EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC – NOVACI - FPDL

Oraşul Novaci – Evaluarea potenţialului turistic 

PARTENERIAT PENTRU 

DEZVOLTARE 

ECONOMICĂ LOCALĂ 

ORAŞUL NOVACI 

– JUDEŢUL GORJ – 

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de UK Embassy prin Programul Global Opportunities Fund 

- 2006 - 0


COLECTIV DE ELABORARE 

Georgeta MAIORESCU 

Andreea VELIZARE 

Laura NICOARĂ 



- 2006 - 1


C U P R I N S 

1. ANALIZA OFERTEI 3 

1.1. Contextul geografic al localităţii 3 

1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 4 

1.3. Patrimoniu natural 6 

1.3.1. Resurse turistice legate de cadrul natural 3 

1.3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv 7 

1.4. Patrimoniul cultural 7 

1.4.1. Monumente cultural-istorice 8 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 8 

1.4.3. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 9 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 10 

1.6 Oferta de cazare 11 

1.7. Oferta de alimentaţie pentru turism 13 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe, seminarii 13 

1.9. Agenţi economici activi în turism 13 

1.10. Marketing turistic 14 

1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 19 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 19 

2. ANALIZA CERERII 20 

3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 22 

4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA PUBLICĂ LOCALĂ 

ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

26 

1. ANALIZA OFERTEI 



- 2006 - 2


1.1. Contextul geografic al localităţii 

Oraşul Novaci se află în partea de nord-est a judeţului Gorj, în zona de contact a 

Munţilor Parâng cu Subcarpaţii Olteniei, la 44 km de municipiul Târgu Jiu. Este aşezat 

în arealul depresionar cu acelaşi nume, la 504 - 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al 

pârâului Gilort. 

Oraşul şi teritoriul său administrativ este traversat de drumul transalpin DN 67C 

(DN 67 - Novaci – Obârşia Lotrului – Şugag – Sebeş/E81, 148 km), care traversează 

patru judeţe (Gorj, Vâlcea, Alba, Sibiu) şi trei munţi (Parâng, Lotru, Şureanu) din Grupa 

Parâng a Carpaţilor Meridionali. Altitudinea maximă a acestui drum transalpin este 

atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt pas rutier din România. 

DN 67C mai este cunoscut şi sub numele de „Drumul Regelui”, fiind construit în timpul 

domniei regelui Carol al II –lea, înainte de cel de-al doilea război mondial. 

Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 24.250 ha (din care 6.608 ha 

este teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu păduri, iar 960,82 ha reprezintă teren 

intravilan) şi se întinde spre nord până în creasta principală a Munţilor Parâng. Are în 

componenţă patru sate aparţinătoare – Berceşti, Hirişeşti, Pociovalişte şi Siteşti, 

împreună cu care totalizează 6.216 locuitori şi are ca vecini comunele: Baia de Fier spre 

est, Mălaia şi Voineasa spre nord, Crasna spre vest, iar spre sud, Bengeşti Ciocadia şi 

Bmbeşti Piţic. De oraşul Novaci aparţine şi Complexul turistic Rânca, situat la circa 

1.600 m altitudine, pe muntele Corneşu. 

Între aceste limite, altitudinea variază de la 360 m - în extremitatea sudică a 

teritoriului administrativ (satul Pociovalişte), la 2.337 m - în Vf. Mohoru sau 2.365 m în 

Vf. Setea Mare, situate pe creasta principală a Munţilor Parâng. 



- 2006 - 3


Asemenea întregii zone submontane dintre Gilort şi Bistriţa Vâlcii, populaţia 

Novaciului a suferit puternice influenţe demografice şi etnoculturale dinspre satele 

Mărginimii Sibiului sau a Văii Sebeşului. Rezultatul acestor influenţe se regăseşte în 

graiul, portul şi tradiţia pastorală asemănătoare satelor de peste munte, ceea ce 

reprezintă puncte forte în dezvoltarea turistică a localităţii. Păstrarea acestui patrimoniu 

etnocultural trebuie să se înscrie, alături de dezvoltarea infrastructurii şi a utilităţlor, între 

obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localităţii. 

1.2. Infrastructură şi servicii disponibile 

Poziţia localităţii, de-a lungul DN 67C şi cu acces la DN 67 (importantă cale 

rutieră de transport la nivelul regiunii) precum şi existenţa unui potenţial turistic de 

valoare deosebită, a favorizat dezvoltarea infrastructurii generale şi a unor utilităţi sau 

dotări tehnico-edilitare. 

‣ Infrastructura generală existentă în localitate: 

- DN 67C, din care 39 km pe teritoriul administrativ al oraşului 

- DJ 665 (E 79 / Curţişoara - Crasna – Novaci – Baia de Fier – limită judeţ) 

– din care aproximativ 10 km sunt pe teritoriul administrativ al oraşului 

- DJ 665D (Pociovaliştea – Siteşti - Bumbeşti Pitic/DN 67) – din care 

aproximativ 4 km sunt pe teritoriul administrativ al localităţii 

- Dc 11 (Pociovaliştea – Novaci) – 2,15 km 

- Dc 12 (Berceşti – Zorileşti) – din care aproximativ 3 km sunt pe teritoriul 

administrativ al localităţii 

- Dc 19 (Bălceşti – Pociovaliştea – Novaci) – din care 7 km sunt pe 

teritoriul administrativ al localităţii 

- parcări – suprafaţa totală de 2.650 mp 

- parcuri şi spaţii verzi – două parcuri cu 300 mp suprafaţă. 

‣ Echiparea edilitară 1 : 

- alimentarea cu apă potabilă - în oraşul Novaci alimentarea cu apă se 

face prin intermediul a 4 surse (Tidvele – 20 l, Tolanu – 20 l, Cerbu – 20 l, 

Botota – 10 l), cu o capacitate totală de 70 l / s; lungimea reţelei de 

distribuţie însumează 70 km; numărul de consumatori deserviţi: 100 de 

1 Date preluate de pa Primăria Novaci 



- 2006 - 4


gospodării dintr-un total de 210 gospodării existente în oraşul Novaci (48 

% din total); 

- canalizare – lungimea instalaţiilor de canalizare este de 5 km. Numărul 

abonaţilor racordaţi la reţeaua de canalizare este de 120; gradul de 

acoperire a reţelei este de 6 %. Nu există staţie de epurare; 

- o groapă de gunoi – neecologică, în neconcordanţă cu legislaţia 

europeană de mediu; 

- alimentarea cu energie electrică – toate cele 210 gospodării sunt 

conectate la Sistemul Energetic Naţional prin LEA sau LES, de joasă, 

medie sau înaltă tensiune, reţeaua de alimentare având astfel, un grad 

de acoperire de 100 %; satele componente sunt de asemenea racordate 

la SEN; 

- alimentare cu gaze naturale – s-a realizat conducta de aducţiune (medie 

presiune) şi urmează începerea lucrărilor de distribuţie către 

consumatori; 

- telecomunicaţii – în oraşul Novaci există o centrală digitală, la care sunt 

conectaţi 950 de abonaţi. 

‣ Serviciile oferite populaţiei şi inclusiv turiştilor sosiţi în localitate se situează la 

un nivel nesatisfăcător, în raport cu cerinţele actuale şi raportate la serviciile din ţările 

vecine, membre ale Uniunii Europene, potenţiale concurente în domeniul turistic. O 

analiză critică sumară a situaţiei existente în domeniul serviciilor evidenţiază 

următoarele aspecte: 

reţeaua de alimentare a cu apă asigură doar 48 % din numărul total de 

gospodării existente în oraşul Novaci, iar în satele componente alimentarea cu apă 

potabilă se face în sistem individual; 

reţea de canalizare şi staţie de epurare nu există, fapt care influenţează în 

mod negativ calitatea mediului natural; 

nu există groapă de gunoi / punct de transfer deşeuri amenajat la cerinţele 

actuale ale legislaţiei de mediu; 

serviciile de alimentare cu energie electrică şi de telefonie sunt la nivel 

satisfăcător; 



- 2006 - 5


serviciile turistice oferite sunt slab reprezentate, puţin diversificate şi nu 

sunt la standardele compatibile cu statutul României de viitor membru al Uniunii 

Europene, în condiţiile unei puternice concurenţe pe piaţa turistică creată de statele 

vecine. 

1.3. Patrimoniu natural 

Poziţia localităţii, în arealul Subcarpaţii Olteniei şi pe versanţii sudici ai Munţilor 

Parâng, determină varietatea şi structura reliefului, tipul de 

vegetaţie şi lipsa surselor de poluare, elemente determinante în 

constituirea cadrului natural al teritoriului administrativ ce 

aparţiune oraşului Novaci. Prin urmare, localitatea beneficiază 

de locuri atractive, pitoreşti, cu un 

Oraşul Novaci 

climat favorabil recreării şi 

Oraşul Novaci 

petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice 

spre care se îndreaptă anual numeroşi turişti. 

1.3.1. Resurse turistice naturale 

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenţialului turistic cu o mare 

complexitate, diversitate şi atractivitate peisagistică, aceasta reflectându-se în structura 

şi valoarea acestuia. 

Valoarea peisagistică şi 

atractivitatea locurilor sunt date 

de structura geologică 

manifestată prin formele de 

relief montan şi submontan, 

diferite ca înfăţişare, de reţeaua 

hidrografică (văi înguste, 

RÂNCA 

versanţi abrupţi) şi de învelişul forestier care ocupă cea mai mare parte din suprafaţă. 

Punctele de atracţie reprezentative pentru zona turistică analizată sunt: 

• formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare 

atracţie peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de 

relief glaciar (căldări glaciare, grohotişuri de pantă, cueste); 



- 2006 - 6


• cursul pârâului Gilort, cu numeroase porţiuni de traseu spectaculoase; 

• domeniul schiabil amenajabil (pârtiile 

de la Rânca) - stă la baza posibilităţii dezvoltării 

sporturilor de iarnă, asociat cu un potenţial climateric 

deosebit de valoros pentru o viitoare staţiune montană; 

• elementele de climă – sunt favorabile 

Pârtia Rânca practicării sporturilor de iarnă (grosimea stratului de 

zăpadă şi durata menţinerii lui – în funcţie de altitudine), a drumeţiei montane şi a altor 

forme de turism, practicabile în toate anotimpurile; 

• vegetaţia, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine (păduri 

de foioase, păduri de molid, jnepenişul şi 

pajiştile alpine, înfrumuseţate în anotimpul 

cald de coloritul viu al florilor de munte); 

• trei fonduri de vânătoare 

(specii cu valoare cinegetică), existente în 

zona pădurilor de conifere şi foioase şi de 

Rânca 

pescuit sportiv valoros (păstrăv curcubeu 

şi indigen), în apa pârâului Gilort şi a afluenţilor acestuia; 

• potenţialul climateric al 

teritoriului administrativ al oraşului Novaci, 

caracterizat printr-un climat montan şi 

submontan, cu are curat, puternic ionizat, 

lipsit de praf şi alergeni şi un bioclimat sedativ 

de cruţare, recomandat pentru odihnă, 

Vf. Păpuşa – 2.136m recreere şi repunere în formă a organismului. 

1.3.2. Resurse turistice naturale cu regim protectiv 

⇒ 

Pădurea Barcului, 25 ha. 

1.4. Patrimoniul cultural 

Dincolo de frumuseţea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile şi tradiţiile păstrate 

încă vii de către locuitorii oraşului Novaci şi a satelor aparţinătoare, această zonă 



- 2006 - 7


etnografică abundă în obiective turistice care redau continuitatea, caracterul şi farmecul 

inegalabil al locurilor. 

1.4.1. Monumente cultural – istorice 

− Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. 18) şi o biserică din zid 

construită în 1936, în Novaci; 

− În satul Hirişeşti (comuna Novaci) se află o biserică din lemn, cu hramul 

„Sfinţii Voievozi” (1758) şi o biserică din zid construită în 1993, iar în satul 

Berceşti o biserică din lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii 

Domnului” (1834). 

1.4.2. Elemente de patrimoniu etnocultural 

• arhitectură şi tehnică populară - gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice 

zonelor submontane, instalaţii de prelucrare artistică a lemnului, a 

produselor lactate, a lânii (darac, război de ţesut, vârtelniţe, furci de tors, 

pive, putinei, mori de apă, joagăre acţionate hidraulic ş.a); 

• creaţie artistică populară: port popular (asemănător zonelor Mărginimea 

Sibiului şi Valea Sebeşului), în două culori, alb şi negru, cusături artistice, 

ţesături tradiţionale – obiecte de decoraţiuni interioare; 

• obiecte de mobilier ţărănesc - obiecte de lemn decorate artistic prin 

încrustare; 

• rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale şi formaţii de 

fluieraşi; 

• serbări folclorice păstoreşti; 

• manifestări populare tradiţionale - principalele obiceiuri, păstrate mai mult 

sau mai puţin alterate de trecerea vremurilor, sunt cele legate de 

componentele de bază ale existenţei oamenilor. Sărbătorile de peste an 

au şi aici, ca şi în alte părţi ale României, repere terestre şi cosmice şi sunt 

legate de ritmurile agricole şi de condiţiile locale: 

- Armindeni (1 mai) este ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi 

porţile caselor pentru a apăra oamenii şi animalele de spiritele 

malefice; 

- Sânzienele (Drăgaicele) – 24 iunie – sunt reprezentări mitice ale 

vegetaţiei; 



- 2006 - 8


- Foca (vizitiul Sf. Ilie) – 21 iulie – este ziua în care nu se munceşte de 

frica trăsnetelor; 

- Căluşării - străbat satele în săptămâna Rusaliilor cu dansuri 

provenind din vremuri de mult apuse; 

- Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) - 1 august – este un reper 

important pentru păstorit; 

- Colindeţul cu care se întâmpină Crăciunul; 

- În pădurea „Dumbrava”, situată în satul Hirişeşti, are loc anual, la 

sfârşitul lunii mai, manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte”. 

1.4.3. Alte resurse antropice 

• Rânca – zonă turistică, viitoare staţiune climaterică şi de odihnă, cu 

funcţionare permanentă, situată în Munţii Parâng, la 1.600 m altitudine, la 

62 km nord-est de municipiul Târgu Jiu. Beneficiază de un climat tonic, cu 

veri răcoroase (în iulie temperatura medie este în jur de 14°C), ierni 

friguroase (în ianuarie temperatura medie se menţine sub -4°C) şi cu 

zăpadă abundentă. Temperatura medie anuală este de circa 5°C, iar 

precipitaţiile depăşesc 1.000 mm anual. Este o viitoare staţiune pentru 

sporturi de iarnă, de odihnă, recreere, pentru drumeţie montană şi sporturi 

extreme; 

• centrul etnografic Novaci, se remarcă prin: 

o arhitectură populară, creaţie artistică populară, obiceiuri tradiţionale, 

religioase şi pastorale. 

1.4.4. Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ 

conform Ordinului nr. 2314 / 2004 

Nr. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare 



- 2006 - 9


crt. 

1. GJ-II-m-B-09243 

Biserica de lemn „Intrarea în sat Breceşti, oraşul 

Biserică a Maicii Domnului” Novaci 

1834 

2. GJ-II-m-B-09311 

Biserica de lemn „Sfinţii sat Hirişeşti, oraşul 

Voievozi” 

Novaci 

1758 

3. GJ-II-m-B-09338 Biserica de lemn „Sf. Dumitru” oraşul Novaci sec. XVIII 

1.5. Oferta de petrecere a timpului liber 

Valoarea şi diversitatea potenţialului turistic existent pe teritoriul administrativ al 

oraşului Novaci sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a 

timpului liber, de odihnă, de recreere şi de practicare a unor forme de turism, în 

concordanţă cu oferta turistică a zonei. 

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a determinat păstrarea 

de meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum 

popular, stregare olteneşti), cusături, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legături 

ale populaţiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, şi-au 

pus amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit şi transhumanţă – obiceiuri păstrate, 

din pacate, ce în ce mai puţin, asupra tradiţiilor, folclorului, graiului şi a costumului 

popular. Existenţa acestor traditii etnoculturale arhaice, susţin practicarea turismului 

etnocultural. 

Sărbătorile tradiţionale locale sunt legate preponderent de sărbătorile religioase 

şi de activităţile pastorale. 

Turismul montan. În perspectivă, oraşul Novaci şi în special zona Rânca se va 

dezvolta ca un centru important al turismului montan din România, un pol al sporturilor 

de iarnă, datorită existenţei unui potenţial schiabil generos şi a unui cadru natural 

deosebit de atractiv. 

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în 

ce mai apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de 

săptămână în locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. 

Apropierea de municipiul Tg. Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, 

favorizează accesul unor importante fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte 

oraşe mari, spre zona submontană a Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este 

în evoluţie continuă. 



- 2006 - 10


Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate 

preponderentă către tânăra generaţie, este din ce în ce mai mult practicată şi în 

România. Zona oferă suportul necesar pentru alpinism, parapantă, cicloturism, 

motociclism, snowboard, motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi (Bucureşti, Cluj) 

care organizează periodic trasee de cicloturism sau motociclism pe DN 67C sau pe DN 

7A. 

Turism rural dar beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare în satele 

componente ale oraşului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paletă variată de 

resurse turistice, accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de 

largă circulaţie turistică, existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul 

agroturistic şi a unor dotări tehnico–edilitare. Promovarea turismului rural va asigura 

conservarea valorilor tradiţionale româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei. 

Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al oraşului 

a unei arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii 

în domeniul ştiinţelor biologice. 

1.6. Oferta de cazare 

În prezent, oferta de cazare a oraşului Novaci, împreună cu Complexul turistic 

Rânca, este reprezentată de 12 unităţi, cu un număr total de 218 locuri (vezi tabelul nr. 

1.6.1). 

Capacitatea de cazare în anul 2005 

Tabelul nr. 1.6.1 

Tip unitate 

Număr unităţi 

Număr locuri 

Total 3* 2* 1* Total 3* 2* 1* 

Hotel Luşu* (Novaci) 1 - 1 - 32 - 32 - 

Hotel pentru tineret 

PETROM (Rânca) 

1 1 - - 36 36 - - 

Vile (Novaci, Rânca) 2 - 1 1 59 - 24 35 

Pensiuni urbane (Novaci, 

Rânca) 

8 2 6 - 91 40 51 - 

TOTAL 12 3 8 1 218 76 107 35 

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT, 

www.rotur.ro, www.rohotels.ro 

Notă: * este vorba de Hotel Lusu 2*, care nu este clasificat oficial la categoria 2*, 

dar funcţionează şi este dotat corespunzător pentru primirea turiştilor 



- 2006 - 11


Înainte de anul 1990, oraşul Novaci dispunea doar 

de 2 unităţi de cazare în circuitul turistic 

(Hotelul Parâng şi Cabana Rânca, 

ambele încadrate la categoria 2 stele). 

Hotel Luşu 

Aceste unităţi totalizau un număr de 104 

locuri de cazare. Se observă astfel, dea 

lungul timpului, o creştere a unităţilor de cazare, apariţia 

unor unităţi de tip vilă şi pensiune, lucru favorabil pentru dezvoltarea turismului în zonă. 

În prezent, pe lângă 

unităţile de cazare prezentate 

în tabelul nr. 1.6.1., pe teritoriul 

Cabana Bradu administrativ al oraşului Novaci 

se mai află şi alte unităţi de cazare, precum: 

protocolului de stat; 

Pensiunea Căprioara 

Hotel PETROM 

Cabana Bradu 

cabanele Bradu şi Ciuperca – apartin 

complex de vile în Rânca: Alpin 3*, Ioana 2*, 3 Brazi şi Cerbul - neclasificate ; 

aproximativ 40 de case de vacanţă în oraşul Novaci şi la Rânca; 

tabăra Novaci, situată în internatul liceului din 

oraşul Novaci, la poalele Munţilor Parâng, cu o capacitate de 100 locuri/serie, în pavilion 

cu 4-6 paturi; funcţionează sezonier vara. 

În zona turistică Rânca 

s-a construit foarte mult în 

ultimii ani, dar structurile 

realizate nu sunt în 

concordanţă cu cerinţele unei staţiuni moderne, de talie 

europeană, nu au fost proiectate în baza unui Plan de 

Urbanism Zonal, nu respectă reglementările privind gradul de ocupare al terenului, nu 

au utilităţile necesare (canalizare, staţie de epurare, punct de transfer deşeuri menajere, 

ceea ce a condus la afectarea gravă a mediului înconjurător. Structurile turistice 

clasificate sunt singurele care se iau în calcul în analiza circulaţiei turistice. Situaţia 

acestora, la 1 octombrie 2005, aşa cum reiese din banca de date a Autorităţii 

Naţionale pentru Turism, se prezintă astfel: 



- 2006 - 12


Tabelul nr. 1.6.2 

Capacitatea de cazare existentă în zona turistică Rânca - anul 2005 

Tip unitate 

Număr locuri 

3* 2* 1* 

Hotel pentru tineret PETROM 36 - - 

Vila Păpuşa - 24 - 

Pensiunea urbană Căprioara - 19 - 

Pensiunea urbană Papuc - 6 - 

Pensiunea urbană Tara 32 - - 

Total 68 49 

Total general locuri de cazare 117 

În ansamblu, oraşul Novaci dispune de o capacitate de cazare ce depăşeşte cu 

puţin 200 de locuri, dar numai 186 sunt clasificate de ANT. Unităţile de cazare sunt puţin 

diversificate din punct de vedere al tipologiei, precum şi din punct de vedere al 

categoriei de confort. 

1.7. Oferta de alimentaţie publică 

În prezent, în Novaci există o singură unitate de alimentaţie clasică deschisă 

turiştilor. Aceasta se regăseşte în componenţa unităţii de cazare Hotel Lusu 2*. Hotelul 

dispune de un restaurant cu două saloane: un salon bar şi un salon restaurant pentru 

servirea mesei, cu 60 de locuri. De asemenea, tabăra Novaci dispune de o cantină cu 

100 locuri/serie. 

Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare (inclusiv 

locurile din cabane, complexul de vile şi tabără) este de 0,5, valoare ce nu permite 

acoperirea cererii pentru acest serviciu turistic. 

În plus, servicii de alimentaţie mai sunt oferite turiştilor, la cerere, în cadrul 

pensiunilor turistice urbane. 

1.8. Posibilităţi de organizare conferinţe-seminarii 

Având în vedere faptul că turismul de afaceri, reprezentat şi prin organizarea de 

conferinţe şi seminarii, este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional o 

dinamică accentuată ca urmare a intensificării relaţiilor economice, este recomandat să i 

se acorde o atenţie deosebită. În perspectivă, în oraşul Novaci, se poate promova 

turismul de afaceri, cu condiţia realizării de amenajări turistice specifice (structuri de 



- 2006 - 13


cazare cu grad ridicat de confort, structuri de alimentaţie, săli de conferinţe dotate 

corespunzător), fiind o formă de turism care poate aduce încasări ridicate. 

Momentan, în Novaci, există o sală de conferinţe în cadrul hotelului Luşu, dar cu 

capacitate redusă. Altă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-o constitui 

incinta taberei Novaci, situată în cadrul liceului din Novaci. 

1.9. Agenţii economici activi în turism 

Dintre cei 354 de agenţi economici ce sunt înregistraţi şi îşi desfăşoară activitatea 

în oraşul Novaci, 73 activează în domeniul turismului. Dintre aceştia, 8 sunt pensiuni, 2 

vile şi 2 hoteluri (consideraţi ca fiind agenţi economici activi în turism). Mai există 3 

societăţi cu răspundere limitată ce au ca domeniu de activitate, conform clasificării 

CAEN, „Baruri" (grupa 55 - Hoteluri şi restaurante). Acestora li se alătură şi un agent 

economic, Mountain Tour, înregistrat la categoria „activităţi ale agenţiilor de turism”. De 

asemenea, în rândul agenţilor economici activi în turism, în Novaci mai există o 

societate ce se încadrează în categoria „alte mijloace de cazare”. 

1.10. Marketing turistic 

Oferta turistică actuală a oraşului Novaci este creată, în principal, de cadrul 

natural atractiv, în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani. 

Vechi centru de transhumanţă al oierilor ardeleni, altoit pe o veche aşezare 

oltenească, localitatea Novaci reprezintă poarta de sud a Munţilor Parâng. Situat la 44 

de kilometri de Târgu-Jiu, oraşul Novaci, precum şi satele conponente sunt un veritabil 

muzeu al satului românesc, în care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de 

circa 100 de ani, îşi împart frumuseţea cu gospodăriile gen cetate, ascunse între zidurile 

de obârşie a ciobanilor veniţi de peste munţi. Aspectul peisagistic al oraşului Novaci 

este înfrumuseţat de vegetaţia abundentă care împrospătează aşezarea, ceea ce arată 

şi respectul localnicilor pentru natură; strada principală a Novaciului este un adevărat 

tunel verde de brazi şi arţari. 

Principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului sunt vechea biserică de lemn 

(monument istoric), cimitirul său cu cruci pictate ce amintesc de celebrul cimitir din 

Săpânţa, precum şi cunoscuta zonă turistică Rânca. De aici, potecile turistice duc spre 

zone de o frumuseţe deosebită, spre puncte de belvedere cum ar fi Vârful Mohor, Vărful 



- 2006 - 14


Setea Mare, Vârful Păpuşa şi tot de aici se ajunge spre Obârşia Lotrului - intersecţia de 

drumuri care trec din Oltenia în Ardeal (la nord – pe Valea Frumoasei, spre Sebeş, la 

vest – spre defileul Jiului) şi către Lacul Vidra şi Valea Lotrului). Construit de aproape 70 

de ani, drumul transalpin rivalizează ca frumuseţe şi spectaculozitate cu 

Transfăgărăşanul. 

Preţurile/tarifele serviciilor turistice reprezintă, de multe ori, un factor determinant 

în alegerea unei destinaţii în defavoarea altora. Preţul/tariful comunică suficiente 

informaţii turistului cu privire la natura, calitatea şi caracteristicile competitive ale 

produsului turistic. 

Spre exemplu, Pensiunea Casa Isopencu Mihai 2** practică următoarele tarife: 

• 12 $ /camera dublă/noapte + mic dejun inclus; 

• 28 $: masa de prânz şi de seară; 

• 12 $/persoană: vizita la Peştera Muierilor, Mânăstirea Polovragi şi Peştera 

Polovragi; 

• 14 $/persoană: vizite în municipiul Târgu Jiu la operele lui Constantin 

Brâncuşi, Muzeul de Istorie; Muzeul de Artă şi Muzeul Satului de la 

Curtişoara. 

În staţiunea Rânca, la cabana Ciuperca, tarifele pentru noaptea de Anul Nou 

2005 sunt: 

• 621.000 lei/noapte/cameră single; 

• 518.000 lei/noapte/cameră dublă; 

• 414.000 lei/noapte/cameră triplă. 

Stabilirea preţurilor/tarifelor pentru serviciile turistice reprezintă o sarcină dificilă 

ce trebuie să ţină cont de caracteristicile ofertei şi de imaginea acesteia în rândul 

turiştilor. 

Distribuţia produsului turistic Novaci se realizează, în principal direct. În 

ultimul timp, un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei 

prin intermediul Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de 

turişti. Oferta de cazare din oraşul Novaci este prezentă pe diferitele site-uri de rezervări 

(www.rotur.ro, www.antrec.ro, www.infopensiuni.ro, www.best-tourism.com), în acest fel 

turistul fiind informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilităţi de petrecere a 

timpului liber etc. Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – 



- 2006 - 15


funcţionare non-stop, acoperire mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi 

a atracţiilor turistice, costuri relativ scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid 

şi din ce în ce mai căutat. 

De asemenea, distribuţia produsului turistic Novaci se realizează prin 

intermediari, reprezentaţi de agenţii de turism. Astfel, pe lângă agenţia de turism din 

oraş, Novaci mai este prezent şi în oferta altor agenţii din ţară (de exemplu, Dodo 

Travel, Gerada Tur etc.). 

Promovarea activităţii turistice pentru oraşul Novaci se bazează pe un mesaj 

care pune accentul, în principal, pe originalitatea tradiţiei populare şi pe simbolurile 

zonei (zona Rânca, minunatele peisaje naturale şi manifestările etno-folclorice 

tradiţionale). 

O primă modalitate de promovare a reprezentat-o realizarea unui site propriu, dat 

fiind faptul că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Site-ul nu 

este dedicat însă întregului oraş Novaci, ci doar zonei turistice Rânca. Astfel, deşi site-ul 

www.parang-ranca.ro prezintă informaţii destul de puţine legate de aceasta, convinge 

printr-o serie de poze reprezentative. Pe site se mai găsesc informaţii şi poze referitoare 

la vile oferite spre vânzare sau închiriere. Un alt site dedicat Complexului turistic Rânca 

este www.statiunearanca.ro, dar acesta este momentan în construcţie. În afară de cele 

două site-uri proprii, promovarea zonei Rânca mai este realizată prin intermediul unor 

site-uri specializate pe turism, precum: www.skiresorts.ro – staţiuni din România, 

www.tour-romania.info – portal de turism, www.drumuridevacanta.ro. În ceea ce 

priveşte promovarea oraşului Novaci prin intermediul Internetului, acesta este prezent 

pe site-ul Trade Point Bucureşti. 

De asemenea, o altă modalitate de promovare a oraşului Novaci şi a zonei 

Rânca o reprezintă numeroasele apariţii în presa scrisă, cu diverse articole. Astfel, în 

reviste de specialitate precum Turism Club, Formula AS şi nu numai, sunt prezentate 

cele două zone, cu principalele lor puncte de atracţie. 



- 2006 - 16


Site-ul zonei turistice Rânca (www.parang-ranca.ro) 



- 2006 - 17


CD-GORJ/cd/novaci/traditii1.htm 

JUDETUL 

GORJ 

JUDETUL 

GORJ 

Prezentare 

generala 

Prezentare 

economica 

Oferta 

turistica 

Oferta 

de export 

Oferta 

de investitii 

Informatii 

utile 

Home 

NOVACI 

Prezentare 

generala 

Economie 

Perspectivele 

dezvoltarii 

Istoric 

Imagini 

Traditii 

Turism 

Personalitati 

[Home] [Novaci] [Turism speologic] 



- 2006 - 18


1.11. Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant 

pentru calitatea serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi 

numai pe piaţa românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori 

determinante în alegerea unei destinaţii turistice. 

Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul Cercetare şi 

Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin reţeaua 

Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. Pentru 

lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de specialitate, 

sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de pensiune, 

ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

1.12. Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 

Oraşul Novaci dispune de un potenţial turistic, natural şi antropic, deosebit de 

valoros. Acest potenţial trebuie însă pus în valoare, iar pentru aceasta sunt necesare 

investiţii care să creeze condiţiile necesare desfăşurării unei activităţi profitabile. 

Datorită aşezării sale naturale, dezvoltarea ulterioară a acestei zone va trebui să 

se bazeze pe agroturism, turism montan şi pe industrii nepoluante. 

Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără: 

‣ structuri turistice de cazare şi agrement puţin diversificate şi reduse ca număr; 

‣ servicii turistice insuficiente şi doar parţial corespunzătoare din punct de vedere 

calitativ (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor, a 

modalităţilor de petrecere a timpului 

liber); 

‣ lipsa unui centru de informare turistică; 

‣ lipsa materialelor informaţionale de 

punere în valoare a zonei; 

‣ starea drumului de acces, DN 67C; 

‣ lipsa sistemului de canalizare şi a staţiei 

de epurare în zona turistică Rânca; 

‣ management defectuos al deşeurilor menajere în zona turistică Rânca; 

‣ slaba diversificare în ceea ce priveşte distribuţia produsului turistic Novaci; 

‣ promovare insuficientă pe plan naţional şi internaţional (materiale promoţionale 

insuficiente). 



- 2006 - 19

2. ANALIZA CERERII 


Pentru oraşul Novaci, există informaţii statistice, atât cu privire la numărul de 

vizitatori, cât şi cu privire la numărul de turişti cazaţi. Astfel, în tabelul nr. 2.1 este 

prezentată evoluţia numărului de vizitatori la obiectivele de interes din Novaci. 

Tabelul nr. 2.1 

Evoluţia numărului de vizitatori ai obiectivelor de interes turistic din Novaci 

Numărul Număr 

Grupuri mari Grupuri mici 

Anul total de vizitatori 

(1 autocar) (1 microbuz) 

vizitatori străini 

1998 1.200 186 8 12 

1999 1.320 140 12 14 

2000 1.400 172 12 12 

2001 1.420 164 12 14 

2002 1.460 112 10 14 

2003 1.700 108 8 10 

Sursa: Administraţia obiectivelor turistice din Novaci 

Evoluţia numărului de vizitatori din Novaci 

2003 

2002 

2001 

2000 

1999 

Număr vizitatori străini 

Număr vizitatori români 

Numărul total de vizitatori 

1998 

0 500 1.000 1.500 2.000 

Figura nr. 2.1. Evoluţia numărului de vizitatori ai obiectivelor 

de interes turistic din oraşul Novaci 

Atât din tabelul nr. 2.1, cât şi din figura nr. 2.1, reiese faptul că numărul total de 

vizitatori a crescut în perioada 1998 – 2003, de la 1.200 la 1.700 de vizitatori (o creştere 

de 41,70 %). Tot o creştere se observă şi în cazul numărului de vizitatori români. În 

schimb, evoluţia numărului de vizitatori străini este una oscilantă, cu o tendinţă vizibilă 

de scădere. 



- 2006 - 20


În ceea ce priveşte numărul de turişti cazaţi, pentru perioada 2002 - 2003, acesta 

este prezentat în tabelul nr. 2.2. 

Tabelul nr. 2.2. 

Numărul de turişti cazaţi în oraşul Novaci 

2002 2003 

Total Români Străini Total Români Străni 

79 22 57 175 35 140 

Sursa: Consiliul Local Novaci 

Astfel, conform datelor din tabelul nr. 2.2, se poate observa o creştere cu 121,5 

% a numărului de turişti cazaţi. Numărul turiştilor străini a crescut de 2,56 ori în anul 

2003, faţă de anul 2002. De asemenea, şi numărul de turişti români a crescut, dar 

numai cu 59 %. 

Pentru creşterea numărului de turişti în localitatea analizată, creştere care să 

reprezinte o activitate turistică profitabilă, trebuie să se recurgă la măsuri precum: 

creşterea capacităţii de cazare prin construirea de noi unităţi de cazare cu un confort 

ridicat, diversificarea ofertei de cazare şi de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de 

vizitare a obiectivelor din zonă, puternica mediatizare şi promovare a potenţialului 

turistic al oraşului Novaci etc. 



- 2006 - 21


3. COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

În oraşul Novaci, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice 

prezente, este posibilă practicarea unor variate forme de turism, între care se numără 

turismul montan şi turismul etnocultural. 

Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Novaci intră în competiţie 

sunt zonele cu ofertă similară din regiunea învecinată. Aici se includ centre etnografice 

şi folclorice tradiţionale, precum şi staţiuni sau zone turistice montane din judeţele 

Vâlcea, Gorj şi Argeş, judeţe ce fac parte din frumoasa zonă turistică „Oltenia de Sub 

Munte”. 

Zonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin complex, unele 

dintre ele fiind bogate atât în centre etnografice cât şi în centre folclorice. Este cazul 

arealului Muscelelor Argeşului, care grupează cele mai multe centre etnografice dintre 

toate zonele mari concurente. 

nr. 3.1. 

Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, sunt prezentate în tabelul 

Localitatea 

Bărbăteşti 

Localităţile concurente oraşului Novaci 

Produs 

etnografic 

Centru 

etnografic 

Bujoreni – 

Produs folcloric 

Judeţul Vâlcea 

Artă şi 

arhitectură 

populară 


Staţiune 

montană 

Centru folcloric – – 

Muzeul satului 

tradiţional vâlcean 

– – 

Horezu 

Centru 

etnografic 


Măldăreşti 

Muzeu 

etnografic 

– – – 

Slătioara 

Centru 

etnografic 


Vlădeşti 

Centru 

etnografic 


Voineasa – – – Staţiune montană 

Judeţul Gorj 

Tismana – – 

Centru produse 

artizanale, 

manifestări 

tradiţionale 

– 

Târgu Jiu – 

Ansamblu şi festival 

folcloric 

Manifestări populare 

tradiţionale 

Judeţul Argeş (zona Muscelelor Argeşului) 

Câmpulung – – Manifestări populare – 



- 2006 - 22 

–


Muscel 

tradiţionale 

Curtea de Argeş 

Muzeu 

etnografic 


Dragoslavele 

Centru 

etnografic 


Lereşti 

Muzeu 

Centru de artă şi 


etnografic 

arhitectură populară 


Muşăteşti 

Centru 

etnografic 


Nămăieşti – – – – 

Negraşi – Centru folcloric – – 

Poieniţa 

Centru 

etnografic 


Podu Dâmboviţei – – Sat turistic – 

Robaia 

Centru şi muzeu 

etnografic 


Rucăr – – 

Sălătrucu 

Centru 

etnografic 

Centru de artă şi 

arhitectură populară 



Deoarece numai identificarea obiectivelor turistice ale localităţilor concurente nu 

este suficientă pentru realizarea unei comparaţii cu zonele concurente, este necesară 

compararea şi sub aspectul capacităţii de cazare. 


Capacitatea de cazare în principalele oraşe şi staţiuni concurente oraşului Novaci 

Tip unitate 


Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

JUDEŢUL VÂLCEA 

BĂRBĂTEŞTI 

Pensiune 2 - - 2 - 12 - - 12 - 

TOTAL 2 - - 2 - 12 - - 12 - 

BUJORENI 

Pensiune 1 - 1 - - 6 - 6 - - 

TOTAL 1 - 1 - - 6 - 6 - - 

HOREZU 

Hotel 1 - - - 1 56 - - - 56 

Pensiune 9 - - 9 - 46 - - 46 - 

Căsuţe turistice 1 - - - 1 14 - - - 14 

TOTAL 11 - - 9 2 116 - - 46 70 

VOINEASA 

Hotel 8 - - 2 6 1.929 - - 666 1.263 

Vilă 1 - 1 - - 56 - 56 - - 

Pensiune 15 - 1 14 - 85 - 13 72 - 

TOTAL 24 - 2 16 6 2.070 - 69 738 1.263 

TOTAL JUDEŢ 38 - 3 27 8 2.204 - 75 796 1.333 

JUDEŢUL GORJ 

BAIA DE FIER 

Motel 1 - - - 1 60 - - - 60 



- 2006 - 23

Tip unitate 



Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - - 

TOTAL 2 - 1 - 1 80 - 20 - 60 

TÂRGU JIU 

Hotel 2 - - 2 - 372 - - 372 - 

Hotel pt. tineret 1 - - 1 - 76 - - 76 - 

Hostel 2 - 2 - - 88 - 88 - - 

Motel 2 - - 2 - 100 - - 100 - 

TOTAL 7 - 2 5 - 636 - 88 548 - 

TISMANA 

Hotel 1 - 1 - - 60 - 60 - - 

Motel 1 - - - 1 39 - - - 39 

Vilă 2 - - 2 - 33 - - 33 - 

Cabană turistică 3 - 1 - 2 103 - 19 - 84 

Pensiune 4 - - 4 - 28 - - 28 - 

Bungalou 2 - - - 2 8 - - - 8 

Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22 

TOTAL 14 - 2 6 6 293 - 79 61 153 

TOTAL JUDEŢ 23 - 5 11 7 1.009 - 187 609 213 

JUDEŢUL ARGEŞ 

CÂMPULUNG MUSCEL 

Hotel 2 - - - 2 191 - - - 191 

Vilă 1 - - 1 - 29 - - 29 - 

Pensiune 7 1 4 2 - 86 6 52 28 - 

TOTAL 10 1 4 3 2 306 6 52 57 191 

CURTEA DE ARGEŞ 

Hotel 3 - 1 1 1 307 - 43 224 40 

Pensiune 1 - 1 - - 24 - 24 - - 

Camping 1 - - 1 - 58 - - 58 - 

TOTAL 5 - 2 2 1 389 - 67 282 40 

DRAGOSLAVELE 

Pensiune 2 - - 2 - 27 - 27 - - 

TOTAL 2 - - 2 - 27 - 27 - - 

LEREŞTI 

Motel 1 - - - 1 8 - - - 8 

Cabană turistică 1 - - - 1 130 - - - 130 

Pensiune 4 - - 4 - 29 - - 29 - 

TOTAL 6 - - 4 2 167 - - 29 138 

PODU DÂMBOVIŢEI 

Pensiune 1 - - 1 - 5 - - 5 - 

TOTAL 1 - - 1 - 5 - - 5 - 

RUCĂR 

Hotel 1 - - 1 - 38 - - 38 - 

Motel 1 - - - 1 34 - - - 34 

Vilă 1 1 - - - 32 32 - - - 

Pensiune 29 - 2 25 2 311 - 17 280 14 

TOTAL 32 1 2 26 3 415 32 17 318 48 

TOTAL JUDEŢ 56 2 8 38 8 1.309 38 163 691 417 

TOTAL 

GENERAL 

117 2 16 76 23 4.522 38 425 2.096 1.963 

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro. 



- 2006 - 24


Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă un 

punct slab comparativ cu oraşul Novaci. Singurele oraşe care depăşesc ca şi număr de 

locuri capacitatea de cazare existentă în Novaci sunt Voineasa, Târgu Jiu, Curtea de 

Argeş, Câmpulung Muscel şi Rucăr. Dintre acestea, două sunt reşedinţe de judeţ, 

explicând astfel existenţa numărului superior de locuri de cazare. 

Novaci este astfel o zonă turistică extrem de valoroasă, în care se remarcă cel 

mai bine valorile etnofolclorice şi potenţialul montan. Din acest punct de vedere, piaţa 

turismului etnofolcloric, pe care zona Novaci îşi oferă valorile către turişti este una cu 

tendinţe de creştere. Turismul cultural, atât cu componenta etnografică, cât şi cu cea 

folclorică, începe să se afirme din ce în ce mai mult şi în România, un teritoriu marcat de 

prezenţa unor obiective turistice antropice variate, care răspund foarte bine dorinţei de 

cunoaştere a turiştilor. 

În ceea ce priveşte piaţa turismului montan, şi aceasta este caracterizată de o 

tendinţă crescătoare. Muntele este astăzi una din principalele destinaţii de vacanţă, el 

reprezentând chiar mai mult decât atât: muntele este un simbol al spiritualităţii multor 

popoare, fiind în măsură să satisfacă nevoi socio-culturale complexe. 

Odată cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii şi transformarea lui într-o 

mişcare de masă, muntele s-a impus mai mult în atenţia investitorilor şi promotorilor 

acestei forme de turism, tocmai datorită numeroaselor condiţii pe care le oferă pentru 

desfăşurarea unei activităţi economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltării 

turismului montan în plan economic şi social, deşi uneori greu de cuantificat, sunt 

apreciate ca fiind foarte importante. 



- 2006 - 25


4. DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI PENTRU AUTORITATEA 

PUBLICĂ LOCALĂ ŞI AGENŢII ECONOMICI DIN TURISM 

Recomandări pentru autoritatea locală 

⇒ 

Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare 

/ Planşa de reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia 

locală, având în vedere bogăţia de resurse existente, dar şi pentru că este un domeniu 

care generează activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie, meşteşuguri) şi 

creează noi locuri de muncă. 

⇒ 

În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un 

Departament pentru Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea 

activităţii turistice locale şi acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism. 

⇒ 

Pentru orientarea şi informarea turiştilor sosiţi în zonă, înfiinţarea unui 

Centru de informare turistică este binevenită, iar amplasamentul acestuia trebuie să fie 

cât mai aproape de zona centrală, pe drumul de acces DN 67C şi să dispună de un 

spaţiu pentru parcare auto. 

⇒ 

Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr 

cât mai mare de pensiuni. Extinderea reţelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de 

atuoritatea locală prin acordarea unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozite pentru 

perioade determinate. 

⇒ 

Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în zona montană Rânca 

este necesar a se face mai mulţi paşi care să pregătească condiţile pentru ca aceasta 

să acceadă spre statutul de staţiune turistică bivalentă, între care menţionăm : 

• îmbunătăţirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securităţii 

circulaţiei; menţinerea în circulaţie a DN 67C şi în perioada de iarnă, pentru a 

permite accesul permanent al turiştilor, este esenţială în evoluţia şi desfăşurarea 

activităţii turistice; 

• realizarea a două dintre utilităţile de bază: canalizarea apelor menajere şi 

realizarea unei staţii de epurare; foarte puţini investitori vor dori să înceapă o 

activitate cu profil economic într-o zonă fără infrastructura şi utilităţile de bază; 

• amenajarea unui punct de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu 

politica de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării 

durabile a zonei; 



- 2006 - 26


• stoparea construcţiilor de case de vacanţă pe loturile de 250 mp şi respectarea 

reglementărilor cuprinse în Planul de Urbanism Zonal, în ceea ce privesc 

procentul de ocupare a terenului, arhitectura şi regimul de înălţime al 

construcţiilor ş.a.; 

• diversificarea şi creşterea numărului de structuri turistice în detrimentul caselor 

de vacanţă, al căror număr trebuie redus foarte mult deoarece nu dezvoltă o 

activitate turistică cu impact semnificativ asupra creşterii circulaţiei truristice în 

zonă; cele 117 locuri de cazare existente în structurile turistice clasificate sunt 

total insuficiente pentru a se justifica angajarea administraţiei locale în investiţii 

majore în domeniul infrastructurii şi utilităţilor; 

• diversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, 

prin amenajarea unor terenuri de sport multifuncţionale, cluburi de agrement, 

amenajarea unui patinoar în aer liber - cu posibilitatea transformării lui, în 

extrasezon, în teren de sport; 

• realizarea de investiţii în dotări tehnico-edilitare şi de interes general, cum ar fi: 

un punct de prim ajutor, un centru de schimb valutar şi un bancomat, mici 

magazine şi fast-food-uri, cafenele şi ceainării ş.a.; 

• amenajarea unui punct de informare turistică, pe un amplasament central, de 

preferinţă situat pe DN 67C; 

• realizarea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit şi extinderea 

reţelei locale la toate structurile turistice şi obiectivele de interes general; este 

recomandat ca pentru fiecare structură de primire turistică să existe posibilitatea 

rezervării on line; 

• realizarea unei pagini web a zonei turistice Rânca, unde să poată fi găsite toate 

⇒ 

informaţiile necesare turiştilor interesaţi de petrecerea unei vacanţe în Munţii 

Parâng. 

Amplasarea, la ramificaţia DN 67 cu DN 67C, a unui panou informativ însoţit 

de harta turistică a zonei şi traseele turistice din Munţii Parâng, vor constitui motivaţia şi 

totodată invitaţia pentru turiştii aflaţi în tranzit de a se abate din drum pentru vizitarea 

oraşului Novaci şi a zonei montane adiacente. 

⇒ 

Pentru introducerea în circuitul turistic al bisericilor monumente de 

arhitectură din oraş, sunt necesare a fi amenajate unele facilităţi de vizitare în 

apropierea acestora, cum ar fi: 

o parcare + grup sanitar 



- 2006 - 27

⇒ 


o chioşcuri pentru vânzări de suveniruri, pliante, vederi, ghiduri 

turistice şi băuturi răcoritoare. 

Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice este 

necesar a se amenaja un Muzeu al satului gorjan (poate fi şi într-unul din satele 

compomente), care să cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate cu 

obiecte de mobilier specific zonei), instalaţii tehnice populare şi alte utilaje specifice unei 

gospodării rurale. 

⇒ 

Este recomandat a se conserva toate clădirile vechi şi valoroase şi 

inscripţionarea lor prin aplicarea de plăcuţe cu text explicativ (anul construirii, stilul 

arhitectonic). 

⇒ 

Pentru petrecerea timpului liber, în oraşul Novaci este oportună realizarea 

unei baze de agrement (ştrand, terenuri de sport multifuncţionale, cluburi de agrement, 

alei de promenadă ş.a.) care să deservească turiştii aflaţi în vacanţă, dar şi populaţia 

rezidenţială. 

⇒ 

Ar fi benefică înfiinţarea unui centru de echitaţie, care să includă şi o şcoală 

de călărie; se pot realiza trasee montane de călărie cu ghid, iar iarna, plimbări cu sania, 

în vederea diversificării agrementului local. 

⇒ 

Editarea unui ghid turistic al localităţii care să se găsească spre 

comercializare la toate pensiunile turistice, la agenţiile de turism şi la chioşcurile de 

ziare din zonă ar fi foarte utilă turiştilor sosiţi în vacanţă, dar reprezintă şi un material de 

promovare. 

⇒ 

Pentru atragerea unui număr crescut de turişti în zonă este binevenită 

organizarea de evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să 

fie promovat în media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea acestuia către agenţii de 

turism, asociaţii profesionale interesate, administraţii centrale sau locale. 

⇒ 

Revigorarea tradiţiei şi obiceiurilor legate de sărbătorile religioase, 

sărbătorile de iarnă (Crăciun, Anul Nou), sunt un prilej de a atrage mai mulţi turiştii care 

să-şi petreacă vacanţa în zonă. Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de 

manifestări care pot avea diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, 

despre protecţia mediului, întâlniri cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a. 

Recomandări pentru agenţii din turism 

 

Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă 

pentru toţi agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă 

concurenţei. 



- 2006 - 28


Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este 

o garanţie pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca 

pe o cheltuială, ci ca pe o investiţie pe termen lung. 

Serviciile diversificate şi de calitate oferite turiştilor, aşa cum reiese din 

studiile de piaţă realizate în decursul anilor de către INCDT, reprezintă una din 

motivaţiile importante în alegerea unei destinaţii, de aceea agenţii din turism trebuie să îi 

se acorde atenţia cuvenită. În plus, calitatea serviciilor oferite în structurile turistice este 

şi o obligativitate, aşa cum rezultă şi din textul Ordinului 510 / 2002 pentru aprobarea 

Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice. 

Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localităţii şi a 

structurilor de primire turistică, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi 

capacitate. Creşterea atractivităţii zonei este influenţată pozitiv de un agrement 

diversificat. 

Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit 

turiştilor: materiale informative şi de promovare (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau 

monografii ale obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloace de 

transport pentru excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, 

servicii care satisfac nevoia de cunoaştere a turiştilor şi le oferă un plus de confort şi 

relaxare. 

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti este utilă colaborarea 

permanentă cu agenţiile mari de turism, încheierea de contracte ferme care să acopere 

activitatea turistică în toate perioadele anului. 

1. Fundaţia Parteneri pentru 

Dezvoltare Locală 

2. SC P.V.D. ARHITECT 

SRL 

Bibliografie 

Evaluarea potenţialului de dezvoltare economică a localităţii Novaci, 

2004. 

Plan Urbanistic General Comuna Novaci. 1997. 

3. ***** Primăria Comunei Novaci – informaţii şi date statistice 

4. ***** 

Pagini INTERNET www.parang-ranca.ro, www.statiunearanca.ro, 

www.skiresorts.ro, www.tour-romania.info, www.drumuridevacanta.ro., 

(www.rotur.ro, www.antrec.ro, www.infopensiuni.ro, www.besttourism.com 



- 2006 - 29

EVALUAREA POTENŢIALULUI TURISTIC – NOVACI - FPDL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?