satu mare studii ÅŸi comunicÄƒri seria ÅŸtiinÅ£ele naturii - Muzeul ...

More documents

Recommendations

Info

12 Satu Mare – Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Vol. IX (2008) (Miller) Druce, Viola reichenbachiana Jordan ex Boreau, iar pe alocuri se extinde şi Carex brizoides Jusl. Pe malul pâraielor ce străbat aceste păduri, am identificat: Chrysosplenium alternifolium L., Carex remota L., Stellaria media L. şi Athyrium filixfemina (L.) Roth. Compoziţia floristică a făgetelor seculare, prin care urcă panta spre vârfurile Munţilor Oaşului, se schimbă odată cu înălţimi mai ridicate. În stratul ierbaceu de aici apar speciile: Melica uniflora Retz, Dentaria glandulosa Waldst. et Kit., Helleborus purpurascens Waldst. et Kit., Polystichum aculeatum (L.) Roth, Stellaria holostea L., Galium intermedium Schultes, Asplenium trichomanes L. si Tanacetum corymbosum (L.) Schultz-Bip. Pe alocuri, pe versanţi cu grad de inclinare mai pronunţată, apare asociaţia Luzulo albidae-Fagetum sylvaticae Zólyomi 1955, marcată de prezenţa constanta a speciei Luzula luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott Panorama care se deschide din partea superioară a Pietrei Bixadului, al cărui vârf atinge 824 m, recompensează pe noi pentru efortul depus în timpul urcuşului. Aici se profileaza un perete de andezit abrupt, înalt de circa 150 metri, înconjurat complet de păduri. Din porţiunea brânelor superioare se poate vedea o parte însemnată a Depresiunii Negreşti-Oaş, precum şi o serie de culmi invecinate ai Munţilor Oaşului, respectiv şi al Masivului Ignişului. În această staţiune, în fisurile stâncilor apare în abundenţă feriga rară Woodsia ilvensis (L.) R. Br., precum şi endemitul carpatic Chamaecytisus leiocarpus (A. Kerner) Rotm. Tot în acest loc am identificat: Rosa pendulina L., Spiraea chamaedryfolia L., Sedum telephium L. subsp. fabaria (Koch) Kirschleger, Sedum acre L., Carex hirta L., Asplenium septemtrionale L., Polypodium vulgare L., Verbascum lychnitis L., Carex pallescens L., Festuca valesiaca Schleicher ex Gaudin, Galium eruptivum Krendl, Potentilla argentea L., Lychnis viscaria L. Rumex acetosella L. etc. De şi pe unele hărţi topografice vârfurile Piatra Bixadului şi Piatra Vâscului sunt confundate, sau tratate în mod eronat ca şi aceiaşi staţiune, în realitate cel din urmă se găseşte mai la nord, întocmai la graniţa românoucraineană. Urcuşului spre acest vârf, cu o altitudine de 914 metri, care este punctul cel mai înalt ai Munţilor Oaşului, trece de-asemeni prin păduri seculare. În compoziţia acestora intră o serie de specii caracteristice făgetelor carpatine, cantonate la înăltimi mai mari (as. Symphyto cordato-Fagetum Vida (1959) 1963), dintre care amintim: Maianthemum bifolium (L.) F. W. Schmid,, Gentiana asclepiadea L., Lilium martagon L., Erythronium dens-canis L, Scrophularia nodosa L., Asplenium trichomanes L., Doronicum austriacum Jacq., Scopolia carniolica Jacq., Vinca minor L., şi Vaccinium myrtillus L. Cea mai <strong>mare</strong> parte a peretelui stâncos se intinde la nord de vârful propriu-zis, adică dincolo de graniţele ţării. Însă şi pe teritoriul românesc se găsesc o serie de blocuri masive, golaşe de andezit -unele de formă bizară- înconjurate de exemplare remarcabile de fag. În această zonă pădurea este aproape intacta, de o frumuseţe remarcabilă. La reîntoarcere, alegem o altă rută, străbătând o păşune montană, unde -pe alocuri- domină ţăpoşica (as. Nardetum strictae montanum Silinger 1933) . Dintre speciile identificate aici amintim: Euphrasia stricta D. Wollf et J.F. Lehm, Cynosurus cristatus L., Polygala vulgaris L., Origanum vulgare L., Holchus lanatus L., Thymus pulegioides L., Spergularia rubra (L.)J. Et C. Presl, Logfia arvensis (L.) J. Holub şi Viola montana L. În şaua dintre Piatra Vâscului şi Piatra Bixadului, la o altitudine de circa 730 metri, am găsit o înmlăştinire necunoscută în literatura botanica şi geografică. După relatarea conducătorului nostru local, aceasta nu are un nume propriu. Mlaştina care se intinde pe circa 2 hectare, de-alungul unui pârâu montan, are caracter mezotrof, şi nu prezintă nici-un semn de poluare. La marginea ei cresc câteva fire de Veratrum album L. subsp. lobelianum (Bernh.) Reichenb., iar în interior, unde solul musteşte de apă, s-au instalat diferite specii de Sphagnum (fragmente de as. Carici stellulatae- Sphagnetum Soó (1934) 1954). Aici, pe lângă speciile de rogozuri caracteristice mlaştinilor montane Carex echinata Murray, Carex flava L şi Carex canescens L., au mai fost identificate -printre altele - Veronica scutellata L., şi Eriophorum angustifolium Honckeny. Însă specia cea mai remarcabilă, găsită în aceasta staţiune, este Eriophorum gracile Koch, care nu a fost identificată până atunci în nici-o altă staţiune din această regiune. În inchierea primului drum de cercetare, efectuată în zona montană intinsă la nord de localitatea Bixad am putut constata, că aici se găsesc o serie de staţiuni pitoreşti, care conservă o floră remarcabilă, fapt pentru care atragem atenţia asupra necesităţii protecţiei lor în viitor
Satu Mare – Studii şi Comunicări Seria Ştiinţele Naturii Vol. IX (2008) Fig. 1. Asplenium septemtrionale (L.) Hoffm în fisurile stâncilor de pe Piatra Bixadului. Fig. 2. Stânci de andezit la Piatra Vâscului de la Bixad. 13
Page 1 and 2: MUZEUL JUDEŢEAN SATU MARE SATU MAR
Page 3: Prof. univ. Dr. Leontin Ştefan PÉ
Page 6 and 7: I. ŞIMON R.TOGĂNEL O. CEBOTARI O.
Page 8 and 9: 8 Satu Mare - Studii şi Comunicăr
Page 10 and 11: 10 Satu Mare - Studii şi Comunică
Page 22 and 23: STUDIU PRIVIND RĂSPÂNDIREA SPECII
Page 24 and 25: 24 23 o 21 , 36 ,, E 13 47 o 33 , 4
Page 26 and 27: 8 47 o 30 , 56 ,, N - 23 o 28 , 22
Page 37 and 38: PREVALENŢA MANIFESTĂRILOR CUTANEO
Page 39 and 40: Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 41 and 42: 4% Satu Mare - Studii şi Comunică
Page 47 and 48: 120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,
Page 49 and 50: OSTEOPOROZA - PROBLEMĂ DE SĂNĂTA
Page 63 and 64:
Satu Mare - Studii şi Comunicări
Page 65 and 66:
ANGIOGENEZA ÎN CANCERUL PANCREATIC
Page 67 and 68:
Page 69 and 70:
Page 71 and 72:
Page 73 and 74:
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
STUDIUL MICROCIRCULAŢIEI ÎN CANCE
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
EPIDEMIILE DE CIUMĂ DIN BANATUL TI
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
DINAMICA DEZVOLTĂRII FUNCŢIEI PER
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
MANAGEMENTUL CARIEREI-COMPONENTĂ A
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
INTELIGENTA EMOTIONALA SI PERFORMAN
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
INFLUENŢA STAGIILOR DE FORMARE ASU
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
ANXIETATEA ŞI SARCINA Lect.univ.dr
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
EVALUAREA NIVELULUI DE STRES LA CAD
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
SURSELE DE STRES OCUPAŢIONAL ALE M
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
CORELAŢII ÎNTRE DEPRESIA MONOPOLA
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Page 141 and 142:
Page 143 and 144:
Page 145 and 146:
Page 147 and 148:
Page 149 and 150:
Page 151 and 152:
Page 153 and 154:
Page 155:
De ex: Popovici, I.P., Timoc, B. 19
show all

satu mare studii ÅŸi comunicÄƒri seria ÅŸtiinÅ£ele naturii - Muzeul ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?