PRODUSE TEHNOLOGII NOUTĂȚI INTERVIURI - Magazin Pardoseli

pardoseli istorice
colae Filipescu. Construcţia a fost adusă în stadiul „la
roşu” în 1916, dar în acelaşi an lucrările s-au oprit din
nou în urma intrării ţării în război. După reluarea lucrărilor,
la 4 februarie 1923 a avut loc inaugurarea oficială,
în prezenţa regelui Ferdinand şi a reginei Maria.
Soluţii constructive inovatoare
Sub aspect constructiv, ridicarea palatului a pus o serie
de probleme specifice. Astfel, se impunea găsită o
soluţie pentru solidizarea terenului mocirlos şi instabil,
materializată prin construirea fundaţiei pe piloni de stejar,
înfipţi în terenul ferm de sub mlaştină.
Un aspect controversat l-a constituit şi intrarea principală
în palat. Arhitectul palatului, Dimitrie Maimarolu
(care a mai proiectat şi alte edificii importante din
Bucureşti, precum Biserica Sf. Silvestru, Biserica Armenească,
Palatul Senatului ş.a.) propunea ca acea intrare
să se găsească pe latura din actuala stradă Constantin
Mille (vis-à-vis de restaurantul Berlin), proiectând în
acest scop o arcadă monumentală acoperită. În cele din
urmă, s-a optat pentru soluţia realizării unei intrări şi
pe latura centrală a palatului, ambele existând şi astăzi.
Iniţial, la etajul al patrulea al clădirii funcţiona un hotel
cu 42 de camere, iar la parter şi subsol existau diverse
Palatul Cercului Militar a funcţionat ca închisoare pentru prizonierii
români şi ruşi capturaţi de germani în timpul ocupaţiei
Bucureştiului din Primul Război Mondial, aici avându-şi sediul
Hauptwache (postul principal de gardă al oraşului Bucureşti).
În cea mai mare sală a palatului – actualmente Sala de Marmură –
s-au construit atunci circa 80 de celule din lemn, aşezate una lângă
alta, în formă de cerc, pentru a fi mai uşor de păzit prizonierii.
10 Pardoseli magazin