Novaci - FPDL

PARTENERIAT 

PENTRU 

DEZVOLTARE ECONOMICĂ LOCALĂ 

ORAŞUL NOVACI 

Evaluare preliminara a 

potenţialului de dezvoltare 

economică 

Mai 2006 

FUNDAŢIA PARTENERI PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ (FPDL) 

Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund

CUPRINS 

A. Aspecte privind potenţialul de dezvoltare 

economică 

B. Agenţi economici din Novaci, extrase din 

raportul Scolii de Vară „De vorba cu Actorii 

Locali” - August 2005 

C. Evaluarea potenţialului turistic, extrase din 

raportul „Novaci-Potential de Dezvoltare 

Turistică” Decembrie, 2005 

D. "Posibilitatile de dezvoltare a 

ecoturismului, extrase din raportul privind 

in zona localitatilor Horezu, Novaci, 

Polovragi, Costesti, Maldaresti, Vaideeni"- 

noiembrie 2005 



A. Aspecte privind potenţialul de dezvoltare 

economică 

Material sinteză elaborat de arh. Gabriel 

Pascariu 

Introducere..................................................................................................................... 1 

Poziţie geografică şi accesibilitate ..................................................................................... 1 

Cadrul şi resursele naturale.............................................................................................. 2 

Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă) ................................................ 3 

Starea economiei............................................................................................................. 3 

Echiparea teritoriului şi localităţilor ................................................................................... 5 

Patrimoniul cultural.......................................................................................................... 6 

Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie) ................................................................. 6 

Concluzii ......................................................................................................................... 7 

Surse bibliografice ........................................................................................................... 7 

ANEXĂ ............................................................................................................................ 8 



Introducere 1 

Oraşul Novaci este unul din cele 9 oraşe (al optulea ca mărime) ale judeţului Gorj. Oraş de 

rang III (conform legii 351 /2001), din categoria oraşelor mici, formează împreună cu oraşele 

Bumbeşti Jiu şi Tismana (declarat oraş în 2004), sistemul urban din nordul judeţului, pe linia 

de contact a Carpaţilor Meridionali cu Subcarpaţii Olteniei. 

Tismana 

Bumbeşti -Jiu 

Novaci 

TÂRGU JIU 

MOTRU 

Târgu Cărbuneşti 

Rovinari 

Ţicleni 

Turceni 

Schema simplificată a sistemului urban al judeţului Gorj 

Novaci este o veche vatră de oieri, menţionat documentar pentru prima dată în 1502, într-un 

hrisov al lui Radu cel Mare. La mijlocul secolului al XIX-lea, a fost creat "plaiul" Horezu 

(unitate administrativ teritorială grupând mai multe sate), cu un important punct de vamă. 

În 1968 este declarat oraş, alături de Motru, Târgu Cărbuneşti şi Ţicleni. Iniţial, constituit din 

unificarea a 2 sate (Novaci Români şi Novaci Ungureni), oraşul cuprinde în prezent 5 

localităţi: oraşul Novaci şi 4 sate aparţinătoare (Berceşti, Hirişeşti, Siteşti şi Pociovaliştea), la 

care se adaugă zona turistică Rânca (trup al oraşului Novaci, fără statut de localitate), 

dezvoltată în ultimii ani. 

Poziţie geografică şi accesibilitate 

Oraşul Novaci se situează în partea de nord-est a judeţului Gorj, la poalele masivului muntos 

Parâng, la 44 km nord-est de municipiul Târgu Jiu. Este aşezat într-o mică depresiune 

subcarpatică, cu acelaşi nume, la 500 - 680 m altitudine, pe cursul mijlociu al râului Gilort. 

Poziţia geografică este deosebit de pitorească, teritoriul nordic al oraşului întinzându-se către 

nord pe versanţii munţilor Parâng, atingând înălţimi de 2000m. 

Teritorial oraşul se învecinează cu comunele Baia de Fier, la est (populaţie de aproximativ 

4300 locuitori), Bengeşti-Ciocadia la sud (cu o populaţie de aproximativ 4115 locuitori) şi 

Crasna la vest (cu o populaţie de aproximativ 4850 locuitori). La nord, se învecinează cu 

comunele judeţului Vâlcea: Mălaia şi Voineasa. 

1 Notă metodologică: prezentul material are la bază informaţii şi date statistice din surse variate: date puse la 

dispoziţie de Primăria Novaci, date şi informaţii din studii de specialitate pentru turism şi agricultură, "fişa 

localităţii" – INS 2002, sondaje de opinie (în rândul agenţilor economici şi în rândul populaţiei). Deoarece în 

multe cazuri datele şi informaţiile sunt contradictorii, s-a optat pentru folosirea cu prioritate a celor furnizate de 

administraţie, apoi în ordine, a celor din studiile de specialitate şi în final pentru acoperirea unor "goluri", a celor 

din "fişa localităţii". Insuficienţa sau lipsa unor informaţii în anumite domenii a determinat formularea de 

estimări, presupuneri logice, care ar trebui verificate în etape viitoare. 


Proiect finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucuresti - Programul Global Opportunities Fund 

1

Localităţile oraşului se află în sudul teritoriului administrativ, oraşul Novaci având o poziţie 

centrală şi fiind uşor accesibil din satele aparţinătoare (distanţe de 3-4 km). Oraşul este 

situat pe DN 67C Bengeşti-Novaci-Şugag-Sebeş (judeţul Alba, 148 km), la 13 km de 

intersecţia cu DN 67 care leagă municipiile Târgu Jiu şi Râmnicu Vâlcea. Drumul către Alba – 

Iulia, drum transalpin, mai este cunoscut şi sub numele de "Drumul Regelui", fiind construit 

în timpul domniei regelui Carol al II –lea şi merită remarcat pentru altitudinea sa maximă 

atinsă în Pasul Urdele, la 2.141 m altitudine, fiind cel mai înalt din România. Pe acest traseu 

s-a dezvoltat şi zona turistică Rânca. 

Către vest, la cca 15 km se află staţiunea balneară (de interes local) Săcelu, către sud la cca. 

35 km se află oraşul Târgu-Cărbuneşti. Către est, Novaci este legat prin DJ 665 de zona 

Vaideeni – Horezu (la cca. 30 km), drum deosebit de pitoresc şi care acces către zone de 

interes turistic din zona Polovragi. 

Oraşul Novaci este aşadar accesibil din drumuri principale şi la distanţe relativ mici de alte 

centre urbane importante, beneficiind de o poziţie geografică favorabilă, într-o zonă de 

contact dintre deal şi munte şi de acces către interesante şi atractive zone de interes turistic. 

De menţionat că oraşul Novaci nu este accesibil pe cale ferată, dar se află în vecinătatea 

unei magistrale feroviare (Craiova-Tg. Jiu-Petroşani-Deva), cele mai apropiate gări fiind la 

distanţe de 30'-40' de mers cu maşina (Tg. Jiu la 44 km, Bumbeşti Jiu la cca. 40 km). Cel 

mai apropiat aeroport funcţional se află la Sibiu la cca. 170 km (aeroporturile de la Craiova – 

150km, sau Deva - cca. 140km, operând ocazional în prezent). 

Cadrul şi resursele naturale 

Cadrul natural oferă un ambient plăcut, cu un climat specific de zonă sub-montană, o 

structură variată de forme de relief şi de vegetaţie. Principalele resurse naturale le reprezintă 

pădurile şi terenurile agricole. Oraşul Novaci dispune de o suprafaţă mare de teritoriu 

administrativ, de cca. 175 kmp, din care 58% este ocupată de păduri şi 38% de terenuri 

agricole, din care 85% sunt păşuni şi fâneţe. O bună parte din suprafeţele împădurite este 

proprietate obştească, pe teritoriul oraşului funcţionând 4 obşti cu cca. 400 de membri în 

total. Calitatea mediului, puţin sau deloc poluat poate fi de asemenea considerată o 

"resursă". 

Oraşul nu dispune de resurse minerale, chiar dacă la cca. 8 km est, la Baia de Fier se află 

importante zăcăminte de fier şi grafit. Resursele principale, care pot fi valorificate economic 

le reprezintă produsele specifice unei zone agro-silvice: terenurile de cultură şi creştere a 

animalelor, lemnul, fructele de pădure, ciupercile şi fondul cinegetic (probabil că şi plantele 

medicinale ar putea fi adăugate!). 

Frumuseţea cadrului natural, aerul curat puternic ionizat, peisajul montan şi sub-montan şi 

nu în ultimul rând arhitectura tradiţională rurală şi manifestările etno-folclorice (resursele 

naturale se combină în mod fericit cu cele antropice, în acest caz), reprezintă de asemenea 

resurse care pot fi valorificate economic prin dezvoltarea turismului. În mod concret, traseul 

spectaculos al Gilortului (cu cheile sale), zonele schiabile din masivul Parâng (Rânca), 

fondurile cinegetice şi de pescuit sportiv şi pădurea Barcului (25 ha de zonă protejată), la 

care se pot adăuga şi zonele carstice (peşterile Muierii şi Polovragi) din comunele vecine 

precum şi cheile spectaculoase create de râul Olteţ şi de părăul Galben şi, reprezintă 

principalele resurse naturale de interes turistic. 


2 


Resursele umane (aspecte demografice şi forţă de muncă) 

Populaţia oraşului Novaci este de 6585 locuitori 2 şi este distribuită în 5 localităţi: oraşul 

propriu-zis (53%) şi cele 4 sate aparţinătoare (47%), dintre care doar Pociovaliştea este mai 

mare cu cca. 1400 de locuitori, iar celelalte 3 au între 5-600 de locuitori. Indicele de 

dispersie 3 este de 1,90, indicând o concentrare medie a populaţiei în localitatea reşedinţă. 

Conform datelor primăriei Novaci, structura pe vârste a populaţiei indică un deficit de 

populaţie tânără (8,6%) şi o uşoară îmbătrânire (17,6%). Rata de dependenţă demografică 

este de 36% 4 . Natalitatea şi mortalitatea reflectă tendinţele curente la nivel naţional, 

respectiv 9,3‰ şi 12,8 ‰ în 2002, sporul natural fiind negativ (-3,5‰). 

Sporul migrator este de asemenea negativ: - 3,9 ‰ în 2002, după numărul de sosiri şi 

plecări cu domiciliul. Trebuie semnalat şi faptul că un număr de peste 180 de persoane (cca. 

3% din populaţie) sunt plecate din localitate pe termen lung. Tendinţa de scădere continuă şi 

constantă a populaţiei, pare a fi confirmată de înregistrările statistice din ultimii ani, un 

studiu demografic detaliat fiind necesar pentru formularea prognozelor pe termen mediu şi 

lung. La cifrele şi situaţia de mai sus trebuie adăugată şi numărul mare de pensionari (1616), 

reprezentând cca. 25% din total populaţie, care coroborat cu celelalte valori poate sugera o 

diminuare a potenţialului ocupaţional al populaţiei. 

Stabilirea profilului ocupaţional al populaţiei este dificilă în contextul unor date statistice 

contradictorii. Populaţia ocupată se situează în jurul valorii de 4500-4600 persoane, din care 

cca. 75 activează în industrie, 50 în construcţii şi 730 în servicii (date primărie 2004). Dacă 

datele sunt corecte 5 , oraşul Novaci are un profil agrar (70-75% din populaţia ocupată, activă 

în agricultură). Şomajul raportat la populaţia activă este de cca. 7,5%, iar raportul de 

dependenţă economică este de 2068 6 . 

Starea economiei 

Ocupaţiile şi activităţile economice principale sunt legate în mod evident de valorificarea 

resurselor primare disponibile în zonă şi mai sus-amintite. Astfel, creşterea animalelor şi 

activităţile forestiere sunt principalele dominante ale vieţii economice locale. În perioada 

comunistă au fost construite o fabrică de cherestea, ferme zootehnice precum şi au fost 

dezvoltate activităţi în domeniul energetic legate de punerea în funcţiune a unor microhidrocentrale 

pe cursurile repezi ale Gilortului şi afluenţilor săi. 

2 6113 locuitori, conform datelor recensământului populaţiei din martie 2002, respectiv 6337 locuitori, conform INS la 01.07 

2002; în scădere faţă de 1977 cu cca. 3-5%. Conform datelor primăriei Novaci populaţia ar fi în creştere. 

3 Indicele de dispersie este calculate prin formula I d =(P t -P r )xN/P t , unde P t este populaţia totală a oraşului /comunei, P r este 

populaţia localităţii reşedinţă, iar N este numărul de sate aparţinătoare şi localităţi componente. Formula aplicată este o 

adaptare a formulei lui Demangeon, în care se luau în considerare casele. 

4 La nivel naţional, în 2003, ponderea populaţiei tinere (0-14) era de 16,7%, a vârstnicilor (peste 65 ani) de 14,4%, iar raportul 

de dependenţă demografică de 45%. Sporul natural, a fost în acelaşi an de -2,5 ‰, iar natalitatea şi mortalitatea de 9,8 ‰, 

respectiv de 12,3 ‰. 

5 Datele statistice la nivel de UAT din 2002, indică un număr de 1112 salariaţi în oraşul Novaci din care 166 în 

industrie, 136 în construcţii şi 800 în servicii. Datele Primăriei indică un număr de 331 şomeri în 2003 şi cca 850 

de salariaţi. Totalul salariaţilor şi şomerilor este de 1181, dar desigur unii şomeri pot proveni din pierderea unui 

loc de muncă din afara oraşului. În orice variantă însă, analizând şi sectorul IMM, după activităţi şi număr de 

angajaţi se poate observa că numărul acestora este cca 1000. Dacă adăugăm personalul din administraţie, 

educaţie, sănătate se poate ajunge la cca. 1500 de persoane, respectiv cca. 35-38% din total populaţie activă 

ocupată. Prin urmare peste 60% din populaţia activă ocupată este în sectorul primar. Mai trebuie observat că o 

parte dintre pensionari (poate cei sub 60 ani) este posibil să facă parte din populaţia activă ocupată în 

agricultură. 

6 Raportul de dependenţă economică exprimă suma inactivilor şi şomerilor la 1000 de salariaţi. Valoarea R de la nivel naţional, în 

2003 a fost de 1614. 



3

Ultimii 15 ani au marcat transformări în economia locală, ca urmare a proceselor de 

privatizare şi de restituire a proprietăţilor funciare. Au fost reînfiinţate vechile obşti de 

proprietari, sau au fost create noi forme asociative. Dezvoltarea economică locală este în 

prezent în dependentă de vitalitatea noului sector privat emergent în ultimii ani. Conform 

datelor oferite de primărie există un număr de 180 de societăţi comerciale şi 29 de AF şi PF. 

În sectorul agrico-silvic sunt active o serie de asociaţii şi obşti care deţin cca. 3000 ha de 

pădure şi cca. 3300 ha de teren agricol. 

Dacă profilul ocupaţional al populaţiei este predominant agricol, profilul economic al oraşului 

pare a fi similar. Nu există însă suficiente informaţii, care să reflecte ponderea diverselor 

sectoare şi sub-sectoare de activitate la crearea PIB local. Este însă de presupus că noile 

activităţi de producţie dezvoltate şi serviciile au o contribuţie proporţional mai mare decât 

cea reflectată de structura ocupaţională (cu alte cuvinte ponderea sectorului primar la 

crearea bogăţiei locale este mai mică de 70-75%, cât s-a apreciat că ar reprezenta ponderea 

populaţiei active ocupate în agricultură). 

Sectorul primar este dominat de creşterea animalelor şi valorificarea fondului 

forestier (trebuie remarcat însă că o mare partea a acestuia aparţine Romsilva). În 

domeniul creşterii animalelor se remarcă numărul mare de ovine (între 11000 şi 

20000 în funcţie de sursa folosită) şi de bovine (între 1800 şi 2300, în funcţie de 

sursă), număr ce plasează oraşul Novaci pe locul 2 în zonă, după comuna Vaideeni. 

Pe lângă acestea sunt prezente porcinele, păsările, cabalinele. Produsele vegetale mai 

importante sunt: porumbul, cartoful, strugurii şi fructele. Apicultura este o altă 

activitate prezentă, existând un număr de cca. 1500 de familii de albine. Conform 

datelor disponibile, nivelul de mecanizare al agriculturii este redus (pot fi numărate 

cca. 50 de utilaje mecanizate, faţă de cca. 160 pluguri pentru tracţiune animală şi 

250 de care şi căruţe). 

Sectorul secundar dezvoltat în ultimii ani prin apariţia sectorului privat se remarcă 

prin activităţi de procesare a produselor primare pe plan local, în special lemnul (a se 

vedea activitatea celor 4 obşti: Cerbu, Beceşti-Vlădoiu, Pociovaliştea, Radeiu,), laptele 

şi carnea şi prin activităţi în domeniul construcţiilor. Conform informaţiilor disponibile 

numărul şi mărimea firmelor active în acest sector precum şi numărul de locuri de 

muncă nou create sunt încă, statistic nerelevante. 

Sectorul terţiar este probabil cel mai dinamic, în economia locală a oraşului 

Novaci, cele mai multe IMM-uri active fiind înregistrate în activităţile comerciale, 

alimentaţie publică şi transporturi. Sectorul financiar-bancar cunoaşte şi el o uşoară 

dezvoltare. Serviciile publice (administraţie, educaţie, sănătate) sunt relativ 

dezvoltate. De remarcat prezenţa a 3 - 4 firme de transport în top 10 după numărul 

de salariaţi şi după cifra de afaceri. 

Sectorul IMM numără peste 180 de firme, dintre care peste 50% sunt active în comerţ şi 

alimentaţie publică. Majoritatea acestor IMM sunt micro-întreprinderi 7 , doar 9 fiind în 

categoria celor mici. Puterea economică a acestor firme este relativ scăzută, majoritatea 

având o cifră de afaceri sub 100.000 EUR. Din top 10, rezultă că numai 5 firme depăşesc 

acest prag, dar din sondajele făcute rezultă că ar putea fi un număr mai mare de firme, în 

această situaţie. Dinamica sectorului IMM este parţial surprinsă de sondajul la care au 

răspuns 84 de agenţi economici din oraş. Rezultatele acestui sondaj, au arătat printre altele 

evoluţii oscilante ale SC din diversele domenii de activitate, favorabile serviciilor în general, 

cu excepţia comerţului. Per ansamblu se observă un echilibru general. 

7 Micro-întreprinderile au sub 10 salariaţi, cele mici au între 10 şi 100, iar cele mijlocii au între 100 şi 250. Nu există întreprinderi 

mijlocii în oraşul Novaci, conform informaţiilor disponibile. 


4 


Cum stagnarea în economie nu exprimă în general o situaţie dezirabilă se poate aprecia, că 

fragilul echilibru rezultat din evaluarea opiniilor agenţilor economici trebuie mai degrabă luat 

ca un semn de îngrijorare. În fine, sondajul de opinie realizat mai surprinde şi nevoia 

agenţilor economice de resurse de capital, de informaţie specifică, de cunoştinţe 

manageriale, tehnico-economice ş.a. În general, în mod surprinzător, având în vedere 

situaţia economică actuală, a oraşului, aceste nevoi sunt considerate importante, în general 

de mai puţin de 50%, sau de puţin peste 50% dintre agenţii economici. Excepţie fac 

răspunsurile la: nevoia de fonduri nerambursabile şi nevoia de cunoştinţe de management, la 

care 60-65% dintre respondenţi consideră că au nevoie mult şi foarte mult. 

Sectorul turism nu este bine evidenţiat de datele statistice, dar este de presupus că există 

un număr în creştere a SC active în acest domeniu. La nivelul anului 2005 erau înregistrate în 

Novaci 2 unităţi hotelier, 2 vile şi 8 pensiuni cu 218 locuri de cazare în total. Turismul nu 

înregistrează totuşi valori remarcabile, numărul turiştilor (cazaţi în oraş), în 2003 fiind de 175 

(din care 140 străini), iar al vizitatorilor înregistraţi fiind de 1700 (din care 108 străini). 8 Deşi 

datele statistice nu reflectă o importanţă deosebită a turismului în Novaci, este remarcabilă 

credinţa majorităţii celor 30 de respondenţi la chestionarul pentru populaţie, în potenţialul 

turistic al oraşului. 

Echiparea teritoriului şi localităţilor 

Nivelul general de echipare a oraşului Horezu este apreciat în raport de prezenţa reţelelor 

tehnic-edilitare şi de echipamentele socio-culturale. Din rapoartele şi datele disponibile, 

rezultă o imagine globală, care reflectă un nivel scăzut de dezvoltare, la acest capitol. Acest 

nivel scăzut nu este totuşi reflectat şi de opiniile exprimate de cei 84 de agenţi economici 

chestionaţi, dar problema este menţionată ca fiind importantă în sondajul adresat locuitorilor 

oraşului (la care au răspuns 30 de persoane). Agenţii economici chestionaţi văd necesară şi 

foarte necesară o extindere a reţelelor de apă-canal în proporţie de 40-60%. Populaţia 

semnalează pe de altă parte ca pe o problemă foarte gravă, situaţia din domeniul sănătăţii 

(nu se poate aprecia însă motivaţia, respectiv, dacă este vorbă de lipsa asistenţei medicale 

sau a aparaturii şi tehnologiei adecvate). 

Reţelele tehnico-edilitare asigură alimentarea cu curent electric a tuturor 

localităţilor, alimentarea cu apă şi canalizarea numai în oraşul Novaci. Reţeaua de 

distribuţie a apei, de cca. 36km lungime oferă servicii pentru cca. 400 de abonaţi, iar 

cea de canalizare de numai 5km lungime oferă servicii la cca. 100 de abonaţi. În 

prezent nu există reţea de distribuţie a gazului natural, dar sunt în curs de finalizare 

lucrări de conectare la o reţea magistrală. În ceea ce priveşte telecomunicaţiile, există 

un număr de cca. 900 de abonaţi. Din opiniile agenţilor economici chestionaţi mai 

rezultă ca nemulţumitoare starea generală a drumurilor (pentru 75% din intervievaţi), 

iluminatul public şi calitatea semnalizării rutiere (pentru cca. 50% din intervievaţi). 

Echipamentele socio-culturale existente sunt de interes local şi teritorial, 

susţinând rolul oraşului Horezu de "loc central", pentru nord-estul judeţului Gorj. Se 

pot remarca în acest sens Spitalul Orăşenesc cu 155 de paturi, liceul cu peste 500 de 

elevi, judecătoria şi alte servicii administrative, biblioteca, sedii de bănci şi firme de 

asigurare. Din informaţiile culese pe teren, aceste dotări servesc o serie de comune 

vecine precum: Baia de Fier, Alimpeşti, Bengeşti-Ciocadia, Crasna, Polovragi, Săcelu, 

cu o populaţia totală de cca. 20.000 locuitori. 

8 Conform studiu "Oraşul Novaci – evaluarea potenţialului turistic", elaborat în 2006 de Maiorescu et. all. 


5 


Totuşi, din analiza datelor de bilanţ teritorial (conf. PUG), echipamentele socialculturale 

reprezintă mai puţin de 2% din totalul suprafeţei cuprinse în intravilan, un 

procent foarte mic în raport cu nevoile specifice unei comunităţi urbane, chiar mediu 

dezvoltate 9 . 

Atingerea unor standarde superioare de echipare generală a oraşului Novaci se impune a fi 

luată în considerare, în raport cu mai mulţi factori: dezvoltarea afacerilor, dezvoltarea 

turismului, îmbunătăţirea calităţii locuirii şi vieţii sociale, valorificarea rolului teritorial al 

oraşului şi nu în ultimul rând protecţia factorilor de mediu. Interesul sporit pentru construcţia 

de locuinţe de vacanţă şi pensiuni în zona turistică Rânca, trebuie însoţit şi de asigurarea 

unei infrastructuri corespunzătoare. 

Patrimoniul cultural 

Oraşul Novaci face parte alături de comunele Vaideeni, Crasna şi Polovragi, din grupul de 

aşezări înfiinţate în secolele XIII – XVIII de oieri transilvăneni din zona Mărginimii Sibiului. O 

bună parte a patrimoniului cultural local este legată de obiceiurile, tradiţiile şi portul specific 

zonei de provenienţă: arhitectura şi tehnica populară, instalaţii de prelucrare artistică a 

lemnului, a produselor lactate, a lânii, obiecte de mobilier ţărănesc, costumele şi ţesăturile 

tradiţionale precum şi o serie de serbări folclorice păstoreşti ("urcatul oilor la munte" – satul 

Hirişeşti, pădurea Dumbrava) şi manifestări populare tradiţionale (Sânzienele sau Drăgaicele, 

Căluşării, Ziua Ursului sau Colindeţul). 

Pe teritoriul oraşului se mai află şi 3 monumente istorice aflate pe lista MCC: Biserica de 

lemn "Sf. Dumitru" (oraşul Novaci, sec. XVIII), Biserica de lemn "Sfinţii Voievozi" (sat 

Hirişeşti, 1758) şi Biserica de lemn "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" (sat Breceşti,” 

1834). Mănăstirea Polovragi, siturile arheologice din comuna Baia de Fier şi arhitectura 

populară din nordul judeţului Gorj completează elementele de patrimoniu cultural, care pot fi 

valorificate prin dezvoltarea turismului în această zonă. 

Opţiuni ale populaţiei (din sondajele de opinie) 

Principalele aspecte care au putut fi extrase din centralizarea datelor sondajului pentru 

populaţie 10 sunt următoarele: 

• două treimi dintre respondenţi apreciază că economia oraşului Horezu este dezvoltată 

• agricultura şi sănătatea sunt cele mai grave probleme ale oraşului, urmate de locuire 

şi protecţia mediului 

• investiţiile cele mai necesare sunt domeniul echipării tehnico-edilitare şi protecţiei 

mediului 

• domeniul cel mai important care ar trebui dezvoltat este turismul, aspect care trebuie 

coroborat cu faptul că zona Rânca este percepută ca fiind elementul deosebit de care 

beneficiază oraşul 

• alte domenii în care ar trebui dezvoltată economia locală ar fi zootehnia şi procesarea 

produselor animale, a lemnului, stimularea producţiei artizanale şi textile 

9 Literatura de specialitate, oferă date care indică drept necesară o suprafaţă de 5-8% din intravilan pentru astfel de dotări 

(şcoli, grădiniţe, spitale, dispensare, centre comerciale, centre culturale, sedii administrative, lăcaşuri de cult etc.), în cazul unor 

oraşe mici sau mijlocii. 

10 Chestionarul pentru populaţie a fost completat de 30 de persoane. 


6 


• respondenţii nu au identificat potenţiale zone /oraşe concurente, dar apreciază că pe 

anumite domenii se poate colabora cu comunele Baia-de-Fier şi Polovragi, iar aceste 

domenii ar fi cu prioritate, agricultura şi serviciile de gospodărie comunală (alimentare 

cu apă, canalizare, colectare şi depozitare deşeuri) 

• ataşamentul respondenţilor pare ridicat, numai 33% dintre ei dorind să plece în alte 

ţări (Italia, Spania) sau la Bucureşti, principala motivaţie fiind lipsa locurilor de muncă 

(dar şi a locurilor pentru petrecerea timpului liber). 

Rezultatele sondajului sunt însă relative sub aspectul relevanţei datorită numărului mic şi a 

structurii grupului de respondenţi (acesta a cuprins în proporţie de peste 60% persoane cu 

pregătire universitară şi post-universitară, tot de peste 60% persoane cu venituri medii şi 

ridicate şi peste 50% mici întreprinzători). În general, între informaţia de tip statistic şi cea 

rezultată din sondaje, există o oarecare discrepanţă în sensul în care rezultatele sondajelor 

(atât cel pentru populaţie cât şi cel pentru agenţii economici) conturează o imagine mai 

favorabilă decât cea rezultată din interpretarea datelor obiective, statistice. Acest "decalaj" 

poate fi motivat de faptul că majoritatea celor chestionaţi sunt persoane din segmentul social 

cel mai activ, cu o situaţie economică stabilă, sau chiar prosperă şi care pot avea o doză de 

optimism în aprecierea situaţiei existente sau de perspectivă. 

Concluzii 

Scurta prezentare a oraşului Novaci, nu constituie decât o succintă trecere în revistă a unor 

aspecte importante, socio-economice şi de dezvoltare spaţială, care să spijine declanşarea 

unui proces de planificare strategică pentru oraş. Multe dintre aceste aspecte, necesită a fi 

analizate mai atent, prin întocmirea unor studii de specialitate. Astfel, ar putea fi necesară 

elaborarea unui studiu demografic, a unui studiu de mediu (care să identifice şi noi zone care 

să dobândească statut de "zonă protejată"), a unui studiu geo-tehnic (care să identifice 

eventuale zone cu risc de alunecări), a unor studii şi cercetări etnografice precum şi a unor 

studii şi analize consistente de dezvoltare spaţială şi a pregătirii unui nou plan urbanistic 

general. Aceste lucrări pot contribui la pregătirea şi fundamentarea unor posibile proiecte de 

dezvoltare viitoare, care ar putea utiliza viitoarele fonduri europene, în cadrul priorităţilor şi 

măsurilor din POR (programul operaţional regional) şi POS (programul operaţional sectorial) 

pentru agricultură şi dezvoltare rurală. În cazul oraşului Novaci, oraş de mici dimensiuni, 

accesarea acestor viitoare fonduri va fi posibilă numai în condiţiile identificării unor proiecte 

cu anvergură inter-comunală, adică proiecte care să implice cooperarea cu comunele vecine. 

În condiţiile definirii unei arii de cooperare extinse la zona sub-montană Novaci-Horezu, zonă 

bine conectată de-a lungul DJ 665 şi DN 67 şi care poate grupa încă 8-10 comune, poate 

deveni foarte importantă relaţia celor doi poli urbani, motiv pentru care sunt prezentate în 

anexă câteva date comparative. 

Surse bibliografice 

1. Iacobaş, P., 2005, Raport privind posibilităţile de dezvoltare a eco-turismului în zona 

localităţilor Horezu, Novaci, Polovragi, Costeşti, Măldăreşti, Vaideeni. 

2. Ioniţă, V., Lică, A., 2006, Raport de evaluare a resurselor si oportunităţilor de dezvoltare. 

3. Maiorescu, G., Velizare, A., Nicoară, L, 2005, Oraşul Novaci - evaluarea potenţialului turistic, 

Bucureşti (raport FPDL). 

4. Petrescu, C., 2006, prelucrare chestionare agenţi economici, "Şcoala de vară – Horezu 2005". 

5. Stoican, 2005, raport privind cadrul şi resursele naturale din nordul judeţelor Gorj şi Vâlcea. 

6. Chestionare pentru populaţie privind evaluarea stării economice a oraşului (colectate local). 

7. INS, 2002, "Fişa localităţii". 

8. Primăria oraşului Novaci, 2005, date statistice şi informaţii generale. 


7 


ANEXĂ 

Tablou statistic comparativ între oraşele Novaci şi Horezu 

Domenii de analiză comparativă 11 NOVACI HOREZU 

AMPLASAMENT 

Arie geografică 

Zonă submontană 

Gorj 

Zonă submontană 

Vâlcea 

Accese principale Din DN 67 Din DN 67C 

Distanţe faţă de reşedinţa de judeţ (km) 

Râmnicu Vâlcea 42 

Târgu Jiu 44 

Distanţe faţă de cele mai apropiate centre 

urbane (km) 

Horezu 34 

Novaci 34 

Alte oraşe: 

Tg. Cărbuneşti 

Bumbeşti Jiu 

Băile Govora 

Berbeşti 

POPULAŢIE ŞI CARACTERISTICI 

DEMOGRAFICE 

Total populaţie (locuitori) 6585 6816 

Populaţie în localitatea reşedinţă (locuitori) 3485 3922 

Indicele de dispersie 1,90 2,55 

Structura pe vârste (%) 

0-14 8,6 18,2 

15-60 73,8 63,6 

60 şi peste 18,2 17,6 

Raport de dependenţă demografică (%) 36 57 

Pensionari (% din total populaţie) 24,5 19,9 

Spor natural (‰)* -3,5 +3,3 

Natalitate (‰) 9,3 12,7 

Mortalitate (‰) 12,8 9,4 

Spor migrator (‰) -3,9 -1,0 

RESURSE NATURALE 

Fond funciar: suprafaţă totală (ha) 17485 11769 

Agricol (%), din care 37,8 28,0 

Arabil (%) 3,4 4,8 

Păşuni, fâneţe (%) 33,0 18,2 

Vii, livezi (%) 1,4 5,0 

Păduri (%) 58,0 65,6 

Animale, din care 

Bovine 1871 1636 

Ovine, caprine 11000 2715 

Porcine 2443 2208 

Cabaline 137 76 

Familii de albine 1500 857 

Cariere, zăcăminte etc. - - 

Arii protejate (ha) 

25 (păd. Barcului) 

* Pentru sporul natural şi migrator au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

35 

40 

27 

33 

11 

În general, datele prezentate au ca sursă informaţiile furnizate de Primăria Novaci. Acolo unde au fost utilizate 

alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2002-2004. 



8


ECONOMIA 

Forţa de muncă (persoane) 4660 4932 

În agricultură (%) 81,6 48,2 

În industrie şi construcţii (%) 2,7 19,8 

În servicii (%) 15,7 32,0 

Şomeri (total şi %) 331 //7,1% 426 //8,6% 

Număr salariaţi* 1112 1690 

Raportul de dependenţă economică 2068 1719 

Număr IMM-uri (total) 180 194 

În industrie 4 42 

În construcţii 2 10 

În servicii 174 142 

Număr IMM-uri la 1000 locuitori 26,4 28,5 

Număr AF şi PF 29 250 

Număr IMM-uri cu CA peste 100 mii EUR 5 peste 10 

Număr IMM cu peste 10 salariaţi 9 peste 20 

Locuri de muncă în IMM-uri active (?) 450 670 

TURISMUL** 

Număr unităţi de cazare 12 12 

Hoteluri, moteluri 2 1 

Vile şi pensiuni 10 10 

Campinguri - 1 

Număr locuri de cazare 218 170*** 

În hoteluri 68 60 

În vile şi pensiuni 150 46 

În campinguri - 64 

Număr turişti 175 8255 

Români 35 7034 

Străini 140 1221 

Număr vizitatori 1700 69112 

Români 1592 64575 

Străini 108 4537 

Număr obiective turistice (antropice) 3 47 

De mare interes - 2 

De interes local 3 45 

Forme de turism**** 5 8 

Alte aspecte Serbări tradiţionale Zilele Horezului, 

"Cocoşul de Hurezi", 

olăritul 

* Pentru număr salariaţi au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002. 

** Pentru domeniul turism au fost folosite date din studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de 

G. Maiorescu. Anul de referinţă este 2005, cu excepţia numărului de turişti şi vizitatori pentru care 

anul de referinţă este 2003. 

*** La numărul de unităţi de cazare şi locuri trebuie adăugat şi hotelul mănăstirii Hurezi cu 20 de 

locuri. 

**** Identificate în studiile elaborate în 2006 de colectivul condus de G. Maiorescu. 

12 


alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2003-2004 pentru Novaci şi 2002-2004 

pentru Horezu. 



9


ECHIPAMENTE (dotări socialculturale 

şi echipamente tehnicoedilitare) 

Educaţie 

Licee 1 1 

Şcoli generale 3 6 

Săli de clasă* 42 98 

Cadre didactice* 80 223 

Elevi în învăţământ liceal* 480 1016 

Elevi în învăţământ gimnazial şi primar* 556 939 

Sănătate 

Spitale 1 1 

Paturi de spital (total şi la 1000 de 155 /23,5** 187 /27,5** 

locuitori)* 

Dispensare 1 1 

Medici - - 

Nr. locuitori /medic - - 

Cultură 

Muzee, biblioteci 1 1 

Case de cultură - 1 

Alte instituţii importante 

Bănci, firme asigurări Da Da 

Centre de asistenţă în agricultură, IMM 

- Da 

etc. 

Telecomunicaţii (abonamente la 1000 140,8 209,5 

locuitori)* 

Reţele de distribuţie a apei (km) 37 36 

Număr abonaţi (cca.) 400 2000 

Canalizare (km) 5 12 

Staţie de epurare Nu Da 

Alimentare cu gaze Nu Nu 

Parcuri (mp) 300 6000 

* Aspecte pentru care au fost folosite date din "fişa localităţii", INS 2002 

** Pentru a fi relevante, valorile ar trebui raportate la populaţia arondată, care poate depăşi cifra de 

20.000 de locuitori. În acest caz, numărul de locuri la 1000 de locuitori s-ar situa în jurul valorii de 8,5, 

valoare apropiată de media naţională (7,5 în 2002, respectiv 6,6 în 2003). 

13 


alte surse, se fac precizările corespunzătoare. Anii de referinţă sunt 2004-2005 pentru Novaci şi 2003-2004 

pentru Horezu. 



10

B. Agenţi economici din Novaci, extrase din 

raportul Scolii de Vară „De vorba cu Actorii 

Locali” - August 2005 

Sinteză elaborată de sociolog Claudia Petrescu 

pe baza datelor colectate de studenţi in cadrul 

Scolii de Vara 

Cuprins 

Nivelul exporturilor din producţia proprie şi zona /zonele de export................................12 

Tendinţa înregistrată de activitatea economică.............................................................14 

Proiecte de viitor şi Nevoia de rersurse........................................................................15 

Nevoia de cunoştinţe..................................................................................................17 

Necesitatea intervenţiei administraţiei publice locale......................................................20 



11

Nivelul exporturilor din producţia proprie şi zona /zonele de export 

În cercetarea de teren din Novaci au fost cuprinşi 84 de agenţi economici din cei 209 

declaraţi de primărie. Agenţii economici cuprinşi în cercetare sunt reprezentativi pentru 

sectoarele economice din care fac parte: comerţ, producţie, agricultură, servicii. 

Conform datelor cercetării, în Novaci agenţii economici au ca principale activităţi economice: 

comerţul în proporţie de 43%, servicii în proporţie de 37%, agricultura – 13% şi activităţi de 

producţie – 7%. În cadrul comerţului au fost cuprinse comerţul alimentar, comerţ 

nealimentar, mixt, unităţile de alimentaţie publică (baruri, cafe-baruri) 

Serviciile cuprind agenţi economici care au ca domeniu principal de activitate: transportul de 

persoane şi de mărfuri, exploatare forestieră, construcţii, reparaţii auto, servicii medicale, 

notariat. Activităţile economice ale agenţilor care au declarat că au unităţi de producţie sunt: 

panificaţia, prelucrarea lemnului, producerea sticlei, croitoria. În agricultură predomină 

zootehnia, urmată apoi de apicultură, pomicultură, creşterea de ciuperci, colectarea şi 

prelucrarea laptelui. 

Tipuri de activităţi economice 

Servicii 

37% 

Comert 

43% 

Productie 

7% 

Agricultura 

13% 

Agenţii economici care activează în comerţ, au drept clienţi principali localnicii cărora le vând 

între 50% şi 80% din produse. Populaţiei din localităţile învecinate le vând între 10% şi 50% 

din produse. Cifra de afaceri a agenţilor economici care au ca tip principal de activitate 

comerţul se situează la 61% - sub 1 miliard de lei, la 24% - între 1 şi 5 miliarde şi numai la 

15% - peste 5 miliarde. 

Cifra de afaceri a agenţilor economici din domeniul 

comerţului 

Sub 1 miliard lei 

61% 

Peste 5 miliarde 

15% 

Intre 1 si 5 

miliarde 

24% 

Firmele care au ca tip principal de activitate oferirea de servicii au în principal clienţi din afara 

localităţii. Agenţii economici care au ca domenii de activitate transportul de mărfuri şi 


12 


construcţiile oferă peste 90% din servicii în afara zonei. Zonele în care îşi oferă serviciile sunt 

Târgu Jiu, Craiova, Bucureşti, Timişoara, Sibiu, Deva, Harghita, Constanţa, Borsec. Cei care 

oferă servicii medicale, exploatare forestieră, notariat au ca şi clienţi principali localnicii (în 

proporţie de 80% până la 100%) şi locuitorii din oraşele şi comunele învecinate. Cifra de 

afaceri a agenţilor economici care oferă servicii este de sub 1 miliard de lei la 36%, între 1 şi 

5 miliarde de lei la 35% şi la 29% este de peste 5 miliarde de lei. 

Cifra de afaceri a agenţilor economici din domeniul 

serviciilor 


29% 


36% 

Intre 1 si 5 

miliarde 

35% 

Producătorii agricoli vând numai un procent cuprins între 5 şi 10% localnicilor. Producţia se 

vinde în afara zonei în proporţie de 10% şi 100% chiar. Zonele în care se vinde cea mai 

mare parte din producţie sunt: Târgu Jiu, Bucureşti, Carbuneşti, Sibiu, Hunedoara. Sunt 

agricultori care exportă mare parte din producţie în alte ţări cum ar fi: Canada, Germania, 

Italia (apicultorii) şi ţări arabe (carne de oaie). Din cei 11 producători agricoli chestionaţi 9 au 

declarat că au o cifră de afaceri sub 1 miliard de lei, 1 că are între 1 şi 5 miliarde de lei şi 1 

are peste 5 miliarde de lei. Agenţii economici care au unităţi de producţie specializate în 

prelucrarea lemnului exportă în ţări precum Belgia şi Grecia toată producţia. Cei care au 

unităţi de panificaţie oferă produsele în principal localnicilor. 

Conform datelor culese în urma cercetării de teren, în Novaci cifra de afaceri a agenţilor 

economici se situează sub 1 miliard de lei la 54% dintre aceştia, între 1 şi 5 miliarde la 25% 

şi peste 5 miliarde la 21%. Trebuie remarcat că cifra de afaceri de peste 5 miliarde de lei se 

întâlneşte la agenţii economici care vând produsele lor în afara zonei şi chiar în afara ţării. 

Cifra de afaceri a agenţilor economici din Novaci 


54% 


21% 

Intre 1 si 5 

miliarde 

25% 



13

Tendinţa înregistrată de activitatea economică 

Datele obţinute în urma cercetarea de teren efectuate indică faptul că tendinţa înregistrată 

de activitatea economică a firmelor în anul 2004 a fost constantă pentru 39%, ascendentă 

pentru 33% şi descendentă pentru 28% dintre cei chestionaţi. 

Tendinţa înregistrată de afacere 

Constanta 

39% 

Ascendenta 

33% 

Descendenta 

28% 

În cazul agenţilor economici care oferă servicii se observă din date că tendinţa înregistrată 

de afacere a fost ascendentă pentru 42% dintre cei intervievaţi şi constantă pentru 39%. 

Tendinţa înregistrată de afacere la agenţii economici care 

oferă servicii 

Constanta 

39% 

Ascendenta 

42% 

Descendenta 

19% 

În ceea ce priveşte tendinţa înregistrată de firmele care au ca domeniu principal de activitate 

comerţul, tendinţa înregistrată a fost descendentă pentru 44% dintre agenţii economici 

intervievaţi. 

Tendinţa înregistrată de afacere în cazul agenţilor economici care 

au ca şi domeniu de activitate comerţul 

Descendenta 

44% 

Ascendenta 

24% 

Constanta 

32% 



14

Proiecte de viitor 

Principalele proiecte de viitor ale agenţilor economici vizează extinderea şi modernizarea 

afacerii: mărirea numărului de angajaţi, achiziţionarea de noi utilaje performante, construirea 

de noi spaţii. 

Este de remarcat că în cazul producătorilor agricoli o grijă deosebită este acordată în 

proiectele viitoare achiziţionării de utilaje moderne conforme cu normele UE, modernizarea 

spaţiilor şi tehnicilor folosite pentru a putea face faţă normelor impuse de integrarea în UE. 

Un alt aspect menţionat de către cei intervievaţi este legat de intenţia de a investi în turism 

având în vedere numărul mare de turişti care sunt atraşi de staţiunea Rânca şi de celelalte 

puncte de atracţie turistică din zonă. 

Nevoia de resurse 

Datele cercetării de teren indică faptul că un procent de 46% dintre agenţii economici 

chestionaţi că au nevoie într-o măsură mare şi foarte mare de credite bancare cu dobânzi 

mai mici. 21% dintre cei chestionaţi consideră că nu au nevoie de credite bancare. 

Nevoia de credite bancare 

Deloc 

21% 

Foarte mult 

22% 

Foarte putin 

21% 

Putin 

12% 

Mult 

24% 

Agenţii economici care oferă servicii au apreciat într-o proporţie de 54% că au nevoie de 

credite bancare într-o mare şi foarte mare măsură, iar 32% a declarat că au nevoie de 

aceste credite într-o foarte mică măsură. Agenţilor economici le este încă teamă să utilizeze 

creditele bancare din cauza dobânzilor destul de mari existente pe piaţa bancară din 

România. O altă temere este legată de faptul că nu ştiu dacă afacerea le va merge la fel de 

bine şi dacă vor putea plăti creditul luat. Producătorii agricoli sunt cei care au apreciat în cea 

mai mare măsură că nu au nevoie deloc de credite bancare. 

Nevoia de credite bancare la agenţii economici 

care oferă servicii 

Foarte putin 

32% 

Foarte mult 

29% 

Putin 

13% 

Mult 

26% 



15

În ce priveşte fondurile nerambursabile, opinia a 36% dintre respondenţi este că acestea 

sunt necesare într-o foarte mare măsură, iar 25% consideră că sunt utile într-o mare 

măsură. 27% dintre cei intervievaţi au apreciat că nu au nevoie deloc de aceste fonduri 

nerambursabile. 

Nevoia de fonduri nerambursabile 

Deloc 

27% 

Foarte mult 

36% 

Foarte putin 

5% Putin 

7% 

Mult 

25% 

În opinia a 45% dintre agenţii economici care oferă servicii, fondurile nerambursabile sunt 

foarte necesare pentru a îşi putea dezvolta afacerea. 26% au declarat că nu au nevoie de 

fonduri nerambursabile pentru a se dezvolta. 

Nevoia de fonduri nerambursabile la agenţii 

economici care furnizează servicii 

Deloc 

26% 

Foarte mult 

45% 

Foarte putin 

10% Putin 

3% 

Mult 

16% 

Un procent mare, 58%, dintre agenţii economici care au ca domeniu principal de activitate 

comerţul apreciază că au nevoie de fonduri nerambursabile pentru a îşi putea dezvolta 

afacerea într-o măsură mare şi foarte mare. 

Nevoia de resurse la agenţii economici care au ca 

domeniu de activitate comerţul 

Deloc 

28% 

Foarte mult 

28% 

Foarte putin 

3% Putin 

8% 

Mult 

33% 



16

În ce priveşte concesionarea de teren din partea autorităţilor 43% dintre agenţii economici 

chestionaţi au apreciat că nu au nevoie deloc, iar un procent de 38% au declarat că ar avea 

nevoie într-o măsură mare şi foarte mare. 

Nevoia de teren concesionat 

Foarte putin 

8% 

Deloc 

43% 

Putin 

11% 

Mult 

20% 

Foarte mult 

18% 

Agenţii economici care au ca domeniu de activitate comerţul au apreciat în proporţie de 21% 

că au foarte mare nevoie de teren concesionat de către autorităţi pentru a-şi dezvolta 

afacerea. 

Nevoia de teren concesionat la agenţii economici 

care au ca domeniu de activitate comerţul 

Deloc 

31% 

Foarte mult 

21% 

Foarte putin 

9% 

Putin 

21% 

Mult 

18% 

Nevoia de cunoştinţe 

46% dintre agenţii economici chestionaţi au apreciat că au nevoie într-o mare măsură de 

cunoştinţe de management. Doar 10% au declarat că nu au nevoie de astfel de cunoştinţe. 

Necesitatea cunoştiinţelor de management 

Deloc 

10% 

Foarte mult 

7% 

Mult 

46% 

Foarte putin 

15% 

Putin 

22% 



17

Cunoştinţele de contabilitate şi planificare financiară au fost apreciate ca fiind foarte 

necesare de către 12% dintre cei chestionaţi. 36% dintre aceştia au afirmat că au nevoie de 

aceste cunoştinţe într-o mare măsură. 

Nevoia de cunoştiinţe de contabilitate şi 

planificare financiară 

Deloc 

16% 

Foarte mult 

12% 

Foarte putin 

20% 

Putin 

16% 

Mult 

36% 

În opinia a 40% dintre agenţii economici chestionaţi cunoştinţele de marketing şi analiză a 

pieţei sunt necesare în mare măsură. Numai 9% dintre cei intervievaţi au declarat că nu sunt 

deloc necesare aceste cunoştinţe. 

Nevoia de cunoştiinţe de marketing şi analiză a 

pieţei 

Foarte putin 

11% 

Deloc 

9% 

Foarte mult 

14% 

Putin 

26% 

Mult 

40% 

Cunoştinţele de administrare a resurselor umane au fost considerate necesare într-o mare şi 

foarte mare măsură de 37% dintre respondenţi. 28% apreciază că au nevoie într-o mică 

măsură de aceste cunoştinţe. Trebuie să avem în vedere şi faptul că marea majoritate a 

firmelor intervievate au puţini angajaţi. 

Nevoia de cunoştiinţe de administrare a 

resurselor umane 

Deloc 

23% 

Foarte mult 

12% 

Mult 

25% 

Foarte putin 

12% 

Putin 

28% 



18

39% dintre cei chestionaţi au declarat că au nevoie într-o mare măsură de cunoştinţe 

generale despre sectorul de activitate în care acţionează. 

Nevoia de cunoştiinţe generale despre sectorul 

de activitate în care acţionează 

Foarte putin 

12% 

Deloc 

15% 

Foarte mult 

17% 

Putin 

17% 

Mult 

39% 

În ce priveşte cunoştinţele tehnologice, 45% dintre cei intervievaţi au apreciat că au nevoie 

într-o măsură mare şi foarte mare. Un procent de 35% au declarat că nu au nevoie de astfel 

de cunoştinţe. 

Nevoia de cunoştiinţe tehnologice 

Deloc 

35% 

Foarte mult 

13% 

Foarte putin 

11% 

Putin 

9% 

Mult 

32% 

Limba străină preferată de către cei intervievaţi spre a fi învăţată sau aprofundată este 

engleza, urmată de franceză, germană şi italiană. Un procent de 24% au apreciat că au 

nevoie într-o foarte mare măsură să cunoască o limbă străină. 

Nevoia de a învăţa o limbă străină 

Deloc 

21% 

Foarte mult 

24% 

Foarte putin 

11% 

Putin 

15% 

Mult 

29% 



19

Cunoştinţele privind operarea cu calculatorul sunt necesare într-o mare măsură unui procent 

de 57% dintre cei intervievaţi. 

Nevoia de cunoştiinţe privind operarea cu 

calculatorul 

Deloc 

23% 

Foarte mult 

26% 

Foarte putin 

10% 

Putin 

10% 

Mult 

31% 

Necesitatea intervenţiei administraţiei publice locale 

Alimentarea cu apă: 

Lungimea reţelei de apă din Novaci este de 36km. Principalele surse de captare a apei sunt 

bazinul de colectare "Cerbu" şi bazinul de colectare "Tolanu". Numărul de gospodării 

deservite de reţeaua de apă este de 356, numărul de agenţi economici 17 şi numărul de 

instituţii publice 10. Numărul de gospodării racordate la reţeaua de apa potabila este de 330. 

Serviciul este asigurat de Regia de Gospodăria Apelor. Datele cercetării arată că 29% dintre 

cei intervievaţi consideră că este necesară extinderea sistemului de aducţiuni de apă într-o 

foarte mare măsură. 37% au apreciat că nu au nevoie de realizarea de aducţiuni de apă 

pentru a îşi dezvolta afacerea. 

Necesitatea realizării de aducţiuni de apă 

Deloc 

37% 

Foarte mult 

29% 

Foarte putin 

11% 

Putin 

10% 

Mult 

13% 

Reţeaua de canalizare 

Lungime reţea de canalizare în Novaci este de 5 km şi deserveşte 3 străzi, adică 9% din 

numărul total de străzi. Numărul de gospodării racordate la reţeaua de canalizare este de 

120. 41% dintre cei intervievaţi au apreciat că este necesară extinderea sistemului de 

canalizare pentru a îşi putea dezvolta afacerea. 



20

Necesitatea realizării sistemului de canalizare 

Deloc 

26% 

Foarte mult 

41% 

Foarte putin 

7% 

Putin 

11% 

Mult 

15% 

Reţeaua de drumuri 

Lungimea străzilor asfaltate este de 42 km. Opinia a 58% dintre cei intervievaţi este că 

îmbunătăţirea reţelei de drumuri este foarte necesară pentru a îşi putea dezvolta afacerea. 

Necesitatea îmbunătăţirii reţelei de drumuri 

Foarte mult 

58% 

Deloc 

14% 

Foarte putin 

4% 

Putin 

2% 

Mult 

22% 

Semnalizarea rutieră este un alt aspect ce trebuie îmbunătăţit într-o mare şi foarte mare 

măsură în opinia a 49% dintre agenţii economici intervievaţi. 

Necesitatea îmbunătăţirii semnalizării rutiere 

Deloc 

23% 

Foarte mult 

20% 

Foarte putin 

11% 

Putin 

17% 

Mult 

29% 



21

Un alt aspect ce trebuie îmbunătăţit este reprezentat de extinderea sistemului de iluminat 

public: 21% consideră că este foarte necesar, iar 26% apreciază că este necesar într-o 

măsură mare. 

Necesitatea extinderii sistemului de iluminat 

public 

Deloc 

26% 

Foarte mult 

21% 

Foarte putin 

7% 

Putin 

20% 

Mult 

26% 

În ce priveşte paza şi protecţia obiectivelor turistice şi comerciale 30% dintre cei intervievaţi 

au apreciat că este necesară într-o foarte mare măsură, iar 24% într-o mare măsură. 

Necesitatea pazei şi protecţiei obiectivelor 

turistice şi comerciale 

Deloc 

23% 

Foarte mult 

30% 

Foarte putin 

12% 

Putin 

11% 

Mult 

24% 



22

C. Evaluarea potenţialului turistic, extrase din 

raportul „NOVACI - Potential de Dezvoltare 

Turistică” - Decembrie 2005. 

Colectiv de Elaborare: Georgeta Maiorescu, 

Andreea Velizare, Laura Nicoară 

Cuprins: 

Patrimoniu natural şi Patrimoniul cultural........................................................................24 

Oferta turistica: petrecere a timpului liber, cazare, alimentatie publica.............................. 25 

Produsul turistic si promovare.........................................................................................30 

Analza cererii ................................................................................................................31 

Competiţia şi tendinţele pieţei ........................................................................................32 

Diagnostic şi recomandări ..............................................................................................36 



23

PATRIMONIU NATURAL SI CULTURAL 

Resurse turistice naturale 

Cadrul natural al zonei se înscrie în tabloul potenţialului turistic cu o mare complexitate, 

diversitate şi atractivitate peisagistică, aceasta reflectându-se în structura şi valoarea 

acestuia. 

Valoarea peisagistică şi atractivitatea locurilor sunt date de structura geologică manifestată 

prin formele de relief montan şi submontan, diferite ca înfăţişare, de reţeaua hidrografică 

(văi înguste, versanţi abrupţi) şi de învelişul forestier care ocupă cea mai mare parte din 

suprafaţă. 

Punctele de atracţie reprezentative pentru zona turistică analizată sunt: 

• formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atracţie 

peisagistică, reprezentate prin vârfuri de mare altitudine, creste, elemente de 

relief glaciar (căldări glaciare, grohotişuri de pantă, cueste); 

• cursul pârâului Gilort, cu numeroase porţiuni de traseu spectaculoase; 

• domeniul schiabil amenajabil (pârtiile de la Rânca) - stă la baza posibilităţii 

dezvoltării sporturilor de iarnă, asociat cu un potenţial climateric deosebit de 

valoros pentru o viitoare staţiune montană; 

• elementele de climă – sunt favorabile practicării sporturilor de iarnă 

(grosimea stratului de zăpadă şi durata menţinerii lui – în funcţie de altitudine), 

a drumeţiei montane şi a altor forme de turism, practicabile în toate 

anotimpurile; 

• vegetaţia, de o diversitate impresionantă, în funcţie de altitudine (păduri de 

foioase, păduri de molid, jnepenişul şi pajiştile alpine, înfrumuseţate în 

anotimpul cald de coloritul viu al florilor de munte); 

• trei fonduri de vânătoare (specii cu valoare cinegetică), existente în zona 

pădurilor de conifere şi foioase şi de pescuit sportiv valoros (păstrăv curcubeu 

şi indigen), în apa pârâului Gilort şi a afluenţilor acestuia; 

• potenţialul climateric al teritoriului administrativ al oraşului Novaci, 

caracterizat printr-un climat montan şi submontan, cu are curat, puternic ionizat, 

lipsit de praf şi alergeni şi un bioclimat sedativ de cruţare, recomandat pentru 

odihnă, recreere şi repunere în formă a organismului. 

Resurse turistice naturale cu regim protectiv: Pădurea Barcului, 25 ha. 

Patrimoniul cultural 

Dincolo de frumuseţea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile şi tradiţiile păstrate încă vii de 

către locuitorii oraşului Novaci şi a satelor aparţinătoare, această zonă etnografică abundă în 

obiective turistice care redau continuitatea, caracterul şi farmecul inegalabil al locurilor. 

Monumente cultural – istorice: 

• Biserica din lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” (sec. 18) şi o biserică din zid 

construită în 1936, în Novaci; 

• În satul Hirişeşti (comuna Novaci) se află o biserică din lemn, cu hramul „Sfinţii 

Voievozi” (1758) şi o biserică din zid construită în 1993, iar în satul Berceşti o 

biserică din lemn, cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1834). 

Elemente de patrimoniu etno-cultural 

• arhitectură şi tehnică populară - gospodării ţărăneşti tradiţionale specifice 

zonelor submontane, instalaţii de prelucrare artistică a lemnului, a produselor 



24

lactate, a lânii (darac, război de ţesut, vârtelniţe, furci de tors, pive, putinei, mori 

de apă, joagăre acţionate hidraulic ş.a); 

• creaţie artistică populară: port popular (asemănător zonelor Mărginimea Sibiului 

şi Valea Sebeşului), în două culori, alb şi negru, cusături artistice, ţesături 

tradiţionale – obiecte de decoraţiuni interioare; 

• obiecte de mobilier ţărănesc - obiecte de lemn decorate artistic prin încrustare; 

• rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale şi formaţii de fluieraşi; 

• serbări folclorice păstoreşti; 

• manifestări populare tradiţionale - principalele obiceiuri, păstrate mai mult sau 

mai puţin alterate de trecerea vremurilor, sunt cele legate de componentele de 

bază ale existenţei oamenilor. Sărbătorile de peste an au şi aici, ca şi în alte părţi 

ale României, repere terestre şi cosmice şi sunt legate de ritmurile agricole şi de 

condiţiile locale: 

• Armindeni (1 mai) este ziua în care se împodobesc cu ramuri verzi porţile 

caselor pentru a apăra oamenii şi animalele de spiritele malefice; 

• Sânzienele (Drăgaicele) – 24 iunie – sunt reprezentări mitice ale vegetaţiei; 

• Foca (vizitiul Sf. Ilie) – 21 iulie – este ziua în care nu se munceşte de frica 

trăsnetelor; 

• Căluşării - străbat satele în săptămâna Rusaliilor cu dansuri provenind din 

vremuri de mult apuse; 

• Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) - 1 august – este un reper important 

pentru păstorit; 

• Colindeţul cu care se întâmpină Crăciunul; 

• În pădurea „Dumbrava”, situată în satul Hirişeşti, are loc anual, la sfârşitul 

lunii mai, manifestarea folclorică „Urcatul oilor la munte”. 

Alte resurse antropice 

Rânca – zonă turistică, viitoare staţiune climaterică şi de odihnă, cu funcţionare 

permanentă, situată în Munţii Parâng, la 1.600 m altitudine, la 62 km nord-est de municipiul 

Târgu Jiu. Beneficiază de un climat tonic, cu veri răcoroase (în iulie temperatura medie este 

în jur de 14°C), ierni friguroase (în ianuarie temperatura medie se menţine sub -4°C) şi cu 

zăpadă abundentă. Temperatura medie anuală este de circa 5°C, iar precipitaţiile depăşesc 

1.000 mm anual. Este o viitoare staţiune pentru sporturi de iarnă, de odihnă, recreere, 

pentru drumeţie montană şi sporturi extreme. 

Centrul etnografic Novaci, se remarcă prin: arhitectură populară, creaţie artistică 

populară, obiceiuri tradiţionale, religioase şi pastorale. 

Resurse turistice antropice cu regim protectiv 

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE, ACTUALIZATĂ 

conform Ordinului nr. 2314 / 2004 

Nr. crt. Cod LMI 2004 Denumire Localitate Datare 

1. 

GJ-II-m-B- 

09243 

Biserica de lemn „Intrarea în 

Biserică a Maicii Domnului” 

sat Breceşti, oraşul 


1834 

2. 

GJ-II-m-B- 

09311 

Biserica de lemn „Sfinţii 

Voievozi” 

sat Hirişeşti, oraşul 


1758 

3. 

GJ-II-m-B- 

09338 

Biserica de lemn „Sf. 

Dumitru” 

oraşul Novaci 

sec. XVIII 



25

OFERTA TURISTICA 

Oferta de petrecere a timpului liber 

Valoarea şi diversitatea potenţialului turistic existent pe teritoriul administrativ al oraşului 

Novaci sunt premise care favorizează modalităţi multiple de petrecere activă a timpului liber, 

de odihnă, de recreere şi de practicare a unor forme de turism, în concordanţă cu oferta 

turistică a zonei. 

Turism etnocultural. Caracterul şi tradiţia acestei zone a determinat păstrarea de 

meşteşuguri artizanale cu specific local, precum ţesăturile executate manual (costum 

popular, stregare olteneşti), cusături, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legături ale 

populaţiei locale cu „ungurenii” de peste munte din satele Mărginimii Sibiului, şi-au pus 

amprenta asupra obiceiurilor legate de oierit şi transhumanţă – obiceiuri păstrate, din 

pacate, ce în ce mai puţin, asupra tradiţiilor, folclorului, graiului şi a costumului popular. 

Existenţa acestor traditii etnoculturale arhaice, susţin practicarea turismului etnocultural. 

Sărbătorile tradiţionale locale sunt legate preponderent de sărbătorile religioase şi de 

activităţile pastorale. 

Turismul montan. În perspectivă, oraşul Novaci şi în special zona Rânca se va dezvolta ca 

un centru important al turismului montan din România, un pol al sporturilor de iarnă, datorită 

existenţei unui potenţial schiabil generos şi a unui cadru natural deosebit de atractiv. 

Turismul de sfârşit de săptămână (weekend) este o formă de turism din ce în ce mai 

apreciată, locuitorii din marile centre urbane dorind să-şi petreacă sfârşitul de săptămână în 

locuri nepoluate, departe de aglomeraţia şi stresul marilor oraşe. Apropierea de municipiul 

Tg. Jiu, dar şi poziţia localităţii, în apropiere de DN 67, favorizează accesul unor importante 

fluxuri dinspre capitala de judeţ sau dinspre alte oraşe mari, spre zona submontană a 

Gorjului. Practicarea acestei forme de turism este în evoluţie continuă. 

Turismul pentru sporturi extreme, o formă de turism cu adresbilitate preponderentă 

către tânăra generaţie, este din ce în ce mai mult practicată şi în România. Zona oferă 

suportul necesar pentru alpinism, parapantă, cicloturism, motociclism, snowboard, 

motocross, deltaplan. Se cunosc deja cluburi (Bucureşti, Cluj) care organizează periodic 

trasee de cicloturism sau motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A. 

Turism rural dar beneficiază de toate oportunităţile pentru dezvoltare în satele componente 

ale oraşului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paletă variată de resurse turistice, 

accesibilitate la DN 67 şi prin acesta la două drumuri europene de largă circulaţie turistică, 

existenţa unor gospodării rurale care pot intra în circuitul agroturistic şi a unor dotări 

tehnico–edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor tradiţionale 

româneşti, o dezvoltare durabilă şi echilibrată a zonei. 

Turismul ştiinţific este susţinut de existenţa pe teritoriul administrativ al oraşului a unei 

arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetătorii în 

domeniul ştiinţelor biologice. 

Oferta de cazare 

În prezent, oferta de cazare a oraşului Novaci, împreună cu Complexul turistic Rânca, este 

reprezentată de 12 unităţi, cu un număr total de 218 locuri. 



26

Capacitatea de cazare în anul 2005 

Tip unitate 

Număr unităţi 

Număr locuri 

Total 3* 2* 1* Total 3* 2* 1* 

Hotel Luşu* (Novaci) 1 - 1 - 32 - 32 - 

Hotel pentru tineret 

PETROM (Rânca) 

1 1 - - 36 36 - - 

Vile (Novaci, Rânca) 2 - 1 1 59 - 24 35 

Pensiuni urbane (Novaci, 

Rânca) 

8 2 6 - 91 40 51 - 

TOTAL 12 3 8 1 218 76 107 35 

Sursa: Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT, 

www.rotur.ro, www.rohotels.ro 

Notă: * este vorba de Hotel Lusu 2*, care nu este clasificat oficial la categoria 2*, dar funcţionează şi 

este dotat corespunzător pentru primirea turiştilor 



27

Înainte de anul 1990, oraşul Novaci dispunea doar de 2 unităţi de cazare în circuitul turistic 

(Hotelul Parâng şi Cabana Rânca, ambele încadrate la categoria 2 stele). Aceste unităţi 

totalizau un număr de 104 locuri de cazare. Se observă astfel, de-a lungul timpului, o 

creştere a unităţilor de cazare, apariţia unor unităţi de tip vilă şi pensiune, lucru favorabil 

pentru dezvoltarea turismului în zonă. 

În prezent, pe lângă unităţile de cazare prezentate în tabelul nr. 1.6.1., pe teritoriul 

administrativ al oraşului Novaci se mai află şi alte unităţi de cazare, precum: 

• cabanele Bradu şi Ciuperca – apartin protocolului de stat; 

• complex de vile în Rânca: Alpin 3*, Ioana 2*, 3 Brazi şi Cerbul - neclasificate ; 

• aproximativ 40 de case de vacanţă în oraşul Novaci şi la Rânca; 

• tabăra Novaci, situată în internatul liceului din oraşul Novaci, la poalele 

Munţilor Parâng, cu o capacitate de 100 locuri/serie, în pavilion cu 4-6 paturi; 

funcţionează sezonier vara. 

În zona turistică Rânca s-a construit foarte mult în ultimii ani, dar structurile realizate nu sunt 

în concordanţă cu cerinţele unei staţiuni moderne, de talie europeană, nu au fost proiectate 

în baza unui Plan de Urbanism Zonal, nu respectă reglementările privind gradul de ocupare al 

terenului, nu au utilităţile necesare (canalizare, staţie de epurare, punct de transfer deşeuri 

menajere, ceea ce a condus la afectarea gravă a mediului înconjurător. 

Structurile turistice clasificate sunt singurele care se iau în calcul în analiza circulaţiei 

turistice. Situaţia acestora, la 1 octombrie 2005, aşa cum reiese din banca de date a 

Autorităţii Naţionale pentru Turism, se prezintă astfel: 

Capacitatea de cazare existentă în zona turistică Rânca - anul 2005 

Tip unitate 

Număr locuri 

3* 2* 1* 

Hotel pentru tineret PETROM 36 - - 

Vila Păpuşa - 24 - 

Pensiunea urbană Căprioara - 19 - 

Pensiunea urbană Papuc - 6 - 

Pensiunea urbană Tara 32 - - 

Total 68 49 

Total general locuri de cazare 117 

În ansamblu, oraşul Novaci dispune de o capacitate de cazare ce depăşeşte cu puţin 200 de 

locuri, dar numai 186 sunt clasificate de ANT. Unităţile de cazare sunt puţin diversificate din 

punct de vedere al tipologiei, precum şi din punct de vedere al categoriei de confort. 

Oferta de alimentaţie publică 

În prezent, în Novaci există o singură unitate de alimentaţie clasică deschisă turiştilor. 

Aceasta se regăseşte în componenţa unităţii de cazare Hotel Lusu 2*. Hotelul dispune de un 

restaurant cu două saloane: un salon bar şi un salon restaurant pentru servirea mesei, cu 60 

de locuri. De asemenea, tabăra Novaci dispune de o cantină cu 100 locuri/serie. 



28

Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de cazare (inclusiv locurile din 

cabane, complexul de vile şi tabără) este de 0,5, valoare ce nu permite acoperirea cererii 

pentru acest serviciu turistic. 

În plus, servicii de alimentaţie mai sunt oferite turiştilor, la cerere, în cadrul pensiunilor 

turistice urbane. 

Posibilităţi de organizare conferinţe-seminarii 

Având în vedere faptul că turismul de afaceri, reprezentat şi prin organizarea de conferinţe şi 

seminarii, este o formă de turism ce înregistrează la nivel naţional o dinamică accentuată ca 

urmare a intensificării relaţiilor economice, este recomandat să i se acorde o atenţie 

deosebită. În perspectivă, în oraşul Novaci, se poate promova turismul de afaceri, cu condiţia 

realizării de amenajări turistice specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, 

structuri de alimentaţie, săli de conferinţe dotate corespunzător), fiind o formă de turism 

care poate aduce încasări ridicate. 

Momentan, în Novaci, există o sală de conferinţe în cadrul hotelului Luşu, dar cu capacitate 

redusă. Altă locaţie pentru organizarea de conferinţe ar putea-o constitui incinta taberei 

Novaci, situată în cadrul liceului din Novaci. 

Agenţii economici activi în turism 

Dintre cei 354 de agenţi economici ce sunt înregistraţi şi îşi desfăşoară activitatea în oraşul 

Novaci, 73 activează în domeniul turismului. Dintre aceştia, 8 sunt pensiuni, 2 vile şi 2 

hoteluri (consideraţi ca fiind agenţi economici activi în turism). Mai există 3 societăţi cu 

răspundere limitată ce au ca domeniu de activitate, conform clasificării CAEN, „Baruri" (grupa 

55 - Hoteluri şi restaurante). Acestora li se alătură şi un agent economic, Mountain Tour, 

înregistrat la categoria „activităţi ale agenţiilor de turism”. De asemenea, în rândul agenţilor 

economici activi în turism, în Novaci mai există o societate ce se încadrează în categoria „alte 

mijloace de cazare”. 

Marketing turistic 

Oferta turistică actuală a oraşului Novaci este creată, în principal, de cadrul natural 

atractiv, în care se desfăşoară activităţi meşteşugăreşti vechi de sute de ani. 

Vechi centru de transhumanţă al oierilor ardeleni, altoit pe o veche aşezare oltenească, 

localitatea Novaci reprezintă poarta de sud a Munţilor Parâng. Situat la 44 de kilometri de 

Târgu-Jiu, oraşul Novaci, precum şi satele componente sunt un veritabil muzeu al satului 

românesc, în care casele mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de circa 100 de ani, îşi 

împart frumuseţea cu gospodăriile gen cetate, ascunse între zidurile de obârşie a ciobanilor 

veniţi de peste munţi. Aspectul peisagistic al oraşului Novaci este înfrumuseţat de vegetaţia 

abundentă care împrospătează aşezarea, ceea ce arată şi respectul localnicilor pentru 

natură; strada principală a Novaciului este un adevărat tunel verde de brazi şi arţari. 

Principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului sunt vechea biserică de lemn (monument 

istoric), cimitirul său cu cruci pictate ce amintesc de celebrul cimitir din Săpânţa, precum şi 

cunoscuta zonă turistică Rânca. De aici, potecile turistice duc spre zone de o frumuseţe 

deosebită, spre puncte de belvedere cum ar fi Vârful Mohor, Vărful Setea Mare, Vârful 

Păpuşa şi tot de aici se ajunge spre Obârşia Lotrului - intersecţia de drumuri care trec din 

Oltenia în Ardeal (la nord – pe Valea Frumoasei, spre Sebeş, la vest – spre defileul Jiului) şi 

către Lacul Vidra şi Valea Lotrului). Construit de aproape 70 de ani, drumul transalpin 

rivalizează ca frumuseţe şi spectaculozitate cu Transfăgărăşanul. 



29

................................................................................................................................... 

PRODUSUL TURISTIC SI PROMOVARE 

Distribuţia produsului turistic Novaci se realizează, în principal direct. În ultimul timp, 

un rol din ce în ce mai important în marketingul turistic revine distribuţiei prin intermediul 

Internet-ului, văzută ca modalitate de acoperire a unui segment mare de turişti. Oferta de 

cazare din oraşul Novaci este prezentă pe diferitele site-uri de rezervări (www.rotur.ro, 

www.antrec.ro, www.infopensiuni.ro, www.best-tourism.com), în acest fel turistul fiind 

informat cu privire la serviciile oferite, tarife, posibilităţi de petrecere a timpului liber etc. 

Internet-ul, prin avantajele pe care le oferă consumatorului – funcţionare non-stop, acoperire 

mondială, prezentare cu fotografii color a destinaţiilor şi a atracţiilor turistice, costuri relativ 

scăzute etc. – este un canal de distribuţie foarte rapid şi din ce în ce mai căutat. 

De asemenea, distribuţia produsului turistic Novaci se realizează prin intermediari, 

reprezentaţi de agenţii de turism. Astfel, pe lângă agenţia de turism din oraş, Novaci mai 

este prezent şi în oferta altor agenţii din ţară (de exemplu, Dodo Travel, Gerada Tur etc.). 

Promovarea activităţii turistice pentru oraşul Novaci se bazează pe un mesaj care pune 

accentul, în principal, pe originalitatea tradiţiei populare şi pe simbolurile zonei (zona Rânca, 

minunatele peisaje naturale şi manifestările etno-folclorice tradiţionale). 

O primă modalitate de promovare a reprezentat-o realizarea unui site propriu, dat fiind faptul 

că această modalitate new-media este din ce în ce mai utilizată. Site-ul nu este dedicat însă 

întregului oraş Novaci, ci doar zonei turistice Rânca. Astfel, deşi site-ul www.parang-ranca.ro 

prezintă informaţii destul de puţine legate de aceasta, convinge printr-o serie de poze 

reprezentative. Pe site se mai găsesc informaţii şi poze referitoare la vile oferite spre vânzare 

sau închiriere. Un alt site dedicat Complexului turistic Rânca este www.statiunearanca.ro, dar 

acesta este momentan în construcţie. În afară de cele două site-uri proprii, promovarea 

zonei Rânca mai este realizată prin intermediul unor site-uri specializate pe turism, precum: 

www.skiresorts.ro – staţiuni din România, www.tour-romania.info – portal de turism, 

www.drumuridevacanta.ro. În ceea ce priveşte promovarea oraşului Novaci prin intermediul 

Internetului, acesta este prezent pe site-ul Trade Point Bucureşti. 

De asemenea, o altă modalitate de promovare a oraşului Novaci şi a zonei Rânca o 

reprezintă numeroasele apariţii în presa scrisă, cu diverse articole. Astfel, în reviste de 

specialitate precum Turism Club, Formula AS şi nu numai, sunt prezentate cele două zone, 

cu principalele lor puncte de atracţie. 

Calificarea forţei de muncă din turism 

Calificarea personalului care lucrează în turism este un aspect determinant pentru calitatea 

serviciilor. În condiţiile unei concurenţe tot mai accentuate, chiar şi numai pe piaţa 

românească, serviciile şi calitatea acestora sunt de cele mai multe ori determinante în 

alegerea unei destinaţii turistice. Autoritatea Naţională pentru Turism, prin Compartimentul 

Cercetare şi Învăţământ, organizează cursuri de specialitate pentru sectorul turistic, prin 

reţeaua Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi acordă brevete şi certificate de specialitate. 

Pentru lucrătorii din turismul local, care nu sunt absolvenţi de studii superioare de 

specialitate, sunt recomandate cursuri de instruire profesională pentru administratori de 

pensiune, ospătari, bucătari, cursuri de perfecţionare pentru de limbi străine şi calculator. 

Evaluarea ofertei actuale – probleme, disfuncţionalităţi 



30

Oraşul Novaci dispune de un potenţial turistic, natural şi antropic, deosebit de valoros. Acest 

potenţial trebuie însă pus în valoare, iar pentru aceasta sunt necesare investiţii care să 

creeze condiţiile necesare desfăşurării unei activităţi profitabile. 

Datorită aşezării sale naturale, dezvoltarea ulterioară a acestei zone va trebui să se bazeze 

pe agroturism, turism montan şi pe industrii nepoluante. 

Printre problemele şi disfuncţionalităţile ofertei actuale se numără: 

‣ structuri turistice de cazare şi agrement puţin diversificate şi reduse ca număr; 

‣ servicii turistice insuficiente şi doar parţial corespunzătoare din punct de vedere 

calitativ (în principal, lipsa unei informări corespunzătoare a turiştilor, a modalităţilor 

de petrecere a timpului liber); 

‣ lipsa unui centru de informare turistică; 

‣ lipsa materialelor informaţionale de punere în valoare a zonei; 

‣ starea drumului de acces, DN 67C; 

‣ lipsa sistemului de canalizare şi a staţiei de epurare în zona turistică Rânca; 

‣ management defectuos al deşeurilor menajere în zona turistică Rânca; 

‣ slaba diversificare în ceea ce priveşte distribuţia produsului turistic Novaci; 

‣ promovare insuficientă pe plan naţional şi internaţional (materiale promoţionale 

insuficiente). 

ANALIZA CERERII 

Pentru oraşul Novaci, există informaţii statistice, atât cu privire la numărul de vizitatori, cât şi 

cu privire la numărul de turişti cazaţi. Astfel, în tabelul următor este prezentată evoluţia 

numărului de vizitatori la obiectivele de interes din Novaci. 

Evoluţia numărului de vizitatori ai obiectivelor de interes turistic din Novaci 

Anul 

Numărul total de 

vizitatori 

Număr vizitatori 

străini 

Grupuri mari 

(1 autocar) 

Grupuri mici (1 

microbuz) 

1998 1.200 186 8 12 

1999 1.320 140 12 14 

2000 1.400 172 12 12 

2001 1.420 164 12 14 

2002 1.460 112 10 14 

2003 1.700 108 8 10 

Sursa: Administraţia obiectivelor turistice din Novaci 

................................................................................................................................... 

numărul total de vizitatori a crescut în perioada 1998 – 2003, de la 1.200 la 1.700 de 

vizitatori (o creştere de 41,70 %). Tot o creştere se observă şi în cazul numărului de 

vizitatori români. În schimb, evoluţia numărului de vizitatori străini este una oscilantă, cu o 

tendinţă vizibilă de scădere. 

În ceea ce priveşte numărul de turişti cazaţi, pentru perioada 2002 - 2003, acesta este 

prezentat în tabelul de mai jos 



31

Numărul de turişti cazaţi în oraşul Novaci 

2002 2003 

Total Români Străini Total Români Străni 

79 22 57 175 35 140 

Sursa: Consiliul Local Novaci 

....se poate observa o creştere cu 121,5 % a numărului de turişti cazaţi. Numărul turiştilor 

străini a crescut de 2,56 ori în anul 2003, faţă de anul 2002. De asemenea, şi numărul de 

turişti români a crescut, dar numai cu 59 %. 

Pentru creşterea numărului de turişti în localitatea analizată, creştere care să reprezinte o 

activitate turistică profitabilă, trebuie să se recurgă la măsuri precum: creşterea capacităţii de 

cazare prin construirea de noi unităţi de cazare cu un confort ridicat, diversificarea ofertei de 

cazare şi de agrement, îmbunătăţirea condiţiilor de vizitare a obiectivelor din zonă, puternica 

mediatizare şi promovare a potenţialului turistic al oraşului Novaci etc. 

COMPETIŢIA ŞI TENDINŢELE PIEŢEI 

În oraşul Novaci, datorită diversităţii, volumului şi valorii resurselor turistice prezente, este 

posibilă practicarea unor variate forme de turism, între care se numără turismul montan şi 

turismul etnocultural. 

Din acest punct de vedere, principalele zone cu care Novaci intră în competiţie sunt zonele 

cu ofertă similară din regiunea învecinată. Aici se includ centre etnografice şi folclorice 

tradiţionale, precum şi staţiuni sau zone turistice montane din judeţele Vâlcea, Gorj şi Argeş, 

judeţe ce fac parte din frumoasa zonă turistică „Oltenia de Sub Munte”. 

Zonele concurente oferă un produs turistic mai mult sau mai puţin complex, unele dintre ele 

fiind bogate atât în centre etnografice cât şi în centre folclorice. Este cazul arealului 

Muscelelor Argeşului, care grupează cele mai multe centre etnografice dintre toate zonele 

mari concurente. 

Produsele oferite de zonele concurente, pe localităţi, sunt prezentate în tabelul următor 

Localităţile concurente oraşului Novaci 

Localitatea 

Produs 

etnografic 

Produs folcloric 

Artă şi arhitectură 

populară 

Staţiune 

montană 

Judeţul Vâlcea 

Bărbăteşti Centru etnografic Centru folcloric – – 

Bujoreni – 

Muzeul satului 

tradiţional 

vâlcean 

– – 

Horezu Centru etnografic Centru folcloric – – 

Măldăreşti Muzeu etnografic – – – 

Slătioara Centru etnografic – – – 

Vlădeşti Centru etnografic – – – 

Voineasa – – – Staţiune montană 



32

Tismana – – 

Judeţul Gorj 

Centru produse 

artizanale, manifestări 

tradiţionale 

– 

Târgu Jiu – 

Ansamblu şi 

festival folcloric 

Manifestări populare 

tradiţionale 

– 

Judeţul Argeş (zona Muscelelor Argeşului) 

Câmpulung Muscel – – 

Manifestări populare 

tradiţionale 

– 

Curtea de Argeş Muzeu etnografic – – – 

Dragoslavele Centru etnografic – – – 

Lereşti Muzeu etnografic – 

Centru de artă şi 

arhitectură populară 

– 

Muşăteşti Centru etnografic – – – 

Nămăieşti – – – – 

Negraşi – Centru folcloric – – 

Poieniţa Centru etnografic – – – 

Podu Dâmboviţei – – Sat turistic – 

Robaia 

Centru şi muzeu 

etnografic 

– – – 

Rucăr – – 

Centru de artă şi 

arhitectură populară 

– 

Sălătrucu Centru etnografic Centru folcloric – – 

Deoarece numai identificarea obiectivelor turistice ale localităţilor concurente nu este 

suficientă pentru realizarea unei comparaţii cu zonele concurente, este necesară compararea 

şi sub aspectul capacităţii de cazare. 

Capacitatea de cazare în principalele oraşe şi staţiuni concurente oraşului Novaci 

Tip unitate 


Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

JUDEŢUL VÂLCEA 

BĂRBĂTEŞTI 

Pensiune 2 - - 2 - 12 - - 12 - 

TOTAL 2 - - 2 - 12 - - 12 - 

BUJORENI 



33

Tip unitate 


Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

Pensiune 1 - 1 - - 6 - 6 - - 

TOTAL 1 - 1 - - 6 - 6 - - 

HOREZU 

Hotel 1 - - - 1 56 - - - 56 

Pensiune 9 - - 9 - 46 - - 46 - 

Căsuţe turistice 1 - - - 1 14 - - - 14 

TOTAL 11 - - 9 2 116 - - 46 70 

VOINEASA 

Hotel 8 - - 2 6 1.929 - - 666 1.263 

Vilă 1 - 1 - - 56 - 56 - - 

Pensiune 15 - 1 14 - 85 - 13 72 - 

TOTAL 24 - 2 16 6 2.070 - 69 738 

TOTAL JUDEŢ 38 - 3 27 8 2.204 - 75 796 

1.26 

3 

1.33 

3 

JUDEŢUL GORJ 

BAIA DE FIER 

Motel 1 - - - 1 60 - - - 60 

Pensiune 1 - 1 - - 20 - 20 - - 

TOTAL 2 - 1 - 1 80 - 20 - 60 

TÂRGU JIU 

Hotel 2 - - 2 - 372 - - 372 - 

Hotel pt. tineret 1 - - 1 - 76 - - 76 - 

Hostel 2 - 2 - - 88 - 88 - - 

Motel 2 - - 2 - 100 - - 100 - 

TOTAL 7 - 2 5 - 636 - 88 548 - 

TISMANA 

Hotel 1 - 1 - - 60 - 60 - - 

Motel 1 - - - 1 39 - - - 39 

Vilă 2 - - 2 - 33 - - 33 - 

Cabană turistică 3 - 1 - 2 103 - 19 - 84 

Pensiune 4 - - 4 - 28 - - 28 - 



34

Tip unitate 


Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

Bungalou 2 - - - 2 8 - - - 8 

Căsuţe turistice 1 - - - 1 22 - - - 22 

TOTAL 14 - 2 6 6 293 - 79 61 153 

TOTAL JUDEŢ 23 - 5 11 7 1.009 - 187 609 213 

JUDEŢUL ARGEŞ 

CÂMPULUNG MUSCEL 

Hotel 2 - - - 2 191 - - - 191 

Vilă 1 - - 1 - 29 - - 29 - 

Pensiune 7 1 4 2 - 86 6 52 28 - 

TOTAL 10 1 4 3 2 306 6 52 57 191 

CURTEA DE ARGEŞ 

Hotel 3 - 1 1 1 307 - 43 224 40 

Pensiune 1 - 1 - - 24 - 24 - - 

Camping 1 - - 1 - 58 - - 58 - 

TOTAL 5 - 2 2 1 389 - 67 282 40 

DRAGOSLAVELE 

Pensiune 2 - - 2 - 27 - 27 - - 

TOTAL 2 - - 2 - 27 - 27 - - 

LEREŞTI 

Motel 1 - - - 1 8 - - - 8 

Cabană turistică 1 - - - 1 130 - - - 130 

Pensiune 4 - - 4 - 29 - - 29 - 

TOTAL 6 - - 4 2 167 - - 29 138 

PODU DÂMBOVIŢEI 

Pensiune 1 - - 1 - 5 - - 5 - 

TOTAL 1 - - 1 - 5 - - 5 - 

RUCĂR 

Hotel 1 - - 1 - 38 - - 38 - 

Motel 1 - - - 1 34 - - - 34 

Vilă 1 1 - - - 32 32 - - - 

Pensiune 29 - 2 25 2 311 - 17 280 14 

TOTAL 32 1 2 26 3 415 32 17 318 48 



35

Tip unitate 


Număr locuri 

Total 4* 3* 2* 1* Total 4* 3* 2* 1* 

TOTAL JUDEŢ 56 2 8 38 8 1.309 38 163 691 417 

TOTAL 

GENERAL 

117 2 16 76 23 4.522 38 425 

2.09 

6 

1.96 

3 

Sursa: Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, INCDT - www.rotur.ro. 

Din punct de vedere al capacităţii de cazare, localităţile concurente prezintă un punct slab 

comparativ cu oraşul Novaci. Singurele oraşe care depăşesc ca şi număr de locuri capacitatea 

de cazare existentă în Novaci sunt Voineasa, Târgu Jiu, Curtea de Argeş, Câmpulung Muscel 

şi Rucăr. Dintre acestea, două sunt reşedinţe de judeţ, explicând astfel existenţa numărului 

superior de locuri de cazare. 

Novaci este astfel o zonă turistică extrem de valoroasă, în care se remarcă cel mai bine 

valorile etnofolclorice şi potenţialul montan. Din acest punct de vedere, piaţa turismului 

etnofolcloric, pe care zona Novaci îşi oferă valorile către turişti este una cu tendinţe de 

creştere. Turismul cultural, atât cu componenta etnografică, cât şi cu cea folclorică, începe 

să se afirme din ce în ce mai mult şi în România, un teritoriu marcat de prezenţa unor 

obiective turistice antropice variate, care răspund foarte bine dorinţei de cunoaştere a 

turiştilor. 

În ceea ce priveşte piaţa turismului montan, şi aceasta este caracterizată de o tendinţă 

crescătoare. Muntele este astăzi una din principalele destinaţii de vacanţă, el reprezentând 

chiar mai mult decât atât: muntele este un simbol al spiritualităţii multor popoare, fiind în 

măsură să satisfacă nevoi socio-culturale complexe. 

Odată cu dezvoltarea turismului din ultimele decenii şi transformarea lui într-o mişcare de 

masă, muntele s-a impus mai mult în atenţia investitorilor şi promotorilor acestei forme de 

turism, tocmai datorită numeroaselor condiţii pe care le oferă pentru desfăşurarea unei 

activităţi economice cu rezultate benefice. Efectele dezvoltării turismului montan în plan 

economic şi social, deşi uneori greu de cuantificat, sunt apreciate ca fiind foarte importante. 

DIAGNOSTIC ŞI RECOMANDĂRI 

Recomandări pentru autoritatea locală 

Prin Planul de Urbanism al localităţii, în capitolul de Propuneri de dezvoltare / Planşa de 

reglementări, turismul trebuie inclus ca o activitate de bază în economia locală, având în 

vedere bogăţia de resurse existente, dar şi pentru că este un domeniu care generează 

activităţi economice colaterale (servicii, mică producţie, meşteşuguri) şi creează noi locuri de 

muncă. 

În cadrul aparatului propriu al Primăriei este necesar a fi înfiinţat un Departament pentru 

Turism, a cărui activitate trebuie să se axeze pe organizarea activităţii turistice locale şi 

acordarea de consultanţă pentru agenţii din turism. 

Pentru orientarea şi informarea turiştilor sosiţi în zonă, înfiinţarea unui Centru de informare 

turistică este binevenită, iar amplasamentul acestuia trebuie să fie cât mai aproape de zona 

centrală, pe drumul de acces DN 67C şi să dispună de un spaţiu pentru parcare auto. 



36

Lipsa structurilor turistice clasice trebuie suplinită prin apariţia unui număr cât mai mare de 

pensiuni. Extinderea reţelei de pensiuni turistice poate fi stimulată de atuoritatea locală prin 

acordarea unor facilităţi sau scutiri de taxe/impozite pentru perioade determinate. 

Pentru a susţine dezvoltarea durabilă a turismului în zona montană Rânca este necesar a se 

face mai mulţi paşi care să pregătească condiţile pentru ca aceasta să acceadă spre statutul 

de staţiune turistică bivalentă, între care menţionăm : 

• îmbunătăţirea accesului rutier – lărgirea, modernizarea, asigurarea securităţii 

circulaţiei; menţinerea în circulaţie a DN 67C şi în perioada de iarnă, pentru a permite 

accesul permanent al turiştilor, este esenţială în evoluţia şi desfăşurarea activităţii turistice; 

• realizarea a două dintre utilităţile de bază: canalizarea apelor menajere şi realizarea 

unei staţii de epurare; foarte puţini investitori vor dori să înceapă o activitate cu profil 

economic într-o zonă fără infrastructura şi utilităţile de bază; 

• amenajarea unui punct de transfer al deşeurilor menajere, în conformitate cu politica 

de mediu din acest domeniu – este obligatorie în perspectiva dezvoltării durabile a zonei; 

• stoparea construcţiilor de case de vacanţă pe loturile de 250 mp şi respectarea 

reglementărilor cuprinse în Planul de Urbanism Zonal, în ceea ce privesc procentul de 

ocupare a terenului, arhitectura şi regimul de înălţime al construcţiilor ş.a.; 

• diversificarea şi creşterea numărului de structuri turistice în detrimentul caselor de 

vacanţă, al căror număr trebuie redus foarte mult deoarece nu dezvoltă o activitate turistică 

cu impact semnificativ asupra creşterii circulaţiei truristice în zonă; cele 117 locuri de cazare 

existente în structurile turistice clasificate sunt total insuficiente pentru a se justifica 

angajarea administraţiei locale în investiţii majore în domeniul infrastructurii şi utilităţilor; 

• diversificarea ofertei de agrement de tip arès-schi, inclusiv agrement de interior, prin 

amenajarea unor terenuri de sport multifuncţionale, cluburi de agrement, amenajarea unui 

patinoar în aer liber - cu posibilitatea transformării lui, în extrasezon, în teren de sport; 

• realizarea de investiţii în dotări tehnico-edilitare şi de interes general, cum ar fi: un 

punct de prim ajutor, un centru de schimb valutar şi un bancomat, mici magazine şi fastfood-uri, 

cafenele şi ceainării ş.a.; 

• amenajarea unui punct de informare turistică, pe un amplasament central, de 

preferinţă situat pe DN 67C; 

• realizarea conexiunii la Internet prin cablu sau prin antene satelit şi extinderea reţelei 

locale la toate structurile turistice şi obiectivele de interes general; este recomandat ca 

pentru fiecare structură de primire turistică să existe posibilitatea rezervării on line; 

• realizarea unei pagini web a zonei turistice Rânca, unde să poată fi găsite toate 

informaţiile necesare turiştilor interesaţi de petrecerea unei vacanţe în Munţii Parâng. 

Amplasarea, la ramificaţia DN 67 cu DN 67C, a unui panou informativ însoţit de harta 

turistică a zonei şi traseele turistice din Munţii Parâng, vor constitui motivaţia şi totodată 

invitaţia pentru turiştii aflaţi în tranzit de a se abate din drum pentru vizitarea oraşului Novaci 

şi a zonei montane adiacente. 

Pentru introducerea în circuitul turistic al bisericilor monumente de arhitectură din oraş, sunt 

necesare a fi amenajate unele facilităţi de vizitare în apropierea acestora, cum ar fi: 

o parcare + grup sanitar 

o chioşcuri pentru vânzări de suveniruri, pliante, vederi, ghiduri turistice 

şi băuturi răcoritoare. 

Pentru creşterea atractivităţii zonei şi diversificarea ofertei turistice este necesar a se 

amenaja un Muzeu al satului gorjan (poate fi şi într-unul din satele compomente), care să 



37

cuprindă: case vechi cu arhitectură tradiţională (amenajate cu obiecte de mobilier specific 

zonei), instalaţii tehnice populare şi alte utilaje specifice unei gospodării rurale. 

Este recomandat a se conserva toate clădirile vechi şi valoroase şi inscripţionarea lor prin 

aplicarea de plăcuţe cu text explicativ (anul construirii, stilul arhitectonic). 

Pentru petrecerea timpului liber, în oraşul Novaci este oportună realizarea unei baze de 

agrement (ştrand, terenuri de sport multifuncţionale, cluburi de agrement, alei de 

promenadă ş.a.) care să deservească turiştii aflaţi în vacanţă, dar şi populaţia rezidenţială. 

Ar fi benefică înfiinţarea unui centru de echitaţie, care să includă şi o şcoală de călărie; se 

pot realiza trasee montane de călărie cu ghid, iar iarna, plimbări cu sania, în vederea 

diversificării agrementului local. 

Editarea unui ghid turistic al localităţii care să se găsească spre comercializare la toate 

pensiunile turistice, la agenţiile de turism şi la chioşcurile de ziare din zonă ar fi foarte utilă 

turiştilor sosiţi în vacanţă, dar reprezintă şi un material de promovare. 

Pentru atragerea unui număr crescut de turişti în zonă este binevenită organizarea de 

evenimente culturale, mondene, întâlniri de afaceri, al căror calendar să fie promovat în 

media, pe site-ul primăriei sau prin trimiterea acestuia către agenţii de turism, asociaţii 

profesionale interesate, administraţii centrale sau locale. 

Revigorarea tradiţiei şi obiceiurilor legate de sărbătorile religioase, sărbătorile de iarnă 

(Crăciun, Anul Nou), sunt un prilej de a atrage mai mulţi turiştii care să-şi petreacă vacanţa 

în zonă. Pe parcursul unui an se pot organiza şi alte tipuri de manifestări care pot avea 

diverse teme: gastronomice, culturale, istorice, sportive, despre protecţia mediului, întâlniri 

cu fii satului, expoziţii de fotografie tematică ş.a. 

Recomandări pentru agenţii din turism 

Calitatea serviciilor oferite turiştilor trebuie să fie o preocupare permanentă pentru toţi 

agenţii din turism, pentru a se impune pe piaţă şi pentru a face faţă concurenţei. 

Calificarea şi formarea profesională permanentă a angajaţilor din turism este o garanţie 

pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabilă şi nu trebuie privită ca pe o cheltuială, 

ci ca pe o investiţie pe termen lung. 

Serviciile diversificate şi de calitate oferite turiştilor, aşa cum reiese din studiile de piaţă 

realizate în decursul anilor de către INCDT, reprezintă una din motivaţiile importante în 

alegerea unei destinaţii, de aceea agenţii din turism trebuie să îi se acorde atenţia cuvenită. 

În plus, calitatea serviciilor oferite în structurile turistice este şi o obligativitate, aşa cum 

rezultă şi din textul Ordinului 510 / 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind 

clasificarea structurilor de primire turistice. 

Agrementul este deficitar în oferta turistică de servicii a localităţii şi a structurilor de primire 

turistică, de aceea este necesar a fi dezvoltat ca varietate şi capacitate. Creşterea 

atractivităţii zonei este influenţată pozitiv de un agrement diversificat. 

Este recomandat ca fiecare deţinător de structură de cazare să ofere gratuit turiştilor: 

materiale informative şi de promovare (hărţi ale zonei, pliante, ghiduri sau monografii ale 

obiectivelor naturale şi culturale din zonă), servicii de ghidaj, mijloace de transport pentru 

excursii locale, rezervări pentru mijloacele de transport în comun, servicii care satisfac nevoia 

de cunoaştere a turiştilor şi le oferă un plus de confort şi relaxare. 

Pentru atragerea unui număr cât mai mare de turişti este utilă colaborarea permanentă cu 

agenţiile mari de turism, încheierea de contracte ferme care să acopere activitatea turistică 

în toate perioadele anului. 



38

D. "Posibilitatile de dezvoltare a ecoturismului, 

extrase din raportul privind in zona 

localitatilor Horezu, Novaci, Polovragi, 

Costesti, Maldaresti, Vaideeni"- Noiembrie 

2005 

Material elaborat de Paul Iacobaş 

Cuprins 

1.Analiza situatiei nationale si internationale in domeniu............................................. 40 

2. Recomandari privind dezvoltarea turismului in natura si a ecoturismului in zona........42 

3. Concluzii..............................................................................................................48 



39

............................................................................. 

1 ANALIZA SITUATIEI NATIONALE SI INTERNATIONALE IN DOMENIU 

Oferta de ecoturism & turism in natura la nivelul Romaniei 

In România, primele programe de ecoturism au inceput sa apara in jurul anului 2000, initiate 

de catre cateva Parcuri Nationale si Naturale (Retezat, Piatra Craiului, Vanatori Neamt), 

beneficiare a unui grant GEF, cat si de catre proiecte de conservare a naturii care aveau si o 

componenta de ecoturism: Proiectul Carnivore Mari in Carpati (Zarnesti) care a dezvoltat 

programe axate pe ursi, lupi, rasi si traditiile locale conexe acestora sau proiectul “Actiuni 

combinate pentru protectia si valorificarea patrimoniului natural al Muntilor Apuseni”, 

implementat de catre Federatia Romana de Speologie, ce a dezvoltat programe de ecoturism 

axate pe pesteri si carst in general si a traditiilor locale. 

In acest moment programele de ecoturism din Romania se concentreaza in urmatoarele 

zone: 

- Delta Dunarii si Dobrogea (observarea pasarilor, plimbari cu barca) 

- parcul National Piatra Craiului si imprejurimi (programe bazate in special pe 

observarea carnivorelor mari: lup, urs, ras, dar si a unor specii de plante specifice, 

turism ecvestru, biciclete, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Carpati (numeroase arii naturale protejate, unele cu statut de parc national 

sau natural) cu programe axate pe: turism ecvestru, cicloturism, drumetie tematica, 

schi de tura, plimbare cu rachete de zapada, etc) 

- Muntii Apuseni (Parcul Natural Apuseni, rezervatii speologice, geologice si mixte): 

speoturism, drumetii tematice, programe culturale, schi de tura, turism ecvestru, 

biciclete, etc) 

- Transilvania (descoperirea culturii sasesti si secuiesti, calarie, drumetii tematice, etc) 

- Maramures (programe culturale, descoperirea naturii: fauna si flora, ocupatii 

traditionale, arhitectura, calarie, cicloturism, etc) 

- Bucovina ( turism cultural si monahal, combinat cu observarea naturii: flora si 

fauna, drumetii tematice, etc) 

Programele de ecoturism din Romania sint oferite spre vanzare prin intermediul unor 

turoperatori locali, care colaboreaza de regula cu turoperatori din strainatate. Cei mai 

importanti turoperatori romani care vand programe de ecoturism in acest moment sint: 

Daksa, Carpathian Nature Tours, Colin Shaw, Delta Travel, Equus Silvania, InterPares, Stefan 

cel Mare, etc. De asemenea, marile agentii de turism din Romania au dezvoltat in ultimii ani 

programe de turism in natura : Tiriac Travel, Paralela 45, J’info Tours, Perfect Tour, 

Trnasilvania Tour, etc. 

Majoritatea ofertantilor de programe de ecoturism se regasesc in Asociatia de Ecoturism din 

Romania (AER). AER este un parteneriat pentru conservarea naturii şi turism în România 

între asociaţii de turism, organizaţii neguvernamentale de dezvoltare locală şi conservarea 

naturii, proiecte de conservarea naturii şi agenţii de turism. In acest moment AER are peste 

20 de membri, dintre care peste 5, turoperatori de ecoturism. 

Misiunea AER este promovarea conceptului de ecoturism şi a dezvoltării 

ecoturismului în vederea sprijinirii conservării naturii, a dezvoltării durabile a comunităţilor 

locale din zonele cu valori naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor legate de ecoturism, 

cât şi promovarea naturii ca element esenţial al imaginii turistice a României. Mai multe 

detalii despre AER se pot gasi la www.eco-romania.ro. 



40

Piata nationala si internationala de profil, caracteristici si tendinte 

Evaluarea mediului in care planificarea ecoturismului trebuie sa aiba loc: 

Chestiuni ce trebuiesc considerate in procesul de planificare a ecoturismului in zona: 

- Incepand cu 2007 Romania va fi membra cu drepturi depline a Uniunii Europene 

- Nivelul coruptiei in Romania este destul de ridicat si influenteaza negative imaginea 

tarii 

- Probleme de mediu si poluare nerezolvate la nivelul tarii 

- Instabilitate economica cu tendinte de stabilitate 

- Schimbarea monedei nationale din ROL in RON si viitoarea trecere la moneda unica 

europeana 

- Legislatia europeana in domeniul circulatiei persoanelor, turism, protectia mediului, 

identitate culturala, etc 

- Legislatia privind ariile naturale protejate , inclusiv implementarea Retelei Natura 

2000 in Romania 

Probleme in dezvoltarea de programe de turism si ecoturism in Romania, 

percepute de catre piata olandeza de profil (Blumer, 2002): 

- Imagine generala neconcludenta si incoerenta 

- Acesibilitate redusa pentru anumite categorii de turisti 

- Infrastructura generala si specifica 

- Acces limitat la informatii turistice de calitate 

- Serviciile turistice si conexe (calitate si cantitate) 

- Cazarea (calitatea si raportul pret / calitate) 

- Securitatea calatoriilor si securitatea in general 

- Stabilitatea politica 

- Sistemul financiar insuficient dezvoltat 

- Birocratia 

- Lipsa de parteneri de incredere 

- Nivelul preturilor raportat la calitate 

- Probleme de mediu (poluare, managementul deseurilor, etc) 

Evaluarea industriei turistice in lume si Romania: 

Sosirile turistice internationale vor creste de la 594 milioane in 1996 la 1.6 miliarde in 2020 

(Organizatia Mondiala a Turismului, 1998) 

- Turistii vor avea mai putin timp disponibil si mai multi bani, vor cauta experiente de 

calatorie intense si stimulatoare, pentru perioade mai scurte de timp (Howarth 

International, 1998). 

- Ecotourismul este considerat o nisa mica pe piata in cadrul industriei turistice 

mondiale, insa intr-o crestere sustinuta (Blumer, 2002) 



41

- Cele mai importante tari furnizoare de ecoturisti sint: Statele Unite, UK, Germania, 

Canada, Franta, Austria, Olanda, Suedia, Noua Zeelanda, Norvegia si Danemarca 

(Eagles si Higgins, 1998). 

- Ingredientele unui program turistic de success vor fi: autenticitate (locuri si 

oameni unici), diversitate (un amestec de patrimoniu natural si cultural, stimulare si 

relaxare, profesionalism si atitudine prietenoasa) si flexibilitate (rezervari rapide, 

posibilitatea oferita clientilor sa isi combine experientele turistice pentru a le raspunde 

nevoilor specifice) (McArthur, 1998). 

- Clientii vor fi interesati in: producte acreditate si certificate, interpretarea naturii si 

impact redus in mediu (Mc Arthur, 1998) 

- Turoperatorii manifesta un interes crescut fata de initiativele ce au la baza un cod de 

etica si turism responsabil (Goodwin, 2001). 

Viitorul pentru turismul din Romania (2005) – concluziile atelierului ANT/GTZ: 

- Se manifesta un trend puternic pentru turismul de nisa: croaziere, tururi de oras, 

turism activ, turism in natura 

- Rezervarile online sint in crestere 

- Creste ponderea turismului de afaceri in piata nationala 

- Interest major in turismul de sanatate si odihna 

- Tururile de oras: China si Estul Europei vor deveni piete importante ce vor furniza 

turisti de acest fel 

- Trendul celor 4 A: arhitectura autentica, mancare autentica, vinuri autohtone si sate 

autentice – “Trebuie sa vezi, simti sis a mirosi ca esti in Romania” 

- Romania are sanse mari sa patrunda pe nisele de piata: turismul rural, ecoturismul, 

turismul cultural si in circuite, vacante active, plimbari, drumetie, observarea si 

aprecierea naturii, sporturi extreme, cicloturism, etc 

2. RECOMANDARI PRIVIND DEZVOLTAREA TURISMULUI IN NATURA SI A 

ECOTURISMULUI IN ZONA TINTA 

Ce este ecoturismul si turismul legat de natura. Cine sint ecoturistii. Principiile 

ecoturismului 

Turismul legat de natura: 

• Calatorii / excursii legate de natura in zone interesante, cu o natura atractiva (adesea 

zone/arii protejate) 

Conditii: 

• Zona trebuie sa aiba un inalt potential natural; 

• Trebuie sa existe o cerere turistica. 

Ecoturismul: 

Parte a turismului legat de natura, care trebuie sa indeplineasca si urmatoarele criterii: 

• parte din venituri si actiuni directionate spre conservarea naturii si a zonelor 

protejate; 

• marea parte din veniturile de pe urma turismului raman populatiei locale; 

• caracter educativ atat pentru turisti dar si pentru localnici; 

• minimalizarea influentei negative asupra mediului 



42

Cine sint ecoturistii si ce isi doresc ? (Organizatia Mondiala a Turismului, 2002) 

- Au varste cuprinse intre 30-59 ani 

- Au o educatie peste medie, in general universitara 

- Au venituri peste medie 

Ecotouristii doresc: 

- Servicii de calitate 

- Ghizi locali profesionisti 

- Grupuri mici (max 15 pers) 

- Programe educative 

- Mancare gustoasa si de calitate, bazata pe produse locale 

- Zone linistite, neaglomerate 

- Cazare de calitate, insa nu de lux, curata 

- Conservarea naturii (o parte din banii lor sa mearga direct sau indirect spre 

conservarea naturii) 

Turoperatorii afirma ca grupurile de ecoturisti pot si doresc sa se adapteze la obiceiurile 

locale, sint iubitori de natura, au spirit de echipa si flexibilitate, sint interesati de diversitatea 

peisajului, a oamenilor si a culturilor locale, doresc sa calatoreasca cu oameni compatibili cu 

valorile lor, sint lipsiti de prejudecati si au mintea deschisa, sint dinamici si activi, vor sa 

invete intotdeauna ceva, nu le place turismul de masa. 

Dezvoltarea ecoturismului in zona tinta ar trebui sa tina cont de urmatoarele linii directoare: 

a.Focalizare pe zone naturale 

Ecoturismul se axeaza pe experienta directa si personala in natura, se desfasoara in cadrul 

naturii si se bazeaza pe utilizarea ei, respectiv a caracteristicilor geomorfologice, biologice, 

fizice si culturale ale acesteia. Prin urmare accentul pe zona naturala este esential in 

planificarea, dezvoltarea si managementul ecoturismului. 

b. Interpretarea produsului ecoturistic 

Ecoturismul ofera posibilitati de experiente in natura ce duc la o mai buna intelegere, 

apreciere si bucurie de a descoperi si ocroti natura si cultura traditionala locala, atat pentru 

vizitatori, cat si pentru comunitatea locala. Totodata, la nivelul destinatiei si al produselor 

ecoturistice, este important sa se creeze oportunitatea ca membrii comunitatilor locale sa 

aiba acces la informatiile si interpretarea oferite in cadrul programului ecoturistic dezvoltat in 

zona. 

c.Principiul durabilitatii din perspectiva protejarii mediului natural 

Activitatile de ecoturism si planificarea lor trebuie sa ofere cele mai bune practici de turism si 

planificare din punct de vedere al conservarii naturii si dezvoltarii durabile. Activitatea de 

turism trebuie sa fie planificata si derulata astfel incat sa reduca impactul produs asupra 

naturii. 

d.Contributie la conservarea naturii 

Ecoturismul contribuie in mod pozitiv la conservarea ariilor naturale. Ecoturismul implica 

participarea la conservarea ariilor naturale vizitate, oferind modalitati constructive pentru 

bunul management si conservarea acestor arii naturale (ex: oferirea ajutorului financiar in 

actiunile de reabilitare a ariilor naturale, strangerea deseurilor lasate de turisti sau contributia 

catre organizatiile de conservare). 



43

e.Contributie constructiva la dezvoltarea comunitatilor locale 

Ecoturismul ofera contributii durabile privind dezvoltarea comunitatilor locale. Comunitatea 

locala de multe ori este parte integranta a produsului ecoturistic. Beneficiile ecoturismului 

trebuie sa revina in mare parte si comunitatilor locale. Beneficiile locale pot proveni din 

folosirea ghizilor locali, cumpararea de bunuri si servicii locale si folosirea facilitatilor locale. 

f. Gradul de satisfacere a turistilor 

Ecoturismul raspunde asteptarilor turistilor. In dezvoltarea produselor ecoturistice trebuie 

avut in vedere faptul ca, in general, potentialii turisti din acest domeniu au un nivel ridicat de 

educatie si de asteptari. Astfel, gradul de satisfacere legat de produsul ecoturistic este 

esential, experienta oferita indeplinind sau chiar depasind gradul de asteptare al turistilor. 

g. Marketing corect 

Se urmareste realizarea unui marketing corect, ce duce la asteptari realiste. Marketingul 

pentru ecoturism ofera clientilor informatii complete si responsabile care conduc la cresterea 

respectului pentru mediul natural si cultural al zonelor vizitate si a gradului de satisfacere a 

turistilor. 

Aceste principii sunt agreate si promovate si de catre Asociatia de Ecoturism din Romania 

(AER) si au la baza doua modele internationale: Nature and Ecoturism Accreditation 

Program dezvoltat de catre Asociatia de Ecoturism din Australia si Nature’s Best, sistemul de 

acreditare promovat de catre Asociatia de Ecoturism din Suedia. 

........................................................................................................................................ 

Avantajele competitive ale zonei Horezu – Polovragi - Novaci si imprejurimi fata 

de alte zone 

In peisajul ecoturismului European, Romania are cateva puncte tari, care o fac atractiva fata 

de alte destinatii europene. Conform unui studiu realizat pe piata olandeza (Blumer, 2002) 

acestea sint: natura neatinsa, autenticitatea traditiilor, 30 % din populatia europeana de 

carnivore mari, Delta Dunarii, paduri naturale si nefragmentate, ospitalitate, peisaj divers, 

relatia om natura bine conservata, biodiversitate mare, peste 12.000 de pesteri, mancare 

traditionala, mister, traditii crestine, plante medicinale, relief in sare. 

Dintre acestea , o mare parte se regasesc in structura zonei care face obiectul acestui raport, 

astfel: natura neatinsa (Parcul National Buila Vanturarita, Cheile Oltetului -partial), traditii 

autentice: ceramica de Horezu, rudaritul, scoartele oltenesti; prezenta carnivorelor mari (lup, 

urs, ras); paduri naturale si nefragmentate (Buila Vanturarita, Cheile Oltetului, Cheile 

Bistritei, etc); ospitalitate, peisaj divers, ralatia om-natura bine conservata, biodiversitate 

mare (Parcul National Buila Vanturarita, fauna cavernicola, etc); pesteri (P.Muierii, 

P.Liliecilor, P.Polovragi, etc), mancare traditionala, mister, traditii crestine (manastirile 

Arnota, Hurezi, Polovragi, Bistrita), plante medicinale. 

Tinand cont de cele expuse in acest raport, reiese faptul ca zona Horezu si 

imprejurimi are elementele de potential pentru a deveni intr-o perioada de 5-10 

ani, o destinatie consacrata pentru ecoturism in Romania si Estul Europei. 

Amenajarea turistica si amenajarea teritoriului 

In cazul in care zona alege sa dezvolte ecoturismul ca si sector turistic prioritar, amenajarea 

turistica si intreaga amenajare a teritoriului vor trebui sa tina cont de acest lucru. Astfel, vor 

trebui proiectate P.U.G-uri si P.U.Z-uri care sa tina cont de principiile ecoturismului 

referitoare la impactul in mediu si la impactul peisagistic al constructiilor si amenajarilor 

turistice . De asemenea, toate aceste planuri de urbanism vor trebui sa tina cont de limitele 

si de regulamentele ariilor naturale protejate, pe care vor trebui sa le inglobeze in cadrul lor. 



44

O atentie deosebita vor trebui acordate concesionarii de terenuri pentru case si sate de 

vacanta, concesionare care va trebui facuta pe baza unui contract care sa stipuleze clar 

obligatiile de a respecta planurile de urbanism de catre cei care construiesc in zona. 

Recomandam ca aceste planuri sa fie elaborate pe baza unor caiete de sarcini precise, care 

sa contina precizari exprese privind principiile de limitare a impactului in mediu a 

constructiilor, planuri care sa fie trecute prin procese de consultare publica, in care 

societatea civila sa aiba sansa de a-si expune parerea. 

Dezvoltarea de programe turistice: 

Activitatile de ecoturim care ar putea fi dezvoltate cu succes in zona sint: 

- drumetii tematice 

- speoturism in pesteri amenajate (existenta a 3 pesteri amenajate pentru turism 

sint o premisa favorabila pentru crearea in zona a unei retele de pesteri 

amenajate) 

- turism ecvestru (cu cai) 

- turism cu atelaje (sanii trase de cai, carute trase de cai) 

- observarea pasarilor 

- observarea animalelor salbatice 

- tururi pentru fotografie in natura, insclusiv fotografie in pesteri 

- turism stiintific (studiul unor plante si animale) 

- cicloturism 

- schi de tura (mai ales in masivul Capatanii si Parang) 

- drumetie de iarna 

- tururi culturale (tabere de creatie, demosntratii de mestesuguri, etc) 

Dezvoltarea unor rute tematice cum ar fi: ruta pesterilor amenajate, ruta manastirilor, ruta 

mestesugurilor si arhitecturii traditionale, ruta ariilor naturale protejate, poate diferentia zona 

de altele similare si poate oferi experiente turistice de calitate unor segmente de piata 

diferite (ca si varsta, statut social, venituri, educatie, etc) 

Este de dorit ca aceste programe turistice sa fie dezvoltate de catre un turoperator 

specializat (sau de catre asociatia locala de turism), care sa utilizeze servicii locale (cazare, 

alimentatie publica, ghizi locali, centre de inchiriere echipament, centre de informare 

turistica). Acest turoperator va prelua o parte din efortul de promovarea si distributie a 

ofertantilor de servicii locale, urmand ca acestia sa se poata concentra in exclusivitate pe 

inbunatatirea calitatii serviciilor lor si dezvoltarea de noi servicii turistice. 

Marketing-ul si promovarea 

“ Nu este suficient sa existe un produs bun de ecoturism in Romania, trebuie ca piata sa fie 

pregatita sa-l cumpere” (tour-operator din Olanda, Aprilie 2002) 

Turismul mondial a crescut sustinut in ultimii ani, ajungand la peste 700 de milioane de 

calatorii internationale (OMT, 2001). Aceasta crestere reprezinta o provocare majora pentru 

marketingul turistic. Noi destinatii si noi produse sint oferite unei piete in crestere, in timp ce 

pietele si produse traditionale sint intr-o continua diversificare. Destinatiile turistice se lupta 

pentru a se pozitiona cat mai bine pe aceasta piata dinamica, in continua crestere. In acest 

context, este o nevoie presanta pentru strategii inteligente de pozitionare pe piata turistica, 

completate de canale de distributie si strategii de pret. Cunoasterea pietei turistice, prin 

studii si analize, este un proces de lunga durata, costisitor dar foarte necesar 

O chestiune esentiala in marketingul unei destinatii este accea de a crea si administra cu 

success o imagine distinctiva si atractiva a acelei zone. Acest lucru este legat insa in mod 



45

direct si de eforturile Romaniei de a-si crea o imagine proprie, distinctive si de o promova pe 

pietele tinta. Imaginea turistica a zonei Horezu si imprejurimi va trebui sa tina cont de 

imaginea generala a Romaniei si va trebui sa o utilizeze in avantajul sau.. 

In efortul de identificare a pietelor tinta, va trebui sa se tina seama de motivatiile pe care le 

au turistii atunci cand aleg o desrtinatie sau un program anume, motivatii ce tin in general 

de nevoia de a evada din mediul cotidian intr-un mediu diferit, in care simturile, mintea si 

sufletul sa isi gaseasca noi stimuli. 

Marketing-ul, promovarea, strategiile de pret si de distributie, pozitionarea pe piata sint teme 

ce vor trebui abordate in cadrul unui plan de marketing al viitoarei destinatii ecoturistice, 

plan de marketing in care vor trebui implicate toti ofertantii de servicii turistice, autoritatile 

locale, agentii de turism, CJ Valcea si Gorj. Este de dorit ca acest plan de marketing sa tina 

cont de strategia de dezvoltare turistica a Romaniei (in curs de elaborare), de strategia 

pentru dezvoltarea turismului in regiunea Sud-Vest, Oltenia; de strategia de dezvoltare a 

ecoturismului in Romania (in curs de elaborare) si de strategia de brand de tara a Romaniei 

(in curs de elaborare). 

Calitate 

Pentru a asigura un grad corespunzator de calitate al produselor si serviciilor turistice, 

recomandam sa se aiba in vedere ca toate produsele si serviciile turistice sa fie certificate la 

nivel national conform legislatiei in vigoare (certificarea structurilor de cazare turistica, 

licente si brevete, etc). 

In plus, pentru a asigura o calitate inalta produselor si serviciilor de ecoturism, consideram 

important sa fie luate in considerare posibilitatea ca acestea sa fie acreditate prin sistemul 

“Eco-certified”, implementat de catre Asociatia de Ecoturism din Romania. Acest sistem de 

certificare turistica, se axeaza pe certificarea : 

- destinatiei turistice 

- pachetelor turistice (tururi) 

- cazari 

Astfel, pentru ca zona sa fie competitive la nivel national si european, va fi nevoie ca in viitor 

zona sa fie certificate ca destinatie ecoturistica si de asemenea, un anumit numar de spatii 

de cazare sa fie certificate ca si cazari pentru ecoturism percum si anumite tururi sau 

excursii. 

Implicarea comunitatilor locale si conservarea naturii 

O comunitate este viabilă în măsura în care populaţia ei stabilă şi de vârstă activă îşi poate 

asigura existenţa prin activităţi desfăşurate în cadrul localităţii respective sau la distanţe 

rezonabile de aceasta (Aluaş, 1998). 

Contextul actual în care se află comunităţile rurale din zona tinta reprezintă oarecum un 

paradox – în planul culturii au fost abandonate o sumă importantă de tradiţii, oamenii s-au 

adaptat modernităţii, în timp ce ocupaţia de bază a rămas agricultura, care se practică după 

metode traditionale, în limitele subzistenţei. În profunzime, mentalitatea este încă 

tradiţionalistă, chiar dacă în majoritatea localităţilor există reţea de televiziune şi telefonie 

modernă. 

Ecoturismul poate fi un instrument care sa contribuie cu succes la : conservarea naturii 

(prin actiuni si fonduri directionate direct catre conservarea naturii), la dezvoltarea 

economica (sustinerea de initiative locale-servicii locale de turism, crearea direct sau indirect 

a unor locuri de munca, taxe locale, turisti care cheltuie in comunitate, etc) cat si la 



46

dezvoltarea sociala si culturala a unei comunitati (intercatiuni intre turisti si localnici, legare 

de prietenii, schimburi de informatii si tehnologii). 

Implicarea comunitatilor locale in dezvoltarea ecoturismului , atat in fazele de planificare 

cat si in fazele mai profunde ale procesului este esentiala pentru a asigura reusita acestui 

demers. Comunitatile locale trebuie sa inteleaga alternative oferita de ecoturism, principiile 

ecoturismului si avantajele si dezavantajele lui. Ele trebuie sa aleaga in cunostinta de cauza 

daca dorecs sau nu doresc o asemenea dezvoltare. 

Lista de posibile proiecte si activitati pentru dezvoltarea ecoturismului si 

turismului in natura in zona Horezu –Polovragi - Novaci si imprejurimi 

a) Evaluarea si inventarierea potentialului turistic al zonei (partial ea va fi facuta de Geta si de 

mine, insa aceasta trebuie sa fie o activitate continua si trebuie realizata o baza de date care 

sa contina inclusiv localizarea prin GPS a obiectivelor turistice, fotografii, descrieri amanuntite, 

etc) 

b) Crearea unui marci (brand) al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi: nume, logo, slogan 

c) Sprijinirea infiintarii unei asociatii locale de turism (care sa includa toti ofertantii importanti de 

servicii turistice si servicii conexe, CJ Rm Valcea, CL din toate localitatile) 

d) Sustinerea implementarii unui management al deseurilor adecvat zonei si nevoilor prezente si 

viitoare 

e) Sustinerea crearii, lansarii si promovarii unor produse cu specific local (lemn, ceramica, 

branza, bauturi, etc) care sa poarte marca zonei si care sa sustina dezvoltarea marcii de zona 

turistica si fidelizarea vizitatorilor 

f) Furnizarea unui curs de crearea si managementul produselor turistice, cu aplicatii practice 

g) Organizarea unui curs de instruire pentru ghizi locali de turism , cu specializari pe cultura si 

patrimoniu, ghid montan, ghid de ecoturism, pentru minim 7 persoane de fiecare specializare 

h) Organizarea unui curs de bucatarie traditionala si tehnica operatiunilor de restaurant pentru 

30 de persoane 

i) Organizarea unui curs de marketing (planuri de marketing) si comunicare cu clientii 

j) Organizarea unui curs pentru scrierea planurilor de afaceri 

k) Crearea a minim 7 pachete turistice dintre care minim 2 pachete turistice de ecoturism 

l) Sprijinirea deazvoltarii de servicii turistice cu impact redus in mediu si care sa promoveze 

cultura si specificul zonei 

m) Infiintarea a 2 centre de informare turistica, unul in Horezu, celalalt in Costesti, pt Parcul 

National Buila Vanturarita si a altor 3 puncte de informare de tip chiosc (fara staff) in imediata 

vecinatate a unor obiective turistice importante (manastirea Hurezi, manastire Bistrita, culele 

din Maldaresti) 

n) Montarea de panouri informative si de directionare cu harta zonei si obiectivele turistice 

majore (cate unul general pentru fiecare localitate, si cate unul specific la fiecare obiectiv 

turistic important, panouri de directionare pe drumurile nationale ce vin dispre Rm. Valcea, 

Tg.Jiu, ) 

o) Dezvoltarea unui plan de marketing integrat al destinatiei turistice Horezu si imprejurimi 

p) Facilitarea participarii membrilor asociatiei de turism/ofertantilor de servicii turistice din zona 

la minim 2 targuri nationale de profil 

q) Crearea unui film de promovare de 10 minute despre zona turistica Horezu si imprejurimi si 

distribuirea lui pe canele TV nationale 

r) Crearea unui portal de promovare turistica a regiunii , realizarea unei brosuri generale de 

prezentare in 4 limbi si a minim 5 pliante de promovare a unor rute turistice/obiective turistice 

importante 

s) Realizarea unei harti turistice a regiunii (GIS), tiparirea si distribuirea ei 



47

t) Sustinerea crearii (prin intermediul asociatiei locale de turism) a unui centru pentru inchiriat 

biciclete si elaborarea unui studiu pentru crearea unui sistem de rute pentru biciclete si 

marcarea lor corespunzatoare in teren 

u) Crearea unor noi trasee de drumetie si imbunatatirea marcarii si a amenajarilor de siguranta 

pentru cele existente 

v) Infiintarea unui Fond Local de Conservare si Dezvoltare, prin care sa se poata sprijini financiar 

si logistic initiative de conservarea a capitalului natural si cultural al zonei 

3. CONCLUZII 

Turismul este in crestere sustinuta ca fenomen la nivel mondial, iar ecoturismul este o 

componenta extrem de dinamica in cadrul acestei cresteri. Zona Horezu si imprejurimi are 

atuuri de necontestat pentru a deveni o destinatie pentru ecoturism la nivel national si Est 

European. Dezvoltarea ecoturismului in zona trebuie vazuta in relatie directa cu conservarea 

naturii (ariile naturale protejate), cu conservarea culturii autentice si cu implicarea 

comunitatilor locale in toate etapele acestui proces. Procesul de dezvoltare a ecoturismului in 

zona este un proces de lunga durata (5-10 ani), ce necesita un efort sustinut din partea 

tuturor celor implicati dar care poate aduce beneficii majore pe termen lung, contribuind in 

mod direct la crearea de “existente durabile” in zona tinta. Decizia privind initierea unui 

asemenea proces trebuie luata de catre comunitatile locale, fiind nevoie de initierea unei 

planificari complexe a dezvoltarii ecoturismului in zona, planificare care sa integreze toate 

aspectele sociale, economice si de mediu. 

........................................................................................................................................ 



48

Novaci - FPDL

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?