METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE Prof. Pintea Carmen ...

METODE COMPLEMENTARE DE EVALUARE
Prof. Pintea Carmen-Lucia, Gimnaziul de Stat ”Miron Neagu”, Sighișoara, jud. Mureș
Moto:
„ … evaluarea n-ar trebui să sancţioneze, ci să ofere informaţii despre ce ştie şi ce poate să facă
elevul cu ceea ce a învăţat. Dacă (…) nu oferă asemenea informaţii, ci doar note, ea este inutilă din
punct de vedere formativ” (A. Ţepelea)
1. Introducere
Mondializarea economiei, mutaţiile de pe piaţa forţei de muncă, rapiditatea schimbărilor
tehnologice şi sociale, exigenţele sporite ale societăţii civile au determinat instituţii şi specialişti din
întreaga lume să caute competenţele de care are nevoie orice cetăţean pentru a se integra în viaţa
socială
Abordarea bazată pe competenţe vizează aptitudinile şi deprinderile necesare pentru aplicarea
adecvată a cunoştinţelor precum şi dezvoltarea unor atitudini pozitive în favoarea continuării
studiilor, a gândirii critice şi a creativităţii. Această abordare reprezintă o provocare reală pentru
organizarea procesului de învăţare şi depinde în mod crucial de capacităţile profesorului, de modul
în care acesta își declină rolul de facilitator al învățării.
Evaluarea este o componentă importantă a procesului de învățământ și stabilirea unei strategii
de evaluare se impune de la sine. A stabili o strategie de evaluare echivalează cu a fixa când
evaluezi, sub ce formă, cu ce metode şi mijloace, cum valorifici informaţiile obţinute etc. În final, în
funcţie de concluziile desprinse, elevul îşi va modifica strategia de învăţare, profesorul pe cea de
predare iar directorul strategia managerială.
2. Metode complementare de evaluare
Metodele complementare de evaluare au un important potențial formativ. Ele conduc la un real
parteneriat profesor- elev-familie. Elevul are posibilitatea de a se autoevalua, de a se autocorecta, de
a-și regla stilul de învățare de a-și manifesta creativitatea și spiritul critic, sub îndrumarea dascălului
care devine, în învățarea centrată pe elev, un facilitator al învățării.

Printre metodele complementare de evaluare, din ce în ce mai folosite în prezent, se află: observația
sistematică a elevilor, proiectul, portofoliul, tema pentru acasă, tema de lucru în clasă,
autoevaluarea.
2.1. Evaluarea prin portofoliu
Portofoliul, inițial folosit la elevii mari, este o metodă de evaluare mai veche, folosită, îndeosebi, în
învăţământul primar, unde învăţătorii le cereau elevilor să realizeze o seamă de lucrări, pe parcursul
instruirii, care constituiau un fel de carte de vizită a lor. Aceste lucrări, cuprinzând compuneri,
rezolvări de probleme, diverse produse executate la lucrul manual, ierbare, insectare, colecţii
minerale şi altele asemenea, erau apreciate şi notate, iar cele mai reuşite erau prezentate în cadrul
unor expoziţii organizate la sfârşitul anului şcolar.
„Descoperită” după anul 1989 şi numită „portofoliu”, metoda s-a extins şi la celelalte trepte
de învăţământ, dându-i-se un conţinut mai precis.
Adrian Stoica o include între metodele „complementare” de evaluare, alături de observare,
de investigaţie şi de proiect, evidenţiindu-li-se valenţele formative şi apartenenţa la ceea ce autorul
numeşte „evaluare autentică”, prin care înţelege „un concept relativ nou” ce „se referă la evaluarea
performanţelor elevilor prin sarcini de lucru complexe” (Stoica, A., 2003).
În această perspectivă, Adrian Stoica include în portofoliu diverse rezultate ale activităţii
desfăşurate de elevi pe parcursul instruirii, înregistrate fie cu ajutorul metodelor considerate
„tradiţionale” (orale, scrise şi practice), fie cu ajutorul celor numite „complementare” (observarea,
proiectul, investigaţia).
2.2. Evaluarea prin portofoliu- exemplu pentru disciplina chimie
La disciplina chimie, clasa a VII-a, această modaliate de evaluare s-a bucurat de succes în rândul
elevilor. Voi prezenta în continuare modalitatea de folosire a portofoliului la unitatea de învățare
”Amestecuri de substanțe”
La începutul unității de învățare, se prezintă obiectivele de urmărit, componența portofoliului, grila
de evaluare a acestuia. Aceasta din urmă se comunică și părinților, care vor semna de luare la
cunoștință. Elevii au fost împărțiți în grupe de câte trei elevi. Elevii cu dificultăți de învățare au avut
posibilitatea de a alege, în locul paginii de publicație, o compunere cu tema Poluarea Șercheșului,
realizată în urma excursiei pe care am făcut-o cu clasa în aria protejată Șercheș din Sighișoara, în
afara programului de școală.
În tabelul de mai jos este prezentat un model de grilă de evaluare a portofoliului:

Unitatea de învăţare: Amestecuri de substanţe
Numele si prenumele elevului/ grupa
Clasa: a VII-a
Disciplina: Chimie
Punctaj
Comentarii
Publicaţia
Conținut: Scop
(30 puncte)
6 p
Conținut: Concluzii
Conținut: Sursele de
informare
Creativitate
Tehnoredactare
Design
Reguli gramaticale
4 p
4 p
4 p
4 p
4 p
4 p
Probleme
Datele problemei
Transformări
Formule
Interpretări
Fișa de activitate
Completare corectă
Limbaj utilizat
(16 puncte)
4*1 p
4*1 p
4*1 p
4*1 p
(28 puncte)
26 p
2 p
Colaborare
(16 puncte)

Contribuție
Cooperare
Ascultare activă
4 p
4 p
4 p
Rezolvarea
grupului
problemelor
4 p
Portofoliu
Total
(10 puncte/ 1p pentru existența fiecărui document)
100 p
Observații
Grila de notare
Punctaj 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79 80-89 90-100
Nota 4 5 6 7 8 9 10
Am luat la cunoștință:
Elev: ......................... Părinte: .................................................
Pentru activitatea la clasă și pentru rezolvarea de probleme, elevii primesc la începutul activităților
criteriile de evaluare care vor fi urmărite. Portofoliile finale vor fi expuse în ora destinată și
cuprinsă în proiectarea unității, oră în care elevii au posibiliatea să prezinte și pagina de publicație,
respectiv compunerea, folosind videoproiectorul.
3. Concuzii
Portofoliul ca metodă complementară de evaluare, permite activizarea tuturor elevilor, chiar și
acelora cu dificultăți de învățare, Este o metodă care suscită interesul elevilor pe toată perioada
desfășurării și, dacă obiectivele evaluării sunt comunicate clar, la începutul unității de învățare,
asigură preocuparea constantă a elevilor pentru învățare, dar și implicarea familiei și interesul
acesteia pentru progresul copilului.
Am observat o receptivitate mai mare a elevilor pentru materialul predat și mai ales, am remarcat
spiritul de echipă, întrajutorarea elevilor din cadrul aceleiași echipă, creștera gradului de toleranță
pentru colegii cu dificultăți de comunicare și de învățare.

Desigur, metodele complementare de predare și evaluare trebuie integrate echilibrat,
asigurându-se diferențierea instruirii. Portofoliul va putea fi folosit ca o alternativă, alături de alte
metode, conţinutul său fiind precizat de evaluator, în funcţie de specificul disciplinei de studiu, la
începutul semestrului sau al anului de învăţământ.
4. Bibliografie
Bocoş, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Presa Universitară
Clujeană, Cluj-Napoca, 2007.
Fătu, S., Didactica chimiei, Editura Corint, Bucureşt, 2008.
Stoica, A., Evaluarea educațională, Ed. Humanitas, București, 2006, pag. 111-117
www.proeducation.md/dw.php3f=/files/Evaluare/