o_19bcig805af51c5sria1i5h121ia.pdf

More documents

Recommendations

Info

40 „în război, este de cea mai mare M.St.M. la serviciul agenţilor rezidenţi în cum trebuie”. Un alt document, din 5 importanţă a se avea ştiinţă despre rândurile inamicului, în vremuri de pace ori octombrie 1911, sublinia că „la noi, poziţiunile, mişcările şi intenţiile inamicului de război; 5) informaţii procurate de neexistând o lege a contraspionajului în şi de a-l împiedica să descopere pe ale cavalerie; 6) recunoaşterile prin ataşaţi timp de pace, mulţi pentru bani pot oferi noastre”. Unui astfel de serviciu i se militari; 7) recunoaşterile topografice etc. serviciile lor, fără să se expună la un încredinţa misiunea „să spioneze orice pericol prea mare”. mişcare şi să informeze pe comandant, să Dacă din punct de vedere teoretic se procure şi să dea informaţii asupra poate susţine că exista o încadrare în Cererile ofiţerilor stat-majorişti nu au mişcărilor adversarului”. spiritul epocii, practic însă organizarea rămas fără ecou. Clasa politică s-a dovedit unui serviciu secret de informaţii cu receptivă până la un punct şi a căutat să Odată cu înfiinţarea Şcolii Superioare de caracter militar în România, care să remedieze aceste lipsuri, dar tot prin Război, în 1889, s-a introdus şi un curs de corespundă nevoilor armatei, întâmpina în improvizaţii. Bunăoară, în iarna anului specialitate, care la capitolul VI prezenta continuare mari greutăţi. 1912-1913, Parlamentul României, după „Serviciul informaţiunilor”. Interesante cum mărturisea Titu Maiorescu, votase sunt argumentaţiile acestui curs, care Alte iniţiative suma de 270 milioane lei pentru fixau rolul informaţiilor în conducerea în proiectarea unor structuri pregătirea grabnică a armatei, dar, războiului. „Serviciul informaţiunilor, se informative eficiente probabil, intervalul fiind foarte scurt, menţiona în cursul sus-citat, are ca scop a investiţiile destinate Ministerului Apărării procura comandantului superior ştirile Încă din timpul celui de-al doilea război Naţionale nu şi-au putut dovedi imediat relative la inamic şi teren, de care are balcanic, din 1913, se făcuseră simţite eficienţa. Deci, situaţia era cunoscută de trebuinţă pentru conducerea operaţiunilor multe lipsuri, în special în domeniul către clasa politică, iar măsurile luate nu […]. Rareori comandantul poate dobândi efectivelor potenţial combatante, precum puteau depăşi circumstanţele şi caracterul ştiri exacte şi complete asupra poziţiunii, şi al pregătirii şi dotării cu tehnică militară. de improvizaţie. În aceeaşi perioadă, s-au forţelor şi proiectelor inamicului. În I.G. Duca menţiona, în lucrarea sa alocat, din fondul Ministerului Apărării general, neputând afla nimic cert, el conta memorialistică, faptul că „lipsurile se Naţionale, sume importante pentru a descoperi o parte din adevăr, a ridica un dovediseră a fi fost atât de serioase, încât, organizarea unui serviciu de informaţii, colţ al vălului care ascunde situaţia. dacă am fi fost siliţi să dăm în Bulgaria numai că din rapoartele aceloraşi ofiţeri Luminat asupra unui punct precis, adevărate lupte şi dacă acest război nu s- stat-majorişti, rezultă că au fost „cheltuite comandantul va putea adeseori deduce ar fi redus la o plimbare triumfală, am fi pentru alte nevoi”. Fără să riscăm o restul, ori cel puţin va putea obţine avut surprize dureroase”. explicaţie tranşantă, ne vine greu să nu probabilităţi suficiente pentru a lua o facem o asociere între această deturnare hotărâre. Lipsit de ştiri, comandantul este Situaţia nu era mai bună nici în domeniul a sumelor alocate serviciului de informaţii paralizat. Serviciul informaţiunilor are, prin serviciilor secrete de informaţii. După cum al armatei şi sinuciderile generalului A. urmare, un rol capital în conducerea rezultă din studiile şi rapoartele întocmite Zotu, şeful Marelui Stat Major din acel războiului [subl. n.]. Cei mai mari generali de ofiţeri ai Marelui Stat Major al Armatei timp, şi a maiorului Ionescu, atunci când au afirmat importanţa acestui serviciu prin Române, încă de dinainte de declanşarea au aflat că primul-ministru Ionel Brătianu îngrijirea ce au adus organizării şi războiului, lipsurile şi efectele lor erau intrase în posesia listei cu persoanele care funcţionării lui. Importanţa însă a crescut conştientizate. Astfel, într-un referat din 23 „lucraseră” în folosul germanilor. proporţional cu mărimea efectivelor. Cu august 1911, se sublinia: „Serviciul de armatele mici de altădată era cu neputinţă informaţii de la Statul Major General al „Până la războiul balcanic din 1913, a modifica dispoziţiile sale potrivit cu Armatei nu a avut şi nu are nici astăzi o armata noastră n-a dispus de un serviciu circumstanţele noi. Astăzi, dacă nu organizare care să corespundă în adevăr de informaţii propriu-zis”, spunea Mihail primeşte ştiri în momentul oportun, misiunii sale, nu poate obţine informaţii cu Moruzov, într-un raport întocmit după comandantul poate fi redus la neputinţă, caracter mai confidenţial asupra război. Abia în acel an, când românii au din cauza greutăţii de a mişca armate de organizării militare a vecinilor, nici mai ales intrat în Bulgaria, s-au izbit de lipsa unui un efectiv mare”. Cursul stăruia în să recunoască şi să ţină în supraveghere astfel de serviciu şi atunci s-au luat continuare asupra unor aspecte precum: persoanele ce se ocupă în ţara noastră cu primele măsuri pentru organizarea necesitatea, organizarea şi principalele spionajul, aşa ca să putem lua, la nevoie, acestuia. Mihail Moruzov mai menţiona că mijloace de informaţii. Deosebit de măsurile impuse de împrejurări. Din după războaiele balcanice s-a pus semnificative, pentru a se aprecia spiritul această cauză suntem inferiori vecinilor problema creării unui organism bine epocii, erau mijloacele de informaţii noştri, căci, pe când aceştia cheltuiesc structurat, el fiind însărcinat cu această principale recomandate cursanţilor şi sume foarte mari şi au servicii de informaţii problemă. „Dar abia a luat serviciul fiinţă, anume: 1) hărţile şi documentele adunate complet organizate, prin care ne pot abia s-au început primele recrutări şi din timp de pace; 2) documentele găsite cunoaşte cu de-amănuntul, noi nu putem formări de elemente, că Secţia a II-a din sau luate de la inamic; 3) interogarea face aproape nimic. Cauza principală a Marele Stat Major şi-a schimbat opinia, locuitorilor, prizonierilor şi dezertorilor; 4) fost şi este încă lipsa de mijloace băneşti, preluând asupră-şi şi latura tehnică a spionajul (în sensul recurgerii de către care să permită organizarea serviciului Serviciului Secret”.
41 Adrian Ioan Mihăilescu Direcţia Judeţeană de Informaţii Bihor Migraţia ilegală şi efectele acesteia în planul securităţii naţionale a României În sens larg, migraţia este procesul conduce la întărirea economiei migraţiei ilegale, fapt ce afectează d e p e r m u t a r e t e r i t o r i a l ă a subterane, proliferarea criminalităţii toate domeniile vitale ale societăţii, p e r s o a n e l o r , î n s o ţ i t ă d e organizate, facilitând, totodată, inclusiv siguranţa statului şi a schimbarea locului de trai, iar, din activitatea unor organizaţii propriilor cetăţeni. punct de vedere internaţional, este extremist-teroriste. Drept urmare, schimbarea locului de trai a combaterea fenomenului migraţiei Pe lângă efectele negative în persoanelor ori a grupurilor de ilegale devine una din principalele planul climatului social, al ordinii persoane aparte, indiferent de direcţii de acţiune ale autorităţilor publice şi situaţiei economice, motivaţia deciziei. Printre factorii statelor, atât din ţările furnizoare de utilizarea teritoriului României ca determinanţi ai fenomenului se migranţi, cât şi din cele de tranzit şi rută pentru migraţia ilegală numără: dorinţa de „mai bine”, de destinaţie. determină serioase repercusiuni obţinere a unui câştig mai rapid asupra intereselor şi imaginii (sau mai facil), catastrofele A n a l i z a a c t u a l u l u i c o n t e x t externe a ţării noastre, în contextul naturale majore, stările conflictuale internaţional relevă existenţa unor angajamentelor asumate în ce se manifestă cu preponderenţă premise favorabile dezvoltării calitate de stat membru al Uniunii î n z o n e l e s l a b d e z v o l t a t e , fenomenului migraţiei ilegale, Europene. regimurile dictatoriale, etc. printre care se numără: persistenţa unor focare de conflict, în zone cu În contextul internaţional actual, puternic potenţial migraţionist, Ca sursă de pericole pentru m i g r a ţ i a i l e g a l ă , c a p a r t e m e n ţ i n e r e a u n o r r e g i m u r i securitate, migraţia ilegală poate componentă a fenomenului d i c t a t o r i a l e , d e z e c h i l i b r e l e induce efecte perturbatoare asupra criminalităţii organizate, reprezintă economice mondiale, de natură a unora dintre principalele domenii unul din principalii factori de risc la conduce la migraţia forţei de ale societăţii româneşti, respectiv adresa securităţii globale şi muncă ieftine spre spaţii cu un nivel demografie, economie, piaţa naţionale. Proliferarea acesteia de dezvoltare ridicat. locurilor de muncă, întărirea este de natură a conduce la e c o n o m i e i s u b t e r a n e ş i instabilitate economică, politică, ca România, situată la confluenţa proliferarea criminalităţii şi a urmare a dezvoltării corupţiei la drumurilor care leagă estul de terorismului. orice nivel, afectând şi viaţa vestul continentului şi sudul asiatic socială. Pe lângă inducerea unei de nordul şi vestul european, este instabilităţi pe piaţa locurilor de inclusă pe “Ruta Balcanică” a muncă, fenomenul migraţiei ilegale
Page 3 and 4: Mihaela Matei Consilier al Director
Page 5 and 6: 3 radicalizare sau pregătire a gru
Page 7 and 8: 5 servicii, este evident că aceste
Page 11 and 12: Serviciile de informaţii şi noile
Page 13 and 14: 11 Serviciile de informaţii şi î
Page 15 and 16: 13 Blog-urile Acestea sunt un alt i
Page 17 and 18: 15 Afirmatia este contrazisa, însa
Page 19 and 20: 17 Ligia Leaua Consilier al Directo
Page 21 and 22: 19 Strategiile de securitate naţio
Page 23 and 24: 21 Un rol important în garantarea
Page 25 and 26: 23 Atât ca proces, cât şi ca pro
Page 27 and 28: 25 Din punct de vedere teoretic, mo
Page 29 and 30: 27 Urmărind acelaşi scop, respect
Page 31 and 32: 29 Geneza apariţiei Hezbollah de p
Page 33 and 34: 31 Confruntările militare din 2006
Page 35 and 36: 33 Atunci când gândim vertical, n
Page 37 and 38: 35 Ioan Tarnu Direcţia Judeţeană
Page 39 and 40: 37 Cristian Troncotă Istoric, deca
Page 41: 39 informaţii importante despre di
Page 45 and 46: 43 Centrul Surse Deschise Organiza
Page 47 and 48: 45 Actualul subsecretar al MIT-ului
Page 49 and 50: 47 Obiectivele urmărite erau urmă
Page 51 and 52: U R L : h t t p : / / w w w . a m n
Page 53 and 54: 51 De asemenea, în completarea ana
Page 55 and 56: 53 4. Enumeraţi aspectele negative
Page 57 and 58: 57 Niculae Ioniţă Prim-vicepreşe
Page 59 and 60: 50 56 nonguvernamentale şi comunit
Page 61 and 62: 59 Intelligence Summary • Mihaela

o_19bcig805af51c5sria1i5h121ia.pdf

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?