong>t culturile <strong>de</strong> virusun<br />

astfel obtinute cu ajutorul unor microun<strong>de</strong> pulsate si le-au experimentat pe niste maimute. Aici lucrurile au<br />

inceput sa 1a o intorsatura nefericita. Paznicii zairezi nu s-au dovedit <strong>la</strong> inaltime, <strong>la</strong>sand sa scape din rezervatie<br />

animale infestate, care au trebuit apoi recuperate cu orice pret. Fireste ca n-a fost <strong>de</strong>loc usor si unii din oamenii<br />

care au participat <strong>la</strong> prin<strong>de</strong>rea lor au fost raniti. Asa a inceput contaminarea oniului si bineinteles ca nimeni nu<br />

s-a gandit atunci ca virusul acesta al maimutelor arfi putut sa provoace asemenea distrugeri pustiitoare speciei<br />

umane. Daca lucrurile stau cu a<strong>de</strong>varat asa, inseamna ca exista pe p<strong>la</strong>neta noastra o mana <strong>de</strong> cercetatori, care<br />

suntinca luati drept oameni respectabili, ale caror talente <strong>de</strong> asamb<strong>la</strong>re genetica s-ar af<strong>la</strong> <strong>la</strong> originea a ceea ce<br />

se poate numi pe drept cuvant un genocid.<br />

Marturisesc ca din 1975 si pana acum af<strong>la</strong>sem din dosarele UMMO o sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> informatii care sa ma<br />

uimeasca. dar asta le intrecea pe toate. Mi se pare chiar <strong>de</strong> inteles atitudinea acestor UMMO. care refiizasera<br />

<strong>de</strong> fiecare data sa <strong>de</strong>a cea mai mica <strong>la</strong>murire privitoare <strong>la</strong> felul cum vin<strong>de</strong>cau ei boli cum ar fi cancerul, <strong>de</strong><br />

exemplu, raspunzand invariabil:<br />

— "Noi v-am putea oferi cu usurinta mijloacele terapeutice, dar cel care ar sti sa le aplice ar fi in stare sa<br />

provoace si boa<strong>la</strong>"*<br />

Sa inchi<strong>de</strong>m aceasta parte a dosarului recunoscand ca, orice s-ar spune, oamenii sunt cu a<strong>de</strong>varat in stare <strong>de</strong><br />

orice.<br />

Un lucru simi<strong>la</strong>r se intamp<strong>la</strong> si cu hipnoza, care este atat calea <strong>de</strong> coborare sau ca<strong>de</strong>re in manipu<strong>la</strong>te (robie),<br />

cat si cea <strong>de</strong> eliberare din conditionare (v. Hipnoza, cale <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care si <strong>de</strong> eliberare, ed. cit.) Ace<strong>la</strong>si bisturiu<br />

cu <strong>la</strong>ma fin ascutita este mijloc <strong>de</strong> vin<strong>de</strong>care in mana chirurgului dar <strong>de</strong>vine mijloc <strong>de</strong> uci<strong>de</strong>re in mana<br />

criminalului. Obiectele si fenomenele nu sunt bune sau rele m sine. Ele sunt favorabile sau nocive in raport cu<br />

niyelul <strong>de</strong> constienta §i <strong>de</strong> ancorare In iubire realizat <strong>de</strong> utilizatorul lor: omul. In Yoga Sutra este exclus<br />

accesul <strong>la</strong> puterile supranaturale fara ancorarea prea<strong>la</strong>bi<strong>la</strong> in cele 10 norme sau porunci (5 Yama si 5 Niyama);<br />

incalcarea acestora conduce1a autoeliminarea celui care a gresit, iar nu <strong>la</strong> distrugerea mediului si a<br />

semenilor (civilizatie ecologica).<br />

*Microun<strong>de</strong>le pulsate <strong>la</strong> joasa frecventa sunt cancerigene. Unele mari puteri au luat in studiu arme bazate pe<br />

aceasta proprietate <strong>de</strong> soargere a ADN-ului. [n. D M]


Scurta propozitie <strong>de</strong>spre gaurile negre<br />

De fiecare data cand auzeam ceva sau cand imi notam ceva in acest dosar UMMO, incercam sa reflectez bine<br />

<strong>la</strong> lucrurile respective. Subiectul universurilor gemene facuse pe multi cercetatori sa se apuce cu infrigurare <strong>de</strong><br />

munca, in 1977, si mi se paruse si mie captivant.<br />

Apoi, in anul care urmase, reusisem pe neasteptate sa asez <strong>la</strong> un loc piesele disparate ale mozaicului, care se<br />

refereau <strong>la</strong> variabilitatea vitezei luminii. Ne intrigau insa acele cuvinte greu <strong>de</strong> explicat pe care le auzise<br />

Dominguez rostite <strong>de</strong> interlocutorul nevazut: " Gaurile negre nu exista..."<br />

Un asemenea lucru chiar ca se batea cap in cap cu tot ce se sustinea <strong>la</strong> noi <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> zile in materie <strong>de</strong><br />

cosmologie. Imi aduc aminte <strong>de</strong> un interviu in care un cercetator <strong>de</strong> marca, directorul <strong>la</strong>boratorului <strong>de</strong><br />

cosmologie teoretica si <strong>de</strong> gravrtatie din Pans, spunea:<br />

" Cu toate ca pana acum nu am obtinut nici o dovada experimenta<strong>la</strong> a existentei gaurilor negre, nimeni nu se<br />

mai indoieste astazi ca ele exista. "<br />

M-am a<strong>la</strong>turat multimii acelora care consi<strong>de</strong>ra ca acest mo<strong>de</strong>l nu este convingator. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />

matematic, e o a<strong>de</strong>varata himera. Un astrofizician francez, mi se pare ca Jean Heidmann, spunea: "Cand e<br />

vorba <strong>de</strong> gaurile negre, trebuie sa <strong>la</strong>sam bunul simt <strong>la</strong> gar<strong>de</strong>roba "<br />

Eu unul, nu sunt convins ca are dreptate.<br />

Re<strong>la</strong>tia om-univers in textele UMMO<br />

In rapoartele primite <strong>de</strong> Sesma am dat peste o multime <strong>de</strong> informatii fata <strong>de</strong> care ma ve<strong>de</strong>am pus, ca fizician,<br />

in neputinta absoluta <strong>de</strong> ale gasi vreo aplicatie sau <strong>de</strong> a formu<strong>la</strong> o parere oarecare. Marturisesc ca acum<br />

doisprezece ani, cand am dat prima data cu ochii <strong>de</strong> asemenea lucruri, reactia mea initia<strong>la</strong> a fost una <strong>de</strong><br />

respingere. Aceste texte abordau lucruri pe care le-am putea consi<strong>de</strong>ra metafizice. Fiind un rationalist cu<br />

ghiulele <strong>de</strong> plumb <strong>la</strong> picioare, nu am avut pentru partea asta a dosarului UMMO nici o farama <strong>de</strong> interes. Nu<br />

aveam nici o credinta, in atara <strong>de</strong> aceea in ceea ce gan<strong>de</strong>am, fiindca am ajuns sa-mi dau seama, dupa am <strong>de</strong><br />

zile, ca stiinta insasi nu era altceva <strong>de</strong>cat un sistem organizat <strong>de</strong> credinte, ca orice alta abordare a realitatii*.<br />

Henri Coanda spunea ca "i<strong>de</strong>ntificarea realitatii cu un anumit mo<strong>de</strong>l al acesteia nu este stiinta, ci religie si<br />

hipnoza. Credinta in veridicitatea unor ipoteze sau teorii, chiar dovedite experimental, este cel mai mare<br />

obstacol in <strong>de</strong>scoperirea altora. care sa cuprinda fenomenele pe care acestea le neglijeaza (exceptii <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

regu<strong>la</strong>)". Exista nivele mai subtile ale realitatii, a caror <strong>de</strong>scriere si utilizare solicita iesirea din tiparele actuale<br />

<strong>de</strong> gandire, din hipnoza locului comun.<br />

Nu stateam sa-mi bat capul cu intrebari inutile, ca <strong>de</strong> exemplu ce se af<strong>la</strong> dincolo sau care o fi ratiunea<br />

infumurata a existentei omului in univers. Eram ceea ce s-ar putea numi "un tehnician in stiinta", un om cu<br />

p<strong>la</strong>cerile si nep<strong>la</strong>cerile lui <strong>de</strong> zi cu zi, cu sentimentele si cu reflectiile lui si atata tot. Cu timpul Insa lucrurile<br />

au inceput sa se schimbe, din doua motive. Mai intai ca intrebarile pe care nu-mi batusem capul incepeau sa<br />

iasa incet-incet <strong>la</strong> suprafata, an <strong>de</strong> an. Pe p<strong>la</strong>n intelectual, consi<strong>de</strong>ram ca raspunsurile date <strong>de</strong> stiinta noastra in<br />

aceste chestiuni stralucesc prin absenta. Al doilea motiv i-a constituit pier<strong>de</strong>rea fiului meu Jean-Cristophe, in<br />

varsta <strong>de</strong> 23 <strong>de</strong> ani, care a murit in cursul opririi respiratiei.<br />

A fost pentru mine o experienta socanta. Am mers a doua zi <strong>la</strong> morga si 1-am vazut. Era <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> frumos, ai fi<br />

zis ca dormea netulburat. Stiam ca acest aspect <strong>de</strong> absoluta liniste a celor care au murit fara suferinte este in<br />

legatura cu tensiunea tesuturilor. Mai stiam ca ceea ce aveam in fata ochilor era o ingramadire <strong>de</strong> celule lipsite<br />

<strong>de</strong> viata, menite sa se <strong>de</strong>scompuna cu rapiditate. In afara <strong>de</strong> imensa suferinta care ma macina si <strong>de</strong> revolta care<br />

imi umplea sufletul, abia acum imi da<strong>de</strong>am seama <strong>de</strong> incredibilul vid existent in stiinta in legatura cu marile<br />

intrebari, ale vietii si ale mortii, fata <strong>de</strong> locul omului in univers si fata <strong>de</strong> menirea existentei sale. Ii invidiam<br />

pe credinciosi, care aveau solutiile prefabricate cu care sa faca fata unor asemenea experiente. Se spune ca<br />

moartea unui copil este un lucru cumplit, care te doboara - mai mult <strong>de</strong>cat moartea unui parinte sau a altcuiva<br />

apropiat care a atins o anumita varsta - fiindca e impotriva ordinii firesti a lucrurilor. Si atunci a incoltit<br />

intrebarea: dar ce este ordinea fireasca a lucrurilor?<br />

*UMMO se <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ra ca fiind apropiati, in materie <strong>de</strong> stiinta, <strong>de</strong> neopozitivism. Ei se <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ra surprinsi <strong>de</strong><br />

naivitatea cu care noi ne incre<strong>de</strong>m neincetat in mo<strong>de</strong>lele noastre succesive. "Avem si noi mo<strong>de</strong>lele noastre,<br />

spun ei, dar nu suntem atat <strong>de</strong> naivi incat sa "cre<strong>de</strong>m" in ele. Nu ne intereseaza <strong>de</strong>cat valoarea lor aplicativa. "<br />

(n. J.P.P.)


Jean-Cristophe, fiul lui J.P. Petit, nu s-a sinucis, ci a murit acci<strong>de</strong>ntal in cursul unui exercitiu <strong>de</strong> suspendare a<br />

respiratiei cunoscut in Yoga, in buddhismul tibetan si in taoism. Acci<strong>de</strong>ntele <strong>de</strong> acest fel sunt frecvente in<br />

Occi<strong>de</strong>nt, <strong>de</strong>oarece se forteaza <strong>de</strong> <strong>la</strong> periferie (poarta respiratorie) modul <strong>de</strong> functionare al centrului<br />

informational in ve<strong>de</strong>rea "stingerii fluctuatiilor din substanta menta<strong>la</strong>" (ve<strong>de</strong>ti YS 1.2) si a <strong>de</strong>pasini dualitatii<br />

(in locul dualitatii inspiratie-expiratie si a circu<strong>la</strong>tiei prin Ida si Pinga<strong>la</strong>, apare respiratia primordia<strong>la</strong>, prin<br />

canalul central Sushumna, situat in mijlocul maduvei spinarii si a sistemului nervos). Chiar daca pe J. P. Petit<br />

nu 1-a interesat <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea metafizica a textelor UMMO acestea au fost citite <strong>de</strong> fiul sau care s-a apucat sa<br />

practice calea distorsionata <strong>de</strong> niste incompetenti, care recomanda fortarea centrului prin periferie. In<br />

comentariul lui Ko Hsuan <strong>la</strong> Tao Te King, afirmatia "inteleptul (sfantul) goleste mintea si umple abdomenul"<br />

(cap. 3) este interpretata astfel: "intai este vidata mintea (izvorul) si apoi se umple mijlocul (cu energie; se<br />

blocheaza respiratia prin reintoarcere <strong>la</strong> respiratie embrionara) in mod firesc."<br />

Traducerile europene sunt colorate <strong>de</strong> tiparul actiunii <strong>la</strong> periferie sau in afara: „el goleste mintea” (adica nu are<br />

ganduri rele). "Umple abdomenul", adica blocheaza respiratia si cultiva linistea.<br />

Cine a citit Tao Te King (cap. II) va observa ca dualitatea bine-rau trebuie <strong>de</strong>pasita fiindca este situata <strong>la</strong><br />

periferie m p<strong>la</strong>nul evaluarii, al aprecierii si al comparatiei. In plus, daca eliminam gandurile rele si pastram<br />

doar gandurile bune, ce fel <strong>de</strong> golire am obtinut ?<br />

Acceptarea numai a gandurilor bune nu este modul afirmativ <strong>de</strong> procesare a informatiilor. In plus orice mod<br />

afirmativ este <strong>la</strong> baza tot un mod negativ, fiindca negam negatia, care ramane in stare <strong>la</strong>tenta.<br />

Textele taoiste si Yoga traduse <strong>de</strong> oameni care sunt prizonieri ai tiparelor, conditionarilor si i<strong>de</strong>ntificanlor nu<br />

au nici o valoare. . , .<br />

Trebuie sa nu ne mutam atentia <strong>de</strong> pe actiunea care trebuie savarsita catre aprecieri (cum sunt privit; ce este, ce<br />

forma) si spre consecinte (ce fructe, ce rezultate) daca dorim ca ea sa ramana intreaga, si sa fim una cu ea.<br />

Tiparul civilizatiei occi<strong>de</strong>ntale extravertite si-a pus amprenta pe tot ceea ce a tradus, a importat si a utilizat,<br />

din practicile medicale, mistice si religioase orientale.<br />

Asa s-au petrecut lucrurile si cu tehnicile <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare si cu cele <strong>de</strong> hipnoza, care au ramas prizoniere ale<br />

sprijinului exterior. Re<strong>la</strong>xarea occi<strong>de</strong>nta<strong>la</strong> cauta sa re<strong>la</strong>xeze muscu<strong>la</strong>r, respirator si vascu<strong>la</strong>r corpul, pentru ca<br />

acesta sa induca re<strong>la</strong>xarea si linistirea psiho-afectiva, dupa mo<strong>de</strong>lul <strong>de</strong> actiune a tranchilizantelor din familia<br />

benzodiazepinelor. Este ca si cum am dori sa contro<strong>la</strong>m un calcu<strong>la</strong>tor fortand terminalele si parametrii <strong>de</strong><br />

alimentare cu energie electrica. Atunci exista riscul sa fie distrus.<br />

De aici preocuparea Constanta a taoismului pentru "firesc", "natural", pentru "ordinea fireasca a lucrurilor",<br />

pentru "mersul natural al lucrurilor",<br />

J. P. Petit ajunge <strong>la</strong> aceleasi intrebari dupa ce si-a pierdut fiul, pentru ca orice om <strong>de</strong> stiinta creator este un<br />

<strong>de</strong>mo<strong>la</strong>tor al dogmelor, tiparelor si a<strong>de</strong>varurilor prefabricate, folosite pentru drogarea, anestezierea si<br />

adormirea credinciosilor. Incredibilul vid din stiinta este unul abil intretinut in constiintele oamenilor <strong>de</strong> catre<br />

cei care ii tin inghetati in tipare, prizonieri ai locului comun si al constiintei periferice centrate spre umplere<br />

din afara.<br />

Niciodata umplerea din afara nu va transforma un recipient intr-un izvor.<br />

Civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice cunosc aversiunea religiei occi<strong>de</strong>ntale pentru vid si o consi<strong>de</strong>ra o forma a luptei pentru<br />

supravietuire a constiintei periferice iluzorii centrate in ego, care s-a izo<strong>la</strong>t <strong>de</strong> izvorul, care o sustine si-i da<br />

viata. De aici suferinta, neputinta si <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nta <strong>de</strong> lumea din afara pentru confirmari <strong>de</strong> existenta, pentru<br />

aprecieri, pentru p<strong>la</strong>ceri, etc.<br />

Chiar daca J.P. Petit nu a spus nimic <strong>de</strong>spre tehnica <strong>de</strong> intrare in canalul central, <strong>de</strong>spre care se vorbeste in<br />

rapoartele UMMO, pentru ca aplicarea gresita a acestor tehnici sa nu duca <strong>la</strong> aparitia altor victime, evocarea<br />

mortii fiului sau ca urmare a practicii suspendarii respiratiei ne indica <strong>de</strong>ja, ca un efect a fost luat drept cauza.<br />

Toate tehnicile <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare occi<strong>de</strong>ntale forteaza cauza prin efecte. H. Schultz a preluat din hipnoza simptomele<br />

<strong>de</strong>scrise <strong>de</strong> subiectii af<strong>la</strong>ti in transa si a obtinut metoda "trainingului autogen" (se sugereaza simptomele<br />

somatice pentru a induce starea <strong>de</strong> linistire si <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare).<br />

Alterarea tehnicilor din Hatha Yoga si transformarea ramurilor (anga) sistemului Yoga (sistem sincronic; <strong>de</strong><br />

interconditionare simultana sau in paralel) in etape (sistem diacronic; conditionare in serie <strong>de</strong> <strong>la</strong> periferie spre<br />

centru) dove<strong>de</strong>sc aceeasi distorsionare si rupere <strong>de</strong> traditiile spirituale.<br />

Imi amintesc ca discutam odata cu doi prieteni, oameni <strong>de</strong> stiinta. Unul era fizician. specializat in studiul<br />

particulelor elementare, ce<strong>la</strong><strong>la</strong>lt era biochimist. Amandoi spuneau cu aceeasi siguranta linistita- dupa moarte<br />

nu mat e nimic. Singura justificare a vietii este viata insasi. Asadar, totul era numai "hazard si necesitate. Sotia<br />

fizicianului, psiholog <strong>de</strong> profesie, avea si ea un raspuns prefabricat: cei ce mor supravietuiesc numai in<br />

amintirea celor apropiati .


Un psihanalist din scoa<strong>la</strong> lui Lacan* ,pe care il cunosteam imi <strong>de</strong>scrisese omenirea ca fiind o masinarie<br />

inzestrata cu un limbaj, o masinarie careia el sustinea ca ii cunoaste toate rotitele. Pentru el orice viziune<br />

metafizica se reducea <strong>la</strong> una din multiplele fatete ale imaginatiei umane.<br />

Ca binevoieste sau nu sa recunoasca, stiinta contemporana se conformeaza afirmatiei celebrului matematician<br />

Lap<strong>la</strong>ce: "O inteligenta care, <strong>la</strong> un moment dat, ar cunoaste toate fortele care pun m miscare natura si situatia<br />

corespunzatoare a fiintelor pe care aceasta le cuprin<strong>de</strong> si daca acea inteligenta ar fi suficient <strong>de</strong> vasta pentru a<br />

supune analizei aceste date, reunind in aceeasi formu<strong>la</strong> miscarile celor mai mari corpuri din univers si pe cele<br />

ale celor mai marunti atomi, atunci nimic nu ar fi pentru ea nesigur, iar viitorul, ca si trecutul, i-ar fi mereu<br />

prezent inaintea ochilor. "<br />

Desisur ca astazi nimeni nu mai cauta sa cunoasca existenta individua<strong>la</strong> a unei particule, din cauza principiului<br />

<strong>de</strong> incertitudine al lui Heisenberg. Dar daca examinam lucrurile mai <strong>de</strong> aproape, vom observa ca acest<br />

<strong>de</strong>terminism mecanicist nu a disparut, ci doar a <strong>la</strong>sat locul unui <strong>de</strong>terminism implicit, mai subtil izvorat din<br />

mecanica statistical sora geamana a mecanicii cuantice.<br />

Ace<strong>la</strong>si mecanicism sau <strong>de</strong>terminism cauzal apare si in distorsiunea cailor mistice, ceea ce conduce, dupa cum<br />

afirma Chogyam Trungpa, <strong>la</strong> "o versiune distorsionata, egocentrica, a vietii spirituale, [...] care merita numele<br />

<strong>de</strong> materialism spiritual... [....] Noi ne putem iluziona gandind ca ne <strong>de</strong>zvoltam spiritual, cand <strong>de</strong> fapt noi<br />

utilizam tehnici spirituale pentru a ne intari egoul." Tot asa ne iluzionam ca intelegem realitatea profunda,<br />

cand <strong>de</strong> fapt continuam sa 6 abordam mecanicist; adica nu tinem sa af<strong>la</strong>m cum este ea, ci <strong>la</strong> ceea ce cre<strong>de</strong>m<br />

noi ca trebuie sa fie.**<br />

In conditiile in care religiile institutionalizate s-au dovedit incapabile <strong>de</strong> orice evolutie iar ateismul marxist si-a<br />

dovedit lipsa <strong>de</strong> viabilitate, s-a recurs, fireste, <strong>la</strong> stiinta si aproape ca nu exista in zilele noastre autor <strong>de</strong> lucrari<br />

stiintifice care sa nu-si fi produs si micul sau cuplet metafizic.<br />

Sa citam <strong>de</strong> pilda fraza celebrului englez Hawking, care, in lucrarea sa Scurta istorie a timpului, scria: "Daca<br />

intr-a<strong>de</strong>var universul se contine in intregime, neavand nici granite nici tarmuri, ar trebui sa nu aiba nici<br />

inceput si nici sfarsit: ar trebui sa fie si atata tot. Ce loc mai ramane in cazul acesta pentru un creator? "<br />

La auzul unor asemenea afirmatii parca te simti ispitit sa strigi: "Este vreun filozof in sa<strong>la</strong>? " Sau, cum spunea<br />

prietenul meu Aron<strong>de</strong>l: "In momentul cand metafizica este in criza, se poate observa in liniste ca <strong>la</strong> moda este<br />

filozofia <strong>de</strong> carciuma.”<br />

Nu avem incotro si trebuie sa recunoastem ca aceasta stare <strong>de</strong> lucruri nu e stralucita. Auzim <strong>de</strong> omul-masina,<br />

omul neuronal, omul-limbaj, omul-specie, omul-lupta-<strong>de</strong>-c<strong>la</strong>sa, omul-program. Dar enumerarea aceasta,<br />

vrednica <strong>de</strong> Jacques Prevert, caracterizeaza intreg ansamblul fenomenului uman? De fapt, Hawking ridica<br />

intrebarea esentia<strong>la</strong> zicand: "Daca intr-a<strong>de</strong>var universul se contine in intregimea sa.. "<br />

"Daca", cum ziceau spartanii. Dar ce este in realitate universul?<br />

Textele UMMO ne ofera raspunsuri. Nu stiu cat valoreaza, dar nimic nu ne impiedica sa le citam, cel putin<br />

partial, asa cum am facut-o mereu:<br />

"Exista pentru noi ceea ce este numit spatiu-timp, conceput <strong>de</strong> matematicianul Minkowski, dar apartinand unei<br />

urzeli cu zece dimensiuni. "<br />

Ceva mai incolo citim:<br />

"Omul <strong>de</strong> pe Terra isi imagineaza spatiul cafiind o realitate continua in toate directiile. Pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> aceasta<br />

conceptie asupra spatiului, care a fost introdusa <strong>de</strong> Euclid, voi ati e<strong>la</strong>borat o intreaga geometrie bazata pe niste<br />

abstractii cum sunt punctul, dreapta si p<strong>la</strong>nul, in care ati ajuns sa cre<strong>de</strong>p cu naivitate, <strong>de</strong>si ele constitute<br />

a<strong>de</strong>varatele componente ale universului <strong>de</strong>cat din cauza unei abstractizari intelectuale. ***<br />

Dupa opinia UMMO, intreg universul, in <strong>de</strong>scrierea sa cu zece dimensiuni, ar fi "cuantic", iar dimensiunile<br />

sale ar putea sa fie si ele "cuantificate", cu alte cuvinte ele nu ar putea sa ia <strong>de</strong>cat valori discrete.<br />

*Chogyam Trumgpa, Pratique <strong>de</strong> <strong>la</strong> voie tibetane, Editions du Seuil 1976.<br />

** Jacques-Marie Lacan (1901-1981) - psihanalist francez, care a cercetat implicatii ale psihanalizei asupra<br />

lingvisticii si a antropologiei.<br />

***Dupa parerea UMMO, si cuvantul "dimensiune " genereaza o serie <strong>de</strong> confuzii, ceea ce este a<strong>de</strong>varat.<br />

Imprumutat din limbajul comun, termenul " dimensiune" este automat asociat cu ceva care poate fi masurat<br />

precum spatiul si timpul. De altfel, fizicienii care au e<strong>la</strong>borat teoria "superstring” (in lb franceza:<br />

"supercor<strong>de</strong>s") si care nu s-au induplecat sa-i atribuie universului niste dimensiuni suplimentare, se lovesc <strong>de</strong> o<br />

dificultate <strong>de</strong> principiu. Masinaria teoretica ne ofera intr-a<strong>de</strong>var o dimensiune, lungimea lui P<strong>la</strong>nck, ega<strong>la</strong> cu<br />

10 -33 centimetri, asociata fiecareia din aceste dimensiuni suplimentare, iar experimentatorilor nu le-a mai<br />

ramas <strong>de</strong>cat sa strige tragandu-se <strong>de</strong> par: "Cum sa se faca cea mai mica experienta in acest caz daca in aceste<br />

conditii grosimea <strong>la</strong>mei cutitului este ega<strong>la</strong> cu aceea a obiectului <strong>de</strong> analizat! " (n.J.P.P)


Continuitatea nu ar fi <strong>de</strong>cat o iluzie, iar ceea ce numim noi continuum spatio-temporal, axioma fundamenta<strong>la</strong> a<br />

mo<strong>de</strong>lelor noastre stiintifice, nu ar fi <strong>de</strong>cat o fantasma.* Universul perceptibil, masurabil, nu ar fi <strong>de</strong>cat un<br />

subansamblu al unei realitati mai vaste.<br />

Noi ve<strong>de</strong>m doar varful aisbergului, in timp ce o mare parte a realitatii ramane imperceptibi<strong>la</strong>, scufundata in<br />

oceanul <strong>de</strong> un<strong>de</strong> se naste si revine orice manifestare. Acest univers perceptibil ar fi creat <strong>de</strong> fapt <strong>de</strong> catre cel<br />

care il observa. Se ve<strong>de</strong> ca notiunea foarte recenta <strong>de</strong> re<strong>la</strong>tivitate se gaseste extinsa <strong>la</strong> scara cosmica.<br />

Aceasta <strong>de</strong>scriere <strong>la</strong>sa un loc nesfarsit pentru tot ceea ce scapa in prezent instrumentelor noastre <strong>de</strong> masura.<br />

Cuvantul metafizica (insemnand "ceea ce este dupa fizica" sau "dincolo <strong>de</strong> fizica") isi capata astfel toate<br />

semnificatiile.<br />

Oricare ar fi <strong>de</strong>scrierea reductionista a universului, ajungem <strong>la</strong> aceeasi problema esentia<strong>la</strong>: cea a constiintei.<br />

Oamenii <strong>de</strong> stiinta au e<strong>la</strong>borat teorii asupra diferitelor mecanisme care au avut un rol in aparitia vietii. Ei<br />

expun, intot<strong>de</strong>auna in termeni <strong>de</strong> mecanica biochimica, anumite mecanisme elementare <strong>de</strong> autostructurare.<br />

Neodarwinismul serveste aici drept ecran <strong>de</strong> proiectie si drept suport dogmatic unei teorii <strong>de</strong> evolutie a<br />

speciilor, in conceptia careia omul ocupa, zicem-noi, locul <strong>de</strong> pe creasta acestui edificiu. Dar in acest stadiu, <strong>la</strong><br />

ce serveste constiinta? Oare in viziunea actua<strong>la</strong>. nu ar fi ea <strong>de</strong>cat o insusire. sa-i zicem <strong>de</strong> prisos?**<br />

Textele UMMO ofera raspunsuri <strong>la</strong> aceasta intrebare esentia<strong>la</strong> Dupa opinia autorului lor, in creierul omenesc<br />

ar exista o structura jucand rolul <strong>de</strong> legatura cu o entitate***, pe care putem consi<strong>de</strong>ra echivalentul a ceea ce<br />

numim noi sufletul sau sinele omului. Conceptul acesta. <strong>de</strong> suflet nu este pentru noi o noutate, dar surprin<strong>de</strong><br />

faptul ca aceste texte se refera <strong>la</strong> o experienta care ar permite evi<strong>de</strong>ntierea acestei legaturi intre lumile<br />

somatice si psihice, lucru care, fara indoiaia, se af<strong>la</strong> in afara actualelor noastre mijloace <strong>de</strong> investigatie.<br />

"Biochimia UMMO" o recurs a<strong>de</strong>seori, intre altele <strong>la</strong> sondaje efectuate, dupa propriile lor afirmatii, cu ajutorul<br />

un<strong>de</strong>lor gravitationale, pe care noi, in momentul <strong>de</strong> fata, nu stim nici sa le <strong>de</strong>tectam si nici sa le producem.<br />

Aceste un<strong>de</strong> gravitationale ar avea un anumit rol, <strong>de</strong>loc neglijabil, in mecanismele elementare ale viului si in<br />

special in privinta legaturiior dintre celule sau in cele dintre citop<strong>la</strong>sma celulei si nucleul sau - afirmatie<br />

evi<strong>de</strong>nt neverificabi<strong>la</strong> azi.<br />

Textele UMMO se refera asadar <strong>la</strong> o experienta crucia<strong>la</strong> realizata pe p<strong>la</strong>neta lor, care i-ar fi facut sa<br />

<strong>de</strong>scopere mai intai prezenta atomilor <strong>de</strong> gaze nobile, ce joaca un rol cheie in creierul uman**** ,si care sunt<br />

situati in hipota<strong>la</strong>mus.<br />

UMMO au putut ulterior sa observe comportamentul cat se poate <strong>de</strong> curios al norilor <strong>de</strong> electroni, asociati<br />

acestor atomi, care vio<strong>la</strong>u legile mecanicii cuantice si faimosul principiu <strong>de</strong> incertitudine al lui Heisenberg. Cu<br />

aceasta ocazie ei ar fi <strong>de</strong>scoperit <strong>la</strong> toate fiintele umane <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta lor un perfect sincronism intre unele din<br />

aceste fenomene ce se manifesta <strong>la</strong> acesti atomi.<br />

Toti sfintii si maestrii spirituali vorbesc <strong>de</strong>spre centrarea in Sine, care odata realizata, conduce <strong>la</strong> disparitia<br />

dualitatii "eu-cei<strong>la</strong>lti",subiect si <strong>la</strong> insta<strong>la</strong>rea in functionarea holografica; sfantul se ve<strong>de</strong> pe sine prezent<br />

pretutin<strong>de</strong>ni, in fiecare faptura. Evi<strong>de</strong>ntierea experimenta<strong>la</strong> <strong>de</strong> catre UMMO a existentei acestei sincronizari<br />

profun<strong>de</strong>, intre toti oamenii <strong>de</strong> pe o anumita p<strong>la</strong>neta, nu este <strong>de</strong>cat o confirmare a a<strong>de</strong>varului sustinut <strong>de</strong> toate<br />

traditiile spirituale ale omenirii privind unitatea profunda care se af<strong>la</strong> in spatele aparentei diversitati.<br />

*Despre iluzia continuitatii p<strong>la</strong>nului manifestat vorbesc atat scrierile taoiste cat si cele hinduse (Maya, literal<br />

„iluzie”). Buddha a aratat ca cele cinci agregate (" skandha ") sunt toate discontinue, in ace<strong>la</strong>si mod in care<br />

este discontinua o "f<strong>la</strong>cara" (avem impresia <strong>de</strong> continuitate, cand in realitate este vorba <strong>de</strong> o succesiune<br />

continua <strong>de</strong> imagini, ca <strong>la</strong> cinematograf). Ceea ce numim noi materie solida apare <strong>la</strong> un microscop suficient <strong>de</strong><br />

puternic ca un univers vid in care, din loc in loc, stralucesc ca niste stele, niste nuclee atomice.<br />

**"Ca o moasa ce asista inutil <strong>la</strong> nasterea vietii". [nota trad]<br />

*** Structura jucand rolul <strong>de</strong> punte <strong>de</strong> legatura cu temelia informationa<strong>la</strong> a universului sau realitatea<br />

holografica omniprezenta, este intro<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea, antena si cauza prezentei "scanteii divine" in<strong>la</strong>untrul fiecarei<br />

fiinte umane.<br />

****Faptul <strong>de</strong> a putea tinti un anumit atom poate parea <strong>de</strong> domeniul liieraturii stiintifico-fantastice, dar stiinta<br />

noastra cunoaste <strong>de</strong>ja, inca din 1976, modul <strong>de</strong> creare a fasciculelor <strong>de</strong> radiatie <strong>de</strong> sincrotron, extrem <strong>de</strong><br />

"monocromatice". avand diametre <strong>de</strong> ordinul angstromilor, adica <strong>de</strong> dimensiunea unui atom


In taoism, buddhism, sufism si crestinism sunt vizate atat interiorizarea sau <strong>de</strong>tasarea <strong>de</strong> fluctuatiile din p<strong>la</strong>nul<br />

fenomenal, cat si <strong>de</strong>pasirea diversitatii si multiplicitatii, pentru a se manifesta sau a se putea sesiza prezenta<br />

acestui canal <strong>de</strong> acordare rezonanta intre parte si intreg ("<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea portii"). Parcurgerea experimenta<strong>la</strong><br />

a "caii" faciliteaza manifestarea intregului in parte (principiul holografic) si aparitia accesului <strong>la</strong><br />

omnicunoastere si <strong>la</strong> omnipotenta, prin ancorarea in "Banca <strong>de</strong> date a universului". Civilizatiile ga<strong>la</strong>ctice<br />

(inclusiv UMMO) , ca si civilizatiile care ne-au precedat pe Terra, cunosc mai multe banci <strong>de</strong> date (etnice,<br />

p<strong>la</strong>netare, cosmice, universale), care corespund celor patru niveluri <strong>de</strong> centrare experimenta<strong>la</strong> <strong>de</strong>scrise in<br />

traditiile taoista si hindusa: Thuriya Avastha ["Starea a patra", Samadhi, starea <strong>de</strong> constiinta care<br />

transce<strong>de</strong> si unifica cele trei stari <strong>de</strong> constiinta profane: 1. Jagrat Avastha, starea <strong>de</strong> veghe; 2. Svapva<br />

Avastha, starea <strong>de</strong> vis; 3. Sushupti Avastha, starea <strong>de</strong> somn profund; Turiyateet Avastha (Constiinta<br />

Cosmica); Bhagavad Cheetna (Constiinta Divina) si Brahmi Sthiti (Constiinta Unitatii).<br />

O confirmare a celor afirmate <strong>de</strong> UMMO o constituie si explicatiile furnizate in transa <strong>de</strong> cel mai mare<br />

medium al tuturor timpurilor, americanul Edgar Cayce: " In tiparele akasha sunt inregistrate toate <strong>de</strong>scoperirile<br />

oamenilor <strong>de</strong> pe Terra, din toate timpurile... [...] nu fac <strong>de</strong>cat sa ma asez in starea <strong>de</strong> centrare in care<br />

conexiunea cu memoria p<strong>la</strong>netara se manifesta <strong>de</strong> <strong>la</strong> sine... [....] Suntem ca in cazul vaselor comunicante.<br />

Descentrarea este cauza amneziei <strong>de</strong> care sufera prezenta civilizatie <strong>de</strong> pe Terra. Pentru a restabili legatura cu<br />

oceanul nu este suficient doar "sa scoti dopul sticlei", ci trebuie sa se coboare prezenta <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re<br />

(constienta) in Centrul <strong>de</strong>schis catre tot ce este. " (ve<strong>de</strong>ti si Yoga Sutra, ed. cit.)<br />

Aceste cercetari sistematice i-au condus, spun ei, <strong>la</strong> <strong>de</strong>scoperirea faptului ca acest pachet <strong>de</strong> atomi pune<br />

creierul uman in contact cu o structura metafizica, adica, etimologic, "<strong>de</strong> dincolo <strong>de</strong> lumea fizica", dincolo <strong>de</strong><br />

stramta noastra temnita, restransa <strong>la</strong> patru dimensiuni. Incercand o analogie, am putea compara fiintele umane<br />

cu niste roboti care evolueaza pe solul unei p<strong>la</strong>nete,<br />

Analogia este aceeasi cu cea care mi-a venit in minte, cand am scris Tratatul practic <strong>de</strong> Raja Yoga, aparut in<br />

1993 <strong>la</strong> Editura Axis Mundi. In istoria inventiilor si <strong>de</strong>scoperirilor se constata o convergenta a solutiilor <strong>la</strong> o<br />

problema data. Aceasta analogie are si alte fructe (accesul <strong>la</strong> puterile paranormale, ca<strong>de</strong>rea si ridicarea omului)<br />

pe care cititorii le pot <strong>de</strong>scoperi in lucrarea amintita mai sus.<br />

Analizand in <strong>de</strong>taliu "softul " acestor "roboti ", vom <strong>de</strong>scoperi ca ei nu sunt perfect autonomi, cu alte cuvinte<br />

nu functioneaza ca niste simple sisteme stimul-raspuns (input-output), ci ar fi in realitate partial contro<strong>la</strong>ti prin<br />

radio <strong>de</strong> <strong>la</strong> bordul unor statii orbitale, situate in afara terenului bidimensional <strong>de</strong> miscare, care reprezinta o<br />

imagine a ceea ce noi numim "realitatea fizica". Fiecare statie orbita<strong>la</strong> ar reprezenta intr-un fel "sufletul"<br />

robotului. Ar mai exista si o legatura, partia<strong>la</strong> si tot <strong>de</strong> natura electromagnetica, intre diferitele statii orbitale.<br />

De fapt, acestea constituie un ansamblu.<br />

In schema UMMO, sistemul <strong>de</strong> pilotaj al fiecarui corp uman viu ar fi un suflet, element al unui ansamblu vast<br />

pe care ei il numesc suflet colectiv si pe care 1-ar putea numi tot atat <strong>de</strong> bine si creier p<strong>la</strong>netar, intrucat fiecare<br />

suflet se comporta ca un neuron al acestui creier*.<br />

Moartea ar reprezenta o ruptura bruta<strong>la</strong> a acestei legaturi dintre corp si acest suflet individual. Aceasta ar<br />

interveni fie cand reteaua <strong>de</strong> atomi <strong>de</strong> gaz rar ar inceta sa mai functioneze, fie cand "postul <strong>de</strong> emisie-receptie"<br />

ar fi distrus si legatura intrerupta.<br />

Ar incepe atunci o noua faza <strong>de</strong> viata a fiintei umane, in care aceasta, conservandu-si personalitatea sa,<br />

incepe un proces <strong>de</strong> integrare in sufletul colectiv, intr-o structura exterioara celor patru dimensiuni obisnuite<br />

<strong>de</strong> spatiu si timp. Reluand o imagine inspirata din biologie, sa ne imaginam ca neuronii creierului ar fi legati,<br />

printr-un axon foarte lung**, <strong>la</strong> o celu<strong>la</strong> senzoria<strong>la</strong> af<strong>la</strong>ta in contact cu o "realitate exterioara".<br />

Atata timp cat aceasta legatura ar fi mentinuta, neuronul ar fi foarte ocupat cu distribuirea informatiei<br />

comunicate <strong>de</strong> aceasta si va intretine re<strong>la</strong>tii constante putin e<strong>la</strong>borate, cu neuronii vecini.<br />

*Exista civilizatii ga<strong>la</strong>ctice complet integrate, ca niste colonii <strong>de</strong> albine.[nota DM]<br />

**Axonul foarte lung este in maduva spinarii si in central lui se af<strong>la</strong> canalul Sushuma in care se stabileste<br />

circu<strong>la</strong>tia energetica primordia<strong>la</strong> dupa <strong>de</strong>pasirea circu<strong>la</strong>tiei dualiste (prana-apana). Textul in intregime este<br />

bisincronic: „cup<strong>la</strong>jul cu realitatea exterioara” este <strong>de</strong> fapt legatura cu realitatea profunda transfizica ; „celu<strong>la</strong><br />

senzoria<strong>la</strong>” este fiinta umana pilotata prin antena "axonului foarte lung" etc. Este <strong>de</strong>scrisa viata <strong>de</strong> dupa moarte<br />

("integrarea in imensul tesut encefalic"). [n. D. M]


Apoi, brusc, axonul s-ar rupe si celu<strong>la</strong> senzoria<strong>la</strong> ar muri. Neuronul, lipsit <strong>de</strong> orice contact cu "realitatea<br />

fizica", n-ar mai avea in acel moment nimic altceva <strong>de</strong> facut <strong>de</strong>cat sa-si extinda ramificatiile ca sa inoa<strong>de</strong> un<br />

nou dialog cu vecinii sai, integrandu-se astfel intr-un imens tesut encefalic si continuandsa primeasca<br />

informatii prin intermediul neuronilor ramasi inca conectati.<br />

Revenind <strong>la</strong> <strong>de</strong>scrierea textelor UMMO, aceasta actiune <strong>de</strong> integrare ar fi mai mult sau mai putin usoara pentru<br />

fiecare om in functie <strong>de</strong> urmarea sau <strong>de</strong> vio<strong>la</strong>rea principiilor <strong>de</strong> viata armonioasa in sanul comunitatii<br />

omenesti. Notiunea <strong>de</strong> "paradis" ar trebui inlocuita cu aceea <strong>de</strong> "acces <strong>la</strong> o masa <strong>de</strong> informatii mai importanta<br />

si af<strong>la</strong>ta in neincetata crestere". O viata umanca nu ar fi <strong>de</strong>ci <strong>de</strong>cat un scurt moment dintr-un proces <strong>de</strong>stinat<br />

sa-i permita unei, fiinte umane p<strong>la</strong>netare. globale, sa se construiasca putin cate putin. Intr-o astfel <strong>de</strong> schema,<br />

notiunile maniheiste <strong>de</strong> bine si <strong>de</strong> rau, sub forma lor dogmatica, se estompeaza putin si par sa se dizolve intr-o<br />

viziune putin panteista, colorata <strong>de</strong> ecologie, principiile morale evoluand <strong>de</strong> altfel odata cu umanitatea insasi.<br />

Dupa textele UMMO, sufletele colective ale difentelor p<strong>la</strong>nete nu comunica intre ele. Deci UNIVERSUL,<br />

scris cu majuscu<strong>la</strong>, ar fi alcatuit din miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> creiere p<strong>la</strong>netare in curs <strong>de</strong> constituire, iar aceste "suflete<br />

colective p<strong>la</strong>netare" ar putea sa ajunga ulterior <strong>la</strong> o dizolvare intr-un tot unic. Aceasta viziune este foarte<br />

apropiata <strong>de</strong> cea a lui Teilhard <strong>de</strong> Chardin*,<br />

Pierre Teilhard <strong>de</strong> Chardin spunea: "Noi nu suntem fiinte umane care au o experienta spiritua<strong>la</strong>; Noi<br />

suntem fiinte spirituale care au o experienta umana(in trup material)". Adica nu suntem paharul(vasul<br />

material ori energetic), ci apa nemuritoare a vietii af<strong>la</strong>ta in el("We are not human beings having a<br />

spiritual experience; We are spiritual beings having a human experience");<br />

Din aceasta cauza vine constatarea <strong>de</strong> mai jos:<br />

"Imbatranirea este ca si cum am fi progresiv pe<strong>de</strong>psiti pt. o crima pe care nu am comis-o"


Ce nu am facut ?<br />

Nu am racordat corpul material <strong>la</strong> sursa...<strong>la</strong> izvorul vietii...nu am realizat in inima noastra graalul,<br />

trezirea iubirii, starea holografica <strong>de</strong> existenta...<br />

In Yoga corpul fizic sau grosier este consi<strong>de</strong>rat unul dintre vehicule (un vas sau o haină pe care<br />

Sinele o îmbracă), iar acest vehicul trebuie antrenat pentru a <strong>de</strong>veni transparent <strong>la</strong> mişcările<br />

sufletului Divin şi opac sau invulnerabil <strong>la</strong> perturbaţiile şi agresiunile lumii materiale, fenomenale, în<br />

care în prezent suntem captivi. Corpul şi materia reprezintă o minte în formă sau o minte îngheţată,<br />

solidificată, care trebuie prin antrenament să re<strong>de</strong>vină fluidă (să-şi piardă inerţia şi ataşările proprii<br />

actualei stări <strong>de</strong> <strong>de</strong>că<strong>de</strong>re a omului) pentru a se reface contactul cu Divinitatea.<br />

Asemănător, mintea reprezintă un alt vehicul, adică este <strong>la</strong> randul ei o solidificare a Marii Minţi a<br />

Universului, cu care trebuie reacordată pentru a realiza perceptia luminii necreate ori înrădăcinarea<br />

fiinţei umane în Izvorul Vieţii, în Inteligenţa Cosmică (în "Ling Shu" cap. VIII este <strong>de</strong>numită Bu<br />

Shen "înrădăcinarea în Shen", adică în Spirit).<br />

"Fiecare fiinta umana este o intrupare in care se manifesta universul holografic, care a <strong>de</strong>venit<br />

constient <strong>de</strong> sine insusi"<br />

"Voi(fiintele umane) sunteti lumina lumii(universului)" (Matei 5.14)<br />

Ce este lumina lumii?<br />

In viziunea biblica, Lumina necreata, fara <strong>de</strong> care nu exista viata, a aparut inainte <strong>de</strong> Soare.<br />

Iisus se refera <strong>la</strong> Lumina Interioara: "Iisus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi?<br />

Daca umb<strong>la</strong> cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el ve<strong>de</strong> lumina acestei lumi; Iar daca umb<strong>la</strong><br />

cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. (Ioan 11.9-10).<br />

Universul in integralitatea sa fiind asadar un fel <strong>de</strong> fiinta unica, in curs <strong>de</strong> e<strong>la</strong>borare.<br />

In aceasta optica, putem consi<strong>de</strong>ra ca o p<strong>la</strong>neta si oamenii care o locuiesc ar constitui o fiinta unica ce trebuie<br />

respectata. De aici provine si principiul etic <strong>de</strong> a nu provoca <strong>de</strong>zordini in alte sisteme om-p<strong>la</strong>neta, care poseda<br />

o dimensiune metafizica, principiu care ar <strong>de</strong>pasi obisnuita grija profesiona<strong>la</strong> a etnologului sau simplul respect<br />

aratat " obiectului <strong>de</strong> studiu ".<br />

Revenind <strong>la</strong> acest subiect, al legaturii suflet-corp, textele afirma ca fenomenul ar utiliza chiar re<strong>la</strong>tiile <strong>de</strong><br />

incertitudine pentru a permite fiintei umane sa-si pastreze liberul arbitru, continuand "sa se supuna legilor<br />

fizicii", i<strong>de</strong>e care nu este lipsita <strong>de</strong> interes. Universul in totalitatea sa ar asculta <strong>de</strong> aceasta re<strong>la</strong>tie <strong>de</strong><br />

incertitudine si "nimic nu ar fi scris", contrar cunoscutului principiu din religia musulmana.<br />

Fiecare fiinta ar pastra, in fiecare moment, o posibilitate rea<strong>la</strong> <strong>de</strong> a interveni in viitorul sau, asumandu-si<br />

responsabilitatile sale, continuand sa inoate <strong>la</strong> suprafata unui ocean <strong>de</strong> diferite instincte si conditionari.<br />

Universul insusi ar ignora propriul sau viitor si s-ar comporta ca o caracatita care tricoteaza cu ajutorul multor<br />

andrele, un imens pulover <strong>de</strong>sfasurat in timp. caracatita pastrandu-si <strong>de</strong>plina libertate <strong>de</strong> a schimba punctul in<br />

care lucreaza, ca sa adauge ceva <strong>la</strong> pieptul sau <strong>la</strong> spatele puloverului ori sa sara ochiurile.<br />

Observam ca acest mo<strong>de</strong>l metafizic este mai curand apropiat <strong>de</strong> tipul iu<strong>de</strong>o-crestin-musulman <strong>de</strong>cat inspirat <strong>de</strong><br />

o i<strong>de</strong>e ca aceea <strong>de</strong> reincarnare. Dupa parerea UMMO, teoria reincarnarii si credinta in acest fenomen s-ar fi<br />

nascut dintr-o interpretare eronata a contactelor experimentale dintre indivizii in viata si niste elemente din<br />

sufletul colectiv corespunzatore unor indivizi <strong>de</strong>cedati, care le-au furnizat o impresie inse<strong>la</strong>toare <strong>de</strong> viata<br />

anterioara. In cine sa ne incre<strong>de</strong>m? O eroare <strong>de</strong> canale,intr-un fel, dar grea <strong>de</strong> consecinte.<br />

Acest mo<strong>de</strong>l si aceste precizari au sedus un anumit numar <strong>de</strong> contactati spanioli, care au renuntat <strong>la</strong><br />

convingerile lor religioase, inlocuindu-le cu aceasta noua credinta. Nu se poate vorbi <strong>de</strong> o religie, fiindca acest<br />

mod <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a lucrurile nu implica existenta unui cler sau practicarea ritualurilor unui cult. Fenomenul<br />

acesta, pur individual, nu a dat nastere unei secte grupate in jurul unui guru. Nu exista nici un <strong>de</strong>mers initiatic<br />

<strong>de</strong> activitate meditativa.<br />

Este doar o conceptie <strong>de</strong>spre lume care <strong>la</strong>sa <strong>la</strong> <strong>la</strong>titudinea individului alegerea principiilor sale morale si a<br />

conduitei sale, in sensul unei mai mari solidaritati cu ansamblul subfamiliei umane.<br />

Personal nu simt atras <strong>de</strong> curentele venite din Orient sau <strong>de</strong> cele care eventual au fost dichisite prin cine stie ce<br />

cape<strong>la</strong> <strong>de</strong> pe coasta <strong>de</strong> vest a SUA <strong>de</strong> genul New Age. Fastul ostentativ al religiilor institutionahzate ma face<br />

sa ma tin <strong>de</strong>oparte. Ceea ce e <strong>de</strong>mn <strong>de</strong> retinut din toata povestea asta e ca pentru prima oara un mesaj care se<br />

refera <strong>la</strong> metafizica evoca o posibi<strong>la</strong> legatura cu fizica, o eventua<strong>la</strong> confirmare experimenta<strong>la</strong> crucia<strong>la</strong>.<br />

Deci s-a sfarsit cu ezoterismul, cu metaforele si cu parabolele. Ceea ce se afima in text suna in esenta asa:<br />

"Fizicieni. inarmati-va cu aparatele voastre si cautati sufletul in profunzimile encefalului, fiindca acolo il<br />

veti gasi. "


In ansamblul documentelor UMMO, limbajul folosit se aseamana cu cel stiintific. Sa zicem ca am citit aceste<br />

texte tocmai printr-o astfel <strong>de</strong> sita si am crezut ca vad in ele- in domeniile care sunt <strong>de</strong> competenta mea, pe<br />

baza unor lucrari personale si a altora aparute intre timp (cum ar fi, intre altele, si cele privitoare <strong>la</strong><br />

magnetohidrodinamica) - niste elemete structurate ale unei cunoasteri originale. Aceasta noua fateta a<br />

mesajului UMMO pare a si <strong>de</strong> alta natura. Poate e vorba <strong>de</strong> un nou ezoterism "scientist". Doar daca stiinta nu<br />

ar fi, dupa cum sugera Borges, <strong>de</strong>cat "forma cea mai e<strong>la</strong>borata a literaturi fantastice".<br />

Poate ca ezoteristii a<strong>de</strong>ptii fenomenelor paranormale si teologii vor fi interesati <strong>de</strong> acest ultim capitol. Daca si<br />

ei se vor adanci <strong>la</strong> randul lor in studierea imensei documentatii UMMO, vor ve<strong>de</strong>a ca sunt foarte rau tratati.<br />

Fenomenele paranormale sunt prezentate in aceste texte ca niste simple accesorii, reale dar fara prea mare<br />

interes, iar actiunile in<strong>de</strong>plinite <strong>de</strong> locuitorii Terrei apar in imensa lor majoritate, ca trucuri sau fenomene <strong>de</strong><br />

isterie. Toate religiile<br />

institutionalizate sunt puse in aceeasi oa<strong>la</strong> si tratate ca niste secte. Fiecare din aceste religii ar contine, dupa<br />

opinia UMMO, cate un fragment <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var inecat intr-o incredibi<strong>la</strong> amestecatura <strong>de</strong> mituri <strong>de</strong> toate felurile -<br />

recordul absolut <strong>de</strong>tinandu-l aici hinduismul.<br />

In toate traditiile spirituale ale omenirii puterile supranaturale (in sanskrita: siddhis) sunt reale dar ele nu<br />

reprezinta <strong>de</strong>cat niste accesorii sau efecte secundare ale experientei <strong>de</strong> centra in realitatea suport. Atunci cand<br />

aceste puteri reprezinta mobilul eforturilor ori un obiect <strong>de</strong> atasare, ele se comporta ca niste obstacole, care<br />

impiedioa centrarea si readuc ,,ca<strong>de</strong>rea; in robia p<strong>la</strong>nului femomenal (acum intr-o forma mai subti<strong>la</strong>). In afara<br />

setului <strong>de</strong> puteri supranaturale expus in Yoga Sutra (cartea a III-a, Vibhuti Pada) si repetat in toate textele<br />

buddhiste si shivaite care se ocupa <strong>de</strong> acest subiect, avem <strong>de</strong>-a face cu „niste trucuri sau fenomene <strong>de</strong> isterie.<br />

Observam ca in textele UMMO se face refenre <strong>la</strong> hipnoza patologica (ve<strong>de</strong>ti scoa<strong>la</strong> lui Charcot) cand se<br />

utiliizeaza acest termen. "isterie " si nu <strong>la</strong> cea benefica, pe care chiar ei au utilizat-o pentru vin<strong>de</strong>carea <strong>de</strong> boli<br />

reale sau imaginare.<br />

Ca si in stiinta, care cerceteaza lumea din atara, tot astfel in caile spirituale <strong>de</strong> centrare, a<strong>de</strong>varul nu poate fi<br />

<strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> nea<strong>de</strong>var <strong>de</strong>cat prin experimentare. Experimentul poate exclu<strong>de</strong> ipotezele false in masura in care<br />

ne mentinem <strong>de</strong>tasarea si impartialitatea, in cursul experienta interioara a centrarii in realitatea eterna si<br />

omniprezenta (Ultima Realitate; Absolutul; Campul Fundamental Informational), lucrurile <strong>de</strong>vin chiar si mai<br />

dificile; percepi ceea ce vrei (crezi imaginezi), iar nu a<strong>de</strong>varul (<strong>de</strong> aici apar iluziile, halucinatiile) Experienta<br />

centrarii este distorsionata <strong>de</strong> programarea conceptua<strong>la</strong> (percepem ceea ce consi<strong>de</strong>ram ca este a<strong>de</strong>varat), <strong>de</strong><br />

intentii (se cere actiune <strong>de</strong>tasata <strong>de</strong> fruct) si <strong>de</strong> atasari (i<strong>de</strong>ntificari), adica <strong>de</strong> foarte multi factori care afecteaza<br />

constienta impartia<strong>la</strong> <strong>de</strong>tasata. Suntem <strong>de</strong> acord cu afirmatia privind hinduismul. Numai pentru a putea realiza<br />

o interpretare "corecta" a cartii lui Pantajali intitu<strong>la</strong>ta Yoga Sutra, noi am fost obligati sa consultam peste 116<br />

variante <strong>de</strong> traducere si interpretare a celor 198 <strong>de</strong> reguli (Sutra) <strong>de</strong> experimentare expuse in acest text. Ne-am<br />

<strong>de</strong>p<strong>la</strong>sat printr-un <strong>la</strong>birint miscator, in care termenii au mereu o alta semnificatie si in care variantele<br />

consultate oscileaza <strong>de</strong> <strong>la</strong> mo<strong>de</strong>le teoretice <strong>de</strong> intelegere, specifice brahmanismului, buddhismului si celor sase<br />

scoli filozofice ortodoxe (darshana), pana <strong>la</strong> scrieri in care sunt indicate modalitati <strong>de</strong> centrare experimenta<strong>la</strong><br />

(shivaism nondualist). Ne-am fi ratacit cu siguranta in acest <strong>la</strong>birint daca nu ne-am fi fixat atentia asupra unui<br />

singur text (Yoga Sutra) si daca nu am fi beneficiat <strong>de</strong> sfaturile si <strong>de</strong> bunavointa celui care a fost consilier in<br />

probleme <strong>de</strong> Yoga al d-nei Indhira Gandhi, prim-ministru al Indiei, anume dl Dhirendra Brahmachari, care<br />

conduce un ashram din Kashmir. Am pus intre ghilimele termenul "corecta" pentru a arata ca in lipsa unui<br />

ghid spiritual, care sa-mi fi indrumat primii pasi in realizarea experientei Centrarii, aceasta interpretare ar fi<br />

ramas inaccesibi<strong>la</strong> si inuti<strong>la</strong>. Acum drumul poate fi parcurs <strong>de</strong> oricine experimenteaza atent calea expusa in<br />

Yoga Sutra.<br />

Religia romano-catolica ar fi facut si ea, se pare, obiectul unor cercetari istorice <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> intense. Niste<br />

documente <strong>de</strong> epoca ar fi fost regasite sub forma unor suluri <strong>de</strong> metal gravate, ce au permis reconstituirea unei<br />

istorii consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong>formate ulterior pe p<strong>la</strong>neta noastra. Mesajul <strong>de</strong> iubire universa<strong>la</strong> al lui Iisus Christos este<br />

privit cu simpatie, insa autorii rapoartelor nu sunt <strong>de</strong>loc b<strong>la</strong>nzi cu cei care, <strong>de</strong>-a lungul timpului, au <strong>de</strong>format in<br />

propriul lor folos continutul initial al mesajului, <strong>de</strong> solidaritate intre toate fapturile omenesti, intr-un mod cel<br />

mai a<strong>de</strong>sea violent.<br />

Autorii rapoartelor UMMO cunosc foarte bine istoria actualei civilizatii <strong>de</strong> pe Terra, care a transformat<br />

mesajul <strong>de</strong> solidaritate universa<strong>la</strong> dintre oameni, intr-unul <strong>de</strong> intoleranta si <strong>de</strong> propaganda a urii fata <strong>de</strong> alte<br />

opinii si credinte, <strong>de</strong> incurajare a colonizarii si nimicirii altor popoare, a distrugerii altor traditii si culturi.


Iisus nu a apreciat somnul si orbirea, ci trezirea si <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea ochilor, spre a iesi din tiparele in care si azi<br />

religiile institutionalizate ii mentin inca adormiti pe o parte din oameni. Cand a spus ca "pomul se cunoaste<br />

dupa roa<strong>de</strong>, iar omul dupa fapte", el ne-a aratat si cum sa ne ferim <strong>de</strong> <strong>de</strong>formarile doctrinei sale.<br />

Incercati sa discutati cu o persoana indoctrinata <strong>de</strong> o religie <strong>de</strong>formata institutionalizata si veti observa fructul:<br />

indisponibilitatea <strong>la</strong> dialog. Persoana in chestiune este dispusa doar <strong>la</strong> monolog, nu au<strong>de</strong> si nu ve<strong>de</strong> <strong>de</strong>cat ceea<br />

ce cre<strong>de</strong>. Locul constientei, al sensibilitatii si al ratiunii a fost luat <strong>de</strong> credinta oarba in niste a<strong>de</strong>varuri<br />

trunchiate; dialogul este inlocuit cu referirea <strong>la</strong> niste a<strong>de</strong>varuri prefabricate neintelese si generalizate care au<br />

condus <strong>la</strong> moarte, <strong>la</strong> <strong>de</strong>sertificarea p<strong>la</strong>netei si <strong>la</strong> <strong>de</strong>teriorarea echilibrului ecologic, prin distrugerea unor intregi<br />

specii <strong>de</strong> p<strong>la</strong>nte si animale care au fost privite ca buruieni si neghina ("lupta binelui si a raului"). Aceeasi<br />

politica a inghetat evolutia civilizatiei umane terestre timp <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ani fiindca au fost promovata doar o<br />

educatie, care este mai <strong>de</strong>graba o conditionare pt a cenzura nonconformismul si au fost in<strong>la</strong>turati toti oamenii<br />

care au <strong>de</strong>scoperit ceva diferit, <strong>de</strong> dogmele celor care se consi<strong>de</strong>rau <strong>de</strong>tinatori unici ai a<strong>de</strong>varului.<br />

Stateam <strong>de</strong> vorba cu un profesor chinez, Tao Jian Wen, care m-a ajutat <strong>la</strong> traducerea cartii lui Lao Tseu si<br />

acesta sesiza in intoleranta din fanatismul religios si in bolile psihice aceeasi rupere <strong>de</strong> realitate si <strong>de</strong> prezent,<br />

specifica si halucinatiilor hipnotice autoinduse.<br />

Este evi<strong>de</strong>nt ca aceleasi legi fizice opereaza atat <strong>la</strong> noi, in Europa, cat si in China, India, Tibet sau Japonia.<br />

Nimeni nu poate nega ca apa va incepe sa fiarba daca va fi incalzita peste o anumita temperatura, oriun<strong>de</strong> pe<br />

Terra. Cine poate nega ca automobilele, avioanele si televizoarele construite in Europa nu functioneaza si pe<br />

cele<strong>la</strong>lte continente si invers? Desi aceste lucruri dovedite experimental nu mai sunt negate, continua in<br />

schimb respingerea a<strong>de</strong>varurilor spirituale <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> civilizatii <strong>de</strong> pe alte continente, civilizatii care s-au<br />

specializat in explorarea taramului interior. Doar indoctrinarea si manipu<strong>la</strong>rea stiintifica, politica (i<strong>de</strong>ologica)<br />

si religioasa ne-au sadit conceptia egocentrista a a<strong>de</strong>vanilui unic <strong>de</strong>tinut <strong>de</strong> li<strong>de</strong>rii nostri sau <strong>de</strong> noi insine si<br />

care ne face "sa nu ve<strong>de</strong>m <strong>de</strong>si avem ochi", si sa-i culpabilizam pe semenii nostri.<br />

Am asistat odata <strong>la</strong> o discutie in care un asa-zis expert in isihasm, care s-a plimbat prin India, afirma ca<br />

"acupunctura nu are nici un efect <strong>la</strong> europeni [rasa alba], ci doar <strong>la</strong> chinezi, si nu se bazeaza <strong>de</strong>cat pe efectul<br />

p<strong>la</strong>cebo". Daca acupunctura ar fi limitata <strong>la</strong> o anumita rasa umana, ma intreb atunci cum <strong>de</strong> este posibil sa se<br />

obtina anestezia prin acupunctura <strong>la</strong> animale prin aceleasi puncte ca <strong>la</strong> om.<br />

Tot asa transa hipnotica a fost consi<strong>de</strong>rata initial drept o simu<strong>la</strong>re, un rol sau un efect p<strong>la</strong>cebo, <strong>de</strong> catre cei ce<br />

nu voiau sa vada realitatea, ca nici o fiinta umana nu poate simu<strong>la</strong> anestezia, care a permis amputarea a mii <strong>de</strong><br />

picioare, <strong>de</strong> catre dr James Baird in India in 1845, ce a folosit drept anestetic: hipnoza.<br />

Incremeniti in preju<strong>de</strong>cati <strong>de</strong> ace<strong>la</strong>si fel, altii afirma ca doar lisus ar fi a<strong>de</strong>varatul trimis al lui Dumnezeu pe<br />

pamant, fiindca doar el ar fi reinviat, <strong>la</strong>sand mormantul gol. Dar cati din acesti oameni ar fi dispusi sa accepte<br />

ca si in taoism reinvierea si mormantul gol erau un fenomen manifestat <strong>de</strong> toti marii maestri care au intrat in<br />

Cale (Tao)? Mesajul lui Iisus este "sa nu abandonati niciodata ceea ce sunteti [constienta impartia<strong>la</strong>] pentru<br />

ceea ce nu sunteti [credinte, opinii, preju<strong>de</strong>cati, i<strong>de</strong>ologii, raspunsuri prefabricate, atasari, i<strong>de</strong>ntificari, false].<br />

Nu uitati sa fiti si sa ramaneti martori constienti pt. a nu va pier<strong>de</strong> pe voi insiva in a avea [dorinte, p<strong>la</strong>ceri,<br />

avere, pozitii sociale, politice si profesionale], fiindca "acolo un<strong>de</strong> iti e averea iti este si inima(atentia;<br />

ancorarea) ".<br />

La trezire individua<strong>la</strong> iar nu colectivista se referea Iisus cand spunea "mortii cu mortii si viii cu viii". Nu<br />

putem cere acelor fiinte umane care s-au i<strong>de</strong>ntificat cu ceea ce poseda ("acolo un<strong>de</strong> iti este averea ii este si<br />

inima") sa se transforme peste noapte din recipiente, in izvoare. Rodul adormirii si al inconstentei este moartea<br />

si robia, boa<strong>la</strong> si instrainarea, insensibilitatea si ura. Ju<strong>de</strong>cati in permanenta cu propria dumneavoastra minte,<br />

bazandu-va pe propria sensibilitate si experienta pentru a <strong>de</strong>osebi ceea ce este fals, <strong>de</strong> ceea ce este a<strong>de</strong>varat,<br />

pentru a va "<strong>de</strong>stepta ".<br />

Dintre diferitele anecdote am ales una <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> amuzanta.<br />

In perioada in care ei incepeau sa se familiarizeze cu traditiile culturale <strong>de</strong> pe Terra, niste UMMO s-au dus sa<br />

faca turul Indiei. Acolo, ei au fost martorii unei scene care i-a <strong>de</strong>scumpanit. Un magician asezase <strong>la</strong>nga el un<br />

cos continand un ghem <strong>de</strong> funie. Apoi, cantand din f<strong>la</strong>ut el a provocat ridicarea acestei funii pana <strong>la</strong> o inaltime<br />

<strong>de</strong> cativa metri. Pe masura ce funia era vazuta urcand si rigidizandu-se, <strong>la</strong> cativa metri <strong>de</strong> cantaretul din f<strong>la</strong>ut,<br />

volumul ghemului din cos sca<strong>de</strong>a in mod corespunzator. Un copil se catara pe funie si cobora. Apoi,<br />

continuand sa cante din f<strong>la</strong>ut, magicianul realiza operatia inversa si pleca mai <strong>de</strong>parte cu cosul sub brat, plus<br />

cele cateva rupii primite <strong>de</strong> <strong>la</strong> spectatori.<br />

UMMO au ramas nauciti. Foarte hotarati sa c<strong>la</strong>rifice lucrunle, ei au revenit, afirma ei, cu nava lor, noaptea,<br />

dupa ce au <strong>la</strong>sat sa se afun<strong>de</strong> in sol acea sonda MHD in forma <strong>de</strong> ciuperca <strong>de</strong> tesut ciorapii. Imaginea<br />

tridimensiona<strong>la</strong> a locului le-a reve<strong>la</strong>t resturile unor galerii care fusesera folosite <strong>de</strong> iluzionistul cu turban si <strong>de</strong>


anda sa. Asezand pe sol cosul, care era gaurit <strong>la</strong> baza, acesta introducea discret un capat al funiei intr-un gol<br />

din sol abia vizibil mascat <strong>de</strong> ierburi, si fara ca spectatorii sai sa observe ceva. In timp ce unii trageau lent<br />

funia in jos el scotea afara o prajina <strong>de</strong> lemn al carei aspect exterior imita perfect o funie intarita. Odata<br />

incheiat actul magic, ei faceau din nou aceeasi operatie m sens invers cu o arta <strong>de</strong>savarsita. Expeditionarii<br />

concluzionau (aceasta operatie ii costase un dispozitiv extrem <strong>de</strong> sofisticat) ca "terestrii ar face mai bine sa se<br />

ocupe <strong>de</strong> alte lucruri <strong>de</strong>cat sa inventeze astfel <strong>de</strong> neghiobii. "<br />

Explicatia alegerii contactatilor<br />

Cand contactele telefonice intre vizitatorii <strong>de</strong> pe UMMO si contactati au inceput sa se intensifice, Rafael 1-a<br />

intrebat intr-o zi pe unul din nevazutii sai interlocutori:<br />

— De ce v-ati oprit tocmai <strong>la</strong> noi, din atatia si atatia insi pe care ati fi putut sa-i alegeti?<br />

— Deoarece creierele voastre au o configuratie diferita <strong>de</strong> aceea a altor terestri.<br />

Daca imi aduc eu bine aminte, UMMO ar fi explicat ca locuitorii Terrei s-ar af<strong>la</strong> pe punctul <strong>de</strong> a suferi un fel<br />

<strong>de</strong> mutatie in structura lor encefalica. Profit <strong>de</strong> acest prilej ca sa fac o digresiune pe aceasta tema a mutatiilor,<br />

asa cum este ea prezentata in documente. Schema genera<strong>la</strong> se <strong>de</strong>parteaza <strong>de</strong> nepdarwinism, din cauza<br />

existentei unei structuri etajate a memoriei.*<br />

In textele UMMO notiunea <strong>de</strong> informatie este esentia<strong>la</strong>, aparand in toate documentele. Cine zice informatie,<br />

zice memorie. La nivelul fiintei umane, aceste informatii ar fi distribute in trei structuri, dintre care noua ne<br />

este cunoscuta una singura: ADN-ul. A doua ar fi apa din citop<strong>la</strong>sma celu<strong>la</strong>ra, a carei in<strong>la</strong>ntuire<br />

transmolecu<strong>la</strong>ra ar permite inmagazinarea pentru o perioada mai in<strong>de</strong>lungata a unor stimuli <strong>de</strong> natura<br />

electromagnetica. Cea <strong>de</strong>-a treia memorie ar fi situata intr-un pachet <strong>de</strong> atomi ai unui gaz rar, <strong>de</strong>ci inerti din<br />

punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re chimic, dar cu o capacitate <strong>de</strong>pasind net pe cele<strong>la</strong>lte doua. Acesti 86 <strong>de</strong> atomi - pe care nu<br />

trebuie sa-i confundam cu cei amintiti mai sus - ar fi situati <strong>la</strong> extremitatile <strong>la</strong>nturilor ADN. Dupa autorii<br />

textelor, aceasta memorie <strong>de</strong> tip nuclear, asociata celulelor, ar contine, ca o gigantica banca <strong>de</strong> date,<br />

informatii asupra tuturor formelor posibile <strong>de</strong> viata in general, informatii din care sistemele p<strong>la</strong>netare nu ar<br />

utiliza <strong>de</strong>cat o parte neinsemnata. In cazul exercitarii unei "presiuni <strong>de</strong> mutatie", cand mediul ar <strong>de</strong>veni<br />

favorabil ecloziunii unei noi formule sau cand o forma se dove<strong>de</strong>ste a nu mai fi viabi<strong>la</strong> intr-un mediu alterat,<br />

atunci memoria nucleara intra in functiune, ordonand ADN-ului <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsarea mutatiei. Mutatia aceasta nu s-ar<br />

produce <strong>la</strong> intamp<strong>la</strong>re, fiindca iata un citat din text:<br />

"Inchipuiti-va ca intr-o tara <strong>de</strong> pe Terra, o tara cu o tehnologie foarte avansata, s-ar fi construit o uriasa uzina<br />

<strong>de</strong> avioane. Finantarea unei asemenea intreprin<strong>de</strong>ri s-a facut fara nici un fel <strong>de</strong> restrictii iar creditele s-au<br />

acordat cu toata <strong>la</strong>rghetea.<br />

S-au construit <strong>de</strong>ci sume<strong>de</strong>nie <strong>de</strong> tuneluri aerodinamice, <strong>la</strong>boratoare care ocupa mai multe c<strong>la</strong>diri, birouri <strong>de</strong><br />

informare si <strong>de</strong> documentare conectate cu toate centrele <strong>de</strong> cercetare <strong>de</strong> pe Terra si ca sute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> ingineri,<br />

fizicieni si specialisti in electronica an fost pusi in contact pentru a p<strong>la</strong>nifica aceste cercetari.<br />

Stim ca un proiect nu este <strong>de</strong>cat pura fictiune: nu e vorba nici mai mult nici mai putin <strong>de</strong>cat <strong>de</strong> confectionarea<br />

p<strong>la</strong>nurilor tuturor mo<strong>de</strong>lelot <strong>de</strong> avioane susceptibile sa se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seze intr-un fluid: aerul. Nu e nevoie sa fie<br />

cineva specialist, ca sa-si <strong>de</strong>a seama ca un asemenea proiect cuprin<strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le. Aceste p<strong>la</strong>nuri,<br />

concepute in functie <strong>de</strong> fiecare cerinta a conditiilor aeronautice sau ale navigatiei aeriene, sunt stocate intr-un<br />

calcu<strong>la</strong>tor.<br />

Intr-o zi se efectueaza un zbor cu unul din aparatele cele mai mo<strong>de</strong>rne, al carui reactor <strong>de</strong> propulsie a fost<br />

conceput sa functioneze <strong>la</strong> un p<strong>la</strong>fon <strong>de</strong> 12.000 <strong>de</strong> metri. Sa presupunem ca acesta trebuie sa zboare <strong>de</strong>asupra<br />

unei zone inamice, dotata cu rachete cu ghidaj in infrarosu. Avioanele sunt <strong>de</strong>ci distruse unul dupa altul, astfel<br />

incat supravietuirea acestui tip este pusa sub semnul intrebarii. Mediul care in care trebuie sa zboare avionul<br />

<strong>de</strong>vine incompatibil cu constructia sa.<br />

Dar inginerii care se af<strong>la</strong> in avioane nu pierd timpul. Cu ajutorul echipamentelor speciale, ei <strong>de</strong>tecteaza<br />

cauzele esecului si stabilesc datele problemei. Ei observa <strong>de</strong> exemplu ca rachetele inamice au reflectori<br />

parabolici insta<strong>la</strong>ti in interiorul varfurilor <strong>de</strong> atac din material p<strong>la</strong>stic, ca acestea nu emit un<strong>de</strong> <strong>de</strong> inalta<br />

frecventa si <strong>de</strong>ci nu au fost concepute ca sa emita un<strong>de</strong> radar. Aceiasi ingineri mai observa modul in care<br />

rachetele se orienteaza spre aparatele lor, catre zonele <strong>de</strong> evacuare a gazelor fierbinti si <strong>de</strong>duc astfel ca aceste<br />

rachete aer-aer sunt inzestrate cu <strong>de</strong>tectoare in infrarosu foarte sensibile. Se cer <strong>de</strong>ci introduse schimbari<br />

importante in constructia avionului, dar nu e timp pentru proiectarea si pentru incercarea prototipului. Atunci e<br />

suficient sa fie intrebata memoria centra<strong>la</strong>, care ofera pe loc proiectul unui avion cu performante <strong>la</strong> fel <strong>de</strong><br />

bune, <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> asemanator proiectului anterior, dar avand in plus o coroana, care protejeaza ajutajele in<br />

ve<strong>de</strong>rea atenuarii difuziei radiatiei in infrarosu.<br />

* Este vorba <strong>de</strong> raportul intitu<strong>la</strong>t Bazele biogenetice ale fiintelor vii care populeaza cosmosul, primit in 1967<br />

<strong>de</strong> Alicia Aranjo. (n.J.P.P)


Cum proiectul noului mo<strong>de</strong>l este <strong>de</strong>ja gata, realizarea lui este mult usurata.»<br />

O situatie mutagena survenita pe Terra ar fi dus <strong>la</strong> nasterea unor indivizi prezentand anumite diferente,<br />

neprecizate, <strong>la</strong> nivelul masei lor cerebrale, care a <strong>de</strong>venit astfel caracteristica lor comuna. Era pentru prima<br />

oara in cazul contactatilor - sau al celor ce se pretind astfel -cand sursa <strong>de</strong> manipu<strong>la</strong>re oferea o explicatie <strong>de</strong> tip<br />

rational.<br />

Marea manipu<strong>la</strong>re<br />

Aceasta explicate merge in paralel cu e<strong>la</strong>borarea unui proiect cu caracter aparte, am putea zice metafizic. In<br />

mo<strong>de</strong>lul UMMO, orice individ care se gan<strong>de</strong>ste <strong>la</strong> ceva, care citeste un text sau care discuta cu cineva <strong>de</strong>spre<br />

un anumit subiect nu face altceva <strong>de</strong>cat sa "informeze" acea structura psihica uriasa care este creierul colectiv.<br />

Se mai afirma totodata ca aceste structuri psihice p<strong>la</strong>netare nu fac intre ele schimburi <strong>de</strong> informatii. Pentru a<br />

incerca sa actioneze asupra acestui gigantic suflet colectiv p<strong>la</strong>netar, UMMO si-au imaginat ca cea mai buna<br />

solutie ar fi contactarea unuimic numar <strong>de</strong> indivizi inzestrati cu acea usoara particu<strong>la</strong>ritate a creierului si sa-i<br />

faca sa functioneze ca un fel <strong>de</strong> antene. Farsa? Manipu<strong>la</strong>re? Tentativa <strong>de</strong> creare a unei noi religii? Operatie <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>zinformare? Sau poate chiar realitate?<br />

Au sosit mormane <strong>de</strong> rapoarte continand informatii asupra structurii si a functionarii acestor structuri<br />

metafizice individual sau colective. Cei patru contactati au citit aceste texte ingrozitor <strong>de</strong> hermetice - dar<br />

mereu <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> "scientiste" - cu multa sarguinta si incercand sa formuleze pareri cu privire <strong>la</strong> acest subiect.<br />

UMMO si-au exprimat satisfactia. Apoi, pe neasteptate, totul s-a terminat in 1989. Dominguez "s-a rupt" dintro<br />

data si fara explicatii. Dupa ce douazeci <strong>de</strong> ani fusese inundat <strong>de</strong> corespon<strong>de</strong>nta, a intors spatele acestor<br />

chestiuni, pe cat <strong>de</strong> brusc pe cat <strong>de</strong> complet. Grupul s-a <strong>de</strong>zintegrat rapid si „expenenta” a fost intrerupta.<br />

Dominguez n-a mai acceptat niciodata sa discute ceva <strong>de</strong>spre aceasta afacere, nici macar lucruri lipsite <strong>de</strong><br />

insemnatate. Ea <strong>de</strong>venise pentru el <strong>de</strong> parca ar fi fost blestemata. Apoi sensorile au inceput sa se rareasca,<br />

ultima sosita pana in momentul cand scriu aceste randuri fiind cea care se referea <strong>la</strong> razboiul din Golf<br />

pomenita in primele pagini ale cartii. Reteaua pare a fi intrat intr-o noua faza <strong>de</strong> tacere.<br />

EPILOG<br />

Iata-ne <strong>la</strong> sfarsitul acestei marturii si al rapidului tur <strong>de</strong> orizont asupra dosarului UMMO. Bi<strong>la</strong>ntul pe care 1-as<br />

face n-ar putea fi <strong>de</strong>cat unul strict personal. Timp <strong>de</strong> saisprezece ani faptul <strong>de</strong> a fi fost in contact cu aceste<br />

documente mi-a influentat serios viata profesiona<strong>la</strong>. Daca Maurice nu mi-ar fi dat acele prime cincizeci <strong>de</strong><br />

pagini in 1975, cariera mea stiintifica ar fi urmat fara indoia<strong>la</strong> un drum cu totul altul, incomparabil mai linistit.<br />

Inainte nu eram cine stie ce interesat <strong>de</strong> problema OZN-urilor si inca si mai putin <strong>de</strong> eventualitatea unor<br />

contacte cu reprezentanti ai unor civilizatii din alte sisteme ste<strong>la</strong>re. Cand am rasfoit primele documente, nu mias<br />

fi inchipuit in mptul capului ca e vorba <strong>de</strong> un dosar <strong>de</strong> doua mii <strong>de</strong> pagini si ca acestea acopera o perioada<br />

<strong>de</strong> douazeci si noua <strong>de</strong> ani. Una din caracteristicile dosarului UMMO ar fi mai intai volumul sau, dupa care<br />

vine marea varietate a temelor abordate. Sa mai amintesc si stractura comunicarilor, cu o terminologie preluata<br />

a<strong>de</strong>sea din limbajul stiintific contemporan, pana intr-atat incat dau <strong>de</strong> multe ori impresia ca ar fi niste note<br />

tehnice. Prin asta, dosarul UMMO ocupa un loc cu totul aparte fata <strong>de</strong> mesajele celor care se pretind contactati<br />

si care <strong>de</strong> obicei tra<strong>de</strong>aza repe<strong>de</strong> o mare saracie <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i sau se va<strong>de</strong>sc a fi <strong>de</strong> un ezoterism <strong>de</strong> nepatruns.<br />

Cu toate ca in multe randuri am mai impodobit prezentarea aceasta cu metafore si cu alte imagini, asemenea<br />

lucruri sunt foarte rare in textele originate, care sunt total lipsite <strong>de</strong> umor. Anumite aspecte mi-au atras atentia<br />

si m-au facut sa ma orientez hotarat in directii <strong>de</strong> cercetare spre care nu m-as fi aventurat niciodata daca n-as fi<br />

avut cunostinta <strong>de</strong> aceste texte. M-am jucat cu "micile afirmatii" si cu datele <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> precise, cel mai a<strong>de</strong>sea,<br />

imprastiate in aceste texte. In domeniul mecanicii flui<strong>de</strong>lor si al cosmologiei jocul acesta a dat nastere unor<br />

lucrari publicate <strong>de</strong>-a lungul anilor in numeroase publicatii stiintifice. In materie <strong>de</strong> magnetohidrodinamica,<br />

rezultatele obtinute au constituit ceea ce as putea <strong>de</strong>scrie drept tehnici si solutii, cu cincisprezece ani mai<br />

inainte <strong>de</strong> a se fi putut gasi aplicatii concrete, pe care azi nimeni nu le mai contesta. Mai raman in momentul<br />

<strong>de</strong> fata lucrari, <strong>de</strong> asemenea publicate in reviste <strong>de</strong> specialitate sau prezentate <strong>la</strong> congrese internationale,<br />

privind chestiuni <strong>de</strong> mare importanta, ca <strong>de</strong> exemplu zborul supersonic fara unda <strong>de</strong> soc, lucrari care fara<br />

indoia<strong>la</strong> ca-si vor gasi aplicabilitatea practica intr-un viitor cat se poate <strong>de</strong> apropiat. Ba chiar ma gan<strong>de</strong>sc ca e<br />

foarte posibil ca multe din ele sa fi fost <strong>de</strong>ja experimentate cu rezultatele cele mai fructuoase, fiind acoperite<br />

cu valul <strong>de</strong> nepatruns al secretului militar, lucru care se intamp<strong>la</strong> in special in SUA. E foarte probabil ca


echipe americane ca cele <strong>de</strong> <strong>la</strong> Lawrence Livermore Laboratory sa fi obtinut rezultate <strong>de</strong>cisive in acest<br />

domeniu.<br />

In materie <strong>de</strong> cosmologie, cred ca am realizat lucrari <strong>de</strong> cahtate in doua directii: cea a unei teorii a<br />

universurilor gemene, publicata in 1977 in Analele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Stiinte din Paris, si cea a unui mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong><br />

geneza cosmica, numit "<strong>de</strong> calibrare",<br />

"cu constante variabile" (trei articole publicate in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A, intre 1988 si 1989)*, care<br />

implica, intre altele, si variatia vitezei luminii in cursul timpului.<br />

Fara lectura textelor UMMO, nu mi-as fi imaginat niciodata ca ar fi posibil sa fie puse in discutie niste simple<br />

ipoteze <strong>de</strong> lucru care, in ultima jumatate <strong>de</strong> secol, s-au transformat intr-o dogma ramasa fara nici un suport<br />

matematic solid.<br />

In 1984 am avut surpriza sa gasesc o asemanare intre lucrarile mele asupra mo<strong>de</strong>lului universului geme<strong>la</strong>r si<br />

cele publicate, incepand cu 1967, <strong>de</strong> Andrei Saharov. Extrasul din discursul pe care 1-a trimis <strong>la</strong> festivitatea<br />

<strong>de</strong>cernarii Premiului Nobel arata fara echivoc ca acest mare om <strong>de</strong> stiinta cre<strong>de</strong>a in existenta civilizatiilor<br />

extraterestre. Ramane totusi <strong>de</strong> elucidat prezenta in concluziile discursului sau a unei astfel <strong>de</strong> afirmatii bizare.<br />

Asa cum am aratat in anexa stiintifica (care cuprin<strong>de</strong> <strong>de</strong> asemenea reproducerea pe <strong>la</strong>rg a principalelor mele<br />

articole), eu cunosteam rezultatul global al lucrarilor <strong>de</strong> cosmologie, sub forma <strong>de</strong> indicatii re<strong>la</strong>tiv precise,<br />

inainte <strong>de</strong> a incepe aceasta cercetare. Am gasit in acest ansamblu al textelor UMMO o consi<strong>de</strong>rabi<strong>la</strong> coerenta<br />

interna, care nu ar putea fi rodul hazardului, si cred ca pot sa-l mfrunt pe orice om <strong>de</strong> stiinta, care vrea sa-mi<br />

dove<strong>de</strong>asca contrariul.<br />

Probabilitatea <strong>de</strong> a ve<strong>de</strong>a cateva date, principii si legi aruncate <strong>la</strong> nimerea<strong>la</strong> pe o foaie <strong>de</strong> hartie si in<strong>la</strong>ntuite in<br />

conformitate cu o solutie a ecuatiei campului, cu o mare coerenta matematica, mi se pare vecina cu zero.<br />

Autorii acestor documente trebuie sa fi cunoscut perfect existenta acestor solutii, astfel incat i<strong>de</strong>ea ca <strong>la</strong> mijloc<br />

sa fie o pacalea<strong>la</strong> groso<strong>la</strong>na trebuie exclusa.<br />

Nu-mi vine a cre<strong>de</strong> nici ca niste savanti <strong>de</strong> exceptie, oricat ar fi fost <strong>de</strong> bine p<strong>la</strong>titi, s-ar fi tinut <strong>de</strong> asemenea<br />

lucruri timp <strong>de</strong> douazeci si noua <strong>de</strong> ani, in loc sa fructifice aceste i<strong>de</strong>i extraordinare in propriul lor beneficiu.<br />

La fel <strong>de</strong> greu imi vine sa admit si ca anumite servicii secrete, asigurandu-si prestatiile unor savanti <strong>de</strong> geniu,<br />

ar fi dat <strong>la</strong> ivea<strong>la</strong> texte cu o asemenea coerenta interna, presarandu-le apoi ici si colo, timp <strong>de</strong> douazeci si noua<br />

<strong>de</strong> ani, intr-o lume care e limpe<strong>de</strong> ca nu se putea folosi <strong>de</strong> ele. Raman <strong>de</strong>ci - pana <strong>la</strong> proba contrarie, evi<strong>de</strong>nt -<br />

<strong>la</strong> parerea ca posibilitatea ca aceste documente sa fie <strong>de</strong> origine pur pamanteana este nesemnificativa.<br />

Ar mai putea fi vorba si <strong>de</strong> altceva: o manipu<strong>la</strong>re <strong>de</strong> mari proportii, <strong>la</strong> scara p<strong>la</strong>netara, punand in joc "o<br />

stiinta venita din alta parte". Contactul <strong>de</strong> <strong>la</strong> Murocs AFB din 1954 cu civilizatiile extraterestre a furnizat<br />

esenta, care apoi a fost administrata in mod diluat? S-au evitat astfel atat panica cat si socul cultural. Aceasta<br />

este varianta pe care o stim <strong>de</strong> <strong>la</strong> H. Coanda.<br />

Viitorul va face fara indoia<strong>la</strong> lumina. In sens merg si recentele realizari in materie <strong>de</strong> propulsie<br />

magnetohidrodinamica in mediu lichid, continand in germene toate elementele construirii unor aparate <strong>de</strong> zbor<br />

care pot opera in mediul aerian cu ajutorul unor forte electromagnetice si pe care eu le-am <strong>de</strong>scris incepand cu<br />

1975.<br />

Iar in domeniul cosmologiei miza este si mai mare.<br />

Asa cum se prezinta lucrurile in momentul <strong>de</strong> fata, exista doua posibilitati:<br />

- autorii acestor documente sunt intr-a<strong>de</strong>var ceea ce pretind, cu alte cuvinte fiinte foarte asemanatoare cu omul<br />

terestru, venind <strong>de</strong> pe o p<strong>la</strong>neta situata <strong>la</strong> cincisprezece ani-lumina <strong>de</strong> Terra, in conste<strong>la</strong>tia Fecioarei;<br />

- fie ca toate datele acestea constituie o momea<strong>la</strong> fabricata <strong>de</strong> <strong>la</strong> un cap <strong>la</strong> altul <strong>de</strong> fiinte absolut nei<strong>de</strong>ntificate.<br />

Ne este imposibil sa optam ferm pentru una din aceste variante, insa o putem adopta pe cea dintai ca ipoteza<br />

<strong>de</strong> lucru. Asta <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> posibilitatea existentei, <strong>la</strong> o distanta re<strong>la</strong>tiv rezonabi<strong>la</strong> <strong>de</strong> Terra, a unor umanoizi foarte<br />

asemanatori cu noi*, atat somatic, cat si intelectual, dovada fiind faptul ca a fost posibi<strong>la</strong> transmiterea unor<br />

mesaje. Aceste fiinte venite dintr-un alt sistem ar fi pus piciorul pe p<strong>la</strong>neta noastra in 1950 si ar locui si astazi<br />

pe pamantul p<strong>la</strong>netei noastre. Acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re este absolut fara prece<strong>de</strong>nt in ansamblul dosarului OZN,<br />

ceea ce a ramas pana acum absolut surprinzator sau tulburator.<br />

Autorii acestor texte precizeaza ei insisi ca, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al cunostintelor, distanta care ii separa <strong>de</strong><br />

noi este <strong>de</strong> ordinul catorva secole, nu prea multe. Pe parcursul unui asemenea interval <strong>de</strong> timp, cunostintele<br />

noastre, ale pamantenilor, par sa fi progresat mult, dar e cat se poate <strong>de</strong> c<strong>la</strong>r ca un om din secolul XX,<br />

transportat in secolul al XV-lea sau al XVI-lea, ar putea dialoga foarte bine cu oamenii din acea epoca, in<br />

pofida unor anumite dificultati <strong>de</strong> limbaj, pe care le-ar putea invinge usor, doar straduindu-se sa se adapteze<br />

vocabu<strong>la</strong>rului, tehnologiilor si conceptiilor timpului.<br />

*Desi este <strong>de</strong> crezut ca incrucisarea a doua fiinte provenite <strong>de</strong> pe doua p<strong>la</strong>nete diferite, fiinte incompatibile<br />

genetic, nu ar conduce <strong>de</strong>cat <strong>la</strong> hibrizi pe care i-am putea <strong>de</strong>numi "monstri". (n. J.P.P)


De exemplu, un inginer din zilele noastre, specialist in aeronautica, ar putea foarte bine sa le explice unor<br />

oameni din epoca Renasterii constructia unui <strong>de</strong>ltap<strong>la</strong>n, un astfel <strong>de</strong> dispozitiv putand fi construit si<br />

experimental cu succes in numai cateva zile. In multe cazuri, doar simplul fapt <strong>de</strong> a sti sa pui intrebarile<br />

potrivite si <strong>de</strong> a indica cele mai nimerite directii <strong>de</strong> cercetare, ar putea <strong>de</strong>termina rasturnari spectaculoase ale<br />

istoriei stiintei. Exista numeroase exemple <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperiri care ar fi putut fi facute in cutare sau cutare epoca,<br />

dar au fost nevoite sa astepte timp <strong>de</strong> secole ca sa se iveasca cel care sa le observe si sa le scoata <strong>la</strong> lumina.<br />

Astfel, rapoartele UMMO sunt pline <strong>de</strong> sugestii concrete <strong>de</strong> cercetare in diferite directii. De exemplu: oare<br />

ar exista in ga<strong>la</strong>xie nebuloase toroidale constituite din molecule a caror po<strong>la</strong>rizare variaza brusc. acest<br />

fenomen dovedind aciiunea universului geaman asupra universului nostai? Este oare posibi<strong>la</strong> conceperea unei<br />

logici in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nte <strong>de</strong> limbajul sau? Oare ordinatoarele noastre vor evolua intr-atat incat informatiile sa fie<br />

procesate numai pe calc optica s.a.m.d.<br />

Dupa ce Henri Coanda a venit <strong>la</strong> Liceul "Dimitrie Cantemir", pentru a ve<strong>de</strong>a cum functioneaza "sursa <strong>de</strong><br />

lumina" pe care o <strong>de</strong>scoperisem (care inlocuia tubul cu neon si becul cu incan<strong>de</strong>scenta cu un sandwich<br />

dielectric–metal si oferea un randament si o putere <strong>de</strong> emisie mai mari), am dat interviuri in presa si <strong>la</strong><br />

televiziune. Cu acea ocazie am fost solicitat sa scriu un articol in revista liceului <strong>de</strong>spre activitatea lui H.<br />

Coanda. Imi aduc aminte ca in acel articol afirmam ca H. Coanda a investigat circuitele opto-electronice si a<br />

realizat chiar calcu<strong>la</strong>toare <strong>de</strong> acest tip, cup<strong>la</strong>te cu circuite electronice si fluidice. In discutia pe care am<br />

purtat-o asupra domeniului procesarii informatiei, H. Coanda vorbea <strong>de</strong>spre trei nivele <strong>de</strong> calcu<strong>la</strong>toare: optice,<br />

electronice si fluidice (care aplica si stiinta circuitelor sonice). Cele trei nivele integrate permiteau viteze<br />

diferite <strong>de</strong> proceasare a informatiei si trecerea progresiva <strong>de</strong> <strong>la</strong> zona <strong>de</strong> comanda, catre cea a actionarilor (zona<br />

terminalelor efectoare). Exista si o corespon<strong>de</strong>nta cu cele trei memorii, <strong>de</strong>spre care vorbesc documentele<br />

UMMO:<br />

1. o memorie invulnerabi<strong>la</strong>, hiperfina, fotonica;<br />

2. o memorie <strong>de</strong>localizata, inmagazinata in structura procesorului;<br />

3. o memorie <strong>de</strong> lucru (ADN), vulnerabi<strong>la</strong> <strong>la</strong> perturbatii.<br />

Insa cea mai importanta problema nu era cresterea capacitatii <strong>de</strong> procesare mecanica a informatiilor, ci<br />

amplificarea capacitatii creative pe care omul trebuie sa si-o <strong>de</strong>zvolte, daca nu doreste sa <strong>de</strong>vina inutil si sa se<br />

vada inlocuit <strong>de</strong> masini. "Trebuie sa af<strong>la</strong>m cum <strong>de</strong>scoperim" spunea Henri Coanda. Sa af<strong>la</strong>m cum ajungem <strong>la</strong><br />

izvorul tuturor informatiilor, <strong>la</strong> "Banca <strong>de</strong> date a universului", <strong>la</strong> tezaurul <strong>de</strong> legi al Naturii. Raspunsul <strong>la</strong><br />

aceasta intrebare este furnizat in lucrarea noastra <strong>de</strong> traducere si <strong>de</strong> interpretare a Regulilor <strong>de</strong> centrare<br />

experimenta<strong>la</strong> (Yoga Sutra).<br />

Aici trebuie sa spunem ca strategia urmata <strong>de</strong> autorii documentelor <strong>de</strong>vine lipsita <strong>de</strong> coerenta si pare a dovedi<br />

o permanenta in<strong>de</strong>cizie. Este vorba <strong>de</strong> o serie <strong>de</strong> scapari parca involuntare <strong>de</strong> informatii, intrerupte <strong>de</strong><br />

perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong> tacere si <strong>de</strong> incercari <strong>de</strong> <strong>de</strong>zinformare uneori groso<strong>la</strong>ne si inabile, indicand o grija permanenta <strong>de</strong> a<br />

nu scapa situatia <strong>de</strong> sub control. Daca anumite analize ale situatiei <strong>de</strong> pe Terra par competente si<br />

patrunzatoare, sunt foarte numeroase pasajele in care, dimpotriva, gasim o mare doza <strong>de</strong> naivitate si o<br />

cunoastere cu totul insuficienta a naturii omenesti. Nu lipsesc greselile grave si erorile <strong>de</strong> evaluare.<br />

S-ar putea ca toate acestea sa se datoreze unei diferente fundamentale <strong>de</strong> analiza, sau, <strong>de</strong> ce nu, competentei<br />

discutabile a unora din expeditionarii UMMO, precum si inconsecventei cu care au tratat aceasta chestuine <strong>de</strong>a<br />

lungul timpului.<br />

In ultimele secole creierul nostru nu a evoluat prea mult. Daca ne-ar fi cu putinta sa trimitem in trecut un om<br />

<strong>de</strong> stiinta cu o inteligenta mediocra (fiindca nu toti stralucesc prin inteligenta lor, pana <strong>la</strong> implinirea unui<br />

asemenea <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat mai fiind cale lunga) si sa-1 punem in contact cu un om ca Rabe<strong>la</strong>is,* sa spunem, acesta<br />

din urma ar fi foarte impresionat <strong>de</strong> cate poate sti omul acesta venit <strong>la</strong> el <strong>de</strong> peste secole. Numai ca asta n-ar<br />

tine mult si cu siguranta ca marele carturar din Renastere ar ajunge <strong>la</strong> un moment dat sa exc<strong>la</strong>me:<br />

"Omul acesta o fi stiind el o multime <strong>de</strong> lucruri, e drept, dar nu e <strong>de</strong>cat un imbecil venit din viitor! "<br />

Ganditorii din zilele noastre fac nenumarate specu<strong>la</strong>tii pe tema existentei unei inteligente extraterestre, dar pe<br />

Terra nu se poate da dovada <strong>de</strong> subtilitate in toate domeniile. Ar trebui poate sa luam in consi<strong>de</strong>rare si<br />

conceptul <strong>de</strong> prostie extraterestra, ca pe o componenta fireasca a acestui fenomen.<br />

* Francois Rabe<strong>la</strong>is (1494-1553) - scriitor renascentist, unul din marii c<strong>la</strong>sici ai literaturii franceze si<br />

universale din toate timpurile, erudit <strong>de</strong> exceptie si autor al unor carti - consi<strong>de</strong>rate licentioase si osandite<br />

oficial <strong>de</strong> clerul catolic si <strong>de</strong> Par<strong>la</strong>mentul din Paris - din care Pantagruel si Gargantua sunt cunoscute si citite<br />

pana in zilele noastre.


Exista ambele aspecte ale "prostiei" extraterestrilor: cea rea<strong>la</strong> si cea imaginata <strong>de</strong> noi, ultima fiind o reactie <strong>de</strong><br />

aparare. Avem tendinta <strong>de</strong> a minimaliza, <strong>de</strong>precia, discredita si batjocori ceea ce nu acceptam sau orice lucru<br />

<strong>de</strong> care ne este teama ca ne-ar putea provoca panica daca ar fi real. Tendinta spre discreditare si zeflemisire,<br />

vizibi<strong>la</strong> in formule consacrate, menite sa provoace rasul ("farfurii zburatoare" sau "micii oameni verzi"), nu ne<br />

ajuta sa constientizam realitatea, ci doar sa ne aparam linistea si preju<strong>de</strong>catile. J.P. Petit <strong>la</strong>sa <strong>de</strong>schisa in<br />

lucrarea sa, <strong>la</strong> fel cum au procedat si autorii rapoartelor UMMO, aceasta portita <strong>de</strong> scapare pentru cei<br />

nepregatiti sau cuprinsi <strong>de</strong> panica.<br />

Ultima faza a contactului, cea mai recenta, are un continut prin excelenta <strong>de</strong>concertant. Sa fie oare vorba <strong>de</strong><br />

o incercare <strong>de</strong> creare a unei noi religii sau conceptii metafizice? E limpe<strong>de</strong> ca in randul contactatilor spanioli<br />

aceste texte nu au ramas fara un anumit ecou. Personal nu sunt ceea ce se numeste un om credincios si nu pot<br />

asimi<strong>la</strong> ceva ce nu am inteles, oricat <strong>de</strong> seducatoare ar fi solutia ce mi se ofera Originalitatea mesajului consta<br />

in evocarea unei legaturi pe care s-ar putea ca intr-o zi sa fim in masura s-o evi<strong>de</strong>ntiem stiintific si care ar fi<br />

stabilita intre realitatea <strong>de</strong> aici, a noastra, si cea <strong>de</strong> dincolo. Oare se poate concepe o asemenea experienta, cu<br />

consecinte atat <strong>de</strong> transcen<strong>de</strong>nte? Iar daca raspunsul e afirmativ, atunci un<strong>de</strong> se situeaza ea in raport cu<br />

actualitatea noastra tehnico-stiintifica?<br />

Problema OZN este pe cale <strong>de</strong> a inceta sa mai fie un tabu in mediile stiintifice. S-au publicat pe tema aceasta<br />

<strong>de</strong>stule lucrari, printre care si cea apartinand a doi astronomi renumiti, prietenul meu Guy Monnet, directorul<br />

Observatorului din Hawai, si colegul sau Jean-C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Ribes, directorul Observatorului din Lyon: Viata<br />

extraterestra, aparuta in 1990 <strong>la</strong> Editura Larousse. Aprecien favorabile in presa, buna primire in lumea<br />

stiintifica, succes <strong>de</strong> librane, Dupa o serie <strong>de</strong> generalitati asupra diferitelor elemente ale scenariului sau<br />

privitoare <strong>la</strong> aparitia p<strong>la</strong>netelor si a vietii, autorii intra in subiect cu capitolul intitu<strong>la</strong>t Un scenariu pentru<br />

urmatoarele douazeci si cinci <strong>de</strong> secole. Ei presupun ca omenirea va ajunge sa stapaneasca energia eliberata in<br />

fuziunea termonucleara, constituind ceea ce tot ei numesc civilizatia hidrogenului”, si isi imagineaza<br />

colonizarea unui sistem p<strong>la</strong>netarapropiat <strong>de</strong> al nostru, cu ajutorul unor nave gigantice, in stare sa transporte<br />

fiecare pana <strong>la</strong> zece mii <strong>de</strong> persoane.<br />

A<strong>de</strong>varate caravele ale viitorului. Nici unul din pasagerii initiali ai acestor nave nu va ajunge <strong>la</strong> p<strong>la</strong>neta af<strong>la</strong>ta<br />

<strong>la</strong> distanta <strong>de</strong> cincisprezece ani-lumina, drumul durand o suta cincizeci <strong>de</strong> ani, ci doar <strong>de</strong>scen<strong>de</strong>ntii lor<br />

in<strong>de</strong>partati. Acesti colonisti veniti <strong>de</strong> pe Terra s-au insta<strong>la</strong>t intr-o Centura <strong>de</strong> asteroizi asemanatoare cu cea<br />

af<strong>la</strong>ta in jurul Soarelui nostru, intre Marte si Jupiter, asezare ce permite coloniilor sa scape oricarei <strong>de</strong>tectii<br />

radar. P<strong>la</strong>netele locuite erau vizitate cu ajutorul unor "module cu propulsie MHD". Autorii explica: "Va trebui<br />

ca aceste module sa poata patrun<strong>de</strong> in atmosfera sau sa <strong>la</strong>sa din ea cu viteza supersonica si fara sa apara o<br />

incalzire excesiva."<br />

Regasim aici tema din primul raport UMMO, cel care mi-a parvenit mie in 1975. Inspirandu-se din literatura<br />

creata in jurul OZN-urilor, autorii arata ca aceste aparate vor trebui sa poata stationa asemeni elicopterelor,<br />

pentru a facilita efectuarea observatiilor. Apoi precizeaza: "in perioada 1970-1990 au fost concepute aeronave<br />

care", cel putin teoretic, corespund tuturor acestor exigente. Aeronavele sunt opera fizicianului Jean-Pierre<br />

Petit si au nevoie <strong>de</strong> un generator <strong>de</strong> electricitate a carui realizare nu e posibi<strong>la</strong> in epoca noastra, dar care, in<br />

anul 3000, nu va mai ridica probleme <strong>de</strong>osebite." Ei adauga ca aparatul se va putea <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sa fara perturbatii si<br />

fara unda <strong>de</strong> soc si ca "aeronava lui Jean-Pierre Petit inca nu a zburat, dar, tinand socotea<strong>la</strong> <strong>de</strong> calculele si <strong>de</strong><br />

incercarile preliminare, <strong>de</strong>ja efectuate, putemi paria <strong>de</strong> pe acum pe succesul ei. "<br />

Urmeaza o <strong>de</strong>scriere <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> amanuntita a <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>rii expeditionarilor pamanteni pe o prima p<strong>la</strong>neta numita<br />

Pali, fiindca oamenii <strong>de</strong> pe ea traiesc in paleolitic. Pamantenii, af<strong>la</strong>ti <strong>la</strong> capatul unei ca<strong>la</strong>torii care a durat<br />

generatii, efectueaza prelevari <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> sol <strong>de</strong> pe p<strong>la</strong>neta Pali si isi completeaza cunostintele asupra vietii.<br />

Asemeni pilotilor <strong>de</strong> pe OZN-uri, au si ei arme neutralizante. Sa ne amintim <strong>de</strong> intamp<strong>la</strong>rea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Valensole,<br />

din anii ‘50: pasnicul domn Masse a fost paralizat in propria lui gradina, <strong>de</strong> niste fapturi care coborasera dintro<br />

dracovenie, ce aducea a nava si se uitau cu multa atentie <strong>la</strong> niste levantica. La aparitia domnului Masse, unul<br />

din intrusi a indreptat spre el un mic cilindru din care a tasnit o raza, iar impru<strong>de</strong>ntul proprietar a fost paralizat<br />

pe loc. Monnet si Ribes merg si mai <strong>de</strong>parte si arata ca pamantenii sunt inarmati cu dispozitive cu microun<strong>de</strong><br />

pulsate, care actioneaza temporar asupra sistemului nervos.<br />

O a doua expeditie ar avea drept tinta o p<strong>la</strong>neta careia i se da numele <strong>de</strong> Neol (botezata astfel fiindca pe<br />

p<strong>la</strong>neta asta oamenii traiesc intr-o epoca echivalenta neoliticului <strong>de</strong> pe Terra). Ca si in cazul p<strong>la</strong>netei Pali,<br />

Ribes si Monnet arata ca imp<strong>la</strong>ntarea ar fi efectuata tot in Centura <strong>de</strong> asteroizi.<br />

Cre<strong>de</strong>ti ca este o intamp<strong>la</strong>re ca "tot in centura <strong>de</strong> asteroizi din sistemul nostru so<strong>la</strong>r este situata si baza<br />

Domeniului ,dupa cum se poate ve<strong>de</strong>a in" Interviu cu un extraterestru"("Alien Interview") a lui Lawrence R.<br />

Spencer ; http://alieninterview.org/


A<strong>de</strong>varata i<strong>de</strong>ntitate a oamenilor <strong>de</strong> pe Terra <strong>de</strong>zvaluita in "Interviu cu un Extraterestru (Alien Interview);In<br />

cartea "Interviu cu un Extraterestru (Alien Interview) <strong>de</strong> Lawrence R. Spencer (aparuta in 2008) se vorbeste<br />

chiar <strong>de</strong>spre a<strong>de</strong>varata i<strong>de</strong>ntitate a oamenilor <strong>de</strong> pe Terra, <strong>de</strong> fiinte divine eterne care "SUNT PT. A FI" , care<br />

au capacitati <strong>de</strong> zei: <strong>de</strong> a crea spatiu, timp, materie si energie; intalnim mesajul din Veda, Upanisha<strong>de</strong>,<br />

Mahavakhya si cel al lui Iisus ("Voi sunteti zei"/Jesus:"You are Gods") in citatele <strong>de</strong> mai jos:<br />

Interviurile guvernamentale ultra secrete cu extraterestrul ramas in viata, reve<strong>la</strong>te <strong>la</strong> 60 <strong>de</strong> ani dupa prabusirea<br />

<strong>de</strong> <strong>la</strong> Roswell!Top Secret Government Interviews with Roswell Alien Revealed 60 Years After The Crash!<br />

Pasaje din scrisoarea unei foste asistente medicale, Matilda O'Donnell MacElroy, din cadrul Fortelor Aeriene<br />

ale SUA (azi <strong>de</strong>cedata) se af<strong>la</strong> in cartea "Trezirea in traditiile spirituale ale omenirii" postata pe:<br />

http://www.scribd.com/Gui<strong>de</strong>d_Awakening<br />

Interviu cu un Extraterestru-"A<strong>de</strong>varul este mai straniu <strong>de</strong>cat fictiunea"<br />

"Omenirea are nevoie sa cunoasca raspunsurile continute in aceste documente . Cine suntem noi ?<br />

De un<strong>de</strong> venim? Care este telul nostru pe Terra ? Este omenirea singura in univers"<br />

Alien Interview- "Truth is stranger than fiction"<br />

"Mankind needs to know the answers to questions which are contained in these documents. Who<br />

are we? Where did we come from? What is our purpose on Earth? Is Mankind alone in the<br />

universe? "<br />

Fiecare fiinta umana este un zeu , o existenta eterna <strong>de</strong> tip "SUNT PT. A FI",<br />

care a suferit doua operatii:<br />

1. <strong>de</strong> stergere a memoriei si<br />

2. <strong>de</strong> imp<strong>la</strong>ntare a unei false i<strong>de</strong>ntitati (virusare)<br />

Each human being is a god, an eternal existence IS-BE who suffered two operations :<br />

1. the brainwashing of the past-life memories and<br />

2. false i<strong>de</strong>ntity imp<strong>la</strong>ntation<br />

"Sunteti zei amnezici fiinte eterne care "SUNT- PT. A FI" [IS-BE] in prezentul nesfarsit ..fiinte<br />

sterse..<strong>de</strong>liberat ..captive pe o p<strong>la</strong>neta inchisoare...dotata cu dispozitive <strong>de</strong> captare si stergere..<strong>de</strong><br />

catre "Vechiul Imperiu Ga<strong>la</strong>ctic"; fiinte conditionate, programate sa se i<strong>de</strong>ntifice cu un corp material<br />

efemer ...<br />

Infrangerea flotei spatiale a "Vechiului Imperiu Ga<strong>la</strong>ctic"din sistemul nostru so<strong>la</strong>r in<br />

1150 e.n a condus <strong>la</strong> inflorirea stiintei si culturii pe Terra..<br />

"The Domain Expeditionary Force has observed a resurgence in science and culture of the Western<br />

world since 1150 AD , when the remaining remnants of the space fleet of the "Old Empire" in this<br />

so<strong>la</strong>r system were <strong>de</strong>stroyed"<br />

Reprezentari din epoca a infrangerii flotei spatiale a Vechiului Imperiu<br />

Poza marita pe:http://www.flickr.com/photos/shamanictrance/


"Atata vreme cat constienta Sinelui spiritual, atotputernic si nemuritor este ignorata umanitatea va<br />

ramane incarcerata pana in clipa propriei sale autoanihi<strong>la</strong>rii si a uitarii".<br />

"As long as awareness of the immortal, powerful, spiritual "self" is ignored, humanity will remain<br />

imprisoned until the day of its own, self<strong>de</strong>struction and oblivion".<br />

"Astfel <strong>de</strong> fiinte ignora cu totul scanteia creativa generata <strong>de</strong> o entitate SUNT PT. A FI(Sinele<br />

holografic; "ceea ce este") si actiunea colectiva a entitatilor SUNT PT. A FI care in continuare<br />

creaza universul fizic si toate universurile"<br />

"Such beings utterly ignore the creative spark originated by an individual IS-BE and collective work<br />

of the IS-BEs who continually create the physical universe and all universes".<br />

"Din nefericire aceasta ignoranta a fost imp<strong>la</strong>ntata cu atentie si fortat in fiintele umane <strong>de</strong> catre<br />

"Vechiul Imperiu " pt a se asigura ca fiintele eterne care SUNT PT A FI <strong>de</strong> pe aceasta p<strong>la</strong>neta sa nu<br />

fie in stare sa-si recupereze capacitatile inascute <strong>de</strong> a crea spatiu, energie, materie si timp, ori<br />

oricare alta parte componenta a universurilor".<br />

"Unfortunately this ignorance has been very carefully and forcefully instilled in human beings by the<br />

"Old Empire" to ensure that IS-BEs on this p<strong>la</strong>net will not be able to recover their innate ability to<br />

create space, energy, matter and time, or any other component part of universes".<br />

"Stiinta este religia materiei. Ea se inchina materiei. Credinta stiintei este ca<br />

manifestarea(creatia)este totul iar creatorul nimic "<br />

"Science is the religion of matter. It worships matter.The paradigm of science is that creation is all,<br />

and the creator is nothing.<br />

"Religia spune ca totul este intr-un creator unic, iar creatia este nimic".<br />

"Religion says the creator is all, and the creation is nothing".<br />

"Aceste doua extreme reprezinta barele celulei inchisorii".<br />

"These two extremes are the bars of a prison cell".<br />

"Ele impiedica perceperea realitatii ca un intreg holografic...prezent in fiecare partea a sa .<br />

"They prevent observation of all phenomenon as an interactive holographic whole, which is present<br />

in each of its parts".<br />

"Din aceasta cauza, nu priviti <strong>la</strong> savanti ca <strong>la</strong> niste salvatori ai Terrei sau ai viitorului umanitatii".<br />

"Therefore, do not look to scientists to save Earth or the future of humanity".<br />

"Asa-numita "stiinta" care este intemeiata doar pe credinta ca existenta este compusa doar din<br />

energie si din obiecte(materiale), care se misca prin spatiu nu este stiinta".<br />

"Any so-called "science" that is solely based on the paradigm that existence is composed only of<br />

energy and objects moving through space is not a science".<br />

"Din aceasta cauza, nu priviti <strong>la</strong> preotii care va culpabilizeaza ca <strong>la</strong> niste salvatori"<br />

"Preotii sunt Gardienii Inchisorii (Aparatorii Dogmelor) ! "<br />

"Priests are the Guardians of the prison! (the Defen<strong>de</strong>rs of Intolerance and Dogma: the drug of<br />

choice for self-<strong>de</strong>lusion)! "<br />

Ascun<strong>de</strong>rea, culpabilizarea, <strong>de</strong>faimarea sau eliminarea celor care arata calea si alte meto<strong>de</strong> <strong>de</strong><br />

manipu<strong>la</strong>re folosite <strong>de</strong> gardienii inchisorii numita Terra<br />

Iisus i-a acuzat pe preotii din vremea sa: "Nici voi nu intrati pe poarta (care duce <strong>la</strong> Imparatia<br />

Cerurilor), dar nici pe altii nu-i <strong>la</strong>sati sa intre" Vai <strong>de</strong> voi, carturari si Farisei fatarnici! Pentru ca voi<br />

inchi<strong>de</strong>ti oamenilor Imparatia cerurilor: nici voi nu intrati in ea, si nici pe cei ce vor sa intre, nu-i <strong>la</strong>sati<br />

sa intre.(Matei 23.13)<br />

"Nimeni, aprinzand faclia, n-o ascun<strong>de</strong> sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aseaza in sfesnic,<br />

pentru ca cei ce intra sa vada lumina. (Luca 8.16)<br />

Asa numitii conducatori divini care l-au urmat pe Ptah pe Terra erau numiti "Ntr", insemnand<br />

"Gardieni sau Supraveghetori" <strong>de</strong> catre Egipteni. Simbolul lor era Sarpele, ori Dragonul, care<br />

reprezenta casta secreta a preotilor apatinand "Vechiului Imperiu " numita si "Fratia Sarpelui ".<br />

The so-called "Devine" rulers who followed Ptah on Earth were called "Ntr", meaning "Guardians or


Watchers" by the Egyptians. Their symbol was the Serpent, or Dragon which represented a secret<br />

priesthood of the "Old Empire" called the "Brothers of the Serpent".<br />

CARE ESTE SCOPUL INTERVIULUI CU UN EXTRATERESTRU ?<br />

WHICH IS THE TARGET OF "ALIEN INTERVIEW" ?<br />

"Tinta este trezirea, gasirea unei meto<strong>de</strong> pt.recuperarea memoriei si a a<strong>de</strong>varatei noastre i<strong>de</strong>ntitati<br />

<strong>de</strong> zei, <strong>de</strong> fiinte eterne care se pot salva pe ele si p<strong>la</strong>neta instabi<strong>la</strong> pe care se af<strong>la</strong>. ".<br />

"The target is awakening, the discovery of a method for the recovery of our true i<strong>de</strong>ntity and the<br />

memory of our past lives in or<strong>de</strong>r to save ourselves and our instable p<strong>la</strong>net"<br />

"Repararea matricii energetice si informationale a Terrei (o p<strong>la</strong>neta nesustenabi<strong>la</strong>, afectata periodic<br />

<strong>de</strong> <strong>de</strong>zastre) nu este posibi<strong>la</strong>, daca nu ne recuperam i<strong>de</strong>ntitatea si capacitatile <strong>de</strong> creatori <strong>de</strong><br />

universuri".<br />

"A<strong>de</strong>varatele genii ale civilizatiei sunt acele fiinte eterne "SUNT PT. A FI" care vor face alte fiinte<br />

eterne "SUNT PT. A FI" sa-si recupereze memoria, sa-si recastige i<strong>de</strong>ntitatea, libertatea,<br />

auto<strong>de</strong>terminarea".<br />

"The true geniuses of civilization are those IS-BEs who will enable other IS-BEs to recover their<br />

memory and regain self-realization and self-<strong>de</strong>termination"<br />

"In eforttul <strong>de</strong> a scapa "Vechiul Imperiu " permanent si ireversibil <strong>de</strong> acesti " proscrisi " a fost<br />

stearsa fortat i<strong>de</strong>ntitatea eterna, memoria si capacitatile fiecarei fiinte SUNT PT. A FI. Aceasta<br />

"solutie fina<strong>la</strong>" a fost conceputa si pusa in aplicare <strong>de</strong> criminali psihopati af<strong>la</strong>ti sub controlul Vechiul<br />

Imperiu "<br />

"In an effort to permanently and irreversibly rid the "Old Empire" of such "untouchables" the eternal<br />

i<strong>de</strong>ntity, memory, and abilities of every IS-BE is forcefully erased. This "final solution" was<br />

conceived and carried out by the psychopathic criminals who are controlled by the "Old Empire".<br />

Note:<br />

" proscrisi ": majoritatea fiintelor ESTE PT A FI <strong>de</strong> pe Terra sunt bune,oneste,capabile: artististi<br />

,manageri, genii, liberi cugetatori, si revolutionari care nu au facut niciodata vreun rau cu a<strong>de</strong>varat.Ei<br />

nu reprezinta nici o amenintare pt nimeni in afara ordinii criminale a imperiului care i-a intemnitat<br />

"untouchables":Most of the IS-BEs on Earth are good, honest, able beings: artists, managers,<br />

geniuses, free thinkers and revolutionaries who have harmed no one, really. They are no threat to<br />

anyone except the criminals who have imprisoned them.,<br />

Exterminarea in masa a " proscrisilor " si <strong>la</strong>garele <strong>de</strong> concentrare create <strong>de</strong> Germania in timpul celui <strong>de</strong>-al<br />

doilea razboi mondial a fost recent scoasa <strong>la</strong> ivea<strong>la</strong> . In ace<strong>la</strong>si mod fiintele SUNT PT A FI <strong>de</strong> pe Terra sunt<br />

victimile unei eradicari spirituale si a unei sc<strong>la</strong>vii eterne in interiorul unor corpuri biologice fragile, inspirate<br />

<strong>de</strong> ace<strong>la</strong>si gen <strong>de</strong> ura <strong>de</strong> catre "Vechiul Imperiu " The mass extermination of "untouchables" and prison camps<br />

created by Germany during World War II were recently revealed. Likewise, the IS-BEs of Earth are the<br />

victims of spiritual eradication and eternal s<strong>la</strong>very insi<strong>de</strong> frail, biological bodies, inspired by the same kind of<br />

craven hatred in the "Old Empire".<br />

In ga<strong>la</strong>xie se cauta o metoda <strong>de</strong> recuperare a a<strong>de</strong>varatei noastre i<strong>de</strong>ntitati, a memoriei si <strong>de</strong>prin<strong>de</strong>rilor pe care<br />

le-am dobandit in miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> existenta<br />

Terra- O p<strong>la</strong>neta Inchisoare pt. genii,artisti, nonconformisti, revolutionari si alti in<strong>de</strong>zirabili pt. un Imperiu<br />

criminal<br />

Interesul <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat al sistemului <strong>de</strong> inchisori apartinand "Vechiului Imperiu " este sa previna ca voi fiintele<br />

umane sa va priviti in<strong>la</strong>untrul vostru <strong>la</strong> propriul suflet. Ei se tem ca veti <strong>de</strong>scoperi in memoria dvs pe stapanii<br />

<strong>de</strong> sc<strong>la</strong>vi care va tin intemnitati. Inchisoarea este facuta din umbrele din mintea voastra. Umbrele sunt facute<br />

din minciuni (iluzii) [care iau aspectul] durerii, pier<strong>de</strong>rii si fricii[observati pestera lui P<strong>la</strong>ton si proiectiile<br />

iluzorii].<br />

The vested interest of the "Old Empire" prison system is to prevent you from looking at your own soul. They<br />

fear that you will see in your own memory the s<strong>la</strong>ve masters who keep you imprisoned. The prison is ma<strong>de</strong> of<br />

shadows in your mind. The shadows are ma<strong>de</strong> of lies, and pain, and loss, and fear.<br />

Based On Personal Notes and Interview Transcriptions Provi<strong>de</strong>d by : Matilda O'Donnell MacElroy Editing<br />

and Supplemental Footnotes by:Lawrence R. Spencer ( Author of "The Oz Factors" ) 2 Alien Interview<br />

Copyright (c) 2008 by Lawrence R. Spencer. First Edition Printing: 2008 ISBN: 978-0-6152-0460-4


Cartea in format pdf sau word se <strong>de</strong>scarca gratuit <strong>de</strong> pe situl autorului<br />

http://alieninterview.org/<br />

Aeronavele MHD plonjeaza inca o data in atmosfera p<strong>la</strong>netei Neol si survoleaza asezarile "neolienilor", care<br />

raman surprinsi. Cu ajutorul unor son<strong>de</strong> automate, pamantenii reusesc sa capteze franturi din limbajul<br />

autohtonilor, cu un vocabu<strong>la</strong>r bogat si cu o sintaxa evoluata. Citez aici o fraza cheie din textul cartii: " Tentatia<br />

e mare sa legam re<strong>la</strong>tii cu ei si sa-i ajutam sa progreseze ca civilizatie. Insa aceasta tentatie trebuie sa ne-o<br />

infranam cu hotarare, fiindca distanta dintre oameni si neolieni este mult prea importanta. "<br />

Este limpe<strong>de</strong> ca Ribes si Monnet, "care cunosteau bine dosarul OZN, au inteles sensul fenomenului <strong>de</strong> noncontact.<br />

Acesta <strong>de</strong>curge din grija <strong>de</strong> a evita orice "soc cultural", inerent contactului intre doua civilizatii foarte<br />

diferite tehnologic. Orice asemenea intalnire ar avea loc in <strong>de</strong>trimentul popu<strong>la</strong>tiei ale carei cunostinte sunt mai<br />

putin avansate, astfel incat autorii arata ca pot fi admise numai contactele scurte si izo<strong>la</strong>te. Nu trebuie sa se<br />

provoace nici <strong>de</strong>gradarea * unor popu<strong>la</strong>tii intregi si nici nu trebuie perturbat obiectul studiului<br />

Autorii scriu: "Supravegheati discret <strong>de</strong> oameni, neolienii evolueaza, trecand <strong>de</strong> <strong>la</strong> epoca bronzului, <strong>la</strong> o<br />

tehnologie comparabi<strong>la</strong> cu cea a terestrilor. Este asadar pus <strong>la</strong> punct un p<strong>la</strong>n <strong>de</strong> informare a neolienilor. Nu se<br />

pune probiema unor <strong>de</strong>zvaluiri masive, facute in fata marelui public, care ar provoca un soc cultural ce trebuie<br />

inca evitat. Oamenii se vor manifesta doar local. I<strong>de</strong>ea existentei lor si a lipsei oricaror intentii agresive va fi<br />

imp<strong>la</strong>ntata progresiv unei elite neoliene. Asadar <strong>de</strong>monstratiile <strong>de</strong> zbor** si aterizarile izo<strong>la</strong>te se intensifica...<br />

Pilotii pamanteni se joaca cu avioanele neolienilor ca pisica cu soarecii.***<br />

Ribes si Monnet prevad si care va fi comportamentul neolienilor. Acestia vor cauta sa inteleaga, bazandu-se<br />

pe datele observate, iar primele succese tehnologice ale acestor studii vor fi magnetohidrodinamica si<br />

microun<strong>de</strong>le. Autorii precizeaza:<br />

"Incetul cu incetul, neolienii incep sa inteleaga si intr-o zi va fi cu putinta sa-i informam pe principalii lor<br />

guvemanti, prin radio <strong>de</strong> exemplu. Ca sa dam credibilitate mesajului nostru, vom anunta si o data precisa si un<br />

punct <strong>de</strong>sertic, bine precizat, un<strong>de</strong> vor putea urmari un balet executat <strong>de</strong> navele noastre. "****<br />

Capitolul urmator, re<strong>la</strong>tiv bine documentat si curajos, se intituleaza OZN-urile. Autorii retin urmatoarele doua<br />

interpretari rationale:<br />

— fie ca, asa cum afirma astronomul Menzel, aceste fenomene vor putea fi explicate intr-o zi, cu ajutorul<br />

obiectelor create <strong>de</strong> oameni, dovedindu-se erori <strong>de</strong> perceptie sau anomalii ale functionarii insta<strong>la</strong>tiilor radar;<br />

— fie ca, a<strong>la</strong>turandu-ne fizicianului Donald Menzel, acceptam ca observarea OZN-urilor indica prezenta unor<br />

inteligente venite din alta parte.<br />

Iar autorii conchid: "In cazul acesta, ipoteza navelor extraterestre <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sandu-se in spatiul-timp al fizicii<br />

actuale pare azi singura explicatie rationa<strong>la</strong>. "<br />

Manevra genera<strong>la</strong> este abi<strong>la</strong>. Pru<strong>de</strong>nti, Ribes si Monnet urmeaza pilda lui Perseu si se apropie <strong>de</strong> Meduza<br />

<strong>la</strong>sand publicul sa vada doar oglindirea sa in scutul bine lustruit.<br />

Gandirea, spune prietenul meu, tuaregul Hawad, este ca un joc <strong>de</strong> petanque, un joc cu bile practicat in sudul<br />

Frantei. Se <strong>la</strong>nseaza un obiect-zvon si cele<strong>la</strong>lte bile-i<strong>de</strong>i se asambleaza in jurul primei bile*****. Aspectul<br />

general al parti<strong>de</strong>i, organizarea sa, vor <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> in mod hotarator <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> teren pe care micul obiect <strong>de</strong> lemn<br />

va fi <strong>la</strong>nsat. Noi suntem curiosi sa af<strong>la</strong>m viitorul nostru si, dincolo <strong>de</strong> orizontul nostru tehnico-stiintificcultural,<br />

noi incercam sa ni-1 reprezentam, prin ceata care-1 inconjoara. Adica noi incercam sa ne imaginam<br />

aspectul viitor cu obiectul <strong>de</strong> lemn si cu bilele noastre din prezent. Intr-un viitor in<strong>de</strong>partat care va fi natura<br />

terenului? Daca ne vom imagina ca suntem pe cale <strong>de</strong> a juca pe o suprafata <strong>de</strong> beton, in timp ce terenul<br />

viitorului va fi unul cultivat cu sfec<strong>la</strong> rosie, sau, si mai rau, o m<strong>la</strong>stina, inseamna ca este o eroare sa utilizam<br />

actuale bile din otel, in locul unor bile plutitoare mult mai indicate.<br />

* Ribes nu e un <strong>de</strong>butant in aceasta privinta. In 1976 a publicat impreuna cu prietenul sau, astronomul Biraud,<br />

o lucrare intitu<strong>la</strong>ta Cronica aparitiilor extraterestre. Cat <strong>de</strong>spre Monnet, acesta s-a vazut propulsat in 1977<br />

<strong>de</strong> catre Curien, care conducea pe atunci CNES[Centre National <strong>de</strong>s Etu<strong>de</strong>s Spatiales: Centrul National <strong>de</strong><br />

Studii Spatiale], in consiliul stiintific al GEPAN [Groupe d’Etu<strong>de</strong> <strong>de</strong>s Phenomenes Aerospatiaux Non<br />

i<strong>de</strong>ntifies - Grupul <strong>de</strong> Studii al Fenomenelor Spatiale Nei<strong>de</strong>ntificate], [n.J.P.P]<br />

** I<strong>de</strong>ea aceasta ar permite explicarea recentului val <strong>de</strong> OZN-ul din Belgia (n.J.P.P)<br />

***Referire <strong>la</strong> interceptarea unui OZN <strong>de</strong> catre doua avioane <strong>de</strong> vanatoare belgiene F-16 in primavara lui<br />

1990. (n.J.P.P)<br />

**** Referire <strong>la</strong> episodul din atolul Kjwalen (Kerguelen Is<strong>la</strong>nd). Textele UMMO precizeaza <strong>de</strong>-a lungul mai<br />

multor pagini ca existenta si provenienta expeditionarilor UMMO sunt cunoscute multor guvernanti <strong>de</strong> pe<br />

Terra. Autoritatile dintr-o tara din Est s-ar fi af<strong>la</strong>t chiar in posesia trupului neinsufletit al unuia din ei, ucis intrun<br />

acci<strong>de</strong>nt. (n.J.P.P)<br />

*****Sau ca <strong>la</strong>nsarea unui bulgare <strong>de</strong> zapada, care pe masura ce se rostogoleste aduna in jurul sau mereu alta<br />

cantitate <strong>de</strong> zapada. [nota trad.]


Conceptele noastre actuale s-ar prabusi in picaj in acest nou teren <strong>de</strong> joc al spiritului*.<br />

Propunand un scenariu pentru urmatoarele douazeci si cinci <strong>de</strong> secole Ribes si Monnet seamana cu niste<br />

Cristofori Columbi, care ar incerca sa <strong>de</strong>scrie caravelele din anul 2000, asigurand o legatura directa intre<br />

Spania si Lumea Noua. Cei care propun cu atata insistenta amplificarea programelor <strong>de</strong> ascultare radioelectrica<br />

refuzand insa cu indarjire sa participe <strong>la</strong> orice <strong>de</strong>zbatere privind fenomenul OZN, seamana cu niste locuitori<br />

primitivi din Armorique care, negand trecerea neincetata a avioanelor pe <strong>de</strong>asupra teritoriului lor <strong>la</strong>sand pe cer<br />

fine urme <strong>de</strong> con<strong>de</strong>nsatie, si-ar indrepta microfoanele spre vest, in speranta <strong>de</strong> a intercepta conversatii intre<br />

oamenii af<strong>la</strong>ti in SUA.<br />

Eu unul consi<strong>de</strong>r ca uneltele noastre stiintifice <strong>de</strong> astazi, atat cele teoretice cat si cele experimentale - daca<br />

acceptam sa le manevram fara a ne teme si daca ascultam ceea ce ne spun - s-ar putea sa ne. arate calea cea<br />

a<strong>de</strong>varata spre stele mult mai curand <strong>de</strong>cat am cre<strong>de</strong>.<br />

Mai intai, trebuie sa intelegem faptele pe care stiinta, care nu e altceva <strong>de</strong>cat un sistem organizat <strong>de</strong><br />

credinte, le refuza cu violenta, in modul cel mai irational posibil, fara o <strong>de</strong>zbatere <strong>de</strong> i<strong>de</strong>i <strong>de</strong>mna <strong>de</strong> acest<br />

nume, supunandu-se unui tabu care<br />

nu-i face nici<strong>de</strong>cum cinste. Noi am putea accepta sa concepem ca p<strong>la</strong>neta noastra a putut sa fie vizitata si ca<br />

noi chiar convietuim cu pasnicii expeditionari veniti din alte sisteme <strong>de</strong>cat al nostru.<br />

* Un epistemolog va ape<strong>la</strong> atunci <strong>la</strong> notiunea <strong>de</strong> paradigma. (n.J.-P.P) Epistemologia (din lb. greaca: episteme,<br />

"stiinta") reprezinta studiul din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re filozofic al stiintei, a meto<strong>de</strong>lor sale, a principiilor sale si a<br />

valorii sale. Termenul paradigma (in lb.<strong>la</strong>tina: "paradigma"; in gr. "para<strong>de</strong>igma"; exemplu si "<strong>de</strong>iknumi", "a<br />

arata") <strong>de</strong>semneaza in filozofia lui P<strong>la</strong>ton, lumea i<strong>de</strong>ilor, prototipul lumii sensibile in care traim. Axa<br />

paradigmatica este axa sincronicitatii si e perpendicu<strong>la</strong>ra pe axa syntagmatica a succesiunii (diacronica). [n. D.<br />

M.]


ANEXE STIINTIFICE<br />

Anexa 1<br />

Despre textele UMMO*<br />

Inainte <strong>de</strong> a intra in miezul subiectului, mi se pare interesant sa reproduc cateva din directiile prezentate in<br />

textele UMMO inca din anii 1962-1967.<br />

"Sub nici un motiv niste texte tiparite care se refera <strong>la</strong> documente furnizate <strong>de</strong> noi nu vor fi semnate<br />

<strong>de</strong> dumneavoastra si cu atat mai putin cu indicarea calitatii dumneavoastra profesionale, aslfel incat ele<br />

sa poata constitui o garantie stiintifica a continutului lor (sunt exceptate <strong>de</strong> <strong>la</strong> aceasta regu<strong>la</strong> citatele din<br />

documente, atunci cand apar in contextul unor publicatii periodice sau monografice, in legatura cu teme<br />

foarte eterogene, ca <strong>de</strong> exemplu OZN-urile sau altele <strong>de</strong> acest fel, a caror credibilitate ramane <strong>la</strong> un<br />

nivel mo<strong>de</strong>rat)... Sub nici un motiv nu veti lua masuri care le-ar putea conferi credibilitate in ochii unor<br />

organisme sau ai unor factori <strong>de</strong> opinie responsabili, care au mijloacele <strong>de</strong> a perturba activitatea<br />

noastra pe Terra. "<br />

La naiba cu recomandarile <strong>de</strong> genul asta, <strong>de</strong> <strong>la</strong> niste fiinte, oricare ar fi ele, care par a servi <strong>la</strong> reducerea <strong>la</strong><br />

starea <strong>de</strong> cobai a <strong>de</strong>stinatarului !<br />

Nota DM: Textele UMMO af<strong>la</strong>te pe cele doua situri citate mai jos cuprind 150 documente(din cele 176<br />

repertoriate), si reprezentand peste 1000 <strong>de</strong> pagini <strong>de</strong> text si au fost primite intre 1966 pana in 1994(cel<br />

putin nu dispunem <strong>de</strong> scrisori dincolo <strong>de</strong> aceasta data). Exista insa si alte scrisori <strong>de</strong>spre care se<br />

mentioneaza in mesajul din1988 un<strong>de</strong> se scrie <strong>de</strong>spre existenta a 3850 pagini in original (transmise <strong>la</strong><br />

numerosi <strong>de</strong>stinatari sub forma <strong>de</strong> copii care reprezinta représentant 160000 <strong>de</strong> pagini A4 !).<br />

Toate textele <strong>Ummo</strong> disponible pot fi citite pe doua situri:<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/<br />

http://pagesperso-orange.fr/ummo.textes-essentiels/<br />

MHD - Magnetohidrodinamica<br />

In documente apare faptul ca modul <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare al navelor UMMO era fundamental diferit atunci cand era<br />

vorba <strong>de</strong> o <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare intra-atmosferica sau <strong>de</strong> o <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare interste<strong>la</strong>ra. Regaseam cu toate acestea un aspect<br />

functional comun: modificarea caracteristicilor aerului din jurul navei inainte <strong>de</strong> a incepe o <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare.<br />

In zborul intra-atmosferic se vorbea <strong>de</strong>spre o ionizare puternica a aerului care inconjura nava. In zborul<br />

interste<strong>la</strong>r se facea referire <strong>la</strong> nici mai mult nici mai putin <strong>de</strong>cat <strong>la</strong> inlocuirea mediului <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare prin<br />

schimbarea fetei spatio-temporale 1 .<br />

In ambele cazuri, alterarea sau modu<strong>la</strong>rea caracteristicilor mediului era realizata in stratul limita care<br />

inconjura obiectul. In aceste texte noi gaseam <strong>de</strong>scrierea unei tesaturi <strong>de</strong> ionizatori superficiali distribuiti ca o<br />

cingatoare pe toata suprafata <strong>la</strong>tera<strong>la</strong> a navei, avand <strong>de</strong>stinatia <strong>de</strong> a face prin ionizare aerul un bun conductor<br />

<strong>de</strong> electricitate.<br />

Aceste mici dispozitive <strong>de</strong> ionizare (distribuite sub forma unei tesaturi sau p<strong>la</strong>se pe suprafata navei) erau<br />

menite sa creeze ioni negativi. Metoda consta in bombardarea moleculelor din mediul inconjurator cu electroni<br />

emisi <strong>la</strong> un nivel energetic bine precizat, ceea ce conducea <strong>la</strong> atasarea lor pentru scurt timp <strong>de</strong> obiectele grele<br />

din jur, reprezentate <strong>de</strong> atomii sau <strong>de</strong> moleculele din mediu (solid, lichid sau gazos). Acesti ioni negativi,<br />

avand o "durata <strong>de</strong> viata" limitata, permiteau obtinerea unei ionizari variabile (in profunzime si in intensitate)<br />

si pulsatorii (modu<strong>la</strong>re variabi<strong>la</strong> in timp).<br />

De regu<strong>la</strong>, din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re experimental este mult mai usor sa se produca electroni liberi actionand<br />

asupra unui mediu gazos cu ajutorul unui putemic camp electric, constant sau variabil (ca in cazul tuburilor cu<br />

neon).<br />

* Toate textele <strong>Ummo</strong> pe :http://pagesperso-orange.fr/ummo.textes-essentiels/<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/[Nota DM]<br />

1 Realitatea dupa Gnoza <strong>de</strong> <strong>la</strong> Princeton, are doua fete, ca si o foaie <strong>de</strong> hartie ori o tesatura: fata discontinua si<br />

diacronica, af<strong>la</strong>ta <strong>la</strong> suprafata ("dosul") si fata continua si sincronica, af<strong>la</strong>ta in profunzime (aceasta este "fata"<br />

a<strong>de</strong>varata a realitatii,si acolo <strong>de</strong>scoperim firele, care conecteaza toate mo<strong>de</strong>lele, care par separate pe "dos" ).<br />

Aceste doua fete apar si in Tao Te King ori in universul geme<strong>la</strong>r <strong>de</strong>scris in textele UMMO. [n.D.M]


In ambele cazuri se obtine ceea ce se numeste o p<strong>la</strong>sma 2 , care, posedand sarcini electrice libere, <strong>de</strong>vine un bun<br />

conductor <strong>de</strong> electricitate.<br />

Textele UMMO din ultimii ani precizeaza ca haloul luminos <strong>de</strong> culoare portocalie din jurul OZN-urilor<br />

corespun<strong>de</strong> unui fenomen <strong>de</strong> ionizare 3 . Din momentul in care aerul care inconjoara nava a fost facut conductor<br />

<strong>de</strong> electricitate, este posibil sa se manifeste niste forte numite "forte Lap<strong>la</strong>ce".<br />

Principiul <strong>de</strong> functionare este exact ace<strong>la</strong>si cu cel aplicat <strong>la</strong> submarinele si <strong>la</strong> vapoarele cu propulsie MHD,<br />

care sunt construite in momentul <strong>de</strong> fata pe Terra. Dar in cazul propulsiei marine este exploatata<br />

conductivitatea electrica natura<strong>la</strong> a apei <strong>de</strong> mare, datorata prezentei sarii. Fara acest ingredient indispensabil<br />

submarinele si vapoarele cu propulsie MHD nu ar putea functiona. Oricare inginer care s-ar ocupa <strong>de</strong> un astfel<br />

<strong>de</strong> proiect va poate spune ca a duce asemenea nave in ape dulci pune sub semnul intrebarii o astfel <strong>de</strong><br />

propulsie, daca nu se iau masuri <strong>de</strong> creare a unei transpiratii superficiale a unei substante, care sa confere<br />

fluidului o minima conductivitate electrica. Aceasta i<strong>de</strong>e <strong>de</strong> transpiratie superficia<strong>la</strong> este <strong>de</strong> asemenea prezenta<br />

in textele UMMO.<br />

In lucrarile teoretice si experimentale intreprinse <strong>de</strong> noi incepand din 1975, plecand <strong>de</strong> <strong>la</strong> textele UMMO, a<br />

trebuit sa recurgem a<strong>de</strong>sea <strong>la</strong> niste simu<strong>la</strong>ri pe mo<strong>de</strong>le. Cum sa ionizam aerul af<strong>la</strong>t <strong>la</strong> presiune atmosferica<br />

norma<strong>la</strong> cu ajutorul unor mini-ionizatori <strong>la</strong>terali?<br />

2 Atat in ionizarea, obtinuta prin spargerea atomilor si moleculelor (termica sau prin influenta a campurilor<br />

electrice constante sau variabile), cat si in cea obtinuta prin pompaj <strong>de</strong> sarcini (bombardament <strong>de</strong> particule<br />

incarcate electric) se obtine o modu<strong>la</strong>re a caracteristicilor electrice si <strong>de</strong> alta natura ale mediului. UMMO, ca si<br />

alte civilizatii ga<strong>la</strong>ctice (dupa re<strong>la</strong>tarea lui H. Coanda), au optat pentru cea <strong>de</strong>-a doua metoda, <strong>de</strong>oarece aceasta<br />

permite o alterare stabi<strong>la</strong> si contro<strong>la</strong>ta a parametrilor mediului. Pomparea <strong>de</strong> antiparticule in vidul creat prin<br />

confinarea magnetica a p<strong>la</strong>smei rezultate din ionizarea aerului este responsabi<strong>la</strong> <strong>de</strong> accesul intr-o alta realitate,<br />

care permite translocatia? Numeroase rapoarte OZN indica aparitia unor modificari ale curgerii timpului in<br />

spatiul af<strong>la</strong>t in raza <strong>de</strong> actiune si in care este impachetata nava. [nota DM]<br />

3 Oricare ar fi, dupa texte, menirea acestei actiuni asupra mediului gazos din jurul navei, ea poate sa aiba doua<br />

functii complet diferite: 1) sa realizeze sterilizarea peretelui navei inaintea aterizarii si a <strong>de</strong>co<strong>la</strong>rii. pentru a<br />

evita importul <strong>de</strong> pe o p<strong>la</strong>neta pe alta al unor germeni care ar putea sa reziste <strong>la</strong> conditiile unei ca<strong>la</strong>torii<br />

interste<strong>la</strong>re, pentru ca apoi sa prolifereze; 2) sa realizeze o atmosfera satelit, care sa protejeze nava, in timpul<br />

zborului sau balistic prin universul fenomenal, impotriva impactului cu microparticulele (din atmosfera si din<br />

spatiul cosmic), ce pot <strong>de</strong>termina o abraziune rapida a peretelui navei, chiar in situatia in care fluxul masic<br />

ramane foarte scazut. (n. J.P.P.)<br />

Pentru noi ,cea <strong>de</strong>-a doua functie a modu<strong>la</strong>rii caracteristicilor fizice ale mediului prin care se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza o<br />

nava a unei civilizatii ga<strong>la</strong>ctice reprezinta un intreg pachet <strong>de</strong> aplicatii posibile: 1) eliminarea frecarii si a<br />

abraziunii peretilor navei (care <strong>la</strong> vitezele cu care se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza in atmosfera si in afara ei ar conduce <strong>la</strong> o<br />

rapida subtiere si incalzire, simi<strong>la</strong>re celei suferite <strong>de</strong> un cutit dat <strong>la</strong> polizor); 2) obtinerea unei perne <strong>de</strong> aer<br />

satelit, care faciliteaza crearea unui canal vid in mijlocul p<strong>la</strong>smei tinute <strong>la</strong> distanta prin campuri magnetice si<br />

prin presiunea bombardamentului <strong>de</strong> particule - presiune electrostatica; 3) eliminarea "bangului sonic", prin<br />

trecerea gradata <strong>de</strong> <strong>la</strong> peretele mobil al navei <strong>la</strong> mediul imobil dintr-o vecinatate modu<strong>la</strong>ta <strong>de</strong> profunzimea<br />

ionizarii; 4) asigurarea "ungerii” in stratul limita - lubrifierea perfecta face obiectul "invizibil“ din punct <strong>de</strong><br />

ve<strong>de</strong>re hidrodinamic; 5) apelul, in cazul unor <strong>de</strong>fectari acci<strong>de</strong>ntale, <strong>la</strong> principiul balonului cu aer cald - nava<br />

este cup<strong>la</strong>ta <strong>de</strong> atmosfera satelit, care poate fi umf<strong>la</strong>ta ori <strong>de</strong>zumf<strong>la</strong>ta exact ca o nace<strong>la</strong> <strong>de</strong> aerostat ori batiscaf<br />

[nota DM]


Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic acest lucru era pentru noi o imposibilitate. 4<br />

In aceasta situatie. ne-am indreptat atentia spre diferite solutii tehnologice, bazate pe utilizarea electrozilor<br />

care creau un puternic camp electric ori aplicarea unui camp electromagnetic <strong>de</strong> hiperfrecventa actionand<br />

asupra unei mase <strong>de</strong> aer <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitate scazuta. In toate situatiile geometrice, noi am putut reconstitui perfect<br />

haloul <strong>de</strong> aer ionizat portocaliu. Ca o continuare a acestor lucruri vom cita o parte din documente, care<br />

se refera <strong>la</strong> aspecte ale mecanicii flui<strong>de</strong>lor (cartea lui Ribera. pag. 144).<br />

4 Injectia <strong>de</strong> sarcini in mediul aerian din jurul bordului <strong>de</strong> atac al unui avion supersonic fusese <strong>de</strong>ja<br />

experimentata in SUA (in 1968) pentru eliminarea " bangului sonic " si pentru sca<strong>de</strong>rea rezistentei <strong>la</strong> inaintare<br />

(discutie cu Henri Coanda). Rezultatele au fost pozitive atat in experimentarile pe mo<strong>de</strong>le (jeturile <strong>de</strong> flui<strong>de</strong><br />

electrizate aveau "bataie" mai lunga si zgomotul era atenuat, iar machetele avioanelor electrizate s-au<br />

comportat bine in tunelurile aerodinamice), cat si pe avioanele militare si comerciale supuse acestui<br />

experiment. Modul <strong>de</strong> injectie al acestor sarcini face obiectul unui brevet care imi apartine si este <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />

solutia aplicata in SUA ("presiunea electrostatica a varfurilor") ori <strong>de</strong> solutia UMMO (emisie modu<strong>la</strong>ta <strong>de</strong><br />

fascicule <strong>de</strong> particule care variaza ca sarcina. viteza si <strong>de</strong>bit).Faptul ca J.P.P. afirma ca iniectia <strong>de</strong> particule<br />

incarcate electric "este o imposibilitate din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic", ne pune pe ganduri. Este imposibil ca prin<br />

pregatirea sa <strong>de</strong> specialitate (fizica mecanica flui<strong>de</strong>lor. MHD, matematici superioare. cosmologia) acest savant<br />

sa nu cunoasca existenta unor solutii tehnice, fenomene si efecte fizice <strong>de</strong> care toti beneficiem (efectul Corona,<br />

efectul fotoelectric. emisia termoelectrica, autoelectronica si electronica secundara. efect piezoelectric, efectul<br />

Lorentz. efectul tunel,efectul Schottkv efectul Maller, pulverizarea electrostatica, elect <strong>de</strong> emisie centrifuga,<br />

etecte <strong>de</strong> emisie nucleara modu<strong>la</strong>te etc.) Sa fie oare vorba <strong>de</strong> lipsa unei surse <strong>de</strong> energie care sa permita<br />

aplicarea acestor efecte sau <strong>de</strong> cenzurarea unor informatii ce pot fi fructificate din rapoartele UMMO? Pana<br />

acum eu nu sunt multumit <strong>de</strong> trecerea superficia<strong>la</strong> peste unele lucruri. pe care incerc sa le redau in note asa<br />

cum le stiu. [nota DM]<br />

"Cand una din navele noastre patrun<strong>de</strong> in straturile cele mai <strong>de</strong>nse ale unei atmosfere <strong>de</strong> orice tip, <strong>la</strong><br />

viteze pe care voi le consi<strong>de</strong>rati hipersonice, caldura transferata peretelui navei, atat <strong>de</strong> stratul <strong>de</strong> soc<br />

cat si <strong>de</strong> stratul limita (utilizam termenii care va sunt familiari caci conceptele noastre <strong>de</strong> mecanica a<br />

flui<strong>de</strong>lor sunt formu<strong>la</strong>te in mod diferit) nu ar putea fi absorbita, in ciuda caracteristicilor sale ridicate<br />

<strong>de</strong> izo<strong>la</strong>re termica (prin ab<strong>la</strong>tie), fara ca numeroasele sale componente sa se <strong>de</strong>terioreze si fara ca insasi<br />

suprafata navei sa se topeasca. Atunci pier<strong>de</strong>rile energetice ar <strong>de</strong>veni foarte ridicate, din cauza faptului<br />

ca stratul limita ar trece automat din regim <strong>la</strong>minar in regim turbulent.<br />

In rezumat, problema se reduce <strong>la</strong> a contro<strong>la</strong> sau a obtine controlul riguros a ceea ce voi numiti<br />

"stratul limita" si al "stratului <strong>de</strong> soc", fara modificarea profilului navei, astfel incat scurgerea gazoasa<br />

sa poata fi regu<strong>la</strong>rizata, ca si variatia vitezei in sectiunea stratului limita, impiedicand trecerea <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

regimul <strong>la</strong>minar <strong>la</strong> cel turbulent.<br />

Trebuie <strong>de</strong> asemenea sa fie contro<strong>la</strong>ta, pentru fiecare profil <strong>de</strong> zbor. distanta rea<strong>la</strong> a straturilor (<strong>de</strong><br />

soc si limita) fata <strong>de</strong> peretele navei, astfel “incat transferul termic sa ramana suportabil. Pe <strong>la</strong>nga toate<br />

aceste masuri, se apeleaza si <strong>la</strong> o protectie suplimentara, obtinuta cu ajutorul unei transpiratii <strong>de</strong> litiu a<br />

peretelui navei. Echipamentul, a carui functie consta in a modifica profilul gradientilor <strong>de</strong> viteza in<br />

straturile gazoase vecine, se gaseste in sectiunea ine<strong>la</strong>ra a coroanei aripii circu<strong>la</strong>re care inconjoara nava.<br />

Autonomia <strong>de</strong> zbor poate fi astfel realizata in limite <strong>la</strong>rgi <strong>de</strong> toleranta. In atmosfera p<strong>la</strong>netei UMMO<br />

conditiile <strong>de</strong> zbor standard corespund astfel unui numar al lui Mach* echivalent cu 12. "<br />

Aceste informatii au suscitat investigarea unui sistem <strong>de</strong> propulsie care sa combine o ionizare pulsanta. creata<br />

prin ionizatori parietali, si un sistem cu camp magnetic variabil creat <strong>la</strong> inceput <strong>de</strong> unul, iar apoi <strong>de</strong> mai multi<br />

solenoizi. Aceasta cercetare este evocata intr-o lucrare ce a fost publicata <strong>de</strong> Maurice Viton impreuna cu mine,<br />

<strong>la</strong> 28 februarie 1977, in Analele Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Stiinte din Paris (seria B. vol. 284, pp. 167-168), sub titlul<br />

"Convertizori magnetohidrodinamici <strong>de</strong> un tip nou: aparate cu inductie". Lucrarea era mai precisa <strong>de</strong>cat un<br />

articol anterior publicat chiar in aceeasi revista <strong>la</strong> 15 septembrie 1975, care ajungea si ea <strong>la</strong> conceptul <strong>de</strong><br />

aerodina MHD, concept imediat combatut cu violenta <strong>de</strong> aca<strong>de</strong>micianul Evry Schatzmann, care ve<strong>de</strong>a aici ..<br />

"o vio<strong>la</strong>re a legilor fizicii".<br />

*Numarul lui Mach este raportul dintre viteza unui corp intr-un fluid si viteza sunetului in ace<strong>la</strong>si fluid (<strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

numele lui Ernst Mach [1838-1916] fizician austriac, autor al unor studii fundamentale asupra vitezei<br />

sunetului in aerodinamica si al unor lucrari <strong>de</strong> filozofia stiintei, care aveau sa influenteze <strong>de</strong>cisiv gandirea lui<br />

Albert Einstein). In atmosfera p<strong>la</strong>netei UMMO conditiile <strong>de</strong> zbor standard corespund astfel unei viteze<br />

hipersonice <strong>de</strong> 12 ori mai mare <strong>de</strong>cat a sunetului ( v sunet =340m/s=1224km/h) [N Mach = 12]


Aceasta i<strong>de</strong>e privitoare <strong>la</strong> o propulsie prin camp magnetic alternativ asociat cu o ionizare pulsata a fost<br />

reluata ulterior <strong>de</strong> fizicianul belgian Auguste Meessen.<br />

O a doua i<strong>de</strong>e prezenta in textul citat se referea <strong>la</strong> anihi<strong>la</strong>rea turbulentei.<br />

Oricare ar fi fost modul in care se crea un camp <strong>de</strong> forta electromagnetica in jurul navei, <strong>de</strong>venea foarte repe<strong>de</strong><br />

evi<strong>de</strong>nt ca acesta putea avea o actiune importanta asupra stratului limita si in final chiar sa suprime total<br />

turbulenta, rezultat care a fost obtinut din 1975. Pentru cititorul nespecialist sa precizam ce inseamna termenul<br />

acesta mai putin cunoscut "strat limita ". In mecanica flui<strong>de</strong>lor se numeste astfel stratul, gazos sau lichid, in<br />

care viteza variaza <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mult intr-o directie perpendicu<strong>la</strong>ra fata <strong>de</strong> perete, avand in ve<strong>de</strong>re faptul ca viteza<br />

moleculelor din aer trebuie sa fie nu<strong>la</strong> in zona <strong>de</strong> contact cu obiectul in miscare, in raport cu viteza acestuia (in<br />

mecanica flui<strong>de</strong>lor s-a convenit ca intot<strong>de</strong>auna vitezele sa fie raportate <strong>la</strong> obiectul in miscare). Atunci cand un<br />

automobil se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza cu 100 km/h, indiferent <strong>de</strong> profilul sau aerodinamic, el este inconjurat in intregime <strong>de</strong><br />

acest "strat limita gazos". Pe capota, viteza, <strong>de</strong>terminata ca <strong>de</strong> obicei in raport cu vehiculul, nu variaza <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

zero <strong>la</strong> 100 km/h intr-o grosime nu<strong>la</strong>. Aceasta variatie se petrece <strong>de</strong>-a lungul unui strat, care poseda o grosime<br />

<strong>de</strong> cel putin cativa milimetri sau chiar mai mult. Curgerea <strong>la</strong>minara a curentilor fluizi nu poate fi asigurata prea<br />

mult timp. Cea mai mica asperitate <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nseaza un fenomen <strong>de</strong> turbulenta. Daca se p<strong>la</strong>seaza un vehicul intr-o<br />

suflerie si incercam sa punem in evi<strong>de</strong>nta curgerea gazoasa din jurul caroseriei, aceasta trecere <strong>de</strong> <strong>la</strong> regimul<br />

<strong>la</strong>minar, <strong>la</strong> cel turbulent, <strong>de</strong>vine perfect vizibi<strong>la</strong>.<br />

Inca din 1975, utilizand un montaj re<strong>la</strong>tiv simplu, Viton si cu mine am putut sa constatam ca turbulenta nu<br />

era o boa<strong>la</strong> incurabi<strong>la</strong>, inerenta mecanicii flui<strong>de</strong>lor, ci putea fi anihi<strong>la</strong>ta cu ajutorul unui camp <strong>de</strong> forta local.<br />

Marturisesc ca acest prim rezultat ne-a impresionat, pentru ca era un fapt complet nou si prezenta o aplicatie<br />

imediata a lecturii textelor. Experienta a fost efectuata <strong>la</strong> Toulouse, <strong>la</strong> DERMO. Rezultatul a fost obtinut <strong>de</strong> <strong>la</strong><br />

prima incercare. Atunci cand un obiect este p<strong>la</strong>sat intr-un curent gazos supersonic sau hipersonic, se creeaza<br />

imediat o unda <strong>de</strong> soc fronta<strong>la</strong> <strong>de</strong>-a lungul careia <strong>de</strong>nsitatea, presiunea si temperatura sufera o variatie brusca.<br />

De indata ce numarul lui Mach este mai mare <strong>de</strong> trei, se intra intr-un domeniu <strong>de</strong> zbor numit hipersonic. Unda<br />

<strong>de</strong> soc acopera strict partea fronta<strong>la</strong> a obiectului si <strong>de</strong> aceea vorbim <strong>de</strong> "stratul <strong>de</strong> soc".<br />

Textele UMMO afirmau explicit ca se poate actiona asupra acestui strat <strong>de</strong> soc si se pot reduce mult<br />

"gradientii ", adica, variatiile bruste ale parametrilor gazului: <strong>de</strong>nsitate, presiune, temperatura. Era vorba <strong>de</strong> o<br />

i<strong>de</strong>e complet noua pentru ca, pana sa fi citit aceste texte, in toate universitatile si scolile <strong>de</strong> inginerie se afirma<br />

ca unda <strong>de</strong> soc e inevitabi<strong>la</strong> in cazul unui zbor supersonic, si implicit, al unui zbor hipersonic.<br />

In alte documente am <strong>de</strong>scoperit ca acest zbor intra-atmosferic se putea efectua intr-o liniste tota<strong>la</strong>. Desi<br />

solutia nu era prea c<strong>la</strong>r explicata, cel putin problema era pusa.<br />

Asta contravenea i<strong>de</strong>ilor acceptate. La inceput mi-am amintit <strong>de</strong> modul in care se putea simu<strong>la</strong> nasterea<br />

un<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> soc in jurul unui profil, utilizand analogia hidraulica 5 . I<strong>de</strong>ile pe care le-am af<strong>la</strong>t din documentele<br />

UMMO ne-au <strong>de</strong>terminat sa reconsi<strong>de</strong>ram aceasta chestiune, consi<strong>de</strong>rata ca <strong>la</strong>murita o data pentru tot<strong>de</strong>auna.<br />

La sfarsitul anului 1976 au fost realizate experiente <strong>de</strong> simu<strong>la</strong>re hidraulica a anihi<strong>la</strong>rii un<strong>de</strong>i <strong>de</strong> soc, experiente<br />

care au insemnat un succes. S-a aratat prin acest experiment ca se putea contro<strong>la</strong> total "stratul <strong>de</strong> soc" din jurul<br />

unui obiect si in special ca aceste un<strong>de</strong> nedorite puteau fi anihi<strong>la</strong>te. Extinzand aceste rezultate <strong>la</strong> flui<strong>de</strong><br />

gazoase, cu referire <strong>la</strong> zborul supersonic, simu<strong>la</strong>rile numerice efectuate pe calcu<strong>la</strong>tor au aratat ca stratul <strong>de</strong> soc<br />

poate fi contro<strong>la</strong>t si chiar complet eliminat. Se putea contro<strong>la</strong> astfel dupa dorinta curgerea gazoasa din jurul<br />

unui obiect, limitand "gradientii" diferitilor parametri, cu alte cuvinte regu<strong>la</strong>rizand total curgerea si facand<br />

fluxul <strong>de</strong> caldura acceptabil.<br />

Astazi conceptul <strong>de</strong> propulsie MHD s-a impus. Revistele <strong>de</strong> popu<strong>la</strong>rizare stiintifica (<strong>de</strong> exemplu Science et<br />

vie din aprilie 1991) trateaza aceasta chestiune cu toata seriozitatea. Se cunoaste <strong>de</strong> asemenea faptul ca acest<br />

mod <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare permite reducerea sensibi<strong>la</strong> a turbulentei sau chiar suprimarea ei.<br />

Problema zborului hipersonic fara unda <strong>de</strong> soc si fara turbulenta n-a ajuns inca <strong>la</strong> urechile marelui public, dar<br />

fara indoia<strong>la</strong> ca in tari ca Statele Unite sau Rusia se lucreaza intens <strong>la</strong> acest proiect, inca <strong>de</strong> <strong>la</strong> inceputul anilor<br />

'70. Rezultatul cel mai important poate ca a fost <strong>de</strong>ja atins, <strong>de</strong>si este, fara indoia<strong>la</strong>, acoperit <strong>de</strong> valul celui mai<br />

strict secret militar. Cel putin asa stau lucrurile cu experimentele in suflerie, un<strong>de</strong> greutatea si volumul sursei<br />

<strong>de</strong> energie nu mai conteaza, intrucat raman in afara machetei. Cifrele avansate <strong>de</strong> documente sunt<br />

impresionante. Cand vom dispune <strong>de</strong> aceleasi mijloace tehnologice, vom putea si noi realiza zborul prin<br />

atmosfera al unor nave inconjurate <strong>de</strong> p<strong>la</strong>sma, <strong>la</strong> numarul lui Mach 12, fara zgomot sau Bang sonic. Trebuie<br />

sa adaugam ca acest tip <strong>de</strong> propulsie este strict nepoluant. Aeronava MHD, <strong>de</strong>rivata din navele UMMO, este<br />

cu a<strong>de</strong>varat nava secolului al XXI-lea!<br />

5 Ve<strong>de</strong>ti: "Zidul tacerii", ed. cit., si "Ancheta asupra OZN-urilor ". ed. cit. (n.J.-P.P.)


Universurile gemene<br />

Oamenii <strong>de</strong> stiinta au obiceiul sa asocieze <strong>de</strong>mersul cosmologic cu un formalism extrem <strong>de</strong> dificil si <strong>de</strong><br />

sofisticat bazat pe notiunile <strong>de</strong> metrica si <strong>de</strong> calcul. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re istoric, mo<strong>de</strong>lele cosmologice pe care<br />

se bazeaza in mod obisnuit oamenii <strong>de</strong> stiinta din zilele noastre au aparut din studiul e<strong>la</strong>borat in 1921 <strong>de</strong><br />

matematicianul rus Friedmann. El este cel care a avansat primele solutii (pentru ca sunt trei) ale "ecuatiei<br />

campului". propusa <strong>de</strong> Einstein. De <strong>la</strong> aceste trei solutii se puteau construi trei evolutii ale universului.<br />

Conform primei ipoteze, universul ar avea o curbura pozitiva, fiind inchis peste el insusi, hipersferic.<br />

Dupa o faza <strong>de</strong> violenta expansiune, el a incetat sa creasca, apoi s-a contractat asupra lui insusi. Conform<br />

celei <strong>de</strong>-a doua ipoteze, universul ar avea o curbura negativa si ar cunoaste o miscare ne<strong>de</strong>finita <strong>de</strong> expansiune.<br />

Cea <strong>de</strong>-a treia solutie ar corespun<strong>de</strong> acestei di<strong>la</strong>tari fara limite, dar asociata unei curburi nule 6 .<br />

Este vorba <strong>de</strong> un asa-zis univers euclidian.<br />

Aceste solutii apar dupa un efort matematic consi<strong>de</strong>rabil, cu calcule chinuitoare, impenetrabIle pentru un<br />

nespecialist. In 1934 un cosmolog pe nume Milne, secondat <strong>de</strong> un coleg al sau, Mac Crea 7 , a aratat ca acest<br />

comportament al cosmosului era continut in niste ecuatii mai simple, nere<strong>la</strong>tiviste, <strong>de</strong>duse din fizica<br />

newtoniana. In urma unui calcul care ocupa cateva randuri, ei au ajuns <strong>la</strong> ecuatia care il facuse celebru pe<br />

Friedmann. Faptul a starnit senzatie in mediile stiintifice <strong>de</strong> atunci si a trebuit sa treaca ceva timp pana sa se<br />

inteleaga <strong>de</strong> ce lucrurile stateau astfel. Comportamentul cosmosului nu <strong>de</strong>pin<strong>de</strong>a intr-o masura atat <strong>de</strong> mare pe<br />

cat se crezuse <strong>de</strong> re<strong>la</strong>tivitatea restransa, care complica atat <strong>de</strong> mult calculele. Renuntand <strong>la</strong> aspectele re<strong>la</strong>tiviste<br />

ale ecuatiilor, redandu-le forma introdusa <strong>de</strong> englezul Newton, Milne si Mac Crea au putut sa <strong>de</strong>a din nou<br />

viata magiei solutiilor lui Friedmann.<br />

Am incercat ace<strong>la</strong>si lucru cu cele doua fete ale universului, in loc <strong>de</strong> una. Am introdus doi timpi care curg<br />

simetric si am tinut cont <strong>de</strong> aceasta proprietate a oglindirii (enantiomorfism). Au aparut astfel doua lucrari<br />

publicate in Analele Aca<strong>de</strong>miei, in 1977. Nu am prezentat in anexa acestei lucrari <strong>de</strong>cat una din ele, care este<br />

intitu<strong>la</strong>ta "Universuri gemene enantiomorfe, cu timpi proprii opusi ".<br />

In (8) se observa cele doua ipoteze ale inversiunii <strong>de</strong> timp (t 1 - t 2 ) si enantiomorfia (X 1 -X 2 ) Solutia impune<br />

atunci ca cele doua popu<strong>la</strong>tii sa corespunda dualitatii materie-antimaterie (ve<strong>de</strong>ti pag. 215 paragraful 5).<br />

In concluzie, vom ve<strong>de</strong>a ca materia si antimateria (in sensul cosmologic) apartin a doua spatii diferite<br />

enantiomorfe si poseda sensuri <strong>de</strong> curgere a timpului opuse. Atunci cand am ajuns <strong>la</strong> acest rezultat, in 1977,<br />

am inceput sa cred ca aceste documente ascun<strong>de</strong>au o informatie "non bana<strong>la</strong>", ca sa folosesc un termen<br />

indragit <strong>de</strong> matematicieni. Pentru comparatie, putem cita extrase din lucrarile lui Andrei Saharov 8 (din<br />

lucrarea citata, aparuta <strong>la</strong> Editura Anthropos. p. 117): "Se propune aici o structura a universului cu mai<br />

multe file, construit prin racordarea prin prabusire gravitationa<strong>la</strong> a doua spatii cu patru dimensiuni,<br />

unul fiind situat in viitorul absolut al celui<strong>la</strong>lt." In continuare (p. 143): " Se au in ve<strong>de</strong>re aici mo<strong>de</strong>le<br />

cosmologice ale universului cu inversiunea vectorului timp." Este citat un articol anterior 9 , in care Saharov<br />

sugereaza ca " toate evenimentele din univers ar putea fi simetrice in raport cu momentul prabusirii<br />

cosmologice." Aceasta lucrare este in ace<strong>la</strong>si curent cu al doilea articol 10 al meu, aparut in 1977, adica dupa<br />

zece ani <strong>de</strong> <strong>la</strong> publicarea articolului lui Saharov.<br />

6 Pentru aceste notiuni <strong>de</strong> curbura, a se citi lucrarea mea Geometricon. Editura Belin. (n.J.P.P.)<br />

7 W H. Mac Crea. E.A.Milne. Quart. Journal Maths. 5. 1934. p. 73 (n. J.P.P.)<br />

8 A.D.Sakharov Quark-Muonic Currents and Vio<strong>la</strong>tion of CP Invariance, Pisma Zh. Eksp. Teor. Fiz. 5: 36-39<br />

(1967); Pisma 5: 32(1967); JETP Lett. 5 : 24 (1967); A.D. Sakharov, Pisma ZhETF 5 (1967) 32; V.A.<br />

Kuzmin, Pisma ZhETF 13 (1970) 335; (n. aut.)<br />

9 Ve<strong>de</strong>ti nota 8.<br />

10 J.P.Petit: "Universuri in interactiune cu imaginea lor in oglinda timpului". CRAS din 6 iunie 1987. vol. 284.<br />

seria A. pp.1413-1416"


UMMO: "Universul este o hipersfera cu raza <strong>de</strong> curbura negativa".<br />

Spatii hipersferice cu raza <strong>de</strong> curbura negativa si diagrama in doua dimensiuni (2D) a lui Minkowski<br />

Linia punctata reprezinta linia <strong>de</strong> observare a unui ca<strong>la</strong>tor ce ca<strong>la</strong>toreste cu viteza mai mare ca a luminii<br />

(v2>1) traveller. The indicated Evenimentul indicat este perceput ca (a,b) <strong>de</strong> catre observatorul E din<br />

cadrul(x,t) insa din cadrul (a',b') <strong>de</strong> un observator E' din cadrul (x',t'). Hiperbolele indicate prin h si xi<br />

reprezinta evenimente "unitare seperate" (p2=±1) <strong>de</strong> "originea" comuna a evenimentului conform<br />

observatorilor E si E'.[nota DM]<br />

Pluricosmosul<br />

In textele care se refera <strong>la</strong> ca<strong>la</strong>toriile cosmice se punea in mod explicit chestiunea unei schimbari a sistemului<br />

<strong>de</strong> referinta tridimensional, schimbare care era insotita <strong>de</strong> o alterare a distantelor si a valorii locale a vitezei<br />

luminii.Vom cita in continuare partea din document care se refera <strong>la</strong> aceasta:<br />

"Conceptia noastra <strong>de</strong>spre timp prezinta fara indoia<strong>la</strong> fatete noi, care va sunt necunoscute. In primul<br />

rand, noi nu putem consi<strong>de</strong>ra timpul ca o dimensiune sau ca un continuum, asa cum faceti voi. Nu<br />

putem consi<strong>de</strong>ra ca un moment este un punct pe axa timpuhii. Exista un aspect legat <strong>de</strong> aceasta<br />

problema, pe care tinem mult sa-l subliniem. Voi consi<strong>de</strong>rati ca cea mai mare viteza pe care o poate<br />

atinge o particu<strong>la</strong> in cosmos este <strong>de</strong> c= 299.780 km/s (c =viteza luminii) si consi<strong>de</strong>rati ca aceasta valoare<br />

este "constanta". Fara indoia<strong>la</strong> ca masuratoarea aceasta nu ati realizat-o gresit. Intr-a<strong>de</strong>var, si noi am<br />

inregistrat, in cadrul tridimensional, aceeasi valoare. Dar e suficient sa schimbati cadrul sau sistemul<br />

tridimensional pentru ca aceasta viteza limita sa se schimbe vizibil.<br />

Vom avea astfel o familie <strong>de</strong> valori C 0 , C 1 , C 2 ,... C n , care se extin<strong>de</strong> <strong>de</strong> <strong>la</strong> C o = 0 pana <strong>la</strong> C n = infinit,<br />

fiecare din aceste valori fiind asociata <strong>la</strong> un referential dat...<br />

...Demersul lui Einstein nu era eronat, numai ca el nu stia ca ceea ce consi<strong>de</strong>ra el o viteza luminica<br />

constanta era constanta numai intr-un referential dat".<br />

In alte texte se precizeaza ca raza <strong>de</strong> curbura a universului R si viteza luminii c variaza in sens invers.<br />

Cand R tin<strong>de</strong> catre zero, c tin<strong>de</strong> spre infinit si viceversa. Se explica <strong>de</strong> asemenea ca o ca<strong>la</strong>torie interste<strong>la</strong>ra nu<br />

se putea realiza intr-un timp admisibil <strong>de</strong>cat schimband reperele tridimensionale.


Castigul era dublu: consi<strong>de</strong>rand lumea ca pestera lui P<strong>la</strong>ton, mai exact ca o proiectie a unei structuri, a unei<br />

realitati extradimensionale, inaccesibi<strong>la</strong> simturilor noastre, pe acest fundal <strong>de</strong> pestera schimbarea <strong>de</strong> reper<br />

<strong>de</strong>venea o schimbare a modului <strong>de</strong> proiectie. Obiectele ce alcatuiau nava si ocupantii sai erau astfel proiectati<br />

- acesta e cuvantul cel mai nimerit -intr-un alt sistem <strong>de</strong> referinta, un<strong>de</strong> distantele erau mai scurte si viteza<br />

luminii mai mare. Atunci cand nava reaparea <strong>la</strong> suprafata, dupa cateva luni <strong>de</strong> navigare <strong>la</strong> o viteza subluminica<br />

intr-un alt referential, ea parea a fi ca<strong>la</strong>torit cu o viteza <strong>de</strong> 20 sau <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ori mai mare <strong>de</strong>cat viteza luminii<br />

(sau chiar mai mult, in functie <strong>de</strong> conditiile "plierii" cosmice), in timp ce <strong>de</strong> fapt ea a ramas mereu in acord cu<br />

principiile re<strong>la</strong>tivitatii restranse, dupa care viteza limita c ramane <strong>de</strong> ne<strong>de</strong>pasit. Trebuia doar sa extin<strong>de</strong>m<br />

principiul scriind: "Nu se poate <strong>de</strong>pasi viteza luminii in referentialul in care ne gasim."<br />

Problema esentia<strong>la</strong> era <strong>de</strong> a <strong>de</strong>scoperi legea care stabilea conexiunea dintre valoarea acestei viteze c a luminii<br />

si raza <strong>de</strong> curbura cosmica R, ce reprezenta intr-un fel distanta dintre obiecte. Inspirandu-ma dintr-o imagine<br />

preluata din mecanica statistica 11 , incercasem, fara succes, sa lucrez <strong>la</strong> un mo<strong>de</strong>l in care produsul Rc era<br />

consi<strong>de</strong>rat constant.<br />

Am expus acest mo<strong>de</strong>l <strong>la</strong> colocviul din Madrid, dar Dominguez m-a contrazis, spunandu-mi ca aceasta<br />

re<strong>la</strong>tie era falsa si ca a<strong>de</strong>varul matematic cerea ca produsul Rc 2 -sa fie constant.<br />

El a argumentat cu niste texte <strong>la</strong> care eu nu avusesem acces si marturisesc ca pe moment, acest lucru mi s-a<br />

parut <strong>de</strong> neinteles. Dupa patru sau cinci ani, m-am cufundat adanc in domeniul re<strong>la</strong>tivitatii generale, pastrand<br />

mereu in minte elementele temei cosmice ale rapoartelor UMMO. Toate acestea s-au concretizat, in cele din<br />

urma, in trei aparitii in revista Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A, al caror referent a fost matematicianul Jean-Marie<br />

Souriau (care nu are <strong>de</strong>loc reputatia <strong>de</strong> a fi un expert ingaduitor) si care sunt reproduse in extenso. In afara<br />

unui foarte restrans numar <strong>de</strong> specialisti, aceste texte raman fara indoia<strong>la</strong> cu totul hermetice pentru cititori,<br />

chiar daca am incercat sa-i conduc in cateva pagini <strong>de</strong> popu<strong>la</strong>rizare. Ele nu se af<strong>la</strong> aici <strong>de</strong>cat spre a servi ca<br />

dovada ca se poate ajunge <strong>la</strong> realizari stiintifice <strong>de</strong> varf pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> date preluate din textele UMMO<br />

Prima ipoteza pe care am avansat-o privea structura a ceea ce UMMO numeau pluricosmosul. Acesta era,<br />

dupa texte, constituit dintr-o infinitate <strong>de</strong> perechi <strong>de</strong> universuri. Dar aceste universuri, in viziunea UMMO,<br />

erau tridimensionale si nu cu patru dimensiuni. Ori in aceste texte nimic nu era rod al intamp<strong>la</strong>rii. Aceasta<br />

tema, a sistemului <strong>de</strong> referinta tridimensional, era prezenta neincetat. Pentru noi, oamenii <strong>de</strong> stiinta, universul,<br />

sau un univers, are in mod necesar patru dimensiuni. Este un sistem spatio-temporal, cu trei dimensiuni<br />

spatiale si una <strong>de</strong> timp. Daca UMMO nu vorbesc <strong>de</strong>cat <strong>de</strong> trei dimensiuni, s-ar putea sa fie vorba <strong>de</strong>spre stari<br />

succesive ale propriului nostru univers, <strong>de</strong> <strong>la</strong> Big Bang ("Marea Explozie").<br />

Este mai economic si, procedand astfel, eu aplicam principiul <strong>la</strong> care tinea Occam: incercam sa construiesc<br />

un mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> Big Bang cu o viteza a luminii (c) variabi<strong>la</strong>. Activitatea preliminara a constat in verificarea cu o<br />

extrema atentie a intregii teorii a re<strong>la</strong>tivitatii generale. Aceasta este bazata pe celebra ecuatie a campului a lui<br />

Einstein, care se scrie:<br />

G = c T<br />

Faptul ca G si T sunt tensori il va interesa prea putin pe cititor si in aceasta etapa faptul nu este cu a<strong>de</strong>varat<br />

important. Ceea ce este cu a<strong>de</strong>varat important in aceasta teorie, viteza luminii c, figureaza intr-un singur loc,<br />

in constanta lui Einstein "c".<br />

Aceasta re<strong>la</strong>tie este:<br />

8pG<br />

c = ——<br />

c 2<br />

un<strong>de</strong> p este valoarea constanta <strong>de</strong> 3,1416, c este viteza luminii iar G este constanta gravitationa<strong>la</strong>.<br />

Dupa ce a conceput celebra sa ecuatie a campului, Einstein a inceput o operatie numita <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare,<br />

pentru a <strong>de</strong>termina constanta c, care figura in aceasta ecuatie. Or, <strong>de</strong>schizand ochii, mi-am dat seama ca<br />

problema rezida in mentinerea constanta a raportului G/c 2 , iar nu a celor doua valori separate.<br />

Astfel G si c ar putea sa varieze in cursul Big Bang-ului, fara ca restrictiile sacrosanctei re<strong>la</strong>tivitati generale<br />

sa fie vio<strong>la</strong>te. In iarna lui 1987-1988 s-a intamp<strong>la</strong>t ceva aproape fantastic, pe cand ma af<strong>la</strong>m cu matematicianul<br />

Jean-Marie Souriau, consi<strong>de</strong>rat ca unul din cei mai buni specialisti in re<strong>la</strong>tivitate genera<strong>la</strong> pe p<strong>la</strong>n international<br />

si, in orice caz, unul din putinii care sa fie totodata fizicieni teoreticieni. cosmologi si matematicieni rigurosi -<br />

aceste domenii imbinandu-se foarte rar in personalitatea unui singur om 12 .<br />

11 Teorema lui Liouville (n. J.-P.P.)<br />

12 Dovada butada sa favorita: "Fizica teoretica e matematica minus rigoare, si fizica minus experienta". (n. aut.)


Lui Souriau nu-i venea sa-si creada ochilor si s-a dus sa-si caute propria sa carte, Geometria si re<strong>la</strong>tivitatea<br />

(Hermann, 1964). Faimoasa afirmatie figura acolo negru pe alb, ca si calculul initial datorat lui Einstein, care<br />

conducea <strong>la</strong> calculul constantei. Si totusi. Souriau nu remarcase niciodata acest <strong>de</strong>taliu, ceea<br />

ce-1 surprin<strong>de</strong>a acum din cale afara.<br />

Acum, dupa ce ma eliberasem <strong>de</strong> aceasta constanta compromisa nu-mi mai ramanea <strong>de</strong>cat sa construiesc un<br />

mo<strong>de</strong>l, care sa tina cont <strong>de</strong> aceasta noua situatie. Nu a fost o treaba usoara, dar aveam un fir conducator: stiam<br />

ca in cursul expansiunii trebuia sa se conserve energia, iar nu masa. Era una din noile afirmatii cheie din<br />

textele UMMO. Aceasta trebuia sa se intample si pentru fotoni, a caror energie este E=hn, un<strong>de</strong> n este<br />

frecventa iar h constanta lui P<strong>la</strong>nck. Frecventa (n) variaza, fiindca se poate observa "<strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea spre rosu" a<br />

luminii emise <strong>de</strong> obiectele ste<strong>la</strong>re in<strong>de</strong>partate. Era un fapt observat si era in mod c<strong>la</strong>sic atribuit efectului<br />

Doppler 13 , provocat <strong>de</strong> expansiunea universului".<br />

13 Efectul Doppler indica faptul ca exista o variatie a frecventei intre osci<strong>la</strong>tiile emise <strong>de</strong> o sursa <strong>de</strong> energie<br />

(electromagnetica, mecanica, nucleara) si frecventa osci<strong>la</strong>tiilor inregistrate <strong>de</strong> un aparat <strong>de</strong> masura(pe post <strong>de</strong><br />

receptor), atunci cand apare o <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare re<strong>la</strong>tiva a sursei in raport cu aparatul <strong>de</strong> masura. Doar in situatia <strong>de</strong><br />

repaus re<strong>la</strong>tiv, intre sursa si receptor, frecventa osci<strong>la</strong>tiilor emise <strong>de</strong> sursa este aceeasi cu cea masurata <strong>de</strong><br />

receptor. In cazul in<strong>de</strong>partarii (dintre sursa si receptor), frecventa sca<strong>de</strong>, iar in cel al apropierii frecventa creste.<br />

Variatia numarului <strong>de</strong> osci<strong>la</strong>tii sau a frecventei (n), in functie <strong>de</strong> miscarea sursei sau a aparatului inregistrator,<br />

este usor <strong>de</strong> observat in cazul perceperii sunetelor. Frecventa osci<strong>la</strong>tiilor sonore <strong>de</strong>termina inaltimea sunetului.<br />

Aceasta inaltime a sunetului creste cand o locomotiva, care suiera din sirena, se apropie <strong>de</strong> observator. Cand<br />

aceasta se <strong>de</strong>parteaza, se au<strong>de</strong> c<strong>la</strong>r cum sunetul emis <strong>de</strong> sirena sca<strong>de</strong> in inaltime si <strong>de</strong>vine mai grav.<br />

Frecventele osci<strong>la</strong>tiilor electromagnetice din spectrul vizibil se af<strong>la</strong> intr-o p<strong>la</strong>ja ce corespun<strong>de</strong> culorii rosu, <strong>la</strong><br />

limita inferioara, si culorii violet, <strong>la</strong> limita cea superioara. Stelele care se <strong>de</strong>parteaza emit o radiatie luminoasa<br />

care pe Terra este observata ca <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sata spre limita inferioara. De aici termenul "<strong>de</strong>p<strong>la</strong>sare spre rosu" (red<br />

shift). In realitate <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea spre rosu mai poate fi pusa si pe seama interactiunii dintre radiatia<br />

electromagnetica si campul gravitational ,care imbatraneste fotonii, si astfel se darama dogma expansiunii<br />

universului, dupa care toate ga<strong>la</strong>xiile se in<strong>de</strong>parteaza <strong>de</strong> noi cu o viteza cu atat mai mare, cu cat se af<strong>la</strong> <strong>la</strong> o<br />

distanta mai mare <strong>de</strong> noi (nota DM)<br />

Pentru a conserva energia fotonului(E), trebuia sa pastrez constant produsul hn, adica sa fac sa varieze<br />

constanta lui P<strong>la</strong>nck. Ma sprijineam si pe discutiile pe care le avusesem cu prietenul meu, aca<strong>de</strong>micianul Jean-<br />

C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Pecker*, si in care ajunseseram <strong>la</strong> concluzia ca "fie constantele sunt intr-a<strong>de</strong>var constante absolute, fie<br />

ele variaza toate". Milne, <strong>de</strong> altfel, prin anii '30, a fost primul care a vorbit <strong>de</strong>spre o variatie a constantei lui<br />

P<strong>la</strong>nck si <strong>de</strong>spre rolul acesteia in <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea spre rosu, in "inrosirea fotonilor", ceea ce facea ca acest<br />

fenomen sa fie atribuit variatiei lui h si nu unui fenomen <strong>de</strong> expansiune. La vremea sa, Pecker a incercat si el<br />

sa darame dogma expansiunii cosmice, realizand impreuna cu Vigier o teorie a "luminii obosite". In mo<strong>de</strong>lul<br />

meu, nu lumina oboseste, fiindca ea isi conserva energia, ci constanta lui P<strong>la</strong>nck, care se modifica pe drum...<br />

Cercetarea n-a ramas totusi fara rezultat si recomand cititorului lectura primului articol, aparut in Mo<strong>de</strong>rn<br />

Physics Letter A, si intitu<strong>la</strong>t "An Interpretation of Cosmologic Mo<strong>de</strong>l with Variable Light Velocity" 14<br />

Este vorba <strong>de</strong> ecuatia (5) p. 241. Recunoastem faimoasa lege Rc 2 = K (un<strong>de</strong> R -raza <strong>de</strong> curbura a universului:<br />

c -viteza luminii; K -o constanta), care reprezinta ingredientul cheie furnizat <strong>de</strong> reteaua UMMO.<br />

In ace<strong>la</strong>si articol gasim si rezolvarea ecuatiei campului. In loc sa regasesc, ca in mo<strong>de</strong>lele lui Friedmann, trei<br />

posibilitati <strong>de</strong> univers (unul ciclic si doua in expansiune nesfarsita), nu mai exista <strong>de</strong>cat o posibilitate.<br />

Sub ecuatia (15) <strong>de</strong> <strong>la</strong> pag. 188 se poate citi: "Singura valoare pentru K este -1".<br />

Adica, mai <strong>la</strong>murit, singura posibilitate pentru univers este sa pose<strong>de</strong> o raza <strong>de</strong> curbura negativa.<br />

Or, textele UMMO sunt foarte exacte en privire <strong>la</strong> acest aspect.<br />

Ele afirma c<strong>la</strong>r: "universul este o hipersfera cu raza <strong>de</strong> curbura negativa". Bazandu-ma pe unele propozitii<br />

UMMO ca pe niste ipoteze si utilizandu-le pentru a imbogati un mo<strong>de</strong>l c<strong>la</strong>sic dar re<strong>la</strong>tiv mobil, am vazut cum<br />

apare o concluzie. Era imposibil ca aceste texte sa se fi datorat intamp<strong>la</strong>rii. Cel care le-a scris cunostea in mod<br />

obligatoriu in profunzime re<strong>la</strong>tiviratea genera<strong>la</strong> si teoriile <strong>de</strong> etalonare sau <strong>de</strong> calibrare ("gauges theories") **<br />

.De altfel, nu vad <strong>de</strong> ce vreun om <strong>de</strong> stiinta din lume s-ar fi distrat difuzand sub o forma asa <strong>de</strong> hermetica, intre<br />

1962 si 1975, niste informatii potential fecun<strong>de</strong>, fara sa caute sa le foloseasca in propriul sau beneficiu.<br />

Fiindca rezultatele acestei activitati s-au dovedit importante. Desipur, aceste fructe nu sunt vizibile pentru<br />

profan. care nu ve<strong>de</strong> aici <strong>de</strong>cat nieroglife faraonice. Sa incercam totusi sa mai luminam unele lucruri noi din<br />

aceste pagini.<br />

*Jean-C<strong>la</strong>u<strong>de</strong> Pecker, (nascut pe 10 mai 1923 <strong>la</strong> Reims, Marne, Franta), este un astrofizician francez profesor<br />

<strong>la</strong> Collège <strong>de</strong> France (Catedra <strong>de</strong> Astrofizica teoretica),[nota DM]<br />

14 "O interpretare a mo<strong>de</strong>lului cosmologic cu o viteza a luminii variabi<strong>la</strong>." (n.J.-P.P.)<br />

**Aparute in tentativa <strong>de</strong> unificare a interactiunilor fizice. [n.trad]


Solutia e<strong>la</strong>borata pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> ecuatia (15), care o inlocuieste atunci pe aceea a lui Einstein, conduce <strong>la</strong> un<br />

mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> univers cu presiune diferita <strong>de</strong> zero.<br />

Or, unul din punctele s<strong>la</strong>be <strong>la</strong> nivel matematic ale mo<strong>de</strong>lului c<strong>la</strong>sic este exact acceptarea, intr-un anumit<br />

moment, pentru a putea rezolva ecuatiile, a acestei ipoteze privind presiunea cosmica nu<strong>la</strong> 15 . Ecuatia (18),<br />

care i se va parea cititorului <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> misterioasa, exprima si un nou rezultat: lumina nu poate sa faca<br />

inconjurul acestui univers, caci aceasta i-ar cere un timp <strong>de</strong> ca<strong>la</strong>torie egal cu insasi durata <strong>de</strong> viata a<br />

cosmosului. Aceasta re<strong>la</strong>tie asigura <strong>de</strong> asemenea un schimb permanent <strong>de</strong> energie intre particule <strong>de</strong> <strong>la</strong> originea<br />

universului si pe o durata ne<strong>de</strong>finita. Aceasta justifica <strong>de</strong>ci omogenitatea cosmica, ce necesita un amestec sau<br />

o fuziune neincetata. Cititorul va putea gasi aceasta omogenitate cat se poate <strong>de</strong> re<strong>la</strong>tiva, dat fiind faptul ca se<br />

<strong>de</strong>scopera in permanenta noi structuri: ga<strong>la</strong>xii, nori <strong>de</strong> ga<strong>la</strong>xii, enorme structuri <strong>de</strong> nori si ceturi <strong>la</strong> scara sutelor<br />

<strong>de</strong> milioane <strong>de</strong> ani lumina. Este vorba <strong>de</strong> fapt <strong>de</strong>spre omogenitatea radiatiei primordiale, care reprezinta o<br />

fosi<strong>la</strong> a starii universului, asa cum era el in prima sa copi<strong>la</strong>rie. Nu avem azi o explicatie a extraordinarei<br />

omogenitati a acestei "supe <strong>de</strong> fotoni ", care nu s-ar putea justifica <strong>de</strong>cat daca intr-un trecut in<strong>de</strong>partat al<br />

universului ar fi existat niste ciocniri frecvente intre elemente. Or, in mo<strong>de</strong>lul cu viteza constanta a luminii.<br />

aceasta perioada este in mod c<strong>la</strong>r lipsita <strong>de</strong> ciocniri. In aceasta faza foarte primitiva a universului, particulele<br />

se in<strong>de</strong>partau unele <strong>de</strong> altele cu viteze, care o <strong>de</strong>paseau pe aceea a luminii. Ele se ignorau complet. Valoarea<br />

prea mica a lui c le interzicea sa comunice intre ele. Este un paradox pe care cercetarea pe care o aminteam il<br />

in<strong>la</strong>tura intr-un mod elegant. In acest mo<strong>de</strong>l, cu cat ne apropiem mai mult <strong>de</strong> Big Bang, cu atat creste viteza<br />

luminii (c). Ea este <strong>de</strong> altfel infinita in "momentul zero" (<strong>de</strong>si aceasta notiune, <strong>de</strong> moment zero, va fi pusa sub<br />

semnul intrebarii in cele ce urmeaza).<br />

Intr-un al doilea articol publicat in 1988, tot sub supravegherea lui Souriau si intitu<strong>la</strong>t "Cosmological Mo<strong>de</strong>l<br />

with Variable Light Velocity: The Interpretation of Red Shift" 16 , aratam ca aceste calcule pemiteau sa fie<br />

regasite toate "datele observabile ". Nu era <strong>de</strong>ci vorba <strong>de</strong> o noua himera matematica - asa cum sunt teoriile<br />

superstringurilor, ori cele inf<strong>la</strong>tioniste ale lui Lin<strong>de</strong> si Hawking, care nu au avut niciodata nici cea mai mica<br />

sustinere observationa<strong>la</strong> ori experimenta<strong>la</strong> - ci <strong>de</strong> ceva care accepta sincer sa se supuna probei confruntarii cu<br />

datele observabile.<br />

In cosmologie, parametrul observabil fundamental este <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea catre rosu("red shift") a frecventei<br />

radiatiei obiectelor in<strong>de</strong>partate. Pornind <strong>de</strong> <strong>la</strong> intensitatea luminii primite <strong>de</strong> <strong>la</strong> sursele presupus cunoscute<br />

(ga<strong>la</strong>xiile re<strong>la</strong>tiv apropiate) se poate, in cosmologia c<strong>la</strong>sica, sa se calculeze distanta si sa se etaloneze faimoasa<br />

lege a lui Hubble, care afirma ca viteza <strong>de</strong> expansiune este proportiona<strong>la</strong> cu distanta obiectelor fata <strong>de</strong><br />

observator.<br />

Aceasta lege apare <strong>de</strong> asemenea ca o consecinta a teoriei re<strong>la</strong>tivitatii generale. Eu am regasit-o pentru<br />

ga<strong>la</strong>xii, adica o expresie i<strong>de</strong>ntica ce pemite sa se calculeze distanta lor fata <strong>de</strong> noi, in functie <strong>de</strong> <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarea<br />

radiatiei lor catre rosu. Deci, "aparentele sunt salvate".<br />

Insa stiinta nu face niciodata altceva <strong>de</strong>cat sa incerce sa tina seama <strong>de</strong> aparente, recurgand <strong>la</strong> un mo<strong>de</strong>l<br />

<strong>de</strong> interpretare, care evolueaza neincetat in cursul istoriei. Cu acest scenariu, pana <strong>la</strong> distante <strong>de</strong> multe<br />

miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> ani lumina, am ajuns <strong>la</strong> universuri observabile i<strong>de</strong>ntice, cu cele din teoria c<strong>la</strong>sica. Souriau a crezut<br />

o vreme ca aceasta cercetare nu facea <strong>de</strong>cat sa reformuleze diferit, ceea ce se stia <strong>de</strong>ja. Era fals, pentru ca<br />

aparea o solutie <strong>de</strong> univers in loc <strong>de</strong> trei, ceea ce punea capat unei <strong>de</strong>zbateri, care dura <strong>de</strong> peste o jumatate <strong>de</strong><br />

secol. Omogenitatea cosmica era conservata.<br />

Mai erau si alte proprietati matematice interesante, pe care vi le voi prezenta in continuare.<br />

Diferenta apare insa <strong>la</strong> foarte mare distant si pentru foarte putemice <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sari spre rosu, adica in lumea<br />

quasarilor. In acest domeniu, observatiile ar putea sa permita o alegere intre scenariul c<strong>la</strong>sic si al meu.<br />

Scenariul c<strong>la</strong>sic presupune ca obiectele continute in univers nu cresc odata cu el.<br />

Se admite ca universul poate fi in expansiune, dar se consi<strong>de</strong>ra ca ga<strong>la</strong>xiile, roiurile <strong>de</strong> ga<strong>la</strong>xii, stelele si<br />

sistemele p<strong>la</strong>netare isi pastreaza dimensiunile constante.<br />

In imaginea balonului care se umf<strong>la</strong> (scenariul c<strong>la</strong>sic) obiectele din cosmos sunt reprezentate ca niste confetti<br />

lipite pe cauciuc. Atunci cand umf<strong>la</strong>m balonul, apar cute intre locurile <strong>de</strong> lipire ale acestor confetti si restul<br />

balonului. De obicei, aceste confetti se <strong>de</strong>zlipesc.<br />

15 Ceea ce inseamna presupunerea vitezei <strong>de</strong> <strong>de</strong>riva a ga<strong>la</strong>xiilor, care este <strong>de</strong> cateva mii <strong>de</strong> kilometri pe<br />

secunda, ca neglijabi<strong>la</strong> in raport cu viteza luminii, care este <strong>de</strong> 300.000 km/s. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re fizic este<br />

ceva rezonabil, dar nu este riguros si din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re matematic, in sens strict. (n.J.P.P.)<br />

16 "Mo<strong>de</strong>l cosmologic cu viteza variabi<strong>la</strong> a luminii: interpretarea <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarii spre rosu (a inrosirii obiectelor<br />

<strong>de</strong>partate)»-. (n.J.-P.P.)


Toate aceste lucruri pot parea amuzante. dar lucrurile nu stau <strong>de</strong>loc astfel. In cercetarea mea nu am facut nimic<br />

altceva <strong>de</strong>cat sa modific reprezentarea, <strong>de</strong>senand obiectele pe balon. Ele se di<strong>la</strong>tau atunci odata cu balonul,<br />

ceea ce vrea sa insemne ca in noua viziune apar simultan atat di<strong>la</strong>tarea universului, cat si cea a roiurilor <strong>de</strong><br />

ga<strong>la</strong>xii, a ga<strong>la</strong>xiilor, stelelor si p<strong>la</strong>netelor si chiar a fiintelor umane 17 , si a tuturor lucrurilor. In aceasta etapa.<br />

cititorul ar fi tentat sa afirme: "inca o ciudatenie! Asta <strong>de</strong> un<strong>de</strong> o mai fi aparut? " A aparut din ace<strong>la</strong>si lucru<br />

care tocmai a fost prezentat mai sus.<br />

17 In cursul celor patru ere cosmice hinduse (in lb.sanskrita: "Yuga") <strong>de</strong>scrise in traditiile hinduse, care<br />

impreuna alcatuiesc marele ciclu cosmic (Mahakalpa) sau o zi si o noapte a lui Brahma, avand o durata <strong>de</strong><br />

4.320.000 <strong>de</strong> ani terestrii, apare o variatie a dimensiunilor umane. Fiecare din cele patru ere sau faze ale<br />

unui mare ciclu este compusa din 20 <strong>de</strong> mici cicluri, care se <strong>de</strong>scompun ele insele in ere <strong>de</strong> fier, bronz, argint<br />

si aur. Pe durata unei faze <strong>de</strong> creatie a unui mic ciclu (Kalpa), speranta <strong>de</strong> viata a oamenilor creste cu un an pe<br />

secol, pana ajunge <strong>la</strong> 84.000 <strong>de</strong> ani. In paralel, corpul fiintelor umane creste pana ajunge <strong>la</strong> o talie <strong>de</strong> 8400 <strong>de</strong><br />

picioare. In perioada <strong>de</strong> disparitie a unei mici Kalpa, care este insotita <strong>de</strong> faze succesive <strong>de</strong> ciuma, razboaie si<br />

foamete, viata umana se scurteaza pana <strong>la</strong> 10 ani iar corpul uman ajunge <strong>la</strong> inaltimea <strong>de</strong> un picior (304 mm).<br />

(Ve<strong>de</strong>ti si Tao Te King in traducerea si comentariul prof. Dan <strong>Mirahorian</strong>. Ed. Dragon Camp Fundamental.<br />

1992. in "<strong>Comentariu</strong>l" <strong>la</strong> cap. XV p. 193-207). [nota D.M]<br />

Constanta dimensiunilor obiectelor este o expresie a ipotezei conservarii masei lor, care este o veche<br />

reminiscenta a principiului <strong>de</strong>scoperit <strong>de</strong> Lavoisier, parintele chimiei mo<strong>de</strong>rne. Expansiunea obiectelor<br />

cosmice in sincronism cu cea a universului este o expresie a preocuparii <strong>de</strong> a le conserva energia.<br />

Stiu ca aceste concepte sunt <strong>de</strong>rutante, chiar si pentru un fizician. Ce ar trebui sa retinem din cele afirmate<br />

mai sus: ca re<strong>la</strong>tivitatea genera<strong>la</strong> este un fel <strong>de</strong> seif cu un cifru - un cifru extrem <strong>de</strong> solid si <strong>de</strong> complicat.<br />

Este un seif pe care nu-1 putem forta. Prin anii '20 oameni <strong>de</strong> stiinta ca Einstein, Minkowski. Robertson.<br />

Walker si Friedmann au <strong>de</strong>scoperit fiecare cate o cifra din combinatie si o usa s-a <strong>de</strong>schis.<br />

Cercetarea mea pare sa arate ca exista inca o poarta <strong>de</strong> acces <strong>la</strong> acest seif, o alta cale bazata pe alta<br />

combinatie, ansamblul fiind <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> riguros din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re matematic.<br />

Aceasta poarta diferita s-a <strong>de</strong>schis. Am adus probe. Constantele fizicii sunt in acest caz tratate ca niste<br />

variabile legate <strong>de</strong> un sinsur parametru, cum ar fi <strong>de</strong> pilda timpul. Legile lor <strong>de</strong> evolutie sunt <strong>de</strong>duse din<br />

consi<strong>de</strong>ratii care par corecte, cum ar fi principiul <strong>de</strong> conservare a energiei si acea simbioza existenta intre<br />

obiectele cosmice si tesatura care le sustine (motivele <strong>de</strong> pe un pulover se di<strong>la</strong>ta in ace<strong>la</strong>si timp cu puloverul).<br />

Dar atunci, se vor intreba multi, cum sa stim cine are dreptate, cine poate sa le diferentieze limpe<strong>de</strong>?<br />

Raspunsul se af<strong>la</strong> in diametrul aparent al quasarilor. Doi cercetatori, Barthel si Miley 18 , au oferit primele<br />

rezultate in 1988, in celebra revista Nature. La distante mici, cu cat <strong>de</strong>partati <strong>de</strong> ochiul dumneavoastra un<br />

obiect, cu atat diametrul lui aparent sca<strong>de</strong>. Pentru un motiv care ar fi prea dificil <strong>de</strong> explicat aici, atunci<br />

cand un obiect se situeaza <strong>la</strong> o distanta <strong>de</strong> ordinul a miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> ani lumina, lucrurile se petrec invers:<br />

cu cat obiectul este mai <strong>de</strong>partat, cu atat diametrul sau aparent creste.<br />

Acest extraordinar paradox este rezultatul re<strong>la</strong>tivitatii generale. Mai precis, diametrul aparent al obiectului<br />

<strong>de</strong>vine proportional cu distanta sa.<br />

In mo<strong>de</strong>lul meu, acest diametru aparent tin<strong>de</strong>, dimpotriva, catre o valoare constanta. Primul mo<strong>de</strong>l, c<strong>la</strong>sic,<br />

corespun<strong>de</strong> curbei punctate din figura 1 pag. 244 din al treilea articol publicat in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A<br />

si intitu<strong>la</strong>t Gauge Cosmological Mo<strong>de</strong>l with Variable Light Velocity: III: Comparison with QSO<br />

Observational Data 19 . Pe abscisa este indicata distanta pana <strong>la</strong> observator, iar pe ordonata: diametrul aparent<br />

al obiectului. Se observa cum curba c<strong>la</strong>sica urca in zona distantelor mari, in timp ce graficul din mo<strong>de</strong>lul meu<br />

tin<strong>de</strong>, dimpotriva, catre o limita orizonta<strong>la</strong>, <strong>de</strong> altfel nereprezentata. In mijloc este reprezentat pachetul <strong>de</strong><br />

puncte din lucrarile lui Barthel si Miley. Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re statistic, aceste rezultate inclina usor in favoarea<br />

acestui din urma scenariu, dar aceasta nu este o proba suficienta. Ar trebui obtinute valori corespunzatoare<br />

unor <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sari spre rosu mai importante si suficient <strong>de</strong> numeroase pentru a putea sa ne <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>m intre cele doua<br />

mo<strong>de</strong>le. Proces ce se va ju<strong>de</strong>ca fara indoia<strong>la</strong> in urmatorii zece ani.<br />

Cand un cercetator publica niste neghiobii, si inca intr-o revista <strong>de</strong> prima mana, <strong>de</strong> regu<strong>la</strong> este facut praf.<br />

In cazul meu a urmat o liniste tota<strong>la</strong>, atat in rubricile <strong>de</strong> recenzii ale publicatiilor <strong>de</strong> specialitate, cat si in<br />

studiile pe domenii sau in seminarii. Nici un atac, nici o critica. Am fost totusi luat <strong>de</strong> o parte <strong>de</strong> un anume<br />

Lausberg, <strong>de</strong> <strong>la</strong> Institutul <strong>de</strong> Astrofizica din Bruxelles.<br />

1S P.D.Barthel si G.K. Liley, in Nature, 333 (1988). (n. aut.)<br />

19 "Mo<strong>de</strong>l cosmologic <strong>de</strong> etalonare cu viteza a luminii variabi<strong>la</strong>. Partea a treia: comparatie cu datele observate<br />

<strong>la</strong> quasari.» (n. aut.)


In cursul unei reuniuni organizate <strong>de</strong> SOBEPS* cu doua luni in urma, in legatura cu recentul val <strong>de</strong> OZN-uri<br />

din Belgia:<br />

- Nu apreciez, mi-a spus el, aceasta maniera in care v-ati atasat o anexa stiintifica <strong>la</strong> o carte <strong>de</strong>stinata marelui<br />

public.<br />

Facea aluzie, evi<strong>de</strong>nt, <strong>la</strong> cartea mea Ancheta asupra OZN-urilor.<br />

-Asta nu e o lucrare <strong>de</strong>stinata numai marelui public, am replicat eu.<br />

Eu consi<strong>de</strong>r ca e o carte <strong>de</strong> stiinta scrisa <strong>de</strong> un om <strong>de</strong> stiinta.<br />

- Nu-mi p<strong>la</strong>ce <strong>de</strong>loc acest mo<strong>de</strong>l, cu o viteza variabi<strong>la</strong> a luminii, propus in cartea dumneavoastra. Toate astea<br />

nu par sa aiba nici un sens.<br />

- Uitati ce e, mi se pare simplu: eu mi-am facut mutarea. Am dat o forma cercetarilor mele si le-am publicat<br />

intr-o revista stiintifica <strong>de</strong> cel mai inalt nivel. Procedati si dumneavoastra <strong>la</strong> fel cu criticile dumneavoastra.<br />

Redactati-le sub forma unei scrisori si publicati-le in aceeasi revista. Asta e regu<strong>la</strong>. Daca nu procedati asa,<br />

inseamna ca nu aveti nimic <strong>de</strong> zis.<br />

Toate acestea mi-au amintit <strong>de</strong> criticile aca<strong>de</strong>micianului Evry Schatzmann, care pretin<strong>de</strong>a, cu cincisprezece<br />

ani in urma, ca aerodinele MHD nu ar putea sa zboare si ca "teoremele fundamentale s-ar impotrivi", in timp<br />

ce azi submarinele cu propulsie magnetohidrodinamica navigheaza inclusiv in paginile revistei Science et vie.<br />

Intr-o carte intitu<strong>la</strong>ta Copiii Uraniei, ace<strong>la</strong>si aca<strong>de</strong>mician relua dupa cativa ani profesiunea sa <strong>de</strong> credinta,<br />

afirmand ca "o nava nu poate evolua in aer cu o viteza superioara fara zgomot", <strong>de</strong> aceasta data fara nici<br />

un argument <strong>de</strong>monstrat. In cinci sau zece ani, un<strong>de</strong>le <strong>de</strong> soc vor fi anihi<strong>la</strong>te in jurul unei machete imersate<br />

intr-un curent gazos supersonic. Aceasta ar fi cat se poate <strong>de</strong> realizabil cu tehnologia <strong>de</strong> care dispunem azi si<br />

sunt sincer convins ca americanii au realizat <strong>de</strong>ja aceasta experienta re<strong>la</strong>tiv simp<strong>la</strong>, daca tinem cont <strong>de</strong><br />

mijloacele <strong>de</strong> care dispun ei <strong>la</strong> Lawrence Livermore Laboratory, un<strong>de</strong>, dupa parerea profesorului Kunkle. seful<br />

<strong>de</strong>partamentului <strong>de</strong> inalte energii <strong>de</strong> <strong>la</strong> Berkeley, acest tip <strong>de</strong> cercetare, consi<strong>de</strong>rata ca legata <strong>de</strong> fenomenul<br />

OZN, are regim ultrasecret. 20<br />

Un lucru ramanea evi<strong>de</strong>nt: aceasta afacere UMMO m-a condus foarte <strong>de</strong>parte si mi-a orientat cercetarile timp<br />

<strong>de</strong> multi ani. Bazandu-ma pe cateva indicatii dispersate, pe care le-am <strong>de</strong>scoperit in documente, am pus sub<br />

semnul intrebarii dogmele solid inradacinate si am realizat cercetari publicate in articole, fie dovedite, cum e<br />

cazul MHD, fie cel putin <strong>de</strong> calitate si avand o mare coerenta interioara, in cazul cosmologiei. Nu am insistat,<br />

in aceasta parte a cartii, asupra coinci<strong>de</strong>ntelor fericite. Nu cred ca ele s-ar putea datora doar unei simple<br />

intamp<strong>la</strong>ri. Cel care a furnizat aceasta noua cheie a combinatiei cifrate a seifului stia ca ea functioneaza.<br />

Coerenta interioara a dosarului UMMO<br />

Pe vremea cand am avut in mana, in 1975, primele texte care se refereau <strong>la</strong> cosmologie si in care am<br />

<strong>de</strong>scoperit aceasta tema a universurilor gemene, inzestrate cu sageti inverse <strong>de</strong> curgere a timpului, trecutul<br />

unuia fiind, intr-un anumit fel, in viitorul celui<strong>la</strong>lt, cre<strong>de</strong>am ca un astfel <strong>de</strong> subiect ar trebui sa fie abordat cu<br />

un limbaj matematic special. Pe vremea aceea imi imaginam ca o codificare lingvistica ar putea permite, in<br />

aceeasi fraza, intr-o aceeasi "afirmatie", <strong>de</strong>scrierea unui fenomen fizic simultan in sensul trecut-viitor si in<br />

sensul viitor-trecut. Precizez ca pana in ziua <strong>de</strong> azi nu am <strong>de</strong>scoperit un astfel <strong>de</strong> limbaj matematic, dar am fost<br />

extrem <strong>de</strong> surprins sa regasesc aceasta i<strong>de</strong>e, cativa ani mai tarziu, intr-un nou raport UMMO.<br />

Jean-Jacques Pastor poate fi martor, chiar daca el nu este om <strong>de</strong> stiinta. In sfarsit, in aceste rapoarte<br />

ulterioare, UMMO insista asupra consi<strong>de</strong>rabilei dificultati pe care o au atunci cand isi traduc gandirea intr-o<br />

limba terestra, datorita unor obstacole pur lingvistice,dupa cum afirma ei:<br />

"Noi suntem neincetat obligati, sa reducem enormul flux informational, care ne vine imediat in minte<br />

asupra unui subiect dat, ca sa putem sa traducem ceva intr-un limbaj care va este accesibil."<br />

In acest stadiu ei precizeaza ca, atunci cand trebuie sa <strong>de</strong>scrie niste aspecte ceva mai complicate ale<br />

cosmosului, ei recurg <strong>la</strong> o dub<strong>la</strong> codificare, semantica si frecventia<strong>la</strong>.<br />

O fraza ar fi o serie <strong>de</strong> foneme, plus o repetare ca o balbaia<strong>la</strong> sistematica in care apare o dub<strong>la</strong>re sau o trip<strong>la</strong>re<br />

a acestor foneme. Mesajul ar aduce <strong>de</strong>ci o prima informatie prin analiza sa semantica imediata, apoi o a doua.<br />

prin lectura codului numeric asociat repetarii.<br />

*Societe Belge d’Etui<strong>de</strong> <strong>de</strong>s Phenomenes Spatiaux ["Societatea Belgiana pentru Studiul Fenomenelor<br />

Spatiale"].<br />

20 "Ve<strong>de</strong>ti nota <strong>de</strong>spre afirmatiile lui Henri Coanda re<strong>la</strong>tiv <strong>la</strong> eliminarea un<strong>de</strong>i <strong>de</strong> soc ("bangul sonic ").<br />

J.P.Petit stie acest lucru, dar nu are cum sa-1 afirme, fara a-1 sustine cu probe, intrucat nu au aparut articole<br />

<strong>de</strong>spre aceste cercetari ultrasecrete. [nota DM]


De exemplu, spunand:<br />

"Universu1 1 este este este in expansiune expansiune expansiune ",<br />

aceasta s-ar putea citi in doua feluri:<br />

— universul este in expansiune;<br />

— plus termenul: 2-3-2.<br />

Aceasta din urma trebuie citita printr-o alta codificare, numerica, insemnand, <strong>de</strong> exemplu:"universul este in<br />

contractie". Incetinea<strong>la</strong> exprimarii ar fi, dupa rapoarte, compensata <strong>de</strong> bogatia informationa<strong>la</strong>. Acest mod <strong>de</strong><br />

exprimare ar fi condus <strong>la</strong> un discurs bisincronic, care <strong>de</strong>scrie fenomenele simultan in sensul trecut-viitor si<br />

viitor-trecut. 21 Altfel spus, era exact ceea ce-mi imaginasem ca o consecinta logica a acestei noi viziuni <strong>de</strong>spre<br />

univers. Am vazut, in acea vreme, o proba <strong>de</strong> coerenta interioara* a discursului prezent in aceste texte,<br />

fenomen care avea sa se mai produca in numeroase randuri. 22<br />

Sa observam in treacat ca aceasta scriere permite sa se afirme, intre altele, un lucru si contrariul sau.<br />

Pe unii, acest lucru ii va face sa zambeasca, dar lucrurile merg mult mai <strong>de</strong>parte <strong>de</strong>cat am cre<strong>de</strong>. 23<br />

Orice am face, discursul nostru logic este inchis <strong>de</strong> peste doua mii <strong>de</strong> ani intr-un <strong>la</strong>nt aristotelic, rupt intre<br />

a<strong>de</strong>varat si fals, dupa principiul tertului exclus (care pretin<strong>de</strong> ca o propozitie este ori a<strong>de</strong>varata ori falsa, nu si<br />

a<strong>de</strong>varata si falsa simultan). Or, aceast lucru era afirmat in mod repetat in textele UMMO, care ne in<strong>de</strong>mnau,<br />

insistand asupra unor lucrari ca cele ale matematicianului Bertrand Russel 24 , <strong>la</strong> o indispensabi<strong>la</strong> revizuire a<br />

limbajului. spunand: "Atat timp cat nu veti face acest pas, nu veti realiza nici un progres important." 25<br />

I<strong>de</strong>ea unui limbaj dublu, sau a unui bilimbaj, nu este noua. Noi chiar practicam in permanenta acest lucru in<br />

viata <strong>de</strong> toate zilele, un<strong>de</strong> limbajul nostru are multiple semnificatii. Daca spun "ii voi da ceea ce-i datorez",<br />

aceasta fraza poate imbraca mai multe semnificatii, dupa intonatia pe care o folosesc. Aceasta poate merge <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> simp<strong>la</strong> afirmatie, <strong>la</strong> negatie, utilizand o intonatie care sugereaza ironia. Ace<strong>la</strong>si lucru daca insotesc<br />

pronuntarea frazei <strong>de</strong> o anumita gestica. Fraza citata, pronuntata intr-un mod neutru, dar asociata cu un gest <strong>de</strong><br />

dispret, isi schimba total semnificatia. De <strong>la</strong> Freud si Lacan mai stim ca subconstientul si constientul isi<br />

amesteca discursul in frazele oamenilor, pur si simplu prin alegerea cuvintelor. Noi toti avem "o limba<br />

bifurcata".<br />

Iluzionistii utilizeaza acest bilimbaj cu o arta <strong>de</strong>savarsita, utilizand, <strong>de</strong> altfel, cu siguranta, o a doua<br />

codificare a repetarilor (balbaielilor), care trece neobservata, daca nu ne aplecam in mod sistematic atentia.<br />

Puteti sa va distrati e<strong>la</strong>borand o asemenea telinica.<br />

Ne putem imagina <strong>de</strong> exemplu ca faptul <strong>de</strong> a dub<strong>la</strong> primul cuvant dintr-o fraza <strong>de</strong>nota ca ea e falsa. Iata o<br />

situatie cand asistentul iluzionistului (care este legat <strong>la</strong> ochi) rosteste:<br />

— Puteti sa-mi spuneti, puteti sa-mi spuneti, domnule: aceasta doamna poarta oche<strong>la</strong>ri?<br />

Astfel formu<strong>la</strong>ta, intrebarea va primi un raspuns negativ, care va surprin<strong>de</strong> asistenta.<br />

Si posibilitatile <strong>de</strong> a continua sunt nesfarsite.<br />

21 Bineinteles ca imediat se preciza ca, atunci cand era vorba <strong>de</strong> lucruri mai simple, era folosita o frazeologie<br />

mai conventiona<strong>la</strong>. Nu se recurgea <strong>la</strong> un amestec savant <strong>de</strong> <strong>de</strong>scriere diacronica si retrocronica pentru a spune.<br />

<strong>de</strong> exemplu, "As vrea sa cumpar an kilogram <strong>de</strong> mere. " (n.J.-P.P.)<br />

* Coerenta interioara arata o unitate intre parte si intreg simi<strong>la</strong>ra cu aceea obtinuta intr-o holograma. (n.D. M.)<br />

22 In 1975 imi imaginasem ca un astfel <strong>de</strong> discurs trebuia sa apeleze <strong>la</strong> o "logica cu patru valori <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var", in<br />

care eventualitatile ar fi fost A-A, A-F, F-A si F-F (A insemnand "a<strong>de</strong>varat" iar F "fals"), subiect pe care<br />

aveam sa-1 regasesc peste ani in noile rapoarte. Ve<strong>de</strong>ti anexa stiintifica. (n. J.P.P.)<br />

23 Un limbaj care sa scape <strong>de</strong> <strong>la</strong>ntul dualitatii este calea non-verba<strong>la</strong> <strong>la</strong> care se face referire in taoism si in,<br />

buddhismul Zen. Proiectarea unui astfel <strong>de</strong> limbaj pentru stiinta pare uti<strong>la</strong>, daca ne gandim ca limbajul natural<br />

are o alta finalitate, alta origine si alt nivel <strong>de</strong> acces. (n. D.M.)<br />

24 Bertrand Russel este primul care a evi<strong>de</strong>ntiat afirmatiile in<strong>de</strong>cise, care scapa notiunii simpliste <strong>de</strong> a<strong>de</strong>var si<br />

<strong>de</strong> fals, creand celebrul sau paradox al barbierului care "ra<strong>de</strong> pe toti oamenii, care nu se rad singuri si numai pe<br />

acestia". Atunci, spunea Russel, pe barbierul nostru cine il ra<strong>de</strong>? Un alt tip, mai simplu, <strong>de</strong> propozitie in care<br />

nu ne putem <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>, nici a<strong>de</strong>varata nici falsa, consta in a spune doar atat: "Eu mint." Daca aceasta propozitie<br />

este a<strong>de</strong>varata, atunci inseamna ca e falsa si invers. (n. J.-P.P.)<br />

25 Ace<strong>la</strong>si principiu apare si in evolutia spiritua<strong>la</strong>, un<strong>de</strong> se solicita abandonarea etichetarii verbale(nama) si<br />

imagistice(rupa), pentru a putea <strong>de</strong>pasi ancorarea in dualitatea manifestata <strong>la</strong> periferie, in lumea proiectiilor<br />

sau a umbrelor <strong>de</strong> pe peretele pesterii lui P<strong>la</strong>ton si pt a realiza Centrarea sau alinierea (ve<strong>de</strong>ti :Tao Te King si<br />

Yoga Sutra), (nota D M)


In loc <strong>de</strong> concluzie<br />

In aceasta anexa stiintifica as putea si ar trebui sa ma rezum <strong>la</strong> ceea ce a facut efectiv obiectul lucrarilor<br />

stiintifice publicate in reviste <strong>de</strong> inalt nivel, verificate <strong>de</strong> referenti. In momentul in care scriu aceste randuri,<br />

redactez niste lucrari ce-si au izvorul in faimoasa fraza auzita <strong>de</strong> Dominguez <strong>la</strong> Madrid, anume raspunsul<br />

acelui UMMO <strong>de</strong> serviciu <strong>la</strong> intrebarea lui Dominguez <strong>de</strong>spre "gaurile negre", un raspuns menit sa ne puna pe<br />

ganduri: "Gaurile negre nu exista". Cand o stea neutronica <strong>de</strong>vine instabi<strong>la</strong>, masa ei este transferata in<br />

universul geaman." Se poate gasi o discutie pe aceasta tema in anexa stiintifica a lucrarii citate (pp. 364-365).<br />

Cred ca aceasta fraza are sens si ca aceste gauri negre...chiar nu exista. Atunci cand steaua cu neutroni<br />

<strong>de</strong>paseste masa critica - aceasta fiind echivalenta cu <strong>de</strong> doua ori si jumatate masa soarelui - fortele <strong>de</strong><br />

respingere dintre neutroni si presiunea interna nu mai sunt capabile sa contraba<strong>la</strong>nseze monstruoasa forta <strong>de</strong><br />

gravitatie si steaua sufera o implozie. Pentru a evita problema pusa <strong>de</strong> o astfel <strong>de</strong> implozie care, in final,<br />

conduce <strong>la</strong> o masa atat <strong>de</strong> mare intr-un volum echivalent cu cel al unei gamalii <strong>de</strong> ac, oamenii <strong>de</strong> stiinta au<br />

construit aceasta himera matematica numita "gaura neagra", in care rezultatul imploziei este aruncat<br />

intr-un viitor infinit - si oare nu tocmai aici isi <strong>de</strong>zvaluie intreaga ei savoare expresia <strong>de</strong> "cenzura cosmica",<br />

introdusa <strong>de</strong> Penrose in legatura cu gaurile negre,?<br />

Nu sunt eu singurul <strong>de</strong> aceasta parere. Souriau, ca toti matematicienii <strong>de</strong> talie, a remarcat imediat ca aceasta<br />

solutie, care <strong>de</strong>scria un mediu hiper<strong>de</strong>ns, a aparut dintr-o ecuatie <strong>de</strong> camp care <strong>de</strong>scria... un univers vid, in<br />

care materia nu exista! Aceasta observatie critica fundamenta<strong>la</strong> nu poate fi in nici un fel negata.<br />

O <strong>de</strong>scriere corecta a fenomenului ar solicita utilizarea unei ecuatii complete a campului, ceea ce nimeni nu a<br />

reusit pana acum. Scenariul pe care 1-am e<strong>la</strong>borat acum este diferit. Atunci cand incepe procesul <strong>de</strong> implozie<br />

al stelei, in centrul acesteia apare o singu<strong>la</strong>ritate care o "mananca" in intregime. Apoi acea singu<strong>la</strong>ritate se<br />

inchi<strong>de</strong> asupra ei insasi, totul durand doar cateva zecimi <strong>de</strong> miime <strong>de</strong> secunda.*<br />

Ce se af<strong>la</strong> in interiorul acestei singu<strong>la</strong>ritati? Nimic, absolut nimic, pur si simplu pentru ca topologia loca<strong>la</strong><br />

<strong>de</strong>vine hipertorica, nu hipersferica. Fizicienii nu utilizeaza azi acest tip <strong>de</strong> <strong>de</strong>scriere, din lipsa capacitatii <strong>de</strong> a o<br />

<strong>de</strong>scrie corect din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re matematic. Este a<strong>de</strong>varat ca nu e <strong>de</strong>loc simplu.<br />

Dupa parerea mea, acest proces <strong>de</strong> disparitie a unei stele neutronice nu este <strong>de</strong>cat versiunea natura<strong>la</strong> a<br />

modului <strong>de</strong> propulsie a navelor lor, atunci cand schimba sistemul <strong>de</strong> referinta, pentru a ajunge <strong>la</strong> alte<br />

stele. 26<br />

Textele afirma c<strong>la</strong>r ca dupa realizarea acestui transfer hiperspatial, in locul un<strong>de</strong> se gasea vehiculul nu<br />

exista nimic, nici particule, nici fotoni. Aceasta informatie nu este lipsita <strong>de</strong> talc. Pentru un fizician<br />

teoretician, vidul absolut nu exista. Vidul, situat acolo un<strong>de</strong> orice materie este absenta, este umplut <strong>de</strong> fotoni.<br />

Daca fotonii sunt absenti, inseamna ca nu exista doar vid, ci pur si simplu o absenta a tesaturii spatiotemporale**.<br />

Altfel spus, locul in care se gaseste nava este simi<strong>la</strong>r gaurii unui tor (inel). A cauta ce se af<strong>la</strong> in acel tor(inel)<br />

este <strong>la</strong> fel <strong>de</strong> lipsit <strong>de</strong> sens ca si a cauta sa af<strong>la</strong>m care este natura cauciucului, care se gaseste in axul unei<br />

camere umf<strong>la</strong>te cu aer.<br />

*Aceasta singu<strong>la</strong>ritate este <strong>de</strong> fapt o inversiune <strong>la</strong> presiuni inalte a simetriei materiei si reprezinta exact calea<br />

urmata pentru a obtine si in <strong>la</strong>boratoarele terestre antimateria. (n. D. M.)<br />

**In centrul vid al rotii se centreaza maestrii spirituali, pentru a realiza eliberarea din p<strong>la</strong>nul fenomenal si<br />

translocatia (ve<strong>de</strong>ti si Tao Te King. ed. cit., cap. XI) [nota DM]<br />

26 Asa cum aratam in comentariul capitolului IV din Tao Te King ("Cartea Caii si a Virtutii". pp.<br />

139-145) singu<strong>la</strong>ritatea <strong>de</strong>spre care este vorba apare natural pe Terra in vartejuri, trombe si cicloane,<br />

iar miscarea materiei este cea indicata <strong>de</strong> semnul UMMO. (nota D.M.)<br />

Si alti cercetatori au ajuns <strong>la</strong> o schema toroida<strong>la</strong> sau ine<strong>la</strong>ra a universului holografic se manifesta atat<br />

<strong>la</strong> nivelui electronului(mo<strong>de</strong>lul ine<strong>la</strong>r al electronului in teoria superstringurilor ) cat si <strong>la</strong> nivelul<br />

ga<strong>la</strong>xiei si poate fi utilizata in propulsie: Searl Discul si Generatorul cu Efect Searl (SEG) mo<strong>de</strong>leaza<br />

atomul si foloseste role cilindrice autopropulsate, care se comporta ca electronii ce orbiteaza in jurul inelelor<br />

centrale)<br />

http://www.projectcamelot.org/<strong>de</strong>sign.gif<br />

http://www.astrosciences.info/NegativeGrav.htm<br />

http://www.zamandayolculuk.com/Cetinbal/HTMLdosya1/NegativeGravitasyonelPropulsi.htm<br />

http://www.feandft.com/in<strong>de</strong>x2.htm<br />

Anti-gravity Theory for Gravitic Propulsion<br />

Animation of the complete "Gravitic Engine" showing direction of space-time "dragging".<br />

http://www.members.shaw.ca/mike.an<strong>de</strong>rton/


Tokamak(sistemul <strong>de</strong> confinare a p<strong>la</strong>smei cu ajutorul campului magnetic in camera toroida<strong>la</strong>) este un posibil<br />

sistem <strong>de</strong> hiperpropulsie <strong>de</strong> genul celei propuse <strong>de</strong> Burkhard Heim<br />

http://en.wikipedia.org/wiki/Tokamak


Ne af<strong>la</strong>m pur si simplu in afara camerei cu aer. 27<br />

Aceasta investigate a gaurilor negre este pasionanta.<br />

Chestiunea s-ar putea rezuma asa: "Daca exista gaurile negre, atunci OZN-urile nu exista. si viceversa."<br />

In alte texte se afirma ca acest transfer "inverseaza masa". Nu ne mai ramane <strong>de</strong>cat sa incercam inca o data sa<br />

conectam intre ele toate aceste afirmatii succinte. Solutia se gaseste poate <strong>la</strong> capat.<br />

Un<strong>de</strong> se af<strong>la</strong> nava dupa transferul sau? Intr-o alta regiune spatio-tempora<strong>la</strong> si intr-o epoca diferita, mult mai<br />

apropiata <strong>de</strong> Big Bang. Pentru ca sa putem vorbi <strong>de</strong> un castig apreciabil, ar trebui ca aceasta epoca sa<br />

corespunda unei situatii in care ga<strong>la</strong>xiile inca nu existau. Ca<strong>la</strong>torul va ve<strong>de</strong>a atunci universul in forma sa<br />

primordia<strong>la</strong>. Textele precizeaza ca atunci nu se puteau distinge <strong>de</strong>cat mase informe, cu contururi nec<strong>la</strong>re.<br />

Universul era popu<strong>la</strong>t <strong>de</strong> nori <strong>de</strong> hidrogen ce echiva<strong>la</strong>u cu 100.000 <strong>de</strong> mase so<strong>la</strong>re (protoroiuri globu<strong>la</strong>re).<br />

In acest stadiu, cititorul va fi tentat sa zica: daca nava se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza in trecut, n-ar putea atunci sa revina in<br />

punctul <strong>de</strong> plecare pentru a crea o <strong>de</strong>zordine in propriul sau trecut?<br />

Regasim astfel subiectul Ca<strong>la</strong>torului impru<strong>de</strong>nt, o carte scrisa <strong>de</strong> Barjavel. Dar daca tinem cont <strong>de</strong> primul<br />

articol publicat in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A., ajungem <strong>la</strong> un rezultat care elimina orice posibilitate <strong>de</strong><br />

paradox. Este vorba <strong>de</strong> ultima ecuatie <strong>de</strong> <strong>la</strong> pagina 188, care arata ca onzontul L(t) este fara incetare egal cu<br />

raza cosmica R(t). Mai c<strong>la</strong>r spus, ca sa ne putem telegrafia noua insine, cu viteza luminii, ar fi necesar un timp<br />

care este egal cu insasi... varsta universului. Deci, asa ceva e imposibil. Aceasta ultima re<strong>la</strong>tie reprezinta o<br />

ultima restrictie "anti-paradox". Acest <strong>de</strong>znodamant fericit nu mi se pare nici el rodul unei intamp<strong>la</strong>ri.<br />

Cum nu e intamp<strong>la</strong>tor nici faptul ca apare o entropie care se potriveste perfect pentru a inlocui variabi<strong>la</strong> timp,<br />

cu o valoare <strong>de</strong> operare redusa si care ilustreaza o fraza din documentele UMMO: "Nu intelegem <strong>de</strong> ce voi<br />

faceti o distinctie permanent intre entropie si timp, pentru ca entropia este timpul".<br />

Noi ramanem aici, pentru a nu ne hazarda in explicatii matematice care nu prezinta interes <strong>de</strong>cat pentru<br />

specialisti 27<br />

Anexe 2-6*<br />

2. O interpretare a mo<strong>de</strong>lului cosmologic cu viteza variabi<strong>la</strong> a luminii, aparut in Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A,<br />

vol. 3 nr. 16 (1988) pp. 1527-1532, World Scientific Publishing Company.<br />

3. Mo<strong>de</strong>l cosmologic cu viteza variabi<strong>la</strong> a luminii: interpretarea <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sarii spre rosu, in Mo<strong>de</strong>rn Physics<br />

Letters A, vol. 3, nr. 18 (1988), pp. 1733-1744.<br />

4. Mo<strong>de</strong>l cosmologic <strong>de</strong> etalonare cu viteza variabi<strong>la</strong> a luminii; comparatie cu datele obervate <strong>la</strong> quasari. in<br />

Mo<strong>de</strong>rn Physics Letters A. vol 4, nr. 23 (1989) pp. 2201-2210.<br />

5. Cosmologie - universuri geme<strong>la</strong>re, enantiomorfe, cu timpi proprii opusi; Prezentare <strong>la</strong> sedinta din 8<br />

<strong>de</strong>cembrie 1976, in Comptes rendues 281 seria B 1975, p.197.<br />

6. Magnetohidrodinamica - Convertizori MHD <strong>de</strong> un tip nou: aparate cu inductie.<br />

27 In comentariul <strong>la</strong> Tao Te King (pp. 139-145) este aratata dub<strong>la</strong> sageata a timpului si a entropiei in "vartejul<br />

existential" (comentariul cap.IV, p. 145 in Editia I).<br />

In anexa prezentam o fotocopie a paginilor, care ne intereseaza.<br />

Concluzia <strong>la</strong> care ajungem este ca in Tao Te King suntem in prezenta cunoasterii unor civilizatii care ne-au<br />

precedat pe Terra. Henri Coanda avea dreptate cand m-a in<strong>de</strong>mnat sa studiez Tao Te King si Yoga Sutra,<br />

<strong>de</strong>spre care civilizatiile interga<strong>la</strong>ctice au afirmat <strong>la</strong> Murocs AFB ca " pe Terra ati cunoscut aceleasi lucruri ca<br />

si noi, numai ca voi le-ati uitat. Studiati TTK si YS si daca veti reusi sa experimentati direct Realitatea Axia<strong>la</strong><br />

in interior, veti af<strong>la</strong> si cum s-o aplicati tehnologic " (n.D.M.)<br />

*Pentru specialisti, prezentam in anexe reproducerea articolelor stiintifice publicate <strong>de</strong> J.P. Petit in diverse<br />

reviste.


Anexa 5<br />

Cosmologie - Universuri Gemene, Enamtiomorfe, cu Timpi proprii opusi<br />

Nota* <strong>de</strong> Jean-Pierre Petit, prezentata <strong>de</strong> dl Andre Lichnerowicz.<br />

Rezumat: Intr-o nota prece<strong>de</strong>nta 1 a fost prezentat un mo<strong>de</strong>l unificat newtonian, care conducea <strong>la</strong> o ecuatie<br />

asemanatoare cu cea a lui E.Schuecking et O. Heckmann 2 . Lucrarea <strong>de</strong> fata ofera aceeasi ecuatie - intr-un<br />

context geometric diferit - si pare sa ofere o <strong>de</strong>scriere mai a<strong>de</strong>cvata a unui sistem materie-antimaterie.<br />

1.INTRODUCERE<br />

Intr-o nota prece<strong>de</strong>nta 1 a fost studiat un mo<strong>de</strong>l cu doua popu<strong>la</strong>tii, <strong>de</strong> aceeasi masa si cu sarcini electrice opuse,<br />

care evolueaza in ace<strong>la</strong>si sistem euclidian. Ipoteza echilibrului termodinamic local a condus <strong>la</strong> o solutie<br />

unificata sau R(t), marime caracteristica acestui univers, ce asculta <strong>de</strong> o ecuatie simi<strong>la</strong>ra celei a lui Heckmann<br />

si Schuecking, doar cu <strong>de</strong>osebirea datorata unei constante. Vom introduce aici un cadru geometric diferit<br />

introducand N popu<strong>la</strong>tii. fiecare evoluand intr-un spatiu euclidian (r r , w r , t r , x r ), un<strong>de</strong> x <strong>de</strong>semneaza<br />

produsul vectorial.<br />

Evolutia sistemului se va <strong>de</strong>duce dintr-un studiu al celor N ecuatii ale lui V<strong>la</strong>sov, cup<strong>la</strong>te <strong>la</strong> campuri (modul <strong>de</strong><br />

cup<strong>la</strong>j va fi <strong>de</strong>finit in continuare). Mai facem aici si ipoteza echilibrului termodinamic local. Astfel, functiile<br />

<strong>de</strong> distributie a vitezei vor fi consi<strong>de</strong>rate <strong>de</strong> tip Maxwell.<br />

Ipoteza <strong>de</strong> tip Maxwell a condus ea singura <strong>la</strong> un anumit numar <strong>de</strong> proprietati legate <strong>de</strong> parametrii<br />

macroscopici. Astfel. temperaturile sunt in mod necesar uniforme. Cat <strong>de</strong>spre viteza macroscopica, ea este<br />

pentru fiecare popu<strong>la</strong>tie, efectul superpozitiei unui camp <strong>de</strong> viteze radiale ce corespund legii lui Hubble si a<br />

unei rotatii stationare <strong>de</strong> corp solid. Ne-am indreptat <strong>de</strong>liberat catre niste solutii particu<strong>la</strong>re, in care <strong>de</strong>nsitatile<br />

w <strong>de</strong>pind doar <strong>de</strong> timp. In aceste conditii. ecuatiile <strong>de</strong> ordin zero se reduc <strong>la</strong>: n ~T r 37 .<br />

Aceste proprietati <strong>de</strong>curg din primele N grupuri <strong>de</strong> 17 ecuatii cu <strong>de</strong>rivate partiale ce apar din cele N ecuatii ale<br />

lui V<strong>la</strong>sov.<br />

NOTE:<br />

*Sedinta din 28 martie 1977.<br />

1 J. P. Petit si G. Monnet. Comptes rendues, 283, seria A, 1976, p. 1057.<br />

2 E.Schuecking et O. Heckmann, 'World Mo<strong>de</strong>ls' in Institut International <strong>de</strong> Physique Solvay,Onzieme Conseil<br />

<strong>de</strong> Physique(Brussels,1958), pp. 148-159.<br />

2 SPATII GEMENE<br />

IPOTEZA ECHILIBRULUI TERMODINAMIC SI CONSECINTELE SALE<br />

In acest stadiu. nu exists nici un cup<strong>la</strong>j intre solutiile f i . Vom presupune ca spatiile E i se i<strong>de</strong>ntifica fie cu un<br />

spatiu E 1 , fie cu un spatiu E 2 , care se bucura <strong>de</strong> urmatoarele proprietati:<br />

.<br />

In aceasta perspectiva E 1 si E 2 sunt puncte <strong>de</strong> observatie spatio-temporale.


Echilibrul termodinamic ne spune ca T 1 (t 1 ) = T 2 (t 2 ). Aceasta conduce, si nu e greu <strong>de</strong> observat, <strong>la</strong><br />

componente radiale opuse 1 si 2<br />

Astfel ca <strong>la</strong> intrebarea "Este universul in expansiune? " se poate raspun<strong>de</strong>: "Aceasta <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> sistemul <strong>de</strong><br />

referinta spatio-temporal adoptat". Simi<strong>la</strong>r, modificand sistemul <strong>de</strong> referinta spatio-temporal , apare o<br />

inversiune a sensului <strong>de</strong> rotatie a popu<strong>la</strong>tiilor, ceea ce face acest mo<strong>de</strong>l neorientabil in timp si spatiu.<br />

3.DEFINITIA CUPLAJULUI<br />

In acest stadiu, avem doua spatii enantiomorfe si cu timpi opusi, care contin niste popu<strong>la</strong>tii f i <strong>de</strong>spre care am<br />

presupus ca formeaza un ansamblu in echilibru termodinamic Fiecare popu<strong>la</strong>tie f i evolueaza intr-un camp<br />

gravitational g (i) , electric E (i) magnetic B (i) . Vom presupune simplu ca aceste campuri sunt rezu<strong>la</strong>ntele<br />

campurilor datorate fiecarei popu<strong>la</strong>tii:<br />

4.SOLUTIA NEWTONIANA UNITARA<br />

Pentru ca solutia sa fie unitara, trebuie ca valorile campului sa respecte ecuatiile lui Poisson si Maxwell iar<br />

ecuatiile ramase, aparute din cele N ecuatii ale lui V<strong>la</strong>sov, sa <strong>de</strong>genereze. Aceste ecuatii se scriu:<br />

Re<strong>la</strong>tia (10) arata ca vitezele unghiu<strong>la</strong>re variaza ca si temperaturile.<br />

Daca R este o marime caracteristica comuna tuturor sistemelor, re<strong>la</strong>tia (11) indica faptul ca valoarea campului<br />

magnetic este intim legata <strong>de</strong> starea p<strong>la</strong>smei (numar Reynolds magnetic infinit).<br />

5. MATERIE SI ANTIMATERIE.<br />

Sa luam un sistem cu doua popu<strong>la</strong>tii. Sa presupunem mai intai ca w 1 = - w 2 . In aceste conditii, pentru ca<br />

<strong>de</strong>nsitatea curent sa nu fie nu<strong>la</strong>, trebuie ca produsul q 1 q 2 < 0, <strong>de</strong>ci : m 1 m 2 > 0. Sa presupunem ca particu<strong>la</strong> 1<br />

reprezinta protonul. Masa m 1 si sarcina q 1 sunt <strong>de</strong>ci pozitive. Particu<strong>la</strong> 2 are o masa pozitiva si o sarcina<br />

negativa. Daca examinam sensul <strong>de</strong> rotatie al particulelor 1 si 2 intr-un camp magnetic, ele apar contrare<br />

pentru un observator legat <strong>de</strong> unul din aceste doua spatii. Sa ne imaginam acum ca cele doua particule 1 si 2<br />

sunt prezente simultan. Particu<strong>la</strong> 1 o urmeaza pe particu<strong>la</strong> 2, care se <strong>de</strong>p<strong>la</strong>seaza din ce in ce mai repe<strong>de</strong>.<br />

Aceasta se observa din spatiul E 1 , bineinteles. Observatia inversa apare din sistemul <strong>de</strong> referinta al spatiului E 2<br />

.Observate din spatiul E 1 sau din spatiul E 2 , cele doua popu<strong>la</strong>tii au rotatii contrare, ceea ce conduce <strong>la</strong> un<br />

moment cinetic global egal cu zero.<br />

Sa examinam acum reprezentarea w 1 = w 2


Vazute din spatiul E 1 sau din E 2 cele doua popu<strong>la</strong>tii se invartesc in ace<strong>la</strong>si sens. Deci pentru ca un vector <strong>de</strong><br />

<strong>de</strong>nsitate <strong>de</strong> curent sa nu fie nul, trebuie sa avem q 1 q 2 > 0 si m 1 m 2 > 0.. Particu<strong>la</strong> 1, fiind consi<strong>de</strong>rata ca<br />

reprezentand protonul, se constata ca 1 si 2 au ace<strong>la</strong>si sens <strong>de</strong> rotatie intr-un camp magnetic. Aceasta a doua<br />

reprezentare va fi respinsa, caci ea nu respecta datele observate asupra antimateriei.<br />

Revenind <strong>de</strong>ci <strong>la</strong> prima reprezentare. ecuatia <strong>de</strong> evolutie obtinuta este:<br />

Ea este i<strong>de</strong>ntica cu aceea din Nota (1).<br />

6 CONCLUZIE<br />

Acest mo<strong>de</strong>l este o tentativa <strong>de</strong> <strong>de</strong>scriere newtoniana a cuplului materie-antimaterie cu ajutorul unei<br />

reprezentari geometrice. Materia si antimateria apartin astfel <strong>la</strong> doua spatii diferite, enantiomorfe si cu timpi<br />

proprii opusi. S-a presupus ca aceste doua entitati opuse sunt cup<strong>la</strong>te prin intermediul campurilor. Mo<strong>de</strong>lul<br />

ofera o simetrie seducatoare, adoptarea unuia sau a altuia din aceste sisteme <strong>de</strong> referinta spatio-temporale <strong>de</strong><br />

observare a realului fiind arbitrara.<br />

Este posibil sa se consi<strong>de</strong>re o solutie newtoniana, ca o solutie simultan tangenta (problema situata in spatii<br />

euclidiene tangente) si asimptotica (viteza elementelor fiind mica in raport cu cea a luminii) <strong>la</strong> o solutie din<br />

re<strong>la</strong>tivitatea genera<strong>la</strong>. Aceasta solutie avand un caracter unificat, va fi interesant sa se extinda aceasta lucrare<br />

cu ajutorul a doua varietati enantiomorfe, cu timpi proprii opusi si avand aceeasi raza <strong>de</strong> curbura.<br />

NOTE:<br />

** Sedinta din 28 martie 1977.<br />

1 J. P. Petit si G. Monnet. Comptes rendues, 283, seria A, 1976, p. 1057.<br />

2 E.Schuecking et O. Heckmann, 'World Mo<strong>de</strong>ls' in Institut International <strong>de</strong> Physique Solvay,Onzieme Conseil<br />

<strong>de</strong> Physique(Brussels,1958), pp. 148-159.<br />

10, rue Felibre-Gaut<br />

13100 Aix-en-Provence<br />

Anexa 6<br />

MAGNETOHIDRODINAMICA<br />

Convertortizori magnetohidrodinamici <strong>de</strong> un tip nou: aparate cu inductie.<br />

Nota (*) <strong>de</strong> Jean-Pierre Petit si Maurice Viton, prezentata <strong>de</strong> dl Andre Lichnerowicz.<br />

Este prezentat un nou tip <strong>de</strong> accelerator MHD discoidal. cu inductie si control al ionizarii. Acest dispozitiv,<br />

inzestrat cu un generator autonom <strong>de</strong> electricitate, ar putea da nastere <strong>la</strong> o aerodina MHD. Este prezentata <strong>de</strong><br />

asemenea o solutie <strong>de</strong> confinare si fixare a p<strong>la</strong>smei <strong>de</strong> perete.<br />

INTRODUCERE. Intr-o nota prece<strong>de</strong>nta (1) au fost <strong>de</strong>scrisi niste convertizori MHD cu o geometrie <strong>de</strong>osebita,<br />

care aplica un intens efect Hall. Unele din aceste dispozitive fac astazi obiectul unor cercetari experimentale.<br />

In prezenta nota este vorba <strong>de</strong> un accelerator MHD cu camp magnetic alternativ.<br />

Sa consi<strong>de</strong>ram un disc confectionat dintr-un material izo<strong>la</strong>nt, inzestrat <strong>la</strong> periferia sa cu un solenoid parcurs <strong>de</strong><br />

un curent alternativ (fig. 1). Variatia acestui camp magnetic creeaza curenti circu<strong>la</strong>ri indusi in fluidul<br />

conductor care inconjoara discul. Se presupune ca efectul Hall este neglijabil. Acesti curenti indusi sunt in<br />

re<strong>la</strong>tie cu valoarea instantanee a campului magnetic B pentru a genera forte radiale, alternativ centrifuge si<br />

centripete. Sistemul fiind simetric, aceste forte nu. au <strong>de</strong>cat o osci<strong>la</strong>tie radia<strong>la</strong>. astfel meat impulsul primit <strong>de</strong><br />

disc in cursul unui ciclu este nul. Intensitatea curentului indus <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> valoarea <strong>de</strong> varf atinsa <strong>de</strong> campul B<br />

si <strong>de</strong> perioada sa <strong>de</strong> osci<strong>la</strong>tie T. Sub un anumit prag al raportului BT, acesti curenti indusi raman s<strong>la</strong>bi.<br />

ACCELERATORI ASOCIATI CU CONTROLUL IONIZARII.<br />

Nu ace<strong>la</strong>si lucru se intamp<strong>la</strong> daca peretii discului sunt inzestrati cu un sistem oarecare. capabil sa creeze o<br />

ionizare (fig. 2). Gratie acestui dispozitiv, se poate controfa acum intensitatea curentilor indusi in orice punct<br />

din vecinatatea peretelui acceleratorului. Sa modu<strong>la</strong>m alimentarea electrica a ionizatorilor in conformitate cu


Ne situam in conditiile in care timpul <strong>de</strong> re<strong>la</strong>xare al ionizarii este mic in raport cu perioada T a campului<br />

magnetic B. Nu e greu <strong>de</strong> constatat ca, indata ce apar, fortele Lap<strong>la</strong>ce, radiale, sunt centrifuge in vecinatatea<br />

partii superioare a discului si centripete in vecinatatea partii inferioare. Aerul ionizat va fi <strong>de</strong>p<strong>la</strong>sat in mod<br />

pulsatoriu si se va produce o antrenare a fluidului, conform schemei din figura 4.<br />

AERODINA MHD<br />

Daca acest accelerator poseda o sursa in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nts <strong>de</strong> energie electrica se obtine o aerodina MHD cu inductie<br />

si cu controlul nivelului <strong>de</strong> ionizare. Intr-o nota prece<strong>de</strong>nta 1 a fost prezentat un motor MHD. Un motor in doi<br />

timpi, in care sfarsitul fazei <strong>de</strong> compresiune MHD se realizeaza intr-un amestec <strong>de</strong> p<strong>la</strong>sma obtinuta prin reactii<br />

<strong>de</strong> fuziune. P<strong>la</strong>sma intra atunci in expansiune si dispozitivul se comporta in aceasta a doua faza ca un<br />

generator electric <strong>de</strong> tip Hall.<br />

Citez din memorie un recent articol al lui Raph Moir 2 . Aceasta propune tot un motor MHD alternativ, <strong>de</strong><br />

formu<strong>la</strong> diferita si in aparenta mai simp<strong>la</strong>. Elementul esential este o camera toroida<strong>la</strong>, care nu este alta <strong>de</strong>cat<br />

un tokamak. Moir presupune ca pot fi atinse conditiile lui Lawson intr-o compresiune MHD, care pentru acest<br />

tip <strong>de</strong> aparat este <strong>de</strong> genul theta pinch. Expansiunea p<strong>la</strong>smei termonucleare comprima atunci liniile <strong>de</strong> forta<br />

ale campului magnetic si apare o productie directa <strong>de</strong> energie electrica prin inductia unor curenti electrici in<br />

solenoizi. Interesul pentru aceasta dub<strong>la</strong> formu<strong>la</strong>, aerodina si motor functionand prin inductie, este <strong>de</strong>pasirea<br />

problemei trecerii unor curenti intensi prin electrozi **.<br />

CONFINAREA (RETINEREA) PLASMEI LA PERETE. Solenoidul inductor al acceleratorului discoidal<br />

furnizeaza un camp magnetic care are valoarea maxima <strong>la</strong>nga perete. Presiunea magnetica va avea <strong>de</strong>ci<br />

tendinta sa faca sa migreze <strong>de</strong>scarcarea <strong>de</strong> sarcini cat mai <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> peretele navei. Daca se doreste controlul<br />

localizarii interactiei MHD, trebuie sa recurgem <strong>la</strong> o geometrie, care sa genereze un maximum <strong>de</strong> intensitate a<br />

campului nu <strong>la</strong> perete, ci in vecinatatea acestuia. Acest lucru poate fi obtinut printr-o geometrie cu mai<br />

multi solenoizi (ca in fig. 5). Calculul arata ca intensitatea campului magnetic este atunci maxima pe o<br />

suprafata aproximativ conica. Este indicat sa se aleaga pentru peretele aerodinei o curba perpendicu<strong>la</strong>ra pe<br />

liniile <strong>de</strong> camp, astfel incat fortele Lap<strong>la</strong>ce sa fie tangente <strong>la</strong> aceasta. I<strong>de</strong>ea unei aerodine MHD apartine lui<br />

J. P. Petit. Geometria <strong>de</strong> confinare cu mai multi solenoizi este datorata lui Maurice Viton.<br />

NOTE: Sedinta din 8 <strong>de</strong>cembrie 1976.<br />

1 J.-P. Petit. Comptes rendues. 281. seria B. 1973. p. 157.<br />

2 R. Moir, Direct Conversion of Energy from Fusion, ["Conversia directa a energiei din fuziunea<br />

termonucleara"], raport UCRL 76096 al Lawrence Livermore Laboratory, California, S.U.A.


Structura navei UMMO


Titlul Scrisorii: Astronavele UMMO<br />

Data primirii : Iunie 1968<br />

Destinatar : Vil<strong>la</strong>grasa<br />

Nota : Este vorba <strong>de</strong>spre un document lung <strong>de</strong> 41 <strong>de</strong> pagini ce cuprin<strong>de</strong> numeroase <strong>de</strong>sene si simboluri.<br />

Notele (in ver<strong>de</strong>) sunt <strong>la</strong> fel( daca nu chiar) mai importante <strong>de</strong>cat textul propriu zis, si din acest motiv au<br />

fost prezentate a<strong>la</strong>turi <strong>de</strong> imagini<br />

Acest document est prezentat in cinci parti(<strong>de</strong> <strong>la</strong> D69-1 pana <strong>la</strong> D69-5).<br />

Repartitia capitolelor in pagini este urmatoarea:<br />

D 69-1 Astronavele UMMO (document 1)<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/D69-1.htm<br />

69-1 : Introducere / Sectiune si <strong>de</strong>talii ale UEWA(nava UMMO) / Structura UEWA / L'ENNAOEII - Note<br />

6 / Sisteme si echipamente - Nota 1 si 2 /<br />

D 69-2 Astronavele UMMO (document 2)<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/D69-2.htm<br />

69-2 : Propulsia / Inversiunea particulelor/ Incinta echipajului / Faza OEE / Faza AGOIA<br />

D 69-3 Astronavele UMMO (document 3)<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/D69-3.htm<br />

69-3 : Echiparea structura<strong>la</strong> XOODOU - Notele 15, 3 - 4 - 7 - 19<br />

D 69-4 Astronavele UMMO (document 4)<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/D69-4.htm<br />

69-4 : UAXOO AXOO / Navigatia in spatiul cosmic si in atmosfera - Notele 5 - 10 -11<br />

D 69-5 Astronavele UMMO (document 5)<br />

http://www.ummo-sciences.org/fr/D69-5.htm<br />

69-5 :Explicatii privind comportementul observat <strong>la</strong> OZN-uri/ Disparitia navei / Schimbari bruste <strong>de</strong><br />

viteza si directie - Nota 12 / Sfarsitul scrisorii .<br />

Unele dintre imagini sunt datorate talentului lui Nico<strong>la</strong>s Lecot (nico<strong>la</strong>s.lecot@wanadoo.fr) care a curatat si<br />

colorat fotocopiile in alb si negru.<br />

Notele 8, 9, 13, 14 ,16 si 17 lipsesc sau sunt cenzurate ulterior <strong>de</strong> ummiti<br />

UMMOAELEWE<br />

Limba : Spanio<strong>la</strong><br />

Numar <strong>de</strong> copii : 1 original,<br />

Domnule,<br />

In cursul conversatiei telefonice pe care am avut-o in noaptea trecuta,mi-ati cerut <strong>la</strong>muriri cu privire <strong>la</strong><br />

anumite concepte referitoare <strong>la</strong> navele nastre spatiale(OAWOOLEA UEWA OEMM).<br />

Am incercat sa va satisfac curiozitatea fireasca in limitele permise si in spatiul restrans al foilor<br />

dactilografiate, prevenindu-va ca acest raport in rezumat nu are <strong>de</strong>cat un caracter <strong>de</strong>scriptiv.<br />

DETALI ALE NAVEI UMMO(UEWA)<br />

1 - ENNOI : protuberanta, ture<strong>la</strong> sau cupo<strong>la</strong> situata in emisfera superioara a l'UEWA OEMM ( membrana sa este<br />

transparenta).<br />

2 - ENNAEOI : corpul central al superstructurii navei<br />

3 - DUII: inel sau coroana ecuatoria<strong>la</strong> care inconjoara UEWA.<br />

4 - AAXOO XAIUU AYII : generator toroidal(ine<strong>la</strong>r) <strong>de</strong> camp magnetic.<br />

5 - NUUYAA : rezervoare toroidale <strong>de</strong> apa oxigenata si litiu topit.<br />

6 - IDUUWII AYII : echipament propulsor situat intr-o incinta <strong>de</strong> forma ine<strong>la</strong>ra incastrata in DUII.<br />

7 - Generator <strong>de</strong> energie. Transforme masa litium si <strong>de</strong> Bismut in energie, dupa transformarea lor in p<strong>la</strong>sma.<br />

8 - IBOZOOAIDAA : echipament central <strong>de</strong> control pentru inversiunea IBOZOO UU .


9 - XANMOO : calcu<strong>la</strong>toare periferice autonome [ XANMOO central este situatin sfera centra<strong>la</strong> din imaginea 1)<br />

in centrul geometric al "12" AYIYAA OAYUU ].<br />

10 - Cenzurat in copie.<br />

11 - TAXEE : jeleu sau masa ge<strong>la</strong>tinoasa ( ce ocupa interiorul AYIYAA OAYUU in cursul zborului).<br />

12 - AAYIYAA OAYUU : cabina flotanta toroida<strong>la</strong>(supraconductoare) in levitatie magnetica prin efect<br />

Meissner.<br />

13 - YAAXAIIU : se poate traduce prin "cavitate magnetica".<br />

14 - In aceasta structura toroida<strong>la</strong> sunt inglobate numeroase echipamente ale UEWA. O parte a generatorului <strong>de</strong><br />

camp magnetic, organele <strong>de</strong> control pt. XOODINAA, rezervoarele <strong>de</strong> alimente si echipamentul mobil transportat,<br />

echipamente pt <strong>la</strong> fabricarea <strong>de</strong> accesorii, etc.<br />

15 - IMMAA : unele din zonele <strong>de</strong> acces.<br />

16 - YAA OOXEE : rezervor <strong>de</strong> mercur.<br />

17 - Incinta ine<strong>la</strong>ra complexa care este situataprintre alte elemente, picioare <strong>de</strong> sustinere <strong>de</strong> urgenta emergente,<br />

transmutatoare <strong>de</strong> elemente, etc.<br />

18 - XOODINAA : membrana, coaja, perete externe sau cuirasa care protejeaza UEWA. Ea este opaca si <strong>de</strong> o<br />

mare complexitate structura<strong>la</strong>, in afara <strong>de</strong> ENNOI, care este transparent si omogen.<br />

19 - YUUXIIO : echipament toroidal pt controlul mediului gazos.<br />

20 - UAXOO AAXOO : centru <strong>de</strong> emisie si <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectie, blindat.<br />

21 - ENNOI AGIOA : cupo<strong>la</strong> sau con <strong>de</strong> asamb<strong>la</strong>re. Poate sa se dizolve sau sa se regenereze sub controlul<br />

xanmoo central.<br />

The Meissner effect (also known as the Meissner-Ochsenfeld effect) is the expulsion of a magnetic field from a<br />

superconductor.<br />

Diagram of the Meissner effect. Magnetic field lines, represented as arrows, are exclu<strong>de</strong>d from a superconductor<br />

when it is below its critical temperature.<br />

CONSPIRATIA PLANETARA<br />

Ne af<strong>la</strong>m in fata primului caz in care instantele vor da o sentinta... extraterestra?<br />

Multiple aparitii pe Pamant ale OZN-urilor au fost semna<strong>la</strong>te in perioada celui <strong>de</strong>-al doilea razboi mondial. Pe<br />

toate fronturile, beligerantii au observat fara incetare "obiecte" ce zburau cu viteze ametitoare, dar fara sa se<br />

roteasca in jurul<br />

avioanelor, sa le urmareasca si sa survoleze campurile <strong>de</strong> lupta. Dupa armistitiu s-a stabilit ca aceste "obiecte”<br />

nu apartineau nici unei tari af<strong>la</strong>te in conflict.<br />

In perioada 1947-1948, pe teritoriul Statelor Unite s-a inregistrat prabusirea a unsprezece obiecte zburatoare<br />

nei<strong>de</strong>ntificate. Printre sfaramaturi au fost <strong>de</strong>scoperite cadavrele a doua fiinte extraterestre scun<strong>de</strong>, nu mai<br />

inalte <strong>de</strong> un metru. La initiativa lui James Forrestal, ministrul apararii din vremea aceea, este creata o comisie<br />

<strong>de</strong> ancheta cu misiunea <strong>de</strong> a elucida cazul misterioaselor discuri zburatoare, pe care nenumarati martori<br />

afirmau ca le vazusera. Comisiile s-au succedat una dupa alta, fara a <strong>de</strong>zvalui nimic.<br />

Un a<strong>de</strong>var <strong>la</strong> inceput pasionant, extraordinar, fantastic, insa <strong>la</strong> scurt timp dupa aceste prabusiri <strong>de</strong> farfurii<br />

zburatoare, in New Mexico au aparut alte astronave, <strong>de</strong> data aceasta nu in dificultate, ci cu misiuni speciale.<br />

Au aterizat si, pentru prima data, afirma J. Guieu, au luat contact nemijlocit cu pamantenii. Au ramas doua zile<br />

intr-o baza a Air Force si presedintele Harry Truman - pe atunci in exercitiu - a creat Proiectul Sign, <strong>la</strong> care<br />

participau oameni <strong>de</strong> stiinta <strong>la</strong> inalt nivel, cu obiectivul <strong>de</strong> a studia oferta extraterestrilor. Acestia doreau sa-si<br />

instaleze acolo baze subterane si sa <strong>de</strong>sfasoare cercetari stiintitice asupra p<strong>la</strong>netei noastre si a locuitorilor sai,<br />

fara a interveni cu nimic in civilizatia noastra. Americanii urmau sa-i ajute sa-si construiasca insta<strong>la</strong>tiile<br />

subterane, care aveau sa <strong>de</strong>vina apoi mari baze operationale dirijate impreuna <strong>de</strong> ei si <strong>de</strong> CIA. In schimb,<br />

extraterestrii ofereau tehnologii <strong>de</strong> varf, ceea ce s-a si intamp<strong>la</strong>t. Cel putin <strong>la</strong> inceput, dovada fiind si unele<br />

tehnologii, cum ar fi supraconductibilitatea si antigravitatia. Faptul ca ele nu sunt inca <strong>la</strong>rg aplicate, este <strong>de</strong><br />

parere Jimmy Guieu, este pentru a proteja marile trusturi petroliere si <strong>de</strong> transporturi americane. Posibil ca<br />

antigravitatia sa stea totusi <strong>la</strong> baza obiectelor zburatoare pamantene cu baze in Nevada (Nellis Air Force Base)<br />

si din Australia, in apropiere <strong>de</strong> Alice Springs.<br />

Mai tarziu, generalul Eisenhower, ajuns presedinte al Statelor Unite, a sprijinit si alte acorduri cu aceste<br />

fiinte extraterestre. Din acel moment, se <strong>de</strong>c<strong>la</strong>nseaza in SUA si in toata lumea una dintre cele mai aprige<br />

campanii <strong>de</strong> <strong>de</strong>nigrare a tuturor celor care persista sa sustina realitatea existentei OZN-urilor si a fiintelor<br />

extrapamantene. Cu orice pret se incearca sa fie convinsa mass-media ca aceste " obiecte" nu sunt <strong>de</strong>cat iluzii<br />

optice sau rodul unei psihoze colective.<br />

Mult timp secretul a fost total. Primii care au incalcat intelegerea au fost extraterestrii. Aceste Entitati<br />

Biologice Extraterestre - EBE (<strong>de</strong>numirea acordata ulterior) nu au respectat promisiunea <strong>de</strong> a nu interfera cu<br />

civilizatia existenta pe Terra. Si astfel, nu numai in SUA, ci si in toata lumea au inceput sa apara fenomene<br />

ciudate, inexplicabile. In <strong>de</strong>cursul anilor, in SUA, autoritatile au tost socate <strong>de</strong> <strong>de</strong>scoperirea unor animale<br />

muti<strong>la</strong>te (peste douasprezece mii <strong>de</strong> cazuri in randul boilor, vacilor, viteilor si cailor), dupa un anumit tipic.


Erau <strong>de</strong>cupate organele sexuale, anusul, botul, ochii si limba. Totul foarte curat, fara urme <strong>de</strong> sange. Au urmat<br />

apoi rapirile <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong> ambele sexe: peste o suta <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> sechestrati in cativa ani, dintre care doar o<br />

parte au revenit <strong>la</strong> caminele lor, dar fara sa-si aminteasca ceva din ceea ce li s-a intamp<strong>la</strong>t. Corpurile multora<br />

au fost gasite in zonele <strong>de</strong>sertice, ingrozitor muti<strong>la</strong>te. Multe din femeile rapite au fost insamantate artificial,<br />

EBE p<strong>la</strong>nuind sa creeze o rasa <strong>de</strong> mutanti capabi<strong>la</strong> sa traiasca atat in lumea lor <strong>de</strong> origine, cat si pe Pamant.<br />

Aceasta <strong>de</strong>oarece specia lor este amenintata cu disparitia, din cauza unor grave carente enzimatice, iar noi,<br />

oamenii, ca <strong>de</strong> alttel si unele animale <strong>de</strong> pe Pamant, posedam enzimele care le sunt vital necesare... Muti<strong>la</strong>rile,<br />

preluarile <strong>de</strong> mucoase umane si animale servesc cercetarilor lor.<br />

Acest a<strong>de</strong>var inspaimantator, continua Jimmy Guieu, a fost ascuns <strong>de</strong> organizatia cea mai secreta din istoria<br />

Pamantului: MJ 12 sau Majestic 12, care reprezinta <strong>de</strong> fapt guvemul invizibil al p<strong>la</strong>netei noastre. Scopul<br />

organizatiei era <strong>de</strong> a ascun<strong>de</strong> existenta legaturii cu fiintele extraterestre insta<strong>la</strong>te <strong>de</strong>ja temeinic pe p<strong>la</strong>neta<br />

noastra. Unul din membrii <strong>de</strong> drept ai acestei organizatii este directorul CIA, iar <strong>de</strong>spre existenta ei erau<br />

informati toti presedintii SUA, imediat dupa preluarea mandatului.<br />

Autoritatile si-au dat seama <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> tarziu ca sunt inse<strong>la</strong>te <strong>de</strong> catre "oaspeti". Ei beneficiaza <strong>de</strong> tehnologii<br />

infinit mai perfectionate <strong>de</strong>cat ale noastre si in orice clipa, daca ar dori, ar putea <strong>de</strong>veni stapanii p<strong>la</strong>netei. In<br />

acest moment, MJ 12 a intrat in panica: SUA erau pe punctul <strong>de</strong> a ca<strong>de</strong>a intr-o capcana <strong>la</strong> nivel p<strong>la</strong>netar. La<br />

randul lor, rusii cazusera si ei in aceeasi p<strong>la</strong>sa, sperand sa obtina perfectionari tehnologice pe seama<br />

contactelor cu EBE. Este posibil ca in aceeasi capcana sa fi cazut si Europa Occi<strong>de</strong>nta<strong>la</strong>. Si atunci, CIA se<br />

hotaraste sa divulge o parte din a<strong>de</strong>var. De fapt, sumare scurgeri <strong>de</strong> informatii <strong>de</strong>spre activitatea MJ 12, savant<br />

dirijate <strong>de</strong> catre CIA. Ele au fost facute publice in anii 1987 si 1988 prin intermediul unui cunoscut ufolog<br />

american, John Lear - pilot emerit al CIA. I<strong>de</strong>ea era ca <strong>la</strong> adapostul unor <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ratii neoficiale, Washingtonul<br />

sa ridice in parte valul secretului, facand astfel un mic pas spre marturisire.<br />

Din pacate, initiatorii acestui p<strong>la</strong>n dau din nou gres. John Lear odata pornit, nu a mai putut fi oprit. Un an mai<br />

tarziu, senzationalele sale <strong>de</strong>zvaluiri iau forma unui act <strong>de</strong> acuzare pe care il semneaza impreuna cu William<br />

Cooper. Adresat guvernului SUA, presedintele George Bush este invinuit <strong>de</strong> complicitate in afacerea EBE,<br />

precizand ca prin aceasta a incalcat mai multe articole din Constitutia SUA. Incendiarul document este<br />

reprodus si in cartea lui Jimmy Guieu.<br />

Iata ce contine el: "Guvernul Statelor Unite ale Americii, format in baza Constitutiei, legal ales si remunerat <strong>de</strong><br />

poporul Statelor Unite, in conformitate cu textul Constitutiei, a vio<strong>la</strong>t incre<strong>de</strong>rea poporului. A vio<strong>la</strong>t litera,<br />

conditiile si legile tarii, asa cum sunt ele prezentate in Constitutia Statelor Unite ale Americii.<br />

1. Guvenul a aprobat si incheiat, fara avizul si consimtamantul poporului sau al Congresului, un tratat secret<br />

cu un stat strain, aceasta in <strong>de</strong>zacord cu textul Constitutiei.<br />

2. Prin acest tratat, guvernul a dat acestui stat strain terenuri si baze in interiorul frontierelor Statelor Unite ale<br />

Americii.<br />

3. Prin acest tratat, guvernul a schimbat vieti omenesti si proprietati, sub forma <strong>de</strong> vite si terenuri, pentru<br />

tehnologie straina si a refuzat protejarea lega<strong>la</strong> a cetatenilor Statelor Unite ale Americii. stipu<strong>la</strong>ta in Constitute.<br />

4. Prin luarea <strong>de</strong> vieti omenesti, proprietati si vite ale cetatenilor Statelor Unite, prin numeroase alte acte<br />

abominabile si barbare, aceasta natiune straina a dovedit ca este dusmanul <strong>de</strong> moarte a poporului, al Natiunii si<br />

al umanitatii<br />

5. Prin aprobarea data si prin asocierea <strong>la</strong> crimele evi<strong>de</strong>ntiate in paragrafele 1,2,3 si 4 <strong>de</strong> mai sus, guvemul a<br />

vio<strong>la</strong>t articolul II. sectiunea 2 articolul III sectiunea 3, ca si alte articole ale Constitutiei SUA: in aceasta<br />

situatie este <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rat vinovat si inculpat <strong>de</strong> omor si tradare fata <strong>de</strong> popor si fata <strong>de</strong> Constitutia Statelor Unite<br />

ale Americii.<br />

6. Prin complicitatea sa cu natiunea straina in infaptuirea crimelor sale fata <strong>de</strong> popor natiune si umanitate,<br />

guvernul in <strong>de</strong>plina cunostinta si cu consimtamantul lui, a asasinat, intemnitat, a fixat domiciliu fortat, a folosit<br />

tehnica spa<strong>la</strong>rii creierului, a drogat, a torturat si, sub diferite forme s-a amestecat ilegal in viata patriotilor, care<br />

au incercat sa <strong>de</strong>nunte aceste omoruri si tradari.<br />

7. In scopul <strong>de</strong> a <strong>de</strong>zvalui actiunile guvernului vinovat <strong>de</strong> aceste acte eriminale si <strong>de</strong> tradare fata <strong>de</strong> dreptate,<br />

presedintele. Vicepresedintele, directorul CIA, directorul Agentiei nationale <strong>de</strong> securitate (NSA), anumiti<br />

membri ai cabinetului prezi<strong>de</strong>ntial, persoanele <strong>de</strong>semnate in termeni MAJI (Majestic Agency for Joint<br />

Intelligence), Majestic Twelve sau MJ 12. Majesty, actualul si toti presedintii , si consilierii Securitatii<br />

Nationale, <strong>de</strong> pe <strong>la</strong>nga presedintele SUA, ca si cei care au luat parte <strong>la</strong> conjuratia dintre guvern si straini, sunt<br />

inculpati <strong>de</strong> omor si tradare.<br />

8.In scopul <strong>de</strong> a apara Constitutia si guvernul Statelor Unite ale Americii <strong>de</strong> a salvgarda si proteja rasa umana,<br />

si fara nici o alta motivatie, prin autoritatea pe care o confera Constitutia SUA, le acuzam pe persoanele<br />

susamintite, care sunt pe <strong>de</strong>plin constiente <strong>de</strong> aceste lucruri <strong>la</strong> care au participat activ. Prin actiunile lor se fac<br />

vinovate <strong>de</strong> vio<strong>la</strong>rea articolului II, sectiunea 2, articolul III sectiunea 3,, ca si a altor articole ale Constitutiei<br />

Statelor Unite ale Americii.<br />

Guvernul si persoanele indicate nominal in paragraful 7 sunt vinovate <strong>de</strong> omor si tradare.<br />

9. In scopul apararii Constitutiei si guvernului SUA, cerem sa li se acor<strong>de</strong> iertare tota<strong>la</strong> in schimbul unei


<strong>de</strong>zvaluiri totale. Cerem guvernului sa onoreze aceasta cerere pentru toti vinovatii, care vor vorbi, <strong>de</strong>zvaluind<br />

toate actiunile dinainte <strong>de</strong> 28 martie 1989. Cerem. <strong>de</strong> asemenea, sa nu fie gratiati cei care vor persista in omor<br />

si tradare, ca si in disimu<strong>la</strong>rea acestora.<br />

10. Prin prezentul act, noi, in numele Constitutiei si al poporului, cerem guvernului Statelor Unite sa rupa<br />

imediat acest tratat ilicit si tradator. Cerem guvernului sa inceteze orice actiune <strong>de</strong> complicitate si disimu<strong>la</strong>re<br />

cu natiunea straina, aceasta din urma fiind prezenta <strong>de</strong>ja in interiorul frontierelor noastre. Cerem guvernului sa<br />

opreasca toate operatiunile, proiectele, gruparile si alte re<strong>la</strong>tii ce implica aceasta natiune straina. Insarcinam<br />

guvernul sa ordone natiunii straine si tuturor membrilor sai sa paraseasca imediat Stetele Unite ale Americii si<br />

Pamantul, odata pentru tot<strong>de</strong>auna, inainte <strong>de</strong> 1 iunie 1989, guvernul trebuind sa-si asume raspun<strong>de</strong>rea pentru<br />

aplicarea acestui ordin<br />

11.In caz ca guvernul si Sectia Judiciara vor hotari sa ignore aceste sarcini, juram pe Constitutie sa nu ne<br />

oprim pana nu va fi tacuta lumina <strong>de</strong>plina asupra acestor crime care sa fie aduse <strong>la</strong> cunostinta poporului<br />

american.<br />

Juram in numele umanitatii si al Constitutiei Statelor Unite ale Americii sa luptam pana <strong>la</strong> moarte pentru a<br />

in<strong>de</strong>plini toate acestea si noi <strong>de</strong>punem juramant in acest sens in numele tuturor a<strong>de</strong>varatilor patrioti care au<br />

facut-o inaintea noastra.<br />

12. Avem ferma convingere, stim si avem probe, ca aceste crime si acuzatii sunt a<strong>de</strong>varate si s-au produs. Este<br />

<strong>la</strong> fel <strong>de</strong> a<strong>de</strong>varat si pentru prezent cand aceste lucruri continua sa se produca. Ele au fost comise cu<br />

complicitatea persoanelor pe care le-am acuzat. Juram "<br />

Cele <strong>de</strong> mai sus reprezinta, dupa parerea lui Jimmy Guieu, doar o mica parte din ceea ce a ascuns conjuratia<br />

tacerii, orchestrata pe toate tarile. Actualitatea recenta contine si alte elemente care doar aparent ar putea parea<br />

straine acestei conjuratii. Sunt exemplificate in acest sens intalnirile <strong>la</strong> varf, fie informale (<strong>de</strong> genul celor ce s-<br />

au <strong>de</strong>sfasurat cu prilejul sarbatoririi bicentenarului Revolutiei franceze), fie, dimpotriva, cele inconjurate <strong>de</strong> un<br />

protocol hipersofisticat si cu intermedieri greoaie: intalnirea <strong>de</strong> <strong>la</strong> Malta intre Gorbaciov si Bush, urmata <strong>de</strong><br />

intreve<strong>de</strong>rea Mitterand-Gorbaciov din Antile. Aceasta neasteptata apropiere dintre diplomatiile americana si<br />

sovietica, dupa aprecierea lui Jimmy Guieu, a tost <strong>de</strong>terminata <strong>de</strong> faptul ca cei doi sefi <strong>de</strong> stat au lost<br />

constransi sa ia <strong>de</strong> urgenta masuri <strong>de</strong> contracarare fata <strong>de</strong> actiunile si intentiile EBE. Chiar si celebrul proiect<br />

al "Razboiului stelelor", <strong>la</strong>nsat <strong>de</strong> Ronald Reagan si operatiunea analoga <strong>de</strong>cretata <strong>de</strong> Gorbaciov erau in fond o<br />

inse<strong>la</strong>torie. Washingtonul si Moscova fiind in perfect acord in sprijinirea cercetarilor <strong>de</strong> varf in domeniile<br />

tehnologiilor spatiale,care inceraca <strong>de</strong>scoperirea unui sistem <strong>de</strong> arme in stare sa se opuna cu succes<br />

eventualelor actiuni neprietenoase ale EBE.<br />

Science-fiction? Farsa ? Un<strong>de</strong> se opreste fictiunea si pana un<strong>de</strong> ajunge realitatea in cele prezentate <strong>de</strong> Jimmy<br />

Guieu ?<br />

Sa fie oare aceasta realitate oculta mai cutremuratoare <strong>de</strong>cat ne-am putea-o imagina?<br />

Tot ce se poate. Insa ce ne pasa noua?<br />

Suntem mult prea neinsemnati pentru a schimba ceva pe lumea asta sau pentru a ne lua cineva in seama**.<br />

[Traducere aparuta in Romanul, magazin cultural. nr. 25(45) nov.-<strong>de</strong>c. 1992]<br />

Rapiti <strong>de</strong> extraterestri si supusi unor operatii misterioase<br />

Analiza comentata a trei anchete nationale efectuate pe teritoriul Statelor Unite a fost trimisa <strong>la</strong> 100000 <strong>de</strong><br />

profesionisti ai sanatatii mintale din Statele Unite. Sobru intitu<strong>la</strong>t "Experiente personate neobisnuite", raportul,<br />

prefatat <strong>de</strong> John E. Mack, profesor <strong>de</strong> psihiatrie <strong>la</strong> Harvard, merita calificativul <strong>de</strong> neobisnui,t pentru ca este<br />

consacrat sindromului rapirilor <strong>la</strong> bordul OZN-urilor.<br />

Mass-media americana a popu<strong>la</strong>rizat marturiile unor barbati si femei, care au re<strong>la</strong>tat <strong>de</strong>spre intalnirile lor cu<br />

ciudate fiinte umanoi<strong>de</strong>, <strong>de</strong>c<strong>la</strong>rand ca s-au simtit paralizati, ca au inceput sa pluteasca si s-au trezit in interiorul<br />

unor nave extraterestre. Rapitorii i-au <strong>de</strong>zbracat, i-au supus unui examen medical, le-au luat probe <strong>de</strong> carne si<br />

tesuturi si i-au supus unor operatii semanand interventiilor genetice. Multi dintre ei pretind ca li s-au introdus<br />

in corp imp<strong>la</strong>nturi. Unii prezinta chiar cicatrice, care sustin marturiile lor.<br />

Autorii re<strong>la</strong>tarilor, ce par <strong>de</strong> domeniul SF, afirma ca au trait aceste incredibile, evenimente. Sa fie vorba <strong>de</strong>spre<br />

impostori care fabuleaza sau <strong>de</strong>lireaza?<br />

In acest caz trebuie ingrijiti <strong>de</strong> urgenta. Fenomenul, sigur <strong>de</strong> natura psihica[se ve<strong>de</strong> ca articolul este preluat <strong>de</strong><br />

<strong>la</strong> <strong>de</strong>tractori;nota DM], este totusi tulburator.<br />

Profesorul John E. Mack precizeaza <strong>de</strong>spre cele 60 <strong>de</strong> cazuri studiate <strong>de</strong> el: "Dupa ce le-am aplicat toate<br />

seturile <strong>de</strong> teste, spre surpriza mea, nu am gasit nici o explicatie psihologica sau psihiatrica pentru aceste<br />

povestiri. Acesti oameni nu sunt bolnavi mintal. "<br />

Bolnavi nu, dar supusi halucinatiilor. Cazuri care seamana cu cel al celor "stigmatizati"[stigmatele pot fi<br />

<strong>de</strong>c<strong>la</strong>nsate in transa hipnotica voluntara sau involuntara; nota DM].


In Statele Unite, mii <strong>de</strong> barbati si femei, re<strong>la</strong>tand <strong>de</strong>spre fapte analoge, au fost anchetati sistematic. Toti spun<br />

ace<strong>la</strong>si lucru: au lost rapiti si dusi <strong>la</strong> bordul unor nave extraterestre, un<strong>de</strong> au lost supusi unor examene<br />

umililoare sau unor operatii a caror amintire ii traumatizeaza si le produce cosmaruri. Analizele psihologice,<br />

cat si folosirea <strong>de</strong>tectorului <strong>de</strong> minciuni au <strong>de</strong>monstrat ca acesti pacienti sunt sanatosi si sinceri: toti cred cu<br />

a<strong>de</strong>varat ca au trait aceste evenimente traumatizante.<br />

Acestia sunt asa-numitii abducti (<strong>de</strong> <strong>la</strong> "abduction", care in engleza inseamna "rapire"). Acest termen<br />

<strong>de</strong>semneaza persoanele care au lost rapite si examinate pe o masa specia<strong>la</strong> <strong>de</strong> operatii <strong>de</strong> entitate non-umana,<br />

intr-un loc special.<br />

Astfel <strong>de</strong> intamp<strong>la</strong>ri, asemanatoare povestirilor din secolul al XVI-lea in care diavolul rapea vrajitoarele, sunt<br />

cunoscute <strong>de</strong> vreo treizeci <strong>de</strong> ani. Toate sunt legate <strong>de</strong> fenomenul OZN, dar pana acum zece ani erau <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />

rare Nu se vorbea <strong>de</strong>spre ele <strong>de</strong>cat in cenaclurile <strong>de</strong> ozenistica, dar fara prea mare publicitate, <strong>de</strong> teama<br />

ridicolului. Dar incepand cu 1980 cartea lui Budd Hopkins, "Missing Time", si "Intru<strong>de</strong>rs " <strong>de</strong> Whitley<br />

Streiber au spulberat tabuul acestui subiect. Dupa "intalnirile <strong>de</strong> gradul III ", publicul <strong>de</strong>scopera "intalnirile <strong>de</strong><br />

gradul IV ": un subiect terifiant, din moment ce rapirile nu au nimic p<strong>la</strong>cut.<br />

Abductiile - ea sa reluam termenul consacrat <strong>de</strong> Budd Hopkins urmeaza un scenariu tip. O persoana are o<br />

experienta stranie. Ve<strong>de</strong> ceva neobisnuit (o bu<strong>la</strong> luminoasa, <strong>de</strong> exemplu), apoi are un vid in memorie. Daca<br />

unele isi mai aduc aminte cate ceva, altele apeleaza <strong>la</strong> hipnoza. Povestesc atunci ca au fost capturate <strong>de</strong> fiinte<br />

mici, gri, cu ochi mari, imbracate cu haine dintr-o singura piesa (bucata), au lost insta<strong>la</strong>te pe o masa si supuse<br />

unui examen medical cu prelevare <strong>de</strong> piele, sange, sperma sau ovule. Subiectii, care sustin ca au fost paralizati<br />

in prea<strong>la</strong>bil si au trait intr-o stare <strong>de</strong> teribi<strong>la</strong> spaima, <strong>de</strong>scriu cum li s-a pus un imp<strong>la</strong>nt (in nas, ochi, urechi sau<br />

in zona genita<strong>la</strong>), inainte <strong>de</strong> care extraterestrii le-au transmis telepatic ca nu-i vor rani. Dupa aceea persoana se<br />

trezeste pe pamant, dar nu intot<strong>de</strong>auna in locul un<strong>de</strong> a fost rapita. In general totul dureaza doua ore.<br />

Aceasta epi<strong>de</strong>mie stranie face ravagii si in America Latina, Mexic, Canada, Australia, Spania sau Rusia.<br />

In SUA, organizatia Roper a efectuat un sondaj pe un esantion <strong>de</strong> 6000 <strong>de</strong> persoane si a ajuns <strong>la</strong> concluzia ca<br />

un american din 50, adica 2% din popu<strong>la</strong>tia adulta afirma ca a fost rapit cel putin o data. Acest procentaj da<br />

prin extrapo<strong>la</strong>re. infricosatorul numar <strong>de</strong> 3,7 milioane <strong>de</strong> potentiali rapiti. Dupa cum se observa, fenomenul<br />

sociologic nu este neglijabil.<br />

Raportul <strong>de</strong> care vorbeam <strong>la</strong> inceput a fost trimis gratuit, celor 100 000 <strong>de</strong> psihologi, psihiatri si alti<br />

profesionisti ai sanatatii mintale cu interdictia expresa <strong>de</strong> a nu divulga nimic presei. (Prolesorul Mack a semnat<br />

un contract cu celebrul editor Scribners pentru a scrie o carte <strong>de</strong>spre abductii) Selectionati cu rigurozitate.<br />

terapeutii n-au inregistrat si n-au divulgat nimie timp, <strong>de</strong> cinci zile.<br />

In aceasta lume a fenomenelor stranii. un veritabil star este celebrul sculptor si pictor american: Budd<br />

Hopkins, care s-a consacrat explorarii re<strong>la</strong>tarilor <strong>de</strong>spre rapiri. Specializat in regresie sub hipnoza, care permite<br />

regasirea amintinlor uitate, Budd Hopkins studiaza marturiile, ca fiind povestiri ale unor intamp<strong>la</strong>ri personale,<br />

fara sa se aplece asupra realitatii "entitatilor" <strong>de</strong>scrise <strong>de</strong> subiecti. "Incerc sa aflu cum fenomenul rapirii a<br />

afectat viata unor fiinte, barbati. femei si copii, pe care ii cunosc personal si pe care doresc sa-i fac sa accepte<br />

ceea ce au trait", spune Hopkins, care cre<strong>de</strong> in aceste rapiri. Hopkins este consi<strong>de</strong>rat ca un pionier in asttel <strong>de</strong><br />

cercetari. El ple<strong>de</strong>aza asupra realitatii acestor rapiri, chiar daca, precizeaza pictorul, extraterestrii au manipu<strong>la</strong>t<br />

creierul celor rapiti in care au imprimat imagini false. Povestirile sale sunt stupefiante. Femei care pleaca <strong>de</strong><br />

acasa, pentru ca sunt intrigate <strong>de</strong> un zgomot, se trezesc singure pe drum, <strong>la</strong> cativa kilometri distanta. Barbati<br />

care dupa acest episod amnezic, se regasc.se in patul lor cu un obiect care nu le apartine (sau o pijama<br />

imbracata invers: camasa in picioare si pantalonii pe cap). Subiecti in craniul carora s-au introdus imp<strong>la</strong>nturi...<br />

Femei tinere care se trezesc cu cicatrice in jurul ombilicului sau care <strong>de</strong>scopera. imbaindu-si copilul, cicatrice<br />

inexistente in ajun. Femei insarcinate, carora li s-a rapit fetusul, barbati carora li se arata copii hibrizi iesiti din<br />

sperma lor prelevata anterior. Budd Hopkins marturiseste ca a primit telefoane <strong>de</strong> <strong>la</strong> persoane care voiau sa se<br />

sinucida, pentru a scapa <strong>de</strong> oroarea acestui trecut.<br />

Aliens (extraterestrii) nu sunt obligatoriu rai: nu le cunoastem intentiile, <strong>de</strong> aceea nu-i putem ju<strong>de</strong>ca, dar<br />

pentru cei pe<br />

care-i manipuleaza ei, este dramatic. Persoanele care cred in extraterestri si-au fabricat doua mituri. Sau sunt<br />

fiinte superioare, care vor sa ne ajute, sa salveze Terra <strong>de</strong> <strong>la</strong> distrugere prin nebunia tehnologica umana sau,<br />

dimpotriva, sunt creaturi diabolice care se distreaza pe socotea<strong>la</strong> noastra si ne tortureaza, ca si cum am fi niste<br />

simpli cobai. Ambele imagini sunt false din moment ce p<strong>la</strong>nul lor in privinta noastra ramane necunoscut si<br />

neinteles.(exista un p<strong>la</strong>n al Asuras dupa cum se poate ve<strong>de</strong>a in "Taken ", filmul lui Spielberg; nota DM).<br />

Totusi, aliens se intereseaza <strong>de</strong> reproducerea umana. Hopkins cre<strong>de</strong> ca acestia apartin unei rase foarte vechi,<br />

epuizate, pe care vor s-o regenereze facand hibrizi cu oamenii. Asta ar explica experientele genetice. Unele<br />

femei sunt inseminate artificial, apoi, dupa doua luni, aliens le rapesc fetusul. Mai tarziu le arata copilul hibrid<br />

si le permit sa-1 tina in brate un timp. Se cunosc peste 200 <strong>de</strong> cazuri <strong>de</strong> fetusi disparuti si intreruperi <strong>de</strong><br />

sarcina, fara ca femeile sa fi avortat.<br />

Desi, dupa cum se apreciaza, aliens ne sunt superiori din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al civilizatiei tehnologice, ei se<br />

<strong>de</strong>dau totusi <strong>la</strong> experiente <strong>de</strong>ru<strong>la</strong>te <strong>de</strong> o maniera arhaica. Sigur, ar putea <strong>de</strong>valiza bancile <strong>de</strong> sperma sau


<strong>la</strong>boratoarele in loc sa continue sa tortureze niste indivizi nefericiti. Ozenistii au insa teoria lor: daca un<br />

fenomen observat <strong>la</strong>sa impresia ca n-are sens, asta inseamna ca este vorba <strong>de</strong> un veritabil fenomen<br />

extraterestru. Pana acum, cea mai mare parte a lucrurilor <strong>de</strong>scoperite <strong>de</strong> acesti savanti in materie <strong>de</strong> ozenistica<br />

nu au nici un sens din perspectiva umana. Aliens nu gan<strong>de</strong>sc ca noi. ..Stiinta lor nu asculta <strong>de</strong> aceleasi criterii<br />

ca a noastra.<br />

In ceea ce priveste probele materiale <strong>de</strong>spre acele misterioase imp<strong>la</strong>nturi, Budd Hopkins se intreaba ce ar<br />

intelege un papuas din Noua Guinee vazand pe cineva care are un stimu<strong>la</strong>tor cardiac. La fel si cu imp<strong>la</strong>nturile:<br />

sunt puse pentru a ne dirija. pentru a transmite informatii <strong>de</strong>spre noi sau sunt programate in alte scopuri? "<br />

Problema probelor este <strong>de</strong>licata, spune Budd Hopkins. Trebuie mai intai sa <strong>de</strong>monstram ca obiectul se af<strong>la</strong> in<br />

corp. Dupa aceea, sa stim daca este construit din materie terestra sau extraterestra. Pe radiografii, este<br />

imposibil sa spui daca aceste lucruri au fost fabricate pe Pamant sau nu. Oamenii <strong>de</strong> stiinta, care au studiat<br />

patru imp<strong>la</strong>nturile se dove<strong>de</strong>sc extrem <strong>de</strong> pru<strong>de</strong>nti: daca fac o <strong>de</strong>c<strong>la</strong>ratie publica si se <strong>de</strong>monstreaza apoi ca s-<br />

au inse<strong>la</strong>t, cariera lor este terminata. Aceste imp<strong>la</strong>nturi sunt constituite din materie organica (oxigen, carbon,<br />

siliciu) si poseda foarte putini compusi metalici, ceea ce le face greu vizibile prin radiografiere.<br />

Cand un imp<strong>la</strong>nt este expulzat din corp (fie ca iese prin piele, fie prin stranut), primul reflex al subiectului este<br />

<strong>de</strong> a-1 arunca, [ca si cum o sugestie post-hipnotica i-ar fi fost imp<strong>la</strong>ntata; nota DM ]si i-ar dicta cum sa scape<br />

<strong>de</strong> el.<br />

In general, aceste imp<strong>la</strong>nturi sunt dirijate spre nas, ochi, urechi sau organele sexuale. Un abduct a avut un<br />

imp<strong>la</strong>nt <strong>de</strong> forma cilindrica in penis si a fost studiat <strong>de</strong> un om <strong>de</strong> stiinta foarte cunoscut, care doreste sa-si<br />

pastreze anonimatul. Budd Hopkins <strong>de</strong>tine alta radiograiie, c<strong>la</strong>ra si precisa, care prezinta un profil <strong>la</strong> radacina<br />

nasului un<strong>de</strong> se af<strong>la</strong> un obiect ca un resort metalic <strong>de</strong> doi centimetri.<br />

.<br />

Acesta este un a<strong>de</strong>varat caz al secolului pentru ca exista mai multi martori, printre care si un important<br />

personaj politic. De obicei martorii (sotul intr : un pat din care sotia a fost rapita, sau pasagerii unei masini din<br />

care n-a fost rapita <strong>de</strong>cat o singura persoana), sunt azvarliti intr-o stare <strong>de</strong> semiconstienta: nu vad nimic, nu<br />

aud nimic... In ultimul caz. patru martori au asistat <strong>la</strong> o rapire si au vazut absolut totul.<br />

Traducere si adaptare Nico<strong>la</strong>e Florentin Petrisor<br />

[din Romania Libera 20 iulie 1993]<br />

Un bloc <strong>de</strong> locuinte zburator?<br />

Intr-una din noptile trecute, unii din locuitorii Brailei care nu reusisera sa adoarma pana <strong>la</strong> miezul noptii. au<br />

avut prilejul sa fie martorii unui fenomen nemaivazut- Timp <strong>de</strong> cateva minute, un obiect luminos, <strong>de</strong><br />

dimensiunile unui bloc cu patru etaje, culcat insa, a stationat <strong>de</strong>asupra Brailei. Din extremitatile acestuia ieseau<br />

f<strong>la</strong>cari rosii, insotite <strong>de</strong> tunete in rafale. Martorii ocu<strong>la</strong>ri, printre care d-na Cornelia Lucia Tatu, profesoara <strong>de</strong><br />

chimie <strong>la</strong> Liceul Dimitrie Cantemir din Bucuresti,, Georgeta Romanos, asistenta medica<strong>la</strong> in Los Angeles<br />

(SU.A), af<strong>la</strong>ta in vizita <strong>la</strong> Brai<strong>la</strong>, precum si pensionara Marioara Popa, au sunat re<strong>la</strong>tand amanunte legate <strong>de</strong><br />

acest uimitor fenomen. Intrucat in ultima vreme pe cerul Brailei si in zona Ga<strong>la</strong>tiului<br />

s-au mai semna<strong>la</strong>t astfel <strong>de</strong> aparitii stranii, se fac tot mai <strong>de</strong>s auzite supozitii <strong>de</strong>spre oarece interes al<br />

extraterestrilor pentru aceasta zona. Oare asa sa fie?<br />

Viorel Chiurtu<br />

[Romania Libera, 23 iunie 1993]<br />

Dezvaluirile fostului ministru al apararii Paul Hellyer<br />

sunt accesibile oricui cauta numele sau pe internet (Former Canadian Defence Minister Paul Hellyer); ve<strong>de</strong>ti:<br />

http://www.youtube.com/watch?v=v2KC9roaijI).<br />

Paul Hellyer said: "I wish I were in a mood for good humour, but I am not. We are hell-bent in the direction of<br />

<strong>de</strong>stroying our p<strong>la</strong>net, and we appear to be doing precious little about it. Deca<strong>de</strong>s ago visitors from other<br />

p<strong>la</strong>nets warned us about where we were hea<strong>de</strong>d, and offered to help. But instead, we, or at least some of us,<br />

interpreted their visits as a threat, and <strong>de</strong>ci<strong>de</strong>d to shoot first and ask questions afterward. The inevitable result<br />

was that some of our p<strong>la</strong>nes were lost; but how many were due to retaliation, and how many were a result of<br />

our own stupidity is a moot point. Wilbert Smith, one of the first Canadians to take an active interest in the<br />

subject of UFOs, asked the visitors about the acci<strong>de</strong>ntal <strong>de</strong>struction of our aircraft by flying into the vicinity of<br />

a flying saucer. The response: we were informed that although a few of our aircraft had come to an unfortunate<br />

end by what they consi<strong>de</strong>red colossal stupidity of our pilots, they were now taking corrective measures to<br />

avoid our aircraft. I asked them what happened, and they said, 'Well, the fields around the saucers in or<strong>de</strong>r to<br />

hold them up, in or<strong>de</strong>r to produce the gravity differential, the time field differential which were necessary to


operate the ship, these sometimes produced field combinations which reduced the strength of materials to the<br />

point where they were no longer strong enough to carry the load that the materials were expected to carry'.<br />

Now, as we know, aircraft, particu<strong>la</strong>rly, the military type, are built with a rather small factor of safety, and in<br />

these regions of reduced binding, the materials are no longer strong enough to carry the load and the craft<br />

simply comes apart. This didn't satisfy our military chiefs who must have thought that it was more important<br />

to secure American nuclear superiority- even though using it would result in the annihi<strong>la</strong>tion of us all- than to<br />

take the hint and start moving the p<strong>la</strong>net back from the brink of a global holocaust. They, the military, must<br />

have been and still are, so paranoid that they feel it necessary to use the visitors' technology to fight them off,<br />

rather than welcome them as partners in <strong>de</strong>velopment- though they may have secon<strong>de</strong>d some renega<strong>de</strong>s to<br />

assist in what can best be viewed as diabolical <strong>de</strong>velopments. Stephen (Bassett) has said that talking about<br />

UFO's is passé and that we should be talking about exo-politics. In theory, I agree, but in reality we have a<br />

problem when official U.S. policy insists that UFO's don't exist. The veil of secrecy must be lifted-and now,<br />

before it is too <strong>la</strong>te. It is ironic that the U.S. would begin a <strong>de</strong>vastating war-allegedly in search of weapons of<br />

mass <strong>de</strong>struction- when the most worrisome <strong>de</strong>velopments in this field are occurring in your own back yard. It<br />

is ironic that the U.S. should be fighting monstrously expensive wars in Iraq and Afghanistan allegedly to<br />

bring <strong>de</strong>mocracy to those two countries when it, itself, can no longer legitimately c<strong>la</strong>im to be called a<br />

<strong>de</strong>mocracy when trillions of dol<strong>la</strong>rs have been spent on projects about which both the Congress and the<br />

Comman<strong>de</strong>r in Chief have been <strong>de</strong>liberately kept in the dark How much has been accomplished in sixty years<br />

of feverish activity by some of the most highly educated minds in the U.S.? Has America <strong>de</strong>veloped flying<br />

saucers that are visually indistinguishable from the visitors, as alleged? And if so, what do they propose to do<br />

with them? Even more critical, what progress has been ma<strong>de</strong> in the <strong>de</strong>velopment of clean energy sources that<br />

could rep<strong>la</strong>ce fossil fuels and save the p<strong>la</strong>net from becoming a veritable waste<strong>la</strong>nd? Who has the answers?<br />

Someone does, but apparently they aren't telling either secretaries of <strong>de</strong>fence or presi<strong>de</strong>nts because they do not<br />

have a need to know. In a story told by Dr Stephen Greer, Presi<strong>de</strong>nt Clinton was asked a question by White<br />

House reporter Sarah McClendon about why he didn't do something about UFO disclosure. Clinton replied,<br />

'Sarah, there is a government insi<strong>de</strong> the government and I don't control it'. Excuse me. Doesn't the Comman<strong>de</strong>r<br />

in Chief and the person who allegedly has his finger on the nuclear trigger have a right to know what his<br />

subordinatess are doing? The people of the United States who have paid the bills have a right to know. The<br />

people of the world <strong>de</strong>mand to know because it is our <strong>de</strong>scendants, too, whose lives are in mortal jeopardy. It<br />

is time for the people of the U.S. to <strong>la</strong>unch a new war against the evil of lies, <strong>de</strong>ceit, and darkness, and go all<br />

out to win the victory of truth, transparency, and light."<br />

Tairona civilization-The Kogi Tribe and the Earth's Soul<br />

Kogi:"Terra is world that was about to be <strong>de</strong>stroyed due to our <strong>la</strong>ck of Love and Awareness (by<br />

the misuse of consciousness)".<br />

Tairona civilization-The Kogi Tribe in Columbia, are the only tribe the Spanish have not<br />

conquered.These Indians, known as the Tairona, had reached by the early sixteenth century a<br />

high level of cultural <strong>de</strong>velopment, making them amongst the most advanced of all the<br />

aboriginal groups of the Kingdom of New Grenada, what is today Columbia. In 1498, the<br />

Spaniards arrived in Northern Colombia ens<strong>la</strong>ving the native Indians. The Kogi fled to the<br />

mountaintop, where they have managed to remain an iso<strong>la</strong>ted tribe ever since, in their remote<br />

mountain home.The Kogi are aware of a great change, that is coming now, to p<strong>la</strong>net Earth.<br />

The Kogi indigenous people are direct <strong>de</strong>scendants of the Tairona civilization that live today<br />

in the highest coastal mountain range in the world(5000 meters), in the area of the Sierra<br />

Nevada <strong>de</strong> Santa Marta in Magdalena and La Guajira Departments of Colombia, South<br />

America. Knowledge sources about the precolombian Tairona civilization are limited to<br />

archaeological findings and a few written references from the Spanish colonial era. A major<br />

city of the Tairona and archaeological site is today known as Ciudad Perdida (Spanish for<br />

"Lost City"), it was discovered by treasure hunters in 1975. The Tairona are known to have<br />

built terraced p<strong>la</strong>tforms, house foundations, stairs, sewers, tombs, and bridges from stone.<br />

Use of pottery for utilitarian and ornamental and ceremonial purposes was also highly<br />

<strong>de</strong>veloped. Kogi have no <strong>la</strong>nguage and "spoke" only telepathically to each other. In truth,<br />

they ma<strong>de</strong> little sounds, but these sounds are not logically arranged into any pattern, such as<br />

an alphabet. They were just sounds, but these sounds,came from the heart not the mind and<br />

create images insi<strong>de</strong> your head, and you could "see" what the other person was<br />

communicating. Kogi are able to "travel" out of body clearly and knew everything that was<br />

happening around the world, though they had never physically left their home<strong>la</strong>nd. They had<br />

never even tried to communicate with the outsi<strong>de</strong> world, except to a very fortunate few. The<br />

Kogi do not see us as "sleeping" as many of the Hindu and Oriental religions perceive<br />

us. The Kogi see us as "<strong>de</strong>ad". We are not alive, but only shadows of the energy we could<br />

be. We do not have enough life force energy and consciousness,to be c<strong>la</strong>ssified by them as


eal people. And the Kogi believed with the use of their psychic abilities, they could see the<br />

future clearly. And what they saw was simi<strong>la</strong>r to what many other tribes around the world saw,<br />

a world that was about to be <strong>de</strong>stroyed by the misuse of consciousness. So sometime ago<br />

they traveled over the whole world, in their light bodies searching for anyone who is alive.<br />

And in the whole world, they could only find one other tribe who were Mayan that lived far in<br />

the jungles of Guatema<strong>la</strong>. They were so happy to find someone else,who was alive. But the<br />

Kogi belief, their prophesy, was that with the coming of the Eclipse, on August 11th, of 1999,<br />

all the world would stop and only the Kogi and this one other Mayan tribe would survive to<br />

inhabit the Earth. This is why they were so happy to find someone else, other than<br />

themselves, who un<strong>de</strong>rstood.<br />

Then when the eclipse, slowly revealed its face, on the 11th of August, it became apparent to<br />

the Kogi that something had happened, since the time they had searched the world for life.<br />

Something that they could not un<strong>de</strong>rstand, for the "great change" had happened, and we, the<br />

"<strong>de</strong>ad" ones were still here. We should have dissolved back into the Dream. Not that they<br />

wanted us to, that was not their nature. It simply should have happened.<br />

So the Kogi set out to find out why the "<strong>de</strong>ad ones" were still on Earth, and as they<br />

searched the living vibrating records of this Reality, they found exactly where and why it had<br />

happened. Some of the "<strong>de</strong>ad ones", had become alive, and had created a dream, with<br />

enough life force to "save the world" as we know it. In our terms, some of us had created a<br />

"parallel world", where life could continue to grow, a world where the "<strong>de</strong>ad" could become<br />

alive. The Kogi were so specific to locate exactly who these people were that were creating<br />

this change, that had altered the world's <strong>de</strong>stiny.The Kogi saw these people with living bodies<br />

of light around them. People who had activated their "Light Bodies" or in the ancient terms,<br />

their "Mer-Ka-Ba".

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!