INVENTAR - Arhivele NaÅ£ionale ale RomÃ¢niei

ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI 

SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI AL ARHIVELOR NAŢIONALE 

Inventar nr. 2658 

Fond nr. 995 

Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice 

de pe lângă CC al PCR, Sectorul din Iaşi 

INVENTAR 

Anii extremi: 1907-1989, 123 u.a. 

Nr. file: 180 

Iaşi 

2012

| 5 

P R E F A Ţ Ă 

În timpul operaţiunilor de ordonare şi inventariere a fondului personal Constantin Th. 

Botez (1929-1992) 1 , 5,15 m.l., 274 u.a., inspectorul principal de la acea dată (2004), doamna 

Marian Loredana, a constatat că o parte însemnată a documentelor reflectă activitatea 

Sectorului Iaşi al Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR, cu anii 

extremi 1955-1989. Cu aprobarea conducerii din acea vreme, doamna Marian Loredana a 

realizat scindarea fondului personal Constantin Th. Botez, astfel rezultând şi acest fond, 

Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR, Sector Iaşi, conţinând 123 

de u.a. 

Prin Hotărârea Biroului Politic al CC al PMR Nr. 2 din 1950, a fost înfiinţat Institutul de 

Istorie a Partidului, care îşi începea activitatea în 26 martie 1951. Principala sa misiune era 

aceea de a cerceta şi rescrie istoria mişcării socialiste, muncitoreşti şi comuniste din România, în 

conformitate cu linia oficială a PCR. Din 22 martie 1966, prin hotărârea Comitetului Politic 

Executiv, denumirea institutului devine Institutul de Studii Istorice şi Social Politice de pe lângă 

CC al PCR şi era direct subordonată Comitetului Central al PCR. Sediul central al Institutului 

era în Bucureşti, dar existau şi două sectoare, unul la Iaşi, celălalt la Cluj. 

Pe întreaga sa existenţă, Institutul a avut un consiliu ştiinţific dintre ai cărui membri îi 

menţionăm pe: Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Lothar 

Rădăceanu, Iosif Chişinevschi, Alexandru Moghioroş, Gheorghe Apostol, Constantin Pârvulescu, 

Leonte Răutu, Mihail Roller, Valter Roman ş.a. Printre directorii institutului s-au numărat: 

Clara Cuşnir-Mihailovici (1951-1953), Constantin Pârvulescu (1953-1958), Miron 

Constantinescu (1958), Gheorghe Vasilichi (1959-1961), Ion Popescu-Puţuri (1961-1989), iar ca 

adjuncţi îi menţionăm pe: Vasile Varga (1951-1953), Clara Cuşnir-Mihailovici (1953-1954), 

Barbu Zaharescu (1954-1955), Mihail Roller (1955-1958), Nicolae Goldberger (1958-1970), Titu 

Georgescu (1968-1971), Augustin Deac (1965-1973), Gheorghe Matei (1965-1976) ş.a. 

Dintre angajaţii Institutului îi enumerăm pe: Gheorghe Surpat, Ion Ilincioiu, Ion 

Mamina, Gheorghe Unc, Nicolae Copoiu, Ion Babici, Constantin Corbu, Ion Calafeteanu, Simion 

Cutişteanu, Ana Maria Coman, Marin C. Stănescu, Ion Bulei, Leon Eşanu, Traian Gînju, Nora 

1 Funcţionarii Arhivelor Statului din Iaşi au preluat fondul personal Constantin Th. Botez în anul 1993. 

Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale ale României 

Institutul de Studii Istorice şi Social Politice de pe lângă CC al PCR, Sectorul din Iaşi, 1907-1989

| 6 

Zinaida Munteanu, Nicolae Munteanu-Gurgu, Aurel Kareţchi, Elisabeta Petreanu, Florea 

Nedelcu, Cristian Popişteanu ş.a. 

În 1950-1951, Institutul număra 41 de angajaţi şi era organizat astfel: I. Secţia Arhivă (1. 

Arhiva mişcării revoluţionare până în 1917; 2. Arhiva Partidului Comunist din România; 3. 

„Muzeul luptei revoluţionare a poporului din R.P.R.”; 4. Fototeca, Filmoteca, Discoteca); II. 

Secţia Redacţională (1. Publicarea de documente; 2. Monografii, studii, articole, lucrări în jurul 

problemelor de istoria Partidului; 3. Istoria Partidului; 4. Bibliografie; 5. Colaborare cu Editura 

P.M.R.); III. Secţia „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din R.P.R.”; IV. Secţia Bibliotecă- 

Documentară (1. Biblioteca; 2. Cabinet de consultaţii); V. Serviciul Tehnic 2 . După schimbarea 

denumirii în Institutul de Studii Istorice şi Social Politice de pe lângă CC al PCR, în 1966, a fost 

schimbată şi organizarea institutului, care acum arăta astfel: I. Secţia „Istoria patriei, a 

Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România” (1. Mişcări populare 

din sec. XV – XIX; 2. 1821-1893; 3. 1893-1918; 4. 1918-1944; 5. 1944-1947; 6. Istoria 

organizaţiilor de masă; 7. Militar); II. Secţia „Formarea şi dezvoltarea orânduirii socialiste în 

România”, cu sectoarele: 1. Politica economică a partidului şi statului; 2. Viaţa de stat, structura 

socială, cultura; III. Secţia „Probleme teoretice şi metodologice ale cercetării istorice”, cu 

sectoarele: 1. Filozofia istoriei şi metodologia cercetării istorice; 2. Documentare istoriografică 

internaţională; IV. Secţia „Probleme internaţionale”, cu sectoarele: 1. Istoria mişcării 

muncitoreşti internaţionale (inclusiv istoria rezistenţei) şi a făuririi şi dezvoltării regimurilor 

socialiste; 2. Probleme ale mişcării de eliberare naţională; 3. Probleme social-politice şi 

ideologice ale sistemului capitalist contemporan; V. Secţia Arhivă şi Documentare cu sectoarele: 

1. Arhivă şi memorie; 2. Fototecă – filmotecă; 3. Laborator; VI. Revista „Anale”; VII. 

Administraţia 3 . În 1967, personalul Institutului număra 125 de persoane 4 . 

În 1976, Institutul a fost reorganizat şi a căpătat noi atribuţii şi însărcinări. Printre 

acestea menţionăm organizarea de doctorate în specializările: istoria modernă şi contemporană 

a României, istoria mişcării muncitoreşti naţionale şi internaţionale, a PCR şi a luptei de 

2 Gabriel Catalan, „Institutul de Studii Istorice şi Social Politice, Fototeca. Prezentarea părţii structurale”, accesibil 

la: http://gabrielcatalan.wordpress.com/2012/02/29/institutul-de-studii-istorice-si-social-politice-fototecaprezentarea-partii-structurale/ 

(accesat la 27 iulie 2012). 

3 Gabriel Catalan, „Fondul ISISP”, accesibil la: http://www.arhivelenationale.ro/index.phplan=0&page=122, 

(accesat la 27 iulie 2012) 

4 Gabriel Catalan, „Institutul de Studii Istorice şi Social Politice, Fototeca. Prezentarea părţii structurale”, accesibil 

la: http://gabrielcatalan.wordpress.com/2012/02/29/institutul-de-studii-istorice-si-social-politice-fototecaprezentarea-partii-structurale/ 

(accesat la 27 iulie 2012). 



| 7 

eliberare naţională. Institutul era, de asemenea, forul tutelar al unor muzee şi case memoriale, 

precum: Muzeul „Momente din lupta revoluţionară a poporului”, denumit ulterior „Muzeul 

Lenin-Stalin”, „Muzeul luptei revoluţionare a poporului din Republica Populară Română” şi 

„Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România”, 

„Muzeul Doftana”, Casa memorială „Ilie Pintilie” din Iaşi ş.a. 

De-a lungul timpului, ISISP a avut colaborări strânse cu: Academia de Ştiinţe Social- 

Politice „Ştefan Gheorghiu”, Institutele de istorie din cadrul Academiei RPR/RSR (Institutul de 

Istorie „Nicolae Iorga” din Bucureşti, Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi, 

Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj şi Institutul de Studii Sud-Est Europene din 

Bucureşti), Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice, Facultăţile de istorie ale instituţiilor de 

învăţământ superior din Bucureşti, Cluj şi Iaşi, Revista „Magazin istoric”, Editura Politică, 

Editura Militară şi Agenţia Română de Presă „Agerpres”. 

Angajaţii ISISP se ocupau cu adunarea, păstrarea, studierea şi interpretarea materialelor 

referitoare la mişcarea muncitorească românească şi internaţională şi cu organizarea Arhivei de 

istorie a Partidului. A fost demarată o amplă acţiune de creare a unei baze documentare, 

alcătuită din fotocopii ale nenumăratelor documente de arhivă privitoare la începutul mişcării 

muncitoreşti şi socialiste din România, dar şi la istoria PCR. Alte însărcinări ale angajaţilor 

ISISP erau: participarea la manifestări ştiinţifice, editarea documentelor oficiale, 

propagandistice, pregătirea pentru publicare a unor documente, studii, monografii, sinteze, dar 

şi a traducerilor unor lucrări clasice ale liderilor reprezentativi ai comunismului. 

Activitatea editorialistică a Institutului a debutat încă din 1955 cu „Analele Institutului de 

Istorie a Partidului de pe lângă CC al PMR” (din 1966 denumită „Analele Institutului de Studii 

Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PMR”, iar din 1969 „Anale de istorie”). Din 1968 a 

publicat colecţiile „Biblioteca de istorie” şi „Evocări”, iar în anii ’70-’80, la Editura Dacia din Cluj 

a fost publicată „Seria de istorie contemporană”. Au fost elaborat cursul universitar Probleme 

fundamentale ale istoriei patriei şi Partidului Comunist Român, apărut în 1977 la Editura 

Didactică şi Pedagogică, dar şi mai multe volume de documente, printre Documente privind 

istoria partidului comunist şi a mişcării muncitoreşti revoluţionare din România. 

Istoria Sectorului din Iaşi al Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC 

al PCR a debutat cu înfiinţarea acestuia în ianuarie 1956. Între 1956 şi 1966 institutul a 

funcţionat sub denumirea „Institutul de Istorie a Partidului, de pe lângă CC al PMR, Sectorul 

din Iaşi”, iar din 1966 şi până în februarie 1990, când a fost desfiinţat, s-a numit „Institutul de 



| 8 

Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR, Sectorul din Iaşi”. 

În 1958, Sectorul din Iaşi îşi desfăşura activitatea în 5 încăperi ale Palatului Culturii din 

Iaşi, unde funcţiona şi un birou al Asociaţiei foştilor deţinuţi politici. Dacă la început personalul 

angajat era în număr de 5 persoane (3 cercetători, şeful sectorului şi o îngrijitoare-bibliotecară), 

între 1962 şi 1964 în cadrul sectorului erau doar doi angajaţi (şeful, cu ½ de normă, şi un 

cercetător cu norma întreagă), motiv pentru care spaţiul Sectorului s-a redus la 2 încăperi. În 

toamna lui 1964, în cadrul institutului lucrau o dactilografă-bibliotecară şi îngrijitoare, doi 

cercetători şi şeful Sectorului, iar în 1965 erau angajaţi 1 cercetător cu normă întreagă şi 2 cu 

jumătate de normă (remuneraţi pe baza lucrărilor efectuate şi notificate de şeful sectorului 

lunar). Din în 1966, Sector din Iaşi al ISISP a fost mutat din Palatul Culturii în clădirea fostului 

cămin al Comitetului Regional al PCR din Str. 9 mai, unde dispunea de 4 camere 5 . Printre 

angajaţii Sectorului din Iaşi putem îi enumerăm pe: Tudoranu Georgeta, Leon Eşanu, Nechita 

Anica, D. Morăraşu, N.G. Munteanu sau Aurel Kareţki, cel care pentru o perioadă îndelungată a 

fost şi directorul Sectorului. 

Una dintre principalele sarcini ale Sectorului a fost elaborarea, dintr-o perspectivă 

marxist-leninistă şi, ulterior, dintr-una naţional-comunistă, a unor articole care se încadrau în 

propria arie de profil: istorie, ştiinţe sociale şi economie. O altă sarcină a instituţiei a fost 

prelucrarea ideologică, coordonarea şi îndrumarea activiştilor şi tinerilor care făceau parte din 

rezerva de cadre a PCR şi a celor care îşi pregăteau lucrări de disertaţie sau doctorat legate de 

activitatea PCR, dar şi a studenţilor aflaţi în practică. Din punctul de vedere al ariei de acoperire 

teritorială, putem spune că Institutul avea în responsabilitate oraşele: Bacău, Galaţi, Piatra 

Neamţ, Bârlad, Botoşani şi Focşani. ISISP a fost desfiinţat prin HG nr. 136 din 12 februarie 

1990 6 . 

În cadrul fondului Institutul de Studii Istorice şi Social-Politice, Sectorul din Iaşi, pot fi 

găsite următoarele genuri de documente: invitaţii, programe, fişe cu însemnări personale, 

adrese, corespondenţa Institutului, planuri de muncă şi de activitate ştiinţifică, dări de seamă, 

informări şi referate privind activitatea Institutului, dosare cu liste de colaboratori, memorii 

(autobiografii politice, liste cu activişti ilegalişti), bibliografii, ciorne ale unor articole, 

5 O copie a procesului-verbal întocmit în 1 iunie 1966 cu ocazia mutării sediului poate fi găsită în dosarul 4. 

6 Hotărârea de Guvern Nr. 136/12 februarie 2012 privind desfiinţarea Institutului de Studii Istorice şi Social 

Politice, publicată în „Monitorul Oficial”, Nr. 68 din 16 aprilie 1992, accesibil la: 

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_textidt=11188 (accesat la 27 iulie 2012). 



| 9 

manuscrise, corespondenţă primită şi expediată, referate, recenzii, apreciere asupra unei teze de 

doctorat, registre inventar pentru cărţi şi periodice ale bibliotecii şi ale corespondenţei 

Institutului de Studii Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al PCR, Sectorul din Iaşi; Caietul 

vizitatorului de la Casa memorială „Ilie Pintilie” din Iaşi etc. 

Unităţile arhivistice ale fondului ISISP, Sectorul din Iaşi, ordonate, au fost numerotate, 

grupate şi pregătite pentru legare de doamna Loredana Marian, însă în timpul operaţiunii de 

inventariere pe care am întreprins-o, în cadrul dosarului 4, am descoperit indicatorul tematic 

conform căruia trebuia ordonată arhiva deţinută de ISISP 7 . Întreaga cantitate de arhivă din 

cadrul fondului a fost reordonată, iar dosarele au fost grupate conform principiilor creatorului 

(tematic şi cronologic). Acesta este şi motivul pentru care se poate constata că deşi în dosarul 59 

există un document original al Ministerului de Interne, Direcţiunea Administraţiei Generale, 

Personalului şi Poliţiei Generale, Serviciul Poliţiei Generale şi Statistice, din 31 iulie 1907, prin 

care se semnalează expedierea unui manifest „incendiar, scris cu creion roşu”, de la Bucureşti 

către învăţătorul Comunei Leu, Judeţul Botoşani 8 , respectivul dosar a fost încadrat în 

componenţa părţii structurale „1”, care cuprinde dosarele cu documente din perioada 1848- 

1914. O altă menţiune pe care dorim să o facem este aceea că, pe foile de folosire ale u.a., 

doamna Loredana Marian a menţionat efectuarea operaţiunii de inventariere, însă, din motive 

7 În dosarul 4, la ff. 61-62, am descoperit indicatorul tematic al Institutul de Istorie a Partidului de pe lângă CC al 

PCR, Sector Iaşi – Baza documentară, creată în baza hotărârii sectorului din 27 martie 1965. Indicatorul conţinea 

12 părţi structurale, denumite de creator „fonduri”, după cum urmează: 9 fonduri cronologice, un fond „I” (intern), 

un fond „MMG” (mişcarea muncitorească în general) şi un fond „O” (Oraşe). În principiu, fiecare parte 

structurală/„fond” cuprindea câte 50 de dosare: „fondul 1” cuprinde dosarele de la 1 la 50, fondul 2 de la 51 la 100 

ş.a.m.d., în total peste 600 de dosare cronologice şi tematice. Ordonarea documentelor din dosare era cronologică, 

iar în cazul în care la momentul constituirii dosarelor nu există documente pentru anumite dosare dintr-o parte 

structurală, acela urma să fie lăsat gol. Fondul „I” cuprindea exclusiv documente interne, considerate ca având 

caracter secret pentru terţe persoane: documente referitoare la activitatea sectorului, a cadrelor din sector, 

adresele Institutului şi către Institut, Comitetului regional, corespondenţa sectorului în general etc. Inventarul 

bazei documentare; Fondul „MMG” cuprindea dosarele referitoare la mişcarea muncitorească în general; Fondul 

„O” cuprindea dosarele referitoare la Oraşe. Fondul 1 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1848-1914; fondul 

nr. 2 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1915-1917; Fondul 3 cuprindea dosarele referitoare la perioada 

1918-1921; Fondul 4 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1922-1930; Fondul 5 cuprindea dosarele referitoare 

la perioada 1931-1934; Fondul 6 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1935-1940; Fondul 7 cuprindea 

dosarele referitoare la perioada 1941-1944 (iulie); Fondul 8 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1944 

(august)-1947; Fondul 9 cuprindea dosarele referitoare la perioada 1948-1965 (iulie). 

8 Documentul provine de la Arhivele Statului Botoşani, iar pe verso poate fi citită întreaga scrisoare. Vezi descrierea 

dosarului 58 de la f. 172 a acestui inventar. 



| 10 

necunoscute nouă, nu a fost descoperită nicio astfel de fişă de inventariere. Acesta a fost motivul 

pentru care am efectuat inventarierea fondului, iar menţionarea operaţiunii pe foaia de folosire 

este absolut justificată. 

În concluzie, putem spune că prelucrarea arhivistică a fondului Institutul de Studii 

Istorice şi Social Politice de pe lângă CC al PCR, Sectorul din Iaşi, a fost efectuată de doamna 

Marian Loredana, în ceea ce priveşte numerotarea şi pregătirea pentru legare şi o primă 

ordonare a u.a., şi de subsemnatul, Zaharia Flavius Cristian, consilier asistent în cadrul 

Serviciului Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale ale României, în ceea ce priveşte ordonarea 

conform indicatorului bazei documentare a ISISP, Sectorul din Iaşi şi inventarierea fondului. 

Activitatea de inventariere a fost desfăşurată în cadrul anului 2012, în conformitate cu planul de 

activitate pe acest an. 

Pentru întocmirea prezentului inventar am consultat următoarele surse: Legea nr. 

16/1996 a Arhivelor Naţionale din 2 aprilie 1996, publicată în „Monitorul Oficial”, Anul VIII, 

Partea I, Nr. 71 din 9 aprilie 1996; modificată şi completată prin Legea nr. 358/2002 din 6 iunie 

2002 (publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, Nr. 476 din 03.07.2002), Ordonanţa de 

Urgenţă nr. 39/2006 din 31 mai 2006 (publicată în „Monitorul Oficial”, Partea I, Nr. 486 din 

05.06.2006) şi Legea nr. 474/2006 din 12 decembrie 2006 (publicată în „Monitorul Oficial”, 

Partea I, Nr. 1016 din 21.12.2006); Norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor în Arhivele 

Naţionale aprobate de directorul general prin Ordinul nr. 227 din 18 iunie 1996, Bucureşti, 

1996; Gabriel Catalan, Fondul ISISP, accesibil 

la: http://www.arhivelenationale.ro/index.phplan=0&page=122 (accesat la 27 iulie 2012); 

Zaharia Flavius Cristian, Plan metodic de lucru privind prelucrarea arhivistică a Fondului 

ISISP, Sector Iaşi, redactat, înregistrat şi depus la dosarul Fondului în iunie 2012 şi Hotărârea 

de Guvern Nr. 136/12 februarie 2012 privind desfiinţarea Institutului de Studii Istorice şi 

Social Politice, publicată în „Monitorul Oficial”, Nr. 68 din 16 aprilie 1992, p. 4, accesibilă la: 

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_textidt=11188 (accesat la 27 iulie 2012). 

31 august 2012 

Consilier asistent 

Zaharia Flavius Cristian 



| 11 

I N V E N T A R 

INSTITUTUL DE STUDII ISTORICE ŞI SOCIAL-POLITICE DE PE 

LÂNGĂ CC AL PCR, SECTORUL DIN IAŞI, 1907-1989 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 

Conţinutul pe scurt al dosarului sau registrului Anii extremi Nr. file Observaţii 

1 2 3 4 5 6 

„I” – Documente interne, rezultate din activitatea ISISP, Sectorul din Iaşi. 

1. 

Corespondenţă referitoare la chestiuni 

administrative şi activitatea ştiinţifică şi 

editorială a Sectorului Iaşi a Institutului de 

Istorie a Partidului de pe lângă CC al PCR. 

Printre documentele care pot fi găsite 

enumerăm: invitaţie adresată lui Davicu Savel 

pentru a participa la şedinţa consiliului 

ştiinţific al Institutului de Istorie a Partidului, 

în data de 25 aprilie 1958 şi proiectul pentru 

planul de muncă pe anul 1958. 

1958-1969 283 

Adrese către Institutul de Istorie a Partidului 

prin care erau înaintate referate privitoare la 

diverse lucrări elaborate sau aflate în lucru în 

cadrul Sectorului din Iaşi. Printre acestea 



| 12 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

menţionăm: „Contribuţia maselor populare 

din Moldova, conduse de organizaţiile PCR la 

pregătirea insurecţiei armate de la 23 august 

1944”; „Momente din lupta studenţimii 

prigonite de la Universitatea Iaşi”; „Aspecte 

ale grevei generale din octombrie 1920 în 

Moldova”; „Greva ceferiştilor de şapte 

săptămâni din anul 1920 din Moldova”; 

„Luptele ceferiştilor şi petroliştilor din 1933” 

(Benditer Janeta); „Contribuţii la cunoaşterea 

situaţiei materiale a maselor populare din 

Moldova în perioada 6 septembrie 1940 – 23 

august 1944” (Leon Eşanu); „Presa ilegală şi 

legală a PCR apărută la Iaşi între 1931-1941” 

(S. Davicu); „Refacerea şi dezvoltarea Iaşului 

în anii construcţiei socialiste”. 

Referate şi adrese către conducerea regională 

a PMR privind accesul unor cercetători în 

Arhiva Comitetului Regional Iaşi pentru 

elaborarea unor lucrări, precum „Insurecţia 

armată”; „Participarea României la 

înfrângerea Germaniei hitleriste”; „Lupta 

organizaţiei PCR din Iaşi, în fruntea maselor 

populare, împotriva dictaturii militare fasciste 

şi a hitleriştilor” (Davicu Săvel). 

Referate conţinând observaţiile redacţiei 



| 13 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Analelor Institutului de Istorie a Partidului de 

pe lângă CC al PMR privind articolele trimise 

pentru publicare, printre care cel al lui N. G. 

Munteanu, „Organizarea profesională a clasei 

muncitoare în anii 1918-1941”. 

Adresa 9/6 februarie 1962 prin care Institutul 

de Istorie a Partidului de pe lângă CC al PMR, 

Bucureşti, este informat că de la Arhivele 

Statului şi Biblioteca Centrală din Iaşi au fost 

expediate către Institutul de Istorie al 

Partidului documentele referitoare la 

publicaţia PCUS, „Pravda”. Adresă către 

Institutul de Istorie a Partidului, Bucureşti şi 

Oficiul pentru Difuzarea Presei Iaşi, pentru 

aprobarea abonării personalului din Sectorul 

Iaşi la diverse publicaţii. Adresă către 

Secretarul Comitetului Regional PCR Iaşi, Ion 

Tudoran, referitoare la problemele privind 

organizarea Muzeului de Istorie a Moldovei 

(ff. 93-97) şi lista persoanelor care urmau să 

participe la discuţia privind organizarea 

Muzeului de Istorie a Moldovei: prof. univ. 

Dumitru Berlescu, prorectorul Universităţii 

„Al. I. Cuza” Iaşi, prof. univ. Mircea Petrescu- 

Dîmboviţa; Gheorghe Ungureanu, directorul 

Arhivelor Statului Iaşi; Constantin Cihodaru, 

decanul Facultăţii de Istorie; Grigore Botez, 



| 14 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

directorul BCU; Gavril Istrate, decanul 

Facultăţii de Filologie; prof. univ. Constantin 

Ciopraga, Facultatea de Filologie; Anatolie 

Lupşa, vicepreşedintele Sfatului Popular 

Regional; Constantin Munteanu, secretarul 

Comitetului Regional pentru Cultură şi Artă; 

conf. univ. Aurel Loghin; Aurel Valerian 

Kareţki, Sectorul din Iaşi al ISISP; Leon 

Eşanu, Sectorul din Iaşi al ISISP; conf. univ. 

Petru Mîlcomete, secretar al Comitetului PCR 

„Centrul universitar”; lector univ. Gheorghe 

Platon; Ioan Caproşu, cercetător la Institutul 

de Istorie; Gheorghe Bodor, directorul 

Muzeului Unirii; Ion Saizu, cercetător la 

Institutul de Istorie; Dumitru Şandru, 

cercetător la Institutul de Istorie, asist. univ. 

Ion Agrigoroaei, Catedra de Istorie a 

României. 

Adresă referitoare la organizarea, împreună cu 

Institutul de Istorie al Academiei RPR, Filiala 

Iaşi şi Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, a unei 

sesiuni ştiinţifice pentru a marca „30 de ani de 

la eroicele lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor 

din ianuarie-februarie 1933” (este alăturat 

tabelul cu lucrările). Lista cu participanţii la 

Simpozionul consacrat aniversării a „20 de ani 

de la crearea partidului unic al clasei 



| 15 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

muncitoare”: conf. univ. dr. Rodica Cepăreanu 

şi Lestor Despina Strugaru, conf. univ. dr. 

Aurel Loghin, lector univ. dr. Constantin 

Secrieru, cercetător ştiinţific Leon Eşanu. 

Simpozionul a avut loc pe 20 februarie 1968, 

la sediul şcolii de partid din Iaşi, în Str. Karl 

Marx, nr. 33. 

Programul vizitei istoricilor bulgari în Iaşi în 

zilele de 15 şi 16 noiembrie 1967. 

Extras din Registrul inventar privind 

periodicele (ff. 73-76) şi biblioteca (ff. 77-88). 

Tabel nominal cu românii din judeţul Iaşi 

participanţi la „Revoluţia proletară din 

Ungaria” în 1919 (ff. 219, 229-232). Tabel cu 

cheltuielile de întreţinere ale spaţiului ocupat 

de Institut în cadrul Palatului Culturii din Iaşi 

pentru anul 1962. 

2. 2 



editorială a ISISP, Sectorul din Iaşi: referat 

privind activitatea sectorului pe anul 1958; 

dare de seamă privind activitatea pe anii 1960, 

1961, 1962, 1963, 1964; referatul din 1961 

privitor la sesiunea ştiinţifică „40 de ani de la 

1958-1966 80 



| 16 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

crearea PCR” şi la crearea secţiei de Istorie 

contemporană a Muzeului de Istorie a 

Moldovei; Informare privind activitatea 

sectorului în perioada decembrie 1964- 

februarie 1966. 

3. 1 



editorială a Sectorului din Iaşi: adrese, 

proiectul de plan cuprinzând temele de 

cercetare care urmau a fi elaborate în anul 

1959, 1960, 1961, 1962, 1963, 1965, 1966; 

proiectul de plan privind activitatea de 

cercetare şi de pregătire a sesiunii ştiinţifice în 

cinstea celei de a 15-a aniversări de la 23 

august 1944; proiect de plan privind istoricul 

luptei muncitoreşti din Moldova; lista cu 

lucrări pregătite pentru sesiunea ştiinţifică în 

cinstea aniversării a 40 de ani de la crearea 

PCR; proiectul de plan şi referatul cu privire la 

activitatea sectorului „în cinstea aniversării a 

20 de ani de la eliberarea patriei”. 

1959-1966 69 

4. 



editorială a Sectorului din Iaşi: necesar de 

1960-1967 300 



| 17 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

birotică. Referat asupra planului de muncă al 

sectorului din Iaşi pe anul 1965 (ff. 39-40). 

Tabele cu obiectele de inventar din cele două 

camere pe care Sectorul le deţinea în Palatul 

Culturii, pe anul 1965. Procesul-verbal al 

şedinţei de sector din 4 octombrie 1965 şi 22 

septembrie 1966 al ISISP, Sectorul din Iaşi. 

Copia registrului-inventar al Bibliotecii 

Sectorului din Iaşi şi extras din registrulinventar 

privind periodicele. 

Referat privind suplimentarea schemei de 

organizare a sectorului din Iaşi şi al 

Institutului de Istorie a Partidului (23 

decembrie 1964). 

Adresa din 25 mai 1965 a Sectorului din Iaşi al 

ISISP către Institutul de istorie a partidului, 

Bucureşti, prin care se menţionează că 

directorul Arhivelor Statului Iaşi recomandă 

cercetarea problemei „Evacuări” la Bucureşti, 

în arhivele Ministerului de Externe, DGAS, 

fondurile Consiliul de miniştri şi Ministerul de 

interne, dar şi la Arhiva Istorică Centrală din 

Leningrad. 

Indicatorul tematic al bazei documentare, 

creată în baza hotărârii Sectorului din 27 



| 18 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

martie 1965, conform căruia erau stabilite 12 

fonduri: 9 fonduri cronologice, un fond „I” 

(intern), un fond „MMG” (mişcarea 

muncitorească în general) şi un fond „O” 

(Oraşe). 

Lucrarea lui N. G. Munteanu, „Consideraţiuni 

asupra problemei numerotării Congreselor 

sindicatelor din România”. 

Corespondenţa lui N.G. Munteanu cu 

Ştefanache privind „Memoria caselor Ieşene” 

(istoria caselor conspirative comuniste din 

Iaşi) şi montarea de plăci comemorative la 28 

de adrese printre care: sediul Comisiei locale a 

sindicatelor între 1918-1933; Sediul Societăţii 

„Unirea” a tipografiilor încă din 1908, fosta 

locuinţă a lui Iorgu Iordan, unde în 1934 a fost 

semnat actul constitutiv al Asociaţiei „Amicii 

URSS”; casa conspirativă a Comitetului 

Regional PCR Iaşi, 1943-1944, fosta locuinţă a 

prof. dr. V. Mîrza; redacţia Ziarului „Moldova 

Roşie”, 1940-1942. 

Informare privind strângerea documentelor 

pentru volumul de documente referitor la 

perioada 1922-1928. Pentru asta au fost 

cercetate materiale din presa existentă la BCU 



| 19 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

„M. Eminescu” Iaşi; la Arhivele Statului 

(fondurile: circumscripţiile de poliţie; 

Parchetul General Iaşi; Camera de muncă; 

Tribunalul Militar; Prefectura Judeţului Iaşi; 

Chestura de Poliţie; Inspectoratul Industrial al 

Regiunii a III-a Iaşi). Sumarul volumului 

„Documente ale mişcării muncitoreşti, 1921- 

1924”. 

Adresa ISISP, Sector Iaşi către redacţia 

revistei „Anale” referitor la materiale propuse 

spre publicare, în anul 1967. Printre aceste 

lucrări se numără cele ale unor universitari de 

la Universitatea „Al. I. Cuza”, facultatea de 

filozofie (lector C. Turliuc şi asist. Marin C., 

„Critica misticismului şi idealismului profesat 

de colaboratorii revistei «Gândirea» în presa 

progresistă a vremii” şi asist. Th. Ghideanu, 

„Dialectica valorii la Petre Andrei”); colectivul 

de istorie modernă şi contemporană a 

României şi colectivul de istorie a PCR; 

catedra de economie politică; Filiala 

Academiei RSR Secţia contemporană 

(cercetător gr. I. Şandru, I. Saizu, „Relaţii 

economice româno-germane, 1939-1944”; Gh. 

Buzatu, „Blocul balcanic al neutrilor”; J. 

Benditer, „Corespondenţa lui Xenopol cu 

Iacob Negruzzi, 1868-1871”) şi Secţia 



| 20 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Modernă: N. Corivan, „Caracterul legilor 

financiare din timpul domniei lui Al. I. Cuza”. 

Adresa ISISP, Sector Iaşi, nr. 22 din 25 mai 

1966, către Secretarul Comitetului Regional 

PCR Iaşi, Ion Tudoran, prin care se solicita un 

spaţiu mai mare în sediul Comitetului 

Regional, deoarece în urma Hotărârii CC al 

PCR din 12-13 aprilie 1966, privind 

transformarea Institutului în Institut de studii 

Istorice şi Social-Politice şi a indicaţiilor 

directorului acestuia, I. Popescu-Puţuri, 

urmau să mai fie angajate 2 persoane. 

Notă în legătură cu mutarea sediului ISISP, 

Sectorul Iaşi din Palatul Culturii în clădirea 

fostului cămin al Comitetului Regional al PCR, 

unde urma să dispună de 4 camere şi o copie a 

procesului-verbal întocmit în 1 iunie 1966 cu 

ocazia mutării sediului. 

Plicul şi scrisoarea lui Leon Eşanu către colegii 

din cadrul Sectorului din Iaşi, expediată de la 

Sanatoriul de Nevroze Săvârşin, Salon 3, 

Raion Lipova, Regiunea Banat, unde fusese 

internat. 

Proiectul şi planul tematic întocmit în 1966 

pentru organizarea „Casei Memoriale 



| 21 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

«Gheorghe Gheorghiu Dej»” din Iaşi. 

Listă cu baza documentară existentă, în 1966, 

în Biblioteca Central Universitară „M. 

Eminescu” Iaşi. 

Corespondenţă referitoare la problemele 


editorială a Sectorului Iaşi al ISISP în anii 

1961-1965. 

Planul de muncă pe anul 1961 şi tabelul cu 

persoanele care fac parte din activul sectorului 

din Iaşi, dar şi consultanţii Sectorului. 

5. 4 

Tabel cu persoanele care au participat şi au 

luat cuvântul la consfătuirile din 25 şi 31 

octombrie 1961 de la Comitetul Regional de 

Partid, cu privire la conţinutul tematic al 

Analelor Institutului de Istorie a Partidului. 

Printre aceştia enumerăm: Dumitru Berlescu 

(decanul Facultăţii de Istorie), Janeta 

Benditer, Emilian Bold, Alfred Jenrenaud 

(Institutul Politehnic), Mihai Sărmăşanu 

(Facultatea de Filozofie); Valerian Popovici 

(directorul Institutului de Istorie al Filialei 

Academiei Iaşi); Constantin Soroiu (directorul 

Cabinetului Regional al PMR Iaşi); Teodor 

1961-1965 28 



| 22 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Căluşeru (secretarul Comitetului Orăşenesc 

PMR Iaşi), Talic Iosub (director al Cabinetului 

Raional Vaslui) ş.a. 

Tabelul cu persoanele implicate în depistarea 

documentelor de arhivă necesare pentru 

volumele de documente: „Insurecţia armată” 

şi „Participarea României la înfrângerea 

Germaniei fasciste”. Printre nominalizaţi se 

află şi Gheorghe Ungureanu, directorul 

Arhivelor Statului din Iaşi. 

Lista persoanelor participante la greva 

generală din 1920, nominalizate de Surugiu 

Constantin, fost membru al Sindicatului 

Tăbăcari-pielari şi membru în Uniunea 

Tineretului Socialist. 

Lista de persoane care pot da relaţii despre 

mişcarea muncitorească, elaborată la Colegiul 

de Partid al Comitetului Regional Iaşi (5 

ianuarie 1965). 

Tabel cu persoane care erau vizate pentru 

colaborare cu Sectorul de istorie a partidului 

Iaşi, pentru anul 1965. 

Tabelul cu lectorii şi asistenţii de la catedrele 

de Ştiinţe sociale din Institutele de învăţământ 

superior. 



| 23 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


administrative şi planul privind activitatea 

ştiinţifică şi editorială pentru anii: 1964, 1965, 

1967-1968, 1967-1969. 

Dare de seamă pentru activitatea pe anul 1967 

a ISISP, Sectorul din Iaşi. 

6. 

Darea de seamă a lui Leon Eşanu privind 

activitatea pe anul 1965. Procesul-verbal al 

şedinţei sectorului din 17 februarie 1966. 

1964-1969 101 

Tabel cu persoanele care ar putea colabora cu 

Sectorul din Iaşi al Institutului de Istorie a 

Partidului. 

Lista cu numerele de telefon ale instituţiilor 

din municipiul Iaşi, din comitetul orăşenesc, a 

membrilor din biroul orăşenesc, a raioanelor 

din raza regiunii şi a membrilor Biroului 

Regional Iaşi. 

7. 

Caietul Vizitatorului de la Casa memorială 

„Ilie Pintilie” din Iaşi. 

1964-1969 96 

8. Registrul-inventar al Bibliotecii Sectorului din 

Iaşi al ISISP. Anexa cu Inventarul ziarelor şi 

1965-1983 273 



| 24 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

revistelor de la Sectorul Iaşi al ISISP la 4 iunie 

1981. Lista cărţilor lipsă în 1981, a cărţilor 

cumpărate din bugetul ISISP Iaşi sau donate 

către alte instituţii. 

Procesul-verbal de verificare a existentului din 

Biblioteca ISISP Iaşi, întocmit de Cristea 

Petruţa în 3 mai 1983. 

Volumul I 

8. 

Registrul-inventar al Bibliotecii Sectorului Iaşi 

al ISISP. 

Volumul II 

- 83 

9. 

Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei, 

care se încheie în data de 14 decembrie 1989 

cu următoarea însemnare: „ISISP (tov 

Demeter) Legitimaţii fotografii”. Dosarul 

conţine şi o anexă, care cuprinde: adresă a 

ISISP Iaşi către Serviciul Contabilitate al CJ 

PCR Iaşi prin care se anunţă că din 11 iunie 

1984, Leon Eşanu intră în concediul de 

odihnă. Adresă de mulţumire a ISISP Iaşi 

către Muzeul Judeţean Botoşani pentru 

includerea în lista comunicatorilor de la 

1965-1989 84 



| 25 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

sesiunea organizată de muzeu a lui Leon 

Eşanu, Aurel Kareţki, Adrian Pricop şi 

Constantin Th. Botez. Proces-verbal de 

predare-preluare (9 august 1985) a 147 de fişe 

ale unor monumente ale eroilor şi cimitire din 

raza judeţului Iaşi, semnează Leon Eşanu, care 

predă, şi Munteanu Doina (arhiva OPCNI Iaşi) 

care primeşte. Notă de informare adresată lui 

Alecu Floareş, secretar al Comitetului 

Judeţean al PCR Iaşi, din 1 iunie 1987, prin 

care i se aduce la cunoştinţă că în 3 iunie 1987 

va sosi o echipă a televiziunii din Berlinul 

occidental, compusă din 4 persoane şi însoţită 

de Ion Calafeteanu, cercetător la Institutul de 

Istorie de pe lângă CC al PCR, pentru a realiza 

un documentar despre „Situaţia evreilor din 

România în anii 1941-1944”. Se prezintă lista 

cu monumentele care vor fi filmate şi 

persoanele intervievate (printre aceştia era şi 

Leon Eşanu). În după-amiaza zilei de 4 iunie 

echipa urma să plece către Suceava, iar apoi 

către alte oraşe din Transilvania unde urma să 

filmeze pe aceeaşi temă. 

10. 

Inventarele Fondului „Publicaţii” al Sectorului 

din Iaşi al ISISP şi inventarele materialelor 

donate Sectorului de către Gh. Tîmpu din 

1967 11 



| 26 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Huşi, Haim Haimovici din Iaşi (întocmit la 29 

martie 1967) şi a celor donate de E. Ciucă din 

Bârlad (întocmit la 3 aprilie 1967). 

Corespondenţă referitoare la activitatea 

ştiinţifică şi editorială a personalului, dar şi a 

colaboratorilor Sectorului din Iaşi al ISISP: 

11. 

Notă din 14 februarie 1967 înaintată către 

Secretarul Comitetului Regional PCR Iaşi, Ion 

Tudoran, privitor la organizarea Muzeului de 

Istorie a Moldovei. Printre cei implicaţi în 

elaborarea tematicii acestui muzeu 

enumerăm: Gheorghe Platon, Ioan Caproşu, 

Vasile Rusu, Ion Saizu, Dumitru Şandru, Ioan 

Agrigoroaie. Tematica urma să fie discutată 

de: Dumitru Berlescu, prorectorul Univ. „Al. I. 

Cuza” Iaşi, Mircea Petrescu-Dâmboviţa, 

directorul Institutului de Istorie, Constantin 

Cihodaru, decanul Facultăţii de Istorie, Vasile 

Neamţu, conf. univ., Aurel Loghin, conf. univ., 

Gheorghe Ungureanu, directorul Arhivelor 

Statului Iaşi, Grigore Botez, directorul BCU 

Iaşi şi Gavril Istrate, decanul Facultăţii de 

Filologie. Pentru depistarea materialelor 

muzeistice, Gheorghe Ungureanu urma să 

numească un colectiv de salariaţi ai Arhivelor 

1967-1968 207 



| 27 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Statului din Iaşi, Vaslui, Huşi, Bârlad. Lista cu 

numele celor implicaţi se regăseşte la (f. 5). 

Lista întocmită de G. Tudoran şi Leon Eşanu 

cuprinzând comunele din regiunea Iaşi unde 

era propusă montarea de plăci comemorative 

ale răscoalelor ţărăneşti din primăvara anului 

1907. Dosarul conţine şi textele plăcilor 

comemorative. 

Tabel cu cei mai vechi militanţi comunişti din 

regiunea Iaşi. 

Liste şi termene limită pentru scrierea 

articolelor unor universitari de la catedrele de 

chimie, filozofie, economie politică, istorie 

modernă şi contemporană a României, 

Institutul de Istorie şi Arheologie al Filialei 

Iaşi al Academiei RSR. Printre cei 

nominalizaţi apare şi Gheorghe Ungureanu, 

director al Arhivelor Statului Iaşi, care până în 

octombrie 1967 trebuia să finalizeze articolul 

„Mişcări social-politice premergătoare de la 

1848 în Moldova”, astfel încât textul să poată 

apărea în „Anale”, anul 1967-1968. 

Copia Rechizitorului din 4 iunie 1907 întocmit 

de Parchetul General de pe lângă Curtea de 

Apel din Galaţi, cu privire la „Revoluţia din 

comuna Ivesci”. 



| 28 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



editorială a Sectorului din Iaşi a ISISP. 

Corespondenţa Sectorului cu Comitetul 

Judeţean Iaşi al PCR referitor la solicitarea lui 

Leon Eşanu de a i se permite să-şi petreacă 

concediul de odihnă în Bulgaria şi Turcia. 

Adresa lui Aurel Kareţki către DSAPC Iaşi prin 

care solicită imaginile mai multor case 

considerate importante pentru istoria mişcării 

muncitoreşti ieşene. 

12. 6 

Adresa prin care se precizează că Nicolae 

Scriban, locotenent colonel reabilitat în anii 

1964-1965, este dispus să ofere informaţii 

referitoare la diverse teme, printre care: 

atentatul de la Sofia şi inaugurarea Palatului 

din Iaşi, mişcările studenţeşti din Iaşi, Lupeni 

1929, legăturile sale cu Lucreţiu Pătrăşcanu, 

plecarea în Franţa a lui Moruzov şi Barbu 

Stirbey; Cazul Iuliu Maniu - Vaida Voievod, 

Romulus Boilă; Închisoarea specială a 

legionarilor Râmnicul Sărat; Masacrele de la 

Iaşi, Stânca Roznovanu şi Călinari etc. 

Memoriile tehnoredactate la 6 mai 1969 de 

locotenent colonelul de aviaţie Nicolae Scriban 

se găsesc la (ff. 36-46). 

1969-1970 201 



| 29 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Adresa institutului către Direcţia Presei Ieşene 

prin care era solicitat avizul pentru publicarea 

lucrării lui Aurel Kareţki, C. Cloşcă, „Publicaţii 

antifasciste ieşene”. 

Adrese către diverse instituţii şi profesori, 

printre care prof. Panţâru şi academicianul 

Petre Constantinescu-Iaşi, prin care se 

solicitau opinii legate de volumele lui Aurel 

Kareţki. 

Propuneri privind lista colectivului de autori şi 

colaboratori ai sectorului pentru lucrările 

proiectate în anul 1969. 

Lista cu participanţii la comunicările sesiunii 

ştiinţifice din decembrie 1969 de la Institutul 

Pedagogic Suceava, printre aceştia: Gheorghe 

Şoimu, Aurel Kareţki, Leon Eşanu, Gheorghe 

Zaharia ş.a. 

Adresă către rectorul Universităţii „Al. I. 

Cuza” din Iaşi pentru a aproba accesul lui 

Leon Eşanu la arhiva universităţii. Solicitări 

adresate universităţii din Iaşi pentru donarea 

de volume pentru biblioteca Sectorului. 

Reacţii la lucrarea lui Leon Eşanu şi 

Constantin Botez, „Uzina mecanică de 

material rulant Paşcani – 100 de ani”. 



| 30 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Notă din 19 octombrie 1970, prin care se fac 

propuneri de activităţi prin care să se 

marcheze 50 de ani de la înfiinţarea PCR. 

Printre aceste acţiuni enumerăm: elaborarea 

unei lucrări care să cuprindă memoriile 

luptătorilor din ilegalitate (Alexandru 

Bârlădeanu, Alexandru Voitinovici, Matei 

Socor, Vasile Vâlcu, Mihai Burcă, Simion 

Bughici, Ion Popescu-Puţuri, Petre Lupu ş.a.); 

instalarea unor plăci comemorative; 

schimbarea unor texte de pe plăcile 

comemorative deja existente; redeschiderea 

„Casei Memoriale «Ilie Pintilie»” (document 

din 14 decembrie 1970, prin care se solicită 

redeschiderea acesteia, închisă la sfârşitul 

anului 1966 printr-o indicaţie venită din 

partea Secretarului CC al PCR). Lista 

persoanelor din Iaşi care l-au cunoscut pe Ilie 

Pintilie. 

Corespondenţă cu sectorul financiar al 

Comitetului Judeţean al PCR Iaşi privind 

acordarea unor sume de bani şi procurarea de 

rechizite. 

Telegrame de felicitare pentru diverse ocazii. 



| 31 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



editorială a Sectorului din Iaşi a ISISP. 

„Observaţii la proiectul de hotărâre cu privire 

la normele de selecţionare, organizare şi 

administrare a documentelor din Fondul 

Arhivistic al PCR”, 1 februarie 1973. 

13. 

Programele simpozionului din 11 iunie 1973, 

„25 de ani de la naţionalizarea principalelor 

mijloace de producţie”, susţinute la Fabrica 

Ţesătura din Iaşi şi Sala de festivităţi a 

Palatului Culturii din Iaşi. 

Adresa lui Aurel Kareţki şi Leon Eşanu către 

directorul Arhivelor Statului prin care îi 

mulţumesc pentru înlesnirea accesului la 

fondurile anumitor filiale ale instituţiei şi îi 

solicită accesul şi la altele. 

1970-1973 158 

Cuprinsul lucrărilor: „Mişcarea Revoluţionară 

şi Democratică din Iaşi”; „Un militant de 

seamă al mişcării revoluţionare din Iaşi”, 

volum referitor la Gheorghe Tănase. 

Adresă către Secretariatul Comitetului 

Judeţean Iaşi al PCR prin care Institutul 

solicită aprobarea elaborării unei monografii 



| 32 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

referitoare la Gheorghe Tănase, tipograf şi 

ilegalist ieşean, parlamentar în anul 1920. Este 

ataşată şi tematica lucrării. Adresa 

Comitetului Judeţean Iaşi al PCR, Secţia 

Propagandă către CC al PCR, Secţia 

Propagandă, prin care se solicită aprobarea 

publicării monografiei referitoare la Gheorghe 

Tănase. Adresa ISISP Iaşi către Primul 

Secretar al Comitetului Judeţean Iaşi al PCR 

privind elaborarea unor lucrări precum 

„Istoria organizaţiilor revoluţionare şi 

democratice din oraşul Iaşi (1871-1974)”, 500 

pg., autori: Georgeta Tudoran, Leon Eşanu, 

M.C. Stănescu, Aurel Loghin, Gh. I. Ioniţă, 

Maria Covaci, Valeria Potop, Aurel Kareţki; 

„Documente ale Comitetului Regional 

Moldova al PCR (1921-1944)”, 500 pg., volum 

în colaborare cu Arhivele Statului Iaşi; 

„Gheorghe Tănase”, autori: Ion Agrigoroaie, C. 

Cloşcă, A. Kareţki, V. Potop, L. Eşanu; „Iaşi – 

file de istorie revoluţionară, august 1944 – 

decembrie 1947”, 140 pg., autor: Valeria 

Potop. Aceste lucrări erau propuse publicării 

în preajma sărbătoririi a 30 de ani de la august 

1944. Lista cu ziarele care aniversează un 

anumit număr de ani de la apariţie în anii 

1974, 1975, 1976, 1977, 1978, 1979; lista cu 



| 33 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

personalităţi care trebuie comemorate; lista cu 

acţiuni care trebuie aniversate. 

Lista acţiunilor propuse de ISISP Iaşi pentru 

marcarea a 40 de ani, în luna septembrie 1973, 

de la „unirea” Frontului Plugarilor cu Liga 

Ţăranilor din Moldova. 

Lista temelor propuse pentru Sesiunea 

Ştiinţifică a Institutului Pedagogic de 3 ani din 

Bacău. 

Plan de activitate ştiinţifică pe anul 1972. 

Propuneri pentru îmbunătăţirea expoziţiei de 

bază a secţiei feudale de la Muzeul de Istorie a 

Moldovei (20 martie 1973). 

Schema Sectorului Iaşi a Institutului de Studii 

Istorice şi Social-Politice de pe lângă CC al 

PCR în anul 1973: Kareţki Aurel, şef de sector; 

Potop Valeria, cercetător ştiinţific; Eşanu 

Leon, cercetător ştiinţific. 

14. 



editorială a Sectorului din Iaşi a ISISP. Note, 

adrese şi copii ale unor materiale expediate şi 

primite de Sectorul din Iaşi al ISISP. Adresa 

1974-1976 219 



| 34 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

către sectorul financiar pentru decontare unor 

sume de bani, pentru obţinerea de rechizite şi 

diverse materiale, efectuarea de plăţi pentru 

dactilografieri, solicitări de abonamente la 

diverse publicaţii. Adresa ISISP Iaşi către 

Comitetul PCR al Judeţului Iaşi, Sector 

Propagandă, prin care sunt anunţate 

priorităţile Institutului pentru publicarea unui 

volum care să marcheze 30 de ani de la august 

1944 şi a unei lucrări privind locurile şi casele 

memoriale din întreaga ţară şi solicită 

fotografiile şi istoricul acestor case memoriale 

(o listă de case poate fi găsită la ff. 7-8). 

Prezentarea Simpozionului cu tema: „Ştefan 

cel Mare în conştiinţa poporului român”, 

desfăşurat „La Iaşi – manifestări consacrate 

aniversării a 500 de ani de la luptele lui Ştefan 

cel Mare de la Vaslui”. 

Lista cu acţiunile propuse pentru marcarea a 

30 de ani de la august 1944, „Aniversarea a 

trei decenii de la instaurarea guvernului 

democrat”. 

Lista cu persoanele care au luat cuvântul la 

„Consfătuirea organizată de Redacţia Revistei 

«Anale de Istorie» în decembrie 1974 la Iaşi”. 



| 35 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Printre vorbitori s-au numărat: Cristian 

Chelaru (secretar cu probleme de propagandă 

al CJ al PCR Iaşi), Aurel Kareţki, Aurel 

Loghin, Vasile Popovici, Eugen Vîrgolici, 

Gheorghe Şoimu, Vasile Cristian, Ion 

Agrigoroaie, Gheorghe Platon, Constantin 

Cloşcă (muzeograf principal la Muzeul de 

Istorie a Moldovei), Ioan Saizu (Institutul de 

Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”), 

Gheorghe Ungureanu, Constantin Popovici 

(lector Şcoala Interjudeţeană de Partid Iaşi), 

Aurel Pricop (directorul Arhivelor Statului 

Iaşi). 

Planul tematic întocmit pentru a marca „375 

de ani de la prima unire a românilor” (ff. 127- 

130). 

Programele Şedinţei Plenare din 17 august 

1974, desfăşurată în Sala Comitetului 

Judeţean al PCR Iaşi şi al Simpozionului din 

18 august 1974 din Amfiteatrul „A.D. Xenopol” 

de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi (ff. 63- 

65). 

Notă referitoare la atestarea documentară a 

Comunei Popricani, Judeţul Iaşi (ff. 179-181). 

Referat privind scenariile radiofonice „Podul” 



| 36 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

al lui Al. Dumitru (f. 201) şi „Cei Zece 

dorobanţi şi femeia-dor” al lui B. Crăciun (f. 

216). 

Note privindu-l pe Gheorghe Tănase. 

Solicitare pentru microfilmarea articolelor 

scrise de Lucreţiu Pătrăşcanu şi lista acestora 

(ff. 95-96). 

Textul/memoriul scris de cercetătorii de la 

Institutul „A.D. Xenopol” pentru sprijinirea 

ISISP Iaşi, în contextul reorganizării 

institutelor de cercetare ştiinţifică (20 aprilie 

1975) (ff. 115-1123). 

Propunerile de plan editorial ale Sectorului, 

înaintate Editurii Junimea pentru anii 1977- 

1980. 

Schema ISISP Iaşi în 1974: A. Kareţki, şef 

sector, V. Potop, cercetător ştiinţific, L. Eşanu, 

cercetător ştiinţific, în decembrie 1976: A. 

Kareţki, cercetător ştiinţific, L. Eşanu, 

cercetător ştiinţific şi caracterizarea Valeriei 

Potop (26 ianuarie 1974) (ff. 21-22). 

15. 

Documente privitoare la activitatea Sectorului 

Iaşi al ISISP: Notă privind predarea cursului 

„Probleme fundamentale ale istoriei patriei şi 

partidului” (f. 4). 

1977-1979 123 



| 37 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Chestionarul pentru examenul la cursul 

„Probleme fundamentale ale istoriei patriei şi 

PCR” (ff. 120-123). 

Referat asupra scenariului „Vară neagră” de 

Boris Crăciun (f. 19). 

Caracterizarea privind activitatea lui Leon 

Eşanu în anul 1976 (ff. 22-23). 

Apreciere asupra tezei de doctorat a Liviei 

Dandara, „Trăsăturile istoriografiei 

materialist-istorice privind deceniul patru al 

României interbelice”, cu recomandarea de 

acordare a titlului ştiinţific de doctor în ştiinţe 

istorice (f. 28). 

Referat asupra monografiei „Gheorghe 

Tănase, militant al mişcării muncitoreşti din 

România”, semnată de A. Kareţki şi 

Constantin Săcăleanu (ff. 29-31). 

Listă cu personalităţi, militanţi ai mişcării 

muncitoreşti care trebuie comemorate. 

Lista cu publicaţiile care împlinesc un număr 

de ani de la apariţie şi instituţii de învăţământ. 

Programul vizitei delegaţiei chineze la Iaşi din 

17-18 aprilie 1979 (f. 93, 110). 



| 38 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Schema colectivului ISISP Iaşi în mai 1977: A. 

Kareţki, cercetător ştiinţific principal, L. 

Eşanu, cercetător ştiinţific principal. 

16. 



editorială a Sectorului: adresa lui A. Kareţki 

prin care îi mulţumeşte Elenei Rînceanu 

pentru invitaţia de a participa la sesiunea de 

comunicări şi referate organizată de Comitetul 

Judeţean al PCR, consacrată sărbătoririi 

partidului. Participanţii au fost: Dumitru 

Şandru, Gh. Buzatu, Valeriu Dobrinescu, 

Adrian Pricop şi A. Kareţki (17 aprilie 1981) (f. 

40). 

Lista comunicărilor propuse pentru sesiunea 

ştiinţifică consacrată aniversării a 90 de ani de 

la crearea PSDMR (f. 110). 

1980-1988 121 

Procesul-verbal întocmit în urma verificării 

existentului în biblioteca institutului. 

Adresa şi inventarul de restituire a lucrărilor 

împrumutate de ISISP Iaşi de la Biblioteca „V. 

A. Urechia” din Galaţi. 

Informare privind controlul activităţii politico- 



| 39 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

ideologice din comuna Tomeşti, desfăşurat 

între 11-28 ianuarie 1983 (ff. 102-106). 

Notă privind plăcile comemorative montate în 

judeţul Iaşi, în urma hotărârii Biroului Politic 

al CC al PMR din anul 1953 şi 1958 şi lista 

acestor obiective (ff. 107-108). 

Schema colectivului Sectorului din Iaşi al 

ISISP. 

Documente referitoare la activitatea 

Sectorului: varianta finală şi mai multe 

concepte ale informărilor privitoare la 

sarcinile şi activitatea sectorului pentru anii 

1981-1985 (ff. 1-4). 

17. 

Informare privind sarcinile şi activitatea 

Sectorului pentru perioada 1975-1980. 

1983-1985 65 

Notă privind activitatea desfăşurată de Sector 

în perioada 22 martie – 21 mai, 22 iunie – 21 

iulie 1983. 

Notă asupra activităţii lui Leon Eşanu. 

18. 

Listă cuprinzând străzile Municipiului Iaşi. 

Exemplarul I 

40 



| 40 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

18. 

Listă cuprinzând străzile Municipiului Iaşi. 

Exemplarul II 

40 

„MMG” - documente referitoare la mişcarea muncitorească. 

Copiile şi transcrierile unor documente, 

numerotate de la 1 la 110, din fondul 

„Regionala PCR Moldova” referitoare la 

conflictele de muncă din Iaşi, printre care 

menţionăm: 

19. 

Apelul din 12 iulie 1919 al sindicatului 

lucrătorilor brutari din Iaşi către populaţia 

oraşului, chemată să sprijine brutarii în 

încercarea de a influenţa autorităţile în a le 

impune patronilor de brutării să respecte 

regulamentele sanitare şi angajamentele luate 

faţă de muncitori. 

1919-1984 301 

Document din 30 ianuarie 1920 referitor la 

sprijinul acordat tipografilor din Iaşi de către 

sindicatul tipografilor din Bucureşti, 

ajutoarele trimise greviştilor de la „Textila” 

Iaşi şi acţiunea pentru obţinerea amnistiei 

politice. 



| 41 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Apelul electoral al organizaţiilor socialiste şi al 

sindicatului din Iaşi către alegătorii ieşeni (9 

mai 1919). 

Un articol referitor la afilierea Secţiunii 

socialiste din Iaşi la Partidul Socialist- 

Comunist (4 iunie 1922). 

Articolul lui I. C. Parhon, „Persecuţiile politice 

ale Corpului Didactic”, apărut în „Scânteia”, 

anul I, nr. 9/1923 (1 mai 1923). 

Ordinul Ministerului Justiţiei adresat 

procurorului general al Curţii de Apel din Iaşi 

prin care se face cunoscut că pedeapsa cu 

închisoarea la care fusese condamnat 

Gheorghe Tănase a fost transformată în 

amendă (8 octombrie 1925). 

Raportul Legiunii de Jandarmi Iaşi adresat 

Prefecturii Judeţului Iaşi, prin care se aduce la 

cunoştinţă descoperirea unor manifeste 

comuniste la fabrica „Textila” din Iaşi la 17 

septembrie 1930 (18 septembrie 1930). 

Manifestul Comitetului Local al PCR şi al 

Comitetului Local al Uniunii Tineretului 

adresat muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor, 

pentru aderarea la sindicatele unitare şi 



| 42 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

pentru lupta cu scopul realizării revendicărilor 

economice şi politice (1930, Iaşi). 

Raportul Regionalei Moldova adresat MOPRului, 

referitor la activitatea ajutorului roşu din 

Iaşi, Bacău, Piatra Neamţ, Buhuşi etc. 

(Noiembrie 1930). 

Manifest al Comitetului Local al PCR adresat 

muncitorilor, ţăranilor şi soldaţilor cu prilejul 

săptămânii Lenin, Liebknecht, Luxemburg 

(Ianuarie 1933, Iaşi). 

Raport privind situaţia organizatorică a PCR, 

Regionala Moldova (2 ianuarie 1934). 

Evidenţa infracţiunilor contra Siguranţei 

Statului, constatate în oraşul Iaşi în perioada 1 

ianuarie – 30 septembrie 1934, înaintată de 

Biroul Poliţiei de Siguranţă, ff. 304-306 (23 

noiembrie 1934). 

Articolul lui Leon Eşanu, „Contribuţii la 

cunoaşterea Luptei Ţărănimii din Moldova 

între anii 1918-1921”. 

Articolul lui Dan Boţescu, „Un manifest al 

cercurilor sindicale ieşene din 1929” (rezoluţia 

de pe articol este „nu se publică”) (5 aprilie 

1957). 



| 43 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Planul volumului de studii şi monografii 

privind revoltele muncitorilor ceferişti şi 

petrolişti din ianuarie-februarie 1933. 

Planul de lucru pentru întocmirea volumului 

de studii şi monografii privind revoltele 

muncitorilor ceferişti şi petrolişti din ianuariefebruarie 

1933. 

Extras din săptămânalul politic-social-cultural 

ieşean, „Cronica”, anul X, nr. 50, vineri 3 

octombrie 1975. 

Extras din revista bucureşteană, „Săptămâna”, 

nr. 18, vineri 4 mai 1984. 

Volumul I 

19. 

Copiile şi transcrierile unor documente, 

numerotate de la 111 la 223, din fondul 

„Regionala PCR Moldova” referitoare la 

conflictele de muncă din Iaşi, printre care 

menţionăm: 

Manifest al Comitetului de iniţiativă al 

muncitorilor ceferişti din Iaşi, referitor la 

organizarea „luptei muncitorilor pe baza 

Frontului Unic” (1934, Iaşi). 

1934-1944 345 



| 44 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Scrisoarea unui deţinut politic din închisoarea 

militară Copou din Iaşi, publicată în 

„Solidaritate”, organul executivei patronatelor 

închisorilor din România (August 1936). 

Raportul unui comisarului de rond către 

Chestura de Poliţie a Municipiului Iaşi, în care 

anunţă oprirea unui spectacol teatral 

organizat la Iaşi. Motivul era acela că printre 

artiştii şi cei 400 de spectatori se aflau mai 

mulţi comunişti (3 octombrie 1937, Iaşi). 

Dare de seamă înaintată de Inspectoratul de 

Poliţie al Ţinutului Prut către Rezidenţa 

Regală a Ţinutului Prut cu privire la probleme 

de ordine publică şi siguranţă de stat. Printre 

altele, se relatează despre activitatea 

comunistă (1938, Iaşi). 

Adresă a Poliţiei şi Siguranţei din Iaşi către 

Parchetul Tribunalului Militar Iaşi, în legătură 

cu răspândirea de către Comitetul Judeţean al 

Partidului Comunist Român a unui manifest 

intitulat „Lenin, Liebknecht, Luxemburg” (20 

martie 1939). 

Ordinul Chesturii de Poliţie a Municipiului 

Iaşi către Detaşamentul gardienilor publici 

Iaşi, prin care se cere luarea de măsuri şi 



| 45 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

raportarea oricăror depistări legate de 

constituirea fracţiunilor comuniste în bresle, 

influenţei exercitate asupra soţiilor şi 

mamelor celor concentraţi şi asupra şomerilor 

(13 decembrie 1939, Iaşi). 

Ordinul Chesturii de poliţie a municipiului 

Iaşi către Detaşamentul Gardienilor Publici 

din Iaşi prin care se cere luarea de măsuri 

pentru arestarea comuniştilor Ida Felix şi 

Ghinsberg Lipa din Iaşi (31 mai 1940, Iaşi). 

Manifest al Comitetului Judeţean UTC 

Moldova care îndeamnă tineretul să lupte 

împotriva dictaturii regale şi a tendinţelor ei 

războinice (14 iunie 1940). 

Manifest al Comitetului Regional din Moldova 

al PCR. „Chemare la luptă revoluţionară 

contra dictaturii regale, contra războiului 

imperialist, contra jafului, terorii şi 

scumpetei” etc. (Septembrie 1940) . 

Dare de seamă a Inspectoratului Regional de 

Poliţie Iaşi, privind activitatea comuniştilor 

din cadrul Regiunii Moldova, în cursul lunii 

noiembrie şi decembrie 1940 (24 decembrie 

1940). 



| 46 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


al PCR. Demască politica guvernului de 

dictatură militară-gardistă care a vândut 

independenţa ţării româneşti Germaniei 

hitleriste (31 decembrie 1940). 

Notă informativă privind răspândirea de 

manifeste comuniste în Iaşi, la 31 ianuarie 

1941 (31 ianuarie 1941). 

Adresa Tribunalului Iaşi, Cabinetul II către 

Curtea Marţială a Corpului IV Armată Iaşi, 

prin care se cere dosarul cercetărilor făcute cu 

privire la găsirea unor manifeste comuniste 

tipărite în tipografia „Opinia” din Iaşi în 

perioada noiembrie 1940-februarie 1941 (2 

iunie 1942, Iaşi). 

Ordinul Corpului IV Armată, Statul Major 

către Curtea Marţială Iaşi privind luarea 

măsurilor de înlăturare a propagandei 

comuniste care se face pe foiţele ţigărilor prin 

scrierea cu cerneală simpatică a unor lozinci, 

care apar în timpul fumatului (4 iulie 1943, 

Iaşi). 

Manifeste comuniste găsite pe străzile 

Păcurari, Toma Cozma şi Berăria Veche din 



| 47 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Iaşi (27 aprilie 1941, Iaşi). 

Fluturaş împotriva lui Hitler – „Deşteaptă-te 

române! Hitler ne ia fii şi fură a noastră pâine” 

(7 mai 1942, Iaşi). 

Manifest adresat soldaţilor, prin care sunt 

îndemnaţi să dezerteze: „Soldaţi! Nu vă daţi 

viaţa pentru Hitler. Dezertaţi!” (7 mai 1942, 

Iaşi). 

Apel prin care românii sunt chemaţi la luptă 

împotriva hitlerismului şi Antoneştilor (1944). 

Volumul II 

Copiile unor Dezbateri Parlamentare, printre 

care menţionăm: 

20. 

„Dezbaterea Adunării Deputaţilor din 17 

martie 1921” privind plata salariilor minerilor 

din regiunea Petroşani. 

Stenograma „Dezbaterii Parlamentare din 

şedinţa din 28 iunie 1920”, privind raportul 

comisiei parlamentare asupra anchetei făcute 

la regia monopolurilor Statului. 

1919-1921 301 

„Dezbaterea Adunării Deputaţilor din şedinţa 

din 26 iunie 1920” asupra cererii de invalidare 



| 48 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

a calităţii de deputat a lui Boris Stoianoff, 

socialist român de naţionalitate bulgară. 

Dezbaterile Adunării Deputaţilor din 26 iunie 

1920, legat de discursul lui Boris Stoianoff. 


1920, privind validarea ca deputat a dr. Toma 

Ionescu. 


1920, privind validarea ca deputat a lui Bujor. 


1920 privind conflictul de muncă din Regie şi 

înfiinţarea unei comisii care să ancheteze acest 

caz. 

Dezbaterile Adunării Deputaţilor din 15 

decembrie 1919, discursul deputatului socialist 

Al. G. Oprescu. 


decembrie 1919, în care G. Cristescu aduce în 

discuţie incidentele din 11 decembrie de la 

Uzina de Tramvaie din Bucureşti. 


decembrie 1919, în care G. Cristescu, 

reprezentant al socialiştilor, anunţa că grupul 



| 49 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

socialiştilor se abţine de la votarea ratificării 

decretelor lege legate de Unire. 

Discursurile lui Al. Dobrogeanu Gherea din 29 

iunie 1920 şi 7 august 1920 (ff. 140-187). 

Dezbaterea Adunării deputaţilor din 26 iunie 

1921 în care s-a discutat propunerea de a-i 

elibera pe deputaţii arestaţi: Ilie Moscovici, 

George Tănase, F. Gherman, Evghenie Stanef, 

Boris Stefanoff şi Iosif Csizer. 

Volumul I 

Copiile unor Dezbateri Parlamentare, printre 


Discursul lui G. Cristescu din 21 martie 1921. 

20. 


noiembrie 1919 pentru validarea ca deputaţi a 

lui N. Cocea Şi Ilie Moscovici. 


decembrie 1921, când N.D. Cocea citea petiţia 

a 4 socialişti arestaţi (deputaţii: Cristescu, 

Dobrogeanu, Stoianoff şi Staneff); 27 ianuarie 

1921 (ff. 120-153). 

Discursul lui Gr. Iunian în Dezbaterile 

Adunării Deputaţilor din 26 ianuarie 1921. 

1919-1921 209 



| 50 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Discursul din Camera Deputaţilor la 30 

decembrie 1920, susţinut de PP Negulescu, 

ministrul instrucţiunii, cu privire la 

colaborarea cu partidul socialist. În alocuţiune 

este făcut istoricul acestei colaborări (ff. 207- 

209). 

Volumul II 

21. 

Institutul de Istorie a partidului de pe lângă 

CC al PCR, Greva generală din România din 

1920. Documente. Partea I. Volumul era 

destinat uzului intern şi avea următorul 

comitet de redacţie: Ion Popescu-Puţuri, 

Nicolae Goldberger, Florea Dragnea. Membrii 

colectivului: Nicolae Gurgu Munteanu, 

Victoria Marinescu, Maria Soveja, Constantin 

Mocanu, Ion Iacoş, Ion Toacă, Constantin 

Petculescu, Ion Mamina, Marin Stănescu, 

Gheorghe Neacşu, Olimpu Matichescu, Ion 

Felea. 

Volumul conţinea copii ale unor documente de 

arhivă, ale unor comunicate şi dezbateri 

parlamentare publicate în Buletinul Oficial, 

dar şi extrase din presă referitoare la mişcarea 

muncitorească din România în anii 1918-1920 

şi la greva generală din 1920. 

1920 390 



| 51 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copiile erau realizate după documente de la 

sfârşitul anului 1918 şi până la 10 octombrie 

1920, filele nr. 1-385, însumând 245 de 

documente. 

Volumul I 

21. 



1920. Documente. Partea a II-a. Volumul era 









Felea. 









1920 376 



| 52 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

1920, filele nr. 386-760, însumând 354 

documente numerotate de la nr. 246 la nr. 

599. 

Volumul II 

21. 



1920. Documente. Partea a III-a. Volumul era 









Felea. 

1920 475 











| 53 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



928. 

Volumul III 

21. 



1920. Documente. Partea a IV-a. Volumul era 









Felea. 

1920 460 











| 54 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



1279. 

Volumul IV 

21. 



1920. Documente. Partea a V-a. Volumul era 









Felea. 

1920 408 











| 55 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



1557. 

Volumul V 

21. 



1920. Documente. Partea a VI-a. Volumul era 









Felea. 

1920 388 











| 56 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



1793. 

Volumul VI 

21. 



1920. Documente. Partea a VII-a. Volumul 

era destinat uzului intern şi avea următorul 








Felea. 

1920 416 











| 57 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



2051. 

Volumul VII 

22. 555 

Documente legate de volumul dedicat 

aniversării a 40 de ani de la greva generală din 

România: „Anexa A” a volumului coordonat de 

Ştefan Voicu, Greva generală din România 

din octombrie 1920. Colaboratorii acestui 

volum erau: Manea Mănescu, V. Liveanu, N. 

N. Constantinescu, N. G. Munteanu, I. Oprea, 

C. Mocanu, V. Ionescu, Savel Davicu, L. 

Eşanu, D. Boţescu, Vaida Ludovic, Pîrcălab 

Florin, Fodor Ladislau, M. Wiliam şi Iacoş 

Ioan. Planul volumului poate fi găsit la ff. 5-6. 

- 28 

Proiect de periodizare a Istoriei Partidului 

Muncitoresc Român, înaintat de Institutul de 

Istorie a Partidului de pe lângă CC al PMR (ff. 

14-20). 

Anteproiectul de tematică pentru culegerea de 

documente cu privire la lupta antifascistă a 

poporului român (ff. 21-28). 



| 58 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copia adresei „Subdirecţiunii Artelor 

Frumoase şi Muzee”, nr. 193/1 noiembrie 1920 

către Direcţiunea Şcolii de Arte Frumoase din 

Iaşi, prin care a fost solicitată confirmarea 

arestării lui Octav Băncilă. 

23. 

Copia adresei de răspuns a Direcţiunii Şcolii 

de Belle Arte Iaşi către Ministerul Cultelor şi 

Artelor, nr. 410/3 noiembrie 1920, prin care se 

anunţă că Octav Băncilă a fost cercetat de 

brigada de siguranţă cu privire la implicarea 

lui în greva generală. Copia listei cu arestaţii, 

printre care erau şi Octav Băncilă şi P. 

Constantinescu-Iaşi (articol din Socialismul, 3 

noiembrie 1920) (f. 4). 

1920 4 

24. 557 

Documente referitoare la mişcarea 

muncitorească: tabelele cu adunările şi 

demonstraţiile din anul 1921- 1928 din 

România (ff. 3-17); întrunirile şi 

demonstraţiile comuniste care au avut loc 

între anii 1921-1944 (ff. 18-128). 

1921-1944 376 

Copiile şi transcrierile unor documente de 

arhivă referitoare la: situaţia ţărănimii din 

Moldova şi Basarabia, răscoalele ţărăneşti, 



| 59 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

mişcările muncitoreşti. 

Referate ale PCR Regionala Moldova şi 

raportul Frontului Plugarilor, Organizaţia 

Regională a Moldovei Iaşi (ff. 129-376). 

Copii şi transcrieri ale unor articole din presă 

referitoare la mişcarea comunistă din Iaşi: 

25. 

Copia scrisorii adresată Congresului 

Partidului Socialist Român de deputatul 

comunist Gheorghe Tănase, arestat la Iaşi, şi 

de B. Herşcovici, arestat la Piatra Neamţ, 

apărută în ziarul „Socialismul”, organ al 

Partidului Socialist al Uniunii Sindicale, (12 

mai 1921, Bucureşti). 

Declarația citită de Ghe. Tănase în numele 

parlamentarilor comunişti şi socialişti, în 

şedinţa Parlamentului din 17 ianuarie 1922, 

tipărită în ziarul „Socialismul”, organ al 

Partidului Socialist al Uniunii Sindicale (26 

ianuarie 1922, Bucureşti). 

1921-1983 325 

Articol semnat de Ghe. Tănase referitor la 

relaţiile dintre gruparea socialist-centralistă şi 

Partidul Comunist, apărut în ziarul 

„Socialismul”, organ al Partidului Socialist al 



| 60 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Uniunii Sindicale (13 martie 1922, Bucureşti). 

Articolul lui Ghe. Tănase referitor la 

purificarea PCR, necesitatea convocării unei 

Conferinţe şi pregătirea unui Congres care să 

hotărască situaţia mişcării muncitoreşti, 

apărut în ziarul „Socialismul”, organ al 


martie 1922, Bucureşti). 

Articolul lui Gh. Tănase (semnat IAS), 

referitor la afilierea Secţiunii socialiste din Iaşi 

la Partidul Socialist-Comunist, apărut în ziarul 


Uniunii Sindicale, (4 iunie 1922, Bucureşti). 

Rezoluţia asupra situaţiei şi a muncii de 

pregătire, organizare şi conducerea luptelor 

din industriile CFR, mine şi petrol, elaborată 

de conferinţa muncitorilor din aceste ramuri 

industriale (ff. 60-70) (August 1931). 

Raportul Comisiei Circumscripţiei a III-a către 


se relatează şi despre întrunirea muncitorilor 

de la Atelierele CFR Nicolina, la care a vorbit 

Ilie Pintilie (14 ianuarie 1933, Iaşi). 

Raportul Detaşamentului de Sergenţi către 



| 61 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Chestura de Poliţie a Municipiului Iaşi în care 

se relatează despre arestarea unor comunişti 

(5 februarie 193, Iaşi). 

Circulara biroului internaţional al unităţii 

proletare, trimisă de Chestura de Poliţie Iaşi, 

Comisariatul IV Poliţie Iaşi, adresat plenarei 

Comitetului Central al Partidului Socialist 

Unitar din România (1 noiembrie 1933, Iaşi). 

Raportul Inspectorului Regional de Poliţie Iaşi 

adresat Direcţiunii Generale a Poliţiei, 

referitor la desfăşurarea întrunirii din 1 

martie 1936 de la Cercul Didactic Iaşi (Martie 

1936, Iaşi). 

Ordinul Tribunalului Militar al Corpului de 

Armată către Tribunalul Militar Iaşi, prin care 

se cerea luarea măsurilor împotriva difuzării 

de manifeste „incendiare” în preajma 

cazărmilor şi pentru împiedicarea atentatelor 

(30 aprilie 1938, Iaşi). 

Buletin informativ înaintat de Inspectoratul 

de Poliţie al Rezidenţei Regale a Ţinutului 

Prut, în care se relatează că au fost descoperite 

manifeste cu caracter comunist în diferite 

puncte ale oraşului Iaşi (8 septembrie 1939, 

Iaşi). 



| 62 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Raportul Inspectoratului Regional de Poliţie 

înaintat Direcţiei Generale a Poliţiei şi 

Rezidenţei Regale a Ţinutului Prut, în care se 

relatează despre şedinţa comitetelor de 

conducere ale Comisiei locale a celor 6 bresle, 

conduse de comunişti (9 septembrie 1939, 

Iaşi). 


Iaşi către Rezidenţa Regală a Ţinutului Prut 

referitor la mişcarea comunistă (27 aprilie 

1940, Iaşi). 


al PCR, descoperit în oraşul Iaşi (iunie 1940, 

Iaşi). 

Notă informativă înaintată Rezidenţei Regale 

a Ţinutului Prut de către Regimentul 4 de 

Jandarmi Prut, referitoare la sarcinile 

comuniştilor în cazul unui război contra 

Germaniei sau URSS (26 august 1940). 

Notă despre descoperirea unei organizaţii 

comuniste din Iaşi. Extras din „Darea de 

seamă asupra stării de spirit a populaţiei din 

raza Chesturii Poliţiei Municipiului Iaşi, din 

punct de vedere economic, social şi politic, din 



| 63 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

cursul lunii aprilie 1941”, înaintată Parchetului 

Militar Iaşi (24 aprilie 1941, Iaşi). 

Tabel nominal cu persoanele internate în lagăr 

pentru activitate comunistă (ff. 258-261, 282) 

(26 iulie 1941, Cernăuţi). 

Tabel nominal cu persoanele care au 

desfăşurat propagandă comunistă şi erau 

propuse pentru a fi internate în lagăr (ff. 262- 

263, 276-277-281) (29 iulie 1941). 

Ordinul Chesturii poliţiei Municipiului Iaşi, 

către Comisariatul III Poliţie Iaşi, referitor la 

urmărirea şi prinderea celor care frecventau 

şcolile de cadre organizate de PCR (25 

noiembrie 1941, Iaşi). 

Raport asupra activităţii politice şi 

organizatorice a Regionalei Moldova de la 1 la 

30 iulie 1945. 

Listă cu materiale propagandistice din fondul 

8 (Moldova), ff. 315-324. 

Paginile 7 şi 8 din „România liberă”, din 22 

iulie 1983. 

Volumul I 



| 64 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copii şi transcrieri ale unor articole din presă 

referitoare la mişcarea comunistă şi sindicală 

din Iaşi, printre care menţionăm: 

Copia scrisorii adresată Congresului 

Partidului Socialist Român de deputatul 

comunist Gheorghe Tănase, arestat la Iaşi, şi 

de B. Herşcovici, arestat la Piatra Neamţ, 

apărută în ziarul „Socialismul”, organ al 

Partidului Socialist al Uniunii Sindicale, (12 

mai 1921, Bucureşti). 

25. 

Declarația citită de Ghe. Tănase în numele 

parlamentarilor comunişti şi socialişti, în 

şedinţa Parlamentului din 17 ianuarie 1922, 

tipărită în ziarul „Socialismul”, organ al 


ianuarie 1922, Bucureşti). 

1921-1945 116 

Articol semnat de Ghe. Tănase referitor la 

relaţiile dintre gruparea socialist-centralistă şi 

Partidul Comunist, apărut în ziarul 


Uniunii Sindicale (13 martie 1922, Bucureşti). 

Articolul lui Ghe. Tănase referitor la 

purificarea PCR, necesitatea convocării unei 

Conferinţe şi pregătirea unui Congres care să 



| 65 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

hotărască situaţia mişcării muncitoreşti, 

apărut în ziarul „Socialismul”, organ al 


martie 1922, Bucureşti). 

Articolul semnat de Gheorghe Tănasă în care 

apreciază atitudinea opoziţiei faţă de guvern 

ca lipsită de hotărâre şi uneori servilă (7 

aprilie 1922, Bucureşti). 

Articolul lui Gh. Tănase (semnat IAS), 

referitor la afilierea Secţiunii socialiste din Iaşi 

la Partidul Socialist-Comunist, apărut în ziarul 


Uniunii Sindicale, (4 iunie 1922, Bucureşti). 

Rezoluţia asupra situaţiei şi a muncii de 

pregătire, organizare şi conducerea luptelor 

din industriile CFR, mine şi petrol, elaborată 

de conferinţa muncitorilor din aceste ramuri 

industriale (ff. 60-70) (August 1931). 

Raportul Comisiei Circumscripţiei a III-a către 


se relatează şi despre întrunirea muncitorilor 

de la Atelierele CFR Nicolina, la care a vorbit 

Ilie Pintilie (14 ianuarie 1933, Iaşi). 

Raportul Detaşamentului de Sergenţi către 



| 66 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Chestura de Poliţie a Municipiului Iaşi în care 

se relatează despre arestarea unor comunişti 

(5 februarie 193, Iaşi). 

Circulara biroului internaţional al unităţii 

proletare, trimisă de Chestura de Poliţie Iaşi, 

Comisariatul IV Poliţie Iaşi, adresat plenarei 

Comitetului Central al Partidului Socialist 

Unitar din România (1 noiembrie 1933, Iaşi). 

Raportul Inspectorului Regional de Poliţie Iaşi 

adresat Direcţiunii Generale a Poliţiei, 

referitor la desfăşurarea întrunirii din 1 

martie 1936 de la Cercul Didactic Iaşi (Martie 

1936, Iaşi). 

Ordinul Tribunalului Militar al Corpului de 

Armată către Tribunalul Militar Iaşi, prin care 

se cerea luarea măsurilor împotriva difuzării 

de manifeste „incendiare” în preajma 

cazărmilor şi pentru împiedicarea atentatelor 

(30 aprilie 1938, Iaşi). 


de Poliţie Iaşi către Rezidenţa Regală a 

Ţinutului Prut, în care se relatează despre 

percheziţionarea şi arestarea unor comunişti 

din Bacău, precum şi despre acţiunea 



| 67 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

comuniştilor din Iaşi (16 iulie 1939, Iaşi). 


de Poliţie al Rezidenţei Regale a Ţinutului 

Prut, în care se relatează că au fost descoperite 

manifeste cu caracter comunist în diferite 

puncte ale oraşului Iaşi (8 septembrie 1939, 

Iaşi). 


înaintat Direcţiei Generale a Poliţiei şi 

Rezidenţei Regale a Ţinutului Prut, în care se 

relatează despre şedinţa comitetelor de 

conducere ale Comisiei locale a celor 6 bresle, 

conduse de comunişti (9 septembrie 1939, 

Iaşi). 

Notă informativă înaintată de Regimentul de 

Jandarmi Prut către Rezidenţa Regală a 

Ţinutului Prut, referitoare la identificarea 

unor comunişti în Sguriţa-Soroca (17 aprilie 

1940). 


Iaşi către Rezidenţa Regală a Ţinutului Prut 

referitor la mişcarea comunistă (27 aprilie 

1940, Iaşi). 




| 68 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

al PCR, descoperit în oraşul Iaşi (iunie 1940, 

Iaşi). 

Notă informativă înaintată Rezidenţei Regale 

a Ţinutului Prut de către Regimentul 4 de 

Jandarmi Prut, referitoare la sarcinile 

comuniştilor în cazul unui război contra 

Germaniei sau URSS (26 august 1940). 

Notă despre descoperirea unei organizaţii 

comuniste din Iaşi. Extras din „Darea de 

seamă asupra stării de spirit a populaţiei din 

raza Chesturii Poliţiei Municipiului Iaşi, din 

punct de vedere economic, social şi politic, din 

cursul lunii aprilie 1941”, înaintată Parchetului 

Militar Iaşi (24 aprilie 1941, Iaşi). 

Tabel nominal cu persoanele internate în lagăr 

pentru activitate comunistă (ff. 258-261, 282) 

(26 iulie 1941, Cernăuţi). 

Tabel nominal cu persoanele care au 

desfăşurat propagandă comunistă şi erau 

propuse pentru a fi internate în lagăr (ff. 262- 

263, 276-277-281) (29 iulie 1941). 

Ordinul Chesturii poliţiei Municipiului Iaşi, 

către Comisariatul III Poliţie Iaşi, referitor la 

urmărirea şi prinderea celor care frecventau 



| 69 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

şcolile de cadre organizate de PCR (25 


Raport asupra activităţii politice şi 

organizatorice a Regionalei Moldova de la 1 la 

30 iulie 1945. 

Listă cu materiale propagandistice din fondul 

8 (Moldova) (ff. 315-324). 

Volumul II 

Copii şi transcrieri ale documentelor refuzate 

la publicare, printre care menţionăm: 

25. 

Buletin informativ al Companiei de Jandarmi 

Iaşi, în care se arată că, din cauza salariilor 

mici, muncitorii de la fabrica „Textila” din Iaşi 

au declanşat greva începând cu ziua de 10 

iunie (11 iunie 1927, Iaşi). 

Raportul scris la Circa I Poliţie către 

Prefectura de Poliţie Iaşi privind urmăriri şi 

arestări de comunişti (12 ianuarie 1930). 

1927-1943 198 

Raportul Inspectoratului Muncii, Regiunea a 

VIII-a Iaşi, înaintat Directorului Ministerial al 

Moldovei, referitor la situaţia concedierilor şi 

şomajului din regiune (4 iulie 1930, Iaşi). 



| 70 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Ordinul Ministerului Muncii şi Ocrotirii 

Sociale către Directorul Ministerial Moldova, 

privind organizarea de comitete de ajutor în 

centrele industriale mai importante ale 

Regiunii Iaşi (26 iulie 1930). 

Raportul Chesturii de Poliţie Iaşi adresat 

Prefecturii Judeţului Iaşi, referitor la 

întrunirea muncitorilor CFR din Iaşi la Casa 

Poporului (27 noiembrie 1930, Iaşi). 

Raportul Chesturii de Poliţie Iaşi asupra unor 

evenimente din 20 ianuarie, printre care şi o 

întrunire a ceferiştilor de la Atelierele CFR 

Nicolina Iaşi, pentru revendicări economice 

(21 ianuarie 1932, Iaşi). 

Proces-verbal privind cercetările întreprinse 

de Inspectoratul Regional de Poliţie Iaşi 

asupra unei organizaţii UTC din Iaşi (31 mai 

1932). 

Poezia „Mugetul Vremei”, confiscată de Poliţia 

Iaşi cu ocazia descinderii şi percheziţiei 

efectuate la domiciliul comunistului Lazăr 

Marcu din Iaşi (1932). 

Referatul translatorului Grossu Iosiph asupra 

cercetării unor fragmente de corespondenţă 



| 71 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

adresate lui Sapşa Brener din Iaşi (23 august 

1932, Iaşi). 

Raportul de activitate înaintat de Circa a II-a 

de Poliţie Iaşi, în care, printre altele, se 

relatează despre întrunirea muncitorilor de la 

Atelierele CFR, în ziua de 12 ianuarie 1933, 

când a vorbit Ilie Pintilie (13 ianuarie 1933, 

Iaşi). 

Ordinul Inspectoratului Regional de Poliţie 

Iaşi prin care se solicitau măsuri de prevenire 

a atacurilor studenţilor naţionalişti asupra 

căminelor cu studenţi evrei şi basarabeni (29 

ianuarie 1933, Iaşi). 

Întrunirea muncitorilor de la Atelierele CFR 

Nicolina în cadrul căreia au vorbit: Ilie 

Pintilie, Cheţan, Andrei ş.a. (10 februarie 

1932). 

Ordinul urgent şi confidenţial al Chesturii de 

Poliţie a Municipiului Iaşi către Detaşamentul 

de Gardieni Publici, prin care se cere 

împiedicarea manifestaţiilor de stradă contra 

războiului şi fascismului, organizate cu ocazia 

sărbătoririi, la 8 martie, a zilei femeilor 

muncitoare (7 martie 1935, Iaşi). 



| 72 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


Iaşi către Circa I de Poliţie pentru confiscarea 

manifestului intitulat „Jos războiul”, semnat 

de Comitetul Executiv al Internaţionalei 

Comuniste, cu data de 7 octombrie 1935 (9 


Ordinul Chesturii de poliţie a municipiului 

Iaşi, către Circa I de Poliţie Iaşi, prin care se 

cerea identificarea colportorilor publicaţiilor 

de propagandă comunistă apărute în editura 

PCR. Sunt identificate aceste publicaţii (29 



Iaşi care semnalează apariţia broşurii „Mizeria 

şi foametea, pericolul fascist şi războiul”, 

conţinând îndemnuri pentru instaurarea unui 

guvern al Frontului Popular şi confiscări (31 

iulie 1936, Iaşi). 

Extras din Rezoluţiile şi hotărârile luate la 

Plenara PCR, ţinută clandestin în luna august 

1936 (19 noiembrie 1936). 

Ordinul Marelui Stat Major, Secţia a II-a 

Informaţii, către Corpul IV de Armată, 

Consiliul de Război Iaşi, referitor la cercetările 

contra „organizaţiei antifasciste din Iaşi” al 



| 73 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

cărei preşedinte era Iorgu Iordan, profesor al 

Facultăţii de Litere din Iaşi (9 martie 1937, 

Bucureşti). 

Adresa Chesturii de Poliţie a Municipiului 

Bacău, prin care cerea Inspectoratului 

Industrial Iaşi trimiterea unui delegat care, 

alături de delegatul Inspectoratului Muncii şi 

al Chesturii, să cerceteze actele de sabotaj, 

rezistenţă pasivă şi insubordonare, ceea ce a 

determinat ca producţia să scadă până la 30%, 

de la Întreprinderile S. Filderman din Bacău 

(22 aprilie 1937, Bacău). 

Procesul-verbal întocmit de comisarul ajutor 

al Inspectoratului regional de Poliţie Iaşi - 

Serviciul Siguranţă, privind descoperirea unor 

materiale de propagandă a PCR expediate din 

Bucureşti şi cercetările pentru identificarea 

destinatarilor (20 aprilie 1938, Iaşi). 

Raportul Legiunii de Jandarmi Iaşi privitor la 

acţiunile comuniştilor, răspândiri de 

manifeste, atitudinea PCR faţă de URSS, 

problema creării organizaţiilor de tineret ş.a. 

(28 ianuarie 1940). 

Raportul Chesturii de Poliţie a Municipiului 

Iaşi referitor la activitatea profesorului 



| 74 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

universitar Constantin Motaş în organizaţiile 

antifasciste (16 noiembrie 1940, Iaşi). 

Notă informativă a Statului Major B2 a 

Corpului de Cavalerie, privind descoperirea de 

nuclee comuniste în Rădăuţi şi Suceava (28 

decembrie 1940). 

Dare de seamă pentru luna februarie 1941 a 

Inspectoratului de poliţie Iaşi, înaintată 

Prefecturii de Judeţ. Se face şi o trecere în 

revistă a mişcării comuniste din Regionala 

Moldova (26 februarie 1941). 


Iaşi către Comisariatul III de Poliţie Iaşi, 

referitor la luarea de măsuri severe pentru 

urmărirea comuniştilor (21 iunie 1941, Iaşi). 

Tabel cu persoanele care au fost internate în 

lagăre din pricina activităţii comuniste (25 

iunie 1941, Cernăuţi). 

Dare de seamă a Chesturii de Poliţie a 

Municipiului Iaşi asupra situaţiei interne din 

luna iulie 1941. Printre altele, se relatează 

despre măsurile luate împotriva mişcării 

comuniste. „Faţă de mersul războiului şi 

succesele armatelor aliate, elementele care 



| 75 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

poate ar fi simpatizat cândva mişcarea 

comunistă, astăzi nu se observă absolut nici 

un fel de manifestare ostilă ţării noastre, mai 

ales după evenimentele de la 29, 30 iulie 

(iunie n.n.) a.c., când organele militare au 

transmis la lagăre 4332 de evrei, bănuiţi că au 

tras cu armele asupra coloanelor de trupe, 

prin trecere în Iaşi şi mai ales după executarea 

a mai multor evrei, bănuiţi pentru aceleaşi 

manifestaţii criminale faţă de armată” (f. 153 – 

documentul provine din Arhivele Statului Iaşi, 

Fondul Tribunalul Militar Iaşi, dosar 44/1941, 

ff. 61-67) (22 iulie 1941, Iaşi). 

Ordinul Parchetului Militar Cernăuţi către 

Legiunea de Jandarmi Cernăuţi, cu care se 

înapoiază un număr de 46 comunişti arestaţi 

şi propuşi spre a fi internaţi într-un lagăr de 

comunişti, unii fiind consideraţi periculoşi 

pentru siguranţa statului (ff. 154-157) (24 iulie 

1941, Iaşi). 

Tabel cu internaţii în lagărul de comunişti (ff. 

158-162) (Iulie 1941, Cernăuţi). 

Ordinul Parchetului Militar Cernăuţi către 

Legiunea de Jandarmi Cernăuţi, cu care se 

înapoiază un număr de 104 comunişti arestaţi 



| 76 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

şi propuşi spre a fi internaţi într-un lagăr de 

comunişti, unii fiind consideraţi periculoşi 

pentru siguranţa statului (ff. 163-170) (25 iulie 

1941, Cernăuţi). 


Iaşi către Comisariatul Iaşi, referitor la 

supravegherea lui Steinbaum Iacob din Iaşi, 

cunoscut comunist (20 martie 1942, Iaşi). 

Măsuri luate de Chestura de Poliţie Iaşi pentru 

prinderea „unor elemente suspecte”, 

periculoase Siguranţei Statului (ff. 182-184) (3 

august 1942). 

Ordinul Corpului IV Armată Iaşi către Curtea 

Marţială a acelui Corp, referitor la luarea 

măsurilor de contraatacare a propagandei 

comuniste în mediul rural iniţiată de 

Comitetul Central al PCR (16 august 1943, 

Iaşi). 

Volumul III 

26. 

Copiile unor documente din Arhivele Statului 

Iaşi referitoare la deţinuţii politici comunişti şi 

condiţiile de detenţie ale acestora, printre care 

menţionăm: 

1921-1936 206 



| 77 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Adresa 712/12 mai 1921 a directorului 

Închisorii Iaşi către Procurorul General, prin 

care solicită transferarea într-un alt 

penitenciar a unei părţi a condamnaţilor 

socialişti. 

Adresa 1904/5 iulie 1921, a directorului 

Închisorii Iaşi către Procurorul General 

referitoare la încarcerarea condamnatului 

Gheorghe Tanasă. 

Adresa directorului general al Direcţiunii 

Generale a Închisorilor Serviciului Executării 

Hotărârilor Penale şi Identificare, nr. 497/17 

ianuarie 1922, către Procurorul General 

referitoare la solicitarea directorului 

Institutului corector şi educator Gherla ca să 

nu le fie trimişi decât deţinuţi minori, cu 

pedepse de la 2 ani în sus, dar cu executarea 

pedepsei să nu treacă de vârsta de 21 de ani. 

Adresa 3408/22 mai 1929 a directorului 

Închisorii Centrale Iaşi către Procurorul 

General referitor la greva foamei şi a setei 

declarată de deţinutul Anton Gheorghiu. 

Adresa 3516/8 aprilie 1939 a 

Administratorului Penitenciarului Principal 

Iaşi către procurorul General solicitând 



| 78 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

prezenţa acestuia la „serbarea pentru 

moralizarea deţinuţilor”, din 10 aprilie 1939. 

Procesul-verbal întocmit de Mina Gorovei, 

prim-procurorul Parchetului Tribunalului 

Bacău, cu ocazia inspecţiei, din 5 februarie 

1933, la Penitenciarul Tg. Ocna. 

Fotocopiile unor documente din Arhivele 

Statului Iaşi, Fondul Parchetului General Iaşi, 

referitoare la penitenciare, condiţiile din 

penitenciar şi la acţiunea comuniştilor de 

pregătire a grevei generale în România. Se 

propune supravegherea comuniştilor şi 

agitatorilor, printre care Ilie Pintilie (f. 76). 

Instrucţiunile Uniunii Tineretului Comunist 

pentru organizarea celulelor de la sate şi din 

centrele muncitoreşti (f. 82). 

Tablou cu lucrătorii din Atelierele CFR 

Nicolina care făceau propagandă comunistă 

(ff. 107-110). 

Scrisoarea din 13 februarie 1936 a deţinuţilor 

Irimia Ioan şi Diancof Alexandru din 

Penitenciarul Principal din Iaşi, care se 

plângeau de persecuţii din partea deţinuţilor 

politici cărora le-ar fi dejucat un complot 



| 79 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

îndreptat împotriva închisorii. 

Adresă din 11 martie 1936 privind transferarea 

lui Ezra Leibovici. 

Copia Mandatului de Transferare nr. 

2204/martie 1936 a lui Luca Laslo de la 

Penitenciarul Jilava la Galata din Iaşi. 

Adresa 3318/6 aprilie 1936 a medicului 

penitenciarului Galata către Procurorul 

General prin care solicita ca deţinuţii cu 

termene în faţa instanţelor să nu mai fie scoşi 

din penitenciar, acesta fiind contaminat cu 

tifos exantematic. 

Adresa din 1936 a Chestorului Biroul Poliţiei 

de siguranţă către Circa 1 de Poliţie Iaşi, prin 

care acesta solicita supravegherea 

organizaţiilor comuniste, a tipografiilor etc., 

deoarece se pregăteau manifestări. 

Scrisori ale unor deţinuţilor politici către 

Procurorul General referitoare la condiţiile de 

detenţie („regimul alimentar de înfometare”; 

încarcerarea în celule închise permanent; 

confiscarea cărţilor didactice; bătăi; 

îmbolnăviri ş.a.). 



| 80 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copii şi transcrieri ale unor documente 

referitoare la activitatea sindicală din Iaşi, 

printre care enumerăm: 

Tablou nominal de membri ai Comitetelor de 

conducere a sindicatelor legalizate din Iaşi (16 

noiembrie 1922). 

27. 

Solicitarea împuterniciţilor sindicatelor 

profesionale din Iaşi către Judecătoria 

ocolului I rural Iaşi, pentru înscrierea în 

registrul de persoane juridice a 

„Circumscripţiei teritoriale a sindicatelor” sub 

denumirea de „Comisia Locală a Sindicatelor 

Iaşi” (3 august 1922, Iaşi). 

1922-1929 58 

Adresa Comisiei Locale a Sindicatelor Unitare 

din Iaşi către Tribunalul Iaşi, Secţia I-a 

privind sindicatele afiliate la Comisia Locală 

(9 martie 1927, Iaşi). 

„Manifest al Blocului Muncitoresc şi țărănesc 

din februarie 1927, referitor la propunerile 

făcute de reprezentanţii muncitorilor din Iaşi, 

în dezbaterile Consiliului Comunal”. 

Cererea Sindicatului profesional al 

muncitorilor de la CFR Iaşi privind 

recunoaşterea ca persoană juridică de către 



| 81 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

preşedintele Tribunalului Iaşi secţia I-a (21 


Actul de constituire şi statutul sindicatului 

profesional al muncitorilor CFR Iaşi (21 


Jurnalul nr. 8181 al Şedinţei Publice a 

Tribunalului Iaşi, în legătură cu cererea 

primului procuror de a se dispune dizolvarea 

Comisiei Locale a Sindicatelor din Iaşi (6 mai 

1929). 

Decizia Civilă a Curţii de Apel din Iaşi, Secţia 

I, prin care se respinge apelul făcut de Ion 

Niculi, apărat de avocatul Lucreţiu 

Pătrăşcanu, împotriva sentinţei civile a 

Tribunalului Iaşi, Secţia I, de Dizolvare a 

„Comisiei Locale a Sindicatelor Iaşi”, ff. 52-55 

(18 iulie 1929). 

28. 558 

Copiile şi transcrierile dezbaterilor 

parlamentare publicate în Monitorul Oficial, 

printre care menţionăm: M.O. nr. 29/27 

ianuarie 1926 – Economice. Discurs susţinut 

de I. Măgura în şedinţa parlamentară din 12 

decembrie 1925 privind „Situaţia lucrărilor din 

porturi” (ff. 4-5); M.O. nr. 19/29 iunie 1926 – 

1925-1926 147 



| 82 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Economice. Dezbaterile Adunării Deputaţilor 

din 29 iunie 1926 privind „Reforma agrară” 

(ff. 6-8); M.O. nr. 19/29 iunie 1926 – 

Economice. Dezbaterile Adunării Deputaţilor 

din 29 iunie 1926 privind „Situaţia clasei 

muncitoare” (ff. 9-18); M.O. 2/1 iulie 1926 – 

Alegerile din mai 1926. Dezbaterile 

parlamentare privind „Validarea operaţiunilor 

electorale” (ff. 19-21); M.O. 4/3 iulie 1926 – 

Dezbaterile Adunării Deputaţilor din ziua de 9 

iunie 1926 privind „Alegerile parlamentare din 

mai 1926” (ff. 22-58); M.O. nr. 7/6 iulie 1926. 


1926 privind „Alegerile parlamentare din mai 

1926” – (ff. 59-71); M.O. nr. 9/9 iulie 1926 – 

Dezbaterile Adunării Deputaţilor din 9 iulie 

1926 privind „Alegerile parlamentare din mai 

1926” (ff. 72-90); M.O. nr. 9/9 iulie 1926– 

Dezbaterile Adunării Deputaţilor privind 

„Alegerile parlamentare din mai 1926” (ff. 91- 

98); M.O.2/5 august 1926 – Economicesociale. 

Discursul lui Vintilă I.C. Brătianu, 

„Alcoolismul – Problema alcoolismului 

(cârciumile)” (ff. 99-101). 

Volumul I 



| 83 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

28. 559 

Copiile şi transcrierile dezbaterilor 

parlamentare publicate în Monitorul Oficial, 

printre care menţionăm: Discurs susţinut de I. 

Măgura în şedinţa parlamentară din 12 

decembrie 1925 privind „Situaţia lucrărilor din 

porturi” (ff. 4-5); M.O. nr. 19/29 iunie 1926 – 

Economice. Reforma agrară – Dezbaterile 

Adunării Deputaţilor din 29 iunie 1926 (ff. 6- 

8); M.O. nr. 19/29 iunie 1926 – Economice. 


1926 privind „Situaţia clasei muncitoare” (ff. 

9-18); M.O. 2/1 iulie 1926 – Alegerile din mai 

1926. Dezbaterile parlamentare privind 

„Validarea operaţiunilor electorale” (ff. 19-21); 

M.O. 4/3 iulie 1926 – Dezbaterile Adunării 

Deputaţilor din ziua de 9 iunie 1926 privind 

„Alegerile parlamentare din mai 1926” (ff. 22- 

58); M.O. nr. 7/6 iulie 1926. Dezbaterile 

Adunării Deputaţilor din 30 iunie 1926 

privind „Alegerile parlamentare din mai 1926” 

– (ff. 59-71); 

1926 153 

M.O. nr. 9/9 iulie 1926 – Dezbaterile Adunării 

Deputaţilor din 9 iulie 1926 privind „Alegerile 

parlamentare din mai 1926” (ff. 72-90); M.O. 

nr. 9/9 iulie 1926 – Dezbaterile Adunării 

Deputaţilor privind „Alegerile parlamentare 



| 84 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

din mai 1926” (ff. 91-98); M.O.2/5 august 

1926 – Economice-sociale. Discursul lui 

Vintilă I.C. Brătianu, „Alcoolismul – Problema 

alcoolismului (cârciumile)” (ff. 99-101); M.O. 

nr. 20/30 iulie 1926 – „Liga contra terorii în 

România” (ff. 151-153); M.O. nr. 20/30 iulie 

1926 – „Greva artiştilor de la Operă” (f. 150). 

Volumul II 

Corespondenţă a Chesturii de Poliţie cu 

Prefectura Judeţului Iaşi prin care se 

raportează că la Casa Poporului a avut lor o 

întâlnire a muncitorilor CFR la care a vorbit 

Virgil Ionescu /27 februarie 1930). 

29. 

Directorul Ministerial Iaşi către Prefectul 

Judeţului Iaşi (nr. 6315/18 iulie 1930) prin 

care anunţa că în conformitate cu ordinul 

Ministrului Apărării, toţi comandanţii de Corp 

de Armată erau obligaţi să execute cererile 

primite de la Prefecţi prin Directorate. 

1930-1940 42 

Adresa Chesturii de Poliţie Iaşi, nr. 25512/3 

decembrie 1930, prin care anunţa Prefectura 

Judeţului Iaşi că la Fabrica Weisman au fost 

găsite manifeste comuniste. 



| 85 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale anunţa 

Primarul Municipiului Iaşi, prin adresa 23 

ianuarie 1931, că 2 orfani de război, absolvenţi 

ai şcolii de agricultură, cazaţi în triajul Iaşi, au 

decis să creeze o delegaţie care să prezinte un 

memoriu în faţa Regelui Carol II, în favoarea 

orfanilor din România. 

Corespondenţă a Primăriei Municipiului Iaşi 

cu Chestura de Poliţie Iaşi, prin care agenţii 

primăriei solicită 5 gardieni care să-i ajute la 

încasarea dărilor. 

Adresa Prefecturii de Poliţie Iaşi, Comisariatul 

Circumscripţiei 2, nr. 8027/5 noiembrie 1933, 

cu informări privind cazurile de pe raza 

Circumscripţiei a II-a Iaşi, printre care şi unul 

de propagandă comunistă (un steag roşu pe 

care scria „Jos războiul anti-sovietic”, „Jos 

Fascismul”). 

Adresa Chesturii de Poliţie a Municipiului Iaşi, 

Biroul Siguranță, nr. 14543/17 martie 1938, 

către Circa de Poliţie V Iaşi, privind înmulţirea 

cazurilor de lez-maiestate şi lez-naţiune, ca 

urmare a votării noii Constituţii. 

Raportul telefonic nr. 38751/31 mai 1939 al 

Chesturii de Poliţie Iaşi către Inspectoratul de 



| 86 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

poliţie Iaşi prin care se anunţa că în noaptea 

de 30-31 mai 1939, în Iaşi au fost răspândite 

manifeste comuniste de două feluri. Unul era 

intitulat „Cetăţeni, iubitori de ţară”, celălalt, 

„Către poporul român şi popoarele 

conlocuitoare”. 

Copia ordinului Siguranţei Generale, prin care 

anunţa că, în noaptea de 23 mai 1939 şi zilele 

următoare, PCR urma să lanseze un manifest 

clandestin intitulat „cetăţeni iubitori de ţară”, 

în care atacă guvernul. 

Copia ordinului 55872/1940 a Direcţiunii 

Generale a Poliţiei către Inspectoratul de 

Poliţie a Ţinutului Prut în care se cere 

sfătuirea conducătorilor de instituţii 

particulare să acţioneze cu tact şi 

discernământ în faţa agitaţiilor create de 

comunişti, având în vedere condiţiile grele de 

rechiziţii şi mobilizare. 

Extras din N.A. Bogdan, Oraşul Iaşi (ff. 27- 

34). 

30. 

Copii şi transcrieri ale unor documente de 

arhivă referitoare la activitatea sindicală din 

Iaşi în anii 1931-1937, printre care 

1931-1937 53 



| 87 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

menţionăm: 

Adresa şefului Biroului Siguranţei către 

Directorul General al Siguranţei prin care 

acesta este informat că în dimineaţa de 29 

februarie 1931, la Atelierele CFR Nicolina din 

Iaşi, 1.500 de muncitori au ascultat, în curtea 

întreprinderii, discursul lui Ilie Pintilie, 

preşedintele sindicatului. Acesta a atacat 

Social-Democraţii şi socialiştii-democraţi şi a 

solicitat reducerea zilelor de lucru şi 

concedierilor şi creşterea salariilor. 

Fişe de lectură a unor documente de arhivă 

legate de activitatea sindicală CFR Nicolina 

Iaşi, sub conducerea lui Virgil Ionescu şi Ion 

Cloţan. 

Rezumatul unui manifest al „Comitetului 

Local Iaşi al PCR” prin care se solicită: 

revendicări economice; demascarea 

trădătorilor social-democraţi; apărarea URSS 

şi măsuri contra fascizării. 

Documente din Arhiva Centrală a Institutului 

de Istorie a Partidului referitoare la activitatea 

sindicală de la CFR Nicolina Iaşi în anii 1933, 

când Sindicatul se întâlnea în sala Atelierelor 

Nicolina din Iaşi. 



| 88 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Document al Arhivei Centrale a Institutului de 

Istorie a Partidului în care se menţionează că 

9 muncitori de la Atelierele Nicolina Iaşi au 

fost identificaţi ca fiind instigatorii şi 

iniţiatorii actelor de dezordine din dimineaţa 

zilei de 13 februarie. Printre cei menţionaţi 

este: Ilie Pintilie – turnător. 

Raportul Inspectoratului de poliţie Iaşi către 

Direcţia Generală a Poliţiei, trimis şi 

Consiliului de Război al Corpului IV de 

Armată Iaşi, referitor la sărbătorirea de către 

comunişti a zilei de 1 mai (3 mai 1937). 

Copiile unor contracte colective de muncă ale 

marinarilor din anii 1932-1933, printre care 

menţionăm: 

31. 88 

„Căpitanul Portului Olteniţa. Contracte 

colective de muncă în port, pe 1932-1933. 

Olteniţa, Tipografia Niculescu, 1932”. 

Ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirii 

Sociale, Direcţia Muncii solicita preşedintelui 

portului Olteniţa ca alegerile pentru 

desemnarea reprezentanţilor titulari şi 

supleanţi ai muncitorilor în Comisia Muncii 

din Portul Olteniţa (28 februarie 1832) să fie 

1932-1965 84 



| 89 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

conforme articolelor 28-32 din Regulament. 

Contract de înrolare a marinarilor români pe 

vasele române. 

Trei exemplare din Codul Comercial Maritim 

(ff. 20-28). 

Copiile unor rapoarte privind situaţia 

organizaţiilor comuniste şi sindicatelor din 

Moldova, printre care menţionăm: 

Raportul din 2 ianuarie 1934 al instructorului 

CC PCM privind situaţia organizatorică şi 

politică a Regionalei Moldova. 

32. 64 

Fragment din raportul din 20 aprilie 1934 

referitor la situaţia organizatorică a 

muncitorilor din Buhuşi, Piatra Neamţ, 

Moineşti, Huşi. Raportul este nesemnat şi se 

ocupă mai mult de problema sindicală. 

1934-1935 39 

Raportul din 12 septembrie 1934 al secţiei 

Tineretului Socialist din Piatra Neamţ către 

Congresul Tineretului Socialist din România. 

Un Raport nedatat referitor la situaţia 

organizatorică a sindicatelor din Iaşi, cât şi la 

activitatea politică a acestora. 



| 90 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Dare de seamă nesemnată din 7 martie 1935, 

referitoare la situaţia organizatorică a 

sindicatelor din Moldova. 

Copiile şi transcrierile unor documente din 

Arhivele Statului Iaşi referitoare la 

organizarea sindicatelor, printre care 

menţionăm: 

33. 

Rezumatele unor documente din Arhivele 

Statului Iaşi şi din arhiva centrală a CC al 

PCR, cu indicarea sursei: D36 – „Ordinul lui 

Aldea pentru a putea împiedica organizarea 

clasei muncitoare; D 13 – „Iuliu Maniu 

împotriva Comisiei Generale a Sindicatelor”, 

stenograma Şedinţei Comisiei de la 6 

octombrie 1944; D 17 – „Organizarea 

Sindicatelor concepţia naţional ţărănistă”, 

stenograma Şedinţei Consiliului de Miniştri 

din 27 octombrie 1944; D 1 – „Ţărăniştii 

împotriva Comisiei Generale a Sindicatelor”, 

Stenograma Şedinţei Consiliului de Miniştri 

din 27 octombrie 1944; D 24 – „Felul de a 

elabora legile de către Consiliul de Miniştri”, 


din 26 septembrie 1944; D 3 – „Demisia 

ministrului de justiţie”, stenograma şedinţei 

1944 59 



| 91 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Consiliului de Miniştri din 3 octombrie 1944; 

D 27 – „Legea epurării n-a primit avizul 

Consiliului Legislativ”, stenograma Şedinţei 

Consiliului de Miniştri din 7 octombrie 1944; 

D 32 – „Componenţa şi scopul FND”, 

regulamentul FND; D 7 – „Masele impun 

guvernului măsuri pentru arestarea 

criminalilor de război fascişti”, stenograma 

şedinţei Consiliului de Miniştri din 16 

septembrie 1944; D 21 – „Iuliu Maniu se 

opune curăţirii de el[ementele n.n.] 

reacţionare din întreprinderile particulare”, 

Stenograma şedinţei Consiliului de Miniştri 

din 25 septembrie 1944; D 14 – „Formaţiunile 

Patriotice arestează elementele fasciste”, 


din 9 octombrie 1944; D 40 – „Activitatea 

antifascistă a guvernului MAI”, Ordin circular 

al MAI din 16 octombrie 1944; D 35 – 

„Schimbarea conducerii în întreprinderi” – 

telegrama lui Sănătescu, 29 noiembrie 1944. 

34. 

Copiile unor documente din Arhiva 

Comitetului Judeţean Iaşi şi ale unor articole 

din presa comunistă, numerotate de la 2 la 

341, printre care menţionăm: 

1945-1946 328 



| 92 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Popularizarea PCR: Congresul Frontului 

plugarilor, f. 4; Aplicarea Condiţiilor de 

armistiţiu, f. 6; Lupta împotriva speculei, f. 9; 

Cooperativele – arma împotriva speculei, f. 10; 

Organizaţii de masă, f. 20; Comitetul 

democratic evreiesc, f. 25) (ff. 2-40). 

„Prima conferinţă liberă a Regionalei Moldova 

a PCR şi-a început lucrările”, Moldova Liberă, 

Nr. 273, Marţi 21 august 1945. 

„Salutul Reprezentanţilor Partidelor şi 

Organizaţiilor democratice”, Moldova Liberă, 

nr. 273, 21 august 1945. 

„Prima Conferinţă Liberă a Regionalei PCR” şi 

„Începe Şedinţa de lucru a Conferinţei. 

Cuvântul d-lui dr. Vasile Mârza” (ff. 44-69), 

Moldova Liberă, nr. 273, 21 august 1945, 

Rapoarte de activitate ale Regionalei Moldova 

a PCR pentru perioada 25 august - 25 

noiembrie 1945, ff. 70-193. 


PCR pe lunile decembrie 1945 - aprilie 1946. 

Volumul I 



| 93 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copiile unor documente din Arhiva 

Comitetului Judeţean Iaşi şi ale unor articole 

din presa comunistă, printre care menţionăm: 


a PCR pentru lunile mai-noiembrie 1946; 

decembrie 1946-ianuarie 1947 şi februarie 

1947. 

„De ce a fost huiduit domnul Haţieganu”, 

Moldova Liberă, nr. 402, 5 aprilie 1946. 

34. 77 

„La Parcul Sportiv. D. Dr. Petru Groza a vorbit 

tovarăşilor Moldovei”, Moldova Liberă, nr. 

508, 4 iunie 1946. 

1946-1947 320 

„Pe ruinele Iaşului să construim o nouă 

societate în care toată lumea să trăiască 

fericită”, Moldova Liberă, nr. 510, 6 iunie 

1946. 

„Au venit aici pentru a cimenta împreună cu 

fraţii moldoveni temelia democraţiei 

româneşti”, articol despre vizita lui Petru 

Groza şi a delegaţiei sale în Iaşi, Moldova 

Liberă. 

„S-a constituit Uniunea Preoţilor Democraţi”, 



| 94 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Moldova Liberă. 

„În Piaţa Unirii, 30.000 de ţărani, muncitori, 

intelectuali şi-au manifestat încrederea în 

Blocul Partidelor Democratice”, Moldova 

Liberă, nr. 622, 17 octombrie 1946. 

„Candidaţii blocurilor Partidelor democratice 

în Moldova”, Moldova Liberă, nr. 625, 20 

octombrie 1946. 

„Iaşul a sărbătorit pe reprezentanţii săi din 

Parlament entuziastă manifestaţie din Piaţa 

Unirii. Deputaţii poporului purtaţi pe umeri 

de cetăţenii oraşului”, Moldova Liberă, nr. 

656, 26 noiembrie 1946. 

„Tabel cu personalul siguranţei din Iaşi” la 13 

octombrie 1944 (ff. 166-167), Arhivele Statului 

Iaşi, Fond Prefectura Judeţului Iaşi, dosar 

43/1944, f. 196. 

„Tabel cu funcţionarii Chesturii şi Instituţiilor 

din Subordine”, la 16 octombrie 1944 (ff. 181- 

184), Arhivele Statului Iaşi, Fond Prefectura 

Judeţului Iaşi, Dosar 43/1944, f. 20. 

Volumul II 

35. 

Copia Statutului general al Uniunii Generale a 

1957 35 



| 95 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Sindicatelor din România (23 ianuarie 1957) 

(ff. 1-11). 

Copia Statutului Federaţiei Lucrătorilor 

Chelneri şi Asimilaţii lor din România (ff. 19- 

35) 

Extras din Constituţia României, referitor la 

drepturile românilor (ff. 15-16). 

Baza documentară a ISISP, Sectorul din Iaşi 

privind Muzeele de Istorie ale Mişcării 

Muncitoreşti şi plăcile memoriale montate pe 

casele cu un trecut important pentru istoria 

mişcării comuniste: 

36. 60 

Referatul de susţinere a propunerii de 

montare unei plăci memoriale pe imobilul lui 

Max Vexler făcute de I. Niculi şi C. Surugiu. 

Informări ale lui Savel Davicu despre „Muzeul 

de istorie a mişcării muncitoreşti din Paşcani” 

(7 august 1958) şi „Muzeul de istorie a mişcării 

muncitoreşti din Iaşi”. 

1958-1970 106 

Proiectul tematic al Muzeului de Istorie a 

mişcării muncitoreşti din Iaşi (periodizarea pe 

săli). 



| 96 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Îndrumar în vederea culegerii materialelor 

documentare pentru Muzeul de Istorie a 

mişcării muncitoreşti din Iaşi (începutul 

răspândirii marxismului în România; Lupta 

pentru refacerea şi dezvoltarea mişcării 

muncitoreşti la începutul secolului al XX-lea. 

Influenţa primei revoluţii ruse asupra mişcării 

revoluţionare din România. Răscoala ţăranilor 

din 1907. Mişcarea muncitorească din 

România în timpul războaielor balcanice şi al 

primului război mondial – 1900-1917; Marea 

Revoluţie socialistă din octombrie. Avântul 

revoluţionar în România. Crearea PCR – 

Victorie istorică a leninismului asupra 

oportunismului şi reformismului din mişcarea 

muncitorească din România – 1917-1923; PCR 

în perioada stabilizării relative a 

capitalismului – 1923-1928; Lupta PCR pentru 

mobilizarea maselor în vederea ieşirii 

revoluţionare din criza. Congresul al V-lea al 

PCR şi însemnătatea lui istorică. Eroicele 

lupte ale ceferiştilor şi petroliştilor – 1929- 

1933; PCR în lupta pentru formarea Frontului 

Popular Antifascist – 1934-1940; Lupta PCR 

pentru mobilizarea poporului în vederea 

eliberării țării de sub jugul hitlerist și 

răsturnării dictaturii fasciste. Ieşirii României 



| 97 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

din criminalul război antisovietic şi pentru 

întoarcerea armelor împotriva trupelor 

fasciste – 1940-1944; Eliberarea României de 

către armata sovietică şi răsturnarea dictaturii 

fasciste de către forţele patriotice populare 

organizate şi conduse de PCR – începutul unei 

ere noi în istoria României; PMR 

conducătorul poporului muncitor în lupta 

pentru construirea socialismului în RPR). 

Colectivul celor însărcinaţi cu depistarea 

documentelor pentru întocmirea tematicii 

„Muzeului de istorie a mişcării muncitoreşti 

Iaşi” (D. Berlescu; V. Popovici; J. Benditer; D. 

Rusu; P. Mîlcomete; Gr. Botez: Gh. 

Ungureanu – directorul Arhivelor Statului 

Iaşi; V. Condurachi; I. Niculi; C. Surugiu). 

Lista materialelor documentare aflate în 

Sectorul Iaşi pentru ilustrarea mişcării 

muncitoreşti în cadrul Muzeului de istorie a 

Moldovei. 

Propuneri de adrese şi locuri unde pot fi 

montate plăci memoriale, precum şi textele 

lor. 



| 98 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

37. 61 


întocmită pentru „Casa memorială «Ilie 

Pintilie»”: Planul calendaristic pentru lucrările 

de amenajare a „Casei memoriale «Ilie 

Pintilie»”; Propuneri pentru modificări la 

„Casa memorială «Ilie Pintilie»”; două 

fotografii cu casa lui Ilie Pintilie; Proiectul 

tematic pentru „Casa memorială «Ilie 

Pintilie»” cu repartizarea pe camere; texte şi 

citate pentru „Casa memorială «Ilie Pintilie»”; 

copia articolului „Casa Memorială «Ilie 

Pintilie», un nou monument istoric al Iaşului”, 

apărut în Revista de istorie „Studii”, Bucureşti. 

1959 72 

38. 551 

Memorii scrise de: Iuşcă Constantin, „Amintiri 

din Revoluţia din Octombrie”, 7 iunie 1964, 

(ff. 3-49); Iuşcă Constantin, „Rolul şi 

însemnătatea istorică a Comitetelor 

Tovărăşeşti” (ff. 50-56); Botez Gheorghe, 

„Amintiri despre I. C. Frimu” (februarie 1963) 

(ff. 58-63); Scrisoarea prin care ISISP îi 

solicită lui Gheorghe Botez să trimită 

amintirile despre I. C. Frimu prin intermediul 

Comitetului Regional PMR Iaşi; Florea 

Gheorghe Colcea, „Amintiri în legătură cu 

mişcarea muncitorească” (ff. 65-73). 

1962-1964 73 



| 99 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


privind casele conspirative ale comuniştilor 

din perioada 1908-1944. 

Informare a ISISP către Comitetul Regional 

privind sediile organizaţiilor muncitoreşti şi 

caselor conspirative folosite de organizaţiile 

PCR, unde au avut loc diverse şedinţe şi 

întâlniri ale membrilor PCR, UTC şi ale altor 

organizații comuniste în anii 1908-1944, 

cărora trebuia să li se monteze plăci 

memoriale. Documentul conţine şi textul 

plăcilor (ff. 3-14). 

39. 24 

Adresele unor case şi locuri folosite periodic 

de organizaţiile comuniste considerate a nu fi 

foarte semnificative pentru a li se monta plăci 

memoriale (ff. 15-20). 

Informare şi propunerile de case şi textele de 

pus pe plăcile memoriale, rezultate în baza 

documentării realizate de colectivul convocat 

de Comitetul Regional (ff. 43-50). 

„Convorbire cu tovarăşul Virgil Ionescu”, 24 

februarie 1966, notată de N.G. Munteanu şi L. 

Eşanu (ff. 58-63). 

Imagini şi descrieri ale caselor conspirative (ff. 

74-103). 

1965-1966 167 



| 100 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Referat asupra caselor şi locurilor din Iaşi 

legate de activitatea lui Gheorghe Gheorghiu 

Dej (ff. 104-106). 

„Referat asupra constatărilor făcute cu prilejul 

depistării caselor şi locurilor din Bucureşti, 

legate de activitatea lui Gheorghiu Dej”, 19 

mai 1965 (ff. 107-112). 

Tabel cronologic privind locurile legate de 

activitatea lui Gheorghiu Dej (ff. 116-132). 

Textele plăcilor comemorative de pe clădirile 

legate de activitatea lui Gheorghe Gheorghiu 

Dej, document întocmit de N.G. Munteanu (ff. 

136-167). 

40. 1 


pentru „Muzeul de Istorie a Moldovei”: 

„Proiectul privind tematica Secţiei de Istorie a 

Mişcării Muncitoreşti din cadrul Muzeului de 

Istorie a Moldovei” (1966); Proiectul privind 

tematica Secţiei de Istorie a Mişcării 

Muncitoreşti; „Planul tematic al problemelor 

de istorie a mişcării muncitoreşti care vor fi 

reliefate în cadrul muzeului de istorie a 

Moldovei”; Listă cu presa partidelor politice; 

Lista cu persoanele invitate la discutarea 

tematicii Muzeului de Istorie a Moldovei. 

1966 149 



| 101 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

41. 39 

Baza documentară privind mişcarea 

muncitorească reflectată în presă: concepte şi 

varianta finală a listei cu ziarele existente în 

Biblioteca „M. Eminescu” din Iaşi. (ff. 1-10); O 

bibliografie a presei burgheze (ff. 47-52). 

1966 79 

42. 

Memorii scrise cu prilejul aniversării a 50 de 

ani de la înfiinţarea Partidului. Printre cei 

care şi-au scris memoriile s-au numărat: 

Hănţescu Moretz, „Nota privind unele acţiuni 

organizate de partid, asigurarea de case 

conspirative şi crearea de organizaţii de masă 

în fostele judeţe Botoşani şi Dorohoi în 

perioada anilor 1934-19944” (ff. 1-5); Horn 

Clearin, „Aspecte din mişcarea comunistă din 

Raionul Vatra Dornei, trăite de mine din anii 

1929-1944” (ff. 6-10), tabel nominal cu 

persoane cu care a colaborat Horn Clearin (f. 

11); Klier Herman (ff. 12-18); Leitner Sofia, 

„Problemele muncii politice în ilegalitate. 

Contribuţia pe care am adus-o la acţiunile 

Partidului Comunist din România începând cu 

anul 1933” (aprilie 1964) (ff. 19-22); Laitner 

Dezideriu, „Problemele muncii politice din 

ilegalitate. Contribuţia pe care am adus-o la 

acţiunile conduse de Partidul Comunist din 

1964 100 



| 102 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

România” (Rădăuţi, aprilie 1964) (ff. 23-25); 

Mella Aristide, „Autobiografie” (Vatra Dornei, 

15 aprilie 1958) (ff. 26-27), „Completare la 

Autobiografie” (10 mai 1958) (f. 28), 

„Autobiografie” (Vatra Dornei, 15 martie 

1958); Malanca Clement, „Acţiunea mea la 

Autobiografie” (ff. 30-39); Nussbranch Isac, 

„Aspecte din activitatea mea în ilegalitate” 

(Suceava) (ff. 40-41); Ostfeld Marcus, „Nota 

informativă” (Vatra Dornei, 4 iulie 1964) (ff. 

42-43); Pardău Ieremia (Părdău Irimie – 

Preşedintele Comitetului Regional de Luptă 

pentru Pace), „Din trecutul de luptă al 

Partidului Comunist Român” (ff. 44-46); 

Ploşcian Ioan (Ploşciac Ioan), „Despre unele 

acţiuni organizate de mişcarea comunistă din 

Oraşul Rădăuţi în ilegalitate” (Rădăuţi, 16 

aprilie 1964) (ff. 47-50); Piesic Iancu, „Despre 

activitatea din perioada ilegalităţii 1934-1944” 

(Botoşani, februarie 1964) (ff. 51-54); Rozen 

Bernard, „Evocări cu date privind activitatea 

mea sub îndrumarea permanentă a Partidului 

Comunist Român” (Botoşani, 3 martie 1964) 

(ff. 55-59); Raly Bley (f. 60); Rabinovici Izic 

(ff. 61-62); Riczker Abraham, „Informare 

despre acţiunile la care am luat parte în 

ilegalitate” (24 aprilie 1964) (ff. 63-64); 



| 103 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Rabinovici Hascal (1 aprilie 1964) (ff. 65-73); 

Segal David, „Evocări” (1 martie 1964) (ff. 74- 

76); Schalet Heinrich (Suceava, 15 aprilie 

1964) (f. 77); Schapira Sigmund (20 februarie 

1964) (ff. 78-80); Schaer, „Aspecte din 

activitatea ilegală a partidului din oraşul Vatra 

Dornei din anii 1929-1940” (Suceava, 1 martie 

1964) (ff. 81-86); Tobias Hilsenrat, „Din 

activitatea ilegală a Partidului Comunist din 

Oraşul Suceava” (Suceava, 8 aprilie 1964) (ff. 

87-90); Vexler Leon, „Aspecte din activitatea 

mea din perioada 1935-1944” (Botoşani, 

februarie 1964) (ff. 91-93); Waxman Samoilă, 

„Informare” (29 februarie 1964) (ff. 94-97); 

Wexler Janeta, „Din activitatea mea din 

perioada ilegală” (22 februarie 1964) (ff. 98- 

100). 

Volumul I 

42. 


ani de la înfiinţarea Partidului. Printre cei care 

şi-au scris memoriile s-au numărat: Brauştein 

Sulim, „Notă din discuţiile avute cu tov. 

Broşteşu Sulim din Bucureşti, Calea Victoriei 

nr. 33, originar din oraşul Rădăuţi” (7 

februarie 1966) (ff. 1), autobiografia lui 

Brunştein Sohulim (Rădăuţi, ianuarie 1964) 

1964-1966 53 



| 104 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

(ff. 2-24); Damaschin Tuhuţ, (29 februarie 

1964) (ff. 25-26); Drul Şmil, „Scurtă 

autobiografie” (Suceava, 1 martie 1964) (ff. 27- 

31); Finchelştain Adela, „Activitatea pe care 

am desfăşurat-o între anii 1941-1944” (ff. 32- 

33); Gutman I., „Unele evenimente din 

mişcarea ilegală al fostului judeţ Rădăuţi” 

(Rădăuţi, 20 aprilie 1964) (ff. 34-44); Gruber 

Ida (ff. 45); Hanţescu M., „Notă privind unele 

acţiuni organizate de partid, asigurarea de 

case conspirative şi crearea de organizaţii de 

masă în fostul judeţ Botoşani şi Dorohoi în 

perioada anilor 1933-1944” (ff. 46-53). 

Volumul II 

42. 



şi-au scris memoriile s-au numărat: Frunză 

Vasile, colonel în rezervă (Patronajul Tg. 

Ocna, Dispensarul „Azilul de noapte”, Moş 

Şelaru, Calde plăcinte, calde!) (Bucureşti, 5 

noiembrie 1970) (ff. 1-5); Florescu Alexandru 

(ff. 6-18); Grigoraş Gheorghe, „Amintiri din 

ilegalitatea PCR” (Iaşi, 6 decembrie 1970) (ff. 

19-30); Haimovici Haim, „Amintiri” (11 

decembrie 1970) (ff. 31-44); Hărăţu Costache, 

1970 90 



| 105 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

„Amintiri” (Iaşi, 26 decembrie 1970) (ff. 45- 

58); Held Marcel (ff. 59-72); Iordan Iorgu, 

„Universitatea din Iaşi şi lupta contra 

fascismului” (ff. 73-80); Kahane Aron, 

„Amintiri din activitatea mea depusă în 

mişcarea muncitorească din Iaşi” (ff. 81-87); 

Leibovici Erza (Maxim Constantin), „Amintiri. 

La Iaşi” (Bucureşti) (ff. 88-90). 

Volumul III 

42. 



şi-au scris memoriile s-au numărat: Leonte 

Dumitru (ilegalist) – interviu luat de Covaci 

M. (ff. 1-38); Lucinescu F. Horia, „Impresii 

din Rusia revoluţionară a anilor 1917-1921. 

Relatările unui corespondent voluntar din 

1921 al ziarului «Socialismul»” (24 iulie 1957) 

(ff. 39-49); Mârza Vasile, „Amintiri. La Iaşi” 

(ff. 50-52); Nachman Leib (6 noiembrie 1970) 

(ff. 53-61); Adela Braunstein, „Amintiri” (Iaşi, 

1970) (ff. 62-65); Băisan Nicolae, „Unele 

aspecte din activitatea ilegală a comuniştilor” 

(Ianuarie 1971) (ff. 66-71); Romega Minodora 

(ff. 72-81); Rusu Maria, „Amintiri din viaţa 

mea” (ff. 82-83); Szabo Mina (Orenştain 

1970-1971 153 



| 106 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Mirţa), „Unele aspecte ale activităţii pe linie de 

UTC din adânca ilegalitate precum şi unele 

acţiuni întreprinse de UTC condusă de partid 

între anii 1928-1940” (Iaşi, 29 iulie 1970) (ff. 

84-86); Săcăleanu Constantin, „Din amintirile 

unui muncitor tipograf” (ff. 87-105); Negreanu 

Iosif S., „Amintiri” (ff. 106-134); Niculi 

Georgeta, „Amintiri” (ff. 135-141); Niculi Ion – 

ilegalist, „Amintiri” (ff. 142-153). 

Volumul IV 

42. 



şi-au scris memoriile s-au numărat: Andrei 

Vasile (Andricic): „Activitatea progresistăantifascistă. 

Dovezi acte şi mărturii” 

(„Dizolvarea mitingului legionar”, „Pamfletul 

lui Tudor Arghezi”, „Evacuarea Iaşului”) (ff. 1- 

9); Audoroi Elvira (Mihăiţă), membru de 

partid din 1930, „Amintiri” (ff. 10-19); Carol 

Sau, fost elev al Şcolii Sindicale Iaşi, „Şcoala 

Sindicală Iaşi” (Vânzătorii de ziare 

muncitoreşti), Bucureşti, noiembrie 1970 (ff. 

55-59); Constantinescu Iaşi, „Amintiri Ieşene”, 

(ff. 60-91); Crivei Mihai, „Memorii” (31 

ianuarie 1971) (ff. 92-138); Eşanu Sabina (ff. 

1970-1971 121 



| 107 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

139-141); Feldman Bercu (18 noiembrie 1970) 

(142-145); Feldman Izu, „Amintiri” (7 

decembrie 1970) (146-156). 

Volumul V 

42. 



şi-au scris memoriile s-au numărat: Băcuşcă 

Fany, „Discuţie cu tov. Băcuşcă Fany, 

instructor la Consiliul Popular Municipal 

Piatra Neamţ” (ff. 1-2); Cojocaru Simca, 

„Ilegalistul – Cojocaru Simca” (f. 3); Feraru 

Solomon, I.M. Ceahlău” (ff. 4-5); Grosu Carol, 

„Discuţie cu tovarăşul Grosu Carol, 

preşedintele Cooperativei «Deservirea», Piatra 

Neamţ – ilegalist” (ff. 6); Răileanu Dumitru, 

„Consemnări despre mişcarea de tineret din 

Municipiul Piatra Neamţ în perioada 1933- 

1944” (Piatra Neamţ, 1 februarie 1972) (ff. 7- 

9). 

1972 9 

Volumul VI 

42. 

Dubletele memoriilor scrise cu prilejul 

aniversării a 50 de ani de la înfiinţarea 

Partidului. Acestea sunt cele scrise de: 

Malanca Clement, „Acţiunea mea la 

1972 265 



| 108 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

autobiografie” (ff. 1- 10); Mella Aristide, 

„Autobiografie” (Vatra Dornei) (ff. 11-12), 

„Completare la autobiografie” (Vatra Dornei) 

(f. 13), „Autobiografie” (Vatra Dornei) (f. 14); 

Tobias Hilsenrat, „Din activitatea ilegală a 

Partidului Comunist din Oraşul Suceava” 

(Suceava) (ff. 15-18); Horn Clearin, „Aspecte 

din mişcarea comunistă din Raionul Vatra 

Dornei, trăite de mine din anii 1929-1944”, (ff. 

19-22), „Completare” (f. 23), Tabel nominal cu 

persoanele care au colaborat cu Horn Clearin 

(f. 24); Filip Ştefan, „Scurtă privire asupra 

mişcării muncitoreşti pe care am cunoscut-o 

în perioada anilor 1930-1960” (Fălticeni) (ff. 

25-52); Schaer, „Aspecte din activitatea ilegală 

a partidului din oraşul Vatra Dornei din anii 

1929-1940” (Suceava) (ff. 53-58); Finchelstein 

Adela, „Activitatea pe care am desfăşurat-o 

între anii 1941-1944” (ff. 59-60); Drul Şmil, 

„Scurtă autobiografie” (Suceava) (ff. 61-65); 

Socaci Andrei, „Acţiunea mea pentru 

autobiografia din anii trecuţi” (ff. 66-67); 

Damaschin Tuhuţ (ff. 68-69); Waxman 

Samoilă, „Informare” (ff. 70-73); Riczker 

Abraham, „Informare despre acţiunile la care 

am luat parte în ilegalitate” (ff. 74-75); Ostfeld 

Marcus, „Notă informativă” (Vatra Dornei) (ff. 



| 109 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

76-77); Raly Blei (f. 78); Ida Gruber (f. 79); 

Schapira Sigmund (ff. 80-82); Schalet 

Heinrich (Suceava) (f. 83); Ploşciac Ioan, 

„Despre unele acţiuni organizate de mişcarea 

comunistă din Oraşul Rădăuţi în ilegalitate” 

(Rădăuţi) (ff. 84-87); Brunştein Schulim, 

”Despre mişcarea muncitorească din Rădăuţi” 

(Rădăuţi) (ff. 88-110); Nussbranch Isac, 

„Aspecte din activitatea mea în ilegalitate” (ff. 

111-112); Leitner Dezideriu, „Problemele 

muncii din ilegalitate. Contribuţia pe care am 

adus-o la acţiunile conduse de Partidul 

Comunist din România” (Rădăuţi) (ff. 113- 

115); Leitner Sofia, „Problemele muncii 

politice în ilegalitate. Contribuţia pe care am 

adus-o la acţiunile Partidului Comunist din 

România începând din anul 1933” (ff. 116- 

119); Pardău Irimie – preşedintele Comitetului 

Regional de Luptă pentru Pace, „Din trecutul 

de luptă al Partidului Comunist Român” (ff. 

120-122); Gutman I., „Unele evenimente din 

mişcarea ilegală a fostului judeţ Rădăuţi” 

(Rădăuţi) (ff. 123-133); Klier Herman (ff. 134- 

140); Broşteşu Sulim, „Notă din discuţiile 

avute cu tovarăşul Broşteşu Sulim din 

Bucureşti, Calea Victoriei nr. 33, originar din 

Oraşul Rădăuţi” (f. 141); Andrei Vasile (zis 



| 110 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Andriciuc), „Activitate progresistăantifascistă. 

Dovezi şi acte” (ff. 142-147); Adela 

Braunştein, „Amintiri” (ff. 148-151); Bejenaru 

Nicolae, „Amintiri de neuitat” (ff. 152-156; 

dublura 157-159); Caraş Şaia, „Amintiri. 

Plecarea în Spania” (ff. 160-164); Eşanu 

Sabina (ff. 165-167); Frunză Vasile – colonel 

rezervă, „Patronajul Tg. Ocna” (Bucureşti) (ff. 

168-172); Feldman Bercu (ff. 173-176); 

Grigoraş Gheorghe, „Amintiri din Ilegalitatea 

PCR” (Iaşi) (ff. 177-188); Haraţu Costache, 

„Amintiri din activitatea revoluţionară de la 

Atelierele CFR Paşcani” (Iaşi) (ff. 189-202); 

Niculi Georgeta, „Amintiri” (ff. 203-209); Iosif 

S. Negreanu, „Amintiri. Ianuarie-mai 1921” (ff. 

210-237); Vanda Nicolschi, „Amintiri” (ff. 

238-240); Romega Minodora (ff. 241-250); 

Rusu Maria, „Amintiri din viaţa mea” (ff. 251- 

252); Sabo Mina (Orenştain Mirţa), „Unele 

aspecte ale activităţii pe linie de UTC din 

adânca ilegalitate precum şi unele acţiuni 

întreprinse de UTC condusă de partid între 

anii 1928-1940” (ff. 253-255); Văscăuţeanu F. 

– profesor universitar, „Amintiri din perioada 

de creare a PCR” (ff. 256-259); Cuprinsul 

volumelor III-V (ff. 260-265). 

Volumul VII. 



| 111 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

43. 70 

Volum alcătuit din copiile unor documente de 

arhivă. Titlul de început al acestuia este „Al 

doilea Congres Regional”, p. 1402 şi se 

termină la p. 1905. În volum există 4 pagini cu 

corecturi la textul iniţial (ff. 504-508). 

- 508 

44. 

Memoriile scrise de unii ilegalişti ai partidului 

cu prilejul aniversării a 50 de ani de la 

înfiinţarea PCR. Printre aceştia s-au numărat: 

Avram Riven (ff. 1-4); lista cu 

interviurile/memoriile scrise (f. 5); Bălănici 

Constantin (ff. 6-7 ) (f. 7 conţine o poză cu 

Constantin Bălănici – a făcut închisoare la 

Doftana şi s-a numărat printre cei care au 

înfiinţat UTC Iaşi); Bercovici Ştrul (30 

noiembrie şi 1 decembrie 1966) (ff. 8-20); 

Bercovici Tipa (ff. 21-22); Brătoi Dimitrie, 1 

decembrie 1966 (ff. 23-37), scrisoarea lui 

Dumitru Brăroiu către Primul secretar al CC al 

PMR, Gheorghe Gheorghiu-Dej (ff. 38-40); 

Conache Elena, Iaşi, 30 noiembrie 1966 (ff. 

42-49). 

1966 51 

45. 

Materiale privitoare la ilegaliştii din Galaţi: 

note luate în aprilie 1967 de Leon Eşanu (ff. 1- 

10). 

1967 41 



| 112 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Autobiografiile scrise de: C. Baciu, 31 iulie 

1967 (ff. 11-18); Palade C. (ff. 19-25); V. 

Ionescu (ff. 26-31) şi Răşcanu V. (ff. 32-37). 

„O” – ORAŞE 

Copii ale unor documente din Arhivele 

Statului din Iaşi referitoare la activitatea 

organizaţiilor cu caracter comunist, a 

sindicatelor din Iaşi, precum şi problemele 

şomajului, printre care enumerăm: 

Problemele interne ale comunităţii evreieşti 

din Iaşi, alegerea unui nou haham (ff. 3-6); 

46. 27 

Moţiunea Congresului Ligii Agrare a ţinutului 

Iaşi (f. 7); 

Informări ale Serviciului Special de Siguranţă 

către Prefectul de Iaşi privind organizarea 

diverselor întruniri ale organizaţiilor cu 

caracter comunist ( la 23 iunie 1929, în Sala 

„Bejan” din Iaşi urma să se întâlnească 

pensionarii, funcţionarii, meseriaşii şi 

lucrătorii CFR pentru a constitui „Liga Unirea 

Ceferiştilor”); 

1929-1931 134 

Nota informativă din 29 aprilie 1929, privind 



| 113 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

posibilele tensiuni dintre locuitorii din Obştea 

Pârliţa; 

Notă informativă a Serviciului Special de 

Siguranţă adresată Prefectului Judeţului Iaşi 

privind Congresul inginerilor universitari, 

desfăşurat în Aula Universităţii Iaşi la 26 mai 

1929; 

Notă informativă privind starea de spirit a 

studenţimii ieşene, a rezerviştilor mobilizaţi, a 

comercianţilor şi sătenilor împotriva notarului 

Caruceru, declanşarea unei greve la fabrica 

„Textila” Iaşi, în 1 august 1929; 

Tabel cu brutăriile din Municipiul Iaşi (ff. 33- 

34); 

Procesul-verbal din 19 noiembrie 1930 al 

şedinţei Comitetului de Ajutorare a celor 

lipsiţi de lucru; 

Notă informativă a Direcţiunii Generale a 

Muncii, Inspectoratul Muncii Bacău către 

Directorul Ministerial referitor la situaţia 

şomajului din Regiunea Bacău; 

Adresa Serviciului Administrativ al Primăriei 

Comunei Botoşani, către Directorul 

Ministerial, din 13 februarie 1931, privind 



| 114 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

ajutorarea şomerilor; 

Adresa Ministerului Muncii, Sănătăţii şi 

Ocrotirilor Sociale, Direcţia Muncii, Serviciul 

Plasărei, Şomajului şi Migraţiunilor nr. 7888 

din 28 februarie 1931, privind combaterea 

şomajului (ff. 64-65). 


din Iaşi referitoare la conflictele de muncă din 

raza Oraşului Iaşi, printre care menţionăm: 

47. 52 

Adresa Inspectoratului Regional de Muncă şi 

Asigurare Socială Iaşi către Ministerul Muncii, 

Corpul de Inspecţie şi Coordonare, privind 

nemulţumirile din decembrie 1943 de la 

fabrica „Metalurgica Moldovei” din Iaşi (ff. 3- 

4). 

1942-1943 77 

Un memoriu al muncitorilor de la Fabrica 

„Metalurgica Moldovei” Iaşi către Ministrul 

Muncii (ff. 6-7). 

Procesul-verbal întocmit de Alexandru Arhire, 

şeful Inspectoratului Regional al Muncii şi 

Asigurărilor Sociale Iaşi, în urma anchetei de 

la Fabrica „Metalurgica Moldovei” din Iaşi. 

Notă informativă legată de conflictul de 



| 115 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

muncă de la Fabrica „Metalurgica Moldovei” 

Iaşi (f. 9). 

Informare a Comisiei de Arbitraj de pe lângă 

Inspectoratul Regional al Muncii Iaşi, privind 

conflictele de muncă soluţionate în cursul 

lunii martie 1942 şi deciziile adoptate: 

conflictul colectiv de muncă de la fabrica 

„Victoria” SA, Secţia Ţesătorie din Iaşi; 

Cererea de fixare a salariilor la 10 funcţionari 

dublanţi de la fabrica „Textila Iaşi” SA; 

Cererea de majorare a salariului funcţionarei 

dublante, Ecaterina Doroftei, de la magazinul 

manufactură „Kahane” din Iaşi (ff. 10-19). 

Circulara prin care Misiunea Germană din 

Galaţi era obligată să achite drepturile de 

concentrare pentru salariaţii români (ff. 20- 

22). 

Tablou cu cauzele din Iaşi, Vaslui şi Botoşani, 

în care a fost sesizată Comisia de Arbitraj Iaşi 

de la înfiinţare şi până în 20 octombrie 1942 

(f. 23). 

Documente ale Comisiei de Arbitraj de pe 

lângă Inspectoratul Regional al Muncii Iaşi (ff. 

24-29). 



| 116 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Tabel cu şedinţele din luna februarie 1942 ale 

Comisiei de Arbitraj de pe lângă Inspectoratul 

Regional al Muncii Iaşi (ff. 30-31). 

Notă informativă privindu-l pe D.I. Mancaş, 

din Comuna Dochia, Judeţul Neamţ, care 

asculta radio „Moscova” şi „Londra. Acesta era 

caracterizat ca având o atitudine defetistă, 

motiv pentru care i s-a ridicat aparatul de 

radio. A fost dispusă cercetarea militarilor pe 

care îi convinsese să nu participe pe front (f. 

39). 

Documente referitoare la activitatea 

comuniştilor din Iaşi. 

Zvonurile legate de situaţia prizonierilor din 

URSS etc. 

48. 47 


din Iaşi (fondurile Primăria Municipiului Iaşi 

şi Prefectura Judeţului Iaşi), referitoare la 

situaţia şomajului, acordarea de ajutor social 

şi accidente de muncă, dar şi bugetul 

administraţiei Bacău, printre care enumerăm: 

1929-1931 56 

Bugetul General al Administraţiei Comunale 

de venituri şi cheltuieli pe anul 1929 (f. 2); 

Solicitarea din 1929 a plutonierului major în 



| 117 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

rezervă Gh. Cloşcă adresată primarului Bacău 

pentru un loc de muncă ca intendent la Hală 

sau Abator, ori controlor al încasatorilor de 

piaţă (f. 3); 

Em. Samureanu (tată a 6 copii dintre care 

doar 2 lucrau), funcţionar (secretar) al 

Primăriei Bacău, solicita primarului un ajutor 

în suma de 50.000 de lei, necesar fiicei sale 

Stela Samureanu, aflată în Străinătate pentru 

specializare în boli obstretice (Berlin şi apoi 

Paris). Procesul-verbal al şedinţei consiliului 

Primăriei Bacău, din 8 mai 1929, prin care era 

acordat un ajutor de 25.000 de lei pentru 

Stela Samureanu (f. 6); 

Procesul-verbal al şedinţei Comitetului de 

ajutorare a celor lipsiţi de lucru, din 19 

noiembrie 1930, în care s-a decis înfiinţarea 

unui birou pe lângă Primărie şi invitarea 

comandantul Garnizoanei ca parte a 

Comitetului. 

Procesul-verbal din 17 martie 1930 întocmit 

de comisar aj. Ioan Gavriliu, directorul Poliţiei 

Moineşti, în urma accidentului suferit de 

maistrul sondor Mihai Merica la sonda nr. 24 

din schela Moineşti a Administraţiei 



| 118 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Petrolifere Steaua Română din Moineşti (ff. 

12-15). 

Delaţiunile din 1930 ale unor săteni din 

Comuna Blăgeşti, Judeţul Bacău, în care era 

denunţat Vasile Filimon, în a cărui casă s-ar 

organiza „întruniri secrete care au scopuri 

comuniste”. Plt. Maj. Stan Nicolaie, şeful 

secţiei Jandarmi Gârleni din Legiunea de 

Jandarmi Bacău, a întocmit un proces-verbal 

prin care a infirmat respectivele delaţiuni (ff. 

16-18). 

Adresa sindicatului muncitorilor către 

Primăria Bacău, prin care era solicitat ajutor 

pentru oamenii lipsiţi de mijloace de 

subzistenţă cazaţi la sediul sindicatului. 

Primăria a acordat un ajutor în valoare de 

5000 de lei. 

Corespondenţă privind situaţia asupra 

şomajului în regiunea Bacău. Tabloul cu 

şomerii din Bacău în lunile ianuarie şi 

februarie 1931. 

Corespondenţa cu Ministerul privind banii 

acordaţi pentru ajutorarea celor fără loc de 

muncă în Bacău şi Roman; 



| 119 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Procesul-verbal întocmit de comisarul 

Chesturii de Poliţie Bacău, circa III, 

Constantin Moldoveanu, cu ocazia 

accidentului suferit de Stafie Nicolai la 

întreprinderea I Goldemberg din Bacău, la 2 

iunie 1931 (ff. 27-29). 

49. 49 


Iaşi, referitoare la situaţia şomajului din 

Botoşani în anul 1931 şi lipsa de fonduri 

pentru ajutorarea acestor persoane. 

1931 8 

Copiile unor documente din fondurile 

Arhivelor Statului Iaşi, referitoare la situaţia 

şomerilor din Piatra Neamţ, printre care 

menţionăm: 

50. 54 

Adresă prin care era solicitată o anchetă în 

ceea ce-l priveşte pe primar, „care îşi bate joc 

de şomeuri”. 

1930 18 

Procesul-verbal întocmit în urma şedinţei din 

20 decembrie 1930, în care s-a discutat 

problema şomerilor din Piatra Neamţ. 

51. 56 Copiile unor documente din Arhivele Statului 

Iaşi, referitoare la situaţia grea cu care se 

1931-1946 25 



| 120 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

confruntau locuitorii din Roman şi 

împrejurimi în anul 1931, printre care 

menţionăm: 

Adresa Directorului Ministerial Iaşi către 

preşedintele delegaţiei judeţene Roman, 

privind acordarea unui ajutor de 10 vagoane 

cu alimente, restul nevoilor trebuind să fie 

acoperite prin implicarea celor care au primit 

credite în acest scop (30 martie 1946). 

Petiţia a patru locuitori din Comuna Băceşti, 

plasa Roman-Vodă, Judeţul Roman, prin care 

solicitau intervenţia primarului pe lângă 

Prefectură şi Camera Agricolă pentru a li se 

distribui porumb (1931). 


din Suceava privind conflictele de muncă din 

Rădăuţi, printre care menţionăm: 

52. 55 

Buletin Informativ nr. 97 din 15 octombrie 

1929, în care se menţiona declanşarea grevei 

de către 150 de muncitori de la fabrica de 

cherestea din Falcău. Aceştia solicitau 

majorarea cu 25% a salariului şi micşorarea 

zilei de lucru de la 16 ore la 7. Lucrul a fost 

reluat după ce li s-a majorat salariul de la 25 

1929 21 



| 121 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

de bani la 1 leu/oră. 

Buletinul Informativ 46/21 martie 1929, 

privind declanşarea grevei de către 90 de 

muncitori de la fabrica de ciment „Portland şi 

Roman” Putna. 

Conflictul de muncă declanşat de 2.000 de 

muncitori de la fabricile de cherestea din 

Rădăuţi (1929). Conflictul a fost aplanat în 

urma semnării unui contract colectiv de 

muncă, prin care a fost introdusă ziua de lucru 

de 8 ore şi sporirea salariului cu 14%. 

Conflictul declanşat de 21 de muncitori de la 

Moara „Kraftt”, care la 21 iunie 1929, solicitau 

ziua de lucru de 8 ore şi majorare salarială de 

30%. 

53. 761 

Copiile unor documente de arhivă de la 

Arhivele Statului din Suceava privind 

tensiunile generate de impozite şi problemele 

agricole, precum şi starea de fapt din 

Câmpulung Moldovenesc. 

Documente referitoare la tensiuni create de 

impozite şi probleme agricole. 

1929 98 

Cererea locuitorilor din Iacobeni pentru 

reducerea debitului de arendă de la 20 de lei la 



| 122 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

2 lei de prăjină (1929) (ff. 3-5). 

Adresă către Vaida Voievod, ministru de 

interne, prin care este înştiinţat că populaţia 

este agitată de impozitul impus de Camera 

Agricolă în septembrie 1928. Ca răspuns, 

prefectul dă ordin să înceteze colectarea taxei 

(f. 8). 

Raport privind situaţia pe luna aprilie 1929 în 

judeţul Câmpulung: situaţia financiară; 

reconstrucţia şi înzestrarea localităţilor cu 

şcoli; pierderea în război a planurilor 

pământurilor şi pădurilor şi a hotărniciilor, 

ceea ce duce la întârzierea inventarierii 

pământurilor; starea proastă a drumurilor 

comunale; existau localităţi în care primăria 

nu avea un local propriu; starea financiară 

proastă a populaţiei; presiunile puse de 

lucrătorii la fabrica de cherestea pentru 

reducerea programului de muncă la 8 ore; 

paza comunelor era asigurată de Posturile de 

jandarmi şi guarzii comunali (1929) (ff. 26- 

27). 

Raportul prefectului judeţului Câmpulung 

privind situaţia din judeţ şi nemulţumirile 

populaţiei legate de: impozite; lipsa de locuri 



| 123 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

de muncă; lipsa unei pieţe de desfacere a 

produselor; imposibilitatea de vindere a 

vagoanelor cu lemne de foc din cauza tarifului 

mare pentru transportul pe CFR.; lipsa de 

lemn de fond pentru nevoile gospodăreşti ale 

sinistraţilor rezultaţi din inundaţii; datoriile la 

bănci; procesul-verbal întocmit de jandarmul 

Vicol Emilian, în ceea ce priveşte ancheta 

acţiunii de agitaţie făcută de Profir Dorofiesă 

din Dorna Candreilor în ziua de 19 mai 1930, 

pentru urcarea la păşunat cu vitele; locuitorii 

nu au avut prelungire la păşunat (f. 48). 

Conflictul de muncă de la Societatea 

„Bucovina” din Sadova. 

Concluziile unei anchete desfăşurată de şeful 

de post din Moldoviţa referitor la conflictul de 

muncă declanşat la Fabrica de Cherestea a 

Fondului din localitatea Moldoviţa (f. 74). 

54. 781 


Iaşi (fondul Prefectura Judeţului Iaşi), cu 

privire la situaţia şomerilor din Bârlad şi două 

materiale de propagandă comunistă, printre 


1931-1965 7 

Informare adresată Directorului Ministerial 



| 124 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Iaşi privind creşterea numărului de şomeri din 

raza judeţului (1931); 

Două broşuri de popagandă în original: 

„Raionul Bârlad. Cifre şi Fapte la 7 martie Toţi 

la vot!” (1965) şi „Oraşul Bârlad astăzi”. La 7 

martie – Toţi la vot!”. 


din Bucureşti privind conflictele de muncă, 

situaţia economică şi a muncitorilor din 

Brăila. 

Adresă privind starea îngrijorătoare a igienei 

şi sănătăţii elevilor din şcolile de meserii din 

Brăila (raport întocmit de dr. Marati). 

55. 791 

Copie a întâmpinării scrise de Casele 

comerciale şi agenţii de vapoare către 

Ministrul Muncii, legat de problemele din 

legea din 1920 referitoare la descărcarea, 

încărcarea şi stivuirea vaselor maritime (ff. 9- 

11). 

1929 181 

Moţiunea hotărâtă de şomerii şi muncitorii 

din şantierul Franco-Român (FR), întâlniţi în 

23 februarie 1929, prin care solicită 

reangajarea celor concediaţi şi acordarea de 



| 125 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

ajutor celorlalţi şomeri (f. 26). 

Formularul pentru anunţarea unui conflict de 

muncă înaintat de Inspectoratul Muncii din 

Brăila către Direcţia de studii şi statistică din 

Direcţia Generală a Muncii. Lista cu societăţile 

şi casele unde s-au semnalat conflicte (1929). 

Adresa Federaţiei în Alimentaţie din România, 

Sindicatul profesional „Pâinea” al lucrătorilor 

brutari şi franzelari din Brăila către Ministerul 

Muncii, Inspectoratul Local, prin care se 

solicită o întâlnire la care să se discute pe 

marginea conflictului de muncă declanşat 

între patroni şi lucrătorii din brutării, să se 

discute aplicarea tarifului din memoriul 

patronilor înaintat Primăriei în septembrie 

1927 şi neaplicat de toţi brutarii. Este ataşat şi 

memoriul (ff. 40-41). Rezultatul tratativelor 

poate fi citit la f. 60. 

Informare adresată Ministrului Muncii, 

referitor la ruinarea muncitorilor din portul 

Galaţi de un grup de delegaţi repartizaţi de 

guverne (1929). 

Adresa Uniunii Muncitorilor Grafici din 

România către Inspectoratul Muncii Brăila, 

prin care se solicită organizarea de negocieri 



| 126 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

pentru aplanarea conflictului de muncă 

declanşat între tipografi şi direcţiunea 

Atelierului „Galaţii Noi” (iulie 1929). 

Conflictul de muncă declanşat de Sindicatul 

Profesional al Muncitorilor de la Carierele de 

piatră din Comuna Greci şi împrejurimi, 

solicitând libertatea de a întreprinde activităţi 

sindicale, un contract colectiv de muncă, 

ajutor medical în cazuri de accident, stabilirea 

zilei de muncă la 8 ore, desfiinţarea lucrului cu 

acord, aplicarea legii din 1928 referitoare la 

ocrotirea muncii minorilor şi durata muncii de 

8 ore (f. 63). 

Referatul întocmit de Inspectorul delegat să 

cerceteze sesizarea de la Cariera de Piatră 

Greci poate fi citit la ff. 64-66. 

Conflictul de muncă de la Şantierul „Brateş” şi 

referatul întocmit de cel delegat să analizeze 

situaţia pot fi citite la ff. 75-77. 

Lista solicitărilor făcute de Sindicatul 

Muncitorilor Elevatorişti din Portul Brăila 

către Ministrul Muncii (ff. 92-93). 

Procesul-verbal al şedinţei din 10 aprilie 1929 

a Comisiei Interimare a Camerei de Industrie 



| 127 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

şi Comerţ, Circa V Brăila, în care se prezintă 

situaţia muncitorilor din portul Brăila şi 

salarizarea acestora (ff. 106-108). 

Tabelul cu salariile medii plătite în câteva 

profesii în cursul lunii aprilie, mai, iunie şi 

iulie 1929 în oraşul Râmnicu-Sărat (f. 125-127, 

132). 

Referat asupra uceniciei în raza regiunii 

(Brăila, Tulcea, Tecuci, Bârlad, Râmnicu- 

Sărat) (ff. 148-150). 

Buletin statistic privind preţurile mijlocii la 

articolele alimentare şi îmbrăcăminte stabilite 

după desfacerea cu amănuntul în oraşul Brăila 

în luna iunie 1929 (f. 142). 

Copiile unor documente referitoare la diverse 

probleme sociale din Judeţul Bacău, printre 

care enumerăm: 

56. 

Adresa 53 din 28 decembrie 1932 a 

Comitetului Şcolar al Comunei Lăloaia, 

Judeţul Bacău, cu privire la lipsa fondurilor cu 

1932-1963 

(original) 

38 

care se confruntă şcoala din Comuna Lăloaia 

(lipsa de bani, de lemne pentru foc, 

imposibilitatea de igienizare a sălilor de clasă). 



| 128 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Procesul-verbal întocmit de comisarul de 

siguranţă I. Obreja de la Poliţia Bacău, în 

urma interogării lui Costică Tudor, cercetat 

pentru propagandă comunistă în Bacău. 

Procesul-verbal întocmit de Rotaru Florea, 

şeful postului de Jandarmi Letea Veche din 

Legiunea de Jandarmi Bacău, în urma 

interogării lui Iancu Chiţeş şi Gheorghi 

Deaconu, cercetaţi pentru propagandă 

comunistă în Letea-Veche. 

Interpelare adresată Ministrului Muncii, 

Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale pentru a da un 

răspuns referitor la înfiinţarea Căminului de 

Ucenici industriali din Bacău în 1932. 


Bacău, expediate Sectorului din Iaşi al ISISP, 

referitoare la Bacău, printre care menţionăm: 

57. 

Tablou cu denumirea plăşii şi numele 

funcţionarilor din plasă. 

1944-1972 462 

Copiile deciziilor de schimbare şi de numire a 

primarilor şi ajutoarelor de primari, printre 

care menţionăm: Copia deciziei de numire a 

lui Ion Cobuz ca primar şi a lui Neculai Ţăranu 



| 129 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

ca ajutor de primar în Comuna Comăneşti, 

Judeţul Bacău (14 noiembrie 1944). 

Corespondenţa dintre Legiunea de Jandarmi 

Bacău şi Prefectura Judeţului Bacău referitor 

la delaţiunea falsă a fostului primar din 

Comuna Ciumaş privind refuzul unor săteni 

de a preda cantităţile de cartofi destinate 

comandamentului sovietic (21 ianuarie 1945). 

Acuzele aduse primarului Comunei Ciumaşi, 

Judeţul Bacău, Ion Ciubotariu, sunt însoţite de 

declaraţiile reclamanţilor. 

Copia deciziei prefectului de Bacău prin care l- 

a numit pe Dumitru Asultanei primar al 

Comunei Brătilă şi Vasile Ştefan Drug ca 

ajutor de primar (26 februarie 1945). 

Moţiunea angajaţilor Primăriei şi 

întreprinderilor Comunale din 16 noiembrie 

1944 prin care solicită: „Purificarea” şi 

„Salarizarea”. „Cerem să fie scoase din 

rândurile noastre toate elementele 

indezirabile, cu un trecut dubios şi neconform 

cu cerinţele democratice a vremurilor pe care 

le trăim, deoarece acestea s-au opus totdeauna 

la realizările doleanţelor muncitorilor şi 

funcţionarilor fără să neglijeze însă niciodată 



| 130 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

interesele şi avantajele lor personale. Din 

partea primăriei urmează a fi îndepărtaţi 

următorii” (ff. 37-38). – Arhivele Statului 

Bacău, Fond Prefectura judeţului Bacău, dosar 

32/1944, f. 31. 

Copiile articolelor „Ura” şi „Sosirea foştilor 

comisari şi agenţi ai poliţiei”, publicate în 

ziarul Înainte, 2 noiembrie 1944. 

Moţiunea din 8 octombrie 1944 a muncitorilor 

şi funcţionarilor Întreprinderilor Comunale 

din Bacău, prin care se solicita rezolvarea a 15 

doleanţe, printre care: eliminarea celor care 

şi-au părăsit posturile; majorarea salariilor; 

modificarea zilei de lucru la 8 ore, iar orele 

suplimentare să fie plătite cu 50% şi cu 100% 

în cazul de ore suplimentare efectuate în zilele 

nelucrătoare; concedii plătite sau concedii de 

odihnă; Întreprinderile să le furnizeze 

vestimentaţia pentru lucru; recunoaşterea 

Sindicatului şi a Comitetului său; gratuitatea 

apei şi a luminii pentru angajaţii 

Întreprinderilor; „Muncitorii şi funcţionarii 

întreprinderilor comunale vor sprijini fără 

şovăire lupta contra fasciştilor care sunt 

duşmanii poporului Român” (ff. 44-45). 



| 131 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Tablou de arondare a comunelor şi Plăşii 

Bacău, numele primarilor care conduc 

comunele, precum şi numele pretorilor 

respectivi, 16 septembrie 1944 (ff. 117-120); 

Listă cu pretorii judeţului Bacău în septembrie 

1944 (f. 129); 

Decizia din 2 iulie 1945 a prefectului de Bacău 

prin care este înfiinţat Comitetul Judeţean de 

Reconstrucţie a Judeţului Bacău (ff. 219-220). 

Volumul I 


Iaşi referitoare la oraşul Bacău din anii 1944- 

1945, expediate Sectorului din Iaşi al ISISP, 

printre care menţionăm: 

57. 

Tablou cu denumirea plăşii şi numele 

funcţionarilor din plasă. 


primarilor şi ajutoarelor de primari, printre 

care menţionăm: Copia deciziei de numire a 

lui Ion Cobuz ca primar şi a lui Neculai Ţăranu 

ajutor de primar în Comuna Comăneşti, 

Judeţul Bacău (14 noiembrie 1944). 

1944-1972 400 



| 132 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Corespondenţa dintre Legiunea de Jandarmi 

Bacău şi Prefectura Judeţului Bacău referitor 

la delaţiunea falsă a fostului primar din 

Comuna Ciumaş privind refuzul unor săteni 

de a preda cantităţile de cartofi destinate 

comandamentului sovietic (21 ianuarie 1945). 

Acuzele aduse primarului Comunei Ciumaşi, 

Judeţul Bacău, Ion Ciubotariu, sunt însoţite de 

declaraţiile reclamanţilor. 

Copia deciziei prefectului de Bacău prin care l- 

a numit pe Dumitru Asultanei primar al 

Comunei Brătilă şi Vasile Ştefan Drug ca 

ajutor de primar (26 februarie 1945). 

Moţiunea angajaţilor Primăriei şi 

întreprinderilor Comunale din 16 noiembrie 

1944 prin care solicită: „Purificarea” şi 

„Salarizarea”. „Cerem să fie scoase din 

rândurile noastre toate elementele 

indezirabile, cu un trecut dubios şi neconform 

cu cerinţele democratice a vremurilor pe care 

le trăim, deoarece acestea s-au opus totdeauna 

la realizările doleanţelor muncitorilor şi 

funcţionarilor fără să neglijeze însă niciodată 

interesele şi avantajele lor personale. Din 

partea primăriei urmează a fi îndepărtaţi 

următorii” (Arhivele Statului Bacău, Fond 



| 133 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Prefectura judeţului Bacău, dosar 32/1944, f. 

31)(ff. 37-38). 

Copiile articolelor „Ura” şi „Sosirea foştilor 

comisari şi agenţi ai poliţiei”, publicate în 

ziarul Înainte, 2 noiembrie 1944. 

Moţiunea din 8 octombrie 1944 a muncitorilor 

şi funcţionarilor Întreprinderilor Comunale 

din Bacău, prin care se solicita rezolvarea a 15 

doleanţe, printre care: eliminarea celor care 

şi-au părăsit posturile; majorarea salariilor; 

modificarea zilei de lucru la 8 ore, iar orele 

suplimentare să fie plătite cu 50% şi cu 100% 

în cazul de ore suplimentare efectuate în zilele 

nelucrătoare; concedii plătite sau concedii de 

odihnă; Întreprinderile să le furnizeze 

vestimentaţia pentru lucru; recunoaşterea 

Sindicatului şi a Comitetului său; gratuitatea 

apei şi a luminii pentru angajaţii 

Întreprinderilor; „Muncitorii şi funcţionarii 

întreprinderilor comunale vor sprijini fără 

şovăire lupta contra fasciştilor care sunt 

duşmanii poporului Român” (ff. 44-45). 

Tablou de arondare a comunelor şi Plăşii 

Bacău, numele primarilor care conduc 

comunele, precum şi numele pretorilor 



| 134 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

respectivi, 16 septembrie 1944 (ff. 117-120). 

Listă cu pretorii judeţului Bacău în septembrie 

1944 (f. 129). 

Decizia din 2 iulie 1945 a prefectului de Bacău 

prin care este înfiinţat Comitetul Judeţean de 

Reconstrucţie a Judeţului Bacău (ff. 219-220). 

Volumul II 

Copiile a 343 de documente din Arhivele 

Statului Bacău, referitoare la Bacău, expediate 

Sectorului din Iaşi al ISISP la 10 mai 1972, 



primarilor şi ajutoarelor de primari în anii 

1944 şi 1945 în Judeţul Bacău. 

57. 

Anunţ cu posturile de notar vacante în Judeţul 

Bacău şi condiţiile care trebuie îndeplinite 

pentru ocuparea acestor posturi. 

1945-1972 343 

Adresa 2300 a Preturii Plăşii Domniţa-Maria 

din 1 octombrie 1945 către prefect prin care se 

solicită înlocuirea mai multor primari din 

judeţ. 

Adresa Frontului Plugarilor, organizaţia 



| 135 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

judeţeană Bacău către Prefect prin care se 

solicită schimbarea din funcţie a 7 primari din 

judeţul Bacău; 

Procese-verbale de alegere a primarilor (12 

august 1945) (f. 273). 

Volumul III 



în 2 exemplare Sectorului din Iaşi al ISISP, 



primarilor şi ajutoarelor de primari în anii 

1944 şi 1945 în Judeţul Bacău. 

57. 

Anunţ cu posturile de notar vacante în Judeţul 

Bacău şi condiţiile care trebuie îndeplinite 

pentru ocuparea acestor posturi. 

Adresa Frontului Plugarilor, organizaţia 

judeţeană Bacău către Prefect prin care se 

solicită schimbarea din funcţie a unor primari 

din judeţul Bacău; 

Certificat pentru îndeplinirea funcţiei de 

Subprefect al Judeţului Bacău (ff. 105-106). 

Volumul IV 

1944-1972 147 



| 136 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 



în 2 exemplare Sectorului din Iaşi al ISISP, 


57. 

Cererea locuitorilor din Comuna Valea lui Ion, 

Judeţul Bacău, adresată prefectului pentru a le 

schimba primarul. 

Procese-verbale de alegere a primarilor şi 

decizii de numire ale primarilor din judeţul 

Bacău în 1945. 

Dare de seamă privind activitatea ca primar şi 

preşedinte al Frontului Plugarilor Doftana, 

Avram Hîrbu. 

Volumul V 

1945-1972 109 

„1” – documentele din perioada 1848-1914 

58. 15 

Baza documentară referitoare la răscoalele 

ţărăneşti din 1907 din Judeţele Râmnicu 

Sărat, Covurlui şi Putna. Articolul lui Vasile 

Adăscăliţei, „Unele documente privind 

desfăşurarea răscoalei ţăranilor din 1907, mai 

ales în Moldova” (ff. 3-4). 

1907 52 

Copiile unor documente de arhivă (adresă a 

procurorului din Bacău către procurorul 



| 137 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

general al Iaşului). 

Rechizitorii ale Procurorului General de pe 

lângă Curtea de Apel din Galaţi din iunieaugust 

1907 în legătură cu răscoalele ţărăneşti. 

Memoriul şi cererea locuitorilor din comuna 

Tudor Vladimirescu, Judeţul Tecuci. 

Răscoala locuitorilor din Vulturi, Judeţul 

Putna împotriva proprietarilor din Hanguleşti. 

Rezerviştii chemaţi sub arme încep răscoalele 

la Drăguşeni, Judeţul Covurlui. 

Desfăşurarea răscoalei la Iveşti, fostul Judeţ 

Tecuci şi cauzele care i-au grăbit începutul. 

Răscoala ţăranilor din Judeţul Râmnicu Sărat 

şi cea de la Suraia, fostul Judeţ Putna. 

Răscoala locuitorilor din Comunele Bogojeni 

şi Cavadineşti. 

Extras din declaraţia lui Nicolae Trufinescu, 

interogat în legătură cu agitaţiile ţărăneşti din 

gara Paşcani. 

59. 

Baza documentară referitoare la răscoalele 

1907 362 



| 138 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

ţărăneşti din 1907: 

Fişe de lectură ale unor documente de arhivă 

deţinute de Arhivele Statului Iaşi şi ale unor 

periodice de la Biblioteca Centrală din Iaşi, 

referitoare la răscoala din 1907. 

Document original al Ministerului de Interne, 

Direcţiunea Administraţiei Generale, 

Personalului şi Poliţiei Generale, Serviciul 

Poliţiei Generale şi Statistice, din 31 iulie 1907, 

prin care se semnalează expedierea unui 

manifest „incendiar, scris cu creion roşu”, de 

la Bucureşti către învăţătorul Comunei Leu, 

Judeţul Botoşani. Pe verso poate fi citită 

scrisoarea – documentul provine de la 

Arhivele Statului Botoşani (f. 201). 

Articolul lui Vasile Adăscăliţei, „O inventivă 

metodă de exploatare folosită de arendaşul 

moşiei Bîrzeşti, Vaslui, în 1906” (ff. 354-356). 

60. 

Copiile unor documentelor din dosarul 

53/1907 din Fondul Tribunalul Judeţului 

Neamţ de la Arhivele Statului Neamţ, 

referitoare la răscoalele ţărăneşti din 

Comunele Buhuşi şi Costişa, Judeţul Neamţ, 

1907 140 



| 139 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


Proces-verbal din 5 martie 1907, întocmit în 

urma cercetării răzvrătirii locuitorilor din 

Costişa împotriva arendaşilor. Aceştia 

solicitau reducerea preţului arendei. 

Procesul-verbal întocmit în ceea ce priveşte 

răscoala din Tazlău la 6 martie 1907. 

Procesul-verbal din 7 martie 1907, întocmit în 

urma răscoalei din Buhuşi, Satele Orbic, 

Mînioasa şi Zbereşti (19 martie 1907). 

Reclamaţia lui Michel Leiba, comerciant şi 

proprietar din Buhuşi privind pagubele pe 

care le-a suferit în timpul răscoalei din 4 

martie 1907. 

Întrebările şi răspunsurile la interogatoriile 

luate celor acuzaţi de distrugere şi jefuire în 

timpul răscoalei din martie 1907 (de exemplu, 

interogatoriul lui Ion Gr. Irimia Stan, f. 39 sau 

al lui Ion Neculai Marian, zis Roşu, f. 42). 

Ordonanţa de arestare eliberată de judele 

instructor al Tribunalului Neamţ pentru 15 

persoane acuzate de distrugere şi jefuire în 

timpul răscoalei din martie 1907 (ff. 46-47). 



| 140 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Contract prin care Michel Leib şi Lazăr Mihpl 

Leibu, din comuna Buhuşi, se obligă să vândă 

locuitorilor din Comuna Costişa şi Buhuşi 

lemne cu diferite preţuri, începând cu data de 

6 martie 1907. Sunt trecute cele 6 tipuri de 

preţuri (ff. 122-123). 

Rechizitorul împotriva a 79 de persoane din 

Comuna Buhuşi şi Costişa trimise în judecată 

pentru „distrugere în ceată, fapt prevăzut şi 

pedepsit de art. 354 din Codul Penal” (ff. 124- 

127). 

Copiile unor documente de arhivă privitoare la 

răscoalele ţărăneşti din anul 1907 din 

Moldova, cu indicarea sursei. Printre acestea 

enumerăm: 

61. 79 

Rechizitorii şi procese-verbale de anchetă a 

evenimentelor din 1907 din Comunele 

Borleşti, Păstrăveni, Uricheni, Bozieni şi 

Vlădeni din Judeţul Neamţ. 

1907 406 

Interogatorii lui Gheorghe Vasile Gherghel şi 

Grigore Irimia Dascăliţa. 

Procesul-verbal al Curţii de Juraţi din Judeţul 

Neamţ din 7 iulie 1907, care se termina cu 



| 141 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

achitarea celor acuzaţi. 

Ordonanţe de arestare pentru inculpaţi 

implicaţi în revolte. 

Lista cu documente privitoare la răscoalele 

ţărăneşti din anul 1907, existente la Arhivele 

Statului Neamţ, Fondurile Tribunalul 

Judeţului Neamţ şi Revizoratul Şcolar. 

Listă cu articole cu caracter socialist din presa 

de până la 1912 (ff. 393-403). 

Lista cu documente publicate înainte de 13 

iunie 1916 şi care aveau caracter socialist (ff. 

404-406). 

Volumul I 

Copiile unor documente referitoare la 

răscoalele ţărăneşti din 1907 din Judeţul 

Neamţ. Printre acestea enumerăm: 

61. 79 

Interogatoriile celor implicaţi în răscoale şi 

dosarele de anchetă a răscoalelor locuitorilor 

din Comunele Zăneşti (dosarul 67/B/1907) (ff. 

37-40). 

Rechizitoriul anchetei din Comuna Zăneşti ff. 

118-126. 

1907 266 



| 142 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Podolani, Grumăzeşti, Buhuşi, Uricheni, 

Judeţul Neamţ 

Volumul II 

62. 83 

Copiile unor documente din Fondul 

Tribunalul Judeţean Vaslui, referitoare la 

răscoalele ţărăneşti din 1907 din localităţile 

Prungeşti, Curseşti, Lipova, Negreşti şi 

Buhăeşti, Judeţul Vaslui. Printre acestea 

enumerăm: 

Procese-verbale întocmite de reprezentanţii 

judecătoriei în urma plângerii celor care au 

fost vizaţi de răscoale şi în urma declaraţiilor 

făcute de participanţi şi martori. 

1907 71 

63. 45 


Iaşi, privind mişcarea muncitorească din 

1909-1910, printre care menţionăm: 

Adresa unui comisar de poliţie despre 

activitatea lui N. Atanasiu şi despre 

răspândirea unor broşuri de către cercul 

„România Muncitorească” pentru ţărani. 

Adresă prin care se solicita ca Neagu 

Negulescu să nu fie primit în judeţ. 

Relatări despre N. Atanasiu. 

Activitatea Societăţii „Munca”, Filiala Iaşi. 

1909-1910 9 



| 143 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

64. 50 

Documente „Despre Congresul Sindical de la 

Ploieşti (3-7 ianuarie 1914)” (ff. 1-32). 

1914 32 

Copii ale statutelor de funcţionare, proiecte de 

statut şi regulamente ale unor federaţii şi 

organizaţii muncitoreşti, printre care 

enumerăm: 

Statutul Federaţiei lucrătorilor chelneri şi 

asimilaţii lor din România, 1916. 

Statutul lucrătorilor tâmplari „Frăţia”, Craiova 

1898. 

65. 2 

Statutele Societăţilor de ajutor reciproc ale 

lucrătorilor călcători chimici din România, 

Bucureşti 1893. 

1892-1966 296 

Regulamentul pentru secţia de ajutor de boală 

şi moarte a membrilor Camerei Sindicală 

Regională a muncitorilor din Dolj-Jiu, Craiova 

1892. 

Statutul sindicatului lucrătorilor de 

încălţăminte din Bucureşti, înfiinţat în 1905. 

Statutul General al Sindicatelor muncitorilor 

din România, votat în 1906. 



| 144 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Statutul General al Uniunii Generale a 

sindicatelor din România, 1907. 

Statutul Sindicatelor Breslelor Unite din 

Oraşul Bârlad, 1908. 

Statutul uniunii sindicale, modificări propuse 

înainte de conferinţa din 1908 şi cooptate de 

conferinţă. 

Proiect de Statut General al Sindicatelor din 

România, propus congresului sindical din 20- 

22 octombrie 1921 de la Braşov. 

Statutul General al Sindicatelor Muncitoreşti 

din România, votat la Congresul Sindical din 

zilele 20-24 octombrie 1921, Braşov. 

Statutele Consiliului General al Uniunilor 

Sindicale din România din 1923. 


66. 57 

Corespondenţă a Sectorului cu liderii 

Comitetului Regional PMR Iaşi prin care se 

solicita ajutorul pentru depistarea cetăţenilor 

români din Iaşi şi Bacău, care au participat la 

evenimentele de pe teritoriul Rusiei Sovietice 

1954-1965 117 



| 145 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

pentru „apărarea Revoluţiei proletare” (f. 3). 

Tabel cu participanţii la Revoluţia bolşevică 

ale căror adrese nu le sunt cunoscute celor de 

la Institut. 

„Chestionarul privind întreprinderile evacuate 

din ţară în anii primului război mondial”(ff. 7- 

8). 

Articolul lui S. Albu, „Despre Mihail Cerkez şi 

Nichita Pasev o explicaţie prealabilă” – cei doi 

apar într-o scrisoare a lui Lenin adresată lui I. 

C. Frimu – (18 aprilie 1960) (ff. 14-36). 

Extrase din diferite reviste despre Mihai 

Cerkez (ff. 37- 44) (19 august 1961). 

„Referat în legătură cu răscoalele marinarilor 

români din flota Mării Negre şi formarea unui 

«Partid Ţărănesc Revoluţionar» dintre 

prizonierii români aflaţi în Rusia Sovietică 

1918” (21 decembrie 1954). 

Articolul „Raportul general despre munca 

comitetului militar de la noi până în 

decembrie” (24 ianuarie 1955), Izvestia 

Comitetului Militar al Armatei a IX-a, Nr. 

194/12 decembrie 1917 (ff. 53-54). 



| 146 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Articolul „Ultimatum către puterile superioare 

ale oraşului Botoşani de la Comitetul 

revoluţionar al armatei IX” (24 ianuarie 1955), 

Izvestia Comitetului Militar al Armatei a IXa, 

nr. 194/12 decembrie 1917 (ff. 55-56). 

Lista cu „Participanţii din Regiunea Iaşi la 

Revoluţia din Octombrie 1917” – fiecare dintre 

cei 8 (Iuşcă Constantin, Ionescu Ion, Baciu 

Gheorghe, Butnaru Ştefan, Rosemberg Haim, 

Schwartz Nuhăm, Abramovici Eli, Abramovici 

Iosup) are câte o scurtă prezentare şi relatare 

despre cele întâmplate (ff. 57-89). 

Lista cu materiale documentare din Fondul 

Tribunalul Militar Iaşi, anii 1917-1919, trimise 

la Institut de la Arhivele Statului Iaşi (31 

martie 1965) (ff. 90-91). 

„Lista cu participanţi la Revoluţia din 

Octombrie 1917 şi care locuiau în Bacău în 

anul 1965” – 4 dintre cei 7 (Groper Moisă, 

Moga Andrei, Biliboc Gheorghe, Râpaş Vasile) 

au câte o scurtă prezentare şi relatare despre 

cele întâmplate (ff. 92-117). Ceilalţi, Codzac 

Gheorghe, Antohie Mihail, Iuşcă Constantin, 

au mărturiile în alte dosare ale fondului. 



| 147 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


67. 102 

„Capitolul al IV-lea, Avântul revoluţionar din 

România. Crearea Partidului Comunist din 

România (1918-1920)”. 

1918-1920 88 

68. 115 Istoricul mişcării muncitoreşti în anul 1920. 1920 75 

Copiile unor documente de arhivă, printre 


Extras din Sentinţa nr. 590 a Curţii Marţiale a 

Diviziei a 8-a în privinţa soldatului Haber 

Baruch, condamnat la 5 ani de închisoare 

corecţională pentru rebeliunea din noaptea de 

17 noiembrie 1919. 

69. 

Documente din Arhivele Statului Rădăuţi 

referitoare la grevele CFR-iştilor şi calfelor de 

bărbieri. 

1920-1921 163 

Adrese ale Siguranţei Generale din 14 ianuarie 

1920, prin care se solicita anunţarea oricărei 

greve. 

Documente relative la declararea grevei de 

către Comitetul Executiv Socialist în unire cu 



| 148 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Comisiunea Generală a Slavismelor în 

perioada 15 - 20 martie 1920. În cazul în care 

Comitetul Local Socialist ar fi declanşat greva 

generală, Prefectura şi Parchetul trebuiau să 

aresteze întregul Comitet, iar Parchetul militar 

urma să facă percheziţii. 

Telegrama Prefecturii Rădăuţi către Cernăuţi 

prin care era solicitată publicarea afişelor care 

anunţau că circulaţia pe calea ferată şi pe 

Dunăre, precum şi poşta aeriană se desfăşoară 

normal, chiar şi în condiţiile grevei din 4 

noiembrie 1920. 

Telegrama adresată Prefecturii Rădăuţi pentru 

a permite vânzarea ziarului Socialismul şi a 

celorlalte ziare care înainte de a fi distribuite 

trebuiau să treacă de cenzură (acestea 

trebuiau oprite dacă cenzura aprecia că aceste 

gazete ar conţine articole contra siguranţei 

statului, contra armatei, a familiei regale şi a 

statelor aliate). 

Adresa prin care Ministerul Muncii anunţa 

hotărârea de a institui o statistică permanentă 

a tuturor conflictelor de muncă. 

Hotărârea de interzicere a ziarelor Socialismul 

şi Chemarea, deoarece acestea aveau conţinut 



| 149 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

subversiv (24 februarie 1920) (f. 42). 

Adresa Serviciului Special al Siguranţei, nr. 

96, 29 aprilie 1921, prin care prefectul era 

informat că agenţii Siguranţei au găsit ziare, 

reviste şi broşuri comuniste sosite din 

Germania prin poştă. Ca măsuri se solicită 

deschiderea coletelor lui Abraham Perola, 

Ibulescu P. şi Rauchbak Korn Schauer (f. 55). 

Telegrama nr 1990/28 ianuarie 1921 către 

Cernăuţi, prin care se anunţa că de 1 mai, în 

zonele aflate sub stare de asediu, erau 

interzise întrunirile şi manifestaţiile. 

Raportul din 16 ianuarie 1921 adresat 

deputatului Mihalachi, fost Ministru al 

Agriculturii, prin care locuitorii din Rădăuţi 

solicitau/aşteptau exproprierea moşiilor şi 

împărţirea lor la ţărani (ff. 66-67). 

Corespondenţă privitoare la pătrunderea de 

tineri bolşevici în armată şi împroprietărirea 

ţăranilor. 

Note informative privind organizarea de 

mişcări sociale, antiguvernamentale şi chiar 

antidinastice. 



| 150 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


Piatra Neamţ, legate de campania de 

împroprietărire din 1920-1921 şi problemele 

apărute (împroprietăririle nu se făceau 

conform instrucţiunilor Comitetului Agrar, iar 

autorităţile erau dezinteresate în faţa 

abuzurilor şi a nemulţumirilor populaţiei din 

comunele: Buteşti, Căciuleşti, Filioara ş.a.). 

Printre acestea enumerăm: 

70. 

Copia unui document referitor la îndemnurile 

la tulburări şi rebeliune ale şeful Ocolului de la 

Văratic. 

Fişe de lectură din Arhivele Statului Piatra 

Neamţ: rezumatul legii agrare din 1921 (ff. 

69-72); referat al Prefecturii Neamţ vis-a-vis 

de rezultatele legii agrare (ff. 75-76). 

1920 112 

Extrase din presă referitoare la greva 

muncitorilor de la Gara de Nord Bucureşti 

(1920). 

Copia memoriului locuitorilor de pe Valea 

Trotuşului (satele Palanca, Brusturoasa, Agăş, 

Goioasa, Asău, Lupoaia, Comăneşti, 

Dărmăneşti, Doftana şi Mioneşti) 

neîndreptăţiţi la împroprietărire (ff. 108-112). 



| 151 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

„4” – documente din perioada 1922-1930 


Iaşi referitoare la situaţia grea a pieţei muncii 

din anul 1922 şi a grelei situaţii economice. 

Printre acestea enumerăm: 

71. 

Memoriul locuitorilor din comuna Călugăreni, 

satele Largu şi Caroiu, parte a moşiei prinţului 

Sturdza, care se plâng de nedreptăţile care li s- 

au făcut în timpul exproprierilor şi 

împroprietăririlor (semnat la 13 iunie 1921). 

Copia documentului care conţine concluziile 

delegatului ţăranilor din comuna Bistricioara, 

plasa Muntele, Judeţul Neamţ, referitor la 

exproprierea în întregime a domeniului 

Hangu, proprietatea lui M. D. Sturdza (1922). 

1922 20 

Rezumatul unor dezbateri parlamentare 

publicate în Monitorul Oficial în anul 1922 şi 

deţinute de Arhivele Statului Iaşi. 

72. 153 

Extras din Jahrbuch für politik wirtschaft 

arbeiterbewgung 1922-1923, despre mişcările 

muncitoreşti din Cehoslovacia, Italia, Japonia, 

Bulgaria, Grecia şi Anglia. 

1922-1923 20 



| 152 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

73. 155 

Transcrierea discuţiilor din Şedinţa din 5 

februarie 1965, asupra capitolului IV din 

Tratatul de Istorie a României. Printre 

vorbitori s-au numărat: P. Constantinescu 

Iaşi, N. G. Munteanu, E. Campus, Vasile 

Liveanu, Gheorghe Surpat, Axenciuc Vasile, 

Traian Udrea, Rusenescu, Al. Vasile, Bozga, 

Chiriţă, Apostol, Petreanu, Rusăneascu, N. N. 

Constantinescu (ff. 1-91). Copii ale 

paragrafelor discutate în Şedinţa din 5 

februarie 1965 (ff. 92-135). 

Capitolul V, „Partidul Comunist din România 

în perioada stabilizării relative a 

capitalismului (1922-1928)”, colectivul de 

autori al Tratatului era următorul: N.G. 

Munteanu (responsabil de capitolele a 3-a şi a 

5-a); N. N. Constantinescu (responsabil de 

partea 1 şi a 7-a); Marin Stănescu (responsabil 

de partea a 2-a); N. Petrovici şi N. Petreanu 

(responsabil de partea a 4-a); C. Florea (partea 

a 6-a) (ff. 158-220). 

1923-1965 220 

74. 186 

Fotografii ale unor documente aflate în 

Fondurile Arhivelor Statului din Iaşi 

referitoarea la: 

1929-1930 6 



| 153 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Solicitarea de fonduri pentru terminarea 

Palatului Ligii Culturale a Tuturor Românilor, 

înfiinţată în 24 ianuarie 1911. 

Ajutorul solicitat primarului de mai mulţi 

locuitori din Comuna Băceşti, plasa Roman- 

Vodă şi afişul-invitaţie la manifestarea 

organizată de Liga Tutoveană contra cametei: 

„Marele Congres al tuturor datornicilor din 

Moldova de jos care se ţine fără nicio amânare 

în Sala Teatrului Carol din Bârlad”, pe 25 

martie 1930. 

75. 

Copia „Rezoluţiei asupra luptei fracţioniste 

fără principii şi asupra restabilirii unităţii PC 

din România”, document intern al PCR. 

- 12 

76. 188 

Copii ale unor documente din anul 1929 

deţinute de Arhivele Statului Iaşi, privitoare la 

situaţia celor săraci şi ajutoarea lor, printre 


Documente referitoare la Societatea 

„Principele Mircea”, care se ocupa cu acte 

caritabile şi colecta bani pentru copiii săraci. 

Solicitări pentru ajutor din partea Primăriei 

Iaşi. 

1929 52 



| 154 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Decizia Ministerială Nr. 50213/24 decembrie 

1928 prin care, în fiecare localitate din 

regiunea minieră Valea Jiului se înfiinţează 

comitete care vor organiza cantine 

muncitoreşti pentru cei lipsiţi de lucru. 

Dispoziţii ale Primăriei Iaşi privind preţurile 

cărnii pe pieţele Municipiului şi ale altor 

produse. 

Ordonanţe privind fixarea preţurilor la 

alimentele de bază (f. 48, 52). 

Textul Capitolului al V-lea, „România în 

timpul crizei economice din 1929-1933” (ff. 1- 

1937). 

77. 

Extrase din „Al doilea raport trimestrial al 

consilierilor tehnici, înaintat guvernatorului 

Băncii Naţionale a României la 7 august 1929 

(ff. 138-142). 

Documente referitoare la situaţia muncitorilor 

şi muncitoarelor din industria textilă (ff. 153- 

155). 

1964 155 

78. 190 

Copiile unor documente referitoare la luptele 

muncitoreşti din 1929 şi 1930. Adnotări la 

culegerea de documente de uz intern, 

întocmită de Institutul de Istorie a Partidului 

1929-1930 110 



| 155 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

de pe lângă CC al PCR şi sumarul 

documentelor (ff. 4-75). Colaboratori au fost: 

Maria Tălăngescu, Gheorghe Surpat, N.G. 

Munteanu, I. Iacoş, Gh. Ioniţă, T. Pinteanu, V. 

Ştefănescu, G. Horja, M. Stănescu, M. Dogaru. 


Iaşi referitoare la situaţia celor fără mijloace 

de subzistenţă, a şomerilor, a învăţământului 

agricol şi la greva muncitorilor de la fabrica de 

postav din Buhuşi, printre care se numărau şi 

60 de comunişti (1930). Dintre acestea 

enumerăm: 

79. 191 

Solicitarea Teatrului Naţional Bucureşti de a 

nu plăti iluminatul şi încălzitul necesare 

pentru reprezentațiile piesei de teatru „Marele 

Duhovnic” de Victor Eftimiu din 5 martie 

1930. 

Solicitări lansate de diverse organizaţii 

precum Societatea de Binefacere „Pânea 

săracilor” către Primăria Iaşi pentru a fi 

incluse în bugetul pe anul 1930. 

1930 65 

Procesul-verbal al Consiliului de Igienă al 

Judeţului Bacău din ziua de 26 iunie 1930. 

Apelul Ligii Culturale Bucureşti în favoarea 

vinderii biletelor de loterie la 40 de lei bucata, 



| 156 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

iar banii rezultaţi să fie folosiţi la terminarea 

clădirii Ligii. 

Procesul-verbal al şedinţei din 19 decembrie 

1930 a Camerei Consiliului Primăriei Iaşi în 

care s-a discutat problema şomerilor. 



Iaşi, referitoare la starea de spirit a populaţiei 

din judeţ cu privire la lipsa locurilor de muncă 

şi ajutorul acordat de guvern. Printre acestea 

enumerăm: 

Solicitarea lui Octav Băncilă de a-şi „pune” 

lucrările la loterie în scop caritabil (1931). 

80. 201 

Tabel cu şomerii din Bacău la finalul lunii 

ianuarie, februarie, martie 1931. 

1931 102 

Raportul inspectorului de muncă din Bacău 

referitor la Şedinţa Comitetului de ajutor a 

şomerilor din Piatra Neamţ (10 ianuarie 1931), 

cu propunerea ca membrii acestui comitet să 

fie supravegheaţi pe motiv că fac agitaţie 

antiguvernamentală. 

Solicitare a Inspectoratului V de Jandarmi 



| 157 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Rurali Craiova de a-l pune sub urmărire pe lt. 

Col. de rezervă Niculcea, din Iaşi, deoarece 

acesta distribuia manifeste şi broşuri 

antiguvernamentale. 

Adresă din 25 februarie 1931 a Directoratului 

Ministerial Iaşi, Comitetul Regional pentru 

Prevenirea şi Combaterea Şomerilor, prin care 

Ministrul este informat de situaţia celor 200 

de şomeri din Iaşi, care primesc zilnic bonuri 

de masă şi pâine la cantine. Cel mai afectat din 

regiune era Bacăul , în Moineşti erau 108 

şomeri cu 406 membri de familie, în Piatra 

Neamţ erau 70-100 de şomeri, iar în Bârlad 

erau 100 de şomeri. 

81. 195 

Copiile unor documente de arhivă referitoare 

la condiţiile de detenţie ale deţinuţilor politici 

din Iaşi şi la măsuri sociale, precum şi 

solicitări de ajutor social. Printre acestea 

enumerăm: 

Adresa 4707/9 august 1932 a Direcţiunii 

Generale a Penitenciarelor şi Institutelor de 

Prevenţie, Regia exploatării muncii în 

penitenciare, către Directorul Penitenciarului 

Iaşi prin care se menţionează că, în 

conformitate cu art. 40 din Legea de 

1932-1963 13 



| 158 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

organizare a penitenciarelor, toţi deţinuţii, 

inclusiv cei politici, sunt obligaţi să 

muncească. 

Cerere colectivă către Ministrul Justiţiei, în 

care se solicită încetarea regimului dur aplicat 

comuniştilor închişi la Galata, Galaţi şi 

Doftana (1934). 

Adresa Ministerului Justiţiei, Direcţia 

Generală a Penitenciarelor, Direcţiunea 

Îndrumărilor, din 14 decembrie 1934, prin 

care directorul penitenciarului Iaşi este 

informat că insuficienta supraveghere a 

deţinuţilor comunişti le-a permis acestora să 

pună în aplicare directivele congresului al V- 

lea al PC, au putut comunica între ei şi 

procura literatură comunistă [„Penitenciarele 

sunt considerate de partidul comunist, 

adevărate şcoli pentru propagandă comunistă 

revoluţionară” (f. 4)]. 

Ordinul Primăriei Comunei Bivolari, plasa 

Turia, Judeţul Iaşi, prin care se stabileşte 

preţul pâinii (f. 10). 

Cererea lui Ghe. I Murgu, pensionar şi invalid 

de război, către prefectul de Iaşi pentru 



| 159 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

acordarea drepturilor cuvenite (f. 11). 

82. 196 


din Iaşi, referitoare la întâlnirile muncitorilor 

de la atelierele CFR Iaşi în anul 1933. Printre 

întâlnirile menţionate, este una la care au 

participat 70 de persoane, iar vorbitor a fost 

Ilie Pintilie. Întâlnirea de la sediul PSD, la care 

a vorbit avocatul Alfred Grinşpan despre 

politica externă a lui Musolini. Întâlnirea de la 

Ateneul Nicolina, la care au participat 500 de 

persoane şi la care a vorbit Ilie Pintilie, Ganciu 

şi Neagu. 

Copia manifestului adresat tuturor şomerilor 

pentru a participa la întâlnirea din duminică 5 

februarie 1933, ora 9, în Sala Palatului 

Corporaţiei (f. 16). 

1933 49 

Extrase din ziarele: Curentul Buhuşului, 

duminică 19 februarie 1933, articolul 

Descinderi şi arestări (f. 21); Veacul nostru, 

nr. 6 din 7 martie 1933, Stare de asediu (f. 25). 

Copia procesului-verbal întocmit de către 

Mina Gorovei, prim procuror al Parchetului 

Tribunalului Bacău, cu ocazia inspecţiei făcute 



| 160 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

la penitenciar în 5 februarie 1933 (f. 30). 

Copia planului de ansamblu al Atelierelor CFR 

Iaşi în anul 1933 (f. 41). 

Copia memoriului locuitorilor din Comuna 

Călugăreni, Judeţul Neamţ, pentru ca moşia 

lui M. D. Sturdza de aici să rămână definitiv 

expropriată în întregime (proprietatea lui M. 

D. Sturdza se întindea pe suprafaţa a 5 

comune: Buhalniţa, Hangu, Bistricioara, 

Călugăreni şi Galu) (ff. 42-49). 

83. 250 

Copiile unor documente din fondurile deţinute 

de Arhivele Statului din Iaşi, referitoare la 

activităţile comuniste de pe teritoriul 

Judeţului Iaşi în anul 1934 (întruniri ale 

Blocului Pensionarilor, aruncare de manifeste, 

manifestări de stradă) şi modalităţi de 

combatere ale acestora. 

1934 16 

Moţiunea meseriaşilor şi micilor industriaşi 

din Moldova, Basarabia şi Bucovina care au 

participat la Congresul Uniunii Generale a 

Micilor Industriaşi şi Meseriaşi (27-28 mai 

1934). 



| 161 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 


84. 251 

Copiile unor manifeste-fluturaşi 

antimonarhiste ale comuniştilor, care ar fi fost 

aruncate în 11 martie 1936 şi fuseseră găsite de 

poliţie. 

Copiile manifestelor tipărite şi aruncate în 

februarie 1936 în numele Comitetului 

Judeţean Iaşi al Partidului Comunist din 

România, cu îndemnul la „luptă”. 

1936-1964 12 

Rezumatul unor documente de arhivă deţinute 

de Arhivele Statului Iaşi în Fondul Rezidenţa 

Regală a Ţinutului Prut, cu menţionarea 

sursei. Printre acestea enumerăm: 

85. 256 

Dare de seamă a Inspectoratului de poliţie 

care constată că la Iaşi în 27/28 ianuarie au 

fost răspândite manifeste cu caracter comunist 

(f. 41). 

1938-1939 14 

Manifeste ale CC al PCR, care instigă la luptă 

cu partidele democratice (ff. 41-42). 

Muncitorii din Întreprinderile Filderman din 

Bacău au declarat grevă la 18 iulie 1938, şi alte 



| 162 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

documente în care sunt semnalate greve ale 

lucrătorilor textilişti şi de la atelierele CFR 

Nicolina Iaşi (ff. 49-50). 

Copiile unor documente referitoare la 

problema breslelor, printre care enumerăm: 

86. 299 

„Uniunea Breslelor de muncitori metalurgişti 

şi electricieni din România”, breslele pe 

regiuni şi adresele lor (16 martie 1963). 

1938-1963 32 

„Legea pentru recunoaşterea şi funcţionarea 

breslelor de lucrători, funcţionari particulari şi 

meseriaşi” din 12 octombrie 1938. 


Suceava, legate de problema civililor polonezi 

refugiaţi pe teritoriul României, printre care 

enumerăm: 

87. 

Adresa nr. 5536/19 aprilie 1940 a Ministerului 

de Interne, Direcţiunea Administraţiei de Stat 

către Prefect prin care acesta era informat că 

Legaţiunea Germaniei a luat toate măsurile 

privind repatrierea refugiaţilor civili polonezi, 

care îşi manifestau dorinţa de întoarcere. 

1940-1982 114 

Fişe de lectură a documentelor din Arhivele 



| 163 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Statului Suceava în legătură cu civilii polonezi 

de pe teritoriul României şi organizarea 

repatrierilor lor. 

Liste cu dosare care conţin documente 

referitoare la problema refugiaţilor poloni în 

România (f. 54, ff. 78-98). 

Copiile unor articole de presă: „Presa străină 

despre noul guvern român”, Curierul Gurile 

Dunării, Tulcea, 8 februarie 1939; „Ministerul 

de Interne al Poloniei a sosit la Galaţi”, 

Curierul Gurile Dunării, 20 octombrie 1938; 

„Plecarea domnului Gr. Gafencu la Varşovia”, 

Acţiunea, Sibiu, 5 martie 1939; „După 

dispariţia Cehoslovaciei, ţara care s-a simţit 

mai mult ameninţată de expansiunile germane 

a fost Polonia”; „Materiale din presa poloneză 

referitoare la vizita lui Carol al II-lea la 

Varşovia”, Biblioteca Academiei, Arhivele 

Palatului; „Jertfele zeilor răi”, Luptătorul, 

Iaşi, 15 septembrie 1939, N. Iorga, (reprodus 

în Neamul Românesc); „În atenţia cetăţenilor 

poloni din România”, Libertatea, nr. 715, 5 

ianuarie 1947; „Medici români decoraţi de 

guvernul polon”, Libertatea, nr. 685, 25 

noiembrie 1946. 



| 164 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Articolul referitor la problema refugiaţilor 

polonezi pe teritoriul României, publicat de A. 

Kareţki şi L. Eşanu, „Preşedintele Poloniei I. 

Moscicki pe teritoriul României la începutului 

celui de-al doilea război mondial (septembriedecembrie 

1939)” (ff. 101-103) şi extras din 

Memoria Antiquitatis II (1970), revistă a 

Muzeului Arheologic Piatra Neamţ, unde a 

apărut articolul scris de Ioan Vatamanu şi Dan 

Mîţă, „Preşedintele Poloniei Ignaky Moscîky la 

Bicaz” (f. 108). 

Minuta încheiată între Adrian Pricop, 

directorul Arhivelor Statului Iaşi şi 

reprezentantul instituţiei şi Aurel Kareţki şi 

Leon Eşanu, din partea ISISP Iaşi privind 

colaborarea la lucrarea „Refugiaţii polonezi în 

România în anii celui de-al doilea război 

mondial” (f. 109). 

„7” – documente din perioada 1941-1944 (iulie) 

88. 

Copiile în 4 exemplare ale unor documente 

care nu au primit avizul pentru publicare, 

aflate la Arhivele Statului Vaslui-Bârlad. 

Printre acestea menţionăm: 

1943-1945 106 



| 165 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Adresa Ministerului Industriei şi Comerţului, 

Direcţia Generală a Lichidării Centrului 

Naţional de Românizare, Direcţia Bunurilor, 

Serviciul Lichidări, către prefectura judeţului 

Vaslui, prin care se solicitau informaţii privind 

existenţa de bunuri mobile ridicate de la evreii 

deportaţi în Transnistria, în baza legii 82/1942 

(f. 1). 

Ordinul Circular al MAI, Direcţia 

Administraţiei de Stat (23 martie 1945) către 

toate prefecturile prin care se solicita 

rescrierea numelor de evrei pe monumentele 

eroilor unde sunt menţionaţi cei care au murit 

în războaie. 

Adresa 8220 din 13 aprilie 1943 a Serviciului 

Administrativ al Primăriei Vaslui către 

Prefectul Judeţului Vaslui, prin care se 

menţiona că greaua desfăşurare a 

„românizării” se datorează lipsei de 

comercianţi creştini care să preia comerţul de 

toate categoriile aflat încă în „mâna evreilor” 

şi se solicita intensificarea propagandei (f. 3). 

Petiţia din 28 august 1945 a mai multor 

cetăţeni ai judeţului Vaslui pentru a li se 

restabili cetăţenia română luată în baza legilor 

rasiale. 



| 166 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Decizii de numire a primarilor şi ajutoarelor 

de primari în comunele: Epureni, Bogdăniţa, 

Criveşti, Floreşti etc. 

Copii ale unor documente referitoare la 

aplicarea Convenţiei de Armistiţiu (Decizia nr 

6 din 5 februarie 1945 a Prefectului Judeţului 

Vaslui) şi cazarea trupelor Armatei Roşii, în 

care sunt menţionate imobilele unde au fost 

cazate trupele (Decizia 179/30 iunie 1945 a 

Prefectului Judeţului Vaslui) (f. 14). 

Adresa Prefecturii judeţului Vaslui către 

Primarul şi Şeful Postului de Jandarmi al 

Comunei Muntenii de Jos, prin care se solicită 

punerea la dispoziţia delegatului 

Comandamentului Sovietic, zilnic, a unui 

număr de 30 de care şi 10 oameni, braţe de 

muncă, pentru a transporta muniţia de la 

depozit la staţia Munteni (f. 15). 

Copia telegramei adresată tuturor 

prefecturilor pentru a scoate din uz hărţile 

României care cuprind Basarabia (12 

octombrie 1944) (f. 18). 

Copia ordin referitor la organizarea 

muncitorilor în sindicate (f. 23). 



| 167 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copia procesului-verbal de constituire a 

Consiliului Politic de Colaborare al Judeţului 

Vaslui, conform ordinului MAI nr. 111741 din 

15 iunie 1945. Procesul-verbal cuprinde lista 

cu membrii şi apartenenţa lor politică (f. 25). 

„8” – documente din perioada 1944 (august)-1945. 


Vaslui, printre care menţionăm: 

89. 

Procesul-verbal din 29 noiembrie 1944 al 

Prefectului Judeţului Tutova ca urmare a 

controlului din Comuna Cârja. Se menţionează 

că însămânţările de toamnă au fost realizate şi 

se cerea mai multă implicare în ajutorarea 

săracilor şi controlarea amănunţită a 

burghezilor care şi-au părăsit bunurile. 

1944-1945 98 

Raportul de activitate al Prefectului din 

Tutova în perioada 1-31 octombrie 1944 (ff. 2- 

3). 

Buletin informativ pentru luna octombrie 

1944, privind starea de spirit a populaţiei, 

acţiunile subversive, minorităţile, economia şi 

alte probleme legate de Tutova. 



| 168 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Adresă confidenţială din martie 1945 a 

Prefecturii Judeţului Vaslui către primăriile 

judeţului, prin care se menţiona că, pentru 

îndeplinirea reformei agrare şi înlăturarea 

domniei boierilor, trebuie alcătuit un comitet 

comunal care să preia toate pădurile 

proprietate particulară de pe teritoriul 

comunei şi să le treacă în proprietatea 

primăriilor. 

Copia deciziei nr. 100 din 25 februarie 1945 a 

Prefecturii Judeţului Vaslui, prin care se 

înfiinţa „Comisiunea de epuraţie” de pe lângă 

Prefectura Judeţului Vaslui, a cărei misiune 

era verificarea şi propunerea pentru epurare a 

funcţionarilor care aparţineau de Prefectură, 

Primăria Oraşului Vaslui, personalul 

administrativ exterior al Ministerului 

Afacerilor Interne din Judeţ, funcţionarii 

primăriilor comunale rurale, precum şi 

personalul de serviciu de la Prefectură” (f. 16). 

Decizii de epurare a unor persoane. 

Copia adresei Cabinetului Prefecturii 

Judeţului Vaslui, nr. 3173 din 10 noiembrie 

1944, către Cabinetul Ministerului Afacerilor 

Interne privind starea de spirit de la acea dată 

din Vasluiul ocupat de trupele sovietice în 22 

august 1944. 



| 169 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copia ordinului circular al MAI, Direcţia 

Generală a Administraţiei, Direcţiunea 

Administraţiei şi Finanţelor Locale, 55157/22 

septembrie 1944 prin care se ordonă oprirea 

primăriilor de la acţiunile de împroprietărire a 

invalizilor, orfanilor, văduvelor de război, 

demobilizaţilor, ofiţerilor decoraţi cu ordinul 

Mihai Viteazul (f. 29). 


Neamţ, printre care menţionăm: 

Decizia de numire a primarilor comunelor 

Bălţăteşti, Grumăzeşti, Gh. Averescu, 

Păstrăveni, Răuceşti, Vânători-Neamţ, 

Mărgineni, Bălăneşti (decembrie 1944, Piatra 

Neamţ). 

90. 

Adresa Preşedinţiei Consiliului de Miniştri 

către Ministerul Afacerilor Interne, legat de 

reprimirea în serviciu a funcţionarilor publici 

înlăturaţi în baza legislaţiei rasiale (16 

octombrie 1944, Bucureşti) (ff. 4-6). 

Telegrama care anunţa numirea primarilor 

care au funcţionat înainte de 23 august 1944 şi 

fuseseră realeşi de obştile comunale (22 

noiembrie 1944, Bucureşti). 

1944-1945 119 



| 170 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Cereri de înlocuire a primarilor unor comune 

din Judeţul Neamţ şi deciziile de eliberare din 

funcţie, de schimbare şi numire în funcţie, 

procese-verbale de alegere ale primarilor unor 

comune (Pipirig, Gârcina, Buhalniţa, 

Dumbrava Roşie, Costişa, Hangu etc.). 

Notă informativă a Legiunii de Jandarmi 

Neamţ către Prefectura Judeţului Neamţ în 

legătură cu reîntoarcerea vechiului pretor al 

Plăşii Ceahlău (11 ianuarie 1945, Piatra 

Neamţ). 

Decizia de înfiinţare a Consiliului Judeţean 

menit să ajute prefectul în executarea 

atribuţiilor (5 ianuarie 1945, Piatra Neamţ). 

Decizie de numire a membrilor Comisiei 

pentru purificarea administraţiilor publice (5 

ianuarie 1945, Piatra Neamţ). 

Exemplarul I 

90. 

Exemplarul al doilea al documentelor din 

dosarul 90. 

Exemplarul II 

1944-1945 119 



| 171 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

90. 

Exemplarul al treilea al documentelor din 

dosarul 90. 

Exemplarul III 

1944-1945 119 

90. 

Exemplarul al patrulea al documentelor din 

dosarul 90. 

Exemplarul IV 

1944-1945 119 


Iaşi şi Arhiva CC al PMR Bucureşti referitoare 

la reforma agrară din 1945, printre care 

menţionăm: 

91. 351 

Tabel conţinând componenţa comisiei de 

reformă agrară din Judeţul Iaşi. 

Situaţia lucrărilor de reformă agrară pe 

Ocoalele agricole din Judeţul Iaşi. 

1944-1945 28 

Fişe de lectură cu rezumatele articolelor: 

„Frontul Plugarilor la fapte”, Descătuşarea, 

nr. 15, 10 decembrie 1944; „Presă, ordonanţe, 

reforma agrară”, Moldova Liberă, nr. 127/24 

februarie şi 8 martie 1945. 



| 172 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copiile unor documente de arhivă, printre 


Memoriul lui Ion Selţer adresat Primăriei 

Municipiului Iaşi referitor la activitatea 

depusă de el pentru buna funcţionare a Uzinei 

Electrice înainte şi după intrarea Armatei 

Roşii în Iaşi (1944, Iaşi). 

Reclamaţia unui locuitor al Comunei Bălţaţi 

împotriva primarului comunei (1944, Comuna 

Bălţaţi, Judeţul Iaşi). 

92. 

Delegarea de către Prefectura Iaşi a lui 

Munteanu Gheorghe pentru a îndeplini 

funcţia de pretor al Plasei Copou (26 august 

1944). 

Adresa Serviciului Sanitar către Prefectura 

Judeţului Iaşi prin care se cere eliberarea din 

lagăr a medicilor români ofiţeri pentru a ajuta 

la îmbunătăţirea situaţiei sanitare a judeţului 

(17 septembrie 1944, Iaşi). 

1944-1945 253 

Raportul Comandamentului Poliţiei Rurale 

către Prefectura Judeţului Iaşi prin care 

comunica împuşcarea ajutorului de primar din 

comuna Poeni, judeţul Iaşi (septembrie 1944, 

Iaşi). 

Adresa pretorului din Pretura Cârligătura 



| 173 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

către Comandantul Poliţiei Rurale prin care 

cerea instituirea unei anchete împotriva 

şefului poliţiei acestei preturi, care s-a făcut 

vinovat de numeroase abuzuri (11 octombrie 

1944, Iaşi). 

Decizia dată de Prefectul Judeţului Iaşi pentru 

reorganizarea Casei Asigurărilor Sociale Iaşi 

(16 octombrie 1944, Iaşi). 

Reclamaţia locuitorilor comunei Rădeni 

împotriva primarului şi ajutorului de primar 

(22 octombrie 1944, Comuna Bădeni, Judeţul 

Iaşi). 

Adrese de numire a mai multor notari, printre 

care menţionăm notarul din Comuna Holboca, 

Judeţul Iaşi (26 octombrie 1944, Iaşi). 

Tabel cuprinzând pretorul şi primarii din 

Pretura Bucium (30 octombrie 1944, Iaşi). 

Proces-verbal de constituire a Comitetului 

sătesc din comuna Poieni, judeţul Iaşi (5 


Decizia de numire a pretorului, primarilor şi 

personalului necesar în comunele din Pretura 

Şipote (9 noiembrie 1944, Iaşi). 



| 174 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Raportul Inspectoratului de Jandarmi Iaşi 

către Prefectura Judeţului Iaşi în care se 

comunica că pretorul, primarul şi şeful Poliţiei 

locale agită populaţia comunei Podul Iloaiei 

împotriva jandarmilor (14 decembrie 1944, 

Iaşi). 

Tabelul funcţionarilor Prefecturii Judeţului 

Iaşi, în 1944 (ff. 215-219). 

Tabelul nominal al pretorilor şi primarilor din 

Pretura Copou, Cârligătura - Tg. Frumos, 

Codru-Bucium, Pretura Bahlui - Podul Iloaiei, 

Şipote, Judeţul Iaşi (23 decembrie 1944, Iaşi). 

Adresa Legiunii de Jandarmi Iaşi către 

Prefectura Judeţului Iaşi prin care se 

comunica luarea de măsuri pentru a se evita 

neînţelegerile dintre jandarmi şi autorităţile 

comunale (25 decembrie 1944, Iaşi). 

Ordinul Ministerului Afacerilor Interne 

referitor la măsurile necesare normalizării 

vieţii administrative din Moldova (21 februarie 

1945, Bucureşti). 

Tabelul cu funcţionarii Primăriei Municipiului 

Iaşi reîntorşi din evacuare şi primiţi 

provizoriu, până la pronunţarea definitivă a 

Comisiei de triere (ff. 249-250) (4 martie 

1945, Iaşi). 

Volumul I 



| 175 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Copii ale unor documente de arhivă, printre 


Tabel cu personalul primăriei Municipiului 

Iaşi, angajat după 23 august 1944. 

Stat de plată pentru salariile personalului de la 

Primăria Municipiului Iaşi pentru perioada 

23-31 august 1944 (Iaşi, 1944). 

Procesul-verbal de numire a primarului din 

Prigoreni, Dumitru Apetrii (1 septembrie 

1944, Prigoreni). 

92. 78 

Telegrama Ministerului Afacerilor Interne 

prin care se ordona luarea de măsuri 

împotriva jafurilor (f. 29) (21 septembrie 1944, 

Bucureşti). 

1944-1945 446 

Decizia Prefecturii Iaşi pentru numirea şi 

confirmarea personalului administrativ din 

cuprinsul Plăşii Tg. Frumos (17 octombrie 

1944, Iaşi). 

Memoriul locuitorilor Satului Ulm-Polieni, 

Comuna Belceşti, către Pretura Plăşii Tg. 

Frumos, prin care se cerea înlocuirea 

delegatului statului, aflat în funcţie din timpul 

„cuziştilor” (26 octombrie 1944, Ulmi Polieni). 



| 176 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Decizia Primăriei Municipiului Iaşi pentru 

fixarea funcționarilor bugetari şi diurnişti (ff. 

66-75) (3 noiembrie 1944, Iaşi). 

Procesul-verbal de constituire a Comitetului 

de Apărare Patriotică al Comunei Cotnari (3 

noiembrie 1944, Cotnari). 

Decizia Prefecturii Iaşi de numire provizorie a 

lui Constantin Gafiţa în funcţia de agent 

veterinar al Comunei Tg. Frumos (13 


Decizia Primăriei Municipiului Iaşi nr. 12948 

prin care stabileau atribuţiile primarului, ale 

noilor ajutoare de primari şi ale secretarului 

general (ff. 123-124) (18 noiembrie 1944, Iaşi). 

Ordinul de prestare a jurământului de către 

funcţionari după formula anterioară datei de 

27 septembrie 1938 (f. 129) (20 noiembrie 

1944). 

Reclamaţia lui Froimovici Ştrul împotriva 

primarului Comunei Cucuteni care nu i-a 

permis stabilirea în comună (22 noiembrie 

1944, Iaşi). 

Procesul-verbal al şedinţei Consiliului 



| 177 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Comunal al Comunei Belceşti prin care se 

hotăra înlocuirea ajutorului de primar (26 

noiembrie 1944, Belceşti). 

Decizia Primăriei Municipiului Iaşi pentru 

fixarea salarizării funcţionarilor în 

concordanţă cu importanţa serviciului (28 

noiembrie 1944, Iaşi) (ff. 149-152). 

Raportul Primăriei Comunei Belceşti adresat 

Preturii Plăşii Tg. Frumos în care se preciza că 

unii legionari şi „cuzişti” au fost aleşi membri 

în Consiliul ţărănesc (f. 158) (30 noiembrie 

1944, Belceşti). 

Decizii ale Primăriei Municipiului Iaşi pentru 

reîncadrarea unor lucrători, de exemplu, şeful 

Abatorului Iaşi (f. 199), ca urmare a avizului 

favorabil al Comisiei de verificare şi triere de 

pe lângă Prefectura Judeţului Iaşi. 

Tabel cu funcţionarii Municipiului Iaşi care au 

funcţionat la Permanenţa Târgovişte şi cu cei 

care, rămânând la 20 august 1944 în Iaşi, au 

fost menţinuţi în posturi (f. 208) (20 

decembrie 1944, Târgovişte). 

Tabel al Primăriei Municipiului Iaşi, 

permanenţa Târgovişte către Prefectura 



| 178 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

Judeţului Iaşi, conţinând funcţionarii 

Primăriei Iaşi care fuseseră respinşi ca 

necorespunzători de Comisia de verificare şi 

triere (ff. 212-214) (20 decembrie 1944, 

Târgovişte). 

Procesul-verbal al şedinţei Primăriei Comunei 

Băiceni, prin care era înfiinţat Comitetului 

Comunal pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe 

(7 ianuarie 1945, Băiceni); Procesul-verbal al 

şedinţei de constituire a Comitetului IOVR al 

Comunei Scobinţi (22 ianuarie 1945, 

Scobinţi). 

Adresa Primăriei Oraşului Târgovişte către 

Primăria Municipiului Iaşi – Permanenţa 

Târgovişte prin care se cerea schimbarea 

imediată a doi oameni de serviciu, la cererea 

Comisiei Aliate de Control pentru Aplicarea 

Convenţiei de Armistiţiu (f. 328) (24 ianuarie 

1945, Târgovişte). 

Decizia primăriei Iaşi prin care erau majorate 

salariile personalului Uzinelor de Tramvaie (ff. 

330-337) (25 ianuarie 1945). 

Decizia Ministerului Afacerilor Interne 

referitoare la organizarea Comisiei române 

pentru aplicarea Armistiţiului dintre România 



| 179 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

şi Naţiunile Unite (ff. 338-339) (26 ianuarie 

1945, Bucureşti). 

Decizia Primăriei Iaşi prin care lua fiinţă 

Întreprinderea Comunală a Uzinelor de 

Electricitate Iaşi (21 februarie 1945, Iaşi). 


Iaşi trecuţi prin Comisia de triere şi reprimiţi 

în serviciu (ff. 409-410) (4 martie 1945, Iaşi). 

Raportul secretarului Poliţiei Huşi în care face 

şi referiri la situaţia dintre 23 august 1943 şi 6 

martie 1945 (ff. 417-424) (4 iunie 1945, Huşi). 


Iaşi propuşi a fi îndepărtaţi din serviciu (ff. 

433-439) (Iaşi 1945). 

Ordinul circular al Ministerului Afacerilor 

Interne către prefecţi şi primari pentru 

înlăturarea tuturor „elementelor reacţionare şi 

antidemocratice, în vederea respectării 

dezideratelor maselor populare exprimate la 6 

martie 1945” (ff. 426-428) (11 decembrie 1945, 

Bucureşti). 

Tabel cu funcţionarii Primăriei Municipiului 

Iaşi care se încadrează în Decretul Lege Nr. 

217/1945 pentru purificarea administraţiei 



| 180 

Nr. 

Crt. 

Nr. 

vechi 

al u.a. 


1 2 3 4 5 6 

publice, art. 2, transferaţi la alte instituţii (ff. 

442-443) (Iaşi 1945). 

Volumul II, Exemplarul I 

92. 

Exemplarul al doilea al documentelor din 

dosarul 92, volumul II 

Volumul II, Exemplarul II 

1944-1945 446 

„9” – documente din perioada 1948-1965 (IULIE). 

Fişe de lectură privind anii 1945-1946 în 

Oraşul şi Judeţul Iaşi. 

93. 450 

Extrase din Moldova Liberă, nr. 83, 1945, nr. 

383/1 ianuarie 1945 privind statistica sanitară 

a oraşului Iaşi; nr. 404/26 ianuarie 1946 

privind infiltrarea „elementelor răuvoitoarelegionare” 

în comitetele săteşti; nr. 459/2 

aprilie 1956 privind faptul că „Întreprinderea 

ASAN a dat importanță deosebită colaborării 

dintre muncitori şi ţărani”. 

1945-1956 28 

Rezumatul unor documente de arhivă , cu 

menţionarea sursei, referitoare la „Ajutorul- 

Alianţă”, din raportul delegaţiei CFR Iaşi la 

Conferinţa PCR Moldova. 



| 181 

Prezentul inventar conţine un număr de 180 (osutăoptzeci) de file. 

Data: 

Consilier asistent: 

Flavius Cristian Zaharia

INVENTAR - Arhivele NaÅ£ionale ale RomÃ¢niei

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?