Programul actiunilor de supraveghere. prevenire si control ... - ansvsa

Notă 

Sănătate Animală 

a) Din raţiuni de biosecuritate, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploataţiile de animale autorizate/aprobate se execută de către medicii veterinari de liberă 

practică organizati în condiţiile legii, imputerniciti de către Direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană si a Mn. Bucuresti, exclusiv pentru aceste 

exploatatii. 

b) Acţiunile sanitare veterinare de supraveghere în exploataţiile nonprofesionale (gospodării ale populaţiei) de animale se execută de către medicul veterinar de liberă 

practică împuternicit, în baza contractului de concesionare încheiat cu Direcţia sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană si a Mn. Bucuresti. 

c) Recoltarea probelor de sânge pentru efectuarea examenelor de laborator se face utilizând vacutainere sterile, contravalorarea acestora fiind suportată de către stat în cadrul 

tarufelor negociate pentru recoltare în cazul operaţiunilor obligatorii, inclusiv a acelor si serigilor pentru vaccinarea de urgenta contra pestei porcine clasice şi de catre 

proprietarii animalelor în cazul operaţiunilor efectuate la cerere. 

d) În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale programului strategic este necesară prelevarea unei probe unice pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se 

decontează numai o probă prelevată. 

e) Rapoartele de monitorizare la nivel naţional privind examenele efectuate şi rezultatele obţinute se centralizează la ANSVSA după machetele stabilite de Unitatea 

Epidemiologică Centrală. 

Machetele vor avea în vedere fiecare din acţiunile prevăzute în programul stategic (Ex. nu se vor raporta examene parazitologice total, ci pentru fiecare parazitoză în parte, 

conform metodelor şi metodologiilor de diagnostic) 

f) formularistica utilizată pentru evidenţierea acţiunilor din Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la 

animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 se pun la dispoziţie gratuit de către DSVSA şi a municipiului Buucreşti, medicilor de libera 

împuterniciti. 

1

ANEXA 

Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, 

protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2007 

I. BOLI MAJORE 

1. FEBRĂ AFTOASĂ (A - 010) 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 

CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. 1. Medici veterinari de libera practica 

Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte 

epidemiologică) 

împuterniciţi de către DSVSA judeţene 

şi a mun. Bucureşti 

II. Supraveghere activă 

1. inspecţia planificată a animalelor din speciile 

domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, 

aflate pe teritoriul României: 

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate 

ca zone cu risc major sau minim de contaminare 

transfrontalieră; 

- în exploataţiile de animale în care se efectuează 

carantina profilactică pentru animale importate. 

2. serologică: 

- pe probe de sânge recoltate de la bovine şi ovine din 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţene şi a mun. 



1. Raport trimestrial la ANSVSA (în condiţii de linişte 


1. Medici veterinari oficiali de libera 

practica împuterniciţi de către DSVSA 

judeţene şi a mun. Bucureşti 

2. Acţiunile de inspecţie planificată şi 

cele de evaluare rurală rapidă vor fi 

efectuate, certificate şi cuantificate de 

către medici veterinari oficiali conform 

instrucţiunilor prevăzute în legislaţia 

specifică. 

1. Medici veterinari oficiali de liberă 

practică împuterniciţi de către DSVSA 

2. ANSVSA identifică judeţele din zonele I şi II de risc. 

2

localităţile identificate ca ţinte pentru detecţia unor 

eventuale contaminări transfrontaliere de la : 

- 2% din bovine şi 3% ovine şi caprine lunar din 

localităţile ţintă identificate în judeţele cu risc major de 

contaminare transfrontalieră (BT, CL, CT, CS, DJ, GL, 

IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS), 

situate în zona I de supraveghere, 

- 0,5% din bovine, ovine şi caprine lunar din localităţile 

ţintă identificate în judeţele cu risc minor de 

contaminare transfrontalieră (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, 

NT), situate în zona II de supraveghere. 

3. clinică în caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi 

de supraveghere în cazul confirmării bolii, în 

conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare; 

3. DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti identifică 

localităţile ţintă din zonele de risc I şi II. 

4. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile 

Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 

2006, iar probele de sânge prelevate pentru efectuarea 

examenelor serologice, virusologice se trimit la 

Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul IDSA 

conform prevederilor Manualului de instrucţiuni. 

- Laboratorul Naţional de Referinţă comunică rezultatele 

obţinute la DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti, iar 

pentru probele pozitive şi la ANSVSA; 

- probele pot fi trimise la unele laboratoare de referinţă 

comunitare şi/sau naţionale, cu aprobarea ANSVSA 

cheltuielile fiind suportate de DSVSA judeţeană şi a mun. 

Bucureşti; 

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea 

normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi 

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi 

Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 

pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind 

notificarea bolilor animalelor. 

1. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile din 

ordinului ANSVSA nr. 43 din 24 februarie 2006 


2. Examenele se efectuează la LNR din 

cadrul IDSA 

1. Medici veterinari de liberă practică 



2. STOMATITA VEZICULOASĂ (A - 020) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice 

sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, 


- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru 

animale importate din ţări situate pe continentele 

contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii 

la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a 

perioadei de incubaţie; 

- în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 

mun. Bucureşti la ANSVSA(în condiţii de linişte 


Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor 




2. Acţiunile de inspecţie planificată şi 

cele de evaluare rurală rapidă vor fi 


către medicii veterinari oficiali conform 


specifică. 

Medici veterinari de libera practica 

susceptibile tăiate în perioada de carantină, după import 

din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de 

susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină 

împuterniciţi în exploataţiile de carantină 

şi abatoare autorizate 

3

personal veterinar instruit pentru recunoaşterea 

manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile 

veziculoase. 

2. serologică: 1.În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 

complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, 

profilaxie şi combatere din structura Programului de 

urgenţă, conform legislaţiei veterinare în vigoare. 

2. Examenele serologice pentru supraveghere se 

efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat 

supravegherea pentru febra aftoasa. 

3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru 

animale importate din ţări situate pe continentele 

contaminate 

4. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se 

trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de 

referinţă naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de 

către DSVSA judeţeană. 

5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode 

necontaminante (ELISA cu antigene recombinate), vor fi 

procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe 

continente contaminate, această obligaţie a exportatorilor 

fiind necesară a fi inclusă în caietul de sarcini, întrucât de 

la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot 

procura aceşti reagenţi. 

3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul 

suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; 

3. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI (A - 030) 

1.În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 






normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea 

şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi 




Medici veterinari de liberă practică 



Examenele se efectuează la LNR din 

cadrul IDSA 




1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 

mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte 



II. Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice 

sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 




Acţiunile de inspecţie planificată vor fi 


4

4. PESTA BOVINA (A - 040) 


- în colectivităţi de porci cu mai mult de 20 de animale 

destinate reproducţiei; 

- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale 

importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii 

la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a 



Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea 

manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia 

bolilor veziculoase 

- în abatoare a porcinelor Se instruieşte personalul veterinar pentru recunoaşterea 

manifestărilor clinice la examenul antemortem şi a 

leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase 

2. serologică: 3% pe an de la porci în vârstă de 180- 200 zile 

din ferme de reproducţie şi selecţie cu capacitate de peste 

100 capete; 



1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 




2. Examenele serologice pentru supravegherea 

efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la 

care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă, 





4. Probele serologic pozitive sau dubioase prin ELISA 

vor fi imediat retestate. 

5. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică Ordinul 

Preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 





7. Notificarea bolii se face în conformitate cu 

prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru 

aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, 

declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale 

animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 

77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare 

veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 

către medicii veterinari oficiali conform 


specifică. 

Se efectuează de personal veterinar 

instruit pentru recunoaşterea 

manifestărilor clinice şi a leziunilor 

produse de virusul bolii veziculoase a 

porcului 

Examenele anatomoclinice şi necropsice 

a animalelor susceptibile moarte sau 

tăiate în perioada de carantină vor fi 


către medici veterinari oficial desemnaţi 



şi a mun. Bucureşti Examenele se 

efectuează la LNR din cadrul IDSA 




1 2 3 4 

5

Supraveghere activă 

1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice 

sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe 

teritoriul României: 

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca 

zone cu risc major sau minim de contaminare 


- în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale 

din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, 

estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de 

incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata 

minimă a perioadei de incubaţie; 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi 

Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte efectuate, certificate şi cuantificate de 




specifică. 



- în abatoare după import Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate 

în perioada de carantină 


pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: 

- 2% din efectivul de bovine, anual defalcat pe 12 luni, dar 

nu mai puţin de 240 de probe/an şi judeţ, cumulate din 

localităţile ţintă în judeţele ce au un risc maxim de 

contaminare situate în zona l-a de supraveghere (BT, CL, 

CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, MH, OT, TR, TL, SM, SV, 

VS); 

- 0,5% din efectivul de bovine, lunar, dar nu mai puţin de 60 

probe/an şi judeţ , cumulate din localităţile ţintă, în judeţele 

ce au un risc minim de contaminare zona II de supraveghere 

(BR, BC, CJ, IL, IF, NT, TM); 





supravegherea pentru febra aftoasă. 




către DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 

3. România este indemnă la pesta bovină, nu a practicat 

niciodată vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici 

nu a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 

4. România nu importă animale vii din speciile receptive 

la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală 

provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară 

liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. 

5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul 

acestora, sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul 

IDSA. 












produse de virusul pestei bovine 


instruit pentru recunoaşterea leziunilor 

produse de virusul pestei bovine 

1. Medici veterinari de libera practic 




cadrul IDSA 




6

Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 

107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare 

privind notificarea bolilor animalelor. 

5. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE (A - 050) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice 

sau sălbatice receptive la virusul micilor rumegătoare, aflate 

pe teritoriul României: 

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca 

zone cu risc major sau minim de contaminare 


Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 




din specii susceptibile importate din ţările situate în sudul, 

estul şi nordul României, pe perioada duratei maxime de 

incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata 

minimă a perioadei de incubaţie; 



- în abatoare, după import, în perioada de carantină Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate 

în perioada de carantină 


pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere, pe: 

- 1% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai puţin 

de 400 probe/an şi judeţ, cumulate din localităţile ţintă în 

judeţele ce au un risc maxim de contaminare(zona I-a de 

supraveghere) ((BT, CL, CT, CS, DJ, GL, IS, GR, MM, 

MH, OT, TR, TL, TM, SM, SV, VS); 

- 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, lunar, dar nu mai 

puţin de 100 probe/an şi judeţ cumulate din localităţile ţintă, 

în judeţele ce au un risc minim de contaminare ( zona II de 

supraveghere), (BR, BC, CJ, HD, IL, IF, NT), 








3. România este indemnă la pesta micilor rumegătoare, 

nu a practicat niciodată vaccinarea animalelor contra 

acestei boli şi nici nu a produs vaccin pentru 

imunoprofilaxie. 

4. . România nu importă animale vii din speciile 

receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de 

origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu 

au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial 

de OIE. 

5. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce 

urmează a efectua supravegherea pentru risc de 

contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. 





specifică. 




produse de virusul pestei micilor 

rumegătoare. 


instruit pentru recunoaşterea leziunilor 

produse de virusul pestei micilor 

rumegătoare. 

1. Medici veterinari de libera practica 




cadrul IDSA 

7

Localităţile ţintă şi gospodăriile ţinta din cadrul acestora, 

sunt stabilite de DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 

3. clinică în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul 6.În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 1. Medici veterinari de libera practica 

suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare; complexul de măsuri de diagnostic, supraveghere, împuterniciţi de către DSVSA judeţene 

profilaxie şi combatere din structura Programului de şi a mun. Bucureşti 









6. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASA BOVINĂ (A - 060) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a Acţiunile de inspecţie planificată vor fi 

sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte efectuate, certificate şi cuantificate de 



către medici veterinari de libera practica 

împuterniciţi conform instrucţiunilor 

- în unităţile desemnate a efectua pentru animale importate, din Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor 

sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a susceptibile moarte sau tăiate în perioada de 

bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a carantină 


- în abatoare, după import, în perioada de carantină De la toate animalele cu leziuni suspecte de 

pleuropneumonie contagioasă se vor preleva probe 

(lichid pleural şi ţesut pulmonar), reprezentative 

pentru examene bacteriologice, histopatologice, în 

vederea precizării diagnosticului de 

pleuropneumonie contagioasa. 

2. serologică prin RFC/ELISA: 

- la bovinele care prezintă manifestări clinice respiratorii ce pot 

conduce şi la suspicionarea A 060. 




2. în cazul apariţiei de reacţii serologice dubioase 

sau pozitive 

probe(mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin 

puncţie aseptica ) pentru confirmare prin examene 

bacteriologice şi probe pereche pentru recontrol 

prevăzute în legislaţia specifică. 




produse de agentul cauzal al 

pleuropneumoniei contagioase bovine. 

1. Medicul veterinar oficial de abator 


cadrul IDSA 





se procedează la recoltarea de cadrul IDSA 

8



serologic 

3. România este indemnă la pleuropneumonia 

contagioasa bovină, nu a practicat niciodată 

vaccinarea animalelor contra acestei boli şi nici nu 

a produs vaccin pentru imunoprofilaxie. 

4. România nu importă animale vii din speciile 

receptive la pleuropneumonia contagioasă bovină şi 

nici produse de origine animală provenite de la 

acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de 

această boală, recunoscut oficial de OIE. 

1 În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 


profilaxie şi combatere, conform legislaţiei 

veterinare în vigoare. 


prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, 

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind 

anunţarea, declararea şi notificarea unor boli 

transmisibile ale animalelor şi Ordinele 

preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 






7. BLUETONGUE (A - 090) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă Conform Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr.32 din 2006 

8. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ (A - 100) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 





1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau 

sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din 

judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României : 

- în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone 

cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră: AR, CL, 

CS, CT, DJ, GR, GL, IL, OT, MH, TM, TL; 

- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru 

animale 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi 

a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte 


Se instruieşte personalul veterinar pentru 







specifică. 


9

importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la 

intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de 

incubaţie; 

- anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de 

boală dar cu risc epidemiologie de vecinătate. 

- în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din 

localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină 

după import 



recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor 

produse de variola ovină şi caprină 


recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi 

caprină 


recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul 

antemortem şi a leziunilor produse de variola ovină 

şi caprină 



produse de virusul variolei ovine şi 

caprine 




produse de virusul variolei ovine şi 

caprine 

Examene efectuate de către medici 

veterinari oficial desemnaţi 

1. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit Medici veterinari de libera practica 

de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de împuterniciţi de către DSVSA judeţene 

referinţă naţionale şi/ sau internaţionale, şi sunt şi a mun. Bucureşti 

plătite de către DSVSA judeţeană. 

2. România este indemnă de variola ovinelor şi Medici veterinari de libera practica 

caprinelor, nu practică vaccinarea animatelor contra împuterniciţi de către DSVSA judeţene 

acestei boli şi nici nu produce vaccin pentru şi a mun. Bucureşti 

imunoprofilaxie. 


receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor şi 

nici produse de origine animală provenite de la 

acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă, 

recunoscut oficial de OIE. 

4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc l şi 

II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de 

contaminare transfrontalieră, va fi făcută de 

ANSVSA. Localităţile ţintă, sunt stabilite de 

DSVSA judeţene cu avizul IDSA. 

5. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 








10

transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui 

ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor 

animalelor. 

9. PESTA AFRICANĂ A CALULUI (A - 110) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 

sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte 

teritoriul României: 



cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 

specifică. 


importate din sudul şi estul României, pe perioada duratei 

maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât 

durata minimă a perioadei de incubaţie; 


pentru detecţia posibilei contaminări transfrontaliere: 

- în judeţele cu risc maxim de contaminare CS,CL, CT, 

DJ, GR, MH, OT, TL, TR, TM pe probe recoltate de la 2% din 

cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 200 

probe/an/judeţ (zona I de supraveghere); 

- în judeţele cu risc minim de contaminare : GJ, VL, AG, 

DB, IF, Mun. Buc., IL, BR pe probe recoltate de la 0,5% de la 

cabalinele din localităţile ţintă dar nu mai puţin de 50 de 

probe/an/judeţ (zona II de supraveghere); 




susceptibile moarte sau tăiate în perioada de 

carantină 

1. Probele pentru examene serologice de 

supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene 

virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu 

aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă 

naţionale şi/sau internaţionale, şi sunt plătite de către 

DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti. 

2. România este indemnă de pesta africană a calului, 

nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli 

şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 


receptive la virusul pestei africane a calului şi nici 

produse de origine animală provenite de la acestea, 

din ţâri care nu au statut de ţară liberă, recunoscut 

oficial de OIE. 








produse de virusul pestei africane a 

calului. 





cadrul IDSA 

4. în cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică 

Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr.135/2006 

1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de Medici veterinari de libera practica 

protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de împuterniciţi de către DSVSA judeţene 

apariţie a bolii, conform legislaţiei în vigoare; şi a mun. Bucureşti 

2. în caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică 





11







animalelor. 

12 

10. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (A - 120) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi 

sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul a mun. Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte 

României: 



cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră; 

- în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale 



incubaţie; 

- în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din 

localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de carantină 

după import 


- în judeţele cu risc maxim de contaminare (zona I-a de 

supraveghere), (BT, CL, CT, GL, IS, GR, MM, TL, SM, SV, VS) 

pe 300 probe/an/judeţ de la porcinele din localităţile ţintă; 

- în judeţele cu risc minim de contaminare ( zona II de 

supraveghere), (BR, CJ, CL, IL, IF) pe 100 probe/an/judeţ de la 

porcinele din localităţile ţintă; 


recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor 

produse de pesta porcină africană 


recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul 

antemortem şi a leziunilor produse de pesta porcină 

africană 

1. Probele pentru examene serologice de 

supraveghere şi cele destinate examenelor 

virusologice în vederea precizării diagnosticului în 

cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA . 

Atunci când este cazul ,cu aprobarea ANSVSA, 

probele pot fi trimise unor laboratoare de referinţă 

naţionale şi/sau internaţionale, cheltuielile fiind 

suportate de către DSVSA judeţeană. 

2. România este indemnă de pesta porcină africană, 

nu practică vaccinarea animalelor contra acestei boli 

şi nici nu produce vaccin pentru imunoprofilaxie. 


receptive la virusul pestei porcine africane şi nici 

produse de origine animală provenite de la acestea, 

din ţări care nu au statut de ţară liberă, recunoscut 

oficial de OIE. La importul de animale vii din 

speciile receptive se respectă prevederile Ordinului 

Preşedintelui ANSVSA nr. 99/2006. 

Acţiunile de inspecţie planificată, 

precum şi cele de evaluare rurală rapidă, 

vor fi efectuate, certificate şi cuantificate 

de către medici veterinari oficiali 

conform instrucţiunilor prevăzute în 

legislaţia specifică. 




produse de virusul pestei porcine 

africane 

Examene efectuate de către medici 

veterinari oficial desemnaţi 





cadrul IDSA










animalelor. 




11. PESTA PORCINĂ CLASICĂ (A – 130) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă Conform prevederilor HG nr. 1700/12.12.2006 pentru aprobarea 

1. Medicii veterinari oficiali ai DSVSA 

Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi 


eradicarea pestei porcine clasice în România şi a Ordinului 

Preşedintelui ANSVSA privind aprobarea „Planului de 

vaccinare de necesitate la porcinele domestice din 

exploataţiile profesionale şi nonprofesionale şi vaccinarea 

orala la mistreţi nr.292din 14.12.2006 2006 

12. INFLUENŢA AVIARĂ (pesta aviară) – A – 150 

1 2 3 4 

Supraveghere activă A. Supravegherea şi combaterea influenţei aviare la 

păsările domestice şi sălbatice 

Începând cu 01.01.2007, supravegherea, combaterea şi 

diagnosticul influenţei aviare se face în conformitate cu 

prevederile comunitare în domeniu, având în vedere că 

România este stat membru; acestea sunt: 

- Directiva Consiliului nr. 92/40/EC ce stabileşte măsurile 

comunitare pentru controlul influenţei aviare ce va fi 

înlocuita de la 01.07.2007 de Directiva Comisiei nr. 

2005/94/EC 




- Directiva Comisiei nr. 2005/94/CE privind măsurile 

comunitare de combatere a influenţei aviare ce înlocuieşte 

Directiva Consiliului nr. 92/40/CEE; 

- Decizia Comisiei nr. 2005/464/CE privind 

implementarea programelor de supraveghere pentru 

influenţa aviară la păsări domestice şi păsări sălbatice ce vor 

fi întreprinse în statele membre; 

- Decizia Comisiei nr. 2006/101/EC privind 

implementarea programelor de supraveghere pentru 

13

influenţa aviară la păsările domestice şi la cele sălbatice 

întreprinse de statele membre pe 2006; 

- Decizia Comisiei 2006/135/EC care stabileşte măsuri 

de protecţie în legătura cu influenţa aviară înalt patogenă 

înlocuita de Decizia Comisiei nr. 2006/415/EC 

- Decizia Comisiei nr. 2006/415/CE privind anumite 

măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt 

patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările din 

comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 

2006/135/EC: 


măsuri de tranziţie în legătură cu influenţa aviară la păsări 

sau la alte păsări captive în comunitate; 

- Decizia Comisiei nr. 2005/731/CE care stabileşte 

cerinţele suplimentare pentru supravegherea influenţei aviare 

la păsările sălbatice; 


măsuri de protecţie în legătură cu influenţa aviară înalt 

patogenă produsă de subtipul H5N1 la păsările sălbatice din 

comunitate şi care înlocuieşte Decizia Comisiei nr. 

2006/115/EC; 

- Decizia Comisiei nr. 2006/474/EC privind măsurile de 

prevenire a răspândirii influenţei aviare înalt patogene 

cauzate de subtipul H5N1 al virusului influenţei aviare la 

păsările ţinute în grădinile zoologice şi înalte organisme , 

institute şi centre aprobate în statele membre şi care 

înlocuieşte decizia Comisiei nr. 2005/744/EC; 

- Diagnosticul influenţei aviare se face cu respectarea 

prevederilor Deciziei Comisiei nr. 2006/437/CE care aprobă 

Manualul de diagnostic pentru influenţa aviară aşa cum este 

prevăzut în Directiva Consiliului nr. 2005/94/CE; 

13. BOALA DE NEWCASTLE (pseudopesta aviară) - A - 160 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Monitorizarea documentelor care pot furniza date despre situaţia 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medicii veterinari 

epidemiologică a efectivelor de păsări. 

Bucureşti la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) oficiali ai DSVSA 

judeţene şi a mun. 


1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a 

tuturor păsărilor de fermă şi de agrement aflate pe teritoriul 

României. 

1. Laboratorul naţional de referinţă din cadrul IDSA întocmeşte 

lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea 

examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, 

Bucureşti 

1.Inspecţia, examinarea 

clinică, necropsia şi 

prelevarea de probe se 

14

2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind efectuează de către medicii 

receptive (găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei conforme cu procedurile elaborate de Laboratorul naţional de veterinari oficiali ai 

şi păsări de agrement prin: 

referinţă. 

DSVSA judeţene şi a mun. 

- examene anatomopatologice; 

2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică Bucureşti 

- examene virusologice. 

prevederile Ordinului Preşedintelui Autorităţii Naţionale 

3. Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 

efectuată în: 

153/27.06.2006; ord. MAPAM nr. 1114/2003. 

a) fermele de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 

a 2-a şi a 4-a la fiecare serie; 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei 

b) fermele de găini ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2- sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea 

a şi a 4-a la fiecare serie; 

unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui 

c) ferme de pui carne 30 probe/serie, după vaccinarea de la vârsta ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei 

de 9 – 10 zile; 

sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 

d) Supravegherea serologică a statusului imun prin RIHA în 

gospodăriile populaţiei, efectuată la 14 - 21 zile după vaccinare, 

din zonele stabilite de autoritatea veterinară: 30 probe/comună; 

e) supravegherea serologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa 

asociaţiilor de profil. 

15 

14. BOALA AUJESZKY (B - 052) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor ce pot furniza date. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeana şi a 




II. Supraveghere 

activă 

1.inspecţia planificată pentru efective de porci libere de 

infecţie: 




incubaţie; 

2. serologică (ELISA gE): 

- la 10% din animalele de reproducţie din complexele şi fermele 

de porci organizate; 

3. în caz de suspiciune de boală se efectuează examene 

virusologice, histologice şi, după caz, identificarea genomului 

viral specific prin PCR la IDSA 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeana şi a 



Probele de sânge se recoltează de la porcinele 

nevaccinate sau vaccinate cu vaccin deletat (cu marker). 

1. Probele de creier de la rumegătoarele la care 

diagnosticul de boala Aujeszky a fost negativ se vor 

examina pentru encefalopatii spongiforme transmisibile 













instrucţiunilor prevăzute în "Ghidul de 

supraveghere a sănătăţii animalelor”, 

elaborat de ANSVSA. 






şi a mun. Bucureşti

15. TURBAREA (B -058) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1 clinică obligatorie a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat 1. De la animalele suspecte (care au muşcat, zgâriat sau 1.Inspecţia, examinarea clinică, 

persoane şi animale, în perioada de 10 zile de la data au fost muşcate sau zgâriate), - se recoltează capul întreg. necropsia şi prelevarea de probe se 

producerii muşcăturii sau zgârieturii. 

efectuează de către medicii veterinari 

oficiali ai DSVSA judeţene şi a mun. 

Bucureşti 

2. de laborator - prin examene virusologice, histologice la 

carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte 

mamifere domestice moarte sau tăiate de necesitate care au 

prezentat simptome nervoase. 

3. în abator 

a) animalele vii: se examinează ante şi post mortem ; 

b) carcasele: se examinează în unităţi de tăiere 

autorizate/aprobate sanitar veterinar 

4. a animalelor din mediul silvatic cu comportament deviat 

(suspecte de rabie) se ucid cu respectarea prevederilor legale 

privind protecţia şi bunăstarea animalelor, cu recoltarea de 

probe în scop de diagnostic. 

5. a rabiei la vulpe: supravegherea prin examene de 

laborator a cel puţin 30-35 vulpi din fiecare judeţ.. 

6. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe 

teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară. 

2. Probele (capul animalelor moarte sau sacrificate) 

prelevate pentru examen virusologic (inclusiv bioprobă) şi 

histologic, se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor 

sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, 

ambalarea, identificarea şi expedierea acestora. 

3. Probele de creier provenite de la rumegătoare domestice 

şi sălbatice la care diagnosticul de rabie a fost negativ se 

vor examina histologic pentru EST, Aujeszky, listerioză. 

4. MASURI şi SANCŢIUNI 

-în cazul în care au existat semne clinice de rabie sau au 

trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectanta se 

confisca animalul în întregime ; 

-în cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 

6 zile de la muşcătura , fără semne clinice de rabie, se 

confisca locul muşcăturii , capul şi coloana vertebrala ; 

restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează 

pentru consum uman, fără restricţii. 








6. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri de rabie 

se impun restricţii de mişcare a animalelor cu respectarea 

prevederilor legislaţiei în vigoare. 

1. Medicii veterinari oficiali ai 

DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 

şi medicii veterinari oficiali din 

abator – recoltează probele 

2. Examinare la LSV judeţean şi/sau 

după caz la IDSA 

Medic veterinar oficial din abator 

Medicul veterinar de liberă practică 

împuternicit din circumscripţia 

sanitară veterinară de asistenţă 

concesionată şi medic veterinar 

oficial recoltează probe în scop de 

diagnostic probe de la animale din 

mediul silvatic suspecte de boală, de 

câte ori se consideră necesar, 

conform prevederilor protocolului 

comun ANSVSA, AGVPS, RNP- 

ROMSILVA. şi cu aprobarea în 

regim de urgenţă a MAPDR. 

1. Medicii veterinari oficiali ai 


2. Examinare la LSV judeţean 

Investigaţiile se efectuează la IDSA. 

16

16. PARATUBERCULOZA (B -059) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă I. La taurine şi bubaline 

A. În exploataţii indemne: 

1.Medicul veterinar de liberă 

1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 12 luni prin Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru practică împuternicit din 

examen serologic(ELISA - abs) astfel: 

bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă. circumscripţia sanitară 

veterinară de asistenţă 


oficial recoltează probe 

I. Supraveghere activă 

a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe 

an, în trimestrele II şi IV; 

b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile 

pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi 

probe recoltate pentru LEB şi bruceloză; 

c) 5% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în 

trimestrul II; 

d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 

14 - 21 de zile de la T.C.S., se controlează prin examen serologic 

şi bacterioscopic pe probe de fecale; 

e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea 

de paratuberculoză se controlează prin examene alergic (TCS cu 

PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J), serologic, morfopatologic şi 

bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte 

sau tăiate, pe probe de organe; 

B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză 

a). Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele 

exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, 

pozitive serologic şi/sau alergic; 

b). Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se 

supun de două ori pe an la examene serologice ( ELISA-abs) şi 

alergic (TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD); 

Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac 

tăieri de animale, cu semne clinice suspecte de 

paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice 

pozitive de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal (25 

– 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală), alte segmente de 

intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se 

examinează necropsic, histopatologic şi bacterioscopic. 

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu 

paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, 

materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa 

decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru 

paratuberculoză. 

La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, 

obligatoriu şi examen bacteriologic pe probe fecale sau 

examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de organe în 

cazul abatorizării acestora; 

2. Examinarea probelor se 

realizează la LSVSJ, sau după 

caz, la IDSA 

1. Medicul veterinar de liberă 

practică împuternicit din 

circumscripţia sanitară 



oficial din abator – recoltează 

probele 

2. Examinarea probelor se 

realizează la LSVSJ, sau după 

caz, la IDSA 

Medicul veterinar de liberă 




concesionată, medic veterinar 

oficial, DSVSA judeţene şi a 

mun. Bucureşti 






oficial, DSVSA 

Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai Medicul veterinar de liberă 

17

18 


C. În exploataţii contaminate 

a). Examen serologic (ELISA-abs) şi alergic (TCS cu PPD-bovin 

şi paratuberculină PPD), trimestrial, la toate bovinele în vârstă de 

peste 6 luni; 

b). Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se 

elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu 

programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se 

prelevează probe individuale pentru examene complexe de 

laborator. 

II. La ovine şi caprine domestice 

A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de 

boală 

Supravegherea prin examene serologice (ELISA –abs), a 

ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni: 

multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost 

confirmat morfopatologic şi bacteriologic; 

Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele 

post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu 

au confirmat nici un caz de paratuberculoză iar procentul de 

seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul 

controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de 

paratuberculoză 











concesionată şi medic 

veterinar oficial recoltează 

probe 

a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge Testările serologice se 

înainte şi după campania de montă 

recoltate pentru bruceloză. 

efectuează la LSVSAJ 

b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge Examinarea probelor se 

recoltate pentru B. melitensis, Maedi –Visna sau artritaencefalita 

realizează la LSVSJ, sau 

caprină; 

după caz, la IDSA 

c) 5% din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic Examinarea probelor se 

antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori se controlează prin examene bacteriologic pe probe fecale sau realizează la LSVSJ, sau 

pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă; prin examen morfopatologic şi bacteriologic pe probe de 

organe, dacă acestea au murit sau au fost abatorizate 


B. În exploataţii contaminate 

a) Se efectuează examen complex (serologic, alergic trimestrial 

la întreg efectivul,) şi bacterioscopic pe probe fecale la animalele 

reagente; 

Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie 

depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv 

se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin 

depopulare totală sau prin extracţie 




veterinară de asistenţă

19 

b) La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen 

necropsic, bacterioscopic şi histopatologic. 

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi 

semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini 

zoologice etc. 

Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi 

histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în 

captivitate precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii 

naturale; 

concesionată şi medic 

veterinar oficial 

Examinarea probelor se 

realizează la LSVSJ, sau 


Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză, se Medicul veterinar de liberă 

supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare practică împuternicit din 

totală în cazul animalelor crescute în captivitate. 




oficial, DSVSA 

IV. Măsuri generale: Controlul eficienţei decontaminării finale LSVSJ, sau după caz, la 

Combatere a paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică 

se aplică numai cu aprobarea ANSVSA 

IDSA 








17. BRUCELOZA LA BOVINE (B -103) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. anatomopatologic Medicul veterinar de liberă 




concesionată, DSVSA judeţene 


2. serologic prin RSAR-Roz Bengal sau ELISA (pe cumul de 10 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează 1. Medicul veterinar de liberă 

probe), la: 

pentru leucoza enzootică bovină. 


a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi sanitar-veterinar pentru 2. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente prin RSAR circumscripţia sanitară 

monta sau recoltare de material seminal pentru însămânţări Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA iar veterinară de asistenţă 

artificiale, control de două ori pe an în trim.II şi IV; 

apoi se trimit la IDSA pentru confirmare. 

concesionată şi/sau medic 

b) vacile, bivoliţele , junincile şi viţelele în vârstă de peste 12 luni 3. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA veterinar oficial recoltează 

o data pe an în trimestrul II sau IV dar la un interval mai mic de nr. 104, 105/ 2005, nr. 61/ 2006. 

probele 

12 luni de la ultima examinare; 

c) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la 

2. Examinare la LSVA judeţean 

şi/sau după caz la IDSA 

vânzător cu cel mult 30 de zile înainte de livrare, dacă nu au fost 

examinate în anul calendaristic în curs ;

d) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat (după 14-21 zile de 4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator 

la avort) sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la avortoni, placentă, lichide fetale pentru examen complex de 

suspicionarea infecţiei brucelice. 

laborator în vederea precizării diagnosticului, precum şi probe 

de ser sanguin la 14- 21 zile după avort. 

5.Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la 

femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost 

stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi 

apoi trimestrial. 

3. în abator 

a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post mortem ; 

b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere 


MASURI şi SANCŢIUNI 

- carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se 

sterilizează prin tratament termic şi se dau în consum; 

- se confiscă şi se distrug ugerul, celelalte viscere 

necomestibile, glandele endocrine şi sângele; 

- pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile după 

care se pot dirija la prelucrare ; 

Medic veterinar oficial din 

abator 

18. BRUCELOZA LA OVINE (B =151 - infecţia cu Brucella ovis) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă Serologică prin RFC/ELISA şi după caz (în funcţie de simptome 1. Examenele pentru ovine se efectuează pe probele care se 1. Medicul veterinar de liberă 

şi leziuni) examene bacteriologice şi histologice la: 

recoltează pentru paratuberculoză. 


a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după 2. Se vor trimite la IDSA probe de testicule provenite de la circumscripţia sanitară 

perioada de montă, sau de însămânţări artificiale; 

berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau veterinară de asistenţă 

b) berbecii cu manifestări de epididimită; 

serologic pozitivi. 


c) berbecii de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare; 


- la furnizor - cu cel mult 30 zile înainte de livrare; 

probele 

- la beneficiar - după cel puţin 7 zile de la preluare (în perioada de 

2. Examinare la LSVA 

carantină profilactică); 

d) oile la 7-14 de zile după avort; 

judeţean şi/sau după caz la 

IDSA 

20 

19. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (B- 152 = infecţia cu Brucella melitensis) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. Efectivul de ovine şi caprine se afla sub control sanitarveterinar 

oficial. 

IDSA, pentru confirmarea diagnosticului. 


1. Probele pozitive, dubioase şi neconcludente se trimit la 1. Medicul veterinar de liberă 

2. Supraveghere serologica prin testul de aglutinare rapida pe 2. În România vaccinarea împotriva infecţiei cu B. circumscripţia sanitară 

lama cu antigen colorat cu Roz Bengal la toţi masculii necastraţi Melitensis este interzisă. 


în vârsta de 6 luni 

3. Animalele diagnosticate pozitiv se elimină din efectiv, iar concesionată şi/sau medic 

3. toate animalele introduse în exploatatţie după ultima testare; restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează veterinar oficial recoltează 

4. 25% din femelele care au atins vârsta de reproducţie - serologic trimestrial prin RFC. 

probele 

minimum 50 de probe/exploataţie, exceptând cazurile în care sunt 4. În exploataţiile în care s-au diagnosticat cazuri pozitive se 2. Examinare la LSVA

mai puţin de 50 de femele, situaţie care impune supravegherea 

tututror femelelor 

5.Examinare serologica (RSAR Roz Bengal şi RFC/) la toate 

animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la 

suspicionarea infecţiei. 

impun restricţii de mişcare care se ridică după 45 de zile de la judeţean şi/sau după caz la 

distrugerea ultimului animal infectat sau susceptibil de a fi IDSA 

infectat. 



6. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea 

leziuni suspecte de bruceloză. 

unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele 

7. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi 

ovine. 

8. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi 

preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru 

aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea 

bolilor animalelor. 

semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini 

zoologice, etc. 

9. supravegherea serologică se face ţinând cont de prevederile Dir. 

Cons..91/68/CEE care stabileşte cerinţele pentru menţinerea 

statutului de ţară libera de Brucella melitensis 

20. BRUCELOZA LA PORCINE (B - 253) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit a cele aflate în 


localităţi învecinate cu zona silvatică 




concesionată 

2. serologic prin SAT şi RFC la : 

1. Cazurile pozitive, dubioase şi neconcludente serologic, se 1. Medicul veterinar de liberă 

a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploatare şi apoi trimestrial ; trimit la IDSA pentru confirmare. 


b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie-o dată pe an-in 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: circumscripţia sanitară 

trimestrul III, după cum urmează : 

avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după veterinară de asistenţă 

- 10% din exploataţii profesionale (ferme) , 

14 - 21 zile de la avort. 


- 100% în exploataţii nonprofesionale (gospodăriile 3. În colectivităţile şi gospodăriile populaţiei în care se veterinar oficial recoltează 

populaţiei). 

confirmă infecţia brucelică, nu se mai execută examene probele 

c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la serologice ci se aplică Programul de asanare prin lichidarea 2. Examinare la LSVA 

suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au întregului efectiv. 


avortat (după 7-14 zile de la avort). 

d) porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare-cumpărare: 

4. La importul de animale vii se respectă prevederile Ord. IDSA 

Preşedintelui ANSVSA nr.62/2005 

la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, la beneficiarintre 

14-21 zile de la preluare (în perioada de carantină 

profilactică) 

3. în abator 





De la porcii din efectivele cu bruceloză: 

- carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat 

leziuni se dau în consum fără restricţii; 

-organele cu leziuni se confiscă 


abator 

21

21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ (B – 104) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. prin examene de laborator a: 

1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în 1. Medicul veterinar de liberă 

a) taurilor şi bivolilor pentru montă naturală din taberele de vară, repaos sexual 7 zile. 


de 2 ori la interval de 7 zile: 

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator circumscripţia sanitară 

- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 avortoni şi învelitori placentare. 


zile; 


- imediat după întoarcerea la stabulaţie; 


b) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal; 

probele 



IDSA 

2. în abator 



1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de bovine 

1. Medic veterinar oficial din 

abator 

b) carne şi organe: se examinează în unităţi de tăiere 2. Recoltarea de probe din apa potabila. 



3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru judeţean 

prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 

22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC (ovine, porcine, păsări) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1. prin inspecţie şi, în caz de suspiciune, prin examene de 


laborator 



veterinar de asistenţă 

concesionată 

2. în abator: 

a) animalele şi păsările vii: se examinează ante şi post mortem ; 

b) examinarea carcaselor şi organelor 


1. Tăierea în partida separata a loturilor de pasări la care s-a 

decelat prezenta de specii de Campylobacter termofile 

2. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi 

porcine. 

3. Recoltarea de carcase şi organe de la puii broiler 

4. Recoltarea de probe din apa potabila. 

5. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru 

prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 


abator 



IISPV 

22 

23. TUBERCULOZA (B -105) 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

I. Supraveghere activă I. LA BOVINELE BUBALINELE DOMESTICE

A. În exploataţii libere: 

a).In judetele : BC, BN, BV,CJ, GR, HD, IS, MS, NT, PH, SB, 

SV, VL, VN, Mn.B. nu se executa testari alergice pentru 

1. Controalele intradermotuberculinice şi/sau cele pentru 1 Medicul veterinar de liberă 

răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu practică împuternicit din 

tuberculoza bovina, cu exceptia TCS programate pentru cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor 


animalele reagente dupa TU efectuat în 2006. 

imunoprofilactice. 


b) In judetele : AB, AR, AG, BH, BT, BR, BZ, CS, CL, CT, 2. Cu trei săptămâni înaintea controalelor menţionate la pct.1 concesionată şi/sau medic 

CV, DB, DJ, GL, GJ, HR, IL, MM, MH, OT, SM, SJ, TR, TM, se efectuează tratamente antiparazitare. 


TL, VS, IF, se executa o singura testare alergica pentru 3. Se interzice utilizarea, pentru testare alergică a probele, 

tuberculoza bovina , la toate bovinele si bubalinele in vârsta de tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de 2. Examinare la LSVA 

peste 6 saptamani prin TU, in trimestrul II. 

valabilitate expirat precum şi instrumentar de lucru defect, judeţean şi/sau după caz la 

c) toate animalele reagente (pozitive şi neconcludente) la TU, neautorizat metrologic. 

IDSA 

vor fi examinate în laborator pentru răspunsul imun mediat 4. Nu vor fi supuse testării intradermotuberculinice sau pentru 

celular, prin metodele omologate (EIAs-yIFN şi/sau TISL) la 

15-30 zile de la TU sau TCS executat la 42 de zile de la TU; 

animalele care la acest al doilea test nu au reacţie negativă, se 

consideră pozitive 

d) animalele pozitive la TCS (efectuat la 42 zile de la TU sau 

ElAs-yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin 

abatorizare. 

răspuns imun mediat celular: 

-animalele tratate anterior cu medicamente 

imunosupresoare, cum ar fi: dexametazona, hidrocortizon ; 

- animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 

30 de zile după fătare; 

- animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în 

convalescenţă. 

5. Expedierea animalelor reagente la abator se face în baza 

certificatului sanitar veterinar de transport şi sănătate barat cu 

diagonală roşie şi fişei de tăiere cu rezultatele testului 

intradermotuberculinic sau pentru răspuns imun mediat 

celular întocmite de medicul veterinar oficial. 

6. De la toate animalele reagente,tăiate pentru precizarea 

diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu 

probe individuale pentru examene de laborator, astfel: 

- limfonodurile capului: retrofaringiene (stâng şi drept) 

mandibulare (stâng şi drept), parotidiene (stâng şi drept); 

-limfonodurile traheobronhice (stâng şi drept), mediastinale ( 

anterior şi posterior); 

- limfonodurile hepatice, iliac (intern şi extern), retromamar 

(superior şi inferior) şi poplitei; 

- porţiuni de ţesuturi şi organe (pleură, pulmon, ficat, splină, 

rinichi, organe genitale, glandă mamară, etc.); 

7. Este obligatorie şi supravegherea anatomopatologică şi de 

laborator pentru tuberculoză a tuturor bovinelor moarte sau 

tăiate de urgenţă, provenite din exploataţii contaminate. 

8. Examenele bacteriologice şi histopatologice pozitive 

certifică diagnosticul de tuberculoză, biotestul în aceste cazuri 

fiind opţional. 

9. Proprietarii animalelor reagente sacrificate pentru precizare 

de diagnostic se despăgubesc potrivit legii indiferent de 

23


rezultatele examenelor de laborator. 

10.Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui ANSVSA 

nr. 104,105/ 2005, nr. 61/ 2006. 

B.În exploataţii suspecte: 


- efectuarea trimestrială prin TU şi EIAs-yIFN la 10 zile şi 


eliminarea prin tăiere a animalelor pozitive cu recoltări de probe 


pentru examenele de laborator 




probele, DSVSA judeţene şi a 

mun. Bucureşti. 



IDSA 

C.În exploataţii infectate: 

24

25 

a) În efectivele, curţile şi localităţile cu bovine pentru 

reproducţie şi producţie de lapte, în care se declară tuberculoza, 

se execută testări trimestriale prin T.C.S. sau EIAs-yIFN, la toate 

bovinele de peste 6 săptămâni; 

In unităţile cu procent de infecţie de sub 10 % după eliminarea 

animalelor pozitive se efectuează decontaminări locale sau 

generale ale adăposturilor (in funcţie de anotimp) se executa 

trimestrial testul TCS sau EIAs-yIFN, eliminarea animalelor 

pozitive prin abatorizare şi examen de laborator pana la 

obţinerea a 4 controale consecutive negative în fermele de vaci 

de lapte. După efectuarea celor 4 controale cu rezultat negativ, 

unitatea se supune operaţiunilor de sanitaţie veterinara şi 

controlul eficientei acestora cu testul TAAR negativ ferma se 

declara indemna de tuberculoza. 

După eliminarea animalelor pozitive din unitate restul bovinelor 

se retestează prin TU după minimum 45 de zile iar animalele 

reagente se reexaminează prin EIAs-yIFN. 

D. În îngrăşătorii: 

a) tuberculinare anuală (trim.II), prin TU a tuturor bovinelor, cu 

11. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru 

tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine provenite 

din exploataţii sau curţi contaminate; 

12. Când procentul de infecţie depăşeşte 10% din efectivul 

testat şi tuberculoza a fost diagnosticată şi la tineret în vârsta 

de 6 săptămâni, exploataţia inclusiv gospodăriile cu peste 2 

bovine se supun Programului de asanare prin depopulare 

totală, interzicându-se activitatea de reproducţie. 

13. Când procentul de reacţii nespecifice se menţine constant 

sub 0,1 - 0,2 % şi examenele de laborator (cel puţin două 

examene consecutive la un interval de 6 luni), la 10% din 

efectiv sunt negative, efectivul poate fi declarat liber de 

tuberculoză iar măsurile de restricţie se ridică după 

efectuarea acţiunilor de sanitaţie (deratizare, dezinsecţie, 

decontaminare) şi după controlul eficienţei acestora prin 

testul TAAR, care trebuie să fie negativ. 

14. Tuberculoza se declară oficial conform ordinului nr. 

156/1999 pe baza buletinului de analiză emis de LSVS 

judeţean sau IDSA. Pentru animalele din import sau selecţie 

confirmarea bolii se face prin buletin de analiză eliberat de 

IDSA. 

15. După declararea bolii, autoritatea veterinară teritorială 

competentă, împreună cu medicul veterinar epidemiolog de 

la DVSA judeţeană efectuează ancheta epidemiologică şi 

întocmeşte programul de asanare. 

16. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului 

de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi 

condiţiile de valorificare a produselor de origine animală 

provenite de la acestea. 

17. Animalele reagente se sacrifică în abatoare autorizate, în 

partidă separată sau în sala sanitară, sub supraveghere 

sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de 

decontaminare şi protecţia mediului se despăgubesc conform 

HG 1415/2004; 

18. Notificarea focarului de tuberculoză declarat se face la 

ANSVSA prin raportul de notificare a bolilor şi situaţia 

epizootiilor. 

19. Pentru bovinele importate, DSVSA judeţene vor notifica 

la ANSVSA rezultatele preliminare ale testelor 

intradermotuberculinice şi/sau pentru răspuns imun mediat 

celular inclusiv rezultatele finale când acestea sânt pozitive 

sau dubioase. 











IDSA

26 

. Supraveghere activă 

abatorizarea animalelor pozitive; 

b) îngrăşătoriile în care boala a fost confirmată şi declarată 

oficial se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală.” 

E. ALTE RUMEGĂTOARE DOMESTICE RECEPTIVE 

(ovine şi caprine). 

a). examene anatomopatologice pentru depistarea leziunilor de 

tuberculoză la ovinele şi caprinele abatorizate, tăiate de urgenţă 

sau moarte; 

b). testare alergică, de două ori pe an (Trim. II şi IV), prin IDR- 

TCS la ovinele şi caprinele adulte din efective: 

- cu antecedente de boală sau cu risc maxim de infecţie; 

- în care au fost depistate cazuri cu leziuni de tuberculoză 

confirmate prin examene de laborator 

- rumegătoarele receptive din exploataţii de bovine care au 

fost diagnosticate pozitiv pentru tuberculoză. 

c). toate animalele pozitive la IDR – TCS se abatorizează şi de la 

acestea se recoltează probe pentru precizarea diagnosticului de 

tuberculoză 

d). efectivele de ovine şi caprine în care boala a fost confirmată şi 

declarată oficial se supun programului de asanare prin depopulare 

totală 

F. PORCINE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE. 

a). Supraveghere prin expertiză de abator(după tăiere sau vânat) şi 

recoltarea de probe de ţesuturi şi organe cu leziuni suspecte de 

tuberculoză care se expediază la laborator pentru precizarea 

diagnosticului de tuberculoză. 

b). Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată oficial 

se supun măsurilor de asanare prin depopulare totală. 

c). Adăpostul şi incinta exploataţiei de porcine în care au fost 

20. La ovine, testul intradermic se execută prin injectarea 

intradermică a câte 0,1 ml PPD-bovin şi PPD- aviar în puncte 

separate, pe latura toracelui posterior articulaţiei cotului iar la 

caprine testul poate fi efectuat ca la bovine, pe latura gâtului. 

Citirea reacţiilor se face la 48 de ore după inoculare: 

interpretarea reacţiilor se face după cheia recomandată pentru 

diagnosticul alergic al paratuberculozei la ovine şi caprine. 

21. Ovinele şi caprinele reagente la IDR- TCS vor fi supuse 

testelor serologice şi examenelor bacteriologice pe probe de 

fecale pentru diagnosticul paratuberculozei; în acelaşi scop, 

de la animalele tăiate, limfocentrii mezenterici şi mucoasa 

intestinală se vor examina necropsic, histopatologic şi 

bacteriologic. 

22. Respectarea protocolului între ANSVSA şi AGVPS cu 

privire la supravegherea şi prevenirea unor boli transmisibile 

de la animale la om; arealul în care au fost depistaţi porci 

sălbatici cu tuberculoză va fi supus acţiunilor de vânătoare 

intensivă; 







probele, DSVSA judeţene şi 

a mun. Bucureşti. 



IDSA 








a mun. Bucureşti. 



IDSA

cazate animalele cu diagnostic de tuberculoză vor fi supuse 

acţiunilor de sanitaţie veterinară (deratizare, dezinsecţie, 

decontaminare, cu controlul eficienţei acestora prin TAAR; 

d). Arealul din care au provenit porcii sălbatici cu tuberculoză, la 

care s-au depistat leziuni de tuberculoză, se supune măsurilor de 

restricţie privind circulaţia animalelor domestice şi se intensifică 

acţiunile de vânătoare în zonă. 

G. ANIMALE RECEPTIVE DIN MEDIUL SILVATIC ÎN 

CAPTIVITATE ŞI SEMICAPTIVITATE (Capre, cerbi, 

zimbri, girafe,lame, cămile şi alte mamifere: carnasiere, feline; 

maimuţe) DIN REZERVAŢII NATURALE, GRĂDINI 

ZOOLOGICE, PARCURI, ETC. 

Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la 

toate animalele depistate moarte, vânate sau tăiate; 

23. Arealul din care au provenit animalele cu tuberculoză va 

fi supus măsurilor similare prevăzute la lit. F, lit.d)., pentru 

porcii sălbatici. 

24. La rumegătoarele şi alte animale receptive din mediul 

silvatic, în captivitate sau semicaptivitate, organizarea 

acţiunilor de: depistare, diagnostic, asigurarea materialelor 

necesare revin MAPDR şi proprietarilor de rezervaţii. 

H. CARNASIERE ŞI FELINE DOMESTICE (Câini, pisici, 

nurci) 

Examen anatomopatologic şi de laborator la toate animalele cu 25. Este interzisă administrarea în hrana carnasierelor a 

leziuni suspecte de tuberculoză; 

produselor lactate, deşeurilor şi confiscatelor de abator 

provenite de la animale cu tuberculoză, dacă acestea nu au 

fost tratate termic în conformitate cu legislaţia sanitară 

veterinară în vigoare; 

26. Declararea oficială a bolii se face pe baza buletinelor de 

analiză pentru confirmarea bolii iar în crescătoriile 

contaminate se aplică programul de asanare prin depopulare 

totală. 

I. PĂSĂRI DOMESTICE (Găini, curci, bibilici, porumbei, 

fazani, etc.): 

a). supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator 

în ferme, curţi, rezervaţii, parcuri, grădini 

expoziţii permanente, etc. 

zoologice, circuri, 

27. În gospodăriile populaţiei şi în exploataţiile de păsări în 

care tuberculoza a fost diagnosticată la alte animale receptive 

sau la acestea se înregistrează frecvente reacţii nespecifice, 

vor fi tăiate un număr suficient de păsări (minimum 5 capete) 

şi examinate complex în direcţia tuberculozei. 











IDSA 







probele, DSVSA. 



IDSA 







probele, DSVSA. 

27



IDSA 

28. Exploataţiile în care boala a fost confirmată şi declarată 

oficial se supun programului de asanare prin depopulare 

totală şi măsurilor de sanitaţie veterinară în conformitate cu 

prevederile legale. 

J. INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE 

I. ANIMALE VII (bovinele, caprinele, porcinele, păsările, iepurii 

şi vânatul sălbatic): 

Se examinează ante şi post mortem, inclusiv ganglioni limfatici ai 


capului şi organelor. 

II. CARNE şi ORGANE 

1.Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de 

tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici 

veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de către 

autoritatea sanitară veterinara competenta. 

2. Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, prin 

examinarea carcasei şi organelor; în caz de suspiciune se 

recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină, ovare) 

pentru examene de laborator în direcţia tuberculozei.. 

CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine,) 

În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele 

alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia 

post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii 

ganglioni limfatici: 

- submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 

- mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în 

volum), portali şi retromamari. 

In cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu 

leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării 

bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor 

sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu 

leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se 

recoltează numai limfonodulii cu leziuni. 


Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se 

aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în 

conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în 

vigoare. 

Carcasele cu rezultate pozitive se confisca şi denaturează. 

Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt 

următoarele: 

- confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de 

infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de 

slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; 

- confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a 

abator 


abator 



IDSA 


abator 

carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu 

prezintă modificări organoleptice. 

K. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA 

ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. 

1. Supravegherea şi controlul permanent al funcţionării regimului 1. Supravegherea şi controlul aplicării măsurilor generale de 1. Medicul veterinar de liberă 

28

de filtru şi mijloacelor de manipulare, decontaminare şi 

distrugere a produselor patologice de origine animală în toate 

fermele organizate şi în unităţile de cercetare şi diagnosticul 

micobacteriozelor, în conformitate cu legislaţia sanitară 

veterinară în vigoare; 

2. Controlul aplicării şi respectării Normelor de Protecţia Muncii 

cu referire la prevenirea îmbolnăvirilor profesionale în fermele 

organizate de animale (colectivităţi), unităţile de prelucrare şi 

comercializare a produselor de origine animală, instituţii de 

cercetare şi diagnostic al micobacteriozelor; 

3. Evaluarea trimestrială a rezervoarelor naturale şi a surselor 

potenţiale animale şi umane de infecţie , a speciilor şi 

subspeciilor de micobacterii prezente în teritoriu şi a riscului de 

transmitere a bolii în relaţia animal – om – animal; 

4. Controlul trimestrial, prin examene radiologice, semiologice 

ori prin alte teste de depistare a tuberculozei la tot personalul 

angajat care desfăşoară activităţi: 

a). În ferme organizate de animale (colectivităţi); 

b). în unităţi de prelucrare şi comercializare a produselor de 

origine animală destinate consumului public; 

c). personalul care acordă asistenţă zoo – veterinară în unităţile 

menţionate; 

d). personalul din unităţile de cercetare şi diagnostic al 

micobacteriozelor; 

e). membrii familiilor din gospodăriile în care au fost 

diagnosticate animale cu tuberculoză. 

5. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar permanent al 

producerii, prelucrării şi comercializării produselor de origine 

animală destinate consumului uman în: 

- toate exploataţiile de animale, inclusiv în gospodăriile 

individuale; 

- toate unităţile prelucrătoare din industria alimentară; 

- circuitul comercial din pieţe şi unităţi de desfacere produse şi 

preparate de origine animală. 

prevenirea transmiterii bolii de la animale la om, se 

efectuează de către autoritatea veterinară competentă, în toate 

cazurile,iar când se constată încălcări ale legislaţiei 

veterinare, autoritatea veterinară este în măsură să decidă 

suspendarea autorizaţiei sanitare veterinare de funcţionare 

pentru exploataţia respectivă; 

2. Controlul sanitar al membrilor familiilor din curţile 

contaminate va fi efectuat obligatoriu pe o perioadă de 

minimum 12 luni. Acest control va fi efectuat de unităţile 

sanitare ale Ministerului Sănătăţii, Conform 

Protocolului/1991 între MAA- (ANSV şi MS); 

3. Supravegherea şi controlul sanitar veterinar se vor efectua 

în conformitate cu legislaţia veterinară în vigoare privind 

producerea, prelucrarea şi comercializarea laptelui şi 

produselor lactate din exploataţiile contaminate. 

4. Expertiza sanitară veterinară a carcaselor, organelor şi 

produselor din carne destinate consumului uman, se 

efectuează de către medicii veterinari din abatoarele 

autorizate iar carnea şi organele cu leziuni de tuberculoză se 

supun sancţiunilor de abator potrivit legii . 

5. Pentru orice abatere de la prevederile legii se suspendă 

activitatea unităţii pentru o perioadă stabilită de autoritatea 

veterinară competentă. 









Bucureşti, DSP judeţene 





Medic veterinar oficial , 


Bucureşti 



Bucureşti 



Bucureşti 

29

30 

24. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ (IBR) B-110 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru: 


a) Taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul 


României, de două ori pe an, în semestrele I şi II. 

circumscripţia sanitară veterinară 

de asistenţă concesionată şi/sau 

medic veterinar oficial 

recoltează probele, DSVSA 

b) mamele de tauri, la autorizare, şi candidatele mame de tauri o 

dată pe an. 

c. Tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după 

împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de 

origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în 

ferma de destinaţie; 

d. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - 

IBR-IPV. 

2. în caz de suspiciune de boală, se efectuează examene 

virusologice. 

3. în caz de necesitate se aplică măsurile cuprinse în Programul 

de combatere. 

judeţene şi a mun. Bucureşti. 

2. Probele de sânge se testează la 

LSVSJ abilitate şi IDSA, după 

caz. 

3. Examenele virusologice se 

efectuează la LSVSJ abilitate şi 

la IDSA, după caz, pe probe de 

organe, 

tampoane 

leucoconcentrat. 

25. TRICHOMONOZA BOVINĂ (B-112) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de 

bovine de reproducţie în special la monta şi la fătare, pentru 

efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 


.Supravegherea prin examen de laborator la: 

a) taurii şi bivolii din centrele de însămânţări artificiale şi 

unităţile SEMTEST-la autorizare trimestrial; 

1.Inainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus 

sexual 7 zile. 

nazale, 







judeţene şi a mun. Bucureşti.

31 

b) taurii şi bivolii la autorizare pentru montă, de 2 ori la interval 

de 7 zile; 

- înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 

14 zile; 

- imediat după întoarcerea la stabulaţie; 

2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, 

placentele şi avortonii. 

3. Din importul de spermă sub formă de paiete se trimite la 

laborator o cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi 

păstrarea de contraprobe. 



sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea 


ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei 


2. Examenele se efectuează la 

SVSJ şi /sau IDSA. 

26. ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ (B-115) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu 

modificările şi completările ulterioare, Ord. MAPAM nr. 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti 

la ANSVSA (în condiţii de linişte epidemiologică) 

741/2003, Ordinul Preşedintelui ANSVSA nr.145/2004 

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de 

confirmare a bolii. 

II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 

1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special 

amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din 

incinta laboratoarelor EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a 

transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 

2. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 

luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la 

bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere 

normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în 

abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine; 

3. De la bovinele domestice, rumegătoarele din mediul silvatic şi 

exotice, care au exprimat semne clinice nervoase, se prelevează 

creierul în întregime (inclusiv cu trunchi cerebral) şi se efectuează 

investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză. 

4. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST 

se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje 

etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în 

vigoare. 

5. . Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în 

LNR - EST din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul 

LSVS judeţene şi a mun. Bucureşti, după caz. 

6. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de 

I.D.S.A. în baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde 

pentru teste de 

diagnostic şi vaccinuri" şi a cerinţelor U.E. 

1. Recoltarea probelor de creier 

se realizează cu truse de unică 

folosinţă în baza protocoalelor 

stabilite de LNR - EST din 

I.D.S.A., numai de 

medicii veterinari abilitaţi, 


şi/sau după caz la IDSA

7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din 

I.D.S.A. 

8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili 

un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au 

făcut obiectul 

sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va da în consum şi nici 

nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a furajelor 

proteice, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 

9. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, 

inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se 

întocmesc şi se ţin 

la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a 


10. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este 

cazul, medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de 

perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în 

conformitate cu cerinţele O.I.E. şi U.E. 

11. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu 

sprijinul conducerii D.S.V.S.A judeţene şi mun. Bucureşti, instruiri 

trimestriale în domeniul EST cu întreg personalul 

medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de 

rumegătoare din teritoriu. 

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE 

I. ANIMALE VII 1. Probele de creier provenite de la bovinele în vârstă de peste 24 

luni sacrificate de necesitate şi probele de creier provenite de la 

bovinele în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere 

normală se prelevează prin tehnica foramen magnum. 

Se examinează ante şi post mortem. 


1.Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere 

autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către medici 

veterinari oficiali. 

2. În cazul confirmării bolii se declară oficial conform Ordinului 

MAA nr. 156/1999. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi 

se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi 

se aplică prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, cu modificările 

şi completările ulterioare. 

. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 

MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare 

veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli 

transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 

77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare 



abator 


abator 



32

33 

27. ARTRITA ENCEFALITA CAPRINĂ (B-153) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: 

1. La capre domestice: 

1. Animalele condiţionat sănătoase se testează 1. Medicul veterinar de liberă practică 

a) ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă, de 2 ori la interval de 5 luni; 

împuternicit din circumscripţia sanitară 

veterinară de asistenţă concesionată şi/sau 

medic veterinar oficial recoltează probele, 

DSVSA. judeţene şi a mun. Bucureşti 

b) 10% , dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv 2. Examenele se efectuează la LSVS judeţene 

de peste 24 luni , identificate, din ferme de reproducţie sau alte şi tăiate, nemaifiind folosite pentru reproducţie abilitate, iar cazurile de expertiză la IDSA. 

exploataţii, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de 

montă,. 

28. MAEDI VISNA B - 161 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: 

1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, 1. Medicul veterinar de liberă practică 

- 10% , dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie nemaifiind folosite pentru reproducţie. 


de peste 12 luni, identificate, din ferme de reproducţie, o dată pe 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu veterinară de asistenţă concesionată şi/sau 

an, după fătări sau înaintea perioadei de montă. 

prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, medic veterinar oficial recoltează probele, 

pentru aprobarea normei sanitare veterinare 

privind anunţarea, declararea şi notificarea unor 

boli transmisibile ale animalelor. 

DSVSA. judeţene şi a mun. Bucureşti 

2. Examenele se efectuează la LSVJ abilitate 

de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la 

IDSA. 

29. SCRAPIA (B-160) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conf. Ord 144/2002 cu 

modificările şi completările ulterioare, Ord. MAPAM nr. 


Bucureşti la ANSVSA(în condiţii de linişte epidemiologică) 

741/2003. 

2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a 

bolii. 

3. Testare genotipică a ARR conform Deciziei 2002/1003 

transpusă în Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 133/ 8.12.2005, 

privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte 

cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice 

la rasele de ovine. 

II. Supraveghere activă Supravegherea prin examen de laborator: 

1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în 

abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor 

EST, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli 

infecţioase de la animale la om; 

2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în 

baza protocoalelor stabilite de LNR - EST din I.D.SA, numai de medicii 






recoltează probele, DSVSA. 


1. Recoltarea probelor de creier 

se realizează cu truse de unică 

folosinţă în baza protocoalelor 

stabilite de LNR - EST din 

I.D.S.A., numai de 

medicii veterinari abilitaţi,

INSPECŢIA 

ANIMALELOR 

ABATORIZATE 

I. ANIMALE VII - se examinează ante şi post 

mortem. 


1.Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi 

de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de 

către medici veterinari oficiali. 

veterinari abilitaţi, 

3. Transportul probelor la LSVS abilitate pentru diagnosticul EST se 

efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform 

prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 

4. Procesarea şi examinarea probelor de creier se realizează în LNR - EST 

din cadrul I.D.S.A. şi în LHS-EST abilitate din cadrul LSVS judeţene, după 

caz. 

5. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de I.D.S.A. în 

baza prevederilor "Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic 

şi vaccinuri" şi cerinţelor U.E. 

6. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR - EST din I.D.S.A. 

7. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un 

diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul 

sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se 

va utiliza la fabricarea produse lor alimentare, a furajelor proteice, a 

produselor cosmetice şi medicamentelor; 

8. Evidenţele privind efectivele de ovine indigene şi din import, inclusiv 

mişcarea acestora, pe categorii de exploatare şi vârstă se întocmesc şi se ţin la 

zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DVSA judeţeană şi a municipiului 

Bucureşti. 

9. Periodic (anual sau trimestrial, după caz) sau, ori de câte ori este cazul, 

medicii specialişti din LNR-EST vor face stagii de perfecţionare în cadrul 

unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele O.I.E. şi 

U.E. 

10. Medicii veterinari histopatologi specialişti vor organiza, cu sprijinul 

conducerii D.S.V.SA judeţene şi a mun. Bucureşti, instruiri trimestriale în 

domeniul EST cu întreg personalul 

medical veterinar din judeţ, cu fermierii şi crescătorii de rumegătoare din 

teritoriu. 

1. În cazul confirmării bolii carnea, organele şi subprodusele se confiscă şi 

se denaturează fiind interzisă prelucrarea lor în făinuri proteice, şi se aplică 

prevederile ordinului MAA nr. 144/2002, modificat şi completat cu Ordinul 

MAPAM nr.741/2003. 

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA 

nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind 

anunţarea, declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi 

Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. 




abator 


abator 



34

30. DURINA (B-202) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor de Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Medicul veterinar de liberă 

reproducţie în perioada montelor. 

Bucureşti la ANSVSA 







II. Supraveghere activă Supravegherea serologică a armăsarilor din herghelii şi depozit, o 1. Întregul efectiv de cabaline din ţară este supus controlului Examenele se efectuează la 

dată pe an; 

Examenele serologice (RFC) la animalele de reproducţie cu 

semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii. 

sanitar veterinar oficial 

IDSA; 

2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile 

Ordinului nr. 62/2005, sect. C, pct. 4, lit. c 







31. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ (B-205) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. Supravegherea serologică prin ID (testul Coggins) sau ELISA 

1.Medicul veterinar de liberă 

cu confirmare prin ID a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, 


astfel: 





a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la 

autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează: 

- cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; 

- cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă 

- după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit, 


1. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau cazurile 2. Examenele se efectuează la 

de litigiu înregistrate la LSVJ se trimit la IDSA, pentru LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi a 

expertiză 

mun. Bucureşti şi IDSA, după 

2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins, identificate, caz, pe probe de ser. 

nu se mai retestează şi se vor trimite în termen de 10 zile de la 3. Probele de ser cu rezultat 

primirea buletinului de analiză la abator pentru tăiere la sala neconcludent (dubios) sau 

sanitară. 

cazurile de litigiu înregistrate la 

LSVJ se trimit la IDSA, pentru 

expertiză. 

35 

b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare, de 

2 ori pe an (februarie-martie şi octombrie-noiembrie); 

3. Localităţile indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai 

multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică 

măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare 

pentru combatere

36 

c) iepele de reproducţie, o dată pe an (februarie - martie); 4.Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, 

din localităţi contaminate, în localităţi indemne. 

d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni 

asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, 

(februarie - martie, octombrie - noiembrie); 

hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, 

pentru a monta sau, a se monta în localităţi cu animale 

contaminate. 

e) toate ecvideele în exploatare, o dată pe an, după dezinsecţie 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din 

(februarie - aprilie), 

unităţile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, 

staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de 

armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de 

cabaline, este permisă numai după două examene serologice 

negative efectuate la interval de 30 zile, într-o perioadă de 40 

f) ecvideele seronegative din localităţile contaminate, ca şi cele 

din zona de protecţie de 10 Km, în jurul hergheliilor, depozitelor 

de armăsari, sau altor unităţi specializate, se testează de două ori 

pe an (februarie - martie şi octombrie - noiembrie); 

2. Supravegherea prin examene anatomopatologice şi histologice 

la ecvinele moarte în perioada de carantină sau în cazul 

suspiciunii bolii. 

3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia sport să rezulte că 

animalele au fost testate serologic (ID)pentru anemia infecţioasă, 

cu cel mult 30 zile înainte de export, prin imunodifuzie; 

zile, înaintea acestui transfer. 

7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat 

în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi 

serologic în perioada de carantină, după reîntoarcerea lor în 

herghelie sau din staţiunile temporare de montă. 

8. Respectarea prevederilor Ord. 686/2003 privind eradicarea 

accelerata a AEI 







32. MORVA (B-209) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Medicul veterinar de liberă 








1. Examene serologice (RFC) sau alergice (maleinarea) la 

animalele cu semne clinice ce conduc la suspicionarea B 209; 

2. Supravegherea prin testul alergic (maleinare 

intradermopalpebrală) la ecvideele: 

a) folosite în scop de diagnostic didactic sau experimental; 


Examenele se efectuează la 

LSVSJ pe probe recoltate pentru 

anemia infecţioasă ecvină.

) cu reacţii pozitive, dubioase sau anticomplementare la RFC; 

c) supraveghere bacteriologică şi histologică la animalele moarte 

şi suspecte clinic în perioada de carantină profilactică; 

2. Exportul de animale vii - se vor respecta prevederile 

Ordinului nr. 62/2005, 







33. SINDROMUL RESPIRATOR şi DE REPRODUCŢIE LA PORCINE (B-257) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. Exploataţiile supuse programului de supraveghere vor expedia 

anual pentru confirmarea indemnităţii 20 probe de ser de la porcii 

în vârstă de 100-150 zile 

2. pe perioada carantinei, de la animalele recent achiziţionate se 

vor recolta 20 probe de ser de la porcii în vârstă de 100-150 zile. 

3. în cazurile de suspiciune de boală:. 

- examene serologice pe probe perechi recoltate la interval de 45- 

60 zile, examene virusologice, histologice şi identificarea de 

genom viral specific prin PCR la IDSA. 

1. Exploataţiile infectate ce fac reproducţie nu mai fac 

obiectul programului de supraveghere serologică, decât 

după repopulare cu porci ce provin din efective certificat 

indemne. 

2. Exploataţiile profilate pe îngrăşare şi cele ce nu fac 

reproducţie pe minim patru scroafe, nu fac obiectul 

Programului de supraveghere 

3. Este permisă afluirea în alte exploataţii indemne doar a 

loturilor libere de această boală. 

4. Boala se confirmă prin evidenţierea seroconversiei sau 

prin izolarea virusului / detecţia antigenului viral. 










circumscripţia sanitară veterinară de 

asistenţă concesionată şi/sau medic 

veterinar oficial recoltează probele, 


Bucureşti 

2. Examenele de supraveghere 

serologică şi de confirmare în cazuri 

de suspiciune de boală se execută la 

LSVS judeţene abilitate. şi IDSA 

37 

34. SALMONELOZELE AVIARE 

34.1 TIFOZA AVIARĂ (Tifopuloroza) (B - 308) 

1 2 3 4


1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, 

gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic 

pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de 

tăiere; 

1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând 

efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse 

controlului 

2. Controlul serologic în exploataţii prin reacţia de aglutinare cu 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare 

sânge integral (RASI), conform protocolului de supraveghere cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul 

pentru fiecare categorie de exploataţie. 

3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de 

protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare şi 

reproducţie rase grele, după cum urmează: 

păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala 

acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial. 

3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, 

vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 

4. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite 

salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 

a. fermele de bunici: 

- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 5. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un 

număr de minim 60 de probe de fecale. 

- pe durata vieţii: în săptămânile 1-2, 4, 9-11, 13-14 pe probe de 

fecale; 

- pentru producţie de ouă de incubat pe probe de fecale lunar din 

fiecare hală; 

- din incubatoare la fiecare 2 săptămâni pe cadavre, ouă cu 

embrioni morţi sau meconiu. 

6. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la 

întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material 

biologic din loturile respective 

7. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite 

din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în 

special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, 

fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, 

cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu 

vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, 

pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. 

Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau 

mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se 

efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 

77/2003; 

8. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se 

elimina; 








judeţene. 


LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi/sau 

la IDSA. LSVSJ obligaţia de a 

trimite la IDSA toate tulpinile 

din genul Salmonela rezultate în 

urma efectuării examenului 

bacteriologic, în vederea 

tipizării; 

b. fermele de părinţi: 9. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă 

38

39 

la incubaţie; 

- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 10. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se 

efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în 

condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003. 

- pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea 

ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; 



34.2. PARATIFOZA AVIARĂ (C - 855) 







1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1. Toate efectivele de tineret destinate tăierii (găini, curci, raţe, 1. Toate efectivele pentru producţie comercială, exceptând 1. Medicul veterinar de liberă 

gâşte, fazani, struţi, prepeliţe, etc.) vor fi examinate bacteriologic efectivele de găini ouătoare sub 250 de păsări, vor fi supuse practică împuternicit din 

pe cadavre, ultima examinare se efectuează cu 10 zile înainte de controlului 

tăiere; 





2. Controlul serologic în exploataţii pentru reproducţie prin 2. Controlul serologic în exploataţii, prin reacţia de aglutinare 

reacţia de aglutinare cu sânge integral (RASI), conform cu sânge integral (RASI), se execută de către deţinătorul 

protocolului de supraveghere 

păsărilor cu personal de specialitate instruit şi pe cheltuiala 

acestuia, sub supravegherea medicului veterinar oficial. 

3. Toate probele care au reacţionat dubios sau pozitiv la RASI, 

3. Control bacteriologic pe păsări bolnave şi cadavre din zona de 

protecţie a fermelor de selecţie, reproducţie rase uşoare după 

cum urmează: 

vor fi examinate prin RSAL şi examen bacteriologic. 

5. Toate păsările care prezintă semne clinice ce pot fi atribuite 

salmonelozei trebuie să fie testate, inclusiv porumbeii. 

fermele de părinţi: 

- pui de o zi: în ziua popularii pe probe de cadavre sau meconiu; 6. Pentru realizarea examenului pe fecale se efectuează pe un 

număr de minim 60 de probe de fecale. 

- pe durata vieţii, cu 2 şi 4 săptămâni înainte de declanşarea 

ouatului pe cadavre şi pe probe de fecale; 

7. În situaţia depistării unui caz pozitiv, se face recontrol la 

întregul efectiv, inclusiv în unităţile la care s-a livrat material 

biologic din loturile respective 




la IDSA. LSVSJ obligaţia de a 

trimite la IDSA toate tulpinile 

din genul Salmonela rezultate în 

urma efectuării examenului 


tipizării;



8. (Pentru examene de laborator se recoltează probe constituite 

din: ouă, embrioni, fecale diareice, deşeuri de incubaţie - în 

special puf din eclozionator, coji de ouă din eclozionator, 

fecale proaspete, păsări vii muribunde, reagenţi pozitivi, 

cadavre proaspete sau congelate, organe (splină, ficat cu 

vezică biliară, rinichi, pulmon, gonade), os lung nedeschis, 

pentru izolare bacteriologică, iar pentru RSAL probe de sânge. 

Numărul probelor recoltate de la un efectiv de 500 păsări sau 

mai mare trebuie să fie de minim 10); Prelevarea probelor se 

efectuează conform prevederilor ordinului MAPAM nr. 

77/2003; 

9. Păsările cu reacţie pozitivă bacteriologică şi la RSAL se 

elimina; 

10. Din unităţile contaminate nu se admite introducerea de ouă 

la incubaţie sau pentru consum; 

11. Vaccinarea antisalmoneilică a păsărilor este opţională şi se 

efectuează numai în scop preventiv cu aprobarea ANSVSA în 

condiţiile Ordinului MAAP nr. 77/2003. 







34.3. SALMONELOZE ZOONOTICE LA GAINI DE REPRODUCTIE 

1 2 3 4 

Supraveghere activă I. Pentru controlul oficial : numai în exploataţii de păsări 1. Numărul de probe ce trebuie recoltate din exploataţiile de 

adulte 

păsări: 

Se prelevează probe de 3 ori în timpul ciclului de producţie, 

astfel: 

NUMAR DE PASARI DIN NR. PROBE MATERII 

a) în primele 4 săptămâni de la intrarea în faza de ouat (sau de la ADAPOST 

FECALE/ADAPOST 

transferul în exploataţia pentru găini ouătoare); 

250-349 200 

b) către sfârşitul fazei de ouat, dar nu mai devreme de 8 350-449 220 

săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie 

450-799 250 

c) în perioada de producţie, la un interval aproximativ egal faţă 800-999 260 

de recoltările menţionate la punctele a) şi b). 

1000 SAU MAI MULTE 300 

efectuării 

Modul de prelevare este asemănător ca la punctul II). 

1. Medicul veterinar oficial al 


Bucureşti recoltează probele. 


LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 

3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 

au obligaţia de a trimite la IDSA 

toate tulpinile din genul 

Salmonela rezultate în urma 

examenului 


tipizării; 

40

41 

II. La iniţiativa operatorului 

A. În exploataţii cu efective de păsări adulte: 

a) la fiecare 2 săptămâni, se recoltează probe de materii fecale 

proaspete cântărind fiecare cel puţin 1 gram , prelevate 

randomizat din diferite locuri din adăpost, sau grup de 

adăposturi. Probele recoltate se grupează pentru analiza în 

minimum 2 probe compuse. 

Numărul de probe ce trebuie recoltate sunt în conformitate cu 

cele menţionate la precizările tehnice (col. 3) 

B. În exploataţiile de tineret: 

se procedează ca la punctul 1 A, cu diferenţa ca la fiecare serie 

de tineret reproducător se vor face numai trei recoltări: 

- la vârsta de o zi; 

- la vârsta de 4 săptămâni; 

- cu doua săptămâni înainte de transfer în exploataţia pentru 

găini adulte 

2. în cazul păsărilor de reproducţie ţinute în cuşti, prelevarea 

se refera la amestecul de materii fecale de pe benzile de 

evacuare, raclare, fose, colectându-se 2 probe compuse de cel 

puţin 150 grame fiecare ,care vor fi testate individual, fiecare 

nivel de cuşti trebuind sa fie reprezentat în proba globala. 

3. Supravegherea găinilor de reproducţie se face în 

conformitate cu Ordinul A.N.S.V.S.A. 142/2006 (transpune 

Regulamentul CE 1003/2005) , Ordinul A.N.S.V.S.A. 23/2006 

(transpune Regulamentul CE 2160/2003) şi cu Programul 

naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găini de 


practică împuternicit ce asigură 

asistenţa tehnică în exploataţie. 


LSVSJ şi a mun. Bucureşti, în 

conformitate cu standardul ISO 

6579/2002 modificat,conform 

Ordinului 142/2006. 

3. LSVSJ şi a mun. Bucureşti. 

reproducţie. 

au obligaţia de a trimite la IDSA 

4. în cazul depistării de salmonele zoonotice din serotipurile toate tulpinile din genul 

menţionate în Ordinul.142 la găini din efective de reproducţie Salmonela rezultate în urma 

cu peste 250 pasări se vor aplica masurile prevăzute în Ordinul efectuării examenului 

23/2006, anexa nr.2 C pct. 3 ,4 şi 5. 

bacteriologic, în vederea tipizării 

5. Produsele antimicrobiene nu vor fi folosite ca metodă de şi stocării; 

combatere a salmonelozelor la pasări,decât în condiţiile 

derogărilor stipulate în Regulamentul Comisiei nr.1177/2006. 

6. Vaccinurile împotriva Salmonella spp. vor putea fi 

folosite numai conform Regulamentul Comisiei nr.1177/2006. 

7. Costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară 

neoficiala (la iniţiativa operatorului) sunt suportate de 

proprietarul animalelor 







35. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE (B-401) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 

II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de 

peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet 

de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural. 

1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 

mortalităţii 

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează 

în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, , Ord. 

Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. Preşedintelui 

ANSVSA nr. 82/2006.. 

3 Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 












şi/sau IDSA 



IDSA

sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.4. 3. Confirmarea bolii la IDSA 



36. Necroza hematopoietică infecţioasă a salmonidelor (B405) 

1 2 3 4 


1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 1. Medicul veterinar de liberă 

II. Supraveghere activă 2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de mortalităţii 


peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează circumscripţia sanitară veterinară 

de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural. în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, , Ord. de asistenţă concesionată şi/sau 

Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. ANSVSA medic veterinar oficial recoltează 

Preşedintelui nr. 82/2006.. 


3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile mun. Bucureşti şi/sau IDSA 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea 2. Examenele se efectuează la 

normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi /sau 

notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele IDSA 

preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru 3. Confirmarea bolii la IDSA 


bolilor animalelor.4. Raport trimestrial transmis de DSVSA 

judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 

37. Viremia de primăvară a crapului (B404) 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 4 3 





peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează circumscripţia sanitară 

de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, , Ord. veterinară de asistenţă 

Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. Preşedintelui concesionată şi/sau medic 

ANSVSA nr. 82/2006.. 


3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile probele, DSVSA judeţene şi 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei a mun. Bucureşti şi/sau 

sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea IDSA 

unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui 2. Examenele se efectuează 

ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei la LSVSJ şi a mun. Bucureşti 

sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor. şi /sau IDSA 

4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 3. Confirmarea bolii la IDSA 


38. Necroza pancreatică infecţioasă a salmonidelor 

1 2 3 4 

42 


II. Supraveghere activă 2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de 




practică împuternicit din

43 

peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet 

de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural 

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 

efectuează în conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, , 

Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 247/2006 şi Ord. 

Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006.. 




notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele 



bolilor animalelor. 4. Raport trimestrial transmis de DSVSA 

judeţeană şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 

39. Boala bacteriană a rinichiului la salmonide 

1 2 3 4 




peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic complet 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează 

de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul natural din exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări 

anatomopatologice. 









mun. Bucureşti la ANSVSA 






mun. Bucureşti şi/sau IDSA 


LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi 

/sau IDSA 

3. Confirmarea bolii la IDSA 







şi/sau IDSA 

2. Examenele se efectuează la LSVSJ 

şi a mun. Bucureşti şi /sau IDSA 


40. Girodactilaza 

1 2 3 4 




peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din 

complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi mediul 

natural 

exemplarele muribunde de peşte şi/sau cu modificări clinice 

;i anatomopatologice 




notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele 



1. Medicul veterinar de liberă practică 


veterinară de asistenţă concesionată 

şi/sau medic veterinar oficial 

recoltează probele, DSVSA judeţene şi 

a mun. Bucureşti şi/sau IDSA 



3. Confirmarea bolii la IDSA

olilor animalelor.4. Raport trimestrial transmis de DSVSA 

judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA 

41. Bonamioza (B431) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a 

creşterii mortalităţii 

2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 

efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui 

ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui ANSVSA 

nr. 117/2005 







veterinare privind notificarea bolilor animalelor.4. 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 





şi/sau medic veterinar oficial 

recoltează probele, DSVSA judeţene şi 





42. Haplosporidioza (B432) 

1 2 3 4 




moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează 

diagnostic complet de laborator 

în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 

şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 117/2005 






sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.4. 










şi/sau IDSA 



/sau IDSA 


43. Perkinsoza (B433) 

1 2 3 4 





moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează circumscripţia sanitară veterinară 


în conformitate cu Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 de asistenţă concesionată şi/sau 

şi Ord. Preşedintelui ANSVSA nr.117/2005 


44

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile recoltează probele, DSVSA 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei judeţene şi a mun. Bucureşti 

sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea şi/sau IDSA 

unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui 2. Examenele se efectuează la 

ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi 

sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor.4. /sau IDSA 

Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 3. Confirmarea bolii la IDSA 


44. Marteilioza (B434) 

1 2 3 4 


1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a 1. Medicul veterinar de liberă practică 

II. Supraveghere activă 2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de creşterii mortalităţii 


moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se veterinară de asistenţă concesionată 


efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui şi/sau medic veterinar oficial 

ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui recoltează probele, DSVSA judeţene şi 

ANSVSA nr. 117/2005 


3. Notificarea bolii se face în conformitate cu 2. Examenele se efectuează la LSVSJ 

prevederile Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, şi a mun. Bucureşti şi /sau IDSA 

pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind 3. Confirmarea bolii la IDSA 





animalelor. 

4. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi 

a mun. Bucureşti la ANSVSA 

45 

45. Mikrocitoza (B436) 

1 2 3 4 


1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a 

II. Supraveghere activă 2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de creşterii mortalităţii 

moluşte bivalve clinic sănătoase, iar în caz de necesitate 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se 


efectuează în conformitate cu Ord. Preşedintelui 

3. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor de 

moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate 

crescută. 

ANSVSA nr. 181/2006 şi Ord. Preşedintelui 

ANSVSA nr.117/2005 










şi/sau medic veterinar oficial recoltează 

probele, DSVSA judeţene şi a mun. 

Bucureşti şi/sau IDSA 

2. Examenele se efectuează la LSVSJ şi 

a mun. Bucureşti şi /sau IDSA 





46. ACARAPIOZA (ACARIOZA INTERNA) B- 451 

1 2 3 4 

1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar 

în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 

. Supraveghere 

activă 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. Bucureşti la 

ANSVSA 

2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada 

februarie - octombrie la: 

- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; 

- 5% din coloniile stupinelor de producţie, 

a) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; 

b) la schimbarea vetrei stupinei; 

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15g /probă, albine 

vii. 

4..Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 

156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, 

declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele 

preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei 









şi/sau IDSA 


LSVSA şi/sau IDSA 


46 

47. LOCA AMERICANĂ B-452 

1 2 3 4 

I. Supraveghere 

activă 

1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a mun. Bucureşti la 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar ANSVSA 

în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului de albine lucrătoare, în 

perioada aprilie - septembrie la: 

- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; 




3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau 

porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi 

rezervă de hrană (miere căpăcită). 

4.Diagnosticul de locă americană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive. 

5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului MAA nr. 

156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind anunţarea, 

declararea şi notificarea unor boli transmisibile ale animalelor şi Ordinele 

preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei 













48. LOCA EUROPEANĂ B-453 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar Bucureşti la ANSVSA 

în caz de necesitate diagnostic complet de laborator 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la loca 

americană. 

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri 

întregi sau porţiuni de 20 cm 2 /probă, fagure cu puiet necăpăcit şi 

căpăcit. 

4.Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru 

probele pozitive. 


















49. NOSEMOZA ALBINELOR B-454 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în 

caz de necesitate diagnostic complet de laborator. 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 

Bucureşti la ANSVSA 2.Supraveghere clinică şi 

anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 

2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g 

/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 

















47

50. VARROOZA B-455 

1 2 3 4 


2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar 

în caz de necesitate diagnostic complet de 

laborator 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medicul veterinar de liberă 



2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor circumscripţia sanitară 

lucrătoare şi puietului , în perioada martie - octombrie la: veterinară de asistenţă 

- cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; concesionată şi/sau medic 







3. Examenele de laborator se efectuează din 25 g /probă albine vii 

şi faguri întregi sau porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu 

puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 


4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile LSVSA şi/sau IDSA 






5. Tratamentele pentru varrooza se suportă de la bugetul de stat 

conform prevederii Legii nr. 89/28.04.1998. 

51. TROPILELAPSOZA B-456 

1 2 3 4 


2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz 

de necesitate diagnostic complet de laborator. 


Bucureşti la ANSVSA 2.Supraveghere clinică şi 

anatomopatologică la fel ca la varrooză. 

2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru 

varrooză. 

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 







1. Medicul veterinar de 

liberă practică împuternicit 

din circumscripţia sanitară 





a mun. Bucureşti şi/sau 

IDSA 

2. Examenele se efectuează 

la LSVSA şi/sau IDSA 


48

52. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz Bucureşti la ANSVSA 

de necesitate diagnostic complet de laborator. 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la 

varrooză. 

3. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate 

pentru varrooză. 

4. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 














a mun. Bucureşti şi/sau 

IDSA 



3. Confirmarea bolii la 

IDSA 

53. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE 

1 2 3 4 



de necesitate diagnostic complet de laborator 



2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la loturile de 

larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul 

de producere a oului.. 

3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din. 

larve vii, 30 - 50 larve mici/probă (vârstele I - III) sau 15- 

20 larve mari/probă (vârstele IV- V); 15 fluturi vii/ probă; 

0, 25 gr. ouă. 












medic veterinar oficial recoltează 




IDSA. 

49

54. FLAŞERIE 

1 2 3 4 






2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la 

poliedrie. 

3. Examenele de laborator se efectuează pe probe 

recoltate pentru poliedrie. 
















IDSA. 

55. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE 

1 2 3 4 






2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la 

poliedrie. 


















IDSA. 

50

56. MUSCARDINA 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 1. Medicul veterinar de liberă 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz mun. Bucureşti la ANSVSA 


de necesitate diagnostic complet de laborator 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică la fel ca la circumscripţia sanitară veterinară 

poliedrie. 






4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Bucureşti şi/sau IDSA 

Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea 2. Examenele se efectuează la 

normei sanitare veterinare privind anunţarea, declararea şi IDSA. 





51 

57. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR – BOALA MUCOASELOR (BVD - MD) C -652 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă 1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN: . 1. Medicul veterinar de liberă 

a. pentru toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru 


reproducţie, o dată pe an. 

b. Pentru toate mamele de taur şi candidatele mame de 

taur, odată pe an. 





2. Examenele se efectuează la IDSA 

2. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de 

viral: 

organe, tampoane nazale, leucoconcentrat. 

a. pentru toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin 2. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent 

două examene efectuate la interval de minimum patru de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare 

săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; 

economică a animalului. 

b. pentru toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru 3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene 

reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, virusologice. 

prin două examene efectuate la interval de minimum 4. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se 

patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin; elimină de la reproducţie. 

c. supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 

import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea Ordinului MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea 

excretorilor de virus, 






şi la LSVSJ abilitate, după caz.

52 

BOLI TUMORALE 

58. LEUCOZA BOVINĂ (B-108) 

1 2 3 4 

I. Supraveghere activă A. FORMA ENZOOTICĂ 

1. Examenele se efectuează de regulă pe aceleaşi probe 1. Medicul veterinar de liberă 

1.Supravegherea serologică la bovine şi bubaline, care se recoltează pentru bruceloză numai de la animale practică împuternicit din 

astfel : 

din ferme sau gospodării individuale infectate. 


a) taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare de 2 ori 2. Probele de sânge se recoltează înaintea tuberculinărilor asistenţă concesionată şi/sau medic 

pe an, prin ELISA şi confirmare prin ID; 

şi acţiunilor imunoprofilactice, sau după 21 zile de la veterinar oficial recoltează probele, 

b) toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de efectuarea lor iar pentru femelele gestante cu 30 de zile DSVSA judeţene şi a mun. 

luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an, înainte de fătare sau la 30 de zile după fătare. 

Bucureşti 

inclusiv din îngrăşătorii la un interval mai mic de 12 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care 2. Examenele se efectuează la 

luni de la ultima recoltare; 

permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSJ. 

c) toate bovinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni LSVSJ întregul efectiv din care provine animalul 3. Expertiza de diagnostic se 

din ferme sau gospodării individuale, supuse asanării respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând efectuează la IDSA 

prin extracţie, se testează de 2 ori pe an, prin ELISA, la diagnosticul histopatologic prezumtiv. 

interval de minim 4 luni (Ordinul preşedintelui 4. . Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat 

ANSVSA nr. 61/2006); 

pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID, iar în cazul 

neconcordanţei dintre ELISA şi ID se va efectua retestarea 

animalului prin ID după 30 zile de la prima recoltare. În 

cazul în care, prin examene serologice repetate nu se poate 

confirma diagnosticul, se vor recolta probe de sânge ce vor 

fi testate prin PCR, la IDSA. 

5. Probele de ser cu rezultat neconcludent (dubios) sau 

cazurile de litigiu înregistrate la LSVSJ şi a mun. 

Bucureşti se trimit la IDSA, pentru expertiză. 

6. Unităţile şi curţile indemne, în care s-au diagnosticat 

cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie. 

7. Bovinele din unităţile şi curţile propuse pentru asanare 

prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, 

urmând a se proceda la asanarea prin depopularea totală; 

8. Bovinele reacţionate pozitiv la examenele serologice, 

sau după caz hematologice, din unităţile şi localităţile în 

asanare prin extracţie, se elimină din efective prin 

abatorizare, sub supravegherea autorităţilor veterinare; 

9. Conform prevederilor Ordinelor preşedintelui 

ANSVSA nr.104, 105/2005, nr.61/ 2006. 

10. Viţeii proveniţi din vaci reacţionate pozitiv la 

examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru 

sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. 

Autoritatea veterinară judeţeană competentă poate acorda 

o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci 

infectate, atunci când acesta a fost separate de mama lui

imediat după fătare. În acest caz, viţelul trebuie ca, după 

identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 

luni şi să fie testat în concordanţă conform Ordinului 

Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu aplicare după data 

de 01 ianuarie 2007; 

11. Unităţile şi curţile în asanare prin extracţie devin libere 

de LEB dacă : a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte 

efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea 

autorităţilor veterinare ; la fel se vor dirija şi viţeii 

proveniţi din vaci infectate (Ordinul Preşedintelui 

ANSVSA nr. 61/2006; b) toate animalele din efectiv, în 

vârstă de peste 12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări 

serologice, realizate conform pct.1, subpunctul e., la cel 

puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului 

pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia (Ordinul 

Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; c) s-a efectuat o 

anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate 

efectivele legate epidemiologic cu efectivul infectat au fost 

supuse măsurilor stabilite la pct.10, subpunct b) (Ordinul 

Preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006; 

12. Examenele şi precizarea diagnosticului histopatologic 

se efectuează prin metode omologate de comitetul tehnic 

de specialitate şi aprobate de ANSVSA. Confirmarea 

diagnosticului histopatologic se efectuează la IDSA. 

13. Destinaţia cărnii şi subproduselor comestibile de la 

animalele sacrificate diagnosticate cu leucoză enzootică 

bovină se stabileşte prin examen hematologic pe probe 

recoltate de la animalele tăiate în abator şi după caz 

examene histopatologice în conformitate cu prevederile 

legislaţiei în vigoare. 








53 

I. Supraveghere pasivă 2. Supravegherea histologică a efectivelor de bovine de 

reproducţie din gospodăriile populaţiei, fermele şi 

teritoriile indemne de Leucoză Enzootică Bovină, prin 

investigaţia oricărei tumori observate la examenul clinic 

în cursul inspecţiei cărnurilor în abator sau în cazul 

necropsiilor efectuate în întreprinderile de ecarisaj şi în

laboratoarele oficiale, în cazul în care animalele nu au 

fost testate serologic şi la care au fost observate 

modificări anatomopatologice. 

B. FORMA SPORADICĂ 

Examene histologice efectuate la bovinele moarte în 

perioada de carantină profilactică după import, cu 

precizarea tipului celular de proliferare. 

59. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME (Inclusiv BOALA MAREK), ALTE TUMORI 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Supraveghere anatomoclinică, de abator(în cursul 

inspecţiei carcaselor) şi de laborator a efectivelor de 

păsări de carne şi de reproducţie. 

2.Tumorile diagnosticate anatomoclinic, necropsie şi cu 

ocazia inspecţiei carcaselor se vor investiga citologic 

şi/sau histopatologic în proporţie de 100%, la animalele 

care nu au fost testate serologic şi la care au fost 

observate modificări anatomopatologice. 

3.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli 

tumorale induse viral: 

- boala Marek 

- leucoze aviare 

II. ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ OBLIGATORIE ÎN FUNCŢIE 

DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE 



2. Probele prelevate de sânge, alte lichide biologice, 

ţesuturi se trimit la laboratorul de histopatologie însoţite de 

fişa oncologică tip cu precizarea datelor anatomoclinice, 

evolutive şi epidemiologice privind interrelaţia posibilă 

"animal-om " -"om-animal" în boala canceroasă. 

3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic 

histopatologic la fiecare LSVSJ şi al mun. Bucureşti, şi se 

comunică la IDSA pentru centralizare în "Registrul 

naţional de cancer la animale". 







Bucureşti 

2. Examenele anatomopatologice şi 

precizarea diagnosticului citohistopatologic 

se efectuează la 

LSVSJ şi IDSA. 

60. ANTRAX (B 051) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. anatomopatologic: bovinele, ovinele, caprinele, 1. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie 1. Medicul veterinar oficial 

(în condiţii de linişte ecvinele, porcinele şi speciilor receptive din mediul direct din abator se face vaccinare contra antraxului la recoltează probele, DSVSA 

epidemiologică) silvatic. 

animalele în vârsta de peste 6 luni; 


54

2. în caz de suspiciune se prelevează: 

a) de la animale vii: probe de sânge, frotiuri de sânge sau 

secreţii sangvinolente; 

b) de la cadavre nedeschise: probe de sânge, frotiuri de 

sânge sau secreţii sangvinolente; 

c) de la cadavre deschise accidental sau animale 

sacrificate: probe splină, os lung nedeschis. 

3. în cazurile de antrax localizat se prelevează: 

a) limfonoduri glosofaringiene, tonsile, ţesut adiacent; 

b) lichid de puncţie din edemele subcutanate. 


I. ANIMALE VII 

- bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun 

inspecţiei ante şi post mortem. 

II. CARNE ŞI ORGANE 

- Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere 


veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de 

către autoritatea sanitară veterinara competenta. 

2. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia măcelărie 

printr-o piaţă sau printr-un centru de colectare se face 

vaccinare contra antraxului la animalele în vârstă de 

peste 6 luni; 

3. Pentru exportul cabalinelor cu destinaţia producţie 

(creştere) şi reproducţie se face vaccinare contra 

antraxului la animalele în vârstă de peste 6 luni. 

4. Plata vaccinărilor se suportă de către deţinătorul de 

animale pentru ecvinele destinate exportului. 

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, 

porcinele) 

- supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru 

speciile receptive 

II. ORGANE 

- în forma localizata la porci (glosantrax) se recoltează 

porţiuni de splina, ganglioni limfatici, os lung nedeschis 

de la animalele izolate sub restricţii ; 

III. MASURI şi SANCŢIUNI : 

- animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care 

au existat cazuri de antrax, se dirijează la abatorul sanitar 

sau se taie în sala normala, în partida separata, la 

sfârşitul zilei de lucru ; 

- în toate situaţiile în care se suspicionează sau se 

confirma o forma de antrax, se iau masuri de prevenire a 

transmiterii la om şi a contaminării mediului de lucru: 

carcasele, organele şi subprodusele de la animale 

bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea, se 

confiscă şi distrug. 

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile 




Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 şi 

107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare 


1. Medicul veterinar oficial 






abator 

55

61. ECHINOCOCOZA (B 053) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supravegherea prin examen serologic ELISAcoproantigen 


a tuturor câinilor din ferme şi/sau stâni, de 


două ori pe an. 







LSVS judeţene cu personal 

instruit sau la IDSA după caz. 

62. LEPTOSPIROZA (B 056) 

56 

1 2 3 4 

I. La bovine – în totalitate: 

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică în zonele în 

care: 

a) există antecedente epizootice de boală; 

b) s-a diagnosticat recent boala; 

1. Examenele se efectuează pe probele recoltate pentru 

bruceloză. 

Supraveghere pasivă 

(în condiţii de linişte 


2. Supraveghere serologica prin RMA cu setul de 7 

serotipuri la: 

a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior 

o dată pe an în trimestrul IV 

b) 10 % numărul de animale/localităţile unde au fost 

declarate focare de boala în ultimii 5 ani, 

c) în cazurile de vânzare-cumpărare: - la furnizor cu cel 

mult 30 zile înainte de livrare; 

d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la 

suspiciunea de infecţie leptospirică; 

2. Setul de 7 serotipuri de Leptospira interrogans: 

- pomona, 

- icterohaemorrhagiae, 

- canicola 

- Wolffi, 

- hardjo, 

- grippotyphosa, 

- australis 

- autumnalis, 

- bataviae 

3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru 

bovine din import: 

- pomona; 

- ichterohaemorrhagiae; 

- canicola 

- wolffi; 

- hardjo; 

- ballum; 

- sejroe; 

- bataviae 

- australis; 

- gnppotyphosa 









LSVSJ şi a mun. Bucureşti după 

caz la IDSA.

- autumnalis; 

3 Examinarea histologică a avortonilor, 

Examene histologice în cazul înregistrării de pierderi 

prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala. 

II. La cabaline: 

1. Inspecţie vizuală şi anatomopatologică a cabalinelor 

în zonele în care: 

- există antecedente de boală; 

- s-a diagnosticat recent boala. 

2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce 

conţine 6 serotipuri a: 

a) armăsarilor reproducători din: staţiunile temporare şi 

permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, 

hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi 

specializate, gospodăriile populaţiei; 

b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost 

declarate focare de boala în ultimii 5 ani, 

c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la 


d) la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, în 

cazurile de vânzare-cumpărare; 

III. La porcine: 

1 Inspecţia vizuală în zonele în care: 

a) există antecedente epizootice de boală; 

b) s-a diagnosticat recent boala; 

1.Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: 

- pomona, 


- canicola 

- hardjo, 


- australis 









LSVSJ şi a mun. Bucureşti 

după caz la IDSA. 











Întregul efectiv de porcine din ţară să fie supus 

controlului sanitar veterinar oficial prin: 

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 

serotipuri la: 

a) 20 % vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric sau 

10 % din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II 

şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 

de animale se creste procentul astfel încât să se 

examineze minimum 10 probe; 

b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele 

1.Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: 

- pomona, 


- canicola 

- hardjo, 


- australis 


LSVSJ şi a mun. Bucureşti şi după 

caz la IDSA. 

57

58 

mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se 

creste procentul astfel încât să se examineze minimum 

10 probe; 

c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de 

vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile 

înainte de livrare; 

d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări 

artificiale sau pentru monta naturală; 

e) porcinele destinate exportului - cu cel mult 30 zile 

înainte de livrare; 

f) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la 


g) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar 

postvaccinal. 

3. Supraveghere histologică: 

a) Supraveghere histologică a avortonilor; 

b) Examene histologice în cazul înregistrării de 

mortalităţi la purceii sugari şi tineret când se 

suspicionează boala. 

IV. La canide 

Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, 

hematologică şi histologică. 



- bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei 

ante şi post mortem. 


Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere 


veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat de 

către autoritatea sanitară veterinara competenta. 

2. Pentru cabalinele din import se folosesc aceleaşi 

serotipuri ca pentru bovine din import; 

Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 

serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola, 

sejroe. 

I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele) 

În caz de suspiciune se recoltează: 

- sânge şi urină de la animalele în viaţă; 


- se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele 

tăiate ; 


Carnea şi organele se supun următoarelor sancţiuni: 

- se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu 

modificări importante ale musculaturii ; 

- se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei 

leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului 

bacteriologic pozitiv; 

- grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi 

sângele se confiscă ; 

- pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 

zile. 

Examenele se efectuează la 

LSVSJ şi după caz la IDSA. 


abator

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 



transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA 

nr. 77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare 


63. FEBRA Q (B -057) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor 


şi caprinelor: 

liberă practică 

a. 5% din efectivul de reproducţie (dar nu mai puţin de 

împuternicit din 

10 probe) din unităţile în care sau diagnosticat cazuri de 


febră Q la persoane ce au acces în fermă sau legături cu 


aceasta; 

concesionată şi/sau 

b. în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic 


neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile; 

recoltează probele, 

c. 0,2% din efectivul fermelor de producţie. 

DSVSA judeţene şi a 


2. Examenele se 

efectuează LSVSA şi 

după caz IDSA. 

59 

64. ANAPLASMOZA (B 101); BABESIOZA (B 102), inclusiv NUTALIOZA cabalinelor; THEILERIOZA bovinelor şi ovinelor (B 111). 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă I. La taurine şi bubaline: 

Supraveghere în zonele în care: 


Supravegherea hematologică prin efectuarea şi a. există antecedente epizootice de boală ; 


examinarea frotiurilor de sânge la 10% din bovinele cu b. s-a diagnosticat recent boala ; 


semne clinice, în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de c. a celor în tranzit (în special în transhumanţă); 


activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrieoctombrie), 


în funcţie de zona geografică şi condiţiile 


climaterice ale anului respective 






efectuează LSVSA. 

II. La ovine şi caprine: 

Supravegherea hematologică prin efectuarea şi 

examinarea frotiurilor din sânge la 5% din ovinele cu 

semne clinice în vârstă de peste 3 săptămâni, în 

perioadele de activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi 

septembrie-octombrie), în funcţie de zona geografică şi 

condiţiile climaterice ale anului respectiv. 

1. Supravegherea în zonele în care: 

a. există antecedente epizootice de boală ; 

b. s-a diagnosticat recent boala ; 

c. a animalelor în transhumanţă ; 

d. a celor aflate în perioada de carantină profilactică după import. 

2. La ovine pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca în

III. La cabaline: 

Supravegherea hematologică prin efectuarea şi 

examinarea frotiurilor de sânge la 10% din cabalinele cu 

semne clinice în vârstă de peste 6 luni, în perioadele de 

activitate maximă a căpuşelor (mai-iunie şi septembrieoctombrie), 

în funcţie de zona geografică şi condiţiile 

climaterice ale anului respectiv. 

IV. La canide 

Supraveghere clinică, serologică şi hematologică în 

colectivităţile de animale cunoscute cu antecedente, 

inclusiv în cazurile particulare. 

cazul bovinelor. 

3. Pentru theilerioză, atât la bovine, cât şi la ovine, în cazul 

examenelor hematologice negative, la animalele la care se 

suspicionează boala se efectuează în completare frotiuri din 

materialul rezultat în urma puncţiei limfonodurilor abdominali. 

1. Supravegherea clinică a cabalinelor din zonele în care: 

a. există antecedente epizootice de boală ; 

b. s-a diagnosticat recent boala ; 

c. animalelor în tranzit prelungit (peste 45 zile) ; 

d. a celor aflate în perioada de carantina profilactica de import. 

2. La cabaline pentru babesioză şi anaplasmoză se procedează ca 

în cazul bovinelor. 

3. Pentru babesioză şi anaplasmoză la celelalte specii de animale 

se procedează ca în cazul bovinelor. 

In toate cazurile 

examenele se efectuează 

la LSVSJ, cu confirmare 

la IDSA. 

Examenele se efectuează 

LSVSA. 

65. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR B-156 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor 1. Medicul veterinar de 











efectuează la LSVSAJ 

şi/sau la IDSA . 

66. INFLUENŢA ECVINĂ (B-206) 

1 2 3 4 

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane 

pe probe perechi de sânge, la interval de 21 zile, şi nazale, organe sau sânge, după caz. 

virusologice. 









60

2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, 

la 10% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi 

sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la 

animale nevaccinate. 


probele, DSVSA. judeţene 


2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 2. Supravegherea 

MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare serologică se efectuează la 

veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli IDSA. 




67. RINOPNEUMONIA ECVINĂ (B-208) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice 

(ELISA) pe probe perechi la interval de 21 zile, 

virusologice şi histologice 








68. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ (B-211) 

2. Avortonii se examinează prin examen virusologic şi 

histologic. 


Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 2.Examenele virusologice 

MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare şi serologice se efectuează 

veterinare privind anunţarea, declararea şi notificarea unor boli la IDSA. 

transmisibile ale animalelor şi Ordinele preşedintelui ANSVSA nr. 3. Examenele histologice 

77/2005 şi 107/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare se efectuează la LSVSJ 


abilitate şi după caz la 

IDSA pentru judeţele a 

căror LSVSJ nu sunt 

abilitate. 

61 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau 

1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe 1. Medicul veterinar de 

seroneutralizare: 

perechi, la interval de 21 zile, şi virusologice. 


a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra din circumscripţia sanitară 

dată pe an; 

arteritei virale ecvine. 


b) la 20% din iepele mame din herghelii şi din unităţi 


specializate (o dată pe an); 



DSVSA. judeţene şi a 


2. Pentru exportul de cabaline cu destinaţia sport să rezulte 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 2. Examenele se

că animalele au fost testate pentru arterită virală cu 28 de 

zile înainte de export, prin reacţia de seroneutralizare. 

MAA nr. 156/27.12.1999, pentru aprobarea normei sanitare efectuează la IDSA. 





3. România nu importa 

ecvine cu arterita virala. 

69. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR (B – 214) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al 


iepelor. 











efectueză la IDSA. 

70. TULAREMIA (B-352) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă I. La iepurii domestici 


1 Supravegherea morfopatologică şi bacteriologică pe Bucureşti la ANSVSA 

toate animalele moarte. 

2. În unităţile în care se practică vaccinarea, nu se efectuează 

2. Supravegherea serologică prin RSAR la constituirea examene serologice sau alte examene de laborator. 

crescătoriei; 

3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului 

II. La iepurii sălbatici prin examene morfopatologice şi 

bacteriologice pe cei găsiţi morţi. 















la IDSA, pe aceleaşi probe 

pe care se execută şi 

examinările serologice 

pentru bruceloza şi boala 

virală hemoragică. 

62

71. BRUCELOZA LA CANIDE 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. clinic, anatomopatologică şi bacteriologică a Probele cu rezultate pozitive, dubioase sau neconcludente vor fi 1. Medicul veterinar de 

efectivelor din canise de reproducţie şi a tuturor masculilor reexaminate prin hemoculturi la IDSA. 

folosiţi la reproducţie. 






2. serologică prin RSAR cu antigen Brucella canis colorat De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost 

cu Roz- Bengal şi prin RFC/ ELISA : 

castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de 

a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia avortoni cu învelitori fetale şi respectiv testicule, în vederea 

acţiunilor imunoprofilactice; 

efectuării examenului complex de laborator. 

b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la 

suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii 

comunitari. 

probele 



IDSA 

72. BRUCELOZA LA IEPURI 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia 

de seroaglutinare (RSAR cu antigen colorat cu Roz - 

Bengal). 

2. în abator 


a) animalele vii: se examinează ante mortem şi post 

mortem ; 



1. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, 

limfonoduri şi uter în vederea efectuării examenului complex de 

laborator. 

2. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 

De la iepurii din efectivele cu bruceloză: 

- carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni 

se dau în consum fără restricţii; 

- organele cu leziuni se confiscă 







probele 



IDSA 


abator 

63 

73. Furunculoza salmonidelor cu Aeromonas salmonicida 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 

1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii .1. Medicul veterinar de 

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor mortalităţii 

liberă practică împuternicit

de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de din circumscripţia sanitară 

crescută. 

peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice 


3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. concesionată şi/sau medic 



probele, DSVSA judeţene 

şi a mun. Bucureşti şi/sau 

IDSA 


la LSVSJ şi a mun. 

Bucureşti, şi /sau IDSA 


IDSA 

74. Yersinioza (Boala gură roşie) la salmonide) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 1. Medicul veterinar de 



2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de din circumscripţia sanitară 

peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 







IDSA 


efectuează la LSVSJ şi a 

mun. Bucureşti şi/sau 

IDSA 


IDSA 

2 Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor 

de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate 

crescută. 

64 

75. Anemia infecţioasă a somonului 

1 2 3 4 


1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 1. Medicul veterinar de 



de peşti clinic sănătoşi, iar în caz de necesitate diagnostic 2. . Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în din circumscripţia sanitară 

complet de laborator în toate exploataţiile piscicole şi conformitate cu Ord. MAAP nr. 471/2002, Ord. Preşedintelui veterinară de asistenţă

mediul natural 

ANSVSA nr. 247/2006, Ord. Preşedintelui ANSVSA nr.75/2006 şi 

Ord. Preşedintelui ANSVSA nr. 82/2006 

















IDSA 


IDSA 

65 

76. Mixosomiaza 

1 2 3 4 




de peşti în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de 

crescută. 

peşte şi/sau cu modificări clinice şi anatomopatologice. 














IDSA 


IDSA 

77. Boala Columnaris la salmonide 

1 2 3 4 





crescută. 












IDSA 




IDSA


IDSA 

78. Eritrodermatita la ciprinide 

1 2 3 4 





crescută. 

peşte şi/sau cu modificări anatomopatologice. 



.1.Medicul veterinar de 








IDSA 





IDSA 

79. Ihtioftiriaza 

1 2 3 4 





crescută. 
















IDSA 


IDSA 

66

80. Criptobiaza 

1 2 3 4 





crescută. 




1.Medicul veterinar de 








IDSA 




IDSA 


IDSA 

81. Coccidioza moluştelor bivalve 

1 2 3 4 



de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau 

mortalitate crescută. 



2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de 

moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. 











IDSA 





IDSA 

67 

82. Nematodoze ale moluştelor bivalve 

1 2 3 4 


1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 1. Medicul veterinar de 



de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de din circumscripţia sanitară 


moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. veterinară de asistenţă 

3. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. concesionată şi/sau medic





IDSA 





IDSA 

83. Ricketioza moluştelor bivalve 

1 2 3 4 


2 Supravegherea prin diagnostic de laborator a populaţiilor 

de moluşte bivalve în caz de suspiciune de boală şi/sau 





moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. 











IDSA 





IDSA 

84. Vibrioza moluştelor bivalve 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică 1. Anunţarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii 1. Medicul veterinar de 



2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de din circumscripţia sanitară 

moluşte bivalve şi/sau cu modificări anatomopatologice. veterinară de asistenţă 






IDSA 





IDSA 

68

85. Moluşte gasteropode 

1 2 3 4 



de moluşte în caz de suspiciune de boală şi/sau mortalitate 

crescută. 




melci şi/sau cu modificări anatomopatologice. 














86. Batracieni 

1 2 3 4 




de batracieni în caz de suspiciune de boală şi/sau 2. Prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de 


batracieni şi/sau cu modificări anatomopatologice. 









probele, DSVSA 




69 

87. Pesta racilor 

1 2 3 4 


2. Supraveghere prin diagnostic de laborator a populaţiilor 

de crustacee în caz de suspiciune de boală şi/sau 




2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din 

exemplarele muribunde de crustacee şi/sau cu modificări 

anatomopatologice. 





















IDSA

88. AMOEBIOZA 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 

necesitate diagnostic complet de laborator. 



nosemoza albinelor. 









IDSA 



89. BRAULOZA 

1 2 3 4 


1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică 

2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de 

necesitate diagnostic complet de laborator 


Bucureşti la ANSVSA. 

2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru 

varrooza albinelor. 









IDSA 



90. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR 

1 2 3 4 






Bucureşti la ANSVSA . 2.Examenele de laborator se efectuează din 

10 g /probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/15 cm/probă, 

fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare. 









IDSA 



70

91. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE 

1 2 3 4 




2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de Bucureşti la ANSVSA 



loca americană şi/sau 10-15 botci. 









IDSA 


la IDSA 

71 

92. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE 

1 2 3 4 





1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medicul veterinar de 



2. Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, min. din circumscripţia sanitară 

25g/probă. 






IDSA 


la IDSA 

93. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE 

1 2 3 4 




2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de Bucureşti la ANSVSA 

necesitate diagnostic complet de laborator 


poliedrie. 


liberă 

practică 









IDSA 


efectuează la IDSA.

94. ONCOPATII LA ANIMALE DE COMPANIE 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Supraveghere prin examene hematologice şi 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medicul veterinar de 

citomorfologice pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, Bucureşti la ANSVSA 

liberă 

practică 

având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - 2. Examenele hematologice şi citomorfologice, cito-histopatologice împuternicit din 

om în apariţia bolilor leucemice 

pentru precizarea diagnosticului se efectuează la cerere, contra cost, circumscripţia sanitară 

2. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic vor de personal instruit. 


fi investigate cito-histopatologic. 

3. Tumorile se înregistrează în condicile de diagnostic concesionată şi/sau medic 

histopatologic la fiecare LSVSJ judeţean şi IDSA. Centralizarea veterinar oficial 

tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza recoltează probele, 

confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie. DSVSA judeţene şi a 




mun. Bucureşti, şi IDSA, 

după caz 

95. LISTERIOZA (C – 611) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Examene de laborator pe probe de la animale moarte. 












efectueză la LSVSA. 



Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de 

tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către 

medici veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, 

desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinara 

competenta. 

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE 

LACTATE, PESTE şi PRODUSE DIN PESCUIT 

Examinarea probelor se efectuează în IISPV şi 

laboratoarele sanitare veterinare de stat. 

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) 

Supraveghere prin examene de laborator 


- în caz de suspiciune se recoltează probe : capul întreg sau 

creierul, os lung şi porţiuni de ficat ; probele se examinează prin 

inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se 

1. Medic veterinar 

oficial din abator 



72

examinează după păstrarea la frigider (4-8 o C) timp de o 

săptămână. 

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PESTE 

şi PRODUSE DIN PESCUIT 

În caz de suspiciune se recoltează probe 


In cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu 

prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în 

produse supuse tratamentului termic. 

In cazul confirmării prezentei L. monocytogenes în produse din 

carne, produse lactate, peste şi produse din pescuit, acestea se 

retrag din consum se confisca şi se distrug. 

Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare 

de origine animala, se trimit la IISPV pentru confirmare.. 

96. TOXOPLASMOZA (C 612) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă A. La ovine 

Examenele serologice se efectuează cu personal instruit, pe 1. Medicul veterinar de 

Supravegherea serologica prin ELISA la: 

probele care se recoltează pentru bruceloză. 


- 10 % berbecii de reproducţie din efectivele cu avorturi, 


înainte cu 2 săptămâni de perioada de montă sau 


recoltarea spermei pentru însămânţări artificiale; 


- 5% de la oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort. 







efectuează la IDSA. şi la 

LSVSJ, după caz 

B. La porcine 

Examenele serologice se efectuează cu personal instruit, pe 1. Medicul veterinar de 

Supraveghere serologica prin ELISA la: 

probele care se recoltează pentru bruceloză. 


- vierii pentru reproducţie din efectivele cu avorturi; Numărul probelor recoltate vor fi: 


- scroafele de reproducţie cu avorturi la 7-14 zile după - 10% la vieri; 


avort. 

- 5% la scroafe. 








efectuează la IDSA. şi la 

LSVSJ, după caz 

73

C. la carnasiere (pisici) 

Supraveghere serologică la cerere 



Toate speciile de interes economic se supun inspecţiei 

post-mortem şi se vor face analize de laborator când 

leziunile anatomo-patologice conduc la suspicionarea 

boli. 


Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în 

unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de 

către medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, 

desemnat de către autoritatea sanitară veterinara 

competenta. 

I. ANIMALE VII (bovinele, cabalinele, porcinele) 

Supraveghere clinica, anatomopatologica şi de laborator pentru 

speciile receptive 

II. MASURI şi SANCŢIUNI : 

Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări organoleptice, se 

dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului 

termic. 

Examenele ELISA se 

efectuează la IDSA sau 

LSVSJ, cu personal 

instruit la cerere, contra 

cost. 



97. BOTULISM (C – 615) 

74 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supraveghere serologică pe probe provenite de la Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin 1. Medicul veterinar de 

animale din speciile receptive. 

bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s.a.) liberă practică 










efectueză la LSVSA. 

şi/sau IDSA 




In caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. 



Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi de 

tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către 


desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinara 


In caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de

competenta. 

origine animala. 

Determinarea prezentei toxinei botulinice în probe se face prin 

bioprobă pe şoareci şi testele imunologice (ELISA, RIA s. a.) 


In cazul în care este diagnosticata boala, carnea se declara 

improprie consumului uman, se confisca şi se denaturează. 

75 

98. SALMONELOZA (C – 620) 

1 2 3 4 

Supraveghere activă 1. Supraveghere anatomopatologică şi prin examene 1.Toate cazurile clinice de la toate speciile care prezintă semne 1. Medicul veterinar de 

bacteriologice a animalelor din speciile receptive clinice şi pot fi atribuite salmonelozei trebuie să fie testate. liberă practică 









2. Tineretul bovin şi porcinele se supun inspecţiei ante şi 

post mortem după cum urmează: 

I- La bovine 

- lunar câte o probă de fecale din adăpostul pentru 

tineret; 

- 10% din bovinele tăiate vor fi examinate pe probe de 

limfonoduri. 

II- La porcine 

- lunar câte o probă de fecale din halele pentru purcei 2-6 

luni şi din maternitate; 

- 10% din porcii tăiaţi vor fi examinaţi pe probe de 

limfonoduri. 


I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, 

cabaline, pasări) 

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi 

pasările se supun inspecţiei ante şi post mortem. 

2. Probele recoltate (os lung, splină, porţiuni de ficat 2. Examenele se 


mun. Bucureşti iar 

tipizarea tulpinilor la 

IDSA şi/sau IISPV. 


Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se 

efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare 

(Ordinul ANSVSA nr.23/2006). 

1. Examinarea 

animalelor vii şi 

recoltarea de probe se 

efectuează în ferme şi 

abatoare 

autorizate/aprobate 

sanitar veterinar, de către 

medici veterinari oficiali

II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, 

porcine, cabaline, pasări). 

1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în 

unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de 

către medici veterinari oficiali sau personal veterinar 

desemnat de către autoritatea sanitară veterinara 

competenta. 

2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile de 

tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasare, precum 

şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. 

III. OUA 

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, 

centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare oua, 

unităţi de desfacere, autorizate/aprobate sanitar veterinar 

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALA 

Alimentele de origine animala sunt supuse analizelor de 

laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în 

vigoare 


Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de 

probe şi analize, în condiţiile legii : 

1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline : 

- se recoltează probe de ţesut (metoda distructiva) sau probe 

tampon (metoda nedistructiva) de pe suprafaţa carcasei, de la 

fiecare lot, randomizat ; 

- noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine, 

recoltaţi randomizat la fiecare lot ; 

- os lung nedeschis şi ţesut muscular (in cazul tăierilor în abatorul 

sanitar). 

2. Carcase de pasări : 

- se recoltează carcase întregi. 


A.1. în cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declara improprie 

consumului uman carnea de la animalele la care a fost 

diagnosticata salmoneloza acuta ; 

In cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei 

S. enteritidis si/sau S. typhimurium, aceasta se confisca şi se 

distruge. 

In situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea 

roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman 

în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub 

supraveghere sanitară veterinara şi consecutiv, executării unui 

control microbiologic pentru fiecare şarja de fabricaţie care sa 

ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic. 

sau personal veterinar 

desemnat de către 

autoritatea sanitară 

veterinara competenta. 

Medici veterinari oficiali 

sau personal veterinar 

desemnat de către 

autoritatea sanitară 

veterinara competenta 

99. SALMONELOZA (C – 620) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă V. HRANA ANIMALA (Furaje) 2. în cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a 

decelat prezenta S. enteritidis si/sau S. typhimurium, acestea se 

confisca şi se distrug. 

In situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele 

din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman 

76

77 

numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic 

efectuat sub supraveghere sanitară veterinara şi consecutiv, 

efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarja de 

fabricaţie care sa ateste ca acestea sunt corespunzătoare 

microbiologic. 

B.1.a) Tăierea în partida separata a loturilor de pasări la care în 

ferma s-a decelat prezenta în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella 

spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. 

thompson şi altele) şi luarea masurilor ce se impun , atât la ferme 

cat şi la abator. 

b). în cazul abatorizării unor loturi de pasări, la care a fost decelata 

în mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. 

gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), 

tăiate în partida separata, carnea de pasare se poate admite în 

consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament 

termic sub supraveghere sanitară veterinara şi consecutiv, efectuării 

unui control microbiologic pentru fiecare şarja de fabricaţie care sa 

ateste ca aceasta este corespunzătoare microbiologic ; 

Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial 

având în vedere situaţia epidemiologica a efectivelor. 

In toate cazurile în care s-a izolat S. enteritidis si/sau S. 

typhimurium, carnea se confisca şi se distruge. 

DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti organizează şi 

monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea 

efectuării analizelor pentru Salmonella şi au obligaţia de a notifica 

la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la 

animale vii, produsele acestora, alimente de origine animala sau 

furaje, în vederea luării masurilor preventive de difuzare a 

bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice 

pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. 

2. în cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S. pullorum, S. 

ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne, se 

adopta următoarea procedura : 

a). produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament 

termic se confisca şi se distrug ; 

b). produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament 

termic se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinara şi se 

supun unui control microbiologic pentru fiecare şarja de fabricaţie 

care sa ateste ca acestea sunt corespunzătoare microbiologic ; 

c). semipreparatele culinare din carne de pasare care nu pot fi 

supuse unui alt tratament termic se confisca şi se distrug ; 

d). în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat 

S. enteritidis si/sau S. typhimurium, se comunica la DSVSA 

judeţeana şi a mun. Bucureşti de către medicii veterinari care au

efectuat examinarea cărnii, în al cărui teritoriu au fost acestea 

diagnosticate, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a 

animalelor, prin sistemul rapid de alerta pentru înregistrarea grafica 

a temperaturii şi a duratei tratamentului termic sub supraveghere 

sanitară veterinara şi se supun unui control microbiologic pentru 

fiecare şarja de fabricaţie care sa ateste ca acestea sunt 

corespunzătoare microbiologic. 

Loturile de carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat S. 

enteritidis si/sau S. typhimurium, se confisca şi se distrug. 

3. Loturile din carne de pasare dezosata mecanic la care s-a 

decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. 

ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se prelucrează în produse 

din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care 

dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatura pentru 

înregistrarea grafica a temperaturii şi duratei tratamentului termic 

(Ord. MAAP nr. 655/2002) sub supraveghere sanitară veterinara şi 

se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarja de 

fabricaţie care sa ateste ca aceasta este corespunzătoare 

microbiologic. 

Loturile din carne de pasare dezosata mecanic la care s-a decelat S. 

enteritidis si/sau S. typhimurium, se confisca şi se distrug. 

4. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri 

sporadice (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, 

S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se pot admite 

în consum uman numai după procesare în produse din oua tratate 

termic. 

Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella spp 

(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. 

thompson şi altele) a fost invaziva, se confisca şi se distrug. 

în toate cazurile în care a fost depistata prezenta Salmonella spp. 

în carnea proaspătă, carnea de pasare, alimentele de origine 

animala sau hrana pentru animale (furaje), tulpina izolata se trimite 

la Institutul de Igiena şi Sănătate publica Veterinara, pentru 

confirmare şi tipizare. 

Masurile anterior precizate care se iau în cazul cărnii, cărnii de 

pasare şi ouălor se notifica autorităţii veterinare competente. 

III. ACŢIUNI DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A BOLILOR TRANSMISIBILE DE LA ANIMALE VII LA OM (zoonoze) 

BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 

I. BACTERIOZE 2 4 3 

ANTRAXUL B - 051 

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti 

receptive. 

şi LSVSA judeţene 

78

LEPTOSPIROZA B - 056 

FEBRA Q B -057 

BRUCELOZA E - 001 

TUBERCULOZA BOVINA B - 

105 

MORVA B - 209 

TULAREMIA B - 352 

LISTERIOZA C -611 

PASTEURELOZA C -617 

SALMONELOZA E-002 

RUJETUL C -801 

STREPTOCOCIA R -015 

STAFILOCOCIA 

YERSINIOZA 

CAMPILOBACTERIOZA 

CLOSTRIDIOZE 

CHLAMYDIOZA AVIARĂ B- 

312 

COLIBACILOZA (O 157 H7) 

II. MICOZE 

ASPERGILOZA 

CANDIDOZA 

DERMATO-MICOZA 

MICOTOXICOZA 

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile 

receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 

Notificare şi raportare la autorităţile competente 










Raportare la autorităţile competente 











DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti 










































79

III. VIROZE 

FEBRA AFTOASA A -010 

FEBRA VĂII DE RIFT A-080 

BOALA DE NEWCASTLE A - 

160 

RABIA B -058 

GRIPA (Influenţa) 

BOALA CARRE C - 921 

BOALA LYME 

BOALA DE CRIMEEA- 

CONGO 

ENCEFALITA WEST NILE 

ENCEFALITA JAPONEZĂ B- 

212 

GASTROENTERITA 

TRANSMISIBILĂ 

ENCEFALO-MIELITA 

ECVINĂ VENEZUELEANĂ B- 

216 

ENCEFALITA DE CĂPUŞI 

GASTRO-ENTERITA CU 

ROTAVIRUS 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice 

pentru punerea în evidenţă a incluziunilor virale 

intracitoplasmatice specifice la speciile receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 


receptive. 















IDSA 

IDSA 

IDSA 























BOALA SUPRAVEGHEATĂ CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 

ONCOPATII LA ANIMALELE 

DE PRODUCŢIE, ÎN 

LIBERTATE Şl EXOTICE. 

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice 

periodice la speciile receptive. 

Notificare şi raportare la autorităţile competente DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti 


IV. PARAZITOZE 

COCHLIOMYIA 

HOMINIVORAX B-060 

80 

Supraveghere clinică la speciile receptive; 

Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv Identificarea agentului patogen 

omul. 

(adulţi şi larve) se efectuează la 

Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise LSVSJ şi/sau IDSA 

şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile 

lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 

zile.

CHRYSOMYA BEZZIANA B-061 Supraveghere clinică la speciile receptive. 

ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA 

B- 053 

81 

Supravegherea gazdelor intermediare şi definitive prin examene 

anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, şi 

examen serologic (ELISA – coproantigen), pentru gazdele 

definitive.. 

CISTICERCOZA BOVINĂ B- 106 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele 

receptive. 

CISTICERCOZA PORCINA B- Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele 

252 

receptive. 

TRICHINELOZA B- 062 Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele 

receptive. 

LEISHMANIOZA B- 501 Supraveghere clinica, anatomopatologică şi de laborator la 

animalele receptive. 

TOXOPLASMOZA C- 612 

FASCIOLOZA C- 621 

FILARIOZE C- 622 

ANCILOSTOMOZA 

CARNIVORELOR 

BALANTIDIOZA 

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele 

receptive. 

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator 

la speciile receptive. 

Supraveghere prin examene anatomopatologice şi 

hematologice periodice la speciile receptive.. 


hematologice periodice la speciile receptive.. 


hematologice periodice la speciile receptive. 

In nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele 

spiralat din Lumea Noua” (America de Nord). 

Specii receptive: de regula ouăle sunt depuse pe 

cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. Larvele 

sunt obligatoriu miazigene. 

Denumirea bolii include atât parazitoza determinate 

de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus 

multilocularis. 

Animale receptive pentru ambele specii: 

- gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; 

- gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice 

(pentru 

E. granulosus); rozătoare, copitate (pentru E. 

multilocularis). Omul este receptive la ambele specii 

de parazit. 

Identificarea agentului patogen 

(adulţi şi larve) se efectuează la 

LSVSJ şi/sau IDSA 

Examenele se efectuează la LSVSJ 

şi/sau IDSA. 

- gazde definitive: omul; - gazde intermediare: 

bovinele 



- gazde definitive: omul; - gazde intermediare: DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti 

porcinele 


Speciile receptive importante: porcul, mistreţul, ursul, DSVSA judeţene, a mun. Bucureşti 

nutria, calul. 


Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea Identificarea agentului patogen, cât 

parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. şi a vectorilor se efectuează la 

Supravegherea se efectuează conform precizărilor de 

la poziţia 94 

Supravegherea gazdelor definitive (bovine, ovine), 

prin examene anatomopatologice şi serologic – 

ELISA. Examenele serologice se efectuează de două 

ori pe an (toamna şi primăvara) pe un procent de 1- 

2% din animalele în vârstă de peste 6 luni. 

.Examenele pentru supravegherea gazdelor 

intermediare prin examene de laborator. 

Examene anatomopatologice şi de laborator pentru 

gazdele definitive şi examene de laborator pentru 

vectori. 

Specii receptive: câinele şi rar pisica şi vulpea. La 

om, paraziţii de la câine produc boală denumită 

“Larva migrans”. 

LSVSJ şi/sau IDSA. 

Identificarea vectorilor şi a agenţilor 

etiologici se efectuează la LSVSJ 

şi/sau IDSA. 

Examenele se efectuează la LSVSJ 

şi/sau IDSA 



şi/sau IDSA 



şi/sau IDSA 



şi/sau IDSA

HEMOSPORIDIOZE 

HIMENOLEPIDOZA 

PNEUMOCISTOZA 

SARCOCISTOZA 







Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, 

la speciile receptive. 

Examene anatomopatologice şi de laborator pentru 

gazdele definitive şi examene de laborator pentru 

vectori. 

Speciile receptive: oaia, capra, câinele, pisica, 

iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, 

porcul, omul şi maimuţa (cu predilecţie tineretul). 

Speciile receptive: bovinele, ovinele, caprinele, 

suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul. 



şi/sau IDSA 



şi/sau IDSA 

Examenele de laborator se 

efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA. 


efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA 

TENIAZE 

THELAZIOZA 

DERMATOZE PRODUSE 

DEACARIENII PARAZIŢI LA 

ANIMALE 

Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile 

receptive. 

Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi 

Taenia solium 

Specii receptive: bovinele, cabalinele şi omul. 

Supraveghere prin examene clinice şi prin teste de imunitate Specii receptive: toate mamiferele şi toate păsările. 

mediată celular, teste alergologice la speciile receptive. 

Omul se contaminează prin contact cu animalele 

parazitate, adăposturi, ustensile, etc. 


efectuează la LSVSJ şi/sau IDSA 

Identificarea gazdei intermediare şi 

a agentului etiologic se efectuează la 


Examenele pentru identificarea 

agenţilor patogeni se efectuează la 


IV. ACŢIUNILE STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI, ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE. 

A. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR PREPUBERALE ŞI DE REPRODUCŢIE (ANTEPARTUM, PARTURITIE, POSTPARTUM ) LA SPECIILE DE ANIMALE DE 

INTERES ECONOMIC 

1. AVORTURI 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 4 3 

Supraveghere pasivă Supravegherea tuturor cazurilor de avort prin: 

1. Monitorizarea avorturilor de către DVSA judeţene şi mun. 1. Medicul veterinar de liberă 

- anchetă ginecologică; 

Bucureşti, cu transmiterea lunară a raportului la IDSA şi ANSVSA. practică împuternicit din 

- examen clinic şi de laborator la femelele care au avortat 

(probe de sânge, avortoni şi secreţii); 

2. Toţi avortonii, placenta, lichide placentare, probe de sânge, la circumscripţia sanitară veterinară 

momentul avortului şi după 21 de zile, de la producerea acestuia, se de asistenţă concesionată şi/sau 

- examen de laborator (bacteriologic, micologic) al vor trimite la laborator pentru diagnostic, de către proprietar, cu medic veterinar oficial 

materialului seminal utilizat în exploataţiile de reproducţie respectarea prevederilor legale. 


în care s-au înregistrat avorturi. 



LSVSJ, mun. Bucureşti şi/sau la 

IDSA, după caz 

82

2. DEFECTE GENETICE 


Supravegherea defectelor genetice la toate speciile de 

animale prin examen clinic. 

1. Monitorizarea defectelor genetice de către DVSA judeţene şi 


. Medicul veterinar de liberă 



de asistenţă concesionată 



3. TULBURĂRI DE REPRODUCŢIE NEINFECŢIOASE 

Supraveghere Supravegherea tulburărilor de reproducţie neinfecţioase prin 

pasivă examen clinic şi de laborator (hormonal) 

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din circumscripţia 

sanitară veterinară de asistenţă concesionată recoltează probele, 


2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti şi/sau la IDSA, 

după caz 

B. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT PENTRU UTILIZARE INTERNĂ, INCLUSIV CERCETARE, EXPORT , 

IMPORT. 

MATERIAL SEMINAL CONGELAT (MSC) 

Supraveghere 

pasivă 

1. Material seminal congelat pentru export 

Supravegherea prin examene specifice 

1. Examenele de laborator bacteriologice, micologice, parazitologice 1. Prelevarea de probe se va face 

de laborator, (taur); bacteriologice, micologice (vier/ţap/berbec), se efectuează la de către medicul veterinar oficial 

conform cerinţelor de certificare, impuse de ţara LSVSJ şi a mun. Bucureşti , iar cele morfologice (taur, al autorităţii veterinare teritoriale 

importatoare. 

vier,ţap,berbec) şi virusologice (taur) se efectuează la IDSA, dacă competente 

laboratoarele judeţene şi a mun. Bucureşti nu dispun de dotarea 

corespunzătoare sau nu au fost instruite încă. 

2. Material seminal congelat importat: 

Supraveghere profilactică prin examene specifice de 

laborator a şarjelor importate, pe un număr de minimum 6 

paiete/şarjă. 

3. Material seminal congelat pentru utilizare internă, 

cercetare: 

- în caz de necesitate, în contextul investigaţiilor complexe 

pentru tulburări de reproducţie la femele sau masculi, pe un 

număr de minimum 6 paiete/şarjă, provenite de la donatorii 

suspectaţi. 

- supraveghere profilactică semestrială, a reproducătorilor, 

pe un număr de minimum 6 paiete/şarjă. 

2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să 

corespundă legislaţiei în vigoare. 

2. Examenele de laborator se 

efectuează în cadrul LSVSJ-urilor 

instruite şi în IDSA pentru 

LSVSV neinstruite încă; 

3. Examinarea materialului 

seminal precum şi altor produse 

biologice provenite de la alte 

specii decât cele de interes 

economic, se face la cererea 

proprietarului, contracost. 

83

C. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL NEPRELUCRAT („CRUD”) ŞI REFRIGERAT, AUTOHTON/ DE IMPORT, PENTRU 

UTILIZARE 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supravegherea prin examene specifice de laborator, 1. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să 

corespunzătoare speciei analizate, de la toţi donatorii corespundă legislaţiei în vigoare. 

autohtoni (reproducători autorizaţi), prin sondaj, semestrial. 2. Supravegherea importurilor se face numai pe baza certificatului 

internaţional de sănătate. 

1. Prelevarea de probe se va face 

de către medicul veterinar oficial 

al autorităţii veterinare teritoriale 

competente 

2. Examenele de laborator se 

efectuează în cadrul LSVSJurilor 

instruite şi la IDSA pentru 

LSVSV neinstruite încă; 

D. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE. 

MAMITELE (MASTITELE) 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind 

supravegherea mamitelor. 

2. Examen clinic al glandei mamare şi al laptelui. 

V. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 

ANALIZA POTABILITĂŢII APEI 



2. Examenul clinic se efectuează la începutul şi la 

jumătatea perioadei de lactaţie pentru vacile producătoare 

de lapte destinat procesării, prin teste rapide specifice la 

fiecare sfert în parte, pentru depistarea mamitelor 

subclinice. 

3. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman a 

laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, 

până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei 

mamare, confirmată printr-un examen de laborator 

(numărătoare celule somatice). 


împuterniciţi de circumscripţia sanitară 

veterinară de asistenţă concesionată, medici 

veterinari oficiali şi DSVSA judeţene şi a 

mun. Bucureşti: 

2. Examenele de laborator se efectuează la 

LSVSJ. 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind analiza 

potabilităţii apei. 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeană şi a 

mun. Bucureşti la ANSVSA. 

2. Se va întocmi un raport anual privind calitatea apei 




84

2. Pe probe de apă prelevate trimestrial, de la 

sursele de apă permanente (centrale) şi semestrial 

din sursele sezoniere (de suprafaţă), utilizate de 

animale. 

distribuite adăpării animalelor din teritoriul aflat sub 

supraveghere, care va fi înaintat IDSA pentru centralizare 

în scopul realizării raportului naţional. 

3. Trimestrial, prin metode curente şi speciale 

(determinarea indicatorilor organoleptici, fizici, chimici 

generali, chimici, toxici, bacteriologici, etc.), conform 

metodelor omologate. 

Gama indicatorilor se va stabili în concordanţă cu calitatea 

sursei de apă şi capacitatea de lucru a LSVSJ şi a mun. 

Bucureşti:. 


mun. Bucureşti:. 


LSVSJ. 

ANALIZA APELOR REZIDUALE 

1 2 3 4 


1. Monitorizarea documentelor privind analiza 

apelor reziduale. 

2. Pe probe de apă şi de nămol recoltate (rezultat 

din sedimentarea apelor reziduale), trimestrial, din 

ferme, înainte de a părăsi teritoriul acestora.. 



2. Trimestrial, sau de câte ori impune situaţia, conform 








LSVSJ. 

ANALIZA APELOR DIN BAZINELE PISCICOLE LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE 

1 2 3 4 


1. Monitorizare documentelor privind analiza 

apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri 

amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape 

curgătoare. 

2. Pe probe de apă recoltate de două ori pe an, sau 

de câte ori impune situaţia. 



2. Semestrial, sau de câte ori impune situaţia, conform 








LSVSJ. 

ANALIZA AERULUI 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind analiza 

aerului. 

2. Pe probă medie, trimestrial din: 

adăposturile de animale 

din afara adăposturilor de animale 

din jurul fermelor zootehnice pe o rază de 500 m. 



2. Examene lunare pentru examene fizico-chimice, 

bacteriologice şi controlul gazelor de la sursele de poluare, 

conform SR ISO 4226/95, 9081:1/95, STAS:1033/92, 

12574/87, 10194/89, 10195/75, 10329/75, 10812/76, 

10813/76, 10814/76, 13000/91. 







LSVSJ. 

85 

VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII

1 2 3 4 

1. Monitorizare documentelor privind verificarea 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 

eficienţei decontaminării. 


2. Prin testarea eficienţei decontaminării: 

a - în unităţi de creştere şi exploatare a păsărilor şi 

porcilor în sistem industrial, după fiecare 

decontaminare profilactică şi de necesitate; 

b - în PIF – cel puţin 5 obiective/săptămână 








LSVSJ. 

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ SPECIFICĂ A EXPLOATAŢIILOR ZOOTEHNICE ECOLOGICE ŞI A EXPLOATAŢIILOR MIXTE ECOLOGIOCE 

CARE AU SECTOR ZOOTEHNIC 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea şi controlul documentelor 

privind supravegherea exploataţiilor 

zootehnice ecologice şi a exploataţiilor 

mixte ecologice care au sector zootehnic 

2. Controlul respectării condiţiilor pentru 

agricultura ecologica zootehnică 

. 

1. Identificarea şi înregistrarea separată a exploataţiilor 

zootehnice ecologice şi a exploataţiilor mixte ecologice cu 

sector zootehnic 

2. Controlul respectării regulilor sanitare veterinare pentru 

funcţionarea fermelor ecologice zootehnice şi a fermelor 

ecologice ,în special condiţiile de biosecuritate şi de 

combatere a bolilor 

3. Raport trimestrial transmis ANSVSA privind respectarea 

de către aceste ferme a condiţiilor sanitare veterinare de 

funcţionare 

1. Medici veterinari oficiali ai DSVSA 

judeţene şi a mun. Bucureşti: 

2. Acţiunile se vor desfăşura în baza 

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 

din 17 aprilie 2000 privind produsele 

agroalimentare ecologice, aprobată prin 

Legea nr. 38 din 7 martie 2001 şi a Hotărârii 

de Guvern nr. 917 din 13 09.2001 pentru 

aprobarea Normelor metodologice de 

aplicare a Ordonanţei de urgenţă a 

Guvernului nr. 34 din 17 aprilie 2000 

privind produsele agroalimentare ecologice 

VI. ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 

1. INSTITUIREA ŞI RESPECTAREA MASURILOR GENERALE DE PROFILAXIE 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

86

I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizare documentelor privind instituirea şi 

respectarea măsurilor generale de profilaxie. 








87

Prin controlul permanent privind: 

- Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi 

- aplicarea şi respectarea normelor sanitare ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului, 

veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului - Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a 

tehnologic; 

filtrului sanitar veterinar; 

- accesul în ferme sau unităţi; 

- Amplasarea rampei de încărcare/ descărcare animale la 

- livrări de animale şi produse; 

nivelul împrejmuirii; 

- condiţii de igienă din adăposturi, spaţii de - Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor 

prelucrare şi incinte; 

- Ecarisarea corespunzătoare a fermelor, exploataţiilor 

- parametrii de microclimat 

individuale şi a teritoriului; 

- atestări medicale privind sănătatea personalului; - asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de 

- amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, igienizare; 

de producere a furajelor, de industrie alimentară şi - Tehnologiile privind creşterea animalelor şi sanitare 

alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de veterinare pe specii. 

proprietate; 

- Legea zootehniei nr. 72/2002, cu modificările şi 

- potabilitatea apei; 

completările ulterioare. 

- salubritatea furajelor; 

- Ordinul MS nr. 981/1994. 

- instituirea şi respectarea condiţiilor de carantină - Legea 71/2006 

profilactică; 

- HG nr. 1247/2002 

- starea de sănătate a animalelor din zona de - OUG 195/2005 – privind 

protecţie a unităţilor industriale specializate şi - Ordinele MAAP nr. 373/2001;93/2005;197/2006; 

instituţiilor sanitare veterinare, (unităţile de 495/2001; 498/2001; 504/2001; 20/2002; 21/2002; 

creşterea porcinelor nu angajează personal ce deţin 22/2002; 23/2002; 

porci în gospodăria proprie); 

- HG nr. 100/2002 modificat de HG 662/2005 

- condiţiile sanitare veterinare din târguri, baze şi - HG nr.351/2005; 

alte locuri de aglomerare temporară a animalelor; - OG nr. 42/2004 cu completările şi modificările ulterioare; 

- mişcarea efectivelor de animale; 

. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea 

- importul, exportul şi tranzitul de animale, produse contravenţiilor la normele sanitare veterinare. 

de origine animală, furaje şi alte mărfuri care pot fi - Alte reglementări în vigoare. 

purtătoare de contagiu; 

- Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective 

- protecţia animalelor pentru asigurarea stării de de animale. 

sănătate şi a capacităţii de producţie; 

- protecţia mediului. 

Control şi supraveghere privind: 

- vânzările şi cumpărările de animale; 

- aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină 

profilactică; 

- respectarea regulilor de igienă privind creşterea 

animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea 

produselor de origine animală; 

- controlul privind respectarea interdicţiei creşterii 

animalelor pe gropile de gunoi. 

88

2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR 

1 2 3 4 

I. Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a 


1. Medici veterinari de 

liberă practică împuterniciţi 

de circumscripţia sanitară 


concesionată, medici 

veterinari oficiali şi 


Bucureşti. 

89

BUNĂSTAREA ANIMALELOR ÎN TIMPUL 1. OG nr. 42/2004 cu completările şi modificările 

TRANSPORTULUI PRIN: 

ulterioare. 

a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a 2. Legea 71/2006 privind ratificarea Convenţiei Europene 

containerelor pentru animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar a privind protecţia animalelor în transportul internaţional, 

condiţiilor de transport legale pentru efectuarea unor astfel de revizuita; 

activităţi (ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă) pe căi rutiere, 3. Regulamentul Consiliului 1/2005 (C.E.) privind 

maritime, aeriene, feroviare; 

protecţia animalelor în timpul transportului şi operaţiunilor 

b) controlul densităţii de încărcare a animalelor şi altor vieţuitoare de conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/C.E. şi 

interes veterinar în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, 93/119/C.E. şi a regulamentului 1255/97/C.E. 

greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare 4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea 

fiziologică; 

contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu 

c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea completările şi modificările ulterioare. 

animalelor în/ şi din mijloacele de transport; 

5. Protocolul de cooperare între ANSVSA (nr. 

d). controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi 2361/12.06.2006), M.A.I. (nr. 27/06.07.2006) şi M.T.C.T. 

îngrijire a animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar în (nr. 21487/05.07.2006) în scopul efectuării unor acţiuni 

timpul transportului acestora; 

comune de control privind respectarea legislaţiei sanitare 

e) controlul stării de sănătate a animalelor înainte de îmbarcare, în veterinare referitoare la transportul de animale vii, produse 

timpul transportului la: 

şi subproduse de origine animală pe drumurile publice. 

bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de animale, 6. Ordinul ANSVSA nr. 83/2006 pentru aprobarea Normei 

punctele de oprire la transfer şi la descărcarea acestora din mijloacele sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de 

de transport; 

bunăstare a animalelor pe durata transportului. 

f) controlul identificării şi înregistrării animalelor şi a altor vieţuitoare 

de interes veterinar destinate transportului la încărcare, în timpul 

transportului, în bazele de recepţie, centrele de colectare, târgurile de 

animale, punctele de oprire şi transfer şi la descărcarea animalelor; 

g) controlul înregistrării transportatorilor de animale şi a altor 

vieţuitoare de interes veterinar şi a mijloacelor de transport a 

animalelor precum şi a autorizării acestora de către autoritatea 

veterinară competentă; 

h) controlul documentelor de origine şi veterinare pentru 

transporturile cu o durată mai mică de 8 ore; 

i) controlul autorizaţiei de transport, a scrisorii de garanţie, a planului 

de rută şi a celorlalte documente însoţitoare pentru transporturile cu o 

durată mai mare de 8 ore; 

j) controlul punctelor de oprire şi transfer pentru transportul de 

animale şi alte vieţuitoare de interes veterinar, sub aspectul 

îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare (autorizaţie 

veterinară, condiţii de sănătatea animalelor şi igiena adăpostirii, 

furajării, adăpării, etc.) ; 

k) evidenţa mijloacelor de transport înregistrate oficial pentru 

transportul animalelor şi a altor vieţuitoare de interes veterinar ; 

l) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de autoritate 

veterinară 

90

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă m) evidenţa transporturilor de animale interne şi internaţionale cu 

origine sau destinaţie în judeţul respectiv ; 

n) completarea trimestrială a fişelor de control privind bunăstarea 

animalelor în timpul transportului (densităţile de încărcare pentru 

diferite specii, intervalele de furajare şi de adăpare, durata călătoriei 

şi perioadele de odihnă) 

o) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea 

legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului 

(număr de animale transportate : pentru sacrificare, exportate, 

importate pentru creştere, alte animale transportate ; număr de 

inspecţii : în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în 

târguri, la locul de plecare, documentele controlate ; număr de 

sancţiuni aplicate : în timpul transportului rutier, la locul de 

destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate) 

2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind bunăstarea Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medici veterinari de liberă practică 

animalelor 



2. completarea fişelor de evaluare bianual 1. Ordinul ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei veterinară de asistenţă concesionată, medici 

a). evaluarea sistemelor de creştere a animalelor 

în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA şi 

evidenţa semestrială a acestora; 

sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru 

protecţia viţeilor; 

2. Ordinul ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei 



b). verificarea cum se respectă normele de igienă sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă; 

privind adăposturile, instalaţiile şi sistemele din 

dotarea acestora, sisteme de furajare, adăpare, de 

supraveghere şi inspecţie veterinară; 

c). verificarea condiţiilor de microclimat 

(luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de 

aer), ventilaţie, densitate de cazare şi a 

echipamentelor pentru monitorizarea acestora; 

3. Ordinul ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare privind standardele minime 

pentru protecţia găinilor ouătoare; 

4. Ordinul ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea 

Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime 

pentru protecţia porcinelor; 

5. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea 

d). verificare a libertăţii de mişcare a animalelor; contravenţiilor la normele sanitare veterinare, cu 

e) verificarea modului cum se aplică tehnologiile completările şi modificările ulterioare. 

veterinare în unităţile industriale de producţie a 

animalelor. 

6. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările 

ulterioare; 

7. Legea zootehniei nr. 72/2002; 

91

3. PROTECŢIA ANIMALELOR 

3.1. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. controlul, evidenţa şi existenţa autorizaţiilor 

veterinare pentru proiectarea, construirea şi 

dotarea abatoarelor şi punctelor de tăiere; 



a). controlul atestării veterinare a îndeplinirii de 

către animale a condiţiilor pentru a fi tăiate sau 

ucise; 

b). controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, 

mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor 

transportate în containere 

c). controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, 

contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru 

cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări; 

d). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a 

animalelor pentru blană; 

e). controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a 

puilor de o zi neviabili sau supranumerari precum 

şi a embrionilor de pasăre; 

f). supravegherea şi evidenţa tăierilor rituale 

religioase; 

3.2. . PROTECŢIA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE 

1. Ordinul ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei 

sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul 

sacrificării şi uciderii; 

2. Legea zootehniei nr. 72/2002; 

3. OG nr. 42/2004, cu completările şi modificările ulterioare; 



completările şi modificările ulterioare. 



veterinară de asistenţă concesionată, 

medici veterinari oficiali şi DSVSA 


92 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1). evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a 

gradinelor zoologice şi parcurilor zoologice 

urbane şi a speciilor de animale existente în 

acestea 

2). controlul asigurării condiţiilor de cazare, 

furajare, adăpare, odihnă, etc., din grădinile 

zoologice, rezervaţii naturale, parcuri zoologice 

1. Legea nr.69 din 1994 pentru aderarea României la 

Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice 

de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington 

la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr.211 din 

12.08.1994 


3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în 

scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu 

completările şi modificările ulterioare; 




5. Ordinul MAAP nr. 143/1.04.2002 pentru aprobarea 

instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor 

folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri 






experimentale 

3.3. PROTECŢIA ANIMALELOR DIN FAUNA SĂLBATICĂ SAU PE CALE DE DISPARIŢIE 

93 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă a). controlul prohibiţiei sezoniere privind vânatul 

şi pescuitul 

b). supravegherea principalelor boli diagnosticate 

la animale din fauna sălbatică 

c). evaluarea acţiunilor de hrănire de necesitate a 

animalelor sălbatice din speciile necarnivore 

d). evidenta faunei sălbatice existente şi a bolilor 

diagnosticate la acestea 

1. Legea nr.69 din 1994 pentru aderarea României la 

Convenţia Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice 

de faună şi floră pe cale de dispariţie adoptată la Washington 

la 3.03.1973 publicată în Monitorul Oficial nr.211 din 

12.08.1994 


3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în 

scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu 

completările şi modificările ulterioare; 










instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor 

folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri 

experimentale 

3.4. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTARE SAU ÎN ALTE SCOPURI 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă a), evidenţa laboratoarelor ori a institutelor în 

care se manipulează germeni patogeni sau 

1. Legea nr.69 din 1994 pentru aderarea României la Convenţia 

Privind comerţul internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră 



organisme modificate genetic şi în care se pe cale de dispariţie adoptată la Washington la 3.03.1973 veterinară de asistenţă concesionată, 

realizează experimente pe animale 

publicată în Monitorul Oficial nr.211 din 12.08.1994 


b), evidenţa metodelor de experimentare 

utilizate 

c), evidenţa speciilor şi numărului de animale 


3. OG nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri 

ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, cu completările şi 


vertebrate utilizate în experimentare 

modificările ulterioare; 

4. HG 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor 

la normele sanitare veterinare, cu completările şi modificările 

ulterioare. 


instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite 

în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale 

4. DETERMINĂRI DE MEDIU (unităţi zootehnice, sanitare veterinare şi de industrie alimentară) 

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE CONDUITA DE EXECUŢIE PRECIZĂRI TEHNICE NIVELUL EXECUŢIEI 

1 2 3 4 


1. Determinarea prin examene de laborator a emisiilor 

rezultate din incinerarea deşeurilor toxice şi de risc 

(DTR); 

2. Controlul neutralizării DTR din apele uzate 

Se prelevează probe reprezentative din punctele de 

control, înainte de debuşarea în reţeaua de canalizare a 

localităţilor sau în receptorii naturali, conform 

programului de prelevare prevăzut de normele în 

vigoare; 

3. Determinarea prezenţei DTR; 

4. Determinarea factorilor fizici, chimici şi biologici de 

poluare care influenţează sănătatea animalelor şi/sau 

salubritatea produselor provenite de la acestea 

Se recoltează probe de apă, aer, sol, de două ori pe an 

sau de câte ori impune situaţia. 

Se execută de către LSVJ şi IDSA, 

conform Ordinului MAAP nr. 373/2001, 

Ordinului MAPAM 723/2003, Ordinului 

MAAP 495/2001 HG 128/2002, HG 

78/2000, Legea 426/2000, HG 155/1999, 

HG 188/2002, ISO 5667-10, Directiva 

73/404/EEC, Directiva 2000/76/EC 

Medici veterinari de liberă 

practică împuterniciţi de 


de asistenţă concesionată, medici 

veterinari oficiali, DSVSA a 

mun. Bucureşti, şi /sau IDSA 

94

95 

5. ACTIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ 

5.1. EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind expertiza 

pajiştilor naturale şi a păşunilor 

2. Supraveghere înainte de începerea sezonului de 

păşunat/ recoltare şi ulterior periodic atât a 

păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces 

pentru animale, sub raportul: 

a. prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde 

intermediare; 

b. prezenţei plantelor toxice sau potenţial toxice; 

c. prezenţei îngrăşămintelor chimice sau 

pesticidelor; 

d. prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor; 

e. modului de utilizare a suprafeţelor (specii şi 

grupe de vârstă, succesiunea acestora); 

f. surselor de apă de pe pajişti şi păşuni. 

Se stabilesc măsuri privind: 

a. desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea 

acestora; 

b. tratamente cu moluscocide a zonelor umede; 

c. eliminarea corpurilor străine; 

d. eliminarea plantelor toxice; 

e. modul de utilizare a păşunii/pajiştii şi furajelor 

recoltate de pe acestea. 

1.Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 


2. Se identifică şi apreciază pe număr de acţiuni şi efective 

de animale, pe specii şi categorii de vârstă 

3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi 

şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi 

paramfistomoză. 

4. Laboratoarele de parazitologie vor avea în colecţie 

moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul 

respectiv. 






5.2. EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supraveghere prin prelevare şi examinare 1.Se prelevează probe de păşune, fâneaţă, mâl, apă din 

periodică de probe de apă din sursele de apă, sursele de apă, gazde intermediare (gasteropode, acarieni, 

păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gazde intermediare 

pentru geohelminţi pentru stabilirea: 

prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde 

intermediare. 

insecte, etc.). 

2.Specialiştii laboratoarele de parazitologie judeţene vor 

întocmi harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru 

fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual 

reactualizată. 

3.Specialiştii laboratoarelor de parazitologie judeţene 

vor 






2. Supravegherea biotopilor şi gazdelor 

intermediare pentru geohelminţi se 

efectuează de către specialiştii parazitologi

întocmi o colecţie cu gasteropode- gazde intermediare pentru 

geohelminţi în judeţul respectiv. 

de la LSVS judeţene, cu personal instruit 

sau la IDSA 

5.3. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA UNOR SITUAŢII MORBIDE 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă Supravegherea prin examene de laborator în toate 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 1. Medici veterinari de liberă practică 

episoadele morbide sau de mortalitate, în care sunt 2. Probele se examinează: botanic, organoleptic, împuterniciţi de circumscripţia sanitară 

incriminate furajele (de volum, suculente, materii bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, veterinară de asistenţă concesionată, 

prime vegetale, materii prime de origine minerală, 

făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale 

etc.) 

chimic, biochimic etc., conform metodelor omologate. medici veterinari oficiali şi DSVSA 


2. LSVSJ şi/sau după caz la IDSA 

5.4. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE 

5.4.1. Contaminanţi bacterieni şi virali la moluşte bivalve vii 

1 2 4 3 

Supraveghere 

activă 

1 Supraveghere prin diagnostic de laborator 

1. Conform Ord. MAAP nr. 243/2002, HG 955/2005 



1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din 

circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată 

şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 


2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti 

şi/sau IDSA 

3. Confirmarea rezultatului la IDSA 

5.4.2 Biotoxine marine 

1 2 4 3 

1 Supraveghere prin diagnostic de laborator 1. Conform Ord. MAAP nr. 243/2002, HG 955/2005 



Supraveghere 

activă 

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din 

circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată 

şi/sau medic veterinar oficial recoltează probele, DSVSA 


2. Examenele se efectuează la LSVSJ, mun. Bucureşti 

şi/sau IDSA 

3. Confirmarea rezultatului la IDSA 

96

5.4.3. . Icre embrionate 

1 2 4 3 

Supraveghere pasivă 1 Supraveghere prin diagnostic de laborator 1. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor 1. Medicul veterinar de liberă practică 

interzise o dată pe an în perioada obţinerii icrelor împuternicit din circumscripţia sanitară 

embrionate 

veterinară de asistenţă concesionată şi/sau 

2. Raport trimestrial transmis de DSVSA medic veterinar oficial recoltează probele, 

judeţean şi a mun. Bucureşti la ANSVSA DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti 

2. Examenele se efectuează la serviciile zonale 

de control reziduuri şi IISPV 

5.5. ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DERATIZARE ŞI DEZINFECŢIE 

1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. monitorizarea documentelor privind acţiunile 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţean şi a mun. 1. Medici veterinari de liberă practică 

profilactice de decontaminare, deratizare şi Bucureşti la ANSVSA 


dezinfecţie 

2. Lucrările DDD se execută numai de către personal veterinară de asistenţă concesionată, 

2. Controlul executării în fermele gospodăreşti a 

două acţiuni generale de decontaminare şi 

deratizare: 

- Primăvara şi toamna; 

- În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectarea 

dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii 

săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei; 

- În unităţile zootehnice de tip industrial şi fermele 

cu porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în 

tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de 

producţie; 

- În industria alimentară, unităţile şi locurile 

autorizate în care se prelucrează şi valorifică 

produse de origine animală, operaţiunile DDD se 

înscriu în programele de igienizare şi se execută, 

cel puţin o dată pe săptămână. 

In cazuri de necesitate şi la cerere. 

autorizat. 

3. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de 

protecţie din jurul unităţilor. 

4. În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform 

măsurilor stabilite prin programe de combatere sau asanare. 

5. Acţiunile profilactice de decontaminare, deratizare şi 

dezinsecţie se execută la cerere pe cheltuiala proprietarului. 

6. Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un 

buletin de analiză emis de LSVSJ şi a mun. Bucureşti sau 

IDSA. 



2. LSVSJ şi/sau după caz la IDSA 

97

5.6. CONROLUL PRIVIND IGIENA VETERINARĂ 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Controlul aplicării şi respectării normelor 

1. medici veterinari oficiali din DSVSA; 

sanitare veterinare, privind: 

2. administraţia publică locală, 

- colectarea, transportul şi prelucrarea a 

conducătorii de unităţi şi cetăţenii. 

subproduselor de origine animala, ce nu sunt 

destinate consumului uman în unităţi aprobate 

sanitar veterinar, conform prevederilor 

Regulamentului Parlamentului şi Consiliului 

European nr.1774 /2002. 

- amenajarea şi folosirea cimitirelor de animale, 

puţuri seci şi crematoriilor; 

- igienizarea locurilor sau containerelor de 

colectare a cadavrelor şi deşeurilor, după ridicarea 

şi evacuarea acestora; 

2. Controlul privind organizarea în mod 

corespunzător a acţiunilor de: 

- strângere a câinilor comunitari şi supranumerari; 

- sterilizarea chirurgicală sau biologică a câinilor 

comunitari şi supranumerari; 

- eutanasia câinilor bolnavi comunitari şi 

supranumerari; 

1. Controlul se execută de către serviciile specializate de la 

nivelul DSVSA şi administraţia publică locală; 

2. Organizarea şi efectuarea acestor acţiuni revin autorităţilor 

administraţiei publice locale, conducătorilor de unităţi şi 

cetăţenilor; 

3. Norma metodologică comună MF şi MAA nr. 5415 şi 

41540/1993, modificată cu nr. 8098/1994. 

4. Se identifică şi apreciază pe obiective, acţiuni şi efective 

de animale. 

VII. DIAGNOSTIC TOXICOLOGIC ŞI ECOTOXICOLOGIC 

98 

STRATEGIA DE 

SUPRAVEGHERE 


1 2 3 4 

Supraveghere pasivă 1. Monitorizarea programului de supraveghere; 

2. Supraveghere privind incidenţa unor compuşi cu 

1. Raport trimestrial transmis de DSVSA judeţeana şi a mun. 




potenţial toxic asupra stării de sănătate a 2. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt:sânge, veterinară de asistenţă concesionată 

animalelor (pesticide, compuşi cu azot, metale 

grele, alcaloizi, 

etc.); 

3. Diagnostic de necesitate, în cazuri de intoxicaţie 

sau suspiciune de intoxicaţie; 

4. Expertiză de diagnostic. 

urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular 

etc., precum şi furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea 

animalelor (sau orice element ce poate conduce la stabilirea 

diagnosticului în cazurile de intoxicaţie) 

3. Se utilizează metodele de diagnostic omologate 

şi/sau medic veterinar oficial recoltează 


Bucureşti 

2. Examenele se efectuează la LSVSJ a 

mun. Bucureşti şi/sau IDSA. 

DETERMINAREA 

REZIDUURILOR LA 

ICRELE 

EMBRIONATE 

Examenele se efectuează pe probe 

trimise de direcţiile sanitare veterinare 

judeţene la IISPV.

VIII. ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE 

BOALA DE NEWCASTLE (Pseudopesta aviară) A -160 


1 2 2 

1. Administrarea vaccinului se face obligatoriu 

parenteral la toate categoriile de păsări; 

2. În intervalele dintre vaccinările programate se 

efectuează vaccinări de completare. 

3. ANSVSA suportă contravaloarea vaccinului pentru 

păsările din exploataţiile nonprofesionale (gospodăriile 

populaţiei), costurile manoperei fiind suportate de către 

proprietarii păsărilor, 

I. în EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE (gp): 

a) vaccinarea I-a în lunile februarie – martie 

b) vaccinarea a II-a în lunile iunie – iulie 

c) vaccinarea a III-a în lunile octombrie - noiembrie 

II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE PROFESIONALE – conform 

schemelor de vaccinare stabilite de Uniunea Crescătorilor de Păsări din 

România împreună cu furnizorii de vaccin şi aprobate de DSVSA 

judeţeană 

ANTRAX (B - 051) 

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, 

aprobate sanitar veterinar, se aplica la propunerea 

administraţiei acestora, cu avizul direcţiei sanitare 

veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi a 

municipiului Bucureşti 

2. în exploataţiile avicole, grădinile zoologice aprobate 

sanitar veterinar costul vaccinului se suporta de către 

proprietari. 



veterinară de asistenţă concesionată. 


împuternicit şi organizat conform legii. 


Conform recomandărilor producătorilor 

de vaccin 

1. Vaccinarea se execută obligatoriu la animale din specii receptive, o dată pe an, în 

perioada martie – aprilie, cu completări lunare, la vârsta precizată de către 

producătorul de vaccin pentru fiecare specie în parte, după interpretarea testului 

alergic pentru tuberculoza bovină. 

2. La bovinele şi bubalinele tuberculinate după vârsta de ( două) 2 luni vaccinarea se 

efectuează la citirea reacţiei de tuberculinare.. 

3. În zonele cu antecedente de boală, în ultimii zece ani, vaccinarea se repetă la 6 

luni. 

3.ANSVSA suporta contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare pentru 

animalele receptive din Delta Dunării şi a manoperei de vaccinare în restul 

teritoriului. 

TURBAREA (Rabia) - B - 058 

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit 

din circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă 

concesionată. 

CONDUITA DE 

PRECIZĂRI TEHNICE 

NIVELUL EXECUŢIEI 

EXECUŢIE 

1.Conform recomandărilor 1. Vaccinarea câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni o dată pe an, în lunile Medicul veterinar de liberă practică împuternicit din 

99

producătorilor de vaccin 

octombrie-decembrie, cu vaccinări de completare. 

circumscripţia sanitară veterinară de asistenţă concesionată. 

2. ANSVSA suportă contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare pentru 

câinii şi pisicile din curţi.. 

3. Vaccinarea în caz de necesitate a animalelor domestice (bovine, ovine, caprine 

suine şi ecvine) din zona rabigena ( teritoriul cu raza de 30 km în jurul focarului de 

turbare), costurile manoperei şi a vaccinului fiind suportate de către ANSVSA. 

4. Vaccinarea orală a vulpilor - conform programului de eradicare aprobat prin 

Ordinul Preşedintelui ANSVSA 

5. Se efectuează de două ori pe an în lunile aprilie-mai , octombrie-noiembrie. 

6. Verificarea eficienţei vaccinării orale a vulpilor se efectuează pe probele recoltate 

de la animalele vaccinate (vulpi vânate). 

7. Cheltuielile privind achiziţionarea momelilor vaccinale sunt suportate de către 

ANSVSA. 

8. Cheltuielile privind distribuirea momelilor vaccinale sunt suportate de proprietarii 

fondurilor de vânătoare. 

Administratorii fondurilor de vânătoare din sectorul silvic , 

aviaţia utilitara sub supravegherea autorităţii veterinare 

locale. 

IX. ACTIVITĂŢI DE CERCETARE, ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL 

SANITAR VETERINAR 

1. Activitatea de cercetare, elaborare, asimilare, omologare metode şi metodologii de diagnostic. 

2. Activitatea de evaluare a legislaţiei sanitare veterinare româneşti şi elaborarea noii legislaţii veterinare, armonizate cu cea a Uniunii Europene. 

3. Activităţi în domeniul cercetării sănătăţii animalelor şi mediului, a diagnosticului bolilor la animale. 

4. Activitate de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar veterinar. 

5. Instruire specialişti din DSVSA şi LSV judeţene de către specialişti din ANSVSA, IDSA, IISPV şi ICPBMV. 

6. Perfecţionarea continuă a specialiştilor din ANSVSA, IDSA, IIPSV, ICPBMV, DSVSA şi LSV judeţene în ţară şi străinătate. 

7. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 

8. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 

9. Monitorizarea activităţilor şi situaţiei sanitare veterinare la nivel local, judeţean, al institutelor centrale de profil şi Administraţiei Centrale Veterinare astfel: 

1 MONITORIZAREA BOLILOR INFECTIOASE 

Şl PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A 

CELOR TRANSMISIBILE LA OM. 

2 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE 

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, 

ECOPATOLOGIE, Şl LISTAREA 

FACTORILOR DE RISC PENTRU 

SĂNĂTATEA ANIMALELOR 

100 

- Prelucrarea statistică a activităţii de supraveghere prin examene de laborator a bolilor la animale. 

- Prelucrarea statistică a activităţilor de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 

- Elaborarea de analize epidemiologice la solicitare 

Monitorizarea datelor obţinute la nivelul D.S.V.S.A judeţene şi a mun. Bucureşti şi raportarea semestrială la 

IDSA şi IISPV. 

1. La nivelul DSVSA judeţene şi a mun. Bucureşti, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea 

mediului înconjurător. Se va face pe circumscripţii şi localităţi. 

2. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVJ, a mun. Bucureşti şi IDSA: 

- semestrial în zone cunoscute ca poluate sau ipotetic poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de 

Se execută la 

IDSA.

3 MONITORIZAREA AVORTURILOR LA 

ANIMALE 

4 MONITORIZAREA DATELOR LEGATE DE 

SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICÂ 

5 MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE 

PRODUCERE A FURAJELOR 

6 MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE 

SUPRAVEGHERE în DOMENIUL IGIENEI şi 

SĂNĂTĂŢII PUBLICE 

7 MONITORIZAREA REZISTENTEI 

ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR 

PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV 

A CELOR TRANSMISIBILE LA OM 

dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi 

calitatea producţiei. 

3. Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. 

4. Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile 

zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 

5. Identificarea unităţilor zootehnice, sanitare veterinare sau de industrie alimentară care au implementat un 

sistem de management de mediu (SMM) în vederea introducerii lor într-o schemă comună de management de 

mediu şi auditare (EMAS). Rezultatele se raportează anual la IDSA pentru centralizare. 

Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA 

Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVJ se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării 

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere 

2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 

Rezultatele se raportează anual la DSVSA judeţene respectiv a municipiului Bucureşti. 

Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a 

zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare 

radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de I.I.S.P.V Bucureşti şi se raportează 

trimestrial la ANSVSA. 

- Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la 

IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene (Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, 

Streptococcus spp, s.a.), izolate la IDSA şi LSV judeţene; 

- Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 


IDSA. 


IDSA. 

101

X. - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR 

PENTRU APĂRAREA SĂNĂTĂŢII PUBLICE ŞI SĂNĂTĂŢII ANIMALELOR 

A.DEPISTAREA PRINCIPALELOR BOLI TRANSMISIBILE LA OM (ZOONOZE) PRIN MANIPULAREA ŞI CONSUMUL UNOR PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ 

Nr. Boala Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice 

crt. (cod OIE) în abatoare/ în gospodăria populaţiei 

0 1 2 3 

1 BRUCELOZA* I. ANIMALE VII 

(B-103) 

(B-151) 

(B-152) 

(B-153) 

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi iepurii se 

supun inspecţiei ante şi post mortem. 

II. CARNE si ORGANE 

Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de 

tăiere autorizate sanitar veterinar, de către medici 

veterinari oficiali sau alt personal veterinar, desemnat 

de către autoritatea sanitară veterinară competentă. 

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, iepuri) 

Supraveghere anatomopatologica şi de laborator pentru speciile receptive (vezi punctul III). 


În caz de suspiciune precum şi de la animalele reacţionate pozitiv, se recoltează: 

organe de la animalele tăiate. 

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI 

Carnea şi produsele comestibile se supun următoarelor sancţiuni: 

1). De la bovinele infectate: 

a) carnea şi subprodusele comestibile cu excepţia ugerului, se sterilizează prin tratament 

termic şi se dau în consum; 

b) se confiscã şi se distrug ugerul, celelalte viscere necomestibile, glandele endocrine şi 

sângele; 

c) pieile se supun dezinfecţiei prin sărare timp de 60 zile dupa care se pot dirija la 

prelucrare ; 

2). De la porcii din efectivele cu bruceloză: 

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fãrã 

restricţii; 

b) organele cu leziuni se confiscă. 

102

2 CAMPILOBACTERIOZA* 

(B-104) 

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, cabaline, porcine, 

păsări) 

Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun 

inspecţiei (individuale) ante şi post mortem. 






I. ANIMALE VII (bovine, ovine, cabaline, porcine, păsări) 

a) supravegherea stării de sănătate, recoltarea de probe şi examene de laborator (vezi 

punctul III). 

II. CARNE si ORGANE (bovine, ovine, porcine, păsări) 

Recoltarea de probe din : 

b) carcase şi organe de bovine, ovine, porcine ; 

c) carcase şi organe de pasăre (pui broiler); 

Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de 

Campylobacter termofile. 

III. Recoltarea de probe din apa potabilă. 

IV. MĂSURI şi SANCŢIUNI 

Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse 

tratamentului termic. 

3 ECHINOCOCOZA* 

(HIDATIDOZA) 

(B-053) 

4 LISTERIOZA* 

(C-611) 

I. Toate animalele din speciile receptive tăiate pentru 

consum uman se supun inspecţiei post mortem. 


Carnea şi organele provenite de la animalele receptive 

se supun inspecţiei după tăiere. 



veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi 



Inspecţia ante şi post mortem se efectuează în unităţi 

de tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar, de către 


desemnaţi de către autoritatea sanitară veterinară 

competentă. 

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE 

LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 

Examinarea probelor se efectuează în Institutul de 

Igienă şi Sănătate Publică Veterinară şi laboratoarele 

sanitare veterinate de stat. 


Supraveghere prin examene de laborator (vezi punctul III) 


Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine şi ovine destinate consumului 

uman. 


Carnea şi organele infestate se supun următoarelor sancţiuni: 

a) se confiscã si se denatureazã în cazul prezenţei chiştilor hidatici în musculaturã şi organe; 

b) organele cu infestaţie slabă se dau în consum după extirparea porţiunilor parazitate. 

Grăsimea se dă în consum fără restricţii. 

I.a. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine) 

Supraveghere prin examene de laborator (vezi punctul III) 

I.b. CARNE ŞI ORGANE 

În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de 

ficat ; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se 

examinează după păstrarea la frigider (4-8 o C) timp de o săptămână. 

II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 

Recoltare de probe conform secţiunii VIII lit.B. 


În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări 

organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 

În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, 

peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug. 

Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se 

trimit la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru confirmare. 

103

5 SALMONELOZA* 

(C-620) 

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, 

cabaline, păsări) 

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi 

păsările se supun inspecţiei ante şi post mortem. 

Examinarea animalelor vii şi recoltarea de probe se 

efectuează în ferme şi abatoare autorizate sanitar 

veterinar, de către medici veterinari oficiali sau 

personal veterinar desemnat de către autoritatea 

sanitară veterinară competentă. 

II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, 

porcine, cabaline, păsări). 

1. Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în 

unităţi de tăiere autorizate sanitar veterinar, de către 

medici veterinari oficiali sau personal veterinar 

desemnat de către autoritatea sanitară veterinară 

competentă. 

2. Inspecţia include şi sălile de tranşare sau unităţile 

de tranşare a cărnii proaspete şi a cărnii de pasăre, 

precum şi depozitele destinate perntru aceste cărnuri. 

III. OUĂ 

Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în ferme, 

centre de colectare, depozite şi unităţi de procesare 

ouă, unităţi de desfacere, autorizate sanitar veterinar, 

de către medici veterinari oficiali sau personal 

veterinar desemnat de către autoritatea sanitară 

veterinară competentă (vezi Secţiunea VIII-a, lit. B şi 

lit. C). 

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ 

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor 

de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în 

vigoare (vezi Secţiunea VIII-a, lit. B si lit. C). 

V. HRANA ANIMALA (Furaje) – (vezi Secţiunea 

VIII, lit. F) 

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) : 

Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor 

sanitare veterinare în vigoare (vezi punctul III) Ordinul ANSVSA nr.23/2006. 

II. CARNE şi ORGANE (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări) 

Programul de control pentru Salmonella cuprinde recoltarea de probe şi analize, în condiţiile 

legii : 

1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline : 

a) se recoltează probe de ţesut (metoda distructivă) sau probe tampon (metoda nedistructivă) 

de pe suprafaţa carcasei, de la fiecare lot, randomizat ; 

b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine, recoltaţi randomizat la fiecare 

lot ; 

c) os lung nedeschis şi ţesut muscular îin cazul tăierilor în abatorul sanitar). 

2. Carcase de păsări : 

- se recoltează carcase întregi. 

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI : 

A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea 

de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută ; 

În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezenţei S. enteritidis şi/sau S. 

typhimurium, aceasta se confiscă şi se distruge. 

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, 

aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament 

termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, executării unui control 

microbiologic pentru fiecare sarjă de fabricaţie care să ateste ca aceasta este 


2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenţa S. 

enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se confiscă şi se distrug. 

În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de 

vănat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt 

tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui 

control microbiologic pentru fiecare şarja de fabricaţie care să ateste că acestea sunt 


B.1.a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezentă în 

mod sporadic (neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. 

ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) şi luarea măsurilor ce se impun , atât la ferme cât şi la 

abator. 

b). În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată in mod sporadic 

(neinvaziv) Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. 

thompson şi altele), tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum 

uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară 

veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarja de 

fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic ; 

Decizia admiterii în consum se ia de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia 

epidemiologică a efectivelor. 

104

105 

SALMONELOZA* 

(C-620) 

În toate cazurile în care s-a izolat S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se confiscă şi 

se distruge. 

DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucuresti organizează şi monitorizează programul 

pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. 

DSVSA judeţene şi a Municipiului Bucureşti au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice 

situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de 

origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, 

precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau 

contaminare. 

2. În cazul decelării serotipurilor S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. 

thompson şi altele în produsele din carne, se adoptă următoarea procedură : 

a) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se confisca si se 

distrug ; 

b) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic se trateaza termic sub 

supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarja 

de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic ; 

c) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament 

termic se confiscă şi se distrug ; 

d) În toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. 

typhimurium, se comunică la Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor 

de către medicii veterinari care au efectuat examinarea cărnii, în al căror teritoriu au fost 

acestea diagnosticate, precum şi la la Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa 

Alimentelor din judeţele de provenienţă a animalelor, prin sistemul rapid de alertă. 

3. Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat S. enteritidis şi/sau S. 

typhimurium, se confiscă ş i se distrug. 

Loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., 

(serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele), se 

prelucrează în produse din carne tratate termic în unităţi autorizate sanitar veterinar, care 

dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii 

şi duratei tratamentului termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control 

microbiologic pentru fiecare şarja de fabricaţie care să ateste că aceasta este 


4. Ouăle provenite din ferme în care s-au depistat cazuri sporadice (neinvaziv) 

Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson si 

altele) se pot admite în consum uman numai după procesare în produse din ouă tratate 

termic. 

Ouăle provenite din ferme în care contaminarea cu Salmonella spp (serotipurile S. 

gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) a fost invazivă, se 

confiscă şi se distrug. 

Ouăle provenite din ferme în care s-a decelat S. enteritidis şi/sau typhimurium, se 

confiscă şi se distrug. 

În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea proaspată, 

carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale (furaje), tulpina 

izolată se trimite la Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară, pentru confirmare şi 

tipizare. 

Măsurile anterior precizate care se iau în cazul cărnii, cărnii de pasăre şi ouălor se 

notifică autorittăţii veterinare competente.

106 

6 TRICHINELOZA* 

(B-255) 


– toate animalele tăiate pentru consum uman (porc 

domestic, mistreţ, urs, cabaline şi alte specii receptive) 

trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella. 

II. CARNE 

Carnea proaspătă şi produsele din carne proaspătă 

provenite de la animale receptive, se admit pentru 

consum uman numai după examinarea acestora pentru 

Trichinella de către medici veterinari oficiali sau alţi 

medici veterinari desemnaţi de autoritatea competentă, 

sau personal cu pregătire medie special instruit de 

către personalul de specialitate din 

laboratoarele Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru 

Siguranţa Alimentelor, verificat şi atestat oficial în 

acest scop, sub supravegherea medicului veterinar. 

Examinarea pentru Trichinella se efectuează în mod 

sistematic în abatoare sau unităţile în care se 

manipulează vânatul, ca parte a examinării post – 

mortem pentru: 

a) fiecare carcasa de porc domestic 

b) fiecare carcasa de vânat ( mistreţ, urs) 

c) carnea şi produsele crude din carnea de porc sau 

vânat aduse în pieţe şi alte locuri de desfacere 

autorizate/înregistrate sanitar veterinar. 

d) fiecare carcasă de cal (numai prin metoda digestiei 

artificiale) 

e) cărnurile provenite de la alte specii de animale de 

crescătorie sau sălbatice susceptibile de infestare cu 

Trichinella (nutrie, ş.a.). 

Examenul pentru decelarea trichinei se efectuează în 

cadrul institutelor naţionale de referinţă, în 

laboratoarele sanitare veterinare din cadrul direcţiilor 

sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor 

judeţene, în cicumscripţiile sanitare veterinare şi 

pentru siguranta alimentelor, în circumscripţiile 

sanitare veterinare de asistenţă concesionată, în 

spaţiile special amenajate şi dotate pentru decelarea 

trichinei din unităţile de tăiere a porcinelor şi/sau 

cabalinelor, ori din unităţile de depozitare şi prelucrare 

a vânatului sălbatic. 

Contravaloarea examenelor pentru decelarea 

I.ANIMALE VII 

- supraveghere serologică a porcinelor vii (vezi punctul III); 

II. CARNE 

Recoltarea probelor pentru decelarea T. spiralis se efectuează printr-una din metodele 

aprobate, conform prevederilor Ordinului ANSVSA nr. 241/ 2006 pentru aprobarea Normei 

sanitare veterinare din 6 octombrie 2006 care stabileşte reguli specifice privind controalele 

oficiale pentru Trichinella în carne, publicat în Monitorul Oficial al Romaâniei nr. 896 din 3 

noiembrie 2006, ce transpune în legislaţia naţională Regulamentul Parlamentului European 

şi al Consiliului nr. 2075/ 2005/CE. 


Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie 

consumului uman. 

Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor vor lua măsuri pentru 

interzicerea vânzării cărnurilor la care a fost depistată Trichinella, distrugerea acestora, 

identificarea fermei (sursei) şi iniţierea investigaţiilor epidemiologice.

7 TUBERCULOZA* 

(B-105) 

TUBERCULOZA 

(B-303) 

I. ANIMALE VII (bovinele, bubalinele, ovinele, 

caprinele, porcii domestici şi sălbatici, vânatul sălbatic 

în captivitate şi semicaptivitate): 

Se supun examenului ante mortem şi post mortem; 


- inspecţie post mortem. Se examinează inclusiv 

ganglioni limfatici ai capului şi organelor. 



medici veterinari oficiali sau alt personal veterinar, 


competentă. 

În cazul în care nu s-au constatat semne clinice 

specifice la examenul ante mortem, animalele se 

dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar 

animalele se dirijează către sala sanitară. 

Păsările se supun inspecţiei individuale după tăiere, 

prin examinarea carcasei şi organelor. În caz de 

suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu 

leziuni (ficat, splină). 


Testarea bovinelor în ferme şi supraveghere (vezi punctul III) ; 

II. CARNE şi ORGANE (bovine, caprine şi porcine) 

În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care 

după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii 

ganglioni limfatici: 

a) submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 

b) mediastinali, eventual şi mezenterici (dacă sunt măriţi în volum), portali şi retromamari. 

În cazul suspiciunii de TBC se recolteazã probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici 

în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare 

veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa 

organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. 


Carnea de la animale la care a fost diagnosticată tuberculoza generalizată se declară 

improprie consumului uman şi se confiscă în vederea denaturării. 

Pentru carnea de la animalele la care nu a fost diagnosticată tuberculoza generalizată se 

aplică sancţiunile de abator în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate 

cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 

Sancţiunile de abator pentru carnea şi organele de pasăre sunt următoarele: 

a) confiscarea carcasei şi organelor în caz de infecţie generalizată sau de leziuni pe organe 

însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură; 

b)Confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum, după sterilizare prin fierbere, a 

carcasei,dacă aceasta nu prezintă modificări. 

8 ESCHERICHIA COLI 

VEROTOXIGENĂ* 

E.coli O157 H7 

I.ANIMALE VII (bovine) 

Se supun examenului ante mortem şi post mortem ; 

II. CARCASE si ORGANE 





competentă. 

I. ANIMALE VII (bovine) 

Se recoltează probe de fecale în vederea examenului de laborator (vezi punctul III) ; 

II. CARNE 

Se recoltează probe de pe suprafaţa carcaselor conform normelor sanitare veterinare în 

vigoare. Toate tulpinile de E. coli O157H7 izolate vor fi testate în vederea decelării toxinei 

de tip Vero. 


Carcasele cu rezultate pozitive se confiscă şi se denaturează. 

107

9 RABIA ** 

B-058 

10 BOTULISM ** 

(C-615) 

I. ANIMALE VII (animale receptive) 

a) se supun examenului ante mortem şi post mortem; 

b) din mediul sălbatic care prezintă semne nervoase 

sunt suspecte de turbare şi se ucid cu respectarea 

prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea 

animalelor. 

II. CARCASE 


tăiere autorizate/aprobate sanitar veterinar de către 



competentă. 


- speciile receptive se supun inspecţiei ante-mortem; 

Inspecţia ante mortem şi post mortem a animalelor se 

efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar 

veterinar, de către medici veterinari oficiali sau alt 

personal veterinar, desemnat de către autoritatea 

sanitară veterinară competentă. 


Supraveghere (conform Secţiunii III). 

II. MASURI si SANCTIUNI 

În cazul în care a fost diagnosticată boala carnea se declară improprie consumului uman, se 

confiscă şi se denaturează. 


În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge. 


În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. 

Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobã pe şoareci şi testele 

imunologice (ELISA, RIA s. a.) 


În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman, se 

confiscă şi se denaturează. 

11 LEPTOSPIROZA ** 

(B-056) 

I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) 

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei 

(individuale) ante şi post mortem . 






competentă. 

I. ANIMALE VII (bovinele, porcinele, cabalinele) 

În caz de suspiciune se recoltează: 

Sânge şi urină de la animalele în viaţă; 


Se preleveaza porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ; 

III. MASURI si SANCTIUNI 

Carnea si organele se supun urmãtoarelor sanctiuni: 

a) se confiscă în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificãri importante ale 

musculaturii ; 

b) se sterilizeazã prin fierbere sau autoclavare în cazul prezentei leziunilor degenerative 

numai in ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; 

c) grăsimea se dă în consum după topire iar glandele endocrine şi sângele se confiscă ; 

d) pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 

108

12 YERSINIOZA ** I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vanat, 

pasari) : 

13 ANISAKIDOZA ** 

SI ALTE PARAZITOZE 

LA PESTI 

14 CISTICERCOZA ** 

(B-252) 

Bovinele, ovinele, porcinele, vânatul şi păsările se 

supun inspecţiei ante- şi post-mortem. 






competentă. 

Fiecare lot de peşte, icre şi lapţi se supun examenului 

prin inspecţie vizuală. 

Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de 

peşte, icre şi lapţi. 


Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei 

postmortem. 


Carnea proaspãtã provenitã de la animale receptive se 

supune inspectiei imediat dupã tãiere. 



veterinari oficiali sau alţi medici veterinari, desemnaţi 


I. ANIMALE VII (bovine, ovine, porcine, vânat, păsări) : 

-Supraveghere anatomopatologică şi de laborator (vezi punctul III). 


În caz de suspiciune se recoltează : 

a) probe de pe suprafaţa carcaselor ; 

b) ganglioni limfatici mezenterici, intestinul subţire, organele cu leziuni ; 

c) la porcine inclusiv ganglionii limfatici retrofaringieni şi tonsilele palatine. 


Prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate, care includ 

protejarea rectului cu pungă de plastic. 

Carnea, organele şi grasimea, fără modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în 

produse supuse tratamentului termic. 

În scopul detectării şi îndepărtării paraziţilor vizibili, medici veterinari oficiali sau alt 

personal veterinar desemnat de autoritatea veterinară competentã, vor efectua un control 

vizual randomizat (prin sondaj), pentru depistarea paraziţilor vizibili cu ochiul liber, înainte 

de prelucrare sau comercializare. 

Peştele întreg sau pãrtile parazitate din acesta nu trebuie comercializate pe piatã pentru 

consum uman. 

Peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul viscerelor şi care 

pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară 

într-o unitate aprobată sanitar veterinar, care dispune de facilităţi pentru îndepărtarea 

eficientă a părţilor parazitate din acesta şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru 

evitarea posibilităţilor de contaminare; peştele la care au fost evidenţiate formaţiuni 

parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi viscerelor, se declară 

improprii consumului uman şi nu se acceptă valorificarea pentru consum uman, în 

conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale sanitare veterinare în vigoare. 


Supravegherea prin examene de laborator (vezi punctul III) 


Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. 


Carnea infestată se supune următoarelor sancţiuni: 

a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacã musculatura prezintã modificãri organoleptice 

se confiscã si se denatureazã ; 

b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, restul cărnii se dã în 

consum condiţionat dupã tratament termic prin fierbere sau congelare, atunci când 

caracterele organoleptice ale cãrnii, organelor şi subproduselor sunt normale. 

Grãsimea de porc se topeşte la 100 0 C dupã care se poate utiliza pentru consum. 

Masa gastrointestinală dacă nu prezintă chisti in musculaturã, se dă în consum fără restricţii. 

109

15 TOXOPLASMOZA** 

(C-612) 

16 ANTRAX ** 

(B-051) 

Toate speciile de interes economic se supun inspecţiei 

post-mortem şi se vor face analize de laborator când 

leziunile anatomo-patologice conduc la suspicionarea 

bolii. 





competentă. 


Bovinele, ovinele, cabalinele şi porcinele se supun 

inspecţiei ante şi post mortem. 





de către autoritatea sanitară veterinarţă competentă. 


Supraveghere clinică, anatomopatologica şi de laborator pentru speciile receptive (vezi 

punctul III). 

MĂSURI şi SANCŢIUNI : 

Carnea, organele şi grăsimea, fără modificări organoleptice, se dirijează pentru prelucrare 

în produse supuse tratamentului termic. 

I. ANIMALE VII (bovinele, ovinele, cabalinele, porcinele) 

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive (vezi punctul III). 

II. ORGANE 

În forma localizată la porci (glosantrax) se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici, 

os lung nedeschis de la animalele izolate sub restricţii ; 

III. MĂSURI şi SANCŢIUNI : 

a) izolarea animalelor bolnave, serumizarea şi tratarea cu antibiotice ; 

b) acceptarea animalelor la tăiere după 14 zile de la vindecare ; 

c) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se 

dirijează la abatorul sanitar sau se taie în sala normală, în partidă separată, la sfârşitul zilei 

de lucru ; 

În toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri 

de prevenire a transmiterii la om ţi a contaminării mediului de lucru. 

Conform Ordinului ANSVSA nr. 34/2006 : 

* Zoonoze care trebuiesc monitorizate 

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică 

110

Nr. 

Categorie 

1. Unităţi cu 

activitate 

generală 

2. Carne de 

ongulate 

domestice 

B. 1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ DIN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR 

UNITATEA 

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL 

PRIN INSPECŢIE 

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR 

Permanenţa /Frecvenţa 

Frecvenţa recoltării probelor pentru Precizări tehnice (*) 

Natura probei 

examenele de la litera C din program 

1. 2. 3. 4. 5 

a. Depozit frigorific Lunar Produse depozitate care necesită O dată pe trimestru pentru fiecare - In cazul unor rezultate 

regim termic 

categorie de produse 

de laborator 

b. Unitate de reambalare Lunar Produse alimentare de origine O dată pe trimestru pentru fiecare necorespunzătoare, 

animală 


frecvenţa de prelevare 

c. Piaţa en-gros Semestrial Produse expuse la vânzare O dată pe semestru pentru fiecare a probelor va fi marită 

categorie de produse. 

până la identificarea şi 

a. Abator Pe toată perioada activităţii Ţesut muscular, organe (ficat, O dată pe lună pentru fiecare specie. eliminarea cauzei. 

rinichi, splina, ganglioni). 

- In cazul în care în 

Probe de pe suprafaţa carcaselor Conform programelor specifice. urma inspecţiei se 

de bovine, porcine, pentru testarea 

suspicionează sau se 

E. coli şi Salmonella 

constată o neregulă care 

necesită investigaţii de 

laborator se vor preleva 

probe pentru efectuarea 

analizelor de laborator. 

b. Unitate de tranşare Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate, carne 

tranşată 

O dată pe trimestru pentru fiecare 

categorie de carne pe specii. 


pasăre şi 

de 

lagomorfe 


vânat de 

crescătorie 


vanat 

111 

a. Abator Pe toata perioada activităţii Ţesut muscular, organe. 

Probe de pe suprafaţa carcaselor 

pentru testarea E. coli şi 

Salmonella 

b. Unitate de transare Pe toata perioada activităţii Materii prime recepţionate 

Carne tranşată 

a. Abator Pe toata perioada activităţii 

b. Unitate de tranşare carne 

de vânat de crescatorie 

a. Unitate care manipulează 

carne de vânat sălbatic 

Tesut muscular, organe (ficat, 

rinichi, splină, ganglioni). 

Probe de pe suprafaţa carcaselor 

de bovine, porcine, pentru testarea 

E. coli şi Salmonella 

O dată pe lună pentru fiecare specie. 

Conform programelor specifice. 


categorie de carne pe specii. 

O dată pe lună pentru fiecare specie. 

Conform programelor specifice. 

Pe toată perioada activităţii Materii prime recepţionate O dată pe trimestru pentru fiecare 

specie 




Pe toată perioada activităţii Materii prime receptionate O dată pe trimestru pentru fiecare 

specie

salbatic 

b. Unitate de tranşare carne 

vânat salbatic 

Pe toată perioada activităţii 

Carne vânat sălbatic 

Materii prime recepţionate 


6. Carne 

tocata, 

a. Unitate carne tocată Pe toată perioada activităţii Materii prime 

Carne tocată 

preparata 

si carne b. Unitate carne preparată Pe toata perioada activitatii Materii prime 

separata 

mecanic 

Produse finite 

7. Produse 

din carne 

c. Unitate carne separată 

mecanic 

Unitate de procesare 

Pe toata perioada activităţii 

Pe toată perioada activităţii 

Materii prime 

Carne separată mecanic 

Materii prime 



categorie de produse. 

O dată pe semestru pentru fiecare 

specie şi categorie de produse. 


categorie de carne tocată obţinută pe 

specie 

O dată pe trimestru pentru fiecrare 

categorie 


categorie de produse pe specie. 


categorie de carne separată mecanic 

obţinută pe specie 

O dată de trimestru pentru fiecare 

categorie în parte 


sortiment de produse obţinute 

În cazul unor rezultate 


necorespunzătoare, 

frecvenţa de prelevare a 

probelor va fi marita 


eliminarea cauzei. 

În cazul în care în urma 

inspecţiei se 







8. Moluşte 

bivalve vii 

a. Centru de colectare Semestrial şi ori de câte ori se 

consideră necesar 

Moluste bivalve vii 

O dată pe trimestru 

9. Peşte şi 

produse 

din pescuit 

b. Centru de purificare Semestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

a. Vas fabrică Semestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

b. Vas congelator Semestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

c. Unitate produse proaspete Trimestrial şi ori de câte ori se 

din pescuit (Cherhana) consideră necesar 

Moluşte bivalve vii 

Apa de contact 

Peşte şi produse din pescuit 


congelate 



O dată pe semestru pe fiecare specie 

O dată pe semestru pe fiecare specie 


specie 

d. Unitate procesare produse 

din pescuit 


e. Piaţa de licitaţie Săptămânal şi ori de câte ori 

este necesar 

f. Piaţa de desfacere Săptămânal şi ori de câte ori 

este necesar 

Materii prime 


Produse valorificate 


categorie 


categorie de produse obţinute 

O dată pe semestru de la 10% dintre 

comercianţi 

Produse valorificate O dată semestru de la cel putin 10% 

dintre comercianţi 

112

10 Lapte crud 

si produse 

din lapte 

a. Centru de colectare Lunar şi ori de cate ori este 

necesar 

b. Unitate de procesare a Pe toata perioada activităţii 

laptelui materie primă 

c. Unitate de procesare a 

produselor din lapte 

Lapte crud materie prima 

Lapte crud materie primă 

recepţionat 


O dată pe lună de la toate centrele de 

colectare din judeţ. 

O dată pe lună, pentru fiecare rută de 

colectare a laptelui şi pe fiecare specie 

de animale producătoare de lapte 

(vacă, oaie, bivoliţă, capră) 

O dată pe lună pentru fiecare categorie 

de produse finite obţinute 

Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe lună pentru fiecare categorie 

de produse finite în parte 

11 Ouă şi 

produse 

din ouă 

a. Centru de ambalare ouă Lunar şi ori de câte ori este 

necesar 

b. Unitate producere ouă Pe toată perioada activităţii 

lichide 

c. Unitate procesare ouă Pe toata perioada activităţii 

Ouă 

Ouă 


Ouă 






12 Picioare de 

broască şi 

melci 

13 Grăsimi 

animale, 

untură, 

jumări 

14 Gelatină 

15 Colagen 

16 Alte 

activităţi 

Unitate de procesare 

a. Centru de colectare grăsimi 

animale 

b. Unitate de procesare 

grăsimi animale 

a. Centru de colectare materii 

prime pentru gelatină 


gelatină 

a. Centru de colectare materii 

prime pentru colagen 


colagen 

a. Unitate de procesare a 

mierii de albine şi/sau a altor 

produse apicole 


Trimestrial şi ori de cate ori 

este necesar 


Materii prime 


Materii prime 




O dată pe lună 

O dată pe semestru pe fiecare categorie 

în parte 

Pe toata perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie 

în parte 

Lunar şi ori de câte ori este Materii prime 


necesar 

în parte 

Pe toata perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie 

în parte 

Lunar şi ori de câte ori este Materii prime 


necesar 

în parte 

Pe toată perioada activităţii Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie 

în parte 

Lunar şi ori de câte ori este 

necesar 

Materii prime 


de produse 



de produse în parte obţinute 

113

. Mijloc de transport Anual şi ori de câte ori este 

necesar 

De pe suprafaţa interioară şi 

echipamentele din interior 

Anual probe de sanitaţie 

Nr. 

Categorie 

1. Carne 

*- Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivatiei recoltarii acestora in afara frecventei stabilite prin 

Programul de supraveghere. 

Controlul actiunilor de dezinsectie-deratizare pentru toate unitatile se efectueaza lunar. 

B. 2. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ DIN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR VETERINAR 

UNITATEA 

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL 

PRIN INSPECTIE 

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR 

Permanentă /Frecvenţa 

Frecvenţa recoltării probelor pentru Precizări tehnice (‘) 

Natura probei 

examenele de la litera C din program 

1. 2. 3. 4. 5 

a. Carmangerie Semestrial şi ori de câte ori Materii prime 

O dată pe semestru pentru fiecare În cazul unor rezultate 

este necesar 






O dată pe semestru pentru fiecare probelor va fi mărita 

categorie de produse în parte pe specie până la identificarea şi 

b. Măcelărie Semestrial şi ori de câte ori Carne congelata ş carne 

O datăpe an pentru fiecare categorie de eliminarea cauzei. 

este necesar 

2. Lapte Centru prelucrare lapte Lunar şi ori de câte ori este 

necesar 

3. Peşte şi 

produse 

din pescuit 

a. Centru de colectare peşte Trimestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

b. Ambarcaţiune de pescuit Anual şi ori de câte ori este 

necesar 

refrigerată 

Materii prime 


Peşte şi produse din peşte 

De pe suprafaţa interioară a 

echipamentelor de transport 

produse pe specie 

O dată pe semestru pentru laptele crud 

provenit de la fiecare specie de animale 

producătoare de lapte (vacă, oaie, 

bivoliţă, capră) 


categorie de produse finite 


categorie de produse în parte pe fiecare 

specie 

Anual probe de sanitaţie 

În cazul în care în urma 

inspecţiei se 







114 

c. Punct de debarcare Trimestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

d. Magazin de desfacere Anual şi ori de câte ori este 

(Pescărie) 

necesar 

e. Centru de colectare a Trimestrial şi ori de câte ori 

batracienilor, gasteropodelor este necesar 

4. Miere a. Centru colectare miere şi 

alte produse apicole 

Trimestrial şi ori de câte ori 

este necesar 



Batracieni, gasteropode etc. 

Miere şi produse apicole 


specie în parte 

O dată pe an pentru fiecare categorie de 

produse în parte 


categorie şi specie în parte 


categorie de produse

5. Unităţi de 

alimentaţie 

publică şi 

alte unităţi 

6. Unitate 

preparare 

mâncăruri 

7. Producători 

de produse 

primare 

destinate 

vânzării 

directe sau 

procesării 

b. Stupină Semestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

c. Centre de extracţie miere Anual şi ori de câte ori este 

necesar 

d. Magazin de desfacere Anual şi ori de câte ori este 

miere 

necesar 

a. Restaurant şi alte unităţi în Anual şi ori de câte ori este 

care se servesc mâncăruri necesar 

gătite 

b. Pizzerie 

c. Cantină 

d. Laborator patiserie 

e. Pensiuni turistice 

f. Magazin alimentar 

g. Hipermarchet 

h. Unităţi cu vânzare prin 

internet 

i. Depozit alimentar 

Cattering 

Lunar şi ori de câte ori este 

necesar 

a. Lapte materie primă 

(exploataţii de animale 

producătoare de lapte 

materie) 

b. Peşte proaspăt 

c. Vânat sălbatic 

d. Carne de pasăre şi 

lagomorfe 

e. Melci şi moluşte bivalve 

f. Ouă 

g. Miere de albine 

Trimestrial şi ori de câte ori 

este necesar 

Anual şi ori de câte ori este 

necesar 

Miere şi produse apicole 

Miere 

Miere 

Materii prime şi produse de 

origine animală gătite sau care 

conţin componente de origine 

animală 

Materii prime şi produse de 

origine animală gătite sau care 

conţin componente de origine 

animală 

Lapte materie primă 

Materii prime 

O dată pe semestru în perioada aprilie 

mai şi august septembrie 

O dată pe an în perioada iulie 

septembrie 

O dată pe an în perioada extracţiei 

mierii 

O dată pe an pentru fiecare categorie în 

parte 


categorie în parte 

O dată pe an de la toate exploataţiile de 

animale producătoare de lapte materie 

primă (vaci, oi, capre, bivoliţe) care au 

obţinut cotă de lapte pentru livrare la 

procesare sau vânzare directă 

O dată pe an 

- În cazul unor rezultate 




probelor va fi mărită 


eliminarea cauzei. 

- În cazul în care în 

urma inspecţiei se 







*- Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (coloana 5) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin 

Programul de supraveghere. 

-Controlul acţiunilor de dezinsecţie-deratizare pentru toate unităţile se efectuează lunar. 

115

C. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE ANIMALĂ 

PRIN EXAMENE DE LABORATOR CURENTE OBLIGATORII 

116 

Nr. 

crt. Produsul Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic 

0 1 2 3 4 

1 Alimente gata preparate destinate Da Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2000 - 

sugarilor sau alimente gata preparate 

în scopuri medicale speciale 

2 Alimente gata preparate ce constituie Da Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 - 

suport de creştere pentru L. 

monocytogenes, altele decât acelea 

destinate sugarilor şi în scopuri 

medicale speciale 

3 Alimente gata preparate ce nu 

constituie suport de creştere pentru 

L. monocytogenes, altele decât 

acelea destinate sugarilor şi în 

scopuri medicale speciale 

Da Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/2/2000 - 

4 

a)Carcase de bovine, ovine, caprine, 

cabaline 

b)Carcase de suine 

c)Carcase de păsări (broileri şi 

curcani) 

5 Carne proaspătă şi subproduse 

comestibile 

NTG – SR ISO 4833/2003 

Enterobacterii - ISO 21528/2 

Salmonella – SR EN ISO 6579 

E. coli O 157 SR EN ISO 16654/2002 ( numai pentru bovine) 

Campylobacter SR ISO 10272/2000, 

NTG – SR ISO 4833/2003 

E.coli - –conform Programului ANSV 78323/1998 

Enterobacterii - ISO 21528/2 

Salmonella - SR EN ISO 6579 

Campylobacter SR ISO 10272/2000, 

Samonella/25 g de proba comună din pielea gâtului –SR EN ISO 

6579 

Campylobacter SR ISO 10272/2000 

E. coli –conform Programului ANSV 78323/1998 

Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 

Clostridii sulfitoreducatoare/ met. IISPV-PS SMA 16 

E coli O 157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovină 

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2/2000 

Campylobacter SR ISO 10272/2000 

Determinare specie/ metoda USDA FSIS - atunci când se impune 

- 

- 

- 

Prospeţime: 

STAS 9065/7/74- azot 

uşor hidrolizabil; 

STAS 9065/8/74- 

determinarea pH-ului 

STAS 9065/10/75- 

reactţa Kreis

117 

6 Carne tocată şi carne preparată 

destinată să fie consumată crudă 


provenită de la pasare, destinată să 

fie consumată gătită 


provenită de la alte specii decât 

pasăre, destinată să fie consumată 

gătită 

Da 

Da 

Da 

9 Carne separată mecanic Da 

10 Produse din carne destinate a fi 

consumate crude 

11 Produse din carne de pasăre destinate 

să fie (gătite) preparate 

Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 

Escherichia coli /ISO 16649/1/2 

NTG/ SR ISO 4833/2003 (numai pentru carnea tocată) 

E coli O 157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovina 


Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 

Determinare specie / metoda USDA-FSIS – atunci cand se impune 


Escherichia coli / ISO 16649/1/2 




Determinare specie / metoda USDA-FSIS – atunci când se impune 




E coli O 157 SR EN ISO 16654/2002 numai pt. carnea de bovina 


Determinare specie / metoda USDA-FSIS – atunci când impune 

NTG/ SR ISO 4833/2003 





Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V 


Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 (cu exceptia produselor care in 

timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului 

elimină riscul de Salmonella 



STAS 9065/11/75- 

reacţia pentru H 2 S 

Prospeţime: 

STAS 9065/7/74-azot 


STAS 9065/10/75- 

reacţia Kreis 

-continut de grăsime 

Prospeţime: 



STAS 9065/10/75- 

reactţa Kreis 

Prospeţime: 



STAS 9065/10/75- 


Da 

Prospeţime: 



STAS 9065/10/75- 


Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 Prospeţime: 



STAS 9065/10/75- 


12 Produse din carne – tratate termic Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 

Determinare specie /metoda USDA-FSIS – atunci când se impune 

- 

Prospeţime: 



STAS 9065/10/75-

eacţia Kreis 

13 Gelatina şi colagen Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 - 

14 

15 

16 

Peşte întreg proaspăt sau congelat Da Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV 

Examen parazitologic 

Listeria monocytogenes /SR ISO 11290/1/2000 

Icre şi lapţi refrigeraţi sau congelaţi Da Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 



Stafilococi coagulazo pozitivi /SR ISO 6888/1/2/2002 



Produse preparate din peşte: 

a) Peşte tranşat, proaspăt, refrigerat 

sau congelat, fileuri de peşte 

proaspăt sau congelat, etc. 

b) Produse din carne tocata de peşte, 

etc, netratate termic; 

Produse transformate sau 

industrializate (prelucrate): 

a) produse din peste semiconservate 

(marinate reci, marinate calde 

nepasteurizate şi marinate calde 

pasteurizate, etc) 

b) pastă de peste, icre, lapţi 

Peşte sărat 

Peşte sărat cu ceapă 

Peşte afumat la cald 

Peşte afumat la rece 

Preparate şi semipreparate culinare 

din peşte, etc 

Da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 


Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 


Clostridii sulfitoreducătoare/metoda IISPV 



Da Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 


Salmonella/ SR ISO 6579/2003 




Da Bacterii coliforme /SR ISO 4831/92 şi 4832/92 





Drojdii şi Mucegaiuri /SR ISO 7954/2001 

Da Bacterii coliforme / SR ISO 4831/92 şi 4832/92 


Salmonella / SR ISO 6579/2003 

Stafilococi coagulazo pozitivi/ / SR ISO 6888/1/2/2002 

Clostridii sulfitoreducatoare/metoda I.I.S.P.V. 

Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92 


Prospeţime: 

STAS 6513/78 - azot 


Histamina prin metoda 

HPLC 

Prospeţime: 

STAS 6513/78- azot 

uşor hidrolizabil 

Prospeţime: 




HPLC 

Prospeţime: 




HPLC 

Prospeţime: 



STAS 6510-74- 

determinarea acidităţii 


HPLC 

Prospeţime: 




HPLC 

118

119 

17 

18 

c) produse din icre şi lapţi 

Icre sărate 

Salată de icre cu adaos de ulei 

a) Moluşte, crustacei intregi 

refrigeraţi sau congelaţi, creveţi 

întregi congelaţi 

Moluşte decochiliate, crustacei 

decojiţi, refrigeraţi sau congelaţi 

Fructe de mare refrigerate sau 

congelate 

b) Moluşte în cochilie Saint-Jaques 

şi midii fierte şi prefierte 

c) Pulpe de broască, melci fără 

cochilie, congelaţi 

d) Moluşte bivalve vii, echinoderme, 

tunicate şi gasteropode vii 

a) Crustacee şi moluşte decochiliate 

gătite 

b) Produse decorticate şi decochiliate 

ale crustaceilor şi moluştelor gătite 

19 Conserve în recipienţi ermetic 

închişi 

Da Bacterii coliforme / SR ISO 4831/92 şi 4832/92 




Clostridii sulfitoreducătoare/metoda I.I.S.P.V. 

Da N.T.G./SR ISO 4833/2003 






Bacterii coliforme / SR ISO 4831/92 şi 4832/92 

Vibrio parahaemolyticus/ SR ISO 8914/92 

Da Escherichia coli / ISO 16649/1/2 






Clostridium perfringens SR EN ISO 7937/2005 

Da Escherichia coli / ISO TS 16649/3 


Prospeţime: 



Prospeţime: 



Prospeţime: 



Prospeţime: 



Toxina paralitică (PSP) 

Toxina amnezică 

(ASP) 

Acidul okadaic 

Dinophysitoxina 

Pectenotoxina 

Vesotoxina 

Azasparacizi 

Prospeţime: 



Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 Prospeţime: 


usor hidrolizabil 

Da Escherichia coli / ISO TS 16649/3 



Prospeţime: 



Da Proba termostatării şi examen microbiologic/SR ISO 8924/95 Pentru conservele de 

peşte: Histamina prin 

metoda HPLC 

STAS 6510/74- 


Pentru conservele din

20 Brânză, unt şi smântână obţinute din 

lapte crud sau lapte ce a fost supus 

unui tratament termic mai scăzut 

decât pasteurizarea 

21 Brânzeturi (maturate şi nematurate) 

produse din lapte sau din zer, ce a 

fost supus tratamentului termic 

Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 68881//2/2002 (numai pentru 

brânzeturi din lapte crud) 

Escherichia coli / ISO 16649/1/2 (numai pentru unt şi smântână) 

Enterotoxina stafilococică/Metoda europeană de screening a CRL 

pentru lapte 


Bacterii coliforme / SR ISO 5541/1/2/94 

NTG. /SR ISO 6610/97 

Bacilus cereus/SR ISO 7932/2005 

Drojdii şi Mucegaiuri/g /SR ISO 7954/2001 

Da Escherichia coli / ISO 16649/1/2 

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1 sau 2/2002 


pentru lapte 

22 Lapte praf şi zer praf Da Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 

Enterobacteriaceae/ ISO 21528/1 

Stafilococi coagulazo pozitivi/SR ISO 6888/1 sau 2/2002 


pentru lapte 

23 Înghetată şi deserturi pe bază de 

produse lactate, congelate 

Da Enterobacteriaceae/ ISO 21528/2 

Salmonella/ SR EN ISO 6579/2003 (numai pentru îngheţata cu lapte 

ca ingredient, cu exceptia produselor care în timpul procesului de 

fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella) 

carne: STAS 1089/71- 

conţinutul de carne şi 

grasime; STAS 

9065/7/74- azot uşor 

hidrolizabil; 

STAS 9065/75 – 

conţinutul de NaCl% 

Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


24 Formula uscată pentru sugari şi 

alimente dietetice deshidratate pentru 

diferite scopuri medicale speciale 

destinate sugarilor sub 6 luni 

25 Lapte pasteurizat şi alte produse 

lactate lichide pasteurizate 

Da E. Sakazakii ISI/DTS 22964 

Salmonella SR EN ISO 6579/2003 

Enterobacteriaceae/ ISO 21528/1 (la sfarsitul procesului de 

prelucrare) - Dacă enterobacteriaceaele sunt detectate în oricare 

unitate de proba, trebuie să fie testat pentru E. Sakazakii (ISI/DTS 

22964) şi Salmonella (SR EN ISO 6579/2003). 

Da Enterobacteriaceae/ ISO 21528/1 Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


120

121 

26 

a) Lapte crud (materie primă) din 

centre de colectare şi fabrici de 

procesare lapte 

b) Lapte crud (materie primă) din 

exploataţiile de vaci producătoare de 

lapte destinat procesării 

27 Alte produse lactate şi subproduse 

din lapte, tratate termic 

28 Alte produse lactate din lapte netratat 

termic 

29 Produse din ouă Da 

Da NTG. /SR ISO 6610/97 

Celule somatice** /SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366-3/97 



Da NTG. /SR ISO 6610/97 

Celule somatice** /SR ISO 13366-1/98 sau SR ISO 13366-3/97 





N.T.G. / SR ISO 6610/97 

Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 





N.T.G. / SR ISO 6610/97 

Bacterii coliforme/SR ISO 5541/1/94 şi 5541/2/94 

Salmonella/ SR ISO 6579/2003 (se exclud produsele care în timpul 

procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină 

riscul de Salmonella) 


NTG/ SR ISO 4833/2003 


- punct crioscopic 

conf. Ord. MAAP 10- 

2001; 

- densitate conf. 

STAS 6347/73; 

- substanţa uscată 

negrasă conf. STAS 

6344/88; 

- proteina conf. STAS 

6355-89; 

grăsime conf. Ord. 80/ 

2003 

- punct crioscopic 

conf. Ord. MAAP 10- 

2001; 

-grăsime conf. Ord. 80/ 

2003 

Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


Prospeţime: 

STAS 6353/85- 


Determinări de acid 3- 

hidroxibutiric, acid 

lactic, acid succinic 

30 Alimente gata preparate care conţin Da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 - 

ouă crude, cu excepţia produselor 

care în timpul procesului de fabricare 

sau datorită compoziţiei produsului 

elimină riscul de Salmonella) 

31 Ouă consum Da Salmonella/ SR ISO 6579/2003 (conţinut şi coajă) Determinări de acid 3- 

hidroxibutiric, acid 

lactic, acid succinic

32 Miere de albine Da Drojdii şi Mucegaiuri/g /SR ISO 7954/2001 - conţinutul de apă 

conf. STAS 784/89; 

- conţinutul de 

glucide conf. STAS 

784/3/89; 

- aciditate, indice 

diastazic, HMF, 

conţinutul de substanţe 

insolubile form conf. 

STAS 784/3/89 

33 Preparate şi semipreparate culinare 

prelucrate din materii prime de 

origine animală 

Da N.T.G. /SR ISO 4833/2003 

Salmonella./ SR ISO 6579/2003 



Bacterii coliforme/SR ISO 4831/92 şi 4832/92 



Clostridii sulfitoreducătoare/g. /metoda I.I.S.P.V 

- 

D. SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT 

CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ 

Nr. 

crt. Produsul Frecvenţa controlului Organoleptic Microbiologic Fizico-chimic 

1. Apă potabilă Lunar 

Conform prevederilor 

Legii 458/2002, 

completată şi 

modificată de Legea nr. 

311/2004 

da E coli/ ISO 9308/1 

B. coliforme/ ISO 9308/1 

Enterococi/ISO 7899/2 

NTG la 22 si 37ºC /EN ISO 6222 

Clostridium perfringens/SR EN 26461/1/2/2002 

Conform prevederilor Legii 458/2002, completată şi 

2. Aditivi alimentari şi 

condimente 

3. Materiale utilizate pentru 

preambalarea produselor 

de origine animală 

NOTA: 

122 

modificată de Legea nr. 311/2004 

semestrial da Salmonella/SR ISO 6579/2003 




Clostridii sulfitoreducătoare/metoda I.I.S.P.V 

Stafilococ coagulazopozitivi/SR ISO 6888/1/2/2002 


semestrial da N.T.G. /SR ISO 4833/2003 


Drojdii şi Mucegaiuri / SR ISO 7954/2001 

Conformitate: Legea 458/2002 

SR ISO 10523/97 - pH 

SR ISO 5664/01 - amoniac 

SR 3048/1/96 - azotaţi 

SR 3048/2/96 - azotiţi 

STAS 3049/88 - cloruri 

STAS 3002/85 - subst.org.oxidabile

Probele de apa recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu solutie 2 % de tiosulfat de sodiu inainte de a fi examinate microbiologic. 

E.1 . EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENTEI OPERATIUNILOR DE IGIENIZARE 

Nr. 

crt. Examene Frecvenţa controlului * ) Microbiologic Fizico-chimic 

1. Teste de sanitaţie Lunar N.T.G./SR ISO 4833/2003 

Salmonella./ SR ISO 6579/2003 


Stafilococ coap/SR ISO 6888/1/2/2002 


Drojdii şi mucegaiuri/SR ISO 7954/2001 

- 

* ) In cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare 

E. 2 . CONTROLUL EFICIENTEI OPERATIUNILOR DE DEZINSECTIE SI DERATIZARE 

Nr. 

crt. Examene Frecvenţa controlului * ) 

1. Inspectie Lunar 

Determinări rapide efectuate pe autolaborator în zone de interes turistic sau alte programe de supraveghere de necesitate dispuse de Autoritatea Centrală 

Determinări microbiologice 

Teste de sanitaţie - metoda ATP total*** 

Potabilitate apă - metoda ATP total*** 

Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii 

Eficienţa pasteurizării laptelui 

Determinarea nr. de celulelor somatice din laptele crud 

Determinări fizico-chimice 

Examene pentru determinarea : pH, aciditate,reactiile Nessler, Kreis si H 2 S, 

decelare falsificare smantana, în funcţie de produs. 

Examene rapide pentru determinarea:(azotiţi, azotaţi , peroxidaza, fosfataza, uree, 

glucoza) în funcţie de produs.*** 

NOTA: Conform Ord. ANSVSA nr. 34/2006, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentară de origine animală provenite 

de la bovine, porcine şi păsări se va monitoriza antibiorezistentă. Se va testă rezistenţă antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care acestia prezintă un risc pentru 

sănătatea publică. 

Parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de la punctul C se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat în conformitate cu normativele legale în 

vigoare. 

123 

* Determinările de histamină se vor efectua la speciile respective pescuite nave aparţinând sau închiriate de persoane fizice sau juridice româneşti destinate pieţei naţionale.

** Aceasta determinare se face în decurs de 6-8 ore de la muls, laptele păstrându-se în acest timp la temperatura de refrigerare. 

*** Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate. 

1 

Grupa de furaje (matrici) 

F. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR 

Ferme 

Unităţile controlate 

(operatori) 

Examene de laborator 1 

Metale grele 

Metode de 

analiză oficiale 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Frecvenţa 

recoltării 

probelor 

Semestrial 

Grupa de 

risc 2 

2 

Nutreţuri de volum (fibroase, 

masă 

verde, rădăcinoase, tuberculi şi 

derivate) 

Gospodăria populaţiei 

Ferme 

Pesticide organoclorurate 

Metale grele 


în caz de suspiciuni 

Listeria monocitogenes 

SR EN ISO 

14181/2001 

STAS 9597/15- 

81 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

SR EN ISO 

14181/2001 

SR EN 11290- 

1:2000 

Anual 

randomizat 

Semestrial 

- 

Pesticide – 

grupa de risc 

Micotoxine (aflatoxina B1) 

Ord.ANVSA 

nr.14/2004 

- 

Nutreţuri suculente 

Gospodãria populaţiei 

în caz de suspiciuni 

Listeria monocitogenes 

Micotoxine (aflatoxina B1) 

SR EN 11290- 

1:2000 

Ord.ANVSA 

nr.14/2004 

Anual 

randomizat 

- 

3 Materii prime vegetale pentru Unităţi producătoare Indice de ureaza 3 , ISO 5506/1995 Trimestrial, prin Micotoxine – 

1 Examene corespunzatoare substraturilor analizate in conformitate cu Ord. ANSVSA nr. 120/2005 

2 Pentru grupele de risc numarul de probe trebuie dublat raportat la frecventa de recoltare 

3 Activitatea ureazicã exclusiv la şroturile de soia. 

4 Numai pentru cereale nemacinate si sroturi (conform Ord. ANSVSA nr. 120/2005). La punctual 14- seminte de buruieni, fructe nedecorticate a fost intocmita o lista care include plante necomestibile si cu continut 

toxic specifice florei locale care trebuie sa fie la dispozitia laboratoarelor oficiale : 

124

nutreţuri combinate (cereale 

boabe, subproduse, 

seminţe întregi, oleaginoase şi 

derivate, şroturi) 

de nutreţ combinat 

Micotoxine -aflatoxina B1 

-ochratoxina A 

-zearalenona 


Seminţe de buruieni şi plante 

toxice 4 

Uree 5 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR EN ISO 

14181/2001 

LNR 6 

Ord. ANSVSA 

nr. 37/2006 

SR ISO 6654/97 

sondaj 

dintr-un lot de 

recepţie 

pentru 

micotoxine şi 

seminţe de plante 

toxice 

Semestrial prin 

sondaj 


recepţie 

pentru celelalte 

determinări 


generală 

Seminţe de 

buruieni şi 

plante toxice – 


pentru cereale 

boabe, seminte 

intregi, sroturi 

4 

Materii prime de origine 

minerală pentru nutreţuri 

combinate (fosfaţi,carbonaţi) 

Unităţi producătoare 


Metale grele 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Trimestrial prin 

sondaj 


recepţie 

Metale grele – 

grupa 

de risc 

5 Aditivi furajeri (aminoacizi 

sintetici,vitamine,microelemente, 

enzime furajere, 

drojdii,acidifianţi, emulgatori, 

antioxidanţi, coloranţi) 

6 

Produse şi derivate din lapte, 

înlocuitori de lapte praf 

Unităţi furnizoare Metale grele Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Unităţi furnizoare 



Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 


sondaj 


recepţie 


sondaj 


recepţie 

- 

- 

1 Specii cu fructe si seminte otrãvitoare Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida. 

2 Specii cu substanta activã în tulpini, frunze si flori Veratrum album si V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, 

Colchycum autumnale, Euphorbia sp 

3 Specii care influenteazã negativ calitatea productiei Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum. 

animalelor 

4 Plante necomestibile Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, 

Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata. 

5 Ureea adaugata exclusiv la şroturile de soia 

6 LNR = Laboratorul national de referinta (Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara). 

125

7 

Făina peşte 

Ferme 

Unităţi furnizoare 

Depozite 



Salmonella(conf.Ord.723/2003) 

Enterobacterii(conf.Ord.723/2003) 

Identificarea microscopică a 

constituenţilor de natură animală 

în făină de peşte 

Metale grele 

Salmonella (conf.Ord.723/2003) 

Enterobacterii(conf.Ord.723/2003) 

Ord.ANVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/9 

SR EN 11290- 

1:2000 

Ord. ANSVSA 

nr 93/2005 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

SR EN 11290- 

1:2000 

Anual prin 

sondaj 


recepţie 

Lunar din fiecare 

lot 7 

- 

Contaminare cu 

proteine 

animale 

procesate – 

grupa de 

risc 


lot 8 - 



în făină de peşte 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

8 

Premixuri –vitamino-minerale 

(zooforturi) şi amestecuri 

minerale 



Metale grele 

Metale grele 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 


sondaj 

la unităţile cu o 

producţie mai 

mare de 

6000 t /an 

Anual prin 

sondaj la 

unităţile cu o 

producţie 

mai mică de 

6000 t /an 

- 

7 Frecvenţa de recoltare a probelor se referã la loturile furnizate pentru includerea în nutreţurile destinate animalelor de consum 

Loturile importate sunt analizate complet la intrarea pe teritoriul tãrii, pe cheltuiala importatorului. 

8 Frecventa de recoltare a probelor se referã la loturile furnizate pentru includerea în nutreţurile destinate animalelor de consum. 

Loturile importate sunt analizate complet la intrarea pe teritoriul tãrii, pe cheltuiala importatorului. 

126

9 

10 

Premixuri,concentrate 

proteinovitamino-minerale şi 

zooforturi (cu continut de 

proteina de peste 5%) 



Ferme 


de nutreţ combinat. 

Metale grele 







Substanţe coccidiostatice 9 

Monensin 

Narasin 

Salinomicin 

Lasalocid (Avatec) 

Ord.MAAP 

76/2003 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 

Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 

ISO 13210/1994 

IONO 96/01 

(AOAC) LNR 


sondaj 




6000 t /an 

Anual prin 

sondaj la 

unităţile cu o 

producţie 

mai mică de 

6000 t /an 

Trimestrial 


sondaj 

- 

- 

- 

Nutreţuri combinate pentru 

păsări 





Ord.AVSA 

nr.14/2003 

SR 9597/19/93 

Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 


sortiment la 

unităţile cu 

o producţie mai 

mare 

de 6000 t /an 

Trimestrial din 

fiecare 

sortiment la 



mică 


- 

Unităţi producătoare Substanţe coccidiostatice 10 Lunar prin 

Contaminare 

9 Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectueaza numai la reţetele pentru care nu este prevazuta utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reteta furajera 

pentru care se solicita analiza. Reţetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele : pentru păsări : 21-4, 21-5, 21-6, 21-7 ; pentru curci : 27-8, pentru porci : 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 

127

de nutreţ combinat pentru 

mai 

multe specii 



Salinomicin 

Lasalocid (Avatec) 

ISO 13210/1994 

IONO 96/01 

(AOAC) LNR 

sondaj din 

reţetele destinate 

altor 

specii 

încrucişată cu 

coccidiostatice 

–grupa de risc 



Mijloace de transport Identificarea microscopică a 

autorizate 11 constituenţilor de natură animală 

Substante coccidiostatice 12 



Salinomicin 

Lasalocid 

(Avatec) 

Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 

ISO 13210/1994 

IONO 96/01 

(AOAC) LNR 


fiecare 

retetã. 

Prin sondaj (când 

se 

suspicioneaza 

posibilitatea de 

contaminare 

încrucişată) 


se 

suspicioneaza 


contaminare 


- 

- 

- 

-Ferme 



Ord. ANSVSA 

nr.93/2005 


sondaj 

Substante interzise ca aditivi 

furajeri 13 

Amprol 

Tylosin 

Dimetridazol 

Nicarbazin 

ISO 13236/1994 

(AOAC) LNR 

- 

10 Întrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reţeta furajeră 

pentru care se solicită analiza. 

Reţetele furajere în care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt următoarele : pentru păsări : 21-4, 21-5, 21-6, 21-7 ; pentru curci : 27-8, pentru porci : 0-5, 0-6, 2-3, 2-4. 

11 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut proteic ridicat sau faină proteică (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) 

pentru controlul contaminării încrucişate. 

12 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de coccidiostatic (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul 

contaminarii încrucişate. 

13 

Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor 

anterioare). 

128

11. 


rumegătoare 

Ferme mixte Substanţe coccidiostatice 14 


Unităţi producătoare de 

nutreţ 

combinat 

Unităţi producatoare 


rumegătoare/nerumegătoare 

Mijloace de transport 

autorizate 

La alegere pe baza 

suspiciunii 





Micotoxine 

-aflatoxina B1 


-zearalenona 

Identificarea microscopica a 



constituenţilor de natură animala 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 


se 

suspicionează 


furajare 


Semestrial 

randomizat 

( maxim 2/ 

circumscripţie 

zonala) 


sortiment la 



mare 



fiecare 

sortiment la 



mica 


Lunar prin 

sondaj 

Prin sondaj (cand 

se 

suspicioneaza 


contaminare 



sondaj 

Ferme 



Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ferme mixte (rumegatoare/ Identificarea microscopică a Lunar prin 

Furajare 

incrucişată cu 


–grupa 


Contaminare 


proteine 

animale 

procesate - 

grupa 


- 

- 

Furajare 

14 Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevazută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 


129

12. 

13. 

Amestec de uruieli pentru 

rumegătoare 

(amestec unic) 


porci 

nerumegatoare) constituenţilor de natură animal Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 


Ferme 


Unităţi producatoare de 

nutreţ 

combinat 








Salinomicin 

Micotoxine 



Cupru (total) 16 E 4 



Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

IONO 96/01 

(AOAC) LNR 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 

AOAC (LNR) 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

sondaj 

Trimestrial 

randomizat 

( maxim 2/ 

circumscripţie 

zonală) 


sondaj 

Trimestrial 

randomizat 

( maxim 2/ 

circumscripţie) 


sondaj 




6000 t /an 


sondaj 



mică de 

6000 t /an 


sortiment la 



mare 


încrucişată 

cu proteine 

animale 

procesate – 

grupa de 

risc 

- 

- 

- 

- 


fiecare 

sortiment la 

15 

Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectueaza numai la reţetele pentru care nu este prevazută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 


16 Reţetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni 

130

Mijloace de transport 

autorizate 

Ferme 




La alegere pe baza 

suspiciunii 



Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 



mica 



se 

suspicioneaza 

- 


contaminare 

încrucişată 


se 

suspicionează 

- 


contaminare 



sondaj - 

Ferme mixte Substanţe coccidiostatice 18 

Unităţi producatoare 


rumegătoare / 

nerumegătoare 


Salinomicin 

Substanţe interzise ca aditivi 

furajeri 19 

Amprol 

Tylosin 

Dimetridazol 

Nicarbazin 





IONO 96/01 

(AOAC) LNR 

ISO 13236/1994 

(AOAC) LNR 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 

Ord. ANSVSA 

nr. 93/2005 


se 

suspicioneaza 


contaminare 


Lunar prin 

sondaj 

Trimestrial 

randomizat 

Furajare 



–grupa 


Contaminare 


proteine 

animale 

procesate - 

grupa 


- 

17 

Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reţeta furajeră pentru care se solicita analiza 


18 Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Salinomicin) se efectuează numai la reţetele pentru care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizatã reţeta furajeră pentru care se solicită analiza. 


19 Prezenţa acestor substanţe este ilegală pentru toate reţetele furajere (recoltarea probelor se va face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată). 

131

( maxim 2/ 

circumscripţie) 

14. 

Unităţi producătoare Salmonella 20 

(conf.Ord.723/2003) 

Enterobacterii 

(conf.Ord.723/2003) 

SR-EN ISO 

6579/2003 

SR-ISO 7402- 

1996 

Semestrial, prin 

sondaj dintr-un 

lot 

Nutreţuri granulate pentru peşti 

de 

crescatorie 

Metale grele (plumb) 

Micotoxine 



Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 

- 

15. 

Hrană deshidratată pentru 

animale de 

companie 

Unităţi producatoare şi 

distribuitori 

Salmonella 21 

(conf.Ord.723/2003) 

Enterobacterii 

(conf.Ord.723/2003) 

Metale grele (plumb) 

Micotoxine 



SR-EN ISO 

6579/2003 

SR-ISO 7402- 

1996 

Ord.MAAP 

nr.76/2003 

Ord.AVSA 

nr.14/2004 

SR 9597/19/93 


sondaj dintr-un 

lot 

- 

20 Pentru hrana deshidratată 

21 Pentru hrana deshidratată 

132

G. EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE SI APA 

Grupa şi 

Specia de animale/ 

Substratul(rile) care se Numărul minim de probe recoltate (*) 

Compuşii 

Loc de recoltare 

denumirea 

categoria de vârstă 

recoltează (3) 

(care va fi defalcat pe trimestre şi luni) 

0 1 2 3 4 5 

Grupa A - Substanţe cu efect anabolizant şi substanţe neautorizate 

A.1 

Stilbene 

bovine -viţei fermă-animale urină 

0,04 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 

DES ( DES, 

Hexestrol, 

Dienestrol) 

şi derivati 

vii 

-tineret bovin urină 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 

precedent 

-vaci urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

porcine urină cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 

controlate(numarul de exploatatii controlate anual 

trebuie sa reprezinte minimum o exploatatie pentru 

100.000 de porci taiati in anul precedent) 

bovine -viţei abator-animale bila 


tăiate 

-tineret bovin bila 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci bila 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

ovine bila 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine bila 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine bila 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline bila 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator bilă 0,05% din producţia de carne (tone) a anului 


iepuri fermă şi abator bilă 0,5 % din producţia de carne (kg) a anului precedent 

vânat de crescătorie fermă şi abator bilă 0,5 % din producţia de carne (kg) a anului precedent 

peste ferma piscicola muschi 0,2 % din producţia de peşte (tone) a anului 


133 

Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor. 

A.2 -2-metiltiouracil bovine -viţei fermă-animale sange 


vii 

Substanţe -2-tiouracil -tineret bovin sange 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul


tireostatice -vaci sange 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

porcine sange cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 




bovine -viţei abator-animale muşchi 


tăiate 

-tineret bovin muşchi 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci muşchi 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

ovine muşchi 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine muşchi 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine muşchi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline muşchi 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


iepuri fermă şi abator muşchi 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi 0,5 % din producţia de carne vânat (kg) a anului 



A.3 • 17 -Oestradiol bovine -viţei fermă -animale sange 


vii 

Steroizi 

(17 -Oestradiol, Oestradiol-3- 

benzoat) 

-tineret bovin sange 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


• Testosteron -vaci sange 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

A.3 o 19-Nortestosteron bovine -viţei fermă -animale urină 


Steroizi 

(19-Nortestosteron 17 19- 

Nortestosteron-17 19- 

Norandrostendione, 

-tineret bovin 

vii 

urina 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


17 etil-Nortestosteron 

-vaci urina 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

15 -metilen- 

Porcine urină cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 

Nortestosteron-17 acetat) 




bovine -viţei abator-animale 

tăiate 

urină 




134


ovine urină 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine urină 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine urină 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline urină 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator bilă 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 

anului precedent 

iepuri fermă şi abator urina 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie fermă şi abator urina 0,5 % din producţia de carne vânat (kg) a anului 


A.3 • Trenbolon 

bovine -viţei fermă -animale urină 


(trenbolon, trenbolon 17 

vii 

Steroizi Glucuronid) 




Porcine urină cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 




bovine -viţei abator-animale urină, ficat 


tăiate 

-tineret bovin urină, ficat 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci urină, ficat 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

ovine urină, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine urină, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine urină, ficat 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline urină, ficat 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator bilă, ficat 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


iepuri fermă şi abator urina, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie fermă şi abator urina, ficat 0,5 % din producţia de carne vânat (kg) a anului 


135

A.3 o Acetylgestagene 

bovine -viţei fermă -animale tesut gras perirenal 0,04 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 

(Megestrol acetat, Medroxiprogesteron 

vii 

Steroizi 

acetat, 17 alfa 

acetoxiprogesteron, 

-tineret bovin tesut gras perirenal 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


Clormadinonacetat 

-vaci tesut gras perirenal 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

Porcine tesut gras perirenal cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 




bovine -viţei abator-animale tesut gras perirenal 0,03 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 

tăiate 

-tineret bovin tesut gras perirenal 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci tesut gras perirenal 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

porcine tesut gras perirenal 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 



A.4 Zeranol(4) bovine -viţei fermă -animale urină 


vii 

Lactone -tineret bovin urină 0,04% din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


ale acidului -vaci urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

rezorcilic Porcine urina cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 




bovine -viţei abator-animale urină 


tăiate 




ovine urină 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine urină 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine urină 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline urină 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator ficat 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


iepuri fermă şi abator ficat, urina 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 

136


vânat de crescătorie fermă şi abator ficat, urina 0,5 % din producţia de carne vânat (kg) a anului 



A.5 Clenbuterol (Clenbuterol, bovine -viţei fermă -animale urină 


vii 

Substanţe Brombuterol, Mabuterol) -tineret bovin urină 0,04 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


beta agoniste -vaci urină 0,04 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

porcine urină cate o proba corespunzatoare exploatatiilor 




bovine -viţei abator-animale urină, ficat 


tăiate 

-tineret bovin urină, ficat 0,03 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci urină, ficat 0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

ovine urină, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine urină, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine urină, ficat 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline urină, ficat 0,3 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator ficat 0,05 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


iepuri fermă şi abator ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,5 % din producţia de carne vânat (kg) a anului 



A.6 Cloramfenicol bovine -viţei Fermă-animale urină, plasma 0,01 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 

vii 

Substanţe -tineret bovin urină, plasma 0,01 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


incluse in -vaci urină, plasma 0,01 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

anexa IV a porcine urină, plasma 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul 


137 

Directivei bovine -viţei abator-animale 

tăiate 

muşchi, ficat, urină, 

plasma 

0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent

CEE 2377/90 -tineret bovin muşchi, ficat, urină, 

plasma 

0,02 % din numărul de tineret bovin tăiat în anul 


-vaci 

muşchi, ficat, urină, 0,02 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 

plasma 

ovine 


plasma 

0,004 % din numărul de ovine tăiate în anul 


caprine 


plasma 

0,004 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine muşchi, urină, plasma 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline 


plasma 

0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) abator muschi,ficat 0,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


bovine ferma lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 


păsări fermă muschi, ficat 0,05 % din producţia de ouă (in tone) a anului 


iepuri fermă şi abator muschi, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie abator muşchi, ficat 0,5 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 


peşte de crescătorie fermă piscicolă muschi 0,2 % din producţia de peşte (tone) a anului 


albine producător miere 0,5 % din producţia de miere (tone) a anului 



A.6 

• Nitroimidazoli 

Substanţe incluse ( Dimetridazol, Metronidazol, 

in anexa IV a Ronidazol, Ipronidazol) 

porcine muşchi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 

Directivei CEE 


2377/90 



păsări (**) fermă şi abator muşchi 0,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 





A.6 Nitrofurani 

. 

Substanţe (AOZ, AMOZ, AHD(1), 

SEM(1)) 

incluse in 

138

anexa IV a 

Directivei 

CEE 2377/90 porcine muşchi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


păsări (**) abator muşchi 0,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 

bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 

păsări fermă ouă 0,05 % din producţia de ouă (in tone) a anului 


peşte de crescătorie fermă piscicolă peşte 0,2 % din producţia de peşte (tone) a anului 





A.6 Dapsona bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 


Substanţe incluse 

in anexa IV a 

Directivei CEE 

2377/90 (1) 

Grupa B - Medicamente veterinare şi contaminanţi 

B.1. Substanţe antimicrobiene 

B.1. 

Antibiotice (2) 

Antibiotice ß-lactamice :amoxicilina, 

ampicilina, benzilpenicilina, 

cloxacilina, dicloxacilina, 

cefquinome, macrolide : 

eritromicina, spiramicyna, 

tilmicosin, tylosin, fenicoli : 

thiamphenicol, 

tetracicline :clortetraciclina, 

tetraciclina, oxitetraciclina, 

aminoglicozide :streptomicina, 

dyhidrostreptomycina, 

gentamicina, neomicina) 



bovine 

abator-animale 

tăiate 

muşchi, ficat, rinichi 

0,05 % din numărul de bovine tăiate în anul 


albine producător miere 1,0 % din producţia de miere(tone) a anului 


Quinolone (enrofloxacin) caprine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,05 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


139

B.1. 

Sulfamide 

Coccidiostatice 

(3) 

140 

sulfadiazina, sulfametoxazol, 

sulfaquinoxalina, 

sulfaclorpiridina 

păsări (**) abator muşchi, ficat, rinichi 0,1 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


Sulfamide (2) bovine ferma lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 


Sulfamide (2) vânat de crescătorie abator muşchi, ficat, rinichi 0,5 % din producţia de carne de vânat (tone) a 


Sulfamide 

(2)(sulfamethoxazol,sulfathiazol, 

sulfamethazina, 

sulfadimethoxin, sulfadiazin, 

sulfamerazin) 

Sulfamide(2) (sulfaquinoxalina, 

sulfamethoxazol,sulfa-thiazol, 

sulfamethazina, 

sulfadimethoxin, sulfadiazin, 

sulfamerazin, sulfapiridina, 

sulfaguanidina) 



ovine muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de ovine tăiate în anul 


Analizele se efectuează: pentru Substanţe antimicrobiene la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor 

B.2. Alte medicamente veterinare 

B.2.a. Ivermectin bovine abator-animale 

tăiate 

ţesut gras, muscular, 

ficat 



Substanţe Abamectin ovine ţesut gras, muscular, 

ficat 

0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul 


Antihelmintice 

(2) 

Eprinomectin caprine ţesut gras, muscular, 

ficat 



Doramectin porcine ţesut gras, muscular, 

ficat 

0,005 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline 

ţesut gras, muscular, 

ficat 





vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras, muscular, 

ficat 

0,2 % din producţia de carne de vânat (tone) a 







B.2.b. Monenzin bovine abator-animale muşchi, ficat 


tăiate 


Salinomicin ovine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 

precedent

141 

Nicarbazin caprine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


Lasalocid porcine muşchi, ficat 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline muşchi, ficat 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator muschi, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a 




vânat de crescătorie fermă şi abator muşchi, ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 


păsări producător ouă 0,02 % din producţia de ouă (in tone) a anului 



B.2.c. Cypermetrin bovine abator-animale 

tăiate 

muşchi, ficat, rinichi 



Carbamaţi şi Deltametrin ovine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


Piretroide (4) Permetrin caprine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


porcine muşchi, ficat, rinichi 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline muşchi, ficat, rinichi 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator muschi, ficat 0,02 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 





B.2.d. Azaperon porcine 


tăiate 

rinichi, ficat, muschi 0,01 % din numărul de bovine tăiate în anul 


Tranchilizante şi Propriomilpromazina . 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul 


Beta blocante Acepromazina .. 







142 


B.2.e. bovine abator-animale 

tăiate 

ficat, rinichi, muschi 



Agenti Metamizol (3) ovine ficat, rinichi, muschi 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul 


antiinflamatori Fenil butazona (3) caprine ficat, rinichi, muschi 0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul 


Nesteroidici porcine ficat, rinichi, muschi 0,003 % din numărul de porcine tăiate în anul 


cabaline ficat, rinichi, muschi 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


păsări (**) fermă şi abator ficat, muschi 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a 


iepuri fermă şi abator ficat 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescatorie fermă şi abator ficat, rinichi 0,1 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 





B.2.f. Alte 

substante 

Amitraz albine producător miere 0,5 % din producţia de miere (tone) a anului 


cu actiune 

farmacologica 

Dexametazona (3) albine 

Bovine -viţei 

- tineret bovin 

- vaci 

producător 

abator 

miere 

muschi, ficat, rinichi 



0,5 % din producţia de miere (tone) a anului 


0,03% din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 



Betametazona (3) 

Prednisolon (3) 

porcine 

cabaline 



- vaci 

porcine 



- vaci 


tăiate 


tăiate 

abator 


tăiate 

abator 







muschi, ficat, rinichi, 

grasime 


0,03 % din numărul de vaci tăiate în anul precedent 














Metilprednisolon 



- vaci 

abator 















Alegere Pasare(2) abator muschi, ficat 0,02% din producţia de carne de pasăre (tone) a 



B.3. Alte substanţe şi contaminanţi din mediul înconjurător 

B.3.a. alfa HCH bovine abator-animale 

tăiate 

ţesut gras 



Pesticide Lindan ovine ţesut gras 0,006 % din numărul de ovine tăiate în anul 


organoclorurate beta HCH caprine ţesut gras 0,006 % din numărul de caprine tăiate în anul 


şi PCB (***) DDT total porcine ţesut gras 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


Aldrin cabaline ţesut gras 0,03 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


Dieldrin păsări (**) fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,04 % din producţia de carne (tone) a anului 


Endrin bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 


Heptaclor păsări producător ouă 0,02 % din producţia de ouă (in tone) a anului 


PCB peşte fermă piscicolă peşte 0,1 % din producţia de peşte (tone) a anului 


iepuri fermă şi abator ţesut gras (carcasă) 0,2 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


vânat de crescătorie fermă şi abator ţesut gras (carcasa) 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 


vânat împuşcat depozit ţesut gras (carcasa) 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 




143

Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale pentru controlul reziduurilor 

B.3.b. Phosdrin (3) bovine abator-animale 

tăiate 

toate speciile fermă de creştere furaje In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 

inregistrarii unor rezultate pozitive la animalele din 

exploatatia respectiva 

toate speciile fermă de creştere apa In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 



ţesut gras, ficat 



Pesticide Phorate (3) ovine ţesut gras, ficat 0,002 % din numărul de ovine tăiate în anul 


organo- Di Syston (3) caprine ţesut gras, ficat 0,002 % din numărul de caprine tăiate în anul 


Fosforice Diazinon (3) porcine ţesut gras, ficat 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul 


Ronnel (3) cabaline ţesut gras, ficat 0,01 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


Paration (3) . . . 0,02 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 


Metil Paration (3) bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001 % din producţia de lapte (tone) a anului 


Malation (3) . . . 0,005 % din producţia de ouă (in tone) a anului 


Etion (3) albine producător miere 0,2 % din producţia de miere(tone) a anului 


Coumaphos- miere toate speciile fermă de creştere furaje In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 



toate speciile fermă de creştere apa In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 




0 1 2 3 4 5 

B.3.c. Pb, Cd (3) bovine abator-animale muşchi, ficat, rinichi 0,02 % din numărul de viţei tăiaţi în anul precedent 

tăiate 

Metale grele Pb, Cd (3) ovine muşchi, ficat, rinichi 0,005 % din numărul de ovine tăiate în anul 


(***) Pb, Cd (3) caprine muşchi, ficat, rinichi 0,005 % din numărul de caprine tăiate în anul 


Pb, Cd, Zn (3) porcine muşchi, ficat, rinichi 0,004 % din numărul de porcine tăiate în anul 


144

Pb, Cd (3) cabaline muşchi 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


Pb, Cd (3) păsări (**) fermă şi abator carcasă, ficat 0,03 % din producţia de carne pasăre (tone) a anului 


Pb bovine, ovine, caprine producător lapte 0,001 % din producţia în tone a anului precedent 

Pb, Cd, Hg (3) peşte fermă piscicolă peşte 0,1 % din producţia de peşte (tone) a anului 


Pb, Cd, Hg, Cu (3) albine producător miere 0,4 % din producţia de miere (tone) a anului 


Pb, Cd (3) iepuri fermă şi abator carcasă, ficat 0,5 % din producţia de carne de iepure (kg) a anului 


Pb, Cd (3) vânat de crescătorie fermă şi abator ficat 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 


Pb, Cd, Hg, Cu vânat împuşcat depozit muşchi 0,2 % din producţia de carne de vânat (kg) a anului 


Pb, Cd toate speciile fermă de creştere furaje In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 



Pb, Cd, Cu toate speciile fermă de creştere apa In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 




B.3.d. Zearelenona(4) bovine abator-animale 

tăiate 

bila, ficat., urina 



Micotoxine Zearelenona(4) ovine bila, ficat., urina 0,003 % din numărul de ovine tăiate în anul 


Zearelenona(4) caprine bila, ficat., urina 0,003 % din numărul de caprine tăiate în anul 


Zearelenona(4) porcine bila, ficat., urina 0,002 % din numărul de porcine tăiate în anul 


Zearelenona(4) cabaline bila, ficat., urina 0,02 % din numărul de cabaline tăiate în anul 


Aflatoxina B 1 si M 1 păsări (**) fermă şi abator ficat 0,03 % din producţia de carne de pasăre (tone) a 

anului pecedent 

Ochratoxina A porcine abator – animale 

taiate 

rinichi 



Aflatoxina M 1 bovine, ovine, caprine producator lapte 0,001 % din producţia in tone a anului precedent 

Aflatoxina B 1, M 1 si Ochratoxina 

A 

peşte crescatorie fermă piscicolă ficat 0,1 % din producţia de peşte (tone) a anului 


Aflatoxina B 1 albine producător miere 0,3% din producţia de miere (tone) a anului 


145

Aflatoxina B 1 , 

Ochratoxina A 

Analizele se efectuează la IISPV şi secţiile zonale 

toate speciile fermă de creştere furaje In cazul efectuarii unei anchete ca urmare a 



pentru controlul reziduurilor. 

B.3.e 

Coloranţi 

Malachite green 

Leuco malachite green 

peşte fermă piscicolă peşte 0,1 % din producţia de peşte (tone) a anului 



(*) Numărul minim de probe recoltate se calculează în funcţie de numărul de animale tăiate sau producţiile obţinute în anul precedent, dar nu va fi mai mic de 1 probă/ trimestru pentru fiecare 

specie în parte. 

(**) Pentru păsări, iepuri şi vânat de crescâtorie o parte din probe (~40%) vor fi recoltate direct din fermele de producţie – recoltarea se va face de către medicul veterinar oficial, de la animale 

sacrificate în scop de diagnostic. La recoltările din fermă se vor preleva şi furaje. 

(***) Pentru contaminanţi (pesticide organoclorurate şi metale grele) la care s-au semnalat frecvent depaşiri ale limitelor maxime admise (la anumite specii sau produse) se impune ca în zonele 

în cauză intensitatea controlului să fie marită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă fată de program, inclusiv prelevare de probe de furaje si apa pentru a stabili sursa de contaminare. 

Observaţie: Substanţele analizate, frecvenţa de recoltare, expedierea către laborator şi examinarea probelor se face în conformitate cu prevederile legale. 

(1) A 6 –AHD si SEM vor fi analizate probele pentru acesti compusi incepand cu trimestrul II.2007 

(2) Substantele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial in functie de informatiile detinute referitoare la tratamentele aplicate 

(3) Matricile vor fi selectate de medicul veterinar oficial astfel incat pe parcursul intregului an sa fie testate toate 

(4) Probele depistate pozitive pentru zeranol sau zearalenona vor fi testate pentru ambele substante pentru a face distinctia intre tratamentul ilegal cu zeranol si contaminarea 

cu micotoxina zearalenona avand in vedere posibilitatea producerii unor reactii incrucisate 

Mentiune 

Pana la finalizarea implementarii metodelor de confirmare in cazul probelor pozitive recoltate in cadrul Programului strategic, acestea se vor trimite la un laborator national de 

referinta din tarile UE, cheltuielile fiind suportate de DSVSA judetene sau IISPV. 

Probele pozitive rezultate in urma recoltarii din activitatile de import, export si autocontrol, se vor trimite la un laborator national de referinta din tarile UE, prin grija 

autoritatii veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de catre proprietarul produsului analizat 

XI. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI 

COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR 

Nr. 

CONDUITA DE SUPRAVECHERE ŞI CONTROL 

crt. 

PRIN RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE 

RESPONSABILITATE 

UNITĂŢILE 

PRIN INSPECŢIE 

LABORATOR 

Frecvenţa 

Natura probei 

Frecvenţa recoltării probelor pentru 

examene de laborator 

1 2 3 4 5 6 

146

1 BIOFABRICI DIN 

ROMÂNIA 

2 BIOFABRICI ALTELE 

DECÂT CELE DIN 

ROMÂNIA 

3 FABRICI DE 

MEDICAMENTE DIN 

ROMÂNIA 

4 DEPOZITE DE PRODUSE 

MEDICINALE 

5 FARMACIILE 

VETERINARE 

Pe toată perioada de activitate pentru Produse biologice**** 

produsele destinate profilaxiei specifice 

obligatorii a bolilor din lista A şi B a 

O.I.E. 

Reagenţi de diagnostic**** 

(tuberculina) 

Produse biologice**** 

Reagenţi de diagnostic**** 

(tuberculina) 

De la toate seriile de producţie 

De la toate seriile de producţie 

De la toate seriile comercializate pe teritoriul 

României 

Trimestrial pentru seriile de producţie Produse finite şi materii prime*** O dată pe an câte o serie din fiecare sortiment 

pentru produsele medicamentose cu 

si forma de ambalare 

acţiune antiinfecţioasă şi antiparazitatră 

pentru animale de interes economic 

Pe toată perioada de activitate Produse medicinale de uz După caz: 

veterinar (produse biologice, 

reagenţi de diagnostic, 

medicamente) indigene şi din 

import.*** 

Pe toată perioada de activitate 

Medicamente de uz veterinar 

indigene şi din import *** 

- I.C.B.M.V. 

(se vor notifica producătorii 

indigeni) 

- D.S.V.S.A. judeţean şi a mun. 

Bucureşti: 

● medicii veterinari oficiali – 

pentru prelevare de probe 

- I.C.B.M.V. 

- probele vor fi trimise la 

I.C.B.M.V. de către persoana 

juridică responsabilă 

- I.C.B.M.V. 

- D.S.V.S.A. judeţean şi a mun. 

Bucureşti: 

● medicii veterinari oficiali 

desemnaţi cu probleme de 

farmacovigilenţă – pentru 

inspecţii 

● medicii veterinari oficiali – 

pentru prelevare de probe. 

Medicii veterinari oficiali îşi vor 

procura normativele menţionate 

la *** .Vor fi notificaţi de 

I.C.B.M.V. pentru respectarea 

normativelor menţionate la *** 

- I.C.B.M.V. 

- in toate situaţiile în care se înregistrează - D.S.V.S.A. judeţean şi mun. 

reacţii post terapeutice/postvaccinale sau se Bucureşti: 

suspicionează lipsa de eficacitate ● medicii veterinari oficiali 

- când se constată modificări organoleptice 

- când se constată deficienţe privind 

condiţiile de conservare, depozitare 

După caz: 

- in toate situaţiile în care se înregistrează 

recţii postterapeutice sau se suspicionează 

lipsa de eficacitate 

- când se constată modifică organoleptice 

- când se constată deficienţe privind 

condiţiile de conservare, depozitare 

- I.C.B.M.V. 

- D.S.V.S.A. judeţean şi mun. 

Bucureşti: 

● medicii veterinari oficiali 

147 

*** - Prelevare probe produse medicinale conform actelor normative în vigoare : Farmacopeea Română ediţia a X-a, capitolul IX A şi STAS 6085-86; costurile analizelor vor fi suportate 

de producător/persoana juridică responsabilă 

**** - numărul de flacoane de produse biologice şi reagenţi va fi stabilit de către I.C.B.M.V.; costurile analizelor vor fi suportate de producător/persoana juridică responsabilă

Programul actiunilor de supraveghere. prevenire si control ... - ansvsa

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?