Capitolul I – Informaii generale despre jude Raportul de performan pe anul 2007 Reprezentare grafic: cu delimitarea unitilor fiscale din jude LEGEND: SEDIU D.G.F.P. I A.T.C.P. SEDIU A.F.P. CU TREZORERIE SEDIU A.F.P. FR TREZORERIE Aezarea geografic a judeului pe harta trii 2
Raportul de performan pe anul 2007 Aezare geografic Judeul este situat în Transilvania, în estul acestuia, la nord de Carpaii Meridionali. Cltorul, care vrea s viziteze aceste meleaguri ajunge în jude prin calea ferat sau pe oseaua naional în multiple puncte de acces, judeul fiind accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighioara, Sovata, Deda, Piatra-Neam, Comneti sau Târgu Secuiesc aproape la fel de uor, dar în mod sigur parcurgând trasee care prin pitorescul lor reprezint delectare pentru ochiul i sufletul cltorului. Numele "Harghita" este de origine necunoscut. Specialitii în lingvistic nu au fost capabili s dea o explicaie tiinific privind originea sa, dar în datinile locale triete legenda, conform creia este numele unei fete cpetenii ai hunilor. Muntele vulcanic, unul din cele mai importante masive din Carpaii Orientali, paralel cu Munii Ciucului, care e vizibil aproape de pe tot cuprinsul judeului, poart acest nume din vremuri arhaice. Judeul nostru a fost denumit dup acest masiv muntos, muntele legendar al secuilor. Vârful cel mai înalt este Vârful Harghita-Mdrai, de 1801 m. În afara de masivul Harghitei mai trebuie amintite Munii Ghiurgheului, Munii Gheorghenilor i ale Ciucului, Hmaului, Climanului, Dealurile Târnavelor, Masivul Ciomadului, etc. Dup aceast simpl îniruire de nume devine evident faptul, c peste 60% a suprafeei judeului este constituit din muni i dealuri. Între deiferitele zone de locuit ale judeului exist o diferen de altitudine de peste 400 de metri. Clima în depresiunile intramontane este mai aspr, de fapt cea mai aspr dintre toate zonele populate ale rii, dar în vestul judeului clima este mult mai blând, mult asemntoare cu restul Bazinului Transilvaniei. Dup spusele cltorilor clima depresiunilor intramontane seamn mult cu clima Estoniei sau a zonei de mijloc a Suediei. Cea mai mare temperatur (+36,5° C) a fost msurat la Odorheiul Secuiesc în 1952, cea mai sczut (-38° C) în 1986. Perioada rcoroas uneori ine peste 43% din anul calendaristic. Din cauza acestei clime aspre zona este cunoscut drept "polul frigului" din România. Munii se împart în dou categorii distincte – cei dinspre vest sunt de origine vulcanic, restul – cu unele excepii notabile – de origine tectonic. Activitatea vulcanic de odinioar se manifest în numeroase activiti postvulcanice. Oriunde mergem pe teritoriul judeului, întâlnim izvoare de ap minerale. Geologii au catalogat peste 2000 de astfel de surse de ap. Multe dintre ele au fost îmbuteliate de-a lungul timpurilor, unele dintre ele au fost cunoscute în toat Europa, chiar acum peste 150 de ani. În zon precipitaiile anuale sunt de aproximativ 600-800 litrii/m². Opt râuri îi împart între ele judeul în tot atâtea bazine hidrografice, toate izvorând aici: în partea sudic Oltul, Homorodul Mare i Homorodul Mic, la est Bistria, Trotuul, Bicazul Mic i Bicazul Mare, în nord Mureul, în vest Târnava Mic i Târnava Mare. Dou dintre ele au fost imortalizate în legende – Mureul i Oltul. Dar avem i dou lacuri "legendare". Lacul Sfântu Ana, unicul lac format în craterul unui vulcan din Europa, în masivul Ciomadului la altitudinea de 950 metrii în sud. Un alt lac, care are legendele sale este Lacul Rou, în est, în amonte de Cheile Bicazului, la poalele vârfuri Suhardul Mic, nscut dup o alunecare masiv de teren în vara anului 1837. Judeul este deosebit de bogat în minereuri: andezite, bazalturi, tufe, marmur, sare, cupru, fier, mercur – i am enumerat numai lista parial a bogiilor. Judeul este format din Scaunele Secuieti de odinioar – al Odorheiului, al Ciucului, Gheorghenilor i a Casinului – i zona Topliei i Tulgheului în nord. Suprafaa total este de 6639 km². În 1968 s-a renunat la împrirea teritorial de tip sovietic i au fost create noile structuri teritorial-administrative, judeele. Reedina noului jude trebuia s fie Odorheiu Secuiesc, dar ca urmare a demonstraiilor stradale a locuitorilor si, sediul judeului a fost mutat la Miercurea Ciuc. 3