Ingineria Automobilului Societatea - ingineria-automobilului.ro
Ingineria Automobilului Societatea - ingineria-automobilului.ro
Ingineria Automobilului Societatea - ingineria-automobilului.ro
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<st<strong>ro</strong>ng>Ingineria</st<strong>ro</strong>ng> <st<strong>ro</strong>ng>Automobilului</st<strong>ro</strong>ng><br />
FVV Frankfurt am Main –Asociaţia de Cercetări pentru Motoare<br />
cu Ardere Internă: domeniul de activitate, principii şi obiective<br />
FVV – The Research Association for Combustion Engines:<br />
Activity, Principles, Objectives<br />
Dietmar Goericke,<br />
Director General<br />
FVV<br />
Ralf Thee<br />
P<strong>ro</strong>ject Responsabil de P<strong>ro</strong>iect FVV<br />
Ca organizaţie non-p<strong>ro</strong>fit, Asociaţia de<br />
Cercetări pentru Motoare cu Ardere<br />
Internă este o reţea globală unică, ce<br />
este orientată către cercetarea în domeniul motoarelor<br />
cu piston şi turbo ale maşinilor termice,<br />
cercetare desfăşurată la f<strong>ro</strong>ntiera dintre industrie<br />
şi ştiinţă. Aşa cum este stipulat în statutul său,<br />
FVV trebuie să susţină dezvoltarea motoarelor<br />
cu ardere internă prin cercetare concertată.<br />
Obiectivul organizaţiei este optimizarea continuă<br />
a randamentului şi emisiilor motoarelor<br />
şi a subsistemelor şi componentelor acestora,<br />
spre beneficiul economiei, mediului, societăţii.<br />
Începuturile acestei abordări prin cercetare industrial<br />
pre-concurenţială datează din 1956.<br />
Iniţial FVV avea în componenţa sa 27 de membrii<br />
fondatori, iar astăzi regăsim până la 150 de<br />
firme, multe dintre ele fiind din afara Germaniei.<br />
Expansiunea acestei reţele în Eu<strong>ro</strong>pa şi chiar în<br />
afara ei,prin implicarea susţinută a companiilor<br />
industriale şi a instituţiilor de cercetare,reprezintă<br />
obiectivul strategic al FVV pentru următorii ani.<br />
Partenerii colaboratori au participat până în momentul<br />
de faţă la 1100 de p<strong>ro</strong>iecte de cercetare,<br />
acoperind teme fundamentale, pre-concurenţiale.<br />
Pentru astfel de abordări, FVV pune în<br />
contact experţi din industrie şi participanţi din<br />
mediul universitar. Este modul în care cercetarea<br />
universitară, caracterizată de un semnificativ<br />
interes practic, furnizează un impuls industriei în<br />
dezvoltarea p<strong>ro</strong>duselor acesteia,generându-se un<br />
p<strong>ro</strong>ces benefic de stimulare recip<strong>ro</strong>că.<br />
Schimbul de cunoştinţe se p<strong>ro</strong>duce în primul<br />
rând în cadrul grupelor de p<strong>ro</strong>iect, unde sunt<br />
prezentate atât rezultatele intermediare cât şi cele<br />
obţinute în final. Echipele de lucru sunt formate<br />
din reprezentanţi ai firmelor membre FVV interesate<br />
de tema respectivă, permiţând inginerilor<br />
din industrie să implementeze rezultatele cercetării<br />
în p<strong>ro</strong>duse noi cu grad mare de inovaţie.<br />
Dar nu numai industria are de câştigat din acest<br />
f<strong>ro</strong>nt comun de cercetare. O ţintă importantă de<br />
avut în vedere pentru FVV este motivarea tinerilor<br />
din mediul academic.<br />
P<strong>ro</strong>iectele comune de cercetare reuşesc să genereze<br />
un flux de susţinere financiară şi de echipament<br />
direcţionat către universităţi, flux care favorizează<br />
apariţia de noi poziţii deschise pentru<br />
asistenţi şi doctoranzi. Conlucrarea în domenii<br />
ştiinţifice dar şi practice între tinerii cercetători şi<br />
partenerii industriali conduce, în nume<strong>ro</strong>ase cazuri,<br />
la migrarea către industrie a unor absolvenţi<br />
de foarte bună calitate.<br />
Exemplu de p<strong>ro</strong>iect<br />
Optimizarea randamentului motoarelor cu aprindere<br />
prin scânteie în condiţii reale de exploatare<br />
Institutul de motoare cu ardere internă şi inginerie auto,<br />
Universitatea Tehnică Stuttgart, Germania<br />
P<strong>ro</strong>f. Dr.-Ing. Michael Bargende, Dipl.-I ng. Andreas Schmid,<br />
Separat de grupele de p<strong>ro</strong>iect menţionate mai<br />
sus şi independent de acestea, transferul de cunoştinţe<br />
se realizează şi prin conferinţele FVV,<br />
organizate la un interval de 6 luni. În cadrul acestora,<br />
sunt prezentate unui număr mare de specialişti<br />
p<strong>ro</strong>iectele finalizate, rezultatele fiind de<br />
asemenea puse în discuţie şi eventualele întrebări<br />
concrete adresate. In plus, conferinţele sunt însoţite<br />
de reuniuni organizate în care reprezentanţii<br />
industriei p<strong>ro</strong>pun şi discută teme de cercetare în<br />
concordanţă cu p<strong>ro</strong>priile direcţii strategice de<br />
dezvoltare.<br />
Membrii reţelei au de asemenea ocazia de a prezenta<br />
p<strong>ro</strong>puneri pentru noi teme de cercetare,în<br />
cadrul aşa-numitelor grupuri de planificare, formate<br />
din experţi în diverse discipline precum:<br />
Impactul academic la Universitatea Tehnică Stuttgart<br />
O teză de doctorat, o disertaţie de masterat, două lucrări de licenţă<br />
Finanţare:<br />
2 ani, 175 000 Eu<strong>ro</strong> p<strong>ro</strong>venind din fonduri p<strong>ro</strong>prii FVV<br />
Companii participante:<br />
Robert Bosch, Dr. Kulzer ca iniţiator de p<strong>ro</strong>iect<br />
Daimler, BMW, Porsche, VW, Audi, Ford, Opel, Renault, PSA, MTU, Continental,<br />
Engines, EC Steyr, IAV, FEV, AVL, Smetec<br />
Sumar:<br />
Optimizarea prin simulare şi testare pentru motoarele cu aprindere prin scânteie sunt în prezent<br />
bazate mai ales pe NEDC (Noul Ciclu Eu<strong>ro</strong>pean de Testare a P<strong>ro</strong>pulsiei Automobilelor<br />
în Trafic), care acoperă doar o mică porţiune din plaja de operare a motorului. In p<strong>ro</strong>iect a fost<br />
întreprinsă o analiză completă a ciclurilor de utilizare cu condiţiile de regim de plină sarcina<br />
relevante. Pentru simularea arderii în motorul SI împreună cu performanţele vehiculului a fost<br />
folosită, discutată şi extinsă o metoda de vârf de simulare. În continuare a fost efectuată o analiză<br />
a diferenţelor între simulările longitudinale ale vehiculului bazate pe hărţi staţionare ale motorului<br />
şi simulările bazate pe dinamica fluidelor şi ardere, la rezoluţia RAC. În consecinţă au<br />
fost dezvoltate prin analiză instrumente pentru evaluarea trenurilor motrice convenţionale în<br />
condiţii reale de exploatare.<br />
9