Raport public 2007 - Curtea de Conturi

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI 

RAPORTUL PUBLIC 

PE ANUL 2007

ISSN 1842-9394

Raportul Public pe anul 2007 

CUVÂNT ÎNAINTE 

Potrivit prevederilor art. 140 din Constituția României, Curtea de Conturi exercită controlul 

asupra formării, administrării și utilizării resurselor financiare ale statului și ale sectorului public și 

prezintă anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public național din 

exercițiul bugetar expirat. 

În vederea îndeplinirii acestei atribuții constituționale privind execuția bugetară a anului 2007, 

plenul Curții de Conturi, prin Hotărârea nr. 66 din data de 13.12.2007, a aprobat Programul de 

control financiar și audit cuprinzând toate activitățile ce urmau a se desfășura în acest scop pe 

parcursul anului 2008. 

În urma derulării acestui program, Curtea de Conturi a elaborat prezentul Raport public anual, 

care cuprinde sinteza observațiilor și constatărilor rezultate în urma misiunilor de control și audit 

efectuate privind modul de utilizare și gestionare a alocațiilor bugetare în cadrul exercițiului financiar 

pe anul 2007, inclusiv modalitățile de soluționare a aspectelor privind stabilirea responsabilității. 

Verificările desfășurate în perioada de referință au avut ca obiective principale constatarea 

legalității și a regularității efectuării cheltuielilor din fondurile bugetare puse la dispoziția ordonatorilor 

de credite, inclusiv analiza și evaluarea performanței gestionării banului public, existența bunei 

funcționări a sistemelor de control managerial și de audit intern, precum și a sistemelor informatice. 

Raportul cuprinde și cele mai importante aspecte ale activității desfășurate de către Autoritatea 

de Audit, structură fără personalitate juridică, independentă operațional, dar care funcționează pe 

lângă Curtea de Conturi având ca scop îndeplinirea unor obligații de audit asumate de România în 

numele Comisiei Europene, înființată în baza Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările și 

completările ulterioare. 

Continuarea extinderii și dezvoltării infrastructurii de tehnologie informatică a constituit de 

asemenea un obiectiv important al instituției, în încercarea de a facilita soluționarea unor probleme 

de management financiar și al resurselor umane, precum și accesul cât mai larg al personalului la 

informațiile de specialitate de strictă necesitate pentru buna desfășurare și creșterea calității 

activității specifice. Astfel, extinderea rețelelor de internet și de intranet a permis dezvoltarea 

comunicării interne în timp real atât la nivel central, cât și între centrală și structurile teritoriale ale 

Curții de Conturi, precum și monitorizarea permanentă a stadiului desfășurării activităților specifice. 

Suntem convinși că, și de această dată, informațiile și concluziile cuprinse în Raportul public 

pe anul 2007 vor sta la baza analizelor și dezbaterilor ce se vor purta în cadrul Parlamentului 

României cu prilejul adoptării Legii privind execuția bugetului de stat pe anul 2007 și a Legii privind 

execuția bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. De asemenea, raportul va fi de un real 

folos diferitelor mijloace de informare în masă care urmăresc modul de utilizare a fondurilor publice, 

precum și apărarea intereselor contribuabilului român și european. Apreciem totodată că 

documentul de față poate prezenta interes și pentru informarea publicului larg, preocupat de 

gestionarea legală, eficientă și eficace a banului public, respectiv de buna funcționare și gestionare 

a instituțiilor statului, la a căror finanțare contribuie în mod direct. 

3


CONSIDERAȚII GENERALE 

Locul și rolul Curții de Conturi a României în cadrul instituțiilor statului de drept 

Obiectivul principal al controlului Curții de Conturi a României este acela de a furniza 

Parlamentului informații reale și independente cu privire la respectarea legalității și regularității în 

utilizarea resurselor materiale și bănești ale statului și referitoare la utilizarea cu economicitate, 

eficiență și eficacitate a banilor publici, cu alte cuvinte asupra gestionării solide și performante a 

acestora. 

Potrivit prevederilor Constituției și ale legii proprii de organizare și funcționare, Curtea de 

Conturi este împuternicită să verifice modul în care autoritățile publice și alte organisme 

administrează sau gestionează banul public. 

În exercitarea funcției și atribuțiilor sale, Curtea de Conturi a României a asigurat aplicarea 

practică a recomandărilor cuprinse în standardele internaționale adoptate de Organizația 

Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI) și în Liniile Directoare Europene de 

implementare a acestora. Astfel, Curtea de Conturi a României este una dintre instituțiile 

fundamentale ale statului de drept care se bucură de independență financiară, funcțională, 

organizatorică și operațională, în conformitate cu recomandările Declarației de la Lima asupra liniilor 

directoare de control al finanțelor publice. Asemenea instituțiilor similare din noile state membre ale 

Uniunii Europene, Curtea de Conturi a avut și are de îndeplinit un rol cheie privind creșterea 

responsabilității în utilizarea și administrarea fondurilor publice, inclusiv a fondurilor alocate 

României de Uniunea Europeană și de alte instituții financiare internaționale, la combaterea risipei 

și a fraudei și la instaurarea unui climat ferm, de respectare riguroasă a disciplinei financiare și de 

gestionare solidă a banului public. 

Domeniile asupra cărora au fost exercitate în anul 2007 acțiunile de control financiar 

ulterior extern și misiunile de audit public extern 

Domeniile de interes ale Curții de Conturi au acoperit în anul bugetar 2007 aspecte referitoare 

la execuția bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a celorlalte bugete publice, la 

modul cum s-au constituit și utilizat resursele financiare ale statului de către ordonatorii de credite 

din principalele domenii ale vieții economico-sociale, respectiv apărarea, ordinea publică și 

siguranța națională, învățământul, sănătatea, industria, cultura și religia, asistența socială, alocațiile 

pentru pensii, ajutoarele și indemnizațiile, agricultura și silvicultura, locuințele, mediul înconjurător, 

apele, transporturile și comunicațiile și alte activități economice. Principalele constatări și concluzii 

ale controlului desfășurat de echipele Curții de Conturi, precum și recomandările formulate având ca 

scop eliminarea erorilor și neregularităților și ameliorarea modului de gestionare a banului public 

sunt reflectate în prezentul raport. Acesta, include, de asemenea, rezultatele controalelor efectuate 

la regii autonome, companii și societăți naționale, societăți comerciale cu capital integral sau 

majoritar de stat sau la unități administrativ-teritoriale și la alte persoane juridice supuse, potrivit legii, 

controlului Curții de Conturi. 

Principalele sarcini și priorități ale Curții de Conturi 

Obiectivele abordate în mod prioritar de Curtea de Conturi au fost cuprinse în programul anual 

de control și audit și s-au concentrat pe urmărirea respectării reglementărilor legale cu caracter 

economic, financiar, fiscal și contabil, în vederea identificării eventualelor erori sau neregularități în 

întocmirea situațiilor financiare, în gestionarea și utilizarea corectă și performantă a fondurilor 

publice, concomitent cu aplicarea măsurilor pentru înlăturarea aspectelor negative constatate, în 

Considerații generale 

5

Curtea de Conturi a României 

scopul îmbunătățirii activității entităților controlate și a climatului general economico-financiar și 

managerial existent în România. 

În paralel, Curtea de Conturi s-a preocupat consecvent de întărirea capacității sale 

instituționale care să-i permită îndeplinirea cu înalt profesionalism a atribuțiilor conferite de lege, 

respectiv utilizarea eficientă și eficace a resurselor financiare și umane pe care le-a avut la 

dispoziție, precum și adaptarea permanentă la schimbările mediului intern și extern. În acest sens, 

Curtea a tratat cu prioritate o serie de aspecte, dintre care menționăm: 

● finalizarea unor acțiuni de control/audit începute în anul precedent și verificarea 

implementării măsurilor dispuse în urma controalelor anterioare; 

● realizarea integrală și la nivelul calitativ așteptat a programului de control financiar și audit; 

● dezvoltarea unor sisteme solide de control și audit intern la entitățile verificate, care, pe lângă 

susținerea procesului managerial, să permită identificarea, dar mai ales prevenirea erorilor, 

omisiunilor și fraudei, respectiv înlăturarea acestora în stadiile incipiente, în așa fel încât Curtea de 

Conturi să se poată baza în activitatea sa pe rezultatele obținute în urma bunei funcționări a 

acestora; 

● îmbunătățirea comunicării interne și externe a instituției, îndeosebi cu entitățile verificate, 

astfel încât controlul Curții să fie recunoscut de acestea ca un sprijin real în asigurarea legalității și 

utilizării eficiente a fondurilor publice, și nu ca un impediment în desfășurarea activității lor; 

● identificarea domeniilor de risc la ordonatorii de credite și la alte entități care intră în 

competența de verificare a Curții, în scopul protejării intereselor financiare ale statului român și ale 

comunității europene; 

● însușirea și implementarea celor mai moderne tehnici, metode și proceduri de audit, 

conforme cu standardele internaționale și cu cele mai bune practici în domeniu, precum și 

participarea activă la activitățile desfășurate în cadrul Organizației Internaționale a Instituțiilor 

Supreme de Audit (INTOSAI) și a Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI); 

● creșterea ponderii misiunilor de audit în totalul activităților desfășurate, vizând astfel 

îmbunătățirea calitativă a activității financiare la nivel micro și macroeconomic față de perioada 

precedentă. Astfel, pe lângă controlul de legalitate și regularitate și auditul financiar extern, Curtea 

de Conturi și-a dezvoltat și capacitatea de auditare a performanței manageriale, în scopul extinderii 

evaluării economicității, eficienței și eficacității programelor și activităților instituțiilor publice sau ale 

altor persoane juridice aflate în sfera sa de competență; 

● asigurarea perfecționării pregătirii profesionale a personalului de specialitate, în scopul 

exercitării eficiente a funcției de control financiar și audit a Curții de Conturi, în conformitate cu 

legislația în materie, standardele internaționale de audit general acceptate și cu bunele practici în 

domeniu; 

● perfecționarea și utilizarea, în condiții de eficiență, a sistemului informatic INFOPAC pentru 

urmărirea și analiza programului de control financiar și audit; 

● dezvoltarea și extinderea infrastructurii de tehnologie informatică a Curții de Conturi, 

finanțată din fonduri PHARE și din resurse financiare de la bugetul de stat. 

Activitatea internă a Curții de Conturi 

Curtea de Conturi a desfășurat, în conformitate cu programul de control financiar și de audit 

aprobat de plenul Curții de Conturi pentru exercițiul financiar 2007, un număr de 2.616 acțiuni de 

control și 259 acțiuni de audit la instituții publice, regii autonome, societăți comerciale cu capital 

integral sau majoritar de stat și la celelalte persoane juridice supuse verificării. Urmare acestor 

acțiuni au fost întocmite 3.514 acte de control și 240 rapoarte de audit. Au fost verificați 2.086 

ordonatori de credite și s-a acordat descărcare de gestiune la un număr de 945 ordonatori de 

credite, așa cum rezultă din următorul tabel: 

6 

www.curteadeconturi.ro


Situația pe categorii de ordonatori de credite verificați pentru anul 2007 se prezintă astfel: 


7


Descărcarea de gestiune a fost acordată ordonatorilor de credite în condițiile în care: 

● nu s-au constatat fapte cauzatoare de prejudicii sau alte abateri cu caracter financiarcontabil; 

● despăgubirile civile actualizate au fost recuperate sau eventualele abateri constatate au 

fost înlăturate până la data întrunirii completelor Curții de Conturi pentru analiza actelor 

constatatoare. 

Veniturile suplimentare aduse la bugetele publice înregistrate în urma constatărilor Curții de 

Conturi pe categorii de abateri (2.225 cazuri) s-au ridicat la un volum total de 227.639,4 mii lei 

(135.670,5 mii lei venituri suplimentare la care se adaugă 91.968,9 mii lei dobânzi, majorări, 

penalități), din care a fost încasată operativ, în timpul și ca urmare a controlului, suma totală de 

40.338,4 mii lei (30.067,2 mii lei venituri suplimentare și 10.271,2 mii lei dobânzi, majorări, 

penalități). 

Astfel, într-un număr de 3.725 cazuri s-au constatat prejudicii reprezentând plăți nelegale ce 

însumează 416.736,0 mii lei pentru care s-au calculat dobânzi/foloase nerealizate de 14.657,0 mii 

lei, rezultând un prejudiciu total de 431.393,0 mii lei, din care în timpul controlului s-a recuperat 

operativ suma de 56.401,0 mii lei, din care 52.282,0 mii lei plăți nelegale și 4.119,0 mii lei foloase 

nerealizate. 

S-au constatat abateri cu caracter financiar într-un număr de 4.200 de cazuri, cuantificate la 

nivelul sumei de 3.779.796,9 mii lei, care nu au generat prejudicii și au constat, în principal, în 

nerespectarea reglementărilor legale în vigoare privind inventarierea patrimonială, reevaluarea 

activelor fixe, subevaluarea aportului de capital al statului ș.a., pentru înlăturarea cărora s-au luat 

măsuri corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale. 

Referitor la finanțarea de la bugetul statului și utilizarea fondurilor puse la dispoziția Curții de 

Conturi pentru exercițiul financiar 2008, anul desfășurării acțiunilor de control asupra conturilor de 

execuție pe anul 2007, instituția a beneficiat de un volum al creditelor bugetare anuale definitive de 

155.652,0 mii lei, din care 152.339,0 mii lei pentru cheltuieli curente, unde ponderea importantă o 

reprezintă cheltuielile de personal (125.132,0 mii lei), cheltuielile pentru bunuri și servicii (10.901,0 

mii lei), precum și cheltuieli de capital (3.313,0 mii lei). Se precizează faptul că plățile efectuate din 

fondurile bugetare alocate Curții de Conturi au totalizat suma de 132.906,2 mii lei, respectiv o 

execuție de 85,3%, situându-se la toate capitolele sub nivelul creditelor aprobate. 

Rezultatele activității instituției în sumă totală de 4.438.829,3 mii lei, concretizate în venituri 

suplimentare calculate în valoare de 227.639,4 mii lei, prejudicii stabilite la suma de 431.393,0 mii 

lei, precum și alte abateri financiar-contabile cuantificate la nivelul sumei de 3.779.796,9 mii lei, 

raportate la totalul cheltuielilor efectuate de 132.906,2 mii lei, evidențiază un grad satisfăcător al 

performanței cheltuirii banului public în Curtea de Conturi a României (33,4 lei rezultați din activitate 

pentru fiecare leu cheltuit din bugetul alocat - valoare pentru bani, VFM). 

Principalele tendințe și obiective de viitor ale Curții de Conturi 

■ 

■ 

■ 

■ 

■ 

■ 

Continuarea consolidării capacității instituționale și a independenței funcționale, 

organizatorice, operaționale și financiare; 

Consolidarea prestigiului Curții de Conturi ca instituție supremă de control în România; 

Extinderea activității de audit în vederea perfecționării capacității manageriale și 

administrative în sectorul public, creșterea transparenței și responsabilității privind 

modul de utilizare a creditelor bugetare și a fondurilor comunitare utilizate de instituțiile 

publice aflate în competența de control a Curții de Conturi; 

Creșterea impactului rapoartelor de control și a Raportului public anual atât asupra celor 

interesați, cât și asupra altor categorii de utilizatori și asupra opiniei publice; 

Continuarea monitorizării și examinării evoluției problemelor majore cu care se 

confruntă în prezent economia națională, propunând măsuri pentru îmbunătățirea 

permanentă a activității economico-financiare, în egală măsură la nivel macroeconomic 

și la nivelul fiecărei unități controlate/auditate; 

Utilizarea rezultatelor controlului/auditului Curții de Conturi în scopul asigurării 

integrității patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale 

8 



■ 

■ 

■ 

■ 

■ 

■ 

și pentru îmbunătățirea activității financiar-contabile la fiecare entitate verificată, 

respectiv la nivelul întregii economii; 

Dezvoltarea unor sisteme de control și audit intern de înaltă calitate și eficiență la 

entitățile verificate; 

Elaborarea unui plan strategic de dezvoltare a Curții de Conturi pe termen scurt și 

mediu, care să stabilească direcțiile principale ale evoluției ulterioare a instituției, 

obiectivele generale prioritare în lumina noilor competențe și atribuții conferite prin 

modificările de substanță aduse legii de organizare și funcționare prin Legea nr. 

217/2008, căile cele mai potrivite pentru atingerea obiectivelor, modul și structurile 

împuternicite să asigure monitorizarea și, nu în ultimul rând, indicatorii de cuantificare a 

realizării acestora; 

Implementarea în practică a metodologiei și procedurilor cuprinse în Regulamentul 

privind organizarea și desfășurarea activităților specifice Curții de Conturi, 

precum și valorificarea actelor rezultate din aceste activități și îmbunătățirea 

permanentă a acestora având în vedere observațiile și constatările furnizate de echipele 

din teren, problemele și aspectele cu care acestea s-au confruntat pe parcursul 

desfășurării controlului; 

Creșterea preocupării pentru îmbunătățirea administrării resurselor financiare și umane 

ale Curții de Conturi, cât și asigurarea condițiilor și mediului cel mai potrivit pentru 

desfășurarea activității; 

Elaborarea unei strategii privind dezvoltarea resurselor umane și adoptarea celor mai 

adecvate măsuri pentru recrutarea, menținerea și promovarea personalului de 

specialitate și pentru dezvoltarea profesiei de auditor public extern; 

Monitorizarea continuă a implementării tehnologiei informatice, achiziționată cu 

finanțarea Comisiei Europene prin programele anuale PHARE, în sprijinul creșterii 

eficienței și eficacității activității de bază a instituției. 

Evaluări și concluzii 

Misiunea Curții de Conturi este aceea de a susține promovarea responsabilității, a 

corectitudinii și a celor mai bune practici în gestionarea solidă și performantă a fondurilor publice. 

Ca o consecință a neregulilor financiar-contabile constatate în urma controlului efectuat de 

Curtea de Conturi, în conformitate cu prevederile art. 94 și 95 din Legea nr. 94/1992, în vigoare la 

data elaborării programului de control, au fost emise decizii prin care s-au dispus măsurile necesare 

pentru înlăturarea acestora. 

În cazul în care, pe parcursul execuției bugetare la instituțiile publice sau la agenții economici 

cu capital integral sau majoritar de stat sau la unitățile administrativ-teritoriale, s-au constatat fapte 

cauzatoare de prejudicii, au fost emise adrese către conducătorii unităților verificate, în vederea 

luării măsurilor necesare pentru stabilirea răspunderii și recuperarea prejudiciilor create de la 

persoanele răspunzătoare. 

Pentru prejudiciile constatate, actele de control au fost transmise instanțelor de judecată 

competente, în vederea stabilirii răspunderii civile delictuale sau penale, după caz. 

Dat fiind că o parte importantă din neregulile constatate în urma controalelor efectuate a fost 

rezultatul unor imperfecțiuni ale cadrului legislativ actual, acestea au fost identificate și s-au formulat 

propuneri de modificare sau completare a prevederilor legale respective, care au fost cuprinse în 

prezentul raport. 


9

SECȚIUNEA I 

Activitatea de control 

financiar și audit



CAPITOLUL I 

Prezentare generală 

1. Entitățile asupra cărora s-a desfășurat activitatea de control/audit a Curții de 

Conturi pentru exercițiul bugetar 2007 

Potrivit competențelor conferite de Constituția României și de legea organică de organizare și 

funcționare, pentru exercițiul bugetar 2007, Curtea de Conturi a desfășurat în anul 2008 activități de 

control asupra situațiilor financiare aferente exercițiului bugetar respectiv și activități de audit 

financiar al performanței și al sistemelor. 

Prin Programul de control financiar și audit al Curții de Conturi pe anul 2008 s-a prevăzut 

desfășurarea unui număr total de 2.875 acțiuni, din care 2.616 acțiuni de control și 259 misiuni 

de audit. 

Activitățile programate s-au concretizat în controale la 2.433 instituții publice și 183 alte entități 

(agenți economici, societăți bancare și alte instituții de credit și garantarea creditului, entități juridice 

asociative, partide politice, societăți comerciale privatizate, precum și alte persoane juridice care 

gestionează bunuri, valori sau fonduri), respectiv misiuni de audit la 256 entități. 

2. Rezultatele desfășurării activității de control 

Pentru exercițiul bugetar 2007, au fost întocmite 3.514 acte de control și 240 rapoarte în urma 

desfășurării diferitelor misiuni de audit, care se află în prezent în diferite etape de valorificare, în 

conformitate cu procedurile specifice prevăzute de Legea nr. 94/1992 și normele interne ale Curții 

de Conturi, în vigoare la data realizării și finalizării verificărilor. 

În urma verificărilor efectuate de către Curtea de Conturi la instituțiile publice, agenții 

economici și celelalte persoane juridice care intră, potrivit legii, în competența Curții de Conturi, s-au 

constatat abateri și nereguli financiare care, în principal, se referă la: 

● Nestabilirea, neevidențierea și nevirarea sau neîncasarea în cuantumul și la termenele 

prevăzute de lege a unor venituri bugetare reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri 

Într-un număr de 2.225 cazuri au fost calculate venituri suplimentare, inclusiv penalități, 

majorări/dobânzi de întârziere la plată în sumă totală de 227.639,4 mii lei. 

Secțiunea I – Capitolul I 

13


Situația acestor venituri suplimentare redată pe bugete se prezintă după cum urmează: 

Așa cum rezultă din tabelul de mai sus, în totalul veniturilor suplimentare datorate bugetelor 

publice ponderea (55,9%) o dețin veniturile bugetului de stat în sumă de 66.068,3 mii lei, pentru 

care s-au calculat majorări/dobânzi de 61.191,2 mii lei. Din suma totală de 127.259,5 mii lei, în 

timpul controlului s-a recuperat suma de 12.581,6 mii lei, reprezentând 9,9%. 

Veniturile suplimentare totale constatate și respectiv cele încasate operativ, pe bugete, se 

prezintă grafic astfel: 

14 



Situația veniturilor suplimentare pe tipuri de bugete, cuantificate pe categorii de abateri, este 

prezentată în Anexa nr. 1 la prezentul raport. 

Din tabelul prezentat în această anexă rezultă că din volumul total de venituri suplimentare de 

227.639,4 mii lei o pondere importantă este deținută de veniturile suplimentare rezultate în urma 

nestabilirii, neevidențierii și neîncasării, în cuantumul și la termenele prevăzute de lege, a unor 

venituri bugetare cifrate la 133.169,1 mii lei, respectiv 58,5%. 

● Diminuarea nejustificată a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public și 

prejudicierea patrimoniului public și privat al statului și al instituțiilor administrativ-teritoriale, ca 

urmare a încălcării prevederilor legale referitoare la efectuarea cheltuielilor și la administrarea și 

gestionarea patrimoniului 

Astfel, într-un număr de 3.725 cazuri s-au constatat prejudicii reprezentând plăți nelegale ce 

însumează 416.736,0 mii lei pentru care s-au calculat dobânzi/foloase nerealizate de 14.657,0 mii lei, 

rezultând un prejudiciu total de 431.393,0 mii lei, din care în timpul controlului s-a recuperat operativ 

suma de 56.401,0 mii lei, din care 52.282,0 mii lei plăți nelegale și 4.119,0 mii lei foloase nerealizate. 

Plățile nelegale constatate în efectuarea cheltuielilor și în administrarea și gestionarea 

patrimoniului, pe tipuri de bugete și pe total abateri, se prezintă astfel: 

După cum rezultă din tabelul anterior, un volum important al prejudiciilor în sumă de 247.209,0 

mii lei a fost aferent cheltuielilor bugetului de stat, din care cele mai reprezentative sunt cheltuielile 

autorităților legislative și executive în sumă de 234.825,0 mii lei. 

Plățile nelegale pe total bugete, categorii și naturi de abateri sunt prezentate în Anexa nr. 2 la 

prezentul raport. 

Cifrele prezentate conduc la rezultate concludente în ceea ce privește modul de respectare de 

către ordonatorii de credite a disciplinei economico-financiare în utilizarea alocațiilor bugetare. 


15


● Nerespectarea prevederilor legale în ceea ce privește administrarea și gestionarea 

patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale 

S-au constatat abateri cu caracter financiar într-un număr de 4.200 de cazuri, cuantificate la 

nivelul sumei de 3.779.796,9 mii lei, care nu au generat prejudicii și au constat, în principal, în 

nerespectarea reglementărilor legale în vigoare privind inventarierea patrimonială, reevaluarea 

activelor fixe, subevaluarea aportului de capital al statului ș.a., pentru înlăturarea cărora s-au luat 

măsuri corespunzătoare, potrivit reglementărilor legale. 

Situația centralizată a abaterilor care nu au generat prejudicii se prezintă astfel: 

Din totalul veniturilor suplimentare constatate pe categorii și naturi de abateri ce totalizează 

suma de 227.639,4 mii lei, inclusiv dobânzile, majorările și penalitățile aferente, au fost încasate 

operativ numai 40.338,4 mii lei (17,7%), iar din totalul prejudiciilor constatate, în sumă de 431.393,0 

mii lei, s-a recuperat operativ suma totală de 56.401,0 mii lei (13,1%). Rezultă că încasarea 

diferențelor la veniturile suplimentare și recuperarea prejudiciilor ar trebui să constituie o preocupare 

a entităților controlate și, implicit, o monitorizare atentă din partea Curții de Conturi. 

3. Principalele constatări rezultate în urma misiunilor de audit 

Curtea de Conturi a desfășurat în paralel și un număr de 259 misiuni de audit, în urma cărora 

s-au întocmit 240 rapoarte de audit, ce cuprind constatările și recomandările adresate entităților 

auditate în vederea luării măsurilor corespunzătoare pentru eliminarea neregularităților și pentru 

creșterea performanței în gestionarea banului public, concretizate în economicitate, eficiență și 

eficacitate. 

Misiunile de audit au avut ca obiective: 

■ asigurarea că situațiile financiare examinate sunt reale, complete și întocmite cu 

acuratețe, iar operațiunile economice s-au efectuat în conformitate cu legile și 

reglementările în domeniu; 

■ examinarea independentă și obiectivă a măsurii în care un program sau o activitate a 

funcționat potrivit scopului și și-a atins obiectivele propuse; 

■ constatarea existenței și a funcționării sistemelor de control și audit intern, precum și a 

sistemelor informatice; 

16 



■ 

■ 

investigarea situațiilor în care au existat suspiciuni în legătură cu fenomenele de corupție, 

fraudă sau spălare de bani, urmată de informarea corespunzătoare a autorităților 

abilitate; 

evaluarea economicității, eficacității și eficienței cu care au fost gestionate fondurile 

publice. 

Activitățile de audit s-au finalizat prin rapoarte de audit, ale căror constatări, concluzii și 

recomandări au fost analizate și însușite de entitățile auditate, împreună cu care s-au stabilit măsuri 

și termene de ducere la îndeplinire. 

4. Pentru toate neregulile financiar-contabile constatate și consemnate în actele 

de control s-au dispus măsuri legale de înlăturare a acestora și de recuperare a 

prejudiciilor, conform procedurilor de valorificare specifice Curții de Conturi 

În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi, au fost emise 1.127 decizii în conformitate 

cu prevederile art. 94 și art. 95 din Legea nr. 94/1992, prin care au fost dispuse 4.577 măsuri pentru: 

■ înlăturarea neregulilor constatate în activitatea financiar-contabilă controlată, corectarea 

bilanțurilor contabile, a conturilor de profit și pierdere și a conturilor de execuție; 

■ suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor legale din domeniul 

financiar, contabil și fiscal; 

■ blocarea fondurilor bugetare sau speciale, în cazurile în care s-a constatat utilizarea 

nelegală sau ineficientă a acestora. 

Pentru prejudiciile constatate, actele de control au fost transmise instanțelor de judecată 

competente în vederea stabilirii răspunderii civile delictuale sau penale, după caz. 

5. Alte activități ale Curții de Conturi 

De asemenea, în cuprinsul raportului s-au făcut referiri la activitatea de colaborare a Curții de 

Conturi a României cu alte instituții similare din cadrul Organizației Internaționale a Instituțiilor 

Supreme de Audit (INTOSAI) și a Organizației Europene a Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI) 

la care Curtea de Conturi a României este membru cu drepturi depline. Dintre acestea, un rol 

important l-au avut acțiunile de cooperare cu câteva instituții supreme de audit din state membre ale 

Uniunii Europene cu care s-au derulat și finalizat un număr de trei proiecte de înfrățire, având ca 

obiectiv general consolidarea instituțională a Curții de Conturi. 

Totodată, capitole distincte ale raportului sunt consacrate activității desfășurate de Autoritatea 

de Audit, structură independentă operațional, care funcționează pe lângă Curtea de Conturi a 

României și care are atribuții în domeniul fondurilor puse la dispoziția României de Uniunea 

Europeană prin programele de preaderare ISPA și SAPARD. 

Datele și cifrele prezentate în acest capitol au fost preluate din sistemul informatic al Curții de 

Conturi în data de 12.02.2009. 


17


CAPITOLUL II 

Observațiile și constatările Curții de Conturi 

în urma verificărilor conturilor de execuție a bugetelor publice 

II.A. – Controlul contului general anual de execuție a bugetului de stat 

II.A.1. Ministerul Economiei și Finanțelor 

Creditele bugetare definitive utilizate de către Ministerul Economiei și Finanțelor – MEF (în 

prezent Ministerul Finanțelor Publice – MFP) și ordonatorii de credite subordonați acestuia au fost 

de 2.512,8 milioane lei, din care s-au efectuat plăți în sumă de 2.410,7 milioane lei. 

În cele ce urmează sunt prezentate principalele concluzii și constatări rezultate în urma 

verificării contului general anual de execuție a bugetului de stat, a contului de execuție bugetară al 

Ministerului Economiei și Finanțelor, precum și a contului de execuție și a bilanțului general al 

Trezoreriei Statului. 

Secțiunea I – Capitolul II 

19


a) Principalele concluzii și constatări rezultate în urma verificării contului general 

anual de execuție a bugetului de stat 

Execuția de ansamblu a bugetului de stat pe anul 2007, conform „Contului general de execuție 

a bugetului de stat pe anul 2007” elaborat de Ministerul Economiei și Finanțelor, se prezintă, în 

structură, astfel: 

*Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2007 este de 404.708,8 milioane lei. 

Din datele prezentate în tabel și în 

grafic reies următoarele: 

– veniturile încasate la bugetul de stat au 

fost sub nivelul prevederilor bugetare 

definitive cu 6.148,8 milioane lei, 

respectiv cu 11,2% mai mici; 

– cheltuielile bugetului de stat s-au 

realizat sub nivelul prevederilor bugetare 

definitive cu suma de 6.267,3 milioane 

lei, respectiv cu 8,9% sub cele 

prevăzute; 

– execuția bugetului de stat s-a încheiat cu 

un deficit bugetar în sumă de 15.388,9 

milioane lei, respectiv cu 0,8% (100%- 

99,2%) mai mic decât cel stabilit în urma 

rectificărilor. 

Este de menționat faptul că, deși 

prin prevederile bugetare inițiale s-a 

stabilit ca deficitul să reprezinte numai 

2,2% din PIB, prin prevederile bugetare 

definitive s-a stabilit o creștere a deficitului 

la 3,8% din PIB, nivel care a fost respectat 

ca urmare a execuției bugetare. 

20 



Categoriile de venituri ale bugetului de stat realizate în anul 2007 și ponderea acestora în 

produsul intern brut se prezintă astfel: 


21


Structura economică a cheltuielilor bugetului de stat pentru anul 2007 comparativ cu anul 

2006 se prezintă astfel: 

Reprezentarea grafică a ponderii principalelor cheltuieli în totalul cheltuielilor bugetului de stat 

în anul 2007 comparativ cu anul 2006 se prezintă astfel: 

Din datele cuprinse în tabelul și în graficele de mai sus, reiese că atât în anul 2006, cât și în 

anul 2007 ponderea cea mai mare o dețin următoarele categorii de cheltuieli: 

– cheltuielile de personal – au reprezentat 19,9% în anul 2006 și 20,5% în anul 2007 (creștere 

de 0,6%); 

– asistența socială – a reprezentat 19,6% în anul 2006 și 18,6% în anul 2007 (scădere cu 

1,0%); 

– transferuri între unități ale administrației publice – au reprezentat 11,6% în anul 2006 și 

17,1% în anul 2007 (creștere de 5,5%); 

– alte transferuri – au reprezentat 7,6% în anul 2006, iar în anul 2007 au reprezentat 14,3% 

(creștere cu 6,7%). 

22 



Ca valori nete, evoluția înregistrată de principalele categorii de cheltuieli este reprezentată 

grafic astfel: 

Cheltuieli de personal 

Bunuri și servicii 

Dobânzi 

Subvenții 

Transferuri 

Alte transferuri 

Asistență socială 

Alte cheltuieli 

Cheltuieli de capital 

Rambursări de credite 

Așa cum reiese din prezentarea grafică de mai sus, în anul 2007, față de anul 2006, cheltuielile 

au înregistrat: 

● Creșteri la următoarele categorii: 

– cheltuielile de personal – în anul 2006 au fost în sumă de 10.174,0 milioane lei, iar în anul 

2007 în sumă de 13.184,3 milioane lei (o creștere cu 3.010,3 milioane lei, reprezentând, 

în procente, o majorare cu 29,6%); 

– transferurile între unități ale administrației publice – în anul 2006 au fost în sumă de 5.961,3 

milioane lei, iar în anul 2007, în sumă de 10.997,4 milioane lei (o creștere cu 5.036,1 

milioane lei, reprezentând, în procente, o majorare cu 84,5%); 

– alte transferuri – în anul 2006 au fost în sumă de 3.892,0 milioane lei, iar în anul 2007, în 

sumă de 9.212,3 milioane lei (o creștere cu 5.320,3 milioane lei, reprezentând, în 

procente, o creștere cu 136,7%); 

– cu asistența socială – în anul 2006 au fost în sumă de 10.050,3 milioane lei, iar în anul 

2007, în sumă de 11.932,2 milioane lei (o creștere cu 1.881,9 milioane lei, reprezentând, 

în procente, o creștere cu 18,7%). 

● Diminuări la următoarele categorii: 

– bunuri și servicii – care în anul 2006 au fost în sumă de 4.322,7 milioane lei, iar în anul 

2007, în sumă de 4.133,2 milioane lei (o diminuare cu 189,5 milioane lei, reprezentând, 

în procente, o diminuare cu 4,4%); 

– subvenții – în anul 2006 au fost în sumă de 5.670,9 milioane lei, iar în anul 2007, în sumă 

de 4.997,8 milioane lei (o diminuare cu 673,1 milioane lei, reprezentând, în procente, o 

diminuare cu 11,9%); 

– cheltuieli de capital – în anul 2006 au fost în sumă de 5.865,2 milioane lei, iar în anul 2007, 

în sumă de 4.164,9 milioane lei (o diminuare cu 1.700,3 milioane lei, reprezentând, în 

procente, o diminuare cu 29,0%); 

– rambursări de credite – în anul 2006 au fost în sumă de 2.247,7 milioane lei, iar în anul 

2007, în sumă de 2.114,9 milioane lei (o diminuare cu 132,8 milioane lei, reprezentând, 

în procente, o diminuare cu 5,9%). 


23


În structura funcțională, execuția cheltuielilor bugetului de stat se prezintă astfel: 

* Produsul intern brut luat în calcul pentru anul 2006 este de 342.418,0 milioane lei, iar pentru anul 2007 este în 

sumă de 404.708,8 milioane lei. 

În anul 2007, în conformitate cu prevederile Legii nr. 486/2006 privind bugetul de stat pe anul 

2007, Ministerul Economiei și Finanțelor a virat către Banca de Export-Import a României 

EXIMBANK – SA suma de 334.900,0 mii lei. 

Viramentele s-au făcut în baza „Notelor de fundamentare și lichidare” întocmite de Direcția 

generală de trezorerie și datorie publică, avizate pentru „bun de plată” de directorul general adjunct 

al direcției și vizate de „controlul financiar preventiv propriu” și „controlul financiar preventiv delegat”, 

pe baza hotărârilor Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări. 

Din analiza documentelor prezentate au rezultat următoarele aspecte: 

Din suma de 334.900,0 mii lei virată de Ministerul Economiei și Finanțelor către EXIMBANK – 

SA, banca a prezentat justificări, respectiv hotărâri ale Comitetului Interministerial de Finanțări, 

Garanții și Asigurări (HCIFGA), prin care s-a precizat destinația sumelor, precum și situația agenților 

economici care au beneficiat de sumele respective, numai pentru suma de 101.741,7 mii lei. 

Diferența de 233.158,3 mii lei a fost virată de Ministerul Economiei și Finanțelor către EXIMBANK 

– SA în baza unor hotărâri ale Comitetului Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări, deși în 

documentația aferentă acestora nu se menționau destinația sumelor și nici agenții economici 

beneficiari ai sumelor respective. 

Față de acest aspect trebuie menționat că modul de aprobare a deschiderii de credite de la 

bugetul de stat a fost reglementat la art. 49 alin. (2) din Legea finanțelor publice nr. 500/2002, în care 

se precizează că aprobarea deschiderii de credite se face în raport cu gradul de folosire a fondurilor 

puse la dispoziție anterior. Conform acestor prevederi, deschiderile de credite trebuiau să aibă în 

vedere nu numai limita maximă aprobată prin buget, ci și gradul de folosire a fondurilor puse la 

dispoziție anterior. Or, așa cum s-a arătat mai sus, nu s-a ținut seama de gradul de realizare, sumele 

fiind virate până la nivelul prevederilor bugetare din fiecare trimestru, deși gradul de folosire a fost mult 

inferior și, prin urmare, nu mai trebuiau virate alte sume până când cele deja virate nu erau folosite. 

Tot în acest sens, potrivit prevederilor art. 10 lit. a), b) și d) din Legea nr. 96/2000, republicată, 

privind organizarea și funcționarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – SA, fondurile 

se regularizează trimestrial cu bugetul de stat dacă acestea se diminuează cu peste 20% ca urmare 

a executării angajamentelor asumate de EXIMBANK – SA, în contul statului. 

24 



De asemenea, potrivit art. 52 alin. (5) și (6) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, 

plata sumelor de la bugetul de stat trebuie făcută pe bază de documente justificative întocmite în 

conformitate cu dispozițiile legale și care să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor 

și executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. 

În consecință, cu ocazia deschiderilor de credite pe parcursul anului, era obligatoriu să se aibă 

în vedere prevederile menționate mai sus. 

În vederea aprofundării documentării, s-au solicitat de la Direcția Generală de Administrare a 

Marilor Contribuabili (DGAMC) situațiile financiare depuse de către EXIMBANK – SA pentru 

perioada 2004–2007, informațiile fiind sintetizate în tabelul prezentat în continuare: 

Evoluția valorii fondurilor administrate de EXIMBANK – SA în numele și în contul statului în 

perioada 2004–2007 

* coloana 5 „Total disponibil” - sumele cuprind și fructificările și în același timp sunt diminuate cu comisioanele de 

administrare reținute de bancă; 

** coloana 6 „Ieșiri conform balanță” – sume utilizate pentru diferiți agenți economici și comisioanele de administrare 

reținute de bancă; 

Precizăm faptul că nu a fost posibilă o delimitare exactă a sumelor din fructificare și a comisioanelor, ca urmare a 

faptului că deși s-au solicitat de la EXIMBANK – SA date complete, aceasta nu le-a pus la dispoziția Curții de 

Conturi, iar situațiile financiare primite de la DGAMC nu oferă aceste informații explicit și distinct. 

Din datele cuprinse în tabelul de mai sus rezultă următoarele: 

Soldul inițial de deschidere în fiecare dintre cei patru ani a înregistrat creșteri în sensul că de 

la an la an aproape s-a dublat, astfel că dacă la începutul anului 2004 erau în sold 224.684,8 mii lei, 

la începutul anului 2005 erau în sold 490.254,8 mii lei, la începutul anului 2006 erau în sold 

819.747,6 mii lei, pentru ca la începutul anului 2007 soldul să fie de 1.167.805,8 mii lei. 

În consecință, în fiecare dintre cei patru ani, soldul final la 31.XII (respectiv sumele rămase 

neutilizate pe destinațiile pentru care au fost alocate de la buget) a înregistrat creșteri de la an la an, 

astfel că, dacă la începutul anului 2004 sumele rămase neutilizate din anii precedenți erau de 

224.684,8 mii lei, s-a ajuns ca la finele anului 2007 acestea să fie de 1.524.836,0 mii lei, 

înregistrându-se o creștere de aproape 7 ori. 

Raportând ieșirile (respectiv sumele utilizate pe destinațiile pentru care au fost alocate - 

coloana 6) la totalul fondurilor pe care EXIMBANK – SA le avea la dispoziție de la bugetul de stat 

pentru a fi utilizate în scopul stimulării exportului și mediului de afaceri (coloana 5), se constată că 

gradul de utilizare a sumelor pentru destinațiile pentru care au fost alocate de la buget (coloana 7) 

a scăzut de la an la an, de la 18,0% în anul 2004 până la 5,2% în anul 2007. 

Astfel, se constată că EXIMBANK – SA a încasat sume semnificative de la bugetul de stat nu 

pentru a fi utilizate pentru destinațiile pentru care au fost acordate, ci pentru constituirea de plasamente 

bancare din care, ulterior, banca a reținut comisionul de administrare. În tabelul care urmează este 

prezentată situația plasamentelor efectuate de EXIMBANK – SA în perioada 2004–2007: 


25


Din datele cuprinse în tabelul anterior rezultă următoarele: 

– pentru anul 2004, se constată o pondere semnificativă a plasamentelor efectuate de 

EXIMBANK – SA la alte bănci, respectiv de 77,9%; 

– aferent anului 2005, se constată o pondere semnificativă a plasamentelor efectuate în titluri 

de stat emise de MFP, respectiv de 78,0%; 

– aferent anului 2006, se constată o pondere de 10,5% a plasamentelor efectuate în titluri de 

stat emise de Ministerul Finanțelor Publice și o pondere semnificativă, de 72,4%, a 

plasamentelor la alte bănci; 

– în ceea ce privește anul 2007, se constată o pondere de 8,7% a plasamentelor efectuate în 

titluri de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice și o pondere semnificativă, de 75,6%, a 

plasamentelor la alte bănci. 

Trebuie subliniat și faptul că, după aderarea, la 1 ianuarie 2007, a României la Uniunea 

Europeană, orice formă de sprijin acordat agenților economici se putea realiza numai cu aprobarea 

Comisiei Europene, printr-o procedură mai complexă, care necesita și o perioadă mai mare de 

derulare, aceasta constituind una dintre motivațiile unui grad redus de utilizare a fondurilor primite 

de EXIMBANK – SA de la bugetul de stat. 

Din verificările efectuate a rezultat că situația prezentată mai sus a fost determinată de faptul 

că la nivelul Ministerului Economiei și Finanțelor (M.E.F.) nu au existat redactate sub formă scrisă 

norme și proceduri privind modul de alocare a sumelor care s-au virat către EXIMBANK – SA, 

reprezentând credite bugetare pentru „Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor 

internaționale”, și, de asemenea, nu există norme și proceduri de verificare a plăților efectuate. 

Inexistența normelor și procedurilor în formă scrisă a condus implicit la faptul că nu s-au 

reglementat documentele pe care reprezentanții EXIMBANK –SA trebuiau să le prezinte pentru 

fundamentarea solicitărilor formulate în vederea virării sumelor în contul său și nici documentele 

justificative pentru sumele primite. Pe cale de consecință, nu s-au stabilit documentele care trebuiau să 

fie verificate de către conducerea Direcției Generale de Trezorerie și Datorie Publică (DGTDP) și nici 

punctul de vedere din care trebuia să se facă această verificare, înainte de acordarea vizelor de „bun de 

plată” pe Notele de fundamentare și de lichidare. Totodată, nu s-au reglementat nici documentele asupra 

cărora trebuia să fie exercitat „controlul financiar preventiv propriu” și „controlul financiar preventiv 

delegat” și ce verificări trebuiau efectuate asupra acestor documente în vederea acordării vizelor. 

Ca urmare, la nivelul MEF nu s-a cunoscut valoarea sumelor efectiv angajate de EXIMBANK – 

SA din totalul sumelor primite, respectiv sumele pe care banca le-a angajat către diferiții beneficiari 

și nici sumele rămase neutilizate (neangajate) în sold la dispoziția băncii. 

Din control a mai rezultat că potrivit convenției încheiate între MEF și EXIMBANK – SA, 

„EXIMBANK – SA percepe din dobânda plătită fiecărui fond un comision la nivelul coeficientului de 

repartizare a cheltuielilor administrativ-gospodărești efectuate de bancă pentru activitatea în numele și 

în contul statului și totalul angajamentelor EXIMBANK – SA înregistrate în evidența contabilă”. 

Conform acestei prevederi din convenție, rezultă că EXIMBANK – SA, pentru administrarea 

fondurilor primite de la MEF, percepe un comision din dobânda obținută ca urmare a plasamentelor 

făcute din disponibilitățile fondurilor (fonduri care sunt constituite din sumele virate de la bugetul de 

stat). Astfel, în condițiile în care comisionul de administrare se stabilește prin aplicarea unui 

coeficient la dobânda obținută din plasamentele bancare, și nu la valoarea sumelor utilizate, 

EXIMBANK – SA a fost stimulată să efectueze plasamente în detrimentul derulării activității specifice 

(respectiv de stimulare a exportului și a mediului de afaceri). 

Pentru remedierea neregulilor constatate Curtea de Conturi a emis o decizie prin care s-a 

solicitat ordonatorului de credite al Ministerului Finanțelor Publice să dispună măsuri pentru: 

– elaborarea de proceduri scrise, cu stabilirea atribuțiilor și responsabilităților, care să fie 

aduse la cunoștință, sub semnătură, tuturor persoanelor implicate în inițierea, avizarea și aprobarea 

documentelor referitoare la modul de alocare a sumelor care se virează către EXIMBANK – SA, 

reprezentând credite bugetare pentru „Susținerea exportului, a mediului de afaceri și a tranzacțiilor 

internaționale”, precum și elaborarea de norme și proceduri de verificare a plăților efectuate către 

EXIMBANK – SA și a raportărilor/informărilor pe care aceasta trebuie să le transmită periodic 

Ministerului Finanțelor Publice; 

26 



– corelarea aplicării prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice cu prevederile 

Legii nr. 96/2000 privind organizarea și funcționarea EXIMBANK – SA, astfel încât aprobarea 

deschiderii finanțării și transferul creditelor de la bugetul de stat către EXIMBANK – SA să 

urmărească utilizarea eficientă a fondurilor destinate obiectivelor pentru care sumele respective au 

fost alocate de la bugetul de stat; 

– revizuirea convenției privind administrarea fondurilor, încheiată între Ministerul Finanțelor 

Publice și EXIMBANK – SA, în sensul stabilirii comisionului de administrare în funcție de gradul de 

utilizare a sumelor în scopul pentru care au fost alocate de la bugetul de stat, astfel încât EXIMBANK – 

SA să fie stimulată să utilizeze fondurile în scopul pentru care au fost alocate de la bugetul de stat, și nu 

pentru plasarea acestora în depozite la bănci comerciale. Astfel, vor fi stabilite, prin Convenție, modul 

de raportare a utilizării sumelor transferate către EXIMBANK – SA, precum și modul de efectuare a 

controlului acestora, astfel încât să se prevină utilizarea ineficientă a fondurilor alocate băncii. 

b) Principalele concluzii și constatări rezultate în urma verificării contului de 

execuție bugetară al Ministerului Economiei și Finanțelor – activitatea proprie 

În anul 2007, Ministerul Economiei și Finanțelor a avut aprobate credite bugetare definitive în 

sumă de 1.519.600,0 mii lei, din care a efectuat plăți în sumă de 1.455.900,0 mii lei. 

Contul de execuție bugetară se prezintă, în structură, astfel: 

● la „cheltuieli de personal” au fost constatate prejudicii în valoare totală de 36,0 mii lei, 

reprezentând plăți nelegale ale unor drepturi salariale, indemnizații de delegare și cheltuieli de 

cazare în sumă de 21,4 mii lei pentru care s-au calculat foloase nerealizate în sumă de 14,6 mii lei 

la: DGFP Maramureș – 19,0 mii lei și la DRAOV Timișoara – 17,0 mii lei. Sumele au fost recuperate 

în timpul controlului și virate la buget. 

● la „cheltuieli cu bunuri și servicii” au fost constatate prejudicii în sumă totală de 241,3 mii lei, 

din care a fost recuperată suma de 40,8 mii lei. Astfel de abateri au fost constatate la Ministerul 

Economiei și Finanțelor (contul de execuție pentru activitatea proprie), Direcția Generală a 

Finanțelor Publice (DGFP) Maramureș, Secția Gărzii Financiare Sălaj, după cum urmează: 

─ MEF (contul de execuție pentru activitatea proprie) – plăți nelegale reprezentând cheltuieli 

de asistență juridică decontate în afara cadrului contractual și decontarea contravalorii unor bilete 

de avion. În vederea stabilirii răspunderii civile delictuale, a fost sesizată Curtea de Apel București; 

─ DGFP Maramureș – plăți nelegale reprezentând contravaloarea convorbirilor telefonice. În 

timpul controlului sumele au fost încasate și virate la bugetul statului; 

─ Secția Gărzii Financiare Sălaj – s-a plătit nelegal impozit pe clădiri. În timpul controlului 

sumele au fost încasate și virate la bugetul statului. 

● la „cheltuieli de capital” au fost constatate plăți nelegale în sumă de 66,8 mii lei pentru care 

s-au calculat foloase nerealizate în sumă de 10,0 mii lei. Acestea au fost generate de acceptarea la 

plată, în situațiile de lucrări la diferite obiective de investiții (sedii ale DGFP), a unor tarife mai mari 


27


decât cele din devizele - ofertă sau a unor cote de cheltuieli specifice de organizare de șantier mai 

mari decât cele stabilite prin contractul de execuție. În timpul controlului au fost recuperate și virate 

la bugetul statului 30,9 mii lei, iar pentru recuperarea diferenței de 45,9 mii lei s-au emis decizii. 

Această deficiență s-a constatat la direcțiile generale județene ale finanțelor publice (DGFP): 

Botoșani, Tulcea, Hunedoara, Timiș. 

Referitor la fondul de stimulare a personalului 

În anul 2007 s-a constatat constituirea nelegală a unui fond de stimulente în sumă totală de 

4.971,7 mii lei, din care plăți nelegale în sumă de 4.887,2 mii lei și foloase nerealizate calculate în 

sumă de 84,5 mii lei, la DGFP din 11 județe și la Direcția Generală de Administrare a Marilor 

Contribuabili (DGAMC). 

Dispersia pe județe și prejudiciile constatate, exprimate în mii lei, sunt redate mai jos, astfel: 

În timpul și ca urmare a controlului, s-a recuperat, din disponibilitățile fondului de stimulente, suma 

de 4.421,2 mii lei. Pentru sumele care nu au fost recuperate în timpul controlului au fost emise decizii. 

Referitor la modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea Ministerului 

Economiei și Finanțelor și a structurilor subordonate 

Au fost constatate erori de înregistrare în evidența contabilă la mai mulți ordonatori terțiari ai 

MEF (direcții generale ale finanțelor publice – DGFP, secții ale Gărzii Financiare – SGF și direcții 

regionale de accize și operațiuni vamale – DRAOV), care au generat denaturări ale situației 

patrimoniului la DGFP București, Cluj, Maramureș, Timiș și Vrancea, S.G.F. Mehedinți, Botoșani, 

Cluj și DRAOV Timiș, dintre care exemplificăm: 

─ DGFP București – neînregistrarea în evidența contabilă a valorii terenurilor din domeniul 

public al statului în sumă de 36.664,4 mii lei. Abaterea a fost remediată în timpul controlului; 

─ DGFP Maramureș – neînregistrarea în evidența contabilă, la mijloace fixe, a clădirii sediului 

în valoare de 9.163,9 mii lei, neînregistrarea lucrărilor de investiții realizate la imobile în valoare de 

281,6 mii lei, precum și neînregistrarea echipamentelor de tehnică de calcul finanțate din fonduri 

PHARE în valoare de 458,9 mii lei. Abaterile au fost remediate în timpul controlului; 

─ DGFP Timiș – nu s-au reevaluat imobile în valoare de 1.431,1 mii lei. Pentru remediere a 

fost emisă decizie; 

─ DRAOV Timiș – neînregistrarea în evidența contabilă, la mijloace fixe, a clădirii sediului în 

valoare de 6.157,7 mii lei. Pentru remedierea situației a fost emisă decizie. 

Referitor la inventarierea patrimoniului și valorificarea rezultatelor acesteia 

Neefectuarea inventarierii sau efectuarea acesteia fără respectarea prevederilor legale sunt 

abateri reținute la: Ministerul Economiei și Finanțelor – activitatea proprie, DGFP: București, 

Constanța, Dolj și Suceava, SGF Mehedinți și DRAOV Timiș. Pentru remediere s-au emis decizii. 

28 



c) Principalele constatări rezultate din verificarea modului de formare, evidențiere, 

urmărire și încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2007 

Ca urmare a controlului Curții de Conturi la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), 

la entitățile din subordinea sa, respectiv Autoritatea Națională a Vămilor și Garda Financiară, precum 

și la structurile teritoriale, s-au constatat o serie de deficiențe în ceea ce privește modul de formare, 

evidențiere, urmărire și încasare a veniturilor bugetului de stat. 

Repartizarea programului orientativ de încasări ale veniturilor bugetare s-a efectuat de către 

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), pentru fiecare direcție a finanțelor publice 

județeană pe total an și pe trimestre, dar nu și pe luni și pe feluri de venituri. 

Acest mod de repartizare a programului orientativ de încasări ale veniturilor bugetare nu 

permite o analiză lunară și pe feluri de venituri a nivelului de realizare a încasărilor de către direcțiile 

generale ale finanțelor publice. 

Totuși, în anul 2008 a fost elaborată o „Metodologie de repartizare de către ANAF a 

programului de încasări venituri bugetare pe unități teritoriale”, care a fost prezentată spre aprobare 

conducerii acestei instituții. Metodologia urmează a fi aprobată și pusă în practică pe măsura 

finalizării și încărcării datelor primare în baza de date „Data Warehouse”. 

S-a recomandat ANAF continuarea implementării metodologiei de repartizare a indicatorului 

„program de încasări” și pe structurile fiscale teritoriale, lunar, trimestrial și anual, precum și pe 

categorii de impozite și taxe. 

c.1. Constatări cu privire la modul de formare, evidențiere, urmărire și încasare a 

veniturilor bugetului de stat pe anul 2007, la direcțiile generale ale finanțelor publice 

județene și a municipiului București 

Neînregistrarea, nedeclararea și nevirarea la bugetul de stat, în termenul legal, a unor 

sume reprezentând impozite, taxe și contribuții 

Astfel de cazuri au fost constatate la DGFP din județele Arad, Botoșani, Dâmbovița, Galați, 

Giurgiu și Neamț, dintre care exemplificăm: 

─ la DGFP Botoșani s-a constatat neînregistrarea în evidența fiscală, sintetică și analitică, a 

creanțelor datorate de Consiliul Local Dorohoi în sumă de 819,0 mii lei. În timpul controlului s-au 

recalculat accesoriile și s-a înregistrat în evidența fiscală pe plătitori suma totală de 1.803,0 mii lei; 

─ la DGFP Dâmbovița, ca urmare a neprocesării corecte a deciziilor de impunere și a 

proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor transmise de inspecția fiscală, 

într-un caz nu s-au înregistrat în evidența fiscală (fișa plătitorului) debite în sumă de 65,6 mii lei, iar 

într-un alt caz s-a înregistrat un debit în plus în sumă de 45,0 mii lei. În acest mod au fost denaturate 

situațiile fiscale ale contribuabililor, dar și soldul creanțelor bugetare. În timpul și ca urmare a 

controlului s-au corectat evidențele fiscale ale contribuabililor; 

─ la DGFP Galați nu s-a organizat evidența analitică pe plătitori pentru suma totală de 

61.593,3 mii lei, ceea ce a condus la necunoașterea componenței conturilor de evidență în afara 

bilanțului. Pentru înlăturarea neregulilor constatate s-a transmis scrisoare către manager. 

Neefectuarea transferului la noul sediu fiscal a creanțelor fiscale a contribuabililor aflați 

în reorganizare judiciară și faliment, precum și a celor care și-au mutat domiciliul fiscal 

Astfel de cazuri au fost constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele: Bacău, 

Dâmbovița, Giurgiu. În acest sens exemplificăm DGFP Dâmbovița, unde nu s-a inițiat transferul în 

sumă totală de 124,1 mii lei în cazul a două societăți comerciale pentru care existau sentințe de 

deschidere a procedurii simplificate de insolvență emise de Tribunalul Județean Dâmbovița. 

În timpul și ca urmare a controlului deficiența a fost remediată. 

Nesoluționarea situațiilor fiscale ale contribuabililor ca urmare a plăților fără obligații 

înregistrate în fișele pe plătitori, astfel că la finele anului, în fișele de evidență pe plătitor, nu 

s-a prezentat realitatea sumelor datorate de contribuabili 

Astfel de cazuri au fost constatate la toate direcțiile finanțelor publice teritoriale și la Direcția 

Generală de Administrare a Marilor Contribuabili. 


29


Faptul că această deficiență s-a constatat la nivelul tuturor județelor are influențe semnificative 

asupra realității și exactității datelor raportate la nivelul ANAF. 

Totodată, această deficiență, alături de altele de același tip (pe care le redăm în continuare), 

are influențe negative și asupra activității de control pe care urmează să o efectueze organele 

fiscale, ca urmare a faptului că acestea nu dețin date certe și reale despre obligațiile fiscale ale 

contribuabililor. 

Exemplificăm în acest sens situațiile constatate la DGFP Alba și la DGFP Bacău: 

─ la DGFP Alba, neanalizarea fișelor analitice pe plătitor a condus la existența unor sume 

provenite din suprasolviri (încasări la bugetul statului fără obligații fiscale declarate sau sume plătite 

în plus față de cele declarate), în sumă totală de 259,8 mii lei, la un număr de 60 de contribuabili 

persoane juridice și fizice nerezidente; 

─ la DGFP Bacău s-au înregistrat în fișele de plătitori încasări la impozite, taxe și alte 

contribuții (suprasolviri), în sumă totală de 2.769,5 mii lei, fără corespondent în coloana de obligații 

de plată cu o vechime de peste 5 ani și care nu au fost soluționate până la data controlului. O situație 

similară se regăsește și la unii contribuabili în cazul creanței bugetare TVA, care, încă de la data de 

31.12.2002, înregistrau în fișele de plătitori sume de rambursat, conform deconturilor de TVA, 

totalizând 5.949,5 mii lei, în condițiile în care unii nu au mai desfășurat activități în ultimii 5 ani, nu 

au mai depus deconturi privind TVA sau au fost radiați. 

Pentru remedierea deficiențelor s-au emis decizii. 

Neconcordanțe între creanțele bugetare înregistrate în evidența contabilă și cele din 

evidența analitică pe plătitor 

Cazuri de această natură au fost constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din 

județele: Arad, Bihor, Brăila, Botoșani, Dolj, Galați, Mehedinți, Neamț, Sibiu, Tulcea. 

Situația grafică a județelor în care s-a constatat, la nivelul DGFP, existența de neconcordanțe 

între creanțele bugetare înregistrate în evidența contabilă și cele din evidența analitică pe plătitor se 

prezintă astfel: 

Ca și deficiența descrisă mai sus, și 

acest tip de deficiență influențează 

realitatea și exactitatea raportărilor atât în 

sensul creșterii, cât și în sensul diminuării 

nejustificate și nereale a valorii raportate 

a obligațiilor către bugetul consolidat. 

Chiar dacă această deficiență nu 

s-a regăsit la toate direcțiile generale ale 

finanțelor publice, totuși aria sa este 

semnificativă, regăsindu-se la un număr 

de 10 DGFP județene. 

Totodată, este de subliniat și faptul 

că valorile cu care au fost denaturate 

raportările (atât în plus, cât și în minus) 

sunt semnificative. 

Exemplificăm situațiile constatate la DGFP Arad, Botoșani și Tulcea: 

– la DGFP Arad s-a constatat că nu există concordanță între evidența fiscală pe plătitor și 

contabilitatea creanțelor bugetare, astfel: 

– conform datelor din contabilitatea creanțelor bugetare, un număr de 24 contribuabili 

persoane fizice înregistrau obligații restante față de bugetul de stat în valoare totală de 

1.391,9 mii lei, iar din evidența fiscală rezulta că, la aceeași dată, contribuabilii în cauză 

nu aveau obligații neachitate față de bugetul de stat; 

– între veniturile reflectate în contabilitatea creanțelor bugetare și veniturile încasate prin 

trezorerie erau neconcordanțe ca urmare a faptului că unele venituri încasate nu au fost 

30 



preluate din sistemul informatic de administrare a creanțelor fiscale, diferențele constatate 

în timpul controlului cifrându-se la suma de 57.910,7 mii lei. 

– la DGFP Botoșani s-a constatat că situațiile financiare nu reflectă în mod fidel valoarea 

activelor, a creanțelor și a creditorilor bugetului de stat, precum și valoarea decontărilor din operații 

în curs de clarificare, astfel: 

– valoarea soldului din balanța analitică a contului „operațiuni în curs de clarificare” este mai 

mare cu suma de 25.919,1 mii lei; 

– valoarea soldului din balanța analitică a contului „creditori ai bugetului de stat” este mai 

mare cu suma de 18,3 mii lei. 

─ la DGFP Tulcea s-au constatat neconcordanțe între datele înregistrate în evidența contabilă 

și datele din evidența analitică pe plătitori, astfel: 

– la Administrația Finanțelor Publice (AFP) Tulcea, în evidența contabilă au fost înregistrate 

și raportate creanțe ale bugetului de stat mai mici cu 16.300,7 mii lei față de cele 

înregistrate în evidența analitică pe plătitori. Eroarea în cauză a fost preluată și la nivelul 

DGFP Tulcea, în sensul că situațiile financiare ale acesteia, întocmite și raportate la finele 

anului, au fost subevaluate la partea de creanțe persoane juridice cu suma de 16.300,7 

mii lei față de creanțele reale de încasat. 

– la AFP Măcin creanțele bugetului de stat au fost supraevaluate cu suma de 6.869,4 mii lei 

față de cele reale, eroarea generând denaturarea prin supraevaluare cu aceeași sumă a 

situațiilor financiare întocmite și raportate de DGFP Tulcea. 

Pentru remedierea deficiențelor s-au emis decizii. 

Neînregistrarea în evidența analitică și în evidența contabilă sintetică și, în consecință, 

neraportarea în situațiile financiare încheiate la finele anului a accesoriilor 

Astfel de cazuri au fost constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele: Alba, 

Bacău, Bihor, Caraș-Severin, Constanța, Dâmbovița, Galați, Mehedinți, Neamț, Prahova și Sălaj. 

O amploare foarte mare, ca 

întindere în teritoriu (la 11 județe), o 

are și această deficiență care, pe 

lângă faptul că afectează realitatea și 

exactitatea raportărilor, are efecte 

negative directe și asupra încasării 

obligațiilor datorate de contribuabili, 

întrucât accesoriile nu au fost înregistrate, 

nu s-a putut urmări nici încasarea 

lor, respectiv nu au fost emise 

și comunicate decizii de impunere. 

Exemplificăm în acest sens 

situațiile constatate la DGFP Bacău, 

Caraș-Severin, Dâmbovița și Prahova. 

─ la DGFP Bacău existau evidențiate, în fișele plătitorilor, accesorii calculate în sumă totală de 

42.053,0 mii lei, pentru care nu au fost emise și comunicate decizii de impunere. Acestea nu au fost 

înregistrate în evidența analitică și nici în evidența contabilă sintetică și în consecință nu au fost 

raportate în situațiile financiare încheiate la finele anului. Pentru remediere s-a emis decizie; 

─ la DGFP Caraș-Severin s-a constatat necalcularea obligațiilor fiscale reprezentând 

accesorii, respectiv majorări de întârziere, în condițiile în care au fost stabilite diferențe de obligații 

fiscale suplimentare. În timpul controlului s-au calculat obligații fiscale accesorii în valoare de 52,1 

mii lei și s-a emis decizie de impunere; 


31


─ la DGFP Dâmbovița nu s-au calculat accesorii în sumă totală de 808,0 mii lei pentru toate 

obligațiile din anul 2007 și debitele restante la 31.12.2006; 

─ la DGFP Prahova, pentru contribuabilii mijlocii s-a constatat că nu au fost înregistrate în 

evidența analitică și în evidența contabilă sintetică la Administrația Finanțelor Publice accesorii în 

sumă de 2.868,3 mii lei. Pentru remediere s-a emis decizie. 

Calcularea incorectă a impozitului pe dividende 


județele: Alba, Buzău, Covasna, după cum urmează: 

─ la DGFP Alba s-a constatat diminuarea obligațiilor față de buget, reprezentând impozit pe 

dividende, cu suma de 659,9 mii lei, ca urmare a nedeclarării acestuia. În timpul controlului au fost 

depuse declarații rectificative pentru sumele stabilite suplimentar și s-a recuperat suma de 326,6 mii 

lei, reprezentând impozit pe dividende și accesorii în sumă de 5,8 mii lei; 

─ la DGFP Buzău s-au constatat 36 cazuri de contribuabili care au plătit dividende persoanelor 

fizice beneficiare în anii 2005 și 2006, au reținut impozitul aferent prin stopaj la sursă în perioada 

2006 – 2007 în sumă de 198,4 mii lei, dar nu au declarat acest impozit la organele fiscale. În vederea 

remedierii situației s-a emis decizie; 

─ la DGFP Covasna s-a constatat că mai mulți contribuabili au calculat și declarat impozitul pe 

dividende în cota de 10%, și nu de 16%, așa cum prevede Codul fiscal. Consecința o reprezintă 

nestabilirea unor obligații suplimentare în sumă de 231,8 mii lei pentru un număr de 52 de agenți 

economici, la care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 112,6 mii lei. S-a emis decizie 

pentru remedierea deficienței. 

Neconcordanțe între documentele și informațiile deținute de organele fiscale și 

încadrarea fiscală a persoanelor juridice 

Astfel de cazuri au fost constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele 

Buzău, Covasna și Prahova, dintre care exemplificăm DGFP Buzău unde, în cazul unui număr de 8 

microîntreprinderi care nu mai îndeplineau condițiile legale pentru a aplica sistemul de impunere pe 

venitul microîntreprinderilor, organele fiscale au aplicat și în anul 2007 acest sistem de impunere. 

Consecința o reprezintă prejudicierea bugetului de stat cu suma de 66,5 mii lei, la care se adaugă 

majorări de întârziere în sumă de 16,5 mii lei. Pentru remediere s-a emis decizie. 

Reflectarea și raportarea necorespunzătoare a operațiunilor în conturile de evidență în 

afara bilanțului 


județele: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Mehedinți, Neamț, dintre care exemplificăm: 

─ la DGFP Alba s-a constatat că, în balanțele analitice pe plătitor, transmise de administrațiile 

financiare, sunt înregistrați și contribuabilii declarați insolvabili, care nu mai au venituri sau bunuri 

urmăribile, ale căror debite la bugetul de stat însumează 10.894,3 mii lei. În timpul controlului 

deficiența a fost remediată; 

─ la DGFP Argeș (AFP Pitești și AFP Câmpulung) - evidența extracontabilă a înlesnirilor la 

plata creanțelor bugetare nu s-a ținut conform legii, respectiv pe fiecare debitor (în baza convenției 

încheiate între debitor și creditorul bugetar), fiind înregistrate doar obligațiile bugetare care au fost 

eșalonate sau amânate la plată, fără a fi evidențiate și reducerile și scutirile acordate potrivit legii. 

Astfel s-a constatat o diferență în sumă de 3.526,7 mii lei datorată neevidențierii sumelor care urmau 

a fi scutite, potrivit legii. În timpul și ca urmare controlului deficiențele au fost remediate; 

─ la DGFP Bacău s-a constatat că, la administrațiile finanțelor publice unde s-au acordat înlesniri 

la plată, în evidența contabilă a contului „Înlesniri la plata creanțelor bugetare” nu s-au efectuat 

înregistrări în sumă totală de 9.644,1 mii lei, reprezentând: 9.132,3 mii lei obligații bugetare amânate în 

vederea scutirii la plată „odată cu achitarea ultimei rate din eșalonările acordate în baza ordinului comun” 

și 511,8 mii lei accesorii neinstituite calculate automat prin program, evidențiate în Fișa plătitorului și 

neînregistrate în contabilitate. În timpul și ca urmare a controlului deficiența a fost remediată; 

─ la DGFP Bihor s-a constatat că, în soldul contului „Creanțe fiscale pentru care s-a declarat 

starea de insolvabilitate a debitorului”, s-au inclus, în mod nejustificat, creanțe ale insolvabililor cu 

bunuri urmăribile în sumă totală de 18.151,9 mii lei. Pentru remedierea deficiențelor s-a emis decizie. 

32 



Nerespectarea termenului legal privind începerea executării silite, necomunicarea 

somației însoțite de titlurile executorii (prin poștă, înmânare directă, afișare, publicare etc.) 

Cazuri constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele: Botoșani, Brăila, 

Galați, Gorj, Sălaj, Teleorman, dintre care exemplificăm: 

─ la DGFP Galați în 6 cazuri nu s-au emis somații și titluri executorii pentru creanțe bugetare 

în sumă de 173,1 mii lei. În timpul și ca urmare a controlului au fost emise somații și titluri executorii 

în sumă totală de 173,1 mii lei, din care s-au încasat 149,0 mii lei; 

─ la DGFP Gorj în cazul a 3 agenți economici nu s-au emis somații pentru creanțe la bugetul 

de stat în sumă de 204,1 mii lei, iar executarea silită, prin comunicarea somației de plată însoțită de 

titlu executoriu, a început cu întârzieri cuprinse între 41 și 361 zile de la data comunicării actului 

administrativ fiscal. În timpul controlului s-au emis titluri executorii și somații; 

─ la DGFP Sălaj în cazul unui agent economic nu s-a trecut la declanșarea executării silite 

pentru debitele la fondul de risc provenite din împrumuturi externe garantate de stat, în sumă de 

4.309,6 mii lei. În timpul și ca urmare a controlului au fost luate măsuri pentru remediere. 

Neaplicarea celorlalte măsuri de executare silită (blocarea conturilor bancare, 

executarea veniturilor datorate de terți, instituirea de sechestre asupra bunurilor mobile și 

imobile) după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației, în condițiile în 

care contribuabilul nu a achitat obligațiile bugetare menționate în titlul executoriu 

Astfel de cazuri au fost constatate la un număr de 19 DGFP județene conform reprezentării 

grafice teritoriale: 

Neaplicarea celorlalte măsuri de 

executare silită după expirarea termenului 

de 15 zile de la data comunicării 

somației, în condițiile în care contribuabilul 

nu a achitat obligațiile bugetare 

menționate în titlul executoriu, creează 

posibilitatea ca agenții economici să 

se sustragă de la plata obligațiilor fiscale 

(prin înstrăinarea bunurilor, lichidarea 

conturilor bancare, falimentarea societății), 

conducând la nerealizarea veniturilor 

bugetului consolidat. Deficiența 

este semnificativă prin aria de manifestare 

identificată (județele: Alba, Arad, 

Argeș, Botoșani, Brăila, Buzău Caraș- 

Severin, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, 

Ilfov, Mehedinți, Neamț, Sălaj, Suceava, 

Teleorman, Vaslui, Vrancea). 

Exemplificăm situațiile constatate la DGFP din județele: Botoșani, Buzău, Gorj și Mehedinți: 

─ la DGFP Botoșani, în cazul unei societăți comerciale, pentru stingerea creanțelor bugetare 

în valoare de 1.143,0 mii lei, organele fiscale nu au înființat popriri pe disponibilitățile bănești din 

conturile deschise la 5 unități bancare. Prin scrisoare managerială, s-a dispus efectuarea 

demersurilor legale în scopul stingerii obligațiilor bugetare restante; 

─ la DGFP Buzău s-a constatat că, pentru un număr de 12 agenți economici care înregistrau 

obligații de plată restante către bugetul consolidat al statului în sumă de 341,7 mii lei, nu au fost 

instituite procedurile de executare silită deși aceștia înregistrau disponibilități în conturile de 

trezorerie. Pentru remediere s-a emis decizie; 

─ la DGFP Gorj, în cazul a 7 agenți economici, nu s-a trecut la aplicarea celorlalte măsuri de 

executare silită după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării somației, în condițiile în 

care contribuabilii nu au achitat obligațiile bugetare menționate în titlul executoriu în sumă de 335,8 

mii lei. În timpul controlului au fost înființate popriri bancare la un număr de 12 agenți economici, în 

sumă de 497,7 mii lei, și s-a înființat sechestru la un agent economic, în valoare de 89,8 mii lei; 


33


─ la DGFP Mehedinți la un număr de 7 agenți economici care înregistrau creanțe fiscale 

neachitate la termen, în sumă totală de 405,1 mii lei, executarea silită s-a oprit doar la somație. În 

timpul controlului s-au continuat procedurile de executare silită, prin instituirea popririlor pe conturile 

bancare pentru un număr de 6 agenți economici care înregistrau datorii în sumă totală de 377,6 mii 

lei, iar la un agent economic pe obligațiile terților pentru suma de 27,5 mii lei. 

Ca urmare a acestor proceduri, din suma totală datorată de 405,1 mii lei, în timpul controlului, 

s-a încasat suma de 227,0 mii lei, rămânând un sold al creanțelor neîncasate în cazul celor 7 

contribuabili de 178,2 mii lei, pentru care s-au luat măsurile de continuare a executării silite. 

Nedispunerea de măsuri asiguratorii de către organele competente în conformitate cu 

prevederile cap. VI art. 129 din OG nr. 92/2003, republicată, privind Codul de procedură fiscală 

Deficiența menționată s-a constatat la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele: Alba, 

Botoșani, Brăila, Galați, Constanța, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Sălaj, Suceava, dintre care exemplificăm: 

─ la DGFP Constanța, în cazul unei societăți comerciale, organele fiscale s-au rezumat numai 

la emiterea somațiilor de plată, fără a se continua celelalte etape ale executării silite după expirarea 

perioadei de 15 zile menționată în somații. De asemenea, nu au fost luate măsurile asiguratorii 

prevăzute de art.129 din O.G. nr. 92/2003, astfel că debitorul a înstrăinat bunurile sale mobile unei 

alte firme la care este asociat unic și nu au fost sesizate organele de urmărire penală pentru 

sustragerea debitorului de la executarea silită a bunurilor sechestrate. În timpul controlului organele 

fiscale au sesizat organele de urmărire penală; 

─ la DGFP Mehedinți, în cazul a doi agenți economici, organele de executare silită au instituit 

sechestru asigurator pentru o sumă mult mai mică decât valoarea creanței stabilite de organele de 

control fiscal prin raportul de inspecție fiscală (respectiv de 58,0 mii lei față de 332,7 mii lei volumul 

creanței), deși exista posibilitatea punerii sechestrului până la concurența valorii creanței. Prin 

decizii, s-au dispus măsuri pentru recuperarea creanțelor. 

Nevalorificarea sechestrelor instituite pentru bunurile mobile și imobile 

Deficiența menționată s-a constatat la direcțiile generale ale finanțelor publice din județele: 

Arad, Argeș, Botoșani, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Giurgiu, Neamț, Sălaj, Suceava, Vâlcea, 

Vaslui, având drept consecință faptul că veniturile bugetului consolidat nu au fost realizate la timp 

și/sau în totalitate. Deficiența este semnificativă prin aria de manifestare identificată (12 județe). 

Exemplificăm cu situația constatată la DGFP Botoșani, unde în cazul a două societăți comerciale 

nu s-au valorificat bunurile sechestrate, deși acestea înregistrau obligații de plată restante în sumă de 

659,2 mii lei și, respectiv, de 949,4 mii lei. Pentru remediere s-au emis scrisori către management. 

34 



c.2. Constatări cu privire la modul de formare, evidențiere, urmărire și încasare a 

veniturilor bugetului de stat pe anul 2007 la Autoritatea Națională a Vămilor 

Neutilizarea procedurii aplicabile în cazurile în care este necesară o amânare a 

determinării definitive a valorii în vamă (în scopul combaterii subevaluării în vamă a 

mărfurilor importate), deși valoarea declarată de importatori se situa sub nivelul prețurilor 

medii de import 

În scopul aplicării procedurii legale în cazurile în care este necesară o amânare a determinării 

definitive a valorii în vamă, autoritatea vamală utilizează o bază de date în materie de evaluare ca 

instrument al analizei de risc. 

La importuri de măsline, ciuperci, ceapă și chiuvete de inox, valorile declarate s-au situat sub 

valoarea reală, înregistrându-se astfel subevaluare în vamă, după cum urmează: 

– la măsline, în anul 2007 au fost importate 16.589,975 t, din care 6.837,935 t, respectiv 

41,2%, au fost evaluate sub prețul de comparație utilizat de Autoritatea Națională a Vămilor (ANV) 

ca valoare de referință. Luând în considerare valoarea de comparație din baza de date a ANV și 

aplicând-o la toate importurile de măsline realizate sub această valoare, rezultă o diferență din 

subevaluare în sumă totală de 2.090.220,6 USD. La această valoare astfel determinată, prin 

aplicarea taxei vamale și TVA, rezultă că persoanele juridice care au efectuat importuri la acest 

produs la prețul unitar mai mic decât valoarea de comparație trebuiau să plătească la bugetul de stat 

suma totală de 457.258,2 USD, din care 50.517,9 USD taxe vamale și 406.740,3 USD TVA; 

– la ciuperci, din analiza bazei de date, s-a constatat că în anul 2007 au fost importate 

3.239,307 t, din care cantitatea de 549,839 t, respectiv 17,0%, a fost subevaluată la import, respectiv 

sub valoarea de comparație din baza de date a ANV valabilă la data importului. Din calculele 

efectuate, luând în considerare valoarea de comparație din baza de date a ANV, a rezultat o diferență 

din subevaluare în sumă totală de 108.907,8 USD, la care au fost calculate obligații de plată 

suplimentare în sumă 50.139,3 USD, din care 24.745,2 USD taxe vamale și 25.394,1 USD TVA; 

– la chiuvete de inox din Turcia, în anul 2007, în urma analizei efectuate, echipa de control a 

luat în considerare o valoare de referință de 7 euro/bucată și, aplicând la toate importurile realizate 

sub această valoare, a rezultat o diferență în sumă totală de 386.081,0 euro, la care s-au calculat 

obligații suplimentare în sumă de 73.355,0 euro reprezentând TVA. 

Pentru valorificarea constatărilor, Curtea de Conturi a dispus ANV declanșarea unor acțiuni de 

control vamal ulterior la toate societățile care au realizat importuri de măsline, ciuperci și chiuvete 

de inox în anul 2007 la o valoare situată sub valoarea de comparație din baza de date a ANV. 

Totodată, s-a solicitat ANV efectuarea unor acțiuni de control încrucișat cu organele fiscale din 

subordinea ANAF pentru a verifica modul în care societățile comerciale, participante la circuitul 

economic al acestor produse, au constituit, declarat și achitat obligațiile fiscale aferente. 

d) Aspecte rezultate din verificările efectuate la Trezoreria Statului, în legătură cu 

colectarea veniturilor bugetare și cu utilizarea disponibilităților contului curent 

Din verificările efectuate la Trezoreria Statului s-au reținut deficiențe legate numai de modul de 

constituire și utilizare a Fondului de contrapartidă: 

● Ministerul Economiei și Finanțelor, prin încălcarea prevederilor legale, a calculat dobânzi și 

majorări aferente fondului, deși entitățile care le datorau se aflau în procedură de faliment, insolvență 

sau erau chiar radiate din Registrul Comerțului; 

● MEF nu a efectuat niciun control asupra modului de utilizare a sumelor transferate de la 

Fondul de contrapartidă pentru fiecare proiect sau program în parte. Faptul că MEF nu a efectuat 

acest control a făcut posibil ca beneficiarii să utilizeze o parte din sumele respective, contrar 

prevederilor actelor normative și a convențiilor, respectiv: 

– plata TVA aferentă facturilor fiscale reprezentând lucrări executate; 

– plata contravalorii unor lucrări de proiectare prevăzute a fi finanțate din altă sursă decât 

Fondul de contrapartidă; 

– plata altor taxe prevăzute a fi finanțate din altă sursă decât Fondul de contrapartidă; 

● au fost identificate situații în care Convențiile încheiate de MEF au prevăzut ca sumele 

alocate de la Fondul de contrapartidă să fie transferate către beneficiari în tranșe semestriale deși, 

potrivit HG nr. 794/1997 privind constituirea, administrarea și utilizarea Fondului de contrapartidă, 

sumele trebuiau să fie virate în tranșe trimestriale. 

Pentru remedierea deficiențelor s-a emis decizie. 


35


II.A.2. Ministerul Sănătății Publice 

Cheltuielile de funcționare și de capital efectuate de Ministerul Sănătății Publice (MSP) în 

exercițiul financiar-bugetar al anului 2007 au fost finanțate din bugetul de stat, din sume alocate 

pentru activități finanțate din venituri proprii, credite externe și fonduri externe nerambursabile, iar 

achiziționarea de echipamente și aparatură medicală de înaltă performanță, a fost finanțată din 

sume alocate de la bugetul de stat și din fonduri externe nerambursabile. 

În subordinea ministerului s-au aflat 43 de ordonatori secundari (42 de Autorități de Sănătate 

Publică teritoriale și Institutul Național de Hematologie Transfuzională București) și 497 de 

ordonatori terțiari de credite (63 de ordonatori terțiari de credite ai MSP, 42 de ordonatori terțiari de 

credite ai Institutului Național de Hematologie Transfuzională București, 392 ordonatori terțiari de 

credite ai Autorităților de Sănătate Publică teritoriale). 

În baza programului de control pe anul 2008, Curtea de Conturi a verificat 116 ordonatori de 

credite din sistemul de sănătate publică cu privire la finanțarea de la bugetul de stat, respectiv: MSP, 

22 de Autorități de Sănătate Publică teritoriale și 93 de entități sanitare. 

Referitor la contul de execuție centralizat 

Creditele bugetare repartizate și utilizate de MSP potrivit bugetului și contului de execuție 

centralizat au avut următoarea structură: 

Bugetul Ministerului Sănătății Publice pe anul 2007 a fost structurat pe două programe, și anume: 

„Prevenirea și controlul bolilor cu impact asupra stării de sănătate a populației” și „Administrare 

sanitară și politici de sănătate”. 

Pentru anul 2007, MSP i-au fost repartizate credite bugetare definitive în valoare de 

3.943.010,0 mii lei, din care s-au efectuat plăți nete de casă în sumă de 2.927.029,1 mii lei pentru 

cheltuieli aferente programelor naționale de sănătate și alte acțiuni economice, rezultând o execuție 

de 74,2%. 

Programele naționale de sănătate au fost elaborate și derulate în mod distinct sau comun de către 

Ministerul Sănătății Publice și Casa Națională de Asigurări de Sănătate, resursele financiare pentru 

finanțarea acestora provenind de la bugetul de stat, din venituri proprii ale MSP și din transferurile din 

bugetul MSP către bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, astfel: 

Programul de administrare sanitară și politici de sănătate: 

36 



Programul privind prevenirea și controlul bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a 

populației: 

Din analiza efectuată asupra modului de utilizare a fondurilor alocate Ministerului Sănătății 

Publice s-a constatat că, deși în anul 2007 au fost alocate fonduri de aproximativ 120.000,0 mii lei 

pentru plata integrală a datoriilor unităților sanitare înregistrate la data de 31.12.2005 față de 

furnizorii de medicamente, materiale sanitare și alți furnizori, la finele acestui an, datoriile înregistrate 

în sistemul sanitar prezentau o creștere cu 39,0% față de aceeași perioadă a anului precedent. 

Referitor la realitatea și exactitatea datelor înscrise în contul de execuție 

● nu a fost organizată și condusă evidența contabilă a veniturilor proprii constituite din 

contribuțiile colectate din activitatea de producție și comercializare a produselor din tutun și alcool la 

nivelul structurilor teritoriale, sumele încasate din aceste contribuții fiind înregistrate în mod eronat 

în conturile de creditori. 

Astfel, înregistrarea drepturilor constatate în sumă de 304.026,0 mii lei pentru anul 2006 și în 

sumă de 1.071.737,2 mii lei pentru perioada ianuarie-septembrie a anului 2007 s-a efectuat la nivelul 

ministerului în baza unei scrisori a președintelui ANAF, și nu la nivelul autorităților de sănătate publică 

teritoriale, pe bază de documente justificative, potrivit reglementărilor. De asemenea, înregistrarea 

unor drepturi constatate în sumă de 333.026,6 mii lei, pentru perioada octombrie - decembrie 2007, 

s-a efectuat tot la nivelul ministerului, pe baza unei situații proprii, fără documente justificative. 

Toate acestea au condus la întocmirea unor situații financiare necorelate pentru activitatea 

proprie, respectiv a unui cont de execuție pentru venituri proprii cuprinzând date care nu se regăsesc 

în fișele de evidență contabilă sintetică și analitică. 

● neefectuarea reevaluării activelor fixe corporale, ceea ce a avut drept consecință întocmirea 

unui bilanț contabil care nu oferă o imagine fidelă a situației patrimoniale a ministerului. 

Astfel, valoarea activelor fixe corporale de natura construcțiilor și terenurilor aflate în 

patrimoniul ministerului, înscrisă în bilanțul contabil întocmit la 31.12.2007, diferă substanțial de 

valoarea reală a acestora, care trebuia stabilită în funcție de utilitatea bunurilor respective, de starea 

acestora și de prețul pieței. 

Exemplificăm în acest sens: imobilul „Cămin A1” din București, sector 6, dobândit în anul 2004, 

care figurează în lista de inventariere cu valoarea de 296,9 lei; clădirea bazei sportive, dobândită în anul 

1914, situată în București, sect.1, care figurează în lista de inventariere cu valoarea de 293,7 mii lei; 

terenul situat în București, sect.1, în suprafață de 13.949,18 m², dobândit în anul 2002, care figurează 

în lista de inventariere cu valoarea de 413,7 mii lei; terenul aferent imobilului din București, sector 6, 

având suprafața de 1.735,67 m², care este înscris în lista de inventariere cu valoarea de 1,0 leu. 

Pentru remedierea deficiențelor constatate s-a emis decizie. 

Principalele concluzii și constatări rezultate din controlul Curții de Conturi 

În urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi la MSP și la cele 22 de Autorități de 

Sănătate Publică teritoriale, au fost constatate unele abateri cu privire la stabilirea, evidențierea și 

încasarea în cuantumul și la termenele legale a unor venituri bugetare, calculându-se astfel venituri 

suplimentare în sumă de 66,4 mii lei. 

Au mai fost constatate totodată și fapte generatoare de prejudicii în sumă de 221,6 mii lei, 

precum și abateri financiar-contabile în sumă totală de 5.778,2 mii lei. 

Cu privire la veniturile cuvenite bugetului general consolidat 

Structurile teritoriale ale MSP nu au stabilit, înregistrat, urmărit și încasat sume datorate bugetului 

general consolidat, reprezentând contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, 

contribuția pentru persoane cu handicap neîncadrate, contribuția de asigurări pentru accidente de 


37


muncă și boli profesionale și penalități de întârziere pentru nerespectarea termenului de restituire a 

sumelor necheltuite din avansurile acordate la plecarea în deplasare sau prin neînregistrarea în 

evidența contabilă a facturilor privind prestațiile efectuate către diverse persoane juridice. 

În urma controlului Curții de Conturi au fost calculate și înregistrate venituri suplimentare în 

sumă totală de 66,4 mii lei la un număr de 6 ASP-uri teritoriale (Bihor, Brașov, Dâmbovița, Gorj, 

Harghita, Prahova). 

Din totalul veniturilor suplimentare stabilite de Curtea de Conturi, în timpul controlului s-a 

încasat suma totală de 42,9 mii lei, iar pentru diferență a fost emisă decizie. 

Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor 

În urma controlului Curții de Conturi, au fost constatate plăți nelegale în sumă de 221,6 mii lei 

la 8 ASP teritoriale, din care în timpul controlului s-a recuperat operativ suma totală de 103,9 mii lei, 

reprezentând 46,9% din valoarea totală a plăților nelegale efectuate. Exemplificăm în acest sens: 

● plăți peste cotele, normele sau baremurile legale în sumă de 56,3 mii lei, constând în 

depășirea prețurilor la unele categorii de lucrări înscrise în deviz sau dublarea nereală a cantității de 

lucrări de către executanții acestora; acordarea diurnei de delegare în cuantum mai mare decât cel 

legal cuvenit sau virări în plus de contribuții pentru concedii și indemnizații de asigurări; efectuarea 

de plăți mai mari decât valoarea lucrărilor executate la obiective de investiții. Astfel de situații s-au 

constatat la ASP Bihor, București, Brașov și Vâlcea; 

● plăți fără documente justificative în sumă de 44,7 mii lei, constând din plata de daune morale 

și despăgubiri de întârziere, fără a lua măsuri de recuperare de la persoanele vinovate sau 

decontarea pe perioada delegării a cheltuielilor de transport, altele decât mijloacele de transport în 

comun; plăți necuvenite acordate constructorului, în condițiile în care acestea se suportau de 

executant, sau plăți nejustificate, reprezentând discount ce trebuia acordat de executant, conform 

contractului. Astfel de abateri s-au constatat la ASP Argeș, București, Bihor; 

● alte cheltuieli nelegale, în sumă de 120,6 mii lei, constatate la 4 ASP-uri teritoriale, 

reprezentând, în principal, acceptarea și decontarea de convorbiri telefonice efectuate peste limita 

legală, precum și acordarea indemnizației de conducere mai multor persoane, pentru același post, 

în aceeași perioadă. Astfel de abateri s-au constatat la ASP Arad, Bihor, Gorj, Satu Mare. 

Cu privire la gestionarea patrimoniului și la modul de organizare și conducere a 

evidențelor contabile de către Ministerul Sănătății Publice și Autoritățile de Sănătate Publică 

teritoriale 

În urma verificărilor efectuate asupra modului în care au fost respectate prevederile legale cu privire 

la gestionarea patrimoniului, s-au constatat unele abateri financiar-contabile care au condus la 

denaturarea datelor raportate la 31.12.2007, prin situațiile financiare, de către MSP șiASP-urile teritoriale. 

Ca urmare a nerespectării prevederilor legale în vigoare cu privire la procedurile de reflectare 

a mișcării elementelor patrimoniale, situațiile financiare întocmite de către aceste entități la finele 

anului 2007 au fost denaturate cu suma totală de 5.778,1 mii lei (4.966,0 mii lei la MSP și 812,1 mii 

lei la ASP-urile teritoriale). 

Curtea de Conturi a reținut și consemnat, în principal, următoarele aspecte: 

Abateri privind realitatea și exactitatea evidențelor contabile și a bilanțurilor contabile, 

constatate la un număr de 5 ordonatori de credite, în sumă totală de 199,3 mii lei, astfel: 

● la autoritățile de sănătate publică teritoriale nu a fost majorată valoarea de inventar a 

mijloacelor fixe cu contravaloarea lucrărilor de modernizare; 

● neînregistrarea în evidența contabilă sintetică și analitică și în patrimoniul public a unor 

active corporale reprezentând cheltuieli de proiectare efectuate pentru un obiectiv de investiții; 

neînregistrarea în evidența contabilă a unor clienți, din cauza neorganizării și neconducerii evidenței 

contabile sintetice și analitice, sau înregistrarea în mod eronat a intrării în patrimoniu a unor mijloace 

fixe. Astfel de abateri s-au constatat la ASP Bihor, Dâmbovița Galați și Timiș; 

● Ministerul Sănătății Publice nu a organizat și condus evidența contabilă, în afara bilanțului, 

pentru sumele depuse de furnizori cu titlul de garanții de bună execuție. 

38 



Abateri în gestionarea patrimoniului, constatate la 3 entități, respectiv MSP și ASP Argeș și 

Arad, care s-au concretizat în nerespectarea prevederilor legale privind operațiunea de inventariere 

patrimonială anuală și nerespectarea procedurilor privind achizițiile publice. 

Astfel, în anul 2007, Ministerul Sănătății Publice nu a organizat, împreună cu Casa Națională 

de Asigurări de Sănătate, licitații la nivel național și alte proceduri de achiziții publice pentru 

achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare specifice pentru consumul în spitale și 

ambulatoriu, în vederea derulării programelor naționale de sănătate. În acest context, în perioada 

2004–2007, s-a procedat la inițierea unor acte normative prin care s-a permis efectuarea de achiziții 

pe bază de acte adiționale la Contractele încheiate și derulate în anul 2003, respectiv HG nr. 

1498/18.12.2003, HG nr. 52/2005, HG nr. 1747/22.12.2005, HG nr. 374/22.03.2006 și HG nr. 

706/02.06.2006. 

Neorganizarea licitației privind achiziția publică de medicamente și materiale sanitare 

specifice, necesare derulării Programelor Naționale de Sănătate (PNS), și practica aplicată prin 

sistemul de încheiere de acte adiționale în anul 2007, cât și în perioada 2004–2006, la contractele 

încheiate în anul 2003, au avut consecințe economice, dar și medicale, după cum urmează: 

– menținerea, în perioada 2004–2007, a acelorași oferte ale furnizorilor de medicamente fără 

ca acestea să fie adjudecate în urma unei noi licitații publice, în condițiile în care prețurile 

medicamentelor au fost modificate, gama de medicamente a fost diversificată și schemele 

de tratament au fost actualizate; 

– neintroducerea în listele de medicamente ce urmau a fi finanțate din bugetul PNS a unor noi 

medicamente față de cele licitate în anul 2003, a căror necesitate a fost fundamentată de 

comisiile de specialitate; 

– practicarea la achiziția de medicamente a unui preț care nu este cel rezultat ca urmare 

organizării licitației, utilizându-se prețul maximal înscris în nomenclatorul de medicamente 

CANAMED, ceea ce nu a asigurat utilizarea economică, eficientă și eficace a fondurilor 

publice destinate derulării PNS; 

– necrearea posibilității de selectare a furnizorilor care să ofere prețul cel mai avantajos; 

– introducerea în Programul național de sănătate și a achiziționării de medicamente noi, mai 

eficiente, fără ca furnizorul să fi fost selectat în urma organizării unei licitații. 

În vederea soluționării aspectelor constatate de Curtea de Conturi în legătură cu 

neorganizarea licitațiilor la nivel național, MSP a inițiat un ordin conform căruia începând cu data de 

1.01.2008 s-a descentralizat achiziția de medicamente și materiale sanitare specifice pentru 

subprogramele de sănătate. 

Totodată, în ceea ce privește legalitatea derulării procedurilor de achiziții pentru activitatea 

proprie a MSP, s-a mai constatat și faptul că programul anual al achizițiilor publice pe anul 2007 nu 

a fost întocmit în conformitate cu prevederile legale în vigoare, întrucât: 

– nu s-a putut prezenta un singur program care să cuprindă toate achizițiile propuse a fi efectuate 

în anul 2007 în funcție de fondurile aprobate și de posibilitățile de atragere a altor fonduri; 

– programul întocmit nu a cuprins toate informațiile prevăzute de actele normative în vigoare; 

– procedurile de achiziționare de servicii pentru realizarea studiilor de fezabilitate pentru 

reabilitarea unui număr de 15 spitale județene s-au desfășurat în mod necorespunzător, 

întrucât componența Comisiei de evaluare a ofertelor stabilită inițial a fost modificată fără 

motivare; 

– deși expertul extern numit din partea Ministerului Transportului, Construcțiilor și Turismului a 

semnat Raportul procedurii de atribuire a contractului cu observații, ceilalți membri ai comisiei 

nu au ținut cont de acestea și au atribuit contractul de achiziție fără a mai solicita clarificări; 

– deschiderea ofertelor s-a făcut cu o întârziere semnificativă de 40 de zile. 

Calitatea conturilor de execuție bugetară 

Contul de execuție încheiat la finele anului 2007, pentru activitatea proprie a ministerului, nu 

conține date reale și exacte, întrucât dobânzile cuvenite la disponibilitățile din veniturile proprii, în 

sumă de 4.953,2 mii lei, aflate în cont la Trezorerie, nu au fost înscrise în contul de execuție ca 

drepturi constatate, deși au fost înregistrate în contabilitate. 


39


Măsurile dispuse de Curtea de Conturi pentru valorificarea constatărilor 

În cazul a 10 autorități de sănătate publică teritoriale s-a acordat descărcare de gestiune (ASP 

Brașov, București, Cluj, Constanța, Galați, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș și Tulcea). 

În vederea înlăturării abaterilor financiar-contabile constatate în gestionarea patrimoniului de 

către MSP și ASP-urile teritoriale, au fost emise 6 decizii, prin care s-a dispus conducerii acestora 

luarea acelor măsuri care să asigure concordanță între datele raportate prin situațiile financiare 

anuale și situația reală a patrimoniului. 

În vederea recuperării prejudiciilor constatate în utilizarea fondurilor alocate de la bugetul de 

stat și nerecuperate în timpul controlului, raportul de control întocmit de Camera de Conturi Gorj a 

fost înaintat instanței judecătorești competente. 

II.A.3. Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse 

Potrivit datelor raportate prin contul de execuție pe anul 2007, întocmit de Ministerul Muncii, 

Familiei și Egalității de Șanse (MMFES) și prezentat spre verificare Curții de Conturi a României, 

volumul total al veniturilor încasate însumează 215.347,2 mii lei, reprezentând 81,3% față de 

prevederile bugetare definitive, în sumă de 264.718,7 mii lei, și sunt constituite din comisioanele 

încasate de Inspecția Muncii – venituri proprii –, precum și cele ale revistei Obiectiv, după cum 

urmează: 

Plățile efectuate au însumat 10.169.359,6 mii lei, reprezentând 98,2% față de creditele 

bugetare definitive, în sumă de 10.359.466,0 mii lei. Din totalul plăților, cele pentru asistență socială 

reprezintă 75%, respectiv 7.623.016,6 mii lei. 

40 



În structură, execuția de casă a bugetului instituției se prezintă astfel: 

În urma controlului efectuat la nivelul aparatului propriu al MMFES au rezultat abateri și 

nereguli după cum urmează: 

● unele date înscrise în situațiile financiare încheiate la 31.12.2007 de MMFES nu corespund 

cu situația reală a elementelor patrimoniale, întrucât nu a fost înregistrată în contabilitate suma de 

182,4 mii lei, iar suma de 2.855,1 mii lei a fost înregistrată eronat în alte conturi contabile decât cele 

prevăzute de reglementările legale. În timpul și ca urmare a controlului abaterile au fost remediate. 

● nu au fost înregistrate în evidența tehnico-operativă bunurile achiziționate în străinătate de 

către atașații pe probleme sociale și de muncă aflați în misiune permanentă. 

La nivelul unităților subordonate Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse s-au 

constatat următoarele: 

1. Inspecția Muncii 

Cu privire la venituri 

● neactualizarea debitelor restante, în sumă totală de 248,6 mii lei, reprezentând comisionul 

declarat și datorat de angajatori (Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj, Ilfov, Mureș, Vaslui, Vâlcea); 

● neaplicarea, în toate cazurile, a procedurilor de executare silită în vederea încasării 

creanțelor (Inspectoratul Teritorial de Muncă Arad, Timiș, Mureș); 

● neînregistrarea pe plătitor și în evidențele contabile a obligațiilor suplimentare de plată în 

sumă de 57,7 mii lei (Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj și Mureș). 

Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor 

Au fost constatate prejudicii în sumă totală de 76,5 mii lei, generate de plăți nelegale aferente 

unor situații de lucrări eronat întocmite, precum și unor decizii eronate în legătură cu atribuțiile de 

serviciu, care au condus la executări silite (Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor și Timiș). În timpul 

controlului a fost recuperată suma de 21,4 mii lei. 

Abateri cu privire la gestionarea patrimoniului, organizarea și conducerea evidenței 

contabile 

● înscrierea în contul de execuție a unor date eronate în sumă totală de 99,9 mii lei, care nu 

sunt în concordanță cu prevederile bugetare și cu datele înregistrate în evidențele contabile 

(Inspectoratul Teritorial de Muncă Gorj și Arad); 

● situațiile financiare nu reflectă în toate cazurile legalitatea, realitatea și exactitatea 

operațiunilor financiare, cu suma de totală de 102.557,5 mii lei (Inspecția Muncii și Inspectoratele 

Teritoriale de Muncă Arad, Gorj, Sibiu și Timiș); 

● nu au fost inventariate elemente de activ și de pasiv, în valoare totală de 32,0 mii lei, aflate 

în patrimoniul Inspectoratului Teritorial de Muncă Gorj, Timiș și Sibiu; 


41


● cadrul general al operațiunilor supuse controlului financiar preventiv nu a fost actualizat cu 

modificările legale (Inspectoratul Teritorial de Muncă Ilfov și Mureș). 

Pentru înlăturarea tuturor abaterilor constatate și recuperarea integrală a prejudiciilor au fost 

emise decizii. 

2. Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului 

Angajarea și efectuarea de cheltuieli pentru programul de interes național fără ca lucrările să 

fie prestate conform contractului de finanțare nerambursabilă, ceea ce a condus la crearea unui 

prejudiciu în sumă totală de 1.543,7 mii lei. Pentru stabilirea răspunderii penale au fost sesizate 

organele competente. 

3. Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap 

● efectuarea de plăți nelegale pentru finanțarea a 9 proiecte către ONG-uri și pentru gratuități 

de transport acordate persoanelor cu handicap, ceea ce a condus la crearea unui prejudiciu în sumă 

de 205,5 mii lei, pentru care au fost sesizate instanțele competente în vederea stabilirii răspunderii 

juridice; 

● angajarea nelegală a surselor bugetare în sumă de 269,0 mii lei pentru finanțarea unui 

proiect cu altă structură de buget față de cel aprobat inițial și fără îndeplinirea clauzelor din contractul 

de finanțare, precum și efectuarea unor cheltuieli neeligibile în sumă de 243,0 mii lei pentru un 

proiect de achiziție a unui imobil, pentru care au fost sesizate organele de cercetare penală. 

4. Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului 

Au fost constatate fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 291,0 mii lei astfel: 

● 253,0 mii lei, reprezentând drepturi acordate persoanelor cu handicap decedate, precum și 

prestații sociale necuvenite acordate persoanelor cu handicap aflate în îngrijirea centrelor 

rezidențiale publice sau centrelor de plasament (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția 

Copilului – DGASP Sector 3, Maramureș, Bihor); 

● 38,0 mii lei, reprezentând plăți nelegale pentru lucrări de investiții neexecutate, plăți peste 

normele legale aprobate pentru indemnizațiile de delegare, precum și pentru consumul de 

carburanți (DGASP Bihor, Ilfov, Maramureș, Timiș); 

Totodată, au fost constatate și unele abateri financiar-contabile care au condus la denaturarea 

situațiilor financiare după cum urmează: 

● nevirarea la bugetul de stat a sumei de 216,4 mii lei, reprezentând drepturi prescrise, 

neridicate de persoanele cu handicap și obligații datorate de unități pentru neangajarea persoanelor 

cu handicap în procent de 4% din totalul angajaților (DGASP Sector 3, Bihor, Cluj, Iași, Maramureș); 

● înregistrarea în contul de execuție și bilanțul contabil a unor sume care nu corespund cu 

situația reală a elementelor de patrimoniu, în valoare totală de 2.569,6 mii lei (DGASP Bihor, Sector 

3, Mehedinți, Timiș, Maramureș, Ilfov, Iași); 

● neraportarea sumei de 2.183,0 mii lei, reprezentând angajamente legale (DGASP Sector 3 

și Timiș); 

● neasigurarea regularizării cu bugetul de stat a sumei de 229,8 mii lei, reprezentând 

contravaloarea prestațiilor sociale pentru care drepturile la acțiune au fost prescrise (DGASP 

Maramureș); 

● neinventarierea elementelor de activ și de pasiv în sumă de 865,7 mii lei aflate în patrimoniu 

(DGASP Mehedinți, Brașov, Sector 3, Cluj, Ilfov). 

Pentru înlăturarea abaterilor constatate au fost emise decizii. 

42 



II.A.4. Ministerul Culturii și Cultelor 

Pentru anul 2007 au fost alocate pentru activitatea proprie a Ministerului Culturii și Cultelor 

(MCC) credite bugetare în sumă de 787.702,0 mii lei și au fost efectuate plăți în sumă de 734.947,1 

mii lei, rezultând un procent de utilizare de 93,3%. 

a) Principalele abateri constatate în activitatea proprie a MCC 

● nu au fost justificate, în termenul legal, fondurile acordate sub formă de sprijin financiar, în 

valoare de 11.174,9 mii lei, pentru lucrări destinate lăcașurilor de cult, precum și suma de 4,0 mii lei, 

reprezentând contribuție pentru personalul neclerical. În timpul controlului a fost justificată suma de 

4.659,2 mii lei, iar suma de 4,0 mii lei a fost recuperată. 

● nu a fost constituită și virată la bugetul de stat, pentru perioada ianuarie–aprilie 2007, 

obligația de plată a instituției în situația neangajării de persoane cu handicap în condițiile legii. În 

timpul și ca urmare a controlului abaterea a fost remediată. 

● nu au existat proceduri de lucru specifice activităților derulate și nu s-au exercitat forme 

proprii de control intern. În vederea înlăturării abaterilor s-au propus măsuri de valorificare potrivit 

reglementărilor în vigoare. 

b) Cu privire la activitatea entităților din subordinea MCC 

Potrivit programului de control aprobat în anul 2008, au fost cuprinși în acțiunea de verificare 

a bilanțului contabil și contului de execuție pe anul 2007 șapte ordonatori de credite ai Ministerului 

Culturii și Cultelor, și anume: Centrul Național al Cinematografiei, în calitate de ordonator secundar 

de credite, Oficiul Național al Monumentelor Istorice, Muzeul Țăranului Român, Muzeul Național al 

Satului „Dimitrie Gusti”, Opera Națională București, Teatrul Național din Timișoara și Direcția de 

Cultură Timiș, în calitate de ordonatori terțiari de credite finanțați din bugetul de stat și venituri proprii. 

Ordonatorii menționați au înregistrat în anul 2007 venituri în sumă de 200.724,0 mii lei și au 

efectuat plăți în sumă de 135.398,7 mii lei. Plățile efectuate s-au situat sub nivelul creditelor definitive 

aprobate cu suma de 65.325,3 mii lei, din cauza faptului că Oficiul Național al Monumentelor Istorice 

a supraevaluat necesarul de credite la titlul „Bunuri și servicii”, iar la Centrul Național al 

Cinematografiei nu au fost depuse solicitări pentru proiecte cinematografice care să acopere nivelul 

creditelor alocate. 

S-a acordat descărcare de gestiune pentru activitatea desfășurată în anul 2007 ordonatorilor 

de credite ai Centrului Național al Cinematografiei, Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” și 

Direcției de Cultură a Județului Timiș. 

Controlul efectuat la ordonatorii terțiari de credite a evidențiat existența unor abateri pentru 

remedierea cărora s-a dispus atât sesizarea Tribunalului București, cât și emiterea de decizii. 

c) Principalele abateri constatate în activitatea entităților din subordinea MCC 

Cu privire la evidențierea, calcularea și virarea obligațiilor bugetare, precum și la 

realizarea veniturilor proprii 

● la Muzeul Țăranului Român redevența pe care instituția trebuia să o încaseze în baza unui 

contract de concesiune a fost înregistrată în contabilitate, în mod eronat, la data încasării, în loc de 

data scadenței acesteia. Pentru sumele achitate cu întârziere de către concesionar, entitatea 

verificată nu a calculat, evidențiat și încasat penalități, conform clauzelor înscrise în contract. Din 

cauza acestui sistem defectuos de lucru, nu au fost evidențiate venituri din redevență în sumă de 

14,8 mii lei, aferente perioadei 1.06–30.11.2007, precum și penalități pentru redevența în sumă de 

24,7 mii lei, încasată cu întârziere. În timpul controlului, au fost calculate și încasate penalitățile 

aferente; 

● la Oficiul Național al Monumentelor Istorice nu au fost înregistrate în evidența contabilă, și 

nici în cea tehnic-operativă, pe baza datelor înscrise în „declarația privind obligația de plată a timbrului 

monumentelor istorice”, sumele datorate de operatorii economici care au realizat veniturile prevăzute 

de Legea nr. 422/18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, în sumă de 339,6 

mii lei și penalități în sumă de 207,5 mii lei. În timpul controlului, obligațiile de plată au fost înregistrate 

în evidența contabilă, iar pentru stabilirea procedurilor de lucru a fost emisă decizie. 


43


Cu privire la efectuarea cheltuielilor 

● la Opera Națională din București controlul a constatat următoarele: 

– nu au fost luate măsuri de recuperare a sumei de 84,0 mii lei, reprezentând drepturi salariale 

acordate necuvenit, imputate prin decizii interne emise în anul 2001, rămase definitive în baza 

sentințelor instanțelor de judecată. Întrucât dreptul instituției de încasare a sumelor acordate 

necuvenit s-a prescris, în vederea recuperării prejudiciului a fost sesizat Tribunalul București; 

– a fost decontată nelegal suma de 70,0 mii lei, reprezentând contravaloarea unor lucrări 

neefectuate, facturate și încasate de un agent economic. În vederea stabilirii răspunderii juridice și 

a recuperării prejudiciului a fost sesizat Tribunalul București; 

– nu au fost justificate, până la data controlului, avansuri spre decontare în suma de 10,6 mii 

lei, acordate în anii 2006 și 2007. De asemenea, s-au acordat avansuri repetate fără a se aplica 

prevederile Decretului nr. 209/1976 pentru aprobarea Regulamentului operațiilor de casă, privind 

obligativitatea acordării unui nou avans numai după justificarea celui acordat anterior. Prin decizie 

s-au dispus măsuri de recuperare a avansurilor nejustificate aflate în sold și a penalităților aferente. 

Cu privire la gestionarea patrimoniului 

● la Oficiul Național al Monumentelor Istorice s-au constatat următoarele: 

– în anul 2007 instituția a beneficiat de o finanțare în sumă de 777,5 mii lei de la Inspectoratul 

de Stat în Construcții (ISC) pentru realizarea unor lucrări de restaurare, suma alocată nefiind utilizată 

integral. Finanțarea a fost alocată pentru lucrări noi, și nu pentru cele neterminate, situație generată 

de faptul că nu au fost nominalizate și nu au fost stabilite termene precise pentru lucrările ce trebuiau 

realizate din suma alocată de ISC în cadrul fiecărui obiectiv, precum și de angajarea unor cheltuieli 

fără a se cunoaște posibilitățile de finanțare de la buget; 

– pentru încasarea „taxei de timbru–monumente istorice” nu există o metodologie în vederea 

dimensionării corecte a acestor venituri și încasării de la toți operatorii care le datorează. Instituția 

se limitează la evidențierea acestor venituri din taxe numai la nivelul încasărilor, fără a se cunoaște 

volumul exact al sumelor datorate, și chiar în cazul în care acestea se cunosc, pe baza declarațiilor, 

nu au fost luate măsuri de înregistrare în contabilitate a obligațiilor. Prin decizie s-au dispus măsuri 

de intrare în legalitate; 

● la Opera Națională București nu au fost inventariate active fixe și obiecte de inventar de la 

gestiunea „intendență” în valoare de 1.279,0 mii lei, și nici conturile de creanțe și obligații. 

Alte abateri care au afectat acuratețea situațiilor financiare 

● la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” s-a constatat menținerea în mod eronat în 

evidența contabilă, ca investiție în curs, a clădirii din Șoseaua Kiseleff nr. 30, în valoare de 34.493,1 

mii lei, cu toate că recepția preliminară a fost efectuată în anul 2004, dar nu a fost efectuată recepția 

finală. Abaterea a fost înlăturată în timpul controlului; 

● la Oficiul Național al Monumentelor Istorice au fost constatate o serie de abateri financiarcontabile 

astfel: 

– angajamentele legale de plată la 31.12.2007, reprezentând drepturi salariale pe luna 

decembrie 2007 și contribuțiile aferente, în sumă de 149,4 mii lei, nu au fost înregistrate în contul 

„Angajamente legale”; 

– acceptarea facturării TVA aferentă garanției de bună execuție ca fiind neexigibilă și virarea 

acesteia în contul de garanții deschis de constructori, în sumă de 94,2 mii lei, în cazul a 22 agenți 

economici din cei 108 cu care instituția a avut relații comerciale în anul 2007. Pentru remedierea 

abaterii s-a emis decizie; 

– nu a fost fundamentat necesarul de credite pentru lucrările de restaurare a monumentelor 

istorice, având drept consecință repartizarea unui volum de credite inferior volumului de lucrări de 

executat, iar la primirea creditelor repartizarea pe obiective nu s-a făcut pe baza unor criterii clare, 

și nici a unei analize corespunzătoare a Planului național de restaurare. Astfel, în anul 2007 în Planul 

național de restaurare au fost cuprinse 108 obiective, din care 16 obiective noi și 92 obiective în 

continuare, din care 42 au fost începute în perioada 1992–1999 și 50 după anul 2000. Exemplificăm 

lucrarea „Intervenție de urgență la obiectivul Biserica Sf. Nicolae Găiseni, jud. Giurgiu”, pentru care 

în contractul inițial încheiat la 10.10.1995 s-a prevăzut un termen de realizare de 2 ani, la valoarea 

de 5,1 mii lei, inclusiv TVA. Până la 31.12.2007, suma decontată la acest obiectiv a fost de 

1.209,6 mii lei, fără ca lucrarea să fi fost terminată nici la data controlului. O situație similară a fost 

44 



constatată la obiectivul „Mănăstirea Dobrovăț, 1503, județul Iași”, pentru care contractul încheiat la 

27.09.1997 prevedea ca durată de execuție finele anului respectiv și o valoare de 34,3 mii lei, 

inclusiv TVA. După 10 ani, valoarea lucrărilor decontate la acest obiectiv a fost de 1.066,9 mii lei, 

fără ca lucrările ce trebuiau executate să fi fost finalizate. 

II.A.5. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației 

Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației (MCTI), actualmente Ministerul 

Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), are în subordine Agenția pentru Serviciile 

Societății Informaționale (ASSI), înființată în baza OUG nr. 73/2007, cu finanțare integrală din 

venituri proprii. 

Unitățile aflate în coordonarea directă a Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale sunt: 

▪ Institutul Național de Studii și Cercetări pentru Comunicații – INSCC București; 

▪ Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică – ICI București. 

Ministerul îndeplinește atribuțiile statului român, în calitate de acționar, la următoarele societăți 

și companii naționale: 

▪ Compania Națională „Poșta Română” – SA; 

▪ Societatea Națională „Radiocomunicații” – SA; 

▪ Societatea Comercială „Romtelecom” – SA. 

Structura cheltuielilor de la bugetul de stat reflectate în contul de execuție se prezintă, pe 

capitole de cheltuieli, astfel: 

Principalele abateri constatate 

Nereguli cu privire la efectuarea inventarierii patrimoniului 

La nivelul ministerului s-au înregistrat o serie de nereguli în acțiunea de inventariere a 

patrimoniului astfel: 

● „Listele de inventariere centralizatoare” care cuprind bunuri luate în custodie nu conțin 

informații referitoare la numărul și data actului de predare-primire; 

● „Registrul numerelor de inventar” nu a fost completat la toate coloanele; 

● „Registrul-inventar” nu a fost completat corect; 

● terenul aferent clădirii, cotă MCSI de 823,96 m², având valoarea de 402,1 mii lei, nu a fost 

evidențiat în listele de inventariere și în Registrul numerelor de inventar. 

În timpul și ca urmare a controlului abaterile menționate au fost remediate. 

În ceea ce privește echipamentele de radiocomunicații în valoare de 59.143.000,0 mii lei, 

achiziționate de SN Radiocomunicații – SA în anul 2003 din Fondul la dispoziția Guvernului pentru 

relația cu Republica Moldova, în urma controlului s-a constatat neînregistrarea acestor bunuri în 

patrimoniul public al statului, drept pentru care a fost emisă decizia nr. 18/AI/2005, prin care 

abaterea a fost remediată. 


45


Nereguli constatate la decontarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea în țară și în 

străinătate a salariaților 

● unele ordine de deplasare nu au fost completate corect și/sau complet; 

● nu au fost respectate prevederile HG nr. 518/1995 privind unele drepturi și obligații ale 

personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, în 

sensul că nu au fost prezentate rapoarte scrise la întoarcerea din deplasările din străinătate. 

Nereguli cu privire la acordarea drepturilor salariale 

● acordarea în unele cazuri a primei de vacanță în avans, pentru fracțiuni mai mici de 15 zile 

lucrătoare din concediul de odihnă legal cuvenit pe anul 2007; 

● orele suplimentare ce urmau a fi efectuate pe parcursul unei luni au fost stabilite prin 

dispoziții întocmite la începutul lunii, avizate de șeful ierarhic și semnate de luare la cunoștință de 

către persoanele în cauză. 

În vederea remedierii acestor abateri a fost emisă decizie prin care au fost dispuse măsuri ce 

urmează a fi duse la îndeplinire de ordonatorul principal de credite. 

Nereguli cu privire la angajarea personalului în cadrul Cabinetului Demnitarului 

● nu s-a specificat în cererea de angajare a personalului încadrat prin cumul de funcții unde 

are acesta funcția de bază și nu s-au prezentat documente din care să rezulte acordul unității la care 

are funcția de bază; 

● registrul general de evidență a salariaților în format electronic nu a fost numerotat în ordine 

cronologică, nu cuprindea întreg personalul angajat, precum și personalul încadrat înainte de intrarea în 

vigoare a HG nr. 161/2006 privind întocmirea și completarea registrului general de evidență a salariaților. 

În timpul și urmare a controlului instituția controlată a luat măsuri pentru remedierea acestor abateri. 

Nereguli cu privire la achizițiile publice de bunuri și servicii 

Din verificarea efectuată cu privire la achizițiile cuprinse în „Planul anual al achizițiilor publice 

pe 2007”, s-a constatat că documentația referitoare la achiziția de produse, servicii, dotări 

independente nu a fost structurată în „dosare ale achiziției publice”. Nu au fost respectate astfel 

prevederile OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de 

concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. 

Nereguli cu privire la încasarea veniturilor statului 

Nu au fost încasate dividende din profitul net aferent exercițiului financiar 2006 de la 

Societatea Comercială „Romtelecom” – SA. 

În vederea remedierii acestor abateri a fost emisă decizie prin care au fost dispuse măsuri ce 

urmează a fi duse la îndeplinire de ordonatorul principal de credite. 

II.A.6. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului 

În sfera de competență a Curții de Conturi a intrat în anul 2007 un număr de 436 instituții 

publice din domeniul educației, cercetării și tineretului, care au gestionat un volum de credite 

definitive alocate de la bugetul de stat în sumă totală de 9.855.846,0 mii lei, din care s-au efectuat 

plăți în sumă de 8.476.327,2 mii lei, rezultând o execuție bugetară de 86,0%. 

Pe lângă fondurile alocate de la bugetul de stat, aceste instituții au mai gestionat fonduri în 

valoare de 233.000,0 mii lei din credite externe și fonduri externe nerambursabile, din care s-au 

efectuat plăți de 155.547,6 mii lei. 

Pentru exercițiul bugetar 2007, Curtea de Conturi, prin structurile sale teritoriale, a desfășurat 

acțiuni de verificare a contului anual de execuție și a bilanțului contabil la un număr 257 de instituții, 

respectiv 44 de ordonatori secundari de credite și 213 ordonatori terțiari de credite, iar prin structura 

centrală a verificat activitatea proprie a Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (MECT), 

actualmente Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (MECI). 

Din cei 44 de ordonatori secundari de credite verificați, un număr de 30 ordonatori de credite 

au întrunit condițiile necesare în vederea obținerii descărcării de gestiune, iar din cei 213 ordonatori 

46 



terțiari de credite verificați s-a acordat descărcare de gestiune unui număr de 130. Rezultă că din 

totalul celor 257 de ordonatori de credite verificați un număr de 160 au întrunit condițiile necesare în 

vederea obținerii descărcării de gestiune, respectiv 62,3%. 

Ca urmare a verificărilor efectuate asupra bilanțurilor contabile și conturilor de execuție 

încheiate pentru anul 2007 de către ordonatorii secundari și terțiari de credite ai Ministerului 

Educației, Cercetării și Tineretului, s-au constatat o serie de abateri cu caracter financiar-contabil 

după cum urmează: 

a) Prezentarea și calitatea situațiilor financiare 

Într-un număr de 167 de cazuri s-a constatat că situațiile financiare nu reflectă exactitatea 

datelor și realitatea patrimoniului, dintre care exemplificăm: 

– la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca nu au fost înregistrate în evidența contabilă 

obiectivele de investiții finalizate și date în funcțiune în sumă de 85.976,0 mii lei; 

– la Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin s-a constatat că în perioada 2006–2007, 

deși au fost recepționate, la finalizare, lucrări de reparații capitale la unele imobile ale unităților 

subordonate, pentru care s-au efectuat plăți în sumă de 7.941,5 mii lei, valoarea acestora a rămas 

în evidența contabilă a inspectoratului, nefiind transferată la unitățile care au în patrimoniu imobilele 

respective, pentru a majora valoarea mijlocului fix; 

– la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca nu a fost înregistrată 

corect în evidența contabilă achiziția unor mijloace fixe, reprezentând echipamente, utilaje, instalații, 

mobilier și aparatură birotică, întrucât valoarea acestora de 3.156,0 mii lei a fost cuprinsă nejustificat 

în valoarea construcțiilor sau a investițiilor în curs. 

Alte abateri care au afectat semnificativ acuratețea situațiilor financiare au mai fost constatate 

la: Ministerul Educației și Cercetării (activitate proprie), Școala Națională de Studii Politice și 

Administrative din București, Inspectoratele Școlare Județene Tulcea, Giurgiu, Prahova, Sălaj, 

Dâmbovița, Sibiu, Arad și Timiș, Universitatea Maritimă Constanța, Universitatea Constantin 

Brâncuși din Târgu-Jiu, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca, 

Universitatea Aurel Vlaicu din Arad, Universitatea de Vest Timișoara, Autoritatea Națională pentru 

Tineret etc. 

Abaterile au fost soluționate în timpul controlului sau au făcut obiectul unor decizii prin care 

s-au dispus măsuri de remediere. 

b) Execuția bugetară 

b.1. În ceea ce privește modul de organizare a procedurii de angajare, lichidare, 

ordonanțare și plată a cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat, s-au constatat abateri în 

derularea celor patru faze ale procesului bugetar și/sau nerespectarea procedurilor privind 

parcurgerea acestui proces. Astfel, la Palatul Copiilor din Galați nu s-a ținut evidența angajamentelor 

bugetare și legale pentru suma totală raportată în contul de execuție de 1.016,0 mii lei. În timpul 

controlului s-au luat măsuri de întocmire a evidenței angajamentelor bugetare și de stabilire prin 

norme proprii a documentelor care trebuie emise, circuitul acestora și persoanele împuternicite în 

cadrul procesului de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor, inclusiv pentru 

actualizarea deciziei referitoare la controlul financiar preventiv propriu. 

Abateri de aceeași natură s-au regăsit și la Școala Națională de Studii Politice și Administrative 

București, Grupul Școlar Constantin Cantacuzino din Băicoi, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, 

Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran din Timișoara, Universitatea de Vest Timișoara etc. 

Unele abateri au fost înlăturate în timpul controlului, iar pentru altele au fost emise decizii. 

b.2. În ceea ce privește calitatea execuției bugetare, au fost constatate: 

Nereguli privind modul de calcul, înregistrare, încasare și, după caz, virare a veniturilor 

aparținând bugetelor publice, inclusiv a veniturilor proprii ale instituțiilor finanțate integral 

sau parțial din astfel de surse s-au regăsit într-un număr de 58 de cazuri și au constat în neevidențierea, 

necalcularea și nevirarea obligațiilor către bugetele publice în sumă de 9.610,7 mii lei, la 

care s-au calculat foloase nerealizate cifrate la 599,8 mii lei. 


47


În timpul și ca urmare a controlului efectuat de structurile teritoriale de control ale Curții de 

Conturi, a fost recuperată suma de 3.734,8 mii lei, precum și suma de 260,8 mii lei, reprezentând 

foloase nerealizate. Cele mai relevante nereguli s-au localizat la următorii ordonatori de credite: 

– la Universitatea „Ovidius” din Constanța s-a constatat neîncasarea, neurmărirea sau 

nelichidarea unor debite din anii precedenți în sumă de 5.586,0 mii lei, pentru care s-a emis decizie 

prin care s-au dispus măsurile legale corespunzătoare; 

– la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați s-a constatat prejudicierea bugetului de stat cu 

suma de 770,0 mii lei și a bugetului propriu cu suma de 1.547,0 mii lei, ca urmare a nevirării la 

bugetul de stat, până la data de 15.01.2008, a sumelor rămase la data de 31.12.2007 în contul de 

alocații bugetare cu destinație specială, precum și ca urmare a utilizării, fără respectarea 

prevederilor legale, a fondurilor bănești evidențiate în acest cont. În timpul controlului s-a reîntregit 

contul de alocații bugetare cu destinație specială cu suma totală de 2.317,0 mii lei, din care s-a virat 

la bugetul de stat subvenția de 770,0 mii lei. Pentru stabilirea răspunderii și recuperarea foloaselor 

nerealizate în sumă de 104,0 mii lei a fost sesizată instanța de judecată. 

Alte abateri având ca efect nerealizarea veniturilor bugetelor publice au mai fost constatate la: 

Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, Autoritatea Națională de Cercetare 

Științifică, Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Universitatea din Petroșani, Universitatea din 

Oradea etc. 

Abateri de la disciplina financiar-contabilă în efectuarea cheltuielilor constând în: plăți 

efectuate peste cotele, normele sau baremele legale; avansuri acordate peste limitele legale și/sau 

care nu au fost justificate sau concretizate în bunuri, lucrări sau servicii prestate; plăți pentru 

cheltuieli nereglementate de lege; plăți efectuate fără documente justificative și alte abateri 

cauzatoare de prejudicii. 

Ca urmare a verificărilor efectuate la instituțiile din rețeaua Ministerului Educației, Cercetării și 

Tineretului, au fost constatate într-un număr de 128 de cazuri, prejudicii totale în sumă de 8.516,5 

mii lei, din care plăți nelegale în sumă de 8.177,0 mii lei și dobânzi aferente în sumă de 339,5 mii 

lei. Din acestea, s-a încasat în timpul controlului suma de 4.351,2 mii lei, din care plăți nelegale în 

sumă de 4.152,2 mii lei și dobânzi în sumă de 199,0 mii lei. 

Situația abaterilor constatate pe categorii de abateri se prezintă astfel: 

Situația abaterilor constatate pe structura economică a clasificației bugetare: 

48 



Cele mai semnificative abateri au fost înregistrate la categoria plăți efectuate peste cotele, 

normele sau baremele legale, din care: 

● la cheltuieli de personal s-au înregistrat 15 abateri, în sumă de 3.086,7 mii lei, la care s-au 

calculat dobânzi de 112,9 mii lei, din care, în timpul și ca urmare a controlului, s-au recuperat sumele 

de 45,5 mii lei, respectiv 3,1 mii lei, reprezentând dobânzi. Cele mai relevante exemple sunt 

următoarele: 

– la Universitatea din Pitești s-au plătit necuvenit diferențe salariale cadrelor didactice în 

valoare de 2.486,5 mii lei, la care s-au calculat dobânzile aferente în sumă de 79,9 mii lei. Pentru 

recuperarea prejudiciului și a dobânzilor aferente a fost sesizat Tribunalul Argeș; 

– la Universitatea din Oradea s-au acordat nelegal drepturi salariale de natura indemnizațiilor 

de conducere, spor de doctorat și salarii de bază în cuantum mai mare decât cel legal, aceasta 

antrenând și alte plăți nelegale constând în contribuțiile angajatorului aferente acestor cheltuieli. 

Prejudiciul total stabilit a fost în sumă de 218,7 mii lei, la care s-au calculat dobânzi în sumă de 19,2 

mii lei. În timpul controlului prejudiciul și dobânzile au fost recuperate parțial, respectiv suma de 31,2 

mii lei, iar pentru recuperarea diferențelor de 187,5 mii lei a fost sesizată instanța de judecată 

competentă pentru stabilirea răspunderii juridice. 

Alte abateri semnificative privind această categorie de cheltuieli au mai fost constatate la: 

Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, Inspectoratul Școlar Județean 

Ialomița, Inspectoratul Școlar Județean Mureș, Inspectoratul Școlar Județean Dâmbovița etc. 

● la cheltuieli de capital au fost înregistrate abateri într-un număr de 23 de cazuri, prejudiciul 

constatat fiind în sumă de 2.077,9 mii lei, la care s-au aplicat dobânzi penalizatoare în sumă de 91,2 

lei mii lei. În timpul controlului s-au recuperat sumele de 2.027,9 mii lei, respectiv 91,2 mii lei. 

Enumerăm principalele abateri constatate: 

– la Universitatea din Oradea au fost decontate situații de lucrări care conțineau elemente de 

cheltuieli nelegale. Prejudiciul în sumă de 410,8 mii lei și foloasele nerealizate aferente în sumă de 

32,3 mii lei au fost recuperate în totalitate în timpul controlului; 

– la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca au fost acceptate 

la plată, nejustificat, situații de lucrări întocmite eronat pentru lucrări de investiții și reparații capitale. 

În acest mod a fost cauzat un prejudiciu total în sumă de 593,7 mii lei, care s-a recuperat integral în 

timpul controlului. 

Abateri semnificative din această categorie au mai fost constatate la: Universitatea din Pitești, 

Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, Liceul de Artă Slobozia, Inspectoratul Școlar Județean Iași, 

Școala Generală D.D. Pătrășcanu-Tomești, județul Iași. 

La categoria de abateri avansuri acordate peste limitele legale și/sau care nu au fost 

justificate sau concretizate în bunuri, lucrări sau servicii au fost înregistrate 16 cazuri. În acest 

sens exemplificăm Inspectoratul Școlar Județean Mureș, care a efectuat plăți nejustificate, 

reprezentând transferuri de capital peste limitele legale, aprobate prin hotărâri de guvern, către 9 

unități administrativ-teritoriale, în sumă totală de 553,0 mii lei. În timpul controlului suma plătită 

nejustificat a fost recuperată integral de la unitățile administrativ-teritoriale beneficiare și virată pe 

destinațiile legale. 

Alte abateri semnificative din această categorie au mai fost constatate la: Inspectoratul Școlar 

Județean Olt, Universitatea de Vest Timișoara, Inspectoratul Școlar Județean Suceava. 

La categoria plăți fără documente justificative exemplificăm Școala Generală D.D. 

Pătrășcanu din localitatea Tomești, județul Iași, unde s-a constatat că executantul lucrărilor 

contractate nu a prezentat până la finele anului bugetar 2007 un deviz al cheltuielilor efectuate prin 

care să justifice utilizarea conform destinațiilor legale a sumei de 599,6 mii lei, plătită de școală. 

Suma menționată a fost recuperată până la finalizarea controlului. 

Alte abateri cauzatoare de prejudicii au mai fost constatate la: Inspectoratul Școlar 

Județean Vrancea, Universitatea de Nord Baia Mare, Universitatea din Oradea, Școala Națională de 

Studii Politice și Administrative București, Grupul Școlar Elie Radu Botoșani etc. 


49


c) Gestionarea patrimoniului aflat în administrare 

Au fost constatate abateri constând în: 

● neefectuarea reevaluării/inventarierii patrimoniului sau efectuarea acestor operațiuni fără 

respectarea prevederilor legale specifice la următorii ordonatori de credite: Universitatea Dunărea de 

Jos Galați, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Colegiul Tehnic Gheorghe Asachi din Botoșani; 

● neînregistrarea în evidența contabilă a creanțelor instituției, rezultate din contractele 

încheiate cu studenții în anul universitar 2007–2008, în valoare de 20.651,0 mii lei, drept pentru care 

s-a emis decizie în vederea remedierii acestei abateri (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu); 

● neaplicarea corectă a planului de conturi aprobat prin OMFP nr. 1.917/2005 pentru 

înregistrarea în contabilitate a intrării bunurilor patrimoniale de natura mijloacelor fixe, în sumă de 

11.281,0 mii lei, și a operațiunilor de intrare și/sau scoatere din patrimoniu a unor bunuri materiale de 

natura obiectelor de inventar în sumă de 30,0 mii lei, drept pentru care a fost emisă decizie prin care 

s-au dispus măsuri de remediere a abaterilor constatate (Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea). 

Abateri de aceeași natură, care au afectat patrimoniul instituțiilor verificate, au mai fost 

înregistrate și la: Autoritatea Națională pentru Tineret, Inspectoratul Școlar Județean Sălaj, Grădinița 

nr. 135 din București, Școala de Arte și Meserii Dumești Iași, Universitatea Valahia Târgoviște, Grupul 

Școlar Agricol Halanga din Mehedinți, Colegiul Tehnic Lorin Sălăgean din Drobeta Turnu-Severin. 

În urma controalelor efectuate, au fost emise un număr de 94 de decizii ale directorilor 

camerelor de conturi județene, prin care s-au stabilit un număr de 305 măsuri de remediere a 

deficiențelor constatate. Într-un număr de 24 de cazuri au fost sesizate instanțele de judecată în 

vederea stabilirii răspunderii civile delictuale sau penale, după caz, și au fost aplicate 3 amenzi 

contravenționale. 

II.A.7. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile 

Structura cheltuielilor de la bugetul de stat reflectate în contul de execuție al Ministerului 

Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD) – Administrația centrală: 

Ca urmare a acțiunilor de control desfășurate la MMDD, se menționează următoarele constatări: 

Cu privire la organizarea și conducerea evidenței operative și contabile 

Din verificările efectuate rezultă faptul că, în general, la nivelul Ministerului Mediului și 

Dezvoltării Durabile contabilitatea este organizată într-un compartiment distinct, evidența contabilă 

realizându-se pe bază de documente justificative, vizate pentru control financiar preventiv și 

certificate în privința realității și regularității. 

Cu toate acestea, în urma controlului efectuat s-au constatat unele nereguli referitoare la: 

● modul de întocmire și completare a registrelor și formularelor financiar-contabile, în sensul 

că s-a eliberat numerarul din casierie fără completarea de către beneficiarii sumelor de bani a 

datelor suplimentare obligatorii (seria și numărul actului de identitate, data); 

50 



● neîntocmirea unui plan de conturi propriu al MMDD – Administrația centrală, cu dezvoltarea 

conturilor sintetice în conturi analitice în funcție de specificul activității; 

● la nivelul MMDD – Administrația centrală, conform balanței de verificare la data de 

31.12.2007, s-a constatat că programele informatice în valoare de 127,0 mii lei au fost înregistrate 

eronat în contabilitatea proprie în contul „Concesiuni, brevete, licențe”, și nu în contul „Alte active 

necorporale”. Deficiența a fost remediată în timpul controlului. 

Cu privire la înregistrarea cheltuielilor pe structura clasificației bugetare 

Nereguli privind plata contribuțiilor la Fondul de garantare a creanțelor salariale, care s-a 

efectuat din sumele alocate subdiviziunii clasificației bugetare „Contribuții de asigurări de șomaj”, 

deși acest fond a fost constituit în luna mai 2006, iar MMDD ar fi avut timpul necesar pentru a solicita, 

prin fundamentări, în bugetul inițial de venituri și cheltuieli sumele necesare pentru fond. Situația a 

fost reglementată prin bugetul de venituri și cheltuieli al MMDD – Administrația centrală. 

Nereguli cu privire la efectuarea inventarierii patrimoniului 

● listele de inventariere centralizatoare, respectiv toate anexele de la procesul-verbal de 

inventariere, cât și listele de inventariere pe gestiuni întocmite la nivelul administrației centrale nu au 

respectat reglementările legale în vigoare privind forma și conținutul acestora; 

● nu s-au respectat reglementările privind componența comisiei de inventariere; 

● registrul inventar nu a fost completat corect; 

● din verificarea documentelor care au stat la baza operațiunii de inventariere generală s-a 

constatat ca nu a fost întocmită o situație completă a patrimoniului public al statului pentru perioada 

1990–2007, care să cuprindă în toate cazurile vecinătățile bunurilor, situația juridică (concesiune, 

închiriere sau dat cu titlu gratuit), tipul de bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului, și nu au 

fost evaluate activele fixe corporale care au valoarea de inventar egală cu 1 leu. 

Referitor la angajarea, lichidarea, ordonanțarea, plata și înregistrarea cheltuielilor 

conform reglementărilor legale și în concordanță cu prevederile legii bugetare 

Din verificările efectuate s-a constatat că, de regulă, cheltuielile au fost angajate, ordonanțate, 

plătite și înregistrate în conformitate cu prevederile legale, dar au fost cazuri în care nu s-au 

respectat prevederile OMFP nr. 1.792/2002 astfel: 

● unele ordine de deplasare nu au fost completate corect; 

● pentru cele 59 de deplasări la care cheltuielile de transport trebuiau suportate de Comisia 

Europeană, în sumă de 27,8 mii euro, în anul 2007 a fost recuperată doar suma de 20,9 mii euro, 

iar din suma restantă de 6,9 mii euro a fost recuperată în anul 2008 suma de 5,4 mii euro, diferența 

nefiind recuperată nici până în prezent; 

● la deplasări externe pentru acțiunile oficiale ale Comisiei Europene, a căror contravaloare se 

suportă de către aceasta, s-a constatat că din cei 134,1 mii lei, reprezentând cheltuieli de transport 

care urmau să fie rambursate, a fost recuperată prin Departamentul Afacerilor Externe doar suma 

de 86,8 mii lei; 

● la unele deconturi de cheltuieli nu au fost anexate invitațiile oficiale transmise de 

organizatori, precum și rapoartele scrise înaintate de persoanele care au efectuat delegația, iar în 

cazul deplasării în străinătate a demnitarilor nu a fost atașat memorandumul. 

Nereguli privind achizițiile publice 

● din analiza documentelor privind achiziția a 130 bucăți computere cu monitoare performante 

în valoare de 482,9 mii lei (fără TVA), s-a constatat că au fost acceptate două oferte depuse, chiar 

dacă nici unul dintre ofertanți nu a prezentat certificatul ISO impus ca și criteriu de calificare; 

● la achiziția de servicii de transport aerian pasageri în valoare de 1.000,0 mii lei, contractele 

au fost încheiate în data de 21.06.2007, iar anunțul de atribuire a fost publicat în data de 22.09.2007 

în sistemul electronic de achiziții publice, nerespectându-se termenul de 48 de zile dintre data 

transmiterii spre publicare a anunțului și data atribuirii contractului. 


51


Nereguli privind virările de credite bugetare între diferite subdiviziuni ale clasificației bugetare 

Au fost aprobate virări de credite ale Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile fără a avea la bază 

justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii 

clasificației bugetare de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației 

bugetare la care se suplimentează, și fără a fi transmise la Ministerul Economiei și Finanțelor. 

Nereguli privind supraevaluarea nejustificată a necesarului de fonduri pentru finanțarea 

cheltuielilor proprii 

În etapa de elaborare a bugetului, precum și în etapele de rectificare a acestuia, necesarul de 

fonduri pentru finanțarea cheltuielilor a fost supraevaluat nejustificat. Totodată, s-au direcționat 

fonduri spre sectoare bugetare care nu pot absorbi fondurile publice, în detrimentul altor sectoare 

care aveau nevoie de finanțări, având drept consecință preluarea unor restanțe în anul 2008 și 

adâncirea deficitului bugetar în anii 2007 și 2008. 

Nereguli privind modul de efectuare a plăților pentru programele multianuale de mediu 

și de gospodărire a apelor pe anul 2007 

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile a efectuat plăți neechilibrate pe trimestre pentru 

programele multianuale de mediu și de gospodărire a apelor, respectiv în proporție de 78,1% în 

trimestrul IV, în timp ce în trimestrul I nu s-au efectuat plăți, în trimestrul al II-lea acestea au 

reprezentat 5,5%, iar în trimestrul al III-lea 16,4%, cu toate că, în conformitate cu legislația în vigoare 

privind finanțarea programelor, aceste fonduri trebuiau solicitate și acordate periodic, pe bază de 

deconturi de cheltuieli. 

II.A.8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 

Acțiunea Curții de Conturi a vizat controlul conturilor de execuție bugetară în anul 2007, privind 

atât activitatea proprie a ministerului, cât și activitatea a 42 de direcții pentru agricultură și dezvoltare 

rurală județene. 

Situația creditelor aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), precum și a 

plăților efectuate în anul 2007 se prezintă după cum urmează: 

52 



Principala cauză a neefectuării plăților la nivelul creditelor bugetare definitive a constituit-o 

realizarea parțială a plăților din fonduri externe nerambursabile, respectiv de numai 869.048,6 mii lei 

(20,45%), față de creditele definitive aprobate în sumă totală de 4.277.930 mii lei, după cum 

urmează: 

Ca urmare a controalelor efectuate, s-a dispus acordarea descărcării de gestiune, pentru 

activitatea desfășurată în anul 2007, unui număr de 23 de direcții pentru agricultură și dezvoltare 

rurală județene. 

În ceea ce privește abaterile constatate ca urmare a verificărilor efectuate, acestea au vizat: 

a) Cu privire la obligațiile către bugetele publice 

Ca urmare a verificărilor efectuate, s-a constatat faptul că unele direcții pentru agricultură și 

dezvoltare rurală județene nu au calculat, evidențiat și virat către bugetul de stat contribuții la fondul de 

solidaritate socială pentru persoanele cu handicap. Astfel, sumele totale nevirate în anul 2007 și 

constatate în timpul controlului au fost de 38,6 mii lei, pentru care au fost calculate majorări de 

întârziere în sumă totală de 7,7 mii lei astfel: Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) 

Botoșani (1,0 mii lei majorări de întârziere), Covasna (0,6 mii lei debite și 0,3 mii lei majorări de 

întârziere), Dâmbovița (1,6 mii lei debite și 0,7 mii lei majorări de întârziere), Giurgiu (11,3 mii lei debite), 

Harghita (1,3 mii lei debite și 0,2 mii lei majorări de întârziere), Ialomița (9,4 mii lei debite și 3,2 mii lei 

majorări de întârziere), Mehedinți (2,0 mii lei debite), Prahova (3,3 mii lei debite), Suceava (2,1 mii lei 

debite și 0,6 mii lei majorări de întârziere), Tulcea (7,0 mii lei debite și 1,8 mii lei majorări de întârziere). 

Din totalul sumelor stabilite în timpul controlului, respectiv 46,3 mii lei, a fost virată pe 

destinațiile legale suma de 43,5 mii lei (38,6 mii lei – debite și 4,9 mii lei majorări de întârziere), iar 

pentru diferența de 2,8 mii lei (majorări de întârziere) au fost sesizate instanțele de judecată. 

b) Cu privire la modul de prezentare și calitatea situațiilor financiare 

● neevidențierea în contabilitate a creditelor bugetare definitive, precum și a angajamentelor 

bugetare și legale (DADR Arad, Gorj și Ialomița); 

● înregistrarea eronată în contabilitate a unor active (DADR Mehedinți, Olt și Prahova); 

● neconcordanțe între evidența analitică și cea sintetica (DADR Gorj și Olt). 

Pentru remedierea abaterilor constatate au fost emise decizii, în conformitate cu prevederile 

art. 94 și 95 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, cu 

modificările și completările ulterioare. 


53


c) Cu privire la execuția bugetară 

Ca urmare a verificărilor efectuate la administrația centrală a ministerului și la cele 42 de 

direcții pentru agricultură și dezvoltare rurală, s-au constatat și încasat/recuperat venituri 

suplimentare, respectiv plăți nelegale, după cum urmează: 

Situația veniturilor suplimentare, a plăților nelegale constatate și încasate/recuperate se 

prezintă grafic astfel: 

c.1. Veniturile suplimentare stabilite în urma verificărilor constau, în principal, în: 

● neevidențierea și neîncasarea unor chirii stabilite contractual între direcțiile pentru 

agricultură și dezvoltare rurală (în calitate de administratori) și persoane juridice private (în calitate 

de chiriași), în sumă totală de 12,2 mii lei, inclusiv majorări de întârziere (DADR Dâmbovița, 

Suceava, Vâlcea); 

● neînregistrarea și neîncasarea unor fonduri alocate ca sprijin al statului și a căror utilizare nu 

a putut fi justificată de producătorii agricoli, în sumă totală de 15 mii lei, inclusiv majorări de 

întârziere (DADR Galați și Mehedinți); 

● necalcularea penalităților pentru executarea cu întârziere a unor lucrări de amenajare, în 

conformitate cu clauzele contractuale (DADR Sibiu); 

● necalcularea și neevidențierea penalităților și majorărilor de întârziere aferente unor debitori 

diverși înregistrați în contabilitate, în sumă totală de 3,8 mii lei (DADR Alba, Ilfov și București). 

Valorificarea constatărilor privind veniturile suplimentare, în sumă totală de 38,0 mii lei (20,8 

mii lei debite și 17,2 mii lei majorări de întârziere), s-a realizat după cum urmează: 

– suma de 16,4 mii lei a fost recuperată și virată pe destinațiile legale; 

– pentru suma de 7,7 mii lei au fost emise decizii de către directorii camerelor de conturi 

județene, în vederea încasării în cadrul termenului legal de prescripție a veniturilor 

suplimentare constatate; 

– pentru suma de 13,9 mii lei au fost întocmite note contabile pentru evidențierea în contabilitate 

a veniturilor suplimentare constatate, urmând ca acestea să fie recuperate în cadrul 

termenului legal de prescripție. 

54 



c.2. Plățile nelegale constatate au fost în sumă de 4.093,6 mii lei, la care s-au aplicat majorări 

de întârziere în sumă 151,4 mii lei, în timpul controlului recuperându-se suma totală de 783,2 mii 

lei (18,5%). 

Situația pe capitole de cheltuieli bugetare este prezentată în tabelul de mai jos: 


55


Pe naturi de abateri, plățile nelegale constatate, inclusiv majorările de întârziere calculate, se 

referă în special la: 

Plăți efectuate peste cotele, normele sau baremele legale prin: 

● plata unor drepturi salariale, reprezentând sporuri de vechime, indemnizație pentru 

incapacitate temporară de muncă, indemnizații de concediu, sporuri de dificultate și prime de vacanță, 

prin majorarea nelegală a bazei de calcul, în sumă totală de 55,8 mii lei, pentru care s-au calculat 

majorări de întârziere în sumă de 1,2 mii lei. Abaterile se regăsesc la: DADR București (3,4 mii lei), 

Bistrița-Năsăud (12,2 mii lei), Dâmbovița (4,2 mii lei), Mehedinți (8,8 mii lei), Sălaj (7,2 mii lei), Satu 

Mare (1,8 mii lei) și Vâlcea (19,3 mii lei). La DADR Mehedinți, din suma totală de 8,8 mii lei a fost 

recuperată în timpul controlului suma de 1,9 mii lei, iar pentru restul prejudiciului de 6,9 mii lei a fost 

sesizat Tribunalul Mehedinți. La DADR București (3,4 mii lei) și Vâlcea (19,3 mii lei), prin decizie a 

camerelor de conturi s-a dispus inițierea măsurilor pentru recuperarea prejudiciului în cadrul 

termenului legal de prescripție. Celelalte prejudicii constatate au fost recuperate în timpul controlului; 

● acordarea unor indemnizații membrilor comisiilor de concurs pentru ocuparea posturilor de 

funcționari publici prin aplicarea de procente mai mari decât cele prevăzute de lege la DADR Caraș- 

Severin (255,5 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 28,1 mii lei), 

precum și a unor drepturi de delegare-detașare peste limita legală, în sumă totală de 11,9 mii lei, 

pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 0,8 mii lei, respectiv la: DADR Botoșani 

(1,7 mii lei), Maramureș (6,7 mii lei), Mehedinți (0,9 mii lei) și Vâlcea (3,4 mii lei). Prejudiciile 

constatate au fost recuperate în timpul controlului; 

● decontarea unor lucrări de investiții suplimentare față de documentația tehnică, în sumă 

totală de 154,4 mii lei pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 11,3 mii lei, la: 

DADR Botoșani (125,0 mii lei), Sălaj (5,0 mii lei) și Vâlcea (35,8 mii lei), precum și a unor lucrări 

neexecutate sau executate parțial, în sumă totală de 27,0 mii lei, pentru care s-au calculat majorări 

de întârziere în sumă de 7,4 mii lei, respectiv la: DADR Caraș-Severin (28,3 mii lei) și Covasna (6,1 

mii lei). Pentru recuperarea prejudiciului de 125,0 mii lei, identificat la DADR Botoșani, a fost sesizat 

Tribunalul Botoșani. Celelalte prejudicii constatate au fost recuperate în timpul controlului; 

● decontarea unor lucrări de investiții la prețuri mai mari decât cele din devizul ofertă la DADR 

Sălaj (3,3 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 0,1 mii lei), precum și 

a unor cheltuieli care, potrivit legilor specifice sau a prevederilor contractuale, trebuiau suportate de 

antreprenor, în sumă totală de 86,3 lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 

5,5 mii lei, respectiv la: DADR Alba (2,4 mii lei), Covasna (6,7 mii lei), Prahova (64,0 mii lei), Sibiu 

(14,5 mii lei) și Timiș (4,1 mii lei). Pentru prejudiciul stabilit la DADR Prahova, în sumă totală de 64,0 

mii lei, a fost sesizat Tribunalul Prahova, celelalte prejudicii fiind recuperate în timpul controlului; 

● aplicarea unor calcule eronate cu privire la cheltuielile aferente unor studii pedologice și 

agrochimice, în sumă totală de 8,0 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă 

de 0,4 mii lei. Abaterile se regăsesc la DADR Cluj (7,3 mii lei) și Mehedinți (1,2 mii lei). Prejudiciile 

constatate au fost recuperate în timpul controlului; 

56 



● neaplicarea întocmai a prevederilor legale privind sprijinul acordat de stat producătorilor 

agricoli, în sumă totală de 1.295,6 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 

58,9 mii lei, respectiv: 

– despăgubiri acordate producătorilor agricoli în caz de calamități naturale. Abaterile se regăsesc 

la DADR Arad (44,0 mii lei), Bihor (5,7 mii lei), Botoșani (189,7 mii lei), Dâmbovița (5,4 mii lei), 

Dolj (49,9 mii lei), Mehedinți (4,5 mii lei), Neamț (2,1 mii lei) și Teleorman (278,8 mii lei); 

– sectorul vegetal (motorină), zootehnic (creșterea producției animaliere și piscicole) și al 

îmbunătățirilor funciare (investiții pentru irigații). Abaterile se regăsesc la DADR Arad (19,9 mii 

lei), Botoșani (4,8 mii lei), Dâmbovița (4,8 mii lei), Dolj (742,0 mii lei) și Mehedinți (3,0 mii lei). 

Pentru recuperarea prejudiciilor constatate la DADR Botoșani, Dolj și Arad au fost sesizate 

instanțele de judecată, iar pentru recuperarea prejudiciului identificat la DADR Teleorman (278,8 mii 

lei) s-a emis decizie de către Camera de conturi. Celelalte prejudicii constatate au fost recuperate în 

timpul controlului. 

Plăți fără documente justificative reprezentând: 

● decontarea de cheltuieli aferente unor servicii neprestate la DADR Hunedoara (19,0 mii lei, 

pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 1,4 mii lei), precum și a unor lucrări de 

construcții neexecutate, în sumă totală de 32,6 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de 

întârziere în sumă de 2,1 mii lei, respectiv la DADR Botoșani (20,6 mii lei) și Dolj (14,1 mii lei). Pentru 

recuperarea prejudiciilor au fost sesizate instanțele de judecată; 

● acordarea despăgubirilor pentru calamități naturale produse de seceta excesivă, fără ca 

producătorii agricoli să justifice, cu documente, cheltuielile efectuate cu lucrările executate până la 

producerea fenomenului la DADR Arad. Prejudiciile constatate, în sumă totală de 29,5 mii lei, au fost 

recuperate în timpul controlului și virate pe destinațiile legale. 

Plăți în avans prin: 

● achiziționarea de mijloace fixe care au fost lăsate în custodie la furnizori, pentru perioada 

cuprinsă între data acordării avansului și data primirii bunurilor stabilindu-se majorări de întârziere 

în sumă totală de 21,5 mii lei, la DADR Caraș-Severin; 

● decontarea, peste cuantumul prevăzut de lege, a unor lucrări de amenajare care au fost 

finalizate ulterior efectuării plății, motiv pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 

6,1 mii lei. Abaterea se regăsește la DADR Sibiu. 

Prejudiciile stabilite au fost recuperate în timpul controlului și virate pe destinațiile prevăzute de lege. 

Plăți pentru cheltuieli nereglementate de lege ca urmare a: 

● achitării unor obligații datorate de alte instituții, și nu de direcțiile pentru agricultură și 

dezvoltare rurală, reprezentând convorbiri telefonice, cheltuieli de întreținere și impozit pe clădiri, în 

sumă totală de 70,7 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă de 1,3 mii lei. 

Abaterile se regăsesc la DADR Brașov (1,4 mii lei), Mehedinți (59,6 mii lei) și Suceava (11,0 mii lei). 

Pentru recuperarea prejudiciului identificat la DADR Suceava (11,0 mii lei) a fost sesizat Tribunalul 

Suceava, celelalte prejudicii fiind recuperate în timpul controlului; 

● neaplicării la termen și întocmai a hotărârilor definitive și irevocabile date de instanțele de 

judecată, în sumă totală de 1.837,2 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în sumă 

de 0,1 mii lei. Abaterile se regăsesc la administrația centrală a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării 

Rurale (1.834,9 mii lei) și la DADR Botoșani (2,4 mii lei). Pentru stabilirea răspunderii civile privind 

prejudiciul identificat la nivelul MADR a fost sesizată instanța de judecată. Prejudiciul constatat la 

DADR Botoșani a fost recuperat în timpul controlului. 

Alte plăți nelegale prin: 

● acordarea de drepturi salariale (salarii de merit, sporuri pentru condiții vătămătoare de 

muncă și sporuri pentru ore suplimentare), deși persoanele beneficiare nu întruneau condițiile 

prevăzute de lege, în sumă totală de 14,5 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere în 

sumă de 1,4 mii lei. Abaterile se regăsesc la DADR Botoșani (2,2 mii lei), Gorj (0,9 mii lei), (7,8 mii 

lei) și Maramureș (4,9 mii lei); 


57


● achiziționarea de mijloace fixe la o valoare mai mare decât valoarea de piață, în sumă totală 

de 109,7 mii lei, de către administrația centrală a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 

● acordarea de sprijin financiar din partea statului unui producător agricol, în sumă totală de 

82,8 mii lei, în condițiile în care acesta avea obligații restante la bugetul local, abatere constatată la 

DADR Tulcea. 

Pentru stabilirea răspunderii civile privind prejudiciile identificate la nivelul MADR și la DADR 

Botoșani au fost sesizate instanțele de judecată. Celelalte prejudicii constatate au fost recuperate în 

timpul controlului și virate pe destinațiile legale. 

d) Cu privire la modul de gestionare a patrimoniului 

● necuprinderea în operațiunea de inventariere a unor elemente patrimoniale, precum și 

neaplicarea măsurilor legale pentru valorificarea rezultatelor inventarierii. Abaterile se regăsesc la 

DADR Bihor, Botoșani, Dâmbovița, Gorj, Ialomița, Mehedinți, Prahova, Timiș și Vâlcea; 

● neevidențierea în contabilitate a unor elemente patrimoniale la DADR Timiș și Vâlcea; 

● neorganizarea și neefectuarea, în conformitate cu prevederile legale, a scoaterilor din 

funcțiune a unor mijloace fixe aprobate pentru casare la DADR Prahova și Timiș. 

Pentru remedierea abaterilor constatate au fost emise decizii. 

II.A.9. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței 

La Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței (MDLPL), în exercițiul financiar al 

anului 2007 creditele definitive alocate de la bugetul de stat au fost în sumă de 1.140.344,0 mii lei, 

din care s-au efectuat plăți în sumă de 1.079.160,9 mii lei. Gradul de realizare a plăților din credite 

definitive de 94,6% se prezintă grafic astfel: 

58 



La capitolul activități finanțate din 

venituri proprii, prevederile bugetare au fost în 

sumă de 131.666,0 mii lei (fără unitățile din 

subordine), iar încasările au însumat 

118.205,9 mii lei, înregistrându-se astfel un 

grad de realizare de 89,8%. 

Din suma totală încasată de MDLPL, 

din venituri proprii de 118.205,9 mii lei s-a 

cheltuit efectiv suma de 93.190,1 mii lei, 

diferența de 25.015,8 mii lei fiind reportată în 

anul următor cu aceeași destinație. 


Nerespectarea prevederilor legale referitoare la predarea-primirea patrimoniului între 

instituțiile reorganizate, și anume Ministerul Integrării Europene și Ministerul Transporturilor, 

Construcțiilor și Turismului, și instituția nou-înființată, respectiv Ministerul Dezvoltării, 

Lucrărilor Publice și Locuințelor 

La data reorganizării, Ministerul Integrării Europene (MIE) și Ministerul Transporturilor, 

Construcțiilor și Turismului (MTCT) nu au întocmit bilanțuri contabile de închidere, iar Ministerul 

Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor (MDLPL) nu a întocmit bilanț contabil de deschidere. 

Nerespectarea prevederilor legale privind reevaluarea bunurilor din domeniul public și 

privat al statului aflate în administrare 

● inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului și care se află în 

administrarea MDLPL cuprinde terenuri care nu au fost reevaluate și care sunt înregistrate la o 

valoare simbolică de 1 leu; 

● nu a fost reevaluat „Terenul lângă Dâmbovița Center”, evidențiat în contabilitate la valoarea 

de 0,01 lei, fără alte explicații privind suprafața și elementele descriptibile aferente. 

Prin decizie au fost dispuse măsuri pentru înlăturarea acestor abateri. 

Nerespectarea prevederilor legale în cazul inventarierii anuale a patrimoniului 

● în operațiunile de inventariere nu au fost cuprinse toate elementele patrimoniale ale instituției, 

respectiv: creanțele și obligațiile acesteia, investițiile realizate și nerecepționate, investițiile în curs de 

execuție, bunurile procurate prin programe, bunurile de natura „reglementărilor tehnice în construcții”, terenul 

pe care se află construcțiile arhivei, situată în șoseaua Chitila (construcție aflată în patrimoniul instituției); 

● nu a fost inventariat terenul destinat obiectivului din zona „Esplanada” (care, potrivit HG nr. 

937/2003, este în suprafață de aprox. 10.000 m 2 , însă, potrivit raportului de evaluare întocmit de SC 

Seval – SRL Ploiești în luna august 2007, este în suprafață de 107.141 m²) etc. 

Prin decizie s-au dispus măsuri pentru înlăturarea acestor abateri. 


59


II.A.10. Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism 

și Profesii Liberale 

Pentru exercițiul financiar al anului 2007, creditele bugetare definitive alocate Ministerului 

pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale (MIMMCTPL) au fost în sumă 

de 187.634,0 mii lei, din care s-au efectuat plăți în sumă de 139.720,5 mii lei, gradul de realizare fiind 

de 74,5%. 


Nerespectarea prevederilor legale privind angajarea cheltuielilor de personal 

În cazul persoanelor angajate „în baza unui contract individual de muncă pe durată determinată, 

încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului demnitarului” au fost efectuate cheltuieli în valoare de 

12,2 mii lei, ca urmare a acordării nelegale a sporului de vechime și a premiului anual. 

În timpul și ca urmare a controlului suma respectivă a fost recuperată și virată la bugetul de stat. 

Nerespectarea prevederilor legale privind angajarea cheltuielilor materiale 

Au fost efectuate cheltuieli fără a avea la bază un angajament legal încheiat (contract de 

închiriere, convenție, protocol etc.), contrar prevederilor legale. 

Angajarea de cheltuieli bugetare fără aprobare constituie contravenție, potrivit Legii nr. 

500/2002, și a fost sancționată cu amendă civilă. 

Nerespectarea prevederilor legale privind achizițiile publice 

● au fost achiziționate produse care nu se regăsesc în Programul anual al achizițiilor publice 

aprobat, contrar prevederilor HG nr. 925/19.07.2006; 

● la contractele de furnizare de servicii a căror durată de valabilitate a expirat au fost încheiate 

acte adiționale de prelungire a duratei inițiale pentru perioade mai mari de 4 luni, contrar prevederilor 

HG nr. 925/2006. 

Abaterea prezentată constituie contravenție, potrivit Legii nr. 500/2002, și a fost sancționată 

cu amendă civilă. 

Nerespectarea prevederilor legale privind execuția bugetară a capitolului „Alte 

transferuri” – „Sprijinirea înființării de noi întreprinderi și susținerea dezvoltării 

întreprinderilor mici și mijlocii” 

● nefundamentarea și neanalizarea necesității menținerii unor credite în buget, precum și 

neefectuarea propunerii anulării creditelor neutilizate; 

● nevirarea alocației bugetare în contul deschis la Trezoreria Statului. 

Abaterile prezentate constituie contravenție, potrivit Legii nr. 500/2002, și au fost sancționate 

cu amendă civilă. 

60 



Nerespectarea prevederilor legale privind efectuarea inventarierii și a reevaluării 

patrimoniului 

● neinventarierea elementelor de activ și de pasiv dobândite de entitate la începutul activității 

și implicit a bunurilor din domeniul public al statului; 

● nu au fost inventariate activele fixe în curs de execuție în valoare de 29.250,0 mii lei, preluate 

scriptic de la Ministerul Economiei și Comerțului; 

● nu au fost valorificate rezultatele inventarierii anuale a patrimoniului; 

● nu au fost reevaluate activele fixe corporale aflate în proprietatea publică a statului. 


Nereguli constatate la protocoalele de predare-preluare încheiate 

La Protocolul încheiat cu Ministerul Economiei și Comerțului 

● nu au fost preluate active fixe corporale (mijloace fixe-birouri comerciale) evidențiate în 

contabilitate în luna iunie 2007; 

● nu a fost predat în mod distinct „Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al 

statului”, conform anexei nr. 3 la HG nr. 387/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului 

pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale, în care este consemnat 

„imobil construcție P+6, situat în Calea Victoriei nr. 152, și terenul aferent, în suprafață de 6.271,67 

m², care a fost predat și preluat la o valoare simbolică de 1 leu/m²; 

● nu a fost preluat terenul aferent imobilului construcție P+1, corp D, situat în str. General 

Berthelot nr. 24, sector, 1, conform HG nr. 387/2007. 

La Protocolul încheiat cu Cancelaria Primului-Ministru 

A fost preluată construcția P+3, situată în str. Poterași nr. 11, sector 4, cu terenul aferent, și au 

fost înregistrate împreună sub denumirea generică de „imobil”, la o valoare comună, fără a fi 

evidențiate separat. Deși prin HG nr. 387/2007 terenul nu a fost prevăzut a fi dat în administrare, 

acesta a fost preluat prin protocolul de predare-primire din 30 aprilie 2007. 

La Protocolul încheiat cu Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului 

În „Lista societăților comerciale cu capital de stat” predată de MTCT a fost inclusă și SC 

Moneasa – SA, cu un capital social în valoare de 1.207,5 mii lei, la care statul român deținea 14,74% 

din capitalul social, cu toate că această societate a fost radiată încă din anul 2006. 

Prin decizie s-au dispus măsuri pentru înlăturarea acestor nereguli la protocoalele de predarepreluare. 

II.A.11. Ministerul Transporturilor 

Prin OUG nr. 24/11.04.2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul 

administrației publice centrale a fost desființat Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului 

(MTCT) și s-a înființat Ministerul Transporturilor (MT). 

Pentru perioada ianuarie– 

martie 2007, MTCT a avut alocat un 

volum al creditelor bugetare definitive 

în sumă de 1.432.706,0 mii lei, din care 

s-au efectuat plăți în sumă de 

972.389,0 mii lei, gradul de realizare 

fiind de 67,9%. 


61


La capitolul activități finanțate din 

venituri proprii, prevederile bugetare au 

fost în sumă de 10.672,0 mii lei, iar 

încasările au însumat 9.016,6 mii lei, 

înregistrându-se astfel un grad de 

realizare de 84,5%. 

Pentru perioada aprilie– 

decembrie 2007, M.T. a avut alocate, 

prin bugetul de stat, credite definitive în 

sumă de 6.338.068,0 mii lei, din care s-au 

efectuat plăți în sumă de 5.907.086,0 mii 

lei, gradul de realizare fiind de 93,2%. 

Din totalul creditelor bugetare 

aprobate, pentru finanțarea cheltuielilor 

proprii s-a alocat suma de 6.283.986,0 

mii lei, din care au fost efectuate plăți în 

sumă de 5.866.139,5 mii lei, gradul de 

realizare fiind de 93,4%. 

62 



a) Principalele abateri constatate în activitatea Ministerului Transporturilor, 

Construcțiilor și Turismului 

Nerespectarea prevederilor legale referitoare la predarea-primirea patrimoniului la data 

încetării activității 

Nu au fost inventariate elementele de activ și de pasiv în vederea predării acestora entităților 

nou-înființate, conform OUG nr. 24/11.04.2007, și nu a fost întocmit bilanț contabil de închidere. 

Prin decizie au fost dispuse măsuri pentru înlăturarea acestei abateri. 

Nerespectarea prevederilor legale privind efectuarea înregistrărilor în contabilitate 

Nu au fost înregistrate în evidența contabilă avansurile acordate pentru deplasări la acțiunile 

oficiale ale Comunității Europene, a căror contravaloare se suportă de către aceasta. 

Nerespectarea prevederilor legale privind reevaluarea unor bunuri aparținând 

domeniului public al statului 

La începutul anului 2007, inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al 

statului cuprindea terenuri înregistrate la valori simbolice, fără a fi reevaluate. 

Prin decizie au fost dispuse măsuri pentru înlăturarea acestei abateri. 

Nerespectarea prevederilor legale în cazul inventarierii anuale a patrimoniului 

● nu au fost inventariate și evidențiate următoarele bunuri: 

– 6 poduri metalice demontabile tipizate „PMDT”, aflate în proprietatea MTCT, care au fost 

înregistrate în timpul controlului în patrimoniu; 

– terenul pe care se află construcțiile arhivei din Șoseaua Chitila; 

– terenul destinat obiectivului din zona „Esplanada”, care, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 

937/14.08.2003 privind transmiterea unor bunuri imobile, proprietate privată a statului, din 

administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în administrarea Ministerului Transporturilor, 

Construcțiilor și Turismului, figurează ca având o „suprafață de aproximativ 10.000 m 2 ”, însă 

suprafața reală este de 107.141 m 2 , conform Raportului de evaluare întocmit în anul 2007. 

● nu au fost inventariate bunurile din domeniul public al statului concesionate unor unități aflate 

sub autoritatea sa. 


b) Principalele abateri constatate în activitatea Ministerului Transporturilor 

Nerespectarea prevederilor legale privind efectuarea inventarierii patrimoniului 

● neefectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv dobândite de MT la începutul 

activității; 

● nu au fost cuprinse toate elementele patrimoniale ale instituției, respectiv: disponibilitățile 

bănești aflate în conturile ministerului, creanțele și obligațiile față de terți; 

● mijloacele fixe nu au fost inventariate pe categorii de bunuri; 

● nu au fost prezentate spre aprobare ordonatorului principal de credite propuneri privind 

casarea sau scoaterea din uz a unor bunuri; 

● plusurile și minusurile nu au fost evaluate și înregistrate în evidența contabilă. 


Nerespectarea prevederilor legale privind modul de urmărire și încasare ale debitorilor 

În balanța de verificare încheiată la 31.12.2007 au fost evidențiate debite create în anul 

bugetar 2007, cât și debite provenite din anii precedenți, pentru care există hotărâri judecătorești 

definitive (constituite în titluri executorii) care nu au fost operate în contabilitate. 

Prin decizie s-au dispus măsuri pentru înlăturarea acestei abateri. 


63


Nerespectarea prevederilor legale privind protecția și promovarea drepturilor 

persoanelor cu handicap 

Nu au fost angajate persoane cu handicap, nu au fost achiziționate produse sau servicii de la 

unități protejate autorizate, pe bază de parteneriat, și nu s-a calculat și virat la bugetul de stat 

contribuția datorată pentru protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. 

În timpul controlului s-a procedat la calculul și virarea sumei datorate bugetului de stat pentru 

perioada iunie–decembrie 2007, în valoare de 20,5 mii lei, precum și a majorărilor aferente, în sumă 

de 0,9 mii lei. 

Nerespectarea prevederilor legale privind modul de organizare și desfășurare a 

controlului financiar preventiv propriu 

Nu au fost stabilite proiectele de operațiuni supuse vizei de control financiar preventiv propriu, 

documentele justificative și circuitul acestora. 

Prin decizie s-au dispus măsuri pentru înlăturarea acestei abateri. 

c) Principalele abateri constatate la unitățile din subordinea sau aflate sub autoritatea 

ministerului 

Autoritatea Feroviară Română 

● nu au fost întocmite documentațiile cadastrale pentru terenuri în suprafață de 450.430 m 2 , 

aparținând domeniului privat al statului, aflate în administrarea instituției, și nici nu au fost 

înregistrate în patrimoniu; 

● nu au fost evidențiate, urmărite și încasate penalizări de întârziere în sumă totală de 24,6 mii 

lei, pentru neplata la termen a obligațiilor datorate de o societate comercială, contrar prevederilor 

legale; 

● nu s-a organizat evidența angajamentelor bugetare și legale. 


Spitalul Clinic nr. 1 Căi Ferate Witting 

● nu s-a organizat evidența angajamentelor bugetare și legale. Prin decizie s-au dispus măsuri 

pentru înlăturarea acestor abateri; 

● au fost înregistrate eronat, în conturile de cheltuieli curente, investițiile în curs, în sumă de 

130,0 mii lei, efectuate pentru realizarea unui studiu de fezabilitate destinat lucrărilor de consolidare 

a Spitalului CF Witting. În timpul controlului s-a procedat la înregistrarea corectă a investiției în curs; 

● nu au fost evidențiate în contabilitate debite din chirii și utilități în sumă de 75,5 mii lei. În 

timpul controlului aceste debite și majorările de întârziere aferente au fost înregistrate în evidența 

contabilă. 

Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța 

Nu s-a virat la bugetul de stat contribuția datorată în sumă de 11,1 mii lei, calculată ca diferență 

între valoarea produselor achiziționate de la o unitate protejată și valoarea contribuției datorate 

bugetului de stat, corespunzător numărului de persoane cu handicap ce trebuiau angajate. 

În timpul controlului a fost virată la buget suma de 11,1 mii lei, precum și majorările de 

întârziere în sumă de 0,9 mii lei. 

64 



II.A.12. Alte autorități și instituții publice 

a) În anul 2008, au fost cuprinse în programul de control, în scopul verificării conturilor de 

execuție și a bilanțurilor contabile încheiate la data de 31.12.2007, și alte autorități și instituții publice 


● Administrația Prezidențială; 

● Senatul României; 

● Camera Deputaților; 

● Consiliul Legislativ; 

● Consiliul Concurenței; 

● Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității; 

● Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989; 

● Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor; 

● Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat; 

● Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 

Situația execuției bugetare la instituțiile menționate mai sus se prezintă astfel: 


65


Din cele 10 instituții supuse verificării, un număr de 5, respectiv 50%, au primit descărcare de 

gestiune, și anume: Administrația Prezidențială, Consiliul Legislativ, Oficiul Național de Prevenire și 

Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat și 

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Descărcarea de 

gestiune a fost acordată fie ca urmare a lipsei abaterilor din activitatea financiar-contabilă, fie ca 

urmare a înlăturării în timpul controlului a abaterilor constatate. 

În urma acțiunilor întreprinse la instituțiile de mai sus, au fost identificate unele abateri și 

nereguli în activitatea financiar contabilă astfel: 

Senatul României 

● nu au fost respectate prevederile legale referitoare la modul de întocmire a documentelor de 

transport și de justificare a consumului de carburanți pentru autoturismele din parcul propriu al 

instituției; 

● au fost imobilizate credite bugetare în sumă de 133,2 mii lei în stocuri de piese auto fără 

mișcare sau cu mișcare lentă, fără a se lua măsuri de disponibilizare sau valorificare a acestora; 

● au fost scoase din evidențele contabile bunuri propuse spre casare în valoare de 69,3 mii 

lei, care însă au rămas depozitate în diverse spații neconvenționale, fără a se proceda la 

dezmembrarea și valorificarea acestora; 

● nu a fost întocmit setul de politici contabile, obligație prevăzută de OMFP nr. 1917/2005 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea contabilității instituțiilor 

publice. 

În vederea remedierii deficiențelor constatate a fost emisă decizie. 

Camera Deputaților 

● normativul privind dotarea cu autovehicule și consumul lunar de combustibil nu a fost corelat 

cu situația reală a parcului existent; 

● cotele de carburanți pentru anumite autoturisme nu corespund cu cele menționate în 

normativ; 

● au fost efectuate cheltuieli neeligibile pentru reprezentantul permanent al Camerei 

Deputaților pe lângă Parlamentul European, respectiv cele ocazionate de obținerea unui permis de 

muncă în Belgia și cele privind cazarea pe timpul deplasării la București. În timpul controlului, 

prejudiciul constatat, de 1.108,4 euro și 2,1 mii lei, împreună cu foloasele nerealizate aferente de 

109,5 euro și 1,2 mii lei au fost recuperate și virate la bugetul de stat; 

● au fost stabilite, prin hotărâre a Biroului Permanent, limitele și destinația cheltuielilor 

necesare desfășurării misiunii reprezentantului permanent al Camerei Deputaților pe lângă 

Parlamentul European, fără a se avea în vedere prevederile legale în vigoare privind drepturile 

personalului trimis în misiune permanentă în străinătate. 

În vederea remedierii deficiențelor rămase nesoluționate până la finalizarea controlului a fost 

emisă decizie. 

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității 

La această instituție Curtea de Conturi nu a fost în măsură să verifice realitatea și exactitatea 

datelor din bilanțul contabil și din contul de execuție, deoarece nu au fost întocmite și prezentate 

controlului registrele contabile obligatorii, precum și celelalte documente financiar-contabile care, 

potrivit legii, stau la baza întocmirii situațiilor financiare. 

În aceste condiții, controlorii financiari au restituit conturile pentru completare sau refacere, 

fixând ca termen data de 15.08.2009. 

Consiliul Legislativ 

Instituția a acordat unui angajat drepturi de personal nelegale în sumă netă de 15,5 mii lei. 

În timpul controlului au fost luate măsuri de recuperare a prejudiciului, beneficiarul sumei 

plătite nelegal depunând la instituția controlată angajament de plată. 

66 



Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 

● nu au fost întocmite documentele justificative aferente unor plăți, reprezentând drepturi 

salariale, iar în alte cazuri în care acestea s-au întocmit nu au fost supuse vizei pentru controlul 

financiar preventiv propriu; 

● au fost decontate călătorii gratuite cuvenite beneficiarilor Legii nr. 341/2004 privind 

recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din 

decembrie 1989, fără ca documentele care au stat la baza plăților să fie înregistrate și aprobate. 

Această situație a fost generată și de faptul că instituția nu a stabilit proceduri clare privind 

distribuirea și circuitul acestor documente; 

● nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României Protocolul privind trimiterea în tabere de 

odihnă a copiilor urmași de erou-martir sau ai căror părinți dețin certificate doveditoare ale calității 

de revoluționar, încheiat cu Autoritatea Națională pentru Tineret; 

● nu a fost întocmit Programul de achiziții publice pe anul 2007 pentru partea de achiziții 

privind programul de comemorare a Revoluției din Decembrie 1989; 

● nu au fost prezentate spre viză controlorului financiar preventiv delegat unele contracte cu 

o valoare mai mare de 10,0 mii lei; 

● nu au fost constituite și reținute garanții în numerar pentru persoanele cu atribuții de gestionar; 

● nu au fost finalizate misiunile de audit intern din programul aprobat pentru anul 2007, 

întrucât auditorului intern i-au fost repartizate alte sarcini de serviciu, respectiv activități sau acțiuni 

de consiliere informală, care au înlocuit, în fapt, misiunile aprobate; 

● au fost plătite nejustificat unor furnizori de bunuri sau servicii anumite sume care au fost 

recuperate în timpul controlului. 

Prin decizie au fost dispuse ordonatorului principal de credite măsuri de remediere a abaterilor 

constatate. 

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal 

Au fost constatate abateri de la legislația în vigoare privind inventarierea patrimoniului, în 

sensul că în procesul-verbal de inventariere nu au fost consemnate toate rezultatele inventarierii 

elementelor de activ și pasiv, respectiv conturile de furnizori, personal, asigurări sociale ș.a. 

Abaterea a fost înlăturată în timpul controlului, urmată de acordarea descărcării de gestiune. 

Consiliul Concurenței 

Au fost constatate abateri de la legislația în vigoare privind achizițiile publice, în sensul că 

aplicarea procedurilor nu a ținut seama de pragurile valorice ale achizițiilor, de fondurile alocate, iar 

Ministerul Finanțelor nu a fost notificat pentru verificarea aspectelor procedurale. 

Curtea de Conturi a solicitat Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor 

Publice efectuarea unor verificări și, după caz, luarea unor măsuri potrivit competențelor legale. 

b) Potrivit Programului de control pe anul 2008, Curtea de Conturi a desfășurat la Ministerul 

Afacerilor Externe (MAE) o acțiune cu caracter tematic, vizând legalitatea, eficiența, 

economicitatea și eficacitatea unor achiziții publice, precum și activitatea economico-financiară a 

unor reprezentanțe diplomatice ale României în străinătate. 

În anul 2008 Curtea de Conturi a renunțat la verificarea contului de execuție încheiat pentru 

anul 2007, o astfel de verificare nemaifiind posibilă întrucât Ministerul Afacerilor Externe a fost pe 

parcursul anului 2008 sub efectul unei dispoziții date de Curtea de Conturi în anul anterior, care viza 

refacerea sau completarea conturilor. Această dispoziție, având ca termen de ducere la îndeplinire 

data de 31.12.2008, a fost emisă din cauza faptului că situațiile financiare nu reflectau realitatea 

activității misiunilor diplomatice ale României în străinătate. La această situație s-a ajuns în mod 

progresiv, de la un an la altul, ajungându-se ca la finele anului 2007 actele financiar-contabile care 

reflectau activitatea misiunilor diplomatice să fie evidențiate în contabilitatea MAE cu întârzieri 

cuprinse între 1,5 ani și 6,5 ani față de data producerii operațiunilor descrise de aceste acte. 

Verificările efectuate în domeniul achizițiilor publice, în cadrul acțiunii tematice incluse în 

programul de control pe anul 2008, au scos în evidență următoarele: 

● Ministerul Afacerilor Externe a atribuit contracte de achiziții publice de servicii, pentru 

organizarea unor manifestări culturale, care au avut ca obiectiv promovarea imaginii României 


67


și/sau pentru a marca integrarea României în familia țărilor comunitare fără a organiza licitație 

publică. Neaplicarea acestei proceduri a fost motivată prin invocarea prevederilor art. 122 lit. b) și c) 

din OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice, referitoare la situațiile de „extremă urgență” sau la 

existența unor „motive artistice”, care fac posibilă atribuirea contractului unui anumit operator 

economic. 

Relevante sub acest aspect sunt contractele încheiate pentru organizarea și itinerarea 

spectacolului „Don Quijote” (1.999,8 mii lei), precum și pentru elaborarea unei strategii de 

comunicare externă „Fabulospirit” (441,0 mii lei); 

● procedura de achiziție publică utilizată în vederea atribuirii contractelor economice a fost în 

majoritatea cazurilor „cererea de oferte”, iar, ulterior, valabilitatea contractelor atribuite a fost 

prelungită prin încheierea unor acte adiționale, aplicându-se procedura de negociere cu o singură 

sursă sau negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; 

● invitațiile de participare la licitație s-au transmis în mod constant acelorași operatori 

economici, indiferent de tipul, obiectul, valoarea, specificul și/sau complexitatea contractelor care au 

făcut obiectul achizițiilor publice; 

● Ministerul Afacerilor Externe a atribuit frecvent contractele de achiziție de servicii prin 

procedura negocierii cu o singură sursă, invocând „extrema urgență” sau apariția unor „circumstanțe 

neprevăzute” care nu se datorează autorității contractante, în condițiile în care, în mod real, „forța 

majoră” sau încetase sau nu existase și, prin urmare, nu putea fi invocată; 

● comisiile de evaluare au acceptat oferte ale unor operatori economici care nu îndeplineau 

integral condițiile de calificare, cum ar fi fără prezentarea unor recomandări care să probeze 

experiența în domeniul de interes pentru atribuirea contractului; 

● MAE a optat frecvent pentru atribuirea contractelor prin cerere de oferte în defavoarea 

licitației publice deschise, procedând la fragmentarea contractelor pe obiective mai mici, mai ales în 

cadrul lucrărilor de executat la obiectivele aflate pe lista de investiții întocmită de minister. 

În concluzie, dintr-un număr total de 373 de contracte încheiate de MAE în exercițiul bugetar 

verificat, 55% au fost atribuite prin procedura „cererii de oferte”, 18% prin atribuirea directă a 

contractelor și doar 5% au fost atribuite în urma aplicării procedurilor de licitație publică deschisă. 

Referitor la activitatea financiar-contabilă a misiunilor diplomatice verificate, s-au 

constatat următoarele: 

● operațiunile economice efectuate la nivelul misiunilor diplomatice au fost contabilizate și 

reflectate în bilanțul contabil al MAE cu întârzieri ce variază între 18 și 78 de luni; 

● documentele în baza cărora au fost efectuate plăți în vederea achiziționării bunurilor 

materiale, în special a celor de natura obiectelor de inventar, precum și a prestării serviciilor, nu au 

fost însoțite în majoritatea cazurilor de referate de necesitate din care să rezulte elementele care fac 

oportună achiziția, cum ar fi: locul de folosință, stocurile existente, uzura celor aflate în exploatare, 

bunurile propuse spre casare și alte situații neprevăzute; 

● nu a existat o analiză judicioasă a utilizării eficiente a spațiilor destinate personalului 

misiunilor diplomatice, aceasta având incidență directă asupra utilizării eficiente a fondurilor publice 

destinate plăților pentru spațiile închiriate; 

● evidența contabilă a activelor fixe aflate în administrarea misiunilor diplomatice nu a fost 

actualizată, situație în care ministerul nu dispune de o bază de referință reală pentru desfășurarea 

acțiunii de inventariere și stabilire a rezultatului inventarierii; 

● la nivelul misiunilor diplomatice, controlul financiar preventiv propriu se exercită de una și 

aceeași persoană care gestionează fondurile valutare ale misiunii, în sensul că lucrătorul financiarcontabil 

cumulează atribuțiile funcției de contabil cu cele de casier și, în unele cazuri, și pe cele de 

administrator al bunurilor achiziționate; 

● alte abateri cum ar fi, în esență, următoarele: prezentarea la decontare a unor acte care nu 

îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a avea calitatea de documente justificative 

(ambasadele Abuja și Chișinău); depunerea cu întârzieri mari a încasărilor din taxe consulare la 

casieria misiunilor (ambasadele Viena și Tel Aviv); disfuncționalități în aplicarea procedurilor de 

restituire a taxei pe valoarea adăugată de la autoritățile locale conform acordurilor încheiate 

(ambasada Abuja); deficiențe în aplicarea reglementărilor privind modul de încasare și utilizare a 

68 



fondurilor bănești primite sub forma donațiilor și sponsorizărilor (ambasadele Abuja și Chișinău); 

deficiențe în derularea unor lucrări de reparații la sediile misiunilor diplomatice (ambasada Viena). 

Actul de control a fost transmis spre valorificare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de 

Casație și Justiție, iar pentru abaterile de natură financiar-contabilă a fost emisă o decizie prin care 

s-au dispus măsuri de remediere a deficiențelor constatate. 

c) Prin Legea bugetului de stat nr. 486/27.12.2006, în anul 2007, pentru domeniul 

„Autorităților judecătorești” s-a aprobat un volum de credite definitive în sumă totală de 

2.657.995,0 mii lei, din care s-au efectuat plăți de 2.523.592,0 mii lei, rezultând o execuție bugetară 

de 94.9%. Creditele bugetare au fost gestionate de un număr total de 174 ordonatori de credite, din 

care 5 ordonatori principali de credite, 33 ordonatori secundari de credite și 136 ordonatori terțiari 

de credite. 

Pe lângă fondurile provenite de la bugetul de stat, instituțiile menționate au gestionat și alte 

fonduri provenite din credite externe (3.000,0 mii lei, din care s-au efectuat plăți de 1.877,0 mii lei), 

precum și din fonduri externe nerambursabile (118.603,0 mii lei, din care s-au efectuat plăți de 

80.475,0 mii lei). 

În baza Programului de control financiar și audit, din totalul celor 174 de ordonatori, Curtea de 

Conturi a efectuat verificarea conturilor de execuție la un număr de 125 ordonatori de credite, din 

care la 111 ordonatori s-a acordat descărcare de gestiune. 

Ponderea entităților controlate în totalul ordonatorilor de credite din domeniul „Autorităților 

judecătorești” se prezintă după cum urmează: 

Principalele concluzii și constatări rezultate 

Situațiile financiare nu reflectă exactitatea și realitatea patrimoniului, neregularitate 

constatată la unitățile subordonate Ministerului Justiției și Ministerului Public într-un număr de 

21 de cazuri. Exemplificăm în acest sens: 

– la Tribunalul Vâlcea nu a fost majorată valoarea clădirilor cu contravaloarea reparațiilor 

capitale executate, în sumă de 2.862,4 mii lei, abatere înlăturată prin decizia emisă de directorul 

Camerei de Conturi; 

– la Ministerul Justiției – activitate proprie – s-a constatat că în bilanțul contabil încheiat la 

31.12.2007 figurează un debit mai vechi de 1 an, în sumă de 1.160,8 mii lei, creat pe seama 

Companiei Naționale Poșta Română și provenit din activitatea ministerului privind realizarea 

emisiunilor de timbre judiciare și circulația acestora. În conformitate cu Convenția încheiată între 

Ministerul Justiției și Compania Națională Poșta Română, aceasta din urmă avea obligația virării la 

bugetul de stat a sumelor provenite din vânzarea timbrelor judiciare emise de Ministerul Justiției, iar 

acesta urma să stingă debitul creat pe seama companiei în mod progresiv, pe măsura justificărilor 


69


acesteia privind sumele încasate și virate la bugetul de stat. Debitul în sumă de 1.160,8 mii lei nu a 

fost lichidat din cauza faptului că Ministerul Justiției nu a urmărit modul în care Compania Națională 

Poșta Română și-a achitat obligațiile către bugetul de stat rezultate din vânzarea timbrelor judiciare. 

Potrivit explicațiilor prezentate de către factorii responsabili din minister, conturile Companiei 

Naționale Poșta Română au fost executate ca urmare a unor titluri executorii în care Ministerul 

Justiției figura debitor. Pentru clarificarea acestei situații a fost emisă decizie în baza prevederilor 

Legii nr. 94/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare; 

– la Penitenciarul Drobeta Turnu-Severin obiectivele de investiții terminate nu au fost 

înregistrate în evidența contabilă ca active fixe, necalculându-se amortizarea aferentă. De asemenea, 

materialele ce urmau a fi puse în operă la un obiectiv de investiții au fost înscrise pe bonurile de 

consum aferente altui obiectiv de investiții, fapt care a generat denaturarea valorii înregistrate în 

contabilitate pe fiecare obiectiv în parte. În timpul controlului ambele nereguli au fost înlăturate; 

– la Tribunalul Timiș nu s-au înregistrat în evidența contabilă cheltuieli cu consumul de 

carburanți pe baza bonurilor valorice, în sumă totală de 23,6 mii lei. În timpul controlului au fost 

reconstituite documentele privind consumul de carburanți și s-au efectuat înregistrările contabile 

corespunzătoare. La aceeași instituție s-a constatat denaturarea valorii unor active fixe prin 

înregistrarea eronată, ca reparație curentă, a lucrărilor de montaj, modernizare și extindere, deși 

acestea aveau ca efect punerea în funcțiune sau îmbunătățirea parametrilor funcționali inițiali. În 

timpul controlului valoarea de inventar a mijloacelor fixe s-a majorat cu suma de 48,2 mii lei. 

Abateri privind denaturarea situațiilor financiare s-au mai constatat și la Tribunalul Cluj, Spitalul 

Penitenciar Dej, Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații Jilava. 

Execuția bugetară defectuoasă privind modul de calcul, înregistrare, încasare și virare 

a veniturilor aparținând bugetelor publice, inclusiv a veniturilor proprii constatate 

Astfel, într-un număr de 14 cazuri s-a constatat neîncasarea la bugetele publice a sumei de 

1.178,2 mii lei, reprezentând 1.173,0 mii lei venituri datorate și 5,2 mii lei majorări de întârziere, 

calculate conform legii. Cele mai relevante exemple sunt următoarele: 

– la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru drepturi de natură salarială acordate în baza 

unor sentințe judecătorești, în sumă totală de 1.118,6 mii lei, instituția nu a calculat, reținut și virat 

contribuțiile angajatorului și angajatului la bugetul asigurărilor sociale de stat și la bugetul asigurărilor 

sociale de sănătate. Pentru intrarea în legalitate, s-a dispus prin decizie calculul integral al 

prejudiciului și luarea măsurilor de recuperare a acestuia; 

– la Penitenciarul Oradea nu s-a facturat și încasat în totalitate sau la termenul scadent 

contravaloarea prestărilor de servicii efectuate cu persoane aflate în detenție, în valoare de 83,9 mii 

lei, la care s-au calculat majorări de 20,4 mii lei. În timpul controlului aceste sume au fost parțial 

recuperate, iar pentru diferență instituția controlată a înaintat acțiune în justiție; 

– la Tribunalul Vaslui și Spitalul „Prof. dr. Constantin Angelescu” din București nu s-au 

constituit și virat la bugetul de stat sumele datorate în baza Legii nr. 448/2006 privind protecția și 

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în sumă de 20,4 mii lei și respectiv de 11,7 mii lei. 

Sumele și dobânzile calculate în sumă de 5,2 mii lei au fost recuperate în timpul controlului. 

Efectuarea unor cheltuieli cu încălcarea disciplinei financiar-contabile, constând din plăți 

nelegale în sumă de 41,4 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi legale de 2,4 mii lei, au fost 

reținute la instituțiile din subordinea Ministerului Justiției și Ministerului Public într-un număr 

de 13 cazuri. Suma de 43,8 mii lei a fost încasată în timpul controlului. 

Cele mai reprezentative abateri se localizează la cheltuieli de capital, iar ponderea cea mai 

importantă în cadrul acestora o dețin cheltuielile efectuate peste cotele, normele sau baremele 

legale. În acest sens, exemplificăm Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, unde s-au constatat 

plăți peste valoarea contractului și nejustificate prin lucrări executate de 19,4 mii lei, la care s-au 

calculat foloase nerealizate de 1,6 mii lei, sumele fiind recuperate în timpul controlului. Alte abateri 

vizând cheltuielile de capital au mai fost consemnate la: Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, 

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor. 

S-au mai constatat, de asemenea, abateri localizate la nivelul cheltuielilor de personal. Astfel, 

în cazul Consiliului Superior al Magistraturii sumele plătite angajaților în baza unor sentințe 

judecătorești au fost mai mari decât cele legal cuvenite, ca urmare a utilizării la stabilirea sporurilor 

a unei baze de calcul eronate, prin includerea în indemnizația de încadrare brută a unor elemente 

70 



care, potrivit legii, nu fac parte din aceasta, cum ar fi: sporul pentru titlul științific de doctor și sporul 

pentru condiții de muncă deosebite. Pentru înlăturarea acestei deficiențe a fost emisă decizie, prin 

care s-a dispus recalcularea drepturilor conform legii și recuperarea sumelor acordate necuvenit. 

Alte abateri generatoare de cheltuieli nelegale au mai fost înregistrate și la Penitenciarul cu 

regim semideschis Pelendava, Craiova și au constat în stabilirea unor perisabilități la soldurile din 

carne, orez și grâu mai mari decât cele prevăzute de lege, creându-se un prejudiciu de 1,7 mii lei și 

foloase nerealizate de 0,01 mii lei. Actul de control a fost înaintat instanței de judecată. 

Gestionarea necorespunzătoare a patrimoniului aflat în administrarea instituțiilor 

verificate, deficiență regăsită în 18 cazuri, constând, în principal, în neefectuarea inventarierii 

patrimoniului sau efectuarea defectuoasă a acestor lucrări. În acest sens exemplificăm: 

– la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism bunurile 

înscrise în protocolul de predare-preluare încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație 

și Justiție, în valoare de 2.817,3 mii lei, nu au avut la bază liste de inventariere. Pentru remedierea 

acestei nereguli a fost emisă decizie a directorului Camerei de Conturi București; 

– la Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu din București nu au fost 

inventariate creanțele, obligațiile și conturile la bănci, cu solduri totale în sumă de 337,3 mii lei. 

Pentru înlăturarea abaterii a fost emisă decizie a directorului Camerei de Conturi București. 

Alte abateri privind gestionarea defectuoasă a patrimoniului au mai fost constatate la: 

Ministerul Justiției (activitate proprie), Parchetul de pe lângă Tribunalul Tulcea, Parchetul de pe 

lângă Tribunalul Vâlcea, Institutul Național de Expertize Criminalistice, Penitenciarul Drobeta Turnu- 

Severin, Curtea de Apel Constanța. 

În urma controalelor desfășurate în cadrul domeniului justiției s-a acordat descărcare de 

gestiune conform graficului prezentat mai jos. 

Totodată, a fost încheiat un număr total de 159 acte de control, din care: 125 rapoarte de 

control și 34 rapoarte de control intermediare. 

Rapoartele de control intermediare au făcut obiectul următoarelor măsuri de valorificare: 

– 15 rapoarte de control intermediare au făcut obiectul emiterii deciziei structurii competente, 

prin care s-a dispus un număr de 35 măsuri; 

– 1 raport de control intermediar a făcut obiectul sesizării instanței de judecată (la 

Penitenciarul cu regim semideschis Pelendava, Craiova). 


71


d) Pentru exercițiul financiar al anului 2007, prin Legea bugetului de stat nr. 486/27.12.2006, 

domeniului „Apărare, ordine publică și siguranță națională” i-a fost aprobat un volum de credite 

bugetare definitive în sumă totală de 17.139.031,0 mii lei, din care au fost efectuate plăți nete în 

sumă de 16.234.264,0 mii lei. 

Creditele bugetare definitiv aprobate pentru anul 2007 au fost gestionate de un număr total de 

844 ordonatori de credite astfel: 

– 7 ordonatori principali de credite; 

– 18 ordonatori secundari de credite; 

– 819 ordonatori terțiari de credite. 

Din volumul total de credite alocat acestui domeniu, în sumă de 17.139.031,0 mii lei, 49,1% 

au fost gestionate de Ministerul Internelor și Reformei Administrative, 39,3% de Ministerul Apărării, 

iar restul de 11,6% de către ceilalți ordonatori de credite. 

Execuția bugetară pe domeniul „Apărare, ordine publică și siguranță națională” se prezintă astfel: 

Din datele prezentate, rezultă o execuție pe total domeniu de 94,7%. 

Grafic, situația creditelor aprobate definitiv se prezintă astfel: 

Conform programului de control financiar al Curții de Conturi pentru anul 2008, au fost 

efectuate verificările conturilor de execuție aferente unui număr de 293 ordonatori de credite din 

domeniul „Apărare, ordine publică și siguranță națională”, din care: 7 ordonatori principali de credite 

(Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Ministerul Apărării, Serviciul Român de Informații, 

Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe, Oficiul Registrului Național al 

Informațiilor de Stat, Serviciul de Protecție și Pază), 5 ordonatori secundari de credite și 281 

ordonatori terțiari de credite. 

Cei 293 ordonatori de credite verificați au gestionat un volum de credite definitive în valoare 

de 8.952.479,6 mii lei, reprezentând 52,2% din volumul total de credite alocat domeniului. 

72 



În urma controlului efectuat asupra celor 293 conturi de execuție întocmite de ordonatorii de 

credite din domeniul „Apărare, ordine publică și siguranță națională”, unui număr de 258 ordonatori de 

credite li s-a acordat descărcarea de gestiune, întrucât nu au fost reținute abateri de la disciplina 

financiar-contabilă sau, în cazul în care au fost constatate, acestea au fost înlăturate în timpul controlului. 

Pentru restul de 35 ordonatori de credite verificați au fost dispuse un număr de 76 măsuri 

pentru înlăturarea abaterilor constatate în gestionarea patrimoniului. 

Măsurile transmise entităților verificate, prin decizii, au fost însușite de acestea, nefiind 

formulate obiecțiuni. 

Cu privire la modul de prezentare și la calitatea situațiilor financiare supuse verificării 

La Inspectoratul Județean de Poliție Sălaj și la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Tulcea 

s-a constatat că nu au fost respectate prevederile legale referitoare la modul de prezentare și la 

calitatea situațiilor financiare supuse verificării, iar pentru înlăturarea abaterilor constatate s-au 

dispus măsuri de intrare în legalitate. 

Cu privire la execuția veniturilor bugetare 

În execuția veniturilor bugetare au fost constatate 21 abateri în sumă de 1.280,4 mii lei, pentru 

care au fost calculate dobânzi și penalități în sumă de 74,7 mii lei. Exemplificăm câteva dintre cele 

mai reprezentative abateri: 

– la Inspectoratul Județean de Jandarmi Caraș-Severin a fost consemnată vânzarea unui 

număr de 26 apartamente la un preț subevaluat, creându-se astfel un prejudiciu de 1.087,9 mii lei. 

În timpul controlului s-a solicitat evaluatorului refacerea raportului de evaluare pe baza valorii 

contabile, în care au fost incluse și modernizările efectuate la respectivele apartamente, modernizări 

ce nu au fost luate în calcul la prima evaluare. A fost sesizat Tribunalul Caraș-Severin în vederea 

stabilirii răspunderii juridice, dosarul aflându-se pe rol; 

– UM 02133 Mangalia nu a recuperat suma de 74,3 mii lei, reprezentând debitori litigioși 

rezultați din derularea unui contract de achiziții echipamente. Dosarul cauzei se află pe rol la Curtea 

de Apel Constanța; 

– Inspectoratul Județean de Jandarmi Timiș nu a virat în termenul legal la bugetul statului 

veniturile realizate din prestarea de servicii de pază și transport al valorilor în sumă de 17,7 mii lei. 

Au fost încălcate prevederile Legii nr. 500/11.07.2002 privind finanțele publice, referitoare la obligația 

instituțiilor publice de a vărsa integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanțate. În timpul 

controlului suma constatată a fost virată conform destinației legale. 

Cu privire la plățile nelegale constatate în execuția cheltuielilor 

La entitățile verificate au fost constatate prejudicii în sumă totală de 983,2 mii lei într-un număr 

de 52 cazuri. În timpul și ca urmare a controlului, din prejudiciul total constatat a fost recuperată 

suma de 695,6 mii lei. 

Abaterile cauzatoare de prejudicii în cele 52 de cazuri s-au datorat: 

● acordării de avansuri peste limitele legale și care nu au fost justificate sau concretizate în 

bunuri, lucrări sau servicii (11 cazuri, în sumă de 236,1 mii lei); 

● plăților efectuate peste cotele, normele sau baremele legale (38 cazuri, în sumă de 649,9 mii 

lei, din care: 519,5 mii lei la titlul „Bunuri și servicii”, 93,2 mii lei la titlul „Cheltuieli de personal” și 37,2 

mii lei la titlul „Cheltuieli de capital”); 

● plăților efectuate fără documente justificative (3 cazuri, în sumă de 97,2 mii lei). 

Exemplificăm mai jos câteva dintre cazurile reprezentative: 

– Inspectoratul de Poliție al Județului Bistrița-Năsăud a efectuat plăți fără documente 

justificative pentru lucrările de investiții efectuate în anul 2007. Pentru prejudiciul constatat, în sumă 

de 80,9 mii lei, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistrița, dosarul aflându-se pe rol; 

– Unitatea Teritorială 440 Gura Vitioarei Prahova a efectuat plăți nelegale în sumă de 168,7 

mii lei, reprezentând lucrări neexecutate și lucrări supraevaluate, pretinse și încasate prin situații de 

lucrări, confirmate și acceptate nejustificat de beneficiar, prejudiciu la care au fost calculate și 

foloase nerealizate în sumă de 6,1 mii lei. În timpul controlului, sumele constatate au fost recuperate 

și virate pe destinațiile legale; 


73


– Inspectoratul de Poliție al Județului Bihor a efectuat plăți mai mari decât cele datorate, prin 

acceptarea la plată a unor lucrări nerealizate. Prejudiciul constatat în sumă de 159,8 mii lei și 

foloasele nerealizate calculate în sumă de 2,3 mii lei au fost recuperate și virate la bugetul de stat; 

– Inspectoratul Județean de Poliție Mehedinți a decontat în anul 2007 lucrări de construcții fără 

ca materialele prevăzute în situațiile de lucrări să fie puse în operă. Prejudiciul astfel constatat, în 

sumă de 36,2 mii lei, și foloasele nerealizate calculate, în sumă de 1,5 mii lei, au fost recuperate și 

virate la bugetul de stat; 

– Inspectoratul de Poliție al Județului Botoșani a plătit nelegal drepturi de echipament, în sumă 

de 32,9 mii lei, pentru care au fost calculate foloase nerealizate în sumă de 1,5 mii lei. Ca urmare 

a controlului, entitatea a emis decizie de imputare pentru recuperarea sumelor constatate; 

– la Instituția Prefectului Sălaj s-a constatat într-un număr de 28 cazuri nerespectarea 

cuantumului indemnizației acordate membrilor birourilor electorale. Prejudiciul în sumă de 25,2 mii 

lei și foloasele nerealizate aferente au fost recuperate operativ; 

– la Inspectoratul de Jandarmi Covasna și Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu au fost 

constatate plăți nelegale efectuate de la titlul „Cheltuieli de capital” în sumă de 37,2 mii lei și foloase 

nerealizate de 1,5 mii lei, care au fost recuperate în timpul controlului și virate pe destinațiile legale; 

– la Instituția Prefectului Botoșani, Inspectoratul Județean de Poliție Argeș, Direcția Generală 

de Poliție București au fost constatate plăți efectuate peste cotele, normele sau baremele legale, la 

titlul „Bunuri și servicii”, în sumă de 83,9 mii lei, la care s-au adăugat foloase nerealizate de 5,3 mii 

lei. Atât prejudiciul constatat, cât și foloasele nerealizate au fost recuperate în timpul controlului. 

Cu privire la modul de gestionare a patrimoniului aflat în administrarea instituțiilor 

publice verificate 

A fost constatat un număr de 135 abateri în gestionarea patrimoniului la entitățile verificate din 

domeniul „Apărare, ordine publică și siguranță națională” astfel: 

● 67 abateri privind organizarea și conducerea defectuoasă a contabilității (Inspectoratul de 

Jandarmi Sălaj, Inspectoratul de Poliție Brăila, Oficiul de Cadastru Sibiu, Academia de Poliție 

Alexandru Ioan Cuza, Inspectoratul General al Jandarmeriei București, UM 01263 Dâmbovița, UM 

02016 Tulcea); 

● 7 abateri privind reevaluarea patrimoniului fără respectarea prevederilor legale (UM 0165 

Cluj, Inspectoratul de Poliție al Județului Timiș, Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară Gorj, UM 

01020 Cluj, Oficiu de Cadastru și Publicitate Imobiliară Tulcea); 

● 23 abateri privind nerespectarea prevederilor legale referitoare la inventarierea patrimoniului 

(Inspectoratul de Poliție Bihor, Instituția Prefectului Botoșani, Centrul medical Suceava, 

Inspectoratul Situații de Urgență Vâlcea, UM 02439 București, Oficiul de Cadastru și Publicitate 

Imobiliară Dâmbovița); 

● 14 abateri în legătură cu nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea activelor și 

mijloacelor fixe (Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Brăila, Inspectoratul de Jandarmi Galați, 

Inspectoratul Situații de Urgență Bihor); 

● 24 alte abateri ce au afectat acuratețea situațiilor financiare (Instituția Prefectului Mehedinți, 

Inspectoratul Situații de Urgență Banat, Instituția Prefectului București, UM 02133 Mangalia). 

Exemplificăm câteva dintre principalele abateri: 

– Direcția Domenii și Infrastructuri București nu a inventariat elemente patrimoniale în sumă 

de 13.112,2 mii lei. Ca urmare a controlului, abaterea a fost înlăturată; 

– Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Timiș nu a înregistrat în contabilitate diferența 

rezultată din reevaluarea terenurilor, în sumă de 7.391,0 mii lei. De asemenea, nu au fost corect 

înregistrate bunurile aparținând domeniului public și privat al statului. În vederea înlăturării celor 

constatate, Camera de Conturi Timiș a emis o decizie pentru luarea măsurilor de intrare în legalitate; 

– Inspectoratul Județean de Poliție Sibiu a evidențiat eronat în contabilitate unele elemente 

patrimoniale de natura mijloacelor fixe și obiectelor de inventar. Abaterea a fost înlăturată în timpul 

controlului. De asemenea, la același ordonator de credite, nu au fost evidențiate în contabilitate o 

clădire din patrimoniul public în valoare de 98,0 mii lei și active fixe corporale luate cu chirie în sumă 

de 992,0 mii lei. În timpul și ca urmare a controlului deficiențele constatate au fost înlăturate. 

74 



II.B. – Controlul contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat 

a) Execuția bugetară de ansamblu pe anul 2007 

Potrivit datelor raportate prin contul de execuție, întocmit de Casa Națională de Pensii și Alte 

Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) și supus verificării Curții de Conturi, execuția de ansamblu a 

veniturilor și cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 se prezintă astfel: 


Contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 conține la partea de 

venituri, în coloana „Încasări realizate”, suma de 109.992,0 mii lei, reprezentând „Contribuții către 

bugetul de asigurări sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj și bugetul fondului 

național unic de asigurări sociale de sănătate încasate în contul unic, în curs de distribuire”. Suma 

în cauză, nedistribuită până la 31.12.2007 de către organele fiscale competente (ANAF), aparține 

atât bugetelor de asigurări sociale, cât și bugetului de stat și a fost inclusă în veniturile bugetului 

asigurărilor sociale de stat în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 1314/2007, emis de 

președintele ANAF. 

Cu privire la cheltuieli 


75


b) Execuția bugetului în structură 

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat realizate în anul 2007, pe surse de 

constituire și cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în aceeași perioadă, se prezintă astfel: 


Principalele surse de constituire a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat au fost: 

contribuțiile pentru asigurări sociale datorate de angajatori, în sumă de 15.939.895,0 mii lei (65,0% 

din total venituri), contribuțiile asiguraților în sumă de 7.770.778,0 mii lei (31,7% din total venituri), 

contribuțiile de asigurări pentru accidente de muncă și boli profesionale datorate de angajatori, în 

sumă de 686.598 mii lei (2,8% din total venituri), și veniturile nefiscale în sumă de 113.003,0 mii lei 

(0,5% din total venituri). 


Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat realizate în anul 2007, pe surse de 

constituire și cheltuielile totale, pe principalele categorii, efectuate în aceeași perioadă, se prezintă astfel: 

Ponderea cea mai însemnată în totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat au 

reprezentat-o cheltuielile destinate plății pensiilor și ajutoarelor pentru bătrânețe, în sumă de 

22.070.627,0 mii lei (95,6% din total), la care se adaugă cheltuielile pentru asistență acordată 

persoanelor în vârstă în sumă de 314.712,0 mii lei (1,4% din total), cheltuieli cu transmiterea și plata 

drepturilor în sumă de 214.166,0 mii lei (0,9% din total), alte cheltuieli (0,9% din total). 

76 



c) Abateri constatate din verificarea contului de execuție bugetară 


Nu au fost încasate venituri în sumă de 1.815,4 mii lei din cauza nedepunerii declarațiilor 

privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de 

stat, neurmăririi creanțelor din contribuții de asigurări sociale datorate de persoane fizice, precum și 

neurmăririi încasării debitelor din contribuția beneficiarilor pentru biletele de tratament (Casele 

teritoriale de pensii Arad, Botoșani, Brăila, Vâlcea și Casa de pensii a Municipiului București). 


● au fost efectuate plăți nelegale reprezentând pensii, în valoare totală de 828,4 mii lei, 

întrucât: 

– persoanele beneficiare de pensie de invaliditate, pensie anticipată parțial sau pensie de 

urmaș au realizat venituri din activități profesionale (Casele teritoriale de pensii Alba, Brăila, Buzău, 

Ialomița, Suceava, Vaslui, Vâlcea); 

– persoanele nu mai îndeplineau condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 (Casele teritoriale 

de pensii Arad, Argeș, Vrancea); 

● au fost efectuate plăți nelegale în sumă totală de 51,4 mii lei, reprezentând chirii, 

abonamente telefonice, deplasări, taxe poștale etc. (CNPAS și Casele teritoriale de pensii Alba, 

Sălaj, Vrancea). 

Alte constatări 

● nu a fost organizată și condusă evidența angajamentelor bugetare, a furnizorilor și a 

garanțiilor de bună execuție, ceea ce a determinat neînregistrarea sumei de 894,0 mii lei și 

înregistrarea eronată în contabilitate a sumei de 5,5 mii lei, precum și menținerea nejustificată de 

debite în sumă totală de 757,8 mii lei (CNPAS și Casele teritoriale de pensii Arad, Botoșani, Buzău, 

Ialomița, Sălaj, Timiș și Vaslui); 

● medicii experți ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală și recuperare a 

capacității de muncă nu au comunicat în toate cazurile deciziile medicale către casa de pensii 

(Casele teritoriale de pensii Buzău, Vaslui); 

● inexistența la dosarul medical a tuturor documentelor care să ateste realitatea propunerilor 

de pensionare de invaliditate și a extrasului administrativ care să ateste îndeplinirea stagiului de 

cotizare (Casa de pensii Timiș). 


77


II.C. – Controlul conturilor anuale de execuție a bugetelor locale 

a) Execuția de ansamblu a bugetelor locale 

Pentru exercițiul bugetar al anului 2007, prevederile definitive ale bugetelor unităților 

administrativ-teritoriale pe ansamblu au fost realizate în proporție de 88,3% la venituri, iar plățile 

efectuate au reprezentat 81,5% din creditele anuale definitive aprobate. 


Execuția pe ansamblu a bugetelor locale pe categorii de venituri, reprezentând încasările realizate 

și drepturile constatate comparativ cu prevederile bugetare anuale definitive, se prezintă astfel: 

78 



Execuția veniturilor pe ansamblul bugetelor locale și pe categorii de venituri se prezintă grafic 

astfel: 

Așa cum rezultă din datele prezentate, drepturile constatate privind veniturile bugetelor locale 

aferente anului 2007 pe ansamblul județelor și al municipiului București, incluzând și pe cele 

aferente anilor precedenți, au reprezentat 93,4% din prevederile anuale definitive, iar încasările 

realizate au reprezentat 94,5% din drepturile constatate și, respectiv, 88,3% din prevederile 

bugetare anuale definitive. 

Pe județe, încasări sub media realizărilor pe țară față de prevederile bugetare anuale definitive 

s-au înregistrat la județele Giurgiu (73,3%), Alba (83%), Bihor (83,3%), Hunedoara (83,7%), Brașov 

(86,6%), Gorj (86,8%), Ialomița (86,7%), Maramureș (87,4%), Suceava (86,2%), municipiul 

București (82%) etc. 

Pe categorii de venituri, nerealizarea încasărilor în raport cu prevederile bugetare anuale 

definitive se localizează la venituri fiscale (95%), venituri nefiscale (71,3%), venituri din capital 

(26,1%) și subvenții (82,6%). Execuția bugetară a veniturilor, potrivit datelor din tabelul de mai sus, 

pune în evidență faptul că pe categorii de venituri se înregistrează discrepanțe semnificative în ceea 

ce privește gradul de realizare a acestora, situație care reflectă o insuficientă preocupare a 

autorităților locale în evaluarea veniturilor și în urmărirea încasării acestora pe parcursul execuției 

bugetare. 


79



Pe ansamblul bugetelor locale, execuția cheltuielilor în structura economică a clasificației 

bugetare se prezintă astfel: 

Execuția cheltuielilor pe ansamblul bugetelor locale și pe categorii de cheltuieli se prezintă 

grafic după cum urmează: 

Potrivit datelor din tabelul de mai sus, execuția cheltuielilor a reprezentat 75,7% față de 

creditele bugetare anuale definitive aprobate prin bugetele locale, nerealizările în cifre absolute fiind 

de 10.142.641,0 mii lei. Pe județe, execuția cheltuielilor sub media pe țară se localizează la Alba 

80 



(67,2%), Giurgiu (74,1%), Covasna (74,6%), Ilfov (72,1%), Mehedinți (74,7%), Teleorman (74,2%), 

Gorj (73,7%), Vaslui (74,2%), municipiul București (64,1%) etc. 

Plățile efectuate din creditele bugetare pe ansamblul bugetelor locale au fost mai mari cu 

2.455.767,0 mii lei față de cheltuielile înregistrate, această situație fiind determinată în principal de 

mărirea valorii stocurilor aflate în gestiunea instituțiilor publice și, respectiv, de diminuarea obligațiilor 

de plată față de furnizori. 

În structura funcțională, execuția cheltuielilor pe ansamblul bugetelor locale se prezintă astfel: 

Situația cheltuielilor în structura funcțională se prezintă grafic astfel: 

Potrivit datelor prezentate în tabelul de mai sus, execuția cheltuielilor prezintă cele mai mari nerealizări 

la cheltuielile pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape (64,1%), apărare, ordine publică și 

siguranță națională (67,2%), acțiuni economice (68,1%) și servicii publice generale (77,5%). 

Execuția veniturilor proprii ale bugetelor locale 

Prevederile bugetare definitive ale veniturilor proprii ale bugetelor locale au fost de 

20.475.343,9 mii lei, iar încasările realizate au însumat 17.440.700,4 mii lei și au reprezentat 85,2% 

față de prevederi. 

Gradul de autofinanțare a cheltuielilor bugetelor locale din veniturile proprii a fost de 49,1% 

conform datelor centralizate pe ansamblul acestor bugete la nivelul prevederilor bugetare definitive, 

iar încasările realizate la acestea au reprezentat 41,8% din creditele bugetare anuale definitive. 


81


Cheltuielile efective au fost finanțate pe seama încasărilor realizate din veniturile proprii în 

procent de 55,3%, iar plățile nete de casă au fost efectuate în procent de 51,3% din aceste venituri. 

Aprecieri referitoare la rezultatele financiare ale agenților economici de sub autoritatea 

unităților administrativ - teritoriale 

În anul 2007, sub autoritatea consiliilor județene și a consiliilor locale au funcționat: 

– 83 regii autonome având ca obiect principal de activitate asigurarea serviciilor de utilitate 

publică pentru alimentarea cu apă, canalizare, repararea drumurilor locale, distribuția 

energiei termice, transport urban de călători, administrare domeniu public, activități 

aeroportuare etc. 

– 387 societăți comerciale cu capital integral sau majoritar al unităților administrativ-teritoriale 

care și-au desfășurat activitatea îndeosebi în domeniile de gospodărie comunală, 

administrarea fondului locativ, termoficare, salubritate, transport public local etc. 

Rezultatele financiare și vărsămintele efectuate la bugetele locale de către agenții economici 

de interes local au fost: 

Situația realizărilor agenților economici de interes local pe anul 2007 se prezintă grafic astfel: 

Potrivit situației prezentate, din cele 83 de regii autonome aflate sub autoritatea unităților 

administrativ-teritoriale, un număr de 60 au realizat un profit impozabil de 58.570,0 mii lei, iar 23 au 

înregistrat pierderi de 314.291,0 mii lei. Cele mai însemnate pierderi au fost înregistrate la: Regia 

Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București (249.312,0 mii lei); Regia Autonomă 

Municipală Buzău (11.005,0 mii lei) și Regia Autonomă de Transport Călători Iași (11.210,0 mii lei). 

Pierderile s-au datorat în principal nerealizării producției, depășirii costurilor de exploatare, 

neacordării sau acordării cu întârziere a subvențiilor, inclusiv a diferențelor de preț pentru energia 

82 



termică livrată populației, necorelării tarifelor cu costurile reale, suportării pe costuri a unor dobânzi 

și penalități pentru neplata la termen a datoriilor către furnizori etc. 

Din totalul celor 387 societăți comerciale, un număr de 255 societăți au realizat profituri 

impozabile însumând 192.300,0 mii lei, iar un număr de 132 au înregistrat pierderi însumând 

407.266,0 mii lei. Pe județe, societățile comerciale care au înregistrat cele mai mari pierderi se 

regăsesc la: Bacău (4 societăți cu 72.414,0 mii lei), Botoșani (1 societate cu 16.120,0 mii lei), Brașov 

(8 societăți cu 67.805,0 mii lei), Caraș-Severin (4 societăți cu 7.461,0 mii lei), Galați (3 societăți cu 

27.235,0 mii lei), Giurgiu (2 societăți cu 34.681,0 mii lei), Iași (3 societăți cu 9.076,0 mii lei), Neamț 

(7 societăți cu 15.074,0 mii lei), Vrancea (3 societăți cu 15.286,0 mii lei) etc. 

Pierderile înregistrate se localizează în principal la activitatea de producere și distribuție a 

energiei termice livrate populației și se datorează în principal depășirii costurilor de producție și 

distribuție a energiei termice livrate populației, randamentelor reduse ale instalațiilor de producție, 

pierderilor mari înregistrate pe rețelele de transport etc. 

Pierderi s-au înregistrat și la unele societăți de administrare a parcurilor industriale, dintre care se menționează: 

SC Nitroparc – SRL Făgăraș, SC Parc Industrial Blaj – SA, SC Parc Industrial Cugir – SA ș.a. 

Este de precizat că, potrivit legii administrației publice locale, consiliile județene și cele locale 

au, printre atribuții, exercitarea în numele unității administrativ-teritoriale a tuturor drepturilor și 

obligațiilor asupra participațiilor deținute la societățile comerciale și regiile autonome. În consecință, 

persoanele împuternicite să reprezinte interesele comunităților locale în organele de conducere ale 

acestor entități trebuie să răspundă în fața consiliilor județene sau a consiliilor locale, după caz, de 

modul cum sunt administrate unitățile respective, având în vedere că înregistrarea de pierderi 

conduce la reducerea corespunzătoare a capitalului social sau chiar la dizolvarea acestora, cu efect 

direct asupra patrimoniului unității administrativ-teritoriale și îndeplinirii atribuțiilor legale pentru 

asigurarea unor servicii de interes public comunităților locale. 

b) Observații asupra conturilor anuale de execuție a bugetelor locale și a modului 

de gestionare a patrimoniului unităților administrativ-teritoriale 

b.1. Conturi de execuție verificate și ponderea acestora în totalul celor existente 

Din totalul celor 3.225 conturi de execuție ale bugetelor locale încheiate pe anul 2007, 

camerele de conturi județene și a municipiului București au verificat 763 conturi, respectiv 23,6%, 

ale căror venituri însumează 20.583.149,0 mii lei, din care venituri proprii 8.237.188,0 mii lei, iar 

plățile efectuate totalizează 16.586.690,0 mii lei. 

De asemenea, au mai fost verificate 354 instituții publice din subordinea unităților 

administrativ-teritoriale, din totalul celor 4.821 existente, reprezentând 7,3%. 

Pe categorii de unități, situația se prezintă astfel: 


83


Ponderea unităților administrativ-teritoriale verificate în totalul acestora se prezintă grafic astfel: 

b.2. Descărcarea de gestiune 

Din totalul celor 1.159 ordonatori de credite ale căror conturi de execuție bugetară încheiate 

pe anul 2007 au fost verificate, completele constituite potrivit legii au pronunțat încheieri prin care au 

dispus descărcarea de gestiune pentru 412 ordonatori de credite, reprezentând 35,5% din totalul 

acestora. 

În cazul ordonatorilor de credite care nu au primit descărcare de gestiune, pentru un număr de 

191 de cazuri au fost sesizate instanțele de judecată în vederea stabilirii răspunderii juridice, iar 

pentru 29 de cazuri s-au sesizat organele de cercetare penală pentru recuperarea prejudiciilor. 

Totodată, au fost emise 484 decizii, cuprinzând măsuri obligatorii pentru înlăturarea abaterilor sau 

neregulilor cu caracter financiar-contabil consemnate în actele de control încheiate. 

Situația acordării descărcării de gestiune în totalul unităților administrativ-teritoriale verificate 

se prezintă grafic după cum urmează: 

84 



Pe categorii de unități administrativ-teritoriale la data raportării, situația valorificării actelor de 

control încheiate se prezintă astfel: 

Situația grafică, pe județe, a prejudiciilor constatate, în milioane lei se prezintă astfel: 


85


Situația grafică, pe județe, a veniturilor suplimentare constatate, în milioane lei se prezintă 


b.3. Analiza conturilor anuale de execuție bugetară și a bilanțurilor contabile, 

legalitatea, realitatea și exactitatea datelor 

Din verificarea conturilor de execuție bugetară ale unităților administrativ-teritoriale și ale 

instituțiilor publice subordonate acestora cuprinse în programul anual de control, a reieșit un număr 

însemnat de nereguli și abateri de la normele legale, din care exemplificăm: 

● neaprobarea conturilor de execuție bugetară de către consiliile locale a fost constatată în 

cazul a 21 ordonatori de credite din județele Călărași, Giurgiu, Timiș, Vaslui și Vâlcea; 

● neîntocmirea conturilor de execuție bugetară în structura prevăzută de normele 

metodologice, abatere constatată la un număr de 11 ordonatori de credite din județele Buzău 

(Primăria Comunei Cătina), Constanța (Primăria Municipiului Cernavodă), Prahova (primăriile 

orașelor Comarnic, Slănic, Vălenii de Munte și ale comunelor Starchiojd, Ștefești, Măneciu, Salcia), 

Satu-Mare (Primăria municipiului Satu-Mare) și Vaslui (Primăria orașului Negrești); 

● nereflectarea exactă în conturile de execuție a prevederilor bugetare inițiale și definitive 

aprobate la venituri și cheltuieli, aspect constatat la 2 ordonatori de credite din județele Prahova 

(Administrația domeniului public și privat al municipiului Ploiești) și Vaslui (Primăria Comunei 

Todirești); 

● neînscrierea în conturile de execuție a veniturilor și cheltuielilor realizate în concordanță cu 

datele din contabilitate, constatare consemnată în actele încheiate la 47 instituții publice din 17 

județe, dintre care exemplificăm: 

– la Primăria Comunei Vârfurile, județul Arad, contul de execuție bugetară de la finele 

exercițiului financiar 2007 a fost întocmit la partea de venituri pe baza evidenței fiscale și nu pe baza 

datelor din contabilitate, așa cum prevăd reglementările legale; 

– la primăriile comunelor George Enescu, Viișoara și Unțeni din județul Botoșani, în conturile de 

execuție ale bugetelor locale nu au fost raportate ca drepturi constatate accesorii bugetare, datorate 

de către contribuabilii care nu au plătit impozitele și taxele locale la termenele prevăzute de lege; 

– la unele primării comunale au fost constatate supraevaluări ale prevederilor bugetare la 

venituri în raport cu drepturile constatate (exemplu: primăriile comunelor Unțeni, Gorbănești, George 

Enescu, Viișoara și Leorda – județul Botoșani); 

86 



– la Direcția de Administrare și Gospodărire Locală din cadrul municipiului Brăila în contul de 

execuție bugetară încheiat la 31.12.2007 s-a constatat că, la partea de venituri, nu au fost înscrise 

majorările de întârziere aferente veniturilor neîncasate la termenul legal în sumă de 2.992,8 mii lei. 

De asemenea, s-au identificat neconcordanțe între drepturile constatate din impozite și taxe pe 

proprietate și alte venituri ale bugetului local, înscrise în contul de execuție bugetară și cele din 

evidențele analitice pe plătitori în valoare de 851,5 mii lei; 

– la Primăria orașului Novaci, județul Gorj, s-au constatat neconcordanțe între datele din 

evidența contabilă și cele din contul de execuție a bugetului local, respectiv nu au fost înscrise drepturi 

constatate în valoare de 228,1 mii lei și stingeri pe alte căi decât încasări în valoare de 277,2 mii lei; 

– la Consiliul județean Gorj s-au constatat neconcordanțe între cheltuielile înscrise în contul 

de execuție și cele din evidența contabilă, în sumă de 169,4 mii lei; 

– la Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, în contul de execuție au fost înscrise 

angajamente legale la valoarea plăților efectuate, deși în realitate acestea au fost mai mari cu suma 

de 3.248,6 mii lei, reprezentând furnizori neachitați. Totodată, cheltuielile de capital efectuate în 

cursul anului au fost înregistrate la rubrica de cheltuieli efective, cu toate că în aceasta trebuia 

înregistrată valoarea amortizării activelor fixe; 

– la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Suceava în contul de execuție 

bugetară pentru activitățile finanțate din venituri proprii nu au fost cuprinse venituri realizate în sumă 

de 233,8 mii lei, reprezentând contribuția susținătorilor persoanelor asistate și valoarea produselor 

din activitatea proprie. 

● alte abateri au fost identificate la un număr de 59 ordonatori de credite din 17 județe, din care 

enumerăm: Botoșani, Dâmbovița, Dolj, Harghita, Suceava, Vrancea, cele mai semnificative constând 

în necalcularea, neconstituirea și neevidențierea în bugetele locale a fondului de rezervă bugetară și 

încălcarea principiului specializării bugetare, potrivit căruia veniturile și cheltuielile bugetare se aprobă 

și se înscriu pe surse de proveniență, grupate după natura lor economică și după destinație. 

Cu privire la realitatea și exactitatea datelor din evidențele contabile 

● neinventarierea patrimoniului și implicit nereflectarea în contabilitate și bilanțul contabil a 

rezultatelor inventarierii s-a constatat la un număr de 259 ordonatori de credite din 39 județe; 

● lipsa evidențelor analitice obligatorii ale unor conturi contabile, aspect constatat la un număr 

de 135 ordonatori de credite din 30 județe; 

● neevidențierea în contabilitate a unor operațiuni patrimoniale, constatare ce se regăsește la 

un număr de 330 ordonatori de credite din toate județele; 

● efectuarea de înregistrări contabile eronate, abatere constatată la un număr de 193 

ordonatori de credite din 34 județe, din care exemplificăm: Primăriile Municipiului Târgoviște și 

orașului Găiești (județul Dâmbovița), Administrația Domeniului Public și Privat al municipiului 

Ploiești, primăriile municipiului Ploiești și municipiului Sibiu, Primăria orașului Buziaș, primăriile 

comunelor Iacobeni și Râul Sadului (județul Sibiu), Dumbrăvița (județul Timiș); 

● neconcordanțe între evidența contabilă și situațiile financiare prezentate, abatere 

înregistrată la un număr de 58 ordonatori de credite din 22 județe, din care menționăm: Suceava, 

Vâlcea, Bacău, Prahova, Dolj, Dâmbovița și Argeș; 

● înregistrarea în evidența contabilă de operațiuni pe bază de documente justificative care nu 

întrunesc condițiile legale, constatare regăsită la un număr de 86 ordonatori de credite din 22 județe, 

din care enumerăm: Bacău, Sălaj, Timiș, Gorj și Giurgiu; 

● lipsa documentelor justificative pentru cheltuielile efectuate s-a constatat într-un număr de 

40 cazuri localizate în 16 județe, ca de exemplu: Primăria municipiului Săcele (județul Brașov), 

primăriile orașelor Buziaș (județul Timiș) și Zărnești (județul Brașov), primăriile comunelor Teremia 

Mare (județul Timiș), Ardeoani și Gârleni (județul Bacău) și Bran (județul Brașov); 

● alte abateri de la prevederile legale s-au constatat la un număr de 420 ordonatori de credite 

din 37 județe, cele mai semnificative înregistrându-se la: Dâmbovița, Prahova, Botoșani, Constanța, 

Vâlcea, Sibiu, Argeș, Ilfov, Timiș și Cluj. 

Dintre abaterile cele mai frecvente menționăm: neîntocmirea registrelor contabile obligatorii; 

neorganizarea și neconducerea evidenței contabile în partidă dublă; necalcularea și neînregistrarea 

amortizării activelor fixe corporale și necorporale; neefectuarea reevaluării activelor fixe și 


87


neînregistrarea rezultatelor acesteia în evidența contabilă; neîntocmirea balanței de verificare a 

conturilor sintetice și analitice ș.a. 

b.4. Principalele constatări referitoare la colectarea veniturilor proprii ale bugetelor locale 

Controalele efectuate de camerele de conturi județene și a municipiului București asupra 

modului de colectare a veniturilor proprii ale bugetelor locale au pus în evidență existența unor nereguli 

privind constatarea, înregistrarea, urmărirea și încasarea acestor venituri. Astfel, au fost identificate 

venituri bugetare suplimentare însumând 44.404,0 mii lei, reprezentând obligații bugetare legal 

datorate, dar necalculate și neevidențiate total sau parțial de către serviciile de colectare a veniturilor 

bugetelor locale, pentru care s-au calculat majorări și penalități însumând 10.508,0 mii lei. În timpul 

controalelor au fost încasate la bugetele locale venituri însumând 7.341,0 mii lei. 

Din totalul veniturilor bugetare suplimentare s-au evidențiat veniturile din concesiuni și 

închirieri cu un total de 9.519,0 mii lei și veniturile din vânzarea unor bunuri aparținând domeniului 

privat al unităților administrativ-teritoriale în sumă totală de 13.718,0 mii lei. În acest sens 

exemplificăm județele: Tulcea, Satu Mare, Caraș-Severin, Prahova, Covasna, Sibiu, Galați, Brașov 

și municipiul București. 

Cazurile cele mai frecvente de venituri bugetare suplimentare au fost constatate la impozitul 

și taxa pe clădiri (2.602 cazuri) și la impozitul și taxa pe terenuri (2.978 cazuri). 

Veniturile bugetare suplimentare constatate în timpul controalelor, reprezentând diferența 

dintre obligațiile legale de plată și cele calculate și evidențiate de unitățile administrativ-teritoriale au 

fost determinate în principal de exercitarea necorespunzătoare a unor atribuții ale serviciilor de 

colectare a veniturilor bugetelor locale, dintre care exemplificăm: 

● neverificarea realității datelor înscrise în declarațiile de impunere privind impozitul pe clădiri 

și terenuri de la persoanele fizice și juridice, neurmărirea depunerii declarațiilor de impunere, 

utilizarea unor cote eronate pentru stabilirea impozitelor locale, necalcularea din oficiu a obligațiilor 

de plată în cazul nerespectării termenelor de depunere a declarațiilor de impunere etc. Nereguli de 

această natură au fost constatate în numeroase cazuri, dintre care exemplificăm: primăriile 

municipiilor Târgu-Jiu (198,5 mii lei diferențe impozit pe clădiri), Vaslui (78,6 mii lei diferențe din 

nedeclararea tuturor clădirilor), Drobeta-Turnu Severin (136,1 mii lei diferențe impozit pe clădiri); 

primăriile orașelor Sebiș (39,8 mii lei diferențe impozit pe teren), Somcuta Mare (35,4 mii lei diferențe 

impozit pe clădiri), Vânju Mare (72,5 mii lei diferențe impozite pe teren și clădiri), Vânturile ( 51 mii 

lei diferențe impozit pe teren); primăriile comunale Măneciu, Tinosu, Aricești Rahtivani, jud. Prahova 

(58,2 mii lei diferențe impozit pe clădiri), Todirești și Bogdănești, jud. Vaslui (174,2 mii lei diferențe 

impozite pe teren și clădiri) etc.; 

● neevidențierea, neurmărirea și neîncasarea veniturilor din impozite și taxe locale, 

necalcularea și neînregistrarea în conturile de debitori a majorărilor de întârziere și a penalităților 

datorate ca urmare a neachitării la termenele legale a obligațiilor de plată privind impozitele și taxele 

locale. Astfel de situații au fost constatate la Primăria sectorului 5 București (1.094,8 mii lei pentru 

perioada 2001–2007), primăriile municipiilor Constanța, Medgidia, Eforie (481,5 mii lei), Arad (25,4 

mii lei impozit pe spectacole); primăriile comunale Unțeni, Hipiceni, Ripiceni, Stănceni, Adășcui din 

jud. Botoșani (254,8 mii lei), Florești, jud. Cluj (19,3 mii lei) etc.; 

● neurmărirea, neînregistrarea în evidența contabilă și neîncasarea redevențelor și chiriilor 

cuvenite conform contractelor încheiate, neactualizarea nivelului redevențelor și al chiriilor avându-se 

în vedere rata inflației. Cele mai semnificative exemple se regăsesc la municipiile Caransebeș 

(815,7 mii lei redevențe pentru perioada 2005 – 2007), Odorheiu Secuiesc (83,7 mii lei venituri din 

chirii), Baia Mare (162,7 mii lei venituri din chirii), Satu Mare (1.391,9 mii lei redevențe), Suceava 

(86,6 mii lei chirii neîncasate), Câmpulung Moldovenesc (59,9 mii lei venituri din chirii), Tulcea (384 

mii lei venituri din contracte de concesiune); primăriile orașelor Șomcuta Mare (60,3 mii lei chirii și 

redevențe), Vânju Mare (44,4 mii lei obligații restante), primăriile comunale Corbeanca, jud. Ilfov 

(22,9 mii lei redevență datorată de REBU), Cătunele, Schela, Urdari, jud. Gorj (253,2 mii lei) etc.; 

● neregularizarea taxelor de autorizare în construcții la terminarea lucrărilor și neachitarea 

diferențelor datorate. Astfel de situații au fost constatate la primările municipiilor: Tg. Jiu (466,2 mii 

lei), Drobeta-Turnu Severin (59,5 mii lei), Tg. Mureș (15,9 mii lei), Zalău (150,4 mii lei taxe de 

autorizare), Satu Mare (27,7 mii lei), Rădăuți (116,8 mii lei); primăriile orașelor: Teiuș (42,3 mii lei), 

88 



Bragadiru (258,6 mii lei diferențe de regularizat), Slatina și Balș (100,5 mii lei taxe de autorizare și 

237,2 mii lei diferență regularizare la terminarea lucrărilor), Salcea (30,9 mii lei) etc.; 

● neurmărirea încasării veniturilor cuvenite din exploatarea fondului forestier conform 

contractelor încheiate cu ocoalele silvice, situație constatată la Primăria orașului Bran (19,6 mii lei 

facturi neîncasate pentru valorificarea masei lemnoase, la care s-au calculat penalități de întârziere 

de 12,3 mii lei), Primăria Comunei Josenii Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud (36 cazuri de facturi 

neîncasate pentru valorificarea masei lemnoase, la care s-au calculat și recuperat în timpul 

controlului penalități de întârziere de 239,3 mii lei) etc.; 

● neînregistrarea, neurmărirea și neîncasarea impozitului pe profit și a dividendelor cuvenite 

potrivit legii. Astfel de situații au fost constatate la Primăria orașului Avrig (142,4 mii lei dividende), 

Consiliul Județean Vaslui (152,8 mii lei dividende), Primăria Municipiului Tulcea (233,7 mii lei 

dividende și 311,8 mii lei impozit pe profit) etc.; 

● neurmărirea spre încasare la termenele legale a creanțelor bugetare evidențiate de către 

unitățile administrativ teritoriale și neaplicarea procedurilor de executare silită, abateri constatate la 

primăriile municipiilor: Arad (43.217 mii lei), București (1.265,6 mii lei), Timișoara (5.550,7 mii lei), 

Baia Mare (8.369,6 mii lei); primăriile orașelor: Pecica (1.753,4 mii lei), Ineu (1.814,3 mii lei), Nădlac 

(1.109,8 mii lei), Salcea (212,7 mii lei), Broșteni (146 mii lei), Gura Humorului (1.194,2 mii lei); 

primăriile comunelor: Ciorogârla (212,2 mii lei), Grănicești (344,1 mii lei), Todirești, județul Suceava 

(305,6 mii lei), și Cotești, Vidra și Homocea, județul Vrancea (2.065,1 mii lei) etc.; 

● neurmărirea încasării veniturilor cuvenite din contractele de asociere încheiate de autoritățile 

locale cu persoane juridice de drept privat pentru administrarea unor activități economice s-a 

constatat la primăriile municipiilor Drobeta-Turnu Severin (40,0 mii lei redevență neîncasată conform 

contractului de delegare a serviciului de salubritate) și Tg. Mureș (288,2 mii lei venituri din asocierea 

în participație privind exploatarea sistemului de taxare a staționării autovehiculelor); 

● sustragerea unor sume din veniturile încasate în numerar, reprezentând impozite și taxe 

locale neevidențiate în contabilitate în sumă de 93,0 mii lei, fapt constatat la Primăria Comunei 

Certeze (Satu Mare); 

● diminuarea veniturilor de realizat prin scăderea debitelor agenților economici la care a fost 

declanșată procedura de lichidare, fără a exista o sentință în acest sens dată de judecătorul sindic, 

abatere constatată la Primăria orașului Tg. Bujor, județul Galați (451,0 mii lei); 

● necalcularea și neînregistrarea în evidențele contabile a obligațiilor de plată privind 

impozitele, taxele, contribuțiile și alte obligații bugetare. Astfel de situații s-au constatat la municipiile: 

Caransebeș (815,7 mii lei), Odorheiu Secuiesc (31,9 mii lei taxă hotelieră), Baia Mare (55,5 mii lei 

taxă hotelieră), Târgoviște (1.164,8 mii lei), Giurgiu (212,3 mii lei), Zalău (52,8 mii lei); Primăria 

orașului Moldova Nouă (2.109,9 mii lei rămășițe debite neîncasate și neînregistrate în contabilitate); 

primăriile comunale: Vlădeni, jud. Ialomița (200,9 mii lei), Măneciu, jud. Prahova (31,5 mii lei), 

Dolhasca, jud. Suceava (21,5 mii lei), Maliuc, jud. Tulcea (361,9 mii lei) etc.; 

● nerespectarea reglementărilor în vigoare cu privire la calcularea impozitelor, taxelor și altor 

obligații bugetare s-a constatat la Consiliile Județene Timiș (495,5 mii lei) și Iași (89,7 mii lei sumă 

nevirată la bugetul de stat, reprezentând cotă parte încasată din vânzarea unor spații medicale). 

Alte abateri constatate cu privire la venituri 

● neînregistrarea, neurmărirea și neîncasarea veniturilor din vânzarea apartamentelor 

construite din fondurile statului s-au constatat la Primăria municipiului Pașcani (199,7 mii lei) și 

Primăria orașului Tg. Frumos (152,0 mii lei); 

● concesionarea de spații ce aparțin domeniului public fără respectarea metodologiei de 

concesionare, lipsa evidenței contractelor de concesionare încheiate sau atribuirea unor terenuri cu 

situație juridică incertă (ex. Primăria orașului Pantelimon și Primăria Comunei Ciolpani, județul Ilfov); 

● neînregistrarea în contabilitate a unor documente privind vânzarea unui teren în valoare de 

404,8 mii euro la Primăria Municipiului Brașov ș.a. 

b.5. Constatări rezultate în urma verificării legalității cheltuielilor efectuate din bugetele locale 

Verificările efectuate asupra conturilor de execuție ale bugetelor locale încheiate pe anul 2007 

au pus în evidență existența unor abateri de la normele legale referitoare la efectuarea cheltuielilor 

din fondurile publice, care au avut drept consecință crearea unor prejudicii însumând 109.590,5 mii 


89


lei, pentru care au fost calculate dobânzi, din acestea fiind recuperată în timpul controlului suma de 

31.179,7 mii lei. Cele mai importante prejudicii constatate se referă la: 

b.5.1. Plăți nelegale din credite bugetare și din alte fonduri publice potrivit clasificației 

bugetare 

● cheltuieli de personal, constând în acordarea de salarii, indemnizații, ajutoare, premii și 

sporuri necuvenite, în sumă de 15.923,0 mii lei, constatate în urma verificării a 321 conturi de 

execuție bugetară din 39 de județe, pentru care a fost calculată dobânda legală în sumă de 1.001,0 

mii lei. În timpul controlului a fost recuperată suma de 1.618,0 mii lei. Se exemplifică în acest sens: 

județul Bacău, unde 13 primării comunale și 5 centre bugetare școlare au acordat nejustificat, 

retroactiv, diferențe salariale cadrelor didactice cu grad I profesional în sensul majorării coeficienților 

de multiplicare, în sumă de 1.265,0 mii lei; Primăria Comunei Scorțeni (Bacău) cu 285,0 mii lei 

reprezentând cheltuieli de personal nelegale; județul Botoșani cu 23 instituții publice care au plătit 

nelegal 1.540,0 mii lei cheltuieli de personal; Primăria Sector 4 București cu 452,0 mii lei 

reprezentând spor de stabilitate și spor de confidențialitate acordate nelegal etc. 

Marea majoritate a abaterilor prezentate sunt determinate de interpretarea 

necorespunzătoare a prevederilor Legii nr. 130/1996, ceea ce a avut drept consecință înscrierea în 

contractele colective de muncă a unor drepturi fără temei legal, suportarea din bugetele locale a 

sumelor necesare pentru plata acestora și crearea, în multe situații, de inechități între veniturile 

obținute de salariați care activează în aceeași ramură de muncă. 

Pe județe, constatări mai importante privind plățile nelegale pentru cheltuieli de personal se regăsesc 

la județele Argeș (1.289,0 mii lei), Bacău (3.029,0 mii lei), Botoșani (2.588,0 mii lei), Caraș-Severin (883,0 

mii lei ), Maramureș (638,00 mii lei), Prahova (2.494,0 mii lei) și municipiul București (1.613,0 mii lei). 

● cheltuieli materiale și pentru servicii efectuate fără respectarea reglementărilor legale 

Ca urmare a verificării unui număr de 319 instituții publice din toate județele, au fost constatate 

prejudicii în sumă de 21.943,0 mii lei, pentru care a fost calculată dobânda legală de 2.243,0 mii lei 

din care, în timpul controlului, a fost recuperată suma de 3.267,0 mii lei. Dintre județele cu prejudicii 

semnificative menționăm județul Bacău (4.246,0 mii lei), Caraș-Severin (1.549,0 mii lei), Dolj 

(2.037,0 mii lei), Maramureș (1.101 mii lei), Prahova (3.679,0 mii lei), Suceava (2.345 mii lei) și 

Tulcea (1.492,0 mii lei). 

● cheltuieli de capital efectuate fără respectarea prevederilor legale au fost constatate la un 

număr de 290 ordonatori de credite din 38 de județe, însumând 71.839,0 mii lei, pentru care au fost 

calculate dobânzi în sumă de 3.467,0 mii lei. În timpul controlului s-au recuperat 27.256,0 mii lei. 

Menționăm la această categorie de cheltuieli județele Botoșani (1.476,0 mii lei), Brașov (1.409,0 mii 

lei), Dolj (1.931,0 mii lei), Mureș (1.688,0 mii lei), Prahova (1.674,0 mii lei), Vrancea (1.824,0 mii lei) 

și municipiul București (51.646,0 mii lei). 

b.5.2. Din totalul plăților nelegale, pe naturi de abateri, ponderea cea mai mare au avut-o 

următoarele categorii de cheltuieli: 

● cheltuieli efectuate fără documente justificative au fost constatate la 204 ordonatori de 

credite din 33 de județe și au însumat 24.129,0 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi de 1.431,0 

mii lei. Cele mai semnificative cazuri se regăsesc la județele: Argeș (2060,0 mii lei), Brașov (1274,0 

mii lei), Bacău (1151,0 mii lei), Dolj (1025,0 mii lei), Prahova (2043,0 mii lei), Vrancea (1821,0 mii lei) 

și municipiul București (9128,0 mii lei). Spre exemplificare menționăm Consiliul Județean Dolj, unde 

s-au achiziționat, pentru obiective de investiții, materiale la un preț mai mare decât prețul pieței, a 

fost efectuată o plată dublă în contul aceleiași lucrări și s-au decontat cantități de lucrări mai mari 

decât cele din oferte; 

● plăți peste normele, cotele sau baremurile aprobate au fost constatate la 249 ordonatori de 

credite din 32 județe, însumând 10.653,0 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi de 534,0 mii 

lei. Cele mai frecvente cazuri au fost determinate de acceptarea la plată a unor situații de lucrări care 

au cuprins cote și tarife mai mari decât cele legale sau cele din devizele ofertă, cheltuieli cu 

telefoanele și consumul de carburanți peste normativele aprobate etc. Dintre județele unde au fost 

constatate depășiri semnificative exemplificăm: Argeș (730,0 mii lei), Botoșani (595,0 mii lei), Bihor 

(405,0 mii lei), Dolj (1.434,0 mii lei), Dâmbovița (361,0 mii lei), Prahova (429,0 mii lei) și municipiul 

București (4.787,0 mii lei); 

90 



● plăți peste avansurile legale sau nerecuperate prin livrări de bunuri și/sau prestări de servicii 

au fost constatate într-un număr de 19 județe la 50 de ordonatori de credite, însumând 16.745,0 mii 

lei, pentru care s-au calculat dobânzi de 978,0 mii lei. Astfel de plăți nelegale au fost constatate la 

ordonatori de credite bugetare din județele: Covasna (700,00 mii lei), Dolj (680,0 mii lei), Vâlcea 

(884,0 mii lei) și municipiul București (13.130,0 mii lei); 

● plăți peste creditele bugetare aprobate au fost constatate la ordonatori de credite din județul 

Mureș (564,0 mii lei) și municipiul București (269,0 mii lei); 

● cheltuieli efectuate pentru care nu au existat alocate fonduri bugetare, au fost constatate la 

14 ordonatori de credite din 6 județe, însumând 772,0 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi de 

9,6 mii lei. Dintre județele unde au fost constatate astfel de nereguli menționăm: Mureș (535,0 mii 

lei), Satu Mare (173,0 mii lei), Tulcea (40,0 mii lei); 

● credite bugetare utilizate nelegal pentru instituții sau activități autofinanțate au fost 

constatate la 9 ordonatori de credite din 5 județe însumând 85,0 mii lei, pentru care s-au calculat 

dobânzi de 4,5 mii lei. Astfel de abateri au fost regăsite la ordonatori de credite din județele Vaslui 

(45,0 mii lei), Mehedinți (23,0 mii lei) etc.; 

● plăți nelegale pentru lucrări de reparații capitale neefectuate sau supraevaluate, precum și 

pentru materiale date în custodie fără ca acestea să se regăsească la custode au fost constatate la 

județele Neamț (2.105,0 mii lei) și Tulcea (766,0 mii lei); 

● cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare în sumă de 49.483,0 mii lei au fost constatate 

la 232 ordonatori de credite pentru care s-au calculat dobânzi în sumă de 3.323,0 mii lei, din care, 

pe județe, exemplificăm: Bacău (6.299,0 mii lei), Botoșani (756,0 mii lei), Caraș-Severin (2.097,0 mii 

lei), Prahova (5.290,0 mii lei), Suceava (1.523,0 mii lei), Tulcea (1.404,0 mii lei) și municipiul 

București (26.938,0 mii lei); 

● alte cheltuieli nelegale în sumă de 6.930,0 mii lei au fost constatate în cazul a 204 conturi de 

execuție bugetară, ce se regăsesc în majoritatea județelor, pentru care au fost calculate dobânzi în 

sumă de 427,0 mii lei. Dintre acestea, cele mai importante sume se regăsesc la județele: Botoșani 

(2.602,0 mii lei), Buzău (499,0 mii lei), Bihor (364,0 mii lei), Constanța (280,0 mii lei), Giurgiu (251,00 

mii lei), Harghita (479,0 mii lei) și Mureș (445,0 mii lei). 

b.5.3. Abateri în legătură cu respectarea fazelor execuției bugetare a cheltuielilor, 

respectiv angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, precum și cu privire la 

organizarea și conducerea evidenței angajamentelor bugetare și legale au fost constatate la 

mai multe primării din județele Arad, Brăila, Dolj, Gorj, Mehedinți, Suceava, Vaslui etc. 

În majoritatea cazurilor au fost consemnate deficiențe privind: nestabilirea procedurilor, a 

persoanelor împuternicite și a documentelor privind execuția cheltuielilor care se efectuează din 

fonduri publice. 

Nerespectarea procedurilor privind parcurgerea celor 4 faze ale execuției cheltuielilor și 

neluarea măsurilor privind organizarea, evidența și raportarea angajamentelor bugetare și legale, ce 

ar fi putut asigura furnizarea de informații în orice moment cu privire la creditele bugetare 

consumate, a avut drept consecință favorizarea efectuării unor cheltuieli nelegale. 

b.5.4. Abateri și nereguli cu privire la achizițiile publice sau la schimbarea destinației 

unor fonduri 

Referitor la achizițiile publice s-au constatat următoarele categorii de abateri: 

● documentațiile pentru elaborarea și prezentarea ofertelor nu au fost întocmite cu 

respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006; 

● nu s-au aplicat procedurile de achiziții publice; 

● serviciile și lucrările achiziționate nu au fost contractate în urma desfășurării licitațiilor; 

● nu s-au întocmit dosare de achiziții publice. Astfel de nereguli s-au constatat la județele: Arad 

(Primăria orașului Sebiș), Brașov, Dâmbovița, Dolj (Primăria municipiului Craiova), Giurgiu, Ilfov 

(primăriile comunale Ciolpani, Corbeanca, Periș), Mehedinți, Prahova etc.; 

● nu s-a întocmit programul anual al achizițiilor publice (județele Argeș, Brăila, Botoșani, 

Brașov, Galați etc.); 

● nu s-au constituit și reținut garanții de bună execuție pe parcursul execuției lucrărilor, cum ar 

fi în cazul primăriilor comunale Florești, Suatu și Geaca din județul Cluj; 


91


● nu au fost urmărite prețurile stabilite prin contracte, achiziționându-se materiale la prețuri mai 

mari decât cele înscrise în oferte (Primăria Comunei Glogova, județul Gorj); 

În cazul neregulilor constatate la Primăria Comunei Hotarele, județul Giurgiu, a fost sesizată 

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în vederea 

dispunerii măsurilor prevăzute de lege. 

Nereguli privind schimbarea destinației fondurilor au fost constatate la Direcția generală de 

asistență socială și protecția copilului Argeș și la Primăria Comunei Cocu, județul Argeș, unde 

creditele aprobate pentru cheltuieli curente (89,1 mii lei) s-au utilizat pentru realizarea unor obiective 

de investiții. 

De asemenea, la primăriile comunelor Halmașd, Sig și Gîrbou, județul Sălaj, s-au efectuat plăți 

pentru achiziția de mijloace fixe și lucrări de reparații capitale din creditele bugetare aprobate pentru 

bunuri și servicii. 

b.5.5. Nereguli sau abateri cu privire la utilizarea subvențiilor, a sumelor defalcate din 

taxa pe valoarea adăugată și a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale: 

● efectuarea de plăți nelegale de 2.592,0 mii lei din sumele defalcate din taxa pe valoarea 

adăugată destinate finanțării sistemelor de protecție a copilului, persoanelor cu handicap, 

ajutoarelor sociale, precum și cheltuieli privind drumurile județene și comunale, abateri care au fost 

constatate la un număr de 16 ordonatori de credite din județele: Botoșani, Prahova, Iași, Maramureș 

și Covasna. La suma menționată mai sus, au fost calculate dobânzi în valoare de 174,0 mii lei; 

● nereguli în privința utilizării subvențiilor primite pentru finanțarea drepturilor acordate 

persoanelor cu handicap au fost constatate la 2 ordonatori de credite din județele Alba și Satu-Mare. 

Suma totală a subvențiilor utilizate nelegal a fost de 3.131,0 mii lei, pentru care s-au calculat dobânzi 

în sumă de 164,0 mii lei; 

● nerespectarea reglementărilor legale în utilizarea subvențiilor primite de la bugetul de stat 

pentru finanțarea programului de pietruire a drumurilor comunale și alimentare cu apă a satelor a fost 

constatată la 4 ordonatori de credite din județele: Bihor, Cluj, Vaslui și Vâlcea. Suma totală a 

subvențiilor utilizate nelegal a fost de 272,0 mii lei, pentru care au fost calculate dobânzi de 12,0 mii lei; 

● nereguli privind utilizarea subvențiilor primite de la bugetul de stat pentru finanțarea 

cheltuielilor de capital ale unităților de învățământ preuniversitar au fost constatate la un număr de 

9 ordonatori de credite, cele mai semnificative fiind în județele: Brăila, Mureș, Neamț, Iași și 

Botoșani. Suma totală a subvențiilor utilizate nelegal a fost de 5.370,0 mii lei, pentru care au fost 

calculate dobânzi în sumă de 459,0 mii lei. 

b.5.6. Cu privire la contractarea și garantarea împrumuturilor interne și externe de către 

consiliile locale și județene, au fost constatate unele abateri de la reglementările legale. 

Astfel, Consiliul Județean Botoșani a emis un titlu de garanție reală mobiliară fără deposedare 

asupra veniturilor proprii în sumă de 66.000,0 mii lei, dar nu a înregistrat valoarea acestuia în 

evidența contabilă și nu l-a raportat prin situațiile financiare anuale. 

b.5.7. Cu privire la datoriile restante către alte bugete publice 

● datorii necalculate, neînregistrate și neplătite la bugetul de stat în sumă totală de 9.582,0 mii 

lei se regăsesc la 145 de entități, sumele cele mai mari fiind localizate la județele: Brașov (607,0 mii 

lei), Mureș (2.180,0 mii lei), Neamț (2.679,0 mii lei) și Prahova (1.869,0 mii lei); 

● nu au fost calculate, evidențiate, reținute și virate contribuții ale asiguraților, respectiv ale 

instituțiilor, în sumă totală de 5.295,0 mii lei către bugetul asigurărilor sociale de sănătate la un 

număr de 181 entități. Sume mai importante s-au constatat la județele: Bacău (610,0 mii lei), 

Constanța (612,0 mii lei), Mureș (938,0 mii lei) și Prahova (1.493,0 mii lei); 

● datorii restante în sumă totală de 5.141,0 mii lei către bugetul asigurărilor sociale de stat au 

fost constatate la 73 de entități, din care menționăm județele: Dâmbovița (170,0 mii lei), Mureș 

(393,0 mii lei), Prahova (3.606,0 mii lei) și municipiul București (623,0 mii lei); 

● datorii restante, în sumă totală de 294,0 mii lei, către bugetul asigurărilor pentru șomaj au fost 

constatate la un număr de 39 de entități, majoritatea regăsindu-se la județul Prahova (274,0 mii lei). 

92 



c) Constatări ale controalelor efectuate la agenții economici de interes local 

Rezultatele financiare obținute de agenții economici verificați în anul 2008 se prezintă astfel: 

*Inclusiv din profitul net al regiilor autonome 

În anul 2008, din cei 93 agenți economici verificați, un număr de 4 regii autonome și 30 de 

societăți comerciale au înregistrat pierderi totale de 157.634,0 mii lei, cele mai mari regăsindu-se la 

SC Uzina Termică Calafat (5.830,0 mii lei); SC CET Energoterm – SA Reșița (7.196,0 mii lei); SC 

Termoficare – SA Petroșani (6.427,0 mii lei); SC Goscom Vaslui – SA (6.092,0 mii lei); SC Enet 

Focșani (11.734,0 mii lei); Regia Autonomă Municipală Buzău (11.005,0 mii lei); RA Distribuție 

Energie Termică Constanța (6.331,0 mii lei) etc. 

Pierderile înregistrate se localizează în principal la activitatea de producere și distribuție a 

energiei termice livrate populației și se datorează depășirii costurilor de producție și distribuție a 

energiei termice, randamentelor reduse ale instalațiilor de producție, pierderilor mari înregistrate pe 

rețelele de transport etc. 

Cu privire la exactitatea și realitatea datelor înscrise în bilanțurile contabile au fost 

reținute abateri de la reglementările legale în cazul a 44 agenți economici verificați, dintre care 

exemplificăm: 

● SC Uzina Termică Calafat nu a înregistrat în conturi distincte suma de 4.091,0 mii lei, 

reprezentând subvenții pentru retehnologizare, iar cu contravaloarea investițiilor efectuate nu a 

majorat valoarea activelor fixe; 

● Regia Autonomă a Piețelor Oradea pentru 14 obiective de investiții recepționate, însumând 

1.189,0 mii lei, nu a întocmit procese-verbale de punere în funcțiune și, ca urmare, acestea nu au 

fost înregistrate la mijloace fixe; 

● SC Electrocentrale – SA Oradea nu a înregistrat în evidența contabilă venituri în sumă de 

3.515,0 mii lei, reprezentând penalități pentru neexecutarea obligațiilor contractuale; 

● Ocolul Silvic Valea Sadului – RA Cisnădie și Ocolul Silvic Cindrelul – RA Cristian nu au 

înregistrat în contabilitate construcții și drumuri forestiere în valoare de 193.101,0 mii lei și nu au virat 

în contul fondului de conservare și regenerare a pădurilor și a fondului pentru construirea de drumuri 

forestiere suma de 133,0 mii lei; 

● Regia Autonomă de Transport Timișoara a menținut în patrimoniu imobilizări corporale în 

valoare 124.179,0 mii lei, deși acestea au fost înregistrate în patrimoniul public al Primăriei 

municipiului Timișoara, regia având obligația legală să le înregistreze în conturi în afara bilanțului; 

● Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța a înregistrat în anul 2007 

cheltuieli cu agentul termic de 9.410,0 mii lei aferente anului anterior, nerespectând principiul 

independenței exercițiului, fapt ce a determinat denaturarea rezultatelor financiare ale anilor 

respectivi. 

Cu privire la gestionarea patrimoniului s-au constatat nereguli în legătură cu inventarierea, 

vânzarea de active, închirierea sau concesionarea de active, asocierea cu persoane fizice sau 

juridice în condiții dezavantajoase, diminuarea patrimoniului și/sau a capitalului social și altele. Astfel 

de nereguli au fost identificate la un număr de 26 agenți economici, dintre care exemplificăm: 

● Ocolul Silvic Izvorul Florii – RA Avrig nu a inventariat creanțe de 388,0 mii lei; 


93


● SC Locativ – SA Tg. Mureș nu a inventariat locuințele și spațiile preluate în administrare prin 

concesionare, imobilizările corporale în curs de execuție, precum și creanțele și datoriile față de terți 

în valoare de 31.112,0 mii lei; 

● SC Transurbis – SA Zalău a încasat de la Primăria Municipiului Zalău o subvenție necuvenită 

de 97,0 mii lei, reprezentând diferențe de preț la produse petroliere aprovizionate în afara 

prevederilor contractuale; 

● SC Amenajarea Domeniului Public și Privat 4 – SA București a înregistrat o pagubă de 159,0 

mii lei, reprezentând creanțe neîncasate în termenul de prescripție; 

● SC Fotbal Club – SA Baia Mare nu a înregistrat 1.050 acțiuni în valoare de 105,0 mii lei, 

reprezentând capital social subscris și vărsat de acționarul principal, respectiv Consiliul Județean 

Maramureș; 

● SC Termoelectrica – SA Ploiești a plătit fără bază legală onorariu avocat, indemnizații 

salariale membrilor Adunării Generale a Acționarilor, precum și cheltuieli de investiții, aferente unor 

lucrări neexecutate în sumă de 328,0 mii lei; 

● Regia Autonomă de Transport Timișoara nu a predat Primăriei Municipiului Timișoara 

materiale nepuse în operă în sumă de 3.422,0 mii lei rămase după terminarea investiției 

„Modernizare infrastructură rețea de transport în comun cu tramvaiul în municipiul Timișoara”. 

Cu privire la îndeplinirea obligațiilor financiare către bugetele publice au fost constatate 

în unele cazuri calcule eronate ale obligațiilor de plată, nerespectarea termenelor legale etc. Astfel 

de aspecte au fost regăsite la 40 de agenți economici, dintre care menționăm: 

● SC Urbis Serv – SRL Buzău nu a virat la bugetul de stat impozit pe profit în sumă de 474,0 

mii lei, iar la bugetul local cota de 50% din chiriile încasate, însumând 1.205,0 mii lei; 

● Regia Autonomă de Distribuire a Energiei Termice Constanța nu a virat la bugetul local 

veniturile din valorificarea unor active în sumă de 797,0 mii lei, care aparțineau Primăriei 

municipiului Constanța; 

● SC Tetarom – SA Cluj nu a virat la bugetul Consiliului Județean Cluj cota de 50% din 

veniturile încasate prin închirierea și concesionarea unor bunuri din domeniul public al județului în 

valoare de 391,0 mii lei; 

● SC Drumuri și Poduri – SA Sf. Gheorghe nu a plătit dividendele cuvenite Consiliului Județean 

Covasna în sumă de 1533,0 mii lei, iar SC Amenajarea Domeniului Public și Privat 4 – SA, 

București, nu a plătit dividendele în sumă de 635,0 mii lei cuvenite Primăriei sectorului 4; 

● SC Urbis – SA Roșiori de Vede nu a plătit, la termenele legale, taxa pe valoarea adăugată, 

contribuția pentru asigurări sociale de stat și alte obligații în sumă totală de 5.955,0 mii lei; 

● SC Goscom Vaslui – SA nu a virat la termen taxa pe valoarea adăugată în sumă de 1.057,0 mii lei. 

Cu privire la utilizarea fondurilor alocate de la buget s-au constatat: întocmirea eronată a 

deconturilor pentru justificarea subvențiilor cuvenite, nerestituirea la finele anului a subvențiilor 

încasate necuvenit și alte abateri care se regăsesc la 17 agenți economici, dintre care menționăm: 

● SC Transport Public Local – SA Suceava a încasat necuvenit subvenții în valoare de 1.484,0 

mii lei pentru acoperirea parțială a costurilor de exploatare; 

● SC Transurbis – SA Zalău a întocmit eronat deconturile pentru justificarea subvențiilor 

aferente serviciului public de transport în comun de călători, încasând în plus suma de 119,0 mii lei; 

● Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța nu a restituit la bugetul de stat 

subvențiile neutilizate pentru investiții în sumă de 3.080,0 mii lei. 

94 



Rezultatele controalelor efectuate la unități administrativ-teritoriale, instituții 

publice subordonate acestora, precum și la agenți economici cu capital majoritar sau 

integral al comunităților locale 

Ca urmare a verificărilor efectuate s-au stabilit venituri suplimentare la bugetele locale 

însumând 44.403,9 mii lei, pentru care s-au calculat majorări de întârziere și penalități în sumă de 

10.507,6 mii lei, din care în timpul controlului s-a încasat suma de 7.340,7 mii lei. 

Pentru înlăturarea abaterilor constatate în legătură cu veniturile bugetare s-au dispus măsuri 

pentru declanșarea, de către instituțiile verificate, a procedurilor legale de urmărire și încasare a 

sumelor datorate de contribuabili, inclusiv a majorărilor și a penalităților aferente. 

În cazul abaterilor constatate având drept consecință producerea de prejudicii, a fost încheiat 

un număr de 213 acte de constatare, din care în 184 de cazuri, unde au fost consemnate prejudicii 

de 57.359,4 mii lei, au fost sesizate instanțele de judecată. În 28 de cazuri în care au fost 

consemnate prejudicii în sumă de 35.161,8 mii lei, au fost sesizate organele de cercetare penală, 

iar într-un caz, unde s-au consemnat prejudicii în sumă de 38.743,3 mii lei, a fost sesizată Direcția 

Națională Anticorupție. 

Ca urmare a controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare la instituții publice, precum 

și în cazul celor efectuate la agenți economici de sub autoritatea unităților administrativ-teritoriale, a 

fost încheiat un număr de 18 acte de constatare, unde s-au consemnat prejudicii însumând 

11.184,5 mii lei, pentru care au fost transmise scrisori conducerii entităților în vederea recuperării 

prejudiciilor constatate. 

De asemenea, au fost încheiate 150 procese-verbale de constatare a contravențiilor, prin care 

s-au aplicat amenzi în sumă de 111,9 mii lei, precum și 9 procese-verbale de sancționare a abaterilor 

prevăzute de Legea nr. 94/1992, care au fost înaintate instanțelor competente în vederea stabilirii 

amenzilor civile în sarcina persoanelor vinovate. 

Pentru înlăturarea abaterilor și a neregulilor cu caracter financiar-contabil constatate a fost 

emis un număr de 528 decizii. 

Ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii a fost urmărită sistematic, iar în cazul 

neîndeplinirii la termen a acestora au fost aplicate sancțiunile prevăzute de lege. 


95


II.D. – Controlul conturilor anuale de execuție a fondurilor speciale 

II.D.1. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate 

Constituirea acestui fond s-a realizat din contribuția pentru asigurări sociale de sănătate 

suportată de asigurați, de persoanele fizice și juridice care angajează personal salariat, din subvenții 

de la bugetul de stat, din alte surse - donații, sponsorizări, dobânzi, exploatarea patrimoniului Casei 

Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) și al caselor de asigurări de sănătate potrivit legii, 

precum și sume din veniturile proprii ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP). 

Colectarea contribuțiilor persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajator se face de 

către M.F.P., prin Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), într-un cont unic deschis pentru 

CNAS, iar colectarea contribuțiilor persoanelor fizice, altele decât cele pentru care colectarea 

acestora s-a realizat prin ANAF, se efectuează de către casele de asigurări teritoriale. 

Gestionarea fondului s-a realizat prin CNAS și, respectiv, prin cele 41 case de asigurări sociale 

de sănătate județene și a municipiului București, precum și prin Casa Asigurărilor de Sănătate a 

Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești și Casa Asigurărilor de 

Sănătate a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. 

a) Execuția bugetară de ansamblu și în structură 

În sinteză, bugetul FNUASS în anul 2007 se prezintă astfel: 

Potrivit prevederilor Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și 

completările ulterioare, în anul 2007 veniturile FNUASS au fost utilizate astfel: 93,2% pentru plata 

serviciilor medicale, a medicamentelor, a materialelor sanitare și dispozitivelor medicale, în condițiile 

stabilite prin contractul-cadru; cheltuieli de administrare, funcționare și de capital, în limita a 2,2% 

din sumele colectate și 4,6% pentru cheltuieli pentru asigurări și asistență socială. 

Fondul de rezervă al CNAS constituit la finele anului 2007 este de 118.935,6 mii lei, 

reprezentând 0,9% din totalul veniturilor încasate, iar execuția bugetului s-a încheiat cu un excedent 

în sumă de 102.532,7 mii lei. 

Din verificarea documentelor privind fundamentarea propunerilor pentru proiectul bugetului 

FNUASS pe anul 2007 și a rectificărilor efectuate până la 31.12.2007 la bugetul inițial aprobat prin 

Legea nr. 486/2006, au rezultat următoarele: 

● la fundamentarea veniturilor FNUASS nu au fost avute în vedere date reale și exacte 

referitoare la fiecare categorie de plătitori de contribuții de asigurări sociale de sănătate, 

nesolicitându-se în acest sens date oficiale de la Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul 

Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, Ministerul Internelor și Reformei Administrative, Casa 

Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, Agenția Națională de Administrare Fiscală 

și de la instituții ale administrației publice locale, cu privire la numărul de contribuabili. 

Consecința acestei fundamentări nereale a veniturilor cuvenite FNUASS o reprezintă faptul că 

au fost înregistrate diferențe semnificative între nivelul prevederilor bugetare aprobate, pe de o 

parte, și cel al drepturilor constatate și al celor încasate în anul 2007, pe de altă parte (de exemplu, 

la categoria „Contribuția datorată de alte persoane asigurate”, cod 2105.03.02, față de prevederile 

bugetare definitive de 695.295,0 mii lei, s-au încasat efectiv 215.413,7 mii lei). 

96 



● la nivelul CNAS nu este organizată o evidență analitică a creanțelor transferate către 

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare, în prezent fiind cunoscut doar soldul global al 

acestor creanțe. 

Consecința necunoașterii de către CNAS a nivelului acestor creanțe a fost fundamentarea 

nereală a bugetului FNUASS pentru această categorie de venituri, în sensul subdimensionării valorii 

prevederilor bugetare definitive, în sumă de 38.124,0 mii lei, față de încasările realizate în anul 2007, 

care au fost în sumă de 108.078,3 mii lei. 

● CNAS nu a luat toate măsurile în vederea realizării veniturilor cuvenite FNUASS, astfel: 

– nu a organizat și urmărit acțiunea de colectare de către casele de asigurări de sănătate 

teritoriale a veniturilor din contribuțiile persoanelor fizice, altele decât cele pentru care 

colectarea veniturilor se realizează de către ANAF; 

– nu a întreprins suficiente demersuri în vederea realizării veniturilor fondului încasate de 

ANAF, prin atenționarea acesteia cu privire la slaba încasare/neîncasare a unor categorii 

de venituri, în anumite județe, pe parcursul întregului an 2007; 

– CNAS nu a întreprins demersuri în vederea lămuririi datelor discrepante și contradictorii 

raportate de ANAF cu privire la încasarea veniturilor. 

Consecința neluării acestor măsuri a fost încasarea unor venituri modice pentru anumite 

categorii de venituri și existența unor diferențe foarte mari între valorile realizate în teritoriu pentru 

aceeași categorie de venituri, ceea ce nu poate fi explicat prin starea economică diferită în profil 

teritorial și numărul de asigurați. 

b) Concluziile controlului Curții de Conturi 

Conform programului de control și audit aprobat, au fost verificate 117 entități publice care au 

gestionat sume alocate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în exercițiul bugetar 

al anului 2007 (CNAS, 23 case teritoriale și 93 spitale publice). 

În urma verificărilor efectuate de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi la CNAS și la 

cele 23 de CAS teritoriale, au fost constatate abateri cu privire la stabilirea, evidențierea și încasarea 

în cuantumul și la termenele legale a unor venituri bugetare, Curtea de Conturi stabilind venituri 

suplimentare în sumă totală de 4.508,1 mii lei, din care în timpul controlului s-a recuperat suma de 

744,7 mii lei. 

Au mai fost constatate fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 833,4 mii lei, din care 

s-au recuperat operativ 805,8 mii lei, precum și abateri cu caracter financiar-contabil în sumă totală 

de 36.476,4 mii lei, astfel: 

b.1. Cu privire la veniturile suplimentare 

În timpul controalelor derulate la 13 CAS teritoriale s-a constatat faptul că managementul 

acestor instituții nu a întreprins toate măsurile legale pentru identificarea, stabilirea, înregistrarea, 

urmărirea și încasarea creanțelor reprezentând contribuții pentru asigurările sociale de sănătate 

datorate de către persoanele fizice, altele decât cele pentru care colectarea se face de către ANAF. 

Astfel, nu s-au încasat venituri: datorate de către persoane care desfășoară activități 

independente sau care au realizat venituri din cedarea folosinței bunurilor; din despăgubiri civile, 

respectiv contravaloarea serviciilor medicale spitalicești acordate persoanelor spitalizate ca urmare 

a accidentelor rutiere sau vătămări corporale; din contribuții datorate la FNUASS din ajutoarele 

sociale acordate potrivit Legii nr. 416/2001 și din sume datorate de casele de pensii pentru serviciile 

medicale privind cazurile de accidente de muncă și boli profesionale. 

În vederea încasării acestor venituri, conducerile CAS teritoriale nu au luat măsuri pentru a 

clarifica situația de fapt. 

Abateri de această natură s-au înregistrat la CAS Alba, Botoșani, Brăila, București, Călărași, 

Caraș-Severin, Covasna, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea. 

Neurmărirea și neîncasarea la termen a acestor sume a avut drept consecință diminuarea 

sumelor destinate finanțării și ocrotirii sănătății, precum și prescrierea unor creanțe restante. 

În vederea înlăturării acestor abateri au fost emise 13 decizii. 


97


b.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor 

● la cheltuielile pentru servicii medicale și medicamente efectuate din FNUASS, la un număr 

de 10 CAS teritoriale s-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 345,0 mii lei. 

În timpul controlului Curții de Conturi s-a recuperat suma totală de 342,8 mii lei. Aceste prejudicii 

s-au datorat, în principal: 

– plăților nelegale aferente unor investigații clinice și paraclinice care au fost efectuate în 

timpul spitalizării continue sau prin practicarea unor tarife nelegale (CAS Botoșani, Buzău, Cluj, 

Mehedinți); 

– plăților nelegale generate de acceptarea la plată, în vederea decontării, a unor servicii 

medicale, fără a avea la bază documente justificative legal întocmite, decontarea pe baza unor 

documente care conțineau elemente de calcul nereale sau prin neactualizarea listelor cu persoane 

asigurate pe fiecare medic, precum și neverificarea realității serviciilor raportate, cum a fost cazul 

Serviciului de Ambulanță Giurgiu (CAS Botoșani, Brăila, București, Buzău, Giurgiu, Vrancea și Sălaj). 

● la cheltuielile de administrare a FNUASS au fost constatate unele abateri de natură 

financiară generatoare de prejudicii la cinci case teritoriale (CAS Botoșani, Călărași, Caraș-Severin, 

Covasna, Mehedinți), în sumă totală de 488,4 mii lei din care, în timpul controlului, s-a recuperat 

suma totală de 462,9 mii lei, referitoare, în principal, la cheltuieli materiale și servicii (477,6 mii lei), 

ca de exemplu: 

– plăți neprevăzute de legislația în vigoare, prin achitarea contravalorii unor cursuri de 

masterat pentru salariații casei (CAS Caraș-Severin); 

– plăți fără documente justificative, constând în acceptarea la plată a unor situații de lucrări 

neconforme cu realitatea (CAS Botoșani); 

– plăți peste normele, cotele sau baremurile legale, prin decontarea de convorbiri telefonice 

peste plafonul lunar stabilit de prestatorii de servicii, prin decontarea unor servicii peste valoarea 

contractuală sau prin nerecuperarea unor reparații curente din chiria datorată de către chiriașul casei 

(CAS Mehedinți și Covasna); 

– alte cheltuieli efectuate prin nerespectarea reglementărilor legale în vigoare, cum ar fi: 

păstrarea unor relații contractuale cu un medic de familie care era și șeful ASP teritorial (CAS 

Ialomița), necalcularea și neînregistrarea în evidența contabilă a sumelor reprezentând concediu de 

odihnă neefectuat în anul 2007 (CNAS), angajamente legale aferente anului 2007 încheiate la 

nivelul creditelor bugetare aprobate, fără a fi avut în vedere soldul obligațiilor angajate și neachitate 

în anul 2006 ( CNAS). 

b.3. Cu privire la gestionarea patrimoniului și modul de organizare și a evidențelor 

contabile 

În urma verificării au fost constatate unele abateri financiar-contabile care au condus la 

denaturarea datelor raportate prin situațiile financiare de către instituțiile din sistemul de asigurări 

sociale de sănătate care au gestionat sume alocate din FNUASS, la un număr de 10 ordonatori 

(CASA OPSNAJ, CASMB, CAS Alba, Brăila, Botoșani, Cluj, Sibiu, Teleorman, Vaslui, Vrancea), 

concretizate în 55 de cazuri, cu suma totală de 36.476,4 mii lei, după cum urmează: 

● neclarificarea și neînregistrarea în evidența contabilă sintetică și analitică a creanțelor 

bugetare stinse prin proceduri de scutire sau a creanțelor bugetare privind contribuții pentru concedii 

și indemnizații de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice (CAS Alba, Botoșani și Cluj); 

● neraportarea distinctă și neînregistrarea tuturor debitelor, reprezentând cheltuieli ocazionate 

de acordarea îngrijirilor medicale pentru persoanele cărora li s-a prejudiciat sănătatea de către alte 

persoane, precum și pacienților străini posesori de carduri europene (CASA OPSNAJ și CAS 

Teleorman); 

● nu au fost finalizate procedurile de licitații publice deschise de către CNAS împreună cu 

Ministerul Sănătății Publice și nu au fost atribuite contracte de furnizare în baza unor noi licitații 

publice deschise în cazul achiziției de medicamente și materiale sanitare pentru programele și 

subprogramele naționale de sănătate. 

Menționăm că achiziționarea de medicamente fără organizarea licitației s-a perpetuat încă din 

anul 2004, perioadă în care procedura de achiziție a fost efectuată pe baza actelor adiționale la 

contractele încheiate în anul 2003, care aveau valabilitate până la data de 31.12.2003. 

98 



b.4. Măsurile dispuse de Curtea de Conturi 

în cazul a 10 CAS teritoriale s-a acordat descărcare de gestiune (CAS Bistrița-Năsăud, 

București, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Covasna, Mehedinți, Sălaj, Sibiu, Vrancea); 

în vederea înlăturării abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului de către 

CAS teritoriale, au fost emise 24 decizii; 

în vederea recuperării prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi în utilizarea fondurilor 

alocate și nerecuperate în timpul controlului, raportul de control încheiat la CAS Călărași a 

fost înaintat către tribunalul teritorial competent; 

deoarece la CAS Ialomița s-a constatat că această instituție continuă să păstreze relații 

contractuale cu un medic de familie care este în același timp și șeful ASP Ialomița, 

nerespectându-se astfel reglementările legale referitoare la conflictul de interese și 

incompatibilități stabilite pentru sistemul sanitar prevăzute de art. 466 din Legea nr. 95/2006, 

s-au sesizat organele de urmărire penală; 

Curtea de Conturi a dispus ordonatorului principal al Casei Naționale de Asigurări de 

Sănătate luarea acelor măsuri care să asigure utilizarea fondurilor alocate din FNUASS în 

conformitate cu principiile legalității, regularității, economicității, eficienței și eficacității. 

II.D.2. Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj 

a) Execuția bugetară de ansamblu 

Potrivit datelor raportate prin contul de execuție pe anul 2007 întocmit de Agenția Națională 

pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și prezentat spre verificare Curții de Conturi a 

României, volumul total al veniturilor bugetului asigurărilor pentru șomaj a fost în sumă de 

2.511.688,0 mii lei, față de 2.554.761,0 mii lei prevederi bugetare definitive (98,3%), iar cheltuielile 

totale ale acestui buget au fost în sumă de 1.447.438,0 mii lei, față de 1.697.840,0 mii lei prevederi 

bugetare definitive (85,2%). În aceste condiții, execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 

2007 s-a încheiat cu un excedent în sumă de 1.064.250,0 mii lei (124,2%), cu 207.329,0 mii lei peste 

prevederile bugetare definitive, astfel: 

Din totalul celor 22 ordonatori de credite verificați, s-a acordat descărcare de gestiune unui 

număr de 9 ordonatori de credite (40,9%). 


99


b) Execuția bugetului în structură 

Realizarea prevederilor definitive ale bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2007, pe 

surse de venituri, a fost următoarea: 

Din datele înscrise în contul de execuție rezultă că ponderea cea mai însemnată, respectiv 

73,4% în totalul veniturilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, o reprezintă contribuțiile angajatorilor 

și ale persoanelor juridice la care își desfășoară activitatea asigurații definiți prin Legea nr. 76/2002 

privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, în timp ce 

contribuțiile individuale și cele ale persoanelor care încheie contract de asigurare reprezintă 24,0% 

din totalul veniturilor realizate. 

Realizarea prevederilor definitive ale bugetului asigurărilor pentru șomaj pe anul 2007 pe 

categorii de cheltuieli a fost următoarea: 

La partea de cheltuieli, nivelul acestora s-a situat sub prevederile bugetare definitive cu suma 

totală de 250.401,9 mii lei, realizându-se 85,2% din prevederile bugetare definitive. 

Ponderea cea mai importantă în totalul sumelor utilizate din acest buget, respectiv 79,5%, este 

deținută de cheltuielile cu asigurări și asistență socială. 

100 



c) Abateri constatate în execuția bugetară cu privire la venituri 

● datele înscrise în contul de execuție încheiat la 31.12.2007 de ANOFM nu reflectă în mod 

fidel situația reală a elementelor patrimoniale. Astfel, la indicatorul „Contribuția angajatorului la 

Fondul de garantare” pentru plata creanțelor salariale au fost raportate în contul de execuție 

centralizat încasări realizate în sumă de 167.387,4 mii lei, cu 2.074,6 mii lei mai mari decât drepturile 

stabilite; 

● ANOFM nu deține documente justificative prin care să se asigure controlul asupra nivelului 

dobânzii de încasat și a dobânzii încasate. Astfel, în situațiile lunare transmise de BCR către 

ANOFM, dobânda încasată de la agenții economici a fost raportată cumulat cu sumele încasate din 

rambursările de credite, nefiind menționată data angajării creditelor de către agenții economici; 

● instituția nu a efectuat niciun demers în scopul încasării dobânzii aferente disponibilităților 

bănești ale fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale păstrate la Trezoreria Statului în 

anul 2007. 

Pentru înlăturarea abaterilor constatate au fost dispuse măsuri prin decizie. 

d) Abateri constatate cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor 

În urma controlului efectuat de structurile teritoriale ale Curții de Conturi la Agențiile Județene 

pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM), s-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sumă 

totală de 385,1 mii lei, constând în: 

● plăți nelegale, reprezentând indemnizații de șomaj, contribuții de asigurări sociale și de 

sănătate pentru persoane care aveau în același timp calitatea de șomer și de angajat (AJOFM 

Maramureș); 

● decontarea nelegală a 50% din cheltuielile cu masa și cazarea cursanților, respectiv 

cheltuielile cu serviciile de formare profesională (AJOFM Harghita); 

● plăți nelegale, reprezentând servicii prestate de furnizori la cursurile de formare profesională 

și indemnizații de șomaj (AJOFM Bihor, Covasna și Mureș); 

● cheltuieli pentru reparații curente peste nivelul înscris în deviz (AJOFM Gorj); 

● acordarea ajutorului de șomaj necuvenit unor persoane fizice (AJOFM Ilfov); 

● plăți peste normele, cotele sau baremurile legale aprobate, reprezentând cheltuieli cu 

combustibilul și convorbiri telefonice (AJOFM Cluj și Maramureș); 

● stimulente acordate nejustificat salariaților aflați în concediu de odihnă (AJOFM Cluj); 

● alte cheltuieli nelegale în valoare totală de 298,2 mii lei, reprezentând plăți fără 

contraprestație (AJOFM Caraș-Severin, Cluj și Maramureș) și subvenții acordate fără temei legal 

angajatorilor pentru cheltuielile cu forța de muncă (AJOFM Cluj și Harghita). 

În timpul controlului s-a recuperat suma totală de 35,1 mii lei, iar pentru recuperarea diferenței 

de 350,0 mii lei au fost sesizate instanțele competente pentru stabilirea răspunderii juridice și s-au 

dispus măsuri prin decizii. 

e) Abateri constatate cu privire la gestionarea patrimoniului 

În urma verificărilor efectuate au fost constatate unele abateri financiar-contabile care au 

condus la denaturarea datelor raportate prin situațiile financiare, cu suma totală de 11.627,3 mii lei, 


● nu a fost organizată și condusă evidența contabilă a valorilor patrimoniale la ANOFM și 

AJOFM Cluj, Dâmbovița, Maramureș, Prahova și Sibiu; 

● nu a fost înregistrată suma de 4.742,5 mii lei și a fost înregistrată eronat în contabilitate 

suma de 4.020,9 mii lei; 

● au fost menținute nejustificat debite în sumă totală de 651,6 mii lei; 

● nu au fost calculate, reținute și virate impozitele datorate bugetului de stat în sumă de 29,2 

mii lei (AJOFM Covasna, Maramureș și Mehedinți); 


101


● au fost efectuate plăți în sumă de 1.934,4 mii lei, reprezentând contravaloarea chiriilor pentru 

spațiile închiriate de la 3 agenți economici, deși instituția deține în patrimoniu un imobil încă din anul 

2004 pentru care nu a solicitat fonduri în vederea consolidării acestuia și nici nu s-au efectuat 

demersuri pentru achiziționarea unui alt imobil, deși în buget a fost prevăzută suma de 21.500,0 mii 

lei cu această destinație; 

● contractul între ANOFM și BCR privind acordarea de credite cu dobândă avantajoasă din 

bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru agenți economici a fost încheiat abia în luna octombrie 

2007, utilizându-se numai 15% din fondul de creditare, respectiv 6.750,0 mii lei. 

102 



II.E. – Controlul contului general al datoriei publice a statului și situația 

garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de 

către alte persoane juridice 

a) Execuția contului general al datoriei publice a statului și situația garanțiilor 

guvernamentale pentru credite interne și externe 

a.1. Situația datoriei publice a statului pe total și în structură 

Verificările efectuate la Ministerul Economiei și Finanțelor asupra contului general de execuție 

a datoriei publice pe anul 2007 au vizat numai datoria publică guvernamentală, directă și garantată, 

verificarea elementelor de datorie publică locală intrând sub incidența prevederilor art. 22, lit. c) din 

Legea nr. 94/1992 (verificarea conturilor anuale de execuție a bugetelor locale). 

Valorile raportate de Ministerul Economiei și Finanțelor atestă că la data de 31.12.2007 datoria 

publică totală a României a fost de 82.303,2 milioane lei, în echivalent 22.797,4 milioane euro, 

având următoarea componență: 

* la cursul BNR valabil la 31.12.2007: 3,6102 lei/euro 

Față de 31.12.2006, datoria publică totală a crescut cu 29,9% (18.964,5 milioane lei), din care 

datoria publică guvernamentală cu 27,2% (16.262,3 milioane lei) și datoria publică locală cu 77,8% 

(2.702,2 milioane lei). 

Se constată că ponderea cea mai mare în datoria publică o are datoria publică guverna - 

mentală contractată direct de stat (81,6%), urmată de datoria publică garantată de stat (10,9%), iar 

datoria publică locală reprezintă doar 7,5% din totalul datoriei publice (6,8% - datoria contractată 

direct și 0,7% - datoria publică garantată). 


103


În perioada 2000–2007, datoria publică a statului (calculată conform metodologiei din anii 

respectivi) și ponderea acesteia în produsul intern brut (PIB) au evoluat după cum se poate observa 

în tabelul următor: 

Din datele prezentate se constată că: 

● în perioada 2000-2006, datoria publică a avut o creștere medie de cca 16,5% de la an la an, 

fiind cu 151,5% mai mare în anul 2006 față de anul 2000, dar în anul 2007 s-a înregistrat o rată a 

creșterii mult mai mare, de 29,9% față de anul 2006; 

● deși datoria publică a crescut permanent, ponderea acesteia în PIB a scăzut de la 31,3% în 

anul 2000 la 18,5% în anul 2006, din cauza faptului că PIB a avut o rată mai mare de creștere în 

procente și în sumă absolută, însă în anul 2007 această pondere a crescut la 20,3%, deoarece rata 

de creștere a PIB (18,2% în prețuri curente) a fost devansată de cea a datoriei publice (29,9%); 

● datoria publică locală, pentru care nu avem o evidență centralizată până în anul 2003 

(practic, avea o valoare neglijabilă), deși în perioada 2004-2007 a crescut de peste 15 ori, se 

menține încă la un nivel relativ scăzut (6.174,5 milioane lei), atingând în anul 2007 o pondere de 

7,5% în totalul datoriei publice; 

● raportul dintre datoria publică și PIB, unul dintre criteriile de convergență stabilite prin 

Protocolul privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexă la Tratatul de la Maastricht, 

demonstrează faptul că gradul de îndatorare a fost și este cu mult sub limita prevăzută de 60%. 

a.2. Situația datoriei publice guvernamentale interne directe 

La data de 31.12.2007 datoria publică guvernamentală directă a fost în sumă de 67.122,9 

milioane lei (18.592,6 milioane euro), în creștere cu 16.958,4 milioane lei (4.697,4 milioane 

euro) față de anul 2006. 

Ponderea datoriei publice guvernamentale directe este de 88,2% în datoria publică 

guvernamentală și de 81,6% în datoria publică totală. 

104 



La data de 31.12.2007, datoria publică guvernamentală directă, pe tipuri de instrumente, se 

prezintă după cum urmează: 

Din analiza datelor înscrise în contul general al datoriei publice guvernamentale directe se 

observă că ponderea cea mai mare în totalul împrumuturilor directe o dețin împrumuturile din contul 

general al trezoreriei statului pentru finanțarea temporară a deficitului bugetului de stat (43,8%). De 

asemenea, față de situația la începutul anului, se remarcă o creștere de peste două ori a soldului 

aferent certificatelor de trezorerie și obligațiunilor de stat. De altfel, din creșterea totală a datoriei 

publice guvernamentale directe, de 16.958,4 milioane lei, creșterea valorii certificatelor de 

trezorerie, a obligațiunilor de stat și a împrumuturilor din contul general al trezoreriei statului pentru 

finanțarea temporară a deficitului bugetului de stat reprezintă 87,1% (14.763, 3 milioane lei). 

Conform datelor cuprinse în situațiile prezentate de Ministerul Economiei și Finanțelor, în anul 

2007 serviciul datoriei publice guvernamentale directe a fost în valoare de 8.709,6 milioane lei, 

din care rambursările/refinanțările de împrumuturi au reprezentat 6.487,2 milioane lei, iar dobânzile 

și comisioanele aferente împrumuturilor privind datoria publică guvernamentală directă au fost în 

sumă de 2.222,4 milioane lei. 

În baza prevederilor art. 6 din OUG nr. 64/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor a plătit din 

fondul de risc suma de 19,6 milioane lei, reprezentând echivalentul în lei a serviciului aferent datoriei 


105


publice pentru împrumuturi contractate de stat și subîmprumutate beneficiarilor. Sumele recuperate 

de la beneficiarii acestor împrumuturi externe în contul cărora Ministerul Economiei și Finanțelor a 

efectuat plăți au fost de 11,0 milioane lei. 

a.3. Situația garanțiilor guvernamentale 

Conform datelor raportate de Ministerul Economiei și Finanțelor, Situația garanțiilor 

guvernamentale la 31.12.2007, Anexa nr. 13 la contul general anual de execuție a bugetului de stat, 

prezintă următoarele solduri (echivalent lei): 

Se constată că, spre deosebire de datoria publică guvernamentală directă, care a avut o 

creștere de 16.958,4 milioane lei față de anul precedent, garanțiile guvernamentale s-au redus cu 

698,2 milioane lei (7,2%) față de anul 2006. De asemenea, se remarcă ponderea mare a garanțiilor 

acordate de stat pentru creditele angajate de agenții economici (81,12%) în totalul garanțiilor 

guvernamentale. Această pondere mare se datorează și volumului mic de garanții guvernamentale 

acordate pentru creditele angajate de autoritățile administrației publice locale (312,3 milioane lei, 

pentru 59 de localități din județul Suceava). 

I. Garanții guvernamentale acordate în baza legilor speciale 

La 31.12.2007 soldul garanțiilor guvernamentale acordate în baza unor legi speciale este în 

sumă totală de 1.387,5 echivalent milioane lei, din care 23,7 milioane lei sunt constituite din garanții 

emise în lei, iar 1.363,8 milioane lei reprezintă echivalentul a 505.242,4 mii USD, 33.978,7 mii euro și 

65,9 mii ruble. Față de soldul existent la 31.12.2006 se constată o creștere de 20,1 milioane lei (1,47%). 

Toate garanțiile guvernamentale acordate de stat în baza unor legi speciale, vizează credite și 

angajamente extrabilanțiere ce provin din activitatea fostei Bănci Române de Comerț Exterior – 

Bancorex – SA. 

106 



II.A. Garanții acordate pentru finanțări rambursabile contractate de operatorii economici 

În secțiunea II.A. din situația garanțiilor guvernamentale sunt raportate 207 scrisori de garanție 

acordate operatorilor economici, cărora li s-au emis garanții pentru suma totală de 13.495,2 milioane 

lei, echivalentul a 3.738,1 milioane euro, din care 7.306,0 milioane lei, echivalentul a 2.023,7 euro, 

reprezintă soldul creditelor la 31 decembrie 2007, cu 12,7 milioane lei (8,89%) mai puțin decât soldul 

existent la 31.12.2006. 

În cursul anului 2007 a fost emisă de către Ministerul Economiei și Finanțelor o singură 

scrisoare de garanție, în favoarea SC Electrocentrale – SA București, în baza HG nr. 

1.679/29.11.2006 pentru suma de 396,87 milioane lei, trasă în totalitate de beneficiar pentru 

completarea finanțării achizițiilor de resurse energetice din țară și din import pentru iarna 2006-2007. 

II.B. Garanții acordate pentru finanțări rambursabile contractate de autoritățile 

administrației publice locale 

În secțiunea II.B. din situația garanțiilor guvernamentale sunt raportate 47 scrisori de garanție 

acordate autorităților administrației publice locale, cărora li s-au emis garanții pentru suma totală de 

369,6 milioane lei, echivalentul a 102,4 milioane euro, din care în 46 de cazuri creditele garantate 

au fost rambursate în cursul anului 2007. În aceste condiții, soldul la 31.12.2007, de 312,3 milioane 

lei, echivalentul a 86,5 milioane euro, este aferent doar garanției acordate Consiliului Județean 

Suceava și la 59 de localități din acest județ, cu termen de valabilitate până în anul 2030. 

b) Principalele abateri constatate în urma controalelor efectuate 

Din controalele efectuate în anul 2008 cu privire la contractarea și administrarea datoriei 

publice, precum și a modului de administrare și utilizare a fondurilor destinate pentru plata serviciului 

datoriei publice au rezultat, în principal, abaterile prezentate mai jos. 

b.1. Cu privire la datoria publică guvernamentală directă 

b.1.1. Înregistrarea și raportarea datelor în contul general al datoriei publice 

guvernamentale directe 

● neconcordanța, în anumite cazuri, dintre baza legală înscrisă în contul general al datoriei 

publice guvernamentale directe la data de 31 decembrie 2007 și actele normative prin care s-au 

aprobat împrumuturile respective, precum și cea dintre perioadele înscrise în cont, pentru care s-au 

angajat creditele externe și perioadele înscrise în documentele de contractare a finanțării. A fost 

emisă de către Curtea de Conturi o decizie prin care s-a dispus corectarea înregistrărilor eronate; 

● din cauza unor erori de înregistrare, soldul contului datoriei publice guvernamentale directe la 

data de 31.12.2007, raportat de Ministerul Economiei și Finanțelor, nu corespunde în totalitate cu 

situația reală, existând neconcordanțe cu datele din documentele care trebuie să stea la baza 

înregistrărilor. Din verificările efectuate s-au constatat diminuări ale soldului final la patru poziții din cont 

cu suma totală de 5,66 milioane lei, în cazul împrumutului BIRD 3481 „Împrumutul pentru ajustare 

structurală și balanța de plăți SAL”, împrumutului BIRD 4213 pentru „Proiectul de reabilitare a școlilor”, 

împrumutului BERD 36043 pentru finanțarea „Proiectului de modernizare a rețelei energetice 

feroviare” și garanției nr. 5190 pentru Serviciul de Telecomunicații Speciale, cât și majorări ale soldului 

final la cinci poziții din cont, cu suma totală de 6,71 milioane lei, la împrumutul BEI 18375 „Împrumut 

pentru reabilitarea Portului Constanța Sud”, împrumutul BEI 20431 „Împrumut pentru finanțarea 

Proiectului de reînnoire a flotei TAROM”, împrumutul BIRD 3724 pentru „sprijinirea reformei sistemului 

de învățământ preuniversitar”, împrumutul pentru „dezvoltarea rurală a Munților Apuseni FIDA (485)” 

și împrumutul BIRD 4602 pentru finanțarea „Proiectului de finanțare rurală”. Diferențele constatate 

denaturează soldul final al finanțărilor rambursabile raportat la data de 31.12.2007 și, respectiv, soldul 

contului datoriei publice guvernamentale directe la data de 31.12.2007. Pentru corectarea 

înregistrărilor eronate a fost emisă de către Curtea de Conturi o decizie. 

● înregistrarea în contul datoriei publice guvernamentale directe la data de 31.12.2007 a 

contractelor de leasing financiar s-a efectuat fără să se precizeze baza legală, respectiv actele 

normative care autorizează ordonatorii principali de credite să contracteze finanțări de acest tip, fără 

să existe copii după documentele primare care să ateste contractarea/angajarea împrumutului (în 

unele cazuri). Totodată, s-a mai constatat că raportarea nu include toate finanțările de tip leasing, ca în 


107


cazul finanțării în sumă de 10 milioane euro reglementată de HG nr. 605/2005 pentru Ministerul Public 

și al contractului încheiat între Ministerul Administrației și Internelor și SC Ager Leasing IFN – SA pentru 

achiziționarea unor mijloace de transport. Toate aceste abateri nu conferă certitudine cu privire la 

realitatea datelor raportate, iar omisiunea înregistrării unor contracte de leasing are drept consecință 

diminuarea datoriei publice, respectiv diminuarea datoriei publice totale la data de 31.12.2007. A fost 

emisă de către Curtea de Conturi o decizie prin care s-a dispus completarea înregistrărilor neefectuate 

și corectarea abaterilor menționate. 

b.1.2. Cuprinderea în acordurile de împrumut subsidiar a unor clauze care contravin 

prevederilor legale, respectiv utilizarea sumelor provenite din vânzarea caietelor de sarcini și 

din dobânda la depozitele aflate în contul deschis la o bancă comercială pentru plata unor 

speze și comisioane aferente împrumuturilor 

Având în vedere că verificarea s-a efectuat la sediul Ministerului Economiei și Finanțelor, nu și 

la subîmprumutații care derulează împrumuturile, nu s-au putut identifica cazuri de această natură. 

A fost emisă o decizie prin care s-a dispus amendarea corespunzătoare a acordurilor de 

împrumut subsidiar încheiate. 

b.1.3. Legalitatea contractării și utilizării împrumuturilor de stat raportate prin contul 

general de execuție a datoriei publice și a rambursării ratelor scadente ale acestora 

În cazul împrumutului acordat României de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și 

Dezvoltare (BIRD) pentru finanțarea Proiectului pentru Modernizarea Sistemului de Informare și 

Cunoaștere în Agricultură, s-au constatat următoarele abateri: 

● acordul de împrumut subsidiar încheiat de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru 

Siguranța Alimentelor cu Ministerul Finanțelor Publice stabilea o altă valoare a împrumutului decât 

cea prevăzută în Acordul de împrumut dintre România și BIRD, ratificat prin Legea nr. 170/2005, ceea 

ce a determinat plata din bugetul acestei instituții a unei sume suplimentare reprezentând comisioane, 

în valoare de 35,3 mii euro. 

Prin decizie s-a dispus amendarea Acordului de împrumut subsidiar și regularizarea 

comisioanelor calculate la suma acordată. 

● ANSVSA a utilizat fondurile provenite din subîmprumut în alte scopuri decât cele pentru care 

au fost aprobate, prin încheierea în perioada martie 2006 – martie 2007 a unor contracte de muncă 

pe durată determinată, pe care le-a plătit din acest împrumut, fără a avea o bază legală și fără a 

exista posturi prevăzute în statul de funcții. A fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de 

Casație și Justiție, în vederea stabilirii răspunderii juridice și a recuperării pagubei produse prin plata 

unor salarii necuvenite în sumă de 276,1 mii lei; 

● existența unor mari întârzieri și tergiversări în elaborarea unor proceduri și aplicarea unor 

măsuri adecvate scopului proiectului, drept pentru care ordonatorul de credite a fost atenționat să ia 

măsurile necesare în vederea accelerării implementării proiectului. 

Pentru împrumutul acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI) destinat finanțării 

Programului de dezvoltare a infrastructurii în orașele mici și mijlocii din România, faza I și faza II, în 

actul de control încheiat s-au consemnat: 

– Ministerul Finanțelor Publice a încheiat cu Consiliul Județean Prahova un acord de împrumut 

subsidiar pentru suma de 587,4 mii euro, deși județul Prahova nu figurează pe lista entităților cu 

care urma să se încheie acorduri de împrumut subsidiar, listă stabilită în OUG nr. 53/2006. În timpul 

și ca urmare a controlului la Ministerul Economiei și Finanțelor au fost inițiate demersuri pentru 

remedierea lacunei legislative, respectiv pentru introducerea „județului Prahova” pe lista 

subîmprumutaților, demers aflat în curs (avizat favorabil de Consiliul Legislativ); 

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor nu a virat la bugetul de stat suma de 

2.008,8 mii euro, încasată în perioada 9-13 noiembrie 2007 din executarea garanțiilor de bună 

execuție constituite de constructorul J/V Empedos-Eser pentru lucrările contractate în județele Alba, 

Botoșani și Hunedoara. Ca urmare, s-a dispus ordonatorului de credite să vireze sumele cuvenite la 

bugetul statului sau să întreprindă demersuri urgente în vederea adoptării unor acte normative care 

să permită utilizarea lor în cadrul proiectelor; 

108 



– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a repartizat cu întârziere pe surse sumele 

încasate prin executarea scrisorii de garanție bancară pentru plata în avans aferentă acordului contractual 

pentru lucrări de reabilitare a sistemului de furnizare a apei în județul Botoșani. Deși a încasat la data de 

15.01.2008 diferența nerecuperată de 188,6 mii euro din avansul acordat antreprenorului, Ministerul 

Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a restituit pe surse sumele cuvenite abia la 30.06.2008. Prin 

virarea cu întârziere a sumei de 86,1 mii euro în contul special al împrumutului BEI s-a pierdut o dobândă 

de 0,8 mii euro, iar pentru virarea cu întârziere a sumei de 21,5 mii euro la bugetul statului se datorează 

majorări de întârziere de 13,2 mii lei. S-a dispus luarea de măsuri în vederea recuperării de la persoanele 

responsabile a sumelor datorate și a virării lor conform destinațiilor cuvenite; 

– Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a certificat realitatea, regularitatea și 

legalitatea cererilor de plată pentru lucrări incerte aferente acordului contractual pentru lucrări de 

reabilitare a sistemului de furnizare a apei în județul Botoșani și a efectuat plata acestor lucrări incerte. 

Întrucât acordul contractual a fost reziliat, pentru recuperarea plăților necuvenite aferente lucrărilor 

incerte, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a emis un certificat interimar de plată cu 

valoare negativă de -85, 4 mii euro, pentru care antreprenorul a refuzat să emită facturile fiscale 

aferente. S-a dispus întreprinderea demersurilor pentru urmarea căilor de soluționare a litigiilor 

stipulate în contract la Comisia de Adjudecare a Disputelor, respectiv la Curtea de Arbitraj Internațional. 

În cazul împrumutului acordat de Banca Comercială Română Ministerului Finanțelor Publice 

în baza HG nr. 514/19.04.2006, în vederea finanțării Societății Naționale Nuclearelectrica – SA 

pentru finalizarea investiției la Unitatea 2 CNE Cernavodă s-au constatat: 

● nefundamentarea corespunzătoare de către S.N. Nuclearelectrica a necesarului de credite 

pentru finalizarea investiției la Unitatea 2 CNE Cernavodă a determinat plata unor comisioane cu 

374,8 mii lei mai mari decât cele aferente necesarului real, în condițiile în care, din creditul contractat 

de 122,0 milioane euro, s-au tras și utilizat numai 80,0 milioane euro; 

● tragerile din împrumut nu s-au făcut la nivelul plăților scadente, ci într-o sumă cu mult mai 

mare decât necesarul la termenul respectiv. Sumele neutilizate pentru efectuarea plăților au fost 

păstrate în depozite bancare la care s-au încasat dobânzi sub nivelul dobânzilor plătite la creditul 

aferent acestora. Diferența între dobânzile plătite și cele încasate la sumele trase peste nivelul 

necesar este de 1.020,8 mii lei, reprezentând, de asemenea, un prejudiciu pentru SN 

Nuclearelectrica – SA. 

A fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru stabilirea 

răspunderii juridice și recuperarea prejudiciilor produse. 

b.2. Cu privire la garanțiile guvernamentale 

b.2.1. Înregistrarea și raportarea datelor în contul general al datoriei publice guvernamentale 

● neconcordanțe între baza legală înscrisă în Situația garanțiilor guvernamentale și actele 

normative care au reglementat acordarea garanțiilor guvernamentale pentru împrumuturile 

respective, abatere constatată în 25 de cazuri. A fost emisă decizie prin care s-a dispus efectuarea 

corecturilor necesare; 

● neînregistrarea unor trageri aferente unui împrumut, având ca beneficiar C.N. Căi Ferate 

CFR – SA (garanția nr. 5.238/2003), a determinat diminuarea soldului garanțiilor externe la 

31.12.2007 cu suma totală de 0,8 milioane euro, echivalentul a 2,9 milioane lei. Prin decizie s-a 

dispus efectuarea înregistrării omise și corectarea soldului total al creditului. 

b.2.2. Legalitatea contractării, utilizării și rambursării împrumuturilor garantate de stat, 

raportate prin contul general al datoriei publice guvernamentale 

Din controlul efectuat de Curtea de Conturi la mai mulți agenți economici care au beneficiat de 

împrumuturi garantate, au rezultat o serie de deficiențe care nu au fost constatate și de Ministerul 

Economiei și Finanțelor prin organele teritoriale cu atribuții în domeniul inspecției fiscale ale Agenției 

Naționale de Administrare Fiscală, deși acestea au efectuat verificări la unitățile respective. 

Controlul necorespunzător efectuat de Ministerul Economiei și Finanțelor la agenții economici 

care aveau credite garantate de stat a avut ca efect: 

– creșterea valorii rambursării din fondul de risc a ratelor scadente datorate de împrumutații 

garantați; 


109


– nerecuperarea la fondul de risc a sumelor datorate de agenții economici pentru care s-au 

plătit rate scadente din acest fond. 

Astfel, fondul de risc nu a mai putut fi constituit în special din încasările de la agenții economici 

împrumutați, fiind necesară o creștere substanțială a sumelor virate de la bugetul de stat pentru 

completarea acestuia. Dacă în anul 2006 a fost virată de la bugetul statului pentru completarea 

fondului de risc o sumă de 58,7 milioane lei (reprezentând 9,79% din valoarea fondului), în anul 2007 

această sumă a crescut de peste 6 ori, ajungând la 363,7 milioane lei (reprezentând 55,71% din 

valoarea fondului). 

În urma verificării Curții de Conturi asupra modului de utilizare și rambursare de către agenții 

economici a împrumuturilor garantate de stat, s-au constatat următoarele: 

● deși beneficiarii de garanții de stat au informat Ministerul Economiei și Finanțelor, declarând 

pe propria răspundere, asupra lipsei disponibilităților bănești necesare achitării ratelor și accesoriilor 

scadente, în mai multe cazuri a reieșit că situația nu era reală. Astfel: 

– SC Uzina Electrică – SA Zalău a solicitat Ministerului Economiei și Finanțelor să-i achite 

ratele și dobânzile scadente în unele perioade în care avea în conturi sume disponibile pentru a 

efectua plățile respective. De altfel, în timpul controlului Curții de Conturi, agentul economic a virat 

la fondul de risc constituit la nivelul Ministerului Economiei și Finanțelor suma de 140,0 mii lei, în 

contul sumelor restante datorate. 

– SC Termica – SA Botoșani nu a acordat prioritate rambursării creditelor externe contractate 

cu garanția statului, nefiind deschis un cont de tip „ESCROW” din care să se asigure sursele de plată 

necesare, așa cum se prevede în OUG nr. 115/2001. Prin decizie a directorului Camerei de Conturi 

Botoșani s-a dispus luarea măsurilor de conformare la cerințele legale, iar printr-o adresă a fost 

sesizată Direcția Generală a Finanțelor Publice Botoșani, ca organ competent să dispună sancțiuni 

conform legii în astfel de cazuri; 

– Compania Națională de Căi Ferate CFR – SA București a transmis Ministerului Economiei 

și Finanțelor, pentru fiecare din ratele scadente și neachitate, adrese cu conținut relativ identic, prin 

care persoanele autorizate „declară pe proprie răspundere” că entitatea nu deține sumele necesare 

pentru a-și onora obligațiile de plată. În realitate compania deținea resursele necesare achitării 

obligațiilor respective, sub diferite forme (depozite overnight neevidențiate corespunzător în 

contabilitate, conturi bancare aparent blocate ș.a.), dar acestea au fost utilizate în alte scopuri, deși 

prin convențiile de garanție încheiate cu Ministerul Finanțelor Publice era prevăzut că „nicio altă 

datorie nu va avea prioritate față de împrumutul garantat prin prezenta Convenție, în alocarea 

resurselor financiare și valutare”. Întrucât s-a considerat că persoanele care au întocmit și confirmat 

adresele necorespunzătoare adevărului au comis infracțiunile de fals intelectual, respectiv fals în 

declarații, a fost sesizată Direcția Națională Anticorupție pentru începerea urmăririi penale în 

vederea stabilirii răspunderii juridice potrivit legii. 

● atribuirea contractelor de achiziții publice și plățile efectuate în baza acestor contracte s-au 

abătut, de multe ori, de la prevederile legale, în cazul SN Nuclearelectrica – SA și Compania 

Națională de Căi Ferate CFR – SA, după cum urmează: 

– SN Nuclearelectrica – SA, prin nerespectarea prevederilor legale cu privire la achizițiile 

publice a încheiat cu o societate comercială 5 contracte în valoare de 19.318,5 mii lei pentru livrarea 

de produse ce nu intrau în obiectul său de activitate și pe care nu avea capacitatea să le execute. 

Acționând doar în calitate de intermediar, această societate a achiziționat produsele de la 

producători interni sau importatori și le-a vândut la prețuri mai mari, uneori chiar de 2-3 ori față de 

cele de achiziție, producând SN Nuclearelectrica – SA un prejudiciu de 12.629,6 mii lei, suportat din 

credite externe și interne contractate cu garanția statului și din alocații bugetare pentru investiții. De 

asemenea, SN Nuclearelectrica – SA a încheiat tot fără respectarea cerințelor legale privind 

achizițiile publice un contract de servicii de multiplicare, care a creat un prejudiciu de 391,4 mii lei 

suportat din împrumuturi garantate de stat, precum și un număr de 94 de contracte de achiziție de 

produse din import în valoare de 684,3 mii euro, 511,5 mii USD și 11.684,6 mii CAD. Cu actele de 

110 



control încheiate în aceste cazuri a fost sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și 

Justiție, în vederea stabilirii răspunderii juridice și a recuperării prejudiciilor constatate. 

– Compania Națională de Căi Ferate CFR – SA, în baza contractului încheiat cu Fujitsu 

Siemens Services Ltd, finanțat din împrumutul de 120 milioane USD acordat de Banca 

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru proiectul „Reabilitarea căilor ferate” în 

perioada 1997–2007, a efectuat plăți fără existența unor documente justificative, având drept 

consecință prejudicierea acesteia cu suma de 5.354.863,0 USD. A fost sesizată Direcția Națională 

Anticorupție pentru începerea urmăririi penale în vederea stabilirii răspunderii juridice și a recuperării 

prejudiciului constatat. 


111


CAPITOLUL III 

Concluziile rezultate din controalele efectuate la regiile 

autonome, companiile și societățile naționale, societățile 

comerciale cu capital integral sau majoritar de stat și la celelalte 

persoane juridice supuse controlului Curții de Conturi 

III.A. – Controlul situației, evoluției și modului de administrare a 

patrimoniului public și privat al statului, precum și al 

concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică 

III.A.1. Regia Autonomă „Multiproduct” 

Cu privire la modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului 

La Regia Autonomă „Multiproduct” s-a constatat că regimul juridic al bunurilor aflate în 

patrimoniul acesteia nu este definit cu exactitate, astfel: 

– prin HG nr. 98/1991 privind înființarea Regiei Autonome „Multiproduct”, s-a stabilit că această 

regie este proprietara bunurilor din patrimoniul său, respectiv a terenurilor și clădirilor preluate ca 

urmare a desființării următoarelor entități: Întreprinderea de Metalurgie Prelucrătoare Aiud, Fabrica 

de Mobilă Gherla, Fabrica de Mobilă I.L. Caragiale, Întreprinderea de Împletituri și Confecții Metalice 

Poarta Albă, Întreprinderea de Confecții Târgșor și Întreprinderea de Încălțăminte Craiova; 

– din prevederile HG nr. 30/2000 privind transmiterea unei subunități de producție din 

administrarea RA „Multiproduct” în administrarea Direcției Generale a Penitenciarelor, rezultă că 

bunurile din patrimoniul acestei regii se află în patrimoniul public al statului. 

În vederea redării în situațiile financiare a unei imagini reale și fidele a patrimoniului regiei, a 

fost emisă o decizie prin care s-a dispus clarificarea regimului juridic al clădirilor și terenurilor care 

formează acest patrimoniu. 

Cu privire la legalitatea, realitatea și exactitatea evidențelor contabile, a bilanțului 

contabil și a contului de profit și pierdere 

Conform datelor din evidența contabilă a regiei, aceasta avea la data de 31.12.2007 obligații 

financiare către Direcția Generală a Penitenciarelor, constând în sume facturate de către unități ale 

sistemului penitenciar în valoare de 934,4 mii lei și penalități aferente de 156,7 mii lei. Aceste sume 

proveneau din derularea contractelor încheiate cu penitenciarele pentru lucrări efectuate cu munca 

deținuților. Sumele respective au fost facturate în baza prevederilor OG nr. 68/1999 privind 

finanțarea activității Direcției Generale a Penitenciarelor, care stabileau că la valoarea prestațiilor 

efectuate în favoarea altor beneficiari cu deținuții din penitenciare se aplică o cotă de 35% destinată 

Secțiunea I – Capitolul III 

113


creșterii gradului de finanțare din venituri extrabugetare. Această cotă însă a fost facturată de unele 

penitenciare și după apariția Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse 

de organele judiciare în cursul procesului penal, care definea sursele de realizare a veniturilor proprii 

ale penitenciarelor fără să mai menționeze cota de 35% precizată mai sus. În același timp, noul act 

normativ nu a abrogat prevederea din OG nr. 68/1999, ajungându-se astfel la aplicarea neunitară de 

către penitenciare a reglementărilor de mai sus. 

Pentru clarificarea și reglementarea acestei situații a fost emisă decizie. 

III.A.2. Societatea Națională „Radiocomunicații” – SA 

Societatea Națională „Radiocomunicații” – SA s-a înființat în baza HG nr. 372/1998 prin 

reorganizarea Regiei Autonome „Radiocomunicații” – SA, cu preluarea integrală a patrimoniului 

acestei regii, care s-a desființat. 

Societatea Națională „Radiocomunicații” – SA este persoană juridică română de tip societate 

comercială pe acțiuni, cu capital integral de stat, care funcționează pe bază de gestiune economică 

și autonomie financiară sub autoritatea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale și își 

desfășoară activitatea în domeniul telecomunicațiilor, având ca obiect principal de activitate: 

„transportul și difuzarea cu mijloace radio a programelor naționale de radio și televiziune, ca servicii 

de interes public național”. 

Principalele constatări rezultate în urma controlului 

● neobținerea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate și neînscrierea în capitalul 

social a terenurilor în suprafață de 1.780.918 m², în valoare de 33.771,0 mii lei; 

● neinventarierea și neînregistrarea bunurilor de natura rețelelor de transport și distribuție de 

telecomunicații în patrimoniul public al statului; 

● înregistrarea sumei de 187,3 mii lei în cheltuielile deductibile ale societății, reprezentând 

servicii de consultanță achitate către Societatea Civilă de Avocați (SCA) „Gutium și Asociații”, cu 

toate că efectuarea acestor servicii nu a dus la realizarea de venituri impozabile ale societății; 

● diminuarea veniturilor bugetului de stat cu impozitul pe veniturile obținute de nerezidenți în 

România. În timpul și ca urmare a controlului, s-a procedat la calcularea impozitului pe veniturile 

obținute de nerezidenți și a majorărilor de întârziere aferente, în sumă totală de 26,7 mii lei, care a 

fost virată ulterior la bugetul de stat; 

● plata nejustificată a unui onorariu de succes în valoare de 63,7 mii lei (inclusiv TVA) către 

Societatea Civilă de Avocați „Boștină și Asociații”, recuperat în timpul controlului; 

● cheltuirea ineficientă a sumei de 938,0 mii lei (echivalentul sumei de 280,3 mii euro), 

reprezentând contravaloarea serviciilor de reclamă în sistem Fillboard (reclamă pe pompele de 

benzină), din cauza neobținerii veniturilor preconizate în Nota de fundamentare; 

● vânzarea în condiții dezavantajoase pentru SN „Radiocomunicații” – SA a terenului situat în 

localitatea Săftica, comuna Balotești, județul Ilfov, către SC „GCIT – Gestiune și Consultanță IT” – 

SRL, respectiv: 

– vânzarea terenului fără a ține cont de contravaloarea clădirii existente pe teren la data 

vânzării; 

– constituirea nejustificată, în favoarea cumpărătorului, a dreptului de servitute (drum de 

acces) în suprafață de 2117,2 m² aferent terenului achiziționat în suprafață de 7.234,6 m², 

în condițiile în care terenul nu era înfundat (condiție prevăzută de Codul civil), având ieșire 

directă la drumul public (DN1); 

– prețul de vânzare al terenului a fost de 17 euro/m², în timp ce prețul terenurilor similare din 

zonă era cuprins între 36–90 euro/m². 

114 



● managementul SN „Radiocomunicații” – SA a acționat în defavoarea societății, contrar 

observațiilor Casei de Avocați „Boștină și Asociații”, cu ocazia încheierii contractului de asociere în 

participațiune cu SC „Iulius Group” – SRL, astfel: 

– a stabilit ca valoarea terenului adus ca aport la asociere să fie de 348 euro/m² în condițiile 

existenței unor tranzacții cu terenuri similare în aceeași zonă la prețuri cuprinse între 

450–590 euro/m²; 

– a acceptat participarea la asociere din partea SC „Iulius Group” – SRL fără solicitarea unor 

documente (scrisoare de garanție bancară) care să garanteze fondurile aduse ca aport în asociere; 

– Hotărârea acționarului unic nr. 12/2006 nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, 

Partea a IV-a. 

● vânzarea, fără respectarea prevederilor legale, a apartamentului situat în București, str. 

Bibescu Vodă, către managerul SN „Radiocomunicații” – SA, achiziționat de Harris Communications 

International Inc. Melbourne SUA cu ocazia derulării unui contract de livrare de echipamente de 

radiocomunicații, după cum urmează: 

– apartamentul menționat mai sus a fost adăugat pe lista apartamentelor din categoria 

locuințelor de serviciu propuse a fi vândute salariaților care le aveau în folosință, ulterior 

aprobării Consiliului de Administrație prin Hotărârea nr. 12/26.11.2003; 

– la stabilirea valorii apartamentului, evaluatorul nu a ținut seama de lucrările de 

modernizare suportate de SN „Radiocomunicații” – SA în sumă de 22,9 mii lei, așa încât 

valoarea apartamentului a fost diminuată cu această sumă. 

● SN „Radiocomunicații” – SA nu a fost interesată de valoarea justă rezultată în urma 

reevaluării care, așa cum se specifică în standardele internaționale de audit, reprezintă „Suma 

pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontată, de bunăvoie, între două părți aflate 

în cunoștință de cauză, în cazul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv”, în corelare cu utilitatea 

bunurilor și cu valoarea de piață a acestora, și nu a analizat raportul de evaluare și sub acest aspect; 

● pentru un număr de 78 de operațiuni bancare au fost percepute, în fapt, comisioane superioare 

celor oferite inițial de Banca Transilvania care, în timpul controlului, a restituit în contul societății SN 

„Radiocomunicații” – SA, suma de 18,1 mii lei, reprezentând diferența de comision achitată în plus; 

● aprobarea organigramei SN „Radiocomunicații” – SA și angajarea consilierilor directorului 

general fără respectarea reglementărilor în vigoare, astfel: 

– salariile de bază ale consilierilor sunt mai mari decât salariul de bază al directorului general; 

– din contractele individuale de muncă ale consilierilor directorului general se constată că 

sporurile acordate la salariile de bază sunt mai mari decât ale directorului general; 

– angajarea consilierilor directorului general al SN „Radiocomunicații” – SA s-a efectuat prin 

decizii ale directorului general, fără a avea la bază organizarea de concursuri, examene, 

teste, interviuri sau alte forme de verificare a cunoștințelor sau aptitudinilor, prin 

nerespectarea prevederilor din Contractul colectiv de muncă aprobat; 

– deciziile directorului general privind angajarea a trei consilieri au fost emise înainte de 

crearea și aprobarea prin organigramă a acestor posturi de către Consiliul de Administrație 

al SN „Radiocomunicații” – SA; 

– în contractele individuale de muncă ale consilierilor directorului general, prin 

nerespectarea prevederilor din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 53/2003, funcția de 

consilier este considerată funcție de conducere; 

– Fișele postului pentru consilierii directorului general cuprind în unele cazuri aceleași 

domenii, neexistând o departajare clară a atribuțiilor de consiliere. 

● gestionarea, exploatarea și întreținerea parcului auto fără respectarea normelor: 

– au fost repartizate autoturisme de serviciu fără aprobarea scrisă a conducerii executive; 

– pentru nepredarea foilor de parcurs în termen, nu au fost aplicate prevederile reglementate 

de procedurile interne, respectiv „blocarea cardului de alimentare până la data predării 

foilor de parcurs”; 

– pentru un număr de două autoturisme second-hand, reparațiile în valoare de 6,1 mii lei 

(fără TVA), cu toate că au fost efectuate în timpul valabilității perioadei de garanție, au fost 

suportate de către SN „Radiocomunicații” – SA, contrar prevederilor contractuale. În timpul 

controlului, SN „Radiocomunicații” – SA a încasat de la furnizor contravaloarea reparațiilor. 


115


III.A.3. Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” 

Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării” Tulcea este instituție publică cu 

personalitate juridică, care funcționează sub autoritatea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor. 

Obiectul de activitate al Rezervației Biosferei „Delta Dunării” este crearea și aplicarea unui 

regim special de administrare pentru patrimoniul natural din domeniul public de interes național al 

rezervației, precum și pentru refacerea și protecția unităților fizico-geografice stabilite prin lege. 

Bugetul definitiv aprobat pe anul 2007 

a avut prevăzute credite bugetare în sumă 

totală de 13.303,0 mii lei, repartizate pe 

titlurile clasificației bugetare după cum este 

prezentat în graficul alăturat: 

Plățile efectuate de instituție în anul 

2007, raportate în contul de execuție, au fost 

de 9.637,0 mii lei, față de prevederile 

definitive aprobate prin buget de 13.303,0 

mii lei, procent de realizare de 72,4%. Pe 

titluri, plățile efectuate din buget au fost 

repartizate după cum se poate observa în 

graficul alăturat: 

În urma verificărilor, echipa de control a Curții de Conturi a constatat o serie de nereguli și 

abateri cu caracter financiar, după cum urmează: 

Prejudicierea instituției prin remunerarea fără temei legal a membrilor comisiilor de 

evaluare a ofertelor 

Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că în perioada iulie-octombrie 2007 instituția a 

plătit suma de 10,6 mii lei, reprezentând remunerarea membrilor comisiei de evaluare a ofertelor, 

pentru care nu există bază legală. Pentru recuperarea acestei sume ordonatorul de credite a emis 

dispoziții de imputare, inclusiv pentru dobânda în sumă de 1,2 mii lei. 

Nevirarea unor obligații la bugetul de stat 

Instituția nu a virat la bugetul de stat contravaloarea a 75,0%, respectiv 10,2 mii lei, din 

amenzile încasate de agenții constatatori, întreaga sumă încasată fiind virată în contul de colectare 

a fondului de stimulente. Ca urmare a controlului, instituția a virat la bugetul de stat suma de 10,2 

mii lei, precum și majorările de întârziere aferente, în sumă de 5,5 mii lei. 

Utilizarea nelegală a unor terenuri din patrimoniul public al statului de către persoane juridice 

Ca urmare a verificării efectuate s-a constatat faptul că unele suprafețe de teren aparținând 

domeniului public al statului, aflate în administrarea ARBDD Tulcea, se află în folosința gratuită a 

unor agenți economici, contrar prevederilor legale. 

116 



Astfel, un număr de trei societăți comerciale exploatează suprafețe de teren fără a fi încheiate 

contracte de concesiune în condițiile legii și fără plata unei redevențe. Aceste societăți au dobândit 

clădiri în Delta Dunării, prin participare la licitații publice organizate de organele fiscale pentru 

executarea silită a unor debitori, foste societăți cu capital de stat, clădirile fiind construite pe terenuri 

aflate în patrimoniul public al statului. 

ARBDD Tulcea a recunoscut dreptul de superficie al cumpărătorilor imobilelor asupra 

terenului, neputându-se opune dreptului legal al acestora de a intabula activele cumpărate, însă 

folosința terenului trebuia legalizată prin încheierea în condițiile legii a unui contract de concesiune, 

fapt care nu s-a petrecut până la încheierea verificării. 

Ca urmare a controlului s-a emis decizie pentru înlăturarea neregulilor de mai sus. 

Nereguli referitoare la organizarea și conducerea contabilității instituției, realitatea și 

exactitatea evidenței contabile: 

● în anul 2007 instituția a înregistrat eronat o parte din plățile efectuate pentru lucrările 

executate la obiectivele de investiții in curs, denaturând astfel cheltuielile instituției și implicit 

rezultatul patrimonial. De asemenea, au fost înregistrate eronat pe cheltuieli plățile aferente 

drepturilor salariale ale diriginților de șantier, remunerarea membrilor comisiei de licitație, precum 

și cheltuielile cu organizarea licitației (anunțuri, avize, taxe). Consecința acestor înregistrări eronate 

este aceea că, pe lângă faptul că sunt majorate nejustificat cheltuielile și se denaturează rezultatul 

patrimonial la finele anului, pe obiectivele de investiții în continuare nu se pot urmări plățile efectuate 

astfel încât să se respecte încadrarea in devizul general de cheltuieli; 

● instituția nu are organizată evidența analitică a unor conturi contabile, fapt ce face imposibilă 

verificarea concordanței cu datele înregistrate în evidența contabilă sintetică; 

● nerespectarea prevederilor referitoare la inventarierea patrimoniului, în sensul că nu au fost 

stabilite și înregistrate în evidența contabilă rezultatele inventarierii, respectiv nu au fost evaluate 

elementele de activ și pasiv prin compararea datelor constatate faptic și înscrise în listele de 

inventariere cu cele din evidența tehnico-operativă și din contabilitate. 

Pentru înlăturarea consecințelor neregulilor de mai sus, au fost dispuse măsuri prin decizie. 

III.A.4. Administrația Națională „Apele Române” 

Administrația Națională „Apele Române” (ordonator secundar de credite pentru fondurile de la 

bugetul de stat) are în structură 12 entități (ordonatori terțiari de credite) pentru care finanțarea 

cheltuielilor curente și de investiții se asigură din venituri proprii și din alocații bugetare. 

Direcțiile de ape au în subordine sisteme de gospodărire a apelor și sisteme hidrotehnice cu 

statut de sediu secundar, unități fără personalitate juridică. 

Administrația Națională „Apele Române” – SA are în subordine și alte unități, fără personalitate 

juridică, și anume: Centrul de Formare și Pregătire a Personalului în Gospodărirea Apelor, Revista 

hidrotehnică și Exploatarea Complexă Stânca – Costești. 

Conform contului de execuție la nivelul anului 2007, veniturile totale din surse proprii s-au 

prezentat astfel: 


117


Cheltuielile totale din surse proprii s-au prezentat, pe capitole de cheltuieli, după cum urmează: 

Ca urmare a verificării contului anual de execuție și a bilanțului contabil încheiat la 31 

decembrie 2007, la Administrația Națională „Apele Române” au fost constatate abateri pentru 

remedierea cărora s-a emis decizie și s-a transmis adresă către management. 

Nu s-a acordat descărcare de gestiune. 

Cu privire la venituri proprii 

● nu s-au actualizat tarifele reprezentând contribuții specifice de gospodărire a apelor care 

trebuiau încasate de la diverși clienți cu indicele de inflație pe perioada 1.01.2007 și până la data 

controlului, conducând astfel la diminuarea corespunzătoare a veniturilor Administrației Naționale 

„Apele Române”; 

● nu au fost întreprinse măsuri pentru recuperarea la termen a debitelor în sumă de 19.500,8 

mii lei, existente în evidențele entității verificate. Aceeași deficiență, respectiv lipsa de preocupare 

pentru realizarea veniturilor proprii, s-a constatat și la nivelul structurilor teritoriale (direcțiile de ape). 

Astfel, acestea înregistrau la 31 decembrie 2007 sume neîncasate de la clienți în valoare de 

82.237,0 mii lei. 


● s-au întocmit deconturi de deplasare în țară și străinătate cu ordonanțări de plată neaprobate 

de controlul financiar preventiv și de ordonatorul de credite. Nu s-au respectat Normele specifice 

privind organizarea și conducerea contabilității pentru grupa „Protocol și reprezentare”, în care se 

specifică că orice cheltuială necesită o notă de fundamentare a acțiunii, invitații de participare, 

confirmarea participării și un deviz cu lista participanților. Consecința acestei abateri constă în 

întocmirea de ordonanțări de plată nule și fără valoare pentru conducătorul compartimentului 

financiar-contabil; 

● nu s-au înregistrat în patrimoniul public al statului investiții noi care au fost puse în funcțiune 

în perioada 2000–2007, având drept consecință diminuarea corespunzătoare a acestuia. 

Exemplificăm în acest sens: 

– nu s-au cuprins investiții în sumă de 5.743,5 mii lei în patrimoniul public al statului aflat în 

administrarea Direcției Apelor Someș-Tisa – Cluj; 

– nu s-au evaluat terenuri în suprafață de 6.713 m² din patrimoniul public al statului aflat în 

administrarea Direcției Apelor Someș-Tisa – Cluj, aferente stațiilor hidrometrice construite 

și date în funcțiune în anul 2005; 

– s-a diminuat patrimoniul public al statului aflat în administrarea Direcției Apelor Buzău- 

Ialomița, cu suma de 289,2 mii lei, reprezentând investiții pe râul Ialomița; 

– nu s-au înregistrat în contabilitatea Direcției Apelor Siret-Bacău două cabine hidrometrice, 

respectiv cele de la Frumosu și de la Bicaz-Chei; 

– nu s-au înregistrat în contabilitate, în contul „Patrimoniul public”, precum și la Ministerul 

Economiei și Finanțelor terenuri din patrimoniul public al statului în suprafață totală de 

1.190.821 m² la Direcția Apelor Prut-Iași; 

– nu s-au înregistrat în contabilitatea proprie terenuri din patrimoniul public în suprafață de 

101.328 m ² la un număr de 7 direcții de ape (Dobrogea-Litoral, Prut, Buzău-Ialomița, 

Banat, Mureș, Olt, Someș-Tisa); 

118 



– nu s-a reglementat situația juridică a unor terenuri din patrimoniul public care nu au acte 

de proprietate, în suprafață de 36.020 m 2 (Direcția Apelor Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, 

Dobrogea-Litoral); 

– ANAR deține terenuri în patrimoniul propriu în suprafață de 229.425,0 m ² aflate în diferite 

stadii de litigiu sau cu situație juridică în curs de reglementare la direcțiile de ape: Crișuri- 

Oradea, Banat, Olt, Prut, Siret, Buzău -Ialomița, Argeș-Vedea, Jiu și Someș-Tisa. 

● organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv cu nerespectarea 

reglementărilor legale; 

● nu a fost respectată structura planului de conturi pentru instituțiile publice, potrivit legii, fapt 

care a determinat înregistrarea eronată a sumei de 55,0 mii lei reprezentând cheltuieli de deplasare 

și detașare; 

● conturile sintetice din balanța de verificare întocmită de ANAR – Sediul central, la 

31.12.2007, conțin înregistrări eronate, din care a rezultat depășirea cu suma de 60,1 mii lei a 

disponibilului pentru „salarii de bază” pe luna decembrie 2007; 

● nerespectarea unor reglementări legale specifice domeniului, respectiv neautorizarea din 

punct de vedere al funcționării în siguranță a 100 de baraje din categoria C și D, contrar prevederilor 

OUG nr. 244/2000 privind siguranța barajelor, aprobată și completată prin Legea nr. 466/2001; 

● consiliul de conducere al ANAR a aprobat în mod ilegal transferul a două terenuri 

neevaluate, situate în sectorul 2 al Capitalei, în suprafață de 31.600 m² (Insula Lac Fundeni) și 

respectiv de 19.400 m² (Insula Plumbuita), din patrimoniul public al statului aflat în administrarea sa 

în patrimoniul public local; 

● neînregistrarea în patrimoniul public al statului a echipamentelor SIMIN în valoare de 488,4 

mii lei, transferate cu titlu gratuit de la Administrația Națională de Meteorologie. 

III.A.5. Administrația Națională de Meteorologie 

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a fost înființată prin reorganizarea Companiei 

Naționale „Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor” – SA, iar ulterior 

activitatea de hidrologie, hidrogeologie și de gospodărire a apelor a fost cedată Administrației Naționale 

„Apele Române”. ANM are statut de regie, organizându-se și funcționând pe bază de gestiune 

economică și autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile. 


abateri cu caracter financiar cu privire la patrimoniul public al statului, după cum urmează: 

● nu au fost înregistrate în Cartea Funciară terenuri din patrimoniul public al statului în 

suprafață de 144.790,58 m², care se regăsesc la următoarele Centre Meteorologice Regionale 

(CMR): Transilvania Nord, Banat-Crișana, Oltenia, Transilvania Sud, Dobrogea și Muntenia; 

● nu au fost evaluate terenuri în suprafață de 147.978,0 m² aflate în patrimoniul public al statului 

și care se regăsesc la CMR: Banat-Crișana, Transilvania Sud, Oltenia și Muntenia. În timpul controlului, 

ANM a luat măsura evaluării terenurilor menționate mai sus aflate în patrimoniul public al statului; 

● neînregistrarea în Registrul Inventar de la Ministerul Economiei și Finanțelor a valorii 

terenurilor din patrimoniul public în suprafață de 386.927,61 m², evaluate în anul 2007 la suma de 

5.424,3 mii lei; 

● neînregistrarea în Registrul Inventar de la Ministerul Economiei și Finanțelor a imobilizărilor 

corporale noi, în sumă de 6.246,3 mii lei; 

● neînregistrarea în Registrul Inventar de la Ministerul Economiei și Finanțelor a imobilizărilor 

corporale cărora li s-a modificat valoarea, în sumă de 131. 005,9 mii lei; 

● neînregistrarea în Registrul Inventar de la Ministerul Economiei și Finanțelor a echipamentelor 

SIMIN (Sistem Meteorologic Integrat Antigrindină) în sumă de 1.648,4 mii lei, care fac parte din „Lista 

bunurilor din domeniul public al statului care se preiau în administrare de către ANM”; 


119


● transmiterea fără plată a echipamentelor SIMIN aflate în administrarea ANM, în valoare 

totală de 1.502,5 mii lei, către următoarele instituții publice: Ministerul Transporturilor și 

Infrastructurii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul 

Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului. Echipamentele menționate mai sus 

au fost predate inițial în custodie, iar la data controlului s-a constatat că nu erau înregistrate nici în 

patrimoniul public al statului aflat în administrarea ANM și nici în cel al entităților menționate. 

Prin decizie s-a dispus luarea măsurilor pentru înregistrarea echipamentelor SIMIN în 

patrimoniul public al ANM și al entităților care le administrează. 

III.A.6. Academia Română 

Pentru anul 2007 au fost aprobate credite definitive în sumă de 165.275,8 mii lei și au fost 

efectuate plăți în sumă de 164.598,4 mii lei, gradul de utilizare fiind de 99,6%. 

Cu ocazia verificării contului de execuție pentru activitatea proprie a Academiei Române, în 

calitate de ordonator principal de credite, au fost constatate unele abateri nesemnificative care au 

fost remediate operativ, fapt pentru care s-a acordat descărcare de gestiune. 

De asemenea, au fost verificați un număr de 9 ordonatori de credite, din care 8 terțiari și unul 

secundar, ocazie cu care au fost constatate o serie de abateri dintre care exemplificăm: 

Abateri constând în nerespectarea prevederilor legale în efectuarea cheltuielilor, care 

au generat prejudicii în sumă de 82,8 mii lei, au fost constatate la Institutul de Chimie Timișoara, 

reprezentând compensări în cadrul unor contracte de asociere fără documente legal întocmite. 

Dosarul a fost transmis Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în vederea efectuării cercetărilor, 

și Tribunalului Timiș în vederea stabilirii răspunderii juridice și recuperării prejudiciului. 

Abateri care nu au generat prejudicii și pentru care s-au emis decizii sau au fost aplicate 

sancțiuni contravenționale 

● nu a fost organizată și condusă în mod corespunzător contabilitatea operațiunilor 

economice. Astfel, la Institutul de Chimie Timișoara s-a constatat că, deși deține dreptul de folosință 

asupra unei suprafețe de 2,1 ha teren, nu are evidențiat în contabilitate acest drept patrimonial. De 

asemenea, nu s-a asigurat organizarea evidenței financiar-contabile a creanțelor rezultate din 

execuția contractelor de asociere în participațiune, urmărirea spre încasare a acestor creanțe 

realizându-se doar extracontabil, iar pentru evidențierea unor cheltuieli de întreținere și reparații nu 

s-au utilizat conturile corespunzătoare; 

● nu au fost incluse în operațiunile de reevaluare activele fixe corporale cu durata normală de 

utilizare neexpirată, aflate în patrimoniul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Iași, 

fiind astfel denaturate situațiile financiare încheiate la 31.12.2007. În timpul controlului au fost 

reevaluate și înregistrate diferențele din reevaluare în valoare de 50,3 mii lei și amortizarea aferentă 

în valoare de 38,0 mii lei. 

III.A.7. Agenția Națională pentru Protecția Mediului 

În urma controlului Curții de Conturi privind achiziția de echipamente IT în anul 2007 (servere, 

laptopuri și computere de birou), au fost consemnate o serie de nereguli și abateri după cum 

urmează: 

● s-a procedat la fragmentarea necesarului de echipamente IT ce urmau a fi achiziționate, în 

scopul diminuării valorii echipamentelor și implicit al aplicării procedurilor de achiziție prin „cerere de 

oferte” sau “încredințare directă”. Acest fapt a avut drept consecință achitarea unor prețuri mult mai 

mari, pe de o parte, prin neorganizarea unei licitații publice, iar, pe de altă parte, prin 

contractarea/achitarea unor prețuri diferite pentru același tip de echipament, livrat de același 

furnizor, agențiilor pentru mediu regionale sau județene, cum ar fi APM Prahova, Neamț, Galați, 

120 



Dâmbovița, Gorj, Bacău, Brașov. Din diferențele de preț achitate pentru echipamente identice, 

raportat la prețul contractat cel mai mic, a rezultat că s-a plătit în plus suma totală de 1.475,5 mii lei, 

din care: 74,4 mii lei – diferențe în plus achitate pentru laptopuri; 452,9 mii lei - diferențe în plus 

achitate pentru servere și 948,2 mii lei – diferențe în plus achitate pentru computere de birou; 

● realizarea unui management defectuos/necorespunzător/neeficient prin fundamentarea unui 

necesar nereal de echipamente IT și nerepartizarea judicioasă pe unitățile din subordine, ceea ce 

a determinat o supraevaluare a necesarului de fonduri bugetare pentru achiziția acestora. 

Actul de control încheiat a fost transmis Parchetului de pe lângă Tribunalul București, pentru 

a se extinde cercetările și a se stabili dacă faptele prezentate au fost săvârșite cu încălcarea legii 

penale. 

III.A.8. Societatea Română de Radiodifuziune 

Controlul Curții de Conturi a urmărit evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și 

privat al statului la această entitate, constatându-se o serie de încălcări ale legislației în vigoare, 


Cu privire la execuția veniturilor cuvenite bugetului de stat 

Închirierea de către Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a Sălii Radio „Mihail Jora”, 

proprietate de stat, s-a efectuat fără existența unei hotărâri a Guvernului dată în acest sens, iar 

veniturile realizate din această sursă, în sumă de 151,8 mii lei, au fost reținute integral și utilizate ca 

venituri din exploatare, ceea ce contravine prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea 

publică și regimul juridic al acesteia. 

Angajarea, lichidarea și ordonanțarea plăților efectuate din creditele bugetare alocate 

pentru achitarea cotizațiilor cuvenite organizațiilor guvernamentale internaționale 

Societatea Română de Radiodifuziune a efectuat plăți din credite bugetare în valoare totală de 

363,5 mii lei, reprezentând cotizații către Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), în 

condițiile în care aceasta nu era menționată în OG nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor 

la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte. 

Cu privire la modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi 

pentru înlăturarea unor abateri constatate cu ocazia verificării exercițiului financiar al anului 

2004 

Ca urmare a controlului efectuat de Curtea de Conturi asupra calității gestiunii economicofinanciare 

și a modului de administrare a patrimoniului de către SRR, pentru exercițiul financiar al 

anului 2004, Curtea de Conturi a emis către managerul acestei societăți o adresă prin care a dispus 

măsuri și termene pentru remedierea abaterilor și recuperarea prejudiciilor constatate. 

Din verificarea documentelor puse la dispoziție, privind ducerea la îndeplinire a măsurilor 

dispuse, a rezultat că din totalul prejudiciilor constatate, în sumă de 174,0 mii lei, reprezentând 

venituri din chirii nevirate la bugetul de stat, drepturi bănești acordate nelegal membrilor Consiliului 

de Administrație sau decontarea nelegală a unor cheltuieli cu deplasările externe, s-a recuperat 

numai suma de 33,1 mii lei. 

Pentru neducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi, actul de control a 

fost transmis Ministerului Public. 


121


III.A.9. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri Funciare 


abateri cu caracter financiar, după cum urmează: 

Cu privire la efectuarea inventarierii și reevaluării tuturor elementelor patrimoniale 

● inventarierea anuală a patrimoniului s-a efectuat cu încălcarea OMFP nr. 1753/2004, în 

sensul că obligațiile financiare față de terți, precum și creanțele evidențiate în bilanțul contabil la 

31.12.2007, nu au fost supuse acțiunilor de verificare și confirmare pe baza extraselor soldurilor 

debitoare și creditoare; 

● scoaterea nelegală din gestiune a unor obiecte de inventar propuse spre casare în valoare 

de 3,2 mii lei, neacceptate de Comisia centrală de inventariere. 

Prin decizie a Curții de Conturi, s-a dispus verificarea și confirmarea soldurilor de creanțe și 

datorii pe baza extraselor de sold, precum și reinventarierea și introducerea în gestiune a obiectelor 

de inventar casate nelegal. 

Cu privire la înregistrarea în patrimoniu a tuturor operațiunilor 

● nu a fost identificată și inventariată suprafața de 327,6 ha teren proprietate publică, care 

trebuia preluată în administrare de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru 

Îmbunătățiri Funciare (INCDIF) – ISPIF București de la Agenția Domeniilor Statului în baza HG nr. 

944/2006 privind organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru 

Îmbunătățiri Funciare; 

● pentru patrimoniul public și privat al statului, evidențiat în bilanțul contabil la 31.12.2007, 

INCDIF nu deținea documente legale justificative, respectiv Protocoale de predare-preluare a 

patrimoniului, ce trebuiau încheiate între Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale în subordinea 

căruia funcționează, pe de o parte, și Agenția de Valorificare a Activelor Statului, în subordinea 

căreia funcționau ISPIF–SA și ICITID Băneasa, jud. Giurgiu, entități al căror patrimoniu a fost 

preluat. 

Valoarea patrimoniului public și privat al statului pentru care nu au fost încheiate protocoale de 

predare-preluare, conform HG nr. 944/2006, este de 1.929,2 mii lei patrimoniu public și 5.126,0 mii 

lei patrimoniu privat al statului în cazul ISPIF – SA și, respectiv, 750,0 mii lei patrimoniu public și 

581,0 mii lei patrimoniu propriu în cazul ICITID Băneasa, jud. Giurgiu. 

Prin decizia Curții de Conturi, s-a dispus inițierea procedurilor prevăzute de lege în vederea 

întocmirii protocoalelor de predare-preluare, care să justifice patrimoniul public și privat al statului 

evidențiat în bilanțul contabil al institutului. 

122 



III.B. – Controlul constituirii, administrării și utilizării fondurilor publice 

de către instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri 

proprii și din subvenții de la bugetul de stat. Spitale publice 

III.B.1. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) funcționează și își exercită atribuțiile ca 

autoritate administrativă autonomă de specialitate, autofinanțată, cu personalitate juridică, în temeiul 

Legii nr. 32/3.04.2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor și ale Legii 

nr. 136/29.12.1995 privind asigurările și reasigurările în România. 

Bugetul propriu de venituri și cheltuieli pe anul 2007 a fost aprobat de Consiliul Comisiei de 

Supraveghere a Asigurărilor, în baza prevederilor art. 5 lit. o) din Legea nr. 32/2000, cu modificările 

ulterioare. 

Cu privire la execuția bugetară a bugetului de venituri și cheltuieli 

Unele date înscrise în contul de execuție întocmit la 31.12.2007 de către CSA nu sunt reale, 

iar în unele cazuri nu corespund cu datele din evidența contabilă. 

Drepturile constatate din anii precedenți au fost preluate din contul de execuție încheiat la data 

de 31.12.2006 cu o diminuare de 547,0 mii lei, iar drepturile constatate din anul curent cu o majorare 

de 5.350,0 mii lei. 

Totodată, drepturile constatate pe anul 2007 la veniturile privind taxa de funcționare au fost 

majorate cu suma de 517,0 mii lei. Această eroare a fost corectată în evidența contabilă în luna 

ianuarie 2008. 

Contul de execuție refăcut în timpul și ca urmare a controlului se prezintă după cum urmează: 

Plățile efectuate au însumat 39.516,2 mii lei, reprezentând 32,2% din creditele bugetare 

definitive, în sumă de 122.500,0 mii lei. 



123


Cu privire la respectarea prevederilor legale în procesul de execuție bugetară 

● încasarea unor venituri ca taxă de avizare pentru agenții de asigurare subordonați, deși prin 

Legea nr. 32/2000 nu este prevăzută această taxă. Stabilirea acestei taxe în baza Ordinului 

președintelui CSA nr. 10/2007, prin asimilarea cu taxa de autorizare pentru brokeri și cu 

nerespectarea prevederilor din Legea nr. 32/2000, actualizată, care la art. 10 precizează că 

veniturile proprii ale bugetului CSA se formează din taxele și majorările prevăzute la art. 13 și art. 36 

din aceeași lege, respectiv taxa de autorizare pentru societăți și brokeri de asigurare; 

● nu au fost respectate în totalitate prevederile legale privind obligația de a angaja și efectua 

cheltuieli strict legate de activitatea entității, fiind achiziționate unele produse care nu pot fi încadrate 

în categoria cheltuielilor de reprezentare și protocol. De asemenea, unele prevederi ale normativelor 

proprii pentru cheltuielile privind acțiunile de protocol, aprobate cu nr. 111608/AT/2.08.2006 în 

temeiul art. 1 alin. (4) din OG nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru 

autoritățile și instituțiile publice, au excedat prevederilor acestei ordonanțe; 

● nu a fost actualizat Regulamentul de organizare și funcționare al CSA în concordanță cu 

modificările legislative și de structură organizatorică și de personal apărute ulterior aprobării 

acestuia; 

● în decizia președintelui CSA nr. 113618/2006 de delegare a atribuțiilor de ordonator de 

credite pentru Fondul de Garantare nu au fost prevăzute operațiunile privind efectuarea cheltuielilor 

de capital și efectuarea plasamentelor disponibilităților, în condițiile în care persoana delegată a 

exercitat efectiv atribuțiile de ordonator principal de credite pentru aceste operațiuni în perioada 

controlată. De asemenea, în decizia de delegare au fost prevăzute atribuții de aprobare a unor plăți 

care nu sunt în competența unui ordonator de credite, ci în competența organului de specialitate. 

Prin decizia Curții de Conturi au fost dispuse măsuri care să asigure înlăturarea abaterilor 

financiar-contabile constatate la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. 

III.B.2. Spitale publice 

Prin programul de control financiar pe anul 2007 au fost aprobate a fi verificate 93 de spitale 

publice, finanțate de la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), bugetul 

de stat, bugetele locale și din venituri proprii. 

În urma verificărilor efectuate de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi la spitalele 

publice, au fost constatate: 

● abateri cu privire la modul de stabilire, evidențiere și încasare a veniturilor în termenul și în 

condițiile prevăzute de legislația în vigoare, care au condus la calcularea de venituri suplimentare în 

sumă totală de 1.122,0 mii lei (698,8 mii lei la bugetul de stat, 423,2 mii lei la FNUASS); 

● fapte generatoare de prejudicii în sumă totală de 3.068,4 mii lei (1.490,7 mii lei în cazul 

finanțării de la bugetul de stat, 84,4 mii lei în cazul finanțării de la bugetele locale și 1.493,3 mii lei în 

cazul finanțării de la bugetul FNUASS); 

● abateri financiar-contabile care au condus la denaturarea datelor raportate prin situațiile 

financiare încheiate la 31.12.2007 cu suma totală de 204.347,5 mii lei (5.069,2 mii lei în cazul 

finanțării de la bugetul de stat, 1.968,9 mii lei în cazul finanțării de la bugetele locale și 197.309,4 mii 

lei în cazul finanțării de la bugetul FNUASS). 

În urma verificării situațiilor financiare întocmite la 31.12.2007 de către spitalele publice, au 

fost constatate unele abateri financiar-contabile de la prevederile legale, după cum urmează: 

1. Cu privire la stabilirea veniturilor 

● necalcularea, neevidențierea și nevirarea contribuției angajatorului pentru protecția 

persoanelor cu handicap, abatere constatată la spitale din județele Harghita, Suceava, Covasna, 

Prahova, Vaslui și municipiul București; 

● necalcularea și neîncasarea veniturilor din penalitățile cuvenite conform contractelor de 

execuție lucrări; neurmărirea încasării unor debite; neurmărirea încasării contravalorii serviciilor 

medicale prestate către cei care au suferit accidente de muncă; neîncasarea chiriilor pentru spațiile 

124 



închiriate; neluarea măsurilor legale de achitare a unor sume prescrise, reprezentând drepturi 

salariale. Aceste abateri au fost constatate la spitale din județele Alba, Argeș, Botoșani, Caraș- 

Severin, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Ilfov, Mureș, Satu Mare, Sălaj, Suceava, 

Bacău, Dolj, Iași, Timiș și municipiul București; 

● alte abateri generatoare de venituri suplimentare, constând în principal în neîncasarea în 

termen a contravalorii unor prestații medicale la cerere. Aceste abateri au fost constatate la spitale 

din județele: Iași, Timiș și Vâlcea. 

2.1. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor din sumele alocate din FNUASS 

Din controlul realizat de structurile teritoriale ale Curții de Conturi asupra modului de efectuare 

a cheltuielilor aprobate prin bugetul FNUASS pe anul 2007 s-a constatat o serie de abateri de la 

prevederile legale, care au condus la crearea unor prejudicii în sumă totală de 1.493,4 mii lei, din 

care 366,5 mii lei provin de la titlul „Cheltuieli de personal”; 799,6 mii lei de la titlul „Bunuri și servicii”; 

327,3 mii lei de la titlul „Cheltuieli de capital”. În timpul controlului s-a recuperat suma totală de 689,1 

mii lei. Din controalele efectuate de structurile teritoriale ale Curții de Conturi la un număr de 43 

spitale publice au fost reținute următoarele abateri: 

● plăți nelegale peste normele, cotele sau baremurile legale, efectuate la 14 spitale, în sumă 

de 279,2 mii lei, constând din plata nelegală a unor drepturi salariale mai mari decât cele prevăzute 

în actele normative; decontarea unor situații de lucrări privind reparații curente efectuate peste 

devizul din oferte; cheltuieli cu reparații curente mai mari decât cele reale; nerespectarea prețului din 

contractele de achiziție; plăți nelegale peste valoarea contractuală; plata nelegală a unor alimente 

pentru hrana persoanelor spitalizate. Astfel de abateri au fost constatate la spitalele din județele: 

Argeș, Bacău, Bihor, Botoșani, București, Caraș-Severin, Constanța, Cluj, Ilfov, Dâmbovița, 

Mehedinți, Satu Mare și Sălaj; 

● plăți fără documente justificative sau documente întocmite nelegal la 10 spitale publice, în 

sumă de 507,4 mii lei, constând în principal din plăți nelegale ca urmare a achitării contravalorii unor 

servicii de ambulanță fără a exista documente privind transporturile efectuate; plăți către furnizori, 

fără a exista documente întocmite de aceștia; plăți nelegale ale unor servicii de întreținere și reparații 

sau cheltuieli nelegale pentru deplasări; drepturi salariale acordate nelegal personalului, 

reprezentând sporuri și ore suplimentare acordate în zile nelucrătoare. Aceste plăți nelegale au fost 

constatate la spitale din județele Arad, Bacău, Bihor, București, Botoșani, Caraș-Severin, 

Dâmbovița, Suceava, Satu Mare, Vaslui; 

● plăti nelegale pentru cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare, constatate la 4 spitale, 

în sumă de 29,1 mii lei, constând din plata nelegală a unor drepturi salariale, plata nelegală a 

contravalorii unor carburanți sau a unor sume reprezentând reparații capitale, constatate la spitale 

din județele Argeș, Caraș-Severin, Mehedinți și București; 

● plăți peste avansurile legale nerecuperate din achiziționări de bunuri sau prestări de servicii, 

constatate la 4 spitale din județele Bihor, Mureș și Timiș, în sumă de 66,6 mii lei; 

● plăți efectuate cu schimbarea destinației legale, prin achitarea unor lucrări neprevăzute în 

contractele inițiale, constatate la 2 spitale din județele Dâmbovița și Suceava, în sumă de 58,7 mii lei; 

● prejudicii determinate de alte abateri prin nerespectarea reglementărilor legale în efectuarea 

cheltuielilor, constatate la 27 spitale, în sumă de 552,3 mii lei, constând în acordarea de tichete de 

masă fără temei legal; plata nelegală a asigurării de răspundere civilă profesională pentru medicii 

angajați; plata nelegală a unor sume reprezentând „organizare de șantier” sau a unor cheltuieli cu 

reparații capitale fără ca acestea să fie finalizate, acordarea unor sporuri sau a unor salarii de merit 

fără bază legală; nerecuperarea contravalorii prestațiilor de servicii de la clienții rău-platnici sau 

nerecuperarea în termenul legal de prescripție a unor cheltuieli de spitalizare etc. Aceste plăți nelegale 

au fost constatate la spitale din județele Alba, Covasna, Constanța, Dâmbovița, Mehedinți, Satu Mare, 

Vrancea, Arad, Bihor, Botoșani, Harghita, Hunedoara, Suceava, Timiș și municipiul București. 

Din prejudiciul total, în timpul controlului a fost recuperată suma de 131,9 mii lei. 

2.2. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor din sumele alocate de la bugetul de stat 

Din controlul realizat de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi cu privire la modul de 

efectuare a cheltuielilor din alocații bugetare, s-au constatat fapte generatoare de prejudicii în sumă 

totală de 1.490,7 mii lei, din care 2,0 mii lei provin de la titlul „Cheltuieli de personal”; 194,1 mii lei 


125


de la titlul „Bunuri și servicii” și 1.294,6 mii lei de la titlul „Cheltuieli de capital”. În timpul controlului 

s-a recuperat suma totală de 1.362,7 mii lei, reprezentând 91,4% din total. Aceste abateri s-au 

concretizat în principal în: 

● plăți peste avansurile legale în sumă de 364,6 mii lei, constatate la 3 spitale publice din 

județele Bihor, București și Neamț, reprezentând achitarea contravalorii unor bunuri neprimite până 

la finele anului și efectuarea de plăți pentru lucrări de reparații capitale, nejustificate până la finele 

anului; 

● plăți peste cotele, normele sau baremurile legale în sumă de 90,8 mii lei, efectuate la 3 

spitale din județele Bihor, Harghita și Vaslui, constând în acceptarea la plată a unor situații de lucrări 

cu cote majorate față de devizul din ofertă sau prin decontarea unor elemente de cheltuieli mai mari 

decât normativele legale; 

● plăți fără documente justificative, în sumă de 278,7 mii lei, constatate la 2 spitale din 

municipiul București, reprezentând sume decontate fără a avea la bază documente justificative 

întocmite conform prevederilor legale în vigoare; 

● alte cheltuieli nelegale, în sumă de 710,6 mii lei, constatate la 8 spitale publice, constând în 

decontarea unor cheltuieli de deplasare cu încălcarea prevederilor legale în vigoare; plăți efectuate 

în avans pentru lucrări neexecutate până la finele anului, precum și acceptarea unor prețuri la 

materiale necuprinse în contractele inițiale. Astfel de abateri s-au constatat la spitale din județele 

Bihor, Botoșani, Dolj, Gorj și Hunedoara. 

2.3. Cu privire la modul de efectuare a cheltuielilor din sumele alocate de la bugetele locale 

Din controlul efectuat de structurile teritoriale ale Curții de Conturi asupra legalității 

operațiunilor de angajare, lichidare și plată a cheltuielilor efectuate de către spitalele publice din 

sumele alocate de la bugetele locale, au rezultat fapte generatoare de prejudicii la un număr de 6 

unități spitalicești localizate în județele Botoșani, Galați, Prahova, Satu Mare și Vrancea. Prejudiciile 

totale constatate însumează 84,4 mii lei. În timpul și ca urmare controlului a fost recuperată suma 

de 70,1 mii lei, reprezentând 83,0% din total. Pe tipuri de fapte generatoare de prejudicii situația se 

prezintă astfel: 

● cheltuieli neprevăzute de legislația în vigoare, în sumă de 4,7 mii lei, efectuate la un spital 

din județul Vrancea, ca urmare a acceptării la plată a unor situații de lucrări care cuprindeau cote 

neprevăzute de lege; 

● plăți peste normele, cotele sau baremurile legal aprobate, în sumă de 9,2 mii lei, efectuate 

la un spital din județul Galați, ca urmare a acceptării la plată a unor lucrări care nu corespund cu cele 

din devizul de ofertă; 

● plăți fără documente justificative, în sumă de 46,3 mii lei, efectuate la 2 spitale din județele 

Galați și Botoșani, ca urmare a efectuării și acceptării la plată a unei lucrări după expirarea 

termenului de finalizare și a decontării unor lucrări neexecutate; 

● alte abateri, în sumă de 24,2 mii lei, constatate la 2 spitale din județele Satu Mare și Prahova, 

reprezentând sume neutilizate până la finele anului și nerestituite conform prevederilor legale în 

vigoare și plata unei lucrări peste valoarea contractată. 

3. Cu privire la gestionarea patrimoniului și a modului de organizare și conducere a 

evidențelor contabile 

În urma verificărilor efectuate s-au constatat unele abateri financiar-contabile, ca urmare 

nerespectării prevederilor legale în vigoare cu privire la reflectarea mișcării elementelor 

patrimoniale, astfel că situațiile financiare întocmite în anul 2007 de către spitalele publice verificate 

au fost denaturate cu suma totală de 204.347,5 mii lei (5.069,2 mii lei în cazul finanțării de la bugetul 

de stat, 1.968,9 mii lei în cazul finanțării de la bugetele locale și 197.309,4 mii lei în cazul finanțării 

de la bugetul FNUASS), după cum urmează: 

● abateri care au afectat acuratețea situațiilor financiare, respectiv realitatea și exactitatea 

datelor raportate, constatate la 31 spitale publice, în sumă totală de 43.922,6 mii lei, reprezentând 

înregistrări eronate în evidențele contabile, respectiv în alte conturi decât cele impuse de operațiune 

și prevederile legale, precum și deținerea de bunuri din sponsorizări și neînregistrate în patrimoniu. 

126 



Aceste abateri au fost constatate la spitalele din județele Alba, Arad, București, Botoșani, Brăila, 

Argeș, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Galați, Gorj, Ilfov, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, 

Neamț, Suceava, Timiș, Tulcea și Vaslui; 

● abateri care au denaturat situația patrimonială raportată prin situațiile financiare, constatate 

la 15 spitale publice, în sumă totală de 124.067,3 mii lei, reprezentând neînregistrarea contravalorii 

unor bunuri de natura activelor fixe intrate în patrimoniu sau a unor lucrări de modernizare, precum 

și neînregistrarea în evidența contabilă a creanțelor sau a garanțiilor de bună execuție. Aceste 

abateri au fost constatate la spitalele din județele Bacău, Botoșani, Dâmbovița, Hunedoara, 

Prahova, Timiș, Suceava, Vâlcea, Vrancea și municipiul București; 

● alte abateri financiare privind fundamentarea bugetului, legalitatea, realitatea și exactitatea 

evidențelor contabile și a bilanțului, constatate la 14 spitale, în sumă totală de 1.701,1 mii lei, 

reprezentând, în principal, neconstituirea și neînregistrarea în contabilitate a Fondului de dezvoltare 

a spitalelor, înregistrări duble pentru aceleași active fixe, raportarea dublă către CAS teritoriale a 

unor servicii medicale efectuate către persoanele spitalizate, înregistrarea eronată a unor cheltuieli 

materiale la cheltuieli de capital și invers, neînscrierea corectă în contabilitate a contravalorii 

medicamentelor donate de diverse entități juridice. Aceste abateri au fost constatate la spitale din 

județele Alba, Brăila, municipiul București, Dâmbovița, Ilfov, Galați, Timiș, Vâlcea și Vrancea; 

● abateri în organizarea procedurilor de angajare, lichidare, ordonanțare și plată a cheltuielilor, 

care s-au concretizat, în principal, în angajamente bugetare peste prevederile definitive aprobate 

prin buget și au fost constatate la un număr de 7 unități sanitare. Aceste abateri au condus la 

denaturarea datelor înscrise în situațiile financiare încheiate la spitalele publice la 31.12.2007 cu 

suma totală de 81,5 mii lei și au fost constatate la spitale din județele Brăila, Ilfov, Mehedinți, 

Dâmbovița, Timiș, Tulcea și Suceava; 

● abateri în gestionarea patrimoniului constând, în principal, în neefectuarea inventarierii 

patrimoniului sau efectuarea acestei operațiuni fără respectarea prevederilor legale, precum și în 

nerespectarea prevederilor legale referitoare la achizițiile publice, în sumă totală de 25.562,8 mii lei, 

și care au fost constatate la 35 spitale publice din județele Alba, Arad, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, 

Brașov, mun. București, Botoșani, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Dolj, Galați, Gorj, Iași, Ilfov, 

Mehedinți, Mureș, Prahova, Timiș, Tulcea și Suceava; 

● alte abateri financiar-contabile, constând, în principal, în existența unor obligații de plată 

neachitate către furnizori prin angajarea unor cheltuieli peste creditele bugetare aprobate, 

necuprinderea în bugetele de venituri și cheltuieli, la fundamentarea acestora, a veniturilor din studii 

clinice, în sumă totală de 9.012,2 mii lei. Aceste abateri au fost constatate la spitale din municipiul 

București și județele Arad, Bihor, Dâmbovița, Neamț, Prahova, Sălaj și Sibiu; 

● au mai fost constatate abateri și în legătură cu organizarea și exercitarea controlului 

financiar preventiv la spitalele publice din județele Alba, Botoșani, Brăila, Cluj, Maramureș, Vâlcea, 

Vrancea, Argeș, Dâmbovița, Timiș, Suceava și municipiul București. 

Măsurile dispuse de Curtea de Conturi 

În urma verificărilor derulate la cele 93 de spitale publice, au fost acordate 33 descărcări de 

gestiune (la spitale publice din județele Argeș, Botoșani, Brăila, Brașov, București, Buzău, 

Constanța, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mureș, 

Sălaj, Sibiu, Vâlcea, Vaslui și Vrancea). 

În vederea înlăturării abaterilor financiar-contabile în gestionarea patrimoniului de către 

spitalele publice, au fost emise 41 decizii, prin care s-au dispus 318 măsuri. 

În vederea recuperării prejudiciilor și veniturilor suplimentare constatate de Curtea de Conturi, 

au fost înaintate instanțelor judecătorești competente un număr de 15 acte de control (spitale publice 

din Caraș-Severin, Mehedinți, Neamț, Satu Mare și Suceava). 

De asemenea, actele de control întocmite la spitale publice din Caraș Severin și Mehedinți au 

fost înaintate Parchetelor teritoriale. 

În timpul controalelor derulate de către structurile teritoriale ale Curții de Conturi la spitalele 

publice, s-au aplicat 8 amenzi contravenționale. 


127


III.B.3. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private 

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) - autoritate administrativă 

autonomă de reglementare și supraveghere prudențială, aflată sub controlul Parlamentului 

României, a fost înființată prin OUG nr. 50/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea 

nr. 313/2005, în vederea susținerii măsurilor de reformare a sistemului de pensii prevăzute în 

Programul de guvernare. 

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din OUG nr. 50/2005: „timp de 18 luni de la data 

înființării Comisiei, cheltuielile cu salariile și cheltuielile de funcționare: chirii, utilități, comunicații, 

consumabile etc., precum și cheltuielile cu dotările de echipamente și modernizarea facilităților 

necesare funcționării acesteia, serviciile de consultanță și pregătirea personalului se asigură de la 

bugetul de stat prin Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, inclusiv din intrări de credite 

externe”. 

Astfel, începând cu luna iulie 2007, cheltuielile de administrare ale Comisiei au fost finanțate 

integral din venituri proprii, constituite din taxe de autorizare și avizare și taxe de funcționare plătite 

lunar de către entitățile autorizate de Comisie. 

Potrivit datelor raportate prin contul de execuție pe anul 2007, întocmit de CSSPP, prezentat 

spre verificare Curții de Conturi a României, volumul total al veniturilor încasate însumează 25.734,7 

mii lei, reprezentând 102,9 % față de prevederile bugetare definitive, în sumă 25.000,0 mii lei, și sunt 

constituite din taxe de autorizare și avizare și taxe de funcționare, venituri din dobânzi și alte venituri 


Plățile efectuate au însumat 2.433,1 mii lei, reprezentând 78,5 % față de creditele bugetare 

definitive, în sumă de 3.098,0 mii lei. 


Din controlul privind respectarea prevederilor legale în procesul de execuție bugetară, la 

nivelul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private au rezultat unele abateri și nereguli, 


● contul de execuție, încheiat la 31.12.2007, nu reflectă realitatea întrucât datele înscrise în 

coloanele „Angajamente bugetare”, „Angajamente legale” și „Angajamente legale de plătit” nu sunt 

reale și exacte, nefiind puse de acord cu cele înregistrate în evidența contabilă; 

● nu a fost exercitat controlul financiar preventiv conform prevederilor legale, întrucât o parte 

din documente fie nu au fost întocmite, fie au fost avizate fără să îndeplinească condițiile legale; 

128 



● inventarierea patrimoniului la finele anului nu s-a efectuat în mod corespunzător, în sensul 

că nu au fost inventariate distinct activele fixe necorporale de cele corporale, precum și stocul de 

carburant existent în rezervoarele autoturismelor, iar listele de inventariere nu au fost semnate de 

către persoanele din cadrul compartimentului contabilitate pentru confirmarea soldurilor scriptice; 

● nu a fost ținută în mod corespunzător evidența contabilă a operațiunilor efectuate în valută, 

respectiv în valută și în lei, nefiind utilizată nici fișa de cont pentru operații diverse, care conține 

informațiile minime obligatorii unei înregistrări corecte în contabilitate a operațiunilor în valută. 


129


CAPITOLUL IV 

Misiunile de audit realizate de Curtea de Conturi 

Programul de control financiar și audit adoptat de Plenul Curții de Conturi prin Hotărârea 

nr. 66 din 13.12.2007 a inclus și un număr de 259 misiuni de audit. 

Acestea s-au desfășurat la entități publice sau la agenți economici și au avut ca obiectiv 

general respectarea legalității în domeniul gestionării fondurilor publice sau gestionarea 

performantă, în condiții de eficiență, eficacitate și economicitate a banului public. Un număr 

important de acțiuni de audit a avut ca obiective specifice modul de implementare și măsura în care 

o serie de programe finanțate din credite externe sau din fonduri nerambursabile, cofinanțate de la 

bugetele publice, și-au atins scopul și s-au realizat obiectivele stabilite. 

În urma finalizării misiunilor de audit a fost elaborat un număr de 240 de rapoarte de audit, 

cuprinzând principalele constatări și recomandările adresate conducerii entităților auditate, în scopul 

eliminării unor deficiențe și al creșterii performanței manageriale. 

Prezentăm în continuare, în sinteză, câteva acțiuni de audit împreună cu constatările, 

concluziile și recomandările auditorilor desprinse din rapoartele încheiate. 

IV.A. – Rezultatele misiunilor de audit financiar și de regularitate din 

domenii de interes public 

IV.A.1. Banca de Export-Import a României EXIMBANK – SA 

a) Principalele constatări 

Alocațiile de la bugetul de stat, destinate alimentării fondurilor în numele și în contul statului 

pentru sprijinirea exporturilor românești, au fost utilizate sub forma angajamentelor în proporție de 

numai 28,9% în anul 2006, respectiv 17,1% în anul 2007. 

Sumele disponibile au fost fructificate sub forma plasamentelor interbancare și achiziționarea 

titlurilor de stat, în condițiile în care obiectivul statutar al băncii este finanțarea producției de bunuri 

și servicii destinate exportului, precum și a operațiunilor de comerț exterior, prin acordarea de 

credite, în lei și în valută. 

Nu au fost respectate prevederile legislației în vigoare în domeniul achizițiilor de bunuri și 

servicii prin aplicarea normelor interne care prevăd excepții de la reglementări în cazul unor 

contracte de reclamă și publicitate încheiate. 

Secțiunea I – Capitolul IV 131


b) Principalele recomandări 

la fundamentarea alimentării conturilor de la bugetul statului, banca va efectua o analiză 

obiectivă a solicitărilor agenților economici, având în vedere sumele existente în sold; 

revizuirea normelor interne privind achizițiile de bunuri și servicii în sensul renunțării la 

excepțiile ce contravin prevederilor legale; 

cuprinderea în Planul de Audit Intern al băncii a acțiunilor de verificare a solicitărilor privind 

alimentarea cu fonduri de la bugetul de stat, cât și respectarea normelor interne revizuite 

privind achizițiile de bunuri și servicii. 

132 



IV.B. – Rezultatele misiunilor de audit al performanței realizate asupra 

domeniilor de interes public 

IV.B.1. Auditul performanței Programului de creștere a competitivității 

produselor industriale 

Programul de creștere a competitivității produselor industriale a fost administrat de Ministerul 

Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală Politici Industriale și Competitivitate și s-a derulat în 

baza Legii nr. 511/2003 pentru modificarea OUG nr. 120/2002 privind aprobarea sistemului de 

susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat. 

Scopul Programului este acela de a sprijini financiar proiecte ale agenților economici prin 

care să se asigure creșterea competitivității produselor industriale. 

Concluzia generală a auditului este aceea că acest Program s-a dovedit a fi un instrument 

util, fapt dovedit de numărul în creștere, de la un an la altul, al solicitanților și al sumelor alocate de 

la bugetul statului. 

a) Principalele concluzii ale auditului 

● datele prezentate de către specialiștii Direcției Generale Politici Industriale și Competitivitate 

sunt incomplete și ca urmare nu s-a putut determina cu exactitate numărul contractelor, proiectelor 

și valorile acestora; 

● indicatorii privind obținerea rezultatelor și atingerea obiectivelor stabilite în „Fișa 

Programului” nu au fost transpuși în legislația privind mecanismul de acordare de la bugetul de stat 

a sprijinului financiar la nivelul beneficiarilor; 

● în ceea ce privește îndeplinirea atribuțiilor administratorului programului, prevăzute în 

reglementările legale aferente acestuia, auditul a constatat următoarele: 

– nu există proceduri interne și unitare, scrise și aprobate, la nivelul Comisiei pentru 

administrarea Programului privind modul de gestionare a contractelor aferente fiecărui 

beneficiar și nu a fost desemnat un responsabil cu realizarea, întreținerea și actualizarea 

bazei de date privind derularea acestora; 

– activitatea de control și evaluare a Programului a fost realizată de către reprezentanții 

Ministerului Economiei și Finanțelor într-o mică măsură; 

– procesele-verbale întocmite la beneficiarii Programului au un conținut standard și se referă 

strict la aspectele legate de legalitate, fără a se face o analiză a eficienței acestuia, 

formatul fiind aprobat încă din anul 2005 și neactualizat până în prezent; 

– activitatea de monitorizare și evaluare a Programului de către administrator s-a realizat pe 

baza rapoartelor de autoevaluare și valorificare ale beneficiarilor proiectelor, rapoarte 

depuse odată cu ultima cerere de plată. Cifrele existente în aceste rapoarte reprezintă 

autoestimări ale beneficiarilor și previziuni pe următorii 3 ani cu privire la indicatorii 

cantitativi, fără a avea la bază o fundamentare riguroasă. 


îmbunătățirea managementului Programului, prin întocmirea de către responsabilii de 

contract a „dosarului beneficiarului” care să cuprindă proiectul, contractul de finanțare, 

actele adiționale la contract și anexele acestora, cererile de plată însoțite de copii ale 

documentelor justificative, confirmarea plăților, documentul care atestă finalizarea 

contractului; 

elaborarea și aprobarea metodologiilor și procedurilor necesare evaluării periodice a 

performanței programului, care să permită luarea măsurilor de îmbunătățire pe parcurs a 

mecanismului de derulare a acestuia. 

Secțiunea I – Capitolul IV 

133


IV.B.2. Auditul sistemului informatic al Administrației Naționale a Penitenciarelor 

Misiunea de audit s-a efectuat la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP), respectiv la 

Direcția Tehnologia Informației și Comunicații și la 16 unități penitenciare din 14 județe. 

Obiectivul general al auditului a constat în evaluarea componentelor sistemului informatic 

al Administrației Naționale a Penitenciarelor în corelație cu stadiul îndeplinirii obiectivelor cuprinse 

în Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2005–2009 și în Strategia pentru 

dezvoltarea serviciului penitenciar pentru perioada 2007–2010. 

a) Principalele concluzii 

● conducerea unităților penitenciare conștientizează importanța sistemului IT, dar nu s-a 

implicat direct și suficient în depistarea, evaluarea și minimizarea riscurilor asociate; 

● nu există o procedură de evaluare a investițiilor în IT și nu a fost efectuată o analiză a 

evoluției costurilor privind implementarea strategiei de informatizare; 

● există o dependență semnificativă de sistemul IT și de persoanele-cheie, dar lipsește o 

politică clară de recrutare, pregătire și evaluare a resurselor umane IT; 

● soluția de implementare a sistemului informatic nu a asigurat integrarea deplină a aplicațiilor 

care îl compun, la nivelul unităților penitenciare existând activități neinformatizate și aplicații uzate moral; 

● nu există proceduri formale de acces în locațiile în care sunt instalate echipamentele IT 

importante, protecția fizică a acestora nu este totdeauna asigurată corespunzător, iar obiectivul 

strategic privind realizarea politicii unitare de securitate a sistemului nu a fost implementat; 

● lipsesc locațiile de back-up și nu este implementat încă un plan de recuperare a sistemului 

IT în caz de dezastru; 

● au fost evidențiate o serie de disfuncționalități legate de modul de funcționare a aplicațiilor 

evaluate. Unele aplicații nu furnizează toate informațiile necesare, iar interconectarea și schimbul de 

date on-line cu alte instituții nu este încă funcțional. 


promovarea unor măsuri care să permită urmărirea mai eficientă a cheltuielilor aferente 

investițiilor IT și analizarea evoluției costurilor generate de finalizarea diverselor obiective 

ale strategiei de informatizare; 

urgentarea implementării, pe toate palierele sistemului informatic, a politicii formale de 

securitate IT în vederea diminuării gradului de vulnerabilitate a sistemului; 

păstrarea copiilor de siguranță în altă locație și efectuarea demersurilor necesare pentru 

constituirea unui centru de back-up, precum și implementarea la nivelul unităților 

penitenciare a unui plan de recuperare în caz de dezastru; 

creșterea gradului de interconectare a sistemului informatic cu cel al altor instituții publice pentru 

folosirea comună a fondului de date în vederea prevenirii și combaterii actelor de corupție. 

IV.B.3. Auditul performanței Strategiei de valorificare a surselor regenerabile 

de energie – performanța activității Agenției Române pentru 

Conservarea Energiei în acest domeniu 

Obiectivul general al auditului l-a constituit evaluarea nivelului actual de dezvoltare a 

domeniului valorificării surselor regenerabile de energie ținând cont de Directiva 2001/77/EC, potrivit 

căreia România a elaborat o „Strategie de valorificare a surselor regenerabile de energie” și a 

adoptat „ținta națională” până în anul 2010. 

Concluzia generală a auditului este că au fost înregistrate progrese minime în promovarea 

și extinderea valorificării surselor regenerabile de energie, situație cauzată de implementarea 

134 



deficitară a strategiei, de o legislație ineficientă și de o activitate necoordonată și lipsită de 

complementaritate desfășurată de entitățile statului cu responsabilități și competențe în domeniu. 


● nu a fost desemnată o entitate de specialitate responsabilă să conducă, să coordoneze, să 

monitorizeze și să evalueze modul de implementare a strategiei; 

● a existat un decalaj permanent între reglementarea formală a domeniului și eficacitatea 

redusă a mecanismelor economice și financiare de promovare, susținere și stimulare a valorificării 

surselor regenerabile de energie; 

● schema-suport adoptată de România pentru susținerea energiei electrice din surse 

regenerabile (cote obligatorii și comercializarea certificatelor verzi) nu și-a atins scopul, nefiind nici 

îndeajuns de stimulativă; 

● aspectele birocratice legate de eliberarea unor avize și autorizații și condițiile restrictive de 

racordare la rețelele electrice de interes public au constituit piedici semnificative pentru 

materializarea intențiilor investiționale în producerea energiei electrice alternative livrabile în rețea; 

● nu s-a adoptat un program național de cercetare tehnologică și de finanțare unitară a 

cercetării și a proiectelor-pilot în acest domeniu. 


stabilirea prin lege a unei entități de specialitate care să coordoneze modul de implementare 

a strategiei și pe cel de dezvoltare a domeniului; 

elaborarea unei noi strategii, realiste, de valorificare a surselor regenerabile de energie, în 

concordanță cu noile priorități și cu experiența acumulată până acum; 

aprobarea unor programe de măsuri detaliate, realiste și eficace, pentru implementarea 

strategiei, pe fiecare sursă de energie; 

adoptarea unui pachet legislativ unitar cuprinzând, pentru fiecare sursă regenerabilă și 

pentru fiecare tip de producător, cele mai viabile și eficace mecanisme economice și 

financiare destinate promovării energiei verzi; 

reglementarea legală și unitară a activității de cercetare-dezvoltare specifică domeniului 

regenerabilelor. 

IV.B.4. Auditul performanței privind promovarea turistică a României în 

perioada 2006-2007 la Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, 

Comerț, Turism și Profesii Liberale 

Auditul a avut ca obiectiv general examinarea independentă cu privire la performanța utilizării 

fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru „Programul de marketing și promovare turistică” a României, 

aprobat pentru anul 2006 prin HG nr. 303/2.03.2006, iar pentru anul 2007 prin HG nr. 800/25.07.2007. 

Programul a fost derulat prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului – Autoritatea 

Națională pentru Turism, de la 1 ianuarie 2006 până în aprilie 2007 și ulterior prin Ministerul pentru 

Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale - Direcția Generală de Promovare 

Turistică, care a preluat activitatea Autorității Naționale pentru Turism începând cu luna mai 2007. 


● atribuirea contractelor de achiziții de servicii de publicitate în valoare de 1.886,7 mii euro 

pentru promovarea destinațiilor turistice din România (afișaj pe panouri amplasate pe autobuze, 

metrou, aeroporturi, trotuare, cât și prin spoturi TV etc.), precum și achiziția de materiale de 

promovare în valoare de 1.280,8 mii lei s-au efectuat prin aplicarea procedurii de negociere cu o 

singură sursă, invocându-se „dreptul de exclusivitate al furnizorului” sau „dreptul de autor”, fără a 


135


avea la bază însă documente care să justifice existența acestor drepturi, așa cum este prevăzut în 

HG nr. 925/19.07.2006; 

● serviciile de publicitate astfel achiziționate de către reprezentanțele de promovare a 

turismului din Madrid, Paris, Roma, Bruxelles și Berlin au fost achitate din fonduri alocate de la 

bugetul statului în baza contractelor încheiate și a facturilor emise de furnizori, fără a avea la bază 

documente care să justifice prestarea acestor servicii, contrar prevederilor legale; 

● efectuarea de plăți în sumă totală de 8.806,6 mii lei (4.726,9 mii lei în anul 2006 și 4.079,7 

mii lei în anul 2007) pentru achiziția de materiale de promovare a turismului românesc, din care 

exemplificăm în acest sens pliantul „Festivalul George Enescu 2007”, aflat pe stoc într-un număr de 

66.600 exemplare, care nu-și mai găsește utilitatea după anul 2007; 

● cu ocazia organizării și/sau a participării la târguri naționale de turism, s-au efectuat plăți în 

sumă totală de 421,8 mii lei în baza contractelor încheiate și a facturilor fiscale acceptate la plată, 

fără a avea la bază documente care să justifice prestarea efectivă a serviciilor; 

● reprezentanțele de promovare a turismului românesc din Madrid, Berlin și Londra au 

efectuat plăți în sumă de 247,6 mii euro și de 181,5 mii lire sterline ca urmare a participării la diverse 

târguri internaționale de turism, fără a anexa documentele justificative la deconturile lunare 

transmise entității auditate; 

● efectuarea de plăți în sumă de 173,6 mii lei pentru cheltuieli cu deplasarea în România a 

unor reprezentanți ai presei de turism, redactori de la posturi de televiziune, jurnaliști sau a unor 

echipe de filmare, fără a avea la bază documente justificative. 


achiziția de servicii și materiale de promovare a turismului românesc să se efectueze cu 

respectarea procedurilor de achiziție prevăzute de legislația în vigoare; 

acceptarea la plată a serviciilor de publicitate, precum și a celor privind organizarea și/sau 

participarea la târguri naționale și internaționale de turism să se efectueze pe bază de 

documente justificative; 

la achiziția de materiale de promovare a turismului românesc să se aibă în vedere cantitățile 

aflate pe stoc la data de 31.12.2008. 

IV.B.5. Auditul performanței privind fondurile alocate de la bugetul de stat pentru 

subvenții prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului 

Auditul a avut ca obiectiv general examinarea performanței utilizării fondurilor alocate în 

perioada 2006-2007 de la bugetul de stat Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului 

(actualmente Ministerul Transporturilor) pentru desfășurarea activității Clubului Sportiv Rapid, Școlii 

Superioare de Aviație Civilă, Agenției de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor, 

Construcțiilor și Turismului și Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare. 

Misiunea de audit s-a desfășurat atât la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, 

cât și la entitățile prezentate mai sus, care în perioada auditată au funcționat ca instituții publice în 

subordinea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. 


a.1. Clubul Sportiv Rapid București 

● achiziția de bunuri și servicii s-a efectuat în perioada 2006–2007 fără a avea la bază un 

program anual al achizițiilor publice, ceea ce contravine prevederilor legale; 

● deși valoarea unor achiziții de servicii din perioada 2006–2007 depășea pragul legal de 40,0 

mii euro/an, nu a fost organizată licitație; 

● au fost efectuate plăți peste limita creditelor bugetare definitive aprobate la titlurile „cheltuieli 

de personal” și „bunuri și servicii” în sumă totală de 690,6 mii lei, contrar prevederilor legale; 

● angajarea de persoane prin cumul de funcții, pentru care au fost efectuate plăți în sumă de 

64,4 mii lei la titlul „Cheltuieli de personal”, peste limita creditelor bugetare aprobate; 

136 



● închirierea de bunuri către persoane juridice fără aprobarea Consiliului de Conducere și fără 

a avea la bază o fundamentare a cheltuielilor ce trebuiau recuperate; 

● neevidențierea tribunei Stadionului Rapid și a terenurilor aferente în suprafață totală de 

36.721 m² în proprietatea privată a statului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/1998; 

● efectuarea inventarierii patrimoniului cu nerespectarea prevederilor legale; 

● au fost scoase din uz și distruse bunuri în valoare de 171,9 mii lei în anul 2006 și, respectiv, 

de 240,9 mii lei în anul 2007, fără aprobarea MTCT/MT. 

a.2. Școala Superioară de Aviație Civilă 

● neevidențierea clădirii bloc școală (sediul central) în patrimoniul public al statului conform 

Legii nr. 213/1998; 

● acordarea unui spor de 25% unor persoane care au prestat peste programul normal de lucru 

un număr de ore peste cel prevăzut de lege; 

● organizarea de cursuri de pregătire de specialitate pentru însoțitori de bord, controlori de 

trafic aerian, piloți particulari de avioane și de elicoptere, finanțate de diverși agenți aeronautici sau 

persoane fizice, fără a fi aprobate prin ordin al ministrului; 

● în contractele de școlarizare încheiate cu cursanții care beneficiază de burse de la bugetul 

de stat, nu au fost stabilite clauze prin care aceștia să fie obligați să plătească eventuale daune în 

cazul în care nu activează în profesia pentru care au fost pregătiți pe o perioadă de cel puțin 5 ani 

de zile de la data absolvirii; 

● neefectuarea reevaluării unor terenuri în suprafață totală de 97,70 ha, contrar prevederilor 

legale; 

● deducerea taxei pe valoarea adăugată din facturile fiscale aferente achizițiilor pentru 

activitatea de pregătire de specialitate, pregătire periodică, specializare și perfecționare profesională 

a personalului aeronautic, cu nerespectarea prevederilor codului fiscal. 

a.3. Agenția de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și 

Turismului 

● neexercitarea activității de audit public intern; 

● efectuarea de acțiuni de control și inspecție sanitar-veterinară cu nerespectarea prevederilor 

legale, Agenția de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nefiind 

nominalizată ca autoritate competentă în constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor; 

● emiterea de autorizații sanitar-veterinare fără a avea delegare de competență în acest sens 

de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor; 

● efectuarea de către laboratoarele de microbiologie și chimie sanitară a unor analize și 

determinări fără a fi acreditate în acest scop de Ministerul Sănătății. 

a.4. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare 

Neevidențierea în contabilitate a cheltuielilor de personal în luna în care munca a fost efectiv 

prestată. Astfel, cheltuielile de personal, în valoare de 178,8 mii lei, aferente lunii decembrie 2006 au 

fost evidențiate în luna ianuarie 2007, iar cheltuielile de personal, în valoare de 350,0 mii lei, aferente 

lunii decembrie 2007 au fost evidențiate în luna ianuarie 2008. 


b.1. Ministerul Transporturilor 

includerea în inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului a clădirilor și a 

terenurilor în care își desfășoară activitatea Clubul Sportiv Rapid București și Școala 

Superioară de Aviație Civilă, în conformitate cu Legea nr. 213/1998; 

inițierea unui act normativ prin care personalul Agenției de Sănătate Publică a Ministerului 

Transporturilor, Construcțiilor și Turismului să fie nominalizat cu competențe în constatarea 

și sancționarea contravențiilor la normele sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, 

în conformitate cu prevederile HG nr. 984/25.08.2005; 

încheierea unui protocol de colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și 

pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu prevederile HG nr. 925/2005, OG nr. 

42/2004 și a HG nr. 984/2005; 


137


modificarea contractului-cadru de școlarizare aprobat prin Ordinul MT nr.142/11.02.2002, 

cu clauze prin care titularii de contract să fie obligați să plătească daune în cazul în care nu 

își îndeplinesc obligația asumată de a lucra cel puțin 5 ani în sistemul aviației românești, în 

conformitate cu prevederile OG nr.15/1999, cu modificările și completările ulterioare. 

b.2. Clubul Sportiv Rapid București 

achiziția de bunuri și servicii se va efectua în baza unui program anual al achizițiilor publice, 

în conformitate cu prevederile OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare; 

aprobarea și plata orelor prestate suplimentar peste durata normală a timpului de lucru, cu 

respectarea prevederilor HG nr. 281/17.06.1993; 

se vor angaja, ordonanța și efectua plăți din fondurile publice cu respectarea prevederilor 

Legii nr. 500/11.07.2002 a finanțelor publice; 

clubul Sportiv Rapid București va solicita Ministerului Transporturilor introducerea clădirilor 

și a terenurilor în care își desfășoară activitatea în Inventarul bunurilor care alcătuiesc 

domeniul public al statului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 213/17.11.1998; 

efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; 

declasarea și casarea bunurilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare; 

fundamentarea tarifelor de închiriere a bunurilor, astfel încât încheierea contractelor de 

închiriere să se efectueze în condiții de eficiență economică; 

întărirea calității gestiunii economico-financiare prin realizarea de venituri extrabugetare, 

respectiv din activitatea sportivă și din alte surse legale. 

b.3. Școala Superioară de Aviație Civilă 

evidențierea clădirii bloc școală (sediu central) în patrimoniul public al statului, în 

conformitate cu prevederile Legii nr. 213/17.11.1998; 

reevaluarea terenurilor în suprafață de 97,7 ha, precum și evidențierea acestora în 

patrimoniu la valoarea lor justă, în conformitate cu prevederile OG nr. 81/28.08.2003; 

organizarea de cursuri de pregătire de specialitate cu respectarea prevederilor OG nr. 

15/28.01.1999, modificată și completată prin Legea nr. 352/10.07.2003; 

se vor aproba și plăti sporuri pentru ore prestate suplimentar peste programul normal de lucru, 

în conformitate cu prevederile HG nr. 281/17.06.1993, cu modificările și completările ulterioare; 

urmărirea respectării clauzelor din contractele de școlarizare încheiate și perceperea de 

daune în caz de nerespectare a obligațiilor asumate, în conformitate cu prevederile OG nr. 

15/28.01.1999, modificată și completată prin Legea nr. 352/10.07.2003; 

evidențierea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată la achizițiile de bunuri, servicii și 

lucrări pentru activitatea de pregătire de specialitate, pregătirea periodică, specializarea și 

perfecționarea profesională a personalului aeronautic, în conformitate cu prevederile Legii 

nr. 571/22.12.2003, cu modificările și completările ulterioare. 

b.4. Agenția de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului 

încheierea unui protocol de colaborare cu Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și 

pentru Siguranța Alimentelor, în conformitate cu prevederile HG nr. 925/2005; 

acreditarea laboratoarelor de microbiologie și chimie sanitară conform prevederilor legale în 

vigoare; 

se vor angaja, ordonanța și efectua plăți din fonduri publice cu respectarea prevederilor 

Legii nr. 500/2002; 

se va analiza legalitatea cheltuielilor efectuate pentru studii universitare de masterat și se 

vor lua măsurile legale; 

exercitarea activității de audit public intern asupra tuturor activităților desfășurate prin întocmirea 

de programe de audit și realizarea acestora în conformitate cu prevederile Normelor generale 

privind exercitarea activității de audit public intern aprobate prin OMFP nr. 38/15.01.2003. 

b.5. Agenția Română de Salvare a Vieții Omenești pe Mare 

evidențierea în contabilitate a cheltuielilor de personal în luna în care munca a fost prestată, 

în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, și a 

OMFP nr.1917/2005. 

138 



IV.B.6. Auditul performanței privind constituirea, utilizarea și gestionarea 

Fondului pentru mediu 

Acțiunea de audit a fost efectuată la Administrația Fondului pentru Mediu, instituție publică cu 

personalitate juridică, finanțată integral din venituri proprii, aflată în coordonarea Ministerului 

Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD). 

Principalele concluzii și recomandări 

Constituirea veniturilor Fondului pentru mediu 

● nu s-a organizat și condus în mod corespunzător evidența contribuabililor care aveau 

obligația de a calcula și vira taxa pentru mediu, ceea ce a avut drept consecință imposibilitatea 

evaluării și monitorizării veniturilor ce urmau a fi încasate de Administrația Fondului pentru Mediu. 

La această situație au mai contribuit și modificările legislative privind colectarea taxei aferente 

exploatării masei lemnoase, care a trecut de la Administrația Fondului pentru Mediu la Regia 

Autonomă a Pădurilor ROMSILVA. 

Recomandare 

luarea măsurilor privind evidența cât mai exactă a contribuabililor și a cuantumului taxelor 

datorate de aceștia Fondului pentru mediu, precum și inițierea unor modificări legislative 

care să asigure o cât mai bună colectare a taxelor pentru mediu. 

● s-au înregistrat obligații restante, importante, la Fondul pentru mediu ca urmare, pe de o 

parte, a nerespectării de către contribuabili a termenelor legale de virare a obligațiilor la acest fond, 

iar, pe de altă parte, a manifestării unei clemențe nejustificate din partea organelor de inspecție ale 

Administrației Fondului pentru Mediu, care: 

– nu au aplicat sancțiuni contravenționale pentru nedepunerea declarațiilor privind obligațiile 

la Fondul pentru mediu; 

– nu au emis înștiințări de plată, somații, popriri sau titluri executorii la expirarea termenelor 

de plată, după caz. 

Recomandare 

intensificarea măsurilor de recuperare a creanțelor datorate de contribuabili la Fondul 

pentru mediu, prin urmărirea respectării termenelor de plată și aplicarea prevederilor legale. 

Gestionarea și utilizarea Fondului pentru mediu 

Față de angajamentele legale, finanțările din Fondul pentru mediu s-au efectuat într-o 

proporție destul de scăzută, respectiv 35%, în perioada auditată. Această situație s-a datorat 

prelungirii termenelor de realizare a proiectelor prevăzute prin contractele de finanțare încheiate 

între Administrația Fondului pentru Mediu și beneficiarii de proiecte. 

Recomandare 

analiza temeinică de către Administrația Fondului pentru Mediu a proiectelor transmise 

pentru finanțare, în ceea ce privește veridicitatea și realitatea datelor înscrise în acestea în 

corelație cu posibilitățile concrete de implementare, în vederea creșterii gradului de utilizare 

a sumelor puse la dispoziția beneficiarilor. 

În concluzie, având în vedere complexitatea activității Administrației Fondului pentru 

Mediu, precum și faptul că este unicul gestionar la nivel național al acestui fond, auditorii au 

formulat următoarele recomandări generale: 

evaluarea tuturor taxelor/contribuțiilor cu componentă de mediu aplicate în România și 

identificarea altor taxe și contribuții cu această componentă în vederea armonizării 

sistemului fiscal de mediu din România cu legislația comunitară; 

stimularea autorităților publice locale, a operatorilor economici, a ONG-urilor, a unităților de 

învățământ etc. pentru accesarea finanțărilor din Fondul pentru mediu printr-o promovare 

susținută a facilităților oferite de acesta; 

modificarea reglementărilor privind organizarea sesiunilor de depunere a proiectelor vizând 

protecția mediului pentru a asigura o accesibilitate mai bună la finanțarea din acest fond. 


139


IV.B.7. Auditul performanței Proiectului „Închiderea minelor, refacerea 

mediului și regenerarea socioeconomică” 

Finanțarea proiectului în sumă totală de 148.888,0 mii USD este asigurată dintr-un credit 

extern rambursabil, conform Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru 

Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), în sumă de 120.000,0 mii USD și de la bugetul de stat în sumă 

de 28.888,0 mii USD, cofinanțare din partea statului român. Împrumutul este rambursabil în 24 de 

rate bianuale egale, prima rată fiind scadentă la 15 august 2010. Proiectul se așteaptă a fi finalizat 

până la data de 30 noiembrie 2009. 

Obiectivul auditului este acela de a analiza prin prisma economicității, eficienței și eficacității 

modul de implementare și gestionare a Proiectului privind „Închiderea minelor, refacerea mediului și 

regenerarea socio-economică”, pentru perioada cuprinsă între 3.01.2005–31.07.2008. În perioada 

analizată s-au cheltuit 12.840,6 mii USD pentru realizarea obiectivelor specifice componentei de 

„închiderea minelor, refacerea mediului” și 17.403,2 mii USD pentru realizarea obiectivelor specifice 

componentei de „regenerare socioeconomică”. 

Obiectivul Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea 

socioeconomică, conform Acordului de împrumut, este de a întări capacitatea Guvernului de a 

realiza reforma sectorului minier prin: (i) crearea capacității MEC (Ministerul Economiei și 

Comerțului, actualmente Ministerul Economiei) de a închide întreprinderile miniere nerentabile prin 

sprijinirea închiderii minelor complexe și a facilităților auxiliare într-o manieră sustenabilă din punct 

de vedere al mediului și (ii) asigurarea de sprijin pentru ANDZM (Agenția Națională de Dezvoltare a 

Zonelor Miniere), FRDS (Fondul Român de Dezvoltare Socială), comunitățile miniere și autoritățile 

publice locale pentru regenerarea socioeconomică a regiunilor miniere. Proiectul are trei părți: 

închiderea minelor și refacerea mediului, regenerarea socioeconomică și sprijin instituțional. 

Aria de operare a Proiectului pentru componenta „închiderea minelor și refacerea mediului” 

cuprinde 8 județe cu 20 de obiective miniere nominalizate și altele care urmează să fie identificate, 

iar pentru componenta „regenerarea socioeconomică” un număr de 386 localități din 22 județe. 

Implementarea componentelor proiectului este asigurată de două unități de management din cadrul 

Direcției Generale de Resurse Minerale (structură în cadrul Ministerului Economiei) și din cadrul 

Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Zonelor Miniere. 


Având în vedere gradul de realizare a obiectivelor, rezultatele obținute, termenul de 

implementare a proiectului și că resursele alocate provin dintr-un credit rambursabil, auditul a reținut, 

în principal, următoarele concluzii: 

● rezultatele obținute nu asigură capacitatea Guvernului de a realiza reforma sectorului minier 

prin crearea de noi activități, reconstrucția socioeconomică a zonelor miniere, reconversia 

profesională a persoanelor disponibilizate din sectorul minier, identificarea domeniului de interes 

pentru crearea de structuri economice alternative celor miniere, refacerea ambientului distrus de 

activitățile miniere. Efectele implementării componentelor au caracter temporar și mai puțin de 

reducere a impactului socioeconomic și refacerea mediului ca urmare a restrângerii activității 

miniere din aceste zone; 

● obiectivele specifice componentelor A și B din cadrul Proiectului s-au realizat într-un ritm 

foarte lent, de circa 17,0% și, respectiv, 23,7%, așa cum de altfel, rezultă din tabelul și graficul ce 

urmează: 

140 



Din analiza datelor furnizate de entitate pe subcomponentele Proiectului rezultă următoarele: 

■ gradul de realizare pentru componenta de închiderea minelor și refacerea mediului de 17,0% 

constă în 3 obiective finalizate: mina Iscroni (Livezeni Sud), mina Valea de Brazi, mina și instalația 

de brichetare Racoș Puț și 6 obiective în derulare. Pentru celelalte mine nominalizate în Proiect 

sau înlocuite pe parcursul acestuia lucrările urmează a fi contractate, în condițiile în care Proiectul 

se așteaptă a fi finalizat până la data de 30 noiembrie 2009, iar durata de execuție a unei lucrări 

(proiectare și execuție) este de cel puțin 18 luni. În legătură cu obiectivul „sprijin pentru mediu”, 

precizăm că acesta nu poate fi atins numai prin elaborarea unor manuale și ghiduri privind 

managementul mediului, închiderea minelor de sare și uraniu, efectuarea de lucrări concretizate în 

dezafectarea unor clădiri și platforme, nivelarea terenului și plantarea ierbii, fără a fi efectuate și 

acțiuni concrete privind înlăturarea degradărilor de mediu și refacerea mediului afectat de 

exploatările miniere; 

■ gradul de realizare pentru componenta de regenerare socioeconomică de 23,7% se prezintă 

astfel: 

– obiectivul „Sprijin pentru activitățile de creare a locurilor de muncă în regiunile miniere” are 

un grad redus de realizare, numărul locurilor de muncă create la data analizată fiind de 

8.561. În acest context, la mijlocul Proiectului (respectiv luna mai 2008), cu acordul BIRD 

a fost modificată ținta acestui obiectiv, de creare a 25.000 de noi locuri de muncă 

care să asigure absorbția forței de muncă disponibilizate ca urmare a închiderii 

minelor, la 8.500 locuri de muncă; 


141


– obiectivul privind „Crearea capacității instituționale la nivelul comunității și pentru 

activitățile de dezvoltare locală” în regiunile miniere s-a concretizat în 71 proiecte finalizate 

și 141 proiecte în derulare finanțate prin granturi, 27 proiecte de lucrări avizate pentru 

infrastructură municipală și 89 planuri pentru strategii de dezvoltare locală; 

– obiectivele specifice privind întărirea capacității instituționale a ANDZM (Agenția Națională 

de Dezvoltare a Zonelor Miniere), UMP (Unitatea de Management a Proiectului) și FRDS 

(Fondul Român de Dezvoltare Socială) sunt aceleași cu atribuțiile Agenției care a fost 

mandatată și se realizează în totalitate prin intermediul unor firme de consultanță. Ținând 

cont de gradul de realizare a obiectivelor până la data de 31.07.2008, pentru anii 2009 și 

2010 unitățile de management ar trebui să aibă capacitatea să realizeze atât obiectivele 

programate, cât și cele rămase nerealizate în perioada 2006–2008. Menționăm că 

realizările anului 2007 se datorează, în principal, plăților pentru contractele de consultanță, 

și mai puțin activităților de lucrări și dezvoltare locală; 

● modificarea obiectivelor, a structurii cheltuielilor, a țintei, precum și a indicatorilor stabiliți 

inițial au dus la o fundamentare defectuoasă a resurselor și la netransparența utilizării acestora; 

● costul Proiectului se majorează cu alte costuri suplimentare, precum: proiectare, dirigenție 

de șantier, obținerea de avize, costuri operaționale pentru derularea schemelor de implementare a 

proiectelor, cheltuieli de funcționare a entităților implicate în derularea Proiectului, costuri legate de 

soluționarea litigiilor, traduceri, dobânzi, comisioane etc.; 

● resursele utilizate la categoriile „consultanță” și „pregătire” în procent de 19% din totalul 

cheltuielilor pentru realizarea obiectivelor Proiectului sunt ridicate, în contextul în care au fost 

efectuate cheltuieli similare și în cadrul unui Proiect-pilot, derulat în perioada 1999-2006 și în 

condițiile în care unitățile de management trebuiau să acorde asistență în pregătirea și planificarea 

subcomponentelor; 

● costul privind componenta „Centre de afaceri” s-a dovedit a fi neeficient și neperformant, iar 

veniturile realizate prin utilizarea activelor aparținând minelor închise sunt în beneficiul contractorilor 

centrelor de afaceri și mai puțin al beneficiarilor declarați ai Proiectului. Astfel, cheltuielile cu salariile 

și cheltuielile de deplasare ale consultanților ajung la peste 70% din valoarea contractelor. Nivelul 

mare al cheltuielilor cu salariile se datorează tarifelor orare foarte mari plătite consultantului și 

staffului acestuia. Spre exemplu, în contractele încheiate de ANDZM cu Gruppo Soges, derulate în 

perioada 2006-2008, pentru administrarea a 7 centre de afaceri, s-au prevăzut: remunerații pentru 

funcția de expert internațional/consilier de afaceri de 517,64 USD/zi pentru un număr de 94 zile și 

„cheltuieli pentru diurnă” de 150 USD/zi pentru un număr de 117 zile; remunerații pentru funcția de 

team leader de 244,70 USD/zi pentru un număr de 592 zile și „cheltuieli pentru diurnă” cuprinse între 

79,75 USD/zi și 98,07 USD/zi pentru 444 zile. De asemenea, s-a mai prevăzut pentru expertul 

internațional și decontarea a 10 călătorii internaționale în Italia în valoare de 800 USD/călătorie, la 

care se adaugă și cheltuieli de deplasare de 95 USD/călătorie. Tot prin aceste contracte s-a prevăzut 

pentru fiecare manager de centru decontarea unei diurne de 20 USD/zi pentru câte 563 de zile, 

precum și cazare în sumă de 200 USD/lună pentru 36 luni. Timpul prestat este structurat pe timp la 

„birou” și timp „acasă”, prestație care nu se poate verifica atâta timp cât raportările se fac trimestrial 

și consultantul este persoană juridică străină. De asemenea, o parte din personal este prezent în 

toate cele trei contracte, nefiind posibilă verificarea prestațiilor acestora în teren (208 localități din 13 

județe); 

● referitor la veniturile realizate lunar din chirii pe care consultantul le încasează pentru spațiile 

închiriate în cadrul centrelor de afaceri, precizăm că nu a fost organizată conducerea contabilității 

financiare și de gestiune, iar sumele cuvenite, care se ridică la aproximativ 640,0 mii euro, au rămas 

la consultant pentru compensarea cu diferite cheltuieli, fără a fi virate la bugetul de stat; 

● nu s-a fructificat oportunitatea utilizării forței de muncă locale, chiar și pe termen limitat, care 

ar fi rezolvat parțial și problemele sociale ale comunităților locale; 

● nu s-a asigurat un mecanism de control privind derularea fondurilor, activitatea de audit 

rezumându-se doar la auditarea de către consultanți a situațiilor financiare cerute de BIRD. 

142 




prognozarea cât mai reală a fondurilor disponibile și a timpului alocat, care să permită o mai 

bună gestionare a resurselor umane și materiale și orientarea cu prioritate pe rezultate 

cuantificabile cu impact direct către zonele miniere în scopul și în interesul comunităților 

miniere, având în vedere planurile de închidere a activității și planurile de mediu aprobate la 

fundamentarea deciziei de închidere a minelor selectate în Proiect; 

revizuirea ariilor de operare pentru componentele Proiectului în vederea focalizării efectelor 

proiectului pe un număr mai redus de localități afectate de închiderea minelor, pentru a 

rezulta un impact mai mare în realizarea obiectivelor; 

efectuarea unui control intern privind utilizarea fondurilor publice și administrarea 

patrimoniului public de către structurile abilitate ale statului, adoptarea măsurilor necesare 

pentru organizarea și funcționarea auditului intern și supunerea tuturor operațiunilor 

financiare controlului financiar preventiv delegat al Ministerului Finanțelor Publice; 

organizarea și conducerea contabilității financiare și de gestiune privind încasarea 

veniturilor și plata cheltuielilor aferente clădirilor date în administrare (centrele de afaceri) și 

virarea la bugetul de stat a chiriilor încasate de consultanți; 

definirea clară a țintelor Proiectului, stabilirea unui set de indicatori specifici care să fie 

menținuți pe toată perioada de realizare a acestuia și publicarea acestora pe site-ul 

ministerului; 

o mai bună colaborare și schimb de date cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de 

Muncă (ANOFM) pentru a evita suprapunerile obiectivelor comune și găsirea unor soluții 

pentru recunoașterea calificărilor obținute prin acordarea de stimulente financiare pentru 

angajare și pregătire și identificarea domeniilor de interes; 

orice schimbare care privește realocări de fonduri, modificări în structura împrumutului pe 

componente, modificări de termene, precum și orice alte modificări, care nu sunt de natură 

să sporească obligațiile financiare ale României față de Bancă, să se efectueze doar în 

baza hotărârilor de guvern. 


143


IV.C. – Alte acțiuni de audit 

IV.C.1. Auditul privind respectarea prevederilor Convenției referitoare la 

cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea 

Obiectivul general al acțiunii de audit a constat în evaluarea modului de respectare a 

prevederilor Convenției Dunării la nivelul fiecărui județ riveran și a măsurii în care următoarele 

activități produc sau pot produce impacturi transfrontaliere: 

1. evacuarea apelor uzate, introducerea de nutrienți și substanțe periculoase atât din surse 

punctuale, cât și nepunctuale, precum și evacuarea căldurii; 

2. controlul scurgerii, al nivelului de stocare a cursurilor de apă și al inundațiilor; 

3. utilizarea apei în domeniul hidroenergiei; 

4. prevenirea impactului ecologic incluzând: eroziuni, surpări, inundații și transportul 

sedimentelor; 

5. protecția ecosistemelor; 

6. manipularea substanțelor periculoase pentru apă și prevenirea accidentelor. 


● pe raza bazinului hidrografic al Dunării au fost înregistrate fenomene de poluări accidentale 

ale fluviului cu produse petroliere și poluări ale solului cu reziduuri din incendii de miriști; 

● funcționarea defectuoasă a stațiilor de epurare dotate cu aparatură învechită și care nu 

corespunde standardelor actuale, inexistența stațiilor de preepurare, nestabilirea condițiilor și a 

modului de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare, precum și insuficiența capacităților de 

epurare orășenești și industriale; 

● în anul 2007, deși existau programe privind dotarea laboratoarelor din județele riverane 

Dunării, fondurile alocate pentru investiții au fost insuficiente și nu a existat un management adecvat 

pentru accesarea de fonduri externe prin programele PHARE, ISPA sau SAPARD. 


reducerea activităților umane cu impact negativ asupra mediului; 

respectarea termenelor de finalizare stabilite pentru modernizarea stațiilor de epurare 

orășenești și industriale; 

gestionarea și repartizarea mai bună a veniturilor unităților administrativ-teritoriale, în 

vederea asigurării fondurilor necesare realizării investițiilor în domeniul protecției mediului; 

întocmirea de proiecte cu finanțare internă/externă pentru conservarea zonelor de coridor 

verde și a ariilor de protecție specială de pe Dunăre sau pentru continuarea sau reluarea 

proiectelor care s-au desfășurat cu rezultate bune în anii precedenți; 

identificarea fondurilor necesare investițiilor pentru ridicarea de diguri în zone predispuse la 

inundații și consolidarea celor existente; 

diversificarea controalelor la agenții economici care desfășoară activități cu impact 

semnificativ asupra factorilor de mediu; 

urmărirea modului în care autoritățile competente continuă reabilitarea și extinderea 

rețelelor de canalizare, precum și identificarea de surse de finanțare pentru realizarea 

acestora; 

întocmirea planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale ale apelor 

subterane; 

evitarea, pe cât posibil, a efectelor transfrontaliere nefavorabile produse de deșeuri și 

substanțe periculoase, prin ținerea unei evidențe stricte a vaselor care circulă și a tipului de 

marfă transportată; 

conlucrarea mai bună între autoritățile responsabile cu managementul de bazin și cele care 

au atribuții în domeniul asigurării calității apei. 

144 



IV.C.2. Auditul referitor la respectarea prevederilor Convenției privind 

protecția Mării Negre împotriva poluării 

Misiunea de audit a avut ca scop evaluarea modului de respectare și îndeplinire la nivelul 

județului Constanța a măsurilor legale stabilite prin acte normative, administrative și tehnice 

adoptate la nivel național pentru aplicarea acestei Convenții. 


a.1. În domeniul prevenirii, controlului și reducerii efectului negativ al poluării mediului 

marin al Mării Negre 

● apele costiere românești sunt supuse influenței poluante a surselor de pe litoral (ape uzate 

menajere, ape uzate industriale, activitatea portuară, transport maritim, turism), precum și 

poluanților transportați de Dunăre și de celelalte râuri din partea de nord-est a țării (Nistru, Nipru); 

● degradarea mediului și ecosistemului litoral sunt generate și de cantitatea mare de săruri 

nutritive (azot, fosfor, siliciu) care pot determina apariția unor fenomene biologice cu efecte negative 

pe termen lung. 

Este vorba despre fenomenul de eutrofizare și dezvoltări fitoplanctonice marine, urmate de 

mortalitate în masă a organismelor marine, datorată reducerii concentrației oxigenului dizolvat în 

apă. Cumulate în timp, aceste fenomene repetate anual au condus la reducerea numărului de specii 

(reducerea biodiversității) cu efecte la nivel ecologic, prin scăderea drastică a fondului piscicol, 

fenomen valabil pentru întregul areal al Mării Negre. 

a.2. În domeniul poluării cu substanțe și materiale periculoase 

● apele Mării Negre sunt poluate atât de pe uscat, din surse permanente (principali poluatori: 

agenții economici), cât și prin poluări accidentale; 

● în urma verificării surselor importante de poluare de pe uscat, din bazinul hidrografic litoral, 

și a condițiilor de funcționare a agenților economici s-a constatat că în anul 2007 sursele de poluare 

au fost: Rompetrol Rafinare Complex Petromidia – SA Năvodari, Regia Autonomă Județeană de Apă 

Constanța, Stația de Epurare Constanța Sud, Stația de Epurare Constanța Nord, Stația de Epurare 

Eforie Sud, Stația de Epurare Mangalia, SE Limanu, Stația de Epurare Poarta Albă, SC Oil Terminal – 

SA Constanța, SC Lafarge – Romcim – SA Sucursala Medgidia, SC Edilmed – SA Medgidia. 

În anul 2007 s-au înregistrat 5 cazuri de poluări accidentale pe uscat. Principalele substanțe 

poluante au fost produsele petroliere transportate prin conducte de către SC CONPET – SA 

Constanța, precum și SC PETROMAR – SA Constanța, având drept cauză unele spargeri 

clandestine sau scurgeri provocate de defecțiuni la conducte. 

În aceeași perioadă, au fost înregistrate un număr de 10 poluări accidentale de pe nave care 

au avut ca poluant tot produse petroliere, ca urmare a unor avarii la navele aflate în danele de 

încărcare – descărcare, deversării balastului murdar în acvatoriul danei, precum și irizațiilor de 

hidrocarburi. 

a.3. În domeniul protecției resurselor marine vii 

● nearmonizarea la nivel național a strategiilor de dezvoltare durabilă din sectorul pescuitului 

marin românesc cu prevederile legale din domeniul protecției mediului; 

● nearmonizarea la nivel regional a cadrului legal și instituțional pentru utilizarea durabilă a 

resurselor vii. 

a.4. În domeniul stabilirii comisiei pentru protecția mediului marin al Mării Negre 

Identificarea unor presiuni antropice în zona costieră în legătură directă cu dezvoltarea 

accentuată a diferitelor activități socioeconomice în spațiul natural al zonei costiere. Astfel, 

principalele problemele de mediu identificate în zona costieră românească, induse de factorul 

antropic, sunt cele cum ar fi eroziunea costieră sau dinamica sedimentelor, poluarea apei/aerului, 

creșterea numărului populației, dezvoltarea necontrolată a activităților de turism și recreere peste 


145


capacitatea de suportabilitate a mediului, transportul, extracția resurselor naturale sau nisipului de 

plajă, exploatarea excesivă a stocurilor de pești, precum și pierderea habitatelor/ speciilor periclitate. 

Opinia auditorului privind respectarea prevederilor Convenției Mării Negre este că în 

perioada auditată s-a înregistrat intensificarea procesului de refacere a ecosistemului marin, în 

limitele parametrilor de calitate a apelor și la nivelul structural și funcțional al organismelor vii. 


proiectele turistice de anvergură pentru această zonă trebuie să includă în mod obligatoriu 

și soluțiile ecologice privind protecția mediului, care să prevină orice perturbații noi în 

ecosistemul marin și al biodiversității sale; 

activitățile de manipulare și depozitare a substanțelor poluante, desfășurate în zona 

portuară, să fie supuse unui proces de retehnologizare și să fie desfășurate cu respectarea 

disciplinei tehnologice. 

146 


SECȚIUNEA II 

Evaluarea sistemelor 

de control și audit intern 

147


CAPITOLUL V 

Evaluarea activității de control și audit intern 

la instituțiile publice care intră, potrivit legii, 

în competența de control a Curții de Conturi 

V.A. – Evaluarea activității de control și audit la unitățile specializate ale 

Ministerului Finanțelor Publice și a structurilor subordonate 

V.A.1. Evaluarea activității de control fiscal desfășurată de Agenția Națională 

de Administrare Fiscală și structurile subordonate 

Ca urmare a verificării efectuate au rezultat următoarele constatări: 

Neefectuarea controlului de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și 

structurile acesteia la agenți economici care au raportat pierderi în ultimii 5 ani de activitate 

și nu și-au achitat obligațiile fiscale 

Cazuri de această natură au fost constatate la Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice 

(DGFP) Constanța, Galați, Ialomița, Ilfov, Mureș, Sălaj, Suceava și Vrancea, dintre care 

exemplificăm: 

– DGFP Mureș nu a verificat un număr de 431 agenți economici care, la finele anului 2006, 

înregistrau pierderi cumulate în sumă totală de 5.746,7 mii lei și obligații fiscale neachitate la bugetul 

de stat în sumă totală de 4.094,2 mii lei; 

– la DGFP Galați, din verificarea unor deconturi de TVA în cazul a 6 societăți comerciale, s-a 

constatat că nu au fost întocmite rapoarte de inspecție fiscală de la data înființării acestora și până 

la data controlului, deși acestea realizau venituri și reportau de la un an la altul sume negative de 

TVA fără opțiune de rambursare. În timpul controlului, s-a solicitat organelor de inspecție fiscală ale 

DGFP Galați efectuarea unor verificări la cele 6 societăți, urmare cărora s-a constatat nerespectarea 

de către 3 dintre acestea a prevederilor legale referitoare la stabilirea, înregistrarea și plata la 

termenele și în cuantumul legal a obligațiilor fiscale, având ca efect diminuarea veniturilor bugetului 

general consolidat cu suma de 169,7 mii lei; 

– DGFP Vrancea, unde s-a constatat neefectuarea de inspecții fiscale la un număr de 29 de 

agenți economici, care nu au fost verificați niciodată de la înființare. În timpul controlului Curții de 

Conturi, s-a inițiat verificarea acestora, ceea ce a condus pe de o parte la atragerea de venituri 

suplimentare la bugetul general consolidat în sumă de 266,4 mii lei, iar pe de altă parte la diminuarea 

pierderilor fiscale cu suma de 44,1 mii lei; 

Secțiunea II – Capitolul V 

149


Neverificarea de către organele de inspecție a tuturor impozitelor, taxelor și 

contribuțiilor datorate de către contribuabili, având drept consecință diminuarea creanțelor 

fiscale cuvenite statului 

Astfel de cazuri au fost constatate la direcțiile generale ale finanțelor publice din municipiul 

București și din județele Caraș-Severin, Maramureș. 

Nesoluționarea deconturilor de TVA în termenul prevăzut de lege 

Astfel, la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) s-a identificat un 

număr de 180 de deconturi de TVA cu sume negative cu opțiune de rambursare, cu o valoare de 

273.436,7 mii lei, care înregistrau întârzieri foarte mari peste termenul legal de soluționare. 

Procedându-se astfel, există riscul ca respectivii contribuabili să solicite plata unor dobânzi de 

întârziere. 

Pentru remedierea abaterii s-a emis scrisoare către managerul DGAMC. 

Aplicarea nelegală a prevederilor privind procedura simplificată de taxare inversă 

Cazuri de această natură au fost reținute la direcțiile generale ale finanțelor publice din 

județele Covasna și Maramureș. Exemplificăm situația de la DGFP Maramureș, unde în urma 

verificării dosarelor de rambursare a TVA s-a constatat în cazul a 6 agenți economici ce desfășurau 

activități în domeniul construcțiilor că nu s-au aplicat prevederile legale privind taxarea inversă a 

TVA. Astfel, nu s-a declarat, înregistrat și virat la bugetul de stat suma totală de 361,7 mii lei, 

reprezentând TVA necolectată, ca urmare a aplicării în mod eronat a „taxării inverse”. 

Această situație a fost remediată în timpul controlului, atât debitul, cât și majorările de 

întârziere aferente au fost înregistrate în evidențele fiscale și au fost încasate. 

Alte aspecte referitoare la activitatea de rambursare a TVA 

La DGFP Suceava s-a constatat încălcarea prevederilor legale cu ocazia eliberării unui număr 

de 8 autorizații de utilizator final unui agent economic pentru achiziționarea de produse accizabile, 

în regim de scutire de la plata accizelor, în condițiile în care autorizația de antrepozit a agentului 

economic respectiv fusese revocată. Totodată, trebuie subliniat și faptul că prin verificările efectuate 

de organele de inspecție fiscală și Garda Financiară Suceava, s-a reținut că această societate nu 

avea dreptul să dețină autorizații de utilizator final, întrucât nu a funcționat ca producător de alcool 

etilic rafinat în sistem integrat. 

Eliberarea de către DGFP Suceava a autorizațiilor de utilizator final respectivului agent 

economic a condus la neevidențierea și neplata la bugetul general consolidat al statului a sumei de 

18.389,8 mii lei, reprezentând debite (accize și TVA) și accesorii. 

S-a dispus sesizarea organelor de urmărire penală. 

V.A.2. Evaluarea activității de control desfășurată de Garda Financiară și 

structurile sale teritoriale 

Ca urmare a verificării efectuate s-au constatat: 

Abateri referitoare la disciplina financiară cu privire la evidența primară și contabilă a 

sumelor reprezentând amenzi, majorări și sume confiscate 

Astfel de cazuri au fost constatate la Secțiile Gărzii Financiare (SGF) din județele: Bacău, Sibiu 

și Vrancea, dintre care exemplificăm: 

– la SGF Bacău nu a fost depusă la trezorerie suma de 54,4 mii lei, reprezentând încasările 

efectuate de către comisari de la diferiți agenți economici (amenzi, majorări și sume confiscate), 

pentru care s-au calculat despăgubiri civile în valoare se 3,4 mii lei. 

În fapt, sumele de bani încasate de către comisari, de la diferiți agenți economici, au fost 

predate persoanei desemnate pentru depunerea acestora la trezorerie, dar respectiva nu le-a depus 

în totalitate. Pentru cuantificarea integrală a prejudiciului produs bugetului de stat, echipa de control 

a procedat la extinderea verificării și pentru perioada 2005-2006, însă aceasta nu a putut fi finalizată 

150 



întrucât conducerea unității nu a pus la dispoziție toate chitanțele (exemplarul nr. 3) utilizate în acest 

scop. Astfel, pentru anii 2005-2006 nu au fost identificate un număr de 187 chitanțe până la data 

închiderii actului de control. În vederea valorificării constatărilor s-a procedat astfel: 

– s-a emis decizie prin care s-au dispus măsuri pentru efectuarea verificării modului de 

respectare a dispozițiilor legale privind depunerea la Trezoreria Statului a amenzilor 

contravenționale încasate și a sumelor confiscate de către comisari în perioada supusă 

prescripției, respectiv 1.03.1998 – 31.12.2006; 

– a fost sesizată instanța competentă în vederea stabilirii răspunderii civile delictuale în 

sarcina persoanelor făcute răspunzătoare de producerea prejudiciului în sumă totală de 

57,8 mii lei; 

– sesizarea organelor de cercetare penală competente în vederea stabilirii existenței 

faptelor de natură penală. 

– la SGF Vrancea sumele încasate de comisari, reprezentând amenzi și confiscări, nu sunt 

reflectate în contabilitatea instituției, iar persoanele care gestionează sumele provenite din aceste 

încasări nu au constituite garanții, conform prevederilor legale. Nereflectarea în contabilitate a 

încasărilor făcute de comisari pe bază de chitanțe are drept consecință nereflectarea nici în situațiile 

financiare ale instituției a operațiunilor legate de încasarea și vărsarea sumelor respective. Totodată, 

efectuarea acestor operațiuni generează riscuri în legătură cu securitatea și integritatea veniturilor 

bugetului de stat gestionate de SGF. 

În aceste condiții, s-a recomandat extinderea controlului de către Comisariatul General la 

nivelul tuturor Secțiilor Gărzii Financiare. 

Întocmirea programului de control s-a realizat fără a se lua în considerare cuprinderea 

în acesta, cu prioritate, a agenților economici cu potențial ridicat de evaziune fiscală 

Cazuri de această natură au fost constatate la Secțiile Gărzii Financiare din județele Argeș și 

Mehedinți. Astfel, la SGF Mehedinți au existat situații în care unii agenți economici nu au fost 

verificați niciodată în ultimii cinci ani (deși aveau cifră de afaceri mare), comparativ cu alții din același 

domeniu de activitate (silvicultură, exploatare forestieră, jocuri de noroc și pariuri), care au fost 

controlați de câte 5 până la 14 ori. 

Pentru remedierea deficiențelor constatate s-a emis decizie. 


151


V.B. – Evaluarea activității de audit public intern și de control financiar 

propriu la instituțiile publice verificate 

V.B.1. Evaluarea organizării și exercitării controlului intern și auditului public 

intern ca fundament al respectării legii și al perfecționării activității în 

domeniul stabilirii, colectării și utilizării resurselor financiare ale statului, 

ale unităților administrativ-teritoriale și ale altor instituții publice 

a) Evaluarea activității de audit public intern 

Din verificările efectuate de Curtea de Conturi s-a constatat existența unor abateri de la actele 

normative în vigoare privind organizarea și exercitarea auditului intern în sistemul public, dintre care 

menționăm: 

Neorganizarea și neexercitarea activității de audit public intern, abatere constatată la 

Casa Națională de Asigurări de Sănătate, precum și la un număr de 5 case de asigurări de sănătate 

teritoriale, la care a fost prevăzut și realizat auditul situațiilor financiare încheiate la data de 

31.12.2007, activitate care a reprezentat numai 16,6% din totalul misiunilor de audit realizate. 

Utilizarea auditorilor publici interni în activități care se situează în afara perimetrului 

care delimitează activitățile de audit, respectiv controlul financiar de gestiune și controale 

tematice 

Abaterea a fost localizată la: 

– Casa Națională de Asigurări de Sănătate, unde din verificarea rapoartelor întocmite de către 

Direcția Monitorizare și Corp Control s-a constatat că un auditor din cadrul Direcției Audit Public Intern 

a participat la efectuarea unui control tematic privind verificarea activității desfășurate de CAS Gorj. 

Pentru remedierea acestei abateri, au fost dispuse măsuri prin decizia emisă de Curtea de Conturi; 

– Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, unde auditorului intern i-au fost 

repartizate activități care pot fi supuse auditului public intern, și la Ministerul Sănătății Publice, unde 

auditorii au fost implicați în efectuarea unor acțiuni declanșate ca urmare a sesizărilor și reclamațiilor 

depuse la minister. 

Nerealizarea integrală a Planului anual de audit public intern 

– din analiza raportului anual privind activitatea desfășurată de structurile de audit public intern 

din sistemul de asigurări sociale de sănătate a rezultat că acesta a fost realizat în proporție de 87,2% 

din plan, respectiv au fost finalizate numai 36 misiuni din cele 44 planificate; 

– la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor nu a fost finalizată nicio misiune 

de audit din programul aprobat pentru anul 2007, întrucât auditorului public intern i-au fost 

repartizate alte sarcini de serviciu, activități sau acțiuni de consiliere informală, care au înlocuit, în 

fapt, misiunile aprobate. 

Alte abateri privind organizarea și exercitarea activității de audit public intern în 

instituții publice 

– la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 

● neîntocmirea referatului de justificare a modului în care au fost selectate misiunile de audit 

cuprinse în proiectul planului anual de audit public intern; 

● necuprinderea în structura planului de audit public intern a tuturor elementelor prevăzute în 

OMFP nr. 38/2003 și neorganizarea unei evidențe operative din care să rezulte respectarea 

obligației de a audita, cel puțin o dată la 3 ani, activitățile specificate în Legea nr. 672/2002 privind 

auditul public intern, cu modificările și completările ulterioare. Această abatere a fost constatată și la 

Casa Națională de Asigurări de Sănătate; 

● neelaborarea tuturor documentelor necesare îndeplinirii misiunilor de audit programate, 

precum și neîntocmirea unui proiect de raport de audit, pentru fiecare din misiunile executate; 

● acțiunea de supervizare a rapoartelor de audit nu s-a putut exercita întrucât activitatea de audit 

este realizată de un singur auditor, care deține și funcția de director al Compartimentului de audit; 

152 



● nu a fost întocmită Fișa pentru urmărirea modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor 

formulate, etapă care dă asigurări în ceea ce privește implementarea acestora integral și la 

termenele stabilite. 

– la Casa Națională de Asigurări de Sănătate 

● renunțarea la unele misiuni de audit fără modificarea corespunzătoare a planului anual de 

audit public intern; 

● fundamentarea eronată a fondului total de timp disponibil pentru realizarea fiecărei misiuni 

de audit; 

● modificarea termenelor de finalizare a unor misiuni de audit s-a făcut fără ca acest fapt să 

fie solicitat în mod legal, prin referat supus spre aprobare președintelui CNAS. 

– la Ministerul Sănătății Publice 

● situația financiară întocmită la data de 31 decembrie 2007, pentru activitatea proprie a 

Ministerului Sănătății Publice, nu a fost însoțită de un raport care să prezinte, în sinteză, nivelul de 

asigurare a managementului privind fiabilitatea sistemului contabil, recomandările formulate și 

stadiul implementării acestora; 

● auditorii publici interni au fost implicați în efectuarea mai multor acțiuni de control (sesizări și 

reclamații), în echipe mixte, cu Direcția de Control a ministerului, la structurile teritoriale 

subordonate, privind unele activități care puteau fi auditate de MSP, ceea ce a condus la diminuarea 

fondului de timp disponibil pentru realizarea misiunilor de audit planificate. 

b) Controlul financiar preventiv propriu 

– la nivelul unor Autorități de Sănătate Publică teritoriale nu a fost realizată nicio misiune de 

audit privind administrarea patrimoniului. Astfel de abateri s-au constatat la ASP Bihor și Mureș; 

– la nivelul spitalelor publice au fost constatate abateri de la prevederile legale cu privire la 

organizarea și exercitarea auditului intern, constând în: neorganizarea compartimentelor de audit 

intern, nerespectarea prevederilor legale în întocmirea și realizarea planului de audit, neîndeplinirea 

obiectivelor de audit, neelaborarea normelor proprii de audit, precum și nerespectarea procedurii de 

elaborare a rapoartelor de audit. Aceste abateri care s-au constatat la spitalele publice din județele 

Botoșani, Galați și municipiul București au condus la neasigurarea controlului asupra calității și 

exactității operațiunilor financiar-contabile și la nedispunerea măsurilor pentru prevenirea și 

remedierea abaterilor constatate; 

– la Ministerul Sănătății Publice au fost constatate unele disfuncționalități în legătură cu 

organizarea și exercitarea acestui tip de control: 

● înregistrarea în contabilitate a unor documente fără ca acestea să poarte viza de control 

financiar preventiv; 

● nestabilirea circuitului documentelor ce trebuiau supuse vizei de control financiar preventiv; 

● neelaborarea de proceduri cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv asupra 

operațiilor de încasare a veniturilor bugetului consolidat al statului; 

● evaluarea persoanelor care au exercitat controlul financiar preventiv propriu în anul 2007 s-a 

făcut de către conducerea instituției, fără acordul entității publice care a avizat numirea, respectiv 

Ministerul Economiei și Finanțelor. 

Aceste abateri au condus la neasigurarea controlului asupra calității și exactității operațiunilor 

financiar-contabile și la nedispunerea măsurilor pentru prevenirea și remedierea abaterilor 

constatate. 

c) Controlul financiar de gestiune 

Nerealizarea programelor de control financiar de gestiune aprobate, aspect constatat la 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, unde din 7 societăți de asigurare/reasigurare și 39 societăți 

de brokeraj în asigurări/reasigurări au fost verificate numai 3 (42,8%), respectiv 13 (33,3%) societăți. 

Alte constatări 

– la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) 

● pentru evaluarea și aprecierea activității de control financiar de gestiune la societățile de 

asigurare/reasigurare și de brokeraj au fost utilizați unii indicatori cantitativi, respectiv gradul de 

realizare a controalelor programate și de utilizare a fondului de timp disponibil, stabilindu-se astfel 


153


că, față de numărul total de 431 societăți autorizate, în programul anual de control au fost incluse un 

număr de 46, din care, la data de 31.12.2007, era finalizat un număr de 16 acțiuni de control; 

● pentru finalizarea unui număr de 7 acțiuni de control la societățile de asigurare/reasigurare 

au fost utilizate 1.842 zile/om, respectiv 59,6% din total fond de timp disponibil, și 263 zile/om pentru 

fiecare acțiune de control, deși Consiliul CSA a hotărât ca „termenul de verificare să fie de maximum 

trei luni pentru societățile mari și două luni pentru celelalte societăți”; 

● pentru finalizarea unui număr de 15 acțiuni de control la societățile de brokeraj în 

asigurări/reasigurări au fost utilizate 666 zile/om, respectiv 44,4 zile/om pentru fiecare acțiune de 

control, deși Consiliul CSA a hotărât că „pentru societăți de brokeraj în asigurări-reasigurări – să fie 

aprobate propunerile cu termen de finalizare de 10 zile lucrătoare pentru fiecare broker”; 

● a fost efectuat un număr de 73 controale inopinate, prin utilizarea unui număr de 678 zile/om, 

cu toate că acest tip de control nu poate dura mai mult de 3 zile lucrătoare consecutive; 

● ca o consecință a insuficientei utilizări a fondului total de timp disponibil pentru realizarea cu 

prioritate a controalelor periodice, la data de 31.12.2007 erau neverificate un număr de 431 (38,7%) 

societăți autorizate de asigurare/reasigurare și de brokeraj în asigurări/reasigurări. 

– la Casa Națională de Asigurări de Sănătate 

● nu fost întocmit și aprobat Planul anual de control intern, întrucât documentul pus la 

dispoziția echipei de control reprezintă în fapt o simplă repartizare a caselor județene de asigurări 

de sănătate pe fiecare funcționar public din cadrul structurii de control, în vederea monitorizării 

activității acestora, și nu poate constitui un plan de control intern, deoarece: 

– nu este aprobat de președintele CNAS și nici nu este însoțit de un referat din care să 

rezulte criteriile de selecție a entităților supuse controlului; 

– nu este defalcat pe trimestre și în cadrul acestora pe fiecare lună în parte; 

– nu precizează perioada controlată, precum și fondul de timp alocat fiecărei verificări; 

– nu cuprinde și activitatea de control pe domeniile stabilite prin Ordinul nr. 328/2006, emis 

de președintele CNAS; 

● planificarea activității de control pe obiective pe semestrul II 2007, deși este structurată lunar 

pe un număr de 4 obiective și zile/om alocate, aceasta nu cuprinde: 

– domeniul și entitatea care urmează să facă obiectul fiecărui control, astfel cum este 

prevăzut în Ordinul nr. 328/2006; 

– perioadele și persoanele desemnate pentru realizarea activităților de control aprobate; 

– criteriile de selecție a entităților supuse controlului și fondul de timp alocat fiecărei activități, 

justificat de numărul de personal aprobat la nivelul structurii de control; 

● din analiza celor 33 dosare întocmite ca urmare a controalelor realizate de către structura de 

control intern din cadrul CNAS, au fost reținute următoarele: 

– rapoartele privind activitatea caselor de asigurări de sănătate teritoriale sunt acte 

unilaterale care conțin unele măsuri de dus la îndeplinire de către unitatea controlată 

într-un termen de 30 de zile; întrucât actele respective sunt încheiate la sediul CNAS și 

dosarele sunt transmise unităților verificate pentru ducerea la îndeplinirea a măsurilor 

dispuse, se depășește termenul stabilit de 30 de zile. De menționat și faptul că, la 

solicitarea Curții de Conturi, nu au putut fi puse la dispoziție adresele de răspuns cu privire 

la modul de ducere la îndeplinire a măsurilor stabilite prin actele de control încheiate de la 

următoarele case județene de asigurări de sănătate: Hunedoara, Olt, Dolj, Brașov, 

Călărași, Constanța, Ilfov, Alba, Galați, Mehedinți și MTTC; 

– în unele acte de control se menționează faptul că au fost supuse controlului și situațiile 

financiare întocmite de casele de asigurări de sănătate teritoriale, precum și alte documente 

cu caracter financiar-contabil. Din actele de control întocmite de personalul din cadrul CNAS 

nu rezultă însă abateri și/sau deficiențe cu caracter financiar-contabil și nici nu se 

formulează o opinie cu privire la exactitatea și realitatea acestora. Exemplificăm în acest 

sens CAS Bistrița-Năsăud, Iași, Ialomița, Olt, Prahova, Călărași, Mehedinți, Constanța, Ilfov, 

Galați, Bacău, Satu Mare, Tulcea, Sălaj, Gorj, Cluj și Sibiu, precum și MTTC și Casa de 

Asigurări de Sănătate a Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești. 

– La nivelul Ministerului Sănătății Publice nu au fost transmise Ministerului Economiei și 

Finanțelor toate documentele necesare în vederea obținerii acordului privind calificativele 

persoanelor care exercită controlul financiar preventiv. 

154 



V.B.2. Evaluarea organizării și exercitării controlului intern și auditului public 

intern la administrația locală 

Cu privire la exercitarea controlului financiar preventiv propriu 

La unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile publice din subordinea acestora au fost 

constatate următoarele abateri: 

● neorganizarea sau organizarea necorespunzătoare a controlului financiar preventiv propriu 

a fost constatată la 72 ordonatori de credite din 13 județe, din care cele mai multe cazuri se regăsesc 

în județele: Suceava, Argeș, Sălaj, Mehedinți, Buzău și Cluj; 

● neexercitarea controlului financiar preventiv de către persoanele prevăzute de lege a fost 

constatată la 25 ordonatori de credite din 9 județe, dintre care se menționează: Botoșani, Arad, 

Constanța, Prahova etc.; 

● neconducerea Registrului proiectelor de operațiuni supuse controlului financiar preventiv a 

fost constatată la 58 ordonatori de credite din 14 județe, din care cele mai multe cazuri se regăsesc 

la: Dâmbovița (8), Botoșani și Suceava (4); 

● aprobarea de către ordonatorul de credite a unor proiecte de operațiuni fără viza controlului 

financiar preventiv a fost constatată la 14 ordonatori de credite din 11 județe, din care cele mai multe 

cazuri se regăsesc în județele Brașov, Harghita și Neamț; 

● alte nereguli au fost constatate la un număr de 156 de entități (154 ordonatori de credite 

bugetare și 2 agenți economici) din 12 județe, cele mai multe cazuri regăsindu-se la județele 

Dâmbovița (22), Dolj (19), Botoșani (13) etc. 

Cu privire la organizarea și efectuarea controlului intern au fost reținute o serie de 

deficiențe referitoare îndeosebi la inexistența procedurilor scrise de organizare și exercitare a 

acestui tip de control, precum și la neorganizarea de compartimente de specialitate pentru 

exercitarea controlului fiscal. 

Evaluările făcute de Curtea de Conturi în legătură cu controlul intern au pus în evidență faptul 

că în multe cazuri acest tip de control nu funcționează la un nivel la care să se asigure gestionarea 

în condiții de legalitate, regularitate și eficiență a bugetelor locale, administrarea patrimoniului 

comunităților locale, precum și exercitarea la un nivel corespunzător a atribuțiilor pe linia protejării 

fondurilor publice împotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei. 

Cu privire la modul de organizare și funcționare a auditului public intern 

Din datele raportate de camerele de conturi județene și a municipiului București rezultă că la 

un număr de 171 entități, reprezentând 15,3% din totalul celor verificate, au fost constatate abateri 

de la prevederile legale privind organizarea, desfășurarea și valorificarea rezultatelor activității de 

audit public intern, constând în: 

● nerespectarea obligației de organizare a compartimentului de audit public intern, abatere 

constatată la 127 instituții publice din 25 județe, din care exemplificăm: Gorj (17), Botoșani (16) și 

Vrancea (10); 

● neelaborarea planului de audit public intern a fost constatată la 3 instituții publice din județele 

Bacău, Brașov și Dâmbovița; 

● neexercitarea unor atribuții prevăzute de lege cu privire la auditarea tuturor activităților 

desfășurate într-o entitate publică cel puțin o dată la 3 ani, abatere constatată la un număr de 9 

instituții publice din 7 județe: Brașov, Gorj, Dâmbovița, Mehedinți, Neamț, Prahova și Suceava; 

● alte abateri constatate la un număr 32 instituții publice din 16 județe (Galați – 7 instituții, 

Mehedinți – 4 instituții, Vaslui – 5 instituții etc.), vizând în principal lipsa de preocupare a ordonatorilor 

de credite pentru încadrarea funcțiilor de auditor prevăzute în statul de funcții, neurmărirea modului 

de implementare a recomandărilor făcute prin rapoartele de audit, auditarea altor activități decât cele 

incluse în planul aprobat, lipsa normelor proprii de audit etc. 


155

SECȚIUNEA III 

Auditul aferent Programelor 

ISPA și SAPARD, desfășurat 

de Autoritatea de Audit de pe 

lângă Curtea de Conturi 

157



Auditul aferent Programelor ISPA și SAPARD, 

desfășurat de Autoritatea de Audit 

de pe lângă Curtea de Conturi 


Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operațional față de 

Curtea de Conturi și față de celelalte autorități responsabile cu gestionarea și implementarea 

fondurilor comunitare, care asigură, în conformitate cu legislația națională și comunitară în vigoare, 

auditul extern asupra fondurilor nerambursabile alocate României de către Uniunea Europeană. 

Sistemul de control instituit în România până la data aderării la Uniunea Europeană, aplicabil 

fiecărui program, a fost stabilit prin Acordurile și Memorandumurile de finanțare aferente, încheiate 

între Guvernul României și Comisia Europeană, iar după aderare, desfășurarea activității de audit 

pentru diferitele categorii de fonduri și programe — Fondul European de Dezvoltare Regională, 

Fondul Social European, Fondul de Coeziune, denumite în continuare Instrumente Structurale, 

Fondul European de Garantare în Agricultură, Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare 

Rurală și Fondul European pentru Pescuit, Programele PHARE, ISPA și SAPARD, Facilitatea 

Schengen, Programul General Solidaritatea și Gestionarea Fluxurilor Migratorii — trebuie să 

asigure îndeplinirea cerințelor din regulamentele comunitare specifice domeniului. 

Astfel, prin documentele mai sus menționate s-a convenit ca țara beneficiară a ajutorului să 

asigure realizarea unui audit extern independent din punct de vedere operațional de activitatea de 

implementare a programelor, prin care să se certifice faptul că fondurile europene alocate au fost 

utilizate în conformitate cu prevederile Acordurilor și Memorandumurilor de finanțare încheiate. 

Acțiunile de audit realizate în anul 2007 au fost cele prevăzute în programul de audit al 

Autorității de Audit, care a fost elaborat și aprobat în condițiile legii, ținând totodată seama de 

cerințele Regulamentelor comunitare și ale liniilor directoare emise de Comisia Europeană cu privire 

la efectuarea controlului Programelor ISPA și SAPARD. În partea a doua a anului 2007 a fost 

declanșat procesul de evaluare a conformității sistemelor de management și control ale Programelor 

Operaționale finanțate din Instrumente Structurale, obligație pe care fiecare din statele membre o 

are în conformitate cu prevederile art. 71 din Regulamentul CE 1083/2006, acțiune care a fost 

finalizată, iar rapoartele de audit au fost întocmite la termen și înaintate Comisiei Europene. 

În continuare sunt prezentate date și informații, considerate semnificative, cu privire la 

derularea Programelor SAPARD și ISPA în România, acțiunile de audit realizate până la data de 

31.12.2007, precum și principalele constatări făcute ca urmare a efectuării acestor acțiuni de audit. 

A. Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală 

(SAPARD) 

1. Domeniul Auditului 

Programul Special de Preaderare pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a fost stabilit prin 

Reglementarea (CE) nr. 1268/1999 privind sprijinul Comunității Europene pentru măsurile de 

preaderare în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, din țările candidate din centrul și estul Europei. 

Programul SAPARD este principalul instrument prin care Uniunea Europeană a sprijinit 

financiar procesul de preaderare a României în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, având rolul 

de a crea cadrul necesar implementării unei agriculturi performante și unei dezvoltări durabile a 

zonelor rurale și de a favoriza preluarea acquis-ului comunitar și adaptarea progresivă a 

mecanismelor de piață la principiile care guvernează Politica Agricolă Comună. 

Regulile financiare aplicabile Programului au fost aprobate de Comisia Europeană prin 

Reglementarea CE nr. 2222/2000, inclusă ca anexă distinctă (secțiunea F) în Acordul Multianual de 

Secțiunea II 

159


Finanțare (AMF) dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, semnat la Bruxelles 

la 2 februarie 2001 și ratificat de România prin Legea nr. 316 din 18 iunie 2001. 

Acordarea asistenței financiare de către UE este condiționată de o cofinanțare națională, 

prevăzută în bugetul de stat, care se ridică, în medie, la 25% din cheltuielile aferente proiectelor 

SAPARD. Acestei contribuții publice i se adaugă, pentru anumite tipuri de proiecte, o contribuție 

privată din partea beneficiarului proiectului. 

Acordul Multianual de Finanțare stabilește cadrul administrativ, legal și tehnic de realizare a 

Planului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a României (PNADR) care a fost aprobat 

de către Comisia Europeană printr-o decizie, în data de 12 decembrie 2000, luată în conformitate cu 

art. 4 (5) din Reglementarea (CE) nr. 1268/1999. PNADR conține 11 măsuri, grupate pe 4 priorități, 


Prioritatea 1: 

– Măsura 1.1: Îmbunătățirea prelucrării și marketingului produselor agricole și piscicole; 

– Măsura 1.2: Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de calitate, veterinar și 

fitosanitar, pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția 

consumatorilor; 


– Măsura 2.1: Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale; 

– Măsura 2.2: Managementul resurselor de apă pentru agricultură; 


– Măsura 3.1: Investiții în exploatațiile agricole; 

– Măsura 3.2: Constituirea grupurilor de producători; 

– Măsura 3.3: Metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină 

peisajul rural; 

– Măsura 3.4: Dezvoltarea și diversificarea activității economice pentru generarea de activități 

multiple și venituri alternative; 

– Măsura 3.5. Silvicultura; 


– Măsura 4.1: Îmbunătățirea pregătirii profesionale; 

– Măsura 4.2: Asistență tehnică. 

Programul SAPARD se execută pe o bază descentralizată, ceea ce înseamnă că, în 

conformitate cu art. 12 alin. (2) din Reglementarea (CE) nr. 1268/1999, Comisia Europeană a hotărât 

acordarea managementului asistenței financiare a acestui program Agenției SAPARD din România. 

Comisia Europeană a emis trei hotărâri prin care a conferit României managementul asistenței 

financiare a Programului SAPARD, și anume: 

■ 

■ 

Hotărârea nr. 638 din 31 iulie 2002, prin care Comisia Europeană a acordat managementul 

asistenței: 

– Agenției SAPARD din subordinea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale 

(MAPDR), pentru implementarea măsurilor 1.1. „Îmbunătățirea prelucrării și marketingului 

produselor agricole și piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii rurale” și 

4.2 „Asistență tehnică”, așa cum sunt descrise în Programul Național pentru Agricultură și 

Dezvoltare Rurală, aprobat prin Decizia Comisiei C/2000/3742 din 12 decembrie 2000, 

amendată prin Decizia Comisiei H/2002/1936, adoptată pe 11 iulie 2002; 

– Fondului Național, din cadrul Ministerului Finanțelor Publice (MFP), pentru atribuțiile 

financiare care-i revin în cadrul Programului SAPARD. 

Hotărârea nr. 846 din 5 decembrie 2003, prin care Comisia Europeană a acordat 

managementul asistenței: 

– Agenției SAPARD din cadrul MAPDR, pentru implementarea Măsurii 3.1 „Investiții în 

exploatațiile agricole”, Măsurii 3.4 „Diversificarea activităților economice din mediul rural, 

pentru generarea de activități alternative și venituri multiple” și Măsurii 4.1 „Îmbunătățirea 

pregătirii profesionale”, așa cum sunt definite în PNADR aprobat prin Hotărârea Comisiei 

C/2000/3742 din 12 decembrie 2000, amendată ultima dată prin Hotărârea Comisiei 

adoptată pe 1 august 2003; 

160 



– Fondului Național din cadrul MFP, pentru atribuțiile financiare care-i revin în cadrul 

Programului SAPARD. 

■ Hotărârea nr. 298 din 20.04.2006, prin care Comisia Europeană a acordat managementul 

asistenței: 

– Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit din cadrul MAPDR, pentru 

implementarea Măsurii 1.2 „Îmbunătățirea structurilor în vederea realizării controlului de 

calitate, veterinar și fitosanitar pentru calitatea produselor alimentare și pentru protecția 

consumatorilor”, Măsurii 3.5 „Silvicultura”, Măsurii 3.2 „Constituirea grupurilor de 

producători” și Măsurii 3.3 „Metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și 

să mențină peisajul rural”, așa cum sunt definite în PNADR aprobat prin Hotărârea 

Comisiei C/2000/3742 din 12 decembrie 2000, amendată ultima dată prin Hotărârea 

Comisiei adoptată pe 1 august 2003; 

– Autorității de Certificare și Plată din cadrul MFP, pentru atribuțiile financiare care-i revin în 

cadrul Programului SAPARD. 

Aria de acoperire a auditului o reprezintă toate entitățile implicate în implementarea 

Programului SAPARD, după cum urmează: 

■ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale; 

■ Agenția SAPARD, reorganizată prin OUG nr. 13/2006 în Agenția de Plăți pentru Dezvoltare 

Rurală și Pescuit, structura centrală și centrele regionale; 

■ Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor; 

■ Beneficiarii finali ai fondurilor SAPARD, selectați pe bază de eșantion. 

2. Stadiul derulării programului SAPARD la data de 31.12.2007 

Prin acordurile anuale de finanțare, în perioada 2000–2006 Comunitatea Europeană a alocat 

României în medie 153.000,0 mii euro pe an, la care s-a adăugat cofinanțarea națională, prevăzută 

în bugetul de stat, de aproximativ 50.000,0 mii euro anual. 

La sfârșitul exercițiului financiar 2007, stadiul de implementare a Programului SAPARD aferent 

întregii perioade de finanțare se prezintă după cum urmează: 

Situația sumelor alocate/angajate/plătite în cadrul Programului SAPARD, pe măsuri, la data 

de 31.12.2007 

● 1.521.449,4 mii euro – valoarea totală a finanțării nerambursabile alocate de Comunitatea 

Europeană; 

● 1.475.240,0 mii euro – valoarea totală a angajamentelor încheiate de agenția de plăți cu 

beneficiarii de fonduri, ceea ce reprezintă 97,0% din suma alocată; 

● 1.024.720,0 mii euro – valoarea totală a plăților efectuate, gradul de consumare fiind de 67,4%. 

Secțiunea III 

161


Reprezentarea grafică a stadiului implementării Programului SAPARD, pe măsuri, la data de 

31.12.2007 se prezintă după cum urmează: 

162 



3. Activitatea desfășurată de Autoritatea de Audit în calitate de Organism de 

Certificare pentru programul SAPARD pentru anul financiar 2007 

Conform prevederilor reglementărilor comunitare și naționale, Autoritatea de Audit acționează 

în calitate de Organism de Certificare pentru Programul SAPARD și îndeplinește următoarele atribuții: 

– eliberarea unui certificat privind contul EURO SAPARD și conturile anuale ale Agenției, în 

ceea ce privește integralitatea, acuratețea și veridicitatea acestor conturi; 

– raportarea anuală privind compatibilitatea sistemelor de management și de control ale 

Agenției referitor la capacitatea lor de a asigura conformitatea cheltuielilor; 

– verificarea existenței și corectitudinii elementului de cofinanțare național. 

Organismul de Certificare a efectuat auditul Agenției de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și 

Pescuit (APDRP), în conformitate cu standardele de audit internaționale acceptate (IFAC) și 

prevederile reglementărilor comunitare, și a avut în vedere dacă: 

– sistemele de control intern ale APDRP din cadrul MADPR și ale ACP din cadrul Ministerului 

Economiei și Finanțelor, cu referire specială la criteriile de acreditare specificate de AMF, 

oferă o asigurare rezonabilă că sumele reprezentând contribuția Comisiei au fost cheltuite 

conform reglementărilor Comunității; 

– contul anual al APDRP, întocmit pentru anul financiar încheiat la 31 decembrie 2007, este 

în concordanță cu registrele și înregistrările Agenției; 

– declarațiile de cheltuieli cuprind înregistrări adevărate, complete și clare ale operațiunilor 

efectuate în cadrul Programului; 

– interesele financiare ale Comunității sunt protejate în mod corespunzător în ceea ce 

privește sumele ce trebuie să fie colectate; 

– recomandările de îmbunătățire a sistemelor adresate APDRP au fost implementate și au 

fost luate măsuri de remediere a deficiențelor semnalate; 

– în anul financiar în cauză, au avut loc tranzacții neobișnuite sau dificultăți tehnice de 

implementare. 

În anul financiar 2007, valoarea totală a plăților efectuate de APDRP pentru proiectele finanțate 

în cadrul a nouă măsuri acreditate a fost de 345.100,0 mii euro, respectiv 1.146.024,6 mii lei, conform 

declarației anuale de cheltuieli și conform înregistrărilor din evidența contabilă a agenției. 

Organismul de Certificare a efectuat verificări asupra unui eșantion reprezentativ de plăți în 

valoare totală de 537.500,3 mii lei, care reprezintă 47% din totalul plăților efectuate de APDRP către 

beneficiari în anul 2007. Totodată, au fost auditate integral debitele constituite de agenție pe 

parcursul exercițiului financiar 2007, în valoare totală de 16.293,8 mii lei. 

În urma activităților de audit desfășurate au fost emise raportul și certificatul de audit, care au 

fost transmise Comisiei Europene și entităților auditate. 

4. Rezultatele verificării proiectelor în cadrul Programului SAPARD 

Activitatea de audit desfășurată în ceea ce privește plățile efectuate în cadrul proiectelor 

finanțate prin Programul SAPARD a pus în evidență o serie de deficiențe cu impact asupra situațiilor 

financiare, care, în principal, se referă la următoarele aspecte: 

● în cazul beneficiarului SC Silosud – SA, APDRP a decontat cheltuieli în sumă de 1,8 mii lei, 

reprezentând lucrări de „organizare de șantier”, care nu se încadrează în categoria celor prevăzute 

de reglementările naționale în vigoare, respectiv HG nr. 1.179/24.11.2002 privind aprobarea 

Structurii devizului general și a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de 

investiții și lucrări de intervenții. Ca urmare a constatării, Agenția a efectuat propriile verificări și a 

constituit debit pentru întreaga valoare decontată nejustificat, înregistrat în registrul debitorilor; 

● în cazul beneficiarilor de finanțare: SC Expur – SA, SC Industrializarea Laptelui – SA, SC 

Silosud – SA și SC Ana&Cornel – SRL, APDRP a decontat cheltuieli în sumă totală de 20,2 mii lei, 

reprezentând contravaloarea unor lucrări în condițiile în care documentele justificative prezentate la 

decontare au fost întocmite în mod eronat (ex. conțin elemente de cheltuieli dublu solicitate sau 

calculate în mod eronat; valori ale resurselor materiale mai mari decât cele real aprovizionate etc). 


163


Nu au fost respectate prevederile Ordinului nr. 1.014/2001 privind aprobarea structurii și modului de 

utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică 

de lucrări și instrucțiunile de achiziții pentru beneficiarii privați. Ca urmare a constatării, Agenția, 

după efectuarea propriilor verificări, a întreprins măsuri de constituire a debitelor și de recuperare a 

sumelor decontate în mod nejustificat; 

● pentru beneficiarul SC Picolact Prodcom – SRL, APDRP a decontat cheltuieli în suma de 

14,6 mii lei, reprezentând servicii de consultanță pentru elaborarea studiului de fezabilitate, în 

condițiile în care acestea nu au fost prevăzute în bugetul proiectului. Ca urmare a constatării, 

APDRP a demarat procedura de recuperare a sumelor decontate necuvenit; 

● în cazul beneficiarului de finanțare SC Leader Internațional – SA, APDRP a decontat 

contravaloarea unor servicii de consultanță în sumă de 22,4 mii lei, în condițiile în care lucrările 

contractate nu au mai fost executate, cu toate acestea, cheltuielile de consultanță aferente au fost 

decontate în mod nejustificat. Ca urmare a propriilor verificări, Agenția a luat măsura recuperării 

sumelor decontate în mod nejustificat; 

● APDRP a decontat în cazul a 7 consilii locale: Brânceni, Mărăcineni, Vama, Tamași, 

Gherghița, Cocu, Adunați, cheltuieli în sumă totală de 157,4 mii lei, reprezentând contravaloarea 

unor lucrări care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate: cheltuieli neprevăzute în fișa tehnică a 

măsurii; lucrări neexecutate; sume decontate de două ori, dar incluse în mod eronat în situațiile de 

lucrări; lucrări neconforme cu cerințele de calitate etc. Ca urmare a recomandării, APDRP a 

reanalizat eligibilitatea cheltuielilor în cauză și a luat măsuri de recuperare a sumelor decontate în 

mod nejustificat; 

● în cazul a 4 beneficiari: Consiliile Locale Mihăești, Băiculești, Cocu, Trivalea Moșteni, 

APDRP a decontat cheltuieli neeligibile în sumă totală de 27,5 mii lei, reprezentând contravaloarea 

unor materiale incluse în situațiile de lucrări și decontate la prețuri mai mari decât cele cu care au 

fost achiziționate. Agenția a reanalizat eligibilitatea cheltuielilor și a întreprins măsuri de constituire 

și recuperare a debitelor constatate; 

● s-a mai reținut că în cazul beneficiarului SC Bredo Invest – SRL APDRP a autorizat la plată 

cheltuieli în sumă de 57,1 mii lei, în condițiile în care beneficiarul finanțării SAPARD nu a prezentat 

cel puțin trei oferte conforme pentru bunurile și serviciile achiziționate a căror valoare depășește 

10,0 mii euro, contrar prevederilor lit. e), pct. 2, art. 4, Secțiunea B din AMF. Ca urmare a constatării, 

Agenția a efectuat propriile verificări și a luat măsura recuperării sumelor decontate în mod 

nejustificat. 

Referitor la verificările desfășurate asupra operațiunilor derulate în cadrul conturilor de 

debitori, au fost evidențiate următoarele aspecte: 

● la 31.12.2007 soldul contului debitori nu reflectă valoarea tuturor debitorilor identificați în 

cursul exercițiului financiar după cum urmează: 

– SC Agroturism Construct – SRL, Drobeta Turnu-Severin, pentru suma de 87,7 mii lei; 

– în cazul SC Dealu Mare – SRL, pentru suma de 677,1 mii lei; 

– în cazul SC Comalex – SRL, pentru suma de 88,5 mii lei. 

Ca urmare a constatării, Agenția a luat măsura înregistrării tuturor debitelor în Registrul 

debitorilor; 

● reconcilierile lunare între serviciul contabilizare plăți și biroul recuperare debite nu s-au 

realizat pe baza rapoartelor generate de softul informatic – modulul registrul debitorilor, ci pe baza 

unor evidențe manuale. Acest mod de lucru a generat anumite neconcordanțe între sumele din 

registrul debitorilor și cele din registrele contabile ale agenției, în condițiile în care reconcilierile 

efectuate lunar de cele două servicii specializate nu au identificat aceste diferențe. Redăm spre 

exemplificare debitorii Consiliilor Locale Șendreni, Pietroșița, Brănești, Apahida, care la data de 

31.12.2007 în evidența contabilă erau înregistrați în mod corect ca recuperați integral (debit plus 

penalități), iar în registrul debitorilor figurau cu sold la penalități; 

● în perioada ianuarie–august 2007 contul euro SAPARD a fost reîntregit de la bugetul de stat 

cu suma de 329,9 mii euro, aferentă unui număr de 19 debite anulate, ca urmare a nerecuperării în 

termenul de 2 ani de la data înregistrării lor, potrivit art. 14 alin 2.8, Secțiunea A din acordul 

multianual de finanțare. În aceeași perioadă s-a recuperat valoarea a 4 dintre debitele anulate, 

164 



inclusiv dobânzile aferente (calculate până la data recuperării), în sumă 80,7 mii euro, echivalentul 

a 272,2 mii lei, care trebuiau virate în contul euro SAPARD, și nu la bugetul de stat. Cas urmare a 

recomandării formulate Autorității de Certificare și Plată pentru luarea măsurilor ce se impun în 

vederea reîntregirii contului euro SAPARD cu suma de 80,7 mii euro, reprezentând dobânzi aferente 

debitelor anulate, au fost efectuate operațiunile pentru remedierea deficienței semnalate; 

Totodată, ca urmare a verificărilor efectuate, s-au mai constatat o serie de deficiențe în 

legătură cu nerespectarea procedurilor de lucru ale Agenției de plăți după cum urmează: 

● manualul de procedură al Direcției de Control și Antifraudă din cadrul Agenției nu prevede 

înregistrarea modului în care sunt soluționate contestațiile, în sensul includerii informațiilor privind 

concluzia deciziei luate în cazurile de contestație; 

● au fost identificate situații în care beneficiarii de finanțare nu au respectat pe durata 

contractului toate criteriile de eligibilitate avute în vedere la aprobarea cererii de finanțare – spre 

exemplu unii beneficiari au înregistrat, după data semnării contractului de finanțare, pierderi 

financiare, obligații restante față de bugetul de stat și/sau față de bugetul asigurărilor sociale de stat; 

● procedura de contabilizare plăți nu conține prevederi referitoare la înregistrarea debitelor care 

au împlinit termenul de 2 ani de la data constituirii lor, prevăzut de art. 14 alin 2.8, Secțiunea A din AMF; 

● au fost constatate disfuncționalități ale modulului Debitori din softul ProSys, în ceea ce 

privește evidența, calculul și reconcilierea cu contabilitatea a datelor referitoare la debite. 

Ca urmare a activității de audit desfășurate, au fost consemnate constatări și formulate 

recomandări entităților auditate, în vederea eliminării deficiențelor semnalate și a îmbunătățirii 

modului de funcționare a sistemelor de management și control intern instituite pentru implementarea 

Programului SAPARD. Rezultatele misiunilor de verificare au fost reflectate în raportul și certificatul 

de audit transmise Comisiei Europene. 

B. Instrumentul pentru politici structurale de preaderare (ISPA) 

1. Domeniul auditului 

Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA) a fost instituit prin reglementarea 

Consiliului (CE) nr. 1267/21.06.1999, în scopul „realizării obiectivelor preconizate în Parteneriatul 

pentru aderare, încheiat între Uniunea Europeană și fiecare stat candidat în parte, și îndeplinirii 

programelor naționale de modernizare a infrastructurii de mediu și transporturi”. Programul a 

demarat la 1 ianuarie 2000, statele beneficiare fiind: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, 

Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, România și Bulgaria. 

Obiectivele ISPA sunt următoarele: 

– să sprijine țările beneficiare în vederea alinierii standardelor proprii de mediu la cele ale 

Uniunii Europene; 

– să extindă și să conecteze rețelele de transport la cele transeuropene; 

– să familiarizeze țările beneficiare cu politicile și procedurile aplicate de fondurile structurale 

și de coeziune ale Uniunii Europene. 

Finanțarea Programului ISPA a fost prevăzută în bugetul Comisiei Europene pe perioada de 

programare bugetară 2000–2006. Pentru acest interval de timp, România urma să asigure 

promovarea proiectelor din domeniul infrastructurii de mediu și transport, în deplină concordanță cu 

obiectivele și prioritățile specifice asumate în cadrul documentelor strategice ce definesc cadrul 

relațiilor dintre România și Uniunea Europeană, care, în 2006, erau Parteneriatul pentru aderare, 

Programul național de aderare la Uniunea Europeană și Planul național de dezvoltare. Astfel, între 

Comisia Europeană și Guvernul României au fost încheiate memorandumuri de finanțare pentru 

implementarea măsurilor cuprinse în Planul național de dezvoltare. 


165


Pentru perioada 2000–2006 Comisia Europeană a efectuat o alocare a resurselor financiare 

ISPA pentru fiecare țară beneficiară, România fiind a doua țară, după Polonia, în ceea ce privește 

dimensiunea resurselor alocate, cu o valoare a finanțării nerambursabile de 2.042.921,0 mii euro, 

împărțită aproximativ egal între proiectele pentru infrastructură de transport și cele pentru mediu. 

După aderarea României la Uniunea Europeană, conform prevederilor articolului 28 din 

Protocolul Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, „măsurile care, la 

data aderării, au fost aprobate conform Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1267/1999, stabilind un 

instrument pentru politici structurale de preaderare, și a căror implementare nu a fost finalizată până 

la această dată vor trebui considerate ca aprobate de Comisie, conform Regulamentului (CE) 

nr. 1164/1994, stabilind un Fond de coeziune”. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007, toate măsurile 

ISPA, nefinalizate, se implementează conform regulilor fondului de coeziune, stipulate în 

Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1386/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului 

Consiliului nr. 1164/94 privind sistemele de gestionare și de control pentru asistența acordată din 

Fondul de coeziune și procedura de efectuare a corecțiilor financiare. 

Luând în considerare includerea fondurilor ISPA, de preaderare, în fonduri de coeziune, 

precum și prevederile regulamentelor care se aplică fondului de coeziune începând cu data de 

1.01.2007, prin legislația națională au fost stabilite organismele implicate în managementul și 

controlul programului ISPA/FC, și anume: 

■ Autoritatea de Management: organizată la nivel de direcție generală în cadrul Ministerului 

Economiei și Finanțelor (MEF), denumită Autoritatea de Management ex-ISPA (fosta 

Autoritate de management pentru infrastructură); 

■ Autoritatea de Certificare și Plată: organizată la nivel de direcție generală în cadrul 

Ministerului Economiei și Finanțelor (fostul Fond Național de Preaderare), care îndeplinește 

funcția de Fond național pentru asistența financiară de preaderare, conform HG nr. 

1011/1999 și HG nr. 1328/2000; 

■ Organisme intermediare: Oficiul de Plăți și Contractare Phare (OPCP), organizat la nivel 

de direcție în cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, care are atribuții privind 

implementarea măsurilor ex-ISPA din sectorul mediu; 

■ Organisme de implementare: 

– Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), care 

funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, responsabilă pentru 

implementarea măsurilor privind infrastructura de transport rutier; 

– Societatea Națională CFR – SA (SN CFR – SA), care funcționează sub autoritatea 

Ministerului Transporturilor, responsabilă pentru implementarea măsurilor privind 

infrastructura de căi ferate; 

– Agenția ISPA, din cadrul Ministerului Transporturilor, care implementează măsurile 

referitoare la navigația fluvială pe coridorul VII. 

■ Organismul independent, responsabil pentru verificările prevăzute la art. 9–11 și la art. 

13–15 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1386/2002: Autoritatea de Audit de pe lângă 

Curtea de Conturi, organism independent de audit public extern. 

2. Stadiul derulării Programului ISPA în România la data de 31 decembrie 2007 

Până la data de 31 decembrie 2007, România a încheiat 65 de memorandumuri de finanțare, 

pentru implementarea unor proiecte din domeniul mediului și transporturilor și pentru asistența 

tehnică aferentă celor două domenii. Valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate pentru aceste 

proiecte, a căror sursă de finanțare este asigurată de Uniunea Europeană și de România, a fost de 

2.774.127,0 mii euro, din care: 

● 2.042.921,0 mii euro – Comisia Europeană; 

● 731.206,0 mii euro – România. 

Din suma de 2.042.921,0 mii euro, alocată prin bugetul Comisiei, până la 31 decembrie 2007, 

România a solicitat transferul în conturile Fondului Național de Preaderare (în prezent Autoritatea de 

Certificare și Plată) a sumei de 736.283,0 mii euro, reprezentând 36,0% din suma alocată. 

166 



Solicitările de fonduri, defalcate pe ani financiari, sunt prezentate în tabelul de mai jos: 

Sursa informațiilor: Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor 

O parte din suma de 736.283,0 mii euro, solicitată Comisiei, nu reprezintă cheltuieli efectuate, 

ci avansuri, întrucât, conform prevederilor memorandumurilor de finanțare, după semnarea 

acestora, Comisia Europeană transferă statului beneficiar o sumă egală cu 10,0% din cota de 

75,0%, pentru fiecare măsură, și încă 10,0%, de regulă, după semnarea primului contract de lucrări 

aferent, sub formă de avans. Cheltuielile realizate efectiv, care reprezintă contravaloarea lucrărilor 

efectuate, sunt cuprinse în Declarațiile de cheltuieli înaintate Comisiei, în vederea rambursării. 

Aceste cheltuieli însumează de 450.347,0 mii euro și reprezintă 61,2% din suma solicitată și doar 

22,0%, din suma alocată României în bugetul Comisiei Europene. 

Cheltuielile incluse în Declarațiile de cheltuieli, defalcate pe ani financiari, sunt prezentate în 

tabelul de mai jos: 


Ca urmare a solicitărilor de fonduri, efectuate până la 31 decembrie 2007, Comisia Europeană 

a transferat în conturile Fondului Național de Preaderare (în prezent Autoritatea de Certificare și Plată) 

din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor suma de 717.341,0 mii euro, după cum urmează: 


Din totalul sumei de 2.774.127,0 mii euro, alocată în bugetele de cheltuieli comunitare și 

naționale pentru acoperirea cheltuielilor aferente proiectelor finanțate în baza Programului ISPA, în 

perioada 1.01.2000 – 31.12.2007, a fost angajată, prin contracte încheiate în cadrul celor 65 de 

măsuri, suma de 2.221.793,0 mii euro, adică 80%. Situația angajamentelor efective (a contractelor 

încheiate), defalcată pe ani bugetari, până la data de 31.12.2007, este redată în tabelul de mai jos: 

Sursa informațiilor: AM ex-ISPA din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor 


167


În cadrul contractelor încheiate, în sumă de 2.221.793,0 mii euro, plățile efectuate pentru 

lucrări executate și servicii prestate sunt în sumă de 686.637,0 mii euro, reprezentând 30,90% din 

valoarea contractelor. Ca urmare, în mod real, gradul de absorbție a fondurilor alocate prin 

Programul ISPA poate fi exprimat prin raportarea totalului plăților efectuate la totalul fondurilor 

comunitare și naționale alocate prin cele două bugete de cheltuieli aprobate, respectiv 2.774.127,0 

mii euro. Rezultă un procent de utilizare efectivă a fondurilor de numai 24,8%. 

În tabelul de mai jos sunt prezentate plățile efectuate, pentru lucrări executate și servicii 

prestate, finanțate în cadrul celor 65 de măsuri, pe întreaga perioadă de programare bugetară: 

Sursa: Autoritatea de Certificare și Plată din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor 

168 



3. Responsabilitățile Autorității de Audit de pe lângă Curtea de Conturi privind 

fondurile alocate prin Programul ISPA 

Conform cerințelor stipulate la art. 9–11 și la art. 13–15 din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 

1386/2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1164/94 privind 

sistemele de gestionare și de control pentru asistența acordată din Fondul de coeziune și procedura 

de efectuare a corecțiilor financiare și prevederilor Legii nr. 94/1992 privind organizarea și 

funcționarea Curții de Conturi, cu modificările și completările ulterioare, Autoritatea de Audit de pe 

lângă Curtea de Conturi are, în principal, responsabilitatea efectuării auditului sistemelor de 

management și control instituite pentru implementarea Programului ISPA, a verificării cheltuielilor 

declarate Comisiei, pe bază de eșantion, și a verificărilor la finalizarea asistenței, în vederea emiterii 

Declarațiilor la finalizarea măsurilor ISPA. 

Verificările efectuate pe bază de eșantion, conform aceluiași regulament, trebuie să acopere 

cel puțin 15% din totalul cheltuielilor eligibile realizate în cadrul fiecărei măsuri aprobate. 

4. Acțiunile de audit realizate în anul 2007 

Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Autoritatea de Audit a elaborat „Strategia-cadru privind 

realizarea auditului aferent Programului ISPA”, aprobată în data de 11.01.2006, înregistrată sub 

nr. 29.007, pe baza căreia s-a întocmit Programul acțiunilor de audit pentru anul 2007. 

Pentru întocmirea acestui program, au fost avute în vedere următoarele: 

■ realizarea cerinței prevăzute în Memorandumul de finanțare, referitoare la faptul că 

verificările trebuie să acopere cel puțin 15% din totalul cheltuielilor eligibile realizate în cadrul 

fiecărei măsuri; 

■ necesitatea de a verifica un ansamblu adecvat de măsuri, din punct de vedere al tipului 

măsurilor și al dimensiunii cheltuielilor; 

■ orice factor de risc identificat cu ocazia verificărilor naționale sau comunitare; 

■ necesitatea de a asigura că diferitele tipuri de organisme implicate în managementul și 

implementarea măsurilor și cele două sectoare de activitate (transport și mediu) sunt 

verificate în mod corespunzător; 

■ numărul angajaților direcției de audit ISPA. 

Conform Programului de audit aprobat pentru anul 2007, Autoritatea de Audit de pe lângă 

Curtea de Conturi a efectuat 14 acțiuni de audit, iar rapoartele întocmite ca urmare a desfășurării 

acestora au fost transmise Autorității de Management ex-ISPA, Fondului Național de Preaderare (în 

prezent Autoritatea de Certificare și Plată), agențiilor de implementare, beneficiarilor finali ai 

finanțărilor și Comisiei Europene. 

5. Principalele constatări și concluzii ale acțiunilor de audit efectuate 

5.1. Auditul sistemului de management și control 

În anul 2007, a fost planificată realizarea unui audit de sistem, care a fost efectuat de Direcția 

de audit pentru fondurile ISPA și Fondul de coeziune și a avut în vedere întregul sistem de 

management și control instituit pentru implementarea Programului ISPA. Această acțiune s-a 

realizat în perioada 10.04 – 22.06.2007, raportul final fiind elaborat în noiembrie 2007 și transmis 

Comisiei Europene de către Autoritatea de Management ex-ISPA din cadrul Ministerului Economiei 

și Finanțelor, în data de 10.01.2008, sub număr de înregistrare 420.097. 

Pentru realizarea auditului de sistem mai sus menționat, s-au verificat toate entitățile implicate 

în implementarea proiectelor ex-ISPA, pentru cele două sectoare, transport și mediu, respectiv: 

■ Autoritatea de Management pentru Infrastructură din cadrul Ministerului Economiei și 

Finanțelor (AM ex-ISPA); 

■ Fondul Național (FN)/Autoritatea de Certificare și Plată (ACP) din cadrul aceluiași minister; 

■ Autoritatea de Implementare din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD); 

■ Autoritatea de Implementare din cadrul Ministerului Transporturilor (MT); 

■ Agențiile de implementare/ Organismele intermediare/ Organisme de implementare: 


169


– Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) din cadrul Ministerului Economiei și 

Finanțelor; 

– Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) – pentru 

proiectele de infrastructură rutieră; 

– Compania Națională Căile Ferate CFR – SA (CNCF „CFR”) – pentru proiectele de 

infrastructură căi ferate; 

– Agenția ISPA din cadrul Ministerului Transporturilor (MT) – pentru proiectele de navigație 

fluvială; 

■ Beneficiarii Finali (BF)/organisme de implementare. 

Acest audit a urmărit obținerea unei asigurări rezonabile că sistemele de management și 

control create pentru realizarea Programului ex-ISPA sunt conforme cu prevederile 

Memorandumului de finanțare, prevăd o alocare clară și o separare corespunzătoare a funcțiilor și 

că acestea funcționează eficient pentru îndeplinirea satisfăcătoare a funcțiilor. 

Concluzia referitoare la modul de operare a sistemelor de management și control a fost 

fundamentată pe verificările privind legalitatea, realitatea, corectitudinea și eligibilitatea cheltuielilor 

aferente măsurilor verificate. 

Ca urmare a verificărilor efectuate, s-a obținut o asigurare rezonabilă că: 

a) Sistemele de management și control, instituite pentru derularea Programului 

ex-ISPA, sunt conforme cu prevederile Memorandumului de finanțare, prevăd o definire 

clară, o alocare clară și o separare corespunzătoare a funcțiilor, cu următoarele excepții: 

● la nivelul AM ex-ISPA, în perioada auditului, AM ex-ISPA era într-o perioadă de reorganizare, 

fiind aprobată o nouă schemă organizatorică. Documente organizatorice esențiale, precum ROF 

sau fișele posturilor, nu erau definitivate, ceea ce a făcut imposibilă exprimarea unei opinii cu privire 

la definirea și alocarea funcțiilor în noua organizare. Însă, având în vedere că AM ex-ISPA a 

funcționat corespunzător în perioada anterioară, bazându-se pe documente organizatorice fluente 

și fluctuație foarte redusă de personal, auditorii au considerat că organizarea existentă până la 

implementarea noii scheme a asigurat premisele unei alocări și definiri corespunzătoare a funcțiilor; 

● la nivelul ACP, expertul nominalizat pentru a răspunde de securitatea informațiilor nu avea 

atribuții referitoare la tehnologia informației precizate în fișa postului. Totodată, s-au constatat unele 

disfuncționalități în ceea ce privește gestionarea unitară a protecției antivirus; 

● la nivelul Agenției de Implementare din cadrul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, 

procedurile de lucru pentru ISPA nu erau aprobate, iar procedura de evaluare a riscurilor era 

incompletă și doar parțial operațională; 

● la nivelul Agenției de Implementare OPCP: 

– documentele organizatorice aprobate la acest nivel conțineau unele inadvertențe și nu era 

asigurată separarea sarcinilor între procesul de licitații și cel de contractare/implementare; 

– exista, în continuare, un deficit acut de personal, un grad ridicat de încărcare cu sarcini și o 

fluctuație ridicată a personalului; 

– evidența sistemelor hardware și software nu era actualizată; de asemenea, ca urmare a 

reconfigurării rețelei de calculatoare a OPCP, prin preluarea administrării acesteia de către experții 

Direcției Generale de Tehnologia Informației din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, trebuia 

actualizată procedura IT din manualul de proceduri ISPA, cu aspectele ce decurg din situația 

nou-creată, precum și informarea utilizatorilor cu privire la noile reguli și eventualele restricții ce 

trebuie respectate; 

170 



● la nivelul Agenției de Implementare CFR (AI CFR), activitatea de management tehnic al 

proiectelor nu era clar definită și alocată. La data auditului structurile implicate în implementarea 

fondurilor ISPA din cadrul AI CFR se reorganizau, atât sub aspect procesual, cât și structuralorganizatoric, 

astfel că documentele organizatorice nu erau corelate și actualizate; 

● la nivelul Agenției ISPA din cadrul Ministerului Transporturilor, structurile implicate în 

implementarea fondurilor ISPA din cadrul AI MT, la data auditului, erau în proces de reorganizare sub 

aspect structural-organizatoric și procedural, astfel încât documentele organizatorice nu erau 

corelate și actualizate conform noilor modificări intervenite în cadrul MT; 

● la nivelul Direcției Audit Public Intern din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor, 

Manualul de proceduri cuprinde prevederi contrare art. 5.2.1 al OMFP nr. 38/2003, existând riscul 

limitării independenței și obiectivității auditului intern; exista un deficit acut de personal; nu era 

stabilită o procedură privind realizarea misiunilor de urmărire a implementării recomandărilor 

adresate BF ISPA. 

b) Sistemele de management și control stabilite pentru Programul ex-ISPA funcționează 

eficient, dar există încă procese care prezintă deficiențe, după cum urmează: 

b.1. În ceea ce privește procedura de licitații – contractare: 

● la Agenția de Implementare OPCP s-au constatat abateri cu privire la modul de exercitare și 

documentare a controalelor instituite; 

● la Agenția de Implementare MT, procesul de licitație-contractare pentru adjudecarea 

contractului ISPA 2005/RO/16/PT002/09 s-a derulat cu încălcarea prevederilor din Ghidul 

utilizatorului pentru contracte-cadru 2005–2007 europeAID/119860/C/SV/multi „The Framework 

Contract Beneficiaries”, iar controalele-cheie instituite nu au funcționat pentru a detecta abaterile 

respective. 

b.2. Constatări privind verificările operaționale: 

● la Agenția de Implementare OPCP controalele instituite la nivelul AI OPCP pentru procesul 

de plată nu asigurau verificarea eligibilității cheltuielilor. Lipsa acestui control poate conduce la 

efectuarea unor cheltuieli neeligibile, precum cele în sumă de 68,3 mii euro, reprezentând 

indemnizații acordate experților pentru o perioadă neacoperită prin contract. De asemenea, 

controalele instituite pentru procesul de asigurare-gestionare fonduri nu s-au exercitat, cu privire la 

unele modificări intervenite asupra cererilor de fonduri, până la elaborarea variantei finale; 

● la Agenția de Implementare CFR managementul AI CFR nu a realizat un control esențial cu 

privire la verificarea documentelor justificative aferente Certificatelor de Plată Intermediare, emise 

de consultant. 

b.3. În ceea ce privește sistemul contabil: 

● la Agenția de Implementare OPCP – procedura PS 038 „Înregistrări contabile” conține o serie 

de neconcordanțe și lipsuri; au fost înregistrate eronat sumele reprezentând avansuri acordate 

consultanților în baza contractelor de servicii; 

● la Agenția de Implementare MT – procedura de înregistrare în contabilitate a avansului și a 

plăților intermediare nu asigura o imagine fidelă a activității agenției, în conformitate cu principiile 

contabilității de angajamente, întrucât înregistrarea obligației de plată nu se făcea distinct față de 

stingerea acesteia. De asemenea, măsurile privind siguranța sistemelor IT și a datelor erau 

insuficiente; 

● la Autoritatea de Certificare și Plată – comunicarea cu Comisia Europeană nu se realiza cu 

ajutorul unei aplicații informatice specializate și nu existau proceduri prin care să fie stabilite reguli 

referitoare la furnizarea către CE a informațiilor solicitate conform Regulamentului CE nr. 1386/2002. 

b.4. Referitor la procedura de monitorizare și raportare: 

● BF/AI OPCP/MMDD/AM ex-ISPA – informațiile cuprinse în Fișa de monitorizare remisă 

Comitetului de monitorizare prezentau numeroase erori; 


171


● la Agenția de Implementare CNANDR existau unele neconcordanțe între datele înscrise în 

Certificatele de Plată Intermediare și în rapoartele lunare de progres, precum și între aceste rapoarte 

și indicatorii prezentați în fișa de monitorizare; 

● la nivelul tuturor entităților auditate – cu excepția AM ex-ISPA, fișa de monitorizare circula în 

format electronic, fără a exista dovada vreunei verificări a documentului de către entitățile 

responsabile; nu exista o procedură prin care să se verifice acuratețea informațiilor cuprinse în fișă, 

iar aplicația SMIS modulul ISPA nu este operațională. 

b.5. Constatări privind tratarea neregulilor: 

● la nivelul Agenției de Implementare OPCP – nu erau constituite compartimentele 

specializate având atribuții legate de constatarea creanțelor bugetare rezultate din nereguli și/sau 

fraude, iar notele de debit întocmite pentru recuperarea sumelor constatate ca nereguli nu respectau 

prevederile legale privind constituirea titlului de creanță; 

● la nivelul Agenției de Implementare CFR și la nivelul Autorității de Certificare și Plată – 

controalele-cheie, realizate pentru verificarea rapoartelor de nereguli, nu au sesizat, în toate 

cazurile, lipsa documentelor justificative care trebuiau atașate acestora; 

● la nivelul Agenției de Implementare MT – registrul de nereguli nu conținea datele de 

identificare a neregulii (număr caz) și, de asemenea, nu exista reconcilierea între AI și ACP în ceea 

ce privește neregulile raportate și recuperate. 

b.6. Constatări privind informarea și publicitatea: 

● la Agenția de Implementare OPCP lipseau unele documente aferente procesului de 

informare și publicitate realizate de beneficiarul final, ceea ce duce la concluzia că nu toate 

controalele realizate pentru acest proces s-au exercitat conform procedurii de lucru privind 

verificarea și aprobarea documentelor emise de BF; 

● la Agenția de Implementare AI MT – nu exista dovada adoptării unor măsuri de informare și 

publicitate pentru măsura 2005/RO/16/P/PT/002 și nu au fost elaborate planuri de acțiune pentru 

informare și publicitate pentru măsurile ce trebuie întreprinse în vederea îndeplinirii cerințelor Anexei 

III.6 MF. 

Evaluarea beneficiarilor finali ISPA, de către OPCP, nu s-a realizat în mod corespunzător și 

nu au fost aplicate procedurile instituite; totodată, la nivelul OPCP nu se urmărea modul de 

implementare a recomandărilor formulate cu ocazia misiunilor de audit public intern și ale altor 

organisme de control naționale/comunitare. 

La nivelul entităților auditate exista o pistă de audit suficientă, cu următoarele excepții: 

● la nivelul AI OPCP – nu erau arhivate toate documentele referitoare la măsurile de informare 

și publicitate realizate de BF; nu se păstra varianta finală a cererii de fonduri; 

● la nivelul AI CFR – nu erau arhivate documentele justificative care stau la baza situațiilor de 

lucrări; 

● la nivelul AI MT – nu erau păstrate documentele care probează îndeplinirea măsurilor de 

informare și publicitate. 

Concluzia generală 

În raportul de audit, pentru toate constatările au fost emise recomandări și au fost stabilite 

termene de implementare ale acestora. Implementarea recomandărilor și, implicit, corectarea 

deficiențelor fac obiectul procesului de monitorizare și al acțiunilor de urmărire a modului de 

implementare. 

Având în vedere că deficientele constatate nu sunt de natură a prejudicia implementarea 

măsurilor ISPA, Autoritatea de Audit nu a propus aplicarea unor corecții financiare, sumele plătite 

nelegal sau neeligibile, identificate cu prilejul auditului, au fost fie recuperate pe parcursul 

desfășurării procedurii contradictorii sau, dacă acest lucru nu a fost posibil, s-a recomandat 

recuperarea lor din următoarele plăți. 

172 



5.2. Acțiunile de audit realizate la finalizarea măsurilor ex-ISPA 

Așa cum am precizat anterior, Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi este 

organismul desemnat pentru emiterea Declarațiilor la finalizarea asistenței comunitare, în 

conformitate cu prevederile art. 13—14 din Regulamentul (CE) 1386/2002, declarație care se emite 

după încheierea fiecărei măsuri ISPA, însoțită de un raport care va include toate informațiile 

relevante pentru justificarea acesteia, inclusiv un rezumat al rezultatelor tuturor verificărilor realizate 

de organele naționale și comunitare, la care declarantul a avut acces. Scopul declarației este de a 

furniza o concluzie independentă asupra validității și corectitudinii cererii pentru soldul final. 

În anul 2007 s-au planificat și realizat 3 acțiuni de audit de închidere după cum urmează: 

– în primul semestru al anului s-a realizat o acțiune de audit în vederea emiterii Declarației 

la finalizarea măsurii ISPA nr. 2002/RO/16/P/PA/011, iar 

– în semestrul II 2007 s-au realizat două acțiuni de audit: în vederea emiterii Declarației la 

finalizarea măsurii ISPA nr. 2000/RO/16/P/PA/001 și a Declarației la finalizarea măsurii 

ISPA nr. 2001/RO/16/P/PA/003. 

Informații privind acțiunile de audit la finalizarea măsurilor, realizate în anul 2007, sunt 

prezentate în următorul tabel: 

După cum rezultă din tabelul de mai sus, în vederea emiterii Declarațiilor la finalizare, pentru 

cele trei măsuri prezentate în tabel, Autoritatea de Audit a efectuat verificarea a 70,6% din valoarea 

totală a cheltuielilor declarate Comisiei și 67,5% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aprobate 

pentru aceleași măsuri. 

Obiectivul general al acestor audituri a fost: 

– verificarea eficienței sistemelor de management și control, conform Capitolului IV, art. 9 alin. 

1 lit. (a) din Regulamentul CE nr. 1386/2002; 

– verificarea cheltuielilor declarate și a celor incluse în cererea finală de plată, respectiv: 

corectitudinea și completitudinea informațiilor prezentate în Certificatul final, Declarația 

finală de cheltuieli și în Cererea de plată finală; realitatea, legalitatea și eligibilitatea 

cheltuielilor; implementarea măsurii în conformitate cu termenii MF și cu obiectivele atribuite 

măsurii. 


173


Principalele constatări și concluzii 

Audit în vederea emiterii Declarației la finalizarea măsurii ISPA nr. 2002/RO/16/P/PA/011 – 

Asistență tehnică pentru îmbunătățirea navigației pe Dunăre 

● Referitor la eficiența sistemelor de management și control: la nivelul Agenției de 

Implementare ISPA, organizată în cadrul Ministerului Transporturilor (AI ISPA MT), au fost 

constatate unele deficiențe ale sistemului de management și control, precum și un ritm lent de 

remediere a acestora. Astfel, deși concluzia generală a fost că sistemul de management și control, 

pe principalele lui componente, prevede o definire clară și o alocare clară a funcțiilor, iar separarea 

acestora este corespunzătoare, o serie de deficiențe, remediate în proporție de doar 50% până la 

data auditului, au condus la concluzia că sistemul instituit nu a funcționat de o manieră 

satisfăcătoare. Aceste deficiențe se referă la existența unor proceduri de lucru incomplete sau 

neclare, necorelarea dintre sarcinile personalului înscrise în fișele posturilor cu cele stabilite în 

proceduri, probleme legate de dezvoltarea și implementarea politicii de securitate, nefuncționalitatea 

aplicației SMIS – modulul ISPA. 

● Referitor la cheltuielile declarate CE în cadrul măsurii, din verificările efectuate de Autoritatea 

de Audit și din analiza rezultatelor altor controale naționale și comunitare a rezultat că: 

– Certificatul final, Declarația de cheltuieli finală și Cererea de plată finală nu conțin erori 

materiale; 

– Tranzacțiile efectuate au fost reale și legale, plățile fiind eligibile și realizate în conformitate 

cu prevederile contractuale. Deficiențele cu impact financiar au avut o incidență scăzută, 

valoarea acestora fiind nesemnificativă în raport cu valoarea plăților. Acestea nu au 

caracter sistemic, iar AI a întreprins măsuri de remediere. Producerea lor a fost cauzată de 

lipsa unor instrucțiuni clare în ceea ce privește plata comisioanelor bancare și a 

echipamentelor durabile, la acea dată; 

– Măsura a fost realizată în conformitate cu termenii Memorandumului de finanțare și cu 

obiectivele atribuite acesteia. Cu toate acestea, la nivelul AI nu au fost remediate unele 

deficiențe, identificate în controalele anterioare, referitoare la exercitarea unui control 

asupra produselor asistenței și rapoartelor consultantului. AI nu a putut furniza dovezi 

privind verificarea formală, de către ofițerul de proiect și de către experții tehnici, a 

produselor asistenței și aprobarea acestora de către conducerea AI. 

● Audit în vederea emiterii Declarației la finalizarea măsurii ISPA 

nr. 2000/RO/16/P/PA/001 – Asistență tehnică pentru pregătirea proiectului, finalizarea 

lucrărilor și modernizarea stației de epurare a apelor uzate București, România 

● Referitor la eficiența sistemelor de management și control, din verificările efectuate de AA și 

din analiza rezultatelor altor controale comunitare și naționale (DG REGIO, Ernst & Young, auditul 

intern) a rezultat că sistemul de management și control, pe principalele lui componente, prevede o 

definire clară, o alocare clară și o separare corespunzătoare a funcțiilor. Totuși, s-au identificat unele 

deficiențe, privind modul de funcționare a acestuia, referitoare la lipsa de claritate a procedurilor de 

lucru, precum și cu privire la dezvoltarea și implementarea politicii de securitate IT. 

● Referitor la cheltuielile declarate CE în cadrul măsurii, din verificările efectuate au rezultat 

următoarele: 


materiale. Au fost stabilite și exercitate controale asupra setului final de documente la toate 

nivelele (AI, ACP); 


cu prevederile contractuale; 


obiectivele atribuite acesteia, cu excepția produsului numit „Plan general de investiții”, care 

nu a fost livrat, și nici contractat pentru a fi realizat în cadrul măsurii. 

174 



Audit în vederea emiterii Declarației la finalizarea măsurii ISPA nr. 2001/RO/16/P/PA/003 – 

Asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor ISPA (mediu) în Baia Mare, Botoșani, Drobeta 

Turnu-Severin, Galați, Deva și Hunedoara 

● Referitor la eficiența sistemelor de management și control, verificările efectuate de AA au 

condus la concluzia că sistemul de management și control, care a asigurat derularea măsurii, 

prevede o definire, o alocare și o separare corespunzătoare a funcțiilor și că acesta funcționează de 

o manieră corespunzătoare. 

● Referitor la cheltuielile declarate CE în cadrul măsurii, din verificările efectuate au rezultat 

următoarele: 


materiale. Au fost stabilite și exercitate controale asupra setului final de documente la toate 

nivelurile (AI, ACP); 


cu prevederile contractuale; 


obiectivele atribuite acesteia, cu excepția activității de întocmire a documentelor de licitație 

pentru contractele de lucrări care se încheie în condițiile stabilite de FIDIC – cartea roșie, 

activitate ce nu a fost prevăzută în termenii de referință elaborați în vederea desfășurării 

procesului de licitație. În consecință, această documentație nu a fost întocmită, deși era 

prevăzută a se realiza în cadrul măsurii. 


Verificările efectuate în vederea emiterii Declarațiilor la finalizarea celor trei măsuri de 

asistență tehnică au scos în evidență unele disfuncții în funcționarea controalelor pentru 

implementarea măsurilor respective. Deficiențele constatate nu au fost însă de natură a prejudicia 

implementarea tuturor măsurilor ISPA. 

Totuși, în cazul a două măsuri, respectiv 2000/RO/16/P/PA/001 și 2000/RO/16/P/PA/001, nu 

s-a urmărit respectarea în totalitate, de către managementul organismelor responsabile cu 

implementarea, a prevederilor memorandumurilor de finanțare referitoare la produsele ce trebuiau 

livrate ca urmare a asistenței tehnice. 

5.3. Verificarea, pe bază de eșantion, a cheltuielilor declarate Comisiei Europene 

Principalele informații, cu caracter general, referitoare la verificarea cheltuielilor declarate 

Comisiei Europene în anul 2007 sunt următoarele: 

▪ cheltuieli totale declarate CE în anul 2007: 246.012,3 mii euro; 

▪ cheltuieli totale declarate CE, cumulat de la începutul derulării măsurii, până la data de 

31.12.2007: 501.184,9 mii euro; 

▪ cheltuieli verificate în anul 2007: 192.564,7 mii euro; 

▪ cheltuieli totale verificate până la data de 31.12.2007: 239.647,3 mii euro; 

▪ procentul cheltuielilor totale verificate față de totalul cheltuielilor declarate CE până la data 

de 31.12.2007: 47,8%; 

▪ numărul neregulilor identificate în anul 2007: 27; 

▪ valoarea cheltuielilor nejustificate identificate în anul 2007: 1.817,7 mii euro; 

▪ rata erorii detectate în anul 2007: 0,9%. 

Ca urmare a efectuării acțiunilor de audit planificate, în perioada ianuarie 2007 – decembrie 

2007 au fost întocmite 12 rapoarte de audit, pentru care procedura contradictorie a fost încheiată. 

Aceste rapoarte, în forma finală, au fost transmise entităților auditate, Autorității de Certificare și 

Plată și Autorității de Management ex-ISPA. 

Obiectivul general al verificărilor pe bază de eșantion a fost obținerea unei asigurări 

rezonabile că sumele declarate CE în perioada verificată sunt legale, reale și respectă regulile de 

eligibilitate și regularitate. 


175


În cadrul misiunilor de audit, pentru îndeplinirea obiectivului general, au fost stabilite 

următoarele obiective specifice, respectiv obținerea unei asigurări rezonabile că: 

● procesul de licitație-contractare aferent măsurilor incluse în eșantion s-a desfășurat în 

conformitate cu reglementările și procedurile CE (IFI unde este cazul) și naționale în domeniu; 

● cheltuielile declarate CE sunt legale, reale, eligibile, corect înregistrate în evidențele 

contabile, iar cofinanțarea națională corespunzătoare a fost disponibilă; 

● obiectivele măsurilor se realizează în conformitate cu Memorandumul de finanțare (cu 

stadiul fizic al derulării contractelor încheiate în cazul contractelor de lucrări) și în 

concordanță cu plățile efectuate; 

● organismele responsabile cu implementarea proiectelor ISPA au acționat în conformitate cu 

prevederile MF pentru aplicarea efectivă a cerințelor privind informarea și publicitatea 

(prevederile Anexei III.6 la MF ISPA); 

● pista de audit aferentă proceselor desfășurate este corespunzătoare și permite reconcilierea 

sumelor și păstrarea documentelor justificative corespunzătoare, la toate nivelurile implicate. 

De asemenea, s-a urmărit identificarea caracterului sistemic al deficiențelor constatate, cu risc 

mare în implementarea corespunzătoare a măsurilor, cauzelor care au dus la apariția lor, corecțiilor 

și acțiunilor cu caracter preventiv. 

Principalele rezultate ale verificărilor 

Verificările efectuate au evidențiat, pe lângă neregulile cu impact financiar, și o serie de 

deficiențe privind funcționarea sistemelor de control, deficiențe care au fost consemnate în 

rapoartele de audit întocmite și pentru care s-au făcut recomandări de remediere. 

În cele ce urmează sunt prezentate, pe fiecare măsură ex-ISPA inclusă în eșantionul verificat, 

principalele deficiențe referitoare la funcționarea sistemului de management și control, precum și 

constatările cu impact financiar. 

a) Sectorul Mediu 

a.1. Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/007– Sistem de tratare a apei potabile și reziduale 

pentru Brașov și unele localități învecinate, situate în județul Brașov, România 

Evidența contabilă 

● deficiențe referitoare la înregistrarea în contabilitate a operațiunilor astfel: 

– evidențierea eronată în contabilitatea OPCP și BF a avansului acordat consultantului în 

baza contractului; 

– neasigurarea unei evidențe contabile în devize (euro) și a unei evidențe analitice suficiente 

pentru tranzacțiile efectuate în cadrul măsurii, la nivelul BF. 

● neînregistrarea în contabilitate (în conturi de ordine și evidență) a scrisorilor de garanții 

bancare primite de la contractori. 

Asigurarea și gestionarea fondurilor 

● procesul de prelucrare a cererilor de fonduri la nivelul fondului național (actuala Autoritate de 

Certificare și Plată) a fost extrem de lent și a depășit cu mult perioada prevăzută în procedurile interne; 

● cererile intermediare de fonduri au cumulat plăți pe o perioadă de 1,5 ani și, respectiv, 1 an, 

deși MF prevede posibilitatea întocmirii acestora de trei ori pe an. 

Licitație – contractare 

● nu s-au păstrat la dosar scrisorile către ofertanții necalificați pentru contractul 

2000/RO/16P/PE/007-01; 

● în cazul contractului nr. 2000/RO/16/P/PE/007-05 nu au fost respectate prevederile PRAG 

cu privire la procesul de evaluare a ofertelor astfel: 

– membrii comitetului de evaluare a ofertelor nu au completat individual grila de evaluare 

tehnică; 

– grila de conformitate administrativă a fost semnată la aceeași dată cu raportul de evaluare, 

ceea ce indică nerespectarea etapelor în procesul de evaluare; 

● contractul nr. 2000/RO/16/P/PE/007-04 a fost semnat cu contractorul, deși comitetul de 

negociere a considerat că prețul final oferit de către acesta nu acoperă toate cerințele tehnice din 

dosarul de licitație. 

176 



Legalitatea, regularitatea, corectitudinea și eligibilitatea cheltuielilor 

● cheltuieli neeligibile în sumă totală de 255,5 mii euro, astfel: Lucrări suplimentare în valoare 

de 313,2 mii euro care nu au fost prevăzute în MF, din care la data auditului era declarată CE doar 

suma de 255,1 mii euro și onorarii necuvenite experților în sumă de 0,4 mii euro; 

● deficiențe privind scrisorile de garanție bancară: perioada de valabilitate a scrisorilor de 

garanție de bună execuție și a scrisorilor de garanție bancară nu acoperă integral perioada de 

asigurare reglementată legal; 

● valoarea scrisorilor de garanție bancară pentru 50% din limita reținerii monetare aferente 

lucrărilor terminate nu se încadrează în limitele stabilite în condițiile contractuale; 

● documentele justificative care stau la baza plății facturilor consultantului (pontajele lunare ale 

experților) se aprobă cu mare întârziere de către șeful UIP, iar în unele cazuri au fost eronat întocmite; 

● reconcilierile bancare pentru contul ISPA nu au fost întotdeauna semnate și aprobate de 

către RSA; 

● AI OPCP nu a întocmit reconcilieri cu furnizorii (contractorii/consultanții) pentru confirmarea 

soldurilor înregistrate; se face numai o reconciliere a plăților efectuate pe parcursul perioadei 

încheiate, astfel încât realitatea soldului contului nu este confirmată între părți. Deficiența a fost 

semnalată și cu ocazia misiunilor de audit anterioare. 

Monitorizare, raportare și realizarea obiectivelor 

● rapoartele consultantului sunt primite cu întârziere, nefiind respectate termenele de 

transmitere prevăzute în termenii de referință, și nu conțin toate informațiile prevăzute în condițiile 

generale ale contractului. 

Raportare nereguli 

● unele nereguli raportate de BF (Compania Apă RA Brașov) către AI-OPCP nu au fost 

înregistrate ca debit în evidența contabilă a BF/UIP la data producerii, și nici în evidența contabilă a AI; 

● reconcilierile privind neregulile constatate și recuperate între contabilitate și evidența 

responsabilului de nereguli lipsesc sau se fac superficial. 

Informare și publicitate 

● reabilitarea și dezvoltarea „canalului colector I” nu respectă, în totalitate, prevederile din 

Manualul de identitate vizuală, astfel: 

– valoarea înscrisă pe panou (8.000,0 mii euro) nu coincide cu valoarea contractului; 

– unul din panourile temporare (amplasat în zona REMAT) nu menționează numărul 

autorizației de construcție. 

a.2. Măsura ISPA nr. 2000/RO/16/P/PE/006 – Modernizarea rețelei de alimentare cu apă 

potabilă și a rețelei de canalizare pentru a îndeplini standardele europene pentru calitatea 

apei și protecția mediului – Iași 


● cererile intermediare de fonduri au cumulat plăți pe o perioadă de 1 și respectiv 2 ani, deși 

MF prevede posibilitatea întocmirii acestora de trei ori pe an; 

● nu s-au întocmit previziuni ale fluxului de numerar, ceea ce a afectat modul de constituire a 

depozitelor. 


● plăți nejustificate în sumă totală de 6,1 mii euro, constatate în cazul contractului nr. 2000/ 

RO/16/P/PE/006 – 01 „Asistență tehnică pentru managementul și supervizarea contractelor ISPA în 

Iași”, astfel: 

– 4,8 mii euro, reprezentând alocații zilnice acordate necuvenit expertului consultantului 

(liderul echipei); 

– 0,2 mii euro, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul experților străini de la 

aeroportul din țara de rezidență până la domiciliul acestora din străinătate; 

– 1,1 mii euro, reprezentând cheltuieli efectuate cu transportul experților pe alte rute decât 

cele stipulate în contract. 


177


● nu s-a prezentat un mod de calcul riguros prin care s-a ajuns la stabilirea progresului fizic 

exprimat procentual pentru fiecare articol. 

● în cazul contractului nr. 2000/RO/16/P/PE/006 – 02 „Modernizarea stației de tratare a apei 

potabile Chirița (STAP)” au fost constatate nereguli după cum urmează: 

– angajatorul a decontat anticipat 80% din contravaloarea instalațiilor și materialelor 

neinstalate, care au fost livrate pe șantier pentru a fi încorporate în lucrările permanente, 

deși anexa la ofertă nu conține lista cu instalații și materiale care pot fi plătite anterior 

încorporării acestora în lucrările permanente. Consecința este finanțarea suplimentară a 

antreprenorului cu suma de 853,6 mii euro. Această sumă reprezintă valoarea netă 

rezultată din adăugări (noi materiale solicitate în avans la decontare) sau deduceri (punere 

în operă) privind valoarea instalațiilor și materialelor aprobate prin cele 8 Certificate 

Intermediare de Plată (nr. 4 la 11). 

– s-au efectuat cheltuieli neeligibile în sumă de 74,0 mii euro, reprezentând contravaloarea 

echipamentelor achiziționate de antreprenor pentru „organizarea biroului reprezentantului 

angajatorului”. De asemenea, în cazul contractului de lucrări 2000/RO/16/P/PE/006/03 – 

„Modernizarea și automatizarea stațiilor de pompare Păcurari, Aurora și Mijlociu” s-au 

constatat cheltuieli neeligibile în sumă de 87,6 mii euro, reprezentând contravaloarea 

echipamentelor achiziționate de antreprenor pentru „Biroul de șantier al inginerului”. 

● nerespectarea clauzelor contractuale referitoare la limita de 300,0 mii euro pentru emiterea 

unui IPC, precum și nereținerea corectă a avansului acordat la începutul lucrării având drept 

consecință plata anticipată a contractorului (contractele nr. 02 și 03); 

● nerespectarea de către inginer a obligației prevăzute de legislația națională privind 

înființarea unui sediu permanent pentru activitatea desfășurată în România; 

● nu a fost prezentată evidența subcontractorilor care au efectuat lucrări în cadrul contractului 

2000/RO/16/P/PE/006/03 – Reabilitarea a trei stații de pompare (Aurora, Păcurari și Mijlociu); 

● pentru Contractul 2000/RO/16/P/PE/006/02 – „Stația de tratare a apei potabile Chirița” 

lucrările nu au fost finalizate, rata progresului fizic al lucrărilor executate a fost de numai 70%, deși, 

conform contractului, termenul de finalizare a lucrărilor a expirat în noiembrie 2006. 

● deficiențe ale controalelor exercitate asupra plăților la nivelul OPCP: 

– managerul de proiect și ofițerul financiar nu au semnat toate Certificatele Intermediare de 

Plată; 

– ofițerul financiar nu a semnat toate listele de verificare. 


Panourile publicitare temporare pentru contractul nr. 02 „Reabilitarea stației de tratare a apei 

Chirița – Iași” și contractul 04 „Stația de tratare a apelor reziduale” nu respectă prevederea din 

Manualul de identitate vizuală referitoare la menționarea pe panouri a numărului autorizației de 

construcție. 

a.3. Măsura ISPA nr. 2001/RO/16/P/PE/013 – Reabilitarea rețelei de canalizare și a stației 

de epurare a apelor uzate în Oradea, România 


Nu s-au elaborat estimări ale fluxului de numerar, ceea ce a afectat modul de constituire a 

depozitelor și, implicit, nivelul dobânzilor obținute. 

Monitorizare și raportare 

● conținutul rapoartelor de progres lunar ale inginerului, aferente contractului 02, nu respectă 

cerințele art. 7.2 al TOR, astfel încât descrierea lucrărilor executate să permită o cuantificare a 

acestora; rapoartele lunare de supervizare elaborate de inginer nu au fost aprobate nici la nivelul AI, 

nici al BF, iar verificarea acestora nu este atestată prin completarea vreunei liste de verificare; 

● erorile constatate în conținutul fișelor de monitorizare, deoarece verificările cuprinse în LV 

prevăzută în procedurile AM INFRA nu au fost efectuate în mod corespunzător. Totodată, LV 

menționată cuprinde verificări superficiale în legătură cu progresul fizic înregistrat pe măsură/ 

contracte. 

178 




● BF nu a respectat instrucțiunile OPCP (nr. 3/15.09.2004, nr. 28/07.06.2006 și nr. 

42bis/22.11.2006), și nici solicitările formulate (prin adresele OPCP nr. 547625/23.03.2005 și 

945798/15.12.2006) cu privire la transmiterea documentelor privind măsurile de informare și 

publicitate adoptate în cadrul măsurii către OPCP. 

Licitație – contractare, plăți și îndeplinire obiective 

● nu au fost păstrate în arhiva AI aplicațiile transmise, în faza de pre-calificare, de firmele 

interesate să participe la licitație pentru contractul 2001/RO/16/P/PE/013-01 – Supervizare, 

asistență tehnică și publicitate; 

● nerespectarea de către inginer a obligației prevăzute de legislația națională privind 

înființarea unui sediu permanent pentru activitatea desfășurată în România; 

● inginerul nu a certificat calitatea lucrărilor executate împreună cu autoritățile naționale de 

control al calității, așa cum se prevede în termenii de referință; 

● nu au fost autentificate scrisorile de garanție bancară pentru contractul 02. 

Evidența contabilă la nivelul BF 

● nu a fost asigurată o evidență contabilă, suficient detaliată analitic, și nici înregistrarea 

tranzacțiilor în valută; 

● în contabilitatea BF, valoarea investiției în lei este reflectată la un curs valutar diferit de cel 

prevăzut de legislația națională aplicabilă la data tranzacției. 

a.4. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/002 – Reabilitarea rețelelor de canalizare și apă 

potabilă, precum și a facilităților de epurare a apei uzate în vederea protejării fluviul Dunărea, 

în municipiul Craiova 


Criteriile de adjudecare a contractului nr. 2000/RO/16/P/PE/002-03 au fost îndeplinite în 

general de firma câștigătoare, cu următoarea mențiune: declarația băncii referitoare la resursele 

financiare ale ofertantului nu răspunde în totalitate criteriului 16.3.a „resurse financiare”, nefiind un 

angajament ferm din partea acesteia. 


● au fost constatate cheltuieli neeligibile în sumă de 72,4 mii euro, reprezentând 

contravaloarea unor echipamente durabile aferente contractului 2000/RO/16/P/PE/002-02 de 

reabilitare și modernizare a stației de epurare a apelor uzate Craiova; 

● deficiențe privind evidența contabilă a tranzacțiilor: 

– neasigurarea reflectării în contabilitate a investiției în valută. Evidența contabilă a 

operațiunilor aferente măsurilor ISPA, înregistrate de BF, de la începutul derulării acestora 

până la data de 31.12.2006, s-a făcut numai în moneda națională, nu și în devize (euro); 

– reflectarea valorii investiției în lei, în contabilitatea BF, la un curs valutar diferit de cel 


a.5. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/003 – Reabilitarea rețelei de canalizare și a 

facilităților de epurare a apelor uzate în Constanța, România 


● lipsa unor documente și existența unor neconcordanțe între documentația de licitație și 

contractul încheiat cu câștigătorul licitației, aferentă contractului C 2000/RO/16/P/PE/003-02 – „Stații 

de pompare, rețea de canalizare și deversare Constanța Sud”; 

● declarațiile celor două bănci referitoare la resursele financiare ale ofertantului (pentru 

Contract B) nu răspund în totalitate criteriului 4.2.3.a „resurse financiare”, deoarece nu 

demonstrează că ofertantul „are disponibil sau acces la active lichide, linii de credit sau alte 

instrumente financiare suficiente să susțină fluxul de numerar pentru o perioadă de 6 luni, nu mai 

puțin de 5.000,0 mii euro”. 


179



Contractul nr. ISPA/2000/RO/16/P/PE/003-03 

● cu privire la „Materialele și echipamentele pe șantier” s-a constatat că nu au fost respectate în 

cadrul contractului nr. ISPA/2000/RO/16/P/PE/003-03, reglementările referitoare la documentele ce 

trebuie întocmite pentru acestea cu ocazia primirii, recepționării și evidenței lor pe șantier, precum și în 

ceea ce privește prezentarea lor distinctă în cadrul Situațiilor de lucrări/ Certificatelor interimare de plată; 

● nereguli cu privire la întocmirea, aprobarea și decontarea ordinelor de variație în cadrul 

contractului nr. ISPA/2000/RO/16/P/PE/003-03, ceea ce a dus la imposibilitatea exprimării unei opinii 

asupra sumei de 70,4 mii euro, motivată de faptul că nu au putut fi verificate, în timpul misiunii de 

audit, documentele justificative corespunzătoare acestor lucrări executate, din cauza neprezentării lor 

distincte în cadrul Situațiilor interimare de lucrări/ Certificatelor intermediare de plată decontate; 

● lucrările de construcție prevăzute în cadrul listei de prețuri la articolul. 4.8 (Rezervoare 

anaerobe) și 4.9 (Rezervoare de aerare) nu au fost executate pe teren, așa cum erau prevăzute în 

„Cerințele angajatorului”. Aceste deficiențe au condus la imposibilitatea exprimării unei opinii asupra 

sumei de 2.945,7 mii euro; 

● lucrări de peisagistică prevăzute în cadrul Listei de prețuri nr. 4.2.6 (Landscaping) în sumă 

de 360,0 mii euro nu au fost executate până în prezent, deși au fost decontate. Din această sumă, 

260,0 mii euro au fost deja declarați CE; 

● a fost decontată nejustificat suma de 54,0 mii euro, aferentă lucrărilor de construire a 

parcului de agrement, prevăzute în cadrul Listei de prețuri nr. 4.2.5 (Amenajarea malului nou al 

lacului), deoarece aceste lucrări nu au fost executate până în prezent; 

● existența unor deficiențe în cadrul contractului cu privire la modul de întocmire a anexelor 

aferente Certificatelor intermediare de plată, care au condus la limitarea sau chiar la imposibilitatea 

identificării unor categorii semnificative de cheltuieli, incluse în Situațiile interimare de lucrări/Certificatele 

intermediare de plată, respectiv a cheltuielilor reprezentând modificări ale situațiilor inițiale. 

Contractul „C” – 2000/RO/16/P/PE/003-02 „Stații de pompare, rețeaua de canalizare și 

deversoarele din zona Constanța Sud” 

● în cadrul Situațiilor de lucrări/Certificate intermediare de plată întocmite nu a fost prevăzută 

și nu s-a făcut prezentarea detaliată a materialelor și echipamentelor primite și recepționate pe 

șantier și a acelora care au fost încorporate/instalate în lucrările permanente, astfel încât să se 

permită cunoașterea, verificarea, evidențierea contabilă a acestora, inclusiv a stocului de materiale 

și echipamente aflat pe șantier pe parcursul realizării lucrărilor. Nu s-a putut exprima o opinie cu 

privire la realitatea, legalitatea și eligibilitatea cheltuielilor cu echipamente în sumă de 6.533,5 mii 

euro, decontarea ordinelor de variație aferente contractului s-a efectuat procentual, sub formă de 

sume forfetare, astfel încât pentru lucrările realizate în cadrul acestor variații nu au fost prezentate, 

și nici nu au fost solicitate de către BF și AI documentele justificative aferente. (961,6 mii euro); 

● lipsa documentelor justificative pentru efectuarea plăților. În această situație nu a fost posibilă 

formularea unei opinii cu privire la realitatea, legalitatea și eligibilitatea cheltuielilor în sumă de 4.614,3 

mii euro, decontate în cadrul Situațiilor intermediare de lucrări/ Certificatelor intermediare de plată, din 

care, la finalizarea raportului de audit, era declarată Comisiei Europene doar suma de 3.313,6 mii euro; 

● deficiențe privind înregistrarea tranzacțiilor în cadrul măsurii: 

– neasigurarea reflectării în contabilitate a investiției în valută. Lipsa unei piste de audit 

adecvate care să faciliteze reconcilierea tranzacțiilor înregistrate în moneda națională cu 

cele exprimate în euro. Evidența contabilă a operațiunilor aferente măsurilor ISPA, 

înregistrate de BF, de la începutul derulării acestora până la data de 31.12.2006 s-a făcut 

numai în moneda națională, nu și în devize (euro); 

– neasigurarea unei evidențe contabile analitice adecvate pentru reflectarea tuturor 

operațiunilor. 


● panourile de afișare temporară amplasate pe șantier nu respectă întocmai cerințele prevăzute în 

MF, MIV, instrucțiunile OPCP și procedurile de lucru, iar informațiile referitoare la denumirea consultantului 

(pentru toate contractele) și a contractorului (pentru contractele 03 și 04) nu mai sunt reale; 

180 



● plăcile permanente nu corespund în totalitate cerințelor din MF și MIV. Astfel, acestea nu 

includ costul total al investiției, valoarea în monedă națională, nu respectă cerințele MIV, varianta 

aplicabilă la data amplasării, din punct de vedere al dimensiunilor și constructiv; 

● planul de promovare nu este semnat de către consultant, și nici aprobat de către BF și OPCP, 

așa cum este cerut de Manualul de conștientizare publică și relații publice, de procedurile de lucru 

și de Instrucțiunea 42/ 22.11.2006 a OPCP. 

a.6. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/004 – Reabilitarea tehnologiei de epurare a apelor 

uzate și modernizarea rețelei de canalizare – Timișoara 


Neaplicarea prevederilor Secțiunilor 3.7 și 3.8 din manualul BERD cu privire la respectarea 

principiului transparenței în adjudecarea contractului nr. ISPA/2000/RO/16/P/PE/004-03. 


● nerespectarea de către consultant a prevederilor legale referitoare la înființarea unui sediu 

permanent în România, în cazul contractului 2000/RO/16/P/PE/004-01; 

● neaplicarea prevederilor secțiunilor 3.7 și 3.8 din manualul BERD cu privire la respectarea 

principiului transparenței în adjudecarea contractului nr. ISPA/2000/RO/16/P/PE/004-03; 

● nerespectarea de către consultant a prevederilor legale referitoare la înființarea unui sediu 

permanent în România, în cazul contractului 2000/RO/16/P/PE/004-01; 

● în cadrul contractului 2000/RO/16/P/PE/004-02 „Stația de tratare a apelor uzate Timișoara”, 

s-au constatat cheltuieli neeligibile în sumă de 64,8 mii euro, reprezentând contravaloarea echipamentelor 

durabile puse la dispoziția inginerului de către antreprenor pentru „Organizarea și întreținerea facilităților 

pentru inginer”. Din aceste cheltuieli neeligibile, suma de 48,9 mii euro a fost deja declarată CE. 


Panourile publicitare temporare pentru contractul nr. 2 „Îmbunătățirea rețelei de canalizare în 

municipiul Timișoara” nu respectă unele prevederi din Manualul de identitate vizuală. 

a.7. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/005 – Modernizarea sistemului de alimentare cu apă 

și canalizare – Pașcani 


● efectuarea unei plăți fără documente justificative, în sumă de 2,5 mii euro, reprezentând 

contravaloarea serviciilor de cazare pentru personalul UIP care a participat la o acțiune de instruire; 

● reflectarea valorii investiției în lei, în contabilitatea BF, la un curs valutar diferit de cel 

prevăzut de legislația națională aplicabilă la data tranzacției, privind contractele din cadrul măsurii 

2000/RO/16/P/PE/005 „Modernizarea sistemului de apă potabilă și a celui al apelor uzate în orașul 

Pașcani, România”; 


● pe panoul de promovare instalat pentru contractul 2000/RO/16/P/PE/005/02 adresa de 

e-mail indicată pentru sesizări și reclamații este eronată; 

● site-ul special creat pentru promovarea măsurii ISPAîn Pașcani nu respectă unele prevederi ale MIV. 

a.8. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/008 – Reabilitarea și modernizarea sistemului de 

distribuire a apei și a sistemelor de canalizare – Cluj 


● procesul de licitație – contractare aferent adjudecării contractului 2000/RO/16/P/PE/008/02 

nu a respectat prevederile MF – Anexa III.1 Secțiunea a IX-a – Transparență în adjudecarea 

contractelor, respectiv principiile-cheie stabilite în Regulamentul financiar nr. 1605/2002 (Titlul IV 

Acțiuni externe – Transparență, proporționalitate, tratament egal și nediscriminare), referitoare la 

experiența profesională a candidaților. Din analizarea proiectelor propuse de către firma 

câștigătoare a rezultat că aceasta nu a prezentat niciun proiect pentru a face dovada experienței ca 

proiectant principal (el însuși sau un consultant nominalizat) pentru lucrări de tunel (criteriul 2.c.ii.); 


181


● în cazul adjudecării contractului ISPA/2000/RO/16/P/PE/008-02 „Reabilitarea și extinderea 

rețelei de distribuție și canalizare în Cluj-Napoca”, comisia de evaluare a ofertelor a luat în 

considerare declarații emise de diferite bănci, care nu constituiau documente ferme de angajare a 

băncilor respective pentru finanțarea ofertanților. 


● comisioane bancare în sumă de 2,6 mii euro au fost în mod eronat suportate din fonduri ISPA; 

● decontarea nejustificată a sumei de 4,2 mii euro, reprezentând diferența între prețurile din 

ofertă și prețul folosit pentru decontarea unor echipamente utilizate pentru efectuarea lucrărilor 

suplimentare; 

● cheltuieli neeligibile în sumă de 346,3 mii euro, reprezentând facilități și suport logistic pentru 

inginer și BF-UIP, precum și cheltuielile de întreținere aferente, din care până la data 31.12.2006 au 

fost declarate cheltuieli în sumă de 307,7 mii euro și nedeclarate 38,6 mii euro; 

● lipsa unor detalii și documente justificative care să susțină stadiul execuției lucrărilor aferente 

contractului nr. 2000/RO/16/P/PE/010-02 „Extindere canalizare și finalizare canal colector Roșiori, în 

Brăila” a condus la imposibilitatea verificării realității, legalității și eligibilității sumei totale de 141,0 mii euro; 

● deși termenul de finalizare a lucrărilor a fost prelungit, nu s-a efectuat și extensia termenului 

de valabilitate a garanțiilor bancare, care expirase; 

● asigurarea prezentată pentru proiectul lucrărilor la contractul 02 nu îndeplinește condițiile 

prevăzute de CGC și anexa la ofertă cu privire la suma asigurată și nu acoperă întreaga perioadă 

de derulare a lucrărilor, inclusiv perioada de notificare a defectelor; 

● deficiențe privind sistemul contabil: 

– neasigurarea reflectării în contabilitate a investiției în valută; 

– neasigurarea unei evidențe contabile analitice adecvate pentru reflectarea tuturor 

operațiunilor aferente contractelor din cadrul acestei măsuri; 

– reflectarea valorii investiției în lei, în contabilitatea BF, la un curs valutar diferit de cel 



Panoul publicitar ridicat pe șantier aferent contractului „Stație de epurare ape uzate în Brăila” 

încalcă unele prevederi ale Manualului de identitate vizuală. 

a.9. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/015 – Reabilitarea rețelei de alimentare cu apă 

potabilă și a sistemelor de tratare și colectare a apelor uzate – Târgu Mureș 


● procesul de licitație – contractare nu a respectat prevederile MF – Anexa III.1 Secțiunea a IX-a – 

Transparență în adjudecarea contractelor, respectiv principiile-cheie stabilite în Regulamentul 

financiar nr. 1605/2002 (Titlul IV Acțiuni externe – Transparență, proporționalitate, tratament egal și 

nediscriminare), referitoare la capacitatea tehnică a candidaților, astfel: 

– lista scurtă a inclus firme care nu îndeplineau în totalitate criteriile publicate în anunțul de 

licitație, întrucât nu au prezentat proiecte pentru toate obiectivele contractului; 

– cerința prevăzută în anunțul de licitație ca proiectele să fi fost implementate în ultimii 5 ani 

nu a fost aplicată unitar în cazul tuturor proiectelor, în sensul că pentru unele proiecte 

interpretarea dată a fost că experiența trebuie să fie dovedită cu proiecte finalizate, iar 

pentru altele interpretarea a fost că aceste proiecte pot fi în curs de derulare; 

– din analiza unor aplicații care nu au fost considerate de comitetul de evaluare conforme cu 

cerințele din anunțul de licitație, auditorii au constatat că cel puțin 2 dintre acestea ar fi 

trebuit să fie incluse pe lista scurtă. 


● nerespectarea procedurilor referitoare la autentificarea garanțiilor bancare, în cazul 

contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/022 – 03 „Reabilitarea Stației de tratare a apelor uzate Sibiu”; 

● în cadrul contractului 03, s-a constatat că: 

– anexele/documentele aferente Situației de lucrări/CIP primite de UIP- BF de la 

inginer/antreprenor nu au fost întocmite astfel încât să permită, în cadrul fiecărei Situații 

intermediare de lucrări/Certificat intermediar de plată, identificarea categoriilor de cheltuieli 

solicitate la plată, așa cum este prevăzut la subclauza 14.5 (c) din FIDIC – cartea galbenă; 

182 



– nu s-a asigurat evidențierea, în mod distinct, a echipamentului în cadrul CPI și a anexelor 

acestuia, conform subclauzei 14.3 (e). Cu toate acestea, angajatorul a decontat 80% din 

contravaloarea echipamentului livrat pe șantier pentru a fi încorporat în lucrările permanente; 

– nu a fost prezentat modul de calcul pentru justificarea progresului fizic al lucrărilor 

executate prezentate la decontare. 

● cheltuieli neeligibile în sumă de 32,1 mii euro, reprezentând contravaloarea echipamentelor 

puse la dispoziția inginerului de către antreprenor pentru „Organizarea și întreținerea facilităților 

pentru inginer”. 


Panoul de promovare aferent contractului „Reabilitarea stației de epurare a apelor uzate” nu 

este aprobat de DCE și OPCP și prezintă unele deficiențe. 

a.10. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PA/012 – Asistență tehnică pentru întărirea capacității 

instituționale a beneficiarilor finali ai programului ISPA, în sectorul alimentării cu apă și apă 

reziduală din România 


Evidențierea eronată în contabilitatea OPCP a avansului în sumă de 1.808,1 mii euro, acordat 

consultantului în baza contractului ISPA/2003/RO/16/P/PA/012, care a fost înregistrat în evidența 

contabilă a OPCP în contul „Sume în curs de clarificare (cont 274)”, deși suma respectivă ar fi trebuit 

să fie înregistrată în contul „Debitori” (cont 220). 


● nu a fost elaborat un plan de promovare; 

● BF nu a elaborat strategii anuale de promovare, rapoarte de promovare periodice și dosare 

de presă pe durata de implementare a proiectului; 

● nu au fost identificate aprobările OPCP și DCE prevăzute de Manualul de identitate vizuală 

și de instrucțiunile OPCP privind publicitatea pentru bannerele realizate cu privire la evenimentele 

organizate în cadrul proiectului. 

a.11. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PE/011 – Reabilitarea stației de epurare cu scopul de a 

proteja apele Mureșului – Arad 

Legalitatea, realitatea și eligibilitatea cheltuielilor 

● cheltuieli neeligibile în sumă de 0,2 mii euro, ca urmare a facturării eronate de către 

consultant a contravalorii unor servicii care au inclus TVA; 

● nerespectarea condițiilor de plată prevăzute în contractul de lucrări privind plata doar la 

momentul finalizării principalelor componente, după testarea acestora; 

● certificatele de plată intermediare transmise de antreprenor și aprobate de inginer, care au stat 

la baza plăților efectuate în cadrul contractului, nu au inclus toate elementele componente (completate) 

reglementate prin art. 14.3 „Prezentarea situațiilor interimare de lucrări” – FIDIC galben, respectiv, 

informații privind existența și utilizarea materialelor pe șantier din punct de vedere cantitativ și valoric. 

a.12. Măsura ISPA 2002/RO/16/P/PE/019 – Reabilitarea rețelei de alimentare cu apă și a 

sistemelor de tratare și colectare a apelor reziduale – Satu Mare 


● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/019-02, documentele incluse în oferta tehnică a 

câștigătorului licitației în vederea atestării experienței experților-cheie menționate în CV-uri sunt 

incomplete, nefiind îndeplinite în totalitate cerințele stabilite prin dosarul de licitație și TOR; 

● deficiențe în ceea ce privește modul de realizare a evaluării ofertei câștigătoare în procesul 

de adjudecare a contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/019-04. 


● s-au înregistrat întârzieri semnificative în îndeplinirea de către consultant a activităților 

stabilite prin contractul 2002/RO/16/P/PE/019-01, precum și nerealizarea tuturor produselor 

asistenței stabilite prin contract; 


183


● cheltuieli neeligibile (indemnizație necuvenită) în sumă de 1,0 mii euro, înregistrate ca 

urmare a plății nejustificate a acestei sume în favoarea consultantului; 

● cheltuieli neeligibile în sumă 40,0 mii euro, reprezentând costuri pentru eliberarea garanției 

bancare de bună execuție, care conform pct. 2, secțiunea IX, Anexa III.2 din MF, sunt costuri 

financiare, considerate neeligibile. 

a.13. Măsura ISPA 2002/RO/16/P/PE/021 – Reabilitarea stației de epurare a apei și a 

sistemelor de canalizare și de distribuție a apei potabile – Buzău 


● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/021-01, TAHAL România – SRL, partener în 

consorțiul câștigător, nu a furnizat documente sau declarații care să ateste faptul că nu se regăsește 

în situația de excludere de la punctul d, cap 2.3.3 (PRAG 2003), privind neîndeplinirea obligațiilor de 

plată a impozitelor și a contribuțiilor la asigurări sociale; 

● în cazul contractelor nr. 2002/RO/16/P/PE/021-01 și 2002/RO/16/P/PE/021-02, câștigătorii 

licitațiilor nu au furnizat documente suficiente și adecvate care să ateste experiența experților-cheie 

propuși, contrar prevederilor clauzelor 14 (contractul 01), respectiv 4.1.4 și 8 (contractul 02) din 

instrucțiuni către ofertanți; 

● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/021-03 au fost constatate deficiențe privind modul 

de întocmire a raportului de evaluare. 


● consultanții (contractul 2002/RO/16/P/PE 021-01 și 2002/RO/16/P/PE/021-02) nu au procedat 

la înființarea și înregistrarea unui sediu permanent pentru activitatea desfășurată în România; 

● nerespectarea de către antreprenor a clauzelor din FIDIC – cartea galbenă, respectiv anexa 

la ofertă, referitoare la obligativitatea încheierii de către antreprenor a asigurării personalului propriu 

și a asigurării proiectului. 

a.14. Măsura ISPA 2002/RO/16/P/PE/022 – Modernizarea rețelei de distribuție a apei 

potabile și a sistemelor de canalizare – Sibiu 


Au fost constatate deficiențe în ceea ce privește modul de realizare a evaluării ofertei 

câștigătoare în procesul de adjudecare a contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/022-05 (neîndeplinirea 

în totalitate a criteriului privind experiența experților propuși). 


Perioada de valabilitate a asigurării pentru proiectare nu respectă prevederile subclauzei 18.5 

din anexa la ofertă. 

a.15. Măsura ISPA 2002/RO/16/P/PE/023 – Reabilitarea sistemului de aprovizionare cu 

apă potabilă, a rețelei de canalizare și tratare a apelor reziduale – Piatra-Neamț 


● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/023-01 s-a constatat lipsa documentelor care 

atestă că ofertantul câștigător nu se regăsește în situațiile de excludere prevăzute în secțiunea 2.3.3 

a PRAG 2003 și a documentelor care atestă realitatea informațiilor incluse în CV-urile experțilorcheie 

propuși în oferta câștigătoare; 

● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/023-02 oferta câștigătorului licitației nu a inclus 

documente suficiente și adecvate, care să ateste experiența experților cheie propuși, contrar 

prevederilor clauzelor 4.1.4 și 8 din instrucțiuni către ofertanți; 

● în cazul contractelor încheiate în cadrul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/023-02 pentru 

dezvoltarea și găzduirea paginii web s-a constatat că nu a fost întocmit un dosar de licitație care să 

includă termeni de referință sau specificații tehnice pentru produsele sau serviciile ce urmau a fi 

achiziționate și nicio cerere de ofertă, astfel încât să existe posibilitatea verificării conformității ofertei 

cu cerințele beneficiarului/consultantului; 

184 



● în cazul contractului nr. 2002/RO/16/P/PE/023-03 au fost constatate deficiențe privind modul 

de realizare a evaluării ofertelor de către comitetul de evaluare: 

– criteriul de calificare privind experiența minimă a personalului-cheie al Contractorului nu a 

fost îndeplinit în totalitate în oferta câștigătoare; 

– la data evaluării nu au fost furnizate informații despre proiectele considerate relevante. 


● echipamentele furnizate de consultant și predate pe bază de proces-verbal, în cadrul 

contractului de asistență tehnică pentru achiziții și suport managerial pentru programul ISPA Piatra- 

Neamț (contract 01), nu au fost reflectate în contabilitatea beneficiarului final ca active fixe; 

● consultantul nu a îndeplinit toate obligațiile stabilite prin contract, respectiv nu a elaborat „rapoartele 

asupra procesului de evaluare”, deși a participat în comitetele de evaluare a licitațiilor respective. 

a.16. Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013 – Asistență tehnică pentru pregătirea 

proiectelor din sectorul mediului 


● documentele incluse în oferta tehnică a câștigătorilor licitațiilor în vederea atestării pregătirii 

și experienței experților-cheie menționate în CV-uri sunt incomplete, nefiind îndeplinite în totalitate 

cerințele stabilite prin dosarul de licitație (în cazul contractelor nr. 2003/RO/16/P/PA/013-04, 

2003/RO/16/P/PA/013-05 și 2003/RO/16/P/PA/013-06); 

● au fost constatate deficiențe în ceea ce privește modul de păstrare a documentelor la nivelul 

AI, nefiind păstrate exemplarele originale ale ofertelor financiare ale câștigătorilor licitațiilor 

organizate pentru adjudecarea contractelor nr. 2003/RO/16/P/PA/013-04, 2003/RO/16/P/PA/013-05 

și 2003/RO/16/P/PA/013-06. 


● plăți nejustificate către cConsultant în sumă de 1,3 mii euro, reprezentând cheltuieli cu transportul; 

● consultanții nu au respectat obligația prevăzută de legislația națională privind înființarea unui 

sediu permanent pentru activitatea desfășurată în România, astfel încât nu au putut fi emise facturi 

fiscale, și nici nu a fost posibilă obținerea certificatului de scutire de TVA; 

● din documentele prezentate de MMDR pentru contractul de asistență tehnică PA 013-01 nu a 

rezultat dovada recepționării produselor asistenței menționate în termenii de referință ai contractului. 


● BF nu a elaborat un plan de promovare, în conformitate cu articolul 12.2 din acordul-cadru 

de finanțare, cu instrucțiunea OPCP 42/ 22.11.2006 și cu procedurile de lucru ale OPCP; 

● BF nu a elaborat strategii anuale de promovare, rapoarte de promovare periodice și dosare de 

presă pe durata de implementare a proiectului, așa cum prevedea instrucțiunea OPCP 42/ 22.11.2006; 

● comunicatele de presă emise cu ocazia semnării a trei dintre contractele din cadrul măsurii 

nu respectă condițiile de format prevăzute de MIV. 

b) Sectorul Transporturi 

b.1. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PT/001 – Reabilitarea secțiunilor Băneasa – Fetești de 

pe linia de cale ferată București – Constanța, România 


● neîndeplinirea în totalitate a criteriului de calificare, precizat la clauza 5.3 din Dosarul de 

licitație, volumul I – Instrucțiuni către ofertanți, de către firma câștigătoare a contractului de lucrări 

ISPA 2000/PT/001/03/01 – LOTUL 1 – Poduri. Prin această clauză se precizează că „fiecare 

partener trebuie să aibă experiență de succes ca și contractor principal”, iar firma câștigătoare a 

prezentat documente din care rezultă calitatea de subcontractor, și nu aceea de contractor principal, 

ca minimă cerință formulată în criteriul de calificare; 

● pentru adjudecarea contractului ISPA 2000/PT/001/03/05 – LOTUL 5 – Lucrări la linia de 

contact, firma câștigătoare nu a prezentat toate documentele solicitate prin dosarul de licitație – 

Volumul I –Instrucțiuni către ofertanți, ca de exemplu: situațiile financiare auditate, documente din 

care să rezulte „istoricul litigiilor”, sau a prezentat documente care atestă experiența generală 

(procese-verbale de recepție), având data ulterioară perioadei specificate în instrucțiuni volumul 1. 


185


Verificarea legalității, realității și eligibilității cheltuielilor 

Cheltuieli în sumă de 228,0 mii euro, reprezentând costuri pentru eliberarea garanției bancare 

de bună execuție, care conform pct. 2, secțiunea IX, Anexa III.2 din MF, sunt costuri financiare 

considerate neeligibile. 

b.2. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PT/002 – Lărgirea la 4 benzi a drumului național DN 5 

București – Giurgiu, România 

Legalitatea, regularitatea, corectitudinea și eligibilitatea cheltuielilor declarate CE 

● cheltuieli neeligibile în sumă totală de 252,0 mii euro astfel: 

– 213,5 mii euro reprezentând cheltuieli cu întreținerea aferente echipamentelor durabile 

neeligibile; 

– 34,5 mii euro reprezentând cheltuieli pentru serviciile prestate de către membrii Comitetului 

de adjudecare a disputelor; 

– 4,0 mii euro reprezentând contravaloarea unor onorarii necuvenite unor experți și erori de 

calcul din cauza inconsecvenței utilizării numărului de zecimale. 

● decontarea contravalorii unui articol din contract pentru care a fost utilizat un material având 

alte caracteristici tehnice decât cele specificate în ofertă, fără existența unui ordin de variație care 

să stabilească prețul noului material. 

Realizarea obiectivelor, realitatea proiectului, raportare și monitorizare 

Rapoartele de progres lunar ale consultantului, precum și fișele de monitorizare lunare și 

bianuale nu oferă informații corecte și fiabile cu privire la progresul efectiv realizat în derularea 

contractului de lucrări pentru perioada la care se referă. 

Pista de audit 

La nivelul AI, decontarea articolelor generale de lucrări, prevăzute în contract a fi plătite în 

regim forfetar, s-a făcut fără a avea suficiente documente justificative. 

b.3. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PT/003 – Construcția și reabilitarea secțiunilor 4 și 5 ale 

autostrăzii București–Cernavodă, România 


● pentru suma totală de 522,2 mii euro (482,3 mii euro – aferentă contractului PT/003/02 și 

39,9 mii euro – aferentă contractului 2000/PT/003/03) nu există suficiente documente din care să 

rezulte parcurgerea de către părțile implicate a etapelor prevăzute în contract pentru prezentarea și 

acceptarea la plată a revendicărilor antreprenorilor generate de modificările în legislație; 

● nedeterminarea valorii investiției la recepția parțială la terminarea lucrărilor pentru secțiunea 

4 a Autostrăzii București–Cernavodă (contractul 2000/PT/003/02), cu implicații directe asupra 

reflectării activelor în situațiile financiare. 

b.4. Măsura ISPA 2000/RO/16/P/PT/004 – Reabilitarea secțiunii Craiova – Drobeta Turnu- 

Severin a drumului național DN 6 (faza 1 a proiectului Craiova – Lugoj), România 


● plata în avans a unui material adus pe șantier în cadrul contractului 2000/PT/004/03/01, în 

sumă totală de 171,7 mii euro, deși acesta nu se regăsește în Lista materialelor pe șantier, cuprinsă 

în anexa la ofertă a contractului, pentru a putea fi decontat în avans, iar utilizarea acestui material, 

neprevăzut în contract, nu s-a formalizat prin emiterea unui OV de către inginer; 

● evidențierea eronată în contabilitate, a componentelor facturii (investiția, avansul 

contractual, avansul pentru materiale, sumele reținute și obligația de plată), în conturi analitice 

aferente ISPA și GOR, nereflectând astfel sursele de finanțare stabilite prin MF. 


Lipsa a două plăci permanente la contractul 2000/PT/004/03/03 și lipsa unui panou temporar 

la contractul 2000/PT/004/03/02. 

186 



b.5. Măsura ISPA nr. 2001/RO/16/P/PT/005 – Construirea variantei de ocolire a orașului 

Sibiu la standarde de autostradă, pe Coridorul de transport european nr. IV, România 


Contractul de lucrări a fost reziliat în octombrie 2006, iar avansul plătit antreprenorului în sumă 

de 5.283,2 mii euro nu a fost încă recuperat prin executarea scrisorii de garanție bancară de la banca 

emitentă, aceasta refuzând executarea garanției. AI CNADNR și reprezentanții Direcției Juridice a 

companiei au înaintat acțiune în instanță la Tribunalul Economic din Roma. 

Îndeplinirea obiectivelor contractelor, monitorizare și raportare 

● contractul de supervizare: unele dintre obiectivele acestui contract nu au fost îndeplinite în 

totalitate (nu au fost predate toate desenele de execuție), iar desele schimbări intervenite în 

componența echipei de supervizare și calitatea necorespunzătoare a serviciilor prestate de experți 

au determinat calitatea slabă a serviciilor de supervizare. S-au constatat deficiențe în structura 

rapoartelor de progres lunar, precum și întârzieri în transmiterea acestora. Din verificările efectuate, 

au fost identificate doar 4 rapoarte de activitate prezentate de experți la finalizarea activității, ceea 

ce reprezintă 40% din totalul rapoartelor de activitate; 

● evaluarea greșită a progresului real al lucrărilor (PT/005/01) din cauza denaturării 

indicatorilor de progres înscriși în raportul de progres lunar prin folosirea de către inginer a unui mod 

de calcul eronat; 

● monitorizarea deficitară a îndeplinirii obiectivelor contractelor de supervizare și lucrări de 

către reprezentanții AI. 


● măsurile de publicitate întreprinse de inginer și antreprenor au fost puține față de prevederile 

contractuale și nerealizate la termenul și caracteristicile cerute de Manualul de identitate vizuală (MIV); 

● antreprenorul nu a ridicat panourile temporare la termenul și numărul stabilit în contract, panourile 

nu sunt în conformitate cu cerințele MIV și nu a furnizat filme privind proiectul (PT/005/01 și PT005/02). 

Pista de audit 

Abateri de la cerințele minime pentru asigurarea unei piste de audit corespunzătoare astfel: 

– lipsa unor documente aferente procesului de licitație – contractare; 

– informațiile înscrise în cererile de fonduri referitoare la informare și publicitate nu au fost în 

totalitate probate cu documente. 


După cum rezultă din datele prezentate în „Situația privind cheltuielile declarate CE și 

cheltuielile verificate pe bază de eșantion asupra măsurilor ex-ISPA finanțate din Fondul de coeziune 

la data de 31.12.2007”, din totalul cheltuielilor verificate, în sumă de 192.564.692 euro, aferente unui 

număr de 27 de măsuri, s-au identificat 27 de nereguli cu impact financiar, care au totalizat 

1.817.694 euro. De asemenea, rata erorii detectate a fost de 0,94%, sub pragul de semnificație de 

2%, utilizat la eșantionare. Concluzia care se poate desprinde din analiza acestor informații, luând 

în considerare rata scăzută a erorii, este că sistemul de implementare a măsurilor ex-ISPA 

funcționează satisfăcător, iar deficiențele identificate cu prilejul auditurilor efectuate nu au condus la 

producerea de erori majore în plan financiar. 

6. Urmărirea activităților de audit efectuate și aplicarea corecțiilor financiare 

Periodic, după finalizarea fiecărui audit, Autoritatea de Audit efectuează o acțiune prin care 

urmărește impactul pe care l-au avut observațiile făcute anterior. Scopul constă în a se stabili ce 

măsuri corective au fost luate, ca urmare a recomandărilor consemnate în rapoartele de audit. 

De asemenea, Autoritatea de Audit realizează urmărirea corespunzătoare a măsurilor 

relevante din planul de acțiune pentru implementarea recomandărilor, în special obținerea unor 

probe adecvate și fiabile privind corectarea erorilor, în scopul asigurării unui impact real asupra 

sistemelor de management și control. 


187


Totodată, se verifică recuperarea sumelor stabilite ca fiind neeligibile prin misiunile de urmărire 

a modului de implementare a recomandărilor consemnate în rapoartele de audit întocmite. În acest 

sens, legislația națională, prin Ordonanța nr. 79/2003, actualizată, privind controlul și recuperarea 

fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare aferente utilizate necorespunzător, 

reglementează modul de recuperare a creanțelor rezultate din producerea acestor nereguli. 

Din verificările de urmărire a modului de implementare a recomandărilor consemnate în 

rapoartele de audit aferente anului 2007, a rezultat că rata recuperării sumelor provenite din 

producerea neregulilor este de 59%, rată pe care o considerăm satisfăcătoare. 

Având in vedere că deficiențele constatate nu sunt de natură a prejudicia implementarea, în 

continuare, a măsurilor ex-ISPA, Autoritatea de Audit nu a propus aplicarea unor corecții financiare. 

188 


SECȚIUNEA IV 

Activitatea Curții de Conturi 

pe plan internațional


Activitatea Curții de Conturi pe plan internațional 

În anul 2008, activitatea desfășurată pe plan internațional de către reprezentanții Curții de 

Conturi a României a continuat tendința de dezvoltare și consolidare a relațiilor de colaborare și 

cooperare cu instituțiile similare, în special cu cele din statele membre ale Uniunii Europene, din 

țările candidate și potențial candidate la aderare. Totodată, au fost inițiate noi colaborări și s-au 

continuat cele existente cu Instituțiile Supreme de Audit (SAI) membre ale Organizației 

Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit – INTOSAI. 

Acțiunile menționate au vizat, în principal, realizarea de schimburi de experiență legate de 

activitatea de control și audit extern, cunoașterea parcursului SAI-urilor din țările candidate în cadrul 

procesului de integrare europeană, precum și a metodelor de organizare și a modului de funcționare 

a unor SAI-uri din afara Uniunii. 

De asemenea, Curtea de Conturi, fiind preocupată de însușirea și implementarea celor mai 

moderne metode și tehnici de audit, conforme cu prevederile standardelor internaționale și cu cele 

mai bune practici în domeniu, a participat activ la reuniunile și activitățile organizate în cadrul 

Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit INTOSAI și a Organizației Europene a 

Instituțiilor Supreme de Audit (EUROSAI). 

În acest sens, o delegație a Curții de Conturi a României a participat la întâlnirea grupului de 

lucru din cadrul subcomitetului „Standarde de control intern pentru sectorul public”, ce a avut loc la 

Bruxelles în perioada 21–22 aprilie 2008. 

Principala temă supusă dezbaterii a fost implementarea Memorandumului de colaborare 

dintre INTOSAI și IIA (Institutul Auditorilor Interni), document aprobat la Congresul INTOSAI din anul 

2007, desfășurat în Mexic. Având în vedere prevederile memorandumului, s-a urmărit dezvoltarea 

unor subiecte de interes comun ce au vizat colaborarea dintre auditorii externi din cadrul SAI-urilor 

și auditorii interni din instituțiile publice, precum și independența acestora. 

La întâlnire au fost purtate și discuții referitoare la deschiderea unor linii de comunicare cu 

Comitetul Organismelor de Sponsorizare al Comisiei Treadway (COSO), precum și noutăți 

referitoare la diseminarea și implementarea liniilor directoare pentru standardele de control intern 

pentru sectorul public. 

O delegație a Curții de Conturi a României a participat la al VII-lea Congres al EUROSAI, ce 

s-a desfășurat în perioada 1 – 5 iunie 2008 în Polonia. 

Congresele EUROSAI au o periodicitate de trei ani și reunesc Instituțiile Supreme de Audit 

europene, membre ale EUROSAI, precum și o serie de reprezentanți ai unor instituții europene de 

prestigiu, în calitate de observatori (Curtea de Conturi Europeană, SIGMA, ASOSAI, ARABOSAI, 

AFROSAI etc.). 

Congresul anterior s-a desfășurat la Bonn în anul 2005, iar în anul 2008 Curtea de Conturi a 

Poloniei a fost gazda celui de al VII-lea Congres EUROSAI, președintele Jacek Jezierski devenind 

astfel și președintele Comitetului de Conducere al EUROSAI, pentru un mandat de trei ani, până în 

anul 2011, când va fi organizat viitorul congres în Portugalia. 

Temele congresului au fost următoarele: 

■ Implementarea unui sistem de management al calității auditului în cadrul SAI; 

■ Auditul programelor sociale – auditul învățământului; 

■ Auditul programelor sociale – auditul programelor de integrare profesională a persoanelor cu 

nevoi speciale. 

Principalele documente și/sau chestionare pentru aceste teme au fost întocmite de 3 grupuri 

de lucru internaționale, conduse de SAI Ungaria, Portugalia și Marea Britanie. Aceste grupuri au 

analizat și documentele de țară prezentate și au elaborat și sintezele lucrărilor. 

Secțiunea IV 

191


Gazdele Congresului au organizat acest eveniment astfel încât să fie cât mai prietenos din 

punct de vedere al mediului. Prin urmare, Congresul 2008 a fost unul „fără hârtie”, eliminând 

majoritatea materialelor tipărite. 

Ceremonia de deschidere a Congresului a avut loc în sala de festivități Auditorium Maximum 

din cadrul Universității Jagiellonian, cea mai veche universitate din Polonia, cu o tradiție veche de 

700 de ani în domeniul cercetării și dezbaterilor, în prezența tuturor participanților și a unor invitați. 

Astfel, au rostit alocuțiuni de deschidere președintele Instituției Supreme de Audit a Poloniei și 

noul președinte al EUROSAI, domnul Jacek Jezierski, fostul președinte al EUROSAI, Dr. Dieter 

Engels, președinte al Curții de Audit a Germaniei și președinte în exercițiu al EUROSAI, dl. Lech 

Kaczynski, președintele Republicii Polonia, primarul Cracoviei și alte oficialități locale. 

În cele patru zile de desfășurare a Congresului, dezbaterile au fost structurate pe două sesiuni 

generale plenare care, la rândul lor, au fost divizate în trei sesiuni plenare, pentru fiecare dintre cele 

trei subteme ce au fost supuse discuției. 

Dezbaterile au fost susținute de așa-numitele documente de discuție ce au fost pregătite și 

distribuite participanților de către raportorii și membrii grupurilor de lucru constituite pe fiecare 

subtemă pe baza documentelor de țară ce sintetizează și consolidează situația existentă în 

respectivele state. 

În prima zi de desfășurare a lucrărilor Congresului au fost prezentate în special subiecte de 

natură procedurală și administrativă în cadrul primei sesiuni plenare generale, și anume prezentarea 

Raportului de activitate al Secretariatului General al EUROSAI și a Raportul financiar pentru 

perioada 2005–2008 (Spania), prezentarea Raportului auditorilor EUROSAI pentru perioada 

2005–2007 (Belgia și Slovacia), precum și prezentarea și aprobarea bugetului EUROSAI pentru 

perioada viitoare 2008-2011 (Spania). 

În deschiderea sesiunii pentru dezbaterea primei teme a Congresului, SAI Ungaria, în calitate 

de coordonator al acestei teme, a făcut o succintă prezentare a documentului de discuție întocmit 

pe baza contribuțiilor de țară, invitând apoi delegațiile din Bulgaria, Malta, Danemarca, Rusia, 

Suedia și de la ECA să prezinte elemente specifice legate de implementarea unui sistem de 

management al calității auditului în cadrul SAI, acestea fiind urmate de discuții libere moderate de 

SAI Ungaria. 

Cea de a doua temă supusă dezbaterii plenare, Auditul programelor sociale – auditul 

învățământului, a fost coordonată de către SAI Portugalia și a inclus și prezentarea a patru studii de 

caz, și anume: 

■ Auditul programului de educație obligatorie pentru copiii cu nevoi speciale (Estonia); 

■ Prioritățile politicii educației (Franța); 

■ Auditul programelor sociale în domeniul educației (Suedia) și (Ucraina). 

Ultima temă supusă dezbaterii, auditul programelor sociale și auditul programelor de integrare 

profesională a persoanelor cu nevoi sociale, a debutat cu prezentarea documentului de discuție 

referitor la această temă de către UK NAO, coordonatorul acestei teme. 

În premieră, au fost invitați să susțină prezentări în acest domeniu atât reprezentantul societății 

civile RADAR din Marea Britanie, domnul Chris Brace, cât și președintele comitetului parlamentar 

privind politicile sociale al Parlamentului Poloniei, domnul Slawomir Piechota. 

De asemenea, au fost prezentate și două studii de caz de către reprezentanții SAI Suedia și 

ai SAI Elveția, iar discuțiile libere ce au urmat au fost moderate de către UK NAO. 

A doua sesiune generală plenară a fost dedicată discutării și aprobării diverselor rapoarte de 

activitate ale grupurilor de lucru EUROSAI, a propunerilor de organizare a evenimentelor viitoare, 

precum și altor aspecte administrative cum ar fi cooptarea SAI Turcia și a SAI Ucraina în calitate de 

membri ai comitetului de conducere al EUROSAI. 

SAI Germania a prezentat Raportul final privind auditul coordonat al subvențiilor fiscale ce 

s-a derulat începând cu anul 2005 și la care Curtea de Conturi a României a participat activ, având 

o contribuție apreciată la succesul acestei ample activități de audit coordonat la nivel european. 

Lucrările plenare au fost finalizate prin aprobarea organizării viitorului Congres EUROSAI în 

Portugalia, la Lisabona în anul 2011. 

192 



În contextul președinției în exercițiu a Republicii Moldova la Procesul de Cooperare în Europa 

de Sud-Est (SEECP), Curtea de Conturi a Republicii Moldova a organizat Reuniunea conducătorilor 

Instituțiilor Supreme de Audit din țările participante la SEECP “SAI din Europa de Sud-Est – Evoluții 

și perspective”, care a avut loc în data de 19 septembrie 2008 la Chișinău. 

La reuniune au participat președinții Instituțiilor Supreme de Audit din țările participante la 

SEECP, din care face parte și Curtea de Conturi a României, precum și reprezentanții Comisiei 

Europene, Băncii Mondiale, Secretariatului Consiliului Regional de Cooperare, INTOSAI, EUROSAI, 

SIGMA, IDI INTOSAI. Imediat după reuniunea conducătorilor SAI s-a desfășurat și conferința „Căi 

de perfecționare a activității ISA în contextul vectorului european – experiența și practicile ISA din 

Europa de Sud-Est”. 

SAI Lituania a fost gazda seminarului ce a avut ca temă „Standarde pentru auditul financiar”, 

organizat de Comitetul de pregătire profesională EUROSAI, în perioada 2–3 octombrie 2008, la care 

a fost invitată să participe și Curtea de Conturi a României. 

Cu această ocazie au fost prezentate și dezbătute „Standardele Internaționale pentru 

Instituțiile Supreme de Audit” (ISSAI), alcătuite din combinarea unora dintre standardele ISA, emise 

de Federația Internațională a Contabililor, cu „Notele Practice INTOSAI”. 

În perioada 9–12 noiembrie 2008 s-a desfășurat la Praga seminarul internațional intitulat 

„Auditarea sistemelor de asigurări sociale”, organizat de Instituția Supremă de Audit a Republicii 

Cehia. 

Seminarul a avut ca scop schimbul de experiență dintre delegațiile participante, în vederea 

asigurării unei mai bune utilizări a fondurilor europene alocate acestui sistem, respectiv Fondul 

Social European (FSE). 

La seminar au participat 82 de reprezentanți ai Instituțiilor Supreme de Audit din 30 de state, ai 

Curții de Conturi Europene și ai Comisiei Europene. 

În urma dezbaterilor ce au avut loc, s-a reținut faptul că o influență majoră asupra derulării în 

condiții de legalitate a proiectelor privind sistemul de asigurări sociale o are numai un management 

performant, în condițiile unei bune organizări administrative. 

O a doua condiție este aceea privind necesitatea monitorizării permanente și la fața locului a 

activităților din cadrul sistemului asigurărilor sociale. 

De asemenea, se impune crearea unei baze de date la nivel național protejate, care să 

acopere întreaga sferă de cuprindere a sistemului de asigurări sociale. 

În cadrul fiecărei misiuni de audit este necesară o evaluare a mediului și procedurilor de 

control, astfel încât recomandările făcute de auditor să oblige managementul entităților auditate la 

stabilirea acelor proceduri care să protejeze instituțiile împotriva fraudei, erorilor și neregularităților, 

și s-a subliniat rolul opiniei publice în lupta împotriva fraudei. 

Un aspect important care s-a supus atenției participanților a fost acela dacă misiunea 

auditorului este de a detecta frauda sau aceea de a verifica dacă sistemele de control funcționează 

corect. 

La invitația domnului Vitor Caldeira, președinte al Curții Europene de Conturi, o delegație a 

Curții de Conturi a României a participat la lucrările Reuniunii Comitetului de Contact al Președinților 

Instituțiilor Supreme de Audit din statele membre și candidate la UE, ce a avut loc la Luxemburg în 

perioada 1–2 decembrie 2008. 

Pentru a evidenția caracterul deosebit de important al acestei reuniuni, se precizează și faptul 

că au participat la lucrări președintele Curții de Conturi Europene, președinții sau vicepreședinții SAIurilor 

din statele membre ale Uniunii Europene și din țările candidate și potențial candidate, ofițerii 

de legătură, precum și doamna Dalia Grybauskaite, membru al Comisiei europene pentru 

programare financiară și buget, precum și președintele OECD/SIGMA, domnul Bob Bonwitt. 

Temele principale dezbătute în cadrul acestei reuniuni au fost axate pe problematica 

europeană comună și pe aspectele specifice colaborării dintre Instituțiile Supreme de Audit la nivel 

național și instituțiile europene după cum urmează: 

■ Reforma bugetară în UE; 

■ Strategia de la Lisabona revizuită, 2008–2010; 

Secțiunea IV 

193


■ Activități în cadrul de cooperare al Comitetului de Contact; 

■ Rapoarte ale SAI-urilor din statele membre; 

■ Activitățile Comitetului de Contact, 2008–2009; 

■ Activități ale grupurilor de lucru din cadrul Comitetului de Contact; 

■ Informații cu privire la rețeaua de cooperare a țărilor candidate și potențial candidate la UE; 

■ Alte aspecte. 

Președintele Curții de Conturi Europene, domnul Vitor Caldeira, a deschis lucrările Reuniunii 

anuale a președinților Instituțiilor Supreme de Audit din statele membre și candidate la UE, salutând 

delegații și urându-le bun venit și succes în activitate președinților și vicepreședinților numiți de 

parlamentele naționale în anul 2008. 

Reforma bugetului Uniunii europene a fost considerată o temă fundamentală pentru debutul 

reuniunii, în acest sens fiind invitată doamna Dalia Grzbanskaite, membru al Comisiei Europene 

pentru buget și programare financiară, în vederea prezentării modului în care se va implementa 

reforma bugetară și care va fi impactul acesteia asupra auditului extern efectuat de Curtea de 

Conturi Europeană. 

Reformarea bugetului UE va ține seama de rezultatele unui întreg proces de consultări cu 

toate statele membre, menționându-se faptul că peste 2.000 de experți din 20 țări au contribuit în 

mod direct la reforma bugetară. 

Prioritățile principale ale viitorului buget al EU vor fi: 

■ Combaterea schimbărilor climatice și reducerea emisiilor de carbon; 

■ Competitivitatea globală; 

■ Eficiența energetică; 

■ Rețelele Transeuropene. 

Prezentarea a fost urmată de dezbateri coordonate de domnul Alain Pichon, președintele 

Camerei a IV-a a Curții de Conturi a Franței, și la care au participat conducătorii SAI-urilor din 

Suedia, Slovenia și ECA. 

Cea de-a doua temă cu caracter general ce a fost dezbătută s-a referit la Strategia de la 

Lisabona pentru perioada 2008–2010. Modul de organizare a fost similar cu cel de la prima temă, 

însă președintele SAI Portugalia a expus principalele repere al strategiei amintite, coordonând 

ulterior intervențiile președinților SAI-urilor din Germania, Olanda și Finlanda. 

Strategia Uniunii Europene pentru creștere economică și creare de locuri de muncă, numită 

pe scurt Strategia de la Lisabona, reprezintă în fapt politica globală a UE pentru o reformă 

economică în vederea încurajării creșterii economice și crearea de noi locuri de muncă în Uniune. 

Rezultatul dorit al acestei strategii va fi transformarea economiei Uniunii Europene, astfel încât 

aceasta să se bazeze pe capitalul uman și pe inovație ca fiind resurse-cheie și premisele 

fundamentale ale creșterii economice viitoare. 

În încheierea primei zile a fost prezentat un raport de ansamblu al cadrului de cooperare și al 

activităților desfășurate în anul curent în contextul Comitetului de Contact, susținut de către raportori 

din SAI – urile din Marea Britanie și Suedia. A fost făcută o evaluare a cooperării existente și au fost 

formulate propuneri pentru eficientizarea activității și a modului de raportare a acestora. Prin 

rezoluția adoptată de președinți, ofițerii de legătură au fost mandatați să pregătească un raport final 

pe acest domeniu la următoarea reuniune a Comitetului de Contact. 

În cadrul celei de-a doua zile a reuniunii, în cadrul temei IV, au fost prezentate rapoarte de 

către SAI-urile din Suedia și Olanda privind auditurile efectuate cu perspectivă europeană. Una 

dintre temele abordate de ambele a fost modul în care legislația UE a fost transpusă în practică la 

nivel național. 

SAI Olanda a prezentat și un mod inedit de raportare, transpunând constatările auditului cu 

tema Sportul de performanță în Olanda, finalizat în 24 Septembrie 2008, într-un film de scurt metraj 

disponibil pe internet. 

Cea de-a V-a temă a fost dedicată activităților Comitetului de Contact pentru perioada 

2008–2009, cu referire la activitățile desfășurate în anul 2008, la selectarea activităților pentru anul 

194 



2009, la explorarea căilor de îmbunătățire a cooperării, a platformei de intranet, precum și a 

prezentării rezoluțiilor istorice. 

S-a convenit astfel ca trei teme să fie alese pentru a fi concretizate în anul ce urmează, și 

anume: 

■ Compararea metodologiilor și practicilor SAI-urilor în auditul politicii fiscale; 

■ Auditul performanței în utilizarea fondurilor UE (Proiectul TEN-T); 

■ Costul controalelor în utilizarea fondurilor structurale. 

În cadrul celei de a VI-a teme au fost prezentate rapoarte privind activitatea grupurilor de lucru 

ale Comitetului de Contact pentru auditul fondurilor structurale, al TVA, al achizițiilor publice, al 

standardelor comune de audit, precum și privind rețeaua experților în domeniul auditului agriculturii, 

având ca raportori SAI-urile din Germania, Irlanda, Malta și ECA. 

De asemenea, în contextul temei a VII-a, a fost prezentată o informare asupra rețelei de 

cooperare a țărilor candidate și pre-candidate la Uniunea Europeană, ECA și SIGMA, având ca 

raportori SAI Croația și SAI Marea Britanie. 

Pentru fiecare din temele dezbătute, președinții Instituțiilor Supreme de Audit participante au 

adoptat rezoluții referitoare la modul în care vor fi continuate activitățile vizate până la viitoarea 

reuniune a Comitetului de Contact al Uniunii Europene, ce va avea loc la Budapesta în luna 

decembrie 2009. 

Secțiunea IV 

195

SECȚIUNEA V 

Propuneri legislative


Propuneri de îmbunătățire 

a cadrului juridic din domeniul financiar-contabil 

Curtea de Conturi urmărește în continuare verificarea aspectelor majore privind utilizarea 

banului public și gestionarea patrimoniului statului și propune măsuri pentru îmbunătățirea 

permanentă a activității economico-financiare, atât la nivel macroeconomic, cât și la nivelul fiecărei 

unități controlate/auditate. 

Din experiența acumulată, Curtea de Conturi a constatat că producerea unora din neregulile 

constatate în gestionarea mijloacelor materiale și bănești de către autoritățile publice 

controlate/auditate a fost, în multe cazuri, consecința unor imperfecțiuni legislative, constând în 

neclarități, neconcordanțe sau necorelări ale unor acte normative sau reglementări. În acest sens, 

prezentăm în continuare o serie de propuneri pe care le apreciem ca fiind de natură să contribuie la 

clarificarea unor aspecte privitoare la legislație și soluționarea discrepanțelor astfel identificate în 

domeniul administrației publice locale. 

1. Elaborarea de către Ministerul Economiei și Finanțelor, împreună cu Ministerul Internelor și 

Reformei Administrative, a unei metodologii privind organizarea și desfășurarea lucrărilor de 

elaborare a proiectelor bugetelor locale prin care să se asigure o evaluare fundamentată și 

realistă a veniturilor proprii și o dimensionare riguroasă a cheltuielilor bugetare, având în 

vedere dispozițiile legale care reglementează unele categorii de cheltuieli ce pot fi efectuate 

din fonduri publice, precum și obligațiile ordonatorilor de credite cu privire la angajarea și 

utilizarea acestora pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective. 

2. Instituirea prin lege a obligativității autorităților administrației publice locale de a efectua 

inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal în fiecare an până la 

data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale să cuprindă impozitele și taxele 

locale evaluate în raport cu materia impozabilă inventariată. Propunerea este motivată de 

faptul că reglementarea acestei obligații prin Normele metodologice de aplicare a Codului 

fiscal nu este însoțită de sancțiuni în cazul nerespectării ei de către autoritățile locale, 

echipele de control ale Curții de Conturi constatând în frecvente cazuri îndeplinirea 

necorespunzătoare a acestei obligații. 

3. Instituirea prin lege a unui mecanism potrivit căruia autoritățile publice locale să poată 

verifica modul de colectare de către Agenția Națională de Administrare Fiscală a impozitului 

pentru veniturile impozabile datorate și realizate pe raza unităților administrativ-teritoriale, 

având în vedere că o cotă din impozitele colectate constituie venituri proprii ale bugetelor 

locale. Informațiile referitoare la impozitul pe venit și dinamica acestuia la nivelul unităților 

administrativ-teritoriale sunt necesare în procesul evaluărilor efectuate în vederea elaborării 

bugetelor locale. 

4. Completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale cu dispoziții prin care să se 

instituie obligativitatea unităților administrativ-teritoriale de a crea baze de date în sistem 

informatic care să cuprindă bunurile impozabile situate pe teritoriul administrativ al acestora, 

evidența tuturor contribuabililor și a obligațiilor fiscale pe categorii de impozite și taxe în 

vederea evaluării veniturilor ce se înscriu în bugetele locale. 

Secțiunea V 

199


5. Revizuirea cadrului legislativ referitor la salarizarea personalului angajat în administrația 

publică locală și instituțiile publice din subordinea acestora, avându-se în vedere faptul că 

prin clauzele contractelor colective de muncă au fost stabilite drepturi salariale și alte 

drepturi bănești pentru personalul bugetar cu încălcarea prevederilor legale. 

Se impune, totodată, examinarea mijloacelor legale aflate la dispoziția Ministerului Muncii, 

Familiei și Egalității de Șanse și a direcțiilor sale județene de a bloca înregistrarea 

contractelor colective de muncă care conțin clauze ce contravin dispozițiilor legale. 

6. Adoptarea unor dispoziții legale pentru precizarea domeniilor de interes public local în care 

consiliile județene și locale pot aproba participarea la capitalul social al unor societăți 

comerciale, având în vedere că în unele cazuri autoritățile administrației publice locale au 

hotărât participarea la capitalul social al unor societăți comerciale din alte domenii, în afara 

celor de interes public local, turism, cluburi de fotbal etc. 

7. Stabilirea unor plafoane valorice maxime pentru cheltuielile de protocol ce pot fi efectuate 

din bugetele locale, determinate ca procent din veniturile prevăzute în bugetele aprobate, 

astfel încât să se realizeze o normare efectivă a acestor cheltuieli prin completarea 

prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 80/30.08.2001. 

8. Instituirea obligativității pentru ordonatorii principali de credite de a încheia contul de 

execuție bugetară pentru activitatea proprie separat de contul de execuție centralizat al 

bugetului local. 

9. Instituirea prin lege a obligativității auditării situațiilor financiare anuale ale unităților 

administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice din subordinea acestora, inclusiv de către 

auditori acreditați de Ministerul Finanțelor Publice sau prin forme asociative de realizare a 

acestor activități. 

10. Organizarea activității de control fiscal prevăzută de lege prin acte ale autorităților 

administrației publice locale și exercitarea acesteia pe bază de programe anuale, 

trimestriale și lunare, în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală. 

11. Elaborarea de către Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Afacerilor Interne a unei 

reglementări privind exercitarea controlului financiar preventiv și asupra operațiunilor prin 

care se realizează veniturile statului sau ale unităților administrativ-teritoriale. 

12. Achiziționarea serviciilor de proiectare să fie delimitată de achiziția publică de lucrări 

pentru a împiedica schimbarea sau modificarea soluțiilor tehnice, precum și efectuarea 

unor lucrări suplimentare fără avizul prealabil al proiectantului. 

13. Reglementarea prin dispoziții legale a unui sistem obligatoriu de verificare faptică a 

lucrărilor de investiții, reparații și modernizări (inclusiv la drumuri), care să asigure 

concordanța decontărilor periodice cu stadiile fizice realizate pentru prevenirea decontării 

unor cheltuieli nejustificate. 

14. Instituirea prin lege a obligativității autorităților publice deliberative ale unităților 

administrativ-teritoriale de a publica rapoartele anuale referitoare la finanțele publice 

locale, înaintate de camerele de conturi județene și a municipiului București. 

15. Introducerea obligativității, prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001, de 

examinare periodică de către consiliile locale a activității reprezentanților acestora în 

consiliile de administrație ale regiilor autonome și în adunările generale ale acționarilor din 

cadrul societăților comerciale, a modului în care activitatea lor s-a reflectat în 

performanțele economice și financiare ale agenților economici în cauză. 

16. Inițierea unor programe naționale pentru perfecționarea pregătirii profesionale a 

personalului din compartimentele financiar-contabile îndeosebi ale primăriilor comunale, 

în legătură cu aplicarea Normelor metodologice privind organizarea și conducerea 

200 



contabilității instituțiilor publice, având în vedere că s-au constatat frecvente nereguli în 

aplicarea acestora. 

17. Revizuirea și/sau clarificarea dispozițiilor art. 27 din O.U.G. nr. 88/1997 privind privatizarea 

societăților comerciale, cu modificările și completările ulterioare, în sensul că 

transformarea contractelor de asociere în participațiune în contracte de leasing imobiliar 

cu clauză fermă de cumpărare să poată fi făcută numai pentru contractele de asociere, 

închiriere sau locație încheiate anterior intrării în vigoare a actului normativ menționat, în 

scopul asigurării respectării principiilor egalității între cumpărători și al formării prețului pe 

baza raportului între cerere și ofertă. 

Secțiunea V 

201

ANEXE


Anexa Nr. 1* 

Situația veniturilor suplimentare pe tipuri de bugete, cuantificate pe categorii de abateri 

1.1. Situația abaterilor constatate în realizarea veniturilor bugetelor publice la minister/ 

altă instituție publică centrală sau locală și instituțiile subordonate acestora 

*Anexa este reprodusă în facsimil. 

Anexe 

205


206 



Anexe 

207


208 



1.2. Situația abaterilor constatate la agenții economici în legătură cu calcularea, înregistrarea și virarea obligațiilor bugetare 

Anexe 

209


210 



Anexa Nr. 2* 

Situația plăților nelegale pe total bugete, categorii de abateri și naturi de abateri 

2.1. Situația abaterilor generatoare de prejudicii constatate în execuția cheltuielilor finanțate din bugetele publice 

* Anexa este reprodusă în facsimil. 

Anexe 

211


212 



Anexe 

213


214 



Anexe 

215


216 



Anexe 

217


2.2. Situația abaterilor generatoare de prejudicii constatate în execuția cheltuielilor finanțate din venituri proprii 

218 



2.3. Situația abaterilor generatoare de prejudicii constatate în administrarea și gestionarea patrimoniului 

Anexe 

219


220 



2.4. Situația altor categorii de abateri generatoare de prejudicii, altele decât cele privind administrarea și gestionarea patrimoniului 

Anexe 

221


222 



ACRONIME 

ACP 

AFER 

AJOFM 

AJSP 

ALOP 

AMF 

ANAF 

ANAR 

ANM 

ANOFM 

ANP 

ANPM 

ANR – CMC 

ANRMAP 

ANSVSA 

ANV 

APDRP 

APM 

ARBDD 

ARPM 

ASP 

ASRO 

ASSI 

AI 

BCR 

BEI 

BF 

BIRD 

CAS 

CASAOPSNAJ 

CASMB 

CASMLPTL 

CCS 

CFPP 

CFR 

CJ 

CMR 

CN 

CNADNR 

CNAS 

CNPAS 

COSO 

CPV 

Autoritatea de Certificare şi Plată 

Autoritatea Feroviară Română 

Agenţie judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă 

Autoritate judeţeană de sănătate publică 

Angajarea, Lichidarea, Ordonanţarea şi Plata cheltuielilor 

Acordul Multianual de Finanţare 

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală 

Administraţia Naţională „Apele Române” 

Administraţia Naţională de Meteorologie 

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 

Administraţia Naţională a Penitenciarelor 

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului 

Autoritatea Navală Română – Centrul Maritim de Coordonare 

Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice 

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor 

Autoritatea Naţională a Vămilor 

Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 

Agenţie judeţeană pentru protecţia mediului 

Administraţia Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” 

Agenţie regională pentru protecţia mediului 

Autoritate judeţeană de sănătate publică 

Asociaţia de Standardizare din România 

Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale 

Agenţia de Implementare 

Banca Comercială Română 

Banca Europeană de Investiţii 

Beneficiarul Final 

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare 

Casă judeţeană de asigurări de sănătate 

Casa de Asigurări de Sănătate a Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti 

Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti 

Casa de Asigurări de Sănătate a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei 

Centrul de Continuitate a Serviciilor 

Controlul Financiar Preventiv Propriu 

Căile Ferate Române 

Comisariatul Judeţean 

Centre meteorologice regionale 

Companie Naţională 

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România 

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate 

Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale 

Committee of Sponsoring Organizations of the Treadway Commission ≈ Comitetul 

Organismelor de Sponsorizare al Comisiei Treadway 

Common Procurement Vocabulary ≈ Vocabularul Comun privind Achiziţiile Publice 

Acronime 

223


CSA 

CSSPP 

CE 

DA 

DAD 

DADR 

DAPI 

DGAMC 

DGASP 

DGFP 

DMCC 

DN 

EBU 

EUROSAI 

FN 

FNUASS 

FSE 

GNM 

HG 

ICPDR 

ICZM 

IFI 

IIA 

INCDIF – ISPIF 

INCDM GA 

ISC 

ISU 

IFAC 

INTOSAI 

ISPA 

ISSAI 

JDS 

JICA 

MADR 

MAE 

MAN 

MCC 

MCSI 

MCTI 

MDLPL 

MECI 

MECT 

MEF 

MFP 

MIE 

MIMMCTPL 

MMDD 

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor 

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private 

Comisia Europeană 

Direcţie de ape 

Direcţia Apelor Dobrogea – Litoral 

Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 

Direcţia Audit Public Intern 

Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili 

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului 

Direcţie generală de finanţe publice 

Direcţia Monitorizare şi Corp Control 

Drum Naţional 

European Broadcasting Union ≈ Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune 

European Organisation of Supreme Audit Institutions ≈ Organizaţia Europeană a 

Instituţiilor Supreme de Audit 

Fondul Naţional 

Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate 

Fondul Social European 

Garda Naţională de Mediu 

Hotărârea Guvernului 

International Commission for the Protection of the Danube River ≈ Comisia Internaţională 

pentru Protecţia Fluviului Dunărea 

Integrated Coastal Zone Management ≈ Managementul Integrat al Zonei Costiere 

International Financial Institutions ≈ Instituţii Financiare Internaţionale 

Institute of Internal Auditors ≈ Institutul Auditorilor Interni 

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare „ISPIF” Bucureşti 

Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” 

Inspectoratul de Stat în Construcţii 

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă 

International Federation of Accountants ≈ Federaţia Internaţională a Contabililor 

International Organization of Supreme Audit Institutions ≈ Organizaţia Internaţională a 

Instituţiilor Supreme de Audit 

Instrument for Structural Policies for Pre-Accession ≈ Instrument pentru Politici Structurale 

de Pre-Aderare 

International Standards of Supreme Audit Institutions ≈ Standardele Internaţionale pentru 

Instituţiile Supreme de Audit 

Joint Danube Survey ≈ Expediţia Ştiinţifică Comună pe Dunăre 

Japan International Cooperation Agency ≈ Agenţia Internaţională de Cooperare a Japoniei 

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 

Ministerul Afacerilor Externe 

Ministerul Apărării Naţionale 

Ministerul Culturii şi Cultelor 

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale 

Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei 

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei 

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării 

Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 

Ministerul Economiei şi Finanţelor 

Ministerul Finanţelor Publice 

Ministerul Integrării Europene 

Ministerul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale 

Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile 

224 



MMFES 

Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse 

MSP 

Ministerul Sănătăţii Publice 

MT 

Ministerul Transporturilor 

MTCT 

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului 

MIV 

Manualul de Identitate Vizuală 

NC 

Notă Contabilă 

NIR 

Notă Intrare-Recepţie 

OG 

Ordonanţa Guvernului 

OMEF 

Ordinul Ministrului Economiei şi Finanţelor 

OMFP 

Ordinul Ministrului Finanţelor Publice 

OMMDD 

Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile 

OMSP 

Ordinul Ministrului Sănătăţii Publice 

ONG 

Organizaţie Non-Guvernamentală 

OPCP 

Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare 

OUG 

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 

PCU 

Punct de Contact Unic 

PHARE 

Poland and Hungary Aid for Reconstruction of the Economy ≈ Polonia şi Ungaria Ajutor 

pentru Reconstrucţia Economiei 

PIB 

Produsul Intern Brut 

PNADR 

Planul Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a României 

PNCDI 

Planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare – Inovare 

PNS 

Programul Naţional de Sănătate 

PVCSC 

Procesul Verbal de Constatare şi Sancţionare a Contravenţiilor 

PMSWeb 

Prisoner’s Management System ≈ Sistemul de Management pentru Prizonieri 

PNSAMN 

Planul Naţional Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră 

RA 

Regie Autonomă 

SA 

Societate pe Acţiuni 

SAMTID 

Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România 

SAPARD 

Special Pre-Accesion Programme for Agriculture and Rural Development ≈ Program 

Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală 

SC 

Societate Comercială 

SCA 

Societatea Civilă de Avocaţi 

SGA 

Sistemul de Gospodărire a Apelor 

SGF 

Secţie a gărzii financiare 

SIMIN 

Sistemul Meteorologic Integrat Naţional 

SIN 

Standardul Individual Negativ 

SN 

Societate Naţională 

SRL 

Societate cu Răspundere Limitată 

SRR 

Societatea Română de Radiodifuziune 

SSPR Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din decembrie 1989 

SAI 

Supreme Audit Institutions ≈ Instituţii Supreme de Audit 

SEECP 

South-East European Cooperation Process ≈ Proces de Cooperare în Europa de Sud-Est 

TVA 

Taxa pe Valoarea Adăugată 

TNMN 

TransNational Monitoring Network ≈ Reţeaua Transnaţională de Monitoring 

UIP 

Unitatea de Implementare a Proiectului 

UM 

Unitate Militară 

UMP 

Unitatea de Management al Proiectului 

UE 

Uniunea Europeană 

Acronime 

225


LEGIS 

HG nr. 1/05.01.2006 

privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei 

Fondului pentru Mediu; 

HG nr. 1087/16.08.2006 pentru majorarea plafoanelor de garantare prevăzute în HG nr. 909/2000 privind 

emiterea garanţiilor prevăzute în OUG nr. 131/2000 pentru reglementarea situaţiei 

patrimoniale a Băncii Comerciale Române – SA în litigiile izvorâte din activitatea 

desfăşurată de Banca Română de Comerţ Exterior – Bancorex – SA până la data 

radierii acesteia din registrul comerţului; 

HG nr. 1100/11.09.2007 privind rectificarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007; 

HG nr. 1176/29.09.2005 privind aprobarea Statutului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale 

“Apele Române”; 

HG nr. 1179/24.10.2002 pentru aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea 

devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii; 

HG nr. 1209/14.10.2003 privind organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici; 

HG nr. 1235/13.09.2006 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 

prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru judeţul Constanţa; 

HG nr. 1340/27.09.2006 privind organizarea unor manifestări culturale şi de diplomaţie publică pentru 

promovarea imaginii României în țările membre ale Uniunii Europene; 

HG nr. 1393/19.11.2007 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, 

prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, pentru asigurarea unor cheltuieli curente şi 

de capital ale autorităţilor administraţiei publice locale; 

HG nr. 1553/18.12.2003 privind reevaluarea imobilizărilor corporale şi stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe; 

HG nr. 161/03.02.2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor; 

HG nr. 1653/22.11.2006 privind aprobarea bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007; 

HG nr. 1705/29.11.2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului; 

HG nr. 1707/29.11.2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 

recunoştinţei față de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei 

române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin HG nr. 1.412/2004; 

HG nr. 1842/21.12.2006 pentru aprobarea Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în 

cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2007; 

HG nr. 1860/21.12.2006 privind drepturile şi obligaţiile personalului autorităţilor şi instituţiilor publice pe 

perioada delegării şi detaşării în altă localitate precum şi în cazul deplasării, în cadrul 

localităţii, în interesul serviciului; 

HG nr. 189/26.01.2001 privind unele măsuri referitoare la efectuarea deplasărilor în străinătate, în interes de 

serviciu, de către demnitarii şi asimilaţii acestora din administraţia publică; 

HG nr. 1916/22.12.2006 privind nivelul alocaţiilor de hrană pentru consumurile colective din unităţile sanitare 

publice şi creşe; 

HG nr. 2002/16.11.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind constituirea şi utilizarea fondurilor 

destinate stimulării personalului din aparatul propriu al Ministerului Mediului şi 

Gospodăririi Apelor şi din unităţile subordonate acestuia; 

HG nr. 203/20.02.2003 pentru aprobarea Regulamentului privind tipurile de reglementări tehnice şi de 

cheltuieli aferente activităţii de reglementare în construcţii, urbanism, amenajarea 

teritoriului şi habitat, precum şi a Normelor metodologice privind criteriile şi modul de 

alocare a sumelor necesare unor lucrări de intervenţie în prima urgenţă la construcţii 

vulnerabile şi care prezintă pericol public; 

Legis 

227


HG nr. 2060/24.11.2004 pentru aprobarea inventarelor bunurilor din domeniul public al statului; 

HG nr. 2406/21.12.2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz; 

HG nr. 264/13.03.2003 privind stabilirea acţiunilor şi categoriilor de cheltuieli, criteriilor, procedurilor şi 

limitelor pentru efectuarea de plăţi în avans din fonduri publice; 

HG nr. 273/14.06.1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii 

aferente acestora; 

HG nr. 281/17.06.1993 privind salarizarea personalului din unităţile bugetare; 

HG nr. 292/21.03.2007 pentru aprobarea programelor naţionale de sănătate în anul 2007; 

HG nr. 30/17.01.2000 

privind transmiterea unei subunităţi de producţie din administrarea Regiei Autonome 

“Multiproduct” în administrarea Direcţiei Generale a Penitenciarelor; 

HG nr. 303/02.03.2006 privind aprobarea Programului anual de marketing şi promovare turistică şi a 

Programului anual de dezvoltare a produselor turistice; 

HG nr. 367/18.04.2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor; 

HG nr. 368/25.04.2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile; 

HG nr. 372/03.07.1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii – SA prin reorganizarea 

Regiei Autonome „Radiocomunicaţii”; 

HG nr. 385/25.04.2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; 

HG nr. 387/25.04.2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, 

Comerţ, Turism şi Profesii Liberale; 

HG nr. 408/23.03.2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor; 

HG nr. 412/23.03.2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; 

HG nr. 44/22.01.2004 

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal; 

HG nr. 459/19.05.2005 privind reorganizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului; 

HG nr. 461/09.05.2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a OUG nr. 60/2001 privind achiziţiile publice; 

HG nr. 5/14.01.1999 

pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea 

tichetelor de masă; 

HG nr. 518/10.07.1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru 

îndeplinirea unor măsuri cu caracter temporar; 

HG nr. 532/19.04.2006 pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor 

copilului şi a Metodologiei de alocare a fondurilor şi criteriilor de identificare şi de 

aplicare a proiectelor specifice din cadrul programelor de interes naţional; 

HG nr. 533/30.05.2007 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare; 

HG nr. 670/28.06.2007 privind stabilirea primei de stabilitate pentru personalul contractual din unităţile sanitare; 

HG nr. 676/05.05.2004 pentru aprobarea și implementarea proiectului “Neutralizarea și eliminarea deșeurilor 

periculoase de acetoncianhidrină existente în depozitul fostei SC «METADET» SA 

Fălticeni, județul Suceava”; 

HG nr. 680/28.06.2007 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind modalitatea de acordare a drepturilor 

de transport interurban gratuit persoanelor cu handicap; 

HG nr. 700/02.07.2008 privind aprobarea bilanţului general al Trezoreriei Statului şi a contului de execuţie al 

bugetului Trezoreriei Statului pe anul 2007; 

HG nr. 744/03.07.2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei; 

HG nr. 760/03.07.2003 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului de Stat pentru Problemele 

Revoluţionarilor din Decembrie 1989; 

HG nr. 794/02.12.1997 privind constituirea, administrarea şi utilizarea Fondului de contrapartidă; 

HG nr. 800/25.07.2007 privind aprobarea Programului anual de marketing şi promovare turistică şi a 

Programului anual de dezvoltare a produselor turistice; 

HG nr. 831/02.12.1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi 

contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora; 

HG nr. 833/27.05.2004 privind majorarea limitei angajamentelor extrabilanţiere pentru care se acordă 

garanţia statului în condiţiile art. 17, OG nr. 39/29.07.1999 privind finalizarea 

procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior – Bancorex – SA şi 

fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română SA 

HG nr. 841/23.10.1995 privind procedurile de transmitere fără plată şi de valorificare a bunurilor aparţinând 

instituţiilor publice; 

228 



HG nr. 862/28.06.2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii Publice; 

HG nr. 909/05.10.2000 privind emiterea garanţiilor prevăzute în OUG nr. 131/30.06.2000 pentru 

reglementarea situaţiei patrimoniale a Băncii Comerciale Române – SA în litigiile 

izvorâte din activitatea desfăşurată de Banca Română de Comerţ Exterior – 

Bancorex – SA până la data radierii acesteia din registrul comerţului; 

HG nr. 909/29.12.1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 15/1994 privind 

amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, modificată şi 

completată prin OG nr. 54/1997; 

HG nr. 925/11.08.2005 pentru aprobarea Regulilor privind controalele oficiale efectuate pentru a se asigura 

verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi cea privind 

alimentele şi cu regulile de sănătate şi de protecţie a animalelor; 

HG nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea 

contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/34.04.2006 privind atribuirea 

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii; 

HG nr. 937/14.08.2003 privind transmiterea unor bunuri imobile, proprietate privată a statului, din 

administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor în administrarea Ministerului Transporturilor, 

Construcţiilor şi Turismului, precum şi mandatarea Ministerului Transporturilor, 

Construcţiilor şi Turismului de a iniţia un program prioritar de reconversie funcţională a 

amplasamentului; 

HG nr. 944/19.07.2006 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare 

pentru Îmbunătăţiri Funciare – INCDIF – ISPIF Bucureşti; 

HG nr. 972/26.07.2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate; 

HG nr. 973/26.07.2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a 

determinării definitive a valorii în vamă; 

HG nr. 98/06.02.1991 

privind înfiinţarea Regiei Autonome “Multiproduct”; 

HG nr. 984/25.08.2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi 

pentru siguranţa alimentelor; 

Legea nr. 105/25.04.2006 pentru aprobarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; 

Legea nr. 107/25.09.1996 Legea apelor; 

Legea nr. 12/06.08.1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite; 

Legea nr. 125/12.05.2005 pentru aprobarea OUG nr. 115/2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale 

personalului contractual din unităţile sanitare publice din sectorul sanitar; 

Legea nr. 130/20.07.1999 privind unele măsuri de protecţie a persoanelor încadrate în muncă; 

Legea nr. 136/29.12.1995 privind asigurările şi reasigurările în România; 

Legea nr. 14/24.02.1995 pentru ratificarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă 

a fluviului Dunărea (Convenţia pentru protecţia fluviului Dunărea), semnată la Sofia la 

29 iunie 1994; 

Legea nr. 142/09.07.1998 privind acordarea tichetelor de masă; 

Legea nr. 148/14.07.1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe; 

Legea nr. 15/24.03.1994 privind armonizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale; 

Legea nr. 188/08.12.1999 privind Statutul funcţionarilor publici; 

Legea nr. 19/17.03.2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale; 

Legea nr. 190/24.05.2004 privind stimularea privatizării şi dezvoltării societăţilor comerciale din domeniul agriculturii; 

Legea nr. 200/22.05.2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale; 

Legea nr. 213/17.11.1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia; 

Legea nr. 216/27.05.2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie; 

Legea nr. 22/18.11.1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu 

gestionarea bunurilor organizaţiilor socialiste; 

Legea nr. 24/27.03.2000 privind Normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; 

Legea nr. 251/23.06.2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici; 

Legea nr. 259/19.07.2007 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991; 

Legea nr. 273/29.06.2006 privind finanţele publice locale; 

Legis 

229


Legea nr. 275/04.07.2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul 

procesului penal; 

Legea nr. 292/02.11.2007 pentru modificarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; 

Legea nr. 313/10.11.2005 pentru aprobarea OUG nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea 

Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private; 

Legea nr. 313/28.06.2004 Legea datoriei publice; 

Legea nr. 315/28.06.2004 privind dezvoltarea regională în România; 

Legea nr. 32/03.04.2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor; 

Legea nr. 341/12.07.2004 Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria 

revoluţiei române din decembrie 1989; 

Legea nr. 346/05.06.2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale; 

Legea nr. 346/14.07.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii; 

Legea nr. 350/02.12.2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi 

nonprofit de interes general; 

Legea nr. 40/01.06.1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a 

personalului Preşedinţiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive; 

Legea nr. 400/27.12.2005 privind aprobarea OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 

107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”; 

Legea nr. 404/07.10.2003 pentru aprobarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele 

Române”; 

Legea nr. 41/17.06.1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii 

Române de Televiziune; 

Legea nr. 416/18.07.2001 privind venitul minim garantat; 

Legea nr. 422/18.07.2001 privind protejarea monumentelor istorice; 

Legea nr. 448/06.12.2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap; 

Legea nr. 454/18.07.2001 privind aprobarea OUG nr. 112/2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 

82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”; 

Legea nr. 466/18.07.2001 pentru aprobarea OUG nr. 244/2000 privind siguranţa barajelor; 

Legea nr. 469/09.07.2002 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei contractuale; 

Legea nr. 486/27.12.2006 privind legea bugetului de stat pe anul 2007; 

Legea nr. 487/27.12.2006 privind Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007; 

Legea nr. 493/18.11.2003 pentru aprobarea OG nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe 

aflate în patrimoniul instituţiilor publice; 

Legea nr. 500/11.07.2002 Legea finanţelor publice; 

Legea nr. 511/28.11.2003 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de 

susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat; 

Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii; 

Legea nr. 54/08.07.1994 pentru modificarea unor prevederi din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, 

constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor organizaţiilor 

socialiste; 

Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul fiscal; 

Legea nr. 672/19.12.2002 privind auditul public intern; 

Legea nr. 76/16.01.2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; 

Legea nr. 77/31.01.2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi 

funcţionarea Curţii de Conturi; 

Legea nr. 82/20.11.1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”; 

Legea nr. 82/24.12.1991 Legea contabilităţii; 

Legea nr. 85/05.04.2006 privind procedura insolvenţei; 

Legea nr. 94/08.09.1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi; 

Legea nr. 95/14.04.2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; 

Legea nr. 96/02.06.2000 privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK – 

SA şi instrumentele specifice de susţinere a comerţului exterior; 

Legea nr. 99/26.05.1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice; 

230 



OG nr. 10/31.01.2007 

OG nr. 102/30.08.1999 

OG nr. 119/31.08.1999 

OG nr. 128/29.08.1998 


privind creşterile salariale ce se acordă în anul 2007 personalului bugetar salarizat 

potrivit OUG nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru 

personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor 

nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază din 

sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupă funcţii de demnitate 

publică; 

pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de 

Investiţii şi Regia Autonomă de Transport Timişoara privind finanţarea Proiectului de 

reabilitare a transportului urban Timişoara, în valoare de 19.000.000 euro, semnat la 

Bucureşti la 20 august 1999 şi la Luxemburg la 18 august 1999; 

privind controlul intern şi controlul financiar preventiv; 

pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate 

sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului; 

pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit 

legii, în proprietatea privată a statului; 

privind înfiinţarea Academiei Române de Aviaţie; 

privind regimul juridic al contravenţiilor; 

OG nr. 15/28.01.1999 

OG nr. 2/12.07.2001 

OG nr. 25/27.08.2008 

pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; 

OG nr. 39/29.07.1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior – 

Bancorex – SA şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială 

Română SA 

OG nr. 40/09.08.2006 

OG nr. 41/12.08.1994 

OG nr. 42/29.01.2004 

OG nr. 54/28.08.1997 


OG nr. 61/29.08.2002 

OG nr. 68/26.08.1999 

OG nr. 80/30.08.2001 

OG nr. 81/28.08.2003 

OG nr. 92/24.12.2003 

OMEF nr. 1059/07.04.2008 

OMEF nr. 107/03.05.2007 

OMEF nr. 116/15.01.2008 



OMFP nr. 1199/16.04.2008 

pentru aprobarea şi finanţarea programelor multianuale prioritare de mediu şi 

gospodărire a apelor; 

privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale 

la care România este parte; 

privind organizarea activităţii veterinare; 

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului 

imobilizat în active corporale şi necorporale; 

privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale şi a altor drepturi ale 

funcţionarilor publici pană la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de 

salarizare şi alte drepturi ale funcţionarilor publici, precum şi creşterile salariale care 

se acordă funcţionarilor publici în anul 2007; 

privind colectarea creanţelor bugetare; 

privind finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor din subordinea 

Ministerului Justiţiei; 

privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice; 

privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice; 

privind Codul de procedură fiscală; 

privind aprobarea Normelor metodologice pentru înregistrarea şi raportarea datoriei 

publice; 

pentru efectuarea modificărilor în execuţia bugetului de stat pe anul 2007 în 

conformitate cu prevederile OUG nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de 

reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea şi depunerea situaţiilor 

financiare ale instituţiilor publice la 31 decembrie 2007; 

privind aprobarea Metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de 

taxa pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea exerciţiului bugetar al 

anului 2007; 

privind normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 8 alin. (1) din OUG 

nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; 

Legis 

231


OMFP nr. 1235/19.09.2003 

OMFP nr. 1487/30.10.2003 

OMFP nr. 1752/17.11.2005 

OMFP nr. 1753/ 22.11.2004 

OMFP nr. 1792/24.12.2002 

OMFP nr. 1850/14.12.2004 

OMFP nr. 1917/12.12.2005 

OMFP nr. 1952/16.12.2005 

OMFP nr. 38/15.01.2003 

OMFP nr. 522/16.04.2003 

OMFP nr. 555/24.04.2003 

OMFP nr. 616/19.05.2006 

OMFP nr. 618/13.05.2002 

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 

146/2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului, 

aprobată cu modificări prin Legea nr. 201/2003; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor 

fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice şi al persoanelor juridice fără scop 

patrimonial; 

pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene; 

pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor 

de activ şi de pasiv; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea 

şi plata cheltuielilor instituţiilor publice, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea 

angajamentelor bugetare şi legale; 

privind registrele şi formularele financiar-contabile; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea 

contabilităţii instituţiilor publice. Planul de conturi pentru instituţiile publice şi 

instrucţiunile de aplicare a acestuia; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea execuţiei bugetare a 

anului 2005; 

pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public 

intern; 

pentru aprobarea Normelor metodologice generale referitoare la exercitarea 

controlului financiar preventiv; 

privind modificarea şi completarea OMFP nr. 618/2002 pentru aprobarea Precizărilor 

privind inventarierea bunurilor din domeniul public al statului; 

pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea, semnarea, depunerea, 

componenţa şi modul de completare a situaţiilor financiare trimestriale ale instituţiilor 

publice în anul 2006, precum şi modelele acestora; 

pentru aprobarea Precizărilor privind inventarierea bunurilor din domeniul public al 

statului 

OMFP nr. 946/04.07.2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de 

management/control intern la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de 

control managerial; 

OMFP nr. 967/06.07.2005 

OMMDD nr. 1707/01.11.2007 

OMMDD nr. 821/15.05.2007 

OMMSS nr. 340/04.05.2001 

OMSP nr. 1229/09.10.2006 

OMSP nr. 1276/18.10.2006 

OMSP nr. 171/28.02.2006 

OMSP nr. 1781/28.12.2006 

privind aprobarea Metodologiei de soluţionare a deconturilor cu sume negative de 

taxă pe valoarea adăugată cu opţiune de rambursare; 

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2007 al 

Administraţiei Naţionale “Apele Române”; 

privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2007 al Administrației 

Naționale “Apele Române”; 

pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind 

sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi 

completările ulterioare; 

pentru aprobarea Listei laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei 

potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile; 

pentru aprobarea Monografiei contabile privind efectuarea cheltuielilor pentru 

finanţarea sănătăţii din contribuţiile colectate potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma 

în domeniul sănătăţii; 

privind modificarea şi completarea OMSP nr. 721/2005 pentru aprobarea 

Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază în conformitate cu 

prevederile art. 13 din OUG nr. 115/2004, aprobată cu modificări şi completări prin 

Legea nr. 125/2005; 

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind 

condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de 

sănătate pentru anul 2007; 

232 



OMSP nr. 2029/26.11.2007 pentru aprobarea Listei laboratoarelor care efectuează monitorizarea calităţii apei 

potabile în cadrul controlului oficial al apei potabile; 

OMSP nr. 2190/28.12.2007 privind modificarea şi completarea OMSP nr. 570/2007 şi Ordinului preşedintelui 

Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 116/2007 pentru aprobarea Normelor 

tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor naţionale de 

sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe 

subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare prin care se 

derulează acestea în anul 2007; 

OMSP nr. 414/17.04.2006 pentru aprobarea reglementărilor contabile specifice domeniului sanitar; 

OMSP nr. 434/07.03.2007 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi 

cheltuieli al spitalului public, aprobate prin OMSP nr. 896/2006; 

OMSP nr. 570/29.03.2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea 

programelor naţionale de sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul 

acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi 

unităţile sanitare prin care se derulează acestea în anul 2007; 

OMSP nr. 721/07.07.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în 

conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 115/2004, aprobată cu modificări şi 

completări prin Legea nr. 125/2005; 

OMSP nr. 755/14.06.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi execuţia bugetului de 

venituri şi cheltuieli pentru instituţii sanitare publice finanţate integral din venituri 

proprii; 

OMSP nr. 896/20.07.2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru elaborarea bugetului de venituri şi 

cheltuieli al spitalului public; 

OMSP nr. 922/27.07.2006 privind aprobarea modelului contractului de management al spitalului public; 

OUG nr. 103/04.10.2007 pentru modificarea şi completarea OG nr. 81/2003 privind reevaluarea şi amortizarea 

activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice; 

OUG nr. 107/05.09.2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”; 

OUG nr. 112/29.06.2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei 

Biosferei “Delta Dunării”; 

OUG nr. 115/24.11.2004 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului contractual din unităţile sanitare 

publice din sectorul sanitar; 

OUG nr. 117/21.12.2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat; 

OUG nr. 119/30.06.1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurări sociale de 

sănătate; 

OUG nr. 128/21.12.2006 privind unele măsuri pentru diminuarea arieratelor bugetare; 

OUG nr. 131/30.06.2000 pentru reglementarea situaţiei patrimoniale a Băncii Comerciale Române – SA în 

litigiile izvorâte din activitatea desfăşurată de Banca Română de Comerţ Exterior – 

Bancorex – SA până la data radierii acesteia din registrul comerţului; 

OUG nr. 134/19.11.2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007; 

OUG nr. 146/31.10.2002 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului; 

OUG nr. 158/17.11.2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate; 

OUG nr. 196/22.12.2005 privind Fondul pentru mediu; 

OUG nr. 24/11.04.2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale; 

OUG nr. 244/28.11.2000 privind siguranţa barajelor; 

OUG nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de 

lucrări publice şi a contractelor de concesiuni de servicii; 

OUG nr. 37/26.03.2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar; 

OUG nr. 50/09.06.2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a 

Sistemului de Pensii Private; 

OUG nr. 53/28.06.2006 privind aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de 

Investiţii pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici 

şi mijlocii din România (SAMTID)-B , semnat la Bucureşti la 29 mai 2006; 

Legis 

233


OUG nr. 63/27.06.2007 

OUG nr. 64/27.06.2007 

OUG nr. 73/29.06.2005 

privind regimul veniturilor încasate de autorităţile contractante pe parcursul licitării şi 

implementării contractelor din cadrul proiectelor ex-ISPA şi PHARE finanţate de 

Uniunea Europeană; 

privind datoria publică; 

pentru modificarea şi completarea OUG nr. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei 

Naţionale “Apele Romane”; 

OUG nr. 88/11.09.2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007; 

OUG nr. 91/02.10.2003 privind organizarea Gărzii Financiare. 

234 



CUPRINS 

CUVÂNT ÎNAINTE................................................................................................................. 3 

CONSIDERAȚII GENERALE................................................................................................... 5 

SECȚIUNEA I – ACTIVITATEA DE CONTROL FINANCIAR ȘI AUDIT 

CAPITOLUL I – PREZENTARE GENERALĂ....................................................................... 13 

CAPITOLUL II – OBSERVAȚIILE ȘI CONSTATĂRILE CURȚII DE CONTURI ÎN URMA VERIFICĂRILOR 

CONTURILOR DE EXECUȚIE A BUGETELOR PUBLICE .................................... 19 

II.A. – Controlul contului general anual de execuție a bugetului de stat ................ 19 

II.A.1. Ministerul Economiei și Finanțelor.............................................. 19 

II.A.2. Ministerul Sănătății Publice ........................................................ 36 

II.A.3. Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse........................ 40 

II.A.4. Ministerul Culturii și Cultelor....................................................... 43 

II.A.5. Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.................... 45 

II.A.6. Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.............................. 46 

II.A.7. Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile.................................. 50 

II.A.8. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ................................. 52 

II.A.9. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuinței ................. 58 

II.A.10. Ministerul pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și 

Profesii Liberale.......................................................................... 60 

II.A.11. Ministerul Transporturilor ............................................................ 61 

II.A.12. Alte autorități și instituții publice.................................................. 65 

II.B. – Controlul contului de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat ........ 75 

II.C. – Controlul conturilor anuale de execuție a bugetelor locale .......................... 78 

II.D. – Controlul conturilor anuale de execuție a fondurilor speciale ...................... 96 

II.D.1. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate 96 

II.D.2. Bugetul Asigurărilor pentru Șomaj................................................ 99 

II.E. – Controlul contului general al datoriei publice a statului și situația garanțiilor 

guvernamentale pentru credite interne și externe primite de către alte 

persoane juridice ......................................................................................... 103 

CAPITOLUL III – CONCLUZIILE REZULTATE DIN CONTROALELE EFECTUATE LA REGIILE AUTONOME, 

COMPANIILE ȘI SOCIETĂȚILE NAȚIONALE, SOCIETĂȚILE COMERCIALE CU CAPITAL 

INTEGRAL SAU MAJORITAR DE STAT ȘI LA CELELALTE PERSOANE JURIDICE 

SUPUSE CONTROLULUI CURȚII DE CONTURI ............................................ 113 

III.A. – Controlul situației, evoluției și modului de administrare a patrimoniului 

public și privat al statului, precum și al concesionării sau închirierii de bunuri, 

proprietate publică ...................................................................................... 113 

III.A.1. Regia Autonomă „Multiproduct”.................................................. 113 

III.A.2. Societatea Națională „Radiocomunicații” – SA........................... 114 

III.A.3. Administrația Rezervației Biosferei „Delta Dunării”..................... 116 

III.A.4. Administrația Națională „Apele Române” ................................... 117 

III.A.5. Administrația Națională de Meteorologie.................................... 119 

III.A.6. Academia Română..................................................................... 120 

III.A.7. Agenția Națională pentru Protecția Mediului ............................. 120 

III.A.8. Societatea Română de Radiodifuziune...................................... 121 

III.A.9. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Îmbunătățiri 

Funciare ..................................................................................... 122 

Cuprins 

235


III.B. – Controlul constituirii, administrării și utilizării fondurilor publice de către 

instituțiile publice finanțate integral sau parțial din venituri proprii și din 

subvenții de la bugetul de stat. Spitale publice........................................... 123 

III.B.1. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor..................................... 123 

III.B.2. Spitale Publice............................................................................. 124 

III.B.3. Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private .......... 128 

CAPITOLUL IV – MISIUNILE DE AUDIT REALIZATE DE CURTEA DE CONTURI ......................... 131 

IV.A. – Rezultatele misiunilor de audit financiar și de regularitate din domenii de 

interes public ............................................................................................... 131 

IV.A.1. Banca de Export-Import a României EXIMBANK – SA............... 131 

IV.B. – Rezultatele misiunilor de audit al performanței realizate asupra domeniilor 

de interes public.......................................................................................... 133 

IV.B.1. Auditul performanței Programului de creștere a competitivității 

produselor industriale.................................................................. 133 

IV.B.2. Auditul sistemului informatic al Administrației Naționale a 

Penitenciarelor........................................................................... 134 

IV.B.3. Auditul performanței Strategiei de valorificare a surselor regenerabile 

de energie – performanța activității Agenției Române pentru 

Conservarea Energiei în acest domeniu ..................................... 134 

IV.B.4. Auditul performanței privind promovarea turistică a României în 

perioada 2006-2007 la Ministerul pentru Întreprinderi Mici și 

Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale................................. 135 

IV.B.5. Auditul performanței privind fondurile alocate de la bugetul de 

stat pentru subvenții prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor 

și Turismului ............................................................................... 136 

IV.B.6. Auditul performanței privind constituirea, utilizarea și gestionarea 

Fondului pentru mediu................................................................. 139 

IV.B.7. Auditul performanței Proiectului „Închiderea minelor, refacerea 

mediului și regenerarea socioeconomică” .................................. 140 

IV.C. – Alte acțiuni de audit..................................................................................... 144 

IV.C.1. Auditul privind respectarea prevederilor Convenției referitoare 

la cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului 

Dunărea ..................................................................................... 144 

IV.C.2. Auditul referitor la respectarea prevederilor Convenției privind 

protecția Mării Negre împotriva poluării ..................................... 145 

SECȚIUNEA II – EVALUAREA SISTEMELOR DE CONTROL ȘI AUDIT INTERN 

CAPITOLUL V – EVALUAREA ACTIVITĂȚII DE CONTROL ȘI AUDIT INTERN LA INSTITUȚIILE PUBLICE 

CARE INTRĂ, POTRIVIT LEGII, ÎN COMPETENȚA DE CONTROL A CURȚII DE 

CONTURI............................................................................................. 149 

V.A. – Evaluarea activității de control și audit la unitățile specializate ale Ministerului 

Finanțelor Publice și a structurilor subordonate ......................................... 149 

V.A.1. Evaluarea activității de control fiscal desfășurate de Agenția 

Națională de Administrare Fiscală și structurile subordonate ..... 149 

V.A.2. Evaluarea activității de control desfășurată de Garda Financiară 

și structurile sale teritoriale ......................................................... 150 

V.B. – Evaluarea activității de audit public intern și de control financiar propriu la 

instituțiile publice verificate ......................................................................... 152 

V.B.1. Evaluarea organizării și exercitării controlului intern și auditului 

public intern ca fundament al respectării legii și al perfecționării 

activității în domeniul stabilirii colectării și utilizării resurselor 

financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale 

altor instituții publice ................................................................... 152 

V.B.2. Evaluarea organizării și exercitării controlului intern și auditului 

public intern la administrația locală ............................................. 155 

236 



SECȚIUNEA III – AUDITUL AFERENT PROGRAMELOR ISPA ȘI SAPARD, DESFĂȘURAT 

DE AUTORITATEA DE AUDIT DE PE LÂNGĂ CURTEA DE CONTURI 

Auditul aferent programelor ISPA și SAPARD, desfășurat de Autoritatea de Audit de 

pe lângă Curtea de Conturi .......................................................................................... 159 

SECȚIUNEA IV – ACTIVITATEA CURȚII DE CONTURI PE PLAN INTERNAȚIONAL 

Activitatea Curții de Conturi pe plan internațional......................................................... 191 

SECȚIUNEA V – PROPUNERI LEGISLATIVE 

Propuneri de îmbunătățire a cadrului juridic din domeniul financiar-contabil ............... 199 

ANEXE................................................................................................................................ 205 

ACRONIME.......................................................................................................................... 223 

LEGIS ................................................................................................................................ 227 

CUPRINS............................................................................................................................. 235 

Cuprins 

237

Tipărit la MONITORUL OFICIAL R.A.

Raport public 2007 - Curtea de Conturi

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?