Download: Prezentare Parcul Rozelor - Tion.ro

TIMIŞOARA
ORAŞUL TRANDAFIRILOR
Timişoara s-a dezvoltat pe teren
mlăştinos. La acea vreme Bega era
formată din multe ramificaţii. Canalizarea
râului Bega a început acum 300 de ani,
asanând zona, controlând în acelaşi timp
revărsările râului. Prin dezafectarea
construcţiilor militare, în 1850, a rezultat
un teren viran între cetatea Timişoarei şi
Canalul Bega.
Pe suprafaţa dintre Podul Decebal
către Pieţele Badea Cârţan şi Traian şi
spre str. Pestalozzi, la ordinul
feldmareşalului chesaro-crăiesc Coronini-
Kromberg, se amenajează primul parc din
oraş, numit Coronini, apoi Stadt, Regina
Maria, <strong>Parcul</strong> Poporului sau <strong>Parcul</strong>
Tineretului, revenind în 2006 la denumirea
de <strong>Parcul</strong> Coronini. Dintre speciile de
arbori de la acea vreme au rămas falnicii
stejari, chiparoşii de baltă şi tisele. De-a
lungul timpului, în zonă s-a intervenit de
mai multe ori, realizându-se unele
amenajări ambientale (pergolele,
alpinariul, mobilierul), dar şi prin plantarea
unor specii noi, printre care castani,
salcâmi roz sau alte specii rare. În 2009 şi
2010 au fost plantaţi 200 de trandafiri, din
21 de soiuri.

Următorul parc amenajat a fost actualul
<strong>Parcul</strong> Copiilor „Ion Creangă” amplasat între
actualul Pod Decebal (cunoscut şi ca Podul
Neptun), Palatul Administrativ şi <strong>Parcul</strong>
<strong>Rozelor</strong>, fiind finalizat în 1881, inaugurarea
având loc cu ocazia unei mari expoziţii
agroindustriale, organizată la Timişoara în
acel an. De-a lungul timpului s-a mai numit
Franz Josef, Mihai Eminescu sau <strong>Parcul</strong>
Pionierilor.
Era nevoie de teren pentru amenajările
ce se cereau făcute, adică pavilioane pentru
expozanţii veniţi din oraşe importante ale
Europei, nu doar din Imperiul Habsburgic. A
fost acoperită zona amintită, una de peste
nouă hectare, însă unele construcţii şi
amenajări aveau să fie amplasate şi în
parcurile deja existente, Coronini (spre est) şi
Scudier (spre vest). A rezultat astfel un culoar
verde, păstrat în mare parte până în ziua de
astăzi, deşi de-a lungul timpului edilii au
intervenit ori au autorizat ridicarea unor
construcţii chiar pe mal.
<strong>Parcul</strong> Scudier 1881
<strong>Parcul</strong> Scudier 2010

După 1918, într-o epocă de avânt
economic şi cultural, sunt realizate rapid
<strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong> şi <strong>Parcul</strong> Alpinet. Intenţii
de amenajare existau încă de pe la 1900,
căci s-a păstrat o hartă din acel timp,
având înscrise pe ea intenţiile
municipalităţii. <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong> avea să fie
inaugurat abia în anul 1934.

PARCUL ROZELOR
• Amplasat: pe malul canalului Bega
• Amenajat: în perioada interbelică pentru a putea fi prezentată
publicului imensa colecţie de trandafiri.
• Organizarea rozariului făcută de Arpad Muhle şi Mihai
Demetrovici.
• Planurile de plantare elaborate de ocomisie ii specială a Societăţii
ă ii
de Horticultură.
• Suprafaţa totală: 25.000 m 2
• Stilul: geometric, clasic.

Odată cu cumpărarea de către municipalitate a terenurilor pe care astăzi se află
<strong>Parcul</strong> Coronini şi <strong>Parcul</strong> Copiilor „Ion Creangă” , avea să se pună bazele unui
serviciu specializat, care să se ocupe cu administrarea şi întreţinerea lor. La
conducerea acestuia avea să fie adus, în anul 1890, Francisc Holub, florar din
comuna Ciavoş (astăzi satul Grăniceri).
În anul 1903, serviciul de horticultură este mutat mai spre sudul oraşului, pe
malul Begăi, unde este amplasată Universitatea de Vest. Pepiniera oraşului
ajungând, astfel, în vecinătatea pepinierei deţinută de Wilhelm Mühle.
În perioada interbelică, se intensifică acţiunea de plantare a arborilor în
aliniamente sau în anumite spaţii ţ destinate în special pentru aceasta. Se produceau
anual, pentru nevoile oraşului, în pepinierele proprii: peste 70.000 puieţi talie mare
din specii de arbori, peste 80.000 puieţi din specii de arbuşti şi peste 1.000.000 de
flori diverse. Până în 1943, primăria Timişoara, prin serviciul de specialitate s-au
înfiinţat şi reamenajat peste 200 ha de spaţii verzi, în special plantaţii de arbori.
Timişoarai avea săă se deschidă rapid ideiloril novatoare în privinţa i ţ grădinăritului ă it i şii
a amenajărilor peisagistice, idei manifestate în marile capitale ale lumii. Arta
amenajării grădinilor iradiază de la Londra, Paris sau Berlin, precum şi de la Viena.
Viena avea să influenţeze puternic Timişoara, nu doar arhitectonic, ci şi peisagistic.
Bogăţia parcurilor austriece, fastuozitatea florală de la reşedinţele şi clădirile
imperiale, însă şiambiţiile nobilimii chesaro-crăieşti de a avea propriul lor răsfăţ de
flori şi plante deosebite, au răzbătut rapid în Banat. Timişoaraaveasă se manifeste
puternic în Austro-Ungaria prin grădinarii ce trăiau aici. Arpad Mühle, cel mai mare
grădinar al Timişoarei, a lucrat pentru Coroana României, pentru regele Bulgariei, dar
şi pentru ultimul sultan al Imperiului Otoman.

Paul Scarlet climber
J. F. Kennedy
Mamman Cochette
Lilly Marlene

Timişoara este cunoscută ca Oraşul florilor, Oraşul trandafirilor sau Oraşul
<strong>Rozelor</strong>. Inima municipiului este marcată decisiv de <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong>, amplasat foarte
aproape de punctul de reper al kilometrului zero. <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong> are o istorie
incredibilă şi doar eforturile unor oameni deosebiţi, eforturi depuse mai bine de un
secol. În continuare, farmecul este dat de mulţimea de roze, dar şii de alte specii
valoroase, precum şi de unele amenajări deosebite realizate de-a lungul anilor.
Deosebite au fost realizările nu doar în amenajări, ci şi în crearea de noi soiuri
şi varietăţi de trandafiri. Căci puţină lume ştie că Timişoara îşi are trandafirii ei, creaţi
pe plan local. Puţinerozes-aupăstrat până în prezent, când se fac eforturi deosebite
pentru a li se asigura continuitatea. Statisticile vremii consemnează că la finele
deceniului al treilea al secolului XX, se cultivau în municipiul Timişoara aproximativ
50.000 exemplare aparţinând la circa 2.000 de varietăţi. Din necesitatea de a
prezenta publicului această imensă colecţie în anul 1928 a fost amenajat, prin
strădania neobosită a familiei col. I. Sâmbăteanu, <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong> – cel mai mare
rozariu din sud-estul Europei. Preparativele de organizare ale rozariului le-a condus
cel mai de seamă rozerist al ţării la acea vreme Arpad Muhle, împreună cu directorul
horticol Mihai Demetrovici, ajutaţi de horticultorii bănăţeni.
În anul 1941 se mută InstitutulBotanicdelaClujlaTimişoara, <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong>
trecând în subordinea acestuia. În ciuda războiului, rozariul este reabilitat, iar
varietăţile dispărute sunt înlocuite fie cu exemplare din producţia proprie, fie din cele
importate.

Scientimental
Lady X
Prima Ballerina
Erotika

Existau 238 de varietăţi din grupa Polyantha şi 377 de varietăţi din grupa Thea
hbid hybrida, una destul de nouăă la aceavreme.Deşi sunt prezente doar aproximativ douăă
treimi din soiurile şi varietăţile consemnate în 1934, când se vorbea de 1.400 de varietăţi,
plantele prezente sunt multe noutăţi pe plan mondial şi chiar rarităţi, făcând din <strong>Parcul</strong>
<strong>Rozelor</strong>, după cum precizează acelaşi Alexandru Borza, cea mai importantă colecţie de
roze din această parte aEuropei.
Prezenţa Institutului Botanic din Cluj la Timişoara, a însemnat pentru Capitala
Banatului un aport ştiinţific şi peisagistic de mare valoare. Am amintit deja că lângă <strong>Parcul</strong>
<strong>Rozelor</strong>, în special pe malul apei, au fost amenajate diferite parcuri. După cum spune Al.
Borza: „În parcela dintre rozariu şi Bega s-a amenajat cultura plantelor ierboase, grupate pe
familii, în ordine sistematică, careaservitînafară de expoziţie permanentă şicasursă de
material didactic pentru cadrele didactice de botanică de la Universitate, Politehnică şi
liceele timişorene. Lângă secţiunea sistematică a fost amplasat sectorul fitogeografic cu
câteva grupări de plante, caracteristice pentru Banat, un lac cu nuferi, un fânaţ xerofitic şi
unul mezofitic”. Este vorba de flora specifică Banatului. Nu a fost neglijat nici Banatul
montan, deoarece echipa coordonată de marele savant avea să realizeze şi unsectoral
plantelor alpine, unde „au fost plantate specii aduse din Munţii Banatului, între care plante
endemice şi elementele balcanice ocupau locul principal.
Acţiunea de repopulare a locului cu trandafiri a pornit, cu poticniri, încă din 1953,
când s-au plantat 43 de varietăţi de trandafiri. După mai bine de un deceniu, în 1965, se
realizează o inventariere şi un catalog cu varietăţile prezente în parc. Sunt înregistrate
peste 1200 de soiuri, deci putem vorbi de o nouă epocă de glorie a <strong>Parcul</strong>ui <strong>Rozelor</strong>.

Cafe
Grand Amour
Paprika
Masquerade
Diablo

Cornel Cionchin menţionează: „Pentru îmbunătăţirea sortimentului de trandafiri,
începând din anul 1956, s-au făcut fecundări între cele mai bune varietăţi, din care, în anii
următori, s-au obţinut 16 varietăţi noi, cu caracter stabil. În anul 1962, o comisie i de
specialişti a declarat ca soiuri noi acele varietăţi”. Tot acolo ni se precizează că şialte
varietăţi au fost plasate sub observaţie pentru a putea fi omologate şi că, din 1964,
acestea au fost înmulţite pe scară largă.
„Pentru această colectare de trandafiri nu s-a acordat nici un fond de investiţii, ci au
fost procuraţi ochi de trandafiri din ţară şi au fost altoiţi în pepiniera noastră. Am fost ajutaţi
de domnul Guban (Tiberiu Gasparik Guban, fiul fostului proprietar al fabricii Guban) din
oraşul nostru, cât şi de domnul Kiss Bela Ştefan, din Ungaria, precum şi de fostele
pepiniere Späht, din Berlinul răsăritean, cu care am purtat corespondenţă şicarene-au
expediat ochi pentru altoit”.
Din cele 400 de soiuri cuprinse în catalog 15 sunt din categoria trandafirilor
remontanţi, ţ opt sunt din clasa Thea hybrida, două sunt roze de Bengal, 192 sunt Thea
hybrida, perneţienii (Luthea hybrida) sunt 48, din categoria Polyantha sunt amintite 88 de
soiuri, iar dintre trandafirii urcători intră în descriere 47.
Sangria
Red Pinocchio
Atom bombe

• 1954-1955: construcţia amfiteatrului în aer liber; parcul va fi numit
“<strong>Parcul</strong> de Cultură şi Odihnă”

Se ştie cu certitudine că
preocupări pentru ameliorarea
trandafirilor şi pentru crearea de
noi soiuri au avut la Timişoara
Wilhelm şi Arpad Mühle, tată şi
fiu. Tatăl, Wilhelm, este cel care
a creat, în anul 1888, ’Madame
Josephine’, dedicat de iscusitul
florar distinsei sale soţii. Fiul,
Arpad, avea să depună o
activitate prodigioasă în acest
domeniu, fiind creditat cu peste
20 de noi soiuri, au fost obţinute
între anii 1923 şi 1929, iar
printre ele se numără ’Reine
Maria de Roumania’ (Regina
Maria a României), dar şi
’Banater Roze’ (Trandafirul
Banatului).

• 1960 şi 1967: completarea cu noi specii şi soiuri şi reamenajarea parcului
conform proiectului întocmit de arh. Silvia Grumeza

Tisele sunt puncte de atracţie, iar în jurul vaselor de piatră sunt plantaţi
trandafirii.

• Locul de odihnă invită la admirarea pergolelor ce sunt îmbrăcate cu
trandafiri ta agăţători.

Rabatele de trandafiri sunt delimitate cu gard viu de Buxus
sempervirens, intercalate cu alei de vizitare.

S-a reconstituit rozarium-ul şi pergolele albe, aşezarea vaselor
de piatră artificială, a tiselor tunse în forme geometrice simple.

SITUAŢIA PARCULUI ÎN 2010
• martie 2005: dezbatere publică privind reamenajarea <strong>Parcul</strong>ui <strong>Rozelor</strong>
5 b p b p j
• Prevede: repopularea parcului cu soiuri de trandafiri care au existat în parc şi
introducerea de soiuri noi create.
• La cele 400 soiuri de trandafiri existente au fost adăugate alte 95 soiuri noi

NOI SOIURI DE TRANDAFIRI INTRODUSE IN PARCUL ROZELOR
Superstar
Grand Gala
Red France
Mister Lincoln

Virgo
Pascali
Lenip
Swany

Maria Callas
Caprice de Meilland
Merci
Leonardo da Vinci

Imperatrice Farah
Double Delighet
Peace
Kronenbourg

Gloria Dei
Dallas
Valencia
Landora

Chiar dacă nu era modernizat, parcul nu şi-a pierdut funcţiunea
didactică.
Anual, dr. ing. Ştefan Wagner preşedintele Asociaţiei Amicii <strong>Rozelor</strong>
din România ţine o lecţie practică de întreţinere a trandafirilor pentru
membrii asociaţiei, elevi şi studenţii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi
Medicină Veterinară – Facultatea de Horticultură din Timişoara.

Timişoara este unicul oraş din România care sărbătoreşte “Ziua
Trandafirului”.
Primul an când a demarat această manifestare, organizată de Direcţia de
Mediu din cadrul Primăriei municipiului Timişoara, a fost 2009.
Manifestarea începe cu o lecţie practică de altoit, urmată de prezentarea
soiurilor de trandafiri din <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong>.
În anul 2012 Trandafirul este sărbătorit timp de o săptămână.
Comtesse Vandal White Weekend Foc de tabără
Maria Callas Ambasador Barkarole

ZIUA TRANDAFIRULUI 26 MAI 2011

Finanţarea proiectului Modernizarea <strong>Parcul</strong>ui <strong>Rozelor</strong> a fost făcută în cadrul
Programului Operaţional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 1 „Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere”, Domeniul major de
intervenţie 1.1 „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, sub-domeniul „Poli de
creştere”.
În <strong>Parcul</strong> <strong>Rozelor</strong> soiurile de trandafiri sunt aranjate pe grupe de trandafiri, iar în
cadrul grupei, pe culori (în degrade).
S-a repopulat parcul cu 900 soiuri de trandafiri, astfel încât numărul total de soiuri
a ajuns la 1200, faţă de numărul existent în anul 1934 (aproximativ 1400 soiuri).

Vegetaţia parcului: formată din 70% foioase şi 30%răşinoase.
Exemplare remarcabile:
Morus nigra “Pendula”,
Abies concolor,
formele tunsede Taxus baccata,
aliniament de Magnolia kobus,
arcadele de Carpinus betulus (din jurul teatrului de vară),
stejarii seculari (Quercus robur).

În anul 2009 au fost aduse la Timişoara 600 de exemplare din soiurile
Poulsen, noutăţi pe plan mondial, obţinute prin metode de inginerie
genetică.
Papa Meilland Spirit of Freedom Andre le Notre
Paris Match Tanor Star Michele Serault

În februarie 2006 cu ocazia vizitei domnului Michel Thomas-Penette,
directorul Centrului Intercultural European, s-a constituit ad-hoc
un „Consiliul
Ştiinţific” pentru analizarea posibilităţilor în ceea ce priveşte integrarea
<strong>Parcul</strong>ui <strong>Rozelor</strong> în circuitul cultural european”.
În august 2006 a demarat proiectul de cooperare româno-german
„Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din
Timişoara” în vederea obţinerii de noi finanţări din partea Comunităţii
Europene, pentru sprijinirea lucrărilor şi altor activităţi din zonele istorice, în
special în domeniile „conservarea clădirilor”, „economie”, „spaţiul public” –în
special al <strong>Parcul</strong>ui <strong>Rozelor</strong>, „cultură şi social”.
PARCUL ROZELOR

Soiuri noi în colecţie
Ruby Red
Revival
Grande Walzer
Donna Marelli Agnelli

Carneval
Asso di Cuori
Magia Nera
Mandarin

Sissi
Doris Thysterman
Fortunella
Benjamin Britten

Charles Darwin
Grace
Princess Alexandra of Kent
Spirit of Freedom

TIMIŞOARA 2012
Michele Serault
Jeanne Morreau
Tocade
Scientimental
Dr. ing. V. Ciupaşicolab.