RAPORT DE ACTIVITATE pe anul 2007 - anarz

RAPORT DE ACTIVITATE
pe anul 2007
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie (ANARZ) este unitate
bugetară, cu personalitate juridică care funcţionează în baza HG nr.1223/1996, cu modificarile si
completarile ulterioare, OM 342/2005, care funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, şi
Dezvoltării Rurale (MADR), cu sediul în Baloteşti, Ilfov.
Ea este mandatată de MADR ca autoritate naţională a statului în domeniul ameliorării şi
reproducţiei animalelor .
Atribuţiile şi competenţele principale ale acestei instituţii centrale sunt următoarele :
• Elaborarea pe baze ştiinţifice şi manageriale a programelor strategice sectoriale şi metodologice
de ameliorare şi reproducţie ;
• Coordonarea activităţilor tehnice complexe de identificare, evaluare, conservare şi protecţie a
patrimoniului genetic naţional din zootehnie la nivelul standardelor internaţionale şi în relaţie
de parteneriat tehnic cu organisme naţionale şi internaţionale de profil;
• Efectuarea pe baze ştiinţifice şi tehnice avansate a controlului zootehnic al producţiilor de
origine animală;
• Controlul complex de laborator al calităţii şi salubrităţii materialului seminal;
• Organizarea şi desfăşurarea fluxului informaţional al datelor de reproducţie şi ameliorare a
animalelor pe ansamblul ţării ;
• Acreditarea Organizatiilor de Control Oficial al Productiilor ;
• Nominalizarea anuală a fermelor de elită;
• Organizarea şi desfăşurarea anuală a lucrărilor de selecţie pentru alegerea vacilor mame de
taur, a taţilor de tauri şi nominalizarea împerecherilor în vederea obţinerii unei noi generaţii de
tăuraşi pentru însămânţări artificiale;
• Coordonarea lucrărilor de testare dupa descendenţi a taurilor destinaţi la însămânţări artificiale
şi urmărirea etapelor succesive de selecţie a acestora ;
• Estimarea valorii de ameliorare a reproducătorilor pe baza performanţelor proprii, ascendenţei,
rudelor colaterale şi calităţii descendenţilor ;
• Autorizarea periodică a unităţilor care produc şi comercializează material seminal congelat şi
embrioni şi autorizarea anuală a reproducătorilor folosiţi la însămânţările artificiale cu material
seminal congelat şi la transfer de embrioni;
• Conducerea registrelor genealogice până la dezvoltarea serviciilor tehnice a asociaţiilor de
crescători
• Avizarea importului de material biologic de reproducţie, pentru toate speciile de interes
zootehnic;
• Transmiterea în timp util la beneficiari şi publicarea periodică a rezultatelor controlului
performanţelor şi testării taurilor după performanţe proprii şi descendenţi;
• Urmărirea realizării şi analiza periodică a eficienţei programelor de ameliorare;
• Exercitarea atribuţiilor de “inspecţie de stat” în activitatea de ameliorare şi reproducţie a
animalelor pe ansamblul ţării ;
1

• Coordonarea activităţilor privind identificarea şi individualizare prin microcipare a efectivelor
de cabaline la nivel de judet;
• Organizarea, conducerea şi actualizarea permanentă a bazei de date la ecvidee;
• Participarea la organizarea de expoziţii şi licitaţii de animale pentru reproducţie şi alte
manifestări cu caracter zootehnic;
• Redactarea, cu personalul propriu sau prin colaborări şi editarea periodică de: buletine
informative, studii de sinteză, monografii de specialitate, norme tehnice şi metodologice,
precum şi alte materiale de documentare tehnică, de consultanţă şi de extensie pentru reţeaua
naţională pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie, în conformitate cu legislaţia în vigoare
şi cu fondurile bugetare alocate;
• Dotarea centrelor zonale pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie cu aparatură, utilaje,
echipament şi materiale necesare lucrărilor de control al reproducţiei şi selecţiei a animalelor de
fermă;
• Multiplicarea formularelor tipizate pentru evidenţele de reproducţie şi selecţie a animalelor şi
pentru sistemul informaţional ;
• Îndeplinirea altor atribuţii ce rezultă din HG nr.1223/1996 şi din reglementările legale în
vigoare pentru a sprijini eficient şi permanent o reală competenţă şi concurenţă în zootehnia
românească pentru dezvoltarea economico-socială şi asigurarea permanentă a securităţii
alimentare a populaţiei .
În calitate de unitate specializată a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale organizează,
coordonează şi îndrumă tehnic şi metodologic acţiunile de producere şi folosire a materialului de
reproducţie la animale prin Unităţile pentru ameliorare şi reproducţie în zootehnie judeţene (UARZ).
ANARZ asigură coordonarea, îndrumarea tehnică şi metodologică a centrelor zonale, a UARZ
judeţene şi organizează sistemul automat de prelucrare a informaţiilor din domeniul ameliorării si
reproducţiei în zootehnie.
Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi-a canalizat întreaga
activitate pentru îndeplinirea următoarelor obiective:
• Accelerarea ameliorării genetice a efectivelor de animale prin lucrarile de selectie efectuate;
• Coordonarea tehnică şi metodologică, la nivel naţional şi în profil teritorial a aplicarii
biotehnologiilor moderne de reproducţie;
• Atestarea materialului de reproducţie indigen si import;
• Evaluarea genetică a reproducătorilor din populaţia activă, pe specii şi rase;
• Organizarea, funcţionarea şi dezvoltarea Băncii biotehnologice de resurse genetice animale;
• Coordonarea activităţii din domeniile reproducţie, ameliorare şi conservare a patrimoniului
genetic din zootehnie prin intermediul Inspecţiei de stat;
• Coordonarea şi organizarea Băncii naţionale de date şi prelucrarea în sistem computerizat a
informaţiilor din domeniul reproducţiei şi selecţiei, în colaborare cu unităţile de profil;
• Asigurarea cadrului legislativ şi instituţional pentru implementarea politicii strategice în
domeniul ameliorării şi reproducţiei animalelor cu orientare spre economia de piaţă şi armonizarea cu
reglementările Uniunii Europene;
• Asigură consultanţă tehnică crescătorilor de animale cu efectivele cuprinse în programele
tehnice de selecţie şi reproducţie privind creşterea, nutriţia şi ameliorarea efectivelor proprii, în vederea
îmbunătăţirii managementului fermelor şi implicit obţinerea de rezultate economice competitive în
condiţiile impuse de economia de piaţă.
• Conducerea registrelor genealogice până la dezvoltarea serviciilor tehnice a asociaţiilor de
crescători;
ANARZ are un număr de 101 posturi, aprobate de MADR, din care un post de înalt funcţionar
public, 13 functii de conducere, 78 funcţii de execuţie şi 10 posturi personal contractual.
Structura organizatorică a ANARZ cuprinde: direcţii, servicii, birouri, laboratoare, Inspecţia de
stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie şi centre zonale.
În cursul anului 2007 activitatea pe compartimente a ANARZ a fost urmatoarea:
2

SERVICIUL AMELIORARE GENETICA TAURINE
Activitatea in cadrul serviciului de ameliorare genetica nu se suprapune cu anul calendaristic si
are structura anului de control (anul precedent 01.10. – 30.09. anul curent).
Date comparative vor putea fi prezentate numai dupa finalizarea publicatiei anuale privind
controlul oficial al productiilor (aplicatiile informatice sunt laborioase, numarul de informatii este
foarte mare si necesita timp pentru prelucrare).
Obiective :
- continuarea precesului de privatizare (inceput la finele anului 2006) a activitatii de control
oficial al productiei de lapte la bovine – acreditarea Organizatiilor de Control Oficial al
Productiilor la Bovine ;
- editarea de materiale informative pentru Organizatiile de control si controlorii de productie ;
- instruirea controlorilor de productie ;
- organizarea de cursuri pentru pregatirea profesionala a fermierilor, a controlorilor de
productie si a responsabililor COP, in colaborare cu Proiectul German ADT MILKSECTOR
in domeniul producerii laptelui de calitatate si importanta COP in managementul fermelor
de taurine ;
- implementarea prevederilor programului de ameliorare;
- nominalizarea fermelor şi nucleelor de elită;
- alegerea vacilor mame de taur;
- estimarea valorii de ameliorare a taurilor în testare după performanţe proprii şi după calitatea
descendenţei;
- acordarea numerelor in Registrele Genealogice pe rase;
- informarea promptă şi corectă a fermierilor.
ORGANIZATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA COP LA BOVINE
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Judeţul
Alba
Arad
Argeş
Bacău
Bihor
Bistriţa N.
Botoşani
Braşov
Brăila
Buzău
Caraş Severin
Calaraşi
Cluj
Constanţa
Covasna
Dâmboviţa
Dolj
Galaţi
Giurgiu
Gorj
Ofertant câştigător
S.C. Zooexpert SRL Braşov
s.c. zooexpert SRL Brasov
S.C. Zooexpert SRL Braşov
Organizatia profesionala a controlorilor si tehnicienilor IA
A.C.T. Filiala Bihor
S.C. Biagen Select SRL (ACT)
A.C.T. Filiala Botosani
S.C. Zooexpert SRL Braşov
A.C.T Filiala Brăila
SC Irisul & Cristalinul SRL Buzau
A.C.T. Caras Severin
A.C.T. Filiala Călaraşi
Asociatia Fermierilor Crescatori de Bovine din Cluj
A.C.T. Filiala Constanta
S.C. Covalact Prodserv SRL
S.C. Zooexpert SRL Braşov
A.C.T. Filiala Dolj
S.C. Cresta Serv SRL (ACT)
A.CT. Filiala Giurgiu
S.C. Zooexpert SRL Braşov
3

ORGANIZATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA COP LA BOVINE
21 Harghita
S.C. Covalact Prodserv SRL
22 Hunedoara
S.C. Zooexpert SRL Braşov
23 Ialomiţa
A.C.T Filiala Ialomita
24 Iaşi
A.C.T. Filiala Iaşi
25 Ilfov
S.C. Zooexpert SRL Braşov
26 Maramureş
A.C.T. Bruan SCHWYZ
27 Mehedinţi
A.C.T. Filiala Mehedinti
28 Mureş
A.C.T. Mureş
29 Neamţ
S.C. BOVISELECT SRL
30 Olt
S.C. Zooexpert SRL Braşov
31 Prahova
A.C.T. Blejoi SRL
32 Satu Mare
S.C. Anprodcom SRL
33 Sălaj
Asociaţia Crescătorilor de Bovine Sălaj
34 Sibiu
Amanarea licitatiei din 15.11.2007
35 Suceava
Asociatia Crescatorilor de Taurine Ferma Noua
36 Teleorman
S.C. Zooexpert SRL Braşov
37 Timiş
38 Tulcea
S.C. Zooexpert SRL Braşov
39 Vaslui
Asociatia Crescatorilor de animale Barlad
40 Vâlcea
Asociatia Agricola Mixta MYLCA Budesti
41 Vrancea
Judetele Sibiu,Timis si Vrancea nu au finalizat procesul de privatizare a activitatii COP.
SITUATIA ACTUALA A EFECTIVULUI DE TAURINE CUPRINS IN
CONTROLULUI OFICIAL AL PRODUCTIILOR (30.10.2007)
BR
51 616
36 %
IMPORT
1 213
0,8 %
TOTAL COP
143 873
100 %
BNR
69 842
48,5 %
ALTE RASE (RO)
478
0,3 %
B
20 724
14,4 %
Situatia efectivelor cuprinse in COP in ANUL 2007 comparativ cu anul 2006
Situatia este prezentata la 31 decembrie 2007
Anul de control
Total COP
2006 112 523
2007 143 839
2007 / 2006 +31 316
Cresterea de 31 316 capete vaci in COP reprezinta un plus de 28 % fata de anul 2006.
Efectivul COP, functie de metoda de control la cele trei rase cuprinse in programul de
ameliorare se prezinta astfel:
4

Rasa Baltata cu Negru Romăneasca – Holstein Friza
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6
2006 53 307 6 773 46 534
2007 70 677 26 534 44 143
2006/2007 (dif) + 17 370 + 19 639 - 2 391
(%) +33 % + 291 % - 5,2 %
Rasa Baltata Romaneasca - Simmental
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6
2006 37 530 2 385 35 145
2007 51 666 11 519 40 147
2006/2007 (dif) + 14 136 + 9 134 + 5 002
(%) + 38 % + 383 % + 14 %
Cresterea cu 33 % respectiv 38 % a efectivului de vaci in COP se datoreaza cresterii
dimensiunii fermelor ca urmare a importurilor de juninci care au intrat in lactatie in anul 2007. De
asemeni au fost inscrise in control efective noi ca urmare a conditiilor stipulate in contractele de
atribuire a activitatii COP catre Organizatiile private.
Rasa Bruna - Schwyz
Anul Total COP Metoda A 4 Metoda A6
2006 19 778 542 19 236
2007 19 782 8 516 11 266
2006/2007 (dif) + 4 + 7 974 - 7 970
(%) + 0 % + 1471 % - 59 %
La aceasta rasa mentinerea efectivului cuprins in COP se datoreaza faptului ca judetele cu cea
mai mare ponderea a rasei Brune precum: Maramures, Mehedinti, Neamt au trecut tarziu la privatizare,
judetul Vrancea nici in prezent nu are incheiat un contract – de atribuire a serviciului COP, activitatea
fiind in continuare la UARZ, iar pe de alta parte numarul de animale importate este mai mic, efectivele
nu sunt comasate, fermele de dimensiuni mari sau medii sunt restranse ca numar.
Referitor la metoda de control pentru care s-a optat, se observa o crestere foarte mare a
efectivelor controlate la metoda A4 (la toate rasele) determinand scaderea efectivelor controlate prin
metoda A6, exceptie facand rasa Baltata – Simmental.
Schimbarea metodei de control nu se justifica atata timp cat nu sunt diferente semnificative
privind precizia intre cele doua metode, iar pe de alta parte numarul mare de probe care sunt aduse la
Laboratoarele de lapte creaza disfunctionalitati in activitatea acestora (aglomerari de probe ca urmare a
capacitatii reduse de lucru a aparatelor de determinare a calitatii laptelui, imposibilitatea returnarii la
timp a flacoanelor pentru probe, deteriorarea probelor care sunt in faza de asteptare etc.).
Pregatirea si instruirea profesionala a personalului COP
Conform legislatiei in vigoare (OM 19/2206) Organizatiile care au preluat activitatea de control
oficial, au obligatia de a instrui personalul propriu. La solicitatrea unor organizatii de control, ANARZ
a delegat specialisti din cadrul serviciului tehnic de specialitate pentru a instrui personalul. Instruirea a
durat de 2 zile si s-a finalizat printr-un test de evaluare in urma caruia s-au eliberat adeverinte de
absolvire fiecarui partipant care a obtinut un punctaj minim de 50 puncte.
In cursul anului 2007 urmatoarele Organizatii de Control au solicitat aceasta instruire:
1. ACT Galati - 23 cursanti
2. ACT Iasi - 88 “
3. ACT Braila - 28 “
4. ACT Vaslui - 56 “
5. SC Irisul&Cristalinul - 53 “
6. ACT Botosani - 58 “
7. SC Zooexpert IF - 7 “
8. SC Zooexpert TR - 8 “
9. SC Zooexpert DB - 7 “
----------------------------------------
TOTAL
328 cursanti
5

In totalitate au fost instruite 11 organizatii, (400 cursanti) cu mentiunea ca 2 au solicitat
instruirea anticipat ( in anul 2006 la UARZ Arad au fost instruiti un numar de 23 controlori iar la
UARZ Bacau un numar de 56). Solicitarea a fost facuta de catre UARZ in scopul pregatirii personalului
care va trece la Organizatia de control si pentru o mai buna cunoastere a legislatiei in vigoare. La aceste
cursuri au participat si responsabilii COP din cadrul organizatiilor, precum si specialisti din UARZ.
In acest scop au fost editate materiale informative privind efectuarea controlului oficial al
productiilor la bovine pe baza legislatiei in vigoare: OM 17/2006; OM 18/2006; OM 19/2007. Pentru
controlorii de productie au fost editate materiale specifice activitatii cu mentiunea ca Organizatiile de
control sa le multiplice si sa le repartizeze fiecaruia.
In colaborare cu Prioectul Româno – German, ADT MILKSECTOR – in luna iunie 2007 a fost
organizat la Bran – Brasov un seminar cu tema “ Producerea laptelui de calitate si rolul COP in
managementul fermelor” la care au participat reprezentantii a 6 judete.
Pe baza problemelor abordate si a propunerilor facute de reprezentantii judeteni s-a stabilit
tematica de instruire a producatorilor de lapte (fermieri) si a personalului implicat in activitatea de
control oficial.
Astfel au fost stabilite urmatoarele centre de instruire: Brasov, Bucuresti, Cluj, Iasi, Craiova si
Arad. Pentru fiecare centru a fost repartizat un numar de judete limitrofe astfel incat sa fie cuprinse in
programul de instruire toate judetele.
In anul 2007 au fost organizate cursuri la :
- BRASOV - (Brasov, Sibiu, Covasna si Harghita)
- BUCURESTI - (Ilfov, Dambovita, Arges, Calarasi, Giurgiu, Ialomita, Teleorman, Buzau,
Prahova).
Pana la sfarsitul lunii aprilie 2008 vor avea loc instruiri ale personalului din centrele Cluj, Iasi,
Craiova si Arad.
Activitati curente cu privire la implementarea programelor de ameliorare
1. Autorizarea taurilor care au fost utilizati la insamantare artificiala in anul 2007
Unitate
Total
Din care pe rase:
Semtest
B SIM HF - RB PZ BIV Rase carne
GENETIC BAIA MARE 12 3 1 7 - 1 -
RPN BALOTESTI 6 - - 6 - - -
SEMTEST CRAIOVA 43 9 8 19 1 - 6
BVN TG. MURES 59 3 39 11 2 - 4
SEMTEST TIMISOARA 16 - 14 2 - - -
SC AUSTRABULL 13 - 10 - 1 - 2
T O T A L 149 15 72 45 4 1 12
B = Brună; SIM = Simmental; HF-RB = Holstein-Friză-Rotbunte; PZ = Pinzgau; BIV= Bivoli
In tabelul de mai sus sunt prezentati taurii care sunt in viata in unitatile Semtest.
Pentru taurii in viata si stocurile de m.s.c. care au existat in unitatile Semtest precum si la alti
agenti economici, s-au intocmit liste care au fost transmise DADR - UARZ in vederea achizitionarii si
distribuirii catre beneficiari.
Aceste liste au fost comunicate periodic cu valorile de ameliorare actualizate la zi.
2. Situatia importurilor:
a) material de prasila – juninci
In anul 2007 au fost prezentate la ANARZ un numar de 97 dosare privind importul de juninci,
cu mentiunea ca au fost codificati 805 tauri, parteneri de gestatie ai acestor juninci, in vederea
completarii datelor de origine pentru urmatoarea generatie.
6

Nr.
Din care pe rase
crt. Judetul Total B SIM HF J MO
1 ALBA 75 15 60
2 ARAD 282 282
3 ARGES 391 391
4 BIHOR 131 131
5 BISTRITA N. 313 5 133 175
6 BOTOSANI 87 87
7 BRASOV 115 45 65
8 BRAILA 248 248
9 CALARASI 433 402 31
10 CLUJ 131 72 59
11 COVASNA 552 28 462
12 GALATI 96 96
13 GIURGIU 785 785
14 HARGHITA 88 88
15 IALOMITA 213 92 69 52
16 MURES 285 97 188
17 OLT 70 70
18 PRAHOVA 400 394 6
19 SATU MARE 174 4 35 135
20 SIBIU 317 88 130 99
21 SUCEAVA 82 1 1 80
22 TELEORMAN 365 109 256
23 TIMIS 118 31 87
24 VASLUI 369 276 93
T O T A L 6120 25 797 4635 52 611
B = Brună; SIM= Simmental; HF = Holstein-Friză; J = Jersey; MO = Mont Beliarde
b). import tauri si m.s.c. – In cursul anului 2007 au fost analizate pedigreele si valorile de
ameliorare pentru un numar de 195 capete tauri dupa cum urmeaza:
Specificare
Total
din care pe rase
(cap) B SIM HF R. mixte R. carne
Tauri in viata 57 3 43 5 - 6
M.S.C. 138 3 18 80 5 32
Total import (cap) 195 6 61 85 5 38
Taurii in viata sunt importati de catre unitatile producatoare de material seminal congelat
(Semtest), cel mai mare numar fiind importati de catre SC BVN TG. MURES .
M.S.C – ul a fost importat de catre diversi agenti economici, in mai mica masura de catre
unitatile Semtest.
Din datele prezentate in tabel se observa o preocupare mai mare pentru rasele Simmental si
Holstein Friza. Astfel, rasa Bruna este neglijata din punctul de vedere al aprovizionarii cu material
seminal si acest lucru se datoreaza dispersiei acesteia in gospodarii cu 1-2 capete care nu au un
management viabil.
7

3. Registrele genealogice
Nr.
crt.
Judetul 01 03 04 08 31 TOTAL
A B D A B C D A B C D A B C D B D
1 Alba 3 2 8 132 201 23 678 125 411 2 1225 2810
2 Arad 57 18 13 290 379 39 1573 325 401 1 1264 4360
3 Arges 115 67 1919 1 3 5 1 354 2465
4 Bacau 20 80 932 40 11 136 157 41 233 1650
5 Bihor 18 74 273 11 1998 3 5 15 98 126 876 3497
6 Bistrita N. 18 54 135 13 1293 3 4 21 1 97 1639
7 Botosani 4 17 59 184 1 844 133 116 1287 2645
8 Brasov 70 95 218 122 198 31 1634 79 52 4 515 20 97 3135
9 Braila 6 2 133 96 1412 1649
10 Buzau 14 25 506 1 18 69 89 1984 2706
11 Caras S. 4 81 303 19 906 2 4 14 115 1448
12 Calarasi 1 4 2 2 533 260 638 1440
13 Cluj 5 2 37 80 290 13 1921 9 6 205 50 2618
14 Constanta 2 3 210 123 2031 2369
15 Covasna 13 12 2707 1 1 361 3095
16 Dambovita 25 112 156 6 25 78 203 238 1 448 1292
17 Dolj 1 5 48 2 219 158 696 1129
18 Galati 24 20 616 41 1011 1712
19 Giurgiu 21 154 1225 1400
20 Gorj 194 399 612 7 11 43 51 66 222 1605
21 Harghita 4 129 375 15 2083 9 17 1 103 2736
22 Hunedoara 277 9 55 2 756 8 8 51 20 56 365 1607
23 Ialomita 34 9 42 4 8 361 93 1515 2066
24 Iasi 95 28 131 8 6 1 47 936 197 8 1717 3174
25 Ilfov 142 24 41 7 13 26 922 166 385 1726
26 Maramures 438 519 1166 5 38 189 2 4 9 92 2462
27 Mehedinti 255 493 577 8 30 35 110 174 1035 2717
28 Mures 8 3 9 315 663 51 4094 95 123 486 5847
29 Neamt 135 199 939 12 26 125 1 66 57 402 1962
30 Olt 11 1 15 222 1447 1696
31 Prahova 2 38 1072 2 63 2 69 12 467 1727
32 Satu Mare 154 23 169 317 198 13 1476 7 77 1412 3846
33 Salaj 7 65 205 5 866 3 5 22 1 1179
34 Sibiu 1 6 16 52 1 1053 17 31 703 1880
35 Suceava 4 169 626 13 43 4 1005 2 23 314 14 47 327 2591
36 Teleorman 4 70 856 930
37 Timis 2 5 128 438 79 1305 184 260 9 1019 3429
38 Tulcea 10 20 1407 1437
39 Vaslui 11 2 118 19 3 367 289 1221 2030
40 Valcea 15 219 2730 1 8 158 90 3221
41 Vrancea 37 123 833 2 3 44 1 437 112 472 2064
T O T A L 1834 2662 13318 1980 4185 321 27214 13 36 394 6645 4452 27 31742 20 148 94991
4. Evaluarea genetica:
In cursul anului 2007 au fost recalculati factorii si coeficientii de corectie pentru:
- Coeficienti de corectie pentru durata lactatiei (200-400 zile)
• lapte
• grasime
• proteine.
•
- Factori de corectie pentru cantitatea de lapte ■ luna de fatare
■ rangul lactatiei
- Factori de corectie pentru cantitatea de grasime ■ luna de fatare
■ rangul lactatiei
8

a) Nominalizarea vacilor Mame de Tauri (MT) pentru anul 2007:
Numar VMT
pe rase
B BR BNR PZ
261 360 390 23
Productii medii realizate
Lapte (kg) 6393 7742 9600 4272
Grasime (kg) 255 302 398 165
Proteine (kg) 216 265 325 136
Grasime + Proteine 471 567 723 301
Raport P / G 0,85 0,88 0,82 0,82
B = Brună; BR = Bălţată românească; BNR = Bălţată cu negru românească; PZ = Pinzgau
b) Preselectarea vacilor candidate mame de tauri (CMT) din anul de control 2006 / 2007 in
vederea nominalizarii MT pentru anul 2008.
CMT-2007
Rasa Necesar Realizat
Ln EM Gn EM VA_R
min medie min medie min medie
01 600 535 3915.03 5058.22 185.31 203.78 103.05 111.10
03 800 851 5287.79 6680.55 240.17 265.20 103.91 112.72
04 35 3514.37 4203.68 133.33 159.94 101.21 104.68
08 1200 1290 5912.42 7868.04 275.85 320.59 103.98 109.70
Necesarul de candidate vaci mame de tauri este calculat la nivelul Programului National de
Ameliorare. Pentru rasa Pinzgau s-au preselectat un numar de CMT care prezinta cele mai bune
performante din cadrul rasei si intrunesc celelalte conditii.
c) Evaluarea genetica a taurilor pentru IA.
In cursul anului 2007 au fost analizati toti taurii din unitatile Semtest de cel putin 2 ori, pentru a
actualiza datele de evaluare genetica in vederea comunicarii catre beneficiari.
Pentru taurii indigeni, desi s-au efectuat lucrarile de evaluare genetica prin metoda BLUP,
rezultatele nu-si regasesc utilitatea deoarece taurii nu mai sunt in viata si nu au stocuri de m.s.c.
In ultimii 2-3 ani majoritatea unitatilor Semtest au preferat varianta importului de tauri sau
m.s.c.
In anul 2007 din cauza vidului legislativ nu a fost cumparat nici un tauras pentru introducerea in
testul PP.
Desi la inceputul anului 2007 au existat in Unitatile Semtest un numar de 21 taurasi pentru
introducerea in testare dupa descendenti, m.s.c. – ul nu a putut fi difuzat decat in luna septembrie 2007,
dar nu in totalitate, varsta taurilor fiind depasita, in acest fel actiunea de testare fiind compromisa.
5. Activitatea laboratorului de analiza calitatii laptelui din COP
In cursul anului 2007 analiza probelor de lapte s-a aefectuat pentru inceput in trei laboratoare:
Bucuresti, Iasi si Arad (laboratoarele de la Cluj si Bistrita avand apartele defecte).
Cele trei laboratoare care au analizat probele de lapte s-au confruntat cu mari greutati in
perioada de canicula, dar si ca urmare a cresterii numarului de animale controlate, datorata privatizarii
activitatii de COP. Din luna noiembrie 2007 a devenit functional si laboratorul de la Cluj, astfel incat
s-a facut o noua distribuire a judetelor pentru a diminua aglomerarea Laboratorului de la Bucuresti.
9

In tabelul de mai jos este prezentata evolutia numarului de probe analizate in anul 2007 fata de
anul 2006.
Laboratorul 2006 2007 Crestere % Pondere din total 2007
Bucuresti 260 704 377 027 44,6 40
Iasi 186 527 299 506 60,5 32,7
Arad 118 087 249 993 112 26
Cluj - 19 396 - 2,3
Bistrita 29 140 - - -
T O T A L 592 804 945 922 59,5 100
Aspecte negative:
Dotarea laboratoarelor este necorespunzatoare. Aparatele MILKOSCAN sunt depasite din punct
de vedere tehnic dar si ca uzura. Numarul de probe care se analizeaza zilnic este mare (peste 1500
probe) si cu toate acestea raman probe neanalizate de la o zi la alta. In zilele de revizie tehnica a
aparatelor ramane un numar tot mai mare de analizat pentru urmatoarele zile, decalajele fiind greu de
recuperat.
Din aceste motive se inregistreaza un numar nejustificat de probe necorespunzatoare ce creaza
neajunsuri in activitatea COP (calculul productiei de lapte pe lactatie nu se poate face in absenta
componentelor grasime si proteina).
6. Alte activitati
In trimestrul III al anului 2007 serviciul de control al performantelor a fost prezent alaturi de
inspectia de stat in domeniul ameliorarii la efectuarea inspectiei in cateva judete care au preluat
activitatea de control oficial al laptelui. Astfel au fost inspectate urmatoarele judete:
- Arges
- Dambovita
- Braila
- Ialomita
- Teleorman
- Calarasi
- Ilfov
- Giurgiu
Urmare a controalelor efectuate au fost intocmite note de control si inaintate Directie de
inspectii din cadrul ANARZ pentru a fi analizate.
10

AMELIORARE GENETICĂ OVINE
Controlul oficial al productiei la ovine si se executa de catre personalul Unitatilor pentru
Ameliorare si Reproductie in Zootehnie, unitati judetene care au in competenta inregistrarea datelor
oficiale ale controlului. Pe langa unitatile de profil, controlul oficial este efectuat si de catre unele
asociatii acreditate.
Efectivele totale controlate au crescut, in perioada 2001–2007, de peste 20 de ori - de la 58.032
capete la 445.013 capete.
In sistemul de control ,,origine si productivitate” – OP, sunt incluse ovine cu originea cunoscuta
pe doua generatii (parinti si bunici – materni si paterni), acestea avand potential de a fi inscrise ulterior
in sectiunea principala a registrului genealogic al rasei, cu respectarea cerintelor minime productive.
In sistemul de control ,,performante proprii” – PP, sunt incluse ovine care nu au originea
cunoscuta pe doua generatii (parinti si bunici – materni si paterni), acestea avand potential de a fi
inscrise ulterior in sectiunea secundara (suplimentara) a registrului genealogic al rasei, cu respectarea
cerintelor minime productive.
Semnificativa este cresterea efectivelor cuprinse in sistemul de control ,,performante proprii”: de
la 19.628 capete in anul 2001, la 397.943 capete in anul 2007.
In sistemul de control ,,origine si productivitate”, efectivul controlat a inregistrat o descrestere in
perioada 2001 – 2003. Dupa anul 2003 a urmat o crestere continua, de la 26.429 capete la 47.070
capete.
Comparativ cu anul 2006, efectivele totale controlate au crescut cu peste 75% in anul 2007 (de
la 253.931 capete la 445.013 capete).
In sistemul de control ,,performante proprii” cresterea a fost de peste 87,5% (de la 212.222
capete la 445.013 capete).
In sistemul de control ,,origine si productivitate” s-a inregistrat o crestere mai modesta, de doar
12,8%, comparativ cu anul 2006.
Ponderea raselor de ovine cuprinse in controlul oficial
In structura efectivelor de ovine cuprinse in controlul oficial se regasesc rase diferite din punct
de vedere al ponderii caracterelor economice.
Rasele locale sunt bine reprezentate, totalizand aproximativ 97% din efectiv. Astfel, rasele
Merinos de Palas si Merinos transilvanean, ocupa 5%, respectiv 3,4% din efectiv. Rasa Tigaie detine
5,9% din efectiv. Un procent ridicat este detinut de rasa Turcana – 76,8%, rasa la care productia de
lapte are are o pondere in exploatare de 68%.
AWASSI 0,03% MERINOS AUSTRALIAN
0,03%
ROMNEY MARSH 0,02%
MERINOS
MERINOFLEISCH 0,02%
DE CLUJ
0,1%
TURCANA - VAR. RATCA
0,6%
MERINOS
DE
PALAS
4,9%
MERINOS DE
STAVROPOL
0,9%
MERINOS DE SUSENI
0,2%
MERINOLANDSCHAF
0,01%
KARAKUL 2,6%
TIGAIE CU CAP NEGRU
DE TELEORMAN 2,8%
HAMPSHIRE 0,02%
POLWARTH 0,01%
MERINOS
TRANSILVANEAN
3,4%
METISI 1,7%
BF LEICESTER 0,003%
CORRIEDALE 0,003%
ILE DE FRANCE 0,003%
MILCHSCHAF 0,01%
TURCANA
76,8%
TIGAIE
5,9%
ALTE RASE
0,05%
SCHWARCZKOPF
0,01%
SUFFOLK 0,01%
DORPER 0,001%
MERINOS UNGURESC
0,01%
TEXEL 0,01%
LACAUNE 0,003%
11

Reprezentarea grafica pune in evidenta ponderea efectivelor controlate. Animalele importate si
cele care provin din efective importate in anii precedenti se regasesc in proportii diferite, totalizand 1%
din efectivul controlat, iar metisii ocupa 2%.
DECEMBRIE 2006 DECEMBRIE 2007
RASE CU LANA GROSIERA
73%
77%
RASE CU LANA FINA
10%
14%
RASE CU LANA SEMIFINA
8%
9%
METISI
2%
2%
RASE PENTRU PIELICELE
3%
2%
Centralizarea si prelucrarea datelor privind efectivele controlate pun in evidenta schimbarile
intervenite in perioada 2006 – 2007.
Ponderea raselor cu lana grosiera este de 78% (73% in anul 2006), iar a celor cu lana semifina
este de aproximativ 8% (9% in anul 2006). Ponderea raselor cu lana fina este mai mica in anul 2007:
10%, comparativ cu cea de 10% in anul 2006. Ponderea ovinelor exploatate pentru pielicele este de 3%;
acestea se regasesc in zonele traditionale de crestere: nordul si centrul Moldovei.
CRITERII DE NOMINALIZARE A FERMELOR / NUCLEELOR DE ELITA LA OVINE - 2007
Efectivele de ovine:
sa fie cuprinse in controlul oficial al performantelor zootehnice;
• sa aiba originea cunoscuta;
• sa fie de rasa curata, locala sau importata, care corespunde, de regula, ariei de crestere;
• efectivul controlat sa fie in ferme suficient de mari, relativ izolate reproductiv sau in numar
mic, de calitate zootehnica ridicata*;
• productia de lana la oi sa depaseasca media rasei**:
- Merinos de Palas: 6,6 kg
- Merinos transilvanean: 5,6 kg
- Ţigaie: 3,4 kg
- Ţurcana: 4,0 kg.
Nucleele unice (autohtone, importate sau provenite din efective importate) au fost propuse in
totalitate, avand in vedere numarul lor scazut si posibilitatea de conservare a acestor resurse genetice.
In cazul in care a fost efectuat controlul oficial pentru productia de lapte, aceasta fiind directia
prioritara de exploatare a ovinelor Ţigaie si Ţurcana, productia minima de lapte muls este:
- 60 kg pentru Ţigaie
- 70 kg pentru Ţurcana.
* Efectivul minim este de 20 capete; pentru populatia Ţigaia cu cap negru de Teleorman si
varietatea Raţca – minim 10 capete.
** In situatia in care animalele apartin altor categorii (mioare, berbeci, miori) – si indeplinesc
conditiile precedente – se ia in considerare productia medie de lana, in ordinea mentionata.
12

In cursul anului 2007, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie a
organizat cursuri privind NORMELE DE APRECIERE A OVINELOR ŞI CAPRINELOR DE REPRODUCŢIE,
astfel:
- la Constanta (pentru caprine, în perioada 23–24 februarie 2007), eliberand ulterior 21
adeverinte de participare;
- la sediul A.N.A.R.Z. (pentru ovine, în perioada 18–20 aprilie 2007), eliberand ulterior 34
adeverinte de participare;
- la Timisoara (pentru ovine si caprine, în perioada 25–27 aprilie 2007), eliberand ulterior 63
adeverinte de participare.
NR.
CRT.
ASOCIATII ACREDITATE PENTRU CONDUCEREA REGISTRELOR GENEALOGICE
ASOCIATIA SPECIA RASE
1. ASOCIATIA CRESCATORILOR
DE OVINE DOBROGEA
2. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE SI
CAPRINE MOLDOOVIS BOTOSANI
OVINE
OVINE
MERINOS DE PALAS, MERINOS AUSTRALIAN, MERINOS DE STAVROPOL,
MERINOS DE CLUJ,SUFFOLK, TEXEL CULLARD SI HIBRIZII ACESTORA
KARAKUL
3. ASOCIATIA NATIONALA A CRESCATORILOR
DE CAPRE DIN ROMANIA ,,CAPRIROM”
CAPRINE
CARPATINA, ALBA DE BANAT,
SAANEN, ALPINA, ANGORA SI HIBRIZII ACESTORA
4. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE SI
CAPRINE ,,MIORITA”
OVINE
MERINOS TRANSILVANEAN
5. ASOCIATIA CRESCATORILOR
DE SPECII AFLATE IN CONSERVARE
OVINE
TIGAIE – VARIETATEA RUGINIE
6. ASOCIATIA JUDETEANA A CRESCATORILOR
DE OVINE DIN JUDETUL CARAS-SEVERIN
OVINE
TURCANA-VARIETATEA RATCA
7. ASOCIATIA CRESCATORILOR
DE OVINE SI CAPRINE TELEORMAN
OVINE
TIGAIE CU CAP NEGRU DE TELEORMAN
8. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE SI
CAPRINE ,,MIORITA”
OVINE
TIGAIE
9. ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA” OVINE TURCANA
ASOCIATII ACREDITATE PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI OFICIAL
NR.
ASOCIATIA SPECIA RASE
CRT.
1. ASOCIATIA CRESCATORILOR
DE OVINE DOBROGEA
OVINE
MERINOS DE PALAS, MERINOS AUSTRALIAN, MERINOS DE
STAVROPOL, MERINOS DE CLUJ, SUFFOLK, TEXEL CULLARD
SI HIBRIZII ACESTORA
2. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE SI
CAPRINE MOLDOOVIS BOTOSANI
OVINE
KARAKUL
3. ASOCIATIA NATIONALA A CRESCATORILOR
DE CAPRE DIN ROMANIA ,,CAPRIROM”
CAPRINE
CARPATINA, ALBA DE BANAT, SAANEN, ALPINA, ANGORA
SI HIBRIZII ACESTORA
4. ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA” OVINE ŢURCANA, ŢIGAIE
5. ASOCIATIA JUDETEANA A CRESCATORILOR
DE OVINE SI CAPRINE ,,BARAGANU” IALOMITA
6. ASOCIATIA JUDETEANA A CRESCATORILOR
DE OVINE SI CAPRINE ,,BARAGANU” IALOMITA
7. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE SI
CAPRINE ,,MIORITA”
8. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE
MURES
9. ASOCIATIA CRESCATORILOR
DE SPECII AFLATE IN CONSERVARE
10. ASOCIATIA JUDETEANA DE OVINE SI CAPRINE
OVIS BANATIM TIMIS
11. ASOCIATIA CRESCATORILOR DE OVINE
"IASI 2006”
OVINE
CAPRINE
OVINE
OVINE
OVINE
OVINE
OVINE
MERINOS DE PALAS, MERINOS DE STAVROPOL, TIGAIE, TURCANA
CARPATINA
MERINOS TRANSILVANEAN, TIGAIE, TURCANA
TIGAIE, TURCANA
TIGAIE – VARIETATEA RUGINIE
MERINOS TRANSILVANEAN,
TIGAIE, TURCANA
KARAKUL
13

In perioada 7-11 noiembrie 2007, s-a desfasurat la Bucuresti expozitia internationala de
echipamente si produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei – INDAGRA.
A.N.A.R.Z. a fost implicata in mod direct prin organizarea standului de crestere a animalelor.
Au participat expozanti din judetele cu traditie, din judetele Arad, Bistrita Nasaud, Botosani, Caras
Severin, Constanta, Galati, Ialomita, Ilfov, Olt, Prahova, Salaj, Teleorman, Timis, Vaslui.
Animalele autohtone expuse, de o inalta valoare genetica, sunt reprezentative pentru zonele de
crestere si exploatare.
Au fost prezente si exemplare din import din rasele Charollais, Suffolk, Texel, Tigaie sarbeasca,
Alba norvegiana, recunoscute prin performantele deosebite in sporirea productiei de carne.
Efectivele importate sunt cuprinse in programul national strategic de ameliorare a productiei de
carne a speciei, program initiat si implementat de catre A.N.A.R.Z. Programul vizeaza cresterea
parametrilor de conformaţie corporală, a greutăţii corporale si a porţiunilor anatomice valoroase.
PARTICIPANTI LA INDAGRA 2007
JUDET ASOCIATIA SPECIA SI RASA
ARAD ASOCIATIA ,,PASTORUL CRISANA" OVINE - TURCANA
ARAD ACOC ,,MIORITA" OVINE – TURCANA, TIGAIE
ARAD CHISMORE CRISTIAN OVINE - CHAROLLAIS
BISTRITA NASAUD ACOC BISTRITA NASAUD OVINE - TURCANA
BISTRITA NASAUD AJCMO ,,DEALU NEGRU" OVINE - TURCANA
BOTOSANI ACOC MOLDOOVIS BOTOSANI OVINE – KARAKUL (NEGRU, BRUMARIU, COMOR)
CARAS SEVERIN AJCO DIN JUDETUL CARAS SEVERIN OVINE – TURCANA, VAR. RATCA
CONSTANTA ICDOC PALAS OVINE – MERINOS DE PALAS, LLP, LCP, LPP.
CONSTANTA ACO DOBROGEA OVINE – SUFFOLK, TEXEL SI METISI
GALATI SC ESCAVBULDO CAPRINE – SAANEN SI ALPINA
IALOMITA ACSC BARCANESTI OVINE – TIGAIE RUGINIE
ILFOV ASOCIATIA INTERMACEDONIA OVINE- MERINOS DE PALAS, TIGAIE SERBIA, CAPRINE - CARPATINA
OLT ZOITA COSTEL OVINE - TURCANA
PRAHOVA ACC PRAHOVA CAPRINE - CARPATINA
PRAHOVA CONSTANTIN TUDOREL OVINE – TURCANA, TIGAIE
SALAJ ACOC SALAJ OVINE – TURCANA SI ALBA NORVEGIANA
TELEORMAN ACOC TELEORMAN OVINE – TIGAIE CU CAP NEGRU DE TELEORMAN
TIMIS BOJIN MARIA CAPRINE – ALBA DE BANAT
VASLUI ACPA FALCIU OVINE - TIGAIE CU CAP NEGRU DE TELEORMAN, CAPRINE – ALBA DE BANAT
VASLUI CCDCES PERIENI OVINE – MERINOS DE PALAS
14

AMELIORARE GENETICĂ SUINE
Biroul pentru Controlul oficial al performantelor zootehnice, coordoneaza activitatea de control
oficial al productiei(C.O.P.) la nivel national pentru cele doua categorii de ferme:crestere porcine de
reproductie de rasa pura si crestere porcine de reproductie hibride.
Efectueaza controlul executiei sub aspect tehnic al aprecierii porcinelor si aplica in teritoriu
normele tehnice de apreciere a porcinelor de reproductie urmarind totodata imbunatatirea activitatii de
control oficial.
In cadrul organizatiilor de ameliorare activitatea de ameliorare se desfasoara in conformitate cu
normele tehnice de apreciere a porcinelor de reproductie (ord.15/15.02.2006), precum si a programelor
proprii de ameliorare, decizia de selectie intervenind ca urmare a lucrarilor de selectie, efectuate de
catre personalul propriu al organizatiilor.
• În conformitate cu Legea Zootehniei nr.72/2002, art.31, alin.1 şi 2, Agenţia Naţională pentru
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie s-au acreditat şi autorizat centrele de recoltare, prelucrare
şi difuzare a materialului seminal de vier, organizate şi funcţionale, din cadrul unor societăţi comerciale
( rasa pura, hibrizi,comercial) , care îndeplinesc cerinţele legislaţiei în vigoare.
La nivelul biroului pentru controlul oficial al performanelor zootehnice a porcinelor s-au efectuat
in anul 2007 urmatoarele lucrari, care au caracter permanent :
• S-au inregistrat, analizat si centralizat datele din informarile lunare si centralizatoarele
C.O.P., primite de la companiile de ameliorare prin U.A.R.Z.-urile judetene (lunar) care au efective
de porcine in C.O.P., din care s-au realizat urmatoarele situatii insotite de graficele comparative care s-
au comunicat prin buletinul tehnic informativ(lunar):
-efective matca de suine cuprinse in controlul oficial al productiei pe categorii de ferme (ferme
de crestere rasa curata si ferme de crestere hibrizi) si judete;
-reprezenarea grafica a efectivelor matca de porcine cuprinse in C.O.P. comparativ cu aceeasi
perioada a anului trecut;
-Situatia centralizatoare a vierusilor si scrofitelor reusite in testare din unitatile care fac testare
dupa performante proprii;
-Situatia centralizatoare a efectivelor matca de porcine pe rase,categorii de ferma, societati
comerciale si judete ;
• S-au inregistrat, analizat si centralizat datele din lucrarile anuale (anul de control 2006),
primite de la U.A.R.Z. care cuprind:
1. situatia reproducatorilor ;
2. aprecierea reproducatorilor;
3. darea de seama care cuprinde rezultatele privind controlul oficial de productie la porcinele
din fermele de elita , nominalizate in anul anterior;
4. controlul performantelor proprii la porcine in anul anterior.
• S-a efectuat prelucrarea statistica a datelor din “buletinele de testare P.P.” si s-a realizat
situatia centralizata rezultata din prelucrarea automata a datelor, din anul de control 2006, privind
testarea vierusilor si scrofitelor, pe rase din fermele de rasa pura care desfasoara activitati de testare
pentru urmatoarele caractere :
- varsta la 100 kg;
- sporul mediu zilnic pe viata;
- strat slanina corectat si deviatiile standard pentru aceste caractere.
• S-au primit, inregistrat si introdus in baza de date a A.N.A.R.Z. in vederea prelucrarii,
datele din “buletinele de testare P.P” de la fermele de rasa pura si s-au corectat datele pentru vierusi
si scrofite iesiti din testare in anul de control 2007 (1octombrie 2006 -30 septembrie 2007), urmand a fi
prelucrate la inceputul anului 2008.
• Pe baza datelor din informarile lunare, centralizatoarele COP, lucrarile anuale, rezultatelor
prelucrarilor efectuate pentru testarea dupa performante proprii a scrofitelor si vierusilor din fermele de
15

asa pura in anul anterior si a celorlalte activitati desfasurate, s-a intocmit publicatia anuala “Controlul
Oficial al productiei – Suine-2006 ” care cuprinde un numar de 20 tabele si 10 grafice si care a fost
distribuita celor interesati.
• In conformitate cu O.M. 15/15.02.2006, au fost autorizate si reautorizate in anul
2007, in baza cererilor crescatorilor si in urma verificarilor efectuate 10 organizatii pentru infiintarea si
conducerea registrelor genealogice si 34 organizatii pentru infiintarea si conducerea registrelor
zootehnice.
Reprezentarea grafica a efectivelor de porcine pe rase, din total
efective matca in C.O.P. la 31. 12. 2007
9%
12%
23%
51%
2%
3%
Marele Alb Landrace Duroc L.S. Peris Pietrain Mangalita Hibrizi F1 Alti hibrizi
Din reprezentarea grafica se poate constata faptul ca, ponderea raselor participante este
conforma cu legislatia in vigoare.
In ceea ce priveste evolutia efectivelor matca de porcine cuprinse in C.O.P. in anul 2007, se
constata o scadere cu 31% capete comparativ cu aceeasi perioada a anului 2006, aceasta datorandu-se
scaderii efectivelor atat din fermele de rasa pura ( cu 47,56%) cat si in cele de hibridare(cu 19,13 %).
Perioada de control
decembrie 2006
Total efective Ferme de crestere Ferme de
in C.O.P. rasa pura hibridare
42576 17251 25325
decembrie 2007 29525 9045 20480
Diferenta -13051 -8206 -4845
Reprezentarea grafica a evolutiei efectivelor matca de porcine cuprinse
in C.O.P., comparativ dec. 2006 - dec. 2007
2006 2007
Total
Ferme de
crestere rasa
pura
Ferme de
crestere
hibrizi
16

Reprezentarea grafica e evolutiei efectivelor matca de porcine din cele
doua categorii de ferme cuprinse in C.O.P.
in perioada 1990-2007
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006 2007
Ferme de rasa pura
Ferme de hibridare
.
Dinamica numarului de ferme cuprinse in C.O.P. in perioada
1992 - 2007
150
100
50
0
121
91 83
69
38
44 44
22 26
1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2007
nr. ferme
Din reprezentarile grafice alaturate se constata ca efectivele matca de porcine cuprinse in
controlul oficial al productiei au inregistrat o scadere accentuata in perioada 1995-2001, urmand o
usoara crestere in anul 2005, in anul 2007 efectivele scazand in ambele categorii de ferme.
De asemenea si numarul fermelor cuprinse in C.O.P. au inregistrat scaderi in perioada 1995-
2001, numarul lor crescand in perioada 2003-2005, in anul 2007 ramanand la nivelul celor din 2006.
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă
instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie
a celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.
In acest sens au fost autorizate , in anul 2007 un numar de 51 Centre pentru recoltare,
conservare si difuzare a materialului seminal de vier si un numar de 1320 vieri pentru insamintari
artificiale, cu 27 % vieri mai multi fata de aceiasi perioada a anului trecut.
Anul Centre Vieri
2006 46 966
2007 51 1320
Diferenta +5 + 354
• De asemenea au fost realizate importuri cu porcine de reproductie de la companii din
strainatate care au traditie in domeniu. Scopul este ca fermele de elita care au o izolare reproductiva
relativa, adica evolueaza atat prin surse proprii cat si folosind ce este mai valoros genetic pe plan
mondial, sa imbunatateasca materialul genetic la aceasta specie.
Extinderea I.A. cu reproducatori autorizati pe baza valorii de ameliorare precum si importurile
de reproducatori cu valoare de ameliorare ridicata au influentat pozitiv parametrii de productie si
reproductie la aceasta specie.
17

In vederea estimarii valorii de ameliorare, animalele se supun testarii dupa performante proprii
de la nastere pana la realizarea greutatii de 100 kg, cu limite intre 80 si 105 kg si o varsta maxima de
181 zile.
Valoarea genetica a animalelor testate in ferma este definita ca valoare de ameliorare sau prin
comparatie cu contemporanii pentru fiecare caracter.
In ceea ce priveste numarul de vierusi si scrofite testate in anul de control 2006 (1 octombrie
2005 – 30 septembrie 2006) au fost efectuate prelucrarile statistice pentru un numar de 37507 scrofite
si vierusi rasa pura, mai putin cu 27.4% capete fata de anul de control 2005, ceea ce denota ca a
scazut numarul porcinelor testate in rasa pura pentru cresterea in rasa pura.
Aul Produsi testati
2006 37507
2005 51663
diferenta -14156
Din prelucrarile efectuate se poate deduce faptul ca performantele inregistrate atat in ceea ce
priveste sporul mediu zilnic (pe viata) cat si stratul de slanina corectat au inregistrat evolutii dupa cum
se observa in centralizatorul si graficele alaturate.
Rasa
Nr. Varsta la 100 Kg S.M.Z. viata Strat de slanina corectat
Produsi Media Deviatia
Standard
Media Deviatia
Standard
Media Deviatia
Standard
Grupa I - Rase materne
Rasa – MARELE ALB
Total si medii rasa-vierusi 2188 188.1 9.6 528 0.02 13.4 1.9
Total si medii rasa-scrofite 9135 189.7 8.9 522 0.06 12.9 1.7
Rasa- LANDRACE
Total si medii rasa-vierusi 1594 183.9 8.1 541 0.04 11.7 1.9
Total si medii rasa-scrofite 20258 184.5 9.9 541 0.03 11.6 1.9
Grupa II - Rase paterne
Rasa – DUROC
Total si medii rasa-vierusi 561 183.5 8.87 545 0.02 13.3 1.7
Total si medii rasa-scrofite 2045 185.0 9.03 541 0.02 13.1 1.9
Rasa – L.S.345-PERIS
Total si medii rasa-vierusi 204 174.2 5.50 582 0.02 10.4 1.0
Total si medii rasa-scrofite 445 178.3 4.81 564 0.01 9.7 1.2
Rasa – L.S.P. 2000 - PERIS
Total si medii rasa-vierusi 238 172.9 4.49 587 0.01 10.4 0.9
Total si medii rasa-scrofite 839 177.7 4.84 5.67 0.01 9.8 1.1
Reprezentarea grafica a indicilor medii de productie realizati la vierusii si scrofitele testate
dupa performante proprii, pe rase in perioada 1990-2006.
Evolutia sporului mediu zilnic la vierusii testati dupa P.P. in perioada
1990-2006
700
600
500
400
300
200
100
0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000
18

Evolutia sporului mediu zilnic la scrofitele testate dupa P.P. in perioada
1990-2006
600
500
400
300
200
100
0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000
Evolutia stratului mediu de grasime la vierusii testati dupa P.P. In
perioada 1990-2006
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000
Evolutia stratului mediu de grasime la scrofitele testate dupa P.P. in
perioada 1990-2006
25,0
20,0
15,0
10,0
5,0
0,0
1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2005 2006
marele alb landrace duroc Ls 345 Peris LS 2000
Din graficele de mai sus, reiese faptul ca desi efectivele cuprinse in C.O.P. au scazut in 2007,
parametrii de productie la aceasta specie au inregistrat valori pozitive., imbunatatindu-se valoarea
genetica a porcinelor de reproductie de la noi din tara.
La cererea crescatorilor si a altor persoane interesate am furnizat informatii privind activitatea
de ameliorare la porcine (activitata de testare, registre, import, acreditare etc.)
De asemenea la cererea crescatorilor de porcine, in conformitate cu actele normative in vigoare,
ne-am deplasat pentru participarea in cadrul comisiilor, la verificarile in teren efectuate cu ocazia
acreditarilor organizatiilor de rasa curata si hibrizi si la autorizarea din punct de vedere zootehnic a
Centrelor pentru recoltare, prelucrare si conservare a materialului seminal de vier si a vierilor folositi
la I.A.
S-au facut prezentari de materiale privind C.O.P. la porcine, participarea la seminarii,
simpozioane, expozitii, etc.
19

REPRODUCŢIE
♀♂
Coordonarea şi controlul activităţilor privind catagrafia
efectivelor de animale, pe specii
Din datele oficiale centralizate la A.N.A.R.Z. s-a constatat că efectivul femel total catagrafiat la
specia bovine în anul 2007, a fost de 2.197.063 capete, înregistrând o creştere de 7.703 capete,
respectiv o pondere de 0,4%, comparativ cu anul anterior.
Pe ansamblul ţării efectivul femel bovin a fost de peste 100.000 într-un singur judeţ, între
50.000 – 100.000 în 18 judeţe şi sub 50.000 în 22 judeţe.
Efectivul femel total taurin catagrafiat în anul 2007, a fost de 2.158.456 capete, înregistrând o
creştere de 12.455 capete, respectiv o pondere de 0,6%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total bubalin catagrafiat în anul 2007, a fost de 38.607 capete, înregistrând o
scădere de 4.752 capete, respectiv o pondere de 10,9%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total la suine catagrafiat a fost de 524.902 capete. S-a constatat că efectivul
femel total la suine a crescut faţă de anul anterior, cu 50.704 capete, ceea ce reprezintă o pondere de
10,7%.
În ceea ce priveşte efectivul femel total de ovine, acesta a fost de 7.334.554 capete, înregistrând
o creştere de 423.929 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 6,1%, comparativ cu anul anterior.
Referitor la efectivul femel total de caprine, acesta a fost de 791.593 capete, înregistrând o
creştere de 86.565 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 12,3%, comparativ cu anul anterior.
Efectivul femel total catagrafiat la specia cabaline, a fost de 333.990 capete, înregistrând o
creştere de 4.330 capete, ceea ce reprezintă o pondere de 1,8%, comparativ cu anul anterior.
Situaţia comparativă a efectivului femel catagrafiat, pe specii 2006 / 2007
8000000
6.910.625
7.334.554
7000000
6000000
5000000
4000000
3000000
2.146.001
2.158.456
2000000
1000000
43.359
38.607
705.028
791.593
474.198
524.902
329.660
333.990
0
Taurine Bubaline Ovine Caprine Suine Cabaline
2006 2007
Coordonarea şi controlul activităţilor privind programul de reproducţie, pe specii
Din efectivul femel catagrafiat pe categorii de vârstă, se obţine efectivul femel apt pentru
reproducţie în anul în curs, care evident trebuie cuprins după caz, la montă naturală sau însămânţare
artificială.
20

În conformitate cu programele de montă şi însămânţări artificiale transmise la ANARZ, precum
şi cu efectivul femel apt pentru reproducţie stabilit de fiecare judeţ, s-a constatat la nivel naţional o
scădere de 65.510 capete bovine programate la montă naturală, respectiv o pondere de 10,4%,
comparativ cu anul 2006, iar la însămânţări artificiale o creştere de 82.676 capete, respectiv o pondere
de 7,6%, comparativ cu acelaşi an.
În ceea ce priveşte numărul descendenţilor la bovine programaţi în anul 2007, s-a constatat o
creştere de 57.239 capete, respectiv o pondere de 4,2%, comparativ cu anul 2006. La descendenţii din
IA programaţi la bovine în anul 2007, s-a constatat o creştere de 75.680 capete, respectiv o pondere de
9,8%, comparativ cu anul 2006.
Situaţia comparativă a indicatorilor de reproducţie programaţi, pe specii 2006/2007
Nr.
crt.
Specia
1 Bovine
2 Suine
3 Ovine +
caprine
Indicatorii de
reproductie
programati
2006 2007 Diferenţa
+/-
MN 627.008 561.498 - 65.510
IA 1.088.246 1.170.922 + 82.676
Descendenţi total 1.361.136 1.418.375 + 57.239
Descendenţi din IA 775.397 851.077 + 75.680
MN 455.716 452.044 - 3.672
IA 308.588 336.621 + 28.033
Descendenţi total 5.556.116 5.749.428 + 193.312
Descendenţi din IA 2.252.859 2.555.754 + 302.895
MN 6.265.425 6.789.935 + 524.510
IA 13.379 14.880 + 1.501
Descendenţi total 6.583.636 7.183.400 + 599.764
Descendenţi din IA 8.673 6.612 - 2.061
4 Cabaline MN 179.277 179.541 + 264
Descendenţi 131.939 132.411 + 472
La specia suine s-a constatat o scădere de 3.672 capete, respectiv o pondere de 0,8%,
comparativ cu anul 2006, a scroafelor programate la montă naturală şi o creştere de 28.033 capete,
respectiv o pondere de 9,1%, a scroafelor programate la însămânţare artificială.
Referitor la numărul descendenţilor programaţi la suine în anul 2007, s-a constatat o creştere de
193.312 capete, respectiv o pondere de 3,5%, comparativ cu anul 2006. La descendenţii din IA
programaţi la suine în anul 2007, s-a constatat o creştere de 302.895 capete, respectiv o pondere de
13,4%, comparativ cu anul 2006.
Pentru specia ovine + caprine s-a constatat o creştere de 524.510 capete, respectiv o pondere de
8,4%, comparativ cu anul 2006, a celor programate la montă naturală şi o creştere de 1.501 capete a
femelelor programate la însămânţare artificială, respectiv o pondere de 11,2%, comparativ cu anul
2006.
Referitor la numărul descendenţilor programaţi în anul 2007, s-a constatat o creştere de 599.764
capete, respectiv o pondere de 9,1%, comparativ cu anul 2006.
La specia cabaline, s-a constatat o creştere de 264 capete, respectiv o pondere de 0,1%, a
femelelor programate la montă naturală şi o creştere de 472 capete, respectiv o pondere de 0,4 % a
descendenţilor, comparativ cu anul 2006.
21

Coordonarea şi controlul activităţilor privind realizarea indicatorilor
de reproducţie, pe specii
Procesul de reproducţie a animalelor este o activitate de interes naţional, care are ca obiect
principal utilizarea raţională a materialului de reproducţie ameliorat genetic, prin aplicarea în zootehnie
a biotehnologiilor moderne de reproducţie dirijată.
În condiţiile actuale din ţara noastră, biotehnologia însămânţărilor artificiale reprezintă
instrumentul principal de intensificare şi difuzare a progresului genetic, prin utilizarea la reproducţie a
celor mai valoroşi reproducători, lucru materializat prin obţinerea unor producţii mai mari.
Datorită restructurării şi privatizării unor activităţi, începută în anul 1997, personalul bugetar din
reţeaua naţională de reproducţie şi selecţie a animalelor s-a redus drastic, lucru care a dus la apariţia
unor dificultăţi în desfăşurarea activităţii de ameliorare şi reproducţie în teritoriu.
Prin reducerea personalului s-a renunţat la o parte din activitatea de bază (controlul oficial al
performanţelor zootehnice, reproducţie, testarea reproducătorilor masculi etc.). În ultimii ani această
activitate a fost dezvoltată cu mari eforturi, în principal prin extinderea controlului performanţelor
zootehnice la taurine şi ovine în sectorul privat, precum şi prin cuprinderea la reproducţie prin
însămânţări artificiale a unui număr mai mare de femele.
În anul 2007, s-au realizat la bovine pe total zootehnie, 1.598.832 însămânţări artificiale şi
monte naturale, din care 837.087 au fost însămânţări artificiale iar 761.745 au fost monte naturale.
Raportat la numărul femelelor însămânţate artificial şi natural, s-a constatat o pondere de 52,4%
a numărului de femele însămânţate artificial şi 47,6% a numărului de femele montate natural. De
asemenea, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial de 144.531 capete, respectiv
o pondere de 14,7%, comparativ cu anul 2006.
Situaţia comparativă a numărului de însămânţări artificiale,
realizate la specia bovine, 2006 / 2007
- 144.531 - 14,7%
837.087
981.618
2006 2007 Dif. +/- % +/-
Situaţia comparativă a realizării însămânţărilor artificiale,
la specia bovine pe categorii, 2006 / 2007
1.200.000
1.000.000
981.618
837.087
800.000
850.489
600.000
737.003
400.000
200.000
131.129
100.084
- 144.531
- 113.486
0
2006 2007 Dif. + / -
Număr femele IA total Vaci IA Viţele IA
- 31.045
22

Raportat la efectivul matcă, s-a constatat o pondere a însămânţărilor artificiale de 46,3%, ceea
ce reprezintă o scădere de 7,9%, comparativ cu anul 2006.
Referitor la ponderea însămânţărilor artificiale raportată la efectivul matcă, menţionăm faptul
că, între efectivul matcă stabilit de Institutul de Statistică şi efectivul matcă stabilit de către ANARZ din
efectivul femel bovin catagrafiat, există o diferenţă de 117.470 capete, respectiv efectivul matcă preluat
de la Institutul de Statistică este de 1.809.832 capete, iar cel din catagrafie este de 1.692.362 capete.
În acest sens, ponderea însămânţărilor artificiale realizată la bovine, în anul 2007, a fost de
49,5%, raportat la efectivul matcă stabilit de către ANARZ din efectivul femel bovin catagrafiat.
Situaţia comparativă a ponderii însămânţărilor artificiale,
la specia bovine, 2006 / 2007
- 7,9%
46,3%
54,2%
2006 2007 Dif. +/-
Referitor la ponderea însămânţărilor artificiale la specia bovine realizată în profil teritorial, în
anul 2007, s-a constatat o scădere a numărului de judeţe la care ponderea însămânţărilor artificiale s-a
încadrat între 50 – 70% şi o creştere a celor la care ponderea însămânţărilor artificiale a fost sub 30%.
Situaţia comparativă a ponderii însămânţărilor artificiale la specia bovine,
în profil teritorial 2006 / 2007
20
18
16
14
12
17
11
19
18
10
8
6
4
4
7
3
2
0
3
Peste 70% 50 - 70% 30 - 50% Sub 30%
Număr judeţe 2006 Număr judeţe 2007
23

100
90
80
70
60
50
86,7%
78,4%
Ponderea însămânţărilor artificiale realizată la specia bovine,
în profil teritorial în anul 2007
75,2%
73,5%
40
30
29,7%
28,5%
27,1%
25,8%
25,3%
24,2%
23,7%
20
10
0
Covasna
Harghita
Vaslui
Prahova
Gorj
% IA
La analiza comparativă a realizării numărului de prime însămânţări artificiale la specia bovine,
pentru perioada analizată, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial la nivel
naţional de 144.531 capete, respectiv o pondere de 14,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006, cu
diferenţe în profil teritorial în funcţie de judeţ.
În anul 2007, s-au realizat la bubaline pe total zootehnie, 23.037 însămânţări artificiale şi monte
naturale, din care 3.672 au fost însămânţări artificiale iar 19.365 au fost monte naturale.
Raportat la numărul femelelor însămânţate artificial şi natural, s-a constatat o pondere de 16,0%
a numărului de femele însămânţate artificial şi 84,0% a numărului de femele montate natural. De
asemenea, s-a constatat o scădere a numărului de femele însămânţate artificial de 462 capete, respectiv o
pondere de 11,2%, comparativ cu anul 2006.
Raportat la efectivul matcă, s-a constatat o pondere a însămânţărilor artificiale de 12,1%, ceea
ce reprezintă o creştere de 0,1%, comparativ cu anul 2006.
30000
Situaţia comparativă a realizării indicatorilor de reproducţie
la bubaline, 2006 / 2007
25288
25000
20000
19365
22484
16755
15000
10000
5000
0
4134
4392
3672
4176
Număr femele MN Număr femele IA Descendenţi MN Descendenţi IA
2006 2007
24

Cauzele principale care au dus la scăderea semnificativă a numărului de femele însămânţate
artificial la specia bovine sunt:
• diminuarea fondului şi bazei furajere, ca urmare a calamităţilor naturale înregistrate în anul
2007 (seceta prelungită, inundaţii, grindină etc.), aspecte care au condus la sacrificări şi vânzări
necontrolate şi neeconomice.
• lipsa unui sistem legislativ în domeniu care să stimuleze crescătorii de bovine în alegerea
sistemului de reproducţie prin însămânţare artificială.
• disfuncţionalităţile în alocarea fondurilor bugetare pentru achiziţionarea materialului seminal
congelat şi a materialului criogenic necesar menţinerii capacităţii fecundate a acestuia.
• dubla subordonare a U.A.R.Z.-urilor teritoriale (tehnic la A.N.A.R.Z, administrativ la
D.A.D.R), care evident au condus la întârzierea unor decizii privind implementarea politicii de
ameliorare genetică la animale.
Pârghii pentru extinderea însămânţărilor artificiale:
♦ subvenţionarea materialului seminal congelat şi a materialului criogenic (azot lichid);
♦ susţinere financiară (prime) pentru viţeii obţinuţi din însămânţări artificiale;
♦ susţinere financiară pentru achiziţionarea de aparatură criogenică (containere de depozit,
containere de P.I.A.V., containere portabile, tancuri şi stocatoare de azot lichid);
♦ eradicarea montei naturale clandestine, la toate speciile şi utilizarea montei naturale dirijate.
Astfel, se preconizează ca la specia bovine ponderea însămânţărilor artificiale să crească etapizat la
75% din efectivul femel bovin apt pentru reproducţie, restul de 25% fiind reprezentat de monta naturală
dirijată;
♦ autorizarea operatorilor însămânţători, după absolvirea cursurilor specifice în cadrul Centrelor
de perfecţionare a pregătirii profesionale autorizate şi agreate de către M.A.D.R. prin autoritatea
competentă A.N.A.R.Z.
În perioada analizată, s-au realizat la bovine 1.457.748 descendenţi, constatându-se o scădere de
4.457 descendenţi, respectiv o pondere de 0,3%, comparativ cu anul 2006. Pentru perioada analizată s-
a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a fost de 827.492 capete,
respectiv 715.730 capete provin din vaci însămânţate artificial şi 111.762 provin din viţele însămânţate
artificial.
De asemenea, numărul descendenţilor total obţinuţi din însămânţări artificiale a înregistrat o
creştere de 79.249 descendenţi, respectiv o pondere de 10,6%, cei proveniţi din vaci însămânţate
artificial au înregistrat o creştere de 67.227 capete, respectiv o pondere de 10,4%, iar cei proveniţi din
viţele însămânţate artificial au înregistrat o creştere de 12.022 capete, respectiv o pondere de 12,1%,
comparativ cu anul 2006.
Situaţia comparativă a numărului de descendenţi,
realizaţi la specia bovine, 2006 / 2007
- 4.457
- 0,3%
1.462.205
1.457.748
2006 2007 Dif. +/- % +/-
25

900.000
800.000
Situaţia comparativă a descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale,
la specia bovine, 2006 / 2007
748.243
827.492
700.000
600.000
648.503
715.730
500.000
400.000
300.000
200.000
99.740
111.762
+ 79.249
100.000
+ 67.227
0
2006 2007 Dif. +/-
+ 12.022
Descendenţi total din IA Din vaci Din viţele
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la bovine, la nivel naţional, în anul
2007, a fost de 135,7%, pentru femelele montate, 71,5% pentru femelele însămânţate artificial, 102,8%,
pentru descendenţii totali obţinuţi şi 97,2% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
La suine, în 2007, s-au realizat pe total zootehnie, 830.029 însămânţări artificiale şi monte
naturale, din care 388.710 au fost însămânţări artificiale iar 441.319 au fost monte naturale.
Pentru perioada analizată, s-a constatat o scădere a numărului de scroafe şi scrofiţe însămânţate
artificial de 6.966 capete, respectiv o pondere de 1,8%, comparativ cu anul 2006.
În perioada analizată, s-au realizat la suine 5.917.275 descendenţi, ceea ce reprezintă o scădere
de 51.305 capete, respectiv o pondere de 0,9%, comparativ cu anul 2006.
Ponderea însămânţărilor artificiale la suine din total monte realizate a fost de 46,8%, ceea ce
reprezintă o creştere de 2,0%, comparativ cu anul 2006.
Situaţia comparativă a realizării însămânţărilor artificiale
la specia suine, 2006 / 2007
- 6.966
- 1,8%
388.710
395.676
2006 2007 Dif. +/- % +/-
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la suine, la nivel naţional pentru anul
2007, a fost de 97,6%, pentru femelele montate, 115,3% pentru femelele însămânţate artificial, 102,9%,
pentru descendenţii totali obţinuţi şi 108,3% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
26

La ovine şi caprine s-au realizat pe total zootehnie, 7.083.035 monte naturale şi însămânţări
artificiale, din care 7.074.552 au fost monte naturale şi 8.483 au fost însămânţări artificiale.
Pentru perioada analizată, s-a constatat o creştere a numărului de femele montate natural de
427.002 capete, respectiv o pondere de 6,4% şi o creştere de 177 capete a femelelor însămânţate
artificial, respectiv o pondere de 2,1%, comparativ cu anul 2006.
Pentru perioada analizată, la ovine şi caprine s-au realizat pe total zootehnie, 7.344.878
descendenţi, ceea ce reprezintă o creştere de 523.161 capete, respectiv o pondere de 7,7%, comparativ
cu anul 2006.
Din numărul descendenţilor realizaţi s-a constatat un număr de 263.858 capete iezi, înregistrând
o creştere de 91.133 capete, respectiv o pondere de 52,8% şi 8.069 capete miei obţinuţi din însămânţări
artificiale, înregistrând o creştere de 1.268 capete, respectiv o pondere de 18,6%, comparativ cu anul
2006.
Indicele de natalitate la ovine pentru perioada analizată a fost de 102,8%, ceea ce reprezintă o
creştere de 5,8%, comparativ cu anul 2006.
8.000.000
7.000.000
Situaţia comparativă a realizării montei naturale, însămânţării artificiale şi a
descendenţilor la ovine şi caprine, 2006 / 2007
7.074.552
7.081.020
6.000.000
6.647.550
6.648.992
5.000.000
4.000.000
3.000.000
2.000.000
1.000.000
0
+ 427.002
8.483
+ 177
8.306
+ 523.161
263.858
172.725
+ 91.133
8.069
6.801
+ 1.268
+ 6,4%
+ 2,1%
+ 7,7%
+ 52,8%
+ 18,6%
Număr femele MN Număr femele IA Miei Iezi Descendenţi din
IA
2006 2007 Dif. + / - Dif. %
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la ovine, la nivel naţional în anul
2007, a fost de 104,2%, pentru femelele montate, 57,0% pentru femelele însămânţate artificial, 102,2%,
pentru descendenţii totali obţinuţi şi 122,0% pentru descendenţii obţinuţi din însămânţări artificiale.
Pentru perioada analizată, la cabaline s-au realizat 160.073 monte, ceea ce reprezintă o scădere
de 8.304 capete, respectiv o pondere de 4,9%, comparativ cu anul 2006.
De asemenea, în perioada analizată s-au realizat la cabaline 125.806 descendenţi, ceea ce
reprezintă o scădere de 6.737 capete, respectiv o pondere de 5,1%, comparativ cu anul 2006.
Raportat la program realizarea indicatorilor de reproducţie la cabaline, la nivel naţional pentru
anul 2007, a fost de 89,2%, pentru femelele montate şi 95,0%, pentru descendenţii obţinuţi.
27

180.000
160.000
140.000
120.000
100.000
80.000
60.000
40.000
168.377
132.543
Situaţia comparativă a montei naturale şi a descendenţilor
la cabaline, 2006 / 2007
160.073
125.806
20.000
0
- 8.304
- 6.737
2006 2007 Dif. + / -
Număr femele MN Descendenţi
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aprovizionarea, consumul şi stocul de
material seminal congelat
Pentru perioada 1. 01. – 31. 12. 2007, situaţia consumului de material seminal congelat a fost
următoarea:
- cantitate m.s.c. preluată = 419.804 doze;
- cantitate m.s.c. consumată = 1.147.663 doze;
- cantitate m.s.c. în stoc = 193.563 doze;
- paiete controlate = 4.033 doze;
- paiete cu deficienţe tehnologice = 14.992 doze.
Situaţia materialului seminal congelat, în anul 2007
4.033 14.992
193.563 419.804
1.147.663
Doze m.s.c. preluat Doze m.s.c. consumat Doze m.s.c. stoc
Paiete controlate
Paiete cu deficienţe tehnologice
Pentru perioada analizată, s-a constatat la nivel naţional un consum de 1.147.663 doze material
seminal congelat, respectiv 1,4 doze/prime însămânţări, 1,1 doze/total însămânţări şi 1,9 doze/gestaţie.
28

Situaţia consumului de material seminal congelat, 2007
1,1
604.297
1,4
1,9
1.147.663
1.076.698
837.087
Doze consumate Număr femele IA 1 Număr femele IA total Număr femele G
Doze/IA 1 Doze/IA total Doze/G
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aparatura şi materialul criogenic, numărul
punctelor de însămânţări artificiale şi al operatorilor însămânţători
În ceea ce priveşte materialul criogenic pentru conservarea şi depozitarea materialului seminal
congelat, pe total zootehnie în perioada analizată consumul a fost de 889.755 litri azot lichid. S-a
constatat o reducere a consumului de material criogenic de 84.282 litri azot lichid, comparativ cu
aceeaşi perioadă a anului 2006, ca urmare a dotării punctelor de însămânţări artificiale cu containere,
care au autonomia dinamică peste 60 zile.
Deşi ponderea containerelor de la punctele de însămânţări artificiale cu autonomie dinamică de
peste 60 de zile este de 54,1%, se constată un consum mare de material criogenic, datorat ponderii de
45,9% a aparaturii criogenice existente în teritoriu, care prezintă o autonomie dinamică
necorespunzătoare, după cum urmează:
Situaţia aparaturii criogenice, decembrie 2007
Containere de transport şi depozit
Containere de P.I.A.V.
Autonomie dinamică
Autonomie dinamică
Total peste 60
zile
10 - 60
zile
sub 10
zile
Total peste 60
zile
20 - 60
zile
11 - 20
zile
sub 11
zile
865 49 359 457 54 2928 1401 635 449
13
% 5,7 41,5 52,8 % 54,1 25,9 11,7 8,3
Situaţia containerelor de la PIAV-uri, în funcţie de autonomia dinamică
decembrie 2007
1.401
(25,9%)
62
(11,6%)
449
(8,3%)
5.413
2.928
(54,1%)
Număr containere de PIAV peste 60 zile 20 - 60 zile 11 - 20 zile sub 11 zile
29

Pentru containerele de transport şi depozit se constată o pondere mare a celor cu autonomie
dinamică sub 10 zile, respectiv 52,8% iar pentru containerele de PIAV o pondere mare a celor cu
autonomie dinamică peste 60 zile, respectiv 54,1%.
La începutul anului 1997, la nivel naţional funcţionau 4.884 P.I.A.V.-uri, în care activau
aproximativ 5.600 operatori de însămânţări artificiale.
Actualmente la nivel naţional sunt funcţionabile 3.688 P.I.A.V.-uri, în care activează 3.570
operatori de însămânţări artificiale.
Începând cu anul 2007, conform O.M. nr 641/2007, art.2, beneficiarii formei de sprijin
financiar pentru achiziţia materialului seminal congelat provenit de la tauri atestaţi şi autorizaţi oficial
sunt asociaţiile crescătorilor de bovine.
În acest scop, asociaţiile crescătorilor de bovine (care au depus documentaţia şi au îndeplinit
condiţiile stipulate în O.M. 641/2007), au fost acreditate de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare
şi Reproducţie în Zootehnie.
În conformitate cu O.M. 641/2007, asociaţiile crescătorilor de bovine trebuie să aibe operatori
însămânţători angajaţi sau contracte de colaborare cu operatori însămânţători independenţi, acreditaţi
şi atestaţi de către Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie şi Unitatea pentru
Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie judeţeană, care să prevadă obligaţia asociaţiei de aprovizionare
a punctelor de însămânţare artificială cu material seminal congelat, şi obligaţia operatorilor
însămânţători de a transmite datele de reproducţie şi însămânţările artificiale realizate la Unităţile
pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie judeţene, care le centralizează şi transmite la Agenţia
Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie.
În anul 2007, au fost acreditate conform O.M. 641/2007, 36 de asociaţii ale crescătorilor de
bovine, în acest context cei 3.570 de operatori însămânţători au următoarele forme de activitate: 3.275
îşi desfăşoară activitatea la Asociaţii, cu contracte de muncă sau de colaborare, respectiv o pondere de
91,7%, 218 sunt cu liberă practică, respectiv o pondere de 6,1%, 38 la primării, respectiv o pondere de
1,1%, şi 39 alte forme de activitate, respectiv o pondere de 1,1%.
Numărul punctelor de însămânţări artificiale şi al operatorilor
însămânţători pe forme de activitate, 2007
218
6,1%
38
1,1%
39
1,1%
3.275
91,7% 3.688
3.570
Număr PIAV-uri Număr operatori AGCTR Liberă practică Primării Alte forme
La analiza comparativă a realizării numărului de prime însămânţări pe operatorul însămânţător
s-a constatat următoarele aspecte: pentru perioada analizată în anul 2006, la nivel naţional numărul de
prime însămânţări pe operator a fost de 266, cu variaţii în profil teritorial cuprinse între 145 prime
însămânţări realizate în judeţul Dolj şi 856 prime însămânţări realizate în judeţul Bistriţa Năsăud.
Pentru aceeaşi perioadă în anul 2007, la nivel naţional numărul de prime însămânţări pe operator
a fost de 234, cu variaţii în profil teritorial cuprinse între 117 prime însămânţări realizate în judeţul
Tulcea şi 786 prime însămânţări realizate în judeţul Bistriţa Năsăud.
30

S-a constatat că numărul de prime însămânţări pe operator la nivel naţional a scăzut în anul 2007
cu 32 prime însămânţări, respectiv o pondere de 12,0%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006.
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
856
786
Situaţia comparativă a numărului de prime însămânţări realizate pe operator,
2006 / 2007
450
437
405
372
396
353
Bistriţa Suceava Bihor Maramureş Tulcea Prahova Mehedinţi Dolj
152
117
147
135
149
125
145
121
Număr IA 1 - 2006 Număr IA 1 - 2007
Coordonarea şi controlul activităţilor privind aprecierea capacităţii fecundante
a materialului seminal congelat provenit de la taurii în exploatare şi testare
În conformitate cu normele în vigoare privind aprecierea capacităţii fecundante a
materialului seminal congelat provenit de la taurii în exploatare şi testare, evaluarea s-a efectuat la
taurii care îndeplineau baremul minim de 200 de însămânţări artificiale. Deoarece nu se mai practică
zonarea raselor şi implicit unităţile producătoare de material seminal congelat nu mai au arondate
anumite judeţe, aprecierea capacităţii fecundante s-a executat pe SEMTEST, indiferent de rasa taurului.
După ierarhizarea reproducătorilor în funcţie de indicele de fecunditate realizat, pentru taurii
în exploatare în luna decembrie 2007, s-au constatat următoarele aspecte:
- SEMTEST BVN Tg. Mureş: la un număr de 42 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă
medie de 74%, cu variaţii între 62 – 84%.
- SEMTEST Craiova: la un număr de 43 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de
77%, cu variaţii între 67 – 91%.
- SEMTEST RPN Baloteşti: la un număr de 11 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie
de 78%, cu variaţii între 73 – 89%.
- SEMTEST Baia Mare: la un număr de 14 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de
74%, cu variaţii între 69 – 80%.
- SEMTEST Timişoara: la un număr de 14 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie
de 76%, cu variaţii între 69 – 80%.
- S.C. Austrabull: la un număr de 5 tauri s-a constatat o capacitate fecundantă medie de 77%,
cu variaţii între 76 – 79%.
31

Capacitatea fecundantă medie a materialului seminal congelat provenit
de la tauri în exploatare, decembrie 2007
80
70
60
50
40
30
20
10
0
BVN Tg.
Mureş
Craiova
RPN
Baloteşti
Baia Mare Timişoara Austrabull
Număr tauri 42 43 11 14 14 5
Indice fecunditate (%) 74 77 78 74 76 77
Coordonarea şi controlul activităţilor privind evaluarea
calităţii materialului seminal
În perioada 1. 01. – 31. 12. 2007, în cadrul Laboratorului metodologic pentru controlul calităţii
materialului seminal, au fost analizate 96 probe de material seminal congelat, provenite din depozitul
unităţilor producătoare de material seminal congelat.
La evaluarea materialului seminal congelat s-au constatat următoarele: 54 probe (doze material
seminal congelat), au fost corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici, 39 probe au
fost necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici, 3 probe au prezentat deficienţă
tehnologică.
Raportat la numărul de doze expertizate în cadrul laboratorului în perioada menţionată, s-a
constatat o pondere de 56,3% a dozelor corespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici,
o pondere de 40,6% a dozelor necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor spermatici
(respectiv mobilitate şi spermatozoizi cu anomalii) şi o pondere de 3,1% a dozelor cu deficienţe
tehnologice.
Situaţia expertizei materialului seminal congelat, în anul 2007
39 (40,6%)
3 (3,1%)
96
54 (56,3%)
Total doze expertizate Doze corespunzătoare Doze necorespunzătoare Doze cu deficienţe tehnologice
32

Pentru perioada analizată a anului 2007, în cadrul laboratoarelor de seminalogie din UARZ-urile
teritoriale au fost examinate un număr de 4.033 doze material seminal congelat, respectiv o pondere de
1,0% din numărul dozelor de material seminal congelat preluate şi 0,4% din numărul dozelor de
material seminal congelat consumate.
De asemenea, pentru aceeaşi perioadă la nivelul UARZ-urilor teritoriale s-a constatat un număr
de 14.992 paiete de material seminal congelat cu deficienţe tehnologice, respective o pondere de 1,3%
din numărul dozelor de material seminal congelat consumate.
Coordonarea şi controlul activităţilor privind tulburările de reproducţie,
la specia bovine
Tehnologia de urmărire şi conducere a procesului de reproducţie la nivel naţional, este
exprimată în principal prin stocul de femele gestante şi tulburările de reproducţie, indici tehnici a căror
niveluri sunt influenţate în mare măsură de tehnica de depistare a femelelor aflate sub incidenţa estrului,
surprinderea momentului optim de însămânţare şi nu în ultimă instanţă de integritatea morfofuncţională
a aparatului genital, condiţia de reproducţie, calitatea materialului seminal şi nivelul de
pregătire profesională a operatorilor de însămânţări artificiale.
Infertilitatea prezintă implicaţii majore şi profunde în valorile nivelului şi dinamicii indicilor de
natalitate şi de prolificitate în zootehnie, cu variaţii în funcţie de numeroşi factori de agroecosistem,
tehnico-organizatorici, dismetabolici, infecţioşi, genetici, etc.
Funcţia de reproducţie poate fi considerată ca “barometru” cel mai sensibil al condiţiilor de
creştere şi de zooigienă ale animalelor. Astfel, nerespectarea tehnologiei de creştere a tineretului femel
destinat reproducţiei, nerespectarea tehnologiei reproducţiei în perioada de după apariţia maturităţii
sexuale, nerespectarea normelor raţionale de alimentaţie şi a condiţiilor optime de zooigienă, constituie
tot atâtea cauze esenţiale în declanşarea tulburărilor de reproducţie.
Este bine cunoscut faptul că tulburările de reproducţie, produc pagube economice însemnate,
prin pierderea produşilor, compromiterea totală sau parţială a lactaţiei, scoaterea temporară sau
definitivă a unor animale din ciclul de producţie. Aceste pagube sunt cu atât mai mari cu cât au loc în
ferme de elită, alcătuite din animale de mare valoare zootehnică şi productivitate ridicată.
În acest context, la 31. 12. 2007, la efectivul de vaci stocul de gestante a fost de 58,0%, ceea ce
reprezintă o scădere de 1,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006, iar a celor cu tulburări de
reproducţie de 13,0%, ceea ce reprezintă o creştere de 1,4%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului
2006. Pentru efectivul de viţele, stocul de gestante a fost de 75,4%, ceea ce reprezintă o scădere de
1,9%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006, iar a celor cu tulburări de reproducţie de 3,8%,
ceea ce reprezintă o creştere de 2,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2006.
Situaţia numărului şi a ponderii tulburărilor de reproducţie
la vaci, 31 decembrie 2007
38.251
20,0%
17.206
9,0%
135.767
71,0%
191.224
Număr femele cu TR
Număr femele cu AM
Număr femele cu AF
Număr femele cu MR
33

Situaţia numărului şi a ponderii tulburărilor de
reproducţie la viţele, 31 decembrie 2007
1.354
21,9%
6.178
4.824
78,1%
Număr femele cu TR
Număr femele cu MR
Număr femele cu AM
Coordonarea şi controlul activităţilor privind autorizarea reproducătorilor
masculi pentru montă naturală
În urma desfăşurării acţiunii tehnice de bonitare şi autorizare a reproducătorilor masculi existenţi,
în vederea utilizării acestora în activitatea de montă dirijată, au fost autorizaţi următorii reproducători:
Situaţia comparativă a reproducătorilor masculi autorizaţi
Nr.
crt. Specia 2006 2007
1 Tauri 377 321
2 Tauri de bivol 160 83
3 Vieri 1031 2211
4 Berbeci 32740 79765
5 Ţapi 10315 7635
6 Armăsari 694 1229
Menţionăm că în ultimii ani reproducătorii masculi autorizaţi pentru montă au fost cu mult sub
necesar pentru toate speciile, ceea ce a făcut să crească numărul femelelor montate cu reproducători
neautorizaţi.
Până în anul 1990, sistemul de reproducţie prin montă naturală dirijată, era asigurat la toate
speciile cu reproducătorii autorizaţi, corespunzători cerinţelor zootehnice şi sanitare-veterinare,
achiziţionaţi din fonduri bugetare, care acţionau la nivelul staţiunilor şi punctelor de montă comunale.
Legislaţia în domeniu, respectiv O.M. nr. 861/614/2003, pentru aprobarea Normelor tehnice
privind organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, nu a dus la autorizarea
unui număr mai mare de reproducători pentru montă naturală, deoarece reproducătorii corespunzători
din punct de vedere al cerinţelor zootehnice au un preţ de cost mare iar crescătorii particulari care
doresc să înfiinţeze puncte săteşti de montă nu îşi permit achiziţionarea acestora.
De asemenea, consiliile locale nu s-au implicat în organizarea şi înfiinţarea staţiunilor şi
punctelor comunale de montă.
34

În acest scop, se impune susţinerea financiară în vederea achiziţionării de reproducători, precum
şi acordarea de subvenţii crescătorilor particulari care deţin reproducători masculi (corespunzători din
punct de vedere zootehnic şi sanitar veterinar), pentru a fi utilizaţi la montă naturală dirijată.
În conformitate cu art. 3 din O.M. nr. 861/614/2003 pentru aprobarea Normelor tehnice privind
organizarea şi funcţionarea staţiunilor şi punctelor comunale de montă, la specia bovine în perioada
analizată a anului 2007 au fost montate 761.745 femele, din acestea s-a constatat că numai 28.280 au
fost montate dirijat, respectiv o pondere de 3,7% iar 733.465 au fost montate nedirijat (clandestin),
respectiv o pondere de 96,3%.
La specia suine au fost montate 441.319 scroafe, din acestea s-a constatat că numai 66.330 au
fost montate dirijat, respectiv o pondere de 15,0% iar 374.989 au fost montate nedirijat, respectiv o
pondere de 85,0%.
La specia ovine + caprine au fost montate 7.074.552 oii şi capre, din acestea s-a constatat că
numai 3.059.000 au fost montate dirijat, respectiv o pondere de 43,2% iar 4.015.552 au fost montate
nedirijat, respectiv o pondere de 56,8%.
La specia cabaline au fost montate 160.073 iepe, din acestea s-a constatat că numai 36.870 au
fost montate dirijat, respectiv o pondere de 23,0% iar 123.203 au fost montate nedirijat, respectiv o
pondere de 77,0%.
Situaţia staţiunilor şi punctelor de montă a fost următoarea:
Situaţia comparativă a staţiunilor şi punctelor de montă
Nr.
crt.
Specia Statiuni de monta Puncte de monta
2006 2007 2006 2007
1 Tauri 19 18 446 272
2 Tauri de bivol - 2 - 127
3 Vieri 4 4 698 817
4 Berbeci 8 2 3066 5068
5 Ţapi - - - 1967
6 Armasari 12 2 666 674
Coordonarea şi controlul activităţilor privind identificarea, individualizarea
şi constituirea bazei de date, la cabaline
În perioada analizată au fost achiziţionate la nivel naţional un număr de 1.000.000 fişe de
identificare şi paşapoarte la specia cabaline, care ulterior au fost predate în teritoriu, în funcţie de
numărul de ecvidee identificate în fiecare judeţ, inclusive un plus pentru o perioadă de 2 ani.
De asemenea, au fost eliberate la nivel naţional un număr de 5.521 fişe de identificare şi
paşapoarte la ecvidee, 3.494 pentru hergheliile de stat, respectiv 63,3% şi 2.027 pentru particulari,
respectiv 36,7%, cu diferenţe în profil teritorial în funcţie de judeţ.
Menţionăm faptul că, acţiunea de eliberare a fişelor şi paşapoartelor la ecvidee a demarat şi s-a
desfăşurat în 25 de judeţe.
Conform OUG 49/2006 acţiunea de identificare şi individualizare la ecvidee este coordonată de
către ANARZ şi implementată în profil teritorial de către UARZ-uri.
Identificarea şi individualizarea ecvideelor a avut ca termen iniţial de finalizare sfârşitul anului
2006, la întâlnirea de lucru din septembrie 2007, cu reprezentanţii UE de la Bruxel, care a avut drept
scop întocmirea profilului de ţară, s-a fixat ca termen de finalizare al acţiuni de identificare şi
individualizare a ecvideelor sfârşitul anului 2008.
35

Situaţia predării fişelor şi paşapoartelor la ecvidee
60.000
54.000
50.000
40.000
30.000
45.000
42.000
20.000
10.000
14.000
14.000
7.000
0
Iaşi Botoşani Suceava Hunedoara Vâlcea Ilfov
Număr fişe şi paşapoarte predate
Situaţia eliberării fişelor şi paşapoartelor la ecvidee
2.027
5.521
3.494
Total Herghelii Marea creştere
Menţionăm faptul că, în anul 2006 au fost inventariate de UARZ-urile judeţene 860.000 capete
ecvidee la nivel naţional, din care 475.000 capete au fost microcipate de ANSVSA, cu o repartiţie
variată în funcţie de judeţ.
De asemenea, în anul 2007, au fost achiziţionate calculatoarele şi softul pentru organizarea şi
conducerea bazei de date la ecvidee, precum şi microcipurile şi cititoarele aferente.
Măsuri pentru urgentarea finalizării la termenul stabilit a acţiunii de identificare şi
individualizare la ecvidee:
● Modificarea şi completarea Legii 514/2006, unde să fie menţionată clar instituţia sau
instituţiile responsabile cu identificarea şi individualizarea ecvideelor;
● Urgentarea finalizării protocolului cu ANSVSA, referitor la acţiunea tehnică de microcipare;
● O transparenţă mai mare din partea instituţiilor implicate în această acţiune.
Coordonarea şi controlul activităţilor privind instruirea
şi perfecţionarea profesională
În anul 2007, A.N.A.R.Z.-ul a eliberat 369 adeverinţe de absolvire a cursului de instruire şi
perfecţionare pentru specializarea operator însămânţări artificiale.
Instruirea şi perfecţionarea pentru specializarea operator însămânţări artificiale s-a desfăşurat în
anul 2007 în următoarele locaţii:
- Şcoala Naţională de la Dej, judeţul Cluj, 14 serii, s-au eliberat 278 adeverinţe.
36

- UARZ Blejoi, judeţul Prahova, 4 serii, s-au eliberat 73 adeverinţe.
- UARZ Braşov, judeţul Braşov, 1 serie, s-au eliberat 18 adeverinţe.
Cursurile de instruire şi perfecţionare profesională pentru specializarea operator însămânţări
artificiale s-au desfăşurat cu sprijinul Asociaţiei Crescătorilor de Taurine judeţene şi participarea
specialiştilor de la U.A.R.Z. şi A.N.A.R.Z.
În perioada mai – iulie s-a desfăşurat în profil teritorial acţiunea de testare teoretică şi practică a
operatorilor însămânţători. Pe baza rezultatelor obţinute, coroborate cu cele ale activiţăţii de însămânţări
artificiale desfăşurate pe anul anterior, au fost atestaţi un număr de 3.887 operatori pentru speciile
bovine şi porcine.
De asemenea, s-a desfăşurat acţiunea de instruire a responsabililor de la nivelul unităţilor
teritoriale privind modul de implementare al programului naţional de individualizare şi înregistrare a
ecvideelor şi constituirea bazei de date la acestea.
DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA RESURSELOR GENETICE ANIMALE
Direcţia pentru protecţia resurselor genetice are ca principale atribuţii conservarea şi
utilizarea durabilă a resurselor genetice animale, contribuind de asemenea la realizarea obiectivelor
privind diversitatea biologică a speciilor si prezervarea patrimoniului genetic naţional în banca
biotehnologica pentru conservarea resurselor genetice animale prin:
- Identificarea populaţiilor de animale în stare de risc critic, în pericol de dispariţie şi a celor
vulnerabile;
- Evaluarea şi analizarea programelor de conservare a acestor populaţii;
- Realizarea băncii de date pentru populaţiile în pericol şi asigurarea conexiunii cu băncile de
date ale organismelor internaţionale pentru biodiversitatea genetică;
- Întocmirea listelor privind deţinătorii de patrimoniu genetic, din situaţiile transmise de
asociaţiile crescătorilor;
- Îmbunătăţirea raportului privind managementul resurselor genetice animale solicitat de FAO
prin actualizarea bazei de date cu speciile si rasele de animale crescute pe teritoriul
Romaniei:
- Punerea în funcţiune a băncii de gene, în care este si va fi conservat atât materialul seminal
congelat de la rasele aflate în stare de risc, cât şi cel de la rasele cu potenţial genetic valoros,
respectiv de la taurii cu valoare de ameliorare ridicată;
- Supravegherea, dezvoltarea şi punerea în aplicare a planului de gestiune a resurselor
genetice animale;
- Urmărirea în teritoriu din punct de vedere tehnic a punerii în aplicare a programelor de
conservare şi utilizare întocmite de catre Asociaţiile crescătorilor, care respectă criteriile de
eligibilitate pentru resursele genetice animale, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
- Urmărirea şi îmbunătăţirea activităţii unităţilor deţinătoare de material biologic din speciile
de bovine, ovine, porcine, animale de blană, galinacee, palmipede, albine, viermi de mătase
şi peşti, in scopul conservării acestor populaţii;
- Supervizarea evoluţiei resurselor genetice animale;
- Redactarea rapoartelor periodice şi a bilanţurilor, identificarea priorităţilor şi a cerinţelor în
materie de formare şi creare a capacităţilor de lucru pentru furnizarea materialelor necesare
întocmirii rapoartelor naţionale care sunt supuse acordurilor internaţionale, precum şi
Convenţiei Naţiunilor Unite asupra Diversităţii Biologice;
- Dezvoltarea unor legături strânse cu Asociaţiile crescătorilor responsabile pentru
conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale în vederea acordării de subvenţii pentru
37

esursele genetice deţinute şi armonizarea gestionării acestor resurse cu politicile naţionale
pentru agricultură şi ambient;
- Stabilirea de relaţii de colaborare cu agenţiile şi organizaţiile implicate în dezvoltarea şi
punerea în evidenţă a politicilor de creştere şi ameliorare a animalelor, precum şi cu agenţii
acreditaţi pentru punerea în aplicare a răspunsului ţărilor la Convenţia asupra Biodiversităţii
biologice. La nivel internaţional este necesar a se stabili linii de comunicare cu birourile
FAO şi cu instituţiile responsabile din alte ţări, în particular cu cele care împărtăşesc aceleaşi
preocupări;
- O mai bună utilizare şi dezvoltare durabilă a mediilor de producţie, care să răspundă cererii
de produse alimentare;
- Promovarea în conştiinţa publică a susţinerii strategiilor, planurilor şi programelor de
gestionare a resurselor genetice animale;
- Identificarea acelor resurse genetice care reprezintă fondul comun genetic al principalelor
specii de animale domestice;
- Identificarea şi conservarea resurselor genetice unice şi stabilirea priorităţilor pentru
conservarea raselor considerate în stare critică sau în pericol de dispariţie;
- Participarea la programul mondial FAO pentru gestionarea resurselor genetice ale
animalelor de fermă.
Un alt aspect al activităţii Direcţiei pentru protecţia resurselor genetice, este acela de a asigura
funcţionarea comunicării pentru stabilirea de legături strânse între instituţiile şi persoanele implicate în
conservarea şi utilizarea resurselor genetice animale.
Pentru punerea în aplicare a inventarului resurselor genetice animale naţionale, pentru fiecare
specie a fost intocmit un proiect al Catalogului naţional, în care punctele cheie sunt: identificarea
diferitelor rase; descrierea fiecărei rase; evaluarea numărului de animale din fiecare rasă şi evoluţia în
timp a efectivelor; caracterizarea comparativă a principalelor caractere de producţie, reproducţie şi
adaptarea la principalele condiţii de mediu; evaluarea importanţei mondiale a raselor naţionale;
supravegherea viitoarelor modificări din interiorul rasei.
Gestionarea resurselor genetice animale mondiale se urmăreşte să se facă în aşa fel încât
materialul genetic propriu să fie utilizat, dezvoltat şi să fie capabil de a răspunde viitoarelor condiţii de
mediu, precum şi preferinţelor umane schimbătoare. Importanţa deosebită a utilizării datelor din raport
constă în stabilirea priorităţilor pentru conceperea şi punerea în aplicare a activităţii naţionale de
gestionare a resurselor genetice animale cu scopul conservării, dezvoltării şi valorificării acestora.
Direcţia pentru protectia resurselor genetice animale, coordoneaza activitatea de prezervare a
patrimoniului genetic naţional, avand în anul 2007 în acest domeniu activităţi curente de coordonare
tehnică şi metodologică a programelor de conservare a efectivelor de animale din cadrul fermelor de
elită deţinătoare de patrimoniu genetic protejat prin OUG nr. 194/2005, prin Legea nr.137/2006 şi prin
OM nr.555/2006 pentru speciile:
- taurine: S.C.D.C.B. Dancu şi S.C. Roua Grup S.R.L. (Sura de stepă);
- bubaline: S.D.C.B. Şercaia ( Bivol românesc);
- ovine: A.J.C.O. Caraş-Sevrin (Valahă cu coarne în tirbuşon), A.C.O.C. Moldoovis Botoşani
(karakul), A.C.O. Dobrogea (Merinos de palas, Merinos de Suseni, Merinos de Stravropol, Merinos
australian, Polwarth, Suffolk Cullard belgian, Texel Cullard belgian), A.C.O.C. Teleorman (Tigaie cu
cap negru), S.C. Roua Grup S.R.L., S.C.D.C.O.C. Reghin, S.C.D.O.C. Secuieni Bacău (Tigaie ruginie),
S.C.D.O.C. Secuieni Bacău (Awassi);
- caprine: A.N.C.C. Caprirom (Alba de banat şi Carpatina);
- porcine: S.C. Suinprod S.A. Roman şi S.C. Roua Grup S.R.L. (Mangaliţa), S.C. Roua Grup
S.R.L. (Bazna);
- galinacee: S.C. Avicola Bucureşti (găini rase uşoare), I.N.C.D.C.S.Z. Braşov (curci) şi
F.A.C.P.C.A.M.R.P. din România (genotecă);
- palmipede (rase de raţe şi gâşte pentru ouă şi pentru carne)-Ferma didactică a USAMV
Bucureşti;
- animale de blanã: S.C.D.C.A.B. Tg. Mures (dihori, vulpi argintii, vulpi polare, nurci, lupi în
captivitate);
- viermi de mătase: Sericarom Bucureşti (specia Bombix mori)
38

- albine: I.C.D.A. Bucureşti–stupine de elită (Apis mellifera carpatica);
-peşti: I.C.D.E.A.P.A. Galaţi (crap dunăre, păstrugă, morun, şalău, ştiucă, cosaş), S.C. Acvares
S.A. (crap Podul Iloaiei, lin, lopătar, somn) şi CCDP Nucet (crap Frăsinet, crap ineu, crap ropsa, crap
ornamental japonez (koi), caras ornamental, polyodon spathula sânger şi novac)
Pentru fermele de elită menţionate anterior pe baza unor grafice stabilite s-a realizat
supervizarea respectării lucrărilor, conform legislaţiei în vigoare, a performanţelor zootehnice în cadrul
fiecarei specii şi centralizarea datelor.
În paralel cu aceste activităţi, la solicitările conducerilor fermelor de elită se realizează atestarea
performanţelor productive ale noilor creaţii biologice în vederea omologării oficiale a acestora şi
atestarea calităţii materialului biologic destinat comercializării ( hibrizi simpli şi dubli) .
În cursul anului 2007, s-au întocmit listele cu deţinătorii şi speciile de animale aflate in
conservare, care fac parte din patrimoniu genetic national, acestea fiind depuse la M.A.D.R. spre
aprobare şi publicare în Monitorul Oficial, împreună cu sumele alocate de la buget, repartizate pe
specii, conform cu OUG nr.194/2005, Legea nr.137/2006 şi OM nr.555/2006, listele cuprind un numar
de :
Specii Nr. capete Nr. familii
Taurine 34 -
Bubaline 119 -
Ovine
Caprine
15936
2470
-
-
Suine 77 -
Pasari 35394
Viermi de matase - 3250
Albine - 1000
Animale de blana
Nr. capete
Nurca 200
Lup 9
Vulpe polara 90
Vulpe argintie 110
Dihor 250
Peşti 27780
Supervizarea pe specii s-a desfăşurat astfel:
La taurine ca prim obiectiv urmărit este creşterea numerică până la un nivel considerat optim,
prin aplicarea unei scheme de împerechere care să permită evitarea apariţiei derivei genetice. Un alt
obiectiv îl reprezintă studierea caracterelor cantitative şi calitative specifice, finalizarea actiunii de
conservare fiind obţinerea unei populaţii distincte cât mai apropiată sau identică cu cea originală.
La bubaline s-au avut în vedere în special creşterea numerică a efectivului matcă, a natalităţii,
ameliorarea caracterelor productive prin selecţia adecvată a indivizilor populaţiei, folosirea
imperecherilor nominalizate cu tauri reproducători atestaţi, în vederea evitării consangvinizării.
La ovine condiţiile care trebuie îndeplinite se referă atât la creşterea numărului de animale, cât
şi la extinderea numărului de deţinători, conservarea fiind legată în primul rând de sistemele extensive
de exploatare tradiţionale.
La porcine preocupările vizează ajungerea la un efectiv suficient de mare, prin păstrarea la
reproducţie a descendenţilor cu caractere fenotipice specifice, monta sau însămânţarea artificială a
femelelor cu material seminal obţinut de la vieri autorizaţi, identificarea animalelor prin crotaliere
pentru a se putea urmări ascendenţa în vederea evitării consangvinizării.
La viermi de matase activitatea s-a referit în principal la verificarea condiţiilor de conservare a
materialului biologic sericicol ce constituie colecţia de rase asimilată ca fermă de elită, în acest scop s-a
participat la derularea testului de ecloziune pentru categoriile superelită, fond genetic si oua comerciale,
care reprezintă de fapt o verificare a calităţii materialului biologic sericicol prin procentele de ecloziune
39

constatate înainte de declanşarea perioadei de creştere, dar şi de reproducere a patrimoniului genetic
pentru specia Bombix mori. Testul de ecloziune s-a finalizat cu centralizarea datelor statistice rezultate
în urma stabilirii procentelor de ecloziune. Totodată, prin acest test de ecloziune se atestă şi calitatea
materialului biologic sericicol comercial. Verificarea şi controlul s-a desfăşurat, datorită introducerii în
creştere a oualor de viermi mătase de dud şi a crisalidelor de viermi mătase, dar şi a lucrărilor de
reproducere a colecţiei de rase, activităţi care diferă în funcţie de stadiile biologice prin care trece în
dezvoltare viermele de mătase (stadiul ou, stadiul larva, stadiul cocon, stadiul de fluturi-ponta).
La albine supervizarea s-a realizat pentru stupinele de elită din Bucureşti şi judeţul Ilfov
(nucleu, testare, multiplicare şi rezerve). Pentru stupinele de elită din teritoriu (Cislau – Buzau, Poieni-
Iasi, Maldaresti- Valcea, Bididia-Tulcea),supervizarea s-a realizat urmărindu-se stadiul lucrărilor de
selecţie şi performanţele realizate în cadrul familiilor de albine, verificându-se, de asemenea, modul de
transmitere a progresului genetic în fermele de producţie (producerea şi livrarea de mătci selecţionate).
La animale de blană supervizarea lucrărilor de selecţie s-a realizat cuprinzând date referitoare
la evoluţia efectivelor, pentru fiecare specie din cadrul fermei de elită de la Staţiunea de Cercetare
Dezvoltare pentru Creşterea Animalelor de Blanã Tg. Mures (considerată genotecă naţională pentru
speciile de animale de blană).
La păsări programul de supervizare a principalelor activităţi din cadrul programului de
conservare pe specii şi pe fermă de elită s-a efectuat astfel:
- galinacee -S.C. Avicola Bucureşti S.A. (gaini rase uşoare), Federaţia Asociatiilor
Crescătorilor de Păsări de curte şi Animale mici (găini rase genotecă) Institutul Naţional de Cercetare
Dezvoltare pentru Cartof şi Sfeclă de zahăr Brasov (fermă elită curci);
- palmipede (rase de ouă şi carne raţe şi găşte) - Ferma didactică a USAMV Bucureşti.
La peşti obiectivele urmărite constau în transformarea sau ameliorarea unor caractere pentru
obţinerea unor peşti cu ritm de creştere rapid, precocitate şi prolificitate mare, rezistenţă la boli şi alţi
factori nefavorabili, un anumit aspect al învelişului de solzi şi de asemenea menţinerea diversităţii
genetice, creşterea numărului de indivizi de vârstă reproducătoare evitarea fenomenului de eroziune
genetică.
Datele rezultate din activităţile de supervizare au fost centralizate pe specii, pe ferme de elită şi
pe deţinători pe baza notelor de control.
Lunar, concomitent cu aceste activităţi de supervizare, s-au centralizat informările primare de la
UARZ judeţene privind situaţia societăţilor avicole importatoare de material biologic avicol, date
referitoare la societăţile exportatoare de material biologic avicol; situaţia producătorilor de pui de o zi
cu staţiile de incubaţie.
Tot lunar s-a verificat conţinutul documentelor necesare din dosarele de import prezentate spre
aprobare conducerii ANARZ de către societăţile avicole importatoare.
Pentru staţiile de incubaţie au fost acordate coduri, atât pentru cele din fermele de selecţie, cît şi
pentru cele de reproducţie şi producţie, în toate cazurile în care, dosarele cerute de catre ANARZ şi
criteriile de acordare au fost îndeplinite.
De asemenea a fost elaborat un Raport privind managementul resurselor genetice animale din
România, solicitat de FAO, în colaborare cu conducerile unităţilor deţinatoare de ferme elită păsări,
animale de blană, viermi de mătase, albine.
Direcţia pentru protecţia resurselor genetice colaborează în permanenţă cu următoarele asociaţii
responsabile de aplicarea programelor de conservare şi utilizare care asigură locaţiile conservării “in
situ” a speciilor :
1. Specia Taurine
Rasa SURA DE STEPĂ
Totalul populaţiei este de 34 capete crescute în rasă curată de către Asociaţia Crescătorilor de
Vaci de lapte Holboca - Iaşi
Producţia de lapte pe lactaţie este de 2012 kg, durata lactaţiei fiind de 296 zile procentul de
grăsime din lapte fiind de 4,1 %.
2. Specia Bubaline.
Rasa BIVOL ROMÂNESC
40

Totalul populaţiei este de 119 capete crescută în izolare reproductivă - Asociaţia Crescătorilor de
Bubaline din România.
Producţia de lapte pe lactaţie este de 1706 kg., durata lactaţiei se întinde pe 256 zile, iar
procentul de grăsime din lapte este de 7,8 %.
3. Specia Ovine
Rasa VALAHA CU COARNE ÎN TIRBUŞON (RAŢCA)
Pe teritoriul judeţului Caraş Severin a fost identificată, omologată şi luată în evidenţă o
populaţie de ovine din rasa Raţca, corespunzând criteriilor de cuprindere în programele de conservare.
Rasa Raţca a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Judeţeană a
Crescătorilor de Ovine Caraş-Severin.
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1727 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse şi pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget.
Rasa KARAKUL
A fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de ovine şi
Caprine Moldoovis – Botoşani, numărul total al populaţiei fiind de 3391
Rasa MERINOS DE PALAS
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 4395 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse şi pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget de către Asociaţia
Crescătorilor de Ovine Dobrogea.
Rasa MERINOS DE SUSENI
Numărul total al populaţiei fiind de 624 capete, menţinută ca stoc genetic la Asociaţia
Crescătorilor de Ovine Dobrogea.
Rasa MERINOS DE STAVROPOL
Totalul populaţiei este de 1970 capete crescută în izolare reproductivă la Asociaţia Crescătorilor
de Ovine Dobrogea.
Rasa MERINOS AUSTRALIAN
Cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine
Dobrogea, constituită dintr-un total de 113 capete.
Rasa POLWARTH
Totalul populaţiei este de 29 capete crescute în rasă curată de către Asociaţia Crescătorilor de
Ovine Dobrogea.
Rasa SUFFOLK CULLARD BELGIAN
Rasă în număr total de 16 capete, a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către
Asociaţia Crescătorilor de Ovine Dobrogea.
Rasa TEXEL CULLARD BELGIAN
În număr total de 12 capete, a fost cuprinsă în programul naţional de conservare de către
Asociaţia Crescătorilor de Ovine Dobrogea.
Rasa ŢIGAIE CU CAP NEGRU DE TELEORMAN
A fost identificată şi luată în evidenţă o populaţie, în număr de 3121 capete corespunzând
criteriilor de cuprindere în programele de conservare.
Cuprinsă în programul naţional de conservare de către Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi
Caprine Teleorman.
Rasa ŢIGAIE VARIETATE RUGINIE
Numărul total al populaţiei fiind 462 capete, menţinută ca stoc genetic la Asociaţia Crescătorilor
de Specii aflate în Conservare
Rasa AWASSI
Menţinută ca stoc genetic la Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine şi Caprine „Mioriţa-
Moldavis”, numărul total al populaţiei fiind de 11 capete.
4. Specia Caprine
Rasa ALBA DE BANAT
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 520 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse şi pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de catre Asociaţia
Naţională a Crescătorilor de Capre Caprirom.
Rasa CARPATINĂ
41

Totalul populaţiei este de 1950 capete crescute în rasă curată de către Asociaţia Naţională a
Crescătorilor de Capre Caprirom.
5. Specia Suine
Rasa BAZNA
Rasă mixtă carne şi grăsime, numărul total al populaţiei fiind de 11 capete, menţinută ca stoc
genetic la Asociaţia Crescătorilor de Specii aflate în Conservare .
Performanţele productive ale nucleului sunt: prolificitate 10,2 purcei pe scroafă, purcei înţărcaţi
7,2 capete pe scroafă, spor mediu 535 g. cu un consum specific de 3,20 kg. pe cap.
Rasa MANGALIŢA
Rasă pentru grăsime, numărul total al populaţiei fiind 66 capete, menţinută ca stoc genetic la
Asociaţia Română a Producătorilor de Porci rasa Mangaliţa.
Ca performanţe productive nucleul prezintă: prolificitate 8,2 purcei pe scroafă, purcei înţărcaţi
6,3 capete pe scroafă, spor mediu 440 g. cu un consum specific de 4,40 kg. pe cap.
6. Specia Peşti
Rasa CRAP DE DUNĂRE
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1220 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de
Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa PĂSTRUGĂ
Constituită dintr-un total de 100 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa MORUN
Cu un total de 20 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse pentru
anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie
acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa ŞALĂU
Constituită dintr-un total de 100 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa ŞTIUCĂ
Cu un total de 160 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse pentru
anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie
acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa COSAŞ
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 2500 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Institutul de
Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi.
Rasa CRAP PODUL ILOAIEI
Constituită dintr-un total de 1250 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.
Rasa LIN
Cu un total de 2110 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse pentru
anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.
Rasa LOPĂTAR
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 620 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA
Ţigănaşi.
Rasa SOMN
Constituită dintr-un total de 1700 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de SC ACVARES SA Ţigănaşi.
Rasa CRAP FRĂSINET
42

Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 3000 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare
dezvoltare pentru piscicultură Nucet.
Rasa CRAP INEU
Cu un total de 3000 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse pentru
anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare pentru piscicultură
Nucet.
Rasa CRAP ROPSA
Constituită dintr-un total de 3000 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare pentru
piscicultură Nucet
Rasa CRAP ORNAMENTAL JAPONEZ (KOI)
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 1000 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare
dezvoltare pentru piscicultură Nucet
Rasa CARAS ORNAMENTAL
Cu un total de 2000 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse pentru
anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare pentru piscicultură
Nucet
Rasa POLYODON SPATHULA
Constituită dintr-un total de 2000 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind
propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare pentru
piscicultură Nucet
Rasa SÂNGER
Populaţia actuală este constituită dintr-un total de 2000 capete, aflate în prezent într-un program
de conservare, fiind propuse pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare
dezvoltare pentru piscicultură Nucet
Rasa NOVAC
Cu un total de 2000 capete, aflate în prezent într-un program de conservare, fiind propuse
pentru anul 2007 pentru subvenţionare de la buget, de Centrul de cercetare dezvoltare pentru
piscicultură Nucet.
PROGRAME ŞI STRATEGII PROPRII PENTRU ANUL 2008
Pentru anul 2008, Direcţia pentru protecţia resurselor genetice aniamle are ca obiectiv pe lângă
continuarea programelor în derulare, in vederea asigurării continuităţii acestora, iniţierea unor programe
noi, cu scopul, în principal, de a se mări capacitatea de protecţie a resurselor genetice.
Esenţa programelor proprii constă în conservarea resurselor genetice şi elaborarea de norme
pentru aceste programe .
Strategiile proprii pentru anul 2008 privesc creşterea capacităţii serviciului de a identifica noi
resurse genetice, îmbunătăţirea mijloacelor de management al acestor resurse, perfecţionarea cadrului
legislativ specific şi acordarea acestuia cu cel al Uniunii Europene, precum şi, în mod special,
identrificarea mijloacelor de perfectare a managementului resurselor genetice, cu scopul creşterii
capacităţii de conservare, precum şi a gradului de valorificare la nivel naţional.
În domeniul protecţiei resurselor genetice se va acţiona, pe lângă direcţia de continuare a
programelor curente în derulare, şi pentru abordarea unor direcţii şi obiective noi, constituindu-se
Comisia Naţională pentru Managementul Resurselor Genetice Animale:
1. Specii galinacee: În anul 2008 se va finaliza acţiunea începută în anul 2003 privind
fundamentarea reînfiinţării GENOTECII AVICOLE NAŢIONALE. În acest sens, se vor întreprinde
următoarele acţiuni:
- Se va finaliza acţiunea de identificare a materialului biologic crescut în rasă curată de către
crescători particulari membrii ai asociaţiei de crescători;
43

- Concomitent, se vor încheia protocoalele de colaborare cu această asociaţie, precizându-se
condiţiile de includere în evidenţă a materialului biologic existent;
- S-a înaintat la MADR, în vederea analizării şi aprobării lista cu crescatori de rase din specia
găini.
2. Apicultură: În acest domeniu, pentru anul 2008 se are în vedere identificarea de ferme care
să corespundă criteriilor pentru a fi declarate ferme de elită, localizate în zonele Transilvania şi Câmpia
de vest şi Banat, cu scopul de a se asigura cadrul necesar pentru reluarea lucrărilor de selecţie,
ameliorare şi transmitere a progresului genetic în sectorul de producţie pe baza materialului biologic
reprezentând ecotipurile apicole din aceste zone.
3. Staţiile de incubaţie care au fost codificate în decursul anului 2007 vor fi autorizate. De
asemenea, va continua programul de codificare şi autorizate al staţiilor care îndeplinesc condiţiile
prevăzute de ANARZ.
4. Identificarea de noi resurse genetice. Pentru anul 2008 se are în vedere, în principal:
- Se va acţiona în direcţia evaluării posibilităţilor de a se include în activitatea specifica o
serie de specii de animale de interes zootehnic care nu au făcut până în prezent obiectul
preocupărilor de evaluare, luare în evidenţă şi conservare;
- Un aspect important al activităţii în acest domeniu este constituit de perfecţionarea
metodelor de conservare, atât la nivel de populaţii „in situ”, prin mărirea gradului de
siguranţă în privinţa menţinerii unui nivel cît mai mare al diversităţii genetice a acestor
populaţii, cât şi prin alte mijloace de conservare a materialului biologic. În acest sens, se vor
fundamenta propunerile pentru completarea cadrului legislativ.
Pentru anul 2008 Direcţia pentru protectia resurselor genetice animale va evalua si va elabora
catalogul national al raselor si speciilor de animale crescute pe teritoriul Romaniei, atat in limba romana
cat si in limba engleza, catalog care a fost redactat si inaintat Comisiei Naţionale pentru Managementul
Resurselor Genetice Animale.
INSPECŢIA DE STAT PENTRU CONTROLUL AMELIORĂRII
ŞI REPRODUCŢIEI ÎN ZOOTEHNIE
Procesul de ameliorare genetică a efectivelor de animale, activitate de o deosebită complexitate, este
unul care trebuie condus, astfel acesta putându-se întinde la nesfârşit, cu efecte dintre cele mai nefavorabile,
dacă este lăsat să se desfăşoare la voia întâmplării, fără concept, fără răspundere şi fără profesionalism.
Ameliorarea şi reproducţia dirijată sunt activităţi de interes naţional, care se desfăşoară în baza
programelor de ameliorare pe specii, reeditate şi aprobate prin Ordinul ministrului nr. 309/2003, fiind stabilit
cadrul instituţional de aplicare a acestora, în care un rol important revine instituţiilor pentru controlul oficial al
performanţelor productive la animale şi evaluări genetice şi structurii teritoriale abilitate în acest scop.
Îmbunătăţirea potenţialului genetic al animalelor determină reducerea costurilor de producţie pe
unitatea de produs şi creşterea ofertei de produse pe piaţă şi în consecinţă, scăderea preţului de vânzare către
consumatori.
Prin aceste efecte, beneficiul realizat din ameliorarea animalelor, prin activităţile de selecţie şi
reproducţie dirijată nu se acumulează în totalitate la nivelul fermierilor, ci este transferat la nivelul
consumatorilor. Rezultă astfel că beneficiarul final al ameliorării şi reproducţiei dirijate este societatea, ceea
ce motivează finanţarea acestei activităţi de la bugetul de stat.
Inspecţia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie şi-a canalizat întreaga
activitate pentru îndeplinirea următoarelor obiective :
• Analiza activităţii tehnico-economică desfăşurată de Unităţile pentru Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie si Asociatiile sau Organizatiile de control care au castigat la licitatie activitatea de control la specii,
punerea în practică a programelor naţionale de ameliorare a efectivelor de animale şi respectarea legislaţiei în
vigoare.
• Verificarea şi rezolvarea în teritoriu a sesizărilor şi reclamaţiilor sosite pe adresa ANARZ.
44

• Instruirea comisiilor operative de bonitare, clasare şi autorizare a reproducătorilor masculi folosiţi la
montă naturală, precum şi evaluarea profesională a operatorilor însămânţători şi a tehnicienilor controlori ce
efectuează controlul oficial al producţiei la specii.
• Efectuarea lucrărilor de expertizare, verificare a certificatelor de origine şi valoare productivă,
autorizarea vierilor pentru însămânţări artificiale şi a Centrelor de recoltare, conservare şi difuzare a
materialului seminal de vier.
• Expertizarea taurilor şi a m. s.c.-ului din stoc, autorizarea lor pentru utilizarea la însămânţări
artificiale, precum şi a unităţilor specializate pentru testarea reproducătorilor şi producerea de material seminal
congelat.
• Aprecierea conformaţiei corporale prin descrierea lineară a caracterelor de exterior la
candidatele mame de tauri (CMT), precum şi a fiicelor taurilor introduşi în testare după descendenţi în
primele 100 zile de la fătare, nominalizarea împerecherilor în vederea obţinerii noii generaţii de tăuraşi ce
vor fi introduşi în testul performanţelor proprii (TPP).
• Acreditarea Asociaţiilor sau Organizaţiilor de control la taurine si a personalului care efectuează
COP-ul la aceasta specie
• Acreditarea Organizaţiilor de creştere a porcilor in rasa pura sau hibridare,autorizarea si
acreditarea Organizaţiilor private in vederea conducerii Registrelor Genealogice si zootehnice si
acreditarea personalului care efectuează controlul performantelor de producţie
• Acreditarea Asociaţiilor sau Organizaţiilor de creştere a ovinelor in vederea conducerii
Registrelor Genealogice si autorizarea controlorilor performantelor de producţie
• Ridicarea nivelului profesional prin participarea specialiştilor din cadrul Inspecţiei de stat pentru
controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie la simpozioanele şi comunicările ştiinţifice organizate de
institutele de cercetare din domeniul creşterii animalelor, a institutelor de învăţământ superior, a
diverselor manifestări cu, caracter tehnic care se desfăşoară în diferite judeţe ale ţării
. • Verificarea in teritoriu la toate speciile a efectivelor cuprinse in patrimoniu genetic precum si
modul de utilizare a fondurilor
• Organizarea şi participarea la expoziţii de animale în diferite zone ale ţării.
Pentru desfăşurarea unei activităţi eficiente personalul din cadrul Inspecţiei de stat pentru controlul
ameliorării şi reproducţiei în zootehnie a primit o tematică de control, care are ca scop analiza concretă a
activităţii de reproducţie şi selecţie în teritoriu.
Fiecare specialist îşi desfăşoară activitatea pe raza unui număr de UARZ-uri judeţene, stabilit şi
aprobat de conducerea ANARZ în baza graficului de deplasare existent pentru fiecare inspector. Zona de
desfăşurare a activităţii a mai fost şi se va mai modifica cu aprobarea conducerii, funcţie de problemele de
serviciu existente, a situaţiilor apărute imprevizibil, la un moment dat sau generate de posibilităţile financiare ale
unităţii, sau prin modificările de personal survenite în cadrul Inspecţiei de stat.
Din centralizarea notelor şi rapoartelor întocmite de inspectorii ANARZ au rezultat următoarele:
Toate UARZ-urile judeţene au în subordine un număr de 3 - 6 centre teritoriale de ameliorare şi
reproducţie, asigurând asistenţă de specialitate pentru staţiunile de montă naturală autorizată, care sunt în
subordinea consiliilor locale, precum şi pentru punctele de însămânţări artificiale.
Urmare a controalelor efectuate, a creşterii exigenţei personalului Inspecţiei de stat faţă de neregulile
constatate, a sancţiunilor aplicate în anul 2007, comparativ cu anii anteriori au scăzut deficienţele în ceea ce
priveşte evenimentele de reproducţie şi selecţie, în mod deosebit în modul de achiziţie al materialului seminal
congelat de taur.
S-a constatat la toate judeţele că dosarul profesional al personalului propriu este completat conform
Legii statutului funcţionarilor publici nr. 188/1999, în toate judeţele fiind înfiinţate comisiile de disciplină
şi paritate conform HG nr. 1083/2001 şi HG nr. 1086/2001.
Din centralizarea notelor de control ale inspectorilor zonali din anul 2007, a reieşit faptul că,
majoritatea judeţelor şi-au întocmit grafice de control/programe lunare de deplasare în teritoriu şi note
de control în care sunt specificate deficienţele constatate, termene pentru remedierea acestora şi
măsurile ce se impun pentru redresarea activităţii.
45

Catagrafierea efectivelor de animale a fost întocmită în toate judeţele, iar programul de montă şi
fătări este desfăşurat pe localităţi, specii şi categorii.
Operatorii însămânţători au fost autorizaţi în urma instruirilor teoretice şi practice in toate judeţele,
în urma examenelor susţinute au fost prelungite sau după caz eliberate autorizaţiile şi contractele
încheiate între UARZ judeţene şi operatorii însămânţători, contracte în care se stipulează obligaţia
UARZ şi drepturile şi obligaţiile operatorului.
Punctele de însămânţări artificiale îşi desfăşoară activitatea la locuinţa operatorului IA, în spaţii
puse la dispoziţie de consiliile locale, la dispensarele veterinare sau în alte locuri, fiind autorizate
sanitar-veterinar numai acelea care se găsesc la sediul UARZ sau CTARZ, având dotarea necesară
pentru verificarea calităţii materialului seminal congelat şi efectuarea însămânţării artificiale.
Menţionăm faptul că peste 20% din localităţile existente nu au operatori însămânţători. Acest
lucru se datorează faptului că, deşi sunt pregătiţi profesional, atestaţi şi autorizaţi, din cauza
problemelor salariale majoritatea abandonează această activitate.
Efectivul redus de animale, lipsa containerelor, motivaţia materială a operatorului a făcut ca în
multe localităţi să nu fie înfiinţate puncte de însămânţări, iar în unele, aceste puncte se desfiinţează,
deoarece operatorii prin încasarea manoperei (care oscilează funcţie de zonă şi efective), după plătirea
taxelor către stat, rămân cu mai puţin de jumătate din suma încasată şi nerealizându-şi salariul minim pe
economie, renunţă la această activitate.
Operatorii IA îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor de prestări servicii cu Asociaţia
Generală a Crescătorilor de Taurine din România, foarte puţini au contracte cu societăţile SEMTEST,
ca angajaţi ai consiliilor locale sau autorizaţi în baza Decretului-lege nr.54/1990, de liberă practică în
majoritatea cazurilor, angajaţi de medicii veterinari.
Încărcătura medie de femele la prima insamantare apte pentru reproducţie la nivel national a fost
de 218 cap pe operator IA variază între 112 cap. jud. Tulcea si 689 cap in Bistrita,(200 - 650 cap. jud.
Botoşani, 100 - 300 cap. jud. Suceava, 150 - 250 cap., judeţul Iaşi, 200 - 400 cap., 150 - 200 cap. jud.
Mehedinţi).
Contravaloarea manoperei încasate pe IA diferă de la o zonă la alta în funcţie de numărul de
animale existente, distanţa între localităţi, respectiv sate, solicitarea proprietarilor şi se situează în limite
foarte largi de la 150.000 lei judeţul Botoşani, 250.000 - 300.000 lei în judeţul Iaşi ajungându-se la
500.000 lei în judeţul Timiş,Prahova precum şi în alte judeţe ale ţării.
Sunt judeţe unde containerele pentru păstrarea m.s.c prezintă un grad mare de uzură fizică şi
morală şi au autonomie redusă, determinând un consum mare de azot lichid implicând costuri
suplimentare pentru conservarea m.s.c. Exemple : Botoşani, Mehedinţi, Timiş, etc. Se resimte lipsa
acută în toate judeţele a containerelor de capacitate mică, iar la unele şi a containerelor de mare
capacitate cu autonomie ridicată.
Numărul de reproducători autorizaţi în staţiunile sau punctele de montă naturală pentru anul
2007 a fost foarte mic,astfel tauri 321 cap,bivoli 83 cap,vieri 221 cap,tapi 7635 cap,berbeci 29765
cap,armasari 1229 cap, fapt ce a dus la un număr mare de femele montate cu reproducători neautorizaţi.
Cu toate intervenţiile făcute de specialiştii de la UARZ judeţene, consiliile locale comunale nu pot
asigura reproducători de valoare pentru staţiunile sau punctele de montă naturală motivând lipsa
resurselor financiare. Deşi există reproducători care ar îndeplini condiţiile de autorizare, asociaţiile
judeţene ale crescătorilor de animale nu s-au implicat în vederea găsirii unei modalităţi de procurare a
acestora, pentru a fi autorizaţi şi pentru a diminua ponderea femelelor care sunt montate cu
reproducători a căror ascendenţă este necunoscută.
In anul 2007, ca urmare a apariţiei O.M. nr.641/2007 achiziţionarea materialului seminal
congelat s-a executat de către asociaţiile crescătorilor de bovine acreditate de către A.N.A.R.Z.
Pentru taurii din exploatare şi introduşi în testare, lunar CTARZ judeţene execută testul
fecundităţii pe taur, se centralizează la nivel de UARZ şi se transmite la ANARZ, date ce se înscriu în
buletinul de control al capacităţii fecundate. Acest test nu este ţinut pe fiecare PIAV, fapt constatat în
judeţele: Mehedinţi, Dolj, Maramureş, Alba, Iaşi, Botoşani, Călăraşi, etc.
Pe primele 11 luni ale anului 2007 la specia bovine s-a constatat o pondere a insamantarilor
artificiale de 43,9%,ceea ce reprezintă o scădere de 7,5% comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2006.
La nivelul regiunilor numărul femelelor insamantate artificial au variat intre 58.575 la Craiova si
184.874 la Cluj, cu o pondere a IA cuprinsa intre 30,7% la Bucureşti si 60,9 % la Braşov.
46

Ponderea însamanţării artificiale fata de efectivul matca raportat, la nivelul judeţelor variază
intre 82,3% (Mureş) 75,7,8% (Covasna) 70,3% (Galaţi) si 22,3%(Gorj), 23,5% (Dâmboviţa), 24,8%
(Mehedinţi). Alte judeţe sub media naţionala : Argeş, Prahova, Giurgiu, Ilfov, Vaslui.
Pentru anul 2007, s-a constatat că numărul descendenţilor obţinuţi din însămânţări artificiale a
fost de 783.072 capete, respectiv 677.630 capete provin din vaci însămânţate artificial şi 105.442 provin
din viţele însămânţate artificial, faţă de 702.838 descendenţi din IA obţinuţi în anul 2006. O creştere
semnificativa se constata la regiunea Cluj (Maramureş, Bihor, Cluj, Bistriţa, Satu-Mare), iar ponderea
cea mai mica o are regiunea Craiova (Mehedinţi, Gorj, Dolj).
Numărul de bovine cuprinse în COP la 30.11. 2007 a ajuns la 145.236 capete si a crescut faţă de
anul 2006, cu 32.713 capete, respectiv o pondere de 22,5%, urmare a preluării controlului oficial de
către organizaţiile de control. Se constată o îmbunătăţire a efectivelor cuprinse în COP ca urmare a
creşterii procentului de IA la aceste efective, vârsta efectivelor este mai mică ceea ce denotă că
efectivele îmbătrânite sunt înlocuite şi se iau în COP fiice ale taurilor introduşi în testare.
Efectivul de bovine în COP în anul 2007 a fost de 8,02% faţă de 6,21% în anul 2006.
Judeţul cu cel mai mare număr de bovine in COP este Mureş (8000 cap) urmat de Covasna
(5584 cap.), Arad (5207 cap), Timiş (4441 cap.) iar cu cele mai mici efective sunt: Dâmboviţa (1508
cap), Ilfov (1742 cap.), Tulcea (1766 cap.)
Putem afirma că pe parcursul anului 2007, s-au înregistrat creşteri la efectivele cuprinse în COP
şi au scăzut la principalii indicatorii de reproducţie.
Cu ocazia controalelor efectuate privind modul de efectuare a COP şi urmărirea testării s-au
constatat la unele judeţe deficienţe, fapt pentru care cei ce s-au făcut vinovaţi au fost propuşi
conducerilor DADR judeţene pentru a se lua măsurile în conformitate cu legislaţia în vigoare,de
exemplu in judetele Alba,Prahova, la UARZ Maramures :Manzat A.,Inceu M,Harangus S,Ploscariu V si
a directorului executiv adjunct al UARZ ing.Mihalca I cu 20% pe o luna pentru deficientele constatate
in nota de control nr.2386/23.05.2007 .
Urmare a normelor legislative apărute în acest an privind modul de alocare al subvenţiilor se
constată un interes scăzut din partea crescătorilor privind luarea în COP a efectivelor existente în
gospodăriile proprii.
A scăzut numărul de tauri introduşi în testele TPP şi TD. Dacă înainte de 1990 se introduceau
peste 10-15 tauri pe judeţ, în perioada 1990 - 1997 sau introdus 5-8 tauri, în perioada 2000 - 2001 au
fost introduşi în medie 1-3 tauri pe judeţ, în 2003 şi 2004 s-au introdus 3-4 tauri pe judeţ, iar în 2005 s-
au introdus 2-4 tauri pe judeţ, aceeaşi situaţie existând şi în anul 2007.
Numărul mic de tauri introduşi în testare se datorează faptului că S.C. SEMTEST achiziţionează
un număr mic de tăuraşi pentru introducerea în testul PP, datorită faptului că majoritatea fermelor şi
nucleelor de elită sunt infestate cu IBR - IPV, fapt demonstrat prin buletinele de analiză sanitareveterinare
existente la nivelul acestora. Deşi se obţin suficiente fiice în urma însămânţărilor cu m.s.c. de
la taurii introduşi în testare, foarte puţine dintre ele încheie o lactaţie normală, datorită interesului scăzut
al proprietarilor care nu sunt interesaţi pentru creşterea lor, în vederea înlocuirii efectivelor îmbătrânite.
La specia ovine numărul de efective cuprinse în COP este relativ mic, constatându-se totuşi o
creştere la 30.11. 2007, faţă de 2006 ajungând la 445.013 capete. De asemenea, s-a constatat o creştere
a efectivelor în sistemul de control după performante proprii (397.943 cap) în detrimentul controlului
după origine si productivitate (47.070 cap)
Judeţe cu efectivele cele mai mari de ovine in COP sunt :Arad (112.992 cap),Timiş (93.431
cap), Satu-mare (31.399 cap), dar sunt si judeţe care au efective reduse in COP la ovine (Ilfov, Dolj,
Prahova, Mureş, Teleorman).
Centralizarea si prelucrarea datelor privind efectivele controlate demonstrează ponderea mare a
raselor cu lâna grosiera (Ţurcana) fapt ce denota interesul crescătorilor pentru ovinele cu aptitudini
pentru producţia de lapte. Ponderea ovinelor exploatate pentru pielicele a scăzut la 2,03%, acestea se
regăsesc in zone tradiţionale, nordul si centrul Moldovei.
Instruirea comisiilor de bonitare, clasare şi autorizare a reproducătorilor folosiţi la MN,
instruirea personalului tehnic
47

Funcţie de programul întocmit de fiecare judeţ în parte inspectorii ANARZ s-au deplasat în
judeţele de care răspund fiecare la solicitarea acestora făcând instruirea comisiei de clasare şi autorizare
a reproducătorilor.
Toţi proprietarii de reproducători, indiferent de specie care au îndeplinit condiţiile au primit
autorizaţii de folosire la montă naturală autorizată.
La specia porcine in cadrul unităţilor de selecţie activitatea de ameliorare se desfăşoară in
conformitate cu noile normele tehnice privind aprecierea porcinelor de reproducţie (O.M. 13, 14,
15/2006,), precum si al programelor proprii de ameliorare, diferenţiat pe rase materne si paterne, in
funcţie de specificul si scopul urmărit în creşterea şi exploatarea acestora. Personalul din cadrul
inspectiei a participat,conform OM 13/2006,14/2006 si 15/2006 la acreditarea si autorizarea
Organizatiilor de crestere a porcilor de rasa curata sau hibrizi, la acreditarea conducerii
registrului genealogic sau zootehnic si deasemeni acreditarea controlorilor performantelor zootehnice la
nivel national.
Dat fiind amploarea luată de numărul ridicat de însămânţări artificiale la această specie, pe
primele 11 luni ale anului 2007 s-au realizat 352.323 de IA, a numeroaselor importuri de vieri din rase
specializate pentru producţia de carne, o parte din inspectorii zonali pe raza cărora sunt unităţi cu
efective mari de suine au făcut parte din comisiile de acreditare şi autorizare a Centrelor de recoltare,
conservare şi difuzare a materialului seminal de vier, precum şi autorizarea vierilor folosiţi la
însămânţări artificiale. In anul 2007 s-au autorizat 46 de Centre de recoltare, conservare si difuzare a
materialului seminal de vier si 981 cap de vieri din diferite rase.
Extinderea I.A. cu reproducători autorizaţi, cu valoare de ameliorare atestată, precum si al
utilizării reproducătorilor de mare valoare genetică importaţi au influenţat pozitiv parametrii de
producţie si reproducţie la aceasta specie.
Pentru încurajarea producerii de material de reproducţie obţinut prin diverse scheme de
hibridare, a fost autorizata funcţionarea unor unităţi specializate in aceasta direcţie, reprezentante ale
unor companii străine (PIC, UPB Espania, Hungapig Ungaria, France Hibrid etc.) sau unităţi autohtone
sub îndrumarea tehnica a acestora, scopul final fiind ameliorarea efectivelor de la noi din tara.
Printre unitatile acreditate se numara : SC Europig SA Brasov, SC Ceragrim Ungheni SRL
Mures, SC Suintest Fierbinti SA Ilfov, SC Romsuintest Peris, SC PicofarmSA Popesti-Leordeni, SC
Suintest Oarja Arges, SC Danbred SRL Arges, SC Silvaur Impex SRL Iernut; SC Farmers Gez SRL
Arad; Comtim Group SRL F. Periam Timiş, SC Consinterfin SRL Slobozia Ciorăşti Vrancea, SC
Lattini Corn SRL Belceşti Iaşi,SC Suinprod SA Roman.
Verificarea sesizărilor din teritoriu
Toate sesizările şi reclamaţiile sosite pe adresa ANARZ au fost analizate cu profesionalism prin
deplasarea inspectorilor zonali la faţa locului,de exemplu reclamaţia crescătorului Kadartoth Iosif din
com Arduzel, nr 193 loc.Ulmeni, jud. Maramures sau sesizarea firmei SC Bioterra SRL Dostat, jud.
Alba, Danielescu Cornel Piatra Neamţ, Velicu Aurel preşedintele Asociaţiei operatorilor IA
Maramureş, Panduru Adriana loc. Strehaia, judeţul Mehedinţi, Moşneanu Ion com. Izverna, Judeţul
Mehedinţi, Mihăiescu Gheorghe com. Voiceşti, judeţul Vâlcea.
Pentru dezvoltarea asociaţiilor crescătorilor de animale şi transpunerea în practică a actelor
normative apărute, Inspecţia de stat a început cursuri de pregătire profesională a crescătorilor de
animale. Astfel, în judeţul Botoşani crescătorii de ovine din cadrul asociaţiei Moldoovis, precum şi cei
ai asociaţiei de ovine Karakul au urmat cursuri de pregătire privind modul de control oficial al
producţiei la specia ovine, în principal la rasa Karakul, precum şi modul de apreciere a pielicelelor
(bonitarea). Aceste cursuri vor continua lunar pentru crescătorii care doresc să obţină atestate de
bonitori privind aprecierea pielicelelor, cursurile fiind organizate de UARZ şi specialiştii ANARZ din
cadrul Inspecţiei.
In cursul anului 2007 specialiştii din cadrul inspecţiei de stat pentru controlul ameliorării si
reproducţiei in zootehnie au participat la simpozioane, expozitii si comunicării ştiinţifice organizate
cum ar fi :INDAGRA, EXPO-VASLUI, expoziţia de la CLUJ, ARAD sau simpozionul internaţional
organizat de CAPRIROM.
48

Inspecţia de stat pentru controlul ameliorării şi reproducţiei în zootehnie are în primul rând un
caracter tehnic, coordonând activitatea de ameliorare a efectivelor de animale, dar totodată veghează la
respectarea legislaţiei în vigoare.
Pentru anul 2007 s-a elaborat un program de activitati specifice detailat pe luni calendaristice
care s-a axat in principal pe derularea unor acţiuni privind activitatea de îndrumare si control a
Organizaţiilor si Asociaţiilor care au fost acreditate si autorizate sa conducă Registre Genealogice si sa
execute activitatea de control oficial al producţiilor zootehnice.
Specialiştii inspecţiei de stat colaborează permanent cu şefii serviciilor tehnice din ANARZ în
vederea prevenirii şi redresării aspectelor negative constatate de aceştia în activitatea specifică
compartimentelor respective.
Propuneri pentru buna desfăşurare a activităţii:
- Analiza trimestriala a activităţii Inspecţiei de stat pentru controlul ameliorării si reproducţiei in
zootehnie;
- Asigurarea fondurilor financiare necesare deplasărilor in teritoriu;
- Efectuarea încrucişată a controalelor la nivelul UARZ judeţene de către inspectorii zonali.
- Optimizarea duratei deplasărilor în teritoriu, în funcţie de volumul de activitate şi specificul
judeţului.
- Urmărirea efectivelor de animale importate, referitor la modul de întreţinere şi îngrijire al
acestora pentru a-şi putea exprima potenţialul genetic şi mai ales pentru a preveni degradarea acestora.
- Toate acţiunile, adresele sau faxurile care pleacă de la ANARZ către UARZ-uri, sa fie date
spre ştiinţa si inspectorilor zonali, acolo unde este cazul.
Pentru îndeplinirea obiectivelor, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în
Zootehnie colaborează cu Direcţiile de specialitate din structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării
Rurale, cu Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, institutele de cercetare şi producţie de profil,
unităţile de învăţământ superior agricol, cu Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene,
agenţi economici, societăţi comerciale agricole, regii autonome, asociaţii profesionale ale crescătorilor
de animale, pe specii.
DIRECTOR GENERAL,
Dr.ing.Gheorghe NEAŢĂ
49