Raport de activitate al ANR - Arhivele NaÅ£ionale ale RomÃ¢niei

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI 

Raport de activitate 

2007

Publicat de Arhivele Naţionale ale României 

mai, 2008 

© Copyright, Arhivele Naţionale ale României 

Arhivele Naţionale ale României 

Bd. Regina Elisabeta nr. 49, 

Sector 5, Bucureşti 050013 

România 

Tel.: (+4021) 312 67 10 

Fax: (+4021) 312 58 41 

E-mail: secretariat.an@mira.gov.ro 

www.arhivelenationale.ro 

ISBN 978-973-8308-36-7

AUTORI 

Emil Casan 

Elena Chirilă 

Cecilia Ciobanu 

Cristina Constantinescu 

Octavian Dascăl 

Dorin Dobrincu (coordonator) 

Gabriela Dumitrache 

Alina Gheorghe 

Liviu Grigorescu 

Şerban Marin (coordonator) 

Adriana Mihai 

Andrei Muraru 

Alina Negoiţă 

Rodica Neagu 

Nicolae Pârvu 

Gabriela Preotesi 

Ruxandra Priminescu 

Ionel Secăreanu 

Veronica Vasilov 

Mihaela Vişan 

REDACTORI 

Dorin Dobrincu 

Şerban Marin 

FOTOGRAFII 

Petre Mitrea 

Gabriela Dumitrache 

GRAFICA 

Romeo Cîrjan

.............................

CUPRINS 

Abrevieri: 9 Cuvânt înainte: 11 Un scurt istoric al instituţiei 

arhivelor româneşti: 15 Rolul Arhivelor Naţionale în 

societatea românească: 17 Structura organizatorică a 

Arhivelor Naţionale: 24 Către o nouă Lege a arhivelor: 27 

Proiectul Legii Arhivelor: 34 Natura principalelor 

litigii în care Arhivele Naţionale au avut calitatea de parte: 38 

Imaginea Arhivelor Naţionale: 41 Relaţiile internaţionale ale 

ANR: 55 Evidenţa fondurilor şi colecţiilor. Prelucrarea 

arhivistică: 62 Completarea bazei documentare: 73 

Activitatea de control şi de asistenţă de specialitate în sistemul 

ANR: 74 Relaţia cu deţinătorii de arhive şi acordarea 

asistenţei de specialitate: 76 Restaurarea şi conservarea 

documentelor: 81 Utilizarea documentelor în scopuri 

practice: 84 Utilizarea documentelor în scopuri ştiinţifice: 88 

Accesul la documente. Către o nouă paradigmă: 93 

Informatizarea ANR: 98 Suportul logistic şi administrativ: 

100 Resurse financiare: 105 Resursele umane şi pregătirea 

profesională: 107 Principalele elemente de reformă şi 

modernizare ale noului management al ANR: 111

.......................

. 

.....................

ABREVIERI 

ANR = Arhivele Naţionale ale României 

CAP = Cooperativa Agricolă de Producţie 

CC = Comitetul Central 

cca. = circa 

CNSAS = Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii 

CSAT = Consiliul Suprem de Apărare a Ţării 

DANIC = Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale 

DGCTI = Direcţia Generală de Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei 

DGMLA = Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ 

DJAN = Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţională 

DMBAN = Direcţia Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale 

EBNA = European Board of National Archivists 

FAN = Fondul Arhivistic Naţional 

IAS = Întreprinderea Agricolă de Stat 

MAE = Ministerul Afacerilor Externe 

MCC = Ministerul Culturii şi Cultelor 

MIRA = Ministerul Internelor şi Reformei Administrative 

m. l. = metri liniari 

MOf = Monitorul Oficial al României 

OUG = Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 

PAN = Patrimoniul Arhivistic Naţional 

PCR = Partidul Comunist Român 

RGA = Registrul General de Arhivă 

SAAC = Serviciul Arhive Administrative şi Culturale 

SAC = Serviciul Arhive Contemporane 

SAE = Serviciul Arhive Economice 

SAF = Serviciul Arhive Feudale, Personale şi Colecţii 

SATI = Serviciul Arhive Tehnice şi de Înregistrare 

SMÎC = Serviciului Metodologie, Îndrumare şi Control 

SRI = Serviciul Român de Informaţii 

u. a. = unităţi arhivistice 

UDMR = Uniunea Democrată a Maghiarilor din România 

UTC = Uniunea Tineretului Comunist 

9

...................

CUVÂNT ÎNAINTE 

Instituţiile publice nu există 

pentru sine, ci pentru a 

deservi publicul, comunitatea. Din 

nefericire, ani la rând Arhivele Naţionale 

ale României (ANR) au omis tocmai 

acest adevăr esenţial. La aceasta a 

contribuit substanţial şi faptul că 

instituţia a fost subadministrată şi 

netransparentă. Cu o sintagmă din specia 

ironiei triste, avem de-a face cu o 

“moştenire grea”. Însă pentru probleme există şi rezolvare. Şi pentru 

ANR a sosit timpul reformei îndelung aşteptate, tocmai pornind de la 

realităţile neplăcute existente în instituţie. Am declarat de multă vreme 

care este scopul acestei reforme: constituirea unei culturi 

organizaţionale, a unui ethos instituţional modern bazat pe transparenţă 

şi profesionalism. 

În mod tradiţional, misiunea ANR a constat aproape exlclusiv 

în conservarea şi punerea în circuit a documentelor istorice, dar după 

anul 1989 la aceasta s-a adăugat dimensiunea administrativ-socială, mai 

precis furnizarea către cetăţeni şi instituţii a actelor doveditoare pentru 

reconstituirea drepturilor patrimoniale, de asigurări sociale etc. Pentru că 

ANR administrează un patrimoniu documentar uriaş, este foarte 

important ca publicul să aibă acces la informaţiile aflate în aceste 

documente în deplină cunoştinţă de cauză, în mod liber şi egal, 

nediscriminatoriu. De aceea avem nevoie de un nou cadru legislativ, 

motiv pentru care ANR au şi făcut eforturi consistente pentru realizarea 

unei noi Legi a arhivelor. Pentru a-şi împlini menirea, Arhivele Naţionale 

au nevoie de personal suplimentar şi cât mai bine pregătit, ţinând cont 

şi de faptul că s-a discutat mai ales în interiorul corpului arhiviştilor şi 

arhivarilor de deprofesionalizarea prin angajarea acestora într-o 

11 

RAPORT DE ACTIVITATE 2007

12 

multitudine de activităţi instituţionale care intră sub tirania urgentului, 

dar care nu mai lasă timp suficient pentru desfăşurarea activităţilor 

tradiţionale. Problemele logistice cu care se confruntă ANR sunt 

enorme, având în vedere că spaţiile de care dispune instituţia sunt 

insuficiente şi precar dotate, iar informatizarea a fost amânată nepermis 

de mult timp. 

 

Activităţile din interiorul diverselor instituţii publice sunt 

cunoscute mai mult sau mai puţin de către publicul larg sau 

specializat, de regulă, prin utilizarea unor tehnici şi instrumente de 

comunicare. În ţările civilizate instituţiile statului prezintă publicului 

rapoarte anuale de activitate, în care se regăsesc datele importante 

privind viaţa internă, contactele cu alte instituţii ş.a.m.d. Acelaşi lucru se 

întâmplă de ceva vreme şi în instituţiile normalizate din România. ANR 

nu au o tradiţie în acest sens, aşa cum au mai toate arhivele naţionale din 

Europa. Pentru a intra şi din acest punct de vedere în normalitate, am 

considerat oportună realizarea unui Raport de activitate al ANR pe anul 

2007, în care prezumtivul cititor, utilizator să găsească datele esenţiale 

care privesc instituţia noastră: un scurt istoric, care este rolul ANR în 

societatea românească, structura ANR, o prezentare a fondurilor şi 

colecţiilor deţinute în depozitele proprii, contextul legislativ, normele de 

lucru ale ANR şi necesitatea îmbunătăţirii lor, imaginea publică a 

instituţiei, relaţiile internaţionale ale ANR, activitatea de control şi 

completarea bazei documentare a ANR, relaţia cu deţinătorii de arhive 

şi acordarea asistenţei de specialitate, restaurarea şi conservarea 

documentelor, baza tehnico-materială, informatizarea ANR, resursele 

financiare, utilizarea documentelor în scopuri cultural-ştiinţifice sau 

practice, accesul la documente, resursele umane, pregătirea 

profesională etc. 

Aşadar, o asemenea lucrare era absolut necesară, ea 

reprezentând o fereastră suplimentară pe care Arhivele Naţionale o 

deschid către public, dar şi o oglindă pentru proprii funcţionari. 

2007 

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI

Alcătuirea acestui Raport a fost posibilă prin implicarea mai multor 

colegi din ANR care au înţeles utilitatea sa şi au oferit datele necesare. 

Tuturor acestora le mulţumesc pentru implicare, după cum le mulţumesc 

şi angajaţilor ANR care fac posibilă, cu eforturi diferite, funcţionarea 

acestei instituţii esenţiale pentru societatea românească. 

Dr. Dorin Dobrincu 

Director general al Arhivelor Naţionale ale României 

13 


UN SCURT ISTORIC 

AL INSTITUŢIEI ARHIVELOR ROMÂNEŞTI 

Ca instituţie, arhivele au fost înfiinţate oficial în Ţara 

Românească şi Moldova în contextul elaborării primelor 

legi administrative moderne, anume Regulamentele Organice, în anii 

1831-1832. Pentru perioada anterioară secolului al XIX-lea, nu trebuie 

însă trecută cu vederea existenţa unor arhive de pe lângă cancelaria 

domnească, a celor păstrate de către autorităţile ecleziastice, ca şi a 

arhivelor private constituite de către dregători de diverse ranguri în 

ierarhia boierească. Dintre acestea, cele mai vechi locuri de păstrare a 

documentelor, aşa-numitele loca credibilia, le-au constituit mănăstirile, 

care, datorită caracterului lor sigur, permiteau chiar şi gruparea de 

documente laice. Astfel, în 1775, este atestată existenţa unei arhive 

generale a Mitropoliei Bucureştilor, unde se păstrau şi acte particulare, 

de tipul hotărniciilor. 

De Arhivele Ţării Româneşti se poate vorbi însă abia începând 

cu 1 mai 1831, iar de cele ale Moldovei de la 1 ianuarie 1832. Este vorba 

de referiri la modul mai degrabă teoretic la arhive, dat fiind că legislaţia 

respectivă nu face nicio trimitere la activitatea arhivistică propriu-zisă, ci 

exclusiv la chestiuni ce ţineau de buget şi de numărul angajaţilor în 

arhive. Lipsa unei reglementări clare s-a făcut resimţită şi în perioada 

ulterioară, în pofida contribuţiei, din perpsectiva funcţiei de directori ai 

instituţiei, a unor personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti, 

precum Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu sau Grigore 

Alexandrescu. Pe parcurs, este de notat tentativa din 1840 cu privire la 

reglementarea sortării şi evaluării documentelor de arhivă, însă abia în 

1862, în contextul creat după unirea celor două principate extracarpatice, 

instituţia Arhivelor este organizată sub o Direcţie Generală, cu sediul la 

Bucureşti, în vreme ce Arhivele de la Iaşi devin subordonate acesteia. Cu 

aceeaşi ocazie, se face distincţia dintre documentele cu valoare istorică 

15 


16 

şi cele cu valoare practică, iar instituţia este subordonată Ministerului 

Justiţiei, Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Este momentul în care, în mod 

tradiţional, se consideră că instituţia Arhivelor ia naştere, iar peste doi 

ani, în 1864, “materia primă” a sa se îmbogăţeşte, în condiţiile în care se 

ia decizia secularizării averilor mănăstirilor şi, ca urmare, un număr 

consistent de documente sunt trecute în 

proprietatea statului. În economia evoluţiei 

instituţiei Arhivelor, nu trebuie omise 

reglementările promulgate în anii 1869 şi 

1872, ca şi perindarea la conducerea 

instituţiei, pentru o însemnată perioadă de 

timp, a unor personalităţi din domeniul 

culturii, precum Bogdan Petriceicu Hasdeu 

(1876-1900) sau Dimitre Onciul (1900- 

1923). 

Ar constitui o eroare nepermisă 

neglijarea mai timpuriei activităţi în 

domeniul arhivelor de pe teritoriul 

Transilvaniei, desfăşurate prin grija 

autorităţilor maghiare, anterior momentului 

în care Regatul Ungariei dispare de pe harta 

Europei, în prima jumătate a secolului al 

XVI-lea. În continuare, după includerea 

principatului transilvan în cadrul monarhiei 

Habsburgilor, la sfârşitul secolului al XVIIlea, 

sistemul de conservare şi păstrare a 

documentelor cunoaşte o serie de 

îmbunătăţiri, dintre care cea mai importantă 

a reprezentat-o introducerea sistemului 

registraturii la principalele instituţii 

administrative. Odată cu înfiinţarea 

Arhivelor Statului Ungar, la 1875, cea mai 

mare parte a arhivelor vechi ale 

2007 


Transilvaniei este concentrată la Budapesta. Astfel, la sfârşitul secolului 

al XIX-lea, atât în Transilvania, cât şi în Banat şi Bucovina funcţionează 

sistemul centralizării documentelor în cadrul arhivelor de stat din 

Budapesta (Országos Lévéltár) şi Viena (Haus-, Hof- und Staatsarchiv). 

După evenimentele din 1918, crearea a ceea ce în epocă s-a 

numit România Mare conduce şi la tentativa reuşită de racordare a noilor 

provincii alipite şi în domeniul arhivelor. Astfel, se înregistrează fondarea 

Arhivelor Statului de la Cluj (1920), Cernăuţi (1924) şi Chişinău (1925). 

În această conjunctură, o nouă lege de funcţionare a Arhivelor Statului 

intră în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea 

direcţiilor regionale. Instituţia se menţine în subordinea Ministerului 

Instrucţiunii Publice. Este perioada în care ca directori generali figurează 

Constantin Moisil (1923-1938) şi Aurelian Sacerdoţeanu (1938-1953). 

În contextul noilor orientări ideologice din perioada comunistă, 

în 1951 Direcţia Arhivelor Statului trece în subordinea Ministerului 

Afacerilor Interne, iar modelul de organizare sovietic pătrunde şi în 

domeniul arhivisticii româneşti. În 1996, o nouă lege a venit să 

reglementeze activitatea instituţiei, ocazie cu care denumirea de Arhivele 

Statului este înlocuită cu cea de Arhivele Naţionale ale României. 

17 

ROLUL ARHIVELOR NAŢIONALE 

ÎN SOCIETATEA ROMÂNESCĂ 

„Arhivele constituie o parte esenţială şi de neînlocuit a 

patrimoniului cultural” 

(Recomandarea 13/2000 a Comitetului de Miniştri al 

Consiliului Europei) 

Viziunea Arhivelor Naţionale ale României 

Arhivele Naţionale sunt o instituţie publică, cu personalitate 

juridică, aflată în subordinea Ministerului Internelor şi 

Reformei Administrative. Scopul nostru este acela de a gestiona 

informaţia istorică, punând-o la dispoziţia publicului interesat, precum 


şi de a asigura conservarea documentelor, în orice format s-ar afla 

acestea. ANR oferă de asemenea expertiză celor din sectorul public şi 

privat, verificând şi controlând în acelaşi timp activitatea 

deţinătorilor de arhive. 

18 

ANR pornesc de la premisa că “Democraţie fără arhive nu 

există”. În fapt, arhivele oferă deschidere şi susţinere democraţiei şi 

culturii/ştiinţei. Intenţia noastră este să slujim valorile democratice în 

anii următori. ANR trebuie să fie o instituţie cu vocaţie identitară prin 

excelenţă, să ofere acces rapid la documente în condiţiile legii, 

respectând astfel principiul constituţional al liberului acces la informaţie. 

De aceea, Arhivele sunt de fapt o instituţie de interes naţional, un 

depozitar al memoriei naţiunii. Atât pe plan local, cât şi naţional, 

eficacitatea şi deschiderea unei asemenea structuri generează o susţinere 

identitară importantă. Această deschidere este 

menită să asigure într-un cadru normal 

dezvoltarea diversităţii culturale. 

Rolul acestei instituţii, care trebuie să 

devină una cu adevărată vocaţie culturală, este în 

fapt să garanteze conservarea informaţiei pentru 

viitor. Vocaţia culturală este dată de deţinerea 

celui mai important patrimoniu istoric al 

României. În orice stat cu tradiţie democratică, 

arhivele reprezintă cheia accesului la informaţie, 

iar instituţia gestionară creează standarde şi 

suportă inovaţia în domeniul informaţiei şi al 

conservării ei. Arhivele au, de asemenea, funcţia 

de a oferi celorlalţi gestionari de arhivă un cadru 

metodologic şi practic de a păstra şi utiliza 

informaţia arhivistică, dar şi să vegheze la buna 

conservare a acesteia. De asemenea, Arhivele 

trebuie să încurajeze accesul la informaţie prin 

diferite programe şi proiecte, dezbateri, dar şi 

2007 


printr-o coerentă politică de comunicare publică. 

Furnizarea de informaţii către cetăţean (principalul beneficiar), 

deschiderea către public, accesul liber şi egal la documente şi fonduri de 

arhivă, comportamentul legal şi moral faţă de contribuabil şi faţă de 

celelalte instituţii şi organizaţii ale societăţii sunt principiile care trebuie 

să guverneze astăzi instituţia ANR. Cetăţeanul va fi principalul beneficiar 

al normalizării instituţiei, documentele solicitate (reconstituirea 

proprietăţilor, acordarea de despăgubiri băneşti etc.) fiind accesibile mult 

mai rapid, în condiţii moderne şi legale. 

ANR este instituţia oficială din acest domeniu deţinătoare de 

informaţie istorică, adăpostind documente din secolul al XIII-lea până 

astăzi, pe diferite suporturi (hârtie, pergament, microfilm etc.). În anii 

următori, ANR îşi propune să digitalizeze importante fonduri istorice, 

acestea urmând a fi accesibile inclusiv pe internet. ANR trebuie să 

reprezinte în fapt cheia renaşterii cercetării 

istorice din România. Un stat modern, 

democratic şi puternic îşi are rădăcinile într-o 

istoriografie solidă, riguroasă şi complexă. Aşa 

cum se întâmplă în Europa civilizată, arhivele 

stau la baza disciplinelor ştiinţifice importante, 

dar şi a dezvoltării gândirii în ansamblul său. 

Trecutul pare să fie foarte important pentru 

prezent, aşa cum descria un ziarist situaţia 

cotidiană din România anului 2008. O orientare 

democratică în abordarea trecutului este una 

dintre cerinţele societăţii moderne. Accesul liber, 

direct şi egal, neselectiv la arhivele româneşti 

reprezintă un deziderat al nostru. 

Profesionalizarea funcţiei de arhivist şi 

pregătirea continuă reprezintă un proiect 

important al ANR. Egalitatea de şanse va fi 

principiul promovării şi accederii într-o funcţie 

publică în instituţia noastră. Promovarea celor 

19 


mai buni candidaţi, absolvenţi de Arhivistică, Istorie, Drept, Ştiinţe 

Politice, Litere, Teologie etc., reprezintă una dintre cheile succesului. 

Instruirea personalului ANR prin programe de training coerente, 

complexe şi serioase, precum şi publicarea unui ghid al arhivelor (un 

instrument ştiinţific de informare) ne va dovedi că soluţiile stau mai ales 

în resursele umane, în oamenii noştri. 

Reforma ANR trebuie să înceapă de la regândirea rolului acestei 

instituţii, de la fundamentrarea solidă a scopului ANR în societatea 

românească. 

20 

Arhivele Naţionale după 1989 

După 1989, Arhivele României nu au suferit importante 

transformări, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea instituţiilor statului. 

Deseori, cu precădere în momentele-cheie, s-a pus problema 

importanţei arhivelor în societatea românească. România a fost, din 

păcate, un caz aproape unic în Europa fostă comunistă în materie de 

acces la informaţii de arhivă. Este cunoscut faptul că atitudinea 

autorităţilor a fost descurajantă pentru cei interesaţi de accesul la 

documente. Dintre informaţiile cele mai „sensibile”, arhivele Partidului 

Comunist au deţinut un loc aparte. Au existat şi situaţii în care unii au 

putut consulta fonduri inaccesibile celorlalţi. Aceştia erau, în mod 

dovedit, privilegiaţii unui sistem abuziv şi discriminatoriu. Desigur, 

cetăţenii străini erau trataţi cu aceeaşi răceală şi cu un dezinteres 

constant. 

Aproape două decenii după momentul 1989, ANR au fost 

păstrate într-o stare şi o atmosferă nedemne de o instituţie europeană. 

Printr-o menţinere la cota de avarie din punctul de vedere al dotării, al 

inovaţiei practicilor arhivistice, ANR a fost ţinută departe de nevoile 

societăţii, fiind grav afectată calitatea prestaţiei sale publice şi sociale. În 

plus, conservatorismul radical şi rezistenţa la valorile modernităţii s-au 

manifestat multă vreme inclusiv prin refuzarea oricărui contact ori 

schimb de experienţă cu organismele internaţionale din domeniu. 

Aceeaşi situaţie s-a întâlnit şi în ţară, unde proiectele, sugestiile sau micile 

2007 


tentative de ameliorare a stării 

administrative a instituţiei au fost 

blocate. Acest tratament a fost 

aplicat chiar şi instituţiilor massmedia, 

cercetătorilor sau altor 

organisme interesate. Dezbaterile 

publice nu au fost niciodată 

încurajate, cultura secretului fiind 

adânc înrădăcinată. Orice idee venită 

din exteriorul zidurilor “fortificaţiei” 

arhivistice producea teamă şi încordare, fiind declanşatoare de 

“cutremure” instituţionale. Transparenţa instituţională a fost grav 

afectată prin ţinerea la distanţă a angajaţilor de luarea deciziilor. 

Consultarea corpului arhiviştilor a fost în fapt o falsă dezbatere a 

problemelor. Erau necesare importante decizii legate de administrarea 

patrimoniului arhivistic şi de investiţiile urgente. Acest lucru, din păcate, 

nu s-a întâmplat. 

Tranziţia şi proasta administrare au adus ANR în stadiul de a nu 

mai putea primi nenumăratele documente provenite de la întreprinderi 

care s-au desfiinţat ori a instituţiilor din perioada comunistă. Chiar 

importante arhive istorice au ajuns în curtea altor instituţii. Acest fapt a 

determinat o imposibilitate pentru cei interesaţi de a accesa anumite 

documente importante pentru cercetarea ştiinţifică. Decizii ale 

diferitelor cercuri dezinteresate de atribuţiile acestei instituţii au decis, în 

cursul anului 2006, preluarea statelor de plată şi actele de personal de 

către ANR (Ordonanţa 39/2006, devenită legea nr. 474). În fapt, decizia 

reprezenta efectiv îndepărtarea ANR de la menirea tradiţională – 

conservarea şi introducerea în circuitul ştiinţific a documentelor cu 

caracter istoric. Deprofesionalizarea reprezintă o altă consecinţă pentru 

arhiviştii din ANR. Astăzi, aceştia sunt obligaţi să îndeplinească tot felul 

de sarcini birocratice, inferioare pregătirii lor. Unii n-au mai efectuat 

operaţiuni arhivistice de specialitate de ani buni, alţii au ales să părăsească 

instituţia unde nu îşi mai puteau dovedi vocaţia. 

21 


ANR nu au beneficiat de finanţarea şi de modernizarea generată 

de programele europene care să scoată instituţia din spaţiul restrâns în 

care se găsea şi din izolarea cronică. Deşi, formal, se dorea modernizarea 

instituţiei, în realitate, aceasta rămânea permanent în urma unor structuri 

similare din Europa, în toate privinţele. 

În fapt, orice schimbare care ar fi avut loc ar fi permis o 

democratizare a ANR, o conservare mai bună şi o punere în valoare a 

patrimoniului arhivistic, cât şi o deschidere a fondurilor inaccesibile 

cercetătorilor. În orice formă, în orice contact sau relaţie cu cetăţeanul 

(contribuabilul), statul era favorizat în mod evident. Ceea ce s-a 

întâmplat până în iulie 2007 poate fi interpretat ca un act anticultural, 

antiinstituţional şi o încercare de a controla trecutul. 

22 

Arhivele Naţionale la momentul actual 

Reforma instituţiei arhivelor a fost declanşată în iulie 2007, prin 

numirea unei noi conduceri la ANR Privită din mai multe unghiuri ale 

societăţii, reforma ANR are o complexitate aparte, dată fiind 

anchilozarea sistemului după 1989. Reforma din interiorul instituţiei nu 

a fost, în perioada postdecembristă, niciodată o prioritate sau o soluţie, 

pentru conducerile succesive. Orice tentativă de schimbare, de 

modernizare şi de normalizare a situaţiei a fost înăbuşită în faşă. 

Procesul de reformă instituţională, pe care îl sperăm ireversibil, 

are ca obiectiv principal să aducă ANR la exigenţele europene în materie. 

Cele mai importante puncte ale planului de reformă au fost exprimate 

în mod public cu diferite ocazii de noul director general al ANR, Dorin 

Dobrincu. Astfel, primul punct a fost în mod indubitabil o nouă Lege 

a arhivelor. Apoi, s-a pus problema deschiderii instituţiei către public, a 

informatizării şi digitalizării fondurilor. S-au luat sau sunt în curs de 

elaborare măsuri pentru aducerea la zi a practicii arhivistice, dar şi a 

dotărilor. Informatizarea ANR vizează în fapt modernizarea practicilor 

arhivistice, unele devenite foarte complexe, şi deschiderea accesului către 

publicul din ţară şi străinătate, depăşind graniţele instituţiei. 

2007 


Schimbarea cadrului legal de funcţionare a ANR a devenit 

prioritară pentru noua conducere a instituţiei. Societatea românescă, dar 

mai ales publicul interesat, a cerut cu insistenţă în ultimii ani o nouă lege 

care să reflecte transformările sociale şi instituţionale dintr-un stat 

european. După diferite consultări, intervenţii publice, puncte de vedere 

exprimate cu diferite ocazii, s-au reţinut următoarele chestiuni demne de 

inclus în viitorul proiect legislativ: aducerea legislaţiei din domeniu în 

acord cu recomandările UE, asigurarea unor politici generale în 

domeniul arhivistic, elaborarea unor norme şi metodologii moderne, 

simplificarea condiţiilor de acces în arhive, redefinirea rolului ANR, 

informatizarea practicilor arhivistice, pregătirea profesională a 

personalului, deschiderea arhivelor comunismului. 

Deschiderea în privinţa cercetătorilor de la sala de studiu a vizat 

şi „normalizarea” unei situaţii: permiterea accesului cu laptop-uri şi 

aparate foto digitale. În plus, prin regulamentul sălii de studiu, au fost 

eliminate tot felul de restricţii absurde. Aşa cum remarcau unii 

cercetători, deschiderea ANR şi schimbarea strategiei instituţiei sunt 

vizible în însăşi atmosfera de la sala de studiu, care s-a schimbat simţitor. 

În fapt, după cum arăta un website britanic, acest spaţiu este, pentru 

Arhive, punctul de contact cu publicul. 

O altă prioritate a ANR este inventarierea fondurilor Partidului 

Comunist Român şi ale instituţiilor statului comunist. Solicitările 

cercetătorilor şi ale tuturor celor interesaţi de aceste fonduri au fost 

satisfăcute cu celeritate. Punerea integrală la dispoziţia publicului a 

acestor fonduri se va realiza, cel mai probabil, în cel mult doi ani de zile, 

23 


24 

în condiţiile reduselor resurse financiare şi umane ale ANR. 

Toate punctele planului de management, în definitiv un program 

pentru modernizarea rapidă şi eficientă a ANR, nu se poate concepe 

fără sprijinul factorilor de decizie, a ministerului de resort şi a altor 

instituţii ale statului. De accea, o politică avizată de lobby trebuie să ia 

locul unei ineficienţe coroborate cu o închidere în propria incapacitate 

de acţiune. Obiectivele strategiei de management a noii conduceri a 

ANR au fost proiectate pentru a schimba imaginea instituţiei. Măsurile 

vizate sunt necesare pentru ca această instituţie să funcţioneze la 

parametri normali, să reprezinte interesele cetăţeanului, să fie o 

adevărată instituţie publică şi, în definitiv, să respecte legea. 

Crearea unui website al ANR a fost una dintre primele măsuri 

ale noii conduceri. În continuare, este vitală transformarea site-ului întrun 

spaţiu virtual al memoriei, extrem de util pentru toţi cei interesaţi. 

Postarea inventarelor pe internet este doar primul pas dintr-o serie de 

demersuri care vizează aducerea instituţiei, din punctul de vedere al 

tehnologiei Internet, la nivelul standardelor europene. 

Deciziile luate începând cu jumătatea anului 2007 au vizat în 

primul rând normalizarea instituţiei, a raporturilor cu societatea în 

ansamblul ei. Ne dorim în fapt o instituţie transparentă, deschisă spre 

public, cercetători şi petenţi deopotrivă. 

STRUCTURA ORGANIZATORICĂ 

A ARHIVELOR NAŢIONALE 

Structura reprezintă un punct de referinţă în analiza 

organizaţiilor, ea constituind o problemă centrală de studiu 

şi cercetare. Aceasta este definită, în general, prin variabile care descriu 

specificul organizaţiei ca întreg sau relaţiile dintre diferitele sale 

subunităţi, respectiv: mărimea organizaţiei, numărul nivelurilor ierarhice, 

gradul în care se realizează coordonarea între compartimente, numărul 

compartimentelor funcţionale, ierarhia de autoritate şi responsabilitate, 

2007 


gradul de descentralizare în procesul de luare a deciziei. Componentele 

majore ale structurii pot fi clasificate, în esenţă, în cinci mari variabile, 

precum: complexitatea, formalizarea, intensitatea administrativă, 

centralizarea, mărimea. 

Raportat la atribuţiile conferite de lege şi la apartenenţa la MIRA, 

ANR pot fi definite din punctul de vedere al complexităţii, drept o 

organizaţie cu niveluri ierarhice numeroase, bazate pe două principii şi 

anume: funcţii şi sarcini. Aceasta a făcut ca şi în anul 2007 activitatea să 

fie organizată mixt, adică pe servicii cu un anume specific: arhive 

economice, administrative şi culturale sau/şi cronologic: arhive feudale, 

contemporane sau/şi în funcţie de suportul documentului: arhive 

tehnice şi de înregistrare. 

Însă şi acest principiu s-a aplicat parţial, în sensul că, spre 

exemplu, Serviciul Arhive Contemporane gestionează arhive ale 25 


26 

perioadei regimului comunist provenite numai de la organele şi 

organizaţiile fostului PCR, în schimb celelalte documente create în 

“aceeaşi” perioadă sunt create şi gestionate de serviciile cu specific 

economic şi administrativ. 

Ca urmare a unor analize efectuate la nivelul conducerii ANR 

începând cu 21 august 2007, mai multe structuri din Aparatul Central al 

ANR au fost reaşezate şi reorganizate, iar începând cu 13 noiembrie 

2007 s-a înfiinţat un compartiment de sine stătător, de achiziţii publice. 

Din punct de vedere al formalizării, o altă componentă a 

structurii şi care se referă la gradul în care organizaţia precizează 

normele de comportament ale membrilor, prin existenţa de reglementări 

şi gradul de constrângere al acestora pentru personal, în ANR 

funcţionează un cadru complex de reguli care vizează obligaţii ale 

angajaţilor faţă de angajator. 

În anul 2007, pe linia intensităţii administrative, respectiv a 

raportului dintre funcţiile de execuţie şi cele de conducere-control, au 

continuat să se manifeste unele stări de dezechilibru precum, de 

exemplu, existenţa unui serviciu cu 30-40 persoane şi multe puncte de 

lucru dar cu o singură funcţie de conducere. De asemenea s-a înregistrat 

şi existenţa unui număr restrâns de specialişti pe linie de controlevaluare-metodologie, 

ceea ce a făcut ca în acţiuni de acest gen să fie 

cooptaţi şi alţi lucrători din structuri centrale şi subordonate. 

Pe linia centralizării şi care se referă la locul geometric al 

autorităţii de luare a deciziei, ANR au reprezentat până în luna iulie 2007 

o centralizare şi concentrare a deciziei la nivelul cel mai înalt şi care a 

avut urmări negative pornind de la fluidizarea şi urmărirea circuitului 

corespondenţei până la operativitate în desfăşurarea unor activităţi la 

nivelul direcţiilor şi serviciilor. 

În semestrul al doilea, noua echipă managerială a delegat spre 

nivelurile inferioare numeroase decizii, odată cu răspunderea şi 

responsabilitatea acestora. 

Din punct de vedere al mărimii organizaţiei, ca element de bază 

al structurii, având în vedere că sporirea numărului de angajaţi şi funcţii 

2007 


influenţează toate celelalte componente ale structurii, ANR au resimţit 

în semestrul al doilea al anului 2007 o evoluţie care s-a dorit pozitivă, în 

sensul suplimentării statului de organizare, intrat în vigoare la 1 august 

2007 cu aproximativ 70% posturi, din care 90% funcţii publice şi 10% 

de personal contractual şi care au fost repartizate într-o proporţie de 

98% către direcţiile judeţene şi Direcţia Municipiului Bucureşti. Din 

păcate, aceasta s-a realizat fără asigurarea susţinerii financiare necesare, 

devenind aşadar irealizabilă. Ca urmare, persistă problema numărului 

redus de angajaţi, comparativ cu necesităţile. Se apreciază chiar că se 

impune până la o dublare a numărului acestora, în condiţiile noilor 

provocări care stau în faţa ANR. 

De asemenea, în luna octombrie, ANR a înaintat conducerii 

MIRA propuneri privind criteriile şi standardele organizatorice în funcţie 

de care se stabileşte numărul de posturi necesare îndeplinirii atribuţiilor 

şi misiunii acesteia. 

27 

CĂTRE O NOUĂ LEGE A ARHIVELOR. 

PROIECTUL LEGII ARHIVELOR 

Arhivele Naţionale reprezintă unica instituţie abilitată să 

coordoneze la nivel naţional activitatea de protejare legală 

a fondurilor şi colecţiilor de documente create de-a lungul timpului de 

instituţiile publice, de persoanele juridice şi de persoanele fizice. 

Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, cu modificările şi 

completările ulterioare, a constituit, în momentul adoptării ei, un prim 

pas către desprinderea sistemului arhivistic românesc de practicile 

consacrate în timpul regimului comunist, ale căror caracteristici 

principale au fost restricţionarea abuzivă a accesului la informaţii şi 

lipsa aproape totală de preocupare pentru garantarea proprietăţii 

private. Din acest punct de vedere, s-a dorit a se urma o cale către 

modernizarea funcţională, pe principii democratice, a activităţii de 

arhivă, în sensul reglementării statutului juridic al arhivelor fostelor 

întreprinderi şi instituţii socialiste, al creării cadrului juridic incipient 


28 

pentru constituirea şi gestionarea arhivelor private şi, într-o măsură mai 

mică, al asigurării accesului echitabil la informaţie. 

Transformările socio-economice care au avut loc în societatea 

românească în anii 1996-2007, contextul creat de necesitatea integrării 

practicii arhivistice româneşti în cadrul general al practicii arhivistice 

din Uniunea Europeană, precum şi interesul crescând al societăţii faţă 

de extinderea accesului la informaţiile documentare au contribuit la 

perimarea actualului cadru legislativ de funcţionare a sistemului 

arhivistic naţional şi determină adoptarea unui nou cadru de 

reglementare a tuturor activităţilor şi 

practicilor arhivistice din România, 

deoarece Legea nr. 16/1996, cu 

modificările şi completările ulterioare: 

▪ nu asigură aplicarea măsurilor 

complexe de administrare şi de protecţie 

specială a Fondului Arhivistic Naţional în 

interesul public al cetăţenilor; 

▪ nu oferă ANR, în calitate de 

administrator unic al FAN, cadrul juridicolegislativ 

adecvat pentru includerea 

arhivelor şi a documentelor de valoare 

istorică în FAN, pentru constituirea şi 

utilizarea lor, precum şi pentru 

administrarea documentelor deţinute în 

depozitele proprii; 

▪ nu permite elaborarea, în conformitate cu prevederile legislative 

în vigoare referitoare la diverse domenii de activitate, a unor norme şi 

metodologii moderne de lucru pentru organizarea şi desfăşurarea 

întregii activităţi arhivistice, inclusiv pentru includerea documentelor 

cu valoare istorică în FAN; 

▪ nu constituie baza juridică şi instrumentul eficient prin care 

ANR pot prelua de la creatorii şi deţinătorii de arhive documentele 

care fac parte din FAN, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege; 

2007 


▪ nu facilitează posibilitatea constituirii şi dezvoltării unei bănci de 

date a ANR şi informatizarea activităţilor arhivistice; 

▪ nu contribuie la integrarea teoriei şi a practicii arhivistice 

naţionale în cadrul general funcţional al teoriei şi practicii arhivistice 

din Uniunea Europeană; 

▪ nu reflectă transformările socio-economice din societatea 

românească din ultimii 10 ani şi nu este conformă cu modificările 

legislative intervenite într-o serie de domenii ale vieţii social-economice 

şi culturale; 

▪ nu garantează proprietatea privată asupra arhivelor; 

▪ nu asigură aplicarea asupra domeniului arhivelor a legislaţiei în 

vigoare privind garantarea drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor, 

interesul public pentru informaţia documentară, accesul liber la 

documente, protecţia informaţiilor clasificate, Patrimoniul Cultural 

Naţional, arhivele electronice ş. a.; 

▪ nu oferă soluţii adecvate pentru recrutarea unui personal de 

specialitate competent în domeniul arhivelor şi pentru atestarea şi 

perfecţionarea personalului de specialitate din instituţiile deţinătoare de 

arhive publice. 

29 

Proiecte legislative anterioare 

Printre problemele importante care nu şi-au găsit rezolvarea în 

Legea nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale se numără garantarea 

accesului la documentele de arhivă, punerea în circuitul public a 

arhivelor PCR şi a fostelor structuri comuniste, prin reducerea 

termenelor după care pot fi date în cercetare anumite documente, 

restituirea arhivelor confiscate abuziv în perioada comunistă, 

descentralizarea ANR. 

În numele asigurării unui fals echilibru între dreptul la 

informaţie şi apărarea intereselor legitime ale persoanei sau ale statului, 

prin Legea nr. 16/1996 a ANR au fost stabilite unele categorii de 

documente a căror cercetare este prohibită pentru o anumită perioadă 

de timp. În acest sens, art. 22 (1) din Legea nr. 16/1996 prevede că 


30 

anumite categorii de documente: “a căror cercetare ar putea afecta 

interesele naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, prin datele şi 

informaţiile pe care le conţin, sau cele ale căror integritate fizică este în 

pericol nu se dau în cercetare.” Alin. (3) al acestui articol face trimitere 

la anexa referitoare la Lista termenelor după care pot fi date în cercetare 

documentele privind interesele naţionale, drepturile şi libertăţile 

cetăţenilor. 

Câteva dintre proiectele legislative din ultimii ani în domeniul 

arhivistic au încercat soluţionarea problemelor sus-menţionate. 

Astfel, în anul 2003, trei deputaţi ai Grupului parlamentar al 

UDMR au iniţiat proiectul numit “Legea pentru modificarea Legii nr. 

16/1996 a Arhivelor Naţionale”, care menţiona că titlul legii va fi 

“Legea Arhivelor Publice”. Principalele reglementări ale proiectului au 

avut drept scop restructurarea întregului sistem arhivistic şi au vizat: 

reducerea termenelor după care pot fi cercetate anumite documente; 

instituirea obligaţiei de restituire, de către actualii proprietari, a 

documentelor confiscate; descentralizarea ANR prin crearea unor 

entităţi arhivistice fără asigurarea unei coordonări la nivel naţional. Întrun 

Punct de vedere asupra propunerii legislative a UDMR, ANR au 

cerut respingerea acesteia, invocând “formularea defectuoasă” şi o 

pretinsă “încercare de destabilizare a unei instituţii a statului care a 

împlinit 172 de ani de existenţă”, iar 

Consiliul Legislativ a avizat negativ 

propunerea, aducând următoarele 

argumente: nu există niciun motiv 

oportun pentru ca ANR să nu se afle în 

componenţa Ministerului Administraţiei 

şi Internelor; niciodată în istoria lor, 

ANR nu s-au aflat în componenţa 

ministerelor culturii şi cultelor, iar 

consiliile judeţene nu au capacitatea de a 

gestiona fondurile arhivistice pe care 

urma sa le preia în custodie; nedefinirea 

2007 


în cuprinsul legii a “Arhivelor Publice”; neprecizarea naturii juridice a 

structurilor teritoriale din “reţeaua arhivelor publice”; propunerea de 

descentralizare a ANR, prin trecerea direcţiilor judeţene în subordinea 

consiliilor judeţene, ar conduce la “disiparea documentelor care fac 

parte din Fondul Arhivistic Naţional, noua Arhivă Naţională 

nemaiputând efectua o gestiune unitară a acestora şi un control eficient 

asupra aplicării regulamentelor arhivistice la nivel central şi judeţean”; 

predarea documentelor preluate în orice mod de la muzee, comunităţi 

ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale nu se justifică, 

deoarece legea în vigoare se referă numai la acele documente care fac 

parte din FAN şi, drept urmare, “trebuie asigurată în mod unitar, 

continuu, indiferent de domeniul la care se referă aceste documente, 

interesul pe care-l provoacă la un moment dat”; reducerea termenelor 

după care pot fi date în cercetare documentele privind interesele 

naţionale, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, prevăzute în Anexa 6 a 

art. 22 din legea actuală, “nu poate fi susţinută, reglementările în vigoare 

respectând standardele internaţionale în materie”. 

Un alt proiect privind reformarea structurală şi deschiderea 

arhivelor pentru cercetarea istorică, l-a constituit, în anul 2006, 

Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale 

nr. 16/1996, avansată de deputaţii L. Şandru şi C. Guşă. Pornind de la 

31 


32 

observaţia că, în prezent, “arhivele istorice contemporane se 

află sub incidenţa mai multor legi care fac cercetarea dificilă”, 

iniţiatorii au propus trecerea tuturor instituţiilor fostului regim 

comunist, aflate actualmente în custodia mai multor instituţii, 

în administrarea ANR. De asemenea, s-a propus ca ANR sa 

fie conduse de un consiliu ştiinţific numit de Parlamentul 

României şi care să răspundă pentru activitatea sa în faţa 

forului legislativ. Guvernul României şi-a prezentat poziţia faţă 

de propunerea legislativă, apreciind că prin ea “nu se stabilesc 

atribuţii în plus faţă de cele actuale şi nu se aduc modificări în 

privinţa procedurii de gestionare a Fondului Arhivistic 

Naţional”, iar crearea unui consiliu ştiinţific numit de 

Parlament ar însemna “politizarea activităţii arhivistice, fără o 

creştere calitativă a nivelului managementului Arhivelor 

Naţionale”. De asemenea, întrucât, potrivit Programului legislativ al 

Guvernului pentru anul 2006, ministerelor Culturii şi Cultelor şi 

Administraţiei şi Internelor le-a fost încredinţată elaborarea, până în 

decembrie 2006, a unui proiect de lege referitor la constituirea, 

administrarea, protecţia şi folosirea în interes public a documentelor 

de arhivă, în concordanţă cu teoria şi practica arhivistică internaţională, 

forul executiv nu a susţinut adoptarea iniţiativei legislative a celor doi 

deputaţi. 

Poziţia oficială a ANR faţă de modificarea cadrului legislativ 

care reglementează desfăşurarea activităţilor arhivistice din România, 

în special, faţă de proiectele legislative din anii 2003-2006, a fost 

exprimată atât prin avansarea unor proiecte similare neviabile, cât şi, 

mai ales, prin intermediul unor Note şi Puncte de vedere adresate 

Ministerului Administraţiei şi Internelor, în care iniţiativele legislative 

enumerate mai sus au fost criticate şi combătute pe motiv că ele … 

contravin Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale şi reprezintă “o 

imixtiune flagrantă în treburile unei instituţii cu un rol şi cu o menire 

bine definite în România”. Viziunea ministerului tutelar asupra 

modificării Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale a fost detaliată într- 

2007 


un Memorandum din anul 2006, cu referire la o 

şedinţă a Guvernului din 12 aprilie 2006, în 

cadrul căreia s-a stabilit că Ministerul 

Administraţiei şi Internelor, împreună cu 

instituţiile interesate (MCC), va elabora şi 

prezenta Guvernului un proiect de act 

normativ pentru modificarea şi completarea 

Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale, în 

sensul reducerii termenelor după care pot fi 

date în cercetare documentele, astfel încât sa 

se permită accesul mult mai larg la arhive. Cu 

toate acestea, în ceea ce priveşte accesul la 

documentele de arhivă, Memorandumul semnat 

de către ministrul de atunci al Administraţiei 

şi Internelor, V. Blaga, a stabilit că “termenul (general) de 30 de ani, cât 

şi termenele stabilite pentru diferite categorii de documente, fixate de 

legislaţia română actuală, se circumscriu teoriei şi practicii arhivistice 

internaţionale, sunt judicios stabilite şi comparabile cu termenele 

prevăzute de legislaţia internaţională”. În consecinţă, Ministerul 

Administraţiei şi Internelor a propus aprobarea menţinerii actualelor 

termene după care pot fi date în cercetare documentele de arhivă, aşa 

cum sunt stabilite potrivit Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale. 

După ce în prima parte a anului 2007 au avut loc discuţii şi 

întâlniri între reprezentanţii MIRA, respectiv ANR şi cei ai MCC, toate 

rămase fără niciun rezultat concret, abia odată cu schimbarea la nivelul 

conducerii ANR, intervenită în iulie 2007, eforturile de restructurare a 

sistemului arhivistic naţional, pe calea elaborării unei noi legi a arhivelor 

româneşti, au dobândit consistenţă, prin constituirea unui grup de 

lucru. Acesta (a cărui componenţă s-a modificat pe parcurs) s-a întrunit 

în mai multe sesiuni de lucru, la care au participat şi reprezentanţi ai 

Direcţiei Juridice a M.I.R.A., ai MCC, iar unele dintre versiuni au fost 

discutate şi cu organizaţii non-guvernamentale (Federaţia Arhiviştilor 

din România, Grupul pentru Dialog Social etc.) În elaborarea textului 

33 


Proiectului de Lege a Arhivelor astfel rezultat, s-a ţinut seamă, în bună 

măsură, şi de recomandările Uniunii Europene în domeniu şi de 

legislaţia arhivistică a altor state europene. În urma numeroaselor 

consultări (practic, a fost vorba de 19 variante), aceste eforturi s-au 

concretizat la începutul anului 2008 în elaborarea Proiectului de lege a 

arhivelor, care valorifică atât experienţa specialiştilor români în domeniu, 

cât şi legislaţia specifică a unor state din Uniunea Europeană şi din 

mediul arhivistic internaţional, ale căror modele juridice şi tendinţe 

generale de evoluţie prezintă compatibilităţi şi similitudini cu practica 

arhivistică din România şi cu necesităţile societăţii româneşti. 

34 

Proiectul de Lege a arhivelor 

În elaborarea proiectului de Lege a arhivelor, definitivat la 14 

ianuarie 2008 de către colectivul constituit la nivelul ANR, dar şi cu 

implicarea unor universitari, jurişti, arhivişti din alte instituţii, ONGuri, 

s-a ţinut seama de desfiinţarea, reorganizarea sau apariţia de noi 

instituţii creatoare de documente, de unele tendinţe de abandonare a 

fondurilor de documente cu valoare istorică sau de înstrăinare ilicită a 

acestora de către creatori, de dezvoltarea unei “pieţe libere a arhivelor”, 

precum şi de apariţia unor societăţi cu activitate specifică derulată în 

domeniul arhivelor sau de generalizarea de perspectivă a documentelor 

electronice. 

Pentru prima dată după cel de-al doilea război mondial, proiectul 

de lege priveşte arhivele ca pe un bun, proprietatea asupra acestuia 

urmând să se supună atât prezentei legi, în sensul protejării, dar şi legilor 

civile, în general. Prin urmare, la baza raporturilor dintre ANR şi alţi 

proprietari sau deţinători de documente stă respectul faţă de proprietate. 

Efectele pozitive ale acestei perspective sunt multiple: 

▪ ANR au rol de reglementare, consultanţă şi control al activităţii 

de creare şi gestionare a arhivelor publice. În condiţiile legii şi în numele 

Statului român, ANR preiau arhivele de la creatori, asigurând astfel 

custodia proprietăţii publice în domeniul arhivistic. 

▪ conceptul general de “FAN”, ca sumă a documentelor cu 

2007 


valoare istorică ce urmau a fi preluate de ANR, indiferent de forma de 

proprietate, a fost înlocuit de conceptul de Patrimoniu Arhivistic 

Naţional, în care vor fi incluse (clasate) doar arhivele şi documentele cu 

valoare arhivistică, fără însă ca forma de proprietate să sufere modificări 

în urma clasării. 

▪ în scopul protejării valorilor documentare deţinute, Statul 

român sprijină proprietarii de arhive şi documente private ce prezintă 

valoare arhivistică, abilitând ANR să acorde consultanţă gratuită 

proprietarilor de arhive şi documente private clasate în Patrimoniul 

Arhivistic Naţional. 

Din punctul de vedere al practicii 

profesionale, proiectul de lege 

marchează consacrarea unei mai 

mari libertăţi metodologice la 

nivelul creatorilor de arhive. Este 

lăsată în sarcina acestora alegerea 

celor mai potrivite practici pentru 

crearea şi gestionarea 

documentelor proprii, ANR 

supraveghind, în cazul 

organizaţiilor publice, întocmirea şi 

respectarea procedurilor care 

consacră aceste practici. 

Proiectul de lege deschide 

posibilitatea organizaţiilor private 

să desfăşoare activităţi de 

depozitare sau prelucrare de arhivă, 

ANR având rol de autorizare a 

acestor activităţi. 

Unul dintre scopurile 

principale ale iniţiatorului acestui 

nou proiect de lege privind arhivele 

a fost acela al asigurării accesului 

35 


36 

publicului la documentele de arhivă. Accesul la documentele păstrate în 

ANR sau oricare arhive publice este un drept garantat indiferent de 

cetăţenie, naţionalitate, religie. În consecinţă, facilitarea accesului 

cetăţenilor la aceste documente, prin simplificarea procedurilor şi prin 

îngrădirea oricărui abuz datorat subiectivităţii individuale a 

funcţionarilor publici sau disfuncţionalităţilor instituţionale constituie 

un deziderat fundamental, pe care prezenta lege îl satisface, prin alinierea 

la normele internaţionale şi, în mod special, la recomandările Uniunii 

Europene. 

În scopul evitării unui monopol instituţional şi pentru elaborarea 

unei politici arhivistice coerente pe plan 

naţional, proiectul de lege propune 

înfiinţarea Consiliului Naţional al 

Arhivelor, compus din reprezentanţi ai 

principalelor ministere sau structuri 

administrative creatoare de arhive. Acest 

Consiliu are rolul de a elabora Strategia 

Naţională în domeniul arhivistic. 

Înlocuirea conceptului de FAN 

cu cel de PAN şi definirea competenţelor 

ANR în raport cu delimitarea ariei 

arhivelor de interes public presupun, de 

asemenea, şi o redimensionare a 

atribuţiilor structurilor teritoriale ale 

ANR, astfel încât să se asigure întărirea 

capacităţii instituţionale a acestora, în 

vederea eficientizării, la nivel naţional, a 

activităţii de asigurare a asistenţei de 

specialitate la proprietarii/deţinătorii de 

arhive publice. 

Se instituie un mecanism de 

constituire a PAN, în două etape, în urma 

unei proceduri de evaluare de către 

2007 


specialiştii ANR: 

Aplicarea unor criterii de evaluare prealabilă a importanţei arhivelor, în 

vederea clasării lor ca fiind de interes public: 

▪ arhivele publice sunt considerate de drept ca fiind de interes 

public; 

▪ arhivele private sunt supuse unei evaluări care ia în calcul 

importanţa socială a creatorului, domeniul de activitate şi extinderea 

geografică a ariei de activitate, importanţa mărcii produse, cifra de 

afaceri şi numărul angajaţilor. În funcţie de aceste criterii, arhivele private 

care pot conţine documente de interes naţional vor fi clasate ca “arhive 

private de interes public”. Efectul acestei operaţiuni de clasare va consta 

în obligaţia proprietarilor de arhive private clasate de a se supune 

prevederilor privind evidenţa, păstrarea şi utilizarea arhivelor prevăzute 

în Legea Arhivelor ca fiind obligatorii pentru arhivele publice. 

Evaluarea documentelor din arhivele publice şi din arhivele private 

clasate ca fiind de interes public şi includerea în PAN a celor cu valoare 

cultural-istorică deosebită. Efectul operaţiunii de includere în PAN este 

asigurarea unei protecţii speciale a acestor documente, prin aplicarea 

unor reguli clare de evidenţă, care să împiedice distrugerea sau 

comercializarea lor ilicită, dar şi prin implicarea directă a statului în 

protejarea lor. Astfel, prin intermediul ANR, statul român garantează 

asigurarea gratuită a unor condiţii de conservare şi restaurare adecvate. 

Crearea cadrului legal pentru funcţionarea agenţilor economici 

privaţi prestatori de servicii arhivistice prezintă avantajul de a transfera 

în sfera economiei de piaţă o problemă pe care statul român nu a reuşit 

să o rezolve cu adevărat până în acest moment: aceea a asigurării unor 

spaţii de depozitare şi a unor resurse pentru administrarea arhivelor 

publice sau private ai căror proprietari au fost desfiinţaţi prin lichidare 

judiciară şi asigurarea condiţiilor de utilizare ulterioară a acestor arhive 

în beneficiul cetăţenilor care solicită acte doveditoare ale drepturilor lor. 

Se instituie o procedură de atestare a prestatorilor privaţi de 

servicii arhivistice de către ANR, prin verificarea îndeplinirii unor 

condiţii minime necesare bunei desfăşurări a activităţii lor: încadrarea 

37 


38 

cu personal calificat, existenţa unor spaţii de depozitare corespunzătoare 

şi a unor condiţii de asigurare a protecţiei a documentelor împotriva 

distrugerii fizice şi a sustragerii ilicite. 

În privinţa accesului publicului la documentele de interes 

istorico-cultural, această variantă prevede soluţii de lărgire a accesului şi 

de transparenţă instituţională în privinţa drumului pe care arhivele 

istorice îl parcurg în cadrul ANR, de la preluarea lor de la 

proprietari/deţinători şi până la deschiderea lor pentru cercetare. 

Termenele de dare în cercetare a documentelor de importanţă 

istorico-culturală aflate în arhivele publice sunt diminuate semnificativ, 

comparativ cu prevederile Legii 16/1996, în conformitate cu dorinţele 

exprimate de diverşii actori sociali, cu practica generală de acces la arhive 

recomandată de organismele competente ale Uniunii Europene, dar 

respectându-se în mod corespunzător drepturile constituţionale ale 

creatorilor/ proprietarilor de documente. 

Pentru consolidarea statutului social al profesiei de arhivist, se 

prevede ca, în conformitate cu Legea 188/1999, art. 5, personalul ANR 

să beneficieze de un Statut special al serviciului public pe care îl 

îndeplineşte conform legii. 

NATURA PRINCIPALELOR LITIGII ÎN CARE ARHIVELE 

NAŢIONALE AU AVUT CALITATEA DE PARTE 

Activitatea Compartimentului juridic al ANR s-a desfăşurat 

în conformitate cu principiile consfinţite de Constituţia 

României şi cu atribuţiile stipulate în Instrucţiunile 111 din 20 decembrie 

2005 privind activitatea de asistenţă juridică în MAI. În prezent, pe rolul 

instanţelor judecătoreşti se află un număr de 347 dosare în care instituţia 

noastră are calitate procesuală. În anul 2007, au fost pronunţate 209 

hotărâri judecătoreşti, dintre care 110 definitive şi irevocabile. 

2007 


Litigii apărute ca urmare a adoptării OUG nr. 39/2006 pentru 

modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 

aprobată cu modificări prin Legea nr. 474/2006 

Una dintre problemele majore cu care s-a confruntat şi se 

confruntă ANR o constituie asigurarea spaţiilor de depozitare. 

Dimensiunea redusă a bugetelor anuale şi faptul că priorităţile 

investiţionale şi de dotare au fost îndreptate către alte structuri ale MIRA 

au făcut ca ANR să se facă faţă unei subfinanţări pronunţate. Această 

situaţie a generat, în structurile ANR, o criză acută de spaţii de 

depozitare şi o dotare insuficientă cu rafturi de arhivă, mijloace specifice 

de cercetare arhivistică, de conservare şi restaurare a arhivei etc. În 

decursul timpului, aceste probleme s-au acutizat ca urmare a mutaţiilor 

de natură socială şi economică petrecute în societatea românească, 

precum şi a legislaţiei adoptate pe motive de oportunitate. 

Un exemplu de act normativ, care a generat litigii în majoritatea 

judeţelor ţării, îl reprezintă Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 

39/2006 pentru modificarea şi completarea Legii Arhivelor Naţionale 

nr. 16/1996. Dispoziţiile introduse la art. 18 din Legea nr. 16/1996 prin 

sus menţionatul act normativ, în sensul instituirii în sarcina ANR, pentru 

ipotezele vizate de textul de lege mai sus citat, a obligaţiei de preluare a 

documentelor cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, 

certificate şi extrase privind drepturile referitoare la stagiile de cotizare 

ale cetăţenilor, sunt la acest moment imposibil de aplicat. 

Mai mult, actul normativ modificator nu cuprinde soluţii pentru 

situaţiile juridice nãscute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au 

produs în întregime efectele pâna la data intrãrii în vigoare a noii 

reglementãri, după cum nu cuprinde soluţii pentru situaţiile juridice 

născute de la adoptarea sa şi până la infiinţarea structurilor specializate 

în cadrul ANR. 

39 

Litigii întemeiate pe legislaţia proprietăţii 

În cauze aflate în curs de soluţionare (cererea de retrocedare a 

imobilului în care îşi are sediul DJAN Neamţ) sau soluţionate definitiv 


40 

(retrocedarea imobilului în care îşi are sediul DJAN Constanţa) de către 

Comisiile constituite potrivit legii, lipsa unui titlu valabil cu privire la 

imobilele deţinute de structurile teritoriale ale ANR urmează să conducă 

/au condus la pronunţarea unor soluţii de admitere a cererilor de 

retrocedare. 

Cu referire la imobilul deţinut de DJAN Constanţa, prin 

retrocedarea acestuia către fostul proprietar, s-a dispus menţinerea 

afectaţiunii pe o durată de trei ani, potrivit legii. 

De asemenea, fiind stabilit pe cale judecătorească faptul că titlul 

deţinut, cu privire la imobilul în care îşi are sediul DJAN Sibiu, nu este 

valabil, s-a dispus retrocedarea acestuia fără a exista forma instituţională 

prin care să se asigure un spaţiu adecvat în locul celui retrocedat. În 

prezent, DJAN Sibiu se află în situaţia de a nu mai avea unde să 

funcţioneze întrucât actualul sediu a fost retrocedat către Consistoriul 

Superior al Bisericii Evanghelice din România şi există riscul de nu se 

putea păstra afectaţiunea, aceasta fiind condiţionată de către actualul 

proprietar de restituirea unei cantităţi importante de arhivă. 

Este revendicat imobilul în care se află sediul DMBAN. Cauza 

se află pe rolul Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 10/2001, constituită 

în cadrul MIRA. Având în vedere datele şi informaţiile pe care le 

deţinem, cererea de retrocedare nu este întemeiată, întrucât nu există 

identitate de stradă şi nr. poştal între imobilul revendicat de petent şi 

imobilul situat în prezent în Calea Văcăreşti nr. 470. Mai mult, pentru 

înlăturarea oricărui dubiu, s-a dispus efectuarea unei expertize 

extrajudiciare. 

Există un litigiu aflat pe rolul Judecătoriei Caransebeş având ca 

obiect revendicarea imobilului în care se află şi în prezent sediul DJAN 

Caraş-Severin, imobil cu privire la care nu deţinem nici un titlu, motiv 

pentru care urmează să se pronunţe o hotărâre de evacuare. 

2007 


Litigii privind acordarea drepturilor de natură salarială decurgând 

din raporturile de funcţie publică 

În anul 2007, funcţionarii publici din cadrul ANR – Aparat 

Propriu şi structuri teritoriale – şi foşti funcţionari publici ai instituţiei 

noastre au solicitat pe cale judecătorească acordarea sumelor 

reprezentând prima de concediu pentru perioada când acest drept a fost 

suspendat prin legi bugetare anuale. În toate aceste litigii, pentru fiecare 

dosar în parte, ANR au formulat apărări (întâmpinări, precizări, note 

scrise, căi extraordinare de atac). Toate hotărârile judecătoreşti 

pronunţate până în prezent au stabilit dreptul funcţionarilor publici la 

acordarea sumelor reprezentând prima de concediu, drept recunoscut şi 

prin intrarea în vigoare a OUG nr. 146/2007, publicată în MOf nr. 

887/20 decembrie 2007. 

În raport cu cele prezentate mai sus şi având în vedere motivele 

care pot fi invocate, potrivit legii, în fundamentarea căilor de atac, 

directorul general al ANR a analizat şi a aprobat raportul înregistrat sub 

nr. 839/15.01.2008 prin care s-a decis renunţarea la exercitarea căilor 

de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauzele având 

ca obiect plata primelor de concediu, cu precizarea că, în ipoteza în care 

aceste hotărâri judecătoreşti vor fi susceptibile de critică, în sensul 

acordării unor drepturi necuvenite, ANR vor exercita căile de atac 

prevăzute de lege. 

41 

IMAGINEA ARHIVELOR NAŢIONALE 

Relaţiile publice reprezintă un domeniu de activitate a cărui 

vastitate nu a fost suficient evidenţiată. Din punct de vedere 

strategic, relaţiile publice reprezintă modul în care acţiunile şi politica 

unei instituţii afectează publicul – interacţiunea directă a angajaţilor cu 

cetăţenii şi participarea instituţiei la activitatea comunităţii. Din punct 

de vedere tactic însă, o strategie coerentă şi acţiunile corecte nu au nicio 


42 

valoare dacă publicul nu înţelege această politică şi nu este pus în temă 

în legătură cu acele acţiuni. Esenţa activităţii în domeniul relaţiilor 

publice rămâne comunicarea, în special în forma ei scrisă. Prin 

intermediul compartimentului de relaţii publice, o instituţie acţionează 

cu responsabilitate şi receptivitate – din punctul de vedere al politicii 

aplicate şi al informării – în interesul ei şi al publicului. Implicaţiile 

activităţii de relaţii publice sunt majore atât pentru imaginea internă, cât 

şi pentru imaginea instituţiei în exterior. Specialistul în relaţii publice 

trebuie să reprezinte o interfaţă între politica managerială a instituţiei şi 

categoriile de public cărora li se adesează aceasta, şi anume angajaţii şi 

cetăţenii care beneficiază de serviciile instituţiei. 

La nivelul ANR, până în anul 2007 nu a existat o structură de 

sine stătătoare care să aibă ca obiect de activitate relaţiile publice, însă 

începând cu acest an Compartimentul de Imagine şi Informare, deservit 

de două persoane, şi-a început activitatea. 

Imaginea ANR, la începutul anului 2007, aşa cum se reflecta ea 

în mass media, în concepţia cetăţenilor şi a celor ce îşi desfăşurau 

activitatea în cadrul acestei instituţii era controversată şi neclară. Această 

situaţie se datora în primul rând absenţei unei viziuni strategice 

promovate de managementul instituţiei cu privire la modul în care 

activitatea de relaţii publice ar trebui să se desfăşoare având în vedere 

specificul instituţiei. De aici a rezultat imaginea superficială a acestei 

instituţii în conştiinţa publicului. Şi tot de aici s-a ajuns la percepţia de 

“feudă” a instituţiei, aflată în mâinile unei singure persoane, percepţie 

valabilă inclusiv la nivelul MIRA. 

Începând din iulie 2007, în condiţiile în care se impunea o 

imagine a ANR cât mai aproape de realitate, lipsită de festivisme şi de 

“măreţe realizări” fără acoperire în fapte, s-au făcut eforturi pentru 

iniţierea promovării imaginii ANR. Astfel, unul dintre principalele 

obiective ale planului de relaţii publice la nivelul ANR l-a constituit 

mediatizarea imaginii ANR în relaţia cu societatea civilă şi mass media 

şi asigurarea permanentă a realizării liberului acces la informaţiile de 

interes public şi a transparenţei decizionale. În sensul realizării acestui 

2007 


Direcţia de Comunicare şi Relaţii Publice a MIRA - februarie 2008 

Imaginea Arhivelor Naţionale reflectată în presa centrală în anul 2007 

Evoluţia vizibilităţii/polarităţii imaginii Arhivelor Naţionale reflectată în presa centrală în anul 2007

obiectiv, a fost iniţiat proiectul realizării paginii web a instituţiei. Deşi 

au fost făcute numeroase demersuri, crearea paginii web a ANR nu a 

fost percepută ca un obiectiv prioritar al instituţiei decât în momentul 

schimbărilor la nivelul conducerii instituţiei. 

44 

Procesul de evoluţie a vizibilităţii ANR în mass-media a 

înregistrat schimbări majore pe parcursul anului 2007. 

În prima jumătate a anului 2007, apariţiile în presă, şi implicit 

mesajele transmise publicului larg referitor la activitatea ANR sunt 

reduse la scurte prezentări ale activităţilor cu caracter cultural-ştiinţific 

(în fapt, cu caracter festivist), desfăşurate de această instituţie cu ocazia 

a diverse evenimente. Articolele apărute în principalele cotidiene (Jurnalul 

Naţional, România Liberă, Evenimentul Zilei, Cotidianul) nu conturează o 

luare de poziţie a managerului instituţiei în raport cu principalele teme 

vehiculate în presă legat de această instituţie – modernizarea instituţiei, 

limitarea accesului la documentele din perioada comunistă, acuzaţiile 

referitoare la tergiversarea modificării legii ANR etc. În concluzie, nu 

exista o imagine clară referitoare la specificul activităţii ANR, obiective, 

strategii, problemele de infrastructură cu care se confruntă, rolul şi 

importanţa instituţiei, modul în care aceasta este integrată în aparatul 

administrativ al statului. Există, în schimb, o serie de referiri negative cu 

privire la accesul la documentele deţinute de ANR şi modul în care 

această instituţie înţelege să se adapteze la rigorile societăţii 

contemporane. 

În urma monitorizării zilnice, pe parcursul primului trimestru al 

anului 2007, a principalelor cotidiene din presa centrală, s-a constatat 

ritmul ascendent al apariţiilor în presă al referirilor la ANR. S-a remarcat 

faptul că instituţia beneficiază de un potenţial de imagine slab fructificat. 

În luna ianuarie 2007, s-au înregistrat, la nivel central, trei articole 

referitoare la ANR, toate cu caracter neutru. Jurnalul Naţional publica în 

data de 8 ianuarie, în Ediţia de colecţie un amplu articol referitor la 

primul sediu al Arhivelor Naţionale, “Mânăstirea Mihai Vodă”. De 

asemenea, în Ziua a apărut în data de 27 ianuarie articolul intitulat 

2007 


Direcţia de Comunicare şi Relaţii Publice a MIRA - februarie 2008 

Evoluţia vizibilităţii/polarizării imaginii Arhivelor Naţionale, reflectată în presa locală în anul 2007 

Imaginea Arhivelor Naţionale, reflectată în presa locală în anul 2007

46 

“Adevăratul Antonescu, cel din stenograme”, în care este prezentată 

activitatea de valorificare a documentelor deţinute de Arhivele Naţionale, 

respectiv publicarea lucrării Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri în 

anii guvernării lui Ion Antonescu. 

Articolul “Blaga ţine lacătul pe arhivele PCR” din data de 18 

ianuarie, publicat de “Cotidianul”, prezintă stagnarea noului proiect de 

lege al Arhivelor Naţionale. 

Apariţiile înregistrate în presa locală, referitoare la direcţiile 

judeţene ale ANR, pe parcursul lunii ianuarie, sunt generate de 

activităţile desfăşurate cu ocazia sărbătoririi zilei de 24 ianuarie – Unirea 

Principatelor Române. Caracterul referirilor este în general neutru cu 

polarizări pozitive, iar stilul se menţine pe tonul festivist. 

Luna februarie aduce în presa centrală o creştere a potenţialului 

de imagine al ANR, în primul rând datorită expoziţiei organizate în 

colaborare cu Ambasada Mexicului, găzduită la sediul instituţiei. 

Mediatizarea acestui eveniment a determinat apariţia a două ample 

articole în presa scrisă centrală: Jurnalul Naţional publica pe 11 februarie 

articolul “Civilizaţia mexicană la expoziţie”, iar în România Liberă din 13 

februarie apărea articolul “Codexul Borgia, un enigmatic document 

cosmogonic”. De asemenea, Observatorul canadian, publicaţie difuzată în 

Canada, publica articolul “România de dincolo de vorbe: expoziţia – 

Din istoria Mexicului – codexuri şi mărturii documentare”. 

Pe de altă parte, articolul intitulat “Trafic de documente”, 

publicat de Jurnalul Naţional pe 19 februarie, a produs implicaţii negative 

pentru imaginea ANR, însă nu a generat nicio reacţie din partea 

instituţiei. 

Potenţialul de imagine al instituţiei în presa locală, la nivelul lunii 

februarie a înregistrat polarizări pozitive, palierele tematice fiind 

reprezentate de activităţile cu caracter public şi manifestările cu caracter 

ştiinţific desfăşurate. Astfel, au apărut articole sau reportaje despre 

activităţi desfăşurate în cadrul ANR în următoarele judeţe: Bistriţa- 

Năsăud, Covasna, Botoşani, Mehedinţi, Sălaj, Vaslui, Dâmboviţa, Bacău, 

Constanţa, Mureş, Maramureş. 

2007 


Imaginea de ansamblu a ANR reflectată de mass media dovedea 

lipsa de comunicare existentă atât în interiorul, cât şi în exteriorul 

instituţiei. Deşi articolele în presă nu lipsesc cu desăvârşire, ele reflectă 

foarte puţin sau deloc preocupările acestei instituţii pentru modernizarea 

şi adaptarea la cerinţele societăţii moder 

În prima parte a anului 2007, activitatea de relaţii publice a ANR 

la nivel central, pe linia comunicării cu presa, se limitează la transmiterea de 

comunicate de presă referitoare la diverse activităţi cu caracter culturalştiinţific, 

delegaţii internaţionale etc., în fapt menirea acestora fiind 

exclusiv aceea de a scoate în evidenţă portretul conducătorului de atunci 

al instituţiei. Acest fapt se datorează neglijării de către conducerea 

instituţiei a impactului deosebit al mass media în conturarea imaginii 

instituţiei în concepţia cetăţeanului. 

Conturarea identităţii ANR 

Cine suntem Care sunt obiectivele noastre 

Începând cu luna iulie a anului 2007, încep să se contureze primele 

elemente ale unei strategii de comunicare cu presa la nivelul ANR 

Apariţiile în presă la acea dată dovedesc interesul crescând manifestat de 

mass media cu privire la subiecte legate de această instituţie. 

Noua conducere a instituţiei a înţeles importanţa deosebită a 

transmiterii unui mesaj coerent către mijloacele de comunicare în masă 

pentru consolidarea imaginii acestei instituţii şi atragerea susţinerii 

societăţii civile. Prin aducerea la cunoştinţa publicului a problemelor cu 

care se confruntau ANR, s-a urmărit crearea unei imagini realiste, care 

să clarifice o serie de întrebări. 

Conferinţa de presă desfăşurată în data de 27 august 2007 a 

reprezentat prima dintr- o serie de acţiuni de relaţii publice care a 

contribuit la conturarea identităţii ANR în conştiinţa publică. Conferinţa 

de presă a avut o tematică mai largă tocmai pentru a răspunde interesului 

manifestat de presă pentru o serie de probleme privind instituţia (a se 

vedea Anexa). Această conferinţă îşi propunea să prezinte informaţii 

privind o serie de probleme încă neclare publicului larg cu privire la 

47 


48 

cadrul de activitate al ANR, dar şi să atragă atenţia faţă de dificultăţile 

majore care au împiedicat modernizarea instituţiei. Evenimentul a fost 

intens mediatizat, informaţii referitoare la el fiind transmise pe canalele 

de televiziune TVR 1, Antena 1, Antena 3 (în direct), Naţional TV şi 

posturile radio Europa Fm, BBC, Radio Lynx, Radio România 

Actualităţi. A fost prima acţiune de acest gen organizată de către ANR 

care a stârnit un interes deosebit în presa românească centrală. 

Acesta a reprezentat un moment deosebit de important pentru 

imaginea instituţiei. Implicarea conducerii în dezbaterea problemelor cu 

care se confruntă instituţia, prezentarea în termeni realişti a obiectivelor 

şi strategiilor avute în vedere au determinat sporirea atenţiei acordate 

de presă. Gradul de vizibilitate mass media a instituţiei şi a managerului 

general al ANR a înregistrat, începând cu prima conferinţă, o creştere 

constantă. Lunar, apariţiile în presa centrală au înregistrat articole 

referitoare la preocupările şi obiectivele ANR. 

Dacă în prima parte a anului 2007 apariţiile în presa centrală 

consemnau bogăţia documentară a ANR şi preocuparea pentru 

desfăşurarea de activităţi ştiinţifice, în a doua parte a anului articolele 

apărute în presă prezintă, într-o lumină realistă, poziţia ANR faţă de 

principalele probleme cu care se confruntă. Transparenţa şi deschiderea 

către public sunt liniile directoare care marchează strategia de 

comunicare adoptată. 

Pentru a răspunde interesului manifestat de mass-media faţă de 

activitatea ANR şi pentru a menţine această preocupare, a fost iniţiat 

ciclul de dezbateri având ca tematică accesul la documente. Prima 

dezbatere de acest gen, intitulată “Arhivele Comunismului şi drumul lor spre 

public”, a fost organizată cu prilejul Zilei Arhivelor Naţionale, în data de 

31 octombrie, la sediul central din Bucureşti. În luna noiembrie, la Iaşi 

s-a desfăşurat o a doua dezbatere, intitulată “Între anacronism şi reformă: 

arhivele şi documentarea ştiinţifică în România de astăzi”. Dezbaterea, 

organizată în colaborare cu Centrul de Studii asupra Comunismului şi 

Postcomunismului, Facultatea de Istorie a Universităţii “Al. I. Cuza” din 

Iaşi şi Societatea de Studii Istorice din România, şi-a propus să abordeze 

2007 


teme precum accesul la dosare, problema documentării ştiinţifice ca 

problemă de interes naţional, accesul la fonduri, reformarea instituţiei 

arhivelor, elaborarea noii legi a arhivelor, prelucrarea arhivistică a 

documentelor istorice româneşti, măsurile pentru modernizarea 

arhivelor din România, informatizarea şi digitalizarea fondurilor de 

arhivă. Acest ciclu a continuat în luna decembrie, la Cluj, unde a fost 

organizată dezbaterea cu titlul “Accesul la documente şi reforma sistemului 

arhivistic”. Toate aceste acţiuni au sporit vizibilitatea ANR, contribuind 

la cristalizarea imaginii acestei instituţii în opinia publică. 

O altă acţiune cu potenţial de vizibilitate publică îl reprezintă 

iniţierea, în colaborare cu Asociaţia Romanian Fulbright Alumni, a 

ciclului de conferinţe Quo Vadis. Aceste manifestări îşi propun să 

iniţieze un nou câmp de dezbatere în istoriografia română, prin 

abordarea unor teme precum modul în care ideologia şi cultura istorică 

şi politică influenţează spaţiul public, reanalizarea istoriei ideilor şi 

conceptelor social-politice, crearea premiselor pentru o cultură politică 

pluralistă prin limbaj, sursa conceptelor în cultura politică şi istorică şi 

revizuirea analitică a acestora. 

În privinţa imaginii direcţiilor judeţene ale ANR, s-a remarcat 

faptul că la nivel local această instituţie a fost mult mai bine situată în 

conştiinţa publică, relaţiile cu presa locală având chiar un caracter 

tradiţional. Lunar, în presa locală au fost publicate articole pe diverse 

teme referitoare la activitatea sau problemele cu care se confruntau 

direcţiile judeţene. Totuşi, s-a remarcat necesitatea promovării unei 

strategii de relaţii publice unitare pornind de la principalele obiective pe 

această linie propuse de managerul general al instituţiei. 

La finalul anului 2007, imaginea ANR a început să devină 

realitate. Presa ne prezintă ca pe o instituţie în plină reformă, preocupată 

să vină în întâmpinarea cetăţenilor, dornică de modernizare. Vizibilitatea 

mass media este constantă, reflectând interesul permanent faţă de 

acţiunile ANR. 

49 


ANEXA 

Tematica prezentată la conferinţa de presă din 27 august 2007 

50 

A. Conturarea imaginii de ansamblu a Arhivelor Naţionale – 

cadru de activitate şi atribuţii 

Arhivele Naţionale se află în subordinea MIRA. Din punct 

de vedere al structurii organizatorice instituţia este alcătuită din 

Aparat central, DANIC, Direcţia Municipiului Bucureşti şi 41 de 

direcţii judeţene. 

Arhivele Naţionale au ca obiect de activitate administrarea, 

păstrarea şi protecţia specială a documentelor ce alcătuiesc FAN. S-a 

şi discutat despre Arhivele Naţionale ca despre un vast depozit al 

memoriei colective, al memoriei naţiunii, o sursă istorică de primă 

importanţă. Grija faţă de arhive arată grija pe care o societate o are 

faţă de trecutul său. 

Conform prevederilor Legii 16/1996 (sau Legea Arhivelor), 

Arhivele Naţionale acordă asistenţă de specialitate şi asigură 

desfăşurarea unitară a operaţiunilor arhivistice la nivelul tuturor 

creatorilor si deţinătorilor de documente, asigură, prin intermediul 

sălilor de studiu, accesul la studierea documentelor din fondurile şi 

colecţiile deţinute, eliberează copii, extrase şi certificate pe baza 

documentelor deţinute, elaborează norme şi metodologii de lucru 

privind practica arhivistică, controlează aplicarea prevederilor legii pe 

linia activităţii de arhivă, preia de la creatorii şi deţinătorii de arhivă 

documentele care fac parte din FAN, asigură pregătirea şi 

perfecţionarea personalului pe linie de arhivă de la creatorii şi 

deţinătorii de arhivă, asigură documentele pe bază de microfilme şi 

alte forme de reproducere adecvate, întreţine şi dezvoltă relaţii cu 

organele şi instituţiile similare din străinătate, în vederea informării 

reciproce în domeniul arhivistic şi al schimbului de documente şi de 

reproduceri de pe acestea, asigură aplicarea convenţiilor şi acordurilor 

internaţionale privind domeniul arhivistic şi participă la congrese, 

2007 


conferinţe, reuniuni şi consfătuiri arhivistice internaţionale. 

Aşadar, Arhivele Naţionale nu furnizează doar materialul 

necesar pentru scrierea istoriei noastre (operaţiune în care sunt 

angrenaţi câteva sute de istorici, jurnalişti etc.), ci pun la dispoziţia 

cetăţenilor (de ordinul sutelor de mii) acte care dovedesc calitatea de 

proprietari ai unor terenuri (spre exemplu, punerea în aplicare a Legii 

18 a fost posibilă şi datorită documentelor de la Arhivele Naţionale), 

clădiri, calitatea de refugiaţi (cazul cetăţenilor români care în 1940 

au fost nevoiţi să părăsească Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul 

Herţa, nordul Transilvaniei şi Cadrilaterul). 

B. Precizări privind Arhivele Comunismului 

În legătură cu această temă, Directorul General al Arhivelor 

Naţionale a prezentat istoricul preluărilor arhivei CC al PCR, stadiul 

de prelucrare a acestei arhive, necesitatea asigurării accesului la aceste 

documente. 

“Începând cu anul 1993, a început acţiunea de predare, în 

regim de urgenţă, la solicitarea Ministerului Apărării Naţionale, a 

documentelor din arhiva CC al PCR către Arhivele Naţionale. Astfel, 

între anii 1993-2000, în gestiunea instituţiei noastre au ajuns 

aproximativ 5.000 de metri liniari de arhivă, după un periplu prin 

diverse locaţii: Piteşti, Clinceni (Ilfov), Militari, Calea Văcăreşti 

(Bucureşti). 

Arhiva Istorică a CC al PCR (900 m. l.) este formată din 212 

fonduri şi colecţii privind perioada anterioară anului 1944. Arhiva 

ulterioară anului 1944, constituită de CC al PCR, este în cantitate de 

aproximativ 3.500 m. l., dintre care cca. 2.500 de m. l. sunt fără 

instrumente de evidenţă, aflându-se în prezent, în parte, depozitată în 

spaţii proprii din Bucureşti. 

Arhivele Naţionale au mai preluat şi alte arhive provenite de 

la diverse structuri aflate în subordinea PCR: Arhiva Muzeului de Istorie 

a PCR (105 m. l.), preluată de la Muzeul Ţăranului Român, în 1991; 

Arhiva Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice (180 m. l.), a fost preluată în 

51 


52 

1994, găsită abandonată într-un depozit din Bucureşti; Arhiva Uniunii 

Tineretului Comunist şi Uniunea Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din 

România (330 m. l.), preluată de la Biroul pentru Tineret şi Turism, în 

1991, şi de la Ministerul Apărării Naţionale, în anii 1993 şi 1995. 

Aceste arhive au fost preluate în bună măsură fără mijloace de 

evidenţă. 

La Direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale se află arhivele 

structurilor locale ale PCR şi ale organismelor subordonate. În m. l., 

fiecare direcţie judeţeană deţine între aproximativ 400 şi 800 de m. l. 

de arhivă de acest tip. 

“Putem spune, fără teama de a greşi, că este în interesul 

societăţii ca arhivele comunismului să fie publice, pentru că privesc 

trecutul viu al naţiunii. Aşa cum s-a mai spus, accesul la informaţie – 

inclusiv la arhive – este un bun reper al democratizării unei societăţi, 

al unei societăţi mature. Secretomania nu îşi are locul într-o instituţie 

din România anului 2007, aflată în plin proces de transformare 

instituţională (chiar şi ministerul în care suntem integraţi se intitulează 

al Reformei Administrative). 

După cum am mai declarat, accesul la informaţie, inclusiv la 

Arhive, este un drept al cetăţeanului. Chiar dacă Legea 16/1996 este 

destul de restrictivă în privinţa termenelor de dare în circuitul public 

a diferitelor tipuri de documente, reamintesc că România este 

membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Iar Recomandarea 

nr. R (2000) 13 a Comitetului de Miniştri al Statelor Membre ale 

Uniunii Europene conţine o prevedere foarte importantă pentru noi, 

şi anume, documentele date în cercetare unei persoane trebuie date 

tuturor celor care le solicită. 

Conţinutul documentelor deţinute de Arhivele Naţionale nu 

este dictat de instituţie, incluzând aici arhivele create de fostul Partid 

Comunist şi de structurile subordonate acestuia. Precizez că Arhivele 

Naţionale nu deţin dosare create de Securitate, de poliţia politică a 

regimului comunist. Responsabilitatea pentru utilizarea documentelor 

revine exclusiv cercetătorilor.” 

2007 


“Noi nu putem, nu avem dreptul de a interzice accesul la 

Arhivele comunismului românesc cercetătorilor care solicită acest 

lucru. Totuşi, ţinem să atragem atenţia că ar trebui să fim cu toţii – 

istorici, arhivişti sau jurnalişti - precauţi, chiar extrem de precauţi, în 

utilizarea datelor din documentele provenind de la regimul comunist. 

Ca istoric, eu nu sunt pentru instrumentalizarea trecutului. Fiecare 

document are istoria lui, cu grade diferite de veridicitate. În plus, avem 

nevoie întotdeauna şi de alte surse, pentru a putea corobora 

informaţiile şi a oferi explicaţii veridice asupra unor fenomene, 

evenimente sau personaje istorice ori contemporane cu noi.” 

C. Principalele obiective ale conducerii ANR 

Cu privire la acest subiect, Directorul General al Arhivelor 

Naţionale a menţionat: 

“Dorim să facem din Arhivele Naţionale un serviciu public în 

slujba cetăţeanului, adică să asigurăm accesul liber şi egal la serviciile 

instituţiei, în conformitate cu legile în vigoare. Dorim să facem din 

Arhivele Naţionale o instituţie modernă, în acord cu legile statului 

român şi ale UE, a cărei parte este şi România. 

Arhivele Naţionale trebuie să devină o instituţie transparentă, 

deschisă publicului.” 

“Liberul acces la arhive reprezintă o obligaţie legală pentru 

arhivişti. Interesele de cercetare ale arhiviştilor – perfect îndreptăţite, 

legitime – se cuvin a fi ţinute într-un echilibru cu datoria de a 

administra în mod competent documentele încredinţate lor în baza 

Legii.” 

O nouă Lege a Arhivelor. Imaginea publică a Arhivelor 

Naţionale se cere «reabilitată». Desigur, o bună comunicare cu 

utilizatorii arhivelor nu se poate face în absenţa unor schimbări 

structurale. În acest moment avem o Lege a Arhivelor (nr. 16/1996) 

făcută din perspectiva intereselor statului şi mai puţin a interesului 

cetăţeanului. Chiar şi aşa, aplicarea corectă a prevederilor legale va 

permite în scurt timp, cu siguranţă, îmbunătăţirea activităţii ANR. 

53 


54 

În orice caz, în acest moment există un interes în interiorul Arhivelor 

Naţionale, la nivelul MIRA, dar şi la nivelul MCC pentru realizarea 

unui proiect de lege modern, în acord cu timpul în care trăim. 

Oricum, proiectul de lege va trebui înaintat ministrului de resort, adus 

apoi la cunoştinţa opiniei publice, supus dezbaterii publice, aprobat 

de guvern şi apoi trimis în Parlament, care decide prin vot dacă trece 

sau nu. 

Problemele structurale ale Arhivelor Naţionale. Există 

probleme structurale: nevoi mari, fonduri insuficiente, săli de lectură 

mici, uneori aglomerate, nedotate cu mijloace moderne (partea 

vizibilă), spaţiile de depozitare, informatizarea etc., numărul mare de 

cereri de rezolvat (ani la rând a fost problema cererilor legate de 

proprietate, acum de pensii), ceea ce blochează practic activitatea 

tradiţională, obişnuită a arhiviştilor şi arhivarilor. Dorim găsirea unor 

soluţii pentru toate aceste probleme. Bunăoară, acum două săptămâni 

a fost inaugurat website-ul Arhivelor Naţionale, pe care există 

informaţii de interes pentru public. 

Personalul din Arhivele Naţionale. În Arhivele Naţionale 

trebuie să troneze legalitatea, competiţia onestă şi productivă între 

angajaţi. Nu vor fi admise piedici extralegale, în speţă discriminările 

pe bază de vârstă, sex, naţionalitate, religie, simpatii politice ş.a.m.d. 

Activitatea angajaţilor trebuie să fie predictibilă. Există un cod 

deontologic internaţional al arhivistului, care se cuvine respectat. 

Ierarhiile sunt importante într-o instituţie. Sperăm într-o aşezare 

corectă a valorilor în această instituţie cu un trecut complicat. 

Relaţiile AN cu instituţiile statului şi cu societatea. Sunt 

absolut necesare relaţii bune cu instituţiile statului, în primul rând cu 

MIRA (ministerul din care facem parte), dar şi cu instituţiile de 

cercetare, cu cele culturale, cu societatea civilă. 

2007 


RELAŢIILE INTERNAŢIONALE ALE ANR 

Anul 2007 a fost, din punctul de vedere al relaţiilor 

internaţionale, marcat de intrarea României în Uniunea 

Europeană. În acest context, ANR au devenit membru al EBNA, 

condiţie ce a implicat participarea reprezentanţilor instituţiei noastre la 

cele două reuniuni anuale ale acestui organism european. 

Prima dintre acestea a avut loc la Berlin, la sfârşitul lunii aprilie. 

Cu acea ocazie, pentru a marca intrarea în Uniunea Europeană, Arhivele 

Naţionale ale României şi Direcţia Generală a Arhivelor Statului din 

Bulgaria au organizat în comun o expoziţie cu tema Dunărea, fluviu 

european – oraşe dunărene din România şi Bulgaria, al cărei vernisaj a avut loc 

în data de 26 aprilie, la debutul întrunirii EBNA. În perioada 

premergătoare reuniunii s-a desfăşurat cea de-a treia Conferinţă 

Europeană privind Standardizarea şi Arhivele Digitale, la care a 

participat şi delegaţia română prezentă la Berlin. În cadrul lucrărilor au 

fost prezentate programe de digitalizare a arhivelor din Germania, 

Franţa, Polonia, Marea Britanie, Italia, Elveţia, Spania, Statele Unite ale 

Americii şi Australia, precum şi experienţele acumulate pe parcursul 

implementării acestora, experienţe care, sperăm, vor ajuta la introducerea 

unui program similar de digitalizare şi în arhivele româneşti. 

Cea de-a doua reuniune EBNA din anul 2007 a avut loc la 

Lisabona, la începutul lunii decembrie, printre temele abordate fiind şi 

cele referitoare la Portalul European al Arhivelor şi Programul de 

standardizare pentru descrierea arhivistică. 

Tot datorită noului statut de membru al EBNA, un expert al 

instituţiei noastre a participat la reuniunea Grupului de Lucru al 

Arhiviştilor Europeni (GAE). De altfel, coordonatorul Grupului de 

arhivişti europeni din partea Comisiei Europene, Josephus Schram, şi 

ambasadorul Misiunii României pe lângă Uniunea Europeană, Lazăr 

Comănescu, au solicitat în anul 2006 ANR desemnarea unui 

reprezentant care să participe, în calitate de observator activ, la lucrările 

grupului mai sus menţionat, format din experţi numiţi de către statele 

55 


56 

membre şi instituţiile Uniunii Europene. Acest grup de lucru, care are 

drept obiectiv asigurarea cooperării şi coordonării, la nivelul Uniunii 

Europene, a problematicii arhivelor, se întruneşte de două ori pe an, în 

sesiune plenară, şi urmează să prezinte, în toamna anului 2008, un raport 

de etapă. 

Din partea ANR, a fost desemnat un reprezentant în cadrul 

acestui grup de lucru, care a participat la cele două sesiuni din anul 2006 

în calitate de observator. Întrucât, de la începutul anului 2007, România 

a devenit stat membru al Uniunii Europene, statutul de observator al 

reprezentantului ANR s-a transformat în cel de expert în cadrul 

Grupului de lucru. Prima dintre reuniuni a avut loc la Bruxelles, la 

începutul lunii iunie, iar cea de-a doua s-a desfăşurat la Lisabona, 

premergător reuniunii EBNA, la aceasta participând delegaţia română de 

la EBNA. 

O altă manifestare arhivistică europeană de mare interes este 

Forumul DLM, care s-a desfăşurat la Lisabona, în perioada 23-24 

noiembrie. Întâlnirea de la Lisabona a reprezentat practic prima 

participare oficială a ANR. Forumul DLM (acronim de la Document 

Lifecycle Managemet Electronic Records – Administrarea ciclului de viaţă al 

documentelor electronice) reprezintă o asociaţie de membri din sectorul 

public, cercetare şi organizaţii private, care se preocupă de arhivele 

electronice (digitale). Originea acestui forum se regăseşte în 14 

noiembrie 1991, atunci când Consiliul Europei invita Comisia 

Europeană să înfiinţeze un grup de experţi din statele membre, cu 

scopul de a coordona activitatea în arhivele din cadrul Uniunii 

Europene. Experţii numiţi de statele membre au elaborat ulterior un 

Raport asupra arhivelor, cunoscut ca The Black Book, pe baza căruia au fost 

redactate concluziile Consiliului din 17 iunie 1994, referitoare la o mai 

mare cooperare în domeniul arhivelor. Dincolo de sublinierea repetată 

a importanţei arhivelor ca patrimoniu european, una din măsurile asupra 

cărora s-a căzut de acord a fost organizarea unui forum multidisciplinar, 

care să se desfăşoare în cadrul Comunităţii Europene şi care să se ocupe 

de problemele administrării, depozitării, conservării şi regăsirii 

2007 


documentelor digitale. 

Implicarea ANR în calendarul manifestărilor arhivistice 

europene constituie un fenomen de o deosebită importanţă, care vine să 

marcheze şi în domeniul arhivisticii alinierea României la Uniunea 

Europeană. După cum s-a demonstrat şi la Lisabona, aspectele practice 

naţionale pot fi aduse în dezbatere europeană, fie pentru generalizarea 

unor cazuri de bună practică româneşti, fie pentru identificarea de soluţii 

pentru unele probleme cu care se confruntă ANR, în aplicarea politicilor 

sale publice specifice. În egală măsură, prezenţa ANR în acest cadru 

permite întâlnirea celor mai buni specialişti şi a celor mai reprezentative 

structuri ale acestui domeniu, fapt care, pe termen lung, favorizează 

stabilirea de contacte menite să ofere răspunsuri eficiente nevoilor 

instituţiei noastre. Prezenţa ANR la aceste reuniuni, EBNA, DLM şi 

GAE, reprezintă o evoluţie importantă în cadrul relaţiilor internaţionale, 

instituţia noastră putând astfel să se implice direct în programele şi 

proiectele dezvoltate de arhivele europene şi în procesul decizional 

privind reglementările arhivistice în cadrul Uniunii Europene. 

Relaţiile ANR cu instituţiile similare din străinătate sunt 

reglementate de acordurile bilaterale încheiate cu respectivele instituţii. 

Un asfel de document juridic, Acordul de cooperare în domeniul arhivistic între 

Arhivele Naţionale din România şi Arhivele Naţionale din Ungaria, a fost 

semnat cu ocazia deplasării unei delegaţii a ANR la Budapesta, în 

perioada 19-23 martie 2007. Acordul respectiv reglementează aspectele 

legate de desfăşurarea activităţii specifice de colaborare bilaterală privind 

schimbul de experienţă în domeniile de interes comun ale celor două 

instituţii naţionale de arhivă, schimb de publicaţii de specialitate şi de 

copii de pe documentele de arhivă, stagii de cercetare, editarea în comun 

a unor publicaţii referitoare la istoria relaţiilor dintre România şi 

Ungaria etc. 

O altă componentă importantă a relaţiilor internaţionale din 

anul 2007 a fost organizarea în comun cu alte administraţii naţionale de 

arhive a unor expoziţii şi simpozioane. Astfel, conform prevederilor 

Protocolului de colaborare în domeniul arhivistic între Arhivele Naţionale din 

57 


România şi Direcţia Generală a Arhivelor Statului din Bulgaria, semnat la 

Bucureşti în anul 2006, a fost inclusă în Planul de relaţii internaţionale 

al ANR pe anul 2007 organizarea unei expoziţii comune româno-bulgară 

cu tema “Dunărea, fluviu european, oraşe dunărene din România şi Bulgaria”. 

Cu ocazia reuniunii Grupului de Arhivişti Europeni (GAE) din statele 

membre UE, care s-a desfăşurat la Bruxelles, în luna decembrie a anului 

2006, şi la care au participat, în calitate de observatori, reprezentanţi ai 

Arhivelor din România şi Bulgaria, s-a propus ca expoziţia mai sus 

menţionată să fie vernisată la Berlin, în cadrul întrunirii directorilor 

administraţiilor naţionale de arhivă din Europa, din perioada 26-27 

aprilie 2007, unde s-a deplasat o delegaţie a instituţiei noastre, condusă 

de directorul general adjunct. Expoziţia s-a bucurat de un foarte mare 

succes în rândul participanţilor la reuniunea EBNA, fiind apoi expusă 

la Bucureşti, Sofia şi alte locaţii din România şi Bulgaria, iar în anul 2008 

va fi prezentată la Ulm şi la Strasbourg. 

În luna mai 2007, Institutul Cultural Român “Dimitrie 

Cantemir” din Istanbul, în colaborare cu Ambasada României în Turcia, 

a organizat la Izmir un simpozion având ca temă Evoluţia Relaţiilor 

româno-turce. Consulatul României la Istanbul a transmis Arhivei 

Diplomatice a MAE şi Arhivelor Naţionale invitaţia de a colabora la 

organizarea acestei manifestări ce constituie un prilej deosebit de 

promovare a imaginii României în străinătate. Participarea ANR a fost 

în mod special solicitată, expoziţia organizată pe tema relaţiilor românoturce, 

al cărei vernisaj a avut loc la Bucureşti, în luna octombrie 2006, 

constituind un element de mare interes în cadrul simpozionului. Pentru 

a da curs acestei solicitări, o delegaţie a ANR s-a deplasat la Izmir. 

Succesul de care s-a bucurat expoziţia, prin diversitatea genului de 

documente expuse, încadrând perioada istorică 1614-1962, dar şi prin 

atragerea unui public variat (elevi, studenţi, profesori, cercetători, 

reprezentanţi ai diasporei române din Turcia etc.) a determinat ca 

reprezentanţi ai autorităţilor locale din Izmir să solicite ANR, prin 

intermediul Consulatului General din Izmir, prelungirea cu încă 3 

săptămâni a acestei expoziţii. Pe lângă punerea în valoare a surselor 

59 


60 

documentare aflate în păstrarea instituţiei noastre, a fost posibilă şi 

aplicarea în practică a prevederilor recentului Acord de cooperare 

încheiat între ANR şi Arhivele Statului din Turcia. În perioada 10- 

13 iulie, a avut loc la Istanbul o nouă prezentarea a expoziţiei, cu 

prilejul lucrărilor simpozionului “Evoluţia Relaţiilor româno-turce”, cu 

participarea arhiviştilor români care au luat parte la organizarea ei. 

În baza invitaţiei şi propunerii domnului Robert 

Kretzschmar, directorul Arhivei Landului Baden-Württemberg din 

Germania, în data de 25 septembrie 2007, ANR au organizat, în 

colaborare cu Arhiva Landului Baden-Württemberg şi Muzeul 

Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”, un simpozion cu tema 

“Fotografia ca sursă documentară – România şi Germania, 1920-1950”, la 

care au participat arhivişti de la ANR, Muzeul Satului, cercetători 

români şi germani. 

O participare pe care o putem considera tradiţională este 

cea din Franţa. Printre acţiunile de relaţii internaţionale pe care 

Direcţia Arhivelor din Franţa le desfăşoară de foarte mulţi ani se 

numără şi Stagiul tehnic internaţional de arhive, care este un 

program de formare profesională destinat arhiviştilor francofoni 

din întreaga lume. Acest stagiu, creat în 1951 de Arhivele din Franţa, 

se adresează arhiviştilor francezi şi francofoni care lucrează în 

serviciile naţionale sau locale, publice şi private. Deşi în primele 

decenii de la creare durata desfăşurării Stagiului a fost de trei luni, 

în prezent aceasta a fost comprimată la doar două luni, între aprilie 

şi iunie, fiind organizat pe conferinţe, seminarii, vizite, ateliere de 

lucru şi lucrări individuale. În fiecare an, cursanţilor (peste 30 la 

număr) li se oferă oportunitatea de a învăţa practici arhivistice 

franceze şi străine, de a face schimburi de experienţă pe baza 

referatelor prezentate în cadrul stagiului sau al grupurilor tematice, 

de a iniţia proiecte de cooperare ş. a. Menţionăm că ANR au 

participat la acest stagiu, prin reprezentanţii săi, încă din anii ’50 

aproape anual, iar materialele documentare aduse în ţară de cursanţi 

constituie o bază de informare arhivistică deosebit de importantă, 

2007 


ele fiind traduse şi valorificate prin intermediul publicaţiilor de 

specialitate şi al sălilor de studiu din sistemul ANR. În acelaşi timp, 

experienţa profesională dobândită în cadrul stagiului se reflectă în 

eforturile de remodelare a sistemului arhivistic naţional conform 

standardelor europene. 

Participarea la întrunirile de anvergura celor de mai sus se 

impune a fi continuată, fie şi numai din perspectiva oferirii de noi 

şi noi oportunităţi care să conducă la un schimb de experienţă ce se 

doreşte să aibă consecinţe practice. Însuşirea experienţei Arhivelor 

din alte state nu poate decât să conducă la posibilitatea 

implementării şi la nivelul ANR, instituţia noastră fiind mult rămasă 

în urmă din mai multe puncte de vedere, în principal la capitole 

precum dotarea, informatizarea, dar şi în privinţa pregătirii 

personalului. Sprijinirea financiară a unor asemenea iniţiative se 

impune de la sine, dacă se doreşte accederea ANR pe calea 

modernizării. 

De asemenea, schimburile bilaterale cu instituţii ale 

Arhivelor din alte state (europene şi nu numai) trebuie să continue 

şi să se concretizeze în încheierea cât mai multor acorduri care să 

conducă la o mai mare vizibilitate a ANR în lume, ca şi la un schimb 

de experienţă mai pronunţat în domeniul arhivistic. 

În egală măsură, accesarea de fonduri europene trebuie cu 

necesitate să se constituie într-o prioritate stringentă pentru ANR. 

Reluarea unei vechi practici, aceea de a se trimite specialişti 

pentru microfilmarea, xeroxarea sau scanarea de documente care 

interesează istoria spaţiului românesc se impune, de asemenea, să fie 

reluată. 

Toate acestea se constituie în tot atâtea argumente pentru 

transformarea compartimentului Relaţii internaţionale într-o 

structură solidă în cadrul ANR şi, totodată, pentru alocarea 

fondurilor financiare necesare. 

61 


62 

EVIDENŢA FONDURILOR ŞI COLECŢIILOR. 

PRELUCRAREA ARHIVISTICĂ 

Administrarea FAN, atribuţie esenţială a instituţiei, se 

realizează prin gestionarea fondurilor şi colecţiilor 

arhivistice constituite prin preluările succesive, de-a lungul timpului, de 

documente, de la creatorii sau deţinătorii acestora. Gestionarea 

presupune prelucrarea arhivistică a fondurilor şi colecţiilor, în vederea 

asigurării evidenţei fiecărei unităţi arhivistice, pentru folosirea 

documentelor în scopuri ştiinţifice, culturale sau practice. În acest sens, 

cele două obiective, prelucrarea arhivistică a documentelor şi evidenţa 

fondurilor şi colecţiilor deţinute, se condiţionează reciproc, în vederea 

realizării scopului final al gestionării documentelor de către ANR şi 

anume facilitarea accesului la arhive. Pe de o parte, efectuarea unor 

operaţiuni arhivistice de prelucrare precum fondarea, ordonarea, 

inventarierea, verificarea existentului, conduce la îmbunătăţirea 

evidenţei, iar pe de altă parte, o evidenţă cât mai apropiată de realitatea 

din depozite permite atât o planificare cât mai realistă a operaţiunilor de 

prelucrare, cât şi înlesnirea punerii în circulaţie, la dispoziţia publicului, 

a informaţiilor cuprinse în arhive. 

Perfecţionarea evidenţei fondurilor şi colecţiilor a constituit unul 

din obiectivele majore ale anului 2007, ca urmare a unor provocări cu 

care ANR s-au confruntat în ultimii ani, dintre care ar trebui menţionate: 

creşterea fără precedent a solicitărilor, atât pentru cercetarea ştiinţifică 

şi culturală, cât şi pentru folosirea documentelor în scopuri practice, 

prin eliberarea de copii, extrase şi certificate, la cererea persoanelor fizice 

şi juridice; sporirea bazei documentare prin preluări de arhive de la 

creatorii şi deţinătorii publici şi privaţi, din administraţia centrală şi 

locală, agenţi economici sau din diverse domenii de activitate cum ar fi 

justiţia, învăţământul, cultura etc.; crearea fondului de asigurare care 

implică realizarea unei evidenţe definitive (de la nivelul fondurilor şi 

colecţiilor până la unitatea arhivistică) şi asupra căreia nu se mai operează 

modificări. 

2007 


Totodată, perfecţionarea evidenţei se impune şi ca urmare a 

preluărilor de noi fonduri şi colecţii în depozitele proprii precum şi ca 

urmare a prelucrărilor arhivistice efectuate. În acest sens, în anul 2007 

au fost completate şi actualizate instrumentele de evidenţă centralizată, 

respectiv RGA, Registrul Inventarelor, Fişele situaţia fondurilor, 

Dosarele fondurilor, pentru un număr de 2.212 fonduri şi colecţii, aflate 

în păstrarea DJAN Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău, 

Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Hunedoara, 

Iaşi, Neamţ, Olt, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vaslui, DMBAN şi SATI. 

În vederea definitivării inventarelor fondurilor şi colecţiilor 

deţinute, au fost tehnoredactate, în 

perioada de referinţă, la nivelul 

tuturor structurilor din sistemul 

ANR, 24.885 fişe de inventar, 

totalizând 4.147 file. Totodată, au 

fost întocmite 104 prefeţe de 

inventare la DJAN Botoşani, 

Brăila, Buzău, Călăraşi, Cluj, 

Ialomiţa, Maramureş, Mureş, Sibiu, 

Vaslui şi la SAAC, SAC, SAE, 

SATI, SAF. 

O serie de inventare au fost 

definitivate şi introduse în circuitul 

ştiinţific la SAE (Ministerul 

Comerţului Exterior-Direcţia Import-Export), SAF (Colecţia 

Documente Istorice, Microfilme Anglia, Microfilme Ungaria, 

Microfilme Vatican), SATI (Colecţia de Diapozitive pe Sticlă, Registrul 

Naval Român, Colecţia de Film Fotografic), DJAN Harghita (Notariatul 

de Stat Topliţa). 

În ceea ce priveşte evidenţa fondurilor şi colecţiilor la nivelul 

depozitelor de arhivă, pentru regăsirea operativă a documentelor, au 

fost întocmite 13 Ghiduri topografice la DJAN Botoşani, Caraş-Severin, 

Sălaj, Sibiu, Vaslui şi SAC şi 82 Ghiduri de raft la DJAN Mureş şi Vaslui. 

63 


64 

Pentru întărirea răspunderii în 

păstrarea şi mânuirea documentelor, s-a 

efectuat predarea-primirea fondurilor, 

colecţiilor şi instrumentelor de evidenţă la 

14 depozite de arhivă de la DJAN Ialomiţa, 

Buzău, Botoşani, Sălaj, Vaslui şi SAF. 

În vederea respectării Normelor 

Tehnice privind desfăşurarea activităţilor în 

ANR cu privire la aşezarea fondurilor şi 

colecţiilor în depozite pe domenii de 

activitate ale creatorilor de documente şi, în 

cadrul fiecărui domeniu pe nivel de 

subordonare a acestora, în anul 2007 au fost 

sistematizaţi 11.514 m. l. de arhivă de către 

SAAC, SAC, SAF, DJAN Galaţi, Cluj, Iaşi, 

Ialomiţa, Vaslui, Sălaj, Timiş, Braşov, 

Giurgiu, Buzău, Dâmboviţa, Hunedoara, 

Prahova, Covasna, Teleorman, Botoşani, 

Olt, Sălaj, Timiş. Totodată, activitatea de 

sistematizare a fost impusă şi ca urmare a 

mutării într-un nou sediu (cum este cazul 

DJAN Caraş-Severin), a desfiinţării unor 

depozite exterioare (ca în cazul DJAN 

Maramureş) sau renovării şi consolidării 

unor sedii de păstrare a arhivei (cum este 

situaţia SAE). 

În anul 2007, pentru 4.508 m. l. de 

arhivă s-a efectuat operaţiunea de verificare 

a existentului cu instrumentele de evidenţă, 

în vederea stabilirii existenţei documentelor 

cuprinse în inventare, a stadiului de 

prelucrare şi conservare a fondurilor şi 

colecţiilor, la DJAN Alba, Arad, Bacău, 

2007 


Bistriţa-Năsăud, Brăila, Botoşani, Buzău, Caraş- 

Severin, Călăraşi, Cluj, Covasna, Constanţa, 

Dolj, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Gorj, 

Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Ilfov, Mehedinţi, 

Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sălaj, 

Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiş, Tulcea, 

Vaslui, Vâlcea, Vrancea, DMBAN şi SAAC, 

SATI, SAE, SAF şi SAC. 

Dintre fondurile verificate amintim: 

Tribunalul Ilfov, Eforia Spitalelor Civile, 

Direcţia Judeţeană de Statistică Brăila, 

Prefectura Judeţului Dolj, Căpitănia Portului 

Galaţi, Universitatea “Al. Ioan Cuza”, 

Prefectura Judeţului Ilfov, Colecţii de Mitrice şi 

Registre de Stare Civilă, Colecţii de documente 

ale unor instituţii ecleziastice, Inspectoratul 

Şcolar Teleorman, Structuri locale ale PCR. 

Anumite disfuncţii încă se mai 

înregistrează în întregul sistem al ANR în ceea 

ce priveşte completarea, întocmirea şi 

actualizarea instrumentelor de evidenţă a 

fondurilor şi colecţiilor deţinute, disfuncţii care 

privesc neconcordanţa datelor înscrise în 

acestea cu realităţile din depozite, neactualizarea 

operativă a Fişelor situaţia fondului cu 

cantităţile de arhivă preluate sau prelucrate, 

inadvertenţe de fondare şi înregistrare în cazul 

unor fonduri constituite prin preluări succesive 

de la unităţile creatoare, insuficienta preocupare 

pentru completarea şi constituirea Dosarelor 

fondurilor, o slabă planificare a măsurilor 

constatate cu ocazia verificării existentului din 

65 


66 

depozite cu instrumentele de evidenţă sau inventare care nu reflectă în 

mod adecvat esenţa conţinutului unităţilor arhivistice. 

Unele din deficienţele menţionate sunt cauzate şi de nivelul 

foarte slab al informatizării cu care se confruntă ANR, din care motiv 

evidenţa fondurilor şi colecţiilor este asigurată în continuare în sistem 

clasic, manual, ceea ce reprezintă un impediment major având în vedere 

cantitatea ridicată de documente deţinute şi manipulate. 

În 2007, au fost semnalate următoarele tipuri de deficienţe: 

completarea defectuoasă a instrumentelor de evidenţă – RGA, Registrul 

Inventarelor, fişa Situaţia fondului – în situaţia preluărilor, comasărilor, 

transferurilor de arhivă şi radierilor de inventare (DJAN Ilfov, Neamţ, 

SAC); luarea în evidenţă a inventarelor de creatorii şi deţinătorii de 

documente, chiar şi în situaţia în care acestea nu întrunesc exigenţele 

impuse de normele arhivistice (DJAN Neamţ, SAC); neconcordanţa 

între instrumentele de evidenţă obligatorii şi realitatea din depozite 

(DJAN Ilfov, Neamţ, SAC); organizarea defectuoasă a depozitelor de 

arhivă (DJAN Bacău, SAC); erori în elaborarea planurilor metodice de 

lucru (SAC) sau executarea operaţiunilor arhivistice fără întocmirea 

acestora (DJAN Sibiu, Ilfov, Neamţ); verificarea existentului cu 

instrumentele de evidenţă se rezumă la simpla constatare a existenţei 

fizice a unităţilor arhivistice, fapt ce a condus la raportarea unor cifre 

nereale, exagerate (DJAN Tulcea, SAC); lipsa de profesionalism în 

gestionarea inventarelor fondurilor şi colecţiilor care au fost preluate 

odată cu fondul CC al PCR, fapt ce a întârziat punerea în circuitul 

ştiinţific a acestor documente (SAC); neînceperea, nici până în prezent, 

a predării-primirii depozitelor de arhivă (DJAN Neamţ, SAC) sau a 

bibliotecilor documentare (DJAN Timiş, Bacău). 

În anul 2007, s-au continuat operaţiunile de prelucrare arhivistică 

a fondurilor şi colecţiilor, operaţiuni menite să asigure cunoaşterea 

existentului de documente deţinute. 

Deşi Legea nr. 16/1996 şi Instrucţiunile privind activitatea de arhivă 

la creatorii şi deţinătorii de documente, dar şi actele normative anterioare 

acestora (cum ar fi Decretul 472/1971) obligă creatorii şi deţinătorii de 

2007 


documente la ordonarea, inventarierea şi selecţionarea acestora, 

majoritatea fondurilor arhivistice preluate de ANR nu sunt prelucrate de 

către creatori sau nu au forme de evidenţă corespunzătoare. Pentru 

salvarea documentelor, obiectivul prioritar al ANR, în decursul timpului 

au fost preluate fonduri fără nici o formă de evidenţă sau cu inventare 

care nu întrunesc condiţiile impuse prin normativele de lucru, motiv 

pentru care documentele sunt supuse prelucrării de către arhiviştii 

instituţiei. 

De altfel, chiar în situaţia creatorilor cu o evidenţă satisfăcătoare 

a documentelor, viziunea acestora asupra documentelor este diferită de 

cea a ANR. La instituţiile creatoare primează interesul practic şi imediat, 

legat de desfăşurarea pe ansamblu a activităţiilor, în timp ce ANR îşi 

focalizează interesul pe importanţa documentară a conţinutului 

informaţiei în vederea punerii acestora în circuitul ştiinţific. Această 

diferenţă de abordare între creatorii de documente şi ANR se reflectă 

şi în modul diferit de întocmire a instrumentelor de evidenţă, astfel încât 

de cele mai multe ori şi inventare oarecum acceptabile sunt refăcute, 

tocmai pentru a pune în valoare acele documente al căror conţinut 

67 


interesează cercetarea ştiinţifică şi culturală. 

Trebuie menţionat, de asemenea, că şi în cazul preluărilor 

succesive de arhivă de la acelaşi creator se impune, în multe situaţii, 

refacerea instrumentelor de evidenţă. 

Prelucrarea arhivistică la nivelul ANR are în vedere respectarea 

principiilor provenienţei documentelor, al apartenenţei acestora la fond, 

al istorismului, al integrităţii şi continuităţii fondurilor. 

68 

Operaţiunea de ordonare, care presupune gruparea unităţilor 

arhivistice conform unor criterii (cronologic, cronologic-structural, 

structural-cronologic, alfabetic sau pe probleme, de la caz la caz), s-a 

efectuat, în cursul anului 2007, asupra unei cantităţi de 2.067,65 m. l. de 

documente. Dintre fondurile supuse acestei operaţiuni, amintim: Marea 

Adunare Naţională, Sfaturi Populare Regionale, diverse structuri centrale 

şi locale ale Partidului Comunist Român, Preturi, Prefecturi şi Primării, 

Notariate de Stat, Tribunale, Judecătorii, fonduri personale, Colecţii 

fotografice, Colecţii de Hotărnicii, colecţii de microfilme, Ministerul 

Cultelor, Societatea de Ştiinţe Istorice, Consilii Judeţene. 

De asemenea, în perioada de referinţă, în 

sistemul ANR s-au inventariat 64.710 unităţi 

arhivistice – totalizând 2.942 m. l. de 

documente din diverse 

fonduri, dintre care 

amintim: Agenţia Austriacă 

din Ţara Românească, 

Colecţia Documente Istorice 

(SAF); Tribunalul Ilfov, Eforia 

Spitalelor Civile (SAAC); 

Institutul Naţional al Lemnului 

(SATI); Inspectoratul Şcolar, 

Tribunalul Popular Raionul Aiud (DJAN Alba); Prefectura Judeţului 

Arad (DJAN Arad); Comitetul Regional PCR Argeş (DJAN Argeş); 

Comitetul Municipal Bacău al PCR (DJAN Bacău), Comitetele Raional, 

2007 


Municipal şi Judeţean Brăila (DJAN Brăila); Organizaţia Judeţeană PCR 

Covasna; Primăria Judeţului Trei Scaune (DJAN Covasna); Primăria 

Craiova; Organizaţia PCR Dolj (DJAN Dolj); Prefectura Judeţului 

Tecuci, Comitetul Municipal PCR Galaţi (DJAN Galaţi); Comitetul 

Judeţean PCR Ialomiţa; Primăria Oraşului Slobozia (DJAN Ialomiţa); 

Colecţia de Stampe şi Fotografii (DJAN Iaşi); Legiunea de Jandarmi 

Ismail; Tribunalul Caliacra; Prefectura Ilfov, Tribunalul Tighina (DJAN 

Ilfov); Comitetul Municipal PCR Slatina (DJAN Olt); Dosare de cadre 

ale organizaţiilor de partid Prahova (DJAN Prahova); Capitlul Romano- 

Catolic; Colecţia Registre Stare Civilă (DJAN Satu Mare); Prefectura 

Judeţului Sălaj (DJAN Sălaj); Prefectura Judeţului Teleorman (DJAN 

Teleorman); Colecţii de planuri, hărţi, stampe şi litografii (DJAN Timiş); 

Procuratura locală Tulcea (DJAN Tulcea); Comitetul Raional Râmnicu- 

Vâlcea (DJAN Vâlcea); Comitetul Municipiului Bucureşti al PCR 

(DMBAN). 

Cu privire la operaţiunea de inventariere, al cărei scop este acela 

de realizare a evidenţei până la nivel de unitate arhivistică şi de reliefare 

a genurilor de documente şi a conţinutului informaţional cuprinse în 

acestea, se cuvine a menţiona că o parte din documentele ce au fost 

inventariate în anul 2007 sunt scrise în limbi străine (franceză, engleză, 

maghiară, rusă, germană) sau în paleografii: chirilică, maghiară, slavă, 

greacă, turco-osmană, latină şi altele. 

Deşi obiectul activităţii instituţiei noastre îl constituie 

administrarea, supravegherea şi protecţia specială a FAN, ca urmare a 

unor fenomene economice petrecute în societatea noastră, cum ar fi 

cazurile falimentelor, desfiinţării unor unităţi fără ca activitatea acestora 

să fie continuată de alte instituţii sau agenţi economici, precum şi ca 

urmare a unor calamităţi naturale determinate de cutremure sau 

inundaţii, la ANR au fost preluate sau salvate în decursul timpului, în 

regim de urgenţă, fonduri şi colecţii în integralitatea lor, fără o selecţie 

a celor ce aparţin strict FAN. 

Aceste fonduri se supun operaţiunii de evaluare, în vederea 

păstrării permanente a celor ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional 

69 


70 

şi eliminării celor lipsite de importanţă practică sau documentară. În 

acest sens, în anul 2007 au fost selecţionaţi 133 m. l. de documente la 

nivelul DJAN Argeş (fond Liceul Pedagogic-Cîmpulung-Muscel), 

Călăraşi (Şcoala Profesională de mecanici agricoli Ciocăneşti), Dolj 

(Primăria Calafat), Mehedinţi (I.C.E. Romtransport), Prahova (S.C. 

Conserve şi S.C. Avicola), Vaslui (Liceul Mihail Kogălniceanu), Vâlcea 

(Sfatul Popular Raionul Bălceşti Olteţu). 

Pentru efectuarea operaţiunilor arhivistice menţionate, au fost 

întocmite, în cursul anului 2007, 39 de Planuri metodice de lucru la 

DJAN Bihor (pentru ordonarea documentelor Notariale şi 

Judecătoreşti), DJAN Giurgiu (pentru ordonarea şi inventarierea 

documentelor PCR); DJAN Vaslui (pentru inventarierea documentelor 

sfaturilor populare); DJAN Sibiu (pentru ordonarea şi inventarierea 

Prefecturii şi Magistratului Scaunului Sibiu); DJAN Vâlcea (pentru 

inventarierea fondurilor PCR şi ale unor sfaturi populare); DJAN 

Botoşani (pentru inventarierea unor fonduri de primării); DJAN 

2007 


Maramureş (inventariere fonduri şcolare); SAAC (inventarierea 

documentelor create de Consiliul de Stat şi Comisia Română pentru 

aplicarea Armistiţiului); SAE (pentru inventarierea documentelor de la 

Casa Autonomă a Pădurilor Statului); SAC (ordonarea şi inventarierea 

documentelor create de CC al PCR). 

În funcţie de importanţa istorică a documentelor, ANR 

organizează microfilmarea de asigurare a acestora, în scopul asigurării 

conţinutului lor, al protejării documentelor împotriva pierderilor sau 

deteriorărilor cauzate de manipularea frecventă. 

În anul 2007, s-au microfilmat 125 m. l. de documente, 

realizându-se la laboratorul central 1.017.000 cadre de microfilm, faţă de 

600.000 planificate, din fondurile: Colecţia de acte fasciculare; Prefectura 

Judeţului Mehedinţi; Prefectura Judeţului Arad; Primăria Oraşului Galaţi; 

Colecţia Registre de stare civilă Timiş; Academia de Drept Oradea; 

Ocolul Agricol Călăraşi; Regimentul de Graniţă Compania Caransebeş; 

Comunitatea de Avere Caransebeş. 

De menţionat că fondul material alocat pentru achiziţionarea de 

peliculă a fost insuficient, motiv pentru care nu s-a putut asigura decât 

pelicula negativă, iar stocul de peliculă pozitivă a fost epuizat încă din 

luna august. De altfel, ca urmare a lipsei de peliculă, celelalte laboratoare 

ale ANR (Alba, Bacău, Cluj, Iaşi, Vâlcea) nu au funcţionat în cursul 

anului 2007. 

Din punct de vedere arhivistic, în perioada de referinţă au fost 

pregătite pentru microfilmarea de asigurare 340 m. l. de documente din 

cadrul unor fonduri, dintre care amintim: Comisia Română pentru 

Aplicarea Armistiţiului şi a Tratatului de Pace (SAAC); Primăria Oraşului 

Curtea de Argeş (DJAN Argeş); Prefectura Judeţului Dorohoi (DJAN 

Botoşani); Legiunea de Jandarmi (DJAN Buzău); Prefectura Judeţului 

Tecuci (DJAN Galaţi); Banca Industrială Sighişoara (DJAN Mureş); 

Capitlul Romano-Catolic (DJAN Satu Mare); Centrul Judeţean de 

Proiectări (DJAN Vâlcea). 

Cu privire la operaţiunile arhivistice efectuate asupra fondurilor 

şi colecţiilor deţinute, se cuvin a fi subliniate o serie de dificultăţi 

71 


72 

întâmpinate de arhivişti cu precădere la operaţiunile de fondare, 

ordonare şi inventariere, dificultăţi ce se datorează unor cauze foarte 

variate. În primul rând, este vorba de modificările organizatorice 

succesive ale instituţiilor creatoare de documente care ridică o serie de 

probleme în ceea ce priveşte alegerea celor mai oportune criterii pentru 

ordonare şi inventariere, concomitent cu respectarea provenienţei 

documentelor, pentru reflectarea cât mai exactă a activităţii desfăşurate 

de creatorul fondului. 

De asemenea, modificările structurale ale profilului activităţii 

unor creatori, ale atribuţiilor şi competenţelor teritoriale, ridică unele 

probleme ce ţin de operaţiunea de fondare, cum este cazul Primăriilor, 

Consiliilor şi Sfaturilor Populare sau ale Comitatelor şi organelor 

administrative din Transilvania şi Banat. 

Alte dificultăţi în prelucrarea fondurilor au drept cauze 

deficienţe în organizarea şi constituirea arhivei la creatorul de 

documente. Astfel, neîntocmirea şi neutilizarea Nomenclatorului 

arhivistic cu consecinţa clasării în unităţi arhivistice a unor documente 

de la compartimente diferite sau cu termene de păstrare diferite 

deformează imaginea realistă asupra organizării unităţii creatoare sau 

obligă ANR la efectuarea unor operaţiuni suplimentare, cum ar fi 

ordonarea cronologică a documentelor şi selecţionarea în interiorul 

dosarelor, operaţiuni ce nu ar fi necesare dacă s-ar respecta instrucţiunile 

de lucru în arhive de către instituţiile creatoare. 

De asemenea, majoritatea inventarelor întocmite de instituţiile 

creatoare de arhivă sunt succinte sau incomplete, în sensul că nu reuşesc 

să redea genurile de documente sau conţinutul informaţional al acestora 

sau nu cuprind toate unităţile arhivistice existente. Din acest motiv în 

ANR se recurge la unele soluţii de îmbunătăţire a acestor instrumente 

de evidenţă prin efectuarea operaţiunii de verificare a existentului cu 

instrumentele de evidenţă, recotarea unităţilor arhivistice sau se 

procedează la reinventarierea întregului fond sau colecţii arhivistice. 

Alte dificultăţi întâmpinate ţin de aspectele logistice şi sunt legate 

de lipsa spaţiului de manevră necesar la operaţiunile de ordonare sau 

2007 


cotare definitivă, pe fondul lipsei acute de spaţii de depozitare, ceea ce 

obligă la folosirea la maximă capacitate a fiecărui raft şi a fiecărei poliţe 

din depozite. 

Tot în acest context, se poate vorbi şi de lipsa acută de personal 

specializat şi calificat necesar în citirea şi descifrarea unor documente 

scrise în paleografii, cum ar fi slavă, greacă, turco-osmană, germană, 

maghiară, dar şi a deficitului constant de specialişti faţă de creşterea 

exponenţială a sarcinilor ce revin ANR. 

COMPLETAREA BAZEI DOCUMENTARE 

Completarea bazei documentare a ANR s-a realizat şi în anul 

2007 prin depuneri de documente de către creatori şi 

deţinători de arhive, publici şi privaţi, din administraţia publică centrală 

şi locală, din alte domenii de activitate, ca justiţia, învăţământul, 

economia, cultura etc., precum şi de la persoane fizice, depuneri care 

însumează o cantitate de aproximativ 2.081 m. l. 

Trebuie menţionat că peste 

50% din arhiva preluată în anul 

2007, în special în a doua parte a 

anului, sunt documente create de 

fostele organe judeţene, raionale, 

orăşeneşti şi comunale ale PCR, 

respectiv ale UTC. Celelalte 

preluări constau din documente 

create de fostele CAP-uri şi IASuri, 

de primăriile comunale, 

societăţile 

comerciale 

lichidate/desfiinţate, respectiv 

registre de stare civilă. De altfel, 

întregirea fondurilor şi colecţiilor 

arhivistice create de fostele 

73 


74 

organisme locale ale PCR a constituit o prioritate a anului 2007, 

îndeplinită însă numai parţial. 

În ansamblu, îndeplinirea acestui obiectiv al ANR a fost 

îngreunată de lipsa spaţiilor necesare depozitării documentelor. Acest 

fapt este dublat de un alt impediment, acela că, la nivelul direcţiilor 

judeţene, nu au fost elaborate planuri de perspectivă privind preluarea 

documentelor, care să cuprindă obiective clare, bazate pe constatările 

din teren. Rămâne în continuare ca obiectiv prioritar al ANR ca, până 

la alocarea fondurilor financiare necesare, să fie depistate şi să se preia 

în regim de urgenţă spaţii disponibile, apte să primească noi cantităţi de 

documente. 

Cu toate aceste impedimente, ANR au reuşit, prin achiziţii 

(donaţii şi cumpărare), preluarea unor documente cu valoare istorică 

deosebită de la persoane fizice sau juridice: DJAN Argeş (documente 

din intervalul 1501-2001); DANIC-SAF (documente create între 1600 

şi 1905); DJAN Vâlcea (documente din perioada 1698-1871). 

ACTIVITĂŢILE DE CONTROL ŞI ASISTENŢĂ DE 

SPECIALITATE ÎN SISTEMUL ANR 

În anul 2007, această activitate s-a desfăşurat, în general, 

conform Planului unic de control al ANR, obiectivele 

nerealizate urmând a fi planificate pentru anul următor. Trebuie 

menţionat faptul că, pe parcursul anului 2007, în cadrul priorităţilor 

conducerii ANR au survenit unele modificări ce au vizat efectuarea unor 

acţiuni de control neplanificate iniţial. 

Au fost desfăşurate două controale de fond, la DJAN Tulcea şi 

Timiş, rezultatele înregistrate dovedind o bună cunoaştere a legislaţiei 

arhivistice. De asemenea, au fost organizate 12 controale tematice, 

membrii colectivului SMÎC participând, de asemenea, şi la alte acţiuni, 

precum: trei inspecţii ale Corpului de control al MIRA, patru acţiuni de 

predare-primire a funcţiei publice de conducere la nivelul structurilor 

2007 


teritoriale, verificarea a nouă lucrări de selecţionare înaintate Comisiei 

centrale de selecţionare, rezolvarea petiţiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor 

(41), cercuri profesionale ale personalului cu studii medii şi superioare, 

elaborarea unor acte normative interne, comisii de concurs. Totodată, s- 

a avut în vedere rezolvarea cu operativitate a solicitărilor primite din 

partea structurilor superioare ale MIRA. 

Ca urmare a controalelor tematice efectuate, s-a constata slaba 

implicare a factorilor de conducere în activitatea specifică a structurilor 

ANR (exemple: DJAN Ilfov, Neamţ, DANIC-SAC), propunându-se 

conducerii ANR planuri de măsuri pentru remedierea deficienţelor 

constatate, precum şi sancţionarea disciplinară a personalului vinovat 

de încălcări ale prevederilor legislaţiei în vigoare. 

În luna septembrie 2007, la iniţiativa conducerii ANR, s-a 

înfiinţat Comisia de analiză a modului în care au fost dislocate fonduri 

arhivistice aparţinând DJAN Arad, Timiş, Bihor, Satu Mare, Cluj, 

75 


76 

Maramureş către DJAN Vâlcea şi Alba, formată din reprezentanţii 

structurilor menţionate, comisie care a stabilit circumstanţele în care un 

număr de 59 de fonduri, în cantitate de cca. 1.800 m. l., au fost dislocate 

în anii 1992-1993 din judeţe din nordul şi nord-vestul ţării la DJAN 

Vâlcea şi Alba. Prin această acţiune absurdă, consecinţă a temerii faţă de 

o intervenţie străină, au fost evacuate unele dintre cele mai valoroase 

documente ale direcţiilor în cauză, unele dintre datând din secolele al 

XIII-lea-al XIV-lea, scrise pe pergament şi având aplicate sigilii cu ceară. 

Luând în considerare gradul de deteriorare a mijloacelor de protecţie, 

este de presupus că şi materialul documentar pe care acestea îl conţin a 

avut de suferit, fapt ce va putea fi constatat numai după verificarea şi 

examinarea fiecărei unităţi arhivistice în parte. Comisia a constatat că, pe 

lângă prejudiciul fizic adus acestor documente, a fost afectată timp de 

15 ani activitatea de prelucrare arhivistică şi de valorificare în scopuri 

ştiinţifice a acestora, aducându-se în acest fel un deficit de imagine 

instituţiei noastre pe plan intern şi internaţional. 

Din aceste motive, a fost întocmită o Notă-Raport, care a fost 

transmisă spre aprobare MIRA, prin care s-a propus reîntregirea 

fondurilor şi colecţiilor arhivistice prin transfer la direcţiile judeţene de 

la care acestea au fost evacuate. Raportul a fost aprobat de către 

conducerea MIRA. 

RELAŢIA CU DEŢINĂTORII DE ARHIVE 

ŞI ACORDAREA ASISTENŢEI DE SPECIALITATE 

Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările şi 

completările ulterioare prevede, la art. 3, că administrarea, 

supravegherea şi protecţia specială a FAN al României se realizează de 

către ANR, care îşi exercită atribuţiile prin compartimentele de 

specialitate şi prin direcţiile sale judeţene. 

Funcţia de supraveghere a FAN se realizează de către ANR prin 

controlul şi asistenţa de specialitate, pe linia activităţii de arhivă la 

2007 


creatorii şi deţinătorii de documente. Astfel, în conformitate cu 

prevederile art. 5, lit. b), ANR “controlează aplicarea prevederilor 

legislaţiei în vigoare pe linia muncii de arhivă şi stabileşte măsurile ce se 

impun potrivit legii”. 

Una dintre atribuţiile principale prin care ANR realizează 

protecţia specială a FAN o reprezintă preluarea documentelor de la 

creatorii şi deţinătorii de arhivă, conform art. 5, lit. c), în condiţiile şi la 

termenele prevăzute de lege, precum şi a celor create de organizaţii care 

s-au desfiinţat, fără ca activitatea lor să fie continuată. 

Urmărind îndeplinirea acestor atribuţii, compartimentele 

specializate din cadrul Arhivelor Naţionale şi direcţiilor sale judeţene au 

asigurat desfăşurarea şi aplicarea unitară a legislaţiei arhivistice la creatorii 

şi deţinătorii de documente. 

Asistenţa de specialitate, efectuată de către specialişti ai ANR, se 

realizează prin: control de fond – care urmăreşte toate problemele privind 

constituirea, evidenţa, prelucrarea, păstrarea şi predarea către ANR a 

documentelor create şi deţinute de instituţia/societatea controlată; control 

tematic – care urmăreşte constatarea şi remedierea eventualelor deficienţe, 

pe o singură temă dată; instruirea personalului de specialitate al creatorilor 

şi deţinătorilor de documente; verificarea lucrărilor de selecţionare a 

documentelor şi a nomenclatoarelor arhivistice. 

77 

În anul 2007, s-au efectuat 5.346 acţiuni pentru acordarea 

asistenţei de specialitate la creatorii şi deţinătorii de documente şi s-au 

realizat 2.775 controale pe linie de arhivă. 

Ca urmare a acestor acţiuni, creatori şi deţinători de arhivă din 

întreaga ţară au înaintat spre confirmare ANR un număr de 2.571 lucrări 

de selecţionare, respectiv 1.878 nomenclatoare arhivistice. Dintre 

acestea, au fost confirmate 2.309 lucrări de selecţionare şi 1.485 

nomenclatoare şi au fost restituite spre refacere 139 lucrări de 

selecţionare şi 367 nomenclatoare. 

Dintre problemele întâlnite la creatorii şi deţinătorii de 

documente, sesizate în timpul acţiunilor de control, menţionăm lipsa 


78 

spaţiilor de depozitare a arhivei sau neamenajarea corespunzătoare a 

acestora, fluctuaţia mare a personalului cu atribuţii pe linie de arhivă şi, 

în consecinţă, lipsa cunoştinţelor de specialitate în vederea prelucrării 

arhivei, motiv pentru care este necesară organizarea unor instruiri atât 

colective, cât şi individuale. 

La sediile structurilor centrale şi teritoriale ale ANR şi la cele ale 

creatorilor şi deţinătorilor de documente au fost efectuate instruiri 

individuale şi colective, pe linie de arhivă, a personalului de la 

instituţii/societăţi, cu atribuţii în acest sens. 

În anul 2007, s-au organizat, la nivelul ţării, 73 instruiri colective 

la care au participat 1.596 persoane din domeniile: administraţie publică, 

ordine şi siguranţă/ structuri ale MIRA, justiţie, vămi, învăţământ, 

finanţe-bănci, agricultură, silvicultură şi protecţia mediului, societăţi 

comerciale etc. 

În cadrul acestor instruiri s-au discutat următoarele teme: 

înregistrarea documentelor şi circuitul acestora în cadrul 

instituţiei/societăţii; elaborarea nomenclatorului şi aplicarea acestuia la 

constituirea dosarelor, respectiv la întocmirea lucrărilor de selecţionare; 

ordonarea şi inventarierea documentelor atât la nivelul 

compartimentelor, cât şi la nivelul depozitelor de arhivă; selecţionarea 

documentelor; rolul şi atribuţiile Comisiei de selecţionare; organizarea 

depozitului de arhivă; instrumentele de evidenţă de la nivelul depozitului 

de arhivă; atribuţiile compartimentelor pe linie de arhivă; atribuţiile 

responsabilului cu munca de arhivă. 

Având în vedere specificul activităţii ANR şi numărul mare al 

instituţiilor de nivel central şi teritorial, a căror activitate arhivistică 

trebuie monitorizată, numărul posturilor (studii superioare) prevăzut în 

statul de organizare al ANR este sub limita minimă care ar permite 

desfăşurarea în condiţii normale a activităţilor specifice. 

Atât supravegherea arhivelor deţinute de creatori, cât şi 

finalizarea acestei atribuţii, şi anume preluarea documentelor cu valoare 

documentar-istorică de la creatori şi deţinători se desfăşoară cu 

dificultate. Principalele cauze le reprezintă numărul redus de arhivişti şi 

2007 


lipsa spaţiilor de depozitare. De asemenea, se impune menţionat că, în 

anumite cazuri, nu a existat sau nu s-a respectat o planificare coerentă a 

activitate de îndrumare şi control; din această cauză, există încă un 

număr important de creatori şi deţinători de importanţă naţională în 

privinţa cărora ANR nu au colectat date sigure şi actualizate. 

Tot în acest sens, trebuie menţionată o altă problemă cu care se 

confruntă ANR, şi anume aceea a necesităţii preluării atât a 

documentelor cu caracter permanent, cât şi a celor care fac obiectul 

Legii nr. 474/2006, create de instituţiile/societăţile care se lichidează, în 

condiţiile în care ANR nu i s-au asigurat, nici până în prezent, resursele 

umane şi logistico-financiare, aşa cum prevede legea menţionată anterior. 

Un obiectiv important al ANR îl reprezintă continuarea 

procesului de reformă structurală în vederea modernizării funcţiei 

sociale a ANR şi a consolidării profesiunii de arhivist. 

În acest sens, se urmăreşte şi perfecţionarea şi consolidarea 

programelor de îndrumare şi control pe linia modului în care se aplică 

legislaţia arhivistică la creatorii şi deţinătorii de arhivă, care se va realiza 

prin următoarele acţiuni: crearea unui corp de metodişti şi analişti pe 

79 


linia acordării asistenţei de specialitate în contextul modernizării 

activităţilor arhivistice şi a informatizării acestora; organizarea şi 

desfăşurarea, cu profesionalism, a controalelor de fond şi tematice, a 

verificării lucrărilor de selecţionare şi a nomenclatoarelor arhivistice; 

realizarea unui Plan de perspectivă privind preluările de arhivă, atât în 

condiţiile prevăzute de legislaţia arhivistică în vigoare, cât şi în regim de 

urgenţă, corelarea acestuia cu programul de investiţii pe linia spaţiului de 

depozitare; susţinerea unor programe de cointeresare (antrenare) a 

autorităţilor publice centrale şi locale în acţiuni de protecţie a arhivelor 

şi de sensibilizare a opiniei publice pe această linie. 

RESTAURAREA ŞI CONSERVAREA DOCUMENTELOR 

Păstrarea şi conservarea documentelor create de-a lungul 

timpului de persoanele juridice şi fizice constituie 

preocupări majore ale tuturor statelor lumii. În acest sens, la ANR 

funcţionează Serviciul Conservare Restaurare. Importanţa funcţionării 

în bune condiţii a acestui serviciu derivă din numărul foarte ridicat de 

documente aflate în administrarea ANR, dintre acestea o mare parte 

necesitând operaţiuni de restaurare, recondiţionare şi legare. Această 

cantitate de documente degradate a avut la bază două cauze majore, şi 

anume: 1. spaţiile improprii în care au fost şi, în bună parte, încă mai sunt 

depozitate şi 2. folosirea intensă pentru a satisface multitudinea de 

solicitanţi atât la birourile de relaţii cu publicul pentru diverse cereri, cât 

şi la sala de studiu pentru cercetare. Toate aceste manipulări repetate au 

condus la degradarea fizică a documentelor. 

Pentru cea din urmă problemă – manipularea frecventă a 

documentelor originale – rezolvarea o reprezintă aprobarea şi punerea 

în aplicare a Programului de informatizare a ANR care are ca scop final 

trecerea tuturor informaţiilor din documente în format electronic, fapt 

care, pe lângă regăsirea rapidă a informaţiei, oferă posibilitatea de 

conservare a documentelor originale. Tot acest program ar putea 

81 


ezolva, pe o perioadă scurtă de timp, problemele financiare legate de 

achiziţionarea de materiale curente de restaurare şi recondiţionare, 

precum şi o parte din aparatura necesară acestor operaţiuni. 

Toate aparatele, maşinile şi utilajele cu care se lucrează astăzi în 

ANR pe acest segment de activitate sunt depăşite fizic şi moral, cele mai 

multe fiind din generaţia anilor 1960. Un alt neajuns îl constituie 

numărul redus de lucrători care trebuie să deservească atât aparatul 

central al ANR, cât şi Direcţiile Judeţene (19 persoane). 

Este bine de ştiut însă că restaurarea şi recondiţionarea 

documentelor nu are valoare dacă nu se asigură condiţii optime de 

păstrare şi conservare şi acest lucru înseamnă în primul rând spaţii 

suficiente, corespunzătoare şi dotate cu echipamente specifice. 

82 

Conservarea documentelor 

S-au executat activităţi de îndrumare, control şi consultanţă în 

domeniul conservării la DJAN Tulcea, Dâmboviţa, Timiş, Covasna, 

Neamţ, precum şi la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, 

Monitorului Oficial R.A., CN Loteria Română SA, SN Aeroportul 

“Henri Coandă” Bucureşti SA, CN Nuclear Electrica SA, Biotehnos SA 

şi Banca Internaţională a Religiilor prin lichidator RVA Insolvency 

Specialist SPRL. De asemenea, s-a participat la inspecţia Corpului de 

Control al MIRA, desfăşurată în unităţile de administraţie publică locală 

din judeţul Iaşi pe problema păstrării şi conservării documentelor. 

Restaurarea documentelor 

În procesul de restaurare se utilizează materiale specifice mai 

greu de procurat, deoarece sunt materiale din import, iar costurile sunt 

destul de ridicate. De asemenea, se lucrează cu personal care trebuie să 

aibă o bună pregătire în acest domeniu şi care, de obicei, este calificat la 

locul de muncă. Legat de aceste două aspecte, reamintim faptul că 

materialele şi personalul sunt insuficiente. Trebuie avut în vedere că 

pregătirea lucrătorilor de la aceste laboratoare se realizează într-un timp 

mai îndelungat şi este necesar să se ia din timp măsuri de înlocuire a 

2007 


personalului care urmează să plece. În momentul de faţă se lucrează cu 

7 lucrători la restaurare faţă de 6 cât sunt prevăzuţi în statul de 

organizare. Acest aspect dovedeşte faptul că schema este insuficientă 

pentru cantitatea foarte mare de documente istorice care necesită lucrări 

de restaurare. 

Pe parcursul anului 2007, au fost restaurate în laboratorul central 

49.161 file de documente degradate, provenite din fondurile deţinute 

de structurile centrale şi teritoriale ale ANR. Din punct de vedere al 

tipologiei documentelor restaurate, în cantitatea menţionată sunt 

cuprinse: 10 pergamente, 1.373 documente medievale pe hârtie, 2.245 

file manuscris şi carte de patrimoniu, 314 hărţi şi planuri şi 45.219 file 

document de arhivă modernă şi contemporană. 

Serviciul a asigurat restaurarea şi pentru documentele de mare 

dificultate operatorie de la judeţele ce au laboratoare zonale. Realizările 

în domeniul restaurării înregistrate de laboratoarele zonale se raportează 

de către direcţiile judeţene pe lângă care funcţionează: Alba, Bacău, 

Braşov, Cluj, Dolj, Iaşi, Timiş. 

83 

Activităţile de recondiţionare şi legare a documentelor 

La rândul său, atelierul de legătorie s-a confruntat cu insuficienţa 

lucrătorilor, în condiţiile în care, ca şi restaurarea, legătoria de artă 

presupune personal calificat. Atelierul central de legătorie a 


econdiţionat şi legat 8.665 unităţi arhivistice convenţionale 

(reprezentând 5.971 unităţi fizice cu 620.519 file) din care 6.024 dosare, 

1.566 volume, 1.075 registre. Arhiva supusă operaţiilor de legătorie 

aparţine DANIC şi structurilor teritoriale. Au fost executate, totodată, 

200 de lucrări de confecţii (în general mape şi casete pentru documente), 

precum şi numeroase alte confecţii uşoare (plicuri, fişe, planşe 

caşerate etc.). 

84 

UTILIZAREA DOCUMENTELOR 

ÎN SCOPURI PRACTICE 

Arhivele Naţionale ale României, printre principalele atribuţii, 

au obligaţia de a asigura evidenţa, inventarierea, 

selecţionarea, păstrarea şi, nu în ultimul rând, folosirea în scopuri 

practice a documentelor pe care le deţin. Conform art. 21 din Legea nr. 

16/ 1996, ANR eliberează, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor 

juridice, contra cost, extrase, certificate şi copii de pe documentele 

deţinute, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe solicitant. 

Astfel, în anul 2007, ca şi în anii precedenţi, ANR au eliberat un 

număr impresionant de extrase, certificate şi copii de pe documentele 

deţinute, acte, pe baza cărora au fost retrocedate ori sunt în curs de 

retrocedare bunurile confiscate, a devenit posibilă reconstituirea 

drepturilor de proprietate, dovedirea statutului de refugiat şi obţinerea 

drepturilor prevăzute de lege, precum şi recalcularea pensiilor. 

La nivelul ANR, în anul 2007, au fost primite şi înregistrate 

89.515 cereri formulate de persoane fizice sau juridice, instituţii publice, 

instanţe judecătoreşti, cu momente de vârf în lunile ianuarie-martie, 

atunci când au fost primite în jur de 9-10.000 de cereri lunar. Cele mai 

multe cereri au fost înregistrate la Serviciul Relaţii cu Publicul al DANIC, 

DJAN Argeş, Cluj, Gorj, Iaşi, Neamţ şi DMBAN. 

Tot în acest an, au fost rezolvate 82.672 de cereri. Dintre acestea, 

42.848 de cereri au fost soluţionate pozitiv, eliberându-se petenţilor 

2007 


actele solicitate. La un număr de 

31.716 de cereri s-au întocmit 

răspunsuri negative. Pentru 

5.002 cereri s-au comunicat 

petenţilor denumirile instituţiilor 

la care se pot adresa pentru 

obţinerea actelor solicitate, ori 

cererile au fost trimise direct 

acestor instituţii, iar la alte 3.004 

cereri s-au solicitat date 

suplimentare, în vederea 

efectuării cercetării şi 

identificării actelor. 

Dintre Direcţiile Judeţene ale ANR care s-au confruntat cu un 

număr foarte mare de solicitări de eliberări de extrase, certificate şi copii 

de pe documentele pe care le au în păstrare, amintim DANIC 

(aproximativ 25% din totalul de cereri înregistrate la nivelul Arhivelor 

Naţionale), DMBAN, DJAN Iaşi, Cluj, Gorj, Constanţa, Buzău, 

Botoşani, Argeş, Neamţ, Tulcea (fiecare câte 3-6%). La polul opus se 

situează DJAN Sibiu, Covasna, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa, Arad, 

Caraş-Severin, Teleorman, care au primit un număr mai redus de cereri. 

Ca şi în anii precedenţi, au fost solicitate şi implicit eliberate 

foarte multe copii sau extrase privind drepturile patrimoniale, certificate 

de vechime, dar şi diferite acte privind naţionalizarea sau exproprierea 

bunurilor mobile şi imobile, acte necesare pentru dovedirea calităţii de 

refugiat ori documente privind proprietăţile din Cadrilater. 

Pentru a evidenţia varietatea actelor eliberate de ANR, 

enumerăm principalele categorii de documente care au fost solicitate în 

anul 2007: 

▪ registrele agricole cu evidenţa terenurilor în perioada 1945- 

1960; 

▪ procesele-verbale de înscriere în Cartea Funciară a diferitor 

proprietăţi; 

85 


86 

▪ titlurile de proprietate acordate locuitorilor împroprietăriţi în 

baza Legilor de Reformă Agrară din anii 1864, 1921 şi 1945; 

▪ documente privind proprietăţile din mediul rural expropriate 

în baza Legii nr. 187/1945 (moşiile mai mari de 50 ha) şi în baza 

Decretului nr. 83/1949 (moşiile de 50 ha şi conacele); 

▪ situaţii statistice privind terenurile “donate” Ministerului 

Agriculturii şi Domeniilor; 

▪ documente privind exproprierea proprietăţilor persoanelor 

aparţinând “chiaburimii”; 

▪ decizii ale Sfaturilor Populare în baza cărora au preluate diferite 

terenuri şi/sau imobile de către stat; 

▪ situaţia proprietăţilor declarate la Recensământul din anul 1948 

(acestea oferă singurele informaţii despre terenurile forestiere); 

▪ acte de vânzare-cumpărare, testamente, acte de donaţie 

încheiate la instanţe notariale/judecătoreşti; 

▪ sentinţe civile sau penale emise de instanţe 

notariale/judecătoreşti; 

▪ decrete de expropriere, însoţite de listele anexă, emise de 

Prezidiul Marii Adunări Naţionale şi de Consiliul de Stat; 

▪ documente referitoare la proprietăţile persoanelor refugiate 

din Cadrilater în anul 1940, necesare pentru obţinerea despăgubirilor 

prevăzute de Legea nr.9/1998 completată prin Legea nr. 97/ 2005; 

▪ certificate privind vechimea în muncă şi veniturile obţinute, 

necesare pentru recalcularea pensiilor conform Hotărârii Guvernului 

nr. 1550/2004; 

▪ acte doveditoare calităţii de refugiat din Transilvania de Nord, 

Basarabia, Bucovina de nord; 

▪ certificate privind efectuarea stagiului militar la detaşamentele 

de muncă din cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii; 

▪ acte doveditoare plăţii impozitului pentru diferite proprietăţi 

(matricole fiscale); 

▪ acte de stare civilă; 

▪ acte doveditoare a frecventării şi absolvirii cursurilor diferitor 

2007 


instituţii de învăţământ (matricole şcolare). 

În cadrul fiecărei direcţii subordonate ANR este amenajat un 

spaţiu special pentru primirea cererilor şi eliberarea extraselor, 

certificatelor şi copiilor de pe documentele deţinute şi unde se pot oferi 

celor interesaţi informaţii despre actele pe care le avem în păstrare, 

modalitatea de obţinere a unor copii de pe acestea, taxele percepute în 

acest sens, precum şi informaţii despre alte instituţii deţinătoare de 

arhivă. 

Comparativ cu anii precedenţi, în cea de a doua parte a anului 

2007 s-a constatat că numărul de cereri primite de ANR a scăzut cu 

aproximativ 50%, însă a crescut complexitatea solicitărilor. Trebuie 

menţionat că foarte multe cereri nu conţin un minim de informaţii 

despre actul solicitat, pe baza cărora să se poată efectua cercetarea 

evidenţelor fondurilor pe care le avem în păstrare. Cererile privind 

eliberarea unor certificate cu drepturile salariale au avut cel mai dificil 

grad de rezolvare, fiind necesară cercetarea evidenţelor deţinute, chiar şi 

pe o perioadă de 10-20 ani, pentru întocmirea unui singur răspuns. 

Volumul foarte mare de cereri, gradul ridicat de dificultate al 

acestora, lipsa unei dotări logistice corespunzătoare şi personalul 

insuficient au condus, uneori, la întârzierea eliberării actelor solicitate 

de petenţi. Nesoluţionarea cu promptitudine a cererilor persoanelor 

fizice şi a persoanelor juridice şi-a pus amprenta considerabil asupra 

imaginii instituţiei, fapt reliefat de numărul de petiţii şi reclamaţii 

adresate conducerii MIRA şi conducerii ANR sau altor instituţii centrale. 

Printr-un uriaş efort uman, s-a reuşit soluţionarea cererilor 

adresate instituţiei noastre, prin implicarea în această activitate a mai 

mult de 50% din personalul ANR, concentrându-ne pe activitatea de 

rezolvare a cererilor, uneori în detrimentul altor activităţi arhivistice. 

87 


UTILIZAREA DOCUMENTELOR 

ÎN SCOPURI ŞTIINŢIFICE 

88 

Activitatea publicistică 

În domeniul publicaţiilor, anul 2007 a marcat continuarea unor 

proiecte anterioare, înscriindu-se în ceea ce fusese prevăzut în 

Planul editorial. Astfel, semnalăm apariţiile editoriale ale volumelor de 

documente Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri. Guvernarea 

Ion Antonescu (ajuns la volumul X: ianuarie-aprilie 1944) şi 

Stenogramele şedinţelor Biroului Politic al CC al PMR (volumul IV, în 

timp ce publicarea volumului V a fost amânată pentru anul 2008). Tot 

în categoria volumelor de documente publicate se înscrie şi lucrarea: 

P.C.R. şi intelectualii în primii ani ai regimului Ceauşescu (1965-1971). 

Documente. De asemenea, s-a continuat tipărirea în regie proprie a 

volumului II al memoriilor lui Dudu Velicu, sub titlul Biserica Ortodoxă 

în anii regimului comunist. Însemnări zilnice, 1948-1959. 

Alături de publicarea de documente, tipărirea materialelor 

auxiliare (ghiduri, îndrumătoare etc.), care să vină în ajutorul 

cercetătorilor care lucrează pe baza documentelor, a 

continuat şi în acest an, prin apariţia următoarelor 

lucrări: Publicaţii arhivistice. Catalog (1860-2006), Colecţia 

microfilme Vatican. Ghid arhivistic, în vreme ce Ghidul 

fondurilor şi colecţiilor arhivistice din Direcţia Arhivelor 

Naţionale Istorice Centrale a apărut pe site-ul ANR. 

Menţionăm faptul că, dintre aceste lucrări, unele 

(Publicaţii Arhivistice. Catalog, Colecţia microfilme Vatican) 

au fost tipărite în regie proprie, în cadrul Laboratorului 

de facsimilare. 

Din motive financiare, apariţia a două numere 

din Buletinul de informare şi documentare arhivistică, precum 

şi a volumului Arhivele ieşene la 175 de ani, nu a putut fi 

2007 


dusă la îndeplinire. 

Schimbarea petrecută la nivelul conducerii instituţiei în iulie 2007 

s-a manifestat însă în privinţa principalului periodic de specialitate din 

ţară, anume Revista Arhivelor. Fireşte, această modificare nu se reduce la 

introducerea în cadrul titlului a versiunii în limba engleză (Archives 

Review), fapt care şi el poate exprima foarte bine îmbinarea dintre tradiţia 

de peste opt decenii a acestei reviste şi tendinţa novatoare de deschidere 

către ştiinţa istorico-arhivistcă la nivel internaţional, ci este vorba de o 

schimbare radicală de concepţie. De la un caracter festivist şi laudativ, 

realizat într-un stil naţionalist-comunist, s-a trecut la un format care să 

ofere o abordare ştiinţifică. În plus, s-a “spart” bariera şi în sensul 

invitării unor specialişti din străinătate de a contribui cu materiale la 

Revista Arhivelor. Archives Review. În acest context, s-a încurajat apariţia 

numărului 3-4/2007 exclusiv în limbi de circulaţie internaţională 

(engleză, franceză, germană), această opţiune fiind dictată şi de 

considerente de altă natură, anume acumularea de puncte în vederea 

obţinerii acreditării CNCSIS şi a includerii periodicului în categoria B de 

publicaţii, fapt care va contribui decisiv la sporirea prestigiului nu numai 

al revistei, dar şi al ANR. De asemenea, s-a creat un Consiliu ştiinţific 

compus dintr-un număr de 32 specialişti 

în domeniul istorico-arhivistic, proveniţi 

din centre universitare prestigioase din 

ţară (Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca) şi 

străinătate (Paris, Roma, Bologna, Veneţia, 

Viena, Geneva, Londra, Los Angeles, 

Detroit, Maryland, Huntington). Se poate 

aprecia că noua structură a Consiliului 

ştiinţific reprezintă expresia ieşirii din 

izolare a instituţiei ANR şi depăşirea unei 

viziuni naţionalist-festiviste. Astfel, şi la 

nivelul publicaţiilor, se asistă la trecerea de 

la “ultima fortăreaţă stalinistă” la o 

89 


90 

instituţie care se doreşte de largă deschidere, racordată 

la noul context în care România este membru al 

Uniunii Europene. În privinţa Colegiului de redacţie, 

numărul membrilor acestuia a sporit simţitor; în egală 

măsură, cei 15 specialişti care o compun provin nu 

numai din Aparatul central al ANR, ci şi din DJAN 

Cluj, Braşov, Iaşi şi Neamţ. 

De asemenea, Colegiul de redacţie a încheiat 

un contract cu reprezentanţii EBSCO, în virtutea 

căruia Revista Arhivelor. Archives Review urmează să 

figureze în această bază de date, alături de alte reviste 

de renume din străinătate, specializate în domeniile 

ştiinţelor umaniste, contribuind astfel la mai buna 

cunoaştere a şcolii istorice şi arhivistice româneşti în 

lume. 

Noul format al revistei cuprinde următoarele 

rubrici: “Archive Studies [Studii de Arhivistică]”; “Studies of History 

[Studii de Istorie]”; “Restitutio”; “Reviews, Bibliographical Notes 

[Recenzii, note bibliografice]”; “Addenda et Corrigenda”; Archival Studies 

in the World [Viata ştiinţifică]”. 

Ca supliment al Revistei Arhivelor, a fost tradusă şi publicată una 

dintre lucrările de anvergură din ultimii ani din domeniul arhivistic, 

intitulată Access to Archives şi aparţinând lui Charles Kecskeméti şi Iván 

Székely. 

Expoziţii 

Dintre manifestările expoziţionale organizate pe parcursul anului 

2007, enumerăm: Jurnalul reginei Maria în fotografii, Viaţa cotidiană la curtea 

regelui Ferdinand (în colaborare cu Muzeul Naţional Cotroceni), Dunăreafluviu 

european. Oraşe dunărene din România şi Bulgaria (expoziţie itinerantă, 

realizată în colaborare cu Arhivele Statului din Bulgaria, vernisată la 

Berlin, Bucureşti, Sofia etc.), Fotografia ca sursă documentară – România şi 

Germania 1920-1950 (organizată împreună cu Muzeul Naţional al Satului 

2007 


“Dimitrie Gusti” şi Arhivele landului Baden-Württemberg). Este vorba 

de iniţiative care au implicat colaborarea cu alte instituţii, româneşti şi 

străine, contribuind astfel la deschiderea ANR. În contextul în care 

municipiul Sibiu a fost desemnat în 2007 drept Capitală culturală 

europeană (alături de Luxembourg), DJAN Sibiu a organizat, în 

colaborare cu Primăria municipiului, expoziţia cu tema Sibiul în documente 

de arhivă, vernisată la Sibiu şi Luxembourg. 

Dezbateri, conferinţe, simpozioane, mese rotunde 

Caracterul comemorativ al manifestărilor ştiinţifice a constituit 

o constantă cu tendinţă de generalizare în ultimii ani la nivelul ANR. El 

s-a manifestat şi pe parcursul primei jumătăţi a anului 2007, în principal 

în ceea ce priveşte aniversarea a 100 de ani de la răscoala ţăranilor de la 

1907, comemorată atât la nivel central, cât şi în diferite Direcţii judeţene 

(Vâlcea, Teleorman, Dâmboviţa, Botoşani etc.) sau Ziua Europei Unite, 

aniversarea cuceririi independenţei de stat a României (la D.J.A.N. Dolj, Bacău, 

Brăila, Constanţa), prin comasarea a două evenimente, fără vreo legătură 

intrinsecă între ele, într-unul singur. 

Începând cu luna iulie a anului 2007, schimbarea de concepţie 

la nivelul general al instituţiei s-a concretizat şi într-o abordare diferită 

a faptului istoric, căutându-se a se depăşi aspectul festivist, în favoarea 

unor dezbateri deschise, în condiţiile 

în care “adevărul istoric” nu 

constituie decât o ficţiune, specifică 

unui regim totalitar, care nu admite 

diversitatea de opinii. În acest nou 

context, ANR au început ciclul de 

conferinţe sub titlul Quo Vadis, în 

colaborare cu Romania Fulbright 

Alumni, o primă prelegere fiind cea 

susţinuţă de Victor Neumann, 

profesor la Universitatea de Vest din 

Timişoara, cu tema “Influenţa 

91 


discursului public asupra ideologiei şi acţiunilor politice”. 

La rândul său, Ziua Arhivelor şi-a modificat tipul de manifestare, 

trecând de la o abordare cu caracter celebrativ, care nu propunea nimic 

concret, la o dezbatere deschisă. În 2007, aceasta s-a desfăşurat pe tema 

Arhivele comunismului şi drumul lor spre public şi s-a bucurat de o prezenţă 

numeroasă, istorici, arhivişti, reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti 

etc. În fond, ANR trebuie să depăşească mentalitatea societăţii închise 

şi să îşi orienteze activităţile şi priorităţile în funcţie de cetăţean. ANR 

slujesc cetăţeanul pentru că sunt ale cetăţeanului, iar nu ale unei caste 

de privilegiaţi, cu atât mai puţin “fieful” celor care sunt obligaţi doar să 

le gestioneze. 

92 

Biblioteca ANR 

Din nefericire, conţinutul bibliotecii ANR nu a fost în anii 

trecuţi îndeajuns de popularizată. Finalitatea activităţii bibliotecii a 

constat în punerea la dispoziţia personalului intern al instituţiei, în 

vederea pregătirii profesionale a acestuia, şi, într-o măsură mai redusă, 

în deservirea cercetătorilor de la Sala de studiu. Însă la cunoştinţa 

utilizatorilor nu a ajuns faptul că biblioteca se află în posesia unui număr 

impresionant de cărţi rare şi de patrimoniu (inclusiv periodice), atât 

româneşti cât şi străine, lucrări care, prin valoarea lor, sunt de negăsit în 

celelalte biblioteci ale 

României (eventual, cu 

excepţia Bibliotecii 

Academiei Române). 

Punerea lor în valoare se 

poate face doar prin 

popularizare, drept pentru 

care iniţiativa personală din 

interiorul instituţiei de a 

alcătui o bază de date care 

să cuprindă cele circa 

70.000 de cărţi şi 50.000 de 

2007 


periodice, ignorată la vremea respectivă, în condiţiile reticenţei fostei 

conduceri faţă de digitalizare şi faţă de Internet (considerat ca “un 

duşman implacabil al neamului”), poate fi în momentul de faţă un punct 

de pornire în sensul popularizării unora dintre titlurile operelor de 

valoare din fondul bibliotecii. Încurajarea deschiderii manifestată de 

actuala conducere a ANR se poate răsfrânge în sens pozitiv şi în acest 

domeniu. De asemenea, în aceste condiţii, se poate depăşi vagul şi 

restrictivul statut de “bibliotecă documentară”. 

ACCESUL LA DOCUMENTE. 

CĂTRE O NOUĂ PARADIGMĂ 

Accesul la documentele deţinute de ANR se realizează în 

baza legii 16/1996 şi potrivit prevederilor Regulamentului 

privind accesul la informare şi cercetarea documentelor deţinute de 

instituţia noastră. Începând cu 1 noiembrie 2007, a intrat în vigoare un 

nou Regulament, care, încă perfectibil, aduce unele noutăţi care constau, 

printre altele, în mărirea numărului de unităţi arhivistice ce pot fi 

solicitate zilnic pentru cercetare (de la 10 la 15 u. a.), posibilitatea 

efectuării de fotografii digitale de către cercetători, simplificarea 

procedurii de eliberare a permisului de acces etc. 

Accesul la documente se realizează prin sălile de studiu ale 

DANIC, ale direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale şi a DMBAN, 

în scopul cercetării ştiinţifice, pentru rezolvarea unor lucrări 

administrative, pentru realizarea unor emisiuni radio şi TV, pentru 

redactarea unor lucrări de specialitate: studii monografice, genealogice, 

referate, lucrări de doctorat, masterat şi licenţă. Prin sălile de studiu ale 

ANR, se pun la dispoziţia cercetătorilor documente cu valoare istorică 

deţinute în depozitele proprii, accesul la documentele administrative, 

potrivit Legii accesului la informaţii cu caracter public nr. 455/2000, 

realizându-se prin Compartimentul de Comunicare şi Imagine Publică. 

Condiţiile practice de acces ale cercetătorilor la consultarea 

documentelor se realizează în mod unitar la nivelul întregii ţări potrivit 

93 


Regulamentului mai sus citat, programul de lucru cu publicul fiind însă 

diferit, în funcţie de necesităţi şi posibilităţi. 

94 

La nivel central, DANIC dispune, începând din septembrie 

2007, de două săli de studiu, la care se adaugă sala cu aparate pentru 

citirea microfilmelor. Înfiinţarea celei de-a doua săli de studiu s-a născut 

din necesitatea de a face faţă nevoilor exprimate de o categorie de 

cercetători, interesaţi în mod deosebit de istoria perioadei comuniste. 

Capacitatea de 36 de locuri a sălii de studiu s-a dovedit insuficientă în 

perioadele de vârf de activitate, 

respectiv februarie-martie şi iunie, 

atunci când gradul de ocupare a 

locurilor a fost de peste 100%. 

Astfel, au fost situaţii când într-o 

singură zi custozii sălii au asigurat 

îndrumare şi asistenţă de 

specialitate unui număr de peste 70 

de cercetători. Condiţiile de studiu 

au fost îmbunătăţite din a doua 

jumătate a anului 2007, prin instalarea de aparate de aer condiţionat şi 

schimbarea mobilierului sau recondiţionarea celui pe care vechimea îl 

face la fel de valoros ca şi documentele pe care le deserveşte. Tot în 

rândul facilităţilor menite a îmbunătăţi condiţiile de studiu, încă din luna 

aprilie 2007, a fost permis cercetătorilor accesul în sala de studiu cu 

laptop (însă, vreme de câteva luni, fără posibilitatea de “a fura curent din 

prizele statului”), iar reproducerile de pe documente se pot realiza şi cu 

aparatul digital propriu, contra unei taxe zilnice. Aceste din urmă măsuri, 

pentru un observator din afară pot să pară, la o primă vedere, ridicole, 

însă ele trebuie menţionate, întrucât vin să sublinieze caracterul absurd 

al concepţiei anterioare a instituţiei, potrivit căreia informatizarea şi, în 

general, calculatorul, erau privite ca “elemente destabilizatoare”. Prin 

aceste măsuri, s-a îndreptat o anomalie care dăinuia deja de prea multă 

vreme. 

2007 


Prin intermediul sălilor de studiu ale ANR, cercetătorilor li se 

pun la dispoziţie instrumente de căutare şi regăsire a informaţiilor, cum 

ar fi: liste ale fondurilor şi colecţiilor date în cercetare, liste alfabetice 

pentru fonduri bisericeşti şi mănăstireşti, fonduri personale şi familiale, 

fonduri arhivistice create de instituţiile administraţiei centrale, fonduri 

din arhiva istorică a PCR sau din fondul CC al aceluiaşi partid, inventare 

ale fondurilor şi colecţiilor arhivistice. 

Pe parcursul anului 2007 au intrat în circuitul ştiinţific, prin sălile 

de studiu ale DANIC, un număr de 242 de inventare pentru 172 fonduri 

sau părţi structurale de fond. Un mare interes pentru cercetătorii 

preocupaţi de realizarea de monografii de localităţi îl reprezintă 

reintroducerea în circuitul ştiinţific a fondului Ministerul Agriculturii- 

Reforma Agrară din 1945, devenit indisponibil pentru cercetare o 

perioadă de timp din raţiuni administrative, necesitate de rezolvarea 

cererilor cetăţenilor interesaţi în reconstituirea drepturilor de proprietate 

asupra unor suprafeţe agricole. 

Pentru cercetătorii istoriei perioadei comuniste, o mare 

importanţă o are punerea la dispoziţie a inventarelor fondului Decrete 

ale Consiliului de Stat. Tot pentru această categorie de cercetători, 

clarificarea unor decizii politice ale perioadei comuniste o aduce punerea 

în circuitul ştiinţific a inventarului Secţiei Administrativ-Politice a CC al 

PCR, precum şi completarea inventarelor pentru Secţia Relaţii Externe 

a CC al PCR cu perioada 1954-1957. 

Activitatea custozilor sălilor de studiu a Aparatului Central al 

ANR în anul 2007 a constat în asigurarea accesului la informaţia 

ştiinţifică pentru cei 965 de cercetători cu permis de acces la studiu, 

precum şi urmărirea evidenţei celor aproximativ 30.000 de dosare de 

documente cercetate pe parcursul întregului an. La o frecvenţă anuală de 

peste 6.500 de cercetători, media zilnică a fost de 30 de cercetători, cu 

un profil socio-profesional şi de vârstă foarte divers. Prelucrarea datelor 

referitoare la declaraţiile privind ocupaţii/profesii au relevat următoarele 

categorii de cercetători: 20,6% studenţi, 15,45% profesori din 

învăţământul preuniversitar, 8,1% pensionari, 7,7% cercetători la 

95 


96 

institute de cercetare, 5,1% doctoranzi, 5,07% cadre didactice din 

înăvăţământul superior, 2,1% masteranzi, 4,9% istorici, muzeografi, 

ingineri, economişti, funcţionari, preoţi, ziarişti, jurişti, arhitecţi, avocaţi, 

medici şi alte profesii. Interpretarea acestor date relevă faptul că 

majoritatea cercetătorilor care frecventează sălile de studiu, dacă se au 

în vedere numai studenţii, masteranzii şi doctoranzii (27,8%), se 

încadrează în profilul de vârstă al unui public tânăr, dinamic, cu cerinţe 

ferme, derivate din conştientizarea drepturilor de acces la informaţii. 

Din partea acestei categorii de public vin nemulţumirile legate mai ales 

de termenul de 30 de ani după care pot fi date în cercetare majoritatea 

documentelor, deşi această prevedere nu îşi mai produce efectele pentru 

documentele care au fost deja predate ANR de către instituţia creatoare 

după 30 de ani de la creare. 

Această cerinţă, de a cerceta documente înainte de termenul de 

30 de ani sau de termenele prevăzute în Anexa 6 la Legea Arhivelor 

Naţionale, este acută în cazul istoricilor comunismului românesc sau 

cercetătorilor străini ai partidelor comuniste. 

Dacă solicitările scrise adresate conducerii ANR pe tema 

accesului la Secţia Cadre a CC al PCR au fost soluţionate favorabil, nu 

acelaşi lucru s-a putut realiza pentru documentele la care nu există 

evidenţe şi care au fost preluate neinventariate de la creatori. Se 

evidenţiază două obstacole majore în calea accesului la documentele de 

interes pentru cercetarea ştiinţifică, şi anume: termenele legale de dare 

în cercetare şi starea de prelucrare şi/sau conservare a documentelor. 

Dacă pentru prima problema s-au găsit soluţii, oferite şi de practica 

internaţională în materie de termene de acces (Recomandarea R13/2000 

a CE, potrivit căreia un document, odată cercetat, nu mai poate fi refuzat 

altui cercetător, alte recomandări prin care interesul cercetării ştiinţifice 

poate justifica acordarea accesului la documente care conţin date privind 

persoanele), pentru cea de-a doua problemă nu este implicată voinţa 

decizională, ci alocarea de resurse umane şi financiare de durată. Astfel, 

accesul la o serie de categorii de documente deteriorate sau supuse 

acesui risc, fie datorită utilizării îndelungate, fie condiţiilor de păstrare a 

2007 


putut fi asigurat cercetătorilor prin punerea la dispoziţia cercetătorilor a 

microfilmelor sau a fotocopiilor, acolo unde acestea existau. 

În fapt, schimbarea de concepţie la nivelul conducerii instituţiei 

se manifestă şi prin propulsarea interesului cetăţeanului în centrul 

strategiei de funcţionare a ANR. 

98 

INFORMATIZAREA ANR 

Dezvoltarea informatizării în cadrul ANR a cunoscut mai 

multe etape importante, în decursul timpului. 

Până în anul 1992, s-au realizat aplicaţii ce au constituit o bază 

de date în dBase IV, limbaj de programare des utilizat la acel moment, 

aplicaţiile rulând pe calculatoare de dimensiuni mari, de forma unor 

“dulapuri” (minisisteme de calcul din familia Coral), iar suportul de bază 

al informaţiei îl constituia banda magnetică, secondat de discurile 

versatile. 

Etapa 1992-începutul anului 2003, perioadă caracterizată de 

trecerea informaţiei prelucrate de pe acele calculatoare de marimea unor 

dulapuri, la PC-urile cunoscute astăzi, ceea ce a necesitat un timp 

suficient de mare pentru a se putea realiza conversiile de date din 

aplicaţiile vechi dBase IV în aplicaţia atât de cunoscută FoxPro. Acest 

lucru a necesitat un volum de lucru uriaş, convertirea datelor ce ţineau 

de utilizarea lor dintr-o generaţie de calculatoare spre o alta făcându-se 

destul de anevoios. Tot în această perioadă se poate vorbi de o muncă 

intensă depusă de specialiştii în informatică existenţi la acel moment, 

pentru a familiariza funcţionarii instituţiei în legătură cu tehnica de 

calcul, cât şi cu aplicaţiile nou apărute; este vorba de faptul că 

informatică însemna la începutul acelei perioade două birouri fizice cu 

6 PC-uri, în toată clădirea din sediul central al ANR. 

Etapa februarie 2003-iunie 2007, în pofida dinamicii de evoluţie 

în domeniul IT & C preconizate, a constituit o etapă de stagnare, 

2007 


caracterizată în special de indiferenţa, reticenţa, poate chiar repulsia 

conducerii vis-à-vis de acest concept de informatizare, atât de utilizat la 

acel moment. Cum altfel ar putea fi privită, în acest sens, desfiinţarea pur 

şi simplu a activităţii structurii de informatică existente, prin detaşarea 

specialiştilor existenţi (un programator şi un inginer de sistem) la alte 

structuri de organizare ce nu aveau vreo tangenţă cu profilul profesional 

al celor două persoane mai sus amintite, precum şi grăbirea pensionării 

înainte de limită (cu circa 3 ani) a celui de-al doilea programator! Aceasta 

poate fi considerată o perioadă de mimare a activităţii de informatică 

din instituţia noastră, numai pe hârtie 

(a se vedea raportul de informatizare 

realizat împreună cu specialiştii 

Direcţiei de Comunicaţii şi 

Informatică din MIRA de-a lungul 

anului 2006, raport ce a fost “uitat” 

într-un fişet de conducerea de atunci). 

În fine, etapa ce s-a derulat 

începând cu iulie 2007 şi până în 

prezent, când conducerea instituţiei 

noastre a fost schimbată cu noul 

manager general, având o largă 

deschidere spre acest domeniu atât de 

vitregit anterior. Este de remarcat, în 

acest sens, faptul că s-a trecut rapid la 

punerea în aplicare a 

măsurilor/acţiunilor asumate de 

instituţia noastră prin Nota raport 

privind concepţia informatizării Arhivelor 

Naţionale, ce a fost dată spre aprobare şi a cărei rezoluţie a fost favorabil 

pusă de conducerea MIRA, la data de 20 aprilie 2007, cu foarte puţin 

timp înainte de schimbarea vechii conduceri. 

Din acest moment, se poate vorbi de o amplificare a colaborării 

conducerii ANR cu Directorul general al DGCTI din MIRA. Este de 

99 


100 

remarcat faptul că, într-un timp foarte scurt, mai exact în prima decadă 

a lunii august 2007, s-a reuşit, cu ajutorul specialiştilor DGCTI, 

realizarea paginii web a ANR. Astfel, internet-ul a încetat a fi considerat 

drept “duşman al poporului”, drept o “unealtă imperialistă masonică” 

a celor care vor să “răpească memoria neamului”. Începând cu 

septembrie 2007, în condiţiile începutului normalizării instituţiei, pagina 

web a ANR poate fi consultată la adresa: www.arhivelenationale.ro, 

oferind publicului informaţii de bază referitoare la activitatea instituţiei. 

Tot în acest sens, amintim intensificarea numărului întâlnirilor celor 

două conduceri, la 16 ianuarie 2008 convenindu-se parcurgerea etapizată 

a Planului activităţilor pentru informatizarea Arhivelor Naţionale în anul 2008. 

În ce priveşte Reţeaua Metropolitană Voce-Date a MIRA, la care 

ANR este conectată prin intermediul unui nod de comunicaţii aflat în 

incinta Biroului de Informatică, se poate spune că s-a realizat extinderea 

ei în proporţie de 94% în instituţie, prin structurile organizatorice 

existente, un singur tronson rămânând să fie finalizat cât de curând – cel 

al Sălii de Studiu. 

Şi în privinţa Comunicaţiilor se poate vorbi de un reviriment, în 

acest sens reuşindu-se la finele anului 2007 înlocuirea aparatelor vechi de 

telefonie în procent de 50%. De asemenea, s-a reuşit instalarea unui 

număr 5 aparate de fax, ceea ce a condus la o îmbunătăţire substanţială 

a comunicaţiilor. 

SUPORTUL LOGISTIC ŞI ADMINISTRATIV 

Activitatea de asigurare tehnico-materială a ANR în anul 2007 

a avut drept scop exclusiv crearea condiţiilor optime de 

muncă pentru personalul din sectorul depozitare-prelucrare arhivă. 

Pornind de la acest deziderat, logistica în ANR a urmărit constant trei 

direcţii principale: achiziţionarea de produse, servicii şi lucrări, în 

conformitate cu Programul Logistic pe anul 2007 şi în limita fondurilor 

aprobate ANR pentru cheltuieli materiale, funcţionale şi de investiţii; 

2007 


executarea activităţilor administrativ-gospodăreşti, de întreţinere şi 

reparaţii cu efectivele proprii, asigurând, în limita posibilităţilor, 

confortul necesar desfăşurării în condiţii normale a activităţilor specifice 

structurilor ANR din Bucureşti; sprijinul acordat Direcţiilor Judeţene 

atât prin asigurarea unor produse specifice, cât şi pentru rezolvarea unor 

probleme de natură administrativ-gospodărească, investiţională şi de 

asigurare a unor spaţii. 

Achiziţionarea de produse, servicii şi lucrări în anul 2007 s-a 

desfăşurat în condiţiile aplicării unei noi legislaţii în acest domeniu şi 

utilizând fonduri de o valoare mult mai mare decât au fost alocate ANR 

în anii precedenţi, atât pentru bunuri şi servicii cât şi pentru lucrările de 

investiţii. Astfel, pentru dotare, servicii şi reparaţii curente, au fost 

aprobate fonduri în valoare de 1.823.000 lei, iar pentru lucrările de 

investiţii, în valoare de 1.888.000 lei. 

În ceea ce priveşte lucrările de investiţii, în luna mai 2007 a 

reînceput extinderea depozitului de arhivă din Calea Văcăreşti nr. 470 – 

Obiectiv T 195, începută în anul 1992, în prezent în stare avansată de 

execuţie, existând premisele ca în anul 2008 investiţia să fie finalizată, iar 

în luna septembrie au demarat lucrările de consolidare a corpului B din 

sediul central al ANR, termenul de finalizare fiind tot în anul 2008. 

Pe parcursul anului 2007, Serviciul Tehnic Administrativ a 

asigurat buna desfăşurare a activităţii ANR prin: 

Amenajarea sălilor de studiu din cadrul sediului central al ANR 

(renovarea pereţilor, înlocuirea corpurilor de iluminat, a mobilierului şi 

a mochetei), precum şi amenajarea spaţiului de garderobă şi depozitare 

necesar cercetătorilor care vin să studieze documente ale instituţiei. De 

asemenea, sălile de studiu au fost dotate cu un sistem de supraveghere 

performant; 

Au fost realizate refaceri ale finisajelor interioare la holurile de 

la etajele 1 şi 2 ale sediului central al ANR, ale Cabinetelor Directorilor 

Generali şi ale unor compartimente; 

În condiţiile unui nivel scăzut al dotării materiale a structurilor 

centrale şi teritoriale ale ANR, au fost achiziţionate 30 de calculatoare, 

101 


36 de imprimante laser, 20 de copiatoare A4, scanere A4, 7 cititoare de 

microfilme, 4 faxuri, 2 camere video, 2 videoproiectoare, 1 plotter şi 17 

aparate foto digitale, din care o parte însemnată au fost distribuite 

Direcţiilor Judeţene; 

Au fost asigurate imprimatele specifice activităţii instituţiei (foi 

de folosire, fişe tematice, de control, de restaurare, cămăşi de documente 

etc.), iar prin contract, cutii de arhivă, hârtie pentru copiator, tonere şi 

cartuşe pe cerneală, peliculă fotografică; 

Pentru desfăşurarea activităţii în cadrul laboratorului de 

microfilmare, a fost asigurată pelicula fotografică – 24.480 m.l film 

document negativ şi 3.660 m.l film document pozitiv. Aparatele foto 

2007 


digitale performante, camera video, plotterul A0 şi calculatoarele vor 

asigura laboratorului fotografic o calitate superioară a lucrărilor 

executate conform comenzilor solicitate, dar şi pentru ilustrarea 

activităţii instituţiei în conferinţe de presă şi simpozioane; 

Pentru desfăşurarea activităţii de restaurare şi conservare a 

documentelor, a fost asigurat, prin contract, necesarul de hârtie japoneză 

şi s-au achiziţionat materiale pentru laboratorul de legătorie, urmând ca 

în anul 2008 să fie achiziţionată o nouă maşină de laminare şi să fie 

înlocuită vechea ghilotină de tăiat hârtie; 

În vederea asigurării unor condiţii de lucru mai bune, în special 

în cursul verii, s-au achiziţionat 10 aparate de aer condiţionat. Conform 

normelor în vigoare privind protecţia muncii, s-a asigurat, în limita 

fondurilor, laptele antidot, iar în zilele caniculare, apă minerală pentru 

întreg personalul ANR din Bucureşti; 

Având în vedere lipsa acută de rafturi de arhivă pentru 

depozitarea fondurilor de documente, au fost achiziţionate prin licitaţie 

617 module de rafturi metalice, dintre care 340 module pentru 

depozitele din Bucureşti, restul urmând a fi montate în depozitele DJAN 

Argeş, Giurgiu, Caraş-Severin, Cluj, Vrancea, Hunedoara, Iaşi şi Brăila; 

Pentru extinderea spaţiilor de depozitare, în luna martie 2007, în 

colaborare cu Direcţia Generală Management Logistic şi Administrativ, 

s-a declanşat o amplă acţiune de identificare în plan teritorial a unor 

clădiri care, prin reamenajare, să fie utilizate ca depozite. Totuşi, cu toate 

eforturile depuse, rezultatele au fost nesemnificative, structurile 

teritoriale ale MIRA confruntându-se ele însele cu deficit de spaţiu. 

Pentru DJAN Satu Mare, Cluj, Bacău, Sălaj, Mureş, Iaşi, Caraş-Severin, 

s-au făcut intervenţii la Direcţia Generală Financiară şi DGMLA pentru 

asigurarea fondurilor necesare executării unor investiţii de mică valoare 

sau pentru continuarea unor investiţii mai vechi; 

A fost reactualizată evidenţa de cadastru a clădirilor şi 

depozitelor ce aparţin ANR şi s-au reevaluat terenurile pentru a fi 

înregistrate în evidenţa contabilă a instituţiei; 

Odată cu începerea lucrărilor de consolidare la corpul B – sediul 

103 


central ANR, au fost asigurate condiţiile de mutare a arhivei din acel loc 

la depozitul din strada Leaota nr. 2, într-un spaţiu pus la dispoziţie 

de MIRA. 

Au fost efectuate lucrări curente de reparaţii şi întreţinere la 

sediul central şi depozitele de arhivă din Bucureşti, respectiv înlocuirea 

instalaţiilor sanitare şi montare faianţă-gresie la DJAN Ilfov, DMBAN 

şi depozitul din str. Romulus, urmând ca în anul 2008 să fie executate 

acelaşi tip de lucrări la depozitele din Bd. Iuliu Maniu şi Calea Griviţei; 

Pe lângă acţiunile prezentate, s-au executat numeroase alte 

activităţi, de mai mică amploare, dar care, prin continuitatea şi frecvenţa 

lor, au determinat asigurarea, în marea majoritate şi în limita fondurilor, 

a celor necesare îndeplinirii sarcinilor specifice şi confortului la locul de 

muncă (igienizarea spaţiilor de lucru, deratizare, service la echipamentele 

electronice, revizii şi reparaţii la lifturi) şi pentru a căror realizare s-a 

consumat un volum important de timp, muncă şi fonduri. 

Rezultatele obţinute în anul 2007 din punct de vedere logistic şi 

administrativ, în scopul exclusiv de a asigura condiţiile optime de lucru 

pentru structurile ANR, s-au realizat de către un număr redus de angajaţi 

în raport cu volumul complex al necesităţilor instituţiei. 

105 

RESURSE FINANCIARE 

Elaborarea bugetului ANR şi modul de utilizare a creditelor 

repartizate 

În anul 2007, ANR – la nivelul Aparatului Central – au 

beneficiat, la Capitolul 61.01 – Ordine publică şi siguranţă 

naţională, de resurse bugetare în sumă totală de 16.158 mii lei, din care 

s-au deschis credite în sumă de 15.944 mii lei, rezultând un procent de 

execuţie la nivelul deschiderilor de credite de 99,98%, iar la capitolul 

68.01. – Asigurări şi asistenţă socială, resursele au fost de 82 mii lei, 

creditele deschise fiind de 80 mii lei, rezultând un procent de execuţie 

la nivelul deschiderilor de credite de 98,75%. 


106 

Deschiderile de credite bugetare au fost într-o limită inferioară 

prevederilor bugetului aprobat, ceea ce a condus la neutilizarea sumei de 

214 mii lei la capitolul 61.01 şi 2 mii lei la capitolul 68.01. 

În funcţie de limitele lunare aprobate de MIRA, s-au avut în 

vedere unele priorităţi dispuse de conducerea instituţiei. Astfel, din 

creditele deschise s-au asigurat cu prioritate cheltuielile de personal, plata 

utilităţilor (energie electrică, energie termică, gaze, combustibil lichid, 

apă şi canal, poştă şi telefoane), derularea contractului cu finanţare 

rambursabilă cu S.C Ricostar S.R.L. Tulcea, care execută “Consolidare 

sediu central al Arhivelor Nationale, corp B”, plăţile către organisme 

internaţionale, continuarea obiectivului de investiţii T195 – Extindere 

imobil Calea Văcăreşti nr. 470 Bucureşti. 

Pe principalele tipuri de cheltuieli, execuţia bugetară pe anul 

2007 se prezintă astfel: 

(mii lei) 

Buget Credite deschise Plăţi 

Capitolul 61.01 

Titlul I – Cheltuieli de personal 11.572 11.572 11.572 

Titlul II – Bunuri şi servicii 2.439 2.225 2.225 

din care: 

20.01.03 – încălzit, iluminat 395 349 349 

20.01.04 – apă, canal, salubritate 50 38 38 

20.01.08 – poştă, telecomunicaţii 170 132 132 

Titlul VII – Alte transferuri, 192 192 192 

din care: 

55.01.03 – programe cu finanţare rambursabilă 

184 182 182 

55.02.01 – contribuţii şi cotizaţii la organisme internaţionale 

8 10 10 

Titlul X – Active nefinanciare, 1.955 1.955 1.952 

din care: 

71.01.01 – construcţii 1.710 1.710 1.710 

Capitolul 68.01 

Titlul VI – Transferuri între unităţi 

7 6 6 

Titlul VIII – Ajutoare sociale 75 74 73 

2007 


Conducerea instituţiei a stabilit şi prezentat ordonatorului 

principal de credite necesităţile stringente ale instituţiei pe anul 2007, 

obiectivele principale fiind legate de dotarea cu rafturi pentru depozite, 

precum şi dotarea sălilor de studiu cu minimum necesar (mobilier, 

aparate de aer condiţionat, sistem de monitorizare, mijloace pentru 

utilizarea laptop-urilor), astfel încât cercetătorilor să li se creeze condiţii 

optime pentru studiu şi să se asigure totodată securitatea documentelor. 

Pentru încadrarea în creditele aprobate, pe parcursul execuţiei 

bugetare au fost luate şi măsuri având ca scop limitarea cheltuielilor ce 

ţin de plata orelor suplimentare, raţionalizarea cheltuielilor de deplasare 

şi scoaterea la concurs a posturilor vacante. 

RESURSELE UMANE 

ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ 

107 

Asigurarea resurselor umane 

Pentru ANR, anul 2007, ca de altfel şi cei anteriori, a fost unul 

închis în privinţa asigurării resurselor umane, indicatorii 

financiari situându-se la nivelul de 901 posturi prevăzute în statul de 

organizare, faţă de cele 1028, respectiv, începând din august 2007, cele 

1728 de posturi. Astfel, posibilitatea recrutării de specialişti pentru 

ocuparea posturilor vacante s-a limitat la 42, ceea ce reprezintă diferenţa 

dintre numărul de indicatori în plată la 1 ianuarie 2007 şi numărul de 

posturi ocupate la 31 decembrie 2006, rămânând posibilitatea încadrării 

acestui număr de posturi plus eventuale posturi ce urmau să fie vacante 

prin pensionări sau la cerere. Un număr de indicatori financiari de 25 din 

cei 901 au fost rezervaţi pentru absolvenţii Facultăţii de Arhivistică, 

bugetaţi din luna august 2007. 

Ca urmare, până la finele anului 2007 s-au făcut recrutări de 

personal pentru 98 de posturi, cu excepţia perioadei 1 septembrie-15 

decembrie, când posturile au fost blocate, neexistând fonduri financiare. 

De remarcat faptul că în luna septembrie s-a organizat concurs pentru 


108 

ocuparea a 27 funcţii publice, gradul profesional Debutant, la care au 

avut posibilitatea să participe, în afara absolvenţilor Facultăţii de 

Arhivistică, promoţia 2007, pentru care fuseseră rezervaţi 25 de 

indicatori financiari, şi absolvenţi ai altor instituţii de învăţământ 

superior. Astfel, s-a depăşit mentalitatea şi concepţia rezervării unor 

posturi numai pentru o categorie de personal şi anume absolvenţii 

Facultăţii de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie “Alexandru Ioan 

Cuza”. 

Resursele umane au fost asigurate în limita surselor financiare 

aprobate prin organizarea unui număr de 19 concursuri, la care au 

participat 118 candidaţi, 98 fiind promovaţi. 

O problemă importantă a resurselor umane o reprezintă cariera 

profesională, care asigură posibilitatea promovării în grade profesionale 

şi avansarea în treapta de salarizare. Din păcate, în anul 2007, 

posibilitatea promovării în grade profesionale a fost îngrădită de faptul 

că, deşi art. 63 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor 

publici, republicată, prevede această posibilitate, până în prezent nu au 

fost aprobate prin Hotărârea Guvernului normele sau metodologia 

necesare desfăşurării examenelor de promovare. În ceea ce priveşte 

avansarea în trepte de salarizare, aceasta a fost posibilă în ANR pentru 

45 funcţionari publici cu o vechime în treaptă de 2 ani şi pentru 43 cu 

reducerea în mod excepţional a vechimii în treaptă la 1 an. 

Resursele umane în ANR au în vedere gradul de specializare şi 

nivelul de pregătire al personalului încadrat, cât şi al celui ce urmează a 

fi recrutat. În prezent, ANR dispun de un număr de 382 specialişti 

arhivişti cu studii superioare [dintre care 167 absolvenţi de Arhivistică, 

145 de Istorie (Istorie-Filosofie), 30 de Litere, 20 de facultăţi cu specific 

de Inginerie, 9 de Studii Economice, 6 de Drept, 2 de Matematică, 2 de 

Ştiinţe politice şi unul de Biologie), 313 specialişti arhivari cu studii medii 

şi 80 personal auxiliar cu atribuţii în depozitele de arhivă. De asemenea, 

se înregistrează 73 angajaţi cu studii superioare şi medii pentru sectoarele 

logistică, financiar, resurse umane etc. De asemenea, în anul 2007 în 

ANR lucrează 31 specialişti care deţin titlul ştiinţific de doctor, 35 

2007 


doctoranzi, 83 masteranzi şi 17 absolvenţi ai cursurilor postuniversitare. 

Pentru documentele aflate în administrarea ANR scrise în limbi 

şi paleografii vechi, numărul de specialişti este insuficient, în prezent 

înregistrându-se 46 cunoscători de paleografie chirilică, 16 de paleografie 

germană, 15 de latină, 6 de maghiară, 6 de slavonă, 5 de greacă şi 2 de 

turco-osmană. 

Pregătirea profesională 

Potrivit Secţiunii a 3-a (art. 50-53) din Legea nr. 188/1999 

privind Statutul funcţionarilor publici, atât funcţionarii publici, cât şi 

autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a lua toate măsurile 

organizatorice şi de ordin financiar pentru a asigura pregătirea şi 

perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici, instituţiile publice 

prevăzând în bugetul anual propriu sumele necesare pentru acoperirea 

cheltuielilor de pregătire profesională organizată în interesul acestora. 

Ca urmare, pentru anul 2007, instituţia noastră a solicitat 

Direcţiei Generale Financiare a MIRA prevederea în buget, la capitolul 

Pregătire profesională continuă, suma de 60.000 lei, însă a fost aprobată 

numai suma de 10.000 lei. Pregătirea continuă şi perfecţionarea 

profesională în anul la care facem referire s-a realizat prin următoarele 

cursuri: 

▪ prin intermediul Institutului Naţional de Administraţie s-a 

reuşit perfecţionarea unui număr de 33 funcţionari publici în domeniile: 

relaţii cu publicul, achiziţii publice, gestionarea informaţiilor clasificate, 

managementul imaginii unei instituţii publice, managementul financiar 

pentru administraţia publică, comunicare interpersonală, planificare 

strategică pentru instituţii publice, managementul situaţiilor de urgenţă, 

contabilitate publică, managementul instituţiilor publice, politici publice, 

dezvoltarea competenţelor profesionale în domeniul resurselor umane, 

integrare europeană şi consecinţe pentru administraţia publică 

românească, comunicare interinstituţională şi relaţii publice; 

▪ prin cercuri profesionale zonale şi instruiri (convocări) 

organizate de ANR, cu teme specifice activităţilor curente desfăşurate de 

109 


110 

lucrători; 

▪ prin Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică: cursuri de 

iniţiere în arhivistică, pentru personalul nou încadrat cu studii superioare, 

la care au participat un număr de 7 cursanţi; de paleografie germană, 

anul IV (în ciclu de 5 ani), la care au participat 8 cursanţi; de paleografie 

chirilică, anul I (în ciclu de 2 ani), la care au participat 6 persoane; de 

perfecţionare în arhivistică pentru personalul cu studii medii, cu 7 

cursanţi; de perfecţionare în arhivistică pentru personalul cu studii 

superioare, 7 cursanţi; de calificare în meseria de restaurator pentru 

personalul cu studii medii, 16 cursanţi; de calificare în meseria de legător 

pentru personalul cu studii medii, 5 cursanţi; 

▪ prin Centrul de Studii Postuniversitare al MIRA; au participat 

26 angajaţi la cursuri de tehnoredactare computerizată, calcul tabelar, 

utilizare internet şi prezentări multimedia şi opt salariaţi au urmat cursuri 

de limbi străine (germană, franceză). 

Apreciem că în domeniul pregătirii şi perfecţionării profesionale 

se impune cu necesitate alocarea unor fonduri financiare substanţiale, 

astfel încât să se reuşească menţinerea la un nivel ridicat de cunoştinţe 

teoretice şi practice. 

2007 


PRINCIPALELE ELEMENTE DE REFORMĂ ŞI MODERNIZARE 

ALE NOULUI MANAGEMENT AL ANR 

• Adaptarea cadrului legal la cerinţele actuale ale 

spaţiului comunitar; 

• Promovarea şi susţinerea unui proiect coerent de 

informatizare a instituţiei; 

• O politică de personal eficientă şi coerentă, inclusiv 

prin susţinerea programelor de perfecţionare a 

personalului; 

• Adaptarea infrastructurii la cerinţele actuale; 

• Crearea unei strategii de promovare a intereselor şi 

a imaginii Arhivelor Naţionale ale României prin 

dezvoltarea unor relaţii de cooperare şi colaborare 

internă/externă; 

• Servicii de calitate şi transparente pentru cetăţean; 

• Transparenţa în activitatea decizională şi în relaţia 

cu publicul interesat; 

• Asigurarea accesului nediscriminatoriu la cercetarea 

documentelor deţinute de ANR; 

• Asigurarea liberului acces la documentele create de 

structurile regimului comunist; 

• Un program coerent şi modern de publicaţii de 

specialitate şi de manifestări ştiinţifice. 

111

Raport de activitate al ANR - Arhivele NaÅ£ionale ale RomÃ¢niei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?