Toamna Cugireană 2011 - Primăria Cugir

Cuprins
Interviu cu primarul oraşului Cugir, Adrian Teban..................2
Valorificarea istoriei locurilor în care trăim..............................4
Cugirenii şi-au reconstruit exclusiv
cu forţe proprii oraşul..............................................................5
Toamna Cugireană 2011 ,
Toamna Unităţii Cugirene........................................................6
Învățământul cugirean susținut de Consiliul Județean Alba....7
Centru Multifuncţional de Servicii Sociale
oportunități și accente în îngrijirea socio-medicală la
domiciliu....................................................................21
Asociația PRO Europa continuă să susțină
comunitatea locală,
Asociația Rom.CRUC. Cugir, aproape de problemele
etniei rome.................................................................22
Asociaţia pentru Ecologie și turism Năsăpiște Cugir
în pragul celui mai aşteptat eveniment cultural-sportiv,
“Toamna Cugireană”..................................................23
Cugir- Prima și ultima dragoste................................24
COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ – izvor de speranţă
pentru tineri -...........................................................................8
Aceeași toamnă.....................................................................9
Învăţământul – încotro......................................................10
Parcul Industrial Cugir
-gazda a 46 de societati comerciale.....................................11
Tinere condeie.............................................................12-13
Casa de Cultură Cugir vă așteaptă cu porțile deschise,
Toamna Cugireană şi concursurile offroad....................................................................................14
FESTIVALUL “TOAMNA CUGIREANĂ” - stimulent al creației
și afirmării salariaților și întreprinderilor de producție..........15
Poliția Locală Cugir - semper fidelis cetățenilor
Măsuri preventive pentru
Festivalul “Toamna Cugireană”...........................................16
SC Apa CTTA S.A. Cugir între investiții prezente și viitoare,
Respectă-ți medicul............................................................17
Elevi cugireni la Seminarul Național
„Despre tine, pentru viitorul tău!” 2011...........................18-19
Şcoala, educaţia la început de an şcolar,
Despre bucurii .....................................................................20
Coordonator : Ing. ADRIAN TEBAN
Redactor : LUMINIŢA BIRĂESC
Grafică&Design : MIRCEA M. SIMU
Culegere text : ŞTIOP ARIANA
Foto : LUMINIŢA BIRĂESC
MIRCEA M. SIMU
Comisia de organizare a festivalului “Toamna Cugireanã” Ediţia a XIV-a :
Teban Adrian (preşedinte); Florea Rodica (vicepreşedinte); Oprişiu Silviu (coordonare spectacole); Rotche Horia (membru; Voicu Aurel (membru);
Hluşcu Aurelia (membru); Furdui Călin (membru); Bugeag Ana (membru); Bartalics Camelia (membru); Birăesc Luminiţa (membru);Valasă Alin
(membru); Arion Florin (membru); Ştirb Nedel Viorica (membru); Samoilescu Silviu (membru); Nicoară Adrian (membru); Mihai Adrian (membru);
Băluţiu Otilia (membru); Muntean Emil (membru supleant); Păştină Aurel (membru supleant); Rădiţoiu Laurenţiu (membru supleant); Ştefănuţ
Adriana (membru supleant);Sulniceanu Carmen (membru supleant);
1

Primarul Oraşului Cugir, Adrian Teban:
“Am încredere în comunitatea locală, în puterea ei de a se mobiliza”
Domnule primar, Adrian Teban cu ce gânduri întâmpinaţi ediţia a XIV-a
a Festivalului “Toamna cugireană”
Traversăm o perioadă destul de dificilă din punct de vedere economic, care
îşi pune amprenta atât asupra evoluţiei comunităţii noastre, cât şi asupra relaţiilor
interumane. În ciuda acestei conjuncturi, “Toamna cugireană” reuşeşte un lucru
minunat: să ne unească. În cele câteva zile de festival, paşii cugirenilor se îndreaptă
în acelaşi loc, iar spre bucuria noastră, nu e vorba doar de cei aflaţi în localitate,
ci şi de cei pe care viaţa i-a dus mai aproape sau mai departe de casă. Totodată,
vreau să vă spun că „Toamna cugireană” are darul să unească şi forţa economică a
localităţii, administraţia locală fiind sprijinită de majoritatea agenţilor economici,
cu a căror contribuţie am reuşit să organizăm această a XIV-a ediţie.
Vă spun cu sinceritate că mă bucur de fiecare dată când văd că oamenii din
Cugir ştiu să strângă rândurile atunci când este nevoie. Au dovedit-o de foarte
multe ori, chiar în cursul acestui an, motiv pentru care întâmpin Festivalul
„Toamna cugireană” cu încredere în comunitatea locală, în puterea ei de a se
mobiliza, de a-şi găsi forţele să creadă şi să lupte pentru viitor. Am convingerea
că împreună vom reuşi să trecem peste această perioadă grea, astfel încât la
următoarele ediţii ale festivalului bucuria noastră să fie completă.
De-a lungul celor 14 ani, Festivalul “Toamna cugireană” a reprezentat
pentru comunitatea locală un prilej de a evidenţia roadele unui an de muncă. În spiritual acestei idei, v-aşi întreba cât de rodnic a
fost 2011 pentru administraţia publică locală
Făcând o evaluare a perioadei care s-a scurs de la începutul anului, trebuie să îmi exprim insatisfacţia cu privire la faptul că rezultatele
nu sunt pe măsura aşteptărilor sau a eforturilor depuse. Ţinând cont de bugetul limitat de care dispunem, am încercat să ne focalizăm
pe rezolvarea celor mai importante probleme ale localităţii. În acest an, prioritatea noastră numărul unu a fost Spitalul Orăşenesc Cugir
pentru care am alocat suma de 900.000 roni (9 miliarde de lei vechi). Până în momentul de faţă am reuşit să reparăm acoperişul clădirii
care găzduieşte internele şi chirurgia, precum şi şarpanta maternităţii şi pediatriei. Tot anul acesta au fost montate geamuri termopan
la mansarda celor două clădiri cu scopul de a îmbunătăţi randamentul tehnic. Din bugetul local am finanţat un proiect tehnic pentru
amenajarea unei spălătorii, urmând să fie demarată procedura de achiziţie publică a lucrării.
Sunt paşi importanţi însă, în ciuda eforturilor depuse, primăria nu poate compensa, în timp scurt, toţi anii în care nu s-a investit în
această instituţie. De aceea, am încercat să găsim susţinere din partea comunităţii locale, care, aşa cum vă spuneam şi anterior, a ştiut să
se mobilizeze la nevoie. Am găsit multă deschidere din partea conducerii Star Transmission Cugir care a decis să sponsorizeze spitalul cu
15 mi euro pentru a putea fi achiziţionat un aparat de anestezie. Tot în urma unei donaţii, de data aceasta a asociaţiei franceze „Prietenii
Cugirului” din Nimes, unitatea medicală are în dotare un electrocauter în valoare de 6 mi euro, care deserveşte secţiile de chirurgie,
ginecologie şi dermatologie. În acelaşi registru, îi amintim pe
concetăţenii noştri care şi-au adus aportul la renovarea unor
saloane: familiile Ene, Ioncu, Oltean, Bura, Oniga, Bulbucan,
Stoica, Lupu şi Frâncu.
Pe lângă investiţiile la spital, anul acesta am continuat
programul privind amenajarea parcărilor, ce se va derula în trei
etape. În momentul de faţă sunt realizate 136 de locuri de parcare
în zona străzilor Gr. Ureche, Ştefan cel Mare , Aleea Ştefan cel
Mare, Emil Racoviţă, urmând ca în luna octombrie să continuăm
lucrările pe străzile Rozelor, Trandafirilor şi Lalelelor, unde neam
propus să amenajăm un număr de 239 parcări. Ultima etapă
va fi demarată anul viitor pe străzile Mureşului, Alexandru Sahia
şi Constructorului. În total este vorba de 505 locuri de parcare
2

prin care dorim să descongestionăm spaţiile din zona blocurilor de locuit
şi să creştem confortul cetăţenilor. Trebuie spus că odată cu aceste lucrări
vom reabilita şi trotuarele din imediata apropiere, căile de acces, precum
şi spaţiile verzi.
În una dintre şedinţele Consiliului Local am propus să facem o
rectificare de buget şi să alocăm fonduri pentru modernizarea străzii 21
Decembrie 1989, una dintre principalele artere din oraş, care leagă centrul
Cugirului de Piaţa de Sus. Deşi stare acestei străzi este critică, am amânat
reabilitare ei, sperând ca vom obţine finanţare europeană, întrucât am
depus un proiect în acest sens, care a trecut peste toate etapele de evaluare.
În condiţiile în care nici până astăzi nu am primit un răspuns din partea
Ministerului Dezvoltării şi Turismului, am decis să demarăm lucrările cu
bani din bugetul local, pe care, în alte condiţii, îi puteam folosi în rezolvarea
altor probleme. Anul acesta va fi reabilitată doar porţiunea de stradă cuprinsă între poarta fabricii şi podul Cindeni, pentru care este
necesară suma de 400.000 roni, urmând ca anul viitor să fie alocate alte fonduri care să permită continuarea lucrărilor până în Piaţa de Sus.
Domnule Primar, aţi afirmat că rezultatele acestui an nu sunt pe măsura aşteptărilor sau a eforturilor depuse. Concret, la ce
v-aţi referit
Am depus eforturi considerabile pentru atragerea unor fonduri europene sau ministeriale pe baza unor proiecte viabile, care
ar fi rezolvat cele mai importante probleme locale. Despre unul dintre acestea aminteam anterior şi este vorba de „Reabilitarea si
modernizarea reţelei de străzi urbane - Strada Dragana, 1 Mai, Avram Iancu, Mihai Viteazu, 21 Decembrie 1989, Vasile Alecsandri,
Râul Mic si Eroilor”. Proiectul ar fi permis îmbunătăţirea considerabilă a întregii reţele de străzi în doar 2-3 ani, însă, din păcate, zace
de mai bine de doi ani la Ministerul Dezvoltării şi Turismului. În aceeaşi situaţie se află alte 8 demersuri ale noastre care ar fi dus la
dezvoltarea cu fonduri europene a infrastructurii spitaliceşti, şcolare, stradale şi sportive. Pentru întocmirea proiectelor am investit nu
doar muncă multă, ci şi bani din bugetul local. Nu pot să nu îmi exprim dezamăgirea cu privire la această situaţie, mai ales că auzim
pe diferite canale media tot felul de reproşuri cu privire la lipsa de iniţiativă a edililor în ceea ce priveşte atragerea de fonduri externe.
Noi, nu doar că am avut iniţiativă în acest sens, ci am reuşit să realizăm proiecte bune şi viabile, care din păcate s-au „împotmolit” în
desişul politic şi birocratic al unor sisteme.
Întorcându-ne la realizări, putem spune că în rândul acestora se înscrie şi Festivalul
“Toamna cugireană”. Ce program aţi pregătit pentru ediţia din acest an
Chiar dacă este un an dificil, am făcut tot posibilul ca şi ediţia din acest an să se ridice
la standardele cu care locuitorii Cugirului s-au obişnuit în cei 14 ani de zile. Astfel, din
cadrul manifestărilor nu vor lipsi competiţiile sportive, demonstraţiile de dansuri, şi
expoziţiile de tehnică şi artă.
Parada portului popular va deschide ziua de duminică şi sunt convins că va impresiona
şi de această dată prin frumuseţea costumelor populare şi mândria cu care sunt purtate
de către ansamblurile prezente. În ceea ce priveşte spectacolul folcloric, am încercat să
aducem în faţa cugirenilor pe unii dintre cei mai îndrăgiţi şi renumiţi solişti, precum şi
numeroase ansambluri. Nu i-am uitat nici pe tinerii noştri pentru care am pregătit un
spectacol de muzică uşoară, care sperăm ca va fi pe placul lor. Ca de fiecare dată încercăm
să-i încurajăm şi să-i susţinem pe cei mai talentaţi dintre ei, astfel că vor urca pe scenă:
Grupul Aprentis, MoonDance, Formatia Millenium Cugir, precum şi Palfi Andrei si Palfi
Diana, Bogdan Todea şi Razvan Ilin. În zilele precedente festivalului avem şi trei lansări
de carte: a maestrului Valentin Uritescu, a concetăţeanului nostru, prof. Nicolae Băcilă şi
a lui Paul Poenaru. Totodată avem plăcerea de a-l avea alături şi pe celebrul caricaturist
român, Ştefan Popa Popa’s. Sperăm ca locuitorii noştri să se bucure de aceste manifestări
care au fost pregătite pentru ei, să participe în număr cât mai mare la festival, astfel încât
să ne bucurăm împreună de sărbătoarea oraşului.
La final, ce le transmiteţi cugirenilor cu ocazia celei mai importante sărbători a localităţii
Să fie răbdători şi încrezători. Să ne ofere şi în continuare suportul, fiind convinşi că investim muncă şi interes pentru soluţionarea
tuturor problemelor locale. Sănătate multă tuturor şi să ne bucurăm împreună de “Toamna cugireană” 2011.
Interviu realizat de Luminița Birăesc
3

Valorificarea istoriei locurilor în care trăim
reprezintă o datorie morală
„Puneţi copiii în faţa monumentelor în care este încorporată
istoria … şi în felul acesta istoria poporului nostru nu va mai
fi o materie de învăţat pe de rost astăzi şi de uitat mâine, ci un
element de putere şi de iniţiativă în sufletul fiecăruia dintre noi”
( N. Iorga )
Pornind de la afirmaţia marelui istoric Nicolae Iorga,
afirmăm că valorificarea istoriei locurilor în care trăim
reprezintă o datorie morală pe care o avem atât pentru
generaţiile trecute şi prezente, cât mai ales pentru generaţiile
viitoare. Însă pentru a reuşi să ducem la îndeplinire această
sarcină trebuie să ne iubim locul, trebuie să facem proiecte şi
trebuie să muncim ca să le pui în aplicare.
Un astfel de proiect pornit din dragoste pentru Cugir şi cugireni,
din respect pentru trecutul comunităţii noastre şi din
preocupare pentru viitor îl reprezintă reabilitarea şi restaurarea
uneia dintre cele mai vechi
construcţii din oraşul
Cugir – Castelul de Apă,
cunoscut sub numele
de Turnul de Apă de pe
Scăunel. Administraţia
locală a demarat acest
proiect în luna iunie, în
baza unei hotărâri de
Consiliu Local adoptată
în 2009.
Abandonat acum
aproximativ jumătate de
secol, Turnul de Apă s-a
dovedit o construcţie arhitectonică extrem de solidă, pe care
administraţia locală intenţionează să o pună în valoare. Turnul
de Apă poate deveni o emblemă a localităţii noastre şi un punct
de atracţie turistică, nu doar datorită vechimii sale de peste 100
de ani, ci mai ales pentru că este o mărturie vie a activităţilor
industriale existente de foarte mulţi ani în această zonă.”
Din datele deţinute reiese că întreg complexul format din
Turnul de Apă, Tăul lui Nila şi conductele cunoscute sub numele
de Wasserleiner, au fost construite între anii 1903-1912,
într-o perioadă în care la Cugir erau cehi, austrieci, maghiari şi
italieni. Se pare că aceştia, alături de oamenii locurilor, au contribuit
la ridicarea obiectivului, cu scopul de a asigura sursa de
energie electrică necesară activităţii Fabricii de Fier.
Astfel, la începutul secolului al XIX-lea, cugirenii beneficiau
deja de curent electric.
Sarcina Turnului a fost aceea de a regulariza apa
adusă prin canalul Wasserleiner (drumul de apă), de la
barajul ridicat în faţa apelor Râului Mic, pe care cugirenii
mai vârstnici îl cunosc ca Tăul lui Nila, iar cei mai
tineri îl ştiu ca Barajul de la Rândunica. Acest turn de
25 m înălţime, proporţionat printr-o cădere de la 60 m,
"furniza" apa care punea în mişcare paletele turbinei ce
asigura curentul electric necesar Fabricii de Fier, precum
şi comunei Cugir. Tot din bazinele turnului pleca şi apa
necesară cişmelelor, aşezate la intersecţiile străzilor principale.
De-a lungul anilor, industria localităţii noastre
a depins de funcţionarea acestei construcţii, care a fost
lăsată în paragină în ultimii 50 de ani.
În acest moment se lucrează la reabilitarea
acoperişului, la refacerea finisajelor exterioare, la împrejmuirea
obiectivului
şi la iluminarea sa.
Lucrările vor fi finalizate
în următoarea
perioadă, iar valoarea
lor totală este de aproximativ
95.000 lei. Cu
puţin noroc, Turnul de
Apă va deveni din nou
util comunităţii locale,
însă nu contribuind la
producerea curentului
electric, ci la creşterea
atractivităţii turistice a
zonei. Intenţionăm ca, după amenajarea căilor de acces,
pajiştea de pe Chiciura, unde se înaltă semeţ Turnul de
Apă, să găzduiască diferite spectacole câmpeneşti şi concursuri
sportive.
Totodată, vom face demersuri pentru înscrierea întregului
complex format din Turnul de Apă, Tăul lui Nila
şi Wasserleiner pe lista monumentelor istorice de patrimoniu,
alături de Şcoala cu cls. I-VIII “Iosif Pervain”
de pe str. Principală, (localul primei şcoli de reuniune
grănicerească), şi de Biserica Romano-Catolică de pe
Scăunel.
Viceprimar,
Rodica Florea
4

Cugirenii şi-au reconstruit exclusiv cu forţe proprii oraşul
Ne înâlnim din nou, în cea mai frumoasă dintre Toamne,
cea Cugireană, cea de “acasă”. Toamna Cugireană
a devenit în ani, prilej şi loc de întâlnire pentru toţi cei
născuţi şi crescuţi în oraşul de la poalele Drăganei. Un
oraş care a renăscut ca pasărea Phoenix, dar nu din
cenuşă, ci cu eforturile financiare, intelectuale, culturale
ale cugirenilor. Faţa oraşului s-a schimbat sub mandatele
tânărului primar liberal Adrian Teban, iar în ultimii
ani acest lucru a fost posibil doar prin contribuţia
fiecărui cugirean în parte la bugetul local. Pentru că,
în mod nedrept, Cugirul a primit puţin spre deloc din
bugetul alocat judeţelor, respectiv oraşelor. În ciuda
acestor oprelişti, Cugirul s-a transformat vizibil, în folosul
cetăţenilor şi pentru confortul acestora. Se spune
că «acasă » e locul unde îţi este inima. Şi pentru cugireni,
oraşul în care au venit pe lume rămâne veşnic
locul unde sufletul redevine întreg. Chiar dacă soarta
i-a mânat printre străini pentru a câştiga o pâine, nu
s-au putut consola niciodată cu dictonul « ubi bene, ubi
patria ». O vedem şi o simţim în fiecare an, de “Toamna
cugireană”, când cei pleacaţi « dincolo » se reîntorc
acasă pentru a lua din puterea plaiurilor natale. Iar Cugirul
încă mai emană vitalitate prin tradiţii, determinare
şi mândria care, indiferent de vremuri, nu s-a înglodat în compromisuri.
Şi nu poți să iubeşti Cugirul fără a preţui în primul rând cugirenii. Cugirul reprezintă mai mult
decât peisaj pur şi simplu. Cugirul înseamnă milenii de istorie, istorie scrisă de destinul fiecărui trăitor
pe aceste meleaguri. Ca să crezi în destinul mândru al acestui oraş, trebuie să crezi mai întâi în oamenii
lui. În cugirenii care ani de-a rândul au luptat pentru a-l schimba în bine, încercând să dea ceva
înapoi comunității care i-a propulsat.
Şi încă ceva îi mai face pe cugireni unici: credinţa în schimbare. Au dovedit-o în 21 decembrie
1989. Au dovedit-o şi după, simţindu-se datori faţă de spiritul unor oameni care au zăcut în închisorile
comuniste pentru că nu au renunţat la crez, nu au renunţat la libertate. Au reuşit să facă diferenţa
între momente, cruciale sau false, la fel de importante pentru toţi. Încă ştiu să aleagă între educaţie
şi mitocanie; între ciubucăreala, comisionare parazitară şi competitivitate; între atitudine proactivă şi
pasivitate; între spirit antreprenorial şi delăsare; între puterea unui caracter curat şi jocul combinaţiilor
; între credinţa în fiecare dintre noi şi credinţa în autoritatea unui singur om; între posibilitatea de a
trăi decent şi normal şi cea de a trăi incorsetați într-un sistem. Au dovedit-o şi încă o mai pot dovedi.
La mulţi ani Cugir – cu toate localităţile componente! La mulţi ani OAMENILOR de aici şi de
pretutindeni, fii ai Cugirului!
Deputatul PNL de Alba, Colegiul Cugir-Zlatna,
Teodor Atanasiu
5

Toamna Cugireană 2011 – Toamna Unităţii Cugirene
Este întotdeauna
un prilej deosebit de
a te adresa celor ce
citesc mesajele din
această revistă. Am
avut permanent o
reticenţă în a scrie,
mai ales că acum mi
s-a impus ca articolul
să nu aibă tentă
politică .
Simt ca aş fi scris
mult mai reuşit dacă
scriam ceva politic,
ceva care ar fi fost
mult mai aproape de
ceea ce aş vi vrut să
comunic. Din păcate,
redactorii revistei
(deşi sunt prietenii
mei) mi-au interzis acest lucru, aşa că încerc să-mi exprim
nişte sentimente, mai putin politice, şi mai aproape de cei pe
care îi îndrăgesc, indiferent de apartenenţa la un partid sau
altul. Dacă voi reuşi rămâne să aprecieze redactorii, iar dacă
vor da liber la tipărire veţi aprecia dumneavoastră cei care
veţi citi aceste rânduri .
În primul rând, vă comunic că cetăţean apolitic (fără
optiune politică) nu există, există doar apartinic (nu este
membu al vreunui partid ), dar poate este greu de a acceptat
aşa ceva şi atunci mă pliez pe cerinţe şi încerc să scriu despre
Cugir şi mai ales despre cugireni .
Deşi “cugirean”, în accepțiunea unora, înseamnă “cu
rădăcini vechi în Cugir”, nu am găsit niciodată, decând
m-am nascut, o definiţie clară a ceea ce înţelegem prin “cugirean”.
Unii mi-au spus că nu sunt cugirean pentru că nu
am parinţii nascuţi în Cugir, în timp ce alții mi-au spus că
sunt, din moment ce m-am născut aici. Primii încearcă sămi
explice cum că nici fiica mea nu este cugireană, deşi este
născută la Cugir, în timp ce ceilalţi mă liniştesc spunândumi
că majoritatea celor care traiesc în oraş nu sunt născuti
în aceste locuri......
Aşa că a trebuit să-mi formez opinia mea personală vis
a vis de: “a fi cugirean“ şi v-o spun cu tărie: a fi cugirean
este o stare de spirit , exact ca tinereţea. A fi cugirean nu se
măsoară în naşteri sau neamuri, ci se măsoara prin spiritul
a ceea ce faci şi realizezi pentru locul tău natal, pentru semenii
tăi. Se măsoară prin ceea ce simţi pentru locul în care
te-ai născut, prin respectul pentru cei care sunt aici, alături,
indiferent de locul naşterii. A fi cugirean înseamnă a face
ceva util pentru oraşul Cugir, nu cu scopul de a te bate
cu pumnul în piept, ci pentru ca TU, CA ŞI CUGIREAN,
SĂ FI MANDRU CĂ AI FACUT !
Şi de aceea cum aş putea eu să uit că am ajuns să
scriu în aceasta revistă, din simplul motiv că oraşul Cugir
m-a ajutat: m-a ajutat să-mi termin o şcoală având
alături dascăli extraordinari, m-a ajutat să am un loc de
muncă atunci când aveam nevoie, în U.M.C , m-a ajutat,
prin voinţa cetăţenilor cugireni, să ajung acolo unde am
ajuns acum . De aceea cred că şi eu, ca şi toţi ceilalţi colegi
ai mei, avem o datorie: să ajutăm Cugirul , indiferent
de politică, indiferent de bârfe, de zvonuri, de răutăţi şi
mai ales avem datoria ca TOŢI să arătăm lumii că oraşul
Cugir există, este viu şi are un extraordinar potenţial :
oamenii Cugirului pe care nimeni nu are dreptul de a-i
diviza .
Nu avem numai prieteni, mulţi ne invidiază, mulţi
încearcă să ne destrame, dar am încredere în oamenii din
Cugir, am încredere în cei de vârsta părinţilor mei pentru
că ei au fost o prima generaţie de sacrificiu, generaţia
care a pus temelia Cugirului modern , generaţia pe care
acum unii, aflaţi la putere, încearcă să-i îndepărteze sub
masca bunăstării ţării care cere sacrificii; am încredere
în generaţia mea care trebuie să impună în judeţul Alba
punctul de vedere al Cugirului, pentru că cred cu tărie că
judeţul Alba are o datorie faţă de Cugir; am încredere în
generatia tânără la care îi cer doar să nu uite de unde a
plecat, să nu uite de Cugir şi de cugireni!!! “
Şi cred cu tărie că NOI CUGIRENII suntem singurii
care ne putem ajuta . Înainte să ne ajute alţii, haideţi să
ne ajutăm singuri. Să lăsăm de o parte orgoliile prosteşti,
să lăsam de o parte nemoteniile, să uităm de culoarea
politică şi să punem toţi umărul pentru Cugir !
Dacă sunteţi de acord cu aceasta, vom putea să avem
un oraş aşa cum noi l-am visat, un oraş unit, un motor al
judeţului, aşa cum am fost .
Dacă nu sunteţi de acord, ramâneţi alături de cei
care vor să facă ceva pentru bunastarea Cugirului
şi nu-i împiedicaţi. Lăsaţi invidia afară din casa Cugirului
şi haideţi ca acum să transformăm TOAMNA
CUGIREANĂ – 2011 în toamna unităţii cugirenilor indiferent
de ceea ce suntem .
Este un exerciţiu greu, dar obligatoriu pentru cugireni
şi mai ales pentru CUGIR!!
Consilierul dumneavoastră judeţean , Nicuşor
Mircea Mihai
6

Învățământul cugirean susținut de Consiliul Județean Alba
Şcoala este instituţia socială de bază, concepută să răspundă eficient nevoilor psihologice şi
sociale ale elevului, să-l formeze pe viitorul cetăţean responsabil al societăţii civile. Importanţi parteneri
ai şcolii în procesul formativ-educativ sunt părinţii dar şi comunitatea, care în calitate şi de
beneficiar al demersului şcolii are nevoie de persoane echilibrate, creative, responsabile, eficiente şi
adaptabile.
Între toţi partenerii implicaţi în procesul de formare a
viitorului cetăţean, rolul principal îl ocupă şcoala prin factorii
implicaţi direct în acţiune: profesorii şi elevii. În şcoală, climatul
are un rol cu totul deosebit, deoarece acţionează nu numai
asupra unei categorii de membri – profesorii – chiar dacă
este declanşat de aceştia, dar şi asupra “produsului” şcolii, elevii.
Climatul în scoala ține în bună măsura şi de infrastructura cu
care aceasta este dotată.
Așa cum ne-a obișnuit Consiliul Județean Alba vine şi în acest
an în sprijinul învățământului cugirean. În acest sens în ședința
de CJ Alba din luna iulie 2011 au fost alocate sume importante
pentru Școala cu clasele I-VIII Singidava Cugir – 55.000 lei și
Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu Cugir – 150.000 lei.
Școala cu clasele I-VIII Singidava Cugir avea nevoie urgentă de refacerea terenului de sport cu atât
mai mult cu cât aceasta nu dispune de sală de sport pentru realizarea orelor de sport din programa
scolară atât de necesare dezvoltarii armonioase și echilibrate a organismului.
Colegiul Tehnic I.D. Lăzărescu Cugir are o lucrare de investiții la sala de sport nefinalizată și care
impunea finalizarea acesteia datorită faptului că exista pericolul
de degradare a ceea era deja realizat.
Se impune să acordăm învațământului o atenție deosebită
cu atât mai mult cu cât de formarea viitorilor elevi va depinde
viitorul nostru.
Sigur și în Cugir dupa anul 1990 numarul elevilor a scazut
de la an la an, aceasta datorită, pe de o parte scaderi demografice
dar şi plecării a mulţi cugireni în ţările din vestul
continentului pentru un trai mai bun.
Peste toate acestea însă noi trebuie să ţinem cont și
de faptul că un învățământ de calitate nu se poate face decât cu o infrastructură corespunzatoare
aici administrația locală având o mare responsabilitate și, desigur, cu cadre bine pregatite, la acest
capitol orașul nostru stând foare bine, având nu de puţine ori merite recunoscute naţional şi chiar
internaţional.
Consiliul judeţean Alba va sprijinii în continuare atât cât îi va permite bugetul, orice demers legat
de învaţământul cugirean în special și de învăţământ în general.
Consilier judeţean PDL
Truţă Nicolae
7

COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
– izvor de speranţă pentru tineri -
Anul acesta Ziua Internaţională a Cooperaţiei a avut tema:
„Tineretul viitorul intreprinderii cooperative”. Această temă a avut,
în primul rând, în vedere faptul că în ultimele luni, tinerii au fost avangarda
mişcărilor care cereau schimbarea. Ei cereau locuri de muncă şi
condiţii de muncă decente, manifestându-şi nemulţumirea şi furia în
ceea ce priveşte libertăţile fundamentale şi justiţia socială.
Oficial, acum în lume sunt aproximativ 81 milioane de tineri
neangajaţi. Foarte mulţi sunt aşa de dezamăgiţi că nici nu mai caută un
loc de muncă. Tinerii ştiu că ei au de trei ori mai multe „şanse” de a fi
„şomeri”, în comparaţie cu adulţii, iar în unele ţări situaţia este şi mai
gravă, dintre cei care lucrează, peste un sfert, aproximativ 152 milioane,
căştigă 1,25 dolari pe zi.
Neavând o perspectivă, în prezent tinerii riscă să îşi piardă încrederea
în viitor, ei se confruntă permanent cu provocări majore în găsirea
unui loc de muncă sau deschiderea unei afaceri proprii, ei caută noi
abordări sustenabile menite să răspundă aspiraţiilor lor la o muncă
decentă.
Din păcate, în strigătul lor de disperare, tinerii s-au trezit în faţa
tunurilor cu apă şi a gazelor lacrimogene care, cu siguranţă, nu vor
rezolva problema lor şi nici conflictul nu se încheie ci doar se amână, fiindcă recesiunea economică a sistemului capitalist
este contextul ideal pentru amplificarea mişcărilor stradale. Sărăcimea planetei răsfoieşte, cu speranţă, cărţile lui Marx şi
se uită din ce în ce mai atentă la modelul Chinei.
Tinerii caută, asemenea altor mulţi excluşi de la beneficiile modelelor de creştere actuale, noi abordări sustenabile
menite să răspundă aspiraţiilor lor la o muncă decentă.
Cooperativele au un mare potenţial de a face parte din strategiile eficiente de realizare a acestui scop. Astăzi ele au un
miliard de membri şi oferă 100 de milioade de locuri de muncă. Aici tinerii pot aduce un nou dinamism mişcării cooperatiste.
La rândul lor, au mult de câştigat din oportunităţile de a-şi crea propria afacere sau de a găsi un loc de muncă,
totodată de a beneficia de produse şi servicii pe care să poată să şi le permită.
Idealurile cooperatiste se împletesc şi cu preocuparea atâtor tineri pentru afaceri
democratice, responsabile şi etice.
Cooperaţia este, probabil, cea mai naturală formă de organizare integratoare,
după cea a familiei, pentru că, fără cooperare şi ajutor reciproc, societatea
umană nu s-ar fi putut dezvolta. Mişcarea cooperatistă este una dintre
primele din timpurile moderne , având rădăcini adânci în începuturile
revoluţiei industriale, fiind totodată, o parte integrantă a mişcării timpurii a
muncii. Ea ţinteşte spre eliberarea omului de stratificarea bazată pe opresiune
şi pe alienarea individului. Ceea ce ne aminteşte, astfel, de vorba lui Antoine
de Saint – Exupery (1900-1944), romancier, eseist şi reporter francez, autorul
„Micului prinţ”, care spunea: „Ce înseamnă a elibera Dacă eliberez, într-un
pustiu, un om care nu câştigă nimic prin această eliberare, ce înseamnă libertatea
lui (...) A elibera un om înseamnă a-l învăţa ce este setea şi a-i netezi o
cale către fântână.”
Cooperaţia este ceea ce netezeşte, cu prisosinţă şi în mod pragmatic, calea
spre independenţă, spre libertate spirituală şi materială.
O întreagă generaţie cere un viitor!. Iar viitorul e sigur!, nu mai ţine de
capitalismul contemporan.
Spre deosebire de mulţi alţii care se întrec în promisiuni fără acoperire,
cooperatorul nu este un om al vorbelor ci al faptelor.
Ing. Murg Cornel
Preşedinte Şurianu SCM
8

Aceeași toamnă
În fiecare an, altă aceeași
toamnă.
La noi, la Cugir, toamnele sunt
întotdeauna nespus de frumoase.
Ele vin, ne aduc aurul pe copaci,
ne umplu pământul și casele cu
bogății fără seamăn.
E septembrie, e momentul să ne bucurăm și să sărbătorim, ca
în fiecare an, toamna.
Au trecut doi ani, când, la aceeași vreme, Uzina Mecanică
Cugir sărbătorea 210 ani de existență, sub emblema “ TRADITIE,
CALITATE şi CONTINUITATE”. Acum, la sărbătoarea ”Toamnei
cugirene 2011“ ne întrebăm, din nou, ce am mai realizat și ce oferă
societatea orașului și oamenilor din aceste locuri.
S.C. Uzina Mecanică Cugir, ca filială a C.N. ROMARM, îşi
desfăşoară activitatea în cadrul sectorului producţiei de apărare
având ca obiect principal de activitate fabricarea armamentului şi
muniţiei. Nomenclatorul de fabricaţie cuprinde o gamă de produse
care înseamnă muniţie de aproape toate tipurile, muniţie NATO,
armament, accesorii, piese de schimb, consumabile ş.a.
Dacă până în anul 2007 societatea a trecut printr-un amplu
proces de restructurare, începând cu anul 2008, S.C. Uzina
Mecanică Cugir a parcurs un trend ascendent semnificativ, trend
ce se menține și pentru anul 2012. Producția este competitivă pe
plan internațional și avem asigurat portofoliu de comenzi până la
mijlocul anului 2012, iar licitațiile la care participăm în continuare
ne dau semnale că există perspectiva încheierii de noi contracte.
În legătură cu relațiile comerciale ale societății cu partenerii
săi, avem satisfacția că am obținut recunoașterea oficială a
seriozității noastre din partea reprezentanților guvernamentali
americani, adică a celor care certifică în ultimă instanță calitatea
mărfurilor livrate și respectarea tuturor condițiilor contractuale
asumate.
Dorim să precizăm, de asemenea, că toată producția marfă
realizată în această perioadă a fost vândută, beneficiarii noștrii fiind
exclusivi externi. Societatea exportă în America de Nord, Asia
și Africa , iar reprezentanţii speră să îşi extindă capacitatea de export
odată cu certificarea calitativă şi tehnică a muniţiei produsă
de linia cu calibre la standarde NATO.
Odată cu încheierea contractelor cu derulare anuală și
multianuală, preocuparea constantă a managementului societății
a fost optimizarea și eficientizarea producției prin controlul și
reducerea costurilor de fabricație, concomitent cu menținerea și
creșterea capacităților de producție pentru a putea face față nivelului
comenzilor certe și cu probabilitate mare de finalizare în
contracte. Simultan cu preocupările permanente privind reducerea
costurilor de fabricație în scopul creșterii competitivității –
preocupări reflectate în principal în programele de investiții din
surse proprii derulate în ultima perioadă și pe viitor și care s-au
axat în principal pe retehnologizarea și/sau modernizarea unor
sectoare de activitate, respectiv pe optimizarea și reducerea costurilor
cu utilitățile , a existat și există o continuă preocupare pentru
îmbunatățirea continuă a condițiilor de muncă a salariaților
prin investiții în asigurarea microclimatului și reducerea aportului
muncii fizice în ansamblul operațiilor tehnologice.
Rezultate Dincolo de cuvinte frumoase și aprecieri extaziate,
rezultatele se măsoară în cifre. Astfel:
• dacă anul 2007 situa uzina cu un minim “istoric” de
542 salariaţi, din care o medie de 317 salariaţi erau protejaţi prin
ordonanţă de guvern din cauza lipsei de încărcare cu comenzi,
prezentul ne găsește cu peste 1.050 salariați cu încărcare
maximă; creșterea numărului de personal a fost corelată cu
creșterea productivității muncii (indicator asigurator de progres
aflat tot timpul în centrul preocupărilor)
• veniturile totale ale societății au crescut semnificativ,
având o creștere de 200% în anul 2010 față de anul 2008;
• creșterea veniturilor a fost determinată de creșterea
productivității muncii, astfel că productivitatea muncii a crescut
în 2010 cu 21% față de 2009.
În spatele acestor rezultate pozitive, pe lângă resurse, se află
OAMENI, oameni cu abilități bune, profesioniști și specialiști,
oameni de care avem nevoie și ne mândrim că sunt alături de
noi.
Planuri de viitor Iată doar câteva dintre ele. Pe lângă
creșterea cifrei de afaceri, societatea este preocupată de valorificarea
activelor excedentare rămase ca urmare a restructurării
profilului de fabricație. Oferim aceste active potențialilor investitori
care doresc să demareze sau să-și extindă afacerile pe platforma
industrială UMC I. Acţiunea are efect benefic atât pentru
uzină, întrucât constituie o importantă sursă de venituri, cât şi la
nivelul localităţii, deoarece va permite crearea de noi locuri de
muncă şi diversificarea activităţilor economice în zonă.
Cu toate aceste împliniri și realizări, societatea se confruntă
și cu dificultăți majore (datoriile istorice, încadrarea unor locuri
de muncă în condiții speciale de muncă pentru foștii sau actualii
salariați etc.), pentru care conducerea societății depune eforturi
susținute în vederea soluționării lor pozitive dar despre care nu
dorim să discutăm aici la ceas de sărbătoare.
Ne încolonăm și noi la careul toamnă de septembrie al festivalului
cugirean și cinstim anotimpul alături de cei dragi, redescoperim
tradițiile acestui loc, portul popular, târgul cu oalele
de lut, gustul acrișor al strugurelui, pastrama de oaie și bulzul
udate cu mustul obținut în gospodăriile localnicilor și toate cele
specifice anotimpului.
Așadar o nouă toamnă, un nou început, o mulțime de idei
noi, planuri, pe care le vom împărtăși împreună la mijloc de
toamnă ....
Conducerea UMC
9

Învăţământul – încotro
Începe un nou an şcolar, cu alte schimbări, la fel cum ne-am obişnuit în ultimii
20 de ani. Poate că ar trebui să ne bucurăm, niciun an nu seamănă cu celălalt, deci
nu ne putem plânge de monotonie în înăţământul românesc. Dar oare e bine să
reinventăm roata în fiecare septembrie Sau, dacă nu, măcar în fiecare guvernare
Eu cred că nu, iar victimele principale ale acestui „joc” de-a educaţia sunt elevii, cele
secundare sunt părinţii şi profesorii, iar victima terţiară e societatea civilă, din ce în
ce mai săracă spiritual, mai tăcută sau chiar mai absentă.
Intonarea imnului a fost obligatorie la începutul anului şcolar în toate unităţile de
învăţământ. Mi se pare un lucru ce ţine de normalitate. Poate că ar trebui ca fiecare
zi de curs să înceapă cu imnul naţional. Dar aceste lucruri trebuie să vină de la sine.
Se pregăteşte introducerea unui sistem de „pontaj” în fiecare unitate de
învăţământ. Elevii vor intra în şcolile lor doar pe bază de cartele. Mă întreb cui
foloseşte acest lucru Mi se pare o investiţie foarte mare în vremuri, desigur, „de
criză!”, şi aproape inutilă.
Dar să nu uităm că am trecut şi printr-o vară destul de agitată. Am avut examene
de bacalaureat, titularizare şi suplinire monitorizate cu camere video. Un lucru
bun. Dacă la anul se vor asigura şi sisteme de bruiaj ce să oprească şi copiatul
print„hands-free” putem spune că examenele sunt 99% corecte. Şi, bineînţeles, aceste măsuri să fie luate în toată ţara, nu doar
în anumite judeţe.
Dar totuşi, ce ne spun rezultatele acestea În judeţul Alba, promovabilitatea la sesiunea de bacalaureat din vară a fost
în jur de 38 %, iar în toamnă aproximativ 18 %. Asta arată foarte clar că e nevoie în continuare de învăţământ profesional.
De asemenea, relevă că majoritatea liceenilor se pregăteau să îşi ia examenul „de maturitate” prin fraudă, ori chiar nu erau
interesaţi de el deloc. Toate aceste lucruri ne conduc spre o singură concluzie: societatea în care trăim se reflectă perfect în
aceste cifre. Părinţii nu mai sunt interesaţi de rezultatele şcolare ale odraslelor, elevii nu sunt nici atât interesaţi de viitorul lor,
profesorii nu reuşesc nici măcar să le deschidă ochii sau să suplinească rolul de „călăuză” pe care acasă nu îl au. Multiplele
schimbări din ultimii 20 de ani, precum şi problemele sociale grave prin care trec românii în perioada în care trăim au dus la
degradarea spirituală a comunităţilor, şi prevestesc un viitor destul de întunecat pentru acest popor.
Tot ceea ce ne mai rămâne să sperăm este că elitele nu ne vor părăsi de tot, că mai există tineri cărora le pasă de această
ţara şi care mai cred în ea, şi care vor rămâne aici sau se vor întoarce de pe alte meleaguri, se vor implica şi vor reuşi să
readucă România pe linia de plutire.
Prezentându-le doar ca pe nişte curiozităţi, vă spun că la sesiunea din vară a examenului de bacalaureat Colegiul Naţional
„David Prodan” Cugir a avut o promovabilitate de 75 % (fiind întrecut de alte Colegii Naţionale concurente, dar şi de licee
precum cel de Muzică şi Arte Plastice sau Seminarul Teologic Ortodox), iar Colegiul Tehnic „Ion D. Lăzărescu” a avut o promovabilitate
de 19 % (şi aceste fiind întrecut de câteva Colegii Tehnice sau Grupuri Şcolare, şi de toate Colegiile Naţionale
sau liceele teoretice). Concluziile le puteţi trage dumneavoastră, eu vă spun că sunt puţin îngrijorat de aceste cifre locale.
Bineînţeles, în tot acest haos din învăţământul românesc, pe lângă conducere şi societate civilă, o vină importantă o
au şi dascălii blazaţi, slab pregătiţi sau dezinteresaţi. Într-adevăr, şi drepturile noastre ne-au fost tăiate, nici noi nu suntem
răsplătiţi la nivelul la care ar trebui, sunt multe de schimbat şi aici, dar cu siguranţă un procent foarte important dintre cei
care poartă titulatura de „profesor” nu au ce căuta în sistem. Dar până când salariile vor ajunge la nivelul la care să ia drumul
dăscăliei doar elitele probabil că va mai trece mult timp, aşa că momentan putem doar să constatăm aceste lucruri şi să ne
mulţumim cu ceea ce avem, bucurându-ne totodată că încă îi mai avem şi pe aceştia.
Nu putem ştii ce ne rezervă viitorul, încotro se întreaptă învăţământul românesc... Ştim doar că acum nu e prea bine, şi eu
pot doar să vă invit să nu vă pierdeţi speranţa, să rămânem optimişti şi să continuăm să punem pasiune în tot ceea ce facem.
Doar aşa vom putea supravieţui demni într-o astfel de lume. Sper ca până la ediţia a XV-a a Festivalului „Toamna Cugireană”
să avem parte cu toţii doar de lucruri bune şi împliniri în domeniul educaţional.
Prof. Dan Cherecheş
10

Parcul Industrial Cugir -gazda a 46 de societati comerciale
Parcul Industrial Cugir înființat în anul 2002 sub
oblăduirea Consiliului Județean Alba, la aproape zece ani
de existență, reprezintă clar o alternativă viabilă pentru
mediul de afaceri cugirean.
Chiar dacă înființarea lui a fost o decizie politică a
acelor vremuri, venită mai puțin în sprijinul investitorilor
și mai mult în ajutorul societăților din industria de aparare,
care au fost scutite de importante sume de bani datorate
bugetului statului, Parcul Indistrial iși face simțită
prezența tot mai mult în viața economică a orașului, rolul
său definindu-se în special prin crearea de structuri de
afaceri generatoare de locuri de muncă..
Activitatea Parcului Industrial Cugir de administrare
a imobilelor be bază de tarife și contracte este o activitate
nouă, o activitate atipică autorității publice care este unic
acționar în speță Consiliul Județean Alba. Nici pentru societatea
administrartor, SC Parcul Industrial SA, socitate
desemnată să administreze patrimoniul parcului industrial,
lucrurile nu au fost mai ușoare. De ce Pentru că
avuția Parcului Industrial se compunea din imobile prost
întreținute care aveau nevoie de multe investiții pentru
a fi repuse în funcțiune, pentru ca furnizarea utilităților
provenea de la un agent economic muribund care vrând
nevrând încarcă în facturi numeroase pierderi.
Este adevărat că activitatea a început confuz la început,
neexistând o viziune clară asupra activităților și
priorităților necesare dezvoltării structurii de afaceri. Din
anul 2005 există o Strategie de dezvoltare și funcționare
a parcului industrial, identificându-se resursele financiare
necesare parcurgerii ei, obligați fiind să trecem de
la managementul prin bugete la managementul prin
obiective. Astfel cu mare greutate, din resurse proprii și
credite bancare am reușit realizarea rețelelor proprii de
distribuție utilități (enrgie electrică, gaze naturale, apa și
canalizare). Sigur nu este suficient, gândul nostru este ca
în această toamnă și în primăvara anului viitor să încheiem
tot ceea ce înseamnă infrastructură referindu-ne aici
la lucrările de reabilitarea ale uzinale si parcări, pentru
care s-a realizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic.
Nemulțumirea noastră cea mai mare constă însă
la imposibilitatea accesării fondurilor structurale, fonduri
cu care am putea realiza într-un timp relativ scurt o
platformă industrială modernă la standardele europene.
Chiar dacă există un domeniu de intervenție referitor
la reabilitarea siturilor industriale, cotă de cofinanțare a
proiectelor este de 50% ceea ce face aproape imposibilă
participarea noastra. Pe langă aceasta mare problemă cu
care ne confruntăm cu un vid de legislație referitoare la
dezvoltarea ulterioară a parcurilor industriale. Pentru
rezolvarea acestor probleme împreună cu alte 36 de parcuri
industriale, membre ale Asociației Parcurilor Industriale
Tehnologice, Științifice și a Incubatoarelor de Afaceri din
România, am inițiat acte normative privind emiterea unei
legi unice referitoare la înființarea și dezvoltarea tuturor infrastructurilor
de afaceri în concordanță cu Tratatul de la
Amsterdam-1997- cu privire la dezvotarea durabilă, Summitul
de la Goteborg-2001-cu privire la Strategia de Dezvoltare
Durabilă a UE și strategia de la Lisabona –relansată în
anul 2005.
În demersurile noastre suntem spijiniți de Uniunea
Națională a Consiliilor Județene din România (UNCJ), precum
și de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici
și Mijlocii din România cu care avem semnate protocoale de
colaborare. Ne punem nădejdea ca prin aceste colaborări se
va îmbunătăți accesul întreprinderilor private, cu precadere
a celor mici și mijlocii, la informații și servicii din parcurile
industriale precum și la măsuri rezultate din programe din
domeniul IMM-urilor.
Astăzi găzduim 46 de societăți comerciale cu o largă
arie de activități printre ele regăsindu-se prelucrările prin
așchiere, prelucrea lemnului, a pielăriei, tratamentă termice,
consultanță în afaceri, consultanță economica și juridică,
școala de șoferi,...Încercăm să creem și păstrăm un mediu
de afaceri încurajator atât pentru investitorii autohtoni cât și
pentru cei straini, facilitățile oferite demonstrând că sutem
atractivi, capacitatea de ocupare a activelor fiind de 98%.
În încheiere, la ceas de mare sărbătoare dorim să
transmitem tuturor societăților ce le găzduim în Parcul Industrial
Cugir, a angajaților lor, a posibililor viitori parteneri
, precum și tuturor cetățenilor orașului Cugir salutul nostru
de respect, de sănătate și împliniri cu gândul ca împreună
putem face din urbea noastră un oraș prosper .
Dr.Ing Emil Nicolae Muntean
Administrator Unic
11

Poveste
Într-o zi cu cer senin,
Frumos ca niciodată,
Mă întrebam unde-o pleca
Copilăria toată.
Oare cum ne-ar părea lumea
Fără glasuri de copii
Ce ne-ngână toată ziua
Cu-a lor râsete zglobii
Realizez, copil fiind,
Că timpul nu se-opreste,
Că el ne poartă pe-a lui braţe
Ca Făt-Frumosul din poveste.
Şi călărind pe calu-i alb
Cu vântu-n a lui plete,
Balauri răi si zmei hapsâni
Învinge cu nobleţe.
Şi fiindcă-i curajos si drept
Norodu-l îndrăgeşte,
Iar împăratul înţelept
Efortu-i răsplăteşte.
Poveşti cu zâne si cu prinţi
Ne leagănă pruncia,
Iar noi le ascultăm visând,
Simţindu-le magia.
Căci magic e să vezi crescând,
Să-l urmăreşti in tóate,
Să vezi copilul devenind
Un tânăr peste noapte.
Bota Georgiana Denisa
Clasa a VII-a B
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3, Cugir
Toamna
Toamna-n haină ruginie
A copt strugurii din vie,
Mustul dulce-parfumat
Este la-mbuteliat.
Din livada de pe deal,
Ca în fiecare an,
Struguri, mere, pere, nuci-
Vitamine pentru prunci.
Recoltele de pe ogoare
Se adună în hambare-
Grâu, porumb, ovăz, secară
Pentru zilele de iarnă.
Badea Miruna, cls. a VI-a B,
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.2, Cugir
Gânduri
Stăteam pe geam şi mă uitam,
La stele multe, argintii...
Cu gând la ele nu eram,
Ci la sărmanii copii...
Şi mă gândeam că am un nume,
Că sunt iubită de părinţi
Şi că-i nedrept ca-n astă lume
Să fie copii părăsiţi.
Şi ştiu c-aceşti sărmani copii
Din ţara mea, din lumea toată,
N-au parte ei de bucurii
N-au casă, nici mamă, nici tată.
Mă rog lui Dumnezeu cel mare,
Să-mi împlinească ruga mea:
Să dea copiilor căldură
Şi dragoste, dac-ar putea.
Dancea Cristina, clasa a VIII-a A
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3, Cugir
Tinere...
Viaţă de fluture....
Se-nalţă , zboară,
Lumina îl cuprinde,
O floare , altă floare,
Un vis parcă se- aprinde.
Se joacă -n raze calde
Pe cerul de azur,
Nu-i pasă de viaţă,
Nimic nu vede-n jur.
E -atât de fericit,
Trăieşte ca -ntr-un basm,
Aşa ca el viaţă
Şi eu aş vrea să am.
Dar nu-i nimica veşnic,
Cel mult deşertăciune…
Cel fericit şi liber,
Ce-n zbor îşi duce ziua
Cu ale lui aripe
Albastre de mister,
A ispitit spre seară
O mică copiliţă
Să-l prindă
Şi, cu aer visător,
Să-i rupă- a lui podoabă,
Lăsându-l fără zbor.
Deci ,dacă viaţa-ţi place,
Nu le-nşela din zbor,
Căci viaţa-i trecătoare,
Fluture zburator!
Mădălina Teodora Ungurean,
cls. a VII-a, Şcoala cu cls. I-VIII
“Ioan Mihu”, Vinerea
12

...condeie
Injecţie contra minciunii
Nicu, un vecin distrat,
Azi salvarea a chemat...
Medicu’-l examinează
Şi treptat, se întristează.
Nicu-n sine se gândeşte:
„Oare ce îl amărăşte
N-am nici gripă, n-am nici ciumă...
L-am chemat aşa...în glumă...”
După ce-l examinează,
Medicul, adânc, oftează.
Ia seringa, o găteşte,
Şi lui Nicu îi şopteşte:
„Pantalonii dă-i în jos.”
„Da’ de ce Sunt sănătos!”
Dar cât Nicu a ţipat,
Doctorul a şi plecat.
Acum Nicu-i vindecat
De minţit. Aşa-am aflat...
Dar mereu s-a întrebat:
„Ce injecţie-a făcut
Doctorul cel priceput”
Ordean Denisa, clasa a VIII-a A
Şcoala cu cls. I-VIII Nr. 3, Cugir
Toamna
Codrul, haina-şi lasă
Cade la pământ,
Păsările pleacă,
Pleacă-n rând.
Cerul se-negreşte,
Zarea se apleacă,
Soarele apune,
În astă zi frumoasă.
Bărbânţă Alexandra, Cls. a VI-a B
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.2, Cugir
Carnavalul toamnei
Zâna toamnă a sosit
În caleaşca aurie
Purtând veşmânt împodobit
Cu frunze de culoare aurie.
Un vânt potolit adie,
Miresme de toamnă învie.
Un soare palid străluceşte,
POEZII
Întreg coloritul ne vrăjeşte.
S-au aurit toate pădurile,
S-au dus demult căldurile.
Stejarii ne-aştern la picioare
Covoare de frunze foşnitoare.
Crizantema, rară floare,
Cu petale diafane,
Şi-mbrăcată cu volane
E gata de sărbătoare.
Mere zemoase, pere aurii,
Struguri parfumaţi, prune
brumării
Toate te-mbie
Să le culegi cu veselie.
Furnicuţa, hărnicuţa,
A muncit de zor drăguţa
Şi a strâns în muşuroi
Provizii multe şi de soi.
Stoluri de păsări călătoare,
Şiruri negre de cocoare,
Ce vâslesc spre ţări cu soare,
Desluşeşti privind în zare.
Toamna parcă a angajat
Un pictor foarte talentat
Ce cu drag ar fi pictat
Un tablou de neuitat.
Bel Luana Andrada,
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.3, Cugir
Toamna
Toamnă, toamnă, ruginie,
Eşti ca o prinţesă zglobie,
Aduci doar roade bogate
Asemeni unei nestemate.
Ploi răzleţe, frunze-n vânt,
Toamna adună
A rodului pământ,
Mere pere, nuci, gutui
Sunt pe placul orişiciu.
Umbrele şi şcolărei,
Bal mascat şi bostănei,
Toate acestea le găseşti,
ÎNTR-O TOAMNĂ CA-N POVEŞTI.
Negru Cătălin
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.3, Cugir
Zâna Toamnă
Toamna, cu puterile ei împodobeşte totul din
jur cu haine poleite în aur. Acum, din pădure
nu se mai aud voioasele cântece ale păsărilor
plecate în ţările calde. Copacii îşi schimbă
haina cu o mantie de culoare galben-roşiatică
care, cu timpul, se desprinde uşor de crengile
bătrâne.
Animale mici sau mari, toate deretică
de zor pentru a-şi pregăti proviziile de iarnă.
Pe dealuri şi câmpii se aud o mulţime
de tractoare care transportă bogăţiile toamnei.
Toţi gospodarii îşi strâng recoltele în hambare,
cămări sau pivniţe. Unii culeg viile, alţii
porumbul şi, uite-aşa, muncesc de zor.
Gospodinele lucrează şi ele în
bucătărie, pentru a pune asemeni animalelor
pădurii, provizii pentru iarna ce va urma. În
soba din casă focul arde încet, parcă depănând
o poveste. Lângă sobă bunica toarce lână, cu
pisoiul lângă ea.
Odată cu venirea toamnei, sprintenul
clopoţel sună şi o mulţime de copii mari sau
mici pornesc spre şcoală cu multă voioşie. Cu
ghiozdanele în spate, încep cursurile, prichindeii,
cu lacrimi în ochi merg acum la grădiniţă.
Toamna a adus cu ea şi zile mai
scurte şi nopţi mai lungi şi reci. Ea este un
anotimp minunat, pentru că în jurul nostru sunt
tot mai multe peisaje de admirat.
Besoiu Cristina, cls. a VI-a B
Şcoala cu cls. I-VIII Nr.2, Cugir
13

14
Casa de Cultură Cugir vă așteaptă cu porțile deschise
Casa de Cultură a oraşului Cugir funcţionează ca instituţie
publică şi oferă cadrul de desfăşurare pentru activitatea de promovare
a cunoaşterii valorilor culturii şi artei, de dezvoltare a
disponibilităţilor creatoare ale populaţiei în toate domeniile de interpretare
artistică, recreativă şi distractivă, realizând prestaţii culturale
în beneficiul tuturor cetăţenilor din localitate, fără deosebire
de naţionalitate, categorie socială, convingeri religioase sau opţiuni
politice.
Casa de Cultură a oraşului Cugir organizează în funcţie de
opţiunile spirituale şi de petrecere a timpului liber ale cetăţeanului:
conferinţe publice, dezbateri, simpozioane, cenacluri literar-artistice,
spectacole, seri distractive; colaborând cu intreprinderi, instituţii,
sindicate, organizaţii de tineret, partide şi persoane fizice, fără a se
angaja politic.
Nici un eveniment important al anului nu este trecut cu vederea.
Putem aminti aici doar câteva din actiunile acestui an:
- Numeroase spectacole de teatru pentru copii şi tineret:
excepţionala piesă “Străini în noapte”, comedie romantică de Eric
Assous jucată ireproşabil de Florin Piersic şi Medeea Marinescu, în
regia maestrului Radu Beligan.
- Păştenii anului-arc peste timp, având ca scop conservarea şi
promovarea culturii tradiţionale locale (obicei tradiţional specific
zonei cu ocazia sărbătorilor pascale organizat de persoanele care împlinesc
60 de ani).
- În perioada 30 aprilie-1 mai a avut loc Festivalul “Zilele Tineretului”.
Această ediţie a IV-a, a fost un succes din toate punctele
de vedere iar dintre vedetele participante putem aminti formaţiile
Odissey, Vunk, Talisman şi trupele locale Millenium C., MoonDance
şi Aprentis, alături de binecunoscuta solistă de muzică folk Magda
Puşcaş, o prezenţă deosebită care ne încântă de fiecare dată cu muzica
ei.
- În luna august a avut loc a doua ediţie a Festivalului de Dan-
suri Tradiţionale desfăşurat într-un cadru deosebit din localitatea
Vinerea, În poiana cu goruni. La această ediţie au fost prezente
ansambluri greceşti, irlandeze, maghiare, ucrainiene, munteneşti,
pădureneşti, alături de ansamblul Câmpul Pâinii din Vinerea.
Monotonia şi plictiseala nu-şi au locul la Casa de Cultură, unde
acţiunea este continuă şi iată, neobositul colectiv este pregăit să organizeze
un nou festival Toamna Cugireană, cu aceeaşi dăruire şi
acelaşi elan ca de obicei.
Chiar dacă anul este mai greu din punct de vedere financiar,
chiar dacă resursele sunt mai restrânse, avem încrederea că lucrurile
bune se pot face şi în condiţii mai puţin prielnice şi că locuitorii
oraşului dar şi oaspeţii, se vor simţi cât se poate de bine în aceste
zile, se vor bucura de marea sărbătoare a oraşului.
Până la sfârşitul anului ne propunem să promovăm în continuare
activităţi culturale şi artistice diverse şi vă invităm la biblioteca
noastră, unde o lume vastă şi uimitoare a cărţii vă aşteaptă să-i
treceţi pragul.
Casa de Cultură Cugir
Toamna Cugireană şi concursurile off-road
Mă întorc cu nostalgie în timp si îmi aduc aminte cu plăcere de începuturile off-road-ului la Cugir. Off-road, termen importat
din limba engleză şi tradus în română “în afara drumului”, este, pe lângă sportul care implică o maşină 4x4, şi un mod
de a vedea altfel lucrurile. Pasionaţii acestui sport sunt oameni pentru care situaţiile-limită şi pericolele sunt parte din viaţă.
Contrar imaginii, la prima vedere, de sport periculos, pentru practicanţii acestui sport, cunoaşterea maşinii, a materialului
tehnic şi a limitelor fizice personale duce la crearea unui sentiment straniu, între siguranţă şi pericol, care chiar poate crea
dependenţă.
Întorcându-mă la istoria competiţiilor la Cugir, îmi aduc aminte de anii ’96-’98, când celebra “Carpat trophy”, singura
competiţie de acest gen din România la acea vreme şi un nume de referinţă în Europa, a organizat o probă specială pe
Dealul Cetate. Reacţia pozitivă a concetăţenilor spectatori la eveniment a
fost atât de mare încât m-a motivat să organizez singur în anul 1999 prima
ediţie care s-a numit “Trial Off-Road”. Am fost susţinut de către firma
Transcarpat pentru care lucram la vremea aceea, dar am avut un sprijin important
şi constant în timp din partea Primăriei oraşului Cugir. Din 2002,
evenimentul s-a numit “OFF-ROAD CHALLENGE CUGIR”, iar apogeul seriei
l-au constituit anii 2004-2005-2006, când competiţia organizată aici era
etapă în Campionatul Naţional, având o participare foarte numeroasă. Din
anul 2008 am pus bazele Clubului Automobilistic Off-Road Club 4x4 Cugir,
care a strâns în jurul lui pasionaţii de off-road din Cugir şi Alba-Iulia. În
prezent, găsim în Primăria oraşului Cugir acelaşi partener deschis pentru
suport în vederea organizării evenimentului off-road la Cugir şi dorim să
ducem mai departe tradiţia acestor genuri de manifestări în oraşul nostru.
Nicoară Adrian Traian

FESTIVALUL “TOAMNA CUGIREANĂ” - stimulent al creației
și afirmării salariaților și întreprinderilor de producție.
Scopul declarat al inițiatorilor primei ediții a Festivalului
“TOAMNA CUGIREANĂ”, în anul 1997, a fost
acela de a da posibilitatea și șansa fiecărui concetățean
să-și prezinte ceea ce a realizat mai bun, în perioada
precedentă, “Roadele toamnei” să fie cât mai bogate,
cunoscute și apreciate de comunitate, de concetățeni,
dar și de oaspeții festivalului. Expozițiile constituie un
mijloc eficient de promovare a produselor.
An de an, produsele expuse au fost mai diversificate,
complexe și atractive, iar numărul producătorilor
tot mai mare. Este îndreptățită afirmația precum că
obiectivele pentru care s-a inițiat Festivalul “Toamna
Cugireană” au fost și sunt îndeplinite. Festivalul a devenit
cel mai important, cuprinzător și relevant mijloc
de prezentare a Cugirului și a oamenilor săi.
Pe teritoriul orașului funcționează peste 60 de întreprinderi
(firme) cu obiect de activitate producție,
dar cu specific divers. Ponderea o constituie producția
de: carne și produse din carne, tehnică militară, angrenaje
mecanice, piese mecanice diverse, cherestea,
mobilă, confecții, confecții din lemn.
În prezentarea performanțelor fiecărei firme, se ține
seama și de clasamentul C.C.J.A. al județului Alba,
prin “Topul anului”, unde și firmele cugirene ocupă locuri
semnificative. Firmele cugirene care au fost nominalizate
sistematic în decursul anilor în Topul firmelor
județului Alba sunt: Elit, Star Transmission Cugir,
Nova Grup, Nova Modul, Finnotex, Aciteh, Bulbucan,
Cin Prod., Cordea Construct, Forgina-Metal, Lil Mec,
Prototip, Societatea Agricola Vinereana, Mobitalia,
Sedirom, Sculăria, Cuplaje Prod., s.a.
În privința menținerii sau creșterii numărului de
salariați se remarcă Elit, Star Transmission Cugir,
U.M.C., F.A.C., Nova Grup(Nova Modul), TEA, Prototip,
Sedirom, Mobitalia, Sculăria, Cuplaje Prod.
Diversificarea producției, modernizarea tehnologiilor
și înnoirea produselor se constată la firmele
menționate mai sus, dar și la : Mec Fil-linie modernă
de zincare în 14 trepte, Cin Prod – linie nouă de
producție în hala nouă, Aciteh – linie nouă de producție
în P.I.C., Bulbucan – mașini unelte pentru export,
Prototip, Quan Design.
Ponderea exportului a crescut semnificativ la: Star
Transmission Cugir, TEA, Nova Grup, U.MC., F.A.C.,
Elit.
Creșterea eficienței muncii (productivității
muncii) și implicit menținerea unor salarii motivante
se constată la firmele menționate.
Implicarea în problemele locale: sociale,
învățământ, sănătate, s.a., este evidentă la intreprinderi
ca: Star Transmission Cugir, Elit, TEA,
Nova Grup, U.MC., F.A.C., Bulbucan, Cin Prod,
Cordea Construct, Prototip, Sculăria, Cuplaje
Prod., Sedirom.
Evoluția pozitivă, chiar și modestă a intreprinderilor
cu obiect de activitate producție a determinat
un indice al șomajului în jur de 7% față de al
județului de 6.77 și pe țară de 4,8%.
Extrem de important (și corect de spus) este că,
un număr de aprox. 2600 de cugireni și-au putut
găsi loc de muncă numai în afara orașului. “Sistemul
de navetă” s-a inversat față de anii ’90. Acum
fluxul este de la Cugir către alte localități. Transportul
se realizează cu mijloace auto peste 95%.
Față de cele prezentate se constată că
intreprinderile(firmele) de producție dețin majoritatea
locurilor de muncă în Cugir. Urmează
domeniul comerțului, serviciilor, învățământului,
sănătății. Firmele pot face mai mult și mai bine
dăca sunt și sprijinite.
Rolul administrației publice, a partidelor
politice locale (a liderilor acestora), a școlilor, a
societății civile (desigur și a sistemului legislativ
național) este foarte important în asigurarea unui
climat economic și social pozitiv local.
Coordonator expozitii firme
Ing. Voicu Aurel, Consilier local
15

Ca şi în anii anteriori şi în acest an cadrele Poliţiei
oraşului Cugir vor participa la măsuri de asigurare a unui
climat de ordine şi siguranţă , cu ocazia desfăşurării Festivalului
,,Toamna Cugireană”.
Pentru preântampinarea unor evenimente care
pot conturba cetăţenii ce participă la
manifestarile prilejuite cu această ocazie
, dorim să-i informăm pe această
cale în legatură cu urmatoarele aspecte
:
- Fiţi foarte atenţi în zonele
aglomerate şi feriţi-vă de privirile indiscrete
atunci când manevraţi banii;
- Nu aşezaţi niciodată portmoneul
deasupra cumpărăturilor, la
vedere;
- Nu vă lăsaţi atraşi în locuri
izolate pentru a cumpăra lucruri de
ocazie , oricât de avantajos vi s-ar
părea;
- Nu păstraţi banii în buzunarele exterioare ale
Măsuri preventive pentru
Festivalul “Toamna Cugireană”
vestimentaţiei şi nici nu afişaţi în mod ostentativ bijuterii ;
- Parcaţi autoturismele numai în locuri iluminate
sau special amenajate;
- Nu lasaţi în interiorul autoturismului, la vedere,
bunuri şi valori tentante;
- Asiguraţi-vă, atunci când scoateţi bani
de la bancomat, că nu vă urmareşte nimeni
iar aparatele nu au aplicate dispozitive improvizate
de citire a cardurilor;
Cu prilejul manifestărilor prilejuite
de Festivalul ,,Toamna Cugireană”, Poliţia
Cugir cooperează şi cu alte forţe, respectiv
cu Poliţia Locală Cugir precum şi alte structuri
din cadrul Ministerului Administraţiei
şi Internelor.
Pe această cale apelăm la spiritul civic al
cetăţenilor oraşului Cugir pentru ca festivalul
să se desfăşoare în cele mai bune condiţii.
Poliția Locală Cugir - semper fidelis cetățenilor
Şeful Poliţiei,
Subcomisar de poliţie Hentea Mircea Ioan
“Toamna Cugireană” a devenit o sărbătoare ce și-a câștigat locul în inimile cugirenilor, și
dorim ca aceștia, și nu doar ei, să se bucure pe deplin de ea. Însă, succesul oricărui eveniment
monden depinde în mare măsură și de asigurarea unui climat de liniște și siguranță participanților.
În acest sens, nimeni nu poate nega rolul important pe care Poliţia Locală îl are în viaţa
comunităţilor prin asigurarea liniştii şi ordinii publice, respectiv pe linia celorlalte atribuţii care
i-au fost trasate potrivit legii de funcţionare.
Înființată în baza legii nr. 155/2010, Poliția Locală Cugir a început să funcționeze ca si Instituție
cu personalitate juridică începând cu 1 februarie 2011. Putem vorbi de o reorganizare a fostei Poliţii
Comunitare în baza prevederilor legii de mai sus. Astfel, pe lângă componenta de ordine publică
pe care o îndeplinea şi Poliţia Comunitară, Poliţia Locală a preluat şi disciplina în construcţii,
afişajul stradal, evidenţa persoanelor, protecţia mediului, precum şi atribuţii de siguranţă rutieră.
În ceea ce privește intervențiile pe partea de ordine publică, s-a încheiat între Orașul Cugir
prin Serviciul Poliția Locală a Orașului Cugir și Inspectoratul de Poliție Județean Alba un protocol
de colaborare intitulat “Operativitate în rezolvarea problemelor de ordine publică în orașul Cugir”
care are ca scop creșterea gradului de siguranță al cetățenilor și menținerea sub control a fenomenului
infracțional din orașul Cugir, precum și prevenirea și reducerea numărului de infracțiuni pe
raza administrativ-teritorială a orașului. Vorbim aici de patrulele mixte rezultate în urma acordului,
misiunile executate de agenţii Poliţiei Locale sunt îndeplinite în comun cu lucrătorii serviciului de profil din cadrul Poliţiei Orașului
Cugir. Acest acord este susținut și prin întâlniri periodice între cele două părți pentru stabilirea modului în care trebuie să se acţioneze,
prin evaluarea activităţii şi stabilirea măsurilor care trebuie aplicate.
Crearea Poliţiei Locale reprezintă un câştig pentru siguranţa cetăţeanului În mod cert este un câştig pentru cetățeni. Sigur, lucrurile
sunt perfectibile, însă este foarte important ca Poliţia Locală să funcţioneze în slujba cetățeanului, aplicând întotdeauna principiul
imparțialității. Trăim într-o societate care este în continuă schimbare. Zilnic, au loc evenimente care ne marchează viața, uneori pozitiv,
alteori negativ. Facem pe această cale apel la spiritul civic al cetățenilor orașului nostru și le cerem o mai bună colaborare cu Instituția
noastră în vederea găsirii căilor optime de rezolvare a problemelor, deoarece, să nu uităm, Poliția Locală reprezintă o interfață între
cetățean și Poliția Națională.
Jr. Florin Arion, Șef Servicu Poliția Locală
16

Așa cum v-am obișnuit în ultimii ani cu prilejul serbării “TOAMNA
CUGIREANĂ” , în paginile revistei ce apare cu ocazia acestui eveniment
, vă prezentăm realizările din anul precedent, precum și planurile de viitor
ale Sucursalei de Apă – Canal Cugir.
În urma finalizării de către Primăria Cugir a investiției de alimentare
cu apă potabilă a localității Vinerea , se furnizează apă potabilă la peste
300 de imobile care au dorit să se branșeze
la rețeaua de apă, în orice moment și celelalte
imobile având posibilitatea de branșare
la rețeaua de apă potabilă, deoarece s-au executat
branșamentele până la limita de proprietate.
Rețeaua de canalizare care face parte
din același program de investiții a fost și ea
executată împreună cu racordurile aferente,
dar racordarea la rețeaua de canalizare a imobilelor
trebuie să mai aștepte până la execuția
unei stații de pompare sau a unei stații de
epurare pentru care sunt făcute demersurile
necesare.
În Cugir în ce privește modernizarea rețelelor de apă potabilă s-au
executat următoarele lucrări din fondul de dezvoltare constituit la nivelul
sucursalei :
Înlocuire rețea apă și branșamente pe străzile : Drăgana, I.B.Deleanu,
M.Viteazu, Plevnei, Plopilor, Al.Sahia, Oituz (parțial) și M. Sadoveanu.
Lungimea acestor rețele este de 3432 ml și a branșamentelor de 1165 ml
în valoare de 400335 lei.
În cursul acestui an se vor finaliza lucrările de extindere rețele apă
pentru strada Râul Mic și Aurel Vlaicu, precum și înlocuirea rețelei de
SC Apa CTTA S.A. Cugir
între investiții prezente și viitoare
Respectă-ţi medicul!
Cuvânt sau tăcere, surâs sau strângere de mână, privire caldă sau
glacială – fie că vrem fie că nu vrem – totul semnifică şi totul
comunică.
Privesc cu atenţie chipurile oamenilor care vin cu probleme la spital.
Sunt oamenii oraşului nostru. Mame cu sugari în braţe, copii cu lacrimi
în ochi care se tem de „nenea doctor” , copii năzdrăvani care râd şi ne
supără uneori pe stradă cu glasurile lor stridente, vin acum spăşiti cu
genunchiul sau cotul zdrelit, adolescenţi cu glezne umflate la fotbal, la
baschet sau pe cine știe unde, vecinii noştri, îi cunoasteţi din faţa blocului
sau din faţa porţii, părinţii şi bunicii noştri...
Sunt oameni care au nevoie de ajutor, oameni în privirea cărora se
citeşte nelinistea, teama, speranţa....
În aceste clipe te poţi simţii singur, deznădăjduit, abătut, trist.
Am învăţat din tăcerea lor că niciodata nu s-au considerat învinşi. În
viaţă poţi pierde, poţi greşii, poţi suferii, dar nu te gândii să abandonezi.
Trebuie să ne amintim, atunci când e nevoie, că suntem puternici, că
sunt lucruri pe care nimeni nu le poate face mai bine decat noi. Viaţa
trebuie privită cu ochi de învingător. Acceptă ce e de acceptat şi mergi
mai departe. Strânge din dinţi, spune copacului de lângă tine ce te doare,
învaţă de la el să rămâi în picioare şi...intoarce-te. Inapoi, la viaţă.
Citesc placa de la intrarea în clădirea policlinicii ”Dr. Ioan G. Dobocan,
1902 – 1970, fondator al Spitalului Orăşenesc Cugir” şi îmi pun o
întrebare: s-o fii gândit acest domn când a fondat spitalul din Cugir la
statistici sau pur şi simplu era o necesitate
De ce înaintaşii nostri au putut să construiască şi să fondeze , iar noi
trebuie doar să închidem, să demolăm şi să restructurăm
Astăzi, acum, vreau să scriu şi despre medici. Medici de medici.
Oameni de oameni. Nu vreau să mă duc în fundătura sistemului medical.
Nu mai ies de-acolo.
apă pe str. Traian Vuia și Înfrățirii în valoare de 324783 lei.
În anul viitor avem în plan înlocuirea mai multor rețele de apă
învechite, precum și extinderea rețelei de apă pe strada Mărășești
prin construirea unei stații de pompare.
Orașul Cugir și implicit Sucursala Apa Cugir sunt cuprinse
într-un Program Operațional Sectorial de Mediu, care vizează
construirea până în anul 2014 a rețelei de
canalizare pe toate străzile din orașul Cugir
(aprox.5.000.000 EURO), construirea unei
noi stații de epurare (6.000.000 euro), modernizarea
stației de filtre din cadrul Uzinei de
apă în valoare de aproximativ 800.000 euro.
Acest program beneficiază de fonduri
nerambursabile 85 % din valoare, fonduri
guvernamentale 10-12 % iar restul fiind
contribuția Consiliului Local și Operatorul
zonal prin Sucursala Cugir.
Până la finele acestui an trebuie finalizate
toate licitațiile privind încredințarea
execuției acestor lucrări astfel încât în primele 2 luni ale anului 2012
se vor demara lucrările pentru realizarea obiectivelor menționate
mai sus.
În final vă pot spune ca toți angajații sucursalei doresc să execute
servicii de calitate, să fie prompți la intervenții, iar apa potabilă
distribuită să fie la parametrii de calitate superiori.
Director, Ing.Tirlea Mircea
Sc Apa CTTA SA Alba – Sucursala Cugir
Statisticile arată că unui doctor român îi revin în îngrijire 400 de
persoane, adică dublu faţă de colegul său din Uniunea Europeană.
Realitatea arată că venitul lui este de 10 ori mai mic decât al aceluiaşi
coleg din Uniunea Europeană. Medicii sunt nemulţumiţi pentru că
muncesc mult și sunt plătiţi prost. Numărul de medici este insuficient.
România are jumătate din numărul necesar de medici, comparativ
cu ţările Uniunii Europene, adică 3,8 faţă de 8,9 la 100.000
de locuitori.
În România, un medic vine la 7 dimineaţa în spital şi dacă este
de gardă, pleacă a doua zi, la 15-16 când îşi termina activitatea
obişnuită. In total, mai mult de 24 h petrecute în spital, fără odihnă.
Lipsa oricărei perspective obligă mii de medici să plece din ţară
sau să îmbraţișeze alte meserii mult mai bănoase. Cifrele oficiale
arată că peste 6.000 de doctori şi-au depus actele pentru a profesa
în străinătate. În egală măsură, medicii tineri se reconvertesc în
dealeri de medicamente, directori de firme cu profil sanitar sau oameni
de afaceri
Nu trebuie să vizităm un spital de nebuni pentru a vedea minţi
bolnave, ţara noastră, parcă este un spital de nebuni al universului.
Viaţa trebuie să meargă mai departe, dar câteodată ne mai
opintim şi avem nevoie de un sprijin, dacă opinteala se numeşte
sănătate , spijinul sigur se numeşte MEDIC.
Aş dorii să închei cu câteva cuvinte ale Prof. Dr. Vasile
Astărăstoae, „... în cadrul actului medical, în lupta cu boala, nu
există nici Ministerul Sănătăţii, nici Guvernul, nici partidele politice.
Există doar doi parteneri: pacientul şi medicul. Întotdeauna ,
românii au respectat cei trei piloni ai culturii: preotul, învăţătorul şi
medicul.” Respectându-ţi medicul, te respecţi pe tine însuşi!
Iulian Cristian Simu
Manager Spitalul Orăşenesc CUGIR
17

Elevi cugireni la Seminarul Național
„Despre tine, pentru viitorul tău!” 2011
Ca în fiecare an, elevii Colegiului Naţional „David Prodan” s-au
făcut remarcați și la nivel național prin alte activități extrașcolare decât cele
cu care v-ați obișnuit până acum. În vara asta, s-a muncit. Am avut ocazia să
ne înscriem într-un proiect nou, foarte interesant, intitulat „Despre tine, pentru
viitorul tău!”. Proiectul este selectat în cadrul Programului Operațional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 (POS DRU) și finanțat
din Fondul Social European. Durata de desfășurare este de trei ani (2010
– 2013), în trei regiuni de dezvoltare: București-Ilfov, Sud-Est, Centru și
are ca scop sprijinirea activă a tranziției tinerilor de la școală la viața activă
în întâmpinarea primelor experiențe de inserție profesională. Toate acestea
se realizează prin cele trei activități principale ale proiectului: dezvoltarea
și implementarea procesului de consiliere profesională în afara orelor din
planul obligatoriu de învățământ, consiliere și orientare profesională având
ca suport portalul de internet pentru firmele de exercițiu (participanții își
întemeiază o afacere la nivel ideatic, virtual, pe care urmează să lucreze în
funcție de cunoștințele teoretice dobândite pe parcursul desfășurării proiectului)
și activități regionale și naționale privind firmele de exercițiu în afara orelor din planul obligatoriu de învățământ.
Colegiul nostru s-a înscris în proiect cu trei echipe a câte șase persoane fiecare. O să menționez aici elevii care s-au implicat în
proiect și cu această ocazie îi și felicit pentru felul în care s-au prezentat la cele două seminarii din vara aceasta: Alexandru Dănilă, Laura
Haiduc, Andrei Rîpa, Ioana Berian, Răzvan Ilin, Sergiu Apostul, Andrei Păcurar, Răzvan Oprean, Melinda Nagy, Lidia Benea, Daniela
Benea, Cristina Buta, Cristiana Șandru, Alexandru Leonte, Sergiu Oltean, Andra Cîrneanu și Iulia Arion. Toți aceștia au fost îndrumați
de doamna profesor Serafina Oarga, căreia îi mulțumim pentru tot sprijinul și atenția acordată pe parcursul desfășurării proiectului.
În urma seminarului regional ce s-a desfășurat în perioada 30 iunie – 2 iulie 2011, toate cele trei echipe s-au calificat la etapa
națională a acestui proiect, ce s-a desfășurat între 30 august și 3 septembrie 2011. Ambele experiențe au fost extraordinare, dar cea din
urmă a avut, evident, un impact mult mai puternic asupra noastră, motiv pentru care o să vă prezentăm puțin cum au stat lucrurile pe la
Predeal în aceste cinci zile...
Ziua 1 (30 august 2011): Ne îndreptăm spre Predeal, unde suntem întâmpinați de organizatorii care ne iau bagajele și ne
invită în plimbare până la hotel. Acolo am completat formulare de cazare și altele, ne-am instalat în camere și la ora 16:30 am început
activitățile. Deschiderea conferinței a avut loc în sala plenară, în care ne-am desfășurat majoritatea activităților pe parcursul șederii
noastre acolo și a culminat cu realizarea unei prezentări de 30 de secunde, cât mai originală, a fiecărei echipe. După discutarea unor
detalii logistice, toți cei 87 de participanți ne-am îndreptat către curtea din spate a hotelului, pentru activitățile de cunoaștere outdoor.
Am început prin a crea o „hartă” având ca reper orașul Predeal, după care urma ca fiecare grupă să spună câte ceva despre orașul pe care
îl reprezenta. Pe urmă, am construit un topogan prin alăturarea celor 87 de foi, prin care trebuia să treacă o mingiuță de golf. În cele
din urmă, ni s-a cerut să ne legăm la ochi cu o panglică. Aveam la gât câte un badge care avea o anumită culoare și în funcție de culoare
ni s-a atribuit câte un animal. Legați la ochi, trebuia să reproducem sunetul animalului respectiv ca să ne regăsim. Astfel, am format
holdingurile, adică o grupă formată din 2-3 echipe care aveau câte un facilitator, adică un organizator care era dispus să lucreze cu noi
în vederea prezentării, ne monitoriza activitatea și ne răspundea întrebărilor. După formarea holdingurilor, ne-am cunoscut mai bine și
am discutat între noi. A urmat cina și „Romanian party night”. Cu toate că activitățile de cunoaștere vă pot părea multora dintre voi mult
prea copilărești, țin să menționez că efectul este garantat și că au asupra oricărei persoane o influență pozitivă, dat fiind că stimulează
creativitatea și deschiderea spre nou.
Ziua 2 (31 august 2011): Ziua a debutat cu micul dejun de la ora 8:00, după care a avut loc obișnuita deschidere a zilei, prin
prezentările pregătite cu o seară înainte sau spontan de holdingurile formate în ziua anterioară. La ora 9:30 a început sesiunea de Creativitate
și Inovație, în cadrul căreia am învățat că nu trebuie să avem limite în a ne imagina, am învățat care sunt elementele creativității în
ceea ce presupune antreprenoriatul, am vorbit despre dimensiunile creativității, despre procesele lui Walles și Osborne-Parnes și despre
ceea ce presupune un brainstorming. La finalul primei părți a sesiunii, am avut de creat dintr-un suport pentru hârtia igienică un produs
cât mai inovator. Am prezentat produsul, după care am primit misiunea de a crea un serviciu/produs pe care să îl prezentăm la pitchul
din ziua 4. După masa de prânz și timpul alocat gândirii serviciului/produsului, ne-am împărțit pe diverse locații și ne-am prezentat
creația în fața celorlalți, la sfârșit primind feedback și diverse întrebări al căror scop era să ne ajute pe noi să ne consolidăm informațiile
în legătură cu firma noastră virtuală pentru prezentarea finală. Odată cu aceste prezentări s-a încheiat oficial și prima zi, de la ora 17:00
până la 20:00 având timp liber pe care puteam să îl alocăm fie pregătirii pitchului, fie relaxării. A urmat cina, apoi focul de tabără care s-a
prelungit și „My favourite celebrity party”, unde ne-am simțit extraordinar alături de ceilalți participanți și/sau organizatori.
Ziua 3 (1 septembrie 2011): După obișnuitul mic dejun și deschiderea conferinței cu alte prezentări pregătite de holdingurile
18

existente, s-a dat startul sesiunii de Comunicare și Marketing. Aici am discutat despre strategia de promovare si comunicare a unui produs/serviciu,
despre felul în care trebuie să accentuăm beneficiile oferite de produsele/serviciile noastre, de poziționarea rapidă în mintea
consumatorilor, de strategia de branding și cercetarea de marketing. Am avut o mică pauză urmată de masa de prânz și un timp alocat
următoarei noastre misiuni: realizarea unui spot publicitar video cu durata de 1 minut și pregătirea unui strategii de promovare pe care să o
prezentăm în fața unui auditoriu, ca în ziua precedentă, după aceleași reguli. Odată încheiate și aceste activități, ne-am întâlnit în sala plenară
pentru a viziona cele 17 spoturi publicitare realizate spontan de către fiecare echipă. A fost ceva deosebit de original, având în vedere că
am avut puțin timp la dispoziție să pregătim scenariul și aveam voie să filmăm o singură dată. Odată dusă la bun sfârșit și această activitate,
ziua oficială s-a încheiat. Au urmat cina și „Rock and roll party”, nu înainte de a avea trei ore libere pe care cu toții le-am folosit în vederea
prezentării finale din ziua a 4-a. S-a muncit pe la recepție, pe holuri și prin camere toată noaptea, foarte mulți sărind peste partea cu petrecerea...
Ziua 4 (2 septembrie 2011): Ziua a început cu multe emoții, în mod obișnuit cu micul dejun și prezentările improvizate pe holdinguri.
La ora 9:30 a început sesiunea de Leadership & Management, menită să ne consolideze informațiile acumulate în zilele anterioare și la
etapa regională. La ora 11:30 am avut o pauză de 10 minute, după care liber pentru ultimele retușuri ale prezentării. Unii dintre noi au sărit
peste masa de prânz ca să își termine prezentarea și să facă repetiții. La ora 14:00 s-a dat startul probei finale, prima sesiune de prezentări.
S-au desfășurat în total 3 sesiuni, pe intervalul 14:00 – 18:30. În total au fost prezente 17 echipe și 87 de persoane, plus organizatorii. După
ora 18:30 am avut liber. Scăpați de stres, ne-am plimbat prin împrejurimi până seara, am discutat cu restul echipelor și ne-am petrecut timpul
cu noii prieteni. La ora 20:00 a început cina festivă, care s-a extins până în jurul orei 22:00, după care s-au anunțat echipele câștigătoare întrun
suspans incredibil. Au câștigat 3 echipe din regiunea sud-est și, la studenți, din regiunea centru. Adevărul e că ni s-a spus că a fost foarte
greu de jurizat pentru că absolut toate echipele s-au descurcat extraordinar, iar diferențele au fost făcute de lucruri foarte mărunte. Fără să
fiu subiectivă și luând în calcul feedback-ul organizatorilor și al celorlalți participanți, echipele noastre s-au descurcat excepțional și au făcut
față tuturor provocărilor. Am reușit să ne lăsăm amprenta asupra celorlalți, fiecare în stilul propriu, și asta e tot ce contează. La ora 22:00 a
început ultima petrecere tematică, „Gangster party” (în gen Al Capone), unde toată lumea era costumată adecvat, s-au făcut multe poze și
s-a dansat mult.
Și, în final, în ziua 5 (3 septembrie 2011)... Obișnuitul mic dejun și închiderea conferinței cu obișnuitele prezentări improvizate.
Feedback din partea organizatorilor, ultime cuvinte, concluzii și plicurile cu sugar cubes-uri de pe perete. (În prima zi am găsit pe pereți
lipite niște plicuri cu numele noastre și ni s-a spus că la finalul fiecărei zile ne putem scrie unii altora dacă am fost impresionați de ceva sau
dacă vrem să transmitem ceva. În ultima zi ne-am verificat plicurile și am citit încântați tot ce am primit de la facilitatori, organizatori și
participanți). Ne-am eliberat camerele și am pierdut vremea pe la recepție în așteptarea orei de plecare. S-au jucat jocuri, s-au făcut poze,
s-a făcut schimb de adrese, autografe și amintiri, iar la final s-a lăsat
cu îmbrățișări și lacrimi. Bagajele ne-au fost transportate la gară cu
mașina, iar cei care au dorit au mers pe jos până acolo, alături de
facilitator și grupul care se mărea în permanență cu oameni care
plecau către casă. Am promis că ne vom reîntâlni și că vom păstra
legătura, am împărtășit impresii, emoții etc. A fost o experiență absolut
deosebită, din care nu am avut decât de câștigat.
Cu toate că au fost cinci zile în care am fost provocați să
dăm tot ce avem mai bun din noi, am muncit mult și am acumulat
oboseală, experiența a fost inegalabilă. E extraordinar să ai alături
oameni atât deosebiți alături de care să simți că poți fi tu însuți.
Pe lângă bagajul imens de amintiri și prietenii, ne-am întors și
cu un bagaj de cunoștințe solide în domeniul antreprenoriatului,
cunoștințe care, mai mult ca sigur, ne vor ajuta în viitor. Experiența
„Despre tine, pentu viitorul tău!” se poate include în categoria acelor
întâmplări care îți schimbă viața. Cred că e de prisos să continui
această înșiruire de cuvinte frumoase la adresa proiectului, pentru
că noi știm că tot ceea ce am trăit acolo a fost unic și mai știm și că ne-am ales cu cele mai frumoase valori pe care le poate dobândi cineva
în societate. Acum știm că vrem să punem lumea în mișcare și că întotdeauna vor exista oameni dornici să schimbe ceva, care te pot susține
chiar și printr-un zâmbet și o încurajare...
O să închei cu un sfat pentru cei care ne ajung din urmă: Dragii mei, nu ratați nici măcar o șansă de a vă implica activ în societate
și în toate proiectele care vă apar în cale! Nu aveți idee cât de mult contează asta atât pentru voi, ca oameni, cât și pentru restul lumii...
P.S.: Le mulțumim cu această ocazie și organizatorilor (Oana Călin, Paul Călin, Tiberiu Ștefan, Cătălin Ștefan, Sorin Culea, Adrian Popa,
Marius Blajuț, Andrei Vasilescu, Bogdan Zop, Ruxandra Vasilescu, Alexandra Guja și Ionuț Kirkman) pentru absolut toate momentele frumoase
pe care ni le-au oferit și îi mai invităm prin orășelul nostru și cu alte proiecte... Mult spor vă urăm!
Iulia Arion
Colegiul Național „David Prodan” Cugir
19

20
Şcoala, educaţia la început de an şcolar
Dintotdeauna omul s-a întrebat de unde vine şi încotro se îndreaptă.
Ţine de firea noastră să ne punem o serie de întrebări şi să căutam
răspunsuri. Când fiinţa umană a găsit o cale de a răspunde întrebărilor
presante, probabil a apărut şcoala. Astăzi căutăm o şcoală care să ne
scoată din incertitudini, însă constatăm zilnic că întrebările se înmulţesc!
Fără a avea pretenţia de a răspunde unor întrebări grave ale omenirii,
ţin să precizez propriul crez că educaţia trebuie să fie o prioritate, că
valoarea şcolii româneşti trebuie apreciată
şi perpetuată, că doar prin şcoală şi educaţie
ne putem reaşeza ca neam în faţa celorlalte
popoare. Doar aşa vom putea răspunde
problemelor ce preocupă astăzi societatea
contemporană, dar mai ales vom investi în tineri
bine educaţi şi pregătiţi pentru viaţă, investind
de fapt în viitorul nostru. Într-o lume
în care valorile democraţiei se distrug fără să
ne dăm seama, educaţia consider că este cea
care trebuie să ia atitudine, să formeze acel nou
început pe care ni-l dorim cu toţii poate de
prea mult timp.
În istoria învăţământului românesc, colegiile
tehnice au apărut când experţii educaţionali şi-au dat seama că
avem nevoie de forţă de muncă calificată, de specialişti care să acopere
necesarul de pe piaţa muncii. Ne-am putea întreba azi ce aduce fericirea
şi bunăstarea tinerilor. Am fi tentaţi să credem că probabil plecarea
înspre o lume mai bună, mai civilizată, mai aşezată, o lume pe care
noi ar trebui să ne străduim mai mult să o clădim aici acasă. Colegiul
Despre bucurii
Ne-am propus de această dată să vorbim despre bucurii. Şi pentru
că trăim vremuri în care bucuriile sunt rare sau pentru că ele deşi
există trecem adesea pe langă ele fără să le înţelegem sau să le sesizăm
, o să îndrăznim să vă sugerăm să nu vă întoarceţi privirea atunci când
bucuria stă in lucruri mărunte şi pestriţe, dar în spatele cărora poate
sunt adunate cu strădanie şi modestie, renunţări, eforturi sau sacrificii
fel de fel.
Unele dintre bucuriile noastre, ale celor din grupul folcloric “Câmpul
Pâinii” de la Vinerea am dori să vi le dezvăluim pentru a se putea
înţelege că tot ceea ce clădim cu greu poate ne aduce însă o bucurie.
Toate acţiunile desfăşurate în ultimii ani de către grupul nostru
au fost sub formă de voluntariat. Nimeni nu a primit vreo recompensă
bănească şi nici nu s-a pretins aşa ceva. Banii reveniţi din premii sau
spectacole au fost depuşi într-un cont care s-a tot mărit de-a lungul
timpului. Prin contribuţia noastră la participarea concursului « Cultură
pentru Cultură » iniţiat de către Consiliul Judeţean Alba s-a reabilitat
Căminul Cultural Vinerea de care se foloseşte întreaga comunitate şi
nu numai.
Este o anume bucurie pentru noi atunci când trecem pe lângă
cămin sau când se desfăşoară spectacole sau alte evenimente şi citim
mulţumire pe feţele oamenilor, pentru că acolo este şi munca noastră.
Şi tot bucurie pentru noi este faptul că respectăm oamenii cu datinile
şi obiceiurile, cu tradiţiile şi portul ce vin din vechime. Prin asta nu ne
uităm strămoşii şi îi ţinem mereu aproape prin straiele ce încă le mai
purtăm, cântecele ce încă le mai cântăm, dansurile şi strigăturile ce încă
le mai jucăm, colindele ce încă le mai purtăm în noaptea de Crăciun pe
uliţele satului. Şi atâtea altele ce n-avem voie să le scoatem din rânduială
– ca mersul la biserică sau ieşitul la holde de Rusalii, postitul sau bucuria
de Paşti, grija de morţi si de morminte, toate-toate astea am învăţat
să le facem cu bucurie, că aşa stă în rosturile firii ce le-am moştenit.
Tehnic „Ion D. Lăzărescu” Cugir, instituţie de învăţământ cu tradiţie
în domeniul tehnic, doreşte să contribuie la crearea bazei unei astfel de
lumi ce nu poate fi reformată decât pe educaţie. Eu cred că investiţia în
învăţământul de calitate reprezintă soluţia ieşirii din impas, de aceea
este impetuos necesară accentuarea şi sprijinirea şcolilor în viitoarele
proiecte .
Ca aparţinător al sistemului educaţional, nu pot decât să transmit
speranţele mele, care coincid cu speranţele
multor cadre didactice, speranţe de mai bine,
credinţa că o societate educaţională ce a dăinuit
atâţia ani în vremuri mult mai vitrege nu poate
fi distrusă acum şi am încrederea că printr-un
efort susţinut, perpetuu şi conştient de propria-i
însemnătate, învăţământul românesc, va readuce
siguranţa şi educaţia tinerei generaţii.
Înţelegând aceste principii şi apreciind
justele valori, doresc să îmi asum toate aceste
deziderate alături de dascălii de vocaţie din localitatea
Cugir. Să credem în începuturile anotimpului
verde al învăţăturii, al şansei noastre
de a izbândi, al bucuriei secrete pe care o picură
fiecare victorie a raţiunii asupra haosului.
Vă doresc să aveţi parte de multă sănătate, bucurii şi împliniri în
noul an şcolar !
Director, Prof. Dumitrean Camelia
Colegiul Tehnic „Ion D. Lăzărescu” Cugir
Poate n-am reuşit să clădim lucruri strălucitoare care să ia privirea,
nici măcar să ne cultivăm toate terenurile sau viile cu combine John
Deere cu care să ne putem făli în faţa altora, nici măcar turme mari de
oi n-avem sau cirezi de vite, dar putem să ne bucurăm, trecând prin sat,
de încurajările oamenilor de rând, bucuroşi că au mai auzit de la radio
sau au văzut la televizor că am fost să reprezentăm pe la Bucureşti,
Sibiu, Suceava sau Vaideeni şi că le-a tihnit vorbindu-se despre vinereni
ca unii ce-s daţi exemplu de comunitate păstrătoare de tradiţii.
Bucuria mai stă şi în faptul că părinţii sunt alături de noi şi sunt
mulţumiţi să-şi ştie copiii alături de grupul nostru, să înveţe să cânte şi
să joace, să se poarte cuviincios şi să nu-şi uite strămoşii. Încredinţarea
lor cu nădejde ne face o bucurie. Sprijinul pe care îl primim din partea
primăriei şi a domnului primar Adrian Teban, a Casei de Cultură Cugir,
pentru noi tot a bucurie sună.
Poate ar mai trebui să spunem că încrederea întregului sat pe care
am simţit-o cu prilejul festivalurilor sau a altor manifestări, felul cum
au ştiut să se mobilizeze de fiecare dată este mai mult decât o bucurie
pentru noi fiindcă am simţit că le pasă, cu responsabilitate şi spirit de
sacrificiu, aşa cum le stă bine vinerenilor. De aceea poate ar trebui să
le mai spunem încă o data despre toate aceste bucurii, mulţumindu-le
aşa cum se cuvine.
Înv. Anca Herlea

Centru Multifuncţional de Servicii Sociale
- oportunităţi şi accente în îngrijirea socio-medicală la domiciliu-
Pentru a realiza o reinserţie socială autentică, valorizând
capacităţile creatoare ale unui număr mare de
persoane vârstnice, îngrijirea la domiciliu ar trebui să se
bazeze, deopotrivă pe asocierea mijloacelor biologice (medicamente)
cu cele psihologice şi sociale. Fiind o unitate
somatopsihosocială, omul are dreptul de a se bucura de
privilegiile fiecărui mijloc în parte. Din această perspectivă,
abordarea îngrijirii la domiciliu nu trebuie privită în termeni
de opoziţie medical versus social, ci este de dorit o
îmbinare a acestor domenii în beneficiul clientului.
În cadrul Centrului Multifuncţional de Servicii Sociale
Cugir am încercat, încă de la începutul furnizării serviciilor,
în anul 2005, să atingem acest standard de calitate
prin oferirea, deopotrivă a serviciilor sociale şi medicale.
Până la această dată un număr de aproximativ 300 de persoane
vârstnice sau cu dizabilităţi au beneficiat de serviciile
noastre. Vârstnicii sunt afectaţi mult mai mult decât
alte categorii de vârstă de problemele deteriorării stării de
sănătate – bolile cronice care duc la moarte după perioade
lungi de timp. Dintre cauzele principale
ale morţii în rândul persoanelor
peste 65 de ani se pot
aminti bolile de inimă, urmând
neoplasmele maligne, accidentele
cardiovasculare sau infarctul.
Aceste trei boli fatale vârstnicilor
sunt de obicei de lungă durată în
cele mai multe cazuri. Atereoscleroza,
boala Alzheimer, pneumonia
etc. sunt deasemenea cauze majore
ale morţii vârstnicilor, implicând
un grad al durerii fizice şi implicit psihice ridicat, motiv
care impune profesionalizarea serviciilor medicale. În cursul
acestui an serviciile noastre au fost diversificate prin
înfiinţarea biroului Asistenţa medicală care este o structură
de sprijin şi intervenţie al cărei obiect de activitate vizează
prevenirea abandonului/instituţionalizării persoanelor
vârstnice, îmbunătăţirea reintegrării sociale a persoanelor
defavorizate (persoane vârstnice, cu disabilităţi), creşterea
nivelului de trai al acestor persoane şi al speranţei de viaţă,
conştientizarea nevoilor şi participarea activă în luarea deciziilor
care privesc problematica persoanelor vulnerabile.
În afară de acest aspect, activitatea desfăşurată în cadrul
serviciului de îngrijire socio-medicală şi medicală la domiciliu
a evidenţiat existenţa unui nou segment de populaţie
cu nevoi specifice, respectiv beneficiari cu boli progresive
sau în stadii terminale, la sfârşitul lunii august înregistrând
un număr de 29 de cazuri din cei 90 de beneficiari activi
care se confruntă cu boli degenerative/în stadii terminale
(şi aici ne referim doar la persoane vârstnice/cu dizabilităţi).
Încercând să răspundem nevoilor crescânde ale populaţiei
de servicii de calitate, ne dorim ca în viitorul apropiat să ne
extindem activitatea prin înfiinţarea serviciului de îngrijire
paliativă în cadrul biroului de Asistenţă medicală.
Acesta se doreşte a fi un serviciu destinat asistenţei persoanelor
vârstnice aflate în diverse grade de dependenţă, persoanelor
cu dizabilităţi şi persoanelor cu boli în stadii terminale,
asigurându-le acestora un set de servicii de îngrijire cu
scopul asistării lor în îndeplinirea actelor curente de viaţă,
prevenirii sau limitării degradării autonomiei funcţionale,
păstrării şi îmbunătăţirii stării de sănătate, asigurării unei vieţi
decente şi demne. Aceasta cu atât mai mult cu cât la nivel local
nu avem servicii specializate în paliaţie care este un domeniu
nou, puţin cunoscut. Pentru început dorim să atragem
atenţia asupra necesităţii profesionalizării serviciilor paliative
la domiciliu prin oferirea serviciilor de către echipe pluridisciplinare
specializate, cu competenţe clar stabilite, în scopul
furnizării unor servicii de cea mai înaltă calitate acestei categorii
de beneficiari.
Privind omul din perspectivă bio-psiho-socială, atributele
nevoii umane, şi mai mult, ale beneficiarului
aflat în boli cronice terminale, ar
trebui să pună în mişcare toţi factorii
sociali implicaţi în oferirea răspunsului
acestor nevoi şi includem aici deopotrivă
cadre medicale, asistenţi sociali, preoţi,
jurişti, psihologi etc. Este necesar ca toţi
factorii amintiţi să conclucreze în echipe
pluridisciplinare pentru a oferi sprijin cât
mai eficient în îngrijirea la domiciliu.
Premisele filosofiei de intervenţie
în cadrul Centrului Multifuncţional de
Servicii Sociale demonstrează constant nevoia de a c o m -
paniere, formală dar mai ales informală, prin prezenţa unui
membru al familiei, în cazul beneficiarilor cronici sau terminali
cu care lucrăm. Un aspect care vine în sprijinul acestor
premise este acela că cerinţele de calitate ale serviciului de
îngrijire socio-medicală la domiciliu bazat pe teoria îngrijirii
nu sunt întotdeauna suficiente în cazul persoanelor singure cu
boli cronice şi/terminale, chiar dacă suntem cu toţii conştienţi
de faptul că furnizarea acestora le uşurează întrucâtva viaţa,
am remarcat insuficienţa lor raportat la nevoile multiple ale
acestora. Necesitatea concretă de a uşura existenţa şi de a
creşte calitatea vieţii persoanelor vârstnice/cu dizabilităţicare
se confruntă cu boli cronice/terminale şi care nu au parte
de suport familial este transpusă în obiectivele noastre de
intervenţie acum şi pe viitor, serviciile noastre vizând acoperirea
nevoilor umane de natură medicală, socială şi mai ales
psiho-emoţională.
As. soc. Sulincean Carmen
21

Asociația PRO Europa continuă să susțină comunitatea locală
Asociația “Pro Europa” constituită în urmă cu 21 de
ani, și-a continuat și anul acesta activitatea de binefacere
și ajutorare în domeniile spre care ne-am îndreptat atenția
: Casa de amplasament de tip familial a copiilor, Spitalul
Orășenesc Cugir, Colegiul Național “David Prodan”.
În cadrul unei vechi și continue colaborări cu Asociația
“Amicii Cugirului” din orașul francez Nimes, am fost
vizitați de reprezentanții acesteia: Michelle Goeuri, Sophie
Tenot și Isabelle Tachot. Împreună am vizitat Casa
de amplasament familial unde domniile lor au donat bani,
cu care copiii și-au cumpărat haine după dorințele lor,
s-au cumpărat produse pentru igiena personală, dulciuri,
fructe, pizza, sucuri naturale la alegerea lor. Acum, la începerea
anului școlar, au fost cumpărate rechizite pentru
toți copiii.
La spitalul Orășenesc Cugir, în cadrul unei ședinte cu
direcțiunea, delegația franceză și conducerea asociației
noastre am decis ca este necesară achiziția unui electrocauter
performant care între timp a fost livrat și va fi folosit
de serviciile de chirurgie, ginecologie și dermatologie.
Acest aparat întregește zestrea Spitalului, care anual a
primit donații
de aparatură
modernă, pe
aceeași cale.
La Colegiul
Național “David
Prodan” am format
împreuna cu
delegația franceză
Comisia care a
studiat dosarele
elevilor cu rezultate
excelente la învățătură și cu o situație materială precară,
purtandu-se discuții și cu părinții acestor elevi. În final
s-au propus 14 burse pentru școlar 2011 -2012. Acest ajutor
material este acordat continuu de mulți ani și foloseste
fie pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere, fie pentru
achiziționarea manualelor necesare.
Mulți cetățeni ai Cugirului nu cunosc toată activitatea
noastră atât de îndelungată și am dori să aducem în atenție
măcar două exemple: proiectarea și amplasarea plăcilor de
marmură ale Monumentului Eroilor de la Biserica Ortodoxă
și ajutorarea unor cugireni bolnavi, copii si adulți.
Primăria Cugir și unii sponsori generoși ne apreciază activitatea
iar domnul primar Adrian Teban invită întotdeauna
delegația franceză și Asociația "Pro Europa" la Primărie,
mulțumind oficial pentru contribuții, eforturi și realizări.
Viorica PAUN
Vicepresedinte al Asociatiei Pro Europa
Asociația Rom.CRUC. Cugir, aproape de problemele etniei rome
O asociaţie nonprofit cu beneficiul public , înfiinţată pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă etnia
romă din Cugir.
S-a înfiinţat în anul 2001 la iniţiativa unui grup de romi.
În activitatea pe care o desfăşoară până în prezent a accesat fonduri europene pentru a face acte de proprietate
celor ce nu aveau, a făcut împreună cu Primăria un sediu dotat cu toate cele necesare desfăşurării de activităţi aducătoare
de profit a unor romi.
Aici au în permanenţă pe cineva unde să le asculte problemele şi în limitele legale să le şi rezolve.
S-a lucrat mult la schimbarea mentalităţii romilor pentru un comportament civilizat în societate şi roadele se
văd deja .
Asociaţia a mai câştigat şi alte proiecte benefice romilor , iar acum împreună cu primarul şi Consiliul Local şi
conducerea S.C.”U.M.Cugir” vom demara un proiect de creere de locuri de muncă şi anume o ciupercărie şi un centru de
colectare şi prelucrare a fructelor de pădure .
Menţionăm că asociaţia este sprijinită de toţi factorii din oraş , iar relaţiile între romi şi majoritari sunt bune.
Asociaţia Rom. CRUC. - Preşedinte, Lup Ioan
22

Asociaţia pentru Ecologie și turism Năsăpiște Cugir în pragul celui mai
aşteptat eveniment cultural-sportiv, “Toamna Cugireană”
Asociaţia noastră a participat la toate cele 13 ediţii
precedente, prezentând aspecte din activităţile desfăşurate,
expoziţii de fotografii ce au încercat să scoată în evident
bogăţia peisajistică a naturii ce ne înconjoară, bogăţia oferită
gratuit de pădurile ce plecă chiar din marginea oraşului: ciuperci,
fructe de pădure, apa cristalina, aer ozonat, plante
medicinale.
ediţie
Cu ce ne-am pregătit să întâmpinăm cea de-a 14-a
Am organizat expoziţii de carte si fotografii in grădiniţe
si şcolile generale pentru a complete cunoştinţele copiilor
despre flora și fauna țării noastre și a planetei pentru o
educaţie în scopul respectării și protejării naturii.
Dar cea mai valoroasă realizare o consider construirea
unui adăpost de vară langă cabana NĂSĂPIȘTE pentru
turiştii care trec prin zonă, culegătorii de fructe de pădure
ți ciuperci și bineînţeles pentru membrii asociaţiei. Această construcție nouă de la fundaţie și pana la acoperiş a costat
destul de mult pentru bugetul modest al asociaţiei, având o suprafaţă de 24 m.p., dispunând de masă, banci, sobă de gătit
și încălzit. Din păcate s-au aflat imediat oameni lipsiţi de bun simt, de datoria de a respecta munca altora care au muncit și
pentru ei, murdărind pereţii cu cărbunii din foc, încercând să-și imortalizeze trecerea lor prin zonă. Îi rugăm să-și ștergă
singuri numele care nu le face cinste.
În activitatea noastră avem și unele neimpliniri după părerea mea cea mai importantă este neralizarea unei organizaţii
experienţa noastră.
de tineret a Asociaţiei NĂSĂPIȘTE.
Dintre membrii actual, majoritatea sunt de
mulţi ani pensionari, impunandu-se formarea unei
organizaţii de tineret cu care sa îndeplinim obiectivele
noastre :
Protejarea mediului natural si dezvoltarea turismului
montan, obiective ce contribuie la o viața
armonioasă și sănătoasă.
Fac un apel cadrelor didactice din şcolile oraşului
Cugir sa ne ajute in această problemă, în special tinerilor
cărora le punem la dispoziţie o baza turistica
-Cabana NASAPISTE, materialele sportive din dotare,
biblioteca asociaţiei cu un fond valoros de carte si
Părinţi, indemnati-va copiii sa practice turismul sa iubească natura, sa o respecte, nimic nu este mai valoros decât
sănătatea, fara ea nici o bogăţie nu are valoare!
Administrator cabana, Nicolae BABA
23

CUGIR – Prima şi ultima dragoste
E mai simplă dragostea de la distanţă. Dorul te chinuie, ce-i drept, îngrozitor, dar relaţia nu prea implică nici o responsabilitate
directă. De aceea cugirenii stabiliţi în străinătate îşi iubesc parcă oraşul cu mai multă ardoare. Pentru ei urbea de la
poalele Drăganei este fata frumoasă, fără vârstă, lăsată cu promisiuni de “I be back” când au plecat din ţară. De fapt, nu când
au plecat din ţară, ci când au fost “mânaţi” din ţară, de “prea binele” din România… De aceea cugirenii – miile de cugireni
plecaţi, fără exagerare - îşi iubesc oraşul din ce în ce mai mult, exponenţial cu timpul petrecut dincolo.
Pentru că de “dincolo”, oraşul nu mai are vârstă, pentru că nu-i văd ridurile şi zbaterile. De “dincolo” astea nu se văd. Se
văd însă cu ochii sufletului amintirile şi tot ceea ce au lăsat acasă: părinţi, casa natală, uliţa copilăriei, şcoala generală, liceul,
prieteni, iubite, colegi. Toate frumoase şi neatinse de patina timpului sau a eşecurilor adaptării la economia capitalistă. Indirect,
emigranţii cugireni au contribuit la ridicarea oraşului din care au plecat, căutându-şi în lumea largă un rost şi o carieră.
O parte din rodul muncii lor, trimis părinţilor şi copiilor rămaşi acasă, îi ţine de ceva vreme pe aceştia pe linia de plutire. Asta
e dragostea lor, a celor plecaţi să mănânce pâinea străinătăţii. Un a amară, cu dor nestins, care diferă total de dragostea celor
rămaşi acasă. Cugirenii rămaşi acasă îşi iubesc oraşul suficient de mult încât să hrănească această dragoste cu impozite şi taxe
de tot felul. Îl iubesc atât de mult încât îi oferă noi cetăţeni, conştienţi fiind că nici urmaşii lor nu vor avea o viaţă uşoară. Îşi
iubesc îndeajuns oraşul încât să ducă în spate sacrificiul unei tranziţii care nu se mai termină. Îl iubesc destul cât să meargă,
plini de speranţă la vot, de fiecare dată. Îl iubesc ca pe o fiinţă vie, ale cărei defecte trebuie să le vezi şi să i le spui. Zilnic.
Pentru că aşa este Cugirul, pentru toţi oamenii săi: prima şi ultima dragoste, indiferent în ce limbă o declari sau cu ce
valută îi cumperi florile, la fiecare întâlnire….
Nicoleta Idita-Tomuța
Ziarul Unirea, Alba Iulia
24