B_I_ 38 - Activitati desfasurate de ziua imnului national.pdf

M I N I S T E R U L A D M I N I S T R A T I E I Ş I I N T E R N E L O R
J A N D A R M E R I A R O M Â N Ă
GRUPAREA DE JANDARMI–MOBILĂ „ exzxÄx YxÜw|ÇtÇw
I ” TÂRGU-MUREŞ
COMPARTIMENTUL RELAŢII PUBLICE
Str.Ştiinţei nr.1227, Sângeorgiu de Mureş, tel 0265-319856, fax.0265-318728
E-mail: cabinet@jandarmeriamobilamures.ro
Persoana de contact: Slt. Văcar Adina, 0745.520.209
Nr. 38
Târgu- Mureş, 29 iulie 2009
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE ZIUA IMNULUI NAŢIONAL AL ROMÂNIEI
Astăzi, miercuri 29 iulie, de la ora 08.30, la sediul Grupării de Jandarmi Mobile Târgu-
Mureş au avut loc activităţi menite a marca Ziua imnului naţional al României, “Deşteaptă-te,
române”, simbol al unităţii Revoluţiei Române din anul 1848, după următorul program:
- înălţarea drapelul naţional pe catarg;
- intonarea imnului naţional al României;
- prezentarea unei alocuţiuni de către domnul col. Buculei Ionel, comandantul Gruparii de
Jandarmi Mobile Tg.- Mures,;
- scurt istoric al imnului naţional al României, prezentat de domnul cpt. Roman Petru, sef
compartiment pregatire personal si educatie.
OFIŢER RELAŢII PUBLICE Gp. J.Mb. Tg.-Mureş
Slt. Adina VĂCAR
INFORMAŢII DE BACKGROUND
Alocuţiunea comandantului unităţii
De-a lungul vremurilor, pe pământul românesc au fost intonate multe şi minunate cântece,
trezind înălţătoare sentimente patriotice, cele mai mobilizatoare fiind definite ca imnuri.
Imnul Naţional este cântecul ce trezeşte fiori de mândrie patriotică, aduce înaintaşilor înalt
omagiu şi întăreşte crezul în puterea de continuă devenire a neamului.
Conţinând chemări adecvate fiecărei epoci şi atribute prin care să desemneze în ansamblu
naţiunea, Imnul Naţional trebuie să fie recunoscut oficial în ţară şi dincolo de hotarele ei, devenind
simbol naţional alături de Drapel, Stemă, Sigiliu şi Zi Naţională.
Revoluţia de la 1821 a consemnat un prim moment în istoria instituirii imnului nostru, când
unele stihuri (Mugur, Mugurel) au fost transpuse în limbaj muzical dând glas aspiraţiei spre unitate
naţională şi dorinţei de libertate, având o largă circulaţie cu semnificaţia unui imn.
Cântecele revoluţionare de la 1848 evidenţiează simbioza creaţiei spirituale româneşti
prin colaborarea muntenilor, transivănenilor şi moldovenilor dând naştere ardentului Marş al lui Iancu,
creaţie patriotică a lui Costache Negruzzi dedicată domnitorului Dragoş Vodă, piesa fiind cântată de
participanţii la adunarea pregătitoare de la Blaj din 25 aprilie/ 5mai 1848.
1

În atmosfera de clocot revoluţionar şi elan politic s-au născut cântecele Hora Ardealului, care
va sta la baza Horei Unirii de mai târziu şi Deşteaptă-te,române !, liant de suflet al tuturor românilor.
Între anii 1860 – 1861 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, au avut loc primele
preocupări în vederea alcătuirii unui Imn Naţional. Astfel, generalul I. Florescu, ministru de război, a
dat un „ordin de zi pe toată oştirea” privind acordarea unui premiu de 100 de galbeni celui ce va
compune un asemenea imn.
Şi-au măsurat măiestria participând la concurs treisprezece muzicieni, printre care şi Pascu
Purcărea, devenit între timp dirijorul muzicii militare. Comisia însărcinată cu „examinarea hymnelor”
a recomandat la 22 ianuarie 1862 Ministerului de Război „spre a adopta în armata română”
următoarele compoziţii:
- Marş triumfal spre primirea steagului Măriei Sale Prinţul Domnitor, compus de Eduard Hlubs,
capelmaistrul Regimentului al II-lea de Linie;
- Zorile cu Rugăciunea, compus de Iosif Islavici, capelmaistrul Regimentului al V-lea de
Linie;
- Marşul destinat la primirea oricărui şef în drept, compus de Pascu Purcărea, fost
capelmaistru
Nici una din cele trei piese nu a fost proclamată Imn Naţional, însă această manifestare a
stimulat preocupările în această direcţie.
După instaurarea principelui Carol la 11 mai 1866, s-a folosit ca imn melodia fără text care a
primit în 1862 premiul întâi. Aceeaşi piesă va constitui imnul ţării şi după 1881 (momentul
transformării României în regat), Vasile Alecsandri scriind versurile având ca denumire Imnul Regal
Român.
În perioada 1881 – 1886, s-au creat mai multe compoziţii apreciate: Imnul Regelui Carol de
Wilhelm Humpel, Imnul Dinastic datorat lui Rudolf Peters, Imn de serbare de Alexandru Padolescu,
cu toate acestea, până în anul 1947, creaţia lui E.Hlubs va rămâne melodia imnului regal.
Din august 1953, Imnul de Stat al Republicii Populare Române a fost cântecul Te slăvim,
Românie compus de Matei Socor pe versuri de Eugen Frunză şi Dan Deşliu.
Imnul societăţii studenţeşti România Jună din Viena – Pe al nostru steag e scris unire, compus
de Ciprian Porumbescu a fost adoptat ca Imn de Stat în 1975. Tot o creaţie datorată lui Ciprian
Porumbescu, piesa cu larg răsunet Trei culori având un text adaptat, devine după octombrie 1977
imnul Republicii Socialiste România.
Adevărat arc peste decenii şi veacuri dar şi peste hotarele vechii Dacii, melodia Deşteaptă-te,
române! devine simbol naţional după 1989, versurile sale redobândind viaţă, recăpătându-şi rolul lor
de altă dată. Chemare şi strigăt, plânset şi bucurie, mântuire şi speranţă, îndemn la luptă şi îmbrăţişare
frăţească, Deşteaptă-te, române! a devenit un simbol exponenţial al neamului nostru.
2